FACULTATEA DE DREPT

METODOLOGIE JURIDICĂ

Conf. univ. dr. Ştefan DEACONU

2011

Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.univ.dr.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK

Acest curs practic a fost redactat în sprijinul studenţilor înscrişi la forma de învăţământ la distanţă şi reprezintă o sinteză a informaţiilor esenţiale necesare pentru însuşirea cunoştinţelor de bază la disciplina ,,Metodologie juridică’’. De aceea, celor care doresc să aprofundeze problematica expusă le este recomandată studierea bibliografiei menţionate în acest curs, precum şi în alte manuale de specialitate. Mult succes!

2

Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.univ.dr.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK

CUPRINS Unitatea de învăţare nr. 1 Conceptul de metodologie juridică Unitatea de învăţare nr. 2. Evoluţia istorică şi importanţa metodologiei juridice Unitatea de învăţare nr.3. Metodele de cercetare ale ştiinţei juridice A. Metoda logică B. Metoda istorică C. Metoda comparativă D. Metoda sociologică Unitatea de învăţare nr. 4. Alte metode ale ştiinţelor sociale cu importanţă pentru drept Unitatea de învăţare nr.5 . Conceptul de documentare juridică şi importanţa sa A. Bibliografia B. Vocabularul C. Studiul Unitatea de învăţare nr. 6. Documentarea în bibliotecă în forme clasice Unitatea de învăţare nr.7. Documentarea în bibliotecă în forme moderne (programe de bibliotecă, internet)

3

organizarea şi structura prezentării) A. Modul de citare 2. Citarea legislaţiei 5.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Despre carieră B. Gradele de titlu C. Citarea legislaţiei. Organizarea prezentării D. Aspecte de tip metodologic privind componenta de orientare profesională şi practică juridică A. Redactarea CV-ului B. cadrul prezentării. scrisoare de intenţie) A.dr. Construcţia lucrării în ansamblu B. Cerinţele prezentării unei lucrări (pregătirea prezentării. de motivaţie.Ştefan DEACONU Unitatea de învăţare nr. Flexibilitatea în carieră Unitatea de învăţare nr. structura lucrării. Pregătirea unei prezentări B. Cadrul prezentării C. 9. Metodologia elaborării actelor şi a documentaţiei pentru accederea în profesie (CV. Cerinţele redactării unei lucrări (stabilirea temei. recomandare. a doctrinei şi a jurisprudenţei 1. 11. de prezentare STUDENT LOG BOOK 4 . Citarea doctrinei Unitatea de învăţare nr. Notele de subsol 4. 10. Trimiterile infra / supra 3.univ. 8. Redactarea scrisorilor de intenţie. Structura prezentării Unitatea de învăţare nr. documentarea. realizarea planului. realizarea lucrării) A. Prescurtările D.

Procedurile privind supunerea proiectelor de acte normative spre adoptare Guvernului Bibliografie generală 5 . Tehnica elaborării actelor normative A. Adoptarea legilor E.univ.dr. Structura actelor normative D. Ierarhia actelor normative C.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Noţiune B. Aşezarea în pagină şi stilul 2.Ştefan DEACONU 1. Sfaturi şi tehnici de interviu STUDENT LOG BOOK Unitatea de învăţare nr. 12. Structura scrisorii C.

• • definiţi logică juridică. 1 Test de autoevaluare la Unitatea de învaţare nr. definiti metodologia juridică. actele juridice şi tehnică juridică Definiţia metodologiei Înţelegerea impactului metodologiei asupra ştiinţei Conceptul de metodologie juridică Obiectivele Unităţii de învăţare nr.6. dreptului 1.5. logică judiciară. 1.1 După studiul acestei unităţi de învăţare veţi reuşi să: • • dreptului. logică judiciară.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.univ. logică juridică.dr.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK Unitatea de învăţare nr. 1 Răspunsuri la testul de autoevaluare pentru unitatea de judiciară. 1 1.4. acte juridice şi tehnică juridică. înţelegeţi modul in metodologia juridica influenţează ştiinţa 6 . 1. 1 1. 1 Înţelegerea conceptelor de logică juridică. Bibliografie pentru Unitatea de învaţare nr. învăţare nr. 1.7. 1. acte juridice şi înţelegeţi legătura dintre metodologie şi conceptele de tehnică juridică. logică Tema de reflecţie la Unitatea de învaţare nr.3.1.2. 1 Conceptul de metodologie juridică CUPRINS Obiectivele unităţii de învăţare nr.

Ştefan DEACONU Dreptul este rezultatul evoluţiei societăţii. Juriştii. limbaj transmis din generaţie în generaţie şi îmbogăţit continuu cu noi şi noi valenţe. Bucureşti. a II-a. Introducerea unui curs de metodologie juridică pentru studenţii anului I ai facultăţilor de drept. sugerate de studenţii din anii mai mari. Dreptul. chiar dacă nu fundamental greşită. 1 7 . cu definiţii şi principii statornicite de-a lungul timpului. În mod special. şi doreşte să aducă răspunsurile necesare şi adecvate. Aşa se face că astăzi dreptul lucrează cu concepte şi instituţii. STUDENT LOG BOOK E. în general. Metoda. ed. folosesc un limbaj aparte. Ed. În încercarea lor de a găsi deodată o rezolvare magică pentru toate aceste probleme. Deaconu. se poate dovedi uneori derutantă1. Pentru clarificarea acestor probleme. Caiet de seminarii.dr. Tănăsescu. De aceea. există tendinţa de a face apel la diversele tehnici şi metode „brevetate”. la început de carieră juridică. All Beck. este rezultatul evoluţiei societăţii în cele câteva mii de ani de când a apărut. reprezintă rezultatul cristalizării pe parcursul timpului a unor constante. relevate în noianul întrebărilor puse de studenţi la fiecare început de an universitar. V. S. scopul cursului este acela de a familiariza studenţii anului întâi cu exigenţele universitare şi de a le deschide calea înţelegerii dreptului şi a rigorilor sale ştiinţifice. care descifrează şi „traduc” legile destinate tuturor. 2002. la rândul lor. Drept constituţional şi instituţii politice.univ. metodologia juridică vine să îndrepte paşii celor care doresc să descifreze tainele dreptului şi să îi familiarizeze cu unele rigori juridice.S. studenţii se confruntă inevitabil cu o serie întreagă de dificultăţi pe care trebuie să le soluţioneze destul de rapid.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. p.

univ. de elaborare a unei lucrări ştiinţifice de an. când se confruntă cu o serie de dificultăţi legate de formarea lor ca viitori jurişti. În ceea ce priveşte definirea conceptului de „metodologie juridică”. fără însă a învăţa modalitatea practică de aplicare a lor. în cadrul secţiei juridice a Institutului de Ştiinţe Sociale al României. şi cea de jurist necesită o pregătire temeinică. Sunt multe lucruri teoretice pe care studenţii în ştiinţe juridice le studiază. Metodologia juridică vine să acopere această latură practică.Ştefan DEACONU Ca orice profesiune. problema aceasta a apărut odată cu apariţia şi dezvoltarea unei noi discipline juridice. cea a metodologiei. propunea.dr. Orice student învaţă teorii şi principii de drept. atât de necesară pentru studenţi. Pe la jumătatea secolului trecut. însă nu cunoaşte modul de interpretare a unui text juridic. Mircea Manolescu. de întocmire a unui CV sau de căutare a lucrărilor de bibliografie pentru întocmirea unei lucrări.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. unul dintre juriştii români de seamă. modul STUDENT LOG BOOK Cuvântul metodă vine de la grecescul „methodos”. drum. dar şi mod de expunere. ideea de 8 . mai ales la începutul studiilor universitare. dar şi o înţelegere aprofundată a unor principii şi mecanisme ce se răsfrâng asupra meseriei respective. Preocuparea pentru perfecţionarea metodei a dus la apariţia ştiinţei despre metodă – metodologia de redactare a unui referat ştiinţific. care înseamnă cale.

individuală – se stabilesc raporturi complexe. Motica. Metoda priveşte fie un anumit principiu metodologic (metoda particulară). Mihai. Bucureşti. 21. Popa. Bucureşti. constituirea metodologiei juridice este legată de metodologia generală. Teoria generală a dreptului. particulară. Gh.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. deduse din sistemul celor mai generale legi obiective3. Actami. Teme pentru o metodologie juridică privită ca disciplină autonomă. Metodologia – principiile care orientează cunoaşterea ştiintifică A se vedea Mircea Manolescu. metodologia juridică se referă la principiile cunoaşterii ştiinţifice a fenomenului social al dreptului. Bucureşti. 1946. la operaţiile. trebuie să fie determinată de însuşi obiectul cercetării ştiinţifice. All Beck. În acest sens. În viziunea profesorilor Radu Motica şi Gheorghe Mihai. procedeele. 2 9 .univ. ca ştiinţă despre metode. I. tehnicile acestei cunoaşteri. fie un procedeu tehnic oarecare (metoda individuală). ştiinţa juridică. Ed. Între diversele trepte metodologice – generală.. în sensul adevărat al cuvântului. Teoria generală a dreptului. Fundaţia Regele Mihai I. văzută ca disciplină autonomă. 2001. . 3 N. Prin consecinţă. tehnicile acestei cunoaşteri’’4. dintre parte şi întreg. având statutul de metodologie a unei ştiinţe particulare. 4 R. operaţiile. 1994. dintre proces şi moment etc.dr.Ştefan DEACONU a se cerceta problema metodologiei juridice2. În acest sens. el a prezentat o comunicare ştiinţifică în iunie 1943 având ca temă problema metodologie juridice. Ed. procedeele. p. 24. să corespundă legilor acestuia. Metodologia – sistemul celor mai generale principii de investigaţie STUDENT LOG BOOK Profesorul Nicolae Popa defineşte metodologia drept sistemul celor mai generale principii de investigaţie. p. O metodă.metodologia priveşte principiile care orientează cunoaşterea ştiinţifică. în cadrul cărora se pot distinge aspecte caracteristice legăturii dintre general şi particular.

Iliescu. I. Revista Studii şi cercetări juridice. Manolescu. Quelques considerations sur la notion de la méthodologie juridique. Contribuţii la studiul metodei de cercetare ştiinţifică în domeniul dreptului. 1979. A. M.univ. Ceterchi. a valorii lor euristice pentru descoperirea unor cunoştinţe noi. metodologia juridică poate să apară ca o ştiinţă despre ştiinţa dreptului. pot fi folosite şi anumite procedee tehnice. S. Ed. N. Preocupări de definire a metodologiei juridice şi de analiză a metodelor cercetării ştiinţifice a dreptului sunt prezente în literatura juridică.. 1993. cum ar fi: modul cum T. arătăm că prin metode înţelegem un ansamblu de operaţii intelectuale (ce pot consta din principii. Bucureşti. care dezvăluie aspecte din cele mai importante şi pasionante. norme) care sunt folosite pentru atingerea unuia sau a mai multor obiective privind cunoaşterea unui fenomen. Problemele actuale ale metodologiei juridice. Metodologie juridică. Ionaşcu. 1993. 2005. a esenţei conţinutului şi formei sale. cit. op. 2/1965. Tehnica legislativă şi metodologia în drept. nr. E. D. N. Răducanu. Ştiinţifică şi Enciclopedică. ALL. Aşa cum s-a reţinut într-un număr de lucrări5. Universul juridic. Bucureşti. Introducere în teoria generală a dreptului. A. 5 STUDENT LOG BOOK 10 . a funcţiilor lui. 1/1968. a legăturilor sale multiple cu societatea. seria Drept. A. Bucureşti. I. Naschitz. Popa. M. I. Revista Studii şi cercetări juridice.Ştefan DEACONU O bună cunoaştere. 2/1983. Aceasta nu elimină însă posibilitatea ca şi celelalte ramuri ale ştiinţei dreptului să contribuie la perfecţionarea metodologiei juridice în domeniul lor de investigaţii. Ed. Continent XXI.dr. Ed. Popescu. Ed. nr. Studiul metodelor de cercetare în domeniul ştiinţelor juridice. În acest scop. care sunt unelte auxiliare ale metodelor şi nu trebuie confundate cu acestea. Popa. Ştiinţa dreptului şi artele juridice. Craiovan. Aşa deci. Barasch.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. nr. explicare şi interpretare a dreptului (a fenomenului juridic) reclamă o metodologie corespunzătoare în baza căreia să se realizeze o înţelegere ştiinţifică a mecanismului acţiunii sociale a dreptului. Bucureşti. Analele Universităţii Bucureşti. Craiovan. revine teoriei dreptului.

fie în timpul. Popa. ci raporturile multiple dintre acestea. a definit metodologia juridică drept „acea disciplină care se preocupă de problemele logice. se vorbeşte de logica juridică şi de logica judiciară”7. relaţiile ce se stabilesc între diferite metode în procesul cunoaşterii fenomenului juridic’’8. Acest obiect nu-l formează deci metodele în sine. În dreptul românesc. Manolescu. pentru terminologia de «juridic» opus cu «judiciar».... 6 7 M.. normele sau criteriile metodologice. p. fiindcă mai sunt unii care manifestă o nedumerire. factori ce au ca obiect raporturile. Tot el arăta că „este nevoie să facem distincţia dintre logica juridică şi logica judiciară. legăturile.Ştefan DEACONU lucrează omul de ştiinţă. Mircea Manolescu. 34.univ. caracterul său. 28. Idem. de problemele aflării adevărului în ştiinţa dreptului”6. 8 N. fie după încheierea actului de cercetare ştiinţifică alcătuiesc obiectul metodologiei juridice. Răducanu. p.metodologia juridică reprezintă un sistem al acelor factori de relativă invarianţă într-un număr suficient de mare de metode. legăturile. fie înainte. deşi fiecare înţelege că «juridic» este în legătură cu dreptul. Factorii de relativă invarianţă într-un număr suficient de mare de metode sunt. cit. Profesorul Nicolae Popa arată că . STUDENT LOG BOOK Metodologia – „disciplina care se preocupă de problemele logice.. de problemele aflării adevărului” Metodologia – „raporturile. unul dintre juriştii de seamă ai secolului al XX-lea. legăturile. 11 . în acest caz. regulile ştiinţei dreptului. A. ele formând conţinutul metodologiei juridice. Pe baza aceleiaşi distincţii. principiile. relaţiile ce se stabilesc între diferitele metode.dr. iar «judiciar» este în legătură cu litigiul. op. relaţiile ce se stabilesc între diferite metode în procesul cunoaşterii fenomenului”.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Raporturile. Ştiinţa dreptului.

În cadrul logicii juridice sunt cuprinse: mitologia sau ideile. procedeele. se justifică dezvoltarea unei metodologii juridice. 12 . tehnicile acestei cunoaşteri. care se ocupă de instituirea juridicului.univ. precum Ihering. Prin logică juridică înţelegem teoria surselor sau ideea de sursă a dreptului. ca arie de aplicare. trebuie combătut extremismul metodologic. prin obiectul ei de reglementare şi utilă prin rezultatele sale. Se impune o strânsă colaborare. adică un mod de gândire. în plan internaţional. Metodologia – „principiile care orientează cunoaşterea ştiinţifică”.Ştefan DEACONU Întrucât metodele diferă ca grad de abstractizare. întrucât fiecare are vocaţia de a sesiza universalul. sociologia juridică sau datele şi nomologia sau construcţiile. de cooperare şi apreciere a avantajelor şi. operaţiile. Logica juridică este o disciplină precisă. o combinare a metodelor de cercetare.dr. ca un ansamblu de norme de selectare.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. tehnica juridică şi artele juridice. putem spune că ea cuprinde patru mari componente: logica juridică. în sensul că nu poate fi absolutizată valoarea uneia în raport cu alta. STUDENT LOG BOOK Alţi autori. Schwinge ori Sauer susţin că metodologia priveşte principiile care orientează cunoaşterea ştiinţifică. Totodată. ca grad al preciziei pe care o pot oferi cercetării ştiinţifice. logica judiciară. a dezavantajului aplicării diverselor metode. logic prin excelenţă. Încercând să identificăm conţinutul disciplinei „metodologie juridică”. Stammler. De remarcat este şi faptul că analiza sistemului metodelor de cercetare a fenomenului juridic nu se vrea în nici un fel un „clasament valoric”. Logica juridică o putem defini ca parte a metodologiei juridice care se ocupă cu sursele. eventual. Logica juridica este parte a metodologiei juridice.

precum formularea şi interpretarea juridică ori crearea normei şi b) complexe. precum arta legiferării. Artele juridice reprezintă aspectul practic al ştiinţei dreptului. Tehnica juridică are reguli clare.dr. arta administrării sau arta de a judeca. Tehnica juridică – modul de redactare şi formulare a normelor juridice.Ştefan DEACONU Logica judiciară se referă la modul de interpretare şi de punere în aplicare a normei juridice. dar şi arta legiferării. a administrării şi arta de a judeca. Tehnica juridică este o activitate complexă de redactare şi formulare a normelor juridice. procuror sau judecător. precise de care trebuie să se ţină cont în redactarea normelor. Logica judiciară trebuie să existe la orice practician al dreptului. Artele juridice sunt de două feluri: a) fundamentale. 13 .univ. STUDENT LOG BOOK Artele juridice aspectul practic al ştiintei dreptului. Ele sunt cele care privesc modul de formulare şi interpretare a normelor juridice.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Logica judiciară are în vedere modul de interpretare şi de punere în aplicare a normei juridice. fie că este avocat.

Folosiţi spaţiu de mai jos pentru scrierea răspunsului: 14 . Temă de reflecţie Comentaţi în maxim 300 de cuvinte modul in care metodologia sprijină dezvoltarea ştiinţei dreptului.univ.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK 1.4.dr.

fenomene politice.dr. 15 . Logica judiciară: a) are în vedere sursele dreptului. logica judiciară. c) principalul fenomen economic al unei societăţi.Test de autoevaluare pentru unitatea de învăţare nr. b) un dat social. c) logica juridică. b) are în vedere modul de interpretare şi de punere în aplicare a normei juridice. tehnica juridică. 2.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. 4. Metodologia cuprinde patru mari componente: a) logica juridică. artele juridice. fenomene juridico-politice. artele juridice. c) are în vedere modul de redactare al normei de drept.univ.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK 1. b) societatea în ansamblul său. Dreptul este: a) rezultatul evoluţiei societăţii. b) fenomene juridice. 1 1. Metodologia este: a) un act normativ. tehnica juridică. 3. logica juridică.5. logica judiciară. c) o ştiinţă despre metodă.

7. Ed.Méthodologie de la recherche en droit.univ. Raphaël Romi . 4 . Paris. Mircea Manolescu – O disciplină nouă: Metodologia juridică. Paris 2006 3. 1993 8. 3 – a. Octombrie. Litec. 2009 juridică. Mircea Manolescu – Teoria şi practica dreptului: Metodologie şi sociologie juridică. Bucureşti. 2005 4. Ion Craiovan – Metodologie juridică. Universul Juridic. Fundaţia Regele Mihai I. Jean-Louis Bergel – Méthodologie juridique. Bibliografie pentru Capitolul 1 1. Ellipses Marketing.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Ed. Mircea Manolescu – Ştiinţa dreptului şi artele juridice. Bucureşti.dr.6. Ed.Ştefan DEACONU 1.Răspunsuri la testelul de autoevaluare Răspunsurile corecte sunt: 1 – a. STUDENT LOG BOOK 5. 1946 7. David Bonnet . Continent XXI. Bucureşti. Stefan Deaconu – Metodologie Hamangiu. 1944 6.b 1. Bucureşti. Revista Fundaţiilor Regale. Ed. Ed. Paris. 2 – c. 2006 16 . 2001 2. Ed. PUF.L'essentiel de la méthodologie juridique. Ed.

Test de autoevaluare pentru unitatea de învăţare nr.univ.7. 2 2. 2 Evoluţia istorică şi importanţa metodologiei juridice CUPRINS Obiectivele unităţii de învăţare nr. Evoluţia metodologiei juridice în plan internaţional 2. Tema de reflecţie pentru unitatea de învăţare nr. Contribuţii la dezvoltarea conceptului de metodologie juridica 2. 2 2. Bibliografie pentru unitatea de învăţare nr. 2 Obiectivele unităţii de învăţare 2 După studiul acestei unităţi de învăţare veţi reuşi să: • • • înţelegeţi modul în care a apărut şi s-a dezvoltat întelegeţi contribuţiile relevante la conturarea conceptului înţelegi modul în care metodologia juridică s-a dezvoltat la metodologia juridică.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.2. Răspunsuri la testul de autoevaluare pentru unitatea de învăţare nr.5.6. 17 . de metodologie juridică. 2 2.dr.4.3. nivel internaţional.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK Evoluţia istorică şi importanţa metodologiei juridice Unitatea de învăţare nr. 2 2.1. 2. Înţelegerea modului în care a apărut metodologia juridică 2.

.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. nici de un manual tehnic.. Stammler. Materiile cele mai obişnuite şi mai des tratate. Manolescu.. octombrie. şi în speţă socotesc că în adevăr ele sînt noutatea preocupărilor. Schwinge..univ. Este expunerea unui sistem de gândire în domeniul metodologiei ştiinţei şi artelor juridice’’10. în Revista Fundaţiilor Regale. 18-19. în condiţiile în care autorii menţionaţi o semnalau doar ca necesitate şi importanţă. fiindcă prin aceasta trebuie să înţelegem noutatea diferenţierilor care pun accentul pe anumite laturi sau care desfăşoară un anumit colţ sau care proiectează fascicolul de lumină sub un anumit unghi.. când reputaţi jurişti precum Ihering. 1944. 10 M.genul preocupărilor din această lucrare este nou.. Metodologia ca disciplină autonomă STUDENT LOG BOOK Întemeierea unei metodologii juridice ca disciplină autonomă era o problemă nouă la mijlocul secolului al XX-lea. O disciplină nouă: Metodologia juridică. 9 18 . Spre exemplu. A se vedea M. cât şi multe idei de detaliu sînt originale. Manolescu. Sauer sau Manolescu au semnalat necesitatea şi importanţa unei asemenea discipline de studiu9. aceşti autori au susţinut că metodologia juridică trebuie să se preocupe de definiţia dreptului. Mircea Manolescu într-o lucrare de la mijlocul secolului trecut în care trata problema ştiinţei dreptului şi a artelor juridice afirma că . Astfel: nu e vorba de o carte de filozofia dreptului.dr. p. Ştiinţa dreptului .Ştefan DEACONU Preocupări pentru o disciplină privind metodologia juridică au început să apară pe la mijlocul secolului al XX-lea. Ideile fundamentale. Fiind de acord cu demersul întemeierii unei noi discipline.. pot astfel că fie înnoite.

sunt schiţate conceptele metodă – metodologie. Sauer (1940): „Nu se poate creşte nimic în ştiinţa dreptului. În a doua jumătate a secolului al XX-lea. cit.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. fără o preocupare de metodă de bază (. . deşi tema metodologiei juridice s-a regăsit în planul reflecţiei generale asupra dreptului. dar şi a celorlalte ramuri ale ştiinţei dreptului în elaborarea şi perfecţionarea metodologiei juridice. Popescu. în contextul căreia.W. Metodologia juridică trebuie înţeleasă ca disciplină autonomă.E.. ei sunt totuşi conştienţi de ele (. în materie fiind remarcabilă de exemplu. Ioan Ceterchi relevă rolul teoriei generale a dreptului.). metodele juridice nu au fost apucate de acolo de unde trebuie”. Stammler (1913): „Ştiinţa dreptului ar trebui să-şi propună să câştige o mai mare claritate în direcţia acestei cunoaşteri de sine însăşi”.dr. în diferite contexte. alţi autori afirmau necesitatea unei noi ştiinţe a dreptului. lucrarea autorilor Sofia Popescu şi Dragoş Iliescu11 – abordările exprese nu sunt numeroase. Din ce în ce mai des. Metodologia juridică trebuie să se preocupe de definiţia dreptului.R. Astfel. cea a metodelor utilizate în drept. von Ihering: „Juriştii aplică mereu metode. ...R. op.Ştefan DEACONU În planul doctrinei străine. Iliescu. . în special în lucrările universitare.univ. 19 . decât pe ale sale proprii”. Astfel: .. metodele de cercetare în drept „nu trebuie înţelese în mod 11 STUDENT LOG BOOK S.) ştiinţa dreptului cunoaşte mult mai bine alte legi. Schwinge (1930): „Ştiinţa juridică actuală stă sub semnul luptei pentru metodă”. D.

avem garanţia obţinerii unor rezultate valoroase şi utile”12. cit. de valorificare a demersului cognitiv. Teoria generală Cluj-Napoca. a ştiinţelor juridice. interpretarea sau aplicarea dreptului. Abordând rolul metodologic al teoriei generale a dreptului. op. factori ce au ca obiect raporturile. În concepţia Sofiei Popescu. 20 .13 Alţi autori precum Nicolae Popa. Boboş. de diversificare – de particularizare. Gh. Ca sistem de principii de investigaţie fundamentate obiectiv. 13 12 STUDENT LOG BOOK a dreptului. conţinând suficient de multe metode. legăturile.Ştefan DEACONU izolat. a conţinutului şi a formelor sale. în etapa actuală de dezvoltare a ştiinţelor juridice. a exactităţii metodelor folosite în ştiinţele juridice”. teoria generală a dreptului are o importantă funcţie metodologică. relaţiile ce se stabilesc între diferite metode în procesul cunoaşterii fenomenului juridic. în cadrul şi în sprijinul acţiunii sociale. 17-18.univ. ci în interdependenţa şi complementaritatea lor. a funcţiilor lui.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. p. p. atât cea fundamentală. a legăturilor multiple cu societatea. iar. Ceterchi. a esenţei. pe de altă parte. Folosindu-se. profesorul Gheorghe Boboş semnalează faptul că. I. Ed.dr. cât şi cea aplicativă. cercetarea ştiinţifică juridică. asistăm la două tendinţe: „pe de o parte. preponderent teoretică. definesc metodologia juridică având în vedere sistemul acelor factori de relativă invarianţă. Craiovan. metodologia este inerentă înţelegerii ştiinţifice a mecanismului acţiunii sociale a dreptului. astfel. un proces ce se desfăşoară mai ales pe plan metodologic şi care constă în egalizarea nivelului dezvoltării. I.. Dacia. de optimizare a metodologiilor juridice particulare precum tehnica legislativă. 13-14. 1996.

Popescu. deoarece orice ştiinţă socială îşi adaptează obiectul de cercetare societăţii. D. 12/1999. procedeele şi tehnicile acestei cunoaşteri. profesorul Ion Craiova. 5. op. spre socialitatea şi normativitatea contemporană’’15. p. dar şi de transformare. p. Metodologia priveşte principiile care orientează cunoaşterea ştiinţifică.dr. 8. coordonare şi apreciere a avantajelor şi dezavantajelor metodelor reprezentând procedeele necesare demersului ştiinţific în domeniul dreptului”14. procedeele şi tehnicile acestei cunoaşteri. S. 15 I. de epoca istorică.. spre marile orientări metodologice actuale.univ.Ştefan DEACONU Indisolubil legată de viziunea asupra dreptului politicii şi societăţii. În consecinţă. în sensul că orice ştiinţă. metodologia juridică se configurează ca fiind un „ansamblu de norme de selecţionare. operaţiile. Iliescu. Craiovan. ea este în continuu proces de consolidare. la un moment dat. 19-20.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. în „Studii de Drept” nr. la operaţiile.. consideră că . op. Popescu. Fiind o ştiinţă socială. având statutul de metodologie a unei ştiinţe particulare – ştiinţa juridică. Apariţia metodologiei juridice este legată de apariţia metodologiei generale. de dimensiunea filozofică şi axiologică a acesteia.. cit. S. lucrurile sunt şi fireşti. cit. p.în anumite limite. Metodologia este o ştiinţă în continuu proces de consolidare. În acest sens. în sprijinul activităţii de elaborare a dreptului. metodologia juridică reprezintă acea ştiinţă care se referă la principiile cunoaşterii ştiinţifice a dreptului ca fenomen social. Cercetări de metodologie juridică. ca ştiinţă despre metode. 14 21 . este provizorie şi mereu aptă spre noi dezvoltări prin deschiderea spre filosofia epocii. spre experienţa ştiinţei şi a spiritului ştiinţific al timpului istoric în care trăim. STUDENT LOG BOOK Apariţia metodologiei juridice este legată de metodologia generală.

2002. Paris. STUDENT LOG BOOK În acest sens. de Theux. N. F. Y. Bernard. R. Paris 2006 . Paris. 2001 . Méthodologie juridique. J. Kovalovszky. Litec. metodologia juridică cunoaşte o ramificare din ce în ce mai accentuată. Ed.dr. Bergel. A. Pansier. Méthodologie de la recherche en droit. în momentul de faţă vorbim despre o metodologie a cercetării ştiinţifice. L'essentiel de la méthodologie juridique. Ponderea abordărilor metodologice a ştiinţelor sociale este din ce în ce mai accentuată. 2000 . Tanguy. PUF. Paris. astfel că. 2e édition. Müller. Ed. a se vedea lucrările unor autori deja consacraţi în domeniu precum: J. Bonnet. o metodologie a învăţării. 1996. Ed. La recherche documentaire en droit. Romi. Méthodologie du droit. PUF. Ed. Paris. Publications des Facultés universitaires Saint Louis. Discours de la méthode juridique. Ellipses Marketing. PUF. Ed. 3e édition. F. Précis de méthodologie juridique. Bruxelles. etc16. D. Litec.Ştefan DEACONU Pe plan internaţional. Paris. Les sources documentaires du droit. I. L. 16 22 . obiectivul principal al acestor abordări fiind formarea tinerilor într-un cadru metodologic care să le permită orientarea în cadrul pluralităţii ordinilor juridice manifestate la nivel global. 2006 . o metodologie a elaborării actelor juridice.univ. 1991. Ed.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.

Temă de reflecţie Comentaţi în maxim 300 de cuvinte modul in care metodologia s-a dezvoltat ca disciplină autonoma. Folosiţi spaţiu de mai jos pentru scrierea răspunsului: 23 .univ.dr.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK 2.4.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.

dr. 2 1.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Metodologia juridică reprezintă: a) sistemul celor mai generale legi de investigare deduse din principii obiective. Test de autoevaluare la unitatea de învăţare nr. Metodologia juridică este: a) o ştiinţă la graniţa dintre drept şi societate.univ. Ca disciplină autonomă. 2 – b. 24 . 3 – c. 2. b) o ştiinţă exactă. b) acea disciplină care se preocupă de problemele aflării adevărului în ştiinţa dreptului. c) totalitatea principiilor dreptului.5. b) pe la mijlocul secolului al XX-lea. metodologia juridică a apărut: a) în secolele XVIII-XIX.6 Răspunsuri la testul de autoevaluare Răspunsurile corecte sunt: 1 – b. 3.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK 2. c) odată cu dreptul. c) o ştiinţă socială. 2.

Octombrie. Bucureşti. Fundaţia Regele Mihai I. Raphaël Romi . Bucureşti. 2006 25 .dr. Ed. Bibliografie pentru unitatea de învăţare nr. 1993 9. Ed. John Farrar.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Ed. 1990 6. Dragoş Iliescu – Probleme actuale ale metodologiei juridice. 1979 11. Jean-Louis Bergel – Méthodologie juridique.univ. 1946 8.L'essentiel de la méthodologie juridique. Anthony Dugdale – Introduction to legal method. Friedrich Müller – Discours de la méthode juridique. Bucureşti. Revista Fundaţiilor Regale. Litec. Paris. Ed. Ed.7. STUDENT LOG BOOK 5. Paris. Bucureşti. London. Ştiinţifică şi Enciclopedică. Continent XXI. Mircea Manolescu – O disciplină nouă: Metodologia juridică.Ştefan DEACONU 2. Ion Craiovan – Metodologie juridică. 2001 2. Mircea Manolescu – Teoria şi practica dreptului: Metodologie şi sociologie juridică. 1996 10. Ed. Stefan Deaconu – Metodologie Hamangiu. Sweet & Maxwell. David Bonnet . Mircea Manolescu – Ştiinţa dreptului şi artele juridice. Ed. 2009 juridică. Ed. Paris 2006 3. Ed. Bucureşti. 2 1. 1944 7. Universul Juridic. PUF. 2005 4. Sofia Popescu. Ellipses Marketing. Paris. Ed.Méthodologie de la recherche en droit. PUF.

2. Înţelegerea modului în care a apărut şi s-au dezvoltat metodele de cercetare a ştiinţei juridice 3.univ.3 Obiectivele unităţii de învăţare nr.dr. Răspunsuri la testul de autoevaluare pentru unitatea de invăţare nr.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. 3 După studiul acestei unităţi de învăţare veţi reuşi să: • • • • • înţelegeţi apariţia si dezvoltarea metodelor de cercetare ale înţelegeţi şi să descrieţi metoda logică înţelegeţi şi să descrieţi metoda istorică înţelegeţi şi să descrieţi metoda comparativă înţelegeţi şi să descrieţi metoda sociologică ştiinţei juridice. Metoda comparativă 3.7. 26 .1. 3 3.. 3 3. 3 3.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK Metodele de cercetare ale ştiinţei juridice Unitatea de învăţare 3 Metodele de cercetare ale ştiinţei juridice CUPRINS Obiectivele unităţii de învăţare nr. Test de autoevaluare pentru unitatea de învăţare nr.5.4. Temă de reflecţie pentru unitatea de învăţare nr.6. Metoda sociologică 3.9. Metoda istorică 3. Metoda logică 3. Bibliografie pentru unitatea de învăţare nr.8.3. 3 3.

Acolo unde există societate. Adoptând principiul din domeniul ştiinţelor fizice că nimic nu se pierde. determinarea identităţii dreptului şi a modului său de acţiune se vor raporta totdeauna la celelalte sfere sociale şi la sistemul social în ansamblu. dreptul utilizează un şir de metode 17 Ştiinţa juridică elucidează evoluţia relaţiilor şi a realităţii sociale. Iată cum se manifestă o normă juridică în stat din punct de vedere cognitiv.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Prin urmare. Dreptul ca ştiinţă. Totodată. Înţelegerea dreptului va duce la o eficienţă a statului din punct de vedere al impunerii normelor juridice în societate. la rândul său. 27 . Pentru înţelegere corectă a unei norme este nevoie şi de o interpretare corectă a ei. există şi drept.Ştefan DEACONU Dreptul este prin natura sa o ştiinţă socială. dreptul trebuie înţeles de către destinatarii săi. cât şi de către destinatarii ei. dreptului. îi revine sarcina elucidării evoluţiei relaţiilor şi a realităţii sociale.dr. Fenomenele sociale apărute spontan sau generate de alţi factori necesită studierea lor de către diferite ştiinţe apărute sau existente la un moment în societatea noastră.univ. Romanii spuneau că ubi societas ibi ius17. totul se transformă. atât de către cei ce elaborează norma. este prin natura lui social. Pentru aceasta. afectiv şi voliţional: STUDENT LOG BOOK Analiza normei juridice Analiza normei juridice din punct de vedere: Cognitiv • Înţelegere • Îndoială • Neînţelegere Afectiv • Atracţie (plăcere) • Neutralitate • Respingere Voliţional • Conformare • Acceptare • Neconformare Efectul Eficienţă mare Eficienţă redusă Ineficienţă Orice normă juridică ce nu va fi înţeleasă de către cetăţeni va fi repudiată de către aceştia.

28 . Metodologia juridică poate să apară ca o ştiinţă despre ştiinţa dreptului care dezvăluie aspecte din cele mai importante şi pasionante cum ar fi: modul cum lucrează omul de ştiinţă. de fapt. a unui ansamblu de metode şi procedee cu ajutorul cărora are loc studierea dreptului în toată complexitatea sa.dr. politologia.Ştefan DEACONU specifice lui ca ştiinţă juridică. filozofia dreptului în domeniul metodei. trăsături comune (istoria. Dacă ştiinţele naturii au ca obiect de reglementare natura cu legile ei de existenţă şi de manifestare. cercetarea ştiinţifică juridică se bazează pe folosirea unei metodologii. 22-23. ci şi de cele întrebuinţate de alte discipline de graniţă ce au. STUDENT LOG BOOK Ca şi în orice domeniu. psihologia. cibernetica etc. medicina. Metodologia juridică este un ansamblu de metode şi procedee cu ajutorul cărora are loc studierea dreptului în toată complexitatea sa.). Spre deosebire de alte concepţii care consideră că metodologia juridică este. ştiinţa dreptului are ca obiect de reglementare normele juridice care orientează şi definesc relaţii sociale. p. Mircea Manolescu susţine existenţa unei metodologii juridice autonome. în sensul independenţei de orice concepţie filozofică („fără a se subordona unei anumite icoane de lume şi viaţă”)18. Într-o exprimare plastică. cit.. dar şi artizanul dreptului. caracterul său. întro oarecare măsură. Metodele de cercetare în domeniul ştiinţelor sociale s-au dezvoltat şi perfecţionat şi 18 N. op. Popa. Mircea Manolescu consideră că metodologia juridică ar fi „sistemul care organizează legăturile dintre apele adânci – uneori liniştite.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. alteori tumultuoase – din diferite regnuri juridice”. Dar pentru definirea completă este nevoie nu numai de metodele tradiţionale adoptate. regulile ştiinţei dreptului.univ.

în mod special. astăzi se recurge la generalizarea şi extinderea unor metode. Metodologia juridică implică şi utilizarea unor metode interdisciplinare complexe. altădată proprii altor ştiinţe. problema căilor pe care cugetarea le urmează şi a mijloacelor pe care le foloseşte a devenit aproape chinuitoare. Metoda apare aşadar ca un mijloc eficace al gândirii. Modul în care cugetarea omenească se desfăşoară. nici utilizarea practică a noilor metode nu a înregistrat progresele necesare. acţionează pe bază metodică. STUDENT LOG BOOK Problema metodelor de cercetare în domeniul ştiinţelor sociale este deosebit de complexă în condiţiile dezvoltării contemporane. din păcate. gândirea. în acest domeniu s-a făcut destul de puţin pentru cercetarea teoretică a noilor metodologii şi. a întrepătrunderii diferitelor ştiinţe. Din momentul în care s-a stabilit că drumul către adevăr este mai preţios decât însăşi stăpânirea lui. evidenţiat mai ales prin folosirea noilor cuceriri ale informaticii şi tehnicii de calcul.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Ştiinţele juridice nu au fost nici ele scutite de această orientare.Ştefan DEACONU ele în contextul general al impulsului dat cunoaşterii ştiinţifice de noua revoluţie ştiinţifică contemporană.dr. deşi. inclusiv a apariţiei aşa-numitor discipline de graniţă sau de intersecţie. Dacă natura operează spontan. de viziune – ce determină ca cercetarea ştiinţifică să treacă printr-o mutaţie 29 . pe lângă metodele specifice fiecărei ramuri de ştiinţe sociale sau ale naturii. În această ordine de idei. reproduce pe cel al realităţii. De aceea. cea ştiinţifică.univ. În condiţiile revoluţiei ştiinţifice actuale şi tehnologice au loc profunde transformări – de structură. menţionăm extinderea cercetărilor interdisciplinare cu folosirea evident şi a unor metode complexe. ca o consecinţă firească a acestei stări de lucruri.

al dezvoltării unor cercetări la confluenţa şi la limita ştiinţelor. A.dr. 33. utilizarea metodelor şi a tehnicilor de interpretare juridică asigură corelaţia dreptului cu noul stadiu al evoluţiei societăţii şi cu evoluţia sistemului juridic în ansamblu. În plan metodologic. în general. A se vedea M. All. p.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Metodele şi tehnicile de interpretare a dreptului nu pot fi însă decât cele compatibile cu textul de lege deoarece aceste metode şi tehnici nu sunt decât rezultatul activităţii de jurisdicţie depuse de-a lungul timpului19. şi abordarea lor teoretică. Ştiinţa dreptului îşi afirmă statutul epistemologic printr-o preocupare constantă şi veche pentru perfecţionarea mijloacelor gândirii obiectului său. în care se îmbină metodele tradiţionale cu cele moderne. 30 . Vorbind de metodele de cercetare ale dreptului avem în vedere de fapt metodele de cercetare ale ştiinţei juridice. Prin intermediul metodelor şi tehnicilor de interpretare se concretizează nu doar calea de realizare a dreptului. Bucureşti.Ştefan DEACONU fecundă. ci chiar substanţa sa. Eremia. Această mutaţie aduce în prim plan un spaţiu privilegiat – acela al întâlnirii ştiinţelor. 1998. sarcină ce revine teoriei dreptului. Fenomenul este resimţit şi în domeniul cercetării dreptului. la o adevărată contaminare metodologică.univ. Ed. Interpretarea juridică. această preocupare este concentrată în cadrul teoriei şi sociologiei juridice. În ultimul timp. asistăm la importante „împrumuturi”. Prin metodele şi tehnicile de interpretare se concretizeaza substanţa dreptului. C. Cunoaşterea pe cale deductivă. Metoda logică Cunoaşterea pe cale deductivă pleacă şi în drept de la premisa că nu se poate dovedi deductiv nimic decât pornind 19 STUDENT LOG BOOK În metodologie sunt îmbinate metode de cercetare tradiţionale cu metode moderne. În contextul unei mobilităţi sociale sporite.

Wundt. Studii de logică. 21 N. Popa. Deducţia în drept este în întregime dominată de silogismele de subsumare. G. p. 1960. Astfel.Ştefan DEACONU de la principii anterioare. Kalimowski. Jurisprudenţa scoate conceptele ei din relaţiile cele mai complicate ale comerţului uman şi ale comportamentului arbitrar.univ. op. cit. În general. III. defineşte astfel logica W. Ele capătă o expresie specifică în drept21. Academiei. Conceptele matematice – scrie Wundt – rezultă din raportul abstract al formelor intuiţiei şi se reduc întotdeauna la elementele de cea mai simplă formă intuitivă. citat de A. Joja. a logicii actului de creaţie în drept. 616. Bucureşti. iar jurisprudenţa.dr. 154.. Ed. p. 31 . principiile logicii formale nu se transpun mutatis mutandis în domeniul juridic. p. s-a discutat îndelung în legătură cu existenţa logicii juridice ca o logică raţională. matematica este după natura problemei cea mai simplă din toate ştiinţele. Exprimând o asemenea calitate. vol. 25. Indiferent însă de poziţiile exprimate. În timp ce profesorul Gheorghe Enescu consideră că există o logică judiciară în cadrul logicilor normative. În literatura de specialitate din ţara noastră. Punctele de vedere asupra poziţiei logicii în sistemul ştiinţelor juridice diferă de la autor la autor. ca o dialectică a gândirii juridice. Nu întâmplător. Athanase Joja considera că „tehnica juridică şi retorica sunt o altă obârşie a logicii”. profesorul Petru Botezatu recunoaşte aportul dreptului la construirea teoriei argumentării. 20 STUDENT LOG BOOK Dreptul are un aport la construirea teoriei argumentării.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. se are în vedere utilizarea regulilor în activitatea practică de realizare a dreptului (logica juridică) şi mai puţin ca un domeniu distinct de aplicare a logicii în procesul specific de cunoaştere juridică. Logik. Athanase Joja: „Tehnica juridică şi retorica sunt o altă obărşie a logicii”. cea mai complicată20.

Referindu-ne la principalele metode ale cercetării juridice. interpretarea şi aplicarea dreptului”22. G. Într-o accepţiune generală. Această metodă se compune din inducţie şi deducţie şi se constituie în mod esenţial din cercetări ce trebuie efectuate asupra constituţiilor. analizată ca logică juridică.logică’’ are multiple sensuri conturate de-a lungul istoriei.univ. Ulterior. Această extindere a întrebuinţării metodei a legat-o mai strâns de celelalte metode. trebuie să se aplice metoda clasică a jurisconsulţilor. 24. În ştiinţa dreptului însă. 1982. 32 . ignorate până atunci. Elemente constructive de argumentare Ed..dr. p. Bucureşti. 22 citat de juridică. Termenul de . Academia. a legilor. logica. precum şi a deciziilor juridice şi a practicii. logica semnifică ştiinţa gândirii corecte. vizează analiza procesului complex al gândirii juridice STUDENT LOG BOOK Metoda clasică a jurisconsulţilor: se compune din inducţie şi deducţie.Ştefan DEACONU juridică: „Studiul gândirii juridice discursive în toată întinderea acestuia adică în toate operaţiile ei intelectuale pe care le efectuează în elaborarea. menţionăm în primul rând metoda logică.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. a implicat-o în „defrişarea” unor zone de cunoaştere. utilizarea instrumentelor logice a privit nu numai analiza construcţiei tehnice a dreptului – cea care pune în lumină virtuţile teoretice ale unui sistem de drept – dar şi finalităţile pe care le urmăreşte dreptul şi valorile pe care le ocroteşte sistemul juridic în ansamblu. Gh. De la specificité de la logique. Încă la începutul secolului se consideră că pentru a interpreta dreptul sau pentru a construi un sistem de cunoştinţe bazat pe categorii şi concepţii funcţionale. a acordurilor. Kalimowski. sensuri care sugerează la fel de multe piste metodologice. Mihai.

matematica şi dreptul au puncte comune sub aspectul formei. Ca ştiinţă eminamente sistematică. întâmplător în existenţa dreptului.dr.univ. dreptul se apropie considerabil de matematică. stabilind şi reguli ce Dreptul este o „matematică a ştiinţelor sociale”. se foloseşte de categoriile şi raţionamentele logice. prin care se creează posibilitatea surprinderii structurii şi dinamicii raporturilor necesare între diferite componente ale sistemului juridic al unei societăţi. O normă procedurală de drept obligă pe acela care face o afirmaţie în faţa instanţei s-o dovedească. 33 . În drept. rezultând din necesitatea stringentă a formei şi formării ipotezelor. Cunoaşterea pe cale deductivă pleacă şi în drept de la premisa că nu se poate dovedi deductiv nimic decât pornind de la principii anterioare. teoria caută să dezvăluie. Făcând abstracţie de ceea ce nu este esenţial. Obiectul lor fiind deosebit. Metoda logică este de largă utilitate în orice act de gândire ştiinţifică.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. O asemenea apropiere este posibilă datorită caracterului pregnant logic al dreptului. teoria dreptului. ea este o totalitate de procedee şi operaţiuni metodologice specifice. caracteristic dreptului. Dreptul nu este o ştiinţă exclusiv deductivă.Ştefan DEACONU În cercetarea dreptului. folosindu-se de metoda logică. ceea ce este esenţial. a fenomenului juridic atât de complex. astfel că putem defini dreptul ca o „matematică a ştiinţelor sociale”. necesitatea argumentării se prezintă ca o cerinţă sine qua non. Atât în construcţiile sale teoretice. De importanţa aplicării logicii în cercetarea fenomenului juridic vorbeşte însuşi faptul că sa conturat ca o disciplină aparte logica juridică. cât şi în practica juridică. STUDENT LOG BOOK Metoda logică este de largă utilitate în orice act de gândire ştiinţifică.

ştiut fiind că instituţiile juridice poartă pecetea transformărilor istorice ale poporului şi ale ţării respective. STUDENT LOG BOOK Dreptul reflectă din perspectivă istorică orânduirile sociale. Ele analizează esenţa. Istoria semnifică cunoaşterea trecutului umanităţii şi mersul actual al vieţii omeneşti. În fiecare lege sunt sintetizate necesităţi reale ale vieţii. cunoaşterea reglementărilor 34 .Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Pentru jurişti.Ştefan DEACONU alcătuiesc tehnica dovedirii. ştiinţele juridice cercetează dreptul în perspectiva şi evoluţia sa istorică.univ. Potrivit metodei istorice. se crede că este suficient să stăpâneşti formele şi perceptele gândirii logice pentru ca succesul să fie asigurat. Pentru acest motiv. Juristului îi este necesar şi util întregul aparat al logicii.dr. Metoda istorică se împleteşte aşadar strâns cu istoria dezvoltării sociale. B. este absolut necesar ca întregul sistem juridic să fie analizat şi aplicat şi din perspectivă istorică. forma şi funcţiile dreptului raportate la etapa istorică pe care o străbate o societate. de-a lungul diferitelor orânduiri sociale. Adesea. ştiinţa dreptului îşi propune să expună tematic şi să analizeze logic dreptul. Aceasta se explică prin simplitatea rezolvării problemelor de gândire sau a celor de practică. Metoda istorică Definiţia metodei istorice. Dacă ştiinţa înseamnă folosirea sistematică a puterii intelectuale umane pentru producerea cunoaşterii. Fiindcă dreptul este social şi el se dezvoltă şi capătă noi valenţe odată cu societate. se exprimă o anumită stare a moravurilor. este extrem de importantă desluşirea sensului evenimentelor trecute.

să cuprindă noi reglementări. culturală a poporului. Îndreptarea legii sau Pravila lui Matei Basarab. 35 . cu mici modificări. se integrează în mod nemijlocit în cultura poporului şi a epocii respective. Legea celor 12 Table care a rezistat. extrem de utile îi sunt juristului concluziile istoricului. În vederea cunoaşterii sistemelor de drept. Codul lui Hamurabi şi Legile lui Manu stau dovadă evoluţiei istorice. o datină din bătrâni. formele dreptului vechi dovedesc spiritul umanist al ideii de dreptate şi adevăr care a caracterizat poporul român – urmaş al celor mai drepţi şi mai viteji dintre traci. Ideea dreptului străbate de la un capăt la altul istoria. Evoluţia istorică a poporului român a făcut ca dreptul feudal scris (Cartea românească de învăţătură sau Pravila lui Vasile Lupu cum mai este ea denumită. Valoarea creaţiei juridice a diferitor popoare. cum îi caracterizează Herodot pe getodaci. Legea ţării sau obiceiului pământului erau socotite ca un drept vechi.Ştefan DEACONU şi formelor de drept. provenind din timpuri străvechi. constituie un important document şi pentru istorie. dreptul urmează firul evoluţiei sociale. Novelele). Orice istorie trebuie să-şi propună ca scop aflarea şi dovedirea adevărului în faptele omeneşti. timp de peste zece secole. de la formarea ţării sau mai încolo. din diferite epoci istorice. etc. STUDENT LOG BOOK În istoria poporului român. opera legislativă a lui Iustinian (Codul. Digestele. În general.). care arată schimbările petrecute în viaţa economică. politică. Principalele izvoare ale dreptului românesc.dr.univ. Institutele. aşa cum şi istoricii trebuie să se aplece asupra documentului juridic. în el reflectându-se nivelul dezvoltării culturale a unei societăţi.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.

Uneori. 23 Practica este cel mai bun interpret al legilor. ştiinţa dreptului constatând vechimea lor. legiuitorul nu defineşte aceste concepte. analizând normele de drept. 36 . acţiune ce permite o analiză retrospectivă cu largi implicaţii în înţelegerea poziţiei respectivelor instituţii în dreptul actual. pe baza unor date istorice se realizează reconstituirea fizionomiei unor instituţii ale dreptului. atunci când normele juridice vorbesc de . dreptul îşi află condiţiile ce-i pot descifra reglementările. ele putând fi aplicate şi interpretate în raport de diversitatea condiţiilor pe care le înfăţişează evoluţia vieţii sau complexitatea valorilor consacrate în norma de drept. Teoria dreptului operează cu categoria de tip al dreptului. la conjunctura în care au fost adoptate sau la sensul general al normelor acceptat de către societate. le urmăreşte evoluţia. Sistemul juridic al unui stat nu poate fi bine înţeles fără înţelegerea şi explicarea etapelor istorice prin care a trecut. STUDENT LOG BOOK Analiza normelor de drept este întotdeauna raportată la etapa istorică şi conjunctura în care au fost adoptate..dr. în cercetarea marilor instituţii juridice.bune moravuri’’ sau . plecând de la datele de cunoaştere oferite de ştiinţa istoriei. cu cea de bazin de civilizaţie juridică. plecând de la datele pe care le oferă istoria. ne raportăm totdeauna la etapa istorică în care acestea au fost elaborate. De asemenea.Ştefan DEACONU Sistemul juridic al unui stat nu poate fi înţeles fără analiza etapelor istorice prin care a trecut. Spre exemplu.univ. Chiar şi astăzi. Originea şi apariţia statului nu pot fi studiate fără să se pornească de la punctele de vedere afirmate în istorie. configuraţia şi funcţiile.. adagiul roman optima est legum interpres consuetudo23 confirmă în mod incontestabil rolul experienţei istorice a fiecărui popor în aplicarea dreptului. Astfel.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Apelând la istorie.ordine publică’’.

2001. All Beck. de creşterea volumului contractelor economice şi sociale. ceea ce poate fi transferat cu titlu de experienţă pozitivă. 165. Craiovan. Compararea sistemelor de drept ale diverselor state. I. aparţinând unor ţări diferite. Extinderea metodei dreptului comparat este impusă astăzi în mod esenţial de sporirea fără precedent a legăturilor statelor. Bucureşti. 24 37 . Metoda comparativă Definiţia metodei comparative. În forma sa embrionară. STUDENT LOG BOOK Comparaţia reprezintă acea operaţiune ce urmăreşte constatarea unor elemente identice sau diferite la două fenomene sau instituţii juridice. Tratat elementar de teoria generală a dreptului.dr. concepţia asupra necesităţii dreptului comparat apare la începutul secolului al XX-lea. când se avansează şi primele teze ale unei forme metodologice universale de studiere a dreptului.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.univ. Ed. Ştiinţa dreptului comparat –o nouă ramură ştiinţifică distinctă. p.Ştefan DEACONU C. tipuri de drept. dar evidenţiind şi rolul condiţiilor şi particularităţilor naţionale în materie juridică’’24. urmare a amplificării interdependenţelor în planul dezvoltării economice şi culturale a ţărilor lumii. instituţiilor şi normelor acestora s-a dovedit extrem de fructuoasă în procesul metodologic de studiere a fenomenului juridic. ramuri de drept.. Metoda comparativă . Această realitate incontestabilă a zilelor noastre aduce în prim plan necesitatea cunoaşterii diverselor sisteme naţionale de drept. permiţând să se evalueze ceea ce este esenţial sau specific în drept. Această acţiune a determinat chiar în unele sisteme de învăţământ juridic recunoaşterea existenţei unei ramuri ştiinţifice distincte – ştiinţa dreptului comparat.procedează la comparaţii între diverse instituţii juridice. a trăsăturilor ramurilor.

iar rezultatele vor fi prea puţin accentuate. dacă sistemele comparate aparţin aceluiaşi timp istoric de evoluţie a dreptului sau aparţin unor perioade istorice diferite.M. STUDENT LOG BOOK Comparaţia cu dreptul musulman. Losano. Instituţiile fiind evident deosebite. vom utiliza analiza de contrast (comparaţie contrastantă). Ed. A se vedea. Introducere în dreptul european şi extraeuropean. În cadrul acestei reguli va trebui să se constate. este evident că procedeul comparaţiei nu poate fi relevat decât sub aspectul stabilirii diferenţelor. Bucureşti. De-CarComplex. V. Proprietarul suprem al pământului islamic este Califul – reprezentant şi continuator al profetului. literatura juridică s-a îmbogăţit sensibil cu lucrări25 ce au pus bazele nu doar unei metode a dreptului comparat. Spre exemplu. Mari sisteme de drept în lumea contemporană. Ed.D. 2005. mai întâi. David. Observarea riguroasă a acestor reguli asigură succesul metodei. Bucureşti. Ştiinţa dreptului comparat a fixat deja anumite reguli. 1986. în acest sens.dr. care prezintă utilizarea metodei comparative în drept. London. în dreptul musulman există teoria teocratică. dacă am dori să comparăm reglementarea instituţiei proprietăţii în familia dreptului romano-germanic (din care face parte sistemul nostru de drept) şi familia dreptului musulman. Major Legal Systems in the World Today. Ed. ci chiar a ştiinţei autonome a dreptului comparat. Marile sisteme juridice. 25 38 . dacă sistemele de drept din care fac parte instituţiile comparate sunt – ideologic vorbind – antagoniste. Zlătescu. R. All Beck. Sweet & Maxwell.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.univ. Prima regulă a metodei impune a compara numai ceea ce este comparabil. 1992. conferindu-i caracterul ştiinţific indispensabil. nu va fi realizată o juxtapunere a acestora. Apoi. potrivit căreia întregul pământ aparţine lui Alah şi trimisului său Mahomed.Ştefan DEACONU În continuare. Spre exemplu. G.

Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.univ.dr.Ştefan DEACONU

Proprietatea este permanentă, neexistând instituţia prescripţiei. Modurile de dobândire a proprietăţii sunt, de asemenea, deosebite de cele din dreptul romanogermanic26. Diferenţele sensibile există şi în legătură cu reglementarea juridică a altor instituţii. Astfel, în dreptul musulman este interzisă cămătăria (împrumutul cu dobândă). De asemenea, dreptul musulman reglementează într-un mod aparte instituţia căsătoriei. Dacă doctrina consideră căsătoria de origine divină, dreptul musulman o trece în rândul tranzacţiilor civile (un contract făcut în vederea „dreptului de a te bucura de o femeie”, drept recunoscut, evident, numai bărbatului). Condiţiile de validitate ale contractului sunt: a) consimţământul părinţilor; b) prezenţa a doi martori; c) constituirea unei dote (zestre); d) absenţa oricărui impediment (dificultăţi). Datele pe care le furnizează un studiu de drept comparat sunt de natură a aduce informaţii preţioase în legătură cu reglementările din sisteme de drept diferite, chiar dacă nu vor putea fi sesizate similitudini sau juxtapuneri de reglementări între instituţia din sistemul nostru legal şi cele din alt sistem juridic.
Compararea în metoda comparaţie se face într-un anumit context.

STUDENT LOG BOOK

A doua regulă a metodei se referă la compararea unor situaţii sau instituţii într-un anumit context. De aceea, este necesar ca întreaga comparaţie a instituţiilor supuse acestui proces să se facă în contextul social, politic, cultural din care au rezultat respectivele instituţii. Astfel, este necesar ca în procesul de comparare să se plece de la
26

N. Popa, op. cit., p. 29 şi urm.

39

Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.univ.dr.Ştefan DEACONU

cunoaşterea principiilor de drept şi a regulilor aplicabile sistemelor de drept comparate.
Modul in care sunt analizate izvoarele dreptului.

STUDENT LOG BOOK

A treia regulă a metodei priveşte analiza izvoarelor dreptului, care oferă imaginea poziţiei diferite a formelor de exprimare a dreptului (legi, cutume, precedente judiciare) de la un sistem juridic la altul. Cel care doreşte să determine comparaţia, cu privire la norma aplicabilă în mod real, va trebui să ţină seama de ierarhia izvoarelor dreptului, de raporturile reale de forţă juridică dintre ele şi de modul în care se completează reciproc. Ultima regulă a metodei se referă la faptul că, în aprecierea termenului de comparat, trebuie să se ţină seama nu numai de sensul iniţial al normei, ci şi de evoluţia acesteia în timp, în procesul aplicării ei. În acest proces, şi mai ales când textul supravieţuieşte unor perioade social-istorice diferite, forma iniţială a regulii de conduită poate evolua într-atât, încât sensul normei apare complet diferit. Cel care compară va trebui în acest caz să apeleze la literatura de specialitate, să cerceteze starea moravurilor şi influenţa tradiţiilor. Funcţiile dreptului comparat nu pot fi disociate de funcţiile generale ale teoriei dreptului (cognitivă, critică, practic-aplicativă). Comparaţia ajută esenţial la construirea tipologiilor juridice şi clasificărilor. În procesul de legiferare, metoda comparativă furnizează informaţii preţioase legiuitorului în legătură cu reglementările cuprinse în alte sisteme de drept sau în documente juridice internaţionale. Din studiul comparat al diferitelor instituţii juridice naţionale se desprind factorii ce determină atât trăsăturile lor comune, cât şi cele specifice.

40

Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.univ.dr.Ştefan DEACONU

Combătând, în principiu, preluarea mecanică a unor instituţii şi reglementări juridice dintr-o ţară în alta, ca şi considerarea unora drept modele de urmat în alte ţări, metoda comparată arată calea realistă de folosire a experienţei legislative şi juridice, îmbogăţirea reciprocă a sistemelor juridice din diferite ţări, ştiut fiind că orice reglementare juridică trebuie să izvorască şi să răspundă în primul rând nevoilor naţionale, specificului şi particularităţilor ţării respective, iar pentru găsirea soluţiilor optime va studia, evident, şi experienţa altor sisteme de drept.
Metoda comparativă a determinat crearea în numeroase ţări a unor catedre şi instituşii de drept comparat. .

STUDENT LOG BOOK

Importanţa deosebită a metodei comparate este dată şi de crearea unei ramuri distincte în sistemul ştiinţelor juridice (ştiinţa dreptului comparat), de crearea în numeroase ţări a unor catedre şi instituţii de drept comparat, inclusiv a unor instituţii internaţionale cum este Academia Internaţională de Drept Comparat cu sediul la Paris. D. Metoda sociologică

Definiţia metodei sociologice

Instituirea metodei sociologice a dreptului este legată de nevoia cunoaşterii ştiinţifice a vieţii. Juriştii au privit totdeauna instrumentul lor de lucru – legea – ca pe o realitate cu o incontestabilă încărcătură social-umană („ubi societas ibi jus” – spuneau romanii). Preocupări în direcţia stabilirii legăturii dreptului cu mediul înconjurător întâlnim din cele mai vechi timpuri. Platon, Aristotel, Cicero, Hobbes sau Grotius au fost preocupaţi de a stabili o posibilă corespondenţă a legilor în lumea înconjurătoare. Montesquieu concepea chiar „spiritul legilor” în relaţiile dintre oameni şi dintre aceştia şi mediul înconjurător, definind legile ca raporturi necesare decurgând din natura lucrurilor.
41

el începea să-şi dezvăluie limitele. a Codului civil francez. la o sută de ani de la apariţia. Dreptul se afla „în întârziere faţă de fapte”. Întâlnirea dintre sociologie şi drept sa petrecut în condiţiile în care. fiind însă exercitată la fel de bine atât individual. p. Cu alte cuvinte. Dacă moralitatea nu poate fi detaşată de cadrul social.dr. toate fenomenele juridice sunt fenomene sociale. Cu toate acestea. Metoda sociologică reprezintă o direcţie de cercetare cu reale foloase pentru cunoaşterea realităţii juridice27. nu se poate vorbi despre o metodă sociologică în studiul dreptului de la începutul secolului al XX-lea. Popa. 34 şi urm. Cel care a pus bazele cercetării sociologice a dreptului este juristul german Eugen Erlich prin lucrarea sa „Bazele 27 STUDENT LOG BOOK Apariţia sociologiei şi legătura sa cu ştiinţa dreptului. oricare ar fi formele şi genurile sale. Existenţa dreptului este intim legată de viaţa socială. o anumită „întârziere culturală” a dreptului. op. dreptul. cât şi colectiv. Ca ştiinţă a formelor de coexistenţă socială.univ. sociologia a debutat prin a afişa serioase rezerve faţă de ştiinţa dreptului. 42 . îşi leagă începuturile de mijlocul secolului al XIX-lea.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. dar nu şi toate fenomenele sociale sunt fenomene juridice. S-ar putea spune că această legătură se cristalizează în raporturi mai directe decât cele ale moralei. Aceasta nu mai putea da întotdeauna soluţii operative aspectelor noi pe care viaţa le ridica. Sociologia. cit.Ştefan DEACONU Modul în care metoda sociologică oferă o direcţie de cercetare. Spre exemplu. ca atare. dimpotrivă.. la 1804. s-a constatat o anumită rămânere în urmă a legilor faţă de evoluţia societăţii. N. este totdeauna fondat pe recunoaşterea colectivă fără de care nu s-ar putea stabili acea corespondenţă între obligaţiile unora şi pretenţiile altora. dreptul este social prin vocaţie şi prin conţinut.

fiind necesare cercetări în plan vertical. 1974. ca în cazul responsabilităţii sociale sau a statutului şi rolului individului în societate. sociologiei dreptului”. în adâncime pentru a se pune în evidenţă „dreptul viu”. Metoda sociologică poate fi utilizată de legiuitor pentru a-şi procura informaţii în legătură cu măsura în care legea este respectată şi în ce proporţie legea îşi găseşte suport din A se vedea pentru detalii E. iar multă sociologie te readuce la el”. Durkheim. Ed.Ştefan DEACONU Apariţia cercetării sociologice a dreptului. activitatea administrativă –. influenţă din partea dreptului28. În replică. 28 STUDENT LOG BOOK 43 .univ.dr. aceasta dând o perspectivă nouă studiului realităţii juridice. iar mai mult drept te readuce la ea”. adept al „liberului drept” fundamentează necesitatea unei cercetări mai cuprinzătoare a realităţii juridice.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. apărută în 1913. sociologul francez – jurist la origine – George Gurvitch completa (peste timp) „puţin drept te îndepărtează de sociologie. activitatea jurisdicţională. denumite uneori şi fenomene juridice primare. există şi fenomene juridice secundare. verificând modul în care societatea influenţează dreptul şi aceasta suportă. Profesorul francez Maurice Hauriou remarca faptul că „puţină sociologie te îndepărtează de drept. care nu se poate reduce la stadiul normelor şi instituţiilor juridice. ca realitate socială. În acelaşi timp însă. la rându-i. Ulterior. Bucureşti. Erlich. în care elementul juridic este mai puţin evident. Ştiinţifică. Regulile metodei sociologice. Sociologia juridică a dreptului pune în lumină faptul că între fenomenele sociale există unele care au un caracter juridic deosebit – legile. întrucât trăsătura lor evident juridică le face să se identifice cu dreptul. cercetarea sociologică juridică a luat amploare.

Sociologia aduce o viziune nouă asupra dreptului – definindu-l ca un fapt social şi încearcă să resistematizeze sursele evoluţiei şi influenţei dreptului asupra societăţii. ca urmare a extinderii lor.Ştefan DEACONU partea cetăţenilor. este bine cunoscut faptul că în legislaţia penală română a fost abrogată dispoziţia referitoare la incriminarea adulterului29. inclusiv sondajul de opinie sau ancheta sociologică. astfel. . şi atunci iarăşi se pune problema menţinerii incriminării penale a ei sau nu. ca un mod de viaţă obişnuit. iar la unele facultăţi de drept se predau chiar cursuri la această materie.univ. 44 .) fenomenul juridic se impune cu precădere ca fiind cel mai caracteristic din punct de vedere social. că dintre toate fenomenele sociale (spirituale.dr. născută din nevoie şi ca rezultat al analizei factorilor sociali de condiţionare şi intercondiţionare ai dreptului. s-a conturat sociologia juridică ca disciplină de sine stătătoare. fie este des întâlnită. metoda sociologică te ajută să observi fie că fapta respectivă incriminată nu mai este săvârşită. Făcând eforturi pentru a ieşi din tipaArticolul 304 din Codul penal român prevedea că „Fapta persoanei căsătorite de a avea relaţii sexuale afară de căsătorie se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 6 luni sau cu amendă …”. Sociologii au recunoscut în preocupările străvechi ale dreptului elemente importante de sociologie juridică. oferind ştiinţelor juridice o metodă raţională de studiere a fenomenului social. nu au lăsat pe dinafară nici aspectele juridice ale vieţii sociale. Dimpotrivă. În astfel de cazuri. Spre exemplu. şi atunci nu mai este necesară reglementarea ei.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. 29 STUDENT LOG BOOK Modul in care s-a dezvoltat sociologia juridică. În efortul de creare şi conturare cât mai precisă a acestei discipline a fost creată o asociaţie internaţională de sociologie juridică. Extinderea cercetării sociologice cu metodele proprii. morale. Ei au constatat. religioase etc.

chestionarul. o tot mai mare atenţie cercetării legăturii dreptului cu mediul exterior.Ştefan DEACONU rele pozitivismului. c) domeniul poziţiei subiecţilor raporturilor sociale faţă de reglementările juridice în vigoare. sociologia juridică îmbrăţişează următoarele domenii: a) domeniul creării dreptului. a formelor juridice şi metajuridice de influenţare a conduitei cetăţeneşti. Prin metode care-i rămân specifice (observaţia. d) domeniul cercetării cauzelor concrete ale încălcării dreptului. interviul). sondajul de opinie. e) domeniul limitelor reglementării juridice.univ. ancheta sociologică. al raportului dintre sfera reglementărilor juridice şi extrajuridice. b) domeniul cunoaşterii legilor de către cetăţeni şi organele de stat.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. STUDENT LOG BOOK 45 .dr. ştiinţa dreptului acordă la rându-i.

Folosiţi spaţiu de mai jos pentru scrierea răspunsului: 46 .Temă de reflecţie Comentaţi în maxim 300 de cuvinte modul in care metoda comparativă ajută la cunoaşterea dreptului.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK 3.6.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.dr.univ.

Metoda logică de cercetare: a) Reprezintă totalitatea procedeelor şi operaţiunilor metodologice specifice dreptului b) Reprezintă un set de norme de conduită c) Reprezintă totalitatea normelor juridice cu aplicabilitate într-un stat 4.dr. Pentru a-şi procura informaţii în legătură cu măsura în care o lege este respectată şi în ce proporţie legea îşi găseşte suport din partea cetăţenilor.Test de autoevaluare pentru unitatea de ănvăţare nr.7. legiuitorul poate utiliza: a) Metoda logică de cercetare b) Metoda istorică de cercetare c) Metoda sociologică de cercetare 2.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK 3.3 1. Potrivit metodei istorice de cercetare: a) Cercetarea juridică a cunoscut cele mai mari evoluţii din istorie b) Ştiinţele juridice cercetează dreptul în perspectiva şi evoluţia sa istorică c) Statele au reuşit să codifice dreptul 47 . Logica judiciară are în vedere: a) Sursele dreptului b) Modul de redactare a normei juridice c) Modul de interpretare şi punere în aplicare a normei juridice 3.univ. Cel care a pus bazele cercetării sociologice a dreptului a fost: a) Hugo Grotius b) Mircea Manolescu c) Eugen Erlich 5.

Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. All. 1974 6. Emil Durkheim – Regulile metodei sociologice. Mihail-Constantin Eremia – Interpretarea juridică. Ed.8.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK 6. Jean-Louis Bergel – Méthodologie juridique. 5 – b. 2009 5. Hamangiu. Universul Juridic. 1998 48 . Răspunsuri la testul de autoevaluare Răspunsurile corecte sunt: 1 – c. Analizând metoda sociologică de cercetare profesorul francez Maurice Hauriou remarca: a) Puţină sociologie te îndepărtează de drept b) Puţin drept te îndepărtează de sociologie c) Puţină sociologie este insuficientă 3. 4 – c. Ed. PUF. Ed.3 1. 6 – a. Paris 2006 3. Ed. Ellipses Marketing. Ed. Bibliografie pentru unitatea de învăţare nr. Paris. Ion Craiovan – Metodologie juridică.9. Ed.L'essentiel de la méthodologie juridique. Regulile metodei comparative de cercetare presupun: a) Să compari numai ceea ce este de comparat b) Să analizezi structura normei c) Să analizezi ipotezele normei juridice 7.univ. 2005 4. Bucureşti. 3 – a. Ştiinţifică.dr. Bucureşti. David Bonnet . Bucureşti. 2 – c. 2001 2. Bucureşti. 7 – a 3. Stefan Deaconu – Metodologie juridică.

Continent XXI. Sofia Popescu. De-Car-Complex. Ed. Friedrich Müller – Discours de la méthode juridique. Paris.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Ed. Litec. All Beck. Ed. 1946 10. Paris. 1993 11. Dragoş Iliescu – Probleme actuale ale metodologiei juridice. 2005 8. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. Mircea Manolescu – Ştiinţa dreptului şi artele juridice. 1944 9. Introducere în dreptul european şi extraeuropean. Octombrie. 2006 14. Victor Dan Zlătescu – Mari sisteme de drept în lumea contemporană. Ştiinţifică şi Enciclopedică. Ed. 1992 STUDENT LOG BOOK 49 .Ştefan DEACONU 7. Mario Losano – Marile sisteme juridice. Bucureşti. 1979 13. Raphaël Romi . Fundaţia Regele Mihai I. 1996 12.Méthodologie de la recherche en droit. Ed. Mircea Manolescu – Teoria şi practica dreptului: Metodologie şi sociologie juridică. Bucureşti. PUF. Ed. Mircea Manolescu – O disciplină nouă: Metodologia juridică.univ.dr. Ed. Revista Fundaţiilor Regale.

Înţelegerea metodei informaţională. 50 . înţelegerea şi definirea metodei statistice.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK Alte metode ale ştiinţelor sociale cu importanţă pentru drept Unitatea de învăţare nr.7.2. metoda sistemică sau metoda prospectivă 4.3. înţelegerea şi definirea metodei experimentale. 4 4. 4 4. Înţelegerea metodelor cantitative 4. Test de autoevaluare pentru unitatea de învaţare nr. Tema de reflectie pentru unitatea de învaţare nr. înţelegerea şi definirea metodei informaţionale. 4 Obiectivele unităţii de învăţare 4 După studiul acestei unităţi de învăţare veţi reuşi să: • • • • înţelegerea şi definirea metodei cantitative. 4 4.univ.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.dr.4. Bibliografie pentru unitatea de învaţare nr. Înţelegerea metodei statistica 4. a metodei sistemice sau a metodei prospective. 4 Alte metode ale ştiinţelor sociale cu importanţă pentru drept CUPRINS Obiectivele unităţii de învăţare nr. Înţelegerea metodei experimentală 4.1.5.6.

Ştefan DEACONU A. Cercetările de informare juridică la nivel mondial 51 .univ. caracterizate prin faptul că în conţinutul lor se face aplicarea mecanică şi identică (pentru aceleaşi categorii de fapte) a unor norme juridice la situaţii juridice aproape identice. le optimizează. ci. b) evidenţa legislativă.dr. Timpul economisit este folosit la fundamentarea temeinică a deciziei. se poate vorbi de rolul important al calculatorului. chiar în plan decizional. Este vorba de deciziile cu caracter repetitiv (mai ales în domeniul deciziei administrative). Informatica juridică îmbunătăţeşte procesul decizional prin rapiditatea efectuării diferitelor operaţiuni şi exactitatea informaţiei într-un termen record. astăzi. c) evidenţa deciziilor de practică judecătorească (a precedentelor judecătoreşti). Definiţia metodelor cantitative STUDENT LOG BOOK Nevoia introducerii unor metode cantitative în cercetarea ştiinţifică juridică şi în practica dreptului a izvorât din necesitatea de a conferi noi valenţe acestei cercetări. e) evidenţe criminologice etc. Folosirea calculatorului şi a diverselor programe juridice ajută în luarea deciziei. teoria juridică nu poate merge decât în strânsă corelaţie cu nevoile practice ale creării şi aplicării dreptului. Metodele cantitative au căpătat în ultimul timp o tot mai mare pondere în cercetarea ştiinţifică juridică.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. cu largi şi imediate aplicaţii în practica dreptului. dimpotrivă. în strânsă legătură cu unităţile practice. d) stocarea şi sistematizarea informaţiei juridice. În ultimul timp. În general. Folosirea tehnicii moderne nu îngustează posibilităţile de decizie. Pe plan mondial cercetările de informatică juridică au fost orientate în următoarele direcţii: a) elaborarea şi sistematizarea legislaţiei.

dar nu numai. jurisprudenţa instanţelor şi date de statistică juridică. Aceasta nu înseamnă că acel computer nu-şi află locul pe masa judecătorului. legislaţia naţională. calculatorul. realizând recensământul normelor ce pot intra în conflict.dr. identice. Hotărârea judecătorească nu înseamnă aplicarea pur mecanică a legii la o cauză determinată. chiar dacă. pentru acest motiv. pârât. Este în afara discuţiei faptul că. Aproape toate statele au structuri specializate pentru armonizarea modalităţilor de implementare a informaţiei juridice în calculator în domeniul privind legislaţia internaţională. să facă o evaluare a fiecărei speţe sub cele mai variate aspecte. parte civilă. Aşa cum nu există două persoane absolut identice. în condiţiile tehnice actuale.univ. oferă datele necesare în vederea aprecierii exacte a corelaţiilor dintre reglementări. se desfăşoară în mod coordonat eforturi pentru unificarea cercetărilor privind perspectivele legislaţiei comunitare şi pentru unificarea practicii la nivel naţional a diverselor instanţe.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Dimpotrivă. Instanţa trebuie. cu grijă de nuanţe şi de individualizare a trăsăturilor ce sunt impuse de circumstanţele fiecărei cauze şi de particularităţile fiecărui participant (reclamant. pe baza programelor informatice.Ştefan DEACONU În planul evidenţei legislative. speţele ce se deduc în faţa completului de judecată pot prezenta (şi prezintă) multe aspecte comune. în elementele lor generale.) la procesul judiciar. inculpat. nu se pune problema utilizării calculatorului pentru a înlocui judecătorul în pronunţarea unei soluţii în procesul judiciar. două cazuri de viaţă. La nivelul Uniunii Europene. aşa cum demonstrează STUDENT LOG BOOK 52 . parte responsabilă etc. tot astfel nu putem să întâlnim două speţe.

care scuteşte eforturi considerabile. dar mai ales în domeniul 30 Pentru o prezentare succintă a metodelor cercetării ştiinţifice a fenomenului juridic.M. a se vedea N. cât şi internaţional. 53 . de doctrină şi de practică. De aceea. Eremia. Ed. statistica judiciară s-a conturat ca un domeniu distinct al statisticii. După cum vom observa în capitolele următoare. Cât priveşte metoda experimentală. la sporirea eficienţei lor sociale. 2005. Metodele cantitative aplicate în drept au meritul incontestabil de a contribui efectiv la perfecţionarea reglementărilor juridice.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. utilă atât pentru procesul de elaborare a dreptului. există o serie de baze de date cu privire la legislaţia fiecărui stat. pe masa fiecărui judecător se află un terminal de la care se poate obţine într-un termen record o cantitate de informaţie legislativă. All Beck. cât şi pentru cel de aplicare. de siguranţă şi accelerează considerabil rezultatul (stabilirea şi motivarea soluţiei). STUDENT LOG BOOK Impactul metodelor cantitative asupra reglementărilor juridice Definiţia metodei statistice Definiţia metodei experimentale în C. precum şi la îmbunătăţirea activităţii practice de realizare a dreptului. D. atât la nivel naţional. aduce plusul de exactitate.Ştefan DEACONU Structuri specializate pentru armonizarea modalităţilor de implementare a informaţiei juridice situaţia organizării instanţelor din ţările dezvoltate. Sinteze pentru seminar. Dintre alte metode este de reţinut importanţa folosirii metodei statistice.C. 13-23. dar şi cu privire la doctrina juridică. Dragnea. p. Crearea şi utilizarea unor baze de date complete ajută foarte mult juristul în activitatea sa. B.dr. De altfel. la jurisprudenţa instanţelor judecătoreşti naţionale şi internaţionale. Teoria generală a dreptului. Popa. orice rezervă sau prejudecată cu privire la utilitatea acestor metode trebuie statornic înlăturată30. Toate aceste informaţii sunt de natură a ameliora munca de cercetare a unui jurist în activitatea sa practică de zi cu zi. Bucureşti.univ. M. menţionăm că domeniul dreptului.

S-a constatat însă că experimentul.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. fiind o observaţie provocată. ştiinţele sociale au privit cu rezervă această metodă. acţionând asupra relaţiilor sociale şi modelându-le.dr. s-a recurs în prealabil la verificarea noilor măsuri la scară redusă. Printre aceste metode este şi experimentul. Multă vreme. în câteva unităţi pentru ca apoi măsurile să fie extinse la scară naţională. S-a luat în considerare că dreptul.univ. considerând-o potrivită numai pentru ştiinţele naturii. Mijloacele specifice de acţiune ale normelor juridice asupra relaţiilor sociale presupun o permanentă adaptare şi perfecţionare. trebuie subliniat că şi în domeniul juridic au început să fie utilizate unele metode şi procedee care iniţial aparţineau ştiinţelor exacte. cât şi desprinderea obiectului experienţei din contextul interdependenţelor în care el evoluează în mod firesc. În afara laboratorului. Aplicarea metodei experimentale în activitatea legislativă reprezintă un pas înainte pe linia sporirii eficienţei reglementării prin norme juridice a relaţiilor sociale. Experimentul poate fi făcut atât în laborator cât şi în afara lui. avem de-a face în mod deosebit cu experimentarea în domeniul reglementării juridice. Legiuitorul nu poate şi nu trebuie STUDENT LOG BOOK 54 . Experimentul de laborator este specific în mod deosebit în domeniul criminalisticii sau al cercetărilor penale.Ştefan DEACONU reglementărilor juridice cu caracter economic. În acest sens. oferă posibilitatea repetării de un număr mare de ori a fenomenului cercetat. Este nevoie ca mai întâi să fie cunoscute toate efectele şi abia apoi măsura legală să poată fi extinsă la nivelul tuturor categoriilor sociale. tinde mereu la perfecţionarea acestora.

Această metodă. Craiovan. cit. dreptul este văzut în strânsă corelaţie cu informatica. Definiţia metodei prospective STUDENT LOG BOOK Definiţia metodei informaţionale Definiţia metodei sistemice Introducerea metodei prospective în domeniul ştiinţei dreptului urmăreşte nu numai creşterea rolului funcţiei de Un exemplu în acest sens îl constituie măsurile de ordin legislativ luate în România în perioada 1997-1998 prin care au fost disponibilizaţi o serie de angajaţi din sectorul minier. statul oferindu-le în schimb o sumă de bani cu titlu de salarii compensatorii. În baza metodei informaţionale. dreptul este văzut ca un sistem de factori care îl configurează şi care odată ce aceşti factori se schimbă şi dreptul cunoaşte schimbări semnificative. 31 55 . Nevoile societăţii şi efectele legilor în plan social sunt atât de extinse încât este imposibil pentru un legiuitor să prevadă totul de la bun început31. este văzută ca o posibilitate de crearea a unui patrimoniu juridic internaţional care să ducă la formarea unor standarde de calitate comune tuturor statelor. metoda sistemică sau metoda prospectivă32 . p.Ştefan DEACONU să prevadă totul. Din punct de vedere al metodei sistemice. era aproape imposibil ca toţi cei ce primiseră salariile compensatorii să-şi poată deschide o afacere. Aceste salarii erau menite a-i ajuta pe cei disponibilizaţi să îşi înceapă o afacere.dr.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. op. numai că legiuitorul nu au luat în calcul pregătirea profesională a celor disponibilizaţi şi faptul că.univ. Abordarea sistemică a dreptului impune o anumită flexibilizare a gândirii juridice în funcţie de toţi acei factori de configurare a dreptului: fie ei naturali sau chiar artificiali. A prevedea totul este imposibil de atins. disponibilizând un număr destul de mare de persoane în aceeaşi zonă geografică. în contextul globalizării actuale. Alţi autori vorbesc şi despre alte metode de cercetare în drept. D. 32 A se vedea I. 232-244. metoda informaţională neputând fi concepută fără structura informatică globală realizată prin intermediul internetului.. printre care metoda informaţională.

Ea cuprinde şi interpretarea pe care o dau organele de aplicare a legii în realizarea scopului final al normei.univ. Metoda prospectivă se utilizează în fundamentarea adaptării normelor de drept la realităţile sociale. ci şi creşterea rolului funcţiei explicative.dr.Ştefan DEACONU previziune în viitor. STUDENT LOG BOOK 56 . Capacitatea de a descoperi legităţile dezvoltării fenomenelor juridice depinde de gradul cunoaşterii evoluţiei fenomenelor sociale.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Prognoza juridică presupune un aparat metodologic complex prin folosirea celor mai noi procedee şi tehnici.

a metodei sistemice şi a metodei prospective in studiul ştiinţei dreptului.Temă de reflecţie pentru unitatea de evaluare nr.5.dr.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK 4. 4 Comentaţi în maxim 300 de cuvinte impactul metodelor cantitative.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Folosiţi spaţiu de mai jos pentru scrierea răspunsului: 57 .univ.

în viziunea metodei: a) sistemice. 2. b) informaţionale. c) măsoară aplicarea în timp a legii. Metodele cantitative aplicate în drept: a) presupun o analiză a cantităţii legilor dintr-un stat. c) un fenomen exterior unei societăţi. b) contribuie la perfecţionarea reglementărilor juridice. ca fenomen juridic.6. Dreptul este văzut ca un sistem de factori care îl configurează. 3 – a. Metoda prospectivă are în vedere: a) creşterea rolului funcţiei explicative.a 58 . Experimentul.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. 1.dr. b) un fenomene social complex. c) creşterea numărului de legi într-un stat. 4 1. este: a) o observaţie provocată. 2 – a. 4 .univ. 3. Test de autoevaluare pentru unitatea de învaţare nr.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK 4. 4. b) scăderea rolului funcţiei de previziune. c) prospective.6. Răspunsuri la teste de autoevaluare: Răspunsurile corecte sunt: 1 – b.

Revista Fundaţiilor Regale. Bucureşti. Fundaţia Regele Mihai I. Ştiinţifică şi Enciclopedică. Ed. Bucureşti. Ion Craiovan – Metodologie juridică. 1979 11. Ed. Ed. Raphaël Romi . All. Universul Juridic.Méthodologie de la recherche en droit. Paris. Litec. Bucureşti.7. Ed. PUF. Mircea Manolescu – Teoria şi practica dreptului: Metodologie şi sociologie juridică. 1946 8. Mihail-Constantin Eremia – Interpretarea juridică. Ed. Hamangiu. Paris. Dragoş Iliescu – Probleme actuale ale metodologiei juridice. Ed. Ed. Paris 2006 3. Bucureşti. 2006 59 . David Bonnet . 2009 5. Mircea Manolescu – Ştiinţa dreptului şi artele juridice. Bucureşti. Jean-Louis Bergel – Méthodologie juridique. Octombrie. Stefan Deaconu – Metodologie juridică. Bibliografie pentru unitatea de învaţare nr. Ed. 1944 7.L'essentiel de la méthodologie juridique. Friedrich Müller – Discours de la méthode juridique. 1998 6.univ.Ştefan DEACONU 4. Ellipses Marketing. 2005 4. 2001 2. Sofia Popescu. Bucureşti. Mircea Manolescu – O disciplină nouă: Metodologia juridică. PUF.dr. Ed. Paris.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. 1996 10. Continent XXI. Ed. 4 STUDENT LOG BOOK 1. 1993 9.

1.7.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.dr. 5 5. Bibliografia 5. 60 .4. 5 Conceptul de documentare juridică şi importanţa sa CUPRINS Obiectivele unităţii de învăţare nr. 5 5. Raspunsuri la testul de autoevaluare pentru unitatea de învaţare nr. Vocabularul 5. Tema de reflectie pentru unitatea de învaţare nr. Test de autoevaluare pentru unitatea de învaţare nr. 5 Obiectivele unităţii de învăţare nr.6. se utilizează şi se înţelegeţi importanţa utilizării corecte a volabularului în citează bibliografia . Bibliografie pentru Unitatea de învaţare nr. Studiul 5.5. înţelegeţi modul în care se caută.univ.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK Conceptul de documentare juridică şi importanţa sa Unitatea de învăţare nr. 5 5. 5 5.3.2.5 După studiul acestei unităţi de învăţare veţi reuşi să: • • drept • înţelegeţi modul în care se poate asimila învăţa corect.

Între cele două posibilităţi de cunoaştere. având în vedere procesul de integrare europeană a României. În general. este necesar ca viitorii jurişti să cunoască încă 61 . Fiind fixată pe suport material. Această definiţie cuprinde activitatea de documentare în sensul cel mai general posibil. ea poate fi transmisă în spaţiu dar şi în timp. În ştiinţele juridice. De aceea. din această perspectivă. presupus de o astfel de transmisie. nu numai deosebiri de natură ci şi de valoare. documentarea presupune numai forma materializată.informare şi documentare’’ tind în exprimarea obişnuită spre sinonimie. Informaţia presupune un fapt de cunoaştere care poate fi emis sau recepţionat sub formă materializată sau nematerializată. în diferite ramuri de drept. rapid. conserva şi pune la dispoziţia consumatorilor de informaţii surse de cunoştinţe dobândite anterior asupra problemei ce intră în sfera de interes a acestora. termenii de .Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. multitudinea instituţiilor juridice existente şi tratarea lor. a colecţiona.. fixate în documente de orice gen. necesită o bogată activitate de documentare şi cercetare a legislaţiei naţionale şi chiar a celei europene. memoria vizuală a fiinţei umane fiind mai puternică pe tot parcursul vieţii. Informaţia transmisă oral.dr. În accepţiunea curentă. însă. a documenta înseamnă a depista. derivă tocmai din termenul document. există.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK Definiţia conceptului de documentare ştiinţifică Activitatea juridică este o activitate ce presupune o permanentă documentare. deci şi cea mai importantă. Deosebirile dintre cei doi termeni. pe când.univ. ambii presupunând un fapt de cunoaştere. Valoarea informaţiei documentare constă şi în perenitate. Documentarea presupune o recepţionare mai metodică şi mai temeinică. este recepţionată cu un grad de aproximaţie.

. activitatea juridică fiind o activitate specială şi specializată. Pentru acest lucru.Ştefan DEACONU din perioada studenţiei şi să deprindă tainele documentării juridice33. Încă din facultate. p. stabilirea unui limbaj comun pentru jurişti este nu doar o necesitate. dar nu suficient. studenţii în ştiinţe juridice au de redactat referate de seminar. Un jurist bun este cel care oferă soluţii diverselor situaţii juridice care pot apărea. Nu în ultimul rând. memoria este un atu.univ. Apoi. este necesar a utiliza un limbaj corect şi coerent din punct de vedere juridic. 14-15. cit. dar şi de identificat anumite aspecte juridice apărute în jurisprudenţă. Studiul ne ajută la identificarea şi aplicarea raţionamentului juridic.dr. cum să caute şi care este modalitatea practică de a prezenta cele aflate. Primul pas in activitatea de documentare STUDENT LOG BOOK Primul lucru în activitatea de documentare este identificarea bibliografiei în materie. Nu de puţine ori. 62 . o primă problemă majoră a lor este unde să caute. op. De aceea. 33 R. În activitatea juridică. au de citit diverse lucrări. ci şi o condiţie a reuşitei profesionale. folosirea unor termeni juridici neadecvaţi ori incorecţi duce la soluţii juridice greşite sau chiar la ivirea unor litigii. studiul materialelor identificate reprezintă o etapă distinctă în activitatea de documentare juridică. dar şi de modul în care ne căutam sursele în vederea rezolvării problemelor juridice care apar. Este nevoie de cunoaşterea şi înţelegerea principiilor după care dreptul se conduce.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Romi.

63 . VI şi urm. Trebuie precizat totuşi că unele cărţi sunt „investiţii” sigure şi chiar pentru mult timp de aici înainte.dr. Biblioteca Centrală Universitară.Ştefan DEACONU A. Bibliografia STUDENT LOG BOOK Locaţia celor mai importante centre de documentare În vederea unei pregătiri temeinice. precum Centrul Cultural Francez sau Centrul Cultural American etc. cit. Alegerea cărţilor şi a lucrărilor ce vor constitui.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Biblioteca Institutului de Cercetări Juridice. S. pentru început. op. Biblioteca Tribunalului Bucureşti. mai ales.S. bibliotecile diferitelor institute culturale ale statelor care au deschis pe lângă ambasade şi servicii culturale şi/sau institute culturale. Tănăsescu. Biblioteca Colegiului Juridic FrancoRomân din cadrul Universităţii Bucureşti. la dispoziţia studenţilor se află un extrem de bogat material bibliografic34. temelia bibliotecii juridice a proaspătului student în drept nu trebuie lăsată la voia întâmplării. de nevoia resimţită pentru un plus de informaţie într-un anumit domeniu sau în funcţie de gradul de satisfacţie intelectuală sperat a fi găsit în paginile unei cărţi. nici cel al studenţilor din anii mai mari nu ar trebui să prevaleze alegerii pe care fiecare o face în funcţie de necesităţile sale proprii. 34 E. instrumente de lucru indispensabile şi niciodată „demodate” pentru un jurist. Acesta poate fi consultat nu doar la „domiciliu”. Nici sfatul librarului. p. Biblioteca Grupului pentru Dialog Social (GDS). Biblioteca Ministerului Justiţiei.. la sediile numeroaselor biblioteci ce conţin carte juridică şi care se află în Bucureşti: Biblioteca Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti. ci. Biblioteca Academiei. Deaconu.univ. Cărţile pe care studentul le achiziţionează trebuie alese cu multă atenţie.

Revista de Drept Comercial – 12 numere pe an.dr. 10. Fără a avea pretenţia exhaustivităţii. Dreptul – 12 numere pe an. 11. Discuţii cu privire la anumite aspecte controversate sau cu privire la probleme de detaliu sau de o deosebită subtilitate sunt de aceea de căutat (şi de găsit!) în revistele de specialitate. Revista Română de Drept Internaţional – 2 numere pe an. 6. completarea sa fiind nu doar dorită.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Noua Revistă de Drepturile Omului – 4 numere pe an. 3. Curierul Judiciar – 12 numere pe an. 8. Principalele reviste in domeniul juridic STUDENT LOG BOOK 2.4 numere pe an. 64 . Caiete de drept penal . 4. Revista Română de Drept European – 6 numere pe an. Revista Română de Drept al Afacerilor – 12 numere pe an.Ştefan DEACONU Nu trebuie uitate nici revistele de specialitate.univ. 1. Trebuie să precizăm că enumerarea este doar exemplificativă (şi nu limitativă). 12. 9. 7. deoarece scopul acestui tip de lucrări de specialitate este unul cu precădere pedagogic. Deseori. Revista de Drept Public – 4 numere pe an. redăm mai jos lista principalelor reviste care publică articole şi studii în domeniul dreptului. Analele Universităţii Bucureşti – seria drept – 4 numere pe an. Pandectele Române – 12 numere pe an. Revista Română de Dreptul Muncii – 12 numere pe an. 5. Este normal. ci chiar sugerată. probleme de actualitate nu sunt tratate decât extrem de sumar sau chiar deloc în cuprinsul manualelor sau al cursurilor universitare.

ansamblul termenilor care au. Ed. Studentul în ştiinţe juridice din anul întâi va trebui să „descopere” extrem de rapid şi un vocabular diferit de cel cu care era obişnuit până în acel moment.)35 De aceea. C.Ştefan DEACONU În vederea completării bibliografiei. Ţăndăreanu. una sau mai multe accepţiuni ori semnificaţii juridice şi care sunt utilizaţi în domeniul juridic. limbajul juridic poate ridica serioase dificultăţi şi poate întinde numeroase capcane. Vocabularul juridic nu se limitează doar la termeni cu apartenenţă juridică exclusivă. contumacie. Popescu. 162-178. lege. B. p. etc. şi nu numai. 35 65 . V. martor. în ciuda înşelătoarei aparenţe de simplitate. fie el şi numai în devenire. dol. publicaţia absolut necesară pentru orice jurist. Ciora.univ. este Monitorul Oficial al României. datorată în bună măsură asemănării cu limbajul comun. în această limbă.dr. Consultarea Monitorului Oficial va trebui să se transforme treptat dintr-o simplă obligaţie a studentului în drept într-o obişnuinţă rapid devenită plăcere pentru jurişti. Monitorul Oficial. Descoperirile nu se încheie însă aici. În structura vocabularului juridic intră două categorii de termeni: termeni care aparţin exclusiv limbajului specializat (cum ar fi rechizitoriu. în cadrul unei limbi. principiu. Bucureşti. în special studenţilor din anul A se vedea S. litispendenţă) şi termeni care aparţin în acelaşi timp limbii comune şi limbajului specializat (cum ar fi anchetă.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. 2008. El se extinde asupra tuturor cuvintelor pe care le foloseşte dreptul. Aspecte practice de tehnică şi evidenţă legislativă. Vocabularul Definiţia vocabularului juridic STUDENT LOG BOOK Vocabularul juridic reprezintă. erede.

care pot familiariza studenţii din anul întâi cu sensurile tehnico-juridice ale unor concepte cu care vor opera mai târziu şi care. Juristul posedă un vocabular care îi este propriu. se „ascund” sub denumiri extrem de comune. 66 . Bucureşti. • Dicţionar de asigurări – Editura Logos.univ. format pe parcursul a secole întregi de practică şi un fel de cod secret transmis aproape cu religiozitate din generaţie în generaţie de jurişti care îl percep ca pe un fel de refugiu – sursă a nenumărate contestaţii din partea „celorlalţi”. 1975. 1993. • Dicţionar de termeni juridici uzuali – Editura Naţional. Bucureşti. Bucureşti. • Dicţionar de drept internaţional public – Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Bucureşti. 1996. unele chiar cu ambiţii de generalitate.dr. de multe ori. 1996. • Dicţionar de drept internaţional al afacerilor – Editura Lumina Lex. a nejuriştilor – faţă de o eventuală vulgarizare a mediului lor specific. În literatura juridică de specialitate din ţara noastră au apărut câteva dicţionare juridice. 1994. Bucureşti.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.Ştefan DEACONU întâi. 1982. Chişinău. • Dicţionar bancar şi de asigurări – Editura Dragon. Bucureşti. • Dicţionar politic: instituţiile democraţiei şi cultura civică – Editura Şansa. 1978. • Dicţionar juridic pentru militari – Editura Militară. 1997. Tipuri de dicţionare juridice STUDENT LOG BOOK • Dicţionar de drept constituţional şi administrativ – Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.

facilitând însuşirea noţiunilor de bază şi evitarea prea bine cunoscutului fenomen al „beţiei de cuvinte”. dar trebuie să fie atent la sensuri. Bucureşti. este extrem de utilă. Bucureşti. Bucureşti. Prin studiu se dobândeşte STUDENT LOG BOOK 67 . 1997. • Dicţionar de drept civil – Editura Lumina Lex. Juristul poate inova. Limbajul juridic trebuie să se înscrie în limitele unei precizii juridice şi exigenţa unei înţelegeri depline de către cetăţeni a normelor dreptului.Ştefan DEACONU • Dicţionar de drept privat – Editura Mondan 94. poate utiliza concepte şi noţiuni uzitate în limbajul de specialitate.dr. Bucureşti. Claritatea şi precizia limbajului folosit în domeniul juridic se obţin din utilizarea cât mai adecvată a termenilor şi expresiilor. C. precum şi utilizarea corectă a cerinţelor gramaticale şi ortografice în limbajul juridic creează unitatea terminologică a stilului juridic. Respectarea acestor cerinţe. • Dicţionar de dreptul muncii – Editura Lumina Lex. Lectura acestor dicţionare. 1997. al formării anumitor deprinderi sau dezvoltării unor capacităţi.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. în paralel cu studiul diferitelor discipline. • Dicţionar de protecţia mediului – Editura Lumina Lex. Studiul Studiul reprezintă activitatea efectuată cu scopul însuşirii anumitor cunoştinţe. Bucureşti. • Dicţionar explicativ şi practic de drept penal şi procesual penal – Editura Naţional. 1997. 1997.univ. 1997.

Informaţia este pusă la dispoziţia studentului. de preferat. reprezentările. acesta este însă cel care o receptează şi o filtrează prin propria percepţie şi înţelegere. chiar a mai multor lucrări elaborate pe o anumită temă sau într-un anumit domeniu. ar trebui să fie posibilă o mai bună înţelegere a problemei abordate sau lămurirea parţială (de dorit ar fi chiar totală) a întrebărilor existente la începutul studiului. studentul trebuie să încerce să-şi fixeze informaţiile prin lectura unuia sau. dezvoltarea gândirii logice şi mai ales a celei abstracte. Lectura mai multor lucrări oferă avantajul că permite familiarizarea cu mai multe opinii legate de acelaşi aspect. Participarea sa activă la procesul educaţional este condiţia sine qua non a reuşitei acestui proces. Ulterior. Într-o ipoteză ideală. în activitatea zilnică.univ. perfecţionarea unei gândiri critice şi formarea capacităţii de a reflecta asupra problemelor şi de a găsi soluţii pentru rezolvarea lor. percepţiile. Nimeni nu poate realiza procesul învăţării în locul studentului şi nimeni nu îl poate obliga pe acesta la o activitate pe care el nu o doreşte.Ştefan DEACONU experienţă şi se formează abilităţile necesare dezvoltării continue a personalităţii. atenţia şi imaginaţia joacă un rol important în tot acest proces de învăţare. Scopul învăţării îl reprezintă înţelegerea cunoştinţelor. În cadrul procesului de studiere sunt implicate majoritatea proceselor cognitive. Memoria.dr. voliţionale sau afective. gândirea.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. STUDENT LOG BOOK 68 . o mai bună cunoaştere a obiectului de studiu şi înţelegerea mai exactă a diverselor probleme sau controverse pe care respectiva temă le ridică.

modalităţile de învăţare sunt specifice fiecăruia dintre noi. Două ar fi totuşi indicaţiile de ordin general ce pot fi făcute cu privire la acest subiect. raţionamentele trebuie însuşite. Evident că noţiunile de bază.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. atunci când materialul de învăţat este redus ca volum şi uşor de înţeles. Memoria ca proces psihic de întipărire şi stocare a informaţiei. conceptele fundamentale. creşte eficienţa procesului de învăţare. raţionamentele juridice au anumite „tipare”. dar aproprierea lor nu presupune simplul efort mecanic de reţinere. utilizate de mii de ani şi care încă nu s-au demodat. completată deseori cu obiectul acestei „învăţări” – legile. repetările concentrate. constituie întradevăr baza activităţii de învăţare. mai ales. Aceasta nu contrazice o altă „idee de gata” şi anume aceea că pentru efectuarea studiilor juridice este necesară o bună memorie. Este total greşită părerea conform căreia „la drept nu trebuie decât să înveţi pe de rost”. Reproducerea prin mecanismul asocierilor. Textele normative în vigoare la un moment dat pot fi modificate sau abrogate. Studiile juridice urmăresc însuşirea raţionamentului juridic şi învăţarea utilizării acestuia şi nu a dreptului pozitiv. de reactualizare prin recunoaştere sau reproducere a acesteia într-o formă selectivă. ci şi unul cognitiv. Numai că acest lucru este adevărat pentru aproape toate domeniile. Nu trebuie învăţat pe de rost. Nimic mai fals şi nimic mai periculos.dr.univ. fragmentarea lui şi eşalonarea repetărilor când este voluminos. reţinerea frazelor cuvânt cu cuvânt făcându-se cel mai adesea în detrimentul înţelegerii şi. tehnicile. nu este indicată reţinerea pe de rost a textelor normative.Ştefan DEACONU Fireşte. STUDENT LOG BOOK 69 .

şi dezavantajul unei extrem de rapide uitări. STUDENT LOG BOOK 70 . Există riscul (nu rareori produs efectiv) ca „vârful de formă” scontat să nu se producă în chiar momentul examenului. Mai precis. indicat ar fi ca procesul învăţării să se desfăşoare în timp.Ştefan DEACONU Tocmai pentru a facilita memorizarea. este de preferat studierea cursurilor în mod sistematic.univ.). învăţarea numită „în salturi” sau „în sesiune” prezentând. în afara riscurilor deja bine cunoscute (criză de timp. în cadrul unui efort distribuit pe tot parcursul anului universitar. Memoria umană (chiar şi cea mai prodigioasă) stochează informaţia primită într-o cantitate mare într-un timp foarte scurt pentru o durată extrem de limitată. „căderi” fizice sau chiar nervoase etc.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. stres pronunţat.dr.

univ.Temă de reflecţie Comentaţi în maxim 300 de cuvinte impactul limbajului juridic asupra înţelegerii dreptului Folosiţi spaţiu de mai jos pentru scrierea răspunsului: 71 .dr.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK 5.4.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.

b) activitatea de bază a legiuitorilor. c) exegeza legilor. 5 1.dr. 3 – a.5.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK 5. Răspunsuri la teste de autoevaluare: Răspunsurile corecte sunt: 1 – c.6. Test de autoevaluare la unitatea de învaţare nr. 3. 4 . b) însuşirea raţionamentului juridic şi învăţarea utilizării lui. b) interpretarea şi aplicarea legilor c) cunoaştere. c) termeni folosiţi în administraţie. 2.univ.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Studiile juridice urmăresc: a) însuşirea dreptului pozitiv. însuşirii anumitor 4. Atât informarea. b) ansamblul termenilor care au una sau mai multe accepţiuni juridice.b 72 . 5. 2 – b. c)fenomen juridico-politic. Vocabularul juridic presupune: a) termeni împrumutaţi din alte ştiinţe sociale. Studiul reprezintă: a) activitatea efectuată cu scopul cunoştinţe. cât şi documentarea presupun: a) interpretarea legilor.

Revista Fundaţiilor Regale. Ed. Bucureşti. 2001 2.L'essentiel de la méthodologie juridique. Pontica. Ed. Cătălin Ciora. Bucureşti. Ed. 1977 6. Ed. Sorin Popescu. 1979 10. Mircea Manolescu – O disciplină nouă: Metodologia juridică. Raphaël Romi . Paris. Paris 2006 4. André Dunes – Methodes du droit. Victoria Ţăndăreanu – Aspecte practice de tehnică şi evidenţă legislativă.7. 2008 9. David Bonnet . Ed. Bucureşti. PUF. 5 1. Bucureşti. Ellipses Marketing. Stefan Deaconu – Metodologie juridică. Paris. 2009 5. Paris.univ. 2006 73 . 1944 8. 1972 3. Sofia Popescu. Ed. Dalloz. 2000 7.Méthodologie de la recherche en droit.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Ion Biberi – Arta de a scrie şi de a vorbi în public. Ed.dr. Ştiinţifică şi Enciclopedică.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK 5. Bucureşti. Dragoş Iliescu – Probleme actuale ale metodologiei juridice. Hamangiu. Enciclopedică Română. Documentation juridiques. Ed. Ed. Octombrie. Monitorul Oficial. Litec. Bibliografie pentru Unitatea de învaţare nr. Umberto Eco – Cum se face o teză de licenţă. Jean-Louis Bergel – Méthodologie juridique.

1. înţelegeţi cum este organizaţă informaţia în bibliotecă 74 . Raspunsuri la testul de autoevaluare pentru unitatea de învaţare nr. 6 Obiectivele unităţii de învăţare nr.4.dr. Importanţa documentării în munca de jurist 6. 6 6.2. Test de autoevaluare pentru unitatea de învaţare nr. Modalităţi de organizare a informaţiei în bibliotecă 6. Tema de reflectie pentru unitatea de învaţare nr. 6 Documentarea în bibliotecă în forme clasice CUPRINS Obiectivele unităţii de învăţare nr.5. 6 6. 6 După studiul acestei unităţi de învăţare veţi reuşi să: • • înţelegeţi importanţa documentării în munca de jurist .Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK Documentarea în bibliotecă în forme clasice Unitatea de învăţare nr.univ. 6 6. 6 6. Bibliografie pentru Unitatea de învaţare nr.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.6.3.

b) documente secundare.Ştefan DEACONU Definiţia documentării Tipuri de documentare Documentarea în bibliotecă Documentarea este un proces de învăţare activă a tuturor informaţiilor ştiinţifice privitoare la tema care face obiectul cercetării.) Cea mai la îndemână formă de documentare este documentarea în bibliotecă. În procesul de documentare. referate. de istorie etc. iar volumul de informaţii ştiinţifice a crescut enorm. care conţin ideile sub formă de documente periodice sau neperiodice (legislaţie. periodice sau neperiodice. având de-a face cu o adevărată explozie. dorim de fapt accesul la informaţie. Ca forme ale documentării. Astăzi. Documentarea reprezintă. precum biblioteci de drept. pe aceleaşi conexiuni. jurisprudenţă). în vederea formulării deciziei de alegere. etc.. întâlnim documentarea în formele clasice (în biblioteci) şi documentarea în forme moderne (baze de date informatice. internet. de filozofie. rezultate din prelucrarea documentelor primare (reviste. deoarece tehnica modernă ne oferă o serie de informaţii. Ea constituie o latură importantă a creaţiei ştiinţifice. o latură a creaţiei ştiinţifice. Aici găsim cele mai importante surse ale documentării pentru subiectele pe care le avem de tratat. pe domenii. Informarea este procesul de procurare a surselor care conţin informaţiile ştiinţifice necesare învăţării. Există biblioteci specializate.dr. Realizată în mod conştiincios. dar şi biblioteci în care putem găsi o gamă variată de lucrări din cele mai diverse domenii. ghiduri bibliografice) 75 STUDENT LOG BOOK .univ. aşadar.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. documentarea poate conduce la atingerea obiectivului final de creaţie (aflarea informaţiei). Sunt mai multe feluri de surse documentare în biblioteci: a) documente primare. cât şi dificil. precum Biblioteca Centrală Universitară sau Biblioteca Academiei Române. Ea începe prin consultarea câtorva surse care oferă informaţii despre temă chiar înainte de alegerea acesteia. A învăţa înseamnă a repeta aceleaşi trasee. sinteze documentare. procurarea informaţiilor ştiinţifice necesare a devenit un proces atât facil.

sinteze de referate. ceea ce presupune trecerea în revistă a cuprinsului. culegeri de traduceri. în etapa de informare documentarea se realizează cu ajutorul cataloagelor alfabetice şi pe materii. 76 . al căutătorului de informaţie. Bucureşti. Documentele secundare şi terţiare. etc. orice bibliotecă ne oferă catalogul bibliotecii36. mai ales. La rândul lor. 2000. Pontica. p. a prefaţei şi postfaţei. a bibliografiei. Există cataloage alfabetice pe subiecte şi cataloage alfabetice pe autori. În sprijinul nostru. a editurii care o publică. Orice documentare care se limitează la documente secundare şi terţiare rămâne o pseudodocumentare. 64-68. Eco. la drept civil.univ. Spre exemplu: drept civil. dacă ne interesează A se vedea U. aceste ramuri cuprind subramuri. drept administrativ.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. drept penal.dr. iar în etapa studierii surselor documentarea se realizează prin explorarea globală şi rapidă a fiecărei surse. microformate. a mesajului şi contribuţiei personale a autorului faţă de alte surse. Studiul acestora din urmă asigură succesul documentării. rezultate din prelucrarea documentelor secundare. având ca obiect diverse teme. neperiodice. a grupării după criterii de importanţă a tuturor surselor. drept constituţional etc.Ştefan DEACONU Surse de documentare în biblioteci c) documente terţiare. a metodei folosite pentru analiză. Ed. Documentarea în biblioteci se realizează pe etape cu ajutorul unor instrumente specifice. sub formă de: bibliografii. periodice şi. Astfel. 36 STUDENT LOG BOOK Modalităţi de organizare a cataloagelor în biblioteci Cum se face o teză de licenţă. în etapa de culegere a surselor se realizează prin fişare bibliografică. Astfel. pregătite de personalul bibliotecilor ajută doar pentru a ajunge la documentele primare. existente în toate bibliotecile. a activităţii autorului. Catalogul alfabetic pe subiecte ne oferă informaţii din diverse ramuri ale dreptului.

deoarece compilaţia sa nu depinde de interpretarea uneori subiectivă a bibliotecarului. în general.G. de obicei. Un alt argument în favoarea catalogului alfabetic pe autori este faptul că.E. p. dacă ne interesează tema Parlamentului. în realitate ea fiind o carte de drept constituţional. În cazul cercetării surselor bibliografice în bibliotecă este nevoie de respectarea câtorva reguli: STUDENT LOG BOOK A se vedea. 37 77 . un autor se specializează pe un anume domeniu sau pe câteva domenii. Technical report writing today. recunoscut ca un bun constituţionalist. celor care ştiu deja ceea ce vor să caute. sau. Boston. Houghton Mifflin Company. vom căuta la acest subiect. pentru detalii.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Cercetarea în bibliotecă oferă marele avantaj că multe din lucrările vechi şi foarte vechi nu le găsim decât în biblioteci.Ştefan DEACONU partea de contracte. la drept constituţional.univ. Acest tip de catalog este totdeauna mult mai sigur decât cel pe subiecte.dr. Nu există surse alternative pe internet sau alte surse documentare37. Pauley. vom căuta la subiectul „contracte”. Riordan. bibliotecarul poate este destul de tentat ca această carte să o treacă în catalogul de subiecte la drept civil. S. Să luăm un exemplu foarte simplu: dacă un anume autor. scrie o carte despre regimul juridic al proprietăţii în jurisprudenţa Curţii Constituţionale. pentru ca atunci când începi să cauţi să descoperi şi alte lucrări pe teme similare scrise de el. Catalogul alfabetic pe autori serveşte. D. Nu totdeauna bibliotecarul este şi un foarte bun specialist în toate domeniile dreptului. Este de ajuns să cunoşti o carte a lui. 267-307. 1987.

dr. deoarece. Spre exemplu. o carte mult mai nouă care încă nu a ajuns să intre în catalogul bibliotecii. dar de a cărei existenţă să ştie bibliotecarul. cel mai bine solicitaţi bibliotecarului să vă dea voie să fotocopiaţi paginile din carte care vă interesează. numele şi STUDENT LOG BOOK 78 . Spre exemplu. • Nu deterioraţi cărţile şi nu rupeţi paginile care vă interesează. este foarte greu să realizăm o temă de cercetare în privinţa regimului juridic al cetăţeniei în dreptul românesc şi cel francez. dar între timp să fi apărut.univ. În cazul în care doriţi să păstraţi o parte din informaţiile cuprinse în carte. pe acea temă.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. dacă nu cunoaştem limba franceză.. • Fiecărei cărţi pe care o citiţi trebuie să îi faceţi o fişă în care să se arate datele de identificare ale lucrării: autor. editură etc. anul apariţiei. lucrare. deja trebuie să avem toate aceste date. titlu. este posibil să căutaţi o carte pe o anumită temă. • Este de preferat să cereţi ajutorul bibliotecarului atunci când nu vă descurcaţi sau simţiţi nevoia unui ajutor. Obţineţi timp şi avantajul de a câştiga şi eventuale informaţii în plus faţă de ceea ce aveţi deja. Nu uitaţi ca. atunci când începem să redactăm lucrarea.Ştefan DEACONU • În cazul unei teme de drept comparat este necesar cunoaşterea a cel puţin o limbă străină. Sunt multe cărţi pe care nu le putem împrumuta acasă sau uneori volumul de lucrări citite este destul de mare ca să putem reţine absolut toate informaţiile legate de autor. oraşul şi paginile citate. odată cu fotocopierea paginilor respective. să faceţi o copie şi de pe coperta cărţii pentru a putea şti ulterior din ce carte sunt acele pagini sau pe prima pagină fotocopiată să treceţi scris de mână. editură.

Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.univ.dr.Ştefan DEACONU

prenumele autorului, titlul lucrării, anul apariţiei, editura, oraşul şi paginile pe care le-aţi fotocopiat; • Nu uitaţi să returnaţi cărţile împrumutate. Aşa cum voi aveţi nevoie de ele este posibil ca şi alţi colegi de-ai voştri să fie interesaţi de studierea lucrării respective; • Totdeauna faceţi-vă dosare pe teme cu fişele sau paginile fotocopiate din diverse lucrări pe domeniile pe care aţi făcut cercetări de-a lungul timpului. Nu aruncaţi aceste dosare, pentru că nu se ştie niciodată când veţi mai avea nevoie de ele. Amintiţi-vă toate aceste reguli atunci când aveţi de căutat într-o bibliotecă şi vă veţi uşura foarte mult activitatea. Sunt lucruri practice pe care nu le găsiţi în nici un manual de drept şi pe care nu le veţi face la nici un curs.

STUDENT LOG BOOK

79

Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.univ.dr.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK

6.3. învaţare nr. 6

Tema de reflectie pentru unitatea de

Comentaţi în maxim 300 de cuvinte modul de căutare a susrselor bibliografice într-o bibliotecă. Folosiţi spaţiu de mai jos pentru scrierea răspunsului:

80

Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.univ.dr.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK

6.4. Test de autoevaluare pentru unitatea de învaţare nr. 6 1. Documentarea: a) este principala modalitate organizatorică a unei societăţi bazate pe cunoaştere; b) este un proces de învăţare activă c) este principalul fenomen social al unei societăţi 2. Cataloagele unei biblioteci sunt organizate pe: a) numele persoanelor care frecventează o bibliotecă ; b) indici de autori; c) numărul de pagini al cărţilor; 3. Cărţile vechi şi foarte vechi se găsesc mult mai uşor: a) în biblioteci; b) on line; c) atât în biblioteci, cât şi on line;

6.5. Raspunsuri la testul de autoevaluare pentru unitatea de învaţare nr. 6
Răspunsurile corecte sunt: 1 – b; 2 – b; 3 – a;

6.6. Bibliografie pentru Unitatea de învaţare nr. 6 1. Jean-Louis Bergel – Méthodologie juridique, Ed. PUF, Paris, 2001 2. Ion Biberi – Arta de a scrie şi de a vorbi în public, Ed. Enciclopedică Română, Bucureşti, 1972

81

univ. David Bonnet . Ed. Bucureşti. Ed. Bucureşti. Ed. Octombrie. Hamangiu. Mircea Manolescu – O disciplină nouă: Metodologia juridică.L'essentiel de la méthodologie juridique. Dragoş Iliescu – Probleme actuale ale metodologiei juridice. 2000 7. Ellipses Marketing. Pontica. 2009 5. Raphaël Romi .Ştefan DEACONU 3. 2006 STUDENT LOG BOOK 82 . 1979 10.Méthodologie de la recherche en droit. Stefan Deaconu – Metodologie juridică. Dalloz. Litec.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. 1944 8. Bucureşti. Paris 2006 4. Ed. Ed. Umberto Eco – Cum se face o teză de licenţă. Bucureşti. Ed. Cătălin Ciora. Paris. Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică. Paris. Sofia Popescu. 1977 6. Sorin Popescu. 2008 9. Revista Fundaţiilor Regale. Monitorul Oficial. Victoria Ţăndăreanu – Aspecte practice de tehnică şi evidenţă legislativă. André Dunes – Methodes du droit. Documentation juridiques.dr.

jurindex.europa. Descrirea bazei de date juridice LEXEXPERT (www.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK Documentarea în bibliotecă în forme moderne (programe de bibliotecă.Raspunsuri la testul de autoevaluare pentru unitatea de învaţare nr.2. 6 7.10.ro) 7.9.Bibliografie pentru unitatea de învaţare nr.legalis.1.8.11.3. Descrirea programului WESTLAW 7. Descrirea bazei de date juridice SINTACT (www.sintact.ro) 7. 6 7. Descrirea bazei de date juridice INDACO (www. 7 Documentarea în bibliotecă în forme moderne (programe de bibliotecă.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.ro) 7.Indaco. internet) Unitatea de învăţare nr.lexexpert. internet) CUPRINS Obiectivele unităţii de învăţare nr.6. 7.ro) 7.5. eurlex. 7 7.ro) 7.univ. 6 83 . Test de autoevaluare pentru unitatea de învaţare nr. Descrirea bazei de date juridice LEGALIS (www. Descrirea bazei de date juridice EURLEX (www. Descrirea bazei de date juridice JURINDEX (www.7. Tema de reflectie pentru unitatea de învaţare nr.dr.4.eu). 6 7.

ci şi textul în întregime al lucrării. Este de dorit ca sistemul automatizat să permită utilizatorilor o informare rapidă cu cele mai recente hotărâri introduse în sistem. în materie de jurisprudenţă. adoptată la 11 septembrie 1995. prin introducerea unor „cuvinte-cheie” pe care dorim să le identificăm în textul unei anumite speţe practice. termenul de reînnoire nu ar trebui să depăşească o lună pentru hotărârile curţilor supreme şi trei luni pentru hotărârile altor jurisdicţii. În măsura posibilităţii.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. prevede câteva principii referitoare la sistemul automatizat ce trebuie utilizat în aducerea la cunoştinţă publică a hotărârilor judecătoreşti pronunţate de diferite instanţe. putem găsi cu ajutorul unor programe informatice o multitudine de informaţii. termenul fiind 84 . Au apărut baze de date electronice pe diverse teme în care sunt stocate nu doar informaţiile minimale despre o lucrare. Chiar la nivel european.univ. Aceste principii presupun ca sistemul automatizat să fie alimentat cu regularitate cu hotărâri recente ale jurisdicţiilor în timp rezonabil. Recomandarea nr. R (95) a Consiliul Europei. 7 După studiul acestei unităţi de învăţare veţi reuşi să: • cunoasteţi şi să utilizaţi principalele surse informatice de documentare juridică. Dezvoltarea tehnicii de documentare Dinamica socială a dus şi la o dezvoltare a tehnicii în domeniul identificării surselor de documentare. în materie legislativă.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK Obiectivele unităţii de învăţare nr. De asemenea.dr.

dr. iar hotărârile arhivate ar trebui să fie memorizate pe unul sau mai multe suporturi care vor fi accesibile utilizatorului. Atunci când o hotărâre selectată constituie obiectul unui recurs în faţa jurisdicţiei superioare. existenţa acestui recurs trebuie să fie semnalată utilizatorului din momentul prezentării acestei hotărâri. Serviciile de informatică juridică ar trebui să faciliteze investigaţiile documentare limitate ale hotărârilor luate după o anumită dată. Ar fi necesar să fie examinat modul în care va fi evitată complicarea utilizării sistemului în cazul acumulării unei mase crescânde de informaţii învechite. În măsura posibilităţii. 85 . serviciile de informare juridică ar trebui să insiste pentru ca faza de redactare să fie cât se poate de scurtă.Ştefan DEACONU socotit de la publicarea sau eliberarea pentru părţi a copiei hotărârii. decizia curţii superioare trebuie să fie menţionată (confirmare sau infirmare).univ. Printr-o propunere de Rezoluţie a Comisiei de afaceri juridice a Parlamentului European sunt invitate toate statele să facă tot posibilul ca procesul de simplificare a legislaţiei şi de ameliorare a reglementărilor normative . Mai mult decât atât. Criteriile de arhivare în sistemul automatizat de difuzare a jurisprudenţei ar trebui să fie cât mai clare şi simple. Metodele de actualizare ar trebui să profite de tehnicile cele mai eficiente..să nu fie compromis la nivel naţional prin norme interne sau prin obstacole de de natură tehnică’’38.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. STUDENT LOG BOOK 38 A se vedea Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C297E din 7 decembrie 2006. în special de reutilizare a textelor deja disponibile în forma lizibilă la computer.

la nivel naţional avem o serie de programe. până în 1989. actualizată la zi. JURINDEX (www. structurat şi grupat inteligent în toate domeniile juridice cumulate.jurisprudenta. Programul este creat de Editura C. atât la nivel naţional. sunt accesibile şi cele mai importante acte normative de la 1895.ro) Biblioteca virtuală legalis se adresează tuturor celor care doresc să fie la zi şi corect informaţi despre noutăţile legislative româneşti. Beck şi poate fi utilizat în egală măsură de profesionişti în domeniul juridic sau financiar.dr. volumul uriaş de documente. 2. fără să neglijeze aspectele de jurisprudenţă sau doctrină utile în profesia lor. Aşa se face că în momentul de faţă. jurisprudenţă selectată şi comentată de specialişti renumiţi.ro) Descrirea bazei de date Jurindex STUDENT LOG BOOK Descrirea bazei de date Legalis Programul presupune publicarea integrală pe portalul jurisprudenţei naţionale (www.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.H. tribunalele şi judecătoriile din România. în format electronic. printre care: 1. precum şi la o colecţie completă de lucrări ale unor prestigioşi autori în materia dreptului. s-a născut şi stringenta nevoie de a putea parcurge transversal. cu protejarea datelor cu caracter personal.legalis. cât şi de economişti sau manageri de firme. pe măsura apariţiei lor. 86 . încât dincolo de necesitatea evidentă a unei interfeţe software performante. există o serie de programe legislative on line care permit utilizatorilor ca într-un timp foarte scurt să obţină informaţia juridică de care au nevoie. Utilizatorul are acces facil şi rapid la întreaga legislaţie a României de după 1989.jurindex.univ. astfel încât un reper dorit să fie găsit. reviste de specialitate.Ştefan DEACONU Noţiunea de informare juridică a devenit atât de complexă. Astfel. foarte rapid. cât şi la nivel european.org) a hotărârilor judecătoreşti pronunţate de curţile de apel. LEGALIS (www. De asemenea.

iar avocaţii. utilizatorul dispune de un sistem de HELP care îi oferă informaţii suplimentare în orice etapă a consultării produsului. până la cuvinte în titlu sau cuvinte în text. tehnic sau financiar.Indaco. LEXEXPERT (www. Monitorul Oficial în care a fost publicat actul respectiv. inclusiv la argumentele de fapt şi de drept ale acestora. Programul este realizat integral în limba română şi permite utilizatorului preluarea în orice editor sau program Windows de fragmente dintr-un act sau chiar un act integral prin metoda Copy-Paste. Aceste criterii pot fi combinate între ele. 4. într-un anumit domeniu. 3.dr. absolut necesar activităţii de documentare 87 STUDENT LOG BOOK . consilierii juridici şi alte persoane care exercită activităţi de asistenţă şi reprezentare juridică au acces la orice hotărâre pronunţată în România.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. data publicării. data intrării în vigoare. economic.ro) Adresate în primul rând specialiştilor din domeniul juridic sau financiar.univ. programul este uşor de utilizat şi înţeles de către beneficiari. INDACO (www. judecătorii de la toate instanţele beneficiază de un instrument puternic de documentare în vederea identificării şi accesului la orice hotărâre judecătorească pronunţată în România. de la domeniu/subdomeniu. De asemenea.ro) Conceput special pentru a veni în sprijinul specialiştilor din domeniile juridic. programele indaco sunt un instrument de lucru complex. oferind utilizatorului posibilitatea de a regăsi cu uşurinţă un act sau de a studia exhaustiv un anumit domeniu. putând folosi informaţiile astfel obţinute în vederea documentării acţiunilor şi cererilor în justiţie. autorii de literatură juridică şi studenţii facultăţilor de drept au acces gratuit la baza de date publică de jurisprudenţă. ori pentru a se documenta în legătură cu practica predominantă la o anumită instanţă.lexexpert. data emiterii. Criteriile de căutare sunt foarte diverse. emitent. Astfel. număr act. tip.Ştefan DEACONU Descrirea bazei de date Lexexpert Descrirea bazei de date Indaco Jurindex este dezvoltat ca o aplicaţie care să faciliteze accesul gratuit şi liber al profesioniştilor şi publicului larg la jurisprudenţa instanţelor judecătoreşti. Permanent.

Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Programul este util oricărei persoane active în plan legislativ.sintact. după autor. eur-lex. Opţiunile de căutare sunt variate: căutare după termeni. Conţine legislaţia României şi a Uniunii Europene. Site-ul este disponibil în cele 23 de limbi oficiale ale Uniunii Europene şi include peste 3 500 000 de documente. social. căutarea simplă răspunde. 6. Eurlex pune la dispoziţie două opţiuni de căutare: căutare simplă şi căutare avansată. după numărul actului etc. Având informaţia stucturată pe mai multe module. aplicaţia oferă informaţii legislative complete. Recomandări. în fiecare an fiind adăugate aproximativ 15 000 de documente. Baza de date este actualizată zilnic. Revista Română de Drept Comunitar. secţiuni destinate achiziţiilor publice.eu). acestea fiind deosebit de necesare atât practicienilor dreptului. cele mai vechi datând din anul 1951. Acest program oferă acces gratuit la legislaţia Uniunii Europene şi la alte documente considerate publice. nevoilor celor mai mulţi utilizatori. sinteze de drept. În timp ce căutarea avansată oferă o gamă largă de criterii de căutare şi afişare. Programele Indaco cuprind şi o colecţie de Directive. economic. jurisprudenţa românească şi comunitară.Ştefan DEACONU Descrierea bazei de date Sintact Descrierea bazei de date Eurlex în domeniul legislativ. Revista Română de Dreptul Muncii.europa. există programul EURLEX (www. STUDENT LOG BOOK 88 .dr. cât şi studenţilor în drept. La nivelul Uniunii Europene. în general. diverse modele de documente necesare muncii unui jurist şi nu numai. 5. Revista Română de Drept al Afacerilor).ro) Sintact este un program software legislativ destinat informării juridice. financiar.univ. Regulamente şi alte acte emise la nivelul Uniunii Europene. după dată. modele de contracte etc. SINTACT (www. datorită modului în care actele normative în forma la zi sunt relaţionate cu jurisprudenţa. conţine dicţionar de termeni juridici. reviste de drept (Pandectele Române.

europa. Una din aceste baze de date o reprezintă programul WESTLAW (www. adresele web ale Monitoarelor Oficiale sunt următoarele: STUDENT LOG BOOK 89 . tot la nivel european.eu.com) care oferă o serie de informaţii privind jurisprudenţa unor instanţe naţionale sau internaţionale.gov.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. pe adresa www. poate fi accesată întreaga jurisprudenţă a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene.house.uscode. programul oferă şi versiunile consolidate ale documentelor.uk (privind legislaţia din Marea Britanie). De asemenea.legifrance. Singurul dezavantaj major îl reprezintă însă faptul că limba utilizată este limba naţională a statului respectiv.fr (privind legislaţia din Franţa). 7. www. Sunt şi alte programe naţionale sau internaţionale printre care menţionăm pe cele ce pot fi accesate la adresele: www. acestea fiind publicate exclusiv în vederea documentării şi neavând valoare juridică. Atunci când avem nevoie de o documentare privind legislaţia altor state.univ.Ştefan DEACONU Descrierea bazei de date Weslaw Acolo unde este posibil. Nu trebuie neglijate nici bazele de date internaţionale care oferă posibilitatea aflării într-un timp relativ scurt a întregii informaţii legislative de care avem nevoie.dr.westlaw. precum şi doctrină juridică naţională şi internaţională. Ele oferă informaţia rapidă şi completă în ceea ce priveşte legislaţia acestor state. În statele Uniunii Europene. o sursă sigură de documentare este însă varianta electronică a Monitoarelor Oficiale ale statelor.gov (privind legislaţia din Statele Unite ale Americii) sau www.curia.opsi.

magyarkozlony.public.dk www.sk www.univ. 11.monitoruloficial. 26. Ţara Austria Belgia Bulgaria Cehia Cipru Danemarca Estonia Finlanda Franţa Germania Grecia Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Marea Britanie Olanda Polonia Portugalia România Slovacia Slovenia Spania Suedia Ungaria Adresa web a Monitorului Oficial www.bundesgesetzblatt.moniteur.irisoifigiuil. 4.gazettes-online.si www.se www. 14. 6.de www.bg www.finlex.lu www.uradni-list.gov. 2.it www. 20.cz www. 8.co. 10.pt www.gazzettaufficiale.at www.ro www. 21.hu Documentarea în forme moderne oferă avantajul obţinerii de informaţii într-un timp extrem de scurt şi fără un efort prea mare.ee www.infor. 12.doi.es www. 27.riksdagen. 19.be www. 1.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK Nr. 3. 90 .ie www.boe. Nu mai trebuie să mergeţi până la bibliotecă într-un anumit interval orar.fr www.zbierka.nl www.lovtidende.gv. 18.cy/gpo www. 13. 17.gov.sbirka. 25. 5. 9.mof.parliament. 16.et.journal-officiel. 15.pl/dziennik-ustaw www.riigiteataja.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.bekendmaking. 22. 24.fi www.gouv.vestnesis.valstybes-zinios.bka.mt www.lt www.lv www.dr.ris.dre.legilux. 7. 23.gr www.uk www.dv.

Ştefan DEACONU Nu mai riscaţi să găsiţi cartea pe care o căutaţi deja împrumutată etc. în contextul actual al globalizării şi al deselor modificări legislative. Aflarea integrală a prevederilor legale şi regăsirea facilă a informaţiei juridice de către toţi cei ce elaborează sau utilizează dreptul. STUDENT LOG BOOK 91 . Cele semnalate mai sus reprezintă doar câteva din instrumentele care pot oferi un ajutor în plus practicienilor dreptului pentru o informare corectă şi rapidă.univ. nu ar fi posibile fără ajutorul unor sisteme de evidenţă a legislaţiei şi a unor baze de date complete şi precise. O simplă conexiune la internet şi un computer vă pot pune în legătură cu orice bibliotecă din lume.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.dr.

univ. învaţare nr.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK 7.8. Folosiţi spaţiu de mai jos pentru scrierea răspunsului: 92 .dr.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. 7 Tema de reflectie pentru unitatea de Comentaţi în maxim 300 de cuvinte modul in care tehnica sprijină dezvoltarea ştiinţei dreptului.

9.10. 7. c) celerităţii judecării unui proces. 2. Ellipses Marketing. 2 – a. 1. Ed. b) documentarea în forme clasice.dr. Bazele de date juridice electronice oferă avantajul: a) rapidităţii găsirii unei informaţii. 3 – a. b) interpretării unitare a dreptului. Bibliografie pentru unitatea de învaţare nr. 3. 7 Răspunsurile corecte sunt: 1 – a.11. Raspunsuri la testul de autoevaluare pentru unitatea de învaţare nr. Paris 2006 93 . 7. Avantajul obţinerii de informaţii într-un timp extrem de scurt este oferit de: a) documentarea în forme moderne. David Bonnet .Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.univ.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK 7. b) parolarea datelor. Unul din principiile arhivării electronice a datelor trebuie să fie: a) simplitatea utilizării programului. c) supravegherea utilizatorilor bazei de date. c) documentarea la faţa locului. 6. Test de autoevaluare pentru unitatea de învaţare nr. 6 1.L'essentiel de la méthodologie juridique.

Umberto Eco – Cum se face o teză de licenţă.dr. Ed. Documentation juridiques. Ed. Dalloz. 2006 STUDENT LOG BOOK 94 . Bucureşti. Cătălin Ciora. Raphaël Romi . Sorin Popescu. Litec. Monitorul Oficial. Bucureşti.Méthodologie de la recherche en droit. Pontica. Paris. 2008 6. André Dunes – Methodes du droit. Ed. Ed. Bucureşti. 2000 5. Victoria Ţăndăreanu – Aspecte practice de tehnică şi evidenţă legislativă. Hamangiu. 1977 4.univ. Paris.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Stefan Deaconu – Metodologie juridică.Ştefan DEACONU 2. 2009 3. Ed.

4.8. întelegeţi ce sunt prescurtarile şi cum se aplică.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK Cerinţele redactării unei lucrări Unitatea de învăţare 8 Cerinţele redactării unei lucrări CUPRINS Obiectivele unităţii de învăţare nr. Bibliografie pentru unitatea de învaţare nr. 95 .5. 8 8. Citarea legislaţiei. Înţelegerea modului în care se contruieste o lucrare per ansamblu 8.2. 8 Obiectivele unităţii de învăţare 8 După studiul acestei unităţi de învăţare veţi reuşi să: • • • • întelegeţi cum puteţi construi o lucrare întelegeţi ce sunt gradele de titlu şi cum se aplică.3. notele de subsol. Cunoaşterea şi aplicarea prescurtărilor 8.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. întelegeţi cum se citează legislaţia. Test de autoevaluare pentru unitatea de învaţare nr. 8 8.1. citarea legislaţiei. 8 8. doctrina şi jurisprudenţa. 8 8.dr. a doctrinei şi a jurisprudenţei 8. Cunoaşterea şi aplicarea gradelor de titlu 8. Tema de reflectie pentru unitatea de învaţare nr.7. Modul de citare ( trimiterile infra / supra.6. Raspunsuri la testul de autoevaluare pentru unitatea de învaţare nr. citarea doctrine).univ.

Referatul 96 Cerinţe esenţiale în elaborarea unui referat. O precizare ni se pare deosebit de important de făcut în acest context: redactarea unui referat nu înseamnă copierea pur şi simplu din lucrările diverşilor autori a celor mai anarhice şi neinspirat alese şi aranjate pasaje.dr.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. • înţelegerea şi aprofundarea bibliografiei. Acest exerciţiu prezintă avantajul că obişnuieşte studentul atât cu rigorile expresiei scrise.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK Pentru pregătirea unui referat este necesară observarea (şi chiar parcurgerea) următoarelor etape: Etapele pregătirii unui referat • stabilirea temei de comun acord cu profesorul coordonator al lucrării..univ. poziţii doctrinare. . • asimilarea unor noţiuni. • analizarea ei dintr-o perspectivă critică (a nu se confunda cu perspectiva negativistă sau nihilistă). cât şi cu cele (particulare şi specifice) ale expresiei orale. • sintetizarea tuturor acestor idei într-o structură unitară şi coerentă a lucrării. • prezentarea într-o formă clară şi cât mai exact posibilă a rezultatului acestui întreg travaliu intelectual. • stabilirea unei bibliografii (modeste pentru început). în faţa colegilor. argumente. discuţii. • stabilirea unui plan al lucrării. cât şi susţinerea lui oral. eventual prin formularea unor concluzii personale. Prezentarea referatului presupune atât redactarea lui în formă scrisă. • sistematizarea informaţiei astfel acumulate. opinii etc. iar prezentarea unui referat nu înseamnă citirea cu voce monotonă a câtorva pagini înseilate în mare grabă în seara dinaintea datei fixate pentru susţinere.

este bine de ştiut că modalitatea în care dreptul se realizează influenţează şi receptarea conţinutului său. Şi nu doar din considerente pur estetice. sigur au fost redactate într-o formă diferită de cea pe care fiecare student în parte ar putea să le-o dea.univ. Neglijarea acestui aspect (e. Evitarea utilizării paragrafelor în cadrul unei lucrări scrise poate indica o dezordine generală a ideilor. iar aceste răspunsuri. Enciclopedică română.) poate constitui uneori un element care. ca şi în alte domenii. Indiferent de modul de comunicare ales. pe care să fie capabil să o şi susţină cu argumente juridice. a esteticii paginii. 39 97 .Ştefan DEACONU este rezultatul unei munci intelectuale de căutare a unor răspunsuri la întrebări pe care fiecare şi le pune (sau pe care îndrumătorul de seminar le pune în cazul în care studentul nu are nici o întrebare pentru sine). fiecare student să poată menţiona şi opinia sa proprie.g. Manifestarea personalităţii studentului nu numai că este dorită.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Bucureşti. Biberi. 1972. dar ar trebui să fie şi stimulată prin astfel de exerciţii. forma şi fondul sunt inseparabile. Şi în drept. O exprimare orală anevoioasă poate conduce la ideea unei mai puţin aprofundate studieri a respectivului subiect39. Arta de a scrie şi de a vorbi în public. la finalul oricărui referat. adăugat la multe altele. p. a exprimării coerente.dr. a caligrafiei etc. 116 -148. Ed. chiar dacă au fost deja formulate de alţii cu mult înainte de data fixată pentru prezentarea referatului. STUDENT LOG BOOK A se vedea pe larg I. este posibil să conducă la nereuşită. Ideal ar fi ca.

All Beck.Ştefan DEACONU A. ce va cuprinde. Gradele de titlu Pentru a fi accesibile şi cât mai uşor consultate de cititori. Ed.dr.: I. fiecare lucrare va fi prevăzută cu o Bibliografie generală sau selectivă.). Tănăsescu. subiectele tratate trebuie să fie coerent şi clar struc- STUDENT LOG BOOK Organizarea conţinutului unei lucrări. vol. Indexul alfabetic 98 . iar în lucrare vor fi citate numai după numele autorilor. iar nu la numerele de pagină. cu indicaţii complete de citare. ed. principalele noţiuni tratate în lucrare. aceste lucrări. Drept constituţional şi instituţii politice.S. în repertoar sau în indexul alfabetic. Muraru. a XI-a.univ. E. I. ce va cuprinde lista cărţilor utilizate la alcătuirea lucrării. Bucureşti. Indexul este obligatoriu în cazul lucrărilor voluminoase (tratate. cu indicaţii complete de citare. 2003 B. a cărei structură nu este deloc cunoscută publicului. vor fi redate în lista de abrevieri. Pentru a facilita cititorului consultarea lucrării. În cazul în care în carte se fac des trimiteri bibliografice la anumite lucrări de referinţă din literatura de specialitate. comentarii etc. De asemenea. cât mai detaliat cu putinţă. Fiecare lucrare va fi însoţită la finalul ei de un Index alfabetic. trimiterile la noţiunile de bază se vor face la numerele marginale ale paragrafelor. precum şi în cazul lucrărilor care tratează o tematică absolut nouă. Construcţia lucrării în ansamblu Fiecare lucrare va fi prevăzută la început cu un Cuprins şi o Listă a principalelor abrevieri utilizate în lucrare.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Ex.

sistematizarea fiecărei lucrări trebuie să cuprindă Capitole şi Secţiuni. în sistematizarea unei lucrări. este de preferat ca sistematizarea lucrării să se facă folosind acelaşi sistem de grade de titlu. să nu se utilizeze mai mult de patru grade de titlu. Cetăţenia română (…) Secţiunea I. cu largă aplicabilitate. Noţiunea de cetăţenie (…) §1. sistem ce va trebui respectat în tot conţinutul lucrării. utilizându-se un sistem unitar de împărţire pe grade de titlu. până la nivel de secţiune inclusiv. iar gradele de titlu mai mici (§…. La redactarea lucrării.univ.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.Ştefan DEACONU turate.: Partea … Cartea … Titlul … Capitolul … Secţiunea … §… (Subsecţiunea) Este de preferat ca.: Capitolul I. plecând de la premisa că cititorii sunt deja familiarizaţi cu structura acelui act normativ. Ex.dr. Sensurile noţiunii de cetăţenie (…) 99 . Ex. gradele de titlu. …) vor fi aliniate de la stânga. 1. În principiu. cu excepţia tratatelor şi a comentariilor ample. Importanţa gradelor de titlu STUDENT LOG BOOK În cazul lucrărilor care tratează în ansamblu un cod sau o lege importantă. vor fi aliniate centrat. pentru a se evita divizarea exagerată a materiei.

208 C. Lista principalelor abrevieri va fi poziţionată înaintea conţinutului propriu-zis al lucrării. toate gradele de titlu trebuie scrise cu acelaşi font şi aceeaşi dimensiune de caracter ca şi textul de bază. Nu se vor utiliza niciodată prescurtări în titluri. codurile se prescurtează astfel: Ex. atât în textul de bază. pen. STUDENT LOG BOOK Cum se utilizează prescurtarile Aplicarea prescurtărilor în Coduri 100 . În măsura în care este posibil.Ştefan DEACONU În faza de redactare a lucrării. se va face utilizându-se următoarele standarde: a) Codurile nu se prescurtează atunci când la ele se face o referire generică sau sunt însoţite de o subdiviziune ce le aparţine. pentru a nu altera textul. Titlul I din Codul civil. autorii pot să utilizeze prescurtările din Lista generală de abrevieri pe care o întocmesc la începutul lucrării. 1. iar evidenţierea lor trebuie să se facă doar prin aliniere (centrat / stânga) şi prin bolduire (utilizarea caracterelor aldine). Ex. sau – Cartea I. Prescurtările Prescurtările trebuie folosite cât mai economic cu putinţă.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Prescurtarea legislaţiei. C.: – dispoziţiile Codului de procedură penală (…). cât şi în notele de subsol.dr.univ. Când sunt citate împreună cu un articol ce le aparţine.: art.

Atunci când sunt individualizate.: – art.G. – Prevederile acestei legi nu sunt (…). (…). – Norme metodologice nr. – Regulamentul de aplicare nr.U. – Normele-cadru nr. 1/2000. nr. 1/2001. a).univ.: – Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă pentru (…). – Decretul-lege nr. – alin.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. (…). c) Articolele şi subdiviziunile lor se abreviază astfel: Ex. indiferent de situaţie.: – O.: – Ordinul ministrului justiţiei nr. – O. nr. 1. 1150/2002. 101 STUDENT LOG BOOK Aplicarea prescurtărilor cazul articolelor şi a subdiviziunilor . actele normative se prescurtează întotdeauna astfel: Ex. – Legea nr.dr. Ex. – lit. (…).G. – Decretul nr. (…). nr. (1).Ştefan DEACONU b) Celelalte acte normative nu se prescurtează atunci când la ele se face numai o referire generică. şi vor avea următoarea topică: Ex. – H. Nu se prescurtează niciodată.G. (…). (…). (…).

alineatul/litera se trece numai o dată. Alineatele şi literele: în cazul grupării de mai multe alineate în cadrul aceluiaşi articol. 215 C.. d) Indicii.: – art. etc. 1. STUDENT LOG BOOK Nu se prescurtează expresii de genul „alineatul precedent”. a). C.univ.. 209 alin. 100 lit. – art. (1) C. Înşiruirile de articole şi/sau subdiviziuni ale lor se vor scrie în următorul mod: Ex. 2 lit.. 208. 102 . art.dr.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. pen.: art. 308 şi urm. (21). Ex. civ. Acelaşi mod de scriere se foloseşte şi în cazul punctelor şi al paragrafelor. 1. (…). „în această lege” etc. 215 alin. (2) şi (3) şi art. pen. a1).U. Dacă aparţin de articole diferite. (1). 1 alin.Ştefan DEACONU – parag. nr. a) şi art. – art. (2) şi (3) C. 215 alin. (2) lit. – pct.G. 23 lit. (…). – pct. proc. se trec în paranteze Ex.. b) şi c) din Legea nr. pen. art. 2 şi 3 din O. – pct.: – art. alineatele/literele se trec de fiecare dată. a) şi b) şi pct. în cazul alineatelor sau literelor. 209 alin.

utilizându-se următoarele prescurtări: Ex.O. cât şi în notele de subsol. – Curtea Europeană a Drepturilor Omului STUDENT LOG BOOK 103 . atât în textul de bază. Ex. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie).univ.D.dr.: – Curtea de Apel Bucureşti solicită (…). numele instanţelor şi al secţiilor se scriu întotdeauna prescurtat. se va face utilizându-se următoarele standarde: a) Instanţa. – În practica Înaltei Curţi (…).C.J.C.: – tribunalul a decis (…). – Tribunalul Piteşti a hotărât (…). – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României C.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Când sunt citate pentru indicarea unei speţe.: I. se scrie întotdeauna fără prescurtare şi cu literă mică. – în considerentele curţii de apel (…).E. numele instanţei supreme (Curtea Supremă. Numele instanţei se scrie cu literă mare numai atunci când este individualizată. Prin excepţie. când este denumită generic. Prescurtarea jurisprudenţei.Ştefan DEACONU Aplicarea prescurtărilor în jurisprudenţă 2. – În jurisprudenţa Curţii Constituţionale (…).C. – Curtea Constituţională C. al Curţii Constituţionale şi al instanţelor europene se vor scrie cu literă mare: Ex.

Deciziile Curţii Constituţionale se scriu întotdeauna cu literă mare.J. Întotdeauna trimiterile la sursele din care s-a făcut citarea se vor face numai în notele de subsol. precum şi sentinţele/hotărârile/deciziile se scriu fără prescurtări. secţia de contencios administrativ şi fiscal. Ex. Ex. cu litere mici şi se pun între virgule. D. a doctrinei şi a jurisprudenţei 1. nr. Jud. Pentru claritate şi o vedere de ansamblu a textului. secţia penală. C. Modul de citare Este recomandabilă o atenţie sporită asupra unui mod unitar şi coerent de citare. Citarea legislaţiei. (…). Of. al României. cu acelaşi font ca şi restul textului.J.S. 148/2000 referitoare la (…) (M..Ştefan DEACONU C. Ploieşti. Trib. decizia nr.C.E. secţia penală.: Decizia Curţii Constituţionale nr. Citatele vor fi scrise normal.A. Europene C.C. … din …). – I.S. sentinţa nr.J.dr. (…).: – C. doctrina şi jurisprudenţa de specialitate să fie redate în notele de subsol..C. 104 . STUDENT LOG BOOK – Curtea de Justiţie a Comunităţilor Curte(a) de apel Judecătoria Curtea Supremă de Justiţie Tribunalul – – – – Secţiile instanţelor judecătoreşti. (…). partea I. iar evidenţierea lor se va face prin plasarea între ghilimele („…”).J.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. – Trib. iar nu în textul de bază.univ. decizia nr. este de preferat ca citatele din textele de lege.

Ştefan DEACONU Descrierea modului de citare Partea dintr-un citat. Trimiterile infra / supra Trimiterile în cadrul aceleiaşi lucrări se vor realiza numai prin intermediul notelor de subsol.: A se vedea supra Capitolul I. este de preferat ca trimiterea să se facă la articol şi numărul marginal al paragrafului (în cazul comentariilor şi al legilor comentate) sau numai la numărul marginal al paragrafului.) şi numărul paginii la care se face trimitere. iar nu prin apoziţii sau paranteze. trimiterea se va face indicând gradul de titlu avut în vedere (capitol..). în cazul lucrărilor numerotate în întregime de la 1 la … x. Ex. Totuşi.. studii juridice etc. În lucrările universitare (cursuri. Secţiunea 1. numerotarea se face fie de la 1 la … x pentru fiecare capitol sau porţiune importantă a materiei. p. în cazul lucrărilor ce nu beneficiază de numerotarea marginală a paragrafelor. care nu este redată se înlocuieşte cu trei puncte între paranteze rotunde (. 2. Pentru a indica exact cititorului locul de trimitere.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. se pot utiliza mai multe sisteme de numerotare a notelor de subsol.). notele se subsol se numerotează. 10.dr. Ex. fie de la 1 la … x pe fiecare 105 STUDENT LOG BOOK Descrierea notelor de subsol .. (4)..: [art. manuale). Notele de subsol În funcţie de specificul operei. indiferent de sursa acestuia. de regulă. 1 alin. În lucrările cu un pronunţat caracter teoretic (tratate. (3) din Constituţia României prevede că în România „(. parag.) dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme” (…)].univ. 3. secţiune etc. la 1 la … x pe întreaga lucrare.

Bucureşti. 13-14. 58/2005 pentru modificarea Legii nr. legi comentate etc. Ed. 13-14. 1993. conform indicaţiilor deja amintite mai sus.G. I. STUDENT LOG BOOK 4. Citarea legislaţiei Actele normative se citează prescurtat. nr. Ed. Buletinul Oficial etc. lucrări etc. citarea va include şi titlul complet al actului normativ. p. pentru fiecare articol sau grup de articole.U. se va scrie astfel: 106 . respectiv. Ex. 1996.).). 17-18. Totdeauna când se citează un act normativ se va menţiona şi referinţa pentru identificarea lui (Monitorul Oficial. Cluj-Napoca.).dr.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.Ştefan DEACONU pagină. Bucureşti. Dacă în cadrul aceleiaşi note de subsol se face trimitere la mai multe acte normative. În cazul lucrărilor practice (comentarii. Introducere în teoria generală a dreptului. I. Craiovan. Buletinul Oficial al României.: I. Craiovan. acestea vor fi despărţite între ele prin punct şi virgulă (. ALL. Toate notele de subsol încep cu literă mare şi se termină cu un punct. sau I. numerotarea notelor de subsol se face de la 1 la … x. Boboş. Ex. Gh. Introducere în teoria generală a dreptului. Ceterchi. Dacia. ALL. p.univ. 301/2004 privind Codul penal. Ceterchi. p.: O. Ed. unde comentariile sunt sistematizate pe articole sau grupe de articole. 1993. Monitorul Oficial al României. Teoria generală a dreptului. De asemenea..

: – O. 58/2005 pentru modificarea Legii nr. fără a se face menţiunea publicat în …. Cratima (-) se foloseşte pentru separarea numelor sau prenumelor autorilor numai în cazul numelor compuse. 58/2005 pentru modificarea Legii nr. se trec ambele iniţiale. Of. nr.dr. cât şi prenumele autorului. 552 din 28 iunie 2005). Of. atât în Bibliografie.U. sau – O. Când un autor are două prenume. Când sunt mai mulţi autori. conform căruia citarea autorilor se face folosind în întregime atât numele. al României. în nota de subsol se va indica direct sursa în care poate fi găsit. al României. 301/2004 privind Codul penal40. op. a se vedea U. Atunci când actul normativ este citat direct în nota de subsol.U. p. Evidenţierea numelui autorilor. – B. Eco. 552 din 28 iunie 2005.: – M. Atunci când actul normativ este citat în text. între paranteze. partea I. Of. partea I. partea I. Pentru un punct de vedere diferit. Citarea doctrinei a) Autorii se citează numai cu iniţiala prenumelui şi cu numele complet41. nr. 301/2004 privind Codul penal (M. 40 M. 72-73. cit. urmate de punct şi fără spaţiu între ele. … din 10 mai 1980. aceştia se separă prin virgulă. nr. nr. 5.univ. nr.Ştefan DEACONU Aplicarea modului în care se citează legislaţia Ex.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. nr.G.. … din 10 ianuarie 2000. STUDENT LOG BOOK Descrierea modului în care se citează autorii Of. cât şi în notele de subsol se face cu caractere italice. Ex. al României.G. referinţa pentru identificarea lui se va trece imediat după titlul acestuia. 41 107 .

iar celelalte cărţi. Ed. I.Ştefan DEACONU Ex. 2003. numărul marginal sau pagina la care se face trimitere. ed. iar la citarea în notele de subsol. Curtea Constituţională a României. Constantinescu. toate cărţile vor fi indicate în bibliografie.univ. E.dr. numai în notele de subsol. din care doar la una se face des trimitere în cadrul operei. Ciobanu (…) – A. a XI-a. Drept parlamentar românesc. Ed. se va folosi şi o abreviere a titlului la care se face fiecare trimitere. All Beck. cu toate datele de referinţă. Dacă un autor este citat cu mai multe cărţi. STUDENT LOG BOOK Descrierea modului în care se citează cărţile 108 .S. Dacă un autor este citat cu mai multe cărţi şi în cadrul operei se face des trimitere la toate acestea. Actami. Ed. Ex. Albatros.: I. respectivul autor va fi indicat în bibliografie numai cu acea carte şi va fi citat conform exemplului anterior. ediţia (numărul acesteia se trece cu caractere romane). Bucureşti. Ex. p.: – V. Constantinescu. Muraru.S. Muraru (…) b) Cărţile se citează cu indicaţii complete. adică: titlu şi subtitlu (se scriu cu caractere normale). Bucureşti. vor fi indicate. citate sporadic. 100. 1997. pentru deosebirea lor. – I. Tănăsescu. M. Bucureşti. editura (prescurtat Ed. Muraru. Tănăsescu.M. M. Muraru. 1999. Drept constituţional şi instituţii politice.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.: În Lista principalelor abrevieri se vor cita: – I. Ciobanu-Dordea (…) – E. locul şi anul publicării. volumul (prescurtat şi cu caractere romane).).

E.: Citare iniţială: I. p. împărţite pe părţi). cu toate datele de referinţă.” şi numărul marginal sau pagina la care se va face trimitere. Ex.univ. 109 . M. Ed. p. Curtea Constituţională ….. cu număr/an şi pagina de trimitere. Drept constituţional şi instituţii politice. aceasta va fi citată numai prima dată cu indicaţii complete. Drept parlamentar …. …. Tănăsescu. … . ed. titlul complet al articolului. cit. în publicaţia.S. M. Constantinescu. All Beck. Muraru.. iar ulterior se va cita doar numele autorului. de la 1 la x pe an STUDENT LOG BOOK Descrierea modului în care se citează articolele şi studiile din publicaţiile periodice.Ştefan DEACONU În notele de subsol se vor cita: – I. Bucureşti. cit. Constantinescu. Lucrările la care se face trimitere sporadic vor fi de fiecare dată citate în notele de subsol. de regulă. …. 2003 Citări ulterioare: I. Tănăsescu. cu menţiunea „op. Dacă o carte este citată de mai multe ori. Muraru. – I. Muraru. p. op. E.S. publicaţiile anuale. Când se face trimitere la articole din publicaţii periodice care folosesc un alt sistem de numerotare a apariţiilor (de ex. iar numerotarea paginilor se face.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. cu indicarea tuturor elementelor de identificare: iniţiala prenumelui şi numele autorului. Muraru. a XI-a.dr. dar nu atât de des încât să justifice abrevierea şi includerea ei în lista de abrevieri. Articolele şi studiile din publicaţiile periodice se citează similar cărţilor.

…. Ex. Totdeauna când se citează o speţă se va indica şi sursa din care a fost preluată.J. … din 10 iunie 2002. …/2001 (M. p.. în Curierul Judiciar nr. – Jud. Mitrache. 8. 1-2/1999. … din 10 august 2002). nepublicată.C. Ex.univ. Studii de Drept nr.C.dr. 6. iar dacă speţa nu a mai fost publicată.. Popescu. Citarea jurisprudenţei se face cu referinţe complete privind instanţa. – C. secţia penală. al României. se va face menţiunea nepublicată. Ex. decizia nr. p.C.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. … din 1 iunie 2000. în Curierul Judiciar nr.C. Of. …/2005. comentată de C. Dacă trimiterea se doreşte a fi făcută la o opinie din nota sau comentariul aferent unei speţe. utilizându-se prescurtările indicate mai sus.: S. atunci ordinea de citare va fi următoarea: 110 STUDENT LOG BOOK .J. Cercetări de metodologie juridică. numărul şi anul deciziei. sentinţa penală nr. Dacă se face trimitere la o speţă publicată într-o revistă sau o culegere de practică judiciară. în care acea speţă este însoţită de o notă sau un comentariu. decizia nr. secţia penală. secţia (dacă este cazul).: – I.C. în nota de trimitere se va face menţiune despre aceasta.. … din 10 mai 2005. decizia nr. nr.Ştefan DEACONU şi nu pe fiecare număr. …/2000. partea I. trimiterea se va face conform acelui sistem de citare. în sprijinul activităţii de elaborare a dreptului. Iaşi.: I.

: A se vedea C.E.. România … .D. C..O.. secţia penală.C.dr.: C. în Curierul Judiciar nr.O.D. p.J.C.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Ex.univ.) se citează prin indicarea numelui speţei. …/2005. Mitrache. Cauza Rotaru c.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK Ex.J. Soluţiile instanţelor europene (C.E. … din 10 mai 2005 a I.C.E. Comentariu la decizia nr. 111 . … .

Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK 8. 8 Tema de reflectie pentru unitatea de Comentaţi în maxim 300 de cuvinte modul in care o citare corectă a lucrărilor utilizate la redactarea unei cărţi sprijină dezvoltarea ştiinţei dreptului. Folosiţi spaţiu de mai jos pentru scrierea răspunsului: 112 .Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.dr.5.univ. învaţare nr.

b) doar cu numele autorilor.7.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. b) documentarea în prealabil. c) doar cu numele publicaţiei periodice. 2 – b. Bucureşti.8. Stefan Deaconu – Metodologie juridică.univ. Umberto Eco – Cum se face o teză de licenţă. b) un cuprins. 2000 113 . Orice lucrare redactată trebuie să aibă: a) o fişă a lucrărilor citite înainte de alegerea temei lucrării . 3.6. Hamangiu. Articolele şi studiile din publicaţiile periodice se citează: a) similar cărţilor.Ştefan DEACONU 8. Pontica. Redactarea unui referat presupune: a) alcătuirea unor colaje din alte lucrări. Bucureşti. Ed. Bibliografie pentru unitatea de învaţare nr. 2. 1972 2. 8 1. Bucureşti.dr. Ed. Raspunsuri la testul de autoevaluare pentru unitatea de învaţare nr. c) copierea unor lucrări de prestigiu. Test de autoevaluare pentru unitatea de învaţare nr. 8 1. 2009 3. Ion Biberi – Arta de a scrie şi de a vorbi în public. 3 – a. 8 Răspunsurile corecte sunt: 1 – b. STUDENT LOG BOOK 8. Enciclopedică Română. c) un număr de pagini suficient de mare. 8. Ed.

2008 6. Dragoş Iliescu – Probleme actuale ale metodologiei juridice. Bucureşti. Bucureşti.D. Sofia Popescu. Cătălin Ciora. 2002 5.univ. Bolintineanu’’. Monitorul Oficial. Ed. Ed. Sorin Popescu. Victoria Ţăndăreanu – Aspecte practice de tehnică şi evidenţă legislativă. Ştiinţifică şi Enciclopedică..Ştefan DEACONU 4. Ed. Fundaţiei . Bucureşti. 1979 STUDENT LOG BOOK 114 .Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.dr. Oana Iucu – Metodica predării ştiinţelor sociale.

înţelegeţi modul în care se stabileşte cadrul prezentării.5.9 Obiectivele unităţii de învăţare 9 După studiul acestei unităţi de învăţare veţi reuşi să: • lucrări. Înţelegerea modului in care se stabileşte cadrul prezentării 9. înţelegeţi modul în care se stabileşte structura unei înţelegeţi modul in care se realizează o prezentare a unei Cerinţele prezentării unei lucrări 115 . • • • prezentări.4.3. Raspunsuri la testul de autoevaluare pentru unitatea de învaţare nr.7. Înţelegerea modului în care se stabileşte structura unei prezentări. 9 9. 9 9. Înţelegerea modului in care se realizează o prezentare a unei lucrări 9.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK Unitatea de învăţare 9 Cerinţele prezentării unei lucrări CUPRINS Obiectivele unităţii de învăţare nr. 9. Înţelegerea modului în care se organizează o prezentare 9. Bibliografie pentru unitatea de învaţare nr.univ.6.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Tema de reflectie pentru unitatea de învaţare nr. înţelegeţi modul în care se organizează o prezentare.dr.1. Test de autoevaluare pentru unitatea de învaţare nr.2. 9 9.8. 9 9.

nici presa. fără să se reflecte asupra <<artei>> de a scrie şi de a vorbi propriu. Pregătirea unei prezentări Cel mai important aspect al unei prezentări este acela că obiectivul comunicării nu este transmiterea informaţiilor. .univ. sobrietatea exprimării şi temeinicia conţinutului informaţional al lucrării prezentate. Pentru a avea o prezentare de succes trebuie ca lucrarea să beneficieze în prealabil de câteva elemente esenţiale: claritatea ideilor ce vor fi transmise. p. Întregul proces de construire a prezentării trebuie să aibă în vedere audienţa. Elementele esenţiale ale unei prezentări 116 . cu noţiuni şi expresii luate <<după ureche>>.S-ar spune că în pofida uriaşelor progrese tehnico-ştiinţifice şi a creşterii producţiei şi consumului.Arta de a scrie şi de a vorbi în public’’... La orice prezentare. Or. ci receptarea lor. Toate acestea sunt în măsură să asigure prezentării unei lucrări succesul scontat. elegant şi expresiv’’42. Ed. nici radioteleviziunea. Se scrie de mântuială. Prezentarea nu este altceva decât mijlocul vizual de comunicare. se întâmplă două lucruri: 1) cel ce face prezentarea îşi ia un angajament faţă de Şerban Cioculescu.Ştefan DEACONU A. întreaga gamă a elementelor prezentate se dobândeşte în timp. Însă. 42 STUDENT LOG BOOK Cum se pregateşte o prezentare. Bucureşti. în Prefaţa la lucrarea lui Ion Biberi . pentru captarea audienţei este necesar să ştim să vorbim. prin clişee verbale şi formule de-a gata sau cu preţiozităţi semidocte. 7. Enciclopedică română.dr.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. 1972. deoarece expresia verbală reprezintă rodul unei îndelungate ucenicii în domeniu. existenţa unei ordini şi a unei logici a expunerii. nici şcoala de toate gradele nu acordă scrisului şi vorbirii ponderea pe care acestea ar trebui să le aibă în contextul civilizaţiei contemporane.

În paralel. În general. Ed. Cum să faci prezentări eficiente. 2002. Înainte de planificarea prezentării este esenţial a defini obiectivele43. Curtea Veche. facem o prezentare a obiectivelor şi scopurilor organizaţiei noastre în vederea atragerii de Pentru detalii. publicul nu va fi interesat de prezentare. Spre exemplu. Hoff. 2) publicul judecă acest angajament manifestându-şi în final mulţumirea sau nemulţumirea faţă de prezentarea la care a asistat. Altfel. • De ce am fost solicitat să o susţin eu? Sunt situaţii când facem prezentări din proprie iniţiativă şi situaţii în care suntem constrânşi a face astfel de prezentări. Bucureşti. prezentarea reprezintă angajamentul celui care vorbeşte de a ajuta publicul să înţeleagă un anume lucru. iar acest ajutor îl găseşte în prezentarea pe care o ascultă.Ştefan DEACONU public încercând să dovedească un lucru prin care să câştige sprijinul publicului. în timpul prezentării. înscrişi într-o organizaţie profesională. Rentrop & Straton. În scopul clarificării obiectivelor prezentării voastre este recomandat să vă adresaţi următoarele întrebări: • Cu ce scop susţin prezentarea? Orice prezentare se desfăşoară sub forma unei nevoi: nevoia celui ce face prezentarea de public şi a publicului de prezentator. Regulile unei prezentări de succes. Aşadar. Ca publicul să se simtă ajutat.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. atunci când. 43 STUDENT LOG BOOK 117 . trebuie ca prezentarea să-i fie utilă în clarificarea sau lămurirea unor probleme.univ. a se vedea: R.dr. publicul evaluează capacitatea celui care prezintă în ceea ce priveşte transmiterea mesajului şi respectarea angajamentului. publicul are nevoie de ajutor. 2002. Bucureşti.

Ştefan DEACONU membri sau atunci când ne susţinem un referat în faţa colegilor. prezentarea înseamnă rezolvarea unei nevoi. De fiecare dată când facem o prezentare trebuie să ţinem cont că cei ce ne ascultă sunt cei care contează. până la folosirea unor mijloace audio şi video de prezentare.univ. Faptul că vin să ne asculte este un compliment incredibil pe care ni-l fac. ca temă de clasă.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. La sfârşitul prezentării publicul trebuie să plece mulţumit. De la conţinutul informaţional sau stilul celui care prezintă. Mulţumirea trebuie să se manifeste şi din partea celui ce face prezentarea în sensul că tot ceea ce a dorit să transmită a fost transmis şi în parametrii propuşi. Toate însă aceste modalităţi trebuie să se înscrie în obiectivele stabilite la începutul prezentării. faţă de noi înşine şi faţă de cei care ne ascultă. Sunt destul de multe moduri în care o prezentare poate fi făcută interesantă.dr. • În ce măsură cunoaşte auditoriul subiectul prezentării? 118 STUDENT LOG BOOK . să capteze atenţia şi să demonstreze respect faţă de public. Fie că este o prezentare impusă. De fiecare dată este nevoie de o evaluare a necesităţii prezenţei noastre în calitate de prezentator. orice prezentare trebuie să fie interesantă. De aceea. prezentarea trebuie să răspundă unei anumite nevoi a publicului: aceea de a înţelege o anumită problemă. ori din proprie iniţiativă. • Cum aş putea să o fac interesantă? Ori de câte ori facem o prezentare ne asumăm o responsabilitate morală. • Ce sper să realizez? Aşa cum aminteam mai sus.

Nu reprezintă o condiţie ca publicul să înţeleagă subiectul pentru a participa la o prezentare. este nevoie ca înainte de a face o prezentare să strângem cât mai multe informaţii despre subiectul ce va face obiectul prezentării. De aceea. Cel mai important lucru în acest punct este să fie înţeles că prezentarea. alteori nu. Dacă simţim nevoia detalierii unor informaţii este indicat să o facem. chiar dacă acest lucru ar necesita ceva mai mult timp. De aceea nu trebuie să ne îngrijorăm de faptul că avem în faţă un public avizat sau neavizat.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Important este ca cei ce ne ascultă să plece mulţumiţi. B. Cadrul prezentării Cheia unei organizări bune şi utile a oricărei prezentări o constituie selectarea ideilor şi informaţiilor relevante înainte de a le aşterne pe hârtie.dr. O pregătire temeinică înaintea prezentării oferă suficiente argumente pentru a fi stâpâni pe noi înşine în timpul prezentării 119 STUDENT LOG BOOK . Publicul va aprecia acest lucru şi ne va răsplăti pentru efortul depus. trebuie să aibă o structură predeterminată. • Are el cunoştinţe de bază necesare pentru a înţelege subiectul? Uneori participăm la o prezentare chiar fără a poseda cunoştinţele de bază care ne-ar putea face calificaţi în acest sens. Sunt situaţii în care este nevoie ca publicul să fie în cunoştinţă de cauză faţă de subiectul prezentării.Ştefan DEACONU Nu totdeauna este nevoie ca publicul să fie avizat faţă de conţinutul prezentării. indiferent cât va fi de neoficială.univ. Important este interesul publicului pentru subiect şi modul în care prezentatorul captează atenţia celor din faţa sa.

Ştefan DEACONU Aceasta înseamnă că: Organizarea cadrului prezentării STUDENT LOG BOOK • trebuie stabilite dinainte ordinea şi conexiunile logice între problemele pe care dorim să le prezentăm. Planul şi structura modului în care îl vom organiza. oamenii sunt prea ocupaţi să fie ţinuţi în suspans prea mult timp. este necesară întocmirea a două planuri: A. iar planul dumneavoastră ar trebui să arate legăturile dintre acestea două. • prezentarea trebuie să fie alcătuită dintr-o serie de părţi care se interconectează. De obicei. fiecare având o logică proprie. De aceea. B. Nu vă temeţi să împărtăşiţi auditoriului modelul pe care îl veţi urma în prezentare. Iată de ce 120 . Într-o prezentare este nevoie să-ţi spui punctul de vedere încă de la început. înainte de prezentare este bine să cunoaştem locul în care vom face expunerea şi posibilităţile tehnice de care dispunem. De asemenea. De asemenea. • părţile interdependente trebuie să se îmbine la final pentru a realiza scopul general pe care dorim să îl atingem. O sală destul de mare cu foarte multe locuri în care nu există sistem de amplificare a vocii nu ne poate oferi cadrul cel mai bun pentru o prezentare de succes.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. o sală în care lipsesc dotările tehnice necesare proiectării anumitor imagini face imposibilă utilizatea materialelor pe care noi le-am pregătit anterior. Astfel. Ele au nevoie precizie şi claritate. Aceste două planuri vor fi evident interconectate şi interdependente.dr. Planul şi organizarea subiectului.univ. prezentările nu trebuie făcute niciodată în mod generic. Într-o prezentare este necesar să ţinem cont şi de cadrul ambiental în care facem respectiva prezentare.

o şedinţă proprie de brainstorming va fi binevenită.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. În general. Apoi este necesar organizarea acestei informaţii într-un cadru clar şi logic. 121 . acest lucru începe prin a se aduna idei despre subiect. chiar dacă ele ar fi tratate pe rând într. De asemenea.o anumită ordine prestabilită de către cel ce face prezentarea. Dacă doriţi să nu vă scape nimic. într-o manieră cât mai amplă şi mai cuprinzătoare cu putinţă. b) obiective clare şi c) secţiuni distincte pe care auditoriul le poate înţelege. discuţia va fi mai eficientă dacă are: a) o singură temă principală. Subiectul prezentării trebuie mai întâi expus de către prezentator şi abia după aceea se poate trece la o dezbatere alături de auditoriu prin răspuns la întrebările din sală.univ.dr. Nu este recomandată abordarea mai multor teme. este necesar a se evita amestecarea planurilor logice de prezentare a temei trecându-se alternativ de la prezentarea temei la discuţii de grup prin răspunsuri la întrebările celor din sală. De obicei. Organizarea prezentării Organizarea conţinutului prezentării STUDENT LOG BOOK O prezentare de succes este aceea care are o organizare logică a cadrului de prezentare. Una din regulile de bază pe care orice persoană care doreşte să facă o prezentare trebuie să le respecte este pregătirea anterioară în mod temeinic a prezentării.Ştefan DEACONU este atât de necesar să cunoaştem dinainte cadrul prezentării noastre. C.

deoarece mintea publicului este odihnită şi relativ uşor de impresionat. Se spune că . Prezentările reuşite nu se bazează niciodată numai pe tehnică. Hoff. introducerea este de o importanţă majoră. Uneori... Structura prezentării STUDENT LOG BOOK Modul în care se structurează o prezentare Odată ce aveţi la dispoziţie un set de idei concise şi cuprinzătoare pentru prezentarea dumneavoastră. atunci mesajul tău pentru public poate fi transmis şi prin poştă’’44. următorul pas constă în pregătirea cadrului prezentării alcătuit din: • introducerea (începutul) – în care stabiliţi contactul cu auditoriul şi prezentaţi subiectul şi tema principală.univ. p. cit. tehnica folosită eşuează. De aceea. El trebuie să conţină elementele de bază ale prezentării astfel încât publicul să înţeleagă tema.dr. fără prea multe detalii.Ştefan DEACONU D. Cuprinsul este şi partea cea mai consistentă a unei prezentări. op. În acelaşi timp.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Niciodată introducerea nu trebuie să conţină scuze sau anecdote. introducerea în cadrul unei prezentări este dificil de făcut. Pe tot parcursul prezentării cuprinsului este necesar un contact vizual permanent cu auditoriul. Dacă cuprinsul nu este suficient de consistent şi lasă de dorit. Folosit eficient. 133. introducerea trebuie să fie scurtă şi concisă la obiectul prezentării. contactul vizual te poate ajuta mai mult decât orice altceva pentru a-ţi 44 R. 122 . • cuprinsul (mijlocul) – în care explicaţi tema în detaliu şi dezvoltaţi tema şi o argumentaţi.dacă nu vei folosi contactul vizual în timpul prezentării. Introducerea are o pondere mult prea mare în economia unei prezentări pentru a fi lăsată la întâmplare.

pe tot parcursul prezentării este nevoie de o claritate a mesajului transmis. este bine să transmitem doar lucrurile care sunt clare în mintea noastră.Ştefan DEACONU îmbunătăţii calităţile de prezentator. De aceea. De asemenea. • încheierea (sfârşitul) – în care prezentaţi principala temă în rezumat şi faceţi recomandări (dacă este necesar). ochii sunt cei care captează atenţia publicului. fie chiar un compliment sincer adresat publicului. Corzile vocale nu fac decât să transmită mesajul. Altfel. Totdeauna. STUDENT LOG BOOK 123 . fie îndemnul la o anumită acţiune.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Încheierea este categoric cel mai important element strategic al unei prezentări. încheierea trebuie planificată cu grijă fără a fi una abruptă. Ceea ce se spune într-o încheiere este reţinut pe o perioadă îndelungată de timp. Ea poate conţine fie rezumatul principalelor puncte expuse. nu vom reuşi decât să bulversăm auditoriul.dr.univ.

9 Tema de reflectie pentru unitatea de Comentaţi în maxim 300 care sunt regulile unei prezentări de succes.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK 9. Folosiţi spaţiu de mai jos pentru scrierea răspunsului: 124 .univ. învaţare nr.5.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.dr.

Pe tot parcursul unei prezentări este nevoie de: a) mici pauze de odihnă pentru auditoriu. b) transmiterea informaţiilor.univ.6. c) obiectivele prezentării. b) locul prezentării. 3. c) receptarea informaţiilor. c) utilizarea unor surse de documentare. Înainte de planificarea unei prezentări este esenţial a se defini: a) persoana care va face prezentarea. 3 – c. 9 STUDENT LOG BOOK 1. 2 – a. 9.dr. Obiectivul oricărei comunicări este: a) rapiditatea transmiterii unei informaţii. b) viteză de transmitere a mesajelor.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. c) utilizarea unei terminologii tehnice. b) claritatea mesajului transmis. 4.b 125 .7. 9 Răspunsurile corecte sunt: 1 – c. 2. 4 . Test de autoevaluare pentru unitatea de învaţare nr. O prezentare de succes presupune: a) claritatea ideilor transmise. Raspunsuri la testul de autoevaluare pentru unitatea de învaţare nr.Ştefan DEACONU 9.

Bucureşti.9 1. Ion Biberi – Arta de a scrie şi de a vorbi în public. Stefan Deaconu – Metodologie juridică. Umberto Eco – Cum se face o teză de licenţă. Enciclopedică Română. Curtea Veche. 2002 8. Pontica. 2000 4. PUF. Rentrop & Straton.dr. 2002 5. 2009 3. Paris. Bucureşti. Paris. Bibliografie pentru unitatea de învaţare nr. Ed. Ed. Bucureşti. Hamangiu.D.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK 9.univ. Ed. Bolintineanu’’.. Friedrich Müller – Discours de la méthode juridique. Regulile unei prezentări de succes. Litec. Oana Iucu – Metodica predării ştiinţelor sociale. Bucureşti. Bucureşti.Méthodologie de la recherche en droit. Ed. Ron Hoff. 2002 126 . 1996 6. Ed. Fundaţiei . 2006 7. Cum să faci prezentări eficiente. Raphaël Romi .Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.8. 1972 2. Bucureşti. Ed. Ed.

Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK Aspecte de tip metodologic privind componenta de orientare profesională şi practică juridicăConceptul de metodologie juridică Unitatea de învăţare 10 Aspecte de tip metodologic privind componenta de orientare profesională şi practică juridică CUPRINS Obiectivele unităţii de învăţare nr.dr.6.4. domeniul juridic.1.Înţelegerea modului în care se construieste o cariera 10.3. 10 10.Test de autoevaluare pentru unitatea de învaţare nr.10 După studiul acestei unităţi de învăţare veţi reuşi să: • • înţelegeţi modul în care se contruieşte o carieră în întelege imactul flexibilităţii asupra unei cariereîn domeniul juridic. 10 10.2.5. 10 10.univ.10 Obiectivele unităţii de învăţare nr.Intelegerea flexibilităţii în construirea carierei 10.Raspunsuri la testul de autoevaluare pentru unitatea de învaţare nr. 10 10.Bibliografie pentru unitatea de învaţare nr. 127 .Tema de reflectie pentru unitatea de învaţare nr.

şi poate veţi primi o ofertă şi vă veţi începe ascensiunea în cadrul firmei. spre exemplu. vă veţi întoarce la şcoală pentru un master sau doctorat. A.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK Este nevoie să învăţăm să ne planificăm cariera pentru a nu accepta primul job din disperare.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. sau firmă de consultanţă 128 .dr. participaţi la sesiunile de informaţii. un minimum de facilităţi. Experienţa obţinută la o bancă. un mediu de muncă tolerabil şi. Dacă vreţi să lucraţi la o bancă de investiţii sau în consultanţă juridică. dar câştigă în profunzime şi sens în timp. O carieră şi o slujbă. sau vă veţi găsi altceva de lucru ori. de ce nu. dar nu este hotărâtoare pentru întreaga carieră. la interviurile ce au loc în facultate.univ. Experienţa primului loc de muncă are importanţa sa. nu este acelaşi lucru – o carieră este suma totală a experienţelor trăite. de ce nu. Despre carieră Cariera nu are totdeauna o traiectorie dreaptă – poate fi considerată mai mult un labirint decât un drum. un proces în desfăşurare ce nu se încheie niciodată. iar primul său loc de muncă într-adevăr contează. Pentru un tânăr student începutul carierei reprezintă o încercare destul de serioasă. Doi sau trei ani mai târziu vă veţi deschide propriul cabinet de avocatură. spre a ne garanta un salariu decent. În lumea postmodernă în care trăim oamenii nu-şi iau o diplomă pentru a lucra apoi toată viaţa pentru aceeaşi companie.

în plus. obţineţi un stagiu parţial în acel sector de activitate care vă atrage cel mai mult. adresaţi o scrisoare de intenţie departamentului de Resurse Umane şi informaţi-i cu ce v-aţi ocupat până acum. Luaţi-vă o slujbă administrativă. Nu aşteptaţi timp de şase luni răspunsul unei firme de renume. Dacă nu vă interesează sectorul privat sau firmele de avocatură. Faceţi ceea ce vă interesează în momentul de faţă (sau ceea ce vă convine pentru moment).dr. creativitate. De cele mai multe ori cea mai bună metodă de a ajunge în vârf. Chiar dacă aţi completat fişe de date la biroul tatălui prietenului sau prietenei dumneavoastră STUDENT LOG BOOK Evoluţia unei cariere 129 . este definitorie pentru ceea ce veţi face mai departe şi pentru cei care se vor „bate” pentru dvs. Chiar dacă nu aveţi un loc de muncă interesant ori impresionant la câţiva ani după ce aţi terminat facultatea. Amintiţi-vă că prima slujbă nu vă impune restricţii.Ştefan DEACONU juridică. pentru a vă face relaţii.univ. în timp ce dumneavoastră nu aveţi încă nici o idee despre ceea ce vreţi să faceţi în viitor. trebuie să aveţi mai multe resurse şi. nu uitaţi că nu se ştie niciodată ce uşi vă poate deschide primul dumneavoastră loc de muncă. este să pleci de jos. veţi avea destul timp pentru a vă găsi slujba la care aţi visat totdeauna. Realităţile sunt atât de pline de surprize plăcute. Este frustrant să vă vedeţi colegii deţinând locuri de muncă foarte bine plătite. În timp ce aşteptaţi răspunsul visat. lucraţi cu jumătate de normă sau în colaborare. şi dacă vă permiteţi.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Între timp. şi foarte curând veţi întâlni mai multe oportunităţi decât aţi avut vreodată.

Pentru o serie de detalii legate de luarea unor decizii în viaţa profesională şi personală a se vedea S Johnson. cântăreşte serios în opinia eventualilor angajatori. O experienţă în câmpul muncii. demonstraţi că deţineţi aptitudinile şi puterea necesară pentru a avea succes45. spre exemplu.dr. Ghidul deciziilor eficiente. Flexibilitatea în carieră Dacă sunteţi interesat de o anumită companie. ar fi ideal să obţineţi o slujbă acolo. chiar şi printr-un stagiu practic. Lucrând în administraţie sau ca stagiar. 2002. 45 STUDENT LOG BOOK 130 . Bucureşti.univ. pentru că el nu vrea să deziluzioneze pe nimeni. dar. Este posibil ca după o perioadă să vă daţi seama că slujba pe care v-o doreaţi atât de mult să nu vă placă şi în acest timp să vă descoperiţi o altă vocaţie profesională. O cale sigură de a ajunge în poziţia dorită este pentru început câştigarea experienţei de lucru. chiar şi pentru eventualele companii la care o să lucraţi.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. să ajungeţi un mare judecător. odată ce aţi început ca asistent într-un cabinet de avocatură. Da sau Nu. chiar dacă direcţiile sunt diametral opuse. B. Curtea Veche.Ştefan DEACONU – să zicem un birou notarial – veţi fi surprins să aflaţi cât de mult înseamnă această experienţă administrativă. Nu puteţi şti niciodată ce surprize vă rezervă slujba. Ed. chiar dacă nu este poziţia pe care o doriţi deocamdată. Un angajator al unei importante companii ce oferă servicii juridice spune că nu intervievează decât acele persoane care au cel puţin 6 luni experienţă în munca „reală”. oricât de mică ar fi ea. Poate că vă propuneţi.

Este tot atât de important să învăţaţi ceea ce nu vă place. s-ar putea să decideţi să urmaţi cursurile Institutului Naţional al Magistraturii. Intraţi în labirint şi evaluaţi-vă opţiunile. aduceţi-vă aminte că aveţi o viaţă întreagă la dispoziţie pentru a vă îndeplini visurile.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. s-ar putea dovedi a fi un mod de a vă extinde interesele şi de a afla la ce vă pricepeţi cel mai bine (şi nu la ceea ce credeţi că vă pricepeţi). ca şi ceea ce vă place.univ. Chiar dacă nu este visul dumneavoastră această primă slujbă. Drumul vostru se va contura în timp. STUDENT LOG BOOK 131 . veţi afla că nici ei nu au mers direct de la A la Z pentru a ajunge unde sunt acum. Acceptând mai puţin decât slujba ideală. Vorbiţi cu oamenii cărora le admiraţi cariera. Locurile de muncă de vis nu se întâlnesc pretutindeni. nici măcar nu ştiau de existenţa lor înainte. Chiar dacă sunteţi total decis să vă îndreptaţi cu toate energiile spre o anumită carieră. încercaţi să o luaţi ca pe o experienţă educativă. însă după ce aţi desfăşurat un stagiu de practică într-o instanţă judecătorească.Ştefan DEACONU s-ar putea să realizaţi că vă place domeniul şi că veţi vrea să practicaţi consultanţa juridică. visând să deveniţi un prosper om de afaceri.dr. Sau poate studiaţi în paralel şi ştiinţele economice. Mulţi oameni care sunt mulţumiţi cu slujbele pe care le au. şanse există. Durează să câştigi experienţă şi să-ţi faci relaţii.

dr.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK 10.3. învaţare nr. Folosiţi spaţiu de mai jos pentru scrierea răspunsului: 132 .Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.univ. 10 Tema de reflectie pentru unitatea de Comentaţi în maxim 300 de cuvinte modul in care ar trebui să ne construim o carieră de succes.

4.. 2. 10 1. b) flexibilitate.5. 2002 3. Test de autoevaluare pentru unitatea de învaţare nr. Bucureşti. Da sau Nu. 10. O carieră înseamnă: a) suma totală a experienţelor trăite.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK 10. Curtea Veche. Ed. S. Oana Iucu – Metodica predării ştiinţelor sociale. b) să câştigi foarte mulţi bani. Ed. 10.6. Bucureşti. Bolintineanu’’.D. Fundaţiei .dr. Construirea unei cariere de succes presupune: a) rapiditatea găsirii unui loc de muncă. c) angajarea din timpul facultăţii. 10: Răspunsurile corecte sunt: 1 – b. Raspunsuri la testul de autoevaluare pentru unitatea de învaţare nr.univ. 2002 133 . 2009 2. Hamangiu. Ghidul deciziilor eficiente. c) să poţi lua decizii pentru alţii. Bucureşti. Bibliografie pentru unitatea de învaţare nr. 2 – a. 10 1. Stefan Deaconu – Metodologie juridică.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Ed. Johnson.

Înţelegerea modului în care se redactează scrisoarea de intenţie.5.6.8. scrisoarea de motivaţie şi scrisoarea de prezentare. 11 11. 11 11.7. Tema de reflecţie pentru unitatea de învaţare nr.1.3. 11 11.dr. 11 11. Înţelegerea modului în care se elaborează un CV. Înţelegerea modului în care se desfăşoară un interviu de recrutare şi a cerinţelor.univ. Test de autoevaluare pentru unitatea de învaţare nr. 11 Metodologia elaborării actelor şi a documentaţiei pentru accederea în profesie.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK Metodologia elaborării actelor şi a documentaţiei pentru accederea în profesieConceptul de metodologie juridică Unitatea de învăţare nr. 11.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. 11. 11. Înţelegerea metodologiei elaborarii actelor si a documentaţiei necesare pentru a accede în profesie în domeniul juridic. Conceptul de metodologie juridică CUPRINS Obiectivele unităţii de învăţare nr.2.11 134 . Raspunsuri la testul de autoevaluare pentru unitatea de învaţare nr. 11. Bibliografie pentru unitatea de învaţare nr.4.

nici redactarea unui CV. nici o fişă de bibliotecă. o autobiografie. Nu se poate improviza nici conceperea.11 După studiul acestei unităţi de învăţare veţi reuşi să: • • • • înţelegeţi modul în care se elaborează actele si înţelegeţi modul în care se elaborează un CV. Termenul „curriculum vitae” provine din limba latină. cazier sau eseu. iar în traducere liberă înseamnă „desfăşurarea vieţii” şi este. intenţie.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK Obiectivele unităţii de învăţare nr. personalităţii. Curriculum Vitae (CV). În domeniul recrutării de personal. este nevoie de cunoaşterea câtorva reguli referitoare la modul de elaborare a CV-ului şi a scrisorii de intenţie sau motivaţie. scrisoarea de de motivaţie şi scrisoarea de prezentare . recrutare şi a cerinţelor solicitate în momentul recrutării. competenţelor şi capacităţilor voastre. În afara bagajului informaţional de care dispuneţi din facultate. CV-ul trebuie să constituie mărturia şi dovada valorii. abilităţilor şi experienţei voastre.dr. 135 . pentru a vă câştiga mult doritul loc de muncă sau accederea în profesia visată.univ. Nefiind un roman autobiografic.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. într-adevăr. El trebuie proiectat întocmai ca o strategie de promovare a unui produs pe piaţă. termenul se referă la un rezumat a ceea ce aţi făcut şi a ceea ce puteţi face. de modul în care „vă Cum se elaborează un CV. al calificărilor. înţelegeţi modul în care se redactează scrisoarea de înţelegeţi modul în care se desfăşoară un interviu de documentaţia necesara pentru a accede în profesie în domeniul juridic. precum şi la modul general de prezentare la un interviu de angajare.

Simpla trimitere a unui CV nu este de ajuns pentru reuşita unei angajări. modul de negociere. Atunci când sunteţi în căutarea unui loc de muncă. Consultaţi un model de CV şi lista cu „ceea ce trebuie şi ceea ce nu trebuie să faceţi”. Scrisoarea de intenţie care însoţeşte CV-ul dumneavoastră este adesea prima comunicare pe care o veţi avea STUDENT LOG BOOK 136 . Vom detalia în continuare câteva dintre regulile de bază referitoare la întrebările şi răspunsurile clasice din cadrul unui interviu de angajare. Înainte de a începe să lucraţi la CV. precum şi alte elemente importante pentru acest proces. Scrisoarea de intenţie/motivaţie.dr. Nu este suficient să aveţi o experienţă profesională impresionantă şi să întruniţi toate calităţile necesare pentru ocuparea unui post pentru a redacta un bun CV. Interviul reprezintă faza finală şi. trebuie să vă exploataţi toate resursele posibile pentru a vinde serviciile eventualilor angajatori şi a obţine o reuşită sigură. Un CV bine întocmit reprezintă unul dintre instrumentele cele mai preţioase ale campanei dumneavoastră de căutare. implicit. Abordarea problemei solicitării unui loc de muncă include obligatoriu ataşarea unei scrisori de intenţie ori de motivaţie. în vederea redactării CV-ului vostru. Ştim cu toţii că persoanele care caută de lucru pe piaţa actuală a muncii se află în concurenţă cu numeroşi alţi candidaţi.Ştefan DEACONU prezentaţi această marfă” depinzând dacă veţi fi primit ori exclus de pe piaţa muncii. numai că produsul pe care trebuie să-l vindeţi sunteţi chiar dumnevoastră.univ.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. imaginaţi-vă că acesta este o reclamă. cea mai importantă a unei proceduri clasice de angajare.

Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. cunoaşterea limbilor străine. precum şi hobby-urile. Orice CV trebuie să aibă un format general care să cuprindă date de identificare şi de contact ale persoanei respective. MODEL 1 CURRICULUM VITAE INFORMAŢII PERSONALE Nume şi prenume: Adresa: Telefon: Cetăţenie: Data naşterii: 137 STUDENT LOG BOOK Cum se redactează o scrisoare de intenţie. . Este recomandat ca întocmirea CV-ului să se facă în funcţie de postul pentru care candidezi. Aceasta este în mod normal singura şansă pe care o ai pentru a te „vinde” ca fiind candidatul ideal pentru locul de muncă visat. Redactarea CV-ului Scrierea şi adaptarea unui CV este o parte esenţială pentru a promova abilităţile şi experienţa profesională.univ. A. educaţia. Spre exemplu. activitatea publicistică. experienţa profesională generală şi cea specifică pe un domeniu anume. nu acelaşi va fi conţinutul şi formatul unui CV cu care aplici în vederea ocupării unei funcţii publice sau private cu formatul şi conţinutul unui CV elaborat în vederea acceptării într-un program de practică în cadrul unei instituţii sau companii. afilierea la diverse organizaţii profesionale. asiguraţi-vă că este bine redactată.dr.Ştefan DEACONU cu eventualul angajator. de aceea.

• identificarea a ceea ce ar trebui scris şi ceea ce nu. 138 . Este nevoie. În funcţie de scopul urmărit. pentru acest lucru de: • o analiză a descrierii postului şi a calificărilor cerute.dr.univ.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. precum şi adaptarea abilităţilor în funcţie de cerinţele aplicabile postului pentru care se aplică CV-ul. • o evaluare a punctelor tari şi a punctelor slabe pe care le aveţi.Ştefan DEACONU EXPERIENŢĂ Perioada: Numele şi adresa angajatorului: Ocupaţia şi poziţia deţinută: Principalele activităţi şi responsabilităţi: STUDII Perioada: Numele şi tipul instituţiei de învăţământ sau pregătire: Principalele subiecte/calificări profesionale: Titlu acordat: LIMBI STRĂINE MEMBRU AL UNOR ORGANIZAŢII PROFESIONALE Numele şi adresa organizaţiei: Ocupaţia şi poziţia deţinută: ABILITĂŢI/HOBBY-uri PUBLICAŢII Data ………… Semnătura …………… STUDENT LOG BOOK Model de CV. • prezentarea unei argumentări convingătoare pentru obţinerea postului dorit. CV-ul trebuie să conţină date suplimentare din care să reiasă interesul pentru postul dorit.

poziţie) Adresa profesională Telefon E-mail Alte activităţi în prezent Adresa profesională Telefon STUDENT LOG BOOK Ce includem în CV. În prealabil. 139 . MODEL 2 CURRICULUM VITAE 1.univ. Nu indicaţi persoane de referinţă dintre cele care nu vă cunosc îndeajuns de bine. în cele mai multe cazuri. informaţiile oferite trebuie să fie adevărate. CV-ul trebuie să conţină şi numele unor persoane de referinţă. • evidenţierea creşterii progresive a responsabilităţilor.dr. performanţele şi caracterul dumneavoastră. Totdeauna.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. DATE PERSONALE Nume Prenume Data naşterii Cetăţenia Adresa Telefon E-mail 2. FUNCŢIE (FUNCŢII) ÎN PREZENT Funcţia principală (Instituţie. Alegerea persoanelor de referinţă se face ţinând cont de faptul că respectivele persoane trebuie să cunoască experienţa voastră profesională.Ştefan DEACONU • evidenţierea experienţelor de succes pe care le-ai avut. De aceea. Referinţele sunt un punct important în procesul de candidatură. deoarece. serviciu. este nevoie să fiţi pregătiţi în a oferi numele a 3-5 persoane care să poată da referinţe despre dumneavoastră. este nevoie ca acele persoane să fie anunţate că ar putea fi contactate de potenţialul angajator.

…………… 140 . funcţia) În cadrul organizaţiilor neguvernamentale (perioadă. locul de muncă. ALTĂ EXPERIENŢĂ RELEVANTĂ (perioadă.univ. REFERINŢE Nume.dr. engleză – nivel …. CONFERINŢE ŞI SEMINARII Perioada: Organizatorul: Ocupaţia şi poziţia deţinută: Principalele activităţi şi responsabilităţi: 6. instituţie. SPECIALITĂŢI (domenii generale de competenţă) Consultanţă juridică în materie comercială etc.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK E-mail 3. an) Participări la programe/cursuri în străinătate sau organizate în România de experţi străini 5. STUDII Diplome şi titluri universitare (instituţie. locul de muncă. program şi tema intervenţiei) 7. EXPERIENŢĂ PROFESIONALĂ În sectorul public (perioadă. poziţie) În sectorul privat (perioadă. ABILITĂŢI: 9.. Prenume: Loc de muncă/funcţie Date de contact Data ……………… Semnătura ……. ……… 8. funcţia) 4. LIMBI STRĂINE franceză – nivel …. 10.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.

Tipuri de scrisori .dr. de prezentare Scrisoarea este considerată de cele mai multe ori un ambasador al organizaţiei. de a cultiva încrederea şi de a menţine relaţii prieteneşti. o scrisoare de motivaţie şi o scrisoare de prezentare. şi anume: • FAVORABIL – sunteţi de acord să faceţi ceva: trimiteţi bunuri. Cu toate că mesajul a fost pregătit şi scris bine. Redactarea scrisorilor de intenţie. Scrisoarea dumneavoastră trebuie să folosească orice metodă posibilă pentru a atenua neînţelegerile şi a construi bunele relaţii prin alte căi. încercaţi să-l faceţi pe cititor să nu fie nepăsător sau chiar 141 STUDENT LOG BOOK Cum redactăm o scrisoare de intenţie.Ştefan DEACONU B. Scopurile unei scrisori sunt de a transmite mesajul. • PERSUASIV – dacă trebuie să vă angajaţi undeva. de motivaţie.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Atenţia acordată formei de prezentare a scrisorii se reflectă în calitatea hârtiei de scris. Multe scrisori de recomandare se încadrează în această categorie. • NEUTRU – mesajele neutre nu sunt nici favorabile. nici nefavorabile. bani. • NEFAVORABIL – sunteţi nevoit să refuzaţi să faceţi ceva. Pentru a ne pregăti în vederea trimiterii unei scrisori trebuie să ne întrebăm: de ce? cine? când? Trebuie să revedem condiţiile care au dus la necesitatea ei. aparenţa şi aşezarea în pagină. cititorul poate fi influenţat şi afectat de structura de ansamblu a scrisorii. În funcţie de aceste condiţii scrisorile se încadrează în anumite tipuri. oferiţi servicii acceptaţi o invitaţie.univ. imediat ce soseşte la destinaţie.

Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. într-un ton şi cu un limbaj adecvat. • semi-aliniată. Este asemănătoare cu alinierea semibloc. Aşezarea în pagină şi stilul Se pot întâlni trei tipuri de aşezare în pagină: • aliniere bloc. antetul este centrat din marginea din stânga. propriu. paragrafele echilibrate şi poziţionarea diferitelor părţi ale scrisorii pot crea un efect vizual plăcut. în primul rând. • aliniere semi-bloc.dr. felul în care sunt folosite resursele limbii în diferite domenii ale activităţii sociale. corectitudine. Claritatea presupune. STUDENT LOG BOOK 142 . simplitate. paragrafele „în bloc”. La redactarea unei scrisori. ci să-i aduceţi toate argumentele pentru a-l face interesat să vă aibă în echipa sa. a regionalismelor. folosirea cuvintelor şi a expresiilor celor mai potrivite pentru redarea ideii respective. Prin aceasta înţelegem modul caracteristic de exprimare a gândirii. evitarea celor cu mai multe înţelesuri. Acest tip de paragraf este eficient. al cuvintelor utilizate. Folosirea îngrijită a spaţiului. precum: claritate. 1. cer anumite calităţi. arhaismelor etc. foarte modern şi foarte folosit. politeţe. Data se scrie în dreapta sus. o contribuţie importantă o are stilul. modalitatea lor de abordare şi de discuţie. Complexitatea problemelor tratate.univ. însă paragrafele sunt aliniate. Orice paragraf începe din marginea stângă pe o singură linie verticală. concizie. respectarea riguroasă a sensului real.Ştefan DEACONU neinteresat.

care uşurează operaţia de îndrumare şi clasare a scrisorilor. precedată de cuvântul „către” sau numele persoanei destinatare. Adresa destinatarului cuprinde denumirea instituţiei. scurte. 2. Simplitatea. precum şi din punctul de vedere al respectării cu stricteţe a regulilor de ortografie şi punctuaţie. În scrisorile de dimensiuni mici. Structura scrisorii Capul sau antetul include numele instituţiei. Textul trebuie să fie corect din punct de vedere gramatical. telefon. în care obiectul este uşor sesizabil. Concizia constituie caracteristica principală a stilului corespondenţial. Corectitudinea. o reclamaţie. tonul folosit trebuie să fie cuviincios. precedat de cuvântul „D-lui/D-nei”.dr. fără contradicţii sau omisiuni în dezvoltarea argumentaţiei. Expunerea ideilor trebuie să se facă întro formă naturală. ea constând în formularea cât mai succintă a ideii exprimate. el poate STUDENT LOG BOOK Structura unei scrisori 143 . chiar şi în cazul în care trebuie să se formuleze o nemulţumire.univ. simplă.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. denumirea direcţiei sau serviciului. evitându-se expresiile pretenţioase.Ştefan DEACONU Elemente esenţiale ale conţinutului unei scrisori Claritatea mai presupune succesiunea logică a ideilor. care să cuprindă relatarea cât mai clară şi succintă a problemei respective. exprimarea în fraze simple. Este un element util. politicos. Obiectul scrisorii. adresa. În anumite cazuri mai poate cuprinde şi menţiuni suplimentare: denumirea organului ierarhic superior. greoaie. Numărul şi data constituie elementul principal de identificare şi evidenţă al unei scrisori. Politeţea. fax. Modul de exprimare. binevoitor.

Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. grija pentru detaliu. cât şi competenţele şi experienţa pe care le menţionaţi în CV. justifică sau enunţă problema care urmează a fi tratată. Scrisoarea de prezentare şi CV-ul dumneavoastră sunt adesea singurele elemente de care dispune angajatorul STUDENT LOG BOOK 144 . Pentru identificarea semnăturilor se scriu şi numele acestora în clar. cu toate datele şi argumentele necesare pentru înţelegerea şi rezolvarea ei. care face legătura cu un fapt anterior.Ştefan DEACONU fi omis. • tratarea cuprinde expunerea problemei respective. iar concluzia în formularea obiectului scrisorii. elementul unic al conţinutului unei scrisori. tratare şi încheiere. entuziasmul şi capacităţile dvs.: sau Obiectul: şi indicarea. Un mare număr de angajatori nici nu vor lua în considerare CV-ul dumneavoastră dacă acesta nu este însoţit şi de o scrisoare de prezentare. Scrisoarea de prezentare constituie pentru dvs. intelectuale. motivarea constă în prezentarea datelor şi argumentelor pe care se întemeiază obiectul scrisorii. ocazia de a vă valorifica atât realizările cele mai importante şi mai pertinente. fiind compusă din două părţi: motivarea şi concluzia. Tratarea constituie nucleul şi. O scrisoare poate cuprinde una sau mai multe semnături. astfel. competenţele relaţionale. Este alcătuit din următoarele trei sub-elemente: introducere. în multe cazuri. Ele sunt precedate de denumirea funcţiilor respective. Conţinutul scrisorii. cunoscut de cei doi corespondenţi. • introducerea se compune dintr-o formulare scurtă.dr.univ. • încheierea constă într-o formulă de mulţumire sau de salut. Această scrisoare vă descoperă personalitatea. Se notează prin menţiunea Ref. în câteva cuvinte a problemei care face obiectul scrisorii.

• Nu uitaţi să vă semnaţi scrisoarea. • Rugaţi pe cineva în care aveţi încredere să va citească scrisoarea ca să fiţi sigur că aceasta este exactă şi că nu conţine nicio greşeală. Primul paragraf trebuie să fie scurt şi să nu conţină decât două sau trei fraze. • Redactaţi-vă scrisoarea în funcţie de postul şi de firma pentru care optaţi – o scrisoare de prezentare nu trebuie să fie „impersonală”.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. • Menţionaţi unele trăsături care vă deosebesc de ceilalţi candidaţi. Conţinutul scrisorii de prezentare trebuie să fie foarte clar şi concis.Ştefan DEACONU pentru a decide dacă veţi trece la etapa următoare a procesului de selecţie – interviul. amintiţi-le în scrisoarea dumneavoastră şi menţionaţi în ce fel posedaţi aceste calităţi. • Atrageţi atenţia angajatorului asupra CV-ului dumneavoastră – „Puteţi constata. • Începeţi prin a explica din ce motive scrieţi şi unde aţi auzit vorbindu-se de posibilitatea respectivă – de exemplu: „Anunţul dumneavoastră recent din cotidianul X mi-a atras atenţia”.univ. • Nu uitaţi să menţionaţi de ce consideraţi că sunteţi un bun candidat pentru post. citindu-mi CV-ul. Nu introduceţi aşadar informaţii inutile. Precizaţi postul pentru 145 STUDENT LOG BOOK . Sfaturi de ordin general: • Scrisoarea de prezentare ar trebui să-l incite pe angajator să vă citească CV-ul.dr. Dacă în anunţ sunt enumerate mai multe trăsături sau aptitudini pe care le caută angajatorul la candidaţi. • Scrieţi o scrisoare scurtă – angajatorul nu doreşte să vă citească povestea vieţii. că posed experienţa pe care o căutaţi” – iată o formulă potrivită însă căutaţi şi altele.

. Încheiaţi prin a mulţumi cititorului pentru atenţia acordată ofertei dvs. arătând că pregătirea pe care o aveţi şi experienţa fac din dumneavoastră un candidat foarte serios. Aş fi interesat de un post care să-mi permită să-mi folosesc aptitudinile pe care le-am câştigat în domeniul juridic şi al informaticii. urmându-mi în acelaşi timp studiile.. Dacă aveţi contacte personale în cadrul firmei.. Menţionaţi cele mai pertinente calificări din CV şi expuneţi-le pe larg... Aşa cum se poate vedea şi din CV-ul alăturat. Cuprinsul scrisorii trebuie să conţină detalii despre calificările pe care le aveţi pentru postul respectiv. Adresă . vă scriu pentru a mă informa despre posibilităţile de angajare pe timpul verii la societatea X.dr.Ştefan DEACONU care optaţi şi modul în care aţi aflat despre existenţa acestuia. Menţionaţi-vă calificările generale pentru acest post. Consider că este important pentru mine să rămân în contact cu mediul de lucru. Domnule director. Către . ar fi indicat să le menţionaţi în acest paragraf. În calitate de student la Facultatea de Drept din Universitatea Bucureşti şi urmând în prezent un curs de master în automatică în cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti. Funcţie .. 146 .univ.. STUDENT LOG BOOK MODEL Scrisoare de prezentare Data . În concluziile scrisorii este indicat să solicitaţi o întrevedere.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Fiţi extrem de precis şi faceţi trimiteri la CV pentru detalii mai ample. Sunt mândru ca Nume .. Precizaţi locul şi orele la care puteţi fi contactat şi subliniaţi că sunteţi dispus să veniţi la un interviu sau să daţi informaţii suplimentare.. am o vastă experienţă în alte multe domenii conexe şi pot răspunde cu mult interes la noi provocări..

.. în vara anului .......... experienţa şi interesul menţionate. Vă mulţumesc pentru atenţia pe care aţi acordat-o candidaturii mele..... răspunzând nevoilor actuale pe care le aveţi în materie de ..univ... E-mail: . mi-a adus o experienţă practică foarte utilă în domeniul .Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf... Experienţa de muncă pe care am căpătat-o m-a făcut să apreciez mai bine cunoştinţele pe care le am.. cât şi în diferitele posturi pe care le-am deţinut..321.. Voi fi liber să lucrez în perioada 14 mai .....dr.. ...... ci competenţele şi serviciile pe care acesta le poate aduce. postul pe care l-am avut la ... De exemplu........ reuşind astfel să-mi finanţez o parte din studii.. Sper ca studiile şi experienţa menţionate în CV-ul meu să vă convingă că aş putea fi foarte util pentru societatea dumneavoastră. Semnătura . Consider că am învăţat foarte multe lucruri atât în timpul facultăţii. Funcţia/poziţia şi instituţia unde lucrează persoana care completează recomandarea: Telefon: .... Mă puteţi contacta la adresa de mai sus sau la telefonul: 021 ... V-aş ruga să-mi comunicaţi ce posibilităţi există la societatea dumneavoastră pentru o persoană având pregătirea........Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK am beneficiat de diferite burse şi de activităţi estivale strâns legate de domeniul de studiu.. ………... Sunt conştient că dumneavoastră nu căutaţi în primul rând la un candidat avantajul pe care acesta îl poate avea de pe urma postului oferit în ceea ce priveşte studiile sale.. 147 ............. Aş fi deosebit de bucuros să discut cu dumneavoastră despre modul în care mi-aş putea aduce cel mai bine contribuţia.. MODEL Scrisoare de recomandare Numele şi prenumele candidatului: . ....... Numele şi prenumele persoanei care completează recomandarea: .31 august..

. dezvoltare regională etc... dovedind reale cunoştinţe teoretice şi practice.. • Vă rugăm să apreciaţi candidatul.. nu este doar absolvent al Facultăţii de Drept.. capacitatea de persuasiune..... în activitatea sa profesională. Vă rugăm detaliaţi.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. este. un bun cunoscător al realităţilor din administraţia publică românească şi un viitor bun manager care ştie să găsească soluţii problemelor ivite în administraţia românească de tranziţie.. • Descrieţi punctele tari şi pe cele slabe ale candidatului.. implicarea în activităţi sociale.. şi un foarte bun trainer. tinereţea îl recomandă pe . Implicarea sa într-o serie de proiecte sociale..)? Vă rugăm detaliaţi..... Îl cunosc pe . nu în ultimul rând.. ci şi licenţiat în ştiinţe politice la Universitatea . dar şi un prieten care apreciază munca de echipă şi se constituie într-un foarte bun partener de discuţie. fac din . non-profit etc... Fiţi cât mai specific în aprecierea capacităţilor profesionale şi intelectuale ale candidatului. îl recomandă ca un bun partener în dezvoltarea unor viitoare proiecte de cooperare regională în domeniul administraţiei.. Fără a exagera. perseverenţa.. integritatea şi... coleg.. aptitudinile sale. în plan juridic....... dublate de o pregătire temeinică în domeniul dreptului şi al ştiinţelor politice îl recomandă cu prisosinţă pentru obţinerea bursei speciale „Guvernul României”. subordonat.. spiritul de echipă..Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK Evaluarea candidatului • De cât timp cunoaşteţi candidatul şi în ce calitate (cum ar fi: angajator.... de mai bine de 8 ani..... pentru obţinerea unei burse acordate într-un program de prestigiu al Guvernului României..... fiind în acelaşi timp şi un foarte bun vorbitor de limbă engleză... la pregătirea în 148 .univ. timp în care am avut o excelentă colaborare profesională. în acelaşi timp. .... mai ales în perspectiva aderării României la Uniunea Europeană şi necesitatea ţării noastre de a fi capabilă să absoarbă fondurile europene destinate dezvoltării şi consolidării administraţiei publice la nivel regional (cooperări transfrontaliere. contribuind în ultimii ani....... Buna pregătire profesională..... prin activitatea practică desfăşurată într-o serie de organizaţii cu un caracter non-profit precum . performanţele academice şi/sau profesionale... cu succes.).. profesor.. fiindu-mi nu doar un coleg şi un partener de lucru în cadrul proiectelor desfăşurate împreună. Legăturile sale profesionale cu mediul academic şi sectorul non-guvernamental din statele vecine României.dr.. analiza critică şi constructivă.. ... prieten etc.. cred că aptitudinile dobândite de ...

.. Toate aceste lucruri se reflectă. surse de încredere şi integritate... ca un bun profesionist.. ca un excelent partener de dezbateri şi un foarte bun manager.. sunt convins că întreaga sa carieră profesională. spiritul de echipă de care dă dovadă şi calităţile sale profesionale fac din ......... le va avea de-a lungul programului dumneavoastră... • Cunoaşteţi vreo circumstanţă personală sau profesională care poate afecta performanţa candidatului în cadrul unei universităţi străine de prestigiu? Vă rugăm detaliaţi. integritate. • Cum îl vedeţi pe candidat peste 10 ani? De ce credeţi că îşi doreşte să dezvolte o carieră în sectorul public? Entuziast şi cu un dezvoltat simţ civic. Abilităţile sale de trainer.. În ceea ce priveşte punctele slabe... Aşa cum îl cunosc eu. 149 .... nu doar prin rezultatele pe care le-a avut până acum.. cu siguranţă... cunoştinţele şi aptitudinile pe care le-a dobândit.....Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.univ. va face o frumoasă carieră în sectorul public..... cu rezultate pe măsura aşteptărilor sale şi a eforturilor pe care le va depune în acest sens.. probate prin activitatea depusă în ultimii ani în cadrul unor proiecte de reformare a administraţiei publice româneşti lansate de organizaţiile în care şia desfăşurat activitatea... Cunoscându-l pe . a noilor manageri din administraţia publică românească. şi în profesionalismul de care dă dovadă.dr. şi în comunitate – de exemplu: respectul pentru alţii. îl recomandă pe deplin în continuarea unei cariere de succes în acest domeniu al administraţiei publice.... de asemenea. Sunt pe deplin convins că.... .. Un atu al celor enunţate este şi forţa tinereţii şi înalta sa pregătire profesională.. de asemenea.. răspundere pentru acţiunile proprii etc. nu văd nici un impediment în performanţele pe care... Capacitatea sa de persuasiune şi abilităţile de care dă dovadă îl recomandă... onestitate.. un lider de echipă ce ştie totdeauna să pună în valoare calităţile personale ale membrilor echipei cu care lucrează. . dar şi prin cele viitoare.. • Comisia pentru Bursa Specială „Guvernul României” şi programul Bursa Specială „Guvernul României” sunt angajate în a dezvolta lideri performanţi..Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK cadrul ........ va contribui la succesul administraţiei româneşti.. poate că modestia este elementul care ar trebui să fie mai puţin prezent în trăsăturile sale de caracter. Va rugăm să comentaţi asupra comportamentului candidatului în organizaţia dvs.. ..

aptitudinea de rezolvare a problemelor şi potenţialul său de lider sunt date de însăşi activitatea profesională desfăşurată până acum..... Data: . în vederea acordării bursei speciale „Guvernul României” va constitui....... Selectarea lui ...... 150 .......univ.... maturitatea şi spiritul său de lucru în echipă........... dublate de perseverenţa....... capacitatea de lucru în echipă... cu siguranţă.. 2 – în medie.. eficienţi şi motivaţi în acest sens...............dr... 5 – mai favorabil decât 95% din colegi): 5 4 3 2 1 Nu ştiu Potenţial de lider Perseverenţă Motivaţie Maturitate şi stabilitate emoţională Aptitudini de comunicare Capacitate de lucru în echipă Integritate Aptitudini de rezolvare a problemelor Percepţie corectă asupra propriilor capacităţi Evaluare generală • Vă rugăm să comentaţi notarea făcută mai sus amintind şi orice alte aspecte pe care le consideraţi importante pentru evaluarea candidatului.......... se încadrează în categoriile: 1 – sub medie.......Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf......... Sunt convins că... Perseverenţa........ 3 – mai favorabil decât 75% din colegi...Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK • Vă rugăm să evaluaţi candidatul pe baza următoarei grile (faţă de colegii săi.... 4 – mai favorabil decât 90% din colegi. integritatea.... Nume şi Prenume: Semnătură:.. iar percepţia corectă asupra propriilor capacităţi reiese tocmai din dorinţa sa de a participa la programul dumneavoastră special de a crea în România o administraţie eficientă cu oameni bine pregătiţi.. aptitudinea de comunicare. un semn al recunoaşterii calităţilor sale profesionale.. câştigurile vor fi de ambele părţi................ în final.

Chiar dacă nu sunteţi încă angajat. Veţi găsi mai jos o 151 . • după interviu: câteva etape simple pe care trebuie să le urmaţi după ce aţi trecut de interviu. Cum ne pregătim pentru un interviu STUDENT LOG BOOK Modul în care se comportă oamenii este esenţial. Pregătindu-vă mult timp înainte de interviu. • în timpul interviului: primele impresii sunt importante – daţi impresia că sunteţi candidatul cel mai potrivit pentru post. dar şi pentru modul în care se percep pe ei înşişi. acesta considerându-vă ca pe un posibil angajat. nu numai datorită impresiei pe care o lasă unii asupra altora. Dacă sunteţi convocat la un interviu. Sfaturi şi tehnici de interviu Trebuie să recunoaştem.univ. învăţaţi să apreciaţi această ocazie care vi se oferă de a vă vinde serviciile şi profitaţi pe cât posibil din această experienţă pentru interviul următor. O simplă schemă arată care sunt momentele importante pentru un interviu: • înainte de interviu: o planificare prealabilă poate uşura procesul interviului. interviurile sunt o încercare.Ştefan DEACONU C. vă creşteţi considerabil şansele de reuşită la interviu. ci şi să ştim să punem întrebări şi să putem răspunde în mod inteligent la întrebările care ne sunt adresate.dr. aceasta înseamnă că atât scrisoarea dumneavoastră de prezentare cât şi CV-ul l-au impresionat pe angajator.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Acestea necesită pregătire nu numai pentru a fi destinşi şi să ne putem uita în ochii interlocutorului dând impresia de a fi în largul nostru.

Lăsaţi-l pe interlocutorul dumneavoastră să conducă conversaţia. Trei. La un interviu este foarte important să faceţi o impresie bună.În oricare societate. a doua funcţie este cea <<expresivă>> şi îi ajută să obţină informaţii legate de A se vedea P. • Fiţi amabil cu toată lumea. Bucureşti. Strângeţi-i mâna dacă vă întinde mâna. . Cereţi un exemplar. timp în care să vă destindeţi citindu-vă notiţele sau documentaţia referitoare la post. Modul în care oamenii se întâmpină şi se despart spune multe despre ei. • Fiţi atent. nu vă îndepărtaţi de subiect şi cereţi precizări dacă este cazul46..Ştefan DEACONU listă cu „ceea ce trebuie să faceţi” din care reiese cum vă puteţi planifica dinainte numeroase părţi ale interviului.univ. Prima presupune o <<monitorizare>> şi le permite oamenilor să vadă cum reacţionează şi ce fac ceilalţi. Ideal ar fi să sosiţi doar cu câteva minute înainte. privirea îndeplineşte trei funcţii sociale importante. 139-164. Ed. Cartea gesturilor. De aceea. Cum putem citi gândurile oamenilor din acţiunile lor. entuziast şi priviţi-l pe interlocutorul dumneavoastră.dr.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. 46 Cum putem face o impresie buna la interviu 152 . Nu îi ocoliţi privirea. o broşură cu prezentarea firmei sau luaţi legătura cu cineva care v-ar putea da informaţii despre activităţile specifice companiei respective şi despre modul în care aceasta este exploatată. Încercaţi să obţineţi cât mai multe informaţii despre locul în care vreţi să ajungeţi (să vă angajaţi sau să obţineţi o bursă). 2005. păstrând în acelaşi timp o atitudine profesională. • Salutaţi-l pe interlocutorul dumneavoastră şi prezentaţi-vă. Collett. p. vă propun câteva sfaturi: Cum putem face o impresie bună la interviu STUDENT LOG BOOK • Nu sosiţi cu mai mult de 10 minute înainte.

Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.univ.dr.Ştefan DEACONU

atitudinile şi intenţiile semenilor; cea de-a treia este funcţia de <<control>> oferind posibilitatea de a supraveghea şi de a interveni în acţiunile celorlalţi’’47. • Când sunteţi întrebat dacă aveţi şi dumneavoastră întrebări, formulaţi pe scurt câteva întrebări pertinente. Arătaţi-vă plin de entuziasm atunci când vorbiţi despre interesul pe care îl manifestaţi atât pentru post cât şi faţă de întreaga companie. • Arătaţi-i interlocutorului dumneavoastră că apreciaţi această posibilitate şi mulţumiţi-i că v-a primit. • Obţineţi confirmarea datei la care vi se va comunica decizia finală. Dacă nu vi se comunică o dată fixă, anunţaţi că veţi reveni cu un telefon. Strângeţi-i mâna interlocutorului dumneavoastră, dacă este cazul, şi luaţi-vă la revedere. Sunt şi câteva lucruri pe care la un interviu nu este recomandabil să le faceţi: • Puneţi-vă în valoare fără să vă lăudaţi. Fiţi stăpân atât pe dumneavoastră, cât şi pe situaţie. Alimentaţi conversaţia însă nu divagaţi, ci limitaţi-vă la subiectul respectiv: ceea ce puteţi face pentru companie. Evitaţi exagerările sau comparaţiile cu ceilalţi. • Nu vorbiţi despre necazurile dumneavoastră, evitaţi să aduceţi în discuţie problemele familiale sau financiare. Gândiţi-vă la ceea ce puteţi face pentru angajator.
Cum putem face o impresie bună la interviu

STUDENT LOG BOOK

• Gândiţi-vă bine înainte de a răspunde. Nu vă repeziţi să daţi un răspuns, ci luaţi-vă o mică pauză de reflecţie: interlocutorul dumneavoastră va şti să aprecieze acest lucru,
47

P. Collett, Cartea gesturilor europene, Ed. Trei, Bucureşti, 2006, p. 146.

153

Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.univ.dr.Ştefan DEACONU

iar dumneavoastră veţi reuşi să vă adunaţi şi să vă structuraţi ideile. • Evitaţi să daţi răspunsuri de tipul „da” sau „nu”. Asemenea răspunsuri întrerup brusc conversaţia. Daţi explicaţii scurte şi concise referitoare la experienţa dumneavoastră, la competenţele şi la posturile deţinute anterior. • Învăţaţi să ascultaţi; dacă vi se pune o întrebare pe care nu o înţelegeţi, cereţi lămuriri. • Privirea şi limbajul corpului sunt la fel de importante în timpul interviului ca şi răspunsurile corecte. Priviţi-l pe interlocutorul dumneavoastră şi evitaţi crearea unor obstacole. Nu staţi cu braţele încrucişate. Nu puneţi nimic pe birou între dumneavoastră şi interlocutor. Evitaţi să daţi impresia că vă retrageţi din faţa interlocutorului, că evitaţi legătura directă48. • Fiţi calm şi serios; conştientizaţi-vă ticurile nervoase şi încercaţi să le stăpâniţi. Utilizarea acestor ticuri transmite un mesaj de vulnerabilitate. • Supravegheaţi-vă limbajul. Evitaţi acele „aaa …”, „deci ...” sau alte ticuri de limbaj. Fiţi atent la intensitatea vocii dumneavoastră nu vorbiţi nici prea tare, nici prea încet. Luaţi-l drept model pe interlocutorul dumneavoastră – Cum vorbeşte acesta.
Cum putem face o impresie bună la interviu

STUDENT LOG BOOK

• Evitaţi linguşelile. Nu vă consideraţi obligat să aprobaţi tot ceea ce susţine interlocutorul dumneavoastră. Totuşi, feriţi-vă să îl contraziceţi.
A se vedea pentru detalii A. Pease, Întrebările sunt, de fapt, răspunsuri, Ed. Curtea Veche, Bucureşti, 2001, p. 57-106.
48

154

Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.univ.dr.Ştefan DEACONU

• Nu criticaţi vechiul loc de muncă sau pe fostul dumneavoastră şef. Dumneavoastră căutaţi un loc de muncă şi nu să vă câştigaţi simpatia. • Nu vorbiţi despre politică, religie sau alte subiecte delicate. • Abordând întrebările pe care le-aţi pregătit dumneavoastră mai înainte, fiţi atent la ordinea în care le veţi pune. Feriţi-vă să întrebaţi în primul rând despre salariu sau despre avantajele sociale. • Plecaţi de îndată ce interviul ia sfârşit. Nu uitaţi să-i spuneţi „la revedere” secretarei care v-a primit. O vorbă bună din partea acesteia v-ar putea fi de folos.

STUDENT LOG BOOK

155

Folosiţi spaţiu de mai jos pentru scrierea răspunsului: 156 . Elaboraţi CV-ul şi o scrisoare de intenţie cu scopul de a obţine un stagiu de practică.univ. învaţare nr.dr.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK 11. 11 Tema de reflecţie pentru unitatea de Gânditi-vă la angajatorul ideal pe care vi-l doriti.5.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.

Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.univ.dr.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK

11.6. Test de autoevaluare pentru unitatea de învaţare nr. 11
1. Un CV este: a) o autocunoaştere; b) un mod de prezentare; c) elementul definitoriu pentru a putea fi angajat; 2. Interviul reprezintă: a) o tehnică de testare a cunoştinţelor; b) faza finală a unei proceduri clasice de angajare; c) o modalitate de pregătire pentru un nou loc de muncă; 3. Totdeauna informaţiile oferite într-un CV trebuie să fie: a) adevărate; b) bazate pe teste aptitudinale; c) însoţite de acte autentificate notarial;

11.7. Raspunsuri la testul de autoevaluare pentru unitatea de învaţare nr. 11:
Răspunsurile corecte sunt: 1 – b; 2 – b; 3 – a;

11.8. Bibliografie pentru unitatea de învaţare nr. 11
1. S. Deaconu – Metodologie juridică, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2009 2. O. Iucu – Metodica predării ştiinţelor sociale, Ed. Fundaţiei ,,D. Bolintineanu’’, Bucureşti, 2002 3. P. Collett, Cartea gesturilor. Cum putem citi gândurile oamenilor din acţiunile lor, Ed. Trei, Bucureşti, 2005 4. P. Collett, Cartea gesturilor europene, Ed. Trei, Bucureşti, 2006 5. A. Pease, Întrebările sunt, de fapt, răspunsuri, Ed. Curtea Veche, Bucureşti, 2001, p. 57-106.

157

Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.univ.dr.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK Tehnica elaborării actelor normative Unitatea de învăţare nr. 12 Tehnica elaborării actelor normative CUPRINS Obiectivele unităţii de învăţare nr. 12 12.1. Înţelegerea noţiunii de tehnică legislativă 12.2. Înţelegerea ierarhiei actelor normative 12.3. Înţelegerea structurii actelor normative 12.4. Înţelegerea procesului în care sunt adoptate legile 12.5. Înţelegerea procedurii privind supunerea proiectelor de acte normative spre adoptare Guvernului 12.6. Tema de reflecţie pentru unitatea de învaţare nr. 12 12.7. Test de autoevaluare pentru unitatea de învaţare nr. 12 12.8. Raspunsuri la testul de autoevaluare pentru unitatea de învaţare nr. 12 12.9. Bibliografie pentru unitatea de învaţare nr.12 Obiectivele unităţii de învăţare nr. 12 După studiul acestei unităţi de învăţare veţi reuşi să: • • • • • înţelegeţi noţiunea de tehnică legislativă; înţelegeţi ierarhia actelor normative; înţelegeţi structura actelor normative; înţelegeţi procesul în care sunt adoptate legile; înţelegeţi procedura privind supunerea proiectelor de

acte normative spre adoptare Guvernului.

158

Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.univ.dr.Ştefan DEACONU

A. Noţiune

STUDENT LOG BOOK

Definirea tehnicii elaborării actelor normative.

Tehnica elaborării actelor normative sau tehnica legislativă cum mai este ea denumită în ştiinţa juridică românescă49 a început să se dezvolte cu precădere la începutul secolului trecut. Fostul ministru român al justiţiei din perioada interbelică, George Mârzescu, într-un discurs ţinut în faţa Parlamentului argumenta că ,,...legiferarea, adică opera de întocmire a legilor, de formulare şi de redactare a soluţiilor legislative reclamă, în adevăr, o politică legislativă, o tehnică juridică, o tehnologie legislativă şi, în toate cazurile, cunoştinţa practicei extrajudiciare şi a jurisprudenţei, a legislaţiei comparate, a progreselor ştiinţifice realizate de doctrină, a istoriei dreptului şi instituţiilor...’’50 Aşadar, redactarea actelor normative presupune o serie de cunoştinţe şi abilităţi de ordin juridic, dar nu numai, prin care o politică publică este transpusă într-un ansamblu coerent de norme juridice. Aceste norme juridice, pentru a fi înţelese de către destinatari, trebuie să fie clare, precise, neechivoce şi corelate, din punct de vedere tehnic şi al conţinutului cu restul legislaţiei. Calitatea legii asigură securitatea juridică a unui stat şi implicit a cetăţenilor acestui stat. Principiul securităţii juridice presupune o legislaţie de calitate, previzibilă şi predictibilă.
În doctrina occidentală ştiinţa elaborării actelor normative este denumită deseori sub titulatura de ,,legistică formală’’. Această titulatură este utilizată şi de unii autori români, printre care Ioan Vida. A se vedea în acest sens I. Vida, Legistică formală. Introducere în tehnica şi procedura legislativă, ed. a III-a, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2006. Marea majoritate a autorilor, folosesc însă titulatura de ,,tehnică legislativă’’. Printre autorii români care s-au consacrat de-a lungul timpului studierii acestei noi ştiinţe amintim: Alexandru Gane, Ion Ionescu Dolj, Mircea Manolescu, C. Filitti, Alexandru C. Angelesco, Victor Dan Zlătescu, Ilarie Mrejeru, Ioan Vida, Sorin Popescu, Dragoş Iliescu, Victoria Ţăndăreanu, Cătălin Ciora, etc. 50 Monitorul Oficial din 7 martie 1927, p. 1509.
49

159

Bucureşti.univ. Ţăndăreanu.. sau S. 30. 34 şi urm... Popescu.dr. STUDENT LOG BOOK A se vedea S. Ţăndăreanu. reprezintă disciplina ştiinţifică ce are ca obiect de studiu elaborarea actelor juridice. Textul trebuie să respecte rigorile tehnice de redactare. V. V. Monitorul Oficial. 52 I. Totalitatea regulilor privind modalitatea de redactare a actelor normative formează obiectul ştiinţei tehnicii legislative. 2004. uşor de înţeles pentru orice persoană. Lumina Lex. în acelaşi timp. Activitatea de redactare a actelor normative necesită cunoştinţe solide privind metodologia juridică. Ed. 4 şi urm. inclusiv prin intermediul normelor juridice. În timp ce axa formală a principiului o reprezintă calitatea legislaţiei. cât şi o tehnică..Ştefan DEACONU Cum se elaborează actele normative Legea nu trebuie să creeze ambiguităţi sau să provoace decepţii. Ed. p. 51 160 . Unii autori fac distincţia între tehnica legislativă sau legistica formală cum o mai denumesc şi politica legislativă sau legistica materială52. Bucureşti. dar şi o atenţie sporită în ceea ce priveşte corelarea dispoziţiilor legale cu legislaţia şi jurisprudenţa existentă. trebuie să fie scris într-un limbaj clar. cit. 2008. p. dar. Probleme actuale ale tehnicii legislative. Analizând principiul securităţii juridice. Ciora. Cu cât legislaţia unui stat este mai clară cu atât cetăţenii acelui stat se vor simţi mai în siguranţă. p. op. Elaborarea actelor normative este atât o artă. C. Vida.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Popescu. Legistică formală. axa temporală este reprezentată de previzibilitatea acesteia51. unii autori vorbesc despre o axă formală şi una temporală a acestui principiu. tehnica legislativă. Dacă politica legislativă reprezintă un ansamblu de mijloace şi instrumente menite să materializeze conceptual fapte sociale şi să le imprime o dinamică proprie.

243/17 martie 2006.Ştefan DEACONU Aşadar. Încele ce urmează. la nivelul Guvernului. Cu cât actul normativ reglementează relaţii sociale importante în societate. fără a lua în discuţie şi celelalte acte. Astfel. ne vom axa doar pe analiza tehnicii de elaborare şi adoptare a actelor normative. Legea nr. Constituţia se adoptă după anumite proceduri specifice. legile organice sunt adoptate diferit faţă de legile ordinare. cu atât sfera destinatarilor săi va fi mai mare ajungând ca el să se aplice erga omnes. nr. partea I. 50/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile. Of. iar actele administrative cunosc proceduri specifice de elaborare şi adoptare. Ierarhia actelor normative Adoptarea actelor normative este reglementată de Constituţia României.univ. partea I.dr. Actele normative se ierarhizează în funcţie de forţa lor juridică. nr. al României. 777/25 august 2004. Cel care stabileşte însă relaţiile sociale care să fie reglementate prin norme juridice este legiuitorul. avizarea şi prezentarea proiectelor de acte normative spre adoptare54. tehnica legislativă este o ştiinţă a dreptului ce se ocupă cu modul de redactare şi adoptare a actelor juridice. al României. În funcţie de cele două elemente: conţinut şi formă. diferă şi modul de elaborare şi adoptare a actelor normative. Of. B.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. pentru elaborarea. Republicată în M. Doar legiuitorul are posibilitatea de a stabili care dintre multiplele relaţii sociale 53 54 STUDENT LOG BOOK Legislaţia care reglementează modul de adoptare a actelor normative in Romania Criteriile după care se ierarhizează actele normative Republicată în M. 161 . 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative53 şi Hotărârea Guvernului nr. iar această forţă juridică este dată de conţinutul şi forma respectivelor acte.

O serie de relaţii sociale care se petrec în sânul societăţii rămân nereglementate.Ştefan DEACONU să fie reglementate de normele de drept şi care nu. Importanţa normelor de drept şi forţa lor juridică. morale sau de altă natură. STUDENT LOG BOOK Ceea ce prezintă interes pentru tehnica legislativă este importanţa normelor de drept şi forţa lor juridică.univ. conform principiului simetriei juridice. orice modificare a unui act normativ se poate face cu un alt act normativ cu forţă superioară sau cel puţin egală cu forţa juridică a actului modificat. 162 .dr. În funcţie de forţa juridică actele normative se aplică cu prioritate unele faţă de celelalte.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. De asemenea. în timp ce alte relaţii sociale sunt reglementate de norme religioase.

precum şi temeiurile juridice pe baza cărora a fost emis actul. . 108 din Constituţia României.Ştefan DEACONU C. Includerea preambulului în cuprinsul actului normativ se apreciază de la caz la caz. În cazul actelor normative prin care se modifică ori se completează un alt act normativ.În temeiul art. Structura actelor normative Orice act normativ are o anumită structură alcătuită din: • Titlu – cuprinde denumirea generică a actului. Preambulul precedă formula introductivă. Cum se elaborează formula introductivă a unui act normativ.univ.. motivarea reglementării. El nu poate cuprinde nici directive. precum şi obiectul reglementării exprimat sintetic. titlul actului va exprima operaţiunea de modificare sau de completare a actului normativ avut în vedere. În cazul legilor formula introductivă este .Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Guvernul României adoptă prezenta. formula introductivă este .Parlamentul României adoptă prezenta lege’’. cu un număr de ordine. • Formula introductivă – constă într-o propoziţie care cuprinde denumirea autorităţii emitente şi exprimarea hotărârii de luare a deciziei referitoare la emiterea sau adoptarea actului normativ respectiv. la care se adaugă anul în care a fost adoptat acesta. în sinteză. legi şi prin alte acte normative prin care se acordă prerogative de reglementare juridică autorităţilor publice. Autoritatea publică este aceea învestită prin Constituţie sau printr-un alt act normativ.’’(ordonanţă sau hotărâre.. La ordonanţele de urgenţă preambulul este obligatoriu şi cuprinde prezentarea elementelor de fapt şi de drept ale situaţiei extraordinare ce 163 STUDENT LOG BOOK Ce conţine titlul unui act normativ. Cum se elaborează Preambulul unui act normativ. Ca element de identificare. Categoria juridică a actului normativ este determinată de regimul competenţelor stabilit prin Constituţie. după caz. scopul şi. titlul se întregeşte. • Preambul – enunţă. nici reguli de interpretare. Se interzice ca denumirea proiectului unui act normativ să fie aceeaşi cu cea a altui act normativ în vigoare. Pentru celelalte categorii de acte normative formula introductivă cuprinde autoritatea emitentă... iar pentru actele Guvernului. după caz). în funcţie de categoria sa juridică şi de autoritatea emitentă.dr. denumirea generică a actului. în funcţie de natura sa juridică. după adoptarea actului normativ.

În cazul actelor care transpun legislaţia comunitară. data actului este aceea a adoptării. În cazul legilor este obligatoriu ca în finalul actului să se facă menţiunea despre îndeplinirea dispoziţiei constituţionale privind legalitatea adoptării de către cele două Camere ale Parlamentului. secţiuni. • Atestarea autenticităţii actului – actul normativ adoptat se semnează de reprezentantul legal al emitentului. separat pe fiecare an calendaristic.Ştefan DEACONU impune recurgerea la această cale de reglementare. • Partea dispozitivă a actului (structurată pe cărţi. după partea dispozitivă a acestora se face o menţiune expresă care cuprinde elementele de identificare a actului sau actelor comunitare transpuse. se datează şi se numerotează. Pentru actele normative ale Parlamentului. Actele Guvernului poartă data şedinţei Guvernului în care actul a fost aprobat. STUDENT LOG BOOK 164 . părţi. alcătuit din totalitatea normelor juridice instituite pentru sfera raporturilor sociale ce fac obiectul acestuia. alineate) – reprezintă conţinutul propriu-zis al reglementării. capitole. Data legii este aceea la care i se dă număr. articole. care.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.univ. nu se supun promulgării. potrivit legii.dr. Numerotarea actelor normative se face în ordinea datării lor. În cazul actelor normative ale administraţiei publice centrale de specialitate sau ale administraţiei publice locale. Data celorlalte acte normative este aceea la care au fost semnate. după promulgare. titluri. în preambul se menţionează şi avizele prevăzute de lege.

dr.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.Ştefan DEACONU Ex. 24/2000 privind tehnica legislativă prevăd o anumită procedură de urmat în ceea ce priveşte adoptarea legilor: 165 .: STUDENT LOG BOOK D. cât şi Legea nr.univ. Adoptarea legilor Atât Constituţia.

dr.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK 166 .Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.univ.

de către Parlament. Avizarea proiectului de lege sau a propunerii legislative. 61 alin. 4. (1) din Constituţia României.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. care reglementează "traseul" legii din momentul exercitării dreptului de iniţiativă legislativă şi până la publicarea legii în Monitorul Oficial al României. Iniţiativa legislativă. cea mai importantă este funcţia sau atribuţia de legiferare. Întoarcerea legii la prima cameră sesizată. Examinarea şi avizarea proiectelor de lege şi a propunerilor legislative în cadrul comisiilor Care este procedura de adoptare a legilor permanente. acela de a fi organul reprezentativ suprem al poporului român şi de a fi unica autoritate legiuitoare a ţării. 167 . norme ce formează conţinutul procedurii legislative parlamentare." Prin urmare. "(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării. În conformitate cu principiul bicameralismului.univ. precizăm că procedura legislativă parlamentară cuprinde totalitatea regulilor pentru pregătirea dezbaterii. 6. În rândul atribuţiilor pe care le are Parlamentul. ea se desfăşoară în fiecare Cameră şi. Parlamentul reprezintă una dintre instituţiile fundamentale ale unei democraţii constituţionale şi are un dublu rol. Includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a şedinţei. 3. Procedura legislativă parlamentară cuprinde următoarele etape: 1. 7. Această activitate este supusă unor norme constituţionale şi legale.dr. în şedinţă comună. Dezbaterea în plen. Într-o definiţie succintă. Votarea legii. 5. 2. în Camerele reunite. dezbaterea şi votarea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative în Parlament.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK Conform art. dacă este cazul.

000 de cetăţeni cu drept de vot. procedura medierii s-a aplicat tranzitoriu şi pentru proiectele de lege depuse la Parlament anterior intrării în vigoare a Legii de revizuire a Constituţiei. Propunerile legislative pot fi iniţiate fie de către senatori sau deputaţi. fie de către cetăţeni. Senatorii şi deputaţii pot exercita dreptul de iniţiativă legislativă individual sau colectiv. fie de Preşedintele României. procedura reexaminării legii prezintă o importanţă deosebită.Ştefan DEACONU Cum se desfăşoară iniţiativa legislativă. aceasta fiind menţinută. Potrivit art. STUDENT LOG BOOK 168 . De asemenea. întrucât face parte nemijlocit din adoptarea legii. deputaţilor. iniţiativa legislativă aparţine Guvernului. fie ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale. În cazul reexaminării solicitate. prin grupul parlamentar de care aparţin. Cu privire la etapele procedurii legislative câteva precizări se impun în legătură cu medierea şi reexaminarea legii. a) Medierea ca fază a procedurii legislative. senatorilor sau unui număr de cel puţin 100. Acestea se transmit către Camera competentă să le adopte. procedura legislativă se reia. Iniţiativa legislativă Declanşarea procedurii parlamentare legislative se face prin sesizare. în condiţiile stabilite de Constituţie şi de regulamentele parlamentare.(1) din Constituţie. ca primă Cameră sesizată. respectiv data de 29 octombrie 2003. b) Faza "parlamentară" a procedurii se încheie în momentul trimiterii legii spre promulgare. 1. Iniţiativele legislative care aparţin Guvernului poartă denumirea de proiecte de lege. în condiţiile art. 74 alin.150 şi 152. Principala modalitate de sesizare constă în exercitarea dreptului de iniţiativă legislativă. Considerată drept o procedură complementară. 429/2003.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.univ. pentru procedura revizuirii Constituţiei României. ca o etapă specială. a fost înlăturată prin Legea de revizuire a Constituţiei nr.dr.

111 alin. potrivit alin. fie senatorilor sau deputaţilor nu pot avea ca obiect materiile în legătură cu care există exclusivitate în exercitarea iniţiativei legislative.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. aparţinând fie cetăţenilor. sunt elaborate de Guvern. 92 şi art. Senatorii.189/1999 privind iniţiativa legislativă cetăţenească. deputaţii şi cetăţenii. 74 alin.(1) din Constituţie. nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării. 138 alin. 74 alin. numai Preşedintele României are dreptul de a declara mobilizarea parţială sau generală a forţelor armate. pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru proiectele de lege (art. potrivit art. care. proiectele de lege rectificative şi a contului de execuţie bugetară.000 de cetăţeni cu drept de vot. referitoare la reprezentativitatea iniţiativei. Conform art.dr.Ştefan DEACONU Cum se desfăşoară iniţiativa legislativă. Procedura de exercitare a iniţiativei legislative de către cetăţeni este reglementată detaliat prin Legea nr.univ. Propunerile legislative se comunică Guvernului în termen de 3 zile de la înregistrare. De asemenea. iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 5. cele cu caracter internaţional. propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi Camerei competente să le adopte.(5) din Constituţie. care îşi exercită dreptul de iniţiativă legislativă. referitoare la materiile ce nu pot face obiectul acestei iniţiative.(1) iniţiativa legislativă poate aparţine unui număr de cel puţin 100. Astfel. amnistia şi graţierea. aceasta poate fi exercitată numai cu respectarea prevederilor art. şi ale alin.(2) al aceleiaşi dispoziţii constituţionale.(3) şi (4) din Constituţie). Propunerile legislative. 74 alin. 93 din Constituţie. din interpretarea art.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative. cum sunt: proiectul legii bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat.(2). 169 STUDENT LOG BOOK . pentru a se pronunţa şi în ceea ce priveşte aplicarea art. În ceea ce priveşte iniţiativa cetăţenilor.(2) din Constituţie.(1) din Constituţie. Potrivit alin. ca primă Cameră sesizată.

conform art. Potrivit art. Avizarea proiectului de lege sau a propunerii legislative O problemă distinctă. după adoptarea lor de către una din Camerele Parlamentului. cu avizul Consiliului Legislativ. O situaţie specială o constituie iniţiativa de revizuire a Constituţiei.univ. de a institui starea de asediu sau starea de urgenţă. prealabilă examinării proiectelor şi propunerilor legislative. toate aceste măsuri fiind luate cu aprobarea prealabilă sau. (1) din lege. unificării şi coordonării întregii legislaţii. organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ prevede atribuţiile acestui organ referitoare la analizarea şi avizarea proiectelor de lege şi a propunerilor legislative. de către secretarul 170 STUDENT LOG BOOK . Cadrul general privind competenţa acestuia este dat de art.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. De asemenea. la propunerea Guvernului. propunerile legislative făcute de deputaţi sau de senatori se înaintează Consiliului Legislativ. autoritatea ce poate exercita acest drept fiind Preşedintele României. o constituie avizarea acestora de către Consiliul Legislativ. precum şi a celor primite de comisia parlamentară sesizată în fond. Potrivit art. Aceşti cetăţeni trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării. în vederea supunerii lor spre legiferare. 3 alin.dr. proiectele de lege şi propunerile legislative se supun dezbaterii Parlamentului.Ştefan DEACONU Cum se avizează proiectele de lege/propunerile legislative de a lua măsuri pentru respingerea unei agresiuni armate îndreptate împotriva ţării. 73/1993. ulterioară a Parlamentului.(1) din Constituţie. spre avizare.000 de cetăţeni cu drept de vot. 73/1993 pentru înfiinţarea. care stabileşte că este un organ consultativ de specialitate al Parlamentului. acest drept aparţine şi unui număr de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor. iar în fiecare din acestea sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20. 79 din Constituţie. care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării. 11 din Legea nr.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative. precum şi unui număr de cel puţin 500. după caz. Legea nr. 2. 150 alin.

De asemenea. în secţiile acestuia. Biroul permanent analizând dacă este competentă Camera respectivă să dezbată. Spre deosebire de proiectele de lege iniţiate de Guvern. proiectul de lege respectiv. şi care vin însoţite de toate avizele necesare. fiscale şi de venituri. cerute potrivit legii. potrivit Legii nr. potrivit dispoziţiilor Regulamentelor fiecărei Camere. cercetarea şi cultura. politicile monetare.dr. învăţământul. propunerile legislative şi proiectele de lege sunt supuse avizării Consiliului Economic şi Social. avizele sunt obligatorii sub aspectul solicitării şi însoţirii iniţiativei legislative şi nu sub aspectul conţinutului. ca primă Cameră sesizată. 75 alin. privatizarea. protecţia socială şi ocrotirea sănătăţii.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. autori de propuneri legislative. funcţionarea şi creşterea competitivităţii agenţilor economici. sunt supuse avizării acestui organism toate iniţiativele legislative care privesc restructurarea şi dezvoltarea economiei naţionale. potrivit art. Iniţiatorii sau autoritatea care a solicitat avizul pot cere Consiliului Legislativ lămuriri suplimentare sau pot invita preşedintele acestuia ori reprezentantul său la dezbaterea propunerilor legislative sau a proiectelor avizate.Ştefan DEACONU general al Camerei la care au fost depuse. acesta este transmis comisiilor permanente în vederea avizării. Dacă se consideră că este de competenţa Camerei respective să dezbată proiectul de lege respectiv. în ziua înregistrării.univ. 109/1997 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social. organism cu rol consultativ în stabilirea politicii economice şi sociale a ţării. precum şi miniştrii pot lua parte. În toate cazurile. Proiectele de lege al căror iniţiator este Guvernul. la examinarea. Senatorii şi deputaţii. sunt înregistrate în ordinea primirii lor. relaţiile de muncă şi politica salarială.(1) din Constituţia României. Astfel. a proiectelor de acte normative supuse avizării. din proprie iniţiativă sau. propunerile legislative sunt supuse aceleiaşi proceduri de 171 STUDENT LOG BOOK . financiare. la invitaţia preşedintelui Consiliului Legislativ.

Consiliului Economic şi Social şi altor organisme sau instituţii. proiectele de lege şi propunerile legislative sunt analizate în cadrul comisiilor permanente. în vederea întocmirii rapoartelor şi a elaborării avizelor. În situaţia în care o altă comisie decât cea sesizată se consideră competentă cu privire la un proiect de lege. Biroul permanent. Comisiile permanente sunt organe de lucru. sesizează comisiile permanente competente. După ce sunt transmise avizele de către autorităţile şi instituţiile menţionate. în vederea avizării. împreună cu propunerea legislativă. comisiilor permanente. de către Biroul permanent.Ştefan DEACONU Modul în care comisiile permanente ale Parlamentului examinează şi avizează actele normative. mai întâi. după care sunt transmise. o propunere legislativă sau un amendament. care examinează proiectele de lege şi propunerile legislative în vederea elaborării rapoartelor şi avizelor. alese pe toată durata mandatului Camerei.univ. în măsura în care propunerea legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat. Consiliului Legislativ.dr. aceasta se transmite şi Guvernului. propunerile legislative sunt transmise. care pot efectua anchete parlamentare şi care pot solicita rapoarte. Partea I. verificare a competenţei. potrivit legii. se publică în Monitorul Oficial al României. Proiectele ce fac obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor se înaintează spre avizare Consiliului Legislativ de către unul din membrii comitetului de iniţiativă.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. 3. în vederea avizării. iar avizul. De asemenea. Examinarea şi avizarea proiectelor şi a propunerilor legislative în cadrul comisiilor permanente În vederea dezbaterii şi adoptării iniţiativelor legislative de către plenul fiecărei Camere. După înregistrarea iniţiativelor legislative şi rezolvarea problemelor de competenţă. informaţii şi documente de la autorităţile publice a căror activitate intră în sfera lor de competenţă. în vederea formulării unui punct de vedere. ori în situaţia în 172 STUDENT LOG BOOK . sub semnătura Preşedintelui.

Ştefan DEACONU Modul în care comisiile permanente ale Parlamentului examinează şi avizează proiectele legilor bugetare care comisia sesizată consideră că iniţiativa transmisă este de competenţa în fond a altei comisii. Pentru analizarea şi avizarea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative pot fi sesizate în fond mai multe comisii permanente. pentru avizarea unor proiecte de lege complexe sau pentru elaborarea unor propuneri legislative Camerele pot constitui. Procedura dezbaterii proiectelor de lege sau a propunerilor legislative la comisie este asemănătoare cu procedura din plen. Comisia permanentă sesizată în fond este cea care va supune dezbaterii plenului Camerei raportul asupra proiectului sau propunerii legislative cu care a fost sesizată. Spre deosebire de procedura din plen. comisiile permanente de specialitate se pot întruni şi în şedinţe comune. a tuturor dispoziţiilor proiectelor sau propunerilor legislative. comisii speciale. prin hotărâre. asigurând. În vederea întocmirii de avize sau rapoarte comune. astfel. În cazul proiectelor legii bugetului de stat. în cadrul comisiei are loc analizarea în detaliu. În acest caz. de către Birourile permanente ale Camerei din care fac parte. acestea sunt sesizate.univ. articol cu articol. iar dispoziţiile Regulamentului Camerei Deputaţilor şi ale Regulamentului Senatului marchează deplasarea centrului de greutate de la dezbaterea în plen către dezbaterea în comisii. plenul Camerei hotărăşte asupra conflictului de competenţă. separat. proiectele de lege astfel avizate şi propunerile legislative elaborate nu se mai supun examinării altor comisii. Totodată.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. În caz de refuz din partea acestuia. solicitarea privind rezolvarea conflictului de competenţă se înaintează Biroului permanent. precum şi a implicaţiilor acestora. pentru care dezbaterile presupun elaborarea unor rapoarte comune ale comisiilor parlamentare. 173 STUDENT LOG BOOK .dr. pregătirea lucrărilor în plen. deoarece comisia are acelaşi grad de reprezentativitate politică pe care îl are şi Parlamentul în ansamblul său. cu votul majorităţii membrilor prezenţi. al bugetului asigurărilor sociale de stat sau al celor rectificative.

este deschis. Totodată. prezenţa acestor persoane este obligatorie. procedura în cadrul comisiilor este mai specializată şi mai puţin formalistă. Nu există reguli referitoare la limitarea numărului de intervenţii. de regulă. comisiile permanente au obligaţia de a-şi adopta propriul regulament de organizare şi funcţionare.univ. Ţinând seama de numărul mic de membri. la şedinţele comisiilor au dreptul să participe şi parlamentari din alte comisii. comisiile pot invita să participe la dezbateri specialişti sau reprezentanţi ai autorităţilor publice şi ai unor organizaţii nonguvernamentale. potrivit regulamentelor Camerelor. de specializarea acestora şi de ambianţa de lucru. Acte şi documente ale comisiilor pot fi consultate şi de alte persoane interesate decât membrii Camerei Parlamentului.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. la sediul acesteia. O altă trăsătură specifică procedurii în cadrul comisiilor o constituie caracterul închis al şedinţelor. De altfel. În situaţia în care comisia solicită participarea la lucrările sale a unor membri ai Guvernului sau a conducătorilor unor instituţii publice. În ceea ce priveşte examinarea proiectelor de lege şi a propunerilor legislative. În interesul desfăşurării lucrărilor.Ştefan DEACONU Cum se desfăşoarş şedinţele deschise în cadrul comisiilor parlamentare Procedura prin care reprezentanţii Guvernului participă la şedintele comisiilor. şedinţele comisiilor nu sunt publice. la modalitatea de vot care. la înscrierea la cuvânt. fără strămutarea lor şi fără ca lucrările comisiei să fie stânjenite. cu încuviinţarea biroului comisiei. De asemenea. numai cu aprobarea biroului comisiei. Condiţiile în care reprezentanţii mijloacelor de informare în masă au acces la lucrările comisiilor se stabilesc de plenul acestora. dezbaterea în cadrul comisiilor permanente sesizate se face pe baza textului iniţiativei 174 STUDENT LOG BOOK . actele şi documentele sale. fără a avea drept de vot. în care pot fi adoptate norme specifice privitoare la toate aspectele de procedură arătate mai sus. cu alte cuvinte. pot participa la dezbaterile comisiei sesizate în fond şi raportorii comisiilor sesizate pentru avize. Reprezentanţii Guvernului au acces la lucrările comisiilor Parlamentului.dr. Parlamentarii care nu sunt membri ai comisiei pot consulta. la durata lor.

Concluziile examinării amendamentelor se includ în raportul comisiei. Amendamentele care implică modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat se trimit de preşedintele comisiei sesizate în fond la Guvern. Comisia sesizată în fond are obligaţia de a ţine evidenţa tuturor amendamentelor depuse. aceasta nu împiedică desfăşurarea procedurii legislative (art.(1) lit.dr. indiferent dacă e vorba de examinarea în prima Cameră a Parlamentului sau în cea de a doua (art. fie că au fost respinse. numai dacă aceasta consideră necesar. Amendamentele aduse proiectelor de lege şi propunerilor legislative pot fi analizate şi avizate de către Consiliul Legislativ.28 şi 29 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ). iar amendamentele se anexează la acesta. precum şi a amendamentelor propuse de parlamentari. În cazul în care Guvernul nu transmite un punct de vedere până la data stabilită de comisie.(2) din acelaşi regulament). depuse de senatori. regula este aceea că Biroul permanent stabileşte aceste termene. se face de către comisia sesizată în fond şi.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. fie că acestea au fost acceptate. Preşedintele comisiei permanente sesizate în fond poate solicita avizul Consiliului Legislativ.b) din Legea nr.univ. În privinţa termenelor prevăzute pentru depunerea avizelor. a rapoartelor şi a amendamentelor. Avizarea amendamentelor scrise. Dacă avizul nu este dat înăuntrul termenului stabilit de comisia parlamentară sesizată în fond. înăuntrul unor termene maximale. 30 alin. 2 alin. La întocmirea raportului. comisia sesizată în fond va ţine seama de avizele prezentate de celelalte comisii. a avizelor primite de la celelalte comisii. şi de o altă comisie.Ştefan DEACONU Rolul Consiliului Legislativ Punctul de vedere al Guvernului asupra amendamentelor la legile bugetare legislative cu care Camera este sesizată. STUDENT LOG BOOK 175 . în conformitate cu dispoziţiile art. indiferent dacă e vorba de proiecte de lege sau propuneri legislative. solicitânduse punctul de vedere al acestuia. se consideră că amendamentul a fost acceptat. care pot fi mai mici în cazul procedurii de urgenţă. 73/1993.

De asemenea. precum şi cu consultarea reprezentantului Guvernului pentru relaţia cu Parlamentul. În cazul altor propuneri sau documente decât cele din domeniul legislativ. cu excepţia cazurilor în care prin lege.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. a grupurilor parlamentare sau a comisiilor permanente. dacă parlamentarii nu se află în plen. şi se aprobă de plenul fiecărei Camere. Solicitarea Guvernului sau a organelor îndrituite ale Camerelor se aprobă cu votul majorităţii parlamentarilor prezenţi.(4) şi (5). cu participarea preşedinţilor grupurilor parlamentare şi ai comisiilor permanente. ordonanţele emise de Guvern în temeiul art. se transmit Biroului permanent. materialele care se supun dezbaterii. în ziua în care solicitarea a fost făcută sau. Raportul se înaintează Biroului permanent. dezbaterii în procedură de urgenţă şi legile dezbătute în condiţiile art. Includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a şedinţei Proiectul ordinii de zi a şedinţelor şi programul de activitate se întocmesc de către Biroul permanent al fiecărei Camere.Ştefan DEACONU Procedura de includere a proiectelor de lege/propunerilor legislative pe ordinea de zi a Parlamentului . La cererea Guvernului sau la propunerea Biroului permanent. prin regulament sau printr-o hotărâre a Camerei nu se prevede un termen mai scurt. sunt supuse.(4) din Constituţie se supun aprobării Camerei competente în procedură de urgenţă. Parlamentul poate adopta proiecte de lege sau propuneri legislative cu procedură de urgenţă. în prima şedinţă ce urmează zilei de înregistrare a acesteia.univ. de drept. 4. Termenul de depunere a rapoartelor poate fi modificat la cererea motivată a comisiei sesizate în fond. 115 alin. 176 STUDENT LOG BOOK . acestea se transmit Biroului permanent cu cel puţin două zile înainte de şedinţa Biroului permanent. Raportul cuprinde propuneri motivate privind admiterea fără modificări a actului examinat. Pentru a se putea întocmi proiectul ordinii de zi şi al programului de activitate. De drept.dr. respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificări cu precizarea Camerei decizionale pentru fiecare amendament admis sau respins. 75 alin.

se distribuie membrilor şi se afişează la sediul Camerei.univ. În această fază. cu aprobarea plenului iniţiatorul îşi poate retrage proiectul sau propunerea. după care se va trece la vot. se va da cuvântul unui singur vorbitor pentru fiecare grup parlamentar. precum şi a raportului comisiei permanente sesizate în fond. limitată în timp.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. şi presupune trei faze distincte: dezbaterea generală. să li se dea cuvântul la dezbaterile generale şi altor membri din cadrul 177 STUDENT LOG BOOK . dezbaterea pe texte şi votul final. Ordinea de zi se definitivează şi se adoptă zilnic. la cererea oricărui membru. Camera poate aproba. a unei comisii sau a Guvernului. de regulă. Dezbaterea în plen Dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative în plen se face succesiv. pentru motive bine întemeiate şi urgente. a) Dezbaterea generală Această fază este precedată de prezentarea. acest drept fiind corolarul dreptului de iniţiativă legislativă.dr. Numai în cazuri justificate. În cazul în care proiectul sau propunerea legislativă a fost adoptat retragerea nu mai poate fi cerută din momentul sesizării celeilalte Camere. În cazul în care există opoziţie. Raportul este prezentat. Motivarea cererii de modificare a ordinii de zi se face printr-o singură luare de cuvânt. de preşedintele comisiei sau de un raportor desemnat de comisie.Ştefan DEACONU Cum se desf desfasoar ăşoară dezbaterea în plen Procedura de desfăşurare a dezbaterii generale Proiectul ordinii de zi pentru săptămâna următoare este supus spre aprobare Camerei. Modificarea ordinii de zi se poate face numai la cererea Biroului permanent. 5. Până la momentul începerii dezbaterilor generale. a motivelor care au condus la promovarea proiectului. se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi în ultima zi de activitate în plen a săptămânii. a unui grup parlamentar. regula este că fiecare grup parlamentar poate să îşi desemneze un singur reprezentant pentru a se înscrie la cuvânt. cu votul deschis al majorităţii membrilor prezenţi. de către iniţiator sau de către reprezentantul acestuia. potrivit ordinii de zi adoptate.

prin raportul comisiei sesizate în fond. iar dezbaterile pe texte continuă numai asupra acestor 178 STUDENT LOG BOOK . preşedintele consultă plenul dacă sunt observaţii la acestea. nu pot fi propuse amendamente. Iniţiatorul proiectului sau al propunerii legislative sau. preşedintele Camerei poate propune membrilor acesteia limitarea timpului destinat dezbaterilor generale. dezbaterea generală. De regulă. În această fază a dezbaterii generale.Ştefan DEACONU aceloraşi grupuri parlamentare. cu încuviinţarea preşedintelui de şedinţă. potrivit noii proceduri parlamentare. în cazurile în care comisia sesizată în fond a operat modificări sau completări la textele proiectului de lege sau propunerii legislative. Guvernul. cuprinse în raportul acesteia. se propune respingerea proiectului sau a propunerii legislative. Această propunere se adoptă cu votul majorităţii membrilor Camerei prezenţi. dacă proiectul de lege nu a fost respins şi se constată că. Înainte de începerea dezbaterilor generale. Excepţie face situaţia în care.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. are dreptul de a lua cuvântul înainte de încheierea dezbaterilor generale. după dezbaterile generale. poate lua cuvântul în orice fază a dezbaterii sau ori de câte ori solicită. Aceştia iau cuvântul în ordinea înscrierii pe listă. prin raportul comisiei sesizate în fond.dr. după caz. De asemenea. proiectul de lege se supune în întregime votului final. secretarii Biroului permanent întocmesc lista cu senatorii sau deputaţii. indiferent de caracterul legii. după caz. preşedintele cere plenului să se pronunţe prin vot. şi aceasta se hotărăşte de plen. nu s-au operat modificări sau completări la textele proiectului ori propunerii legislative. ca şi raportorul comisiei sesizate în fond. care se înscriu la cuvânt. reprezentat în mod obligatoriu de un membru al său.univ. b) Dezbaterea pe texte După încheierea dezbaterii generale. nu se încheie prin vot. având ca scop clarificarea unor aspecte de principiu ale proiectului. când. De asemenea. după închiderea dezbaterii generale. reprezentantul acestuia.

votul poate fi deschis sau secret. În cursul dezbaterilor. Plenul Camerei se pronunţă prin vot distinct asupra fiecărui amendament. Numai la votul final se impune majoritatea cerută de art. în funcţie de subiectul dezbaterilor.dr.Ştefan DEACONU Procedura de desfăşurare a dezbaterii pe texte observaţii. Votul deschis sau public se poate face prin ridicare de mâini. 179 STUDENT LOG BOOK . sau să propună plenului sistarea discuţiilor.76 din Constituţie pentru adoptarea legii. Senatorii sau deputaţii. în afară de cazul în care. după caz.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. se dezbat numai acestea şi se rezolvă prin vot. prin ridicare în picioare sau electronic. după caz. grupurile parlamentare sau Guvernul pot pune în discuţie amendamentele depuse în termen la comisie. ele se supun la vot în ordinea în care au fost prezentate. În ceea ce priveşte modalităţile de exprimare. prin adoptarea unuia. 6. chiar dacă priveşte legi pentru adoptarea cărora Constituţia reclamă o altă majoritate. absolută sau calificată. Preşedintele Camerei are dreptul să limiteze durata luărilor de cuvânt. începe cu cele prin care se propune eliminarea unui text şi continuă cu cele privind modificarea sau completarea acestora. senatorii sau deputaţii. De asemenea. Textele amendate se supun la vot. precum şi reprezentanţii comisiei sesizate în fond. Dacă se constată că sunt amendamente respinse de comisie şi se cere susţinerea lor în plen. Dacă există mai multe amendamente de acelaşi fel. Votarea legii Votul parlamentarilor este personal. apoi raportul comisiei se supune în întregime votului. textul poate fi adoptat cu majoritate simplă. iau cuvântul şi reprezentantul Guvernului sau al iniţiatorului. Discutarea textelor. Potrivit practicii parlamentare. ceea ce presupune că acesta nu poate fi exercitat prin reprezentant.univ. după care proiectul sau propunerea legislativă se supune în întregime votului final. prin apel nominal. pot lua cuvântul pentru a exprima punctul de vedere al grupului parlamentar din care fac parte sau punctul lor de vedere. se exclude acceptarea celorlalte.

a teritoriului. Prin votul final asupra legii se produce o deplasare de la specializarea deliberării în funcţie de texte la legea în totalitate. Această majoritate poate fi simplă. la propunerea preşedintelui. cum ar fi: sistemul electoral. Legile adoptate de Senat pot fi legi constituţionale. organizarea administraţiei locale. Articolul 76 din Constituţie prevede la alin. organizarea generală a învăţământului. Votul secret poate fi exprimat prin buletine de vot. iar legile organice reglementează domenii foarte importante. prin bile sau electronic. organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. regimul general privind autonomia locală şi altele. Aceste trei categorii de legi sunt stabilite în Constituţie la art.univ. Adoptarea unui proiect sau a unei propuneri de revizuire a Constituţiei de către Camera Deputaţilor şi Senat se face cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere. legile constituţionale sunt legile de revizuire a Constituţiei. aceasta se va hotărî de Cameră.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. iar la alin.Ştefan DEACONU Procedura de vot.dr. sindicatele şi protecţia socială. regimul general privind raporturile de muncă. În cazul în care prin Regulamentul Camerei nu se stabileşte o anumită procedură de vot obligatorie. STUDENT LOG BOOK 180 . un vot distinct va fi consacrat legii în ansamblu. legi organice sau legi ordinare. organizarea şi desfăşurarea referendumului. în cazul votării legilor. 73. În stabilirea rezultatelor votării. După votarea textelor amendate. absolută sau calificată. regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii. este esenţial numărul minim de voturi necesare pentru ca decizia respectivă să fie adoptată.(1) că "legile organice şi hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere". hotărârilor sau moţiunilor. Astfel. organizarea şi funcţionarea partidelor politice.(2) că "legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră". pentru alegerea sau numirea în unele funcţii.

pe acelaşi temei. în caz de paritate de voturi. Aceasta este majoritatea de drept comun. De asemenea. asigurând ca rezultatul votării să fie al voinţei majoritare a celor prezenţi.Ştefan DEACONU Majoritatea simplă este majoritatea raportată la cvorumul de vot. De altfel. în toate cazurile. după caz. înainte de votare. 40 din Regulamentul şedinţelor comune. votul preşedintelui se face după exprimarea voturilor celorlalţi. Constatarea cvorumului de lucru se face de către preşedinte la deschiderea şedinţei. Condiţia esenţială pentru ca votul să aibă loc este existenţa cvorumului. Raţiunea acestei reguli este necesitatea de a nu influenţa votul Parlamentului.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. preşedintele de şedinţă suspendă şedinţa. după caz. Potrivit art. cum ar fi revizuirea Constituţiei sau punerea sub acuzare a Preşedintelui României (art.dr. adică majoritatea aplicabilă în toate cazurile în care Constituţia sau Regulamentele Camerelor nu prevăd o altă majoritate.univ. în cursul votării nu se acordă dreptul de a STUDENT LOG BOOK 181 . Camerele reunite să lucreze legal: acest cvorum de lucru este acelaşi cu cvorumul de vot. Cererea de verificare a cvorumului se poate face numai de preşedinţii grupurilor parlamentare. Majoritatea calificată priveşte cele mai importante măsuri ce pot fi adoptate în procesul decizional. Camera Deputaţilor sau. În concepţia regulamentelor. Cvorumul de vot înseamnă numărul minim de parlamentari prezenţi pentru ca votul să poată avea loc şi reprezintă o condiţie a votării de care depinde ca aceasta să aibă semnificaţia unei decizii. Dacă se constată lipsa cvorumului. Majoritatea absolută este majoritatea raportată la numărul total al fiecărei Camere sau. de care depinde ca Senatul. Majoritatea absolută coincide cu însuşi cvorumul de vot şi asigură o stabilitate mai mare a măsurilor adoptate în temeiul ei. 96 din Constituţie). al deputaţilor şi al senatorilor din Camerele reunite în şedinţă comună. cvorumul de vot trebuie dublat şi de un cvorum de lucru. votul preşedintelui este decisiv.

De la această regulă stabilită la art. în cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care.univ. 75 alin. potrivit art. potrivit Constituţiei intră în competenţa decizională a primei Camere sesizate. legea prevede şi reguli speciale privitoare la pregătirea şi elaborarea actelor normative prin care se 182 STUDENT LOG BOOK . Dacă prima Cameră sesizată nu adoptă legea în termenul prevăzut de Constituţie. art. Astfel. respectiv. numai pentru prevederea respectivă. 75 alin. suspendarea. 75 alin. este stabilită o excepţie. un proiect de lege circumscris domeniilor de la art. Legea privind tehnica legislativă prevede şi reguli speciale privind modificarea.dr. completarea. după cum avem de-a face cu o ordonanţă de urgenţă.(4) şi (5) din Constituţie. interpretarea şi republicarea actelor normative.Ştefan DEACONU Procedura de întoarcere a legii la prima Camera sesizată lua cuvântul nici unui participant la dezbateri.(5) din Constituţie. Dezbaterea şi adoptarea prevederilor întoarse la Camera care are competenţă decizională pentru prevederea întoarsă se face cu respectarea prevederilor regulamentare privind dezbaterea şi adoptarea proiectului de lege sau propunerilor legislative în cadrul comisiilor permanente şi în cadrul plenului. legea se întoarce la prima Cameră sesizată care va decide definitiv în procedură de urgenţă. Întoarcerea legii la prima cameră sesizată Potrivit actualelor dispoziţii constituţionale. 115 alin. 7. prima Cameră sesizată este obligată să adopte o lege în 30. abrogarea. prevederea este definitiv adoptată dacă şi cea de a doua Cameră este de acord. De asemenea. proiectul de lege sau propunerea legislativă se consideră adoptată în forma depusă spre dezbatere de iniţiator.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Dispoziţiile referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod corespunzător şi în situaţia în care Camera decizională adoptă o prevedere pentru care competenţa decizională aparţine primei Camere. În caz contrar. Anunţarea rezultatului votului se face de preşedintele de şedinţă. 45 sau 60 de zile.(2) şi.(1) sau coduri ori alte legi complexe.

).Ştefan DEACONU ratifică sau se aprobă înţelegeri internaţionale. al României. la nivelul Guvernului. 183 . 55 M. cât şi de către deputaţi. Au dreptul să iniţieze proiecte de acte normative: a) ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. instrucţiuni etc.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Procedurile privind supunerea proiectelor de acte normative spre adoptare Guvernului Reglementarea juridică este dată de Hotărârea Guvernului nr. precum şi elaborarea actelor normative ale autorităţilor publice locale. E. STUDENT LOG BOOK Cadrul legal Instituţiile care au dreptul să iniţieze proiecte de acte normative. În cazul în care iniţiativa aparţine Guvernului.dr. avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice. 319 din 14 mai 2009. elaborarea actelor normative ale autorităţilor publice centrale (ordine.univ. precum şi a altor documente. Legile pot fi iniţiate şi supuse spre adoptare Parlamentului atât de către Guvern. 561/200955 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile. nr. a proiectelor de acte normative. senatori sau de un număr minim de cetăţeni cu drept de vot. pentru elaborarea. aflate în subordinea Guvernului. până ca proiectul de lege să ajungă în Parlament el parcurge o anumită procedură la nivelul Guvernului şi al autorităţilor din subordinea acestuia. în vederea adoptării/aprobării. b) organele de specialitate ale administraţiei publice centrale aflate în subordinea sau în coordonarea ministerelor. precum şi autorităţile administrative autonome. Of. prin ministerele în a căror subordine sau coordonare se află. partea I.

economic şi de mediu. 184 . iniţiatorul elaborează o formă iniţială a proiectului de act normativ pe care are obligaţia să o supună concomitent atât consultării publice. În procesul de elaborare a proiectelor de acte normative. autorităţile publice iniţiatoare au obligaţia să supună proiectele de acte normative cu caracter economico-social analizei comisiilor de dialog social. prin Ministerul Administraţiei şi Internelor. 70 din 3 februarie 2003. Documentele care însoţesc proiectele de acte normative STUDENT LOG BOOK b) note de fundamentare – pentru ordonanţe de urgenţă. partea I. c) referate de aprobare – pentru celelalte acte normative. În vederea avizării proiectelor de acte normative. asupra bugetului general consolidat sau asupra legislaţiei în vigoare se elaborează pe baza unor documente de politici publice aprobate de Parlament sau Guvern. consiliile judeţene.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. potrivit legii. Consiliul General al Municipiului Bucureşti. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică56. pentru asigurarea consultării preliminare a partenerilor sociali. De asemenea. ordonanţe sau hotărâri ale Guvernului.dr. al României. cât şi consultării preliminare interinstituţionale. 52/2003. Proiectele de acte normative trebuie însoţite de: a) expuneri de motive – pentru legi. constituite în cadrul acestora.univ. Of. în condiţiile Legii nr.Ştefan DEACONU c) prefecţii. Actele normative cu impact asupra domeniilor social. nr. Consultarea preliminară interinstituţională se realizează în urma afişării proiectului de act normativ însuşit 56 M. autorităţile publice iniţiatoare au obligaţia să respecte regulile procedurale aplicabile pentru asigurarea transparenţei decizionale prevăzute de Legea nr.

pe site-ul iniţiatorului. precum şi prin transmiterea concomitentă.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.Ştefan DEACONU Transparenţa în procesul de luare a deciziilor de conducătorul acestuia. şi instituţiilor ce urmează să avizeze proiectul. La finalizarea procedurii de elaborare şi consultare. sau. în vederea analizei. creează cadrul juridic necesar aplicării acestora 185 STUDENT LOG BOOK . Ministerul Justiţiei. proiectele de acte normative însuşite. în original. pe site-ul propriu. în vederea înregistrării. Departamentul pentru Afaceri Europene. cât şi în format electronic. în format electronic către Secretariatul General al Guvernului. prin semnare. Ministerul Justiţiei are obligaţia transmiterii unui punct de vedere iniţiatorului numai în urma sesizării unor probleme de fond din aria proprie de competenţă. În această etapă.univ. atât cu cetăţenii şi cu asociaţiile legal constituite. în original. Ministerul Finanţelor Publice. Instituţiile publice avizatoare trebuie să transmită iniţiatorului proiectul de act normative. Secretariatul General al Guvernului afişează de îndată. în aceeaşi zi în care au fost înaintate către Secretariatul General al Guvernului. avizat în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la înregistrarea acestuia. proiectul de act normativ. în copie. după caz. Desfăşurarea întregului proces de consultare. proiectele de acte normative sunt transmise. cât şi consultarea preliminară interinstituţională. La primirea formei electronice. proiectele de acte normative care urmează să fie avizate de Ministerul Finanţelor Publice. după caz. Proiectele de acte normative care transpun prevederi comunitare. Prin grija autorităţii publice iniţiatoare.dr. autoritatea publică iniţiatoare are obligaţia de a transmite Secretariatului General al Guvernului. atât pe suport hârtie. Departamentul pentru Afaceri Europene sau. cade în sarcina exclusivă a iniţiatorului. de către conducătorul/conducătorii autorităţii/autorităţilor publice iniţiatoare. vor fi transmise acestor instituţii.

însoţite. e) acordarea de ajutoare financiare şi de urgenţă. Proiectele de acte normative se transmit Ministerului Justiţiei în original. încheind operaţiunile din etapa de avizare. d) aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli ale operatorilor economici şi ale instituţiilor publice. h) aprobarea stemelor pentru judeţe. STUDENT LOG BOOK 186 . ca penultimă instituţie avizatoare.dr. g) aprobarea finanţării de proiecte şi acţiuni din fondurile pentru promovarea imaginii externe a României.Ştefan DEACONU Avizarea actelor normative de către Ministerul Justiţiei ori având relevanţă comunitară se transmit spre avizare Departamentului pentru Afaceri Europene. oraşe şi comune. c) aprobarea de indicatori tehnico-economici de investiţii. numai după obţinerea tuturor avizelor autorităţilor publice interesate în aplicare.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. precum şi din Fondul naţional de dezvoltare. i) atestarea domeniilor publice ale unităţilor administrativteritoriale. dacă este cazul. din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului. de tabelul de concordanţă între actul normativ comunitar propus să fie transpus şi proiectul de act normativ naţional care îl transpune. municipii. b) stabilirea unor date. şi a rectificării acestora.univ. Ministerul Justiţiei avizează proiectele exclusiv din punctul de vedere al legalităţii. f) alocarea de fonduri de la bugetul de stat. suplimentarea bugetelor instituţiilor publice din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului. împreună cu o copie. pentru cazurile prevăzute de lege. Avizul Ministerului Justiţiei nu este obligatoriu în cazul actelor cu caracter individual ce au ca obiect exclusiv: a) numiri şi revocări din funcţie.

acestea sunt avizate de către Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul din punctul de vedere al oportunităţii promovării acestora. în termenul solicitat de Guvern. în original. după caz. prin grija iniţiatorilor. După obţinerea tuturor avizelor. b) două zile pentru proiectele de legi care urmează să fie transmise Parlamentului cu solicitarea dezbaterii în procedură de urgenţă. precum şi de nota justificativă privind însuşirea sau neînsuşirea acestora. în vederea obţinerii avizelor. care nu poate fi mai mic de: a) 24 de ore pentru proiectele de ordonanţe de urgenţă. însoţit de eventualele observaţii şi propuneri ale tuturor instituţiilor avizatoare. Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. forma finală însoţită. precum şi a prezentării consecinţelor neadoptării proiectului de act normativ în regim de urgenţă. ce urmează să fie emis potrivit legii. de observaţiile instituţiilor avizatoare şi de nota justificativă privind nepreluarea acestora se transmite. iniţiatorul transmite proiectul Secretariatului General al Guvernului şi demarează procedura de avizare. c) 10 zile pentru celelalte proiecte de acte normative. dacă este cazul. în sensul motivării situaţiei extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. La primirea avizului de oportunitate din partea Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul. dacă este cazul. 187 STUDENT LOG BOOK .dr. Secretariatul General al Guvernului solicită de îndată avizul Consiliului Legislativ. În cazul proiectelor de ordonaţe de urgenţă ale Guvernului. forma finală a proiectului de act normativ. Consiliului Concurenţei. dacă obţinerea acestora este obligatorie.Ştefan DEACONU Procedura de avizare a ordonanţelor de urgenţă După finalizarea procesului de avizare interministerială a proiectului de act normativ. Curţii de Conturi a României. Consiliului Economic şi Social şi/sau Consiliului Superior al Magistraturii. conform dispoziţiilor legale în vigoare. iniţiatorul va transmite Secretariatului General al Guvernului.univ.

dr. În cazul în care avizul Departamentului este favorabil cu amendamente. ordonanţele de urgenţă vor fi prezentate în reuniunea de lucru pregătitoare. iniţiatorii transmit proiectele spre avizare. La primirea avizului de oportunitate din partea Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul.Ştefan DEACONU Procedura de avizare a ordonanţelor simple. proiectul va putea fi refăcut sub forma unui proiect de lege şi va fi promovat ca atare. Dacă autoritatea care a elaborat proiectul de ordonanţă de urgenţă susţine necesitatea promovării lui în această formă. iniţiatorul transmite proiectul Secretariatului General al Guvernului şi demarează procedura de avizare.univ. După obţinerea tuturor avizelor. În situaţia în care avizul este nefavorabil. însoţit de o notă explicativă privind motivele neacceptării avizului nefavorabil. vor fi avizate de către Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul din punctul de vedere al încadrării în domeniile pentru care Guvernul este abilitat să emită ordonanţe. Ordonanţele simple ale Guvernului elaborate în temeiul legilor de abilitare a Guvernului. se înscrie pe agenda de lucru a şedinţei Guvernului în care se va adopta o hotărâre finală. Proiectele de ordonanţă elaborate în temeiul unei legi de abilitare a Guvernului nu pot fi incluse pe agenda de lucru a Guvernului fără avizul favorabil al Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul. proiectul de ordonanţă de urgenţă va putea fi refăcut sub forma unui proiect de lege şi va fi promovat ca atare. numai după refacerea acestora conform avizului. proiectul. chiar după obţinerea unui aviz nefavorabil. iar apoi vor fi incluse pe agenda de lucru a şedinţei Guvernului. În situaţia în care avizul Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul este negativ. Avizul este valabil numai pe perioada de abilitare prevăzută în legea de abilitare a Guvernului în temeiul căreia se elaborează respectivul proiect de ordonanţă.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. STUDENT LOG BOOK 188 .

care creează cadrul juridic necesar aplicării acesteia sau care prezintă relevanţă comunitară sunt transmise Departamentului pentru Afaceri Europene în vederea evaluării compatibilităţii prevederilor acestora cu dreptul comunitar. Ordinele cu caracter normativ ale conducătorilor ministerelor şi ai celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale care transpun legislaţia comunitară. înaintea semnării de către conducătorii autorităţilor emitente. Ordinele. a ordonanţelor.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. acesta este finalizat şi definitivat. STUDENT LOG BOOK 189 . a hotărârilor Guvernului şi a legislaţiei comunitare. a ordonanţelor şi a hotărârilor Guvernului.Ştefan DEACONU Procedura prin care se emit diverse acte.univ. Secretariatul General al Guvernului prezintă proiectele de decizie primului-ministru. în vederea semnării.dr. Deciziile primului-ministru sunt contrasemnate de secretarul general al Guvernului. precum şi cele ale prefecţilor se emit pe baza şi în executarea legilor. Ordinele cu caracter normativ. 24/2000. instrucţiunile şi alte asemenea acte se emit cu încadrarea în termenul stabilit şi cu indicarea expresă a temeiului legal. acestea se emit pe baza şi în executarea legilor. Secretariatul General al Guvernului examinează proiectul de decizie a primului-ministru din punctul de vedere al conformităţii cu dispoziţiile actelor normative în vigoare şi cu normele de tehnică legislativă. respectând normele de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. Dacă Secretariatul General al Guvernului nu are obiecţii privind proiectul de decizie. instrucţiunile şi alte asemenea acte ale conducătorilor ministerelor şi ai celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. În privinţa deciziilor primului-ministru.

6.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK 12. învaţare nr. Folosiţi spaţiu de mai jos pentru scrierea răspunsului: 190 . 12 Tema de reflecţie pentru unitatea de Comentaţi în maxim 300 de cuvinte procedura de adptare în Parlament a unei legi.univ.dr.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf.

b) schimbarea legii cetăţeniei. 191 . Test de autoevaluare pentru unitatea de învaţare nr.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Consiliul Economic şi Social: a) avizează propuneri şi proiecte de lege. c) adoptă orice alte reglementări juridice. 12 1. Obiectul ştiinţei tehnicii legislative este format de: a) totalitatea regulilor privind modalitatea de redactare a actelor normative.univ.dr. c) amnistia şi graţierea. b) adoptă legi. c) totalitatea legilor adoptate de Parlament şi care sunt în vigoare. Nu poate face obiectul unei cetăţeneşti: a) schimbarea sistemului electoral.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK 12. 4. iniţiative legislative 5.7. b) totalitatea legilor dintr-un stat. Proiectele de acte normative trebuie însoţite de: a) expuneri de motive – în cazul ordonanţelor de urgenţă b) referate de aprobare – în cazul hotărârilor de Guvern c) expuneri de motive – în cazul legilor 2. mai puţin legi. Scopul emiterii unui act normativ se regăseşte în: a) Titlul actului b) Preambulul actului c) În dispoziţiile tranzitorii şi finale ale actului 3.

Ed. 2 – b.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. 3 – a. Raspunsuri la testul de autoevaluare pentru unitatea de învaţare nr. Cătălin Ciora. 2008 4. 2009 2. Stefan Deaconu – Metodologie juridică. Ed. Introducere în tehnica şi procedura legislativă.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK 12. All.a 12. Ed. Hamangiu. Victoria Ţăndăreanu – Aspecte practice de tehnică şi evidenţă legislativă. 2000 192 . Bucureşti. Bucureşti.9.12 1.dr. 4 – c. Sofia Popescu. Sorin Popescu. 5 . Bibliografie pentru unitatea de învaţare nr. Ed.univ. Ştiinţifică şi Enciclopedică. Monitorul Oficial. Lumina Lex. Bucureşti. Bucureşti. Dragoş Iliescu – Probleme actuale ale metodologiei juridice. 1979 5. 12 Răspunsurile corecte sunt: 1 – c. Bucureşti. 1998 3.8. Ioan Vida – Manual de legistică formală. Mihail-Constantin Eremia – Interpretarea juridică. Ed.

All. Bucureşti. Mihail-Constantin Eremia – Interpretarea juridică. 1998 11. Lumina Lex. 1996 193 . Trei. 2005 8. John Farrar. Documentation juridiques. Peter Collett – Cartea gesturilor europene. Ed. 1990 12. Ion Biberi – Arta de a scrie şi de a vorbi în public. Enciclopedică Română. Ed. 2001 2. Bucureşti. Ed. PUF.Ştefan DEACONU STUDENT LOG BOOK Bibliografie generală 1. 1972 3. Bucureşti. David Bonnet . Ed. Ed. 2000 5. 2000 13. Pontica. Trei. Ed. Sweet & Maxwell. London. Bucureşti. Ion Craiovan – Metodologie juridică. Ed.univ. Ed. Dale Carnegie – Cum să vorbim în public. André Dunes – Methodes du droit. Ed. Universul Juridic. Lumina Lex. Vladimir Hanga – Dreptul şi tehnica juridică.L'essentiel de la méthodologie juridique. Peter Collett .dr.Cartea gesturilor. Paris. Ed. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. Vladimir Hanga – Calculatoarele în serviciul dreptului. Curtea veche. Bucureşti. 2000 10. Jean-Louis Bergel – Méthodologie juridique. Ed. Ellipses Marketing. 2006 6. 2005 7. 1977 9. Bucureşti. Umberto Eco – Cum se face o teză de licenţă. Cum putem citi gândurile oamenilor din acţiunile lor. Anthony Dugdale – Introduction to legal method. Ed. Paris. Ed.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Paris 2006 4. Dalloz.

2008 STUDENT LOG BOOK 194 . Boston.Ştefan DEACONU 14. Victoria Ţăndăreanu – Aspecte practice de tehnică şi evidenţă legislativă. Ed. Academiei. Steven E. Mircea Manolescu – O disciplină nouă: Metodologia juridică. 1944 17. Mircea Manolescu – Teoria şi practica dreptului: Metodologie şi sociologie juridică. Ed. 1979 20. 2002 22. 2003 25. 1946 18. 3e édition. Sofia Popescu. Victoria Ţăndăreanu – Probleme actuale ale tehnicii legislative. Mircea Manolescu – Ştiinţa dreptului şi artele juridice. Sorin Popescu. Lumina Lex. 1979 24. 1993 19. 2002 16. Ed. 1987 23. Monitorul Oficial. Ed. 2002 15. Revista Fundaţiilor Regale. Ed. PUF. Friedrich Müller – Discours de la méthode juridique. Bucureşti. Fundaţiei „D. Bolintineanu”. Bucureşti. Frédéric-Jérôm Pansier – Méthodologie du droit. Paris. Pauley. Octombrie. Fundaţia Regele Mihai I.dr. Bucureşti. Paris. Bucureşti. Bucureşti. 3rd edition. Ed. Ed.Technical report writing today. Litec. Daniel G. Curtea veche. Ştiinţifică şi Enciclopedică. Ed. Ed. Dragoş Iliescu – Probleme actuale ale metodologiei juridice. Bucureşti. Houghton Mifflin Company. Sorin Popescu.univ. Ed. Bucureşti. Bucureşti.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. Cătălin Ciora. 1996 21. Oana Iucu – Metodica predării ştiinţelor sociale. Riordan . Continent XXI. Ilarie Mrejeru – Tehnica legislativă. Ron Hoff – Regulile unei prezentări de succes.

Publications des Facultés universitaires Saint Louis.univ. Raphaël Romi . Paris. Idei simple pentru prezentări de succes. Ed. Yann Tanguy – La recherche documentaire en droit. Ed. Ed. Axel de Theux.dr. 2000 29.Ştefan DEACONU 26. Nicolas Bernard – Précis de méthodologie juridique. 2e édition. PUF. Bucureşti. Ioan Vida – Legistică formală. 2002 STUDENT LOG BOOK 195 . Ioan Vida – Procedura legislativă. Litec.Méthodologie de la recherche en droit. Ed. Bucureşti. Paris. Bucureşti. Xxx – Cum să faci prezentări eficiente. Rentrop & Straton. 2006 32. Imre Kovalovszky. 2009 30.Facultatea de Drept Curs de metodologie juridică Conf. 1991 28. Lumina Lex. 1999 31. Introducere în tehnica şi procedura legislativă. Bruxelles. Curtea veche. Ed. Les sources documentaires du droit. Roz Townsend – Dezvoltă-ţi abilităţile de comunicare. Bucureşti. Crater. 2006 27.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful