You are on page 1of 5

Aptitudinile

Observarea activității oamenilor permite constatarea că în timp ce unii oameni obțin cu ușurință succese într-unul sau mai multe domenii, alții depun eforturi mult mai mari pentru aceleași rezultate sau chiar nu reușesc obținerea acelor rezultate. Gradul de reușită în activitățile desfășurate este datorat și unor insușiri de personalitate grupate sub numele de aptitudini (de la latinescul "aptus", potrivit). Observăm, astfel, că oamenii se deosebesc și prin aptitudinile lor. Aptitpdinea este o însușire sau un complex de însușiri psihice și fizice care determină performante în activitate. Aptitudinile reprezintă un ansamblu de însuşiri psihice şi fizice care determină ob inerea de performan e în activitate. În sens larg, aptitudinile sunt prezente la to i indivizii, dar dezvoltate diferit! slab, mediu, puternic. În sens restrâns, termenul "aptitudini# se utilizează doar pentru grade înalte de dezvoltare a însuşirii, care permit ob inerea unor rezultate mai bune dec$t ale ma%orită ii popula iei. &ntr-un conte't psihologic termenul este utilizat cu deosebire în cea de a doua accepțiune, tot în acest conte't fiind necesară diferențierea sa de termenul de capacitate. &n acest sens, se poate considera că! - aptitudinea se situează numai la nivelul potențialității, ca premisă a dezvoltării ulterioare, în timp ce capacitatea reprezintă aptitudinea activată, consolidată prin e'ercițiu și îmbogățiță cu cunoștinte adecvate( - nu orice însușire reprezintă o aptitudine, ci numai cele care contribuie la realizarea peste medie a unei activități( - oric$t ar fi de dezvoltată, o aptitudine nu poate asigura singură succesul într-o activitate( - gradul înalt de dezvoltare a aptitudinilor, precum și combinarea lor originală în măsură să asigure crearea de valori noi și originale, constituie un nivel superior de dezvoltare cunoscut sub numele de talent( - o activitate creatoare de însemnătate istorică pentru viața societății, pentru progresul cunoașterii și care are o dezvoltare peste medie a coeficientului de inteligență, reprezintă geniul. Originea și formarea aptitudinilor au fost e'plicate diferit, put$ndu-se delimita următoarele teorii! ). *eoria ereditaristă! le consideră însușiri înnăscute, determinate genetic( +. *eoria ambientalistă! consideră că determinante pentru constituirea aptitudinii sunt mediul și educația( ,. *eoria dublei determinări (aflată astăzi în uz-! consideră că fiecare individ se na ște cu un potențial biologic care nu se valorifică dec$t într-un mediu și cu o educație adecvată. Clasificarea aptitudinilor .lasificarea aptitudinilor se realizeaza in general dupa gradul de comple'itate! ). aptitudini simple! sunt cele care operează omogen, influențând un singur aspect al activității (proprietăți ale simțurilor! auzul muzical, finețea simtului gustativ ..., ale percepției și reprezentării! percepția spațială ... , ale memoriei! fidelitatea memoriei ... , concentrarea atenției etc.-( +. aptitudini comple'e! sisteme organizate și ierarhizate de aptitudini simple. /otrivit gradului de generalitate, acestea se împart în!

/rogresiv iteresele copiilor se diferențiază. inteligența etc. anumite calități ale memoriei.0ezvoltarea aptitudinilor și transformarea lor în capacități nu se face înt$mplător ci în vederea dezvoltării a ceea ce se numește identitate vocațională.a fanteziei în planul aspirațiilor vocaționale (%oaca de-a. b. -. urm$nd o perioadă a tatonărilor ())-)2 ani-.-)1 ani. aptitudini plastice. aptitudini generale! cele care se dovedesc utile în toate domeniile de activitate (spiritul de observație. caracterizată prin cristalizarea identității vocaționale și-o viziune de ansamblu asupra factorilor care influențează alegerea traseului educațional și profesional.. aptitudini pedagogice. 0ecisiva este perioada realismului ()3-+4 ani-.olumul for ei e'ercitate asupra unui obiect( . ceea ce conduce la adoptarea unor decizii mult mai pragmatice. capacitatea de învățare. dezvolt$ndu-se comportamentulbe'plorator. /rocesul de dezvoltare a identitate vocațională începe cu o perioadă (.-. !. "leishman# APTITUDIN A 5n elegere verbală D !C"I " A înregistra în mod corect descrierea unui eveniment( 6'primare verbală A utiliza în chip reuşit limba%ul pentru a comunica cu ceilal i( 7luen a ideilor A produce un număr de idei pe o temă dată( Originalitate A propune solu ii neuzuale într-o situa ie dată( 8emorie bună A re ine informa ia nouă fără efort( 9ensibilitate la probleme A detecta problemele în situa ii curente sau inedite( :a ionament deductiv A aplica reguli la cazuri particulare( :a ionament inductiv A apro'ima o regulă sau un concept care subsumează o situa ie( Orientarea spa ială A dob$ndi rapid o idee clară asupra spa iului în care te afli( . aptitudini tehnice. aptitudini sportive etc. O posibilă taxonomie a aptitudinilor este cea întocmită de .izualizarea Aten ie selectivă 0ozarea timpului 7or a statică 7or a e'plozivă :ezisten a fizică A anticipa înfă işarea lucrurilor( A îndeplini o sarcină în condi iile unor factori perturbatori( A utiliza adecvat informa ia provenind de la surse diferite( ..a.apacitatea de investire a energiei în acte musculare e'plozive( A men ine efortul fizic pe o durată mare de timp( . aptitudini speciale! cele care asigură eficiența activității într-un anumit domeniu (aptitudini muzicale.

performanțe la nivelul limba%ului și atenției etc.factorul numeric! a socoti rapid. alături de numeroși factori 9 $specific). percepție.factorul memorie! abilitatea de a numi verbal stimulii. . a ritma cuvinte( .iteza cu care este dat răspunsul la un stimul( A utiliza degetele în mod îndem$natic şi coordonat( A utiliza îndem$natic m$inile Inteli#ența ca aptitudine #enerală 0acă în limba%ul comun inteligența este sinonimă cu g$ndirea. Adaptarea' în acest conte't.factorul percepție! abilitatea de a sesiza rapid detaliile. în cadrul căruia sunt e'ersate schemele senzorio-motorii simple (refle'e necondiționate-.( . de a determina modul în care este construită o serie de numere după ce s-a prezentat o secvență din ea. 7iind vorba despre un termen și o aptitudine mult discutate în epoca contemporană.și acomodare (restructurare a modelelor de cunoaștere sub influența noilor informații-. Pia#et &-au condus la formularea stadiilor dezvoltării inteli#enței% Inteligența senzorio-motorie (0-2 ani) care începe cu stadiul exersării reflexelor (1-) lună-. asupra inteligenței au fost formulate mai multe teorii! $. de a observa asemănări și deosebiri între imaginile obiectelor( . *ermenul de inteligență este utilizat într-o dublă accepție! ..*imp de reac ie 0e'teritatea degetelor 0e'teritatea manuală .factorul raționament! abilitatea de a găsi regula genera&ă în e'emplele prezentate.de proces de adaptare prin asimilare și prelucrare a informațiilor% de aptitudine constând în structuri operaționale care prin calitățile lor asigură eficiența conduitei. a lucra cu numere( . înnăscute. în sens psihologic ea presupune o organizare superioară a mai multor procese psihice! g$ndire. care considera că factorul G se poate diviza în mai multe =abilități primare=! comprehensiunea verbală! abilitatea de a înțelege cuvintele( . imaginație. . 9pearman. Teoria #eneticii% creatorul acestei teorii a inteligenței este &.ercetările intreprinse de &. de a rezolva anagrame. copilul descoperind treptat relațiile dintre ceea ce percepe și . &nteligența reprezintă un sistem de însușiri stabile proprii subiectului individual care la om se manifestă în calitatea activității intelectuale centrată pe g$ndire.onsiderarea unitara a inteligenței a fost contestată într-o anumită masură de teoria lui <ouis *hurstone.factorul spațial! abilitatea de a vizualiza relații între formele spațiale și de a recunoaște aceeași formă prezentată în poziții diferite( . 'onduita inteligentă rezultă astfel din echilibrul dintre acomodare și asimilare. este o echilibrare între asimilare (integrarea noilor informații cu cele vechi. memorie. Pia#et' care pornește de la ideea ca inteligența este o relație adaptativă între om și realitatea încon&urătoare. 0elimitarea sa ca factor aptitudinal general are la bază cercetările realizate de . de a găsi perechi cuvintelor etc. care a semnalat existența unui factor G $general) care participă la realizarea tuturor formelor de activitate.fluența verbala! abilitatea de a verbaliza rapid.

<a finalul stadiului apare conceptul de număr. fără însă a e'ista posibilitatea reversibilității lor. &nițiatorii acestei teorii sunt . copiii încep să aplice reguli logice operațiilor de transformare a informațiilor pentru a rezolva problemele cu care se confruntă.egocentrismul. ci și asupra posibilului. -o. anume că obiectele continuă să e'iste chiar dacă nu &e mai vede. Stadiul operațiilor formale ($$)$* ani+% în această etapă se dob$ndește capacitatea de a lucra cu concepte abstracte și să realizeze operații cu operații (combinari. 2) inteli#ența lo#ico)matematică% abilitatea de a g$ndi conceptual și abstract..ard /ardner realizează. . ritmul și sensul cuvintelor. >na dintre cele mai importante achiziții este permanența obiectelor (? luni-+ ani-. la sf$rșitul stadiului constituindu-se mecanismele de coordonare logică și matematică. EoFard Gardner susține că toate ființele umane au inteligență multiplă. &n acest conte't (dar nu numai în legatură cu teoriile amintite.apariția unui tip de g$ndire cauzală. o critică a teoriilor tradi ionale asupra inteligen ei. fiind necesare corespondente concrete în realitate. ca și capacitatea de a discerne modele logice sau numerice. categorizarea și conservarea proprietăților fizice ale obiectelor. nu însă în sensul unui raționament logic. devenind capabil de discurs argumentativ. teoria psihometrică a inteligenței fiind una dintre cele mai vechi în domeniu. permutări. Aceste diverse tipuri de inteligență pot fi alimentate și întărite sau dimpotrivă ignorate și slăbite.se poate pune problema măsurării inteligenței. deoarece acum subiectul poate opera cu enunțuri verbale abstracte.ard /ardner este bine cunoscut încercurile educa ionale pentru Teoria Inteli#en0elor 1ultiple. în sensul ca nu pot vedea lucrurile dec$t din punctul lor de vedere. 9e mai numește și stadiul propozițional. &n cadrul primului an de viață învața să pună în legatură ceea ce fac oamenii sau obiectele din %ur. 8. Autor a )3 căr i traduse în ++ de limbi şi sute de articole. prin teoria sa. subiectul put$nd opera nu numai asupra realului. &nteligența copilului este inductiv-logică și concreta. . . 9e dob$ndește capacitatea reversibilității acțiunilor interiorizate. a funcției simbolic reprezentative în general. în baza să delimit$ndu-se din punctul de vedere al inteligenței urmatoarele grupe de indivizi! 1-+4 idiot 31-)11 normal +4-41 imbecil )11-)+1 superior 41-21 debil mintal )+1-)C1 e'cepțional 21-31 intelect de limitată D)C1 supradotat Teoria inteli#ențelor multiple -o. 9pearman și <. în )@)4 <. Teoria psihometrică% psihometria se refera la conceperea de probe care să permită masurarea obiectivă a unor calități psihologice. Acesta e'primă raportul e'istent între v$rsta mintală și v$rsta cronologică. *hurstone. Stadiul preoperațional (2-7 ani) în cadrul căruia achizițiile cele mai importante sunt deprinderea mersului și limba%ului.aracteristicile cele mai importante ale stadiului sunt! .. aran%amente-. G$ndirea devine deductivă.propriile acțiuni (în primul r$nd motorii-. conform cărora inteligen a este unică şi măsurabilă prin instrumente standard psihometrice. Achiziții importante! clasificarea. 6l crede că fiecare individ posedă @ tipuri de inteligență! 1) inteli#ența ver2al)lin#vistică% abilități verbale bine dezvoltate și sensibilitate la sunete. Acestea permit interiorizarea acțiunilor. *erman îmbunătățind proba inițială și propun$nd faimosul concept &B. e'ist$nd numeroase teste care vizează astfel de aspecte. să reacționeze la schimbarile mediului sau cum să-l controleze. Stadiul operațiilor concrete (7-11 ani): în această etapă.amestecul realului cu imaginarul și imposibilitatea de a trece dincolo de aparențe( .a fost elaborat de Alfred Ainet și *heophile 9imon. prin care încearca să-și e'plice ceea ce se petrece în %urul lor( . /rimul test ()@14.

8) inteli#ența naturalistă% abilitatea de a recunoaște și de a categoriza plante. 6) inteli#ența interpersonală% capacitatea de a detecta și răspunde în mod adecvat la stările. de a vizualiza cu acuratete și abstract 5) inteli#ența 3inestezică% abilitatea de a-și controla mișcările corpului și de indemanare în manipularea obiectelor. valori. /e ultimele + le-a adaugat în )@@@ în "&nteligence reframed#.. de ce murimG și cum am a%uns pe planeta astaG EoFard Gardner a definit primele 2 tipuri de inteligență în "7rames of 8ind# )@3. convingeri și procese de g$ndire. 9) inteli#ența existențială% sensibilitate și capacitate de a aborda întrebări profunde despre e'istența umana. animale și alte obiecte din natură. motivațiile și dorințele celorlalți. cum ar fi! sensul vieții. 4) inteli#ența spațio)vizuală% capacitatea de a g$ndi în imagini și reprezentări. .3) inteli#ența muzicală% abilitatea de a produce și aprecia ritm și timbru. 7) inteli#ența intrapersonală% capacitatea de a fi conștient și conectat la sentimentele interioare.