ANTIBIOTICE Introducere Printele chimioterapiei antiinfecžioase este Paul Ehrlich, care dup numeroase sinteze i cercetri asupra compuilor

arsenicali obžine în anul 1909 salvarsanul (compusul 606) activ asupra Treponemei pallidum i altor spirochete. În anul 19 9 Fleming descoper penicilina, secretat de muce!aiul Penicillium notatum, dar introducerea ei în terapie s"a produs de abia dup un deceniu, fiind meritul a doi chimiti de la #$ford, Florey i Chain. %tudiind acžiunea bactericid a unor coloranži, &oma!' (19()) descoper c prontozilul rou administrat la oareci îi prote*eaz de efectul letal al infecžiei e$perimentale cu streptococi beta"hemolitici, în ciuda faptului c in vitro este lipsit de activitate bactericid. +r,fou-l i .iti (19(/) arat c în or!anismul oarecilor prontozilul se descompune într"un compus cu acžiune bacteriostatic " sulfamida. În trecut, sub denumirea de chimioterapice erau desemnate substan žele antimicrobiene obžinute prin sintez chimic (sulfamide, sulfone, nitrofurani etc.) iar sub cea de antibiotice substanže de ori!ine biolo!ic, secretate de unele bacterii i muce!aiuri. 0u timpul, îns, unele antibiotice s"au obžinut mai uor pe cale sintetic dec1t pe cale biolo!ic (de e$emplu cloramfenicolul), motiv pentru care termenul de chimioterapic antiinfecžios este utilizat astzi pentru orice substanž folosit în tratamentul infecžiilor, indiferent de ori!ine. 2ntroducerea chimioterapiei antiinfectioase a dus la o cretere spectaculoas a ratei de supraviežuire dup infecžii. &in pcate, îns, rezultatele începutului nu mai pot fi reeditate deoarece utilizarea antibioticelor în infecžiile bacteriene a determinat, în decurs de /0 de ani, aparižia sub presiune selectiv a fenomenului de rezistenž. 0a urmare, producerea de chimioterapice antiinfecžioase a devenit o industrie care, fiind în permanent concuren ž cu aparižia tulpinilor rezistente, caut produi noi faž de care microor!anismele s fie sensibile. 2ntroducerea unui nou chimioterapic în practica medical este evaluat la 00 milioame de dolari i parcur!e mai multe etape care dureaz apro$imativ 10 ani. 1. CLASIFICARE 0himioterapicele se clasific dup mai multe criterii, dintre care de importanž medical sunt3 1.1 Acžiunea actericid !au acterio!tatic a!u"ra microorgani!melor 4n chimioterapic bacteriostatic, care oprete doar înmul žirea bacteriilor, nu le va putea elimina din žesuturi fr intervenžia factorilor rezistenžei naturale i dob1ndite. În lipsa mecanismelor acestora nici chimioterapicele bactericide nu sunt eficient deoarece într"o populažie bacterian e$ist întotdeauna c1teva tulpini cu rezistenž fenotipic, aa"numitele tulpini persistente (persister) care apar în culturile in vitro cu o

Prospectul care însožete antibioticele indic medicului spectrul natural. %pectrul actual este mai restr1ns dec1t cel natural. 1. Concentražia minim inhibitorie (072) a unui antibiotic pentru o anumit tulpin bacterian este cea mai mic concentražie care inhib complet multiplicarea tulpinii respective. FAR$ACOCINETIC€ # chimioterapie antiinfecžioas poate fi eficient numai dac în focarul infec žios se realizeaz concentražii de antibiotic biolo!ic active asupra !ermenilor pato!eni. 9a administrarea intermitent a unui antibiotic. de intervalul administrrii. 0u c1t perioada de resorbžie este mai lun! cu at1t concentražia va fi mai mic. aceste tulpini se vor înmul ži i vor produce recidive. timpul de în*umt žire este at1t de scurt înc1t este necesar administrarea continu a antibioticului prin perfuzie. Spectrul natural cuprinde toate speciile bacteriene sensibile la un chimioterapic în momentul introducerii sale în terapie. 0u c1t 072 sau 078 sunt mai mici fa ž de nivelul seric ma$im pe care îl poate atin!e un antibiotic. Concentražia minim bactericid (078) a unui antibiotic pentru o tulpin este concentražia minim care omoar tulpina. E!te &oarte im"ortant ca medicului "ractician ! cunoa!c !"ectrul natural al anti ioticelor' deoarece atunci c(nd nu e)i!t "o!i ilitatea e&ecturii anti iogramei el *a tre ui ! aleag un anti iotic la care micro ul e!te +n mod natural !en!i il. Împržirea chimioterapicelor în bacteriostatice i bactericide este artificial. de absoržia i eliminarea antibioticului. deoarece acžiunea static sau5i cid este condižionat i de concentražia chimioterapicului. În unele cazuri. cu at1t acesta este mai activ. &up întreruperea chimioterapiei. deoarece în timpul scurs de la introducerea chimioterapicului în practic are loc apari žia tulpinilor rezistente.# $ecani!mul de acžiune 1. la un moment dat.frecvenž de 15106 "15106. Prin eliminare se în žele! .% S"ectrul de acžiune %pectrul de acžiune al unui chimioterapic antiinfecžios este reprezentat de toate speciile bacteriene sensibile la acel chimioterapic. #. 7a*oritatea antibioticelor se administrez la intervale de timp fi$e în func žie de perioada de în*umtžire a antibioticului. timpul de acžiune i specia bacterian asupra creia acžioneaz. concentražia plasmatic depinde de doz. Spectrul actual al unui chimioterapic cuprinde tulpinile microbiene sensibile la un anumit antibiotic. într"o zon limitat i depinde în mare msur de antibioticele utilizate în zona respectiv.

p<"ul plasmei i în focarul infecžios etc.E A/ENŽI TERAPE0TICI ANTIBACTERIENI -. la su!ari. dimensiunea molecular a antibioticului i alži factori cum sunt perfuzarea diferitelor or!ane i žesuturi. %tructura chimic de baz este inelul beta"lactamic. =cestea se datoreaz supradozrii relative sau absolute a antibioticului i apar mai ales la pacien ži cu tulburri ale funcžiei renale sau hepatice.1. &e pild.procesele prin care se inactiveaz principiul activ al unui antibiotic sau se elimin din or!anism. spra?uri etc. hidroliz sau con*u!are. deoarece poate produce oc anafilactic cu evolužie letal în lipsa unei intervenžii terapeutice prompte i competente. =cestea sunt3 > efecte toxice propriu-zise. :aportul dintre concentražia san!uin a chimioterapicului i cea din focarul infecžios depinde de pe de o parte de diferitele propriet ži fizico"chimice ale chimioterapicului iar pe de alt parte de macroor!anism. care cuprinde penicilinele i cefalosporinele. dup tratamente intempestive cu antibiotice care distru! flora tubului di!estiv se produc o infec žii !rave cu !ermeni din !enul Candida. factor de baz în rezistenža natural antiinfecžioas. influenžeaz repartizarea re!ional i astfel raportul dintre concentražia plasmatic i cea din focar. 0onstanta de disociere (p.) crete posibilitatea de sensibilizare. . 8eta"lactaminele sunt un !rup mare de antibiotice. unele antibiotice se pot elimina prin intestin. -. &e obicei eliminarea are loc prin filtrare !lomerular sau prin secre žie tubular. Inhi itori ai !inte1ei "eretelui celular 4. copii etc. reducere.1. solubilitatea. 0ea mai !rav form de sensibilizare este cea la penicilin.ICITATE 0u toate c antibioticele au o acžiune selectiv asupra microbilor. 4tilizarea frecvent a antibioticelor sub cele mai diverse forme (un!uente. este obli!atorie stabilirea unei concentražii serice optime i urmrirea dozei totale de antibotic administrat. %. la !ravide. 7ai rar.). PRINCIPALELE CLASE . > efectele biologice se refer la modificarea florei normale a or!anismului. &istru!erea florei normale duce la înmul žirea compensatorie masiv a unor !ermeni rezistenži care vor produce infecžii postantibiocoterapice !reu de tratat.1. dup ce urmeaz un ciclu enterohepatic de retrorezorbžie sau sunt metabolizate în ficat prin reacžii de o$idare. TO. > reacžiile alergice reprezint o problem serios a chimioterapiei. Beta-lactaminele Structur. Pentru a preveni apari žia acestor efecte i a evita instalarea efectelor cumulative (de e$emplu ototo$icitatea streptomicinei). ele pot avea efecte secundare nefavorabile asupra macroor!anismului uneori chiar i în doze terapeutice.

=lte mecanisme prin care bacteriile devin rezistente la betalactamine sunt scderea permeabilitžii înveliurilor bacteriene i modificarea žintei antibioticului în aa fel înc1t acesta s nu se mai poat le!a de structurile bacteriene respective. în !eneral. 8eta"lactaminele inhib sinteza peretelui celular prin le!area lor de enzimele care intervin în faza final a acestui proces (P8Ps " penicillin bindin! proteins). iar în 19B/. 0u anii. 7ecanismul este foarte important. În mod fiziolo!ic. nu este posibil dec1t în condi žii oferite de spital. astfel c stafilococii aurii trebuie consideraži rezistenži la penicilin. 9a bacteriile !ram"pozitive. Principalul mecanism prin care se instaleaz rezistenža la beta"lactamine este secrežia de beta"lactamaze care vor inactiva antibioticul înainte de le!area sa de peretele bacterian. activeaz un sistem enzimatic autolitic care va duce la liza celulei bacterian. Aenele responsabile de sinteza beta"lactamazei la !onococ se afl situate pe un transpozon care se transmite nu numai printre tulpinile de !onococi. :ezisten ža prin beta"lactamaze este foarte rsp1ndit la aceste bacterii. în cazul declarii ocului anafilactic. 0a urmare se va produce liza celulei bacteriene sub acžiunea presiunii mari din interior. ele se împart în penicilinaze i cefalosporinaze i prezint activitate încruciat. deoarece modificarea proteinelor de care se lea! beta"lactaminele de peretele celular confer tulpinii respective rezistenž la toate beta"lactaminele. cantitatea de beta"lactamaz secretat crete proporžional cu cantitatea de antibiotic prezent în mediu. =cestea. Toxicitatea.Mecanism de acžiune. dar produc frecvent aler!ii. =cesta era e$trem de sensibil la penicilin la introducerea acesteia în practica medical. 1/" 0C au devenit rezistente prin secrežia unei beta"lactamaze. Aenele care codific sinteza acestor enzime pot fi prezente at1t în cromozom cît i în plasmide. dozele de penicilin necesare tratamentului au crescut. astfel înc1t activitatea enzimelor nu poate fi depit prin creterea dozei administrate. administrarea penicilinei la pacienži sensibilizaži duce la declanarea fenomenelor aler!ice de tip 2. Aenele care codific producerea acestei enzime sunt situate pe un plasmid transferabil. În anul 19B). =celai lucru s"a înt1mplat i la !onococ. ci i la alte bacterii !ram"ne!ative. îns. distru!1nd arhitectura peretelui celular. 2nhibižia acestor enzime împiedic le!area transversal a lanžurilor de polizaharide cu acumularea consecutiv a subunitžilor de murein. cu e$cepžia situažiei în care antibio!rama indic sensibilitate. =ceti inhibitori se elibereaz sub ac žiunea betalactaminelor i enzimele autolitice se vor sintetiza în cantitži nepotrivite. :ezistenža la beta"lactamine a bacteriilor !ram"ne!ative s"a instalat mai lent. a cror intensitate poate mer!e p1n la oc anafilactic cu edem !lotic. Rezistenža bacteriilor la beta-lactamine. iar astzi se menžioneaz tot mai frecvent tulpini rezistente la penicilin. la r1ndul lor. calificat care. =stfel. fiind active una în locul celeilalte. 8eta"lactaminele sunt neto$ice. @ste cu desv1rire contraindicat administrarea penicilinei în condi žii ambulatorii la persoane la care nu s"a testat sensibilitatea la penicilin sau interpretarea testului nu este si!ur deoarece. este necesar o intervenžie prompt. În principiu. =cest tip de . bradicardie i moarte. 100 C din tulpinile de Haemophilus influenzae (a!ent etiolo!ic important al menin!itelor i al infecžiilor pulmonare la copii) erau sensibile la ampicilin. acest sistem autolitic este responsabil de scindarea peretelui celular dup diviziunea celulei bacteriene i este supus unui puternic control ne!ativ prin inhibitori.

ce au ca parte activ acidul B"amino"cefalosporanic i care se e$tra! din muce!aiul !cremonium. Ce&alo!"orine i ce&amycine. important faptul c tulpinile de #nterobacter. 0efalom?cinele sunt înrudite cu cefalosporinele. deoarece rezistenž la meticilin (7:%=1) semnific rezistenž la toate beta"lactaminele. Alicopeptidele sunt aler!ene. @ste. de asemenea. 0efalosporinele sunt antibiotice beta"lactamice. acidul /"aminopenicilanic. deoarece acestea au molecula prea mare pentru a putea ptrunde prin membrana e$tern a peretelui celular. :ezistenža bacteriilor la !licopeptide se transmite prin intermediul plasmidelor con*u!ative i este destul de rar. a celor de stafilococi rezistenži la meticilin. %ubliniem c cefalosporinele de"a doua i a treia !enera žie sunt mai pužin active asupra cocilor !ram"pozitivi dec1t cele de prim !eneražie. &epistarea acestor stafilococi se face prin testarea sensibilit žii la meticilin. o rezistenža mai bun faž de acžiunea betalactamazelor i proprietži farmaco'inetice superioare. @ste activ numai pe bacteriile !ram"pozitive prin mecanisme multiple3 împiedic sinteza peretelui celular prin . %"au semnalat totui tulpini rezistente de enterococi. 8acteriile !ram"ne!ative sunt natural rezistente la !licopeptide. fiind reprezentate de vancomicin i teicoplanin. %e obžin din "treptomyces orientalis. =dministrarea lor este indicat în infecžiile produse de bacterii !ram"pozitive rezistente la betalactamine i la pacienži aler!ici la peniciline. evit1ndu"se utilizarea lor la pacien žii cu afecžiuni renale. "erratia i Pseudomonas dezvolt foarte repede rezistenž faž de aceste antibiotice. 4.1. &ancomicina i teicoplanina interfereaz elon!ažia peptido!licanului.1.'. Peniciline sunt produse de muce!aiul Penicillium notatum i Penicillium chryso enum av1nd în structura lor un nucleu comun. nefro i ototo$ice. listerii.rezistenž se înt1lnete la tulpinile de stafilococi din spital. @le au acelai mecanism de ac žiune ca i penicilinele. %licopeptidele %unt polipeptide cu molecul mare. Prin înlocuirea sau adausul unor radicali se ob žin penicilinele semisintetice cu spectru mai lar! i stabile faža de penicilinaze. leuconostoc etc. @le nu sunt active asupra tulpinilor de "treptococcus pneumoniae rezistente la penicilin. pe enterococi sau listerii. stafilococi. @ste deci o !reeal administrarea în infecžii produse de coci !ram"pozitivi a cefalosporinelor de !enera žie recent în ideea c ele sunt superioare penicilinelor. diferen ža const1nd în înlocuirea sulfului din inelul dihidrothizinic cu o$i!en.$. 4. av1nd îns un spectru mai lar!. fiind bactericide în faza de multiplicare a bacteriilor. =u un spectru de acžiune în!ust fiind active numai asupra bacteriilor !ram"pozitive. deci cu mare poten žial nosocomial. Bacitracina Bacitracina este un antibiotic cu structura polipeptidic care din cauza to$icit žii ridicate se utilizeaz doar în aplicažii locale în infecžiile cutanate.

= de ribozomi. infecžii oculare i infecžii cutanate. dozele terapeutice fiind practic e!ale cu cele to$ice.4. iar administrarea sistemic s"a abandonat din cauza nefroto$icitžii ridicate. %unt active numai pe bacili !ram"ne!ativi (inclsiv pe Pseudomonas) cu e$cepžia speciilor de Proteus i se administreaz local în otite e$terne.. semisintetice. distru!1nd structurile fosfolipidice ale acesteia. -. Agenži ten!ioacti*i ce le1ea1 mem rane cito"la!matic Polimi)inele. %pectrul de acžiune cuprinde mai ales bacili !ram"ne!ativi. Toxicitatea aminoglicozidelor. :ezisten ža se instaleaz prin scderea permeabilitžii peretelui celular i modificarea moleculelor žint.'. împiedic1nd practic inižierea sintezei lanžurilor polipeptidice i determin. =mino!licozidele se e$tra! din speciile *icromonospora i "treptomyces. altereaz membrana celular i perturb transcripžia =:. Prin adu!area unor radicali diferiži se obžin preparate noi. %treptococii i flora bacterian anaerob sunt în mod natural rezistente la amino!licozide. 4. (soniazida.1. =ntibioticele acestei familii sunt nefro i ototo$ice. dar din cauza to$icitžii unui tratament îndelun!at se utilizeaz doar streptomicina. Aruprile amino libere acžioneaz asupra membranei celulare asemntor deter!enžilor cationici. %inteza lor este codificat de plasmide transferabile de la o specie la alta. Polimi)ina B i colistinul (polimi$ina @) sunt antibiotice cu o structur ciclic polipeptidic cu acžiune bactericid i asupra bacteriilor în faz de latenž.= prin le!area lor ireversibil de ribozomi.%. =mino!licozidele sunt bactericide prin blocarea le!rii form?lmethion?l"t:. de asemenea. +oate amino!licozidele sunt active faž de bacilii tuberculoi.#. Mecanism de acžiune. @le conžin în molecula lor streptidin sau "dezo$istreptidin.1. dar i unele bacterii !ram"pozitive. @le nu se absorb pe cale oral. iar etionamida i izoniazida interfereaz multiplicarea micobacteriilor la mai multe nivele. 0icloserina inhib dou enzime care catalizeaz sinteza peretelui celular. 9a acest mecanism se mai adau! scderea permeabilit žii peretelui .!mino licozidele Structur. fosforilaze. Inhi itori ai !inte1ei "roteice 4. 9a pacienžii care sunt supui tratamentului cu amino!licozide se urmrete în mod obli!atoriu funcžia renal. nucleotidiltransferaze) care altereaz structura amino!licozidelor. -. 0el mai frecvent mecanism prin care bacteriile devin rezistente este secrežia unor enzime (acetilaze. o decodificare incorect a informa žiei de pe m" :. cicloserina i etionamida =ceste chimioterapice se utilizeaz în tratamentul tuberculozei.inhibižia unei enzime ce transport precursorii peptido!licanului. Rezistenža la aminoglicozide.

=bsoržia este optim în tubul di!estiv. Mecanismul de acžiune const în blocarea producerii le!turilor peptidice între aminoacizi. 9a copii se depune în din ži determin1nd o colorare maronie a acestora.= de ribozomi. Mecanism de acžiune. motiv pentru care nu se administreaz la !ravide i copii. administrarea obinuit fiind cea oral. care inhib sinteza proteic prin blocarea atarii moleculelor de aminoac?l"t:. =cest efect nu se e$ercit numai asupra celulei bacteriene. +etraciclinele se absorb optim pe cale di!estiv i se elimin pe cale renal. =re acelai efect i asupra celulei eucariote. În anumite situažii se poate administra i pe cale sistemic.aureus) sau fun!i (Candida) cu producerea consecutiv a unui sindrom diareic !reu de tratat. dimetilclortetraciclina. ci i asupra celulei de tip eucariot. 4. =dministrarea tetraciclinelor duce la o perturbare a florei normale a intestinului favoriz1nd dezvoltarea în e$ces a unor bacterii (".'. do)icilclina. 0loramfenicolul conžine un nucleu nitrobenzenic de care se lea! un radical în pozižia para.Cloramfenicolul Structura.celular. o)itetraciclina. %unt antibiotice cu penetrare intracelular. fiind deci to$ic i pentru aceasta. Principalii reprezentanži ai acestei familii sunt tetraciclina. =dministrarea sistemic a tetraciclinelor se evint din cauza hepatoto$icitžii. clortetraciclin. +etraciclinele perturb metabolismul osos. +etraciclinele au o structura ciclic cu posibilitži multiple de ataare a unor radicali diferiži. Spectru de acžiune i utilizare. 0loramfenicolul traverseaz bariera . 7ecanismul const în modificarea structurii unor proteine ale membranei citoplasmatice i printr"un eflu$ activ de antibiotic din celul.'. minociclina. vibramicina etc. alterarea mecanismului de transport prin membrana citoplasmatic i modificarea unor molecule žint de pe ribozomi astfel înc1t le!area antibioticului este împiedicat. 4tilizarea lor se restr1n!e îns din cauza rezisten žei din ce în ce mai pronunžate a bacteriilor faž de aceste antibiotice. Rezistenža la tetracicline este foarte rsp1ndit i se transmite prin transpozoni.'. care cuprinde practic toate bacteriile inclusiv micoplasmele i bacteriile cu habitat intracelular (chlam?dii i ric'ettsii). Tetraciclinele Structur. %unt antibiotice bacteriostatice.$. 4. Toxicitatea. @le au un spectru foarte lar!.

=lte macrolide. . %e administreaz i în infecžiile produse de +e ionella pneumophyla i Campylobacter . foarte to$ic.'. +o$icitatea se manifest sub forme3 " to$icitatea dependent de doz. @le se lea! de ribozomii celulelor procariote. =cžiunea lor este bacteriostatic. @le au o activitate antibacterian superioar eritromicinei. &istribu žia lor este foarte bun deoarece ele penetreaz i intracelular.000). su!ari i copii. +ulpinile ce au dob1ndit rezistenž la macrolide sunt implicit rezistente la lincosamide. . este în cretere i se transmite prin plasmide. dup administrare îndelun!at de cloramfenicol. @ste metabolizat în ficat i se elimin pe cale di!estiv. @ste inactivat prin con*u!are în ficat i eliminat pe cale renal. azitromicina fiind folosit în doz unic în tratamentul infecžiilor chlam?diene. @l ac žioneaz asupra mduvei osoase datorit structurii sale nitrobenzenice.e. 7ecanimsul biochimic const în metilarea adeninei din =:. 0loramfenicolul este un antibiotic imunodepresor. Spectru de acžiune i utilizare.hematoencefalic i are penetražie intracelular bun.. *acrolidele Structur. care duce la anemie aplastic ireversibil (15 ). introduse relativ recent în practca medical. spirochete i înlocuiete penicilina la pacienžii aler!ici. @liminarea are loc pe cale biliar i doar o mic parte prin urin.'. @ritomicina este activ pe cocii !ram"pozitivi aerobi i anaerobi. +incosamidele %unt reprezentate de lincomicin i clindamicin. inclusiv bacteriile cu habitat intracelular. %unt antibiotice bacteriostatice i bactericide în funcžie de doza. 0lindamicina se poate administra oral i pe cale sistemic. împiedic1nd formarea le!turii peptidice. %pectrul de acžiune este foarte lar! cuprinz1nd bacterii !ram"pozitive. %unt antibiotice relativ neto$ice.4.uni. @ste contraindicat la !ravide. cum sunt chlam?diile i ric'ettsiile. 7acrolidele se lea! de ribozomi bloc1nd translocarea lanžului peptidic în timpul sintezei sale. Toxicitatea. în special la eritromicin. fiind indicat în tratamentul osteomielitelor stafilococice. i " to$icitatea prin mecanism aler!ic. Rezistenža bacteriilor la macrolide.u traverseaz bariera hematoencefalic îns difuzeaz foarte bine în žesutul osos. =bsorbžia are loc pe cale di!estiv. !ram"ne!ative. 7acrolidele sunt antibiotice cu structur ciclic i se ob žin din "treptomyces eritreus. Mecanism de acžiune. 4. Rezistenža la cloramfenicol. 0el mai frecvent utilizat macrolid este eritromicina. put1nd produce aplazie medular. sunt ro$itromicina. aerobe i anaerobe. @ste codificat de plasmide i const în sinteza unei acetiltransferaze intracelulare care împiedic le!area cloramfenicolului de moleculele žint de pe ribozomi. !ravide) se utilizeaz în tratamentul infecžiilor chlam?diene. 4. 9a pacienžii la care este contraindicat tetraciclina (copii. a crui administrare trebuie evitat.-. claritromicina i azitromicina.

4. dar administrarea dozelor mari distru!e flora intestinal cu producerea unei colite pseudomembranoase cu Clostridium difficile. :ezistenža la acest chimioterapic se instaleaz relativ repede. %pectrul lor cuprinde i ric'ettsiile. av1nd acžiune bacteriostatic i bactericid.-. %pectrul de acžiune cuprinde mai ales cocii !ram"pozitivi.. oflo)acinul etc. de asemenea.1. În afar de norflo$acin.4. !cidul fusidic @ste un chimioterapic cu structur sterolic care blocheaz sinteza proteic prin le!area sa de factorul de elon!ažie al lanžului polipeptidic.'. cum sunt ciproflo)acinul. 4. asupra bacilului tuberculos. de !uanozin"fosfat i de ribozomi. %e recomand asocierea cu alte antibiotice pentru a preveni instalarea rezistenžei.. @ste foarte activ faž de cocii !ram"pozitivi.. acidul fusidic produc1nd rar icter i tulburri !astro" intestinale.$. administr1ndu"se i în infec žiile stafilococi meticilino"rezistenži. datorit activitžii sale asupra bacililor !ram"ne!ativi. 0lindamicina nu este to$ic. sunt indicate în tratamentul febrei tifoide.="polimeraza &. . Prima Duinolon.. au o activitatea superioar ne!ramului prin spectrul lor foarte lar! ce cuprinde i bacilului piocianic.4. %e metabolizeaz în ficat i este eliminat prin bil./ifamicinele :ifamicinele sunt derivaži semisintetici al rifamicinei 8 care se obžine din "treptomyces mediterranei. &e asemenea. dar este mai activ pe bacteriile anaerobe !ram"pozitive (clostridii) i !ram"ne!ative (!enul Bacteroides). +o$icitatea este moderat.%pectrul de acžiune este asemntor eritromicinei. =cžioneaz.="dependent bloc1nd sinteza de :. enterococii fiind chiar rezistenži. fiind indicat în infec žiile cu stafilococi rezistenži la beta"lactamine. @le se lea! de :. chlam?diile. %unt active i asupra stafilococilor. s"a folosit mult în tratamentul infec žiilor urinare. norflo)acinul. inclusiv în žesutul osos. bacterie natural rezistent la clindamicin. -. care se administreaz mai ales în infec žii urinare. EluoDuinolonele mai recente. În prezent se utilizeaz mai rar datorit to$icitžii sale pe de o parte i aparižiei tulpinilor rezistente pe de alt parte.0uinolonele %unt chimioterapice de sintez ce blocheaz &. ne ramul.=. Inhi itori ai !inte1ei aci1ilor nucleici 4. %e poate administra pe cale oral i intravenos av1nd o penetrare bun în žesuturi.="!iraza care rspunde de suprahelicarea =&. deoarece sunt capabile s previn starea de purttor sntos. dar au o activitate slab pe streptococi. ele se utilizeaz i în infecžii sistemice cu bacterii !ram"ne!ative.

%ulfamidele se administreaz pe cale oral. "ulfurazol. =tunci c1nd ele se !sesc în mediu în cantitži superioare acidului paraaminobenzoic. %ulfamidele sunt chimioterapice bacteriostatice.'.umrul tulpinilor cu rezistenž dob1ndit este în continu cretere. "ulfametho)azol. Mecanismele negenetice. 2.1. =cžiunea lor este siner!ic i depete cu mult suma acžiunii ambelor substanže. care este un caracter de specie. . 0ele mai cunoscute sulfamide sunt "ulfanilamida. septrin). deoarece desemneaz rezistenža unei tulpini la concentražiile de antibiotic utilizate în terapie. fiind folosit în afar de infec žiile urinare în infecžii respiratorii i sistemice. $ecani!mele re1i!tenžei do (ndite :ezistenža la antibiotice se instaleaz prin mecanisme ne!enetice i !enetice. %ulfamidele sunt lipsite în !eneral de efecte to$ice. îl vor înlocui pe acesta în metabolismul bacterian bloc1nd astfel sinteza de acid folic i implicit pe cea de &. antibio!rama fiind obli!atorie înainte de recomandarea lor. care rezult din combinarea sulfameto$azolului cu trimetoprimului. necesar sintezei de acid folic. 1talilsulfatiazol etc. care apare la tulpinile unor specii natural sensibile la un anumit antibiotic. @a este relativ. spectrul lor de ac žiune cuprinz1nd bacilii !ram"ne!ativi (cu e$cepžia bacilului piocianic). se metabolizeaz în ficat i se elimin prin urin.4. 8acteriile care nu sintetizeaz acid folic ci î2 iau din mediul încon*urtor sunt în mod natural rezistente la sulfamide."ulfamidele %ulfamidele se aseman structural cu acidul paraaminobenzoic. &intre ele amintim 2apsona folosit în tratamentul leprei. RE3ISTENŽA BACTERIILOR LA ANTIBIOTICE %e deosebesc dou tipuri de rezistenž a bacteriilor la antibiotice3 " rezistenža natural. =re spectru lar! pe cocii !ram"pozitiv i ne!ativ. "ulfonele sunt substanže înrudite sulfamidelor. determinat !enetic.4. !rupul para"amino fiind esenžial pentru activitatea sulfamidelor. 4n chimioterapic deosebit de valoros este biseptolul (cotrimo$azol. i " rezistenža dob3ndit. în aparižia acestui fenomen esenžiale fiind3 2. 7ecanismul de acžiune al sulfamidelor este competitiv. @le se utilizeaz mai ales în infec žiile urinare.=. deci absolut. bacili !ram"pozitivi i ne!ativi. dar pot da aler!ii cutanate i ocazional depresii medulare. 0a efecte secundare poate produce neutropenie. constau în esenž în3 . de importanž mai redus. :ezistenža la sulfamide este foarte rsp1ndit.

. con*u!are i transpozižie). mecanismele biochimice prin care eludeaz acžiunea antibioticului sunt în prinicipiu urmtoarele3 > inactivarea chimioterapicului prin producerea unor enzime inhibitoare. cel mai frecvent plasmid ce codific sinteza beta"lactamazei la enterobacterii. enzim necesar sintezei de acid folic. =cest tip de Grezistenž infecžioasH sau GepidemicH transmisibil printre bacterii a fost descris pentru prima oar de cercettori *aponezi. de pild. fr a se înmul ži.umrul factorilor : de pe un plasmid de rezisten ž se pot înmulži prin intermediul transpozonilor (G!ene sltrežeH) deoarece acetia se pot inte!ra at1t în cromozom precum i în plasmide.#. transducžie. !entamicin etc. de e$emplu. amino!licozidazele cu acžiune antibioticelor amino!licozidice (streptomicin. iar schimbarea unui sin!ur aminoacid din dehidropteroat"sintetaz.). Plasmidele R pot conžine determinanži !enetici care codific rezistenža la unul sau mai multe antibiotice ce apar žin unor familii diferite. =stfel rezistenža la streptomicin poate fi dob1ndit prin alterarea unei proteine ribozomiale. Mecanismele genetice prin care o celul bacterian dob1ndete rezistenža sunt cele ale variabilitžii bacteriene3 mutažia i adausul de material enetic (transformare. +ranslocarea transpozonilor este posibil din cromozom în plasmide i chiar de la plasmidele netransmisibile le cele transmisibile. diseminarea lor depinz1nd deci de rapiditatea multiplicrii bacteriene. deci cu structur diferit. 7ecanismul cel mai frecvent prin care se instaleaz rezistenža la antibiotice este transferul plasmidelor de rezistenž (sau plasmide :) dela o bacterie la alta. 4nii Gsuper!ermeniH izolaži în spitale pot avea p1n la 1/ factori de rezisten ž :. %tabilitatea lor este mai mare dac se inte!reaz în cromozom. astfel c aceleai !ene de rezisten ž : se re!sesc la bacterii ce aparžin unor specii diferite. ceea ce permite o diseminare foarte rapid a !enelor de rezisten ž printre bacterii. Plasmidele pot trece barierele de specie. 2. rezist1nd astfel la acžiunea antibioticelor bacteriostaticeF > lipsa žintei de atac pentru antibiotic. . &e e$emplu. influenzae. %ecrežia lor este cidificat în !eneral de plasmide :. micobacteriile supravie žuiesc în žesuturi ani de zile inactive din punct de vedere metabolic. =stfel. plasmidul +@7"1. =stfel de enzime sunt. rezistenža la penicilin a !onococului. # celul bacterian poate deveni rezistent la un antibiotic printr"o sin!ur muta žie (one" step mutation).> inactivitatea metabolic a celulei bacteriene. de pild. ca. Eormele 9 ale bacteriilor (cele care au pierdut peretele celular) sunt foarte rezistente la antibioticele care ac žioneaz asupra acestei structuri celulare (beta"lactamine). la tulpinile de "hi ella. scade afinitatea bacteriei pentru sulfamide. # serie de antibiotice ac žioneaz numai în faza de multiplicare a bacteriilor. acetiltransferaza care inactiveaz cloramfenicolul etc. betalactamazele care hidrolizeaz inelul betalactamic al penicilinelor i cefalosporinelor. :ezistenža se poate instala i prin muta žii succesive (multistep). Su"ortul iochimic al re1i!tenžei 0aracterele noi pe care le dob1ndete celula bacterian rezistent. este re!sit la 4eisseria onorrhoeae (!onococ) i H.

+ulpinile multirezistente pot proveni i din mediu încon*urtor.coli sensibil la tetraciclin i în popula žia respectiv e$ist o sin!ur tulpin rezistent la tetraciclin. de e$emplu.> transformarea žintelor moleculare sensibile 5n žinte rezistente. =cesta. cu e$cepžia tulpinii respective. dou posibilitži de testare a activitžii antibacteriene a chimioterapicelor3 antibio!rama în dilužii i antibio!rama difuzimetric. în principiu. @ste firesc ca aceste tulpini s apar în spital. +ulpinile rezistente se pot transmite de la purttorul tulpinii la un alt or!anism prin contact direct. ce realizeaz un eflu$ superior influ$ului de antibiotic. Purttorii cei mai frecvenži de tulpini cu multirezistenž fac parte din personalul medical din spitale. care constituie chiar locul de acžiune al Duinolonelor. @le pot duce la aparižia epidemic a unor infecžii nosocomiale cu evolužie !rav. Proteus. pe care personalul medical le inhaleaz zilnic. 4nii cresctori de animale administreaz acestora necontrolat antibiotice care selecteaz din flora normal a animalelor tulpinile rezistente.%. nemaifiind supus competižiei. folosirea unei ci metabolice care ocolete substan ža inhibat de antibiotic i un eflu$ activ de antibiotic. În acest fel tulpinile sensibile de "taphylococcus aureus. sinteza de ctre bacterie a unui numr crescut de situsuri de combinare cu antibioticul. > realizarea unui eflu) activ prin proteine transportoare. > scderea concentražiei antibioticului 5n celula bacterian se realizeaz prin scderea permeablitžii peretelui celular i a membranei citoplasmatice . din farin!ele i vestibulul nazal al unei persoane vor disprea. se va îmulži în mod compensator i va înlocui populažia disprut. rezisten ža la Duinolone se bazeaz pe modificarea unei subunitži = &. 5.="!irazei. &e pild. . sinteza unor metaboli ži anta!oniti. situate în membrana citoplasmatic. #scherichia. 6lebsiella. mai ales din alimente. "taphylococcus aureus etc. dac intestinul !ros este populat de #. TESTAREA ACTI6IT€ŽII ANTIBACTERIENE A C7I$OTERAPICELOR @$ist. Înlocuirea populažiei sensibile cu una rezistent se realizeaz prin selec žie. fiind totodat multirezistente la antibiotice. &atorit utilizrii antibioticelor se formeaz cantit ži mari de aerosoli încrcaži cu aceste substanže. administrarea acestui antibiotic va elimina întrea!a populažie. deoarece aici se aplic frecvent antibioticoterapia i tulpinile au posibilitatea de a se dezvolta în or!anisme cu aprarea antiinfecžioas deficitar. dar vor persista cele c1teva tulpini rezistente ce vor repopula farin!ele. %pre e$emplu. Tran!&ormarea unei tul"ini +ntr4o "o"ulažie re1i!tent Într"o populažie de bacterii sensibile e$ist întotdeauna un numr redus de tulpini rezistente. 2. @le apar žin în !eneral speciilor purttoare de f:. Pseudomonas. =cest mecanism presupune o modificare la nivelul structurii de care se ataeaz antibioticul astfel înc1t accesul antibioticului s nu mai aib loc. +ulpinile periculoase de spital sunt acelea care au pato!enitatea ma$im caracteristic speciei.

în mediu solid. deoarece este pretenžioas din punct de vedere tehnic. se evit administrarea acestui antibiotic în infecžii urinareF . testul E. În loc de microcomprimate se aplic pe mediul de cultur însm1nžat fîii de h1rtie de filtru impre!nate cu antibiotic în concentra žie cresc1nd. #scherichia coli este în mod natural sensibil la =mpicilin. Eiecare firm productoare de microcomprimate livreaz. presupune un consum mare de materiale i depete în !eneral necesitžile clinice. o list din care rezult corespondenž diametrului zonei de inhibižie msurat în mm i sensibilitatea la fiecare microcomprimat.irb?"8auer. " timp lun! de în*umtžire. :ecent s"a introdus o alt variant de antibio!ram pe mediu solid. Principiul antibio!ramei în dilužii este ilustrat în urmtoarea fi!ur3 În e$amenele bacteriolo!ice de rutin se utilizeaz antibiograma difuzimetric. care permite stabilirea precis a 072. În lipsa posibilitžii efecturii antibio!ramei. 8. în dilužii cresc1nde de antibiotic se poate stabili precis concentražia minim inhibitorie (072) i concentražia minim bactericid (078) a antibioticului faž de o anumit specie bacterian. dup tehnica . &up o termostatare de 16 ore se apreciaz sensibilitatea !ermenelui în func žie de diametrul zonei de inhibižie care apare în *urul microcomprimatului de antibiotic.În consecinž. %pre e$emplu. dar statisticile efectuate pe antibio!ramele din diferite laboratoare arat c 60C din tulpinile izolate au devenit rezistente. medicul practician trebuie s cunoasc sensibilitatea natural a microbului respectiv i s fie informat asupra procenta*ului de tulpini care au dob1ndit rezistenž la antibiotice. la un capt al f1iei concentražia este minim iar la cellalt capt ma$im. împreun cu acestea. &up diametrul zonei de inhibižie corespunztoare fiecrei concentražii se va putea calcula 072. +ratamentul corect trebuie s žin cont de3 9 "articularitžile agentului in&ecžio! a7 etiolo ia infecžiei.Prin antibiograma în mediu lichid. nivelul seric ma$im care se poate realiza i capacitatea de difuziune a antibioticului în focarul infec žios se va putea ale!e varianta optim de tratament. " spectru lar! de acžiune. @a const în însm1nžarea tulpinii de cercetat pe suprafaža unui mediu solid i aplicarea unor microcomprimate de antibiotice pe suprafaža mediului. " s fie lipsit de to$icitate pentru macroor!anism. " activitate bactericid. 0TILI3AREA ANTIBIOTICELOR =ntibioticul ideal ar trebui s aib urmtoarele calitži3 " to$icitate selectiv pentru celula bacterian. =stfel. " penetražie optim în žesuturi. %e folosete în cercetare. 0unosc1nd 072 pentru antibioticele la care un !ermene este sensibil.

"n acest scop în žrile dez#oltate rezistenža tulpinilor bacteriene izolate este monitorizat pe plan local i na žional iar . factor esenžial în aprarea natural antiinfecžioas pe de o parte i înlocuirea acesteia. > to$icitatea. de e$emplu Pseudomonas sau #nterobacter. trebuiesc cunoscute eventualele suferinže hepatice i renale. +rebuie žinut îns cont de faptul c dou antibiotice administrate concomitent pot acžiona în mod diferit3 > indiferent. În acest caz nu se va interveni în nici un caz cu antibiotice. dup un tratament prelun!it cu antibiotice pe cale oral se modific flora farin!elui predomin1nd specii selectate cum ar fi. > absorbžia. c1nd efectul antibacterian este mai mic. se poate efectua antibio!rama direct. metabolizarea i calea de eliminare. #ri ce c1te ori este posibil se indic efectuarea antibio!ramei. În anumite cazuri. necesar în infecžii cu !ermeni cu rezistenž diferit. cu tulpini cu rezistenž multipl. > costul tratamentului. =dministrarea necontrolat i inutil de antibiotice va duce la perturbarea ecolo!ic a florei bacteriene normale. prin selecžie. se înt1rzie instalarea rezistenžei la antibiotice a tulpinilor (ca de e$emplu în tuberculoz). ci dimpotriv se vor evita pentru a crea condižii reinstalrii florei normale. atunci c1nd acžiunea lor nu se influenžeaz reciprocF > aditiv. precum i statusul imunolo!ic al pacientului. Terapia combinat. Prin utilizarea concomitent a dou sau mai multor antibiotice se obžine o lr!ire a spectrului de acžiune. c1nd activitatea lor este mai puternic antibacterian dec1t suma activit žii lor individuale (trimetoprim Isulfameto$azol I biseptol)F > anta!onic. 2zolarea din zone normal sterile a oricrui microb are o semnifica žie patolo!ic. În continuare se va izola a!entul etiolo!ic în cultur pur i se va efectua antibio!rama pe specii izolate. 9 !tarea "acientului &at fiind c o mare parte din a!en žii antiinfecžioi au i efecte to$ice. Dac aparižia rezistenžei la antibiotice este un fenomen genetic natural care nu poate fi împiedicat selecžia tulpinilor multirezistente transformarea lor în popula žii rezistente i rsp!ndirea lor poate fi înt!rziat de medic. 9 "ro"rietžile chimiotera"icului > mecanismul de acžiune. &e asemenea. pentru a oferi clinicianului c1t mai repede indicažii terapeutice. dozarea chimioterapicului i infecžiile în care se utilizeaz. În !eneral.b) semnificažia ermenilor izolaži din produsele patolo ice. > spectrul de acžiune. > calea de administrare. =stfel. anta!onice sunt antibioticele bacteriostatice cu cele bactericide în faza de replicare a bacteriilor. distribužia. din produs. 2mplicažia etiolo!ic a unui !ermene condižionat pato!en izolat dintr"un produs natural contaminat este discutabil i trebuie interpretat cu prudenž.

.informažiile prelucrate sunt puse permanent la dispozižia personalului medical astfel înc!t cei care prescriu antibioticele s fie informa ži asupra rezistenžei dob!ndite a germenilor din zona lor geografic i s aibe posibilitatea alegerii corecte a agen žilor antiinfecžioi terapeutici. 0himioterapia antifun!ic i antiviral vor fi tratate în capitolele de micolo!ie i virusolo!ie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful