ACTORII RELATIILOR INTERNATIONALE

• 1. Abordarea vietii internationale prin intermediul teoriei sistemelor implica
doua paliere: cel al elementelor ei componente - "ACTORII" - si cel al "RAPORTURILOR" dintre ei. Modificarea naturii, respectiv a tipului de "ACTOR", influenteaza "RAPORTURILE" dintre acestia si intregul "SISTEM". Ca atare, observarea transformarilor la nivelul "ACTORILOR" ne da masura transformarii "SISTEMULUI" insusi. 2. Istoric vorbind, "ACTORI" au fost pe rand: colectivitati umane (triburi, uniuni de triburi etc.), orasele-state ale lumii grecesti, imperiile antichitatii (Roman, Persan etc.), formatiunile atomizate ale feudalismului, care, impreuna cu orasele ce au scapat invaziei migratorilor, au prosperat prin concentrarea activitatii clasei burgheze, au constituit germenii statelor de mai tarziu. Acestea, dupa alcatuirea pe baza "principiului dinastic", au capatat treptat un caracter national. Prefigurarea acestui caracter a insemnat, in realitate, evolutia "SISTEMULUI" european, ca nucleu al "SISTEMULUI" international in ansamblul sau.

ACTORII RELATIILOR INTERNATIONALE

• 3. In felul acesta, principalul "ACTOR" al "SISTEMULUI" devine cu timpul
"STATUL NATIONAL". Atributele sale sunt: populatia, teritoriul si suveranitatea propriului guvern asupra ambelor. Este de subliniat rolul "PIETEI" in asigurarea coeziunii statale si a individualitatii "ACTORULUI".

• 4. Prin dezvoltarea economico-sociala, asistam, pe de o parte, la

consolidarea "STATULUI NATIONAL" ca principal "ACTOR" al "SISTEMULUI" international, iar, pe de alta, la multiplicarea tipurilor de "ACTORI" (firme, persoane etc). Primul Razboi Mondial a dus la aparitia unui nou tip de "ACTOR" multinational - LIGA NATIUNILOR (ulterior ORGANIZATIA NATIUNILOR UNITE).

ACTORII RELATIILOR INTERNATIONALE
5. Continuarea dezvoltarii economico-sociale a determinat multiplicarea atat a tipurilor de "ACTORI", cat si a "RAPORTURILOR" dintre acestia, conducand la adancirea integrarii in cadrul "SISTEMULUI". Astfel, dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, in randul "ACTORILOR" se numara: statele nationale, organizatiile internationale (guvernamentale si neguvernamentale), organizatii cu tendinte suprastatale (care presupun o delegare de suveranitate de la statele nationale spre ele - UE), firmele multinationale, precum si indivizi (de exemplu, Berlusconi). In rindul actorilor non-statali pot fi incluse si gruparile teroriste internationale, respectiv organizatiile mafiote care actioneaza pe scara globala.

in paralel. spre "regiuni").ACTORII RELATIILOR INTERNATIONALE 6. dupa unii. concentrarii acesteia la ceilalti "ACTORI" (firmele multinationale. care tind spre integrare. pe de o parte. sa-si consolideze statalitatea de curand dobandita. Aceasta multiplicare ar fi insotita. pierderii inevitabile de substanta a "STATULUI NATIONAL" (vezi delegarea de suveranitate atat "in sus". lucrurile par sa stea asa. datorata. care doresc acelasi lucru. dar sunt nevoite ca. in EST ele sunt mai complicate. In context. iar. se impune o evaluare diferentiata pentru cele doua parti ale continentului: daca in VEST. spre organizatii internationale. de o deplasare de accent dinspre "STATUL NATIONAL" spre celelalte tipuri de "ACTORI". caci avem "actorii vechi". . si noile state. de pilda). cat si "in jos". pe de alta.

Pozitia STATULUI NATIONAL ca actor central al sistemului international constituie astfel una dintre cele mai controversate teme de interogare a teoriei relatiilor internationale.ACTORII RELATIILOR INTERNATIONALE 7. dependenta crescuta a majoritatii statelor de resurse naturale externe. Mentionam o parte dintre argumentele adeptilor diminuarii rolului statului: multiplicarea surselor de autoritate si putere. diminuarea capacitatii statelor de a controla economiile nationale ca rezultat al globalizarii si interdependentei. incapacitatea de control a informatiilor si ideilor. Majoritatea analistilor considera ca statul pastreaza o pozitie dominanta in sistemul international chiar in conditiile reconsiderarii acceptiunii traditionale a suveranitatii. tendinta spre descentralizare si crestere a rolului autoritatilor locale si provinciale in dauna guvernului central (exemplu devolutia in Scotia si Tara Galilor). . ca urmare a revolutiei microelectronice (exemplu China si eforturile de cenzurare a accesului la Internet).

. amenintarile asimetrice au impus un raspuns unitar al coalitiei internationale. reprezentantii guvernelor nationale sunt factori decidenti in organizatiile internationale sau regionale. pentru prima data de la crearea Organizatiei Atlanticului de Nord.ACTORII RELATIILOR INTERNATIONALE Astfel. monopolul folosirii legitime a fortei pentru a controla tulburarile interne sau pentru a raspunde unor crize internationale. Chiar si organizatiile supranationale (UE) sunt folosite de catre statele membre pentru a-si sustine interesele nationale. Razboiul contra terorismului international necesita o intarire a rolului statului pentru a asigura securitatea si siguranta propriilor cetateni. pentru moment. securitatea sociala. raman in competenta guvernelor nationale. companiile multinationale depind de statele de origine pentru protectie directa sau indirecta. De asemenea. Criza din Kosovo si includerea operatiunilor de tip non-Articol 5 in noul Concept Strategic al NATO impun o reevaluare a argumentelor traditionale ale sustinatorilor pozitiei centrale a statului. iar faptul ca. In acelasi timp. statele au. competitivitatea si cresterea economica. a demonstrat viabilitatea si importanta institutiilor internationale. asigurarea materiilor prime etc. s-a apelat la principiul apararii colective.

unele obţinand recunoaşterea din partea Organizatiei Natiunilor Unite (statut consultative in cadrul Consiliuuil Economic si Social .ECOSOC) şi devenind. Totodata. Este semnificativ faptul ca o organizatie nonguvernamentala – Medecins sans frontieres – a obtinut Premiul Nobel pentru pace. astfel. cat si prin influenta reala pe scena politica mondiala a altor actori non-statali: corporatiile transnationale. Se inregistreaza.sunt considerate de un numar din ce in ce mai mare de analisti drept actori autonomi in sistemul international. respectiv organizatiile non-guvernamentale internationale (INGO). Tendinta actuala a zecilor de mii de ONG locale este de a obtine un statut regional si apoi global. .ACTORII RELATIILOR INTERNATIONALE 8. mass media internaţionale – prin influenta asupra publicului si a decidentilor . de asemenea. actori legitimi în diplomaţia internatională. o crestere a importantei atat prin numar. iar actiunile unor INGO cum ar fi Greenpeace sau Amnesty International se afla constant pe agenda politica a guvernelor.

Cea mai semnificativa provocare contemporana o reprezinta insa actorii nonguvernamentali nelegitimi: retelele de organizatii teroriste internationale (si unii lideri ca actori individuali) si structurile crimei organizate.ACTORII RELATIILOR INTERNATIONALE • 9. al caror potential de risc si amenintare a crescut exponential. .

Presiunea pe infrastructura rutiera. sociale. precum si informationala. precum si persoane fizice.ACTORII RELATIILOR INTERNATIONALE • 10. . aeriana. Nu numai ca si in cadrul acestuia s-a inregistrat o multiplicare a contactelor (vezi activitatea internationala depusa de diferite componente ale sistemului politic si administrativ).firme. maritima. dar acum si organizatii interne (economice . fluviala. stiintifice etc. prin revolutia din decembrie 1989. culturale.). In ce priveste situatia ROMANIEI. anterior reduse exclusiv la nivelul (controlat in totalitate) STATAL. este o dovada concreta a integrarii Romaniei in "SISTEMUL" international. si-a multiplicat exponential tipologia contactelor sale internationale. intretin propriile lor contacte internationale. politice.

• 2. cat si un MIJLOC DE ATINGERE A ALTOR OBIECTIVE. interese etc. in acelasi timp atat . transpunerea in practica a propriilor programe politice.) sunt determinate de raporturile cu si fata de conceptul de PUTERE. Esenta activitatii/luptei politice este accesul la PUTERE. intr-un cuvant. Aceasta permite.daca nu conceptul . PUTEREA este un concept . Celelate categorii ale stiintei/stiintelor politice (actori. PUTEREA reprezinta. precum si satisfacerea propriilor interese. Pe plan international.PUTEREA IN RELATIILE INTERNATIONALE • 1. Ea este. MONEDA DE SCHIMB in POLITICA INTERNATIONALA (definita ea insasi ca LUPTA PENTRU PUTERE).cheie al politicii. pe plan intern si extern. un SCOP IN SINE.

. de ai determina sa faca ce doresti tu. faptul ca avem de-a face cu o RELATIE PSIHOLOGICA. Sunt de subliniat cele doua planuri . In domeniul relatiilor internationale operam concomitent cu un numar de termeni.PUTEREA IN RELATIILE INTERNATIONALE • 3. in raport cu alt ACTOR • 4.intre detinatorii de functii. care se cer definiti: RELATII INTERNATIONALE = ansamblul legaturilor dintre ACTORI POLITICA INTERNATIONALA = legaturile POLITICE (implica PUTEREA) dintre ACTORI POLITICA EXTERNA = o strategie (curs de actiune planificat) pentru atingerea unor obiective. si intre acestia si ceilalti membri ai societatii. PUTEREA reprezinta capacitatea de a controla mintea si actiunile altora. PUTEREA POLITICA este o relatie reciproca de control intre detinatorii de functii publice si intre acestia si restul societatii in ansamblul ei. sau ceea ce altfel nu ar face. de asemenea.

care sunt utilizate prin intermediul AMENINTARII CU UTILIZAREA).inteleasa ca RELATIE PSIHOLOGICA .inteleasa ca RELATIE FIZICA.cand recurgi la FORTA (inteleasa ca VIOLENTA FIZICA) inseamna ca abdici de la PUTERE . Asa stand lucrurile. PUTERE care poate fi UTILIZATA (armele conventionale. de exemplu. de pilda) si PUTERE care NU POATE FI UTILIZATA (armele nucleare. . se impune sa facem o serie de patru distinctii: a. b. fara prevederea sanctiunilor pentru incalcarea ei).in favoarea FORTEI . PUTERE / INFLUENTA . oricum.vizibila cel mai bine in relatia dintre CONSILIER si FACTORUL DECIZIONAL. PUTEREA este lipsita de substanta (a se vedea eficacitatea unei legi. c. in timp ce acesta din urma are PUTERE asupra primului.PUTEREA IN RELATIILE INTERNATIONALE • 5. avem de-a face cu prezenta sau absenta FORTEI ca ultima sanctiune a PUTERII. Fara sanctiunea FORTEI. in realitate. PUTEREA MILITARA este cel mai important atribut al PUTERII in general. PUTERE / FORTA . Primul are INFLUENTA asupra celui de-al doilea.

ELEMENTELE CLASICE ALE PUTERII (HANS MORGENTHAU – POLITICS AMONG NATIONS). precum si CUANTIFICABILE/NECUANTIFICABILE.PUTEREA IN RELATIILE INTERNATIONALE • 6. Acestea sunt de mai multe feluri: IMUABILE /VARIABILE. . • PUTEREA este rezultanta prezentei si actiunii / valorificarii unor elemente. care poarta numele de ELEMENTE ALE PUTERII.

vezi cazul Romaniei post-ceausiste). relief. prusacii. prin prisma costurilor pe care le implica . cei care au dispus de frontiere naturale romanii . unei populatii mai numeroase si a unei dezvoltari mai sustinute. . respectiv intre revolutia industriala si cea informationala. ungurii. acum. a constituit baza PUTERII.au tins sa le apere). popoarele din spatii deschise au tins sa se extinda pana la atingerea unor limite / frontiere naturale .vezi rusii. vulnerabilitate. polonezii. • Resursele naturale (hrana si materii prime.PUTEREA IN RELATIILE INTERNATIONALE • Geografia (vecini. independenta in acest domeniu se traduce printr-o mai mare libertate diplomatica de miscare). existenta lor permite sustinerea • Capacitatea industriala (mult timp. ea trebuie sa fie reevaluata.

PUTEREA IN RELATIILE INTERNATIONALE • Pregatirea militara (cu indicatori/sub-elemente ca: tehnologia militara – vezi • • • capacitatea aeronautica romana fata de cea a altor fosti aliati din Tratatul de la Varsovia -. tendintele de evolutie a populatiei sunt urmarite cu mare atentie intre adversarii potentiali. imediat dupa si in perioada de tranzitie. Brazilia. finetea . de urmarit evolutia solidaritatii sociale in Romania inainte de decembrie 1989. Caracterul national (impulsivitatea. . calitatea conducerii. Populatia (marime. sangele rece.element fundamental. Argentina. distributie si tendinte. sunt de urmarit o serie de tari care au sanse reale de a intra in "liga" marilor puteri in secolul viitor . acesta este principalul rezervor de alimentare a fortelor armate.calitati care pot amplifica performanta externa. sa spunem. eventual Indonezia. ca atare. vezi cazurile Romaniei si. vecini etc. Ungariei in acest secol). precum si cantitatea si calitatea fortelor armate. Toate sunt tari dens populate). Mexic. element ce tine de calitatea societatii si guvernarii). India.China. diplomatia. Moralul national (textura sociala/social fabric . vezi necesitatea asigurarii capacitatii operative a Armatei in paralel cu derularea procesului de restructurare a acesteia). in prezent se actioneaza in special asupra acesteia. In zilele noastre. flexibilitatea. efectele sunt pe termen lung si determinante. rabdarea.

in special in relatiile cu Statele Unite).atentie.Calitatea guvernarii (sunt de urmarit raporturile dintre: resurse-politica [eficienta utilizarii lor in raport cu obiectivele propuse]. guvern-politica externa [locul si rolul politicii externe in ansamblul politicii promovate de guvern . amplifica sau diminueaza PUTEREA unui stat.PUTEREA IN RELATIILE INTERNATIONALE • Calitatea diplomatiei (element fundamental al supravietuirii nationale. mecanisme etc. precum si Marea Britanie in timpul lui M. vezi cazurile Romaniei.] . in care forta armata a fost compensate / suplimentata de calitatea diplomatiei. politica-sprijin popular [in ce masura politica exprima vointa poporului sau in ce masura este restrictionata de aceasta]. profesionalism.Thatcher.

aceasta autoritate a fost fie o mare putere. fie un grup de mari puteri care. ramane problema "autoritatii" care asigura repartizarea echilibrata a puterii in cadrul sistemului compus din unitati/entitati autonome. aceasta misiune trebuia sa cada in sarcina autoritatii centrale. Desigur. Echilibrul Puterii este o modalitate de mentinere a stabilitatii intr-un sistem compus din mai multe unitati autonome. la momentul respectiv. ori prin propria lor actiune. (Daca era vorba de un sistem compus din unitati subordonate una fata de alta. care regleaza sistemul). asigurau conducerea sistemului ori prin deciziile pe care le impuneau altora.ECHILIBRUL PUTERII • 1. . De regula.

si * ca. 189) separatiei puterilor. the equilibrium must aim at preventing any element from gaining ascendancy over the others" (Morgenthau. ceea ce presupune cu necesitate colaborarea lor in exercitarea actului de conducere. daca nu se intervine. cat si extern) "Since the goal is stability and the • (Pe plan intern. .ECHILIBRUL PUTERII • 2. in esenta. nici una dintre puteri nu o detine in totalitate. doua: * ca toate unitatile/entitatile sunt necesare sistemului. ca se pot controla reciproc). iar. una din unitati/entitati va cauta sa le "inghita" pe celelalte (politica este lupta pentru putere. Premisele asigurarii stabilitatii pe aceasta cale sunt. pe de o parte. in virtutea caruia. atat pe plan intern. echilibrul este mentinut prin intermediul preservation of all the elements of the system. pe de alta.

in realitate. In ce priveste tipurile de actiune. care presupune existenta unui obiect al acesteia. chiar daca si numai tacit). de regula o terta parte (statele A si B sunt in competitie unul cu altul pentru statul C) . partile colaboreaza. in care doua puteri se confrunta reciproc (de retinut ca nu avem de-a face cu o confruntare exclusiva. ci ca. • * competitia. este vorba de o impletire intre confruntare/conflict si colaborare. in linii generale acestea sunt doua: • * opozitia directa.ECHILIBRUL PUTERII • 3. pana si in razboi.

. la randul lor. b.similitudinea este remarcabila -.ECHILIBRUL PUTERII • 4. pe aceasta cale. in virtutea careia fie se atribuiau teritorii (care. In decursul istoriei. fie bani (compensatiile de razboi. practica inregistreaza fie posesiunea nemijlocita. si in acest caz. cele mai recente fiind inregistrate in cazul dezmembrarii imperiilor britanic si sovietic . prin intermediul careia se crea un conflict. precum si al Acordului Procentajelor incheiat intre Churchill si Stalin). gaseste un stapan") de la cel care l-a provocat (istoria este plina de exemple de acest gen. metoda COMPENSATIILOR. fie cea mediata. metoda DIVIDE ET IMPERA. accentul a inceput sa cada tot mai mult pe cele din a doua categorie. manevrandu-se astfel incat ambele parti sa caute sprijin ("cine isi cauta un protector. de pilda). in sensul ca asemenea intelegeri au avut loc tot mai mult in secret . a stabilitatii in cadrul sistemului: a. din cauza aceleiasi dezavuari crescande. precum si in Iugoslavia). cu precizarea ca. s-a inregistrat o deplasare de accent dinspre zona "vizibilului" spre cea a "invizibilului". s-au conturat o serie de metode practice de • • mentinere a echilibrului si asigurare. in ce priveste teritoriile. pe masura ce practicile din prima categorie au devenit tot mai dezavuate. prin intermediul includerii in sfera proprie de influenta (in timp. insemnau polulatie si/sau resurse).vezi si cazul Protocolului Secret al Pactului Molotov-Ribbentrop.

metoda echilibrului prin intermediul ARMAMENTELOR. prin intermediul negocierilor si acordurilor de control al inarmarilor si dezarmare). implica producerea cu suficienta siguranta a catastrofei pe care competitia trebuia tocmai sa o evite. o continuare a ei nesupravegheata. cu corolarul ei • CURSA INARMARILOR (de retinut ca. . pe fundalul progreselor realizate in domeniul tehnologiei militare.ECHILIBRUL PUTERII • c. de aici cooperarea fortata a competitorilor.

pentru a se proteja. al existentei unei aliante indreptate impotriva altei aliante. dar si cu Franta impotriva Germaniei in cele doua razboaie mondiale. care au fost. care. urmand sa se alature aceleia dintre aliante care parea sa piarda teren. doua secole ca Europa sa nu ajunga sa fie dominata de o singura putere. In acest din urma caz. practica politica a inregistrat si existenta unui BALANSOR AL PUTERII. pentru a preveni astfel aparitia unui pericol direct la adresa securitatii sale fizice. metoda ALIANTELOR.impotriva Frantei lui Napoleon.si alte puteri . Iata pentru ce Marea Britanie s-a aliat cu Prusia . in Europa. in ansamblu. precum si cel al Tratatului de la Varsovia impotriva NATO). Istoric. respectiv al unei puteri care veghea asupra mentinerii echilibrului dintre ele. acest rol l-a jucat Marea Britanie. a vegheat cca. de doua tipuri: • * impotriva dominatiei mondiale (vezi alianta creata impotriva • Germaniei. * impotriva altei aliante (vezi cazul Antantei si al Puterilor Centrale in primul Razboi Mondial.ECHILIBRUL PUTERII • d. Japoniei si Italiei). ci doar interese permanente !" . de aici si celebra fraza: "Anglia nu are dusmani sau prieteni permanenti.

In acelasi timp. in sfarsit. fara aceasta. El reprezinta calauza principala a intregii activitati externe desfasurate de un stat.INTERESUL NATIONAL • 1. trebuie operationalizate. • 2. in ciuda utilizarii lui frecvente. deoarece exprima mai degraba aspiratii care. care nu sunt alterate de trecerea timpului. avem in vedere capacitatea unor asemenea interese de a fi traduse in practica politica. fiind in acelasi timp un concept polemic (fortele politice il interpreteaza diferit. in functie de propriile interese). ci de cele cu adevarat durabile. Conceptul se defineste printr-o serie de parametri: primul il constituie . ci numai cele care au o acoperire foarte larga -. pentru a capata valoare practica. gradul sau de generalitate . ele raman doar in stadiul aspiratiilor imposibil de atins. el este totusi un concept relativ vag.nu orice interes ingust intra in categoria interesului national. Conceptul de interes national este fundamental pentru orientarea politicii externe. al doilea parametru il constituie gradul de perenitate – caci nu este vorba de interese conjuncturale. caci.

Interesele nationale combina. securitatea cu preocuparile materiale. ci o suma de interese. situatia Romaniei din anul 1940. bine definit. pe de alta parte. situatia actuala) • "Un interes national . care converg spre asigurarea." . nu avem in vedere un interes anume. dupa amputarile teritoriale. de regula. pe de o parte. precum si. prin prisma securitatii.este un bun public care preocupa pe toti. a securitatii. prin prisma bunastarii. (De analizat. iar pe de alta a bunastarii actorului dat. pe de o parte.INTERESUL NATIONAL • 3. si preocuparile morale si etice.spune Samuel Huntington . Cand vorbim de interes national. sau pe cei mai multi cetateni. un interes national vital este acel interes pentru care ei sunt gata sa-si verse sangele si sa-si cheltuiasca bogatia pentru a-l apara.

iar. interesele care intra in categoria interesului national se exprima prin valori. Concret. el trebuie sa identifice raspunsul (urmarind aceeasi secventa: obiectiv . Acest lucru este valabil atunci cand actorul este cel ce lanseaza o initiativa de politica externa.modalitate . deci la un stimul extern.INTERESUL NATIONAL • 4. cand insa trebuie sa raspunda la o initiativa lansata de alt actor. modalitatile concrete prin care se procedeaza. care se traduc apoi in obiective palpabile. acestuia.mijloc) care ii asigura satisfacerea in cel mai inalt grad a propriului sau interes national. in cadrul lor. pe care actorul trebuie sa le indeplineasca. • Odata stabilit obiectivul. trebuie alese mijloacele de atingere a .

cele care fac obiectul curent al negocierilor . in esenta • • • exista trei categorii mari: cele care exprima valori fundamentale . prin negociere. .de pilda. drepturi de navigatie pe Dunare etc.asupra carora nu se negociaza. In ce priveste clasificarea intereselor. desi importante. atata timp cat. independenta. cele asupra carora. . suveranitate etc.INTERESUL NATIONAL • 5. se poate negocia (vezi acorduri de control al armamentelor si/sau dezarmare). se mentine echilibrul initial.integritate teritoriala.

INTERESUL NATIONAL • 6.realizata pe calea compromisului politic -. . este intr-adevar un asemenea interes ? Cum pot eu. In acest sens. distingem un evantai larg. chiar a celor initial contrare . care merge de la individ. guvernant. rezultanta lor poate fi cea mai apropiata de realitatea obiectiva. cu alte cuvinte. In ce priveste purtatorii intereselor respective. convergenta opiniilor. clase. ca fiind un interes major. sau. pana la natiune. care face parte cu siguranta din interesul national. partide). prin intermediul unor forme de asociere crescator complexe (grupuri. guvernant. o problema fundamentala este cea a raportului corect dintre realitate si perceptie: Cine imi garanteaza mie ca ceea ce imi prezinti tu. sa am siguranta ca interpretarea pe care o dau eu interesului national este cea conforma cu realitatea ? In acest domeniu nu exista detinatori ai adevarului absolut! Tocmai de aceea.

intre actori se constata existenta atat a convergentei / complementaritatii de interese . care trebuie eliminat. iar la celalalt de razboi. .care formeaza baza colaborarii . chiar conflictul de interese.cat si neconvergenta. In practica.INTERESUL NATIONAL • 7. recurgandu-se la un intreg evantai de procedee delimitat la un capat de negocieri.

d. daca se poate spune asa. De aici si o anumita stare de confuzie. aceasta este ratiunea pentru care intalnim formulari ca. drept un concept "in curs de dezvoltare"! Acest lucru se datoreaza si utilizarii lui intr-o multitudine de contexte. si-a multiplicat intelesurile. "securitate ecologica" sau "securitate culturala" s. este considerat. • 2. fundalul multiplicarii si adancirii interdependentelor mondiale. de pilda. sunt prezentate ca interese de securitate.Desi este un concept des uzitat. sau legate de conceptul in discutie.m. fie nu. Excluzand cazurile de confuzie voita. specialistii il apreciaza ca fiind inca in curs de definire. pe . fie justificat. Nu este insa. mai putin adevarat ca si conceptul in sine. devenind ceea ce se numeste un "concept stratificat". "securitate alimentara". care.a.SECURITATEA • 1. determinate de mare varietate de interese.

in randul specialistilor exista un anumit consens. In esenta. . iar al doilea la supravietuirea pe termen mediu si lung a actorului in cauza.SECURITATEA • 3. insa. potrivit caruia • "securitatea" se circumscrie asigurarii integritatii teritoriale si bunastarii materiale. in fond si la urma urmei. Astfel. "securitatea" unui actor reprezinta capacitatea sa de a supravietui ca atare in sistemul international. Caci. primul termen ne conduce la aspectul fizic al securitatii.

cu cea ca acest lucru sa nu genereze insecuritate pentru ceilalti. Este vorba apoi de raporturile dintre conceptul de "securitate nationala" si cel de "securitate internationala". pe de o parte. una dintre acestea este cunoscuta sub numele de "dilema securitatii" conform careia se intelege modalitatea de a concilia. . ci este un concept in sine. necesitatea cresterii propriei securitati. se vehiculeaza cateva probleme cu caracter mai teoretic. care se cer lamurite. stiindu-se ca cel de-al doilea nu inseamna pur si simplu insumarea "securitatilor nationale" ale tuturor actorilor sistemului. pe de alta parte.SECURITATEA • 4 In literatura de specialitate. (Se va vedea ca cea mai mare parte a modalitatilor de asigurare a "securitatii" cauta sa rezolve aceasta problema / dilema). care se refera la asigurare "securitatii" sistemului ca atare. Astfel. in legatura cu acest concept. in ansamblul sau.

literatura de specialitate abunda in termeni ca "securitate colectiva" (prin care se intelege ca un atac asupra unui actor este considerat ca un atac asupra tuturor . depinzand de a altora.vezi sistemul Ligii Natiunilor si cele doua tratate care stau la baza blocurilor militare postbelice). . "securitatea" mea.SECURITATEA • Pe urma. "cooperativa" (inteleasa ca un efort comun de prevenire a conditiilor izbucnirii unui razboi). sau "comuna" (care pleaca de la premisa ca. mai nou. trebuie asigurata de asa maniera incat sa nu o diminueze pe a altora . ori.concept inventat si vehiculat de nordici: Comisia Palme in anii '80).

SECURITATEA • 5. incalcarea drepturilor omului. traficul de droguri. epidemiile si saracia sunt considerate cele mai importante amenintari ale securitatii statelor si societatii internationale. Largirea pe orizontala a sferei de cuprindere a termenului “securitate” propusa in anii ’90 evidentiaza in primul rind dimensiunea non-militara a securitatii. . care poate fi caracterizata drept trecerea de la “securitatea nationala” la “securitatea umana” are insa limite evidente. terorismul. Riscurile ecologice. dominante in timpul razboiului rece. migratia internationala. Aceasta perspectiva. Criticii notiunii realiste. propun o reconceptualizare pe trei niveluri. crima organizata internationala.

Din aceasta perspectiva.SECURITATEA • Adancirea verticala propune o reconsiderare si mai radicala a conceptului traditional. Exponentii acestei viziuni incearca sa formuleze un raspuns coerent la intrebarea “Care este sensul securitatii fara stat?”. amenintarile globale si transnationale. o definitie centrata pe stat ar subestima principalele obiective ale securitatii: indivizii sau/si “umanitatea”. . incapacitatea statelor de a face fata acestor amenintari. Argumentele lor principale sunt: cresterea rolului actorilor non-guvernamentali. dificultatea aplicarii modelului clasic al securitatii pentru statele mici. Folosirea argumentului “crizei umanitare” in Kosovo sau Timorul de Est aduce insa un puternic contra-argument acestei viziuni care poate fi interpretata ca o expresie a unor interese bine definite. realist. si. in mod special.

ultima propunere de redefinire a conceptului. Regasim in aceasta perspectiva dificultatea teoretica majora a aplicarii deconstructivismului in relatiile internationale: golirea de sens a notiunilor fara a se propune solutii alternative . inteleasa ca fenomen intersubiectiv. analizeaza din perspectiva postmoderna modul in care sunt “construite” diferitele modele de securitate.SECURITATEA • Reconsiderarea epistemologica. Aceasta abordare analizeaza preponderent elaborarea discursului de securitate.

doua tipuri: primul il reprezinta metoda crearii "imperiului universal" . cat si de tipul de amenintare utilizat de atentator/agresor. La nivel micro. practica istorica inregistreaza. acesta din urma preia si sarcina asigurarii securitatii primului actor.SECURITATEA • 6.prin intermediul careia. practic. de regula. mijloacele concrete prin care un actor isi asigura "securitatea" depind. . in linii mari. de acum o probleme interna a sa (si NATO functioneaza. ea fiind. iar al doilea il constituie metoda asigurarii "echilibrului de putere". in mare masura. prin inglobarea unui actor de un altul. In ce priveste modalitatile concrete de asigurare a "securitatii". dupa aceleasi principii) -. atat de domeniul in care aceasta este amenintata.

Astfel. data fiind implicarea superputerilor. proportional cu acutizarea si prelungirea acestuia). fie de escaladarea necontrolata a unui conflict regional. ci pentru ca partile ei componente . i-ar fi putut face fata cu brio. ceea ce implica riscul inglobarii in viitoarele confruntari dintre principalii actori ai noului echilibru de putere mondial. cel de-al doilea se transforma. in anii razboiului rece. care creste). sub o forma sau alta. in sensul ca. in toate aceste conflicte. amenintarile erau preponderent externe si vizibile. desi nu mai exista pericolul ca un asemenea conflict sa duca la izbucnirea unui razboi mondial. aflat in curs de cristalizare (vezi cresterea gradului de implicare directa a marilor puteri in conflictul iugoslav. amenintare careia. dupa acest moment ele devin tot mai mult interne si mai putin vizibile (vezi cazul Iugoslaviei. la randul lor. mutatii in spectrul amenintarilor generale existente in interiorul sistemului. apare totusi pericolul cronicizarii sale. ca urmare a incetarii rivalitatii nucleare dintre marile puteri (fara ca aceasta sa diminueze.au hotarat sa se desparta prin forta). pericolul proliferarii nucleare. care s-a dezmembrat nu pentru ca a fost agresata din afara. dupa cum s-a putut vedea. pericolul izbucnirii unui Razboi mondial nuclear era dat fie de o eroare de calcul in administrarea delicatului "echilibru al terorii". Astazi. . daca pana in 1989. daca primul pericol se estompeaza vizibil. Concret. insa.este drept. Mutatiile de substanta petrecute in ultimii ani pe plan international au determinat. incitate din afara .SECURITATEA • 7.

Prin amenintari asimetrice intelegem folosirea de catre actori statali sau non-statali – organizatii si retele teroriste internationale – de mijloace violente pentru a provoca teroare si a genera pagube morale.SECURITATEA • In ultima perioada se inregistreaza o crestere exponentiala a riscurilor si amenintarilor non-militare si asimetrice. • Raspunsul la amenintarile asimetrice si modul de desfasurare al razboiului impotriva terorismului international evidentiaza conturarea unor noi strategii de securitate. materiale si simbolice extrem de mari unor actori mult mai puternici. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful