Articolul nehotarat si articolul hotarat

Articolul nehotarat a se foloseste inaintea cuvintelor care incep cu o consoana sau cu unul din sunetele w si y (semiconsoane): a book = o carte ; a window = o fereastra ; a year = un an Articolul nehotarat an se foloseste inaintea cuvintelor care incep cu o vocala sau cu h mut: an exercise = un exercitiu ; an hour = o ora ; an arm = un brat In limba engleza, articolul nehotarat este acelasi pentru toate genurile si se foloseste numai la singular; el se traduce prin un sau o in functie de genul substantivului din limba romana: a pupil = un elev, o eleva ; a desk = o catedra, un birou ; a boy = un baiat Spre deosebire de limba romana, articolul nahotarat se foloseste in limba engleza inaintea numelor predicative desemnand sexul, profesiunea, titlul,calitatea cuiva etc : !ac" is a bo# Ann is a girl She is a teacher $e is a student Articolul hotarat in limba engleza este the %l se aseaza intotdeauna inaintea cuvintelor pe care le determina si are aceeasi forma pentru toate genurile, atat la singular, cat si la plural: the teacher = profesorul ; the students = studentii ; the girl = fata Genul substantivelor In limba engleza sunt trei genuri: a) substantivele care desemneaza persoane de sex barbatesc si uneori animale sunt de gen masculin: father = tata ; dog = caine

b) substantivele care desemneaza persoane de sex femeiesc si uneori animale sunt de gen feminin: mother = mama ; cat = pisica c) substantivele care desemneaza obiecte, notiuni abstracte si animale, cand nu se specifica sexul, sunt de gen neutru: chair = scaun ; horse = cal &nele substantive care pot desemna atat persoane de gen masculin, cat si de gen feminin sunt de gen comun: teacher = profesor, profesoara ; student = student, studenta ; pupil = elev, eleva ; friend = prieten, prietena Pronumele personal 'ronumele personale in limba engleza sunt: I = eu ; you = tu, d-ta, dv. ; he = el ; she = ea ; it = el, ea ; we = noi ; you = voi, dv. ; they = ei, ele 'ronumele I (eu) se scrie intotdeauna cu litera mare, indiferent de locul sau in propozitie He (el) se foloseste pentru persoane de gen masculin, iar she (ea), pentru persoane de gen feminin; it este pronumele personal pentru genul neutru, persoana a III(a singular, si inlocuieste restul substantivelor din limba engleza, adica cele ce denumesc lucruri si animale In mod exceptional, se foloseste uneori pronumele he sau she pentru unele animale domestice, ca dog, cat. Spre deosebire de limba romana, in engleza este obligatorie prezenta pronumelui inainte de verb (intrucat engleza este o limba analitica si nu are desinente deosebite pentru fiecare persoana)

I am a teacher (sunt profesor, profesoara) you are bo#s (sunteti baieti) he is a student (e student) we are )oman (suntem femei) they are men (sunt barbati) Pluralul substantivelor 'luralul substantivelor se formeaza in general adaugand terminatia -s la forma singularului: a boy - boys ; a desk - desks ; a pen - pens ; a cat - cats Substantivele man si woman fac exceptie de la aceasta regula, avand pluralul neregulat: a man - men ; a woman - women Verbul ! "# Indicativul pre$ent % he Present Indicative& Forma Forma afirmativa Interogativa (*he (*he Affirmative Interrogative +orm) +orm) I am = (eu) am I - = sunt sunt (eu) #ou are = (tu) are #ou - = esti esti (tu) he is = (el) is he - = este este (el) she is = (ea) is she - = este este (ea) it is = (el, ea) is it - = este (el, Forma Forma interogativnegativa negativa (*he ,egative (*he Interrogative( +orm) ,egative +orm) I am not = am I not - = nu sunt (eu) nu sunt (eu) #ou are not = are #ou not - = nu (tu) nu esti esti (tu) he is not = (el) is he not - = nu este nu este (el) she is not = is she not - = nu (ea) nu este este (ea) it is not = (el, is it not - = nu este

she.ota: 2a cea de(a doua forma a negativului prescurtat negatia not este legata de verb.ea) nu este (el. ea) )e are not = )e are = (noi) are )e . she/s. it isn/t )e/re )e/re not 0 )e aren/t #ou/re #ou/re not 0 #ou aren/t the#/re the# /re not 0 the# aren/t .= nu (noi) nu suntem suntem (noi) suntem (noi) suntem #ou are not = #ou are = (voi) are #ou .= are #ou not ./re not 0 #ou aren/t he/s. forme posibile) I/m I/m not 0 ( #ou/re 1ou. she/s. ele) nu ele) sunt sunt (ei.= are the# not = nu (ei. it/s not 0 he.= nu (voi) nu sunteti sunteti (voi) sunteti (voi) sunteti the# are not = the# are = (ei. iar vocala o cade si se inlocuieste cu apostroful este ea) - Pronumele si ad'ectivele demonstrative HI( si H#(# . ele) sunt (ei) sunt In vorbirea curenta. se folosesc adesea forme contrase ale verbelor auxiliare (la afirmativ si la negativ) +ormele contrase pentru verbul to be se obtin fie prin reducerea primei vocale a verbului si punerea unui apostrof intre subiect si verb. are the# . fie prin contragerea vocalei o din negatia not si inlocuirea acestei litere prin apostrof: Afirmativ egativ (.= are )e not . it/s he/s.

acest sau aceast! in functie de genul substantivului romanesc pe care il determina: "his student is good (Acest 0aceast30 student03 este bun03) his poate fi atat pronume. ad4ectivele folosite ca atribute. a good girl = o fata buna . cat si ad4ectiv demonstrativ "his exercise is good (ad4ectiv) "his is a good exercise (pronume) +orma corespunzatoare plurala pentru this este these = acestia# acestea. t)o good bo#s = doi baieti buni . preceda in general substantivul pe care il modifica: a good red pencil . a bad brown paper . a bad pencil Ad'ectivul In limba engleza ad4ectivul este invariabil. avand o singura forma pentru toate genurile si pentru ambele numere: a good bo# = un baiat bun . t)o good girls = doua fete bune In limba engleza. oricate la numar.his desemneaza un obiect apropiat in spatiu sau timp %l are aceeasi forma pentru toate genurile si se traduce prin acesta. "hese bo#s are pupils (ad4ectiv) "hese are good boo"s (pronume) . aceasta.ota: Ad4ectivul folosit atribut este asezat inaintea substantivului: a good student.

the chairs are brown ad4ectivele blue si brown sunt folosite ca nume predicative. atunci cand substantivul este la singular. atunci cand substantivul posesor este la plural (in cazul substantivelor cu pluralul regulat): the student*s teacher = profesorul studentului . cat si pentru lucruri: *he )alls of the room are )hite *he chair of the teacher is bro)n . ca atare. care se formeaza cu a4utorul apostrofului plus s (*s) adaugat substantivului care indica pe posesor. care poate fi folosit atat pentru fiinte. 6enitivul prepozitional $"he %repositional (enitive) sau genitivul analitic. numit uneori si 'axon (enitive) sau genitivul sintetic. si al apostrofului fara s. ele urmeaza substantivele pe care le modifica Genitivul in limba en)le$a In engleza contemporana deosebim doua feluri de genitive: 5 6enitivul in *s $"he %ossessive &ase.In exemplele: the s"# is blue. the students* teacher = profesorul studentilor insa: the children*s des"s = bancile copiilor 6enitivul in *s este folosit aproape exclusiv cu substantive care desemneaza persoane sau uneori cu substantive nume de animale: +ohn*s hair is bro)n *he pupil*s boo" is on the table *he dog*s name is Spot .

substantivul se articuleaza cand este precedat de o epozitie: *he flo)ers on the table are pin" and blue (+lorile de pe masa sunt roz si albastre ) *he man is in the room (7mul este in camera ) *he teacher/s pen is on the des" (Stiloul profesorului este pe catedra ) Pronumele si ad'ectivele demonstrative HA si H!(# 'ronumele demonstrativ that desemneaza un obiect mai departat in spatiu sau in timp %l are aceeasi forma pentru toate genurile si se traduce prin: acela. acele: "hose girls are pupils (Acele fete sunt eleve ) "hose are good pupils (Aceiaa 0acelea0 sunt elevi 0eleve0 buni 0bune ) . acelea.+onstructii cu prepo$itii In lima engleza.ectiv) (Acel baiat este elev ) "hat is a )all (pronume) (Acela este un perete ) 'luralul lui that este those %l se traduce prin aceia. acel. aceea. acei. in functie de genul substantivului romanesc pe care(l determina: "hat is a student (Acela 0aceea0 este student0a0 ) "hat poate fi atat pronume.ectiv demonstrativ: "hat bo# is a pupil (ad. acea. cat si ad. ca regula generala si spre deosebire de limba romana.

=8> seven hundred and thirt#(eight .umeralele cardinale reprezentand numerele intre 58 si 59 se termina in sufixul -teen: 58 thirteen .??? one million . fifteen ..??? five thousand (fift# hundred) . milioane etc se despart prin virgula: <.umeralele hundred. . mii. thousand si million nu primesc terminatia -s cand sunt precedate de alte numerale: 8?? three hundred . .ota: Aceste numerale (inclusiv ten) cand sunt folosite nedeterminat devin substantive si primesc terminatia -s: "housands and thousands of #oung people practise sports (Aii si mii de tineri fac sport ) *here are hundreds of old trees in the par" (Sunt sute de copaci batrani in parc ) f) 6rupele de trei cifre reprezentand sute.umeralele cardinale a) . cand acestea sunt urmate de zeci sau unitati. 59 nineteen b) . se pune con4unctia and: 5?.5= t)o hundred and seventeen e) . .??? t)o million . one hundred and five .???.umeralele cardinale reprezentand zecile intre .???. 5. .. 5> eighteen .8 t)ent#-three d) @upa sute.??? six thousand . 5= seventeen . 5.. 5< sixteen . :? fourty .? si 9? se termina in sufixul -ty: 8? thirty . 5: fourteen .? fifty c) Intre zeci si unitati se pun liniute de unire: <> sixt#-eight . .

(number t)elve .H#-# A-# 5 here is (forma de singular) si there are (forma de plural) reprezinta o constructie cu intelesul de se afla.(lesson t)o . division = impartire H#-# I( .(tram five .< eight point fift#(six sau eight point five six .umeralul cardinal se foloseste cand se indica numarul unei case. subtraction = scadere . lesson . four times = de patru ori s a m d (a s o = and so on) Bele patru operatii aritmetice de baza se numesc : addition = adunare . este.umeralul a (one) billion are sensul de un trilion in Anglia si un miliard in S & A h) Anii se citesc in grupe de doua cifre: 59<> nineteen sixt#(eight sau nineteen hundred and sixt#(eight i) . multiplication = inmultire . se gasesc @e cele mai multe ori there is si there are se folosesc la inceputul propozitiilor precedand subiectul: . al lectiei etc si el urmeaza substantivului respectiv: no 5. one point five . three times = de trei ori . ? :( :) (ou) point four g) . sunt. se gaseste ( se afla.umerele de telefon se citesc pronuntandu(se fiecare cifra: 5<8>?9 one(six(three(eight(o(ou)(nine 4) . zecimalele se despart prin punct: 5 . t)ice = de doua ori . tram .In schimb. al unui tramvai. > .umeralele adverbiale once = o data .

a pencil .pens .pencils Substantivele compuse din doua elemente formeaza in general pluralul prin adaugarea desinentei -s la forma de singular a ultimului element: *he test-papers are good (2ucrarile de control sunt bune ) b) 'ronuntarea desinentei -s: 5 @esinenta -s se pronunta C$D dupa substantivele terminate in vocala sau consoane sonore ca b# d# )# l# m# n# v sau thC/D: a table .ota: %xpresia there is sau there are nu trebuie confundata cu adverbul there (acolo) "here is a man there (Se afla un om acolo ) "here are not man# chairs there (. 8 +orma negativa se construieste prin adaugarea negatiei not dupa verb: there is not. are there.walls . a pupil . a pen . a chair chaairs . +orma interogativa se obtine prin inversarea celor doi termeni:is there. a wall .flowers .pupils ..tables . there are not .u sunt multe scaune acolo ) Pluralul (ubstantivelor a) 'luralul substantivelor in limba engleza se formeaza prin adaugarea desinentei -s la singular: a student . a flower . a teacher -teachers ."here is a bag on the )riting(table "here are not man# mista"es in the dictation Are there man# chairs in the roomIs there a long ruler on the table.students .

substantivul primeste astfel o silaba in plus: a class .mistakes .ea) nu (el.= nu (voi) aveti aveti (voi)(voi) nu aveti aveti (voi)- .it has he. -ch) formeaza pluralul prin adaugarea desinentei -es pronuntata Ci$D.boxes .she.exercises .ea)are )e have = have )e.= #ou have not = have #ou not.she.= am I have not = have I not.she.it has = has he. -)e.= nu ai (tu)(tu) nu ai ai (tu)he.pages .it not.sets .= ai #ou have not = have #ou not. a brush . -$. a set .it. a bus . a mistake .= has he. a sheett sheets 8 Substantivele terminate la singular in consoane sibilante (-s. -2. an exercise .she.= nu am (eu)(eu) nu am am (eu)#ou have=(tu) have #ou.ea) are are (el. -sh. a page .D: a book .ea)nu are (el.= )e have not = have )e not.books . -se.classes .buses Verbul ! HAV# Indicativul pe$ent Forma afirmativa Forma interogativa Forma negativa Forma interogativnegativa I have=(eu) have I. a box .brushes . -ss. @esinenta -s se pronunta CsD dupa substantivele terminate in consoane surde ca 0# 1# p# t sau thC..= not = (el.= nu (noi) avem avem (noi)(noi) nu avem avem (noi)#ou have = have #ou.

he/s. she/s. she. she.ele)- +ormele contrase.forme posibile) I/ve not 0 I haven/t #ou/ve not 0 #ou haven/t he/s.! 5) (ome se foloseste in propozitii afirmative: A# friend has some boo"s of geograph# *he# have some ne) curtains at the )indo) . negativ si interogativ(negativ sunt: "he egative $. it/s not 0 he.4. A. ithaven/t )ehaven/t #ouhaven/t the#- . it/s it hasn/t )e/ve )e/ve not 0 )e haven/t #ou/ve #ou/ve not 0 #ou haven/t the#/ve the#/ve not 0 the# haven/t "he Affirmative I/ve #ou/ve "he Interrogativeegative haven/t Ihaven/t #ouhasn/t he.= au the# have not = have the# not. la afirmativ. .ele)(ei.) Any se foloseste: a) in propozitii interogative: $as #our friend any boo"s of %nglish histor#$ave #ou got any red pencils- .ele) au have the#.()hat have #ou in this bag-) Ad'ectivele nehotarate (!3#.the# have = (ei. she/s.= (ei.ele) nu au nu au (ei.ota: %xpresiile have )ot si has )ot se folosesc in limba vorbita cu acelasi sens ca si have si has: She has got much )or" to do (she has much )or" to do) Ee have got man# lessons toda# ()e have man# lessons toda#) Ehat have #ou got in this bag.

indiferent ce. I am not (ome si any pot fi folosite si ca pronume nehotarate *here are no mista"es in this exercise.ota: Any folosit in propozitii afirmative are sensul de orice. nici una: Ee have some %nglish boo"s. parte din. oricare.ota: Ad4ectivul nehotarat no nu trebuie confundat cu cuvantul de negatie no. asezat inaintea unei propozitii si despartit de aceasta din urma printr(o virgula: o.b) in propozitii negative: Ee haven/t any lessons no) *here isn/t any map on the )all .: (ome poate fi folosit in propozitii interogative. the# have none 7bservatia.o. cativa. atunci cand verbul propozitiei este la afirmativ: Ee have no lessons no) *here is no map on the )all .o se foloseste pentru exprimarea negatiei. cand are sensul de ceva. un oarecare numar Bomparati: . indiferent care: Fead any of these boo"s (Bititi oricare din aceste carti ) As" any student here (Intrebati pe oricare student de aici ) 8) . there are some in the translations I have no Guestions to as" $ave #ou any7bservatia5: 'ronumele nedefinit corespunzator lui no este none = nici unul. )e have no lesson no) Are #ou bus# no). orice fel de.

(Ai ceva.(Ai vreun ban-) Aa# I see some of #our exercises. avem putin $ceva) timp pentru engleza ) @eosebirea intre ele este ca: a) little se traduce prin putin. ceva) ca ad4ective preceda substantivele desemnand nume de materie sau abstractiuni (substantive folosite numai la singular): *he# "no) little %nglish (%i stiu putina engleza ) Ee are not so bus# no).$ave #ou some mone#. b) a little se traduce prin ceva# putin.(Ai vreun exercitiu in acest caiet-) Ad'ectivele nehotarate 5I 5#. A 6#7 5ittle (putin) si a little (putin. )e have a little time for %nglish (. A 5I 5# . niste bani-) $ave #ou any mone#. indicand o cantitate insuficienta.('ot vedea cateva din exercitiile tale-) $ave #ou any exercise in this cop#(boo".u suntem asa de ocupati acum. aproape deloc ) $e spea"s %nglish a little (Horbeste putin englezeste ) . 6#7.ota: Atat little cat si a little pot fi intrebuintate si ca adverbe: $e spea"s little (Horbeste putin. indicand o cantitate mica dar totusi suficienta $e has little spare time for his friends (Are putin $aproape deloc) timp liber pentru prietenii sai ) $e has a little spare time *uesda# (Are $ceva) putin timp liber marti ) .

CmD. CnD. It gains . )e begin = (noi) incepem . the# begin = (ei) incep 5) 'ronuntarea desinentei -s: a) @esinenta -s se pronunta surd CsD dupa sunetele consonantice surde: CpD. It stops Bon4ugarea verbului to be)in la 'rezent (%resent Indefinite "ense): I begin = (eu) incep . to stop . am cateva ) Indicativul pre$ent al verbelor principale Acesta se formeaza din infinitivul scurt (fara to) la care se adauga terminatia -s (sau -es) numai la persoana a III(a singular: *he da# begins . *hen comes noon . CtD. I have a few $pronume) (Ai multe carti. to ask .ectiv) ('utini studenti sunt absenti ) A few students are in the teachers/ stud# $ad.he# she# it stops b) @esinenta -s se pronunta sonor C$D dupa sunetele vocalice si dupa sunetele consonantice sonore: CbD. #ou begin = (tu) incepi . C1D. C)D. it begins = (el.ectiv) (Bativa studenti sunt in cabinetul de lucru al profesorilor ) $ave #ou man# boo"s. C0D si C8D (in scris th): to want .he# she# it looks .6ew si a 0ew sunt ad4ective determinative sau pronume si preceda substantivele folosite la plural: Few students are absent $ad. #ou begin = (voi) incepeti .he# she ask . CdD.ea) incepe . A# )atch goes too slo)l# . he.@a.1es. ClD: . she. C/D (in scris th).he# she# it wants . to look . It loses .

he# she# it gains . in scris: -ss. to dress . to give .he# she dresses . -ce. care primesc desinenta -es: to go .he# she# it plays . to teach .he# she# it gives c) @esinenta -s(-es) se pronunta ca o silaba separata Ci$D dupa sunetele consonantice. -)e: to lose .he# she# it goes = a merge . to say .he# she# it loses . -ch. ch.) 7rtografia desinentei -s: a) Herbele terminate la infinitiv in consoana sibilanta (in -s..umeralele ordinale si numeralele a).he# she teaches .umeralele ordinale: (5) the first (>) the eighth (5. el este urmat de desinenta -s: to play . -2) primesc la persoana a III(a singular desinenta -es b) %xista numai doua verbe terminate in -o la infinitiv. -sh. to see -he# she# it sees .to gain .he# she it tries ( y precedat de o vocala ramane neschimbat. la care se adauga desinenta -es: to try .he# she# it says .) the t)ent#( second . -sh. -2. -ss.he# she# it does = a face c) Herbele terminate in litera -y formeaza persoana a III(a singular in felul urmator: ( y precedat de o consoana se transforma la persoana a III(a singular in i.) the fifteenth (. -$e. to do .

) the second (8) the third (:) the fourth (9) the ninth (5?) the tenth (55) the eleventh (5<) the sixteenth (5=) the seventeenth (5>) the eighteenth (59) the nineteenth (.?) the fiftieth (<?) the sixtieth (. the twel0th (al doisprezecelea) #i)ht primeste doar un h: the eight (al optulea) Hocala e din nine cade: the ninth (al noualea) Hocala y de la sfarsitul zecilor se inlocuieste cu ie: the twentieth (al douazecelea) b) .5) the t)ent#( (=?) the seventieth first . un numeral cardinal): (7n) the 5st of @ecember ((on) the first of @ecember) @ecember 5st (@ecember the first) .) devine 0 in numeralele ordinale corespunzatoare: the 0i0th (al cincilea). 5 50.0= t)o sevenths . se formeaza din numeralele cardinale corespunzatoare. prin adaugarea sufixului -th . three fifths .ota: 6rupul de litere ve din 0ive (. 508 (a) one third .) the fifth (5. 80. cu exceptia primelor trei.umeralele fractionare: fractii simple (&ommon Fractions) 50> (a) one eighth . one and a half .?) the t)entieth (. .8) the t)ent#( third (8?) the thirtieth (:?) the fourtieth (.) si twelve (5.umeralele ordinale.) the t)elfth (<) the sixth (=) the seventh (58) the thirteenth (5:) the fourteenth (. 50: a (one) Guarter (fourth) .ota: @atele se exprima cu a4utorul numeralelor ordinale (citite astfel chiar daca cifra respectiva este. formal.(.

(In care anotimp este frig-) .(pronume) (Be este aceasta-) Spre deosebire de what. in al doilea. debarcader) ( wharfs. which are intotdeauna un sens selectiv: In which season is it cold.hich of the students is !ohn. the t)ent#(third of !une) Pluralul substantivelor terminate la sin)ular in -6.8rd (!une the t)ent#(third .Aarch 5<th (Aarch the sixteenth) !une . cliff (=stanca) ( cliffs .hat is this. *heir wives )or" in a hospital (Sotiile lor lucreaza intr(un spital ) %xceptii: roof (=acoperis) ( roofs . -6# Se formeaza prin schimbarea consoanei 0 in v si adaugarea desinentei -es (la substantivele terminate in -0) si a desinentei -s (la substantivele terminate in -0e): *he leaf is green (+runza e verde ) .(Bare din studenti este !ohn-) . wharf (=chei. *he leaves change their colour (+runzele isi schimba culoarea ) $is wife is a teacher (Sotia sa e profesoara ) .ectiv) (Be carte este aceasta-) . wharves Pronumele si ad'ectivele intero)ative 7HA si 7HI+H 7hat (ce) si which (care dintre.(ad.hat boo" is this. hooves . ele preceda un substantiv: . handkerchief ((=batista) ( handkerchiefs hoof (= copita) ( hoofs. care anume) pot fi pronume sau ad4ective interogative In primul caz ele sunt folosite singure.

(Bine este profesorul vostru-) 6olosirea catorva prepo$itii in limba en)le$a at to = la (static) arata locul = la (arata directia si se foloseste dupa verbe de miscare) = pe = in /iua de (folosit pentru a arata data. ziua) I am at the facult# I go to the blac"board %xceptie: I go home *he boo" is on the des" *here are no classes on Sunda# $e returns on the .&n al treilea pronume interogativ este who = cine Acesta nu poate fi folosit ca ad4ectiv interogativ: .nd of !une *he# live on a farm I am )or"ing on a report 'ut these boo"s upon the others on = la upon = pe (implicand si miscare) .ho is this bo#.(Bine este acest baiat-) .ho is #our teacher.

It often rains in anotimpul sau partile /ilei (cu sens 7ctober adverbial) I go to m# lectures in the morning Bome into the = 0n (implica directia si into garden patrunderea) 6o into the stud# At the table I sit between Aother and +ather between = 0ntre (doua persoane sau lucruri) *he boo"case is between the )indo) and the door *he teacher is among = printre (mai multe persoane sau his students amon) obiecte) 1ou are happ# among #our friends *he pages of this boo" o0 = folosit in special pentru genitiv *he cildren of m# brother 0rom = din. de la (aratand provenienta) $e comes from . luna.*he# are in the garden *here is a plane in = 0n (in cateva cazuri corespunde cu the s"# pe din limba romana) *here are bo#s and girls in the street *he farmers are in in the fields In summer )e go on in se foloseste deasemenea cu holida#s substantive care exprima anul.

lui. mele your = tau. noastra. s3u. sa .2ondon *hese apples are from that tree Ad'ectivele posesive +ormele ad4ectivului posesiv sunt paralele cu formele pronumelui personal: ele corespund celor trei persoane (singular si plural). ei our = nostru. s3i. avand forme deosebite pentru cele trei genuri ale persoanei a III(a singular: I have a name ( 1y name is *om 1ou have a teacher ( 2our teacher is a man $e has a hat ( 3is hat is gre# She has a ne) )rist()atch ( 3er )rist()atch is fast It (the room) has t)o )indo)s ( Its )indo)s are open Ee have some friends ( 4ur friends are here 1ou have t)o 4umpers ( 2our 4umpers are made of )ool *he# have fine shirts ( "heir shirts are )hite Ad4ectivele posesive sunt: my = meu. s3i. vostri. sa. noastre your = vostru. sale its = s3u. nu si cu obiectul posedat: . voastre their = lor Spre deosebire de limba romana. nostri. sa. t3i. sale. tale his = s3u. mei. ta. in limba engleza ad4ectivul posesiv se acorda in persoana si numar cu posesorul. mea. voastra. lui her = ei.

substantivele care desemneaza parti ale corpului si obiecte de imbracaminte sunt deseori insotite de un ad4ectiv posesiv: It is cold 'ut on your overcoat (% frig 'une(ti pardesiul ) Ee see )ith our e#es (Hedem cu ochii ) $e has a boo" in his hand (Are o carte in mana ) 'ut #our hat on your head ('une(ti palaria pe cap ) Pronumele posesive 'ronumele posesive inlocuiesc numele unui obiect posedat %le au forma asemanatoare cu cele ale ad4ectivelor posesive . singular 'ronumele posesive sunt: Ad. my friends = prietenii mei .my sister = sora mea . my clothes = hainele mele In timp ce in limba romana.ective posesive *his is my boo" *his is your hat *his is his coat *his is her bag *his is its leg %ronume posesive It is mine It is yours It is his It is hers ( . ad4ectivul posesiv se aseaza dupa substantiv.u exista pronume posesive pentru persoana a III(a neutru. in limba engleza el precede substantivul. my teacher = profesorul meu . nemaifiind necesara si folosirea unui articol: Ehat time is it b# your )atch"heir soc"s have a nice pattern (Sosetele lor au un desen frumos ) In limba engleza.

nu si cu obiectul posedat. loving parents ( parinti iubitori c) un substantiv verbal: "he building of a house ta"es about six months (Bonstruirea unei case dureaza circa sase luni ) d) un gerund. ca in limba romana: *his dog is mine (Acest caine este al meu ) *hese clothes are mine (Aceste haine sunt ale mele ) 6orma nepersonala 9I. traducandu(se in acest caz printr(un ad4ectiv sau printr(un substantiv cu valoare de atribut: shining e#es ( ochi stralucitori . aratand o actiune in desfasurare sau o stare: bris"l# walking to or comig from ( ducandu(se repede sau intorcandu(se de la getting off the tram ( dandu(ne 4os din tramvai 'articipiul nedefinit se traduce de obicei prin gerunziul romanesc b) un ad4ectiv verbal.(the leg of the table) *hese are our gloves *hese are your umbrellas *hese are their suits *he# are ours *he# are yours *he# are theirs 'ronumele posesive se acorda in numar si persoana cu posesorul.G 5) +orma nepersonala -in) poate fi interpretata ca: a) un participiu nedefinit (Indefinite %articiple). constructie specifica limbii engleze. caracterizata prin natura sa dubla verbala si substantivala Se poate traduce in .

to prefer ( preferring c) verbele terminate la infinitiv in y precedat de o consoana sau de o vocala pastreaza terminatia neschimbata inaintea desinentei -in): . to come ( coming .) Bonstruirea formei nepersonale in -in): +orma nepersonala -in) se construieste cu a4utorul terminatiei -in) adaugata la infinitivul scurt al verbului: to read ( reading . cand accentul cade pe ultima silaba: to sit ( sitting . to be ( being dupa urmatoarele reguli ortografice: a) verbele terminate la infinitiv in e mut pierd aceasta vocala inaintea desinentei -in): to )rite ( writing . precum si verbele bisilabice. to begin ( beginning . to love ( loving b) verbele monosilabice terminate intr(o consoana precedata de o vocala scurta dubleaza consoana finala inaintea terminatiei -in). to beg ( begging . to stop ( stopping .limba romana fie printr(o forma verbala. fie printr(una substantivala: 5earning a foreign language is not difficult (A invata o limba straina nu este greu 0 Invatarea unei limbi straine nu este grea ) *he# all en4o# seeing a good performance (2e place sa vada un spectacol bun 0 Hederea unui spectacol bun ii incanta ) Fetineti ca forma verbala folosita dupa o prepozitie in limba engleza este gerund(ul si nu infinitivul sau con4unctivul ca in limba romana: I thin" of going to a concert (Aa gandesc sa merg la concert ) $e persists in making spelling mista"es (Bontinua sa faca greseli de ortografie ) .

greu) hardly late late (tarziu) lately near near (aproape) nearly traducerea din greu. staruitor de(abia. a zacea) . to pla# ( playing . to tie ( tying (a lega) Adverbul de mod Adeverbele de mod se formeaza prin adaugarea terminatiei -ly la ad4ective: new(ad4 ) .ota: *rei verbe terminate la infinitiv in ie schimba aceste vocale in y inaintea desinentei -in): to lie ( lying (a sta culcat. to die ( dying . slow . cu greu tarziu in ultimul timp aproape aproape ca. cele doua adverbe au sensuri deosebite: ad'ective adverbe hard hard (tare.usually .slowly &nele ad4ective au doua forme adverbiale.nicely . nice . aproximativ *he# )or" hard (%i muncesc staruitor ) ( I can hardly understand )hat the# sa# (@e(abia inteleg ce spun ) $e never comes home so late (. brisk . bad badlly .u vine niciodata tarziu acasa ) ( 5ately he has been bus# (%ste ocupat in ultimul timp ) *he# live near (Stau aproape ) ( She nearly cut her finger (Apropape ca s(a taiat la deget ) &nele adverbe au aceeasi forma ca si ad4ectivele corespunzatoare: .briskly .newly(adv ) .to stud# ( studying . una identica cu aceea a ad4ectivului. usual . cealalta formata din ad4ectiv prin adaugarea sufixului -ly.

repede. iute . rosie si albastra ) In limba engleza substantivele care denumesc anotimpurile se folosesc: a) fara articol. Ink is blac". Anotimpurile Substantivele care denumesc o materie se folosesc fara articol: &halk is )hite (Breta este alba) . in sens general: Autumn has three months (*oamna are trei luni ) b) insotite de prepozitia in daca sunt folosite adverbial: In autumn the da#s are not ver# long (*oamna zilele nu sunt prea lungi ) In winter it is sometimes ver# cold (Iarna uneori este foarte frig ) c) folosim articolul hotarat daca ne referim la un anumit anotimp: "he winter of 59=. far ( far = departe . red and blue (Berneala este neagra. "he summer of 59<8 (Hara anului 59<8 ) Pre$entul +ontinuu In limba engleza exista doua sisteme de con4ugare din punctul de vedere al aspectului. (Iarna anului 59=. hard ( hard = din greu (ubstantivele care denumesc o materie .fast(ad4 ) ( fast(adv ) = rapid. ) . al duratei actiunii: . daca sunt folosite ca substantive. (rass is green (Iarba este verde ) .

5) Aspectul nedefinit sau comun ("he &ommon Aspect). fara a indica durata desfasurarii ei: *he famil# generall# spend their evening together (@e obicei familia isi petrece seara impreuna ) !ohn writes his exercises and learns his lessons ever# da# (!ohn isi scrie exercitiile si invata lectiile in fiecare zi ) .(nu citesti-) is he. she is is he.) Aspectul continuu ("he &ontinuous Aspect). she he. se petrece in momentul vorbirii: Ehat are the# doing no). urmat de participiul nedefinit al verbului de con4ugat Bon4ugarea verbului to read la %resent &ontinuous "ense egative Form I am not I am reading am I readingreading (nu (citesc) (citesc-) citesc) #ou are #ou are not are #ou readingreading reading (nu (citesti-) (citesti) citesti) he.(Be fac ei acum-) *he# are listening to a beautiful concert (Asculta un concert frumos ) 'rezentul continuu ("he %resent &ontinuous "ense) se formeaza cu a4utorul timpului prezent al auxiliarului to be. she is not reading readingreading (nu (citeste) (citeste-) citeste) Affirmative Form Interrogative Form Interrogativeegative Form am I not reading(nu citesc-) are #ou not reading. care exprima o actiune in curs de desfasurare la un moment dat 'rezentul continuu arata ca actiunea are o oarecare durata in prezent. she not readig. care arata ca o actiune se petrece in mos obisnuit.(nu citeste-) .

egative Form ( I/m not reading #ou/re not (#ou aren/t) aren/t #ou readingreading he/s. she isn/t he.(nu cititi-) cititi) the# are are the# the# are not are the# not reading readingreading (nu reading. she readingisn/t) reading )e/re not ()e aren/t) aren/t )e readingreading #ou/re not (#ou aren/t) aren/t #ou readingreading the#/re (the# aren/t) reading aren/t the# reading- .(nu (citesc) (citesc-) citesc) citesc-) +ormele contrase: Affirmative Form I/m reading #ou/re reading he/s. she/s not (he isn/t.ota5: Atat formele prezentului nedefinit. cat si cele ale prezentului continuu din limba engleza se traduc la fel in limba romana: $e reads interesting boo"s (%l citeste carti interesante ) $e is reading a ver# interesting boo" (%l citeste o carte foarte interesanta ) . she/s reading )e/re reading #ou/re reading the#/re reading egative Form Interrogative.)e are reading are )e reading(citim) (citim-) )e are not are )e not readingreading (nu (nu citim-) citim) #ou are not #ou are are #ou readingare #ou not reading (nu reading (cititi) (cititi-) reading.

el nu poate fi folosit cu verbe ca: to arrive (a sosi).Bomparati: %resent &ontinuous "ense %resent Indefinite "ense !ohn is doing his home)or" $e does his home)or" ever# da# I am learning %nglish no) I learn %nglish at the +acult# .: 'rezentul continuu poate fi folosit in locul viitorului pentru a exprima actiuni de care suntem siguri ca se vor infaptui: *he# are broadcasting another %nglish lesson next )ednesda# (Hor transmite o alta lectie de engleza miercurea viitoare ) Ehere are #ou spending #our summer holida# this #ear. etc Bategorii de verbe care nu sunt folosite la prezentul continuu: .ota. a avea de gand sa): She is going to ma"e a report (Ha face un raport 0referat0 ) I am going to as" them to come to supper (Intentionez 0am de gand0 sa(i invit la cina ) ( o probabilitate sau o certitudine: I thin" I/m going to have the flu (Bred ca voi face o gripa ) I thin" it is going to rain (Bred ca o sa ploua ) .ota8: 'rezentul continuu al verbului to )o 6 infinitivul lung al verbului de con4ugat reda actiuni care urmeaza sa aiba loc intr(un viitor apropiat In acest caz el exprima: ( o intentie (a intentiona.(&nde iti vei petrece vacanta de vara anul acesta-) . to 'ump (a sari).ota:: Intrucat aspectul continuu exprima actiuni ca procese care se desfasoara in timp implicand ideea de durata.

a se Sunda# (%l o vede. in fiecare duminica ) to love = a iubi !ohn loves his little sister I like the ne) buildings of to like = a placea our to)n to hate = a urI (ubstantive colective Ee hate )ar a) Buvantul 0amily este un substantiv colectiv atunci cand se refera la membrii componenti ai familiei In acest caz el este insotit de un verb la plural *he famil# are listening to a concert *he famil# spend their time together Feferirea se face la membrii familiei respective .e gandim la vacanta noastra ) to hear = a auzi *he# hear a bo# calling I see an %nglish paper on #our des" (Had o lucrare de to see = a vedea engleza pe biroul tau ) insa to see = a se $e is seeing her ever# vedea cu.to understand = a intelege to know = a sti to think = a crede insa to think = a gandi *he students understand english *he# know %nglish I think this is a good novel (Bred ca este un roman bun ) 7erbe care exprima procese mintale sau actiuni ale simturilor 7erbe care exprima actiuni sau stari nelimitate ca durata# sentimente Ee are thinking of our holida#s (. o intalni cu intalneste.

(pronume interogativ) (Bine e acolo-) *he bo# who is singing is !ohn (pronume relativ) (Jaiatul care canta este !ohn ) Verbe modale Herbele can.b) Buvantul people (oameni. *he# must sta# here (%i trebuie sa ramana aici ) ( permisa: 1ou may go there (at) an# time ('oti 0ai voie0 sa te duci acolo oricand ) . the peoples of %urope = popoarele %uropei Pronumele relativ pentru persoane 7ho. may.ota: Atat 0amily. cat si people pot fi si substantive individuale.ho is there. t)o families = doua familii the Fomanian people = poporul roman . pronume interogativ are aceeasi forma ca si pronumele relativ who folosit atunci cand substantivul antecedent desemneaza o persoana: . lume) se acorda deasemenea cu verbul la plural: Aan# people are in the street (Sunt multi oameni pe strada ) . must se numesc verbe modale. in care caz au si forma de plural People folosit ca substantiv individual are sensul de popor: a family = o familie . pentru ca exprima atitudinea vorbitorului fata de actiunea pe care urmeaza sa o indeplineasca Actiunea este considerata ca: ( posibila: I can read %nglish no) ('ot sa citesc 0stiu sa citesc0 englezeste acum ) ( necesara: 1ou must do it toda# (*rebuie sa o faci azi ) .

e putem duce acolo cu autobuzul sau putem lua tramvaiul $e must keep indoors(*rebuie sa ramana in casa ( 0ormea$a intero)ativul si ne)ativul ca si verbele au2iliare: &an #our friend spea" %nglish.(Stie prietenul tau sa vorbeasca englezeste$e cannot spea" it ver# )ell(. must au urmatoarele caracteristici: ( sunt urmate de alte verbe la in0initivul scurt: 1ou ma# go there )hen #our classes are over(*e poti duce acolo cand se termina orele Ee can go there b# bus or )e ma# ta"e a tram(.(o vorbeste prea bine 1ust #ou )or" all the time-(*rebuie sa lucrati tot timpul1ou must not smo"e so much(.u trebuie sa fumezi atat de mult 1ay I as" #ou a Guestion('ot sa va pun o intrebare$e may not find m# address(S(ar putea sa nu(mi gaseasca adresa .( probabila: It may rain (Se poate 0e posibil0 sa ploua ) Aceste verbe se numesc si verbe defective pentru ca nu pot fi folosite la toate timpurile si modurile con4ugarii. may. ele avand cel mult doua forme verbale (prezent si trecut): %re/ent Trecut can could may might must pentru trecut se foloseste had to Herbele can.

verbul principal ramanand invariabil (la infinitiv) 7rdinea cuvintelor in propozitia interogativa: Se remarca o inversiune partiala in ordinea cuvintelor: verb auxiliar (do.umai auxiliarul (do. precum si pentru persoana a III(a plural.ota: Verbul can este adeseori 0olosit cu sensul de a sti sa: I can spea" %nglish $e can read )ell 6orma intero)ativa 2a %re/ent. does) grupul subiect (pronume sau substantiv) infinitivul scurt alte elemente al sintactice verbului . does) se con4uga. spre deosebire de verbele auxiliare si de verbele modale care formeaza interogativul prin simpla inversiune.. celelalte verbe formeaza interogativul cu a4utorul verbului auxiliar to do la prezent (do pentru persoana I si a II(a singular si plural. iar 0orma contrasa este can*t ( verbele modale nu primesc terminatia -s la 'rezent. persoana a III(a singular: She can translate an %nglish text(%a stie sa traduca un text englezesc It may be late $e must leave('oate sa fie tarziu *rebuie sa plece .ota: 6orma ne)ativa a verbului can se scrie intr-un sin)ur cuvant: cannot. does pentru persoana a III(a singular) urmat de infinitivul scurt al verbului principal .

it dodo )e "no)do )e dodo #ou "no)do #ou dodo the# "no)do the# do- 6orma ne)ativa 2a %re/ent. she. she.ugat li"e alte elemente sintactice rain . does) do not infinitivul scurt al verbului de con. forma negativa a verbelor (cu exceptia verbelor auxiliare si modale) se construieste cu a4utorul verbului auxiliar do urmat de particula negativa not si de infinitivul scurt al verbului de con4ugat 7rdinea cuvintelor in propozitia negativa: subiect (pronume sau substantiv) I verbul negatia auxiliar not (do.@o @oes @o #ou 6eorge these students principal li"e help stud# )inter sports#ou)ell- %resent "ense ("he Interrogative Form): to 1now to do (ca verb notional. it "no)does he. de sine statator) do I "no)do I dodo #ou "no)do #ou dodoes he.

she. it does not do )e do not "no) )e do not do #ou do not "no) #ou do not do the# do not "no) the# do not do In vorbirea de toate zilele se foloseste forma negativa contrasa (sau forma negativa scurta) Aceasta forma se obtine din contragerea negatiei not cu auxiliarul to do: to 1now to do (ca verb notional. it does not "no) he.She does not come )ith us to 1now to do (ca verb notional. de sine statator) I don/t "no) I don/t do #ou don/t "no) #ou don/t do he. de sine statator) I do not "no) I do not do #ou do not "no) #ou do not do he. it doesn/t do )e don/t "no) )e don/t do #ou don/t "no) #ou don/t do the# don/t "no) the# don/t do 6orma intero)ativ-ne)ativa +orma interogativ(negativa se caracterizeaza prin folosirea inversiunii partiale (ca la interogativ) si a negatiei not (ca la negativ) . she. it doesn/t "no) he. she. she.

folosita in vorbirea curenta. it dodon/t )e "no)don/t )e dodon/t #ou "no)don/t #ou do- . she.egatia not se contopeste cu formele verbale ale auxiliarului si de aceea preceda subiectul: to 1now to do (ca verb notional. it not dodo )e not "no)do )e not dodo #ou not "no)do #ou not dodo the# not "no)do the# not do2a forma contrasa. she. she. de sine statator) do I not "no)do I not dodo #ou not "no)do #ou not dodoes he. she. de sine statator) don/t I "no)don/t I dodon/t #ou "no)don/t #ou dodoesn/t he. it "no)doesn/t he.7rdinea cuvintelor in propozitia interogativ(negativa: verb subiect negatia auxiliar (pronume) not (do. se observa o schimbare in ordinea cuvintelor . does) @o @oes the# it not not infinitivul scurt al alte elemente verbului sintactice principal foreign learn languagessuit #ou- to 1now to do (ca verb notional. it not "no)does he.

se aseaza dupa complementul direct Aceasta reprezinta un mod de a sublinia. grupul negatiei verbale do not (sau does not) va fi asezat inaintea subiectului: .ective &ase: ominativ9 8ativ9 Acu/ativ9 I (to) me me #ou (to) #ou #ou he (to) him him she (to) her her it )e (to) (to) it us it us #ou (to) #ou #ou the# (to) them them +orma dativului este uneori precedata de prepozitia to Aceasta se intampla ori de cate ori intr(o propozitie.cazul complementului 'ronumele care urmeaza o prepozitie este intotdeauna la 4b. it.(subiect ( pronume) . de a scoate in evidenta. her. exprimat printr(un pronume (sau substantiv). you.eclinarea pronumelui personal Buvintele me.ota: Band subiectul propozitiei interogativ(negative nu este exprimat prin pronume. complementul indirect Astfel ordinea normala a cuvintelor este: subiect predicat complement complement direct . aceasta deosebire se elimina de la sine: 8on*t you like m# composition8oesn*t the teacher like m# composition.oes not the teacher like m# composition. them sunt formele de dativ si acuzativ ale pronumelui personal @eoarece 4oaca rolul de complement in propozitie. ci printr(un substantiv.ective &ase . him.(subiect ( substantiv) Insa prin folosirea formelor prescurtate.don/t the# "no)- don/t the# do- .o you not like m# compositions. complementul indirect. us. cazurile dativ si acuzativ sunt denumite si 4b.

boys .indirect !ohn gives Ann subiect predicat complement direct !ohn gives a boo" of s"etches a boo" of s"etches sau complement indirect $cu prepo/itia to) to Ann .copies . a copy . cityy .factories . in mod obisnuit.ota: *rebuie retinut ca ordinea cuvintelor in limba engleza este stricta si ca pozitia unui substantiv. a day . inainte sau dupa predicat.cities Substantivele woollies (lucruri de l3na) si undies (len4erie de corp) se folosesc numai la plural impul recut Herbul in limba engleza are trei forme de baza: Infinitivul. determina functia lui sintactica (subiect sau complement): !ohn sees the bear (complement direct) (!ohn vede ursul ) "he bear (subiect) sees !ohn (&rsul il vede pe !ohn ) +a$uri speciale de orto)ra0iere a pluralului Substantivele terminate in y precedat de o vocala formeaza pluralul. a library libraries .days .toys Substantivele terminate in y precedat de o consoana schimba pe y in i si se adauga -es: a study . "recut si %articipiul *oate verbele din limba engleza contemporana se grupeaza in functie de formele lor de baza (forma a II(a si a III(a) in doua mari categorii: verbe regulate (:egular 7erbs) si verbe neregulate (Irregular 7erbs) . prin simpla adaugare a lui -s: a boy . factory .studies . a toy .

she.ed .we stopped .you promised .oyed Herbele terminate la infinitiv in consoana precedata de o vocala scurta accentuata dubleaza consoana finala inaintea desinentei -ed: to stop . she looked .geind<.they played . we listened . to love d-d Bon4ugarea unui verb la "impul trecut: to wor1 . to en. to promise .you en.ed . to dress .ed . it )or"ed 0 )e )or"ed 0 #ou )or"ed 0 the# )or"ed @esinenta -ed se pronunta CtD cand verbul se termina in consoana surda $ she asked .Herbele regulate formeaza "impul trecut si %articipiul trecut prin adaugarea desinentei -ed sau -d la toate persoanele: to call .ed .I tried . to receive .ed .ed: I )or"ed 0 #ou )or"ed 0 he.ri*gretid<.we received Herbele terminate in -y precedat de o consoana schimba la "impul trecut pe y in i la care se adauga desinenta -ed: to try .I lived . to regret . to watch .aedid< ) @aca verbul se termina la infinitiv in -e.ed .they carried Herbele terminate in -y precedat de vocala il pastreaza si adauga numai desinenta -ed: to play . sufixul -ed se reduce la -d: to live . she added .lukt< ) si CdDcand verbul se termina in consoana sonora sau vocala $ it gained . to carry . to beg .she regretted .ed .a9skt<.oy .he begged "impul trecut exprima: .*lisnd< ) %a se pronunta CidD cand verbul se termina in sunetele CtD sau CdD$ she regretted .

imperfectul si perfectul simplu. she. de obicei localizata in timp %l este prin excelenta forma verbala folosita in naratiune: 1esterda# )e had a nice brea"fast (Ieri am avut un mic de4un delicios ) I en.a) o actiune trecuta.he. she. it )as )as he. she. terminata. ci au forme diferite 2ista verbelor neregulate poate fi consultata in Anexa A +on'u)area verbelor au2iliare to be si to have la Timpul Trecut to be Affirmative Interrogative egative InterrogativeForm Form Form egative Form I )as not I )as )as I)as I not. she. in functie de context Timpul trecut al verbelor nere)ulate Herbele neregulate nu formeaza "impul trecut si 'articipiul trecut prin adaugarea desinentei -ed.()asn/t I-) ()asn/t) #ou )ere not )ere #ou not#ou )ere )ere #ou()eren/t) ()eren/t-) he. it. it )as he. it not- .oyed the boo" (Ai(a placut cartea ) b) o actiune care s(a produs in mod repetat in trecut: 2ast #ear the# had %nglish lessons t)ice a )ee" (Anul trecut ei aveau lectii de engleza de doua ori pe saptamana ) *impul trecut se poate traduce prin trei timpuri romanesti: perfectul compus.

she. it had had he.)as )e )ere #ou )ere the# )ere )ere )e)ere #ou)ere the#- not ()asn/t) ()asn/t he. she. it had he. she.(hadn/t #ou-) had the# not.()eren/t ()eren/t) )e-) #ou )ere not )ere #ou not. itnot (hadn/t) )e had not )e had had )e(hadn/t) #ou had not #ou had had #ou(hadn/t) the# had not the# had had the#(hadn/t) Interrogativeegative Form had I not. it not(hadn/t he. it-) )e )ere not )ere )e not. she. it-) had )e not.(hadn/t )e-) had #ou not. she.()eren/t ()eren/t) #ou-) the# )ere not )ere the# not()eren/t) ()eren/t the#-) to have Affirmative Interrogative egative Form Form Form I had not I had had I(hadn/t) #ou had not #ou had had #ou(hadn/t) he.(hadn/t the#-) recutul continuu .(hadn/t I-) had #ou not. she.(hadn/t #ou-) had he.

Se formeaza din "impul trecut al verbului auxiliar to be si participiul nedefinit al verbului de con4ugat "impul trecut continuu prezinta de obicei o actiune in desfasurare, in trecut, si se traduce in limba romana cu a4utorul imperfectului Bon4ugarea verbului to wal1 la "impul trecut continuu: Affirmative Form Interrogative Form egative Form I )as not )al"ing #ou )ere not )al"ing Interrogativeegative Form )as I not )al"ing)ere #ou not )al"ing-

I )as )al"ing ( )as I )al"ing(eu) umblam #ou )ere )al"ing )ere #ou ( (tu) umblai )al"inghe, she, it )as )as he, she, it )al"ing ( (el, ea) )al"ing umbla )e )ere )al"ing ( )ere )e (noi) umblam )al"ing#ou )ere )al"ing )ere #ou ( (voi) umblati )al"ingthe# )ere )al"ing )ere the# ( (ei, ele) umblau )al"ing-

he, she it )as )as he, she, it not not )al"ing )al"ing)e )ere not )al"ing #ou )ere not )al"ing the# )ere not )al"ing )ere )e not )al"ing)ere #ou not )al"ing)ere the# not )al"ing-

Participiul trecut Aceasta forma este echivalenta cu participiul trecut din limba romana: covered ( acoperit ; looked after ( ingri4it

2a verbele regulate participiul trecut englez are aceeasi forma ca "impul trecut, iar la verbele neregulate el poate avea forme deosebite: to wash - ed - ed ; to eat - ate - eaten 'rintre verbele neregulate se numara si verbele auxiliare si verbele modale Absenta articolului la unele substantive In limba engleza nu se articuleaza numele meselor: brea10ast, lunch, dinner, supper @e asemenea nu primesc articol: numele alimentelor, numele de substante si materiale in general, decat atunci cand sunt determinate de un atribut sau propozitie atributiva, sau cand acestea sunt cunoscute dinainte de cititor sau vorbitor, fiind determinate (in acest caz) printr(un ad4ectiv demonstrativ sau prin folosirea articolului hotarat, cu valoare anaforica (aratand ca notiunea este cunoscuta in prealabil de vorbitor sau cititor): Ee have breakfast 'upper is Guite nice Ee have plent# of bread and butter-Avem paine si unt din belsug dar: "he hot milk ()hich )e get for brea"fast) tastes good $elen regretted the cake ()hich she refused) ,ota: 7bservati, de asemenea, ca sunt lipsite de articol: a) substantivele nume de abstractiuni: "ime is upK 5ife is beautiful (Hiata e frumoasa ) b) substantivele nedeterminate, folosite la plural, intr(un sens general, nedefinit:

meeting friends ; arranging things ; climbing hills ; social evenings Prepo$itii e2primand miscare; Prepo$itii care arata starea pe loc Prepo$itii e2primand miscare %Prepositions showin) direction& over = peste *he cat 4umps over the box to = la, spre I go to the Institute ever# da# dar: In the evening (directie) I go home into = In *he# come into the room Ee translate from (miscare) %nglish into Fomanian down = In 4osul *he# climbed down the mountain up = In susul *he# climbed up the the mountain throu)h = prin *he# passed through a forrest out o0 = (afara) $e )al"ed out of the house *he girl loo"ed out din of the )indo) Aar# comes from the librar# I am bus# from 9 0rom = de la, din a m to 8 p m

Prepo$itii care arata starea pe loc %Prepositions showin) place& between = Intre *here is a picture between the t)o )indo)s amon) = printre 'arents are happ# among their children round = In 4urul *here is a large garden round the house above = deasupra A lamp hangs above the table behind = In spatele, *he blac"board is behind the teacher/s des" Indaratul at = la (static) At < o/cloc" )e shall be at the librar# Ehen

*he floor is under our feet dedesubt by. in In the morning he leaves before me *he man fata )as )aiting before the door in 0ront o0 = In fata *here are some trees in front of m# stud# Viitorul Hiitorul este un timp analitic Atat verbele regulate. near = lInga. cat si cele neregulate formeaza viitorul in acelasi fel: Ee shall walk up to our room I shall tell #ou some 4o"es And# will sing us some songs 1ou will tell us some interesting stories Hiitorul se formeaza cu a4utorul auxiliarelor shall la persoana I (singular si plural) si will la persoana a II(a si a III(a (singular si plural) la care se adauga infinitivul scurt al verbului principal 2a forma interogativa a viitorului are loc inversiunea partiala intre subiect si predicat: Au2iliar (ubiect In0initiv scurt %al verbului principal& Shall I come Eill #ou sing - )ill #ou be at homeEe are all in the classroom *he cloc" is on the table . Bome and sit by me near the fire alaturi de be0ore = Inaintea.in = In (stare pe loc) on = pe under = dub.

negatia not se pune inaintea subiectului: Eill they not tell us some interesting 4o"es.e)ative 6orm Shall I not come(Shan/t I come-) Eill #ou not come(Eon/t #ou come-) Eill he not come- . negatia not se contopeste cu auxiliarul shall sau will si intotdeauna preceda subiectul: 'han*t )e go to the movie. negatia not urmeaza dupa auxiliarul shall sau will: (ubiect Au2iliar In0initiv scurt %al verbului principal& Ee shall not come *he# )ill not )al" up 2a forma interogativ(negativa.(Bei trei barbati nu ne vor spune sfarsitul povestiriiBon4ugarea verbului la viitor ( exemplu: verbul to come came . negatia not se aseaza dupa subiect cand acesta este exprimat printr(un pronume. iar in cazul unui subiect exprimat printr(un substantiv.$e )ill not A00irmative 6orm Interro)ative 6orm Interro)ative.on*t the three men tell us the end of the stor#.come = a veni .e)ative 6orm I shall not I shall (I/ll) Shall I come.(subiect = pronume) Eill not the man tell us a 4o"e.(. insa.(shan/t) come come 1ou )ill 1ou )ill not Eill #ou come(#ou/ll) come ()on/t) come $e )ill (he/ll) Eill he come.(subiect = substantiv) 2a forma contrasa.u vom merge la film.2a forma negativa.

actiuni ce urmeaza sa fie savarsite sau sa aiba loc intr(un viitor apropiat fata de momentul vorbirii Bonstructia to be )oin) 6 infinitiv inlocuieste viitorul cu shall si will si are de obicei o implicatie modala. de intentie (a avea de gand sa. negativa si interogativ(negativa se construiesc la fel atat pentru verbele regulate. . de certitudine sau probabilitate (redata in romana prin viitor) *heir professor is going to lecture to them on *uesda# 'rofesorul lor le va tine o conferinta marti (are sa le tina intentioneaza a le ) 6orma intero)ativa. in special in vorbirea curenta. cat si pentru cele neregulate . impreuna cu infinitivul lung al verbelor notionale.ota: 'rezentul continuu al verbului to )o este adesea folosit. a intentiona sa). pentru a exprima. 6orma ne)ativa si 6orma intero)ativ-ne)ativa a verbelor la Past ense +ormele interogativa.come She )ill (she/ll) come It )ill (it/ll) come Ee shall ()e/ll) come 1ou )ill (#ou/ll) come *he# )ill (the#/ll) come ()on/t) come (Eon/t he come-) She )ill not Eill she not comeEill she come()on/t) come (Eon/t she come-) It )ill not Eill it not comeEill it come()on/t) come (Eon/t it come-) Ee shall not Shall )e not comeShall )e come(shan/t) come (Shan/t )e come-) 1ou )ill not Eill #ou not comeEill #ou come()on/t) come (Eon/t #ou come-) Eill the# *he# )ill not Eill the# not comecome()on/t) come (Eon/t the# come-) .

aceste forme se construiesc analitic.I did not wish an# other tea 7rdinea cuvintelor in propozitia interogativa: Auxiliar subiect @id @id the# Ai"e verb principal $infinitiv scurt) come see alte elemente gramaticale in time#our )or"- 7rdinea cuvintelor in propozitia negativa: 'ubiect *he# Ai"e auxiliar 6 not did not did not verb $infinitiv scurt) come see alte elemente gramaticale in time #our )or" 7rdinea cuvintelor in propozitia interogativ negativa: a) cand subiectul este exprimat prin pronume: Auxiliar subiect @id @id the# )e negatie $not) not not verb $infinitiv scurt) call meet alte elemente gramaticale #ou uplast )ee"- b) cand subiectul este exprimat prin substantiv: Auxiliar negatie $not) subiect verb $infinitiv scurt) alte elemente gramaticale . folosindu(se timpul "impul trecut al verbului auxiliar to do (did) si infinitivul scurt al verbului principal: 8id it upset #ou.Ba si la *impul present .

she.ota: 2a forma contrasa a interogativ(negativului ordinea cuvintelor este: Auxiliar 6 negatie $forma contrasa) @idn/t @idn/t subiect the# the verb principal $infinitiv scurt) follo) drin" alte elemente gramaticale their teacher/s advicecoffee- .she.it did not $e.it not (didn/t he.@id @id not not Aar# the bo#s "no) understand #our addressthe lesson- Bon4ugarea verbului to brin) ( brou)ht ( brou)ht ( = a aduce) la "impul trecut Affirmative Form I brought Interrogative Form @id I bringegative Form Interrogativeegative Form @id I not (didn/t I) bring@id #ou not (didn/t #ou) bring@id he.it @id he.it didn/t) brought bringbring Ee did not ()e Ee brought @id )e bringdidn/t) bring 1ou did not (#ou 1ou brought @id #ou bringdidn/) bring *he# did not *he# @id the# @id the# not (didn/t (the# didn/t) brought bringthe#) not bringbring .it (he.she.she.she.it) bring@id )e not (didn/t )e) not bring@id #ou not (didn/t #ou) not bring- I did not (I didn/t) bring 1ou did not (#ou 1ou brought @id #ou bringdidn/t) bring $e.she.

how much.privitoare la orice parte a propozitiei.ere #ou here at < o/cloc"3ave #ou an# Guestion to as" me3as he man# lessons for tomorro)3ad #ou an# mista"es in #our last translation8oes he spea" %nglish8o #ou go there b# tram8id the# help #ouIntrebarile generale cer raspunsuri insotite de yes sau no: Are #ou ver# tired. how lon). how many.hich %nglish )riter do #ou prefer.hat are #ou reading.hen did #ou come.here does he live3ow many people did #ou invite3ow much did #ou pa# for it3ow long did it ta"e #ou to come here- . incep cu un cuvant interogativ (who. vorbitorul se intereseaza daca relatia intre subiect si predicat este pozitiva sau negativa: Are #ou a studentIs he ver# bus# no). where. cate-)... which. cata-).(cati-.(cat timp-) etc ): . I am not (tired) b) Intrebarile speciale. de obicei. when.(cat-.ho is he.. what..2es. cu un auxiliar (to have# to be# to do) 'rintr(o intrebare generala. I am (tired) o. privitoare la predicat incep.visitors ipuri de propo$itii intero)ative a) Intrebarile generale.(care-).

el este urmat de un subiect (in general.It is on @ecember 5?th sau 7n @ecember 5?th .hich trolley goes to the Institute. the# are .ota: Atat pronumele.o.1es.1es.ho came to #our house #esterda#-aspunsul scurt In limba engleza vorbita. the# are not (aren/t) Aust there be a comma here. it is . un pronume personal sau o particula introductiva ca de pilda there) la care se adauga verbul (la negativ. there must . la o intrebare generala se poate da un raspuns scurt Intr(un raspuns scurt. I cannot (can/t) @o the# understand %nglish.1es.1es. sau At the librar# Ehen is #our birthda#. the# do not (don/t) @id he )rite to #ou. the# do . to have. insotit si de negatia not) Herbele to be. to do si verbele modale sunt repetate singure in raspuns (infinitivul sau participiul verbului principal respectiv este omis): Are the students here. adverbul afirmativ sau negativ (yes# no) nu se foloseste singur.o.o. he did . formulat printr(o propozitie enuntiativa care poate fi uneori si eliptica: Ehat is #our name. cat si ad4ectivele interogative exclud folosirea auxiliarului do atunci cand sunt subiecte ale propozitiei (sau fac parte din grupul subiectului): .1es. there must not (mustn/t) Is it eight o/cloc".Faspunsurile la intrebarile speciale cer un raspuns precis.o.ic" Ehere is Aar#. he did not (didn/t) . I can .hat lesson comes no). it isn/t Ban #ou ring me up later.o.o.1es.A# name is .ho speaks %nglish here.She is at the librar#.

I had not (hadn/t) @id it upset #ou.o.o.@oes she en4o# the boo". she does not (doesn/t) $ad #ou man# classes #esterda#. mobilier luggage ( baga4e $e al)a#s gives me some good advice(%l intotdeauna imi da sfaturi bune Ee have ver# little information on this sub4ect(Avem putine informatii asupra acestui subiect $is knowledge of %nglish is perfect(Bunostintele lui de engleza sunt excelente *he furniture in this room is ne)(Aobila din aceasta camera este noua *he# are sending the luggage b# bus(%i trimit baga4ele cu autobuzul Singularul poate fi exprimat cu a4utorul expresiilor a piece o0 (o bucata de). she does . it did not (didn/t) (ubstantive cu sens de plural si 0orma de sin)ular &nele substantive au forma de singular dar sens de plural @in aceasta categorie fac parte: advice ( sfaturi information ( informatii knowledge ( cunostinte furniture ( mobila.1es.1es. I had . it did .o.1es. an item o0: .

intentie ferma sau hotarare In aceste exemple.(Be vesti sunt) $ere is the ne)sK((Iata stirileK *he ne)s is good(Hestile0 stirile sunt bune I heard a ver# good piece of ne)s(Am auzit o stire foarte buna Viitorul de promisiune. will este folosit cu valoarea sa modala. sens de plural.on*t #ou have a cup of tea-(. echivalenta cu a vrea. a dori *ot cu valoare modala poate fi folosit verbul shall 6 infinitivul unui verb principal.u vrei sa iei un ceaiAuxiliarul will din exemplele de mai sus folosit in locul lui shall reda ideea de promisiune. care se acorda intotdeauna cu un verb la singular: Ehat is the ne)s.u te vei duce la cinema $e shall come )ith #ou(%l trebuie sa vina cu voi . o valiza Substantivul news (stiri) intra in aceeasi categorie %l are forma de plural. hotarare sau comanda I will be there(Hoi fi acolo I will finish the )or" tonight(Hreau 0sunt hotarat0 promit0 sa termin lucrarea asta seara . redand ideea de necesitate. obligatie. ordin: 1ou shall not go to the pictures(.a piece of advice ( un sfat an item of information ( o informatie a piece of furniture ( o mobila a piece of luggage ( un baga4.

(Sa ma opresc acum-) Ehat shall I do. printr(o forma a con4unctivului: 'hall I stop no). any. )e )ill come . #ou shall come . please-(Hreti sa ma a4uati la acest exercitiu. de obicei.(Be sa fac-) . hotarare sau comanda %l se prezinta deci sub urmatoarea forma: I )ill come .ota. no si every se formeaza cu a4utorul cuvintelor body. the# shall come .ill #ou close the door-(Hrei (vreti) sa inchizi (inchideti) usa- +ompusii pronominali ai ad'ectivelor nehotarate %some.ill #ou help me )ith m# exercise. every& Bompusii pronominali ai ad4ectivelor nehotarate some. thin) si se folosesc astfel: a) In propozitii afirmative: somebody (cineva) anybody (oricine) someone (cineva) anyone (oricine) something (ceva) anything (orice) . any. se numeste viitor de promisiune. folosit intr(o propozitie interogativa.ota5: (hall folosit in propozitii interogative se traduce. no.: 7ill 6 infinitivul unui verb. it shall come .Hiitorul in care will si shall apar cu implicatiile lor modale si nu ca simple auxiliare prezentand actiuni viitoare independente de vointa persoanei respective. he. #ou shall come . one. reprezinta o formula de politete: . she.

(au vorbit cu nimeni She did not meet anyone #esterda#(.(Ai(a lasat ceva*he# did not spea" to anybody(. toate) b) In propozitii interogative sau negative (cu verbul la forma negativa): anybody (cineva.(Ii urmeaza cineva sfaturile@id he leave anything for me.(a intalnit pe nimeni ieri I don/t "no) anything about her(.everybody (fiecare. nimeni) anything (ceva. nimeni) anyone (cineva. nimic) c) In propozitii negative (cand verbul este la forma afirmativa): nobody (nimeni) no one# none (nimeni. toti) everyone (toata lumea) everything (tot.u stiu nimic despre ea . nici unul (dintre)) nothing (nimic) 'omebody as"ed about #ou(Bineva a intrebat de tine I met someone #ou "no)(Am intalnit pe cineva pe care(l cunosti She told me something interesting(Ai(a spus ceva interesant Is anyone ta"ing his advice.

anyone.obody comes this afternoon(. everybody (everyone) L(Juna dimineata tuturor In the evening I found everybody at home(Seara am gasit pe toti acasa =verything in the house is clean and tid#(*otul in casa este curat si ordonat . toata lumea.u vine nimeni azi dupa amiaza othing )as too difficult for him(.: +ormele anybody.ota5: @esi everybody. toti lucreaza bine .ota. ele se pot adesea traduce cu forme de plural: =verybody is )or"ing )ell(+iecare.ici unul dintre studenti nu va fi absent maine L6ood morning. sau anythin) folosite in propozitiile afirmative au intelesul de oricine sau orice: Anybody can do it(7ricine poate sa o faca 1ou ma# as" anyone #ou li"e('oti sa intrebi pe oricine doresti 0vrei . everyone si everythin) sunt intotdeauna folosite la singular.imic nu era prea greu pentru el one of the students )ill be absent tomorro)(.

ota8: 'ronumele compuse nehotarate somebody. anyone sau nobody pot fi folosite si la cazul genitiv 'omebody*s hat )as there('alaria cuiva era acolo I see someone*s letter on the table(Had scrisoarea cuiva pe masa Is she anybody*s relative-(%ste ea ruda cuivaI cannot see anyone*s fault in that(.*a"e anything #ou find in the refrigerator(Ia orice gasesti in frigider . no heavier than Sufixul -er se adauga numai ad4ectivelor de o silaba Belelalte formeaza comparativul cu a4utorul adverbului more care se aseaza inaintea unui ad4ectiv de mai multe silabe: *he boo" )as more interesting than the picture(Bartea a fost mai interesanta decat filmul .u vad sa fie greseala cuiva in asta +omparatia ad'ectivelor +omparativul a) +omparativul de superioritate se formeaza prin adaugarea terminatiei -er ad4ectivului la gradul pozitiv Al doilea termen de comparatie se introduce prin con4unctia than (= decat) no bigger than . someone precum si anybody.

consoana se dubleaza adaugand terminatia -er: hot . terminatia -er se adauga dupa y fara nici o alta schimbare: gay (vesel) ( gayer ( daca ad4ectivul se termina intr(o consoana precedata de o vocala scurta.ota: Ad4ectivele bisilabice terminate in -y.larger ( daca ad4ectivul se termina in -y. acesta se inlocuieste cu i (daca y este precedat de o consoana): heavy . -ow. -le.heavier ( daca ad4ectivul se termina in -y.She is younger and more beautiful than her sister(%a este mai tanara si mai frumoasa decat sora ei . precedat de o vocala. -ble formeaza comparativul tot prin adaugarea terminatiei -er la cazul pozitiv: *his lesson is easier than the other one(2ectia aceasta este mai usoara decat cealalta A# street is narrower than that one(Strada mea e mai ingusta decat aceea In privinta ortografiei trebuie retinute urmatoarele reguli: ( daca ad4ectivul se termina in -e se dauga numai r: large .hotter b) +omparativul de e)alitate este exprimat cu a4utorul unui ad4ectiv precedat si urmat de con4unctia as: In spring the da#s are as long as the nights('rimavara zilele sunt egale cu noptile .

*his boo" is as interesting as the other one(Bartea aceasta este la fel de interesanta ca cealalta c) +omparativul de in0erioritate este exprimat printr(un ad4ectiv precedat de not so si urmat de as: 6asoline is not so heavy as oil A car is not so fast as a plane(Automobilul nu este la fel de rapid ca avionul Se poate spune insa si: A car is not as fast as a plane %o/itiv hot strong happ# important &omparativ de superioritate hotter (than) stronger (than) happier (than) more important (than) &omparativ de egalitate as hot as as strong as as happ# as as important as &omparativ de inferioritate not so (as) hot as not so (as) strong as not so (as) happ# as not so (as) important as (uperlativul Ad4ectivele scurte formeaza superlativul cu a4utorul terminatiei -est: big ( bigger ( the biggest large ( larger ( the largest .

thic" ( thicher ( the thickest happ# ( happier ( the happiest Ad4ectivele mai lungi de doua silabe formeaza gradul superlativ cu a4utorul cuvantului most. asezat inaintea ad4ectivului: important ( more important ( the most important $of all) beautiful ( more beautiful ( the most beautiful $of all) 7bservati prezenta obligatorie a articolului inaintea ad4ectivului la gradul superlativ si prepozitia o0 dupa acesta Superlativul absolut se formeaza folosind adverbul very sau most (fara articol) inaintea ad4ectivului la gradul pozitiv: It is very (most) important (%ste foarte 0 cat se poate de important ) Si adverbele au grade de comparatie asemanatoare cu cele ale ad4ectivelor. imperativul se construieste cu a4utorul verbului to let. folosit ca auxiliar. la superlativ insa acestea nu primesc articol: Spea" louder. nobod# can hear #ou(Horbeste mai tare. si a pronumelui personal in cazul acuzativ Bon4ugarea verbului to say la imperativ: 2et me sa#K Sa#K 2et him. nimeni nu te poate auzi *his is the pla# I li"ed best(Aceasta este piesa care mi(a placut cel mai mult Imperativul 2a persoana I singular si persoana a III(a singular si plural. her sa#K 2et us (let/s) sa#K Sa#K 2et them sa#K .

.aici lipsa subiectului este un procedeu des folosit in anunturi. atunci cand subiectul se poate deduce din forma verbului la persoana a III(a Scopul este de a face anuntul mai scurt si deci mai izbitor . lipseste subiectul si predicatul: .iate$a pasiva 'asivul se formeaza in limba engleza. ca si in limba romana. sau cu how about....hat about electric cars> ( este de asemenea o propozitie eliptica Intotdeauna in propozitiile interogative care incep cu what about. titluri de gazete.. fiind mai potrivita stilului descrierii 2ipseste subiectul si predicatul: It is &ontains one kilogram . %lipsa apare in exemplul de mai sus din motive stilistice.hat about your end-year exams> (Be se aude cu examenele tale de sfarsit de an-) 3ow about going to the pictures> (Be(ai spune sa mergem la cinema-) .Propo$itii eliptice =arly september and the leaves are beginning to fall. (ives heat . cu a4utorul verbului to be si cu participiul trecut al verbului de con4ugat: *he earth can be seen-'amantul poate fi vazut *he shado)s can be observed( &mbrele pot fi observate *he bra"ing s#stem was switched on-Sistemul de franare era activat ..

cu participiul trecut: Aar# is sending an e(mail(Aar# trimite un e(mail ( aspectul continuu *he e(mail is sent b# Aar#(%(mail(ul este trimis de Aar# ( diateza pasiva Bonstructiile pasive sunt urmate.*he earth is surrounded b# a blue halo('amantul este incon4urat de o aureola albastra . de prepozitia by M un substantiv sau pronume. iar cea de(a doua.ota5: Spre deosebire de limba romana.ota. trecerea unei propozitii din diateza activa in cea pasiva comporta unele schimbari sintactice . participiul trecut nu se acorda in gen si numar cu subiectul. care arata sensul actiunii Acest complement precedat de prepozitia by poate lipsi: I was asked by our teacher(Am fost intrebat 0rugat0 de profesorul nostru *he boo" must be read by ever# student in the group(Bartea trebuie citita de fiecare student din grupa *he letter was posted (by him)(Scrisoarea a fost expediata 0de el0 Ba si in limba romana.: Sa nu se confunde formele aspectului continuu cu cele ale diatezei pasive 'rima se formeaza cu participiul prezent (forma in -in)). de regula. ramanand invariabil .

ca: to o00er. care pot avea doua complemente. to tell.Bomplementul direct din propozitia cu verbul la diateza activa devine subiect al propozitiei cu verbul la diateza pasiva: Amundsen discovered the South 'ole in 5955(Amundsen a descoperit 'olul Sud in anul 5955 *he South 'ole was discovered b# Amundsen in 5955('olul Sud a fost descoperit de Amundsen in anul 5955 $e will write an interesting novel(%l va scrie un roman interesant An interesting novel will be written b# him(&n roman interesant va fi scris de el Spre deosebire de limba romana. to )ive. unul direct si unul indirect. to re0use. to show etc . in engleza si complementul indirect al verbului la diateza activa poate deveni subiect al constructiei pasive: I sho)ed him his mista"es(I(am aratat greselile 3e was shown his mista"es(I s(au aratat greselile I as"ed her some Guestions(I(am pus cateva intrebari 'he was asked some Guestions(I s(au pus cateva intrebari Astfel de verbe tranzitive. pot fi transformate in doua constructii pasive: *he# offered her a bunch of flo)ers(I(au oferit un buchet de flori a) A bunch of flowers was offered to her .

se traduc in limba romana cu diateza reflexiva: Aan# problems have been solved-S(au rezolvat multe probleme .i s(a spus #chivalentii verbelor modale Herbele modale can. must sunt si defective.ota8: &nele verbe din limba engleza. iar verbul must nu are decat prezent 'entru a . ele neavand decat timpul prezent si trecut (respectiv numai verbele can si may). desi la pasiv. may.ota:: @iateza pasiva a constructiilor in care subiectul este fostul complement indirect al diatezei active se traduce in limba romana cu reflexivul insotit de un dativ: I am shown-Ai se arata *he# will be given-2i se va da I was asked-Ai s(a cerut Ee were told-.b) 'he was offered a bunch of flo)ers(I s(a oferit un buchet de flori Aichael told me the good ne)s #esterda#(Aihai mi(a spus vestea cea buna ieri a) "he good news was told me b# Aichael #esterda# b) I was told the good ne)s b# Aichael #esterda# (Hestea cea buna mi(a fost spusa de Aihai ieri ) .

u li se dadea voie sa vorbeasca romaneste la lectia de engleza .to have to %atunci cand verbul e2prima ideea de necesitate& sau to be obliged to %ideea de obli)atie&.to be permitted (to). a 0i in stare *he# won*t be able to return so soon(. Aceeasi idee poate 0i e2primata cu a'utorul cuvintelor perhaps sau maybe. permisiunea sa Ai"e was allowed to leave sooner(2ui Ai"e i s(a permis sa plece mai devreme *he# were not permitted to spea" Fomanian at the %nglish lesson(.u vor putea sa se intoarca atat de curand In the 8rd #ear #ou will be able to spea" %nglish(In anul III veti fi in stare 0veti putea0 sa vorbiti engleza b& may . .to be able (to) = a putea.ota: Verbul may poate e2prima si ideea de probabilitate sau presupunere.exprima celelalte timpuri ale acestor verbe. to be allowed to = a avea voie. in limba engleza se folosesc unele verbe echivalente ca sens: a) can . la care se adau)a verbul respectiv la timpul cerut: I ma# spend m# summer holida#s at the sea(side %erhaps I shall spend m# summer holida#s at the sea(side Se poate 0s(ar putea0 e posibil0 sa(mi petrec vacanta de vara la mare 1aybe he is right %erhaps he is right 'oate ca are dreptate 0se poate sa aiba dreptate c& must .

1ou will have to go and meet the delegation(Ha trebui sa te duci sa intampini delegatia Shall I have to sta# till six o/cloc". de sud . de nord Adverbele corespunzatoare sunt: .(I was obliged to get up ver# earl#(Ha trebui sa stau pana la ora <. )estern = vestic. south. de vest . interogativul si negativul verbului to have to (a trebui) se formeaza cu a4utorul auxiliarului do: 1ou don*t have to get up so earl# Ehere do the# have to go tomorro)8oes he have to bring the boo"- Punctele cardinale Substantivele care denumesc punctele cardinale (the directions): north. west pot fi folosite si ca ad4ective sau chiar adverbe: *he expedition reached the orth 'ole(%xpeditia a atins 'olul .ota: In mod obisnuit.A trebuit0 am fost nevoita sa ma scol foarte devreme . northern = nordic. de est . southern = sudic. east.ord ( ad4ectiv *he# turned south(S(au indreptat spre sud ( adverb Ad4ectivele derivate din numele punctelor cardinale sunt: eastern = estic.

)est)ard(s) = spre vest .umele de persoane precedate de un substantiv care indica profesiunea. a deserturilor (the 'ahara) si a unor tari (the @nited 'tates of America. in the north of = in nordul to the east of = spre est de . titlul etc nu primesc articol hotarat: Baptain Jro)n. nume de rauri. in the )est of = in vestul .umele de familie se pot articula numai cand sunt folosite . the "hames. in engleza se foloseste articolul hotarat cu substantive proprii. the ?lack 'ea) @e asemenea. a grupurilor de insule (the 3ebrides). north)ard(s) = spre nord Band se denumesc regiuni situate intr(o anumita parte a unei tari.east)ard(s) = spre est . the Far . continent etc se folosesc litere mari: the 1iddle =ast. @octor !ohnson. the Argentine) precum si numele vapoarelor (the "ransylvania) si al ziarelor (the =conomist). south)ard(s) = spre sud . (on the) north of = la nord de in the east of = in estul .est Fetineti: (on the) east of = la est de . (on the) )est of = la vest de . fluvii. in the south of = in sudul . Aiss 'in"erton. Sir !ohn Fobertson . (on the) south of = la sud de . to the north of = spre nord de 6olosirea articolului cu nume proprii Spre deosebire de limba romana. al hotelurilor (the 3ilton. oceane (the 8anube. to the south of = spre sud de . mari. se articuleaza numele lanturilor de munti (the &arpathians). to the )est of = spre vest de . the 5ido) .

ea) a lucrat $e/s (she/s) )or"ed Ee have )or"ed = (noi) am lucrat Ee/ve )or"ed 1ou have )or"ed = (voi) ati lucrat 1ou/ve )or"ed *he# have )or"ed = (ei. she has )or"ed = (el.= nu am lucrat (eu). I haven/t )or"ed etc Interrogative.etc egative Form: I have not )or"ed = (eu) nu am lucrat .egative Form: $ave I not )or"ed. mai multi membri sau intraga familie: *he# sa) the 'miths and the +acksons at the seaside(%i au vazut familiile Smith si !ac"son la mare Per0ectul compus Acest timp se formeaza din prezentul verbului auxiliar to have si participiul trecut al verbului de con4ugat Bon4ugarea verbului to wor1 la 'resent 'erfect: Affirmative Form $&ontracted Form) I have )or"ed = (eu) am lucrat I/ve )or"ed 1ou have )or"ed = (tu) ai lucrat 1ou/ve )or"ed $e. ca si in limba romana. haven/t I )or"ed. pentru a desemna. in vorbirea familiara. ele) au lucrat *he#/ve )or"ed Interrogative Form: $ave I )or"ed.etc Spre deosebire de perfectul compus din limba romana. fara legatura cu prezentul 7 propozitie ca: 'hakespeare a trait intre anii ABCD si ACAC nu poate fi tradusa in limba engleza decat prin 'ast *ense: 'hakespeare lived from ABCD to ACAC %re/ent %erfect exprima: .la plural. 'resent 'erfect nu poate exprima actiuni terminate in trecut.= am lucrat (eu)..

iat( o) b) temporala (actiunea inceputa in trecut se continua in prezent): I have lived in Braiova for ten #ears(2ocuiesc in Braiova de zece ani I have known Aichael since childhood(Il cunosc pe Aihai din copilarie .: In schimb. o0ten (adesea). ever (vreodata).u l(am vazut niciodata $e has 'ust come-A sosit chiar acum . locutiunea adverbiala 'ust now (adineaori) cere folosirea timpului *impului trecut: . 'ust (chiar acum). already (de4a) etc : I have never seen him before(.) 7 actiune care a avut loc intr(un moment neprecis in trecut In acest caz.ota.ota5: 6or exprima durata actiunii. seldom (rareori). iar since exprima inceputul actiunii . 'rezent 'erfect se foloseste cu adverbe de timp nehotarat: always (intotdeauna). sometimes (cateodata). never (niciodata).5) 7 actiune petrecuta in trecut care are legatura cu prezentul Aceasta legatura poate fi: a) cauzala (actiunea trecuta are consecinte in prezent): $e has come ( %l a venit (el este aici) I have brought the boo" ( Am adus cartea (cartea este aici.

cat si %re/ent %erfect &ontinuu se pot traduce cu prezentul din limba romana: It has been raining for three hours('loua de trei ore . these days (zilele astea). now. (not) yet (0nu0 inca) etc : $e has not arrived yet (%l nu a sosit inca ) Per0ectul compus continuu Se formeaza din perfectul compus al verbului auxiliar to be si participiul nedefinit al verbului de con4ugat %l exprima actiuni incepute in trecut. de obicei recente.*he# arrived 'ust now I rang her up 'ust now 8) 7 actiune petrecuta intr(o perioada de timp nedeterminata indicata prin adverbe sau locutiuni adverbiale de timp ca: this mornin). care se desfasoara inca in prezent sau se pot continua in viitor. o0 late (in ultimul timp. in mod neintrerupt $e has been working too hard all these da#s(A muncit prea mult in ultimele zile 'rezent 'erfect se traduce in limba romana cu perfectul compus si uneori cu prezentul: *he 6othic cathedrals have withdrawn )ithin their )alls( Batedralele gotice s(au retras intre zidurile lor *he %lectroputere(made po)er transformers have been exported for #ears(*ransformatoarele de putere fabricate la %lectroputere sunt exportate de ani de zile &neori atat %re/ent %erfect. today. de curand). lately.

conditionalul prezent se formeaza cu a4utorul verbelor modale shall. da(i un scaun ) I have brought the dictionar#. urmate de invinitivul scurt (fara to) al verbului principal . apar unele adverbe de timp nedefinit care cer intrebuintarea timpului %resent %erfect Indicatiile de timp din coloana din dreapta se refera la actiuni terminate in trecut +onditionalul pre$ent Ba si viitorul.*he# have been friends for #ears(Sunt prieteni de ani de zile Bomparati: %re/ent %erfect "impul trecut *he# have studied %nglish for t)o #ears She studied %nglish last #ear (Au invatat 0invata0 engleza de . ani ) (%a a studiat engleza anul trecut ) $e has been to the @anube @elta three times (%l a fost in @elta @unarii de trei ori ) 3ave #ou ever travelled b# air(Ai calatorit vreodata cu avionul-) $e has 4ust come. will folosite ca auxiliare. here it isK (Am adus dictionarul. give him a chair (A sosit chiar acum. la forma timpului trecut (should. iata(lK) $e went there last #ear too (%l s(a dus acolo si anul trecut ) 8id #ou travel b# air )hen #ou )ent to Jucharest(Ai calatorit cu avionul cand ai fost la Jucuresti-) $e came #esterda# afternoon (%l a sosit ieri dupa(amiaza ) 2ast )ee" Nevin brought me his dictionar# (Saptamana trecuta Nevin mi(a adus dictionarul lui ) In exemplele din coloana din stanga. would).

she )ould sa# (ar spune) he/d sa#. opozitie iar should (la persoanele a II(a si a III(a) ( obligatie. dar nu a vrut sa vina 1ou should not smoke in the librar#(.u trebuie 0nu ar trebui0 sa fumati in biblioteca . vointa (la forma negativa). recomandare. not se contopeste cu auxiliarele should si would si preceda subiectul .Ba si la viitor. she/d sa# )e should sa# (am spune) )e/d sa# #ou )ould sa# (ati spune) #ou/d sa# the# )ould sa# (ar spune) the#/d sa# egative Form: I should not sa# (nu as spune) etc (I shouldn/t sa#) Interrogative Form: should I sa#.(nu as spune-) etc (shouldn/t I sa#-) 2a forma interogativ(negativa. rezistenta.egative Form: should I not sa#. sfat: I called him but he would not come-2(am chemat.ota5: Herbele auxiliare should si would isi pastreaza uneori sensul lor modal. iar would pentru persoanele a II(a si a III(a singular si plural Bon4ugarea verbului to say la conditional prezent: Affirmative Form $&ontracted Form) I should sa# (as spune) I/d sa# #ou )ould sa# (ai spune) #ou/d sa# he.(as spune-) etc Interrogative. necesitate. respectiv would la persoana I forma afirmativa exprima intentie. not se aseaza dupa subiect 2a forma contrasa. should se foloseste pentru persoanele I singular si plural.

1ou should )or" more(Ar trebui sa muncesti mai mult $e should not smo"e(. respectiv mi)ht si could sunt folosite si ca forme ale conditionalului: 1ight )e not repeat-(. a dori) nu se foloseste la conditional si ca este inlocuit de verbul to li e (a dori.: "impul trecut al verbelor may si can.u s(ar putea sa repetam*he# could do it alone(Ar putea sa o faca singuri Retineti ca verbul to want (a vrea.ota. a-i placea). care sa nu. forma should + infinitivul are un sens apropiat de al verbului must.Foarte adesea. ceea ce & but % care nu. Pronumele relativ !n limba engle"a e#ista urmatoarele pronume relative$ who % care & which % care & that % care & what % ce.(ar trebui sa fumeze . I "no) the man who )rote this article(Bunosc omul care a scris articolul $e sho)ed me the novel which he )as reading(Ai(a aratat romanul pe care(l citea .

fiind in acelasi timp elemente ale propozitiilor secundare a) 'ronumele relativ who: 7ho se refera numai la persoane %l se declina la fel ca si pronumele interogativ who: . ale caror(a) (to) )hom = carui(a). caror(a) )hom = pe care *hat is the girl whose brother came to us the other da#(Aceea e fata al carei frate a venit la noi mai deunazi *he bo# to whom #ou )ere spea"ing is 'eter(Jaiatul caruia ii vorbeai era 'eter *he first girl whom I sa) in the hall )as Alice('rima fata pe care am vazut(o in sala a fost Alice &neori. whose poate fi folosit si cu referire la lucruri: A trade whose fame spread be#ond %urope .*he text that (which) I translated #esterda# )as ver# eas#(*extul pe care l(am tradus ieri era foarte usor *hat is not what I )ant(Asta nu e ceea ce vreau eu *here is no student but learns a foreign language(. 6 @ A )ho = care )hose = al carui. pronumele relative leaga propozitii secundare de propozitii principale. a carei.u e student care sa nu invete o limba straina @in punct de vedere sintactic. al caror. carei(a).

precum si de ad4ectivele all. carei(a). si the only: .b) 'ronumele relativ which: 7hich se refera numai la obiecte. a carei. animale. caror(a) )hich = pe care *he boo" which I a reading is b# a #oung novelist(Bartea pe care o citesc este 0scrisa0 de un tanar romancier Ee sa) a mountain whose top )as covered )ith sno) (Am vazut un munte al carui varf era acoperit de zapada ) 7hich cu sensul de ceea ce se poate referi la o intreaga propozitie: I said nothing which could ma"e him hungr# (. any. al caror. ale caror(a) (to) )hich = carui(a).u am spus numic care l(ar putea supara ) c) 'ronumele relativ that: hat se refera atat la persoane. cat si la obiecte. abstractiuni si se declina astfel: . de numerale ordinale. 6 @ A )hich = care (of) )hich = al carui. dar numai in propozitii relative restrictive: $is sister that lives in Jucharest has graduated from the &niversit# (Sora lui 0aceea0 care locuieste in Jucuresti a absolvit universitatea ) Jring me the stor#(boo" that #ou spo"e about (Adu(mi cartea de povesti despre care ai vorbit ) All the passengers and all the goods that )ere on board the ship )ere saved (*oti pasagerii si toate marfurile care se aflau pe bordul vasului au fost salvate ) hat (nu insa whom sau which) este pronumele relativ folosit dupa substantivele precedate de ad4ectivele la gradul superlativ.

o propozitie atributiva poate avea urmatoarele forme: a) *he house in which we live is comfortable b) *he house which we live in is comfortable c) *he house that we live in is comfortable d) *he house we live in is comfortable . which sau that au functia sintactica de complement. which si that): Band whom. ele se pot omite: *hat is the man (whom) )e met #esterda# (Acela este omul pe care l(am intalnit ieri ) $ere is the dictionar# (which) #ou )anted (Iata dictionarul pe care il doreai ) *he noise (that) I heard )as the )ind (Ogomotul pe care l(am auzit era provocat de vant ) Insa: *he boo" which is on the table is a dictionar# (Bartea care este pe masa este un dictionar ) . omisiunea are loc cu mutarea prepozitiei dupa verb: *he man I spo"e to )as their teacher (to whom) *he bo# I told #ou of is here (of whom) Ban #ou lend me the boo" #ou )ere tal"ing about #esterda#(about which) Astfel.ota: @aca pronumele relativ este insotit de o prepozitie.Aount %verest is the highest mountain that )e "no) (%verestul este cel mai inalt munte pe care il stim ) She )as the only person that I li"ed (%a a fost singura persoana care mi(a placut ) *hat )as the first composition that he )rote (Aceea era prima compunere pe care el a scris(o ) Bome any time that suits #ou (Hino oricand iti convine ) 7misiunea pronumelor relative (whom.

ota: In engleza moderna. insati el insusi. itsel0 ( se. to dress etc J# the time #ou have )ashed and dressed brea"fast )ill be read# ('ana cand te(ai spalat si imbracat micul de4un va fi gata ) 'ronumele reflexiv se deosebeste de pronumele intaritor (desi identice ca forma) dupa sens si dupa locul pe care il ocupa in propozitie: . ma gandesc ( I think .Pronumele re0le2iv si pronumele de intarire In limba engleza. to comb (a se pieptana). hersel0. tie. insene voi insiva. ca in cazul verbelor: to wash. to shave (a se barbieri). mie. noua etc yourselves ( va. ea insasi noi insine. insami tu insuti. inseva ei insisi. si etc ourselves ( ne. voua etc themselves ( se. spre deosebire de limba romana. iti etc himsel0. caeste doua categorii de pronume au aceeasi forma: %ronumele reflexiv mysel0 ( ma. ma spal ( I wash (myself) . ele insele 'ronumele reflexive sunt folosite pentru construirea formei reflexive a verbelor. vechile verbe reflexive sunt folosite ca verbe active (fara pronumele reflexiv). lor. lui (ei). isi. isi etc %ronumele de intarire eu insumi. in engleza sunt putine verbe reflexive Adesea un verb reflexiv romanesc se traduce in limba engleza printr(un verb activ intranzitiv: ma 4oc ( I play . dar. imi etc yoursel0 ( te. ma imbrac ( I dress (myself) . to dry (a se usca). to spon)e (a se freca cu buretele).

neavand nici o functie sintactica. in limaba engleza mai mult ca perfectul este un timp analitic. it/d ta"en )e had ta"en = (noi) luase(ra)m )e/d ta"en . she/d. avand functie de complement direct sau prepozitional. ta1en la %ast %erfect Indefinite "ense: Affirmative Form $&ontracted Form) I had ta"en = (eu) luasem I/d ta"en #ou had ta"en = (tu) luasesi #ou/d ta"en he. too1. fie la sfarsitul propozitiei I myself spo"e to the manager (%u insumi am vorbit cu directorul ) *he# themselves came here (%i insisi au venit aici ) 'eter ans)ered the Guestion himself ('etre insusi a raspuns la intrebare ) 3ai mult ca per0ectul Aai mult ca perfectul ("he %ast %erfect Indefinite "ense) se formeaza din %ast "ense al verbului auxiliar to have si participiul trecut al verbului de co4ugat @in punctul de vedere al formei. este pus fie dupa substantivul sau pronumele pe care il subliniaza. pe cand in limba romana el este un timp sintetic Bon4ugarea verbului to ta1e. it had ta"en = (el. este asezat dupa verb: $e cut himself )hen shaving (S(a taiat cand s(a barbierit ) *he bo# cried )hen finding himself alone (Jaiatul a plans cand s(a vazut singur ) *he girl loo"ed at herself in the mirror (+ata s(a privit in oglinda ) b) 'ronumele de intarire.a) 'ronumele reflexiv. ea) luase he/d. she.

#ou had ta"en = (voi) luase(ra)ti the# had ta"en = (ei, ele) luasera

#ou/d ta"en the#/d ta"en

Interrogative Form: had I ta"en- = luasem (eu)- etc egative Form: I had not ta"en = (eu) nu luasem ; I/d not ta"en etc Interrogative- egative Form: had I not ta"en- = nu luasem (eu)- ; hadn/t I ta"en etc "he %ast %erfect Indefinite "ense exprima: 5) ca si in limba romana, o actiune trecuta, anterioara altei actiuni trecute sau unui moment dat din trecut si se traduce de obicei cu mai mult ca perfectul (rar cu perfectul simplu sau cu perfectul compus): I "ne) she had been ill (Stiam ca fusese bolnava ) *he# had walked onl# a fe) steps )hen the# met him (+acusera numai cativa pasi cand il intalnira ) Ee had not gone far )hen a terrible storm bro"e out (,u a4unseseram prea departe cand se starni o furtuna grozava ) Aomentul trecut poate fi indicat: a) printr(o expresie adverbiala de timp: by the end of the week, year, month (pana la sfarsitul saptamanii, anului, lunii) ; by that time (pana atunci) ; by the AEth of 8ecember (pana la 5? decembrie) etc: *he# hadn/t finished their )or" by the end of the week (,u(si terminasera lucrul pana la sfarsitul saptamanii ) ?y the AEth of 8ecember I had seduced 7tilia b) printr(o alta propozitie al carei verb este la 'ast *ense (pentru concordanta): I "ne) she had left for the seaside (Stiam ca plecase la mare )

*he# had learned some %nglish before the# )ent to %ngland (Inainte de a pleca in Anglia invatasera putina engleza ) .) o actiune inceputa inaintea unui moment dat in trecut si care continua si in acel moment *he# had been in the mountains for a )ee" )hen )e 4oined them (%rau la munte de o saptamana cand ne(am dus si noi la ei ) ,ota: Ba si in cazul timpului %resent %erfect, momentul cand a inceput actiunea e indicat de since (adverb, prepozitie sau con4unctie), iar durata actiunii e indicata de 0or (prepozitie) $e had not )ritten a line since he arrived (con4 ) (,u a scris 0scrisese0 un rand de cand a sosit ) $e had not )ritten a line since !une (prep ) (,u a scris un rand din iunie ) $e had not )ritten a line since (adv ) (,u a scris un rand de atunci ) *he )eather had been rain# for fortnight (Hremea era ploioasa de doua saptamani ) 3ai mult ca per0ectul continuu Aai mult ca perfectul continuu se formeaza din mai mult ca perfectul verbului auxiliar to be si participiul nedefinit al verbului de con4ugat I had been ta"ing ( eu luasem ; #ou had been ta"ing ( tu luasesi ; he, she, it had been ta"ing ( el, ea luase )e had been ta"ing ( noi luaseram ; #ou had been ta"ing ( voi luaserati ; the# had been ta"ing ( ei, ele luasera Aai mult ca perfectul continuu se foloseste pentru a exprima actiuni sau stari in desfasurare neintrerupta, anterioare unei alte actiuni trecute:

I had been working for a long time )hen the# returned (2ucram de mult cand 0ei0 s(au intors ) She left the reading(room )here she had been reading for some hourse (%a parasi sala de lectura unde citise cateva ore 0in sir0 ) ,ota: Aai mult ca perfectul continuu se poate traduce in limba romana prin imperfect sau mai mult ca perfect (H!<5; = in0initiv = #chivalent al con'unctivului In frazele: LFobin $ood gathered his men and discussed )hether the# should take part in the contest or notL, sau LIt )as decided that although the ris" )as great, the# should all goL, constructiile should take part in si should go inlocuiesc modul con4unctiv ("he 'ub,unctive 1ood) care, in engleza contemporana, e pe cale de disparitie %le sunt forme ale con4unctivului analitic, construite cu a4utorul verbelor modale folosite ca auxiliare si al infinitivului fara to al verbului de con4ugat @intre echivalentii con4unctivului ('ub,unctive =Fuivalents) fac parte should 6 infinitiv, may 6 infinitiv si altele Bon4unctivul analitic se foloseste intre altele: a) in intrebarile indirecte care arata indoiala si care sunt introduse prin con4unctiile i0 sau whether: She considered whether (if) she should tal" to somebod# about it (S(a gandit daca sa vorbeasca 0sau nu0 cu cineva despre aceasta ) b) in propozitiile subiective (introduse prin expresii ca: it is strange, it is impossible, it is advisable, it is important, it is necessary): It was desirable that )e should invite him (%ra de dorit ca sa(l invitam ) It is important that #ou should all be in time (% important ca sa fiti cu totii la timp )

It is necessary that ever#thing should be read# b# ; o/cloc" (% necesar ca totul sa fie gata pana la ora cinci ) Viitorul in trecut In propozitia: L and hoped he would take part in the contest L forma verbala would take part in (desi identica in forma cu conditionalul) nu reprezinta decat o actiune infatisata ca viitoare fata de un moment trecut, cunoscuta sub numele de viitor in trcut (+uture(in(the('ast) Hiitorul in trecut este un timp propriu limbii engleze %l este folosit numai in propozitia subordonata completiva, care depinde de o propozitie regenta al carei verb este la un timp trecut: *he# said the# )ould return (Au zis ca se vor intoarce ) Ee heard #ou )ould leave Braiova for some )ee"s (Am auzit ca veti pleca din Braiova pentru cateva saptamani ) ,ota: Hiitorul in trecut se traduce in limba romana prin viitorul I +omparatia nere)ulata a unor ad'ective si adverbe Bateva ad4ective si adverbe au forme neregulate pentru comparativ si superlativ Acestea sunt: good (bun) well (bine) bad badly (rau, prost) ill litlle (putin) better (mai bun, mai bine) worse (mai rau, mai prost) less (mai putin) lesser (de mai mica (the) best (cel mai bun, cel mai bine) (the) worst (cel mai rau, cel mai prost) (the) least (cel mai putin)

importanta, minor) (the) nearest (cel mai nearer (mai aproape) apropiat) (the) next (urmatorul) (the) farthest (cel mai farther (mai departe) indepartat ( ca distanta) far (departe) further (ulterior) (the) furthest (cel mai indepartat ( ca timp) older (mai batran, mai (the) oldest (cel mai batran, old (batran, vechi) cel mai vechi) vechi) elder (mai mare ( referitor (the) eldest (cel mai mare ( la membrii unei familii) dintre membrii unei familii) later (mai tarziu) (the) latest (cel mai tarziu, latter (cel din urma, din cel mai recent) late (tarziu) doi sau doua ( ref la (the) last (cel din urma, ordine) ultimul ( referitor la ordine) near (aproape) ,ota: 5atter precedat de articolul hotarat the se asociaza cu the 0ormer (primul din doi, cel mentionat mai intai) si se traduce prin cel din urma, al doilea In acest caz, the 0ormer si the latter sunt pronume: !ohn and Aar# are m# friends "he former is a student, the latter is still a school girl #ach other si one another sunt pronume reciproce %le se folosesc de obicei in cazul dativ sau acuzativ si se traduc prin unul pe altul, unul altuia sau unii pe altii: *he# help each other (de obicei folosit pentru doua persoane) *he# help one another (de obicei folosit pentru mai mult de doua persoane) ,ota: In trecut exista o diferentiere stricta de folosire a acestor pronume reciproce (in functie de numarul persoanelor); in prezent, aceasta deosebire tinde sa dispara treptat:

un anumit timp verbal nu poate fi urmat de orice alt timp verbal Astfel. the 'cotch = scotienii Ideea de singular se obtine cu a4utorul cuvantului man: the sick man = bolnavul . the wounded = ranitii . the 'wiss = elvetienii . the French = francezii . the rich = bogatii In aceeasi categorie sunt incluse si unele nume de popoare (cele terminate in consoane suieratoare) derivate din ad4ectivele corespunzatoare: the =nglish = englezii . the deaf = surzii . in stransa legatura cu verbul din regenta Aceasta dependenta. the dumb = mutii . the needy = nevoiasii . este reglementata prin norme riguroase in ceea ce priveste . in general. the =nglishman = englezul +orespondenta timpurilor In limba engleza. the 8utch = olandezii . the sick = bolnavii . the +apanese = 4aponezii . numita corespondenta timpurilor ("he 'eFuence of "enses). the unemployed = somerii . the Irish = irlandezii . in general. si in acest caz este. problema corespondentei timpurilor este mai complicata decat in limba romana @atorita raporturilor logice de timp care se stabilesc intre diferitele predicate dintr(o fraza. au inteles de plural si se construiesc cu verbul la plural: the blind = orbii . the young = tinerii . precedat de articolul hotarat Ad4ectivele substantivate desemneaza persoane si au sens colectiv @esi forma ramane neschimbata. timpul verbului din subordonata este. in limba engleza.*he# al)a#s tell each other (one another) )hat the# thin" Ad'ectivele substantivate Ad4ectivul poate fi intrebuintat ca substantiv.

frazele formate prin subordonare. perfectul compus si viitorul din regenta pot sa fie urmate in secundara de orice tip cerut de logica frazei $e knows that 0I am busy no)0 I was busy #esterda#0 I shall be bus# tomorro) (%l stie ca 0sunt ocupat acum0 am fost ocupat ieri0 voi fi ocupat maine ) *he# have told me that 0she comes0 she came0 she will come (Ai(au spus ca 0ea vine0 ea a venit0 ea va veni ) *he# )ill tell me that 0she has come0 she came0 she )ill come (Imi vor spune ca 0ea a venit0 ea venise0 ea va veni ) Fegula . in care predicatul regentei este la un timp trecut +orespondenta timpurilor in propo$itiile completive directe Fegula5: 'rezentul.: &n timp trecut (%ast "ense sau %ast %erfect) din propozitia regenta nu poate fi urmat in propozitia subordonata decat tot de un timp trecut (%ast "ense. %ast %erfect sau Future-inthe-%ast) $e knew that 0I was bus#0 I had been bus#0 I should be bus# (Stia ca eram ocupat0 am fost ocupat0 voi fi ocupat ) a) 'entru a se arata simultaneitatea actiunilor din regenta si subordonata %ast "ense e urmat tot de un %ast "ense: At first I thought it was good enough for me (2a inceput am crezut ca era destul de buna pentru mine ) b) 'entru a se arata anterioritatea actiunii din propozitia secundara. 'ast *ense e urmat de mai mult ca perfectul ('ast 'erfect): .

se foloseste prezentul: *he schoolmaster told the children that the earth moves round the sun (Invatatorul a spus copiilor ca 'amantul se invarteste in 4urul Soarelui ) *he spea"er said that the peoples want peace (Horbitorul a spus ca popoarele vor pace ) . in secundara se foloseste orice timp (cerut de logica frazei): a) in propozitiile secundare comparative: $e spoke english better than #ou 0speak it no)0 spoke it last #ear0 )ill speak it in t)o #ears (%l vorbea engleza mai bine decat 0o vorbesti tu acum0 o vorbeai anul trecut0 o vei vorbi peste doi ani ) .*%I *IA'&FI27F. fapte universal cunoscute sau uzuale.) @upa un timp trecut in regenta.Ee told him that it had been a fine da# #esterda# (I(am zis ca fusese o zi misto ieri ) Ee told him the various stories )e had heard about his girlfriend (I(am spus diferite chestii pe care le auzisem despre gagica lui ) c) 'entru a se arata posterioritatea actiunii din propozitia secundara.S% 5) In propozitiile secundare prin care se exprima adevaruri generale. F%6%.@%. %ast "ense e urmat de Future-in-the-%ast (viitorul in trecut) Actiunea din subordonata este conceputa ca viitoare fata de cea trecuta din regenta: She was sure that her bo#friend would come (%ra sigura ca ii va veni gagicu ) $e knew I should be busy the rest of the )ee" (Stia ca voi fi ocupat in restul saptamanii ) %PB%'*II @% 2A F%6&2A B7F%S'7.*A 2A 'AS* *%. B& H%FJ&2 @I.

a0ter. when) si de perfect compus pentru a se arata raportul de anterioritate: *he# will call me up )hen the# get home (Aa vor chema la telefon cand vor a4unge acasa ) Ee shall go there as soon as )e have some spare time (. till. until. viitorul din principala este urmat de prezent in secundara temporala pentru a se arata concomitenta actiunilor (intotdeauna dupa con4unctiile i0. 'F%S%.b) in propozitiile secundare atributive: 2ast )ee" I read the boo" )hich #ou are reading no) (Saptamana trecuta am citit cartea pe care o citesti tu acum ) It )as #esterda# that I bought the magazine #ou are asking me about (Ieri am cumparat revista de care ma intrebi ) +orespondenta timpurilor in propo$itiile subordonate temporale In general..e vom duce acolo imediat ce vom avea putin timp liber ) 1ou will not see the to)n until #ou have crossed the bridge (.A-A +&*&F% SIA&2*A.* '%F+%B* +orespondenta timpurilor in 0ra$ele . as soon as.u vei vedea orasul inainte de a fi traversat podul ) I shall go for a )al" )hen I have finished m# )or" (Aa voi duce la plimbare cand voi fi terminat lucrul ) P-I. be0ore.+IPA5A -AP!(#+<.* +&*&F% A.*%FI7F 'F%S%.

)e should postpone our trip (@aca ar izbucni o furtuna.A2&2 'F%O%. nothing would have hapened (@aca as fi crezut(o pe cuvant nu s(ar fi intamplat nimic ) If I had not established a ne) school of thought and behaviour. nu mi(ar fi venit in minte sa scriu despre ea ) +razele de mai sus sunt formate dintr(o propozitie subordonata conditionala. nu vei reusi niciodata ) . F%6%.S% I. S&J7F@7.A*A.A*A. am amana excursia noastra ) If #ou had no confidence in #ourself. F%6%.ota5: In propozitiile subordonate conditionale care exprima o conditie ipotetica verbul to be apare sub forma were la toate persoanele.*A ( 'AS* *%.@I*I% F%A2A ( 'F%O%.If I had taken her )ord for it. nu ai reusi niciodata ) .@I*I% IF%A2A 'F%O%. B7. it would not have occured to me to )rite about it (@aca nu as fi infiintat o noua scoala de gandire si conduita. #ou will never succeed (@aca nu ai incredere in tine. prezenta sau trecuta In frazele conditionale. introdusa prin con4unctia i0 si o propozitie principala 'ropozitia conditionala exprima conditia de care depinde realizarea actiunii din propozitia principala Aceasta conditie poate fi probabila (reala).*&2 I.*A If a storm broke out. )e shall postpone our trip (@aca izbucneste0va izbucni0 o furtuna vom amana excursia noastra ) If #ou have no confidence in #ourself. nu m( as framanta0neca4i0 ) . S&J7F@7.) B7. singular si plural: If I were #ou.*A: If a storm breaks out. dupa cum urmeaza: 5) B7. timpurile se folosesc in functie de conditia exprimata in subordonata.* I. I should not worry (@aca as fi in locul tau. HII*7F&2 I. ipotetica (ireala).@I*I7. #ou would never succeed (@aca nu ai avea incredere in tine.

)e should have postponed our trip (@aca ar fi izbucnit o furtuna.@I*I7.oy the scener# (@aca ar fi aici.H%FSI7.ota. I. B7. could) sau cand verbele to be si to have sunt folosite ca predicate: If I had time ( $ad I time If he )ere here ( Eere he here If he could )or" ( Bould he )or" If he should ring me up ( Should he ring me up If I had seen her ( $ad I seen her A2*% B7.@I*I7. se foloseste should (la toate persoanele) si infinitivul scurt al verbului de con4ugat: If he should come. in care caz se inverseaza ordinea dintre subiect si predicat Aceasta inversiune e posibila numai cand predicatul contine un auxiliar sau un verb modal (should.A*% B2A&S%S 7+ B7.*A If a storm had broken out.H%FSI&.If he were here.A*% B7.@I*I7.!&.A2% (I. l(as vedea bucuros ) 8) B7. I should gladl# see him (@aca ar fi0daca s(ar intampla0 sa vina.: Band in subordonata conditionala este exprimata o conditie foarte putin probabila.A*A.) Bon4unctia i0 poate lipsi din propozitia comditionala.@I*I7. am fi amanat excursia noastra ) If #ou had had no confidence in #ourself. nu ai fi reusit niciodata ) I.B*II B7. he would en. S&J7F@7.@I*I% IF%A2A *F%B&*A ( AAI A&2* BA '%F+%B*&2 I. 'F7'7OI*II2% S&J7F@7.A2% . F%6%. S&J7F@7.A2&2 *F%B&* I.%A I. i(ar placea peisa4ul ) . #ou would never have succeeded (@aca nu ai fi avut incredere in tine.

ici @(ra Shenstone.'ropozitiile subordonate conditionale pot fi introduse prin con4unctiile: i0. he )ould come do)n = cobora . verbele din propozitiile introduse de aceste con4unctii se folosesc la forma afirmativa: $e could neither eat nor drin" an#thing (%l n(a putut nici sa manance nici sa bea ceva ) either Aiss Shenstone. etc: 'uppose he doesn/t come.%I*$%F . provided (that). suppose (supposin)) that. )hat shall )e do. sau la sapte ) Au2iliarul de aspect 0recventativ 7I55 . in case ( in cazul ca. unless (i0 not).(Sa presupunem ca nu vine. ce vom face-) $e )on/t come to m# part# unless he gets m# message in time (%l nu va veni la petrecerea mea daca nu va primi instiintarea mea la timp ) . o alegere Intrucat sensul lor este negativ.unctive con.unctions) Borespondentele afirmative ale acestor con4unctii sunt either or: $e )ill be here either at six or at seven (%l va fi aici sau la sase. I )ould hear = auzeam . nici @l Aonsoon nu au avut vreun raspuns satisfacator ) @eoarece neither nor se folosesc intotdeauna impreuna se numesc si con4unctii corelative (correlative con. )ould continue = continua . on condition that ( cu conditia ca.unctions) %le unesc doua parti de vorbire sau doua propozitii care exprima o alternativa. he )ould sa# = spunea . nor Ar Aonsoon had an# satisfactor# ans)er (.either nor sunt con4unctii coordonatoare dis4unctive (coordinatig dis.7F .7!<5. he )ould repl# = raspundea . )ould leave me = ma lasa . %I*$%F 7F .

soarecii 4oaca pe masa ) Bhildren will be children (Bopiii raman copii ) b) la trecut ( cu imperfectul (sau cu constructia Lobisnuia saL. urmata de verbul de con4ugat): +ishing and s)imming )ith his friends. mai putin in vorbirea de toate zilele. a) It should not have crea"ed (.Bonstructiile de mai sus exprima actiuni care se repeta sau care constituiau un obicei (in trecut) si sunt cunoscute sub denumirea de verbe folosite la forma frecventativa +orma frecventativa are numai doua timpuri: prezent si trecut %a se construieste cu a4utorul auxiliarului will la prezent (toate persoanele) si would la trecut (toate persoanele) la care se adauga infinitivul verbului de con4ugat In limba romana forma frecventativa se traduce: a) la prezent ( cu prezentul indicativului: $e will sit for hours on a roc" )atching the boats (%l sta ore intregi pe o stanca uitandu(se la barci ) Ehen the cat/s a)a# the mice will play (Band pisica nu(i acasa. de ordin moral .(ar fi trebuit sa scartiie ) In exemplul de mai sus. el se uita la vasele care treceau ) *he# would come and tal" to her ever# brea" (%i veneau si vorbeau cu ea in fiecare recreatie ) +orma frecventativa este folosita in mod obisnuit in limba scrisa. he would look at the boats going b# ('escuind si inotand cu prietenii sai. in care este inlocuita de verbul used to Verbul modal (H!<5. verbul modal should exprima o obligatie (constrangere) sau o datorie. in general.

.(ar trebui sa vorbesti asa de tare ) c) 'entru a arata ca actiunea se refera la trecut se foloseste should M infinitivul perfect al verbului de con4ugat: 1ou should have asked her (Ar fi trebuit s(o intrebi ) $e should have come in time (%l ar fi trebuit sa vina la timp ) d) 'entru a exprima o do4ana. o sugestie: 1ou should pa# him a visit (Ar trebui sa(i faci o vizita ) 1ou should not spea" so loud (.(ar fi trebuit sa pleci asa de devreme ) e) (hould este folosit si pentru a exprima o presupunere sau o probabilitate: $e should be at home b# no) (Ar trebui sa fie acasa 0pana0 acum ) A( I6 .(ar fi trebuit sa scartaie ) 1ou shouldn*t have left so earl# (. se foloseste should M negatie M infinitivul perfect al verbului de con4ugat: It shouldn*t have creaked (.ota: (hould exprima o obligatie mai putin imperioasa decat shall (folosit la persoana a II(a si a III(a pentru formarea timpului +uture of Bommand): 1ou shall translate it at once (7 vei traduce imediat ) ('entru ca trebuie ) $e shall come here (%l va veni aici ) (*rebuie sa vina ) Insa: 1ou should translate it at once (Ar trebui sa o traduci imediat ) $e should come here (%l va veni aici ) (*rebuie sa vina ) b) (hould este folosit si pentru a exprima un sfat. o dezaprobare.A( H!<GH con'unctii comparative . o recomandare.

singular si plural: She loo"ed as if she were tired (%a arata ca si cum ar fi obosita ) I feel as if I were ill (Aa simt ca si cum as fi bolnav ) .As i0. as if she had lost all hope ('langea amarnic ca si cum ar fi pierdut orice speranta ) Herbele din propozitia subordonata introdusa prin as i0 (as thou)h) se traduc in limba romana prin conditionalul prezent sau trecut $e spea"s Fomanian as if he had lived in our countr# (Horbeste romaneste de parca ar fi trait in tara noastra ) $e tal"s as if he knew ever#thing (Horbeste ca si cum ar sti totul ) . as thou)h (de parca. ca si cand) sunt con4unctii comparative si introduc propozitii comparative care contin al doilea termen al unei comparatii stabilite de regenta: 1ou ans)er as if (as though) #ou did not "no) the rule (Faspunzi ca si cum nu ai sti regula ) *he# loo"ed at me as though the# had never seen me (S(au uitat la mine ca si cum nu m(ar fi vazut niciodata ) @upa as i0 (as thou)h) se foloseste %ast Indefinite cand actiunea din propozitia principala si cea din subordonata au loc in mod simultan: $e spo"e as if he knew ever#thing (Horbea ca si cum ar sti totul ) @upa as i0 (as thou)h) se foloseste %ast %erfect cand vrem sa aratam ca actiunea din subordonata a avut loc inaintea actiunii din principala: She cried bitterl#.ota: +orma de %ast "ense a verbului to be folosit in propozitiile comparative este were pentru toate persoanele.

care se con4uga la fel ca celelalte verbe regulate si se traduce prin a folosi. a intrebuinta In exemplul nostru.+omparative duble In limba engleza se gasesc uneori comparative duble. the more )e )ondered at it (Bu cat ne uitam la el mai mult. cu atat ma imbrac mai gros ) "he more %nglish stories #ou read. verbul defectiv used to se traduce prin obisnuia sa fie (era odata pe vremuri) Acest verb are o singura forma ( trecutul (pentru toate persoanele) ( uurmata de un verb la infinitivul lung . cu atat iti va fi mai usor sa inveti englezeste ) In primul caz a) avem doua comparative in aceeasi propozitie. the easier it )ill be for #ou to learn %nglish (Bu cat citesti mai multe povestiri englezesti. vremea devine din ce in ce mai rece 0 se raceste0 ) A# %nglish lessons are more and more interesting (2ectiile mele de engleza devin din ce in ce mai interesante ) *he patient is feeling better and better ('acientul se simte din ce in ce mai bine ) b) cu cat cu atat: "he more )e loo"ed at it. care se traduc in limba romana prin: a) din ce in ce: In )inter the )eather gets colder and colder (Iarna. ! Ee used to be ver# good friends (%ram prieteni foarte buni ) Herbul defectiv din exemplul de mai sus nu trebuie confundat cu verbul principal to use. the warmer I dress (Bu cat e vremea mai rece. iar in al doilea caz b) avem in doua propozitii diferite doua comparative precedate de adverbul the (identic ca forma cu articolul hotarat ) Verbul de0ectiv <(#. cu atat ne minunam mai mult ) "he colder the )eather.

its length is . adancime. intrebarile dis4unctive se traduc prin corespondentul: nu-i asa> In limba engleza intrebarea dis4unctiva este o intrebare scurta.><? "ilometres long .ectiv long = lung high = inalt 7erb to lengthen = a lungi to heighten = a inalta to deepen = a adanci to broaden = a largi to )iden = a lati to strengthen = a intari. care este intrebuintat mai mult in limba scrisa: *he# used to come and see us ver# often (7bisnuiau sa vina sa ne vada foarte des ) #2primarea dimensiunilor in limba en)le$a 'ubstantiv length = lungime height = inaltime depth = deep = adanc adancime breadth = broad = larg largime )ide = lat )idth = latime strong = strength = putere puternic Ad.ota: +orma used to poate inlocui trecutul formei frecventative. a consolida *he @anube is .. inaltime.. care . lungime etc ) se aseaza dupa numeralul respectiv Substantivele si uneori verbele derivate din aceste ad4ective sunt formate prin schimbarea vocalei din radacina si adaugarea unor terminatii Intrebarea dis'unctiva Intrebarea dis4unctiva insoteste propozitia enuntiativa pentru a intari si confirma intelesul acesteia In limba romana.><? "ilometres Ad4ectivul care exprima o dimensiune (latime..

iar intrebarea propriu(zisa este rostita cu intonatia urcatoare Intrebarea alternativa . atunci in propozitia dis4unctiva se foloseste verbul to do la timpul respectiv: $e gets home at three o/cloc".se formeaza repetand subiectul si verbul auxiliar sau modal corespunzator predicatului propozitiei pe langa care sta: 1ou are read#. don*t they$e reads %nglish novels. doesn*t he1ou sa) their ne) flat. did youIn mod obisnuit. didn*t you*he# )rite home ever# )ee". cel din propozitia dis4unctiva este la forma interogativ(negativa: $e can do it. atunci verbul din propozitia dis4unctiva este la forma interogativa: *he# do not leave on Aonda#. has she1ou did not ring him up toda#. aren*t youIt/s rather cold toda#. haven*t youEe must ans)er his letter. doesn*t heHerbul din intrebarea dis4unctiva se foloseste la timpul verbului din propozitia enuntiativa si la forma opusa acesteia: a) daca verbul din propozitia enuntiativa este la forma afirmativa. partea enuntiativa a propozitiei dis4unctive este rostita cu intonatia coboratoare. last #ear. didn*t youb) daca verbul din propozitia enuntiativa este la forma negativa. mustn*t we*he# had a good time on their holida#s. hadn*t theyBand in propozitia enuntiativa se afla un verb notional. can*t he1ou began to stud# %nglish. do theyShe has no lectures in the afternoon. isn*t it1ou have )ritten all #our exercises.

intr(o intrebare alternativa exista intotdeauna con4unctia or (sau): $ave #ou alread# done #our )or". care presupune doua alternative: Eill #ou sta# here. vino aiciK) 8o tell me )hat happendK (*e rog. or come )ith usAre the# students or pupils@in aceasta cauza. sa se vada cu noi ) *hat is 4ust )hat I do mean to sa# (%ste exact ce vreau sa spun ) 1ou sa# I )asn/t there. te rog o scrisoare imediat ce a4ungi acasa ) . dar te asigur ca m(am dus ) 8o come hereK (*e rog. mai stai putin ) 8o )rite me a letter as soon as #ou arrive home (Scrie(mi.! Auxiliarul do este folosit pentru a sublinia cele spuse de vorbitor: Ee reall# did en4o# ourselves (. tonul se ridica imediat inainte de con4unctia or in prima parte si coboratoare in a doua he #mphatic . spune(mi ce s(a intamplatK) In propozitiile imperative afirmative.Intrebarea alternativa este tot o intrebare generala. intr(adevar ) *he# do li"e to meet us (2e place 0intr(adevar0 sa se intalneasca cu noi. but I did goK (Spui ca nu am fost acolo.e(am distrat. folosirea auxiliarului do face ca ordinul sau rugamintea exprimata sa fie redate pe un ton mai putin imperios: 8o sta# a little longer (*e rog. or )ill #ou do it tomorro)Shall I do it or )ill #ou do it #ourselfAre #ou going out or do #ou prefer to sta# at homeIntonatia generala a unei asemenea intrebari este urcatoare.

imi dai unul-) Atunci cand este asezat inaintea unui nume propriu.u te poti 0nu ne putem0 indoi ) 4ne )as constantl# a)are (Iti dadeai 0ne dadeam0 seama permanent ) !ne poate fi: a) numeral: *here )as onl# one man in the hall (%ra numai un singur om in sala ) b) inlocuitor al articolului nehotarat a.): 5) In exemplele de mai sus (one cannot doubt si one was constantly aware).Pronumele nehotarat !. one capata sensul de un $o) oarecare: @avid/s mother married one Ar Jro)n (Aama lui @avid s(a casatorit cu un oarecare domn Jro)n ) c) pronume nehotarat cu functie generica (5) sau anaforica (. )ill #ou give me one.u poti 0putem0 se poate0 trai fara a munci ) ( the 4o"e of the centur# :):):) 4ne must ta"e into account the fact that (*rebuie sa se tina 0sa tinem0 sa tii0 seama de faptul ca ) . one este folosit generic in propozitii impersonale si se refera la oameni in general %l se poate traduce in limba romana prin persoana a II(a singular sau plural a pronumelui personal. persoana I plural a pronumelui personal sau prin pronumele reflexiv generic se: 4ne cannot live )ithout )or"ing (.(. an in constructii de tipul: 4ne fine da# (Intr(o buna zi ) 4ne evening (Intr(o seara ) I haven/t an# stamp.u am nici un timbru.# 4ne cannot doubt (. te rog.

(am guma *e rog imprumuta(mi una ) In aceasta calitate el poate primi semnul pluralului: A# ne) shoes are less comfortable than the old ones ('antofii mei cei noi sunt mai putin comozi decat cei vechi ) d) 'ronumele nehotarat one se foloseste ca inlocuitor al unui substantiv dupa ad4ective calificative (vezi exemplul de mai sus). we si you. inlocuind un substantiv care a fost mentionat inainte pentru a evita repetarea acestuia: I haven/t got an india(rubber 2end me one. those. the 0irst. these.:):):) 'ronumele they il exclude pe vorbitor: "hey sa# he is a successful musician (Se spune ca e un muzician de mare succes ) .e cannot be happ# if we do not love sau 2ou cannot be happ# if you do not love (. dupa this. please (. the last: I don/t li"e this hat 'lease give me that one (another one. these ones. that. which.) 'ronumele nehotarat one poate fi folosit si anaforic.u poti fi fericit daca nu iubesti ) ((( reall#.e must al)a#s do our dut# (*rebuie sa ne facem intotdeauna datoria ) "hey drin" much tea in %ngland (Se bea mult ceai in Anglia ) dar pronumele one. those ones etc ) . il includ pe vorbitor: 4ne cannot be happ# if one does not love sau . you si they pot indeplini si ele o functie generica: 2ou cannot eat #our ca"e and have it (. the other si dupa the ne2t. folosite generic. another.'ronumele we. the other one.u se poate si cu varza unsa si cu slanina in pod :):):) ) .

pe acelea etc0 ) !ohn )as the last one to leave (!ohn a fost ultimul care a plecat ) . propozitii atributive etc . fie prin context. adica prin cuvintele sau propozitiile care(l incon4oara si care adesea arata ca substantivul respectiv este cunoscut (de vorbitor.u trebuie niciodata sa(ti uiti prietenii ) . cealalta.: !nesel0 este forma impersonala a pronumelui reflexiv: to cut oneself = a se taia to hide oneself = a se ascunde Articolul hotarat si articolul nehotarat Intrucat articolul hotarat si articolul nehotarat au fost tratate sporadic in lectiile anterioare voi sistematiza aici notiunile dobandite pana acum despre articol. ascultator) sau ca el e prezent in mintea acestora fiind amintit intr(o propozitie anterioara: the loft# silhouettes of s"#(scrapers the Guiet cr#stal air of a mountain pea" Articolul hotarat se mai foloseste: . cititor.ota5: !ne*s este forma impersonala a ad4ectivului posesiv: to do one*s dut# (a(si face datoria) 7ne should never forget one*s friends (. pe acestea.u(mi place palaria asta *e rog da(mi(o pe aceea 0alta. fie prin folosirea unor atribute.ota. completandu(le cu unele noi 5) Articolul hotarat (the) insoteste substantive folosite cu un inteles determinat.(. spre a le deosebi de altele din aceeasi clasa sau categorie Substantivul poate fi deosebit de celelalte din clasa careia apartine.

ota: . nume de rauri. grup de tari etc . the ?lack 'ea.a) cu substantive la singular care arata o intreaga categorie sau specie: "he cat is a graceful animal b) cu ad4ective substantivate: the rich and the poor "he &hinese of . to the east) sau cand desemneaza o regiune. the Atlantic) . fiind articulate atunci cand sunt precedate de o prepozitie (in the north . inaintea numelor unor institutii binecunoscute (the 1etropolitan 1useum.umele punctelor cardinale intra in aceeasi categorie. mari. chiar atunci cand in limba romana substantivul e nearticulat: in the street = pe strada in the )orld = din lume after the lesson = dupa lectie . the =mpire 'tate . oceane (the 8anube. numele lanturilor de munti (the &arpathians) . situate in aceeasi directie: In the American Bivil Ear the orth fought against the 'outh (In razboiul de secesiune. fluvii. the Argentine. the 3ebrides) . .e)(1or" live in Bhinato)n "he egroes live mostl# in $aarlem c) inaintea ad4ectivelor la gradul superlativ (relativ) si a numeralelor ordinale: the tallest man(made structure on the GHth floor d) inaintea substantivelor precedate de o prepozitie.ordul a luptat impotriva Sudului ) e) articolul definit se mai foloseste cu o serie de nume proprii ca: unor tari (the @nited 'tates of America. the 5ebanon. numele deserturilor si a grupurilor de insule (the 'ahara. etc ) .

u se articuleaza numele strazilor. the &arpati) si a numelor de familie folosite la plural. sexul cuiva: She is a teacher I spea" to #ou as a friend 'eter is a bo# . in engleza articolul nehotarat se foloseste inaintea substantivelor nume predicative care arata profesia. "he . pietelor. parcurilor etc : (Fifth Avenue. a vapoarelor (the "ransylvania.ota: .) Articolul nehotarat (a. nimic de soiul acesta the two ( cei doi . ca si in limba romana.ota: *ot ca in limba romana. an) este folosit. a numelor ziarelor ("he ew-2ork "imes. gradul.?uilding) . in vorbirea familiara (the +ohnsons) . calitatea. articolul nehotarat poate avea sens de numeral: I have an english dictionar# and t)o +rench ones a) Spre deosebire de limba romana.ashington %ost) . numai cu sunstantive la numarul singular si arata ca substantivul respectiv reprezinta o fiinta sau un obiect oarecare dintr(o categorie sau clasa: Jroad)a# is a ver# long street !ohn is a good student . &entral %ark) Articolul hotarat the care provine dintr(o forma veche a pronumelui demonstrativ isi pastreaza insa sensul demonstrativ in unele expresii ca: at the time( in acel timp for the purpose ( pentru acest (acel) scop nothing of the kind ( nicidecum. %icadilly &ircus.

precum si al meselor din timpul zilei: . many.b) dupa anumite adverbe sau ad4ective ca: rather. in gat etc 8) Bazuri in care nu se foloseste articolul: a) Ba si in limba romana. etc ( a te durea maseaua.u am vazut(o de mult ) . lunilor.hat a pleasant surprise K (Be surpriza placutaK) c) pentru a exprima raportul de frecventa sau distributie in unele unitati de masura. zilelor. regiuni. ca: to be in a hurry ( a fi grabit it is a pity ( e pacat as a friend ( ca prieten to have a tootache. timp etc : Ee have %nglish classes twice (once) a week (Avem ore de engleza de doua ori 0o data0 pe saptamana ) I didn/t see her for a long time (. half an hour d) in unele constructii si expresii. continente.ota: 7bservati locul articolului in: half a mile. >uite. such. what (in propozitii exclamative): 'uch a funn# fello) (&n individ atat de nostim ) Iuitean old man (&n om batran de(a binelea ) many a )riter (multi scriitori) . tari. localitati (exceptand unele tari amintite mai sus si orasul $aga (the 3ague)) @e asemenea. capul. cu unele substantive care desemneaza relatii de rudenie si sunt asimilate de membrii familiei cu nume proprii: Father. a sore throat. nu se articuleaza numele anotimpurilor. 1other# (rannie b) Spre deosebire de limba romana insa. headache. articolul (hotarat sau nehotarat) nu se foloseste cu nume proprii de persoane.

from day to day (din zi in zi) . bed.e)(1or" is made up of small towns. in height (ca inaltime) . in autumn there is a lot of fruit (Imi place toamna. chiar in cazul cand sunt precedate de prepozitii: side by side (unul langa altul) . in style (ca linie. villages and settlements ( unele substantive individuale la singular (man. church. for miles on end (pe distanta de mile intregi) . board): 'chool pla#s a great role in societ# (Scoala 4oaca un mare rol in societate ) d) Isi pierd articolul si substantivele care intra in unele expresii si locutiuni. mankind. alimente etc : 'teel is a hard metal (7telul e un metal dur ) ( nume de abstractiuni: Ee stand for peace and friendship (Suntem pentru pace si prietenie ) ( substantive la plural: . school. to go by tram 0bus0 (a merge cu tramvaiul 0autobuzul0) . market. on foot (pe 4os) . woman. toamna sunt multe fructe ) ?reakfast )ill be read# in a Guarter of an hour (Aicul de4un va fi gata intr(un sfert de ora ) c) Articolele nu se folosesc nici cu substantive luate in sensul lor cel mai general. substante. ca stil) . .8ecember is m# favourite month (@ecembrie e luna mea preferata ) I li"e autumn . society. cum sunt: ( nume de materii.

in timp ce in cazurile de nefolosire a articolului. adaugarea lui ar fi o greseala gramaticala: $eath: %nd of *al"s ($eath anunta sfarsitul convorbirilor ) Eind @us" Autumn scener# (Hant Amurg 'eisa4 de toamna ) 6unctiile sintactice ale participiului nede0init 'articipiul nedefinit poate indeplini urmatoarele functii sintactice: 5) Atribut sau inlocuitor al unei propozitii atributive: *he falling leaves covered the roofs and the ground (+runzele cazatoare 0care cadeau0 acopereau acoperisurile si solul ) $o) beautiful the blooming trees areK (Be frumosi sunt pomii in floareK) $ere is a letter announcing his arrival (Iata o scrisoare care anunta sosirea lui ) . articolul poate fi oricand introdus la locul cuvenit.ume predicativ: *he noise of the cro)d was deafening (Ogomotul multimii era asurzitor ) *he girl stood looking at the cro)d (+ata statea uitandu(se la multime ) 8) Bomplement circumstantial: .at night (noaptea) . to shake hands (a da mana) . in comunicari cu caracter telegrafic etc In asemenea cazuri insa. to change colour (a(si schimba culoarea) etc :) 7misiunea articolului: &nele substantive pot aparea nearticulate datorita omisiunii articolului Aceasta se face de obicei pentru motive stilistice si apare adesea in stilul ziaristic. hand in hand (mana in mana) . in indicatii scenice.) . shoulder to shoulder (umar la umar) .

to stop.u(ti pierde buna dispozitieK .hile approaching Stratford )e sa) beautiful )oods and green fields (Apropiindu(ne 0cand ne(am apropiat0 de Stratford am vazut paduri frumoase si campii inverzite ) Arriving at Stratford the# )ent to see Sha"espeare/s birthplace (Sosind 0cand au sosit0 la Stratford s(au dus sa vada locul unde s(a nascut Sha"espeare ) b) de mod sau de impre4urari insotitoare: She stood b# the )indo).a) de timp. to start. textual: Bontinua sa zambestiK) . dupa verbe ca: to be)in. facand parte dintr(un predicat verbal compus. introdus prin con4unctiile while sau when sau fara con4unctie: .) . to continue. thinking (Statea langa fereastra gandindu(se ) c) de cauza: 3aving plent# of time.ume predicativ. to )o on. to 0inish etc : Sharon started combing her hair (Sharon a inceput sa(si pieptene parul ) Neep smilingK (. to 1eep (on) ( a continua. )e did not hurr# (Avand timp suficient nu ne(am grabit ) 6unctiile sintactice ale )erun$iului in propo$itie 6erunziul indeplineste urmatoarele functii: 5) Subiect: 'wimming is ver# popular in our countr# (Inotul e foarte raspandit in tara noastra ) .

to be 0ond o0 (a(i placea foarte mult): 7 $enr#/s short stories are )orth reading (. to li1e. nu ma pot impiedica).(. to 0or)et.: 6erunziul se foloseste si dupa expresiile: can*t help (nu pot sa nu. to en'oy.u mai vorbitiK . to remember. to want pot fi urmate si de infinitive . to hate. to remember. textual: Incetati vorbitulK) $aven/t #ou finished doing those translations #et. to mind (a supara. to 0or)et. to pre0er. to be busy (a fi ocupat cu). to want. to li1e.ota5: Bateva din aceste verbe ca: to love. to love.ota.u vreti sa inchideti usa-) . a deran4a): Avoid making so man# mista"es (%vitati sa faceti atatea greseli ) $e loves driving in a fast car (Ii place sa mearga cu o masina cu viteza mare ) @o #ou mind shutting the door. to be worth (a merita). to pre0er.uvelele lui 7 $enr# merita sa fie citite ) .(ai terminat inca de facut traducerile acelea-) 8) Bomplement prepozitional (a) dupa verbe si (b) ad4ective cu prepozitie obligatorie: a) !im succeeded in buying the beautiful combs (!im a reusit sa cumpere pieptenii cei frumosi ) I thought of going to see m# friend toda# (Aa gandeam sa ma duc sa(l vad azi pe prietenul meu ) *han" #ou for coming (Aultumesc ca ai venit ) b) She )as proud of having such a good husband (%a era mandra ca are un sot atat de bun ) @ella )as surprised at seeing the ne) t(shirt (@ella a fost uimita vazand tricoul cel nou ) :) Bomplement direct dupa verbe ca: to avoid. to need. to hate.Stop talkingK (. to postpone.(.

seldom. o0ten.u pot sa nu cumpar aceste delicioase bomboane de ciocolata ) .u spera sa capete un cadou atat de frumos ) *here )as no chance of going to the river that da# (. 0re>uently. never.I can/t help buying these delicious chocolates (. be0ore. ever. still etc ) ocupa urmatoarele pozitii: .) Bomplementul circumstantial de timp nedefinit si frecventa (Adverbs of Indefinite *ime) (always.u era nici o posibilitate sa mergem la rau in ziua aceea ) 5ocul complementelor circumstantiale in propo$itie A Bomplementul circumstantial de timp ("he Adverbial 1odifier of "ime): 5) In general. usually. upon (on): After resting a little I had m# tea (@upa ce m(am odihnit putin am baut ceaiul ) Jefore going to bed I read a fe) pages (Inainte de a ma duce la culcare am citit cateva pagini ) <) Atribut folosit dupa substantive cu prepozitie obligatorie (in general o0): She had no hope of getting such a beautiful present (. sometimes.) Bomplement circumstantial de timp dupa prepozitiile: a0ter. complementul circumstantial de timp definit se aseaza la inceputul sau la sfarsitul propozitiei si nu poate desparti verbul de complementul sau direct: *he teacher helps the students in time of need ('rofesorul a4uta studentii la nevoie ) In the afternoon )e )ent to see the river (@upa amiaza mergeam sa vedem raul ) After eleven o*clock the reading room )as empt# (@upa ora 55 sala de lectura era goala ) .

a) inaintea verbului. in general. intre cele doua auxiliare cand verbul principal este la un timp compus cu mai multe auxiliare: I have often listened to the noise of the )ind in the trees (Am ascultat adesea suierul vantului prin copaci ) $ave #ou ever loved a man*he 'roctor )ould never have chased the student if he had not tried to escape (L'roctorulL nu ar fi urmarit pe student daca acesta n(ar fi incercat sa scape ) . proctor = membru al consiliului de disciplina in universitatile engleze . cand acesta este la un timp compus.ota: Adverbul sometimes poate fi asezat la inceputul sau la sfarsitul propozitiei: 'ometimes he couldn/t sleep for hours (sometimes) J Bomplementul circumstantial de loc ("he Adverbial 1odifier of %lace) 5) Bomplementul circumstantial de loc se aseaza . la inceputul sau la sfarsitul propozitiei si nu poate desparti verbul de complementul sau direct: I found the )a# to the river (Am gasit calea spre rau ) In the centre of the town is the mar"et(place (In centrul orasului . cand acesta este la un timp simplu: I usually )or" in m# room or ta"e part in some sport (@e obicei lucrez la mine in camera sau fac sport ) b) dupa verbul to be si verbele modale: *he shopping centre is always cro)ded (Bentrul comercial este mereu aglomerat ) *he students must never come late (Studentii nu trebuie sa intarzie niciodata ) c) intre auxiliar si verbul principal.

nearly (aproximativ). even.) 2et/s go together (Intentionez sa merg la teatru sambata Sa mergem impreuna ) I go to the discotheFue (5) each week (. sau dupa complementul direct.ota: Adverbele really. probably.): I/m going to the theatre (5) on 'aturday (. almost.) Bomplementul circumstantial de loc (5) se aseaza inaintea celui de timp (. daca acesta nu e urmat de un complement direct. hardly.este piata ) 1ou sit hereK (Sezi aiciK) . scarcely (abia). stron)ly etc se aseaza in propozitie conform regulilor adverbelor de timp nedefinit: $e could hardly eat an#thing (.u putea manca mai nimic ) *he# have really gone there (S(au dus intr(adevar acolo ) $e had almost fallen asleep (Aproape adormise ) . daca acesta este scurt (a) %l preceda verbul cand complementul direct este lung (b): a) *he river flo)s slowly and calmy (Faul curge incet si linistit ) $e spea"s %nglish and +rench fluently (%l vorbeste engleza si franceza fluent ) b) $e Fuickly put do)n the fe) sentences the teacher dictated (A notat repede cele cateva propozitii pe care le(a dictat profesorul ) *he student carefully selected the data he nedeed for his essa# (Studentul a selectionat cu gri4a datele de care avea nevoie pentru eseul sau ) .) (Aerg la discoteca in fiecare saptamana ) B Bomplementul circumstantial de mod ("he Adverbial 1odifier of 1anner) Se aseaza dupa verb.

careless . tourist . monthly . !apanese . runner . a sob = un suspin to drink = a bea . ste)ardess . procedeu extrem de frecvent in limba engleza: graduate = absolvent . to comb = a pieptana word = cuvant . friendly . Banadian . daily .6ormarea cuvintelor in limba en)le$a 'rincipalele mi4loace de formare a cuvintelor in limba engleza sunt: 5) Afixatia (Affixation) ( formarea de cuvinte noi prin adaugarea unor prefixe (a) sau sufixe (b): a) undergraduate (student) . to catalogue = a cataloga comb = peptene . misprint (greseala de tipar) .) Bonversia (&onversion) ( schimbarea categoriei gramaticale. to shorten etc . to word = a exprima in cuvinte to drive = a conduce un vehicul . friendship . freedom . defensive . to disregard (a dispretui) . childhood (copilarie) . underground (subteran) . peaceful . to graduate = a absolvi catalogue = catalog . development . ans)erable (corespunzator. responsabil) . useful . a drink = o bautura 8) Bompunerea (&omposition) ( formarea de cuvinte compuse prin unirea a doua sau mai multe cuvinte simple 'rocedeul e foarte productiv in engleza contemporana (numeroase parti de cuvant se pot combina prin compunere pentru a forma cuvinte noi): a) substantive compuse: market-place = piata horse-shoe = potcoava tea-shop = ceainarie . liberation . to moderni/e . a drive = o plimbare cu un vehicul to sob = a plange cu suspine . supersonic b) teacher .

interogative si imperative): 5) 'ropozitia enuntiativa: . turist ad4ective: deep-coloured = de culoare inchisa well-dressed = bine imbracat broad-shouldered = lat in umeri long-legged = cu picioare lungi two-roomed = cu doua camere lion-hearted = cura4os (cu inima de leu) eagle-eyed = cu ochi ageri Vorbirea directa si indirecta 'entru a trece propozitiile principale din vorbirea directa in vorbire indirecta se aplica urmatoarele reguli.dining-hall = sala de mese skating-rink = patinoar common-sense = bun simt faint-heart = fricos high-brow = intelectual snob b) ad4ective compuse: man-made = facut de om hand-knitted = tricotat de mana tongue-tied = amutit. mut c) verbe compuse: to daydream = a visa cu ochii deschisi to whitewash = a varui :) &nele cuvinte (substantive si ad4ective) se formeaza prin combinarea celor doua procedee: compozitie si afixatie: substantive: left-hander = stangaci sight-seer = vizitator. tinandu(se seama de felul propozitiilor (enuntiative.

posesive.a) Se introduce prin con4unctia that . reflexive si ad4ectivul posesiv isi modifica persoana dupa sens: She sa#s: LI am so happ# L She sa#s that she is so happ# *he# sa#: LEe are read# L *he# sa# that the# are read# c) @aca predicatul propozitiei introductive este la un timp trecut.ota: In unele cazuri. omitandu(se con4unctia: She sa#s: LI am so happ# L She sa#s (that) she is so happ# b) 'ronumele personale. %ast "ense se pastreaza: She said: LAother died in 598? L She said her mother died in 598? . sau direct. timpul verbelor in vorbirea indirecta se modifica potrivit regulilor de corespondenta a timpurilor: ( prezentul se transforma in %ast "ense: LI*m all right L he said $e said that he was all right ( %resent %erfect se transforma in %ast %erfect: *he# said: L*he bo# has refused to let an#one come into the room L *he# said that the bo# had refused to let an#one come into the room ( %ast "ense devine %ast %erfect: $e said: LAt school in +rance the bo#s told me L $e said that at school in +rance the bo#s had told him .

to say to si to tell (cand se arata si persoana careia ne adresam). to thin1. to reply.u se mai face inversiunea subiectului cu predicatul deoarece propozitia devine enuntiativa Se renunta la folosirea auxiliarului to do: .( %ast %erfect nu se schimba: $e said: LI had finished ever#thing b# five o/cloc" L $e said that he had finished ever#thing b# five o/cloc" ( Future Indefinitive se transforma in Future-in-the-%ast: $e said: LI shall come and see #ou as soon as I can L $e said that he would come and see me as soon as he could d) 'ropozitiile enuntiative sunt introduse prin verbe declarative sau echivalentele lor: to say. !ohn-L I as"ed I as"ed him how he felt LEh# don/t #ou tr# to go to sleep-L I as"ed I as"ed him why he did not tr# to go to sleep b) . to add etc . to answer.) 'ropozitia interogativa: a) Se introduce prin con4unctia i0 sau whether (daca intrebarea are un caracter general) sau se pastreaza acelasi cuvant interogativ din vorbirea directa (daca intrebarea are un caracter special): ( intrebari generale: LAre #ou sure-L the bo# said *he bo# as"ed me if (whether) I )as sure L@o #ou )ant me to read to #ou-L I as"ed him I as"ed him if (whether) he )anted me to read to him ( intrebari speciale: L$o) do #ou feel.

. to be). to wonder (a se intreba) etc 8) 'ropozitia imperativa: a) Aodul imperativ se transforma in infinitiv: L1ou go up to bedKL I said I told him to go up to bed L8on*t come inKL he said $e told me not to come in b) 'ropozitiile imperative sunt introduse prin verbe care exprima un ordin. o cerere: to order. to tell. to in>uire (a intreba). o rugamainte. to allow etc +onstructia 0or .. to as1.Phrase& .*he bo# said: L@o #ou thin" I am going to die-L *he bo# as"ed his father if he thought he )as going to die I as"ed: LAre #ou all right-L I as"ed him if he was all right c) 'ersoana se schimba dupa sens: LEhere have you been-L he as"ed $e as"ed )here I had been I as"ed her: LAre you reall# ill-L $e as"ed her if she )as reall# ill d) Se respecta regulile corespondentei timpurilor cand propozitia introductiva e la un timp trecut: $e as"ed: LEhat are #ou afraid of-L $e as"ed me )hat I was afraid of $e as"ed: L8id #ou return m# bic#cle-L $e as"ed me if I had returned his bic#cle e) 'ropozitiile interogative sunt introduse prin verbele: to as1. to re>uest. to advise. to su))est. to % he 0or . to command.

ota: Aceeasi constructie apare si cu alte functii sintactice: *he onl# thing for him to do )as to leave at once (atribut) (Singurul lucru pe care putea sa(l faca era sa plece imediat ) *his passage is for you to translate (nume predicativ) (Acest fragment iti revine tie de tradus ) Ee made room for him to pass (complement circumstantial de scop) (I(am facut loc sa treaca ) Acu$ativul cu in0initive Ehat do #ou expect me to think of that speech. astfel de constructii sunt destul de frecvente. to apare frecvent in aceasta functie dupa expresiile: it is natural.It )ould be natural for him to go to sleep (Ar fi normal 0natural0 ca sa adoarma ) Bonstructia for him to go este formata din prepozitia 0or..u e necesar ca sa aran4ezi 0totul0 dinainte ) .it is possible. it is necessary. un pronume sau un substantiv in cazul acuzativ. constructia for him to go to sleep are functia de subiect. ele avand diferite functii in propozitie In exemplul de mai sus.(Be va asteptati sa cred despre aceste cuvinte-) I advice you not to beinsolent (Ha sfatuiesc sa nu fiti obraznic ) *he spectators )atched the curtain rise slo)l# (Spectatorii priveau cortina ridicandu(se 0cum se ridica0 incet ) @id #ou see them get off the train. introdus cu a4utorul pronumelui it Bonstructia 0or .(I(ai vazut dandu(se 0cum s( au dat0 4os din tren-) . it is hard. si un infinitiv lung In limba engleza. it is easy.. it is stran)e etc : It is hard for him to do it (Ii este greu sa faca aceasta ) It is possible for them to start earlier (% posibil ca ei sa porneasca mai devreme ) It isn/t necessar# for you to make arrangements beforehand (.

vointa sau intentia (to want. to believe. to consider. to disli1e.(o lasa sa tina cartea prea mult ) I saw the children play in the garden (Am vazut copiii 4ucandu( se in gradina ) I shall hear him sing tonight (Il voi auzi cantand diseara ) Infinitivul lung (cu particula to) se foloseste dupa verbele care exprima o activitate a intelectului (to thin1. to notice. to wish. to understand etc ) . to allow. to intend etc ) . to pre0er etc ) . to 1now. to 0eel. to hear. to observe. to e2pect. o permisiune (to order. un ordin. to re>uire. to desire. to watch) si dupa verbele to ma1e (a determina.Acuzativul cu infinitivul este o constructie formata dintr(un substantiv sau pronume in cazul acuzativ si un infinitiv scurt sau lung Infinitivul are functia predicativa pe langa substantivul sau pronumele in acuzativ Infinitivul este cerut de verbul tranzitiv dupa care se foloseste aceasta constructie Acuzativul cu infinitivul se traduce in limba romana printr(un complement direct sau printr( o propozitie completiva directa Infinitivul scurt se foloseste dupa verbele care exprima: o perceptie a simturilor (to see. to hate. a face sa) si to let (a lasa): I shall make him speak (Am sa(l fac sa vorbeasca ) @on/t let her keep the boo" too long (. to mean. to 0orce etc ): She considers the text to be difficult (Socoteste ca textul e greu ) I thought him to be a good expert (Am crezut ca e un expert bin ) I li"e her to read to me (Imi place sa(mi citeasca ) Ee )ants this song to be recorded (Hrem ca acest cantec sa fie inregistrat ) +omple2 )erund . un sentiment (to li1e. to permit.

u(i convine 0place0 ideea ca 0noi0 sa plecam asa curand ) d) Bomplement circumstantial: Passive Voice a 0i la timpul cerut M forma a III a a verbului de con4ugat Present (imple : *he room is cleaned ever# da# Present +ontinuous : It is being cleaned Past ense (imple: It was cleaned. .I ob4ect to 5ord orth*s robbing me (Aa opun ca lordul . Past ense +ontinuous: It was being cleaned. gerunziul este precedat de un substantiv in cazul genitiv (5ord orth*s robbing) si de un ad4ectiv posesiv (my sa#ing) Substantivul in cazul genitiv si ad4ectivul posesiv indeplinesc functia de subiect logic pe langa gerunziu 7 astfel de constructie poate avea urmatoarele functii: a) Subiect: 2our asking so man# Guestions anno#ed him (+aptul ca i(ai pus atatea intrebari l(a suparat ) b) Bomplement direct: @o #ou mind my smoking here(Ha deran4eaza daca 0eu0 fumez aici-) c) Atribut: $e does not li"e the idea of our leaving so soon (.orth sa ma 4efuiasca ) If #ou excuse my saying so (Iertati(ma ca ma exprim asa ) In exemplele de mai sus.

.. pronume nehotarat (somebod#.. ⇒ 3oth er ⇒ +I i s )ive n a 0low er ( by 3ar y +. Present conditional: It would be cleaned. . %eople think that he was a...! A: BI sau B@ din propozitia activa devine subiectul propozitiei pasive Bomplementul de agent (the doer) poate sa lipseasca atunci cand e exprimat printr(un pronume personal (I. → It is said that he is a. Past +onditional: It would have been cleaned.#ou). 6uture : It will be cleaned.Present Per0ect: It has been cleaned.! A: verbele cu prepozitie isi pastreaza prepozitia alaturi din in diateza pasiva =x9 2ou can rely on this man. → "his man can be relied on.. → 3e is said to be. ( P +I P . an#bod#) sau substantive ca: a boy# some people .. .! A: %eople say that he is a good. In0initive: to be cleaned "recerea din diate/a activa in diate/a pasiva9 3 ary )ive s moth er a 0low er +. Past Per0ect: It had been cleaned..

hadn?t they- 5)%ste o actiune terminata in trecut inaintea altei actiuni tot din trecut cu: since# for# how long# .ust# already# yet# after# before# as soon as# etc.egativ Question(*ag (MhadMV (forma a treia) (MhadMnotMV (forma a treia) Hadn?tM(MV (forma a treia) *he# had alread# entered. .... → 3e is thought to have been a.3ardly had I got on the bus when it started.. Bu:no soonerKthen Past Per0ect +ontinuous . . infinitivul perfect arata ca atiunea este anterioara Ee must settle ever#thing before his leaving the to)n (*rebuie sa aran4am totul inainte ca el sa plece din oras ) Past Per0ect Afirmativ .→ It is thought that he was a.! A: infinitivul prezent arata ca o actiune este simultana.)Bu: hardlyJscarcelyJbarely$numai doar)#Kwhen =x9I had hardly got on the bus when it started.egativ Interogativ(.

Afirmativ Interogativ .egativ Interogativ( . tot din trecut Bu: since# for# how long Past ense (imple Afirmativ (MV((ed) (MV (forma a II a) Interogativ . didn?t he- . inaintea altei actiuni.egativ Question(tag didM(MV (inf scurt) (MdidMnotMV (inf scurt) didM(MnotMV (inf scurt) *he# left #esterda#.egativ Interogativ( .egativ (MhadMbeenMV ((ing) hadM(MbeenMV ((ing) (MhadMnotMbeenMV ((ing) hadM(MnotMbeen %ste o actiune in desfasurare in trecut.

@.)% folosit pentru a exprima iritare. con4unctiv perfect Past ense +ontinuous Afirmativ Interogativ .egativ Question(*ag (MwasAwereMV ((ing) wasAwereM(MV ((ing) (MwasAwereMnotMH wasn?tAweren?tM(MV ((ing) *he# )ere reading at this time #esterda#. indignare Present Per0ect (imple .egativ Interogativ( . repetata in trecut In acest caz se foloseste used to pentru actiune incetata in prezent .%ste o actiune obisnuita. imperfect. . weren?t they- 5)%ste o actiune in desfasurare intr(un anumit moment in trecut cu: at this time yesterday# yesterday at B oNclock#K when he came# etc. perfect compus.ota: este timpul naratiunii la trecut si se traduce prin perfect simplu.5 %ste o actiune terminata in trecut cu: as# when# then# yesterday# last week# last month# last year# that day# the other day# once in ALGM# on 'unday# ago# etc. conditional prezent.

Afirmativ Interogativ . in negatie=inca yet→ apare la sfarsitul propozitiei Btill# now# up to now# so far# until now# up to the present moment → la sfarsit sau la inceput de propozitie Blately(in ultima vreme).egativ Question(tag (MhaveAhasMV (forma a treia ) haveAhasM(MV (forma a treia) (MhaveAhasMnotMV (forma a treia) haveAhasM(MnotMV (forma a treia) *he# havenRt arrived #et.egativ Interogativ( .recently# of late# latterly → numai la sfarsit propozitiei Sduring the last week# the last few days# theese twenty minutes .)%ste o actiune petrecuta intr(un moment neprecizat(se simte efectul) =x9 I have washed my blouse $it is clean) 8)%ste o actiune care tocmai a avut loc B .ust# already → dupa auxiliar yet in intrebare=de4a → ma informez. have the#- 5)%ste o actiune inceputa in trecut si continuata pana in momentul vorbirii cu: since# for# how long .

egativ Interogativ( .(es. (ch. (o. <)In propozitiile circumstantiale de timp si propozitiile conditionale de tip 5( viitorul este inlocuit cu %resent %erfect 'imple pentru actiune prioritara anterioara Present Per0ect +ontinuous Afirmativ Interogativ . . este in desfasurare in momentul vorbirii si actiunea pleaca spre viitor Bu: since# for# how long Present (imple ense Afirmativ (MV (pers a(III(a : (s.egativ (MhaveAhaveMbeenMV ((ing) HaveAhasM(MbeenMV ((ing) (MhaveAhasMnotMbeenMV ((ing) HaveAhasM(MnotMbeen %ste o actiune inceputa in trecut. .)cu adverbe de frecventa: ever# never# seldom# often# sometimes# several times# etc.:) 7 actiune petrecuta intr(o perioada de timp care nu s(a terminat inca: today# this week# this month# this year# this sommer# all day# all night# etc. (ss.

→ pozitia: numai la sfarsitul propozitiei @.%ste o modalitate de exprimare a unui program oficial =x9.egativ $8onNt you>) Question(*ag $ ui asa>) doAdoesM(MV (inf scurt) (MdoAdoesMnotMV (inf scurt) doAdoesM(MnotMV (inf scurt) She goes there ever# da#. demonstratii. titluri de articole. doesn?t she- 5 %ste o actiune obisnuita.egativ Interogativ( .e start a new term at school tomorrow .%xprima un adevar general valabil C.Apare in: comentarii. etc D. permanenta B very day# every week# etc. retete. → pozitia: la sfarsit sau la inceput de propozitie B ussualy# often# seldom# always# sometimes# generaly# never# okkasionaly# etc. repetata. indicatii scenice.(sh) Interogativ . → pozitia: dupa subiect B from time to time# once a week# twice a week# etc.

. Present +ontinuous ense Afirmativ Interogativ . .I am disturbing #ou.E. Arata ca o actiune este temporara 8 %ste o modalitate de exprimare a viitorului ca urmare a unui program personal =x9 INm visiting my grandparents this week. isn?t she.ust$now)# etc.egativ Interogativ( .In propozitii circumstantiale de timp (when# while# after# before# as soon as# till# until ) si conditional tip 5 → viitorul este inlocuit cu prezentul simplu pentru actiune simultana =x9 I shall go to ?ucharest if I have money. aren?t I- 5 %ste o actiune in desfasurare in momentul vorbirii cu: now# at this moment# .egativ Question(*ag (Mto be(present)MV(ing to beM(MV(ing (Mto beMnotMV(ing to beM(MnotMV(ing She is reading no). irita vorbitorul cu often# forever# generaly# constantly# never# etc. si supara. : Arata ca o actiune este prea des repetata.

=x9 "his child is forever crying. stari emotionale: to abhor# to adore# to detest# to dislike# to displease# to like# to love# to hate# to please# to prefer# etc.)Herbe care exprima atitudini. sentimente.)Herbe care exprima o activitate mintala: to agree# to believe# to distrust# to doubt# to find# to foresee# to forget# to guess# to imagine# to know# to mean# to mind# to remember# to recogni/e# to recollect# to regard# to suppose# to think $that) # to trust# to understand 8)Herbe care exprima o dorinta: to desire# to intend# to want# to wish# etc. Verbe care nu se 0olosesc la aspectul continuu 5)Herbe de perceptie: to feel# to hear# to notice# to see# to smell# to taste . <)Herbe care exprima o stare. L(L inseamna contrarul to see → ( to perceive → M to meet. to visit. to intervie) .ota: verbele to grow si to get arata trecerea de la o stare la alta =x9 It is getting dark.1y parents are growing older and older. o conditie: to appear# to be# to consist$of)# to contain# to differ# to deserve# to eFual# to exist# to resemble# to seem# to suit Semnificatia semnelor LML si L(L este: LML inseamna ca se foloseste la aspectul continuu. :)Herbe care exprima o posesie: to belong# to have# to hold# to keep# to owe# to own# to possess . .

este socotit vechi. lunch. a sho)er. pretentios si nu se foloseste in limba contemporana Apare in urari(expresii fixe) • . he Present (ub'unctive • %ste identic cu infinitivul scurt al verbului. brea"fast to have → M a face pe cineva sa faca ceva pentru tine(verb cauzativ) =x9 INm having my house painted to be → ( to exist → M comportare temporara =x9 2ou are being rude today 4rdinea cuvintelor in propo/itie este9 (=P=+.A+I=+3=+5=+ he (ub'unctive A.to expect → ( to hope . he synthetical sub'unctive F. to believe → M to )ait for to thin" → ( to believe. to give an opinion → M to thin" of 0 about → ( to possess → M to ta"e a bath.

"hey suggest that he read. It is natural that they should comeO • @upa advise.+ar be it from meK (departe de mine) $eaven Je that as it ma#K Suffice it to sa# that 6ood b#eK(6od be )ith #ouK) 6od forgive0bless #ouK • Apare dupa impresii impersonale It is natural that they come. he Past Present (ub'unctive Identic cu 'ast *ense Tul verbului (to be0)ere) Apare dupa constructii ipotetice In conditional tip II • • • C. he Past Per0ect (ub'unctive . @. "hey suggest him to read. to recommend should "hey suggest that he should read.

• • Identic cu 'ast 'erfect(ul verbului Apare dupa wish# if only# as if# as thought# even if# even thought +ormat dintr(un verb modal(shall# should# would# may# mught# could) %ste mai des folosit si apare atat in propozitia secundara cat si in propozitia principala ShallMinfinitiv %ro/itia principala Shall I help #ou. he Analythical (ub'unctive • • ShouldMinfinitiv %ropo/itia principala Eh# should I go there%ropo/itia secundara In conditional tip I si II @upa constructii ipotetice In completiva directa In propozitia de scop .(oferta) %ropo/itia secundara Amenintare (informal english) ".

. posibilitate.Aa#0mightMinfinitiv %ropo/itia principala exprima o urare: Aa# all #our dreams come trueK 7h. I studied so that I could pass the exam $I am a student). 3odal verbs Bonceptul de capacitate. necesitate sau obligatie este redat de asa numitele Lmodal auxiliar# verbsL : can# could# shall# should# must# need# ought to# used to# dare. that the# might )inK %ropo/itia secundara @upa constructii impersonale: it isJwas possible# probable# likely In propozitia concesiva In propozitia de scop EouldMinfinitiv In propozitia secundara dupa wish si if only BouldMinfinitiv %xprima scopul ca o alternativa a lui mayJmight# could avand un grad mai mare de siguranta I studied so that I might pass the exam $but I didnNt).

eed Should 7ught to Eould &sed to @are . de aceea unele au echivalenti +ormeaza interogativul prin inversiune. in propozitia secundara (completiva directa) se pune orice timp cerut de inteles @aca reported verbs sunt la trecut in completiva directa au loc schimbari la nivel de pronume.u au infinitiv lung . adverb si verb • A J .+aracteristici: • • • • . negativul M not • • +an-could ⇔ to be able to 3ay-mi)ht (numai in Indirect Speech) ⇔ to be allowed to.irect-Indirect (peech @aca in propozitia principala verbul to say. to tell.u primesc L(ingL Herbele care urmeaza sunt la infinitiv scurt.u au toate timpurile si modurile unui verb normal. excceptie: used to# ought to . to be permited to 3ust ⇔ to have to 'erbe modale (clic" pe lin"(uri) • Eill Shall Ban Bould Aa# Aight Aust . etc (reported verbes) sunt la prezent.u primesc LsL la persoana a III a singular prezent simplu .

o) *oda# *onight there then that da# that night .'ronume I )e m# our this these he0she the# his0her their that those Adverb $ere .

ext the da# after tomorro) the da# before #esterda# Herb 'resent simple 'resent continuous 'resent perfect 'ast tense +utur before the next in t)o da# time t)o da#s before 'ast simple 'ast continuous 'ast perfect 'ast perfect +utur in the past .*omorro) the next da# the follo)ing da# 1esterda# the da# before the previous da# Ago .

! A: prezentul simplu poate ramane neschimbat atunci cand exprima un adevar general valabil sau o actiune valabila si in prezent .! A: Intrebarile a U@o #ou spea" english-R he as"ed → $e as"ed me if I spo"e english U$o) are #ou-R she said → She said ho) I )as b . .! A: imperativul cu let 9 I Singular II III 2et me goK 6oK 2et him0her0it goK .Imperative Infinitive . → 3e said whether I should help him.! A: If poate fi inlocuit cu whether atunci cand exprima o indoiala sau posibilitatea unei alegeri =x9 N'hall I help you>N he said.

! A: exclamatiile LEhat a L$o) a KL KL → → She said it )as LA# goodnessKL L7h dearKL L$eavensKL L&ghKL L+or goodness sa"eKL L2oo" outKKL L*han" #ouKL → → → → → She exclaimed )ith horror0disgust0surprise → $e than"ed me .I 'lural II III 2et us goK (2etRs) 6oK 2et them goK =x9 P5etNs goP# he said. . → 3e sugested that they should go.

! A: Bonditional tip II si III raman neschimbate .L6ood morningKL → → She greeted me She )ished me a She called me a liar She s)ore L2iarKL L@amnKL → → .