SFÂNTUL IOAN GUR DE AUR

DIN OSP #UL ST PÂNULUI
Omilii

Introducere, traducere, note $i comentarii de IRINEU SL TINEANU Tip'rit' la Editura Adonai, în anul 1995

Edi)ie electronic'

APOLOGETICUM 2006

Din osp')ul St'pânului. Omilii Volumul poate fi distribuit liber pentru uz personal. Aceast' lucrare este destinat' tuturor iubitorilor de spiritualitate cre$tin' ortodox' $i de istoria neamului românesc. Ea poate fi utilizat', copiat' $i distribuit' LIBER cu men)ionarea sursei. Scanare : Simona Corectura I : Simona Corectura II : Apologeticum Digitalizare pdf : Apologeticum

Colec)ia VITA TEOLOGICA ET MONASTICA ISBN: 973-97030-3-8

Digitally signed by Apologeticum DN: cn=Apologeticum, c=RO, o=Apologeticum, ou=Biblioteca teologica digitala, email=apologeticum2003@yahoo.com Reason: I am the author of this document Location: Romania Date: 2006.09.04 14:33:36 +03'00'

© 2006 APOLOGETICUM http://apologeticum.net http://www.angelfire.com/space2/carti/ apologeticum2003@yahoo.com 2

Sfântul Ioan Gur' de Aur

INTRODUCERE

Sfântul Ioan Gur' de Aur, marele predicator $i teolog al secolului al IV-lea, a fost cu adev'rat o personalitate duhovniceasc' $i teologic'. Izvorul inspira)iei sale era în Dumnezeu $i în rug'ciune. Permanent se ruga $i citea sfintele Scripturi. Câteva m'rturisiri $i în acela$i timp dezv'luiri ale unor contemporani $i apropia)i ai s'i ne-ar l'muri mai bine despre acest mare Sfânt $i vorbitor de Dumnezeu. Iat' ce spunea Sfântul Isidor Pelusiotul despre el: „Noaptea târziu, când grijile scaunului arhiepiscopesc nu-l mai tulburau, Sfântul Ioan se închidea în camera sa de lucru $i t'lcuia epistolele Sfântului Apostol Pavel. Camera nu avea alt mobilier decât un pat modest, o mas' $i un scaun, iar ca podoab' sfintele icoane, între care icoana Sfântului Pavel; la aceast' icoan' î$i îndrepta necontenit privirile când z'bovea asupra în)elesului dumnezeie$tilor cuvinte ale apostolului neamurilor. D'duse dispozi)ie s' nu fie tulburat de nimeni în timpul lucrului s'u; nimeni s' nu intre la el $i nici s' treac' pe dinaintea u$ii lui. Dup' ce a tâlcuit o parte din epistolele Sfântului Pavel, Sfântul Ioan a fost cuprins de oarecare îndoial'. Oare îi va pl'cea lui Dumnezeu tâlcuirea sa? A în)eles el bine cuvintele marelui apostol? *i s-a rugat st'ruitor lui Dumnezeu s'-i arate într-un chip oarecare de-i sunt pl'cute explic'rile sale. Între timp un curtean a c'zut în disgra)ia împ'ratului. El a cerut printr-un cunoscut Sfântului Ioan îng'duin)a de a-l primi, ca s'-$i spun' necazul. Arhiepiscopul a încuviin)at. Omul a hot'rât s' se duc' noaptea la casa arhiepiscopului, ca s' nu fie v'zut de du$manii s'i. Într-o sear', a venit $i l-a rugat pe ucenicul sfântului, pe Proclu, s'-l anun)e. Proclu, înainte de a intra, s-a uitat printr-o cr'p'tur' în camera în care lucra sfântul $i a v'zut c' arhiepiscopul nu era singur, ci în spatele lui st'tea un b'rbat aplecat spre el $i cu gura la urechea lui. Proclu, intrigat c' dasc'lul s'u este cu cineva în camer', a c'utat s' aud' ce spune acel b'rbat, dar n-a putut în)elege nimic. V'zând c' nu poate intra, s-a întors $i a spus curteanului c' nu-l poate anun)a, pentru c' altul se afla cu arhiepiscopul; s' mai a$tepte pân' ce va pleca acela. Dup' câtva timp, Proclu s-a dus din nou; dar iar'$i l-a v'zut pe str'in tot acolo; s-a dus $i a treia oar' dar în zadar. Nu dup' mult timp a tocat pentru slujba de noapte. Atunci Proclu a spus curteanului s' se duc' acas' $i s' vin' în seara urm'toare, c' nu-l mai poate introduce, pentru c' arhiepiscopul î$i începe rug'ciunea care dureaz' pân' diminea)a. Curteanul a venit $i a doua sear', dar n-a putut s' intre pentru aceea$i pricin' ca $i în seara trecut'. Mirarea lui Proclu era mare; cine putea fi str'inul acela care intra neobservat? *i s-a hot'rât s' nu m'nânce, s' nu doarm' $i s' nu se dezlipeasc' de u$' pân' nu va afla cine este acel b'rbat. *i a f'cut a$a. Seara, când a venit curteanul, încredin)at c' nimeni n-a intrat la arhiepiscop, i-a spus c' va vorbi negre$it cu el, c' n-a v'zut pe nimeni intrând. Totu$i, ca $i mai înainte, s-a uitat în'untru $i a v'zut iar'$i pe acel b'rbat. Proclu a spus curteanului s' se duc' la casa sa $i s' se roage singur lui Dumnezeu pentru mântuirea lui, c' b'rbatul care vine la arhiepiscop este trimis de Dumnezeu, c' intra în camer' f'r' s' fie v'zut. A doua zi diminea)a, Sfântul Ioan $i-a adus aminte de curteanul care trebuia s' vin' la el $i l-a întrebat pe Proclu de nu l-a c'utat cineva. Proclu i-a r'spuns c' da, dar i-a povestit totodat' $i motivul pentru care nu l-a putut introduce. Când a terminat de vorbit, Proclu $i-a aruncat ochii la icoana Sfântului Pavel $i, minunat peste m'sur', a spus arhiepiscopului c' b'rbatul care era în camer' cu el sem'na cu cel zugr'vit pe icoan'. A$a a aflat Sfântul Ioan Gur' de Aur c' Dumnezeu i-a ascultat cererea, trimi)ând pe însu$i autorul epistolelor s'-i dicteze tâlcuirea“. Despre felul cum trebuie s' se comporte credinciosul $i despre adev'rata poc'in)' se preocup' $i buchetul de cuvânt'ri $i înv')'turi pe care ni-l propunem s'-l prezent'm în aceast' 3

Din osp')ul St'pânului. Omilii traducere. însotindu-l pe sfântul Ioan în sfaturile sale spre a în)elege $i a tr'i cu râvn' sporit' Cuvântul lui Dumnezeu. † IRINEU SL TINEANU 4 . Dorim tuturor cititorilor s' se desf'teze duhovniceste din aceste frumoase cuvinte de Dumnezeu inspirate. cu ajutorul lui Dumnezeu $i cu rug'ciunile Sfântului Ioan. Ea face parte din al doilea volum din traducerile noastre $i n'd'jduim. s' le continu'm.

15. mi s-a ar'tat $i mie. ci dulcea)' mai mare. Iar pe cei ce se feresc de judecat' i-am numit albine. iar nu s' iscodi)i cele str'ine. *i de unde s-a ar'tat aceasta? De acolo c' la sfâr$it s-au f'cut $i glasuri de mul)umire deosebite $i strig'ri mai str'lucite. Iar noi cu cât prelungim înv')'tura. Dar v'd c' s-a întâmplat dimpotriv'. A$a cum se întâmpl' la cuptoarele de pâine. tic'losul de mine!. 1. Pe Pavel care zice: „Iisus Hristos a venit în lume s' mântuiasc' pe cei p'c'to$i. la început lumina focului nu este a$a de str'lucitoare. în care v-am înv')at c' nu se cuvine a vorbi de r'u unul pe altul.Sfântul Ioan Gur' de Aur CUVÂNT C'tre cei ce cred c' diavolii ocârmuiesc cele omene$ti $i se nec'jesc pentru pedepsele lui Dumnezeu. Pe Matei care se numea pe sine vame$ chiar $i în vremea apostoliei (Matei 10. sem'nându-se mult' înv')'tur'. celor 3 tineri. c' din neîncetarea ei nu s-a f'cut sa)iu. Iar cel ce va vorbi ascult'torilor fierbin)i $i treji. ci zburând în livada faptelor bune ale sfin)ilor. f'r' sa)iu de dumnezeie$tile cuvinte. *i s-a întâmplat aici precum se întâmpl' cu iubitorii de vin la ospe)ele cele lume$ti. ci cu a$ezarea $i osârdia celor ce ascult'. Pe Daniil tot de aceasta tânguindu-se. 4). s-a dovedit mai ales în ziua aceia. pentru c' am prigonit Biserica lui Dumnezeu” (I Cor. dar mai ales în duminica trecut'. care se prih'neau pe ei în$i$i.. în ziua aceea. nu grea)'. *i cum c' voi v' împ'rt'$i)i. C' aceia cu cât beau mai mult vin. Atunci v-a)i ar'tat pofta voastr' cea f'r' de sa)iu. tot a$a $i cei ce judec' pe al)ii musc' p'cate str'ine. totu$i am întrecut atunci m'sura. Aceasta s-a v'zut în toat' vremea. *i cu toate c' eram preg'tit s' vorbesc mai pu)ine decât alt' dat'. Pe cei trei tineri ce s-au m'rturisit în cuptorul cel cu foc: „C' am p'c'tuit $i am f'cut f'r'delege. c' om p'c'tos sunt” (Luca 5. adic' v-am sf'tuit s' vorbi)i de r'u p'catele voastre. întocmesc faguri de mare evlavie. ca o sarcin' grea ap'sat-au peste mine” (Ps. Pe Isaia care se tânguia $i plângea: „O. C'ci v'd c' dup' ce-l ve)i bea tot. ca unui n'scut înainte de vreme.. 15). care nu sunt vrednic s' m' numesc apostol. iar'$i ve)i înseta. 37. c' precum acelea se pun pe r'ni str'ine. fiindc' om necurat sunt $i buze necurate având. s-a întâmplat la fel. dar dup' ce cuvântul s-a întins $i a cuprins toate pricinile cele puse înainte.” (Isaia 6. *i dup' enumerarea acestor sfin)i am numit mu$te pe clevetitori. ci dorin)' mai mare. Cel ce vorbe$te ascult'torilor plictisi)i. A$a $i atunci. dintre care cel dintâi sunt eu” (I Tim. cu atât aprindem pofta. *i v-am adus în fa)' pe sfin)i. Pe Petru: „Ie$i de la mine. dar sa petrecut dimpotriv'. se pare c' face sup'rare. c' lungimea înv')'turii o m'sor. $i v-am dat voie la o vorbire de r'u f'r' primejdie. dar dup' ce fl'c'rile vor cuprinde toate lemnele. 3). *i pe bun' dreptate iam numit a$a. La început nu era foarte înfl'c'rat' mul)imea. $i se smintesc pentru îndestul 'rile celor r'i $i pentru suferin)ele celor drep)i Socoteam c' din pricina vorbirii neîncetate v' ve)i fi s'turat de cuvintele mele. Doamne. cu atât mai mult î$i aprind setea.!. de$i va scurta înv')'tura. dep'rtându-ne de la Tine” (Cânt. 8). vâlv'taia se ridic' la mare în'l)ime. vers. c'ci sunetele $i strigarea mai mari se f'ceau. atunci vi s-a aprins pofta ascult'rii. înmul)im dorin)a $i înt'rim dragostea. Cu toate c' cuvântul nostru s-a întins mult $i s-a lungit ca niciodat' pentru care fapt socoteam c' se va stinge osârdia voastr'. de$i va întinde înv')'tura. iar nu pe ceilal)i. dar nu încetez a urma osp't'torilor dornici punându-v' deseori masa $i turnându-v' plin paharul înv')'turii. Dar niciodat' nu întrec m'sura. 5). c' mai mult s-a înfierbântat inima voastr' $i mai mare vi s-a aprins dorin)a. care nu adun' boabele. *i cu toate c' $tiu s'r'cia mea. 5). nu cu mul)imea celor ce ar trebui vorbite. C'ci eu sunt cel mai mic dintre Apostoli. tot nu 5 . 8-9). aducând boal' celor ce petrec împreun' cu ei. Pe David: „F'r'delegile mele au covâr$it capul meu. *i iar'$i: „Iar la urma tuturor.

C' nu din pricina silei vânturilor s-a întâmplat scufundarea aceasta. nici osteneli. Noi credem $i acum. nemul)umirea robilor. ci din lenevirea lui. ci numai mie celui credincios. De unde dar este acum atâta deosebire de glasuri? Din lenevirea celor ce au luat darul. Deci am ar'tat c' nu Dumnezeu ne-a dep'rtat de darul s'u. ar'tând prin unirea glasului. *i cu toate c' l-am pierdut. ca $i cu un fier mic. Dar destul cu acestea. Dar fiindc' se întâmpl' ca în atâta popor s' fie $i unii slabi. adic' sufletul lui plin de multe bun't')i. C' unii se satur' mai degrab. dar picioarele s-au f'cut cap $i au fost duse sus la Scaunul cel împ'r'tesc. nici aceia nu osândesc pe ace$tia. Ce zici? Acum lucrul s-a f'cut $i s-a s'vâr$it. iar acum nimic nu este mai cinstit decât el. totu$i l-a dat. gol s-a aflat. a$a cum sunt de aceia$i fire. a f'cut s' odr'sleasc' în sufletele noastre roada Duhului. C' în loc de osteneli vremelnice. C'ci atunci. a$a $i Dumnezeu a f'cut cu firea noastr'. cu toate c' gre$eala lui nu era vrednic' de iertare. iar aici a r'mâne mai cu z'bav' este laud' $i vorbire de bine. Dar cum zici „ca s' se arate în veacurile cele viitoare”? Oare nu s-a ar'tat? S-a ar'tat acum cu adev'rat. iubirea de oameni a lui Dumnezeu. iar în loc de m'r'cini $i ciulini. se va minuna de ceea ce s-a f'cut. nici trude $i înc' nu n'p'dise asupra firii noastre valurile cele nenum'rate ale poftelor. petrecerea în rai. dar nu tuturor oamenilor. Dar Dumnezeu a f'cut câ$tigul mai mare decât paguba. dar fratele t'u înc' înseteaz'. r'i s-au f'cut. s' se duc'. Dar n-a c'utat Dumnezeu la aceasta. ci noi l-am pierdut. cu un glas sub)ire. nici grij'. prin bun'tatea ce a avut c'tre noi întru Hristos Iisus” (Efeseni 2. ci a miluit tic'lo$ia noastr' $i cu dragoste ne-a primit. în ziua aceea. via)a cea f'r' greut')i $i ie$ind din rai ca dintr-o înecare de corabie. Dumnezeu ne-a cinstit cu via)a ve$nic'. Pentru care pricin'? Pentru c' s-a împiedicat $i a c'zut când nu era mâhnire. *i ce am vorbit atunci? C' un glas era la to)i oamenii. Tu e$ti beat de mul)imea celor ce s-au vorbit. Nimeni nu-i opre$te s' stea peste puterea lor. Toate câte le-a avut omul le-a pierdut. dup' ce vor lua cât pot duce. pe aceia îi sf'tuiesc ca. iar prin deosebirea lui. *i precum un om darnic $i împ'r)itor de mari daruri. v'zând pe cineva c' a sc'pat din naufragiu numai cu trupul gol. în Hristos Iisus. oprindu-l de a lua. îndat' l-a îmbr'cat $i pov')uindu-l pu)in câte pu)in. iar cei ce s-au învrednicit de el $i nu l-au p'zit. a jefuit toat' bog')ia lui. mai pe urm' mai mari daruri am luat decât cele ce am pierdut. Acolo a sfâr$i mai cu z'bav'. a$a $i atunci diavolul v'zând corabia lui Adam. nici tu s' nu faci sup'rare osârdiei lui. îndr'zneala. Zici c' tu te-ai s'turat. Pentru aceasta $i Pavel zice: „împreun' cu El ne-a sculat $i împreun' ne-a a$ezat în ceruri. care nu pot asculta tot cuvântul. dar nici ei s' nu sileasc' ca s' se opreasc' cuvântul mai înainte de vremea sa. El era partea cea mai de pe urm' a firii cuvânt'toare. cât poate s' duc'. toat' firea omeneasc' fiind adunat'. dar nu sunt asemenea 6 . ca s' se arate în veacurile viitoare covâr$itoarea bog')ie a harului S'u. Acela cu toate c' $tia mai dinainte c' vom pierde darul. Pentru care pricin'? Pentru c' acolo $ederea se face din pricina l'comiei. îl prime$te cu mâinile întinse. Nici acela s' nu for)eze neputin)a ta.Din osp')ul St'pânului. iar corabia a afundat-o. Dar fratele t'u înc' este fl'mând. C' fiind în rai $i a c'dea în p'cat este ca $i cum )i s-ar întâmpla înecare de corabie la mal. Acolo este l'udat cel ce pleac' mai degrab. îl îmbrac' cu haine str'lucite $i-l a$eaz' la loc de cinste. 6-7). Nimic nu era mai def'imat decât omul. *i precum pira)ii cu un fier mic g'uresc corabia jefuit' $i astfel scufund' corabia. S' mergem la datoria care ne-a r'mas din ziua aceea. Aceasta $i la mesele cele lume$ti se face. l-a suit la cer. silindu-te s' prime$ti mai multe decât po)i. c'ci firea noastr' a suit-o la Scaunul cel împ'r'tesc. ca $i cum am fi suferit necazul în mijlocul noianului. iar aici st'ruirea $i a$teptarea se face din poft' duhovniceasc' $i dragoste dumnezeiasc'. iar cel necredincios înc' n-a v'zut minunea. *i nici ace$tia nu prih'nesc pe aceia. apropiindu-se $i g'urindu-l. iar aici dimpotriv' nu este l'udat. Iar Dumnezeu primindu-l. pricinuie$te ceart' $i gr'ire de r'u. prin pârg'. Omilii satur' pofta lor. iar al)ii mai cu z'bav'. iar nou' celor credincio$i mai ar'tat' ni se va face slava aceea. vorbirea cu Dumnezeu. Despre acestea am zis atunci.

ci noi l-am pierdut. când tr'gându-se perdelele. $i dup' s'vâr$irea tic'lo$iei tat'lui lui. mai pe urm' a înv')at pe copil $i i-a pus nume. ci „covâr$itoarea bog')ie a harului S'u. încât a nesocotit firea. c' nu datore$te na$terea firii sau legii nun)ii. pe care mai înainte L-a def'imat. ci s-a întors s' oc'rasc' pe F'c'torul lui. socote$te la câte r'ut')i ar fi ajuns. cu atât mai mult ne minun'm. Pune-)i în minte. întâi c' nu Dumnezeu ne-a dep'rtat de dar. C'ci nici un cuvânt $i nici o minte nu va putea ar'ta purtarea .Sfântul Ioan Gur' de Aur cele n'd'jduite cu cele v'zute $i auzite. c' puterea cuvintelor este biruit' de m'rimea iubirii lui Dumnezeu. C' nu a zis numai „darul”. N-a suferit când Dumnezeu l-a sf'tuit s' se astâmpere. $i dup' ce i s-au însemnat în firea lui urmele urgiei lui Dumnezeu $i era înconjurat de atâtea rele. tot nu putem s' o definim. ca s' arate iubirea de oameni a lui Dumnezeu. c'ci precum corpurile alunec'cioase. care covâr$e$te toat' mintea va p'zi sufletele voastre”. Cuget' înc' $i la în)elepciunea lui Pavel. $i înfrico$area cu moartea era proasp't' în con$tiin)a lui. pe care l-a omorât Cain” (Fac. Voiesc s' zic înc' $i al treilea. Pomene$te de ucidere $i nu se nec'je$te. Noi ne-am dovedit nevrednici de el din cauza nemul)umirii $i a r'ut')ii noastre. *i care sunt acelea? „Iar lui Dumnezeu mul)umit' pentru darul S'u cel negr'it” (II Cor. 4. S-a atins de sânge fr')esc $i $i-a mânjit dreapta cu el. unde s-ar fi pr'p'stuit. *i precum auzim c' împ'ra)ii au hlamid' $i coroan' $i haine de fir $i scaunul cel împ'r'tesc $i ne minun'm cu adev'rat. ci iar'$i mul)ume$te lui Dumnezeu. 1). nici numai „bog')ia”. Când se vor trage perdelele cerului $i Imp'ratul îngerilor pogorându-Se. Aceea ce mai înainte a am'git pe b'rbat. Dumnezeu a dat raiul din purtarea sa de grij'. Lucru pe care $i Pavel îl arat'. c'ci zice: „Pacea lui Dumnezeu. zice: „Am dobândit om de la Dumnezeu” (Fac. 9. s' necinsteasc' pe n'sc'tori. Deci dac' în rai s-ar fi petrecut aceasta.de grij' a lui Dumnezeu. M'rimea ei covâr$e$te cu mult $i întrece sl'biciunea cuvintelor noastre. 4. ci St'pânului crea)iei. la atâta r'utate s-a dat. iar în alt' parte se spune c' ea covâr$e$te mintea noastr'. *i ce bun'tate este a lua darul? A$teapt' $i vei auzi! Pune-)i în minte ce ar fi ajuns Cain de petrecea în rai dup' nelegiuita ucidere? C' dac' $i dup' ce a c'zut din acea petrecere fericit'.$i toate s-ar fi f'cut din pricina noastr' . care era vie înaintea ochilor lui. prin vedere. mai mult ne minun'm. *i de voi)i. de$i s-ar )ine de nenum'rate mâini. tot din rodul bun't')ii Lui. A luat darul dup' ce ne-am f'cut nevrednici. Iar dup' ce a c'zut din rai s-a f'cut mai bun' $i mai în)eleapt'. 25). Aceluia Îi mul)ume$te pentru na$terea copilului. este semn al iubirii de oameni $i înc' a celei mari. decât poruncile lui Dumnezeu $i din vederea pomului a c'lcat legea cea pus' de El. 15). chiar de la rai putem s' dovedim cuvântul. ori cu câte nume am numi-o. care poate s'-l aduc' întru pomenirea darului lui Dumnezeu. Al doilea. atunci. C' n'scând fiu. Din ceea ce am zis dou' lucruri putem înv')a. Dar $i a$a. Care dar este acesta? C' de nu ne-ar fi dat Dumnezeu în urm' mai mari daruri decât cele ce le-am pierdut. prin bun'tate”. Adam. c' mai multe daruri $i mai mari bun't')i decât cele pierdute ni s-au dat. De aceea aici se spune c' este negr'it'. 7 . n-a putut s' arate. dându-i pricin' totdeauna de înv')'tur'. a$a $i iubirea de oameni a lui Dumnezeu. C' nu numai a da. *i n'scând altul. a uitat c' s-a n'scut în chinuri $i a junghiat pe cel ce cu nimic nu l-a nedrept')it. dac' nici o împiedicare de acest fel nu ar fi avut? Voie$ti $i de la mama acestuia s'-)i dovedesc de cât bine s-a învrednicit din scoaterea din rai? Cerceteaz' $i vezi cum a fost Eva mai înainte $i cum s-a f'cut mai pe urm'? Mai înainte a socotit mai vrednic de credin)' pe am'gitorul $i vicleanul diavol. ce minune mai mare este s' vezi firea noastr' purtându-se peste heruvimi $i toat' puterea îngereasc' rev'rsat' împrejurul ei. $i pe copil îl socote$te ca dar. Dac' atâtea frâie au fost puse peste el $i tot s-a ridicat spre ucidere. înconjurat de mul)imile cere$ti. tot scap' alunecând lesne. care caut' multe denumiri. Il vom vedea pe Domnul $ezând pe scaun înalt. Îndat' a alergat la St'pânul. zice: „C' mi-a ridicat mie Domnul alt' s'mân)' în locul lui Abel. $i a fost osândit la osteneal' $i durere. ci $i a lua cele date.$i acest lucru era deajuns s' arate purtarea Lui de grij' fa)' de noi. ci numai ar fi luat cele ce ne-a dat .

Pentru ce nu îndat' a desp'r)it limbile. oricâte se vor apuca a face”. iar dac'-l va vedea c' se face r'u. *i având to)i o limb' au c'zut în atâta nebunie. „Iat' un neam este $i tututor o limb' . cu mult mai mult noi trebuie s' ne d'm unii altora prilej de ap'rare. ci mai întâi se îndrept')e$te. Iat' c' $i împ'r)irea limbilor a fost fapt' a iubirii 8 . încât voiau s' zideasc' un turn pân' la cer. *i aceasta au început a face”. m'car c' vom fi mult nedrept')i)i. nu s-ar fi ar'tat iar'$i vrednic de el. nu a pedepsit atât ceea ce au f'cut. Dar oamenii nu au întrebuin)at darul precum se cuvenea. ar fi r'mas în cinstea aceea. atunci de folos a fost ca s' fie sco$i afar'. Dar devreme ce au oc'rât darul ce li s-a dat. îi desparte precum se cuvine cu amestecarea limbilor. *i acestea zise. astfel se în)eleg: De nu vor fi pedepsi)i acum $i nu vor fi împiedica)i de la r'd'cina p'catelor. nimeni s' nu socoteasc' c' din început este pus' oamenilor aceast' deosebire a limbilor. Oare nu ar fi poftit apoi s' ajung' $i pân' la vârful cerului. Dar îns' ca $i cum ar vrea s' dea seam'. oricâte se vor apuca a face”. aduce cuvinte de ap'rare. *i dac' a fost de folos a c'dea din rai. pentru c' n-au întrebuin)at precum se cuvine unirea limbii. Dumnezeu a luat iar'$i ceea ce a dat. C' dac' Adam $i Eva luau aminte de sine $i ar fi fost în)elep)i slujind St'pânului $i s-ar fi smerit. Dar noi suntem peste tot pricina chinurilor $i a pedepselor. pentru ce a mai dat Dumnezeu raiul din început? Spre folos s-a f'cut aceasta. Omilii A$a face Dumnezeu. o limb' $i un glas. iar'$i îl întoarce $i-i zice: „Ast'zi vei fi cu Mine în rai” (Luca 23. îl dep'rteaz' de la mas' $i îl alung' de la fa)a sa. Ca $i cum ar fi zis: Nimeni s' nu M' prih'neasc'. prin ceea ce a f'cut. ci s-au ab'tut la cea mai de pe urm' nebunie. ci $i a scoate din el este semn al purt'rii de grij'? C' de nu ar fi c'zut din rai. pe cât a îndreptat mai înainte. Acest lucru a fost dovada iubirii sale de oameni. ci la mare în'l)are se suie. Iat' c' mai mult a aflat. dar s-a pov')uit la cuno$tin)a de Dumnezeu prin izgonirea aceea. ca $i cum ar fi vrut s' se judece cu ei? Cu toate c' nimeni nu I-a zis: De ce ai f'cut a$a? C'ci St'pân este $i face câte voie$te. Care mai înainte le vede pe toate. nu vor înceta niciodat' de la r'utate. $i de multe ori îl scoate $i din casa p'rinteasc'. de nu i-ar fi pedepsit îndat'? De$i aceasta le-ar fi fost cu neputin)'. *i ca s' cuno$ti c'. A c'zut femeia din rai. Vezi cum d' cuvânt de îndreptare..$i aceasta au început a face” (Fac.zice Domnul . s' se arate iar'$i vrednic de întoarcere. c'ci zice: „Iat' un neam este $i tuturor o limb'”. ca prin petrecerea de afar' îndreptându-se. ca lipsindu-se de bun't')ile cele p'rinte$ti $i îndreptându-se cu oc'rile $i necinstirile. *i Dumnezeu. cele ce urmau s' se întâmple. o omule. decât a pierdut. dup' ce ia. s' se arate iar'$i vrednic de cinstea fiiasc' $i întorcându-se s' primeasc' mo$tenirea p'rinteasc'. precum nu se opre$te focul când cuprinde lemnele.. în atâta cinste fiind. $i cum c' El este gata s' ne aduc' totdeauna la mai mare cinste. 43). 11. c'ci a$a se tâlcuie$te „nu vor înceta de la toate”. tuturor. $i din pricina lenevirii noastre. înv')ându-ne s' fim blânzi $i iubitori de oameni.Din osp')ul St'pânului. *i fiindc' dup' aceea s-a f'cut mai bun. Iar ar'tându-se nevrednic l-a scos afar'. Vezi c' nu numai a da raiul. Oamenii nu au întrebuin)at darul precum se cuvenea. ascult' ceea ce adaug': „*i acum nu vor înceta de la toate. Dar pentru ce l-a mai dat Dumnezeu dintru început? Ca s'-$i arate iubirea Sa de oameni. mai mari bun't')i d'ruie$te. Ca $i cum ar fi zis: *i alte necuviin)e mai mari vor ad'uga. *i vezi iubirea de oameni a lui Dumnezeu. dar îns' nelegiurea se s'vâr$ea de ei din voin)'. Deci precum un p'rinte iubitor de fii las' dintru început pe copilul s'u s' petreac' în cas' $i s' se îndulceasc' de toate cele p'rinte$ti. 6). C'ci dac' St'pânul d' cuvânt de justificare robilor $i mai ales celor ce f'cuser' nedreptate. c' începând nu se opre$te. înstr'inându-ne singuri de bun't')ile cele f'g'duite. A dat omului raiul. Deci cuvântul acesta totdeauna s'-l p'zim $i s' ne aducem aminte de el. A$a $i Dumnezeu a f'cut. Dumnezeu a dat glas $i limb' de ob$te tuturor. v'zând limbile desp'r)ite. s'-l folosim $i la pricina ce ne st' înainte. În acest fel este r'utatea. „*i era în tot p'mântul.

atunci îl c'utau $i se întorceau $i reveneau la Dumnezeu” (Ps. $i întreaga lume. ar'tând dovada purt'rii lui de grij' fa)' de noi. Nu din mândrie le zic. s' nu te nec'je$ti. Dumnezeu le face. când arde $i când d' doctorii amare. nu m' voi sfii a zice acestea. De ce? C' de ar fi fost rele nu s-ar fi f'cut nou' pricinuitoare de bun't')i. de a$ fi avut glas mai puternic ca al trâmbi)ei $i dac' ar fi fost cu putin)' s' stau pe un loc înalt $i s' strig tuturor. ci închin'-te Celui ce le îng'duie. *i întreg ora$ul de va fi de fa)'. ploaie neîncetat' $i nepotrivire a vânturilor. secet'. Deci r'utate nume$te p'timirea aceasta. Doctorul nu numai atunci este minunat când scoate pe cel bolnav în gr'din' sau în livad'. ca s' nu cad' în mai mare r'utate. Deci $i Proorocul nume$te r'utate pe ceea ce ne în)elep)e$te. sau alt' pedeaps' de acest fel. care ni se pricinuie$te din pedepse. Deci cum nu este cu necuviin)' a numi doctor pe cel ce face atâtea rele. ci de la Proorocul. boli. izb'vind-o de boli. care împreun' cu mine strig' $i zice: „Oare va fi r'utate în cetate. Nu numai cu foame pedepse$te Dumnezeu. 7). cu atât mai pu)in a-L huli pe Dumnezeu. l'comia $i celelalte nenum'rate rele care sunt vrednice de cele mai aspre pedepse. sau îl trimite la b'i.Sfântul Ioan Gur' de Aur de oameni a lui Dumnezeu. adic' p'timirea. adic' când va aduce foamete sau moarte. O. iar pe cel bogat care se desf'teaz' în îndestulare cu primejdii. s' amestec'm firea lucrurilor $i s' sc'dem în hul'. în)elep)ind trufia. ci $i cu alte nenum'rate pedepse. 77. Aceea nu este lucrul lui Dumnezeu. ci $i când pedepse$te. care zburd' din pricina îndestul'rii $i care se chinuie$te s' nasc' friguri ale p'catelor $i o doctore$te cu lips' $i cu foamete. prin împ'r)irea limbilor. pe care nu a f'cut-o Domnul?”. *i nume$te rele tot pe primejdii $i nevoi. ci $i primejdiile $i nevoile. pe care nu a f'cut-o Domnul?” (Amos 3. care este una. care ne face mai osârduitori. moartea $i celelalte de acest fel. nici atunci când îi pune înainte mas' bogat'. Cel ce fac pace $i zidesc rele” (Isaia 45. Iar r'utatea este denumire de ob$te $i voiesc ca voi s' $ti)i deosebirea clar' a celor dou' p'r)i ale ei. ci scornire a relei noastre voin)e. încetând trând'via. cum ar fi: foametea. [ci $i] când pedepse$te cu foamea $i chinuie$te cu setea. f'cându-i casa temni)' $i lipsindu-l chiar de lumina zilei. C' pedepsele $i b't'ile Lui. Dar oare Dumnezeu face acestea? Da. c' Dumnezeu face acestea. zicând: „Eu sunt Dumnezeu. laud'-L pentru purtarea de grij'. 9 . C' Dumnezeu este în)elept $i multe feluri de doctorii are pentru mântuirea noastr'. care în)elep)e$te firea omeneasc'. C' devreme ce obi$nuim a numi r'utate nu numai furti$agurile $i preadesfrân'rile. care ne întoarce la credin)'. cu moarte $i cu alte doctorii pe care le $tie. ele s-au numit a$a de la socoteala oamenilor. ci dup' socoteala oamenilor. *i este r'utate. nici s' te scârbe$ti. sunt dovada facerii de bine $i a proniei Sale. *i se nume$te a$a nu dup' firea sa. spunând c' nu poart' grij' de lume. c'l'uzind spre osârdie $i facându-ne mai cu luare aminte. zicând c'tre ucenici: „Ajunge zilei r'utatea ei” (Matei 6. Deci este r'utate cu adev'rat r'utate: desfrânarea. Deci când vei vedea c' se întâmpl' foamete. ci numai a$a se zice. pe care le aduce Dumnezeu asupra noastr'. De aceast' r'utate aminte$te $i Hristos în Evanghelie. C' de multe ori ia firea noastr'. c'ci El pedepse$te trupul ca s' se în)elep)easc' sufletul. Iar aceasta se face spre surparea $i înl'turarea aceleia. întunecând camera peste tot cu perdele. 38). când îl pirone$te la pat. 6). cu boli $i cu moarte f'r' de vreme. Pe cel ce este în s'r'cie de multe ori cu foamea l-a în)elep)it. Deci din toate p'r)ile este ar'tat c'ci prin r'utate se în)elege pedepsele. Dar acestea nu sunt rele. 34). sau atunci când îi porunce$te s' petreac' nemâncat. când va face vreuna din acestea. *i i-a împr'$tiat. necazul. ca nu din pricina denumirii. când taie. Dar vei zice c' numai s'racii simt foamea. Cu toate c' El este Doctorul cel adev'rat al sufletelor $i al trupurilor noastre. Asemenea a zis $i Proorocul: „Oare nu este r'utate în cetate. preadesfrânarea. iar nu pe aceea care este vrednic' de învinuiri. Deci pe acest cuvânt s' mi-l p'zi)i $i s'-l ave)i pururea înfipt în mintea voastr' c' Dumnezeu nu numai când face bine este bun $i iubitor de oameni. Acest lucru l-a ar'tat Dumnezeu $i prin Isaia. Proorocul zice: „Când îi ucidea pe ei. bolile.

pe lucr'torul de p'mânt când taie. ca nu lovind cu picioarele împotriva boldurilor. 21). Unii îndr'znesc s' zic'. Dar $i alta mai mare am de zis. care le suntem vr'$ma$i $i totdeauna îi înt'rât'm. ci o $i taie. De aceea se g'sesc la ei s'bii ascu)ite. c'ci prin t'ierea celor de prisos fac pe cele ce r'mân mai s'n'toase. Dac' pe aceia. *i nu este soarele a$a de luminat. Care vindec' sufletele noastre cu mai mult' în)elepciune ca doctorul. când voie$te s'-*i ia pe ale Sale. ce iertare vom avea? *i Celui atât de blând. c' nu mai pu)in folositoare este a lua. ce nu ne-ar fi f'cut nou' dac' ne-ar fi avut sub st'pânirea lor. Ce rane nevindecate nu ne-ar fi f'cut? Dumnezeu pentru aceasta i-a l'sat s' intre în turma de porci. ar'tat este tuturor. mul)umim pentru vremea în care ne-a împrumutat $i nu ne sup'r'm când vine timpul s'-$i ia înapoi cele ale lor. El voie$te mai mult s' fie hulit de tine cu cuvintele acestea. *i ce nebunie mai mare este a da mai mult' dreptate semenilor no$tri. Aceluia trebuind s' I ne închin'm. ar'tând prin aceasta neîn)elep)ia cea mai de jos. Au întâmpinat pe Hristos doi îndr'ci)i. Dar $i acum îmi este cu putin)' s' ar't aceasta cu o mic' pild'.Din osp')ul St'pânului. *i ceea ce gealatul este la judec'tori. pe doctor când chinuie$te pe bolnav. A cerceta dac' ne este de folos nu faptul c' ia darul de la noi .. Îl rugau pe Iisus s' le dea voie s' intre în turma de porci care p'$tea al'turea. la Dumnezeu care ca un gealat ne în)elep)e$te $i ne dep'rteaz' de la p'cat. *i cum c' $i celor îndr'ci)i tot a$a li s-ar fi f'cut ca $i porcilor. C' amândou' acestea sunt cu 10 . nici încununeaz' pe cei ce sunt în cet')i sau dau numai daruri. Deci $i acum de vei vedea vreun om purtânduse ca diavolul. spune-mi. cu mai mult' dreptate decât orice judec'tor $i cu mai mult' silin)' decât orice lucr'tor de p'mânt. sau împrumut'm argintul. când ai fi încercat-o cu lucrul.pogorându-m' la în)elegerea acelora . s' le cad' în cap. noi Îi aducem învinuiri. Ce s'-)i fac? Ai un St'pân prea iubitor de oameni. *i cu porcii nu au nimic. când voie$te s' ne scoale din be)ia r'ut')ii ca pe ni$te ame)i)i de cap $i s'-L învinuim cu nenum'rate prih'niri. închin'-te St'pânului $i cunoa$te r'utatea lor. La oameni când încredin)'m banii. *i dac' pentru acestea amândou' $i în general pentru toate trebuie s' mul)umim. pe judec'tor când pedepse$te.. c' diavolii ocârmuiesc cele ale noastre. iar diavolii v'zând c' vor fi sco$i din cei doi. C'ci numai atunci ai fi cunoscut bine r'utatea acelora. decât St'pânului? Acestea le gr'iesc cu fric' pentru cei ce judec'. decât a da. i-a pr'p'stuit îndat' pe to)i. a judec'torului $i cu a lucr'torului de p'mânt $i s' învinuim pe tat'l când scoate pe fiul s'u din cas'. de nu ar fi dobândit chiar în chinul acesta purtarea de grij' a lui Dumnezeu. zic c' suntem lipsi)i de purtarea de griji a lui Dumnezeu? *i a$a sunt precum a sus)inut cineva c' soarele este întunecat $i rece. iubitor de oameni $i purt'tor de grij'. Pentru aceasta ei folosesc nu numai sapa. $i nu numai când primea mul)umea foarte mult. ca s' cuno$ti r'utatea lor chiar cu trupurile dobitoacelor. ci $i cosoare îndemânatece. decât a slobozi diavolilor via)a ta $i a te înv')a pe viu cum ocârmuiesc diavolii. Iat' a$a ocârmuiesc diavolii. dar cu tine au de-a pururea r'zboi $i lupt' neîncetat' $i vrajb' necurmat'. a doctorului. de ce-L hulim? Spunemi! *i cum nu este aceasta dovada nebuniei celei mai de pe urm'? Marele Iov n-a f'cut a$a. este foametea. nici o clip' nu i-a suferit. ci mai mult ne minun'm de ei. ei nu numai acopere r'd'cina viei $i o îngr'desc împrejur. Cum dar s' nu ne împ'c'm cu fapta tat'lui. Cu toate acestea nu-i învinuim. care petreceau prin morminte. sunt preg'tite temni)e $i roat' $i butuci $i geala)i $i alte nenum'rate chipuri de munci. Iar pe Dumnezeu. când vedem c' de multe ori taie multe ml'di)e din cele netrebuincioase. c'ci a zis: „Domnul a dat. îi r'spl'tim cu cele împotriv'. Cine poate s' învinuiasc' pe Dumnezeu.nici a$a nu avem dreptul s'-L învinuim. precum este luminat' $i ar'tat' purtarea de grij' a lui Dumnezeu. c'ci st'pân este peste ale Sale. *i le-a dat voie $i intrând în ei. Domnul a luat. ci de multe ori $i pedepsesc. ci $i când i se lua. La fel vedem $i la lucr'torii de p'mânt. cu care nu aveau nimic. s' $i le umple de sânge $i ca nu azvârlind cu pietre la cer. Nu numai cinstesc. aruncând multe vi)e. Oare ce poate fi mai nebun $i mai nesim)it decât aceia care tr'ind în atâta bun' rânduial'. Omilii A$a fac $i judec'torii. fie numele Domnului binecuvântat!” (Iov 1. cu mai mult' iubire de fii decât tat'l.

De aceea pe unii îi pedepse$te. iar pe al)ii îi las' $i pe unii din cei buni îi cinstesc. mul)imea stelelor cea de multe feluri î$i p'ze$te rânduiala lor. nu ar fi crezut în înviere. iar pe al)ii nu. Iar dintru acestea vei în)elege luminat. dac' nu s-ar fi zis. cele care te smintesc? Acestea sunt. *i ce folos. de rana care a fost adus' peste tot trupul lui $i vei vedea cruzimea. Junca s'racilor. ar fi p'timit. care tr'iesc în blânde)e. mi$cându-se ca într-un dans. $i ar fi cinstit pe to)i cei buni. cei mai mul)i s-ar fi f'cut mai trândavi. $i de ce nu-mi r'spunzi la aceast' nedumerire? Pentru c' aceasta m' sminte$te $i mai mult. spunând c' cele ale noastre sunt cu totul lipsite de pronia lui Dumnezeu. ca s' te înve)i c' este alt' vreme în care va r'spl'ti tuturor. a stelelor $i a tuturor celorlalte. dac' nu s-ar fi f'cut nici aceasta? Cu ce cuvinte n-ar fi bârfit? De aceea dar pe unii din cei r'i îi pedepse$te. Iar al)ii. iar pe ace$tia.Sfântul Ioan Gur' de Aur putin)' s' le vezi la acei îndr'ci)i: iubirea de oameni a lui Dumnezeu $i r'utatea diavolilor.. c'ci pe aceia nu i-a slobozit Dumnezeu cu totul diavolilor. c' spunându-I unii c' surpându-se turnul din Siloam. de ce nu lauzi pe St'pânul. prin pedepsirea acelora. *i din doi buni. Acestea sunt dar. *i dac' nici unul n-ar fi fost r'spl'tit. toate sunt în armonie $i cele de sus $i cele de jos. fiindc' sunt foarte trândavi la fapta bun'. mai mult ar fi învinuit pe Dumnezeu. iar pe al)ii nu. C' de ar fi luat to)i dup' cum au lucrat. Voie$ti $i o alt' pild' din care s' vezi iar'$i cum ocârmuie$te diavolul. c' dac' Dumnezeu ar fi slobozit ca lumea întreag' s' fie în st'pânirea lor. *i de nu ar fi pedepsit pe nici un r'u. vei zice. dar nici un r'u nu p'time$te. toate le-ar fi tulburat $i le-ar fi amestecat. nici ar fi cinstit pe cineva din cei buni. ceilal)i de fric' s' se fac' mai osârduitori. din buna rânduial' a cerului. când pe un a$a diavol de s'lbatec. a ucis optsprezece oameni. *i pedepse$te pe unii. Dar nu-i cinste$te pe to)i. iar cel'lalt chinuit? Aceasta este dovada proniei lui Dumnezeu. l'comesc. ce locuie$te în om $i dore$te s'-l piard'. folosindu-i $i pe unii $i pe al)ii. C' acelora le taie r'utatea. cei r'i s-ar fi f'cut mai r'i $i mai vicleni. c' de ar fi pedepsit aici pe to)i cei r'i. ci $i mai r'u decât ei. c' se îndulcesc de cele bune. De ce din doi r'i. cum într-o clip' toate le-a mistuit. Când vezi pe unul din cei ce r'pesc. Dumnezeu nu pedepse$te pe to)i ca s' te încredin)eze pe tine c' este înviere. înghit în toate zilele.. îl )ine $i-l opre$te. iar cel'lalt scap' $i se duce. ci numai atât ca $i pe om s'-l în)elep)easc' $i r'utatea lui s-o fac' ar'tat'. drumurile lumii sunt f'r' oprire. sau le-ar fi fost mil' de noi. zic c' lucrurile omene$ti sunt f'r' nici o pronie a lui Dumnezeu. turmelor $i porcilor $i nou' ne-ar fi f'cut $i nici o clip' nu ne-ar fi l'sat. c' fiecare î$i p'zesc locul s'u $i nu ies din rânduial' pe care Dumnezeu a hot'rât-o. c' se pedepse$te sau pe al)ii din cei ce petrec în fapte bune. ce n-ar fi zis. a soarelui. unul este cinstit. De ar fi ocârmuit diavolii lumea. nedându-i voie s'-$i pun' în lucrare toat' puterea lui. când tulbur' $i înviforeaz' sufletul celui îndr'cit. $i mai precis. unul este pedepsit. El le r'spunde: „. *i înc' ceva voi dovedi acelora ce zic acestea. 11 . asprimea $i nemilostivirea diavolilor. iar cei ce se hulesc. *i cinste$te pe unii din cei buni. care v'zând neorânduial' în unele lucruri spun c' toate cele din viata noastr' sunt ocârmuite de diavoli. când îi d' voie Dumnezeu s'-$i pun' în lucrare puterea sa? Aminte$te-)i de cirezile $i turmele lui Iov. R'utatea diavolilor. îi în)elep)e$te. c' mult mai multe decât acestea ce p'timesc. de moartea cea tic'loas' a fiilor lui. cu înfrânare $i dreptate $i fiind împodobi)i cu toate celelalte bun't')i. *i dac' unii din cei r'i se pedepsesc $i unii din cei buni se cinstesc. De atâ)ia ani soarele îl vedem c' are rânduial' bun' $i c'l'tore$te în toate zilele.gândi)i oare. sunt pedepsi)i cu s'r'cie $i cu boli $i cu alte rele. Acestea se dovedesc $i din cele ce a spus Hristos. noaptea $i ziua urmeaz' una dup' alta cu neîncetat' schimbare. eram ca $i cei îndr'ci)i $i nu numai ca aceia. $i ceea ce a f'cut cirezilor. când cele ale noastre sunt pline de tulburare $i de neorânduial'? Ce tulburare $i neorânduial'. r'pesc. ca prin pedepsirea acestora. de prisos ar mai fi fost Judecata viitoare. ca prin aceasta s' trag' $i pe ceilal)i la râvna faptei bune. o omule? Aceasta pentru c' unii sunt boga)i $i nedrept')esc. iar iubirea de oameni a lui Dumnezeu.

c' de am fost pedepsi)i imediat pentru fiecare p'cat. Care pentru aceasta îndelung rabd'. Cel ce a numit pe fratele s'u. ci ei în$i$i sunt nevrednici de iertare. [$i] vom cugeta la p'catele cele f'cute de noi în ascuns. Dumnezeu nu i-ar fi pedepsit. pentru c' înc' fiind aici au p'timit ceva r'u. pe cele str'ine le judec'. *i cei ce nu au fost pedepsi)i. *i a$a l'sând ale noastre. to)i ve)i pieri la fel” (Luca 13. îi sufere $i-i a$teapt' s' se de$tepte cândva din nebunia lor. de ar fi vrut. dar de nu v' ve)i poc'i. Iar de vei vedea pe vreun p'c'tos c' se pedepse$te. dar nu pentru c' erau drep)i. 28). Pentru aceasta cei ce au murit cu nimic nu au fost nedrept')i)i. c'ci nu întrebuin)eaz' precum se cuvine îndelunga r'bdare a Lui. ci ca prin moartea acelora s' se îndrepte $i s' se fac' buni? Dar poate vei zice c' cei ce au murit a$a au fost nedrept')i)i. C' le era cu putin)'. ci dimpotriv'. *i la acest p'cat mul)i se vor afla vinova)i. face ceea ce este de la cel r'u (Matei 5. c' s-ar fi îndreptat v'zând pe al)ii c' sunt pedepsi)i. Pentru aceasta mul)i f'r' de socoteal' gr'iesc. ci vrea s'-l încununeze $i s'-1 fac' mai str'lucit. *i nu numai dovada aceasta o putem zice. ca s'-i câ$tige. pe acestea s' le aducem de fa)'. m'car $i drept de se va jura. pentru ce nu sunt pedepsi)i aici to)i cei r'i. l'comind $i nepedepsit r'mânând. nici chiar aproape ca el. Ai v'zut c' aceia pentru p'cate au murit. De aceea când vei vedea pe cineva r'pind. vezi-)i p'catele $i te vei încredin)a c' în primul rând )ie î)i este de folos a nu te pedepsi pentru fiecare p'cat. c'ci mai înainte de a cerceta cele ale lor. $tiindu-i de mai înainte c' nu se folosesc cu nimic de îndelunga lui r'bdare. 12 . adu-)i aminte de Iov. Cel ce prive$te la femeie cu ochi desfrâna)i. Dac' cu adev'rat s-ar fi f'cut buni. iar prin pedepsele altora s'-$i dobândeasc' mântuirea. 3). Care este dar cel ce nu s-a jurat? *i mai ales cine este cel ce nu s-a jurat strâmb niciodat'. nu va fi ca acela. 33). *i ca s' te încredin)ezi c' aceasta este adev'rat.Din osp')ul St'pânului. pe acela ce a p'c'tuit $i nu numai pe el. niciodat' nu va putea zice c' a p'timit ca acela. s' întrebuin)eze îndelunga r'bdare a lui Dumnezeu spre schimbarea cea bun' $i minunându-se $i cucerindu-se de ea. vinovat este gheenei focului (Matei 5. Deci dac' acestea amintite de noi sunt a$a de grele. ca s' nu-)i fie ceva mai r'u” (Ioan 5. deschide-)i con$tiin)a. Omilii c' ei au fost mai p'c'to$i decât to)i oamenii care locuiau în Ierusalim? Nu! Zic vou'. $i fiecare p'cat este pricinuitor de mare pedeaps'. 14). to)i cercet'm cele ale altora. demult ne-am fi pr'p'dit. s'vâr$e$te desfrânarea în inima sa (Matei 5. care zice: „De te vei uita la f'r'delegi. c' nu ne este nou' cu putin)' a $ti cele lucrate de fiecare în viata aceasta. s' se schimbe spre fapta cea bun'. nu au fost nedrept')i)i prin aceasta. *i de vei vedea pe vreun drept c' se pedepse$te. 129. nebune. c' nu ne pedepse$te pentru fiecare p'cat. Doamne. ascult' pe Proorocul. iar ceilal)i au sc'pat. adu-)i aminte de sl'b'nogul care p'timea pe pat de treizeci $i opt de ani. s' l's'm a cerceta via)a fiec'ruia cu de-am'nuntul. iar munca cea de acolo le va fi mai u$oar'. zice Scriptura. Iar de petrec în r'utate. *i dac' vre)i s' cercet'm cuvântul acesta. dup' cum spune Hristos: „Iat' te-ai f'cut s'n'tos. Este vreunul din noi care nu a f'cut p'catul acesta? Trebuia dar ca îndat' s' fi numit. nu-l p'r'se$te. cine va suferi?” (Ps. De acum s' nu mai p'c'tuie$ti. C'ci oricât de drept va fi cineva.22). ci to)i ar fi trebuit s' fim r'pi)i $i ne-am fi stins demult. $i din acestea ne va fi ar'tat luminat. s-ar fi împu)inat a$a de mult neamul nostru. ci cu aceast' pedeaps' a t'iat r'utatea lor. Iar'$i cel ce se jur'. cu siguran)' vom vedea pronia lui Dumnezeu. *i oricâte rele ar p'timi. încât ar fi ajuns la sfâr$it. înceteaz' a prih'ni pe St'pânul $i în)elege c' Dumnezeu l'sând pe unul ca acesta s' p'timeasc' r'u. îndat' ar fi fost pedepsi)i. Doamne. $i cele care to)i le gre$im. nu Dumnezeu este pricinuitorul. 4-5). prin poc'in)'. Deci acestea luându-le în minte. c' $i acela pentru p'cate a p'timit atât de mult. cerceteaz'-)i via)a. ci $i alta tot a$a de important'. *i care este aceasta? Dac' to)i cei ce au s'vâr$it p'cate. dar s' nu facem aceasta. C' dac' pe mul)i.

ca celor ce se turbeaz' împotriva St'pânului. de folos ne este pedeapsa. Dar vedem c' nu to)i iau aici cele dup' vrednicie $i dreptate. în)elegând pe cele neîn)elese s' le l's'm în)elepciunii Lui celei neurmate. Se cuvine slava. cu mult mai mult lumea aceasta atât de mare. iar acelor ce gr'iesc împotriv' s' le astup'm gura. când luând fiecare cele dup' vrednicie.Sfântul Ioan Gur' de Aur Noi suferim pentru p'cate. ne vom putea p'zi de r'utatea cea ve$nic'. c'ci a$a vom atrage asupra noastr' mai multa purtarea Lui de grij' $i dobândind mult ajutor. *i dac' o corabie care are pu)ini cor'bieri $i c'l'tori. S'-L sl'vim în toate. C'ruia. suntem pedepsi)i. s' li se fac' acolo chinul mai blând. acum $i pururea $i în vecii vecilor. vor m'rturisi c' este drept Dumnezeu. A$a vom dobândi bun't')ile cele ce vor s' fie. c' suntem lipsi)i de purtarea de grij' a lui Dumnezeu. din aceasta. ori de tr'im în p'cate. s' mul)umim Domnului pentru toate cele ce se fac. zicând: „De aceea mul)i dintre voi sunt neputincio$i $i bolnavi $i mul)i au murit. $i noi în$ine s' cuget'm cele pentru pronie $i pentru înviere $i pe al)ii s' înv')'m $i toat' osârdia s' o punem. r'spl'te$te fiec'ruia cele dup' vrednicie $i dreptate. C'ci de ne-am fi judecat pe noi în$ine. când suntem pedepsi)i. Iar de este drept. care s' înt'reasc' $i s' )ie lumea aceasta totdeauna. alc'tuite din deosebite stihii. sau pentru a ne pricinui cununi. ci. cu atât mai mult va fi cu neputin)' min)ii omene$ti s' în)eleag' nem'rginirea purt'rii de grij' a lui Dumnezeu (Romani 11. c' ni se p'streaz' o alt' r'spl'tire. cu darul $i cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos. nici s' nu le r'spundem. Putem $i în alt fel s' mul)umim lui Dumnezeu pentru purtarea sa de grij'. dac' tr'im în fapte bune. covâr$esc mintea noastr'. Deci acestea $tiindu-le. *i dac' me$te$ugul omenesc nu este cu putin)' omului neiscusit s'-l în)eleag'. dac' nu ar fi fost pronia divin'. nu ar fi )inut atâta vreme. 30-32). c'ci uneori ne l'mure$te. c'ruia nimeni nu-I va putea gr'i împotriv'. ci $i pe cea în înviere. precum cu adev'rat $i este. *i cuvântul acesta nu ne aduce numai credin)a în purtarea de grij' a lui Dumnezeu. 33). Amin. a$a nici celor ce zic c' nu este Dumnezeu. C'ci neîn)elese sunt judec')ile Lui $i neurmate c'ile Lui. Deci $tiind acestea $i toate cele asemenea. s' le astup'm gurile. iar alte ori ne în)elep)e$te. nici o stadie nu poate merge f'r' cel ce o cârmuie$te. C'ci precum celor nebuni nu li se cuvine a le r'spunde. S' întreb'm pe cei ce vorbesc împotriv': Oare este Dumnezeu? $i de vor zice c' nu este. s' fie ar'tat' dreptatea lui Dumnezeu. Dar. împreun' cu Tat'l $i cu Sfântul Duh. ascult' pe Pavel. 13 . ca s' nu fim osândi)i împreun' cu lumea” (I Cor. iar munca ceea ce va fi s' fie mai u$oar' ne va fi. Iar dac' ru$inându-se de credin)a cea de ob$te a tuturor $i de cercarea cea din lucruri. s' laud'm pronia lui Dumnezeu. 11. Deci dar este nevoie s' n'd'jduim. fiind judeca)i de Domnul. care are în ea atâtea suflete. Dar îns' luminându-ne din aceste pu)ine cuvinte. *i cum c' se poate ca cei ce sunt pedepsi)i aici $i sufere cu mul)umire. s' nu socotim. nu am mai fi judeca)i. Pentru aceasta ori de tr'im în dreptate. Dac' ceva din cele ce se petrec.

Totu$i $i cel întinat $i pâng'rit s' se apropie. Starea aceasta este a trupurilor. nimeni pâng'rit. Nu )es )es'turi de p'ianjen. nu înnotând împrejurul ostroavelor. C'ci precum cârmaciul. Pe acela care avea haine întinate. C'ci a spus cum L-a v'zut. dar nu M-am ru$inat de s'r'cia ta. *i devreme ce acum am ajuns la cetatea cea împ'r'teasc'. c' Dumnezeu nu st'. 28). tat'l mirelui l-a izgonit din c'mar' $i din ora$ul Sfânt. Du-te dar de acum $i-)i prime$te osânda care )i se cuvine pentru o nesim)ire ca aceasta. Cum vom muta cele ce ni le-a pus Dumnezeu? Voie$ti s' $tii cum a v'zut pe Dumnezeu? F'-te $i tu prooroc. St'teai la r'spântii $i cer$eai. ci pentru iubirea voastr' de $tiin)'. C' $i el avea femeie $i era tat' a doi feciori. iar Dumnezeu este f'r' de trup. c' de ar fi fost piedic'. C'ci n-a zis c'tre el: „Pentru ce nu ai hain' de nunt'?” Ci „Prietene. ci lini$ti)i. 22. ci cercetând faptele bune ale b'rba)ilor celor ce s-au nevoit $i lenevirea acelora ce au gre$it. *tiu neputin)a gândurilor mele. Nimeni dar. chiar de va fi $i de o zi dep'rtarea. n-ar fi numit-o ajut'toare. amândou' s-au f'cut spre îndreptare. Dar m' tem ca nu cumva z'bovind la înv')'tura aceasta. ca nu cumva s' aud' acest glas. nu M-am scârbit de necinstea ta. nu pentru lungimea c'ii zic. care este liber. unde sunt miile de arhangheli. Nimeni s' nu fie necurat $i nevrednic ascultând acestea. 1. a$a $i noi am f'cut. Nunta nu împiedic' pe cineva s' se urce la cer. în)eleg cele descoperite $i nu cercetez cele ascunse. unde sunt serafimii. Materie de aur este povestirea Scripturilor $i r'zboiul de aur $i suveica de aur. ancorând corabia în fiecare liman $i dând voie c'l'torilor s' viziteze fiecare ora$. iar nu cum L-am v'zut. unde sunt milioanele de îngeri. s' se fac' p'rta$ al Sfintei Mese. pe care le-au pus p'rin)ii t'i” (Prov. iubitule. ci ai r'mas în r'utatea ta cea obi$nuit'. c' îndr'znim s' cercet'm lucrurile de tain'. care are c'l'tori curio$i $i doritori de a vedea cet')i str'ine. nici vizitând târguri. limanuri $i cet')i. ci mai mult' vreme este silit s' petreac'. care este nevrednic de duhovniceasca înv')'tur'. ci pentru c' a îndr'znit s' intre cu ele. Deci fiecare din noi s' ia aminte. mânia lui Dumnezeu $i iubirea de oameni. iar femeia ne-ar fi vr'jma$'. am v'zut pe Domnul $ezând pe scaun înalt $i preaîn'l)at” (Isaia 6. te-am b'gat în c'mara cea sfânt' unde te-am învrednicit de cina cea împ'r'teasc' pe tine care erai vrednic de osânda cea mai grea.) Cum L-am v'zut nu $tiu. „*i a fost în anul în care a murit împ'ratul Ozia. oc'rând nunta $i pe Mire. l'sând afar' toat' necur')ia $i r'utatea $i a$a s' intre. pe care o parcurge)i împreun' cu noi. ca cei ce voim s' intr'm în cetate. *i cum este cu putin)' aceasta. unde este Scaunul cel împ'r'tesc. c'ci este nescris împrejur. Neru$inarea împ'ratului $i îndr'zneala preotului. Omilii CUVÂNT la Serafim Abia am sfâr$it cuvântul despre Ozia. 12). C'ci nu e f'r' primejdie a le muta. $i lep'dând tot gândul. C' v' v'd 14 . c'ci pentru aceasta sunt ascunse. având femeie $i purtând grij' de hrana copiilor? Este cu putin)'. ci izb'vindu-te de toate acestea. Iar tu nu te-ai f'cut mai bun cu aceste faceri de bine. nu într-o zi î$i s'vâr$e$te c'l'toria sa. dar nimic din acestea nu l-au împiedicat. vei zice. ca s' împlineasc' dorin)a lor. nu pentru c' avea haine întinate. unde sunt heruvimii. f'r' hain' de nunt'?” (Matei 22. s' nu mai z'bovim. Voiam s' spun: Ce înseamn' $ederea lui Dumnezeu.Din osp')ul St'pânului. s' nu se apropie întinat. Voiam s' mai spun: Ce semnific' scaunul lui Dumnezeu? Dumnezeu nu este cuprins de un scaun. Primesc cele vorbite $i nu iscodesc cele t'cute. „Nu muta hotare vechi. maica noastr' a tuturor. s' nu pot împlini datoria. cum ai intrat aici. a$a s' ne suim la Ierusalimul cel de sus. dar. dintru început când a f'cut-o Dumnezeu. de vei voi.

Ce ne arat' nou' aceste $ase aripi? În'l)area. cu obi$nuin)a înceteaz' $i mirarea. Iar vrednicia $i dreg'toria aceasta este mai mare decât aceea. c' însu$i cuvântul Scripturii s-a dezlegat pe sine. aduna)i în numele Meu. Care este în ceruri” (Matei 18. deoarece ochii no$tri s-au deprins cu ele. $i pe cei smeri)i cu duhul îi va mântui” (Ps. *i ce zic trupul. cu cuvântul. explicându-ne trebuin)a lor. ne sp'imânt'm. *i noi pe slujitorii împ'r'te$ti îi socotim c' sunt mai însemna)i. 20). „*i serafimii stau împrejurul Lui”. vrednicie de care se bucur' serafimii. pentru c' nu pot suferi raza aceea ce se revars' din acea slav'. decât vrednicia îngereasc'. s' nu socoteasc' c' se face lor vreo înfiorare nedorit'. acolo sunt $i Eu în mijlocul lor” (Matei 18. $tiind c' prin aceasta $i cinstea lor este mai mare $i frumuse)ea mai împodobit'. 2). „*i cu dou' î$i acopereau fe)ele”. Vede)i-i dar $i s'tura)i-v' pofta. ci cuvântul îng'duie s' stea privirea noastr'. fiindc' oamenii de ordine nu a$teapt' ca privitorii s' vad' bine. Iar aceasta este dovad' c' iubesc neîncetat cele înalte $i niciodat' nu caut' la cele de jos. care sunt cu putin)' a le vedea. *i „Aproape este Domnul de cei umili)i la inim'. C'ci corpurile cele str'lucitoare. aducându-ne aproape de scaunul cel împ'r'tesc. c' $i sufletul la fel p'time$te de frica ce covâr$e$te m'sura. *i nu numai cu strigare. pân' când vom vedea toate. Pentru aceasta t'ind cu mult' iu)eal'. Sfânt.Sfântul Ioan Gur' de Aur pe to)i dorind s' asculta)i înv')'tura cea pentru serafimi. ci ca s' arate c' din locurile cele preaînalte s-a coborât $i l'sând petrecerea cea de sus. *i dup' cum mai mare este a vedea fa)a Tat'lui. 10). 33. nici cu grab'. Pentru aceasta când vedem vreun chip împ'r'tesc pus la în'l)ime de curând $i str'lucind luminat cu vopselele. a venit jos. început' nu de ast'zi. C'ci împreun' cu aceast' însp'imântare este amestecat' $i o oarecare dulcea ! negr!it!: „*i cu dou' zburau”. cinstea $i toat' vrednicia lor. s' ne strângem trupul din toate p'r)ile. ci cu strigare mare. *i strigarea aceasta mult ne minuneaz' pe noi. iar dup' o zi sau dou' nu ne mai minun'm de 15 . c'ci n-a zis întâi ce erau serafimii. A$a $i dintre puterile cele f'r' de trup. ci $i în mijlocul nostru de vom voi. ci: „C' îngerii lor. nu c' are aripi. acoperindu-se peste tot cu trupul. dar nu cu tulburare. s' ne silim s' ajungem la tâlcuirea care o dori)i. precum se face la intr'rile împ'r'te$ti. în ceruri. *i cu cuviin)' este a$a. Iat' $i serafimii pe care de demult poftea)i s'-i vede)i. mul)imea în)elegerilor. alearg' în adânc. când suntem cuprin$i de vreo spaim' sau sperietur'. „*i striga unul c'tre altul $i zicea: „Sfânt. „c' unde sunt doi sau trei. Pentru aceasta $i Gavriil se pogoar' înaripat. î)i este cu putin)' $i )ie a-l dobândi. Aceasta este slava. poate pentru însp'imântare. *i acest lucru este mare $i de vei voi. a sta împrejurul scaunului ceresc. Apoi zice Proorocul: „*ase aripi la unul $i sase aripi la altul” (Isaia 6. l'sând la o parte vorba despre vrednicia din fire. C'ci acolo cu cuviin)' se întâmpl' aceasta. ridicarea. ci unde stau. $i strângându-$i lucr'rile sale. nu a zis numai c' îngeri sunt $i a t'cut. Cum? Pentru c' numirea de serafimi nu arat' a fi mari cu vrednicia. obi$nuiesc a ne sp'imânta numai atunci când le vedem pentru prima dat'. precum le arat' faptul c' stau aproape de Scaunul împ'r'tesc. Ai v'zut c' $i pe noi ne-a pus împreun' cu serafimii. Sfânt”. 2). pururea v'd fa)a Tat'lui Meu. C' nu simplu laud'. C'ci nu numai în mijlocul serafimilor este Domnul. Pentru aceasta $i proorocul. Aceasta $i la îngeri este cu putin)' a o vedea. ci $i neîncetat fac aceasta. c'ci cu ele ca cu o îndoit' ap'rare î$i înt'resc vederea. tot a$a mai mare este a sta împrejurul Scaunului $i a-L avea pe El în mijlocul lor. ci din ziua cea dintâi. Dar num'rul aripilor ce înseamn'? Aici nu este trebuin)' de tâlcuirea noastr'. c'ci $i pe aceia Hristos vrând s'-i arate c' sunt mari. ci repede îi silesc s' treac'. „*i serafimii stau împrejurul Lui” (Isaia 6. acelea sunt mai str'lucite. „*i cu dou' î$i acoper' picioarele”. Dar nimeni auzind de spaim'. u$urin)a $i repeziciunea acelor firi. Mai înainte de a ne ar'ta firea lor. Iar aici nu este a$a. cu toate c' vor fi foarte str'lucite. care sunt mai aproape de Tron. 17). iar dup' ce le vom privi mai mult timp. ne-a ar'tat vrednicia lor din misiunea pe care aveau. ne arat' mai întâi despre misiunea lor. ca printr-un ve$mânt. pe cei care îi vedem alergând mai aproape de curtea împ'r'teasc'. C' $i noi obi$nuim.

pentru c' Hristos a ridicat peretele cel din mijloc al vrajbei $i a împ'cat cele din ceruri cu cele de pe p'mânt $i le-a f'cut pe amândou' una. De aceea. cu serafimii sta)i. Dar vei zice c' trupul te trage în jos. iar cel pentru taine îl voi porni acum. Iar de vei cugeta la iubirea de oameni a St'pânului t'u. Cuvântul cel pentru post o s' mai r'mâie. c'ci $i pe mine întâi m' opresc de la dumnezeiasca Mas'. Focul acela. Dar nu au îndr'znit serafimii s' se ating' cu mâinile. Sfânt. C' mai înainte numai în ceruri se cânta lauda aceasta. ci unii c'tre al)ii fac aceasta. C' de a$ fi auzit mai de demult. avându-$i mirarea amestecat' cu o negr'it' dulcea)'. ca nu cumva sosind cina cea împ'r'teasc' $i venind acea sfânt' sear'. niciodat' n-au încetat s' strige cu sp'imântare. când se face vreun tr'snet. este cununa. *i ce zic de chip împ'r'tesc. C' astfel de apropiere nu poate fi împ'rt'$ire. prin cele spuse înainte. A$adar la toate corpurile apare. când vedem un fulger înaintea ochilor no$tri. Deci ca nimeni s' nu poat' spune acestea. c'tre sl'biciunea noastr'. ci nimeni r'mânând p'c'tos s' nu se apropie. dovedindu-se de aici însp'imântarea cea întins'. Oare a)i cunoscut cântarea aceasta? Oare a noastr' este sau a serafimilor? *i a noastr' $i a serafimilor. a$a $i sfâr$itul postului este împ'rt'$irea cea curat'. aceea acest mare arhiereu.Din osp')ul St'pânului. o omule. s' poat' s' zic' cineva: Am intrat neg'tit $i pustiu. rog $i poftesc. La fel $i serafimii fac. Omilii el. Altarul acela este închipuire $i asem'nare a altarului acestuia. De aceea de nu vom s'vâr$i aceasta. Dar n-am zis bine nimeni p'c'tos. ci mai întâi zicând de heruvimi $i pomenind de serafimi. a acestui foc duhovnicesc. Iat' se apropie posturile. zicând: Cu serafimii cân)i. care îl luase cu cle$tele din altar”. nu ne cheam' simplu la aceast' laud'. obi$nuin)a care face s' înceteze mirarea. c'ci de cele ce nu au îndr'znit a se atinge ei. aceast' cântare a coborât-o $i la noi. aducând slujba cea cuvânt'toare $i s'vâr$ind Jertfa cea f'r' de sânge. Precum sfâr$itul luptelor olimpice. cu atât mai mult se sp'imânteaz' $i-$i m'resc mirarea. ca s' nu v' apropia)i la aceast' Sfânt' Mas' cu întin'ciune sau cu con$tiin)' înc'rcat'. care fac u$oare aripile sufletului $i u$ureaz' sarcina trupului. De. cu toate c' de nenum'rate ori ne vom atinge de acest Sfant Trup. a$a ne porunce$te tuturor s' în'l)'m cântarea cea înfrico$at'. A$a $i noi. vei vedea c' $i pip'irea serafimilor sunt mai înalte. *i ce lucru de mirare este a sta împreun' cu serafimii? De mare mirare. *i ceea ce noi p'timim în pu)in' vreme. negre$it m-a$ fi schimbat $i mas fi cur')at $i a$a m-a$ fi apropiat. *i eu. c'ci atât neîncununa)i cât $i f'r' de nici un dar ne ducem de la nevoin)a postului. vei vedea c' nu s-a ru$inat a se pogorâ. iar tu iei cu mâna. 16 . iat' v' vorbesc de mai inainte $i v' rog s' ar'ta)i mult' poc'in)'. pentru ce nu neai spus acestea mai de demult. Sfânt. „C' s-a trimis la mine unul din serafimi. nu numai c' s'rim $i strig'm. $i în mân' avea un c'rbune de foc. sau se cutremur' p'mântul. când st' la Sfânta Mas'. Nimeni fiind p'c'tos s' nu se apropie. De aceea strig' unii c'tre al)ii: Sfânt. cura)i s' ne apropiem de împ'rt'$anie. Deci acestea punându-)ile în minte. decât care nici un alt corp nu poate fi mai str'lucit. iar dup' ce St'pânul a primit $i a venit pe p'mânt. cu aceia zbura)i împrejurul Scaunului celui împ'r'tesc. de acum strig cu glas luminat $i m'rturisesc. cu aceia întinde-)i aripile. ca sp'lândune $i cur')indu-ne. *i nu numai strig'. ci cu cle$tele. iat' v' spun de mai înainte. ci osând' $i chin $i ad'ugire de pedeaps'. Cu cât puterile acelea petrec în privirea slavei lui Dumnezeu. De aceea de când au fost f'cute $i pân' acum. cuget' la m'rimea darului. scoal'-te $i dep'rteaz'-te de la p'mânt. pe acelea Dumnezeu )i le-a dat )ie cu slobozenie. dându-ne timp de poc'in)'. ci $i alerg'm unii pe la casele altora. iat'. Deci de vei cugeta la vrednicia celor spuse înainte. ci cu totul dimpotriv'. Dar la slava lui Dumnezeu nu este a$a. suiete la cer. v'zând slava aceea. cu pomenirea celor ce împreun' d'n)uiesc sus. încât numai nu strig' c'tre fiecare din noi. aceia neîncetat sufere. când $i la razele soarelui ni se întâmpl' la fel. Pentru aceasta p'rin)ii au întins vremea cea de nevoin)a a postului. smulgând de la p'mânt mintea noastr'. în zadar ne-am chinuit.

nu numai c' a zis. veni)i s' le repet'm pe scurt. îl prime$te iar'$i. R'spuns de maic' adev'rat'. ca un nemul)umitor $i necunosc'tor. care era aprins' de dragoste pentru fiul ei. $i de-l va îndrepta. s' plângem. nu se vor t'm'dui ranele. *tiu c' mu$c' cuvintele acestea. ca s' ia chipul fratelui s'u. spune-mi. dar Eu nu te voi uita pe tine. Credincioas' cu adev'rat este f'g'duin)a $i nu mai are nevoie de dovad'. „Oare va uita mama pe pruncul s'u? Sau nu-i va fi mil' de fiii pântecelui s'u? C' de va $i uita femeia pe ace$tia. 13). am ar'tat cât' vrednicie aduce starea aproape de Scaunul împ'r'tesc $i cum c'. Dar nu acesta este r'ul. cea mai mult' vreme a vie)ii noastre o petrecem în plâns $i în tânguire. ci neavând inim' curat'. V-am adus aminte la care ceat' am ajuns. El voie$te mult mai mult decât noi ca s' fim cura)i. ce osteneal'. purt'tor de grij'. Rebeca îndemnând oarecând pe copilul ei s' se fa)'rniceasc' cu acea pl'smuire a furti$agului binecuvânt'rii $i îmbr'cându-l bine peste tot. Am adus cuvintele cele pentru poc'in)' 17 . ci a $i f'cut. atunci va c'dea în mâinile Lui. Strâmtorat sunt din toate p'r)ile. dar ce s' fac? De nu voi pune doctorii amare. îi zise: „Asupra mea s' fie blestemul t'u. care a avut mare putere. c'ci este a lui Dumnezeu. ascult' pe Pavel. Dar ca nu numai vou'. zicând: „Hristos ne-a r'scump'rat pe noi din blestemul Legii. cu care am l'udat împreun' pe St'pânul cel de ob$te. zice Domnul” (Isaia 49. fiule” (Fac. S' ne poc'im dar. vezi c' este acolo de fa)' împ'ratul tuturor. ci felul cum a zis acest cuvânt. Iar de le voi pune. spune-mi? *i cum. *i este de fa)' cu adev'rat $i cunoa$te mintea fiec'ruia. nici la cel ce poate s-o fac' curat' nu alerg'm. ci $i altora. C'ci poate. dar de nevoie este s' întind mâna. neîncetat' este $i slavoslovia serafimilor. sau maic' iubitoare de prunci. Am adaus pricina strig'rii $i a minun'rii cei de-a pururea $i cum c' neîncetat' fiind privirea. p'c'tosului. cât' sudoare îi trebuie p'c'tosului s' se recunoasc' c' este p'c'tos. 13). Dar Hristos. ca s' ne încununeze. s-a pogorât mai îndreptat decât fariseul (Luca 18. c' nu avem inim' curat'. Am spus despre aripi $i puterea lui Dumnezeu cea neapropiat' $i despre venirea Lui la noi. l-a cur')it. facându-Se pentru noi blestem” (Galateni 3. 14). $i s-o arate $i lui Dumnezeu? Vezi c' nu în zadar am zis. Ce înseamn' aceasta. De ajuns sunt cele ce s-au zis spre îndreptarea celor ce iau aminte. v'zând c' nici a$a nu îndr'znea s' mearg' la tat'l lui $i vrând ca s' ridice de la el toat' frica. c' Dumnezeu voie$te s' porneasc' de la noi o mic' dorin)' $i apoi El singur face totul spre mântuirea noastr'. $i oamenilor le este cu putin)' a dobândi vrednicia aceasta. Deci Îl vom înt'râta oare. 31). nu este lucrul acesta mai cumplit decât gheena $i decât viermele cel neadormit $i focul cel nestins? Deci când vrei s' te apropii de Sfânta Mas'. *i de va afla pe vreunul în acest fel. 15). Dar totu$i veni)i s' dovedim aceasta $i prin lucruri. s' se fac' folositoare prin voi. milostiv fii mie. Nu numai a f'g'duit. *i nu numai cuvântul acesta. Cine a fost mai p'c'tos decât vame$ul? *i numai pentru c' a zis: Dumnezeule. 27.Sfântul Ioan Gur' de Aur *tiu c' to)i suntem vinova)i $i c' nimeni nu se va l'uda c' are inim' curat'. Cât' poc'in)'. care îl bate cu gândurile. iar de ne vom pierde sufletul oare s' nu plângem? Ne-am dep'rtat de mântuire $i s' nu ne tânguim? *i ce zic de suflet $i mântuire? Un St'pân atât de blând $i milostiv e întristat $i s' nu ne ascundem sub p'mânt? C' dragostea $i purtarea Lui de grij' fa)' de noi covâr$e$te pe cea a oric'rui st'pân. ci $i cu lucrul a împlinit. mai întâi îl d' la judecata con$tiin)ei lui. Iar de va r'mânea neîndreptat. voi nu suferi)i usturimea. care zice: „înfrico$'tor lucru este a c'dea în mâinile Dumnezeului celui viu” (Evrei 10. s' ne tânguim. Dac' ne va muri un fiu. Am vorbit despre serafimi. C'ci Pavel strig'. v'zând cine se apropie cu sfin)enia cuvenit' $i cine cu con$tiin)a rea. forma a atras iubirea de oameni a lui Dumnezeu. de va voi. 13. dar a$teapt' de la noi s' porneasc'. sau a oric'rui tat' iubitor de fii. cu gânduri necurate $i întinate $i cu fapte spurcate.

Amin. acum $i pururea $i în vecii vecilor. Dac' a$a vom iconomisi cele ale noastre $i cele ale vecinilor. se cuvine slava. cu mult mai mult trebuie s' întoarcem sufletul lor de este r't'cit $i s'-l ridic'm de va fi c'zut. Acestea s' le înve)e $i femeia de la b'rbat $i copilul de la tat' $i sluga de la st'pân $i vecinul de la vecin $i prietenul de la prieten $i chiar c'tre vr'$ma$i s' le spunem. Omilii $i mai apoi de toate am ar'tat ce r'u mare este apropierea de Taine cu con$tiin)a rea $i cum c' nu este cu putin)' s' scape cel ce r'mâne neîndreptat. Dac' ni se porunce$te s' scul'm dobitoacele lor de vor c'dea $i s' le întoarcem de se vor r't'ci. împreun' cu Tat'l $i cu Sfântul $i de via)' f'c'torul Duh.Din osp')ul St'pânului. 18 . c' suntem datori $i pentru mântuirea acelora. vom putea sta cu îndr'zneal' înaintea Judec')ii lui Hristos. cinstea $i st'pânirea. C'ruia.

de multe ori o cuprinde valurile patimilor. Unii cor'bieri înoat' cu trupurile goale împotriva valurilor. C'ci dup' ce a zis: „lucruri grele de tâlcuit”. a spus: „în privin)a aceasta. unii stând pe locuri înalte ale cor'biei. ci din lipsa de obi$nuin)' a celor ce înoat' cu corabia. Pe cât de bun lucru este deprinderea. pentru neamuri $i pentru c'derea iudeilor Mas' prooroceasc' voiesc s' v' pun ast'zi înainte $i în noianul în)elepciunii lui Isaia m' preg'tesc s' slobozesc cuvântul. care se scufund' în patimi $i în cele din urm' p'time$te stricarea cor'biei. care s' aib' pilde $i asem'n'ri. Al)ii se pogoar' $i în adânc. s' ne primejduim. dovezi $i sensuri diferite $i multe alte de acest fel. c'ci. Acesta zicând c' Hristos S-a f'cut Arhiereu dup' rânduiala lui Melhisedec $i vrând s' arate cine este Melhisedec. sunt cuprin$i de ame)eal' $i li se pare c' se învârte$te corabia cu marea. *i precum la bolnavi le trebuie g'tite multe feluri de bucate. trebuie s' facem $i la osp')ul cel duhovnicesc. Când suntem neputincio$i trebuie s' g'tim cuvânt îndelungat $i cu multe feluri de exemple. c' dac' nu vor voi s' guste un fel. pe atât de rea este neîndemânarea. tot a$a. totu$i nu i-a lipsit de înv')'tura cea pentru Melhisedec. iar al)ii nu se tulbur' nici în mijlocul valurilor. iar de vor respinge $i acesta s' poat' gusta din altul. ca nu cumva ie$ind din liman $i ajungând la adâncul în)elegerilor prooroce$ti. s' ia din cel'lalt $i de nu vor voi s' m'nânce nici din acesta s' primeasc' altul. î)i este cu anevoie de tâlcuit? Dac' )ie î)i este cu anevoie de tâlcuit. a ridicat 19 . Iar cel iscusit $i deprins a suferi b'rb'te$te unele ca acestea. ci pentru c' noi suntem nedeprin$i. astfel ca prin felurimea bucatelor s' biruim greutatea de a-l mul)umi. a spus: „de vreme ce v-a)i f'cut trândavi cu auzul”. Deci ceea ce se întâmpl' pe mare se petrece $i cu mintea. îl voi aduce martor pe Pavel. mai s'lbatece decât cele ale m'rii. se cl'te$te. numai privind ame)esc. La fel se întâmpl' $i cu mintea noastr'. avem mult de vorbit $i lucruri grele de tâlcuit” (Evrei 5.Sfântul Ioan Gur' de Aur CUVÂNT C' de folos este s' fie neluminate proorociile cele pentru Hristos. petrecând acolo mai cu siguran)' decât cei ce umbl' pe uscat. nu pentru c' este greu. $i nu p'timesc nimic. Vezi c' nu firea cuvântului l-a f'cut greu de în)eles. o fericite Pavel? #ie celui ce ai în)elepciunea cea duhovniceasc' $i ai auzit cuvinte care nu se pot vorbi $i ai fost r'pit la al treilea cer. când tâlcuim Scripturile. Cum c' un cuvânt care este lesne de în)eles se poate face de neîn)eles din pricina nedeprinderii ascult'torilor. Atunci când ie$im în noian ne tulbur'm. îmi este cu anevoie de tâlcuit. ci îl $i lunge$te. care de jos în sus cuprind inima. nu pentru c' noianul este înfrico$at. Ce zici. C'ci a zis nu numai greu de tâlcuit. ci $i mult de vorbit. iar prin osebirea mesei s' vindec'm neîmp'carea min)ii lui. Dar m' sfiesc $i m' tem. Lucru pe care-l sufere cei ce de obicei merg pe mare. care pricinuiesc min)ii mult' tulburare. zice. ne înv'luim. toate le face pân' ce va îndrepta corabia la limanul cel lin al filosofiei. ci nedeprinderea ascult'torilor? *i nu numai greu îl face. f'r' numai marea $i cerul. cui îi va fi u$or? Mie. amândou' pricinuite de trând'via auzului. îndat' se tulbur'. Iar cel neiscusit $i nedeprins. Îns' de$i îndelungat este cuvântul $i greu de tâlcuit. vânturile poftelor rele. când începe viforul mâniei. de multe ori. Cum ar fi iu)imea mâniei. ca din toate acestea s' ni se fac' mai lesnicioas' alegerea celor de folos. iar nedeprinderea pricinuie$te temere $i în cele sigure $i neprimejdioase. trece cu vederea sufletul. ci pentru neputin)a ascult'torilor. Prin cuvintele „mult de vorbit $i lucruri grele de tâlcuit”. se înv'luie$te. Deprinderea defaim' toate cele înfrico$ate. 11). Dar aceasta se întâmpl' nu din cauza m'rii. pune mintea ca pe un conduc'tor la cârm' $i nu sl'be$te. l'sând p'mântul $i nimic altceva nev'zând în jurul cor'biei.

Omilii osârdia lor. Na$terea celor dou' firi se adevereaz'. nu $tiu. Dar poate vei zice c' el n-a zis pentru na$terea de sus. cum va îndr'zni s' intre cineva în cele neumblate? C' Fiul s-a n'scut din Tat'l. l.. C'ci n-a avut tat' pe p'mânt. c'ci nedumerirea aceasta se refer' $i la Hristos. m'rturiile cele din Scripturi $i nu va mai putea s' deschid' gura. altfel nu va fi Fiu. împ'ratul drept')ii. c' $i pentru cele p'mânte$ti e nevoie de credin)'. cine-l va putea deschide? Numai cu credin)a se primesc aceste taine. urmând lui Pavel. f'r' mam'. Despre aceasta de jos Isaia zice: „*i neamul Lui cine-l va spune” (Isaia 53. nu $tiu. facându-i mai lesnicio$i la ascultare $i prin faptul c' le-a pus mas'. c'ci o iscodesc $i o cerceteaz'. Cum? F'r' tat' dup' na$terea cea de jos. dar ereticii nici a$a nu voiesc. a zis $i f'r' spi)' de neam. pentru c' le urm'm cuvântului lor $i nu-i aducem sub legile dumnezee$tilor Scripturi. ci pentru al vostru. nu a zis nu primi)i. cu toate c' m'rturisesc c' S-a n'scut $i nu t'g'duiesc din pricina ne$tiin)ei chipului. îns' chipul lor se tace. Dar ce vom avea de zis c'tre Pavel. ci $i dup' cea de jos. nu pentru folosul nostru. Când Dumnezeu închide în)elesul. 8). care dup' ce a spus despre amândou' na$terile.. dup' care este f'r' tat'. Dup' ce a zis „avem mult de vorbit $i lucruri grele de tâlcuit”. dup' ce a zis despre amândou' na$terile. Iar noi s' ar't'm c' Pavel a vorbit pentru amândou' na$terile. ci „nu crede)i”. S' tâlcuim nu dup' puterea noastr'. Dar cum. Dac' este f'r' de tat'. a spus „f'r' spi)' de neam”. *i cum c' S-a n'scut din Fecioara. *i de-)i va zice )ie ereticul. cum este Fiu $i înc' Unul N'scut? Fiul trebuie s' aib' tat'. Deci. cum S-a n'scut Fiul din Tat'l. spune-i ceea ce a zis Hristos c'tre Nicodim: „Dac' v-am spus cele p'mânte$ti $i nu crede)i. nici sfâr$it al vie)ii. Iar unii mai îng'duitori dintre ace$tia. Iar cum. „F'r' spi)' de neam”.Din osp')ul St'pânului. $i cea de sus $i cea de jos. este necunoscut'. ci. neavând nici început al zilelor. adic' „f'r' spi)' de neam”. ar'tândune. Dac' te-am întrebat de na$terea cea din Fecioara $i nu $tii $i nici a deschide gura nu po)i. S' aud' cei ce iscodesc fiin)a Lui. pe urm' a spus „f'r' spi)' de neam”? Dup' ce a zis „f'r' tat'. *i cu toate c' unii atribuie aceasta. f'r' tat'. De$i nu $tii cum S-a n'scut. cum ve)i crede de v' voi spune cele cere$ti?” (Ioan 3. nici mam' în cer. socotesc aceasta la na$terea cea de sus. Deci pune împrejurul lui zid. nici s' alerge în labirintul silogismelor. cum vom îndr'zni s' cercet'm pe cea de sus? Dac' pridvoarele Bisericii sunt atât de m're)e $i pricinuitoare de fric' sfânt'. *i dac' na$terea de jos fiind neîn)eleas'. *i nici aici nu în)eleg chipul na$terii. El nu va putea s'-)i spun' chipul na$terii. $tiu. „Dac' v-am spus cele p'mânte$ti $i nu crede)i”. Oare nu s-au tulburat auzurile voastre. Ei ne pricinuiesc tulbur'ri. înconjoar'-l $i nu-l l'sa s' sar'. dar m'rturise$te c' S-a n'scut. Nu-i da timp $i ie$iri. a$a f' $i tu la Tat'l. de$i nem'rginit este noianul proorociilor $i mari sunt adâncimile. nu cu mâna. dup' cea de sus. Cum c' nu i-a lipsit de înv')'tura cea pentru Melhisedec. #ine-l. de a fi iscodit cerul $i nu pe St'pânul cerului. $tiu. ci caut' silogisme. cum îndr'zne$ti s' cercetezi cerul? Ci o. apoi $i împ'ratul Salemului. f'r' mam'”. a spus: „C'ci acest Melhisedec. cu toate c' va încerca de nenum'rate ori. Dar Fiul lui Dumnezeu este $i f'r' tat' $i f'r' mam'. s' crezi c' este f'r' spi)' de neam. 12). Cea de sus este înfrico$at'. f'r' mam'? Cred c' da. iar cea de jos tainic'. 2-3). Întreab'-l: Cum S-a n'scut din Fecioar'? *i nu te dep'rta de aceast' întrebare. na$terii celei de sus. Dac' cele p'mânte$ti au nevoie de 20 . auzind despre un om c' este f'r' tat'. s' îndr'znim a intra în mare. Nu numai dup' na$terea de sus în care este f'r' mam'. La fel s' facem $i noi. ci dup' darul cel dat de sus. *i precum na$terea din Fecioar'. #ine-l $i sugrum'-l. ci cu cuvântul. din toate p'r)ile. dar nu sunt de acord pentru cea de jos. asem'nat fiind Fiului lui Dumnezeu. a s'turat pofta lor. iar f'r' de mam'. trage-i mintea la p'mânt $i zi c'tre el: Coboar'-te din cer $i dovede$te-mi cum S-a n'scut din Fecioar' $i dup' aceea întreab'-l despre acela. Iar dac' el nu se astâmp'r'. f'r' spi)' de neam. ascult' cele ce urmeaz'. dup' puterea noastr'. adic' împ'ratul p'cii. r'mâne preot pururea” (Evrei 7.

c' va c'dea Ierusalimul $i va fi c'lcat de to)i. Deci ca iudeii s' nu omoare pe cei ce prooroceau. 10). cea duhovniceasc'. Deci. cu robie f'r' sfâr$it $i neschimbat'. cea negr'it' $i care covâr$e$te toat' mintea. to)i aceia au fost robi. Comparându-le cu na$terea cea de sus. Le-a numit tainele p'mânte$ti. Iar Hristos zice: „Ierusalime. 21 . s-a dovedit din multe m'rturii.. Cel Nou îns' este mult mai luminat $i mai u$or. ci $i altele multe ca acestea. întorcându-se de la Cel ce a venit s' ierte p'catele. Despre acestea marele Ilie strig': „Jertfelnicele Tale le-au surpat $i pe proorocii T'i iau ucis. Ad'uga)i la sângele robilor $i Sângele St'pânului. 15). Deci dac' este cu neputin)' f'r' credin)' a $ti cum m' nasc a doua oar' din ap'. însemnând în c'r)ile lor nenum'rate pricini vrednice de jale. popor care de-a pururi însetat de sângele proorocilor. ci pentru c' se s'vâr$esc pe p'mânt. Dar poate $i din cei ce nu ne sunt prieteni sunt mul)i de fa)'. Hristos a vorbit cu Nicodim despre o na$tere mult mai de jos. ei au ascuns prevestirile lor sub ascunz'toarea tâlcuirii. (I Împ. cum c' vor fi sco$i din cinstea avut' $i noi le vor lua locul. c' Ierusalimul va fi robit dup' venirea lui Hristos. a zis c'. v'rsând mult întuneric asupra lucrurilor viitoare. *i iar'$i Hristos adaug': „P'rin)ii vo$tri au omorât pe prooroci. 29. l'sând cuvântul cel pentru Melhisedec pentru alt' zi. întrebuin)ând cuget'ri omene$ti va cere dovezi ale na$terii celei de sus a Unuia-N'scut? Deci cum Cel Unul-N'scut. De aceea a zis Hristos.mâinile voastre sunt pline de sânge” (Isaia 1. Faptul c' sunt v'rs'tori de sânge $i spurca)i. $i-i va ierta $i pe ei. Vezi c' $i St'pânul $i slugile m'rturisesc c' au fost uciga$i? Dar ce înseamn': „împlini)i m'sura parin)ilor vo$tri”? Omorâ)i-M' $i pe Mine. îns'$i aceia s' înve)e $i s' ni se fac' $i ei prieteni.. c' toate ale lor se vor lua de la ei $i proorociile. 37). Ierusalime. întrecând m'sura p'rin)ilor vo$tri. 30. aveau n'dejde de mântuire prin Mielul lui Dumnezeu. iar voi zidi)i mormintele lor. despre na$terea de-a doua. despre împ'r')ia cerurilor $i învierea trupurilor. sunt cu adev'rat p'mânte$ti. atunci au întrecut m'sura. iar iudeii se vor risipi în toat' lumea $i nu vor mai avea petrecerea cea dintâi. A$ez'mântul cel vechi $i cu anevoie se în)eleg c'r)ile lui. Am zis c' de ar fi auzit iudeii despre r'ut')ile cele ce aveau s'-i ajung'. avându-$i mâinile deprinse la junghierea sfin)ilor. cu mult mai mult cele cere$ti. Dar $i aceasta. *i de unde este ar'tat aceasta? Va trebui s' dam socoteal' de cele vorbite. De unde se dovede$te aceasta? Întâi din obiceiurile lor. care omori pe prooroci $i cu pietre ucizi pe cei trimi$i la tine”. nu pentru c' sunt p'mânte$ti. despre botez. despre bun't')ile cele negr'ite. dac' ar fi auzit acestea luminat de la prooroci. Dar poate va zice cineva: Pentru care pricin' s-au scris acestea a$a? A$ez'mântul cel nou ar trebui s' fie mai neîn)eles. c' erau turba)i $i cu deprinderi de fiare.. Care va ridica p'catul lumii. Dar dup' ce au omorât pe Doctorul $i s-au f'cut oc'râtori ai Jertfelnicului (Crucii). c' se va risipi Templul $i nu se va mai ridica altul. 19. de$i între prieteni le vorbim. s-au lipsit de toat' n'dejdea.. 32).? (Matei 23. c'ci vorbe$te despre lucruri mai mari. *i pe bun' dreptate. care covâr$esc mintea omeneasc'. Acum urmeaz' s' ne întoarcem la ceea ce ne intereseaz' $i s' ne de$tept'm auzul. pân' a nu omorî pe St'pânul. Fiul lui Dumnezeu este f'r' de tat' $i f'r' de mam' $i f'r' de spi)' de neam dup' amândou' na$terile. „a)i întrecut m'sura p'rin)ilor vo$tri”. Cuvintele cele prooroce$ti sunt asemenea cu ghiciturile $i cu mult' greutate se tâlcuiesc. De$i nenum'ra)i oameni au ucis. la tainele prooroce$ti. îndat' i-ar fi omorât. *i nu numai acestea spuneau de mai înainte Proorocii. Isaia prih'nindu-i zice: „. de cât' nebunie va fi plin acela care. iar când $i-au întins mâinile asupra St'pânului. $i jertfele $i Preo)ia $i împ'r')ia. pentru care fapt proorociile sunt neluminate? Ele anun)' multe rele iudeilor.Sfântul Ioan Gur' de Aur credin)'. s-a ar'tat din destul. este în)eleas' numai prin credin)'. (Matei 23.

dar fiindc' numai cele ar'tate înaintea ochilor lor le-a zis. Dar îns' $i a$a. ci l-au pedepsit. încât l-au socotit vânz'tor $i pricinuitor al pierderii cet')ii: „S' se omoare dar omul acela. cum c' El ar fi zis: „Strica)i biserica aceasta $i în trei zile o voi ridica” (Ioan 2. *i cum c' este adev'rat. am ar'tat cu m'rturii de la fericitul Ieremia. Aduce)i-v' aminte de ceea ce v-am f'g'duit. Ceea ce trebuie s' dovedim este c' $i c'r)ile le-ar fi t'iat în buc')ele. c' înve)i pe to)i iudeii cei dintre neamuri s' se despart' de Moise” (Fapte 21. iubitule.. Nazarineanul acesta.. pentru ce l-au ucis cu pietre? Oare nu cu acestea îl învinuia: „L-am auzit spunând cuvinte de hul'. care se refer' la cinstea noastr' a neamurilor $i c'derea lor. l-au aruncat într-o groap' cu noroi. ca m'car a$a s' se fac' mai buni. Vezi ce iubitor de oameni $i purt'tor de grij' este Dumnezeu? Fiindc' iudeii nu sufereau s' aud' cele spuse desp'r)ite câte una. deoarece vedeau cu ochii lor ceea ce avea s' li se întâmple ... Pe *tefan. când Ieremia a zis c' cetatea se va da în mâinile caldeilor . ci în toat' lumea? *i de vi se pare c' n-am spus de ajuns. nu în Babilon. ei nici a$a nu s-au lini$tit $i fiindc' n-au putut s'-l omoare. nemul)umitorii c'tre f'c'torii de bine. pârga mucenicilor. oare n-ar fi sorbit sângele celor ce ar fi zis c'. care v' este ascuns'. Dar nu-i sl'bea. Doar va auzi casa lui Iuda toate relele pe care gândesc s' le fac lor” (Ieremia 36. de la întâiul mucenic *tefan.. fiul lui Iosie. ci îi înt'rea. primejdiile fiind ar'tate. C' zic ei. 11). Vezi c' peste tot stricarea Templului $i schimbarea rânduielii vechi pricinuiau mânia lor? De aceea proorocii ziceau acestea neluminat. împ'ratul lui Iuda. dar care îndat' se va descoperi. ca spunându-le s' le înmul)easc' frica. Omilii Dar de unde este dovedit c' n-ar fi cru)at pe prooroci. s' ascult'm istoria. v' voi aduce o dovad' luminat'. Primejdiile nu erau ascunse. De unde este ar'tat aceasta? Din cele zise de apostolul Iacob c'tre Pavel: „Vezi frate. pentru c' el sl'be$te mâinile oamenilor care se r'zboiesc. $i au în)eles pentru tine. zicând c' Iisus. 19). c' l-ar fi ucis dac' auzeau pe vreun prooroc zicând c' Ierusalimul se va robi vremelnic. Deci care este istoria? Asculta)i! „În anul al patrulea al lui Ioachim. *i cu toate acestea ei porunceau ca s'-l omoare. c' Legea va înceta. cetatea Ierusalimului era atunci în mijlocul cursei. c' A$ez'mântul cel vechi se va schimba? Din cele ce s-au zis din Scripturi. le ridica osârdia $i c'uta s'-i aduc' la Dumnezeu. dac' ar fi în)eles cele scrise în ele. 2021). *i cu toate c' împ'ratul l-a iertat.. zicând: Ia-)i hârtie $i scrie toate cuvintele pe care le-am gr'it c'tre tine asupra Ierusalimului $i asupra lui Iuda $i asupra tuturor neamurilor. 4). voi încerca s' dovedesc dintr-o istorie. Cetatea era oarecând înconjurat' de babiloneni $i mult' oaste sta împrejurul ei. de la Însu$i Hristos $i de la apostolul Pavel. Dar $i pe Pavel voiau s'-l omoare pentru c'-i convingea s'-$i schimbe obiceiurile lor. din zilele lui Iosif $i pân' în ziua aceasta. a$a s-au tulburat. câte mii de iudei sunt care au crezut? *i to)i sunt râvnitori ai Legii. porunce$te proorocului s' le strâng' pe toate. C' ar fi ars $i c'r)ile cele prooroce$ti. spunând acestea? Ai v'zut. cum ar fi putut suferi pe cei ce le prooroceau robia nesfâr$it'? Dac' n-au suferit s' aud' pe Ieremia zicând c' vor merge în Babilon. 1-3). care ca un zid tare $i nebiruit putea s'-i împrejmuiasc'.cu toate c' nu era proorocie. cum ar fi suferit pe prooroci. cum atunci când înc' nu crezuse ar fi suferit s' aud' c' va înceta cândva Legea? Deci cum c' iudeii ar fi omorât pe prooroci dac' ar fi vestit luminat ceva de acest fel. 22 . în loc ca ei s' se schimbe $i prin aceasta s' dep'rteze mânia lui Dumnezeu. c' pentru vestirea altui leg'mânt $i a stric'rii templului. a fost cuvântul Domnului c'tre mine. Dac' credincio$i fiind nu sufereau s' se dep'rteze de Lege. dac' ar fi auzit de la ei c' Ierusalimul se va pr'p'di.Din osp')ul St'pânului. vor fi r'spândi)i. l-au ucis pe *tefan cu pietre? Ascult' cum $i lui Hristos Îi aduc aceia$i vin'. Nu pentru acestea l-au ucis pe pietre? Dac' atunci n-au suferit s' aud'.. când din fapte puteau s' se încredin)eze. va strica locul acesta $i va schimba datinile pe care ni le-a l'sat nou' Moise” (Fapte 7. *i mâinile a tot poporul” (Ieremia 38. Dac' n-au suferit vestea robiei vremelnice. Acest fel de r'spl'tire d'deau ei f'c'torilor de bine.

necru)ând nici cuvintele cele dumnezeie$ti. *i intrând Varuh la c'petenii. ci numai la una se gândea. Dup' ce a scris ucenicul. f'r' acel cuvânt „doar”. Era în temni)' $i nu se dep'rta de proorocie. ar fi spus minciun'. O. l-a silit mai înainte s' cunoasc' ceea ce avea s' fac'. s-a f'cut vânz'tor. ce rele vor veni asupra lor. ca s' nu c'dem din calea care ne st' înainte. Fiul lui Dumnezeu. ci pentru ele acum sunt legat. iar acesta a porunci s' fie p'zit' în casa lui Elisama. Dar ce au f'cut ei? În loc s' mul)umeasc'. *i trimi)ând împ'ratul pe Iudin. Când se întâmplau acestea era vreme de post. a porunci s' fie adus' cartea.c' trebuie s' ne )inem de istorie . neru$inare! Nu cunoa$terea de mai înainte a lui Dumnezeu a fost pricinuitoare a r'ut')ii lui Iuda. Hristos spunând c' el va fi vânz'tor. Deci când vei auzi $i pe Fiul zicând asemenea.pe care gândesc s' le fac lor $i se vor întoarce fiecare din calea sa cea rea”. ca $i cum n-ar $ti. Unii $i pentru Iuda spun asemenea. c'ci eu sunt la închisoare. m'rime de suflet. *i sosind praznicul. feciorul lui Nirie. când vom aduce dezlegarea tainei. S' lu'm aminte la b'rb')ia dreptului $i la filosofia min)ii lui. unul din cei ce sta înaintea lui. Nu pentru c' Hristos a zis mai înainte despre Iuda c' va fi vânz'tor. 4). ci toate le $tie. zicând c'tre Proorocul „doar vor auzi”. este judec'torul cugetelor $i a gândurilor $i Lui toate Îi sunt descoperite. „Cite$te-le $i spune-le toate relele. ca s' nu zic' cineva. „Doar vor auzi relele . ar fi t'iat buc')ele c'r)ile proorocilor. De ar fi zis c' „vor auzi”. *i care a fost întrebarea? C' [de] ar fi în)eles iudeii. $i înc' nu m-a slobozit Dumnezeu din leg'turi $i iar'$i m' trimite la fiarele acelea. Oare Dumnezeu zice „doar”? El nu $tie oare cele ce vor fi? Cel ce $tie toate mai înainte de a fi. nu $tia dac' vor auzi sau nu? El cearc' inimile $i r'runchii. prin ucenicul lui a f'cut-o. Iat' $i Tat'l roste$te asemenea cuvinte. $i aici c' prin cuvintele „nu vor auzi” le-a închis calea poc'in)ei. Dar ce este acesta? #ie )i s-a poruncit de Dumnezeu $i trimi)i pe ucenic? Oare nu cumva te temi? Nu cumva te înfrico$ezi? Dac' )ie î)i este fric'. Auzind Ieremia porunca Domnului a chemat pe Varuh. Nimic de acest fel n-a zis. $i goale înaintea ochilor. Iar împ'ratul sta în casa 23 . a înl'turat acea îndoial'. ci $i ca nu cumva pre$tiin)a lui s' o socoteasc' vreunii ca o piedic' a neascult'rii lor. nici în minte nu $i-a pus. nebunie! O. Nu a zis întru sine: Atâtea rele mi s-au întâmplat pentru îndr'zneala aceasta. Cauza pentru care a citit este: „C' doar vor c'dea înaintea fe)ii Domnului $i se vor întoarce de la calea lor cea rea” (Ieremia 7). pe to)i i-a chemat la Templu. i-a zis: „eu sunt sub paz'”. Ea nu sile$te ca lucrurile s' se întâmple a$a dup' cum mai înainte se $tiu. ca s' s'vâr$easc' porunca Domnului. S' zicem dar pentru care pricin' zice Dumnezeu „doar vor auzi”. de prisos mai trimitea pe proorocul la cei ce nu voiau s' aud'. a citit în auzul tuturor cuvintelor acelea. c' dac' Dumnezeu a zis mai înainte c' vor auzi sau nu. merg $i vestesc împ'ratului cele scrise în carte. pentru aceasta a pus cuvântul cu îndoial'.Sfântul Ioan Gur' de Aur dac' ar fi în)eles toate cele ce ast'zi s-au împlinit. *i spunea Ieremia $i Varuh scria pe hârtie. Deci ca s' nu zic' vreunii. pretutindeni urmeaz' Tat'lui. Acestea s' r'mân' acum. s' scrie din gura lui toate cuvintele Domnului (Ieremia 36. pentru c' acela singur a vrut s' se fac' vânz'tor pentru aceea Hristos a zis mai înainte. C' pr'znuirea trebuia s' se fac' de ob$te. C'ci ei nu voiau s' aud'. O. ci ca s'-i vindece $i s' se fac' mai blânzi. *i nu numai pentru aceasta. c'ci Fiu fiind. cum va îndr'zni ucenicul? Dar nimic dintr-acestea nu p'timea. nenum'rate cuvinte am rostit $i nimic n-am folosit. Dar El nu este ne$tiutor. în acest fel s' cugeti. s' ia aminte. ca ei s' nu socoteasc' c' a venit ca un pârâ$ s'-i prih'neasc'. De ar fi zis adev'rul cum c' „[nu] vor auzi”. C'ci este ar'tat' pricina. *i fiindc' el singur nu putea. Dar s' ne întoarcem la istorie. Aduce)i-v' aminte de ceea ce v-am f'g'duit ca s' nu uita)i întrebarea de la care am pornit. negre$it trebuie ca cele zise s' se fac' întocmai. Dar pentru care pricin' a zis: „doar vor auzi”? Este de folos ca $i voi s' înv')a)i aceasta $i cei ce judec' $i aduc întreb'ri cu privire la Cel Unul-N'scut.

$i se citea. Omilii de iarn'. Dar voiesc s' v' ar't $i mai luminat despre aceasta. De aceea Pavel a numit pe Isaia îndr'zne). le-a t'iat cu cutita$ul $i le-a aruncat pe gr'tarul cel cu foc. era o îndr'zneal' a sufletului curajos. dar a t'iat-o. din cinste $i b'gând pe al)ii în slava ce se cuvenea lor. 2). n-a zis c' dup' ce a citit toat' cartea. ci $i din graiurile lui Pavel. ca proorocii s' spun' luminat toate relele cele ce aveau s' vie peste ei. în$tiin)ându-se de cea nesfâr$it'? *i nu s-a oprit împ'ratul numai aici. Cei ce nu c'utau au aflat. prin locul cel ascuns. pe vasul alegerii. Nu a putut afla pe posesorul c'r)ii. ci numai cele ce s-au întâmplat în vremea lor. prin proorocie.. întemeierea Bisericii. de cele ce v-am f'g'duit. Cu toate c' nu era primejdioas' vestirea aceasta. zicând: „Iar Isaia îndr'zne$te $i zice: Aflatu-M-am celor ce nu M' c'utau pe Mine. *i nu numai c' a t'iat-o. c' Dumnezeu l-a ascuns. ar'tatu-M-am celor ce nu întrebau de Mine. adic' noiembrie. Proorociile vorbesc $i despre r'zboaiele cele de atunci. Dar nu l-a aflat. care acum a luat sfâr$it $i pentru încetarea Legii. iar pe ceilal)i prooroci prin întunecarea min)ii. o ve)i cunoa$te. iar cei ce c'utau n-au nimerit. Dar nu numai de aici ne este ar'tat c' a spus slava $i cinstea neamurilor $i necinstea ce va s' fie iudeilor. pe trâmbi)a cerurilor. Iat' c' nu era f'r' primejdie. de la început. Voi încerca acum s' v' ar't c' numai cele pentru noi sunt neluminate. cu privire la sinagog'. Pe acesta îl aduc martor. C' acesta v'zând pe prooroc c' a zis ceva despre bun't')ile noastre $i relele acelora. zis-am: iat' sunt. Înc' nu a)i aflat toat' tulburarea lui. *i cine poate sc'pa de primejdii între judec'torii vr'jma$i? De aceea Pavel a spus: „Isaia îndr'zne$te $i zice”. s-a s'lb'ticit. a rupt-o $i a aruncat-o în foc. ci îndat'. încetarea Legii. de prisos s-ar fi spus celor de atunci. c' de erau s' fie toate neluminate. despre boli $i foamete. 11. cei ce nu au auzit au crezut. negre$it c' ar fi def'imat24 . pe care ei nu trebuiau s' le $tie de atunci.Din osp')ul St'pânului. „*i gr'tar cu foc era înaintea lui” (Ieremia 36. cel cu mare glas. ci a trimis ca s' caute pretutindeni pe proorocul. cel ce gr'ie$te de sus. ci a $i aruncat-o în foc. cum ar fi putut s' rabde. *i dup' ce citi Iudin trei foi. s-a sp'imântat $i sa minunat de îndr'zneala lui. C'ci dac' ar fi cunoscut de atunci c' Legea este vremelnic'.. iar cei ce au auzit L-au r'stignit.pentru c' v-am logodit unui b'rbat. S-a zis în Scripturi despre iudei $i despre neamuri neluminate. *i aduc martor pe Pavel. Pe el p'zindu-l. Aduce)i-v' aminte rogu-v'. care zice ar'tat c' nu toate proorociile din Scriptura cea veche s-au spus acoperit. Nu a a$teptat s-o termine de citit. Vede)i cum nimic nu las' Dumnezeiasca Scriptur'? S-a adus cartea cea plin' de nenum'rate rele. ca s' v' pun înaintea lui Hristos” (II Cor. Acestea nu voiau s' le $tie aceia. sco)ându-i. la neamul care n-a chemat numele Meu” (Romani 10. 20). To)i cei ce auzeau îl tr'geau ca pe un vinovat la judecat'. *i dac' despre robia vremelnic' nu au suferit s' aud'. ci numai unele. ca nici o r'm'$i)' s' nu r'mâie din ea. ci dup' ce a citit trei foi a f'cut aceasta numai. $i cu adev'rat mare îndr'zneal' era a sta în mijlocul celor r'zvr'ti)i $i a-i mustra f'r' cru)are. ca iudeii s' nu în)eleag' mai înainte de vreme despre cele gr'ite. c' era luna a noua. Pentru ce se aminte$te $i aceasta? Vei în)elege luminat din cele ce urmeaz'. Ai v'zut c' nici c'r)ile nu le cru)au? Cum nu s-au sfiit nici de cuvintele cele dumnezeie$ti? *i le-a t'iat pentru c' vesteau robia Ierusalimului. pe cel ce a adus mireas' lui Hristos. pân' ce s-a sfâr$it sfâr$it toat' cartea. Dar spun $i cele ce s-au împlinit ast'zi. de ce a zis Pavel: „Iar Isaia îndr'zne$te a zice: Aflatu-M-am celor ce nu m' c'utau pe Mine”? Pentru c' aceasta este mare durere pentru iudei. dac' ve)i lua aminte cu deadinsul la povestire. „. Neaflând pe proorocul $i-au slobozit mânia asupra cuvintelor. 22). lep'darea sinagogii. fecioar' curat'. ce nu ar fi f'cut cu cel însufle)it care a scris acestea? *i precum fiarele cele cumplite î$i vars' toat' mânia lor asupra vreunei haine a celui ce le-a b'tut a$a a f'cut $i împ'ratul. Scriptura. Deci dac' cel ce a$a se r'zboia cu cele neînsufle)ite.

C' de nu ar fi avut Legea slav' neapropiat'. 25 . ci erau întunecoase numai p'r)ile acelea prin care puteau în)elege c' prin Hristos se desfiin)eaz'. care î$i punea un v'l pe fa)a sa. c' prin Hristos se desfiin)eaz'. c'ci el se desfiin)eaz' prin Hristos” (II Cor. *i te pov')uie$te când se va ar'ta c' se desfiin)eaz'. noi lucr'm cu mult' îndr'zneal'. cum vor putea suferi s' vad' Dumnezeirea? *i nu numai aceasta închipuie acoper'mântul acela. C'ci dac' vor zice: Pentru care pricin' Hristos n-a venit numai cu Dumnezeirea. 3. Iar dac' acest lucru este al Darului. 13-14). a$a s-a întâmplat $i la Lege. care a dat Legea. ca singur' vorbitoare despre sine. $i nu ca Moise. Precum atunci nu-i era d'un'toare lui Moise. *i nu partea aceea a Legii era neluminat' care ne folosea pe noi în via)a $i petrecerea noastr'. nu mai prive$te la Lege prin perdea. iar lui îi era slav' mare având acest fel de perdea pe fa)a sa. de nevoie este s' o lumineze. neridicându-se. ca s' se prind' în socotelile lor. ci a$a cum p'timeau iudeii privind fa)a lui Moise. C'ci precum atunci nu vedeau slava fe)ii puitorului de lege din pricina acelei perdele ce era pus' pe fa)a lui. considerând c' aceasta este clevetire. Moise dup' ce a primit lespezile din munte $i se cobora. aceasta arat' c' Legea este sublim'. Acest lucru s-a f'cut ca puitorul de lege pe deoparte s' fie vrednic de credin)' pentru cei ce vor primi Legea adus' de el. o slav' negr'it' $i minunat' a str'lucit din sfânta lui fa)'. *i auzind c' Legea are acoper'mânt $i se stric'. c'ci pân' în ziua de azi la citirea Vechiului Testament.Sfântul Ioan Gur' de Aur o. c'ci el se desfiin)eaz' în Hristos”. Dar dimpotriv'. iar când se întorcea c'tre Dumnezeu $i-l lua. ci iudeilor. ci numai partea aceasta. Prin acest adaus a îndreptat aceast' p'rere.. care ni le arat' luminat pe amândou': „Având deci o astfel de n'dejde. c' întru Hristos se desfiin)eaz'”. ca nu cumva auzind c' Legea Veche va r'mâne acoperit'. arat' neluminarea ei.. Iar slav' a Legii este a înv')a c' întru Hristos se va desfiin)a. De aceea. C'ci zicând c' r'mâne acoperit' la citirea Legii Vechi. ci numai timpul l-a spus acoperit. iar pe de alta s' se arate de mai înainte închipuirea adev'rului întrup'rii lui Hristos. Adic' nu s-a descoperit c' întru Hristos se va desfiin)a. c'ci ea se desfiin)eaz' prin Hristos”. $i când a venit Hristos a stricat-o $i a incitat întru El. Aceast' întâmplare este valabil' $i împotriva ereticilor. Ai v'zut care este slava Legii? *i slava ei cea adev'rat' este s' te pov'tuiasc' la Hristos. *i când vorbea cu poporul avea acel acoper'mânt. încât nimeni din cei de rând nu putea s' se apropie $i s' vorbeasc' cu el. Marele Pavel ar'tând aceasta. Pavel nu trebuia s' înve)e c' slava ei este aceea ce a putut s' înve)e pe cei ce se apropie de ea. nu trebuia s' se ridice acoper'mântul ei. a adus. Dar min)ile lor s-au învârto$at. a spus: „. Dar poate nu este clar ceea ce s-a spus. c'ci a$a de prisos ar fi fost dat'. Pentru c' dac' iudeii n-au putut suferi s' vad' slava slugii. „neridicându-se (nedescoperindu-se). încât de aici s' ia toate temeiurile $i pricinile credin)ei întru Hristos. s' socote$ti c' toat' este neluminat' $i ascuns'. Deci când zice c' r'mâne acoperit' la citirea Legii Vechi. p'timesc $i acum cu privire la Lege. C'ci socotind c' cele ce s-au zis sunt def'im'toare Legii $i-au însu$it acest loc al epistolei. ne arat' partea cea neluminat' din Lege. ci S-a îmbr'cat în trup? de mai înainte s' primeasc' r'spunsul prin fa)a slugii Lui.neridicându-se. ci trebuia s' r'mân' $i dup' Dar întunecat'. nu ar fi avut trebuin)' de acoper'mânt. au l'sat în)elesul literal. *i ca poporul s' nu fie totdeauna departe de el $i-a pus un acoper'mânt pe fa)a sa. *i cum c' nu toat' proorocia era acoperit'. ci vede toat' slava ei. aducându-v' aminte de istoria aceasta. iar când zice: „neridicându-se. r'mâne acela$i v'l. *i de era Legea rea. ascult' pe Pavel. adic' s' fac' mai str'b't'tori cu privirea pe cei ce se apropie de în)elegerea Legii. a$a nici acum nu pot vedea slava Legii. *i nu s-a descoperit celor ce nu s-au apropiat de credin)'. Deci partea aceasta a Legii care zice c' se va desfiin)a prin Hristos era neluminat'. dând posibilitatea iudeilor s' se apropie de el. Iat' cum de aici s-a f'cut ereticilor o ran' primejdioas'. Aceasta a fost lucrarea în)elepciunii lui Dumnezeu. C'ci cel ce s-a apropiat de credin)' $i a dobândit darul Sfântului Duh. ca fiii lui Israil s' nu vad' sfâr$itul str'lucirii celei trec'toare. C'ci dac' Legea era potrivnic' lui Hristos $i nu era dat' de El.

care aduc ru$ine. Iar aceast' fal' cu averile de c'r)i este a mândriei iudaice$ti. sau a cercetat Scriptura? Nimeni nu poate zice c' a f'cut a$a. Iar nou' nu a$a. diavolul nu va îndr'zni s' se apropie. $i cei ce le practic' se pot încununa. nu ai fi socotit c' acest lucru este o cinste mare? Iar aici $ezând împreun' cu Împ'ratul îngerilor $i v'zând pe diavolul apucat de la spate. C' vei vedea în ea $i 1 Adic' asupra sufletului cititorului. Dar voiesc ca în)elegerile $i cuvintele din ele s' le purt'm în mintea noastr'. $i de aceea nu le dobândesc pentru folos. spune)i-mi. *i ce este mai dulce. le vom asculta cu mult' osârdie. Dar $i ace$tia sunt ca $i cei ce nu le au. C'ci de vom $ti $i de vom în)elege cele ce se citesc. $i s' nu fim nep's'tori nici despre dogme. cine dintre voi mergând acas'. *i dac' cuvintele cele de ocar' întineaz' $i cheam' pe draci. iar nu pentru citire. a luat în mân' o carte cre$tineasc' $i a citit cele ce se afl' în ea. c'ci le leag' $i le pun prin l'zi. ci pentru fal'. Deci s' cânt'm întru noi în$ine $i s' preg'tim doctoriile cele din ele pentru patimile cele suflete$ti. va putea cu mult' lesnire s'-i treac' $i s'-i trimit' (la Dar) pe cei ce în)eleg cele ale lui Hristos. nici se va apropia. adic' a avea poruncile a$ezate numai în litere. ar'tat este c' citirea cea duhovniceasc' sfin)e$te $i atrage darul asupra Duhului1. neamurile. Atât de mare este mul)imea slavei de$arte. sau la foarte pu)ini. iar aceasta cu îngerii $i cu St'pânul îngerilor. Totdeauna voi zice acestea $i nu voi înceta a le zice. Deci sfin)este-)i sufletul. iar Acesta luându-i îi aduce la vârful cel prea înalt. sau r'zboindu-se om cu diavolul $i împotrivindu-se trup cu putere netrupeasc' $i biruind? La aceste lupte s' privim. Care iconomise$te toate la vremea cea cuviincioas' $i lucreaz' în multe chipuri mântuirea noastr'. Ci oscioare de jos $i table vom g'si la mul)i. cu mult mai mult nu se va atinge. nici despre celelalte în)elegeri ale Scripturilor. ci ca s' le scriem $i pe inimi. Omilii Ce semn mai mare al înrudirii Legii cu Darul va cere cineva. ca a$a s' se cur')easc' primind în)elegerea literelor. iar nu la acelea. sau cu împ'ra)ii $i s'-i prive$ti $i s' te îndulce$ti de acea privire. C'ci. dac' o vezi. ci sf'tuind $i dorind mult de aceasta. sfin)e$te-$i trupul avându-le totdeauna în inim' $i pe limb'. *i toate acestea nu arat' nici pe Hristos împotrivitor Legii. care se sile$te mult s' biruiasc' dar nu poate. încât pe nici unul nu-l aud l'udându-se c' $tie cele ce sunt în ea. *i spune-mi. C'ci lupta aceea se duce cu dracii. ci c' are carte scris' cu litere de aur. *i zic aceasta nu oprind a agonisi c'r)i. cu atât mai mult î)i voi ar'ta c' mai mult' dulcea)' este aici. *i care este folosul. nici diavol. spune-mi? Sau ce este mai minunat? A vedea luptându-se om cu om. cînd Hristos va deschide ochii celor ce se apropie de El.Din osp')ul St'pânului. ca s' poat' vedea $i în)elege înv')'tura Legii? *i facându-se ar'tat' $i cunoscut' aceasta (Legea). s' nu alergi la acest fel de priveli$te? Poate vei zice: Dar cum se poate aceasta? Se poate dac' vei lua cartea sfânt' în mâini. Iar pentru toate acestea s' mul)umim Iubitorului de oameni Dumnezeu. *i dac' de casa aceea în care se afl' Evanghelia. ci dimpotriv'. iar cei ce vin aici s' nu în)eleag' nimic din cele ce se fac aici. de )i-ar fi fost cu putin)' s' stai cu dreg'torii. nici m'car s' $tie num'rul c'r)ilor? Iar dac' pe acelea le înve)i pentru dulcea)a cunoa$terii. *i toat' osârdia lor este pentru membrane sub)iri $i litere frumoase. Scripturile sunt cânt'ri dumnezeie$ti. c'rora a le urma este lucru cuvios $i folositor. c'ci pentru aceasta s-au def'imat toate. nici pe Lege lupt'toare împotriva lui Hristos. 26 . *i cum nu este necuviincios ca cei ce stau în târg s' $tie numele. ora$ele $i lucr'rile judec'torilor $i a vizitiilor. înc' s' arate bun'tatea sau r'utatea cailor. nici p'catul de sufletul acela ce poart' cuvintele Evangheliei. spune-mi? C'ci nu pentru aceasta s-au dat cele scrise. aceea face cale la credin)a în Hristos. ci din început ni s-a dat Legea scris' pe lespezile inimii cei de carne. iar c'r)i nic'ieri. ca s' le avem în c'r)i. *i s' ar't'm petrecerea noastr' cea dup' putin)' vrednic' de iubirea Lui de oameni $i de atâta purtare de grij'.

Cele ce se fac afar' sunt s'rb'tori ale dracilor. iar nu voi care totdeauna asculta)i $i totdeauna sunte)i neascult'tori. Ci s' nu fie ca voi totdeauna s' fi)i prih'ni)i cu acestea. mie nu-mi este cu lene. cu mult mai mult a merge la s'rb'toarea sataniceasc'. eu ar fi trebuit s' m' îngreuiez. nu priveli$ti ale oamenilor. cu darul $i cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos. *i de ar fi trebuit s' urmeze îngreuiere. *i nu voi înceta a zice $i a v' sup'ra cu acestea. Deci nu v' îngreuna)i de sf'tuire. cu Care Tat'lui $i Sfântului Duh se cuvine slav' în vecii vecilor. 27 . s' v' învrednici)i de privirea cea duhovniceasc' $i s' v' desf'ta)i de slava ceea ce o s' fie. *i privindu-le te vei înv')a $i tu s' te lup)i astfel $i te vei izb'vi de draci. pân' când voi vedea întoarcerea voastr'. care zic de multe ori $i nu sunt ascultat. Amin.Sfântul Ioan Gur' de Aur luptele $i alerg'rile cele îndelungate $i apuc'turile aceluia $i me$te$ugul dreptului. C'ci dac' nu este slobod a intra în capi$tea idolilor. c'ci gr'indu-le. iar vou' de folos. ci izb'vindu-v' de ru$ine.

adic' neluminarea ei. Iar dac' la acest pescuit mul)imea de pe$te prins mângâie neiscusin)a vân'torilor. la iubirea de oameni a lui Dumnezeu $i cum c' nu se cuvine a ne învinui unii pe al)ii V'carul când î$i vede cireada de boi gras' $i vioaie. Omilii CUVÂNT La neluminarea scripturii celei vechi. ca s' vi se fac' mai luminat' tâlcuirea. alergând din toate p'r)ile.Din osp')ul St'pânului. Am ar'tat c' precum Moise. se bucur'. ci merge)i mai în'untru. nu pentru iscusin)a noastr'. Îndeajuns ne-a osp'tat mai înainte limba aceea ce vars' aur l'murit $i curat $i are în gur' izvoare de miere. Dar nici v'carul nu se bucur' atât pentru boi. Dar acoper'mântul nu învinuie$te pe puitorul de lege. fiindc' ei nu puteau îns' s' priceap' înv')'turile cele des'vâr$ite $i pline de filosofie despre Hristos $i despre Scriptura cea Nou'. dar voi face)i dimpotriv'. iar când se întorcea c'tre Domnul $i-l lua. care zice: „La citirea Vechiului Testament r'mâne acela$i voal. Zic adic' limba fericitului Pavel. ci pentru pofta voastr'. nici prih'ne$te Legea. fiindc' atunci lungimea înv')'turii ne-a împins $i nu ne-a l'sat s' ajungem la sfâr$it. fiindc' mul)imea pe$tilor acoper' neiscusin)a lor. La fel $i Legea. $i fiecare împinge $i înghesuie$te pe aproapele. ci pentru c' evreii nu puteau suferi slava fe)ii lui. f'cându-le acelora pogor'mânt. avea acoper'mânt. va primi rodire mult'. Aceasta se întâmpl' $i la vânarea de pe$ti. Dar devreme ce ca ni$te iubitori de filosofie cuviincioas'. 28 . care toate se p'strau în Scriptura cea Veche ca într-o vistierie. nici pe cele ale mele nu le lep'da)i. de nevoie este ca s' odr'sleasc' degrab spicul cel bogat $i copt al ascult'rii. Moise nu avea acoper'mântul pentru sine. de$i sunt lipsit $i s'rac. Pentru aceasta m-am ridicat cu osârdie s' v' pl'tesc datoria ce v-am fag'duit-o mai înainte. de$i semin)ele înv')'turii vor fi pu)ine. 3. 14). fiindc' în)elepciunea celor ce ascult' ascunde s'r'cia celui ce vorbe$te. *i precum dac' va ara cineva într-o )arin' bun'. puitorul de lege avea acoper'mânt. c'ci el se desfiin)eaz' prin Hristos” (II Cor. silindu-se ca el mai întâi s' sar' $i s' cad' în mreaj'. Se bucur' $i lucr'torul de p'mânt când î$i vede holdele bogate. cu mult mai mult la aceast' vânare duhovniceasc' se va petrece astfel. lesne dobândesc vânatul. neridicându-se. ci precum v' minuna)i cu adev'rat de cele înalte $i covâr$itoare. nu numai c' nu s'ri)i $i fugi)i. care mai bine zis covâr$e$te dulcea)a fagurului de miere prin dulcea)a înv')'turii celei duhovnice$ti. Când m' vede)i m' asculta)i $i întinzând mreaja înv')'turii. ci vina este a neputin)ei celor ce o auzeau. iar nou' p'strându-ne toat' bog')ia. Am c'utat atunci s' l'muresc pentru care pricin' Scriptura cea Veche este mai neluminat' decât cea Nou'. îndat' se întorc $i fug. nici lucr'torul de p'mânt pentru holde. a$a $i cel ce va sem'na în sufletele ascult'toare $i pline de evlavie. C'ci pe$tii aceia când vor vedea mrejele întinse. De$i pescarii vor fi neiscusi)i. Care era acea datorie? De nevoie este s' v' aduc aminte de începutul împrumutului. dar aruncând mrejele la vreun sân care s' aib' pe$ti mul)i. dar seceri$ul va fi bogat. Poate v' aduce)i aminte! *i am zis atunci c' o cauz' a fost s'lb'ticia celor ce auzeau $i am adus martor pe Pavel. Pentru aceea niciodat' nu am tras mreaja goal'. primi)i dar $i cuvintele prostimii mele. a$a $i Legea are acoper'mânt. C'ci atunci când s'mân)a bunei credin)e se seam'n' în atâta mul)ime $i felurime de urechi. precum m' bucur $i m' veselesc eu acum v'zând aceast' arie bun' plin' de aceste m'nunchiuri duhovnice$ti.

dac' nu erau luminate? Pentru ca celor de pe urm' s' se fac' folositoare. pe care El le-a s'vâr$it. Aceasta este o proorocie. nici învierea cea de-a treia zi. nu numai prin apostoli. a deschis atunci prin t'lm'cire proorociile care mai înainte erau închise din pricina necunoa$terii limbii. fiind de nevoie $i foarte de folos. dar nu erau luminate. 19). care s'-i îndemne. s-au luminat. nici ar'tate mai înainte de venirea Aceluia pentru Care mai înainte se vorbea. Iar toate acestea nu erau un lucru mic. v'zând acoper'mântul pus deasupra $i altceva este a afla cele ce se vorbesc dar cu osteneal' se în)eleg. ci a spune de mai înainte cele ce vor s' fie. traducând din alt' limb'. Dar poate va zice cineva: Pentru care pricin' s-au spus acestea atunci. zicea Hristos c'tre iudei. de nevoie este s' ne dep'rt'm de la aceasta $i s' spunem altceva. în vremea lui Ptolomeu împ'ratul egiptenilor. Deci care este pricina cea de-a doua pentru care Scriptura cea Veche este mai grea decât cea Nou'? Scriptura cea Veche nu o avem scris' în limba noastr' de aici. La început s-a scris în limba evreiasc'. Când se t'lm'ce$te ceva dintr-o limb' în alta se face cu mult' greutate. s' se ridice acoper'mântul. „Strica)i biserica aceasta” (Ioan 2. pe care prin multe m'rturii am ar'tat-o în cuvântul de mai înainte. Atunci dar pentru care pricin' se spunea de mai înainte? Pentru ca în vremea când va veni Hristos acestea s' le fie ca ni$te înv')'tori. nu este un lucru de mirare. *i proorocia când se spune întunecat. ca to)i 29 . p'cat nu ar avea” (Ioan 15. *i fiindc' atunci se gr'ia întunecat iar lucrurile erau neluminate. ca s' nu-i atrag' la credin)'. *i fiindc' cei ce necinsteau Templu cu negustoria lor L-au întrebat: „Ce semn ne ar')i c' faci acestea?”. totu$i când s-au împlinit. ar'tat este c' pentru neluminarea celor gr'ite n-au avut p'cat. în timp ce celelalte neamuri nu luau aminte la ea $i nici nu puteau. De ce nu ar avea p'cat? C'ci le-a vorbit prin proorocii. *i atunci au crezut în cele scrise $i cuvântului pe care l-a zis Iisus. *i nici nu se cerea lor credin)' în Hristos mai înainte de venirea Lui.Sfântul Ioan Gur' de Aur Ca în vremea când va veni Hristos $i ne vom întoarce c'tre El. Iar a nu $ti iudeii acestea. nici de curând spuse. Dar voind s' vin' Hristos $i s' cheme toat' lumea la Sine. C'ci înc' nu s-a împlinit Crucea. Deci din pricina aceasta s-a f'cut greoaie priceperea din Scriptura cea Veche. ar fi avut p'cat. Dar devreme ce nu au avut p'cat. ci s-a alc'tuit într-o limb' $i în alta se cite$te la noi. adic' a nu vesti lucrurile cele de fa)'. zicând: „De n-a$ fi venit $i nu le-a$ fi vorbit. Nici Ucenicii Lui n-au în)eles. ci $i mai greu de în)eles ne face Scriptura cea Veche. $i s' cunoasc' c' cele ce se petrec acum nu sunt scorniri noi. Aceasta v' voi face ar'tat de la Ucenicii Domnului. se face mai luminat' dup' s'vâr$irea lucrurilor. cele ce au fost gr'ite. Vede)i deci la cât' vrednicie ne-a adus venirea lui Hristos. 22). Altceva este a nu $ti nimic din cele ce se afl' în'untru. Dar El vorbea despre biserica trupului S'u. totu$i este întunecat' $i a$teapt' împlinirea lucrurilor ca s' se lumineze. care nu numai c' este neluminat' $i necunoscut' nou'. ci vechi. iar noi am luat-o din limba elineasc'. care ne-a suit la rânduiala lui Moise. Aceasta o $tiu cu dinadinsul cei ce cunosc multe limba cum c'. Deci o pricin' este aceasta a nelumin'rii. *i aceasta este o vrednicie a proorociei. El le-a r'spuns: „Strica)i Biserica aceasta $i în trei zile o voi ridica”. *i ca s' cunoa$te)i c' proorocia de$i se spune cu mult' vreme mai înainte. nici stricarea bisericii. a r'mas în limba evreiasc'. pân' ce a înviat din mor)i. Le-a vorbit de mai înainte într-adev'r. ascult'-L pe El Însu$i. ci $i prin prooroci. Deci ca nu iar'$i s' v' sup'r'm repetând acelea$i cuvinte. cu toate c' mai înainte este întunecat'. nu este cu putin)' s' redai toat' în)elegerea ei fireasc'. s-a tradus Scriptura cea Veche în limba elineasc'. Cu trei sute de ani mai înainte de venirea lui Hristos. Iar de ar fi fost luminate $i ar'tate $i mai înainte de venirea Lui. Vezi c' Proorocia a avut trebuin)' de împlinirea celor zise ca s' se fac' luminat'? *i cum c' iudeii nu aveau nici o vin' c' nu în)elegeau proorociile despre Hristos mai înainte de venirea lui? C' prin venirea Lui toate trebuiau s' se fac' ar'tate $i luminate. *i vezi cum s-a ar'tat am'nun)it $i îndr'zneala acelora $i puterea Sa? Dar ei nu $tiu cele gr'ite. c'ci $i aceia ne pov')uiesc la credin)a $i cuno$tin)a lui Hristos. Cât timp ea a vorbit numai pentru neamul evreilor. c'ci de mul)i ani se propov'duia.

5). de unde ar fi $tiut-o sirianul. s' fie destul' pentru dezlegarea învinuirilor. prin ele. care totdeauna am fost nemul)umitori fa)' de F'c'torul de bine. dac' nu i-ar fi dat ca dasc'l pe proorocul cel luat de la iudei? *i dac' atunci când a intrat Pavel în Atena (Fapte 17). spre Dânsul neamurile vor n'd'jdui” (11. De aceea am adus aici mai multe nedumeriri ca r'spunsurile s' se fac' mai str'lucite. numai eu. vei zice? Pentru c' ne-am ar'tat nevrednici de aceast' limb'. ci $i glasul mi l-a luat. glasul oprindu-m' de petrecerea împreun' cu ei. dar m-a scos din el. ca acestea s' nu r'mân' ne$tiute de neamurile cele de pe urm'. *i cum ar fi putut apostolii întoarce pe iudeu. ca s' m' întorc de la cei de un neam $i o semin)ie cu mine ca de la ni$te s'lbatici. în'l)area. cu mult mai mult avea trebuin)' de ajutorul cel de la prooroci când vorbea cu iudeii. boul r'cne$te. la împ'ratul proorocilor $i s' se închine Unuia-N'scut. oile zbiar'. M-a pedepsit cu moarte. dar am fost isbândit cu sudoare $i cu osteneal'. ce se afl' în Scriptura cea Nou'. 2. pentru care pricin' mi le-a mai dat din început? Voi)i ca de la însu$i acest cuvânt s' aduc r'spunsul. Firea femeiasc' a fost pedepsit' supunând-o la chinuri $i dureri. pân' ce voi pune pe vr'jma$ii t'i a$ternut picioarelor tale” (Ps. $i cele ce se îmblânzesc $i cele ce nu se îmblânzesc au r'mas fiecare cu glasul ce li s-a dat de la început. *i David iar'$i zice: „Suitu-S-a Dumnezeu întru strigare. P'mântul mi le d'dea pe toate nesem'nate $i neplug'rite. a$a nu $i-a deschis gura Sa” (53. C'ci iat' a crezut $i cel din neamuri. încât numai vorbirea împotriv' a celui ce se împotrive$te. o omule! C'ci precum este o fire a oamenilor. învierea. a vorbit de mai înainte Scriptura cea Veche. La început nu era nici un om ca s' vorbeasc' o alt' limb': nu era indian. Pentru aceasta mai înainte de vremea venirii lui Hristos s-au t'lm'cit toate. nici scit. zisa lui David: „Cere de la Mine $i-)i voi da )ie neamurile mo$tenirea ta $i biruin)a ta marginile p'mântului” (Ps. Omilii cei din neamuri. ca s' nu-l învinuiasc' c' bag' lucruri noi $i str'ine în auzurile lor. lupul url'. nici trac. calul necheaz'. *i ca s' nu r'mân' ele necunoscute de puterea proorociilor. Fiul lui Dumnezeu. sau macedoneanul. f'cându-le folositoare nu numai celor din neamuri. s' poat' veni. a avut trebuin)' de inscrip)ia cea scris' deasupra capi$tei. $ederea cea de-a dreapta Tat'lui $i a Doua lui Venire $i despre toate acestea. dar i-a poruncit s' r'sar' m'r'cini $i ciulini. lipsindu-m' de aceast' cinste. 1). 46. *i iar'$i: „Zis-a Domnul Domnului meu: *ezi de-a dreapta mea. balaurul $uier'. Ce zici? Nevrednici ne-am ar'tat de aceast' limb'? Dobitoacele au glasul lor. $i m-a întors iar'$i în el. 9). *i poate vei zice: De ce nu este numai o limb'. de la aceast' gr'ire f'r' rost? C'ci atâta de mult' este mul)imea $i t'ria ap'r'rilor celor ale lui Dumnezeu. n'd'jduind c'-i va birui mai lesne prin armele lor. lucru ce s-a $i întâmplat. *i toate acestea s-au zis ar'tând Patima. c'ci am fi fost izb'vi)i de orice greutate? O limb' a fost de demult. 10). st'pânul lor. ci to)i vorbeau aceea$i limb'. Nu erau de ajuns acestea spre chinuire. ca s' fac' înv')'tur' c'tre atenieni. taurul muge$te. ca apa mult' care acoper' m'rile” (11. fiecare din ele $i-au p'strat glasul lor $i numai eu singur m-am lipsit de glasul meu? Dobitoacele $i cele s'lbatice $i cele domestice. ci $i iudeilor care erau r'spândi)i în toat' lumea. *i iar'$i: „Se va umplea tot p'mântul a cunoa$te pe Domnul. a$a a fost $i o limb' pentru to)i. zbiar' $i caprele. Domnul în glas de trâmbi)'” (Ps. Dar care a fost cauza c' nu mai este o singur' limb'. sau galateanul. *i de voia s' m' scoat' din toate acestea. 109.Din osp')ul St'pânului. C'ci de r'mânea numai în limba evreiasc'. v'zând semnele iudeilor. Petreceam o via)' f'r' tic'lo$ie $i f'r' osteneal'. 30 . 7). *i iar'$i zice: „*i va fi în ziua aceea r'd'cina lui Iesei $i Cel ce se va scula s' st'pâneasc' neamurile. am fost necinstit? Ele $i-au p'strat neschimbat' cinstea $i numai eu am c'zut din darurile lui Dumnezeu? *i ce p'cat mare am f'cut? Nu erau de ajuns pedepsele de mai înainte? Mi-a dat raiul. care curgeau din toate p'r)ile $i cu mult' lesnire c'l'toreau. darul lui Dumnezeu a iconomisit ca Scripturile s' se traduc' mai înainte de venirea lui Hristos. sau atenianul? *i strig' Isaia: „Ca o oaie la junghiere S-a adus $i ca un miel f'r' de glas înaintea celui ce-l tunde. 8).

ori în alt loc unde ve)i fi. ci $i raiul. C'ci cel ce împrumut' pe cineva cu aur $i-l face dator. pretutindeni î$i închipuie $i-l viseaz'. El s-a izb'vit de învinuirile aduse. s' ne ave)i totdeauna în minte. pentru ca s' arate c' d'ruirea nu era o r'spl'tire. fiindc' Dumnezeu pururea spre mai mare cinste ne ridic'. c'ci nu pu)in folose$te istorisirea aceasta spre înt'rire. Dar darea nu o d'm ast'zi toat'. ar'tând c' de$i el va aduce multe primejdii neamul omenesc. ci numai darul Lui. Iar cel ce dobânde$te dragoste. ci tu ai pierdut cele date. în târg $i pe pat. De vom pierde unii dintre noi oarecare lucruri. *i era o limb' pentru to)i oamenii cei de demult. Ai fost blestemat cu osteneal' vremelnic'. totu$i le c'ut'm tot pe cele pierdute $i nu ne lini$tim pân' ce nu le vom avea din nou. va dobândi negre$it $i rug'ciunea. n'd'jduind r'splata celor ce v-am f'g'duit. Deci ca $i noi s' fim totdeauna în min)ile voastre. se vede din faptul c' nimeni nu L-a silit. s' l's'm întru voi pricin' de aducere aminte pentru noi. c'ci zice: „Ast'zi vei fi cu mine în rai” (Luca 23. Dar. dac' nu ne vei r'spunde ast'zi la toate? Ca n'd'jduind datoria. $i mai mult înc' S-a f'cut vrednic de mare laud'. cu nimic nu se va folosi. nici nu i-a stat vreo nevoie înainte. *i cum c' era iubitor de oameni $i voia s' d'ruiasc'. c'ci de$i $tia c' tu vei pierde darul. dar mai pe urm' s-au împ'r)it în mai multe. ca prin n'dejdea celor r'mase.Sfântul Ioan Gur' de Aur De voia s' m' scoat' din ele pentru care pricin' mi le-a dat de la început? *i eu zic la fel: De voia s' te scoat' din toate acestea. Dumnezeu )i-a deschis cerul. c'ci zice: „Ruga)i-v' pentru mine. îns' nu te-a lipsit de el. ca s' m' izb'vesc de cei nesupu$i” $i iar'$i: 31 . vedem de aici: Pavel. Dar pentru care pricin' ne-ai în$irat toate. ori în târg. dar te-ai cinstit cu via)a cea ve$nic'. înt'rit va fi $i în celelalte. dar sufletul t'u a odr'slit road' Duhului. La fel $i aici tu ai pierdut raiul. pentru care pricin' )i le-a mai dat? Fiindc' nu voia s' te scoat' din ele de aceea )i le-a dat din început. în cas'. avea trebuin)' $i de rug'ciunea ucenicilor. *i nu numai cele pierdute. nu s-a minunat de ispr'vile noastre. C' nu numai cu d'ruirea celor mai mari s' mângâie sufletul. ne-a $i adus la cinstea aceasta. iar'$i )i le-a dat înapoi. ajungând la starea cea des'vâr$it'. la mas'. sau a r'mas aceea $i s-au ad'ugat altele? Pentru care pricin' s-a împ'r)it aceea? *i întru care din aceste limbi multe a fost scris' Scriptura cea Veche? Iat' c' pentru acea limb' am adus toate aceste întreb'ri. ci $i altele cu mult mai mari decât acelea. Iar dac' nu ai p'zit cele date pe tine te învinov')e$te $i nu pe Cel ce a dat darul. ci cel ce a pierdut cele date este supus învinuirilor. 33). Ai pierdut raiul. Pe Acela laud'-L pentru iubirea Sa de oameni c' le-a d'ruit. iar pofta banilor face ca împreun' cu ei $i acela s' fie purtat totdeauna în sufletul celui ce a împrumutat. de aceea v-am în$irat datoriile. Nu cel ce a dat este vinovat. iar pe tine te prih'ne$te pentru lenevire c' n-ai p'zit darul. Nu v' speria)i! C' de$i ast'zi nu vom putea r'spunde la toate. ci $i cu dobândirea celor pierdute. Cuget' la iubirea de oameni a lui Dumnezeu pân' unde s-a pogorât. De nevoie este dar s' vi le zic pe toate. ci îndat' ce ne-a zidit. *i ce lucru mare este acesta. care a c'lcat toate nevoile firii. Faptul c' El a dat $i tu ai pierdut. Vezi c' mai mare este câ$tigul decât paguba? *i mai mult' este bog')ia? #i-a dar cerul ca s'-$i arate atât iubirea Sa de oameni cât $i s' r'neasc' pe diavolul. Oare numai aceasta vom zice despre St'pânul? De ajuns ar fi $i r'spunsul acesta. dar bun'tatea Lui cea nem'rginit' $i iubirea lui de oameni cea nespus' ne dau $i alt' mul)ime de ap'r'ri. C'ci mare înt'rire ne este nou' a dobândi totdeauna dragostea voastr'. care a fost rapit la al treilea cer $i a auzit cuvinte nespuse. a unui popor în acest fel $i atât de mare. de vre)i s' venim la aceea ce ne st' înainte $i s' vedem cum am pierdut limba comun' tuturor. dar nu numai cerul )i s-a dat. de$i vom lua altele mai scumpe. Dar am s' zic una mult mai mare. *i care este aceasta? C' $i dup' ce din lenevirea ta ai pierdut cele date. nici avea s' ne dea r'spl'tire pentru osteneli. dar El )i-a dat cerul. A poruncit p'mântului s' scoat' m'r'cini $i ciulini. ori în cas'. Pân' când a fost una? *i când s-a împ'r)it în mai multe? *i oare aceea s-a pr'p'dit $i sau adus altele. *i dac' cineva se înt're$te în cele din început. negre$it vom r'spunde mai pe urm'. Ai pierdut raiul. *i cum s-a întâmplat? Nu Dumnezeu te-a scos.

iar prin cea sim)itoare s-a unit cu lucrurile cele de pe p'mânt. ci a numit a$a neamul omenesc. apoi $i pentru to)i cei ce sunt aici $i pentru cei de pretutindeni”. 19). având rudenie $i în cer $i pe p'mânt. precum când se face cu toate m'dularele sale. unind întru sine într-o leg'tur' tainic' amândou' zidirile. ci pentru voi ca totdeauna s' v' sârgui)i la slujbele biserice$ti. Vrei s' $tii cât' putere are rug'ciunea ce se face în Biseric'? Petru era legat oarecând în temni)' $i înf'$urat cu multe lan)uri „iar rug'ciunea se facea neîncetat de la Biseric' pentru el” (Fapte 12. C'ci sufletul nu ne este nou' de ajuns spre a face fapte de nu vom dobândi ajutorul Aceluia. ca venit de la mai mul)i. de la lucrarea Duhului. Dar ce vrea s' zic' $i pentru cine? Nu zice despre p'mântul acesta nesim)itor $i nemi$cat. dar rug'ciunea aceea nu are atâta putere. Dar s' ne întoarcem iar la aceea. 14). oare nu pot s' m' rog acas'?”. îl r'pe$te de la osând' $i-l întoarce la via)'. darul cel dat nou' s' se înmul)easc' întru noi. se cheam' duhovnicesc. precum am zis. *i pretutindeni îl vede)i c' cere rug'ciunile ucenicilor $i le mul)ume$te dup' ce le-a primit. C'ci singuri rugându-ne suntem slabi. Din una sim)itoare $i din alta în)eleg'toare. nu se pleac' la unul ce se roag' pentru cel osândit. 2.. De aceea ne adun'm to)i aici. 10). *i dac' pe Pavel rug'ciunea mul)imii l-a izb'vit de primejdii. din suflet $i din trup. C'ci prin firea în)eleg'toare are împ'rt'$ire cu puterile cele de sus. l'sând pe cele ce s-au întâmplat atunci. adic' când întreg trupul Bisericii înal)' rug'ciune cu un cuget $i cu un glas. adic' omul. ci de la alt' cinste mai mare.Din osp')ul St'pânului. Când omul face ceva din cele pl'cute lui Dumnezeu. cum s' nu n'd'jduim $i noi c' vom dobândi foloase mari de la aceast' ap'rare? Când ne rug'm singuri suntem slabi. 5) $i îndat' l-a izb'vit pe el din temni)'. nici numai pentru mine. Dac' cuiva dintre voi cei mul)i i se va porunci s' se roage singur pentru mântuirea episcopului. Omilii „Ruga)i-v' pentru mine. *i ca s' nu zic' cineva c' alearg' la rug'ciunile ucenicilor din pricina smeritei cuget'ri. C'ci jivina aceasta. Po)i cu adev'rat s' te rogi. ca s' mi se dea cuvânt spre deschiderea gurii mele” (Efeseni 6. $i ascul)i cu osârdie. *i poate vei zice: „Ce. A$a ajutorându-ne $i voi cu rug'ciunea. $tiind puterea adun'rii voastre. este îndoit'. Vou' vi se porunce$te s' face)i rug'ciune pentru lume. P'mântul are gur'? Nicidecum. 11. *i ca s' vede)i c' sufletul singur nu numai c' nu poate face fapte bune. Ce poate fi mai tare decât rug'ciunea aceasta. pentru b'trâne)ele. zice. ajutorul $i pentru ca drept s' înve)e cuvântul adev'rului. nu v' lep'da)i a împlini porunca. A$a de mare este puterea rug'ciunii mul)imii. *i acestea nu le zic a$a simplu. c' o limb' era de demult. De multe ori împ'ratul.. iar celor chema)i nu li s-a dat voie s' fac' astfel de rug'ciune. nu numindu-se a$a de la suflet. 32 . De unde era ar'tat c' era o limb'? „*i era tot p'mântul o gur'” (Fac. dar pentru o cetate întreag' ce se roag' se milostive$te $i pe cel ce-l ducea la locul osândirii. pentru mul)imea celor ce l-a rugat. zicând: „Care dintr-o moarte ca aceasta ne-a izb'vit pe noi. întru Care n'd'jduim c' înc' ne va $i izb'vi” (II Cor. 1. ascult': „Omul firesc nu prime$te cele ale Duhului” (I Cor. pentru c' înc' nu au ajuns la îndr'zneala aceasta. m'rturisind cu lucru c' mare este puterea rug'ciunii care se înal)' într-un glas de popor în Biseric'. dar când auzi)i to)i pe diacon poruncind $i zicând: „S' ne rug'm pentru Episcopul. *i pentru ca s' v' ar't îndoita putere a rug'ciunii. fiind alc'tuit' din dou' firi. dar nici nu pricepe cele ce se gr'iesc. s-ar fi lep'dat. care a folosit pe stâlpii $i turnurile Bisericii? Fiindc' Pavel $i Petru sunt stâlpii $i turnurile Bisericii. ca mai mult s' plec'm spre milostivire pe Dumnezeu. ci cu osârdie în'l)a)i rug'ciune. *i cele ce se zic le $tiu cei ce au înv')at tainele. pentru Biserica cea întins' pân' la marginile p'mântului $i pentru to)i episcopii ce o ocârmuiesc. îmblânzind pe Dumnezeu cu rug'ciunea. arat' $i puterea lor. iar celuilalt i-au deschis gura. dar când ne adun'm ne facem mai tari. trimi)ând pe cineva la moarte. Unuia i-au dezlegat leg'turile. s' v' aduc aminte de cele ce se fac în fiecare zi $i anume de rug'ciunea ce se face de popor. 1). zicând c' aceast' sarcin' este mai presus de puterea sa. aducându-le aminte de firea lor $i de matca lor din care au fost f'cu)i. dar prin leg'tura dragostei înduplec'm pe Dumnezeu s' ne dea ceea ce cerem.

27). Dar îmi spui cele ce vor fi cu minte dup' moarte? Potole$te-l. c'ci El este f'r' trup. a spus: „Ca s' nu vin $i s' bat p'mântul de tot” (4. ci ne arat' judecata cea nemitarnic' $i neam'git' a Judec'torului. mul)imea slugilor $i a lingu$itorilor care alearg' dup' el. C'ci cele ce s-au gr'it cu mul)i ani mai înainte cad de obicei întru def'imare. Vezi care sunt darurile $i bun't')ile firii? Care este cinstea $i lauda? Dar toate acestea erau mai înainte de p'cat. 19). zice: „*i va fi încins mijlocul Lui cu dreptate $i coastele Lui cu adev'r învelite” (11. (În). 5). pompa îl am'ge$te $i-l face s'-$i uite firea. adic' cercetarea firii. Adic' pe cei ce p'c'tuiesc. ca s' st'pâneasc' pe$tii m'rii $i fiarele p'mântului $i toate vor avea fric' $i se vor cutremura de el. La judec'toriile acestea de cele mai multe ori cel nevinovat se pedepse$te. *i cel ce vorbea cu Dumnezeu $i-a dobândit atâta îndr'zneal'. Dar venind acela mai înainte $i spunând c' venirea Lui este aproape lâng' u$i s' fac' pe oameni mai în)elep)i. Din aceast' pricin' dreptul acela Avraam în toat' vremea avea acest gând întru sine $i niciodat' nu cugeta înalt.Sfântul Ioan Gur' de Aur *i precum nume$te trupesc pe cel ce sluje$te trupului. $i îndestul'toare înv')'tur' este aceasta pentru smerita cugetare. cuget' la firea $i alc'tuirea ta $i deajuns î)i va fi aceasta pentru a fi totdeauna smerit”. 6). Dup' ce Proorocul acesta a zis „ca s' întoarc' inima tat'lui spre fiu”. care $iau pus în gând lucruri mai mari decât vrednicia lor. i-a numit cu firea cea proast'. sau cei ce dau mit'. dar mai ales pe Dumnezeu Care gr'ie$te prin el. *i ca s' fi încredin)at c' a$a ne nume$te pe noi când gre$im. Numai noi cei în)elep)i $i smeri)i $tim c' suntem p'mânt $i cenu$'. zicea: „Iar eu sunt p'mânt $i cenu$'” (Fac. Vezi c' $i aici a numit pe p'c'to$i p'mânt? Deci $tiindu-le pe acestea. 18. ci prive$te numai la cele ce sunt 33 . *i ca s' te încredin)ezi c' nu zice despre p'mânt. 9). m'rturisit fiind de El pentru fapta cea bun'. adic' cea p'mânteasc'. De aceea oarecine sf'tuia zicând: „Ia aminte de sine)i. ci despre p'c'to$i a spus: „$i cu Duhul buzelor Sale va omorî pe cei necredincio$i”. Ascult' $i pe Maleahi. zicând: „*i era tot p'mântul o gur'”. *i precum am zis când facem fapte bune ne numim duhovnice$ti. Ca nu cumva sosind Divanul acela înfrico$at. Vede podoaba trupului. 4). ci îi aduce aminte numai de fire $i-l mustr' tare zicând: „Ce se trufe$te p'mântul $i cenu$a?”. nici merge la mormintele str'mo$ilor. ascult' ce i-a spus lui Adam: „P'mânt e$ti $i în p'mânt te vei întoarce” (Fac. s' osândeasc' Judec'torul pe vreunii din cei vinova)i. 3. De ce dar l-a numit p'mânt? Pentru c' a gre$it. primim numirea de la firea cea proast'. nu aduce cuvinte lungi. Cel ce are mijlocul încins cu dreptate $i coastele înf'$urate cu adev'r. Vezi c' cei ce p'c'tuiesc se numesc p'mânt. ridicându-l din mândrie. iar acela nu caut' dovada de la moarte. Deci mai înainte se face pomenirea acelora prin Proorocul acesta. c'ci mare lucru $i bun este a cerceta $i a $tii rudenia noastr'. *i ne aduce aminte nou' de prostimea noastr'. lui Sirah 10. Iar când va veni Judec'torul cel drept $i nemitarnic. c'ci acum nu $tie c' este p'mânt $i cenu$'. când auzi „c' tot p'mântul era o gur'”. to)i vor dobândi cu dreptate ale lor cu de-am'nuntul. a$a nume$te sufletesc pe cel ce petrece întru toate dup' gândurile cere$ti $i prime$te lucrarea Duhului. *i cum c' p'mânt se numesc cei ce p'c'tuiesc vom ar'ta acum. C'ci nu vor mai fi n'p'stuitori. Deci $i aici ca s' prih'neasc' pe cei ce au zidit turnul. st'pânirea. c' zice: „Iat' eu voi trimite vou' pe Ilie Tezviteanul” (4. „*i va bate p'mântul cu cuvântul gurii Lui” (11. *i în alt loc spunând proorocul Isaia despre Hristos. în)elege firea omeneasc'. a$a $i când facem ceva nevrednic de neamul nostru cel bun $i ne împiedic'm. iar cel vinovat scap'. 1. Când l-a zidit nu l-a numit pe el a$a. 29). Dar cum? „S' facem om dup' chipul $i dup' asem'narea Noastr'” (Fac. suit la treapt' înalt' de dreg'torie. 5). Dar pentru care pricin' îl trimite? Ca s' întoarc' inima tat'lui spre fiu. Iar altul voind s' smereasc' pe omul cel îngâmfat $i trufa$. Aceasta poate potoli toate patimile $i s' aduc' lini$te în minte. Iar dup' p'cat s-a zis aceasta: „P'mânt e$ti $i în p'mânt vei merge”. Dar el nu era numai p'mânt. pentru c' se stric' dreptatea. nici dreptul nu va fi lipsit de cuno$tin)a acestora. ci avea $i suflet nemuritor. *i asta nu c' Dumnezeu are coaste $i mijloc. Este îmbr'cat cu haine scumpe. învinuitori.

s' te înal)e neamul cel bun al sufletului spre râvna puterilor celor cere$ti. decât atunci când va face din lut chipul des'vâr$it $i bine întocmit. dând la moarte $i nedrept')ind. *i dac' omul fiind p'mânt $i cenu$' a îndr'znit s' zic' c' se va sui în cer (Isaia 14. ori cea trupeasc' care îndeamn' spre necur')ie. c'ci Dumnezeu ne-a f'cut a$a nu urându-ne. 34 . ca privind me$te$ugul $i frumuse)ea [lor] s' te minunezi de Ziditorul. care î)i va aprinde gândul $i-)i va cre$te pofta. Ai v'zut cât de proast' $i stric'cioas' este firea noastr'? Nu a$tepta ziua mor)ii ca s'-)i cuno$ti neputin)a ta. nici te teme. având ochi lumino$i $i veseli. $i s'-*i arate $i în)elepciunea Sa. zi-i c'tre el: „Ce se trufeste p'mântul $i cenu$a. obrazul i se îng'lbene$te $i toat' floarea aceea se stric'. ci altceva mult mai smerit. *i pentru aceasta a f'cut-o Dumnezeu în acest fel. a pus frumuse)e negr'it' $i în)elepciune nespus'. Din aceast' pricin' ne-a f'cut Dumnezeu din dou' firi. Nu privi numai fa)a cea de deasupra. ma)ele $i pântecele cel plin de gunoaie. Descopere pielea fe)ii ei $i atunci vei vedea care este frumuse)ea. s' te smereasc' prostimea trupului. *i precum mai mult ne minun'm de sculptorul de statui atunci când face una frumoas' din aur. Ce este aceea „c' în via)a lui am lep'dat cele din'untrul lui”? Se pare neîn)eles ceea ce s-a gr'it. Iar dac' vrei s' prive$ti porfir'. ca s'-$i arate $i puterea Sa $i purtarea Sa de grij' fa)' de noi. Nu dezn'd'jdui. c' te miri de lut $i de cenu$' $i te aprinzi de praf $i spuz'. coroana $i hainele cele de fir $i toat' pompa prive$te-le. f'când din lut atâta frumuse)e. *i de nu sunt de ajuns acestea gânde$te-te c' ea se schimb'. *i cercetarea $i cugetarea la firea noastr' este îndemânatec' $i folositoare nu numai pentru surparea mândriei. S' nu fie! Nici oc'rând-o $i defaimând-o. b'gând în temni)'. Deci când vei vedea o femeie frumoas'. 14). unde nu ar fi c'zut cu mintea de n-ar fi avut frâul firii? Deci când vei vedea pe cineva trufindu-se. Peste tot creând f'pturi simple a amestecat în ele semnul cel luminat al me$te$ugului S'u cu sl'biciunea. îmb'trâne$te. ca floarea ierbii” (Isaia 40. s' nu te închini celor create. umblând în caret'. *i fiind viu s'-$i ia doctoria. ci doresc s'-l aduc la smerenie. ori a banilor. *i zic acestea nu prih'nind firea. întinzându-$i cerbicia. iar dac' vei lua în minte ceva nevrednic $i str'in de cinstea ce )i s-a dat de Dumnezeu. *i acestea se pot zice nu numai pentru omul cel simplu. Nu învinuind firea. negîndindu-se deloc la cele ce vor s' fie. Omilii de fa)'. adic' în trupurile noastre. ci cearc' firea $i vei vedea c' nimic nu are mai mult decât oamenii cei de rând. *i dup' ce a zis: „Ce se trufe$te p'mântul $i cenu$a”. ca $i în via)' el s' vad' smerenia firii. s'-$i cunoasc' prostimea sa. au spus: „c' în via)a lui am lep'dat cele din'untrul lui”. c' în via)a lui am lep'dat cele dinl'untrul lui?”. C' dac' te vei în'l)a cândva spre mândrie. Înva)'-l acum de aici c' este p'mânt $i cenu$'! A$teapt'. cu obrazul str'lucind $i cu chipul de o neasem'nat' frumuse)e. ci înc' fiind în via)' adu-i aminte de cele din'untrul s'u. Vezi cum aducerea aminte de fire smere$te trufia $i surp' toat' mândria? De ajuns este s' cuget'm cine suntem $i din ce lucruri suntem alc'tui)i $i va pieri toat' mândria gîndurilor. 7). i se afund' ochii. nici la coroan' sau la hainele cele de fir. Iat' c' toat' podoaba aceea s-a ar'tat mai proast' $i decât p'mântul. pune-)i în minte c' este p'mânt $i cenu$' $i sufletul t'u va înceta s' se mai turbeze. De aceea atunci când mic$or'm firea. ca s' vad' c' este un nimic. totu$i $i nu-l înv')a aceasta. îngrozind. se îmboln've$te. c'ci cu prostimea firii ne îndeamn' la smerenie $i ne potole$te orice poft'. tr'gându-$i sprâncenele. ci $i pentru cel ce st' pe scaunul cel împ'r'tesc. ci fiindu-i mil' de noi $i dându-ne pricini mari de smerenie. ci preg'tind doctorii celor bolnavi. Gânde$te-te de ce te minunezi $i ru$ineaz'-te de judecata ta. S' nu prive$ti la porfir'.Din osp')ul St'pânului. *i nu numai în trupurile noastre a f'cut aceasta. dar vei vedea c' toate acestea au ca materie p'mântul. de mult' necur')ie $i de putoare. ci în toat' zidirea. ci $i a oric'rei alte pofte. de ajuns este lucrarea aceasta spre încetarea patimii. Cele din'untru sunt m'runtaiele. C'ci zice: „*i toat' slava omului. c'ci dac' se va trufi. iar privind sl'biciunea firii. descoperim me$te$ugul Ziditorului. a$a $i de Dumnezeu ne minun'm $i-L sl'vim c' în cenu$' $i în lut. ci treci cu gândul în'untru $i nu vei afla altceva f'r' numai oase $i vine $i flegm'.

atunci de prisos a mai intrat în locul cel de lupt'. dar este neînsufle)it. Vezi cerul acesta cât este de mare? Cât de frumos $i cât de str'lucitor este? Mult mai pl'cut la vedere decât trupurile noastre. mai tari le-am f'cut. *i precum de vom deschide gropile $i mormintele. ci strâmtorându-le jos s' se fac' slabe $i s' piar'. *i de nu se va face aceasta de prisos citim. îns' de le va l'sa o gaur' mic' spre r'suflare le face mult' mângâiere. a$a doborâ)i mândria. De asemenea $i când zice: „Groap' deschis' este gâtlejul lor” (Ps. „Limba lor sabie ascu)it'. Dar nu sa zis pentru ea. Aduce)i-v' aminte de cuvintele pe care le-am gr'it nu împotriva firii. ci „groap' deschis'”. *i pentru un lupt'tor intrând în locul cel de lupt' uns $i preg'tit cu toat' grija de mâinile antrenorului. ucigându-i mai cumplit decât cu sabia. dar dac' atunci când va veni vremea luptelor v' ve)i împiedica. de va astupa groapa le omoar' cu lesnire. Dar de ce a numit limb' gura? Pentru c' Scriptura are obicei s' numeasc' a$a. a f'cut f'pturi frumoase. *i a$a potoli)i mânia. vom umplea ora$ele de cium' $i boal' molipsitoare. „ i era tot p#mântul o gur# &i un glas tututor”. $i iar'$i: „Buze viclene în inim' au gr'it rele”. ei zic c' despre limb' ca m'dular s-a zis. în zadar a)i intrat aici. C'ci de le vom închide ie$irea lor degrab le pr'p'dim.Sfântul Ioan Gur' de Aur Soarele este luminos când str'luce$te $i lumineaz' toat' lumea. iar dac' le vom scoate afar' prin cuvinte. a$a $i voi venind aici $i înv')ându-v' toate luptele $i me$te$ugurile diavolului. ci cum c' to)i oamenii aveau o limb'. cum ar fi: „Ascu)it-au limba lor ca a $arpelui” (Ps. Nu pentru sunetul gurii s-a spus. $i în acest fel sunt gurile acelora care prih'nesc pe Ziditorul $i gurile oamenilor care gr'iesc cuvinte de ocar' $i care scot cuvinte spurcate $i rele din gurile lor. Prive$te în el $i me$te$ugul. *i precum de va pune cineva într-o groap' multe feluri de fiare neîmblânzite. dar venind lupta acel me$te$ug se va dovedi nefolositor. 26). le-a f'cut $i cu lips'. ci ca s' alung'm pofta. Ca s' nu defaimi pe Ziditorul ca pe un slab. omule. *i le-a unit pe amândou' numai pentru înt'rirea ta. tot a$a de se vor deschide gurile cele de 35 . S' v' aduce)i aminte de acestea totdeauna. c'ci zice: „Ce este mai luminos decât soarele? Dar $i acesta lipse$te” (În). Ai gânduri rele? Nu le scoate afar' prin cuvinte. Oameni suntem $i de multe ori gândim sfaturi rele. iar nu groap' sataniceasc'. sau biruindu-v' de orice alt gând r'u. în'l)ându-v' cu mândria.. ca s' [nu] ias' afar' putoarea. dar $i sl'biciunea. S' nu fie! C'ci limba este f'cut' de Dumnezeu. Ci s-a zis despre gr'irile cele ucig'toare care omoar' oameni. nu prih'neste gâtlejul. dându-le r'suflare prin limb'. necuvioase $i de ocar'. *i de este groap' astup-o. C'ci tâlcuim Scripturile nu numai ca s' le înv')a)i. ca s' te minunezi de Ziditorul pentru aceasta $i s' nu te închini celui zidit pentru sl'biciunea sa. 3) $i „Limba lor sabie ascu)it'” (Ps. nu de putoare. iar ca s' nu te închini lor ca unor dumnezei. Las'-le s' zac' jos $i degrab se vor sugurma. ci împotriva poftei cei desfrânate. f'-o vistierie împ'r'teasc'. Acestea s-au zis nu despre m'dularul trupului. l-a numit gur'. *i fiindc' Scriptura nume$te mi$c'rile cele rele ale min)ii cu nume de animale. a$a alina)i pofta. adic' graiul. de prisos tâlcuim. ci $i pe cei de aproape $i pe cei care petrec împreun' cu el îi umple de mult' v't'mare. C'ci nu numai pe sine se ru$ineaz' cel ce gr'ie$te cuvintele cele de ocar'. *i nu am zis acestea ca s' învinuim firea. sau de obiecte. 5. Dar de nevoie este s' $ti)i $i de ereticii care prih'nesc zidirea lui Dumnezeu $i zic c' trupul este r'u. ci cuvintele cele rele care se suie de acolo. Mormântul este locul care prime$te trupurile moarte. C'ci dup' ce a zis „era tot p'mântul o gur'” a spus „$i un glas tuturor”. *i nu a lipsit numai noaptea ci $i ziua de multe ori. La fel $i când zice: „*i era tot p'mântul o gur'”. 9). 56. dar când vine noaptea lipse$te. ci glasul. v'zând fa)a frumoas'. nel'sându-le s' piar' $i s'lb't'cindu-le mai r'u. Proorocul n-a zis simplu „groap'”. nu a ar'tat c' to)i oamenii aveau o gur'. dar s' nu l's'm ca gândurile s' se fac' cuvinte. lui Sirah 17. 139. ci ca s' v' $i îndrepta)i n'ravurile. umple-)i gura de bun' mireasm'. ci despre cuvintele cele cu vicle$ug. $i noi c'dem degrab în pr'p'stiile faptelor celor necuvioase de la rostirea cuvintelor celor de ocar'. O. a$a se face $i cu gândurile cele rele când se vor na$te în'untru. 6).

C'ci zice: „Spune tu întâi p'catele tale ca s' te îndreptezi” (Isaia 43. Al s'u nu al altuia. 13). curvarul î$i împline$te pofta. 15). s' nu ne mu$c'm $i s' nu ne mânc'm unii pe al)ii. lui Hristos Iisus. *i cum c' atuncea era o limb' s-a ar'tat destul din acestea. dar s' nu facem r'ni altora cu ea. Câ)i din cei lep'da)i $i pro$ti vor str'luci mai luminat decât soarele? 36 . c'ci cei ce mu$c' cu cuvintele sunt mai r'i decât cei ce musc' cu din)ii. pe to)i acei cu care petrec împreun' îi va umplea de boal' cumplit'. dreapt' sau nedreapt'. Omilii ocar'. Vezi cum se gr'ie$te de r'u pe sine? *i iar'$i zice: „Iisus Hristos a venit în lume ca s' mântuiasc' pe cei p'c'to$i. Voie$ti s' cuno$ti c' drep)ii aveau obicei de a nu gr'i de r'u pe al)ii. r'ne$te cinstea. Iar când vedea pe al)ii judecând relele str'ine cu mult' asprime le astup' gurile. dintre care cel dintâi sunt eu” (I. *i în partea cea dintâi a judec')ii d' cuvântul celui ce pâr'$te. Deci când era trebuin)' a se prih'ni $i a se gr'i de r'u pe sine. cum este $i pârâ$? *i de este pârâ$. nu va sc'pa de pedeaps'. care nu are nici o pricin'. nici nedreapt'. uciga$ul de oameni î$i potole$te mânia. *i de$i socote$ti c' $tii cu deam'nuntul cele ale aproapelui. Ci mai înainte de a auzi de la acela pâra. Ai v'zut c' peste tot se gr'ie$te de r'u pe sine? C'ci $tia folosul acestei gr'iri de r'u cum c' lucreaz' dreptate. pentru c' am prigonit Biserica lui Dumnezeu” (I Cor. s' nu gr'iasc' de r'u pe fra)i. pân' ce nu va veni Domnul. Dar aici este invers. 17). S' punem limbii noastre frâu. Dar ce înseamn' „de la întâiul cuvânt”? Ia aminte cu dinadinsul. al)ii se pâr'sc. prigoneam $i batjocoream” (I Tim. Voie$ti s' prih'ne$ti? I)i voi da )ie materie folositoare. Voie$ti s' gr'ie$ti de r'u? Gr'ie$te de r'u p'catele tale. 15. celui ce este nevinovat. iar al)ii nevinova)i. încuietoare $i z'vor. cu cât mai cumplit' este mu$carea. Las' judecata Aceluia care $tie cele ascunse ale min)ii.. 1. pe mine. unii pâr'sc. ci numai pe ei? Ascult' pe Pavel. La tribunale judecata se face în dou' p'r)i. Dar dac' este drept. De aceea s-a lipsit de toat' iertarea. 4. 11). zicând: „De aceea. adic' gr'itorul de r'u. fiindc' nu are pricin'. C'ci aceia cu din)ii mu$c' trupul. ho)ul î$i u$ureaz' lipsa. dac' e$ti dintre cei vinova)i. *i va primi pedeaps' mai mare. care este în el?” (I Cor. Ai v'zut gr'ire de r'u îndrept')it'. 5). f'cea aceasta f'r' cru)are. nu judeca)i ceva înainte de vreme. iar de te vei face al t'u. dar gr'itorul de r'u nu poate aduce nici o pricin'. auzi c' „dreptul singur este pârâ$ul s'u de la întâiul cuvânt”. 2. 1. care aduce laud' $i cunun'? *i iar'$i: „Dreptul singur este pârâ$ul s'u de la întâiul cuvânt” (Pilde 18. $i iar'$i: „. f'când rana nevindecat'. C'ci spune-mi: Ce avu)ie de bani dobânde$te? Ce poft' î$i împline$te? Nici una din astea. prih'ne$te tu cele gre$ite de tine. care strig': „Mul)umesc Celui ce m-a înt'rit. nici dreapt'. gre$it' este judecata ta. *i ca s' cuno$ti ce lucru mare $i bun este a-$i prih'ni cineva gre$elile sale. fiindc' unii trag la judecat' pe al)ii. dar acum de nevoie este s' spunem pentru care pricin' s-au adaus celelalte multe limbi? Ci mai întâi s' vorbim despre îndreptarea obiceiurilor. Tim. decât duhul omului. nu sunt vrednic s' m' numesc apostol. 26). ci s' t'iem cu ea putrejunile noastre. dar s-a zis a$a ca s' $tii c' dac' cineva va fi p'c'tos. cum este drept? Dreptul nu este vinovat pârii $i gr'irii de r'u. te vei încununa. ca s' te faci vinovat. 12. iar ace$tia cu cuvintele mu$c' sufletul. Domnul nostru. Limba este sabie ascu)it'.Din osp')ul St'pânului. a r'ut')ii sale. tu cel ce e$ti vinovat r'pe$te mai întâi cuvântul. De aceea trebuie s' punem la gur' u$'. Nu a$tepta pe pârâ$ul t'u. ci gr'irea de r'u este o fiic' a zavistiei. ca s' nu scoat' afar' cum ar vrea toate cele din minte. dar se va pârî $i-$i va prih'ni p'catele sale se face drept prin învinuirea sa. care mai înainte huleam. Care va lumina cele ascunse ale întunericului $i va v'di sfaturile inimilor” (I Cor. De te vei face pârâ$ $i gr'itor de r'u al altuia. „c'ci cine dintre oameni $tie cele ale omului. iar al)ii singuri se trag.. c' m-a socotit credincios $i m-a pus s'-I slujesc. unii sunt vinova)i. te vei pedepsi. *i cel ce mu$c'. 9). Celelalte p'cate cu toate c' au pricini necuviincioase.

$i dup' pedepsele cele nenum'rate pe care le-a suferit. s' ne aducem aminte de toat' via)a noastr' $i s' cercet'm pe fiecare din cele gre$ite de noi. c' sunt om p'c'tos”. Cu toate acestea î$i aduce aminte de ele. nu-mi socoti mie p'catul acesta!” socotind c' auzind ceva r'u au gre$it $i sunt datori lui Dumnezeu. zicând: „Gre$it-am f'r'delege am f'cut” (Cânt. Iar Isaia strig': „O. De ce î)i împlete$ti )ie gânduri. iar pe cel p'c'tos îl izb've$te de vina gre$elilor $i-l face vrednic de iertare. Nu zi nimic $i vei fi curat $i f'r' fric'. dar numai fa)' de sine însu$i $i nu fa)' de altul” (Galateni 6. vers. 4). înv')ându-ne ca s' nu purt'm grij' de relele cele str'ine. Iar cei trei tineri petrecând în cuptor $i dându-$i trupurile lor la moarte pentru Dumnezeu. Dar sunt unii care se mângâie pe ei în$i$i. Îl îmblânze$te $i-L împac' cu el. c' cine fiind el ce ia f'cut. S' cercet'm con$tiin)a noastr'. 4). *i n-a zis „auz de$ert s' nu crezi” ci nici s'-l prime$ti. precum este pomenirea lor cea deas' $i prih'nirea lor neîncetat'. Ascult' cum $i Matei î$i prih'ne$te petrecerea sa. 37. $i nici s' ascult'm pe al)ii când gr'iesc de r'u. Iar cel ce se gr'ie$te de r'u pe sine. auzind pe acela c' de multe ori î$i pomene$te p'catele care nu mai sunt sub vin'. Fiindc' zice: „Auz de$ert s' nu prime$ti” (Ies. milostiv fii mie p'c'tosului!” (Luca 18. De ce este trebuin)' de aceast' îndrept')ire? De ce trebuie s' ceri iertare pentru aceasta? Taci $i te-ai izb'vit de toat' vina. De aceea $i Pavel sf'tuia: „Iar fapta lui însu$i s' $i-o cerceteze fiecare $i atunci va avea laud'. adulteri. se num'rau între cei mai de pe urm' p'c'to$i. 5). Doamne. ci cele ale noastre. sau ca acest vame$”. ci de ale noastre $i adeseori s' le cuget'm cu mintea. iar noi nici pentru acelea de care vom da seama nu ne aducem aminte. ci la p'catele lor. *i fiindc' nu aveau cu ce se prih'ni dup' Botez. *i nu numai s' nu gr'im de r'u pe al)ii. dar p'catele acestea le-a dezlegat botezul. zicând: „Doamne. iscodim cele str'ine? Ascult' pe Petru zicând: „Ie$i de la mine. C'ci nu este alt' doctorie mai bun' ca aceasta spre $tergerea p'catelor. La fel $i Daniil dup' ce a fost aruncat în groapa cu lei. nedrep)i. î$i aduceau aminte de cele mai dinainte. pentru c' l'sând cugetarea la cele gre$ite de el. Cu toate acestea nu cugetau la ispr'vile lor. cu mult mai mult trebuie s' ne aducem noi aminte de cele f'cute dup' Botez. ci l'sând cele ale noastre. *i pe cel drept mai drept îl face. ci „l-am izgonit” ca pe un vr'jma$ $i potrivnic. c'ci a zis: „Dumnezeule. 5). Deci acestea $tiindu-le.Sfântul Ioan Gur' de Aur *i câ)i din cei vesti)i $i mari se vor descoperi c' sunt cenu$' $i morminte v'ruite? Ai auzit pe Pavel cum se gr'ie$te de r'u pe sine. Urmeaz' Proorocului care zice: „Pe cel ce clevetea în ascuns pe vecinul s'u. nu c' ar avea s' dea seam' pentru ele. tot pe el se prih'nea. Cu toate c' ce era mai str'lucit $i mai curat decât ei? Chiar dac' ar fi f'cut ceva p'cate. totu$i pe toate le-a $ters v'paia aceea. 100. sup'rând pe Dumnezeu $i pe oameni? De ce te învinov')e$ti? De ce-)i faci sarcina mai grea? Nu-)i este de 37 . prigonitor $i batjocoritor. pomenind adeseori cu t'rie p'catele pentru care nu mai trebuia s' dea seama? C' a fost hulitor. Astfel f'când vame$ul a putut s'-$i lepede relele lui cele nenum'rate. Astup'-)i urechile oprind intrarea gr'irii de r'u $i arat' c' tu cel ce auzi nu e$ti un vr'$ma$ $i potrivnic mai mic celui ce gr'ie$te de r'u decât cel ce se prih'ne$te $i se gr'ie$te de r'u. numindu-se vame$ neru$inându-se a-$i v'di via)a sa cea mai dinainte. c' om fiind $i buze necurate având” (6. 23. 1). *i dac' acela î$i aducea aminte de p'catele cele stinse $i iertate. David zice: „F'r'delegile mele au covâr$it capul meu. C'ci ce îndreptare. sau c' „nu am primit cele gr'ite de el”. celor 3 tineri. r'pitori. *i pentru ce f'ceau a$a? Pentru c' cel ce gr'ie$te de r'u pe al)ii înt'rât' pe St'pânul. adic' din prigonitor l-a f'cut apostol. Voie$ti s' $tii c' $i în Scriptura cea Veche drep)ii se prih'neau pe ei? Ascult'-i gr'ind asemenea. 5). tic'losul de mine. ca o sarcin' grea s-au îngreuiat peste mine” (Ps. s' nu iscodim relele cele str'ine. sau ce iertare vom avea. ci ca s' arate iubirea de oameni a lui Dumnezeu. 13). c'ci $i pentru aceasta este preg'tit' vin' $i osând' mare. pe acela l-am izgonit” (Ps. osândea lumea zicând: „Nu sunt ca ceilal)i oameni. Iar fariseul a c'zut din toat' dreptatea. Nu a zis c' „nu am crezut”.

*i nu mai este trebuin)' de a dovedi aceasta. *i cum c' de$i va gr'i lucruri adev'rate mai grea î$i face lui judecata ar'tat este tuturor. numind p'c'tos pe vame$. C'ci de nu vom fi foarte treji. punându-le înainte frica osândei $i aducându-le aminte c' to)i suntem fra)i. De pild': Voie$te cineva s' omoare. De aceea acestea întocmesc faguri. S' fugim de boala aceasta cu mult' luare aminte. 37). apoi se tem s' se m'rturiseasc'. iar osânda $i pedeapsa sunt cumplite. asem'nându-ne mu$telor. C'ci Judec'torul nu va hot'rî pentru el luându-se dup' ocara ta. ci mai gr'm'de$ti $i iertare pentru aceasta? Taci $i teai izb'vit de toat' vina. c'ci numai limba este aceea ce sluje$te. Acelea aduc dezgust. iute ne r'pe$te. cu darul $i cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos. *i devreme ce r'ul acesta se r'spânde$te iute. iar albinele zboar' peste flori. nici de cheltuial'. *i ca s' gr'im de r'u nu este nevoie nici de vreme. $i cei ce cuget' adeseori la r'ut')i se vor lep'da de ele cu lesnire. Iar cel ce gr'ie$te de r'u. ci s' urm'm albinelor. ci ai p'cat când auzindu-l. i s-a stricat scopul lui cel r'u $i n-a mai dus la sfatul lui lucrarea. împreun' cu adunarea aceasta des'vâr$it'. s' fugim de gr'irea de r'u. voie$te cineva s' fure. de cheltuial'. vom putea $i noi. Deci acestea $tiindu-le. Iar r'ut')ile altora s' le acoperim $i s' nu le v'dim. nici de vreo alt' lucrare. *i prin toate acestea cuprinzând întreg trupul Bisericii. Nu ai p'cat când auzi un cuvânt. de va suferi cu bucurie hula. ci gr'ia adev'rul. nu vei t'cea. iar r'nile celor de aproape s' nu le dezvelim. prin Care $i împreun' cu Care Se cuvine slava Tat'lui $i Sfântului Duh. Pentru care pricin'? Pentru c' se face mai repede decât alt' c'lcare de lege $i r'pe$te degrab pe cel ce nu ia aminte. iar acestea sunt pl'cute $i l'udate. de r'bdare. *i dac' cineva va sminti numai pe unul va lua pedeaps' mare. s' le astup'm gurile. ci de gr'irea de r'u. iar acelea aduc boli trupurilor pe care stau. i s-a potolit mânia. cât' pedeaps' nu va suferi? Fariseul nu min)ea. s' intr'm în împ'r')ia cerurilor. f'cându-se pricinuitor de smintele. Cei ce cerceteaz' adeseori faptele bune ale sfin)ilor vor câ$tiga mare râvn' spre urmarea acelora. c'ci în loc s' acopere nevoile $i p'catele aproapelui le descoper' $i le public' la to)i. ci s' sf'tuim pe cei ce gre$esc. precum zice Domnul: „De-)i va gre$i )ie fratele t'u. S' nu mu$c'm sau s' descoperim r'nile cele str'ine. Pe care fie s-o dobândim cu to)ii. „C'ci din cuvintele tale te vei îndrepta. ci pentru cei ce clevetesc.Din osp')ul St'pânului. înconjurându-ne cu lesnire. 15). de$i mincinoase sau adev'rate de vor fi cele gr'ite de el. s'-i socotim ca ni$te mu$te. dar îns' a fost pedepsit. Ca izb'vindu-se astfel de aceast' îndeletnicire de$art'. $i din cuvintele tale vei fi osândit” (Matei 12. Iar dac' nu vor lua aminte la nici una din acestea. f'cându-te astfel vinovat nu numai de cuvântul acela. c'ci nu este alt p'cat mai cumplit $i mai u$or de f'cut decât acesta. iar de vor fi adev'rate. Deci $i noi s' facem ca sufletul nostru s' zboare în livada faptelor celor bune ale sfin)ilor $i adeseori s' sorbim buna mireazm' a ispr'vilor lor. plat' va lua. nici de r'bdare. c'ci mustr'rile care se fac a$a mai lesne aduc vindecarea. atunci cel ce sminte$te mul)i cu vestea cea rea. Celelalte p'cate au trebuin)' de vreme. împiedicându-i pomenirea celor gre$ite ale altora. *i de vom vedea pe vreunii vorbind de r'u. foarte mult se va p'gubi. toat' osârdia lor s-o cheltuiasc' la cercetarea r'ut')ii lor. *i acestea s-au zis nu pentru cei cleveti)i. C'ci cel clevetit nu a fost v't'mat cu nimic. iubi)ilor. de ajut'tori $i de multe ori cu îndelungarea vremii nu se mai fac. F'când a$a $i cei c'zu)i se vor scula. $i z'bovind. 38 . *i ca s' zic ceva mai minunat. ci de ajuns este numai a voi $i îndat' voin)a s-a f'cut lucrare. mare folos va dobândi. sau s' nedrept')easc'? Dar trebuie s' lucreze mult. Amin. precum a dobândit vame$ul. Mu$tele se pun pe r'ni $i mu$c'. s-a dep'rtat de la el pornirea cea rea. mergi de-l mustr' pe el între tine $i el singur” (Matei 18. nici a$a nu p'time$te nici o v't'mare de la gr'irea ta de r'u. Ci cele gr'ite despre el de vor fi minciuni. La gr'irea de r'u nu este a$a. ca m'car aceast' ocar' s'-i dep'rteze de la cugetarea cea rea. Omilii ajuns s' dai seama pentru gre$elile tale. acum $i pururea $i în vecii vecilor.

atunci tu. am alergat la verhovnici. încât toat' cetatea au umplut-o de strigare $i de r'cnete f'r' rânduial'. trecând noianul $i îndr'znind împotriva valurilor. ducând apele cu ele toate de la gur'. iar cei de jos în mijlocul târgului stând.Sfântul Ioan Gur' de Aur CUVÂNT C'tre cei ce au l'sat biserica $i s-au dus la alerg'rile de cai $i la teatre Acestea sunt de suferit? Acestea sunt de r'bdat? Pe voi în$iv' voiesc s' v' pun judec'tori asupra voastr'. pricinuind mult râs. de ce nu )i-ai strunit patimile cele dobitoce$ti care sunt în tine. în Ziua aceea în care trebuia s' poste$ti. ca s' zic a$a. Cum vom putea s' facem iar'$i pe Dumnezeu milostiv? Cum s'-L împ'c'm fiind mâniat? Mai înainte cu trei zile s-a v'rsat ploaie mare. Nu din întin'ciune. potolindu-se mânia. când auzeam acele strig'ri. ci în Vinerea în care St'pânul t'u se r'stignea pentru lume. l'sându-ne pe noi. ai fost dus. robit de diavolul. nici înv')ându-te de m'rimea ispr'vilor apostole$ti. la Petru temelia credin)ei $i la Pavel vasul alegerii. sau ce vom r'spunde spre a ne îndrept')i. l'udau pe c'l're)i. A$a $i Dumnezeu a f'cut cu evreii. Cei de sus strigau cu necuviin)'. dar mai vârtos plâns. Iar dup' aceasta. adunarea fra)ilor $i cinstea postului. deodat'. *i tu neînsp'imântându-te de cele ce s-au f'cut. adic' culcând la p'mânt lanuri înc'rcate $i toate celelalte putrezind din pricina umezelii celei multe. în care se deschidea raiul $i tâlharul se întorcea la patria cea veche. *i s-au f'cut litanii $i rug'ciuni. ci alergând de la p'mânt la cer. sau dus s' priveasc' la caii ce se întrec în hipodrom $i a$a au înnebunit. cu ce te-am întristat. *i precum aceia se tem pentru via)a lor când valurile lovesc în pere)ii cor'biei. l'sând Biserica $i Jertfa cea duhovniceasc'. Ce vom gr'i. Oare nu va zice: „Aceasta este cetatea Apostolilor? Aceasta este aceea care a luat un astfel de Dasc'l? Acesta este poporul cel iubitor de Hristos. în care a încetat vrajba cea de mult' vreme $i s-a f'cut împ'carea oamenilor cu Dumnezeu $i toate s-au pref'cut. în care blestemul se dezlega $i se pierdea p'catul. a$a $i eu m' ru$inam $i priveam la p'mânt. mai cumplite decât valurile. r'pind masa lucr'torilor de p'mânt. c' învinuindu-i le zicea: „Poporul Meu. strigând mai cumplit decât ceilal)i. s' te m'rturise$ti $i s' înal)i rug'ciuni de mul)umire c'tre Cel ce a f'cut atâtea bun't')i lumii. în locul alerg'rii de cai. trecând cu vederea sufletul t'u cel robit $i târât de patimi. cel curat $i duhovnicesc?” Nu v-a)i sfiit nici de ziua în care s-au s'vâr$it tainele mântuirii neamului nostru. s'vâr$ind praznic duhovnicesc $i propov'duind nevoin)elor lor $i biruin)ele împotriva dracilor. Lui îi voi urma $i eu $i iar'$i voi gr'i c'tre voi: Acestea sunt de suferit? Acestea sunt de r'bdat? Dup' atâtea cuvinte îndelungate $i dup' atâta înv')'tur' unii. la priveli$tea aceea. ce am f'cut eu )ie. Eu stând în cas' $i auzind izbucnind strigarea aceea p'timeam mai cumplit decât cei ce se înviforeaz'. $i toat' Cetatea noastr' a alergat ca un râu la loca$urile Apostolilor. luând de ajut'tori pe Sfântul Petru $i pe fericitul Andrei. mânia $i pofta. dac' vreun str'in venind va vedea unele ca acestea. c'ci acest fel de alergare are înjugat' dulcea)' 39 . mângâindu-mi astfel r'bdarea $i punând-o înaintea ochilor vo$tri. Acestea sunt de suferit? Acestea sunt de r'bdat? Nu voi înceta s' zic adeseori acestea. pe Pavel $i pe Timotei. $i s'-)i fi pus peste ele jugul cel bun $i u$or al filosofiei. sari $i strigi. având c'l're) gândul cel drept. $i a$a s' fi alergat la darul chem'rii celui de sus. în care se aducea o jertf' ca aceasta. dup' ce a trecut de abia o zi. sau cu ce te-am îngreuiat? R'spunde-mi mie!” sau: „Ce gre$eal' au aflat p'rin)ii vo$tri întru Mine?”.

$i oricine se va apropia de tine )i se va p'rea ca o greutate $i o sarcin'. De aceea nu va gre$i cineva de va numi pe astfel de p'rin)i uciga$i de fii. cu trup omenesc care se aprinde de poft' mai repede ca fânul. 27-29). ci cu imaginea. Toate acestea s-au f'cut pentru tine. ne va cere socoteal' cum am cheltuit fiecare zi? Ce vom zice dar? *i ce vom r'spunde când ni se va cere socoteal' pentru ziua aceea? Pentru tine a r's'rit soarele $i luna a luminat noaptea $i a str'lucit mul)imea cea felurit' a stelelor. te-ai suit din nou la teatru. Iar tu $ezând sus unde este atâta îndemânare spre necuviin)' $i v'zând femeie desfrânat' intrând cu capul descoperit $i cu mult' neru$inare. Arunc' bucatele. nu-$i va arde hainele? A$a cel ce intr' la femeie str'in'” (Pilde 6. fiindc' cu r'utatea lor pierd sufletele celor n'scu)i. n-ai pl'tit chiria. sau fier? E$ti îmbr'cat cu trup. *i dac' voi privi f'r' s' o poftesc? Vei zice. gr'ind cuvinte de ocar' $i f'când alte necuviin)e. copii ca o sarcin'. $i toate se întorc în sus $i în jos. Ziua $i noaptea c'l'torind $i-au p'zit rânduiala lor cea fireasc'. B'trânii $i-au ru$inat b'trâne)ea lor. Pentru tine au suflat vânturile $i au curs râurile. ci ai pus atâta osârdie pentru aceasta. prih'nesc pe doctori. ci terminându-se spectacolul $i dup' ce ea s-a dus idolul ei zace în sufletul t'u. când toate f'pturile î)i slujesc. care au c'zut dintr-o simpl' vedere? Nu ai auzit ce zice Solomon: „Oare va c'lca cineva pe c'rbuni aprin$i $i nu-$i va arde picioarele? Oare de va ascunde cineva foc în sân. le cerem socoteala pân' la un ban. îmbr'cat' cu haine de fir. a$a $i Dumnezeu pentru zilele vie)ii noastre. Te-ai umplut de preadesfrânare $i întrebi: ce r'utate este aceasta? Oare n-ai auzit pe Hristos zicând: „C' oricine se uit' la femeie poftind-o a $i preadesfrânat cu ea”? (Matei 5. Omilii $i mult folos. Dar tu l'sând cele ale tale s' se poarte prost $i la întâmplare. când trebuia s' te odihne$ti pu)in de r'utatea aceea. C' de$i nu te-ai împreunat cu desfrânata. iar grijile cele obi$nuite spre chiverniseala lucrurilor de nevoie )i se vor p'rea sup'r'cioase. nu cu trupul. c'ci degrab ar fi alungat-o femeia ta. $i cu mintea ai lucrat p'catul. ci urât'. sau mult mai cumplit ca acela. îndr'zne$ti s' zici c' nu p'time$ti nimic omenesc? Oare trupul t'u este piatr'. Lucru $i mai grav este c' nu te întorci singur acas'. dar din cauza bolii. cu toate c' n-au nici o pricin' s' învinuiasc' pe cei ce îi slujesc. ademenind. se nec'jesc pe cei de acas' $i se 40 . Iar tu. ci ceea ce s-a zis mai sus. ci împreun' cu tine ai pe desfrânata. *i precum cei bolnavi de friguri. 28). Dac' nu )i-ai înfrânat privirea. umbletul podoaba. cântând cântece desfrânate. înc' din vârsta cea lipsit' de r'utate. Oare nu de aici sunt stric'rile caselor? Oare nu de aici divor)urile? Oare nu de aici luptele $i vrajbele? Oare nu de aici toate cele urâte. care dac' te vei gândi dup' aceea la ele pleci capul privind în jos. Pentru tine au r's'rit semin)ele $i pomii au f'cut rod. casa de prisos. Dar ea st' în mintea $i imagina)ia ta $i-)i aprinde din'untru cuptorul cel babilonesc. ci $i a doua zi. ca s' cau)i vindecare. luând de acolo cuvintele.Din osp')ul St'pânului. Oare nu $tii c' precum noi încredin)ând ni$te bani slugilor noastre. cum vei putea r'mâne neîntinat dup' ce ai privit? Oare trupul t'u este piatr'. se îngreuiaz' de to)i. lumea aceasta zic. *i ce s' zic de spectacol? În târg de multe ori de vom întâlni o femeie ne tulbur'm. ai stat privind biruin)a altora. privirile. alergând din fum în foc $i aruncându-te în alt' pr'pastie mai cumplit'. tinerii $i-au pr'p'stuit tinere)ea. iar p'rin)ii $i-au dus acolo copiii. C'ci hrana focului acestuia nu este smoala $i catranul. cheltuind în zadar $i spre r'u atâta vreme. cântecele cele desfrânate $i alte nenum'rate rele. Dar poate vei zice: Ce r'utate este aceasta? M' tânguiesc c' fiind bolnav. slugile îngreuietoare. b'gându-i în pr'p'stiile r'ut')ilor. care nu se pot spune în cuvinte? C'ci dup' ce te-ai umplut de ea $i te duci acas' înrobit. sau fier? C' nu voi înceta a zice iar'$i acestea. nu $tii c' e$ti bolnav. gesturile. împline$ti pofta diavolului? *i luând o a$a cas' mare cu chirie de la Dumnezeu. dar cu pofta te-ai împreunat cu ea. *i nu numai în acel timp. femeia nu-)i va mai p'rea dr'g'stoas'. *i ar fi fost mai u$or s' fi fost cu trupul. *i nu )i-a fost destul în ziua dintâi. Oare tu e$ti mai filosof decât b'rba)ii cei mari $i viteji.

trebuie s' aducem t'ierea. $i pentru pu)in' dulcea)' p'timi)i chinuire nesfâr$it'. r'pindu-i chiar din gura leului. dar am cuvânt mai t'ios decât fierul. fiindc' v'd c' v-a)i posomorât la fa)'. c' de$i suntem simpli $i nevrednici. Oare nu este aceasta munca cea mai de pe urm'. nu-l voi l'sa s' se ating' de Sfânta Mas'. pentru care s-au dat legile $i pedepsele $i s-au f'cut minunile cele nenum'rate $i lucr'rile lui Dumnezeu cele de multe feluri. De aceea v' spun $i strig cu mare glas: C' dac' dup' înv')'tura $i sf'tuirea aceasta va merge cineva la v't'marea teatrelor celor c'lc'toare de lege. Dac' întinzând mrejele înv')'turii vom înconjura c'utând pe cei prin$i de fiar'. dar devreme ce unii au r'mas întru putrejune. ci precum p'storii despart pe oile cele pline de râie de cele s'n'toase. se nec'jesc. nici voie$te s' se t'm'duiasc'.Sfântul Ioan Gur' de Aur turbeaz' asupra celor ce îi slujesc. a$a $i cei ce bolesc cu aceast' boal' cumplit' se mâhnesc. cu mult mai vârtos noi vom scoate afar' din aceast' tab'r' sfânt' pe cel lepros cu sufletul. *i lucrul acesta este mai dureros decât toate. De aceea m' chinuiesc $i m' întristez c' pe acest fel de turm' o v't'ma diavolul. *i mai înainte de gheen' $i de osând' p'timi)i aici pedeapsa cea mai de pe urm'. O lucruri cumplite! Lupul $i Leul $i celelalte fiare de vor fi s'getate fug de vân'tor. C'ci precum am luat putere a lega. S' nu zic c' numai unul este cel ce s-a r't'cit. V-a)i cutremurat auzind aceast' hot'râre. ca s' nu se molipseasc' de boal'. pentru care n-a cru)at nici pe Unul-N'scut Fiul S'u. iar cei bolnavi s' se ridice din aceast' boal' cumplit'. S' se schimbe $i voi schimba hot'rârea. Sau cinci. voi pune în lucrare puterea pe care ne-a dat-o Dumnezeu. sau m'car unul. chiar dac' ar fi fost $i împ'rat. $i nu S-a întors pân' ce nu a adus-o. *i v' mul)umesc foarte c' sunte)i un popor a$a de milostiv. La început am folosit înv')'tura $i sf'tuirea. ca $i cei s'n'to$i dintre noi mai s'n'to$i s' se fac'. C'ci am un an de când am venit în cetatea aceasta $i nu am încetat mereu s' v' sf'tuiesc. A$adar nu def'ima hot'rârea noastr'. iar omul cel cuvânt'tor de se va r'ni. a alergat la cea singur'. dar ni s-a încredin)at de la Dumnezeu puterea care poate face aceasta. nici pe voi sf'tuindu-l. nu este mic' paguba. doi. Ci gânde$te-te c' $i el este un suflet pentru care s-au f'cut toate cele ce se v'd. nu spre surpare. Cum $i în ce fel? Dac' pe cei bolnavi îi vom vedea s'n'to$i. dar acum dup' acestea de nevoie voi $i t'ia. ci ducândute întoarce-l iar'$i la noi $i-l convinge s' nu mai cad' în acelea$i p'cate $i vom avea plat' mare. durându-i pentru r'nile fra)ilor. fiindc' unii se lovesc peste frunte. împlinind astfel num'rul cel de o sut' care $chiop'ta din lipsa celeia ce se r't'cise. *i dac' în Legea Veche leprosului i se poruncea s' stea afar' de tab'r'. v'zând totdeauna pe aceea. Deci s' se scoat' afar' unii ca ace$tia. *i de$i nu am fier. fiind plin de atâtea bube $i r'ni $i mintea având-o slujitoare patimii? *i ce s' mai zic celelalte? C'ci v'd numai pentru cele ce am zis acum este cu putin)' s' se întrez'reasc' durerea cugetului. cum va c'uta doctorul? Pentru aceasta m' chinuiesc $i m' scârbesc c' pogorându-v' de acolo lua)i a$a de mare v't'mare. C'ci $i P'storul nostru l'sând cele nou'zeci $i nou' de oi. alearg' dup' ceea ce l-a r'nit. nu-l voi mai primi înl'untrul acestor cur)i. nici îl voi împ'rt'$i cu Tainele. *i cel ce nu ur'$te rana. a$a voi face $i eu. Dar socotesc c' poate mul)i din cer ce n-au gre$it fac aceasta. a$a $i a dezlega $i a întoarce iar'$i. spune-mi? Ca s' hr'ne$ti o poft' ca aceasta $i s' te aprinzi totdeauna $i s' por)i pretutindeni cuptorul acestei pofte necuvioase $i mustrarea con$tiin)ei? Cum vei c'lca pe pragurile cele sfinte? Cum te vei atinge de Masa cea cereasc'? *i cum vei auzi cuvântul cel despre înfrânare $i cur')ie. Dar de voi)i îndat' putem s' oprim intrarea lui. *i s' nu-mi zici c' pu)ini sunt acei care au r't'cit din turm'? *i numai zece de ar fi. De$i nu port foc. c'ci face boala nevindecat'. dar am certare mai fierbinte ca focul ce poate arde mai tare. ci spre zidire. Dar de nu ne va suferi pe noi înv')ându-l. *i noi nu voim s' t'iem $i s' 41 . ca s' ia o s'geat' mai cumplit' $i s' se îndulceasc' rana sa. Gânde$te-te cât pre) s-a dat numai pentru unul $i nu def'ima mântuirea lui.

C'ci acum $i elinii râd de noi $i iudeii ne batjocoresc. C'ci fiecare din voi va da seama pentru sine. ca s'-i ave)i apoi totdeauna. iar pe cel ce a primit Cinstitul Trup. s' fim osândi)i atunci împreun' cu voi.Din osp')ul St'pânului. $i deci ce s-au stricat s' se întoarc' degrab $i cei ce au r'mas s' sporeasc' nev't'ma)i în cur')ie. De aceea nu voi înceta a zice $i a face totul. Omilii desp'r)im pe fra)ii no$tri. o. c' s-a dus la locul diavolului. Cu toate c' m' voi ar'ta aspru. noi dintr-o parte. iar voi din cealalt'. f'când astfel de c'lcare de lege. *i f'când a$a cu lesnire îi vom dobândi. neavând întin'ciune sau zbârcitur' sau altceva de acest fel. nici f'r' primejdie a îng'dui unele ca acestea t'când. *i nu este spre folos. se pedepse$te nu numai acela care a fost prins. ca prin rug'ciunile sfin)ilor. Deci nimeni din cei ce petrec în aceast' desfrânare s' nu calce în Biseric'. dar nu voi cru)a nimic. Amin. nici petrecând cu el în târg. dar o fac ca s' pot sta înaintea acelui Divan înfrico$at. C' este mai bine ca s' ne mâhnim aici $i s' ne izb'vim de judecata ce va s' fie. nici primindu-l în cas'. nici de intrare. *i s' face)i aceasta nevorbind cu el. de$i va fi trebuin)' s' mâhnesc. ci $i cei ce au $tiut $i nu au spus. C'ci precum vân'torii înconjur' din toate p'r)ile fiarele cele ce nu se prind cu u$urin)' ci h'ituindu-le le bag' în curs'. c'ci zice: „Dac' vreunul nu ascult' de cuvântul nostru prin epistol'. *i. iar eu voi da seama pentru mântuirea tuturor. pe acela s'-l însemna)i $i s' nu mai ave)i cu el nici un amestec” (II Tes. ci vrem ca s' lep'd'm ocara adus' Bisericii. cu cât mai mult în Biseric'? C'ci î)i va zice atunci Dumnezeu: Dac' ai v'zut c' din Casa Mea s-a pr'dat nu argint sau un vas de aur. 14). Am f'cut aceasta s' v' nec'ji)i $i voi împreun' cu noi. decât îng'duindu-v' cu cuvinte blânde. Iar când vor vedea c' p'zim legile noastre ne vor l'uda foarte $i se vor minuna de Biseric'. 3. nici de ie$ire. ci cur')ia $i înfrânarea. vazându-ne c' gre$im $i trecem cu vederea. nici împ'rt'$indu-l de hran'. C'ci $i voi de ve)i trece cu vederea cele poruncite de noi nu mic' pedeaps' ve)i lua. împ'rt'$indu-se cu astfel de Jertfa. de ce ai t'cut? De ce ai suferit $i n-ai vestit preotului? De ce n-ai luat în seam' cu mare osârdie acestea? De aceea $i cu toate c' v' voi mâhni. dar mai ales s' v' preocupa)i pentru Legile lui Dumnezeu $i s' va întoarce)i pu)in de c'tre fra)ii ace$tia care bolesc de c'lcarea legii. de-ar fi. *i de voi în$iv' s' fie mustra)i ca ni$te vr'jma$i de ob$te. *i dac' în casele oamenilor de se va prinde vreuna din slugi furând aur sau argint. Ca $i voi s' v' mântui)i $i noi s' ne bucur'm $i Dumnezeu s' se sl'veasc' acum $i pururea $i întru nesfâr$i)ii vecii vecilor. 42 . a$a $i noi pe cei ce s-au s'lb'ticit s'-i alung'm degrab în mrejele mântuirii.

ci ca. îndemnul spre poft' din pricina locului. dar cuvântul îi va cunoa$te negre$it. *i de$i cu ochii cei trupe$ti nu-i putem deosebi. ca s' fie sco$i afar' din aceste sfinte cur)i? Ce p'cat mai mare ca acesta cau)i. care am'gesc $i înmoaie t'ria min)ii. $i cum c' a suferi cu blânde)e nedreptatea este la fel cu a da milostenie Socotesc c' mul)i din cei de mai înainte ne-au l'sat $i s-au dus la teatrele cele nelegiuite se afl' ast'zi de fa)'. 28). ca s'-i alung afar' de pragurile cele sfinte. s' se întoarc' iar'$i curate la cele s'n'toase. cântarea din trompete. De aceea $i noi voim s'-i $tim pe aceia. unde este ascultarea cuvintelor lui Dumnezeu. îndreptându-se s' se întoarc' iar'$i. ca prin sf'tuirea $i cercetarea aceasta îndreptându-se la casa cea p'rinteasc'. obraji sulemeni)i.Sfântul Ioan Gur' de Aur CUVÂNT Cum c' este primejdios a merge la teatre imorale care provoac' la desf't'ri. la aceast' sfânt' Mas'? *i de voie$ti s' cuno$ti $i felul cum au preadesfrânat î)i voi gr'i un cuvânt nu al meu. ca ni$te câini turba)i. pân' acum au n'dejdi bune $i de vor s'-$i îndrepteze gre$alele pentru care au c'zut de la Biseric'. poftind-o. dar îndr'znesc f'r' de ru$ine s' intre. Aceia care sunt sco$i afar' dup' legile lui Dumnezeu $i petrec acolo. *i poate va zice cineva: Ce gre$al' a$a de mare au f'cut ace$tia. ca lep'dând boala cea rea. ci al Celui ce va judeca toat' via)a noastr'. când ei facându-se pe sine cu totul preadesfrâna)i sau f'r' de ru$ine. care aprind sufletele celor ce stau acolo $i le fac lesne robite. ochi machia)i. „Oricine se uit' la femeie. de$i este cu trupul în'untru. din fluiere $i din celelalte de acest fel. *i dac' o femeie împodobit'. vor putea iar'$i s' se întoarc' cu con$tiin)' curat'. a cuvintelor ce s-au auzit mai înainte $i a lucrurilor ce se vor întâmpla pe urm'. c' atingându-se de con$tiin)a lor. nu vor putea fi mai presus de acea poft' rea. C'ci a p'c'tui nu este un lucru a$a de cumplit. $i este mai izgonit decât cei închi$i afar' care nu pot s' se împ'rt'$easc' de Sfânta Mas'. îi va îndupleca cu lesnire s' ias' afar' de voie. de multe ori a intrat în tain' pofta. a $i preadesfrânat cu ea inima lui” (Matei 5. *i neputând. cum cei ce nu la întâmplare. ci cu atâta osârdie s-au dus acolo. Pentru c' $i p'rin)ii alung' de multe ori pe copiii cei ce gre$esc $i îi opresc de la mas'. a covâr$it întru totul virtutea iert'rii. forme pline de ispitire $i multe alte me$te$uguri f'cute spre am'girea $i în$elarea celor ce privesc. vor zice c' nu au privit cu poft'? C'ci acolo sunt $i cuvinte desfrânate. cântece necuviincioase. l'sând Biserica. cum c' David. Apoi lenevirea sufletelor celor ce privesc. te-a robit fiindc' ai privit la ea cu iscodire. ci sunt plini de nesa)iu prin urechi $i prin ochi $i prin toate celelalte m'dulare. în cele ce a f'cut lui Saul. nu ca s' petreac' afar' totdeauna. haine indecente. cum este neru$inarea cea de dup' p'cat ce face s' nu te pleci preo)ilor care poruncesc unele ca acestea. $i dansul $i veselia desfrânatelor. Doresc s'-i $tiu sigur. C'ci cel ce se une$te cu aceast' adunare sfânt' având via)' stricat' este scos afar'. cu atât mai mult cei ce stau la teatru $i nu v'd nici nu aud nimic s'n'tos. Iar cei ce s-au întinat $i li s-au poruncit s' nu intre mai înainte pân' ce nu-$i vor cura)i întin'ciunea lor. C'ci dac' unde sunt psalmi $i rug'ciuni. cum 43 . iar nu r'mânând bolnave s' umple de boal' toat' turma. î$i fac rana mai cumplit' $i buba mai mare. pe care din întâmplare ai întâlnit-o în târg. ar'tându-le c' numai acela este în'untru care are mintea vrednic' de petrecerea de aici. unde este fric' $i mult' evlavie. au petrecut toat' ziua pironindu-$i privirile la fe)ele acelor femei necinstite. La fel fac $i p'storii cu oile cele pline de râie pe care le despart de ele s'n'toase. glasuri atr'g'toare.

când chinuirea cea de-a pururea acolo se na$te $i fiind îmboldit ziua $i noaptea de poft' e$ti tuturor de nesuferit. ca fiecare privind la el s' adune în sufletul lui frumuse)ea. C'ci cele ce se fac acolo nu aduc mângâiere. a$eaz' aproape de ei pe cel c'ruia voiesc s'-l picteze o zi. oc'r'$ti. cu toate c' nu ai nici un motiv s-o învinuie$ti. te va rupe cu totul de aceast' folositoare înv')'tur' de ob$te. *i o vom vedea din pilde. *i fiind aprins de pofta cea de la teatru $i biruit de privirea cea str'in' $i am'gitoare. ci pierzanie. Nu te temi. te faci sl'b'nog la virtute $i înver$unat $i vr'jma$ cur')iei $i înfrân'rii. Pictorii când vor s' picteze un chip. s' asculta)i dumnezee$tile cuvinte. vom pune ast'zi pe David s' stea aproape de voi. spune-mi? Mai ales c' deosebirea între darul cel duhovnicesc $i între aceast' lucrare rea este mai mare ca cea dintre hainele cele de fir $i între cele întinate $i decât cea dintre mir $i noroi. Fiindc' $i noi avem datoria s' pict'm. iar pe cei ce merg s'-i trage)i de acolo. c'utând prilejuri necuvioase de ceart'. p'rându-)i-se cuvintele cele despre cur')ire $i înfrânare urâte. privirea. Dar fiindc' cei ce mustr' trebuie s' fac' aceasta cu m'sur'. pedeaps' $i osând'. oare nu l-ai fi b'tut pe cel ce a f'cut aceasta? *i dac' în cel ce s-a turnat mirul cel dumnezeesc. Acestea le-am zis acum dragostei voastre $i niciodat' nu voi înceta s' le zic. Ci ru$inându-te s'-)i spui patima $i s' ar')i rana pe care ai primit-o de acolo. C'ci de ajuns va fi compararea celor dou' s'-)i arate m'rimea folosului de aici $i v't'marea cea de acolo. oare vei suferi aceast' ocar' cu blânde)e? Spune-mi! Sau dac' într-un vas de aur în care de obicei p'strezi miruri. Acestea nu-)i vor mai fi ca înv')'tur'. voi sfâr$i aici sf'tuirea $i voi continua cele întrerupte din pricina celor de mai sus întorcându-ne iar'$i la David. care tr'gându-te pu)in la dezn'dejde. *i ce zic femeia $i casa? C'ci $i Biserica o vei vedea f'r' pl'cere. C'ci gre$ala care a)i f'cut-o nu este mic'. ci acuzarea ta. ci frumuse)ea sufletului $i podoaba care se în)elege cu mintea.Din osp')ul St'pânului. C'ci $i pe cei ce bolesc de aceste suferin)e îi vom mângâia $i pe cei s'n'to$i mai tari îi vom face. *i nu mai prive$ti nimic din cele din cas' cu pl'cere pentru c' glasul ei st' în sufletul t'u. La amândou' p'r)ile le este de folos cuvântul acesta. Dac' în lada în care p'strezi hainele cele scumpe $i cu fir o slug' de a ta va pune o hain' plin' de întin'ciune $i cu mul)i p'duchi. blânde)ea. *i dac' imaginile trupurilor aduc oarecare mângâiere celor 44 . unora ca s' se dep'rteze. *i ce folos este de aceast' dulcea)' vremelnic'. iar întorcându-te acas' femeia ta î)i va p'rea mai urât'. Trecând cu vederea pe toate cele de acas'. ca s' prive$ti cu aceia$i ochi atât scena pe care este orchestra $i pe care se s'vâr$e$te lucrurile cele spurcate ale curviei cât $i aceast' Mas' Sfânt' pe care se s'vâr$esc Tainele cele înfrico$ate? Nu cu acelea$i urechi auzi pe desfrânat' gr'ind cuvinte de necinste $i cu acelea$i pe Prooroc $i pe Apostol înv')ându-te cuvinte de tain'? Cu aceea$i inim' primind $i otrava $i Jertfa cea înfrico$at' $i sfânt'? Oare nu de aici se stric' moravurile. cum vom putea oare pune întin'ciuni diavole$ti. milostivirea. ar fi turnat cineva noroi. pricinuie$ti alte motive. o omule. neîn)elegerile $i vr'jbile în case? C'ci îndat' te vei umplea de desfrânare privind la cele de acolo. dou' sau trei. m'rimea de suflet $i toate celelalte fapte bune ale dreptului. necinste$ti $i aduci nenum'rate prihane tovar'$ei tale de via)'. Omilii vor putea cândva s' se izb'veasc' de p'catul preadesfrân'rii? Iar cei ce nu sunt izb'vi)i de el. gânde$ti numai la pofta cea spurcat' $i necurat' de la care ai primit rana. nu forme trupe$ti. ca prin privire deas' s' întocmeasc' chipul f'r' de gre$eal'. mi$c'rile $i to)i idolii desfrân'rii. iar celorlal)i s' nu cad'. poc'in)' $i toate celelalte. cuvinte satanice$ti $i cântece pline de desfrânare? Cum va suferi Dumnezeu acestea. precum $i forma. se încep divor)urile. Dar cerceteaz'-te cum e$ti când ie$i din Biseric' $i cum e$ti când ie$i de la teatru. Compar' pe cele dou' $i nu vei mai avea trebuin)' de cuvintele noastre. cum vor putea c'lca aceste praguri sfinte f'r' poc'in)' $i s' se uneasc' cu aceast' adunare bun'? De aceea v' sf'tuiesc $i v' rog ca mai întâi sp'lând p'catul cu privirea prin spovedanie. De aceea v' rog pe voi pe to)i s' fugi)i de spectacolele cele rele de la teatre.

nefiind nimic ca s' le opreasc'. nici Sângele cel Scump ce s-a v'rsat. dar privind la chipul acela vei primi des'vâr$it' s'n'tate $i filosofie curat'. nu a p'timit nici un r'u. ar'tat este c' $i cununa este aceea$i. 45 . nu blesteam' pentru ca toate le rabd' pentru Dumnezeu. vei lua acea plat' ca $i cum i-ai fi pus în mâinile s'racilor. Tu de multe ori te mânii pentru cele viitoare. Iar dac' $i aceasta ai f'cut. *i nici un r'u nu vom p'timi. El purta grij' de Saul. Acelea nu le po)i vedea peste tot.Sfântul Ioan Gur' de Aur ce privesc. oriunde vei fi. Nu se îndulcise de o Jertf' ca aceasta. Oricum ar fi el nu este mai r'u decât Saul. care fiind ajutat de multe ori de David îl vr'$m'$uia mereu $i care cu toate c' a primit numai faceri de bine $i-a p'strat vicle$ugul s'u. nici se împ'rt'$ise de Sângele st'pânesc. *i precum cei bolnavi cu ochii poart' bure)i $i buc')i de stofa albastr' $i privind adeseori la ele. a ajuns la vârful filosofiei celei dup' Har. dobândesc oarecare mângâiere a bolii din culoarea aceea. *i ce zici? C' )i-a t'iat o parte de p'mânt. fiind str'lucit pe p'mânt. c' este cu putin)' s' împ'c'm pe orice om care se poart' cu vr'jm'$ie cu noi. din cele ce vom spune acum. totu$i David te întrecea. 15). C'ci $i David când era prigonit. ci ca s' [nu] le facem lor nici un r'u. Dar numai una s' avem în vedere. *i de$i s-a sârguit s'-)i ia sufletul. iar pe oameni zicem c' nu putem s'-i potolim niciodat'. ci s-a f'cut mai cinstit $i mai iubit de to)i. dorind s'-i ia $i sufletul. sau te-a adus la s'r'cie? Dar înc' nu )i-a luat sufletul. stricat $i neîndep'rtat. de$i de multe ori te va sup'ra mânia $i te va tulbura. David nu auzise pilda celor zece mii de talan)i $i a celor o sut' de dinari. precum se sârguia Saul. *i dac' de dou'. cu toate c' vom suferi nenum'rate rele. dar pe acestea le po)i purta oriunde vei voi. ci $i de Dumnezeu. cu mult mai mult imaginile sufletului. Nu auzise rug'ciunea: Ierta)i oamenilor gre$alele lor. precum $i Tat'l vostru cel ceresc (Matei 6. $i mult folos vei dobândi. trei sau nenum'rate ori a îndr'znit. f'când toate. me$te$ugul lor silindu-i firea $i cel mai s'lbatec dintre fiare. nu de nenum'rate ori ca acesta. C'ci a$ezându-le în c'mara min)ii. c'zând în mâinile tale. pe cât de mare î)i va fi osteneala pe atâta $i plata. te întreb: ce este mai s'lbatec decât leul? Dar îns' $i pe acesta îl îmblânzesc oamenii. Cine poate avea o mai mare îndurare a r'ut')ii ca acesta? Dar ca s' $tii. c'ci $tia cu dinadinsul c' de va cru)a pe vr'jma$ul s'u. *i s' nu-mi zic' cineva c' are un du$man viclean. nu ca s' nu p'timim nici un r'u de la vr'jma$i. poate numai odat' a îndr'znit. nu va locui în cetatea sa $i va avea via)' nesigur'. Ce r'spuns vom avea când biruim firea $i zicem c' nu putem îndrepta voin)a cea liber'? *i dac' înc' te mai îndoie$ti. vei putea s' prive$ti la ele deseori. devine mai blând decât oaia. te-a nedrept')it. umblând prin târg $i nev't'mând pe nimeni. c'ci nu este la fel a tr'i unele ca acestea în Legea cea Veche cu a face aceia$i dup' ce Duhul a d'ruit ni$te daruri ca acestea. ca s' trag' spre sine pe vr'jma$ul s'u. totu$i nu când îi f'ceai bine $i când. î)i zic c' de vei purta grij' de vindecarea celui ce bole$te nevindecat. precum nu este s'lb'ticia la om. )i-a f'cut nedreptate la ogor. nici s'-i facem s' se întoarc' cu dragoste spre noi? Mai ales c' la fiare blânde)ea nu este fireasc'. Dar de ce nu voie$ti s' te împaci cu vr'jma$ul t'u? #i-a luat bani? Dar de vei suferi r'pirea cu b'rb')ie. ci se pun s' stea într-un loc mereu. care nu cereau nimic de acest fel. Cu ce a fost nedrept')it atunci Sfântul p'timind atâtea rele de la Saul? Oare nu pân' în ziua de ast'zi se veste$te fapta lui. dar mai ales în împ'r')ia cerurilor unde îl a$teptau bun't')ile cele negr'ite? *i cu ce s-a folosit tic'losul $i mi$elul acela f'când atâtea vr'jm'$ii? Oare n-a c'zut din împ'r')ie $i a suferit moarte tic'loas' împreun' cu fiul lui $i se prih'ne$te de to)i? Mai cumplit l-au a$teptat chinurile cele f'r' de sfâr$it. Nu auzise cuvintele cele multe despre tr'irea aceasta. C'ci $i cel ce a dat s'racilor $i cel ce a fost nedrept')it $i furat. Nu v'zuse pe Hristos r'stignit. nu numai de oameni. te-a oc'rât. Ci crescând în legi nedes'vâr$ite. a$a $i tu de vei avea înaintea ochilor t'i icoana lui David $i vei privi adeseori la ea. Deci ce îndreptare vom avea $i ce iertare când pe fiare le îmblânzim. l-ai iertat. nu vr'jm'$uie$te. Iar dac' pricina cheltuielii este aceea$i. )i-a trecut hotarele casei )i-a r'pit robul.

c' plata voastr' mult' este în ceruri” (Matei 5. iar de nu $tii. din care unul ajunsese la r'utatea cea mai de pe urm'. iar dac' sunt minciuni. priveghind. nici a prih'nit. 22-23). î)i voi aduce $i m'rturia dumnezee$tilor Scripturi. aceasta a împlinit-o $i David c' putând s' omoare pe cel ce-l vr'jm'$uia. ci ne caut' s' le $i lep'd'm pe urm'. care de multe ori a aruncat cu suli)a asupra lui $i apoi având prilej s'-l omoare. n-a voit. ar'tat este c' de câte ori a iertat. Nici un cuvânt dintre acestea n-a zis. *i aceasta m' voi sili s' v-o ar't din Scripturi. iar vr'jma$ul f'r' voia lui i s-a f'cut f'c'tor de bine. îl vei num'ra printre f'c'torii t'i de bine $i te vei ruga pentru el. [iar vame$ul] petrecea vremea vie)ii sale în r'piri $i silnicii. Haide)i s' cercet'm $i aceasta. Omilii Poate a îndr'znit la via)a ta dorind s' te omoare? Dac' pe vr'jma$ul t'u. pe când vr'jma$ii ni le aduc în fa)'. Ci a ales s' se primejduiasc' în fiecare zi. auzindu-l.. n-a r'spuns împotriv' oc'rând. de atâtea ori $i-a junghiat voin)a. *i s-a pogorât îndreptat. Cât trebuia s' se osteneasc' vame$ul postind. dar le-a lep'dat. *i de vreme ce din pricina iubirii de sine nu ne vedem p'catele noastre. Era un fariseu $i un vame$. C'ci zice: „Când v' vor oc'rî $i vor zice tot cuvântul r'u împotriva voastr' min)ind pentru Mine. nici a zis cuvintele ce obi$nuiesc s' le zic' mul)i: îndr'zne$ti s' te legi de via)a mea $i s' osânde$ti faptele mele? Oare nu sunt mai bun decât tine? Î)i voi vesti gre$alele tale $i voi face ca niciodat' s' nu mai calci pe aceste praguri sfinte. de multe ori le v'd mai cu de-am'nuntul decât noi $i astfel vr'jm'$ia lor ni se face pricin' de mare folos. *i-a cunoscut p'catele. bucura)i-v' $i v' veseli)i. vei suspina cu amar $i-)i vei osândi gre$alele tale. De multe ori prietenii ne lingu$esc. r'pitori. ca s' nu te mai îndoie$ti întru nimic de aceasta. Iar dac' cineva te vr'jm'$uie$te mergând pân' a-)i lua via)a nu trebuie s'-i r'spl'te$ti urându-l. Fariseul î$i împ'r)ea averile. ci cu atât mai mult de nevoie este a suspina cu amar $i rugându-te lui Dumnezeu. Iar dac' cele zise vor fi adev'rate $i tu vei suferi cuvintele cu blânde)e. ci bucur'-te $i salt' dup' cuvântul Domnului.11) $i iar'$i: „Bucura)i-v' $i v' veseli)i când vor scoate numele voastre ca un r'u din pricina Fiului Omului” (Luca 6. care $tii c' este în tine. p'c'tosului”! (Luca 18. î)i mul)umesc c' nu sunt ca ceilal)i oameni. aceia. c' de te va oc'rî vr'jma$ul cu un p'cat. râzi. îndrepteaz'-te. Fariseul zicea: „Dumnezeule. Iar vame$ul. Amândoi s-au suit la Templu s' se roage. pentru Dumnezeu. *i junghiindu-se astfel de multe ori pentru Dumnezeu a primit multe cununi ale muceniciei. 13). nu numai c' nu trebuie s'-l oc'r'$ti. ca s' cunoa$te)i c' pe cât nu ne folosesc prietenii când ne laud'. defaim'-le. pe care noi le zicem în toate zilele învinuindu-ne unii pe al)ii. dar s-a sp'lat prin ea. C'ci cel ce pentru Dumnezeu iart' pe vr'jma$ul s'u. Ci suspinând cu amar $i b'tându-$i pieptul numai atât a zis: „Milostiv fii mie. *i ceea ce zicea Pavel c' în fiecare zi moare pentru Dumnezeu. *i nu te uita c' Dumnezeu a oprit ca David s' fie omorât. nici ca acest vame$”. decât s' se r'zbune. iar nu vei oc'rî împotriv' $i nu vei osândi. mijlocind la Dumnezeu ca s'-i fie lui milostiv. dormind pe jos. acoperindu-ne p'catele. pe atât ne folosesc vr'jma$ii când ne gr'iesc de r'u. lucrul acesta )i se va socoti ca mucenicie. care a îndr'znit pân' la atâta.Din osp')ul St'pânului. împ'r)indu-$i averile sale $i $ezând mult' vreme în sac $i 46 . ci gânde$te-te c' a luat întreit' $i împ'trit' cunun' a muceniciei din aceast' vr'jm'$ie a lui Saul. Nu numai c' aceia ni le aduc aminte s' le cunoa$tem.. vr'jm'$indu-ne $i înfruntându-ne. nedrep)i. care ne porunce$te asta. Te-a clevetit pe tine cineva. *i oare ce lucru poate fi mai fericit decât acesta? *i ce este mai lesnicios decât sc'parea de p'cate? Dar ca s' nu socote$ti c' te mângâiem atât de simplu $i cu cuvinte omene$ti. dar l-a miluit. Ai v'zut filosofie? A primit ocar'. Dar mai nu râde. $i s' se lipseasc' de atâtea cununi. numindu-te preadesfrânat sau desfrânat? Dac' acestea sunt adev'rate. nici def'ima. de$i $tia c' dup' ce-l va l'sa iar se va porni asupra lui. De $tii c' ai întru tine din cele ce s-au zis. îndat' vei lep'da acel p'cat. Multora li se pare c' a fi cleveti)i $i a li se lua cinstea de c'tre vr'jma$ii lor este un lucru mai nesuferit decât orice moarte. *i învinuirea p'catului i s-a f'cut pricin' de îndreptare. vei lua nu mai pu)in' plat' de la cel dintâi. departe stând. în)elep)e$te-te. iar cel'lalt purta de grij' de dreptatea cea des'vâr$it'.

12) $i toate celelalte pe care le-a spus spre dovedirea blânde)ii lui. iar al)ii ne oc'r'sc p'catele noastre $i ne fac drep)i. iar fa)a vr'jma$ului cea nesuferit' ni se arat' cu har $i dorit'. acum îl face $i rud'. fiindc' cuvintele lui David intrând au scos afar' vrajba. nici dracul nu ne va putea porni spre mânie. C'ci dac' vom voi s' r'bd'm. a$a $i Saul. glasul cel ce mai înainte ni se p'rea pizma$ $i vr'jma$ ni se arat' acum dulce $i pl'cut. 17). acest lucru s'-l dator'm celui care a schimbat omul. Dar dup' ce fierbin)eala razei va sparge norul.Sfântul Ioan Gur' de Aur în cenu$'. „Glasul t'u este acesta. unde am l'sat cuvântul nostru. *i de se va ar'ta c' acesta gr'ie$te ceva blând $i lini$tit. Cel care îl oc'ra $i îl clevetea i-a adus cununa drept')ii. 47 . Nu ei. ne clevetesc $i ne vr'jmuiesc pân' a ne lua via)a. $i glasul îl auzim altfel $i fa)a o vedem cu mintea stricat'. fiule David?”. pe care $tim c' le avem. Vezi cât folos aduce ocara vr'jma$ilor de o vom suferi cu r'bdare? De ce ne mâhnim? Dac' tu nu te vei v't'ma. ci numai cu un cuvânt simplu a lep'dat toat' r'utatea. numindu-l pe el fiu al s'u. Iar dac' r'bdând vom lep'da vrajba $i vom sparge norul mâhnirii. unii împletindu-ne cunun' de mucenicie. osteneli $i vreme îndelungat'. se vesele$te cunoscându-l f'r' s'-l vad'. nici vr'jma$ul. Lucru care s-a întâmplat $i la Saul. vom putea lep'da toate gre$alele? A$a $i acesta s-a îndreptat. *i unde l-am l'sat? La r'spunsul de îndreptare a lui David. c'ci dup' ce s-a spart norul vrajbei. Vrajba st' înaintea ochilor $i urechile noastre ca un nor gros. Care glas? Care a surpat pe Goliat $i a scos Cetatea din primejdii. Cine este mai fericit decât David care pe uciga$ul de oameni l-a f'cut tat'. Vezi c' de$i va gr'i cineva lucruri adev'rate despre noi. a cunoscut glasul lui David care zice: „Glasul t'u este acesta fiule. Iar dup' ce lep'd'm mânia. precum am ar'tat. 24. A$a se întâmpl' $i la noi când suntem mânio$i. David”. ci $i din cele ce zice Saul. ca s' vedem ce a r'spuns acesta la îndrept')irea aceluia. ci vom suspina cu amar $i vom ruga pe Dumnezeu pentru p'cate. va ap'rea soarele ar'tând iar'$i buna podoab' a cerului. o omule. care a înv')at $i a pus în rânduial' sufletul lui. aducându-v' aminte dragostei voastre. valurile le-a aliniat $i a stins toat' aprinderea mâniei? Cuvintele acelea ale lui David intrând în mintea celui s'lb'ticit. Mul)imea norilor nu las' s' se vad' frumuse)ea cerului. C'ci sco)ând afar' mânia a primit voie bun' $i milostivire. fiindc' n-a oc'rit pe acela. care s-a întors de undeva dup' mult' vreme. Dar ce? „Glasul t'u este acesta. La fel se face în vremea cea rea. au lucrat toat' aceast' schimbare. precum a f'cut vame$ul. fiule David?”. *i dac' cei ce ne oc'r'sc. ci a suspinat pentru p'catele sale. a cunoscut pe Sfântul $i lep'dând patima a primit afec)iune. nici chiar diavolul nu te va putea v't'ma. urând $i îns'$i numele lui. O. pe care ne-o arat' aceste cuvinte. la fel se întâmpl' $i la vrajb'. ca s'-$i poat' lep'da p'catele sale? Nimic din acestea n-a f'cut. cuptorul mâniei l-a umplut de mult' rou'. De nevoie dar este s' spunem ast'zi cuvintele lui Saul. C'ci $i numai glasul lui a schimbat starea lui Saul. f'r' sudori. Cuviincios este s' v-o spun ast'zi. sau cutare m-a provocat s'-i zic cuvinte de ocar'. 24. pe lup oaie. chiar nefiind el aproape. ce schimbare brusc' s-a f'cut! C'ci cel ce nu suferea niciodat' s'-l cheme pe nume. nici prietenul. Deci ce zice Saul când aude pe David spunând acestea: „Iat' poala hainei tale este în mâna mea” (I Împ. *i precum de multe ori cunoa$tem pe prieten $i noaptea dup' glas. fiule David?” (I Împ. dar mai ales din istoria despre David care ne st' înainte. ci noi suntem pricinuitorii vrajbelor. *i de$i am avea ochiul de mii de ori mai str'b't'tor nu vom putea vedea str'lucirea cea de sus. C'ci nu numai din cuvintele pe care le-a gr'it David vom cunoa$te fapta lui bun'. dar de nu vom oc'ri pe cel ce gr'ie$te. iritând astfel $i glasurile $i fe)ele noastre. *i n-a zis „Cuvintele tale sunt acestea. *i acest lucru este ar'tat din multe locuri. pe care ziua $i de departe îl cunoa$tem. Cât timp ne afl'm între noi învr'jbi)i. de ce ne mai s'lb'ticim împotriva lor? *i s' nu zicem: Cutare m-a z'd'rât. *i precum un tat' auzind glasul copilului s'u. atunci cu gând curat $i drept vom vedea $i vom auzi toate cele folositoare neîntin'rii.

A$a a f'cut $i David. Într-adev'r lucru de mare cinste $i de mirare este c' David nu $i-a scos sabia ca s' taie capul vr'jma$ului. care a scos izvoare de ape din piatr' vârtoas'. Iar dac' aproapele va apuca mai înainte de cât tine. 17. Iar glasul acesta a luat ca cu mâna piatra $i a dus-o asupra lui Goliat. care fiind mai r'i decât dobitoacele.. S' nu socotim c' acest lucru este def'im'tor $i înjositor. *i vezi cât folos a câ$tigat. ci de va fi cu putin)' pe to)i cei ce-i întâlne$ti. Iar de vei a$tepta ca tu mai întâi s' fii cinstit $i apoi s' cinste$ti pe aproapele. Iar cei trei tineri au schimbat lucrarea focului prin glasul laudelor lor. C'ci aceasta a sf'tuit-o $i Pavel. Saul nu a putut s' primeasc' f'r' de lacrimi s'n'tatea $i filosofia pus' de David în sufletul s'u. care va da cinstea mai întâi celuilalt. Pentru aceasta $i Saul înfiorându-se de acel glas. deoarece iertarea a închegat multe prietenii. s' nu m' mai b'nuie$ti de ceva r'u $i s' nu socote$ti c' sunt vr'jma$ul t'u. de lucrarea aceasta. 12) au stat. Acela a lovit piatra cu toiagul. Cu acel glas a surpat pe barbarul acesta.. o iubitule. Doamne al meu împ'rate”. când a$tep)i ca tu mai întâi s' fii iertat de aproapele. *i a$a a aruncat piatra. cinstind el mai întâi pe Saul. Iar glasul Sfin)ilor a f'cut ca de multe ori s' stea stihiile $i s' schimbe rânduiala lor. Deci s' nu a$tept'm ca noi s' fim cinsti)i mai întâi decât al)ii. a t'iat multe certuri $i a potolit multe r'ut')i. Apostolii abia gr'iau $i toate puterile potrivnice fugeau. cercetându-se oarecum între ei. a fost înt'rit de puterea rug'ciunii. cum m' minunez de David. 10). care porunce$te: „În cinste. iar dup' ce a fost cinstit $i el. pe Care L-ai oc'rât ast'zi” (I Împ. fiule David?”. când el izgone$te $i pe diavoli. zicând: „Unul pe altul socoteasc'-l mai de cinste decât el însu$i” (Filipeni 2. c'ci zice: „Tu vii la mine cu sabie $i cu suli)' $i cu pav'z'. C'ci acela a biruit firea.” (10.” *i a$a împlinea legea cea apostoleasc'. Nu precum fac mul)i. c'ci nu este la fel a 48 . care a scos izvoare de lacrimi din ochi de piatr'. Omilii C'ci atunci când to)i erau în primejdie de robie $i de moarte. zicând: „Robul t'u sunt. 46). *i împlinind acest lucru a ar'tat mai mare facere de bine ca mai înainte. La fel Moisi a legat marea $i apoi a slobozit-o. Cine poate fi mai fericit decât Proorocul acesta. Doamne al meu împ'rate”. acesta a pus fric' în acel barbar. care într-o clip' a schimbat pe vr'jma$ul s'u al c'rui suflet însetat de sânge $i de ucidere l-a f'cut deodat' izvorâtor de plânsuri $i de vaiete? Nu m' minunez atât de Moise. numai s' lepezi urgia. ci ca s-o fac' curat' $i blând'. le-au dat siguran)a $i libertatea. o omule. Acesta a f'cut ca Saul s'-l fac' pe David rud' a sa.Din osp')ul St'pânului. iar acesta l-a numit st'pân. c'ci mai înainte de a lovi cu piatra. Cine cinste$te mai mult pe aproapele decât pe sine face ca $i acela s'-l cinsteasc'. iar acesta a lovit inima cu cuvântul nu ca s-o mâhneasc'. f'când-o bun'. *i luna. C'ci Isus al lui Navi numai când a zis: „S' stea soarele. acela va lua toat' plata. $i multe alte faceri de bine le-a d'ruit.. iar acesta a biruit voin)a liber'. nu vor ca ei mai întâi s' ierte pe aproapele. iar eu voi merge la tine întru numele Domnului Dumnezeului Savaot. Ce poate fi mai de râs decât aceast' nebunie? Ce poate fi mai de ocar' decât aceast' trufie $i mândrie? C'ci atunci te-ai înjosit $i te-ai oc'rât. 3). Ce este mai r'u decât mândria? *i ce este mai de râs decât trufia $i slava de$art'? Dac' tu mai întâi vei ierta $i Dumnezeu te va l'uda $i vei lua toat' plata. unii altora da)i întâietate” (Romani 12. Dar ce r'spunde David? „Robul t'u sunt. Dup' ce David a zis aceasta. ci noi s' alerg'm cinstind pe aproapele $i totdeauna s' facem începutul iert'rii. mântuirea $i sporirea ta în fapta bun'. a zis: „Glasul t'u este acesta. $i pref'cându-l blând. nici un lucru mare n-ai f'cut.. C'ci cel ce a f'cut încep'tur' cinstei. dar de mult mai multe cununi este vrednic faptul c' a schimbat voin)a lui. Deci s' nu te leneve$ti. s' le dai tu mai întâi cinstea iertându-i. *i ce te minunezi când glasul dreptului potole$te mânia $i surp' pe vr'jma$i. M-ai numit pe mine fiu? Eu m' mul)umesc dac' m' consideri robul t'u. arat'-i $i mai mare cinste. socotind c' de va face a$a se oc'r'$te $i se mic$oreaz'. oricare ar fi ei. Prin aceste cuvinte parc' David ar zice: „Numai un lucru caut. acesta a t'iat îndr'zneala vr'jma$ului. Aceast' facere de bine este mai mare decât aceia.

Sfântul Ioan Gur' de Aur d'rui via)a $i a aduce la filosofie. Nu este deopotriv' a izb'vi de mânia ceea ce sufl' ucidere nedreapt' $i a-l izb'vi de nebunia care-l ducea la atâta r'u. David oprind pe osta$ii s'i s' nu ucid' pe Saul, îi d'ruie$te via)', iar sco)ând r'utatea din sufletul s'u cu cuvintele cele blânde, i-a d'ruit via)a ce va s' fie $i bun't')ile cele ve$nice. Laud'-l deci pe David pentru blânde)ea lui, dar mai mult minuneaz'-te de el pentru schimbarea lui Saul. Mai mare este a birui nebunia altora, decât a-$i st'pâni patimile sale, potolind inim' aprins' de mânie, pref'când tulburarea în alinare $i umplând de lacrimi fierbin)i ochii care priveau spre ucidere. *i lucru de mai mare mirare este c', de ar fi fost Saul dintre oamenii cei blânzi $i smeri)i u$or ar fi putut fi întors la bun'tatea fireasc', dar el era s'lb'ticit $i ajunsese la r'utatea cea mai de pe urm', silindu-se la ucidere. Totu$i David într-o clip' face ca s' se sting' toat' am'r'ciunea aceea. Pe care dintre cei vesti)i cu filosofia nu-i va întrece David? Deci $i tu când vei prinde pe vr'jma$ul t'u în mâinile tale, nu cugeta cum s' te r'zbuni pe el $i cu ce mul)ime de oc'ri s'-l sperii $i s'-l alungi, $i cum s'-l vindeci $i cum s'-l întorci la blânde)e. *i s' nu te dep'rtezi de el pân' ce n-ai f'cut $i n-ai zis totul ca s' biruie$ti cruzimea lui cu blânde)ea ta. C'ci nimic nu este mai vrednic decât blânde)ea. Cu cuvântul blând frângi oasele, cu toate c' ce este mai tare decât osul? C'ci de va fi cineva vârtos $i neînduplecat, va fi biruit cu lesnire de cel ce se poart' cu el cu blânde)e. *i iar'$i: „R'spunsul cucernic întoarce mânia”. Pentru aceasta ar'tat este c' a porni pe vr'jma$ spre mânie, sau a se împ'ca st' mai mult în puterea ta, decât într-a lui. *i întru noi, nu întru cei mânio$i, st' puterea de a stinge sau a aprinde flac'ra mâniei acelora. Iar cel ce a zis cele de mai sus le adevere$te cu o pild' zicând: „De vei sufla într-un c'rbune aprins vei aprinde flac'ra, iar de vei scuipa peste el l-ai stins”. *i peste amândou' lucr'rile tu e$ti st'pân, c'ci amândou' ies din gura ta. A$a $i când e$ti învr'jbit cu aproapele. De vei scoate cuvinte trufa$e $i nebune a)â)i focul aceluia suflând peste c'rbuni, iar dac' vei folosi cuvinte blânde $i smerite mai înainte de a se ridica v'paia, ai stins toat' mânia. Deci s' nu zici c' atâtea am p'timit $i atâtea am auzit, c'ci peste toate tu e$ti st'pân. Dup' cum am zis, a aprinde $i a stinge flac'ra mâniei st' în voin)a ta. Când vei vedea pe vr'jma$ul t'u, sau î)i va veni în minte chipul lui, uit' toate cele de mâhnire pe care le-ai auzit. Iar de nu vei putea s' le ui)i, pune-le pe seama diavolului $i adun'-)i numai pe cele bune pe care )i le-a gr'it sau f'cut cândva acela. C'ci de vei înceta s' pomene$ti acestea degrab vei înceta vrajba. *i de vei voi s'-i vorbe$ti, iart'-i cele f'cute )ie $i, lep'dând patima $i stingând mânia, ceart'-l $i-l mustr' $i numai a$a vei putea birui. C'ci fiind mânio$i nu vom putea vreodat' nici auzi, nici gr'i ceva s'n'tos, iar izb'vindu-ne de patimi nici noi nu vom scoate cândva vreun cuvânt aspru, nici pe al)ii nu vom auzi gr'ind a$a. Nu cuvintele în sine obi$nuiesc s' ne s'lb'ticeasc', ci petrecerea în vrajb' $i aprinderea de ea. C'ci de multe ori acelea$i cuvinte auzindu-le de la prieteni, care glumesc, sau de la copiii cei mici, nu numai c' nu p'timim nimic r'u din auzirea lor, ci râdem $i ne veselim de ele. Suntem a$a pentru c' nu le auzim cu minte stricat', nici cu suflet cuprins de mânie. A$a $i de la vr'jma$i de vei auzi oarecare cuvinte, nu vor putea s' te vateme de vei lep'da vrajba $i vei stinge mânia. *i nu numai cele ce se gr'iesc, dar nici m'car cele ce se fac )ie, precum nu s-a v't'mat nici Fericitul acesta. Ci v'zând pe vr'jma$ul s'u înarmându-se împotriva sufletului s'u $i f'când totul ca s'-l piard', nu numai c' nu s-a s'lb'ticit, ci s-a întors spre mai mult' milostivire. C'ci cu cât Saul vr'jm'$uia mai mult, cu atât David plângea mai tare pentru el. Fiindc' $tia cu adev'rat c' nu cel ce p'time$te nedreptate este vrednic de lacrimi $i de plâns, ci cel ce o face, pentru c' se v't'ma pe sine. De aceea a alc'tuit $i o cuvântare îndelungat' de dezvinov')ire $i nu s-a l'sat pân' ce nu l-a f'cut $i pe acela s' se dezvinov')easc' $i s' se îndep'rteze prin lacrimi $i plâns. Iar dup' ce a plâns $i s-a v'itat, a scos un glas amar $i a zis: „Mai drept e$ti tu decât mine”. C'ci 49

Din osp')ul St'pânului. Omilii tu mi-ai dat mie cele bune, iar eu )i-am r'spl'tit cu rele. Vezi cum î$i învinuie$te r'utatea sa $i se îndreapt' nesilit de nimeni, iar fapta cea bun' a Dreptului o laud'? A$a f' $i tu. Când vei avea pe vr'jma$ul în mâinile tale nu-l pedepsi, ci dezvinov'teste-te pe tine, ca s'-l faci $i pe el s' se umileasc'. C'ci de-l vom acuza se opre$te, iar de-i vom ar'ta gândurile noastre se va umili, ru$inându-se de blânde)ea noastr'. *i astfel $i mustrarea se face f'r' patim' $i acela se izb've$te de toat' r'utatea. Precum s-a întâmplat $i aici, cel ce a nedrept')it se poc'ie$te, iar cel nedrept')it tace. C'ci Saul n-a zis: „Mi-ai dat mie bune”, ci „mi-ai r'spl'tit mie bine”. Adic' în locul vr'jm'$iei, a dorin)ei de ucidere $i ale celorlalte nenum'rate rele, mi-ai r'spl'tit cu mari faceri de bine. Iar eu nici a$a n-am devenit mai bun, ci $i dup' acele faceri de bine ale tale am r'mas în r'utate. Dar tu nu te-ai schimbat, ci ai r'mas p'zindu-)i obiceiul t'u, f'cându-mi bine mie celui ce te vr'jm'$uiam. De câte cununi nu este vrednic David din cuvintele acestea. C' de$i le gr'ia gura lui Saul, dar în)elepciunea $i me$te$ugul lui David le-a s'dit pe ele în sufletul lui. „*i tu mi-ai ar'tat mie ast'zi - zice Saul - ce bine mi-ai f'cut; cum Domnul M-a dat ast'zi în mâinile tale $i nu m-ai omorât”. Saul m'rturise$te o alt' fapt' bun' a lui David, cum f'cându-i bine n-a t'cut, nici n-a trecut-o cu vederea, ci venind i-a spus (lui Saul) f'când aceasta nu spre laud', ci voind s' arate $i s'-l înve)e cu lucrurile îns'$i, c' este din cei ce cuget' bine $i poart' grij' de el, iar nu din cei ce vr'jmuiesc $i viclenesc. Atunci este de folos a spune cineva facerile sale de bine numai când se urm're$te folosul aproapelui. Iar când le va ar'ta cineva $i le va propov'dui neavând nici o nevoie, nu va fi mai bun decât cei ce oc'r'sc. Dar când va face aceasta voind s' încredin)eze pe cel p'c'tos2 care are o p'rere rea, este purt'tor de grij' $i f'c'tor de bine. Lucru acesta l-a f'cut $i David, nu poftind laud' de la Saul, ci voind s' smulg' din el mânia cea înr'd'cinat'. Saul l-a l'udat pe el, c' i-a f'cut bine $i i-a spus acea facere de bine. Apoi Saul voind s'-l r'spl'teasc' pe David, dar neputând s' afle ceva pe m'sura celor f'cute, pe Însu$i Dumnezeu i-L d' r'spl'titor, zicând: „C' de va afla cineva pe vr'jma$ul s'u în necaz $i-l va ajuta s' g'seasc' calea cea bun', Domnul îi va r'spl'ti lui cele bune, precum ai f'cut tu ast'zi”. *i cu ce avea s'-i r'spl'teasc' lui David pentru a$a vrednice faceri de bine, c' de i-ar fi dat $i împ'r')ia cu toate cet')ile, n-ar fi fost de-ajuns. C'ci David nu numai împ'r')ia $i cet')ile i-a dat, ci îns'$i via)a i-a d'ruit-o. *i fiindc' Saul nu putea s'-i r'spl'teasc' cu alt' via)', Îl roag' pe Dumnezeu s'-l cinsteasc' cu r'spl'tirile cele de acolo, l'udându-l $i înv')ând pe to)i c' atunci când vor face nenum'rate faceri de bine vr'jma$ilor lor, Dumnezeu le va r'spl'ti în ceruri. Apoi zice: „*i iat' eu acum cunosc c'ci cu adev'rat vei împ'ra)i $i va sta în mâna ta împ'r')ia lui Israil. Îns' jur'-te c' nu vei pierde s'mân)a mea dup' mine $i nu vei pierde numele meu din casa tat'lui meu”. Dar de unde cuno$ti acestea, spune-mi? O$tile sunt sub comanda ta, banii, armele, cet')ile, caii, osta$ii $i toat' puterea împ'r'teasc' la tine este. Iar acesta este gol $i lipsit, neavând nici cetate, nici cas', nici familie. De unde zici acestea, spune-mi? De la faptele lui. C' nu m-ar fi biruit cel gol, lipsit $i f'r' de arme cel întrarmat $i cu atâta putere de nu ar fi avut pe Dumnezeu cu el. Iar cel ce are pe Dumnezeu cu sine este mai tare decât to)i. Ai v'zut cum filosofeaz' Saul dup' izb'virea de vr'jm'$ie? Ai v'zut c' este cu putin)' ca vr'jma$ul s' lepede toat' r'utatea, s' se schimbe $i s' se întoarc' la cele bune? S' nu ne lenevim dar de mântuirea noastr'. C' de$i ne vom pogorî chiar în pr'p'stiile r'ut')ii este cu putin)' s' ne ridic'm $i s' ne îndrept'm, lep'dând toat' r'utatea. *i apoi ce zice? „*i acum jur'-mi-te pe Domnul c' nu vei pierde s'mân)a mea dup' mine $i nu vei pierde numele meu din casa tat'lui meu”. Împ'ratul se umile$te înaintea celui simplu, cel încoronat face rug'ciune pentru fii lui, rugând pe cel fugar. Faptul c' Saul îndr'zne$te s' roage pe vr'jma$ul s'u pentru unele ca acestea, este lucrarea faptei bune a lui
2

În textul avut pentru editare aici apare $i „de”.

50

Sfântul Ioan Gur' de Aur David. *i cere jur'mânt, neîndoindu-se de obiceiul cel bun al lui David, ci cugetând la mul)imea relelor ce i le-a f'cut. „Jur'-te mie s' nu pierzi s'mân)a mea dup' mine”. Pune pe vr'jma$ul s'u ocrotitor al copiilor s'i $i-i d' pe mâinile lui, ca $i cum i-ar lua de mân' prin cuvintele acestea $i i-ar aduce înaintea lui Dumnezeu. Dar David ce face? Oare e viclenit, sau s-a pref'cut auzind acestea? Nicidecum. Ci îndat' s-a plecat $i a primit rug'mintea. *i dup' ce a murit Saul nu numai c' n-a omorât pe urma$ii lui, ci a împlinit $i mai mult decât ceea ce a f'g'duit. C'ci pe fiul lui Saul, care era bolnav la picioare l-a primit în casa sa, l-a f'cut p'rta$ mesei sale $i l-a învrednicit de cea mai mare cinste. *i nu se ru$ina de el, nici considera c' se necinste$te masa cea împ'r'teasc' cu copilul cel olog, ci se f'lea socotind aceasta de mare cinste. Fiecare din cei ce cinau împreun' cu el se duceau luând mare înv')'tur'. Pentru c' v'zând pe fiul lui Saul, care a f'cut atâtea rele lui David, c' a primit atâta cinste de la el, de ar fi fost mai s'lbatec decât toate fiarele, v'zând aceasta, se ru$ina $i se ro$ea $i apoi se împ'ca cu to)i vr'jma$ii. Dac' David ar fi poruncit ca fiul lui Saul s' i se dea hran' $i leafa din alt' parte era lucru mare. Dar a-l aduce pe el la masa sa, era mare filosofie. *ti)i c' nu este lesne a iubi pe fiii vr'jma$ilor. *i ce zic a-i iubi? A nu-i urî, nici a prigoni este lucru mare. C'ci mul)i dup' ce au murit vr'jma$ii lor, mânia ce o aveau asupra acelora au slobozit-o asupra copiilor lor. Dar viteazul acesta n-a f'cut a$a, ci $i când vr'jma$ul era viu l-a p'zit $i dup' ce a murit, dragostea fa)' de el a ar'tat-o copiilor lui. Ce este mai sfin)it' decât masa aceluia împrejurul c'reia st'teau fiii vr'jma$ului lui? Ce este mai duhovnicesc decât osp')ul acela din care izvorau atâtea binecuvânt'ri? Iar lucrarea aceasta era de înger, iar nu de un om care a f'cut osp'). C' a îmbrati$a $i a iubi pe fiii vr'jma$ului, care s-a ispitit de nenum'rate ori s'-l omoare, îl suie la ceata acelora. F' $i tu a$a, iubitule, $i poart' de grij' de copiii vr'jma$ului t'u $i când sunt vii $i dup' moartea lor. Când sunt vii prin lucrarea aceasta te împaci cu p'rin)ii lor. Iar dup' ce mor, purtând de grija de copiii lor, vei trage de la Dumnezeu multa dragoste, te vei încununa cu nenumarate cununi $i vei primi binecuvânt'ri de la to)i, nu numai de la cei ce primesc facerile noastre de bine ci $i de la cei ce v'd. Aceasta î)i va ajuta în ziua aceea, iar vrajma$ii t'i, care au primit de la tine faceri de bine, î)i vor fi mari ap'r'tori în ziua judeca)ii $i tu te vei slobozi de multe p'cate. *i de$i ai f'cut nenum'rate gre$ale, dar împlinind porunca care zice: „Ierta)i vr'jma$ilor vo$tri, ca $i Tat'l vostru sa v' ierte gre$alele voastre”, vei lua iertare de toate p'catele tale. Iar aici î)i vei petrece via)a cu bun' n'dejde $i pe to)i îi vei avea prieteni. C'ci cei ce v'd c' iube$ti a$a de mult pe vr'jma$ii t'i $i pe fiii acelora, cum nu vor dori s' fie prieteni ai t'i, dorind s' fac' $i s' p'timeasc' toate pentru tine? Iar când vei dobândi de la Dumnezeu atâta dragoste, încât pe to)i îi vei avea doritori )ie de toate cele bune, ce întristare vei mai sim)i? *i cine va petrece via)' mai fericit' decât tine? Deci nu numai s' ne minun'm de acestea, ci $i ie$ind afar' s' le p'zim $i cercetând fiecare pe vr'jma$ii s'i, s'-i împace cu sine $i s'-i fac' prieteni adev'ra)i. *i de va cere trebuin)a ca s' ar't'm ispr'vile noastre $i s' cerem iertare de la aceia, s' nu ne lep'd'm a o face, cu toate c' noi vom fi cei nedrept')i)i. Astfel f'când mai mare ne va fi nou' plata, mai mult' îndr'zneal', $i vom dobândi negre$it împ'r')ia cerurilor, cu darul $i cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos cu Care, împreun' Tat'lui $i Sfântului Duh, se cuvine slava, st'pânirea $i cinstea acum $i pururea $i în vecii vecilor. Amin.

51

împingându-se. care sunt mai rele decât orice dojana. vorbe$te cu Ieremia care nici o nedreptate n-a f'cut. care este cel mai ales. C' de ar fi venit ei aici numai pe noi ne-ar fi auzit mustrându-i. Pentru aceasta cet')ile noastre sunt stricate. Îns' nici a$a nu trebuie s' t'cem. vor auzi de la voi toate acestea. ci ziua de poimâine îi va v'di pe to)i ace$tia care inventeaz' unele ca acestea. Cum c' mult mai folositoare este petrecerea în biseric ' decât z'bava la teatre $i mult mai dulce. ca mergând s'-i îndrepta)i. nici boala picioarelor. r'suflându-ne pu)in $i pe aceia s'-i plec'm s' se ru$ineze $i s' ro$easc'. locurile cele netede $i pr'p'stioase $i alte locuri le apuc' de mai înainte. golindu-se casele $i târgurile. sau în pat. atunci când nu întâlnesc pe cei vinova)i. dar acum fugind de mustrarea noastr'. C'ci toat' cetatea se va duce la alergarea cailor. pentru c' au dasc'li r'i ai tineretului. A$a a f'cut $i Dumnezeu. Despre al doilea cuvânt la rug 'ciunea Anei. A$a fac $i prietenii. $i cum c' trebuie a ne ruga adeseori în tot locul. c'ci v'd mul)imea împu)inându-se de la slujbe. sufocare $i altele de acest fel. C'ci cine va suferi atâta def'imare? Odat' pe s'pt'mân' ne adun'm aici $i nici în ziua aceasta nu voiesc s' treac' cu vederea grijile vie)ii acesteia. dac' tu la b'trâne)e faci lucrurile tinerilor? Cum dup' atâta vreme nu te-ai s'turat de acea privire urât'? 52 . Apostolii se trec cu vederea $i P'rin)ii se def'ima. iar prin slugi ocara trece la St'pânul. nici treaba. Aici când intr' ascult' cu dezgust $i cu lenevire cuvintele cele dumnezeie$ti pricinuind înghesuial'. nimic nu voi gr'i. ca mergând la ei s' le spun' cele zise. Proorocii se oc'r'sc. îndat' pun înainte s'r'cia. ca durerea pe care o avem pentru aceia s-o scoatem afar' prin cuvinte. ru$indu-$i c'runte)ele lor. care sunte)i voi cei ce auzi)i. slobozind asupra lor atâ)ia mustr'tori. Omilii CUVÂNT C'tre cei ce las' slujbele biserice $ti $i se duc la petreceri. nici orice altceva de acest fel nu opre$te turbarea aceea neînfrânat'. ci $i pridvoarele $i casele. Ci oameni b'trâni alearg' acolo mai tare decât tinerii cei zburdalnici. înghesuindu-se $i p'timind multe alte rele se desfat' ca $i cum sar afla într-o livad'. nici neputin)a trupului. c'lcându-se. oc'rând vârsta $i f'cându-$i de râs b'trâne)ele. zicându-i: „Vezi ce Mi-a f'cut fiica cea nebun' a lui Iuda”. Iar acolo stând cu capetele descoperite la soare. dar ea este osând' precum am zis. ci numai pe voi care nu ave)i trebuin)' de înv')'tura $i sf'tuirea aceasta. ca s' vad' acea priveli$te c'lc'toare de lege. nevoia agonisirii hranei cei de nevoie $i alte treburi care îi silesc. Iar ca s' cunoa$te)i c' toate acestea sunt scorniri $i acoper'mânt al lenevirii. chiar de vom fi în târg. Dar nu-i v'd pe cei care trebuie s' aud' mustrarea. iar acolo nu numai locul alerg'rii de cai este plin. aflând cu mintea lor îndrept'ri.Din osp')ul St'pânului. c' l'sând pe cei ce au gre$it. De aceea $i noi vorbim cu voi despre aceia. *i cum vei putea s' îmblânze$ti pe tân'rul cel f'r' de rânduial'. pe cale. spun toate prietenilor lor. nu este cu putin)' a-l vedea plin. *i nici s'r'cia. Pentru c' voiesc s' învinuiesc. Nu $tiu ce cuvinte s' întrebuin)ez ast'zi. C' ce poate fi mai r'u decât aceast' îndrept')ire? *i c'rui lucru de nevoie trebuie s'-i d'm mai mult' silin)' decât lucrurile lui Dumnezeu? *i cu toate c' îndrept')irea s-ar p'rea întemeiat'. Aici nici locul Bisericii. De-i vor învinov')i $i mustra cineva.

Deci osteneala este de pu)in' vreme. ci $i la toate celelalte. Iar aici toate sunt dimpotriv'. c'in)' pentru cele ce ai f'cut. cu cât este mai mare puterea poftei $i mai cumplit' flac'ra patimei. Toate acestea le zicem c'tre voi. sau a f'cut altceva din lucrurile cele bune.Sfântul Ioan Gur' de Aur Cum vei putea pune în rânduial' pe fiul t'u. *i v' voi ar'ta aceasta de la slujba ce va s' fie. La b'trâni este mare necuviin)a $i pricinuie$te râs când fac unele ca acestea. 53 . R'utatea are o oarecare dulcea)' vremelnic'. ai oc'rât pe Dumnezeu. îndat' îi pune înainte vârsta. *i mustrându-i adeseori cu aceste cuvinte. c' priveli$tea aceea pricinuie$te dulcea)'. cu mult mai mult cel tân'r. Fapta bun' are îns' pu)in' osteneal'. ai cheltuit vremea în zadar $i nici un folos. ci prin aceia înt'rind pe ace$tia. sau cum vei pedepsi pe sluga ta când gre$e$te? Cum s' sf'tuie$ti pe altul care se leneve$te de cele cuviincioase. ca $i voi s' le zice)i la aceia. sau a r'spuns la ocar' cu ocar'. Ci vezi dac' nu cumva împreun' cu dulcea)a are $i v't'mare? *i ce zic v't'mare? C'ci nici dulcea)' nu are lucrul acela. de îngr'dire mai sever'. A oc'rât cineva. cel ce s-a rugat lui Dumnezeu pentru p'catele sale. pe toate le arde. ci dimpotriv'. C'ci nu numai la r'utatea aceasta de obicei se întâmpl' a$a. ci cu mai mult' turbare decât tân'rul. fugi de poftele tinerilor. tu alearg' îndat' la Biseric' $i z'bovind aici pu)in' vreme. mustrare a con$tiin)ei. desf'teaz'-te totdeauna de cuvintele cele duhovnice$ti. alearg' la acea priveli$te c'lc'toare de lege. Altul a fost oc'rât. a l'crimat $i s-a mâhnit pu)in în vremea rug'ciunii. *i s' nu-mi zici. care de multe ori i-au adus mult' v't'mare. dar n-a oc'rât împotriv'. C'ci dac' cel b'trân nu trebuie s' fac' aceasta. $i mul)i vin în ajutorul lui. *i zic acestea atingând pe cei b'trâni. când tu la b'trâne)e faci ni$te necuviin)e ca acestea? *i dac' b'trânul va fi oc'rât de tân'r. Deci când vei merge la târg $i vei vedea pe to)i c' alearg' la acea priveli$te. C'ci a celor ce nu fac a$a. Dar dup' ce va merge acas' se roade pe sine cugetând la cuvintele pe care le-a zis. dar apoi toat' ziua vei petrece mâhnit osândindu-te pe tine $i pentru ziua aceea $i pentru multe altele. *i de va prinde numai pu)in' materie de afar'. De aceea de dore$ti s' vânezi dulcea)'. trupesc sau duhovnicesc. dar totdeauna se bucur' $i se vesele$te aducându-$i aminte de ispr'vile acelea. *i vei vedea aceasta dac' vei privi $i pe cei ce vin de la alergarea de cai $i pe cei ce ies de la Biseric'. îndr'zneal' $i libertate de a vorbi cu to)i despre toate cele ce sau zis aici. c'ci acolo îndat' urmeaz' osândire. ca toat' ziua aceea s' te desf'tezi. cel ce s-a îndulcit de înv')'tur'. La r'utate nu este a$a. ai necinstit pe Prooroci. Iar dac' vei fi tras de cei mul)i $i te vei duce acolo. iar durerea $i mâhnirea este pentru totdeauna. cel ce s-a împ'rt'$it de binecuvântare. de frâu mai tare. s'-i trage)i de la orice obicei r'u $i s'-i pleca)i s' fac' toate cu chibzuial' cuviincioas'. a postit. ocar' $i privire far' îndr'zneal'. Deci pu)in s' te sile$ti. poart' grij' de înfrânare $i cur')ire $i ia aminte la ascultarea dumnezeie$tilor cuvinte. n-ai adus de acolo acas'? De aceea de voiai dulcea)' trebuia s' vii aici. Pentru aceasta are trebuin)' de mai mult' p'zire. Dar când va fi trebuin)' de a în)elep)i $i de a înfrâna pe cel tân'r. Pentru tineri mai cumplit' este pierzarea. Unul s-a rugat lui Dumnezeu. nu mai pune înainte vârsta. u$urându-$i con$tiin)a $i nemaicunoscând nici o vin' de acest fel întru el? Sau tu cel ce ai l'sat pe Maica. ai auzit hule $i oc'ri. c'ci $i la mânie $i la poft' tân'rul este mai plecat. ru$ine. omule. nici osârdia lor nu o va l'uda cineva. Altul a dat milostenie. Cine are mai mare dulcea)' cel ce a auzit pe Prooroci. ai d'n)uit împreun' cu diavolul. mai adânc' pr'pastia. iar folosul $i veselia cea din ea este pururea. iar nu izb'vind de prih'nire $i învinov')ire pe cei tineri. pu)in te vei mângâia.

f'r' numai c' „s-a în'l)at slava mea”. $i-au ridicat statui $i 3 Adiv' s'rb'toarea Cincizecimii sau a Pogorârii Duhului Sfânt. de$i era din firea cea clevetit' $i prih'nit'. *i pentru ca s' nu v' fac sup'rare cu mustr'rile. 2. iar nu din evlavie. dar fiindc' $tiu c' $i f'r' de sf'tuirea noastr' a)i fi f'cut cele cuviincioase $i a)i fi gr'it acelora mai multe decât cele ce am zis. 54 . A$ fi putut s' întind $i mai mult cuvântul. Uscatu-s-a iarba $i floarea a c'zut” (Isaia 40. $i înt'rit' este în'l)area. Dar cum? „Iar cuvântul Dumnezeului nostru r'mâne în veac”. de aceea se $i r'stoarn' lesne. Iar slava cea de la Dumnezeu nu este a$a. 10). mintea care totdeauna cuget' la cele cere$ti. în'l)atu-s-a cornul meu întru Dumnezeul meu” (I Împ. Deci ce înseamn' corn? Puterea. cercetându-v' toate cele ce lipsesc. 21). Omilii La sfântul praznic de Cincizeci de zile3. 33) $i iar'$i: „Toat' r'utatea este mic' pe lâng' r'utatea femeii” (25. iar nu s' vin' numai la praznic ca $i cei mul)i $i apoi iar'$i s' se duc'. *i a înv')at cu fapta c' toate acestea nu s-au f'cut din fire. C'ci dup' ce a zis: „înt'ritu-s-a inima mea întru Domnul” a spus „în'l)atu-s-a cornul meu întru Dumnezeul meu”. precum erau ale aceleia. Firea femeiasc' este foarte schimb'toare. slava $i cinstea. 1). mai degrab' î$i va da sufletul decât s' se lase de scopul ei. „în'l)atu-s-a cornul Hristosului lui“. C'ci iubesc ochii care l'crimeaz' în rug'ciuni. De aceea mai mult m' minunez de ea c' lep'dând aceste învinuiri $i îndep'rtând gr'irea de r'u a $ters toate oc'rile cele împotriva ei. Precum este un osta$ f'r' arme. *i m' minunez c' a filosofat. *i cum s-a în'l)at? „Întru Dumnezeul meu”. adic' $i r'sturnarea cea lesne a aceleia $i statornicia acesteia. m' voi apuca de înv')'tura obi$nuit'. cu dorin)' $i cu gând curat. 2. c'ci este din obicei. face mai rele. ci din voin)a liber' $i c' $i din genul lor este cu putin)' s' se ajung' la vârful faptei bune. care se va s'vâr$i de noi. voievozi $i puternici au me$te$ugit multe $i s-au ostenit de multe ori ca pomenirea lor s' r'mân' ne$tears'. când $i lenevirea lor este plin' de atâta osând' $i ceea ce se pare a fi osârdie este lipsit' de laud'? C'ci cel ce se împ'rt'$e$te de aceast' adunare dumnezeiasc' cu râvn'. au pierdut cea mai mare parte a puterii lor. ci m' minunez de frumuse)ea sufletului ei $i de podoaba min)ii ei. încât toate cele de aici vor p'rea strâmte. *i este asemenea ca la dobitoacele cele necuvânt'toare. 14). c'ci la ele în loc de putere $i slav' au cornul pus de Dumnezeu. s-a f'cut c'lc'toare de porunc'” (I Tim. tras fiind ca un dobitoc de patimile lume$ti. *i s' nu v' mira)i c' înc' n-am terminat vorbind despre ea. ci de-a pururi r'mâne nemi$cat'. când zice: „în'l)a-se-va cornul dreptului” (Ps. Dar eu nu laud mul)imea aceasta. femeia pe care mul)i de multe ori au vorbit-o de r'u. A$a $i aceasta a biruit firea $i prin st'ruirea la rug'ciune a f'cut s' odr'sleasc' fiu din pântece sterp. „De la femeie este începutul p'catului $i prin ea to)i murim”. pentru c' nu pot scoate pe femeia aceea din mintea mea. ci femeia am'git' fiind. întorcând cuvântul la istoria despre Ana. Ce este „cornul meu”? C'ci deseori îl întrebuin)eaz' Scriptura. Iar pentru slava lui Dumnezeu nu spune a$a. Iar acum de nevoie este s' tâlcuim zicerea care urmeaz'. zice: „Tot trupul iarb' $i toat' slava omului ca floarea ierbii. C' de se va pleca la r'utate. iar de se va apuca de fapta bun'. Deci ce poate fi mai tic'los decât aceasta. ci cu mul)umirea cea c'tre Dumnezeu. c'ci are temelie tare $i nemi$cat'. trebuie so fac' totdeauna. zice Iisus Sirah (25. 7-8). Iar dup' aceasta alearg' iar'$i la rug'ciune $i zice: „înt'ritu-s-a inima mea întru Domnul. Deci prin aceasta nimic altceva nu zice femeia. *i de-1 vor pierde. a$a este $i un taur f'r' coarne. gura $i buzele care se împodobesc nu cu rujuri.74. Tâlcuirea cuvintelor „înt'ritu-s-a inima mea întru Domnul” am ar'tat-o mai înainte dragostei voastre.Din osp')ul St'pânului. Slava cea de la oameni se datore$te sl'biciunii celor ce se mândresc. *i $i-au zidit morminte str'lucite. Pentru aceasta. atâta mul)ime va alerga. dar mai mult m' minunez c' femeie fiind a iubit în)elepciunea. Iar Pavel zice: „*i nu Adam a fost am'git. *i s-au adeverit acestea la aceast' femeie. Proorocul ar'tând pe aceste dou'. C'ci mul)i împ'ra)i.

A f'cut aceasta nu mic$orând st'pânirea Lui. vedem c' se întâmpl' la Dumnezeu. Ace$tia s-au izb'vit de pedeaps'. Astfel sunt ispr'vile lui Dumnezeu. 6). a câ$tigat $i înt'rire $i a dobândit $i slav'. Iar aceste cuvinte sunt ale sufletului celui fierbinte. Mul)i preadesfrâna)i. al p'mântului. care nu le poate dobândi cineva u$or. ci ar'tându-$i dragostea ei $i mângâindu-se. ci numai pentru ei. Ei nu sufere s' iubeasc' împreun' cu mul)i. ia aminte spre mine. 2). s-au aruncat în primejdii $i în r'zboaie $i de multe ori au primit r'ni. aprins $i care arde de dorin)'. a ar'tat $i pe cea osebit' care este peste sfin)i. cutare este voievod. cu toate c' va muri. a$a $i El nu zice c' este numai Dumnezeu de ob$te pentru cei mul)i. din oarecare milostivire împ'r'teasc' sunt slobozi)i. atunci sp'imânteaz'-te. *i iar'$i: „Zice-voi lui Dumnezeu: Sprijinitorul meu e$ti” (Ps. 21. r'pind la sine pe St'pânul lumii. Mul)i osta$i viteji vânând via)a cea sl'vit' $i str'lucit'. *i nu numai faptul acesta este minunat c' se veste$te femeia în toat' lumea. ci la Acela de la care ne vin cele bune. ci $i deosebit al unora. slava aceluia r'mâne pentru totdeauna $i nimeni nu va putea întuneca str'lucirea ei. în case. în taberele osta$ilor. cutare este econom al cut'ruia. C'ci mul)i se izb'vesc de primejdii. Oamenii supu$i sunt numi)i de st'pâni $i to)i au obicei s' zic': Cutare este epitrop al cut'ruia. care $i de primejdie s-au izb'vit. biruind mai presus de fire puterea acestei stihii. numindu-L Dumnezeu al lor. dar am dobândit $i înt'rirea $i m-am împ'rt'$it de slav'. C'ci st'pânirea Lui o arat' mai mult fapta bun' a supu$ilor decât mul)imea lor. *i ceea ce nu se face la oameni. Pe acestea amândou' ar'tându-le Ana zice: „Înt'rindu-s-a inima mea întru Domnul. A$a a f'cut $i femeia aceasta. C'ci precum ace$tia nu voiesc ca El s' fie de ob$te pentru to)i. dar n-au $ters oc'rile faptelor lor. C'ci dup' ce a numit st'pânirea Lui cea de ob$te. în cor'bii. ci singuri. zicând: „Dumnezeule. dar toate au pierit $i nici numele lor nu-l mai $tie cineva. al m'rii $i al tuturor celor ce sunt în ele. Ace$tia poftind slav'. sc'pând de foc $i str'luci)i s-au f'cut. Nu îngustându*i st'pânirea zice a$a. C'ci când Dumnezeu va voi s' sl'veasc' pe cineva. în'l)atu-s-a cornul meu întru Dumnezeul meu”. C'ci astfel este obiceiul celor ce iubesc. 90. Iar la femeia aceasta.Sfântul Ioan Gur' de Aur chipuri în multe locuri $i au l'sat amintire de nenum'rate ispr'vi. s-au expus primejdiilor $i riscului. 1). Dumnezeul meu. pe câmp. precum Se bucur' numindu-Se: Dumnezeul lui Avraam. vr'jitori. sau eparh al cut'ruia. dar sunt sili)i s' se primejduiasc' pentru slava aceea. d'ruie$te deodat' via)' $i str'lucire f'r' de primejdii. 1). A$a s-a petrecut $i la cei trei tineri. ca s'-$i arate dragostea lor mai cu covâr$ire. pretutindeni vei auzi c' se laud' aceast' femeie. 3. ci c' trecând atâta vreme. ci „întru Dumnezeul meu”. *i iar'$i zice: „Dumnezeule. ci cre$te $i se întinde $i mai mult. ar'tându-ne de aici c' bun't')ile sunt îndoite. Iar când oamenii fac a$a nu este nici un lucru de mirare. Al)ii dobândesc slav' $i cinste. adev'rate $i nemi$cate. *i nimeni 55 . Dar peste toate aceste locuri vei auzi spunându-se ispr'vile femeii acesteia $i tot p'mântul peste care lumineaz' soarele este plin de slava Anei. Apoi a ar'tat pe pricinuitorul slavei dup' ce a zis: „Înt'ritu-s-a inima mea întru Domnul” a spus: „În'l)atu-s-a cornul meu întru Dumnezeul meu”. De aceea zice: „Eu sunt Dumnezeul lui Avraam $i al lui Isaac $i al lui Iacov” (Ie$. ci î$i poart' pretutindeni ru$inea lor. 62. dar nu au via)' sl'vit'. c'tre Tine alerg” (Ps. iar dup' o vreme. pentru ce m-ai l'sat? „(Ps. Dar când vei vedea pe Dumnezeu f'când a$a. ci mai mult întinzându-$i-o. Dumnezeul meu. *i nu se bucur' mai mult numindu-Se: Dumnezeul cerului. iar mai pe urm' au murit f'r' de vreme. în pr'v'lii. A$a face $i David. al lui Isaac $i al lui Iacov. Iar pe acestea amândou' nu le va putea vedea cineva lesne unite. sau va trece mult' vreme sau altceva de se va întâmpla. jefuitori de morminte $i al)ii care fac unele ca acestea stau în temni)e. Nu a zis simplu „întru Dumnezeu”. Ea este cunoscut' de to)i în cet')i. nicidecum nu s-a stins lauda ei. acestea amândou' s-au împlinit. *i zice ea: M-am izb'vit de tulburare $i am lep'dat necinstea. De aceea $i aceasta înv')ând pe to)i cei ce aud c' nu trebuie s' alerge la cele stric'cioase.

ci $i Dumnezeul lui Avraam. ca prin desimea lemnelor. s' ne aprindem iar'$i mintea noastr' spre evlavie $i s' urm'm zidarilor. Lucru pe care $i Pavel îl arat' zicând: „Iar cei ce gr'iesc unele ca acestea dovedesc c' ei î$i caut' a lor patrie” (Evr. St'pânul numindu-Se de la slug'. nu pentru trufie. Deci ei erau str'ini nu c' nu aveau patrie aici pe p'mânt. dup' un ceas. Îl roag' s'-i fie milostiv $i blând. ci trecând cu vederea toat' lumea aceasta $i socotind c' p'mântul este mic. Sau de va vedea vreo femeie frumoas'. rogu-v'. nu din mândrie. c'ci ei se par c' sunt neînsemna)i $i def'ima)i. precum socotim noi. se întraripeaz' $i se face mai înalt decât patimile cele omene$ti. ci se bucurau de un loc preasl'vit. acela cheam' pe St'pânul s'u $i vorbe$te cu El pentru iertarea p'catelor sale. Dar pentru ce nu Se ru$ineaz'? Pentru ca $i noi s'-I urm'm Lui. aveau vreme s' se întoarc'. De aceea alearg' iar'$i degrab la rug'ciune $i înfierbânt' iar'$i mintea ta care s-a r'cit. Dar care patrie? Oare cea mai dinainte pe care au l'sat-o? Nicidecum. Dar la Dumnezeu s-a f'cut invers. ce r'spuns sau iertare vom avea noi. 16). ci pentru dragostea lui Dumnezeu. cei care avem atâta timp liber $i nu ne rug'm Lui deseori. ca supu$i ai lor. 118. S' lu'm ca înv')'toare pe femeia aceasta $i s' alerg'm pururea c'tre Dumnezeu $i toate s' le cerem de la El. nu va mai fi atras cu ochii la fa)a ei. Pe aceasta $i fericitul David o folosea. ci fiecare are un sfâr$it $i se sile$te s' ajung' la el. fierbin)eala aceea ce s-a f'cut în tine de la rug'ciune pu)in câte pu)in se va stinge. Omilii nu zice: Eparhul este al cut'ruia epitrop. ci pe cei mai mici îi numim totdeauna de la cei mai mari. 14). Rug'ciunea pe cele ce sunt cu neputin)' le face cu putin)'. ca s' putem prânzi. se ruga lui Dumnezeu de atâtea ori în zi. ca s' dobândeasc' cele st't'toare. *i dac' apa care s-a r'cit o punem iar'$i la foc. nici bog')ia. A$a f' $i tu. afundat în nenum'rate griji $i tras în toate p'r)ile. Pentru aceasta Dumnezeu nu se ru$ineaz' a se numi Dumnezeul lor. nici st'pânirea. C'ci aceia vrând s' zideasc' ceva cu c'r'mizi. c' nimic nu este înt'rit $i nemi$cat aici. St'pânul nu Se ru$ineaz' a se numi de la slugi. 15-16). 11. Dar acum ei doresc una mai bun'. ci din m'rime de suflet. Dar aceia nu erau str'ini în felul acesta. ca s' se înfierbânte degrab. Dar sfin)ii aceia nu erau str'ini în felul acesta. ci f'r' de sfâr$it $i nemi$c'toare. C' „dac' ar fi avut în minte pe aceea din care ie$iser'. Iar dac' împ'rat fiind. C'ci nu se zice numai Avraam al lui Dumnezeu. a$a s' facem $i aici. vei zice. c'utau cetatea cea din ceruri. c'ci focul rug'ciunii petrece în'untru lui $i alung' de acolo orice gând nebunesc. C'ci dup' ce au cugetat la toate cele de pe p'mânt $i au v'zut c' trec $i pier. nici slava. Iar Pavel sp'imântându-se de aceasta zice: „Pentru aceasta Dumnezeu nu se ru$ineaz' ca s' se numeasc' Dumnezeul lor” (Evr.Din osp')ul St'pânului. au ales s' fie str'ini de cele curg'toare $i trec'toare. Dar devreme ce oameni fiind c'dem cu lesnire în lenevire. mai ales c' voim s' dobândim atâtea foloase? C'ci cu neputin)' este ca omul ce se roag' cu osârdie $i face cereri dese c'tre Dumnezeu s' cad' vreodat' în p'cat. adic' pe cea cereasc'” (Evr. Iar de vei face aceasta toat' ziua în r'stimpuri. Cel ce $i-a concentrat mintea $i $i-a ridicat sufletul la cer. al c'reia Me$ter $i Ziditor este Dumnezeu. *i punând gura noastr' pe rug'ciune ca pe ni$te c'rbuni. pe cele dificile le face lesnicioase. dup' rug'ciune nu-l mai vede ca pe un vr'jma$. Trebuia s' se ru$ineze de cei str'ini $i pribegi. ca cu ni$te leg'turi $i a$a s'-)i înt're$ti din 56 . Dar cum? Eu v' voi spune. nu vei da diavolului pricin' $i intrare în gândurile tale. alc'tuirea c'r'mizilor s' se fac' tare. c'ci zice: „De $apte ori în zi Te-am l'udat pentru judec')ile drept')ii Tale” (Ps. C'ci nimic nu este întocmai cu rug'ciunea. 11. ci des. 166). Petrecând în cuvintele acestea leap'd' toat' grija acestei vie)i. din pricina nestabilit')ii lor strâng toat' zidirea cu lemne lungi $i nu fac aceasta punându-le rar. dup' rug'ciune. iar cele din cer nu sunt în acest fel. ci pentru c' doreau patria cea de-a pururea st't'toare. Toate faptele tale din via)a aceasta s' le )e$i cu desimea rug'ciunilor. dou' sau trei de la rug'ciune. Noi numim str'ini pe cei ce $i-au l'sat locul lor $i s-au dus în alt p'mânt. înfierbântându-te cu desimea rug'ciunilor. nici chiar via)a. 11. s' trecem cu vederea cele de fa)' $i s' poftim cele viitoare. Deci s' urm'rim $i noi acestora. *i dac' va avea vreun vr'jma$.

altul în groap' cu 57 . ci numai de vei ar'ta minte fierbinte. vei zice. nici faptul c' n-a fost rostit' în auz. nici de pozi)ia trupului. facându-l din s'lbatec blând. ci oriunde vei fi ai jertfelnicul cu tine. ai s'vâr$it toat' rug'ciunea. Dar fiindc' s-a rugat cu osârdie. nu în picioare. nu vor putea s'-)i surpe casa. *i dac' vei face a$a. a cutremurat temni)a. Pe aceast' rug'ciune na oprit-o nici locul. Deci s' nu ne scuz'm zicând c' nu este aproape loca$ul de rug'ciune. Unul fiind în groap' $i în noroi. s' cumpere turturele. caut' la cer $i zi în mintea ta: „Miluie$te-m'. s' aib' în mâini lemne de foc. ei însemnându-se cu semnul cel sfânt $i rugându-se cu mintea pu)in. a cl'tinat temeliile ei. ci pentru c' striga tare în'untrul inimii. ai cu)itul $i jertfa. ci se împ'rt'$e$te $i de bun't')ile cele ce vor s' fie. de nu-)i vei bate pieptul $i de nu-)i vei ridica mâinile la cer. îngrozeau $i se turbau. ci numai un lucru cere. iar cel ce s-a miluit nu se mai pedepse$te. cu toate c' vor sufla nenum'rate vânturi ale ispitelor. fiind legat' cu a$a dese rug'ciuni. dar stând acolo la slujba ta po)i s' te rogi. El $i-a câ$tigat mult' dragoste $i s-a îns'n'to$it ca mai înainte. caut' la Pavel care z'cea întins în temni)'. 1. adu-)i aminte de p'catele tale. Suspin' cu amar. pe care apoi l-a pov')uit la Sfânta Tain'. C'ci cel ce a zis „miluie$te-m'” face o m'rturisire. F' $i tu a$a. a luat iertare de gre$eale. 13). minte fierbinte $i suflet înfrânat $i curat. c'ci $i-a cunoscut p'catele sale. nici vremea. C'ci pe care îl va milui Dumnezeu nu numai c' este izb'vit de osând'. tu însu)i fiind $i preot $i jertfelnic $i jertfa. nici $i-a plecat genunchile. Cel ce a zis „miluie$te-m'” a dobândit împ'r')ia cerurilor. închinarea $i slujirea noastr' nu este ca a iudeilor de mai înainte trupeasc' care avea trebuin)' de multe lucr'ri exterioare. *i nu este trebuin)' de glas. intrau la acela $i-l schimbau potolindu-l. Cel ce a zis „miluie$te-m'”. s' stea lâng' Jertfelnic $i multe alte porunci s' s'vâr$easc'. C' de$i a merge la Biseric' nu se poate. precum zice Scriptura: „*i glasul ei nu se auzea” (I Împ. ci de suflet osârduitor. c'ci stând afar' la u$ile st'pânilor care în'untru strigau. ci de cugetarea min)ii. c'ci butucul în care îi erau b'gate picioarele nu-l l'sa. ci z'când în pat din pricina bolii $i întorcându-se la perete a întors hot'rârea care era dat' asupra lui. *i cel ce $ade la atelierul lui $i coase piei. ci de minte. sau $ade la buc't'rie. ca un om având atâtea griji $i cu dreg'torie s' se roage la fiecare trei ceasuri ale zilei $i s' alerge la Biseric'? Se poate $i este foarte lesnicios. Dar aici nimic de acest fel nu este. ci $i la cei r'i se poate vedea aceasta. *i slujitorul care alearg' $i vine. scârbelor sau a oric'ror gânduri urâte. poate s' afieroseasc' sufletul s'u St'pânului. *i omul mergând la târg poate face rug'ciuni întinse. C'ci $i Ana a fost ascultat' nu pentru c' a slobozit glas tare. *i ca s' cuno$ti c' nu este trebuin)' de locuri $i de vremi. nici de întinderea mâinilor. De aceea lucrarea rug'ciunii ne este lesne din toate p'r)ile. Cu nimic nu opre$te locul $i nici împiedic' vremea $i de nu vei pleca genunchii. ci de cugetare a min)ii viteaz' $i treaz'. fiindc' s-a rugat lui Dumnezeu cu fierbin)eal' $i cu suflet înfrânat $i curat. face cump'r'turi. iar pe temnicer l-a înfrico$at. sau va veni orice r'u asupra ta. Ci dac' voiau s' se roage trebuiau s' se suie la Templu. când nu-i este cu putin)' s' vin' la Biseric'. c'ci dac' noi în$ine ne vom îndrepta darul Duhului ne face loca$uri ale lui Dumnezeu. se iu)eau. nici plecându-$i genunchile. *i cum se poate. Iezechia nu stând drept. *i numai celor ce au gre$it le este propriu a cere mil'. *i nu numai la b'rba)ii cei sfin)i $i mari. ci fiind întins pe Cruce cu pu)ine cuvinte a dobândit împ'r')ia cerurilor. s' aib' cu)it.Sfântul Ioan Gur' de Aur toate p'r)ile via)a ta. Dumnezeule” $i iat' c' s-a s'vâr$it rug'ciunea ta. *i femeia care )ine în mâini suveica $i )ese poate s' caute cu mintea la cer $i s' cheme pe Dumnezeu cu fierbin)eal'. *i mul)i de multe ori au f'cut a$a. Tâlharul nu a stat în loca$ de rug'ciune. poate s' fac' rug'ciuni întinse cu mintea treaz'. Oriunde vei fi po)i s' ridici jertfelnic numai de vei ar'ta voin)' cu trezvire. Dumnezeu nu se ru$ineaz' de loc.

Zicându-v' acestea v' sf'tuiesc s' merge)i adeseori la Biseric'. Dac' vom iconomisi a$a lucrurile noastre $i via)a aceasta de acum o vom petrece înt'ri)i $i împ'r')ia cerurilor o vom câ$tiga. Iar dac' v' ve)i întâmpla s' fi)i între mul)i. cheltuind vremea zilei. a nop)ii $i a lucr'rii în rug'ciuni $i în cereri. nu se cuvine ca pentru aceasta s' l'sa)i rug'ciunile cele obi$nuite. ci s' v' ruga)i chemând pe Dumnezeu în felul în care v-am ar'tat. Pe care fie ca noi to)i s-o dobândim cu darul $i cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos împreun' cu Care Tat'lui $i Sfântului Duh se cuvine slava. $i au tras spre ei dragostea cea dumnezeiasc'. Omilii fiarele. plecându-v' genunchii f'r' tulburare $i întinzându-v' mâinile. iar dac' nu pute)i $i acas' s' v' ruga)i în mult' lini$te. *i am zis acestea nu pentru ca s' le l'uda)i $i s' v' minuna)i de ele. dar rugându-se lui Dumnezeu toate cele împotriva lor le-au risipit.Din osp')ul St'pânului. 58 . altul în pântecele chitului. *i nu ve)i avea mai pu)in folos de la acest fel de rug'ciune. Amin. acum $i pururea $i în vecii vecilor. ci s' le împlini)i cu lucru.

blestemul a fost ridicat. s' dobândim daruri de la St'pânul. La fel $i lupt'torii când se vor lupta pentru cunun'. s' osp't'm dragostea voastr'. a$a $i noi. De aceea numim mare aceast' s'pt'mân'. cerul s-a deschis. smerenie $i toate celelalte fapte bune. Dar pentru care pricin' o numim mare? Pentru c' bun't')ile ce ni s-au f'cut în ea sunt mari. *i din pricina aceasta mul)i aspresc postul. Am s'vâr$it înotarea postului $i am sosit la liman cu darul lui Dumnezeu. ca s' câ$tige $i s' se învredniceasc' de daruri. ca s' se întoarc' acas' cu r'spl'tire vrednic' a ostenelilor sale. C'ci precum St'pânul ne libereaz' din temni)a cea cumplit' a p'catelor $i ne d'ruie$te desf'tarea bun't')ilor celor nenum'rate. milostenie îndestulat'. ci are acelasi num'r de ceasuri $i zile. oamenii cu îngerii s-au amestecat. trebuie s' ar't'm mai mult' osârdie la post. s' se alunge orice fel de gâlceava $i neîn)elegere. s' facem rug'ciunile mai cu t'rie. blânde)e. atunci alearg' mai tare. mrejele lui s-au pierdut. tirania diavolului s-a risipit. s' închid' u$ile judec'toriilor. c'ci libereaz' din leg'turi pe cei din temni)e.Sfântul Ioan Gur' de Aur CUVÂNT La cuvântul ce zice: „*i era tot p'mântul o gur' $i o limb' tuturor” (Fac. acum mai mult decât alt'dat'. ca to)i s' fie liberi s' se sileasc' în lini$te $i pace la cele duhovnice$ti. ar'tând cât respect' aceste cinstite zile poruncesc tuturor celor ce ocârmuiesc treburile statului s' înceteze. pentru atâta mul)ime de daruri ce ne-a d'ruit St'pânul în ea. moartea a fost biruit'. Dumnezeul p'cii a împ'cat cele de sus cu cele de pe p'mânt. ca ajungând la Ziua cea domneasc' a Pa$tilor cu aceste ispr'vi. în acest fel $i noi trebuie s' ne facem urm'tori iubirii lui de oameni în cele ce putem. s' venim aici. cum noi s' nu ne ar't'm recuno$tin)a $i evlavia prin cele ce putem. A$a fac $i alerg'torii. *i împ'ra)ii. ca luând premiul s' se veseleasc'. prin ceea ce poate. *i dac' St'pânul nostru ne-a dat atâtea bun't')i în ea. 10. ca lep'dând tot gândul cel lumesc $i având ochiul min)ii curat $i treaz. care am ajuns cu darul lui Dumnezeu la aceast' S'pt'mân' Mare. Cînd ajung la sfâr$itul cursei. urmând St'pânului dup' puterea omeneasc'. mai mare nevoin)' arat' decât în luptele de mai înainte. C'ci $i cor'bierii dup'. ce trec noianuri nenum'rate. În aceasta s-a stricat vrajba cea veche. ca s' v' ar't cu de-am'nuntul în)elesul 59 . atunci mai ales au mai mult' grij'. ci s' ar't'm mai mult' osârdie $i priveghere. 1) Iat' c' am ajuns la sfâr$itul sfintelor patruzeci de zile. nici pentru c' are mai multe zile. împ'carea oamenilor cu Dumnezeu s-a f'cut. încuietorile sau stricat. Ai v'zut cum fiecare. S'pt'mâna aceasta o numim mare nu pentru c' are mai multe ceasuri. Deci precum cor'bierii. fac privegheri mai întinse $i dau milostenii mai bogate. $i nimeni venind în Biseric' s' nu trag' dup' el griji lume$ti. cele desp'r)ite s-au unit. s' ne m'rturisim mai cu de-am'nuntul $i mai des p'catele noastre. când voiesc s' intre în liman cu corabia plin'. ar'tând prin cele ce fac cinstea fa)' de aceast' S'pt'mân'. ci $i alt' d'ruire arat'. s' lucr'm faptele cele bune. Dar s' nu ne lenevim. alerg'torii $i lupt'torii atunci înmul)esc osârdia $i privegherea când se apropie de sfâr$it. ca nu cumva corabia s' se loveasc' de vreo stânc' acoperit' cu ap' $i a$a s' fac' nefolositoare toat' osteneala lor de mai înainte. *i nu numai aceasta. Veni)i dar s' v' pun iar'$i masa cea obi$nuit' $i din cele ce s-au citit acum de la fericitul Moisi. zidul cel din mijloc s-a ridicat. î$i arat' evlavia $i cinstea pentru zilele acestea ce ni s-au f'cut nou' pricinuitoare de atâtea bun't')i? Pentru aceasta v' rog.

ne$tiind c' vor c'dea pân' în adâncul cel mai de jos. *i aceia puneau toat' osârdia ca s' numeasc' pe cei ce se n'$teau cu astfel de nume. „*i a fost dup' ce au purces ei de la r's'rit. Despre aceasta $i Hristos zicea ucenicilor Lui: „Când ve)i face toate. adic' desp'r)irea limbilor. zice: „*i era tot p'mântul o limb' $i un glas tuturor” (Fac. c'zând apoi în acelea$i pr'p'stii. *i s' nu se mândreasc' pentru nume. adun' mult' bog')ie $i dobândesc st'pânire. ci pururea pofte$te $i dore$te lucruri mai mari? Aceasta pr'p'de$te mai mult neamul omenesc. dar nici a$a nu se în)elep)esc ceilal)i. 2). zicând: „*i s-a n'scut $i Sim. Ci n'dejdea mântuirii trebuie s-o aibe lucrarea faptelor bune. care nu numai pe cei ce-l primeau îi îndemna la fapta buna. $i pe ea o are în loc de nume? Vezi $i cum cei vechi înv')au pe copiii cei ce se n'$teau. Dar nici pentru aceasta s' nu cugete înalt. 25). c'ci to)i vorbeau aceia$i limb'. zice)i c' sunte)i slugi netrebnice”. Ca v'zând apoi s'vâr$indu-se lucru s' nu te mai minunezi. tat'l tuturor fiilor lui Ever. Dar nici p'rin)ii.Din osp')ul St'pânului. Dar s' ne întoarcem iar'$i la firul cuvântului nostru. au aflat câmp în p'mântul Senaar $i au desc'lecat acolo” (Fac. 4. „*i a fost dup' ce au purces ei de la r's'rit. 11. $i tuturor neamurilor de pe urm' pricinuia înv')'tur' la toat' virtutea. 1). 139. ci $i pe urma$ii lor. *i dup' ce s-a pus sfâr$it povestirii despre Noe. Vezi c' la numirea celui ce s-a n'scut a ar'tat de mai înainte ceea ce trebuia s' se fac' nu dup' mult' vreme. ci pu)in timp înfrico$ându-se. ca s' ne înve)e pe noi c' toat' firea omeneasc' avea o limb'. c'ci cu mult mai înainte a fost vestit prin numirea copilului. ascult' Scriptura ce zice în alt loc: „Otrav' de aspid' sub buzele lor” (Ps. *i ca s' te adevere$ti c' cuvântul „era tot p'mântul o gur'” se refer' la grai. Gur' $i grai însemnând limb'. De aici se nasc cei ce doresc f'r' m'sur' lucrurile acestei lumi. c'ci numele lipsit de fapta bun' nu folose$te la nimic. 2). nici copii care primesc aceste nume s' nu n'd'jduiasc' mântuirea numai de la nume. fiindc' nu voie$te s'-$i cunoasc' m'surile firii sale. s-a început de la Sim istorisirea neamului. Omilii Dumnezee$tii Scripturi. 10. C' f'când a$a cu mai mult' siguran)' vom p'stra bog')ia cea strâns' $i vom trage la noi dragostea lui Dumnezeu. prin „buze” în)elegând graiul. Apoi ar'tând numele fiilor lui zice: „Iar lui Ever s-au n'scut doi feciori: numele unuia Faleg. Ai v'zut numire mai str'lucitoare decât coroana $i mai luminat' decât porfira? C'ci ce poate fi mai fericit decât unul ca acesta care se împodobe$te cu chemarea lui Dumnezeu. ci mai mult s' se smereasc' $i s' se plece. fratele celui mai mare al lui Iafet” (Fac. C'ci ei zic: „S' se numeasc' copilul cu numele mo$ului sau al str'mo$ului”. 3). Vezi cum firea omeneasc' nu poate sta în hotarele ei. 11. prin numele ce le punea. 26). uitându-$i firea lor. care pun numele precum se întâmpl'. nici pentru altceva. ci pururea pofte$te lucruri mari $i mai presus de vrednicia ei. nici pentru rudenia cu sfin)ii b'rba)i. Vezi cum câte pu)in ne arat' nestatornicia min)ii lor? C'ci 60 . ci numai pentru îndr'zneala faptelor lor bune. au aflat câmp în p'mântul Senaar $i au desc'lecat acolo” (Fac. uit' degrab toate $i iar'$i pe aceia$i cale c'l'toresc. 10. ci s' $tii c' a avea fapte bune $i a v' smeri este fapta bun' cea mai mare decât toate celelalte. Lucrul acesta îl poate vedea oricine în fiecare zi. nu zicând pentru p'mânt. acesta a n'd'jduit în chemarea numelui Domnului Dumnezeu” (Fac. nici s' le d'ruim numele mo$ilor. care. potolindu-v' cugetele voastre ve)i înv')a s' cugeta)i smerit $i s' nu v' în'l)a)i cu mintea când lucra)i ceva. În acest sens vorbe$te Scriptura $i despre Enos. „*i lui Sit s-a n'scut fiu $i i-a pus numele Enos. pentru c' în zilele lui s-a împ'r)it p'mântul” (Fac. $i voiesc s' se ridice la mare în'l)ime. s' se sileasc' $i s' se )ie de fapta bun'? *i nu f'ceau precum cei de acum. Deci nici noi s' nu punem nume la copii la întâmplare. ale str'mo$ilor sau ale rudeniilor. „ i era tot p#mântul o gur# &i un glas tuturor”. ci despre neamul omenesc. ci a sfin)ilor b'rba)i care au str'lucit în fapta bun' $i care au avut mult' îndr'zneal' c'tre Dumnezeu. *i dup' ce a enumerat pe cei ce s-au n'scut pe urm' din ace$tia. 11. 21).

prin case str'lucite. *i au zis: veni)i s' ne zidim nou' cetate $i turn. Dar ascult' $i cele ce urmeaz'. 3-4). Împarte banii ace$tia în mâinile s'racilor $i las' pietrele $i zidirile cele mari. s' facem c'r'mizi $i s' le ardem în foc. „Risipit-a. Cât timp suntem împreun' s' punem în lucrare ceea ce am gândit noi. c'ci a$a sunt lucrurile. C' zidirile cele cu pietre nu numai c' nu ne pot folosi cu nimic. gr'dini $i locuri de plimbare. b'i. Vezi cât de mare este r'utatea $i la cât' turbare s-au ab'tut. care a dezbr'cat pe v'duve $i pe s'rmani. Dumnezeiasca Scriptur' a voit s' ne arate m'rimea îndr'znelii lor. într-o zi a risipit bog')ia. *i le-a fost lor c'r'mida în loc de piatr'. l'sându-$i locuin)a dintâi s-au mutat $i au desc'lecat acolo. $i pe lâng' lauda câ$tigat' aici î)i vei dobândi $i mare îndr'zneal' în veacul ce va s' fie. iar )arina aceasta este a cut'ruia. bun $i a împ'r)it cu mult' îndestulare. Vezi c' unirea limbii n-au întrebuin)at-o precum se cuvenea? *i cum c' sfatul cel de$ert al vie)ii acestora se face pricin' a tuturor r'ut')ilor? „Veni)i. ci „nou'”. „*i s' ne zidim nou' cetate”. Dar acest lucru nu este vrednic de pomenire $i de laud'. ci mai mult de prih'nire. de la acesta se mut' la altul. iar când se tine $i se închide pierde împreun' cu ea $i pe cei ce o )in $i o p'zesc. iar de la acela la cel'lalt. al c'rui vârf s' ajung' pân' la cer”. Ai v'zut pomenire care se întinde peste tot veacul? Ai v'zut pomenire plin' de bun't')i mari $i nespuse? Prin astfel de zidiri s' ne silim s' ne l's'm pomenire. cu toate c' le era proasp't' $i le suna înc' în urechi pomenirea acelei pr'p'denii de peste tot? „*i s' ne zidim nou' cetate $i turn. dat-a s'racilor. ca lucrul nostru niciodat' s' nu fie dat uit'rii. iar poimâine a altuia. Numind aici cer. care a fost r'pitor. *i ne în$el'm de bun' voie pe noi în$ine. socotind c' avem vreo st'pânire. Dar de pofte$ti cu adev'rat pomenire ve$nic'. *i de vei întreba pe fiecare dintre ace$tia pentru care pricin' se ostenesc $i cheltuiesc atâ)ia bani f'r' nici un folos. dar dreptatea lui r'mâne pentru totdeauna $i pomenirea lui se face nemuritoare. Deci lucrarea aceasta nu aduce pomenire. l'sând aici numai zidirile pentru care nici de pomenirea omeneasc' cea nefolositoare nu ne vom învrednici. „*i s' ne facem nume”. Iar p'catele dintru acestea le lu'm cu noi $i ne ducem. când se risipe$te atunci r'mâne $i st'. *i cum c' le l's'm chiar c'rora nu voim nu voi spune acum. *i aceasta s' facem mai înainte de a ne risipi pe fa)a întregului p'mânt. zice.Sfântul Ioan Gur' de Aur dup' ce au v'zut câmpul. pomenirea aceasta te va u$ura de sarcina cea grea a p'catelor tale $i-)i va dobândi îndr'zneal' la St'pânul. )arinile $i b'ile. este blând. Apoi zice: „*i a zis omul c'tre vecinul s'u: veni)i s' facem c'r'mizi $i s' le ardem în foc. pomenirea aceasta va fi pricinuitoare de multe bun't')i. $i s' ne facem nou' nume mai înainte de a ne risipi pe fa)a a tot p'mântul” (Fac. ci toat' vremea vor striga ca un martor împotriva noastr'. c'ci îndeamn' limbile privitorilor s' huleasc' $i s' osândeasc' pe cel ce a f'cut acestea. C'ci dup' cuvintele acestea. dat-a s'racilor”. apoi le l's'm pe ele altora vrând sau nevrând. „Dreptatea lui r'mâne în veac”. $i le-a fost c'r'mida în loc de piatr' $i asfaltul în loc de lut”. C'ci zice: „Risipit-a. 11. Ai v'zut r'd'cina r'ut')ii? S' dobândim pomenire ve$nic'. *i pe lâng' acestea pune-)i în minte $i cuvintele ce le vor zice oamenii: omul acesta este milostiv $i iubitor de oameni. 1). Gânde$te-te cât' înt'rire voiesc s' dea zidirii. altceva nu auzi f'r' numai cuvintele acestea: ca s' i se p'streze pomenirea totdeauna. ca s' se $tie c' aceast' cas' este a cut'ruia. $i asfaltul în loc de lut”. se adaug' graiurile de prih'nire: a cut'ruia care a fost jefuitor. mâine a cut'ruia. ci prihan'. Sunt mul)i care urmeaz' acelora $i voiesc ca. s' fie pomeni)i. Ast'zi casa este a cut'ruia. î)i voi ar'ta o cale prin care vei putea fi pomenit totdeauna. în zadar s-ar osteni cei ce zidesc” (Ps. Astfel este bog')ia banilor. 61 . al c'ruia vârf s' fie pân' la cer. Pomenirea aceasta este nemuritoare. ca s' l's'm pomenire ve$nic' la neamurile cele de pe urm'. nu lui Dumnezeu. dreptatea lui r'mâne în veac”. ne$tiind c' numai le întrebuin)'m. 126. *i de cele mai multe ori ea trece sub numele altuia. ne$tiind c' „de n-ar zidi Domnul casa.

Dumnezeu a$teapt' ca ei s' plineasc' cele sf'tuite $i numai dup' aceasta le arat' c' s-au angajat la lucruri nefolositoare. $i înviind-o au chemat pe sfin)i $i pe v'duve $i au dat-o lor vie. ci $i întrebuin)area în r'u a unit')ii graiului. De aceea ascult' cele ce urmeaz' ca s' cuno$ti m'rimea iubirii de oameni cei negr'ite a lui Dumnezeu. Pomenirea aceasta este l'udat' $i aduce mult folos. Vezi c' dup' pierzarea tuturor din nou se ispitesc la mari r'ut')i? Cum vor fi opri)i de la turbarea lor? Dumnezeu s-a f'g'duit urmând iubirea Sa de oameni. nu i-a l'sat pân' în sfâr$it. nici s' osândim din auz. ci ca s' ne înv')'m prin aceasta ca niciodat' s' nu hot'râm asupra fra)ilor no$tri f'r' de cercetare. c'utând hran' $i ajutor. *i nu numai c' nu arat' m'rimea p'catului lor. Ai v'zut zidiri care au slobozit glasuri însufle)ite. nici nu s-au f'cut mai buni. degrab a f'cut t'ierea. *i s' nu poat' zice cineva c' s-au sf'tuit cu adev'rat. nu cheltuindu-te cu lucrurile cele p'mânte$ti. dar nu au pus în lucrare cele ce au gândit. ca un Doctor prea iscusit. ci ar'tându-$i bun'tatea. Nimic nu va putea opri pornirea lor. î$i alc'tuie$te mai întâi un cuvânt de ap'rare. „*i s' ne zidim nou' cetate $i turn” $i „s' ne facem nou' nume”. De voie$ti s' fi pomenit $i de pofte$ti slav' adev'rat' urmeaz' acesteia $i lucreaz' astfel de zidiri. f'r' ca s' primim mult' încredin)are. 11. „*i s-a pogorât Domnul s' vad' cetatea $i turnul”. a fost întrebat: „Cine )i-a spus )ie c' e$ti gol?” $i: „Iat' Adam s-a f'cut ca unul din Noi cunoscând 62 . când vrea s' aduc' cuiva vreo pedeaps'. *i fiindc' a v'zut c' r'utatea zburd' $i boala se întinde. Dar s' ne întoarcem iar'$i la cele ce ne stau înainte $i s' vedem îndr'zneala acelor b'rba)i de atunci. ascult' pe v'duve cum pomenea pe Tavita $i cum au stat împrejurul lui Petru plângând. *i a zis Domnul: „Iat' to)i sunt de un neam $i o limb' $i ace$tia au început a face $i acum nu vor înceta de la ceea ce $i-au pus în gând s' fac'” (Fac. obi$nuie$te s' arate mai întâi m'rimea p'catelor $i apoi aduce certarea. „Iat' un neam sunt $i o limb' au $i iat' ce s-au apucat s' fac'”. Vezi cum Scriptura vorbe$te omene$te? „*i s-a pogorât Domnul”. 6). Vezi m'rime a iubirii de oameni? A îng'duit s' se osteneasc' $i s' se chinuiasc'. dac' nu vor fi pedepsi)i pentru cele ce au îndr'znit s' fac'. nimicind cu des'vâr$ire pricina bolii. ci ar'tând mult' milostivire la cei de un neam cu tine. Vezi c' nu de la început $i nu îndat' opre$te nebunia lor? Ci întrebuin)eaz' îndelunga sa r'bdare $i a$teapt' s' vad' toat' r'utatea. „*i S-a pogorât Domnul s' vad' cetatea $i turnul. nu ca s' în)elegem omene$te. „Iat' to)i sunt de un neam $i o limb' au iat' ce s-au apucat s' fac' $i nu se vor opri de la ceea ce $i-au pus în gând s' fac'”. C'ci patimile acelora ne vor în)elep)i $i ne vor îndrepta pe noi de vom vrea s' ne trezvim. Ai v'zut cum mai întâi arat' mul)imea r'ut')ii lor $i dup' aceea zice: „Pierde-voi pe om”. ar'tându-i hainele pe care le f'cea C'prioara cât a fost cu ele. Vezi iubire de oameni a St'pânului. cum nu vor face lucruri $i mai rele cu trecerea vremii? „C' nu vor înceta de la toate câte se vor apuca a face”. ca toat' lucrarea s' li se fac' înv')'toare. La fel $i aici. „*i s-a pogorât Domnul s' vad' cetatea $i turnul care îl zideau fiii oamenilor”. când Dumnezeu a voit s' aduc' acea pedeaps' înfrico$at'. care au avut atâta putere încât s' o întoarc' de la moarte la via)'? Pe când s'racii st'teau împrejurul lui Petru $i l'crimau cu fierbin)eal'. acesta a scos pe to)i afar' $i îngenunchind s-a rugat. Dar ace$tia nu s-au în)elep)it de pedepse. care l-au zidit fiii oamenilor”. Fiindc' voie$te s' opreasc' pornirea lor. Omilii De pofte$ti cu adev'rat pomenire $i te sârguie$ti la aceasta. necuno$tin)a $i nemul)umirea. ci pe toate cele ce le-au sf'tuit se vor sili s' le pun' în lucrare. Asemenea lucruri s-au împlinit $i cu cel întâi zid. s' nu mai aduc' potop pe p'mânt. *i la potop.Din osp')ul St'pânului. $i numai atunci împiedic' lucrul la care s-au ispitit s'-l fac'. Scriptura ne spune: „*i v'zând Dumnezeu c' s-au înmul)it r'ut')ile oamenilor pe p'mânt $i cum c' fiecare cuget' în inima sa cu dinadinsul la r'ut')i în toate zilele”. Dac' ei erau atunci atât de uni)i în cuget $i în grai $i ab'tu)i la atâta nebunie. *i toate cele f'cute de Dumnezeu cu atâta pogor'mânt. Dumnezeu. Mai înainte de a fi scos din rai. sunt pentru înv')'tura oamenilor.

a$a $i desp'r)irea lui s' le pricinuiasc' împr'$tierea. C'ci împreun' cu postul. s' ne preg'tim mult' îndr'zneal' acolo. Ei dau astfel pedeaps' asupra lor ca o m'rturie care s' r'mân' în tot veacul $i s' n-o uite nici o clip'. dar l-au întrebuin)at spre r'utate. „S' amestec'm acolo limba lor. c' acolo a amestecat Domnul limbile a tot p'mântul. Aceasta s-a zis f'r' îndoial' c'tre cei de o cinste. 11. *i cum c' acest lucru este adev'rat. Dup' aceea Ever a r'mas cu limba care era mai înainte. *i s-a numit locul acela Babilon. Iar acum zice: „Iat' un neam sunt $i o limb' au. ca s' ne înve)e prin aceasta. 11.Sfântul Ioan Gur' de Aur binele $i r'ul! *i acum ca nu cumva s'-$i întind' mâna sa s' ia din pomul vie)ii $i s' m'nânce $i s' tr'iasc' în veci. ca s' nu în)eleag' nici unul glasul celui de aproape al s'u”. S' nu fie! Dar precum a zis Scriptura mai înainte: „*i s-a pogorât Domnul”. ca s' nu în)eleag' nici unul glasul celui de aproape al s'u”. care este scurt'. A$a a f'cut din început $i la femeie. Unul poruncea una. $i de acolo i-a risipit peste fa)a a tot p'mântul”. Vezi iar'$i pogor'mântul cuvintelor? „Veni)i $i pogorându-Ne”. „Veni)i $i pogorându-Ne s' amestec'm acolo limba lor. întâi desp'r)irea limbilor. lucrând aici faptele cele bune. de a urma acelora $i s' întrebuin)'m cum se cuvine cele d'ruite nou' de la Dumnezeu. Cugetând la firea noastr' omeneasc' s' ne sf'tuim. voiesc s'-i pedepsesc prin desp'r)irea lui. cel'lalt f'cea alta $i nefolositoare le era toat' osteneala. C'ci cei ce nu aveau acela$i grai cum ar mai fi putut s' locuiasc' împreun'? „*i i-au împr'$tiat pe ei Domnul de acolo peste fa)a a tot p'mântul. Gânde$te-te câte s-au f'cut ca pomenirea s' se întind' tot veacul. pentru aceasta prin desp'r)irea lui a f'cut s' înceteze curgerea r'ut')ii. A)i auzit iubi)ilor. *i fiindc' au întrebuin)at unitatea graiului precum nu se cuvenea. Vezi iar'$i iubire de oameni a St'pânului? Vezi la cât' neîn)elegere i-a adus pe ei? C'ci erau ca ni$te nebuni. *i nu numai la post s' ar't'm osârdie în zilele acestea. adic' $i amestecarea limbilor $i împr'stierea. C'ci a$a obi$nuie$te s' fac' St'pânul totdeauna. înseamn' împ'r)ire. ascult' pe Hristos. dar mai bine zis mai înainte de aceasta punerea numelui. de unde s-a f'cut pricina împr'$tierii $i desp'r)irea limbilor? S' fugim. Ce vor s' spun' graiurile acestea? Oare St'pânul are trebuin)' de împreun' lucrare spre îndreptare? Sau de ajutor spre surparea acestora? Nicidecum. C' locul acela s-a numit amestecare. adic' Babilon. rogu-v'. Precum unitatea graiului f'cea s' locuiasc' împreun'. Drept aceea au încetat a zidi cetatea $i turnul. adic' amestecare. 18). a supus-o b'rbatului. „Pentru aceea s-a chemat numele locului acelui amestecare. Fiindc' ea n-a întrebuin)at cum se cuvenea cinstea dat'. *i au încetat a zidi cetatea $i turnul”. fiindc' n-a dobândit nimic din odihna cea mult' $i din petrecerea în rai. ca s' nu în)eleag' nici unul glasul celui de aproape al s'u” (Fac. care zice: „Acest neam de demoni nu iese f'r' 63 . iar fiul iar'$i voia s' $tie de la tat'l pricina numirii locului aceluia. (Fac. 3. C'ci numele Faleg pe care Ever l-a pus copilului s'u. ca niciodat' s' nu se dea uit'rii ceea ce s-a f'cut atunci? *i de atunci tat'l de nevoie trebuia s' spun' pricina desp'r)irii graiului. trebuie înjugat' totdeauna rug'ciunea. zicând: „Spini $i p'l'mid' va r's'ri )ie (p'mântul)”. ca $i aceasta s' fie un semn luminat al desp'r)irii. l-a scos din rai $i a pus asupra lui de-a pururea osteneala. ci $i la milostenii îndestulate $i la rug'ciuni întinse. l-a scos pe el Domnul Dumnezeu din rai” (Fac. Ai v'zut cu câte fapte a voit Dumnezeu s' se p'streze pentru totdeauna pomenirea desp'r)irii. 3. Numirea locului mi se pare c' însemneaz' amândou'. 6-7). 22-23). c' acolo a amestecat Domnul Dumnezeu limbile a tot p'mântul $i de acolo i-a împr'$tiat. Veni)i $i pogorându-Ne s' amestec'm acolo limba lor. La fel $i cu Adam. c' El $tie cu de-am'nuntul mul)imea r'ut')ii lor. precum se cuvine a se sf'tui oamenii muritori $i gândindu-ne la curgerea acestei vie)i. ci a c'lcat porunca f'cându-se pe sine vinovat blestemului. A$a $i ace$tia fiindc' au fost cinsti)i cu unitatea graiului. $i au început a face $i acum nu vor înceta din acele toate câte se vor apuca a face. Apoi numirea locului.

care s-a învrednicit de darurile cele negr'ite. *i s' vedem dar ce a p'timit. iar cuvintele „de trei ori” înseamn' de multe ori. 14).. Oare s-a scârbit? Oare s-a f'cut mai trândav? Nicidecum. ori de nu suntem datori s' mul)umim. nici un folos nu ne va aduce. Lucru mare $i îmbun't')it este rug'ciunea. *i nu numai c' nu l-a izb'vit de cele întrist'cioase care-l asupreau. cu mult mai mult trebuie s' facem aceasta când ne apropiem de Dumnezeu. 18) Nu numai cu limba. ci l-a l'sat s' petreac' în ele. C'ci zice Pavel: „Face)i în toat' vremea. ca s' v' îndeletnici)i cu postul $i cu rug'ciunea” (I. nu este mai prejos decât a dobândi. 23). ci s' lucra)i cu fric' $i cu cutremur mântuirea voastr'. ci $i când nu. *i ce te miri când î)i spun c' noi nu $tim cele ce ne sunt de folos? Pavel cel atât de mare.Din osp')ul St'pânului. 8). trezvindu-se gândul $i în)elegând cu mintea cele ce se gr'iesc. pentru aceasta atunci mai ales se sile$te $i face totul ca s' ne abat' de la ea $i s' ne arunce în lenevire. 35). fiindc' noi nu $tim a$a de bine cele ce ne folosesc precum $tie El. ca s' dobândim vindecare. *i deseori $i neîncetat s' petrece)i în rug'ciuni. dar de unde se arat' c' nu s-a scârbit? De acolo c' Pavel înv')ându-se cele ce plac St'pânului. s' lep'd'm tot gândul care tulbur' mintea noastr' $i s' ne rug'm cu dinadinsul. Rug'ciunea este arm' puternic'. ci $i cu sufletul întru Duhul. A$a este. nici strâmtorat' de sarcina cea grea a desf't'rii. întru Duhul. sau închipuindu-ne cele din târg. dar a$teapt' pricin' de la noi pentru a ne învrednici de dreptate prin purtarea Sa de grij'. 7. C'ci dac' limba va zice cuvintele. s' ne silim mai ales în vremea rug'ciunii s'-l împingem. ne m'rturisim p'catele $i ar't'm Doctorului r'nile noastre. s' petrecem în rug'ciune $i s' mul)umim nu numai când dobândim. dar n-a dobândit cererea. ci de multe ori. Ai v'zut c' postul are trebuin)' de acest ajutor? C' $i rug'ciunile se fac atunci mai u$or $i mai cu trezvire. Cor. ca s' dobândi)i cele ce cere)i. Iar Apostolul zice: „S' nu v' lipsi)i unul de altul. ci 64 . c'ci cerea cele care nu-i foloseau. Dar ce zice? Zice r'spunsul pe care l-a primit: „î)i este de ajuns harul Meu. înt'rire necl'tit'. *i v' nevoi)i la aceasta scurtând somnul. vistierie nejefuit'. numai de ne vom apropia de St'pânul cu trezvie. încât $i pe cei ce stau aproape de ei nu-i vedem. c'ci zice: „De trei ori am rugat pe Domnul” (II Cor. tot telul de rug'ciuni $i de cereri” (Efeseni 6. trezvindu-v' cu mintea. 12. a zis: „Deci foarte bucuros m' voi l'uda mai ales întru sl'biciunile mele”. oare cel ce s-a învrednicit a vorbi cu Dumnezeu câte bun't')i nu va dobândi? Fiindc' rug'ciunea este vorbire cu Dumnezeu. iar mintea se risipe$te în cele dinafar'. socotind cele din cas'. Omilii numai cu rug'ciune $i cu post” (Matei 17. *i ca s' te încredin)ezi de aceasta asculta pe Proorocul ce zice: „îndulceasc'-se Lui vorba mea” (Ps. Adic' vorba mea s' se arate dulce înaintea lui Dumnezeu. *i fiindc' el $tie c' în vremea rug'ciunii vorbim despre cele ce privesc mântuirea noastr'. ci poate mai mult' osând'. 103. ci ne fix'm mintea numai asupra aceluia de care ne apropiem. ci $i mintea s' se uneasc' cu cele ce se gr'iesc. cum se cuvine s' cere)i de la Dumnezeu. loc lini$tit. A$a s' cere)i.. *i nu numai c' nu mai cer s' m' izb'vesc de ele. De aceea ori de dobândim. *i cererile noastre s' fie duhovnice$ti. ca $i cum ar fi înaintea ochilor no$tri. 20). C'ci „fericit este omul care se teme de toate pentru evlavie” (Pilde 28. C' a nu dobândi ceea ce cerem. De aceea s' ne trezvim. 5). când nu voie$te Dumnezeu. c'ci puterea Mea se des'vâr$e$te în sl'biciune”. *i iar'$i despre Apostoli se scrie: „*i rugânduse cu posturi. nici el nu $tia. $i $tiindu-i vicleniile lui. $i nu o dat' sau de dou' ori. fiindc' mintea este mai u$oar' $i neîngr'dit' de nimic. rogu-v'. s-a rugat s' se izb'veasc' de ele. i-au încredin)at pe ei Domnului în Care crezuser'” (Fapte 14. C'ci dac' vorbe$te cineva cu un om îmbun't')it dobânde$te mare folos de la el. ca nu numai limba s' gr'iasc'. iar nu c'scând. *i dac' apropiindu-ne de oameni ar't'm atâta aten)ie. Pentru c' v'zându-se înconjurat de nevoie $i de ispitele cele dese. liman neînviforat. mole$indu-v' $i învârtindu-v' cu gândul încoace $i încolo. Deci ori de vom dobândi cele cerute ori de nu. strângându-ne mintea din toate p'r)ile $i nedând nici o intrare vr'jma$ului mântuirii noastre. *i oare Dumnezeu nu poate s' dea mai înainte de cerere? Poate.

o f'cea vreme de rug'ciune. 6. „(Noi) nu $tim s' ne rug'm cum trebuie” (Romani 8. ci $i la cele cu taberele diavolilor. *i în alt' parte zice: „Ostenit-am întru suspinul meu. cu mult mai mult noi. ce vom zice noi cei ce tr'im o via)' obi$nuit'. Ce vom zice sau ce vom r'spunde. *i dac' fericitul David. neturburându-ne pentru întârzierea r'spunsului. s' petrecem totdeauna în rug'ciuni. C'ci prin ele purta r'zboaie ridicând semne de biruin)'. Care $tie cum trebuie s' iconomiseasc' mântuirea noastr'. aducea rug'ciuni $i laude St'pânului. se ruga toat' noaptea nefiind oprit nici de chinuire. Care alearg' spre mântuirea noastr'. 118. ca Cel ce $tie mult mai bine decât noi cele ce ne sunt de folos. Pavel $i Sila. Deci s' ne deprindem totdeauna cu rug'ciuni. tulburarea $i nu avea vreme cuviincioas' spre rug'ciune. $i s' ar't'm mult' îndelungat' r'bdare. Pentru c' $i un p'rinte iubitor de fii.Sfântul Ioan Gur' de Aur mai ales cu mult' bucurie m' voi l'uda cu ele. ci trebuie s' le l's'm la purtarea de grij' a Ziditorului nostru. cel ce a fost r'pit pân' la al treilea cer a fost învrednicit de taine negr'ite. cei ce petrec via)' netulburat' $i lini$tit' celui ce cu coroan' $i porfir' fiind a covâr$it via)a monahilor. ce putea fi mai frumos decât ochii aceia care erau împodobi)i de mul)imea lacrimilor ca de ni$te m'rg'ritare? Ai v'zut pe împ'ratul care s-a predat pe sine ziua $i noaptea lacrimilor $i rug'ciunilor? Uit'-te $i la înv')'torul lumii. de vom voi s' urm'm acelei femei. *i noi s' urm'm acestuia. oamenii de rând împ'ratului. ci vâneaz' st'ruin)a noastr'. *i pe cele pe care le va voi El. 25). vorbind deosebi cu Dumnezeu $i s'vâr$ea cele ce voia prin rug'ciunile cele curate $i întinse c'tre El. vrând s' ne trag' la El totdeauna. *tiind toate acestea. care nici de Dumnezeu nu se temea. ci voie$te s'-i vad' st'ruin)a lui. care era împ'rat $i prooroc. când gândul ne este în mult' alinare. fiind sup'rat de atâtea necazuri. în miezul nop)ii. 41. nici de leg'turi. s' le primim cu bucurie mult'. pâinea mea $i toat' mâncarea mea nu era alta. f'r' pricini de tulburare $i nu facem nici cele ce f'cea el? *i fiindc' ziua multe îl r'spândeau. st'ruirea femeii l-a silit $i l-a înduplecat s-o apere $i s-o ajute. noi. iubitor de oameni $i milostiv. fiind în leg'turi. C'ci zice: „Iar la miezul nop)ii. 4). fiindc' avea ajutorul cel de sus care îl ajuta nu numai la r'zboaiele cele cu oamenii. ci dimpotriv' ar'ta mai mult' $i mai fierbinte dragoste c'tre St'pânul. rugându-se. când este lini$te mult' $i în cas' nu este tulburare. pricinile. care nu voim s' ne umilim nici cât împ'ratul care se r'spândea $i avea atâtea griji? *i. dar de$i îmbr'cat cu coroana $i cu porfira zicea: „În miezul nop)ii m-am sculat ca s' Te laud pe Tine. de$i rugat de multe ori de fiul s'u nu se pleac' la rug'mintea lui. vremea odihnei. l'udau pe Dumnezeu” (Fapte 16. Apostul. când nu ne sup'r' nimeni. *i împ'ratul se scula la miezul nop)ii $i se 65 . asupra c'ruia z'cea atâta grij'. când mintea fiind adunat' poate s' le aduc' $i s' le pun' pe toate cu de-am'nuntul înaintea Doctorului sufletelor. f'r' numai lacrimile mele $i ziua $i noapte. împ'ratul. 6). care fiind închis împreun' cu Sila în temni)' $i cu picioarele b'gate în butuc. sp'la-voi în toate nop)ile patul meu” (Ps. ziua $i noaptea. pentru judec')ile drept')ii Tale” (Ps. dar mai ales noaptea. Deci nou' ni se cere un singur lucru. C'ci dac' pe judec'torul cel aspru. nu pentru c' nu vrea s'-i dea. 62). nefiind nimeni s' fac' zgomot care s' te abat' de la rug'ciune. David împ'rat fiind î$i petrecea toat' via)a în rug'ciuni $i în lacrimi. pe care al)ii o petrec toat' în somn culca)i pe a$ternuturi moi $i întorcându-se pe o parte $i pe alta. ci la faptul c' ele sunt dorite de St'pânul. niciodat' s' nu ne dezn'd'jduim. Ai v'zut suflet care era în umilin)' totdeauna? C'ci zice: hrana mea. Ascult'-l pe el ce zice în alt' parte: „F'cutu-mi-s-au lacrimile mele pâine ziua $i noaptea” (Ps. nici s' ne lep'd'm a ne apropia de El prin rug'ciuni. Ai v'zut suflet mul)umitor? Ai v'zut dragoste c'tre Dumnezeu? Ascult'-l pe el ce zice $i în alt' parte. C'ci nu ne împline$te cererile degrab nu lep'dându-le pe ele. vom îndupleca spre ap'rarea $i ajutorul nostru pe St'pânul nostru cel blând. spune-mi. Oameni fiind nu este cu putin)' s' le $tim pe toate cu de-am'nuntul. 26). nec'utând la cele ce se întâmpl'.

de ne vom trezvi. pe drum. ca împreun' cu postul s' d'm aten)ia cea cuvenit' rug'ciunii. în cas'. pe mare. 66 . Oare avem trebuin)' de loc. iar în ceea ce va s' fie. vei putea dobândi cererea. v' rog. C'ci nimic cu adev'rat nu este care s' ne poat' împiedica. Ca învrednicindu-ne de darul lui Dumnezeu. Omilii m'rturisea $i apostolii în miezul nop)ii î$i f'cea cu dinadinsul rug'ciunile $i laudele. s' nu ne fie spre împiedicare vrednic'.Din osp')ul St'pânului. s' ne învrednicim de iubirea de oameni a Sa. st'pânirea $i cinstea. în pr'v'lie. sau la case de oaspe)i. sau la judecat'. *i $tiind aceasta. chemând pe Dumnezeu. De ai mintea curat' de patimile cele necuvioase. f'r' de mânie $i f'r' de îndoire”. câ$tigând ajutorul cel din ea. acum $i pururea $i în vecii vecilor. s' petrecem via)a aceasta dup' pl'cerea Lui. cu darul $i cu îndur'rile Domnului nostru Iisus Hristos. Acestora s' urm'm $i cu rug'ciunile cele dese s' ne îngr'dim via)a noastr' $i nimic. *i ascult' iar'$i pe înv')'torul lumii ce zice: „În tot locul ridicând mâini curate. chiar de e$ti în târg. sau de vreme? Tot locul $i toat' vremea ne este potrivit' pentru acest fel de rug'ciune. C'ruia împreun' cu Tat'l $i cu Sfântul Duh se cuvine slava. Amin. sau ori unde vei fii.

1-24). S' nu te minunezi! Spune-mi. tot a$a $i noi n-avem vreun folos de pe urma numelui de cre$tin. înconjurat de treburi.Ce spui. te mai apropii de Sfintele Taine? Ai îndr'zni oare s' pui mâna pe pulpana hainei împ'ratului p'mântesc. tot a$a socote$te $i aici! Sfintele Taine intr' în fiin)a trupului. în discu)ii. dup' cum ceara unindu-se cu focul nu pierde nimic $i nimic nu prisose$te. care zice: „Credin)a f'r' fapte este moart'” (Iacov 2. De aceea când ne apropiem s' ne împ'rt'$im. heruvimii stau împrejur. care îl hr'ne$te? Ar fi poate mai bine s' nu stea în armat' decât s' batjocoreasc' cinstea împ'ratului. deci. am s' v' aduc martor de credin)' pe Iacov. $i s-a mântuit (Facere 19. s' nu socotim c' ne împ'rt'$im cu dumnezeiescul Trup ca din mâna unui om. ci purtarea $i voin)a? Adam era în rai. dac' faptele noastre nu sunt pe m'sura numelui. Este deci nevoie de fapte. zboar' pe deasupra.$i pe cea de aicea $i pe cea de dincolo. Iar dac' vre)i. *tii de unde ne vine acest gând? De acolo c' nu ne rug'm des $i nici nu venim des la biseric'. când preotul a spus: „Sus s' avem mintea $i inimile”? Nu )i-i team'. este de vreun folos soldatul care st' în armat'. s' fiu în lume. focul cel duhovnicesc se pogoar'. în glume. mi se poate spune. 16). Nu te po)i ap'ra spunând: „Nu pot s' fiu $i în lume. Nu merit' oare s' fie pedepsi)i când nu lupt' pentru împ'ratul lor? Dar pentru ce spun: când nu lupt' pentru împ'ratul lor? Dare-ar Dumnezeu s' lupte pentru sufletele lor! . . sânge curge din precurata coast' în potir spre cur')irea ta. Cu ce îndr'znire. ci s' socotim c' ne împ'rt'$im cu dumnezeiescul Trup ca din cle$tele de foc al serafimilor. $i cheltuie$ti $i aceast' or' în treburi lume$ti. ca pe mare. $i tu nu te înfrico$ezi.Dar cum pot. Ce faci. ca s' dobândeasc' ce doresc? Aceste cuvinte le spun celor ce pleac' de la dumnezeie$tile slujbe $i celor care se pun la sfat $i p'l'vr'gesc în timpul înfrico$atei $i Sfintei Liturghii. cum st'ruiesc $i cum pun pe al)ii s' intervin'. preotul se nevoie$te pentru tine. c' e$ti g'sit mincinos în acest înfrico$'tor ceas? Ai o sut' $aizeci $i opt de ore pe s'pt'mân'. nu te ru$inezi s' fii g'sit mincinos în acel ceas înfrico$'tor? Vai ce minune! Masa cea de tain' este preg'tit'. te rog. serafimii. Mielul lui Dumnezeu este junghiat pentru tine. care cu $ase aripi î$i acop'r fe)ele. omule? N-ai f'g'duit zicând: „Avem c'tre Domnul”. Fereasc' Dumnezeu! S' nu gânde$ti a$a! Ci. Oare nu vede)i pe cei care vor s' primeasc' dreg'torii de la împ'ratul p'mântesc. $i din acestea Dumnezeu $i-a oprit pentru El numai o singur' or'. înconjurat de treburi $i s' m' $i mântui”. A$a $i cu cre$tinii. pe 67 .Sfântul Ioan Gur' de Aur OMILIE Despre poc'in)' $i despre cei ce pleac' de la Sfânta Liturghie Dup' cum sem'n'torii n-au nici un folos dac' arunc' semin)ele pe cale. f'r' de ele nici numele de cre$tin nu ne poate fi de folos. fratele Domnului. foc duhovnicesc izvor'$te din preacurata mas'. nici c' este vin ceea ce vezi! C' nu se dau afar' ca celelalte mânc'ri. Iov st'tea pe gunoi $i s-a îndrept')it (Iov 2. toate puterile cele netrupe$ti împreun' cu preotul se roag' pentru tine. Lot era în Sodoma. s' slujesc împ'ratului $i s' m' mântui. ca într-un port. iar Saul era în mijlocul bog')iilor $i $i-a pierdut împ'r')ia . 17). $i s-a înecat (Facere 3. dar nu-i vrednic de armat' $i nu lupt' pentru împ'ratul. 8). dac' )i-ar fi mâna plin' de murd'rie? Nicidecum! S' nu socote$ti c' este pâine. omule? Vrei s'-)i spun pe scurt c' nu locul te mântuie.

acela. v' rog. nu mai putem fi încununa)i. dar. s' intr'm cum se cuvine lui Dumnezeu. A$adar. omule. acela de r'splat'! De$tepta)i-v'. cu ochii pleca)i în jos. te trând've$ti. Am fost cump'ra)i cu sânge scump (I Petru 1. este pus în mormânt! *i tu. dar cu sufletul ridicat în sus. nu mai putem negu)'tori. 12). Timpul de acum e timp de poc'in)'. $i aducându-ne aminte de ziua noastr' cea din urm'. ca nu cumva rugându-ne când spunem: „Iart'-ne nou'. pe toate acestea. trupurile putrezite. oasele roase. s' ne întoarcem de pe calea noastr' cea r't'cit'.Din osp')ul St'pânului. spune-mi: Cine e împ'ratul. 18-19). m'soar'-mi $i Tu mie!”. prive$te! Dac' e$ti priceput. gândindu-ne la ziua cea înfrico$'toare a judec')ii. cine e osta$ul? Cine e st'pânul. acela de odihn'! Timpul de acum e timp de munc'. dormi. omule? Pentru ce te f'le$ti? Ce n'd'jduie$ti de la slava lumii $i de la bog')ie? S' ne ducem la morminte. gust' o)et $i fiere. Omilii care l-a v'zut Isaia (Isaia 6. S' nu avem în suflet dor de r'zbunare. *tiindu-le. s' tr'im $i în poc'in)'! „Pentru ce te trufe$ti. aproape c' strig' a$a lui Dumnezeu: „Am iertat. 58). de$tepta)i-v' $i s' ascult'm cu râvn' cele spuse! Am tr'it cu trupul. nu arunc' ochii ici $i colo. las'-mi-le! Dac' le-am )inut. de pe calea noastr' cea r't'cit'. $i iar'$i. trec'tor $i muritor? Nu scot o vorb'. Când intr'm în biseric'. Dumnezeu pe p'mânt s-a ar'tat $i nu avea unde s'-$i plece capul (Luca 9. ce minune! Judec'torul vine s' fie judecat pentru cei vinova)i! Via)a gust' moarte! Creatorul este p'lmuit de creatur'! Cel ce nu poate fi privit de serafimi. tin' $i cenu$'?” (Sirah 10. acela al cununilor! Timpul de acum e timp de osteneal'. Oare nu vede)i cât de nemi$ca)i stau cei ce sunt lâng' împ'ratul acesta p'mântesc. 6-7). s' ne întoarcem. Dar trebuie s' te înf')i$ezi cu mult mai mult' fric' înaintea împ'ratului celui ceresc. $i s' vedem tainele de acolo. $i te rog s' te înf')i$ezi înaintea lui Dumnezeu a$a cum te-ai duce înaintea împ'ratului celui p'mântesc. Vai. Va veni vremea când teatrul lumii acesteia se va risipi. Dac' e$ti în)elept. pân' ce nu voi vedea c' v-a)i îndreptat. Pentru aceasta Dumnezeu pe p'mânt s-a ar'tat (Baruh III. S' vedem pe om descompus. Ia pild' de la ei. Atunci nu mai putem lupta. fra)ilor. este împuns cu suli)a. s' st'm de vorb'. s' nu plec'm din biseric' în timpul Sfintei Liturghii. nici când suntem în biseric'. dar cu inima s' ne bucur'm. omule. s' ne rug'm împotriva noastr'. S' st'm cu fric' $i cu cutremur. omule? Nu $tii c' chiar dac' )i-ai v'rsa sângele t'u pentru El. fra)ilor. dup' trecerea acestei vie)i. v' rog. spune-mi. )ine-mi-le! Dac' n-am iertat vecinului p'catele lui. S' suspin'm. Acestea vi le-am spus adeseori $i nu voi înceta a vi le spune. cine e neîn)eleptul? Unde-i frumuse)ea tinere)ii? Unde-i fa)a cea frumoas'? Unde-s ochii cei str'lucitori? Unde-i nasul cel bine întocmit? Unde-s buzele cele arz'toare? Unde-i frumuse)ea obrajilor? Unde-i fruntea cea luminoas'? Nu-s toate praf? Nu-s toate cenu$'? Nu-s toate pulbere? Nu-s toate putreziciune? Gândindu-ne la acestea. este scuipat de rob. nu mi le ierta nici Tu pe ale mele. s' tr'im $i în fapte de virtute! Am tr'it în trând'vie. dup' ce s-a închis stadionul. cât mai avem timp. St'pâne. nu se clintesc. 38). iart'-m'! Am dezlegat. tri$ti $i plini de cutremur. dezleag'-m'! Le-am l'sat. înfrico$'toare sunt cuvintele acestea! Cel ce le roste$te. 9) Pentru ce te mândre$ti. la focul iadului $i la muncile cele înfrico$'toare de acolo. dai din umeri cu dispre). Cu m'sura cu care am m'surat. cine robul? Cine e în)eleptul. s' tr'im $i cu duhul! Am tr'it în pl'ceri. nici a$a n-ai f'cut ce erai dator s' faci! C' altul e sângele St'pânului $i altul sângele robului! Poc'ie$te-te $i întoarce-te înainte de ie$irea 68 . iar cu dumnezeiescul sânge a$a s' ne împ'rt'$im ca $i cum am atinge cu buzele dumnezeiasca $i preacurata coast' a lui Hristos. ci stau înfrico$a)i. de judecat'! Timpul de acum e timpul luptelor. Pentru tine. precum $i noi iert'm gre$i)ilor no$tri” (Matei 6. f'r' s' ni se aud' glasul.

S' facem binele. S' c'ut'm pe Domnul. în iad n-are nici o putere. cât avem timp. C' aici pe p'mânt are putere poc'in)a. SFÂR$IT 69 .Sfântul Ioan Gur' de Aur sufletului. Amin. C'ruia slava $i puterea în vecii vecilor. cu harul $i iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos. ca nu cumva s' vin' moartea $i tot leacul poc'in)ei s' fie f'r' de folos. ca s' sc'p'm $i de iadul cel f'r' de sfâr$it ce va s' fie $i s' ne învrednicim $i de împ'r')ia cerurilor. $i numai aici.

Nici unul din cei care vin aici nu iese întristat! Eu i-am r'spuns: . . care a înveselit cu cuvintele sale Biserica lui Dumnezeu. pentru c' el st' acolo unde este tronul St'pânului. Dup' ce m-am rugat mult' vreme. L-am urmat întristat c' n-am v'zut împreun' cu p'rin)ii pe cel întru sfin)i Ioan. s'-mi arate în ce stare se afla el. Acolo mi-a ar'tat pe predicatorii credin)ei $i dasc'lii Bisericii. v'zându-m' trist. pe marele Ioan. m-a apucat iar'$i de mân' $i m-a scos afar'. dasc'lul poc'in)ei? . într-o zi.Vorbe$ti de Ioan. Eu m' uitam de jur împrejur s' v'd pe cel pe care-l doream.Asta mi-i durerea. am c'zut în extaz $i am v'zut un b'rbat frumos la chip. Acela m-a întrebat iar'$i: .Din osp')ul St'pânului. episcopul Constantipolului. nu-l poate vedea om în trup. *i eu m-am rugat lui Dumnezeu. dasc'lul întregii lumi. cu multe lacrimi. Omilii Când a murit fericitul Ioan în surghiun. i-am r'spuns eu. cel ce st'tea la poart'.Pe el. mi-a zis: . (Ioan Moshu sec. mi-a spus acela. m-a cuprins o durere nespus de mare. c' n-am v'zut cu ceilal)i dasc'li pe prea iubitul meu Ioan. care m-a luat de mân' $i m-a dus într-un loc luminos $i sl'vit. n-a adormit întru Domnul pe scaunul s'u. 6) 70 . La ie$ire. m'rturise$te episcopul Adelfie. c' acest b'rbat.Da. Dup' ce mi-a ar'tat pe to)i $i mi-a spus numele fiec'ruia.

..............................Sfântul Ioan Gur' de Aur CUPRINS Introducere .......................... C'tre cei ce cred c' diavolii ocârmuiesc cele omene$ti $i se nec'jesc pentru pedepsele lui Dumnezeu ................ La Serafim ......................... 3 5 14 19 28 39 43 52 59 67 71 ............................................ La neluminarea scripturii celei vechi ..................................................................................... C'tre cei ce las' slujbele biserice$ti $i se duc la petreceri ..................... Omilie .............................. La cuvântul ce zice: „*i era tot p'mântul o gur' $i o limb' tuturor” .................................................................................................................................................................. C' de folos este s' fie neluminate proorociile cele pentru Hristos .. C'tre cei ce au l'sat biserica $i s-au dus la alerg'rile de cai $i la teatre ................................................................... Cum c' este primejdios a merge la teatre imorale care provoac' la desf't'ri .............................................Despre poc'in)' $i despre cei ce pleac' de la Sfânta Liturghie .....

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful