Cristian Unteanu Controversele secolului XXI - Cruciada anti-Islam 13 noiembrie 2013, 12:19 Vă propunem să discutăm despre una dintre

cele mai controversate i dure realită!i ale lumii "n care trăim, !inută de obicei "n subteran din mai vec#iul re$le% al ascunderii &unoiului 'sau a tuturor &unoaielor disponibile( sub un pre c)t mai bine "ntins, &ros, $rumos colorat i, pe c)t se poate, proaspăt spălat cu deter&ent par$umat* +sta nu "nseamnă "nsă că realitatea nu e%istă i că ceea ce se nume te ,re-isten!a cre tină pe .eb/ nu este un $enomen "n plină e%pansiune, purtător de mesa0e din ce "n ce mai dure, c#emări la luptă sub $orma unei cruciade "mpotriva Islamului, dar i purtătoare de nenumărate mesa0e sau c#iar con$erin!e despre cum Islamul poartă un ră-boi civili-a!ional pentru controlul planetei, trec)nd prin ani#ilarea 1uropei i a 2tatelor Unite* ,1uropa se trans$ormă din ce "n ce mai mult "ntr-o provincie a Islamului, o colonie a Islamului a a cum pre-icea de0a eseista i 0urnalista 3riana 4allaci* 5octorul "n istorie 6at 7e83r a dat de0a un nume acestei colonii, 91U:+6I+;* <ar= 2te>n, "n cartea sa 9+merica +lone: ?#e 1nd o$ t#e @orld as @e Ano. It; a$irmă că o parte importantă a lumii occidentale 9nu va supravie!ui secolului XXI i că o mare parte, "n care sunt incluse multe, dacă nu c#iar toate !ările europene, urmea-ă să dispară "n timpul &enera!iei noastre/* ?rei $actori B credin!a, demo&ra$ia i patrimoniul cultural B indică $aptul că 1uropa se islami-ea-ă* Credin!a musulmanilor, cu temperamentul lor 0i#adist i suprema!ia sa islamică, se deosebe te $undamental de cea a cre tinilor europeni nonpractican!i* +cest contrast "i $ace pe mul!i dintre musulmani să considere că 1uropa este un continent pre&ătit pentru conversia la Islam i dominare* 5e aici, revendicări suprematiste e%trava&ante cum este această declara!ie a lui 3mar 6a=ri <o#amed care spunea, la Condra, că 9doresc ca <area 6ritanie să devină un 2tat Islamic* Vreau să văd culorile Islamului $lutur)nd la 5o.nin& 2treet nr 10 're edin!a Drimului <inistru britanic, n*n*(* 2au această predic!ie apar!in)nd unui imam stabilit "n 6el&ia: 4oarte cur)nd, noi suntem cei care vom prelua puterea "n această !ară* Cei care ne critică a-i, o vor re&reta pro$und* +r trebui să ne servească* Dre&ăti!i-vă, căci timpul nostru se apropie;/ B scria 5aniel Dipes 'director 4orumul 3rientului <i0lociu i pro$esor invitat la Univ*Depperdine( anun!)nd că: ,pe termen lun&, cea mai importantă evolu!ie la nivelul continentului european va $i cea care prive te rela!iile sale cu minoritatea musulmană "n continuă cre tere* 1%istă trei căi posibile: inte&rare armonioasă, e%pul-area musulmanilor sau cucerirea puterii de către islami ti* Care dintre aceste scenarii este cel mai credibilE/* Iată, "n video, cum este tratată amenin!area islamică asupra 1uropei din punct de vedere demo&ra$ic: De un alt site .eb al re-isten!ei &ăsim detaliată necesitatea unei noii cruciade occidentale "mpotriva barbarilor musulmani, plat$ormă de ac!iune care reune te absolut toate mesa0ele de $or!ă ale e%tremei-drepte dar i a ceea ce este #ate speec#, mai ales o ,etică occidentală a luptei cruciate care să nu !ină seama de re&lementările moralei depă ite a dreptului interna!ional/* 2ub titulatura de ,Foua Cruciadă/, iată propunerile concrete de ac!iune: ,Fe con$runtăm cu aceea i problemă de 1G00 de ani "ncoace* 3ccidentul cre tin este "n ră-boi cu lumea islamică* ?o!i cei care cunosc istoria con$lictului tiu că, atunci c"nd a venit vremea eliberării Hării 2$inte, pentru recucerirea 2paniei sau de a "nvin&e Imperiul otoman, sin&ura solu!ie viabilă a $ost mereu DC1C+:1+ IF C:UCI+5J****Iată un plan "n -ece puncte care enumeră lucrurile care trebuie $ăcute pentru a salva 3ccidentul i Cre tinătatea de tsunamiul islamo-mar%ist: 1* <ar&inali-area or&ani-a!iilor ca 3FU, F+?3, U1, +I1+ '+&en!ia Interna!ională pentru 1ner&ie +tomică(***i&norarea unor 3FK-uri mar%iste ca Luman :i&#t @atc# i +mnest> International* 2* Fe&area dreptului ca vreo !ară islamică să posede arma nucleară* +sta "nseamnă de-armarea Da=istanului i bombardarea !ărilor care de-voltă pro&rame nucleare 'Iran, Cibia, <aroc, +l&eria, ?unisia, +rabia 2audită, 1miratele +rabe Unite(*** 3* 2us!inerea cre tinilor pri&oni!i "n lumea musulmană* B 2ă se ceară la modul imperativ să $ie respecta!i cre tinii a$la!i "n !ări unde nu bene$icia-ă de dreptul de autodeterminare '1&ipt, 1ritreea, Ira=, Indone-ia(* In ca-ul "n care vom $i obli&a!i să ac!ionăm - i că atacul va $i inutil B atunci $i!i pre&ăti!i să accepta!i "n !ările voastre minorită!ile cre tine re$u&iate din !ările respective* In plus, trebuie a0uta!i cre tinii din !ările unde mai sunt "ncă la putere sau unde mai au "ncă puterea de a re-ista: Aosovo, +rmenia, Ciban, 1tiopia, sudul 2udanului, Fi&eria, Coasta de 4ilde , ?imorul 3riental(* G* +tacarea statelor islamiste vinovate de &enocid sauM i e%portatoare de terorism, printre care 2iria i 2udan* N* 2pri0inirea drepturilor $emeilor i libertă!ii politice 'democra!ia( "n lumea musulmană* O* +si&urarea

2enatorul american :and Daul . de mesa0e similare de dinaintea celui de-al doilea :ă-boi <ondial: . totu i.i e%ercite pe deplin dreptul la liberă e%primare* 10* 2ă punem capăt declinului demo&ra$ic al 3ccidentului* 2ă restr)n&em imediat imi&ra!ia e%tra-occidentală* Inter-icerea avorturilor* Cupa contra obe-ită!ii. convine tuturor celor care.+ venit momentul ca toate colile sau ec#ipele sportive care au abondonat termenul de Pcrucia!i/ să-l repună pe $rontispiciu* Dentru proprii no tri copii. elitele au desc#is lar& por!ile eclu-elor* Deste doar $oarte pu!in timp. cu lun&ă tradi!ie "n 2U+ i acum pe cale de $ormare i "n 1uropa '"ntr-o variantă auto#tonă. cu bună tiin!ă. evident. musulmanii Pre-iden!i non-permanen!i/. "n -ona islamismului $undamentalist. se caută e%plica!iile care pot avea cel mai dur impact posibil* Cu ce consecin!eE C)t de departe poate mer&e acest tip de radicli-are care. pre-entat timp de decenii ca unul dintre succesele răsunătoare ale . credincio ii cre tini trebuie să $orme-e o <3:+C <+R3:I?7 pe tipul celei din 2U+* 2copul este de a ui ponderea politică a tuturor cre tinilor conservatori adun)nd laolaltă Drotesan!ii. $oarte aproape. madrassas sau a or&anismelor ce $ac lobb> islamic* 2ă e%pul-ăm imediat pe to!i musulmanii ostili. nucleară securitară i #idro&enul* 9* 2ă "ncetăm imediat $inan!area de mosc#ee. o continuare a escaladării tensiunilor "n ideea că Ri#adul poate $i totu i lansat cu succes "mpotriva unei civili-a!ii pre-entate ca satanice i muribundeE In ce măsură ideea de cruciadă cre tină "ncepe să capete un contur politic din ce "n ce mai limpede i este de0a asumată de lideri de prim ran& i poate să se constituie ca o $ormulă nouă de a&lutinare a ceea ce vor $i. Catolicii i 3rtodoc ii sub semnul aceleia i cau-e : că ti&area acestor PCUC?U:1 @+:2/* 2ă propovăduim pan-cre tinismul i 2ionismul Cre tin* S* 2ă "ncetăm imediat $inan!area re&imurilor islamiste prin abandonarea cumpărării de petrol i declan area unei mari re$orme ener&etice***$olosind din ce "n ce mai mult ener&iile noi. prime0dios de aproape. liderii no tri politici i pro$esorii spun că ar trebui să ne $ie ru ine de noi "n ine* 1ste momentul să spunem P/a0un&e U / i să-i "nvă!ăm pe copii no tri să $ie m)ndri de mo tenirea pe care au primit-o* Tă tie că au o istorie i o cultură pentru care pot i trebuie să se arate recunoscători. a celor cu /dublă na!ionalitate/ i a musulmanilor stabili!i clandestin* 2ă "ncetăm să $acem concesii musulmanilor de0a pre-en!i pe teritoriul nostru i să nu mai cedăm anta0ului lor* 2ă permitem cetă!enilor non-musulmani să. $ără să luăm "n considerare $aptul că impactul pro$und al cri-ei a radicali-at considerabil cercuri sociale mult mai lar&i dec)t adep!ii ideolo&ici ai e%tremei drepte* + vrea să vă amintesc de unul dintre te%tele $undamentale ale acestei noi cruciade cre tine: este vorba despre o carte de0a clasică "n mediul P$ră!iilor suprema!iei albe/. din tot spa!iul cultural* Civili-a!ia occidentală a produ drepturi umane unanim acceptate 'e%cept)nd lumea islamică(. cei care propun lumii cre tine un asemenea discurs radicalE Ce a mers at)t de prost "n procesul de inte&rare socială a imi&ran!ilor din lumea islamică. că nu sunt descenden!ii unor criminali i ticălo i. construiesc mesa0e "n o&lindă e%act pe acela i tipic i provoacă la r"ndul lor. discurs la Values Voters 2ummit. una din cinci persoane "n U1 va $i musulmană***este un &uvern care este "n $avoarea ideii Cre tinii trebuie să-l servească pe +lla# / . cuceriri te#nolo&ice care depă esc visele cele mai nebune ti ale &enera!iilor trecute. că $amiliile i căminele lor merită să $ie apărate "mpotriva celor care vor să le răpească i că trebuie să $ie &ata să ucidă pentru asta* ?oate acestea au un nume: Cruciadă/* Vă "n ela!i pro$und dacă crede!i cumva că acest discurs este sin&ular* Fu este* Fu-i subestima!i deloc e$ectele politice i puterea de mobili-are pe timp de cri-ă* 1%istă acum un ră-boi &lobal "mpotriva cre tinilor dus de elemente $anatice ale Islamului .Keert @ilders .Kuvernul cooperea-ă cu entu-iasm la islami-area 3landei* Ca nivelul "ntre&ii 1urope. e$ectele multiculturalismului au $ost teribile i au produs o ură sinuci&a ă $a!ă de 3ccident* 1ste timpul ca un e$ort colectiv să ducă la eliminarea multiculturalismului din manualelel colare i. taba&ismului i to%icomaniei/* 1%a&erări ale unor min!i "n$ierb)ntateE 2e poate spune i a a. c#iar i "n :usia( B ?#e Doliticall> Incorrect Kuide to Islam 'and t#e Crusades( semnat de :obert 2pencer* +ten!ie la solu!ia pe care o propune i la semni$ica!iile sale politice. con tient.securită!ii Israelului* +tacarea or&ani-a!iilor 4ata#. ale&em să i&norăm un curent "n cre tere care alimentea-ă acum o de-batere din ce "n ce mai aprinsă. noile partide na!ionaliste ale 1uropei cu un discurs identitar cre tinE . $oarte cur)nd. etc* Cu toate astea. "n &eneral. cu evidente re$le%e politice "n plat$ormele i dscursurile unora dintre partidele e%tremei-drepte* Ti nu numai* Căci anali-a $acilă este de reduc!ie imediată a $enomenului doar la e%tremele politice. numai că atunci. ca "ntotdeauna pe timp de cri-ă.#ome $ront/( Q* 5e-voltarea unei strate&ii pentru lupta ideolo&ică "mpotriva islamismului* +ici cre tinismul devine $undamental* ?rebuie să punem "n eviden!ă credin!a noastră i valorilor noastre comune iudeo-cre tine precum i cultura i mo tenirea &reco-latină* Ca nivelul tuturor na!iunilor cre tine. Lamas i Le-bolla#* +ne%area 6andei Ka-a* :e&larea de$initivă a problemei pe care o repre-intă Ppalestinienii/*** Ca nivel occidental 'pe . octombrie 2013 1ste cert că discursurile se radicali-ea-ă $iindcă se simte o nevoie a electoratului pentru mesa0e de $or!ă i. discurs !inut "n Darlamentul olande-. 1O septembrie 2009 C)tă dreptate au.

o realitate &eo-politică &)ndită "n 19Q3 ca un sistem de alian!e in$ormale "ntre. ini!ial. 4rontpa&e <a&a-ine. $olosindu-se c#iar o parte a acestor ar&umente. că multiculturalismul european a $ost doar o $ormă $ără $ond i că e ecul său costă mai mult dec)t s-a cre-ut vreodată c#iar i "n cele mai ne&re estimăriE Fu e%istă un sin&ur răspuns i nici măcar nu sunt $oarte convins că tiu care-i cel bun* Rudeca!i sin&uri* Ti lua!i deci-ia potrivită* D*2* ca o ironie a soartei. e%tinsă. pe de o parte. cele nouă !ări ale Die!ii Comune cea care.QOeO . a devenit Uniunea 1uropeană "n 1992 i. . 1U:+6I+. 1U:+6I+ a $ost titlul dat unei publica!ii editate "n anii VQ0 de către Comitetul 1uropean de Coordonare a +socia!iilor de prietenii cu lumea arabă*****$iind.politicilor comunitareE 5e ce este posibil să se spună acum. 21 sept* 200G( /* Iar acum acest termen a a0uns să $ie $olosit ca insultă supremă i amenin!are $unda Citeste mai mult: adev*roMm. !ările arabe din -ona <editeranei* +lian!ele i acordurile au $ost elaborate la cel mai "nalt nivel al $iecăreia dintre !ările europene "mpreună cu repre-entan!ii Comisiei 1uropene i omolo&ii lor din !ările arabe i dela&a!i ai Ci&ii +rabe* 2istemul a $ost sincroni-at sub e&ida asocia!iei 5I+C3KUC 1U:3-+:+6 creată la Daris "n iulie 19QG 'Ramie Kla-ov. de cealaltă parte.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful