You are on page 1of 169

Sfântul Arhiepiscop Luca al Crimeii (1877 – 1961

)

❤✩❤✩❤✩❤✩❤✩❤✩❤

Duh - Suflet – Trup
[Puterea inimii]

✩✩✩✩✩✩

Carte tipărită cu binecu ântarea !rea Sfin"itului !ărinte #ALAC$%&' (piscopul Ale)an*riei +i $eleormanului

(*itura Sophia , Cartea &rto*o)ă- .ucure+ti
!a/ina 1

$ra*ucere0 ( *ochia 1a /a

Carte apărută sub patrona2ul 3un*a"iei Sfin"ii 4artiri .rânco eni 56667scoalabranco eneasca7ro8

S9 ': :%$94 ;( S3%'<%% '&% 4:C('%C% 49=$:=%S%$&=% A% >'C?%S&=%L&=
C&4:'%S$( =&4@'(

!o6ere* bA ABBYY FineReader 11

;o6nloa* !;30 http0BB6667archi e7or/B*etailsBSfantulLucaAlCrimeiiC;uhCSufletC$rupputerea%nimiiDE87 ;o6nloa* &;$- &ffice0 http0BB6667archi
e7or/B*etailsBSfantulLucaAlCrimeiiC;uhCSufletC$rupputerea%nimii

!a/ina F

Cuprins

Cu ânt Gnainte la e*i"ia românească 777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777E

17 Ce concluHii putem tra/e asupra pro/resului actual al +tiinIei 7777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777711 F7 %nima Gn calitate *e or/an al cunoa+terii supreme 777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777FJ K7 Creierul si *uhul7 ;uhul Gn natură7 77777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777E6 E7 ;uhul plantelor +i al animalelor 7777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777776F L7 Sufletul animalelor +i al omului 77777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777769 67 ;uhul nu este le/at necon*iIionat *e suflet +i trup 77777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777778E 77 CapacităIile *uho nice+ti transce*entale 777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777797 87 ;espre omul lăuntric (omul interior) 77777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777116 97 'emurirea 777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777771FL

Acatistul Sfântului Luca al Crimeii- 3ăcătorul *e minuni 77777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777771K8 =:#9C%:'( !('$=: .&L'AM 77777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777771LJ

!oHe +i ima/ini 77777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777771LF

❁❁❁

!a/ina K

Cuvânt înainte la edi ia r!mânea"#$

NLucrarea omului trebuie să fie ca un *iamant C să strălucească oricum ai GntoarceCoO7 Aceste cu inte *e Gn*emn- rostite *e către Sfântul Luca al Crimeii- sCau Gmplinit pil*uitor Gn propria sa ia"ă7 Chirur/- sa ant Pi *eopotri ă arhiereu al .isericii lui ?ristos- Sfântul Luca PiCa să ârPit lucrarea Gn remurile *e cumplită pri/onire ateistă *in =usia7 Mia"a acestui mare ierarh mărturisitor le este cunoscută cititorilor români *in scrierile publicate *e2a la câte a e*ituri *e la noi7 [Sfântul Luca al Crimeii- Am iubit pătimirea (autobio/rafie)- (*7 Sophia- .ucurePti- FJJL ; Arhiman*ritul 'ectarie Antonopoulos- Sfântul Arhiepiscop Luca (1877C1961) C Chirurgul fără de arginţi- (*7 .iserica &rto*o)ă +i (/umeniIa] 'u stă Gn puterea noastră a Gnfă"iPa Gn câte a cu inte portretul *uho nicesc al acestui mare om al lui ;umneHeu7 &rice stră*anie Pi Hăbo ire asupra ie"ii sale- oricât *e sâr/uincioase Pi *e pătrunHătoare ar fi- se *o e*esc a fi- Gn cea mai mare parteneputincioase7 $aina sfin"eniei nu poate fi cuprinsă- ci numai GmpărtăPită7 %ar cel care intră Gn părtăPie cu lumina cea tainică a ie"uirii sfinte e Gmbră"iPat el GnsuPi *e această profun*ă realitate7 ;e aceea- Gn*răHnin* a ne apropia *e măre"ia Sfântului Luca- nu putem să ne sim"im *ecât ca niPte /răun"e *e nisip alăturate unui munte nespus *e Gnalt7 Cartea pe care cititorul o are Gn fa"ă GPi are Gnceputul Gn anii 19FJ ai eacului trecut7 Cu toate că Sfântul Luca a fost intens preocupat *e alcătuirea acestei căr"i Gncă *in anii *e Gnceput ai pri/oanei ateiste *in =usia- a iHbutit să o *efiniti eHe abia Gn anii 19ELC 19E7- cân* se apropia *e ârsta *e PapteHeci *e ani7 [>n limba rusă- această carte a cunoscut mai multe e*i"ii- una *intre ele fiin* Pi cea apărută Gn anul 1997 Pi publicată *e către %nstitulul $eolo/ic &rto*o) NSfântul $ihonO *in 4osco a ]

!a/ina E

3iin* o lucrare apolo/etică (cu scop *e apărare a reli/iei orto*o)e)- Sfântul %erarh Luca iCa pus acestei căr"i un titlu care să Gnfă"iPeHe Pi să mărturisească Gn chip ă*it "elul cu care ea a fost scrisă- Gncât ea a fost numită0 N;uhCSufletC$rupO7 !ropa/an*a antireli/ioasă- care sCa *eHlăn"uit Gn =usia *upă anul 1917- nu a ea o 2ustificare temeinică- ci se autoinflama Gn 2urul unei loHinci semi*octe Pi absur*ecare proclama Gnfruntarea Pi contra*ic"ia *e neGmpăcat *intre cre*in"ă Pi Ptiin"ă7 %ar acest aPaCHis conflict era supralicitat tocmai pentru a fi bat2ocorită Pi nimicită cre*in"a7 !ropa/an*a ateistă afirma că Ptiin"a a *escoperit minciuna Pi a *o e*it că reli/ia este Nopiul poporuluiO- iar cre*in"a Pi manifestările ei nu sunt altce a *ecât unelte puse NGn slu2ba claselor e)ploatatoareO7 >nsă- ia"a Pi acti itatea (piscopului Luca erau mărturii coplePitoare Gmpotri a acestei acerbe propa/an*e ateiste7 >n persoana sa nu e)ista nici un conflict- ci o Gmbinare armonioasă Pi o Gmpăcare a cre*in"ei cu Ptiin"a7 1i tocmai această concep"ie Pi e)perien"ă a sa o *escrie Gn cartea N;uhCSufletC$rupO7 >naintea nenumăratelor pri/oane Pi e)iluri pe care leCa Gn*urat- Gn anul 19F1Sfântul Luca a fost supus Pi unui proces public prin care se urmărea nu numai *efăimarea Pi bat2ocorirea lui- ci Pi să se *emonstreHe că ;umneHeu nu e)istă7 >nsă- iHbân*a râ nită *e atei nu sCa arătat nici*ecum- ci *impotri ă- sCa preschimbat GntrCo ruPinoasă Gnfrân/ere7 >n acest proces- cea *in urmă Gntrebare pusă Sfântului Luca *e către acuHatorul public a fost0 NCum este posibil ca *umnea oastră să cre*e"i Gn ;umneHeupărinte chirur/ MoinoC%asene"QiR LCa"i ăHut reo*ată pe ;umneHeul *umnea oastrăRO7 =ăspunsul a enit neGntârHiat0 N!e ;umneHeu- GntrCa*e ăr- nu LCam ăHut nicio*ată- *omnule acuHator public7 ;ar am făcut opera"ii pe creier Pi nu am ăHut minte acolo GnăuntruS 1i nici conPtiin"ă nu am ăHut acoloSO (e)istă creier iHibil- *ar asta nu Gnseamnă că nu e)istă minte +i con+tiinIă- chiar *acă nu le e*em) [Arhiman*ritul 'ectarie Antonopoulos- NSfântul Arhiepiscop Luca (1877C1961) C Chirur/ul fără *e
!a/ina L

ar/in"iO- (*7 .iserica &rto*o)ă +i (/umeniIa- pa/7 86] :nui apropiat- care nu cre*ea Gn nemurire Pi Gn Gn iere- Sfântul Luca iCa spus0 NCre*incioPii nu nea/ă nicio*ată *atele Ptiin"ifice- *ar consi*eră că *easupra lor stăpânePte o putere superioară C ;umneHeu7 !oate oi a ea reo*ată posibilitatea să le *au prietenilor să citească lucrarea mea N;uhCSufletC$rupO7 & lectură atentă a a2uta mult Gn această problemăO [Arhiman*ritul 'ectarie Antonopoulos- NSfântul Arhiepiscop Luca (1877C1961) C Chirur/ul fără *e ar/in"iO- (*7 .iserica &rto*o)ă +i (/umeniIa- pa/7 F98C F9987 (ste binecunoscut faptul că Sfântul Luca nu făcea nici o inter en"ie chirur/icală *acă Gn sala *e opera"ii nu se afla icoana 4aicii ;omnului cu !runcul ?ristos7 La cinci luni *upă procesul public mai sus pomenit- profesorul TassirsQi scria *espre Sfântul Luca0 N(ra perioa*a cân* ritualul său reli/ios *inainte *e opera"ie se mărise7 AcumGn fa"a icoanei 4aicii ;omnului era mereu aprinsă o can*elă7 >naintea opera"iei nu numai că făcea semnul crucii- *ar rostea Pi o ru/ăciune scurtă Pi făcea cruce *e trei ori Gn spa"iul sălii *e opera"ii Gnainte *e a lua bisturiul Gn mână7 $o"i Ptiau că MoinoC%asene"Qi era mare cunoscător al obiectului său- om *e Ptiin"ă strălucit7 ;in acest moti sCau obiPnuit repe*e cu ciu*ă"eniile lui reli/ioase Pi problema aceasta nu a luat *imensiuni mariO7 >nsă- Gn*ată ce autorită"ile comuniste au scos icoana *in sala *e opera"iiSfântul Luca a Gncetat orice inter en"ie chirur/icală7 %nfirmiera 47#7 'eHensQaia spunea *espre %erarh0 N>n treburile *e natură morală- el se comporta ca Pi cân* nu ar fi e)istat nimeni Gn 2urul lui7 (ra sin/ur Gn fa"a conPtiin"ei sale7 %ar autocritica la care se supunea era mai se eră *ecât oricare altaO7 Malentin- unul *intre fiii Sfântului Luca C a2uns me*ic la rân*ul său C GPi amintePte următoarea Gntâmplare0 NSim"ul tactil *eH oltat era- *upă cum se pare- Gnnăscut Gn tatăl meu7 &*ată- orbin* cu noi- copiii lui- a rut să ne *o e*ească prin fapte acest
!a/ina 6

lucru7 A luat Hece foi sub"iri *e hârtie- leCa Gn*oit Pi apoi neCa cerut săCi spunem să taie cu bisturiul oricâte foi rem noi7 %Cam spus un număr *e foi- *e pil*ă Papte- Pi cu o tăietură *e bisturiu a tăiat cele Papte foiS ()perimentul sCa *o e*it reuPit7 Am rămas uimi"iO [Arhiman*ritul 'ectarie Antonopoulos- NSfântul Arhiepiscop Luca (1877C1961) C Chirur/ul fără *e ar/in"iO- (*7 .iserica &rto*o)ă +i (/umeniIa- pa/7 6J]7 Stu*en"ilor săi- Sfântul Luca obiPnuia să le spună0 NCa să se facă cine a chirur/ trebuie să se fi născut chirur/7 1i trebuie să se *eosebească prin trei GnsuPiri0 să aibă ochi *e ultur- inimă *e leu Pi mâini *e femeieO [Arhiman*ritul 'ectarie Antonopoulos- NSfântul Arhiepiscop Luca (1877C1961) C Chirur/ul fără *e ar/in"iO- (*7 .iserica &rto*o)ă +i (/umeniIa]- Gnsă Sfântul Luca a *o e*it că aceste GnHestrări le are cu prisosin"ă Pi Gntru cele *uho nicePti- făcân*uCle lucrătoare prin *elicate"ea- profunHimea Pi puterea cu intelor lui7 Astfel- /raiurile Sfântului %erarh au a*e erit Gncă o *ată tăria cu ântului lui ;umneHeu- care Ne iu Pi lucrător Pi mai ascu"it *ecât orice sabie cu *ouă tăiPuri- Pi pătrun*e până la *espăr"itura sufletului +i *uhului- *intre Gncheieturi +i mă*u ă- Pi *estoinic este să 2u*ece sim"irile Pi cu/etările inimiiO (( rei E- 1F)7

Spre mărturie- om Gnfă"iPa Gn continuare o Gntâmplare care sCa petrecut Gn Hilele noastre- mai precis Gn anul 19967 & Gn ă"ătoare pe nume #alina C care pre*a GntrCo Pcoală *in Simferopol C fusese crescută GntrCo familie *e atei *in fosta :7=7S7S7 Pi *in această pricină ea era *eparte *e .iserică7 >n luna mai- #alina sCa Gmbolnă it- iar me*icii au socotit că ar suferi *e o răceală7 >nsă- cu toate că a făcut un tratament care a *urat câte a săptămâni- febra ei nu scă*ea *eloc7 A2un/ân* Gn stare *e epuiHare- a fost internată Gn spital- fiin* *ia/nosticată Gn cele *in urmă cu cancer la plămâni7 A făcut analiHe la mai multe spitale *in Se astopol- Gnsă aici nu numai că sCa confirmat acest *ia/nostic- ci sCa constatat că era orba *e o formă /ra ă *e cancer care Gnainta GntrCun ritm /alopant7 4ai mult- me*icii au
!a/ina 7

afirmat că orice inter en"ie chirur/icală e Ha*arnică- *ar cu toate acestea- la insisten"a apropia"ilor- Gn luna iulie- #alina a fost internată GntrCun spital oncolo/ic7 >n aceste Gmpre2urări *ureroase- o ru*ă apropiată *eCa bolna ei ar fi *orit săCi orbească *espre cre*in"ă- Gnsă- Ptiin* că #alina este atee con insă- nu Gn*răHnea să facă acest lucru7 ;e aceea- se ru/a Sfântului Luca pentru tămă*uirea celei suferin*e Pi cerea preo"ilor să fie pomenită la Sfânta Litur/hie care se să ârPea Gn biserica un*e se află moaPtele (psicopului Luca7 >ntrCo Hi- primin* Gn*emn lăuntric- această ru*ă a #alinei a enit la spital Pi a Gnceput săCi orbească *espre %erarhul Luca7 %Ca a*us slu2ba Sfântului- precum Pi cartea sa NDuh-Suflet-TrupO7 Apoi iCa spus că sfintele moaPte se află Gn biserică Pi to"i cei care or să i se Gnchine pot să o facă7 Citin* *in căr"ile care Gi fuseseră a*use Pi prin tainica lucrare a Sfântului ;uh primin* mărturia Sfântului Luca- #alina a hotărât ca Gn Hiua următoare să mear/ă să se Gnchine sfintelor moaPte ale ierarhului7 A Gmplinit acest lucrucu toate că era foarte slăbită7 A2un/ân* la raclă- femeia bolna ă PiCa re ărsat Gnaintea Sfântului Luca toată *urerea care Gi coplePea inima Pi PiCa mărturisit /roaHa care o cuprinsese Ptiin* că urma să moară foarte curân*7 >n Hiua *e L au/ust- #alinei trebuiau săCi fie făcute analiHele finale pentru a fi stabilită Hiua opera"iei7 AnaliHele au fost *use la bun sfârPit- *ar spre uimirea tuturorcancerul *e la plămâni *ispăruse fără urmăS >n acest fel- #alina sCa Gncre*in"at că Sfântul Luca nu iCa tămă*uit numai sufletul- ci Pi trupul7 AstăHi ea lucreaHă la Hiarul bisericesc *in Simferopol- fiin* ea GnsăPi mărturie a felului minunat Gn care ;umneHeu iCa Gn iat sufletul prin iubitul Său ierarh C Sfântul Luca7

N3ără cre*in"a Gn Gn iere- mai toată suferin"a *e ine absur*ă- lipsită *e sensU ea poate GmblânHi sufletul Gn*ărătnic- Gnsă nu Gl in*ecă *e mân*ria ce se ascun*e Gn
!a/ina 8

străfun*urile lui7 SuferinIa Gmbo/ă"ePte e)perien"a ie"ii Gnsă- fără ru/ăciune- nu *uce sufletul către nepătimire7 $reptat- ea omoară Pi trupul Pi inima Pi mintea- fără ca ele să se *esă ârPească Gn cunoaPterea lui ;umneHeu7 Cân* Gnsă se atin/e *e suflet Lumina lumii *e Sus- atunci totul se schimbă0 mor patimile pământePti- iar *uhul se Gnal"ă spre a e*ea pe Cel Me+nic7 ;ăruit cu această binecu ântare- omul GPi trăiePte orice situa"ie pământească (socială- materială- ba chiar Pi Ptiin"ifică) ca pe un NaccesoriuO- Pi nicicum nu se sinchisePte *e cariera sa pământească7 1i *acă a continua trăin*uCse pe sine Gn conPtiin"ă smerită- atunci Gi a fi *ată Pi mai multă cunoaPtere *espre tainele eacului ce a să fieO [Arhiman*ritul Sofronie- NMom e*ea pe ;umneHeu precum esteO- (*itura Sophia- .ucurePti- FJJL- pa/7 1J8]7 Consi*erăm că aceste cu inte ale *umneHeiescului !ărinte Sofronie Saharo ne Gnfă"iPeaHă uimitor *e limpe*e calea cea strâmtă care *uce către ;umneHeu7

Arhiepiscopul LaHăr al Simferopolului Pi Crimeii- care a participat la *eshumarea moaPtelor Sfântului Luca- spunea *espre minunatul %erarh0 NMia"a sa nu poate *ecât să emo"ioneHe orice suflet7 A fost cu a*e ărat mare*eopotri ă ca păstor Pi ca om *e Ptiin"ă7 A trăit Gn momente foarte /rele ale .isericii noastre Pi neCa *o e*it prin ia"a lui că un om *e Ptiin"ă poate să fie Pi profun* cre*incios7 A pornit ca un simplu me*ic *e "ară Pi a e oluat ca faimos chirur/- care GPi in*eca bolna ii cu Gnalta sa eru*i"ie Ptiin"ifică7 'oi- cre*incioPii- Ptim foarte bine că nu a fost numai abilitatea sa- ci Pi marea cre*in"ă pe care o a ea Gn ;umneHeu7 (l GnsuPi stăruia să le spună bolna ilor atunci cân* Gi opera0 V'u este mâna mea care opereaHă- ci >nsuPi ;umneHeu opereaHă Pi in*ecăW7
!a/ina 9

Aici- Gn Simferopol- PiCa să ârPit slu2irea sa reme *e mul"i ani Pi a a2utat mii *e oameni care PiCl amintesc cu recunoPtin"ă7 A fost un om al *ra/ostei- un suflet nobil- o inimă mare7 (ste caracteristic faptul că la *eshumarea moaPtelor sale- para*o)al- Gn timp ce trupul i se *eHinte/rase- inima iCa fost /ăsită intactă7 (a nu sCa supus le/ilor stricăciunii7 Se pare că Pi natura a respectat această inimă plină *e *ra/oste a*e ărată7 Sfântul Luca a iubit- sCa luptat- a suferit- a ostenit- sCa prime2*uit- a Gn*urat Pi a fost pri/onit lăsân*uCle crePtinilor C căsători"i Pi necăsători"i C un mo*el limpe*e *e urmare a lui ?ristos7 Ca Pi marele !a el- pe toate leCa socotit /unoaie- ca săCL câPti/e pe ?ristos7 1i a reuPit- *eoarece a rut aceasta cu a*e ăratO7

1i tocmai pentru felul Gn care ;omnul %isus a proslă it moaPtele Sfântului Luca- pecetluin* tăria *e *iamant a inimii Pi a cu intelor sale- am Gn*răHnit să preschimbăm titlul acestei căr"i Gn N!uterea inimiiO7 Căci iată- >nsuPi ;umneHeu mărturisePte Gnaintea tuturor eacurilor că Sfântul Luca >l iubePte cu *ra/oste care nu se a putea sfârPi reo*ată7

L7 S7 ;esarto ici

!a/ina 1J

NCăci cuvântul lui Dumnezeu e viu şi lucrător şi mai ascuţit decât orice sabie cu două tăişuri, şi pătrunde până la despărţitura sufletului şi duhului, dintre ncheieturi şi măduvă, şi destoinic este să !udece simţirile şi cugetările inimii O7 (( rei E- 1F)

N777şi ntreg duhul vostru, şi sufletul, şi trupul să se păzească, fără de prihană, ntru venirea Domnului nostru "isus #ristosO7 (1 $esaloniceni L- FK)

%& Ce #!n#lu'ii putem tra(e a"upra pr!(re"ului a#tual al științei

[>n notele cuprinse Gn e*i"ia românească a acestui olum- am aPeHat Pi unele mărturii *in e)perien"a nemi2locită a Sfântului Luca- *eoarece el GnsuPi Gi *estăinuia părintelui Melete C profesor al Aca*emiei ;uho nicePti *in 4osco a C că Gn alcătuirea căr"ii a Gnsemnat numeroase lucruri pe care leCa trăit el GnsuPi7 ;e asemenea- Gn măsura Gn care neCa stat Gn putin"ă- am Gncercat să i*entificăm sa an"ii Pi lucrările pomenite *e Sfântul Luca]7

Cu/etările noastre asupra rela"iei *intre trup- *uh Pi suflet le om Gncepe *e *eparte7 !ână la sfârPitul secolului al 19Clea- ansamblul Ptiin"elor e)acte ne coplePea cu preciHia tuturor celor tratate *e către ele7 !ână nu *emult- era Gnstăpânită o cre*in"ă

!a/ina 11

necon*i"ionată Gn *o/mele fun*amentale ale Ptiin"ei [a*ică Gn principiile Pi a)iomele lor ce erau socotite a fi imuabile7 %muabil X permanent- neschimbabil ]- Pi abia câte a min"i alese e*eau fisurile măre"ului e*ificiu al Ptiin"elor clasice7 1i iată că marile *escoperiri Ptiin"ifice- *e la sfârPitul eacului trecut 5al 19Clea8 Pi Gnceputul secolului nostru- au H/u*uit pe neaPteptate GnsePi temeliile acestui e*ificiu al +tiinIelor clasice Pi au impus o re iHuire a i*eilor fun*amentale ale fiHicii Pi mecanicii7 !rincipiile- care păreau să aibă o fun*amentare matematică concretă- sunt Gn preHent *eHbătute *e către sa an"i7 Căr"ile C Gn /enul lucrărilor profun*e ale lui ?enri !oincarY 5a fost unul *intre cei mai mari matematicieni Pi fiHicieni franceHi Pi a trăit Gntre anii 18LEC191F8 N1tiin"a Pi ipoteHaO C a*uc Gn fiecare pa/ină *o eHi Gn acest sens7 Acest eminent matematician a *emonstrat faptul că Pi matematica cuprin*e o multitu*ine *e ipoteHe Pi con*i"ionări7 :nul *intre cei mai esti"i cole/i ai lui- *e la %nstitutul *e 4atematică- Zmile !icar* 5matematician franceH care a trăit Gntre anii 18L6C19FE8*emonstreaHă- GntrCuna *in lucrările sale- cât *e *isparate sunt principiile mecanicii- ale acestei Ptiin"e care pretin*e să formuleHe le/ile *e ansamblu ale :ni ersului7 (rnst 4ach 5fiHician Pi filoHof austriac care a trăit Gntre anii 18K8C19168- Gn lucrarea sa N%storia mecaniciiO- GmpărtăPePte o părere asemănătoare0 N.aHele mecanicii- Gn aparen"ă cât se poate *e simple- sunt *e fapt e)trem *e comple)e7 (le se GntemeiaHă pe e)perien"e nerealiHate Gncă sau chiar imposibil *e realiHat Pi Gn nici un caH nu pot fi pri ite *rept a)iome matematice7 3iHicianul Lucien !oincarY 5fiHician franceH care a trăit Gntre anii 186FC19FJ8 scrie0 N'u au mai supra ie"uit teorii /ran*ioase- recunoscute *e către to"i- Gn raport cu care cercetătorii să se afle Gn unanimitate (unanimitate X acor* total *e i*ei- *e opinii)7 & anarhie (*eHor*ine) bine cunoscută *omnePte Gn *omeniul Ptiin"elor naturale Pi nici una *intre le/i nu se arată a fi cu a*e ărat necesară7 'oi asistăm la *iHol area i*eilor echi Pi
!a/ina 1F

nu la o Gncheiere a cercetărilor Ptiin"ifice7 %*eile- care pentru pre*ecesorii noPtri păreau temeinic fun*amentate- sunt supuse reCanaliHării7 >n preHent- se renun"ă la i*eea că toate fenomenele pot fi e)plicate *in punct *e e*ere mecanic7 Sunt contestate GnsePi baHele mecanicii0 noile e i*en"e au H/u*uit cre*in"a Gn Gnsemnătatea absolută a le/ilor care erau consi*erate fun*amentaleO7

;ar *acă Gn urmă cu KJCEJ *e ani puteam orbi *espre faptul că fiHica Pi mecanica e)perimentau o stare *e anarhie (haos)- Gn preHent aceasta nu mai corespun*e realită"ii7 =e olu"ionara *iHol are a principiilor Pi a cunoPtin"elor fun*amentale ale fiHicii a con*us către elaborarea unor noi concep"ii- mult mai profun*e Pi mai e)acte *ecât cele anterioare7 4ai mult- aceste concep"ii nu respin/ echea mecanică clasică- ci o abor*eaHă ca pe o teorie relati ă- care are limitele sale *e aplicabilitate- *estul *e măr/inite7

Astfel- spre e)emplu- sCa *o e*it că Gn lumea celor mai mici particule cunoscute nouă C molecule- atomi- electroni etc7 C mecanica clasică GPi GnceteaHă aplicabilitatea Pi trebuie să ce*eHe locul unei teorii mult mai precise- *ar care Gn acelaPi timp este mai comple)ă Pi mai abstractă0 mecanica cuantică7 Cu toate acestea- mecanica cuantică nu este ce a ce contraHice inte/ral mecanica clasică- ci o inclu*e pe aceasta ca pe un *omeniu Gnru*it- necesar Gn e)aminarea obiectelor cu masă moleculară suficient *e mare7 !e *e altă parte- pentru procesele care se *esfăPoară cu iteHe mari *e

*eplasare- apropiate *e cea a luminii- mecanica clasică GnceteaHă- *e asemenea- să mai aibă aplicabilitate Pi este necesar să fie Gnlocuită cu mult mai ri/uroasa teorie a mecanicii relati iste- care se baHeaHă pe teoria relati ită"ii a lui (instein 5Albert (instein este autorul teoriei relati ită"ii- *atorită căreia a primit premiul 'obel pentru fiHică Gn anul 19F17 A trăit Gntre anii 1879C19LL87
!a/ina 1K

Le/ile constan"ei elementelor nu mai e)istă- *eoarece este incontestabil *o e*ită transformarea unor elemente Gn altele7 SCa constatat că e)istă elemente cu aceeaPi masă atomică- *ar cu proprietă"i chimice *iferite7 Acum câ"i a ani- un astfel *e fenomen ar fi fost pri it cu ironie *e către chimiPti ($7 S e*ber/ C $heo*or S e*ber/ a fost un chimist sue*eH- *e enin* laureat al premiului 'obel pentru chimie Gn anul 19F67 A trăit Gntre anii 188EC1971)7

Sunt speran"e pentru *o e*irea comple)ită"ii structurii atomilor Pi *e aceea se poate presupune că atomii mai /rei sunt alcătui"i *in atomi mai uPori7 3oarte probabil că toate elementele C GntrCun final C sunt constituite *in hi*ro/en7 Conform acestei ipoteHeatomul *e heliu este constituit *in patru atomi *e hi*ro/en poHi"iona"i foarte compact7 La rân*ul său- atomul *e hi*ro/en este constituit *in *ouă particule- electron Pi proton7 Atomul a Gncetat să mai constituie unitatea primor*ială a materiei- *eoarece sC a constatat că structura lui este e)trem *e comple)ă7 !articulele cele mai mici ale materiei cunoscute Gn preHent sunt electronii Pi poHitronii7 1i unii- Pi al"ii au aceeaPi masă- *ar se *eosebesc prin sarcina electrică0 electronul are sarcină electrică ne/ati ă- iar poHitronul poHiti ă7 >n afara acestor particule- sunt Pi altele cu o /reutate mai mare0 protonii Pi neutronii- care alcătuiesc nucleul7 1i masa lor este asemănătoare (*e 18EJ ori mai mare *ecât /reutatea electronilor)- *ar Gn timp ce protonul este Gncărcat poHiti - neutronul nu are sarcină electrică7 >n ultima reme- Gn componen"a raHelor cosmice care a2un/ Gn atmosfera

noastră *in spa"iul interstelar- a fost *escoperită o serie Gntrea/ă *e noi particule a căror /reutate se cuprin*e GntrCun inter al *estul *e lar/ (*e la 1JJ la KJ7JJJ *e mase electronice)7 Aceste particule poartă *i erse *enumiri0 meHoni (sau meHotroni)- aritroni!a/ina 1E

etc7 ;e asemenea- sCa constatat că aceste particule nu sunt absolut constante7 !rotonii se pot transforma Gn neutroni Pi in ers- electronii- unin*uCse cu poHitronii- pot să GnceteHe să e)iste ca particule- transformân*uCse Gn ra*ia"ie electroma/netică7 !e *e altă parte- Gn con*i"ii cunoscute- câmpul electroma/netic poate N/eneraO câte a perechi *e electroniC poHitroni7 !articulele *etectate Gn ra*ia"ia cosmică pot să GPi mo*ifice semnificati masa Gn procesul *e interferen"ă cu atomii atmosferei7 >n literatura actuală Gn materie *e fiHică- transformarea unei perechi electronC poHitron Gn ra*ia"ie este numită NanihilareO (*istru/ere) a materiei- procesul in ers fiin* numit NmaterialiHareO7 4aterialiPtii consec en"i consi*eră acePti temeni con*i"ionatCacceptabili*eoarece *istorsioneaHă starea reală a lucrurilor7 (i afirmă că nu e)istă nici o transformare a ener/iei Gn masă- *eoarece masa Pi ener/ia apar"in unei realită"i C materiei- Pi particulele care apar au ener/ie- iar ener/ia pose*ă masă7 Această ultimă afirma"ie- pentru noi- cei e*uca"i Gn spiritul echilor no"iuni ale fiHicii- este cu *esă ârPire re olu"ionară7 >nsă noi suntem foarte *eparte *e a putea proclama biruin"a asupra materialismului7 'oi nu a em *reptul Pi nici moti ul *e a sta Gmpotri a realiHărilor celor mai importante ale fiHicii mo*eme7 ;in faptul că particulele pot săCPi mo*ifice masa C *upă cum sCa *emonstrat Gn ultima reme cu particulele *in ra*ia"iile cosmice C sau pur Pi simplu săCPi GnceteHe e)isten"a ca particule- transformân*uCse Gn ra*ia"ie electroma/netică (NanihilareaO electronilor Pi a poHitronilor)- nu se pot tra/e concluHii asupra *ispari"iei materiei- câmpul electroma/netic trebuin* să fie consi*erat o altă formă a materiei7 Amân*ouă aceste forme pot trece *in una Gn cealaltă- asemenea substan"ei lichi*e care poate lua formă soli*ă sau /aHoasă7 >nsă astfel *e transformări se *esfăPoară *oar cu con*i"ia respectării le/ilor conser ării ener/iei7 (ner/ia nu poate să *ispară sau să apară *in nimic7 (a poate *oar săCPi schimbe starea sau forma- rămânân* cantitati
!a/ina 1L

aceeaPi7 >n preHent- fiHicienii au renun"at la ipoteHa e)isten"ei unei oarecare substan"e eterice impon*erale Pi Gn acelaPi timp absolut elastice- Gnlocuin*Co cu no"iunea *e câmp electroma/netic7 Câmpul electroma/netic nu este substan"ă Gn sensul mecanic comun al acestui cu ânt7 (l nu pose*ă /reutate- *uritate- elasticitate- nu este constituit *in particule etc7 ;ar pose*ă ener/ie Pi Gn acest sens trebuie pri it *rept una *intre formele *e e)isten"ă ale materiei7 (l este /enerat *e miPcarea Pi interac"iunea particulelor elementare C electroni Pi altele7 !e *e altă parte- el GnsuPi ac"ioneaHă asupra acestor particule iar Gn con*i"ii cunoscute poate chiar să le /enereHe7 >n locul /reută"ii- *urită"ii Pi elasticită"ii- câmpul electroma/netic pose*ă alte caracteristici care Gi *etermină proprietă"ile7 Aceste caracteristici sunt amplitu*inea Pi orientarea for"elor electrice Pi ma/netice Gn *iferite coor*onate spa"iale7 ;e le/ile care /u erneaHă câmpul electroma/netic Pi interac"iunea acestuia cu sarcinile electrice se ocupă electro*inamica C un *omeniu aparte al fiHicii C- Gnsă le/ile miPcării Pi interac"iunii particulelor materiale constituie obiectul *e stu*iu al mecanicii7 >n câmpul electroma/netic sunt Nabsorbi"iO GntrCun final to"i pro*uPii *isocierii materiei7 %n*iferent *e corpurile care se *isociaHă Pi *e mo*ul *eHa/re/ării- pro*uPii acestei *isocieri sunt Gntot*eauna aceiaPi7 3ie că este orba *espre fisiunea nucleelor substan"elor ra*ioacti e- fie că e orba *e emisiile *in oricare metal sub ac"iunea luminii*e emisiile pro*use ca urmare a reac"iei chimice sau a ar*erii- pro*uPii acestor emisii sunt Gntot*eauna constan"i- *ePi calitatea Pi cantitatea pot *iferi7 4ateria se *escompune Gn particulele elementare0 neutroni- protoni- meHonielectroni- poHitroni- etc7 !rin miPcarea Pi interac"iunea acestor particule- are loc /enerarea câmpului ma/netic- a oscila"iilor ma/netice Pi electrice *e amplitu*ine ariată- a ra*ia"iei infraroPii- a luminii albe- a ra*ia"iei ultra iolete Pi a ra*ia"iei /ama7 3enomenele electrice stau la baHa tuturor reac"iilor chimice Pi unii Gncearcă să
!a/ina 16

re*ucă la acestea toate celelalte for"e7 SCa *eterminat că Pi lumina este una *intre formele ener/iei electroma/netice- iar curentul electric- *e asemenea- are Pi structură corpusculară sau- *upă cum incorect Hic unii- structură atomică (*esi/ur- nu pot fi numite atomi particulele *in care este alcătuit curentul electric)7 4ulliQen 5=obert San*erson 4ulliQen a fost un chimist Pi fiHician american care a primit premiul 'obel pentru chimie Gn anul 19667 A trăit Gntre anii 1896C19868 *efinePte electricitatea cu pru*en"ă Pi suficient *e acceptabil7 %ată cu intele lui0 N(u nu am Gncercat să răspun* la Gntrebarea VCe este electricitateaRW- ci mCam mul"umit să stabilesc ce nu ar fi aceasta ca Pi constitu"ie- căci ea Gntot*eauna ni se preHintă ca Pi o frac"iune e)actă a unei oarecare unită"i electrice777 (lectricitatea este ce a mult mai *e baHă *ecât atomii materiei- *eoarece este parte componentă consi*erabilă a celor o sută *e atomi *iferi"i7 ()act la fel- electricitatea are ce a asemănător materiei- fiin* alcătuită *in păr"i constituti e- Gnsă se *eosebePte *e materie prin faptul că toate păr"ile *in care e compusă- Gn măsura Gn care acestea pot fi supuse *eterminării- sunt cu *esă ârPire e/aleO7 $eoria corpusculară a electricită"ii este o mare realiHare a fiHicii teoretice7 >nsă- *esi/ur- nu putem spune că- *rept consecin"ă a structurii sale corpusculareelectricitatea a Gncetat să mai fie ener/ie Pi a *e enit ce a material7 'ici fiHicienii nu afirmă acest lucru- ci *oar sus"in că ener/ia pose*ă masă- iar masa apar"ine unei anume realită"i C materia7 ;esi/ur- aceasta nu este confun*area ener/iei cu materia- căci electricitatea- oricât ar fi ea *e apropiată ca structură *e materie- rămâne pentru noi ener/ie Pi- mai mult- o componentă importantă Pi *e baHă a ener/iei atomice7 >ntre timp- această baHă a e)isten"ei fiHice a lumii neCa *e enit cunoscută abia Gn urmă cu KJJ *e ani7 4ii *e ani- electricitatea le rămăsese necunoscută oamenilor7 Abia Gn urmă cu LJ *e ani- Ptiin"a sCa Gmbo/ă"it prin cunoaPterea unor forme *e ener/ie e)trem *e importante0 un*ele ra*io- ra*ia"ia infraroPie- ra*ia"iile cato*icera*ioacti itatea Pi ener/ia intraatomică7 Aceasta *in urmă este neGnchipuit *e /ran*ioasă Pi
!a/ina 17

*e puternică Pi stă la baHa *inamicii Gntre/ii lumi- *ân* naPtere ener/iei solare Pi *e enin* cunoscută cu KJJ *e ani mai târHiu *ecât electricitatea7 >nsă oare ne conferă aceasta *reptul să presupunem sau chiar să afirmăm că Gn lume mai e)istă Pi alte forme *e ener/ie- necunoscute nouă- poate mult mai importante pentru lume *ecât ener/ia atomicăR 1tim că KE[ *in spectrul solar nu este perceput *e către ochiul uman7 1i *oar o parte nesemnificati ă *in aceste KE *e procente- care e constituită *e ra*ia"iile ultraroPii (e orba *e ra*ia"iile iHibile)- ultra iolete- infraroPii- a fost stu*iată Pi au fost Gn"elese formele care stau la baHa acestor ra*ia"ii7 ;ar ce se poate reproPa presupunerii- chiar con in/erii- că *incolo *e liniile lui 3raunho er 5\oseph on 3raunho er este un fiHician /erman care a trăit Gntre anii 1787C18F68 se ascun* o mul"ime *e taine- forme *e ener/ie necunoscute nouă- foarte probabil mult mai fine *ecât ener/ia electricăR ;in punct *e e*ere material- Pi aceste forme Gncă necunoscute *e ener/ie trebuie să fie forme *eosebite *e e)isten"ă a materiei7 Chiar Pi aPa- noi nu a em nimic *e spus Gmpotri a acestora- *eoarece cre*em Gn puterea Ptiin"ei7 >nsă *acă nici electricitatea nu poate fi numită materie Pi neGn*oielnic trebuie consi*erată ener/ie C care poate /enera sau Gn care se pot transforma particulele materiale- care au o anumită masă Pi anumite proprietă"i fiHice C atunci a em oare *reptul să presupunem că or fi *escoperite- cu timpul- astfel *e forme *e e)isten"ă ale materiei (mai e)act ener/ii) care ar trebui numite semiCmaterialeR ;ar GnsuPi termenul *e NsemiCmaterialO con"ine Gntru sine recunoaPterea e)isten"ei NnematerialuluiO7 :n*e este Gnsă temeiul pentru ne/area le/ilor cre*in"ei noastre Pi a cre*in"ei Gn e)isten"a ener/iei pur *uho nicePti- pe care noi o socotim primor*ială Pi născătoare a tuturor formelor ener/iei fiHice- iar prin acestea Pi a materiei GnsăPiR

!a/ina 18

APa*ar- cum ne Gnchipuim această ener/ie *uho niceascăR !entru noi- ea este atotputernica *ra/oste a lui ;umneHeu7 ;ra/ostea nu poate să se Gnchi*ă Gntru sine GnsăPi- căci GnsuPirea ei *e căpătâi este trebuin"a *e a se re ărsa asupra cui a Pi asupra a ce a- Pi această trebuin"ă a *us la Hi*irea lumii *e către ;umneHeu7 NCu #uvântul D!mnului #erurile "-au înt$rit) *i #u duhul (urii +ui t!at$ puterea l!rO (!salmi KF- 6)7 !rin ener/ia *ra/ostei- care sCa re ărsat *upă oia cea preabună a ;omnului- sCa *at *e către Cu ântul lui ;umneHeu Gnceput tuturor formelor *e ener/ie- care la rân*ul lor au /enerat mai Gntâi particulele materiei- iar apoi- prin acesteaPi Gntrea/a lume materială7 >n altă *irec"ie- *ra/ostea *umneHeiască re ărsată a Hi*it Pi Gntrea/a lume *uho nicească- lumea fiin"elor Gn/erePti cu/etătoare- mintea omenească Pi Gntrea/a lume a fenomenelor psihoC*uho nicePti (!salmi 1JK- ECL Pi KF- 6)7 ;acă noi nu cunoaPtem numeroasele forme *e ener/ie C neGn*oielnic lucrătoare C- aceasta "ine *e ă*ita pu"inătate a cunoaPterii ie"ii pământePti prin sărmanele cinci sim"uri pe care le a em Pi *atorită faptului că Gncă nu sCau /ăsit meto*e Ptiin"ifice Pi reacti i pentru *epistarea celor care nu sunt accesibile sim"urilor noastre7 ;ar oare este a*e ărat faptul că a em *oar cinci or/ane *e sim" Pi nu a em alte or/ane Pi mi2loace *e percepere nemi2locităR 'u este oare posibilă ascu"irea remelnică a capacită"ii acestor or/ane pentru perceperea formelor *e ener/ie a*ec ate lorR Acuitatea e*erii ulturului- mirosul foarte fin al câinelui Gntrec GntrCo mare măsură capacitatea *e percep"ie a omului7 !orumbeii pose*ă- un sim" al orientării necunoscut nouă- care le coor*oneaHă impecabil Hborul7 (ste binecunoscută acutiHarea auHului Pi a sim"ului tactil la cei orbi7 (u presupun că factori incontestabili *e or*in psihic C *espre care om Pi orbi Gn continuare C ne obli/ă nu *oar să a*mitem posibilitatea ascu"irii celor cinci sim"uri ale noastre- ci Pi să le a*ău/ăm acestora inima ca or/an special al sim"uluicentru al trăirilor Pi or/an al cunoPtin"ei noastre7
!a/ina 19

,& -nima în #alitate de !r(an al #un!așterii "upreme

>ncă *in antichitate- /recii numeau prin cu intele foni- cardia- nu *oar propriuCHis inima- ci Pi sufletul- starea sufletească- con in/erea- cu/etul- Pi chiar Pi Gn"elepciunea- mintea- cre*in"a (con in/erea)- etc7 ;in remurile *e *emult- Nintui"ia poporuluiO aprecia la 2usta aloare rolul important al inimii Gn ia"a omului7 NAtunci cân* inima GnceteaHă să bată- ia"a a luat sfârPitO C *e aceea unii numesc inima Nmotorul ie"iiO7 'oi acum Ptim bine că starea fiHică Pi *uho nicească *epin* Gn bună măsură *e func"ionarea normală a inimii7 >n ia"a *e Hi cu Hi ni se Gntâmplă să auHim că inima NsuferăO- N*oareO etc7 %ar Gn pa/inile *e beletristică citim că Ninima tân2ePteO- Ninima se bucurăO- Ninima simteO etc7 Astfel- inima se a*e erePte a fi un or/an al sim"ului Pi Gncă unul e)trem *e cuprinHător Pi *e fin7 (ste *e trebuin"ă să ne oprim asupra acestui fapt- *eoarece toate fenomenele in*icate poartă Gntru sine un profun* ra"ionament fiHiolo/ic- aPa cum remarcă %7!7 !a lo 7 >n epoca Gn*epărtată- cân* strămoPii noPtri se aflau GntrCo perioa*ă *e *eH oltare incipientă- la to"i factorii *e stres 5e)terni8- ei reac"ionau aproape e)clusi printrCo acti itate musculară- care pre*omina asupra tuturor celorlalte acte refle)e7 %ar acti itatea musculară este le/ată Gn cel mai strâns mo* *e acti itatea inimii Pi a aselor san/uine7 La omul mo*em ci iliHat- refle)ele musculare sCau re*us aproape la minim- Gnsă- relati la aceste refle)e- mo*ificările acti ită"ii car*iace sCau păstrat bine7 &mul ci iliHat contemporan- prin interme*iul efortului asupra sinelui- Gn a"ă săCPi ascun*ă refle)ele musculare Pi *oar mo*ificările acti ită"ii car*iace mai sunt un in*iciu *espre trăirile sale7 >n acest fel- inima rămâne pentru noi un or/an al sim"ului careGntrCun mo* foarte precis- ne arată starea noastră subiecti ă- pe care o ă*ePte Gntot*eauna7
!a/ina FJ

!entru me*ic este important să men"ionăm că pe cât *e bine are loc re/larea func"iei cor*ului- con*i"ionată fiin* *e acti itatea musculară C *esi/ur- nu e)a/erată C- pe atât *e prost este realiHată re/larea func"iei car*iace Gn caHul unor *i erse Gn/ri2orări- care nu con*uc la acti itate musculară7 ;in această pricină este atât *e uPor afectată inima persoanelor liber profesioniste- care nu suportă eforturi fiHice ma2ore- fiin* Gn schimb e)puse e)cesi la Gn/ri2orările ie"ii7 Astfel /ân*ePte *espre inimă un anatomopatolo/ (Despre moartea omului)- precum Pi marele fiHiolo/- aca*emicianul %7!7 !a lo ( Cursul de fiziologie- sub re*ac"ia profesorului Sa ici- 19FE)7 La acestea om a*ău/a câte a obser a"ii7 %ner a"ia inimii este impresionant *e bo/ată Pi *e comple)ă7 (a este Gn Gntre/ime Gntre"esută cu o re"ea *e fibre ale sistemului ner os simpatic Pi prin aceasta este strâns le/ată *e sistemul ner os cerebral Pi spinal7 (a primePte prin ner ul a/ (ner ul a/ este unul *intre cei *oispreHece ner i cranieni- *eterminant pentru func"ionarea aparatului respirator- circulator +i *i/esti ) un Gntre/ sistem *e fibre cerebrale- prin care i se transmit comple)ele ac"iuni ale sistemului ner os central Pi foarte probabil că se trimit spre creier impulsurile centripete senHiti e ale inimii7 Sunt Gncă pu"in stu*iate Pi sunt pline *e necunoscute func"iile sistemului ner os simpatic Pi e/etati - Gnsă *e2a ne este suficient *e limpe*e că acestea sunt e)trem *e importante Pi *e multiple7 !entru noi este *e o importan"ă co ârPitoare faptul căneGn*oielnic- acePti no*uli Pi fascicule ner oase au un rol *e căpătâi Gn fiHiolo/ia sim"urilor7 Astfel- cunoPtin"ele noastre *e anatomia Pi fiHiolo/ia inimii nu *oar că nu ne Gmpie*ică- ci ne *etermină mai *e/rabă să consi*erăm inima or/anul cel mai important al sim"ului Pi nu *oar motorul central al circula"iei san/uine7 ;ar Sfânta Scriptură ne spune *espre inimă mult mai multe7 ;espre inimă se /răiePte aproape Gn fiecare pa/ină a .ibliei- iar cel care o citePte pentru Gntâia oară nu poate să nu obser e că inimii i se acor*ă importan"ă nu *oar ca unui or/an primor*ial al sim"irilor- ci Pi ca or/anului cel mai important al cunoaPterii C or/an al /ân*irii Pi al

!a/ina F1

perceperii trăirilor *uho nicePti7 4ai mult- Gn Gntrea/a Scriptură inima este or/anul *e comunicare a omului cu ;umneHeu Pi prin urmare ea este or/anul cunoaPterii supreme7 Cu a*e ărat- *upă Sfânta Scriptură- rolul inimii Gn *omeniul sim"urilor este atotcuprinHător0 (a Nse eselePteO (%eremia 1L- 16; (stera 1- 1J; !salm 1JK- 16; !il*ele lui Solomon 1L- 1K- 1L; 17- FF; \u*ecători 16- FL)NSe bucurăO (!lân/erile lui %eremia L- 1L; !il*ele lui Solomon 1L- KJ; FK- 1L; F7- 9; %saia 66- 1E; !salmi 1F- 6; 1L- 9; 7F- F1; (cclesiastul F- 1J)NSe necă2ePteO (!salmi 1F- F; FE- 18; %eremia E- 19)NSe tulburăO (%eremia E- 19)NSe neliniPtePteO (E =e/i 6- 11)NSe sfâPieO (!salmi 7F- FL)N3reamătă *e furieO (3aptele apostolilor 7- LE)NAr*eO lăuntric (Luca FE- KF)7 (a Nse mânie Gmpotri a ;omnuluiO (!il*ele lui Solomon 19- K)N(ste plină *e răutateO ((cclesiastul 9- K)- *e Ncur ieO (4atei L- F8)NHa istieO (%aco K- 1E)- Nseme"ieO (!il*e 16- L)- *e Ncura2O Pi *e NfricăO (!salmi F6- L ; Le itic F6- K6)- *e Nnecură"iaO patimilor (=omani 1- FE) Pi este N*oborâtă *e ocarăO (!salmi 68- FK)7 ;ar ea simte Pi mân/âierile (3ilimon 1- 7)- este capabilă *e marele sim"ământ al nă*ă2*uirii Gn ;umneHeu (!salmi F7- 9; !il*ele lui Solomon K- L)- *e NH*robire pentru păcatele saleO (!salmi KK- 19) Pi poate fi sălaP Nal blân*e"ii Pi smerenieiO (4atei 11- F9)7 !e lân/ă această multitu*ine *e sim"iri- inima are putin"a *e aCL sim"i pe ;umneHeu- putere *espre care orbePte Apostolul !a el Gn Areopa/ul atenian0 NCa să >l
!a/ina FF

caute pe ;umneHeu- *oar LCar pipăi Pi LCar /ăsi- *ePi nu e *eparte *e fiecare *intre noiO (3aptele apostolilor 17- F7)7 ;espre sim"irea lui ;umneHeu sau- mai bine spus- *espre lucrarea harică a ;uhului lui ;umneHeu asupra inimii- ne orbesc mul"i ne oitori plini *e e la ie Pi mul"i cu ioPi părin"i7 $o"i acePtia leCau sim"it C mai mult sau mai pu"in intens C pe aceleaPi *espre care mărturisePte !roorocul %eremia0 N;ar iată era Gn inima mea ce a- ca un fel *e foc aprinsO (%eremia FJ- 9)7 ;e un*e acest focR 'e răspun*e Sfântul (frem Sirul- marele purtător al harului lui ;umneHeu0 NCel *e nepătruns pentru toată mintea intră Gn inimă Pi sălăPluiePte Gntru ea- Cel ne ăHut celor cu ochii *e foc Se sălăPluiePte Gn inimă7 !ământul este aPternut picioarelor Lui- iar inima curată >l poartă Gntru sineO Pi- om a*ău/a- >l contemplă fără *e ochi- *upă cu ântul lui ?ristos0 N3erici"i cei cura"i cu inima- că aceia or e*ea pe ;umneHeuO (4atei L- 8)7 Asemenea citim Pi la Sfântul %oan Scărarul0 N3ocul *uho nicesc- care ine Gntru inimă- Gn iaHă ru/ăciunea- iar *upă Gn ierea Pi Gnăl"area ei la ceruri se po/oară foc ceresc Gn cămara sufletuluiO7 ;ar iată Pi cu intele 4arelui 4acarie0 N%nima cârmuiePte toate mă*ularele- iar cân* harul a cuprin*e toate cămările inimii- atunci el stăpânePte peste toate cu/etele Pi lucrările- căci acolo Pi mintea- Pi cu/etele sunt *uho nicePti777 acolo trebuie să căutăm0 scris este oare harul le/ii ;uhuluiRO7 :n*e NacoloOR >n or/anul principal- un*e este prestolul harului Pi un*e sunt Pi mintea- Pi toate cu/etările sufletului C a*ică Gn inimă7 >nsă nu om continua cu relatări asemănătoare ale celor care a eau o ie"uire *uho nicească cât se poate *e profun*ă7 ;intrCacestea se pot /ăsi o mul"ime Gn 3ilocalie7 $o"i ne oitorii orbesc- *in e)perien"a personală- *espre faptul că- la o aPeHare sufletească

!a/ina FK

Gntru bunătate Pi e la ie- se simte Gn inimă bucurie- pace a*âncă Pi căl*ură- acestea crescân* fără oprire prin ru/ăciunea neGncetată- statornică Pi fierbinte Pi prin să ârPirea faptelor bune7 ;impotri ă- lucrarea *uhului *ia olului Pi a slu/ilor lui asupra inimii nasc Gn/ri2orarea tulburată- aprin*erea ătămătoare Pi răceala- precum Pi neliniPtea neostoită (continuă)7 $ocmai *upă aceste trăiri ale inimii ne sfătuiesc ne oitorii să ne socotim starea *uho nicească Pi să *eosebim ;uhul luminii *e *uhul Gntunericului7 'u *oar la astfel *e trăiri- mai mult sau mai pu"in limpeHi- se măr/inePte capacitatea inimii Gn comunicarea cu ;umneHeu7 &ricât *e Gn*oielnic li sCar părea celor necre*incioPi- noi afirmăm că prin interme*iul inimii putem percepe anumite cu inte ca insuflări ale lui ;umneHeu7 %ar aceasta nu stă numai Gn putin"a celor sfin"i7 ;e pil*ă Pi eu- asemenea multora- nu o sin/ură *ată am trăit aceasta e)trem *e intens Pi cu o a*âncă emo"ie *uho nicească7 Citin* sau ascultân* cu intele Sfintei Scripturi- *intrCo *ată eram cuprins *e un sim"ământ cutremurător că acestea sunt cu inte ale lui ;umneHeu- a*resate nemi2locit mie7 (le sunau pentru mine asemenea unui tunetasemenea ful/erului străbăteau mintea Pi inima mea7 Absolut pe neaPteptate- fraHe aparteparcă se *esprin*eau pentru mine *in conte)tul Scripturii- erau Gn ePmântate Gn lumină strălucitoare Pi se Gntipăreau Gn chip *e nePters Gn conPtiin"a mea7 1i Gntot*eauna aceste fraHe asemenea ful/erului C cu inte ale lui ;umneHeu C erau Gn acel moment pentru mine cele mai importante Pi cele mai necesare insuflări- po ă"uiri Pi chiar proorocii- care nestrămutat sCau plinit mai târHiu7 !uterea lor a fost uneori colosală- cutremurătoare- *e necomparat cu puterea unor oarecare influen"e psihice7

[>n remea Gn care Sfântul Luca era *octor Gn !eresla l ]alesQi (191LC1916)sCa hotărât săCPi *escrie e)perien"a me*icală GntrCo carte pe care sCa /ân*it să o intituleHe N(seuri *espre chirur/ia infec"iilor septiceO7 A Gnceput lucrul Pi- Gn*ată ce a scris prolo/ul!a/ina FE

a trăit o e)perien"ă neobiPnuită7 %ată ce mărturisePte chiar Sfântul Luca Gn autobio/rafia sa0 NAm alcătuit planul căr"ii- am scris prolo/ul Pi atunci- *intrCo *ată- miCa enit Gn minte acest /ân* ciu*at0 VCân* această carte a fi Gncheiată- a fi semnată cu numele unui episcopW7 ;esi/ur- nicio*ată nu Gmi trecuse prin minte că aP fi putut *e eni reo*ată preot Pi episcop- *ar cele pe care noi nu le cunoaPtem *espre noastre7 1i 57778 acest /ân* ciu*at- *upă câ"i a ani- sCa GmplinitO ]7 ia"a noastră- ;omnul Atotcunoscător le Ptie pentru fiecare *in noi- atunci cân* ne /ăsim Gncă Gn pântecele maicii

;upă ce- *in pricina unor Gmpre2urări in*epen*ente *e mine- miCam părăsit pentru mai mul"i ani slu2irea arhierească- o*ată- Gn timpul slu2bei :treniei *e *uminicăcân* urma să se citească ( an/helia- am sim"it o emo"ie *in cauHa unei presim"iri tulburi că Gn*ată a ea să petreacă ce a Gnfiorător7 Atunci miCau răsunat cu intele pe care eu Gnsumi le citisem a*eseori cu multă pace0 NSimone- fiul lui %ona- 4ă iubePti tu pe 4ine mai mult *ecât acePtiaR !aPte oile 4eleO (%oan F1- 1L)7 Această mustrare a ;omnuluichemarea la reluarea slu2irii aban*onate- mCa cutremurat *intrCo *ată atât *e puternicGncât până la sfârPitul slu2bei am tremurat cu tot trupul- iar apoi toată noaptea nu am Gnchis un ochi Pi apoi- reme *e o lună Pi 2umătate- la fiecare a*ucereCaminte a acestui e eniment neobiPnuit- mă cutremuram cu tân/uire Pi lacrimi7 Să nu /ân*ească cei sceptici că eu Gnsumi miCam inoculat această trăire prin amintiri triste *espre slu2irea arhierească aban*onată Pi prin mustrări ale conPtiin"ei7 ;impotri ă- eram concentrat atunci asupra bolii mele Pi a opera"iei ce urma- Pi eram Gn cea mai normală stare sufletească- foarte *eparte *e orice e)altare7

[>ntrCo altă Gmpre2urare- Sfântul Luca po estePte mai amănun"it *espre acest e eniment0 N>n remea aceea- nu a eam /ân*uri *uho nicePti *eosebite7 ;ar iată ce mi sC
!a/ina FL

a Gntâmplat7 Am mers la mănăstire pentru slu2bă7 %eromonahul a să ârPit Mecernia Pi :trenia7 (u eram Gn altar7 %eromonahul se pre/ătea să citească ( an/helia la slu2ba :treniei7 ;eo*ată- am sim"it o tulburare ine)plicabilă care crePtea *in ce Gn ce Pi a a2uns la apo/eu Gn ceasul citirii7 ;upă minunea prin*erii pePtilor- ?ristos orbePte cu !etru0 NSimone- fiul lui %ona- 4ă iubePti tu pe 4ine mai mult *ecât acePtiaR !aPte oile 4eleO (%oan F1- 1L)7 Cu intele acestea ale lui %isus leCam ascultat cu strân/ere *e inimă Pi cu cutremurare a*âncă- ca Pi cân* mi sCar fi a*resat mie Pi nu lui !etru7 $remuram *in tot corpul- nu puteam să aPtept sfârPitul slu2bei7 4Cam *us la mitropolitul Serafim Pi iCam po estit Gntâmplarea7 4iCa spus că Pi el a a ut Gn ia"ă sentimente asemănătoare7 >n următoarele *ouăCtrei luni- *e fiecare *ată cân* mi aminteam ceea ce trăisem Gn remea citirii ( an/heliei- tremuram *in tot corpul Pi lacrimile cur/eau râu *in ochii meiO]

( cu putin"ă ca Sfin"ii !rooroci să fi auHit nemi2locit cu intele lui ;umneHeupe care leCau perceput cu inima0 N3iul omului C Gmi Hice iar Acela C primePte Gn inima ta Pi ascultă cu urechile tale toate cu intele ce am săC"i orbescO (%eHechiel K- 1J)7 N%nima mea spune cele *e la $ine0 VCăuta"i chipul 4euWU +i eu oi căuta Chipul $ău- ;oamneO (!salmi F6- 8)7 [>n e*i"ia românească a Sfintei Scripturi- aici a em0 N:na am cerut *e la ;omnul- pe aceasta o oi căuta0 să locuiesc Gn casa ;omnului Gn toate Hilele ie"ii mele- ca să ă* frumuse"ea ;omnului Pi să cerceteH locaPul LuiO (!salmi F67C8)] !roorocul %eremia orbePte Gn proorociile sale *espre chemarea sa ca *espre un *ialo/ nemi2locit cu ;umneHeu7 !roorocul %eHechiel- *escriin* e*erea neobiPnuită a sla ei lui ;umneHeuspune că- fiin* căHut cu fa"a la pământ- Natunci am auHit /lasul Celui Ce /răiePte- Care miC a His0 V3iul omului- scoală Gn picioare- că am săC"i orbescW7 1i cum miCa His Acela
!a/ina F6

orbele acestea- a intrat ;uhul Gn mine Pi mCa ri*icat Gn picioare Pi am ascultat pe Cel CeC mi orbeaO (%eHechiel F- 1CF)7 $o"i !roorocii /răiesc Gn numele lui ;umneHeu0 NPi a spus mie ;omnulO- NaPa /răiePte ;omnulO- Nacesta a fost cu ântul ;omnului către mineO7 (i primeau *escoperirea *e la ;umneHeu aie ea sau Gn is C prin e*enii (%eHechiel C cap7 EJCE8 ; isul lui ;aniel C cap7 7- e*eniile lui ;aniel C cap7 8C1J ; e*enia lui Amos C cap7 8C9; e*enia lui ]aharia C cap7 1C6)7 %ată ce ne Hic Sfin"ii !ărin"i *espre aceste felurite mo*alită"i *e primire a *escoperirilor lui ;umneHeu0 N;acă cine a presupune că e*eniile proorocePti- arătările Pi *escoperirile au fost ro* al fanteHiei Pi sCau petrecut Gn mo* firesc- să cunoască unul ca acesta că GPi Gn*reaptă paPii *eparte *e "inta cea *reaptă Pi *e a*e ăr7 Căci !roorocii 5Pi Gn ă"ătorii8 C care Pi Gn remurile *e acum sunt purtători ai tainelor celor sfinte C nu prin rân*uiala Pi *esfăPurarea firească 5naturală8 au ăHut Pi au Gnchipuit cele *umneHeiePti- ci acestea mai presus *e fire au fost Gntipărite Pi Gnchipuite Gn mintea lor- Gn chip *e ne/răit- prin puterea Pi harul Sfântului ;uh- *upă cum spune Sfântul Masile cel 4are0 V!rintrCo putere *e ne/răit primeau !roorocii e*enia Gn mintea lor- a ân*Co neGmprăPtiată Pi curată- iar cu ântul lui ;umneHeu Gl auHeau tunător Gntru eiW7 !e lân/ă aceasta- !roorocii e*eau e*eniile prin lucrarea ;uhului- Care Gntipărea cele ăHute Gn Gnaltele 5măre"ele8 lor min"i7 1i #ri/orie $eolo/ul Hice0 VAcesta (a*ică ;uhul Sfânt) lucra Gntru Gnceput Gn puterile Gn/erePti Pi cerePti- apoi Gntru !ărin"i Pi !rooroci- *intre care unii >l e*eau sau >l cunoPteau pe ;umneHeu- al"ii GnainteC e*eau cele ce a eau să fie- cân* Gn mintea lor Gnaltă primeau astfel *e e*enii *e la ;uhul Sfânt- prin care se făceau martori ai celor iitoareprecum Pi ai celor preHenteWO (monahii Calist Pi %/natie)7

[>n tra*ucerea românească a 3ilocaliei- acest pasa2 Gl re/ăsim astfel0
!a/ina F7

N;acă unii socotesc că e*erile- chipurile Pi *escoperirile !roorocilor au luat naPtere prin Gnchipuire Pi prin *esfăPurare naturală- acePtia să Ptie că sunt *uPi *eparte *e la "inta *reaptă Pi *e la a*e ăr7 Căci !roorocii- Pi Gn ă"ătorii *e acum ai celor sfinte- au ăHut Pi au prins cele ce leCau ăHut Pi leCau prins Gn chipuri nu *upă reo rân*uială Pi *esfăPurare naturală- ci mintea fiin*uCle Gntipărită *umneHeiePte Pi mai presus *e fireprintrCo putere ne/răită Pi prin harul Sfântului ;uh7 Căci Hice 4arele Masile0 VCei ce au mintea neGmprăPtiată Pi curată- primesc Gn ea Gntipăriri printrCo oarecare putere ne/răită Pi au* Gn ei răsunân* oarecum cu ântul lui ;umneHeuW7 1i iarăPi0 V!roorocii e*eau prin Gntipărirea ce se să ârPea Gn mintea lorW7 %ar #ri/orie- *e ;umneHeu Cu ântătorul- Hice0 VAcesta- a*ică ;uhul Sfântlucra mai Gntâi Gn puterile Gn/erePti Pi cerePtiW7 1i pu"in mai *eparte0 VApoi Gn !ărin"i Pi Gn !rooroci- *intre care unii Gnchipuiau pe ;umneHeu sau >l cunoPteau- iar al"ii cunoPteau *e mai Gnainte iitorul- Gntipărin*uCliCse *e ;uhul- Pi aflân*uCse cu cele iitoare ca cu cele *e fa"ăW (3ilocalia românească- ol 8- Cele 1JJ *e capete- cap7 67- pa/7 1K6C1K7)]

>n acest citat *in scrierile lui Calist Pi %/natie- nu este orba *espre perceperea *e către !rooroci cu inima a re ela"iilor *umneHeiePti- ci *espre perceperea lor cu minteaGnsă Gn continuare om arăta că Sfânta Scriptură atribuie inimii acele func"ii care sunt consi*erate *e către Ptiin"a psiholo/iei ca apar"inân* min"ii- Pi anume inima este numită or/an al cunoaPterii supreme7 Scriptura ne orbePte nu *oar *espre capacitatea inimii *e a percepe lucrarea Sfântului ;uh al lui ;umneHeu- ci o preHintă *rept or/an pe care ;umneHeu Gl *esă ârPePte Pi Gl Gn*repteaHă- *rept centru al ie"ii noastre *uho nicePti Pi al cunoPtin"ei lui ;umneHeu7 %ată o GnPiruire *e te)te scripturistice care mărturisesc aceasta cu o mare limpeHime0
!a/ina F8

N1i le oi *a o sin/ură inimă7 1i *uh nou oi pune Gn eiU scoateC oi *in trupul lor inima cea *e piatră Pi le oi *a inimă *e carneO (%eHechiel 11- 19)7 NCă $u ePti ;omnul ;umneHeul nostru- Pi $e om lău*a pe $ine- ;oamne7 Că pentru aceea ai *at frica $a Gn inimile noastre- ca să chemăm numele $ău Pi să $e lău*ăm Gntru Gnstrăinarea noastră- că am abătut *e la inima noastră toată ne*reptatea părin"ilor noPtri- care au păcătuit Gnaintea $aO (.aruh K- 6C7)7 NCare arată fapta Le/ii scrisă Gn inimile lorO (=omani F- 1L)7 NLepă*a"i *e la oi toate păcatele oastre cu care a"i /rePit Pi ă face"i o inimă nouă Pi un *uh nouO (%eHechiel 18- K1)7 NCa ;umneHeul ;omnului nostru %isus ?ristos- $atăl sla ei- să ă *ea ouă *uhul Gn"elepciunii Pi al *escoperirii- spre *eplina Lui cunoa+tere- Pi să ă lumineHe ochii inimii- ca să pricepe"i care este nă*e2*ea la care Ca chemat- care este bo/ă"ia sla ei moPtenirii LuiO ((feseni 1- 17C18)7 NCă sCa Gn ârtoPat inima poporului acestuia Pi cu urechile sale /reu a auHit Pi ochii săi iCa Gnchis- ca nu cum a să a*ă cu ochii Pi cu urechile să au*ă Pi cu inima să Gn"elea/ă Pi să se Gntoarcă la 4ine Pi săCi in*ecO (%saia 6- 1J)7 NA trimis ;umneHeu pe ;uhul 3iului Său Gn inimile noastreO (#alateni E- 6)7 N1i ?ristos să Se sălăPluiască- prin cre*in"ă- Gn inimile K- 17)7 N1i pacea lui ;umneHeu- care co ârPePte orice minte- să păHească inimile oastreO (3ilipeni E- 7)7 N1i oi pune frica 4ea Gn inima lorO (%eremia KF- EJ)7 N;aC oi le/ile 4ele Gn inimile lorO (( rei 1J- 16)7 oastreO ((feseni

!a/ina F9

NCă iubirea lui ;umneHeu sCa ărsat Gn inimile noastreO (=omani L- L)7 N(l a strălucit Gn inimile noastreO (F Corinteni E- 6)7

>n pil*a semănătorului- >nsuPi ;omnul spune că sămân"a cu ântului Său *umneHeiesc se seamănă Gn inima omului Pi se păstreaHă *e către om- *acă inima este curată- sau este furată *e către *ia ol- *acă inima nu poate sau nu este re*nică să o păstreHe7 Cu inima se să ârPesc cele mai Gnalte lucrări ale *uhului omului C cre*in"a Gn ;umneHeu Pi *ra/ostea pentru (l7

NCăci cu inima se cre*e spre *reptate- iar cu /ura se mărturisePte spre mântuireO (=omani 1J- 1J)7 N1i cre*e Gn inima taO (=omani 1J- 9)7 NSă iubePti pe ;omnul ;umneHeul tău cu toată inima taO (4atei FF- K7)7 N;e iubi"i pe ;omnul ;umneHeul (;euteronom 1K- K)7 NSă iubePti pe ;omnul ;umneHeul tău *in toată inima taO (;euteronom 6- L)7 NCi pe ;omnul- pe ?ristos- săCL sfin"i"i Gn inimile oastreO (1 !etru K- 1L)7 ostru *in toată inima oastră777O

Cu inima ne ru/ăm- Pi una *intre cele mai Gnalte forme *e ru/ăciune este stri/area tăcută a inimii către ;umneHeu7 Astfel se ru/a Ana- mama proorocului Samuilpentru aCi fi *ăruit acest mare fiu7 !e muntele Sinai- ;umneHeu iCa spus lui 4oise0 N;e ce stri/i către 4ineRO C iar el se ru/a fără *e cu inte /răite- nuCPi miPca buHele7

!a/ina KJ

N%nima lor stri/ă către ;umneHeuO- spune !roorocul %eremia (!lân/erea lui %eremia F- 18C19)7

Acest fapt e bine e)primat *e către Lan*rA [probabil că este orba *e Sfântul Lan*rA- episcop franceH *e !aris- trecut la cele ePnice Gn anul 6617 (ste prăHnuit *e .iserica &rto*o)ă Gn 1J iunie ]- Gn cartea sa N=u/ăciuneaO0 N&*ată- Gn/erul iCa spus unui suflet Gnflăcărat0 VCe este ceea ce faci tu cu a*e ăratR Cutremuri palatul ceresc Pi acolo nu se au* *ecât stri/ătele taleW- Gnsă acest suflet nu rostise nici un cu ânt- ci *oar inima lui se tulburase- iar această miPcare ne ăHută fusese Gn*estulătoare să clatine Gnăl"imile cerePtiO7

%nima este sălaPul binelui Pi al răului- *upă cum a spus ;omnul %isus ?ristos0 N!ui *e ipere- cum pute"i să /răi"i cele bune- o*ată ce sunte"i răiR Căci *in prisosul inimii /răiePte /ura7 &mul cel bun *in comoara lui cea bună scoate afară cele bune- pe cân* omul cel rău- *in comoara lui cea rea scoate afară cele releO (4atei 1F- KEC KL)7 1i Gncă0 N%ar cele ce ies *in /ură pornesc *in inimă Pi acelea spurcă pe om7 Căci *in inimă ies0 /ân*uri rele- uci*eri- a*ultere- *esfrânări- furtiPa/uri- mărturii mincinoasehuleO (4atei 1L- 18C19)7

%nima este prestolul (altarul) conPtiin"ei noastre- Gn/erul nostru păHitor0 N3iii mei- să nu iubim cu orba- numai *in /ură- ci cu fapta Pi cu a*e ărul7 >n aceasta om cunoaPte că suntem *in a*e ăr Pi Gn fa"a lui ;umneHeu om afla o*ihnă inimii noastre3iin*că- *acă ne osân*ePte inima noastră- ;umneHeu este mai mare *ecât inima noastră Pi Ptie toate7O (1 %oan K- 18CFJ)7

;espre minunata capacitate a inimii iCa spus !roorocul (lisei slu/ii sale#hehaHi0 N&are inima mea nu teCa Gnto ărăPit- cân* omul acela sCa *at 2os *in căru"ă Pi a
!a/ina K1

enit Gn Gntâmpinarea taRO (E =e/i L- F6)7 Astfel- Pi inimile maicilor iubitoare- neGncetat GPi Gnso"esc to"i fiii- Gnsă- *esi/ur- nu cu aceeaPi stră e*ere proorocească precum Gnso"ea inima lui (lisei pe #hehaHi7

%nima nu este *estinată numai sim"irii Pi comunicării cu ;umneHeu7 Sfânta Scriptură mărturisePte că ea este Pi or/anul *orin"ei- iH orul oirilor- al cu/etelor bune Pi rele7

NMa eni ;omnul777 Pi a ă*i sfaturile inimilorO (1 Corinteni E- L)7 NCu ânt bun a răspuns inima meaO (!salmi EE- 1)7 N.ună oin"a inimii mele777pentru %sraelO (=omani 1J- 1)7 N$ot lucrul777 lCa făcut cu toată tra/erea sa *e inimăO (F !aralipomena (Cartea a *oua a Cronicilor) K1- F1)7 N4er/ea pe calea inimii saleO (%saia L7- 17)7 N$răiePte *upă Gn*ărătnicia inimii luiO (%eremia 1K- 1J)7 N!ână nu a Gmplini Pi Gnfăptui planurile inimii SaleO (%eremia FK- FJ)7 N;omnul G"i a Gmplini "ie cererile inimii taleO (!salmi K6- E)7 N%nima care urHePte /ân*uri icleneO (!il*ele lui Solomon 6- 18)7 N%nima celui rău este fără *e Gn*urareO (!il*ele lui Solomon 1F- 1J)7 N;ar poporul acesta are inimă Gn*âr2ită Pi răH rătităO (%eremia L- FK)7 N;upă *orirea inimii lui iCai *at luiO (!salmi FJ- F)7 N!ururea rătăcesc cu inimaO (!salmi 9E- 11)7 NCele rele sunt Gn inimile lorO (!salmi F7- E)7

!a/ina KF

N4ulte puneri la cale frământă inima omuluiO (!il*ele lui Solomon 19- F1)7

Se poate e*ea cu *eplină claritate *in aceste te)te că anume prin *orin"ele Pi Gnclina"iile inimii este *eterminată purtarea omului- ale/erea căii lui7 1i- *upă cum om e*ea *in cele ce urmeaHă- sim"irile Pi *orin"ele *etermină Pi orientarea /ân*irii noastre7 >nsă inima nu *oar ne orienteaHă /ân*irea7 &ricât *e straniu le a părea tuturor celor care consi*eră *e neschimbat Gn ă"ătura psiholo/iei *espre minte ca or/an al /ân*irii Pi al cunoaPterii- anume inima- *upă Sfânta Scriptură- /ân*ePte- simte Pi oiePte7 Să nu se /răbească cititorul să Gnchi*ă această carte- a2un/ân* la această afirma"ie *e neacceptat pentru mul"i7 1i filoHoful .er/son C pe care pe bună *reptate trebuie săCl consi*erăm unul *intre cei mai mari /ân*itori C Gi atribuie inimii un loc *e frunte Gn procesul cunoaPterii7 [?enri .er/son a fost un scriitor Pi filoHof franceH- laureat al premiului 'obel pentru literatură Gn anul 19F77 A trăit Gntre anii 18L9C19E1]

Să Gncepem *ar- iarăPi- cu te)tul Scripturii0 N'u Ca *at ;omnul ;umneHeu inimă ca să pricepe"iO (;euteronomul F9- E)7 N$oate cu/etele Pi *orin"ele inimii lorO (3acerea 6- L)7 N=isipitCa pe cei mân*ri Gn cu/etul inimii lorO (Luca 1- L1)7 NCunoscân* cu/etul inimii lorO (Luca 9- E7)7 NCa să cunoPti /ân*urile inimii taleO (;aniel F- KJ)7 N#ura mea a /răi Gn"elepciune Pi cu/etul inimii mele pricepereO (!salmi E8K)7 N>n putere stă omului să plăsmuiască planuri Gn inimăO (!il*ele lui Solomon 16- 1)7
!a/ina KK

NCu ântul lui ;umneHeu777 să 2u*ece777 cu/etările inimiiO (( rei E- 1F)7 N;e cele ce Hice"i Gn inimile oastreO (!salmi E- E)7 N!entru ce cu/eta"i cele rele Gn inimile oastreRO (4atei 9- E)7 NCe cu/eta"i Gn inimile oastreRO (Luca L- FF)7 NCu/etau Gn inimile lorO (4arcu F- 6; Luca K- 1L)7 N1i am pus Gn"elepciune Gn inima oricărui om iscusitO (%ePirea K1- 6)7 N;ăruiePte *ar robului tău inimă Gn"eleaptăO (K =e/i K- 9)7 NCân* Gn"elepciunea se a sui la inima taO (!il*ele lui Solomon F- 1J)7 N%nima lor este Gmpietrită si nu pot să Gn"elea/ăO (%saia EE- 18)7 NMoi să recunoaPte"i cu toată inima oastrăO (%osua 'a i FK- 1E)7 N;in răutatea lor iese ne*reptatea Pi cu/etele inimii lor ies la i ealăO (!salmi 7F- 7)7 N>n"elepciunea sălăPluiePte Gn inima celui Gn"eleptO (!il*ele lui Solomon 1EKK)7 N'ebunia Gn inima lor *ăinuiePteO ((cclesiastul 9- K)7 N%nima celor uPuratici a 2u*eca sănătos777O (%saia KF- E)7 N%nima nebunului este ca un as spart Pi nici o Ptiin"ă nu a "ine777 #ura Gn"eleptului se a căuta Gntru a*unare Pi cu intele lui le a cu/eta Gn inimăO (Cartea Gn"elepciunii lui %sus- fiul lui Sirah ((cclesiasticul) F1- 1L +i 19)7 NSfat Pi limbă- ochi- urechi Pi inimă a *at omului ca să cu/eteO (Cartea Gn"elepciunii lui %sus- fiul lui Sirah ((cclesiasticul) 17- L)7 NCa să se *escopere /ân*urile *in multe inimiO (Luca F- KL)7 N!entru ce se ri*ică astfel *e /ân*uri Gn inima oastrăO (Luca FE- K8)7
!a/ina KE

Să ne oprim la citatul *in urmă7 Cum intră aceste N/ân*uri Gn inima oastrăOR ;e un*e intrăR ;acă intră Gn inimă Gnseamnă că nu iau naPtere Gn aceasta7 ;esi/urScriptura nu tă/ă*uiePte faptele fiHiolo/ice a*e erite Pi nu nea/ă rolul creierului Gn procesul *e /ân*ire Pi nu *oar Gn cel *e /ân*ire- ci Pi Gn toate procesele psihice7 >n cu intele citate mai sus- ale monahilor Calist Pi %/natie- episcopii Masile cel 4are Pi #ri/orie $eolo/ul e)plică proorociile Pi e*eniile prin Gnrâurirea (influenIa) harică a ;uhului Sfânt asupra min"ii proorocilor- procesele *e /ân*ire a ân* loc Gn creier7 ;a*esi/ur- Gnsă /ân*irea nu se limiteaHă *oar la acti itatea scoar"ei cerebrale Pi nu se ispră ePte cu aceasta7 'oi cunoaPtem că Gn creier e)istă centrii motori Pi senHiti i- centrii respiratori Pi asomotori- centrii termici- precum Pi al"ii- Gnsă nu se re/ăsePte printre acePtia centrul afecti ită"ii7 'imeni nu Ptie un*e este centrul bucuriei Pi al triste"ii- al mâniei Pi al fricii- al trăirii reli/ioase Pi estetice7 ;ePi *e la toate or/anele *e sim" Pi- Gn /eneral- *e la toate or/anele corpului sunt Gn*reptate către creier fibre ner oase care se termină Gn celulele *in centrii senHiti i- ele Gnsă sunt *oar purtătoare ale senHa"iilor iHuale Pi au*iti e- olfacti e Pi /ustati e- tactile- termice- locomotoare P7a7 1i acestea sunt *oar senHa"ii7 %ar a nu face *iferen"ă Gntre senHa"ii Pi trăiri 5sim"iri8 Gnseamnă a face o /ra ă eroare psiholo/ică7 ;acă am putea- ceea ce *esi/ur este *e neconceput- să oprim *inamica ful/erătoare Pi comple)ă a proceselor psihice Pi să e)aminăm fiecare element Gn parte- Gn stare statică- atunci senHa"iile sCar preHenta ca impulsuri pentru apari"ia /ân*urilor- a trăirilor- a *orin"elor Pi a actelor oliti e7 %ar /ân*urile- *isociate *e creier- sCar *o e*i a fi nefinaliHate- un material neprelucrat- care ar urma să fie supus unei prelucrări profun*e finale Gn inimă C locaPul trăirilor Pi al oin"ei7 'oi nu Ptim Gn ce chip sunt transmise către inimă /ân*urile care iau naPtere Gn creier- Gnsă /ân*urile- ca acte pur psiholo/ice- spre *eosebire *e senHa"ii- ca acte
!a/ina KL

fiHiolo/ice- nu au ne oie *e transmitere anatomică7 'u au ne oie *e astfel *e căi nici trăirile 5sim"irile8- care se nasc Gn inimă Gn func"ie *e unele sau altele *in /ân*uri Pi care Gn mare parte contribuie la formarea acestora 5a*ică a /ân*urilor87 >nsă nu *oar *e la creier primePte inima aceste /ân*uri prelucrate- percep"iile senHoriale- ci ea GnsăPi pose*ă capacitatea minunată Pi e)trem *e importantă *e a primi *in lumea *uho nicească senHa"ii e)o/ene- cu *esă ârPire improprii or/anelor *e sim"senHa"ii *e or*in suprem7 Aceste senHa"ii *in inimă se transmit min"ii- Gn creier- Pi Gn mare măsură *etermină- *irec"ioneaHă Pi mo*ifică toate procesele psihice ce au loc Gn minte Pi Gn *uh7 Să cercetăm Pi alte fra/mente scripturistice e)puse mai sus0

NCa să se *escopere /ân*urile *in multe inimiO (Luca F- KL)7 N>n"elepciunea sălăPluiePte Gn inima celui Gn"eleptO (!il*ele lui Solomon 1E- KK)7 N'ebunia Gn inima lor *ăinuiePteO ((cclesiastul 9- K)7

;acă putem orbi *espre cu/etele inimii- *espre aceea că inima ser ePte *rept centru Pi locaP al Gn"elepciunii- atunci Gnseamnă că Gn inimă nu *oar se Gmplinesc C sim"itor Pi cu oin"ă C /ân*urile născute Gn creier Pi nu *oar sunt percepute influen"ele *uho nicePti e)o/ene transmise către creier- ci Gn inimă aceste percep"ii nasc- *e asemenea- /ân*uricu/ete- tot aPa cum percep"iile senHoriale ser esc *rept impulsuri Pi material pentru acti itatea *e /ân*ire a creierului7 !rin urmare- inima este al *oilea or/an *e percep"ie- *e cunoaPtere Pi *e /ân*ire7 ;intru această acti itate- Gn ea se naPte cunoaPterea Pi se o*ihnePte Gn"elepciunea7 %ar *acă inima este lipsită *e harul lui ;umneHeu Pi nu percepe *in lumea transcen*entală

!a/ina K6

insuflările ;uhului Sfânt *e bunătate Pi *e a*e ăr- ci are aplecare pentru primirea *uhului răută"ii- al minciunii Pi al mân*riei- atunci nebunia se naPte Pi locuiePte Gntru ea7 %ntelectualiPtii socotesc *rept a*e ăr in*ubitabil faptul că noi cunoaPtem realitatea prin interme*iul min"ii- al cărei or/an anatomoCfiHiolo/ic ei Gl consi*eră a fibineGn"eles- creierul7 ;ar *e2a *in eacul al 17Clea- Gn efer escen"a *o/melor carteHieneatunci cân* intelectualismul era Gn floare- matematicianul Pi /enialul /ân*itor .laise !ascal a reuPit să /ăsească limita Pi neputin"a min"ii Pi a propus ca ea să fie Gnlocuită cu acea capacitate *e cunoaPtere care sCar fi *eosebit prin nemi2locire (a*ică prin faptul *e a fi *irectă) Pi prin utilitate Gn cercetarea a*e ărului7 [.laise !ascal a fost un matematicianfiHician Pi filoHof franceH- a ân* contribu"ii Gn numeroase *omenii ale Ptiin"ei7 A trăit Gntre anii 16FKC166F]7 Ceea ce ulterior .er/son a *enumit Gn chip *efinitoriu intui"ie- !ascal a numit sim" al rafinamentelor- sim" al cu/etării- sim" al inspira"iei- inimă- instinct7 >nsă- Gn lucrarea sa- $ânduri- 5această lucrare a lui !ascal a apărut postum (167J)- iar titlul ei ori/inal era Les pens%es8- toate aceste cu inte *efinesc *eopotri ă cunoaPterea nemi2locită a realită"ii Pi conPtientiHarea realită"ii ii- care sunt Gn opoHi"ie fa"ă *e Ptiin"a Pi *e calculele ra"ionale7 >n primele sale lucrări- !ascal a stabilit această nouă *iferen"ă Gntre N/ân*irea /eometricăO Pi Nsim"ul finO7 #ân*irea /eometrică este anume ceea ce noi numim mo*alitate *e /ân*ire ra"ională Pi lo/ică- iar sim"ul fin este /ân*irea intuiti ă7 !ascal spunea0 N4intea ac"ioneaHă Gncet- luân* Gn consi*erare multe principii care trebuie să fie Gntot*eauna e i*ente- astfel Gncât mintea *e Gn*ată obosePte Pi se GmprăPtie- nea ân* posibilitatea să le men"ină concomitent7 Sim"ul lucreaHă altfel0 el ac"ioneaHă GntrCo clipită Pi mereu este /ata *e ac"iuneO7 ConcluHia lui este următoarea0 N!rin urmare- trebuie să ne biHuim pe Vsim"Waltfel nă*e2*ea noastră mereu se a clătinaO7 Apoi urmeaHă celebra afirma"ie0 N%nima GPi are ra"iunile sale- necunoscute
!a/ina K7

min"iiO Pi !ascal a*au/ă0 N%nima >l simte pe ;umneHeu- nu minteaO7 %ma/inea *espre cunoaPtere Pi *espre bo/ă"ia *e cu inte a ie"ii noastre

*uho nicePti- care ni se *ă prin Sfânta Scriptură- este cu *esă ârPire incompatibilă cu intelectualismul- cu *octrina filoHofică care afirmă că orice realitate poate fi cunoscută Pi este accesibilă *oar capacită"ii *e cunoaPtere a min"ii7 %ntelectualismul e*e Gn cunoaPterea liberă- speculati ă- acti itatea *esă ârPită a omului Pi chiar unica acti itate *emnă *e acesta7 ;ar ce este Pi mai important- el recunoaPte realitatea prin lucruri 5obiecte8 *oar Gn măsura Gn care ele pot fi percepute *e minte7 Cu ce putem compara preten"ioHitatea unei astfel *e *octrine aro/ante- care refuHă să accepte ca realitate tot ceea ce nu poate fi cuprins Gn mintea noastră săracă Pi măr/inităR %ntelectualiPtii i/noră tot ceea ce atât *e iu Pi neGn*oielnic se percepe *e către inimă *in lumea transcen*entală- tot ceea ce este perceput *e către Nsim"ul finO pascalian7 Căci Pi filoHoful antic (picur 5filoHof /rec care a trăit Gntre anii KE1CF7J Gnainte *e ?ristos8 a spus că toate obiectele percepute sunt a*e ărate Pi reale- *eoarece a spune că lucrul este a*e ărat e aceeaPi cu a spune că lucrul e)istă7 APa*ar- *e ce nu ar fi a*e ărate percep"iile Gnalte ale inimiiR 'umai creierul este socotit or/an al min"ii Pi al oin"ei- iar mă*u a spinării este consi*erată *oar un sistem *e căi *e transmitere Pi or/an *e acti itate refle)ă Pi trofică7 >nsă *acă unei broaPte *ecapitate i se aplică o e)cita"ie cutanată- ea manifestă acti itate ra"ională- Gn*reptată Gn sensul Gn*epărtării a/entului e)citant- iar la continuarea e)cita"iei Gncepe să aler/e Pi se ascun*e la fel ca o broască ne*ecapitată7 >n răHboaiele furnicilor- care nu au creier- se obser ă foarte clar inten"ionalitatea Pi prin urmare Pi ra"iunea- care nu se *eosebePte prin nimic *e cea umană7 (ste foarte e i*ent faptul că nu *oar creierul- ci Pi /an/lionii insectelor- mă*u a spinării Pi sistemul ner os simpatic al ertebratelor ser esc *rept or/ane ale oin"ei7 >ntrCun mic tratat teolo/ic este cu neputin"ă să e)pui cât *e cât e)plicit fie Pi
!a/ina K8

i*eile *e baHă ale minunatei Pi profun*ei filoHofii *e ia"ă a lui .er/son7 Moi spune *oar că el a trasat o cale absolut nouă către cunoaPterea ie"ii Pi- cu o uimitoare a*âncime *e /ân*- a *escoperit absoluta incapacitate a intelectualismului *e a cuprin*e această filoHofie7 'u *oar !ascal a fost un mare pre*ecesor al lui .er/son pe această cale re olu"ionară a filoHofiei7 ;e meto*a *e cunoaPtere a lui .er/son este apropiată meto*a *e introspec"ie a lui 4aine *e .iran 53ran^ois 4aine *e .iran a fost un filosof franceH care a trăit Gntre anii 1766C18FE8 pentru stu*iul realită"ii Gn conPtiin"a omului7 (l cre*e că nu se poate percepe realitatea altfel *ecât Gntru N iul propriuO7 'ici obser a"iile fine- nici cu/etările ra"ionaliste nu sunt capabile să ob"ină aceasta7 Schopenhauer 5Arthur Schopenhauer a fost un filoHof /erman- cunoscut mai ales prin teoria sa asupra primatului N oin"eiO Gn sfera repreHentării lumii Pi Gn comportamentul uman7 A trăit Gntre anii 1788C186J8 a fost cel *intâi care a *o e*it că toate concep"iile Hămislite *e /ân*ire- care lucreaHă Gn an Pi sunt lipsite *e con"inut- nu pot fi altce a *ecât himere- bune *oar pentru satisfacerea Nprofesorilor *e filoHofieO- că /ân*irea pose*ă *oar concepte formale- că este *oar o Ncapacitate *ePartăO7 (l opune min"ii intui"ia7 .er/son a a ut o cu/etare minunată Pi cu totul nouă *espre creier C i*olul intelectualiPtilor7 (l presupune că *iferen"a *intre mă*u a spinării C care reac"ioneaHă Gn mo* refle) la impulsurile primite C Pi creier constă *oar Gn comple)itate Pi nu Gn caracterul func"iilor7 >n creier *oar se Gnre/istreaHă impulsul enit *in afară Pi se ale/e mo*ul potri it *e reac"ie- ca răspuns7 .er/son spune0 NCreierul nu este altce a *ecât un lucru asemănător unei centrale telefonice0 rolul lui se re*uce la transmiterea informa"iei sau la prelucrarea ei7 (l nu a a*ău/a nimic la cele primiteO7 $oate or/anele *e sim" trimit fibre ner oaseU Gn creier se află sistemul motor Pi el repreHintă centrul Gn care semnalele *in periferie se cupleaHă cu un mecanism motor sau altul7
!a/ina K9

;e2a- prin GnsăPi structura sa- creierul *o e*ePte că func"ia lui este să transforme o e)cita"ie e)o/enă GntrCo reac"ie *e răspuns7 3ibrele ner oase aferente- care a*uc semnalul *e e)cita"ie- se termină Gn celulele scoar"ei cerebrale- Gn Hona senHorială- iar acestea sunt conectate prin alte fibre cu Honele motorii- cărora li se transmite e)cita"ia7 >n caHul multitu*inii *e cone)iuni- creierul are o infinitate *e posibilită"i *e a mo*ifica reac"iile *e răspuns la e)cita"ia e)terioară Pi ac"ioneaHă ca Pi un comutator7 Si"temul nerv!") *i în "pe#ial #reierul) nu e"te un aparat al ima(ina iei pure *i al #un!a*terii) #i d!ar un in"trument de"tinat a# iunii& 5sublinierea apar"ine te)tului ori/inal87 NCreierul nu este or/anul /ân*irii- al sim"irii Pi al cunoaPterii- ci el este acela care ancoreaHă cunoaPterea- sim"irile Pi /ân*urile Gn ia"a reală- le *etermină să ia aminte la ne oile reale Pi le face capabile pentru o lucrare folositoare7 Creierul este- *e fapt- un or/an al aten"iei la ia"ă- al a*aptării la realitateO 5N;uh Pi trup7 $u Pi ia"aO- FJ *ecembrie 19F187 &riPicât ar fi *e uimitor- aceste /ân*uri coplePitoare ale marelui filoHofcorespun* aproape Gn Gntre/ime cu noua Gn ă"ătură a /enialului nostru fiHiolo/ % an !etro ici !a lo *espre acti itatea ner oasă superioară7 4ai mult- suntem Gn*reptă"i"i să spunem că- Gnainte cu pu"in *e !a lo - ?enri .er/son a anticipat printrCo /ân*ire pur filoHofică esen"a Gn ă"ăturii fiHiolo/ice- elaborată Gn mo* e)perimental *upă mo*alitatea *e stu*iu a refle)elor con*i"ionate ale sistemului ner os7 [% an !etro ici !a lo a fost un fiHiolo/- psiholo/ Pi me*ic rus- căruia iCa fost acor*at premiul 'obel pentru me*icină Gn anul 19JE7 A trăit Gntre anii 18E9C19K67 !ri itor la %7!7 !a lo - me*icul chirur/ '7A7 & ciniQo po estePte un lucru ce sCa petrecut atunci cân* a mers săCl Gntâlnească pe Sfântul Luca0 N(ra pe F7 februarie 19E6- a Hecea comemorare a mor"ii lui % an !a lo 7 Se Gnserase Pi *rumurile $ambo ului erau pline *e lume7 4Cam Gn*reptat spre casa bătrânului
!a/ina EJ

Pi am sunat la uPă7 Am fost surprins cân* mCau anun"at că Gn Hiua aceea nuCl oi putea e*ea pe Arhiepiscopul Luca- Gntrucât era foarte ocupat7 Am insistat- spunân*uCmi numele- calitatea *e me*ic Pi scopul iHitei- sperân* că oi fi primit7 4onahul care Gl slu2ea pe Arhiepiscop sCa *us a *oua oară Pi miCa transmis că oi fi primit Gn Hiua următoare- la ora Hece *iminea"a7 >ntrCa*e ăr- Gn Hiua următoare- e)act la ora Hece- am intrat Gn biroul lui7 Am constatat că Arhiepiscopul- Gn toată noaptea trecută- făcuse ru/ăciuni pentru o*ihna sufletului aca*emicianului % an !etro ici !a lo O7 $rebuie men"ionat că Sfântul Luca se afla Gn corespon*en"ă cu %7!7 !a lo 7 >ntrCuna *in aceste scrisori- %erarhul Gi spunea marelui sa ant0 N>l slă esc pe ;omnul- care Ca *ăruit atâtea harisme Pi Care a binecu ântat marile *umnea oastră lucrări7 >n afară *e respectul a*ânc pe care iCl port- primi"i *ra/ostea Pi binecu ântarea mea pentru e la ia *umnea oastră *espre care miCau Gn*eaproapeO] orbit cei care Cau cunoscut mai bine Pi mai

!entru fun*amentarea celor spuse- trebuie să pun Gnainte câte a citate *in cartea lui !a lo C N()perien"a *e *ouăHeci *e ani a stu*iului obiecti al acti ită"ii ner oase superioare ale animalelorO C- Gnsă mai Gntâi *e toate trebuie să e)plicăm ce sunt astfel *e refle)e con*i"ionate Pi ce numePte !a lo analiHatori7 3iecare animal are o multitu*ine *e refle)e Gnnăscute permanente- pe care !a o le numePte necon*i"ionate7 Astfel- spre e)emplu- animalul se aruncă *e Gn*ată spre hrana pe care o e*e- GPi tra/e piciorul *acă este aplicat un stimul- melcul se retra/e Gn cochilia lui *acă este atins- nouCnăscutul face /estul miPcării *e supt la apropierea *e sânul mamei7 ;ar- Gn rân* cu aceste refle)e necon*i"ionate- la animalele superioare- Pi anume la câini C animale pe care !a lo a e)perimentat C- pot fi culti ate- *e asemenearefle)e artificiale pe care el le numePte con*i"ionate (leCam putea numi toto*ată temporare
!a/ina E1

sau *obân*ite)7 Astfel- spre e)emplu- *acă pentru o anumită perioa*ă *e timp- până să i se *ea mâncare câinelui- acesta a primi Gn ca*rul unor e)perimente una Pi aceeaPi e)cita"ie con*i"ionată sub formă *e sunet *e o anumită amplitu*ine sau semnal luminos sau atin/ere a pielii- atunci această e)cita"ie con*i"ionată a ac"iona *eopotri ă cu ima/inea ori mirosul cărnii (e)citant necon*i"ionat)0 la semnalul con*i"ionat- câinele ime*iat a Gncepe să secrete sali ă Pi a manifesta obiPnuita e)cita"ie motorie ca atunci cân* e*e hrana7 Semnalul con*i"ionat a *us la formarea unui nou refle)- pro iHoriu- con*i"ionat7 APa*ar- cum se formeaHă aceste refle)eR La e)citarea cu un semnal con*i"ionat a celulelor retinei (membrana iHuală a ochiului)- care percep lumina- a celulelor or/anului cortical care percep sunetele- Pi a forma"iunilor terminale ale ner ilor senHiti i ai pielii- care percep e)cita"iile senHiti e Pi *e *urere- toate aceste senHa"ii se transmit prin fibrele ner ilor senHiti i către acele Hone ale scoar"ei cerebrale responsabile pentru perceperea specifică a acestor e)cita"ii (aria ner ului optic este situată Gn Hona occipitală a emisferelor cerebrale- a celui au*iti C Gn Hona temporală etc7)7 Celulele scoar"ei cerebrale- primin* e)cita"ia- o analiHeaHă Pi- conform cu reHultatele analiHeitransmit impuls către centrii subiacen"i ai sistemului ner os central Pi spinal pentru ac"iunea efectoare corespunHătoare (efecte)0 motor- secretor- asomotor etc7 AcePti centri subiacen"i sunt numi"i efectori7 !a lo numePte analiHator

Gntre/ul sistem constituit *in celule specifice *e percep"ie ale or/anului *e sim"- *e la care pornesc fibrele ner oase ale ner ului senHiti - prelun/irile acestora C fibrele substan"ei albe Pi termina"iile acestora C celulele ner oase *in scoar"a emisferelor cerebrale7 Creierul preHintă o mul"ime nenumărată *e astfel *e analiHatori7 !rintre acePtia- afară *e cei ce pornesc *e la cele cinci or/ane *e sim"- sunt o mul"ime *e al"i analiHatori care transmit semnale *e la toate or/anele corpului nostru Pi care semnaliHeaHă scoar"ei emisferelor cerebrale toate fenomenele ce au loc Gn corpul nostru7 APa*ar- creierului Gi re ine /ran*ioasa sarcină *e a analiHa toate aceste e)cita"ii Pi *e a răspun*e la acestea prin reac"ii

!a/ina EF

ale centrilor efectori7 Acum ne or fi pe Gn"eles următoarele e)trase *in cartea lui !a lo 0 N;in punctul *e e*ere al refle)elor con*i"ionate- marile emisfere cerebrale se preHintă ca un comple) *e analiHatori- care au sarcina *e a *escompune comple)itatea lumii e)terioare Pi interioare Gn elemente Pi e enimente aparte- pentru ca ulterior să realiHeHe cone)iunea acestora cu *i ersele acti ită"i ale or/anismuluiO7 N.aHân*uCne pe fapte concrete- putem afirma că marile emisfere cerebrale sunt un ansamblu *e analiHatori- care *escompun comple)itatea lumii e)terioare Pi interioare Gn elemente Pi e enimente aparte Pi apoi realiHeaHă cone)iunea fenomenelor analiHate cu o acti itate sau alta a or/anismuluiO7 N4arile emisfere cerebrale constituie un or/an al or/anismului animal- or/an care este specialiHat Gn a realiHa Gn permanen"ă un echilibru cât mai *esă ârPit Gntre or/anism Pi me*iul e)tern- or/an al reac"iei corespunHătoare- nemi2locite- ca răspuns la *i ersele combina"ii Pi aria"ii ale fenomenelor lumii Gncon2urătoare +i- GntrCo măsură cunoscută- or/anul specific pentru pro/resul continuu al or/anismului animalO7 NAriile motorii ale emisferelor cerebrale sunt arii receptoare C sau- altfel spussfera principală C iar răspunsul motor la e)cita"ia scoar"ei este Gn esen"ă un răspuns refle)7 !rin aceasta se *efinePte unitatea Gntre/ii scoar"e cerebrale a emisferelor7 Astfel- scoar"a constituie *oar un aparat receptor- care analiHeaHă multilateral Pi sintetiHeaHă e)cita"iile aferente- care *oar prin interme*ierea fibrelor *escen*ente cone)e a2un/ la or/anele efectoareO7 N>n lobii frontali nu se *esfăPoară oarecare mecanisme care să fie superioare celor *in restul emisferelor7 ;espre niPte mecanisme *e ansamblu- care să se *esfăPoare Gn lobii frontali- nici nu poate fi orba7 .ineGn"eles că acolo nu e)istă nici un fel *e elemente e)trem *e importante 5aparte8- care ar *etermina *esă ârPirea absolută a acti ită"ii

!a/ina EK

ner oaseO7 %7!7 !a lo - asemenea lui .er/son- presupune că *iferen"a *intre creier Pi mă*u a spinării constă *oar Gn comple)itate 5structurală8 Pi nu Gn caracterul func"iilor7 (l Pi Pcoala sa consi*eră posibilă aplicarea la fiHiolo/ia creierului uman a *escifrării acti ită"ii ner oase superioare la câine *in e)perimentele cu refle)ele con*i"ionate7 ;acă la câine se pot ob"ine *oar refle)e con*i"ionate secun*are- pe baHa celor primare- la maimu"e numărul lor este mult mai mare- iar la om este posibilă cu certitu*ine suprapunerea unor refle)e *obân*ite peste altele- prece*ente lor- prin aceasta ele continuân* neGncetat să crească Gn comple)itate pe parcursul ie"ii umane prin realiHarea noilor cone)iuni ner oase cerebrale ce *au posibilitatea perfec"ionării acti ită"ii cerebrale Pi lăr/irea olumului *e cunoaPtere7 Această acti itate a creierului C una *intre cele mai comple)e C presupune *oar refle)ele- iar această nouă fiHiolo/ie a creierului- *upă cum cre*em- trebuie să ia locul Gn ă"ăturii psiholo/ice *espre asocieri7 ;ar oare nu acelaPi lucru Gl Hicea Pi .er/son0 NCreierul nu este altce a *ecât un lucru asemănător unei centrale telefonice0 rolul lui se re*uce la transmiterea informa"iei sau la prelucrarea ei7 (l nu a a*ău/a nimic la cele primiteOR & mare semnifica"ie au cercetările lui !a lo Pi ale colaboratorilor săi asupra importan"ei fiHiolo/ice a lobilor frontali ai emisferelor cerebrale7 !ână *e curân*- acePti lobi au fost consi*era"i *rept cea mai importantă parte *in creier- centri ai acti ită"ii psihice superioare- or/an al /ân*irii Pi chiar Pi NlocaP al sufletuluiO7 ;ar !a lo nu a /ăsit Gn lobii frontali nici o structură e)trem *e importantăcare ar fi confirmat N*esă ârPirea cea mai Gnaltă a acti ită"ii ner oaseO- iar scoar"a acestor lobi frontali ai emisferelor cerebrale preHintă Hone senHoriale asemenea scoar"ei *in toate celelalte păr"i7 >ntrea/a scoar"ă a emisferelor- cea mai perfec"ionată parte a creierului- este alcătuită *oar *intrCo multitu*ine *e analiHatori- *e analiHatori Pi *e analiHatori7 %ar *acă Gn scoar"a cerebrală nu sCa /ăsit loc pentru un oarecare centru al trăirilor- cu atât mai mult
!a/ina EE

acesta nu trebuie căutat Gn nucleii cenuPii ai trunchiului cerebral care- *upă cum par"ial este cunoscut- au func"ii e)clusi fiHiolo/ice7 Scoar"a cerebrală analiHeaHă senHa"iile Pi nu trăirile 5sim"irile87 %ar *acă creierul nu poate fi consi*erat or/an al sim"irilor- atunci aceasta confirmă Gn mare măsură spusele Sfintei Scripturi *espre inimă ca or/an al trăirilor 5sim"irilor8 Gn /eneral- Pi Gn special al trăirilor supreme7 Aceste cercetări ale lui !a lo corespun* obser a"iilor chirur/ilor asupra

multor răni"i cu abcese ale lobilor frontali7 ;e re/ulă- acestea nu sunt Gnso"ite *eloc *e mo*ificări ale psihicului sau *e tulburări ale func"iei superioare *e /ân*ire7 Moi relata *oar *ouă e)emple /răitoare- *in propria mea e)perien"ă7 :nui tânăr rănit iCam e acuat 5cură"at8 un abces enorm (apro)imati LJ cm cubi *e puroi) C care- fără Gn*oială- a *istrus Gntre/ lobul frontal stân/ C Pi nu am constat absolut nici o tulburare psihică postoperatorie7 AcelaPi lucru pot săCl afirm *espre un alt bolna - operat pentru un chist menin/eal uriaP7 La *eschi*erea cranială lar/ă am constat cu uimire faptul că craniul era lipsit *e con"inut cerebral Gn 2umătatea sa *reaptă- iar emisfera *reaptă era retractată- astfel Gncât era cu neputin"ă aCi *istin/e elementele7 APa*ar- *acă creierul nu poate fi consi*erat or/an al sim"irilor Pi or/an e)clusi al cunoaPterii- atunci aceste lucruri confirmă Gn mare măsură Gn ă"ăturile Sfintei Scripturi *espre inimă ca or/an al trăirilor Gn /eneral- Pi Gn special al trăirilor supreme7

!a/ina EL

.& Creierul "i duhul& Duhul în natur$&

N1i totuPi- continuăm să fim con inPi *e faptul că mintea este atributul creierului- iar le/ătura *intre minte Pi creier ni se pare GntrCatât *e e i*entă- Gncât nu putem /ân*i acePti *oi termeni unul fără *e altul7 ;e aici- Gn irtutea unei /eneraliHări neGntemeiate- a2un/em la concluHia că trupul Pi *uhul se subor*oneaHă unul altuia7 1i aceasta *eoarece neCam obiPnuit să confun*ăm no"iunile *e minte Pi *uh7 4intea- *esi/urnu este *uh- ci *oar o manifestare a *uhului7 4intea este raportată la *uh ca o parte la Gntre/7 ;uhul este mult mai cuprinHător *ecât mintea *ar- Gn irtutea concep"iei noastre intelectualiste refractare- noi #ran*man)7 N;uhul 5spiritul8 *epăPePte limitele creierului Gn toate planurile7 Acti itatea creierului se re*uce la transpunerea Gn miPcare a unei mici păr"i *in ceea ce se Gntâmplă Gn conPtiin"ăO (.er/son- ( olu"ia creatoare)7 e*em Gn termenul *e minte Gntre/ul *uhO (3ranQ

APa*ar- ce Ptim noi *espre *uhR ;in Sfânta Scriptură Pi *in câte a *intre manifestările *uhului Gn natură Pi Gn om Ptim suficient *e multe7

17

Cu iosul Ser/hie *e =a*one2 [Sfântul Ser/hie *e =a*one2 este prăHnuit

*e .iserica &rto*o)ă Gn FL septembrie Pi K iulie ] era cu fra"ii Gn trapeHa mănăstirii7 ;intrCo *ată sCa ri*icat *e la masă- a făcut plecăciune către apus Pi a /răit0 N.ucurăCte Pi tupăstorule al turmei lui ?ristos- Pi binecu ântarea ;omnului să fie cu tineO7 3ra"ii lCau Gntrebat cu mirare0 NCui Gi orbePti- Cu ioase !ărinteRO7 Sfântul a răspuns0 NAcum- Gn *reptul mănăstirii noastre- la opt erste *epărtare- sCa oprit (piscopul 1tefan *in !erm [Sfântul 1tefan- (piscopul !ermului- are Hiua *e prăHnuire Gn F6 aprilie ]- care este Gn *rum
!a/ina E6

către 4osco a7 (l a făcut Gnchinăciune Sfintei $reimi Pi a spus0 V!ace "ie- frate Gntru ;omnulW7 %ată că eu iCam răspunsO7 Câ"i a *intre fra"i sCau /răbit către acel loc Pi lCau a2uns *in urmă pe (piscopul 1tefan7 Acesta a a*e erit cele spuse *e Cu iosul Ser/hie7

F7

%n/inerul Tarl !erl- materialist con ins- sCa *espăr"it *e prietenul său T7-

care pleca către 4osco a- Gn timp ce Tarl a rămas să locuiască Gn $aPQent- cu un alt in/iner7 & *ată sCa treHit la orele trei *in noapte *atorită unui stri/ăt puternic- care Gi spunea pe nume0 NTarl % ano iciSO7 (l a aprins o lumânare Pi- *upă ce lCa treHit pe colocatarul său- au erificat Gmpreună tot apartamentul- Gnsă nu au aflat pe nimeni7 >ntru marea sa uimire a notat *ata acestui e eniment straniu Pi peste o săptămână a primit o GnPtiin"are *espre sinuci*erea prietenului său T- tocmai la ora Pi *ata la care el auHise acel stri/ăt tainic7 Stri/area sinuci/aPului *e *inainte *e moarte- plină *e *or Pi *ra/oste- a străbătut instantaneu o *istan"ă *e KKJJ Qilometri Pi a fost percepută *e către creierul lui Tarl !erl- care *ormea7

K7

;omniPoara #reen- *intrCun oraP al An/liei- stân* pe

eran*ă *upă

prânH- e*e aie ea această ima/ine0 *e malul unui lac mare se apropie o cabrioletă Gn care călătoresc *ouă *omniPoare tinere7 >n ecinătatea malului abrupt al lacului- una *in ro"ile acestei trăsuri se rupe brusc Pi cabrioleta ca*e Gn lac *impreună cu caii Pi iHitiii7 Cu to"ii se Gneacă Pi chiar Gn acest moment *omniPoara #reen GPi au*e numele GntrCun stri/ăt plin *e *isperare7 ;upă o lună primePte o scrisoare *e la fratele său- care Gi *escrie moartea fiicei sale Pi a prietenei ei Gntocmai aPa cum le ăHuse ea7

Acest ultim e)emplu- lCam citat *in cartea e)trem *e interesantă a aca*emicianului Charles =ichet [Charles =ichet a fost un fiHiolo/ franceH- a ân* numeroase contribu"ii Gn neurochimie- *i/estie- termore/lare Pi respira"ie7 Ca apreciere a
!a/ina E7

acti ită"ii sale- Gn anul 191K i sCa *ecernat !remiul 'obel pentru me*icină Pi fiHiolo/ie7 A trăit Gntre anii 18LJC19KL] ($ratat *e metapsiholo/ie C lucrarea N$raitY *e 4YtapsAchi_ueO a fost publicată la !aris Gn anul 19FF )- mare fiHiolo/ Pi naturalist- unul *intre metapsiholo/ii remarcabili- metapsiholo/ia fiin* o Ptiin"ă nouă care a luat naPtere la sfârPitul eacului trecut 5al 19Clea8- elaborată *e sa an"i esti"i *in *iferite "ări7 4etapsiholo/ia PiCa stabilit *rept scop să stu*ieHe- cu a2utorul tuturor mi2loacele cercetării Ptiin"ifice- multitu*inea fenomenelor psihice neGn"elese Pi tainice- respinse *e către psiholo/ia oficială *rept supersti"ii sau po ePti7 >nsă pot să respin/ă Gn mo* preconceput aceste fenomene numai aceia care nu le cunosc Pi nici nu leCau stu*iat cu o obiecti itate profun* Ptiin"ifică- precum au făcut Charles =ichet- &li er Lo*/e (&li er Lo*/e a fost un fiHician en/leH care a trăit Gntre anii 18L1C19EJ) Pi al"i sa an"i *e talie- care au publicat *e2a suficiente scrieri Gn materie *e metapsiholo/ie7 >n cartea lui =ichet sunt relatate foarte multe fapte *e acest fel- unul mai uimitor ca altul7 (l le analiHeaHă cu o mare ri/oare Ptiin"ifică Pi a2un/e la o astfel *e concluHie0 N>n uni ers e)istă ibra"ii (puteri) care treHesc sensibilitatea noastră Pi con*i"ioneaHă o a*e ărată cunoaPtere a realită"ii- pe care Gn mo* normal sim"urile noastre nu neCo pot *a7 Aceste puteri noi Pi stranii trebuie să prile2uiască o re olu"ie Gn psiholo/iesă o reconstituie *in temelieO7 ;octorul Gn Ptiin"e TotiQ ('aum TotiQ a fost un neurolo/ *e ori/ine rusă Pi a trăit Gntre anii 1876C19FJ) C care a scris o carte *estul *e interesantă *espre fenomene ale transmisiei /ân*ului- constatate Gn mo* cert *e către el ( &manarea energiei psihofizice C titlul ori/inal al acestei lucrări Gn limba /ermană este0 ;ie (manation *er psAchophAsischen (ner/ie0 (ine e)perimentelle :ntersuchun/ `ber *ie unmittelbare #e*anQen`bertra/un/ im ]usammenhan/ mit *er 3ra/e `ber *ie =a*ioaQti itat *es #ehirnsU a fost publicată la biesba*en Gn anul 19J87) C e)plică aceste lucruri astfel0
!a/ina E8

N#ân*ul este ener/ie emanată spre e)terior7 (l are proprietă"i fiHice Pi psihice Pi Gl putem numi ener/ie psihofiHică7 Această ener/ie- născută Gn creier- se răspân*ePte spre e)tremită"ile trupului7 Se transmite cu *ificultate prin aer Pi mai uPor prin con*uctori metalici7 ( posibil ca ea să nu fie e)clusi specifică /ân*ului umanU probabil că toate lucrurile emană o anumită ener/ie ibrantă- *eoarece subiec"ii senHiti i percep nu *oar ceea ce spune e)perimentatorul- ci recunosc Pi obiecte care nu /ân*escO7 ;ar ce Gi *ă temei *octorului TotiQ să consi*ere ener/ia ne ăHută emanată *e către creierul care /ân*ePte nu *oar psihică- ci psihofiHicăR ;oar faptul că la conectarea e)perimentatorului cu subiectul senHiti prin interme*iul unui fir metalic /ân*urile sunt receptate ce a mai bine7 >nsă un Gntre/ Pir *e factori- cita"i *e către =ichetmărturisesc *espre faptul că Pi Gn lipsa oricărui contact are loc transmiterea ener/iei necunoscute- care C prin obiPnuin"a noastră nestrămutată *e a e)plica cele neGn"elese Pi necunoscute prin cele Gn"elese Pi cunoscute C este consi*erată *rept niPte ibra"ii materialecu obârPia Gn oarecare oscila"ii moleculare (*e asemenea- necunoscute) ale substan"ei creierului7 Cei care se mul"umesc cu e)plica"ii primiti e- se liniPtesc Gn*estulător *acă li se spune că *in creier sunt emanate niPte fluctua"ii electrice7 >nsă *e ce să nu recunoaPtem Gmpreună cu =ichet că la baHa fenomenelor *e telepatie (transmiterea /ân*urilor Pi a trăirilor la *istan"ă) Pi *e stră e*ere- stau puteri necunoscute nouă prin mi2loacele actuale ale Ptiin"ei- cu *esă ârPire ine)plicabile- chiar stranii- *upă cum se e)primă elR 1i bineGn"eles că oricine a citi importanta lui carte a fi cuprins *e GnfricoPare7 (u presupun că *eocam*ată a em *reptul să tra/em *oar o concluHie- Gnsă e)trem *e Gnsemnată0 Gn afară *e e)cita"iile comune- proprii or/anelor noastre *e sim"creierul Pi inima noastră pot percepe stimuli mult mai importan"i- emana"i *e creierul Pi *e inima altor oameni- *e animale Pi *e Gntrea/a natură Gncon2urătoare- precum Pi C ce este Pi mai important C *in lumea transcen*entală (superioară)- necunoscută nouă7 !rin ce altce a *acă nu prin for"e *e or*in transcen*ental (superior) putem e)plica astfel *e fapte precum

!a/ina E9

cele comunicate *e =ichetR

17

47 ?ialon a confirmat

eri*icitatea următoarei Gntâmplări stranii

petrecute cu 4747 #ree*A- *irectorul Hiarului ;ailA $ele/raph7 &*ată- GntrCo *uminică- pe cân* se afla Gn biserica Sfântului %oan- acesta a sim"it *intrCo *ată o insuflare foarte puternică777 Această insuflare era asemenea unei oci care Gi spunea0 N>ntoarceCte la re*ac"ieSO7 !orunca era atât *e imperati ă- Gncât 4747 #ree*A a aler/at ca un nebun prin biserică- pe străHi- a intrat Gn re*ac"ie Pi- spre uimirea colaboratorilor- a smucit uPa cabinetului său7 Lampa cu petrol ar*ea pe masă cu flăcări mari Pi toată Gncăperea era plină *e fum7

F7

;oamna $omelli *in Saint 4artin- stră*uin*uCse GntrCo seară să

a*oarmă- lCa ăHut *intrCo *ată pe fiul său că este iHbit *e o caretă Pi se află pe moarte7 'oaptea- Gn reme *e furtună- ea alear/ă L Qilometri pe *rumul Costa *e .or/e Pi GPi /ăsePte fiul Gn Pan"ul *e la mar/inea *rumului7

K7

billiam \ames relateaHă următorul caH0 tânăra *omniPoară .erta a

*ispărut Gn *ata *e K1 octombrie 1898 Gn (nfiel* Pi mai mult *e o sută *e oameni au fost trimiPi pentru a cerceta pă*urea Pi malul lacului7 :n scafan*ru a căutatCo Gn lac- Gnsă nu a /ăsitCo nici*ecum7 >n noaptea *e F spre K ianuarie- o femeie care se afla la 8 Qilometri *e (nfiel* a ăHut corpul .ertei GntrCun anume loc7 ;iminea"a a mers pe po* Pi iCa arătat scafan*rului locul e)act un*e putea să /ăsească corpul .ertei- care se afla cu capul Gn 2os Pi era atât *e ascunsă- Gncât el a ăHut *oar /aloPul *intrCun picior7 ;upă aceste in*ica"iiscafan*rul a /ăsit corpul printre buPteni- la 6 metri a*âncime7 Apoi a mărturisit0 N4ie nu Gmi este frică *e ca*a rele *in apă- Gnsă mCam cutremurat la cu intele femeii *e pe po*7 Cum se face că a enit *e la o *istan"ă *e 8 Qilometri ca săCmi arate un*e este corpul celei
!a/ina LJ

moarteR Ca*a rul era GntrCo ă/ăună a*âncă- cu capul Gn 2os- iar Gn apă era atât *e Gntuneric- Gncât nu e*eam nimicO7

:ltimele *ouă e)emple fac parte *in *omeniul stră e*erii- pe care =ichet o numePte cu un termen nou C criptosteHie7 Această *enumire este potri ită Pi pentru faptele neobiPnuite pomenite Gn continuare0

17

>n Gnchisoarea .lue- un *e"inut sCa spânHurat cu propria cra ată7

;octorul ;ufalA a tăiat o bucată *in acea cra ată- a Gn elitCo Gn mai multe hârtii Pi a *atCo unei somnambule pe nume 4aria7 (a a spus că Gn hârtie este Nce a care a omorât un om- o sfoară777 nu- o cra atăOU *e"inutul care sCa spânHurat ucisese un om7 ;e asemenea- ea a spus că omul a fost omorât cu toporul Pi a in*icat Pi locul Gn care fusese aruncat toporul7 1i- GntrCa*e ăr- Gn locul arătat *e către 4aria au /ăsit acel topor7

F7

>n F *ecembrie- Charles =ichet a Gntâlnit o cunoscută a sa- o *omniPoară eninul *e ParpeO7 Stella

cu numele Stella Pi iCa spus0 N4er/ să "in un curs *espre

manifestase Pi altă *ată stră e*ere minunată Pi iCa spus *e Gn*ată0 N(u am ăHut astăC noapte Perpi sau- mai bine His- "ipariO7 %ată Gn continuare cu intele lui =ichet0 NAtunci eufără aCi spune *e ce- am ru/atCo să Gmi relateHe isul7 %ată cu intele ei- cu e)actitate0 V4ai *e/rabă au fost *oi "ipari- *ecât Perpi- căci am ăHut că a eau burta albCstrălucitoare Pi pielea lipicioasă7 1i miCam spus0 nu iubesc aceste animale- *ar Gmi este neplăcut că sunt chinuiteW7 Acest is era GntrCo uimitoare concor*an"ă cu ceea ce făcusem cu o Hi Gn urmăGn 1 *ecembrie7 >n acea Hi făcusem e)perimente cu "ipari7 Mrân* să iau sân/e *e la ei- am pus *oi "ipari pe masă7 Am re"inut ab*omenul albCstrălucitor Pi pielea lipicioasă7 Au fost fi)a"i pe masă- pentru a li se scoate inima7 .ineGn"eles- nu iCam spus *espre acestea Stelleipe care nici nu o ăHusem *e mult Pi care nu a ea nici un contact cu persoanele care
!a/ina L1

iHiteaHă laboratorul meuO7

;iscutân* pe mar/inea e enimentelor *e acest /en- =ichet a2un/e la concluHia că to"i oamenii- probabil chiar Pi cei mai pu"in sensibili- pose*ă alte mi2loace *e cunoaPtere *ecât cele obiPnuite7 >nsă- la cei insensibili- aceste capacită"i sunt e)trem *e *iminuate- aproape imperceptibile7 >n mo* tainic- /ân*ul unui om este comunicat /ân*urilor altor oameni7 'oi nu suntem iHola"i- noi suntem GntrCo le/ătură ne ăHută cu to"i oamenii7 1i neGn*oielnic este un a*e ăr Gn ceea ce este numit Nspiritul turmeiO7 Malul puternic *e simpatie sau mânie- *e nemul"umire sau entuHiasm creeaHă C GntrCo a*unare Gntrunită GntrCun teatru- forum sau parlament C o soli*aritate aproape *eplină7 Acest al poate Gnlătura toate obstacolele7 &are această emo"ie a /loatei nu poate fi comparată cu transmiterea /ân*ului Gn ca*rul unui e)perimentR (=ichet)7 A ântul plin *e abne/a"ie al unui sol*at cura2os poate să atra/ă *upă sine Gntrea/a armată7 Acest al puternic *e cura2 Pi ite2ie- re ărsat *intrCo inimă Gnflăcărată- aprin*e sute *e inimi Gn 2ur- care Gl percep aPa precum o antenă percepe un*ele ra*io7 Cum altfel putem numi puterea atoatebiruitoare care năPtea 5pricinuia8 Gn ( ul 4e*iu Gntre/i epi*emii psihice C ce Gn chip nera"ional Pi nestă ilit antrenau sute *e mii *e oameni Gn crucia*e C *ecât mărea"a ener/ie spiritualăS &are nu este ă*it că alul *e ener/ie ne/ati ă a *uhului rău ne cuprin*e sufletul cân* e*em fa"a schimonosită *e ură a *uPmanului Pi ochii care scapără scânteiiar inima ni se strân/e *e fricăR Ca un Pu oi liniPtit Pi *ulce se re arsă *ra/ostea mamei spre pruncul alipit *e sânul ei sau *ra/ostea fierbinte a so"ului către iubita sa so"ie7 Cu o lumină paPnicămolcomă Pi eselă se umple sufletul omului care lucreaHă neGncetat faptele iubirii Pi ale milosti irii- atunci cân* *e unul ca acesta se atin/e harul lui ;umneHeu7 APa*ar- ce este aceasta *acă nu ener/ia *uho nicească a iubiriiR
!a/ina LF

NMărsaC oi ;uhul 4eu peste tot trupulO (%oil K- 1)7 ;umneHeu este ;uh7 ;umneHeu este *ra/oste Pi re ărsarea ;uhului Lui este re ărsarea *ra/ostei peste tot ce este iu7 %ubirea făurePte7 !rin nemăr/inita re ărsare C atoateHi*itoare Pi atoatecuprinHătoare C *e ener/ie *uho nicească a *ra/ostei lui ;umneHeu- a fost creat uni ersul7 (l (uni ersul) a fost Hi*it *in nimic CN*in nimicO *eoarece nu a e)istat o 777 5materie8 primor*ială7 [probabil se referă la cu ântul NmaterieO C acest cu ânt lipsePte Gn ori/inal (nota e*i"iei ruse)] 4aterie ePnică nu e)istă- *upă cum nu e)istă materie Gn /eneral (NmateriaO aPa cum e Gn"eleasă Gn accep"iunea echilor Ptiin"e clasice)- ci *oar ener/ie Gn *i ersele ei forme- ale cărei concentrări se Pi rele ă Gn forma materiei7 4ateria este o formă stabilă a ener/iei intraatomice- iar căl*ura- lumina- electricitatea sunt forme instabile ale aceleiaPi ener/ii7 !rocesul *e scin*are a atomilor- a*ică *e *eHa/re/are a materiei- se re*uce la transferul ener/iei intraatomice *in starea *e echilibru constant Gn cea instabilă- numită electricitate- lumină- căl*ură etc7- materia transformân*uCse astfel /ra*ual Gn ener/ie7

>n primul capitol am orbit *espre fisiunea atomilor ca fenomen ce elibereaHă forme *e ener/ie tot mai fine- care tin* tot mai mult spre ce a nematerial7 APa*ar- ce ne Gmpie*ică să facem acest ultim pas Pi să recunoaPtem e)isten"a ener/iei *uho nicePti- pe *eplin nemateriale- Pi să o consi*erăm forma primară/eneratoarea Pi sursa tuturor formelor *e ener/ie fiHicăR ;oar ne/area apriorică (teoretică) a ;uhului Pi a lumii *uho nicePti- ne/are Gn erPunată Pi neGn"eleasă- căci o multitu*ine *e factori ne obli/ă imperati să "inem seama *e ei Pi să recunoaPtem- *eopotri ă cu necuprinsa lume materială- mult mai importanta lume *uho nicească7

N;uhul $ău Cel fără stricăciune este Gntru toateO (Cartea Gn"elepciunii lui
!a/ina LK

Solomon 1F- 1)7 N&are nu umplu (u cerul Pi pământulR C Hice ;omnulO (%eremia FK- FE)7 N;acă ar lua Gnapoi la Sine ;uhul Său Pi suflarea Sa- toate făpturile ar pieri *eo*ată Pi omul sCar Gntoarce Gn "ărânăO (%o KE- 1EC1L)7 NLuaC ei *uhul lor Pi se or sfârPi Pi Gn "ărână se or Gntoarce7 $rimiteC ei *uhul $ău Pi se or Hi*i Pi ei Gnnoi fa"a pământuluiO (!salmi 1JK- KJCK1)7 N;uhul este Cel Ce *ă ia"ăO (%oan 6- 6K)7 N>n mâna Lui- (l "ine ia"a a tot ce trăiePte Pi suflarea Gntre/ii omeniriO (%o 1F- 1J)7 N1i stelele strălucesc la locul lor Pi se eselesc7 ChematuCleCa Pi ele au His0 V%atăCneSW7 (le strălucesc cu bucurie pentru Cel Care leCa făcutO (.aruh K- KECKL)7 NCu bucurie *ealurile se or Gncin/e7 >mbrăcatuCsCau păPunile cu oi Pi ăile or Gnmul"i /râulU or stri/a Pi or cântaO (!salmi 6E- 1KC1E)7

1i mul"i psalmi- Pi cântarea lui Anania- AHaria Pi 4isail sunt pline *e *uhul hiloHoismului 5?iloHoismul este o concep"ie filoHofică potri it căreia Gntrea/a materie este socotită ie- Gnsufle"ită- a ân* capacitatea *e a sim"i Pi *e a /ân*i87 >n toate aceste te)te ale Sfintei Scripturi- se ă*ePte cu foarte mare limpeHime i*eea *espre lucrarea Pi ierea 5 ia"a8 tuturor Pi a toate Gntru ;uhul lui ;umneHeu7 'u putem orbi *espre o Nnatură moartăO7 'u sunt limite clare Gntre natura or/anică Pi cea anor/anică7 Acesta este punctul *e e*ere al Ptiin"elor mo*erne7 ;espre aceasta mărturisesc clar filoHofca lui 3ichte 5\ohann #ottlieb 3ichte a fost un filoHof /erman care a trăit Gntre anii 176FC181E8 Pi a lui LotH 5\ohannes LotH a fost un filoHof /erman care a trăit Gntre anii 19JKC199F8 Pi cu/etarea profun*ă a lui LeibniH
!a/ina LE

5#ottfrie* LeibniH a fost un filoHof Pi matematician /erman- fiin* unul *intre cei mai importan"i filoHofi ai remii sale7 A trăit Gntre anii 16E6C171687

%ată cu intele celui *in urmă- care sunt Gn concor*an"ă cu te)tele Sfintei Scripturi0 NAr fi e)istat o lacună Gn crea"ie- *acă lumea materială ar fi fost potri nică *uhului7 Cine tă/ă*uiePte e)isten"a sufletului la animale- iar la alte corpuri ia"a Gn /eneral- acela nu recunoaPte puterea lui ;umneHeu- *eoarece el intro*uce ce a Gmpotri itor lui ;umneHeu Pi naturii- anume absen"a absolută a acestor puteri- altfel spusi*ul metafiHic- care este la fel *e absur* ca Pi spa"iul i* sau /olul fiHicO7

>n spa"iul cosmic- se perin*ă la nesfârPit nenumărate stele Pi planete- nicio*ată Gncetinin* *intru miPcarea lor7 ;oar prin puterea acestei miPcări sunt men"inute Gn spa"iul cosmic corpuri neGnchipuit *e /rele7 Se miPcă miliar*e *e stele- planete Pi asteroiHimeteori"i Pi comete7 !rin ac"iunea ântului- a Pu oaielor *e apă- prin frecarea /he"arilor ce alunecă- prin fluctua"iile *e temperatură- prin lo irea formeaHă noi piscuri *e mun"i ori cratere7 >n ârte2ul miPcărilor *e eacuri se *istru/ Pi iarăPi iau naPtere nenumărate lumi stelare Pi are loc marele proces al *eH oltării- miPcarea supremă Gn Gntre/ uni ersul7 Aproape cu iteHa luminii se miPcă fără Gncetare atomii Pi electronii- raHele dionii Pi tot ceea ce reHultă *in fisiunea materiei7 !rin miPcarea neGncetată a moleculelor- Gn celule se men"ine ia"a or/anismelor7 #ân*ul omului este Gnso"it *e miPcarea moleculară *in celulele ner oase7 LiniPte nu aflăm nici Gn moarte- care nu este altce a *ecât schimbarea unor sec en"e *e stări *e echilibru *e scurtă *urată7 alurilor *e "ărm- se schimbă ulcanice subterane- se Gnfă"iParea pământului7 !rintrCo puternică ac"iune a for"elor

!a/ina LL

;acă este atât *e e i*ent că miPcarea constituie esen"a Pi le/ea fun*amentală a ie"ii- atunci este cu neputin"ă ca această le/e uni ersală să nu /u erneHe Pi ia"a *uhului7 Le/ea fun*amentală a miPcării pentru Gntrea/a fire Pter/e hotarul *intre iu Pi ne iu7 4iPcarea constituie esen"a materiei7 1i *acă este necesar să a*mitem că- Gn or/anismele ii- miPcarea C care stă la baHa fenomenelor lor psihice C se pro*uce Pi se *etermină *e către *uhul ie"ii- *e către ener/ia *uhului- atunci trebuie să a*mitem că Pi lumea anor/anică trebuie socotită ca Pi să ârPire a aceluiaPi *uh7 (ner/ia *uho nicească re ărsată *in ;uhul lui ;umneHeu- ener/ia *ra/osteilucreaHă Gn Gntrea/a fire Pi face să ieHe totul7 (a este iH orul ie"ii Pi nu e)istă nimic ne iu7 4iPcarea Gn lumea anor/anică- ca Pi Gn cea or/anică- este manifestare a ie"ii- *ePi GntrCo formă minimală- pu"in cunoscută nouă7 Le/ătura *e temelie *intre lumea anor/anică Pi cea or/anică confirmă acest lucru- căci ia"a plantelor se naPte *in pământ- iar *e la acesta primePte hrană toată lumea animală7 ;intru aceleaPi elemente chimice Pi conform aceloraPi le/i fiHice sunt or/aniHate atât lumea anor/anică- cât Pi cea or/anică7 AceeaPi le/e uni ersală a *eH oltării /u erneaHă Gntrea/a Hi*ire- neputân* fi stă ilită- neputân* e)ista o *elimitare clară Gntre lumea Nne ieO Pi lumea fiin"elor ii7 %ar cea mai importantă GnsuPire a lumii ii C Gnsufle"irea ei C nu se poate i i *intrCo *ată la /rani"a *intre aceasta Pi lumea anor/anică7

[#răin* *espre ru/ăciunea *e pocăin"ă- *umneHeiescul !ărinte Sofronie Saharo scrie0 N>ntrCo astfel *e ru/ăciune- minteaC*uhul nostru se cuprin*e Gn 4intea lui ;umneHeuU primePte Gn"elesul lucrurilor- care Gn"eles nu poate fi e)primat *eplin Gn /raiul nostru *e toate Hilele7 ;e pil*ă0 $otul a fost Hi*it prin oia lui ;umneHeu- prin /ân*irea Sa7 ;umneHeu /ân*ePte lumea- iar /ân*irea Sa făcătoare *e ine fiin"ă făcută7 'u materia!a/ina L6

ci /ân*irea lui ;umneHeu 3ăcătorul are Gntâietate7 'oi trăim această lume nu numai prin prisma cunoaPterii e)perimentale- ci o pri im Pi GntrCalt chip- Gn ;uh (( rei 11- 1CK)O C 5Arhiman*ritul Sofronie- NMom .ucurePti- FJJL- pa/7 K7K8] e*ea pe ;umneHeu precum esteO- (*itura Sophia-

>ntrea/a Hi*ire este pătrunsă *e ener/ia *uho nicească- Gnsă *oar Gn formele *e *eH oltare (*e crea"ie) superioare această ener/ie se contureaHă ca *uh liber- conPtient *e sine7 $ot ce este iu e GnHestrat cu sim"ire7 >nsă meto*e precise *e cercetare

*emonstreaHă că materia nu este *oar e)trem *e mobilă (mercurul Gn termometru se ri*ică numai la atin/ere)- ci că pose*ă Pi o sensibilitate inconPtientă superioară sensibilită"ii conPtiente a fiin"elor ii7 .olometrul- care are partea principală constituită *intrCun fir *e platină- este atât *e sensibil Gncât reac"ioneaHă la ac"iunea unui fascicul slab *e lumină care este capabil să ri*ice temperatura *oar cu a suta milioana parte *intrCun /ra*7 Stelle a *emonstrat că este suficient să te atin/i *e un fir metalic pentru ca Gn acesta să apară curent electric7 (ste cunoscut că un*ele hertHiene ac"ioneaHă asupra metalelor la *istan"e *e sute *e Qilometri- *eterminân* apari"ia Gn acestea a oscila"iilor electrice7 >n baHa acestui fenomen a fost construit tele/raful fără fir7 !rin e)perien"e in/enioase- Stelle a *emonstrat că metalelor le este proprie NobosealaO C iar *upă NrepausO această NobosealăO trece C Pi că asupra lor ac"ioneaHă iritant Pi oprimant substan"ele to)ice7 3iin"ele ii se *eosebesc *e lumea NmoartăO (anor/anică) prin aceea că se hrănesc Pi se Gnmul"esc7 1tiin"a Gncă nu cunoaPte *acă aceste func"ii sunt proprii Pi mineralelor777 >nsă sunt temeiuri să ne aPteptăm ca Ptiin"a iitorului să *escopere in*icii Pi asupra acestora7 >ncă *e acum a fost *escoperit Gn unele minerale un ferment care prin ac"iunea
!a/ina L7

sa este analo/ hormonilor se)uali- care au efect *e /răbire a crePterii somatice Pi a maturiHării se)uale la fetuPii *e animale7 ;ar noi cunoaPtem că- Gn or/anismele iifermen"ii ser esc Gn special Gn procesul *i/estiei7 Am putea fi atunci Gn*reptă"i"i să presupunem că fermen"ii minerali sunt necesari pentru hrănirea mineralelor C *esi/ur- nu la fel ca GntrCun or/anism C- care Gnsă se realiHeaHă GntrCo formă necunoscutăR &are nu este posibil ca reac"iile chimice care au loc permanent Gn lumea anor/anică să aibă rolul *e alimentareR &are pământul nu GnseteaHă- nu are ne oie *e apăca Pi tot ce este iuR Substan"a minerală se caracteriHeaHă prin forma sa cristalină- precum o fiin"ă ie prin or/aniHarea sa anatomică7 >nainte *e a atin/e o anumită formă- cristalulca Pi o fiin"ă ie sau o plantă- trece prin anumite etape *e e olu"ie0 Gncepe *e la o stare /ranulară- care trece apoi GntrCuna fibrilară Pi- Gn final- *e ine una omo/enă7 Asemenea animalelor Pi plantelor- un cristal *eformat GPi recupereaHă *eformarea7 Cristalul preHintă o structură or/aniHată7 Cristalele au *ouă forme *e Gnmul"ire7 >n anumite con*i"ii C spre e)emplu0 *e presiune- *e concentra"ie a solu"iei- etc7 C solu"iile pot cristaliHa- Gnsă *oar atunci cân* Gn acestea este cufun*at un fra/ment *e cristal7 Cristalele formate ulterior pot fi consi*erate *escen*ente *in acel cristal- precum bacteriile care sCau *eH oltat GntrCo solu"ie sunt *escen*ente *in bacteriile pe care leCam intro*us Gn acea solu"ie7 >nsă e)istă astfel *e con*i"ii *e me*iu Gn care cristaliHarea se *esfăPoară fără intro*ucerea N/ermenilorO (fra/mentelor) *e cristal7

$rebuie să cumpănim asupra cu intelor multCpătimitorului %o 0 N;e la ;uhul Lui este splen*oarea ceruluiO (%o F6- 1K)7 [Gn e*i"ia românească a Sfintei Scripturi a em0 NSuflarea Lui GnsenineaHă cerurileO] =aportul *intre *uh Pi formă este *e o mare Pi profun*ă Gnsemnătate7 >n formele materiale- se reflectă Gn chip iu *uhul specific materiei7 4ai mult *ecât atât*uhul creeaHă forme7
!a/ina L8

Acest lucru este e)trem *e e i*ent Gn formele trupului omenesc7 (ste a*e ărat că acestea nu corespun* Gntot*eauna cu profilul *uho nicesc al omului7 'u *oar ochii sunt o/lin*a sufletului- ci toate formele trupului Pi miPcările sunt Gn corespon*en"ă cu sufletul Pi cu *uhul său- precum e Gnfă"iPat omul iclean *e către Solomon (!il*ele lui Solomon 6- 1FC1E) [N&mul *e nimic- omul necinstit Pi iclean umblă cu minciuna pe buHe7 3ace cu ochiul- *ă *in picioare- face semne cu *e/etele7 >n inima lui e iclePu/- pururea se /ân*ePte la rău Pi seamănă /âlcea ăO (!il*ele lui Solomon 6- 1FC1E)]7 >n e)teriorul *e ansamblu al omului- este reflectată starea lui *uho nicească7 :n *uh *e Gn ârtoPare Pi cruHime orienteaHă elementele somatice Gncă *in procesul *e embrio/eneHă Pi creeaHă forme urâte Pi respin/ătoare- care Gl reflectă7 :n *uh curat Pi blân* GPi creeaHă un locaP plin *e frumuse"e Pi fine"e7 A*uce"iC ă aminte *e 4a*onele lui =afael- *e #iocon*a lui Leonar*o *a Minci7 !rin ce altce a *acă nu prin ac"iunea formatoare a *uhului poate fi e)plicată *iferen"a uimitoare- e)trem *e fină- Gntre *ouă fiHionomii- Gn special feminine0 aceleaPi contururi e)trem *e asemănătoare ale ochilor- ale nasului- ale /urii- aproape aceleaPi *imensiuni Pi propor"ii ale fe"ei Pi ale capului- Gnsă o fa"ă este ul/ară- iar alta este rafinată Pi frumoasă7 & cercetare atentă e i*en"iaHă că această *iferen"ă a Gnfă"iPării *uho nicePti Gn preHen"a unor forme somatice asemănătoare *epin*e *e *etalii mici Pi fine0 un contur al sprâncenelor uPor *iferit- buHe foarte sub"iri- mărimea Pi forma *eschi*erii ochilor Pi iatăa em Gnainte un alt chip *uho nicesc7 :imitorul chip al #iocon*ei este realiHat prin acele trăsături fine prin care Leonar*o *a Minci- pe parcursul câtor a ani- a Gnfă"iPat chipurile feminine7 Asemenea /eniului lui Leonar*o *a Minci- ac"ioneaHă- Gn timpul *eH oltării embrionare- ener/ia *uho nicească proprie cromoHomilor celulelor se)uale Pi creeaHă chipuri ii ale frumuse"ii Pi ale urâ"eniei- ale *elicate"ii Pi tan*re"ii- ale cură"iei Pi iubirii!a/ina L9

ale brutalită"ii- cruHimii respin/ătoare Pi răută"ii7 Aceste forme Gnnăscute 5con/enitale8 *e in tot mai ă*ite Gn ia"a postembrionară pe măsura *eH oltării *uhului GntrCo *irec"ie sau alta7 %mportan"a frumuse"ii Gn natură este multilaterală Pi- bineGn"eles- ea nu se epuiHeaHă *oar Gn scopul Gmperecherii se)uale7 4asculii păsărilor nu sunt GnHestra"i cu pena2 iu Pi frumos Pi nu cântă minunat *oar pentru atra/erea femelelor7 'u *oar pentru atra/erea insectelor care poartă pe picioruPele lor polenul strălucesc cu frumuse"e Pi bună mireasmă florile7 4arile frumuse"i ale naturii nu au *oar scopuri utilitare7 Ansamblul Pi elementele frumuse"ii Pi ale urâ"eniei Gn natură- percepute *e către om- se transformă Gnăuntrul său Gn opere *e artă Pi Ptiin"ă- aceste motoare uriaPe ale *eH oltării omenirii7 ;e la formele simple *e frumuse"e- *e la rotun2imile Pi plasticitatea liniilor care ne Gncântă ochiul- *e la propor"iile Pi simetriile formelor- *e la splen*orile Pi for"a clarCobscurului sau combinarea armonioasă a culorilor Pi a sunetelor- natura a2un/e până la ansamblurile /ran*ioase pline *e putere Pi măre"ie *uho nicească7 ;e *uhul unei for"e /ran*ioase sunt pătrunse masi ele montane Gn ăluite *e nori Gntuneca"i Pi alurile oceanului bântuite *e furtună- care năpă*esc asupra stâncilor *e pe "ărm7 ;uhul ePniciei Pi al nemăr/inirii se re arsă Gn sufletele noastre *e la miliar*ele *e stele ale cerului nop"ii7 Câtă bucurie Pi pace ne a*uc culorile blân*e ale răsăritului Pi câmpiile Pi lacurile Gn ăluite *e lumina luniiS 'atura ă*ePte aloarea supremă a frumuse"ii morale Pi repulsia fa"ă *e urâ"enie Gn ochii blânHi Pi cura"i ai oamenilor buni- Gn Gnfă"iParea respin/ătoare a răufăcătorilor Pi a infamilor7 1i *acă aceasta este GntrCatât *e e i*ent- atunci Gn aceste forme ale frumuse"ii Pi ale urâ"eniei morale noi percepem Gn mo* real ira*ierea *uhului frumuse"ii Pi a *uhului răută"ii- care influen"eaHă inimile noastreU aPa*ar nu suntem oare Gn*reptă"i"i să afirmăm că la baHa acelor profun*e percep"ii *uho nicePti pe care le primim *e la frumuse"ea sau urâ"enia formelor lumii anor/anice stau influen"e- proprii Gntre/ii naturi- care ac"ioneaHă asupra noastră- Gn chip asemănător
!a/ina 6J

ener/iei *uho nicePtiR 'u este important că materia amorfă (fără formă precisă) nu pro*uce nici*ecum asupra noastră impresia or*inii *uho nicePti- ci este important că ;uhul e asociat cu forma7 'oi orbim *espre faptul că ;uhul orienteaHă *eH oltarea corpurilor omenePti Gn forme corespunHătoare7 Acum om spune că prin contribu"ia creatoare a ;uhului se creeaHă Pi formele lumii anor/anice- toate formele crea"iei7 >n acea ac"iune profun* *uho nicească- chiar interac"iune morală- pe care o pro*uce asupra noastră frumuse"ea naturii pătrunse *e ener/ie *uho nicească- trebuie să ea nu ar fi e)istat frumuse"ea formelor create *e către ;uhul7 Am primit un buchet *e flori7 &- câtă frumuse"e *elicată- fermecătoare- este cuprinsă Gn aceste splen*i*e mici crea"ii ale lui ;umneHeuS 1i pe lân/ă aceasta- cât sunt *e minunate prin micimea- prin simplitatea lor plină *e smerenieS ;antelăriile fine ale micilor inflorescen"e albe- albăstrii Pi roH- iolete Pi albastre ne pri esc cu ochii cura"i ai petalelor Pi ai corolelor lor Pi re arsă asupra noastră minunata lor mireasmă7 &are nu este e i*ent că aceasta este o propo ă*uire tăcută a cură"iei *uho nicePtiR $rebuie să ai o inimă cu totul Gmpietrită ca să nu auHi acest /las al lui ;umneHeu- care răsună atât *e limpe*e Gn simplitatea Pi Gn frumuse"ea formelor materiale ale naturii7 (ste a*e erit că femeile iubesc foarte mult florile Pi aceasta face cinste inimilor lor7 e*em "elul Pi Gnsemnătatea frumuse"ii7 ;acă crea"ia ar fi fost ceea ce GPi Gnchipuie materialiPtii- atunci Gn

!a/ina 61

/& Duhul plantel!r și al animalel!r

>nsufle"irea animalelor este limpe*e mărturisită *e către Sfânta Scriptură7 %ată stihuri care confirmă acest fapt0 NCine Ptie *acă *uhul omului se urcă Gn sus Pi *uhul *obitocului se coboară Gn 2os- către pământRO ((cclesiastul K- F1)7 N;oamne- ;umneHeul *uhurilor Pi a tot trupulO ('umerii 16- FF)7 N1i ;omnul ;umneHeu- Care făcuse *in pământ toate fiarele câmpului Pi toate păsările cerului- leCa a*us la A*am- ca să a*ă cum le a numiU aPa ca toate fiin"ele ii să se numească precum le a numi A*amO (3acerea F- 19)7 N!entru că ia"a a tot trupul este Gn sân/e777 *e aceea am His fiilor lui %srail0 Să nu mânca"i sân/ele nici unui trupO (Le iticul 17- 11- 1E)7 Sân/ele animalelor 2ertfite este sfânt Pi sfin"ePte- *eoarece Gn el se re/ăsePte sufletul animalului- suflarea ;uhului Sfânt7 ;in această pricină nu este Gn/ă*uit aCl folosi Gn mâncare7 N;uhul este cel ce *ă ia"ăO (%oan 6- 6K)7 N;uh *e ia"ă *e la ;umneHeu a intrat Gn eiO (Apocalipsa 11- 11)7

>n ru/ăciunea către ;uhul Sfânt- >l numim N;ătător *e ia"ăO7 1i *acă Pi Gn lumea anor/anică este atât *e e i*entă preHen"a ;uhului Sfânt- atunci *esi/ur că Pi plantele Pi animalele trebuie să fie consi*erate Gnsufle"ite7 Cel mai obiPnuit- cel mai răspân*it *ar al ;uhului Sfânt este *uhul ie"ii- Pi acesta- *esi/ur- este caracteristic nu *oar animalelor- ci Pi plantelor7 ?in*uPii Pi alte popoare asiatice pri esc plantele cu totul

!a/ina 6F

altfel *ecât europenii7 (i recunosc Gnsufle"irea plantelor7 !lantele- cu Gntrea/a lor făptură- percep cu a i*itate (pasiune- lăcomie) lumina- aerul- umi*itatea- *e care *epin*e Gntrea/a lor ia"ă7 (le se bucură *e ânt- *e lumină- *e rouă- *e ploaie- *eci simt iH oarele lor *e ia"ă7 ;e ce *ar să nu a*mitem că ele percep Pi simt iu aceste iH oare ale ie"ii Pi ale bucuriei lor C foarte probabil- Gn mo* absolut *iferit *ecât omul sau animalele- care nu au ne oie necon*i"ionată *e lumină ca planteleR !lantele- poate mult mai intens *ecât animalele- simt caracteristicile cele mai fine ale solului- Gn care atât *e bo/at sunt ramificate ră*ăcinile lor- *e care- la fel ca Pi *e lumină +i *e aer- *epin*e ia"a lor7 1tim noi oare cât *e selecti GPi ale/ *in sol *iferite plante substan"ele hrănitoare necesare anume lor Pi nu altor planteR &are nu este neGn*oielnic că- pentru aceasta- plantele trebuie să fie GnHestrate cu o sensibilitate apartecare le lipsePte animalelor Pi oamenilorR (3echner7 #usta $heo*or 3echner a trăit Gntre anii 18J1C1887 Pi a fost un psiholo/ /erman7 (l este fon*atorul psihofiHicii)7

N'u trebuie să consi*erăm ner ii *rept un substrat in*ispensabil *uho nicePti7 CorHile sunt Vner iiW

ie"ii

iorii Pi ai pianului7 >nsă Pi fără să aibă strune-

instrumentele *e suflat pro*uc o muHică minunată7 !lantele nu au un sistem ner os e/etati C fără *e care la om Pi la animalele superioare este imposibilă *esfăPurarea proceselor *e *i/estie- respira"ie- metabolice C Pi totuPi- aceste procese au loc Pi la planteO (3echner)7 ;acă Gntoarcem o frunHă *e i"ă *e ie cu partea inferioară către luminăatunci ea se a răsuci cu Gn*âr2ire ca să e)pună la lumină partea sa superioară7 %nstinctele *e miPcare sunt uimitoare la plantele că"ărătoare7 La Gnceputplanta crePte Gn Gnăl"ime- apoi GPi Gn*oaie 5Gn*reaptă8 tulpina pe oriHontală Pi *escrie un cerc- căutân* spri2in7 Cu cât mai lun/ă crePte tulpina- cu atât mai lar/ este cercul pe care Gl *escrie- iar *acă planta nu GPi află spri2in- GnainteaHă mai *eparte7 >n cele *in urmă- tulpina
!a/ina 6K

nu mai reHistă propriei sale /reută"i- ca*e pe pământ Pi Gncepe să se târască- Gn căutarea unui nou suport pentru că"ărare7 >nsă Pi Gn acest caH se con*uce *upă principiul selecti ită"ii- căci planta nu se a GnfăPură Gn 2urul suporturilor anor/anice sau or/anice moarte- ci Gntot*eauna Gn 2urul plantelor ii- *e care se GncolăcePte cu a i*itate (lăcomie)căci ră*ăcinile sale aflate Gn pământ or muri repe*e Pi ea se a lipsi *e hrană- pe care mai târHiu o a absorbi prin papile *in planta pe care se ca"ără7 Sunt cunoscute manifestările *e somn ale plantelor- cân* frunHele se Gn*oaie sau se pliaHă- florile GPi pleacă 5Gnclină8 corola Pi se Gnchi*7 4inunat sunt coor*onate miPcările pistilului unor flori pentru fecun*area cu polen7 Seara- pe un câmp Gnflorit- mul"ime *e floricele se Gntorc către soare- *e parcă %Car Gnăl"a lui ;umneHeu o ru/ăciune *e seară- iar *upă asfin"it a*orm a*ânc- pentru ca *iminea"a- Gn*reptân*uCse spre răsărit- să Gntâmpine iar soarele cu ru/ăciunea *e *iminea"ă- plină *e bucurie7 4ireasma florilor este ofran*ă a*usă lui ;umneHeu7 3lorile sunt că*elni"e7 'uferii se *eschi* lar/ sub cerul senin- se Gn*ulcesc *e lumină Pi aer- GPi a*ună petalele Pi se cufun*ă Gn apă atunci cân* se GnnopteaHă7 >ntre lumea e/etală Pi animală nu putem *elimita o /rani"ă- căci Gn lumea protoHoarelor unicelulare sunt multe forme e)trem *e asemănătoare- *intre care unele ser esc *rept temei lumii e/etale- iar altele C lumii animale- Pi este aproape cu neputin"ă să le *eosebePti7 Astfel *e forme animale simple- ca hi*ra comună sau parameciul- sunt e)trem *e asemănătoare cu plantele Pi- *upă func"iile lor *eosebesc *e acestea7 ;e la clasa protoHoarelor se ramifică *ouă lumi /ran*ioase *e fiin"e ii0 ale plantelor Pi ale animalelor7 Comple)itatea lumii e/etale a a2uns până la forme uimitoareca florile minunat mirositoare- palmierii Pi chiparoPii ele/an"i- măre"ii ce*ri *e Libanste2arii puternici Pi arborii se_uoia- care trăiesc până la trei mii *e ani7 Comparati cu acestea- par cu totul neGnsemnate forme primiti e ca polipii- holoturiile (castra e"ii *e
!a/ina 6E

itale- aproape că nu se

mare)- stelele *e mare Pi iermii- Pi ar fi ciu*at să recunoaPtem Gnsufle"irea acestor forme inferioare *e ia"ă animală- *ar cu toate acestea să nu recunoaPtem Gnsufle"irea formelor e/etale superioare sau chiar /ran*ios or/aniHate7 (ste cu totul neGn*oielnic că Gntrea/a lume e/etală Pi animală e GnHestrată cu *arul primor*ial al ;uhului Sfânt C *uhul ie"ii7 !entru ma2oritatea naturaliPtilor- sunt absur*e Pi sinistre Gn ă"ăturile italiPtilor Pi ale neo italiPtilor *espre noua putere *e ia"ă7 [ italismul este un curent i*ealist Gn biolo/ie conform căruia Gn or/anisme sunt for"e supranaturale care *iri2eaHă procesele biolo/ice] >nsă ă ro/ să lua"i Gn consi*erare următoarele fapte7 Conform reHultatelor cercetărilor lui SpallanHani (LaHHaro SpallanHani a fost un biolo/ Pi fiHiolo/ italian care a trăit Gntre anii 17F9C1799)- Gn apa *e mlaPtină Pi Gn nisipul "e ilor *e scur/ere trăiesc rotiferi planctonici- care pot fi usca"i Gmpreună cu nisipul Pi păstra"i Gn ase *e sticlă7 ;acă *upă treiCpatru ani umeHim nisipul cu apărotiferii- care *e obicei sunt /elatinoPi C- acum- Gn stare uscată (Gncât *acă Gi fi)ăm cu un ac- se fărâmi"eaHă ca o /ranulă *e sare) C reGn ie7 (i pot suporta o *eshi*ratare Pi o uscare până la eLE /ra*e- pe cân*- *acă sunt Gn apă Gn stare ie- mor *acă apa atin/e eFL *e /ra*e7 \ohn 3ranQlin (\ohn 3ranQlin a fost un e)plorator britanic care a trăit Gntre anii 1786C18E7)- Gn prima sa călătorie pe "ărmul nor*Camerican al &ceanului Gn/he"at *e 'or*e*ea cum pePtii- care Gn/he"au ime*iat ce erau scoPi *in apă- se transformau GntrCo masă con/elată- Gncât puteau fi tăia"i bucă"i cu toporul- or/anele interne fiin* Pi ele Gn/he"ate7 Cu toate acestea- cân* acePti pePti erau *eH/he"a"i lân/ă foc C fără să fi fost răni"i sau tăia"i anterior C- unii *intre ei Gn iau7 Aceste e)emple ne in*ică faptul că- *ePi Gn or/anism a *ispărut orice semn *e ia"ă- totuPi- Gn con*i"ii fa orabile- capacitatea ca Gn el să Gnceapă o nouă acti itate itală se poate păstra- Gn caHul Gn care nu au a ut loc astfel *e schimbări
!a/ina 6L

anatomice Pi fiHiolo/ice care să facă imposibilă recuperarea func"iilor

itale7 (ste

cunoscut că /râul- meiul Pi muPtarul /ăsite Gn sarcofa/ele mumiilor e/iptene C care au o echime *e KJJJ *e ani C- *acă nu au fost supuse ac"iunilor *ăunătoare- Gn care să fi fost posibile procese fermentati e ce leCar fi putut afecta- pot *a roa*e bune *acă sunt plasate Gn con*i"ii fa orabile *e umi*itate Pi căl*ură7 :rmătoarea e)perien"ă a fost realiHată *e către \ean .ec_uerel la !aris- Gn anul 19J9 (\ean .ec_uerel a fost un fiHician franceH care a trăit Gntre anii 1878C19LK)7 Semin"e *e /râu- lucernă Pi muPtar alb au fost uscate Gn i* timp *e Pase luni la temperatura *e eEJf C Pi apoi si/ilate Gn eprubete *e sticlă i*ate7 Aceste eprubete au fost e)pe*iate la Lon*ra Pi acolo au fost "inute timp *e trei săptămâni Gn atmosferă ume*ă- la apro)imati C19Jf C- Pi apoi Gncă 77 *e ore Gn hi*ro/en lichi*- la CFLJf7 La !aris eprubetele au fost re*eschise Pi semin"ele au fost puse GntrCun me*iu ume* la eF8f7 SCa *o e*it că Gncol"irea sCa *esfăPurat absolut normal7 'u sCa constatat nici o *iferen"ă comparati cu probele *e semin"e care fuseseră păstrate Gn con*i"ii obiPnuite7 La o temperatură 2oasă- *e CFLJf- orice in*iciu asupra unei acti ită"i itale este e)clus7 'ici chiar cele mai ener/ice reac"ii chimice nu se pot *esfăPura la o astfel *e temperatură 2oasă7 ;in aceste e)perien"e ac"iunea care Gmpie*ică acti itatea (S e*ber/- N;e/ra*area ener/iilorO)7 ;acă este atât *e e i*ent că moartea temporară a semin"elor Pi a animalelor nu Gmpie*ică renaPterea ie"ii Gntru acestea- oare nu suntem Gn*reptă"i"i să afirmăm că acest fenomen este cu putin"ă Gn ele prin ac"iunea unei puteri necunoscute nouă- ener/ia italăcare nu e supusă *eloc ac"iunii a/en"ilor *istructi i care afecteaHă ia"a semin"elor Pi a plantelorR %ar o astfel *e ener/ie- bineGn"eles că nu poate fi *ecât ener/ie *uho nicească C puterea *e ia"ă *ătătoare a ;uhului Sfânt7 3aptele minunate C men"ionate mai *e reme C *e ia"ă Pi *e Gnsufle"ire ale
!a/ina 66

e*em că este posibilă moartea temporară- *acă itală nu con*uce la *istru/erea or/anismului

plantelor- ne Gn*reptă"esc să fim *e acor* cu (*uar* ?artmann ((*uar* on ?artmann a fost un filoHof /erman care a trăit Gntre anii 18EFC19J6)- cân* acesta afirmă că plantele pose*ă ima/ina"ie 5repreHentare8 Pi este o mona*ă7 Con in/erea noastră asupra Gnsufle"irii plantelor *esi/ur că nu tă/ă*uiePte părerea Sfântului Antonie cel 4are pri itor la ina*misibilitatea recunoaPterii *uhului la plante7 %ată /raiurile sale0 NAm scris cu ântul acesta Gmpotri a celor care Gn*răHnesc să spună că plantele Pi animalele au *uh- spre a*ucerea la cunoPtin"ă a celor nePtiutori7 !lantele au o ia"ă fiHică- Gnsă suflet nu au7 &mul este numit animal ra"ional *eoarece are minte Pi este capabil să acumuleHe cunoPtin"e7 Celelalte animale pământePti Pi *in ăH*uh- care au /las Gn ele- au suflet Pi *uh7 $oate cele care cresc Pi se târăsc pot fi Gnsă numite ii- *eoarece trăiesc Pi cresc- Gnsă nu putem spune că unele ca acestea au suflet7 3ăpturile ii sunt *e patru feluri0 unele *intre acestea sunt nemuritoare Pi au *uh C precum sunt Gn/erii- altele au ia"ă- *uh Pi suflare 5suflet8 C precum sunt oameniialtele au numai *uh Pi suflare 5suflet8- ca animalele- iar altele au *oar ia"ă C precum plantele7 Mia"a Gn plante *ăinuiePte Pi fără *uh- fără suflet- fără minte Pi fără nemurireU Gnsă celelalte- fără ia"ă- nu pot să fie7 &rice suflet omenesc este pururi miPcătorO (N3ilocalia ruseascăO- ol7 1- pa/7 9K)7 [>n tra*ucere românească- cu ântul Sfântului Antonie Gl re/ăsim astfel0 NStihul acesta lCam scris pentru cei mai simpli spre *reaptă Ptiin"ă- pentru că unii au a ut Gn*răHneala să spună- cu necre*in"ă- că ierburile Pi le/umele ar fi Gnsufle"ite7 Le spun acestora0 %erburile au ia"a firii- suflet Gnsă nCau7 %ar omul se numePte animal ra"ional oin"ă inconPtiente7 LeibniH atribuie mona*elor (or/anism unicelular- simplu- microscopic) o ima/ina"ie Pi o ten*in"ă *ifuHă7 %ar planta

!a/ina 67

pentru că are minte Pi este capabil *e Ptiin"ă7 Celelalte *obitoace pământePti Pi *in aer au /las Gn ele fiin*că au *uh (pneuma) Pi suflet7 1i toate cele care cresc Pi sca* sunt ie"uitoare- fiin*că ie"uiesc Pi cresc- *ar pentru aceea nu au Pi suflet7 %ar *eosebirile ie"uitoarelor sunt patru0 unele sunt nemuritoare Pi Gnsufle"ite- ca Gn/erii- altele au mintesuflet Pi *uh- ca oamenii- altele au numai *uh Pi suflet- ca *obitoacele- iar altele numai ia"ă- ca ierburile7 >n ierburi *ăinuiePte ia"a fără suflet- fără *uh Pi fără minte7 %ar toate celelalte- fără ia"ă- nu pot să fie7 1i tot sufletul omenesc este GntrCo miPcare necontenită *e la un loc la altulO (N3ilocalia româneascăO- ol7 1- >n ă"ături *espre ia"a morală- cap 166)]

;esi/ur că aici nu e)istă contra*ic"ie7 'oi nu atribuim plantelor suflet Gn acel sens propriu omului Pi animalelor- ci *oar ima/ina"ie 5repreHentare8 Pi oin"ă inconPtiente7 Sfântul Antonie cel 4are- orbin* *espre *uhul animalelor- *esi/ur că a ea Gn e*ere animalele superioare Pi nu pe cele asemenea /astropo*elor- moluPtelor- bure"ilorori pe cele asemenea infuHorilor- *espre a căror e)isten"ă sau apartenen"ă la lumea animală nici nu putea să aibă Gnchipuire7 ;esi/ur- aceste forme inferioare *e ia"ă animală nu se situeaHă mai presus *ecât plantele Gn ce pri ePte Gnsufle"irea lor- ci chiar mai 2os *ecât acestea- Pi al lor este *oar *uhul ie"ii- *impreună cu toate animalele7 APa*ar- *e aceea- să pătrun*em Gn cele ce sunt accesibile cunoaPterii noastre0 cele pri itoare la *uhul animalelor superioare Pi al omului7

!a/ina 68

0& Sufletul animalel!r și al !mului

;upă presupunerile fiHiolo/ilor- acti itatea conPtiin"ei- a*ică acti itatea psihică- trebuie consi*erată ca un sistem e)trem *e comple) *e refle)e necon*i"ionate Pi con*i"ionate- care au e)istat *inainte Pi care se formeaHă Gn permanen"ă ca Gnlăn"uire *e percep"ii transmise *e receptori către creier Pi supuse Gn creier analiHei pentru elaborarea reac"iei motorii *e răspuns7 #enialul nostru cercetător al sistemului ner os central- %7!7 !a lo - *efinePte conPtiin"a astfel0 NConPtiin"a o ă* ca acti itate ner oasă a unui anumit sector al emisferelor cerebrale mari- la un moment *at- Gn anumite con*i"ii *e e)cita"ie optimă (probabil aceasta ar fi una me*ie)7 >n acelaPi moment- tot restul emisferelor cerebrale mari se află GntrCo stare *e e)cita"ie mai mult sau mai pu"in re*usă7 >n ariile cu e)citabilitate optimă ale emisferelor cerebrale mari- se formeaHă cu uPurin"ă refle)e con*i"ionate noi Pi se constituie cu uPurin"ă *iferen"ierea7 Altfel spusacesta este sectorul creati al emisferelor cerebrale mari7 Alte arii- cu e)citabilitate re*usănu sunt capabile *e aPa ce a Pi func"iile acestora cuprin*- Gn ma2oritate- refle)ele constituite anterior- care se manifestă stereotip Gn preHen"a stimulilor corespunHători7 Acti itatea acestor arii constituie ceea ce noi numim subiecti acti itate

inconPtientă- automată7 Sectorul cu acti itate optimă nu este- *esi/ur- un compartiment consoli*at- *impotri ă- se *eplaseaHă pe Gntrea/a suprafa"ă a emisferelor cerebrale- Gn func"ie *e cone)iunile *intre centre Pi- sub influen"a stimulilor corespunHători- se mo*ifică Pi sectorul cu e)citabilitate re*usă7 >nsă- *acă ar fi fost posibil să e*em prin cutia craniană Pi *acă Honele cu e)citabilitate re*usă a emisferelor cerebrale ar fi luminoase-

!a/ina 69

atunci am putea e*ea la un om- care /ân*ePte conPtient- cum pe suprafa"a emisferelor lui cerebrale se *eplaseaHă Gn permanen"ă o pată luminoasă care GPi schimbă neGncetat forma Pi *imensiunile- cu contururi nere/ulate- Gncon2urată Gn restul suprafe"ei emisferelor cerebrale *e o umbră mai mult sau mai pu"in intensăO7

'oi acceptăm o astfel *e ima/ine profun* Ptiin"ifică *espre acti itatea conPtiin"ei- Gnsă nu o consi*erăm e)hausti ă (Gntrea/ă- completă)7 Chiar suntem *ispuPi să subscriem i*eii *e baHă a materialismului- anume că Ne)isten"a *etermină conPtiin"aO- Gnsă cu con*i"ia unei concep"ii materialiste mult mai pu"in Gn/uste asupra e)isten"ei7 !entru a Gnfă"iPa Gn"ele/erea noastră asupra conPtiin"ei- trebuie să o sub*i iHăm Gn acte- stări Pi olum7 #ân*ul cur/e asemenea unui iH or7 #ân*ul strălucePte cu o lumină ie7 #ân*ul pătrun*e a*âncurile e)isten"ei7 Atitu*ini oliti e (*eterminate *e coinIa proprie) liniPtite Pi /ân*ite7 ()ploHii oliti e neaPteptate C o lo itură cu cu"itul Gn inima celui care teCa 2i/nit7 !ermanenta Gncor*are a oin"ei pe parcursul ie"ii- orientată spre atin/erea planurilor Pi a scopurilor principale7 & iubire liniPtită Pi nepătimaPă7 & bucurie estetică a*âncă- liniPtită7 !atimi Gn erPunate- mânie- frică7 Cre*incioPie fa"ă *e ;umneHeu- Care călăuHePte Gntrea/a ia"ă7 Acestea sunt ac"iuni ale conPtiin"ei Pi sunt *eterminate *e către0 1) percep"iile or/anelor *e sim"- F) senHa"iile or/anice ale corpului nostru- K) percep"iile fiin"ei noastre transcen*entale- E) percep"ii *in lumea *uho nicească superioară- L) ac"iunile *uhului nostru7 Actele conPtiin"ei noastre nu sunt iHolate7 #ân*ul este Gnso"it mereu *e trăire 5sim"ire8U trăirea Pi oin"a C *e către /ân*U iar trăirea C *e ac"iuni oliti e- actele oin"ei fiin* Gntot*eauna le/ate *e trăire Pi *e /ân*uri- comple)ul acestor acte *esfăPurate concomitent *eterminân* starea conPtiin"ei7 Aceste stări ale conPtiin"ei se schimbă Gn permanen"ă- căci actele conPtiin"ei sunt Gn continuă miPcare7
!a/ina 7J

!rin bo/ă"ia- *i ersitatea Pi profunHimea actelor Pi a stărilor conPtiin"ei se contureaHă olumul conPtiin"ei care- *e asemenea- se mo*ifică Gn permanen"ă- *e obicei Gn sensul sporirii sale7 La actele Pi la stările conPtiin"ei participă permanent *uhul nostru*eterminân*uCle Pi orientân*uCle7 La rân*ul său- *uhul sporePte Pi se mo*ifică Gn func"ie *e acti itatea conPtiin"ei noastre- *e actele Pi *e stările ei Gn parte7 Aceasta este Gn"ele/erea noastră *espre plinătatea acti ită"ii psihice a omului7 >nsă nu *oar omul are suflet- ci Pi animalele7 NSufletul animalului este Gn sân/ele luiO Pi animalul- ca Pi omul- este alcătuit *in *uh- suflet Pi trup7 Ce este sufletulR >n repreHentarea cea mai simplă- la animale este un comple) *e percep"ii or/anice Pi senHoriale- /ân*uri Pi trăiri- urme *e amintiri sau *oar un comple) *e senHa"ii or/anice (la animalele inferior or/aniHate)- consoli*ate *e conPtiin"a *e sine (*e către minte la animalele superior or/aniHate)7 ;uhul primiti al animalelor constituie *oar suflarea ie"ii (la cele inferioare)7 !e măsura a ansării pe scara comple)ită"iiie"ii se a*au/ă sporePte Pi *uho nicescul (partea *uho nicească) lor Pi la suflarea mu/urii min"ii- oin"ei Pi sim"irii7 La om- sufletul este mult mai Gnalt Gn esen"a lui- căci *uhul care participă la lucrarea sa este *e necomparat cu *uhul animalelor7 (l se poate Gn re*nici *e *arurile cele mai Gnalte ale ;uhului Sfânt- pe care Sfântul !rooroc %saia (11- FCK) le numePte *uhul temerii *e ;umneHeu- *uhul cunoPtin"ei- *uhul sfatului Pi al tăriei- *uhul luminării- *uhul Gn"ele/erii- *uhul Gn"elepciunii- ;uhul ;omnului sau *arul buneiCcre*in"e Pi al *esă ârPitei luminări7 ;uhul Pi sufletul omului sunt unite Gn chip ne*espăr"it- Gn timpul ie"ii- GntrCo sin/ură alcătuireU Gnsă la oameni pot fi ăHute felurite măsuri 5trepte8 *e Gn*uho nicire7 Sunt oameni Nduh!vni#e*tiO- *upă cu ântul Apostolului !a el (1 Corinteni F- 1KC 1L)7 A+a cum am citat pe Sfântului Antonie cel 4are mai sus- sunt oameniC*obitoaceoameniCiarbă Pi oameniCGn/eri7 Cei *intâi nu se *eosebesc prea mult *e *obitoace- căci
!a/ina 71

Gn*uho nicirea lor este e)trem *e scăHută- iar cei *in urmă se aseamănă *uhurilor celor fără *e trup- care nu au nici suflet- nici trup7 APa*ar- sufletul poate fi *efinit ca o totalitate *e percep"ii or/anice Pi senHiti e- urme *e amintiri- /ân*uri- trăiri Pi acte oliti e- *ar fără participarea obli/atorie Gn acest comple) a manifestărilor superioare ale *uhului- care nu sunt proprii animalelor Pi unor oameni [Gn sensul că manifestările superioare ale *uhului nu sunt caracteristice- nu sunt specifice unor oameni tocmai *in propria lor oin"ă- lucrare Pi Gnchi*ere Gn cu/etul trupesc Pi stricăcios- căci altfel fiecare om are poten"ial *eplin pentru a atin/e *esă ârPirea]7 ;espre acePtia orbePte Apostolul %u*a- spunân* că sunt Noameni firePticare nu au ;uhulO (%u*a 1- 19)7 [N;omnul ;umneHeu a His0 V'u a rămâne ;uhul 4eu pururea Gn oamenii acePtia- pentru că sunt numai trupWO (3acerea 6- K)] >n timpul ie"ii- Gn conPtiin"a *e sine- ia"a *uhului se Gntrepătrun*e strâns cu acele acte psihice care sunt comune oamenilor Pi animalelor- a*ică cu senHa"iile or/anice Pi percep"iile senHiti eU acestea *in urmă- la rân*ul lor- sunt in*isolubil le/ate *e ia"a trupului C Gn special a creierului C Pi *ispar o*ată cu moartea trupului7 ;e aceea- sufletul primiti al animalelor este muritor- cum muritoare sunt Pi acele elemente ale conPtiin"ei omului care iH orăsc *in trupul mort (percep"iile or/anice Pi senHoriale)7 Sunt nemuritoare acele elemente ale conPtiin"ei care sunt le/ate *e ia"a

*uhului7 'emuritor este *uhul- care- *upă cum om arăta Gn continuare- poate e)ista fără le/ătura cu sufletul Pi cu trupul7 4aterialiPtii nea/ă nemurirea sufletului tocmai pentru că nu or nici*ecum să cunoască ce a *espre *uh7 %ar *espre nemurirea conPtiin"ei- Gn"eleasă strict fiHiolo/ic- noi nici nu orbim7 APa*ar- să e*em acum *acă Sfânta Scriptură ne Gn*reptă"ePte să Gn"ele/em *uhul Pi sufletul aPa cum am arătat anterior7 Cre*em că mo*ul Gn care Gn"ele/em noi *uhul Pi sufletul este absolut conformă =e ela"iei7 Cu ântul NsufletO este folosit Gn Scriptură cu *iferite sensuri7 >n limba2ul
!a/ina 7F

comun- Gnseamnă pur Pi simplu orice om0

N'ici un suflet *intre oi nu a pieriO /răiePte Apostolul !a el GmpreunăC călătorilor săi *e pe corabie (3aptele apostolilor F7- FF)7 N>ntru opt suflete a păstrat semin"ia lui 'oeO (F !etru F- L)7 NSufletul care păcătuiePte a muriO (%eHechiel 18- FJ)7

Sau 5cu ântul8 NsufletO este sinonimul ie"ii0 N1i sufletul lui a fi pra*ă777O (%eremia F1- 9)7 NAu murit cei ce căutau să ia sufletul !runculuiO (4atei F- FJ)7 N!âinea lor pentru sufletul lorO (&sea 9- E)7 [Gn e*i"ia românească a Sfintei Scripturi a em0 NCa o pâine *e 2ale este pâinea lorO (&sea 9- E) ] N'u ă Gn/ri2i"i pentru sufletul ostru- ce e"i mânca Pi ce e"i beaO (4atei 6FL)7

;ar iată câte a ersete Gn care este e i*ent că se orbePte *espre ceea ce poate fi numit Nsuflet animalO0

NSufletul lor GntrCGnPii se sfârPea777 că a săturat suflet Gnsetat Pi suflet flămân* a umplut *e bunătă"i777 urâtCa sufletul lor orice mâncare777 sufletul lor Gntru prime2*ii GncremeneaO (!salmi 1J6- L- 9- 18- F6)7 N1i a paPte el777 sufletul lui se a sătura Gn muntele lui (fraimO (%eremia
!a/ina 7K

LJ- 19)7 N!ra*a oi Gmpăr"i PiCmi oi sătura sufletul *e răHbunareO (%ePirea 1L- 9)7 N3lămân*ul iseaHă că mănâncă777 Pi sufletul lui e slăbit777 iseaHă că bea777 Pi sufletul lui e GnsetatO (%saia F9- 8)7 NSufletul care binecu ânteaHă a fi Gn*estulatO (!il*ele lui Solomon 11- FL)7 NSufletul celui leneP poftePte- Gnsă Gn Ha*ar7 'umai sufletul celor silitori este Gn*estulatO (!il*ele lui Solomon 1K- E)7 NSufletului trân*a Gi a fi foameO (!il*ele lui Solomon 19- 1L)7 NSufletul sătul calcă mierea Gn picioareO (!il*ele lui Solomon F7- 7)7 N>ntru bunătă"i se a *esfăta sufletul ostruO (%saia LL- F)7 NSufletul lor a fi ca o /ră*ină bine u*atăO (%eremia K1- 1F) (aici este orba *espre bunătă"ile pământePti)7 NSCa lipit sufletul lui *e ;inaO (3acerea KE- K)7 N1i sufletul lui aPteaptă această platăO (;euteronomul FE- 1L)7 NSufletul lui e *eH/ustat *e cele mai bune bucateO (%o KK- FJ)7 NSuflete al meu- auHi /lasul trâmbi"eiO (%eremia E- 19)7 NMoi hrăni sufletele preo"ilor cu /răsimeO (%eremia K1- 1E)7 N$ot ce *orePte sufletul tău- oi face pentru tineO (1 =e/i FJ- E)7

3ie ca aceia care sCau obiPnuit cu i*eea nemuririi sufletului să nu se tulbure *e cu intele noastre pri itoare la nemurirea *uhului7 Aceasta nu este o ino a"ie- căci GntrCo mul"ime *e locuri *in Sfânta Scriptură C Gn care este orba *espre moarte C se orbePte

!a/ina 7E

*espre părăsirea trupului *e către *uh- iar nu *e către suflet7

N!recum trupul fără *e *uh mort este- Pi cre*in"a fără *e fapte moartă esteO (%aco F- F6)7 [Gn e*i"ia românească a Sfintei Scripturi- aici a em trecut NsufletO Gn loc *e N*uhO] NCine +tie *acă *uhul omului se urcă Gn sus +i *uhul *obitocului se coboară Gn 2os- către pământRO ((cclesiastul K- F1)7 N1i a propo ă*uit Pi *uhurilor (nu sufletelorS) "inute Gn GnchisoareO (1 !etru K- 19)7 N777Pi *e *uhurile *rep"ilor celor *esă ârPi"iO (( rei 1F- FK)7 N1i *uhul ei (al fiicei lui %air) sCa Gntors Pi a Gn iat Gn*atăO (Luca 8- LL)7 N>n mâinile $ale Gmi oi *a *uhul meuO (!salmi KJ- L)7 N!ărinte- Gn mâinile $ale Gncre*in"eH *uhul 4eu7 1i acestea Hicân*- 1iCa *at *uhulO (Luca FK- E6)7 N;oamne- %isuse- primePte *uhul meuSO (3aptele apostolilor 7- L9)7

N%ePiC a *uhul lor Pi se or Gntoarce Gn pământ7 >n Hiua aceea or pieri toate /ân*urile lorO (!salmi 1EL- E)7 N1i ca pulberea să se Gntoarcă Gn pământ cum a fost- iar *uhul să se Gntoarcă la ;umneHeu- Care lCa *atO ((cclesiastul 1F- 7)7 [Gn e*i"ia românească a Sfintei Scripturiaici a em NsufletulO Gn loc *e N*uhulO]

Aceste ultime *ouă ersete sunt remarcabil *e importante pentru Gntemeierea
!a/ina 7L

părerii noastre- anume că sunt muritoare acele elemente ale acti ită"ii sufletului care sunt le/ate *e ia"a trupului0 sim"urile Pi procesele *e /ân*ire- strâns le/ate *e acti itatea creierului7 N>n Hiua aceea or pieri toate /ân*urile lorO- a*ică a Gnceta acti itatea

conPtiin"ei- pentru care sunt necesare toate percep"iile creierului iu7 N%ePiC aO nu sufletulci *uhul NPi se a Gntoarce la ;umneHeuO- a*ică Gn ePnicie (!salmi 1EL- E)7 $rupul Nse a Gntoarce Gn pământO- ceea ce a Pi fost- iar *uhul Nse a Gntoarce la ;umneHeu- Care lCa *atO ((cclesiastul 1F- 7)7 1i *uhul animalelor- *esi/ur că trebuie să fie nemuritor- căci Pi acesta GPi are Gnceputul 5obârPia8 Gn ;uhul lui ;umneHeu- ;uhul cel fără *e moarte7 %*eea *espre nemurirea *uhului animalelor este e i*ent e)primată Gn cunoscutele cu inte ale lui !a el- *espre nă*e2*ea oricărei făpturi- Npentru că Pi făptura GnsăPi se a iHbă i *in robia stricăciunii- ca să fie părtaPă la libertatea măririi fiilor lui ;umneHeuO (=omani 8- F1)7 >n pu"ine locuri *in Sfânta Scriptură- moartea este *efinită ca iePire a sufletului (iar nu a *uhului) *in trup (3acerea KL- 18; 3aptele apostolilor FJ- 1J; !salmi 1L- 1J)7 Acest lucru se e)plică uPor prin faptul că Gn*eobPte Gn .iblie Pi cu seamă Gn !salmi- cu ântul NsufletO este folosit cu sensul /eneral acceptat- a*ică *rept un ansamblu al Gntre/ii acti ită"i sufletePti Pi *uho nicePti7 >nsă noi aceasta Pi spunem- că- Gn timpul ie"ii- *uhul Pi sufletul omului sunt unite GntrCo sin/ură formă- care poate fi simplu numită suflet7 >n acest sens trebuie Gn"elese Pi acele ersete Gn care este orba *espre sufletul ;omnului nostru %isus ?ristos0

N1i fiin*că giCa *at sufletul ca 2ertfă pentru păcat777O (%saia LK- 1J)7

!a/ina 76

NCă nCa fost lăsat Gn ia* sufletul LuiO (3aptele apostolilor F- K1)7 N>ntristat este sufletul 4eu până la moarteO (4atei F6- K8)7 NAcum sufletul 4eu e tulburatO (%oan 1F- F7)7 NScăpat *e chinurile sufletului Său- a e*ea ro*ul ostenelilor SaleO (%saia LK- 11)7

;omnul a pătimit Pi a murit *upă firea Sa omenească- *e aceea sunt pe Gn"eles aceste ersete7 >nsă chiar *espre NsufletulO lui ;umneHeu >nsuPi se orbePte Gn următoarele ersete0

NCăci sufletul 4eu prinsese scârbă *e ei Pi sufletul lor nu 4ă mai putea suferi pe 4ineO (]aharia 11- 8)7 N1i sufletul Lui nCa Gn/ă*uit suferin"ele lui %srailO (\u*ecători 1J- 16)7 [Gn arianta românească este trecut astfel0 N1i SCa Gn*urat ;omnul *e suferin"ele lui %sraelO] N%ar pe cel ce iubePte ne*reptatea- Gl urăPte sufletul 4euO (!salmi 1J- L)7

>nsă- *esi/ur- aceasta nu este *ecât o metaforă7 'u se poate orbi *espre sufletul ;uhului Gn mo* absolut- ca *espre sufletul omului C *uh limitat Pi Gntrupat7 Aici poate fi orba *oar *e o analo/ie cu *uhul omenesc- conform căreia noi >i atribuim lui ;umneHeu ra"iune- /ân*ire- oin"ă Pi sim"ăminte7 Astfel Gn"ele/em Pi chipul lui ;umneHeu Gn om7

4ai sus am orbit *espre conPtiin"a *e sine7 Cum trebuie Gn"eleasăR ConPtiin"a
!a/ina 77

personalită"ii se structureaHă la om *in senHa"iile or/anice- percepute *e la trup- *in percep"iile primite *e la or/anele lui *e sim"- *in tot cumulul *e amintiri- *in Gn"ele/erea *uhului său- *in caracter Pi *ispoHi"ii7 :n*e se constituie *in aceste elemente conPtiin"a *e sine- care este subiectul săuR 'u este mintea C aPa cum Gn mo* obiPnuit o Gn"ele/ unii C- ci *uhul7 Căci mintea este *oar parte a *uhului Pi nu Gntre/ *uhul- iar partea nu poate cuprin*e Gntre/ul7 Aceasta este o concluHie importantă- la care om face referire mai târHiu- cân* om orbi *espre nemurire7 1i acest lucru nu e neGntemeiat- ci se baHeaHă pe cu intele Apostolului !a el0 NCăci cine *intre oameni Ptie cele ale omului- *ecât *uhul omului- care este Gn elR APa Pi cele ale lui ;umneHeu- nimeni nu leCa cunoscut- *ecât ;uhul lui ;umneHeuO (1 Corinteni F- 11)7 (sen"a cea mai profun*ă a fiin"ei noastre nu o cunoaPtem cu mintea- ci cu *uhul7 ConPtiin"a *e sine este lucrarea *uhului- Pi nu a min"ii7 Lucrarea harului lui ;umneHeu *ăruită nouă o cunoaPtem nu prin *uhul acestei lumi (1 Corinteni F- 1F)- ci cu *uhul nostru- primit *e la ;umneHeu7 :n astfel *e /ân* se cuprin*e Pi Gn cu intele Gn"eleptului Solomon0 N;uhul omului este un sfePnic *e la ;omnul C el cerceteaHă toate cămările trupuluiO (!il*ele lui Solomon FJ- F7)7

>n Sfânta Scriptură putem /ăsi multe trimiteri la *uh- ca putere supremă a acti ită"ii noastre *uho nicePti7 %ată câte a e)emple0

NCel ce seamănă Gn trupul său GnsuPi- *in trup a secera stricăciuneU iar cel ce seamănă Gn ;uhul- *in ;uh a secera ia"ă ePnicăO (#alateni 6- 8)7 N;ar nu este Gntâi cel *uho nicesc- ci cel firesc- apoi cel *uho nicescO (1
!a/ina 78

Corinteni 1L- E6)7 Aceasta Gnseamnă că Gn*uho nicirea este realiHarea cea mai Gnaltă a sufletului omenesc7 [Gn*uho nicire Gn Gn"elesul *e sporire Gntru cele ale *uhului pe calea biruin"ei asupra mor"ii- căci moartea este cel *in urmă ră2maP al firii omenePti (1 Corinteni 1LF6)]

N%ar roa*a ;uhului este *ra/ostea- bucuria- pacea- Gn*elun/aCrăb*arebunătatea- facerea *e bine- cre*in"a- blân*e"ea- Gnfrânarea- cură"iaO (#alateni L- FFCFK)7 NCu *uhul fi"i fierbin"iO (=omani 1F- 11)7 N3iin*că el- Gn *uh- /răiePte taineO (1 Corinteni 1E- F)7 N;ar *uhul *in om Pi suflarea Celui Atotputernic *au pricepereaO (%o KF- 8)7 NCăci *uhul este osâr*uitor- *ar trupul e neputinciosO (4atei F6- E1)7 N%ar cu ântul meu Pi propo ă*uirea mea nu stăteau Gn cu inte *e Gn*uplecare ale Gn"elepciunii omenePti- ci Gn a*e erirea ;uhului Pi a puteriiO (1 Corinteni F- E)7 NLepă*a"i *e la oi toate păcatele oastre cu care a"i /rePit Pi ă face"i o inimă nouă Pi un *uh nouO (%eHechiel 18- K1)7 Aici este cuprinsă i*eea le/ăturii strânse *intre inimă Pi *uh- care GntărePte ceea ce am afirmat *espre rolul primor*ial al inimii pentru conPtiin"ă7

N1i sCa bucurat *uhul meu *e ;umneHeu- 4ântuitorul 4euO (Luca 1- E7)7 ;e ;umneHeu se bucură- lui ;umneHeu % se Gnchină- către ;umneHeu tin*e Pi se apropie *uhul omenesc7 1i- *esi/ur- aceasta este GnsuPirea supremă a sufletului nostru7 .ineGn"eles- această manifestare- *intre cele mai *esă ârPite ale Gn*uho nicirii sufletului

!a/ina 79

omenesc- poate fi numai un *ar al ;uhului Sfânt7 ;espre aceasta- mărturisePte foarte limpe*e =e ela"ia0

N!uneC oi Gnăuntrul ostru ;uhul 4euO (%eHechiel K6- F7)7 N1i pentru că sunte"i fii- a trimis ;umneHeu pe ;uhul 3iului Său Gn inimile noastre- care stri/ă0 A a- !ărinteSO (#alateni E- 6)7 NCăci ;umneHeu nu neCa *at *uhul temerii- ci al puterii Pi al *ra/ostei Pi al Gn"elepciuniiO (F $imotei 1- 7)7 N%ar nouă ni leCa *escoperit ;umneHeu prin ;uhul SăuO (1 Corinteni F- 1J)7 NCă unuia i se *ă- prin ;uhul Sfânt- cu ânt *e Gn"elepciune- iar altuia- *upă acelaPi ;uh- cu ântul cunoPtin"eiO (1 Corinteni 1F- 8)7 NSpre a fi locaP al lui ;umneHeu Gn ;uhO ((feseni F- FF)7 NMă oi *a inimă nouă Pi *uh nou ă oi *aU oi lua *in trupul ostru inima cea *e piatră Pi ă oi *a inimă *e carne7 !uneC oi Gnăuntrul ostru ;uhul 4eu Pi oi face să umbla"i *upă le/ile 4ele Pi să păHi"i Pi să urma"i rân*uielile meleO (%eHechiel K6- F6C F7)7 N;omnul777 care Hi*ePte *uhul omului Gnăuntrul săuO (]aharia 1F- 1)7 N1i ce este născut *in ;uh- *uh esteO (%oan K- 6)7 N!entru că ;umneHeu nu *ă ;uhul cu măsurăO (%oan K- KE)7 N3iin*că neCa *at *in ;uhul SăuO (1 %oan E- 1K)7 N;acă cine a nu are ;uhul lui ?ristos- acela nu este al LuiO (=omani 8- 9)7 N%ar noi nu am primit *uhul lumii- ci ;uhul cel *e la ;umneHeuO (1 Corinteni F- 1F)7

!a/ina 8J

!o/orârea ;uhului Sfânt asupra Apostolilor a *o e*it Gn mo* real a*e ărul afirmat Gn aceste ;umneHeu7 $o"i cei care cunosc Sfânta Scriptură Ptiu cât *e numeroase sunt- atât Gn Mechiul- cât Pi Gn 'oul $estament- te)tele *espre *ia ol Pi *uhurile necurate Pi *espre reaua 5nefasta8 lor influen"ă asupra *uhului omenesc7 %ar Sfântul Apostol %oan $eolo/ul- Gn cea *intâi (pistolă a sa (1 %oan E- 18)- orbePte fă"iP *espre *uhul lui Antihrist7 %nfluen"a acestui *uh C potri nic ;uhului lui ;umneHeu C asupra inimii omenePti este imensă7 ;efinin* mai *e reme prin ce anume sunt *eterminate actele conPtiin"eiorbeam *espre percep"ii *in lumea *uho nicească superioară7 1i a eam Gn ac"iunea asupra *uhului omenesc a ;uhului lui ;umneHeu Pi a *uhului lui Satana7 APa*ar- *e un*e Pi cum a luat naPtere *uhul SataneiR 4ân*ria este antiteHa smereniei- răutatea Pi ura sunt antiteHa iubirii- hula *e ;umneHeu este antiteHa iubirii către ;umneHeu- iubirea *e sine Pi iubirea *e a u"ie sunt antiteHa iubirii *e oameni7 'e/ati ul 5răul8 se i ePte Gn clipa pier*erii poHiti ului 5binelui8 Pi se *eH oltă neGncetat7 .eHna se naPte prin pier*erea luminii- fri/ul C prin pier*erea căl*urii- Gmpietrirea Pi Gn"epenirea C prin pier*erea miPcării7 ;uhul Satanei sCa născut *in pier*erea iubirii fa"ă *e ;umneHeu7 ;uhul lui ;umneHeu Pi *uhul Satanei ac"ioneaHă pretutin*eni Pi asupra a tot ceCi iu7 Miul este capabil să perceapă cele Gnru*ite lui7 ;in aer animalele primesc o)i/enul- iar plantele bio)i*ul *e carbon7 Sunt fiin"e care nu au ne oie *e lumină Pi care o e ită7 :nele bacterii (aPaCnumitele anaerobe) pot să trăiască *oar Gn lipsa o)i/enului- iar Gn preHen"a aerului pier7 &amenii Gnru*i"i *upă *uh cu Satana primesc *uhul lui Pi se *eH oltă neGncetat Gntru acesta7 ;espre aceasta ne orbePte metaforic Sfântul Apostol !a el0 N!entru că suntem lui ;umneHeu bună mireasmă a lui ?ristos Gntre cei ce se mântuiesc Pi Gntre cei ce pierU unora- a*ică- mireasmă a mor"ii spre moarte- iar altora
!a/ina 81

ersete C *uhul omenesc GPi are Gnceputul 5obârPia8 Gn ;uhul lui

e*ere

mireasmă a ie"ii spre ia"ă7 1i pentru acestea- cine e *estoinic ( re*nic)RO (F Corinteni F- 16)7 &amenii Gnru*i"i *upă *uh cu ;umneHeulC;ra/oste- primesc ;uhul Sfânt Pi se *esă ârPesc neGncetat 5necurmat8 Gntru bunătate Pi iubire7 ;espre certitu*inea influen"ei *in afară asupra *uhului omului- mărturisesc >nsuPi ;omnul %isus ?ristos Pi !roorocul %eHechiel0

N;uhul suflă un*e oiePte Pi tu auHi /lasul lui- *ar nu Ptii *e un*e ine- nici Gncotro se *uceO (%oan K- 8)7 N;uhul este cel ce *ă ia"ă- trupul nu folosePte la nimicO (%oan 6- 6K)7 NCu intele pe care i leCam spus sunt *uh Pi sunt ia"ăO (%oan 6- 6K)7 N1i cum miCa His Acela orbele acestea- a intrat ;uhul Gn mine Pi mCa ri*icat Gn picioare- Pi am ascultat pe Cel CeCmi orbeaO (%eHechiel F- F)7

>n sufletul omului- *uhul a intrat *in afară7 AcelaPi lucru Gl spun Pi Apostolii0 N!a el a fost silit *e ;uhul să mărturisească iu*eilorO (3aptele apostolilor 18- L)7 N%ar acum iată că fiin* eu le/at cu ;uhul- mer/ la %erusalimO (3aptele apostolilor FJ- FF)7 [Gn e*i"ia românească a Sfintei Scripturi- Gn loc *e Nfiin* eu le/at cu ;uhulO a em Nfiin* eu mânat *e ;uhulO]

!rin lucrarea lui ;umneHeu- este cu putin"ă chiar transmiterea *uhului *e la un om la altul0

!a/ina 8F

N;uhul lui %lie sCa o*ihnit peste (liseiO (E =e/i F- 1L)7 N1i oi lua *in *uhul care este peste tine Pi oi pune peste eiO ('umerii 11- 17)7

Ce om spune *espre *uhul animalelorR Acestea- asemenea oamenilor- prin fire sunt purtătoare ale unui anume *uh7 Animale *e aceeaPi specie pot fi cura2oase ori temătoare- răutăcioase sau posomorâteblân*e Pi esele7 Lor nu le sunt proprii formele superioare *e Gn*uho nicire ca reli/ioHitatea- sim"ul moral- cu/etarea filoHofică Pi Ptiin"ifică sau percep"ia rafinată artistică Pi muHicală7 >nsă- *ra/ostea Pi mu/uri ai altruismului (/eneroHitatea) Pi- *e asemenea- un sim" estetic le sunt caracteristice Pi animalelor7 Lor nu le este proprie forma cea mai Gnaltă a *ra/ostei- cea *umneHeiască- ci *oar iubirea familialăU Gnsă- Gntru această *ra/oste- lebe*ele Pi /u/u+tiucii probabil că Gi Gntrec Pi pe oameni7 Sunt cunoscute la perechile *e lebe*e caHuri *e suici* atunci cân* unul *intre parteneri a muritU lebă*a rămasă Gn ia"ă se Gnal"ă sus *e tot- GPi a*ună aripile Pi ca*e la pământ- ca un bolo an7 'i elul *uho nicescului (a*ică treapta măsurii *e părtăPie la *uh) este cu atât mai scăHut cu cât animalele sunt situate pe o treaptă mai *e 2os a scării *esă ârPirii (relati la ierarhia re/nului)7 ()cep"ie *e la aceasta face *ra/ostea la păsări7 Ca o paralelă- putem pomeni faptul că formele cele mai Gnalte *e *ra/oste Pi reli/ioHitate sunt *eH ăluite a*eseori la oamenii simpli- neinstrui"i7 Animalele superioare- fie ele Pi numai purtătoare ale unei Gn*uho niciri limitate- trebuie să pose*e conPtiin"ă *e sine GntrCo formă primiti ă7 &are câinele nu ar putea spune0 N>mi este fri/- sunt bolna - stăpânul se poartă urât cu mineOR La animale- măsura conPtiin"ei *e sine este *eterminată *e *eH oltarea min"ii Pi *e treapta *e Gn*uho nicire accesibilă lor7
!a/ina 8K

1& Duhul nu e"te le(at ne#!ndiți!nat de "uflet și trup

Care este- aPa*ar- raportul *intre *uh- suflet Pi trupR 4aterialiPtii- care nu recunosc *uhul ca entitate aparte- re*uc toate manifestările psihice la procesele care se *esfăPoară Gn creier Pi- mai Gntâi *e toate- Gn corte)ul emisferelor cerebraleU toate actele psihice sunt consi*erate func"ii ale creierului7 >n mare măsură- aceasta este a*e ărat7 La rân*ul lor- fiHiolo/ii au eluci*at inter*epen*en"a 5corelarea8 *intre actele Pi stările psihice Pi func"ionarea normală ori patolo/ică a sistemului ner os Gn ansamblu PiGntâi *e toate- a creierului Pi- prin urmare- *epen*en"a *e func"ionarea or/anelor en*ocrine a Gntre/ului sistem hormonal e)trem *e comple)- care e)ercită o influen"ă uriaPă asupra creierului Pi a ner ilor7 $ot ce se petrece Gn or/anism- precum Pi GnsăPi or/aniHarea anatomică- lasă o amprentă a*âncă asupra psihicului7 Structurilor *iferite ale corpului le corespun* *iferite forme *e caracter- iar caracterul este una *intre cele mai importante manifestări ale sufletului Pi ale *uhului7 ;ar putem oare afirma că- prin aceste *ate fiHiolo/ice certe- este 2ustificată Gn*estulător concep"ia materialistă *espre Gntre/ul psihicR 'ici*ecumS ;eoarece aceeaPi fiHiolo/ie- Pi Gn special marile *escoperiri ale lui %7!7 !a lo Pi ale Pcolii sale- au rele at că sistemul ner os central con*uce toate procesele somatice- *etermină Pi coor*oneaHă func"ionarea tuturor or/anelor- crePterea lor Pi starea trofică- influen"eaHă foarte puternic *esfăPurarea proceselor fiHiolo/ice7 ;ar sistemul ner os este or/anul psihicului iar- *upă concep"ia materialismului ul/ar- chiar Pi /ân*ul Pi sim"ul sunt consi*erate *rept pro*use ale creierului7 Această concep"ie /rosolană a fost aban*onată *e mult- iar materialiPtii contemporani atribuie creierului func"iile psihice7

!a/ina 8E

;ar *acă este aPa- atunci- pe lân/ă func"iile inferioare- aici ar trebui incluse Pi cele superioare- care /u erneaHă asupra tuturor celorlalte- *ar care- *e asemenea- sunt in*isolubil le/ate *e acestea- aPa cum func"ia contractilită"ii este *e ne*espăr"it *e "esutul muscular7 ;e aceea- noi suntem Gn*reptă"i"i să consi*erăm toate influen"ele sistemului ner os central- asupra or/anelor Pi a "esuturilor- *rept ac"iuni psihice7 1i *acă este neGn*oielnic că procesele somatice *etermină Gn mare parte e olu"ia proceselor psihiceatunci tot la fel *e si/ur este Pi faptul că trebuie să recunoaPtem influen"a psihicului asupra tuturor proceselor somatice *in or/anism7 (ste Gn*eobPte cunoscută influen"a consi*erabilă a psihicului unui bolna asupra e olu"iei bolii7 Starea *uhului bolna ului- Gncre*erea sau neGncre*erea acor*ată *octorului- profunHimea cre*in"ei lui Pi speran"a Gn in*ecare sau *impotri ă- *epresia psihică *eterminată *e *iscu"iile me*icilor *espre /ra itatea bolii Gn preHen"a bolna ului influen"eaHă profun* e olu"ia bolii7 !sihoterapia- care constă Gn influen"a erbală sau- mai bine His- *uho nicească a me*icului asupra bolna ului- este o meto*ă /eneral recunoscută Pi care *ă reHultate frumoase Gn tratamentul multor boli7 Charles =ichet e)plică minunile *e la Lour*es prin puternica influen"ă a creierului (noi am Hice a *uhului)7 ;intre cele trei minuni pe care el le a*uce *rept e)emplu- cea mai uimitoare pare să fie tămă*uirea muncitorului ;e =u**er [cân* sCa in*ecat la Lour*es- bel/ianul !ierre ;e =u**er a ea LF *e ani ]- care Gn anul 187L a suferit o fractură *eschisă la /ambă- care sCa complicat cu o infec"ie7 !la/a a supurat Gn*elun/- fra/mentele *e os nu sCau consoli*at- iar partea inferioară a /ambei *impreună cu talpa piciorului nu PiCau re*obân*it stabilitatea7 ;upă opt ani- el a mers să se Gnchine Gn oraPul sfânt 5Lour*es8 Pi acolo sCa sim"it *intrCo *ată in*ecat7 Apoi a putut să stea Pi să mear/ă- păPin* la fel *e liber pe amân*ouă picioarele7 Aceasta *upă ce reme *e opt ani se *eplasase cu a2utorul câr2elor7 'u mai pu"in minunat este Pi alt caH7 >n anul 1897- Gn timpul unui acci*ent
!a/ina 8L

fero iar- muncitorul #ar/ame a suferit o fractură la coloana

ertebrală- urmată *e

paraliHia picioarelor Pi *e atrofierea muPchilor- precum Pi *e un Gnceput *e can/renă7 Sosin* la Lour*es- #ar/ame sCa in*ecat aproape instantaneu0 intrân* Gn /rotă- el a putut să facă câ"i a paPi mai nesi/uri7 A *oua Hi i sCau in*ecat plă/ile supurân*e ale piciorului7 (l a putut să mear/ă fără a se folosi *e câr2e- nemaicăutân* la atrofierea muPchilor7 ;upă trei săptămâni- a a*ău/at 1J Qilo/rame Gn /reutate Pi a putut reGncepe să lucreHe la echiul său loc *e muncă7 Am fi putut a*uce *rept e)emplu multe astfel *e in*ecări miraculoase

petrecute la *escoperirea moaPtelor Cu iosului Serafim *e Saro (Sfântul Serafim *e Saro este prăHnuit Gn .iserica &rto*o)ă Gn F ianuarie Pi Gn 19 iulie)- *in ia"a Sfântului %erarh !itirim al $ambo ului (Sfântul !itirim al $ambo ului are Hiua *e prăHnuire Gn F8 iulie) Pi a multor altor Sfin"i7 'u este cu putin"ă a e)plica aceste fapte minunate aPa cum o face Charles =ichet C anume *oar prin ac"iunea fiHiolo/ică a creierului- fie ea chiar Pi foarte puternică C *eoarece toate procesele Pi toate influen"ele creierului se *esfăPoară Gn timp- iar aceste minunate tămă*uiri se petreceau aproape făcân* abstrac"ie *e timp7 'umai *uhului Gi este cu putin"ă să /enereHe această rapi*itate a e enimentelor7 4ai mult- #ar/ame a ea /ra afectat sistemul ner os spinal- lucru pe care Gl *o e*ea nu *oar paraliHia membrelor inferioare- ci Pi atrofia musculară Pi *ebutul *e can/renă7 Acestea sunt mo*ificări ire ersibile C conform cunoPtin"elor noastre me*icale C Pi nici o influen"ă- fie ea Pi cea mai puternică- nu *oar una fiHiolo/ică *in partea creierului- nu ar fi putut să le recupereHe7 !rin aceste ra"ionamente- Gntemeiem Pi spri2inim cele pe care leCam afirmat Gn capitolul trei- anume că *uhul creeaHă forme7 Afirma"ia că cele *uho nicePti sunt *eterminate *oar *e către cele materiale este Gn/ustă Pi nefun*amentată- căci trebuie să recunoaPtem că e)istă Pi o influen"ă *uho nicească in ersă asupra materiei trupului- prin sistemul ner os C or/an al psihicului7 ;uhul nu *oar creeaHă formele corpurilor materiale!a/ina 86

orientân* Pi *eterminân* procesul crePterii- ci el GnsuPi poate lua aceste forme C 5a*ică8 să se materialiHeHe7 &riPicum neCam raporta la spiritism- nu putem să nu recunoaPtem certitu*inea acestor fapte7 'umai acela care cu/etă *espre fenomenele spiritiste *oar *in auHite poate să le ne/e cu uPurătate Pi fără *iscernământ7 >nsă oricine a citi capitolul *espre acest subiect Gn cartea lui Charles =ichet C N$ratat *e metafiHicăO C se a con in/e *e realitatea faptelor materialiHării *uhului Gn niPte forme aparte necunoscute ale materiei7 ;e altfel- *in mul"imea acestora nu aP putea să nu men"ioneH câte a fapte ale materialiHării pe care- urmărin*uCle- chiar Pi cei mai Gn erPuna"i sceptici- sa an"i *e renume- PiCau re/retat necre*in"a (Gn Gn"elesul că Gn cele *in urmă au recunoscut realitatea acestor fenomene)7 Sir billiam CrooQes (billiam CrooQes a fost un chimist Pi fiHician en/leH a ân* preocupări le/ate *e *omeniul spectroscopiei7 A trăit Gntre anii 18KFC1919)- care a e)perimentat cu estitul me*ium ?ome- a ăHut cum Gn plină Hi sCa ri*icat *e pe masă o mână *elicată Pi iCa *at o floare (este orba *e ;aniel ;un/las ?ome- un estit me*ium Pi spiritist sco"ian care a trăit Gntre anii 18KKC1886)7 NA apărut Pi a *ispărut *e trei ori- *ân*uC mi posibilitatea să mă con in/ că era la fel *e reală ca propriaCmi mână- iar Gn acest timp mâinile Pi picioarele me*iumului erau puternic fi)ate7 4âna Pi *e/etele nu mi sCau părut Gntot*eauna consistente Pi Gntocmai ii7 :neori mi se păreau o concentrare *e apori- un nor luminos care părea că se or/aniHa Pi se transforma GntrCo mână perfectă7 !ărea la fel *e ie ca mâinile celor care erau preHen"i7 La Gncheietura mâinii Pi la umăr ea se făcea asemenea aporilor Pi se pier*ea GntrCun nor luminos7 Am "inut această mână GntrCa meahotărât să nu o las- Gnsă ea- fără nici un efort- sCa eliberat Pi sCa transformat Gn aporiO7 =ichet primea mula2e ale acestor mâini flui*e7 Spiritul cufun*a mâinile Gn parafină topită la EKf C- iar cân* mâna era scoasă *in parafină- rămânea forma ei- Gnsă mâna *ispărea7 >n formă se turna /hips Pi apoi se Gnlătura parafina7 >n foto/rafiile acestor
!a/ina 87

mula2e Gn /hips se pot e*ea cele mai mici *etalii ale pielii- precum Pi enele7 Spre e itarea oricăror suspiciuni Gn ce pri ePte substituirea mula2ului *e către me*ium- fără Ptirea acestuia- Gn parafină a fost a*ău/at colesterol- care se coloreaHă Gn iolet Gn preHen"a aci*ului sulfuric- iar un fra/ment *etaPat sCa colorat GntrCa*e ăr astfel7 4âinile Pi picioarele me*iumului erau puternic fi)ate pe parcursul Gntre/ii *urate a e)perimentului7 !entru to"i aceia care socotesc *rept a*e ăr Sfânta Scriptură- nu pot e)ista Gn*oieli asupra posibilită"ii materialiHării *uhului- căci acePtia cunosc că ră2itoarea *in (n*or a chemat- la ru/ămintea Gmpăratului Saul- *uhul !roorocului Samuel7 N%Ca His re/ele0 V'u te teme7 SpuneCmi ce eHiRW 1i răspunHân*- femeia a His0 VMă* parcă un *umneHeu- iePin* *in pământW7 VCe Gnfă"iPare areRW a GntrebatCo re/ele7 (a a răspuns0 V%ese *in pământ un bărbat foarte bătrân- Gmbrăcat cu o haină lun/ăW7 Atunci a cunoscut Saul că acela este Samuel Pi a căHut cu fa"a la pământ Pi sCa Gnchinat7 ]isCa Samuel către Saul0 V!entru ce mă tulburi ca să iesRWO (1 =e/i F8- 1KC1L)7 ;acă nu ar fi fost cunoscute- Gn echime- fapte *e chemare a mor"ilor- a*ică materialiHarea *uhului- atunci nici 4oise nu ar fi interHis a mer/e la cei ce cheamă mor"ii0 NSă nu aler/a"i la cei ce cheamă mor"ii- pe la ră2itori să nu umbla"i Pi să nu ă Gntina"i cu eiO (Le iticul 19- K1U FJ- 6)U NSă nu se /ăsească la tine *e aceia care trec pe fiul sau fiica lor prin foc- nici preHicător- sau /hicitor- sau ră2itor- sau fermecător- nici *escântător- nici chemător *e *uhuri- nici ma/- nici *e cei ce /răiesc cu mor"iiO (;euteronomul 18- 1JC11)7 &are sunt cu putin"ă cu inte *eParte Gn /ura marelui !rooroc %saiaR %ar el a spus0 N1i or mer/e ei să Gntrebe pe i*oli Pi pe ră2itori- pe cei ce cheamă mor"ii Pi pe /hicitoriO (%saia 19- K)7 !rin ce altce a *acă nu prin materialiHarea *uhului se poate e)plica arătarea lui %lie Pi a lui 4oise alături *e ;omnul %isus ?ristos la Schimbarea Sa la 3a"ă pe muntele $aboruluiR Sau arătarea Gn/erilor Gn chip omenescR >n/erul- care sCa arătat lui #he*eon sau lui 4anoe Pi so"iei sale- a *ispărut Gn fumul cărnii Pi al mâncării ce ar*eatot aPa cum *ispar *uhurile materialiHate- in ocate *e către spirite (a*ică Gn Pe*in"ele *e
!a/ina 88

spiritism) (\u*ecători 6- 19CFF; 1K- FJ)7 >n remea celui *intâi răHboi mon*ial- profesorul *e fiHică '7- materialist con ins- locuia ara GntrCun cătun ucrainean7 Seara- cân* a iePit Gn cer*ac- stăpâna casei sC a apropiat *e poartă- pentru a lăsa să intre aca7 .rusc femeia a Gnmărmurit- a bătut *in palme Pi a e)clamat0 N!etroSO- apoi a căHut lePinată7 4ai târHiu- ea iCa po estit profesorului că Gl ăHuse pe fiul său- care era pe front- Hâmbin* Pi esel7 $ocmai Gn acea Hi a fost ucis7 Arătarea spiritelor Gn momentul mor"ii e un fapt cunoscut Pi neGn*oielnic7 >n cartea sa- =ichet relateaHă o mul"ime *e e)emple *e acest fel7 Moi aminti *oar câte a *intre acestea0

17

Colonelul '7 *ormea Gn camera sa *in Lon*ra7 La răsărit- sCa treHit brusc

Pi lCa ăHut pe !ool- to arăPul său *in armată- Gn costum QaQi- cu cască- cu barbă nea/ră *easă- pe care nu o a ea pe cân* Gl cunoscuse '7 Acesta Ptia că !ool era Gn $rans aal- pe front7 Me*enia era atât *e limpe*e- Gncât '7 a luatCo *rept realitate- pentru că a ăHut fa"aochii ii- costumul QaQi- casca7 '7 sCa aPeHat pe pat- se uita la !ool Pi orbea cu el7 !ool iCa spus0 N(u sunt ucis- GmpuPcat Gn pieptO C Pi spunân* acestea- a ri*icat Gncet mâna spre pieptU N/eneralul miCa poruncit să plecO7 '7 a po estit *espre această e*enie câtor a camaraHi- iar Gn Hiua următoare a aflat că !ool fusese ucis Gn bătălie7 (l purta uniformă *e culoare QaQi Pi barbă Pi fusese GmpuPcat Gn piept7

F7

!anci- care locuia Gn !isa- lCa ăHut noaptea pe tatăl său pali* Pi murin*-

rostin* cu intele0 NSărutăCmă pentru ultima oară- căci eu plec pentru tot*eaunaOU Gn*ată a sim"it pe buHe atin/erea rece a buHelor tatălui7 ;ePi nu era nici un temei să se /ân*ească la necaH- el sCa Gn*reptat spre 3loren"a Pi acolo a aflat că tatăl său murise cu o noapte Gn urmă- Gn acel ceas Gn care lui i se arătase spiritul7
!a/ina 89

Moi a*ău/a la aceasta- o Gntâmplare *in familia mea7 Sora mea a murit GntrCo aripă a casei Gn care locuia fratele mai mare7 (l a a"ipit stân* pe *i an Pi sCa treHit Gn ceas *e noapte- sim"in* clar o suflare lân/ă fa"a sa Pi un sărut pe obraH7 >n acel moment murise sora noastră7

K7

;oamna 4arie *e $ille- care locuia Gn Lausanne- a auHit la ora 6

*iminea"a o bătaie Gn uPă7 A intrat o persoană Gn haină nea/ră- GnfăPurată ca GntrCun oalcu o pânHă transparentă albă7 !isica *in cameră PiCa curbat spatele- părul i sCa Hburlit- iar ea a Gnceput să fornăie Pi să tremure Gn/roHitor7 !este cât a timp- *oamna *e $ille a aflat că una *intre prietenele ei cele mai bune C la care- *e altfel- nu se /ân*ise Gn timpul apari"iei spiritului C murise *e peritonită acută Gn %n*ia7

%ată Gncă un e)emplu asemănător7 ;omniPoara T7 GPi mân/âia pisica pe care o "inea pe bra"e7 .rusc- pisica sCa ri*icat Gn/roHită7 1iCa curbat spatele Pi- Hburlin*uCse- a Gnceput să răsufle Puierat7 Atunci *omniPoara T7 a ăHut că Gn fotoliul alăturat stătea o femeie bătrână Pi urâtă- cu fa"a pali*ă- Pi care o "intuia cu pri irea7 Ca Gnnebunită- pisica sC a năpustit H/omotos spre uPă7 >nfricoPată- *omniPoara T7 a stri/at *upă a2utor7 A intrat mama ei Pi spiritul a *ispărut7 ;omniPoara T7 lCa ăHut apro)imati cinci minute7 ;upă cum a aflat mai apoi- Gn acea cameră se spânHurase o femeie bătrână7

=ichet relateaHă mai multe e)emple *e e*ere colecti ă a spiritelor7 %ată *oar unul *intre acestea0 >n anul 1896- *oamna $elesho a se afla Gn sufra/eria locuin"ei sale *in SanQtC !etersbur/- *impreună cu cei cinci copii ai săi Pi cu câinele 4ustache7 .rusc- câinele a Gnceput să latre Pi to"i cei preHen"i au ăHut un băie"el *e reo Pase ani- Gn cămaPă- Gn care ei lCau recunoscut pe An*rei- fiul lăptarului- *espre care Ptiau că este bolna 7 Spiritul a
!a/ina 9J

apărut *in sobă- a trecut peste crePtetele celor preHen"i Pi a *ispărut prin /eamul *eschis7 $otul a *urat apro)imati cinci secun*e- iar 4ustache nu a Gncetat să latre Pi să aler/e *upă spiritul aflat Gn miPcare7 $ocmai Gn acel moment- micul An*rei murise7

%ată ce spune =ichet *espre arătarea spiritelor0 N'u trebuie să cre*em că aceste e*enii- aceste H/omote- aceste spirite pe care le ă* câ"i a oameni nu constituie o realitate obiecti ă (obiecti ă *in punct *e e*ere mecanic)7 Cu toate acestea- noi nu putem *emonstra aceste fenomene absolut Pi incontestabil7 La fel Pi Gn caHul tuturor cunoPtin"elor baHate pe obser a"ii7 ;acă nu ar fi posibil să e)plicăm fenomenele *e materialiHare altfel *ecât prin halucina"ii colecti eatunci- ca urmare a straniului acestor fenomene- ar trebui să orbim *espre irealitatea lor7 >nsă *atele materialiHării sunt e)trem *e con in/ătoare7 !utem obser a spiritele7 Această obser are nu poate fi e)act la fel ca Pi Gn con*i"iile e)perimentale- căci cei ce obser ă nu au la *ispoHi"ie nici plăci foto/rafice- nici microfon- nici cântar- nici /al anometru7 Sin/ura *o a*ă a materialiHării- care are realitate mecanică Pi luminoasă- poate fi perceperea concomitentă a unui astfel *e fenomen *e către mai multe persoane ca fiin* acelaPi lucru7 ;acă *oi oameni normali- ra"ionali- *escriu e)act una Pi aceeaPi e*eniee)clamă concomitent- GPi comunică mul altuia impresiile Gncă Gn preHen"a fantomei- atunci ar fi absur* să ne /ân*im că ambii se află GntrCo stare *e halucina"ie absolut necon*i"ionatăO7

Chemarea mor"ilor *e către cei

ii se *eosebePte Gntrucât a *e arătarea

spiritelor- Gnsă este apropiată *e aceasta- căci mor"ii se arată sub chipul spiritelor *oar celor *e către care sunt chema"i- fără a fi ăHu"i *e altcine a7 =ăspunsul la acest /en *e chemări este perceput uneori ca oce- fără arătarea spiritelor7 3apte *e felul acesta sunt
!a/ina 91

e)trem *e numeroase Pi neGn*oielnic sunt reale7 %ată câte a e)emple0

17

:n caH comunicat *e către .oHHano ((rnesto .oHHano a fost un psiholo/

italian care a *e enit un asi*uu cercetător al fenomenelor paranormale7 A trăit Gntre anii 186FC19EK) face referire la un copil *e F ani Pi 7 luni- pe nume =aA7 3ratele lui *e opt luni tocmai murise7 (l se arăta a*eseori micu"ului =aA- care Gl e*ea PeHân* pe scaun Pi chemân*uCl7 N4amăO C spunea el C Nfră"iorul mai mic Gl cheamă pe =aA7 (l rea ca =aA să fie cu elO7 Altă*ată a spus0 N'u plân/e- mamă- fră"iorul mai mic HâmbePte7 =aA a mer/e la elO7 =aA era un copil mult mai iste" *ecât cei *e ârsta lui Pi a murit *upă *ouă luni Pi Papte Hile *e la moartea fratelui său7 Acest caH este cu atât mai uimitor cu cât copiii nu Gn"ele/ la o ârstă atât *e timpurie ce este moartea7

F7

Luisa C7- *e EL *e ani- a murit Gn timpul laparotomiei (Laparotomie este

numită inter en"ia chirur/icală care constă Gn *eschi*erea ca ită"ii ab*ominale)7 >n timpul bolii- ea cerea tot timpul ca *upă ce a ea să se GnsănătoPească săCi fie a*usă Gn sat nepo"ica Gn ârstă *e trei ani- Lili- pe care o iubea mult7 4icu"a Lili era o feti"ă foarte istea"ăabsolut sănătoasă7 La o lună *upă moartea mătuPii sale- a*eseori copila GPi Gntrerupea *intrCo *ată 2ocul- se apropia *e fereastră Pi pri ea abătută7 4ama ei o Gntreba Gncotro se uită7 N4ătuPa Luisa GPi Gntin*e mâinile către mine Pi mă cheamăO7 4ama- Gn/roHită- se stră*uia să o abată *e la /eam- Gnsă copilul- fără să o mai ba/e Gn seamă- PiCa a*us un scaun la fereastră Pi minute Gn Pir nuCPi lua ochii *e la mătuPa ei- care o chema7 (a GPi Gntreba surioara0 NCum *e nu o eHi pe $ataRO (N$ataO era *iminuti ul mătuPii lor)7 >nsă sora fetei nu e*ea nimic7 >n FJ mai 1896- micu"a Lili sCa Gmbolnă it Pi- fiin* Gntinsă pe pat- se uita Gn ta an Pi Hicea că o e*e pe mătuPa Gncon2urată *e Gn/eri mici7 NCât *e frumos este- mamăO- Hicea ea7 Cu fiecare Hi- copila era tot mai bolna ă- Gnsă repeta neGncetat0 N%atCo pe mătuPa7 A enit *upă mine Pi Gmi Gntin*e mâinileO7 %ar mamei sale-

!a/ina 9F

care plân/ea- iCa spus0 N'u plân/e- mamă- este minunat- Gn/erii sunt Gn 2urul meuO7 A murit pe K iulie 1896- la patru luni *upă mătuPa sa Luisa7

K7 la cele

Cu trei luni Gnainte *e moarte- mitropolitul 3ilaret al 4osco ei ăHut Gn is pe tatăl său- care iCa spus0 Nhine minte numărul

(!răHnuirea Sfântului 3ilaret al 4osco ei se să ârPePte pe 19 noiembrie- Hiua trecerii sale ePnice) lCa nouăspreHeceO7 4itropolitul a răposat Gn *ata *e 19 noiembrie7

E7

;oamna 4orisson- aflân*uCse Gn %n*ia Pi stân* pe mar/inea patului- a

auHit brusc o oce0 NCân* a eni Gntunericul- a eni moarteaO7 3iin* Gn/roHită- *oamna 4orisson sCa Gntins pe pat7 AceeaPi oce iCa repetat lent aceleaPi cu inte7 !este *ouă Hilefiica ei sCa Gmbolnă it /ra 7 !e parcursul săptămânii- pe cer nu a fost nici măcar un norGnsă Gn a opta Hi sCa *eHlăn"uit *intrCo *ată o furtună cumplită7 Cu câte a minute Gnainte *e ora unspreHece- Gn casă sCa făcut Gntuneric *e tot7 3iica *oamnei a murit la ora 1K7

Asemănător cu fenomenul spiritelor oamenilor mor"i- se manifestă fenomenele aPaCnumitei Ne)terioriHăriO a oamenilor ii7 4ulte *intre acestea le putem /ăsi Gn ie"ile Sfin"ilor7 >n a/hiolo/ia catolică este cunoscut caHul lui Alfonsus Li/uori (Alfonsus Li/uori a fost un scriitor- teolo/ Pi episcop catolic- care a trăit Gntre anii 1696C 17877 A fost proclamat sfânt catolic *e către !apa #ri/ore al 16Clea- Gn anul 18K9) care- Gn 17 septembrie 177E- a rămas Gmpietrit 5nemiPcat8 Pi mut Gn chilia sa7 (l nu primea nici un fel *e mâncare Pi nu orbea cu nimeni7 Apoi- Gn *iminea"a Hilei *e FF septembrie- sCa treHit Pi a po estit că fusese lân/ă papa care tocmai murise7 Chiar Gn acea noapte *e F1 spre FF septembrie- papa Clement al 1EClea a răposat- iar lân/ă el se afla Alfonsus Li/uori7

'oi putem relata caHul *e Ne)terioriHareO al Stare"ului AmbroHie *e la &ptina
!a/ina 9K

(Sfântul AmbroHie *e la &ptina este prăHnuit Gn .iserica &rto*o)ă Gn Hiua *e 1J octombrie)- contemporanul nostru (a răposat Gn anul 1891)7 hăranca A *otia- bolna ă *e picioare- a mers pe 2os spre !ustia &ptina- nă*ă2*uin* tămă*uire prin mi2locirea stare"ului AmbroHie7 La Papte erste *epărtare *e mănăstire- sCa abătut *in cale Pi- rătăcin*uCse- a Gnceput să se roa/e cu lacrimi7 Curân* sCa apropiat *e ea un bătrânel Gn rasă călu/ărească Pi cu fes- a GntrebatCo *e ce plân/e Pi iCa arătat cu toia/ul *rumul către mănăstire7 A2un/ân* la schitul un*e ie"uia AmbroHie- ea sCa alăturat mul"imii *e femei care aPteptau să intre la Stare"7 !este câte a minute- Gn cer*ac a iePit ucenicul lui AmbroHie Pi a stri/at0 N:n*e este A *otia *in Morone2RO7 A *otia a fost atât *e uimită- Gncât a răspuns *oar la a *oua stri/are a ucenicului7 ;upă un sfert *e ceas- a iePit Gnlăcrimată *e la Stare"- pe care Gl recunoscuse *e Gn*ată ca fiin* bătrânelul care Gi arătase *rumul prin pă*ure7 ;in cauHa neputin"ei pricinuite *e boala sa- Stare"ul AmbroHie iePea *in chilie *oar ara Pi cel mai a*esea se afla stân* pe *i an7 'ici Gn schit Pi nici Gn mănăstire nu era nimeni altul care să Gi semene7 %ar Gnfă"iParea lui era cu totul remarcabilă- Gncât A *otia nu putea să Gl confun*e cu altcine a7

()terioriHarea *uhului omenesc poate fi a*eseori obser ată Gn starea *e hipnoHă7 ;octorul !ierre \anet (!ierre \anet a fost un psiholo/- filoHof Pi psihiatru franceH7 A trăit Gntre anii 18L9C19E7)- aflân*uCse Gn #a re- a hipnotiHatCo pe Leonie .7 Pi iCa su/erat ca Gn somnul său hipnotic să se Gn*repte spre !aris- anume către laboratorul lui7 A*ormită- Leonie a Gnceput să se a/ite *intrCo *ată Pi a stri/at0 NAr*e- ar*eSO7 !ierre a liniPtitCo7 (a sCa treHit- apoi a a*ormit iar Pi sCa treHit cu cu intele0 N;octore \anet- ă asi/ur că acolo ar*eO7 1i GntrCa*e ăr- Gn acea Hi cân* sCau Gntâmplat acestea- un incen*iu a *istrus la !aris laboratorul *octorului \anet7 Să ne a*ucem aminte cum- la festinul lui % an cel #roaHnic- Masili .la2enGi a
!a/ina 9E

ărsat *e trei ori pe 2os paharul cu in- iar la stri/ătul *e supărare al "arului a răspuns0 NStin/ incen*iul %a 'o /oro*O7 >ntrCacea reme Gn 'o /oro* era GntrCa*e ăr un incen*iu *e propor"iiS APa*ar- ce este *e necreHut Gn faptul că *uhul iluminat al Sfin"ilor stăpânePte Gn *eplină măsură acele capacită"i transcen*entale care la oamenii obiPnui"i se manifestă *oar Gn stare *e somnambulismR ;in aceste manifestări tainice Pi cu totul ine)plicabile putem tra/e concluHii e)trem *e importante7 Aceste fenomene nu sunt *e nee)plicat *oar Gn raport cu starea actuală a Ptiin"ei- ci foarte pu"in probabil că or putea fi lămurite reo*ată prin meto*e psihofiHiolo/ice7 Căci- *esi/ur- aceste fenomene *e or*in aparte sunt Gn mo* fun*amental *iferite *e cele accesibile stu*iului Ptiin"ific7 (le nu sunt manifestări *e or*in psihofiHiolo/ic- ci lucrări ale *uhului- *espăr"it *e trup temporar sau *efiniti 7 ()terioriHarea *uhului celor ii afla"i Gn starea lor normală (Stare"ul AmbroHie) sau Gn stare *e hipnoHă (Leonie .7)- *esi/ur că se *eosebePte *e manifestările celor mor"i Gn chipul spiritelor materialiHate sau al /lasurilor tainice care pre estesc moarte ori nenorocire7 >nsă cu toate *eosebirile *intre ele- aceste fenomene ine)plicabile mărturisesc faptul că le/ătura *intre *uh Pi trup nu este in*isolubilă Pi că *uhul poate e)ista separat *e trup7 4anifestările celor mor"i ser esc totuPi *rept *o a*ă importantă- *e netă/ă*uit- a e)isten"ei *uhului7 Că *uhul poate a ea e)isten"ă separată *e suflet Pi *e trup este *e asemenea a*e erit Pi *e transmiterea prin moPtenire a caracterelor *uho nicePti *e la părin"i la copii7 Spun anume *espre ere*itatea trăsăturilor *uho nicePti Pi nu a celor sufletePti- *upă cum se orbePte Gn*eobPte- *eoarece sunt moPtenite *oar principalele trăsături ale caracterului- orientarea lor morală- Gnclina"ia către bine ori rău- capacită"ile cele mai Gnalte ale min"ii- ale trăirii Pi ale oin"ei- Gnsă nicio*ată nu se moPtenesc amintiri *in ia"a părin"ilor- percep"iile lor senHoriale sau or/anice- /ân*urile Pi sim"irile 5trăirile8 lor aparte7 Aceasta mărturisePte *espre separarea *uhului *e suflet Pi *e trup7

!a/ina 9L

;o eHile moPtenirii *uhului se cunosc Pi sunt neGn*oielnice7 >n anii 19FJ ai secolului trecut 5al 19Clea8- Gn America ie"uia o tânără femeie- cumplit *e *esfrânată7 Con*amnată Gncă *in prima tinere"e la spânHurătoare- ea a iHbutit să scape *e pe*eapsă- sC a căsătorit Pi a ut mul"i copii7 ;upă 6J *e ani- numărul *escen*en"ilor ei *irec"i a a2uns la 8J7 ;intre acePtia- FJ au fost GnchiPi pentru crime- iar al"i 6J erau be"i i- nebuni- i*io"i sau cerPetori7 >n familia franceHă Lemonnier- atestată istoric Gncă *e la sfârPitul eacului al 17Clea- a fost remarcată transmiterea *eCa lun/ul /enera"iilor a trăsăturilor celor mai nobile7 A fost una *intre familiile Gn care oamenii se nasc- pareCse- *oar pentru *reptate Pi milosti ireU Gn această familie- irtutea sCa transmis prin sân/e- fiin* sus"inută *e sfaturi Pi Gnflăcărată *e mari pil*e (3lechier C (sprit 3lechier a fost un scriitor Pi pre*icator catolic franceH- care mai apoi a a2uns episcop7 A trăit Gntre anii 16KFC171J)7
%storia /enealo/iei Gmpăra"ilor romani- precum Pi a re/ilor spanioli Pi franceHipreHintă multe e)emple reale *e *e/enerare morală Pi ra"ională7

!a/ina 96

2& Capa#it$țile duh!vni#ești tran"#edentale

;omnul nostru %isus ?ristos mer/ea Gn casa lui %air pentru a o Gn ia pe fiica moartă a acestuia7 (ra strâmtorat *e marea mul"ime *e oameni ce >l Gnso"ea7 3emeia care suferea *e scur/erea *e sân/e sCa atins Gn ascuns *e (l- cu nă*e2*e tare că a *obân*i tămă*uire7 Sân/erarea sCa oprit *e Gn*ată7 SCa oprit Pi ;omnul %isus ?ristos Pi a Gntrebat0 NCine sCa atins *e 4ineRO7 :cenicii- fiin* mira"i *e această Gntrebare- %Cau His0 N;oamnemul"imile $e strâmtoreaHă *in toate păr"ileO7 =ăspunsul lui %isus a fost minunat0 NSCa atins *e 4ine cine a7 Căci am sim"it puterea care a iePit *in 4ineO (4arcu L- KJCKF ; Luca 8ELCE6)7 Să confruntăm cu aceasta un alt fapt7 >n clinica *e chirur/ie *in LeipHi/- *octorul #ansen- Gn preHen"a mai multor profesori- a efectuat următorul e)periment7 LCa ru/at pe *octorul ?erman să se Gntoarcă cu spatele către el- iar cu fa"a să stea către perete- astfel Gncât să nu poată e*ea ceea ce a ea să facă7 ;upă ce *octorul ?erman sCa conformat- #ansen PiCa aPeHat mâna *reaptă pe capul lui ?erman- iar cu stân/a a luat peni"a Gnmuiată Gn cerneală Pi a trecutCo peste propria limbă7 >n aceeaPi clipă- *octorul ?erman a sim"it Gn /ură /ustul *e cerneală- care a persistat reme *e Gncă o oră Pi pe care nu lCa putut atenua cu nici un fel *e mâncare7 !rin punerea mâinilor- Sfin"ii Apostoli transmiteau harul preo"iei celor alePi a fi hirotoni"i Gntru această slu2ire7 !rin punerea mâinilor- ei tămă*uiau bolna ii Pi tot prin punerea mâinilor episcopului se să ârPePte până astăHi $aina ?irotoniei7 APa*ar- ce sCa Gntâmplat Pi ce se Gntâmplă Gn toate aceste caHuriR Suntem *eparte *e a e)plica aceste fapte minunate- *ar lucrul acesta a fi probabil cu putin"ă Gn iitor- Gn caHul Gn care se or i i asemenea posibilită"i- Gnsă faptele sunt absolut incontestabile7 !rin obser a"iile asupra me*iumilor- sCa constatat că *e la me*iumul aflat

!a/ina 97

Gn transă (astfel se numePte starea asemănătoare celui mai profun* somn hipnotic)- *ar uneori Pi Gn stare normală- iese- se e)terioriHeaHă (a*ică se *esprin*e *e el) o parte *in puterea lui *e ac"iune7 !rin această e)terioriHare- se e)plică uluitoarele fenomene spiritiste *e miPcare sau chiar *e Hbor al *i erselor obiecte- bocăniturile- scrierea automată a unui stilou sau creion care se *iri2eaHă sin/ur7 %nsuflarea Gn ca*rul hipnoHei sau aie ea poate fi e)plicată e)clusi prin e)terioriHarea /ân*ului hipnotiHatorului Pi perceperea lui *e către cel hipnotiHat7 Cân* se termină o Pe*in"ă *e spiritism- Gn ca*rul căreia a a ut loc *eplasarea unor obiecte /rele- me*iumul simte oboseală intensă- ca Pi cum ar fi pier*ut o mare parte *in puterea musculară7 ;omnul %isus ?ristos a sim"it că *in (l a iePit o putere care a in*ecatCo pe femeia cu scur/ere *e sân/e7 $oate acestea sunt fapte *e aceeaPi cate/orie- care nu se Gnca*reaHă Gn limitele fenomenelor fiHiolo/ice- ci sunt fenomene *e or*in transcen*ental7

Sunt o mul"ime *e fapte minunate Gn care- probabil- *rept a/en"i motori trebuie să recunoaPtem Gn acelaPi timp e)terioriHarea /ân*ului Pi a puterii motoare Pi transferul lor telepatic7 APa sunt următoarele *ouă e enimente- la care mă oi reHuma0

17

La ora 7 *iminea"a- *oamna Se eri se ri*ică *in pat- treHită brusc *e o

lo itură peste fa"ă7 (a simte că Gi este tăiată buHa superioară Pi o tamponeaHă cu un Per e"el ca să oprească sân/ele7 >nsă- spre uimirea ei- pe Per e"el nu au rămas urme *e sân/e7 ()act Gn acel moment- so"ul ei- care iePise Gn plimbare pe lac- a fost surprins *e o rafală puternică *e ânt7 4ânerul cârmei iCa scăpat *in mână Pi lo in*uCl- iCa rupt buHa *e sus- el pierHân* mult sân/e7

!a/ina 98

F7

Aflân*uCse Gn %n*ia- *oamna =ichar*son

e*e Gn

is cum so"ul ei-

/eneral- care lupta la o *istan"ă *e peste 1LJ *e mile C Gn campania *in anul 18E8 C a căHut /ra rănit Pi au*e ocea lui0 NScoate"i acest inel *in mâna mea Pi trimite"iCl so"iei meleO7 Cam Gn aceeaPi reme (ora FK)- /eneralul- fiin* /ra rănit- a pre*at coman*a maiorului LloA* Pi iCa spus0 NScoate"i acest inel *in mâna mea Pi trimite"iCl so"iei meleO7 #eneralul a supra ie"uit rănirii Pi sCa GnsănătoPit7

;in ie"ile multor Sfin"i aflăm că ei cunoPteau numele oamenilor pe care Gi e*eau pentru prima oară7 Sfântul Masile cel 4are- prin *arul GnainteC e*erii a Ptiut că Gn biserică a intrat Cu iosul (frem Sirul Pi lCa trimis pe *iaconul său ca să Gl cheme pe nume7 (l nicio*ată nuCl ăHuse Gnainte pe Sfântul (frem7 Altă *ată- tot prin *uh- Sfântul Masile cel 4are sCa GnPtiin"at că GntrCo Gncăpere tăinuită a unui preot cu ie"uire sfântă se afla un bolna respin/ător- *e care preHbiterul se Gn/ri2ea cu mare 2ertfelnicie7 ;ePi nuCl ăHuse nicio*ată- Sfântul Masile iCa spus celui suferin* pe nume7 Aceasta poate fi socotită *e unii *rept le/en*ă7 >nsă ce om spune *espre caHul care lCa uimit pe Charles =ichetR >n timp ce lucra Gn Spitalul N?otelC;ieuO- el a hipnotiHatCo pe o fată pentru a o GnsănătoPi7 &*ată- Gmpreună cu el- a enit la spital un stu*ent american care nicio*ată nu mai fusese Gn acest spital7 =ichet a GntrebatCo pe fata aflată Gn stare *e hipnoHă0 N1ti"i oare numele celui care a enitRO- Pi ea a Gnceput să râ*ă7 =ichet a His0 N&are ne e"i spune care este prima literă a numelui săuRO7 (a a răspuns N'- apoi (- a treia nu o Ptiu- a patra este TO7 'umele stu*entului era 'eaQ7 &are aceasta nu este capacitatea transcen*entală a *uhuluiRS Cine poate e)plica aceasta pe baHa principiilor fiHiolo/iceR
!a/ina 99

?ipnotiHân*Co pe Leonie .7- *octorul = \anet a GntrebatCo la un moment *at0 NCe se Gntâmplă cu prietenul meu '7R =epe*e Pi fără prea multă polite"e ea a spus0 N1iCa ars laba7 ;e ce este atât *e neatent atunci cân* a/ităRO7 NCân* a/ităR Ce a/ităRO C N:n lichi* roPu GntrCun flacon mic7 !ielea i sCa umflat *e Gn*atăO7 N;upă cum am aflat ulteriorO C scrie \anet C Ncu *ouă ore Gnainte- Peful laboratorului- \7'7 Lan/ois- preparân* o solu"ie baHică *e brom- răstumase asul cu acel preparat *e culoare roPie7 (l PiCa ars astfel mânape care sCa format *e Gn*ată o băPicăO7

;in !enHa a enit la Saro so"ia unui *iacon- pentru aCl e*ea pe Cu iosul Serafim7 (a stătea Gn mul"ime aPteptân*uCPi rân*ul7 ;intrCo *ată- Cu iosul- lăsân*uCi pe ceilal"i- a chematCo la el0 N( *ochia- ino repe*e la mineO7 :imită *e faptul că Sfântul Serafim- care nu o ăHuse nicio*ată- o chemase pe nume- ea sCa apropiat- iar Cu iosul iCa spus0 N#răbePteCte- căci altfel nuC"i mai prinHi fiulO7 Apoi ( *ochia sCa Gntors Gn /rabă Gn !enHa Pi abia *e a mai apucat săCl a*ă pe fiul ei7 Acesta terminase cu e)celen"ă cursul seminarului Pi fiin* trimis la Aca*emia *uho nicească *in Tie - era Gn/ri2orat să nu GntârHie7 &are cu ce sCar *eosebi *e acestea stră e*erea Leoniei .7 *espre acci*entul lui \7'7 Lan/oisR Ce este neobiPnuit Gn faptul că *arul stră e*erii lucreaHă la Sfin"ii !ărin"i Gn *eplină măsură- ei fiin* GnHestra"i cu acele capacită"i transcen*entale care la unii oameni obiPnui"i se manifestă *oar Gn stare *e somnambulism 5sau *e hipnoHă8R 'oi nu suntem GnHestra"i *oar cu cele cinci sim"uri7 A em capacită"i *e percep"ie *e or*in superior- necunoscute fiHiolo/ilor7 >n cartea sa N3iloHofici misticiiO- Cari *u !rel relateaHă o astfel *e Gntâmplare neobiPnuită [Cari *u !rel a fost un filosof /erman care sCa preocupat intens *e problema spiritismului7 A trăit Gntre anii 18K9C18997 Cartea sa- N;ie !hilosophie *er 4AstiQO- a fost
!a/ina 1JJ

publicată Gn anul 188L]7 Mestitul chimist .erHelius [\aQob .erHelius a fost un chimist su*eH- fiin* cel care a intro*us sistemul nota"iei chimice mo*erne7 A trăit Gntre anii 1779C 18E8]- fiHicianul #7 =einbach Pi me*icul ?ochber/er- specialist Gn ape minerale- au efectuat Gn anul 18EL un e)periment e)trem *e interesant7 >naintea unei *omniPoare senHiti e C *in familia on SaQQen*orf C au aPeHat pe masă o mul"ime *e elemente chimice GnfăPurate Gn hârtie7 3iin* poftită să treacă pe *easupra lor cu partea interioară a mâinii *repte- ea a făcut acest lucru Pi a perceput felurite senHa"ii *e la fiecare substan"ă7 :nele nu au e)ercitat nici un efect- Gnsă unele au pro*us asupra mâinii o senHa"ie aparte *e ibra"ie7 Atunci au ru/atCo să le sorteHe Gn *ouă /rupuri0 Gn cel *intâi să cuprin*ă substan"ele care nu e)ercitaseră asupra ei nici o senHa"ie- iar Gn cel *e al *oilea pe cele rămase7 ;espre acest e)periment- =einbach spune0 N'u mică a fost mirarea e)primată *e către .erHelius- fon*atorul sistemului electrochimic- cân* GntrCun /rup au fost separate e)clusi elementele electropoHiti e- iar Gn celălalt cele puternic electrone/ati eU nici o substan"ă electropoHiti ă nu sCa aflat printre cele electrone/ati e sau in ers777 Astfelclasificarea electrochimică a elementelor- asupra căreia sCa muncit atât *e mult pe parcursul unui secol- a fost realiHată Gn Hece minute *e către o *omniPoară cu aptitu*ini senHiti e- prin interme*iul simplei atin/eri cu mâna /oalăO7

[La Gnceputul anului 19LL- Sfântul Luca PiCa pier*ut *efiniti

e*erea-

*eoarece a orbit la ambii ochi7 ;upă ce sCa petrecut acest fapt- a stat o reme Gn localitatea Alusta- un*e se retră/ea uneori Gn remea erii7 Le/at *e orbirea sa- Sfântul Luca spunea0 NAm primit oia lui ;umneHeu *e a rămâne orb până la moarte cu suflet liniPtit- cu recunoPtin"ă Pi *eplină Gncre*ere Gn (lO7 >n timpul Pe*erii sale la Alusta nu mai primea pacien"i acasă7 (ra foarte bun Gn *ia/nosticare Pi *etermina cu e)actitate efectele bolii7 &*ată- niPte părin"i lCau a*us pe fiul
!a/ina 1J1

lor Gnaintea Sfântului Luca- ru/ân*uCl să Gl consulte7 Cu toate că era orb- Arhiepiscopul iCa *ia/nosticat corect boala numai prin pipăit7 Apoi a cerut să fie scos afară copilul- iar pe părin"i iCa Gn*emnat să se pre/ătească prin ru/ăciune pentru moartea fiului lor- care a ea să sur ină Gn cel mult 1L Hile7 Lucrurile sCau petrecut Gntocmai7 $ot Gn Alusta- Sfântul Luca a participat la praHnicul Schimbării la 3a"ă7 >n remea Sfintei Litur/hii- Arhiepiscopul Luca atin/ea sfântul *isc cu aten"ie- binecu ânta sfintele *aruri- nu le atin/ea *in /rePeală cu mâna ori cu ePmântul7 $oate ru/ăciunile Litur/hiei le spunea pe *e rost Pi *oar *e *ouă ori a pipăit cu *e/etul te)tul căr"ii- ale cărei litere nu iePeau Gn e i*en"ă precum Gn căr"ile pentru orbi- ci erau tipărite normal7 SCa GmpărtăPit sin/ur Pi iCa GmpărtăPit Pi pe clerici7 % se urmăreau toate miPcările Pi se e*ea că toate erau *irec"ionate *e ;umneHeu- Care Gi călăuHePte cu Gn"elepciune pe cei orbi7 .iserica era plină *e lume- *ar cei care nu Ptiau că Sfântul Luca era orb nu GPi *ă*eau seama că arhiereul care să ârPea Litur/hia nu e*ea cu nici un ochi7 Cân* sCa Gncheiat slu2ba- Sfântul Luca a orbit *espre Schimbarea la 3a"ă a ;omnului7 Apoi a /răit *espre lumina sfântă- care este asemenea celei *e pe $abor7 A accentuat Gn*eosebi că orice om care cre*e- careCPi Gnchină ia"a slu2irii lui ;umneHeu Pi >l iubePte pe Acesta- nu poate să fie orb- Gntrucât Gl lumineaHă lumina *umneHeiască- care Gi *ă o e*ere specială Pi o bucurie *eosebită]7

(ste cu putin"ă ca fiHica Pi fiHiolo/ia iitorului să afle e)plica"ia unei astfel *e sensibilită"i aparte7 >nsă pentru noi este important că nu to"i oamenii pose*ă o astfel *e capacitate *e a *istin/e GnsuPirile electrice ale corpurilor- ci *oar unii- care sunt numi"i senHiti i7 .ineGn"eles că această *enumire nu e)plică nimic- ci *oar e i*en"iaHă o sensibilitate neobiPnuită GntrCo anume *irec"ie7 ;espre aceasta om mai orbi7 Arareori- Pi numai la cei mai puternici *intre me*iumi- se constată o capacitate absolut *e neGn"eles *e a afla foarte multe *espre oameni prin interme*iul
!a/ina 1JF

atin/erii *e obiectele care leCau apar"inut7 Am orbit *e2a Gn capitolul trei *espre un astfel *e e)emplu *e stră e*ere7 Atin/ân* o cra ată Gn elită Gn hârtie- o somnambulă a aflat că un uci/aP- aflat Gn Gnchisoare- se spânHurase cu ea7 & astfel *e capacitate a *emonstrat- nu *oar o sin/ură *ată- *oamna !iperunul *intre cei mai puternici me*iumi7 ;oamna d7 iCa *at trei Pu i"e *e păr- Gnsemnate cu literele A- . Pi C- ea GnsăPi cunoscân* *oar pro enien"a Pu i"ei C7 !ri itor la prima Pu i"ă*oamna !iper a spus0 NAcesta este 3ro* Smo//insO Pi iCa *atCo *oamnei d7 ;espre Pu i"a .- *oamna !iper a His0 NAceasta e a unei persoane foarte bolna eO7 3emeia căreia Gi apar"inuse Pu i"a sCa stins *in ia"ă Gn acelaPi an7 ;espre Pu i"a C a spus0 Nhinea foarte mult la părul eiO C Pi GntrCa*e ăr- *oamna d7 tăiase Gn ascuns această Pu i"ă *e la mama ei C NPi este orba *espre mama *umitaleU ea are patru copii0 *oi băie"i Pi *ouă feteO7 $oate acestea sCau *o e*it a fi a*e ărate7

Sunt foarte lar/ cunoscute e enimente *e crea"ie Gn somn7 ;espre acestea relateaHă Con*orcet- 3ranQlin- 4ichelet- Con*illac- Ara/on7 Moltaire a scris Gn timpul somnului o Gntrea/ă cântare *in ?enria*a- iar La 3ontaine a scris fabula N;oi porumbeiO7 4illman a *escoperit Gn is *ouă teoreme importante7

['icolas *e Con*orcet a fost un filoHof- pe*a/o/- matematician- politolo/economist Pi om politic franceH- care a trăit Gntre anii 17EKC179E7 \ules 4ichelet a fost un istoric franceH- repreHentant al istorio/rafiei romantice7 A trăit Gntre anii 1798C187E7 (tienne .onnot *e Con*illac a fost un filoHof franceH Pi a trăit Gntre anii 171LC 178J7 Louis Ara/on a fost un poet Pi scriitor franceH care a trăit Gntre anii 1897C

!a/ina 1JK

198F7 Moltaire a fost un scriitor Pi filoHof *in perioa*a iluminismului franceH7 A trăit Gntre anii 169EC17787 \ean *e La 3ontaine a fost un poet- moralist Pi *ramatur/ franceH- care a trăit Gntre anii 16F1C169L7 \aQob 4illman a fost un profesor *e electronică *e ori/ine rusă- care a trăit Gntre 1911C1991]

NA*eseori Pi mie Gmi eneau Gn somn i*ei Ptiin"ifice atât *e importanteO C spune .or*a C NGncât mă treHeam brusc7 >n multe caHuri- ele se refereau la subiectele *e care eram preocupat atunci Pi Gmi erau absolut noi ca Pi con"inutO7 Coleri*/e a a*ormit citin* iar cân* sCa treHit a sim"it că Gn minte i se se*imentaseră cam *ouă sute sau trei sute *e ersuri- pe care urma ca *oar să le noteHe7 CinciHeci Pi *ouă *e ersuri leCa scris cu atâta uPurin"ă Pi atât *e repe*e pe cât Gi permitea pana7 >nsă a intrat cine a la el Pi a rămas pentru apro)imati o oră7 1i- spre mâhnirea luiColeri*/e a sim"it că rămăsese *oar cu o amintire a/ă a iHiunii lui- iar Gn memorie Gi rămăseseră *oar 8C1J ersuri aparte- restul pierHân*uCse *efiniti 7 ;e =ossi a ea obiceiul săCPi pună lân/ă pat hârtie Pi creion Pi uneori- treHin*uC se brusc- GPi nota /ân*urile importante care Gi eneau Gn somn7 & acti itate subconPtientă importantă poate a ea loc atât aie ea- cât Pi Gn starea interme*iară *intre somn Pi e/he7 Ceea ce numim inspira"ie- ine a*eseori GntrCo stare *e eclipsare C mai mult sau mai pu"in C a conPtiin"ei realită"ii7 $Yophile #autier 5scriitor franceH care a trăit Gntre anii 1811C187F8 spune *espre .alHac0 NSemăna cu un frenetic- cu un somnambul- care *oarme cu ochii *eschiPi7

!a/ina 1JE

A*âncit Gn cu/etările sale profun*e- nu auHea ce i se orbeaO7 ?e/el GPi termina liniPtit N3enomenolo/ia spirituluiO- Gn E octombrie 18J6- la %ena- fără să obser e că Gn 2urul său se *uceau lupte7 .eetho en- pe *eCaCntre/ul cuprins *e inspira"ie- a iePit o*ată semi*eHbrăcat pe străHile *in 'eusta*t7 Socotit *rept cerPetor- a fost *us la Gnchisoare Pi nimeni nu a luat Gn seamă stri/ătele lui Pi nici nu a rut să crea*ă că el era .eetho en7 Schopenhauer mărturisea0 N!ostulatele mele filoHofice eneau *e la sine- fără inter en"ia mea- Gn momente cân* oia Gmi era atât *e a*ormită- iar mintea nuCmi era Gn*reptată *inainte GntrCo *irec"ie anume777 personalitatea mea e parcă străină operei meleO7 :neori- o miPcare subconPtientă poate fi atât *e e i*entă- Gncât pare inter en"ie *in afară7 Acest lucru este e)primat Gn ersurile lui 4usset 5Alfre* *e 4usset a fost un scriitor franceH care a trăit Gntre anii 181JC18L780 N'u lucreHi777 ascul"i777 aPtep"i777 *e parcă cine a necunoscut G"i orbePte la urecheO7 Astfel *e e)emple au *e enit clasice0 Socrate- !ascal- 4oHart7

[\eanCCharles *e .or*a a fost un matematician- fiHician Pi politolo/ franceH- care a trăit Gntre anii 17KKC17997 Samuel $aAlor Coleri*/e a fost un poet- critic Pi filoHof en/leH- care a trăit Gntre anii 177FC18KE7 Cario *e =ossi a fost un arheolo/ italian care a trăit Gntre anii 18FFC189E7 ?onorY *e .alHac a fost un romancier- critic literar- eseist- 2urnalist Pi scriitor franceH care a trăit Gntre anii 1799C18LJ7 3rie*rich ?e/el a fost un filosof /erman care a trăit Gntre anii 177JC18K17 Lu*6i/ an .eetho en a fost un compoHitor /erman care a trăit Gntre anii 177JC 18F7]7

!a/ina 1JL

Misele profetice sunt atribuite capacită"ilor supranaturale ale *uhuluiine)plicabile Ptiin"ific7 %ată *ouă e)emple0

17

>n anul 188L- Gn Sanct !etersbur/- un oarecare Lucae sQA- *intre

func"ionarii superiori al 4inisterului na al (ceea ce nu Gnseamnă că el se afla a*eseori pe mare)- a ăHut Gn is cum că ar fi la bor*ul unei corăbii mari care sCa ciocnit puternic *e o altaU *impreună cu al"i pasa/eri- el ca*e Gn apă Pi se Gneacă7 ;upă acest is- era ferm con ins că a muri Gn timpul unui naufra/iu Pi- Gn aPteptarea unei mor"i apropiate- PiCa pus Gn rân*uială toate treburile7 !este câte a luni *e Hile- amintirea acestui e eniment a Gnceput să pălească- Gnsă pe neaPteptate a primit or*in să se *eplaseHe sin/ur GntrCunul *in porturile 4ării 'e/re7 (l PiCa a*us aminte *e isul său Pi la plecare iCa spus so"iei0 N'u mă ei mai e*ea7 Cân* oi muri să por"i *oliu- Gnsă te ro/ să nu G"i pui oalul ne/ru- pentru că nuCl suportO7 !este *ouă săptămâni- corabia Mla*imir- la bor*ul căreia se afla Lucae sQA- sCa ciocnit cu o altă corabie Pi el sCa Gnecat7 :nul *intre naufra/ia"i a po estit că sCa "inut Gmpreună cu Lucae sQA *e acelaPi colac *e sal are- *ar *upă scurtă reme el a *ispărut7

F7

T7- un uHbec inteli/ent- membru *e seamă al fostei *irec"ii

a*ministrati e a oraPului $aPQent- miCa po estit *espre una *in Gntâmplările neobiPnuite *in ia"a sa7 La un an *e la moartea tatălui său- a isat că mer/ea călare prin pustia stepei *eluroase7 !e unul *intre *ealuri a ăHutCo pe sora sa care murise *emult7 (a lCa Gntrebat mânioasă *e ce nu se roa/ă pentru tatăl lor- lCa con*us către o /roapă a*âncă Gntunecată- lC a Gmpins Gn ea Pi iCa spus că a ea să petreacă Gn acea /roapă patruHeci *e Hile7 La scurtă reme *upă acest is- T7 a fost arestat Pi Gntemni"at7 >n timpul intero/atoriului- ofi"erul care Gl chestiona iCa arătat *ouă scrisori cu semnătura lui- a*resate emirului buhar- Gn care erau cuprinse chemarea la răscoală Gmpotri a puterii rusePti Pi
!a/ina 1J6

planul răHmeri"ei7 T7 a recunoscut că semnătura Gi apar"inea- aPa *upă cum afirmau e)per"ii- Gnsă a spus că scrisoarea nu era scrisă *e mâna lui7 >nsă nu putea *o e*i aceasta cu nimic Pi era Gncre*in"at că a ea să fie spânHurat7 >n această stare *e *eHnă*e2*e- el sCa ru/at fierbinte lui ;umneHeu pentru iHbă ire Pi a*ucân*uCPi aminte *e isul său- a Gnceput să se roa/e pentru o*ihna tatălui său răposat7 Astfel a trecut aproape o lună *e Hile7 1i iată că o *ată- Gn timpul ru/ăciunii- a a*ormit- iar Gn is a auHit un /las0 N3ă trei semnături pe trei foi *iferite- suprapuneCle Pi pri ePteCle la luminăO7 $reHin*uCse- T7 a făcut Gntocmai Pi a constatat că semnăturile nu coinci*eau Gntru totul7 =epetân* acest lucru *e mai multe ori- sCa con ins că nu e)istă o coinci*en"ă *eplină Gntre *ouă semnături7 >n temeiul acestei constatări- e)per"ii au recunoscut semnăturile ca fiin* contrafăcute- iar ulterior sCa *o e*it că scrisorile fuseseră scrise *e către *uPmanii lui T7 cu scopul *e aCi face rău7 (l a fost Gn*reptă"it Pi eliberat Gn a patruHecea Hi *e la arestare7 Acesta fusese termenul in*icat Gn is *e către sora sa- atunci cân* Gl Gmbrâncise Gn /roapa Gntunecată7

3apte *e nee)plicat- *in punct *e e*ere Ptiin"ific- sunt cunoscute Pi Gn ce pri ePte memoria7 >n anumite con*i"ii- Gn memorie pot să reGn ie cele *e mult uitate7 Se Ptie *e mai multă reme că- Gn pra/ul mor"ii- Gn conPtiin"a muribun*ului se poate Gnfă"iPa C cu o claritate uimitoare Pi cu o rapi*itate fenomenală C Gntrea/a lui ia"ă7 3echner po estePte *espre o *oamnă care a căHut Gn apă Pi era cât pe ce să se Gnece7 ;in momentul Gncetării oricărei miPcări a trupului ei Pi până a fost scoasă *in apă au trecut *ouă minutetimp Gn care această persoană- *upă cum ea GnsăPi a mărturisit- PiCa retrăit Gntrea/a ia"ăcare i sCa *erulat Gnainte Gn cele mai mici amănunte7 Alt e)emplu al unui astfel *e e eniment- Gn care prin conPtiin"a omului trec GntrCun timp scurt toate amintirile multor ani ai ie"ii- este relatat *e către amiralul .offres7 Acesta a căHut Gn apă Pi PiCa pier*ut cunoPtin"a7 (l mărturisea0 N>ntrCo astfel *e stare- un

!a/ina 1J7

/ân* Gi urma celuilalt cu o rapi*itate care nu numai că nu poate fi *escrisă- ci nici nu poate fi ima/inată *e către cine a care nu a e)perimentat o astfel *e trăireO7 4ai Gntâi- el a ăHut care a eau să fie consecin"ele nemi2locite ale mor"ii sale pentru familia lui- apoi e*erea lui spirituală sCa Gn*reptat către trecutul său0 a retrăit călătoria pe mare- Gnso"ită *e naufra/iu- călătoriile sale- Pcoala- succesul la Gn ă"ătură Pi timpul pier*ut- chiar Pi anii copilăriei- e)cursiile Pi năHbâtiile7 NAstfel- pe măsură ce mă a*ânceam Gn trecutO C relateaHă el C NGn memoria mea parcur/eam toate e enimentele ie"ii mele Gn or*inea in ersă Gn care se *esfăPuraseră- Pi nu Gn repreHentări a/i- ci sub forma unor ima/ini e)trem *e limpeHi- Gn cele mai mici *etalii7 !e scurt0 toată ia"a mea a trecut prin fa"a sufletului meu ca GntrCo panoramă Pi fiecare pas al ie"ii se Gnfă"iPa Gnso"it *e conPtiin"a *reptă"ii sau ne*reptă"ii lui- cu Gn"ele/erea e)actă a pricinii 5cauHei8 Pi a consecin"ei sale7 4ulte Gntâmplări neGnsemnate ale ie"ii mele- care erau *e fapt uitate- miCau fost Gnfă"iPate e*erii sufletului cu o astfel *e claritate *e parcă ar fi fost trăite a*ineauriO7 1i Gn acest caH- *e la că*erea lui .offres Gn apă Pi până la sal area lui nu au trecut mai mult *e *ouă minute7 ;acă Gn aceste caHuri- $7 =ebo Gncearcă să e)plice *erularea suprafiresc *e rapi*ă a conPtiin"ei prin starea *e asfi)ie- atunci această e)plica"ie nu poate fi aplicată următorului caH relatat *e către el GnsuPi7 :n om- care se remarca printrCo minte sclipitoare- tra ersa calea ferată- timp Gn care sCa i it *intrCo *ată trenul care enea Gn mare iteHă7 'uCi rămânea *ecât să se Gntin*ă Gntre linii7 1i iată că Gn timp ce a/oanele treceau pe *easupra omului Gnmărmuritsim"ul pericolului iCa a*us Gn memorie toate e enimentele ie"ii- ca Pi cum Gnaintea ochilor i sCar fi *eschis cartea ie"ii- *erulân*uCse pa/ină cu pa/ină7 >ntocmai ca atunci cân* omul moare Pi Gntrea/a ia"ă i se poate Gnfă"iPa *intrCo *ată Gn conPtiin"ă7 SaQQen*orf a ăHut Gn is e enimente ale ie"ii sale trecute C *espre care el abia *acă GPi mai a*ucea aminte C cu o asemenea limpeHime- *e parcă a eau loc pentru
!a/ina 1J8

prima *ată Gn ia"a lui7 Cu o claritate e)cep"ională- sCa ăHut pe sine copil Gn ârstă *e trei ani- iar Gn memorie au reGn iat toate amănuntele e*uca"iei lui7 3iecare notă *e la Pcoalăfiecare Gntâmplare neplăcută sCa Gnfă"iPat ca Pi o realitate Gn conPtiin"a lui7 Contemplân*uC Pi ia"a Gn or*inea *erulării sale- el PiCa ăHut la sfârPit Pe*erea Gn %talia- un*e părăsise pe cine a cu care sCar fi căsătorit *acă Gmpre2urările nu lCar fi constrâns să părăsească /rabnic această "ară7 Sentimentul *espăr"irii *e iubita lui a fost atât *e iu trăit- Gncât a constituit pricina treHirii sale *in somn7 ;acă o e*ere a Gntre/ii ie"i este posibilă la un muribun* sau chiar Pi Gn isatunci *e ine limpe*e cum la >nfricoPata \u*ecată se a *eH ălui Gn conPtiin"a noastră Ncartea păcatelorO7 >n cartea sa- NCercetarea ma/netismului animalO- 4esmer [3ranH Anton 4esmer a fost un me*ic /erman- fon*ator al teoriei ma/netismului animal7 A trăit Gntre anii 17KEC181L] relateaHă *espre un oarecare \ohann (6er*t e/er care- *upă o boală Gn*elun/ată- a e)perimentat pentru câte a ceasuri moartea clinică7 Cân* a *eschis ochii- iC a spus *uho nicului său că PiCa ăHut Gntrea/a ia"ă- toate păcatele pe care le să ârPisechiar Pi acelea care i se Pterseseră *e mult *in memorie7 $oate cele ăHute *e el fuseseră atât *e ii- Gncât le trăia parcă pentru prima *ată7 !osibilitatea unei astfel *e ima/ina"ii a tuturor celor trăite *e un muribun*- Gnso"ite *e comprimarea multor ani *e ia"ă Gn câte a secun*e Pi *e contemplarea anumitor etape *in ia"ă sub chipul unor etape *e *eH oltare *uho nicească a fiin"ei lor- era cunoscută Gncă *in echime Pi era socotită *rept GnsuPire e)clusi ă a sufletului omenesc7 3iloHoful !lotin [!lotin a fost un filoHof /rec- fiin* socotit Gntemeietorul neoplatonismului7 Se pare că a trăit Gntre anii FJLCF7J ] scrie Gn (nea*e0 N>nsă cu timpulcătre sfârPitul ie"ii- se i esc alte amintiri *in perioa*e mai timpurii ale ie"ii777 căcieliberân*uCse *e trup- el (sufletul nostru) GPi a*uce aminte *e cele pe care aici nu le "inea minteO7 >n aceste fapte e)traor*inare ale retrăirii Gn *ouăCtrei minute a e enimentelor
!a/ina 1J9

Gntre/ii ie"i- care a *urat Heci *e ani- ne uimePte Gntâi *e toate rapi*itatea suprafirească a *erulării amintirii- iar Gn al *oilea rân* uimitoarea ei plinătate Pi limpeHime7 'e om opri la cel *intâi aspect7 Cu o rapi*itate transcen*entală

5suprafirească8 se *eruleaHă ima/inile amintirilor Pi sub influen"a fumatului *e opiu sau haPiP7 $7 =ebo- Gn cartea sa N.olile memorieiO- relateaHă mărturisirea unui fumător *e haPiP Gmpătimit- Tepsei7 Acesta spunea că- Gn timp ce fumeaHă- are ise care *ureaHă Hece*ouăHeci- treiHeci- PaiHeci *e ani Pi chiar Pi *in acelea care probabil *epăPeau orice limite ale ie"ii omenePti7 A*eseori- Gnaintea lui se *esfăPurau cele mai neGnsemnate e enimente *in tinere"ea lui- scene uitate *in primii ani *e ia"ă7 (l nu a putut nicio*ată afirma că Pi le a*ucea aminte- *eoarece *acă cine a i leCar fi spus Gn stare *e e/he- atunci nu ar fi putut recunoaPte Gn ele e enimente *in trecutul ie"ii sale7 >nsă- atunci cân* i se Gnfă"iPau asemenea unui is- Gn ăluite Gn Gmpre2urări Pi trăiri *e mult uitate- care le Gnso"iseră cân* a- atunci el le recunoPtea *e Gn*ată7 Ce putem spune noi- pentru a e)plica această *erulare suprafiresc *e rapi*ă a ima/inilorR ;in fiHiolo/ie ne este cunoscut că toate procesele ce au loc Gn sistemul ner os necesită anumite termene- fie chiar Pi neGnsemna"i- cuantifica"i Gn frac"iuni *e secun*ă7 (ste ne oie *e timp pentru transmiterea e)cita"iei *e la receptor prin ner ul senHiti *urata fiin* cu atât mai mare- cu cât ner ul este mai lun/7 (ste ne oie *e timp pentru elaborarea reac"iei *e răspuns Gn celulele ner oase care au primit semnalul- este ne oie *e timp Pi pentru transmiterea acestei reac"ii prin ner ul motor7 >n timp- se *esfăPoară Pi toate procesele *e /ân*ire Pi senHoriale- care au loc Gn creier7 1i *acă am putea a*una Pi calcula timpul tuturor proceselor psihice ce au loc Gn Gntrea/a noastră ia"ă- atunci am ob"ine un cumul *estul *e mare7 1i- prin urmare- este cu neputin"ă ca Gn creier- Gn flu)ul *e rea*ucere instantanee Gn memorie a Gntre/ii ie"i- toate aceste procese să se *esfăPoare Gn afara timpului7 ;ar *acă totuPi ele se *esfăPoară cu rapi*itate transcen*entală- atunci suntem
!a/ina 11J

Gn*reptă"i"i să presupunem că- Gn mo* si/ur- nu se petrec Gn creier7 :n*e- aPa*arR ;upă cum am mai orbit- ia"a *uhului este in*isolubilă Pi strâns le/ată *e toată acti itatea neuroCpsihică7 >n el (a*ică Gn *uh) se Gntipăresc toate /ân*urile Pi trăirile noastre- actele *e oin"ă C tot ceea ce se *esfăPoară Gn conPtiin"a noastră fenomenală 5le/ată *e fenomen87 Aceasta nu este altce a *ecât acele urme Pi amprente *in celulele ner oase prin care fiHiolo/ii Pi psiholo/ii e)plică fenomenul memoriei7 'oi- *esi/ur- suntem *eparte *e /ân*ul *e a ne/a e)isten"a Pi necesitatea unor astfel *e urme Gn celulele ner oase Pi le/itatea prin care acestea e)plică multe- probabil chiar toate manifestările comune ale memoriei7 Atenuarea treptată Pi chiar *ispari"ia memoriei Gn *emen"a senilă *epin* *esi/ur *e atrofia Pi *e *ispari"ia celulelor ner oase ale scoar"ei cerebrale- al căror număr se poate re*uce până la 2umătate Pi chiar la o treime *in normal7 ;e asemenea- noi Ptim că memoria poate *ispărea Gn urma afectării Pi *istru/erii substan"ei ner oase prin traumatism sau proces infec"ios7 Cu toate acesteae)plicarea memoriei C Gn formele ei cele mai comple)e prin teoria amprentelor moleculare Gn celulele creierului Pi Gn fibrele *e asociere C nu ne mul"umePte nici*ecum7 ;ePi fibrele ner oase nu se Gnmul"esc Pi nu sunt substituite *e celule noi C precum celulele *in alte or/ane Pi "esuturi C- ci ele *oar mor- cu toate acestea- Gn aceste celule are loc un schimb metabolic neGncetat Pi foarte probabil un schimb *e molecule7 APa*ar- cum putem să ne Gnchipuim posibilitatea fi)ării Pi a păstrării pentru tot*eauna Gntru acestea a urmelor tuturor actelor psihiceR 1i oare a em *reptul să orbim *espre păstrarea pentru tot*eauna a acestor urme- *acă noi Ptim cât *e inconstantă este memoria Pi cât *e multe *ispar fără urmă *in eaR 1i mai important este un alt aspect7 (ste cu neputin"ă să Gn"ele/em substratul anatomic al memoriei *rept urme sau amprente *oar GntrCo celulă- căci Gn memorie trebuie să se Gntipărească urmele actelor psihice- care Gntot*eauna sunt comple)e Pi presupun
!a/ina 111

participarea unei multitu*ini *e celule Pi fibre *e asocia"ie7 >n creier trebuie să se păstreHe nu urmele unor mo*ificări aparte Gn celule separate- ci Nasocieri *inamiceO Gntre/i- *upă cum spune $7 =ebo7 !e parcursul Gntre/ii ie"i- Gn creier se *esfăPoară un număr incomensurabil *e astfel *e asocieri *inamice- care se substituie Gn permanen"ă7 'umărul lor este la fel *e ne*efinit ca Pi numărul metrilor *e la !ământ la Sirius7 %ar numărul celulelor ner oase- *ePi este mare (6 miliar*e- *upă 4einert)- totuPi este infim comparati cu numărul proceselor psihice care se presupune că se Gntipăresc Gn aceste celule7 Anume *e aceea Gn memorie se păstreaHă *oar ce a ce a fost e)trem *e iu Pi cu nici un chip nu putem a*mite faptul că creierul poate să păstreHe pentru tot*eauna toate e enimentele cele mai neGnsemnate ale ie"ii noastre- cu toate *etaliile lor- cu toată paleta trăirilor Pi cu aloarea lor morală7 ;e aceea- este necesar să recunoaPtem că Gn afara creierului trebuie să e)iste Pi un alt substrat al memoriei- mult mai potent Pi mai important7 1i noi consi*erăm că acest substrat este *uhul omenesc- Gn care se Gntipăresc pe ecie 5 ePnic8 actele noastre psihofiHice7 !entru manifestarea *uhului nu e)istă nici un fel *e limite 5constrân/eri8 ale timpului- nu este necesară o anume consecuti itate sau o Gnlăn"uire *e cauHe pentru *erularea Gn memorie a celor trăite- care este trebuincioasă func"iilor creierului7 ;uhul *e Gn*ată cuprin*e toate Pi repro*uce instantaneu totul Gn inte/ralitatea sa7 >n completare la această părere- este potri it să cităm pre"ioasele cu inte ale lui =ichet0 N;uhul poate lucra fără Ptirea conPtiin"ei *espre lucrarea sa- unele opera"iuni intelectuale trec pe lân/ă conPtiin"a noastră7 & lume Gntrea/ă *e i*ei necunoscute nouă freamătă Gn noiO7 ;upă cât se pare- nici o amintire a celor trecute nu se Pter/e7 ConPtiin"a uită multe- memoria Gnsă nu uită nimic7 >ntrea/a mul"ime *e ima/ini echi se păstreaHă aproape neschimbată- *ePi ele au *ispărut *in conPtiin"ă7 Căci inconPtientul e/heaHă7 ;acă acceptăm că Gn *uh se păstreaHă- Gn absolută inte/ritate- tot teHaurul
!a/ina 11F

memoriei- atunci *e in Gn"elese uluitoarele fenomene *e hipermneHie (e)citaIie e)cesi ă a memoriei) relatate *e către mul"i autori7 Mom aminti *oar câte a *intre acestea7 4ul"i autori relateaHă *espre uimitoarele fenomene *e a*ucere aminte a limbilor *e mult uitate7

:n om care a plecat Gncă *in copilărie *in patria sa- bells- C Pi care PiCa uitat cu *esă ârPire limba natală C *upă 7J *e ani- GntrCun *elir febril- orbea fluent limba natală- iar *upă GnsănătoPire nu a mai reuPit să spună nici măcar un cu ânt al acestei limbi7

>ntrCun caH urmărit *e către 3ari/a/en- un cărăuP a auHit o pre*ică *espre pocăin"ă care lCa marcat profun*7 >n noaptea următoare- Gn timp ce *ormea- el sCa ri*icat *in pat Pi- plimbân*uCse- a repro*us această pre*ică cu e)actitate7 $reHin*uCse- el nu a putut să repete nici*ecum ceea ce spunea Gn somn7 A*eseori- Gn replicile sale- insera fra/mente *in pre*ica mai sus pomenită- auHită *e el Gn urmă cu mai bine *e patruHeci *e ani7

:n "ăran *in =osto - fiin* Gn *elir febril- a Gnceput să rostească Gn /recePte ersetele *e Gnceput ale ( an/heliei lui %oan auHite *e el Gn urmă cu 6J *e aniU iar Seneca amintePte *espre o femeie *e la "ară care- tot Gn *elir febril- pronun"a cu inte sirienehal*eiene Pi e reiePti- auHite Gntâmplător *e la un Gn ă"at la care locuia Gmpreună cu feti"a sa7 Chiar Pi la i*io"i sCa obser at nu *oar hipermneHie (e)citaIie e)cesi ă a memoriei)- ci Pi uimitoare manifestări ale trăirii conPtiente ascunse 5tainice87 4au*sleA- Gn lucrarea sa N3iHiolo/ia Pi patolo/ia min"iiO- spune0 N'eobiPnuita memorie a unor i*io"i C lăsân* la o parte limitarea min"ii lor C care repro*uc cu e)actitate po estiri e)trem *e lun/i- ne a*uce Gncă o *o a*ă Gn fa oarea unei astfel *e acti ită"i inconPtiente a sufletuluiO7 5?enrA 4au*sleA a fost un psihiatru en/leH care a trăit Gntre anii 18KLC19187 Lucrarea sa N$he !hAsiolo/A an* !atholo/A of 4in*O a fost publicată Gn
!a/ina 11K

18678 %ar GnsuPirea Pi mo*ul *e *escoperire 5obser are8 *e către mul"i i*io"i afla"i Gn stare *e tulburare C *eterminată *e un necaH mare sau *e alte pricini- *e pil*ă- *e ultima scânteie a unei ie"i care se stin/e C a capacită"ilor unei astfel *e ie"i sufletePti- pentru care ei sunt probabil absolut incapabili- in*ică faptul că multe *in cele pe care ei nu le pot e)prima 5relata8 sunt percepute *e către ei Pi lasă urme Gn sufletul lor7 'u putem /ăsi cu inte spre a e)prima toată plinătatea a*e ărului că conPtiin"a noastră nu cuprin*e 5circumscrie8 sufletul nostru [Gn Gn"elesul că conPtiin"a nu este echi alentul sufletului sau- altfel spus- sufletul este mai mult *ecât conPtiin"a ]7 ConPtiin"a nu ne poate *a un răspuns *espre cum se formeaHă aceste urme Pi cum pot ele persista 5*ăinui8 GntrCun chip tainic Gn sufletul nostru7 $7 =ebo Gncearcă să e)plice hipermneHia (e)citaIie e)cesi ă a memoriei) prin crePterea flu)ului san/uin Gn timpul stărilor febrile7 ;ar această e)plica"ie nu este mul"umitoare- *eoarece fenomenul hipermneHiei a fost obser at Pi Gn somn- cân* acti itatea scoar"ei cerebrale este acut inhibată7 >nsă- *acă *ouă stări opuse ale creierului- somnul Pi a/ita"ia *elirantă febrilăpot Gn e/ală măsură *etermina hipermneHie- Gnseamnă că acestea nu pot fi consi*erate *rept cauHe *eterminante- ci *oar prile2uri ca acest fenomen să fie obser at7 ;espre acestea om orbi pe lar/ Gn următorul capitol7 4ărturia Sfintei Scripturi GntărePte corectitu*inea e)plica"iei noastre asupra memoriei7 ;ialo/ul Gmpăratului Saul cu *uhul !roorocului Samuel C pe care lCa chemat ră2itoarea *in (n*or (1 =e/i F8- 1KC1L) C mărturisePte *espre faptul că- *upă moartea saGn *uhul lui Samuel sCau păstrat toate amintirile *in ia"a lui *e ostaP- toate capacită"ile min"ii- ale oin"ei Pi ale sim"irii7 Acestea sunt neGn*oielnic proprii Pi lui 4oise Pi lui %liecare sCau arătat Gn 4untele $abor- la Schimbarea la 3a"ă a ;omnului %isus ?ristos7

!a/ina 11E

Cum ar fi putut să se arate mor"ii celor apropia"i Pi să orbească cu ei- *acă Gn *uhul lor nu sCar fi păstrat toate amintirile ie"ii pământePtiR 3ratele mai mic Gl e*ea Pi Gl auHea pe fratele său mort- care Gl chema la sine7 3eti"a mică o e*ea Pi o auHea pe mătuPa sa moartă- Luisa- care i sCa arătat *e nenumărate ori Pi care o chema Gn lumea *e *incolo *e mormânt7 $atăl mitropolitului 3ilaret iCa preHis moartea Gn *ata *e 197 %ar această GnPiruire ar putea fi continuată cu uPurin"ă 5Sfântul Luca face aici referire la caHurile *escrise Gn Capitolul 6 al acestei căr"i87

!a/ina 11L

3& De"pre !mul l$untri# 4!mul interi!r5

;upă toate e)emplele enumerate- mai noi sau mai echi- om concluHiona Gncă o *ată0 Gn natură e)istă N ibra"iiO necunoscute- care *etermină ac"iunea intelectului omenesc Pi care Gi *escoperă fapte *espre care nu Gi pot orbi sim"urile sale7 ;acă e să recunoaPtem că e)istă telepatie- atunci trebuie să schimbăm *oar un termen Gn această presupunere7 (ste suficient să spunem N ibra"iiO ale /ân*ului omenescGn loc să orbim *espre ibra"ii necunoscute7 ;ar să limităm criptosteHia (sensibilitate ascunsă prin care se pro*uc relaIiile metapsihice *e tipul telepatiei- premoniIiei) la N ibra"iaO /ân*ului omenesc- ar Gnsemna să re*ucem e)trem *e mult criptosteHia Gn sine Pi prin urmare să o per ertim7 ;e nenumărate ori am *iscutat pe această temă cu oameni Nstrăini *e supersti"iiO Pi care cre* *oar Gn Ptiin"ă- iar acePtia /ăseau Gntot*eauna o e)plica"ie pentru toate aceste lucruri Nnoi Pi GnfricoPătoareO0 acestea sunt *oar oscila"ii ale moleculelor creierului uman- un*e ale /ân*ului omenesc- care se răspân*esc asemenea un*elor *e tele/raf7 3erici"i sunt oamenii pentru care toate sunt atât *e simple Pi *e limpeHi7 AcePtia nu au *e ce săCPi ostenească /ân*irea superficială cu tru*a stu*iului Pi a e)plicării celor noi Pi necunoscute7 (i GPi e)plică Gntot*eauna noul Pi neobiPnuitul *oar prin cele echi Pi obiPnuite7 .ineGn"eles că- pentru ei- are autoritate *oar Ptiin"a- chiar *acă a)iomele Pi ipoteHele ei se prăbuPesc a*eseori ca Pi niPte case *e carton sub a alanPa noului Pi a necunoscutului7 %ar acePtia- pe toate cele care nu se Gnca*reaHă Gn aceste limite Ptiin"ifice echi- le respin/ pur Pi simplu ca pe niPte supersti"ii Pi po ePti băbePti7 'oul este acceptat *oar atunci cân* inter ine obiPnuin"a cu acesta7 ;ar până Pi caii Gncep să nu se mai sperie *e maPini cân* se obiPnuiesc cu ele7

!a/ina 116

;acă miPcarea on*ulatorie este recunoscută- Gn fiHică- ca fun*ament al fenomenelor materiale- atunci *e ce este obli/atoriu ca ea să fie atribuită fenomenelor *e or*in superior care au loc Gn lumea nematerialăR ;e ce să nu a*mitem că Gn această lume ac"ioneaHă cu totul alte le/inecunoscute nouă- iar ener/ia *uho nicească- ener/ia iubirii- a simpatiei Pi a antipatiei poate ac"iona Gn afara timpului Pi a spa"iului- fără nici o miPcare on*ulatorieR Celor Nstrăini *e supersti"iiO le om a*resa o Gntrebare simplă0 *acă toate fenomenele metapsihice Pi toate formele *e criptosteHie se e)plică prin miPcarea particulelor creierului- care se propa/ă Gn mo* on*ulatoriu Gn spa"iu- atunci cum să aplicăm această e)plica"ie asupra fenomenului *e comunicare cu cei care au murit *e mult- al căror creier nu mai e)istăR

!ătrunHătorul sa ant Charles =ichet pune Gntrebări mult mai *ificile7 N;in toate aceste fapte- fie ele mai mult sau mai pu"in importante- trebuie să tra/em o concluHie- lucru pe care criticii cei mărun"i nuCl pot face7 Această concluHie este că presim"irile- preHicerile sunt un fapt *o e*it- straniu- para*o)al- aparent absur*- Gnsă un fapt pe care trebuie săCl recunoaPtem7 APa*ar- Gn anumite con*i"ii Gncă ne*eterminate- unii in*i iHi- oameni care pot fi uPor hipnotiHa"i sau me*iumi- pot să pre estească e enimente care trebuie să se Gntâmple Pi să anun"e fapte care Gncă nu sCau petrecut Pi care nu pot fi pre ăHute- cu amănunte atât *e e)acte Gncât nici un fel *e perspicacitate- nici o coinci*en"ă Pi nici o Gntâmplare nu pot e)plica aceste preHiceri7 $rebuie să presupunem C Gn chip necesar C că aptitu*inea (putin"a) unei cunoaPteri aparte- mistice- necunoscută *upă natura Pi particularită"ile sale- pe care noi o numim criptosteHie- poate fi constatată nu *oar pri itor la cele *e2a trecute sau preHente- ci Pi Gn ce pri ePte cele iitoare7 >n afară *e aceasta- cunoaPterea metapsihică a preHentului este atât *e neobiPnuită- Gncât cunoaPterea celor iitoare nu o *epăPePte cu foarte mult7 A
!a/ina 117

Ptie că . sCa Gnecat Gn acest moment la o *istan"ă *e 1JJJ *e Qilometri fa"ă *e el7 Cum poate A să cunoască aceastaR 'e este absolut necunoscut7 A spune că . se a Gneca mâineiar acest lucru este cu mult mai tainic- Gn *omeniul stră e*erii metapsihice- straniul este atât *e mare- iar Gntunericul este atât *e a*ânc- Gncât Gncă pu"in Gntuneric Pi straniu nu ar trebui să ne intimi*eHe7 (u nu oi face specula"ii *eParte- ci oi rămâne Gn *omeniul Gn/ust al faptelor7 APa*ar- e)istă fapte erificate Pi neGn*oielnice *e pre iHiune7 ()plica"ia a apărea (sau nu a apărea) mai târHiu7 Cu toate acestea- faptele sunt *e fa"ă- a*e ărate Pi incontestabilepresim"irea Pi pre iHiunea e)istă7 !entru acest fapt- să fim oare *atori *oar puterii intelectului umanR >n preHent ne este cu neputin"ă să *eHle/ăm aceasta7 ;eocam*ată ne om mul"umi cu aceea că om relata cu e)actitate faptele7 Ar fi o cuteHan"ă *e neiertat să afirmăm că pre iHiunea e)istă C precum afirmăm noi cu Gn*răHneală C *acă nu ar fi a*use numeroase *o eHi pentru aceastaO (Charles =ichet)7

Ce Gnseamnă cu ântul lui Solomon *in Cântarea Cântărilor0 N;e *ormit *ormeam- *ar inimaCmi e/heaOR (Cântarea cântărilor L- F)7 (ste un cu ânt foarte profun*7 %nima este or/anul cunoaPterii supreme- or/anul comunicării cu ;umneHeu Pi cu Gntrea/a lume transcen*entală7 (a nicio*ată nu *oarme7 Cea mai importantă Pi profun*ă acti itate psihică se *esfăPoară *incolo *e pra/ul conPtiin"ei noastre Pi nu GnceteaHă nicio*ată7 & e)primare limpe*e a acestei i*ei o putem /ăsi la LeibniH0 N!ropria noastră e)perien"ă *emonstreaHă că nu e)istă o astfel *e stare Gn ia"ă Gn care puterea repreHentati ă 5ima/inati ă8 să se Gntrerupă- iar *uhul 5spiritul8 să GnceteHe să creeHe ima/ini7 &are ni se a spune că e orba *e isR ;ar ia"a Gn timpul somnului GPi are ima/inile sale7 Ceea ce e numit somn fără ise nu este altce a *ecât un somn profun*ale cărui ise nu le mai "inem minte sau ale căror ima/ini nu ni le mai amintim cân* ne treHim7 >nsă- *e fiecare *ată la treHire- a em senHa"ia că Gn timpul somnului a trecut ce a
!a/ina 118

reme- iar această senHa"ie ar fi fost cu neputin"ă *acă nu am fi isat- a*ică *acă nu am fi a ut Gn timpul somnului Gnchipuiri- *eoarece noi percepem timpul Gn func"ie *e ima/inile care se *eruleaHă- astfel că unul Pi acelaPi inter al *e timp ni se pare lun/ ori scurt- *upă cum am a ut mai multe sau mai pu"ine ima/ini pe parcursul lui7 ;acă nu am fi isat *eloc- atunci timpul somnului ar fi trebuit să *ispară pentru noi *ar- aPa cum somnul care a trecut Gl percepem Gn permanen"ă ca timp scursaceastă e)perien"ă ni se pare că *o e*ePte că noi isăm Gn permanen"ă7 4ai mult- nu neC am fi treHit cu ima/ini *acă am fi *ormit fără să a em nici un fel *e ima/ini7 ;e altfel- Pi aPaCnumitul somn fără ise este Gnso"it *e un a/ 5slab8 sim"ământ al lumii Gncon2urătoare Pi ne treHim cu atât mai uPor cu cât este mai puternic acest sim"ământ7 ;e aceeapermanen"a ima/inilor Gn sufletul nostru nu trebuie să se GntemeieHe *oar pe *eoarece Gn timpul somnului are loc Pi repreHentarea lumii e)terioareO7 ise-

Aproape to"i oamenii- chiar Pi cei mai pu"in sensibili- pose*ă o altă capacitate *e cunoaPtere *ecât cea prin interme*iul celor cinci sim"uri7 Cu cât Gn*uho nicirea omului este mai *eplină- cu atât este mai e i*entă această Gnaltă capacitate *e cunoaPtere7 >n con*i"ii specifice- Pi la oamenii cu capacită"i senHiti e mai mari- această cunoaPtere se manifestă cu o putere neobiPnuită Gn stră e*ere- presim"ire Pi pre iHiuni proorocePti- prin cel *e al Paselea sim"- necunoscut Pi tainic- cu a2utorul căruia ei află multe *espre oameni prin lucrurile care le apar"in7 Am relatat multe fapte ale unei astfel *e supracunoaPteri7 >nsă ma2oritatea acestor relatări a eau ca aspect comun faptul că fenomenul era manifestat Gn stări anormale ale or/anismului Pi- Gntâi *e toate- ale creierului7 Astfel *e stări sunt hipnoHa- somnambulismul- *elirul febril- me*iumismul7 >nsă nu Gntot*eauna7 >n caHuri mult mai rare- astfel *e capacită"i supranaturale constituie apana2ul unor oameni afla"i Gn stare normală7 =elatân* fapte ale capacită"ilor suprafirePti la somnambuli Pi la cei afla"i Gn somn hipnotic- a*eseori am opus acestora fapte analoa/e *in
!a/ina 119

ie"ile Sfin"ilor Pi chiar ale unor oameni simpli7 Ce Gnseamnă aceasta- aPa*arR Aceasta Gnseamnă că pentru manifestarea capacită"ilor transcen*entale ale *uhului nostru- pentru *escoperirea supraconPtiin"ei- este necesar să se stin/ă sau cel pu"in să slăbească conPtiin"ă normală- fenomenală (care "ine *e fenomen)7 !entru e)primarea acestei i*ei- Cari *u !rel face o compara"ie iHbutită0 stelele GPi re arsă neGncetat strălucirea- *ar atunci cân* strălucePte soarele- nu le mai e*em lumina7 $rebuie să apună soarele Pi să ină Gntunericul nop"ii Pi atunci stelele or străluci iar pentru noi7 Atâta timp cât ia"a noastră *ecur/e Gn calei*oscopul Pi Gn H/omotul

percep"iilor e)terioare Pi atâta timp cât lucreaHă cu putere conPtiin"a noastră fenomenalăne este ascunsă acti itatea neGncetată a supraconPtiin"ei7 >nsă- atunci cân* C Gn starea *e somn obiPnuit- somnambulic sau hipnotic- Gn into)ica"ia creierului cu opiu- haPiP sau to)ine ale bacteriilor *in infec"ii C se re*uc acti itatea normală a creierului Pi lumina conPtiin"ei fenomenale- atunci se aprin*e lumina conPtiin"ei transcen*entale7 ;e asemenea- este cunoscut că orbirea a*âncePte lucrarea min"ii Pi a sim"ului moral Pi strămută mult pra/ul conPtiin"ei7 3iloHoful 3echner a creat cele mai profun*e opere ale sale *upă ce a orbit7 CneaHul Masili $emnGi iCa spus lui 1emeaQ- cel care lCa orbit0 N$u miCai *at prile2 pentru pocăin"ăO7 ;in ie"ile multor Sfin"i aflăm că bolile Gn*elun/ate erau o mare binecu ântare pentru ei- pentru că le *omoleau patimile Pi Gi iHbă eau *e ia"a lumească cu tot H/omotul Pi Gn ălmăPeala ei- care te abate *e la cufun*area Gn a*âncurile cele tainice ale *uhului7 Aceasta o Gn"ele/eau bine Pi o pre"uiau foarte mult anahore"ii crePtini Pi bu*iPti- care se stră*uiau să stin/ă toate ima/inile e)terioare prin ie"uirea Gn pustie- prin neGncetata a*âncire Gntru sine Pi neGncetata ru/ăciune- să supună trupul *uhului prin post Pi treH iechiar Pi prin Pe*erea pe stâlp7
!a/ina 1FJ

>n martirolo/ii- sunt multe e)emple ale faptului că rănirile cele mai cumplite ale trupuluichinurile cele mai /roaHnicepot să pricinuiască stin/erea conPtiin"ei fenomenale Pi treHirea conPtiin"ei transcen*entale- care se manifestă prin fericirea lăuntrică (interioară)7 Mia"a transcen*entală a *uhului era o e i*en"ă Pi pentru Gn"elep"ii in*ieni Pi pentru filoHofii /reci *in echime- cu osebire pentru cei ai Pcolii ale)an*rine7 ;espre aceasta au scris !lotin- !orfirie Pi al"ii7 %ată cu intele lui !lotin0 N>n sfârPit- *acă eu oi Gn*răHni să intru Gn contra*ic"ie cu părerea tuturor celorlal"i oameni Pi săCmi e)pun liber Pi hotărât propria mea con in/ere- atunci socotesc că Gn trupul sim"itor nu petrece Gn permanen"ă Gntre/ul nostru suflet- ci *oar o oarecare parte a lui care- fiin* a*âncită Gn această lume Pi pentru aceasta Gn ârtoPân*uCse sau mai bine His mur*ărin*uCse Pi Gntunecân*uCse- ne Gmpie*ică să e*em ceea ce percepe partea superioară a sufletului nostruO7 >n alt loc Hice0 NSufletele sunt asemenea amfibiilor0 ele trăiesc ba *e această parte- ba Gn lumea *e *incolo- Gn func"ie *e necesitateO7

>n ( ul 4e*iu- *espre acelaPi lucru scriau !aracelsus-

an ?elmonton

Campanella Pi mul"i al"ii7 [\an .aptist an ?elmont a fost un alchimist- chimist- me*ic Pi fiHiolo/ bel/ian care a trăit Gntre anii 1L8JC16EE7 !aracelsus (sau $heophrastus ?ohenheim) a fost un alchimist- me*ic- fiHician- astrolo/- teolo/ Pi filoHof el e"ian7 A trăit Gntre anii 1E9KC1LE17 $ommaso Campanella a fost un filoHof- teolo/ Pi poet italian7 A trăit Gntre anii 1L68C16K9] >n teolo/ia lui Luther [4artin Luther este cel *intâi reformator protestant Pi a trăit Gntre anii 1E8KC1LE6]- mult pre"uită *e Schopenhauer- se spune0 NSufletul creat al omului are *oi ochi0 unul le poate contempla pe cele ePnice- iar celălalt *oar pe cele remelnice Pi create7 >nsă acePti *oi ochi ai sufletului nostru nuCPi pot să ârPi lucrarea
!a/ina 1F1

*eo*ată- ci *oar astfel Gncât atunci cân* sufletul nostru GPi Gn*reaptă ochiul *rept spre ePnicie- ochiul stân/ trebuie să se *esprin*ă *eplin *e acti itatea sa Pi să petreacă Gn nelucrare- ca Pi cum ar muri7 Cân* Gnsă ochiul stân/ al sufletului lucreaHă- a*ică atunci cân* este ne oit să aibă *eCa face cu cele remelnice Pi Hi*ite- atunci trebuie să se lepe*e *e lucrarea sa C a*ică *e contemplare C ochiul *rept7 ;in această pricină acela- care rea să pri ească *oar cu un sin/ur ochi- trebuie să se sloboHească *e celălalt- căci nimeni nu poate slu2i la *oi *omniO7

La profun*ul /ân*itor %mmanuel Tant 5%mmanuel Tant a fost un filoHof /erman care a trăit Gntre anii 17FEC18JE8- subiectul transcen*ental este cate/oric recunoscut7 Contemporanii lui erau pu"in interesa"i *e puterile ma/ice ale sufletului omenesc Pi nu cre*eau Gn acestea7 >nsă Tant- un mare lo/ician- nu abor*a nimic a ân* i*ei preconcepute Pi consi*era imposibil *oar ceea ce con"inea Gn sine contra*ic"ii lo/ice7 (l afirma că nuCi putem atribui e)perien"ei nimic Pi că trebuie să luăm *e la aceasta tot ceea ce ne oferă- oricât ar fi *e straniu Pi *e surprinHător pentru noi7 ;e aceea- atunci cân* a aflat *espre S6e*enbor/ [(manuel S6e*enbor/ a fost un om *e Ptiin"ă su*eH *e enin* o autoritate Gn mai multe *omenii- precum cel metalur/icminier- militar- me*ical- Hoolo/ic- astronomic- anatomic- economic- filoHofic Pi teolo/ic7 A trăit Gntre anii 1688C177F] C contemporanul său C că pose*ă puteri ma/ice- el nu *oar că PiC a a*unat mărturii precise *espre acest mistic- ci PiCa procurat Pi scrierile lui7 Citin*uCle- a fost uimit *e asemănarea teoriei lui S6e*enbor/ cu propria lui teorie- concepută prin ra"ionament pur- anume teoria *espre firea transcen*entală a omului7

>n NMisurile unui iHionarO- Tant scrie0 N=ecunosc că sunt foarte Gnclinat să afirm e)isten"a Gn lume a fiin"elor nemateriale Pi să enumăr sufletul meu Gntre aceste fiin"eO7 %ar mai *eparte a*au/ă0 N;e aceea- sufletul omenesc trebuie consi*erat Gncă *in
!a/ina 1FF

această ia"ă ca fiin* le/at Gn acelaPi timp *e *ouă lumi- *intre care- până cân* formeaHă Gmpreună cu trupul său o in*i i*ualitate- un Gntre/- percepe clar *oar lumea materialăO7 >n alt loc- Tant orbePte *espre acest lucru Pi mai clar0 N;e aceea- *acă *orim să aprofun*ăm- trebuie să consi*erăm aproape *o e*it ori ca fiin* uPor *e *emonstrat C sau- mai bine His- că se a *o e*i- *ePi nu Ptiu un*e Pi cân* C- că Gn această ia"ă a sasufletul omenesc se află GntrCo le/ătură in*isolubilă cu toate fiin"ele nemateriale ale lumii spirituale- că el acti eaHă alternati ba GntrCo lume- ba Gn cealaltă- Pi percepe *e la aceste fiin"e impresii pe care- Gn calitate *e om pământesc- nu le conPtientiHeaHă atâta timp cât toate se *esfăPoară mul"umitor (a*ică atâta timp cât se *esfată *e lumea materială)O7

Tant ple*a mereu pentru Gn ă"ătura sa *espre Nlucrurile Gn sineO- care erau atribuite *e către el lumii percepute *e către minte7 &mul lui Tant- perceput ra"ional- este ceea ce el numea Nlucrul Gn sineO- Charles *u !rel C Neul transcen*entalO- iar Apostolul !a el CNomul *inăuntruO7 !entru noi- *esi/ur- este mult mai important cu ântul Apostolului !a el7 (l spune0 N;acă omul nostru *inafară se trece- cel *inăuntru Gnsă se GnnoiePte *in Hi Gn HiO (F Corinteni E- 16)7 Cân* se micPoreaHă Pi se stin/e aprin*erea patimilor Pi a poftelor trupului iar puterile acesteia (ale aprin*erii) slăbesc Pi pentru noi se stin/e strălucirea Pi H/omotul acestei lumi- atunci Nsă ă *eHbrăca"i *e ie"uirea oastră *e mai Gnainte- *e omul cel echi- care se strică prin poftele amă/itoare- Pi să ă Gnnoi"i Gn *uhul min"ii oastreGmbrăcân*uC ă Gn omul cel nou- cel *upă ;umneHeu- Hi*it Gntru *reptate Pi Gn sfin"enia a*e ăruluiO ((feseni E- FFCFE)7 ;esi/ur că Gn aceste cu inte ale lui !a el- Nomul cel nouO este acelaPi cu Nomul *inăuntruO7 Această schimbare psiholo/ică profun*ă se realiHeaHă Gn noi sub ac"iunea harului lui ;umneHeu0 NSă ă *ăruiască- *upă bo/ă"ia sla ei Sale- ca să fi"i puternic Gntări"i prin ;uhul Său- Gn omul *inăuntruO ((feseni K- 16)7
!a/ina 1FK

Atunci are loc răsti/nirea Gmpreună cu %isus ?ristos a omului nostru echi- Nca să se nimicească trupul păcatului- pentru a nu mai fi robi ai păcatuluiO (=omani 6- 6)- Pi se Gnal"ă Nomul cel tainic al inimii- Gntru nestricăcioasa po*oabă a *uhului blân* Pi liniPtitO (1 !etru K- E)7 Atunci noi *e enim NpărtaPi *umneHeiePtii firiO *upă cu ântul Apostolului !etru (F !etru 1- E)- atunci N?ristos să Se sălăPluiască prin cre*in"ă- Gn inimile oastre- aPa Gncât- Gnră*ăcina"i Pi Gntemeia"i fiin* Gn iubire- să pute"i Gn"ele/e Gmpreună cu to"i Sfin"ii care este lăr/imea Pi lun/imea Pi Gnăl"imea Pi a*âncimea Pi să cunoaPte"i iubirea lui ?ristos- cea mai presus *e cunoPtin"ă- ca să ă umple"i *e toată plinătatea lui ;umneHeuO ((feseni K- 17C19)7 1i Gncă om a*ău/a cu intele lui !a el0 N Ca"i *eHbrăcat *e omul cel echi*impreună cu faptele lui- Pi Ca"i Gmbrăcat cu cel nou- care se GnnoiePte- spre *eplină cunoPtin"ă- *upă chipul Celui ce lCa Hi*itO (Coloseni K- 9C1J)7 &mul nostru lăuntric transcen*ental- sloboHit *e obeHile trupului- poate a2un/e la cunoaPterea *eplină a Gntre/ii firi Gn toată lăr/imea Pi lun/imea Pi Gnăl"imea Pi a*âncimea- căci el se a Gnnoi Pi Gntări Gn cunoPtin"ă chiar *upă chipul ]i*itoruluiGmpărtăPin*uCse *e *ra/ostea lui ?ristos- care Gntrece orice cunoaPtere pământească7 Căciprin cre*in"ă- ?ristos Se sălăPluiePte Gntru el7 Ceea ce este inaccesibil Nmin"ii /eometriceOa *e eni Gn"eles conPtiin"ei transcen*entale a omului *inăuntru luminat *e lumina lui ?ristos7

!a/ina 1FE

6& 7emurirea

;uhul omenesc este suflare a ;uhului lui ;umneHeu Pi pentru aceasta este nemuritor- asemenea *uhurilor Gn/erePti netrupePti7 %ar acestea sunt mul"imi nenumărate C *upă cum mărturisePte Sfânta Scriptură C Pi nenumărate sunt treptele Gnaintării lor- ale *esă ârPirii lor7 >n rân*ul fiin"elor pământePti- omul este cea *intâi Pi sin/ura fiin"ă *uho nicească- Pi au fost oameni care- fiin* foarte Gnainta"i pe treptele *uho nicePtiaproape că au *obân*it Gn timpul ie"ii sloboHirea *uhului *e trup7 AcePti oameni Gn/erePti se ri*icau Gn ăH*uh Gn timpul ru/ăciunii Pi *o e*eau o mare stăpânire a *uhului asupra trupului (stâlpnicii- postitorii)- aflân*uCse pe o treaptă *e trecere *e la *uhul le/at *e suflet Pi *e trup (om) către *uhul netrupesc (Gn/er)7 >ntrea/a lume a fiin"elor ii Pi chiar Gntrea/a natură *eH ăluie marea le/itate a *esă ârPirii pro/resi e Pi nesfârPite a formelor Pi e cu neputin"ă să a*mitem că *esă ârPirea supremă atinsă Gn lumea pământească C *uho nicia omului C nu ar a ea o *eH oltare continuă *incolo *e hotarele lumii pământePti7 (ste cu neputin"ă să a*mitem că miliar*ele *e lumi stelare au fost *oar /ran*ioase mase *e materie moartă- pentru ca lumea fiin"elor ii să se sfârPească cu omul- această treaptă *intâi a *eH oltării *uho nicePti7 Ce ne Gmpie*ică să presupunem că corpurile cerePti slu2esc *rept locaPuri *e ie"uire a nenumărate fiin"e ra"ionale- a unor forme *e intelectualitate superioareR Acestei presupuneri i se reproPeaHă *e obicei că nu este posibilă nici o ia"ă or/anică Gn acele con*i"ii fiHice care e)istă pe stele Pi pe planete (cu e)cep"ia poate a planetei 4arte C i*ee ehiculată Gn lumea Ptiin"ifică Gncă *in perioa*a alcătuirii acestei căr"i)7 ;ar oare *uhurile netrupePti au ne oie *e anumite con*i"ii fiHice *e ia"ă asemenea fiin"elor or/aniceR 1i- Gn sfârPit- oare nu pot e)ista forme *e trup cu *esă ârPire altele
!a/ina 1FL

*ecât cele pământePti- a*aptate la con*i"iile fiHice *iferite *e cele *e pe pământR %ar masa arHân*ă a stelelor /i/ante poate fi populată *e serafimi Gnflăcăra"i Pi heru imi (NCel ce faci pe Gn/erii $ăi *uhuri Pi pe slu/ile tale pară *e focO C !salmi 1JK- L)7 ;acă este atât *e e i*entă le/ea *eH oltării Pi a *esă ârPirii Gn natura pământească- atunci nu a em nici un temei să a*mitem că ea nu se mai aplică *incolo *e limitele acestei planete- că *uhul arătat pentru Gntâia *ată Gn om- Gnsă manifestat Pi Gn cele mai simple făpturi Gn forme incipiente- nu are *eH oltare continuă Gn uni ers7 Lumea GPi are Gnceputul Gn *ra/ostea lui ;umneHeu- iar *acă oamenilor leCa fost *ată le/ea0 N3i"i- *ar- oi *esă ârPi"i- precum $atăl ostru Cel Ceresc *esă ârPit esteO (4atei L- E8)- atunci *esi/ur că trebuie să e)iste Pi putin"a Gmplinirii acestei porunciposibilitatea *esă ârPirii nemăr/inite a *uhului7 %ar pentru aceasta este ne oie *e e)isten"a nemuritoare a *uhului Pi *e o infinitate *e forme ale *esă ârPirii lui7 'u se poate ca le/ea *esă ârPirii nemăr/inite a *uhului- care tin*e către *esă ârPirea lui ;umneHeu- să fi fost *ată *oar oamenilor Pi nu Gntre/ii făpturi- Gntre/ii lumi a fiin"elor *uho nicePti- căci acestea sunt Hi*ite Gn felurite trepte *e *esă ârPire- *epăPin* cu mult mica *esă ârPire a *uhului omenesc7 ;acă materia Pi ener/ia sunt *esă ârPite (a*ică *e ne*istrus) Gn formele lor fiHice- atunci bineGn"eles că trebuie să se supună acestei le/i Pi ener/ia *uho nicească saualtfel spus- *uhul omului Pi a tot ce este iu7 Astfel- nemurirea *e ine un postulat (*orinIă) obli/atoriu al min"ii noastre7 ;omnul %isus ?ristos a mărturisit limpe*e nemurirea omului0 N1i- oricine trăiePte Pi cre*e Gn 4ine- nu a muri Gn eacO (%oan 11- F6)7 NCel ce ascultă cu ântul 4eu Pi cre*e Gn Cel ce 4Ca trimis- are ia"ă ePnicăO (%oan L- FE)7 %ar *espre faptul că omul este *oar o primă treaptă a *uho niciei- orbePte foarte lămurit Apostolul %aco 0 N;upă oia Sa neCa născut prin cu ântul a*e ărului- ca să fim Gncepătură făpturilor LuiO (%aco 1- 18)U *e asemenea- Sfântul !a el spune0 N'oi
!a/ina 1F6

GnPine a ân* pâr/a ;uhului777O (=omani 8- FK)7 !entru noi- crePtinii- nu mai este ne oie *e alte *o eHi ale nemuririi7 %ar pentru cei necre*incioPi- este folositor să amintim cu intele profun*ului cu/etător %mmanuel Tant- citate Gn capitolul anterior7 (l cre*ea Gn lumea Pi Gn e)isten"a fiin"elor nemateriale- prin urmare Pi ale fiin"elor nemuritoare- Gntre care GPi socotea Pi propriul său suflet7 Charles =ichet- la sfârPitul căr"ii sale- Gn care a a*unat o mul"ime *e fapte ă*it metapsihice- stu*iaHă posibilele e)plica"ii pentru acestea Pi a2un/e la concluHia că lucrul cel mai probabil este că trebuie să luăm Gn consi*erare e)isten"a Pi a altor fiin"e ra"ionale- Gn afara omului- fiin"e care ne Gncon2oară Pi pot să inter ină Gn ia"a Pi Gn *eH oltarea noastră- cu toate că ele sunt străine con*i"iilor mecanice- fiHice- anatomice Pi chimice ale e)isten"ei7 ;e ce să nu recunoaPtem e)isten"a unor fiin"e ra"ionale puternice- care apar"in unei lumi inaccesibile sim"urilor noastreR Cu ce *rept noi- cu sim"urile noastre limitate- cu ra"iunea noastră ne*esă ârPită- cu *eH oltarea noastră Ptiin"ifică C care abia *e numără trei eacuri C- Gn*răHnim să afirmăm că- Gn nemăr/inirea cosmosului- omul este sin/ura fiin"ă ra"ională Pi că orice entitate /ân*itoare are ne oie Gntot*eauna *e celule ner oase iri/ate *e sân/eR ()isten"a fiin"elor ra"ionale- altele *ecât omul- care au un cu totul alt tip *e or/aniHare *ecât cel omenesc- nu *oar că este cu putin"ă- ci este foarte probabilă7 !utem chiar afirma că este a*e ărată7 (ste absur* să cre*em că ra"iunea umană este unică Gn lume Pi că orice putere ra"ională este obli/atoriu să fie or/aniHată *upă tipolo/ia omului Pi a animalelor Pi să aibă creierul *rept or/an al /ân*irii7 ;acă este să a*mitem că Gn uni ers- Gn timp Pi Gn spa"iu C cărora li se supune psiholo/ia noastră ru*imentară C e)istă puteri GnHestrate cu ra"iune- care uneori inter in Gn ia"a noastră- atunci om ob"ine o ipoteHă pentru e)plicarea tuturor faptelor e)puse Gn această carte7
!a/ina 1F7

APa*ar- a recunoaPte e)isten"a fiin"elor mistice care nu au formă materială C a Gn/erilor Pi a *emonilor- care inter in uneori Gn ia"a noastră- Gn faptele noastre Pi care potprin căi absolut necunoscute nouă Pi *upă oia lor- să preschimbe materia noastră- să orienteHe unele /ân*uri ale noastre- să participe la *esfăPurarea ie"ii noastre C- a recunoaPte e)isten"a fiin"elor care GPi pot GnsuPi forma materială Pi psiholo/ică a oamenilor mor"i- ca astfel să comunice cu noi- pentru că altfel noi nici nu am fi Ptiut *e ele C acesta este cel mai simplu mo* *e a Gn"ele/e Pi *e a e)plica ma2oritatea fenomenelor metapsihice7 %ată concluHia unui sa ant care sCa obiPnuit cu /ân*irea poHiti ă- *obân*ită ca urmare a unui stu*iu obiecti a unei mul"imi *e fapte metapsihice- pe care leCa a*unat cu multă osâr*ie *eCa lun/ul ie"ii sale7 La aceeaPi concluHie au a2uns Pi al"i mari sa an"i ai metapsiholo/iei ca 4aAer Pi &li ier Lo*/e7 (sen"a unei astfel *e concluHii poate fi re*usă la aceea că *uhul omenesc comunică cu lumea transcen*entală- ePnică- trăiePte Gn ea Pi el GnsuPi apar"ine ePniciei7 !entru necre*incioPi- principalul obstacol Gn recunoaPterea nemuririi sufletului Gl constituie iHiunea *ualistă asupra sufletului Pi a trupului- Gn"ele/erea sufletului ca o esen"ă aparte- le/ată *e trup *oar Gn timpul ie"ii sale7 Această iHiune noi o consi*erăm necre*in"ă Pi nu aflăm Gn Sfânta Scriptură nici un fel *e pie*ici Gn a Gn"ele/e raportul *intre suflet Pi trup *in perspecti a monismului (ConcepIie filoHofică potri it căreia la baHa tuturor fenomenelor lumii sCar afla un sin/ur principiu- fie material- fie spiritual)7 Am orbit *e2a *espre le/ătura implicită *intre *uh Pi formă Pi *espre aceea că *uhul formeaHă trupul Gncă *in starea embrionară a *eH oltării lui7 $oate celulele trupului pose*ă ener/ia *uhului- căci ele sunt ii- iar ia"a este *e la ;uhul7

!a/ina 1F8

>ntre toate func"iile trupului Pi acti itatea psihică C Gn"eleasă astfel precum o e)plică fiHiolo/ii C e)istă *esi/ur o le/ătură cauHală reciprocă7 >nsă aceasta se referă *oar la acea parte *in fiin"a noastră Gntreită 5a*ică trupsuflet Pi *uh8 pe care am puteaCo numi sufletul animal inferiorU este acea parte a esen"ei noastre *uho nicePti care e cuprinsă *e conPtiin"a noastră- sufletul fenomenal 5care este le/at *e fenomen- *e e)isten"a fenomenolo/ică8- *acă neCam putea e)prima astfel7 ;uhul Gnsă *epăPePte limitele creierului Gn toate *imensiunile (.er/son)- *uhul este cumulul sufletului nostru Pi al păr"ilor lui care se află Gn afara limitelor conPtiin"ei noastre7 >ntre trup Pi *uh e)istă o le/ătură Pi o conlucrare permanentă7 $ot ceea ce se petrecere Gn sufletul omului pe parcursul ie"ii sale are importan"ă 5Gnsemnătate8 Pi este necesar *oar pentru că Gntrea/a ia"ă a trupului Pi a sufletului- toate /ân*urile- trăirileactele *e oin"ă- ceCPi au Gnceputul Gn percep"iile senHoriale- sunt Gn cel mai strâns mo* le/ate *e ia"a *uhului7 >n *uh se Gntipăresc- pe el Gl mo*eleaHă 5formeaHă8- Gn el se păstreaHă toate actele sufletului Pi ale trupului7 Sub ac"iunea lor formatoare- se *eH oltă ia"a *uhului Pi orientarea lui spre bine sau spre rău7 Mia"a creierului Pi a inimii Pi func"ionarea inte/ră- minunat coor*onată- a tuturor or/anelor corpului- sunt *e trebuin"ă *oar ca suport pentru formarea *uhului Pi GnceteaHă atunci cân* această formare este finaliHată ori cân* orientarea *uhului este suficient *e clară7 Mia"a trupului Pi a sufletului o putem compara cu ia"a cea plină *e frumuse"e Pi *e taină a stru/urelui7 ;acă GnceteaHă *e a mai fi hrănit *e se a i"ei- *e către roua care umeHePte puful fin *e pe boabele mustoase- rămân numai ofilituri- con*amnate la putreHireU Gnsă ia"a stru/urilor i"ei *e ie se continuă Gn inul ob"inut *intru acePtia7 >n in trec toate cele *e pre"- frumoase Pi Gnmiresmate- care sCau alcătuit Gn boabele iei sub ac"iunea binefăcătoare a luminii Pi a căl*urii soarelui7 1i aPa precum inul nu se strică- ci continuă săCPi trăiască ia"a *upă moartea stru/urelui- *e enin* cu atât mai bun Pi mai *e pre" cu
!a/ina 1F9

cât e mai *e *emult- tot astfel Pi Gn *uhul omenesc nemuritor Pi *upă moartea trupului- a creierului Pi a inimii Pi *upă Gncetarea acti ită"ii sufletului se continuă atât ia"a ePnicăcât Pi *eH oltarea nemăr/inită Gn *irec"ia binelui sau a răului7 MePnica fericire a *rep"ilor Pi munca cea *e eci a păcătoPilor trebuie Gn"elese Gn sensul că *uhul nemuritor al celor *intâi- luminat Pi nemăr/init Gmputernicit *upă sloboHirea *e trup- *obân*ePte putin"a unei ne"ărmurite *eH oltări Gn sensul binelui Pi al *ra/ostei lui ;umneHeu- GntrCo neGncetată comuniune cu ;umneHeu Pi cu toate fiin"ele netrupePti7 %ar Gntunecatele *uhuri ale răufăcătorilor Pi ale potri nicilor lui ;umneHeucare sunt GntrCo neGncetată părtăPie cu *ia olul Pi cu Gn/erii lui- se or căHni ePnic prin Gnstrăinarea *e ;umneHeu C a Cărui sfin"enie o recunosc GntrCun sfârPit C Pi printru acea otra ă *e nesuferit pe care o ascun* Gntru sine răutatea Pi piHma- care cresc necurmat prin neGncetata părtăPie cu centrul Pi iH orul răută"ii C Satana7 ;esi/ur- *e chinurile cele ePnice ale marilor păcătoPi nu putem săCL

Gn inuim pe ;umneHeu Pi să niCL Gnchipuim că Se răHbună neGncetat Pi că osân*ePte la muncile cele *e eci pentru păcatele unei ie"i scurte7 &rice om primePte Pi are suflarea ;uhului Sfânt7 'imeni nu se naPte *in *uhul Satanei7 >nsă aPa cum norii ne/ri Gntunecă Pi Gn/hit lumina soarelui- tot asemenea Pi făptuirile rele ale min"ii- ale oin"ei Pi ale sim"iriiprin neGncetata lor repetare Pi necurmata lor pre*ominare- Gntunecă lumina lui %isus ?ristos Gn sufletul omului rău- iar conPtiin"a lui este tot mai mult Pi mai mult *eterminată *e lucrarea *uhului *ia olului7 Cine a Gn*ră/it răul- iar nu binele- acela sin/ur PiCa pre/ătit siePi chinurile neGncetate Gn ia"a *e eci7 >nsă aici ne lo im *e echea *ispută *intre libertatea oin"ei Pi *eterminism7 ;oar marele Tant a *at o reHol are profun*ă acestei *ispute7 [Sfântul Luca Gl numePte pe Tant NmareO Pi pentru că aloarea acestui filoHof este recunoscută *e ateii cărora li se a*reseaHă principial această lucrare apolo/etică a ierarhului7 >nsă- cu a*e ărat mare este cel care se face mic- Gn Gn"elesul că a2un/e până la lepă*area *e sine Pi pe această cale
!a/ina 1KJ

pornePte să biruie acea mân*rie care a intrat Gn neamul omenesc prin că*erea lui A*am7 %ar această biruin"ă nu se poate *obân*i *ecât Gn ia*- biruin* moartea *impreună cu 4ântuitorul ?ristos- Cel Care ne GmpărtăPePte ia"a Pi biruin"a Sa7 ;in această pricină- cu a*e ărat mari sunt numai Sfin"ii- iar mai *e reme sau mai târHiu om e*ea că biruin"a lor este ePnică- pentru că este Gntru ;omnul7 >ntre !ărin"ii noPtri cei mari se numără Pi Sfântul Luca al Crimeii- care lăuntric /răia *impreună cu Sfântul Apostol !a el0 NCu cei slabi mCam făcut slab- ca pe cei slabi săCi *obân*escU tuturor toate mCam făcut- ca- Gn orice chip- să mântuiesc pe uniiO (1 Corinteni 9- FF) ]7 Libertatea nu Gi poate fi atribuită omuluiGn calitatea lui *e fenomen ce apar"ine lumii ăHute- căci Gn această lume omul este supus cauHalită"ii7 Asemenea fiecărui lucru *in natură- el are un caracter empiric- prin care sunt *eterminate reac"iile lui la ac"iunile e)terioare7 >nsă- prin *uhul său- omul apar"ine lumii percepute cu mintea C lumea transcen*entală C Pi *e aceea caracterul său empiric este *eterminat nu *oar *e către ac"iunile e)terioare- ci Pi *e către *uhul lui7 Astfel C spune Tant C- libertatea Pi necesitatea- fiecare Gn sensul său *eplin- pot e)ista concomitent- fără să se contraHică- Gn una Pi aceeaPi lucrareU tot astfel- orice lucrare a noastră este pro*us al unor pricini Gn"elese cu mintea Pi percepute cu sim"urile7 4ai simplu e)primat- *uhul omului este liber C *uhul Nsuflă un*e rea777O (%oan K- 8) C- Gnsă sufletul inferior 5senHorial8 se supune le/ilor cauHalită"ii7 [Sfântul 4a)im 4ărturisitorul spune0 N$oate trupurile sunt- *upă fire- inerteU ele sunt miPcate *e suflet7 :nele *e suflet ra"ional- altele *e suflet nera"ional- Pi iarăPi- altele *e suflet fără sim"ire7 ;intre puterile sufletePti- una hrănePte Pi sus"ine crePterea- alta este ima/inati ă Pi impulsi ă- iar alta este ra"ională Pi intelectuală7 ;e cea *intâi se GmpărtăPesc plantele7 3iin"ele nera"ionale- pe lân/ă aceasta- se GmpărtăPesc Pi *e a *oua7 %ar oamenii- pe lân/ă acestea *ouă- se Gmpărtă+esc Pi *e a treia7 !rimele *ouă puteri sunt supuse stricăciunii- a treia se *o e*ePte nestricăcioasă Pi nemuritoareO (3ilocalia românească- ol7 F- NA treia suta a capetelor *espre *ra/osteO- cap7 K1CKF)]

!a/ina 1K1

!ână acum am orbit *oar *espre nemurirea *uhului7 >nsă- *upă mărturia limpe*e a Scripturii- Pi trupurile noastre or Gn ia Gntru ia"a ePnică Pi or fi părtaPe la fericirea *rep"ilor ori la muncile fără *e sfârPit ale păcătoPilor7 %ar aceasta este o piatră *e poticnire pentru necre*incioPi Pi o taină a*âncă pentru cei cre*incioPi7 Se socotePte a fi cu neputin"ă restabilirea Pi Gn ierea trupurilor- a celor *escompuse *esă ârPit *e putreHiciune sau a celor care au ars- transformân*uCse Gn pulbere Pi /aHe Pi fiin* *escompuse Gn particule7 >nsă *acă Gn timpul ie"ii trupului *uhul era le/at Gn cel mai strâns mo* *e acesta- cu toate or/anele Pi "esuturile- pătrunHân* Gn moleculele Pi atomii trupului- fiin* Gnceputul or/aniHator 5al trupului8- atunci *e ce această le/ătură trebuie să piară pentru tot*eauna *upă moartea trupuluiR ;e ce este *e neconceput că această le/ătură *e *incolo *e moarte *ăinuiePte pentru tot*eauna Pi că- Gn momentul Gn ierii *e obPte- la /lasul trâmbi"ei Arhan/helului- se a reconstitui le/ătura *uhului nemuritor cu toate elementele fiHice Pi chimice ale trupului *escompus Pi iar se a ă*i puterea or/aniHatoare Pi Hi*itoare a *uhuluiR 'imic nu *ispare- ci *oar se preschimbă7 & altă problemă *ificilă C o taină pentru cre*incioPi C constă Gn atin/erea "elului Gn ierii celor mor"i Gn inte/ralitatea lor pământească7 !entru noi este mult mai pe Gn"eles nemurirea *uhului eliberat *e le/ăturile trupului7 ;ar *e ce este necesară participarea la ia"a ePnică nu numai a *uhului- ci a omului Gn Gntre/ime- cu sufletul Pi cu trupul săuR ;esi/ur- noi nu suntem Gn putere să pricepem *esluPit taina iconomiei lui ;umneHeu- Gnsă totuPi Sfânta Scriptură ne *ă putin"a să a*ucem lumină Pi asupra acestui aspect7 #ăsim la Sfin"ii Apostoli !etru Pi %oan $eolo/ul o e)plicare până la un anumit ni el a tainei Gn ierii trupurilor omenePti7 (i *oua Meniri a 4ântuitorului %isus ?ristos7
!a/ina 1KF

orbesc limpe*e *espre sfârPitul lumii-

*espre GnfricoPata Pi marea catastrofă ce se a petrece Gn tot uni ersul Gn timpul celei *e a

N%ar Hiua ;omnului a eni ca un fur- cân* cerurile or pieri cu uiet marestihiile- arHân*- se etapele sale aparte7 APa*ar- ce a fi mai *eparteR Care este scopul acestui cataclismR N;ar noi aPteptăm- potri it fă/ă*uin"elor Lui- ceruri noi Pi pământ nou- Gn care locuiePte *reptateaO (F !etru K- 1K)7 N1i am ăHut cer nou Pi pământ nou7 Căci cerul cel *intâi Pi pământul cel *intâi au trecutU iar marea nu mai este7 1i am ăHut cetatea sfântă- noul %erusalimpo/orân*uCse *in Cer *e la ;umneHeu- /ătită ca o mireasă- Gmpo*obită pentru mirele ei7 1i am auHit- *in tron- un /las puternic care Hicea0 iată cortul lui ;umneHeu este cu oamenii Pi (l a sălăPlui cu ei Pi ei or fi poporul Lui Pi GnsuPi ;umneHeu a fi cu ei7 1i a Pter/e orice lacrimă *in ochii lor Pi moarte nu a mai fiU nici plân/ere- nici stri/ăt- nici *urere nu or mai fi- căci cele *intâi au trecut7 1i Cel ce Pe*ea pe tron a /răit0 %ată- noi le fac pe toateO (Apocalipsa F1- 1CL)7 5Gn e*i"ia românească a Sfintei Scripturi a em aici0 N%ată- noi le facem pe toateO8 N%ată- noi le fac pe toateO7 Ma eni remea unei noi Hi*iri a lumii- a unui nou pământ Pi a unui cer nou7 $otul a fi cu *esă ârPire altfel Pi noua noastră ia"ă se a *esfăPura Gn con*i"ii Gntru totul noi7 1i Gn această ia"ă noi trebuie să trăim plinătatea firii noastre7 $rebuie să ne GnsuPim sim"iri cu totul Gnnoite Pi trăiri luminate7 !rin urmare- a fi ne oie *e acea acti itate a *uhului nostru pe care o numim acum inferioară C sufletul fiHiolo/ic7 Cu/etul nostru a lucra Gncor*at Gntru cunoaPterea noii lumi- Gn con*i"iile Gn care *uhul nostru- eliberat *e Gmpără"ia pământească Pi *e trupul păcatului- se a Hi*i Pi se a apropia *e ;umneHeu7 4intea este parte a *uhului nostru 5 ePnic8 Pi *e aceea ePnic trebuie să fie Pi creierul nostru7 %nima nemuritoare a fi concentrarea 5centrul8 unor trăiri
!a/ina 1KK

or *esface- Pi pământul Pi lucrurile *e pe el se

or mistuiO (F

!etru K- 1J)7 %ar Sfântul Apostol %oan Gnfă"iPeaHă

iu această catastrofă mon*ială- cu

5sim"iri8 noi- curate Pi profun*e7 Mia"a ePnică nu a fi numai ia"a *uhului- eliberat *e trup Pi *e suflet- ci Pi ie"uire Gn noul %erusalim- pe care atât *e Apocalipsa7 'emurirea trupului- Pi nu *oar a *uhului- poate că are Pi alt scop- plin *e *reptate Pi a*e ăr C "elul este *e a cinsti trupul Sfin"ilor- ca pe o mare armă a *uhului- care mult sCa ne oit Pi a suferit Gn timpul formării Pi *esă ârPirii *uhului Gn ia"a pământească7 %ar trupurile marilor păcătoPi- care au fost unelte ale păcatului- *esi/ur- or fi supuse pe*epsei7 >nfricoPătoarele pri eliPti Gnfă"iPate *e ;ante Gn N%nfernulO probabil că nu sunt numai un ro* al fanteHiei poetice7 5;ante Ali/hieri a fost un poet Pi filoHof italian care a trăit Gntre anii 1FL6C1KF18 Sfântul Apostol !a el ne *escoperă Gn mare măsură taina Gn ierii trupurilor Gn capitolul 1L al celei *intâi (pistole către Corinteni0 N;ar a Hice cine a0 Cum Gn iaHă mor"iiR 1i cu ce trup au să inăR 'ebun ce ePtiS $u ce semeni nu *ă ia"ă- *acă nu a fi murit7 1i ceea ce semeni nu este trupul ce a să fie- ci /răunte /ol- poate *e /râu- sau *e altce a *in celelalteU iar ;umneHeu Gi *ă un trup- precum a oit- Pi fiecărei semin"e un trup al său777 APa este Pi Gn ierea mor"ilor0 se seamănă trupul Gntru stricăciune- Gn iaHă Gntru nestricăciuneU se seamănă Gntru necinste- Gn iaHă Gntru sla ăU se seamănă Gntru slăbiciuneGn iaHă Gntru putereU se seamănă trup firesc- Gn iaHă trup *uho nicescO (1 Corinteni 1L- KLCK8- EFCEE)7 Semănată Gn pământ- Gn/ropată fiin*- sămân"a putreHePte- GnceteaHă să mai e)iste ca sămân"ă- Gnsă *in ea a crePte ce a mult mai mare- mult mai *esă ârPit atât ca Pi comple)itate- cât Pi ca formă7 ;umneHeu Gi *ă o nouă formă Pi frumuse"e Pi o ia"ă plină *e folos Pi *esfătare7 $rupul omenesc este Gn/ropat Gn pământ Pi GnceteaHă să mai e)iste ca trup7 >nsă *in elementele Gn care sCa *escompus- asemenea celulelor semin"ei *e /râu- prin
!a/ina 1KE

iu a *escrisCo Sfântul %oan $eolo/ul Gn

puterea lui ;umneHeu a Gn ia un nou trup- nu unul stricăcios- neputincios Pi fără *e la/ă- ci un nou trup *uho nicesc- plin *e putere- *e nestricăciune Pi *e sla ă7 N&mul cel *intâi este *in pământ- pământescU omul cel *e al *oilea este *in cer7 Cum este cel pământesc- aPa sunt Pi cei pământePtiU Pi cum este cel ceresc- aPa sunt Pi cei cerePti7 1i *upă cum am purtat chipul celui pământesc- să purtăm Pi chipul celui cerescO (1 Corinteni 1L- E7CE9)7 >n timpul ie"ii noastre- trupul nostru este pământesc- sufletesc- asemenea lui A*am- iar *upă Gn iere a *e eni altul- *uho nicesc- asemenea trupului ceresc al Celui *e al *oilea A*am C %isus ?ristos- trup pe care lCa a ut *upă slă ită Sa Gn iere7 'oi nu cunoaPtem toate GnsuPirile trupului Gn iat al ;omnului %isus ?ristos7 1tim numai că el trecea prin uPile Gncuiate Pi putea să se facă *intrCo *ată ne ăHut (Luca FE- K6U %oan FJ- 19)7 (l nu a fost recunoscut *e Gn*ată *e către Apostoli Pi mironosi"e7 Cu acest trup slă it- ;omnul SCa Gnăl"at la Ceruri- iar trupul Său era un trup a*e ărat- pe care lCau putut e*ea Apostolii Pi pentru care erau posibile func"iile obiPnuite ale trupului omenesc 5N%ar ei iCau *at o bucată *e pePte fript Pi *intrCun fa/ure *e miere7 1i luân*- a mâncat Gnaintea lorO (Luca FE- EFCEK)8 (Luca FE- EFCEK)7 Asemenea acestui trup al lui ?ristos or fi Pi trupurile noastre *upă Gn ierea cea Gntru ia"a *e eci7 >nsă oare numai oamenii or moPteni nemurireaR 4arele cu ânt0 N%ată- noi le fac pe toateO (Apocalipsa F1- L) se referă- *esi/ur- nu *oar la om- ci la Gntrea/a crea"iecuprin*e toată făptura7 Am spus *e2a că *uhul animalelor C fie Pi Gn formă incipientă C este *uh *e ia"ă Pi nu poate fi muritor- căci Pi el este *e la ;uhul Sfânt7 1i la animale *uhul este unit cu trupul ca Pi la oameni Pi *e aceea a em tot temeiul să ne aPteptăm ca Pi trupurile lor să e)iste Gn noua Hi*ire- Gn noua lume- *upă pieirea celei *e acum7 ;espre aceasta orbePte Pi Apostolul !a el Gn capitolul 8 al (pistolei către =omani0

!a/ina 1KL

N!entru că făptura aPteaptă cu nerăb*are *escoperirea fiilor lui ;umneHeu7 Căci făptura a fost supusă *ePertăciunii C nu *e oia ei- ci *in pricina aceluia care a supusC o C cu nă*e2*e- pentru că Pi făptura GnsăPi se a iHbă i *in robia stricăciunii- ca să fie părtaPă la libertatea măririi fiilor lui ;umneHeu7 Căci Ptim că toată făptura Gmpreună suspină Pi Gmpreună are *ureri până acumO (=omani 8- 19CFJ)7

$oată făptura ar fi trăit Gn lumină Pi Gn bucurie- *e nu ar fi schimbat că*erea lui A*am Gntrea/a *e enire a lumii- Gnsă Gn amarnica soartă a ie"ii care a luat Gnceput *in oia păcătoasă a lui A*am- căruia ;umneHeu iCa supus făptura- aceasta a căHut Gn stricăciune- Gn neorân*uială Pi Gn suferin"ă7 1i pentru făptură este nă*e2*e că Gn Hiua proslă irii *rep"ilor C răscumpăra"i *e ?ristos *in robia stricăciunii C a fi iHbă ită Pi ea *e suferin"ă Pi *e stricăciune- a*ică se a face nestricăcioasă7 >n noul %erusalim- Gn noua lume- GPi or afla loc Pi animaleleU acolo nu a fi nimic necurat- iar noua Hi*ire a *obân*i Gn*reptarea Pi sfin"irea cea *e *emult- *upă Cu ântul lui ;umneHeu0 N1i a ăHut ;umneHeu toate câte făcuse Pi iată erau bune foarteO (1i a pri it ;umneHeu toate câte a făcut Pi iată erau bune foarte7) (3acerea 1- K1)7 ;esi/ur- pentru făpturi- nemurirea nu a a ea aceeaPi Gnsemnătate ca Pi pentru om7 ;uhul lor primiti nu poate să sporească la nesfârPit Pi să se *esă ârPească moral7 !entru făpturile inferioare- ia"a ePnică a fi numai bucurie liniPtită Gn *esfătarea noii străluciri a naturii Pi Gn părtăPie cu omul- care nu le a mai chinui Pi *istru/e7 &mul a trăi *esă ârPit Pi armonios Gn lumea nou Hi*ită Pi Gntrea/a făptură GPi a afla loc Gntru aceasta7

Amin! Amin!
!a/ina 1K6

Sfântul +u#a al Crimeii e"te pr$'nuit pe %% iunie&

!a/ina 1K7

A#ati"tul Sfântului +u#a al Crimeii) F$#$t!rul de minuni
4%% iunie5

Troparul Sf. Ierarh Luca- /lasul al %%%Clea0

N'ou sfânt al 4ân/âietorului teCa arătat pe tine- Luca- harul- Gn remuri *e necaHuri Pi pri/oană- că bolile ca un *octor leCai tămă*uit Pi sufletele ca un păstor leCai călăuHit7 !ărinte cinstite- pil*ă a călu/ărilor Pi a mirenilor- roa/ăCte să se mântuiască sufletele noastreO7

Condac 1

Meni"i- iubitorilor *e sfin"i- cu căl*ură să lău*ăm pe păstorul cel *e ;umneHeu luminat al Simferopolei Pi *octorul preaCales0 că Gn =usia ie"uin* ca un Gn/er- numele cel *umneHeiesc al lui ?ristos a mărturisit- pentru care stri/ăm0 .ucurăCte- Sfinte Lucare*nicule *e minunareS

Icos 1

>n/er teCai arătat- !ărinte- Gn remurile *in urmă- Gntre oamenii necă2i"i0 că ia"ă Gn*umneHeită *ucân* pe pământ- %erarhe Luca- *reptar teCai făcut cu a*e ărat clerului Pi mirenilor- pentru care stri/ăm "ie unele ca acestea0

.ucurăCte- cel cu care se lau*ă toată =usiaU .ucurăCte- as al cucernicieiU
!a/ina 1K8

.ucurăCte- *reptar al păstoririi oamenilorU .ucurăCte- că pe ?ristos bărbătePte LCai mărturisitU .ucurăCte- că in*eci neputin"ele muritorilorU .ucurăCte- că le/iuita căsnicie ai iubitU .ucurăCte- că o*raslele "i leCai luminatU .ucurăCte- lau*ă sfin"ită a cre*incioPilorU .ucurăCte- po*oabă a cinsti"ilor episcopiU .ucurăCte- carte a cerePtilor obiceiuriU .ucurăCte- comoară *e in*ecăriU .ucurăCte- iH or *e binecu ântăriU .ucurăCte- Luca- re*nicule *e minunareS

Condac 2

4oaPtele sfin"ilor *in Tie Gn/erească0 AliluiaS

ăHân*- *esfătările lumePti ai urât- Pi către sta*ia

cre*in"ei Gn*reptân*uCte- Sfinte Luca- neabătut- cu bucurie stri/ai- prealău*ate- cântarea

Icos 2

Amân*ouă cunoaPterile a ân*- pe cea lumească Pi pe cea *umneHeiascăGntunericul celor fără *e ;umneHeu ai risipit- Pi cu mePtePu/ul *octorilor Gn*eletnicin*uC te- Sfinte Luca- cu a2utorul harului Gn nenumărate rân*uri ai muritorilor- *rept care stri/ăm "ie unele ca acestea0 in*ecat neputin"ele

.ucurăCte- scularea celor ce pătimescU

!a/ina 1K9

.ucurăCte- Gmbărbătarea celor ce se tân/uiescU .ucurăCte- Gncetarea *urerilor ane oie *e in*ecatU .ucurăCte- ri*icarea oamenilor bolna iU .ucurăCte- Gntărirea neclintită a celor cu frică *e ;umneHeuU .ucurăCte- turn neclătinat al binecre*incioPilor crePtiniU .ucurăCte- al *octorilor călăuHitorU .ucurăCte- cel ce GnaripeHi inimile celor ne*reptă"i"iU .ucurăCte- cel ce rostePti cu intele Gn"elepciuniiU .ucurăCte- cel ce GnchiHi /urile celor fără *e ;umneHeuU .ucurăCte- lău*ător al 4aicii ;omnuluiU .ucurăCte- cela ce *obori pe ră2maPii eiU .ucurăCte- Sfinte Luca- re*nicule *e minunareS

Condac 3

Sla a celor trecătoare Pi nestatornice urân*- ai Gn*ră/it nectarul Gn"elepciunii Pi C ca o albină iubitoare *e osteneală C ai cules- Sfinte !ărinte Luca- mierea cunoPtin"ei *umneHeiePti- preacinstite- lui ?ristos- ;omnului tău- cântân*0 AliluiaS

Icos 3

;umneHeiască râ nă câPti/ân* Gn sineC"i- cele mai bune ai oit să cunoPti0 că pe ?ristos Gn*ră/in* *in toată inima- Sfinte Luca- *e ;umneHeu cinstite- har *e sus ai primit- care insuflă pe to"i să stri/e "ie0 .ucurăCte- prietenul a*e ăruluiU .ucurăCte- sfePnicul cu iin"ei *umneHeiePtiU

!a/ina 1EJ

.ucurăCte- *reptarul cel Gntocmai al Ptiin"ei tămă*uiriiU .ucurăCte- următor al *octorilor fără *e ar/in"iU .ucurăCte- i"ă cu multă roa*ă a iei lui ?ristosU .ucurăCte- carte cu multe foi a Gn"elepciuniiU .ucurăCte- că strălucePti ca o nouă steaU .ucurăCte- că as al harului ePtiU .ucurăCte- Gn*reptător preacinstit al celor căsători"iU .ucurăCte- as al uPurării celor bolna iU .ucurăCte- Gntăritor al celor pe ne*rept Gn inui"iU .ucurăCte- că*ere a potri nicilor lui ;umneHeuU .ucurăCte- Sfinte Luca- re*nicule *e minunareS

Condac 4

Cu *umneHeiască râ nă haina preo"iei ai Gmbrăcat ca un Gn/er- Sfinte Luca- Pi Gn mi2locul unui neam stricat ai lucrat- *e ;umneHeu Gn"elep"ite- poruncile ;omnului tăuGn*emnân* pe cei *impreună cu tine să cânte pururea cântarea0 AliluiaS

Icos 4

AuHitCai /lasul ;omnului poruncin* să ne *ucem crucea cu bucurie0 pentru aceasta toate necaHurile- temni"ele Pi chinurile ai răb*at- Sfinte Luca- Gntărin* turma tacare cântă "ie cu eselie0

.ucurăCte- urmaP al ApostolilorU .ucurăCte- slu2itor al suferinHilorU

!a/ina 1E1

.ucurăCte- chirur/ al bolilor trupuluiU .ucurăCte- tămă*uitor al bolilor *uhuluiU .ucurăCte- *iminea"ă prealuminată a ie"ii slobo*eU .ucurăCte- certare neGn*uplecată a ne*umneHeirii cumpliteU .ucurăCte- că fără teamă necaHurile ai Gn*uratU .ucurăCte- că teCai *epărtat cu bună Gn*răHnire *e răutateU .ucurăCte- po*oabă a poporului =usieiU .ucurăCte- cel ce ba"i pe amarii *emoniU .ucurăCte- cel ce ba/i cutremur Gn făcătorii *e releU .ucurăCte- spaima multor nele/iui"iU .ucurăCte- Sfinte Luca- re*nicule *e minunareS

Condac 5

'esuferin* să fie scoasă icoana 'ăscătoarei *e ;umneHeu- ocară ai primit *e la cei fără *e ;umneHeu0 că ai rut să ai- Sfinte Luca- a2utătoare Gn mePtePu/ul tăuputerea ei cea curată Pi lui ?ristos ai cântat- Gn"elepte- lau*a0 AliluiaS

Icos 5

%erarh al ;omnului teCai arătat- cu *umneHeiască chemare- ca să paPti cetele cre*incioPilor- Pi la tun*erea Gn monahism numele sfântului Luca Gn chip minunat ai luatpentru care- eselin*uCne- stri/ăm "ie *in inimă0

.ucurăCte- eselia episcopilorU .ucurăCte- cinstea monahilorU

!a/ina 1EF

.ucurăCte- pil*ă pentru cei feciorelniciU .ucurăCte- Gntărire a celor căsători"iU .ucurăCte- că ai Gmbrăcat haina sfântăU .ucurăCte- că Gmpotri irile casnicilor tăi nu leCai luat Gn seamăU .ucurăCte- cela ce ai să ârPit \ertfa GnfricoPătoareU .ucurăCte- cela ce ai *orit >mpără"ia CerurilorU .ucurăCte- *reptar preaCales al păstorilorU .ucurăCte- turn Gnalt al cre*incioPilor *in $aPQentU .ucurăCte- ful/er care lo ePti nebunia necre*incioPilorU .ucurăCte- bucuria orto*oc+ilorU .ucurăCte- Sfinte Luca- re*nicule *e minunareS

Condac 6

Ca un leu *e puternic- uneltirile necre*incioPilor *esă ârPit leCai surpat!reafericite- Pi Gn trupul tău- ca un rob al lui ;umneHeu- ai purtat rănile lui ?ristos Pi ai plinit lipsurile necaHurilor Lui- stri/ân*0 AliluiaS

Icos 6

'eabătut teCai luptat să păHe+ti .iserica nestricată *e aceasta- orto*ocPii te cinstesc- Sfinte- stri/ân*0

ătămarea fra"ilor

mincinoPi0 că tu- ca un episcop al lui ?ristos- schismele clericilor ai Gnlăturat7 !entru

.ucurăCte- limbă a a*e ăruluiU .ucurăCte- stricare a necre*in"eiU

!a/ina 1EK

.ucurăCte- a clericilor fără *e rân*uială mustrareU .ucurăCte- Gn*reptător al sfin"itei preo"imiU .ucurăCte- că Gnlături fără cru"are necură"ia eresurilorU .ucurăCte- că /rabnic ai *at Gn ilea/ schisma cea urâtă *e ;umneHeuU .ucurăCte- /ură a acri iei *o/melorU (acri ie X corectitu*ine) .ucuraCte- băutura preaC*ulce a iconomieiU .ucurăCte- că prin tine a fost birui"i *emoniiU .ucurăCte- că *e tine sCau eselit Gn/eriiU .ucurăCte- luminător al Gntre/ii .isericiU .ucurăCte- iHbă itor al =usiei *in rătăcireU .ucurăCte- Luca- re*nicule *e minunareS

Condac

Sin/ur rămânân* Gn sur/hiunuri- Sfinte- Gnăl"ai lui ?ristos cântare- Pi sămân"a ie"ii- !ărinte- ca un Gn"elept plu/ar aruncai Gn suflete- iar secerân* belPu/ *e spice- stri/ai0 AliluiaS

Icos

Ca pe un nou %erarh Pi *octor *umneHeiesc- istierie a harului lui ?ristosmărturisitor al *o/melor Pi păstor al Crimeii prealău*at- te cinstim cu to"ii- Sfinte Lucastri/ân* Gntru eselie0

.ucurăCte- călăuHitor al $aPQentuluiU .ucurăCte- hrănitor al celor flămânHiU

!a/ina 1EE

.ucurăCte- că prin tine a primit sfin"ire SiberiaU .ucurăCte- că prin tine bărba"ii GnchiPi au primit iHbă ireU .ucurăCte- prin multe locuri ale =usiei ai pribe/itU .ucurăCte- că Gn lan"uri- ca un răufăcător- multe ai pătimitU .ucurăCte- că *e tine sCau spăimântat cu/etătorii *e rele trimiPi Gn tainăU .ucurăCte- *umneHeiască liniPte a celor osân*i"i Gmpreună cu tineU .ucurăCte- că prin tine PiCau căpătat e*erea cei orbiU .ucurăCte- că prin tine au fost păHi"i prunciiU .ucurăCte- lau*a preo"ilor cinsti"iU .ucurăCte- cutremur al celor nele/iui"iU .ucurăCte- Sfinte Luca- re*nicule *e minunareS

Condac !

Ca un străin Gntre străini ai fost socotit- !ărinte- ia"ă străină petrecân*0 căci ca un enetic mutân*uCte *intrCo cetate a =usiei Gn alta- 3ericite- numele cel mare al lui ?ristos lCai propo ă*uit cu tărie- stri/ân*0 AliluiaS

Icos !

SocotitCai sfânta cre*in"ă a lui ?ristos- !ărinte- bo/ă"ie mai presus *e toate bo/ă"iile- Pi ca pe un măr/ăritar ai arătatCo cre*incioPilor- Sfinte7 !entru aceasta- cu *ra/oste cântăm "ie cântare *e mul"umire0

.ucurăCte- Arhiereu fără *e ar/in"iU .ucurăCte- GmpreunăCcetă"ean al cetelor *e susU

!a/ina 1EL

.ucurăCte- to arăP bun Gn sur/hiunul amarU .ucurăCte- priceput *octor al bolilor *e ochiU .ucurăCte- că ai alun/at pe ispititorii cei ne ăHu"iU .ucurăCte- in*ecarea orbilorU .ucurăCte- că necre*incioPii nu te puteau suferiU .ucurăCte- Gn*reptătorul preotului 4artinU .ucurăCte- că ai a*us la cre*in"ă "inuturile *in miaHănoapteU .ucurăCte- lau*ă a răb*ării Gntru cre*in"ăU .ucurăCte- cântare *e bucurie Gntru necaHuriU .ucurăCte- nimicitorul ereticilorU .ucurăCte- Luca- re*nicule *e minunareS

Condac "

$oată cetatea $uruhansQului sCa sculat pentru tine- *e ;umneHeu purtătorulePi teCa cerut0 că- aflân* *e mul"imea faptelor bune Pi a in*ecărilor să ârPite *e tineslă eau pe ;omnul- Cel ce teCa proslă it pe tine- stri/ân*0 AliluiaS

Icos "

Cu inte ale cunoPtin"ei *e ;umneHeu- Gn ă"ături ale bunei cre*in"e Pi *o/me orto*o)e ărsa /ura ta- !ărinte- Pi cur/erea nePtiin"ei- Sfinte Luca- ai opritCo- luminân* pe cei *impreună cu tine- care stri/ă unele ca acestea0

.ucurăCte- luminătorul celor Gn ă"a"iU .ucurăCte- nimicitorul ră2maPilor Gntuneca"iU

!a/ina 1E6

.ucurăCte- eselia celor a2uta"i *e tineU .ucurăCte- mân/âierea slu2itorilor lui ?ristosU .ucurăCte- pom cu roa*e multe Pi frumoaseU .ucurăCte- floare preaCbine Gnmiresmată a sfin"ilor lui ;umneHeuU .ucurăCte- că peste puterile ră2maPe călcatCai cu Gn*răHnealăU .ucurăCte- că pe cu/etătorii *e rele Gn ilea/ iCai *at fără teamăU .ucurăCte- semn *e biruin"ă al Gn ă"ăturii *umneHeiePtiU .ucurăCte- că prin tine află o*ihnă cei suferinHiU .ucurăCte- că Gn sur/hiun cu bucurie teCai ne oitU .ucurăCte- că ai Gmpo*obit locaPurile sfinteU .ucurăCte- Sfinte Luca- re*nicule *e minunareS

Condac 1#

Cu/etare sănătoasă a ân*- cu bucurie ai suferit tân/uirile trupului- Sfinte %erarhe0 că Gn focul multor ispite ca aurul teCai luminat- Luca slă ite- Pi cu a*e ărat pil*ă teCai făcut nouă- celor care stri/ăm0 AliluiaS

Icos 1#

>n/ră*it fiin* cu lucrările lui ?ristos cele sfinte- nebunia necre*incioPilor cea *e multe feluri ai surpatCo- Luca slă ite- Pi pe culmile harului ai suit- minunate lucruri să ârPin* pentru poporul ce cântă "ie0

.ucurăCte- că ai fost le/at pentru ;omnulU .ucurăCte- propo ă*uitorule al mântuiriiU

!a/ina 1E7

.ucurăCte- că ai Gmbrăcat haina celor Gntemni"a"iU .ucurăCte- că Gn cumplitele Gnchisori ai sălăPluitU .ucurăCte- că ai risipit uneltirile HbirilorU (Hbir X oameni *uri ai con*ucerii) .ucurăCte- că ai nimicit cursele *racilorU .ucurăCte- că pe necre*incioPi iCai Gntors spre cele mai buneU .ucurăCte- că ai Gnsufle"it pe cei osân*i"i Gmpreună cu tineU .ucurăCte- al rasei fierbinte apărătorU (rasă X haina lun/ă +i nea/ră a monahilor) .ucurăCte- al multor minuni mi2locitorU .ucurăCte- iubitor al ru/ăciunii către ?ristosU .ucurăCte- al semnelor rele nimicitorU .ucurăCte- Sfinte Luca- re*nicule *e minunareS

Condac 11

Către cele *e sus Gnăltân*uC"i ochii- mintea Pi inima- Sfinte %erarhe- iar *impreună cu ele Pi mâinile- mila lui ?ristos căutai Gn rătăcirile *in sur/hiun- 3ericitestri/ân*0 AliluiaS

Icos 11

3oc C ce a luminat cu raHele sale cetatea Simferopole Pi toate "inuturile *in 2ur C teCai arătat la bătrâne"e- Sfinte Luca- Pi ai sfin"it poporul *e ;umneHeu iubitor- cela ce a rămas nestrămutat Gn cre*in"ă Pi a*uce "ie lau*e ca acestea0

.ucurăCte- *reptar al purtătorilor *e rasăU .ucurăCte- că ai fost *e un obicei cu ApostoliiU

!a/ina 1E8

.ucurăCte- părtaP al tainelor lui ?ristosU .ucurăCte- că ai certat pe clericii nesupuPiU .ucurăCte- pil*ă Gnsufle"ită a cinului sfin"itU .ucurăCte- icoană preaCaleasă a episcopilor binecinstitoriU .ucurăCte- că *e săraci ca un iubitor *e oameni "iCai amintitU .ucurăCte- că pe cre*incioPi iCai Gn ă"at cele plăcute lui ;umneHeuU .ucurăCte- că ePti re*nic *e bune lau*eU .ucurăCte- că mi2locePti noi semneU .ucurăCte- pil*ă *e arhipăstor bunU .ucurăCte- păstor al poporului iubitor *e ?ristosU .ucurăCte- Sfinte Luca- re*nicule *e minunareS

Condac 12

?ar *e sus a ân*- la bătrâne"e ai fost luat *e pe pământ la cele *e sus Pi aler/area bine ai să ârPit- cu cetele puterilor Gn"ele/ătoare fiin*- slă ite Luca- socotit Pi *impreună cu acestea cântân*0 AliluiaS

Icos 12

Lau*ă cântân* "ie- cu cre*in"ă ne Gnchinăm moaPtelor tale- *e ;umneHeu purtătorule- că precum un iH or *e har tămă*uiePti bolile celor ce cinstim ie"uirea tapentru care stri/ăm "ie unele ca acestea0

.ucurăCte- bărbat purtător *e semneU .ucurăCte- in*ecător al rănilor a*ucătoare *e moarteU .ucurăCte- lance nefrântă a *octorilorU
!a/ina 1E9

.ucurăCte- lăcaP preafrumos al episcopilorU .ucurăCte- sălaP neprihănit al *ra/ostei lui ?ristosU .ucurăCte- nume prea*ulce casnicilor lui ;umneHeuU .ucurăCte- că ai primit cununa ce nu se ofilePteU .ucurăCte- că ai /onit taberele *răcePtiU .ucurăCte- alun/are a toată răutateaU .ucurăCte- *ulce cântare a toată =usiaU .ucurăCte- mân/âietor al sfintelor mănăstiriU .ucurăCte- cel ce ne GntărePti Pi pe noi- sărmaniiU .ucurăCte- Sfinte Luca- re*nicule *e minunareS

Condac 13

&- prealău*ate !ărinte- culme a episcopilor Pi ru/ător pentru toată lumea- nu Gnceta a mi2loci pe lân/ă %isus ?ristos ;umneHeu ca să ne *ăruiască iertare *e păcateGncât să stri/ăm fierbinte0 AliluiaS (*e K ori se cite+te con*acul 1K)

R89:C-87; P;7TR8 B<+7A=

Sfinte %erarhe mărturisitor- Gn ă"ătorule al a*e ărului Pi *octore fără *e ar/in"iSfinte Luca- "ie plecăm /enunchii sufletului Pi ai trupului Pi căHân* la cinstitele Pi tămă*uitoarele tale moaPte pe tine te ru/ăm precum fiii pe tatăl lor0 auHiCne pe noipăcătoPii- cinstite părinte- Pi *u ru/ăciunea noastră la 4ilosti ul Pi %ubitorul *e oameni ;umneHeu- ca unul care stai Gnaintea Lui *impreună cu sfin"ii to"i7 Cre*em că ne iubePti
!a/ina 1LJ

cu aceeaPi *ra/oste cu care ai iubit pe fra"ii tăi cân* ie"uiai Gn această lume7 4ePtePu/ul *octorilor stăpânin*- Gn multe rân*uri C cu a2utorul harului C suferin"ele celor bolna i ai in*ecat- iar *upă cinstita ta a*ormire- Stăpânul tuturor a arătat moaPtele tale iH or *e tămă*uire0 că felurite neputin"e se in*ecă Pi putere se *ăruiePte celor ce cu e la ie le sărută Pi cer *umneHeiasca ta mi2locire7 !entru aceasta- ne ru/ăm cu căl*ură "ie- care ai primit harul tămă*uirilor0 pe fratele nostru (numele celui bolna ) cel bolna cerceteaHăCl Pi in*ecăCl *e neputin"a ceCl stăpânePte7 Cu totul cinstite Pi preasfinte !ărinte Luca- nă*e2*ea celor bolna i- care Hac Gn patul *urerii- nu uita *e fratele nostru (numele) Pi *ăruiePteCi in*ecare- iar nouă tuturor cele spre bucurie- ca Pi noi *impreună cu tine să slă im pe $atăl Pi pe 3iul Pi pe Sfântul ;uh- o ;umneHeire Pi o >mpără"ie- acum Pi pururea Pi Gn ecii ecilor7 Amin7 Pi cumplit Gn iforat *e suferin"ă

!a/ina 1L1

P!'e și ima(ini
Tra"eul e>ilului (a se lua Gn calcul că e)istă situa"ii Gn care Sfântul Luca a făcut *rumuri Gnapoi- *e e)emplu *e la ( la 3- apoi *e la 3 la (- trasee care nu au putut fi re*ate /rafic pe hartă *in cauHa suprapunerilor7 ;e asemenea- unele loca"ii nu au putut fi repreHentate *atorită *ispari"iei lor0 sate mici +i comune echi)7

?arta poate fi accesată la următorul linQ (*e+i pute"i Gntâmpina probleme *acă folosi"i %nternet ()plorer ori a trebui sa o accesa"i *e mai multe ori până se Gncarcă total)0 http0BB/oo7/lBf6?So

!a/ina 1LF

+!#a iile e>ilului

Loca"iile e)ilului pot fi iHualiHate accesân* următorul linQ (cu acelea+i peripe"ii ca +i primul *e sus)0 http0BB/oo7/lBLcEFn

!a/ina 1LK

SoIia lui C Ana Masile na7

!a/ina 1LE

!a/ina 1LL

!a/ina 1L6

!a/ina 1L7

!a/ina 1L8

!a/ina 1L9

!a/ina 16J

>n e)il7

La Gnchisoare7

!a/ina 161

!a/ina 16F

!a/ina 16K

!a/ina 16E

!a/ina 16L

!a/ina 166

!a/ina 167

!a/ina 168

Casa Gn care a locuit7 >n preHent- transformată Gn biserică7

❁❁❁

Alte informa"ii pute"i /ăsi aici http?@@"fantullu#a&Al!("p!t&#!m@

!a/ina 169