You are on page 1of 36

Lausaicon

Cuvânt înainte

Între cărţile ziditoare de suflet – cu o largă circulaţie atât la noi cât şi la alte popoare ortodoxe – Istoria Lausiacă (sau Lavsaicon), scrisă de aladie (!"# – #$%), episcop al &lenopolisului din 'itinia, ocupă un loc aparte( )u este *ntâ+plător ca tot ărintele profesor ,u+itru -tăniloaie, care a dăruit 'isericii noastre .ilocalia *n li+/a ro+ână, ne-a oferit şi versiunea de faţă a acestei cărţi, scrisă la *nceputul secolului 0 şi considerată de specialişti cel +ai *nse+nat docu+ent pentru cunoaşterea +ona1is+ului răsăritean ti+puriu( 2utorul acestei cărţi, ucenic al lui &vagrie onticul şi prieten al -fântului Ioan 3ură de 2ur, a cunoscut el *nsuşi copleşitoarea experienţă a *nstrăinării de lu+e, de ispitele ei vătă+ătoare, pentru a ur+a calea desăvârşirii *n 4ristos, prin nevoinţe de-pati+i-curăţitoare, năzuind a se folosi din pildele +ona1ilor din pustiile &giptului, alestinei, -iriei, 5esopota+iei( În toate aceste oaze du1ovniceşti /inecuvântate, aladie s-a aflat ne*ncetat *n prea6+a unor părinţi *+/unătăţiţi, o/servându-i, ascultându-i şi conse+nându-le vieţuirea exe+plară şi poveţele lor pline de sfinţenie( ,esigur, n-a fost intenţia episcopului elenopolitan să alcătuiască o lucrare savantă ci doar să tezaurizeze, pentru folosul spiritual al +ultora, roadele unor *ndelungate strădanii du1ovniceşti ale iu/itorilor de 4ristos pe care i-a *ntâlnit( rin ase+enea 7fapte de desăvârşire8, spune aladie, 7toţi aceşti iu/itori de 4ristos s-au silit să se unească cu ,u+nezeu8 (p( 9$)( ,in această co+uniune ne*ntreruptă au izvorât totdeauna şi puterea dar şi /inecuvântările care au *nsoţit vieţile personalităţilor ascetice prezentate *n paginile care ur+ează( ,ar, nevoinţele purificatoare nu au sens decât dacă, prin ele, iu/irii de sine *i ia locul iu/irea nefăţarnică a aproapelui, iu/ire care poate cunoaşte for+e de expri+are greu de conceput pentru o+ul o/işnuit( 2şa se explică de ce, *n loc să *ntâlni+ neco+unicativitate, inflexi/ilitate sau indiferenţă la cei ce s-au dedicat unei vieţi de aspră *nfrânare, descoperi+ *n gesturile şi cuvintele lor o ui+itoare delicateţe, o nesfârşită sensi/ilitate *n faţa suferinţei celorlalţi( &ste *ndea6uns, pentru a ilustra acest adevăr, să parcurge+ relatările despre ior, aisie şi Isaia, 0enia+in (7noul Iov8), Inoc1entie, &fre+ din &desa şi +ulţi alţii(

Introducere
)u+ele de 7Istoria Lausiacă8 *l are această scriere de la faptul că aladie a scris-o la rugă+intea unui postelnic al *+păratului /izantin :eodosie II, cu nu+ele Lausus, *n anii #9;-#$<( 2cest aladie s-a născut *n 3alatia, *n anul !"! sau !"# şi pare a fi avut o pregătire clasică( --a făcut +ona1 prin !=" şi a trăit la *nceput *n această calitate (stare) *n alestina, poate *n lavra ,uca (cap( #= din această scriere)( 0ieţui apoi trei ani cu un ascet, nu+it Inoc1entie, *n +untele 5ăslinilor (cap( ##)( În ti+pul vieţuirii acolo, se *ntâlni cu >ufin şi cu 5elania cea /ătrână( -e pare că la *nde+nul acestora s-a decis să +eargă *n &gipt, să cunoască +ona1is+ul de acolo( ,upă ce-a ră+as un an *n 2lexandria, lângă preotul Isidor, care părea să-l fi introdus *n

LAUSAICON

IOAN MOSHU

+odul de viaţă al pustnicilor egipteni, plecă *n 7-ingurătate8, aproape de 2lexandria, unde a vieţuit su/ *ndru+area pustnicului ,orotei( În !;< plecă *n )itria, apoi *n pustia ?1iliilor, unde a vieţuit nouă ani( În ?1ilii a convieţuit +ai *ntâi cu 5acarie 2lexandrinul (Istoria Lausiacă 9=), apoi cu &vagrie onticul( 2cesta avu o influenţă profundă asupra lui aladie (Istoria Lausiacă !=)( În !;;, anul +orţii lui &vagrie, aladie se *+/olnăvi şi, la sfatul +edicilor, se *ntorsese *n alestina( 2ici convieţui cu oseidon, la 'etlee+ (op( cit( !")( e la anul #<< devine episcop de &leonopole *n 'itinia( În #<! luă parte la -inodul din ?1ercia (lângă ?alcedon), convocat de :eofil de 2lexandria, ina+icul sfântului Ioan 3ură de 2ur( La acest -inod, sfântul Ioan 3ură de 2ur fost conda+nat, iar lui aladie i se reproşă influenţa origenistă( ?ând sfântul Ioan 3ură de 2ur fu exilat *n #<#, aladie plecă la >o+a pentru a-l apăra la papa Inoc1entie I( ?ând se *ntoarse *n ?onstantinopol, *n #<", fu arestat şi exilat de *+păratul 2rcadie *n &gipt( 2ici vieţui *ntâi *n -iene, apoi la 2ntinoe, lângă :e/aida( 2/ia după *ncetarea opoziţiei faţă de sfântul Ioan 3ură de 2ur, aladie, lăsă &giptul şi se *ntorsese *n ţara sa, *n 3alatia( 2colo pare a fi convieţuit cu un preot, pe nu+e .ilorani (Istoria Lausiacă #%)( 2poi devine curând episcop de 2spura (-ocrate, 4ist( &cclesiastica, 0II, !")( În această perioadă scrise Istoria Lausiacă( )u se cunoaşte anul +orţii(

Istoria Lausiacă (Lavsaicon)
aladie
-copul +eu a fost ca tu, având *n ea o culegere de sfinte şi +ântuitoare a+intiri pentru suflet şi un leac de neuitat, să poţi alunga de la tine orice for+ă de aţâţare ce se naşte din pofta neraţională, din lenevie şi descura6are *n clipele unor tre/uinţe, orice şovăială şi slă/iciune a voinţei, +ânia şi tul/urarea, tristeţea şi frica ne*nte+eiată de ispitele lu+ii, ca să poţi *nainta pe calea evlaviei, *nsufleţit de o dorinţă nestinsă@ şi să te faci o călăuză pentru tine şi pentru cei ce vieţuiesc ca tine şi sunt supuşi ţie şi *+păraţilor prea evlavioşi, prin aceste fapte de desăvârşire prin care toţi aceşti iu/itori de 4ristos s-au silit să se unească cu ,u+nezeu@ şi pe lângă aceasta, să aştepţi *n fiecare zi despărţirea sufletului, după cu+ s-a scrisA 7'ine este să +ă despart şi să fiu cu 4ristos8 (Filip. 1, 23) şi 7 regăteşte spre ieşire lucrurile tale şi te pregăteşte pentru ţărâna ta8 (Prov. 24, 27). ?ăci nu e un scop al *nvăţăturii du+nezeieşti expri+area rafinată, ci convingerea +inţii despre adevărul expri+at prin cuvinteleA 7,esc1ide gura cuvântului du+nezeiesc8 (Eccl. 7,4)@ şi iarăşiA 7)u ră+âne surd la istorisirea celor *ntâ+plate altora, căci şi ei au *nvăţat de la părinţi8 (Eccl. 8,9)( &u, deci, o+ule prea iu/itor de *nvăţătură, ur+ând *n parte acestei spuse, a+ cercetat +ulţi sfinţi( Bi nu +-a+ lăsat condus de curiozitate( ?i făcând un dru+ de două ori de treizeci de zile şi stră/ătând cu a6utorul lui ,u+nezeu pe 6os toată ţara ro+anilor, a+ nesocotit orice o/oseală a călătoriei pentru a *ntâlni un o+ iu/itor de ,u+nezeu, ca să câştig de la el ceea ce nu avea+( ?ăci dacă avel, care +-a *ntrecut +ult *n vieţuire, cunoştinţă, conştiinţă şi credinţă, a făcut călătoriile de la :ars până *n Iudeea pentru a se *ntâlni cu etru, Iaco/ şi Ioan, şi povesteşte cu $

SKETIS PSYCHOLOGICAL RESEARCH

CONSTANTIN ONOFRASI

laudă, dispreţuind osteneala sa pentru a *ncura6a pe cei stăpâniţi de +oleşeală şi lenevie, spunândA 75-a+ suit la Ierusali+ ca să-l văd pe ?1efa8 (Gal. 1, 18), ne+ulţu+indu-se cu fai+a virtuţii lui, ci dorind să-l şi vadă, cu cât +ai +ult nu tre/uia să fac eu, aceasta, cel dator cu atâţia talanţi, nu ca să-i folosesc pe aceia, ci pe +ine *nsu+iC ?ăci şi cei ce au descris vieţile părinţilor, a lui 2vraa+ şi a celor ur+ăritori, 5oise şi Ilie şi Ioan, nu le-au povestit ca să-i laude pe aceia, ci ca să folosească cititorilor( -ileşte-te deci, te rog, să nu +ăreşti /ogăţia ta( 2cest lucru l-ai şi făcut de altfel tu, +icşorând-o *ndestulător prin dărnicii către cei lipsiţi, pentru sporirea virtuţii ce provine din aceasta( )u-ţi *nlănţui li/ertatea prin vreo pornire sau socotinţă necugetată, printr-un 6ură+ânt plăcut oa+enilor, de-a nu +ânca sau /ea, *n dorinţa de slavă, ro/indu-ţi voinţa acestui 6ură+ânt, cu+ au făcut unii, şi prin aceasta căzând apoi *n c1ip 6alnic *n iu/irea de viaţă, *n lenevie şi *n plăceri, călcându-şi astfel 6ură+ântul( >ă+ânând astfel raţional şi respingând acestea prin raţiune, tu nu vei păcătui niciodată( ?ăci e du+nezeiască raţiunea +işcărilor din noi, care alungă cele păgu/itoare şi pri+eşte cele folositoare( 2stfel, 7legea nu e dată pentru cel drept8 (I Tim. 1,9)( ?ăci e +ai /ine să se /ea vin cu raţiune, decât să se /ea apă cu +ândrie( ?ăci priveşte la oa+enii sfinţi, care /eau vin *n c1ip raţional (cu +ăsură) şi la oa+enii *ntinaţi care /eau apă *n c1ip neraţional şi nu vei osândi sau lăuda +ateria, ci vei ferici sau vei co+păti+i cugetarea celor ce se folosesc /ine sau rău de +aterie( 2stfel Iosif odinioară a /ăut vin *n &gipt (Fac. 43,34), dar nu şi-a păgu/it +intea, ci şi-a *ntărit cugetarea( Bi au /ăut apă itagora şi ,iogene şi laton şi cu ei 5anic1eu şi toată ceata filosofilor, care gândeau de capul lor şi au a6uns la atâta ne*nfrânare *n uşurătatea gândirii lor, că n-au cunoscut pe ,u+nezeu şi s-au *nc1inat idolilor( e de altă parte s-au atins de vin şi etru şi ceilalţi 2postoli şi de aceea au criticat unii pe 5ântuitorul şi Învăţătorul lor pentru *+părtăşirea de &l, zicând iudeiiA 7 entru ce ucenicii :ăi nu postesc ca cei ai lui IoanC8 (Marcu 2,18)( Iar altă dată rostind aceleaşi osândiri, au spus ucenicilorA 7Învăţătorul vostru +ănâncă şi /ea cu va+eşii şi cu păcătoşii8 (Matei 9,11)( .ără *ndoială nu L-au criticat pentru folosirea pâinii şi apei, ci a +âncării şi a vinului( Iar celor ce ad+irau *n c1ip neraţional /ăutura apei şi dezapro/au /ăutura vinului, 5ântuitorul le spuneaA 72 venit Ioan *n calea dreptăţii, nici +âncând, nici /ând8 – se *nţelege, carne şi vin, căci fără celelalte nu putea să trăiască – şi zic 7are de+on8( Bi a venit .iul D+ului +âncând şi /ând, şi zicA 7Iată D+ care +ănâncă şi /ea vin, prieten al va+eşilor şi al păcătoşilor8, pentru că +ănâncă şi /ea (Matei 11, 18 19). ,eci ce vo+ faceC )u vo+ ur+a nici celor ce 1ulesc, nici celor ce laudă, ci sau vo+ posti *n c1ip raţional cu Ioan, c1iar de vor ziceA au de+on, sau vo+ /ea vin cu *nţelepciune, dacă trupul are nevoie, c1iar de vor ziceA Iată o+ care +ănâncă şi /ea vin( .iindcă nici +âncarea nu este +are lucru, nici *nfrânarea, ci credinţa prelungită prin iu/ire *n fapte (Gal. !,")( ?ăci credinţa este ur+ată de toate faptele /une, cel ce +ănâncă şi /ea e de neosândit pentru credinţa lui( 7.iindcă tot ce nu este din credinţă, este păcat8 (#om. 14,23)( ,ar deoarece tot păcătosul va afir+a, +ânat de cunoştinţa lui strâ+/ată şi *nte+eindu-se pe o 6udecată neraţională, că orice +ănâncă sau lucrează, o face din credinţă, 5ântuitorul a făcut această precizare, zicândA 7,in roadele lor *i veţi cunoaşte pe ei8 (Matei 7,1")( Iar roada celor ce vieţuiesc cu raţiune şi *nţelegere s-a +ărturisit de du+nezeiescul 2postol că este 7iu/irea şi /ucuria şi pacea, *ndelunga ră/dare, /unătatea, credinţa, /lândeţea şi *nfrânarea8 (Gal. !,22). ?ăci *nsuşi avel a spusA 7>oada ,u1ului este aceasta şi aceasta8( Iar că cel ce se străduieşte să ai/ă astfel de roade nu va +ânca *n c1ip neraţional, sau fără +otiv şi când nu o cere trupul, carne, nici nu va /ea vin, nici nu va convieţui cu o conştiinţă rea, a spus-o iarăşi acelaşi avel, zicândA 7Drice o+ se luptă, se *nfrânează de la toate8, reţinându-se când trupul este sănătos de la ceea ce *l *ngraşă, dar când e /olnav sau nepu-

!

LAUSAICON

IOAN MOSHU

tincios sau aflat *n dureri şi *+pre6urări grele, folosindu-se de +âncare sau de /ăuturi ca de nişte leacuri spre vindecarea durerilor( Bi se va reţine de la cele păgu/itoare sufletului, de la +ânie, pris+ă, slavă deşartă, descura6are, de la defăi+are şi /ănuieli neraţionale, +ulţu+ind pentru toate *n ,o+nul( .ugi cu toată puterea de *ntâlnirea cu oa+enii care nu-ţi aduc nici un folos şi-şi *+podo/esc pielea *n c1ip nepotrivit, c1iar dacă sunt drept credincioşi, dar +ai +ult de eretici, care te păgu/esc prin prefăcătoria lor, c1iar de iz/utesc să atragă +ultă vre+e prin politeţea şi zâ+/etele lor( ?ăci c1iar de nu vei suferi nici o păgu/ire din purtările lor *n no/leţea ta, prin *nsuşi luarea lor *n râs de către tine, te vei co/or*, socotindu-te că te *nalţi, fapt care *ţi este el *nsuşi spre pagu/ă( 5ai +ult decât o fereastră de lu+ină ce-o poţi avea din *ntâlnirea curată cu /ăr/aţi şi cu fe+ei, ur+ăreşte ca prin ei să poţi vedea, ca printr-o carte cu scris su/ţire, *n +od clar ini+a ta, pro/ând prin co+paraţie cu ei slă/iciune sau negri6a ta( ?ăci culoarea feţelor ce *nfloreşte lu+inos şi podoa/a *+/răcă+intei şi +odestia cuvintelor şi fru+useţea gândurilor te vor *ntări, c1iar de afli *ntr-o stare de slă/iciune( 7Î+/răcă+intea /ăr/atului, păşirea piciorului şi râsul dinţilor vestesc cele ale lui8, precu+ zice Înţelepciunea ($%&. 'ir. 19,27).

Despre avva Isidor
?ând a+ păşit pri+a dată *n cetatea 2lexandriei (*n al doilea consulat al +arelui *+părat :eodosie), care se află acu+ *ntre *ngeri pentru credinţa lui *n 4ristos, +-a+ *ntâlnit *n cetate cu +inunatul /ăr/at *+podo/it *n tot felul prin +oravuri şi cunoştinţă, preotul Isidor, care era *ngri6itorul co+unităţii /isericii din 2lexandria( ri+ele nevoinţe ale tinereţii lui se spunea că s-au trăit *n pustie( ?1ilia lui din acel ti+p, a+ şi văzut-o *n +untele )itria( L-a+ *ntâlnit pe acest /ătrân la vârsta de şaptezeci de ani( ,upă aceea a +ai trăit alţi cincisprezece ani, după care a sfârşit *n pace (la #<$)( ână la +oarte n-a purtat pe trup ceva de pânză, afară de un ştergar pe cap( )-a făcut vreo /aie, n-a +âncat carne( 2vea trupul atât de +ult u+plut de 1ar, *ncât toţi cei ce nu cunoşteau vieţuirea lui, socoteau că trăieşte *n c1ipul cel +ai plăcut( ,e-aş dori să descriu *n parte virtutea sufletului lui nu +i-ar a6unge ti+pul( &ra atât de iu/itor de oa+eni şi de pace, că şi duş+ani necredincioşi cinsteau u+/ra lui pentru /unătatea ei( Bi cunoştea atât de +ult -fintele -cripturi şi dog+ele du+nezeieşti, că şi la +esele cu fraţii +intea lui intra *n extaz şi *n deplină tăcere( Bi rugat să povestească cele trăite *n extaz, ziceaA 72+ plecat cu +intea departe, rănit de o vedere8( L-a+ văzut şi eu de +ulte ori vărsând lacri+i la trapeză( Bi *ntre/ându-l de pricina lacri+ilor, l-a+ auzit zicândA 75i-e ruşine că +ănânc o +âncare neraţională (necuvântătoare), eu care sunt raţional (cuvântător) şi tre/uie să vieţuiesc *n rai pentru puterea ce +i-a dat-o 4ristos8( .iind cunoscut *ntregului senat din >o+a şi fe+eilor +ări+ilor de acolo, de când a plecat pri+a dată acolo cu episcopul 2tanasie, apoi cu episcopul ,i+itrie, şi având o /ogăţie prisositoare ce *ntrecea cele tre/uincioase, +urind n-a scris un testa+ent, n-a lăsat vreun /an sau vreun lucru surorilor lui care erau fecioare, ci le-a *ncredinţat pe acestea lui 4ristos, zicândA 7?el ce v-a dat vouă fiinţă, va avea gri6ă de viaţa voastră, cu+ a avut şi de ine8( Bi se afla cu surorile lui o o/şte de şaptezeci de fecioare( .iind eu *ncă tânăr când l-a+ *ntâlnit şi rugându-l să +ă introducă *n viaţa +ona1ală, având eu *ncă o vârstă tinerească şi neavând tre/uinţă de cuvinte, ci de nevoinţe trupeşti, ca o /ună călăuză +-a scos din cetate şi +-a dus la o distanţă de şase leg1e *n aşa nu+ita pustie(

#

SKETIS PSYCHOLOGICAL RESEARCH

CONSTANTIN ONOFRASI

Despre avva Dorotei
2colo +-a predat lui ,orotei, un ascet te/an care vieţuia de şaizeci de ani *ntr-o peşteră şi +i-a poruncit să ră+ân lângă el trei ani pentru *+/lânzirea pati+ilor( ?ăci *l ştia pe /ătrân trăind cu o +are aspri+e( ,ar +i-a cerut să +ă *ntorc apoi iarăşi la el pentru *nvăţătură evang1elică( ,ar neputând să *+plinesc trei ani, din cauza unei *+/olnăviri, +-a+ despărţit de el +ai *nainte de cei trei ani( 0ieţuirea lui era aspră şi uscată( :oată ziua aduna *n arşiţa pustiei de lângă +are, pietre şi clădea din ele c1ilii pe care le dăruia celor ce nu puteau să le clădească, isprăvind *n fiecare an o c1ilie( Ddată i-a+ spusA 7?e faci, părinteC La atâta /ătrâneţe *ţi o+ori trupul *n această arşiţăC8 5i-a răspuns, zicândA 75ă o+oară, *l o+or8( 5ânca şase uncii de pâine, foarte puţină legu+ă (verdeaţă) şi /ea foarte puţină apă( Bi +artor +ie ,u+nezeu că nu l-a+ văzut *ntinzându-şi picioarele sau dor+ind pe o saltea de paie, sau pe pat, ci toată noaptea, şezând, *+pletea crengi de pal+ier pentru a-şi procura de +âncare( 'ănuind că face aceasta nu+ai când era+ eu prezent, +-a+ asigurat şi de la alţi ucenici care trăiau pe socoteala proprie că din tinereţe avea această vieţuire, nedor+ind niciodată( )u dor+ea, intenţionat, decât dacă, lucrând sau +âncând, i se *nc1ideau oc1ii, venindu-i so+nul *n aşa fel, că-i cădea şi pâinea din gură din pricina aţipirii *n vre+ea +âncării( -ilindu-l eu câteodată să se *ntindă puţin pe saltea, supărându-se *+i spuneaA 7,acă nu poţi să-i convingi pe *ngeri să doar+ă, cu+ vei convinge pe o+ul râvnitorC8 Într-o zi, la ora nouă, (poate la trei d( a(), +-a tri+is la fântână să u+plu ulciorul pentru a /ea la acea oră( Bi +i s-a *ntâ+plat ca plecând să văd *n fântână un şarpe( ,eci n-a+ +ai scos apă, ci +-a+ *ntors, spunându-iA 70o+ +uri, avva, căci a+ văzut un şarpe *n fântână8( Iar acela zâ+/ind, +-a privit cu atenţie şi clătinând capul +i-a spusA 7,acă socoteşte diavolul să se prefacă *n orice fiinţă, *n şarpe sau viperă şi să se aşeze *n izvoarele apelor, vei ră+âne fără să /ei niciodatăC8 Bi ieşind şi atingând pri+a apă scoasă cu +âna sa, a spusA 7unde se află crucea, nu are putere nici un rău8(

Despre avva Didim
.oarte +ulţi oa+eni s-au desăvârşit *n 'iserica din 2lexandria, făcându-se vrednici de pă+ântul celor /lânzi( Între ei a fost şi scriitorul ,idi+, lipsit de vedere( ?u el a+ avut patru *ntâlniri, *n curs de zece ani( 2 sfârşit la vârsta de optzeci de ani( 2 ră+as fără oc1i, precu+ +i-a spus, la vârsta de patru ani( ierzând atunci vederea, n-a *nvăţat nici carte şi n-a avut nici *nvăţători( 2 avut ca *nvăţătoare puternică prin fire, conştiinţa sa( 2ceasta a fost *nzestrată cu atâta 1ar al cunoştinţei, că s-a *+plinit cu el de fapt ceea ce s-a scrisA 7,o+nul *nţelpţeşte pe or/i8 ( s( 9#",=)( &l tâlcuia cuvânt cu cuvânt 0ec1iul şi )oul :esta+ent( Bi s-a ocupat atât de +ult cu dog+ele şi *nfăţişa atât de su/ţire şi cu atâta putere *nţelesul lor, că *ntrecea pe toţi cei +ai vec1i *n cunoştinţă( -ilindu-+ă odată să fac o rugăciune *n c1ilia lui şi eu nevrând, +i-a povestit zicândA 7.ericitul 2ntonie a intrat *n c1ilia aceasta, vizitându-+ă, de trei ori( Bi rugat de +ine să facă o rugăciune, *ndată şi-a plecat genunc1iul *n c1ilie şi nu +-a lăsat să repet cuvântul a doua oară, *nvăţându-+ă ascultarea cu fapta( ,eci de voieşti să păşeşti pe ur+ele vieţuirii lui, ca unul ce eşti +ona1 şi te-ai *nstrăinat de lu+e, pentru virtute, nu te opune8(

%

LAUSAICON

IOAN MOSHU

Despre Alexandra
2 *ntre/at-o sfânta 5elania >o+ana pe cuvioasa 2lexandraA 7?u+ ra/zi să nu te *ntâlneşti cu ni+eni, luptând +ereu cu plictisealaC8, iar ea i-a răspunsA 7,e di+ineaţă şi până la ceasul al nouălea +ă rog tot ti+pul torcând lână@ iar celelalte ore, +ă gândesc la sfinţii patriar1i, la proroci şi la +ucenici şi +âncând pâinea +ea stăruiesc *n aşteptarea sfârşitului cu /ună năde6de8(

Despre Amun din Nitria
-e spunea despre 2+un că a vieţuit *n acest +od( .iind orfan, la vârsta tinerească de douăzeci şi doi de ani, a fost căsătorit cu sila de unc1iul său cu o fe+eie( Bi neputându-se *+potrivi silei i+puse de unc1iul său, a pri+it să se cunune şi să intre *n ca+era de nuntă şi să suporte toate cele ale nunţii( ,ar după ce au ieşit toţi cei ce l-au dus *n ca+era de nuntă şi l-au culcat *n pat, ridicându-se 2+un şi desc1izând uşa, a c1e+at pe fericita lui soţie şi i-a spusA 70ino, doa+nă, *ţi voi povesti *n sfârşit cu+ stă lucrul( 0o+ face deci /ine, dacă de acu+ fiecare din noi se va culca deose/it, ca să face+ plăcere lui ,u+nezeu, păzind fiecare neatinsă fecioria8( Bi scoţând din sânul lui o cărticică, a citit despre persoana 2postolului şi a 5ântuitorului, fetei care nu cunoştea scrisul, adăugând celei +ai +ari părţi, din *nţelegerea lui, toate te+eiurile pentru feciorie şi curăţie *n aşa fel, că şi aceea convinsă de 1arul lui ,u+nezeu, a spusA 7Bi eu +-a+ convins, do+nule( ,eci ce porunceşti acu+C8 7 oruncesc, zise el, ca fiecare dintre noi să ră+ână de acu+ de sine8( ,ar ea n-a pri+it, ci a zisA 7-ă ră+âne+ *n aceeaşi casă dar *n paturi deose/ite8( :răind deci cu ea optsprezece ani *n aceeaşi casă, *n fiecare zi se ocupa cu grădina şi ar/orele care produce /alsa+ (acest ar/ore african se cultiva ca viţa de vie, fiind lucrat şi udat cu +ultă osteneală)( Iar făcându-se seara, făcea rugăciunea *n casă şi +ânca cu eaA şi după ce făcea rugăciunea de noapte, ieşea iarăşi( 2cestea astfel săvârşindu-se, şi a+ândoi a6ungând la nepăti+ire, rugăciunile lui 2+un arătându-şi puterea, la ur+ă ea *i spuseA 72+ să-ţi spun ceva, do+nul +eu( ,e +ă vei asculta, voi fi convinsă că +ă iu/eşti *n ,u+nezeu8( Îi zise eiA 7-pune-+i ce voieşti8( Iar ea *i spuseA 7& un lucru drept că fiind tu /ăr/at şi nevoindu-te cu dreptatea, şi eu râvnind să u+/lu pe aceeaşi cale, să vieţui+ fiecare *n +od deose/it( ?ăci nu se cuvine să-ţi ascunzi o astfel de virtute, vieţuind cu +ine *n curăţie8( Iar el, +ulţu+ind lui ,u+nezeu, i-a zis eiA 7,eci să ai această casă( Iar eu *+i voi face +ie altă casă8( Bi ieşind, s-a aşezat *n partea cea +ai dinăuntru a +untelui )itria, *n care nu erau *ncă atunci +ânăstiri( Bi-şi făcu lui două +ici c1ilii( Bi trăind alţi douăzeci şi doi de ani *n pustie, a +urit, +ai /ine zis a ador+it, văzând de două ori pe an pe fericita lui soţie( .ericitul episcop 2tanasie a povestit *n 70iaţa sfântului 2ntonie8, +inunea săvârşită cu acesta, anu+e că având să treacă acesta râul Lico, *+preună cu ucenicul său :eodor şi ferindu-se să se dez/race ca să nu-l vadă pe el cineva gol, a fost trecut dincolo fără vreo /arcă de un *nger( ,eci acest 2+un a vieţuit astfel şi şi-a sfârşit viaţa astfel că fericitul 2ntonie a văzut sufletul lui luat de un *nger( 2cest râu eu l-a+ trecut cu frică *ntr-o /arcă( &l este o ra+ură a +arelui )il(

"

SKETIS PSYCHOLOGICAL RESEARCH

CONSTANTIN ONOFRASI

Despre Pamvo
În acest +unte a fost şi fericitul a+vo, *nvăţătorul episcopului ,ioscur şi al fraţilor 2ntoniu, &usevie şi &fti+ie, şi al lui Drigen, nepotul +inunatului /ăr/at ,racontie( 2cest a+vo avea foarte +ulte daruri /ăr/ăteşti şi virtuţi deose/ite( Între ele era şi aceastaA dispreţuia aurul şi argintul, cu+ o cere cuvântul( ?ăci +i-a povestit fericita 5elaniaA 70enind eu la *nceput de la >o+a la 2lexandria, a+ auzit despre virtutea acestuia( Bi fericitul Isidor, care +i-a povestit despre el, +-a condus la el *n pustie( I-a+ dat trei sute de litre de argint, rugându-l să se facă părtaş de /ogăţia +ea( ,ar acela şezând şi *+pletind ra+uri, +-a /inecuvântat nu+ai cu glasul lui şi +i-a spusA 7,u+nezeu să te răsplătească8( Bi spuse icono+ului său DrigenA pri+eşte-i şi foloseşte-i pentru toată frăţia din Li/ia şi din insule( ?ăci aceste +ânăstiri sunt +ai sărace8( I-a poruncit să nu dea nici unuia din &gipt, pentru că ţara era +ai /ogată( Iar eu, zice, aşteptând să fiu cinstită şi lăudată de el pentru acest dar şi neauzind ni+ic de la el, i-a+ spusA 7?red că ştii, ărinte, ce su+ă este trei sute de litre8( &l *nsă, fără să ridice capul, *+i răspunseA 7?el căruia i-ai dat, n-are nevoie, fiică, să-i nu+ere( ?el ce +ăsoară +unţii cunoaşte cu atât +ai +ult cantitatea argintului( ,acă +i i-ai dat +ie, /ine ai spus( Iar de i-ai dat lui ,u+nezeu, care n-a trecut cu vederea cei doi /ănuţi, +ai /ine taci8( 2şa, zice 5elania, a rânduit ,o+nul, intrând eu *n +unte( Iar după puţin ti+p, a ador+it o+ul lui ,u+nezeu fără fe/ră, fără să se *+/olnăvească, ci lucrând un coş şi având şaptezeci de ani( :ri+iţând după +ine când a6unsese la cea din ur+ă *+pletitură, având să plece, *+i ziseA 7 ri+eşte acest coş din +âinile +ele, ca să-ţi aduci a+inte de +ine( ?ăci altceva n-a+ ce să-ţi las8( Învelindu-i ea trupul *n pânză, l-a aşezat *n +or+ânt( Bi plecând din pustie, a păstrat până la +oarte coşul( 2cest a+vo +urind, *n ceasul când a sfârşit, se zice că a spus lui Drigen, preotul şi icono+ul, şi lui 2+oniu, /ăr/aţi vestiţi, şi altor fraţiA 7,e când a+ venit *n acest loc al pustiei şi +ia+ clădit c1ilia şi a+ locuit *n ea, nu-+i a+intesc să fi +âncat 7pâine *n dar8, din afară de +âinile +ele şi nu +-a+ căit de vreun cuvânt pe care l-a+ grăit până *n acest ceas( Bi totuşi plec la ,u+nezeu ca unul ce n-a+ *nceput *ncă să a+ adevărata evlavie faţă de ,u+nezeu8( ,espre el ne-au dat şi Drigen şi 2+oniu +ărturie, că 7niciodată *ntre/at despre un cuvânt scris sau despre altă faptă a nevoinţei, nu răspundea *ndată, ci spuneaA 7Încă n-a+ aflat8( ,e +ulte ori treceau şi trei luni şi nu dădea răspuns, spunând că n-a *nţeles *ncă( ,e aceea se pri+eau spusele lui, date după o cugetare după ,u+nezeu, ca de la ,u+nezeu( -e spune că această virtute a siguranţei *n cuvânt o avea +ai +ult decât toţi (+ai +ult c1iar şi decât +arele 2ntonie)( -e povesteşte această faptă a lui a+vo, că nevoitorul ior venind la el, a adus cu sine pâinea lui( Bi +ustrat de el 7pentru ce ai făcut acesteaC8, a răspunsA 7ca să nu-ţi fiu spre povară8( a+vo i-a dat o lecţie vor/itoare pe tăcute( ?ăci +ergând la el după un ti+p, şi-a frânt pâinea pe care şi-a adus-o cu el( Bi *ntre/at, a spusA 72+ frânt-o ca să nu te *+povărez8(

Despre Amoniu
2cest 2+oniu, pe care l-a+ arăta ca ucenic al lui a+vo, di+preună cu alţi trei fraţi şi două surori ale lui, a6ungând la cul+ea iu/irii de ,u+nezeu, au plecat *n pustie( Bi acelea şi-au făcut un locaş al lor şi ei alt locaş, *n aşa fel că era o depărtare *ndestulătoare *ntreolaltă( ,eoarece /ăr/atul era peste +ăsură de iu/itor al cuvântului şi o cetate apropiată de el voia să-l ai/ă ca episcop, au venit la fericitul :i+otei rugându-l să li-l 1irotonisească episcop( 2cesta le-a spusA E

LAUSAICON

IOAN MOSHU

72duceţi-l la +ine şi-l voi 1irotoni8( ?ând deci s-au dus la el cu un a6utor şi a văzut acela că a fost prins, i-a rugat şi s-a 6urat că nu pri+eşte 1irotonia, nici nu voieşte să iasă din pustie( ,ar nu l-au ascultat( 2tunci, *n văzul lor, luând un cuţit şi-a tăiat urec1ea stângă până la /ază, zicânduleA 7,e acu+ sunteţi siguri că *+i este cu neputinţă, legea oprind să fie pri+it *n preoţie unul cu urec1ea tăiată8( ,rept ur+are lăsându-l, au plecat şi ducându-se, au spus episcopului( Bi acesta le-a spusA 72ceastă lege are putere la Iudei( ,ar +ie de-+i aduceţi şi pe cineva cu nasul tăiat, *l voi 1irotoni de se arată vrednic prin purtări8( lecând ei iarăşi la acela, l-au rugat( ,ar el s-a 6urat lorA 7,e +ă veţi sili, *+i voi tăia şi li+/a8( Lăsându-l deci, au plecat( -e istoriseşte +inunea ur+ătoare a acestui 2+oniu( ?ând se trezea *n el vreo plăcere, nu-şi cruţa trupul, ci aprinzând un fier, atingea +ădularele lui, *ncât era *ntreg acoperit de răni( ,in tinereţe şi până la +oarte pe +asa lui erau nu+ai +âncăruri crude( )u +ânca ni+ic trecut prin foc, decât nu+ai pâine( Învăţase pe de rost -criptura 0ec1iului şi )oului :esta+ent şi trecuse de şase sute de zeci de +ii de ori prin scrierile /ăr/aţilor *nvăţaţi, Drigen şi ,idi+, ieriu şi Btefan, cu+ +ărturisesc despre el părinţii pustiei( &ra sfătuitor al fraţilor din pustie +ai +ult decât oricare altul( Îi da o astfel de *ntâietate fericitul &vagrie, /ăr/at purtător de ,u1 şi pătrunzător, care ziceA 7)-a+ văzut niciodată un o+ +ai lipsit de pati+i8(

Despre Veniamin
În acest +unte al )itriei a vieţuit optzeci de ani un /ăr/at nu+it 0enia+in, nevoindu-se la cul+e( &l s-a *nvrednicit de darul vindecărilor( Dricine peste care *şi punea +âna, sau *i dădea untdele+n după ce-l /inecuvânta, se iz/ăvea de orice /oală( 2cest o+, *nvrednicit de o astfel de 1aris+ă, *nainte cu opt luni de +oarte s-a *+/olnăvit de 1idropică şi trupul lui s-a u+flat aşa de +ult, că părea ca un astfel de Iov( Luându-ne deci episcopul ,ioscur, atunci era preot *n +untele )itria, pe +ine şi pe fericitul &vagrie ne-a spusA 70eniţi, să vedeţi un Iov nou, care *ntr-un trup atât de u+flat şi *ntr-o suferinţă de nevindecat *şi arată o +ulţu+ire ne+ăsurată8( 5ergând deci, a+ văzut un trup aşa de u+flat, că un deget al +âinii lui nu putea cuprinde celelalte degete( )eputând privi la suferinţa lui cu+plită, ne-a+ *ntors oc1ii( 2tunci ne-a spus acel fericit 0enia+inA 7>ugaţi-vă, fiilor, ca nu cu+va să se *+/olnăvească de 1idropică o+ul +eu lăuntric( ?ăci cel din afară nu +ă face nici să +ă /ucur, nici să păti+esc8( ,e opt luni şedea necur+at *ntr-un 6eţ care i-a fost făcut tot +ai larg, ne+aiputând sta pe pat din pricina celorlalte tre/uinţe( ,ar *n păti+irea aceasta tă+ăduia pe alţii( 2+ istorisit despre această păti+ire, ca să nu ne +iră+ când le vine o astfel de suferinţă celor drepţi( Iar +urind el, au fost scoase tocurile şi pragurile uşii, ca să poată fi scos trupul din casă(

Despre Paisie şi Isaia
2lţi doi, nu+iţi aisie şi Isaia, erau fraţi şi fii ai unui tată negustor, -panadro+( 2ceştia, +urind tatăl lor, şi-au *+părţit averea ce o aveau din i+o/ile *n preţ de cinci +ii de dinari, ca şi cea câştigată din vânzarea 1ainelor şi sclavilor( Bi s-au gândit *+preună şi s-au sfătuit *ntre ei, zicândA 7-pre ce fel de viaţă să porni+, frateC ,acă vo+ porni spre negustorie, pe care a practicato tatăl nostru, vo+ lăsa şi noi altora o/oselile noastre( 'a poate vo+ cădea şi *n pri+e6dii ce ne vor veni de la tâl1ari şi de la +are( 4ai, deci, să +erge+ spre viaţa +ona1ală, ca să ne folosi+ =

SKETIS PSYCHOLOGICAL RESEARCH

CONSTANTIN ONOFRASI

de cele ale tatălui nostru şi să nu pierde+ nici sufletele noastre8( ,eci, le-a plăcut calea vieţii +ona1ale( ,ar s-a gândit fiecare *n +od deose/it la ea( ?ăci *+părţind /anii, fiecare avea ca scop să placă lui ,u+nezeu, dar *ntr-o vieţuire deose/ită( Fnul a *+părţit toate, *ntre locaşuri de asceţi şi /iserici şi *nc1isori, *nvăţând o +odestă +eserie din care să-şi câştige pâinea, predânduse nevoinţei şi rugăciunii( ?elălalt n-a *+părţit ni+ic, ci şi-a făcut sie-şi o +ănăstire şi locuind *n ea puţini fraţi, pri+ea pe orice străin, pe orice /olnav, pe orice /ătrân, pe orice sărac, dând du+inica şi sâ+/ăta trei (sau patru) +ese( 2şa şi-a c1eltuit /anii lui( Iar +urind a+ândoi, li s-au adus laude diferite, ca unora ce s-au desăvârşit a+ândoi( ,ar unora le-a plăcut unul, altora celălalt( Ivindu-se astfel o sfadă *n frăţietate cu privire la lauda lor, au plecat la fericitul a+vo şi cerându-i 6udecata lui, l-au rugat să le arate a cui vieţuire a fost +ai preţioasă( Iar el le-a spus lorA 72+ândoi sunt desăvârşiţiA unul a arătat lucrarea lui 2vraa+, celălalt, a lui Ilie8( Fnii *nsă au spusA 7?u+ e cu putinţă să fie deopotrivăC8 &i cunoşteau +ai +ult pe nevoitor şi ziceauA 72 făcut lucru evang1elic, vânzând tot şi dând săracilor şi a purtat *n fiecare ceas şi ziua şi noaptea crucea şi a ur+at 5ântuitorului şi a trăit *n rugăciuni8( ?eilalţi răspundeau şi ziceauA 72cesta a arătat celor lipsiţi atâta dragoste, că a stat şi pe străzile +ari şi a adunat pe cei necă6iţi@ şi şi-a odi1nit nu nu+ai sufletul său, ci şi al +ultor altora, *ngri6indu-se de /olnavi şi a6utându-i8( Le-a spus lor fericitul a+voA 7Iarăşi vă spunA a+ândoi sunt deopotrivă( e fiecare din voi vă asigur că dacă unul nu se nevoia atât de +ult, nu s-ar fi făcut vrednic să fie co+parat cu /unătatea celuilalt( 2cela iarăşi odi1nind pe străini, se odi1nea *+preună cu ei pe sine *nsuşi, şi deşi părea să poarte greutatea o/oselii, avea *n acestea şi o odi1nă( ,ar aşteptaţi ca să pri+esc şi eu descoperirea de la ,u+nezeu( Bi venind după aceasta, veţi afla8( 0enind deci după câteva zile, l-au rugat iarăşi să le spună( Bi le-a spus lor ca de la ,u+nezeuA 7I-a+ văzut pe a+ândoi stând *+preună *n rai8(

Despre

acarie cel !ânăr

Fn tânăr, oarecare, cu nu+ele 5acarie, ca de optsprezece ani, 6ucându-se cu cei de o vârstă cu el lângă lacul nu+it 5aria( În vre+e ce păştea unele ani+ale, a săvârşit fără voie un o+or( Bi nespunând ni+ănui ni+ic, a plecat *n pustie( Bi a vieţuit *n atâta frică de ,u+nezeu şi de oa+eni, că a trăit fără să si+tă, trei ani, lipsit de acoperiş *n pustie( Iar pă+ântul este fără ploaie celor de acolo şi aceasta o ştiu toţi, atât cei ce o pot spune cu cuvântul, cât şi cei ce o si+t cu experienţa( 2cesta şi-a zidit pe ur+ă o c1ilie( Bi trăind alţi douăzeci şi cinci de ani *n c1ilie, s-a *nvrednicit de 1arul de-a respinge pe draci, /ucurându-se de singurătate( ?onvieţuind +ult cu el, l-a+ *ntre/at ca+ ce gândeşte despre păcatul o+ucideriiC 2 răspuns că e aşa de dreptate de si+ţirea durerii, *ncât şi +ulţu+eşte pentru ucidere( ?ăci uciderea fără voie i s-a făcut prile6 de +ântuire( -punea, aducând +ărturia din -cripturi, că 5oise nu s-ar fi *nvrednicit de vederea du+nezeiască şi n-ar fi a6uns *n +untele -inai, (deci de un aşa de +are dar şi de scrierea -fintelor -crieri), dacă n-ar fi fugit din pricina unei ucideri săvârşite *n &gipt( 2cestea le spun nu ca să desc1id calea spre ucidere, ci arătând că sunt şi virtuţi născute din *+pre6urări, când cineva nu vine la /ine de /ună voie( ?ăci unele virtuţi sunt alese cu voia, altele se ivesc din diferite *+pre6urări(

;

LAUSAICON

IOAN MOSHU

Despre Natanail
2 fost un altul *ntre cei vec1i, cu nu+ele )atanail( &u nu l-a+ apucat *n viaţă( ?ăci a ador+it cu cincisprezece ani +ai *nainte de intrarea +ea *n +untele )itriei( ,ar +-a+ *ntâlnit cu *+preună-nevoitorii şi *+preună-vieţuitorii cu el, *ntre/ându-i pe ei despre virtutea /ăr/atului, aceia +i-au arătat şi c1ilia *n care nu +ai locuia ni+eni, deoarece erau +ai aproape de lu+e( .iindcă el şi-a clădit-o când erau rari pustnicii (ana1oreţii)( ovesteau despre el *n +od deose/it, că avea atâta ră/dare *n c1ilia lui, fiindcă nu se a/ătea de la 1otărârea lui( 'ătându-şi 6oc de el la *nceput de+onul care *i ia *n râs, care *şi /ate 6oc de toţi şi *i a+ăgeşte pe toţi, i s-a părut că se leneveşte şi se plictiseşte *n pri+a c1ilie( Bi plecând, şi-a clădit o altă c1ilie +ai apropiată de sat( ,upă ce a isprăvit de clădit c1ilia şi s-a aşezat *n ea, după trei sau patru luni, veni de+onul noaptea, ţinând *n +ână o suliţă ase+enea călăilor şi având c1ipul unui soldat care vrea să ucidă, +işcând suliţa( 2cestuia *i răspunse )atanail, şi-i spuseA 7?ine eşti tu, care faci acestea *n c1ilia +eaC8 I-a răspuns draculA 7&u sunt cel ce te-a+ scos din c1ilia aceea( 2+ venit să te alung şi din aceasta8( ?unoscând deci că vrea să-şi /ată 6oc de el, s-a *ntors iarăşi *n pri+a c1ilie( Bi *+plinind *n ea treizeci şi şapte de ani, n-a trecut uşa, *+potrivindu-se de+onului, care atâta s-a luptat, silindu-l să iasă, cât nu se poate povesti( Între altele i s-a *ntâ+plat şi acestaA pri+ind vizita a şapte sfinţi episcopi, făcută fie din providenţa du+nezeiască, fie din ispita aceluia, nu l-au a/ătut de la 1otărâre( ?ăci ieşind episcopii, după ce au făcut rugăciunea, n-a făcut ca să-i *nsoţească nici +ăcar un pas( Bi-i spuseră diaconiiA 7.aci o faptă +ândră, avva, ne*nsoţind pe episcopi8( Iar el le răspunseA 7&u a+ +urit do+nilor +ei episcopi şi lu+ii *ntregi( .iindcă a+ un scop şi ,u+nezeu cunoaşte ini+a +ea, de aceea nu-i *nsoţesc pe ei8( )eiz/utind deci de+onul *n această faptă, luă nouă luni *nainte de +oartea lui, un c1ip de copil de vreo zece ani care +âna un asin ce purta pâini *ntr-un coş( Bi făcându-se seară adâncă, asinul s-a prefăcut că se răstoarnă aproape de c1ilie şi copilul a strigatA 72vva )atanail, ai +ilă de +ine şi dă-+i +âna8( ,ar el auzind glasul aşa-zisului copil şi desc1izând uşa, i-a strigat stând *năuntruA 7?ine eşti şi ce vrei să-ţi facC8 Îi spuse luiA 7-unt tri+is de cutare călugăr, prieten /un al tău, să-ţi aduc pâine şi prescuri deoarece +âine este sâ+/ătă şi-i sunt de tre/uinţă( :e rog, nu +ă trece cu vederea, a6ută-+i să ridic +ăgarul ca nu cu+va să fiu +âncat de 1iene, căci sunt +ulte *n această pustietateG8( Bi *ntr-adevăr apăreau +ulte 1iene *n locurile acelea( -tând deci fericitul )atanail, tul/urat *năuntrul său, cugeta *ntru sine, zicândA 7Dare voi călca porunca du+nezeiască, sau 1otărârea luatăC8 La sfârşit, cugetând că e +ai /ine să nu treacă peste 1otărârea ţinută atâţia ani, ruşinând pe diavolul, după ce-a făcut o rugăciune, a spus aşa-zisului copil, care *i cerea a6utorulA 72scultă, copileG ?red *n ,u+nezeu, ?ăruia Îi slu6esc, că de ai tre/uinţă, *ţi va tri+ite a6utorul Lui şi nici 1ienele nu-ţi vor face vreun rău, nici altcineva( Iar de eşti o ispită, ,u+nezeu va descoperi acest lucru8( Bi *nc1izând uşa, a intrat( Iar de+onul ruşinat, de *nfrângere, a dispărut *ntr-un vânt şi *n asinii săl/atici ce săreau şi făceau *n zgo+ote ce se topeau( 2ceasta a fost nevoinţa fericitului )atanail, aceasta vieţuirea şi aceasta desăvârşirea lui(

Despre

acarie e"ipteanul

,espre cele privitoare la cei doi 5acarie, /ăr/aţi pururi po+eniţi, fiind +ulte şi greu de crezut, şovăiesc să vor/esc şi să scriu, ca nu cu+va să-+i atrag /ănuiala de +incinos( ?ăci ,u1ul -fânt a descoperit că 7,o+nul pierde pe toţi cei ce grăiesc +inciună8 (P(. !,7)( ,ar deoarece nu +int, să nu pri+eşti cu necredinţă, /inecredinciosule, cele ce le spun( ,intre aceşti doi 5acarie, 9<

SKETIS PSYCHOLOGICAL RESEARCH

CONSTANTIN ONOFRASI

unul era &giptean după nea+, iar celălalt 2lexandrin, vânzător de dulciuri( Întâi voi povesti despre &giptean, care a trăit nouăzeci de ani( ,intre aceştia a făcut şaizeci de ani *n pustie, unde a intrat când era tânăr de treizeci de ani( Bi s-a *nvrednicit de atâta dreaptă socoteală, că era nu+it 7tânărul /ătrân8( ,e aceea a şi propăşind repede( La patruzeci de ani a pri+it 1arul alungării du1urilor răufăcătoare şi al prezicerilor( Bi s-a *nvrednicit de preoţie( ?u el se +ai aflau doi ucenici *n pustia cea +ai dinăuntru nu+ită -c1it( ,intre ei, unul *i era slu6itor şi se află aproape de el pentru cei ce veneau spre a fi vindecaţi( Iar celălalt se nevoia *ntro c1ilie foarte apropiată( Înaintând vre+ea şi prevăzând viitorul cu un oc1i străvăzător, zise celui ce-i slu6ea, nu+it Ioan, a6uns +ai târziu preot *n locul lui 5acarie *nsuşiA 72scultă la +ine, frate Ioane, şi pri+eşte cu ră/dare *nde+nul +euA vei fi ispitit, şi te va ispiti du1ul iu/irii de arginţi( 2şa a+ văzut( Bi ştiu că de +ă vei asculta cu ră/dare, te vei desăvârşi *n locul acesta şi vei fi slăvit şi /iciul nu se va apropia de locaşul tău8 (P(. 9), 1))( ,ar de nu +ă vei asculta, va veni asupra ta sfârşitul lui 31iezi, de a cărui păti+ire vei şi /oli ($mp. !,27)( Bi s-a *ntâ+plat că acela n-a ascultat, după ador+irea lui 5acarie, după alţi cincisprezece sau douăzeci de ani( Bi astfel, pentru că şi-a *nsuşit din averile săracilor, a suferit de o astfel de for+ă de lepră, că nu se afla pe trupul lui un loc sănătos, pe care să-şi poată pune degetul( 2cesta era darul profetic al lui 5acarie( ,espre +âncarea şi /ăutura lui, e de prisos să povestesc odată ce nici la cei +ai puţin nevoitori nu se putea afla *n acele locuri o nepăsare *n privinţa +âncării, atât din pricina puţinătăţii celor de tre/uinţă, cât şi pentru râvna celor ce locuiau acolo( 0oi vor/i despre altă nevoinţă a lui( 2stfel se spunea că este răpit ne*ncetat din sine (*n extaz) şi vieţuia +ai +ultă vre+e *n ,u+nezeu, decât *n legătura cu lucrurile de su/ cer( ,espre el se povestesc şi +inunile ur+ătoareA Fn oarecare /ăr/at egiptean, *ndrăgostindu-se de o fe+eie, căsătorită cu altul, şi neputând-o atrageA a recurs la un vră6itor, spunându-iA 7.ă-o să +ă iu/ească, sau fă ceva ca să se despartă de /ăr/atul ei8( Bi pri+ind vră6itorul un preţ *ndestulător, s-a folosit de +i6loacele lui vră6itoreşti şi a făcut-o să ia c1ipul unui cal( 0enind /ăr/atul ei, de afară, s-a +irat că a văzut *n patul lui un cal( Bi plânge şi se 6eleşte şi vor/eşte ani+alului, dar nu pri+eşte răspuns( ?1ea+ă pe preoţii din sat *i aduce *năuntru, o arată( )u află ieşire din această stare( :rei zile ea n-a pri+it iar/ă ca un cal, nici pâine ca un o+, lipsindu-se de a+ândouă felurile de +âncare( La sfârşit, ca să se slăvească ,u+nezeu şi să se arate virtutea -fântului 5acarie, i-a venit /ăr/atului ei gândul să se ducă *n pustie( Bi punând pe ea o şa ca pe un cal, o duse *n pustie( 2propiindu-se ei, fraţii din apropiere de c1ilia lui 5acarie, s-au *+potrivit /ăr/atului ei, zicândA 7?e aduci aici acest calC8 acela le răspunseA 7?a să se +ilostivească de ea8( Îi spun luiA 7,ar ce areC8 2 răspuns /ăr/atul( 7&ra fe+eia +ea şi s-a presc1i+/at *n cal şi acu+ e a treia zi de când n-a gustat ni+ic8( 2u spus aceasta -fântului ce se ruga *năuntru( ?ăci *i descoperise ,u+nezeu şi se ruga pentru ea( ,eci a răspuns -fântul 5acarie fraţilor, spunându-leA 7-unteţi cai voi, care aveţi oc1i de cai( ?ăci aceea este fe+eie, care n-a fost presc1i+/ată decât pentru oc1ii celor a+ăgiţi8( Bi a /inecuvântat apa şi a vărsat-o peste trupul ei, *ncepând de la cap, *nsoţind fapta aceasta cu rugăciunea( Bi *ndată a făcut-o să se arate tuturor ca fe+eie( Bi dându-i de +âncare, a făcut-o să +ănânce şi a slo/ozit-o *+preună cu /ăr/atul ei( Bi a plecat +ulţu+ind ,o+nului( Bi i-a poruncit zicândA 7-ă nu părăseşti niciodată /iserica (adică să nu ră+âi departe de -fânta Î+părtăşanie)( ?ăci acestea ţi s-au *ntâ+plat, pentru că nu te-ai apropiat de :aine cinci săptă+âni8( 2ltă faptă a nevoinţei lui( -ăpând ti+p *ndelungat un coridor su/ pă+ânt de la c1ilia lui, lung de o 6u+ătate de stadiu, l-a ter+inat la capăt cu o peşteră( Bi când +ai +ulte persoane *l tul/urau, ieşind pe ascuns din c1ilia sa, se ducea *n peşteră şi ni+eni nu-l afla( Bi ne-a povestit unul

99

LAUSAICON

IOAN MOSHU

din ucenicii lui râvnitori, spunând că plecând el până la peşteră, rostea douăzeci şi patru de rugăciuni şi la *ntoarcere la fel( ,espre el ieşise vestea că a sculat un o+ pentru a convinge un eretic, care nu recunoştea *nvierea trupurilor( Bi această veste dăinuia *n pustie( 2cestuia i se dăduse odată de către +a+a lui, ce plângea, un tânăr stăpânit de de+oni( &ra legat de alţi doi tineri( ,e+onul avea această lucrare( ,upă ce +ânca trei părţi dintr-o pâine şi /ea un ulcior de apă, o +işcare dinlăuntru lepăda +âncările, de parcă se topeau de foc( ?ăci există şi o ceată de de+oni, nu+ită foc( .iindcă sunt deose/iri *ntre de+oni, ca şi *ntre oa+eni, nu de fiinţă, ci de voinţă( ,eci acest tânăr neputând fi săturat de ceea ce-i dădea +a+a lui, +ânca şi ceea ce lepăda( 'a de +ai +ulte ori /ea şi propria urină( lângând deci +a+a lui şi rugând pe -fânt, acesta luă pe tânăr şi se rugă lui ,u+nezeu pentru el( şi după o zi sau două scăzând păti+irea, -fântul 5acarie *i spuse ei@ ?ât vrei să +ănânceC8 &a răspunse, zicândA 7Hece litre de pâine (două Ig()( 5ustrând-o el, pentru că era +ult, după ce s-a rugat pentru el şapte zile cu post, l-a co/orât la trei litre (trei sferturi de Ig(), o/ligându-l să şi lucreze( Bi aşa vindecându-l, la dat +a+ei lui( ,u+nezeu a făcut şi această +inune prin 5acarie( ?u acest nevoitor eu nu +a+ *ntâlnit( ?ăci a ador+it *nainte cu un an, de a intra eu *n pustie(

Despre

acarie Alexandrinul

,ar +-a+ *ntâlnit cu 5acarie, 2lexandrinul, care era preot al aşa-ziselor 7?1ilii8( La aceste 7c1ilii8 a+ locuit eu nouă ani( ri+ii trei ani ai +ei au fost ulti+ii ai vieţii lui( Fnele din faptele lui le-a+ văzut, altele le-a+ auzit de la el, iar altele le-a+ aflat de la alţii( )evoinţa lui era aceastaA ,acă auzea ceva folositor vreodată, ducea la desăvârşire( 2stfel, auzind de la unii că ta/enisioţii +âncau *n cele patruzeci de zile ale ostului, nefiert, a socotit să nu supună focului ni+ic şapte ani şi afară de legu+e crude, n-a gustat niciodată legu+e fierte( ,o/ândind această virtute, a auzit iarăşi despre un altul că +ânca o litră de pâine@ şi frângând o /ucată şi după ce a pus-o *ntr-un vas, socotea să +ănânce atâta cât putea cuprinde cu +âna( Bi povestea, glu+indA 72ş fi luat +ai +ulte /ucăţi, dar nu le-a+ putut aduce pe toate su/ vedere( ?ă un va+eş nu +i-a *ngăduit8( :rei ani a *+plinit această nevoinţă, +âncând patru sau cinci uncii de pâine şi a /ăut atâta apă şi nici o şesi+e de (Ig() de untdele+n pe an8( 2ltă nevoinţă a lui( Jinea să *nvingă so+nul şi povestea că nu a intrat su/ acoperiş douăzeci de zile, ca să *nvingă so+nul, *nfier/ântat ziua de arşiţă, iar noaptea *ng1eţând de frig( Bi adăugăA 7,e n-aş fi intrat +ai repede su/ acoperiş şi n-aş fi pri+it să dor+, +i s-ar fi secat creierul aşa de +ult, că +i-aşi fi ieşit din +ine( ?ât +ă priveşte pe +ine, a+ *nvins@ dar cât priveşte firea, care-şi are tre/uinţele ei, +-a *nvins so+nul8( -tând el di+ineaţa *n c1ilie, venind o viespe pe piciorul lui, l-a *nţepat( Bi durându-l, a strivit-o cu +âna, după ce aceea s-a săturat cu sângele lui( >ecunoscându-se deci vinovat că s-a răz/unat pe sine, s-a conda+nat să ră+ână *n locul +ocirlos al -c1itului, care este pustia totală şi să şadă gol şase luni acolo unde viespile şi ţânţarii +ănâncă şi pielea +istreţilor( 2stfel trupul său a fost *ntreg *nţepat şi arăta atâtea răni, *ncât unii socoteau că e /olnav de lepră( 0enind după şase luni la c1ilia lui, fu cunoscut nu+ai după glas că este 5acarie(

9$

SKETIS PSYCHOLOGICAL RESEARCH

CONSTANTIN ONOFRASI

2ltă dată, iarăşi săpând o fântână aproape de nişte +ărăcini, a fost +uşcat de o viperă otrăvitoare( Luând-o el cu a+ândouă +âinile de pe piept, a sfâşiat-o, spunându-iA 7?u+ ai *ndrăznit să vii, dacă nu te-a tri+is ,u+nezeuC8 2vea diferite c1ilii *n pustie( Fna *n -c1it, *n partea cea +ai dinăuntru a pustiei depline, şi una *n Li/ia şi una *n aşa-nu+itele 7c1ilii8 şi una *n +untele )itriei( Fnele din ele erau fără ferestre( În ele se spunea că şedea *n postul +are, *n *ntuneric( Iar alta era +ai *ngustă, *ncât nu putea să-şi *ntindă picioarele( Bi iarăşi, alta +ai largă, *n care se *ntâlnea cu cei ce-l vizitau( 2cesta a tă+ăduit o +ulţi+e atât de +are de *ndrăciţi, că nu li se poate da nu+ărul( 2flândune noi acolo, a fost adusă la el o fecioară de nea+ no/il din :esalonic, care era paralizată de +ulţi ani( Fngând-o douăzeci de zile cu untdele+n sfinţit cu +âinile lui şi rugându-se, a tri+is-o sănătoasă *n cetatea ei( Iar ea plecând, i-a tri+is +ulte daruri( 2uzind el că ta/enisioţii duc o vieţuire *naltă, sc1i+/ându-şi 1ainele şi luând c1ipul unui lucrător din lu+e, s-a suit vre+e de cincisprezece zile *n :e/aida, trecând prin pustie( Bi venind *n +ănăstirea ta/esioniţilor, a căutat pe ar1i+andritul (stareţul) lor, nu+it a1o+ie, /ăr/at foarte *ncercat şi având 1aris+a proorociei( ,ar acestuia i-au ră+as cele ascunse cu privire la 5acarie( 0enind acesta la el, i-a zisA 7:e rog, pri+eşte-+ă *n +ănăstirea ta, ca să +ă fac +ona18( Îi zise lui, a1o+ieA 72i a6uns la /ătrâneţe şi nu te +ai poţi nevoi( .raţii de aici sunt nevoitori şi nu poţi purta ostenelile lor( Bi te vei s+inti şi vei pleca vor/indu-i de rău8( Bi nu l-a pri+it nici *n pri+a zi, nici *n a doua, până *n ziua a şaptea( ,upă ce s-a *ntărit stăruind *n post, i-a spus pe ur+ăA 7 ri+eşte-+ă, avva, şi de nu voi posti şi nu voi lucra ca ei, porunceşte ca să fiu dat afară8( a1o+ie a convins atunci pe fraţi să-l pri+ească( Iar o/ştea unei singure +ănăstiri este de o +ie patru sute de /ăr/aţi până astăzi( ,eci a intrat *n ea( Iar trecând puţină vre+e, a venit postul +are (de patruzeci de zile – al aştilor) şi a văzut pe fiecare nevoindu-se *ntr-un fel sau altul( Fnul +ânca nu+ai seara, altul la două seri, altul la cinci seri, unul stătea *n picioare toată noaptea, iar ziua şedea( ,upă scufundarea +ultor z+icele de finic *n apă, acesta a şezut *ntr-un colţ şi până nu s-au *+plinit cele patruzeci de zile şi nu au venit aştile, nu s-a atins de pâine, nici de apă, n-a *ncovoiat (plecat) genunc1iul, nu s-a *ntins pe pă+ânt( )u a luat afară, de puţine foi de varză, şi aceasta du+inica, spre a lăsa părerea că +ănâncă( Bi dacă tre/uia să iasă pentru vreo tre/uinţă a lui, reintra repede şi şedea *năuntru negrăind ni+ănui, nedesc1izându-şi gura, ci stând tăcut( 2fară de rugăciunea din ini+ă şi de lucrarea foilor din +âini, nu făcea ni+ic( 0ăzându-l deci toţi nevoitorii, s-au răsculat *+potriva stareţului, zicândA 7,e unde ni l-ai adus pe acest o+ fără trup spre *nfruntarea noastrăC -coate-l de aici, sau să ştii că vo+ pleca toţi8( 2uzind ( a1o+ie) de vieţuirea lui, s-a rugat lui ,u+nezeu, ca să-i descopere cine este( Bi i s-a descoperit( Bi prinzându-l de +ână, l-a dus *n locaşul de rugăciune, unde era altarul, şi i-a zisA 70ino, călugăreG :u eşti 5acarie şi te-ai ascuns de +ine( ,e +ulţi ani a+ dorit să te văd( Îţi +ulţu+esc că ai *ntărit pe fiii +ei, ca să nu cugete ceva +are despre nevoinţele lor( leacă acu+ la locul tău( )e-ai zidit destul pe noi( Bi roagă-te pentru noi8( ?erându-i-se aceasta, a plecat( 2ltă dată a povestit iarăşiA 7:oată stăruirea pe care a+ dorit-o *+plinind-o, a+ venit la altă dorinţăA 2+ voit să ţin nu+ai cinci zile +intea nedespărţită de ,u+nezeu( Bi luând această 1otărâre, a+ *nc1is c1ilia şi curtea +ea, ca să nu dau vreunui o+ vreun răspuns şi a+ stat aşa *ncepând de luni( 2+ poruncit deci +inţii +ele, zicândA 7)u co/or* din ceruri( 2i acolo pe *ngeri, pe ar1ang1eli, puterile de sus, pentru ,u+nezeul tuturor( )u co/or* su/ cer8( ()evoinţele de stăpânire a poftelor şi tul/urărilor trupeşti aveau un scop +ai presus de eleA aflarea liniştii de-a stărui *n gândul la ,u+nezeu, /a c1iar *ntr-o trăire a adânci+ii şi /ogăţiei Lui spirituale( 2cesta e sensul isi1iei, care a fost o ţintă per+anentă a +ona1ilor din >ăsărit( ,u+nezeu aduce 7liniştea8 su-

9!

LAUSAICON

IOAN MOSHU

fletului, căci aduce o /ucurie a plinătăţii Lui( ?el ce-L are pe ,u+nezeu, are totul() Bi stăruind două zile şi două nopţi, a+ supărat aşa de +ult pe de+on, că s-a făcut flacără de foc şi +i-a ars toate cele din c1ilie, cu+ a ars şi rogo6ina de stuf pe care şedea+, *ncât a+ socotit că +ă arde şi pe +ine *ntreg( În sfârşit, pătruns de frică, +-a+ despărţit *n a treia zi, ne+aiputând să-+i ţin +intea ne*+prăştiată, ci a+ co/orât la privirea lu+ii, ca să nu +ă cuprindă +ândria8( La acest sfânt 5acarie +-a+ dus eu odată şi l-a+ aflat *n afara c1iliei lui lângă care şedea un preot al satului, al cărui cap *ntreg era +âncat de /oala nu+it cancer şi i se vedea c1iar osul din frunte( 0enise deci să fie vindecat( ,ar nu a pri+it să se *ntâlnească cu el( l-a+ rugat deciA 7:e rog, pri+eşte-l, ai +ilă de el şi răspunde-i8( Iar el *+i ziseA 7& nevrednic să fie vindecat( ?ăci i sa tri+is /oala spre *nvăţătură( Iar de voieşti să fie vindecat, convinge-l să se reţină de la Liturg1ie( ?ăci a săvârşit Liturg1ia curvind( Bi de aceea se pedepseşte( Bi ,u+nezeu *l va vindeca8( ?ând i-a+ spus aceasta celui /olnav, s-a *nvoit, 6urând să nu +ai *+plinească slu6/a preoţiei( 2tunci l-a pri+it şi i-a spusA 7?rezi că există ,u+nezeuC8 I-a răspunsA 7,a8( 7)-ai putut să nuţi /aţi 6oc de &LC8 I-a răspunsA )u( Îi zise iarăşiA 7,acă recunoşti păcatul tău şi lecţia ce ţi-o dă ,u+nezeu pentru aceasta, *ndreptează-te de aici *nainte8( 2 recunoscut pricina şi şi-a dat cuvântul să nu +ai păcătuiască, nici să nu +ai liturg1isească, ci să *+/răţişez starea de +irean( Bi aşa i-a pus +âna pe cap şi *n puţine zile s-a vindecat şi i-a crescut părul şi a plecat sănătos( -u/ văzul +eu s-a dus un copilandru stăpânit de du1ul cel rău( unându-şi o +ână pe capul lui şi o alta pe ini+ă, s-a rugat atât, până l-a făcut să plutească *n aer( F+flându-se copilul ca o /ute, se infla+a atâta, că părea *ntreg /olnav de erisipel( Bi strigând deodată, a *nceput să verse apă prin toate si+ţurile, *ncât *ncetând /oala, a revenit iarăşi la +ăsura lui( L-a *ncredinţat astfel tatălui( Fngându-l cu untdele+n sfinţit şi stropindu-l cu apă i-a poruncit să nu se atingă patruzeci de zile de carne, nici de vin( Bi aşa l-a vindecat( --au *ngră+ădit *n el odată nişte gânduri de slavă deşartă, că scoţându-l din c1ilie, l-au *nde+nat să +eargă, pe +otiv de facere de /ine, *n cetatea >o+anilor pentru vindecarea celor /olnavi( ?ăci lucra *n el puternic 1arul *+potriva du1urilor( Bi după ce +ult ti+p nu ascultase, a fost tras deodată cu tărie şi după ce şi-a pus picioarele pe pragul c1iliei, le-a lăsat afară, dar el ră+ânând culcat, a zisA 7:rageţi-+ă( ,e+oni, şi +ă târâţi( ?ăci eu nu plec cu picioarele +ele( ,e puteţi să +ă duceţi astfel, voi pleca8( Bi le-a declarat( 7Bed aşa până deseară( ,e nu veţi reuşi să +ă scoateţi, nu voi asculta de voi8( ,upă ce ră+ase +ult ti+p aşa căzut, s-a sculat( .ăcându-se noapte, iarăşi l-au atacat( Bi u+plând un coş cu două litre de nisip şi punându-l pe u+eri, a stră/ătut pustia( --a *ntâlnit cu el :eose/ie, slu6/aş al ordinii de nea+ din 2ntio1ia şi-i spuseA 7?e porţi, avvaC ,ă-+i +ie povara şi nu te c1inui8( Iar el *i răspunseA 7?1inuiesc pe cel ce +ă c1inuieşte( ?ăci ne*nfrânat fiind, *+i i+pune plecarea8( 5ergând +ult, a reintrat *n c1ilie, după ce şi-a o/osit trupul( 2cest sfânt 5acarie, care era preot, ne-a +ai povestitA 75i-a+ *nse+nat ca *n ti+pul *+părtăşirii cu -fintele :aine, niciodată n-a+ dat lui 5arcu ascetul sfânta părticică, ci un *nger i-o dădea lui de pe altar( 0edea+ nu+ai c1ipul +âinii celui ce i-o dădea8( 5arcu acesta era +ai tânăr şi recita din a+intire -criptura 0ec1e şi )ouă( &ra copleşitor de /lând şi +ai *nţelept ca oricine altul( Într-una din zile, spre ulti+a lui /ătrâneţe, găsind un +o+ent potrivit, +-a+ dus şi +-a+ aşezat *n faţa uşii lui, pentru a asculta ce spune sau ce face, socotindu-l, aşa /ătrân cu+ era, +ai presus de o+( &ra *năuntru, cu totul singur, un o+ a6uns *n 6urul unei sute de ani, şi fără dinţi, dar se lupta cu sine şi cu diavolul şi ziceaA 7?e vrei, /ătrâne răuC Iată, te-ai uns şi cu untdele+n şi ai gustat şi vin( ?e +ai vrei, /ătrâne răuC8 2şa se *n6ura pe sine( 2poi, către diavolA 7)u cu+-

9#

SKETIS PSYCHOLOGICAL RESEARCH

CONSTANTIN ONOFRASI

va *ţi +ai sunt dator cu cevaC )u găseşti ni+ic( leacă de la +ineG8 Bi /o+/ănind *n sine, ziceaA 7 leacă, /ătrâne +âncătorG ână când voi fi cu tineC8 )e +ai povestea nouă afnutie, ucenicul lui, că *ntr-una din zile, o 1ienă luând puiul ei, care era or/, l-a dus lui 5acarie şi lovind cu capul *n poarta curţii, a intrat *n faţa lui care se afla afară şi i-a aruncat la picioare puiul ei( -fântul luându-l şi scuipând *n oc1ii lui (ungând cu scuipat oc1ii lui) s-a rugat şi *ndată acela a văzut şi după ce l-a alăptat, +a+a lui l-a luat şi a plecat( 2 doua zi a adus -fântului *n dar o piele de oaie( Bi fericita 5elania +i-a spusA 72+ pri+it acea piele de la 5acarie8( Bi ce e de +irare dacă cel ce a *+/lânzit leii prin ,aniil a dat *nţelegere şi unei 1ieneC ,ar spunea că de când s-a /otezat n-a +ai scuipat 6os( Bi avea şaizeci de ani de când s-a /otezat( &ra +ic de statură, spânatec (spân)A nu+ai deasupra /uzelor şi la +arginea de 6os a /ăr/iei avea păr( ?ăci din pricina nevoinţei covârşitoare nu-i odrăsleau nici perii din /ar/ă( 2+ venit la el odată din lenevie şi i-a+ zisA avva ce să facC ?ă +ă necă6esc gândurile, spunându-+iA 7)u faci ni+ic, pleacă de aici8( Bi el *+i spuneA 7-pune-le lorA eu păzesc zidurile pentru 4ristosG8 2ceste puţine lucruri ţi le-a+ arătat din ale -fântului 5acarie(

Despre

oise #tiopianul

Fn o+, nu+it 5oise, de origine etiopian şi negru la piele, era slu6itor al un funcţionar( ,in pricina relei purtări şi a 1oţiei l-a dat afară stăpânul său( -e spunea că a6unsese până la ucideri( Bi sunt silit să spun cele rele ale lui, ca să arăt puterea pocăinţei lui( -e povestea că a6unsese *n fruntea unei /ande de tâl1ari, *ntre ale cărei tâl1ării apăru şi răz/unarea *+potriva unui păstor, care l-a *+piedicat de la o faptă de 1oţie prin câinii lui( 0oind să-l ucidă, căuta locul unde se afla cu oile( Bi a aflat că e dincolo de )il( 2pa râului era largă ca de-o +ilă( 5oise ţinând cuţitul *n gură şi punându-şi 1aine pe cap, a trecut astfel râul( :recându-l astfel, puţin a lipsit să nu fie văzut de păstor( ?ăci s-a ascuns *n nisip( Kung1iind patru /er/eci la alegere şi legându-i cu o funie, a stră/ătut râul *napoi( Bi venind *ntr-o curte +ică, *i tăie şi +âncând cea +ai /ună carne, după ce a /ăut şase litre de vin pe care *l cu+părase, s-a depărtat la cincizeci de +ile, unde *şi avea /anda, locul( 2cesta fu străpuns +ai târziu de atâta părere de rău, datorită unei *+pre6urări oarecare, că s-a retras *ntr-o +ănăstire şi a *naintat la atâta pocăinţă, că a făcut şi pe de+onul care a conlucrat cu el din tinereţe la relele făcute, să vadă *n el pe 4ristos, prin faptul că şi cei ce au păcătuit *+preună cu el, au venit la pocăinţă prin el 2stfel se spune că odată tâl1arii au căzut asupra lui când şedea *n c1ilie, neştiind cine este( Bi aceştia erau patru( Legându-i pe toţi şi punându-i pe spate, ca un sac cu paie, i-a adus la /iserica fraţilor, zicândA 7,eoarece nu-+i este *ngăduit să fac rău ni+ănui, ce porunciţi despre aceştiaC8 Bi +ărturisindu-se aceia şi cunoscând că acela era 5oise, cel ce era vestit şi cunoscut *ntre tâl1ari, au slăvit şi ei pe ,u+nezeu şi s-au lepădat şi ei de lu+e, pentru sc1i+/area acestuia, cugetândA 7,acă acesta, atât de destoinic şi de tare *n tâl1ării, s-a te+ut de ,u+nezeu, pentru ce vo+ respinge noi +ântuireaC8 2cestui 5oise i-au adăugat diavolii la vec1iul o/icei şi pornirea spre ne*nfrânarea curviei( &ra atât de ispitit, cu+ povestea el *nsuşi, că puţin i-a tre/uit să iasă din noua lui 1otărâre( 0enind deci la +erele Isidor cel din -c1it, i-a povestit luptele ce le poartă cu ispitele( Isidor i-a zisA 7)u te *ntrista( ?ăci sunt *nceputurile tale care te atacă, folosindu-se de o/işnuinţă( recu+ câinele o/işnuit cu +ăcelăria, nu se desparte de ea, dar de i se *nc1ide +ăcelăria şi nu-i dă ni+eni ni+ic, nu se +ai apropie, la fel şi tu, de stărui, do+nul descura6ându-se, se va depărta de tine8( ,eci *ntorcându-se din ora aceea,

9%

LAUSAICON

IOAN MOSHU

s-a nevoit şi +ai tare, *nfrânându-se +ai ales de la +âncăruri, ne+âncând ni+ic altceva decât pâine uscată de douăsprezece uncii, lucrând foarte +ult şi rostind cinci sute de rugăciuni( (Mu% ca %u e %umai pe%tru a *ace cele ce %i le a +at ,um%e-eu .i mai potrivite tre/ui%&elor %oa(tre, ci .i pe%tru a o/o(i trupul, o/o(i%+u i puterile care alt*el caut0 (ati(*aceri 1% pl0ceri. M2%carea pu&i%0 .i care %u tre-e.te pl0cere, e u% alt a3utor la (l0/irea ace(tor puteri. ,ar 1mpreu%0 cu ace(tea +ou0, tre/uie u%it0 ru40ciu%ea pri% care omul (e +e(c5i+e puterii lui ,um%e-eu)( :opindu-şi astfel trupul, continua totuşi să ardă să viseze la plăceri( 2 +ers deci la un alt sfânt şi i-a spusA 7?e să fac, că *+i *ntunecă cugetarea visele sufletului după o/işnuinţa cu plăcereaC8 Îi zice acelaA 7,eoarece n-ai despărţi+ +intea de nălucirile despre acestea supune-te *n aceastaA predăte *nfrânării şi roagă-te *n stare trează şi te vei eli/era repede de acestea8( 2uzind el şi acest *nde+n, plecând *n c1ilia lui, s-a 1otărât să nu +ai doar+ă toată noaptea şi să nu-şi +ai plece genunc1iul( >ă+ânând deci *n c1ilie şase ani, sta *n picioare, *n +i6locul c1iliei, toate nopţile, rugându-se, fără să *nc1idă oc1ii( ,ar nici aşa n-a putut *nvinge ispita( Bi-a i+pus deci sie-şi iarăşi altă vieţuire( Ieşind nopţile, pleca *n c1iliile /ătrânilor şi ale celor +ai nevoitori şi luând căldările lor pe ascuns, le u+plea cu apă( Fnii aveau apa la depărtare de două, alţii de cinci +ile, alţii de o 6u+ătate de +ilă( Într-una din nopţi o/servând de+onul aceasta şi nesuportând-o, când s-a plecat el spre fântână, l-a lovit cu un /ăţ *n spate, şi l-a lăsat ca +ort, nesi+ţind nici ce a păţit, nici de la cine( 2 doua zi venind cineva să scoată apă, l-a aflat zăcând acolo, şi a vestit aceasta +arelui Isidor, preotul -c1itului( Luându-l deci pe el, l-au adus *n /iserică( Bi un an *ntreg a /olit şi de a/ia după aceea a a6uns trupul şi sufletul lui *n putere( ,eci *i spuse lui, +arele IsidorA 7Încetează, 5oise, de-a te +ai lupta cu de+onii, şi nu-i +ai lovi( ?ăci sunt nişte +ăsuri şi ale /ăr/ăţiei celei ce se nevoieşte8( ,ar el i-a răspunsA 7)u voi *nceta, până ce nu va *nceta *n +ine nălucirea adusă de de+oni8( Îi spuse luiA 7În nu+ele lui Iisus 4ristos, visele tale au *ncetatG ri+eşte deci cu cura6 -fânta Î+părtăşanie( .ă aceasta ca să nu te lauzi că ai /iruit pati+a tu *nsuţi( 2stfel ai /iruit-o spre folosul tău8( Bi a plecat iarăşi spre c1ilia lui( Între/at după acestea, la două luni de Isidor, a spus că n-a +ai păti+it ni+ic( --a *nvrednicit de o 1aris+ă *+potriva de+onilor *n aşa fel, că ne te+ea+ +ai tare noi de +uşte, decât acela de de+oni( 2ceasta a fost nevoinţa lui 5oise &tiopianul, care a fost nu+ărat şi el *ntre părinţii cei +ari( 5oare la şaptezeci şi cinci de ani *n -c1it, a6uns preot şi lăsând după el şaptezeci de ucenici(

Despre Pavel
&ste *n &gipt un +unte care conduce la pustia -c1it şi care se nu+eşte .er+i( În acest +unte vieţuiesc nevoindu-se ca la cinci sute de /ăr/aţi( Între ei se afla şi unul nu+it avel, care avea ur+ătoarea vieţuire( )u se atingea de nici un lucru, de nici o lucrare, nu pri+ea de la cineva altceva decât ceea ce +ânca( Lucrarea şi nevoinţa lui era să se roage ne*ncetat( 2vea *ntipărite trei sute de rugăciuni( urta *n sânul lui atâtea pietricele, aruncând câte una după fiecare rugăciune( 2cesta venind să se *ntâlnească cu -fântul 5acarie, nu+it 7Drăşeanul8 *i ziseA 72vva 5acarie, sunt necă6it8( 2cesta l-a silit să-i spună pentru care pricină( Iar el *i ziseA 7Într-un sat oarecare locuieşte o fecioară, care se nevoieşte de treizeci de ani( ,espre ea +i s-a povestit că afară de sâ+/ătă şi de du+inică nu gusta ni+ic, ci face să treacă tot ti+pul săptă+ânilor *n loc să +ănânce *n cele cinci zile, să facă şapte sute de rugăciuni( Bi eu +-a+ descura6at aflând acestea, că nu pot trece peste trei sute8(

9"

SKETIS PSYCHOLOGICAL RESEARCH

CONSTANTIN ONOFRASI

Îi răspunde lui -fântul 5acarieA 7&u a+ şaizeci de ani şi fac o sută de rugăciuni şi luând cele spre 1rană şi făcându-+i datoria *ntâlnirii cu fraţii( Bi cugetul nu +ă osândeşte, că nesocotesc aceasta@ iar dacă tu, făcând trei sute, eşti 6udecat de conştiinţă, te vădeşti că nu le faci *n c1ip curat, sau că putând să te rogi +ai +ult, nu te rogi8(

Despre Pavel cel simplu
?roniu şi *+preună cu el şi -fântul Ierax şi alţi +ulţi povesteau şi aceasta despre cele ce voi spune( ovesteau că avel un lucrător agricol, copleşitor de nevinovat şi de si+plu s-a căsătorit cu o fe+eie fru+oasă, dar cu purtări rele, care păcătuia de +ultă vre+e fără să se ştie( 0enind odată avel pe neaşteptate de la câ+p, a aflat-o păcătuind cu un altul, providenţa ducând pe avel spre folosul lui( Hâ+/ind /lând, le grăi şi le spuseA 7'ine, /ine( ,e fapt nu +ă interesează( ,ar *n nu+ele lui Iisus, n-o +ai vreau cu +ine( ,u-te, ia-o pe ea şi copiii ei( ?ăci eu +ă duc şi +ă fac +ona18( Bi nespunând ni+ănui ni+ic, a trecut pe la +ănăstiri şi s-a dus la fericitul 2ntonie şi a /ătut la uşă( Ieşind acela, l-a *ntre/atA 7?e vreiC8 I-a spusA 70reau să +ă fac +ona18( 2ntonie i-a răspuns şi i-a zisA 7.iind o+ /ătrân, de şaizeci de ani, nu poţi să te faci +ona1 aici( ?i +ergi +ai /ine *n satul tău şi lucrează şi du o viaţă lucrătoare, +ulţu+ind lui ,u+nezeu( ?ăci nu poţi ră/da necazurile pustiei8( I-a răspuns /ătrânul iarăşi şi a zisA 7:ot ce +ă *nveţi, voi face8( I-a zis lui 2ntonieA 7Ji-a+ spus că eşti /ătrân şi nu poţi c1iar dacă doreşti să fii +ona1( ,u-te *n viaţa de o/şte a +ai +ultor fraţi, care pot a6uta slă/iciunii tale( &u şed aici singur şi +ănânc singur odată la cinci zile şi aşa flă+ânzesc8( ?u aceste cuvinte şi cu altele de felul acesta l-a slo/ozit pe avel( Bi pentru că acesta nu asculta, 2ntonie *nc1izând uşa, n-a ieşit trei zile din pricina lui, nici pentru cele de tre/uinţă( ,ar acela n-a plecat( În a patra zi, silindu-l tre/uinţa, desc1izând, a ieşit şi i-a spus iarăşiA 7 leacă de aici, /ătrâne( ,e ce vrei să +ă sileştiC )u poţi ră+âne aici8( Îi răspunse avelA 7Î+i este cu neputinţă să sfârşesc altundeva, decât aici8( rivindu-l deci 2ntonie şi văzând că nu purta cu el cele de +âncare, nici pâine, nici apă, şi stăruia a patra zi *n post, ziseA 7Dare nu va +uri şi va *ntuneca sufletul +euC8 Bi-l va pri+i( Bi a văzut 2ntonie *n acele zile o vieţuire ca niciodată din tinereţe( Bi *n+uind frunze (z+icele pentru coşniţe) *i ziseA 7 ri+eşte-le şi *+pleteşte-le *n funie, ca +ine8( Bi a *+pletit /ătrânul până la ceasul al nouălea (trei după a+iază) o funie de cincisprezece /raţe( 0ăzându-l 2ntonie, fu ne+ulţu+it şi zise( 72i *+pletit rău@ desfă şi *+pleteşte din nou8( .iind acela postitor şi *n vârstă, *i pricinui această +uşcătură, ca neputând ră/da /ătrânul să plece de la 2ntonie( ,ar el despleti şi *+pleti din nou crengile, deşi era +ai greu acu+, pentru că ele slă/iseră( 0ăzând 2ntonie că nici n-a /o+/ănit, nici nu s-a descura6at, nici nu s-a plâns, se si+ţi plăcut surprins( Bi apunând soarele *i ziseA 70oieşti să +âncă+ o /ucată de pâineC8 Îi răspunse avelA 7?u+ socoteşti avva8( Bi aceasta l-a *ncovoiat iarăşi pe 2ntonie, prin faptul că n-a *ntâ+pinat cu +ultă /ucurie vestea +âncării, ci i-a lăsat lui 1otărârea( unând deci +asa, aduse pâini( Bi 2ntonie punând pe ea nişte pes+eţi, fiecare de " uncii, *n+uie pentru sine unul, căci erau uscaţi, iar pentru acela !( 2ntonie cântă un psal+ pe care *l cunoştea de 9$ ori şi apoi spuse de 9$ ori o rugăciune, pentru a pune la pro/ă pe avel( Iar acesta se rugă iarăşi cu toată râvna *+preună cu el( 7&l prefera, socotesc, ca să trăiască *ntre scorpioni decât să trăiască cu o fe+eie desfrânată8( Iar după cele 9$ rugăciuni, au şezut să +ănânce seara târziu( 5âncând 2ntonie un pes+et, nu s-a atins de altul( Iar /ătrânul +âncând +ai *ncet, avea *ncă din pes+et( 2ntonie a aşteptat până ce a isprăvit şi apoi i-a zisA 75ănâncă, tătucă, şi un alt pes+et8( Îi răspunse avelA 7,acă +ai +ănânci sfinţia ta, +ănânc şi eu( ,acă sfinţia ta nu +ai +ănânci, nu +ai +ănânc nici eu8( Îi spuse 2ntonieA 5ie

9E

LAUSAICON

IOAN MOSHU

*+i a6unge că sunt +ona18( Îi zise avelA 7Î+i a6unge şi +ie( ?ăci şi eu vreau să +ă fac +ona18( 2ntonie se sculă şi face iarăşi 9$ rugăciuni şi cântă 9$ psal+i( 2poi dor+i puţin din pri+ul so+n şi iarăşi se sculă şi cântă psal+ii de la +iezul nopţii, până la ziuă( 0ăzându-l pe /ătrân ur+ându-l cu râvnă *n vieţuire, *i ziceA 7,e poţi fi aşa *n fiecare zi, ră+âi cu +ine8( Îi zise avelA 7,e se va cere ceva +ai +ult, nu ştiu de voi putea( 2cestea pe care le-a+ văzut, le fac uşor(8 2ntonie *i zise *n ziua ur+ătoareA 7Iată, te-ai făcut +ona18( ?onvingându-se 2ntonie deci, după lunile a+intite, că acela are un suflet desăvârşit, fiind foarte si+plu, şi având 1arul *+preună lucrător i-a făcut o c1ilie la o distanţă de !, sau # +ile şi *i ziseA 7Iată te-ai făcut +ona1( >ă+âi pe sea+a ta şi pri+eşte *ncercarea de+onilor8( Bi locuind avel astfel 9 an, s-a *nvrednicit de 1ar *+potriva de+onilor şi a /olilor( Între acestea, o dată i se aduse lui 2ntonie un o+ care era stăpânit de un du1 conducător dintre de+oni, care vor/ea de rău şi cerul( Luând sea+a la el, 2ntonie spuse celor ce l-au adusA 7)u este lucrul acesta al +eu( ?ăci nu +-a+ *nvrednicit *ncă de 1aris+a *+potriva acestei trepte conducătoare( ?i acest lucru aparţine lui avel8( lecând deci 2ntonie la avel, *i duse pe aceia cu sine şi-i zise aceluiaA 72vva avel, scoate acest de+on din acest o+, ca făcându-se sănătos, să plece la ale sale8( Îi zise avelA 7Bi tu ce faciC8 Îi răspunse 2ntonieA 7)u a+ ti+p, căci a+ alt lucru de făcut8( Bi lăsându-l 2ntonie a plecat la c1ilia lui( >idicându-se deci /ătrânul şi făcând o rugăciune lucrătoare, se adresă celui ce de+onizează pe o+A 72 spus avva 2ntonieA Ieşi din o+8( Iar de+onul a strigat cu ocară zicândA 7)u ies8, /ătrâne rău8( Luând acesta 1aina lui de pe spate, l-a lovit pe acela, zicândA 7Ieşi, a spus avva 2ntonie8( ,e+onul ocărăşte şi +ai tare şi pe 2ntonie şi pe el( În sfârşit *i ziseA 7Ieşi, sau +ă duc să-i spun lui 4ristos( e Iisus dacă nu ieşi *ndată din acesta, +ă duc să-i spun lui 4ristos şi vai ţie ce-ţi va face8( >ăspunse iarăşi de+onul strigândA 7)u ies8( 5âniindu-se atunci avel *+potriva de+onului ieşi afară din c1ilie *n plină a+iază( entru egipteni arşiţa este atunci *nrudită cu cea din cuptorul din 'a/ilonia( Bi aşezându-se pe o piatră *n +unte, s-a rugat şi a zisA 7:u vezi, Iisus 4ristoase, ?el răstignit su/ onţiu ilat, că nu voi co/or* de pe piatră şi nu voi /ea apă până ce nu voi +uri, dacă nu vei scoate du1ul din o+ şi nu vei eli/era pe o+8( Bi *nainte de a sfârşi cuvintele gurii lui, a strigat diavolul zicândA 7D, cu ce silă sunt alungatG -i+plitatea lui avel +ă alungă( Bi unde voi plecaC8( Bi *ndată a ieşit du1ul şi s-a prefăcut *ntr-un /alaur (şarpe) +are, de E< de coţi ce se târ* *n 5area >oşie ca să se *+plinească spusaA 72ceasta este +inunea lui avel care s-a nu+it cel si+plu, de toată frăţietatea8(

Despre Pa$on
Fn oarecare a1on după nu+e, a6uns *ntre şaptezeci de ani, şedea *n -c1it( 5i s-a *ntâ+plat că fiind tul/urat de pofta fe+eii, era+ c1inuit de gânduri şi de năluciri de noapte( Bi a6uns aproape să ies din pustie, alungat de pati+ă, n-a+ descoperit lucrul acesta nici vecinilor +ei, nici *nvăţătorului +eu &vagrie( ?i *n +od secret pătrunzând *n +area pustie, +-a+ *ntâlnit *n curs de cincisprezece zile *n -c1it cu părinţii /ătrâni din pustie( Între ei, +-a+ *ntâlnit şi cu a1on( 2flându-l pe el +ai curat şi +ai nevoitor, a+ *ndrăznit să-i spun lui gândurile +ele( Bi acesta *+i spuseA 7-ă nu te +ire acest lucru( ?ăci nu suferi aceasta din pricina trândăviei( Ji-o +ărturiseşte aceasta şi locul şi puţinătatea celor de tre/uinţă şi neputinţa *ntâlnirii cu fe+eile( ?i aceasta *ţi vine +ai degra/ă din râvnă( Iar răz/oiul curviei este *ntreit( Fneori ne asaltează trupul prin vigoarea lui@ alteori pati+ile prin gânduri@ iar alteori *nsuşi diavolul prin piz+ă( &u a+ aflat acestea din +ulte, luând sea+a la +ulte( Iată, +ă vezi pe +ine o+ /ătrân( 2+ patruzeci de ani de când +ă *ngri6esc *n această c1ilie de +ântuirea +ea( Bi având această vârstă, sunt ispitit până

9=

SKETIS PSYCHOLOGICAL RESEARCH

CONSTANTIN ONOFRASI

acu+8( Bi +i-a +ărturisitA 7,oisprezece ani după al cincizecilea an nu +i-a *ngăduit nici o noapte, nici o zi să nu +ă asalteze( 'ănuind deci că +-a părăsit ,u+nezeu, şi de aceea sunt stăpânit, a+ 1otărât, fără 6udecată, +ai /ine să +or, decât să cad *n urâţenia pati+ii trupeşti8( Bi ieşind şi u+/lând prin pustie, a+ aflat peştera unei 1iene( 5-a+ aşezat ziua gol *n această peşteră, că ieşind noaptea să +ă +ănânce fiarele( ?ând deci s-a făcut seară, potrivit -cripturiiA 72i pus *ntuneric şi s-a făcut noapte, când vor u+/la toate fiarele pădurii8 (P(. 1)3, 2)), ieşind fiarele, +asculine şi flă+ânde, +-au +irosit de la cap până la picioare de 6ur *+pre6ur( Bi aşteptând eu să +ă +ănânce, au plecat de la +ine( Bi ră+ânând 6os toată noaptea, n-a+ fost +âncat( -ocotind deci că +-a cruţat ,u+nezeu, +-a+ *ntors iarăşi la c1ilie( Înfrânându-se de+onul puţine zile, +-a asaltat iarăşi şi +ai tare ca +ai *nainte, *ncât puţin nu a tre/uit să +ă şi /leste+( 2 luat c1ipul unei fetişcane etiopiene, pe care o văzuse+ odată *n tinereţe, fru+oasă ca un trandafir, şi s-a aşezat pe genunc1ii +ei şi +i-a pricinuit o si+ţire de parcă +-aşi fi unit cu ea( Înfuriat, i-a+ dat o lovitură şi s-a făcut nevăzută( ,oi ani n-a+ putut suporta +irosul urât al +âniei +ele( ,escura6ându-+ă şi deznădă6duind, a+ ieşit rătăcind iarăşi *n +area pustie( Bi aflând o viperă +ică şi luând-o, a+ apropiat-o de părţile +ele de ruşine, ca +uşcat de ea, să +or( Bi atingând capul ani+alului de acele părţi, ca de pricinile ispitei, n-a+ fost +uşcat( ?i a+ auzit un glas venind *n +intea +eaA 7 leacă, a1on, luptă-te( ,e aceea te-a+ lăsat să fii stăpânit, ca să nu cugeti că poţi lucru +are prin tine, ci cunoscându-ţi slă/iciunea, să nu te *ncrezi *n vieţuirea ta, ci să alergi la a6utorul lui ,u+nezeu( ?onvins astfel, +-a+ *ntors şi şezând cu *ndrăzneală, nu +-a+ +ai gândit la luptă, ră+ânând zilele ce-au ur+at *n pace( Iar duş+anul cunoscând dispreţul +eu, nu s-a +ai apropiat de +ine8(

Despre %te&an Li'ianul
Fn oarecare Btefan, li/ian de nea+, şedea de şaizeci de ani pe coasta 5ar+arica şi 5ereotutului( 26uns nevoitor la cul+e şi la +ulta dreaptă socoteală, s-a *nvrednicit de 1aris+a, că oricine se *ntâlnea cu el, stăpânit de vreo durere oarecare, se depărta scăpat de durere( &ra cunoscut şi fericitului 2ntonie( 2 a6uns până *n zilele noastre( ,ar eu nu l-a+ *ntâlnit din pricina distanţei locului( ,ar cei din 6urul lui 2ntonie şi &vagrie *ntâlnindu-se cu +ine, +i-au povestit ur+ătoareleA 7L-a+ *ntâlnit când căzuse *ntr-o /oală grea la organele de ruşine, *ntr-un ulcer canceros( La+ aflat *ngri6it de un doctor@ cu +âinile lucra şi făcea *+pletituri şi ne vor/ea, iar *n vre+e ce trupul *i era operat, era ca şi când altul era tăiat( În vre+e ce i se tăiau acele +ădulare ca nişte peri, stătea ca şi când nu si+ţea ni+ic prin covârşirea lucrării du+nezeieşti( În vre+e ce noi privea+ *ndureraţi şi si+ţea+ o +irare că o astfel de viaţă căzuse *ntr-o astfel de păti+ire şi su/ astfel de operaţii, el ne spuneaA 7.iilor, nu vă lăsaţi tul/uraţi de un astfel de lucru, căci ni+ic din cele ce le face ,u+nezeu, nu le face spre rău, ci cu un scop /un( oate că au +eritat şi +ădularele +ele această pedeapsă şi le este de folos să dea socoteală aici, *n loc de după ieşirea din stadion8( 2stfel ne-a zidit, +ângâindu-ne şi dându-ne cura6( Iar acestea le-a+ povestit ca să nu ne +iră+ când vede+ oa+eni sfinţi căzând *n astfel de păti+iri8(

9;

LAUSAICON

IOAN MOSHU

Despre Valent
2cest 0alent era palestinian, după nea+ şi corintean după caracter( ?ăci corintenilor le atri/uia sfântul avel +ândria (9 ?or( #, 9#)( 2cesta intrând *n pustie, a locuit cu noi +ai +ulţi ani, a6ungând la +ultă +ândrie, căzut su/ a+ăgirea de+onilor( ?ăci a+ăgindu-l cu *ncetul, l-au făcut să se creadă atât de +are, că socoteau că vor/eau *ngerii cu el( 2stfel, *ntr-o zi, cu+ se povestea, când lucrând a pierdut unealta cu care *+pletea coşul, neaflând-o, de+onul i-a procurat o lu+ină şi a aflat-o( 5ândrindu-se cu aceasta, a cugetat lucru +are despre sine şi s-a *ngâ+fat atât de +ult, că dispreţuia c1iar şi *+părtăşirea cu -fintele :aine( 2stfel s-a *ntâ+plat că venind nişte străini, au adus nişte lucruri dulci fraţilor *n /iserică( Luându-le deci sfântul 5acarie, preotul nostru, a tri+is fiecăruia din noi puţin din ele *n c1ilie, *ntre care şi lui 0alent( Luând 0alent ceea ce i s-a tri+is, a scuipat-o şi a *n6urat, zicând celui ce i-a adus părticica luiA 8,u-te şi spune lui 5acarieA )u sunt +ai pre6os de tine, ca să-+i tri+iţi tu /inecuvântarea8( 2flând 5acarie că şi-a râs acela de el, a tri+is a doua zi să-l c1e+e şi i-a spusA 70alent, ai râs de +ine( ÎnceteazăG8 ,ar acesta a plecat ca şi când n-ar fi auzit *nde+nurile aceluia( ?onvins de+onul că l-a câştigat pe 0alent la cul+e cu rătăcirea lui, se duce, ia c1ipul 5ântuitorului, şi vine noaptea *n for+a nălucită a +ii de *ngeri ce purtau lu+ini şi o roată de foc, *n care părea să fie *nc1ipuit 5ântuitorul( Bi un *nger *ntâistătător ziceaA 7Lui 4ristos *i place purtarea şi cura6ul vieţii tale şi a venit să te vadă( Ieşi deci din c1ilie şi să nu faci ni+ic altceva, ci când *l vei vedea de departe, să te pleci *nc1inându-te şi apoi intră *n c1ilie8( Ieşind deci şi văzând ceata purtătoare de lu+ini, iar la distanţă de vreun stadiu pe anti1rist, căzând i se *nc1ină( 2 doua zi căzu iarăşi *n această aiureală aşa de +ult, că intră *n /iserică şi *n faţa o/ştii adunate a fraţilor, spuseA 7&u n-a+ nevoie de Î+părtăşanie( entru că l-a+ văzut astăzi pe 4ristos8( 2tunci părinţii, după ce l-au legat *n lanţuri pentru un an, l-a vindecat, scăpându-l de *nc1ipuirea lui prin rugăciuni şi cu o viaţă nepăti+aşă şi nelucrătoare, după spusaA 7?ele contrare se vindecă prin cele contrare8( :re/uie să a+intesc *n cărticica +ea şi vieţile unor astfel de oa+eni, spre *ntărirea cititorilor, căci *ntre po+ii curaţi al raiului se afla şi po+ul cunoştinţei /inelui şi răului( ,eci dacă cititorii au vreun succes *n cele /une, să nu cugete ceva +are pentru virtutea lor( entru că de +ulte ori şi virtutea se face pricină a căderii, când faptele ei nu se săvârşesc cu un scop /un( ?ăci s-a scrisA 72+ văzut un drept căzut *n dreptatea lui( ?ăci şi *n aceasta stă deşertăciunea8 (&ccl( E, 9")(

Despre #ron
2+ avut *ntre vecini unul pe nu+e &ron, de nea+ din 2lexandria, un tânăr isteţ *nzestrat cu +ultă *nţelegere, cu viaţa curată( 2cesta, la fel, după +ulte osteneli, atins de +ândrie, refuza supunerea şi se cugeta +are faţă de părinţi( &l defăi+a şi pe fericitul &vagrie, spunându-iA 7?ei ce se supun *nvăţăturii tale, rătăcesc( entru că nu tre/uie să se asculte de alţi *nvăţători, afară de 4ristos8( -e folosea *n c1ip rău *n scopul ne/uniei lui şi de +ărturia -cripturii şi spunea că &l *nsuşi a zisA 7)u vă nu+iţi *nvăţător pe pă+ânt8 (Matei 23, 9). 2cesta de ase+enea s-a *ntunecat atât de +ult, că +ai târziu a fost prins *n lanţuri, nevrând să se apropie nici de -fintele :aine( ,ar adevărul *+i este scu+p( &ra covârşitor de *nfrânat *n vieţuire, precu+ povestesc +ulţi, trăiţi *n apropierea lui( ,e +ulte ori +ânca la răsti+puri de trei luni, *ndestulându-se cu *+părtăşirea cu -fintele :aine şi cu ier/uri ce răsăreau din pă+ânt( L-a+ cunoscut şi eu din experienţă, *+preună cu fericitul 2l/aniu, când a+ +ers *n -c1it( -c1itul era departe de noi, ca la patruzeci de stadii( În aceste patruzeci de stadii, noi a+ +âncat de două ori, iar de trei ori a+ /ăut apă, $<

SKETIS PSYCHOLOGICAL RESEARCH

CONSTANTIN ONOFRASI

câtă vre+e acela n-a gustat ni+ic şi +ergând pe 6os, rostea din a+intire cincisprezece psal+i, apoi psal+ul cel +are şi după aceea &pistola către &vrei, şi apoi pe Isaia şi o parte din Iere+ia şi după aceea &vang1elia lui Luca şi rover/ele( Bi făcând acestea, noi nu iz/utea+ să ne ţine+ de el *n +ers( În ti+pul din ur+ă *nsă acesta, +ânat ca de foc, nu a +ai putut să şadă *n c1ilia lui( ?i plecând la 2lexandria cu un /un rost a scos cu+ se spune, cui pe cui( ?ăci a căzut de /ună voie *ntr-o nepăsare totală, ca să afle la ur+ă +ântuirea fără voie( .iindcă s-a dus la teatru şi l-a 1ipodro+ şi a petrecut o parte din ti+p *n /odegi( 2stfel u+flându-se de +âncare şi /ând vin pe săturate, a căzut *n +ocirla poftei de fe+ei( Bi cu+ se gândea să păcătuiască, *ntâlnindu-se cu o actriţă, a convenit cu ea *n cele ce-l atrăgeau pe el( Întâ+plându-se acestea, i-a apărut o rană la părţile de ruşine şi s-a *+/olnăvit *n curs de şase luni aşa de tare, că acele părţi au intrat *n putreziciune şi le-a pierdut( Însănătoşindu-se pe ur+ă, fără acele organe şi revenind la o cugetare du+nezeiască, a venit +ărturisind toate acestea părinţilor( ,ar ne+aiapucând să *+plinească nevoinţa tre/uitoare, a +urit după puţine zile(

Despre Ptolomeu
Fn altul, pe nu+e tolo+eu, a trăit o viaţă anevoie sau cu neputinţă de povestit( 2 locuit dincolo de -c1it, *n aşa zisa -cara( În acest loc astfel nu+it nu poate locui ni+eni, prin faptul că fântâna fraţilor se află la optsprezece stadii depărtare( ,eci acela *şi aduna *n +ulte ulcioare de pă+ânt roua, *n luna dece+/rie şi *n ianuarie – căci *n acele părţi cade roua de +ulte ori – adunată de pe pietre *n /ureţi( Bi aşa a reuşit să trăiască acolo cincisprezece ani( ,ar trăind străin de *nvăţăturile şi *ntâlnirea cu /ăr/aţi cuvioşi şi cu folosul de la ei, ca şi de *+părtăşirea continuă cu -fintele :aine, s-a *ndepărtat atât de +ult de la linia dreaptă a cunoaşterii, că zicea că lucrurile acelea nu sunt de nici un preţ( Înălţându-se prin +ândrie ca nici unul până azi *n &gipt şi predându-se pe sine cu totul lăco+iei pântecelui şi lăco+iei de vin, nu s-a +ai *ntâlnit cu ni+eni( Bi această nenorocire i-a venit lui tolo+eu din +ândria lui neraţională, precu+ s-a scrisA 7?ei ce nu au o câr+uire, cad ca frunzele8 (Prov. 11, 14).

Despre &ecioara că(ută
2+ cunoscut iarăşi *n Ierusali+ o fecioară care şase ani a purtat un sac şi a trăit *nc1isă, nepri+ind ni+ic din cele ce-i puteau pricinui o plăcere( La ur+ă, prinsă de o +ândrie covârşitoare, sfârşi prin a cădea( Bi desc1izând fereastra, a pri+it pe cel ce o servea şi s-a *+perec1eat cu el, deoarece nu şi-a făcut nevoinţa potrivit voinţei şi iu/irii lui ,u+nezeu, ci pentru a se arăta pe scena o+enească, ceea ce are *n ea voinţa putredă de slava deşartă( ?ăci stăpânită de gândurile ei, a fost dusă la dispreţuirea altora, neavând ca păzitoare *nfrânarea(

Despre Dorotei
Lui *i ur+ează ,orotei, /ăr/at prea *ncercat, care a *+/ătrânit *ntr-o viaţă virtuoasă şi lucrătoare( )eputând să ră+ână *n +ănăstire, s-a *nc1is *ntr-o c1ilie +ai de sus, ce avea o fereastră prin care privea +ănăstirea fe+eilor( 2ceastă fereastră când o *nc1idea, când o desc1idea( Bedea $9

LAUSAICON

IOAN MOSHU

deci ne*ncetat la fereastră, căutând să le *nde+ne la pace( Bi aşa a *+/ătrânit, *n acea c1ilie de sus, fără să urce nici fe+eile la el, nici el putând să co/oare la ele( ?ăci nu era o scară de la el la +ănăstire(

Despre Ioan din Licopole
2 fost *n oraşul Licopole cineva cu nu+ele Ioan, care a *nvăţat din copilărie zidăria, având un frate zugrav( 5ai târziu, a6uns la vârsta de douăzeci şi cinci de ani, s-a lepădat de lu+e şi trecând cinci ani prin diferită +ănăstiri, s-a retras după aceea *n +untele din apropierea cetăţii Lico( 2colo şi-a clădit trei *ncăperi şi, intrând, s-a *nc1is *n ele( D *ncăpere *i slu6ea pentru tre/uinţele trupului, *ntr-una lucra şi +ânca, iar *n a treia se ruga( etrecând *nc1is astfel treizeci de ani şi pri+ind printr-o fereastră de la cel ce-l servea cele de tre/uinţă, s-a *nvrednicit de darul prevestirilor( Între acestea au fost şi prevederile tri+ise *+păratului :eodosie despre tiranul 5axi+, pe care *l va /irui şi apoi *l va /irui şi apoi se va *ntoarce *n ţara 3alilor( ,e ase+enea, i-a /inevestit despre tiranul &ugeniu( 2flându-ne noi *n pustiul )itriei, a+ *ncercat eu şi cei din 6urul fericitului &vagrie, să află+ a+ănunte despre virtutea /ăr/atului( -punea deci fericitul &vagrieA 7?u plăcere a+ aflat de la cel ce ştia să cerce +intea şi cuvântul, cu+ e /ăr/atul( ?ăci dacă eu *nsu+i nu pot să-l văd pe el, dar pot auzi exact despre vieţuirea lui din povestirea altuia, nu +ă duc până *n +unte8( 2uzind eu acestea şi nespunând ni+ănui, +-a+ odi1nit o zi, iar a doua zi a+ *nc1is c1ilia +ea şi lăsândo *n sea+a lui ,u+nezeu, +-a+ ostenit până la :e/aida( Bi a+ a6uns după optsprezece zile, făcând o parte din dru+ cu piciorul, altă parte plutind pe râu( &ra un dru+ o/ositor, care-i *+/olnăveşte pe +ulţi( ,ar l-a+ suportat( lecând deci, a+ aflat *nc1isă *ncăperea intrării( ?ăci fraţii au clădit +ai târziu o *ncăpere de intrare foarte +are, *n care *ncap vreo sută de oa+eni, pe care o *nc1id până sâ+/ăta şi o desc1id du+inica( 2flând eu +otivul pentru care era *nc1isă, +-a+ odi1nit până sâ+/ăta( 26ungând la ceasul al doilea du+inică la E di+ineaţa l-a+ *ntâlnit şezând la fereastră, prin care părea să +ulţu+ească pe cei ce şedeau acolo( -alutându-+ă, *+i zise prin tăl+aciA 7,e unde eşti şi pentru ce ai venitC ?ăci /ănuiesc că eşti din grupul lui &vagrie8( I-a+ spusA 7-unt străin, provenit din 3alatia8( ,ar i-a+ +ărturisit şi că sunt din ceata lui &vagrie( În ti+p ce vor/ea+ noi, a intrat căpetenia ţării, pe nu+e 2lipie, *ndreptându-se Ioan, a *ntrerupt convor/irea cu +ine( 5-a+ retras deci puţin, lăsând loc convor/irii lor, stând +ai departe( Lungindu-se +ult convor/irea lor, plictisindu-+ă, a+ *nceput să +ur+ur *+potriva călugărului, ca dispreţuindu-+ă pe +ine, *l cinstea pe acela( ,egustat, +ă gândea+ să plec, dispreţuindu-l( ?1e+ând el pe tăl+aci, pe nu+e :eodor, i-a spusA 7,u-te şi spune fratelui acela( )u te descura6a( Îndată ce voi da dru+ul căpeteniei, voi vor/i cu tine8( 5-a+ 1otărât să a+ ră/dare, văzându-l ca pe un o+ du1ovnicesc( Bi ieşind căpetenia, +-a c1e+at pe +ine şi +i-a zisA 7 entru ce te-ai supărat pe +ineC ?e-ai găsit vrednic de osândă, gândind acelea ce nu-+i sunt proprii nici +ie şi nu se cuvin nici ţieC8 -au nu ştii că s-a scrisA 7)u au nevoie cei sănătoşi de doctor, ci cei /olnaviC8 (6uca !, 31). 7 e tine te a+ când voiesc, şi tu la fel( Bi dacă nu te voi +ângâia eu, te vor +ângâia alţi fraţi şi alţi părinţi( ,ar acesta este predat diavolului prin lucrurile lu+eşti şi având o oră de răsuflare, ca o slugă ce scapă de stăpân, a venit să se folosească( ,eci nu se cuvenea ca părăsindu-l pe el să stau cu tine, odată ce tu te preocupi ne*ncetat de +ântuire8( I-a+ cerut deci să se roage pentru +ine, aflând că este un o+ du1ovnicesc( Iar el /ucurânduse, +-a /ătut dulce cu +âna dreaptă pe o/razul stâng şi +i-a zisA 75ulte necazuri ai avut şi +ul$$

SKETIS PSYCHOLOGICAL RESEARCH

CONSTANTIN ONOFRASI

te răz/oaie ai ră/dat ieşind din pustie( Bi +ult te-ai +ai te+ut( ,ar ai *nvins( ,e fapt de+onul tul/ură *ncă cu ispite părute evlavioase şi /inecuvântate( ?ăci eşti apăsat de dorinţa tatălui şi de dorinţa *ndru+ării fratelui şi a surorii spre viaţa +ona1ală( ,ar *ţi dau o veste /unăA a+ândoi sau +ântuit( ?ăci s-au lepădat de lu+e( Iar tatăl tău are *ncă +ulţi ani de trăit( >ă+âi deci *n pustie şi să nu voieşti să pleci pentru aceasta *n ţara ta8( ?ăci s-a scrisA 7)i+eni când pune +âna pe plug, de se *ntoarce la cele dinapoi, nu este potrivit pentru Î+părăţia lui ,u+nezeu8 (6uca 9, "2). .olosindu-+ă deci şi *ntărit +ult de aceste cuvinte, a+ +ulţu+it lui ,u+nezeu văzând desfiinţate pricinile tul/urării +ele( 2tunci iarăşi *+i spuse cu /ucurieA 70oieşti să a6ungi episcopC8 I-a+ spusA 7-unt8( Bi +ă *ntre/ăA 7FndeC8 I-a+ răspunsA 7În /ucătării, *n prăvălii, la +ese, la vase( Le supraveg1ez@ şi dacă vinul e oţeţit, *l *nlătur, iar pe cel /un *l /eau( La fel supraveg1ez /lidul, şi dacă lipseşte sarea sau ceva ce-i dă gust, caut să-i dau gust şi aşa ră+âne ceea ce este *n el( 2ceasta este episcopia (supraveg1erea) +ea( ?ăci +-a 71irotonit8 lăco+ia de +âncare8L Î+i spuse acela, zâ+/indA 7Lasă glu+ele, vei fi 1irotonit episcop şi te vei osteni +ult şi vei avea +ulte necazuri( ?ăci de fugi de necazuri, să nu ieşi din pustie, fiindcă *n pustie, ni+eni nu te va 1irotoni episcop8( lecând deci de la el, a+ venit *n pustie, la locul o/işnuit şi a+ istorisit acestea fericiţilor părinţi, care plutind după două luni, au venit şi s-au *ntâlnit cu el, iar eu a+ uitat cuvintele lui( ?ăci după trei ani +-a+ *+/olnăvit de splină şi sto+ac( Bi a+ fost tri+is de acolo *n 2lexandria( ,in 2lexandria, la sfatul doctorilor, a+ plecat *n alestina pentru aer, căci are aer +ai uşor pentru constituţia +ea( ,in alestina a+ plecat *n 'itinia( Bi acolo, nu ştiu cu+, sau din râvna o+enească, sau din /unăvoire de sus, - ,u+nezeu ştie - +-a+ *nvrednicit de 1irotonie, participând la greutăţile de care a avut parte fericitul Ioan( Bi unsprezece luni, ascuns *ntr-o c1ilie *ntunecoasă, +ă gândea+ la fericitul acela, care *+i prevestise cele ce suferea+( Bi aceasta +i-a povestit-o, ca tre/uind să +ă *nde+ne prin povestire la ră/darea pustiei, spunândA 7patruzeci de ani *n c1ilia aceasta, n-a+ văzut o/raz de fe+eie, nici c1ip de /an, n-a+ văzut pe cineva +estecând, nici nu +-a văzut cineva +âncând sau /ând8( 2cela nu s-a *ntreţinut nici cu roa/a lui ,u+nezeu oi+enia, care a ţinut să-l viziteze, dar ia făcut cunoscute unele taine( 2 *nde+nat-o ca, pogorând la :e/aida, să nu se a/ată pe la 2lexandria, 7.iindcă ai să cazi *n ispite8( ,ar aceea, fie nesocotind, fie uitând acest sfat, s-a *ndreptat spre cetatea 2lexandriei( ,ar pe dru+, aproape de )icopole, cora/ia s-a oprit *n pustie pentru odi1nă( ?o/orându-se deci, slu6itorii ei, din pricina unei dezordini au intrat *n luptă cu localnicii, oa+eni ne*nţelegători( 2ceştia au tăiat unui fa+en un deget, iar pe altul l-au o+orât, au aruncat *n râu pe preasfântul episcop ,ionisie, necunoscându-l, şi pe ea *nsăşi au supus-o la /at6ocuri şi a+eninţări şi pe toţi ceilalţi slu6itori i-au rănit(

Despre Poseidon
?ele privitoare la oseidon :e/eul, sunt +ulte şi greu de povestit( )u ştiu dacă le-a+ +ai *ntâlnit la vreunul( & greu de spus cât era de /lând, de nevoitor şi câtă nevinovăţie avea *n el( 2+ convieţuit cu el un an *n 'etlee+, când se afla dincolo de i+eniu( Bi a+ văzut +ulte virtuţi ale lui( Între altele, el *nsuşi +i-a povestit *ntr-o ziA 7?ând a+ locuit un an *n ţinutul orfirita, n-a+ *ntâlnit nici un o+ tot anul n-a+ auzit vor/indu-se, n-a+ atins pâine( 5-a+ ţinut *n viaţă nu+ai cu crengi de finic şi cu ier/urile săl/atice ce le afla+( Lipsindu-+i de la o vre+e şi această 1rană, a+ ieşit din peşteră, ca să vin *n lu+e( Bi u+/lând toată ziua, de-a/ia +-a+ depărtat de peş-

$!

LAUSAICON

IOAN MOSHU

teră două stadii( rivind *n 6ur, a+ văzut un călăreţ cu c1ip de ostaş, având pe cap un acoperă+ânt *n for+ă de tiară( Bi socotind că este ostaş, +-a+ *ntors spre peşteră, şi a+ aflat un coş cu struguri şi de s+oc1ine proaspăt culese, pe care luându-le cu /ucurie, a+ reintrat *n peşteră, avându-le ca +ângâiere spre +âncare, două luni8( 2 făcut şi această +inune *n 'etlee+A D fe+eie *nsărcinată avea un du1 necurat şi când a fost să nască, a avut greutate, fiind tul/urată de diavol( .e+eia fiind astfel c1inuită, /ăr/atul ei a venit şi a rugat pe sfântul acela să-i vină *n a6utor( ?ând a+ intrat şi noi să ne rugă+, el stând şi rugându-se, după a doua *ngenunc1ere, a scos du1ul( >idicându-se deci, ne-a spusA 7>ugaţi-vă, căci acu+ a ieşit du1ul necurat( ,ar tre/uie să apară un se+n, ca să ne convinge+ de aceasta8( Ieşind deci du1ul, a surpat tot zidul curţii din te+elie( .e+eia nu vor/ea de şase ani( ,upă ce a ieşit du1ul, a născut şi a vor/it( 2+ cunoscut şi proorocia ur+ătoare a acestui /ăr/at( Fn preot, pe nu+e Ieroni+, locuia *n locurile acelea, *+podo/it cu ştiinţa şi cu priceperea cuvintelor latine( ,ar era stăpânit de atâta piz+ă, că-şi ascundea su/ ea această virtute a cuvintelor( oseidon vieţuind cu el +ai +ulte zile, +i-a spus la urec1eA 7 aula, care se *ngri6eşte de el *n +od li/er, va +uri *nainte, şi astfel va fi eli/erat de piz+ă, precu+ socotesc8( 7,ar datorită acestui o+, nu va locui vreun /ăr/at sfânt *n aceste locuri, ci piz+a lui va a6unge până la fratele său8( Bi de fapt aşa s-a şi *ntâ+plat( ?ăci a alungat pe fericitul Dxiperantie, italianul, şi pe etru, un egiptean şi pe -i+eon, /ăr/aţi +inunaţi, pe care i-a+ lăudat odată( 2cest oseidon +i-a povestit că n-a cunoscut pâinea de patruzeci de ani şi nu şi-a a+intit de răul cuiva +ai +ult de o 6u+ătate de zi(

Despre )erapion
&ra un altul un anu+e -erapion, care se nu+ea şi -indoniu ( ânzarul), pentru că nu se *+/răca niciodată decât *n 1aină de pânză, nevoindu-se *n +ultă sărăcie( ,ar fiind foarte *nvăţat, a6unsese să ştie pe de rost toate -cripturile( Bi +area sărăcie şi ocuparea cu -cripturile nu l-au lăsat să ră+ână liniştit *ntr-o c1ilie, nu pentru că era cucerit de +aterie, ci pentru că a do/ândit această virtute, stră/ătând lu+ea( 2ceasta *i era proprie prin fire, căci sunt firi deose/ite deşi nu fiinţe deose/ite( ovesteau deci părinţii că luând cu sine un nevoitor ca *nsoţitor al 6ocului său, s-a vândut pe sine unor actori păgâni *ntr-un oarecare oraş, pe douăzeci de +onede, sigilând +onezile, păzindu-le astfel la sine( Bi atât a ră+as la actori şi le-a slu6it atâta vre+e până ce i-a făcut şi pe ei creştini şi i-a despărţit de teatru( 2fară de pâine şi de apă nu lua ni+ic, nici nu-şi odi1nea gura de *nvăţarea -cripturilor( ,upă +ultă vre+e, pri+ul s-a pocăit actorul, apoi actriţa, apoi tot grupul lor( -e spunea că până ce nu l-au cunoscut, spăla picioarele a+ândurora( ,eci a+ândoi /otezându-se, s-au despărţit de teatru, au venit la o viaţă cuviincioasă şi evlavioasă( -e /ucurau +ult de acest /ăr/at şi i-au spusA 7.rate, voi+ să te eli/eră+, fiindcă te-ai eli/erat pe noi de o urâtă ro/ie8( Iar el le-a spusA 7,eoarece ,u+nezeu a lucrat şi s-a +ântuit sufletul vostru, vă voi spune vouă taina gândului +eu( Îndurându-+ă eu de sufletul vostru, fiind nevoitor li/er, de nea+ egiptean, +-a+ vândut pe +ine vouă pentru ca să vă +ântuiesc( Iar fiindcă aceasta a făcut-o ,u+nezeu şi v-a +ântuit sufletul vostru prin s+erenia +ea, luaţi-vă aurul vostru ca să plec şi să a6ut pe alţii( 2ceia *nsă rugându-l +ult pe el, l-au asigurat, zicândA 7:e vo+ avea ca tată şi stăpân@ ră+âi nu+ai cu noi8( ,ar n-au reuşit să-l convingă( 2tunci *i spuserăA 7,ă aurul săracilor, căci s-a făcut arvună a +ântuirii noastre( ,ar vino să ne vezi +ăcar odată pe an8(

$#

SKETIS PSYCHOLOGICAL RESEARCH

CONSTANTIN ONOFRASI

În călătoriile lui ur+ătoare, a a6uns *n 3recia şi petrecând trei zile *n 2tena, nu s-a *nvrednicit de pâine de la cineva( Bi nu avea cu sine un /an, nici geantă, nici vreo 1aină de piele, ni+ic din aceasta( Începând din a patra zi, a flă+ânzit tare( ?ăci foa+ea fără voie e cu+plită, fiind *nsoţită de ne*ncredere( Bi ducându-se *n agora oraşului, unde erau adunaţi fruntaşii oraşului, a *nceput să se plângă cu putere, /ătând din pal+e şi strigândA 7'ăr/aţi atenieni, a6utaţi-+ăG8 Bi alergând toţi, filosofii şi căpeteniile oraşului, *i ziserăA 7?e aiC ,e unde eştiC Bi de ce suferiC8 I-au zisA 7-unt &giptean de nea+( Bi de când a+ plecat din patria +ea, a+ căzut *n +âinile a trei că+ătari( ,e doi +-a+ scăpat, ne+aiputând cere ceva de la +ine( Iar de unul nu a+ scăpat8( Interesându-se aceia de aceşti că+ătari, l-au *ntre/at 8Fnde sunt şi cine suntC ?ine e cel ce te necă6eşteC 2rată-ni-l, ca să te a6ută+8( &l le spuseA 75-au tul/urat din tinereţe iu/irea de argint, lăco+ia pântecelui şi curvia( ,e două, anu+e de iu/irea de arginţi şi de curvie a+ scăpat( )u +ă tul/ură( ,ar de lăco+ia pântecelui nu pot scăpa( ?ăci e a patra zi de când nu +ănânc şi sto+acul stăruie *n a +ă tul/ura şi *+i cere datoria o/işnuită, fără de care nu pot trăi8( 2tunci unii dintre filosofi socotind că face teatru, i-au dat o +onedă de aur( ri+ind-o el, a dat-o unei /rutării şi pri+ind o pâine, a plecat *ndată ieşind din cetate( Bi nu s-a +ai *ntors *n ea( 2tunci au cunoscut filosofii că era un o+ cu adevărat virtuos şi dând negustorului de pâini preţul pâinii, au luat +oneda( Iar acela venind din apropierea -partei, a auzit că una din căpeteniile cetăţii este +ani1eu, *+preună cu toată casa lui, fiind *n toate celelalte privinţe un o+ virtuos( -e vându acestuia iarăşi, potrivit pri+ei fapte( Bi *n curs de doi ani *l despărţi de erezie şi-l aduse li/er *n 'iserică( Iu/indu-i aceia, ca ur+are nu l-au +ai socotit slugă, ci l-au avut ca frate adevărat sau ca părinte şi au slăvit pe ,u+nezeu( &l s-a *+/arcat odată *ntr-o cora/ie, ca unul ce tre/uia să călătorească spre >o+a( ?oră/ierii /ănuind că a adus cu sine preţul, sau are cu sine costul *n aur, l-au pri+it fără să i-l ceară, socotind fiecare că un altul a luat /aga6ele de la el( ,upă ce au plecat şi au a6uns la cincizeci de stadii de 2lexandria, pasagerii au *nceput pe la apusul soarelui să +ănânce, coră/ierii +âncând *nainte( 2tunci l-au văzut pe el că nu +ănâncă *n pri+a zi şi au crezut că o face aceasta tul/urat de plutire( ,ar s-a *ntâ+plat la fel şi a doua zi şi a treia şi a patra zi( În a cincia zi *l văd iarăşi că şade liniştit *n vre+e ce toţi +ănâncă( Bi i-au zisA 7,e ce nu +ănânciC8 Le-a răspuns că 7nu are ce8( 2tunci s-au *ntre/at unul pe altulA 7?ine i-a luat /aga6ele şi preţul de călătorieC8( Bi când au aflat că ni+eni, au *nceput să-l certe şi să-l *ntre/eA 7?u+ ai intrat fără să plăteştiC ,e unde ai să ne dai preţulC -au cu ce ai să te 1răneştiC8 Le-a spusA 7)u a+ ni+ic( Luaţi-+ă şi +ă aruncaţi unde +-aţi aflat8( ,ar aceia n-ar fi *ntrerupt călătoria lor nici pentru o sută de +onede de aur, ci au continuat să-şi *+plinească scopul lor( 2şa a ră+as el *n cora/ie şi l-au 1rănit pe el până la >o+a( -osind deci *n >o+a, s-a interesat cine este +are nevoitor sau +are nevoitoare *n cetate( Între alţii, s-a *ntâlnit cu un anu+e ,o+ni+us, ucenic al lui Drigen( atul lui, după +oarte, vindeca pe cei /olnavi( Întâlnindu-se cu el şi folosindu-se de el – căci era un o+ *naintat *n virtute şi *n cunoştinţă – şi *ntre/ându-l cine altul +ai este nevoitor, sau nevoitoare, a aflat de o fecioară care se liniştea (isi1astă), care nu se *ntâlnea cu ni+eni( Bi aflând unde vieţuieşte, s-a dus şi a *ntre/at pe /ătrâna care o slu6eaA 7-pune fecioarei că a+ nevoie să o *ntâlnesc, căci ,u+nezeu +-a tri+is8( >ă+ânând deci două sau trei zile, s-a *ntâlnit pe ur+ă cu ea şi-i spuseA 7Fnde şeziC8 &ai spuseA 7)u şed, ci călătoresc8( D *ntre/ăA 7Fnde călătoreştiCG8 Îi răspunseA 7?red *n nu+ele lui ,u+nezeu că a+ +urit( ?ăci cel ce trăieşte *n trup, nu poate face această călătorie8( I-a spus eiA 7?a să +ă convingi că ai +urit, fă ceea ce fac eu8( Îi zise eaA 7 orunceşte-+i să fac lucruri cu putinţă şi le voi face8( &l i-a răspunsA 7?elui +ort toate *i sunt cu putinţă, afară de lipsa evlaviei8( ,eci spuse eiA 7Ieşi şi vino *n pu/lic8( &a a răspunsA 7,e douăzeci şi cinci de ani n-a+ ieşit *n pu/lic şi pentru ce să iesC8 Ia spus eiA 7,acă ai +urit lu+ii şi lu+ea a +urit ţie, este ace-

$%

LAUSAICON

IOAN MOSHU

laşi lucru a ieşi *n pu/lic şi a nu ieşi( ,eci ieşi8( 2tunci ea a ieşit( Bi după ce a ieşit afară şi a venit până la o /iserică oarecare, i-a spus ei *n /isericăA 7,e voieşti să +ă convingi că ai +urit şi nu +ai trăieşti plăcând oa+enilor, fă ceea ce fac eu şi voi şti că ai +urit( ,ez/răcându-te cu +ine de toate veş+intele tale, pune-le pe u+eri şi treci prin +i6locul cetăţii şi eu voi +erge *naintea ta *n for+a aceasta8( &a i-a răspunsA 70oi s+inti pe +ulţi cu arătarea aceasta lipsită de ruşine şi vor spuneA 7Bi-a ieşit din +inţi şi este *ndrăcită8( &l i-a răspuns eiA 7Bi ce-ţi pasă de vor ziceA Bi-a ieşit din +inţi şi e *ndrăcită( ?ăci tu eşti +oartă pentru ei8( 2tunci ea i-a spusA 7,e voieşti tu să fac altceva, voi face( ,ar la această trea/ă nu doresc să a6ung8( La aceasta, el i-a răspunsA 70ezi deci că *ncă nu te poţi socoti +are, ţinându-te că ai a6uns +ai evlavioasă ca toţi şi ai +urit lu+ii( &u sunt +ai +ort şi arăt prin faptă că a+ +urit lu+ii( ?ăci fac aceasta fără păti+ire şi fără să +ă ruşinez8( Bi părăsind-o pe ea *n s+erită cugetare şi frângându-i +ândria, a plecat( ,ar sunt şi alte +ulte lucruri +inunate pe care le-a făcut el, lucruri care arătau nepăti+irea lui( Bi a sfârşit *n vârstă de şaizeci de ani, *n+or+ântat *n >o+a(

Despre #va"rie
?ele privitoare la &vagrie, diaconul vrednic de po+enire, o+ul care a dus o viaţă ase+enea celei a 2postolilor, nu e drept să le trece+ su/ tăcere, ci să le predă+ scrisului, spre zidirea cititorilor şi spre slava 5ântuitorului nostru( ,e aceea a+ socotit să *nfăţişez de la *nceput, cu+ a a6uns la cunoaşterea scopului său şi cu+ nevoindu-se pentru el cu vrednicie, a sfârşit la cincizeci şi patru de ani *n pustie, precu+ s-a scris( 7În ti+p scurt, a *+plinit o lucrare de ani +ulţi8 ($%&. 'ol. 4, 13). &l era după nea+ din ont, din cetatea I/erilor, fiu al unui 1orepiscop( 2 fost 1irotesit citeţ de către -fântul 0asile, episcopul 'isericii din ?ezareea( ,upă +oartea sfântul 0asile, prea *nţeleptul şi atotnepăti+itorul şi strălucitul *n *nvăţătură, episcopul 3rigore de )azianz, preţuind destoinicia lui, *l 1irotoni diacon( e ur+ă, *n +arele -inod din ?onstantinopol, *l dăruieşte fericitului episcop din acel oraş, )ectarie, dată fiind capacitatea lui deose/ită *n respingerea tuturor ereziilor( Bi a *nflorit *n +area cetate prin vigoarea argu+entelor lui *+potriva a toată erezia( ,eşi era foarte cinstit de toată cetatea, i s-a *ntâ+plat să fie tul/urat de pofta unui c1ip de fe+eie, cu+ ne-a povestit el *nsuşi +ai târziu, când şi-a eli/erat cugetarea( .e+eia, care s-a *ndrăgostit şi ea de el, era de rang no/il( &vagrie, te+ându-se de ,u+nezeu şi ruşinându-se de conştiinţa lui, şi punând *n faţa oc1ilor +ări+ea urâciunii şi perfida /at6ocură din partea ereziilor, s-a rugat lui ,u+nezeu să-l *ntărească, cerându-i să-l *+piedice de la păcat( .e+eia fiind aproape şi ispitindu-l, voind el să plece nu reuşea, fiind ţinut *n lanţurile slu6irii ei( ,ar nu după +ultă vre+e, rugăciunea lui a6ungând la cul+e, *nainte de experienţa păcatului, i s-a arătat o vedere *ngerească *n c1ipul unor ostaşi ai guvernatorului şi l-a răpit şi l-a dus ca la o 6udecătorie şi l-a *nc1is *n ceea ce se c1ea+ă o te+niţă şi i-au legat gâtul şi +âinile *n lanţuri de fier de nedezlegat, fără ca cei veniţi la el să-i spună pricina( &l *nsă ştia prin conştiinţă pentru ce suferea acestea şi aştepta să vină /ăr/atul acelei fe+ei( În vre+e ce era foarte tul/urat, o altă 6udecată se săvârşea şi alţi /ăr/aţi erau supuşi altor 6udecăţi pentru unele vini, arătând vina lui ca foarte +are( ,ar iată că *ngerul care i-a pricinuit vederea, s-a prefăcut *n *nfăţişarea unui prieten /un şi i-a spus lui, care se găsea legat *ntr-un şir de patruzeci de alţi conda+naţiA 7 entru ce eşti ţinut aici, cinstite diaconC8 Îi răspunseA 7?a să spun adevărul, nu ştiu, dar /ănuiesc că fostul guvernator, a lucrat *+potriva +ea, stăpânit de o gelozie neraţională( Bi +ă te+ că 6udecătorul, câştigat de /ani, +ă va supune pedepsei8( ?elălalt *i spuseA 7,e vrei să asculţi de prietenul

$"

SKETIS PSYCHOLOGICAL RESEARCH

CONSTANTIN ONOFRASI

tău, nu-ţi este de folos să vieţuieşti *n această cetate8( Îi spuse &vagrieA 7,acă ,u+nezeu voieşte să +ă scape de această nenorocire, iar tu +ă vezi voind să ră+ân +ai departe *n ?onstantinopol, află că +erit să suport această pedeapsă8( Îi spuse acelaA 7Îţi aduc &vang1elia şi 6ură pe ea că vei pleca din cetatea aceasta şi te vei *ngri6i de sufletul tău( Bi eu te voi scăpa de această pri+e6die8( I-a adus deci &vang1elia şi &vagrie a 6urat pe ea( 75ai +ult de o zi, cât *+i tre/uie să aduc *n cora/ie 1ainele +ele, nu voi +ai ră+âne aici8( .ăcând acest 6ură+ânt, reveni din vedenia ce-a avut-o peste noapte( Bi sculându-se a cugetatA 7,eşi 6ură+ântul s-a produs *n vedenia (din vis), dar l-a+ făcut8( 2dunând deci toate ale lui *n cora/ie, veni la Ierusali+( 2colo a fost pri+it de fericita 5elania ro+ana( ,ar diavolul a *+pietrit din nou ini+a lui ca a lui .araon( ?ăci fiind tânăr şi *n plină fier/inţeală a vârstei, a căzut iarăşi *n *ndoiala ini+ii, fără să spună ni+ănui ni+ic( Bi iarăşi a sc1i+/at 1ainele şi slava deşartă a pătruns *n gândirea lui( Însă ,u+nezeu, care *+piedică pieirea noastră, a tuturor, i-a adus o fe/ră şi deodată a căzut *ntr-o /oală *ndelungată de şase luni care i-a slă/it trupul, care *l *+piedica *n planurile /une( ,octorii aflaţi *n nedu+erire şi neaflând +odul tă+ăduirii, fericita 5elania *i ziseA 7)u-+i place, fiule, /oala ta *ndelungată( -pune-+i cele ce le gândeşti( ?ăci nu e străină de ,u+nezeu /oala aceasta a ta8( 2tunci i-a +ărturisit ei toată starea lui( Iar ea *i spuseA 7,ă-+i cuvântul tău *naintea ,o+nului, că *ţi vei face ca scop viaţa de +ona1( Bi deşi sunt păcătoasă, +ă rog să ţi se dea un nou ti+p de viaţă8( &l se *nvoi( Bi *n puţine zile s-a *nsănătoşit( Bi sculându-se, a fost *+/răcat *n alte 1aine de ea *nsăşi şi a ieşit plecând la +untele )itriei din &gipt( ,upă ce a locuit doi ani *n acest +unte, *n al treilea (an) a trecut *n pustie( :răind *n aşa nu+itele ?1ilii paisprezece ani, +ânca o litră (un sfert de Iilogra+) de pâine pe zi şi *n trei luni o şesi+e de litru de ulei@ el care venise de la o viaţă plăcută, rafinată şi *+/elşugată( >ostea o sută de rugăciuni, văzând valoarea o+ului legată de cele ce +ânca( -u/ţia astfel +odul vieţuirii( ?urăţându-şi astfel +intea la cul+e *n cursul a cincisprezece ani, s-a *nvrednicit de darul (de 1aris+a) cunoştinţei, a *nţelepciunii şi a deose/irii du1urilor( ?a ur+are co+pune trei cărţi sfinte pentru +ona1i, nu+ite 2ntiretice (?ărţi de co+/atere pentru +ona1i), care descriu +odul de co+/atere a de+onilor( Îl tul/ura greu de+onul curviei, cu+ ne-a povestit el *nsuşi( :oată noaptea stătea gol *ntr-o cadă cu apă, *n vre+ea iernii, *ncât *i *ng1eţa trupul( 2lteori *l tul/ura de+onul 1ulei şi paisprezece zile nu intra su/ un acoperiş, precu+ ne-a povestit lui *nsuşi, *ncât trupul lui s-a u+plut de un +iros greu ca al ani+alelor( I se *nfăţişau peste zi trei de+oni *n c1ipul unor clerici, discutând despre credinţă( Fnul se declara arian, altul euno+ian şi iarăşi altul apolinarist( e toţi *i /iruia cu *nţelepciunea lui prin puţine cuvinte( Iarăşi *ntr-o zi, pierzându-se c1eia /isericii, făcând se+nul crucii pe uşa ei, şi *+pingând-o pe aceasta, se desc1ise, c1e+ând nu+ele lui 4ristos( 2tâta era /ântuit de de+oni şi atâta era *ncercat de ei, cât nu se putea spune( Fnui ucenic al său *i spuse cele ce i se vor *ntâ+pla lui optsprezece ani, proorocindu-i-le, toate după c1ipul lor( 5ai spuneaA 7,e când a+ venit *n pustie, nu +-a+ atins de vreo portocală, nici de vreo altă legu+ă verde, nici de fructe, nici de struguri, nici de carne, nici de /aie8( La ur+ă, *n anul al şaisprezecelea al vieţuirii fără +âncare fiartă, trupul lui având tre/uinţă, din pricina slă/iciunii sto+acului, de +âncăruri trecute prin foc, nu s-a atins de pâine, sau de vreun suc, sau de legu+e uscate doi ani, dar s-a folosit de legu+e, până a +urit, după ce s-a *+părtăşit la ?răciun *n /iserică( ?ând s-a apropiat de +oarte, ne spuseA 7,e trei ani nu +ai sunt tul/urat de vreo poftă a trupului, după atâta viaţă şi osteneală şi luptă şi rugăciune ne*ntreruptă8( ?ând i s-a vestit +oartea tatălui, a zis celui ce i-a vestit-oA Încetează cu /lasfe+iaG :atăl +eu este ne+uritor8(

$E

LAUSAICON

IOAN MOSHU

Despre Pior
ior, un tânăr egiptean, lepădând lu+ea, a ieşit din casa părintească şi a făgăduit lui ,u+nezeu, dintr-o râvnă covârşitoare, să nu +ai vadă pe careva din cei ai săi( ,upă cincizeci de ani, sora lui, *+/ătrânită, socoti că *şi iese din sine dacă nu-l vede( ,ar neputând veni *n pustia *ntinsă, l-a rugat pe episcopul locului să scrie părinţilor din pustiu să-l tri+ită să o vadă( Luat cu sila, s-a 1otărât să ia cu sine un *nsoţitor( Bi a6uns *n casa ei, i-a spus aceluia să-l vesteascăA 72 venit fratele tău8( -tând deci afară şi si+ţind din zgo+otul uşii că i-a venit *n *ntâ+pinare /ătrâna, *nc1izând oc1ii a strigat către eaA 7:u, cutare, eu sunt ior, fratele tău, eu sunt( riveşte-+ă cât vrei8( 0ăzându-l aceea şi slăvind pe ,u+nezeu, şi nereuşind să-l convingă să intre *n casă, s-a *ntors *n casa ei( Iar el făcând o rugăciune *n prag, s-a *ntors iarăşi *n pustiu( -e povesteşte această +inune a lui, că săpând *n locul unde locuia, a aflat o apă foarte a+ară( Bi a ră+as acolo până a +urit, folosindu-se de a+ărăciunea apei, ca să arate ră/darea lui( ,ar +ulţi dintre +ona1i silindu-se să ră+ână după +oartea lui *n c1ilia lui, n-au putut să ră+ână un an( ?ăci locul este *nspăi+ântător şi lipsit de +ângâiere( 5oise Li/ianul, /ăr/at foarte /lând şi iu/itor, s-a *nvrednicit de darul vindecătorilor( &l +i-a povestitA 7?ând era+ tânăr *n +ănăstire, a+ săpat o groapă foarte +are, largă de douăzeci de picioare( ,in ea, optzeci de /ăr/aţi au scos trei zile pă+ântul, trecând cu un cot adânci+ea nor+ală( Bi n-a+ aflat apă( Întristaţi foarte, ne gândea+ să părăsi+ lucrarea( 2tunci venind ior din pustia cea +are, la al şaselea ceas al căldurii, /ătrân *+/răcat *n 1aina lui de piele, ne-a salutat şi a spus după salutA 7,e ce v-aţi descura6at, puţin credincioşilorC ?ăci v-a+ văzut descura6aţi de ieri8( Bi co/orând pe scară *n groapa fântânii, făcu o rugăciune cu ei( 2poi luând sapa, spuse lovind de trei oriA 7,u+nezeul sfinţilor patriar1i, să nu faci nefolositoare osteneala ro/ilor :ăi, ci tri+ite lor apă tre/uincioasă8( Bi *ndată a ţâşnit apa, *ncât i-a stropit pe toţi( ,eci rugându-se iarăşi, a ieşit( -ilindu-l ei să +ănânce, n-a pri+it, spunândA 7Lucrul pentru care a+ fost tri+is, s-a *+plinit( entru altceva n-a+ fost tri+is8(

Despre Adoliu
2+ cunoscut iarăşi pe cineva la Ierusali+, cu nu+ele 2doliu, de nea+ din :ars, care venind În Ierusali+, a stră/ătut un dru+ netocit, pe care nu l-au stră/ătut +ulţi, alegându-şi o vieţuire străină( Bi-a *nsuşit o nevoinţă +ai presus de oa+eni, *ncât şi de+onii tre+urând de aspri+ea vieţii lui, nu *ndrăzneau să se apropie de el( ,atorită unei covârşitoare *nfrânări şi priveg1eri, era socotit că nu este o+, ci o nălucire( În ti+pul patruzeci+ii (postului +are), +ânca o singură dată la cinci zile, iar restul ti+pului +ânca tot la două zile( ,ar +ări+ea lui era aceastaA de seara până când frăţia se aduna la casele de rugăciune, cânta şi se ruga neclintit *n +untele 5ăslinilor, de unde s-a *nălţat Iisus, fie că era nor, fie că ploua, fie că era vre+e *ng1eţată( ?ând venea ti+pul *nc1inat trezviei, ciocănea la toate c1iliile, adunându-i pe cei din ele la casele de rugăciune şi *n fiecare casă cânta *+preună cu ei unul sau două antifoane, rugându-se *+preună( Bi apoi pleca *nainte de-a se face ziuă la c1ilia lui *ntr-o astfel de stare de o/oseală, că adeseori *l dez/răcau fraţii lui şi-i strângeau veş+intele şi-l *+/răcau cu altele( Bi aşa după ce se odi1nea până la ora psal+ilor, se dăruia cântării lor până seara( 2ceasta era virtutea lui 2doliu din :ars, care s-a desăvârşit *n Ierusali+ şi a ador+it acolo(

$=

SKETIS PSYCHOLOGICAL RESEARCH

CONSTANTIN ONOFRASI

Despre Inoc$entie
?ele privitoare la fericitul Inoc1entie, preotul din +untele 5ăslinilor, le-ai auzit de la +ulţi, dar le vei auzi nu +ai puţin şi de la +ine, care a+ convieţuit trei ani cu el( &ra un o+ de o covârşitoare si+plitate( .iind unul din de+nitarii vestiţi *n palatul *+păratului ?onstantin, la *nceputul do+niei lui, s-a lepădat de toate, *ncepând cu căsătoria, din care avea şi un fiu, nu+it avel, ce făcea partea din garda i+perială( ,eoarece avel păcătuise *+potriva fiicei unui preot, Inoc1entie luă asupra sa /leste+ul fiului său, i+plorând pe ,u+nezeu cu aceste cuvinteA 7,oa+ne, dă-i lui un astfel de du1, ca trupul lui să nu +ai ai/ă prile6 să păcătuiască8( 2 socotit că e +ai /ine ca el să lupte cu de+onul, decât cu ne*nfrânarea( 2ceasta s-a şi *ntâ+plat( &l se afla acu+ *n +untele 5ăslinilor, *ncins *n lanţuri şi luptând cu du1ul pentru curăţia sa( ?ât şi despre Inoc1entie, voi părea că născocesc poveşti spunând adevărulA el fura adeseori de la fraţi, spre a da celor lipsiţi( --a făcut covârşitor de lipsit de răutate şi de si+plu şi s-a *nvrednicit de dar *+potriva de+onilor( ,e pildă, i s-a adus odată *n văzul +eu, un tânăr stăpânit aşa de +ult de un du1 şi de pareză, că eu văzându-l, a+ voit *n +od desc1is să resping pe +a+a celui adus, fiindcă nu +ai nădă6duia+ *ntr-o vindecare( ,ar s-a *ntâ+plat *ntre ti+p că /ătrânul să o vadă stând pe faţă şi plângând *ndurerată de negrăita nenorocire a fiului ei( Lăcri+ând deci /unul /ătrân (călugărul) şi făcându-i-se +ilă, a luat pe tânăr, a intrat *n +artiriul lui (*n paraclisul lui), pe care singur l-a zidit şi *n care se aflau +oaştele lui Ioan 'otezătorul( Bi după ce s-a rugat pentru el, de la ceasul al treilea până la al nouălea (de la ; di+( la ! d( a() l-a predat pe tânăr +a+ei lui, *n aceeaşi zi, după ce a vindecat pareza lui şi a alungat de+onul( Bi pareza lui era aşa de +are, că scrâşnind tânărul, scuipa pe spatele lui( 2şa era de *ntortoc1iat( D /ătrână pierzând o oaie, a venit la el plângând( Bi ur+ând ei, i-a zisA 72rată-+i locul unde ai pierdut-o8( Bi ea i-a dus spre locurile nu+ite Lazariu( -tând el aci, se rugă( :inerii ce furaseră, a6ungând acolo +ai *nainte, au tăiat oaia( În vre+e ce el se ruga, nici unul n-a venit să +ărturisească( ,ar carnea oii fiind ascunsă *ntr-o vie, un cor/ z/urând, a venit acolo şi luând o /ucată din ea, a adus-o la picioarele lui şi a z/urat iarăşi( .ericitul a aflat astfel victi+a( ?a ur+are, tinerii căzând la picioarele lui, au +ărturisit că au tăiat-o şi au dat preţul lui(

Despre *ilorom
5-a+ *ntâlnit *n 3alatia şi a+ convieţuit un ti+p *ndelungat cu preotul .iloro+, /ăr/at foarte nevoitor şi stăruitor *n nevoinţă( --a născut dintr-o +a+ă sclavă şi un tată li/er( 2răta atâta no/leţe *n vieţuire după pilda lui 4ristos, *ncât şi cei no/ili de nea+, respectau viaţa şi virtutea lui( --a lepădat de lu+e *n zilele *+părăţiei lui Iulian, cel cu nu+e de rea fai+ă, căruia i s-a opus cu *ndrăzneală( Î+păratul a poruncit să fie ras şi tuns de nişte slu6itori ai lui( &l a stăruit *n viaţa aleasă şi a +ulţu+it (lui ,u+nezeu) pentru cele suferite, cu+ ne-a povestit el *nsuşi( La *nceputul acestei vieţuiri purta răz/oi *+potriva curviei şi a lăco+iei pântecelui( 2 luptat cu pati+ile acestea, *nc1izându-se faţă de lu+e şi *ncingându-se *n lanţuri şi reţinându-se de la pâinea de grâu şi de la toate cele fierte sau coapte *n foc( -tăruind *n acestea optsprezece ani, a a6uns să cânte lui 4ristos cântarea /iruinţei( >ăz/oit de du1urile răutăţii *n felurite c1ipuri, a ră+as *ntr-o +ânăstire patruzeci de ani( ovestea despre sine astfelA 7:reizeci şi doi de ani nu +-a+ atins de fructe(8 >ăz/oindu-l frica de pati+i, spre a le /irui s-a *nc1is pe sine *ntr-un +or+ânt vre+e de şase ani( 3ri6ă +are a avut de el fericitul 0asile, episcopul, căruia *i plăcea aspri+ea şi seriozitatea lui( ână acu+ el n-a părăsit condeiul şi caietul pentru a scrie, a6ungând la al optzecilea an( $;

LAUSAICON

IOAN MOSHU

Bi spuneaA 7,e când a+ fost /otezat şi +-a+ născut din nou şi până *n ziua de azi, n-a+ +âncat pâine străină *n dar, ci nu+ai din ostenelile +ele( ?u+ ne-a *ncredinţat *n nu+ele lui ,u+nezeu, a dat celor neputincioşi două sute cincizeci de +onezi şi n-a nedreptăţit pe ni+eni( --a dus pe 6os *ntr-o călătorie până la >o+a, unde s-a rugat *n +artiriul fericitului etru (*n /iserica din +ânăstirea lui etru)( 2 a6uns şi până *n 2lexandria, rugându-se *n +artiriul lui 5arcu (*n /iserica ridicată *n a+intirea sfântul 5arcu)( 2poi a venit a doua oară *n Ierusali+ +ergând pe picioarele lui şi cu c1eltuiala lui( &l spuneaA 7)u-+i a+intesc să +ă fi despărţit vreodată cu +intea de ,u+nezeul +eu8(

Despre Cronie şi Pa&nutie
Fn anu+e ?ronie, din satul nu+it .inic1i, a pornit din satul său apropiat de pustie, făcând cincizeci de +ii de paşi nu+ăraţi pentru piciorul drept şi acolo rugându-se, a săpat o fântână( Bi aflând cea +ai /ună apă ţâşnind din acea fântână, şi-a zidit sie-şi acolo o +ică c1ilie( Bi din ziua *n care s-a sta/ilit acolo, *n acest loc pustiu, s-a rugat lui ,u+nezeu să nu se +ai *ntoarcă *n vreun loc lu+esc( Iar trecând puţini ani, s-a *nvrednicit să fie făcut preot al unei frăţietăţi de vreo două sute de /ăr/aţi, adunaţi *n 6urul lui( 2ceasta este povestită ca virtutea nevoinţei lui, că slu6ind la altar, n-a ieşit din pustie şaizeci de ani şi n-a +âncat pâine ce nu-i venea din lucrul +âinilor lui( ?u el convieţuia şi un anu+e Iaco/ din vecinătate, care se +ai nu+ea şi Bc1iopul şi era un o+ foarte +ulte cunoştinţe( 2+ândoi erau cunoscuţi şi fericitului 2ntonie( Într-o zi se alătură lor şi afnutie, nu+it şi ?1e/ala, care avea darul cunoştinţei du+nezeieştilor -cripturi, a 0ec1iului şi )oului :esta+ent, pe care le explica fără cunoştinţa scrisului( Bi era atât de s+erit, că ascundea virtutea lui proorocească( -e +ai spune că optzeci de ani n-a avut +ai +ult de două 1aine( Întâlnindu-ne cu aceştia eu şi fericiţii &vagrie şi 2l/anie, căutară+ să află+ pricina pentru care unii fraţi au căzut sau au greşit faţă de vieţuirea datorată( ?ăci s-a *ntâ+plat *n zilele acelea că nevoitorul 4ere+on a +urit şezând şi a fost aflat +ort *n scaun, ţinând lucrul *n +ână( --a +ai *ntâ+plat ca şi un alt frate săpând o fântână, să fie *ngropat *n ea, şi altul co/orând la -c1it, să +oară din lipsa de apă( e lângă aceştia, Btefan a căzut *ntr-o ne/unie urâtă( 2poi cele privitoare la &ucarpie, la &ron din 2lexandria şi cele privitoare la 0alens alestinianul şi la tolo+eu, &gipteanul din -c1it( 2+ *ntre/at deci care e cauza că din oa+enii care au vieţuit astfel *n pustie, au fost unii care au fost a+ăgiţi la +inte, iar alţii căzuţi *n ne*nfrânare( afnutie, prea *nţeleptul afnutie, ne-a dat răspunsul acestaA 7:oate cele *ntâ+plate au venit din /unătatea lui ,u+nezeu şi din *ngăduirea Lui( ,eci câte se *ntâ+plă potrivit virtuţii, se *ntâ+plă spre slava lui ,u+nezeu şi din /unăvoirea lui ,u+nezeu@ iar cele ce sunt vătă+ătoare şi pri+e6dioase şi su/ forţa *+pre6urărilor şi dintr-o cădere +orală, se produc cu *ngăduinţa lui ,u+nezeu( Iar făgăduinţa *şi are raţiunea ei( ?ăci cu neputinţă ca cel ce cugetă drept şi vieţuieşte drept, să cadă *n greşelile de ruşine şi *n rătăcirile de+onilor( ,eci cei ce ur+ăresc un scop urât, şi suferă de /oala de-a plăcea oa+enilor şi de +ândria gândurilor, dar dau i+presia că cultivă virtutea, aceştia cad *n greşeli, ,u+nezeu lăsându-i *n acestea spre folosul lor, ca si+ţind din sc1i+/area lor părăsirea lui ,u+nezeu, să se *ndrepteze fie *n intenţie, fie *n făptuirea lor( ?ăci uneori păcătuieşte intenţia, când se naşte dintr-un scop rău( 2lteori fapta, când nu se săvârşeşte *ntr-un c1ip sau *n +odul care se cuvine( 2şa se *ntâ+plă că şi o+ul ne*nfrânat face +ilostenie cu un scop rău unei tinere, ur+ărind o ţintă urâtă( .apta /ună o face cineva când dă a6utor unei orfane care e dăruită nu+ai nevoinţei( 2lte dăţi unul face +ilostenie cu un scop /un celor /olnavi şi /ătrâni sau sără-

!<

SKETIS PSYCHOLOGICAL RESEARCH

CONSTANTIN ONOFRASI

ciţi, dar o face cu zgârcenie şi +ur+urând *n sine( 2tunci scopul e drept, dar fapta nu e pe +ăsura scopului( ?ăci cel ce face +ilostenie, tre/uie să o facă cu seninătate şi fără zgârcenie8( 5ai spunea şi aceastaA 7În +ulte suflete se află daruri alese@ *n unele o cugetare no/ilă, *n altele o pornire spre nevoinţă( ,ar când nu se *+plineşte pentru /ine, nici fapta, nici cugetarea no/ilă, şi nu se atri/uie lui ,u+nezeu calităţile privilegiate adică ,ătătorului /unătăţilor, ci voinţei şi talentului şi vredniciei proprii, cei ce fac aceasta fiind părăsiţi şi lăsaţi *n lucrări sau pati+i urâte şi *n ruşine, sunt *+pinşi prin u+ilire şi ruşine pe neo/servate *n +ândria socotită virtute( ?ăci cel *ngâ+fat de +ândrie, lăudându-se cu fru+useţea cuvintelor, nu atri/uie lui ,u+nezeu inteligenţa din ele, nici darul cunoştinţei, ci nevoinţei sau firii lui, cade su/ stăpânirea vră6+aşului( ,u+nezeu depărtează pe *ngerul providenţei de la el( Bi *ngerul depărtându-se de la cel ce se laudă cu inteligenţa, acela cade prin +ândrie *n ne*nfrânare( Bi odată ce nu +ai este +artor al *nfrânării, cele spuse de el nu +ai sunt crezute( Bi ca ur+are, cei evlavioşi nu +ai pri+esc *nvăţătura unei astfel de guri, ca fiind una ce este izvorul răutăţii( Bi aşa se *+plineşte ceea ce s-a scrisA 7-pus-a ,u+nezeu celui păcătosA entru ce grăieşti dreptăţile 5ele şi *ţi *nsuşeşti testa+entul 5eu prin gura taC8 (P(. 49, 1"). ,e fapt sufletele celor păti+aşi se asea+ănă cu adevărat cu izvoare diferite, cei laco+i la pântece şi iu/itori de vin, cu izvoarele /ol/ocitoare, cei iu/itori de argint şi laco+i de avuţie, cu izvoarele ce rănesc@ cei invidioşi şi +ândri şi vicleni *n cunoştinţă, cu izvoarele ce 1rănesc şerpii( În aceştia, cuvântul e un +i6loc fără putere şi nu atinge pe ni+eni *n c1ip plăcut, din pricina +oralei a+are ce le *nsoţeşte( ,e aceea ,avid cere trei lucruriA 7'unătatea, cu+inţenia şi cunoştinţa8, căci fără /unătate, cunoştinţa este nefolositoare( Bi dacă o+ul descris de noi ne *ndreptează, lepădând pricina părăsirii, adică +ândria, şi regăseşte s+erita cugetare şişi cunoaşte +ăsurile sale, ne+aifudulindu-se faţă de cineva şi +ulţu+ind lui ,u+nezeu, se *ntoarce la el cunoştinţa cu +ărturia *ngerească( ,ar cuvintele du1ovniceşti care nu sunt *ntovărăşite de viaţa cuviincioasă şi *nfrânată, sunt spice uscate de vânt, ce au for+a spicelor, dar au pierdut seva 1rănitoare( ,eci toată căderea, fie prin li+/ă, fie prin si+ţire, fie prin faptă, fie prin tot trupul, are *n ea o părăsire pe +ăsura +ândriei( ,ar ,u+nezeu *i cruţă pe cei părăsiţi( Însă dacă odată cu ne*nfrânarea lor, ,o+nul +ărturiseşte prin inteligenţa cuvintelor darul ce li s-a dat, +ândria lor le aduce *+preună cu necurăţia şi pe de+onii care *i face să se *nalţe( ,ar şi acestea ni le spuneau /ăr/aţii aceiaA 7?ând vezi pe cineva cu o viaţă coruptă şi cu cuvânt inteligent, gândeşte-te la de+onul care, după -fânta -criptură, grăia lui 4ristos şi la +ărturia care spuneA Iar şarpele este cel +ai inteligent dintre toate do/itoacele de pe pă+ânt8 (Ge%. 3,1). ,ar inteligenţa *i este +ai +ult spre pagu/ă, decât spre vreo virtute, *ntrucât nu-l a6ută( D+ul credincios şi /un tre/uie să cugete cele ce le dă ,u+nezeu@ să vor/ească cele ce le cugetă şi să facă cele ce le grăieşte( ?ăci dacă nu concordă cu adevărul cuvintelor, o viaţă *nrudită, acest adevăr este, după noi, o pâine fără sare, care nu se va +ânca nicidecu+, sau +âncată va duce pe cei ce o +ănâncă la neputinţă( 7-e va +ânca, zice, o pâine fără sareC Bi este vreun gust *n cuvintele goaleC, ne*+plinite prin +ărturia faptelorC8 (Iov ","). ,eci una din cauzele părăsirilor du+nezeieşti este ca să se arate virtutea ascunsă, ca cea a lui Iov când ,u+nezeu vor/eşte cu el şi-i spuneA 7)u respinge 6udecata 5ea şi nu socoti că &u 5ă ocup de tine *n alt scop, decât ca să te arăţi drept8 (Iov 4),3)( 7?ăci tu 5i-ai fost cunoscut 5ie, care văd cele ascunse@ dar deoarece ai fost necunoscut de oa+eni, care cugetau că 5ă slu6eşti de dragul /ogăţiei, a+ adus sc1i+/area, ţi-a+ pierdut /ogăţia, ca să le arăt lor purtarea ta +ulţu+itoare( 2ltă cauză este *nlăturarea +ândriei, ca *n cazul lui avel( ?ăci avel a fost părăsit, fiind lăsat *n diferite greutăţi, /ătăi şi necazuri( ?ăci ziceaA 75i s-a dat g1i+pe *n trup un *nger al satanei, să +ă /ată, ca să nu +ă trufesc (2 7cr. 12, 7)@ ca nu cu+va *+preună cu +inunile venindu-i

!9

LAUSAICON

IOAN MOSHU

şi odi1na şi succesele şi cinstea, să-l ducă la +ândria diavolească( 2 fost părăsit şi slă/ănogul prin păcat, cu+ zice IisusA 7Iată, te-ai făcut sănătos( -ă nu +ai păcătuieşti8 (Ioa% !,14)( 2 fost părăsit şi Iuda, care a ales argintul *n locul ?uvântului@ de aceea s-a şi spânzurat( 2 fost părăsit şi &sau şi a căzut *n ne*nfrânare, alegând plăcerea +urdară *n locul /inecuvântării părinteşti( e toate acestea c1i/zuindu-se avel, spune despre uniiA 7,eoarece n-au *ncercat să ai/ă pe ,u+nezeu *ntru cunoştinţă, ,u+nezeu i-a predat pe ei unei +inţi fără 6udecată, ca să se facă cele ce nu se cuvin8 ( #om. 1,2!). Iar despre alţii, care socoteau că au cunoştinţa lui ,u+nezeu *ntr-o cugetare coruptă, ziceA 7,eoarece cunoscând pe ,u+nezeu, nu l-au slăvit ca pe ,u+nezeu, sau nu I-au +ulţu+it, ,u+nezeu i-a predat pe ei *n pati+i de necinste8 ( #om. 1, 21). ,in acestea pute+ să cunoaşte+ deci că este cu neputinţă să cadă cineva *n ne*nfrânare, dacă nu e părăsit de providenţa lui ,u+nezeu(

Despre #lpidie
În 6urul Ieri1onului erau nişte peşteri, pe care le-au săpat odinioară 2+oreii, ca să scape de Isus al lui )avi, care i-a alungat *n ele pe cei de alt nea+, după ce i-a /iruit( În una din ele, *n +untele ,uca, a venit să locuiască &lpidie din ?apadocia, care +ai târziu a fost *nvrednicit să fie făcut preot( &l aparţinuse +ânăstirii lui :i+otei, 1orepiscop al ?apadociei, /ăr/at de +are vrednicie( 2colo a dovedit atâta *nfrânare *n nevoinţa lui, că a acoperit pe toţi( :răind douăzeci de ani, +ânca nu+ai sâ+/etele şi du+inicile, iar nopţile stătea treaz şi psal+odia( ?a o regină a al/inelor, locuia *n +i6locul +ulţi+ii fraţilor( &u *nsu+i a+ locuit *+preună cu el( 2şa a făcut din +unte o cetate *n care se vedeau vedea felurite +oduri de vieţuire( e &lpidie, cântând odată noaptea şi noi cântând *+preună cu el, l-a +uşcat un scorpion( ?ălcându-l pe acesta, nu şi-a sc1i+/at c1ipul stării sale, nesocotind durerea pricinuită de scorpion( Fn frate oarecare ţinea *ntr-o zi *n +ână o /ucată de +lădiţă de vie( Luând-o, *n vre+e ce şedea pe coasta +untelui, a sădit-o spre a creşte, deşi nu era ti+pul potrivit( 2ceasta a crescut aşa de +ult, făcându-se vie, *ncât a acoperit /iserica( Î+preună cu el se desăvârşea şi un anu+e &nesie, /ăr/at vrednic de cinstire, şi &ustatie, fratele lui( 2tâta a propăşit *n nepăti+ire, *ndu1ovnicindu-şi trupul, că soarele strălucea prin oasele lui( -e povesteşte de ucenicii săi râvnitori, că niciodată nu se *ntorceau cu faţa spre apus, prin faptul că +untele acoperea, cu *nălţi+ea lui, uşa peşterii( )ici soarele nu l-a văzut după ora şase (douăsprezece) trecut peste zenit către apus, nici stelele nu răsăreau spre apus serile, douăzeci şi cinci de ani( Bi n-a co/orât din peştera +untelui de cânt a intrat *n ea până ce a fost *n+or+ântat(

Despre )isinie
&lipidie a avut şi un ucenic pe nu+e -isinie, provenit dintr-o fa+ilie de slavi, dar a6uns li/er prin credinţă, fiind de nea+ capadocian( ?ăci tre/uie să o notă+ şi aceasta spre slava lui 4ristos, care ne-a *nno/ilat pe noi, sau ne-a adus la adevărata no/leţe( ,upă ce a vieţuit lângă &lpidie şase sau şapte ani, pe ur+ă s-a *nc1is pe sine *ntr-un +or+ânt şi a petrecut trei ani *n acel +or+ânt *n rugăciuni, şezând nici noaptea, nici ziua, nelăsându-se 6os şi neieşind afară( --a *nvrednicit de darul *+potriva de+onilor( 2cu+ re*ntorcându-se *n patria lui, s-a *nvrednicit de preoţie, adunând *n 6ur o co+unitate de /ăr/aţi şi una de fe+ei( rin vieţuirea lui evlavioasă şi prin *nfrânarea lui a depărtat de la /ăr/ă-

!$

SKETIS PSYCHOLOGICAL RESEARCH

CONSTANTIN ONOFRASI

ţia lui orice poftă şi fe+eile şi-au stăpânit fe+initatea lor, *ncât a *+plinit ceea ce s-a scrisA 7În 4ristos Iisus nu este nici /ăr/at, nici fe+eie8 (Gal 3,28). &ra şi un iu/itor de oaspeţi, deşi era sărac, spre ruşinarea /ogaţilor ce nu dau pâine altora(

Despre Avramie
&ra un anu+e 2vra+ie, egiptean de nea+( &l ducea o viaţă foarte aspră şi săl/atică *n pustie( >ănit la +inte de o *nc1ipuire ne+otivată, venind *n /iserică, *ncepu să certe pe preoţi, zicândA 72+ fost 1irotonit preot de 4ristos *n această noapte( ,eci pri+iţi-+ă să slu6esc8( ărinţii l-au *ndepărtat din pustie, l-au *nde+nat la o viaţă +ai puţin nevoitoare şi +ai puţin aspră( rin aceasta l-au vindecat de +ândrie, aducându-l la cunoştinţa propriei slă/iciuni, pe el de care *şi /ăteau 6oc de+onii(

Iarăşi despre )&ânta

elania

&a le spuneaA 7?opii, *nainte cu patru sute de ani, s-a arătat că e ceasul din ur+ă8 (1Ioa%, 2,18)( entru ce *ntârziaţi cu deşertăciunea vieţiiC :e+eţi-vă ca nu cu+va să vină zilele lui anti1rist şi să nu folosiţi (cu+ se cuvine) /ogăţia voastră şi /unurile stră+oşeşti(

Despre călătoria de la #lia în #"ipt
)i s-a *ntâ+plat odată să călători+ de la &lia *nsoţiţi de fericita -ilvania, fecioara, sora soţiei lui >ufin, prefectul >o+ei( Între cei aflaţi cu noi era şi Ioan, atunci diacon, iar acu+ episcop al 'isericii din 2scalon( &ra un o+ evlavios şi cult( rinzându-ne o arşiţă +are când a+ a6uns la elusiu, Ioan a luat un vas de spălat şi ne-a spălat +âinile şi picioarele, luând *n pu+ni apă foarte rece( ,upă aceea ne-a spălat, şi ne-a şters cu o /ucată de piele aruncată pe pă+ânt( 2dresându-i-se aceastea, ca o +a+ă *nţeleaptă a unui fiu /un, i-a zâ+/it cu si+plitate, zicândA 7?u+ *ndrăzneşti, având o vârstă a unui sânge *ncă fier/inte, să +ângâi astfel trupurile, nesi+ţind pri+e6diile ce se nasc din eleC Îndrăzneşte, *ndrăzneşte fiule, că a+ vârsta de şaizeci de ani şi afară de vârful +âinilor, nu s-a atins de apă nici piciorul +eu, nici vederea +ea şi nici unul dintre +ădularele +ele, +ăcar că a+ fost cuprinsă de diferite /oli( -ilită de doctori n-a+ consi+ţit să dau trupului +eu ceea ce se o/işnuieşte( )u l-a+ odi1nit pe un pat, n-a+ călătorit *ntr-un lectic8( 2 fost foarte *nvăţată şi a iu/it -criptura( 2 sc1i+/at *n zile nopţile, parcurgând toate scrierile vec1ilor tâlcuitori, *ntre care trei +ii de pagini din Drigen, douăzeci şi cinci de +ii din 3rigorie de )azianz, Btefan, ieriu, 0asile şi alţii iluştri( Bi nu le-a parcurs *n +od si+plu şi la *ntâ+plare, ci fiecare carte a citit-o cu osteneală de şapte sau opt ori( ,e aceea a şi putut să se eli/ereze de cunoştinţa cu nu+e fals (gnoza cu nu+e fals – 1 Tim. ",2)). Bi *naripată de 1arul -cripturilor cu /une năde6di, să se facă o pasăre du1ovnicească ce s-a *nălţat spre 4ristos(

!!

LAUSAICON

IOAN MOSHU

Despre Candida şi +$elasia
Dli+piei i-a ur+at, privind-o ca *n oglindă, fericita ?andida, fiica generalului :raian( 2 vieţuit cu vrednicie şi s-a *nălţat la cul+ea evlaviei, cinstind /isericile şi pe episcopi( Bi-a cate1izat propria fiică şi a prezentat-o lui 4ristos ca fecioară sau ca un dar al credinţei sale, ur+ând fiicei sale +ai târziu prin *nfrânare şi dăruirea avuţiilor sale( 2+ cunoscut-o ostenindu-se toată noaptea, +uncind cu +âinile pentru +ortificarea trupului( ?ăci spuneaA 7)ea6ungând postul, *+i dau ca a6utor priveg1erea o/ositoare, ca să desfiinţez pofta ne*nfrânată a lui &ssau8 (Evr. 12, 1" .i Fac. 2!, 2! 44)( -e *nfrâna pe cul+e, de la făpturile ce au sânge şi viaţă( ,ar *n ti+pul săr/ătorilor +ânca peşte şi legu+e, cu untdele+n( 2ltfel, se +ulţu+ea cu pâine a+estecată cu oţet( În râvna ei, o avea alături, purtând cu evlavie 6ugul fecioriei, pe prea cuvioasa 31elasia, fiica unui tri/un( ,e virtutea ei se povesteşte că niciodată soarele n-a apus peste supărarea ei, nici *+potriva vreunui sclav, nici *+potriva vreunei slu6nice, nici *+potriva altcuiva(

Despre cei din Antinoe
2cest ,iocle, *ncepând de la gra+atică, +ai târziu s-a dăruit pe sine filosofiei( ?u ti+pul atrăgându-l 1arul, *n anul douăzeci şi opt al vârstei sale, a părăsit studiile u+aniste (enciclopedice), dăruindu-se lui 4ristos( Bi el trăieşte de treizeci şi cinci de ani *n peşteri( )e spune nouăA 7?ând +intea se desparte de gândirea lui ,u+nezeu, o+ul devine sau de+on, sau ani+al8( Bi noi, cerându-i să explice cu+ se *ntâ+plă ceea ce a spus, a răspunsA 75intea despărţinduse de gândirea lui ,u+nezeu, cade *n +od necesar *n poftă şi +ânie8( Bi pofta spunea că e ani+alică, iar +ânia drăcească( Iar eu *ntre/ându-lA 7?u+ e cu putinţă să fie +intea o+enească ne*ncetat cu ,u+nezeuC8, acela +i-a spusA 7În orice gând sau faptă evlavioasă şi du+nezeiască s-ar afla +intea, ea este cu ,u+nezeu8( 2proape de acesta trăia şi un anu+e ?apiton, venit dintre tâl1ari( 2cesta a trăit cincisprezece ani *n peşterile aflate la patru stadii de cetatea 2ntinoe( )-a ieşit din peşteră nici până la râul )il, spunând că nu poate să se *ntâlnească cu +ulţi+ea, deoarece vră6+aşul lucrează *+potriva lui(

Despre Amma !alida şi !aor
În această +ănăstire se afla o fecioară ucenică a aceleia, cu nu+ele :aor( &a era de douăzeci de ani *n +ănăstireşti n-a voit niciodată să-şi ia vreo 1aină, sau vreo ca+ilafcă, sau vreo *ncălţă+inte nouă, spunândA 7)-a+ tre/uinţă de ea, ca să nu fiu silită să ies8( În vre+e ce toate celelalte +ergeau du+inica la /iserică pentru Î+părtăşanie, ea ră+ânea *+/răcată, *n *ncăperea ei, şezând fără *ncetare la lucrul ei( Bi avea o faţă atât de ar+onioasă, *ncât şi o+ul cel +ai aspru s-ar fi si+ţit cucerit de fru+useţea ei, dacă ea n-ar fi avut ca paznică covârşitoare *nfrânarea, *+pingând prin cuviinţa ei spre ruşine şi *nfrânare oc1iul ne*nfrânat(

!#

SKETIS PSYCHOLOGICAL RESEARCH

CONSTANTIN ONOFRASI

Despre

elania cea tânără

,eoarece a+ făgăduit +ai *nainte să vor/i+ despre ur+aşa 5elaniei, *+i fac acu+ *n +od necesar datoria( ?ăci n-ar fi drept să se arunce *n uitare din pricina tinereţii ei după trup, +area ei virtute, cu du1ul ei, care *ntrece +ult pe cea a celor *naintate *n vârstă şi *n râvnă( ărinţii au silit-o să se +ărite cu unul din /ăr/aţi cei +ai fruntaşi din >o+a( ,ar ea era *nde+nată +ereu de cele ce se povesteau despre /unica sa *n aşa +ăsură, că n-a +ai putut ră+âne aservită căsătoriei( )ăscându-i-se doi /ăieţi şi +urind a+ândoi, s-a u+plut de atâta neplăcere pentru căsătorie, că a spus /ăr/atului ei ianin, fiul lui -ever, prefect al >o+eiA 7,e voieşti să te nevoieşti *+preună cu +ine *n *nfrânare, te ştiu ca stăpânul şi do+nul vieţii +ele( ,ar dacă *ţi pare lucrul acesta greu, ca unul ce eşti tânăr, ia toate lucrurile +ele, dar lasă-+i trupul, ca să *+plinesc dorinţa +ea cea voită de ,u+nezeu, făcându-+ă +oştenitoarea râvnei /unicii +ele, al cărei nu+e *l port( ?ăci dacă ,u+nezeu ar fi voit să creşte+ copii, nu ne-ar fi luat fără vre+e pe cei născuţi8( ,upă ce ei au luptat su/ 6ugul căsătoriei, la ur+ă ,u+nezeu *ndurându-se de tânăr, i-a sădit şi lui râvna lepădării de lu+e, *ncât s-au *+plinit cu ei ceea ce s-a scrisA 7?e ştii, fe+eie, de-ţi vei +ântui /ăr/atulC8 (1 7or. 7,1"). ,upă ce s-a +ăritat deci la treisprezece ani şi a convieţuit cu /ăr/atul şapte ani, *n al douăzecilea an s-a lepădat de lu+e( Bi +ai *ntâi a dăruit toate podoa/ele (giuvaierurile) ale altarului( & ceea ce a făcut şi Dli+pia( ?elelalte o/iecte preţioase le-a *+părţit /isericilor( 2rgintul şi aurul le-a *ncredinţat unui preot, aul, +ona1 din ,al+aţia( e +are a tri+is *n răsărit, *n &gipt şi *n :e/aida(, zece +ii de +onede, *n 2ntio1ia şi *n ţinuturile apropiate alte zeci de +ii, *n alestina cincisprezece +ii( 'isericilor din 2pus le-a dăruit de ase+enea su+e egale( :oate acestea şi de patru ori +ai +ulte ca acestea le-a răpit pentru ,u+nezeu din gura leului 2laric prin credinţa ei( 2 eli/erat opt +ii de sclavi care voiau, pe ceilalţi care nu voiau, ci au ales să ră+ână ro/i, i-a cedat fratelui ei, pri+ind pentru fiecare trei +onede( Iar /unurile ce le avea *n -pania, *n 2Muitania, *n :aracona şi 3alia, le-a vândut( Bi-a lăsat sie-şi, nu+ai cele din -icilia, ?a+pania şi 2frica, spre a le dărui +ănăstirilor( 2ceasta a fost *nţelepciunea ei privitoare la povara /ogăţiilor( Iar nevoinţa ei a fost aceastaA +ânca nu+ai la două zile odată, iar la *nceput odată la cinci zile( Bi-a i+pus să *+partă cu sclavele ei, pe care le-a făcut *+preună nevoitoare, orice lucrare( 2re cu ea şi pe +a+a ei, 2l/ina, care se nevoieşte la fel şi şi-a *+părţit de ase+enea /unurile ei( &le locuiesc la ţară (*n pă+ânturile lor), când *n -icilia, când *n ?a+pania, cu cincisprezece fa+eni (eunuci) şi cu şaizeci de fecioare, li/ere şi sclave( La fel ianin, /ăr/atul ei, cu treizeci de +ona1i, citind şi ocupându-se cu grădinăritul şi căutând *ntâlniri cuvioase( )u puţin ne-au cinstit şi pe noi, care a+ venit +ai +ulţi la >o+a pentru fericitul episcop Ioan( )e-au odi1nit prin găzduire şi cu c1eltuieli din /elşug, rodindu-şi cu +ultă /ucurie viaţa veşnică prin faptele dăruite lui ,u+nezeu ale vieţii lor desăvârşite(

Despre &ratele care convie,uia cu povestitorul
0oi +ai spune puţine cuvinte despre fratele ce a vieţuit cu +ine din tinereţe până astăzi, şi voi isprăvi scrierea( e acesta l-a+ cunoscut ti+p *ndelungat ne+âncând cu pati+ă şi nepostind cu pati+ă@ *nvingând, precu+ socotesc, pati+a avuţiei şi *n cea +ai +are parte, pe cea a slavei deşarte( -e +ulţu+ea cu cele ce le avea, ne*nfru+useţându-se cu 1aine, +ulţi+ea când era dispreţuit, se pri+e6duia pentru prietenii adevăraţi(

!%

LAUSAICON

IOAN MOSHU

2 *nfruntat cercarea din partea de+onilor de o +ie de ori, /a şi +ai +ult, *n aşa fel că *ntr-o zi, de+onul *i spuseA 7Învoieşte-te cu +ine, ca să păcătuieşti +ăcar odată şi fe+eia pe care +i-o vei arăta *n viaţă, ţi-o voi aduce8( Bi iarăşi altă dată, după ce s-a luptat, precu+ +i-a spus, cu el paisprezece nopţi, lovindu-l şi trăgându-l de picior noaptea, i-a grăit, zicândA 7)u te *nc1ina lui 4ristos şi nu +ă voi +ai apropia de tine8( Iar el i-a răspuns, zicândA 7:oc+ai pentru aceasta +ă *nc1in şi-L voi slăvi şi +ă voi *nc1ina Lui fără sfârşit, pentru că nu-ţi place ţie aceasta8( -tră/ătând o sută şase cetăţi, iar *n cele +ai +ulte şi trăind o vre+e, n-a avut, din +ila lui ,u+nezeu, experienţa fe+eii nici *n so+n, ci nu+ai a răz/oiului cu de+onii( l-a+ cunoscut pri+ind de trei ori de la *nger +âncarea tre/uitoare( Într-una din zile, aflânduse *n pustia cea +ai depărtată şi neavând nici o /ucăţică de pâine, află trei pâini calde *n 1aina lui( 2ltă dată află vin şi pâini( Bi a+ aflat că o voce i-a spusA 7&şti lipsit( ,u-te la cutare şi ia de la el pâine şi untdele+n8( 5ergând deci la acela la care fusese tri+is, *l *ntre/ăA 7:u eşti cutareC8 2cela *i răspunseA 7,a( ?ineva ţi-a poruncit să iei treizeci de +ăsuri de grâu şi doisprezece litri de untdele+n8( 5ă voi lăuda cu un astfel de o+, cu+ era( l-a+ cunoscut lăcri+ând de +ulte ori pentru cei ce sufereau de sărăcie( Le dădea toate câte le avea, afară de trup( l-a+ cunoscut plângând şi pentru cel ce a căzut *n păcat( 5i-a 6urat odatăA 7L-a+ rugat pe ,u+nezeu să nu silească pe ni+eni, +ai ales dintre /ogaţi şi leneşi( -ă-+i dea ceva din cele de tre/uinţă8(

!"