You are on page 1of 716

Poveştile neterminate ale Numenorului şi Pămîntului de Mijloc este o colecţie de povestiri care se întind în timp de la Zilele de Odinioară ale

Pămîntului de Mijloc, pînâ la sfîrşitul Răz oiului !nelului, şi cuprind o varietate întrea"ă de elemente, precum relatarea plină de culoare a lui #andalf despre cum a ajuns el să$i trimită pe "nomi la vestita întîlnire de la %undătura, apariţia lui &imo, 'omnul Mării, în faţa oc(ilor lui )uor pe coasta *eleriandului, şi descrierea e+actă a or"anizării militare a ,avalerilor din Ro(an- ,artea conţine sin"ura poveste care a supravieţuit din lun"ile evuri ale Numenorului, înaintea scufundării acestuia în mare, şi tot ceea ce se cunoaşte despre cei ,inci .răjitori, Palantfrii, le"enda lui /mrot( şi alte asemenea su iecte'espre /ne+ele la 0tăpînul !nelelor, 1-R-R- )ol2ien scria în 34556 7,ei care apreciază cartea doar ca un 8roman de aventuri eroic9, şi consideră 8evenimentele nee+plicate9 ca parte a efectului literar, vor i"nora /ne+ele, şi ine fac-: Poveştile neterminate sînt destinate, în mod e+plicit, celor care, dimpotrivă, n$au e+plorat suficient Pămîntul de Mijloc, lim ile sale, le"endele, politica şi re"ii săi,(ristop(er )ol2ien a editat această cule"ere şi este autorul !ntroducerii- 'e asemenea, a redesenat (arta pentru 0tăpînul !nelelor la o scară mai mare şi a reprodus sin"ura (artă a Numenorului, desenată vreodată de 1-R-R- )ol2ien1-R-R- )ol2ien PO.;<)! N;);RM!N/); /=; N&M;NOR&=&! <! P>M?N)&=&! '; M!1=O, ;ditate de ,@R!0)OP@;R )O=A!;N )raducere din lim a en"leză !R!N/ @OR;/

'escrierea ,!P a *i liotecii Naţionale a României

)O=A!;N, 1-R-RPoveşti neterminate B 1-R-R- )ol2ienC trad-6 !rina @oreaC ed- ,(ristop(er )ol2ien- $ *ucureşti6 R/O !nternational Pu lis(in" ,ompanD, EFF5 !0*N 4GH$5GI$J45$K !- @orea, !rina Ltrad-M !!- )ol2ien, ,(ristop(er Led-M JE3-333$H3N3H5-3 R/O !nternational Pu lis(in" ,ompanD #rupul ;ditorial R/O 0tr- )urda nr- 33G$334, *ucureşti, ROMON!/ 1-R-R- )O=A!;N &nfinis(ed )ales Ori"inallD pu lis(ed in ;n"lis( D @arper,ollins Pu lis(ers =td under t(e title &nfinis(ed )ales D 1-R-R)ol2ien- P )(e 1-R-R- )ol2ien ,opDri"(t )rust and ,-R)ol2ien 34JF /!! ri"(ts reserved P R/O !nternational Pu lis(in" ,ompanD, EFF5 pentru versiunea în lim a româna )iparul e+ecutat de R-/- 7Monitorul Oficial: *ucureşti, România EFF5 !0*N 4GH$5GI$J45$K Nota editorului en"lez în diverse părţi ale volumului de faţă a fost necesară marcarea în mod diferit a autorului şi editorului, întrucît adnotările sînt multiple şi variate- /utorul apare, pe tot parcursul primelor te+te, cu un corp de literă mai mareC atunci cînd editorul intervine în vreunul din aceste te+te, comentariul său este marcat cu un corp de literă mai mic şi cu stare Lspre e+emplificare, vezi p"- QF5- în !storia !ui #aladriel şi ,ele orn, unde te+tul editorului predomină, se foloseşte ta ularea inversă- în /ne+e Lşi în ,ontinuarea poveştii lui 7/ldarion şi ;rendis:, p"- EJ5 şi urm-M atît autorul cît şi editorul sînt marcaţi cu un corp de literă mai mic, citatele din autor fiind retrase de la mar"ine Lde e+-6 p"- E3G şi urm-MNotele la te+tele din /ne+ă sînt date ca note de su sol, şi nu ca referinţe numerotateC iar adnotările

autorului la un moment dat într$unui sau altul din te+te sînt indicate peste tot cu paranteze drepte6 Rnota autoruluiSNota traducătorului în traducerea de faţă, trimiterile la pa"inile din 0ilmarillion s$au făcut la prima ediţie în română L;ditura Rao, EFFHM, iar cele din 0tăpînul !nelelor $ la ediţia din EFFE!N)RO'&,;R; Pro lemele cu care se confruntă cel căruia i s$au dat în "rijă scrierile unui autor decedat sînt "reu de rezolvat&nii dintre cei aflaţi în această situaţie pot să opteze pentru varianta de a nu da pu licităţii materialele respective, cu e+cepţia poate a te+telor aflate practic în varianta finală la data decesului autorului- în cazul operelor nepu licate ale lui 1-R-R- )ol2ien, aceasta ar părea, la prima vedere, opţiunea prefera ilăC întrucît el însuşi, deose it de critic şi de meticulos cu propriile sale scrieri, nu s$ar fi "îndit nici o clipă să permită pu licarea nici măcar a povestirilor cît de cît între"ite din volumul de faţă, fără o muncă asiduă de cizelarePe de altă parte, natura şi scopul acestor ficţiuni ale sale îmi par acela de a$şi plasa c(iar şi poveştile a andonate într$o anumită poziţie- /m considerat că ar fi fost de neconceput ca 0ilmarillion să nu vadă lumina tiparului, în ciuda te+tului neordonat şi în ciuda intenţiilor tatălui meu T cunoscute, c(iar dacă neîmplinite în mare măsură T de a aduce modificări te+tuluiC dată fiind situaţia, m$am "îndit, după îndelun"i ezitări, să prezint opera nu în forma unui studiu istoric, un comple+ de te+te diver"ente le"ate între ele prin comentarii, ci ca o entitate completă, caracterizată prin coeziuneNaraţiunile din volumul de faţă sînt de o cu totul altă naturăC luate împreună, ele nu constituie un între", iar volumul nu este altceva decît o antolo"ie de scrieri, disparate ca formă, intenţie, finalizare şi dată la care au fost concepute Lc(iar şi în modul în care le$am redactat

euM, avînd ca temă Numenorul şi Pămîntul de Mijloc- 'ar ar"umentul pentru a le da pu licităţii nu diferă în esenţă, deşi e mai puţin percutant, de ar"umentul care justifică pu licarea volumului J PO.;<)! N;);RM!N/); 0ilmarillion- ,ei care cu si"uranţă nu au dat uitării ima"inea lui Mel2or şi a lui &n"oliant privind în jos de pe creasta @Damentir spre 7cîmpiile şi pajiştile Uavannei, aurii su înaltele "rîne ale zeilor:C sau um ra armiei lui %in"olfin în primul răsărit de lună în /pusC sau pe *eren, cu înfăţişare de lup, pîndind su tronul lui Mor"ot(C sau lumina silmarilului, dezvăluită dintr$odată privirilor în întunecimea Pădurii Neldoret( T vor "ăsi, sînt si"ur, că imperfecţiunile formei acestor asme pălesc în prezenţa vocii lui #andalf Lauzită acum pentru ultima oarăM, luîndu$3 în răspăr pe semeţul 0auron la întrunirea 0fatului /l în anul EJ53, sau descriind în Minas )irit(, după înc(eierea Răz oiului !nelului, cum de s$a întîmplat să$i trimită pe "nomi la petrecerea de la %undăturaC în faţa înălţării lui &imo, 'omnul /pelor, din mare la .inDamarC în faţa lui Ma lun" din 'oriat(, care se ascunde 7ca un şoarece: su ruinele podului fortâreţei Nar"ot(rondC sau în faţa morţii lui !sildur, pe cînd încerca să se smul"ă din mîlul rîului /nduinMulte poveşti din această antolo"ie sînt ela orări ale unor su iecte spuse mai scurt sau cel puţin amintite în altă parte- <i tre uie menţionat de la un început că mare parte din acest volum nu$i va satisface pe cei care au citit 0tăpînul !nelelor şi care, considerînd structura istorică a Pămîntului de Mijloc drept o cale şi nu un scop, modalitatea de a povesti şi nu ţinta urmărită, nu prea se arată dornici să e+ploreze mai departe doar de dra"ul e+plorării, nu doresc să afle cum erau or"anizaţi ,avalerii O ştii Ro(an, şi cate"oric îi vor lăsa pe Oamenii 0ăl atici în ,odrul 'ruadan acolo unde i$au "ăsit- ,u si"uranţă că tatăl meu le$ar fi dat dreptate- într$o scrisoare din martie 3455, înainte de pu licarea celui de$

al treilea volum al 0tăpînului !nelelor, tata scria6 /cum îmi doresc să nu mai fi promis nici un fel de ane+ăV ,ăci consider că apariţia lor în formă trunc(iată şi comprimată nu va mulţumi pe nimeni6 pe mine în nici un cazC iar cei cărora le place cartea doar ca un 7 asm istoric: şi consideră 7orizonturile nee+plicate: ca parte a efectului literar, vor i"nora ane+ele, şi pe ună dreptateNu mai sînt deloc si"ur că tendinţa de a trata totul ca pe un fel de joc uriaş este cea mai ună T în orice caz nu pentru mine, eu fiind atras, în mod fatal, de acest "en de lucruri- Presupun că este un tri ut !N)RO'&,;R; 4 adus efectului ciudat pe care$3 are povestea cînd se azează pe structuri e+trem de ela orate şi detaliate, privind "eo"rafia, cronolo"ia şi lim a, despre care mulţi pretind a fi doar 7informaţii:, sau 7cunoştinţe:în anul următor, tata nota într$o scrisoare6 ---în vreme ce mulţi, asemenea dumitale, cer (ărţi, alţii doresc indicaţii "eolo"ice, nu neapărat locuriC mulţi vor "ramatici ale lim ilor elfice, fonolo"ii, e+emple de te+teC alţii indicaţii metrice şi prozodice--- Muzicienii doresc melodii şi partituriC ar(eolo"ii vor informaţii despre ceramică şi metalur"ieC otaniştii $ o descriere mai e+actă a florei6 mallorn, elanor, nip(redil, alfirin, mallos şi sDm el$ mDneC istoricii vor detalii mai multe despre structura socială şi politică a #ondolinuluiC în alte scrisori mi se cer informaţii despre ,ăruţaşi, @arod, ori"inile "nomilor, Morţii, eornin"ii şi cei doi vrăjitori Ldin cinciM despre care nu se spune nimic'ar indiferent care este opinia le"ată de acest "en de între ări, pentru unii T eu numărîndu$mă printre ei T mult mai important decît dezvăluirea unor detalii ciudate este să afle că .eantur Numenoreanul şi$a adus cora ia ;ntulesse, 7întoarcerea:, la =imanurile ,enuşii, lăsînd ca pînzele să$i fie umflate de vînturile primăvăratice ale celui de$al şase sutelea an al celui de$al 'oilea ;v, că mormîntul lui ;lendil cel înalt a fost făcut de fiul său

!sildur pe culmea dealului de strajă @alifirien, că acel ,ălăreţ Ne"ru pe care (o iţii l$au văzut în întunecimea ceţoasă de pe malul celălalt al Pontonului ,otuascuns era A(amul, mai$marele 'u(urilor !nelelor din 'oi #uldur T sau c(iar că faptul că )arannon, al doisprezecelea Re"e al #ondorului, care nu a avut urmaşi Lacest lucru este consemnat într$o /ne+ă a 0tâpînului !nelelorM, era le"at de pisicile Re"inei *erut(iel, fiinţe al căror mister încă n$a fost elucidat,onstruirea cărţii a fost dificilă iar rezultatul este destul de comple+- Poate poveştile sînt 7neterminate:, într$o măsura mai mare sau mai mică şi în varii sensuri ale cuvîntului, necesitînd c(iar şi a ordări diferiteC în cele ce urmează voi spune cîte ceva despre fiecare în parte, dar deocamdată voi atra"e atenţia asupra cîtorva trăsături "enerale3F PO.;<)! N;);RM!N/); ,ea mai importantă este pro lema 7consecvenţei:, cel mai ine ilustrată de secţiunea intitulată 7!storia lui #aladriel şi a lui ,ele orn:- /ceasta este o 7Poveste neterminată: în sensul lar" al cuvîntului6 nu e o naraţiune care se înc(eie rusc, aşa cum se înc(eie 7'espre )uor şi venirea lui în #ondolin:, nici o serie de fra"mente, ca 7,irion şi ;orl:, ci un fir primar în istoria Pămîntului de Mijloc, care nu a eneficiat niciodată de o definiţie clară, cu atît mai puţin de o formă scrisă finalăPrin urmare, includerea naraţiunilor nepu licate şi a sc(iţelor de poveşti pe această temă implică din capul locului acceptarea istoriei nu ca o realitate imua ilă, cu e+istenţă independentă, 7relatată: de autor Lîn 7rolul: său de traducător şi redactorM, ci ca un produs tot mai ela orat şi sc(im ător al minţii sale- ,înd autorul însuşi a încetat să$şi mai pu lice scrierile, după ce le$a supus propriilor sale păreri critice şi comparatiste detaliate, informaţiile ulterioare despre Pămîntul de Mijloc ce vor fi "ăsite în scrierile sale nepu licate vor intra adesea în conflict cu ceea ce este deja 7cunoscut:C iar noile

elemente adău"ate edificiului e+istent vor tinde, în asemenea cazuri, să contri uie mai puţin la istoria lumii inventate ca atare, cît la istoria invenţiei înseşi- în cartea de faţă, am acceptat de la un început această situaţieC şi cu e+cepţia unor detalii minore, precum modificarea toponimiei şi a numelor de persoane Lîn cazul în care păstrarea formei din manuscris ar duce la confuzii e+a"erate sau la necesitatea unor spaţii disproporţionat de mari pentru e+plicaţiiM, n$am operat nici o sc(im are doar de dra"ul consecvenţei cu operele pu licate, în sc(im am atras atenţia, de cîte ori a fost cazul, asupra punctelor de conflict şi variaţiilor- ,a urmare, Poveştile neterminate se deose esc în mod esenţial su acest aspect de 0ilmarillion, unde un o iectiv esenţial, dar nu e+clusiv al redactării a fost acela de a ajun"e la o coeziune de fond şi de formăC şi cu e+cepţia unor cazuri menţionate ca atare, am considerat versiunea pu licată a lui 0ilmarillion drept un punct fi+ de referinţă de acelaşi cali ru ca şi scrierile pu licate de tatăl meu, fără să iau în seamă !N)RO'&,;R; 33 nenumăratele decizii 7neautorizate: privind variantele şi versiunile rivale apărute pe parcursul conceperii saleîn privinţa conţinutului, cartea este în totalitate narativă Lori descriptivaM6 am e+clus tot ceea ce$a scris el despre Pămîntul de Mijloc ori /mon, de natură în primul rînd filosofică sau speculativăC şi acolo unde uneori apar asemenea aspecte, le$am lăsat deoparte- 'in motive practice am împărţit te+tul în Părţi, corespunzătoare primelor trei ;vuri ale =umii, în mod inevita il apârînd unele suprapuneri, precum în le"enda despre /mrot( şi menţionarea sa în 7!storia lui #aladriel şi ,ele orn:- / patra parte constituie un apendice care tre uie privit cu oarece în"ăduinţă într$o carte intitulată Poveşti neterminate, deoarece te+tele pe care le cuprinde aceasta sînt eseuri cu aspect "eneral şi discursiv, cu prea puţine elemente de 7poveste: sau aproape lipsite

de ele- 0ecţiunea despre 'ruedaini îşi datorează într$ adevăr includerea iniţială poveştii despre 7Piatra ,redincioasă:, care alcătuieşte o mică parte a eiC această secţiune m$a determinat să le introduc pe cele despre istari şi palantfri, deoarece ele Lmai ales primaM reprezintă aspecte care au trezit curiozitatea multor citi$ tori, iar această carte a părut locul cel mai potrivit să cuprindă tot ce e de spus pe această temăNotele pot să pară în unele locuri prea numeroase, dar se va vedea că acolo unde a undă cu adevărat Lca în 7Prăpădul de pe ,împiile 0tînjeneilor:M, acest fapt se datorează nu editorului, cît autorului care, în scrierile sale ulterioare, a "îndit în acest mod structurarea mate$ rialului, prin dezvoltarea în paralel a unor teme pe care le$a împletit cu note- M$am străduit permanent să sta ilesc foarte clar ce ţine de munca de editare şi ce nu<i dată fiind a undenţa de material ori"inal care apare în note şi ane+e, m$am "îndit că este cel mai ine să nu restricţionez menţionarea pa"inilor în !ndice numai la te+tele ca atare, ci să cuprind toate părţile cărţii, cu e+cepţia !ntroducerii'e la un început am presupus că cititorul cunoaşte suficient de ine operele pu licate ale tatălui meu Lîn special 0tăpînul !nelelorM, căci altfel ar fi tre uit e+tins într$o foarte mare măsură elementul editorial, şi aşa a undent- )otuşi, am inclus cîteva e+plicaţii 3E PO.;<)! N;);RM!N/); definitorii la aproape toate elementele cuprinse în !ndice, în speranţa de a$3 scuti pe cititor să caute referinţe în altă parte- 'acă e+plicaţiile noastre sînt inadecvate ori fără voie neclare, ,omplete #uide to Middle$eart( RPămîntul de Mijloc $ #(id completWS realizat de Ro ert %oster oferă o lucrare de referinţă admira ilă, după cum am descoperit eu însumi prin folosirea lui frecventă&rmează acum notele i lio"rafice la fiecare parte ca atareXXX

P/R);/ ?N)?! ! 'espre )uor şi sosirea lui în #ondolin )atăl meu a spus nu numai o dată că prima poveste despre Primul ;v pe care a scris$o a fost 7,ăderea #ondolinului:, şi nu avem nici un motiv să ne îndoim de acest lucru- într$o scrisoare din 34IQ, el declara că a scris$o 78din capul meu9, în timpul unei permisii din armată pe motiv de oală, în 343G:, dată care alteori apare ca 343I, ori ca 343I$3G- într$o scrisoare din 34QQ, adresată mie, scria6 7/m început să scriu R0ilmarillionS în arăci militare, în"(esuite, pline de z"omotele "ramofoanelor:C şi, într$adevăr, cîteva versuri în care apar cele <apte Nume ale #ondolinului sînt mîz"ălite pe dosul unui document care sta ilea 7ordinea responsa$ ilităţilor într$un atalion:- Primul manuscris încă e+istă, umplînd două caiete miciC a fost scris la repezeală, în creion, peste care s$a revenit în mare parte cu cerneală şi cu nenumărate corecturi şi adău"iri- Pornind de la acest te+t, mama mea a făcut o copie curată, din cît se pare în 343GC dar şi la aceasta s$au făcut ulterior adău"iri importante, nu$mi pot da seama cînd anume, pro a il prin 3434TEF, cînd tata se afla la O+ford, fâcînd parte din ec(ipa care lucra la 'icţionarul încă neterminat la acea dată- în primăvara lui 34EF a !N)RO'&,;R; 3H fost invitat să citească un eseu la ,lu ul ;seiştilor din cadrul cole"iului său L;+eterMC şi a citit 7,ăderea #ondolinului:- Notele despre ceea ce dorise să spună drept introducere la 7eseul: său au supravieţuit şi ele- 0e scuza că nu a putut produce o lucrare critică, şi continua astfel6 7Prin urmare, tre uia să citesc ceva deja scris, şi în disperare de cauză m$am decis asupra acestei poveştiPînă acum n$am scos$o la lumină, ineînţeles--- &n ciclu între" de întîmplâri într$o lume elfică ima"inată de mine a tot crescut de o vreme încoace Lmai corect, a fost construitM în mintea mea- &nele episoade au fost notate în "ra ă--- Povestea asta nu e cea mai ună dintre ele,

dar sin"ura care a fost revizuită pînă în prezent şi pe care îndrăznesc s$o citesc cu voce tare, c(iar dacă revizia nu este suficienta-: Povestea lui )uor şi a ;+ilaţilor din #ondolin Lastfel se intitulează manuscrisul iniţial al 7,ăderii #ondolinului:M a rămas neatinsă timp de mulţi ani, deşi tata, la un moment dat, pro a il între 34EI$34HF, a scris versiunea scurtă, comprimată, a poveştii pentru a forma o parte din 0ilmarillion Lun titlu care, întîmplător, a apărut pentru prima oară în scrisoarea adresată de el pu licaţiei )(e O server din EF fe ruarie 34HJMC versiunea a fost sc(im ată ulterior pentru a o armoniza cu viziuni modificate în alte părţi ale cărţii- Mult mai tîrziu a început sâ lucreze la o poveste complet refăcuta, intitulată 7'espre )uor şi căderea #ondolinului:- 'in cît se pare, a fost scrisă în 3453, după ce 0tăpînul !nelelor fusese înc(eiat, dar pu licarea sa îndoielnică- Profund sc(im ată ca stil şi semnificaţii, totuşi păstrînd multe dintre elementele esenţiale ale poveştii scrise în tinereţea lui, 7'espre )uor şi căderea #ondolinului: ar fi urmat să ofere întrea"a le"endă, cu toate detaliile, a scurtului capitol EH din 0ilmarillionC din păcate, el nu a mers mai departe de momentul în care )uor şi .oronYe au ajuns la ultima poartă şi )uor a zărit oraşul #ondolin în partea cealaltă a cîmpiei )umladen- Nu e+istă nici un indiciu asupra motivelor ce l$au determinat să a andoneze povestea în acel punct/cesta este te+tul inclus în pa"inile de faţă- Pentru a evita orice confuzie, l$am reintitulat 7'espre )uor şi sosirea lui în #ondolin:, deoarece nu spune nimic despre căderea oraşului- ,a în cazul 3Q PO.;<)! N;);RM!N/); tuturor scrierilor tatălui meu, e+istă mai multe corecturi, şi într$o scurtă secţiune Lcînd )uor şi .oronYe se apropie de rîul 0irion şi$3 traverseazăM mai multe variante vala ile în e"ală măsurăC prin urmare, a fost necesară o oarecare muncă de editare-

;ste remarca il faptul că sin"ura variantă completă scrisă vreodată de tata a poveştii despre timpul petrecut de )uor în #ondolin, despre căsătoria sa cu !dril ,ele rindal, despre naşterea lui ;ă$ rendil, trădarea lui Mae"lin, jefuirea oraşului şi fu"a celor care$au reuşit să scape din prăpăd T o poveste ce reprezenta un element central în felul în care$şi ima"inase el Primul ;v T a fost istorisirea scrisa în tinereţe- Nu am nici o îndoială că această istorisire Lcu adevărat remarca ilăM nu este potrivită pentru a fi inclusă în volumul de faţă- ;ste scrisă într$un stil e+trem de ar(aic, aşa cum scria tata la acea vreme, şi dă "las unor idei ale sale care nu mai co$ respund universului din 0tăpînul !nelelor şi 0ilmarillion în formele în care acestea au văzut lumina tiparului- ;a aparţine primei faze a mitolo"iei, 7,artea poveştilor pierdute:6 ea însăşi o lucrare su stanţială, de un deose it interes pentru cine e preocupat de ori"inile Pămîntului de Mijloc, dar care ar necesita eventual un studiu de amploare şi comple+ drept prezentare!! Povestea ,opiilor lui @urin ;voluţia le"endei lui )urin )uram ar este, în unele privinţe, cea mai întortoc(eata şi mai comple+ă dintre toate elementele narative ale istoriei Primului ;v/semenea poveştii despre )uor şi ,ăderea #ondolinului, şi aceasta îşi are ori"inea în primele începuturi şi încă mai poate fi "ăsită într$o naraţiune în fază timpurie Ldin ciclul 7Poveştilor pierdute:M şi într$un poem lun", rămas neterminat, scris în versuri aliterative- 'ar în vreme ce 7versiunea lun"ă: ulterioară a lui )uor n$a mers prea departe, tata a dus 7versiunea lun"ă: ulterioară a lui )urin mult mai aproape de momentul !N)RO'&,;R; 35 final- 0e intitulează Narn i @în @urinC această versiune este prezentată în pa"inile cărţii de faţă;+istă însă diferenţe marcante pe parcursul versiunii lun"i a lui Narn, în sensul că povestea se apropie mult de

forma perfectă ori finală- 0ecţiunea ultimă Lde la Reîntoarcerea lui )urin în 'or$ lomin, pînă la Moartea lui )urinM a necesitat modificări editoriale nesemnificativeC în sc(im , prima parte Lde la început şi pînă la sfîrşitul secţiunii despre )urin în 'oriat(M a tre uit serios revi$ zuita şi supusă unei operaţii de selecţie, în unele locuri c(iar comprimată, din pricină că te+tele ori"inale erau fra"mentare şi fără le"ătură între ele- 'ar secţiunea centrală L)urin printre proscrişi, Mîm #nomul 0cundac, ţinutul 'or$,îart(ol, moartea lui *ele" de mîna lui )urin şi viaţa lui )urin în Nar"ot(rondM a constituit o pro lemă editorială cu mult mai dificilă- ;ste o secţiune cîtuşi de puţin finalizată, iar în unele părţi c(iar are tendinţa să sc(im e cu totul şirul narativ- )atăl meu era în plin proces de dezvoltare a acestei părţi, cînd rusc a încetat să mai lucreze la eaC iar versiunea mai scurtă ce tre uia cuprinsă în 0ilmarillion urma să aştepte evoluţia finală a lui Narn- Pre"ătind te+tul 0ilmarillion pentru tipărire, a fost necesar să scot o mare parte a acestei secţiuni a poveştii lui )urin tocmai din aceste materiale, care sînt de o comple+itate e+traordinară în varietatea şi interacţiunile lorPentru prima parte din această secţiune centrală, pînă la începutul perioadei petrecute de )urin în locuinţa lui Mîm pe /mon Rud(, am compilat o povestire T compara ilă ca întindere cu alte părţi din Narn T, folosind materialele e+istente Lcu o sin"ură lacună, vezi p"- 3HJ şi nota 3EMC dar din acest punct Lvezi p"- 353M, pînă la sosirea lui )urin la !vrin, după căderea fortâreţei Nar"ot(rond, nu mi s$a mai părut profita il să încerc aşa ceva- =acunele sînt mult prea întinse şi nu puteau fi completate decît cu ceea ce a apărut în 0ilmarillion$, într$ o /ne+ă Lp"- E3Q şi urm-M am citat fra"mentele izolate din această parte a poveştii mai mari, aşa cum fusese ea plănuită iniţialîn a treia secţiune a lui Narn Lîncepînd cu întoarcerea lui )urin în 'or$lominM, o comparaţie cu 0ilmarillion Lpp-

EJJ$HFEM 3I PO.;<)! N;);RM!N/); va scoate în evidenţă corespondenţe apropiate şi c(iar frazări identiceC pe de altă parte, în prima secţiune sînt două pasaje mai întinse, pe care le$am e+clus din te+tul de faţă Lvezi p" JI şi nota 3 şi p"- 4G şi nota EM, deoarece sînt variante apropiate ale unor pasaje care apar în altă parte şi sînt incluse în 0ilmarillion- /ceastă suprapunere şi interdependenţa între o lucrare şi alta pot fi e+plicate în mai multe moduri, din mai multe un"(iuri de vedere- )atălui meu îi plăcea să re$povestească în re"istre diferiteC dar unele părţi nu necesitau o tratare mai e+tinsă într$o versiune mai amplă, prin urmare nu era nevoie să reformuleze numai de dra"ul refor$ mulăriiO altă e+plicaţie ar fi aceea că, atunci cînd totul era încă fluid şi mai avea mult pînă la or"anizarea finală a poveştilor distincte, acelaşi fra"ment putea fi adău"at ori într$un te+t, ori în celălalt- 'ar mai e+istă o e+plicaţie, la un alt nivel- &nele le"ende, precum cea a lui )urin )uram ar, au primit o formă poetică deose ită cu mult timp în urmă T în acest caz anume, Narn i @în @urin al ardului 'fr(avel T şi formulări sau c(iar fra"mente între"i din ea Lîn special în momente de înaltă intensitate retorică, precum acela în care )urin se adresează să iei sale, înainte de moarteM urmau să fie păstrate intacte de către cei care ulterior au condensat istoria Zilelor de Odinioară Lcum este cazul cu 0ilmarillionMP/R);/ / 'O&/ ! O descriere a !nsulei Numenor 'eşi avînd caracter mai mult descriptiv decît narativ, am inclus selecţii din descrierea pe care o face tatăl meu Numenorului, în special fra"mentele privind natura fizică a !nsulei, deoarece ele clarifică şi însoţesc în mod firesc povestea despre /ldarion şi !N)RO'&,;R; 3G ;rendis- 'escrierea e+ista fără doar şi poate în 34I5,

fiind pro a il scrisă nu cu mult înainte/m redesenat (arta, luîndu$mă după o sc(iţă mică, făcută în "ra ă, din cît se pare sin"ura pe care a desenat$o tata vreodată şi care înfăţişează NumenorulNu am introdus decît numele ori formele distinctive indicate pe sc(iţa ori"inală- în plus, sc(iţa indică încă un liman, în #olful /ndunie, nu departe de /ndunie apusean însuşiC numele este "reu de descifrat, dar mai mult ca si"ur este /lmaida- 'in cîte ştiu, numele nu apare în altă parte!! /ldarion şi ;rendis /ceastă poveste a rămas în stadiul cel mai puţin ela orat dintre toate istorisirile cuprinse în această cule"ere, şi în unele părţi a necesitat o anumită muncă de redactare, care m$a făcut să mă îndoiesc de oportunitatea includerii ei în volumul de faţă- )otuşi, ea este de mare interes, deoarece este sin"ura poveste Lspre deose ire de (risoave şi (roniceM care a supravieţuit din lun"ile evuri ale Numenorului, datînd dinainte de povestea sfîrşitului insulei L-/2alla et(M, şi în plus este o povestire unică în privinţa conţinutului printre scrierile tatălui meu, ceea ce m$a convins că aş "reşi dacă aş omite$o din această cule"ere de 7Poveşti neterminate:Pentru a aprecia necesitatea unui asemenea tratament editorial, e cazul să e+plic faptul că tatăl meu a între uinţat în compunerea naraţiunilor 7planuri ale intri"ilor:, acordînd o atenţie meticuloasă datării evenimentelor, încît aceste planuri au ceva din rostul consemnării anilor într$o cronică- în cazul de faţă, e+istă nu mai puţin de cinci asemenea sc(eme, variind constant în relativa lor dezvoltare în anumite momente şi nu rareori contra$ zicîndu$se reciproc atît su aspect "eneral, cît şi în privinţa detaliilor- 'ar aceste sc(eme au avut întotdeauna tendinţa de a se transforma în naraţiune pură, în special prin introducerea unor pasaje

încît te+tul ajun"e la apro+imativ şaizeci de pa"ini de manuscris)otuşi. am inclus totuşi şi acest te+t. elementul narativ este atît de pronunţat.EJ5M am adău"at cîteva indicaţii sumare privitoare la felul cum decur"e ulterior povestea!!! . în încercarea de a o ţine o oarecare omo"enizare stilistică pe tot parcursul eiRescrierea se referă strict la refrazare. . deoarece constituie un . această deplasare de la stilul analitic în ritm staccato la timpul prezent. fără să alterez te+tul sau să introduc elemente ce nu sînt conforme cu te+tul70c(ema: ultimă.lros6 Re"ii Numenorului 'eşi are forma unei pure consemnări dinastice. povestea soţiei marinaruluiC şi povestea Re"inei păstoriţe.10oZia marinarului:6 o poveste despre străvec(iul Numenore.O dactilo"ramă care ajun"e pînă în acest punct a fost realizată în ianuarie 34I5. înfăţişînd primele zvonuri despre &m ră=a sfîrşitul acestei naraţiuni Lp".Mai e+istă şi o dactilo"ramă de două pa"ini care.0e numeşte !ndis iWAirDamo.rendis. la naraţiunea completă.EQ3$EQH din cartea de faţă Lunde acţiunea este sc(iţată e+trem de sumarM. a avut loc "radat. constituind te+tul de la pp. este cel mai recent dintre aceste materiale şi în mod evident începutul a ceea ce urma să fie o versiune finală a între"ii poveşti.RM!N/).. am rescris în mare măsură materialul. se numeşte &m ra &m rei.asa lui .<)! N.). sc(emă pentru povestea despre /ldarion şi .Manuscrisul se înc(eie rusc. pe măsură ce înainta în ela orarea sc(emeiC în partea de început a poveştii. după presupunerea mea. anume te+tul după care m$am "(idat cu prioritate. iar eu nu pot să ofer nici o e+plicaţie clară asupra motivelor care l$au făcut pe tatăl meu să o a andoneze.scurte de vor ire directăC în a cincea şi cea mai recentă 3J PO.

R. !storia lui #aladriel şi .. ci mai curînd un eseu care încorporează citate.lros este constituit din cîteva ta ele strîns înrudite.. în care datele privind Re"ii şi Re"inele Numenorului şi anii lor de domnie au suferit multiple corecturi. lâsînd deoparte orice discuţie despre pro leme mai ample care marc(ează evoluţiaC căci o atare discuţie ar necesita o analiză a între"ii relaţii dintre valari şi elfi.asa lui ./cest procedeu a fost impus de natura materialelorC după cum se va vedea şi pe parcursul eseului.v îşi "ăseşte locul printre te+tele şi !N)RO'&.ardilDe.v şi o mare parte a materialului care a supravieţuit referitor la acest .red că formele care apar în ta elul meu sînt cele mai recente!.EIH$EI5M. iar Uavien şi ca Uâvie. cît şi multe alte aspecte colaterale. pornind de la decizia iniţială Ldescrisă în 0ilmarillionM de a$i c(ema pe eldari în . .ele orn /ceastă secţiune a cărţii diferă de celelalte Lcu e+cepţia celor din Partea a PatraM în sensul că aici nu e+istă un sin"ur te+t. iar natura 7neterminatâ: a poveştii nu aparţine în cazul de faţă unei scrieri ca atare.ste un manuscris un.document important pentru istoria celui de$al 'oilea .u m$am limitat doar la prezentarea scrierilor nepu licate ale tatălui meu./par cîteva mici variaţii în cazul unor nume minore6 astfel. dar şi clarificări ale unor aparente erori din /ne+ele adău"ate 0tăpînului !nelelor)a elul "enealo"ic al primelor "eneraţii din . 34 comentariile din cartea de faţă...ardilne apare şi ca . referitoare la acest su iect. care decur" din aceeaşi perioadă ca şi discuţia privitoare la le"ile succesiunii în Numenor Lpp. uneori confuze6 mi$am permis să ale" cea mai recenta versiune)e+tul conţine cîteva neclarităţi cronolo"ice minore.alinor. în le"ătură cu care tatăl meu a scris multe lucruri care nu intră în sfera de interes . o istorie a lui #aladriel nu poate fi decît o istorie a sc(im ării concepţiilor tatălui meu.

despre răz oiul împotriva lui 0auron şi intervenţia numenoreenilor T încît nu poate fi tratată izolat.vM.ersiunile diver"ente nu tre uie întotdeauna să fie tratate doar ca o c(estiune de sta ilire a priorităţii compoziţieiC iar tatăl meu.a acestei cărţii!storia lui #aladriel şi .RM!N/). ci mai curînd le$am scos în evidenţă. în aceste privinţe. cu toate că unde se află adevărul numai cei înţelepţi ar putea da seamă. iar datele adesea nesi"ure-: 'ar c(iar şi puţinul care$a supravieţuit din 7anii întunecaţi: s$a sc(im at. pe măsură ce "îndurile tatălui meu referitoare la aceste aspecte s$au aprofundat şi s$au sc(im atC eu unul nu am încercat cîtuşi de puţin să netezesc inadvertenţele. trecuseră mai ine de şaizeci de secole de cînd ea se îndreptase înspre răsărit. dar şi ani de "lorie pentru ţinutul Numenor.în Povestea /nilor. se spune6 7/ceia au fost ani întunecaţi pentru Oamenii de pe Pămîntul de Mijloc. cuprinsă în /ne+a * din 0tăpînul !nelelor.. despre /mrot( şi Nimrodel. dar ei de mult nu mai sînt-: .ele rim ar şi făurirea !nelelor Puterii.lfii Pădureni.v al Pămîntului de Mijloc Liar în anumite locuri discuţia se e+tinde în mod inevita il pînă în al )reilea .). despre . împreună cu cele cinci /ne+e ale sale.<)! N.7'espre aceste două lucruri se povesteşte. deose it de 7cronicarul: tradiţiilor străvec(i. EF PO. ca 7autor: sau 7născocitor:. atrâ"înd atenţia asupra lor. nu poate fi întotdeauna. părăsind ruinatul *eleriand şi traversînd Munţii /l aştriM. adună practic toate materialele nepu licate despre istoria celui de$al 'oilea . transmise în diverse forme pentru diferitele neamuri de$a lun"ul evurilor lun"i Lcînd %rodo a întîlnit$o pe #aladriel în =orien.ele orn se împleteşte atît de strîns cu alte le"ende şi istorii T cea despre =ot(lorien şi despre . prin urmare această secţiune a cărţii.'espre cele întîmplate pe Pămîntul de Mijloc mărturiile sînt puţine şi neîndestulătoare.

.R.Materialul se "ăseşte în faza de început a EE PO. împreună cu 7.lendur îl îndeamnă pe !sildur să fu"ă Lp". tatăl meu a scris o serie întrea"ă de eseuri privitor la etimolo"ia numelor din Pămîntul de Mijloc./ / )R. ea aparţine perioadei finale a scrierilor tatălui meu despre Pămîntul de Mijloc.RM!N/). dezvoltînd în detaliu relatările sumare oferite în /ne+a / din 0tăpînul !nelelor.... iar nu momentului în care a fost pu licat 0tăpînul !nelelor şi anilor care i$au urmat.împiile 0tînjeneilor:. 7'ruedainii: şi eseurile filolo"ice citate în 7!storia lui #aladriel şi . ca să zic aşa.!ată motivul pentru care partea a doua a cărţii este !N)RO'&.!/ ! Prăpădul de pe .irion şi .în ultimii lui ani.adurile !senului:. în trecere.orl şi prietenia dintre #ondor şi Ro(an /m socotit că aceste fra"mente aparţin aceleiaşi perioade ca şi 7Prăpădul de pe .'iscursive în mare măsură.orl:.împiile 0tînjeneilor /ceasta este o naraţiune 7tîrzie: T ceea ce nu înseamnă altceva decît că.ele orn:.ditorul a avut prea puţin de intervenit aici!! . cînd tatăl meu manifesta mult interes pentru istoria timpurie a #ondorului şi Ro(anuluiC fără îndoială că urmau să reprezinte părţi dintr$o istorie su stanţială.HGJM.). cuprinzînd multe modificări. e+trem de dezor"anizat.irion şi . 7*ătăliile de la . plin de variante. întrerupîndu$se rusc pentru a introduce iute nişte note . care se întrerupe cînd .+istă două versiuni6 o dactilo"ramă rută a între"ului Lîn mod clar o primă fază a compoziţieiM şi o dactilo"ramă ună. ele conţin foarte multă istorie împletită cu le"endeC dar fiind su sidiare scopului filolo"ic principal şi introduse. aspectele respective au tre uit eliminate. alte materiale de acelaşi "en fiind incluse în /ne+eP/R). ela orării.<)! N. E3 compusă mai cu seamă din citate scurte. în a senţa oricărei datări precise.

tatăl meu scria6 'esi"ur că e+istă numeroase le"ături între @o itul şi 0tăpînul !nelelor. EH mai sus.QEI şi urm-C aici însâ putem spune ceva despre pro lema datării lor Leu unul considerînd că toate au fost scrise în aceeaşi perioadă. văzută din perspectiva lui #andalf însuşi./r fi însemnat să ne în$ toarcem în timp la o conversaţie care avusese loc în Minas )irit(6 dar a tre uit să renunţ la ea şi s$o prezint pe scurt în /ne+a / Lpp. relaţiile sale cu /ra"orn şi #ondorC tot ceea ce$a făcut #ollum pînă cînd s$a refu"iat în Moria. deşi acolo sînt omise dificultăţile pe care le$a întîmpinat #andalf cu )(orin/ceastă poveste despre #andalf este inclusă în volumul de faţă.0ituaţia te+tuală comple+ă este descrisă în /ne+a la povestirea respectivă. în care am inclus fra"mente destul de lun"i dintr$o versiune anterioară!. Pe urmele !nelului . ceea ce nu este neo işnuit. 0aruman şi .+istă multe te+te scrise în le"ătură cu evenimentele anului HF3J al celui de$al )reilea . constituind al treilea element al acestei .re orului într$o scrisoare din 34IQ. de pildă. apoi tăiate pentru a uşura arcaC aşa.R./m scris c(iar şi o întrea"ă poveste despre ce s$a întîmplat cu adevărat înaintea vizitei lui #andalf la *il o şi despre 7Neaşteptata petrecere: care a urmat.5FI$5FJM.. cunoscute altfel din Povestea /nilor şi din cele relatate de #andalf şi de către alţii la 0fatul lui .v.omitatul:. sînt descrise la p". călătoriile e+ploratoare ale lui #andalf. foarte confuze.lrondC aceste te+te sînt cele menţionate drept 7sc(iţate: în scrisoarea citată !N)RO'&.=e$am intitulat 7Pe urmele !nelului:Manuscrisele ca atare. care nu sînt precizate cu claritateMajoritatea au fost scrise ori sc(iţate.în parte ininteli"i ile!!! în căutarea . inclusiv cele referitoare la 7#andalf.

'upă cum se va vedea. cuprinzînd o analiză istorică foarte serioasăC din punct de vedere al te+tului ca atare. referitoare la druedainii din *eleriand în Primul . împreună cu relatarea despre or"anizarea militară a ro(iirimilor şi istoria !sen"ardului. care cuprinde /ne+ele.alea .RM!N/).v şi cuprinzînd şi povestirea despre 7Piatra credincioasă: este e+trasă dintr$un eseu lun". sin"urul lucru fiind acela că a rămas pur şi simplu neterminatP/R).adurile !senului /cest te+t. care se ocupă îndeo şte de le"ăturile dintre "raiurile vor ite în Pămîntul de Mijloc. dată într$o /ne+ă la te+t.<)! N.ătre sfîrşitul vieţii sale. *ătăliile de la .Povestea inclusă în acest volum./ / P/)R/ ! 'ruedainii . . dar înainte de pu licarea celui de$al treilea.le au fost scrise după pu licarea 0tăpînului !nelelor. discursiv şi neterminat. în datele pe care le dau pentru anumite evenimente. nu a prezentat dificultăţi mar$ cante. e+istă diferenţe faţă de datele menţionate în Povestea /nilor din /ne+a *.odrul 'ruadan aflat în /norien şi despre statuile Oamenilor$Pu2el de pe drumul spre /dăpostul din EQ PO. deoarece se fac referiri la pa"ini din te+tul tipăritC totuşi..). stă alături de alte scrieri ulterioare. tatăl meu a destăinuit mult mai multe despre Oamenii 0ăl atici din .+plicaţia constă în faptul că au fost scrise după pu licarea primului volum.alvarului. druedainii aparţin istoriei primelor evuriC dar despre acest aspect nu e+istă nici o urmă în 0ilmarillion T versiunea pu licată!! !starii !mediat după ce 0tăpînul !nelelor a fost acceptat spre ...secţiuniM.

şi. dar ciorna ori"inală făcută de tatăl meu s$a păstrat. apărută în 34II. într$o scrisoare din 345I6 7&rma să se alcătuiască un indice de nume.R. am oferit toate indicaţiile e+istente referitoare la date!!! Palantirii Pentru a doua ediţie a 0tăpînului !nelelor L34IIM.pu licare. pînâ cînd a devenit limpede că dimensiunile şi costurile unei asemenea întreprinderi ar fi fost ruinătoare-: în cele din urmă. deşi aceste modificări nu au fost introduse în te+t decît la al doilea tiraj al ediţiei revizuite L34IGM. deşi tipic pentru modul în care lucra adesea tatăl meu!N)RO'&. tatăl meu a început să lucreze la el în vara lui 345Q. care desc(ide secţiunea respectivă a volumului $ un te+t de o lun"ime total necaracteristică pentru indicele ori"inal./ceastă secţiune din cartea de faţă este e+trasă .'e aici provine şi 7eseul despre !stari:. G.!ată ce scria el în le"ătură cu această pro lemă.ele două turnuri. tatăl meu a operat modificări su stanţiale la un fra"ment din . E5 în privinţa altor citate din aceeaşi secţiune. şi alte cîteva în le"ătură cu acelaşi su iect în întoarcerea Re"elui . s$a propus adău"area unui indice de nume la sfîrşitul celui de$al treilea volum. care ar fi cuprins.'in ea m$am inspirat pentru realizarea indicelui la 0ilmarillion. pe aza interpretării etimolo"ice. cînd primele două volume se "ăseau deja su tipar./m lucrat la acest indice cîteva luni une. 0tăpînul !nelelor a eneficiat de un indice a ia la a doua ediţie. şi un voca ular elfic destul de consistent--. din cît se pare. traducînd numele şi oferind scurte te+te e+plicative. inde+înd primele două volume Lmotivul principal pentru amînarea apariţiei volumului !!!M. !!! 33 7Palantirul:. 7Ru"ul lui 'enet(or:. precum şi pentru introducerea T în indicele din 0ilmarillion şi în cel din volumul de faţă T a cîtorva traduceri şi a unor 7definiţii:..

fără nume. .ele mai importante toponime care apar în această carte. iii. precum =ond 'aer. /ne+a /.enuşiu şi cîteva altele care . .ap %oroc(el. am considerat că ar fi prefera il să copiez (arta mea ori"inală şi să profit de ocazie ca să remediez cîteva din micile sale defecte Lremedierea defectelor majore fiind dincolo de puterile meleM. !. se spune că era 7imens:M.<)! N. nu şi în 0tăpînul !nelelor.). .din ceea ce a scris el despre palantiri. Neadîncurile.RM!N/).d(ellond.eea ce mi$a permis un corp de literă mai mare şi diferit. coasta nordică a Pămîntului de Mijloc este reprezentat ca întinzîndu$se într$o cur ă imensă orientată spre est$nord$ est.apul %oroc(el X Nu mai am nici o îndoială acum că apele marcate drept 7#olful în"(eţat %oroc(el: erau în realitate doar o mică parte a #olfului Ldespre care în 0tăpînul !nelelor. adău"ind pe ea încă o serie de toponime.într$una din sc(iţele carto"rafice făcute de tatăl meu. 'ruYait(. al cărui vîrf. şi o mai mare claritate. cel mai nordic punct aflîndu$se la vreo GFF de mile de . laur. au fost incluse pe (artă.ijeliosul . la care am adău"at te+tul revizuit mai sus menţionatC nu am făcut altceva decît să le unesc într$un eseu continuuXXX @arta Pămîntului de Mijloc !ntenţia mea iniţială a fost să includ în această carte (arta care însoţeşte 0tăpînul !nelelor..arn 'umEI PO. pornind de la . care se întindea mult mai departe spre nord$estC ţărmurile sale nordice şi vestice fiind formate din marele . am redesenat$o destul de e+act.ap.#îndindu$mă însă mai ine. apare pe (arta mea ori"inală.Prin urmare. la o scară de două ori mai mică decît dimensiunile vec(ii (ărţi aşa cum a apărut ea pu licată0uprafaţa reprezentată este mai mică. dar sin"urele elemente care au dispărut sînt =imanurile &m ar şi .

%orodYait( pare să fie ec(ivalat în mod e+plicit cu 7Pustiul de la Miazănoapte:. precum rîurile @arnen şi . deşi desfăşurarea sa între .amen. dar nu în toate cazurile. dar de re"ulă am menţionat şi toponimul tradus.!ncluderea eronată a toponimului R(udaur de sine stătător a fost corectată prin adău"area toponimelor . de asemenea.doras şi .ardolan şi /rt(edainC am indicat. numită )oi %uin. pare mai mult ca si"ur să fi fost iniţial "îndit ca un ec(ivalent al toponimului %orodYait(X/m considerat că este de dorit să marc(ez întrea"a lun"ime a Marelui 'rum ce uneşte /rnor şi #ondor. precum şi pe prima mea ciornă. în lar"ul îndepărtatei coaste nord$vestice.adurile !sen poate fi doar ănuită Lcum este şi situarea precisă a portului =ond 'aer şi a limanului .!ntr$una din sc(iţele car$ to"rafice făcute de tatăl meu.@imlin" a fost forma iniţială a lui @imrin" Lmarele deal pe care Maed(ros. atunci cînd acesta este folosit în mod frecvent. mica insulă @imlin". cît şi la neamurile care trăiau acolo Lvezi şi . iiiM. cu referire la străvec(ii locuitori ai ţinuturilor de la Miazănoapte.d(ellondMX %orodYait( apare o sin"ură dată în 0tăpînul !nelelor L/ne+a /. !. sau ar fi tre uit să fie indicate pe (arta ori"inală. care apare pe una din sc(iţele carto"rafice ale tatălui meu.nedYalt(M. dintre care au supravieţuit Oamenii ZăpeziiC dar cuvîntul sindarin L"MYait( se folosea atît referitor la re"iuni. /nnuminas. fiul lui %eanor.în "eneral. şi cu toate că faptul nu e menţionat nicăieri. marcat în partea de sus a (ărţii mele ori"inale. Munţii /n"mar. 'epresiunea Răsăriteană. este limpede că vîrful dealului @imrin" ieşea din apele care au scufundat *eleriandul.eva mai departe spre vest de acest vîrf se "ăsea o insulă mai mare. . îşi avea fortăreaţa în 0ilmarillionM. am preferat denumirea sin$ darină Lacolo unde era cunoscutăM.pro a il că au fost.'e notat faptul că 7Pustiul de la Miazănoapte:. 'epresiunea /puseană. care tre uie să fi fost re"iunea cea mai înaltă a codrului )aur$nu$%uin.

EG în sfîrşit. căci acesta a fost numele ales de tătî$ ne$său. soaţa lui @uor. aş dori să su liniez că păstrarea cu sfinţenie a stilului şi detaliului Laltele decît toponimia şi corpul de literăM ale (ărţii pe care am întocmit$o în "ra ă în urmă cu douăzeci şi cinci de ani nu este o dovadă că sînt convins de modul desăvîrşit în care a fost conceputa ori e+ecutată.. însuşi tatăl meu folosind$o ulterior ca ază de lucru Lremarcîndu$i nu o dată inadvertenţeleM.6C i&MiiN ! '. am considerat că lucrul cel mai un este ca T în limitele contri uţiei mele la aceste c(estiuni T să păstrez desenul meu ori"inal. şi tot acolo a dat ea naştere unui ăiat încă înainte de$a se sfîrşi /nul 1elirii!ar Rfan le$a spus elfilor6 T %ie numele său )uor.R.'iferitele sc(iţe carto"rafice pe care le$a făcut el. .0PR./r fi pierit acolo. deoarece el cel puţin reprezintă cu o acurateţe tolera ilă structura ideilor tatălui meuP/R).în alta fiind tradus prin 7[inutul de la Miazănoapte:!N)RO'&. ea a devenit pînă la urmă. tare s$ a tul urat şi a pornit de una sin"ură în săl ăticie.Prin urmare./m re"retat întotdeauna că tatăl meu nu a înlocuit$o cu o (artă concepută de el. iar de la omul ei nu primea nici o veste.Neamul acesta avea un sălaş în munţii aflaţi la apus de =acul Mit(rimC într$acolo au dus$o ei. înainte ca răz oiul să ne despartă- . fac acum parte din istoria scrierii 0tăpînului !nelelor.lfii . trăia împreună cu neamul ./ =&! ?N #ON'O=!N Rian. de n$ar fi fost ./ ?N)?! PR!M&= . )&OR <! 0O0!R.enuşii să vină în ajutorul ei.)otuşi. în ciuda defectelor şi a ciudăţeniilor ei. 7@arta:. şi din care m$am inspirat şi eu..asei lui @adorC dar cînd s$a aflat în 'or$lomin despre ătălia Nirnaet(.

unde s$a întins pe pămînt şi a înc(is oc(ii HE PO. după care tînjiseră eiC a alun"at el acest popor ticălos în @it(lum. şi s$a făcut puternic. înălţată de orei pe cîmpul de ătălie/tunci Rian s$a ridicat şi a părăsit sălaşurile elfilor. stăpînul meu. pentru elfi şi oameni deopotrivă. poruncindu$i ca acolo să$şi facă sălaşurile. îi asupreau. ajun"înd în cele din urmă la @aud($en$Nden"in. asemenea prinţilor edainilor.<)! N.. şi a stră ătut ea ţinutul Mit(rim. femei şi copiiM. le luau pămînturile şi avuturile şi le . devenea tot mai aspră şi mai primejdioasă.. cu forţa le sileau pe femei să le devină neveste. în pustietatea /nfau"lit(.lfilor li s$a făcut milă de eaC numai unul dintre ei. înainte ca prăpădul să se fi a ătut asupra ţinuturilor de la Miazănoapte'ar odată cu trecerea anilor.).i eu voi porni în căutarea lui @uor. şi zace. Râsăritenii încă îl slujeau cu teamă. în marea movilă a celor răpuşi.RM!N/).asa lui @ador Lcei mai mulţi fiind aceştia ătrîni. sin"urul care s$a întors din ătălia Nirnaet( din tot neamul celor duşi la răz oi. i$a spus6 $ 'omniţa. fie ele elfi ori oameni. pentru totdeauna. cu pârul ălai. iar pentru că crescuse printre elfi. înalt şi viteaz. şi )uor a crescut printre eiC era frumos la c(ip. Mor"ot( şi$a încălcat fă"ăduielile făcute Răsăritenilor care$3 slujiseră.lfii însă au avut "rijă de pruncul lui @uor.. socotesc eu. nevrînd să le mai dăruiască o"atele pămînturi din *eleriand. aşa cum era neamul tatălui său.. iar pe elfi îi urau pînă la ultimulC şi$i dispreţuiau pe cei râmaşi din . pe nume /nnael.'upă cum se povesteşte în altă parte. @urin.ă ro" pe voi acum să$3 creşteţi ca pe fiul vostru şi ascuns să$3 ţineţi în "rija voastrăC căci simt că mare ine va veni de la el. le deprinsese învăţăturile şi priceperea. cu amărăciune îţi spun că se ştie că @uor a căzut alături de fratele său. cele care mai rămăseseră pe melea"urile acelea.<i cu toate că nu$3 mai îndră"eau pe Mor"ot(. viaţa seminţiilor din @it(lum.

mereu cu oc(ii la pîndă. vom ajun"e la drumul tainic căruia noi îi spunem /nnon$in$ #elDd(./ =&! ?N #ON'O=!N HH aceea ne$am (otărît noi în sfîrşit s$o părăsim şi să o apucăm spre MiazăziC iară tu vei mer"e împreună cu noiT 'ar cum vom scăpa de năvodul duşmanilor noştri\ a între at )uor. a zis /nnaelC iar de$o fi să avem norocul de partea noastră. securea şi arcul . pînă cînd )uor a împlinit şaisprezece ani. de mult de tot. iar acesta i$a spus6 T . Poarta Noldorilor. pînă$n fortăreţele lor din munţi.!ar această ţară nu va scăpa de um ra lui Mor"ot( decît atunci cînd însuşi )(an"orodrim se va fi năruit. făcîndu$ i prizonieri pe mulţi dintre ei şi ducîndu$i în minele din /n" and să trudească acolo drept sclavi ai lui Mor"ot(/stfel că /nnael şi$a călăuzit mica sa o şte în peşterile /n$ drot(.ăci încă mai trăieşte şi$i cel mai temut printre duşmanii lui Mor"ot(C a scăpat . i$a spus el odată.'e '.'ar /nnael nu$3 lăsa să plece$ 'eparte de$aici presimt că ţi$e scris să ajun"i.enuşiiC sufletul lui se încrîncena tot mai mult cînd i se povestea despre suferinţele neamului său. unde au rămas să ducă o viaţă apăsată de nevoi. )uor a tresărit.lfilor . urmărindu$i pe elfii care mai ză oveau pe acele melea"uri. fiu al lui @uor. şi tare îşi dorea să poată porni la drum ca să$i răz une pentru tot ce îndurau din pricina orcilor şi Răsăritenilor.înro eau pruncii.ste unul din fiii lui %in"olfin.0PR. asta pentru că priceperea acelui neam 3$a croit. fără să ştie de ceC 3$a între at pe /nnael cine era )ur"on. )uor. pe vremea lui )ur"on/uzind acel nume. socotit Mare Re"e al noldorilor de cînd a pierit %in"on. )&OR <! 0O0!R.. făcîndu$se el un flăcău vînjos şi deprinzînd meşteşu"ul armelor.Orcii veneau şi (ălăduiau prin ţară după unul lor plac.ăci marşul atîtor suflete la un loc nu va trece ne ă"at în seamăT Nu vom stră ate ţara în văzul tuturor..

vremuri.RM!N/).asei lui @ador'ar )uor.. şi căuta cu tot dinadinsul să în"enunc(eze. de dra"ul lui tătîne$meu. mulţumită lui @urin din 'or$lomin şi lui @uor. aşa copilandru cum era. dar nu$3 vor destăinui nimănui. iar elfii au fu"it din calea lor în întunericul tot mai adînc. înţelept cum era.). ci. mînuia securea asemenea tatălui său pe HQ PO. a zis )uor.Poate printre noldori să fie cîţiva care să cunoască drumul într$acolo. a cărui inimă fusese cuprinsă de focul ătăliei. a îndurat toate suferinţele şi . care au apărat trecătoarea 0irion în urma luiT /tunci mă voi duce să$3 caut pe )ur"on. cînd o mare oştire de orei şi Răsăriteni i$au atacat şi i$au împrăştiat în cele patru vînturi. dacă putea.)uor însă. mîndria .=or"an ăsta era socotit căpetenia Răsăritenilor. n$a fu"it. tătîne$tău. aşa cum te$am ru"atC căci în limanurile îndepărtate de la Miazăzi vei avea poate norocul să dai peste pri e"i din Re"atul /scuns/şa s$a întîmplat că elfii au părăsit peşterile /ndrot( şi )uor a plecat împreună cu ei.<)! N. ducîndu$3 în faţa lui =or"an Răsăriteanul. mai a itir decît pe ru edeniile altor foşti seniori. din porunca lui Mor"ot(C astfel că pe )uor 3$a luat să$i fie sclav./mară şi vitre"ă i$a devenit viaţa din acea clipăC căci tare mult îi plăcea lui =or"an să$3 oropsească pe )uor.din cumplita ătălie Nirnaet(.#îndeşti altminteri\ T Nu ai cum să$3 "ăseşti. şi n$a dat înapoi pînă n$a ucis pe mulţi din cei care$3 atacauC dar într$un tîrziu duşmanii l$au dovedit şi l$au luat prizonier.'ar duşmanii lor puseseră pîndari. a răspuns /nnael%ortăreaţa lui este ascunsă de oc(ii elfilor şi ai oamenilor deopotrivă. atunci vino cu mine. astfel că în curînd au prins de veste că elfii plecaserăC mult n$au apucat ei să se depărteze de munţi şi să pătrundă în cîmpie. iar între"ul 'or$lomin $ după spusele sale $ su cîrmuirea lui se afla. nici măcar nu ştim unde se află.'acă tu vrei totuşi să vor eşti cu ei. căci nu se poate să nu îmi vină în ajutor.

o rupeau la fu"ă înapoi acasă. dacă$3 ajun"eau din urmă. căci n$avea (a ar încotro să se uite T iar puţinii elfi care$şi mai făceau veacul prin munţi nu auziseră de ea)uor ştia prea ine că.. apoi a fu"it şi s$a ascuns în munţi.'rept urmare.0PR. se făcuse înalt. încît. măcar că soarta era de partea lui. aşa cum se întîmpla cu mulţi dintre nefericiţii sclavi ai lui =or"an. apoi../stfel a ajuns el iarăşi la peşterile /ndrot(. se "udurau pe lîn"ă el. dar în zadarC căci el se împrietenise cu aproape toţi dulăii lui =or"an.rescuse între timp. Răsăritenii au pus un preţ mare pe capul luiC dar să se apropie de îrlo"ul lui. măcar că nu ră da foame. )uor s$a răsucit rusc spre paznici şi i$a răpus cu securea.)imp de patru ani a trăit ca proscris în ţara stră unilor săi. mai înalt la stat şi mai iute în mişcări decît oricare dintre RăsăriteniC şi fiind el trimis dimpreună cu alţi sclavi să trudească în pădure. întunecat la c(ip şi fără nici un suflet în preajmăC numele său ajunsese de temut. pînâ la urmă zilele unui proscris sînt numărate şi tot mai puţine şi mai lipsite de speranţă.Răsăritenii l$ au vînat cu cîinii. atîta timp cît erau tinere şi în putere'ar după trei ani de ro ie. ci dorinţa de a "ăsi Poarta Noldorilor.ăci )uor era vînjos şi destoinic şi =or"an avea "rijă să$şi (rănească ine animalele de povară. soarta a părut să i se mai îm lînzească întrucîtva. nici măcar în ceată T se temeau./ =&! ?N #ON'O=!N H5 căutarea. vezi ine.ocările cu o ră dare mereu la pîndăC cu timpul. unde a sălăşluit de unul sin"ur. )&OR <! 0O0!R.&nde mai pui că .Zadarnică îi era '. căci adeseori ieşea din ascunzătoare şi (ălăduia pînă departe. de care îi vor ise /nnael. )uor a "ăsit o portiţă de scăpare.0e povesteşte însă că nu răz unarea îl mîna pe )uor în toate drumurile astea ale lui. uci"înd mulţi dintre Răsăritenii ce$i apăreau în cale. la porunca lui. nu îndrăzneau. de neamul elfilor şi din astă pricină ocoleau cu fereală peşterile în care trăiseră ei.

.(iar în timp ce cînta. ducînd şi aducînd veştiC îl mai le"a şi străvec(ea prietenie cu . menit să întărească inimile temătoare. a cîntat un cîntec elfesc de la Miazănoapte.oră ii de la #urile 0irionului-3 !ar la acea vreme &imo îşi pleca urec(ea mai cu seamă la soarta celor din . străine nici nenorocirile ce se a ătuseră asupra lui )uor. şi n$ am "ăsit$o<i$a luat (arfa. izvorul de la picioarele sale a prins dintr$odată să HI PO.nu$şi dorea să trăiască întrea"a viaţă ca un om al săl ăticiei. le (ărăzise un rol însemnat în ajutorul ce voia să$3 dea 0ur"(iuniţilorC nu$i erau. aşa cum îl îm oldea inima. clocotească învol urat şi s$a revărsat peste maluri. a stri"at el.irdan şi cu %ăuritorii de . în "îndurile sale tainice.). la norii ce ascundeau soarele în asfinţire.. în munţii unde nu$şi putea dura casă şi unde n$avea parte nici de fapte de vitejie..Povestea mai spune că la acel ceas şi$ar fi arătat &imo puterea.asa lui @ador. căci /nnael şi mulţi din neamul său iz utiseră să scape din 'or$lomin şi să ajun"ă.irdan. pîraiele mari şi mici care cur"eau din Pămîntul de Mijloc spre Marea cea Mare.ăci despre toate cîte se$ntîmplau în *eleriand afla el prin pristavii săi. la . departe la miazăzi0$a întîmplat ca. pe care mereu o purta cu sine. )uor să şadă lîn"â un izvor ce susura în apropiere de "ura peşterii în care sălăşluia elC şi şezînd el acolo. a privit către apus. căci se pricepea să$i mîn"îie strunele. în cele din urmă. şi să pornesc în căutarea ursitei ce mi$a fost scrisăV 'ar încotro să mă îndrept\ îndelun" am căutat Poarta. ci numaidecît să se ridice şi să pornească la drumT / sosit clipa să părăsesc tărîmul cenuşiu al neamului meu care nu mai este.RM!N/). cărora. .<)! N. în ziua începutului de an Lal douăzeci şi treilea de la ătălia Nirnaet(M. şi fără a$i păsa de pericolul de a$i fi auzit "lasul limpede în acea pustietate. prin urmare.'intr$o dată a simţit în inima sa că nu tre uia să mai ză ovească.

în c(iar inima melea"ului străjuit de vrăjmaşii mei. )uor nu ajunsese niciodată în vreuna din călătoriile salePe măsură ce se apropia de munţi. care pe acele melea"uri se îndreptau spre miazăzi şi miazănoapte.0emnul din munţi n$a făcut decît să mă ducă spre un capăt întunecat. în vreme ce pîrîul co ora într$o al ie sco ită în stîncâ. asemenea unui arc măreţC prin ea trecea pîrîul. iar dinspre răsărit sufla un vînt tăios'ar c(iar cînd lumina soarelui ce sta să răsară a stră ătut palidă ne"urile. şi primăvara încă nu se făcuse simţită pe tărîmul acela îndepărtat de la miazănoapte. cuprins de deznădejde. ci a pornit de îndată de$a lun"ul lui la vale. pe măsură ce se îndrepta spre apus. )uor s$a .Pînă la acele înălţimi muntoase.urînd a ajuns la poalele înaltelor culmi Mit(rim şi de acolo a ieşit în cîmpia dinspre miazănoapte a ţinutului 'or$lominC pîrîul îşi umfla tot mai mult undele. melea"ul devenea iarăşi tot mai (îrtopit şi mai pietros. pierzîndu$se apoiT &ite cum m$a amă"it speranţaV a zis )uor. despărţind ţinutul de îndepărtatele pâmînturi de coastă ale [ărmurilor /pusene. pri ea"ul a început să desluşească la soare$apune lun"ile creste surii ale munţilor .'ar c(iar înainte ca amur"ul ne"uros să întunece a treia zi a călătoriei sale.. pînă cînd. iar )uor îi urma al ia.red =omin.presc(im îndu$se într$un rîuşor care se rosto"olea "ălă"ios pe coasta stîncoasă a muntelui din faţa lui'rept un semn 3$a socotit )uor şi n$a mai stat pe "înduri. trei zile mai tîrziu.u sufletul înne"urat s$a aşezat el printre stîncile de pe malul înalt al pîrîului şi a stat de ve"(e toată noaptea aceea fri"uroasă. )uor s$a pomenit în faţa unei stane în care se căsca o trecătoare. )uor a auzit vociC şi privind în jos a zărit cu uimire doi elfi care se ălăceau în undele puţin adînciC cînd aceştia au urcat pe treptele săpate în mal. şi în curînd a prins să urce în faţa lui )uor. fără o scînteie de foc în preajmăC era în luna 0ulime. ascunzînd în zare ţinutul Mit(rim.

.M$am luat după un pîrîiaş ce a prins să cur"ă pe neaşteptate din munte. i$ a aşteptat neînfricatC dar cînd elfii au văzut că el nu$şi pre"ăteşte nici o armă şi câ$i întîmpinâ de unul sin"ur. a spus #elmirT 'ar mai ine$i să mer"i cu 0oarele deasupra.?ndreptîndu$se de spate. a zis )uor.ridicat şi i$a stri"at. poate$mi veţi spune unde se află Poarta Noldorilor. a zis unul dintre ei. din neamul lui %inarfin. dar pe su ele erau înzăuaţiC şi s$a mirat foarte de '.!ar acuma nu ştiu încotro să mă îndrept. pînă acum paşii ţi$au fost îndeptaţi pe drumul cel unT /stfel am crezut şi eu.ît ai clipi. al lui @ador fiuC dar acum voiesc să părăsesc acest pămînt unde sînt un proscris şi unde nu mi$a mai rămas nici o ru edenie!$a spus #elmir6 T /tunci. )uor sînt. cu vor e de un$venit în "raiul elfilor. de cînd mi$a . apele lui se pierd în întunericT Prin întuneric poţi răz i la lumină. căci iată.. cît mai mult cu putinţă.îndelun" am căutat$o. fiul lui @uor care$a fost fiul lui #aldor. şi$au vîrît să iile înapoi în teci şi i$au vor it cuviinciosT 0întem #elmir şi /rminas.Nu eşti oare un edain din cei de demult care s$au statornicit pe melea"urile acestea încă înainte de Nirnaet(\ *a c(iar aş zice că te tra"i din neamul lui @ador şi @urinC aşa$mi vine să cred uitîndu$mă la auriul părului tău!ar )uor i$a răspuns6 T /şa$i./ =&! ?N #ON'O=!N HG c(ipurile lor mai frumoase şi mai crîncene T din pricina străful"erărilor din oc(ii lor T decît ale celor din neamul elfilor pe care îi cunoscuse el.oi însă din neamul acela fiind.0PR. dacă ţi$a fost dorinţa să scapi şi să "ăseşti limanurile de la Miazăzi. elfii şi$au tras din teci să iile scăpărătoare şi s$au repezit la el./ ia atunci a văzut )uor că purtau mantii cenuşii. pînă la vărsarea lui în pîrîul ăsta înşelător. )&OR <! 0O0!R. nu s$a lăsat )uor.

în ezna adîncâ de dincolo de raza lămpaşului/jun"înd la poalele pra"urilor acelora. într$un al doilea tunel. dar de$a lun"ul al iei sale săpate în stîncâ se "ăseau trepte late care duceau în jos. iar cînd li se scotea acoperămîntul.<)! N. #elmir a scos la iveală unul din acele lămpaşe pentru care noldorii erau vestiţiC făurite fuseseră de mult de tot. te va duce departe de aste locuri. dintr$o flăcăruie zăvorită în cristal al -E !n lumina aceea pe care #elmir o ţinea deasupra capului. trimiteau o lumină al astră limpede. din neamul . nici apa nu le putea stin"e.ăutarea ta s$a sfîrşitC căci noi tocmai am trecut prin Poartă. loc în care rîul se prăvălea peste muc(ia unei prăpăstii a rupte. pe su un alt arc. în faţa ta se aflăV <i au arătat spre arcul prin care cur"ea pîrîul.).. departe de Pămîntul de Mijloc!$a urmat atunci )uor pe noldori pe trepte în jos.Noldorii s$au oprit c(iar lîn"ă uza prăpastiei şi şi$au luat rămas un de la )uorT Noi tre uie să ne întoarcem şi s$o apucăm pe drumul nostru cu toată iuţeala. a mai HJ PO. )uor a văzut că dintr$o dată pîrîul cur"ea în jos pe o clină lină şi intra într$un mare tunel. zis #elmirC în frunte ţi$e pusă o soartă măreaţă. şi nici vîntul.vor it de ea /nnael. tâtîne$meu vitre".alinor. şi vuietul său cumplit era întors cu ecou de olta stîn$ coasăC ajunsă jos.Prin întuneric vei răz i spre lumină. cu o misie ce tre uie împlinită fără ză avă./colo.inoV i$au spus ei.RM!N/). în . dar prea departe nu te putem petreceC am fost trimişi înapoi pe melea"urile de pe care am fu"it. şi prin apă au mers pînă în um rele din spatele arcului de piatră. apa trecea mai departe.lfilor .îţi vom îndrepta paşii pe drumul cel un.!at$o. a zis #elmirC pericole ..enuşii/u rîs elfii auzindu$3 şi i$au zis6 T . din cîte c(itesc eu.)eamă să nu ai. care. s$au pomenit su o oltă lar"ă de piatră.

nu le$aş dezvălui nici ţie.el din /dînc încă pune multe în mişcare pe acest melea"/nar2aluva tielDannaVH .u aceste vor e. fără doar şi poate că vei şi ajun"e la el.'e$ar fi după cum voiesc eu.lfii l$au privit cu mirareT 'e trea a asta noldorii tre uie să ai ă (a ar.'ar şi dacă le$aş şti. oriîncotro te vor duce paşii../ =&! ?N #ON'O=!N H4 cunoscute.e ştii tu despre )ur"on\ T Puţine. adunîndu$şi curajul. nu fiii oamenilor. a răspuns )uor. la început încet. iar el a rămas de unul sin"ur în întunericul mai adînc decît noaptea.'rum unV 0ă nu "îndeşti că întîlnirea asta a noastră a fost întîmplătoareC căci . în loc să stră at ăst drum întunecat al spaimei.'oar că tatăl meu 3$a ajutat să scape din ătălia Nirnaet( şi că în fortăreaţa lui ascunsă se află nădejdea noldorilor.&rmează acum calea pînă la care te$a călăuzit el. a zis /rminas. pînă cînd lumina lâmpaşului lor nu s$a mai zărit. cu toate că le$am căutat îndelun".Mie unul nu$mi sînt '. nici altcuiva din seminţia oamenilor'ar #elmir a zis6 T )otuşi am auzit că cei din casa ta se ucură de "raţiile 'omnului /pelor. şi teamă să nu aiV Nu vei um la multă vreme în întunecime. .Ori te pomeneşti că tocmai această cale tainică mă duce în sălaşul lui\ T . urcînd lun"ile trepteC )uor nu s$a clintit. noldorii s$au răsucit pe călcîie şi au pornit înapoi.0ălaşul lui )ur"on ascuns este şi ascunse sînt şi căile ce duc într$acolo. aş porni în căutarea lui. şi$a pus mîna stîn"ă pe peretele de stîncâ şi astfel şi$a "(icit drumul înainte.ne ănuit de mari ameninţă *eleriandulT / sosit oare ceasul ca )ur"on să iasă din ascunzătoare\ a între at )uor.'ar nu ştiu de ce numele său îmi tul ură inima şi$mi vine pe uze.ine poate şti\ a răspuns elful. )&OR <! 0O0!R.<i dacă sfaturile sale te mînă spre )ur"on.într$un tîrziu. înconjurat de mu"etul cascadei.0PR.

a zărit departe în faţă o luminăC "ră ind pasul.0oarele a răsărit în spatele lui. s$a pomenit deodată afară. soarele ce scăpata pe un cer senin îşi trimitea razele în strun"ă.!ar cînd s$a lăsat noaptea şi rîul îşi continuă cur"erea nevăzut T doar stelele olţii se o"lindeau în oc(iurile de apă ascunse în întuneric T.irit( Ninniac(<i astfel a um lat )uor a"ale timp de trei zile. )uor QF PO.<)! N. "ăsind cu uşurinţă o potecă su peretele dinspre miazăzi. cum i s$a părut lui. cînd istovirea pusese stăpînire pe el. dar încă nu voia să se oprească sâ$şi tra"ă sufletul în tunelul ne"ru ca smoala.apoi din ce în ce mai repede. teama nu$3 încolţea=a ivirea zorilor s$a aşternut din nou la drum. în apropierea apei în care se revărsa puterea lui &imo. dar nedorind nimic de mîncare.). iar undele rîului scînteiau asemenea aurului. stîmpărîndu$şi setea din undele reci. mînat de o mare speranţă şi cuprins de ucurie. pe măsură ce se deprindea cu ezna şi simţea că nici o piedică nu$i stătea în cale'upă o ună ucată de drum. apoi a apus în faţa lui. în înserarea aurie6 se afla într$o ravină adîncă. s$a oprit în sfîrşit să se odi(nească şi să doarmăC căci. fără "ra ă.RM!N/). iar acolo unde apa clocotea printre olovani ori se prăvălea peste pra"uri neaşteptate. scăldîndu$i pereţii în foc "al en. dimineţile şi serile ţeseau curcu eie dintr$un mal în celălalt. cînd se spăr"eau şi se înspumau în jurul multelor pietre lucitoare/cel loc adînc îl stră ătea acum )uor. cu toate că mulţi peşti luceau asemenea aurului şi ar"intului..'e aceea a numit )uor strun"a aceea . unde rîul avea un mal lun" şi în"ust. ori în culorile asemenea curcu eielor desenate în miriadele de stropi de deasupra. înc(isă de$o latură şi de alta de stînci înalte şi a rupte. care înainta drept spre /pusC în faţa lui. a ajuns la o despicătură înaltă şi în"ustăC urmînd pîrîul "ălă"ios printre pereţii înclinaţi. în cea de$a .

0PR. su panoplia stelelor. venind de pe mare. înainte de$a fi răsărit pentru prima oară =una-Q 0$a minunat )uor şi şi$a curmat cîntareaC încet. cu mult timp în urmă. a ciupit corzile (arfei şi peste z"omotul apei au răz ătut cîntul său şi dulcea vi rare a corzilor.irit( Ninniac(.. a auzit în văzdu(ul de deasupra capului său un ţipăt ciudatC nu putea desluşi ce fiinţă anume scosese acel ţipătT #las de zînă tre uie să fie. căci ar fi zis că$ 3 c(eamă încotrova- . ca apoi să se încontreze6 *a$i "las de săl ăticiune mică./colo a ză ovit îndelun" )uor. pentru a se reuni în . muzica s$a stins în munţi. căci de o parte şi de alta a mătcii sale se iveau munţi înalţi din care alte ape cur"eau şi cădeau în cascade sclipitoare. urmîndu$i liniştea. s$o fi văietînd în '. îşi zicea el. strîmtoarea a început să se lăr"ească.<i$a înălţat )uor vocea atunci. pereţii îi deveneau tot mai mici şi mai puţin prăpăstioşiC dar rîul se adîncea şi cur"ea mai vijelios. )&OR <! 0O0!R. iar stînca le răsfrîn"ea. fără s$o ştie. cutremurînd toate coastele de la Miazănoapte./colo co orîse. %eanor. şi "lasurile celor care se aflau cu el se presc(im aseră într$un vuiet cumplit. sporindu$le şi trimiţîndu$le mai departe şi fâcîndu$le să răsune în munţii învăluiţi de noapte. ce înconjurau %iordul 'ren"ist. cu toate acestea îşi dorea să$3 audă încă o dată şi să se ia după el.ăci )uor ajunsese. pînă cînd între" acel târîm pustiu s$a umplut de muzică. în mijlocul acelei linişti. pînă ce noaptea s$a aşternut din nou şi stelele au prins să clipească reci şi al e pe întinsul întunecat al cerului de deasupra./ =&! ?N #ON'O=!N Q3 pustietateC dar auzind iarăşi ţipătul. în Munţii Răsunători din =ammot(. urmărind învol urările rîului şi ascultîndu$i "lasul necurmat.patra zi. să spună6 %ără doar şi poate este ţipătul vreunei păsări de noapte ce mie mi$ e necunoscută! se părea ca un sunet trist.'eodată.

pe deasupra rîuluiC pe măsură ce el înainta.)uor s$a ridicat ca să se ia după ei şi. a urcat pe stînca aflată la stîn"a lui. luînd urma pescăruşilor ce z urau în înalt. T fără să ştie că vîntul venea tocmai dinspre Marea cea Mare/ pornit )uor din nou la drum.Privind în jos. trecînd peste )uor. şi acolo sus a fost iz it în faţă de un vînt puternic dinspre /pusC părul îi flutura pe spate./stfel i$a fost dat lui să vadă pentru prima oară marii pescăruşi îndră"iţi de teleri./stfel 3$a salvat c(emarea păsărilor mării pe )uor de la moarte. olovanii se rosto"oleau cu u uit de tunet. pînă în vîrf s$a căţărat./ doua zi dimineaţa a auzit acelaşi "las c(iar deasupra capului săuC ridicînd privirea. pe unde trecea. suflat de vînt. făcîndu$3 să se a ată de la calea de pînă atunci şi s$o apuce spre miazăzi.'in pricina asta n$a ajuns la ţărmurile cele lun"i ale %iordului 'ren"ist. şi în curînd )uor a ajuns într$un loc unde al ia arăta ca un canal în"ust din care se înălţa vuietul cumplit al apei. păsârile au scos din nou ţipătul lor. strun"a se strimta la loc. pentru a vedea mai ine încotro se îndreptau. şi./tunci rîul a fost împins îndărăt şi zidul de apă s$a repezit urlînd prin canal. umplîndu$3. şi un val asemenea unui zid s$a înălţat pînă aproape de vîrful stîncii. . căci l$ar fi în"(iţit flu+ul care era foarte mare în acel anotimp al anului. )uor a văzut ceva ce lui i s$a părut ca o mare minune6 căci prin strîmtoarea aceea venea o apă ca scăpată din ză"azuri. încoronat de creste de spumă spul erată de vînt. înfruntînd vîntul dinspre apusC aripile lor puternice străluceau în soarele a ia răsărit şi. a văzut trei păsări al e mari ce z urau prin strun"ă. încleştîndu$se în luptă cu rîul ce cur"ea vijelios înainte./ tras adînc în piept aerul acela nou pentru el şi a spus6 T îmi înalţă spiritul asemenea unei cupe de vin răcoros. iar acum mai cu seamă din pricina vîntului de pe mareNumai că furia ciudatelor ape 3$a tul urat pe )uor.

QE PO.;<)! N;);RM!N/); şi preţ de cîteva zile a rătăcit pe un melea" colţuros, unde nu creştea nici un copacC acolo sufla un vînt venit de pe mare, dinspre apus adică, făcînd ca ier urile şi tufişurile pipernicite să crească înclinate spre răsărit/stfel a trecut )uor (otarul ţinutului Nevrast, unde odată trăise )ur"onC şi într$un tîrziu, pe neaşteptate Lcăci vîrfurile stîncilor care măr"ineau ţinutul întreceau în înălţime povîrnişurile din spatele lorM s$a pomenit pe ţărmul stîncos şi ne"ru al Pămîntului de Mijloc şi a văzut Marea cea Mare, *ele"aer cea Neţărmurită- =a acel ceas, soarele a co orît dincolo de mar"inea lumii, asemenea unui foc mareC iar )uor a stat sin"ur sus, pe stîncă, desc(izîndu$şi lar" raţele şi simţind cum un alean necuprins îi copleşeşte inima- 'in cît se povesteşte, el a fost primul din seminţia oamenilor care a ajuns la Marea cea Mare şi nimeni altul, fără doar de eldari, n$a simţit mai adînc dorul pe care$3 trezeşte ea)uor a ză ovit multe zile în Nevrast, şi părea câ$i prieşte, căci acel ţinut pe care munţii îl apărau dinspre miazănoapte şi răsărit, lâsîndu$3 desc(is spre mare, era mai lînd şi mai primitor decît şesurile din @it(lum.înător fiind, )uor se deprinsese de multă vreme să trăiască de unul sin"ur în săl ăticie, iar de (rană nu ducea lipsăC primăvara era în toi în Nevrast, văzdu(ul vuia de "lasurile păsărilor care cui ăreau puzderie pe ţărmuri, ori colcăiau în smîrcurile =inaeYen, aflate în mijlocul acelui pămînt copăitC dar în vremurile de atunci, "las de om ori de elf nu răz ătea pustietatea aceea<i a mers )uor pînă în locul unde începea întinsul lac, numai că la apele sale n$a iz utit să ajun"ă, stîndu$i în cale mlaştinile necuprinse şi pădurile de trestii nestră ătute de poteciC dar n$a ză ovit acolo, ci s$a întors pe coastă, căci într$acolo îl atră"ea Marea şi nu voia să pre"ete prea mult unde nu auzea foşnetul valurilor- 'e$a lun"ul coastelor a "ăsit primele urme ale străvec(ilor noldori- Printre stîncile înalte, ătute de

mare, la miazăzi de 'ren"ist, se "ăseau multe "olfuri mici şi fiorduri adăpostite, cu plaje de nisip al între stîncile lucind ne"reC )uor descoperea adesea trepte săpate în stîncă, ce şerpuiau în jos pînă pe ţărmC iar în apropierea apei se aflau c(eiuri căzute în ruină, durate din locuri mari tăiate din stîncăC ';0PR; )&OR <! 0O0!R;/ =&! ?N #ON'O=!N QH acolo tră"eau pe vremuri coră iile elfilor- Pe acele melea"uri a rămas )uor timp îndelun"at, privind la marea mereu sc(im ătoareC anul a înaintat încet din primăvară în vară, întunecimea s$a adîncit în *eleriand, iar toamna destinului nemilos căruia Nar"ot(rond îi era sortit se apropiaPoate că păsările au zărit de departe iarna crîncenâ ce avea să vină,5 căci acelea dintre ele care urmau să pornească spre miazăzi s$au strîns de timpuriu, pre"ătindu$se de plecare, iar altele, ce$şi aveau îndeo şte cui urile la miazănoapte, şi le$au părăsit şi s$ au retras în Nevrast- într$o ună zi, pe cînd stătea pe ţărm, )uor a auzit z aterea şi fîlfîitul unor aripi mari, şi ridicîndu$şi privirile a văzut şapte le ede al e care z urau iute şi pieziş spre miazăzi- 'ar cînd au ajuns deasupra lui, s$au rotit, s$au lăsat dintr$odatâ în jos şi au co orît pe mare, stîrnind o ploaie de stropi şi de spumă cu ătăile aripilor lor)uor îndră"ea le edele, le ştia de pe iazurile cenuşii din Mit(rimC ele erau însemnul lui /nnael şi al o ştii care$ 3 crescuse pe el- /stfel că s$a ridicat să le ureze un$ venit, a stri"at la ele, minu$ nîndu$se cînd a văzut că erau mai mari şi mai mîndre decît oricare surată de$a lor, pe care îi fusese dat să o vadă înainteC dar ele au ătut din aripi, au scos ţipete aspre, parcă mînioase pe el şi dornice să$3 alun"e de la ţărm- /poi, cu mare tumult, iarăşi s$au înălţat de pe apă şi au z urat peste capul lui, şi z aterea aripilor lor părea să$3 lovească asemenea unui vînt şuierătorC rotindu$se într$un cerc lar", au z urat în înaltul văzdu(ului şi de acolo spre miazăzi-

/tunci )uor a stri"at6 T /sta tre uie să fie un alt semn că am ză ovit prea multV %ără să mai stea pe "înduri, a urcat în vîrful stîncii şi a văzut că le edele încă se mai roteau pe cerC dar cînd el s$a răsucit pe călcîie şi a pomit după ele, le edele s$au îndepărtat în "ra ă'e$a lun"ul coastei a tot mers )uor spre miazăzi, timp de şapte zile între"i, şi în fiecare dimineaţă era trezit de ătaia aripilor deasupra lui, la ivirea zorilor, şi în fiecare zi le edele z urau mai departe cînd el pornea după elePe măsură ce înainta, stîncile mari QQ PO.;<)! N;);RM!N/); deveneau tot mai mici, iar vîrfurile lor se acopereau de iar ă presărată cu floriC spre răsărit, pădurile se înveşmîntau în "al en, căci anul se apropia de sfîrşit- 'ar în faţa lui, tot mai aproape, se zărea un lanţ de dealuri măreţe, ce$i înc(idea drumul, îndreptîndu$se spre apus unde se termina într$un munte înalt6 un pisc întunecat, cu o căciulă de nori pe creştet, se sumeţea dintre coame puternice deasupra unui promontoriu verde ce pătrundea adînc în mare'ealurile acelea surii nu erau altceva decît culmişurile apusene ale lanţului ;red ]et(rin, ce străjuia *eleriandul la miazănoapte, iar piscul şi coamele se numeau Muntele )aras, cel mai apusean dintre toate tancurile acelui ţinut, primul pe care$3 zărea orice marinar de la multe mile depărtare cînd se apropia pe mare de ţărmurile muritoare- în zilele de demult, în um ra lun"ilor sale pripoare să$ lâşluise )ur"on, în sălile din .inDamar, cea mai vec(e zidire durată din piatră de către noldori pe pâmînturile sur"(iunului lor- încă se mai afla acolo, părăsită dar trainică, sus, pe terasele lar"i ce dădeau spre mare- /nii n$o clintiseră, iar servitorii lui Mor"ot( o ocoliserăC însă vîntul şi ploaia şi în"(eţul săpaseră urme adînci în ea, şi pe creasta zidurilor şi peste ucăţile mari de şindrilă ale acoperişului se întinsese un pled "ros de

uruieni surii$verzui, pe care aerul sărat le făcuse să pătrundă c(iar şi în crăpăturile pietrelor)uor a dat peste urmele unui drum de mult uitat6 strecurîndu$se printre muşuroaie verzi şi pietre căzute într$o rină, a ajuns, la ceasul cînd ziua se în"îna cu noaptea, la sala cea mare şi la curţile înalte şi vîntoase'u(uri ale fricii ori ale ticăloşiei nu adăstau în acel loc, doar un simţămînt de veneraţie 3$a cuprins pe )uor, "îndindu$se la cei care vieţuiserâ acolo şi se duseseră nimeni nu ştia unde6 neamul mîndru, nemuritor dar osîndit, venit de peste Mare- 0$a răsucit )uor şi a privit T cum ades priviseră şi oc(ii lor T la întinderea scă$ părîndâ a apelor fremătătoare, pînă unde marea se unea cu cerul- /poi s$a întors cu spatele la mare şi a văzut că le edele se lăsaseră pe cea mai de sus terasă, în dreptul porţii apusene a săliiC îşi scuturau aripile şi păreau să$i facă semn lui )uor să intre- /tunci el a urcat scările late, acum năpădite pe jumătate de opâţel şi lim a$peştelui, ';0PR; )&OR <! 0O0!R;/ =&! ?N #ON'O=!N Q5 a trecut pe su arcada impunătoare a porţii şi a pătruns în um rele casei lui )ur"onC în cele din urmă, a păşit în sala cu pilaştri înalţi- Mare i se păruse de afară, dar dinăuntru i se înfăţişa uriaşă, minunatăC era atît de înmărmurit, încît nu vroia să trezească ecourile în pustietatea ei- Nu era nimic de văzut înăuntru, fără doar de un tron măreţ, aşezat pe o platformă, la capătul dinspre răsărit- )uor s$a îndreptat într$acolo, păşind cît mai uşor cu putinţăC cu toate acestea, sunetul paşilor săi răsuna pe podeaua din piatră, asemenea paşilor destinului, iar ecoul lor i$o lua înainte, de$a lun"ul culoarelor dintre pilaştri0$a oprit în faţa marelui tron împrejmuit de um re şi a văzut că era cioplit dintr$o sin"ură ucată de piatră pe care se desluşeau "ravate semne ciudateC tocmai atunci soarele ce asfinţea a ajuns în dreptul unei ferestre aflate sus, su cornişa apuseană, şi o să"eată de lumină s$a iz it de peretele din faţa lui )uor şi a scînteiat pe ceva ce

aducea a metal lustruit- )are s$a mirat )uor văzînd că pe perete, în spatele tronului, atîrnau un scut şi o cămaşă lun"ă de zale, precum şi un coif şi o sa ie vîrîtă în teacă,ămaşa lucea de ziceai că era împletită din ar"int din cel mai curat, iar raza de soare o împodo ea cu scînteieri de aur- 'ar scutul avea o formă necunoscuta oc(ilor lui )uor, fiind lun" şi în"ustat la vîrfC pe faţă era al astru, iar la mijloc avea încrustat însemnul aripii al e de le ăda/tunci a vor it )uor, şi "lasul său a răsunat ca o sfruntare su acoperişul sălii6 T !ată, voi lua aceste arme cu mine şi odată cu ele ursita ce le este (ărăzită, oricare ar fi aceasta-I / co orît scutul din cui şi s$a minunat de cît de uşor era, şi la fel de uşor de mînuitC părea făcut din lemn pe care meşterii elfi cu măiestria lor îl înveliseră în plăci de metal, trainice şi$n acelaşi timp su ţiri ca o foiţă, care$3 feriseră de cari şi de urmele trecerii vremii)uor a îm răcat cămaşa de zale, şi$a pus coiful pe cap, şi$a încins la rîu sa iaC ne"re erau teaca şi cin"ătoarea, iar catarama, de ar"int- /stfel înarmat, a părăsit sala lui )ur"on şi s$a oprit pe terasele înalte ale muntelui )aras, în lumina roşie a soarelui- Nimeni nu se afla acolo să$3 vadă cum privea spre apus, înveşmîntat în QI PO.;<)! N;);RM!N/); sclipiri de ar"int şi aur, iar el nu ştia că în acel ceas arăta ca unul dintre Prea$mâreţii /pusului, potrivit a fi părintele mai$marilor Re"i ai Oamenilor de dincolo de Mare, aşa cum îi era cu adevărat menit să fieCG dar luînd el acele arme, o sc(im are s$a petrecut în )uor, fiul lui @uor, căci s$a simţit îm oldit de un curaj neîncercat pînă atunci- !ar cînd a ieşit pe poartă, le edele au făcut o plecăciune în faţa lui, şi$au smuls cîte o pană lun"ă din aripi şi i$au dăruit$o, întinzîndu$şi "îturile lun"i la picioarele luiC el a luat cele şapte pene şi le$a prins în panaşul coifului, şi$n aceeaşi clipă le edele s$au înălţat şi au z urat spre miazănoapte, însoţite de lumina apusului, şi de atunci

)uor nici că le$a mai zărit)uor a simţit că picioarele doreau sâ$i pornească sin"ure spre ţărmul mării, aşa că a co orît pe nişte trepte lun"i pînă la un ţărm lar", aflat la miazănoapte de )aras$nessC în timp ce mer"ea, a văzut că soarele se cufunda într$un nor mare şi ne"ru ce începuse să acopere marea tot mai întunecatăC dintr$odată, aerul s$a răcit şi văzdu(ul s$a tul urat şi s$a umplut de un murmur ca de furtună ce sta să înceapă- )uor s$a oprit pe ţărm, privind la soarele care arăta ca un foc fume"înd în spatele ameninţării ceruluiC şi i s$a năzărit lui )uor că un mare val se înălţa în depărtarea mării, venind spre pămînt, ceea ce 3$a minunat atît de tare, încît 3$a ţintuit nemişcat în loc- .alul se îndrepta spre el, şi pe creasta lui se zărea o ceaţă um roasă- <i pe neaşteptate, în timp ce se apropia, valul şi$a rosto"olit creasta şi s$a spart şi s$a repezit înainte cu lun"i raţe de spumăC dar în locul în care se spărsese rămăsese o alcătuire vie, neînc(ipuit de înaltă şi de maiestuoasă, desenîndu$se nea"ră pe cerul de furtună/tunci )uor s$a înclinat plin de veneraţie, "îndind că în faţa lui se afla un re"e preaputernic- Pe cap avea o coroană făcută parcă din ar"int, de su care pletele lun"i cădeau asemenea spumei sclipind în lumina apusuluiC şi cînd alcătuirea aceea şi$a dat la o parte mantia cenuşie ce părea să$3 împresoare ca o ne"ură, numai ce$a văzut )uor că purta o cămaşă de zale sclipitoare, atît de strîns lucrată, de$ar fi zis că erau solzii unui peşte uriaş, şi$un caftan verde înc(is, din care ';0PR; )&OR <! 0O0!R;/ =&! ?N #ON'O=!N QG şerpuia şi ful"era focul mării, ţinînd măsura paşilor lui domoli spre uscat- /stfel i s$a înfăţişat su zidurile .inDamarului 0ălăşluitorul din /dîncuri, pe care noldorii îl numesc &imo, 'omnul /pelor, lui )uor, fiul lui @uor din ,asa lui @adorPe ţărm n$a pus piciorul, ci s$a oprit acolo unde apa îi venea pînă la "enunc(i, şi i$a vor it lui )uor, şi cînd i$a

văzut )uor lumina din oc(i şi i$a auzit vocea adîncă ce părea a veni din c(iar temeliile lumii, s$a simţit cuprins de teamă şi s$a aruncat cu faţa în nisipul ţărmuluiT )e ridică, )uor, fiu al lui @uorV a zis &imo- Nu te lăsa înfricoşat de mînia mea, cu toate că mult am stri"at după tine, fără să mă auziC iar după ce te$ai pornit, mult ai ză ovit pe drum încoace- încă din Primăvară ar fi tre uit să ajun"i, acuW iată că în curînd o iarnă cruntă se va a ate dinspre ţara 'uşmanului- ,u "ra a va tre ui să te deprinzi, iar calea ti(nită pe care ţi$o pre"ătisem tre uie sc(im ată- ,ăci sfaturile mele au fost luate în răspăr^, şi un mare râu se furişează pe .alea 0irionului, iar oastea vrăjmaşilor a şi ajuns între tine şi ţinta ce urmează s$o atin"iT <i care este ţinta asta a mea, 0tăpîne\ a între at )uorT ,ea pe care a căutat$o dintotdeauna inima ta, a răspuns &imo6 să$3 "ăseşti pe )ur"on şi să vezi oraşul ascuns- ,ăci astfel îţi este sortit ţie să fii pristavul meu şi să porţi armele pe care de multă vreme ţi le$am sorocitNumai că acum la pavăza um rei va tre ui să treci prin primejdie- învăluie$te, prin urmare, în astă mantie şi cu nici un c(ip să n$o lepezi, pînă nu vei fi ajuns la capătul călătoriei=ui )uor i s$a părut atunci că &imo îşi rupe în două mantia surie şi că îi aruncă lui o jumătate, iar cînd a căzut aceasta peste el, s$a dovedit a fi o mantie lar"ă, în care se putea înfăşură din cap pînă$n picioareT /stfel vei mer"e su um ra mea, a mai zis &imo,i nu mai ză oviC căci în ţinuturile lui /nar şi în focurile lui Mel2or um ra nu va dăinui- 0pune$mi, prin urmare, vei duce solia mea\ T O voi duce, 0tăpîneT /tunci îţi voi pune vor e în "ură pe care să le rosteşti în faţa lui )ur"on- 'ar mai întîi te voi dăscăli şi vei auzi lucruri pe care QJ PO.;<)! N;);RM!N/);

nici un alt om nu le$a auzit înaintea ta T ce spun eu\ T nici măcar cei mai măreţi dintre eldari!$a vor it &imo lui )uor despre .alinor şi întunecarea sa, despre sur"(iunul noldorilor şi despre *lestemul lui Mandos şi despre tăinuirea )ârîmului *inecuvîntatT 'ar ţine minteV a zis &imoC în platoşa 0oartei Lcum o numesc ,opiii PămîntuluiM va fi întotdeauna o crăpătură, iar în Zidurile 'estinului o spărtură, şi$asta pînă la desăvîrşirea împlinirii sale, pe care voi o numiţi sfîrşit- /stfel va fi cîtă vreme voi fi eu pe lume, o voce tainică ce se împotriveşte şi o lumină acolo unde s$a rînduit a fi întuneric- Prin urmare, c(iar dacă în zilele acestei întunecimi eu par a mă împotrivi voinţei fîrtaţilor mei, 0tăpînii /pusului, acesta mi$e rostul printre ei, care mi$a fost dat încă de la unul început al facerii =umiiNumai că 'estinul este puternic şi um ra vrăjmaşului se tot întindeC iar eu m$am împuţinat, în Pămîntul de Mijloc am ajuns de$acum doar ca o şoaptă tainică- 0eacă apele ce cur" spre apus, otrăvite le sînt izvoarele, puterea$mi se retra"e de pe pă$ mîntC căci elfii şi oamenii deopotrivă nu mă mai văd şi nu mă mai aud, şi$asta din pricina puterii lui Mel2or- !ar acum *lestemul lui Mandos stă să se împlinească şi toate lucrările noldorilor vor pieri, şi toate nădejdile pe care le$am nutrit se vor risipi- / mai rămas o sin"ura nădejde, cea pe care n$au căutat$o şi pentru care nu s$au pre"ătit- Nădejdea aceea în tine zaceC căci astfel am statornicit euT 0ă înţele" atunci că )ur"on nu$3 va înfrunta pe Mor"ot(, aşa cum tra" nădejde toţi eldarii\ a între at )uor- <i ce aşteaptă domnia ta de la mine, 0tâpîne, dacă ajun" la )ur"on\ ,ăci, cu toate că voiesc a face precum tătîne$meu, şi să$i fiu sprijin acelui re"e la ceas de restrişte, de prea puţin folos voi fi, un iet muritor sin"ur, printre atît de mulţi şi de viteji din No ila 0eminţie a /pusuluiT 'acă am ales să te trimit pe tine, )uor, fiu al lui @uor, să nu crezi cumva că, sin"ură fiind, sa ia ta nu

merită a fi trimisă- ,ăci vitejia edainilor şi$o vor aminti elfii cît vor fi evurile de lun"i, minunîndu$se că au dăruit cu atîta dărnicie din viaţa din care ei au pe pămînt atît de puţina- 'ar nu numai pentru vitejia ta te trimit pe ';0PR; )&OR <! 0O0!R;/ =&! ?N #ON'O=!N Q4 tine, ci şi pentru a aduce în lume o speranţă dincolo de putinţa ta de a o vedea şi o lumină ce va străpun"e întunecimea<i cînd &imo a sfîrşit a spune aceste vor e, ol oroseala furtunii s$a presc(im at într$un ţipăt răsunător şi vîntul s$a înteţit, iar cerul a devenit ne"ruC mantia 'omnului /pelor s$a înfoiat, asemenea unui nor "onind pe cerT )e du acum, a spus &imo, să nu apuce Marea să te în"(ităV ,ăci Osse ascultă de porunca lui Mandos şi, slujind 'estinului, e tare mîniosT !ar domnia ta eşti cel care porunceşti, a zis )uor'ar dacă scap de 'estin, ce cuvinte să$i spun lui )ur"on\ T 'e vei ajun"e la el, a răspuns &imo, atunci vor ele îţi vor veni sin"ure în minte, iar "ura ta le va rosti ca şi cum le$aş rosti eu- .or eşte fără teamăV /poi fă aşa cum te îndeamnă inima şi vitejia- <i înveleşte$te în mantia mea, căci ea te va păzi- !ar eu îţi voi trimite pe cineva pe care$3 voi salva din mînia lui Osse, pentru a$ţi fi călăuză6 c(iar aşa, pe ultimul marinar de pe ultima cora ie care va căuta liman în /pus pînă la răsăritul 0telei- <i$acum te du înapoi pe pămîntV 0$a auzit atunci u uit de tunet şi ful"erul a scăpărat peste mareC )uor 3$a văzut pe &imo stînd între valuri asemenea unui turn de ar"int din care ţîşneau să"eţi de flăcăriC şi i$a stri"at, acoperind vuietul vîntului6 T Mă duc, 0tăpîneV ,i inima mea după Mare tînjeşte&imo a înălţat un corn uriaş şi a suflat în el o sin"ură notă, atît de răsunătoare, încît urletul furtunii părea ca suflarea vîntului pe un lac- )uor a auzit nota aceea, care 3$a învăluit, 3$a pătruns, iar lui i s$a părut că ţărmurile Pămîntului de Mijloc au dispărut dintr$odată şi că acum

putea cuprinde într$o privire toate apele lumii6 de la izvoarele pămînturilor pînă la "urile rîurilor, şi de la maluri şi fiorduri, pînă în adîncurile uscatului- Marea cea Mare îi apărea cu toate întinderile ei fremâtînde, plină de alcătuiri ciudate, c(iar şi adîncurile nepătrunse de lumină, şi$n întunericul acela etern răsunau voci înspăimîntătoare pentru urec(ile muritorilor- / cercetat cu privirea ful"erătoare a valarilor apele nesfîrşite ale mării, nemişcate 5F PO.;<)! N;);RM!N/); de vînt su oc(iul lui /nar, ori sclipind su =una cornută, ori înălţîndu$se în munţi de furie ce se spăr"eau peste !nsulele Ne"uroase4, pînă cînd departe în zare, unde oc(iul a ia mai răz ea, dincolo de le"(ele fârW de număr, a desluşit un munte ce se înălţa unde nici cu mintea nu putea "îndi, într$un nor luminos, iar la poalele sale licăreau valuri lun"i- <i în timp ce el îşi încorda auzul să prindă zvonul acelor valuri şi privirea pentru a vedea mai lămurit acea lumină depărtată, c(emarea cornului a încetat, iar el s$a trezit că stătea în ătaia furtunii, su cerul sfîşiat de raţele şerpuitoare ale ful"erelor- &imo dispăruse, marea fier ea şi valurile săl atice ale lui Osse se repezeau asupra zidurilor Nevrastului)uor a fu"it din calea furiei mării, cu "reu a iz utit să urce înapoi pe terasele cele înalteC vîntul aproape că$3 iz ea de stînci, iar cînd )uor a ajuns în vîrf, suflarea 3$a prăvălit în "enunc(i- / fost nevoit să intre încă o dată în sala întunecoasă şi pustie, ca să se adăpostească, şi acolo şi$a petrecut toată noaptea, în jilţul de piatră al lui )ur"on- înşişi pilaştrii se cutremurau de săl ăticia furtunii, iar vîntul îi părea lui )uor plin de vaiere şi ţipete dezlănţuite- 'ar era atît de o osit, încît din cînd în cînd aţipeaC somnul îi era întuit de multe vise, de care însă nu$şi mai amintea cînd se trezeaC unul totuşi i$a stăruit în amintire6 i se arătase o insulă mare, şi$n mijlocul ei se afla un munte prăpăstios, soarele apunea dincolo de el şi um re se înălţau spre oltăC dar deasupra muntelui

strălucea o sin"ură stea or itoare'upă acest vis, )uor s$a cufundat într$un somn adînc, căci, înainte să se fi sfîrşit noaptea, furtuna se potolise, împin"înd norii ne"ri spre Răsăritul lumii- 0$a trezit într$ un tîrziu în lumina cenuşie, s$a ridicat în capul oaselor şi a co orît de pe tron şi, mer"înd prin sala întunecoasă, a văzut că era plină de păsări de mare alun"ate înăuntru de furtunăC a ieşit din sală tocmai cînd ultimele stele se stin"eau în /pus, lăsînd loc zilei ce sta să înceapă- <i a văzut că valurile cele mari năvăliseră în timpul nopţii pînă departe pe uscat şi$şi aruncaseră crestele peste vîrfurile stîncilor, încît terasele din faţa porţilor erau acoperite de al"e şi mormane de resturi- Privind peste mar"inea terasei celei mai de jos, a zărit un ';0PR; )&OR <! 0O0!R;/ =&! ?N #ON'O=!N 53 elf, învelit într$o mantie cenuşie "rea de apă, care stătea rezemat de zid, printre pietre, ucăţi de lemne aduse de ape şi al"e- 0tătea tăcut elful, cu privirile aţintite dincolo de malurile mîncate de furtună, la lun"ile coame ale valurilor- ,erurile se potoliseră, nu se auzea decît vuietul mării de la poalele stîncii<i cum se uita )uor la făptura aceea tăcută şi cenuşie, şi$a amintit de cuvintele lui &imo, şi$un nume neştiut pînă atunci i$a venit pe uze şi )uor a stri"at6 T *un venit, .oronYeV )e aşteptam-3F /tunci elful s$a răsucit şi a privit în sus, iar )uor i$a întîlnit căutătura sfredelitoare a oc(ilor lui cenuşii ca marea şi a înţeles pe dată că era unul din neamul no il al noldorilor- 'ar privirea elfului s$a umplut de teamă şi mirare văzîndu$3 pe )uor stînd acolo pe zid, deasupra lui, înfăşurat ca de o um ră în mantia surie, su care lucea pe pieptu$i cămaşa elficâ de zale/u stat aşa amîndoi, preţ de o clipă, cercetînd fiecare c(ipul celuilalt, pînă cînd elful s$a ridicat şi s$a înclinat adînc la picioarele lui )uorT ,ine eşti, domnul meu\ a între at elful- îndelun" m$am luptat cu marea neîndurătoare- ,i spune$mi6 ce

lucruri măreţe s$au petrecut de cînd am părăsit eu uscatul\ &m ra a fost alun"ată\ / ieşit la lumină Poporul /scuns\ $ Nici una, nici alta, a răspuns )uor- &m ra se lăţeşte, iar /scunşii ascunşi au rămas/tunci .oronYe 3$a privit îndelun" şi în tăcere$ 'ar tu cine eşti\ a între at el din nou- ,u mulţi ani în urmă, poporul meu a plecat de pe acest melea", şi de atunci nimeni n$a sălăşluit aici- <i$acum văz că, măcar că porţi asemenea straie, nu eşti unul dintre ei, aşa cum am "îndit întîi, ci eşti din seminţia oamenilor$ întocmai, a zis )uor- <i oare nu eşti tu ultimul marinar de pe ultima cora ie care a plecat de la =imanurile lui ,irdan să caute /pusul\ T întocmai, a răspuns elful- 0înt .oronYe, fiul lui /ranYe- 'ar cum de$mi ştii numele şi soarta nu pricep5E PO.;<)! N;);RM!N/); T )e ştiu pentru că însuşi 'omnul /pelor mi$a vor it seara trecută şi mi$a spus el că te va salva de mînia lui Osse şi te va trimite aici, să$mi fii călăuză/ stri"at atunci .oronYe, cuprins de şi mai mare teamă şi mirare6 T /i vor it cu &imo cel Puternic\ Nepreţuite îţi sînt virtuţile şi însemnată ţi$e ursitaV 'ar unde$ar fi să te călăuzesc, domnul meu\ ,ăci fără doar şi poate eşti un re"e al oamenilor, şi mulţi ar fi cei care de cuvîntul tău ascultăT Nu$s decît un sclav fu"it şi$un proscris într$o ţară pustie- 'ar am o solie pentru )ur"on, Re"ele /scuns- <tii oare drumul care mă poate duce la el\ T !n aste vremuri ticăloase mulţi sînt proscrişi şi sclavi, din cei care nu s$au născut astfel, a răspuns .oronYe- 0enior al Oamenilor eşti de drept, eu aşa socot'ar şi de$ai fi cîrmuitor peste întrea"a$ţi seminţie, drept n$ai să$3 cauţi pe )ur"on şi zadarnică ţi$ar fi căutarea,ăci şi de te$aş duce pînă la porţile sale, nu ai putea intra-

T Mai departe de poartă nici nu te ro" să mă duci/colo 'estinul se va înfrunta cu 0fatul lui &imo- !ar dacă )ur"on nu mă va primi, atunci misia mi se va sfîrşi, iar 'estinul a învins- ,ît despre dreptul meu de a$3 căuta pe )ur"on6 eu sînt )uor, fiul lui @uor şi ru edenie cu @urin, nume pe care )ur"on nu le va uita nicicînd- &nde mai pui că &imo însuşi mi$a poruncit să$3 caut- Oare va da uitării )ur"on ce i$a spus &imo în vremurile de demult6 Nu uita că ultima nădejde a noldorilor de pe Mare va veni\ <i i$a mai spus6 ,înd aproape va fi primejdia din Nevrast, va veni cel care te va preveni13 ;u sînt cel care ar fi să vină, iar veşmintele ce le port de mult mi$au fost pre"ătite)uor se minuna auzindu$se vor ind astfel, căci pînă în clipa aceea nu ştiuse ce anume îi spusese &imo lui )ur"on înainte ca acesta să plece din Nevrast, şi nimeni altcineva, în afară de Poporul /scuns, nu le auzise vreodată- <i mai uimit a fost .oronYeC dar n$a zis nimic, ci s$a întors cu spatele spre )uor, a privit marea şi a oftatT .ai mieV a spus el într$un tîrziu- Nu voiesc să mă întorn acolo vreodată- 'e cîte ori nu m$am jurat în lar"urile mării că, de$o fi să ';0PR; )&OR <! 0O0!R;/ =&! ?N #ON'O=!N 5H mai pun piciorul pe uscat, mâ voi statornici în ti(nă cît mai departe de &m ra de la Miazănoapte, ori poate la =imanurile lui ,irdan, sau c(iar pe frumoasele plaiuri din Nan$tat(ren, unde primăvara este mai dulce decît aleanul inimii- 'ar dacă răul s$a întins şi mai mult cîtă vreme am fost eu dus şi primejdia cea de pe urmă se apropie de neamul meu, la el tre uie să mă întorc- 0$a răsucit spre )uor şi a adău"at6 )e voi călăuzi pînă la porţile ascunse, căci cine$i înţelept nu se împotriveşte sfaturilor lui &imoT /tunci împreună vom mer"e, aşa cum ne$a sfătuit el, a zis )uor- 0ă nu te jeluieşti, .oronYeV !nima$mi spune că drumul lun" îţi va fi şi departe de &m ră te va duce, iar nâdejdea$ţi la Mare se va înturna-3E

T / ta aşijderea, a mai spus .oronYe- 0ă pornim, dară, fără a mai ză ovi defelT ,ă ine zici- 'ar încotro mâ călăuzeşti, şi cît e pînă acolo\ Nu s$ar cuveni ca mai întîi să c(i zuim cum să stră atem săl ăticia asta, iar daca drumul se dovedeşte lun", cum să trecem de iarnă fără adăpost\ .oronYe însă nu i$a spus nimic despre drumT )u cunoşti forţa ce zace în oameni- ,ît despre mine, eu mă tra" din neamul noldorilor, şi îndelun"ă tre uie să fie foamea şi rece tare iarna care să râpună neamul celor care au trecut de #(eţurile 0crîşnitoare,um "îndeşti tu că am putut să trudim zile fârW de număr în pustiurile sărate ale mării\ 0ă nu fi auzit de turta elfilor\ ,um fac toţi marinarii, am păstrat şi eu o ucată, s$o am la mare anan"(ie- <i$a dat mantia la o parte şi i$a arătat lui )uor taşca pecetluita ce$o ţinea prinsă la rîu, şi i$a spus6 /tîta vreme cît e pecetluita, nici apa, nici vremea rea nu$i vor pricinui vreun rău- Numai că va tre ui s$o păstrăm pînă cînd o fi mare nevoie de eaC fără doar şi poate că un proscris şi un vînător vor "ăsi niscaiva merinde înainte să se strice de tot vremeaT /şa o fi, nu s$a arătat prea încrezător )uor- Numai că nu pe toate melea"urile se poate vîna fără teamă, c(iar de$ai da peste săl ăticiuni la tot pasul- &nde mai pui că vînătorii ză ovesc prea mult pe drum5Q PO.;<)! N;);RM!N/); în sfîrşit, )uor şi .oronYe s$au pre"ătit de plecare)uor a luat cu sine arcul cel mic şi să"eţile, arme ce fuseseră dintotdeauna ale lui, precum şi pe cele "ăsite în salăC suliţa, pe care era încrustat numele său cu rune elfice de la Miazănoapte, a lăsat$o sprijinită de zid, în semn că trecuse pe acolo- .oronYe nu avea alte arme decît o sa ie scurtăînainte să se lumineze ine de ziuă, ei au părăsit vec(iul sălaş al lui )ur"on- .oronYe 3$a dus pe )uor pe un drum ce ocolea pe la apus povîrnişurile rîpoase ale muntelui )aras şi traversa marele promontoriu- Pe acolo

îi povestea mai de"ra ă despre !nsula *alar şi despre =is"ard(. năpădite de iar ă. dar acum nu mai rămăsese din el decît un fă"aş verde între maluri vec(i."larest. n$au ajuns cu ele decît pînă la !nsula *alar.. departe de puterea lui Mor$ "ot(. împărăţia trestiilor de la #urile 0irionuluiT /colo se în"roaşă acum rîndurile eldarilor. dar elful. )&OR <! 0O0!R.red ]et(rin şi acolo s$au ascuns şi s$au odi(nit pînă cînd ziua s$a presc(im at în noapte./ =&! ?N #ON'O=!N 55 'ar zadarnică le$a fost truda. )uor şi . căci într$acolo fu" tot mai mulţi din toate neamurile. au căutat văioa"ele întunecate de la poalele munţilor .oronYe despre )ur"on. de frica lui Mor"ot( şi sâtui de răz oi.0PR. unde şi$au făcut cîteva sălaşuri.u însă nu mi$am părăsit o ştea de ună$voie.ăci.oronYe au avut multe să$şi spună. în inima lui )ur"on s$a strecurat teama că Mor"ot( s$ar putea dovedi prea puternic.în acel an a trimis pentru prima oară în afară pe cîţiva din o ştea luiC şi au ieşit aceştia pe poartă./stfel au ajuns ei în *eleriand şi în partea de miazănoapte a ţinutului de coastă numit %alasC apucînd$o spre răsărit. care cînd şi cînd atacau ţărmurile şi îşi uneau forţele cu cetele de răz oinici trimise din Nar"ot(rond0tînd ei aşa.)uor îl tot iscodea pe . *rit(om ar şi . erau încă departe..irdan. ca nişte um re su coastele muntelui.'upă ătălia *ra"ollac( şi spar"erea /sediului asupra fortăreţei /n" and. orcii se cui ăriseră acolo şi între"ul melea" viermuia de iscoadele lui Mor"ot(6 se temea. vezi ine. de coră iile lui . şi$acolo au făurit coră ii'. înveliţi în mantiile lor. i$a zis el. nevrînd să dezvăluie prea multe. venind dinăuntru6 puţini erau şi duceau cu ei o solie tainică./u co orît pe rîul 0irion pînă la ţărmurile de la vărsare. cu toate că vec(ile aşezări ale falat(rimilor..trecuse odinioară drumul de la Nevrast spre *rit(om ar.ăci noldorii nu cunosc meşteşu"ul de a făuri coră ii care să înfrunte vreme îndelun"ată valurile lui *ele"aer cea Măreaţă-3H .

dar în amintirea mea a rămas ca şi cînd de atunci s$a scurs cea mai mare parte a vieţii mele. spre #olful *alar.oră ii. neamurile din Nevrast se înrudeau între ele TC de la neamul mamei am moştenit dra"ostea de mare/şa am ajuns să mă număr printre cei aleşi. şi cur"erea lor nu mai este "ră ită. aflat la miazăzi. în Pămîntul de Mijloc. o să vezi cu oc(ii tăi dacă vreodată paşii te vor purta pe drumurile dinspre miazăzi. e smălţuită de flori ce seamănă cu nestematele.irdan însuşi T la începutul cîrmuirii lui )ur"on. fiind eu la prima tinereţe după ră ojul eldarilor.Minunat peste poate e acel tărîm. se varsă Naro" în 0irion.u însă am tot ză ovit pe drum. fără doar de acelea de care soarta nu te lasă să le dai deoparte/colo. altele sînt ca nişte clopoţei.. a trimis iarăşi soli. )uor./colo te tâmăduieşti de toate aleanurile după mare.înţele"i tu.irdan urma sâ$i ducem solia prin care$i ceream ajutor în făurirea coră iilor şi cu ele să ajun"em la 0tăpînii /pusului şi să$i înduplecăm să ne sprijine înainte ca totul să fie pierdut.lfilor . asemenea unei păduri în floare. în josul 0irionului. căci lui . în ţara Nevrast..Mama se tră"ea din neamul . n$apucasem înainte să văd prea mult din Pămîntul de Mijloc. ci se lăţeşte şi se domoleşte printre pajiştile mănoaseC de$o parte şi de alta a rîului sclipitor cresc stînjenei. care se "ăsesc nu departe de aici./sta s$a petrecut nu cu mult în urmă. iar pămîntul a dat viaţă unui elşu" de lucruri frumoase cum sufletul şi mintea nici nu le pot înc(ipui în munţii neîndurători de la Miazănoapte.'ar cînd )ur"on a auzit mai tîrziu despre ur"ia a ătută asupra coastelor %alas şi jefuirea străvec(ilor =imanuri ale %ăuritorilor de . şi ea. iar a. şi i s$a spus că .ăci eu am fost unul dintre cei trimişi de el.enuşii din %alas. &imo nu este decît slujitorul Uavannei./colo.irdan îi salvase pe cei care rămăseseră în viaţă din poporul lui şi pornise cu ei pe mare. ca flăcări "al ene şi roşii. se înrudea cu . iar noi ajunsesem la Nan$tat(ren în plină primăvară. ori ca o puzderie de stele ălţate ./ici m$am născut.

<)! N. eu ardeam de neră dare să plec. în încîntare şi ucurie. să fac o plută din ramuri de salcie şi să pornesc pe undele strălucitoare ale 0irionuluiC aşa am făcut. cea mai mare dintre toate. 5I PO.@âlăduiam şi "ăseam nume pentru felurite flori. uitînd de coră iile telerilor şi de să iile noldorilor.Ori poate că 'omnul /pelor însuşiC căci pe acel melea" puterea lui era mareîntr$o ună zi m$a apucat aşa. şi dus am fost. de zumzăit de al ine şi muşteC şi aş fi rămas să trăiesc acolo. din senin. atunci cînd şi ultima cora ie./şa am ajuns să fiu ultimul dintre solii trimişi la . ori ar"intii în suflarea vîntului. a fost "ata de drum.RM!N/).). în inima mea dădusem uitării Marea. înconjurat de cîntec de păsări.irdan.'ar dintre toate. învăţam toate poveştile şi le"endele despre coră ii şi le ştiam ca şi cînd de mult s$ar fi aflat în mintea mea.Mă "ăseam odatâ la mijlocul rîului.. iar Primăvara n$are sfîrşit. dar nici una nu s$a mai întors. şi foşnetul miriadelor de frunze e precum vraja muzicii6 zi şi noapte tremurau şi clipoceau de jur împrejur pînă (ăt departe. iar eu stăteam în iar a pînă la "enunc(i de înaltă şi le ascultam. nici veşti despre ele nu s$au auzit'ar aerul sărat al mării a aţîţat din nou în pieptul meu inima moştenită de la neamul mamei T mă ucurau valurile.pe un cru" verde. pînă la Mare. părăsindu$mi neamul.Mă vrăjiseră. dar ursita mea a vrut altminteri. cele mai frumoase sînt sălciile din Nan$tat(ren. în afară de una sin"ură./stfel că./u înălţat pînzele şi au pornit rînd pe rînd către /pus.<i . atunci în /pus se "ăsesc pajişti ce întrec cu mult pe acelea din Pămîntul de Mijloc./colo nimic nu se veştejeşte. "îndind în sinea mea6 7'acă vor ele noldorilor sînt adevărate. de$un verde palid. şi dintre toate coră iile pe care le făurise după cum îl ru"ase )ur"on toate erau "ata. cînd s$a stîrnit pe neaşteptate un vînt care m$a prins şi m$a purtat departe de Melea"ul 0ălciilor. ori zăceam visînd cu oc(ii desc(işi.

şi multe insule pline de primejdii şi dătătoare de fiori o împînzesc. sin"urătatea.<i multe ţărmuri nefaste şi ciudate sînt spălate de valurile ei. că tocmai atunci s$a stîrnit vîntul şi nori întunecaţi. scur"îndu$se în jos pe stîncă.ăci acela este ferecat pentru noi!n cele din urmă. apoi s$a retras.'ar după cum vezi. um re ce apar cînd orice nădejde a pierit şi nici o făptură vie nu$ţi mai este în preajmă.ăci a ia apucasem să desluşesc un munte în zare şi să stri"6 7&iteV /colo$i )aras. ne uniaC spaima de vînt şi de răscolirile adîncului.Nu vreau să$ţi întunec inima.poate că şi mie.. m$a azvîrlit pe$o razdă de iar ă.oronYe. eu am fost cruţatC şi$acum văd cum parcă a venit un val. rosto"olindu$se spre pămînt. povestindu$ţi c(inurile ce le$am îndurat timp de şapte ani pe Marea cea Mare. îmi va fi dat să pun piciorul pe acel melea". de la Miazănoapte pînă la Miazăzi.. )&OR <! 0O0!R. cuprins de o nea"ră deznădejde. "rei de furtună. tăcerea. fiu al lui @uorC şi$i urăşte pe noldori.Mai ine să fiu pe mare.0PR. şi pămîntul unde m$am născutV:. fiu al Pămîntului de Mijloc. ne$am întors din drum şi am fu"it de soarta ce pînă atunci nu cruţase vieţile. asemenea unei cascade urieşeşti./scunde în ea lucruri mai rele decît să te scufunzi în a isul ei şi să$ţi "ăseşti '. şi ful"erele ne iciuiauC parcă ne "ăseam într$o iată copaie. care m$a luat şi m$a ridicat de pe cora ie şi m$a purtat sus. pe creasta lui şi./m stat acolo preţ de vreun ceas..Numai că acum ne$a lovit cu şi mai multă cruzime. ./ =&! ?N #ON'O=!N 5G astfel sfîrşitul6 urîtul. de$ai fi crezut câ$s fiinţe vii însetate de sîn"e. mai mare şi totuşi mai potolit ca toate celelalte. sătui de întrea"a lume. căci ea săvîrşeşte &rsita scrisă de valari. încă ameţit . şi deodată marea s$a năpustit asupra noastră cu furie. s$au ridicat dinspre /pus.alurile ne$au vînat. decît su &m ra de la Miazănoapte-: )eamă n$aveam. dar niciodată spre /pus. pentru că nici o apă nu poate scufunda coră iile făurite de teleri'ar Marea cea Mare e cumplită. )uor.

nici prin smîrcuri. ca pentru sine6 T 'ar stelele erau atît de strălucitoare la mar"inea lumii. asemenea tuturor elfilor şi oamenilor. şi ocolind căile ătute de elfi şi oameni. prin săl ăticiile acelea netăiate de poteci. dar a ă"at de seamă că se îndreptau tot spre răsărit. între apusul şi răsăritul soarelui. nici prin codri. iar crunta iarnă se apropia cu repeziciune dinspre re"atul lui Mor"ot(.'eparte. dincolo de zările ce se desluşesc de pe pâmînturile muritoare/ oftat .<)! N.).în . aşa "îndesc eu5J PO.)otuşi mer"eau cu ă"are de seamă.!ată însă că nu ştiu dacă nori au fost ce vedeam noi încă şi mai departe. nici pe şesuri. nici pe poteci de piatră. ferindu$se de vînătorii lui Mor"ot(.oronYe s$au ridicat şi. "îndea că )ur"on sălâşluia undeva departe de ătăliile de la Miazănoapteînceată le era înaintarea în înserare sau noaptea. de$a lun"ul (otarului desenat de munţii din ce în ce mai înalţi. pînă departe. /poi . ai căror oc(i vedeau şi noaptea.de răscolirea mării.oronYe. cînd ai apărut tu. din pricina că.RM!N/).oronYe "ăsea potecile. )uor şi . tare departe se aflau.oronYe a tăcutC se lăsase noaptea cît vor ise el şi stelele luceau al e şi reciNu mult după aceea. au pornit în lun"a lor călătorie prin întunericC puţine sînt de spus despre drumul acesta. cînd se retră"eau norii de la /pus. apoi a zis cu voce şoptită.. )uor venea în urmă$i..Nu punea între ări fără rost. căci um ra lui &imo îl însoţea pe )uor şi nimeni nu i$a văzut trecînd. întorcînd mării spatele. ori c(iar am zărit Munţii Pelori din jurul pierdutelor maluri ale melea"urilor noastre de demult. şi nimeni de pe pâmînturile muritoare nu va mai pune vreodată piciorul acolo. nici o clipă nu o apucau spre miazăziC lucru de mirare pentru el. şi durerea că mi$am pierdut toţi prietenii care m$au întovărăşit atîta amar de vreme.<i$acum mai simt spaima de$atunci. aşa cum au zis unii dintr$ai noştri.

lipsită de viaţă.=ocul ăsta e întuit de spaimă. săpată de apele ce cădeau din munte. )&OR <! 0O0!R. a zis )uor6 7Otrăvite sînt izvoarele. şi jur împrejurul lui copacii um reau valea de la poalele povîrnişurilor.0PR. în orta lui adîncă. puterea$mi se retra"e din apele uscatului-: T Numai că pe$aici a trecut ceva cu mult mai ticălos decît orcii. încît apele se scurseseră afară. @fsime i$a întîmpinat cu în"(eţ amarnic încă înainte ca ei să ajun"ă la izvoarele rîului Naro"/colo s$au oprit./ =&! ?N #ON'O=!N 54 smîrcuri în"(eţate. un rău neînc(ipuit de mareV !$a făcut semn lui )uor să se apropie şi. şi curînd zăpada acoperea cu un strat "ros crestele..oronYe a cercetat mar"inile mlaştinii şi dintr$odată s$a oprit ca împietrit şi a stri"at6 T 'a.&nde odată se aflase frumosul lac !vrin. vînturile suflau cu putere. la capătul unei nopţi istovitoare. sau se învol ura prin trecători. şi o miasmă de putreziciune se tîra ca o ne"ură puturoşită peste pâmîntT .oronYe s$a uitat în jur deznădăjduit. pradă amărăciunii şi fricii. în zorii cenuşiiC . )uor văzut o crăpătură ca o razdă uriaşă. în alte locuri întipărite adînc şi . căzînd peste codrii Nuat( înainte să$şi fi pierdut de tot frunzele scofîlcite-3Q /stfel că. fie zăceau smulşi din rădăciniC malurile de piatră ale lacului fuseseră sparte.. acum nu se mai zărea decît un pămînt atjocorit şi pustiit.e departe de ameninţarea din /n" and a fost pe vremuri locul acestaC dar de"etele lui Mor"ot( se$ ntind şi se tot întindT întocmai aşa mi$a spus şi &imo. pe alocuri nelămurite. înnămolindu$se şi ăltind într$o mlaştină întinsă.opacii fie arseseră. şi de$o parte şi de alta a ei. iciuitoare. cînd s$a apropiat.)otul se presc(im ase într$o învălmăşeală de '. ce înainta spre miazăzi.ciuda adăpostului ce$3 ofereau dealurile. deşi porniseră la drum la mijlocul lunii Nar_uelie.oronYe.ai şi$amarV Pînă aici a ajuns răul\ a stri"at .

%aelivrinV a zis el. )urin şi )uor'upă ce )urin 0a ia Nea"ră s$a făcut nevăzut.). cît ne ţin puterileNici n$a terminat ine aceste vor e.<)! N. cu o sa ie lun"ă. fiul lui @urin. apoi vocea i s$a stins în codru-35 Nu ştiau cei doi că Nar"ot(rond căzuse şi că acesta era )urin. )uor şi . cu urec(ile ciulite. fără ti(năC ziua . sau ducea vreo solie "ra nicăC l$au mai auzit o vreme stri"înd %aelivrin. înveşmîntat în ne"ru.eziV .'ar "lasul acela venea de departe. doar muc(iile luceau reci.pecetluite de în"(eţ. numai ce s$a ivit dintre copaci un om înalt.RM!N/). cu toate că se luminase de ziuăC îi apăsa amintirea durerii acelui om şi nu puteau nici să îndure să rămînă lin"ă pîn"ăritul lac !vrin.oronYe şi )uor aşteptau să vadă ce avea să urmeze. preţ de o clipă şi nicicînd altcîndva mai apoi. înar$ mat./stfel s$au apropiat.(ipul lui .oronYe pălise de "roază şi scîr âPe$aici a trecut nu de mult Marele . scoasă din teacăC s$au mirat ei văzînd că tăişul să iei era şi el ne"ru. că au şi auzit un stri"ăt în codruC au rămas stană.Nenorocirea răzda c(ipul omului. <i cu acestea s$a îndepărtat iute spre Miazănoapte.Mult însă n$au mai mersC şi$au căutat o ascunzătoare. ca unul care caută o fiinţă rătăcită.<i în timp ce .'ar de$acum niciodată nu voi mai ea din izvorul liniştiiIF PO./u dormit puţin. %induliasV. cea mai ticăloasă dintre toate creaturile 'uşmanuluiV Prea tîrziu ajun"e solia noastră la )ur"on. iar cînd a dat cu oc(ii de lacul !vrin. drumurile acestor doi oameni înrudiţi. urmele unor la e în"(erate.0ă "ră im pasul.ierme din /n" and.. părea să fie pe urmele cuiva. cît toate zilele de mariT . 0a ia Nea"ră. căci tot melea"ul acela era plin de presimţirea râului.oronYe şi$au urmat o vreme calea.#Yindor şi *ele"V /ici m$ am tămăduit eu odinioară. parcă stri"a un nume. a scos încă un stri"ăt de durereT !vrin. plin de durere.

ninsoarea şi "erul nu s$au mai lăsat duse şi timp de cinci luni !arna ./flă dar că )ur"on îşi are sălaşul în partea de miazănoapte a ţării eldarilor.oronYe.umplit e în"(eţul ăsta. de care lumea avea să$şi aducă aminte multă vreme. a zis .stin"îndu$se. din ce în ce mai încet şi mai c(inuitorC drumul ales de .'in acel ceas. ca după aceea să o apuce din nou spre răsărit. duşmanii le vor lua urma. simt cum se apropie moartea de mine. ca să pier su zăpadă\ '. a ţinut târîmurile de la Miazănoapte ferecate în c(in"ile ei.oronYe.rau la mare anan"(ie amîndoiC de mult nu mai "ăsiseră nimic de mîncare în săl ăticie. )&OR <! 0O0!R. a răspuns ./ =&! ?N #ON'O=!N I3 'ar )uor 3$a între at6 T .Mâ duci pe drumul cel drept\ <i încotro\ 'acă e să$mi pun la ătaie şi ultimele puteri. dar asta numai pînă ce$au traversat cele trei izvoare ale rîului )ei"lin.oronYe îndurau un fri" năprasnic. din pricina zăpezii.runtă. sau că vor nimeri în cine ştie ce capcane ascunse cu perfidie. şi odată cu noaptea a venit şi "erul muşcător.ît mai avem de mers\ . cu . unde mai pui că se temeau că.oronYe.)uor şi . şi poate că şi de tine.Nouă zile au tot mers. atăr să ştiu că n$am făcut$o de"ea aT )e$am dus cît am putut de drept şi de ferit de primejdii.oronYe6 $ . părăsind munţii şi um lînd cu multă fereala. a co orît întunericul şi a prins să nin"ă vîrtos. pînă ce$au trecut rîul #lit(ui şi au ajuns la izvoarele lui Malduin care era acoperit cu o crustă de "(eaţă nea"ră-3I /tunci )uor i$a zis lui . iar turtele erau pe sfîrşiteC unde mai pui că erau aproape în"(eţaţi şi osteniţi peste poate$ Rău e să fii prins între Osînda valarilor şi )icăloşia 'uşmanului.0PR.oronYe ducea oarecum spre miazănoapte. e timpul să nu mai fii atît de misterios cu mine.Oare am scăpat din fălcile mării.

după ce$am trecut prin multe ierni nemiloase în munţiC dar pe atunci mă aflam adăpostit într$o peşteră.toate că puţini sînt cei care ştiu această taină. temîndu$se mai puţin de duşmani. . au cercetat în jur şi cu adevărat au văzut.alea 0irion. şi ducea pînă la Nar"ot(rond-3G /colo vom da peste slujitorii 'uşmanului. aşa flămînd cum sînt. dar mai avem multe le"(e de mers.'intr$odată.oronYe. au ajuns la Marele 'rum. în jurul unui foc mare de lemneIE PO.ăci în curînd vom ajun"e la Marele 'rum care co ora pe vremuri de la Minas. pentru că se îndreptau din nou spre miazăzi. co orînd în . şi$au dat seama că aud vociC pitiţi după copaci. T #urt( an #lam(ot(V a murmurat )uor-3J /cum va ieşi sa ia de su mantie.în întunericul care se lăsa. şi c(iar şi carnea de orc ar fi o pradă unăT NuV 3$a oprit .<)! N. oricît de apri" ar fi. a zis . cu focul alăturiC acum mâ îndoiesc să am puterea să mer" mai departe.0ă mer"em însă. ceva mai jos. cît om mai putea.O ceată de orei îşi pusese ta ăra c(iar în mijlocul drumuluiC orcii stăteau "(emuiţi unii în alţii. cît de iarnăC dar pe măsură ce înaintau.Ne aflăm destul de aproape. care fac de strajăT 0ocoteam că dintre oameni sînt sin"urul care poate îndura fri"ul.. tot mai în spate. turnul Re"elui %inrod.RM!N/)..).în călătoria asta a noastră. zăpada se împuţina. înainte să ne părăsească şi ultima nădejdeT /ltă cale nici n$avem de ales. c(iar şi dac$am z ura prin văzdu(C mai avem de trecut 0irionul.oronYe.0înt "ata să$mi dau viaţa pentru focul ăla. doar să ne punem jos aici şi să aşteptăm să ne cuprindă somnul în zăpadă/stfel că şi$au continuat drumul istovitor cît a fost de lun"ă ziua aceea amarnică. pe vremea asta cîinoasâ. şi cine ştie ce mari nenorociri ne aşteaptă pînă acolo. la poalele unui deal înalt şi împădurit. iar Munţii 'or$lomin rămîneau în stîn"a. o lumină roşie.

spre miazănoapte şi spre miazăzi\ 'acă iscâm zaveră. 3$a ascuns şi pe el su mantia cenuşie a 'omnului /pelor şi a păşit înainte'.%ie să vină ziua aia în care să nu tre uiască să mă furişez.oronYe.. ori )ur"on.0$au oprit şi au rămas multă vreme nemişcaţi şi în ascultareT N$aud pe nimeni um lînd pe drum.. c$or să ne adulmece orcii. care ajun"e să te apere şi pe tine.ai şi$amarV 'e partea cealaltă e ţara unde se "ăseşte ceea ce căutăm. nici la ru"ămintea lui &imo./scultă$mă ine. ne trezim cu o întrea"ă oştire pe cap.oronYe lîn"ă sine.'upă mineV 0$au tîrît printre copaci. aflat tot pe drum. dacă e urmărit de duşmaniC şi pravila aceea eu n$o voi încălca.îmi pun toată nădejdea în mantia lui &imo. ori pier. )uorV Pravila Re"atului /scuns nu în"ăduie nimănui să se apropie de poartă. asemenea unui cîine ătut. spre miazăzi. a zis el. şi s$a scuturat înfiorat. dar între noi şi ea întuie moarteaT Moartea este peste tot în jurul nostru.numai mantia ne este de folos./cum o iau eu înainteV 0punînd acestea. cu vîntul în spate.<i$a încordat privirile.Ori focul. pe lîn"ă o mînă de oreiT @ai să mer"emV a mai zis . a spus )uorMie însă mi$a rămas putere cît pentru drumul cel scurtOri trec pe$aici.Nu mai sta să te socoteşti. s$a furişat pînă la mar"inea drumului. nici su ameninţarea cu moartea. a murmurat el. în săl ăticie6 oare oc(ii tăi muritori nu zăresc flăcările depărtate ale altor ta ere de pază. te părăsescT *ine. numai linişte şi nemişcare.ăzdu(ul e plin de ticăloşie.întul cel rece sufla . dar n$ avem de unde şti ce pîndari sînt în um ră. şi nădejdea de viaţă.'acă$i stîrneşti pe orei. pînă la jumătatea distanţei între primul foc orcesc şi al doilea./colo 3$a strîns pe . )&OR <! 0O0!R.0PR. fie. ca să străpun"ă întunericul. s$a înduplecat )uor./ =&! ?N #ON'O=!N IH în jur.>ştia nu$s sin"urii orei aici.. ale"e.

ca şi cînd răsuflarea tărîmului lui Mor"ot( se oprise preţ de cîteva clipe. de undeva de foarte aproape s$a auzit un stri"ăt săl atec. a tîrîndu$se. sau măcar să stea cu spatele la stîncă şi astfel să$şi vîndă scump vieţile. în vîrful clinei s$au oprit. acoperită de un strat "ros de "rozamâ şi de ru"i de afine printre pilcurile de scoruşi şi de mesteceni pitici.Pe neaşteptate.Nu de fu"arii rătăciţi se sinc(iseau ei. ci de iscoade şi de cetele . urmat de paşi care aler"au.oftînd de$a lun"ul străvec(iului drum.oronYe lipit de el.înătoarea începuse. şi în locul ei.'eprinsese destul de ine "raiul orcilor.'isperat. a pătruns o adiere dinspre /pus. "îfîind ca nişte vulpi o osite.a o ceaţă fumurie adusă de vînt au trecut ei drumul pietruit şi au intrat în desişul pădurii. în susul unei cline lun"i. )uor a simţit că se sc(im ă ceva în văzdu(. prin capătul ei răsăritean'ar c(iar atunci.. ci mai tot timpul patrulau în susul şi$n josul lui. în um ra nea"ră a îrlo"ului 3$a tras )uor pe . cît fusese ţinut prizonier la ei. cu .Nici unul n$a scos vreun cuvînt. ca să cunoască tîlcul acelor stri"ăte6 străjerii îi adulmecaseră şi$i auziseră. dar nu$i vedeau nicăieri. căruia i$au răspuns multe altele. )uor înainta a împiedicîndu$se. pînă şi el s$a potolit./ răsunat şi c(emarea aspră a unui corn. de pe mar"inea drumului. su mantia cenuşie.în răstimpul acesta. din cele în care se aciuiazâ săl ăticiunile (ăituite căutînd să scape de urmăritori.oronYe şi acolo au stat. ca să asculte stri"ătele orcilor şi trosniturile pricinuite de mişunarea lor prin desişul din vale=în"ă ei se afla un olovan ce$şi iţea creştetul dintr$un (ăţiş de tufărişuri şi muri.)uor însă şi$a văzut mai departe de drum. unul lîn"ă altul. asemenea unei amintiri palide a Mării. erau numai urec(i0tri"ătele vînâtorilor au început să se stin"ăC orcii nu se încumetau niciodată să pătrundă prea adînc în (ăţişurile ce măr"ineau drumul de$o parte şi de alta. iar su el un fel de îrlo"..

sclipind în focul de la răsărit/tunci .0au aşa a fost pe vremea cînd puterea lui &imo încă mai era mare în 0irion.RM!N/). nici orei. acolo sclipeşte . a spus . )uor a adormit su mantia lui &imoC însă . pentru că drumul ăsta . un melea" cenuşiu urca în pantă spre dealurile şi "raiurile de la poalele munţilorT /cela$i liniştitul 'im ar.adul *rit(iac( T mai la miazăzi decît mă aşteptam T. ered evn ar ninV34 <tia că privea la Munţii !ncercuitori şi la zidurile re"atului lui )ur"on. din /pus.oronYe Ldespre care încă nu prinsese de vesteM.Nimeni nu mai cutează acum să$3 stră ată..<)! N.)e$am adus ineC uite. nici oameni. decît la mare anan"(ie. norii cei ne"ri se spărseseră.e n$aş da să fim acoloV .oronYe a murmurat6 T /laeV . într$o vale adîncâ şi um roasă se "ăsea frumosul 0irion. tăcut. nici elfi.).oronYe. slăvit în cînteceC iar dincolo de el.!stovit şi slă it.de vrăjmaşi înarmaţiC Mor"ot( pusese străji la drumul mare nu ca să$i prindă în plasă pe )uor şi . străpun"înd ezna cu oc(ii lui de elf. ci ca să împiedice 0a ia Nea"ră să scape şi să pornească după captivii din IQ PO. Nar"ot(rondC unde mai pui că )urin ar fi putut să c(eme şi niscaiva ajutoare din 'oriat(Noaptea a trecut şi liniştea apăsătoare s$a aşternut din nou peste pămînturile pustii. ori pe cei care veneau dinspre /pus.oronYe s$a tîrît afară şi a rămas stană. spre soare$ răsare.Zorii se iveau sîn"eriiC departe în faţă se zăreau piscurile unor munţi necunoscuţi..=a ivirea zorilor 3$a trezit pe )uorC ieşind din îrlo". )uor a văzut că vremea se înmuiase cît de cît. pînă şi eldarii se tem să$3 treacă. învăluit în ceaţă.'ar poate că acum e altminteriEF T doar rîul a rămas la fel de primejdios6 e adînc şi cur"e repede prin locurile astea. pe unde trece peste rîu 'rumul Răsăritean care în alte vremuri venea tocmai de la )aras.ăci pe$acolo duşmanii noştri nu prea cutează să um le.red en .c(oriat(.0u picioarele lor. nemişcat.

atîta vreme cît dăinuie re"atul lui Mor"ot(.'intr$odată.oronYe 3$a oprit. în afară de sunetul apelor<i$a ridicat privirile $ cerul era cenuşiu şi "ol. adică de unde întretăia marele drum dinspre Nar"ot(rond. nimic altceva decît marele codru *ret(il care urca spre miazăzi. c(ipul i s$a luminat de . ori a rămas doar o iată potecă printre uruieni şi scaieţi tîrîtori-E3 )uor a privit acolo unde îi arăta . într$un tîrziu.0PR. şi în jur numai linişte.duce la 'un"ort(e şi la melea"ul acela al spaimei.. rîul îşi aduna din nou apele şi cur"ea într$o al ie nouă spre pădure. sufocate de olovani rosto"oliţiEE. nici măcar o pasăre nu z ura. spre apus. se răspîndeau în oc(iuri mari. pline de susurul izvoarelor ce rodeau malurile.Pereţii al iei adînci cădeau a rupt în acel loc. iar în zare dispărea într$o ceaţă deasă pe care oc(ii lui )uor n$o puteau străpun"eC nu avea de unde şti că acolo se afla (otarul dinspre miazănoapte al 'oriat(ului. )&OR <! 0O0!R. au co orît coasta văii pînă cînd.Pentru că si"uri n$o să fim niciodată. iar apele. au ajuns la străvec(iul drum ce venea de la răscrucea aflată la mar"inea codrului. c(iar în um ra *rîului lui Melian)uor ar fi rupt$o la fu"ă spre vad.inoV 0u um ra mantiei lui &imo tre uie să mer"em mai departe.eva mai încolo. dar poteca din spate era pustie.oronYe şi departe în zare a desluşit un sclipet ca de ape în"(eţate.oronYe însă nu s$a lăsat înduplecat cu una cu douăC s$a uitat în urmă. dintre #or"ot( şi *riul lui MelianC astfel că a ajuns să fie în"(iţit de pustietate.. su scurta scăpărare a zorilorC dar dincolo de ele domnea o întunecime. dar . spunînd6 T Nu putem trece pe la *rit(iac( la lumina zilei. spre un platou şi mai '.u oc(ii în patru.)uor a văzut că se apropiaseră de 0irion./ =&! ?N #ON'O=!N I5 îndepărtat.. şi nici cît încă nu sîntem si"uri că nu ne mai urmăreşte nimeniT <i$atunci o să stăm să putrezim aici\ a între at )uor.

a spus ./pa era limpede şi foarte rece.adul e încă păzit de vrăjmaşii 'uşmanului. de$a lun"ul al iei rîuluiT @ai să mer"em..c(oriat(.oronYe. au dat peste un fâ"aş. ineV a stri"at el. desenînd cercuri lar"i.). în înaltul văzdu(ului. n$a iz utit răsuflarea uci"ătoare de la Miazănoapte să în"(eţe apele mari ale 0irionului-EH /junşi în partea cealaltă a vadului.Z urau încet. poate firul unui vec(i pîrîu care secaseC după cum arâta. co orînd de pe tancurile îndepărtate ale munţilor. vulturii II PO.. au trecut vadul. sta acum ciucit. ai fi crezut că un torent săpase în străvec(ime o al ie adîncă.runtă din anul . şi ducînd cu sine în 0irion tot olo$ vânişul vadului *rit(iac(- .<)! N. din nou învăluite în nori. au dat o roată mare şi s$au depărtat.oronYe să apuce să stri"e la ei.oronYe. asupra drumeţilorC dar înainte ca . venind de la miazănoapte. şi rusc s$au lăsat drept în jos.RM!N/). pe o clină lun"ă.ăd . cu nasul în pâmînt.ăderii fortăreţei Nar"ot(rond. iar ăltoacele puţin adînci T în care se strîn"eau fire de apă rătăcite de matcă şi pierdute printre pietre T erau acoperite cu o crustă de "(eaţăC însă niciodată. câlcînd adesea pe terase de prundiş uscate.Orcii n$or să ne urmărească aiciC acoperiţi de mantie.ulturii de pe . vom putea trece fără teamăT /cuW ce$ai mai văzut\ a vrut să ştie )uorT 0curtă e vederea oamenilor muritoriV a zis . apucînd$o spre miazănoapte.. nici măcar în !arna .ucurieT .rissae"rimC z oară încoacePriveşteV )uor şi$a încordat privirileC curînd. a zărit trei forme care ăteau din aripi puternice. dar se mai întîm$ pla şi să se afunde pînă la "enunc(i în nămol. din munţii . aşteptînd ca vulturii să se îndepărteze<i au pornit cu pas "ră it la vale.'acă s$a întimplat să fie un orc prin preajmă.

cu toate că pînă acum nici un servitor al 'uşmanului nu a cutezat să z oare pînă la asemenea înălţimiC tot ei aduc veşti Re"elui despre tot ce mişcă pe melea"urile de dincolo de munţi. ăsta$i drumul pe care tre uie să mer"em-EQ /u intrat pe fă"aşul care o apuca spre miazănoapteC în partea aceea.u atît mai mult mă minunez că intrarea se află la vedere şi nu$i păzită.T !n sfîrşitV Nu credeam că o s$o mai "ăsimV a stri"at . e tare păcătos pentru picioarele o ositeT O fi. sălăşluiesc în Munţii lui )ur"on-E5 !n afară de noldori. a zis .oronYe.. încît pereţii fă"aşului urcau şi eiC )uor se împiedica la tot pasul în lumina c(ioară a zilei. a spus )uor.ezi\ /ici e "ura Rîului 0ecat.'e$am fi fost orei. odată şi$au avut cui urile c(iar sus pe )(an"orodrim.0înt din neamul lui )(orondor. iar după trecerea Poporului /scuns noldorii şi$au folosit toată priceperea lor să$3 ascundă0tă la vedere\ /i fi ştiut că pe$aici e drumul. doar i$ai văzut. din pricina olovanilor rosto"oliţi peste tot pe fundul pietrosT 'acâ ăsta numeşti tu drum.oronYeT ./ =&! ?N #ON'O=!N IG avut drept călăuză pe cineva din Re"atul /scuns\ 0au ai fi crezut că este doar măcinarea pricinuită de vreme şi de apele din săl ăticie\ Mai sînt şi . şi aceia în taină. )&OR <! 0O0!R. dacâ n$ai fi '. străjuită de oşteniT /i ră dare şi$o s$o vezi.ulturii. iar acum. fără doar de puţinii soli.!$am zis drumC dar nimeni n$a mers pe$aici de mai ine de trei sute de ani. înainte ca Mor"ot( să devină atît de puternic.0PR. fii si"ur că am fi fost luaţi în "(eare şi lăsaţi să cădem din înalt pe stîncile nemiloase$ 0înt si"ur. de cînd a pierit %in"olfin.Mă aşteptam să "ăsesc o poartă mare.'ar mă între şi dacă nu . a pufnit el. numai ei mai ştiu de Re"atul /scuns şi străjuiesc văzdu(urile de deasupra lui./ceasta nu$i decît calea spre ea. dar e dramul ce ne duce la )ur"on. pâmîntul urca în pante a rupte.

)uor a văzut că aceştia se înălţau cu totul altfel decît toţi munţii pe care$i văzuse6 IJ PO.ăci n$ai (a ar.!ar dacă acest lucru e de ine sau de râu.. cu toate cele spuse de tine./stfel au ajuns . iar dacă ea nu se împlineşte. nu tre uie să le spunem 0trăjerilor că nu sîntem orei. din pricina iernii şi a primejdiilor săl ăticiei$Nu mai co i atîta.. ca unul neprevenit. nu aici.oronYe. iar seara a adus cu sine întunericul în defileul adîncC s$au căţărat afară de acolo. fie că nuC şi dacă ajun"em acolo. sin"ura nădejde care m$a făcut să primesc a$ţi fi călăuză. pe malul răsăritean.'u$mă mai departe=e"(e după le"(e au mers ei tot aşa. ca şi cînd ar fi fost pilaştrii urieşeşti ai unei cascade cu nenumărate terase.).oronYe 3$a dus pe )uor la o "rotă nu foarte adîncâ.cumva vestea despre apropierea noastră va ajun"e la )ur"on mai iute decît noi.ăci nu putem trece de Poarta 0trăjuită fără să fim luaţi la oc(i.Ridicînd privirile. pâmînturile din jur deveniseră surii şi înceţoşate. şi au văzut că ajunseseră la în"rămădeala de dealuri de la poalele munţilor. din "ura căreia se vedeau pripoarele sin"uratice ale ţinutului 'im arC s$au furişat înăuntru şi acolo au rămas ascunşiC au mîncat ultimele firimituri din (rana ce$o aveau la eiC erau înfri"uraţi. nici de rău. pentru ceea ce se poate întîmplaC fie ca 'omnul /pelor să$şi arate cu adevărat putereaV . în coasta unui deal.alea 0irionului era învăluită în um re. nu$i de ajuns să nu fim orei. acolo o să ne "ăsim moartea. dar n$au înc(is oc(ii.'ar ziua se stinsese. pînă cînd n$au mai putut face un pas..RM!N/). mă îndoiesc că ne vom "ăsi moartea la Poartă.. fiecare mai înalt decît cel din faţă. fie că vrem. iar . moartea vine oricumC dar. ce primejdie ne va paşte. feţele lor erau ca nişte ziduri netede aşezate unul în spatele celuilalt.<)! N. înaintînd cu "reu peste pietrele Rîului 0ecat.în săl ăticie. )uor.'ar pentru a trece. numai tu poţi să spui$ Nici de ine.0ă nu mă învinovăţeşti. istoviţi. a răspuns .

în acest (ăţiş a pătruns al ia pietroasăC acolo înăuntru încă era noapteC s$au oprit călătorii. încît )uor şi . nici măcar un picur de apă nu se auzea)uor a simţit că './ ia acum s$au oprit. aplecaţi puţin de spate amîndoi. unde au "ăsit o desc(izătură./stfel au înaintat o vreme or eşte. şi cu toate că acolo nu pătrundea nici o rază de lumină. cuprins de nelinişte.înd primele luciri ale zilei au străpuns cenuşii ne"urile lui 'im ar. s$au tîrît înapoi în al ia Rîului 0ecat./erul părea proaspăt şi prielnic. asemenea unor fiare ce se întorc în îrlo"0$au c(inuit ei ce s$au c(inuit. pentru că mărăcinii creşteau pînă departe pe pereţii al iei. iar rămurişul încîlcit o acoperea ca o oltă.)uor şi . din pricina tavanului scund. . şerpuind pînă su a ruptul munţilorC c(iar în faţa călătorilor s$a ivit dintr$ odată peretele unei prăpăstii.0PR. şi mulţumită puterii lui &imo au scăpat şi de Osîndă. aşa că 3$a între at în şoaptă6 T &nde este Poarta 0trăjuită\ 0au te pomeneşti că am trecut de ea\ . ce se înălţa drept în sus la capătul unei pante foarte înclinate. pas după pas./ =&! ?N #ON'O=!N I4 . acoperită de un (ăţiş de mârăciniş. la astioanele munţilor .oronYe părea să stea în cumpănă. au tras adînc aer în piept şi şi$au încordat auzul.oronYe în amur"ul celei de$a optsprezecea zile a lui @isime. dar atît de jos. )&OR <! 0O0!R.oronYe a mers mai departe./u intrat. însă pînă la urmă tot au ajuns la poala stîncii.c(oriat( şi la pra"ul re"atului lui )ur"on. şi de Răutate. iar tunelul parcă se lăr"ise în acel loc şi se înălţaseC liniştea însă era adîncă. care curînd a apucat$o spre răsărit. a treizeci şi şaptea a călătoriei lor.oronYe erau nevoiţi să se tîrască. parcă era "ura unui tunel săpat în stîncă dură de ape cur"înd din miezul muntelui. pînă cînd au simţit că stîncă de su picioare nu mai era înclinată. nici olovani răzleţi nu le mai stăteau în cale. urmat de )uor care se ţinea cu o mînâ de umărul lui.

oronYe a vor it mîndru. spunînd6 T /rătaţi$vă c(ipurileV . doar o stea scăpărătoare în întunericC )uor ştia că.coul "lasurilor lor s$a presc(im at în tăcere. care le$au repetat sporindu$le şi înmulţindu$le. tot mai tare. şi raza sa puternică s$a îndreptat asupra lui .oronYeT /tunci faceţi precum am zis. )uor a auzit de undeva din inima întunericului o voce care "răia cu "raiul elfilor6 mai întîi în #raiul No il al noldorilor./poi . neînfricat şi senin./poi s$a auzit câl$ cătura unor paşi. parcă cioplit în piatrăC 3$a privit )uor şi tare s$a minunat să vadă cît de frumos era. spunînd6 .oronYe şi )uor au rămas neclintiţiC şi clipele treceau încete şi multe. ori prieteniT Prieteni sîntem. nici să ţîşnească înaintePreţ de$o clipă au stat ca pironiţi de oc(iul de lumină. părînd al unui neam despărţit de ru edeniile sale-EI T 0taţi pe locV a zis vocea.Mă tem să nu fim atacaţi în eznă'ar şoaptele lor au trezit ecourile adormite ale tunelului. de$ ai fi zis că o întrea"ă oştire de căpcăuni mărşăluia în peştera aceea. care se afla în faţa lui )uor. aşa i se părea lui )uor. a cărui inimă a fost cuprinsă de o spaimă pe care nici una din primejdiile drumului nu i$o trezise înainte.. apoi vocea a vor it din nou.iudat mi se pare că nişte străini se furişează aici fără să fie opriţi. le$a cerut vocea. dar altceva nu se zărea. care suna oarecum ciudat în urec(ile lui. a zis . nu se putea mişca. pe care )uor nu$3 cunoşteaC apoi în "raiul din *eleriand.T /sta nu. duşmani de sînteţi. încît se auzeau acum în pereţii nevăzuţi şi în tavan. nici să o rupă la fu"ă înapoi.'intr$odatâ s$a ivit un lâmpaş elfesc. murmurînd şi şuierînd precum zvonul multor voci tainice<i cînd ecourile s$au stins în piatră. atîta vreme cît îl ţintuia raza aceea.oronYe.oronYe şi$a dat "lu"a la o parte şi c(ipul lui a strălucit în lumină. presc(im îndu$se în ufnituri.Nu vă clintiţiV 0au veţi muri.

asa lui %in"olfin.oronYe îşi va aminti şi de le"ile acestei ţări.GF PO. tu şi cu mine. .oronYe 3$a dus pe )uor spre lumină şi. a zis ./du$3 încoace. ar mai fi fost cum ar fi fost.oronYe. după ce$a aflat tainaC iar pentru cutezanţa de$a veni pînă aici.!ar . ceva ciudat la tine.!ar călătorul se poate întoarce altfel decît cum a pornit la drum./m făcut ce am făcut pentru că am primit o poruncă mult mai mare decît pravila 0trăjerilor./m fost prieteni multă vreme. cu multe lucruri ciudate te poţi întîlni. şi îndatoriri ne ănuite ţi se pot cere. cel care ţinea lâmpaşul luminos.ît despre venetic. . cu toate că e de altă seminţie. dar "lasul tău. a zis vocea.<)! N.0au am şi fost dat uitării în ţara mea.lemma2il. după numai cîţiva ani\ )are departe am călătorit. cu să iile scoase din teci./tunci de ce mă pui cu atîta cruzime să ale" între pravilă şi prietenia noastră\ 'acâ ai fi adus cu tine pe$un nepoftit din una din casele noldorilor.). ori luat prizonier T străjerii vor (otărî ce şi cum.lemma2il. fiul lui /ranYe. căpitanul străjerilor. drept are să se întoarcă. mi$3 amintesc$ /tunci .RM!N/).Numai Re"ele poate să ne judece pe mine şi pe cel care a venit cu mine- . cînd s$ au apropiat. în lumea lar"ă de afară.oronYe. din . el va fi răpus.=i er nu va mai putea nicicînd pleca.. s$a uitat îndelun" şi scrutător la ei$ . ca să pot lua o (otărîre/tunci .. unde "îndul celor din Pămîntul de Mijloc nici nu poate ajun"e.'ar nu să călăuzească încoace pe$un venetic%ăcînd aceasta. astfel că tre uie dus ca prizonier în faţa re"elui care$3 va judeca.lemma2il. a zis el. $ Oare nu ştii pe cine ai în faţa oc(ilor\ 0înt .'ar tu dezvălui taina 'rumului unui om muritor T căci după oc(i îi recunosc seminţia. nu$i mai este în"ăduit a se întoarce. mulţi noldori înzăuaţi şi înarmaţi s$au ivit din eznă şi i$au înconjurat. ar tre ui să$3 ucid T c(iar dacâ ţi$e prieten şi dra" inimii tale$ .'acâ prin poruncă a plecat.oronYe.

la lumină.+terioare şi au pătruns. )&OR <! 0O0!R.inDamar.ăci o solie a lui &imo am a$i duce fiului lui %in"olfin. trecînd prin multe primejdii. pe o podea netedă.ine eşti tu.lemma2il.oronYe.Pustii şi reci sînt curţile din .lemma2il neîncrezător'ar se zice că nimeni nu mai trăieşte acolo de cînd a plecat poporul nostruT /devărat se zice. iar între ei se "ăsea un "rilaj mare. iar trei în spatele lorC cu căpitanul în frunte. fiul lui @uor. din cît se părea. doi străjeri înalţi s$au pus în faţa lui )uor şi a lui .'in Nevrast am venit. din . făcut din dru"i de lemn încrucişaţi. pentru că el mi$a fost dat drept călăuză de către 'omnul /pelorPentru această misie a '.!n sfîrşit au ajuns la un arc lar".asa lui @ador şi din neamul lui @urin. tăiaţi în stîncă. a răspuns )uor.oronYe.. din cîte ştiu. atunci\ <i dincotro vii\ T 0înt )uor. minunat sculptaţi şi ătuţi în cuie de fier.'u$mâ acum la cel care a clădit în străvec(ime acele săliT Nu$s îndrituit eu să judec asemenea porunci măreţe.lemma2il 3$a privit cu mirare pe )uorT . aste nume nu$s neştiute în Re"atul /scuns. . într$un coridor drept prin care au mers multă vreme.lemma2il doar 3$a atins cu mîna.)e voi scoate. şi te voi da în "rija Păzitorului de la Poarta cea Mare=a porunca sa. pînă cînd undeva în faţă a început să mijească o lumină palidă./tunci )uor a vor it. fiul lui /ranYe. şi.<i totuşi eu de acolo vin. ca să$3 "ăsescT 'in Nevrast\ a între at . au părăsit "rota 0trâjii . prin urmare.0PR. unde vor ieşi la iveală şi alte taine. sprijinit de$o parte şi de alta de pilaştri înalţi. şi numai lui i$o voi spune$o/uzindu$3./ =&! ?N #ON'O=!N G3 fost slo ozit din "(earele Mării furioase şi de su Osînda valarilor. şi "rilajul s$a ridicat fără z"omotC au trecut de el şi atunci )uor a văzut că se "ăseau la capătul unei trecători cum nu$i mai fusese dat . a zis . fără să se mai teamă6 $ /m venit cu .

vreodată să vadă, nici măcar să$şi înc(ipuie în "îndurile sale, cu toate că ătuse multe drumuri în munţii săl atici de la MiazănoapteC căci pe lîn"ă Orfalac( ;c(or, ,irit( Ninniac( părea un iet fă"aş în stîncă- 'ar aici, în străvec(ile răz oaie de la începutul lumii, mîinile valarilor înşişi despicaseră în două marii munţi, iar pereţii trecătorii erau atît de drepţi, încît păreau tăiaţi cu arda, şi se avîntau pînă în înalturi ne ănuite- &ndeva, sus de tot, se zărea o "eană de cer, şi pe GE PO.;<)! N;);RM!N/); al astrul lui adînc se desenau ţancuri ne"re şi creste zimţate, îndepărtate dar neîndurătoare, fioroase precum vîrfurile de suliţi- Prea înalţi erau pereţii aceia pentru ca soarele iernii să răz ească pînă jos şi, cu toate că se făcuse de mult dimineaţă, deasupra vîrfurilor încă mai licăreau sla cîteva stele, iar acolo în vale, în afară de lumina palidă a lămpaşelor, aşezate de$a lun"ul clinei drumului, totul era cufundat în întuneric- %undul trecătorii urca a rupt, spre răsăritC în partea stîn"ă, )uor a zărit un drum lar", pavat cu piatră, ce urma al ia pîrîului, şerpuind în sus pînă se pierdea în um ră$ /ţi trecut de Prima Poartă, Poarta de =emn, le$a spus ;lemma2il- 'rumul e cel din faţă- 0ă ne "ră im,ît de departe ducea acel drum, )uor nu avea de unde şti şi, în timp ce privea de$a lun"ul lui, o mare o oseală a pus stăpînire pe el, asemenea unui nor- &n vînt rece şuiera pe feţele stîncilor, fă$ cîndu$3 pe )uor să$ şi strîn"ă mantia în jurul trupului$ Rece mai suflă vîntul dinspre Re"atul /scunsV a spus el$ /şa este, cu adevărat, a zis .oronYe- ,el străin de locurile astea ar putea "îndi că mîndria i$a făcut nemiloşi pe slujitorii lui )ur"on- =un"i şi "rele par le"(ele celor <apte Porţi aceluia flămînd şi ostenit de drum$ 'acâ pravila noastră ar fi fost mai în"ăduitoare, demult s$ar fi strecurat pînă la noi viclenia şi ura, şi ne$ar fi nimicit- <tii asta foarte ine, a zis ;lemma2il- %ără milă

însă nu sîntem- /ici nu avem de mîncare, iar cel străin nu poate să se întoarcă prin poarta prin care a trecut- Mai ra dă puţin, pînă la a 'oua Poartă, cînd ţi se va ostoi suferinţa, i$a mai spus el lui )uor$ /şa voi face, a zis )uor şi a pornit la drum, cum i se ceruse&itîndu$se peste umăr după o vreme, a văzut că numai ;lemma2il şi .oronYe veneau în urmă$i$ Nu mai e nevoie de străjeri, a zis ;lemma2il, citindu$i "îndul- 'in Orfalac( nimeni n$are cum scăpa, de$i elf ori om, şi nici drum de întoarcere nu$i/stfel au mers mai departe, pe drumul povîrnit, uneori urcînd trepte lun"i, alteori pe cline şerpuite, su um ra prive"(etoare a ';0PR; )&OR <! 0O0!R;/ =&! ?N #ON'O=!N GH stîncii, pînă cînd, la vreo jumătate de le"(e de Poarta de =emn, )uor a văzut că drumul era înc(is de un mare zid durat dintr$un perete în altul al trecătorii, cu trainice turnuri de piatră de o parte şi de alta a lui- în zidul acela se "ăsea o oltă lar" arcuită, c(iar deasupra drumului, dar părea că zidarii o înfundaseră cu un sin"ur olovan, mare cît toate zilele- ,înd s$au apropiat, faţa lui nea"ră şi şlefuită a lucit în lumina unui lămpaş al ce atîrna deasupra pietrei de oltăT /ici se află a 'oua Poartă, Poarta de Piatră, a zis ;lemma2il/propiindu$se, s$a proptit uşor în ea- Poarta s$a rotit pe un pivot nevăzut, pînă cînd muc(ia ei a ajuns în dreptul lorC drumul era acum desc(is şi de$o parte şi de cealaltă a eiC au trecut şi au ajuns într$o curte unde se "ăseau mulţi strâjeri înarmaţi şi înveşmîntaţi în (aine cenuşii- %ără ca nimeni să rostească vreun cuvînt, ;lemma2il şi$a dus captivii într$o încăpere de su turnul dinspre miazănoapteC acolo li s$au adus merinde şi ăutură şi li s$ a în"ăduit să$şi tra"ă sufletul-

T [i$o fi pârînd sărăcăcioasă masa, i$a zis ;lemma2il lui )uor- 'e se va dovedi că adevărat este tot ce$ai spus, răsplata va fi pe măsurăT Mi$e de ajuns, i$a răspuns )uor- 0la ă e inima ce şi$ ar dori mai multă tămăduire<i într$atît l$au înviorat pe )uor ăutura şi ucatele noldorilor, încît curînd s$a arătat "ata de plecare'upă puţin timp au ajuns la un alt zid, mai înalt şi mai trainic decît cel dinainte, şi$n el se afla a )reia Poartă, Poarta de *ronzC o poartă măreaţă, cu două aripi, acoperită cu scuturi şi plăci de ronz în care erau "ravate multe c(ipuri şi semne ciudate- Pe zid, deasupra pra"ului de sus, erau trei turnuri pătrate, cu acoperişurile şi pereţii înveliţi cu plăci de cupru, care, prin cine ştie ce măiestrie ştiută de făurari, erau luminate tot timpul şi străluceau asemenea focului în razele lămpaşelor roşii aranjate ca nişte torţe de$a lun"ul zidului- <i iarăşi fără să scoată un cuvînt au trecut de poartă şi în curtea de spatele ei au zărit o companie încă şi mai numeroasă de străjeri, înzăuaţi în cămăşi ce luceau asemenea focului aproape GQ PO.;<)! N;);RM!N/); stinsC tăişurile securilor erau roşii- 'in neamul sindarilor din Nevrast erau cei mai mulţi dintre paznicii acestei porţi'ar acum urma partea cea mai "rea a drumului, căci în mijlocul trecătorii Orfalac( povîrnişul era a rupt de tot şi, în timp ce$3 urcau, )uor a văzut semeţindu$se întunecaţi deasupra lui cei mai falnici pereţi din cîţi îi fusese dat să vadă- ,u "reu au ajuns în cele din urmă la a Patra Poartă, Poarta de %ier *ătut în %oc- înalt şi ne"ru era zidul, neluminat de nici un lămpaş- 'easupra lui se înălţau patru turnuri de fier, iar între cele două turnuri interioare fusese aşezat un vultur mare, turnat în fier, asemenea la înfăţişare cu însuşi )(orondor Re"ele .ulturilor, şi care poposea din înaltul văzdu(ului pe un munte- 'ar cum stătea )uor în faţa porţii, i s$a părut că

priveşte printre ramurile şi tulpinile unor copaci nepieritori şi că zăreşte un luminiş în care co orîse =una T şi tare s$a minunat de această privelişte- ,ăci o lumină venea prin dantelăriile porţii, lucrate şi ătute în forma unor copaci cu rădăcini z"îrcite şi ramuri împletite, "rele de frunze şi flori- 'ar trecînd prin această poartă, a înţeles cum fusese făcută lucrăturaC zidul era foarte "ros, iar poarta, în loc de un sin"ur "rilaj, avea trei, aşezate unul în spatele celuilalt, astfel încît fiecare forma o poartă în sineC cît despre lumina văzută de )uor, nu era altceva decît lumina zilei,ăci urcaseră pe o înălţime aflata mult deasupra fundului trecătorii de unde porniseră, iar în spatele Porţii de %ier drumul înainta aproape drept- )recuseră şi de inima munţilor ;c(oriat(, iar de$acum ţancurile se făceau tot mai mici, co orînd spre dealurile interioare, iar trecâtoarea se desc(idea mai lar"ă, între pereţi mai puţin prăpăstioşi- ,ostişele lun"i erau învelite în zăpadă al ă, şi lumina cerului, răsfrîntă în zăpadă, se întrezărea al ă ca razele lunii într$un a ur licăritor ce umplea văzdu(ulMer"eau acum printre şirurile de 0trăjeri de %ier, aliniaţi în spatele PorţiiC ne"re le erau mantiile, şi cămăşile de zale, şi scuturile lun"iC viziere în formă de cioc de vultur le acoperea c(ipurile- ;lemma2il a luat$o înainte, iar .oronYe şi )uor l$au urmat în lumina palidă)uor a văzut o pajişte smălţuita de flori al e, ca nişte ste$ le, purtînd numele de uilos, .eşnicuţe, ce nu au (a ar de trecerea ';0PR; )&OR <! 0O0!R;/ =&! ?N #ON'O=!N G5 anotimpurilor şi nu se veştejesc niciodatăCEG uimit de ce vedea şi cu inima tot mai uşoară, )uor a ajuns la Poarta de /r"intZidul celei de$a ,incea Porţi era durat din marmură al ă, nu foarte înalt, dar lat, iar drept parapet avea o leasă de ar"int prinsă între cinci "lo uri mari de marmurăC sus stăteau mulţi arcaşi în veşminte al e-

Poarta arăta ca un cerc din care se tăiase un sfert, şi era făcută din ar"int şi perle din Nevrast, ca să semene cu =unaC dar deasupra Porţii, pe "lo ul din mijloc, se afla un copac, aidoma lui )elperion, ,opacul /l , făurit din ar"int şi mala(it, cu florile tăiate în perle mari aduse din *alar-EJ 'incolo de Poartă, într$o curte încă şi mai lar"ă, cu caldarîm din marmură, stăteau arcaşi înzăuaţi în ar"int şi purtînd pe cap coifuri cu panaş al , cîte o sută de o parte şi de alta a curţii- ;lemma2il i$a dus pe )uor şi pe .oronYe printre rîndurile lor tăcute şi au ajuns la un drum lun" şi al ce înainta pînă la a <asea PoartăC pe măsură ce mer"eau, pajiştea se lăr"ea, şi printre al ele stele uilos se desc(ideau nenumărate floricele ca nişte oc(i de aur/stfel s$au pomenit şi în faţa Porţii de /ur, ultima dintre străvec(ile porţi ale lui )ur"on, făurite înainte de ătălia Nirnaet(C arăta aproape la fel ca Poarta de /r"int, doar că zidul era durat din marmură "al enă, iar "lo urile şi parapetul turnate din aur roşuC şase la număr erau "lo urile, iar în mijloc, pe o piramidă de aur, se înălţa copacul asemenea lui =aurelin, ,opacul 0oarelui, cu flori din topaz înşirate în ciorc(ini lun"i pe lanţuri de aur- !ar Poarta însăşi avea drept podoa e discuri de aur, o"ate în raze, la fel ca 0oarele, şi$n jurul lor erau încrustate "ranate, topaze şi diamante "al ene- !n curtea din spatele porţii se înşirau trei sute de arcaşi cu arcuri lun"i, cămăşile de zale le erau aurite şi creste înalte de aur le împodo eau coifurileC scuturile mari şi rotunde erau roşii ca para focului0oarele lumina drumul mai departe, de$acum povîrnişurile dealurilor se micşoraseră de am ele părţi, şi numai crestele le stăteau ascunse su căciuli de zăpadăC spre poale însă erau înier ateC ;lemma2il a "ră it pasul, căci drumul era scurt pînă la a <aptea Poartă, numită cea Mare, Poarta de Oţel pe care o făurise Mae"lin, după ce se întorsese din ătălia Nirnaet(, pentru a acoperi intrarea spre Orfalac( ;c(or-

GI PO.;<)! N;);RM!N/); Nici un zid nu se "ăsea acolo, doar două turnuri rotunde, ameţitor de înalte, cu multe ferestre, care se în"ustau cu fiecare din cele şapte etaje, pînă spre vîrfuri unde fiecare avea cîte un foişor de oţel strălucitorC iar între cele două turnuri se întindea un "ard uriaş, din oţel ce nu ru"inea, ci lucea rece şi al - <apte mari pilaştri de oţel mai erau acolo, la fel de înalţi şi de "roşi precum tulpinile copacilor tineri, dar vîrfurile li se terminau în ţepuşe la fel de ascuţite ca nişte aceC între pilaştri erau şapte dru"i de oţel, aşezaţi pe orizontală, şi încă de şapte ori cîte şapte dru"i de oţel puşi pe verticală, care se terminau cu vîrfuri de suliţă- 'ar c(iar deasupra pilastrului din mijloc, care era şi cel mai înalt, se afla un coif aidoma coifului re"esc al lui )ur"on, ,oroana Re"atului /scuns, încrustată cu diamanteNici poartă, nici uşă nu vedea )uor în "ardul acela de oţel, de netrecutC însă, apropiindu$se de el, i s$a părut că printre dru"i pătrundea o lumina or itoare, astfel că şi$a dus mîna streaşină la oc(i şi a rămas ţintuit locului, înmărmurit şi înspâimîntat- 'ar ;lemma2il a mers mai departe, fără ca vreo poartă să se desc(idă la atin"erea luiC a fost de ajuns să lovească un dru", şi "ardul a râsunat asemenea unei (arpe cu multe corzi, picurînd note limpezi şi melodioase care s$au prelins de la un turn la celălaltîn clipa următoare, din turnuri au ieşit călăreţi, iar în fruntea celor din turnul dinspre miazănoapte se afla un călăreţ pe un cal al C a descălecat călăreţul şi s$a îndreptat cu paşi mari spre ei- Mîndru şi no il arăta ;lemma2il, dar ;c(telion îl întrecea în măreţie şi maiestuozitate T 0eniorul %întînilor era el, la acea vreme Păzitorul Marii Porţi-E4 în ar"int era înveşmîntat din cap pînă$n picioare, şi pe coiful strălucitor se înălţa un vîrf de oţel, ce se termina cu un diamantC şi cînd scutierul i$a luat scutul, a scînteiat acesta de$ai fi zis că$i acoperit cu oa e de rouă, căci astfel păreau cele o mie de ţinte de

cristal=$a salutat ;lemma2il şi a spus6 T [i l$am adus aici pe .oronYe /ranYion, care s$a înturnat din *alarC iar acesta este străinul pe care l$a adus cu sine, şi care cere să$3 vadă pe Re"e';0PR; )&OR <! 0O0!R;/ =&! ?N #ON'O=!N GG /tunci ;c(telion s$a răsucit spre )uor, dar cînd 3$a privit, şi$a înfăşurat strîns mantia în jurul trupului şi a rămas tăcutC şi i s$a părut lui .oronYe că un a ur îl împresura pe )uor şi că arăta mai înalt la stat, încît vîrful "lu"ii sale întrecea coiful seniorului elf, parcă era creasta unui val cenuşiu al mării, "onind către uscat- 'ar ;c(telion şi$a aplecat privirea luminoasă asupra lui )uor şi, după ce a mai tăcut o vreme, a vor it cu voce adîncă, spunînd6HF T /i ajuns la &ltima Poartă- /flă dar că nici un străin care trece de ea nu va mai ieşi vreodată, decît prin poarta morţiiT Nu co iV 'acă solul 'omnului /pelor trece prin poarta aceea, atunci toţi cei care sălăşluiesc aici îl vor urma- 0enior al %întînilor, nu$i sta în cale pristavului trimis de 'omnul /pelorV /tunci .oronYe şi toţi cei aflaţi în preajmă l$au privit cu uimire sporită pe )uor, minunîndu$se de vor ele şi vocea lui- !ar .oronYe ar fi zis că auzise o voce măreaţă, dar venită parcă de undeva de departe- =ui )uor însă îi părea că s$ar fi ascultat pe sine vor ind, parcă altcineva "răia cu "ura lui, şi nu elO vreme, ;c(telion a rămas tăcut, uitîndu$se la )uor, şi încet c(ipul i$a fost cuprins de veneraţie şi teamă, ca şi cum zărea în um ra cenuşie a mantiei lui )uor vedenii iscate în depărtări necuprinse- /poi a făcut o plecăciune, s$a apropiat de "ard şi şi$a pus mîinile pe el, şi porţi s$au desc(is spre înăuntru, de$o parte şi de alta a pilastrului ,oroanei- <i )uor a trecut, ajun"înd la o pajişte înaltă, de unde se vedea valea de la poalele ei, şi de acolo a văzut )uor #ondolinul, înconjurat de nea al ă- ;ra atît de vrăjit

de priveliştea aceea, încît multă vreme nu şi$a putut întoarce privirile în altă parteC căci, în sfîrşit, în faţa oc(ilor lui se întruc(ipa dorinţa lui născută din visuri pline de alean/ stat el acolo şi nu a scos un cuvînt- =a fel de tăcute stăteau, la stîn"a şi la dreapta lui, două companii ale armiei din #ondolinC flamurile tuturor celor şapte re"i ai celor şapte Porţi se "ăseau acoloC iar căpitanii şi căpeteniile stăteau călare pe cai, al i şi suri- <i în vreme ce ei îl priveau pe )uor, minunîndu$se, mantia i$a căzut de pe umeri şi el li s$a înfăţişat în măreţul veşmînt din Nevrast- <i printre cei aflaţi acolo, mulţi erau cei care$3 văzuseră cu oc(ii lor pe GJ PO.;<)! N;);RM!N/); )ur"on însuşi a"ăţînd de peretele din spatele înaltului )ron din .inDamar ceea ce purta )uor acum<i$atunci ;c(telion a spus într$un tîrziu6 T 'e$acum nu mai e nevoie de nici o altă dovadăC şi c(iar şi numele pe care spune că$3 are, ca fiu al lui @uor, cîntăreşte cu mult mai puţin decît acest limpede adevăr, anume că vine trimis de &imo însuşi-H3 NO); 3 în 0ilmarillion, p"- EGG, se spune că atunci cînd =imanurile *rit(om ar şi ;"larest au fost distruse în anul ce$a urmat ătăliei Nirnaet( /rnoediad, acei elfi din %alas care au scăpat l$au urmat pe ,iWrdan în !nsula *alar- 7/ici au durat ei un loc de refu"iu pentru toţi cei care ar fi venit mai tîrziuC şi mai aveau ei un loc al lor, la #urile 0irionului, unde ascunseseră coră ii uşoare şi iuţi, în micile estuare şi în "olfuri năpădite de stuf des ca o pădure-: E =âmpaşele cu lumină al astră ale elfilor noldorini sînt pomenite în altă parte, deşi nu apar în te+tul tipărit al volumului 0ilmarillion- !n versiuni anterioare ale poveştii lui )urin, #Yindor, elful din Nar"o$ t(rond care a scăpat din /n" and şi a fost "ăsit de *ele" în pădurea )aur$nu$%uin, avea un asemenea lâmpaş

Lpoate fi văzut în desenul făcut de tatăl meu, care înfăţişează acea întîlnire, vezi Pictures D 11R@- )ol2ien R!lustraţii de 1-R-R- )ol2ienS, 34G4MC şi prin rotirea şi dezvelirea lampaşului lui #Yindor, pentru ca razele lui să poată lumina, )urin a văzut c(ipul lui *ele", cel pe care$3 ucisese- într$o notă la povestea despre #Yindor sînt numite 7lâmpaşele feano$ riene:, al căror secret nici măcar noldorii nu$3 ştiauC sînt descrise drept 7cristale atîrnate într$o plasă fină de inele, care lucesc etern cu o radiere al astră ce vine din lăuntrul lor:H 70oarele va străluci asupra drumului tău: T în povestea mult mai scurtă redată în 0ilmarillion, nu se spune cum a "ăsit )uor Poarta Noldorilor şi nu se face nici o referire la elfii #elmir şi /rminas- ;i apar totuşi în povestea lui )urin L0ilmarillionM drept solii care au venit în Nar"ot(rond cu avertismentul lui &imoC acolo se spune despre ei ca se tra" din poporul lui /n"rod, fiul lui %inarfin, care, ';0PR; )&OR <! 0O0!R;/ =&! ?N #ON'O=!N G4 după ătălia 'a"or *ra"ollac(, s$a dus să trăiască la miazăzi, împreună cu ,irdan %ăuritorul de ,oră ii- într$o versiune mai lun"ă a poveştii despre venirea lor în Nar"ot(rond, /rminas îl compara pe )urin, în defavoarea lui, cu ru edenia lui şi spune că 3$a întîlnit pe )uor 7în pustietatea 'or$lomin:C vezi p"- EEGQ în 0ilmarillion, pa"- 3E3, se spune că atunci cînd Mor"ot( şi &n"o$ liant s$au luptat în această re"iune pentru a pune mîna pe silmarili, 7Mor"ot( a scos un stri"ăt cumplit, ce a umplut munţii de ecou- 'in aceasta pricină, acel melea" a fost numit =ammot(C căci ecourile vocii sale au rămas pentru veşnicie între munţi, trezindu$se ori de cîte ori cineva se apuca să stri"e prin locurile acelea, şi toată pustietatea dintre culmi şi mare se umplea cu un vuiet ca de voci aflate în mare a"onie:- /ici, pe de altă parte, ideea este că

în acea re"iune orice sunet se amplifică de la sineC ideea este e+primată cu claritate şi la începutul capitolului 3H din 0ilmarillion, unde Lîntr$un fra"ment foarte asemănător cu acestaM se spune6 7<i c(iar în clipa în care au pus noldorii piciorul pe ţărm, stri"ătele lor au fost purtate între înălţimile muntoase şi sporite, încît o larmă ca de voci puternice fărW de număr a umplut coastele de la Miazănoapte:- 'in cît se pare, conform uneia dintre 7tradiţii:, =ammot( şi ;red =omin LMunţii RăsunătoriM se numeau astfel din pricina faptului că păstraseră ecourile înfiorătorului stri"ăt scos de Mor"ot( în încleştarea cu &n"oliantC cealaltă 7tradiţie: spune că numele acestea descriu pur şi simplu natura sunetelor din acea re"iune5 ,f- 0ilmarillion, p"- HFE6 7)urin "onea pe drumuri, spre miazănoapte, strâ âtînd melea"uri pustiite, între Naro" şi )ei"lin, şi, curînd, a dat piept cu !arna ,runtăC căci în acel an, zăpada a căzut înainte să se sfîrşească toamna, iar primăvara a venit tîrziu, cu mult fri"-: I !n 0ilmarillion, p"- 3J3, se spune că, atunci cînd &imo i s$a arătat lui )ur"on la .inDamar şi 3$a ru"at să plece în #ondolin, el i$a zis6 7/stfel se poate întîmpla ca lestemul noldorilor sâ te "ăsească în cele din urmă şi aici, iar trădarea să se înfiripe între zidurile tale- <i vor fi ele atunci în primejdie de a cădea pradă focului- 'ar de va fi ca această primejdie să se apropie, un sol din îndepărtatul Nevrast va veni să te prevină şi tot prin el va renaşte, dincolo de prăpăd şi foc, speranţa pentru elfi şi oameni deopotrivă- =asă, prin urmare, în această casă un veşmînt şi o sa ie, pentru ca, în anii ce$o să vină, el să le "ăsească şi prin ele îl vei recunoaşte şi nu vei putea fi amă"it-: <i i$a mai spus &imo lui )ur"on în ce fel tre uie să fie coiful şi zalele şi sa ia pe care avea sâ le lase în urmăJF PO.;<)! N;);RM!N/); G )uor a fost tatăl lui ;ărendil, care a fost tatăl lui ;lros

)ar$MinDatur, primul Re"e al NumenoruluiJ 0e face referire aici la avertismentul lui &imo, adus de #elmir şi /rminas în Nar"ot(rondC vezi p"- EE5 şi urm4 !nsulele Ne"uroase sînt foarte pro a il !nsulele %ermecate, descrise la sfîrşitul capitolului 33 din 0ilmarillion, care, la vremea )ăinuirii .alinorului, erau 7le"ate între ele asemenea nodurilor unui năvod, de la miazănoapte pînă la miazăzi în Mările Ne"uroase:3F ,f- 0ilmarillion, p"- EGG6 7/ ascultat ,frdan ru"ămintea lui )ur"on şi a făurit şapte coră ii iuţi, care au pornit spre /pusC dar numai despre una sin"ură dintre toate, cea de pe urmă, au mai ajuns veşti în *alar- Mult s$au luptat marinarii de pe acea cora ie cu marea şi, în cele din urma, cuprinşi de disperare, au făcut cale întoarsă, dar au nimerit într$o furtuna cumplită, nu departe de ţărmurile Pămîntului de Mijloc, iar cora ia s$a scufundat cu ei cu totC unul sin"ur a scăpat de furia lui Osse, şi asta mulţumită lui &imoC valurile l$au purtat şi l$au aruncat pe ţărmul Nevrastului- .oronYe se numea elC era unul dintre solii trimişi de )ur"on din #ondolin:33 ,uvintele spuse de &imo lui )ur"on apar în 0ilmarillion, capitolul 35, su forma6 7Nu uita că adevărata nădejde a noldorilor tot la /pus se află şi de pe Mare va veniV:, şi 7'ar de va fi ca această primejdie să se apropie, un sol din îndepărtatul Nevrast va veni să te prevină---: 3E !n 0ilmarillion nu se spune nimic despre soarta lui .oronYe după întoarcerea sa în #ondolin împreună cu )uorC dar din povestea ori"inală L7'espre )uor şi 0ur"(iuniţii din #ondolin:M, el a fost unul din cei care au scăpat din atacul asupra oraşului T aşa cum su$ "erează aici cuvintele lui )uor3H ,f- 0ilmarillion, pa"- EEI6 7R)ur"onS Mai credea însă şi că, dacă noldorii nu erau ajutaţi, sfîrşitul asediului însemna începutul decăderii lor, astfel că a trimis în taină trupe de "ondolidrimi la "urile 0irionului şi pe

!nsula *alar- /colo au făurit ei coră ii şi, urmînd porunca lui )ur"on, au pornit pe mare spre /pusul cel mai îndepărtat, în căutarea .alinorului, pentru a le cere iertare valarilor şi a$i îndupleca să le vină în ajutorC drept călăuză le$au luat pe z urătoarele mării'ar mările erau săl atice, întinse cît cuprindeai cu oc(ii, iar în jurul lor numai ne"uri şi vrăjiC .alinorul era ine tăinuit- /şa s$a făcut că nici unul dintre trimişii lui )ur"on n$a ajuns în /pus, a mulţi s$au pierdut şi prea puţini s$au înturnat:';0PR; )&OR <! 0O0!R;/ =&! ?N #ON'O=!N J3 într$unui din te+tele care 7compun: 0ilmarillion se spune că, deşi noldorii 7nu deprinseseră meşteşu"ul de a făuri coră ii şi toate pe cîte le făcuseră se scufundau ori erau împinse îndărăt la mal de vînturi:, totuşi, după ătălia *ra"ollac(, 7)ur"on îşi păstrase un loc tainic pe !nsula *alar:, şi cînd, după ătălia Nirnaet( /rnoediad, ,irdan şi cei din neamul său care supravieţuiserâ au fu"it din *rit(om ar şi ;"larest pe insulă, 7ei s$au amestecat cu cei din neamul lui )ur"on, aflaţi acolo:- 'ar acest element al poveştii a fost dat la o parte, astfel că în te+tul pu licat al volumului 0ilmarillion nu se face nici o referire la întemeierea de aşezări în *alar de către elfii din #ondolin3Q ,odrii Nuat( nu sînt menţionaţi în 0ilmarillion şi nu apar pe (arta ce însoţeşte volumul- ;i se întindeau la vest de cursul superior al rîului Naro", către izvoarele rîului Nennin"35 ,f- 0ilmarillion, p"- E456 7-- -numai %induilas, fiica Re"elui Orodret(, a ştiut cine este şi i$a dat ineţeC îl iu ise pe #Yindor înainte de ătălia Nirnaet(, şi el o iu ise pentru frumuseţea ei, numind$o %aelivrin, ceea ce înseamnă 80trălucirea 0oarelui în apele !vrinului9:3I Rîul #lit(ui nu este menţionat în 0ilmarillion, iar numele său nu apare pe (artă, cu toate că e desenat6 un afluent al lui )ei"lin, vâr$ sîndu$se în acesta ceva

mai la nord de vărsarea lui Malduin în acelaşi rîu3G =a acest drum, se face referire în 0ilmarillion la p"E4F6 7Pe drumul străvec(i au co orît, pe cel ce stră ătea lun"ul defileu al 0irionului, trecea de insula pe care se aflase odată Minas )irit(, turnul lui %inrod, şi$apoi prin ţinutul dintre Malduin şi 0irion şi mai departe, pe la poalele codrului *ret(il, pînă la )recerea peste )ei"lin:3J Moarte "lam(ot(ilorV: /cest nume, cu toate că nu apare nici în 0ilmarillion, nici în 0tăpînul !nelelor, era un termen "eneral în lim a sindarinâ pentru orei0ensul este 7(oarda de larmă:, 7mulţime de tumult:C cf- #lamdrin", numele să iei lui #andalf, şi )ol$in$ #aur$ (ot(, !nsula LarmiaM .îrcolacilor34;c(oriat(6 Munţii încercuitori, ce înconjură #ondolinered evn ar nfn6 7munţii din ţara care$mi este mumă:EF în 0ilmarillion, p"- EJQ, *ele" din 'oriat( i$a spus lui )urin Lcîndva, cu cîţiva ani înainte de întîmplârile din povestea de faţăM, că orcii făcuseră un drum prin )recătoarea /nac(, 7iar 'im ar, un melea" liniştit pînă mai deunăzi, aproape că a ajuns su stăpînirea Mîinii Ne"re:E3 Pe acest drum au fu"it Mae"lin şi /red(el din #ondolin, urmăriţi de ;ol L0ilmarillion, capitolul 3IMC ulterior, ,ele"orm şi ,urufin au JE PO.;<)! N;);RM!N/); pornit pe acelaşi drum cînd au fost alun"aţi din Nar"ot(rond Li idM- 'oar în te+tul de faţă se face referire la prelun"irea sa vestică, spre străvec(iul sălaş al lui )ur"on din .inDamar, su Muntele )arasC cursul său nu este însemnat pe (artă mai încolo de întretăierea sa cu vec(iul drum sudic spre Nar"ot(rond, la mar"inea nord$ vestică a codrului *ret(ilEE Numele *rit(iac( conţine elementul rit(, 7pietriş:, ca şi în numele rîului *rit(on şi în cel al limanului *rit(om ar-

EH!n acest moment al povestirii, într$o versiune paralelă a te+tului, aproape si"ur dată la o parte în favoarea celei tipărite, călătorii nu au traversat 0irionul pe la .adul *rit(iac(, ci au ajuns la rîu cîteva le"(e mai la nord de vad- 7/u mers pe o potecă istovitoare, pe malul rîului, şi deodată .oronYe a stri"at6 8,e minuneV 0emn şi de ine, şi de râu- 0irion e în"(eţat, cu toate că nici o poveste nu pomeneşte de asemenea lucru de cînd au venit eldarii de la RăsăritPutem, aşadar, trece, scâpînd de multe le"(e c(inuitoare, prea lun"i pentru puterile noastre- /sta însă înseamnă că şi alţii au trecut ori vor trece în urma noastră-9: /u trecut rîul pe "(eaţă, neîmpiedicaţi de nimeni şi de nimic, şi 7astfel sfaturile lui &imo au înclinat ticăloşia 'uşmanului în folosul lor, căci scurtaseră drumul, şi la capătul oricărei speranţe şi al puterilor, )uor şi .oronYe au ajuns în cele din urma la Rîul 0ecat, c(iar la izvoarele sale de la poalele munţilor:EQ ,f- 0ilmarillion, pa"- 3JF6 7'ar, în adînc, pe su munţi trecea o cale tăiata în eznă de apele ce cur"eau apoi afară pentru a se uni cu pîraiele 0irionuluiC calea aceasta a descoperit$o )ur"on şi astfel a ajuns el în acea vale verde dintre munţi şi a zărit dealul sin"uratec ce se înălţa acolo, din piatră dură şi netedăC căci valea fusese în străve$ c(ime un lac mare:E5 în 0ilmarillion nu se spune că .ulturii cei mari îşi avuseseră cui urile pe )(an"orodrim- în capitolul 3H Lp"- 3I3M, ManYe 7trimisese din vreme seminţia .ulturilor cu poruncă să$şi dureze cui urile pe steiurile de la Miazănoapte şi să ve"(eze asupra lui Mor"ot(:C în vreme ce în capitolul 3J Lp"- E34M, )(orondor 7s$a repezit din sălaşul lui dintre tancurile ,rissae"rim: pentru a salva leşul lui %in"olfin din faţa porţilor fortăreţei /n" and- .ezi şi întoarcerea re"elui, .!Q6 7 ătrînul )(orondor care$şi durase cui urile pe

anume sim elmDne.0PR.doras.ele două turnuri. Munţii lui ManYeM.or irea No ilă din /pus nu mai era rostită decît de seniorii noldorilor între ei. floarea este numita cu un alt nume elfic. 7. peste tot unde a vieţuit acest neam:EG . su . care se "ăseşte într$ un te+t 0ilmarillion anterior. )&OR <! 0O0!R. să fi fost ulterior a andonată'. tatăl meu spune că "raiul _uenDan era vor it la curtea lui )ur"on şi a fost lim a învăţată de . #raiul No il L_uenDanM era folosit în mod curent..eş$ nicuţe:.orl:.într$un eseu lin"vistic de dată tîrzie. 70ur"(iuniţii s$au văzut nevoiţi să folosească "raiul sindarin în toate îndeletnicirile lor de zi cu zi.ezi 0ilmarillion.. dupâ cum a fost tradus în sindarinâ numele _uenDan Oiolose L7/l eaţa nepieritoare:. 7căci înfloresc în toate anotimpurile anului şi cresc pe unde se odi(nesc morţii: L. pentru unii din ei. alfirin- .irion şi . în vremurile de început ale Pămîntului de Mijloc:./ =&! ?N #ON'O=!N JH EI în 0ilmarillion nu se spune nimic cu precizie referitor la "raiul elfilor din #ondolinC dar acest fra"ment su"erează că. încît . p". este folosit doar în acest fra"ment. !!! IMNumele elfic.ste foarte pro a il ca ideea că )(orondor şi$a avut mai întîi cui urile pe )(an"orodrim. vor eau şi ei în "raiul sindarin:. dar cuvîntul este întîlnit şi în /mon &ilos.însă le"endele şi datinile în acest "rai au fost lăsate urmaşilor noldori.rau florile care înfloreau din a undenţă pe "or"anele Re"ilor din Ro(an. asemenea celorlalţi noldori.ărendil în copilărieC dar că 7pentru cei mai mulţi din #ondolin devenise un "rai al (risoavelor şi.în 7. şi pe care #andalf le numea în "raiul ro(irrimilor Ldupă cum a fost tradus în en"leza vec(eM.ţancurile de neajuns ale Munţilor încercuitori.3JI6 după le"ea impusă de )(in"ol. uilos.

şi i s$au spus cele şapte nume. căpetenia alro"ilor. 7mai înalt decît toţi .3HG. restul fiind scris în "ra ă.c(telion de la %întînă este menţionat în 0ilmarillion drept unul din căpitanii lui )ur"on.).irdan.de la . şi a porţii sale măreţeC a colinelor Lcuvîntul nu se descifrează corectM cu mallorni.L'e menţionat că numele de #ondolin nu este folosit decît o sin"ură dată în poveste.c(telion a poruncit atunci să se dea semnalul şi trîm iţele au răsunat pe turnurile J5 PO. de care el însuşi a fost răpus în timpul atacului asupra oraşuluiHF în acest punct se sfîrşeşte manuscrisul scris cu în"rijire. care le "ăsea în număr mare în apele puţin adînci din jurul !nsulei *alar:E4 . se spune că )(in"ol i$a răsplătit pe "nomii din *ele"ost cu multe perle6 7Pe acestea le primise--. pe o ucată de (îrtieH3 /ici se înc(eie povestirea. a treptelor care duceau pînă sus.opiii =umii. fără doar de )(in"ol care$3 întrecea:. a turnului Re"elui pe o arcadă sprijinită pe pilaştri.<)! N. umplînd munţii de ecou.EJ în 0ilmarillion. a casei re"ale şi a stindardului lui %in"olfin.Mae"lin avea să fie văzut . la intrare. la sfîrşit $ fără îndoială că aşa a vrut autorulC mereu i se spune Re"atul /scuns sau Oraşul /scuns-M . care a apărat flancurile armatei din #ondolin în timpul retra"erii pe 0irion la vale din ătălia Nirnaet( /rnoediad. şi drept cel care 3$a răpus pe #ot(mo"..0$au adus cai Lpentru )uor un cal surMC şi au pornit spre #ondolin/r fi urmat o descriere a #ondolinului. indicînd desfăşurarea mai departe a poveştii6 )uor a între at care era numele oraşului. cu o sa ie al ă şi aurie într$o teacă făcută din os de ruel LfildeşM şi să$i ureze un$venit lui )uor. p". Porţii celei Mari. tot ceea ce urmează fiind cîteva însemnări "ră ite./cum urma să apară )ur"on însuşi.RM!N/). mesteceni şi copaci cu frunza mereu verdeC a =acului %întînii. deşi modificat.

fiul său #aldor cel înalt a luat$o de soaţă pe @aret(. a pierit înainte de trecerea strîmtorii @elcara+e de către armia lui %in"olfin L0ilmarillion. mult îndră"it de el$ dari.. şi pentru care nu simţea decît milă)re uie notat că menţionarea ulterioară a copacilor mallorn în Numenor. fie cînd )uor va fi zărit$o prima oară pe !dril.3HHM!! N/RN!@?N @&R!N Povestea copiilor lui @urin . în Zilele de Odinioară. aşezată la stîn"a luiC iar )uor urma să transmită mesajul lui &imo fie 7în auzul tuturor:. e+istenţa acestora în #ondolin. iar !dril. . şi că soaţa lui )ur"on.lenYe. fie înainte de acel moment. )uor le văzuse numai pe mîndrele femei ar are ale Răsăritenilor. =indon şi =ot(lorien nu su"erează.stînd la dreapta tronului. fiul lui @almir. le$a trăit su cîrmuirea lui %in"olfin.ele mai multe femei şi toţi copiii din o ştea lui /nnad din Mit(rin erau trimişi în sudC iar ca sclav.%iica lui. faptul că la viaţa lui cunoscuse ori văzuse puţine femei. 3$a luat de soţ pe @aldir. seniorul oamenilor din *ret(ilC la acelaşi ospăţ. dar mai . fiica lui @almir#aldor şi @aret( au avut doi fii. sau pe nefericitele sclave silite să trudească din fra"edă pruncie. care$3 tratau ca pe o săl ăticiune. dar nici nu nea"ă.opilăria lui )urin @ador . #lored(el.îte zile a avut. pa".apaurit era un senior al edainilor. fie în 7camera sfatului:/lte însemnări fără le"ătură unele cu altele indică faptul că ar fi urmat o descriere a oraşului #ondolin aşa cum îl văzuse )uor de departeC că mantia lui &imo avea să dispară cînd )uor îi spunea lui )ur"on mesajul 'omnului /pelorC că urma să se e+plice de ce nu e+ista o Re"ină în #ondolinC şi că avea să se e+plice. pe @urin şi pe @uor@urin era cu trei ani mai mare decît fratele său. fiica Re"elui. care i$a dăruit pămînturi întinse în acea parte a ţinutului @it(lum numit 'or$lomin.

lăsînd să fie adusă pe lume în asemenea vremuri. @uor.led(Yen. el ştia mai tot ceea ce (otărau noldorii între ei.)are se mai iu eau fraţii şi arareori s$au despărţit la anii tinereţiiJI PO.%ratele său.a iu ea copacii şi florile săl atice şi$i plăcea să cînte şi să născocească cîntece noi. era înalt. cu trup vînjos şi fire apri"ă. dar în toate celelalte semăna cu @ador.RM!N/). fiul lui *re"olas./vea părul ne"ru. iar voinţa îi era de fier.Nemiloasă a fost soarta cu ea.. căci ea avea suflet lînd şi nu$i plăceau nici vînătoarea. era înaltă.asa lui *eorC astfel ca MorYen era ru edenie apropiată a lui *eren .Necazurile ce loviseră .'oar două luni a fost soţia lui @uor. tot @urin ajun"ea primul. verişoara lui MorYenC ea era fiica lui *ele"und. frumoasa$elfâC dar la fire era aspră şi mîndră.asa lui *eor îi întristau inimaC căci ea venise în 'or$lomin ca sur"(iunită din 'ort(onion. unicul său.iun"ul.%ocul din el ardea necontenit.). cel mai înalt dintre toţi edainii. care înseamnă Rîset@uor s$a însurat cu Rian.scund decît toţi ceilalţi ăr aţi din neamul săuC statura o moştenise de la neamul mamei sale. @urin s$a însurat cu MorYen. pentru că el aler"a la fel de repede la început ca şi la sfîrşit. şi . fiica lui *ara"und.'intre toţi oamenii de la Miazănoapte. desc(is la piele. înainte ca el să i se alăture fratelui său în ătălia Nirnaet( /rnoediad. pe nume &rYenC dar toţi cei care$au cunoscut$o pe fata lor în scurta ei viaţă au numit$o =alait(.. după înfrîn"erea din ătălia *ra"ollac()urin era numele celui mai mare copil al lui @urin şi al lui MorYenC se născuse în anul în care *eren venise în 'oriat( şi o "ăsise pe =ut(ien )inuviel. nici răz oiul. )uor. cu pârul ălai. fără doar de propriul său fiu. fiul lui *re"olas din . fiica lui )(in"olMorYen i$a mai născut şi o fată lui @urin. şi cu o strălucire în oc(i şi o frumuseţe pe c(ip pentru care oamenii o porecliseră . şi foarte iute de piciorC dar dacă se luau la întrecere şi aler"area se dovedea lun"ă şi "rea.<)! N.

şi astfel îi dădea timp lui Mor"ot( să$şi pre"ătească atacul împotriva luiT în /n" and se va pune la cale o nouă ticăloşie. iar rîsul ei amintea de ./poi unii au început să vor ească despre victoriile ce aveau să vină şi despre răsturnarea soartei în ătălia *ra"ollac(. iar orcii alun"aţi din *eleriand.'ar în anul patru sute şaizeci şi nouă de la întoarcerea noldorilor în Pâmîntul de Mijloc. căci Maed(ros avea să se afle în fruntea armiilor unite şi cu toţii îl vor alun"a pe Mor"ot( su pămînt şi vor pecetlui Porţile /n" anduluiN/RN ! @?N @t%R!N JG 'ar înţelepţii încă nu$şi "ăsiseră liniştea. înaintarea lui Mor"ot( fusese oprită. spuneau eiîn toamna acelui an. iar &rYen.în acel an aproape că luaseră sfîrşit marile sfaturi de la curtea lui Maed(ros şi. ce se învecinau cu pustii $ ciunea /nfau"lit(. pentru că aducea cu sine miasme puturoaseC şi mulţi au fost loviţi de oleşniţe şi au murit în toamna acelui an în ţinuturile de la miazănoapte. sora lui. mulţumită reînnoitei puteri a eldarilor şi edainilor. temîndu$se că Maed$ (ros îşi arătase prea curînd puterea sporită. um ra ameninţării lui Mor"ot( s$a lun"it şi mai mult.de atunci nici că l$a mai văzut3!n anii ce$au urmat ătăliei 'a"or *ra"ollac( şi pieirii lui %in"olfin. mai cu seamă copiii ori flăcăii şi fetişcanele din casele oamenilorîn acel an.Răsuflarea Rea. şi unii spuneau că *eren şi =ut(ien încă mai trăiau. sau se întorseseră dintre Morţi. aşa pârea cînd copila aler"a pe cîmpuri. elfii şi oamenii parcă au prins să ai ă din nou o rumă de speranţăC auziseră şi ei de faptele lui *eren şi ale lui =ut(ien şi de ruşinea ce$o păţise Mor"ot( c(iar pe tronul din /n"$ and. împlinise trei la începutul primăveriiPârul ei era asemenea crinilor "al eni în iar a. fiul lui @urin. un vînt râu s$a iscat la Miazănoapte. )uor. aşa a fost numit. ce va întrece înc(ipuirea elfilor şi a oamenilor. parcă pentru a le întări spusele. avea cinci ani. suflînd pe su văzdu(urile plum uite.

.Nen =alait( se numea acest pîrîiaş. şi după numele său toţi cei ai casei au numit$o pe copilă =alait(.. îi spunea @iirin lui MorYen.ldari nu vieţuiau pe pămînturile .susurul veselului pîrîiaş care co ora dintre dealuri şi trecea pe lîn"â zidurile casei părinteşti. cînd cînta cîntecele făcute de copiii edainilor în vremuri de demult.Mila îl cuprindea la fel de repede. cu toate că învăţase să vor ească de la o vîrstă fra"edă şi întotdeauna arătase mai mare decît anii pe care$i avea. iar inimile lor se ucurau s$o ai â în preajmă)urin însă nu era tot atît de îndră"it ca şi ea. =alait(C JJ PO.ăci nu văzuse niciodată o odraslă elfă. vaiV prea curînd se va trece. mai mult îi plăcea să stea şi să o păzească nevăzut./vea pârul ne"ru al mamei sale şi c(iar şi la fire dădea semne că$i va semănaC căci nu era un copil vesel. cu vor e ciudate şi snoave şi înţelesuri doar pe jumătate rostite. MorYen fiind mai curînd aspră cu sine şi cu alţii.îşi iu ea mama. dar arar se juca împreună cu ea. @urin fiind adeseori dus de$a$ casă. a stat să cumpănească la ele. dar. din astă pricină.<i poate cu atît mai frumoasă. dar nu le$a priceput tîlcul.RM!N/). iar durerile şi amărăciunile lumii îi aduceau lacrimi în oc(iC pînă şi în asta semăna cu tatăl său. pe cînd "raiul elfilor încă era nou pe uzele lorT %rumoasă ca o copilă de elf este =alait(. căci vor a ei era întotdeauna sinceră şi simplăC pe tătîne$său îl vedea cînd şi cînd. ori poate mai dra"ă!ar )urin. să o urmărească atunci cînd (oinărea pe pajiştea verde.. iar cînd venea acasă.u "reu uita vreo nedreptate ori atjocură6 dar în el mocnea şi focul din tatăl său. îl umplea de uimire pe )urin şi$3 făcea sâ se simtă stin"(erit. toată căldura pe care o simţea în inimă se râsfrîn"ea asupra surorii lui.<)! N.). ce păzea (otarele răsăritene ale ţinutului @it(lum. auzind aceste vor e. nici vor ăreţ. printre copaci.. zisa lui repezită. cu armia lui %in"on. drept care nu arareori iz$ ucnea nestâpînit.=a acea vreme.

şi$o să te sc(ilodesc aşa cum te$a sc(ilodit seniorul meu %in"olfinV )urin a plîns amar sin"ur în noapte. cu inima în"(eţată.'ar @urin a jelit fără să se ferească şi şi$a luat (arfa cu "înd să pună pe strune un cîntec de jaleC n$a putut însă.<i cînd s$a întremat T aşa îi fusese lui scris. a răspuns ea. ne$om întîlni noi odată faţă$n faţă. fiu al lui @urinC ci întrea $o pe mama ta despre soarta surorii tale &rYen!ar când MorYen a venit la el. zâcînd multă vreme pradă fier inţelii şi viselor ne"re. ieşind din casă. şi$a înălţat raţele spre Miazănoapte şi a stri"at6 N/RN ! @?N @t%R!N J4 T Ruinătorule al Pămîntului de Mijloc. cînd Re"ele %in"on şi mulţi dintre seniorii săi stră ătuseră călare ţinutul 'or$lomin şi trecuseră podul peste Nen =alait(.lui tătîne$sâu la acea vreme. iar de văzut. îi văzuse doar o dată./tunci dădaca lui i$a spus6 T 'e =alait( să nu mai pomeneşti. şi$ atunci şi$a spart (arfa şi. un servitor al lui @urinC . iar faţă de MorYen n$a mai rostit nicicînd numele surorii sale. numai lui i$a vor it de tristeţea lui şi de pustiul din casă0ador se numea prietenul acesta. şi rîsetul a pierit din această casă. )urin i$a spus6 T Nu mai sînt olnav şi tare$aş vrea s$o văd pe &rYenC dar de ce nu mi se mai în"ăduie să pomenesc de =alait(\ T Pentru că &rYen a murit. iar viaţa din el se dovedise mai puternică T a între at de =alait(.)u însă trăieşti.&nui sin"ur prieten şi$a desc(is el sufletul în acea vreme. tîlcul vor elor rostite de tatâl său s$a adeveritC căci Răsuflarea Rea s$a a ătut asupra 'or$lomi$ nului şi )urin a căzut la pat. fiu al lui MorYenC şi la fel trăieşte şi 'uşmanul care ne$a lovit astfelN$a încercat să$3 aline mai mult decît se alina pe sineC ea şi$a îndurat durerea în tăcere. sclipind în veşmintele lor ar"intii şi al e'ar mai înainte să se înc(eie anul.

'ar noi am ajuns prea tîrziu. tătînele lui tătîne$tău. aşa se zice. îi spunea elRăsplătea cum putea unătatea copilului. "îndind că prietenul său o avea nevoie de ele0ador zîm ea. iar acum îşi amintea cu dra" de scurtul răstimp al ăr ăţiei sale dinainte de$a rămîne olo"T /ia a fost o ătălie măreaţă. îi cioplea în lemn fi"uri de oameni şi săl ăticiuniC dar cel mai mult îi plăcea lui )urin să$3 asculte pe 0ador povestind $ era tînâr cînd se dăduse ătălia *ra"ollac(.%usese pădurar.it(el 0irion. dar ceasul rău. ceea ce înseamnă 7@opala ă:. unde era nevoie de noi în acel anC n$am luptat în ătălia *ra"ollac( şi. ori poate vreo stîn"ăcie în mînuirea toporului să fi fost pricina pentru care şi$a retezat la a dreaptă. iar anii întunecaţi scurşi de atunci nu$s prin nimic însemnaţi.Mâ aflam în . marea fortăreaţă a re"ilor elfi. ca să$i cruţe piciorul. era . dar lui 0ador îi plăcea porecla asta. de$aş fi făcut$o. nu ne$a mai rămas altceva de făcut decît să aducem înapoi năsălia seniorului ăl âtrîn. iar piciorul sc(ilodit s$a z"îrcit şi mai multC )urin îl poreclise =a adal. a alta. meşterea ori dre"ea mărunţişuri tre uincioase în "ospodărie.'upă aia m$am dus ca soldat. dar dăruieşte numai ce$i al tău. iar uneori şterpelea cîte o unealtă ori vreo ucată de lemn uitată cine ştie pe unde. dar #aldor. fiu al lui @urin. nu a atjocură. în . dar îl ru"a să ducă darurile înapoi de unde le luaseT 'ăruieşte tot ce vrei.it(el 0irion cînd ne$a atacat Re"ele Ne"ru. căci îi fusese dată din milă.Mi s$a spus să$mi părăsesc îndeletnicirile mele o işnuite şi sâ mâ duc în pădure. @ador. pricepîndu$se el cît de cît la tîmplărieC )urin îi aducea a una.0ador muncea la acareturi. şi$am stat acolo mulţi aniC aşa$mi pare acum.era şc(iop de$un picior şi mic la stat. care$a căzut apârîndu$3 pe re"ele %in"olfin. măcar m$aş fi ales cu eteşu"ul ăsta cu mai multă onoare.

în atacul acela a fost răpusC şi l$am văzut pe tătîne$tău luîndu$i locul în fruntea o ştii şi a oştirii.edem însă cu toţii că ne sleim iute şi murimC iar unii au nenorocul să se stin"ă înainte de vreme. atîta sîn"e vărsat şi răni am văzut de să$mi ajun"ă pentru o viaţă întrea"ăC mi s$a în"ăduit să mă întorc în codrul după care tînjeam. care se făcea tot mai mare. aşa cum a zis tatăl meu\ <i ce$a vrut să spună cînd a zis că prea curînd se va trece\ T . "îndind că s$ar fi cuvenit ca ru edeniile ăiatului să se în"rijească de învăţătura lui. întrea ă pe cineva mai înţelept decît =a adal.<)! N.um adică ne e scris\ T .<i acolo m$am ales cu eteşu"ulC aşa păţeşte omul care fu"e de frica sa. a început să$i pună între ări la care lui 0ador îi venea tot mai "reu să răspundă. ţinea locul Re"elui.RM!N/). cu adevărat aşa arăta. cu toate că a ia împlinise vîrsta ăr ăţiei. căci în fra"edă pruncie copiii oamenilor şi ai elfilor par să se înrudească îndeaproape.'e rănile şi durerile ce$i răpun pe oameni elfii se tâmâduiesc adeseaC şi c(iar dacâ trupurile le sînt rău ete"ite. aşa se zicea.4F PO. căpitan acolo. )urin i$a spus6 T Oare c(iar a fost =alait( ca o copilă de elf.a o copilă de elf.u noi nu se întîmplă aşaT înseamnă că =alait( n$o să se întoarcă\ &nde s$a ...Mocnea în el un foc ce înfier înta pînă şi sa ia din mîna lui. într$o ună zi ei iar se întorc. vaiV cum mi s$a stins dra"ostea de ătălie..Pe el l$am urmat şi i$am împins pe orei în pustieC şi din acea zi spurcăciunile nici că s$au mai apropiat de ziduri. iar tinereţea le trece prea curîndC aşa ne e nouă scrisT . se pomeneşte că a luat$o doar pe$o scurtătură.NumaW că ai oamenilor cresc mai repede.'ar. ca să dea nas în nas tot cu ea/şa$i vor ea 0ador lui )urinC iar )urin.lfii însă nu se sleiesc şi nu mor decît dacă sînt vătămaţi rău de tot.ît despre ce le e scris oamenilor.într$o ună zi..).

atunci cînd nu$ţi poţi împlini vrerea.Munţii s$au înălţat între noi şi viaţa din care au venit ei. iar mie n$o să$mi fie teamăC sau o să$mi fie. c(iar dacâ ea a lipsit multă vreme. a răspuns 0ador. şi$n sinea lui şi$a spus6 7'urerea$i ca un spin pentru o minte puternică:.Poate că noi am fu"it de teama de întuneric.'ar cu "las tare a zis6 T %iu al lui @urin şi MorYen. =a adal nu are cum "(iciC dar arar şi puţinora le vei arăta ce$i înăuntru/tunci )urin i$a spus6 T Poate că$i mai ine sâ nu vor eşti despre ceea ce$ ţi doreşti.Poate că părinţii părinţilor noştri au avut multe de spus. decît pe mareT 'ar noi nu ne mai temem. fu"ind de ceva ce nimeni nu ştieT 'e teamă au fu"it\ a între at )urinT Poate că da. ce va fi în inima ta.Pînă şi numele lor au fost uitate. iar de aici nu avem unde fu"i.. a oftat 0ador.oi pleca soldat cu un re"e al elfilor. de cum voi fi împlinit vîrsta. sâ fiu un eldar.)ata nu se teme. dar nu le$au spus.'ar îmi doresc.dus\ T N$o să se întoarcă.în urmâ$ne întuneric se află. =a adal. din el puţine poveşti au ajuns pînă la noi./tunci =alait( s$ar întoarce şi eu aş mai fi aici. uneori mă "îndesc că ar fi fost poate .<i totuşi.0înt un neam frumos şi minunat şi au putere asupra inimilor oamenilor. =a adalT 'e la ei ai multe de învăţat. nici un om nu poate ştiC eu unul nu ştiuT /şa a fost din totdeauna\ Ori poate că avem de îndurat un lestem trimis asupra noastră de Re"ele cel rău. aşa cum a fost Răsuflarea Rea\ N/RN ! @?N @t%R!N 43 T Nu ştiu.'ar unde s$a dus. aşa cum face şi mama=ui 0ador i s$a părut atunci că oc(ii lui )urin nu arătau ca oc(ii unui copil. aşa cum ai făcut şi tu. dar n$ o sâ arăt.Nu toţi. şi ne$am trezit cu întunericul în faţa noastră.

şi nu e fericit fără ei.ăci învăţăturile lor sînt străvec(i.îţiva dintre noi cu adevărat sînt din aceeaşi plămadă.. mîndru şi ră dător. )urin avea aproape opt ani.i au văzut =umina la /pus.).. îi împlinea în luna #Yaeron a acelui an ce nu poate fi dat uitării. ori focul din noi arde prea repede. iar povara ursitei noastre ne apasă cu mult mai râuT 'ar tatăl meu îi îndră"eşte.. a zis )urin. iar felul lor de a fi. istoriile elfilor nu erau necunoscute.în lumina lor noi pălim. după socoteala edainilor. nu se temea cîtuşi de puţin că ătălia ar fi putut fi pierdutăC căci el nu socotea că se afla în Pâmîntul de Mijloc vreo forţă în stare să înfrîn"ă puterea şi măreţia eldarilorT . ştiindu$şi soaţa curajoasă şi cu uzele ferecate atunci cînd tre uia.'ar urcuşul e dureros.ine ştie dacă 'omnii /pusului nu şi$au luat cumva .Printre ai lui se vor ea cum că armiile ar fi fost c(emate să se strîn"ă la o mare adunare.ică aproape tot ceea ce ştim de la ei am învăţat. cumpăna înclina totdeauna de partea speranţei'ar printre cei de$un neam cu ea. şi prin asta am devenit şi noi mai no ili. aşa spune tataC şi mai spune câ oamenii care au venit în ultima vreme de peste Munţi sînt făcuţi cam din aceeaşi plămadă ca şi orcii4E PO. astfel că în sinea ei îşi zicea6 7'ar oare nu au părăsit ei =umina şi nu le este ză"ăzuită calea spre ea\ . îi spunea @urin. T .<)! N. despre care )urin nu auzise nimicC iar @urin. îi spunea adesea lui MorYen despre planurile re"ilor elfi şi despre ce avea să se întîmple dacă iz îndeau ori dacă dădeau "reş. iar din locurile înalte uşor se poate cădea pînă jos de tot=a acea vreme.RM!N/). ci să fi rămas noi acolo unde ne era locul. şi în cele din urmă întunecimea va fi silită să fu"ă din calea lorMorYen nu$i tă"ăduia spuseleC cînd se afla lîn"ă @urin.0ufletul îi era plin de speranţă.mai ine să nu$i fi întîlnit niciodată.

asei lui @ador.. c(iar şi pe vreme de paceT întotdeauna a fost aşa.'ar dacă se va întîmpla cu adevărat ce e mai rău. edainilor le va mer"e tare răuC unde mai pui că sălaşurile noastre sînt cele mai aproape de 'uşman. şi multe "(inioane îi pasc în răstimpul ăsta.încotro să fu" şi cîţi să iau cu mine. de nimic altcevaC iar teama nu te aruncă în deznădejde. într$o dimineaţă din primăvara acelui an.'ar cine priveşte înainte.opiii mai Mari să înfrîn"ă pe una dintre Puteri\: Nici măcar um ra vreunei îndoieli nu$3 înne"ura pe @urin )(a$ lionC cu toate acestea. dar nu aşteptaV Porneşte spre miazăzi cît poţi de repedeC iar eu te voi urma şi te voi "ăsi.. mulţi sau puţini\ @urin a căzut pe "înduri o vremeT Ru edeniile mamei mele trăiesc în *ret(il. a zis MorYen.i îţi voi spune6 Nu aşteptaV Mâ voi întoarce la tine cum voi putea. voi lăsa în "rija ta pe moştenitorul .'ar ce să înţele" din vor ele tale\ T Prevenire. a zis el=a vreo treizeci de le"(e de aici.înd voi fi c(emat.'e va fi să cadă re"ii elfilor. ce . nu îndoială."îndul de la eiC şi oare cum vor putea . asta tre uie să vadă6 că lucrurile nu vor rămîne aşa cum au fost. în linie dreaptăT 'ar de$ar fi să vină vremuri atît de ticăloase. nu$ţi voi spune6 Nu te temeV .încercarea de$acum va fi N/RN ! @?N @t%R!N 4H mare şi una din părţi va cădea mai jos decît se află acum--.ieţile oamenilor sînt scurte. MorYen .ăci teamă îţi este doar de ceea ce tre uie să te temi. c(iar de$ar fi să răscolesc tot *eleriandulT *eleriandul e lun" şi lat şi nu$i adăposteşte pe sur"(iuniţi. a răspuns @urin.led(Yen. care totuşi nu era în apele sale. s$a trezit ca dintr$un somn neliniştit şi parcă un nor se lăsase peste seninătatea luiC iar seara numai ce$a spus deodată6 T . a răspuns ea.

i$a spus @urin. dar să nu te îndoieşti de vitejia lor. nepot i$a fost lui *re"or.. iar prietenii te renea"ă. a zis @urin. spre ruşinea mea. aşa$mi vine să credT Poate că da. n$ai iz uti decît sâ ajun"i cel mult la o poartă zăvorităC dacâ )ur"on nu iese la răz oi.'acă şi marea .asă a lui @ador va cădea. nu pot spune ce ănuiesc. dacâ neamul tău nu ne ajută.'ar pînă ce )ur"on nu mă dezlea"ă de jurămîntul pe care i l$am făcut. nimeni nu va pătrunde acoloT /tunci. a zis MorYen'eodată.<i c(iar dacă.în alta parte unde mai "ăseşti nădejde\ T Nu zici nimic de #ondolinT Nu. @urin a iz ucnit în rîs- .asa lui *eor a căzut.asa lui *eor nu va fi dispreţuită în 'oriat(. a zis @urin.'ar ce$ai auzit vor indu$se e adevărat6 am fost acolo.'oar sînt de$acelaşi sîn"e cu re"ele. şi ănuieşti ine.ăci *eren. înseamnă că sin"ură va tre ui să iau o (otărîreC şi uite că$mi vine în "înd 'oriat(.sprijin mai pot "ăsi la oameni\ a între at MorYen.). la fel ca tatăl meuT )(in"ol nu$i apropiat sufletului meu.<)! N. ultima clipă. şi neştiutori. a zis @urin. eu aşa socotC iar ..N$ a trimis pe nimeni în ajutorul Re"elui %in"onC şi nu ştiu de ce mă adum resc atunci cînd aud de 'oriat($=a fel cum mă adum resc eu cînd aud de *ret(il.RM!N/). ştii ine. căci numele acesta n$a fost nicicînd rostit de uzele mele. ar fi să$ţi spun. în ce vă"ăuni se va putea tîrî micul Popor al lui @alet(\ T Puţini sînt. nici măcar ţieC astfel că ai căuta în van. lucru despre care nu s$a auzit nimic şi nici nădejde nu este.*rîul lui Melian va ţine piept duşmanului pînă în 4Q PO.<i$ţi voi mărturisi acum ceea ce n$am spus nimănui şi nu voi spune vreodată6 nu ştiu unde se aflăT *ănuieşti însă.. fiul lui *ara(ir.

=$a aşezat pe )urin pe masă.îşi repeta vor ele pe care i le spusese tătîne$sâu6 Moştenitorul .$ &ite cum stăm noi aici şi vor im despre lucruri dincolo de puterea noastră de înţele"ere şi despre um re ce izvorăsc din visele noastre.'ar să fii cu ă"are de seamăV )ăişul e neiertător.0$a dus atunci la 0ador şi i$a stri"at6 N/RN ! @?N @t%R!N 45 T =a adal. ziua de naştere a moştenitorului .0ă faci aşa cum te îndeamnă inimaNumai să nu ză oveşti.asei lui *eor tot ceea ce a fost al lor odatăC şi astfel fiul nostru va deveni stăpîn peste o mare moştenireîn acea noapte. mulţi se vor teme de tăişul tău/poi )urin a fu"it din încăpere şi a pornit de unul sin"urC îşi simţea inima caldă. aşa cum soarele încălzeşte pămîntul rece şi$3 face să dea iarăşi rod.asei lui @adorC dar şi alte vor e îi veneau în minte6 'ăruieşte tot ce vrei. ca să ţii minte această zi. fiu al lui MorYenC curînd o să fii la fel de înalt şi cînd vei sta în picioare. )urin s$a trezit pe jumătate şi i s$a părut că tatăl şi mama lui stăteau lîn"ă patul lui şi$3 priveau în pîlpîirea luminărilor pe care le ţineau în mîiniC dar el nu le vedea c(ipurileîn dimineaţa zilei în care )urin împlinea opt ani.Nu va fi c(iar atît de răuC dar de$o fi să fie.!ar dacă ne vom vedea împlinite nădejdile. iar oţelul îl slujeşte numai pe acela care se pricepe să$3 mînuiască. întocmai cel de care ai nevoieC va tăia tot ce vrei. dar dăruieşte numai ce$i al tău.<i cînd va veni acea zi. iată darul pentru ziua ta de naştere. azi e ziua mea de naştere. la fel de uşor ca pe$un . ca şi cînd nu ar fi a ta.asei lui @adorV <i ţi$am adus un dar. atunci re"ii elfilor vor da fără doar şi poate înapoi urmaşilor . @urin i$a dat fiului său în dar un cuţit făurit de elfiC plăselele şi teaca erau ar"intii şi ne"reC şi i$a vor it spunîndu$i6 T Moştenitor al .îţi va tăia mîna una$două. atunci las totul în seama curajului şi înţelepciunii tale.asei lui @ador.&ite$aici un cuţit. l$a sărutat şi a adău"at6 &ite că m$ai şi întrecut.

mila. i$a zis MorYen lui )urin. )urin. căci îşi pierde vremea cu nimicuri fără rostT /i i milă de el.Nu am făcut nimic să merit darul tău şi nu am nici o nădejde să fiu mai reaz în zilele care mi$au mai rămas de trăitC dar tot ce îmi va sta în puteri să fac. voi face/ tras 0ador cuţitul din teacă şi a spus6 T . pentru că ştia că )urin primise cuţitul în acea ziC dar oamenilor le vine "reu să refuze ceva dăruit din toată inima.<i va fi un dar pe care$3 vei cîşti"a prin propriile tale puteri'upă aceea. a răspuns )urin. @urin a spus6 T )oate trei darurile erau ale tale. din pricina nepriceperii sale./şa că i$a spus cu voce "ravă6 T )e tra"i dintr$un neam mărinimos. şi pumnalul. )urin. fiu al lui @urin.O mînă cinstită şi o inimă curată mai pot nimeri şi pe de lăturiC iar răul pricinuit astfel poate fi mai "reu de îndurat decît lucrătura unui duşmanT /cum ai de aşteptat pînă o să primeşti un pumnal nou. cel mai neînsemnat dintre eleT Nu sînt si"ură că 0ador îl merită.e dor mi$a fost să$3 atin"N$a trecut mult pînă cînd @urin a ă"at de seamă că )urin nu purta cu sine pumnalulC 3$a între at dacă nu cumva vor ele ce i le spusese îl făcuseră sâ se teamă de elT Nu. şi c(iar i$au cerut să . oricine ar fi cel care dăruieşte. un dar cu adevărat minunat6 tăiş din oţel elfic. şi e tare încet la trea ă.. şi li er ai fost să le dăruieşti6 dra"ostea. )urin a ă"at de seamă că ai săi se purtau mult mai frumos cu 0ador. a zis MorYen0in"ur s$a olo"it. i l$am dat lui 0ador tîmplarulT înseamnă că dispreţuieşti darul tatălui tău\ a între at MorYenC la care )urin i$a răspuns6 T NuC dar îl iu esc pe 0ador şi$mi este milă de el/uzindu$3. a sfătuit$o @urin.fir de pâr0ador s$a tul urat.

Oamenii aceia erau "arda lui @urin şi servitorii caseiC dar la arme fuseseră c(emaţi toţi ăr aţii din ţară&nii plecaseră înainte. dintre care unii erau călări. )urin a fost trezit rusc de sunet de trîm iţeC aler"înd la uşă. şi curtea a râsunat de stri"ătul de luptă al edainilor de la Miazănoapte6 =ac(o caladV 're"o mornl /prinde$te. împreună cu @uor. fratele lui @urinC mulţi alţii aveau să i se alăture 0eniorului din 'or$ lomin pe drum. 'oamnă a 'or$lominuluiC plecăm acum cu nădejdi mult mai mari decît am avut vreodată înainte.facă un jilţ mare în care sâ se aşeze stăpînul în încăperea lui4I PO. ca pentru răz oi.@urin se afla şi el acolo. în luna =ot(ron.RM!N/).asei lui @ador lumina să iilor voastreV /tunci soarele a scăpărat pe cincizeci de tăişuri scoase iute din teci.Pînă cînd din depărtare vîntul le$a adus "lasul unui sin"ur .<)! N.0ă ne "îndim doar că la mijlocul iernii acesteia săr ătoarea va fi mai veselă decît în oricare alt an şi că o primăvară netemătoare îi va urmaV /poi l$a ridicat pe )urin pe umăr şi a stri"at către oamenii săi6 /rătaţi$i moştenitorului . într$o ună dimineaţă.oi păzi ceea ce laşi în "rija mea.it(el. şi ceea ce va veni!ar @urin i$a zis6 T Rămîi cu ine. vor indu$le oamenilor şi dînd porunciC astfel a aflat )urin că în acea zi plecau cu toţii spre *arad .). @urin a sărit în şa şi stindardul lui aurit s$a desc(is în vînt şi trîm iţele au răsunat din nou în dimineaţăC astfel a pornit @urin )(alion spre ătălia Nirnaet( /rnoediad'ar MorYen şi )urin au rămas nemişcaţi în pra". şi su stindardul său aveau să mear"ă la marea adunare a Re"eluiMorYen şi$a luat rămas$ un de la @urin fără să verse o lacrimă. şi ceea ce este. ci spunîndu$i6 T . a văzut în curte oameni în"(e$ suindu$se. =uminăV Piei.. NoapteV în sfîrşit. toţi înarmaţi pînă$n dinţi.

după care te faci că uiţi de fă"ăduialâC eu m$aş ale"e doar cu moartea dacă ţi$aş spune ceea ce vrei să afli/uzindu$3. în care a căzut răpus %in"on şi floarea eldarilor s$a ofilit.or ele lui @urin şi ale lui Mor"ot( Multe cîntece sînt cîntate şi multe poveşti sînt povestite de elfi despre Nirnaet( /rnoediad. cînd într$un sfîrşit a fost prins viu lîn"ă pîrîul Rivil. c(iar de$ai şti. Mor"ot( a iz ucnit în rîs şi i$a spus6 T O să te ro"i tu mult şi ine să$ţi dăruiesc moartea/poi 3$a luat pe @urin şi 3$a dus sus pe @aud($en$ . şi or vei rămîne pe vecie.'ar @urin nu putea fi supus cu una cu două. viaţa unui om n$ar ajun"e pentru a le ascultaEC aici însă se va povesti numai despre ce s$a întîmplat cu @urin.corn6 @urin trecuse peste culmea dealului./tunci Mor"ot( a poruncit să fie pus în lanţuri şi să fie sc(in"iuit încetul cu încetulC după o vreme a venit la el şi i$a spus sâ alea"ă între a pleca li er oriunde vroia. din spatele căruia nu$şi mai putea zări casa.Ne un e acela care ar primi vreun dar de la Mor"ot(. Mor"ot( *au"lir. nu eşti în putere s$o dai.N$ai (a ar cărei pravile se supun inimile oamenilor şi. după cum poruncise Mor"ot(. ci 3$a înfruntat pe Mor"ot(.'ar @urin Neclintitul i$a rîs în nas6 T Or eşti. mulţumită vrăjitoriilor şi iscoadelor sale. căci Mor"ot( ştia. şi a i se da putere şi a fi uns mai mare peste toţi căpitanii lui Mor"ot( T pentru aceasta nu i se cerea altceva decît sâ dezvăluie unde anume îşi avea )ur"on fortăreaţa şi tot ce mai ştia despre planurile Re"elui. că @urin se ucura de prietenia Re"elui din #ondolinC astfel că se "îndea să$3 facă să mărturisească doar prin puterea oc(ilor săi. *ătălia =acrimilor %ărW de Număr. şi dus în /n" and@urin a fost adus în faţa lui Mor"ot(. numai întunecime ai în faţa oc(ilor.'e$ar fi să fie N/RN ! @?N @t%R!N 4G toate re$povestite.?ntîi iei preţul. fiul lui #aldor. 0eniorul din 'or$lomin.

a zis @urin. nu s$a lăsat Mor"ot(. T 'ar pot să ajun" la tine şi la toată lestemata aia de casă a taC voinţa mea vă va înfrîn"e. şi la mila mea se aflăT Milă nu ai.Nirnaet(. a răspuns @urin. spunînd6 T !a aminteV &m ra "îndului meu se va întinde peste ei. s$a răsucit Mor"ot( spre @urin.'ar ar putea fi şi aşa. oriunde s$ar duce..ăci de$acum în re"atul meu sălăşluiesc ei.arda\ <tii pînă unde poate ajun"e "îndul lor\ 0au poate îţi înc(ipui că asupra ta se opreşte şi te poate apăra din depărtare\ T Nu ştiu./ întins atunci Mor"ot( raţul spre 'or$lomin şi i$a lestemat pe @urin şi MorYen şi toate vlăstarele lor. şi să se "îndească la soaţa şi la fiul său şi la toate celelalte ru edenii ale saleT .'in depărtare nu$i poţi vedea şi nici stăpîniC şi n$o poţi face atîta vreme cît îţi păstrezi alcătuirea asta şi încă mai doreşti a fi un Re"e în carne şi oase pe acest pămîntT Ne unule. dar el nici măcar n$a clipit.u sînt Re"ele mai *ătrîn6 Mel2or. ori ţi$ai măsurat puterea cu ManYe sau .. seminţia asta de nimic printre cele care au "las să vor eascăV !$ai văzut cumva pe valari.). întîiul şi cel mai puternic dintre toţi ..<)! N.!ar prin ei tot nu vei ajun"e la )ur"onC ei nu$i cunosc tainele.ăci Re"ele mai *ătrîn nu va fi dat jos de pe tron cîtă vreme dăinuie /rdaT )u ai spus$o. unde se "ăsea @it(lum. dacă ei ar vrea.uprins de furie. şi du(oarea morţii stăruia peste elC în vîrful "or"anului 3$a pus Mor"ot( pe @urin şi 3$a poftit să privească spre apus.RM!N/). Mor"ot( i$a zis6 4J PO. c(iar dacă din oţel aţi fost făcuţi cu toţii/ luat o sa ie lun"ă ce se afla acolo şi a frînt$o în faţa oc(ilor lui @urinC o aşc(ie i$a crestat lui @urin o razul. i$a spus Mor"ot(. iar ura mea îi va urmări pînă la capătul lumiiT !n pustiu vor eşti. năpîrstoc ce eşti printre oameni. "or"anul ce a ia fusese ridicat.

căci de$acum cu toţii au fu"itT 'oar atît îţi voi mai spune.'ar asupra celor pe care tu îi iu eşti "îndul meu va apăsa ca un nor al 'estinului necruţător şi$i va arunca în întunecime şi deznădejde. păcătoase sfaturi vor aduce vor ele lor. cel care a fost încă dinainte de a fi lumea pe care el a făcut$o. şi tot ce se află în ea se supune încet şi nesmintit voinţei mele.Nu eşti 0eniorul oamenilor şi nicicînd nu vei fi.<i nu eşti nici cel mai puternicC căci ţi$ai irosit forţele asupra ta însuţi şi ţi le$ai N/RN ! @?N @t%R!N 44 risipit în propria ta "oliciune. a zis @urin.'ar poveşti din astea copilăreşti nu$ţi vor fi de ajutor. vor semăna râul. împotrivâ$le se va întoarce.ercuri nimeni nu$mi va scăpa pînă vor intra cu toţii în Nimicnicie- . pentru că am privit c(ipurile celor care au văzut =umina şi$am auzit vocile celor care i$au vor it lui ManYe.înainte de /rda ai apărut tu.ercurile =umii nu$i vei putea urma pe aceia care te alun"ăT 'incolo de . şi ceea ce$ţi voi spune nu vine de la învăţăturile eldarilor.&m ra vrerii mele se întinde peste /rda./cum ştim cine eşti.ercurile =umii nu$i voi urma. în c(iar ceasul acesta. lanţul lor încă te mai aşteaptăT .Orice vor face.Ori de cîte ori vor vor i. a spus Mor"ot(.'ar în aceste . sclavule Mor"ot(.ercurile =umii nu este nimic. c(iar de$ar fi ca toată /rda şi între"ul Menel sâ cadă su stăpînirea ta'incolo de ..Nu mai eşti acum decît un sclav fu"it de$al valarilor.ăci dincolo de . dar şi alţii aşijdereaC nu tu ai făurit /rda.%ără speranţă vor muri.valarii.ăd că ai învăţat ine lecţiile pe care ţi le$au dat stâpînii tăi. lestemînd viaţă şi moarte deopotrivă'ar @urin i$a răspuns6 T &iţi cui spui toate astea\ =a fel le$ai spus şi stră unilor noştriC dar uite că noi am scăpat de su um ra ta. ci din inima mea.Oriîncotro se vor duce.

3$a aşezat într$ un jilţ de piatrâ sus de tot.. a auzit de moartea lui @aldir. stînd lîn"ă el. )uor. pentru ca @urin să nu se poată clinti din acel loc şi sâ nu poată nici muri. de unde putea vedea în depărtare ţara @it(lum. cu oc(ii mei vei vedea şi nimic nu$ţi va rămîne ascunsPlecarea lui )urin Numai trei oameni au "ăsit în cele din urmă drumul înapoi prin )aur$nu$%uin. 3$a lestemat încă o dată şi şi$a po"orît puterea sa asupra lui. şi de aici sâ priveşti spre pâmînturile unde râul şi deznădejdea se vor a ate asupra celor pe care i$ai dat pe mîna mea. amuţită de durere.).enuşii din Munţii Mit(rim au venit în ajutorul ei. îi jefuiau de tot ce aveau şi$i înro eauPe toţi cei de pe pămînturile lui @urin care puteau munci ori puteau fi folositori în orice alt c(ip îi luau în sclavie. pe )(an"orodrim. fiica lui @ador. a zis Mor"ot(. pînă cînd Mor"ot( nu$3 va fi eli eratT /ici să şezi. la miazănoapte.T Minţi. 0tăpînul ursitelor de pe /rda. a fu"it în săl ăticie.. a spus Mor"ot('ucîndu$3 pe @urin înapoi în /n" and.Ne"re îi erau zilele.Răsăritenii năvăliseră în ţară în număr mareC se purtau cu cruzime faţă de poporul lui @ador. .Rian însă s$a dus la "or"anul @aud($en$Nirnaet( şi acolo s$a pus jos şi a muritMorYen .ăci ai cutezat să mă iei în derîdere şi ai pus la îndoială puterea lui Mel2or.RM!N/).lfii . şi cînd s$a născut fiul ei. şi pâmînturile *eleriandului.Prin urmare. a zis @urinT 0in"ur vei vedea şi sin"ur vei recunoaşte câ nu mint.%iul ei )urin a ia împlinise nouă ani. !n 'or$lomin nu a ajuns nici o veste.<)! N. cuprinsă de deznădejdeC dar ./colo sus a fost el ţintuit de puterea lui Mor"ot(C iar Mor"ot(. ei l$au luat în "rija lor.Rfan. un drum tare păcătosC şi cînd #lored(el. a jelit pînă a murit3FF PO. a lui @uor soaţă. la apus.led(Yen a rămas în @it(lum. iar ea era din nou "rea.

o vrăjitoare. pe care îi urau din tot sufletul.c(iar şi pe fetişcane şi flăcăiandri.ine se încumeta putea trece pe aici munţii . precum şi )urin.'ar acest drum nu le era cunoscut Răsăritenilor. nici mai mult. întrea"ă acea ţară era ine păzită şi nici măcar vreun slujitor de$al lui Mor"ot( nu iz utise vreodată să pătrundă acolo%in"olfin socotea că .red ]et(rin era un zid de netrecut. Răsăritenii s$au retras spre miazănoapte. după primele atacuri. MorYen a fost lăsată în pace. iar pe ătrîni îi omorau ori îi lăsau să piară de foame. căutau să se adăpostească aici. căruia nu i se dădea voie să .red ]et(rin şi. tîmplarul. femei şi ăr aţi. nu departe de munţiC Nen =alait( îşi avea ori"inea într$un izvor din um ra vîrfului /mon 'art(ir.însă de 'oamna din 'or$ lomin încă nu îndrăzniseră să se atin"ă şi nici s$o alun"e din casa ei nu cutezauC se zvonise printre ei că femeia asta era primejdioasă. cît şi de orice atac venit dinspre miazăziC şi cu adevărat un alt loc de trecere între 0erec( şi capătul dinspre apus.împreună cu MorYen rămăseseră la adăpostul casei 0ador. nici mai puţin. ajun"ea în *eleriand. unde 'or$lomin se unea cu Nevrast. atît de către cei care.. fu"ind de la miazănoapte. nu mai era pentru cei care nu aveau aripi să z oareN/RN ! @?N @t%R!N 3F3 /şa s$a întîmplat că.asa lui %in"olfin. dar mai apri" se temeau de ei-H /ceasta era pricina pentru care nu se apropiau de munţi. cu toate că pădurile din preajmă viermuiau de oameni şi era tare primejdios să um li pe drumurile ţării.asa lui @urin se "ăsea în partea de sud$est a ţinutului 'or$lomin. mai ales în partea de miazăzi a ţăriiC iar după ce$au jefuit şi au pustiit totul. unde se refu"iaseră mulţi dintre eldari. dincolo de al cărui umăr se "ăsea o trecătoare rîpoasă. şi cîţiva ătrîni. co orînd pe lîn"ă izvoarele rîului #lit(ui. şi nici Mor"ot( încă nu aflase de elC căci atîta vreme cît dura . care uneltea cu vrăjmaşii cei al i6 aşa îi numeau ei pe elfi..

cu toate că nici una dintre ele nu era dătătoare de speranţă. c(iar cu riscul de a$şi pierde viaţaC de la ei primea MorYen în taină veşti despre ce se întîmpla în ţară. neamul său avînd puţine femei printre atîţia ăr aţi. 3$a cuprins o mare spaimă. s$o ajute în tainăC un Răsăritean. în locul unde$şi avea el sălaşurile.'ar "ospodăria lui @urin a căzut curînd în para"ină şi. cu toate că MorYen se spetea muncind. dar nepăziţi.Pe MorYen o văzuse o sin"ură dată. năpădit deodată de o teamă soră cu moartea. tot săracă rămînea şi ar fi pierit fără doar şi poate. cînd năvălise călare în "ospodăria lui @urin. de n$ar fi fost /erin. nu de sclavă.Parcă privea în oc(ii săl atici ai unui vrăjmaş al .<i printre aceştia încă se mai "ăseau cîţiva netemători. "ata oricînd să$i vină în ajutor 'oamnei din 'or$lomin.*rodda nu era altul decît cel care îi luase în ro ie pe oamenii din ţara lui @urin şi$i dusese. aşa i se păruse lui. la "îndul că un râu neştiut se va a ate asupra luiC încît nu i$a jefuit casa şi astfel nu 3$a descoperit pe )urin. spunea ea. cum îi numea el pe cei din poporul lui @ador. dimpreună cu tot avutul şi vitele ce le aveau.Pe /erin însă *rodda o luase de soaţă. mînaţi precum vitele într$un ocol. şi pentru că. dar o făcea totuşi de dra"ul lui )urin şi a pruncului încă nenăscut. era "ata să pună mîna pe pămînturi la care ceilalţi nu rîvneau.apete de Paie.#reu îi venea lui MorYen să primească de pomană.ra un ăr at sfruntat. ru edenia lui @urin. dar fără nici un ran" printre ai săi înainte de a fi venit în @it(lumC cum însă voia sâ se înavuţească. o silise pe /erin sâ$i devină soaţă.iasă din curte.. altfel scurtă într$adevăr ar fi fost viaţa moştenitorului adevăratului senior*rodda i$a înro it pe . şi nici una nu se asemăna cu fiicele . venea din partea cuiva din neamul ei. cu "înd de prâdâciuneC dar dînd cu oc(ii de ea. şi i$a pus sâ$i ridice o casă de lemn pe pămîntul aflat la miazănoapte de casa lui @urinC sclavii erau ţinuţi într$o în"răditură. pe nume *rodda.

s$a (otărît să$3 trimită pe )urin de acasă. a auzit în mintea ei vocea limpede a lui @urin. )urin s$a dus la mama saT . în taină dacă putea.).. în"(iţindu$ şi lacrimile în faţa mamei saleC căci dacă ar fi viu.Poate că a căzut răpus. cu atît se împuţinau sorţii de evadare. pasămite.<)! N. încă înainte de$a împlini vîrsta ăr ăţiei.<i$ntr$o ună zi i$a venit în minte ce vor ise ea cu @urin şi "îndul i s$a îndreptat din nou spre 'oriat(C într$un tîrziu. să devină stâpîn al ţării aceleia şi să ai ă un moştenitor care sâ$i urmeze la cîrmă'espre ce se petrecuse şi ar fi putut să se petreacă în zilele ce aveau să vină MorYen nu i$a destăinuit aproape nimic lui )urinC iar el se temea să$i tul ure tăcerea cu între ări. fiul meu. nimeni nu l$ar împiedica să vină înapoi să ne ajuteT .&nde mai pui că inima încă o amă"ea cu o speranţă căreia nu îndrăznea sâ$i dea "las6 în străfundul sufletului ei. ori poate a fost luat prizonierC sau o fi fost alun"at departe şi n$are cum veni înapoi printre toţi duşmanii ăştia care ne$nconjoarâT îmi vine să cred că a murit.u. simţea că @urin nu pierise.<i stînd ea aşa. spunîndu$i6 Pleacă repedeV Nu mă aşteptaV Numai că sorocul pruncului nenâscut se apropia. i$a spus MorYenPe măsură ce vremea trecea. )urin.RM!N/). tot mai mult se întuneca inima lui MorYen de teamă pentru fiul ei..înd Răsăritenii au venit întîiaşi dată în 'or$ lomin. drumul avea să fie "reu şi plin de primejdiiC şi cu cît ză ovea mai mult.'e ce nu se întoarce\ T Nu ştiu.3FE PO. şi să$3 roa"e pe Re"ele )(in"ol să$3 adăpostească. iar în nopţile în care ve"(ea fărâ somn aştepta să$i audă paşii ori se trezea încredinţată că . să$i alun"e pe (oţii ăştia urîţi\ a vrut el să afle.înd se întoarce tata. a zis )urin. moştenitorul ţinuturilor 'or$lomin şi =adrosC îl şi vedea luat sclav de Răsăriteni. i$a răspuns MorYen. nu cred aşa ceva. edainilorC năzuia *rodda. cumpănind cum să facă şi să drea"ă.

armăsarul lui @urin. anume de a$şi trimite fiul spre a creşte la curtea unui alt senior.Pe lîn"ă asta. vei ajun"e şi mai rău6 or să te înro ească'acă vrei să fii ăr at cînd vei împlini vîrsta ăr ăţiei. iar drumul va fi "reu.O sâ$3 trimit pe #et(ron cu tine. cît mai curînd cu putinţă. pecetluind astfel prima juru iţă a ursitei lui )urin)oamna /nului 1elirii aproape că începuse. pe neaşteptate. dacă aştepta să treacă iarna.i numai tuC eu tre uie sâ rămînT Nu pot să plec sin"urV Nu te las aici.&nde să plecăm\ Peste Munţi\ T 'a.'e ce să nu mer"em împreună\ T . şi fii curajosT 'ar asta înseamnă sâ te las doar cu 0ador şi . spre miazăzi. atunci fâ aşa cum te ro" eu.ste tîrziu în an.auzise în o"radă nec(ezatul lui /i+oc(.'ar nu vei mer"e sin"ur. nici măcar la curtea unui re"e. i$a spus lui )urin6 T )atăl tău nu vine. dar pe de altă parte se temea că.=a miazăzi s$ar putea sâ mai fie o nădejde.Nu prea mai era timp pentru o călătorie atît de lun"ă.<i pentru câ tu eşti fiul meu şi vremurile sînt întunecate...'ar dacă ză oveşti aici. pentru că 0ador este şc(iop.u nu pot să plec. şi poate şi pe #rit(nirT 'ar pe =a adal\ T Nu. ori doar amintirea acelei voci. )urin avea sâ fie luat de Râsăritenii care dădeau tîrcoale "ospodăriei. înainte ca MorYen să fi luat o (otărîreC apoi a tre uit să facă totul în "ra ă./sta ar fi dorinţa luiT 0ă plecăm\ a stri"at )urin.)u tre uie să pleci. iscodind casa/şa că într$o ună zi. fiul meu. nu te voi cruţa ascunzîndu$ţi adevărul6 s$ar putea să mori pe drum. nu era încă pre"ătită sâ$şi calce în picioare mîndria şi să devină ea însăşi un oaspete N/RN ! @?N @t%R!N 3FH milo".'ar eu nu am spus că noi plecăm. peste Munţi./stfel că a alun"at din minte vocea lui @urin. cu toate că nu se împotrivea defel o iceiului vremii.

fără să se mai fereascăT 'acă te văicăreşti.Ra"nir cel or . în zilele astea ticăloşite. )urin.Nu vrei să fii mai curînd oaspetele unui re"e.0ador s$a sprijinit în cîrjă şi s$a uitat la jilţul cel mare al lui @urin. a zis el.Nu ştiu ce e aia un sclavT )e trimit de aici ca să nu fii nevoit să afli. fii curajosV )e voi urma şi eu dacâ pe$aici va fi mai rău ca acumC numai sâ pot3FQ PO. cine ştie pe unde$oi fi în săl ăticie\ a între at )urin şi dintr$odată a simţit câ$3 părăseşte curajul şi a iz ucnit în plîns. fiul meu. a zis MorYen.Nu$i numai pentru tine "reu. ca şi cînd vroia să citească în ei o taină.în zilele astea nu putem să ne$n"rijim decît de nevoile cele mai simple- .RM!N/). or să fie alţii care te vor "ăsi înaintea mea. decît un sclav\ T Nu ştiu.<)! N.ăci te trimit la Re"ele )(in"ol. dac$oi putea../ doua zi dimineaţa./(. numai că nu poate.N$a zis oare tata că eu sînt moştenitorul lui @ador\ Moştenitorul tre uie să stea în casa lui @ador şi s$o apere. şi cu ătrînele. a răspuns MorYen. să judec ce e mai ine de făcut. neisprăvitT )re uie să$3 tai.într$un tîrziu i$a vor it6 . te voi "ăsi. T 'ar cum ai să mă "ăseşti. dar )urin a rămas tare îndurerat şi descumpănit. ce mi$aş dori să mai am pumnalul acelaT Moştenitorul tre uie să stea. în 'oriat(. iar dacă vei ajun"e acolo şi dacă vei râmîne acolo.'ar eu ştiu încotro vei mer"e.@ai.'ar cine ştie dacă nu se va întoarce într$o unâ zi..Mi$e "reu şi mie. s$a dus să$3 caute pe 0adorC l$a "ăsit tăind lemne pentru foc T pînă şi astea a ia le ajun"eau. căci nu îndrăzneau să se aventureze în pădure după altele.=$a aşezat pe )urin în faţa ei şi l$a privit în oc(i.'ar fac aşa cum cred că e mai ineC căci altfel de ce m$aş despărţi de sin"ura fiinţă care mi$a mai rămas şi care mi$e atît de dra"ă\ N$au mai vor it despre asta. care fusese uitat într$un colţ. i$a zis MorYen. "reu.).

Mi$am pierdut vremea./u deprins o iceiurile orcilor mai cu sîr" decît le$am deprins noi pe ale 0eminţiei %rumoaseT / ia acum încep să înţele".e$i aia un sclav\ a între at )urinT &n om care a fost om./cum pot să$ţi dau înapoi darul pe care mi l$ai făcut)urin a întins mîna.Poate că odată şi odată tot se va întoarce acasă. aşa$mi vine să cred. cu toate că atunci mi s$a părut că timpul trece mai plăcut.'ar toate astea au viaţă scurtăC iar ucuria pe care o simţi cînd le faci este sin"urul lor rost adevărat. e ţinut în viaţă doar ca să se spetească muncind. =a adal n$o sâ mai ai ă parte decît de muncă de sclavT .!ar de la jefuitorii ăştia un sclav se ale"e cu durere ori cu moarte numai pentru că aşa le place lor.! se dă de mîncare cît să nu moară de foame.T Mai lasâ$3. dar care acum e socotit drept animal. a zis 0adorC dar văzînd e+presia ciudată de pe c(ipul lui )urin. i$a cerut )urin. nu pot să$3 dăruiesc cui vreau eu\ a între at 0adorT Oricui vrei.0ador şi$a trecut de"etele peste ciopliturile în lemnul scaunului şi a oftat./m auzit că pe cei iuţi de picior îi pun să fu"ă şi apoi îi vînează cu cîinii.!n vremurile ce vor urma.e anume înţele"i acum\ T 'e ce mă trimite mama de$aici- . şi$atunci o să$i pară ine să vadă ce$ai făcut pentru el cît a fost plecatT 0peranţele deşarte sînt mai primejdioase decît temerile şi nu ne vor ţine de cald în iarna asta. însă nu mie. şi se speteşte doar de teama durerii ori a morţii. 3$a între at6 .'ar de ce vrei să$3 dai\ T Nu mai am speranţă să$mi tre uiască pentru ceva folositor. a zis elT 'ar dacă este al meu. a zis )urinT Mare păcat că eşti nevoit să înţele"i asemenea lucruri la vîrsta asta. dar în clipa următoare şi$a tras$o îndărătN/RN ! @?N @t%R!N 3F5 T &n ăr at nu ia înapoi ceea ce a dăruit.

'ar de cîte ori zic că voi face una sau alta. aşa zice mama.O să fiu tare departe şi tare sin"ur<i )urin a iz ucnit în plînsC dar =a adal i$a spus6 T @eiV &nde$i fiul lui @urin\ Nu de mult l$am auzit spunînd6 .O sâ mă duc la elfi. atunci tre uie să şi le împlinească şi să plece. puţini sînt dornici să înveţe. cred că înţele"i acest lucru acum=a adal nu vrea să pleciC dar 0ador.<)! N.e$ mi zici nu$mi pare să merite lacrimile astea. la Re"ele din 'oriat(. curînd . apoi a mormăit pentru sine6 'e ce$o fi amînat atîtaV 0$a răsucit către )urin şi i$a zis6 . servitorul lui @urin. n$avem 3FI PO./colo poate că am să primesc alte cuţite.)oate zidurile şi toţi pereţii au urec(i în ziua de azi.).Numai că de$acolo n$o să$ţi pot trimite nici un dar./cum n$ai să iei cuţitul..Nu vreau să părăsesc casa asta. i$a spus 0ador. altfel arată totul cînd vine vremea să le fac/cum nu mai vreau să plec.. va fi mai fericit cînd va şti că Răsăritenii nu$3 mai pot atin"e pe fiul lui @urin. =a adal.RM!N/).asa lui @ador se va sfîrşi pe vecie.Oc(ii lui )urin s$au umplut de lacrimiT /(aV a făcut 0ador.u mă mulţumesc cu ce . şi nici cu nimeni altcineva. ce face6 tre uie sâ ne despărţim.Mulţi sînt "ata să dea lecţii. şi nici pe mamaT 'acă n$o faci. urec(i ce nu cresc pe capete frumoaseT )re uie să vor esc cu cinevaV [ie întotdeauna ţi$ am spus totul. asemănătoare cu ăsta. cu adevărat. dacă astea au fost cuvintele fiului lui @urin. ca dar de despărţire\ T NuV a spus )urin.oi pleca soldat cu un re"e al elfilor.)re uie sâ am "rijă să nu mai spun asemenea lucruriT /r fi mai ine.e va fi să se întîmple se va întîmpla.'ar despre ce "înduri are mama ta nu tre uie să vor eşti cu =a adal./sta e. de cum voi fi împlinit vîrstaT Prea ine. a spus )urin în"(iţindu$şi lacrimile. a consimţit 0ador.Nu vreau să te părăsesc. =a adal..

au trecut Munţii &m roşi./vînd soarta de partea lor şi inimi curajoase. erau tare viteji şi cunoşteau N/RN ! @?N @t%R!N 3FG ine locurile. căci iarna venise cu "er mare de la MiazănoapteC numai că lui )urin nu$i era menit sâ ai ă o soartă atît de uşoară. căci puterea lui Mor"ot( se întindea mult dincolo de (otarele ţării saleC dar )urin îi avea drept călăuze pe #et(ron şi pe #rit(nir. cînd te voi mai vedea\ MorYen.este astăzi)urin era "ata de drumC şi$a luat rămas$ un de la mama sa şi a plecat în taină.=un" şi plin de primejdii îi era drumul.<i ar fi murit toţi trei. însoţit de cei doi tovarăşi de drum. şi.. au co orît în . pînă cînd li s$a isprăvit şi ultima fârîmâ de mîncare.odrul *ret(ilC într$un tîrziu. istoviţi şi săl ăticiţi la înfăţişare. a auzit ecoul acelui stri"ăt rosto"o$ lindu$se printre munţii împăduriţiC şi$a încleştat mîna de uşorul uşii şi a strîns pînă a simţit că de"etele i se jupoaie/ceasta era prima dintre durerile pe care avea sâ le îndure )urin=a începutul anului care a urmat plecării lui )urin. MorYen a dat naştere unei fetiţe şi i$a pus numele de Nienor. numai ce$au auzit o c(emare de corn.'ar aici n$au mai ştiut pe unde s$o ia.um stăteau ei cuprinşi de deznădejde.alea 0irionului şi de acolo au pătruns în . cu toate că îm âtrîniserâ între timp. c(inul despărţirii l$a lovit precum tăişul unei să ii şi )urin a stri"at6 T MorYen. care stătea în pra". încît au rătăcit printre copaci. au ajuns la (otarele 'oriat(ului. prinşi în la irinturile Re"inei. care fuseseră tineri pe vremea lui @ador. adică *ocireaC )urin era foarte departe cînd ea a venit pe lume. fără să "ăsească vreo potecă.'ar cînd ei i$au spus să se întoarcă şi sâ mai privească o datâ la casa părintească.*ele" /rcul Puternic vîna prin părţile . pentru că pe vremuri stră ătuseră adesea *eleriandul. MorYen.

a venit la ei şi. cel mai măreţ dintre toţi oamenii. a aflat cum se numeau şi de unde veneau şi tare s$a minunat şi s$a înduioşat. i$a zis *ele".încă eşti mic. pe poteci tainice. căci era semn că )(in"ol îl primea pe )urin ca pe fiul său vitre"C lucru care.).!ar cînd solul s$a întors cu vestea că )(in"ol şi Melian îi aşteptau pe fiul lui @urin şi pe însoţitorii săi. şi arăta zdravăn la trup şi vînjosT . după ce le$ a dat să mănînce şi să ea. *ele" i$a călăuzit din nou.e$ai vrea tu să$i ceri Re"elui )(i"ol\ 3$a între at *ele" pe ăiatT 0ă fiu unul din cavalerii lui şi să lupt împotriva lui Mor"ot(. în afară de *eren. re"ii nu$3 .0$a uitat la )urin şi i$a plăcut c(ipul lui../poi #et(ron le$a repetat lui )(in"ol şi lui Melian ce$3 ru"ase MorYen sâ spunăC )(in"ol i$a primit cu 3FJ PO.s"alduin şi a trecut prin porţile ce dădeau în sălile lui )(in"olC cu oc(i mari s$a uitat copilul la minunile din Mene"rot(. şi i$a "ăzduit acolo. ca să$mi răz un tatăl. ducîndu$i la un sălaş unde stătea el în zilele acelea împreună cu alţi vînători./uzindu$le stri"ătele.aceleaC dintotdeauna îşi avusese sălaşul la (otarul 'oriat(ului şi cunoştea pădurea ca nimeni altul în acele vremuri. pe care nici un muritor nu le mai văzuse înaintea lui. căci moştenise frumuseţea mamei sale şi oc(ii tatălui său. în acele vremuri. în onoarea părintelui său @urin. a răspuns )urinT 0e prea poate să fie aşa. pînă în Re"atul /scuns/stfel a ajuns )urin la marele pod peste . ru edenia sa. trimiţînd în acelaşi timp un sol la Mene"rot(. dar dai de pe acuma semne că te vei face un ăr at viteaz.<)! N. unătate şi l$a aşezat pe )urin pe "enunc(ii săi.ei de faţă s$au mirat.. demn de a fi fiul lui @urin Neclintitul'in vor ele lui era limpede că numele lui @urin se ucura de cinstire pe toate melea"urile locuite de elfi/şa că *ele" i$a călăuzit ucuros. şi a lui *eren. după ce vei mai fi crescut un pic.RM!N/).

/şa că le$a mulţumit elfilor din 'oriat( fără multă vor ă şi le$a dăruit ultimele lucruşoare de aur ce$i mai rămăseseră. ascunzîndu$şi astfel sărăciaC şi i$a ru"at să$i ducă lui )(in"ol .'ar vîrsta înaintată şi suferinţa trupească l$au covîrşit pe #rit(nir.oiful lui @ador./poi )(in"ol i$a spus6 T /ici va fi casa ta. prin aceşti soli. astfel că el a rămas cu )urin pînă cînd i s$au sfîrşit zileleC #et(ron însă a plecat. iar )(in"ol a trimis cu el o escortă. şi cînd MorYen a aflat că )urin a fost primit cu cinstire de către )(in"ol. purtîndu$i de "rijă. înconjurat de iu irea noastră/stfel a început viaţa lui )urin în 'oriat(. care să$3 păzească şi să$3 călăuzească. care o ru"a. şi totodată să$i ducă lui MorYen o solie din partea Re"elui. căci ceea ce simţea în inima ei nu se sc(im ase şi nici mîndria nu o părăsiseC pe lîn"ă asta. a fu"it în pădure şi a iz ucnit în N/RN ! @?N @t%R!N 3F4 . să vină dimpreună cu ei în 'oriat(înţeleaptă era Melian şi$avea puterea prevestirii. şi nici un alt senior elf n$a mai făcut$o de atunci cu vreo odraslă de$a oamenilor. fiu al lui @urinC şi cît vei trăi vei fi socotit drept fiul meu.. iar în mîini ţi se vor pune armele elfilor.O vreme. Nienor era încă mult prea mică. c(iar dacă eşti om.lfii aduseseră daruri o"ate din partea lui Melian. )urin aştepta neră dător întoarcerea solilor lui )(in"olC şi cînd aceştia s$au întors fără mama lui.înţelepciune vei primi mai multă decît orice alt muritor.Poate că va veni timpul cîndva să iei înapoi pămînturile pe care tatăl tău le$a avut în @it(lumC pînă atunci. cu toate că tînjeau să se întoarcă la 'oamna lor din 'or$ lomin. #et(ron şi #rit(nir au rămas cu el. aici vei sălăşlui.în tot acest timp.făceau. încît nădăjduia că astfel va putea să împiedice răul clocit de mintea lui Mor"ot(.'ar MorYen nu vroia cu nici un c(ip sâ plece şi sâ$şi lase casa. a simţit că durerea i se mai îndulceşte.într$un tîrziu au ajuns la casa lui @urin.

iar mai apoi #aldor au purtat coiful în răz oiC iar oştenii din @it(lum îşi simţeau inimile îm ăr ătate cînd îl vedeau în ătălie.oiful avea puterea de a$3 feri pe cel care$3 purta de orice rană ori de moarte. iar c(ipul ascuns în spatele ei ă"a frica în inimile tuturor celor care$3 priveau. în *eleriandul Răsăritean-5 !ar mai tîrziu./ceasta a fost a doua durere a lui )urin..ra făcut din oţel cenuşiu. şi stri"au6 T Mai de preţ e 'ra"onul din 'or$lomin decît viermele de aur din /n" andV /devărul e că acest coif nu fusese făcut pentru a fi purtat de oameni.în vîrful coifului era aşezat a sfidare un cap aidoma celui al dra"onului #laurun"C căci coiful fusese făcut la scurtă vreme după ce dra"onul ieşise pe porţile fortăreţei lui Mor"ot(. Melian a fost cuprinsă de milă. fiind la rîndul său ferit de atin"erea să"eţii ori a focului. atunci cînd /za"(âl a căzut în capcana pre"ătită de orei pe 'rumul #nomilor. vestit pentru lucrările sale. fierarul din No"rod. ca dovadă că$şi amintea cum %in"on îl alun"ase pe #laurun" înapoi în /n" and'ar în tot ţinutul @it(lum nu s$au "ăsit vreun cap sau .oiful lui @ador.înd solii au spus ce răspuns le dăduse MorYen. ci anume pentru /za"(âl.%usese făurit de )elc(ar. căci de$3 lovea vreo sa ie. iar să"eata ţintită asupra lui îşi a ătea z orul. înţele"îndu$i "îndulC a înţeles atunci că soarta pe care o prezisese ea nu putea fi a ătută cu una cu două=ui )(in"ol solii i$au dat .plîns T ştia de ru"ămintea lui Melian şi nădăjduise că MorYen va veni. Maed(ros 3$a trimis în dar lui %in"on T ei doi nu arareori îşi făceau daruri. aceasta se frîn"ea. seniorul din *ele"ost. în semn de prietenie T./deseori @ador. împodo it cu aur../vea şi o vizieră Lasemănătoare cu acelea pe care le purtau "nomii în fierăriile lor pentru a$şi feri oc(iiM. avînd "ravate pe el runele victoriei. ca răsplată pentru că i$a salvat viaţa şi comoara. cel care a fost răpus de #laurun" în /nul 1elirii-Q /za"(âl însuşi i 3$a dăruit lui Maed(ros. mai înalt decît toate celelalte.

atunci cînd acesta a fost uns cîrmuitor în 'or$ lomin.. i$a zis că MorYen trimisese fiului său un lucru măreţ.alinor. fiind turnate de %eanor. ca şi cînd propriul său arsenal era nimic pe lîn"ă acesta. pe care$3 ţinea în mîini. )(in"ol avea în adîncuri cămări pline de arme scumpe6 fiare lucrate asemenea solzilor de peşte şi lucind precum apa su clar de lună. sau de încă şi mai pricepuţii fierari elfi. iar pentru că sufletul îi era atît de îndurerat. âtrînul #amil Zira2. făurite de însuşi )elc(ar sau de cel care$i fusese dascăl într$ale meşteşu"ului.<)! N. şi cu vor e de curtenie a spus6 T Mîndru a fost capul care$a purtat acest coif.reau sâ$mi privesc duşmanul cu c(ipul meu adevărat.umeri într$atît de puternici încît să nu se în$ covoaie su apăsarea coifului "nomilor.u toate acestea. c(emîndu$3 pe )urin. meşterul mai mare decît oricare altul de cînd fusese lumea făcută. %in"on 3$a dăruit lui @ador. pe care l$au purtat şi strămoşii lui @urin.RM!N/).#(inionul a 33F PO.=ui @urin însă îi venea "reu sâ poarte . lăsat moştenire de stră unii săiT !a .&nele arme le primise în dar din .Prin urmare. şi cînd va veni vremea. i$a zis el..apul 'ra"onului de la Miazănoapte. făcut ca #aldor să nu$3 poarte în timpul apărării fortăreţei . în afara celor ai lui @ador şi ai fiului său #aldor. poartâ$3 cu noroc'ar )urin încă era prea mic să ridice coiful. să ii şi topoare.it(el 0irion. nici n$a vrut sâ se uite .).or ind astfel. un "înd i$a venit dintr$odată şi. )(in"ol s$a uitat la .oiful 'ra"onului. scuturi şi coifuri.oiful lui @ador. spunea el'ar coiful se număra printre moştenirile cele mai de preţ ale casei saleîn Mene"rot(. şi în fapt nici nu vroiaT . căci atacul se petrecuse pe neaşteptate. iar el a fu"it cu capul descoperit la ziduri şi o să"eată orcească i$a străpuns oc(iul.

se făcea tot mai frumoasă pe măsură ce creştea.la el)urin în 'oriat( în toţi anii în care )urin şi$a petrecut copilăria în re"atul 'oriat(.în acei ani a învăţat multe poveşti şi le"ende. pînă cînd.'e la Nellas a aflat )urin multe despre potecile şi săl ăticiunile din 'oriat(. odată cu sfîrşitul copilăriei sale. "îndurile i se îndreptau tot mai mult spre faptele pe care le făceau ăr aţiiC tot mai rar s$a întîlnit cu fata. iar ei îi aduceau lui )urin mesaje din partea mamei luiC astfel a aflat )urin că Nienor. într$o ună zi.însă în pădure trăia o fecioară. nevoind să păşească su acoperişuri de piatrăC iar )urin creştea şi. pe nume NellasC la ru"ămintea lui Melian.0ufletul şi "îndurile i se întorceau mereu la ai săi şi uneori primea veşti despre ei. şi tot ea 3$a învăţat sâ vor ească "raiul sindarin al străvec(iului re"at. fata îl urmărea pe )urin de cîte ori acesta se N/RN ! @?N @t%R!N 333 rătăcea printre copaci şi adeseori îi ieşea în cale.. n$a mai vrut s$o vadă. cu toate că el arareori o vedea. dar n$a trecut mult şi iarăşi i s$ au adum rit "îndurile. şi prietenia lor a trecut asemenea unei dimineţi de primăvară. ceea ce pentru el era o mîn"îiere)(in"ol trimitea soli la MorYen ori de cîte ori putea. sora lui.ăci Nellas nu se ducea la Mene"rot(. iar c(inul lui MorYen se mai uşurase)urin creştea şi elC s$a făcut mai înalt decît cei din seminţia oamenilorC forţa şi ăr ăţia lui ajunseseră vestite în re"atul lui )(in"ol. ca din întîmplare. şi mai vec(i decît erau cele ale "raiului de$acum-I O vreme. Melian nu l$a scăpat din oc(i nici o clipă.'ar Nellas a continuat să$i păzească paşii. plăcîndu$i mai cu seamă istoriile despre vremurile străvec(iC devenea "înditor şi scump la . fără să i se mai arate vreodată-G Nouă ani a sălăşluit )urin în Mene"rot(. mai o"at în cuvinte alese şi frumoase. )urin s$a mai luminat la c(ip şi la suflet. o adevărată floare în cenuşiul de la Miazănoapte.

să$3 caute.stolad'ar 0aeros trăia mai mult în Mene"rot(. iar tinereţea îi era întunecată ca de o um ră. în prima ătălie din *eleriand.RM!N/). apoi plecau amîndoi departe.vor ă.elon şi (ălăduiau prin săl ăticiile ce se întindeau pe malul celălaltC nu le"aseră prieteşu" cu edainii de cînd stră ătuseră Ossiriandul şi se statorniciseră în .rc(amion$ Nu e oare ciudat că ţara asta îşi desc(ide porţile pentru încă unul din neamul acela de nimic\ între a elN$a pricinuit celălalt destul rău 'oriat(ului\ Pe )urin.u toate acestea. între /ros şi . fiul lui !t(il or. după răpunerea seniorului lor 'enet(or pe /mon . purtîndu$se trufaş cu aceia pe care$i socotea mai prejos ca el şi mai neînsemnaţi.0e tră"ea din neamul nandorilor.. rîdea arar. iar *ele" îl învăţa să vîneze. prin urmare. luînd în .'ar nici în alte privinţe soarta nu se arăta prietenoasă cu el T adesea.. 'ar era cineva care$3 pizmuia pentru asta şi.<)! N. din pricină că încă nu$şi ştia puterea şi adeseori cu o lovitură neaşteptată strica ceea ce făcuse pînă atunci. îl privea c(iondorîş. să tra"ă cu arcul şi să mînuiască sa ia Lasta îi plăcea lui )urin cel mai multMC dar meşteşu"urile le deprindea mai "reu. cei care$3 cunoşteau ine îl preţuiau şi$3 îndră"eauC iar ca fiu vitre" al Re"elui. ceea ce plănuia se ducea pe apa sîm etei. fiind unul dintre cei care se refu"iaserâ în 'oriat(./desea *ele" /rcul Puternic venea la Mene"rot(. şi ce$şi dorea nu se împlineaC prieteni nu$şi făcea uşor şi.. ucurîndu$se de preţuirea re"eluiC era un elf tare mîndru./ceşti elfi sălăşluiau mai cu seamă în /rt(orien. pizma creştea6 0aeros era acesta.re . pe măsură ce se apropia de vîrsta ăr ăţiei.ra priceput în arta cîntului şi de aceea s$a împrietenit cu 'aeron ardulJC pe oameni nu$i avea deloc la inimă. la răsărit de 'oriat(C uneori treceau rîul .).elon. şi cel mai puţin pe cei care se înrudeau cu *eren . pentru că nu era vesel din fire. se ucura de multă cinstire33E PO.

lui )urin i s$a făcut le(amite de el.u fiecare an care trecuse. căci 0aeron era de ran" înalt printre locuitorii din 'oriat( şi sfetnic al Re"elui... iar ţinutul @it(lum fusese acoperit de um ra lui./stfel s$a întîmplat că odată solii lui )(in"ol nu s$au mai întors.Nu$i plăcuse niciodată cînd cei din re"atul său se aventurau dincolo de (otarele ine păzite. vor indu$i de sus şi purtîndu$se dispreţuitorC încet. cu toate că răspundea cu tăcere la vor ele lui ticăloase. durerea ce$o avea în suflet i$a sporit şi mai mult. aşteptînd să i se împlinească planul ticluitC dar acum. cu "îndul mereu la pieirea . din pricină că nu mai primea nici o veste de acasă. îşi dădea arama pe faţă. încît un semn mai mare de preţuire faţă de @urin şi de neamul său nici că putea fi ca acela de a$şi trimite solii la MorYen.derîdere tot ce făcea el. iar re"ele nu a vrut să trimită alţii. neştiind ce rău se a ătuse asupra ţării sale şi temîndu$se ca nu cumva MorYen şi Nienor să fi păţit cevaC stătea tăcut cu zilele.înd însă îl întîlnea pe )urin sin"ur. iar orcii erau peste tot la izvoarele Naro"ului şi )ei"linului şi pe valea 0irionului dinspre Munte. decît primejduindu$şi viaţa. ce duceau pînă în 'or$lomin)urin îşi simţea inima tot mai "rea. ascunzîndu$şi răutatea. pe drumurile împînzite de primejdii. încet. puterea lui Mor"ot( crescuse şi mai mult. dar cu şiretenie. dar pînă acum nu le pricinuise nici un râu.într$o ună zi şi$a luat inima$n dinţi şi s$a dus să$3 caute pe )(in"olC 3$a "ăsit şezînd cu Melian su ramurile lui @frilorn. tocmai pentru această împlinire a pus să fie păzite toate trecătorile din Munţii &m roşi.asei lui @ador şi a oamenilor de la Miazănoapte. fa"ul cel mare din Mene"rot(- . ca nimeni să nu poată N/RN ! @?N @t%R!N 33H ieşi din @it(lum ori intra.Neîndoios că ştia cam tot ce făcea neamul lui @urin.'ar tăcerea lui )urin îi displăcea lui 0aeros la fel de mult ca vor ele luiîn anul în care )urin a împlinit şaptesprezece ani.

din cît pot eu sâ prezicT 'ar tu eşti li er să pleci cînd voieşti. a zis Melian. după cum socot eu câ$i mai ine. înalt.*rîul lui Melian nu$i împiedică să plece pe cei care au pătruns aici cu voia noastră33Q PO.înd şi cum va intra poporul meu în răz oiul împotriva /n" andului eu (otărăsc. T 'ar poate te va ţine în loc un sfat înţelept. a mai spus )(in"olT .). cît s$o mai putea şi astaT *eren. dacă asta$ţi este vrerea'ar )urin i$a spus6 $ !nima mă îndeamnă să trec dincolo de (otarele 'oriat(ului6 vreau să$3 atac pe 'uşman. a iz îndit mai multT *eren şi =ut(ien.)(in"ol s$a uitat mirat la )urin. nu să păzesc (otarele$ /tunci sin"ur va tre ui să te duci. domnia ta\ a vrut să ştie )urinT .Nu cred că destinul . dar încă n$ai ajuns la vîrsta deplină a ăr ăţiei. şi poate că atunci vei putea să$ţi aminteşti de neamul tău6 dar mică e nădejdea ca împotriva 0eniorului întunecimii un sin"ur om să iz îndească altceva decît să$i ajute pe seniorii elfi în apărarea lor.împreună cu ei vei putea să te lupţi la (otare.=a această vreme nu trimit nici o armie din 'oriat(C şi nici în altă vreme. ru edenia mea.a veni şi acea vîrstă. o sa ie şi un scut..RM!N/).. )urin 3$a ru"at pe )(in"ol să$i dea o cămaşă de zale. a zis Melian.. care$3 privea cu oc(ii aceia şi mai adînci din pricina al eţii c(ipului. cu părul ne"ru.%ără altă vor ă.e mă sfătuieşti. spunîndu$i6 T îţi voi da un loc printre cavalerii să iei6 căci sa ia va fi întotdeauna arma ta. şi a mai cerut şi . a răspuns )(in"ol.oiful 'ra"onului din 'or$ 3IminC re"ele i$a îndeplinit ru"ămintea. căci în faţa lui apăruse dintr$odată nu fiul său adoptiv.)e întreci cu măsura vor ind astfel părintelui lui =ut(ien. fiu al lui MorYen. )urin. fiu al lui @urin. a zis )(in"ol. ci un ăr at străin parcă.<)! N.a un ăr at arăţi la trup.

timp în care )urin arar s$a întors în sălile lui )(in"olC nu$i mai păsa de cum arăta la . pînă departe.oiful 'ra"onului. c(iar dacă soarta ţi se împleteşte cu cea a seminţiei elfilor.!a seama şi păzeşte$te. spunând6 'u$te acum. şi acela era *ele" . fiu al lui MorYen. dincolo de 'oriat(. apoi a vor it din nou.'ar curînd după aceea şi$a pus pe cap .0$au mirat mulţi auzind aceasta şi s$au între at6 N/RN ! @?N @t%R!N 335 $ 0ă se fi întors din moarte du(ul lui @ador ori al lui #aldor cel înalt\ 0au cu adevărat @urin din @it(lum o fi scăpat din vă"ăunile /n" andului\ &nul sin"ur îl întrecea pe )urin în putere şi vitejie printre străjuitorii lui )(in"ol la (otare. la ine sau la rău. altfel rău îţi va fi/ tăcut Melian o vreme. şi$a luat armele şi a plecat la (otarele dinspre miazănoapte/colo s$a alăturat celor unsprezece răz oinici care se luptau fără încetare cu orcii şi toţi slujitorii şi toate făpturile lui Mor"ot(.tău e într$atît de mare. ine îţi va fi6 teme$te de fier inţeala şi de în"(eţul din inima ta)urin a făcut o plecăciune în faţa lor şi a plecat. şi iatâ$3 pe )urin făcînd fapte de vitejie şi dovedindu$şi puterea6 amintindu$şi de suferinţele pe care le îndura neamul său. )urin.oif al 'ra"onului din 'or$lomin era iarăşi văzut pe cîmpul de luptă. că vestitul ..'acâ în zilele ce vor veni îţi vei aminti de vor ele lui Melian.ut(alionC iar *ele" şi )urin se avîntau cot la cot în fiece primejdie şi stră ăteau împreună în lun" şi$n lat neîm lînziţii codri/stfel au trecut trei ani./ ia dacă$i mijise mustaţa.u toate că nu$mi vine a crede că vei mai ză ovi mult printre noi după ce$ai împlinit vîrsta ăr ăţiei.'ar soarta ce$i fusese pre"ătită îl ferea de moarteC iar prin codri se dusese vestea. şi cu multe răni s$a ales de pe urma suliţelor ori să"eţilor ori tăişurilor încovoiate ale orcilor. era mereu primul la fapte care cereau cutezanţă. fiu al nostru adoptivC şi ascultă de sfatul re"elui.

aşa cum îi plăcea lui uneori să facă în miez de vară. a c(iar îl întîm$ pinaserâ cu ineţeO vreme. 0aeros s$a mîniat.). tocmai în jilţul unde şedea de o icei 0aeros.=ui )urin i s$a făcut le(amite să$i mai răspundă şi s$a uitat în jur.RM!N/). sur"(iunuluiC căci cu toată lumina şi (o(otele de rîs ce umpleau sălile elfeşti. atjocura din "lasul său era vădită pentru toată lumea. în casa părintelui săuC s$a încruntat din pricina "îndurilor sale întunecate şi nu i$a mai răspuns lui 0aeros.<)! N. "îndul lui tot la *ele" se înturna. iar de acolo mai departe. într$atît era de istovit de drum şi de adîncit în "înduriC "(inionul a fâcut să nimerească printre ătrînii re"atului. la MorYen în 'or$3Imin. şi la viaţa lor în codri. s$a întîmplat ca el să se întoarcă pe neaşteptate la Mene"rot(.)urin s$a dus să se aşeze într$un jilţ. încît pârul îi stătea nepieptănat.'ar 0aeros a ănuit că încruntarea aceasta . simţind în suflet amărăciunea 33I PO. c(iar în faţa lui )urinT /rareori străjerul (otarului ne face onoarea de a fi printre noi.!ntrînd ceva mai tîrziu. fără să ia seama la cei din jur.)(in"ol nu era acolo. în faptul serii T voia să$şi ia un ră"az de odi(nă şi să$şi meşteruiască armele la fierărie.înfăţişare ori la veşminte. roasă de vreme. iar peste za purta o manta cenuşie. fiind dus împreună cu Melian în crîn"ul verde.în cea de$a treia vară. a zis elC sînt ucuros să$i dau locul meu şi să mai stăm puţin de poveşti!$a mai spus şi altele lui )urin şi 3$a între at despre ce se mai întîmpla la (otare şi despre faptele sale pe cele melea"uri săl aticeC dar cu toate că vor ele îi păreau frumoase. 0aeros s$a prefăcut a se ucura că$3 vede şi s$a aşezat de partea cealaltă a mesei.<i a intrat el în sala tronului. crezînd că )urin se aşezase acolo din trufie şi pentru a$3 desfide pe elC iar mînia i$a sporit şi mai tare cînd a înţeles că nimeni din preajmă nu$3 dojenise pe )urin pentru aceasta. cînd )urin avea douăzeci de ani..

dacâ nu l$ar fi oprit Ma lun" . care s$a prăvălit pe spate.în afara zidurilor sînt "ata să$ţi răspund la zădărîre.împotriva lui era îndreptata. cu trupurile acoperite doar de păr\ /tunci )urin a luat o carafă de pe masă şi i$a aruncat$ o în faţă lui 0aeros. astfel că nu şi$a mai înfrînat mîniaC a scos un pieptene de aur şi l$a aruncat pe masă.ît o să$3 mai "ăzduim aici pe Yoseul ăsta al pădurii\ .e strec(e te$a apucat în astă$seară\ l$a între at Ma lun" pe 0aeros.înătorul.ine$i stăpîn aici în astă$seară\ Pravila re"ească nu$i lîndă cu aceia care$i atacă pe seniori în sala tronuluiC iar pentru cei care scot sa ia aici. ce soi or fi femeile din ţara aia\ &m lă precum ciutele.<i poate că dacă nu ţi$ar fi acoperite urec(ile.Pentru răul de$acum pe tine te învinovăţescC şi nu m$ar N/RN ! @?N @t%R!N 33G mira ca Re"ele să judece că uzele tale sparte sînt o dreaptă pedeapsă pentru vor ele$ţi de ocarăT 'acă ţîn"ăul are a se plîn"e de ceva. că ai venit la masa aceasta în "ra a. lovindu$se rău de totC )urin a scos sa ia şi s$ar fi repezit la el. ai auzi mai ine cînd ţi se vor eşte%ără să rostească un cuvînt. sur"(iunul este soarta cea mai uşoară. aşa că te iertăm pentru mantaua ferfeniţităC dar nu e nevoie să$ţi laşi capul neîn"rijitC parcă$i un ru" de muri. spunînd6 T Neîndoios. care şedea lîn"ă el0aeros s$a ridicat de jos. )urin şi$a întors privirile spre 0aeros şi întunecimea lor a scăpărat. ci i$a întors privirea cu dispreţ. să i$o spună .'ar lui 0aeros nu i$a păsat de sclipirea aceasta prevestitoare. c(ipul i$a devenit ca de piatrăC s$a smuls din strînsoarea lui Ma lun" şi a părăsit sala fără un cuvîntT . în faţa lui )urin. ]oseule al păduriiV4 'ar cînd )urin a văzut sîn"ele de pe masă. a scuipat sîn"e pe masă şi a vor it printre uzele sparte6 T . omule din @it(lum. zicînd astfel ca toţi să audă6 T 'acă ăr aţii din @it(lum arată atît de săl atici şi de fioroşi.

în afara zidurilor./cum cel care te$a atjocorit va plăti pentru dispreţul săuV . trîntindu$3 la pâmînt. dacă necioplitul mă întărită. iar în timpul nopţii răutatea i$a devenit şi mai apri"ă. a răspuns 0aerosC mînia însă nu şi$a potolit$o. şi fapta asta ar duce la altele şi mai rele<i$aş mai zice că în seara asta ne$a atins o um ră de la Miazănoapte. 0aeros s$a pomenit la mila lui )uor care şi$a pus piciorul pe sa ia scăpată de elfT 0aeros. ai cale lun"ă de aler"at. a răspuns 0aeros. 0aeros 3$a atacat pe drum. o faptă potrivită mai curînd pentru /n" and decît pentru 'oriat(.'ar nici o pricină nu în"ăduie a se scoate să iile aici.). tot mîrşav ar fi.%ii cu ă"are de seamă.. 3$a văzut cu coada oc(iului şi. 3$a despuiat de veşminte. 0aeros.'ar )urin. cînd )urin a plecat din Mene"rot( ca sâ se întoarcă la (otarul de la miazănoapte.Re"elui şi s$aştepte dreapta lui judecată. şi$a tras iute sa ia din teacă şi s$a răsucit către vrăjmaşul săuT MorYenV a stri"at el. încît devenise la fel de sprinten ca un elf şi cu mult mai puternic. îl scurtez de zileT Nu$mi prea vine a crede. să împlineşti vrerea lui Mor"ot(.'ar )urin 3$a ridicat de jos33J PO. pe care săl ăticia îl învăţase să stea cu toate simţurile la pîndâ. . dacă nu vrei. sporindu$i simţămîntul că fusese nedreptăţit/ doua zi dimineaţa. apoi s$au luptat în să ii iuţi ca ful"erul. a zis )urin@ainele or sâ te încurceC părul o să$ţi fie de$ajuns<i dintr$odatâ. ajun"îndu$3 din urmă cu sa ia scoasă şi scutul prins de raţ.RM!N/). nu s$a lăsat Ma lun"C aş zice însă că oricare dintre voi ar cădea răpus.u o lovitură a despicat scutul lui 0aeros.. şi adu$ţi aminte că eşti un eldarT Nu uit asta.urînd 3$a dovedit pe 0aerosC rănit la mîna ce ţinea sa ia. fiu al lui !t(il or. în trufia ta.!$a simţit 0aeros forţa neînc(ipuit de mare şi a ia atunci i s$a făcut frică. ferindu$ se într$o parte.)urin însă avusese dascăli neîndurători.<)! N.

%u"iV <i dacâ nu fu"i iute ca o căprioară. stri"înd după ajutorC )urin însă îl urmărea ca un o"ar. stri"înd deznădăjduit după ajutor şi "îndind că sfîrşitul îi era aproape. mulţi alţii au pornit şi ei pe urmele lui. fu"ea de mînca pămîntul. stai pe locV a stri"at Ma lun"Numai orcii fac ce faci tu aici. şi s$a zdro it de un olovan mare ce ieşea din apă. )urin. a ajuns la o uză de rîpâ în fundul căreia un pîrîu ce se vărsa în . căci dacă zeflemeaua i se păruse nefastă. încît nici o căprioară n$ar fi putut$o trece sărind. în pădureT )rea ă orcească în pădure pentru vor e orceşti în sala tronuluiV a stri"at )urin peste umăr şi iar s$a repezit după 0aeros!ar elful.Ma lun" era în frunte.T %u"iV i$a stri"at el. fără ca sămînţa zîzaniei să fie desluşită şi judecată.'ar 0aeros. îm oldindu$3 cu vîrful/uzindu$i stri"ătele. pînă cînd. pe neaşteptate. şi oricît fu"ea 0aeros de tare ori pe căi ocolite./stfel s$a sfîrşit viaţa lui în 'oriat(C şi multă vreme avea Mandos să$3 ţină în sălile sale)urin s$a uitat la trupul lui rosto"olit în pîrîu şi în sinea lui şi$a zis6 7Ne un nefericitV 'e aici l$aş fi lăsat s$o ia domol spre Mene"rot(. tul urat de "înduri./cum m$a împovărat cu o vină pe care nu o meritam-: 0$a răsucit şi i$a privit întunecat pe . dar numai cei mai iuţi de picior iz uteau sâ se ţină după cei doi. sa ia lui )urin era în urma lui. o sa simţi în dos ascuţişul să iei mele/ rupt$o la fu"ă 0aeros în pădure. a încercat să sarăC piciorul i$a alunecat de pe malul celălalt. urlînd. înne unit de frică.s"al$ duin cur"ea printre pereţi înalţi de stîncă ai unei strîmtori adînci şi atît de late.Nimeni nu ştia atunci că 0aeros îl atacase primul pe )urin şi că l$ar fi ucis fără să stea pe "înduriT Opreşte$te. şi el s$a prăvălit pe spate. 7răutatea ce se trezeşte dimineaţa este prilej de ucurie pentru Mor"ot( înainte de$a se însera:C încă şi mai dureros era că un elf ajunsese de ruşine din pricina propriei îndărătnicii.

poate se va arăta mai înţelept.%ie ca Mandos să$3 judece cu dreptate.şti li er sâ pleci. a zis Ma lun"T N$am vrut$o. astfel că i$a zis lui Ma lun"6 T N$am să$ţi dau ascultare. a spus )urin. atunci cînd )urin nu s$a întors la . )urin. cu toate că$n suflet îi era milă de )urin.Rămâneţi cu ineV T . s$a îndepărtat cu pas iute spre oareunde0e povesteşte că. pentru ca Re"ele să judece aste fapteN/RN ! @?N @t%R!N 334 T 'acă Re"ele ar fi drept. întorcîndu$le spatele. dar nu o plîn". fie mâ râpui. aşa că i s$au dat la o parte din caleT O moarte e de$ajuns. i$a zis Ma lun".N$am sâ aştept iertare din partea re"elui )(in"ol. de$o fi să se întoarcă vreodată în lumea celor vii.Oare n$a fost acesta unul din sfetnicii lui\ 'e ce şi$ar ale"e un re"e drept un suflet ticălos să$i fie prieten\ îi desfid pravila şi judecataT Neînţelepte vor e ai spus.'ar nu mă aştept la nimica un dacâ pleci astfel. căci asta$ţi este vrerea.Ma lun" şi pe cei care$3 însoţeauC se apropiaseră şi ei de mar"inea prăpastiei. a mai spus )urin.0ă nu fie şi mai întunecată cînd ne$om întîlni din nou)urin nu i$a mai răspuns. daca aşa sună le"ea voastră.!nima ţi$e întunecată de o um ră.Martor am fost. i$a zis Ma lun". iar în sufletul său se cui ărise teama că va fi aruncat în temniţa./le"e6 fie mă laşi să plec.înd Re"ele va afla adevărul. va tre ui să te întorci cu noi. Ma lun" a spus6 T Mare păcatV 'ar acum. poţi să te aştepţi la iertare din partea sa'ar )urin se săturase de sălaşurile elfilor. fâră a fi vinovatC şi voi mer"e acum unde osînda lui nu mă poate ajun"e. ci. să te întorci cu mine..într$un tîrziu. ca un prieten ce$ţi sînt.Nu vreau s$apuci pe calea pri e"iei. dar.ăci sînteţi prea puţini să mă prindeţi viuîn oc(ii lui au citit adevărul spuselor sale.îţi cer. şi sînt şi alţii. m$ar "ăsi nevinovat.

şi pe el îl socotesc vinovat pentru cele petrecute aici în sală. şi peste ele nu pot trece. să vor ească0$a lăsat tăcerea în sală.'ar în acea clipă *ele" s$a năpustit în sală şi a stri"at6 T 'omnia ta. câci vara era pe sfîrşiteC şi cînd Re"ele a aflat ce se întîmplase. a alta despre faptele şi fu"a lui )urin.. un om prea trufaş pentru ran"ul lui.)(in"ol a tăcut.ai şi$amarV . pe )urin îl iert. şi$n jurul lui s$au strîns toţi seniorii şi sfetnicii din 'oriat(.N$ai fost poftit odată cu .. în faţa mea sâ fie adus. )(in"ol şi Melian s$au întors acasă. ar simţi mînia mea. mai pot vor i\ T .<)! N.le arată o inimă crudă şi trufie.um s$a putut furişa um ra asta în re"atul meu\ . apoi a vor it din nou. să$3 cauteC pe măsură ce auzea a una. să$3 judecC şi pînă nu$şi va cere iertare în "enunc(i..'acă cineva aici de faţă socoteşte că n$am judecat cu dreptate. fiul lui @urin. )(in"ol a oftat şi a spus6 T . şi )(in"ol şi$a înălţat mîna.Pînă aici. la picioarele mele. *ele" /rcul Puternic a venit el însuşi la Mene"rot(.(otarul de miazănoapte a 'oriat(ului şi nici veşti despre el nu s$au auzit.'e va căuta sâ intre aici. pînă la ultimele cuvinte de despărţire ale lui )urinC într$ un tîrziu. căci sfruntarea lui a fost mîrşavă.urînd dupâ aceea. Mene"rot(.eştile au fost răsucite pe toate feţele şi răspovestite.redincios şi înţelept îl credeam pe 0aerosC de$ar trăi. s$a aşezat pe tronul său.RM!N/). din re"atul 'oriat(. nu$3 mai privesc drept fiu.). pentru a consfinţi osînda. cu "las plin de tristeţe6 &n fiu vitre" nerecunoscător. cum să iert pe cineva care nu se câieşte\ /stfel că îl voi iz"oni pe )urin.. în sala cea mare din 3EF PO. inima i se în"reuna tot mai mult. a spus re"ele.'ar ruşinarea lui 0aeros şi (ărţuirea care i$a adus moartea au fost păcate mai mari decît ocara pe care i$a adus$o el lui )urin.ii tîrziu.um să mai "ăzduiesc pe cineva care mă atjocoreşte şi$mi nesocoteşte pravila.

în"ăduie$i sâ vor eascăT O fac pentru tine. a zîm it Re"ele. şedeam într$un copac--. care să ai ă mai multă "reutate decît cei pe care i$am ascultat pînâ acum\ T 0in"ur vei judeca./ştepta ca Nellas să vor ească mai departe$ . cu pilaştri şi cu tavanul de piatră. dar n$au simţit nevoia să mi se destăinuie$ /şa e.e$ar putea spune martorul tău. s$a înduplecat Re"eleN/RN ! @?N @t%R!N 3E3 /tunci *ele" a ieşit şi s$a întors cu fecioara Nellas. şi văzînd toţi oc(ii aceia îndreptaţi asupra ei. înainte să dai osîndaT )oţi cei care au avut ceva de spus au fost c(emaţi aici. a zis Re"ele.'acă sînt demn de "raţia domniei tale.'ar )urin. dar a tre uit sâ ză ovesc pe drum încoace. a răspuns *ele". a spus ea în sfîrşit0înt înrudiţi.Zîm etul Re"elui îi dădea curaj.!ar cînd )(in"ol a poftit$o să vor ească../m căutat pe cineva pe care$ 3 cunosc de mult.dar "lasul i$a tremurat. şi n$a mai putut vor i$ /u mai fâcut$o şi alţii. domnia ta. căci se pierduse cu firea în faţa Re"elui. fiul lui @urin. a zis el. care sălăş$ luia în pădure şi care nu păşea niciodată în Mene"rot(C s$a înspăi$ mîntat ea vâzînd sala aceea uriaşă. ea a zis6 $ 'omnia ta.!ată că am adus cu mine un martor care tre uie ascultat ce are de spus. a răspuns *ele". şi la *eren Omul)(in"ol n$a scos un cuvîntC zîm etul i s$a şters de pe c(ip. aşa mi s$a spus. a spus fata.ăci )urin îmi amintea de *eren. a plecat în . unii a"ă de seamă acest lucru T cei care privesc cu luare$aminteRe"ele îşi pierdea ră darea$ /şa o fi.(iar şi =ut(ien a statV )ocmai la ea mă "îndeam în dimineaţa cu pricina.ceilalţi\ T /şa e. după ce$3 vei fi auzit.

/i "rijă ce$mi spuiC pentru că aici te "ăseşti într$o sală de judecată$ /şa mi$a zis şi *ele". Nellas a .). altele mi$ar fi fost cuvintele la despărţireT <i alta îmi va fi (otărîrea acum.0tăpîne. socotind că a fost nedreptăţit şi zădărît. viteaz. şi numai de aceea am îndrăznit să vin.. să$3 văd pe )urin cum pleacăC şi l$am văzut pe 0aeros ivindu$ se din pădure cu sa ie şi scut şi năpustindu$se pe neaşteptate asupra lui )urin=a aceste vor e. oriunde s$ar aflaC şi$3 voi ru"a să se întoarcă în casa mea.'acă 0aeros a fost umilit. sala s$a umplut de murmurC Re"ele şi$a înălţat mîna şi a spus6 $ îmi aduci veşti mai tul urătoare decît mi$am înc(ipuit.<i întrucît cu adevărat unul dintre sfetnicii mei T cum a zis şi )urin T a fost cel care s$a purtat astfel cu el.RM!N/).<)! N..'ar ceea ce mi$ai zis va atîrna "reu în alanţăRe"ele a descusut$o pe Nellas cu de$amănuntulC în cele din urmă s$a întors spre Ma lun"6 T . dar şi îndurător.0tăteam într$un copac.semn de dispreţ faţă de mine şi nu$3 vei mai vedea ca să ştii cu cine se$nru$ deşte.. şi fără scutC dar nu 3$a răpus. umilire a şi meritat3EE PO. s$a apărat Ma lun".'e mi$ar fi zis. s$au luptat cei doi pînă cînd )urin 3$a lăsat pe 0aeros şi fără sa ie.%ii în"ăduitor cu mine şi lasă$mă să vor esc mai întîi.ăci acum îi voi rosti osînda$ 'omnia taV a stri"at fata.<i de aceea "îndesc că nu i$a dorit moartea. ci eu o să$i cer să mă ierte. nu tre uie să$şi mai ceară el iertare. a spus )(in"ol. a spus )(in"ol/scultaţiV îl iert pe )urin de orice păcat.u judec faptele. pentru ca )urin să nu fie judecat cu nedreptate. a răspuns ea. T . cu cinstirea ce i se cuvine'upă ce Re"ele a rostit aceste cuvinte.iudat îmi pare că )urin nu ţi$a vor it despre toate asteaT <i totuşi n$a făcut$o.

. iar Re"ele i$a spus6 T 'ă$mi un sfat. ieşind în taină din Re"atul 0trăjuit. eu îl voi "ăsi. ci s$a îndreptat spre apus şi. a pătruns în ţinuturile împădurite aflate la miazăzi de )ei"lin. căci sînt tare îndurerat.înainte de ătălia Nirnaet(. fără doar dacâ se întoarce @urin dintre um re să$mi ceară înapoi ce$i al său. vînau. )urin nu s$ a mai dus la *ele". iar *ele" a luat$o pe Nellas şi a însoţit$o afară din Mene"rot(T Nu plîn"e.ăci dacă )urin mai e în viaţă ori pri e"eşte prin lumea lar"ă. apoi şi primăvara)urin printre proscrişi Povestea se întoarce acum din nou la )urin. şi lumea e mareT îl vom căuta. a ru"at$o el.. risipite care$ncotroC cei mai mulţi dintre ei ţineau de poporul lui @alet(. îl voi aduce înapoi în Mene"rot(C şi mie mi$e dra"N/RN ! @?N @t%R!N 3EH / plecat *ele"C în lun"ul şi$n latul *eleriandului a căutat în zadar să afle veşti despre )urin. şi multe primejdii a$nfruntatC astfel a trecut iarna. la (otarul de la miazănoapte. a zis )(in"ol0$a ridicat Re"ele de pe tron./ plecat din ţara noastră. de$oi putea. c(iar dacâ toţi ceilalţi vor da "reş/ doua zi.=$am primit pe fiul lui @urin drept fiu al meu. pe care . creşteau porci pe lîn"ă casă şi plu"âreau poieni în păduri. dar nu aveau nici un stâpîn.rezîndu$ se un proscris căruia re"ele avea să$i ia urma. *ele" s$a înfăţişat la )(in"ol şi Melian. *ele". acolo$şi avuseseră nenumăraţi oameni "ospodăriile.iz ucnit în plînsT &nde poate fi "ăsit\ a între at ea. şi aşa va râmîne.Nu vreau să um le vor a că l$aş fi alun"at pe nedrept pe )urin în săl ăticieC ucuros l$aş primi înapoi pentru câ mi$a fost tare dra"/tunci *ele" i$a zis6 T îl voi căuta pe )urin pînă$3 voi "ăsi şi..a să$şi ducă zilele.

<)! N. şi %orYe".ăci în acele vremi de prăpăd.. duşmânindu$şi semenii.RM!N/).el mai neîndurător dintre ei era unul pe nume /ndro". căpetenia cetei.Puţini mai rămăseseră dintre ei. şi toată acea re"iune trăia cu spaima de orei şi de proscrişi. care fu"ise din Nirnaet(. adică oamenii$lupi. muşcaţi de colţii foamei. mereu puneau pe cîte unul dintre ei de strajă. oameni ajunşi fără adăpost şi deznădăjduiţi o apucau unde vedeau cu oc(ii6 erau cei care scăpaseră din ătălii şi înfrîn"eri. mătă(ălos şi îndrăzneţ. un ăr at cu păr ălai şi oc(i scăpărători care iscodeau în toate părţile. lîn"ă un pîrîu. cel mai împovărat de ani dintre ei. ceilalţi pierind răpuşi ori fu"ind în *ret(il.reo cincizeci din aceşti oameni se uniseră într$o andă care pri e"ea prin pădurile aflate dincolo de (otarele apusene ale 'oriat(uluiC sălăşluitorii acelor melea"uri îi urau aproape la fel de mult ca pe orei.. dar nu dădea semn că i$ar fi fost frică- . ori fuseseră alun"aţi de pe pâmînturile pustiiteC alţii fu"iseră în săl ăticie din pricina nele"iuirilor. âtrînul /l"und. să le ferească de săl ăticiuni. iar cei care încă îşi apărau avuturile se temeau cumplit de ei şi$i numeau "aurYait(i.apoi le înconjurau cu "arduri. şi cînd um lau. s$a pomenit în mijlocul unui cerc de oameni care$şi încordaseră arcurile şi$şi scoseseră să iile din teci)urin s$a oprit locului. şi asta pentru că unii proscrişi îşi aveau sufletele încrîncenate. "onit din 'or$lomin pentru că ucisese o femeieC mai erau cîţiva veniţi din acelaşi ţinut.0e (răneau din ce vînau şi din ce iz uteau să culea"ă din pădureC dar iarna. care se îndepărtase mult de felul de$a fi al edainilor din poporul lui @ador. cum sin"ur se numise. şi cînd se odi(neauC astfel că au prins iute de veste câ )urin se apropiase de îrlo"ul lor.!$au luat urma şi l$au împresuratC dintr$odată.'eveniseră cu toţii prevăzători.). cînd )urin a ajuns într$o poiană. deveneau ca lupii de sîn"eroşi.. dar 3EQ PO.

a zis %orYe"C aici sînt locurile noastre de sălăşluire şi nu lăsăm pe nimeni să se apropie. în locul nenorocosului ăstuia. )urin să$3 poată răpune cu sa ia. unul dintre ăr aţi. aşteptînd doar o vor ă de la căpetenieC şi nici unul dintre vrăjmaşi nu stătea îndeajuns de aproape ca.N$aveţi decît sâ mă scotociţi cînd oi fi mort. dar vă va costa foarte scump dacă vreţi să vedeţi de$am spus adevărul ori nuMoartea însă părea să$i fie aproape. a zis )urinC răsucindu$se spre %orYe".ine sînteţi\ a între at el. răpunîndu$3 pe unul dintre cei mai uni- . fără doar dacă are cum să şi$o răscumpere)urin a iz ucnit în rîs. nimerindu$3 din plinC arcaşul s$a prăvălit la pămînt cu ţeasta crăpatăT .'rept pedeapsă pentru cel care$ o face.. pe malul pîrîiaşului. dacă$mi vei da mai multă ascultare decît elN/RN ! @?N @t%R!N 3E5 'oi dintre proscrişi. a zis %orYe"C ăsta şi$a primit pedeapsa destul de iute. şi &lrad a zis6 $.redeam că numai orcii îi atacă pe oameniC dar văd câ am "reşitT /marnic ai să te căieşti pentru "reşeala asta.'ar zărind nişte pietre c(iar la picioarele sale. mîniat de vor ele lui )urin.)e voi lua pe tine în locul lui. proscris şi sur"(iunit. a adău"at6 'acă tu eşti căpetenia.T . aruncînd o piatră drept în arcaş. dintr$un salt. cu toate să"eţile acelea puse în arcuri. au stri"at la %orYe". îi luăm viaţa.iudat fel de a$ţi cîşti"a dreptul să intri într$o frăţie. dintre care unul T &lrad pe nume T era prieten cu cel căzut. a sărit în picioare. în clipa următoare. împotrivindu$se.Numai că aceasta a z urat peste capul lui )urin care. el s$a aplecat dintr$ odatăC în aceeaşi clipă.$aş putea fi mult mai de folos viu. auzind acesteaT N$o să vă ale"eţi cu nici o răscumpărare de la unul ca mine. a tras o să"eată. n$ar tre ui să le în"ădui oamenilor tăi să tra"ă fără poruncăT Nu le în"ădui.

deşi nu avea altceva la el decît armele.elălalt şi$a aruncat arcul la pâmînt şi 3$a măsurat pe )urin din cap pînă$n picioareC /ndro" era omul ăsta. )urin nu se putea întoarce. a zis )urin.în 'oriat(. a spus )urin.în Nar"ot(rond..'in partea mea.'ar veniţiV O să vă ţin piept la amîndoi o dată. la acea vreme.. după căderea lui %ela"und. n$a vrut sâ le mai zică nimic altceva le"at de viaţa ori locul lui de aştină.um zici că te c(eamă\ $ Neit(an. din *ret(il. să poată răz ate prin trecătorile Munţilor &m rei T aşa "îndea )urin./şa că a rămas cu proscrişii. ni te poţi alătura. nevrînd sâ lupte. pentru că era puternic şi viteaz şi se descurca mult mai ine în pădure decît eiC aveau încredere în el pentru că nu se lăcomea şi nu se "îndea în primul rînd la sineC dar se şi temeau de el. clătinînd din cap.$ Nu fără temei. ori ne luăm la trîntăC atunci o să vedeţi dacă$s potrivit să iau locul unuia din cei mai uni de$ai voştri'in doi paşi a fost lîn"ă eiC dar &lrad s$a tras îndărăt. din 'or$lomin de loc$Nu mă pot măsura cu tine. a zis el în cele din urmă. şi Neit(an i$a rămas mai apoi numele printre proscrişiC dar cu toate că le$a spus că fusese nedreptăţit Lşi de atunci )urin şi$a aplecat urec(ea la oricine se plîn"ea de nedreptateM. căci ţinutul era împresurat din toate părţile şi un om sin"ur nu avea nădejde. nu "ăsea de cuviinţă să se ducăC iar în 'or$lomin nu îndrăznea. acestea erau făcute în fierării elfeşti. din pricina ră ufnirilor sale de mînie.ra limpede totuşi pentru ei că odată fusese de ran" înalt şi că. pentru că îi venea mai uşor să îndure săl ăticia în tovărăşia altor oameni!ar pentru că dorea să trăiască .. aşa mi$e numele. nimeni nu avea cum pătrunde. ne atem în arme.'ar nu$şW ce mi se pare ciudat la tineC eşti un om primejdios.N$a trecut mult şi toţi au ajuns să$3 laude.=a micul popor al lui @alet(. dacă vreţi.<i nu "îndesc că$i vreunul printre noi s$ o facă. pe care arareori le înţele"eau. ori poate mîndria îl oprea sâ se întoarcă. Nedreptăţitul.

)urin nu i$ a mai văzut pe %orYe" şi pe prietenul său /ndro"C cînd a între at unde se duseseră. mai cu seamă că erau puţini la număr.3EI PO.N$or sâ lipsească mult. şi atunci mînia ce$3 cuprindea se dovedea primejdioasă/stfel a trăit el pînă la sfîrşitul acelui an. iar în jurul caselor săpaseră şanţuri şi ridicaseră palisadeC de la o "ospodărie la alta ătuseră poteci şi.'oar la miazăzi. cu toate acestea. în pădurile de la miazăzi de )ei"lin se mai "ăseau cîteva "ospodării ale unor oameni care se dovedeau pe cît de temerari. a răspuns &lrad. şi săl ăticiuni. fîrtaţii au rîsT /u ei tre urile lor.RM!N/). pînă ce$a venit 'ezmorţirea şi apoi o primăvară minunată/şa cum s$a mai povestit. decît proscrişii de care îi apărau cîinii şi "ardurile. şi a îndurat fri"ul şi foamea din timpul iernii. nu făcea mai nimic să$i a ată de la fărădele"ile pe care le puneau la cale. pentru "aurYait(i era primejdios să se apropie prea mult de casele Pădurenilor care puteau să se strîn"â şi ei în cete şi să$i vîneze=ucru ce$3 făcea pe )urin să se între e mirat de ce oare %orYe" nu$şi ducea fîrtaţii din locurile celea.'ar mai curînd le arătau recunoştinţa păsările şi săl ăticiunile. în iernile crunte.într$o ună zi. unde nu se mai afla picior de om. şi$atunci o s$o luâm cu toţii din locPoate că în "ra ăC mare noroc de n$or veni cu tot stupul după ei- . aşa cred.<)! N. ar fi "ăsit şi (rană mai multă. suflau din corni'ar cînd venea primăvara. cînd aveau nevoie de ajutorul vecinilor.ăci pămînturile le erau împrejmuite cu "arduri de scaieţi înalte şi dese.. se lipseau de merindele ce le prisoseau şi le aşezau în locuri unde ănuiau ei că oamenii$lupi le vor putea "ăsiC astfel nădăjduiau să se pună la adăpost de atacurile cetelor de flămînzi.&neori însă mila şi ruşinea se deşteptau în el. şi nu putea să fie tot timpul în sfadă cu ei.).Nu$i aveau cîtuşi de puţin la inimă pe proscrişi şi nu le era milă de ei.. pe atît de prevăzători.

0oarele strălucea.0in"ura pravilă a proscrişilor sînt nevoile lor. aşa să fie.0$a uitat la sîn"e. a înfipt$o fără sâ stea pe "înduri într$un ăr at care se repezise dintre copaci pe urmele femeiiC dar în aceeaşi clipă a văzut că omul pe care$3 răpusese nu era altul decît %orYe"<i cum stătea el şi se uita uluit la sîn"ele ce se scur"ea în iar ă. "îndurile i s$au întors la Re"atul /scuns şi i se părea că aude numele florilor din 'oriat( ca nişte ecouri ale unei lim i străvec(i.Ori mi$o laşi pe femeia asta. din aluniş a ieşit /ndro". )urin a pornit de unul sin"ur prin pădure%ără să vrea.. frunzele tinere erau de$un verde crudC sătul pînă$n "ît de ta ăra sărăcăcioasă a proscrişilor. aproape uitate. a spus el.Ne"(io uleV <i mai zici că eşti proscris. apoi la )urin. scoţînd sa ia. şi lasă$ne pe noi sâ ne vedem de$ale noastreT /şa voi face. Neit(anV a stri"at el. încît s$a împiedicat şi a căzut la pămînt. scoţînd sa ia'ar )urin 3$a privit cu oc(i de "(eaţă şi 3$a între at6 T . Neit(an. )urin a şi ajuns la desiş şi.'intr$un salt. cu (ainele toate sfîşiate de spiniC atît de înspăimîntatâ era.0$a oprit locului la fel de uluitT Rea trea ă. a zis )urin. ori te trimit alături de %orYe"/ndro" a iz ucnit în rîsT 'acă aşa voieşti.ezi$ţi de$ale tale.'ar azi potecile noastre s$ au încrucişat.0in"ur nu$ţi pot ţine pieptC dar fîrtaţii n$or să privească răpunerea noastră cu oc(i uni/tunci femeia s$a ridicat în picioare şi şi$a pus o mînă pe raţul lui )urin.'ar pe N/RN ! @?N @t%R!N 3EG neaşteptate c(iar a auzit ţipete şi dintr$un aluniş numai ce a văzut ieşind în fu"ă o femeie tînără. şi$n oc(ii ei se citea că era ucuroasă de ceea ce vedea- .i\ &nde$s orcii\ 0ă$nţele" că le$aţi luat$o înainte ca s$o ajutaţi pe femeie\ T Orei\ a pufnit /ndro".

%emeia ieşise de una sin"urăT 'u$te iute înapoi. i$a zis lui /ndro"6 .ît e pînă la casa ei\ T . care se vede colo. şi$acum cîrteau între ei împotriva lui %orYe"T 0e joacă cu focul pe pielea noastră.inoV Ne vom întoarce la ai noştri.reo milă şi ceva.<i cît mai iute. prea aproape de "ospodăriile ine păzite. o vei face de unul sin"ur.T Omoară$3.%orYe" nu vă mai poate conduceC e mortT 'e unde ştii\ a vrut să afle &lrad. =arnac(.<)! N./du$i şi armeleV <i cu aceste vor e )urin şi$a văzut de drumul său/ndro" s$a uitat în urma lui încruntat. )urin i$a "ăsit cuprinşi de neastîmpăr şi nelinişteC stătuseră prea mult într$un sin"ur loc.'ar l$am cruţat pe /ndro"./poi.'acă le aduci capetele. să nu ne pomenim că se dă alarma. care o să fie aici în curînd/poi le$a povestit tot ce se întîmplase. tatăl meu. s$a întors )urin către femeie0pune$i tatălui tău sâ te păzească mai ine./i căutat miere în acelaşi stup\ =$au înţepat al inele\ T Nu..O sin"ură înţepătură a fost de$ ajuns. teacă.Pentru două 7capete de lupi: i$a răsplătit pe oameni cu prisosinţă'ar )urin 3$a între at pe /ndro"6 T . se va ucura.'ar de vrei să$ţi în"ropi căpetenia.u l$am răpus. domnul meuV a zis ea. ca şi cînd se străduia să dezle"e o "(icitoare!ntorcîndu$se la îrlo"ul proscrişilor. ziceau eiC or să plătească alţii pentru plăcerile luiT /tunci ale"eţi$vă o căpetenie nouăV a zis )urin.Omoară$3 şi pe elV <i$apoi vino cu mine. a răspuns acestaC "ospodăria aia împrejmuita.'ar nu$mi voi scurta de cap fîrtaţii ca să$i cîşti" unăvoinţa ori să fiu răsplătit.RM!N/).. avînd numai cuvinte de ocară pentru toţi cei care făceau asemenea . a răspuns )urin. oprindu$se în faţa lor. â"înd sa ia în 3EJ PO.).

îndru"ă$ţi povestea.ăci atunci cînd am apărut eu. Neit(anV a stri"at el.)are i$a mai plăcut femeii ce vedea şi l$ a c(emat cu ea pe Neit(an.&cide ca să$şi facă . cerînd capetele noastre drept preţ pentru a$i deveni femeie. dar /ndro" le$a stri"at6 $ NuV . ori mă lăsaţi să plec. 3$a înfruntat )urin.'ar )urin n$o dorea N/RN ! @?N @t%R!N 3E4 pe femeie şi i$a zis să$şi ia tălpăşiţa de$acolo. fără să se a ată prea mult de la adevărT /cum stau şi mâ$ntre ce trea ă avea Neit(an prin locurile alea. o să$mi pară rău că nu i$am dat scăfîrlia ta. cînd s$a întors şi /ndro"..Ori conduc frăţia de$acum încolo.ă pun să ale"eţi. aducînd armele fostei lor căpeteniiT . a spus el la urmă. ori o părăsesc. daţi$i ătaieV Mă lupt cu voi toţi pînă cad mort T ori cădeţi voi/uzindu$3. a spus )urin. %orYe" zăcea mort de mîna lui.N$a dat nimeni alarmaPoate că femeia "îndeşte că te va întîlni oarecîndvaT 'acă mă iei peste picior.Ori mâ luaţi drept căpetenie în locul lui %orYe".'acă ne luptăm.ezi.lui %orYe"C încă nu terminase ce avea de spus.'ar de vreţi să mă răpuneţi. înainte să apucăm să$3 răpunem pe cel mai un dintre noi/poi a iz ucnit în rîs$ /şa a fost şi cînd ni s$a alăturat..apul cruţat nu$i c(iar prost. mulţi ăr aţi au pus mîna pe arme. dar nu te lun"i cu vor a/ndro" le$a zis cele petrecute./şa că ce$o fi avut de împărţit cu căpitanul nostru.Mai curînd eşti dintr$ai lui &ldor *lestematul şi$ar tre ui să te duci să slujeşti în /n" and.@ai. aş zice eu. dar nu mă dumiresc$ /tunci nu te mai cred că te tra"i din Poporul lui @ador.'ar acum ascultaţi$mâ ineV a stri"at )urin ca să$3 audă toţi. nu pot pricepeMi$a lăsat capul pe umeri şi pentru asta$i sînt recunoscător./lta decît a noastră. mai mulţi de unul or să piară fără rost.

au tre uit şi ei sâ se supună. căci nimeni nu ştia sau nu se "îndea că s$ar fi putut alătura proscrişilor şi duşmanilor oamenilor. ziceţi voi\ înalţi şi fri"uroşi vă taie calea Munţii &m rei. un "înd i$a venit lui )urin. în afară de *ele".<)! N.RM!N/). iar împrejurul lor oştirile din /n" and. de şapte ori cîte şapte.!ar cînd a venit iarna.'incolo de ei se află neamul lui &ldor. la fel poate sâ se întîmple şi acumC şi poate că ne va duce spre o soartă mai ună decît aceea de a răscoli prin ăle"arul altora$ . înainte să pierim\ )ăceau cu toţii.Poate câ pînă la urmă ne va duce înapoi la casele noastre=a aceste vor e. a zis şi ătrînul /l"und. )urin i$a scos din acea ţară-3F Mulţi soli fuseseră trimişi de )(in"ol ca să dea de urma lui )urin între (otarele 'oriat(ului şi pe melea"urile vecineC dar în anul fu"ii sale l$au căutat zadarnic. su cîr$ muirea sa. atunci v$aş putea duce pînă la casele voastre.reţi sâ vă fiu căpitan\ /tunci vă voi duce mai întîi în săl ăticie.loc.el mai un dintre noi.<i fără să mai ză ovească. anume că din această ceată mică ar putea să$şi alcătuiască o o şte li eră. poate nuC atăr ne vom ale"e cu mai puţină ură din partea semenilor noştri/tunci toţi cei care se tră"eau din Poporul lui @ador s$ au strîns în jurul său şi l$au ales drept căpetenieC ceilalţi n$au avut încotro.'acă a dovedit prima dată că a avut dreptate. dacă am fi îndrăznitC dar de$atunci multe am dat uitării.Poate om da 3HF PO.. s$au întors cu toţii.'ar cît de departe am ajun"e.!ar )urin le$a vor it din nou6 $ .'acă toate acestea nu vă înspăimîntă pe voi./ fost o vreme cînd şi noi am fi făcut la fel. acolo de$o soartă mai ună.!$a privit pe /l"und şi pe /ndro" şi a zis6 $ =a casele voastre. departe de locurile de sălăşluire ale oamenilor.l sin"ur a rămas sâ$3 caute mai departe'ar în 'im ar şi de$a lun"ul (otarelor de la .).

'e la Pădureni i$a fost dat să audă o poveste ciudată. dar acolo. ori poate un răz oinic elf T spuneau unii T.oiful 'ra"onului nu mai fusese zărit în luptăC se simţea şi lipsa /rcului PuternicC au prins astfel curaj servitorii lui Mor"ot(. lucrurile mer"eau din ce în ce mai rău. cu oc(i luminoşi care se fereau să mă privească. spunea N/RN ! @?N @t%R!N 3H3 că oamenii$lupi erau tovarăşii săi şi n$a vrut să$3 răpună pe altul care stătea acolo şi care îi zicea pe numeNeit(an. pe care aceştia o urmăreauT Mîndru mai era. unde se "ăsea )recerea peste )ei"lin.!arna a venit şi a trecut..&n om înalt.urînd orcii vor năvăli în ţara asta. i$a spus lui *ele" fiica lui =arnac(. auzind veştile rele despre o nouă năvală a orcilor dinspre )aur$nu$%uin. aşa$i ziceaT Poţi să desluşeşti taina asta\ 3$a între at =arnac( pe elfT Pot. cu nădejde tot mai mică de a$3 "ăsi.miazănoapte. de stirpe aleasă. fără doar de partea dinspre miazănoapte)recuse aproape un an de cînd fu"ise )urin.u toate acestea. apăruse în pădure şi$3 răpusese pe unul dintre "aurYait(i. şi. salvînd$o pe fiica lui =arnac(. iar *ele" încă îl căuta. iar în oamenii din *ret(il se cui ărise spaima. din pricină că răul ajunsese de$acum c(iar la (otarele melea"ului lor. şi$au înteţit şi ei atacurile6 'im ar a fost cucerit. care$şi sporeau numărul şi se făceau tot mai îndrăzneţi. a răspuns *ele". şi vor fi atît de .Omul despre care$mi vor iţi este cel pe care$3 cautMai mult nu le$a spus el Pâdurenilor despre )urinC dar i$a prevenit că la (otarul de la miazănoapte se strîn"ea răulT .!n pere"rinările sale a apucat$o spre miazănoapte. odată cu primăvara. din păcate. s$a întors din drumC întîmplarea a făcut să ajun"ă la "ospodăriile Pădurenilor la scurtă vreme după ce )urin părăsise acel melea".

fie viaţa'uceţi$vă în *ret(il. le$a spus el. încît voi nu veţi putea să le ţineţi piept. temîndu$se să nu fie urmărit de Pădureni.<)! N. dar. din *ret(il şi de toţi cei pe care acesta reuşise să$i c(eme la arme. zi şi noapte. căutînd ascunzişurile proscrişilor şi orice semn care i$ar fi putut arăta încotro o apucaseră. cît mai aveţi vremeV /poi *ele" a plecat în mare "ra ă pe drumul său.mulţi.Mulţi dintre Pădureni au urmat sfatul lui *ele" şi şi$ au trimis soaţele şi copiii să ceară adăpost în *ret(il/stfel au scăpat ei şi toţi cei care$i însoţeau. luînd$o la ./rar rămîneau două nopţi într$o ta ără şi lăsau puţine urme ale ză ovirii ori înaintării lor/stfel s$a făcut că pînă şi *ele" i$a căutat în zadar=uîndu$se după semne pe care le putea desluşi ori după zvonurile despre trecerea proscrişilor.. temerile lui *ele" s$au adeverit6 orcii au trecut rîul *rit(iac(. dar de cîte ori ajun"ea la îrlo". pe care nu$3 puteau vedea. *ele" se apropia adesea de ei.ît despre proscrişi. şi cînd prindeau de veste despre apropierea cuiva. orcii au apucat$o spre miazăzi. îl "ăsea părăsitC căci proscrişii puneau de strajă dintre ei.Prea ine l$am deprins pe puiul ăsta de om cu tainele pădurii şi ale şesuluiV Mai că$ mi vine să cred că urmăresc o ceată de elfi. aflate de la săl ăticiunile ale căror "raiuri le înţele"ea. fiind stăviliţi în înaintarea lor de @andir 3HE PO.RM!N/). pe la )recerea peste )ei"lin. şi folosea toate vicleşu"urile pe care le cunoştea pentru a zăpăci ori a amă"i pe oricine încerca să se ia după ei./nul ăsta vă veţi pierde fie li ertatea. ei au înţeles că aveau de$a face cu un urmăritor ce nu cunoştea o oseala.). cu "înd să prade tot ce "ăseau în cale.Pînă la urmă a "ăsit asemenea semneC dar )urin se "ăsea acum la cîteva zile depărtareC înainta cu repeziciune.ai şi$amarV stri"a *ele". dar de care nici nu se puteau descotorosi cu una cu douăC şi i$a cuprins neliniştea-33 Nu mult după aceea. pe loc strîn"eau ta ăra şi o luau din locT .

dar cei mai mulţi au căzut răpuşi ori au fost luaţi în captivitateC după care orcii au ajuns la "ospodăriile lor şi le$au jefuit şi le$ au pîrjolit. care veneau în urma lor. luîndu$şi$3 doar pe Orle" drept tovarăş. s$au pomenit faţă în faţă cu orcii. şi mai ştiau şi că dincolo de 'rum se afla )alat( 'irnen.împia 0trăjuita. au apucat$o către apus. dimpreună cu prăzile şi cu captiviiNumai că iscoadele proscrişilor i$au mirosit la vremeC şi cu toate că nu se prea sinc(iseau de captivi. căutînd 'rumul. care i$au iruit. dar se afla pe un melea" unde rareori cutezaseră să vinâ./şa s$a făcut că )urin a pornit înainte. pădurea s$a umplut de orei. . iar propriile lor iscoade se furişau printre copaci. tîl(ârirea Pădurenilor le$a aţîţat lăcomia..Pe neaşteptate. cînd trei iscoade s$au împiedicat de cei doi pitiţi la pîndăC şi cu toate că doi dintre orei au căzut răpuşi. pe la )recereC dar ăr aţii înarmaţi.%ără sâ mai piardă vremea. înainte de a şti cîţi numărau aceştiaC dar proscrişii n$au vrut să$i dea ascultare T aveau tre uinţă de multe lucruri acolo în săl ăticie.îţiva ăr aţi s$au luptat cu îndîrjire şi au iz utit să răz ească pînă în *ret(il. căci acum vroiau să se întoarcă pe melea"urile de la miazănoapte cît mai repede cu putinţă. erau cu oc(ii$n patru. ca să iscodească oastea orcilorC lăsîndu$3 pe /ndro" drept căpetenie în lipsa lui.)urin "îndea că era primejdios a se arăta orcilor. şi$n timp ce fu"ea a stri"at #olu"V #olu"V /şa$i numeau ei pe noldori. l$a dăscălit ca în tot acest timp să nu$i lase sâ se răzleţească unii de alţii şi să stea ine ascunşiOştirea orcilor întrecea cu mult ceata proscrişilor. al treilea a scăpat fu"ind.timp înaintea orcilor. unde stăteau de pază iscoadele din Nar"ot(rondC mirosindu$le a primejdie. împrăştiaţi N/RN ! @?N @t%R!N ./stfel au dat ei peste )iirin şi Orle". de$o parte şi de alta a şirurilor care înaintau. iar unora dintre ei începuse să le pară rău câ$3 aleseseră pe )urin drept căpetenie.

a aruncat în jurul lui un laţ şi a smucit. spre apus.3HH peste tot./cum poate vom afla care$s adevăratele lui "înduri/poi le$a cerut ortacilor săi să$3 le"e pe *ele" de$un copac.'e ce mă primiţi astfel\ .<i tocmai cînd se sfădeau ei din această pricină.!ar orcii. pînă cînd. numai ce se iveşte în faţa lor o arătare cenuşie. a spus &lrad.)urin însă a scăpat mulţumită cămăşii de zale elfeşti şi a fu"it de unul sin"ur în săl ăticiile de dincolo de 'rum.*ele" îi descoperise în cele din urmă. a rupt$o la fu"ă împreună cu Orle". ca sâ$mi caut prietenul. adîncindu$se într$un melea" ce$i era străin./sta$i um ra care s$a ţinut dupâ noi. care se temeau sâ nu$i stîrnească pe elfii din Nar"ot(rond. tocmai cînd să treacă 'rumul. şi$ncă de mult.@ăitaşii s$au luat de îndată după ei. Orle" a căzut do orît de nenumărate să"eţi.u vin ca un prieten. cu palmele întoarse spre eiC dar ei au sărit cuprinşi de teamă. )urin s$a "îndit că măcar să$i amă"ească şi sâ$i îndepărteze de îrlo"ul alor săiC înţele"înd din stri"ătul orcului că aceştia se temeau de iscoadele din Nar"ot(rond. le"îndu$i astfel raţele$ 'acâ n$aveţi poftă de oaspeţi. iar /ndro".ăzînd că aveau puţină nădejde să scape./m auzit câ voi îi ziceţi Neit(an$ Nu$i aici.!ute şi viclean cum era. unii proscrişi au vrut să iasă din peştera în care stătuseră ascunşiC dar /ndro" nu i$a lăsat. a zis *ele".0$a apropiat fără sâ ai ă vreo armă la el. )urin şi Orle" au ieşit din pădureC acolo au fost de îndată zăriţi şi. i$au râpus pe captivi şi au pornit în "ra ă spre Miazănoapte'upă ce$au trecut trei zile fără ca )urin şi Orle" sâ se întoarcă. aproape neauziţi. a zis /ndro". venind pe la spate.'ar cum se face că$i ştii numele\ 'oar nu ne$ai iscodit\ $ *a ne$a iscodit. tot cătînd şi ferindu$se din calea lor. ar tre ui să vă păziţi mai ine. a iz utit să$i ducă de nas pe duşmani. amuşinînd în lun" şi$n lat. lîn"ă peşterăC şi după ce l$au le"at fedeleş de .

mîini şi de picioare.'ar c(iar în clipa aceea s$a întors )urin.<)! N.).. iar ei s$au aşezat în preajma lui.=a lăsarea nopţii.'ar la toate între ările lor. şi tare ar fi vrut să plece de acoloC mulţi se arătau dornici să$3 omoare pe elf. a văzut c(ipul supt al lui *ele"Parcă l$a lovit o să"eată în acea clipă şi. în lumina tăciunelui. şi proscrişii au fost cuprinşi de teamă şi totodată de mînie. ni le va spune nouăC iar noi vom judeca dacă ele sînt destulă pricină pentru a$3 lăsa în viaţăT îl voi aştepta pe căpitanul vostru. după cum îi era o iceiul. ca să mânînce şi să eaC dar el nu a mai scos nici un cuvînt.$o iscoadă de$a Re"elui din 'oriat(. T Prieten i$am fost lui Neit(an ăsta. iar /l"und i$a spus6 T .RM!N/). fără (rană ori apă.'ar dacă are cu adevărat veşti. ca şi cînd o "(eaţă s$ar fi topit rusc. să scăpăm de iscodirile sale. l$au luat la între ări. de cînd l$am întîlnit prima oară în codru.<i au mai trecut două zile şi două nopţi.ăpitanul o să se întoarcăC şi$atunci o să te căieşti dacă o afla că l$ai lăsat şi fără prieten şi fără veştile cele uneT Nu$mi vine a crede în povestea elfului ăstuia. s$a oprit în um rele din spatele cercului de oameni şi. în acelaşi fel.. a iz ucnit mînios /ndro". l$a ameninţat /ndro"/poi. a zis /ndro". *ele" dădea un sin"ur răspuns6 3HQ PO. pînă vor eşti. s$au strîns cu toţii în jurul lui şi &lrad a adus un tăciune aprins din focul mic ce ardea în "ura peşterii. uitîndu$se la arcul cel mare al lui *ele" şi rîvnind la el./propiindu$se încet. lacrimi de mult înfrînate i$au . întărîtaţi de /ndro". proscrişii l$au lăsat pe *ele" le"at de copac. căci el însuşi era arcaş'ar cîţiva mai cu suflet i s$au împotrivit. pentru a$i aduce veşti uneT 0ă$3 ucidem. era pe$atunci un copilandruîl caut cu iu ire. a spus *ele"T /colo ai să rămîi.

Nele"iuite şi sterpe ne$au fost toate faptele noastre. dacă nu la noi\ 3$a luat /ndro" în răspăr. iar el nu$i împiedicase niciodată să facă astfelC a mai mult.enuşii.şti slo ozit de orice învinuire ce ţi s$a adus.Nu eşti proscris şi Neit(an e un nume ce nu ţi se potriveşte./cum pot în sfîrşit să$ţi spun veştile cele une. voi mer"e de aici încolo de unul sin"ur/tunci *ele" a desc(is oc(ii şi şi$a înălţat capul$ 0in"ur nuV a zis el.. umplîndu$ne inimile de ură$ Păi. dacâ toţi ne urăsc\ $ *atăr eu unul nu voi mai ridica nicicînd mîna împotriva elfilor sau a oamenilor. în raţele lui )urin/uzind tot ceea ce avuseseră de spus ciracii săi.Prea . s$a întors el cu amărăciune spre proscrişi.umplut oc(ii. numai la noi ne$am "îndit.<i$n timp N/RN ! @?N @t%R!N 3H5 ce$i ostoia suferinţa cum se pricepea el mai ine. mînia şi durerea l$au cuprins pe )urinC dar mai întîi s$a în"rijit de *ele". încît îşi avea şi el partea lui de vină dacâ aceştia erau socotiţi duşmani$/ţi fost cruzi. s$a "îndit la viaţa lui în pădure.um ai ajuns aici\ <i de ce eşti le"at astfel\ 'e îndată a tăiat frîn"(ia ce$3 pironea pe prietenul său şi *ele" s$a pră uşit în faţă. la cine să ne "îndim../n" andul are şi aşa destui slujitori.Pe cine să iu im.0$a repezit la copacT *ele"V *ele"V a stri"at el. cruzi fără să fie nevoie. şi mînia i s$a îndreptat asupra lui însuşi.'e un an de zile eşti căutat pentru a fi dus înapoi cu cinstire şi pentru a$i fi de ajutor re"elui. nu o dată îi pone"rise pe Re"ele )(in"ol şi pe .Pînă acum încă n$am c(inuit niciodată un prizonierC dar pricina pentru asemenea purtare orcească este însăşi viaţa pe care o ducem.lfii . a zis )urin.'acă nu vreţi să juraţi alături de mine./desea străinii care se apropiaseră prea mult de îrlo"urile proscrişilor fuseseră ucişi ori atraşi în capcană.

'ar oricare ar fi (otârîrea mea. )urin.. ca acumT /şa o fi. a zis )urin/şa o fi 'ar aşa a fost să fieC vor ele nu$mi ieşeau cu nici un c(ip pe "ură în oc(ii lui am citit dojana. *ele". pentru a$i vor i între patru oc(iT Mă aşteptam ca veştile mele să te ucure.!ar *ele" i$a spus tot ce ştia. mîine tre uie să părăsim ascunzătoarea astaC căci nu toţi cei care ne caută ne vor şi inele$*a c(iar nimeni.Mîine îţi voi spune ce$am (otărît.u totul altfel s$ar fi petrecu lucrurile atunci. / doua zi dimineaţa. aş zice eu. l$a tras p8 )urin deoparte. aruncînd o privire (aină lui *ele"3HI PO. a răspuns *ele". privind la ăr aţii întinşi pe jos în "ura peşterii T ţi$ai fi ţinut încă la ran" înalt coiful.'ar. de ce nu i$ai spus nimic despre cum te atacase 0aeros\ .). şi pînă li urmă a fost mai ine aşa.RM!N/). cu atît )urin ătea în retra"ere.ut(alion. fără să$mi fi pus vreo între are. se întremase iute de pe urma c(inurilor îndurate. nu$i aşa\ . ci a stat îndelun" fără să scoată o vor ăC căci cele spuse de *ele" readuseseră o um ră în sufletul lui$ 0ă lăsăm noaptea asta sâ treacă.oifului 'ra"onului'ar )urin nu s$a arătat ucuros la auzul acestor veşti. *ele" . a zis /ndro".mult timp am simţit lipsa . n$ai fi căzu atît de jos. a zis el într$un tîrziu. pentru o faptă pe care n$o făcusem!nima mea de om a fost mîndrâ.u cerul şi pâmîntul l$a implorat pe )urin să facă astfelC dai cu cît stăruia el mai mult.<i T a adău"at el. asemenea elfilor din strâve c(ime.)otuş a vrut să afle de la *ele" cu de$ amănuntul cum îl judecase )(in"ol. dacă tu numeşti asta cădere.)e ve întoarce în 'oriat(. şi în cele din urmă )urir a spus6 T înţele" că Ma lun" s$a dovedit cu adevărat a$mi fi prieten aşa cum părea odată\ T Prietenul adevărului. i$a zis el.încă nu mă lasă să mă întorc în Mene"rot( şi să îndur privirile lor pline de . aş` cum a zis re"ele elf<i încă mai este aşa.<)! N. care.

încît să$i încapă pe toţi aceşti tovarăşi ai mei întru cădereC nu mă voi despărţi de ei acum.red că$mi vor sta alăturiT )u priveşti cu alţi oc(i decît mine. aş vrea să te am alături. ci ăr at.N$am încredere în ei. oricine le$ar fi făptuit. va dăuna vec(ii lor prietenii.0înt din seminţia mea şi$n fiecare zace ascuns ceva un. )urin. dacă ei nu vor sâ se despartă de mine. aşa că nu i$a vor it despre răutatea lui /ndro". care ar putea da rod. .e vrei sâ zici cu asta\ T îi voi conduce pe oamenii mei şi mă voi răz oi aşa cum cred eu de cuviinţă.îi îndră"esc în felul meu. din a cărui pricină mai cu seamă îndurase el atîteaC înţele"ea simţămintele lui )urin şi se temea că nu$i va da crezare şi că. cîte N/RN ! @?N @t%R!N 3HG puţin c(iar şi pe cei mai netre nici dintre ei. a spus *ele"'acă încerci să$i lecuieşti de rău. a răspuns *ele" fără să spună mai mult. făcîndu$3 pe )urin să se întoarcă la nele"iuirile saleT 0ă$ţi vezi de drum în li ertate. spunînd prea multe.<i mă "îndesc că iertarea lui )(in"ol nu$i c(iar atît de mare. din dra"oste aş . prietene.<i nu mai sînt ăietan.<i mai presus de toate.u ar tre ui sâ iert. ca pentru un ăietan iertat pentru nă ădăile sale. a răspuns )urin. mai cu seamă în unul dintre eiT ./sta mi$a în"ăduiV Ma lun" sâ fac la despărţire.. nu vei iz îndi.. nu să fiu iertat.Rămîi cu mineV T 'e$ar fi să rămîn alături de tine.um poate un elf să$i judece pe oameni\ T /şa cum judecă toate faptele. ce vei face\ T O să$mi văd de drumul meu în li ertate. fără doar de cele asupra 'uşmanului oamenilor şi al elfilor.'ar ceva tot s$ a sc(im at de$acum în sufletul meu6 mă căiesc pentru toate loviturile pe care le$am dat. după socoteala seminţiei meleC şi soarta m$a făcut să fiu un ăr ai neiertător*ele" l$a privit plin de tul urareT <i$atunci.milă şi în"ăduinţă.

<i aşa eşti. de ce te urmărea\ a zis el.. a zis *ele".<)! N. şi îndărătnic pe deasupra. )urin a rămas tăcut. prin )recătoarea /nac(.'ar de ce (ălăduiam eu cu fecioara elfă\ T Poate ca să deprinzi ceea ce te putea ea învăţa. nu din înţelepciune. iar rănile sale nu de arme$s pricinuite. şi cum pătrundeau în 'im ar..)urin.'ar toate vor ele lui au fost zadarnice şi în cele din urmă i$a spus6 T /i zis că eşti un ăr at neiertător.ai.). spunîndu$i că de forţa şi de vitejia lui era mare nevoie la (otarele de la miazănoapte ale 'oriat(uluiC i$a spus c(iar şi despre cum năvăleau orcii.u acolo nu mă duc.'acă voieşti cu adevărat să$3 ai pe /rcul Puternic alături de tine. orice$ar fi. luptîndu$se cu mîndria din el. )urin./cum e rîndul meu. nu pe ale tale.um adică. co o$ rînd din )aur$nu$%uin.RM!N/).face$o. scuturîndu$se de "înduri. care nu$3 lăsa să se întoarcăC şi "îndul i$a z urat la anii ce trecuseră. i$a spus lui *ele"6 T /i pomenit de fecioara aceea elfâ6 îi rămîn dator pentru că mi$a fost martoră tocmai cînd tre uiaC dar nu mi$o amintesc.'eodată. i$a spus )urin*ele" a încercat încă o dată să$3 înduplece să se întoarcă şi să$3 slujească pe Re"ele )(in"ol..'e ce mă urmărea\ *ele" l$a măsurat cu o privire ciudatăT ./şa$mi pare acum copilăria mea. de mâ cautăC căci eu acolo mâ întorc3HJ PO. vlăstar al oamenilorV /lte suferinţe îndură Pămîntul de Mijloc. vai.(iar câ încep sâ cred .!nima$mi spune că mai ine ar fi să ne înturnăm în 'oriat(T . a răspuns *ele". atunci vino în 'im ar. şi parcă$i învăluită în ceaţă T nu$mi amintesc decît de casa tatălui meu din 'or$lomin. oare c(iar trăieşti mereu cu sufletul şi cu jumătate din minţile tale în altă parte\ 'oar ai (âlăduit ca ăietan împreună cu Nellas prin pădurile din 'oriat(T /sta a fost demult.

Ploua cînd se aşteptau mai puţin. şi a ia la sfîrşitul celei de$a treia s$au oprit la poala apuseană a pădurilor din . "îndea el. s$a întîmplat că la ceasul la care prinsese să pălească lumina unei zile ploioase.7)re uie să "ăsesc o ascunzătoare ferită de primejdii:. trecînd rîul )ei"lin şi tul urînd toţi codrii de la (otarul apusean al 'oriat(ului. )urin şi oamenii săi s$au adăpostit într$un desiş de stejari$de$ piatrăC dincolo de desiş. copacii dispăreau. şi um ra lui a părăsit$o-3E 'espre Mîm #nomul 'upă plecarea lui *ele" Lasta se întîmpla în a doua vară de la fu"a lui )urin din 'oriat(M.<i$au mers ei fără odi(nă trei zile înc(eiate. căci se presc(im aseră din vînători în vînatN/RN ! @?N @t%R!N 3H4 într$o noapte. rezemaţi unii de alţii ori pră uşiţi . ca şi cînd ar fi vrut să desluşească pe c(ipul lui înţelesul tainic al vor elor sale. căci începeau să urce spre platourile acoperite cu iar ă$reaNu mult după aceea. lăsînd locul multor olovani uriaşi. pe cînd stăteau la pîndâ în întunericul neluminat de foc. )urin l$a privit îndelun" pe *ele".alea 0irionului.'ar lui Nellas din 'oriat( nu i$a mai fost dat să$3 vadă pe )urin./colo pămînturile erau mai uscate şi mai sterpe. iar orcii. mai departe ca niciodată de )ei"lin şi de (otarul 'oriat(ului. mai mulţi decît oricînd înainte. de$a lun"ul vec(iului 'rum spre Miazăzi. 7şi$acolo sâ strîn" provizii pentru cînd vor veni iarna şi foametea:C astfel că a doua zi şi$a dus oamenii din acel loc. veneau de la miazănoapte.Proscrişii nu prea mai aveau unde să se ascundă fără teamă.că elfii şi oamenii n$ar tre ui să se întîl$ nească ori să se amestece unii cu alţii%ără să spună un cuvînt. )urin şi$a cernut în minte viaţa şi şi$a spus în sinea lui că nu i$ar fi stricat s$o facă niţel mai ună.3H proscrişii au început s$o ducă rău. nici măcar ră"az de odi(nă nu mai "ăseau.

. a zis )urin.e rău v$a făcut\ $ Muşcă.0tăpîne.). poate din pricină că era mai înceată în mişcări ori mai împovărată decît celelalteC curînd. )urin s$a stropşit la oameni. proscrişii au ajuns$o şi au trîntit$o la pâmînt./ treia rămăsese ceva mai în urmă. o fiinţă ătrînă şi mică. în ciuda poverilor.opiilor lui @urin. iar oamenii au ţîşnit pe urmele lor ca nişte o"ariC dar formele şi$au văzut mai departe de drum. se mişcau cu sprinteneală)urin le$a stri"at să se oprească. arătîndu$şi mîna însîn"erată. proscrişii au zărit trei forme în"lu"ate şi învelite în mantii cenuşii.u toate că i se făcuse milă de fiinţa asta. dar.0înt un iet "nom. aşa cum ai zis. aşa cred. nu$s orc.$un orc sau vreo spurcăciune de soiul ăsta0ă$3 omorîmV 3QF PO.'intr$odatâ. şi l$a ru"at să$i cruţe viaţaT 0înt ătrîn şi sărac. nu$i lăsa să mă răpună fără pricină../propiindu$se. între îndu$i6 T .RM!N/). pîndarul a scos un stri"atC sărind în picioare. două s$au făcut nevăzute în um rele serii.<)! N. la picioarele lui )urin.. pironind$o acolo cu mîinile lor neîndurătoare.%iecare ducea în cîrcă un sac "reu. aşa ca orcii. )urin i$a zis6 T . nu se auzea decît picurul ploii de pe frunze.$un "nom.Mîm este numele meu.. cu toate că vietatea se z ătea şi muşca asemenea unei săl ăticiuni. Mîm. a zis altul care luase sacul.Ridi$ caţi$3 şi lăsaţi$3 să vor ească/stfel a apărut Mîm în Povestea .de$a valma.u adevărat pari sărac.N$are aici decît rădăcini şi pietrişT *a uite că are ar ă. T O merită din plin.0$a ridicat cu "reu în "enunc(i. pentru câ ne$a dus de nas.<i cu toate că /ndro" a tras cîteva să"eţi asupra lor.e$aţi prins acolo\ 'e ce sînteţi atît de fioroşi\ . i$a răspuns /ndro". care se furişau printre olovani. cu toate că tare ciudat e lucrul ăsta la un "nomC dar îmi vine să cred că .Peste tot tăcerea era stâpînă.

decît a fost odată.Mîm nu$i iu eşte pe elfi$ <i unde. dar l$oi împărţi cu voi. mă ro" frumos. s$a dus şi adăpostul vostruC fără Mîm. ./ndro" a făcut un pas înainte. e casa aia a ta\ a dorit să ştie /ndro". a (otărît )urinT Măcar pînă ajun"em la îrlo"ul lui.1ur/tunci Mîm 3$a cuprins pe )urin pe după "enunc(i şi a spus6 T Mîm va fi prietenul tău. Mîm.0ă$3 dau.'acă ţi$aş spune că nu cruţăm numai din milă. nu mare lucru. n$o să$3 "ăsiţi în veci. căci la mare anan"(ie sîntem.0înt prea ătrîn ca să trăiesc su cerul li erT )e$ai mătorit destul. mi$e peste poate. unde sâ putem dormi şi astfel să scăpăm de pădurile astea mustind de apă.Nu mă îndoiesc câ tu ai un asemenea loc. mai încăpător acum. cu un cuţit în mîna nevătămată. cu atît mai ine. ce ne$ai da drept răscumpărare\ T Nu ştiu ce v$ar tre ui.noi sîntem şi mai săraci6 oameni fără adăpost şi fără prieteni. aşa mi s$a părut după cum ţi$e vor a şi "lasulC dar de eşti om. unde te adăposteştiMîm s$a coditT /m. în timp ce ploaia îi cădea în oc(i&n loc ferit de primejdii. înseamnă că şi$a răscumpărat viaţaC şi nu va fi răpus de nici un om care mă urmează pe mine. numai că nu$3 pot da drept răscumpărare. stăpîne. stăpîne. "nomul s$a pus pe plînsT îţi cruţ viaţa./m crezut întîi că eşti elf..'acă e ca /ndro" s$o împartă cu un "nom. nu s$a lăsat /ndro"N/RN ! @?N @t%R!N 3Q3 'ar )urin s$a răsucit spre el şi i$a zis6 T 'acă Mim ne duce la casa lui fără vicleşu"uri. i$a răspuns )urin uitîndu$se amărît în jur. a zis Mîm prevăzătorT =a ceasul ăsta. atîţia s$au dus pentru totdeauna0punînd acestea.Pe loc îţi scurtez zileleT 0tăpîneV a stri"at Mîm înspăimîntat peste poate'e$mi pierd eu viaţa. şi casa e ună.

Zorile au venit mai strălucitoare decît în multe alte dimineţi din urmă şi suflări uşoare de la Miazăzi au limpezit cerul care arăta palid şi senin în . i$a retezat$o )urin. cu tot ce$i în el\ 'ar la aceste vor e.'oar n$o să$3 laşi să facă asta. căpitane\ N$o să$3 mai vezi pe pişic(erul ăsta âtrînT 0e$ntunecă.O să mă întorc=ăsaţi$mă sâ plecV T Nu te las.RM!N/). Mîm a tăcut dintr$odatâ. dacă$ţi petreci o noapte cu noi su frunziş.0ă zicem că ne lasă ceva drept zălo". ce părea înăsprit de o ură străvec(eC dar cînd i$au le"at picioarele. Mîm.Mă duc şi mâ$ntorc cît ai clipi.Pentru că lui /ndro" nu$i plac "nomii. că Mîm punea pe povara lui un preţ mult mai mare decît părea să merite la o primă vedere=$au dus pe ătrînul "nom la ta ăra lor jalnică. doar oc(ii fără somn îi sclipeau cercetînd neliniştiţi întunericulînainte să se crape de ziuă.Neamul meu venit din Răsărit n$a prea avut lucruri une de povestit despre seminţia asta$ 1udecă sin"ur după ce vei fi vâzut$o.)u ce zici. tot timpul tăcut şi nemişcat ca o stană. a zis )urin.'acâ nu vrei să te desparţi de sacul tău. nu s$o întoarce după un sac plin cu rădăcini. ploaia a încetat şi vîntul a tul urat frunzişul. şi le$a spus6 $ 'acă Mîm n$ar avea de "înd să se întoarcă.<)! N.. rămîne sacul ăsta la noi. vădit tul urat. şi$n timp ce mer"eau l$au auzit ol orosind într$un "rai ciudat.Poate că. cum nu le scăpase nici celorlalţi. o să ne plîn"i şi tu de milă'ar lui )urin nu$i scăpase.tre uie să fie o casă ună. ca să vă călăuzesc într$acolo$ Nu. atunci râmîi aici cu el.!ar cei care au stat de strajă în noaptea aceea l$au văzut cum a şezut 3QE PO. "nomul a căzut din nou în "enunc(i. i$a zis MîmNumai că aveţi nevoie de lumină pe drum.). nuV a stri"at /ndro". oameni împiedicaţi ce sînteţi.

inima mea clocoteşteMă căiesc pentru ce v$am fă"ăduitT . pentru că este înaltă.e sălaş neprimejdios se poate "ăsi acolo\ /pă e\ 0au orice altceva de N/RN ! @?N @t%R!N 3QH care avem tre uinţă\ îmi vine să cred că$i un vicleşu" la mijloc.ine$a pomenit de oameni care se ascund pe creştetul unui deal\ . stăpîneV a zis elT Prea ineV 'ar întîi să$ţi mai spun ceva6 îţi înţele" mîndria. 'ealul Pleşuv.Nu vreau sâ mor. înainte ca elfii să fi sc(im at numele la toate cele/tunci au văzut că "nomul arăta spre /mon Rud(..'ar pentru ce mi$aţi făcut.aşteptarea răsăritului. decît să mai fi le"at vreodatăMîm i$a dus pînă la locul unde$3 prinseseră cu o seară înainte şi a arătat spre apusT /colo$i casa meaV /ş zice că aţi văzut$o adesea.u nu mă căiesc.)urin s$a apropiat şi a privit în jos spre elT /cum e destulă lumină.Pînă atunci. s$a stropşit la ei6 T [ineţi minte ce vă spun. de$ai fi zis câ$i mortC căci acum pleoapele lui "rele co orîseră peste oc(i. dar niciodată atît de aproape. nu mai vor im de moarte.Mă vei duce la casa ta. descreieraţilorV Niciodată să nu$3 le"aţi pe$un "nomV N$o să v$o ierte. al cărui creştet "olaş străjuia peste multe le"(e ale pustieiT =$am zărit.. iar lumina dimineţii îl făcea să apară z îrcit şi sfrijit de ătrîneţe.Mîm continua să şadă neclintit./şa voiesc eu<i$a aţintit privirile în oc(ii "nomului. i$a zis el/tunci Mîm a desc(is oc(ii şi a arătat spre le"ăturiC iar cînd i le$au scos.#nomul şi$a ferit oc(ii şi s$a ridicat în picioareT &rmează$mă.Mai ine mori.îi ziceam 0(ar (und. dar acesta nu le$ a putut înduraC puţini erau cei care puteau înfrunta privirile lui )urin cînd îşi punea în "înd ceva ori cînd era mînios. a zis /ndro". i$a întors$o )urin.

<)! N. iar sere "onul era înfloritT !a uitaţi$vâV 0us e numai sîn"e.'ealul se semeţea acum înaintea şi deasupra capetelor lorC proscrişii se între au ce rost avea o călăuza. . a zis )urin.i ine. şi. printre pîlcuri de mesteceni şi scoruşiC mărăcini vec(i de cînd lumea atîrnau din stîncă. cînd ţinta era c(iar acolo. dar ţinutul era pustiu şi tăcut. decît să pîndeşti de$aproape. spînzuraţi în rădăcinile lor. lumina dispărea din vîlcele.ît ne va lua nouă. a în cealaltă.RM!N/). avîndu$3 pe Mîm în frunte. cu Mîm lîn"ă el./u trecut peste olovanii rosto"oliţi şi au început să urceC /mon Rud( se "ăsea la mar"inea răsăriteană a înaltului podiş cuprins între văile 0irionului şi Naro"ului. aşa$i dusese MîmC lumina soarelui aflat la scăpătat cădea pe creştetul /mon Rud(ului. proscrişii vedeau că în dreapta şi$n stîn"a lor se căscau vîlcele şi 3QQ PO. să ajun"em acolo\ T Ziua$ntrea"ă.. privind în jur. a stri"at /ndro"T încă nu. oamenilor ăstora împiedicaţi.T &neori e mai ine să priveşti pînă departe. au ă"at de seamă că "nomul urma o anumită potecă pe care o desluşea după semne tainice sau poate după deprinderi străvec(i. iar de la ără"anul pietros de la poale. în faţa oc(ilor.eneau dinspre miazănoapte. Mîm.0pre poale. povîrnişurile dealului erau împrejmuite cu desişuri de ae"losC dar capul cenuşiu şi a rupt nu era acoperit decît de sere$ "onul roşu care învelea stîncă-3Q în după$amiaza tîrzie. a zis )urin0oarele apunea. voi veni să văd şi eu ce$ai să$mi arăţi.eata a pornit spre apus. a răspuns Mîm..*a o lua într$o parte... proscrişii au ajuns aproape de poalele dealului. pînă$n creştet măsura mai ine de o mie de picioare. au mers cu fereală.)urin mer"ea în frunte./mon Rud( vede în lun" şi$n lat.). pînă$n înserare.'ar pe măsură ce urcau ultimele povîrnişuri a rupte.Pe partea sa răsăriteană. clina (îrtopită urca încet spre crestele înalte.'upă ce au ieşit din pădure.

apoi prin crîn"uri de ae"los tîrîtori6 um rele de$aici erau pline de$o aromă dulce-35 Pe neaşteptate. ca nu cumva "nomul să$i păcălească tocmai acumT Nu$i uşa casei. drept. în aşa fel tăiată de mîna cuiva ori de trecerea timpului. din el se desprindea un fel de pra". sau că pripoarele se prăvăleau în "ro(otişuri de olovani mari. poteca a cotit la dreapta. scoţîndu$i printr$un (ăţiş de mărăcini. pe un platou verde. şi după douăzeci de paşi s$a oprit ruscC )urin a văzut o crăpătură. dar mai netedă. iar între ele se "ăsea o despicătură ce se adîncea în stîncă. înălţîndu$se mult deasupra lor în amur"$ /sta$i uşa casei tale\ a între at )urin. neted.0e spune câ "nomii iu esc piatra0$a dat mai aproape de Mîm.în partea dinspre miazănoapte. spre piciorul stîncii. iar aerul era jilav. a răspuns Mîm/poi a luat$o la dreapta. s$au pomenit în faţa unui perete de stîncă./u trecut pe su um ra unor scoruşi ătrîni. la răsărit cerul se umpluse de stele.în partea de sus.înaintau în şir. ce nu . încît proscrişii nu$şi puteau da seama ce formă avea acest loc ciudat/mon Rud( avea un creştet6 un ditamai dealul.%ără călăuză. de care numai străvec(ile poveşti din 'oriat( şi Nar"ot(rond mai aminteau şi pe care nici un om n$o văzuse vreodată. încît cele două feţe ale peretelui se încălecau. apoi spre miazăzi.'ar noaptea cădea.!ntrarea era acoperită de plante care atîrnau prinse în spărturile de deasupra. ca să dea de$un drumîntr$un tîrziu au ajuns la o pantă mai a ruptă. iar prăpăstiile şi rupturile se ascundeau su ru"i şi mărăcinişuri. dar înăuntrul desc(izăturii o potecă de piatră urca a rupt în eznă.0e auzea picurînd apa. unde se pierdea în um re./junseseră la casa lui Mîm.strun"i întunecate. drept şi aproape pătrat. înspre stîn"a. ci poarta o"răzii. *ar$en$Ni in$noe"3I. s$ar fi opintit şi s$ar fi căţărat zile între"i. cu vîrful teşit şi "olaş. ce se asemăna cu o căciulă de piatră înaltă.

nimic altceva. iar ceilalţi. netul uraţi de .enuşii din păduriPrin noaptea adîncă. i$au urmat. aducînd o torţă mică- . i$a poftit el.în spatele pra"ului. c(iar şi /ndro".Părea o "rotă micuţă. văzîndu$şi căpitanul netemător.putea fi văzut de jos./ici sus se ajun"ea uşor N/RN ! @?N @t%R!N 3Q5 doar dinspre miazănoapte. întunericul a devenit ca de smoalăC dar Mîm a ătut din palme şi pe loc a apărut o luminiţă. Mîm i$a dus pe proscrişi lîn"ă iazul în care. de mîinile mi"ăloase ale #nomilor 0cundaci. şi numai cei care cunoşteau drumul puteau s$o facă-3G Poteca ce pornea de la crăpătură dădea curînd într$o pădurice de mesteceni pitici care creşteau în jurul unui iaz limpede. iar de la mar"inile sale de la apus şi răsărit porneau în jos stînci prăpăstioase. se "ăsea o peşteră.Mai întîi să arunc o privire/ intrat împreună cu Mîm. . între două steiuri înalte.=a "ura peşterii. venind de după un colţ6 dintr$un coridor din spatele "rotei de la intrare.'incolo de cortina copacilor. creştetul dealului arăta ca un zid. aşa cum veniseră ei.*ar$en$'anYed(. şi printr$un canal se vărsa asemenea unui fir al de tort peste uza apuseană a pra"ului. mult înăuntrul dealului. printre um rele ramurilor de mesteceni. cu o intrare joasă arcuită şi crăpatăC dar dincolo de pra" fusese adîncită şi sfredelită. cel care avea cel mai puţin încredere în "nom. în lun"ii ani în care vieţuiseră acolo. prinseseră a se o"lindi stelele. adunat într$o copaie sco ită în stîncă. s$a întors şi a făcut o plecăciune în faţa lui )urinT !ntraţi.urînd. s$a ivit un alt "nom.!azul îşi primea apa de la un pîrîiaş izvorînd din peretele din spatele pra"ului.lfii ..asa RăscumpărăriiC căci astfel se va numi de$acum încolo)urin însă nu s$a lăsat convins cu una cu douăT Poate că aşa se va numi. aproape de pîrîiaş.

proscrişii înaintau îj îind şi pipăindu$şi drumul cu mîinile pe pereţii aspri. dar înaltă. smul"îndu$şi ar aT .Nu l$am nimerit. şi iatâ$i ajunşi într$o sală mică. a în cealaltă.O fi vreun viespar aici./ndro" a dat să se ia după elT /tacaţi primiiV a stri"at el. s$a repezit spre coridor şi a dispărut.RM!N/). i$a zis )urin lui /ndro". luîndu$se după ea. A(îmV se tîn"uia ătrînul "nom. şi.T @aV a făcut /ndro".ăz că nu toate să"eţile ţi s$au pierdut în vînt. numai vocea i se auzea şi. Mîm\ Mă pricep cît de cît sâ tâmâduiesc. parte.u zic că$s numai trei.<)! N. o lumină palidă a lucit în faţă. în cele din urmă.). )urin s$a oprit în spatele lui Mîm şi i$a vor it6 T .'oar că n$ai nimerit unde tre uiaPrea uşor te descotoroseşti de să"eţiC poate câ n$ai sâ trăieşti îndeajuns de mult sâ apuci să înveţi să fii înţelept!ntrînd încet. pînă cînd.rau nevoiţi s$o ia rusc a într$o 3QI PO.=în"ă el stătea tăcut "nomul cu torţaC pe laviţa de piatră lipită de peretele opus zăcea un al treileaT A(îm. sla luminata de felinare ce aninau de lanţuri su ţiri atîrnînd din um ra tavanului. în "raiul acela aspru al lor..are$i necazul.'e$asta m$am temutV 'ar Mîm a sc(im at cîteva vor e cu celălalt "nom.. pârînd mînios ori tul urat de cele auzite.Mîm nu era acolo./ privit înăuntru şi l$a văzut pe Mîm în"enunc(eat pe podea.îţi pot fi de folos\ Mîm şi$a răsucit capul spre elC în oc(i îi ardea o lumină roşieT Numai dacă dai timpul înapoi şi apoi reteza mîinile . )urin a dat de uşa unei încăperi aflate în partea cealaltă a sălii. A(îm. a spus )urin şi a pornit în urma lui MîmC în spatele lui. de fiinţe din asteaC noroc că$s miciT .

%ie ca "nomul sâ moară cu o să"eată în "rumazV3J în acea noapte s$au culcat în sală şi au dormit c(inuit. de ele să piară..&n sin"ur lucru cer6 acela care a slo ozit să"eata sâ$şi N/RN ! @?N @t%R!N 3QG frîn"ă arcul şi să"eţile şi să le pună la picioarele fiului meuC şi nicicînd să nu mai pună mina pe vreo să"eată ori sâ poarte arc./cesta e fiul meu. a aruncat o privire rea lui Mîm şi a mîrîit6 T *lestemul unui "nom nu piere niciodată. aşa se ziceC dar şi omului o să$i vină apa la moară. străpuns de$o să"eată. asemenea apei din stîncăT . din pricina vaierelor lui Mîm şi ale lui ! un.or eşti ca un senior "nom din strâ$ vec(imeC şi tare mă minunez.într$un tîrziu a spus6 T 0ă fie precum spuiV . c(iar dacă nu e ucuroasă. . aş opri din z or să"eata.'e$o va face./stfel îl lestem=$a cam luat cu fri" pe /ndro" auzind lestemulC fără nici o tra"ere de inimă. şi$a rupt arcul şi să"eţile şi le$a pus la picioarele "nomului mort. cu toate că aurul nu$ţi va mai ucura inima0$a ridicat Mîm şi l$a privit pe )urin îndelun". n$ar fi putut spuneC dar cînd s$au trezit în cele din urmă. celălalt fiu al său.Mi s$a răcorit inima. dacă voiţi.=e"ăturile voastre m$au împiedicat să$ 3 pot tămădui'in nou mila de mult împietrită a năvălit în inima lui )urin. casa aceasta cu adevărat se va numi *ar$en$'anYed(. eu îţi râmîn îndatoratC şi dacă va fi vreodată să strîn" avere./ murit la apusul soarelui.ai.'ar cînd a ieşit din încăpere.'e$acum.crude ale oamenilor tăi..înd au încetat acestea. "nomii dispăruseră şi . a răspuns el.u unul îmi voi plăti răscumpărarea6 puteţi sălăşlui aici.'e$o fi sau nu sâ ne statornicim aici.asa Răscumpărării. voi răscumpăra cu aur "reu moartea fiului tău şi durerea ta. vaiV 'acă mi$ar sta în puteri./cum nu mai poate vor i.

fiul său)urin a consimţitC i$a mulţumit lui Mîm şi mulţi dintre ciracii sâi au fost ucuroşiC căci în soarele dimineţii.Nu. veţi învăţa drumurile.RM!N/).. în afară de mineT 0â fie precum spui. aici sîntem în si"uranţăC nu ne$ar prisosi însă nişte (rană şi încă nişte lucruri.'in cît îmi pare mie.. numai ce apare Mîm în faţa lor#nomul a făcut o plecăciune în faţa lui )urinT =$am dus de$aici şi$am împlinit toate datinile. (rana.Ziua era senină şi$n soarele dimineţii proscrişii s$au îm ăiat în iaz şi au pre"ătit ceva de$ale "urii. sălaşul "nomului părea de$a dreptul frumosNumai /ndro" era neîmpăcat- . cum ne vom putea întoarce\ 0pre neliniştea lor./cum zace alături de stră unii săi. a zis )urin..<)! N. voi şi cu mine tre uie sâ împârţim sălaşul.Ne întoarcem la viaţa ce ne$a mai rămas. cîtă vreme eu stau aici cu mîinile "oale. Mîm a scos un (o(ot de rîs "îl"îit. c(iar şi cînd veţi şti sâ ieşiţi şi sâ veniţi înapoi. a răspuns )urinT /tunci totul e al vostru. în acelaşi timp.um vom putea ieşi\ 'ar mai ales.Mîm nu mănîncă oameniV <i un paianjen ar avea mult de furcâ de s$ar înfrunta cu treizeci de viespi 3QJ PO.u timpul.încăperea avea un olovan pus în dreptul uşii. vă va fi călăuză Mîm ori ! un.asa.Pînă una$alta.ă place sălaşul lui Mîm\ Răscumpărarea e plătită şi primită\ T 'a.&n sin"ur lucru vă cer6 nimeni n$are voie să desc(idă încăperea înc(isă.). focul şi poate câ şi alte lucruri. statorniciţi$vâ aici după cum vă este voia. şi cu vara în toi. măcar că scurte$s zilele ce ne stau dinainte. din fundul "îtlejuluiT )e pomeneşti că vă temeţi că v$aţi luat după un paianjen pînâ în mijlocul plasei lui\ a între at el. din merindele pe care le aveauC şi$n timp ce mîncau. "îndesc eu.edeţi doar că voi sînteţi înarmaţi.. a zis el. o veţi pâzi şi păstra drept o taină pentru inele vostru...

şi$au cîrpit veşminteleC merinde mai aveau pentru o zi sau două. rădăcinile s$au dovedit une de mîncat. a mai zis el. cînd mer".Nu merită nici măcar să le şterpeleşti. a spus el. căci oamenii sînt lacomi şi necumpâtaţi şi nu s$ar opri din cules decît după ce vor fi pierit toateC cîtă vreme acum.lfii .lfii 0ăl atici nu ştiu de eleC .0înt nepreţuite.Numai că voi sînteţi ne"(io i de vă înc(ipuiţi că n$o sâ mă lipsesc de un tain mic.Mai de preţ ca aurul în iarna flâmîndâ. a zis el.are le e numele\ a vrut să ştie )urinMîm l$a privit c(iondorîşT N$au nume decît în "raiul "nomilor. iar noi tocmai începusem să ne facem provizii din cele care au apucat să se coacă. pe care nu$3 dezvăluim nimănui. căci pot fi puse la păstrare precum alunele în scor ura veveriţei.enuşii încă nu le$ au descoperitC iar âia de peste Mare.'in nou a scos (o(otul acela "îl"îit din "itlej.u cît ne vom cunoaşte drumurile mai repede. care se ţin mîndri. pentru că de multă vreme nu mai puseseră "ura pe pîine.Nicicînd n$am luat cu noi în aventurile noastre un prizonier care să se fîţîie atîtaîn acea zi s$au odi(nit. trec pe lîn"ă ele ca or eţii prin pustie.T . a zis MîmT . de$ar fi ca astfel să$mi salvez pielea- ./lta nici că mai aflaţi de la mineC dar vă puteţi înfrupta din prada mea. şi$au curăţat armele. sînt prea mîndri să le caute. aveau "ust de pîineC s$au ucurat proscrişii. nimic altceva'ar după ce le$au "ătit. numai să vor iţi frumos şi să nu N/RN ! @?N @t%R!N 3Q4 iscodiţi sau să nu şterpeliţi. cu atît va fi mai ine.=e$a dat trei oale mari şi lemne de focC a mai scos şi un sac din peşterăT Pleavă. plus ce mai punea şi Mîm dintr$ale sale.Rădăcini săl atice. doar ce mai apucaseră sâ şterpelească de ici de coloT .!ar pe oameni nu$i învăţăm cum să dea de ele.

asemenea la formă cu rădăcinile. prin urmare tre uia sâ mâ întorc. o vei face din tainul tovarăşilor tăi.). a spre miazănoapte.. anume că eşti ne"(io . atît a aşteptat ca să spună6 T . a spus &lrad. minunîndu$se de cît de 35F PO. i$a spus el. a zis )urin.Măcar un lucru tot 3$a spus adevărat "nomul. tu nu vei fi pus la socoteală. departe puteau desluşi privirile sale în văzdu(ul acela . de unăvoie sau nu. iar de vei mînca.)e pomeneşti că s$o mai "ăsi în săl ăticie şi altceva pe lîn"ă pîinea pămîntului.e vor e măreţeV NumaW câ pişic(erul ăsta ătrîn are şi altele în sacul ăla al lui.<)! N.'e ce tre uie sâ dai "las "îndurilor tale\ 'acă vor ele frumoase îţi stau în "ît.. mai de folos ne este la toţi să$ţi ţii "uraZiua a trecut liniştită. fără ca vreunul dintre proscrişi să dorească să se depărteze de sălaş. Mîm a plecatC dar &lrad. împiedicîndu$mă să mai pot vor i cu fiul meu\ 'e cîte ori voi lua pîinea pămîntului din proviziile mele. şi un om fără de le"e şi fără de credinţă n$are decît să creadă ce$o vreaV 'ar nu$mi place ca un ticălos să mâ despartă cu forţa de ce$i al meu T c(iar şi de$i numai o nojiţă. nedescoperit de elfi şi despre care oamenilor nu le este în"ăduit să afleV34 $ Poate. cu sac sau fărW de el.RM!N/).)urin s$a tot plim at pe pajiştea verde a pra"ului..rezi că nu$mi aduc aminte câ mîinile tale au fost printre cele care m$au le"at.'aW cînd a fost s$o faci.$ !$auzi. care scotocise în sac cînd Mîm fusese luat captiv. a spre apus. n$ai făcut$oC vor ele tale mă minunează cu atît mai multMîm s$a răsucit spre el şi 3$a aţintit cu priviri întunecateT )u eşti unul dintre ne"(io ii după care primăvara n$ar jeli dacâ ai pieri iarna.u făcusem o fă"âduială. nu din al meuZicînd acestea. mâsurînd$o dintr$o mar"ine în altaC se uita a spre răsărit. dar mai tari şi mai "rele. care se pierduse cu firea în faţa mîniei lui.

de la venirea sa în *ar$en$ 'anYed( şi pînă la căderea fortăreţei Nar"ot(rond. unde se tâmăduise înainte.Pustii şi neprimitoare i s$au înfăţişatC puţinii oameni care mai trăiau acolo erau neciopliţiC vor eau "raiul aspru al . iar . atît de mare fusese durerea ce$i în"reunase fiecare pas care$3 dusese tot mai departe de MorYen.. aflat în mijlocul săuC într$acolo îi erau atrase mereu privirile. pînă la curmăturile ce duceau în 'or$ lominCEF ninsoarea cădea nemiloasă dinspre Miazănoapte.asa RăscumpărăriiN/RN ! @?N @t%R!N 353 Pentru povestea lui )urin.în amur". p". drumurile erau toate primejdioase şi în"(eţate.=a miazănoapte cînd câta. zărea codrul *ret(il acoperind cu verdeaţa sa pantele dealului /mon O el. la multe le"(e depărtare. fiul lui @urin./cum se presc(im aseră într$o mlaştină în"(eţată. în *ar$en$'anYed(. unde i se părea că.u toate câ trecuseră douăzeci şi trei de ani de cînd stră ătuse pentru prima oară acea cale. vezi 0ilmarillion.alea Naro" se adîn$ cea în ne"uri/stfel a început viaţa lui )urin.!ată că acum se întorcea în sfîrşit pe melea"urile copilăriei sale. la ceasul în care soarele se rosto"olea roşu peste coastele îndepărtate. după melea"urile aflate ceva mai la apus. din care nu mai putea să$şi stîmpere setea<i a mers mai departe. . şi /ne+a la Narn i @în @urin. fără să ştie de ce6 căci inima lui tînjea. desluşeşte Munţii &m rei. )urin a ajuns odată cu primele în"(eţuri ale iernii la iazurile !vrin. pp.E3Q mai josîntoarcerea lui )urin în 'or$lomin într$un tîrziu. în sălile lui Mîm. unde cerul se în"emăna cu pâmîntul. mai curînd.EJJTHFE. )urin şi$a întors privirile către apus. zidurile casei sale.limpede. îi rămăsese adînc întipărită în inimă. istovit de "ra a cu care mersese şi de drumul lun" Lpatruzeci de le"(e T poate c(iar mai multe T stră ătuse fără odi(năM.

'upă ce$am ătut pâmîntul în lun" şi$n lat. fă$o mai încet şi nu cere să afli ce se întîmplâ. pe cînd vec(iul "rai era vor it doar de slu"i ori de duşmani)urin mer"ea cu ă"are de seamă. cu "lu"a trasă peste oc(iC într$un tîrziu. m$am întors.eneticul Lcel care o luase cu de$a sila de soaţă pe /erin.. nici suflet de om- .asa lui *rodda se "ăsea în vecinătatea vec(ii "ospodării a lui @urin. şi$ntr$acolo s$a îndreptat )urin. se numea MorYen. şi uite câ n$am mai "ăsit nici foc.). a răspuns )urin. ru edenia lui @urinM îi prădase casa. privindu$3 c(iondorîş pe străin.RM!N/). şi a cerut "ăzduireC a fost primit. poţi fi şi una. printre servitori şi printre cîţiva pri e"i aproape la fel de mo(orîţi la c(ip şi de istoviţi ca şi elC iar )urin i$a între at ce se mai întîmpla prin ţară35E PO.rei să te ale"i cu o cotono"eală pe cinste. e drept c$au ajuns cerşetori şi sclavi. şi alta. dacă ai poftă să vor eşti în "raiul străvec(i./dicătelea $ a continuat ătrînul. pe$atunci locuiam în casa ei. înainte ca scâfîrliile să fie acoperite de pâr de lup. ca orice pun"aş.ra pe vremuri o domniţă. sfîrşit de drumul lun" şi de amărăciune. cîţiva s$au retras mai la o parte. i$a zis6 $ 1upîne. iar *rodda .Rece şi întunecată eraC prin preajmă. apropiindu$se şi susurîndu$i lui )urin în urec(e $ unul din acel neam cumsecade de demult. n$ar avea parte nici de focul ăsta. care a venit dimpreună cu @ador în zilele de aur. oamenii au tăcut.. a ajuns la casa pe care o căuta.Râsăritenilor. aşteptîndu$ mâ sâ fiu întîmpinat cu ucurie. care se sprijinea într$o cîrjâ.! s$a făcut loc lîn"ă un foc. ori să fii luat drept iscoadă şi să atîrni în laţ\ 'upă cum arăţi.<)! N. =a aceasta.Numai un pri ea".'ar mata de unde vii.0înt p$aici şi din ăştia. ursuz. nici de un coltuc de pîine. nici ţipenieC căci MorYen plecase. căci /erin iz utise să mai păstreze ceva din vec(ile o iceiuri ale omeniei. şi ce veşti ai vrea să afli\ $ . şi de n$ar fi 'oamna /erin.. luînd tot ce mai rămăsese din avutul lui MorYen şi din servitori.

'ar şi focul. iar mai înainte./u murit. şi tre uie să fim cu oc(ii$n patruNu toţi cei care vor esc "raiul cel frumos au şi inimile . fiul lui #aldor. a răspuns ătrînul.Nu o dată ar fi flămînzit ea şi fiica ei.0$ a dus în Re"atul /scuns.'ar au prădat$o. aşa se zice'intr$odată ătrînul a tăcut. după ce$a plecat ăiatul. a răspuns ătrînul. înainte ca durerea sâ o macineZiceau despre ea că$i vrăjitoare şi se fereau din calea ei/uzi vor ă.$ 'e mai ine de$un an nu mai e urmă de viaţă acolo. văduva lui @urin.a le$a ajutat în taină. 7prietena elfilor:. dar cele de$acum sînt ticăloase.Pînă şi pe ultimul cîine l$a luat. şi de multe ori a fost snopită în ătăi de necioplitul *rodda. aşa s$ar numi asta în "raiul cel nou. aş zăcea şi eu acum în #or"anul cel Mare. atît de tare îi înspăimîntaC mîndră şi frumoasă ca o re"ină. aşa ca mine. a zis el.Parcă ieri a fost ziua în care ăiatul lui @urin a fost trimis de$acasă. vrăjitoare6 care va să zică. era ea.. ăr atul ei cu de$a sila$ !ar de$un an şi mai ine încoace\ a între at )urin. şi cum mai plîn"eaC şi ea la fel. şi oamenii s$au împuţinat în casa aia de cînd cu răz oiul nimicitorC domniţa se tră"ea din neamuW ăla vec(i $ mâ îndoiesc câ ştii asta $. au fost luate în ro ie./ni fără număr am slujit$o. sau ce\ =e$au atacat orcii\ $ Prea ine nu se ştie. de mult de tot. pe 0tăpînul cel Mare.Nu mă lua în seamăV O fi plăcut să stau la taclale în "raiul de demult cu cineva care$3 vor eşte la fel de frumos ca$n vremurile apuse. aşa se povesteşte. aruncîndu$i o privire neîncrezătoare lui )urinT 0înt ătrîn. iar mîna de oameni ce mai rămăsese din neamul ei au căzut în ro ieC fără doar de aceia care$au apucat$o pe N/RN ! @?N @t%R!N 35H drumul ejeniei. eu 0ador Olo"ul6 de n$ar fi fost un topor lestemat în pădure.'e ea n$au îndrăznit să se atin"ă. de n$ar fi fost 'oamna /erin./ plecat cu fiica eiC dar *rodda ăsta i$a prădat casa şi$a luat tot ce$a mai "ăsit.

însă nu eu am trimis vor ă să vină la mineT /tunci nu ştiu ce să$ţi spun. din cîte vâd.a ştie de toate planurile mamei dumitale- . re"e sau senior undeva pe melea"urile de la miazăzi.e poţi să$mi spui\ !uteV T Puţine. a răspuns 0ador.<)! N. a spus )urin. acum\ Puţini am rămasC sîntem ătrîni.*ătălia însă mai tre uie să aştepte.e caută el aici. în sfîrşitC ai vocea tatălui dumitale. =a adal. a zis )urin.'ar nu în atjocură6 eram prieteni uni şi veseli la acea vreme.0e zvonea printre noi că le$a trimis vor ă 0tăpînul )urinC căci nu ne îndoiam câ în toţi anii ce trecuseră ajunsese înalt în ran". fiu al lui @urin. nu$i aşa35Q PO..RM!N/). pentru încăperea unui Răsăritean/junşi în o"radă./m fost senior într$o ţară de la miazăzi.'ar.Mă "îndesc c$o şti 'oamna /erin. stăpîne. 0ador =a adal*ătrînul 3$a privit cu "ura căscatăC apoi. acum sînt doar un pri ea". iară eu prea mult.. la fel şi urec(ile.'ar de te temi c$oi fi vreo iscoadă de la Miazănoapte sau de la Răsărit. cu toate că vor ele tale.Numai âietanul )urin îmi spunea aşa. arme n$avem. ătrînul 3$a prins pe )urin de mantieT Zici câ ai trăit în casa aceea cu mult timp în urmă0tăpîne )urin.. T Nu$i aşa.).frumoaseT /şa e./u plecat pe$ ascuns. mă$ndeamnă să mâ "îndesc la asta.Mai fericiţi sînt cei din Marele #or"anT N$am venit cu "înd de ătălie. tremurînd tot. mai fri"./m venit să le caut pe 'oamna MorYen şi pe Nienor.. dar mai si"ur.. de ce$ai venit înapoi\ Mi s$ au desc(is oc(ii. înseamnă că nu te$ai înţelepţit cîtuşi de puţin.!nima mi$e încrîncenată. =a adal. i$a spus6 T 0â ieşimV .or eşti prea tare.

să$şi lase slu"ile sâ atjocorească ru edeniile soaţelor lor\ . dacă nu şi mai rău)urin s$a aprins de mînie auzind acesteaT 0pui că nu$i în"ăduit să stră at sala lui *rodda şi c$ or să mă ciomă"eascâ\ a stri"at el.T .!ar un cerşetor ca tine n$ajun"e prea departe.e$mi poţi spune\ N/RN ! @?N @t%R!N 355 .ăci eu ru edenie sînt.u iertare să$mi fie.!a. s$a îndreptat spre masa la care şedeau stăpînul casei şi soaţa lui. doamnă /erin. că vin aşa. mustrîndu$şi supuşiiC dar /erin a pălit dintr$odată)urin s$a apropiat cu paşi mari de masă. dimpreună cu alţi mai$mari Râsâriteni. (ai să vedemV / intrat în sală. şi$a dat jos "lu"a de pe cap şi. pe care$o avea această ţară înainte să vii tu. a zis *rodda.Mă laşi să mă apropii slo od. ori mă apropii cum voi crede de cuviinţă\ T /propie$te. c$au şi pus Răsăritenii la ele pe el şi$3 at de$i z oară ful"ii. şi$am o solie pentru 'oamna /erin.um pot să ajun" la ea\ T Nici asta nu ştiu. 'oamna din 'or$3Imin.(iar de i$am putea trimite vor ă. însă el i$a trîntit la pămînt şi a stri"at6 T Nu$i nimeni stăpîn aici.&nii dintre ei s$au repezit să$3 prindă.u conduc această casă'ar înainte sâ apuce să mai spună ceva. de vrea să stră ată sala spre masa stăpînilor. s$a oprit în faţa ei şi a făcut o plecăciuneT . ori e$o vizuină de orei\ &nde$i stăpînul\ /tunci *rodda s$a ridicat furiosT . )urin i$a zis6 T înseamnă că n$ai deprins datina omeniei. ar plăti scump dacă ar fi prinsă şuşotind în pra" cu un va"a ond pri ea" din neamul celor asupriţi.=e caut pe MorYen./şa$i o iceiul ăr aţilor în ziua de azi... îm rîncind tot ce$i stătea în cale.=e$am "ăsit casa pustie şi jefuită. pe nepusă masăC dar solia mea nu poate să mai aştepte şi drum lun" am ătut pentru ea. copila ei. şi pe Nienor.

T Nimic.ăci melea"urile pînă acolo fuseseră ferite o vreme de rău.rei sâ$ţi poruncesc\ $ Porunceşte$mi. a zis /erin0tăpînul *rodda şi alţi cîţiva venetici de la Răsărit. era una din neamul ăla de sclavi. au asuprit$o fâră milă. şi$a fu"it aşa cum fu" sclavii6 fă şi tu la fel.înd a fu"it MorYen.ă ine zici6 la fel . a răspuns eaT .Nimeni n$a auzit de vreo 'oamnă din 'or$ lomin. 0eniorul din 'or$lomin\ . 3$a prins pe *rodda de pâr şi i$a smucit capul pe spateT Nimeni să nu se clintească. şi nu$mi ascunde nimicV Oare nu$s eu )urin.. cuprinsa de o teamă cumplita. a zis )urin/tunci *rodda s$a repezit de după masă.'e multă vreme fusese ru"ată să plece în Re"atul /scunsC în cele din urmă a plecat.N$am sâ în"ădui ca vor ele soţiei mele să fie tă"ăduite de$un cerşetor care vor eşte "raiul slu"ilor.'ar dacă tu eşti acela.Nimic mai mult decît câ a plecatT Nu cred. altfel unde$i stau picioarele acolo o să$i stea şi capulV 'oamnă /erin.. repejor. se zice că mulţumită vitejiei 0ă iei Ne"re din ţara aceea de la miazăziC dar acum s$a sfîrşit0$a dus sâ$şi caute fiul care o aştepta acolo.. şi$ncotro\ $ /u trecut un an şi trei luni de$atunci. atunci mâ tem că totul e anapoda)urin a iz ucnit într$un rîs amarT /napoda\ /napoda\ a stri"at el. şi$a tras din teacă sa ia nea"ra. îţi mai cer încă o dată iertare dacâ mi$a putut trece prin minte că necioplitul ăsta s$a purtat vreodată cu tine altfel decît râu.ine a prădat casa lui MorYen\ $ *rodda$ . a zis /erin.ît despre MorYen. care se află aici. roşu de furie a"(esmuită$ 'e$ajunsV a stri"at el. dacâ nu vrei s$ajun"i în ştrean")urin a sărit la *rodda. căci *rodda n$o scăpa din oc(i./cum spune$mi. a spus el.

urînd. stri"înd răzvrătiţi.ra rănit de .de sucit ca şi Mor"ot(V <i dintr$odată 3$a cuprins o furie nea"răC oc(ii i s$au limpezit şi ultimele fire ale vrajei lui #laurun".RM!N/). anditule. dar acum şi$au părăsit locurile. *rodda şi$a frînt "îtulC iar )urin s$a repezit după servitorii lui şi a mai răpus trei care. iar )urin a priceput minciunile cu care fusese îm ro odit35I PO. înainte ca )urin sâ sară între ei şi sâ$i căsăpească pe ultimii Răsâriteni rămaşi în sală!stovit. aşa ai zis\ Pui de venetic.. şi cu toate câ răzvrătiţii nu aveau la ei decît cuţite de carne şi alte asemenea unelte pe care apucaseră să pună mîna ca să se apere de pumnale şi să ii.). de$a latul mesei. T /m fost oare momit să vin încoace ca să$mi "ăsesc o moarte ruşinoasă. dintre vec(ii locuitori ai 'or$lominului6 vreme îndelun"ată fuseseră slu"i supuse. sclav al sclavilorV =$a azvîrlit pe *rodda cu capul înainte. mulţi au pierit curînd şi dintr$o ta ără şi din cealaltă. prinşi fără arme..0$a iscat zarvă mare în sală. în sală s$a încins lupta.<)! N. se făcuseră mici de frică..Răsăritenii care se aflau acolo l$ar fi înfruntat pe )urin. )urin s$a rezemat de un pilastruC focul furiei sale se transformase în cenuşă. dar se mai "ăseau acolo mulţi alţii. cu forţa ce i$o dădeau suferinţa sa cumplită şi mînia. c(iar în faţa unui Răsăritean care se ridicase să$3 atace pe )urin!n cădere. s$au slo ozit. l$a ridicat în văzdu( şi l$a scuturat ca pe un cîineT MorYen din neamul sclavilor. ce$3 ţinuseră le"at. tocmai eu care puteam măcar sâ mor vitejeşte în faţa Porţilor fortăreţei Nar"ot(rond\ <i din noaptea ce înconjura casa i s$a năzărit câ aude stri"ătele lui %induilasT N$o sâ pier eu primul aiciV a stri"at )urin=$a înşfăcat pe *rodda şi.'ar ătrînul 0ador s$a tîrît pînă la el şi i$a cuprins "enunc(ii.

/cum dispari repedeV 'ar mai întîi du$te la MorYen. altfel nu$ţi voi ierta niciodată prăpădul pe care l$ai făcut aici. fără nici un rost)e du. /erin. apoi a alunecat pe podea şi şi$a dat sufletulT /devărul vor elor de pe urmă. decît dacâ aduci armie cu tine.moarteT 'e trei ori cîte şapte ani./ş pieri în săl ăticie cu tine.Or să ridice întrea"a ţară împotriva ta.'ar vino cu mineV )e voi duce la MorYenT Zăpada acoperă pămîntul./i aflat ce$ai vrut să ştii. şi au inecuvîntat zăpada ce cădea şi le acoperea urmele.eneticii s$or răz una pentru astă noapte pe toţi care am fost aici. dacă nu şi mai mult. fiu al lui @urin. dar. din suflet te ro"V )urin a făcut o plecăciune adîncă în faţa ei.'ar acum te du. cu toate că vînarea ./stfel. a zis /erin. te duV )e du şi nu te mai întoarce.)e duV 'e râmîi. fiică a lui !ndor.Pripite îţi sînt faptele. s$a răsucit pe călcîie şi a părăsit sala lui *roddaC în urma lui au pornit de îndată toţi răsculaţii care se mai simţeau în putere. a răspuns ea. din pricina nestăpînirii tale. altfel aici vei sfîrşi. la fel de iute ca şi de mîinile săl aticilor Râsâriteni.u ineV /tît a mai apucat să spună. lun"ă mi$a fost aşteptarea pentru această clipă. căci unii dintre ei cunoşteau ine potecile din pustie. şi$o vei îndurera şi mai mult pe MorYen..)e du. au trecut. a spus el./r fi tre uit să trăieşti într$o lume mai lîndă. o să fie şi mai rău.O fi fost viaţa mea rea.. sâ$i N/RN ! @?N @t%R!N 35G aduci mîn"îiere. zilele mele sînt de$acum numărate.Mulţi au scăpat de$aici cu fu"a./u fu"it în munţi. de parcă ai fi tot copilandrul pe care$3 ştiam eu$ <i sla ă eşti de inimă. îmi trece de cap de adîncă ce e.Nu poţi îndrepta ce$ai stricat. aşa cum erai şi pe vremea cînd îţi spuneam mătuşă şi cînd te speria pînă şi un cîine urzuluit. stăpîne.

la un adăpost în munţi. fu"arii au reuşit să scape în munţii de la miazăzi. cu mintea c(inuită de "înduri. pe cărări doar de ei ştiute. iar drumul le fusese ferit de primejdii numai mulţumită vitejiei 0ă iei .RM!N/). în ţara pe care o părăsiseră$ /u dat foc la casă.'e$acum vom fi vînaţi fără ră"azC iar neamul oamenilor$lupi va fi şi mai sîn"eros. pe nume /s"on. a zis /s"on'ar să nu ne dai uitării. oameni şi cîini şi nec(ezături de cai umplînd locurile şi văzdu(ul../şa că du$te şi nu te mai înturna. iar ră darea are şi ea un sfîrşit în cele din urmă. a răspuns un fu"ar. 0irionului. acum erau trei.!nima nu$i era cîtuşi de puţin sla ă.. la cele vec(i adâu"îndu$ se şi poporul său asuprit care$3 c(ema şi căruia el nu făcuse altceva decît sâ$i sporească suferinţa. au rămas cu )urin şi l$au dus.u ineV 0osirea lui )urin în *ret(il !ar )urin a co orît spre 0irion. fără doar dacâ vii cu armie. stăpîne6 ea tre uie să fi fost.O sin"ură mîn"îiere avea )urin6 nu se mai îndoia că MorYen şi Nienor ajunseseră de mult în 'oriat(.).'e ce oare au făcut asta\ T /u dat foc\ Nu. din pricina venirii tale. a zis )urin. care puteau îndura iarna.a ne$a făcut mult ine. ce ducea spre miazăzi.îţiva dintre cei mai voinici. au zărit o lumină roşie în depărtare.! se părea lui că. unde zăpada nu ajunsese.Pe drumul de co orîre şi$au luat râmas$ un unii de la alţii$ Râmîi cu ine.<)! N. în .lor a început destul de curînd după aceea.alea 35J PO.Mulţi răz oinici nu ştiu să citească ce zace în spatele ră dării şi tăcerii.&itîndu$se mai apoi în urmă. plătind scump pentru aceasta. sâ ne eli erezi. dacă înainte avusese de ales între două rele. o peşteră a proscrişilor şi a fu"arilorC de aceea se "ăseau acolo şi provizii din elşu"/u aşteptat în peşteră pînă s$a potolit ninsoarea. după care i$au dat lui )urin merinde şi l$au dus la o trecătoare aproape neum lată.. 0enior al 'or$lominului.

0ă le ţină Melian la eaV . luînd$o de$a lun"ul rîului )ei"lin la vale. o mînâ de suflete./ "ră it pasul.Prea tîrziu. s$a furişat cu ă"are de seamă printre copaci şi a văzut o ceată mică de oameni. a auzit zvon de încleştare.'ar aşa s$a făcut că. mai curînd decît despre orice altceva'ar unii dintre pădurenii aceştia încă îi vînau pe orei la (otarele ţinutului lorC aşa s$a făcut că atunci cînd )urin a ajuns în acele locuri. iar cei râmaşi.i eu le voi lăsa în pace. ferite de um ră. atunci totul se va sfîrşi.&rmele fuseseră spălate de ploi şi zăpadă. din . încît ieţii pădureni . în inima codrului. după ce tatăl lui pierise răpus. la )recătoarea 0irion. pe /mon O el. şi ştiinţa despre tot ceea ce creştea su pămînt. dacâ aş fi ajuns mai din vreme\ 'e s$o frîn"e şi *rîul lui Melian.Ne"re din Nar"ot(rond.Mai ine aşa cum s$au rodit acum lucrurileC căci prin furia şi pripeala mea nu fac decît sâ aduc înne"urare oriunde m$aş afla.p(el *randir se numea acel locC căci *randir. înconjurată de orei. fiul lui @andir. era acum căpetenia lor. stînd cu spatele la un pîlc de copaci care creşteau stin"(eri.odrul *ret(ilRăz oiul îi secerase. într$o împrejurare nefericităC avea şi o fire tare lîndă.red ]et(rin.. din pricină că era N/RN ! @?N @t%R!N 354 olo" de un picior pe care şi$3 frînsese în copilărie. răscolind codrii de la poalele munţilor . iu ind mai de"ra ă lemnul şi nu fierul. măcar o vreme-: 'ar prea tîrziu s$a pornit )urin s$o caute pe %induilas. în mijlocul unei poieniC dar orcii erau mulţi la număr. săl ăticit şi pîndar asemenea unei fiareC toate drumurile le$a cercetat.*randir nu era un om potrivit pentru răz oaie. trăiau neştiuţi de nimeni la adăpostul unei palisade. care duceau spre miazănoapte. împuţinîndu$le rîndurile.Oamenii se apărau cu disperare.în sinea lui îşi spunea6 7&nde în alt loc mai un le$aş fi putut adăposti. )urin s$a întîlnit cu cîţiva dintre oamenii Poporului lui @alet(.

nu prea aveau cum sâ scape dacă nu$i ajuta cineva.<)! N. împin"îndu$i în rîu6 puţini au iz utit să iasă pe malul celălaltîn cele din urmă. căpetenia pădurenilor.Prea ine cunoşteau orcii lama aceea.. cu ufnituri de picioare şi trosnet de cren"i rupte. )urin a fost în poiană.Pitit în desiş. de$ai fi zis câ se afla în fruntea unei adevărate armiiT /(aV /ici mi$erauV .0înt 0ăl aticul din PăduriT /tunci vino de sălăşluieşte cu noi.ăci noi în păduri ne avem sălaşurile şi ne tre uie oameni pricepuţi. ucideţi tot ce puteţiV /uzindu$3. unul sin"ur de$alde tine face cît o armie întrea"ă. încît. a spus6 T !ute eşti la vînătoare. au zis ei.ei fi primit cu raţele desc(iseV )urin le$a aruncat o privire ciudată şi a zis6 T 0ă mai fi rămas suflete pe lumea asta. fără să$3 vadă careva. i$a răspuns )urin6 aler"ăm cu toţii ca şi cînd am fi unul sin"ur şi cu nici un c(ip nu ne despărţimOamenii din *ret(il au început să rîdăT Păi.îţi sîntem datori mii de mulţumiri. adică să râpun orei. iar tăişurile 0ă iei #urt(an" au scăpărat asemenea unei flăcări în mîna lui. înainte ca )urin să ajun"ă în mij$ locul lor.'ar cine eşti tu. ca apoi sâ stri"e în "ura mare. T îmi fac trea a pe care o ştiu face. oamenii s$au oprit pe mal şi 'orlas. jupîneC dar ciracii nu se "ră esc să te urmezeT /ltfel stă trea a. )urin s$a apucat să facă o (ărmălaie cumplită. cuprinşi de spaimăC dintr$un salt. şi ce faci aici\ 3IF PO.eniţi după mineV =a atac.). care să nu . a zis )urin.. ei s$au şi împrăştiat şi au rupt$o la fu"ăPădurenii i s$au alăturat şi împreună i$au vînat pe orei.RM!N/)..<i sălăşluiesc acolo unde am trea ă. făcînd semn cu mîna ca pentru a$i îndemna şi pe ceilalţi din urmă. mulţi dintre orei s$au uitat peste umăr.

încît oamenii l$au crezut mort. vaiV de cum au fost atacaţi. fiica lui Orodret( din Nar"ot(rond./tunci ne$am "îndit să dăm şi noi micul nostru atac în răz oi. mai am o misie dureroasă de îndeplinit6 s$o caut pe %induilas.'ar. 3$a privit cu ă"are de seamă. iar 'orlas a spus6 T Nu o mai căuta. cu toţi arcaşii pe care iz utisem să$i strîn"em.ra limpede că privirea ei căuta pe cineva pe care$3 aştepta şi mi$a zis aşa6 7Morme"il. le$a cerut )urinC şi ei l$au dus la o colină în apropiere de )recerea peste )ei"lin.ai şi$amarV Multe săptâmîni au trecut de cînd a fost luată din Nar"ot(rond.0puneţi$i lui Morme"il câ %induilas este aici:. orcii aceia ticăloşi i$au ucis pe captivi. sau măcar să aflu ce s$a ales de ea.. aşa cum au făcut orcii. marele căpitan din Nar"ot(rond./ici zace însuşi Morme"il. apoi s$ a întors către oamenii săi şi a spus6 T Prea tîrziuV Mare păcat. iar pe fiica lui Orodret( au pironit$o de$un copac. întîi pe femei. ducînd cu ei mulţi prizonieri.'orlas s$a N/RN ! @?N @t%R!N 3I3 aplecat asupra lui.ăci 0ă iei Ne"re de la Miazăzi i se dusese faima în ..se teamă că voi po"orî um ra peste uşile lor\ Prieteni. am înmor$ mîntat$o acolo unde a murit. a răspuns 'orlas. dar tot tre uie să mă duc şi s$o cautOamenii l$au privit cu milă.0$a întins )urin pe pămînt şi o întunecime l$a cuprins. cu o suliţă)urin a rămas ca trăsnitT 'e unde ştiţi că ea era\ a între at elT Pentru că mi$a vor it. astfel că i$am înconjurat pe orei din toate părţile.Zace într$un "or"an. lîn"ă )ei"lin.ăci o oaste de orei a venit dinspre Nar"ot(rond spre )recerea peste )ei"lin6 aflasem despre ea cu mult înainte. înainte sâ moară.0â fi trecut o lună de$atunciT 'uceţi$mă acolo. din pricină că înaintau foarte încet.'upă sa ie ar fi tre uit să$3 recunoaştem. nădăjduind să$i putem eli era pe prizonieri../ltceva n$a mai spus/celea fiind ultimele ei cuvinte.

<)! N. acesta este Morme"il din Nar"ot(rondE3.'e ce aţi împiedicat moartea să$3 ia pe omul ăsta\ ..'ar cînd a dat la o parte acoperămîntul de pe trup. a consimţit *randir.$aţi c(inuit să aduceţi pîn$aici ultimul lestem al neamului nostru'ar pădurenii i$au zis6 T Nicidecum. zicîndu$şi )uram ar. iar el i$a ru"at să$i dea uitării numele de odinioară şi sâ$3 socotească drept unul dintre ei. ori că uitase de vec(ile lui păsuri împotriva servitorilor lui Mor"ot(C .u adevărat n$aţi putea. născut 3IE PO. şi s$a ridicat )urin în capul oaselor.Numai câ sc(im îndu$şi numele n$a însemnat şi câ îşi sc(im ase năravul pe de$a$ntre"ul. fiul lui @urinC şi o um ră întunecată i$a cuprins inima$. în *ret(il. pînă şi în inima codrului=$au ridicat cu veneraţie şi l$au purtat pînă la . spunînd în sinea lui6 7)oate faptele mele şi zilele de odinioară mi$au fost întunecate şi pline de ticăloşie.lun" şi$n lat.0oarta a vrut să fie altfel<i 3$a luat pe )urin în casa lui şi 3$a în"rijit'ar cînd )urin a iz utit într$un tîrziu sâ alun"e întunecimea.!ată că a venit o zi nouă. sau măcar voi încerca să n$o arunc peste cei pe care$i iu esc-: /stfel că şi$a luat un nume nou. oameni cruzi ai lui @alet(V a stri"at el. un mare casap de orei.).ai.<i c(iar de n$ar fi aşa. venise primăvaraC s$a trezit şi a văzut soarele luminînd mu"urii verzi.<i dintr$odatâ s$a redeşteptat în el curajul .RM!N/).p(el *randirC iar *randir a ieşit în întîmpinarea lor şi s$a minunat de nâsâlia pe care$3 duceau. fiind iu it de ei. cum am putea lăsa leşul unui om lovit de durere să zacă de iz elişte\ $ . şi de neamC şi voi lăsa în urmă um ra. care în "raiul ./ici mâ voi statornici în pace şi mâ voi lepăda şi de nume. şi de mult folos ne va fi dacă va trăi.lfilor No ili însemna 0tăpînul 'estinuluiC şi a trâit el printre pădureni. s$a uitat la c(ipul lui )urin.asei lui @ador.

cu toate că trea a asta nu$i plăcea defel lui *randir. spunea el. alţii că #laurun" încă mai sălăşluia în sălile lui %ela"undC mai erau cei care ziceau că Morme"il fusese răpusC cîţiva vor eau cum că Morme"il fusese vrăjit de 'ra"on şi rămăsese în fortăreaţă. şi curînd orcii s$au învăţat să se teamă de acel loc şi să$3 ocolească. dar teamă mi$e ca semeţia lui )uram ar să nu stîrnească mînia duşmanilor împotriva codrului *ret(ilV /şa că )uram ar şi$a pus sa ia nea"ră deoparte şi nu a mai luat$o cu sine la luptă. iar acum veniseră sâ caute adăpost la )(in"ol şi străjerii de la (otare îi aduseseră în faţa Re"elui.=e aduseseră cîţiva care scăpaseră din atacul asupra fortăreţei şi reuşiseră să supravieţuiască iernii în săl ăticie. #or"anul %ecioarei .@aud($en$.ălătoria lui MorYen şi a lui Nienor în Nar"ot(rond 'upă trecerea !ernii .ăci el dorea să păzească o ştea mai curînd tâinuind$o şi fără zarvă$ Morme"il nu mai este. senior al . mînuind de$acum numai arcul şi să"eata. tu însă tot 0a ia Nea"ră ai rămasC oare nu$i adevărat ce se zvoneşte.. presc(im at în stană. însoţit de cîţiva care "îndeau asemenea lui.cînd şi cînd pornea la vînătoare de orei.'ar cu toţii spuneau N/RN ! @?N @t%R!N 3IH că în Nar"ot(rond se ştiuse tot timpul că 0a ia Nea"ră nu era altcineva decît )urin.llet( a fost numită acea mă"ură. ca pe un prieten ce$mi eşti. cum că 0a ia Nea"ră era fiul lui @urin din 'or$lomin.&nii spuneau că toţi duşmanii se retrâ$ seserâ la miazănoapte. fiul lui @urin din 'or$lomin- .'ar nu o spune şi altora.asei lui @ador\ )uram ar i$a răspuns6 $ /şa am auzit şi eu.runte.lfe.'ar 'orlas i$a spus lui )uram ar6 $ [i$ai lepădat numele.Pe orei însă nu$i lăsa nicicum sâ se apropie de )recerea peste )ei"lin ori de mă"ura în care zăcea %induilas. te ro" mult. în 'oriat( au sosit noi veşti despre Nar"ot(rond.

=i eră ai venit aici. în "rija lui Melian. i$a zis )(in"ol. iar acum mâ căiesc$ 'oamnă din 'or$lomin. numai că el credea câ )urin fusese ucis.<i a spus MorYen6 $ îndoiala asta este lucrarea lui Mor"ot(V Oare nu ne e dat să aflăm adevărul şi astfel să ştim la ce ne putem aştepta mai rău\ . a zis )(in"ol. care tăcuse în tot acest timp. vrînd sâ ne facă să ne pripim'ar MorYen.îndoiala poate într$adevăr fi lucrarea lui Mor"ot(. nu te voi lăsa să rătăceşti cine ştie pe unde în vremurile astea pline de primejdii$ Pe )urin nu l$ai împiedicat să dea piept cu primejdia. MorYen şi Nienor au fost cuprinse de o spaimă şi o durere cumplite. i$a stri"at6 $ Pripeală.(iar şi )(in"ol dorea să afle mai multe despre soarta fortăreţei Nar"ot(rond şi se "îndea să trimită într$acolo cîteva iscoade. o prizonieră a *rîului. pradă deznădejdii.Multă vreme am pre"etat pînă să păşesc înăuntrul *rîului./devărat ai spus6 îndoiala aceasta de la Mor"ot( vine. a ţipat MorYenîn "rija lui MelianV 'a. MorYen. 'oamnă din 'or$ lomin. nimeni nu l$ar mai fi putut salvaC şi nu vroia cu nici un c(ip să trăiască ceasul în care MorYen ar fi aflat crudul adevăr dincolo de orice îndoială. ori. dacă astfel ţi$e vor a. li era vei sta T ori vei plecaMelian.'acâ pleci.. aici. dacă nu murise. atunci să ştii6 *rîul este desc(is.N$aş irosi nici o clipă ca să mă duc să$3 caut$ 'oamnă din 'or$lomin. fiul lui @urin nu şi$ar dori aşa ceva. dacă leşul lui a rămas neînmormîntat. dar pe mine vrei să mă ţii departe de el. pleci pentru că . i$a spus6 $ Nu te duce./uzind aceasta.'e dra"ul lui @urin şi al lui )urin. domnul meuV 'acâ fiul meu rătăceşte flâmînd prin codri.l s$ar "îndi că aici eşti mai la adăpost decît în oricare alt melea" de pe acest pămînt. tre uie să cumpănim. dacă zace în lanţuri undeva./stfel câ i$a spus6 $ )rea a asta e tare primejdioasă. atunci crede$mâ că mâ voi pripi.

u plec să$mi caut fiul./lor mei însă le spun. atunci. şi$or să se codească pînă va fi prea tîrziu.. căci i se părea că MorYen îşi pierduse minţile. a răspuns ea.<)! N. păziţi$o cum puteţi mai ine. T )eama de Mor"ot( nu mâ va opri să urmez c(emarea neamului meu.uprinsă de teamă şi deznădejde. a plecat din faţa Re"elui. dar MorYen n$a mai scos un cuvînt.'acă e să fie ţinută aici. ori măcar să aflu ce i s$a întîmplat cu adevăratC aici toţi se codesc să facă ceva. fiică a lui @urin. le$a zis el. de$o fi s$o ameninţe ceva.însă pe cîţiva dintre voi îi . pot să fac multe. iar pe Ma lun" l$a numit căpetenia lorT Plecaţi acum fără ză avă. a răspuns MorYen.'ar de cum a plecat. i$a răspuns )(in"ol. dă$mi pe cîţiva dintre slujitorii domniei tale sâ mâ însoţeascăT [ie nu$ţi spun ce să faci. domnul meu.RM!N/). arătaţi$văC dacă nu se întoarce cu voi. Nienor a încercat s$ o oprească.!ar cînd o ajun"e în pustie.a să împiedic răul să intre.aşa vrea el3IQ PO.)u aşteaptâ$mă. nădăjduiesc să mă întorc curînd. ci s$a întors în camera eiC iar cînd a venit dimineaţa.'ar dacă te temi pentru viaţa mea.)(in"ol îşi simţea inima "rea. dar să nu ştie câ o urmăriţi. a încălecat şi dusă a fost)(in"ol dăduse poruncă să nu stea nimeni în calea lui MorYen.).'ar nu şi împotriva celor care vor să iasă/sta numai ţie îţi stă în puteri.!i voi trimite atunci cînd cred eu de cuviinţăMorYen n$a mai spus nimicC iz ucnind în plîns. re"ele i$a c(emat la sine pe cei mai voinici şi mai pricepuţi dintre străjeri.'oar aşa o vei face sâ se răz"îndeascăMorYen s$a dus la Nienor şi i$a spus6 T Râmîi cu ine. şi a între at$o pe Melian dacâ puterile ei n$o puteau împiedica să pleceT .. tre uie s$o ţii cu forţa.

în micile estuare şi în desişul de stuf. stră âtînd ţinutul Re"ion.avaleri care duceau de dîrlo"i alţi cîţiva cai./ici 0irionul e lat şi adînc. împrăştiind ceaţa. pentru ca solii care$i aduceau lui )(in"ol veşti despre ru edeniile sale din Nar"ot(rondEE să poată trece dintr$o parte în cealaltă/cum au aşteptat să treacă noaptea luminată de stele şi a ia în ceţurile al icioase dinaintea zorilor au traversat rîul.lfi înalţi din 'oriat( erau străjerii aceştia. elfii ţineau ascunse şi ine păzite ărci. cu toate că o fac împotriva inimii.!ar la vremea cînd soarele apăruse roşu de după Munţii /l aştri şi vîntul dimineţii sufla cu putere. şi MorYen nu ştia pe unde s$o apuce.0trăjerii au fost nevoiţi să se arateC iar MorYen le$a spus6 T )(in"ol vrea să mă oprească din drum\ Ori poate a ia acum îmi trimite ajutorul pe care nu voise să mi$3 dea\ T <i una. şi dintr$odată a scos un ţipăt- .'e pe ponton.Pe acel mal răsăritean. pe unde trec elfii. iar printre ei se aflau şi zece . cu veşminte cenuşii şi cu mantii peste cămăşile de zale. MorYen îi privea cum trec în tăcere pe lîn"ă ea. nu poate fi trecut înot nici de noi.. să afle tot ce se poate afla/şa s$a întîmplat că )(in"ol a trimis mai mulţi străjeri decît avusese de "înd. căci 0irionul era lat şi vijelios. mai sus de @eleşteiele /mur"uluiC acolo s$a oprit ea. a răspuns Ma lun". străjerii au urcat malul apusean. altfel voi încerca să$3 trec înot<i Ma lun" a dus$o la @eleşteiele /mur"ului.voi ru"a s$o ia înainte cît pot ei de repede. nici de caiT /tunci duceţi$mă dincolo. lâsînd în urmă *rîul lui Melian. i$a zis MorYen./u pornit pe urmele lui MorYen care a apu$ cat$o spre miazăzi.Nu vrei să te întorci\ $NuV T înseamnă că va tre ui să te ajut. şi alta. şi astfel a ajuns la N/RN ! @?N @t%R!N 3I5 malul rîului 0irion.

numai că nu voiesc a jeli de una sin"ură după tată. MorYen se va întoarceC iar MorYen nu ştia cum să se împartăT &na e sâ nu dai ascultare unui sfat./stfel au descoperit că ea se luase după străjeri şi li se alăturase în întuneric.Nienor părea înaltă şi puternicăC semăna cu cei din casa lui @ador. nici eu nu mâ tem<i cu adevărat. T 'acă soaţa lui @urin poate să plece împotriva tuturor sfaturilor. "lu"a îi căzuse de pe cap. înainte să înceapă traversarea rîului. arătînd spre coada companiei.întoarce$teV îţi poruncesc'ar Nienor i$a răspuns6 3II PO.).<)! N. pentru câ o c(eamă "lasul sîn"elui. vei şti că te urmez pe acelaşi drum/devărul e câ Nienor venise pînă aici în nădejdea că. la fel poate şi fiica lui @urin. i$a stri"at ea. pe c(ipul ei nu se citea nici urmă de teamă. nu se deose ea de străjeri. după frate şi după mamă.oi sînteţi tot ce am şi vă iu esc mai presus de orice..0trăjerii s$au înspâimîntat.RM!N/). înalţi la stat. a răspuns ./i de ales.%ie. iar cu veşmintele acelea elfeşti pe care le purta. ce$ai de "înd să faci\ a între at$o MorYenT 0â mer" încotro vei mer"e şi tu.T /cela de unde a apărut\ a între at ea. de teamă pentru viaţa fiicei ei şi din dra"oste pentru ea..<i dacă tu nu te temi.Mi$ai dat numele de *ocirea. dacă tu vei apuca$ o pe drumul primejdiei. dar mai speriată era MorYenT 'u$te înapoi.'e trei ori zece eraţi cînd aţi venit la mine. fiind doar cu puţin mai scundă decît cel mai înalt dintre eiT <i$acum.%ie mă duci înapoi şi mâ dai în si"uranţă în "rija lui MelianC căci nu e înţelept să nu$i asculţi sfatul.!ar acum urcaţi ţărmul de trei ori cîte zece şi încă unulV /tunci s$au întors şi ceilalţi şi cu adevărat au văzut că soarele lumina un cap auriu6 căci Nienor era nou$venitulC din pricina vîntului.

vino.Mai tare mâ tem de$aceastâ misie ce ne$a dat$o Re"ele. i$a răspuns ea. mai e drum lun" de stră ătut.Mai curînd în 'oriat(. ca semn de cinstire pentru cei care$3 cîrmuiescC dar de nu voieşti astfel. s$a împotrivit Nienor.MorYen. MorYen a văzut. şi asta nu$mi place defel. le$a spus ea. unul mai rău ca celălalt.u totul alta sâ nu te supui poruncii pe care ţi$o dă mama ta. atunci spre apus.ei de$acum sînt toţi cu minţile rătăcite.ăutaţi să aflaţi veşti despre Nar"ot(rond şi despre )urin. fiind în deplinătatea puterilor melePrivindu$şi fiica.'acă e să mer"eţi mai departe. ci de prevedere. care urcase şi ea pe ţărm şi se apropiase de ei. aşa cum am plănuit..'e mult nu mai sînt copil/m şi eu vrerea mea şi o minte care judecă sin"ură. decît de a$3 vîna pe =up.'acă vrei sâ vii. dar fără consimţâmîntul meuN/RN ! @?N @t%R!N 3IG $ /şa sâ fie. ca o femeie ătrînă care$a dat în mintea copiilorT îmi voi urma drumul. cu toate că pînă acum nu a judecat altminteri decît a taMer" cu tine. în oc(ii ei cenuşii. a auzit ultimele cuvinte$ %aceţi aşa cum v$a ru"at re"ele.. mai de"ra ă eu ar tre ui să fiu aceea. a zis Nienor/tunci Ma lun" le$a spus străjerilor6 $ . şi presărat de primejdii. aduce poporul lui @urin nenorociri asupra altoraV /şa s$a întîmplat şi cu )urinC dar nu şi cu strămoşii lui. i$a zis Ma lun". dar nu$şi putea înfrîn"e mîndria T ar fi părut.Pentru asta am venit cu toţii pînă aici$ .(ei.'u$te înapoiV T Nu. limpede acum câ nu din lipsă de curaj.e$i de făcut\ 'ar MorYen.<i dacâ tot vor im despre cine să mear"ă mai departe. că se lasă dusă înapoi de Nienor. încâpăţînarea lui @urinC mai câ i$ar fi dat ascultare... tre uie să urcaţi în şei şi să călăriţi alături de . în ciuda vor elor meşteşu"ite.

fără să vadă în jur altceva decît pustiiciune şi fără să audă vreun z"omotC melea"ul era tăcut. care nu e departe de$aiciC acolo veţi rămîne su strajă şi nu vă veţi mai .'ar pînă atunci va tre ui să ne mai ra zi puţin. au ajuns în partea cealaltă a cîmpiei.RM!N/). încît a ru"at$o pe MorYen să nu mear"ă mai departe.t(ir.în trecâtoarea asta nu pot face decît un sin"ur lucru.'intr$odată. din ţinutul trestiilor şi al sălciilor pitice.ît a fost ziua de lun"ă au mers tot spre apus. nici mâcar cît de$o torţă&rmătoarele două zile şi$au continuat călătoriaC în seara celei de$a treia zile de cînd traversaseră 0irionul. i$a stri"at Ma lun". cu mulţi ani înainte.<)! N. parcă su stăpînirea unei spaime mari.Mai mult ne împiedicaţi decît ne ajutaţi să aflăm veşti.'ar ea a rîs şi a spus6 3IJ PO.. fără sâ se "ră ească şi cu oc(ii$n patru. fără sâ aprindă vreun foc.Mîine vă voi duce la /mon . sâ vă păzesc.în acea noapte şi$au aşezat ta ăra în pădurea cenuşie.ceilalţi călăreţi. 'ealul !scoadelor. pe Ma lun" 3$a cuprins o asemenea tul urare. n$o să mă întorc tocmai acum doar pentru câ mi$e teamăT 0înteţi ne une de le"at şi nesă uite amîndouă. apoi pădurile se umpluseră de oc(ii ascunşi ai vînătorilorC dar acum toţi cei care sălăşluiseră de$a lun"ul rîului Naro" plecaseră. T 'in cît mi se pare./scultaţi$mă ine ce vă spunV /m fost ru"at să nu stăm cu voi cu de$a silaC dar am fost ru"at şi sâ vă apăr. cum oi putea mai ine.).Pe acelaşi drum apucase şi *eren. în curînd vei scăpa de noi şi$ atunci o să poţi răsufla uşurat. aşa i s$a părut lui Ma lun". şi nu se vedea nici un semn că orcii s$ar fi încumetat atît de departe spre miazăzi.. de unde nu mai era mult pînă la ţărmul răsăritean al Naro$ "ului./proape am ajuns. ajun"înd la poalele pădurilor cenuşii care acopereau mare parte din cîmpia de la miazăzi de Nar"ot(rond. fără să vă depărtaţi nici un pas de ei0e luminase ine de ziuă cînd au pornit mai departe şi au ieşit.

cu îndrăzneală dar şi cu fereală. spre răsărit. îndreptîndu$se spre malul rîului Naro". şi astfel a ajuns la capătul lui de pe malul cestălalt. Ma lun" le$a poruncit celor zece . fiecare a apucat$o pe alt drum. .clinti din loc atîta vreme cît sînt eu căpetenie aici/mon . cafeniu şi "olaş dincolo de rîuEH. în afară de semnele de foc din jurul Porţilor.Ma lun" însuşi a luat$o pe drumul din mijloc.avalerii tre uiau sâ le înconjoare pe mamă şi fiică şi să fu"ă. atunci .t(ir era un "or"an mare cît un deal. pe care le pricinuise 'ra"onul cînd prădase fortăreaţa. ca sâ dea de veste şi sâ ceară ajutor/poi Ma lun" i$a luat cu sine pe ceilalţi tovarăşi de drum şi împreuna au co orît dealulC cînd au ajuns în cîmpia apuseană. cu multă vreme în urmă. trimiţînd pe unul dintre ei înainte.'ar Ma lun" nu iz utea să prindă nici un zvon şi nu zărea nici urmă de duşman ori de 'ra"on. "olaş rămăsese numai creştetul de unde se putea vedea în toate părţile. cît puteau ei de repede. decît dacă se ivea vreo primejdie cumplităC şi dacă totuşi se ivea.)otul zăcea în nemişcare su un soare palid'upă cum spusese că o să facă. care./poi. s$au împrăştiat şi.'e atunci. ce ducea spre pod. crescuseră copaci pe el.0e zăreau drumurile care duceau la marele pod al Nar"ot(rondului şi plaiurile împrejmuitoare. Ma lun" a văzut cu oc(ii lui de elf terasele fortâreţei Nar"ot(rond. privind de$ acolo de sus spre Platoul %arot(. unde N/RN ! @?N @t%R!N 3I4 copacii erau rari. la o le"(e spre răsărit de Naro". la porunca lui %ela"und fusese ridicat cu trudă pe cîmpia din faţa Porţilor fortâreţei sale. şi nu care cumva să se clintească de acolo pînă nu se întorcea el. şi 3$a "ăsit dărîmatC jos.avaleri să le ţină pe MorYen şi pe Nienor în vîrful dealului. şi l$au urcat dinspre răsărit. pe a ruptul malului apuseanC ca o "aură mică şi nea"ră în zid se desluşeau Porţile lui %ela"und. spre 'oriat(.=a acest deal au ajuns ei tîrziu dimineaţa.

în al ia adîncă. ./cum ştia dincolo de orice îndoială câ #laurun" sălăşluia în Nar"ot(rond. pe creştetul pleşuv al dealului /mon . dar încă nu aflase nimic despre soarta fiului lui @urinC inima lui vitează îi dădea "(es să traverseze rîul de cum dispărea #laurun" şi sâ cerceteze sălile lui %ela"und. scuipînd foc. dar era şi sprinten. mai curînd nimerind decît "ăsind drumul înapoi spre 'ealul !scoadelor.îşi spunea că făcuse tot ce$i stătea lui în puteri să le apere pe MorYen şi NienorC fără doar şi poate câ străjerii vor fi prins de veste că #laurun" se apropia. Ma lun" s$a tras deoparte şi s$a ascuns su o stîncă. înspumat şi vuind printre pietrele prăvălite'ar #laurun" se afla acolo. întrecînd$o c(iar şi pe cea departe$văzătoare a elfilorC ştia şi că unii rămăseseră în urmă. pe malul celălalt. umflat de ploile căzute departe la miazănoapte.ierme mare. pe cînd Ma lun" se strecura printre olovani.'ar în timp ce #laurun" trecea rîul Naro". rămînînd pitit acoloC căci socotea că misia lui încă nu se înc(eiase. nu fâră să$şi primejduiască viaţaC de sus de pe /mon .'ar căutătura oc(ilor lui ticăloşi era mai a"eră decît cea a vulturilor. zăcînd în um ra marelui coridor ce ducea de la Porţile sfârîmate pînă în inima fortăreţeiC prinsese de mult de veste de venirea iscoadelor. sus. rîul cur"ea vijelios. cu toate că puţini oc(i din Pămîntul de Mijloc le$ar fi zărit.t(ir/stfel. numai ce iese #laurun".t(ir.Ma lun" a trecut la rîndul său Naro"ul. cercînd să treacă rîul dezlănţuit pe pietrele podului năruit. şi se tîrâşte jos în rîu.avalerii vor fi pornit în "alop înapoi spre 'oriat(/şa s$a făcut că #laurun" a trecut pe lîn"ă Ma lun" $ o formă urieşeascâ înconjurată de a uriC înainta cu repeziciune. străjile l$au vâzut pe 'ra"on ieşind. iar . căci o fi fost el un .'intr$odată s$a auzit un sfîrîit cumplit şi din ape s$au înălţat vălătuci de ne"uriC Ma lun" şi ceilalţi străjeri care pîndeau în apropiere s$au pomenit învăluiţi într$un a ur or itor şi$ntr$o miasmă "reţoasăC cei mai mulţi au rupt$o la fu"ă.

N$au mai stat o clipă pe "înduri. care$ncerca sâ$şi strunească armăsarul în ceaţă. căci. fără cal şi fără străjeri. şi de atunci dusă a fost. a văzut$o pe 'oamna MorYen trecînd pe lîn"ă el. aşa că nu s$a rănit. c(iar dacă răsunau peste tot în jurul ei.Mai înţelept era să încerce să se întoarcă la deal6 cu si"uranţă că acolo avea să vină şi Ma lun" înainte de a se îndrepta spre 'oriat(.Or iţi de ne"ură şi înne uniţi de "roaza ce le$o stîrnise du(oarea 'ra"onului. stri"ătele păreau să devină tot mai sla e. şi s$au înspăimîntat. ci se iz eau de copaci sau or ecăiau zadarnic în căutarea tovarăşilor lorNec(ezaturile cailor şi stri"ătele călăreţilor au ajuns la urec(ile lui #lau$ run" şi tare i$a plăcut ce auzea&nul dintre elfii călăreţi. un vînt râu a împins asupra lor a urii şi o miasmă pe care nici un cal n$a putut$o îndura. caii n$au mai fost de stâpînit..înd "roaza aceea oar ă a pus stăpînire pe călăreţi. apoi a luat$o încet pe poteca ce ducea dinspre latura răsăriteană spre vîrf. cu adevărat. şi$a zis ea. s$a împiedicat. aruncînd$o pe fată din şa. măcar pentru a vedea dacă nu cumva rămăsese cineva în urmă/şa că Nienor a pornit în direcţia în care simţea că se înalţă pâmîntul su picioarele ei şi. iar cînd a ajuns pe culme. aşa cum le spusese căpetenia lor.Pe măsură ce urca. care "onea săl atic.RM!N/). ci a cumpănit ce era mai ine de făcut6 n$avea nici un rost. calul lui Nienor. încît au rupt$o la fu"ă care$ncotroC străjerii n$au mai ştiut unii de alţii. ci le$au ru"at pe MorYen şi pe Nienor să încalece şi s$au pre"ătit sâ fu"ă spre râsărit.)./ căzut în iar a moale. soarele . a văzut că rămăsese sin"ură6 pierdută în ceaţă. să se ia după un stri"ăt sau altul.3GF PO. un du( cenuşiu pe un cal înne unitC în clipa următoare a dispărut. dar. în scurt timp a ajuns la deal.Nu s$a înspăimîntat cîtuşi de puţin.'ar c(iar cînd lăsaseră în urmă clina dealului şi porniseră în "alop pe cîmpie. ceaţa se su ţia. ridicîndu$se în picioare. stri"înd Nienor.<)! N.

care a sălăşluit aici o vreme.'ar poate că a pierit$ Nu am de unde şti.=ui Nienor i s$a părut că soarele păleşte şi câ totul în jur devine nedesluşitC încet.'e ce$3 cauţi tocmai pe unul de teapa lui\ $ Minţi. stăpînul luiNienor.Nu ne temem de tine#laurun" a iz ucnit într$un rîs răutăcios6 fiica lui @urin se dăduse de "ol$ înseamnă că sînteţi ne uni. în faţa ei. el i$a părăsit pe toţi şi a rupt$o la fu"ă. înfruntînd ezna şi du(oareaC dar nu a mai dat peste nici un suflet viu acolo6 nimic nu se mişca printre oase./ fost lăsat aici să le apere pe femei şi pe nevolniciC dar cînd am venit eu..<i c(iar acolo. aşa să ştii.ăci eu sînt #laurun"V /tunci el i$a înlănţuit privirea în privirea lui şi voinţa ei s$a risipit ca fumul.iermelui.!ar lăudăroşenia voastră se va pierde în pustiu. se "ăsea capul cel mare al lui #laurun" care tocmai atunci se tîrîse pînă sus din partea cealaltă a dealuluiC înainte ca fata să se dumirească ce se N/RN ! @?N @t%R!N 3G3 întîmpla.e cauţi aici\ a între at$o el%ără voia ei. plini de spiritul ticălos al lui Mor"ot(..Nienor a mai făcut cîţiva paşi şi a privit spre apus. a zis el. a zis Nienor.opiii lui @urin nu$s fricoşi. s$ a împotrivit căutăturii din oc(ii lui #laurun"C dar dra"onul a copleşit$o cu puterea lui$ . care nu se pierdea cu firea cu una cu două. oc(ii ei au privit în cumpliţii oc(i ai . aşa$mi pare.scălda creştetul "olaş. şi tu. fata a răspuns6 $ îl caut pe unul numit )urin. şi fratele tău. a zis #laurun".în . stri"ătele lui nu primeau nici un răspuns. o mare întunecime a po"orît peste ea şi în acea întunecime era doar un "ol uriaşC Nienor n$a mai ştiut nimic şi n$a mai auzit nimic şi nu şi$a mai amintit nimicMultă vreme a cercetat Ma lun" încăperile fortâreţei Nar"ot(rond.&n fanfaron şi$un fricos fără perec(e.

a ia auzit. s$a îndreptat înapoi spre Porţi.t(ir. şi$a întors privirea spre răsărit.t(irC iar cînd a început să urce poteca.'ar cînd el a luat$o de mînâ. fără să audă ce$i spunea el şi fără să$i adreseze vreo vor ă. căci 3GE PO. stelele prinseseră sâ scapere la răsărit. pasul nu$i era doar "ră it. iar acum nu dorea decît să se odi(nească şi sâ doarmă în întuneric. ea a tresărit şi s$a lăsat dusă de acoloC cît o el .). mînjind pămîntul cu scursura lipicioasă a pîntecelui sâu'ar înainte să dispară dincolo de Porţi. ca un şarpe uriaş.#râ eşte$te să ajun"i pe deal ca să vezi ce s$a ales din ceea ce ţi s$a dat în "rijă<i cu aceasta #laurun" s$a furişat în îrlo"ul lui.Ma lun" însă a rupt$o la fu"ă spre /mon .în lumina lor a zărit el o siluetă întunecata. su /mon . dar cumplit. cenuşiu ca cenuşa. rece şi co orîtă6 T )e$ai pitit ca un şoarece su mal. stînd în picioare nemişcată. oc(ii lui păreau să desluşească forma lestemată a 'ra"onului. Ma lun" slăvituleV Prost te$ai priceput sâ îndeplineşti misiile ce ţi le$a dat )(in"ol.0oarele co ora spre asfinţitC în spate. că #laurun" şi ajunsese pe uza rîpei. spre Porţi.. un ecou al răutăţii venit din îndepărtatele a isuri ne"re./stfel stătea Nienor.@o(otului i$a urmat vocea sa.RM!N/). ci şi nesi"ur din pricina friciiC a ia a apucat Ma lun" să pună piciorul pe malul răsăritean şi să se furişeze la adăpostul stîncii. soarele a asfinţit şi înserarea cenuşie a co orît rece peste pâmînt.'oar că acum se mişca leneş şi parcă furişatC focurile din el mocneauC îşi irosise multă putere. copleşit de "rozăvenia acelui loc şi temîndu$se ca un cumva #laurun" să se întoarcă.<)! N./şa câ şi$a tîrît trupul prin apă şi apoi în sus.Mai "rea şi mai primejdioasă a fost acum traversarea Naro"ului pe malul celălalt. parcă cioplită în piatră. şi din el a răsunat (o(otul de rîs al lui Mor"ot(. %arot( îşi arunca um rele ne"re peste terase şi peste rîul dezlănţuit din valeC dar în depărtare.cele din urmă.

ea se oprea locului/mărăciunea şi nedumerirea l$au copleşit pe Ma lun"C nu avea de ales T tre uia s$o ducă pe Nienor pe lun"ul drum răsăritean. unde nu mai "ăsiseră pe nimeni. şi astfel au ajuns pe cîmpia cufundată în noapte. iar numele îmi va ajun"e de atjocură în 'oriat( $ de va ajun"e pînă N/RN ! @?N @t%R!N 3GH acolo vreo veste despre soarta noastră. uzele ei nu .!ar cînd a venit dimineaţa./lături de nefericita asta de odraslă de om voi pieri şi eu în pustietate. cuprins de disperareT Nu zadarnic m$am temut eu de misia asta. Nienor îşi recăpăta puterile T mer"ea ore între"i.!n sufletul lui Ma lun" s$a retrezit speranţaC au pornit cu toţii. va fi şi ultima. ascultătoare.'ar din cît mi se pare. apoi spre răsărit. aşa mer"eau amîndoi. a murmurat el ca pentru sine. cînd îi dădea drumul. căci spre miazăzi nu era nici un drum care să$i ducă pînă în 'oriat(. Nienor s$a împiedicat şi a căzut şi acolo a rămas. urec(ile ei nu auzeau nici un cuvînt.Parcă erau somnam uli. ca şi cînd ar fi dus cu ei un copil sleit de puteri. iar de cînd căzuse fortăreaţa Nar"ot(rond. ci numai ca să iasă)are încet înaintau. drept care nu le mai rămăsese decît sâ caute drumul înapoi spre casă.ţinea de mînâ.%ără doar şi poate câ toţi ceilalţi au fost răpuşi. nemişcatăC iar Ma lun" s$a aşezat lîn"ă ea.Numai câ oc(ii ei lar" desc(işi nu vedeau nimic. numai ea a fost cruţată. nimeni nu mai putea folosi podul plutitor ca să pătrundă în Re"atul /scuns. dar nu din milă/stfel au fost ei "ăsiţi de trei dintre străjerii care fu"iseră de pe malul rîului Naro" cînd ieşise #laurun" din îrlo"ul luiC rătăciseră vreme îndelun"ată. dar după ce se risipise ceaţa se întorseseră pe deal. dusă de mînă.'ar pe măsură ce se depărtau de Nar"ot(rond şi se apropiau de 'oriat(. apucînd$o mai întîi spre miazănoapte. ea îl urma. fără ca nimeni dintre ai săi să$3 însoţească ori să$3 ajute.

nici un alt slujitor al Re"elui n$ar fi iz utit mai mult. atît de repede "onea. Nienor a sărit rusc în picioare din culcuşul ei de iar ă.'eodată.<)! N. Ma lun" a tre uit să se întoarcă în 'oriat(...s"alduin. încît au uitat să pună o strajă.RM!N/).lfii s$au aşezat şi ei să se odi(neascăC erau atît de osteniţi. nici măcar de vreo urmă a ei.). orcii s$au luat după eaC iar elfii după orei. undeva la miazăzi de )ei"linC se "îndiserâ să treacă de împrejurimile micului re"at al lui )(in"ol dincolo de 0irion şi astfel să ajun"ă la podul păzit. după care au pornit din nou pe urmele lui Nienor'ar pe Nienor parcă o în"(iţise pămîntulC n$au mai dat de ea. şi cu un stri"ăt s$a repezit în pădure. căci acum era mai iute de picior decît toţi. ai fost nevoit să înfrunţi o putere mult prea mare pentru tine6 prea mare pentru toţi cei ./i făcut tot ce ţi$a stat în puteri. ultimul. au fost atacaţi de o ceată de vînători orei.'ar cu Nienor se petrecuse la fel de neaşteptat o sc(im are. ca unul trezit din somn de o alarmă în miez de noapte. cu pârul fluturîndu$i în vînt.Zărind$o.Ma lun" şi tovarăşii săi i$au ajuns pe orei şi i$au răpus pînâ la 3GQ PO.rosteau nici o vor â'upă multe zile de mers.în toiul încăierării care a urmat.'in nefericire. aflat în apropiere de locul de vărsare a rîului . au ajuns într$un tîrziu la (otarul apusean al 'oriat(ului. ale"e$ţi o alta căpetenie pentru vînători.u m$am făcut de rîs'ar Melian i$a spus6 T Nu ai dreptate. una din multele care cutreierau în cele vremuri (otarele şi îndrăzneau c(iar să se apropie de împrejurimile 'oriat(ului. Ma lun". lucru pe care nu$ 3 făcuse pînă atunciC părea câ se cufundase în somn. cu toate că au căutat$o zile între"iPînă la urmă. i$ a spus el Re"elui. fu"ind ca o căprioară printre copaci.. iar ea a înc(is oc(ii. "îr ovit de amărăciune şi ruşineT 0tăpîne./colo s$au oprit o vremeC au întins$o pe Nienor pe un pat de iar ă.

. apoi. s$a pră uşit ca răpusa într$un desiş de feri"i<i$acolo. dar nu îndrăzneşte să se oprească să$şi tra"ă sufletul.'ar Ma lun" nu$şi "ăsea liniştea. a zis şi )(in"olNu este vina ta că aceia pentru care veştile aveau cea mai mare însemnătate nu le mai pot auzi.'intr$odată. pînă cînd a rămas "oalăC o zi întrea"ă a fu"it. de la . la apusul soarelui. cu minţile rătăcite.0$a oprit preţ de o clipă. dar nu tu eşti cel vinovat. nu ştia numele lucrurilor pe care le vedea. ea a fu"it şi a tot fu"it prin pădure. ca o săl ăticiune vînată care$ şi dă du(ul de o oseală. despre soarta ei nu s$a mai aflat nimic si"ur în 'oriat( ori în 'or$lomin.a şi cînd n$ar fi fost de ajuns că Nienor se pierduse în săl ăticie.ăci în urma ei nu era altceva decît o întunecime "oală. nici un ecou al vreunui cuvînt- . printre feri"ile ătrîne şi N/RN ! @?N @t%R!N 3G5 lăstarele fra"ede ale primăverii. asemenea unei fiinţe care desc(ide pentru prima oară oc(ii asupra lumiiC totul în jurul ei i se părea necunoscut şi ciudat.ît despre Nienor. ne unia a părăsit$o pe Nienor.. şi timp de trei ani a ătut (otarele în lun" şi$n lat. fără sâ mai ştie de nimic0$a trezit a doua zi dimineaţa. a plecat în săl ăticie.care sălăşluiesc în Pămîntul de MijlocT )e$am trimis să afli veşti. şi ai aflat. MorYen dispăruse şi eaNici atunci şi nici mai tîrziu. prin care nu răz ătea nici oWamintire despre ceea ce cunoscuse vreodată. ucuroasă de lumina din jur. cuprinsă de o sfîrşeală soră cu moartea.red ]et(rin pînă la "urile 0irionului. unul cîte unul. căutînd urme sau veşti despre cele care se pierduserăNienor în *ret(il . uimacă parcă. însoţit de cîţiva din tovarăşii săi. şi$a sfîşiat veşmintele. auzind în spate stri"ătele următorilorC în timp ce fu"ea. astfel că. a rămas ea adîncită într$ un somn "reu.u adevărat dureros este acest sfîrşit pentru neamul lui @urin.

înainte sâ iasă la lumină/stfel şi$a continuat ea drumul.<)! N.llet( într$o flamă al ă. . "rea de ful"ere şi ploaie "roasăC Nienor a rămas pe dîm ul acela. apoi a râmas nemişcată.Nu$şi amintea decît de um ra fricii.)uram ar. e încă în viaţăV 3GI PO. un fior a pârut s$o scuture. tot înainte. iar ploaia îi iciuia "oliciunea?ntîmplarea a făcut ca.. din care pricină era mereu cu oc(ii la pîndă. căuta tot timpul locuri unde să se ascundă6 se căţăra în copaci. tocmai la acel ceas. se furişa în tufărişuri. ea a trecut rîul într$acolo şi a ajuns la un dîm verde. învăluind @aud($en$ . sfîr$ şită de puteri6 i se părea că întunecimea aceea o ajun"ea din urmă şi soarele însuşi se înne"uraîn fapt. nişte pădureni din *ret(il să se întoarcă de la vînătoare de orei. care se afla în fruntea cetei. aflîndu$se la poalele codrului *ret(ilM. la fel de iute ca o veveriţă sau o vulpe. s$a dat înapoi cutremurat şi şi$a acoperit oc(iiC i se năzărise că văzuse du(ul unei fecioare răpuse. ori de cîte ori auzea vreun z"omot sau o înspâimînta vreo um răC şi din ascunziş pîndea multă vreme printre frunze. la fel şi fri"ul. zâcînd pe mormîntul lui %induilas'ar unul dintre oameni s$a repezit spre "or"an şi 3$a stri"at pe )uram ar6 $ /ici. unde şi$a stîmpărat seteaC dar (rană nu "ăsea şi nu ştia nici cum să şi$o "ăseascăC foamea o c(inuia. traversînd în "ra ă )recerea peste )ei"lin şi îndreptîndu$se spre un adăpost aflat în apropiereC un trăsnet a luminat dintr$odată cerul. mai um roşi Laşa şi erau. unde s$a lăsat să cadă.Mirat de "oliciunea ei. c(incindu$se de "roază de cîte ori u uia tunetul. stăpîneV O femeie tînără zace aici. )uram ar s$a apropiat şi a luat$o în raţeC apa şiroia din pârul eiC fata a înc(is oc(ii.).RM!N/).<i cum copacii de pe malul celălalt păreau mai deşi. o furtună cumplită se apropia dinspre miazăzi. pînă ce a ajuns la rîul )ei"lin.

ci au lăsat$o să mânînce (ulpav tot ceea ce i$au pus dinainte. şi cădea pe multe trepte înspumate./colo au făcut focul şi au acoperit$o pe fată cu pături.p(el *randir. iar mîine te vom duce la sălaşurile noastre. a zîm it şi i$a spus6 T . căci i se părea că în sfîrşit "ăsise ceva ce căutase în întunecime. de$ai fi zis că ploua tot . pînă ce au ajuns la un loc unde tre uiau să traverseze apele vijelioase ale pîrîului . %ecioara =acrimilor/uzind numele acesta. fata a oftat şi l$a luat din nou pe )uram ar de mînă.Odi(neşte$te în noaptea asta.&n pod de lemn fusese construit acolo. sus. ci a început sâ plîn"ăC aşa că n$au mai iscodit$o. pe drumul care urca a rupt. n$ai vrea acum sâ ne spui care ţi$ e numele. în pădure. ci s$a pornit pe plînsT Nu te necăjiV i$a zis )uram ar. îţi voi spune Nfniel. mîncat de ape. într$o copaie de piatră..)uram ar a învelit$o în mantia lui şi a dus$o la adăpostul din pădure al vînătorilor. şi s$a simţit cuprinsă de o mare linişte. şi de atunci aşa s$a numit ea printre pădureni/ doua zi dimineaţa.'ar am vrea să$ţi aflăm numele şi neamul din care te tra"i. ca să$i putem "ăsi pe$ai tăi şi să le dăm de ştire despre tineNici de data asta n$a răspuns. îţi dau eu un nume.Pînă una$alta.ele ros.'upă ce a isprăvit de mîncat.O fi prea tristă povestea ca să ne$o spui acum. spre /mon O el. din ce neam te tra"i şi ce nenorocire s$a a ătut asupra ta\ . iar ea a desc(is oc(ii şi i$a privitC cînd l$a văzut pe )uram ar. faţa i s$a luminatC a întins o mînă spre el. a clătinat din cap. domniţă. su el pîrîul trecea peste un pra" de stîncă. dar a spus6 Nfniel. iar el i$a spus6 T .i ine. aflată departe josC văzdu(ul era plin de stropi.u noi n$ai de ce te teme.)uram ar i$a luat mîna într$ale sale.ra primul cuvînt pe care îl rostea după întunecime. ea şi$a ridicat privirile.a a clătinat din cap şi nu a spus nimic. au dus$o pe Nfniel spre .

iar soaţele pădurenilor au stat de ve"(e la căpâtîiul ei zi şi noapte'ar numai cînd se aşeza )uram ar lîn"ă ea.ăci l$am rătăcit în întunecimea mea?ncepînd ea să um le iarăşi pe afară.în capul cascadei se întindea o pajişte verde. cuprinsă de fier inţealăMultă vreme a zăcut ea olnavăC *randir şi$a folosit toată ştiinţa sa ca s$o tâmăduiască./colo aerul era răcoros. fata îşi "ăsea liniştea ori dormea fără să mai "eamăC cît a durat fier inţeala.'ar Nfniel deprindea iute "raiul. cu toate că adesea era tul urată. tare$i plăcea. la vreo două N/RN ! @?N @t%R!N 3GG mile depărtare.are e numele lucrului ăstuia\ .'imrost. /pa )remurătoareC pentru că )uram ar şi oamenii săi s$au oprit acolo. în sfîrşit. înconjurată de mesteceni. vor ă de vor ă. Nfniel aiura. ca şi cînd redescoperea comori mari şi mici pe care le crezuse pierduteC iar cînd. fata n$a murmurat o vor ă în nici una din lim ile oamenilor ori ale elfilor. tocmai un ca drumeţii să se oprească vara pentru a se odi(ni şi a ea din apa rece. s$a înfiorat dintr$odată şi a început să tremureC iar ei nu au putut nici s$o încălzească şi nici s$o liniştească-EQ /stfel câ au luat$o repede din locC şi încă înainte de a ajun"e la . se ducea acasă la *randirC voia sâ afle numele tuturor vietăţilor. femeile din *ret(il au tre uit s$o înveţe ca pe un copil sâ cuvinte.timpul.p(el *randir. dar Nfniel. învăţase destul cît să poată vor i cu prietenii ei. dar din ziua aceea avea să fie numită Nen #irit(.!ar după ce s$a întremat încetul cu încetul şi a prins din nou sâ um le şi să mânînce. dar de partea cealaltă a podului se desc(idea o privelişte lar"ă spre ravinele )ei"linului. de cum a ajuns. iar el le ştia pe cele mai multeC şi se preum lau împreună prin "rădini şi poieni/stfel a ajuns *randir să prindă dra" de eaC după ce s$ a întremat deplin. ea între a6 $ . Nfniel îi dădea raţul ca el sâ se . 0cara Ploioasă. astfel se numea cascada.

dar de atunci a fost numai lumină. oare cum să$3 citesc\: /nul acela auriu s$a stins încet$încet într$o iarnă lîndă. T /m între at de numele tuturor lucrurilor. )uram ar şi$a spus în sinea lui6 7@aud($en$. după care a venit un alt an luminos. nu (ălăduiau pe alte melea"uri.ra întuneric atunci cînt ai apărut tu. şi peste tot era o linişte adîncă/tunci Nfniel i$a zis lui )uram ar6 3GJ PO. în înserare.llet(V 'in "or"anul verde a apărut ea..<i e ca şi cînd ceea ce am căutat îndelun" şi în van în sfîrşit a ajuns la mine!ar cînd s$a îndreptat spre casa lui. în care am pierdut lucruri dra"i mieC dar acum socotesc că am trecut peste astaT <i ai fu"it şi tu de întunecimea ta. Nfniel.sprijine în şonticăiala lui. cît despre veşti din ţinuturile învecinate. a răspuns el.a a tăcut. ori este doar numele tău\ T înseamnă 0tăpînul &m rei întunecate.Pentru că.. pădurenii stăteau liniştiţi la "ospodăriile lor.=a acea vreme. Nfniel. nu primeau.um ţi se spune ţie\ T )uram ar. iar numai cînd vor ea el vesel iz ucnea şi ea în rîsîntr$una din serile toamnei aceleia aurite. şi eu am avut parte de întunecime. )uram ar\ T /şa e. acesta un semn. parcă ascultînd un ecouC apoi a spus6 T <i ce înseamnă asta. ori erau trimişi să iscodească (otarele . am fu"it timp de mulţi ani. numai de numele tău n$am între at. iar soarele scălda în lumină coasta dealului şi casele din . şedeau ei împreună. zîm ea şi ea.<i cînd ai scăpat de ea.<)! N.RM!N/). în miazăzi orcii se aflau su puterea întunecată a lui #laurun".. şi$3 numea fratele ei.p(el *randir.în *ret(il domnea pacea. pînă ce$ai ajuns în pădurile astea frumoase\ a între at ea. a răspuns el..<i am scăpat cînd ai scăpat şi tu.).însă inima şi$o dăruise lui )uram ar. şi numai cînd îl vedea pe el venind.

astfel câ i$a spus6 /devărul. fără sâ$i placă ce$a auzit.)are s$a ucurat Nfniel. căuta pricini s$ o oprească pe Nfniel să se mărite. inima i s$a încrâncenatT Nu te pripiV i$a spus el lui Nfniel./tunci de ce mă sfâtuieşti astfel. a zis *randir.N$a spus adevărul\ T *a da. Nfniel. Nfniel se făcuse frumoasă şi prinsese din nou puteriC )uram ar n$a mai stat pe "înduri. câ ine "îndeşti6 mai devreme sau mai tîrziu unul ca el va pleca din nou la răz oi.'ar a scăpat de ea. deoarece 'orlas era căpetenia celor care doreau sâ pornească răz oi împotriva orcilor.ine ţi$a spus asta\ T 'orlas.(iar dacă acum stă la casa lui. n$a fost el oare cel mai mare căpitan din faţa căruia fu"eau toţi duşmanii noştri\ T . în linişte şi pace. a zis Nfniel. *randir a adău"at6 /şa e.)otuşi. mai de"ra ă. înţeleptul meu frate\ N/RN ! @?N @t%R!N 3G4 T %rate înţelept\ s$a mirat el. dar neînţele$ "îndu$i tîlcul. i$a răspuns ea.'ar asupra omului ăstuia adastă o um ră de care mâ temT O um ră a fost. departe de rîu)ămăduită pe deplin.'oriat(uluiC ocolind )recerea peste )ei"lin. cum am scăpat şi eu.asa răz oinică a lui @ador.Oare nu merită el iu irea\ . dar cînd *randir a auzit această veste.Nu mi$o lua în nume de rău dacă te sfătuiesc să mai aştepţiT Nimic din ce faci tu nu$i făcut cu "înd rău.<i de$o fi să se . aşa mi$a spus el. poate departe de melea"ul âsta. din . dar nu pe de$a$ntre"ulC câci el a fost . iar înainte de asta a venit de la Miazăzi şi a fost Ldin cît se ziceM fiul lui @urin din 'or$lomin..%rate neputincios.ăzînd înne"urarea ce se aşternuse peste c(ipul fetei. ci a cerut$o de soţie.ăpitanul din Nar"ot(rond. neiu it şi fără vino$ncoace.N$aş şti să$ţi spun de ce. se îndreptau spre apus.

). al treilea de cînd )uram ar trăia printre pădureni.RM!N/). nu vreau să mai aştept. vor ele lui *randir au tul urat$o.enirea lui #laurun" Puterea şi răutatea lui #laurun" sporeauC creatura se în"roşa la trup. dar nu$mi va fi mai uşor nemăritată. de$o fi să se a ată vreun râu asupra casei noastre3JF PO.'ar înainte să se sfîrşească anul.!ar o nevastă poate câ mai curînd îl va înfrîna şi va ţine &m ra la depărtare. a răspuns ea.<)! N. #laurun" a pornit atacul împotriva melea"ului lor în care. astfel câ 3$a ru"at pe )uram ar sâ mai ai â ră dare. decît măritată.. în săl ăticie. nu el va iz îndi. îi strîn"ea pe orei în jurul său şi cîrmuia ca un re"e dra"on. dacă )uram ar se va duce din nou la ătălie. domniseră liniştea şi paceaC şi asta pentru că şi #laurun". dar ascultâ$mâ ine6 am de ales între a mâ întoarce la răz oi. um ra ce i se lăsase peste inimă se adîncise şi mai mult. şi nu i$a plăcut defel<i a venit şi următoarea primăvară şi atunci i$a spus lui Nfniel6 T )impul trece. de o vreme încoace. cum vei îndura sin"urătatea\ %ii cu ă"are de seamă. sus pe /mon O el/colo au trăit ei fericiţiC numai *randir era tul urat. iar la mijlocul verii au făcut nuntaC ospăţ mare au pre"ătit pădurenii şi le$au dăruit o casă frumoasă pe care o construiseră anume pentru ei. şi între"ul ţinut care fusese odată re"atul Nar"ot(rond se afla su stăpînirea lui.u toate acestea. şi a mă însura cu tine şi a nu mai mer"e niciodată la luptă T decît pentru a te apăra pe tine.%ă aşa cum te îndeamnă inima. şi stăpînul său ştiau prea ine că în *ret(il încă sălăşluia o o şte de .întîmple astfel./m aşteptat pînă acum.0$a mirat )uram ar şi s$a mî(nitC apoi a aflat de la Nfniel că *randir o sfătuise să aştepte. ci &m raT #reu îmi va veni să îndur. prea dra"ă Nfniel. 0$a ucurat din nou Nfniel de vor ele astea şi a primit pe data. căci presimt că.

'orlas a venit la )uram ar. acum c(iar că sîntem la restrişte mare.odrul *ret(il. înainte să fi venit tu.Ne$ai zis odată sâ te socotim unul de$ai noştri.ase ce se împotriviseră puterii de la Miazănoapte. asemenea atacuri se întîmplau adesea. nu doar de a$i da ocol pe la mar"ini. fioroşi. are prea puţină însemnătate. i$a arătat rănile cu care se alesese şi i$a spus6 T . cum făceau alte dâţi. sau dacâ Laşa cum spun uniiM la acea vreme )urin scăpase de oc(iul Râului care$3 urmărea.ezi. sfaturile lui *randir tre uiau sâ se dovedească zadarnice. ci a ascultat de ru"ile lui Nfniel. )uram ar nu s$a dus să lupte./stfel că. minaţi de tre urile lor sau cînd vînau în cete mari.. şi tu aşa mi$ai spus.ăci. iar orcii au trecut rîul )ei"lin şi au pătruns adînc în codru. şi acest lucru nu puteau ei ră da. vicleniC şi veniseră cu "îndul limpede de$a invada . sin"urii care mai rămăseseră din cele )rei . stăpîne. căci "îndul lui Mor"ot( era acela de a supune între"ul *eleriand şi de a$i scotoci fiece cotlon. iar pacea a fost doar o amă"ire. iar )uram ar nu avea de ales decît fie să stea fără să facă nimic. întocmai aşa cum am presimţit eu.oameni li eri.p(el *randir au ajuns primele veşti despre venirea orcilor. pentru câ orcii ăştia erau de$un soi tare rău.0e mai zice că orcii nu$s mulţi. dacâ #laurun" a "(icit unde se ascundea )urin.!ar 'orlas mi$a spus câ. şi nu un străin\ Primejdia asta nu te ameninţă şi pe tine\ ./cum 'orlas şi oamenii sâi au fost puşi pe fu"ă şi au pierdut mulţi dintr$ai lor.ăci "ospodăriile noastre nu vor rămîne . pentru ca nimeni să nu rămînă în viaţă fără a$i fi lui sclav. fie sâ plece la luptă şi astfel să se arate duşmanului'ar cînd în . pînă cînd va fi fost descoperit şi va fi fost vînat ca un şo olan. în cele din urmă. dar pădurenii le ţineau pieptN/RN ! @?N @t%R!N 3J3 Numai câ de data asta pădurenii au fost înfrînţi. care îi spunea6 T #ospodăriile noastre încă nu sînt atacate.

/cum urmează încercarea. ci a stat şi a cu"etat la cele auzite. pe #ur$ t(an". şi$n sinea lui îşi spunea6 7Zarurile au fost aruncate. dacă orcii vor mai înainta pe melea"ul nostru/şa câ )uram ar s$a ridicat. cu toate că nimeni nu vor ise despre acest lucru.<i au pornit vînătoarea în codru şi i$au râpus pe toţi orcii care se furişaseră acolo. iar cînd orcii s$au trezit înconjuraţi de atîţia pâdureni şi s$au pomenit faţă în faţă cu 0a ia Nea"ră care se întorsese./stfel a trecut iarna. căci toţi duşmanii noştri au fost răpuşiNfniel era mulţumită. ei au împresurat$o.). spînzurîndu$i de copaci..<)! N. ca şi cînd el ar fi fost stăpîn în *ret(il. şi oamenii spuneau6 $ Măreaţă este 0a ia Nea"ră din *ret(il. ducînd aceste veşti0$a înfuriat peste poate #laurun" auzind veştileC dar o vreme nu s$a clintit din loc. au prins curaj şi s$au strîns în jurul lui. lîn"ă )recerea peste )ei"lin. şi$a luat din nou sa ia.oi 3JE PO.'upă care pădurenii au înălţat ru"uri mari pe care au ars mormanele de leşuri ale soldaţilor lui Mor"ot(C fumul răz unării lor s$a înălţat ne"ru spre înaltul cerului. fie su scut. iar vîntul 3$a purtat spre apus. fie dau "reş cu totul. şi a plecat la ătălieC şi aflînd pădurenii despre aceasta.Nu voi mai fu"i. îi plăcea că )uram ar al ei era atît de vestitC numai el stătea adîncit în "înduri..%ie că ajun" pe scut. căci. în care fie îmi dovedesc renumele. )uram ar a trimis drept iscoade pe cîţiva oameni dintre cei mai curajoşi.RM!N/). pînă au alcătuit o armie de multe sute. pe #laurun" tot îl voi răpune-: %ără sâ$şi poată alun"a neliniştea.nedescoperite. au ieşit din ascunzători şi atunci au fost măcelăriţi unul după altul.îţiva dintre orei tot au scăpat şi s$au întors în Nar"ot(rond. în pace. şi nimeni .<i cînd o nouă oştire i$a atacat. fi )uram ar şi prin propria mea voinţă şi vitejie îmi voi învin"e soarta T ori voi cădea. el poruncea în dreapta şi$n stîn"a după cum socotea ca$i mai ine.

şi$acum i$a venit mintea la cap şi se$ntoarce de unde a venit!ar alţii ziceau6 T 0ă nădăjduim că va trece de noi şi ne va lăsa în pace'ar )uram ar nu nutrea asemenea speranţe. deşi îşi ferea "îndurile de Nfniel. copacii fume"au peste tot în jurul lui'u(oarea ce iese din trupul lui este "reu de îndurat.e$i de făcut\ $ Prea puţin.<i razda ticăloasă pe care$a tîrşit$o atîtea le"(e N/RN ! @?N @t%R!N 3JH lun"i de la Nar"ot(rond ni s$a părut că nu se a ate nici măcar de$un pas./stfel că. iar cel care le stîrnea era însuşi #laurun". el ştia că #laurun" venea să$3 caute pe el. iar fericirea îi dispăruse.. oamenii munceau şi cîntau.ăci el părăsise fortăreaţa Nar"ot(rond şi iarăşi întuia melea"urile cu tre uri numai de el ştiute. ci ţinteşte drept spre noi. căci îl văzuseră cu oc(ii lor pe . a răspuns )uram ar. nu$ncape nici o îndoială că se apropie de )ei"lin. aduse de oamenii care trecuseră dincolo de )ei"lin. cumpănea zi şi noapte ce să facă şi cum să drea"ăC iar primăvara a trecut şi a venit vara!ntr$o ună zi. doi oameni s$au întors în .<i i$au spus lui )uram ar6 T 0tăpîne. cum că în depărtări se vedeau focuri în pădurile de pe cîmpia dinspre Nar"ot(rond.urînd au început să se audă zvonuri ciudate..iermele cel Mare..p(el *randir aproape morţi de spaimă. şi pădurenii se$ntre au ce semn putea fi acestaN$a trecut mult şi alte veşti au ajuns la urec(ile lor6 anume că focurile se întindeau spre miazănoapte. dar c(iar şi la .nu$i mai da ascultare lui *randirPrimăvara a venit plină de speranţă. nu ne ocoleşte.ei mai nesocotiţi şi mai încrezători dintre oameni spuneau6 T Oastea lui a fost distrusă.'ar în acea primăvară Nfniel a rămas "reaC c(ipul îi era palid şi tras.=$am văzut întins în mijlocul unui pîrjol mare.

n$am face decît să ne aruncăm cu toţii în raţele morţii.eştile pe care mi le$aţi dat mai curînd mă umplu de speranţă. se afla acum tocmai în calea lui #laurun". şi să avem nădejde în noroc. ca sâ poată sfredeli pe la poalele podişului pe care se întindea codrul *ret(il.'acă am porni împotriva 'ra"onului cu toate forţele noastre.. al ia era su"rumată. parcă au prins şi ei mai mult curaj-E5 /stfel arăta al ia )ei"linului6 rîul co ora din . spunîndu$le6 $ Oameni din *ret(il.. aşa cum spuneţi voi. şi nu se a ate. decît de teamăC dacâ el cu adevărat înaintează drept. atunci m$am şi "îndit la ceva demn de cei cu inima viteazăOamenii au rămas pe "înduri. la fel de tumultuos ca şi Naro". o primejdie de moarte s$a a ătut asupra noastră. strîn"îndu$şi puterea din apele altor rîuri. dar la început între maluri joase. ai căror pereţi înalţi erau ca nişte ziduri de stîncâC la picioarele lor însă. ca şi cînd am înfrunta o oştire de orei.puţinul acesta am cumpănit. i$a strîns pe pădurenii din .ăci de$o fi să vinâ #laurun".O strîmtoare din aceasta.ele ros se vărsa în )ei"lin/stfel că )uram ar a trimis trei ăr aţi viteji să urmărească de pe uza strîmtorii toate mişcările 'ra"onuluiC el însuşi avea să se îndrepte spre Nen #irit(. la miazănoapte de locul unde . căci mai mult n$a vrut să le spunăC cu toate acestea. căreia numai o vitejie fără seamăn îi poate ţine piept.. văzîndu$3 câ nu se pierde cu firea. iar el putea să vadă pînă departe'ar înainte de a porni.red ]et(rin. pînă după )recere. cascada cea înaltăC acolo veştile puteau să ajun"ă la el iute.îţi sîntem la număr are prea puţină însemnătateC ci arma noastră tre uie sâ fie viclenia.p(el *randir şi le$a vor it. lăsîndu$ne soaţele şi ru edeniile fără apărare. nu cea mai adîncâ. dar cea mai în"ustă. încît apele cur"eau vijelioase şi urlînd. atunci va tre ui să părăsiţi acest loc şi să vă ./şa că eu vă spun să rămîneţi aici şi sâ vă pre"ătiţi să fu"iţi.'upă care cur"ea prin defileuri adînci.

cu toate că puterea şi răutatea lui sporesc odată cu trecerea anilor.Puterea i se tra"e mai curînd din spiritul ticălos ce sălăşluieşte în el.. a prăsilelor saleM. a spus şi )uram ar.<i atunci au stri"at ei6 T #(impele Ne"ru din *ret(ilV T #(impele Ne"ru din *ret(il. din cît se zice.âci eu unul nu cred că 'ra"onul e de neînvins. acolo sînt încăperile cele adînci în care zace şi$n care creşte el fără teamăOamenii l$au ascultat a ătuţi.. decît din forţa trupului. risipiţi care unde vede cu oc(iiC astfel unii dintre voi vor iz uti să scape cu viaţă.3JQ PO. cînd eu şi cei mai mulţi care mă ascultaţi acum eram copii.N$am nici o îndoială că.). oricît de falnică i$ar fi platoşa de .în Nar"ot(rond se află comoara lui. iar celor care$3 priveau li s$a părut că văd o lim ă de foc ţîşnind din mîna lui )uram ar.<)! N.Pe acea cîmpie.'ar el le$a mai spus6 T >sta e răul cel mai mare care se poate întîmpla'ar dacâ planul meu se dovedeşte un şi norocul e de partea mea. pentru câ aveau încredere în )uram ar şi se aşteptaseră să audă de la el vor e dătătoare de mai multă speranţă. oricît de mare i$ar fi acesta. cuprinşi de mare deznădejde.. încît. de va putea. răpunînd tot ce mişcăC dar nu va rămîne aici. spre înaltul cerului.ăci să ştiţi de la mine6 astfel este ursita 'ra"onului ăstuia Lşi. nu se va ajun"e aici.'ar aici am un "(impe mult mai ascuţit şi mai lun" decît pumnalul lui /za"(âl)uram ar a scos sa ia #urt(an" din teacă şi a străpuns cu ea văzdu(ul de deasupra capului.RM!N/). "nomii i$au ţinut piept şi /za"(âl din *ele"ost l$a străpuns atît de adînc.O să vă zic o poveste pe care şi eu am auzit$o de la cei care au luptat în anul ătăliei Nirnaet(./r face ine să se teamă de el. el va veni la fortăreaţa şi sălaşul nostru şi$3 va face una cu pămîntul.îl cunosc într$o oarecare măsură. încît dra"onul a fu"it înapoi în /n" and.

'orlas. cum oi şti şi oi putea. cînd niciodată nu le$am urmat\ )u însuţi. cînd atjocoreşti cu astfel de vor e pe stâpînul tău.'ar dacă năpasta s$a a ătut asupra noastră. cu voia ta. su ea pîn$ tecele tot de şarpe îi este. se vădeşte acum că toate sfaturile lui *randir nu$s de nici un folos în faţa răului din vremea noastră. prea mare fiindu$le spaima de #laurun".asa lui @alet(\ . ru edenia lui *randir. îndreptate împotriva lui *randir care cu adevărat şedea în jilţul mai$marelui sfatului. pentru a nu face de rîs . vasalul său juruit.ine vrea să vină cu mine\ Mi$s de ajuns cîţiva cu raţ vînos şi inimi viteze/tunci 'orlas a ieşit în faţă şi a spus6 N/RN ! @?N @t%R!N 3J5 T Mer" cu tine.ă spun că #laurun" vine la noi acum. plec acum să caut. oameni din *ret(il.Nu avem cum scăpa ascunzîndu$ne. din pricină că faptele noastre ne$au trădat T iar *randir tocmai de asta s$a temut.or e de ocară erau acestea. iar povestea iscoadelor care$3 zăriseră trecuse din "ură în "ură şi sporise în "rozăvenieT /scultaţi. a stri"at 'orlas. oameni din *ret(il.solzi cornoşi. le$ai nesocotit. @unt(or era acesta. dar nimeni nu lua seamă la el. mai tari ca fierul. fiu al lui @andir.. pîntecele lui #laurun".Prin urmare. stăpîneC căci mai ine înaintez. ale cărui mădulare din pricina sorţii nefericite nu pot sâ dea ascultare vrerii inimii sale%ereşte$te ca nu cumva tu însuţi să te dovedeşti altfel decît ţi$e zisaV <i cum poţi spune că sfaturile sale au fost în zadar.&nul dintre ăr aţi s$a ridicat totuşi în picioare. mâ voi duce .Oare nici unul dintre voi nu vrea sâ ia locul fiului lui @andir.eilalţi însă nu s$au "ră it sâ răspundă c(emării. aşa cum s$a dus şi$n Nar"ot(rond. decît să aştept sâ vină duşmanul la mine. spunînd6 T Râu faci. şi tare s$a încrîncenat inima sa auzindu$leC mai cu seamă câ )uram ar nu 3$a mustrat pe 'orlas pentru ele.

dar sărutul ei de despărţire a fost rece/poi )uram ar cu 'orlas şi @unt(or au pornit întins spre Nen #irit( şi. tu şi cu mine.. nici eu nu vom fi răpuşi de 'ra"onul ăsta ori de vreun alt duşman de la MiazănoapteNfniel s$a oprit din plîns şi n$a mai spus nimic.0ocot că locul ţi$e alături de o ştea ta.asei lui @alet(T )rei mi$s de$ajunsV a spus )uram ar. care i$a spus lui @unt(or6 3JI PO.ăci asupra omului ăstuia adastă o um ră care te va duce spre rău)uram ar nu mai avea vreme de pierdut. cît mai departeV $ Nfniel.O sută de le"(e ne despart de orice melea" la care &m ra nu poate ajun"e.RM!N/). unde n$avem nici un adăpost şi unde ai pieri.'ra"onul a . eu unul nu te dispreţuiescînţele"eV )re uie să ne "ră im. nu mai putem fu"i. mai ine fu"i şi ia$mă cu tine. dar cînd s$a dus la Nfniel să$şi ia rămas un. dar care n$au făcut decît să$3 amărască şi mai mult pe *randir. nu.Pe voi doi vă iau cu mine.).'ar nu$ţi pierde cumpătul. plîn"înd îndurerată$ Nu pleca. au zis ei... )uram ar. atunci. dra"a mea dra"ă. $ )e du. stăpîne. însă fără învoirea mea. ascultă$mi ru"aV Nu te înfrunta cu um ra de care ai fu"itV Nu.0întem împrejmuiţi în ţara asta. trea a ce$o avem de îndeplinit cere mădulare vînjoase. stăpîne.<)! N. tu şi pruncul nostru. n$aş putea decît sâ te duc în săl ăticie.'ar.şti înţelept şi ştii să tâmăduieştiC mâ tem că în puţină vreme va fi tre uinţă de înţelepciune şi putere de tămăduire%rumoase vor e. a răspuns el.. cînd au ajuns acolo.ăci asta îţi spun6 nici tu. Nfniel. ea s$a a"ăţat de el.în numele .<i c(iar dacă aş pleca şi i$aş părăsi pe oamenii care ne$au primit în mijlocul lor cu prietenie. soarele co ora spre asfinţit şi um rele se lun"iserăC ultimele două iscoade îi aşteptau acolo$ /ţi sosit tocmai la timp.

'ar c(iar în timp ce spunea acestea.ăci urec(ile lui #laurun" aud la fel de ine pe cît de ine îi văd oc(ii T iar oc(ii îi sînt uci"ători. cînd partea din faţă tre uie să urce înainte ca a din spate să fi apucat să co oare\ <i dacă o face totuşi. şi dacă într$ adevăr aşa va face. însă e un 'ra"on urieşesc. să trecem rîul şi astfel ajun"em la poteca pe care o va urma el cînd va porni$ 'ar cum poate el veni pe acolo\ a între at 'orlas. la fel ca orcii\ @aud($en$. a spus el. înainte de ivirea zorilor)uram ar a privit peste cascada .venit.O fi el sprinten. a răspuns )uram ar. n$ar mai fi fost nici o nădejde.llet(V Oare %induilas încă adastă între mine şi destinul meu\: N/RN ! @?N @t%R!N 3JG 0$a răsucit spre însoţitorii săi şi a spus6 $ !ată ce avem de făcut.Mă temusem că o să mişune în dreapta şi$n stîn"aC dacă o apuca spre miazănoapte şi ajun"ea la )recere şi de acolo la vec(iul drum de la şes. însă veştile sînt une. la ce ne slujeşte că ne aflâm în apele dezlănţuite de su el\ $ O fi aşa cum spui.ele ros şi a văzut soarele scăpătînd şi suliţe ne"re de fum ridicîndu$se la malul rîului$ N$avem timp de pierdut. o să ne furişăm pînă jos la rîu'ar să fiţi cu mare ă"are de seamăV . aşa că ne putem aştepta la un atac c(iar mîine./cum însă furia stîrnită de trufie şi răutate îl împin"e înainte. din ceea ce ştim despre el şi după locul în care . tre uie să co orîm în strun"ă.înd s$o lăsa întunericul. în "îndul său cumpănea îndoit6 7)e pomeneşti câ o creatură atît de ticăloasă şi de (aină se fereşte de )recere. va fi vai şi$amar de noi.'ar eu tra" nădejde. şi cum o putea sâ co oare o stîncă şi s$o urce pe cealaltă.'acâ ajun"em la rîu fără să ne simtă. iar cînd am plecat noi el ajunsese la malul )ei"linului.0e mişcă numai noaptea. privea pe partea cealaltă a rîului.)re uie să mai aşteptăm o vremeC pripeala poate fi la fel de rea acum ca şi ză ava.

atît de mare acum 'ra"onul. peste tot nemişcare de moarte.RM!N/).'ar acesta era planul lui )uram ar şi era zadarnic să i se împotrivească/stfel că au pornit la lăsarea întunericului. ci mai întîi au apucat$o pe poteca ce ducea spre )recereC apoi. 3JJ PO./ ajuns la mar"inea strun"ii .).se află acum.a ed$en$/ras. nu te teme de pe$acum de ce$i mai râu.<)! N. de vreo patruzeci de picioare înălţime.. pas cu pas.Primele stele au licărit la Răsărit. şi c(iar dacă un ăr at curajos şi si"ur pe picioarele sale putea să$3 treacă în timpul zilei. malul era mai puţin prăpăstios şi mai puţin înalt.a ed$en$/ras era un loc cumplitPe malul răsăritean. căci el cunoştea mai ine decît toţi între"ul ţinut *ret(il. înainte să ajun"ă acolo.alea )ei"lin-EI <i pe măsură ce se apropiau de . în spatele lor.a ed$en$/ras. era primejdios să se încumete pe acolo în timpul nopţii. şi să"eţi palide de fum se înălţau drepte. 'orlas a simţit că$3 părăseşte curajul. au luat$o spre miazăzi. o stîncă dreaptă. dar jos în vale apa cur"ea vijelioasă printre olovani./ltfel.. dar nu spre locul unde se afla 'ra"onul. după cum mi$ aţi povestit voi. oprindu$se adesea ca să asculte. încît "îndesc că va căuta să se arunce pe malul celălalt. Nfniel a rămas tăcută şi împietrităC dar *randir a venit la ea şi i$a spus6 $ Nfniel./sta este nădejdea noastră. pe care. acoperit de copaci şi tufăriş care atîrnau în rădăcini. fu"ind de vînătorii lui @alet(. "olaşă pînă aproape de uza unde creşteau copaciC pe partea cealaltă. şi cu adevărat . au simţit miros de arsură şi o du(oare care i$a în"reţoşat. pe o cărăruie care i$a dus pînă la mar"inea pădurilor ce um reau .Oare nu te$am sfătuit să aştepţi\ . odată o căprioară a trecut$o dintr$un salt. că altele îi sînt "îndurile. neşovăitoare pe cerul apusean încă luminat'upă plecarea lui )uram ar. nimic nu se clintea în văzdu(. şi$n ea tre uie să ne încredem/uzindu$3 ce spune.

ăci astfel ai pune în primejdie tot planul nostruMultele le"(e ce vă despart îţi dau ră"azul să scapi.ăci dra"ostea nu trece şi nu îndură mai puţin dacă nu te măriţiT <tiu asta.!ar acum înţelepciunea ta e în zadar şi nici n$ ai să$mi stai în cale0$a înfăţişat Nfniel în faţa oamenilor care încă mai erau strînşi în . făcîndu$3 să stri"e6 N/RN ! @?N @t%R!N 3J4 T *a nu te las nici în ruptul capului să faci una ca asta.le n$au decît să facă ce le îndeamnă inimile lorV a stri"at Nfniel. prietene.reau să le ies veştilor în caleV .0tăpînul 'estinului s$a dus să$şi înfrunte destinul ce i$a fost scris. mi$e peste puteri să mai îndur teama..u însă tre uie să plec. şi pentru tine. aşteptînd să treacă orele astea cumplite\ T Nu ştiu. fie că$s mamă sau fecioară.or ele lui Nfniel i$au sporit lui *randir însutit teama. orele tre uie sâ treacă. a zis *randir. departe de$aici. une. a răspuns ea.p(el şi a stri"at6 . ascultâ$mâ6 fie câ$s măritată sau nemăritată.'ar nici nu te măriţi doar ca să fii măritată$ 'e două luni sînt "rea cu pruncul lui.*randir. sau sâ şed. a răspuns ea. iar eu cum să stau. şi pentru soaţele celora care s$au dus cu elT . cum$necum. de$o fi să fie cum e mai răuT 'e$o fi să fie cum e mai rău. cum or fi\ Poate c(iar în noaptea asta se va întîlni cu 'ra"onul.$ *a da.Nu înţele" ce vrei să spuiT Nici eu nu mâ mai înţele".'ar la ce mi$ar mai folosi acum\ .<tiu doar câ mi$e teama$ @alal mîn"îiere îmi aduciV a iz ucnit ea... iar eu cum să stau şi s$aştept să primesc veşti.Nu vreau ca multele le"(e să mâ despartă de primejdia în care se află stăpînul meu.<i nu$mi pare câ din pricina asta mi$e mai "reu să îndur teama de a$3 pierde. dar. rele. a răspuns *randir. eu nu vreau să scap.

la miez de noapte.ei care "îndesc la fel ca mine sâ mâ însoţeascăV Mulţi s$au arătat "ata sâ plece împreună cu ea6 soaţele lui 'orlas şi @unt(or. c(iar dacâ nu cu mult înaintea sosirii lor. atunci orice nădejde este o amă"ire.. şi.[ara şi pădurile voastre vor fi presc(im ate în cenuşă şi nimeni.u plec să aflu veştile şi soarta ce ne aşteaptă.RM!N/). din pricină că aceia pe care$i iu eau erau duşi cu )uram arC altele. T Priviţi cît sînt de dispreţuit şi cum mi se nesocotesc sfaturileV %ie ca )uram ar să vă cîrmuiască de$acum . îndreptîndu$se spre o primejdie pe care nu o pricepeauC şi mer"înd aproape fără să se oprească.). au simţit cum îi părăseşte curajul şi n$au mai îndrăznit să mear"ă mai departe.&nii au privit cu oc(i temători spre . mînaţi de vitejie ori nesă uinţă Lneştiind ei prea multe despre râuM. "îndeau că vor fi martori la fapte ciudate şi "lorioase.Nfniel stătea de una sin"ură. frînţi de o oseală. din milă faţă de Nfniel şi din dorinţa de a se împrieteni cu eaC şi$au mai fost şi alţii din cei atraşi de ceea ce se povestea despre 'ra"on.'acâ stăpînul meu dă "reş. sâ mai ză ovim aici\ . au ajuns în cele din urmă.Noaptea e un sfetnic cu mintea limpede. încît puţini îşi puteau înc(ipui că #laurun" o va înfrîn"e.'e ce.<)! N..a ed$en$/ras. şi mulţi dintre ei s$au mirat de propria lor pripealăC iar cînd au auzit de la pîndarii râmaşi acolo cît de aproape se afla #laurun" şi ce disperat era planul lui )uram ar. scuturată de un tremur cumplit'upă plecarea lui Nfniel şi a însoţitorilor ei. *randir le$ a spus celor râmaşi6 34F PO.ăci. atunci.. la Nen #irit(C însă )uram ar plecase. o mulţime numeroasă. în mintea lor./şa s$a fâcut că în scurtă vreme şi în mare "ra ă s$au pornit la drum. nimeni nu va scâpa.T Oameni din *ret(ilV Nu voi aştepta aici. dar nimic nu iz uteau să zărească şi nu auzeau altceva decît "lasul rece al cascadei. 0a ia Nea"ră ajunsese atît de măreaţă.

<i nimeni sâ nu mai vină la mine după sfaturi ori pentru tămăduireV Zicînd acestea. din înţelepciune ori din nesă uinţă. au co orît pînă la poalele stînciiC dar acolo jos curajul l$a pârâsit pe 'orlas./şa că. şi de o şte. după mineV <i cu acestea )uram ar a luat$o înainteC cu pricepere şi curaj. fie spre moarte. nimic nu se întrevedeC dar cine ştie de n$aş putea$o feri cît de cît de râu. a zis 'orlas$ 'ar e sin"urul. fie spre viaţă.u unul mă lepăd şi de cîrmuire. din pricina multelor stînci şi olovanilor nenumăraţi în"rămădiţi în apele ce cur"eau în jurul lor dezlănţuite şi scrîşnitoareT Mai si"ur drum spre moarte nici că se poate. printr$un (om. şi$a rupt toia"ul şi în sinea lui şi$a spus6 7'e$acum nimic nu mi$a mai rămas.p(el. )uram ar şi însoţitorii săi au ajuns la .. decît doar iu irea pentru Nfniel6 prin urmare. şi$a luat toia"ul şi a plecat din . apucînd$o în urma celorlalţi pe lun"a potecă ce ducea la (otarul apusean al codrului *ret(ilMoartea lui #laurun" !ntr$un tîrziu. cît de repede putea. a zis )uram arC iar ză ava nu$3 va face să pară mai plin de nădejde. şi eu tre uie să mă ducîn ceasul acesta întunecat.'orlas i$a dus puţin mai spre miazăzi. ucuroşi de vuietul asurzitor al cascadeiC căci. la ceasul cînd noaptea învăluise pămînturile. acoperea orice alt z"omot. cu mersul lui şc(iopătat. căci mi$a luat puterea ce$o aveam de drept.a ed$ en$/ras. ori poate cu ajutorul sorţii.O siluetă şi mai întunecata stătea lîn"ă el$ 'orlas\ a între at )uram arN/RN ! @?N @t%R!N .încolo. a trecut dincolo şi$n întunericul ne"ru ca smoala s$a răsucit să vadă cine$3 urma. cum rareori făcuse înainte. pînă într$un loc de unde. cu toate câ le dădea de veste despre primejdiile ce$i aşteptau în fundul văii. unde se duce ea. dacâ aş fi lîn"ă ea-: /stfel că şi$a încins la rîu o sa ie scurtă.

ca de la un foc mocnit. şi$n el tre uie să ne$ncredem0$au oprit.<ade tremurînd pe mal. pînă su uza pereteluiC numai astfel nâdăjduiau ei să se apropie de duşman fără ca acesta să$i simtă. eu sînt.Numai că sin"ur norocul ne poate veni în ajutor.'orlas n$a cutezat să treacă.0e a"ăţau de trunc(iurile copacilor. prin urmare.. dar curînd noaptea i$a pătruns cu fri"ul ei. încît au simţit că$i apucă ameţeala. spre miazănoapte. şi din defileul întunecat au privit cum o stea al ă şi îndepărtată stră ătea palida fîşie de cer de deasupra lorC apoi )uram ar a alunecat încet într$un vis în care se făcea că întrea"a sa voinţă se încorda pentru a râmîne a"ăţat. un ăr at se poate teme de multe lucruri.ierme în somnul său pînditor. n$o să mai avem vreme să căutăm o cale de$a ieşi din strîmtură$ /şa e.(iar de îndră"eşte răz oiul. în vreme ce un val ne"ru îi z ea şi$i rodea mădularele- . aşa ănuiC ruşine sâ$i fie pentru vor ele ce i le$a spus ru edeniei mele)uram ar şi @unt(or s$au aşezat sâ$şi tra"ă sufletul. şi$n deznădejdea ce$i stăpînea uitaseră de orice frică. şi au aşteptat. unde poposise #laurun". maţele li se întorceau pe dos. zadarnic urcăm. aşa că s$au apucat să caute o potecă de$a lun"ul rîului.'ar du(oarea era atît de cumplită. dar pe măsură ce înaintau or ecăind.alea se în"usta şi întunericul se adîncea încă şi mai mult. amîndoi fiind uzi pînă la piele. a răspuns @unt(or./tunci cei doi au încercat să "ăsească o cale care sâ$i ducă în sus. a zis )uram ar=a care @unt(or i$a spus6 $ !ar cînd vom afla. şi au auzit mîrîitul Marelui . )uram ar şi @unt(or au zărit un licăr deasupra lor. în afară de "roaza de a nu se pră uşi în colţii )ei"linului$ Ne irosim prosteşte ruma de putere ce$o mai avemPînă nu vom şti pe unde va trece 'ra"onul.343 $ Nu. şi mai mult alunecau în jos decît urcau..

încît )uram ar s$a pierdut cu firea şi ar fi căzut fără doar şi poate. ci puţin mai la miazănoapte. şi asta pentru că nu$şi pre"ătea săritura c(iar deasupra lor./poi 'ra"onul s$a azvîrlit în faţă şi cu "(earele lui vînjoase s$a prins de celălalt perete stîncos şi a început să se tra"ă peste (ău/cum era nevoie de curaj şi iuţeală.RM!N/).Norocul mi te$a ales . nu l$ar fi prins de raţ şi nu l$ar fi ţinut$ . ucăţi de stîncă s$au prăvălit în rîu. dacă @unt(or.0ă loveşti adînc. cu toate câ )uram ar şi @unt(or scăpaseră neatinşi de pala de foc. încît prăpastia s$a umplut de$o lumină roşietică şi um re ne"re au prins să dănţuiască printre stînciC copacii din faţa lui s$au z"îrcit şi s$au presc(im at în fum./poi a scuipat o pălălaie. lăsînd la vedere şapte lim i de foc. iar apoi să$şi tra"ă trupul mătă(ălos. )uram ar s$a tîrît de$a lun"ul malului./ sosit ceasul.%ără să$i mai pese de primejdie.). căci. încît din locul unde se aflau ei zăreau acum um ra capului de vierme desenîndu$se pe olta înstelatăC fălcile îi stăteau căscate. care îl urma ăr ăteşte. <i astfel a început atacul lui #laurun" asupra codrului *ret(ilC şi multe s$au întîmplat aşa cum sperase )uram ar. tre uiau totuşi să ajun"ă la el. pentru că doi tre uie să lovească tot atît de vîrtos ca treiV 34E PO. fără să se a ată într$o parte sau alta.'intr$odată a răsunat un mare vuiet şi pereţii defileului s$au cutremurat şi au răspuns cu ecou)uram ar s$a scuturat din mrejele visului şi i$a spus lui @unt(or6 $ 0e urneşte. ca sâ ajun"ă su trupul viermeluiC dar acolo fier inţeala şi miasma erau atît de cumplite.itează inimăV i$a zis )uram ar.'ra"onul îşi tîra "reutatea spre mar"inea stîncii. ci pre"âtindu$se să sară peste prăpastie cu uriaşele lui la e dinainte. înainte ca dra"onul să apuce să treacă peste ei.Mişcarea lui i$a ă"at în sperieţi pe pîndarii de dedesu t.<)! N. neaflîndu$se c(iar în drumul lui #laurun".. altfel nu mai aveau nici o nădejde.

cît pe ce sâ atin"ă creştetul lui )uram ar. . prâ$ vălindu$3 în apâ. care acum se desprindeau şi cădeauC du(oarea ce$o răspîndeau era ca de moarte/tunci )uram ar şi$a tras din teacâ 0a ia Nea"ră a lui *ele" şi a avîntat$o în sus. iar cei care priveau de la Nen #irit( au simţit că li se opreşte răsuflarea în piept. un pietroi cît toate zilele s$a rosto"olit de sus şi i$a căzut lui @unt(or drept în cap. jilâvite de o scursoare cenuşie de care se lipiseră scîrnăvii de tot felul.0pălăcite şi z îrcite îi erau dedesu turile trupului. şi cu toate că vîrful fusese pîrjolit. s$a apucat de$un copac su ţirel ce creştea c(iar su uza rîpei. iar lama uci"aşâ.ai şi$amarV a stri"at )uram ar. trunc(iul se ţinea ine înfipt în rădăcini.Numai nenorociri se$a at asupra celor care mer" în um ra meaV 'e ce am căutat ajutor\ /cum ai rămas sin"ur.)ocmai cînd s$a sprijinit în furca făcută de cîteva cren"i. a pătruns în pîntecele 'ra"onului pînă la plâsele#laurun" a simţit muşcătura morţii şi a scos un ţipăt care a cutremurat codrii dintr$o poală în alta. din rădăcină în rădăcină. din piatră în piatră. cu toată puterea raţului şi a urii sale. înainte ca #laurun" sâ şi$3 poată tra"e în sus. şi astfel şi$a "âsit sfîrşitul unul dintre cei mai neînfricaţi din . 0tăpîn al 'estinului. partea de mijloc a trupului 'ra"onului a ajuns deasupra lui şi s$a lăsat în jos.drept tovarăşV 'ar c(iar în timp ce spunea acestea. pînă cînd.asa lui @alet(T .0in"ur vei învin"eV N/RN ! @?N @t%R!N 34H <i$a adunat el întrea"a voinţă şi ura toată ce$o nutrea pentru 'ra"on şi 0tăpînul acestuia. aşa cum ar fi tre uit să ştii că se va întîmpla. în cele din urmă. şi dintr$odată i$a părut că inima şi trupul îi sînt cuprinse de$o putere pe care n$o cunoscuse pînă atunciC a urcat stîncă. iar sa ia i s$a smuls din strînsura mîinii. lun"ă şi lacomă. tras de propria$i "reutate.)uram ar s$a clătinat ca lovit şi a alunecat.

nu se vedeau decît plâselele. iz ind şi râsucindu$se în a"onie. pe jumătate alunecînd. oc(ii săi ticăloşi îi erau înc(işi. a tras de ele cu toată puterea. căci. ţipînd. cu fălcile căscateC dar focurile din el se stinseseră. în mijlocul pîrjolului.). cu toate câ 'ra"onul încă răsufla.. pînă a pus piciorul pe malul celălalt şi de acolo.încet. a rămas nemişcat. mut şi năuc.Zăcea întins cît era el de lun".. apucînd plăselele să iei.RM!N/). pînă cînd a făcut una cu pămîntul tot ce se afla în jurul săuC în cele din urmă. iarăşi înfruntînd primejdia. a ajuns din nou jos la rîu şi s$a încumetat să$3 treacă înapoi.râmînînd înfipta în pîntece. 'ra"onulC fără urmă de milă şi$a privit duşmanul rănit şi s$a ucurat#laurun" zăcea acolo. în"înîndu$i cuvintele ce le spusese în Nar"ot(rond6 . răsturnat pe o parte. or it de ploaia de stropi.<i$a răsucit în sus (uiduma de trup şi s$a aruncat cu totul peste (âuC prâvălindu$se în partea cealaltă. şi$a pus un picior pe pîntecele lui şi. pe jumătate co orînd din rădâcină$n piatră şi din piatră$n rădăcină. şi$a strîns din nou puterile şi.ăci #laurun" dintr$odatâ s$a smucit spasmodic. şi i$a stri"at a atjocură lui #laurun". iar din #urt(an".<)! N. anume câ nimic din ce era măreţ sau mărunt nu avea să supravieţuiască muşcăturii sale/şa că )uram ar s$a apropiat de duşman. istovit peste poate./stfel a ajuns în cele din urmă la locul unde tră"ea să moară 34Q PO. el avea să$şi ia înapoi sa ia pe care o preţuise şi înainte. a urcat prin (ornul prin care co orîserâ ei înainte./devărate se dovedeau vor ele ce fuseseră rostite la făurirea ei. a"ăţîndu$se de olovani. dar acum era mai presus decît toate comorile din Nar"ot(rond. înfiptă în pîntecele lui. tîrîndu$se în patru la e.=ui )uram ar i$a crescut inima$n piept văzînd aceasta. a prins să se zvîrcoleascâ. învăluit în fum)uram ar s$a a"ăţat de rădăcinile copacului.

ele ros. aşteptînd sâ$3 vadă mişcîndu$ se. neputînd să$şi mişte mădularele şi nici să$şi stâ$ pîneascâ tremurul trupuluiC şi$asta pentru că atunci cînd a auzit "lasul lui #laurun". din tăietură a ţîşnit un şuvoi de sîn"e ne"ru care i$a căzut lui )uram ar pe mînă. a căzut fără simţire. a des(is oc(ii funeşti şi i$a aţintit asupra lui )uram ar cu atît răutate. cinci le"(e şi mai ine de la el de$acasă)eama pentru soarta lui Niniel îl minase înainte. căci îşi aminteau de vor ele lui )uram ar. iar ea a simţit cum o împresoară din nou întunecimea/şa a "ăsit$o *randir.)uram ar a urlat de durere.ierme al lui Mor"ot(V *ine$mi pare de$ ntîlnireV . spre . anume că.. fri"îndu$i carnea cu veninul său.răpi acum şi întunecimea să te$n"(ităV /stfel s$ a răz unat )urin. dar N/RN ! @?N @t%R!N 345 nici unul nu era îndestul de curajos ca să co oare şi să se ducă pînă la locul ătăliei. a ia tîrîndu$se de ostenit ce eraC şc(iopătînd şi sprijinindu$se în toia"ul lui. ătuse atîta amar de drum. iar veştile pe care le auzea acum erau întocmai aşa cum se .p(el *randir avea să se îndrepte.<i$au dorit atunci ca multele le"(e ce$i despărţeau de 'ra"on să fie şi mai multeC dar nu îndrăzneau să părăsească înălţimea pe care se strînseseră. zăcînd ca mort lîn"ă 'ra"on.!ar #laurun" a tresărit. dacâ #laurun" ieşea victorios. ./stfel câ se uitau plini de teama. să vadă ce se întîmplă acolo!ar Nfniel şedea fără sâ se clintească. au crezut că di(ania îi călca în picioare şi$i nimicea pe aceia care$3 atacaseră. umplîndu$i de "roazăC şi cînd iscoadele au zărit în depărtare prăpădul şi pîrjolul pe care$3 făcea 'ra"onul în zvîrcolirile sale. în aceeaşi clipă. fiul lui @urinV <i$a smuls sa ia şi. încît )uram ar s$a simţit ca străpuns de o să"eatăC din pricina oc(ilor şi a durerii de la mînă. inima i s$a oprit în piept.$ 0lavă. cu sa ia su trup[ipetele lui #laurun" au ajuns pînă la oamenii de la Nen #irit(.ăci într$un tîrziu a ajuns şi el la podul peste .

scrutînd întunericul nopţii şi ascultîndC nu vedea însă nimic. 'ar cei care i$au zărit mişcîndu$se ca nişte um re prin întuneric nu ştiau cine ar putea fi. ea s$a ridicat şi 3$a luat de mînâ.inoV . şi nici nu le păsa. şi tare ar mai fi alinat$oC dar în sinea lui şi$a spus6 70a ia Nea"ră a murit.7%ără doar şi poate că #laurun" a plecat de$acolo şi a pătruns în *ret(il:. s$a aplecat şi a atins$o pe Nfniel pe raţ. vremea sâ mer"em'acă mâ laşi.0$a cutremurat ca de$un fior.temuse că vor fiT 'ra"onul a trecut rîul. cît despre auzit.RM!N/). ne"(io i care$i nesocotiseră sfaturile şi$3 atjocoriseră7N$are decît 'ra"onul sâ se ducă pînă la /mon O elC o sâ am atunci râ"az s$o iau pe Nfniel de$aici-: încotro să se îndrepte.).e să$i spună. la fel şi cei care au mers cu el*randir s$a oprit lîn"ă Nfniel. dar *randir a rămas tăcut lîn"ă ea. spunînd6 $ )rece timpul.'ar nu$i mai părea râu de oamenii lui. fără doar şi poate. umplînd luminişurile pădurii cu o lumină cenuşie/tunci s$a oprit Nfniel şi l$a între at pe *randir6 T /cesta este drumul\ !ar el a răspuns6 .. o sâ te duc de$aici)ăcută./u mers ei aşa o ucată de drum printre copacii nefoşnitori şi dintr$odată luna s$a înălţat în spatele dealului /mon O el. apoi au trecut amîndoi podul şi au co orît pe cărarea ce ducea la )recerea peste )ei"lin34I PO. nici un sunet nu desluşea în afara de vuietul cascadei Nen #irit(. căci dintr$odatâ a simţit câ se face fri" lîn"ă apele rîului Nen #irit(C şi$a scos mantia şi a învelit$o pe Nfniel în ea.. nu ştiaC iar Nfniel era mută)impul trecea. îi spuneau oamenii.<)! N. şi$a spus în "îndul său.0a ia Nea"ră a pierit. NfnielV . Nfniel însă trăieşte:. "(icindu$i deznădejdea. (a ar n$avea.odrul *ret(ilîn cele din urmă. câci nicicînd nu se depărtase de .

NfnielV Nu te duce sin"urăV a stri"at el în urmâ$i. ca şi cînd s$ar fi lepădat de$o um ră ce se a"ăţa de eaC veşmîntul îi era al ..0au ai vrut să mă amă"eşti\ 0a ia Nea"ră a fost iu itul meu.T . în faţa ei. ca o fantasmă în lumina lunii. decît acela care ne scapă de 'ra"on şi pe care putem fu"i de el cît mai departe cu putinţă şi cît mai avem ră"azNfniel l$a privit uimităT Nu la el ai zis că mâ duci\ l$a între at ea. şi cînd Nfniel a început să co oare spre pămînturile ce măr"ineau rîul.Nu ştii ce$ai să "ăseşti acolo.are drum anume\ . şi nu mer" decît în căutarea lui. ca şi cînd clocotea în ea sîn"ele care înainte îi fusese în"(eţatC şi cu toate că el a urmat$o cît de repede îi stătea în puteri.'rum altul nu mai avem. @aud($en$. dar eu sînt în mare "ra ă*randir a rămas ca năuc preţ de cîteva clipe. şi a cuprins$o spaima. ea s$a făcut nevăzută. lepădîndu$şi mantia în timp ce fu"ea.. cu o um ră nea"ră de$a curme$ zişul luiC şi din "or"anul acela se înălţa o mare ameninţare0coţînd un ţipăt. era aproape plină.llet( se "ăsea acolo.ăci în *ret(il nu mai avem nici o nădejde. ci şi$a văzut de drum. tocmai cea pe care o . Nfniel i$a întors spatele şi$a rupt$o la fu"ă spre miazăzi. dar nu s$a întors din drum=una urca al ă pe oltă. iar luna îl făcea să lucească în timp ce Nfniel fu"ea printre copaci. de$a lun"ul rîului. cu "înd să$i taie calea./şa s$a făcut câ *randir a zărit$o de sus.in cu tineV 'ar ea nu l$a luat în seamă. i s$a părut că$şi aminteşte de apele sale.<i$a lestemat *randir soarta şi nevolnicia. şi pe loc a apucat$o şi el spre miazăzi. de pe coasta dealului. dar ea s$ a şi depărtat iute de elT 0tai.ăci ajunsese la )recerea peste )ei"lin. n$ai decît sâ faci cum socoteşti. ăr atul meu.um de$ţi înc(ipui altceva\ 'e$acum.. dacă iz uteaC N/RN ! @?N @t%R!N 34G printr$un noroc a "ăsit o cărăruie.

căci ajunsese şi el la mar"inea pămîntului pîrjolitC dar tocmai cînd să facă un pas spre Nfniel.Ne mai întîlnim o datâ .&itînd de frică./jun"înd la mar"inea pîrjolului pricinuit de #laurun".'ar el tot nemişcat râmînea.Nfniel s$ a aruncat peste trupul lui şi a$nceput să plîn"ă şi sâ$3 săruteC i s$a pârut câ încă mai respiră. parcă fusese pîrlită pe focC i$a spălat$o cu lacrimile ei şi i$a înfăşat$o cu o ucată ruptă din veşmîntul ei.în timp ce$3 mîn"îia./ stri"at$o. s$a oprit locului şi a rămas stană. #laurun" a tresărit pentru ultima oară. şi pîntecele cenuşiu su sclipirea luniiC dar lîn"ă el zăcea un om. a descoperit că mîna îi era înne"rită.. fiicâ a lui @urin. ajun"înd din nou aproape de Nfniel. Nienor. Nfniel s$a repezit printre cioturile arzînd mocnind şi s$a apropiat de )uram ar. iar lumina îi era clară şi rece. vino$ţi în simţiriV /uzi$mâV )rezeşte$teV 0înt eu. )uram ar. Nfniel i$a văzut trupul prăvălit acolo. ca atins de moarte. a murit.'ra"onul a murit. numai eu sînt aici lîn"â tine'ar el nu răspundea*randir i$a auzit stri"ătul. fapt este câ n$a trecut mult şi iar s$a depărtat de elC astfel s$au îndreptat ei spre pâdurile aflate c(iar lîn"ă . doar că în spatele ei.urmase şi )uram ar.ăzuse pe$o parte. căci trupul ăr atului era rece şi nemişcat. Nfniel. care se desprindea din drumul ceva mai um lat şi co ora a rupt spre rîuC pe acesta a co orît şi *randir. iar "ura îi râmînea mută la stri"ătele ei. c(ipul îi era pierit.a ed$en$/ras şi lîn"â locul unde #laurun" se dâdea de ceasul morţii=una se "âsea pe cerul de la Miazăzi. dar ea nu s$a sinc(isit.=a stri"ătul lui Nfniel. neum rită de nici un nor. iar trupul i s$a cutremurat ca de un fiorC şi$a întredesc(is oc(ii funeşti în care s$a o"lindit luna şi a (orcăit6 $ 0lavă. în ciuda mîn"îierilor eiC 3$a sărutat Nfniel încă o dată şi a stri"at6 T )uram ar. dar s$a "îndit câ$i doar o amă"ire a unei speranţe deşarte. cu sa ia su elC în lumina lăptoasă. ori poate nu$3 auzise.

îşi trădează prietenii şi e un adevărat 34J PO. şi$a amintit şi de tot ceea ce i se întîmplase de cînd zăcuse pe @aud($en$.RM!N/).. vălul aruncat asupra ei de răutatea lui i s$a ridicat de pe oc(ii şi întrea"a ei aducere aminte i s$a limpezit dintr$odată.). mai mult c(iar. lestem pentru neamul său. s$a rezemat fără vla"ă de un trunc(iPe neaşteptate. dar #laurun" şi$a dat du(ulC şi odată cu moartea lui.'e$ acum n$am să mai aştept pe Pămîntul de Mijloc<i cu acestea s$a făcut nevăzută-EG !n cîteva clipe a ajuns la mar"inea strîmtorii . fiica lui @urinC *oci$ rea.opleşită de atîta nenorocire şi de "roaza ce$o cuprinsese.pînă să se sfîrşeascâ totul. fiica lui MorYenV !a$mă şi du$mâ pînă la MareV .<i între" trupul ei s$a cutremurat de "roază şi durere.0ă aştept\ /şa mi$ai spus mereu. zi cu zi. NfnielV a stri"at *randir. )urin./cum vei cunoaşte cine este6 cel care împlîntă pumnalul în întuneric e viclean cu duşmanii. cel de două ori iu itV / )urin )uram$ artturunW am artanen6 stăpîn al destinului.a ed$ en$/rasC s$a oprit.'e te$aş fi ascultatV /cum e prea tîrziu.Mâ "îndesc că te ucuri că ai iz utit să$ţi "ăseşti fratele. a privit în jos la )urin şi a stri"at6 $ Rămîi cu ine. destinului sclavV %erice de tine că ai muritV .llet(. s$a uitat la apa vol uroasă şi a stri"at6 $ /pă. *ocirea.<)! N. pornind şc(iopătat după ea0$a oprit o clipă Nfniel şi s$a uitat în urmă cu oc(i sticloşi$ 0ă aştept\ a stri"at la rîndul ei. )u. a stat palidă ca o nălucă în lumina lunii. fiul lui @urinV 'ar.!ar *randir. Nienor a sărit în picioare. a rupt$o la fu"ă$ 0taiV /şteaptă. pe cea mai ticăloasă o vei simţi c(iar în tineNienor a rămas ca împietrită. ooo. dintre toate faptele sale. apăV !a$o acum pe Nfniel Nienor. care auzise totul.

(răpăreţ a tot ce$am avut sau aş fi putut avea. ci sta şi$3 privea ./stfel zicînd. fiul lui @andirC iar el şi$a ferit în"rozit faţa. a spus 'orlas.Neamul meu însă are să$ţi plătească o datorie. ocolind cu scîr â întinderea pîrjolită de #laurun"C în timp ce urca poteca a ruptă.0e cuvine ca de la mine s$o afle/stfel că a pornit cu mersul lui şc(iopătat înapoi spre Nen #irit(. inima i s$a strîns de frică şi.într$o rază a lunii care scâpăta i$a desluşit c(ipulT @ei. s$a aruncat în "ol6 o străful"erare al ă în"(iţită de (ăul ne"ru.a ed Naeramart( aveau s$o numească oameniiC şi$asta pentru că nici o ciută n$o mai trecea sărind şi toate fiinţele vii o ocoleau şi nici un om nu mai um la pe malurile ei. daW n$am mădulare de ciutăT 0ă înţele" câ s$au dus fără tine să$3 înfrunte pe 'ra"on\ a între at *randir. ca să vezi ce se$ ntîmplâ=a aceasta 'orlas n$a mai răspuns. dar . ţie.e veşti îmi poţi da\ <i cum se face că ai scăpat viu\ Ru edenia mea unde$i\ T Nu ştiu. 'orlasV a stri"at el..'ar tu eşti mort.&ltimul dintre oameni care a privit în întunecimea ei a fost *randir. n$a putut să se arunce în raţele morţii pe care şi$o dorea-EJ /poi "îndul i s$a întors către )urin )uram arT )e urăsc oare. a dat peste un om care iscodea printre copaci şi zărindu$3 a făcut un pas îndărăt.'ar cum. cu N/RN ! @?N @t%R!N 344 toate că i se urîse dintr$odatâ de viaţă.Nu$ţi sînt dator mulţumiri.e$i ciudat câ n$am putut\ 0înt mai priceput decît mulţi sâ mînuiesc toporul. a răspuns ursuz omulT Mare ciudăţenie. ori îţi plîn" de milă\ a stri"at *randir. a spus *randirT 'e c(iar vrei să ştii. 0a ia Nea"ră ne$a pus să trecem pe întuneric )ei"linul clocotitor. cînd zici câ a trecut rîul\ Măcar de$ai fi stat prin preajmă. un ţipăt pierdut în urletul rîului/pele )ei"linului şi$au continuat cur"erea..a ed$ en$/ras nu mai era6 .

asupra noastră. cine spune ăla eV Zicînd acestea. iute la mînie cum era din pricina ruşinii.. *randir a rămas tremurînd..0$a dus. un alt "înd i s$a ivit lui *randir în minte şi s$a stropşit la 'orlas cu mînie6 'e ce n$ai venit sâ ne aduci veştile\ Mâcar atît puteai face ca sâ$ţi ispăşeşti vinovăţia. a zis el.Oamenii care încă stăteau c(irciţi lîn"ă pod l$au zărit pe *randir venind asemenea unei um re cenuşii în prima lumină a zorilor.<)! N.. $ Păstreazâ$ţi ura pentru tineV 1alnica este. aplecat peste toia"ul său. şi cîţiva i$au stri"at uimiţi6 $ &nde ai fost\ /i vâzut$o\ . sâ te piteşti în pădureV în timp ce spunea acestea. şi$a pre"ătit pumnul uriaş să$3 pocnească pe *randir $ şi aşa l$a surprins moartea.'e n$aş fi fost eu. 'oamna Nfniel n$ar mai fi tre uit sâ vină să le afle sin"ură.<i a priceput *randir dintr$odată că omul ăsta îşi părăsise tovarăşii şi.înd a ajuns la Nen #irit(.'e$ai fi făcut$o. s$a dus şi nicicînd nu se va mai întoarceV . luna palidă apusese.u însă am venit să vă aduc veşti/scultaţi acum. l$ai adus pe 'ra"on încoace.ăci 'oamna Nfniel s$a dusT 'a. ar fi venit orcii şi te$ar fi a"ăţat ca pe$o sperietoare c(iar în "rădina ta. se ascunsese în pădureT Ruşine să$ţi fie.'orlas.).inovat eşti de toate nenorocirile noastre6 ai aţîţat 0a ia Nea"ră. 'orlasV i$a spus el. noaptea era pe sfîrşiteC dimineaţa se desc(idea la Răsărit. oameni din *ret(il. copleşit de ruşine./r fi fost în viaţă acum. l$ai atras pe @unt(or spre moarte şi$apoi fu"i ca un codaci. s$a dus. te urâscV EFF PO. şi să$mi spuneţi voi . s$a$ntors şi şi$a văzut de drum.Preţ de o clipă.RM!N/). în"reţoşat de sîn"eC aruncîndu$şi sa ia cît colo. înainte ca uimirea să i se ştear"ă de pe faţă6 căci *randir şi$a scos sa ia şi l$a răpus cu o lovitură. ca şi sfaturile tale.N$ar mai fi tre uit să vadă 'ra"onul.ît despre codaci.cu ură pe *randir. m$ai otjocorit.

neştiindu$i trecutul6 Nienor era ea. făcîndu$i$se le(amite de lumina zilei. şi un alt mormînt i se va face lui )uram ar./stea$s veştile cele une6 da. une$s amîndouăOamenii au prins sâ murmure.Nu$3 mai numiţi *ret(il. Nfniel cea frumoasă. astfel ascunzîndu$şi trecutul6 )urin.0$a dus. pe care voi o îndră"eaţi.0$a aruncat de pe mar"inea prăpastiei 0ăritura .în *ret(il şi$au adus um ra întunecatei lor ursite/ici li s$a împlinit soarta. pe care eu o îndră"eam mai presus de orice. dar mort e şi )uram ar.de$aţi auzit vreodată o poveste ca aceasta pe care o să v$o zic euV 'ra"onul a murit. şi )urin a tras cu nesaţ aer în piept. cel mai viteaz dintre oameni. oamenii au început sâ plîn"ă şi cîţiva au spus6 N/RN ! @?N @t%R!N EF3 T &n mormînt se află în )ei"lin pentru Niniel cea preaiu ita. mirîndu$se de vor ele lui.ăci iată ce$a aflat înainte de$a fu"i6 copii ai lui @urin erau amîndoi.'ar pe măsură ce se apropiau zorii.ăprioareiE4.!z ăvitorul nostru nu va fi lăsat sâ zacă su cerul li er. nici ţara (alet(rimilor. ci 0arc( ni a @în @urin. fiul lui @urin.0â mer"em dară la elMoartea lui )urin Pe cînd Nfniel fu"ea. şi unii au zis că fără doar şi poate îşi pierduse minţileC dar *randir a stri"at6 T /scultaţi$mă pînă la capătV Nfniel este moartă şi ea. )urin s$a trezit şi i s$a năzărit câ în ezna adîncă în care se cufundase a auzit "lasul ei c(emîndu$3 de undeva de departeC dar în clipa în care #laurun" a murit. leşinul ne"ru ce$3 cuprinsese a dispărut ca prin farmec.Morme"il i se spunea lui.Nfniel îi spuneam ei. şi de durere acest melea" nu va mai scăpa nicicînd. iar colţii )ei"linului au în(âţat$o.u toate că nu înţele"eau cum de se petrecuse acest rău. lîn"ă el. s$a lăsat un fri" muşcătorC )urin s$a răsucit în somn şi plâselele lui . fiica lui @urin. )uram ar îşi spunea sin"ur.opiilor lui @urinV . soră şi frate. Mormîntul .. a oftat şi a picat într$un somn pricinuit de o mare sfîrşeală.

ine m$a o lojit astfel şi totuşi m$a lăsat sâ zac aici. s$a uitat la ea şi s$a mirat. sâ mer"emV )re uie sâ caut ajutor.#urt(an" i s$au înfipt în coapsă. dar tu eşti mai puternică decît mine. iar tăişurile ei luceau la fel ca înainteT . dar nimeni nu i$a răspuns. paşii îi deveneau tot mai "rei. prin lumina cenuşie a primelor ceasuri ale dimineţii. astfel că el s$a trezit rusc.şti lacomă de sîn"e. #urt(an"V . nu$i aşa\ <i oare nu l$am răpus pe 'ra"onul de care .RM!N/). să simt mîinile lînde ale lui Nfniel şi să am parte de priceperea de tămăduire a lui EFE PO. în văzdu( se simţea adierea dimineţiiC )urin a sărit în picioare şi pe loc şi$a amintit de victorie şi de veninul arzător de pe mînă.0$a aplecat. să nu plîn"eţi. *randirV: <i astfel.'ar )urin le$a spus6 T Nu. ci ucuraţi$văV &itaţi$vâV 0înt viu. a ia tîrîndu$se sprijinit în #urt(an". dar pielea îi arăta proaspătă şi nu$3 dureaC în sinea lui şi$a spus6 7.Noaptea era pe sfîrşite.'ar./(.). a ajuns într$un tîrziu. în fri". iar femeile s$au pus pe ocit şi şi$au acoperit oc(ii. şi$n "îndul lui şi$a spus6 7Poate câ la Nen #irit( m$o aştepta una din iscoade.)otul era ne"ru şi pustiit în jurul lui şi în văzdu( plutea du(oarea morţii.. în mijlocul prăpădului şi lîn"ă du(oarea dra"onului\ .)rupul mi$e istovit şi simt câ fri"ul mi$a pătruns în oase/poi a întors spatele lui #laurun".<i$a ridicat mîna.. de$aş ajun"e odată în casa mea./ ta e victoria.<)! N. "îndind că du(ul lui neliniştit li se arăta.e lucruri ciudate s$au petrecut\: / stri"at atunci. lăsîndu$3 să putrezească acoloC dar cu cît se depărta de locul acela. a zis el. el le$a apărut dinainte0$au tras oamenii îndărăt înspăimântaţi. şi$a ridicat sa ia şi a văzut câ era întrea"ă.umplit a fost veninul lui #laurun". la Nen #irit(C tocmai cînd oamenii dădeau să pornească în căutarea leşului său.ra le"ată cu o fîşie de pînză al ă.

. dacâ nu poţi ose i leşinul de moarte. ziceai c$a murit. cu oameni de nădejde care s$o apere'ar cum nimeni nu$i răspundea. *randir i$a spus6 T Nfniel nu este aiciT /tunci e ine. în casa mea. spuneţi$mi unde$i Nfniel\ Pentru câ pe ea vreau s$o vădC şi ei îi voi spune mai întîi povestea celor întîmplate în noaptea astaOamenii şi$au ferit c(ipurileC într$un tîrziu.Nu ţi$am spus că eşti ne un\ *randir stătea cu "ura căscată şi se (ol a la )urin cu teamâ în oc(i.'e ce te afli aici. împreună cu toţi oamenii ăştia pe care i$am lăsat la .. cu poveştile tale scornite.!ar oamenilor le$a spus6 .Nfniel nu e acolo. fără să poată rosti un cuvînt'ar )urin l$a între at6 T înseamnă că tu ai fost acolo. întorcîndu$se spre *randir.p(el\ 'acă eu îmi pun pielea la ătaie de (atîrul vostru.Prin urmare. ne"(io i ce sînteţi.'ar a" seamă că nu te pricepi c(iar atît de ine. ci ai lăsat$o acolo unde i$am spus să rămînă. el a stri"at6 T @aideţi. fiu al lui @andir. mâ duc acasă./veţi vreun cal aici\ O tar"ă ar fi şi mai ună0imt că mâ pră uşesc de sfîrşealăN/RN ! @?N @t%R!N EFH T Nu. în timp ce voi aţi stat şi aţi ocitV @aide.vă temeaţi\ /tunci oamenii s$au răsucit spre *randir şi au stri"at6 T Ne"(io ule.are dintre voi ar fi făcut mai mult\ Măcar el a avut curajul să vină pînă la locul ătăliei. oare nu mi se poate da ascultare cît sînt plecat\ <i unde$i Nfniel\ Măcar atîta nădejde sâ am. că n$ai adus$o şi pe ea cu tine.. moartă'ar una dintre femei T soaţa lui 'orlas.asa ta e pustie. de mi$ai o lojit mîna\ îţi mulţumesc. a mai zis el.reau să aflu mai multe.. nuV a stri"at deznădăjduit *randir. care nu$3 avea la inimă pe *randir T a ţipat6 . a zis )urin.oi să nu$i vor iţi astfel.

fiica lui @urin/tunci )urin 3$a apucat de umeri şi 3$a scuturat pe *randirC căci în acele vor e i se părea că aude paşii destinului ajun"îndu$3 din urmăC dar în "roaza şi furia ce$ 3 cuprinseseră inima lui se împotrivea vor elor. teafără.u mi$am pierdut minţile\ Nu./ venit aici stri"înd că ai pierit. sînt )urin.a ed$en$/ras s$a aruncat.. moartă.'espre sora mea Nienor nu ştii însă nimicNimicV 0e află în Re"atul /scuns.<i uite că trăieşti.Nemernic olo" T .'e tine a fu"it./sta e vestea rea\ . care vrea să ucidă tot ce$i stă în preajmă. pentru a nu te mai vedea niciodată. fiul lui @urin. )urin. a răspuns *randir.T Nu lua seamă la el.e minciună ai scornit în ticăloşia ta. încerci acum şi cu mine.ăci şi$a pierdut minţile.. moartea mea era veste ună\ a stri"at el.. <ontoro"ule\ .'a. o minciună a minţii tale mîrşave şi$aşa cum ai încercat s$o sminteşti pe soaţa mea. moartăV !n )ei"lin s$o cauţiV )urin a rămas ca împietrit şi fără vla"ăT 'e unde ştii\ a între at el încet. a stri"at el.!ar tu ai pus totul la cale. stăpîneV . şi în . ştiu asta. înainte de a$şi da sufletulT 'a.arevasăzică. dacâ nu poţi mînui armele\ Mînia ce 3$a cuprins pe *randir i$a alun"at din inimă orice urmă de milăT . fiu al lui @urin./cum zici câ$i moartă. de la început ai avut pică pe mine din pricina lui Nfniel.u ştiu pentru că am văzut$o cum s$a aruncat. şi$asta ar fi vestea cea rea\ /tunci )urin s$a repezit la *randir6 T .NfnielV Niniel\ *a Nienor.e$ai pus la cale\ T . asemenea unei săl ăticiuni rănite de moarte.'e mult ai "(icit asta. şi$a zis că asta$i veste ună.rei să ne faci de petrecanie cu vor e mişeleşti. 0a ie Nea"ră a 0oartei ne"reV )u şi toţi ecisnicii ăştia./tunci de ce$ar fi adevărată povestea lui despre Nfniel6 cum că ar fi moartă. tu ţi le$ai pierdut pe$ ale tale.u nu mintV Nfniel e moartă.

)urin. fratele tâu de suflet.. iată$3 pe fratele tău6 viclean cu duşmanii. fiu lui @urin:. un lestem pentru neamul tău şi pentru toţi cei care te "ăzduiescV )urin şi$a încleştat mîna pe #urt(an" şi o sclipire sîn"eroasâ i$a apărut în oc(iT !ar despre tine ce$ar fi de zis. iar tu nu ai răspuns c(emărilor ei. şi poate o voi re"ăsi dincolo de MareT 0$o cauţi pe NfnielV a stri"at )urin.ea pe care o numeşti soaţa ta a venit la tine şi te$a o lojit.. spunînd6 T )ot ce s$a petrecut e o poveste prea lun"ă sâ fie spusă. căci astfel mâ voi duce s$o "ăsesc pe Nfniel pe care am iu it$o.(iar şi un 'ra"on.'intr$odatâ. 'ar *randir s$a smuls din mîinile saleT Nu mâ atin"eV i$a spus el.ine$a venit încoace şi s$a "ră it să trim iţeze "rozăvenia\ @ai. înainte să moară6 7Nienor.*a pe #laurun" ai să$3 "ăseşti.ine$a adus$o la ticălosul de 'ra"on\ . pare$mi$seV )urin. toţi vor vedea că nu te$a pone"rit. spune repede.iermele ai să dormi. adevâratu$mi nume\ . care îmi vine să cred că v$a vrăjit pe amîndoi..<)! N. ca să scorniţi minciuni. cu toate că nu avea nici o armă prinsă la rîuC şi a vor it. lestem pentru neamul său.'ar teamâ nu mi$e sâ mor. *randir a iz ucnit într$un rîs dement0e zice că pe patul de moarte oamenii spun adevărul.'ar tu..<i$ aşa i$a vor it.RM!N/). fiu al lui @urin. iar mie mi s$a urît de tine.). *randir a rămas nemişcat. spre nenorocirea ta.vrei să ne$mpin"i pe amîndoi la moarte\ EFQ PO.ine$a stat de$o parte şi$a lăsat$o să moară\ . fiică a lui @urin.Pe tine te$a pone"rit #laurun"\ 'acă$mi iei viaţa.ine i$a şuşotit ei în urec(e./ răspuns altcineva în locul tău. <ontoro"ule\ a între at el. fără să se ferească din faţa lui. şi$n aceeaşi întunecime veţi .#laurun" 'ra"onul.u .<i pune$ţi frîu ne uniei. fiu al lui @urin. trădător al prietenilor. pe la spatele meu. a c(icotit el.âzîndu$şi moartea pe c(ipul lui )urin. mă pone"reşti.

în sfîrşit. %induilasV. a stri"at6 T /mar am plătit. a zărit doisprezece oameni ine înarmaţi. cînd din întrea"a lui viaţă nu se mai ale"ea nimic. într$acolo tre uia şi el să se îndrepteC căci toate minciunile lui #laurun" îi îndreptaseră mereu paşii în altă parte. ooo. şi tot atunci am aflat de la cei care stră ăteau ţara că 0a ia Nea"ră din Nar"ot(rond apăruse din nou pe cele melea"uri şi orcii se fereau de .'ar cînd. acum stri"înd$o pe N/RN ! @?N @t%R!N EF5 Niniel.Oare de ce\ T Pentru că te$ai ucurat de mare cinstire printre noi. că am ascultat de 'ra"on.)rimite$mi acum un sfatV 'ar tocmai cînd stri"a el aşa. vînători de$ai lui )(in"olT )urinV a stri"at Ma lun" drept salut.llet(.'ar de te ucuri sâ mâ vezi în viaţă. şi c(iar dacâ ai scăpat din multe primejdii. asemenea la elor lui Mor"ot(. teafârâV: <i s$a "îndit câ acum./m urmărit înaintarea lui #laurun" şi mă "îndeam că şi$a împlinit misia mîrşavâ şi$acum se$nturna la stăpînul său. acum lestemînd Pămîntul de Mijloc şi întrea"a viaţă a oamenilor. iar cînd el s$a răsucit pe călcîie şi a plecat de la Nen #irit(. ajun"înd în dreptul "or"anului @aud($en$. c(iar dacâ anii au lâsat semne "rele pe c(ipul tâuT #releV a zis )urin. a răspuns Ma lun". tot m$am temut pentru tine.)e caut şi$s tare ucuros să te văd în viaţă.'a.putreziV / înălţat$o pe #urt(an". ne întîlnim. a prăvălit$o peste *randir şi dintr$o lovitură l$a trimis în raţele morţii.'ar a luat$o spre *ret(il. ne unia durerii s$a risipit./şa că s$a ridicat şi a pornit spre )recerea peste )ei"lin şi. eşti ultimul din Pămîntul de Mijloc care$o face.Oamenii şi$au ferit privirile de la astă faptă. i$au fu"it din cale în"roziţi)urin a um lat ca uimac prin codrii săl ateci. în cele din urma. s$a aşezat o vreme să cumpănească la toate faptele sale şi s$a auzit stri"înd6 70e află în Re"atul /scuns.

). a continuat Ma lun". )urin a iz ucnit în (o(ote răsunătoare şi piţi"ăiateT Nu$i cumva o "lumă\ a stri"at el.<i iuteV T /u plecat în săl ăticie. vaiV /cum nu mai sînt acolo=ui )urin i s$a oprit inima în piept. a zis )urin. să te caute. a zis )urin.ăci şi inima mi$e răpusă'ar dacă tot aţi venit din 'oriat(. ne"ru$i părulC mică şi firavă. în codri. ca să$3 caute pe )urin:. auzind cum îl urmăresc paşii destinului pînă în ultima clipăT 0pune totV a stri"at el. în anul dinaintea venirii 'ra"onului. şi a fu"it spre miazănoapte.iermele cel MareV =ăudat întru veşnicie fie numele tău printre elfi şi oameniV T Nu$mi pasă.ai şi$amarV #laurun" se duce acolo unde orcii lui nu cutează.(otarele ţării ca de moarte.lfii nu i$au răspunsC într$un tîrziu..'ar.M$a cuprins spaima şi mi$am spus în sinea mea6 7. daţi$mi veşti despre ru edeniile mele.. ca o copilă de elf. nimeni n$o putea lua drept altcinevaV . asemenea unei căprioare săl atice.RM!N/)./stfel câ am venit încoace cît am putut de iute.e dulce milostivire a sorţiiV Oc(i ca mura.u adevărat aşa au făcut.ăci mi s$a spus în 'or$lomin că ar fi fu"it în Re"atul /scuns. sâ te previn şi să te ajutT !ute. T . dar nu îndeajuns. spunînd6 EFI PO.. şi de la 'ra"on la mine. frumoasa NienorV Prin urmare.#laurun" e mort.)oţi le$au spus altminteriC dar ele au ţinut morţiş sâ se ducă la Nar"ot(rond atunci cînd s$a aflat că tu erai 0a ia Nea"răC iar #laurun" a ieşit din fortăreaţa şi oştenii care le apărau s$au risipit în cele patru vînturi. şi i s$a pierdut urma0pre mirarea elfilor. Ma lun" a vor it.lfii l$au privit cu uimireT =$ai ucis pe .<)! N./(.Pe MorYen nimeni n$a mai zârit$o din acea ziC iar Nienor a fost învăluita într$o vrajă ce i$a amorţit mintea.. a fu"it din 'oriat( pînâ la 'ra"on.

cu oc(i al aştri. doar că avea trup de femeie.<i cum sâ fi avutV .0ă$3 urmâm şi să$3 ajutăm. . doar tu mi$ai mai rămasV 'ar ce alt stăpîn şi altă credinţă cunoşti. aidoma tătî$ nelui ei. or . #urt(an".ei vrea atunci să iei viaţa lui )urin )uram ar\ .Nu astfel arăta sora ta.. ca vîntul de iuteC iar elfii au privit în urma lui înmărmuriţi şi plini de teamâ. zici tu. şi fie ca iarna să$3 veştejeascăV *lestemat fie Mene"rot(V *lestemată să$ţi fie şi soliaV / fost ultima picătura. du$teV !ntoarce$te în 'oriat(. fără doar de mîna ce te mînuieşte\ 0în"ele nimănui nu te va face să dai îndărătV .'ar Ma lun" a spus6 T 0$a petrecut ceva ciudat şi înspăimântător. cu părul ca spicul "riului. s$a oprit dintr$odatăC şi a auzit vuietul apei şi a văzut că toţi copacii de N/RN ! @?N @t%R!N EFG aproape şi de departe se veştejiseră şi frunzele lor ofilite cădeau a jale. i$a spus el.ei vrea să mă râpui fără ză avă\ <i din tăişul să iei s$a auzit răspunzînd un "las rece6 T 'a.ezi doar că sînt or V Nu ştiai\ Or . şi ultima a fost cea mai rea dintre toate<i$a scos sa ia din teacă şi a spus6 $ 0lavă. fier al morţii. despre care noi nu ştim..a ed$en$ /ras.a ed$en$/ras.a ed Naernamart(V a stri"at el. că n$am avut\ a stri"at )urin. @urin. ca să uit de sîn"ele lui .ăci toate faptele mele au fost ticăloase.Ma lun" l$a privit cu oc(i mariT <i totuşi vor eşti despre altcineva. ca şi cînd iarna se a ătuse asupra lor în c(iar primele zile ale verii$ . îj îind încă din pruncie în ne"ura întunecata a lui Mor"ot(V /şa câ lasă$mâV 'u$te.N$ai avut cum s$o veziV T N$am avut. îţi voi ea sîn"ele.ra înaltă. de$om puteaC căci acum e cu mintea tul ure'ar )urin aler"a mai iute ca eiC ajun"înd la . Ma lun".Nu$ ţi voi spurca apele care au dus$o pe Nfniel.'e$acum se po"oară noaptea<i a rupt$o la fu"â de acolo.

au venit şi oamenii de la Nen #irit(. şi cînd au zărit cum se sfîrşise viaţa lui )urin )uram ar. ca să se uite la 'ra"on. s$a uitat la stîrvul (idos al lui #laurun" şi s$a uitat la trupul lui )urin..u truda multor mîini au adunat laolaltă lemne şi le$ au pus unele peste altele. şi de sîn"ele lui *randir. stăpînul meu. frumuseţea lui NfnielC şi au adus o piatră mare cenuşie pe care au aşezat$o pe "or"anC iar pe ea elfii au "ravat cu runele din 'oriat(6 )&R!N )&R/M*/R '/#N!R #=/&R&N#/ iar dedesu t6 N!.<)! N. şi cu veştile mele l$am ucis pe cel pe care$3 iu eam/poi l$au ridicat pe )urin de acolo şi au văzut câ tăişul să iei lui se frînsese. durat c(iar pe locul unde îşi dăduse ultima suflare. amintind de vitejia lui )uram ar şi de EFJ PO. elfii au rămas împietriţi de uimire. iar alături au pus frânturile lui #urt(an".opiilor lui @urin.= . "în$ dindu$se la @urin aşa cum îl văzuse în ătălia Nirnaet( /rnoediad.%ără ză avă te voi ucide/tunci )urin a înfipt plăselele în pâmînt şi el s$a aruncat cu pieptul în vîrful ascuţit al lui #urt(an". pînă ce din el n$au mai rămas decît cenuşă nea"ră şi oase presc(im ate$n col . fâcînd un ru" uriaş pe care au ars leşul 'ra"onului. arzii elfilor şi ai oamenilor au cîntat cîntece de jelanie. au început să plîn"ăC aflînd ce tîlc avuseseră vor ele pe care li le spusese )urin. pe nedrept ucis. iar lama nea"ră i$a luat viaţa.'upă ce au isprăvit toate acestea.*ele".înd a sosit acolo Ma lun"./stfel s$au sâvîrşit toate cele ce odată fuseseră ale lui.'ar pe )urin l$au aşezat într$un "or"an mare.<i$n timp ce elfii stăteau acolo.NOR N!N!. iar locul unde s$a înălţat ru"ul avea să fie pentru totdeauna sterp şi pustiu.).RM!N/).!ar Ma lun" a spus cu amărăciune6 T <i eu am avut partea mea de vină în soarta . şi tare s$a îndurerat. şi la cumplita soartă a neamului său.

astfel N/RN ! @?N @t%R!N EF4 că nu am mai repetat$o aici.'ar ea nu se afla acolo şi nimeni n$a ştiut vreodată unde au dus$o apele reci ale rîului )ei"lin/stfel se sfîrşeşte Povestea . dar s$a ucurat de mare trecere printre eldari. ppEGETEGI- .lfilor . pe care l$am eliminat din acelaşi considerent ca la Nota 3C vezi 0imarillion.ărendil. pe care$3 cunoştea foarte ine. e+istentă în mai multe variante.Povestea poate fi citită în 0ilmarillion. a fost sin"ura compusă de el.asa lui @ador.opiilor lui @urin. se spune că.enuşii.0e azează în mare măsura pe povestea spusă într$unui din 7te+tele constitutive: ale scrierii 0ilmarillion T într$o asemenea măsură. e+istă un pasaj care descrie şederea lui @urin şi a lui @uor în #ondolin. menită a fi spusă. destinat din vec(ime tipului de alada narn Lo poveste în versuri. încît este practic o variantă. la pp.'fr(avel a pierit în atacul %iilor lui %eanor asupra =imanurilor 0irion3 în acest punct al te+tului Narn. unde a strîns toate informaţiile despre . într$o notă introductiva. deoarece 'fr(avel a folosit "raiul .ersul elfic ales de el este cel numit Minlamed t(ent B estent. care a trăit la =imanurile 0irionului în vremea lui .asa lui @ador. deşi compusă în "raiul elfic şi împletind în ea numeroase elemente elfice. din Nar"ot(rond./ceastă aladă. cea mai lun"ă dintre toate aladele din *eleriandNO). pe care le$a putut afla de la oameni sau elfi. mai ales din 'oriat(. 'fr(avel.. nu cîntatăM. supravieţuitori sau fu"ari din 'or$lomin. din #ondolin sau din 'oriat(. Narn i @în @urin a fost opera unui poet de spiţă omeneasca. cea mai lun"ă dintre toate aladele din *eleriand. se spune că însuşi 'fr(avel se tră"ea din .EEQ$EE5E în te+tul Narn e+istă un pasaj în care se relatează despre Nirnaet( /rnoediad.într$o versiune a acestei note.

dar dacă vreunul dintr$ai lui a scăpat.. se zice câ 0aeros ar fi fost rudă cu 'aeron.8Nu era cu %in"on9. p". era "raiul pe care$3 învăţase cît trăise acoloG O notă mar"inală la unul dintre te+te spune aici6 7întotdeauna căuta sâ vadă c(ipul lui =alait( în c(ipurile celorlalte femei:J într$o variantă a acestui pasaj al naraţiunii. cînd s$a dus la luptă în faţa fortăreţei Nar"ot(rond.oifului lui @ador cu măştile 7ce$ţi dădeau fiori:.Mai tîrziu.'ar cine poate şti\ .ste sin"urul loc unde se pomeneşte despre raidul orcilor în *eleriandul Răsăritean. şi faptul că Mîm i$a spus lui )urin Lfapt neconsemnat în vreun alt te+t amplu despre MîmM că una din deprinderile de care nu se lepădase )urin. p"E44M.omparaţi această descriere a . a$3 căuta este în zadar. şi )urin a purtat o mască de$a "nomilor. iar în alta.7'ar ei nu$i puteau da veşti. în timpul căruia Maed(ros 3$a salvat pe /za"(âlI în altă parte.ezi /ne+a la Narn.ăci orcii au făcut un morman din toţi cei ucişi. înseamnă câ se afla în urma armiei din #ondolin. purtate de "nomii din *ele"ost în ătălia Nirnaet( /rnoediad. tatăl meu făcea o servaţia că "raiul vor it în 'oriat( de Re"e sau de ceilalţi din acea ţară era c(iar şi pe vremea lui )urin mult mai vec(i decît cel folosit în alte părţiC de asemenea. c(iar de$ar îndrăzni careva sa se ducă pe @aud($en$ Nirnaet(-9: Q . că ar fi fost fratele lui 'aeronC te+tul tipărit este pro a il cea . în ciuda o idei nutrite faţă de 'oriat(. împreună cu )ur"on.H într$o alta versiune a te+tului se spune limpede că MorYen avea într$adevăr le"ături cu eldarii care îşi construiseră sâlaşuri tainice în munţii aflaţi în apropierea casei ei.Nici unul nu$3 văzuse pe @urin pierind. p"EGHM. şi 7astfel au putut ei să$i înfrunte pe dra"oni: L0ilmarillion.E3Q mai jos5 . spuneau eiC 8a fost alun"at spre miazăzi. 7şi orcii au fu"it din calea lui: Li id.

avusese tot dreptul sâ$3 ucidă pe %orYe". iar relatările despre deplasările proscrişilor. )urin a apucat sâ le spună proscrişilor adevăratul său numeC le$a mai spus că. i$a convins pe proscrişii veniţi din 'or$lomin să$ 3 accepte drept căpetenie a cetei lor33 în toate versiunile ulterioare ale acestei părţi din poveste se spune că.RM!N/). vezi nota 3Q la 'ruedainii. cu toate că firea$i era înfocatăC iar pârul îl avea âlai$ roşcat. dar că$3 recunoştea acum a fi fiul lui @urin.5H3 mai jos3F într$o varianta la această secţiune a poveştii. )urin i$a dus departe de casele Pădurenilor. atunci cînd a devenit căpetenia proscrişilor.mai recentă variantăE3F PO.'acâ te privesc mai ine.într$o versiune de pro â. o văd pe maică$ta în tineC ea se tră"ea din neamul lui *eor. fiul lui @urin.<)! N. p". în pădurea aflată la sud de )ei"lin. tocmai faptul că ştiau că Neit(an era )urin.8'e la miazănoapte nu$mi vine nici o veste-9: în versiunea respectivă.).alea 0irionului şi câ într$adevăr nu se aflau departe de fostele lor îrlo"uri la vremea atacului orcilor asupra caselor Pădurenilor. . deoarece era un om din 'or$lomin. a răspuns )urin.78Numai câ el era ceva mai mic de statură. i$a spus lui )urin că oc(ii lui îl făcuseră să se "îndească la cineva pe care nu şi$3 putea aminti. 4 ]oodYose6 7om săl atic din păduri:. ătrînul proscris care scăpase din ătălia Nirnaet( /rnoediad fu"ind pe 0irion la vale./tunci /l"und. contradictorii. şi că *ele" a ajuns la Pădureni curînd după ce proscrişii plecaserăC dar topo"rafia este neclară..)are$aş vrea sâ ştiu ce soartă o fi avut-9 8Nu ştiu9.[inînd cont de desfăşurarea în continuare a poveştii. scund pentru neamul lui.)u îl ai ne"ru şi eşti înalt. fiind de drept seniorul şi judele Poporului lui @ador. pare necesar sâ presupunem că ei au rămas în .

acolo unde i$a întîlnit pentru prima oară. 7"(impe de zăpadă:. semăna cu "rozama. peste care au dat %rodo..venimentele petrecute aici au avut loc în vara anului respectiv3Q 0e spune că ae"los..0e$ re"on.ra cea mai ună variantă pentru necesităţile povestirii3E în 0ilmarillion. snoYpoint T 7. cu sosirea lui *ele" la Mene"rot( Lunde a primit 0a ia /n"lac(el de la )(in"ol şi lem as de la MelianM. răspîndind o mireasmă dulce.ele două turnuri !.îrf de zăpadă: $ n-tr-S. dar era ceva mai mare şi cu flori al e/e"los era şi numele 0ă iei lui #il$"alad Rîn 0ilmarillion. iar pasajul este omis aici3H )urin a fu"it din 'oriat( în timpul veriiC toamna şi iarna şi le$a petrecut printre proscrişi. 7stră ătînd culoare lun"i şi uscate:C florile lor 7scîn$ teiau în întuneric. )urin s$a lăsat pînă la urmâ convins sâ$i ducă înapoi în re"iunea împădurită aflată la sud de )ei"lin. povestirea continuă Lpp. şi cu N/RN ! @?N @t%R!N E33 întoarcerea lui la luptele împotriva orcilor în 'im ar. cu ciudata premoniţie a lui )urin că soarta lui îl va duce pe /mon$Rud(. 0am şi #ollum în !t(ilien. era o plantă asemănătoare cu iar a$de$şoal$ dinăC avea flori de un roşu$înc(is35 /r uştii de "rozamâ. GM3I în altă parte. încît cei trei puteau mer"e în picioare pe dedesu tul lor. apoi 3$a omorît pe %orYe" şi a devenit căpetenia lor în primăvara anului următor.Nu e+istă nici un alt te+t care să completeze acest fra"ment. numele sindarin al #nomilor 0cundaci . cu flori "al ene.EJH$EJQM cu despărţirea lui *ele" de )urin. dar cu coroane stufoase:. suavă: L. erau şi ei 7scofîlciţi şi despuiaţi la poale.proscrişii s$au îndreptat spre miazăzi şi au ajuns în ţara aflată 7mai sus de /elin$uial şi de 0mîrcurile 0irionului:C dar cum oamenii se arătau tot mai nemulţumiţi în 7acea ţară ce nu$i putea adăposti:. 7sîn"e de piatră:.

HF5M se spune că *randir a presimţit apropierea răului după 7veştile aduse de 'orlas:.?ntîmplarea a făcut ca Mîm să moară de sa ia lui @urin. din cît se pare.%ără îndoială că E3E PO.apare ca Noe$ "Dt( Ni in Lvezi 0ilmarillion. în apropiere de 8pietrele teşite9:. mascate su formă de rădăcini..). p".EJJM.3FF se spune că trecătoarea peste vîrful /mon 'art(ir era sin"ura 7între 0erec( şi capătul dinspre apus. p". unde 'or$lomin se unea cu Nevrast:E3 în 0ilmarillion Lp".<)! N.0e mai face o sin"ură referire la acest su iect.HEHM34 Misterul celorlalte lucruri aflate în sacul lui Mîm nu este e+plicat. despre care se zvonea că era fiul lui @urin din . şi îl descrie pe Mîm căutînd 7vec(i comori într$un sălaş al "nomilor. după ce$a înţeles că omul de pe tar"â era 0a ia Nea"ră din Nar"o$ t(rond. rezemaţi unii de alţii ori pră uşiţi de$a valma: Lp". şi Ni in$No"rim.3H4 mai susM în locul unde a fost prins Mîm. ce su"erează că acestea ar fi fost lin"ouri de aur.3QH mai susM este menţionat în cîteva locuri drept Mlaştinile Ni in$noe" Lsau cu variante ale acestui numeM3G 0tîncă înaltă prin care Mîm i$a dus la crăpătura pe care el o numea 7poarta o"răzii: era Ldin cît se pareM mar"inea nordică a pra"uluiC stîncile ce formau laturile răsăriteană şi apuseană erau mult mai prăpăstioase3J *lestemul lui /ndro" apare şi în următoarea varianta6 7%ie să$i lipsească arcul la nevoie.7Podişul mlăştinos cuprins între văile 0irionului şi Naro"ului: Lp".'ar nicăieri nu se specifică anume ce rol urma să ai ă această comoară în povestea despre *ar$en$'anYet(EF=a p". prin urmare. acestea erau tocmai acei 7 olovani uriaşi. înainte să$şi "ăsească sfîrşitul:. într$o înseninare scrisă în "ra ă. în faţa porţilor Nar"ot(rond L0ilmarillion.RM!N/).

de la început pînă la sfîrşitE5'acă intenţia lui #laurun" fusese cu adevărat aceea de a se întoarce în /n" and. ar fi putut să intre în *ret(il fără sâ fie nevoit să treacă peste defileu. p". se poate presupune că ar fi urmat vec(iul drum de !a )recerea peste )ei"lin. 7cafeniu şi "olaş:. se referă pro a il la faptul că. sau )aur$en$ %arot(.3JIEINu am "ăsit nici o (artă care sâ ilustreze felul cum înc(ipuise tatăl meu topo"rafia re"iunii respective.'or$lominEE. de asemenea.se$nturna la stăpînul său. astfel câ 'imrost a devenit Nen #irit(C dar în le"endă nu este pomenit ca nume decît Nen #irit(. cuvintele lui Ma lun" Lp"EF5M6 7/m urmărit înaintarea lui #laurun" şi mâ "îndeam câ--.3GIM Platoul %arot(.'escrierea făcută aici. unde se zice că Orodret( comunica 7pe căi tainice: cu )(in"olEHîn 0ilmarillion Lp". dacă 'ra"onul urca de$a lun"ul )ei"linului pînă la )recere.ezi. nu foarte diferit de cel care$3 adusese pînă la .E3G mai jos. oamenii şi$au adus aminte de tremurul ei şi i$au înţeles semnificaţia.ezi p".înd )uram ar a vor it despre speranţa lui că #laurun" va urma un drum drept şi nu se va a ate de la el. adică urcînd pe cursul rîului Naro" pînă la !vrin.a ed$ en$/ras.Pro a il s$a presupus că se va întoarce în /n" and pe drumul pe care ajunsese la sud de Nar$ "ot(rond. la începutul primăverii.'ar a luat$o spre *ret(il:. se referea la faptul câ. unde era vulnera il6 vezi ce le spune oamenilor săi la Nen #irit(. copacii erau încă desfrunziţiEQ 0e poate presupune câ a ia după ce totul s$a sfîrşit. iar )urin şi Nienor muriseră. este 7un mare platou împădurit:.. dar sc(iţa aceasta pare cel puţin sâ corespundă indicaţiilor din te+t6 EGPropoziţiile 7a rupt$o la fu"ă: şi 7cu acestea s$a făcut .

şi au mai fost şi elfii şi toţi cei care au înălţat tumulul peste trupul lui. )urin s$a apropiat şi el de mar"ine curînd după aceea. anume câ.a ed Naeramart(. E4 'e aici ar rezulta că 70ăritura . lîn"â )recerea peste )ei"linC dar intenţia nu s$a concretizat în scrisE3Q PO. poate fi e+plicată prin aceea că te+tul aladei Narn este interpretat într$un sens restrîns6 el a fost ultimul om care. posi il ca săritura a"onizantă a lui #laurun" să$3 fi dus ceva mai departe de uza maluluiEJ . în fapt. deşi se spune Latît aici cît şi în 0ilmarillionM câ *randir ar fi fost ultimul care a privit în adîncul defileului .nevăzută: su"erează că între locul unde )urin zăcea lîn"ă leşul lui #laurun" N/RN ! @?N @t%R!N E3H şi mar"inea defileului era o oarecare distanţă.EFGM.)atâl meu intenţiona să modifice povestea.RM!N/). a 7privit în jos. şi se poate presupune câ de la ultimele sale cuvinte se tra"e şi denumirea ulterioară/parenta discrepanţă. )urin însuşi. ci pe "or"anul lui %induilas.a ed$en$/ras.<)! N. astfel ca )urin sâ nu se sinucidă la .. a numit locul acesta . în întunecimea sa:.eva mai departe în povestire Lp".ăprioarei: era .). înainte de$a muri.a ed$en$/ras..

şi avea multe vase şi cufere din piatră şi lemn ce arătau a fi foarte vec(i. deasupra căreia un (orn urca prin stîncă pînă la o răsuflâtoare ascunsă cu di ăcie într$o despicâturâ din coasta dealului.'ar cele mai multe din încăperile astea erau "oale acum6 în cele pentru arme atîrnau topoare şi (arnaşa$ mente col uite şi ru"inite. dar nu lăsa pe nimeni altcineva sâ intre- . cald şi uscat.a ed$en$/ras/N. pînă cînd Nam reia călătoria lui )urin spre miazănoapte. adăpost un aveau. după ce s$au statornicit acolo.'ecît în una sin"ură6 o încăpere mică. ce se desc(ideau din săli sau din coridoarele dintre ele. şi oferâ o descriere mai amplâ a sălaşului *ar$en$'anYed(O vreme îndelun"ată.'e (rană nu duceau lipsă. altele ca ateliere sau cămări.în adîncul stîncii se mai afla o sală. Mîm se pricepea mai ine ca ei. şi c(iar cîteva fra"mente de povestiri le"ate între ele pe parcursul aladei Narn&n fra"ment izolat relatează viaţa proscrişilor pe /mon Rud(./colo lucra Mîm la răstimpuri.. rafturile şi scrinurile erau "oaleC iar în fierării focul nu mai ardea de mult. nu e+ista nici o poveste înc(eiata care să urmeze acelaşi plan detaliat. mai ine de o sută de suflete.K> 'in momentul în care povestea spune despre statornicirea lui )urin şi a oamenilor săi în străvec(iul sălaş al #nomilor 0cundaci pe /mon Rud(. lar" cît sâ le ajun"ă lor şi să mai încapă şi alţiiC căci au descoperit câ peşterile ar fi putut "ăzdui. după căderea fortâreţei Nar"ot(rond. multe la număr. la nevoie. unele folosite drept locuinţă. proscrişii au dus o viaţă pe placul lor. ce dădea în (olul interior şi a cărei vatră împărţea (ornul cu vatra din (ol.)otuşi. se desluşesc cîteva aspecte dincolo de relatarea sumară din 0ilmarillion.'e o parte avea o vatră.Mai erau şi alte încăperi. din multele sc(iţe şi însemnări cu caracter de tatonare.înd era vor a de a pune ceva la păstrare. ceva mai mică.denumirea ori"inală a locului şi adevăratul înţeles al denumirii .

în afarâ de )urin. în apropierea crăpăturii din peretele dinspre miazănoapte. acolo în vîrf se putea ajun"e. proscrişii erau nevoiţi să$şi petreacă tot mai mult timp în adăpost.Prea adesea apărea din vreun cotlon um ros ori se ivea în vreun pra". cetele se c(inuiau la întoarcere sâ re"ăsească drumul. tocmai cînd ei îl credeau a fi în cu totul altă parte6 iar cînd Mîm se afla în preajma lor.ît a mai durat anul acela. s$au (otărît să pună pîndari zi şi noapte. vâzînd că aceia care se pricepeau la a citi urmele puteau ajun"e la îrlo"ul lor fâră ajutorul lui Mîm. doar şase dintre ei îl nimereau fără să mai dea "reş.'inspre miazăzi nu se aşteptau sâ fie atacaţi de duşmani şi nu se temeau că s$ ar fi încumetat careva să se caţăre pe /mon Rud( dinspre acea parteC dar ziua.u )urin însă lucrurile stăteau taman pe dos..'ar aproape de fiecare data. fără ajutor<i astfel a trecut anul. iar mestecenilor le cădeau frunzele şi ploile cele mari se reîntorceau.urînd a început să li se urască de întunericul de su deal sau de penum ra sălilorC şi cei mai mulţi "îndeau câ viaţa ar fi fost mai ună dacă n$ar fi tre uit s$o împartă cu Mîm. iar dacâ totuşi părăseau dealul ca să vîneze ori să caute de$ale "urii.'in care pricină s$ au o işnuit sâ vor ească numai în şoaptă.Oricît erau de a rupte pantele creştetului. care putea vedea pînâ (ăt departe de jur împrejur. se duceau îndeo şte în cete mici.'ar pe măsură ce zilele se scurtau şi apa iazului devenea cenuşie şi tot mai rece.u toate acestea.. proscrişii n$au mai dat iama pe nicăieri. lucru ce . aproape tot timpul se "ăsea cîte un străjer în punctul cel mai înalt al creştetului dealului. N/RN ! @?N @t%R!N E35 astfel câ pînă la urmă. le venea "reu să mai vor ească între ei. căci la răsărit de "ura peşterii fuseseră săpate în piatră nişte trepte ce duceau pînă la cline pe care orice om le putea urca uşor. fără necazuri ori temeri.

strecurîndu$se înăuntru după ce$au intrat ei. ros de "elozie cum era)e+tul preluat în 0ilmarillion nu oferă indicii despre felul în care a "ăsit *ele" drumul pînă la *ar$en$ 'anYed(6 70$a ivit dintr$odatâ: printre ei.*ele" se apropia de /mon Rud( cînd a dat de urmele lor şi s$a luat după ei fie pînă la ta ăra pe care fuseseră nevoiţi să E3I PO. care$şi făcuse un arc nou şi să"eţi. din multe e+istente. la acest episod se spune că ar fi fost vor a de o să"eată orceascâ- .<i ori în timpul e+pediţiei mai sus pomenite. a fost rănit de o să"eată otrăvită T într$o sin"ură referinţă. 7în amur"ul unei zile de iarnă:.lor li se părea ciudatC se arăta din ce în ce mai prietenos cu ătrînul "nom şi îi urma tot mai mult sfaturile. în acea iarnă proviziile de (rană s$au împuţinat în *ar$en$'anYed(. astfel că la începutul anului au plecat la vînătoare. p". care vroia să "ăsească proviziile ascunse de Mîm. pe creştetul teşit al dealului /mon Rud( Lpe aceeaşi scară au fu"it cîţiva dintre proscrişi din *ar$en$'anYed(. s$a pierdut în la irintul peşterii şi a "ăsit o scară tainică ce ducea pînă sus.E43M. sfidînd lestemul lui Mîm.!n cîteva însemnări scurte se spune că. şi$o facă din pricina unei neaşteptate furtuni de zăpada.<)! N.Mîm părea pe deplin mulţumit şi la rîndul său îi arăta multă unăvoinţă lui )urinC numai pe el îl în"ăduia în fierărie din cînd în cînd. cînd sălaşul a fost atacat de orei6 0ilmarillion.am tot atunci.în iarna aceea.RM!N/). fie pînă sus.). /ndro". la *ar$en$'anYed(.. /ndro". ori mai tîrziu.Oamenii priveau cu oc(i răi toată această povesteC mai cu seamă /ndro". co orînd din adăpostul lor. a stat ore între"i cu Mîm şi i$a ascultat istorisirile şi peripeţiile vieţiiC iar cînd avea vor e de ocară despre eldari. din pricina imprudenţei proscrişilor. nu$3 dojenea. unde stăteau de vor ă cu "lasuri şoptite. iar Mîm nu vroia să le mai dea din rădăcinile sale.

ca să$ţi faci pe plac toanelor. unde.)rimite înapoi şi toată învăţătura şi "rija ce ţi s$a purtat în tinereţe. s$a prefăcut olnav şi i$a cerut duşmanului său să$i dea şi lui o ucată. n-tr-S:.e$ai tu acolo\ a între at elT .EJ4M. din adăpostul de pe N/RN ! @?N @t%R!N . )urin le$a refuzat6 %runzele de ar"int luceau roşii în lumina foculuiC şi cînd )urin a văzut pecetea. privirile i s$au înne"uratT . [ara /rcului şi$a . p". *ele" şi )urin au devenit. a încins încă şi mai tare ura lui Mîm faţă de *ele".oiful stră unilor mei îl iau. a zis *ele". ca semn de recunoştinţă pentru câ ai avut "rijă de elC însă nu voiesc a primi daruri din 'oriat(T /tunci trimite$ţi înapoi sa ia şi celelalte arme. )urin şi$a în"(iţit trufia şi a primit darul0e mai "ăsesc cîteva referiri privind 'or$. din care încă nici un om n$a "ustatT . dacâ$ţi stau în "îtC dar poate câ alţii or fi mai flâmînzi şi mai puţin fuduli/stfel fâcut de ocară./m aici lem as.*ele" a fost cel care i$a vindecat lui /ndro" rana. iar eu fac cu ele ce poftescN$ai decît să nu le mânînci. n$a avut darul să stin"ă antipatia şi neîncrederea pe care o nutrea omul faţă de elfC mai mult c(iar. a zis el. pentru câ l$a 7dezle"at: pe /ndro" de lestem. i$a răspuns *ele". a spus )urin.. turta eldarilor.7O să$3 muşte din nou Rsă"eata. dacă mînca şi el din turta lem as a lui Melian.Numai că turtele astea nu ţie ţi$au fost dăruite.el mai mare dar pe care ţi$3 trimite cineva care încă te mai iu eşte. ci mie. o vreme. ceea ce. va reîntineri şi$şi va recăpăta puterileC şi cum nu putea să ajun"ă la ea pe furiş.Pe de altă parte.înd *ele" l$a refuzat.uart(ol. din cît se pare. cu atît mai mult cu cît )urin îl îndră"ea pe elfPutem menţiona aici că atunci cînd *ele" a scos ucăţile de lem as din le"ătura adusă cu sine Lvezi 0ilmarillion.oifului.<i lasâ$ţi oamenii să moară în pustie. ura lui n$a mai cunoscut mar"ini. îi intrase lui Mîm în cap câ.

'ar Orodret( nu voia sâ$şi sc(im e planurile. pe podiş.redincioşilorMC drumul pînă acolo nu$3 ştiau decît cei din vec(ea lui ceată şi nimănui altcuiva nu$i era în"ăduit să$3 urmeze. de la care primea şi căruia îi trimitea solii pe căi tainiceC se dovedea un senior înţelept.'in această pricina. )a ăra . 0eniorul rîului Naro" ar fi putut face cu mult mai mult. dar nu cu oştire'e mai multe ori se precizează faptul câ.E3G /mon Rud(. sâ se ferească să pună piciorul pe pămîntul Nar"ot(rondului ori să$i împin"ă pe orei într$acolo. era "ata să$i ajute pe cei 'oi . încă înainte să se fi sfîrşit vara. sau c(iar în smîrcurile de la miazăzi.estea a ajuns pînă în Nar"ot(rond. p". în tot acest . trimiţîndu$i vor ă acestuia ca.ăpitani de vor fi avut nevoie Lse crede câ )(in"ol şi Melian îl sfătuiseră astfelM. de la Me$ t(ed$en$"lad L7.)otuşi. şi mulţi din cei care sâlăşluiau acolo au început sâ se a"ite.în sc(im .c(ad i 0edrDn. de pofta nesătulă a puterii de la Miazănoapte.EFHM)urin îi primea cu ucurie pe toţi cei care veneau la el. pînă la *ar$eri . la cîteva le"(e spre miazăzi de /mon Rud(C şi din toate locurile astea oamenii puteau vedea creştetul dealului /mon Rud(.apătul Pădurii:M. nu îi lăsa să urce în adăpostul său de pe /mon Rud( Lcare acum se numea . căpeteniile unei armii din ţinutul aflat la sud de )ei"lin L. aşa cum erau toţi cei care puneau soarta popoarelor lor mai presus de orice şi care se în"rijeau să$şi apere cît mai mult timp viaţa şi averile. sfătuit de *ele".îi dâdea ascultare numai lui )(in"ol. şi prin semnale primeau veşti şi porunci/stfel. nu a în"ăduit nici unuia dintre supuşii săi sâ i se alăture lui )urin. zicînd că. în tot ceea ce fâcea ori punea la cale în răz oiul său. ceata lui )urin s$a presc(im at într$o adevărată armieC iar puterea din /n" and a fost împinsă înapoi..0ilmarillion. au fost întemeiate alte ta ere şi forturi în jurul dealului6 în pădurea de la răsărit. dacâ un Proscris putea să pricinuiască atîtea necazuri 'uşmanului. dar.

pentru cei ce$or mai trăi să$3 prindă$ <i după aceea\ $ Mînia /n" andului. a răspuns *ele".ăpetenia unei armii numeroase are multe nevoi.c(ad i 0edrDn.a nu se va retra"e$ 'ar oare nu este tocmai mînia /n" andului ţinta şi ucuria noastră\ a între at )urin. eu voi fi căpetenia armiei mele../cum însă ascultâ$mă ine.<)! N.<i$n faţă ne stau încă zile uneC o vreme$ <i după aceea\ $ .0$au păstrat frînturi din discuţiile lui cu )urin pe această temăîntr$un loc se povesteşte cum şedeau ei doi în adăpostul . cu toate că 3$a ajutatC i se părea câ efectul pe care$3 avusese . $ )oate$s une acum. *ele" s$a opus planurilor măreţe ale lui )urin. se duce şi vor a mai iute./m ars doar vîrfurile de"etelor de la Mîna Nea"ră T nimic mai mult. mai multa decît poate fi "ăsită în săl ăticieC şi$ apoi. şi mulţi a căror trea ă să nu fie răz oiul.<i$apoi un alt an.RM!N/). e nevoie de (rană.'ar despre acea cale m$ai oprit sâ mai vor esc. cu atît de mulţi.'ar n$are nimic împrejur şi poate fi văzut de la depărtareC nu$i nevoie de cine ştie ce oştire să$3 împresoare$ Orice$ai zice..!ntîi îi tre uie un refu"iu si"urC apoi avere.ine iarna..oiful 'ra"onului asupra lui )urin era cu totul altul decît sperase elC în plus.timp. şi )urin i$a zis lui *ele"6 $ 'e ce eşti amărît şi "înditor\ Oare nu mer" toate ine de cînd te$ai întors la mine\ Nu s$a adeverit un planul meu\ E3J PO. şi asta$3 tul ura nespus./mon Rud( e un loc un pentru o mînâ de oameni T are şi oc(i şi urec(i.. nu s$ . presimţea ce avea sâ se întîmple în scurtă vreme..).'uşmanii noştri încă nu s$au dezmeticit şi$s tot speriaţi.înd sporeşte numărul oştenilor.e altceva te$ai aştepta sâ fac\ $ <tii prea ine.

0tau aici. de asemenea.oifului 'ra"onului din 'or$lomin pînă în perioada petrecută de )urin în Nar"ot(rond.i inima mea după ţara tatălui meu tîn$ jeşte. răpus de$o să"eatăC şi astfel s$a împlinit lestemul lui MîmN/RN ! @?N @t%R!N E34 Nu mai este nimic de adău"at poveştii din 0ilmarillion despre călătoria lui *ele" în căutarea lui )urin. şi rolul pe care 3$a jucat acest lâmpaş într$o versiune a poveştii. 7astfel ca.<i dacă ea piere.. că. şi cîtă vreme stau aici. prin victorii uşoare. Lvezi nota E de la capitolul precedentM/ş putea menţiona aici că tata a intenţionat să e+tindă istoria . după 'or$lomin. o vreme. el nu poate folosi drumul spre miazăzi. care$i atră"ea luarea aminte asupra şu rezeniei puterii sale6 $ îmi doresc să cîrmuiesc o ţarâC dar nu pe aceasta/ici vreau doar să$mi strîn" armie. salvarea lui )urin şi moartea lui *ele". şi$acolo mă voi duce cînd voi putea0e spune.a lăsat )urin. făcînd doar mici tentative de atac. ucis de )urin. voi pieri şi eu. dar a căzut în cele din urmă. Mor"ot( şi$a înfrînat mîna./ ia atunci i$a dezvăluit lui )urin e+istenţa scării interioareC el a fost unul dintre cei care au ajuns în vîrf pe calea aceea. )urin a răspuns astfel lui *ele".0e spune că el s$a luptat cu mai mult curaj decît toţi. cei din Nar"ot(rond ar tre ui să$mi mulţumeascăC şi c(iar să mă ajute cu cele tre uincioaseîntr$un alt para"raf scurt.Pentru aceasta. întîlnirea lui cu #Yindor în )aur$nu$%uin. în calea lui Mor"ot(. şi c(iar şi .'espre faptul că #Yindor avea asupra sa unul din 7lămpaşele feanoriene: cu lumina lor al astră. răzvrătiţii ăştia să nu$şi mai încapă în piele de$atîta încredere în eiC aşa cum s$a şi dovedit curînd:/ndro" apare din nou într$o sc(iţă despre atacul asupra dealului /mon Rud(.

urma sâ reapară în posesia lui )urin la Nar"ot(rond. dorind să$3 pă"u ească pe )urin de ajutorul şi protecţia coifului Lel însuşi temîndu$se de elM. spunîndu$i că fără doar şi poate )urin vroia sâ$i dea de înţeles că i$ar fi vasal şi servitor.Nota continua astfel6 'e teama acelui coif.după aceeaC dar intenţia n$a prins formă concretă în naraţiuni. iar #laurun".în versiunile e+istente.oiful 'ra"onului. atîta vreme cît pe creasta coifului purta un c(ip asemănător cu al stâpînului său'ar )urin i$a răspuns6 $ Minţi. 3$a luat în derîdere. vei fi ros de îndoială.ăci acest c(ip a fost făurit în semn de dispreţ faţă de tineC şi cîtâ vreme va fi cineva care să$3 poarte. pentru câ de )urin. fiu al lui @urin.Nu putea sâ ajun"ă acolo decît dacă fusese luat de orcii care l$au dus pe )urin în /n" andC dar recuperarea lui cînd )urin a fost salvat de *ele" şi #Yindor ar fi necesitat o di"resiune în poveste în acel punctO însemnare izolată ne spune că în Nar"ot(rond )urin n$a vrut să poarte din nou .E44. dar că 3$a purtat cînd s$a dus să lupte în *ătălia din )um(alad L0ilmarillion. şi cît vor ise cu el nu$şi ridicase . p". coiful dispare odată cu sfîrşitul ţării 'or$. prote"uindu$şi c(ipul. a zis #laurun". încît )urin nu îndrăznea sâ$3 privească în oc(i. şi o ştii prea ine. într$atît era de mare spaima ce$o răspîndea 'ra"onul. neştiind dacă cel care$3 poartă nu cumva îţi va (otărî soarta$ /tunci va tre ui să aştepte un stăpîn care sâ ai ă alt nume. nu mă tem.oiful 7ca să nu$3 dea de "ol:. unde se spune că purta masca "nomilor. şi astfel s$a făcut câ a scăpat nevătămat de pe acel cîmp al morţii. pe care o "ăsise în arsenalul din Nar"ot(rondM.Nu cutează a mă privi drept în faţă<i cu adevărat.<i s$a întors în Nar"ot(rond purtînd .*a aş zice că alta$i pricina. ci$şi ţinuse viziera co orîtă.. cînd a fost distrusă fortăreaţa proscrişilor de pe /mon Rud(C totuşi. toţi vrăjmaşii se fereau de el.uart(ol.

.)ăinuirea este sin"ura noastră nădejde. e+istă o însemnare în care se spune că. în 0ilmarillion menţionîn$ du$se doar foarte scurt acest lucru Lp". spunînd că fusese în /n" and şi ştia cîte ceva despre oştirile lui Mor"ot( şi despre planurile lui$ .'ar fiind astfel luat în derîdere. atunci cînd MorYen a aflat în 'oriat( despre apariţia . nu$i vor ă.E4JM. într$un alt loc. undeva se su"erează câ )urin urma sâ poarte . dar numai atît de lun" cît sâ$i dea râ"az lui Mor$ "ot( să spar"ă asediulC şi nicicînd o asemenea unire nu va mai putea fi făptuită. zicea elC căci astfel Mor"ot( va afla unde se "ăsesc cei mai curajoşi dintre duşmanii lui şi va strîn"e oştire îndeajuns de mare să$i distru"ă.RM!N/).întrea"a putere unită a elfilor şi a edainilor nu va ajun"e decît pentru a$3 ţine în loc şi a se ale"e cu liniştea unui asediuC lun".privirile mai sus de picioarele lui #laurun". a ştiut că povestea auzită era adevărată şi că Morme"il era într$ adevăr fiul ei )urinîn sfîrşit. iar pe oameni îi dispreţuiesc.. mîndru şi pripit şi$a ridicat viziera şi s$a uitat în oc(ii lui #laurun"EEF PO.alariiV a iz ucnit )urin. şi să$3 zeflemiseascâ pe 'ra"on în a"onie în le"ătura cu ceea ce$i spusese în Nar"ot(rond despre 7stăpînul care sâ ai ă alt nume:C dar nu e+ista nici o indicaţie despre cum ar fi tre uit sâ se desfăşoare povestea pentru a introduce acest elementîntr$o ciornă se relatează despre natura şi motivaţia împotrivirii lui #Yindor la strate"iile lui )urin în Nar"ot(rond.oiful atunci cînd l$a răpus pe #laurun".ictoriile mărunte se vor dovedi pă"u oase pînă la urmă.oifului 'ra"onului în *ătălia din )umladen. peste Marea fârâ sfîrşit\ Noi n$avem trea ă decît cu un .<)! N.e rost are să privim spre apus.Pînă la venirea valarilor$ .Pe voi v$au părăsit.)e+tul ciornei nu a căpătat forma completă de naraţiune. dar poate fi reprodus aici#Yindor mereu vor ea împotriva lui )urin la 0fatul Re"elui.).

mai curînd şi$o petrec in âtâlie.Oare pentru . atunci. ca nici una să nu se poată întoarce vreodată cu veşti în /n" and.Mai ine. anume cu Mor"ot(C şi dacă pînă la urmă nu$ 3 putem înfrîn"e. între"ul *eleriand va cădea su um ra lui. oricît ar fi de mică.'ar de întunecime ţi$e cuprinsă mintea dacă$i pui alături pe Mor"ot( şi pe ManYe. cu atît mai puţin pe . iar valoarea nu$i stă doar în ceea ce urmează după ea. c(iar dacâ scurtăC sfîrşitul n$are cum fi mai râu.(iar şi stâpînii /pusului o vor cinstiC şi oare nu stă scrisă în istoria /rdei. iar ManYe va auzi şi Mandos se va îndupleca.ictoria e victorie.or eşti de lucruri măreţe.<i vă mai spun6 c(iar daca oamenii muritori au viaţa scurta pe lîn"â cea a elfilor. atâr îl rănim şi$3 oprim.. şi$atunci rînd pe rînd vă va forţa să ieşiţi din vizuină.'ar este şi folositoareC căci dacâ nu faceţi nimic sâ$3 împiedicaţi. a răspuns #Yindor.alinor.îţiva supravieţuitori demni de milă vor fu"i spre miazăzi şi spre apus.opiii lui !luvatarNici n$ai (a ar de toate nădejdile eldarilor.or eşti de tăinuire. şi se vor tupila pe ţărmurile Marii. el taman astfel va afla că N/RN ! @?N @t%R!N EE3 trăiţi şi va "(ici şi unde anume. spui că doar în ea zace nădejdea noastrăC dar c(iar de$ar fi să atacaţi prin surprindere şi să răpuneţi toate iscoadele lui Mor"ot( pînă la ultima. prinşi la mijloc. ori dacâ vor eşti despre valari ca despre vrăjmaşii elfilor şi ai oamenilorC căci valarii nu dispreţuiesc nimic. de unde nici Mor"ot( şi nici ManYe n$o pot face sâ dispară\ T .sin"ur vala. între Mor"ot( şi Osse.. mai curînd decît "îndiţi. decît fu"ind sau supunîndu$se6 nesupunerea lui @urin )(alion este o faptă măreaţăC şi c(iar dacă Mor"ot( îl răpune pe făptuitor.<tim toţi de prorocirea cum câ într$o unâ zi un sol din Pămîntul de Mijloc va străpun"e ne"urile şi va ajun"e în .<i$apoi\ . să ne cîşti"âm "loria. nu poate şter"e fapta ca şi cînd n$ar fi fost.. şi$ mi este limpede câ ai trăit printre eldari.

din casa părintelui său.RM!N/). căci nu toţi pot să lupte şi sâ piară. din 'or$lomin. iar lui )urin începuse să$i facă plăcere sâ o vadă şi să fie în compania eiC îi amintea de cei din neamul lui şi de femeile EEE PO.=a început o întîlnea numai cînd se afla şi #Yindor prin preajmăC dar după o vreme l$a căutat ea şi astfel se întîlneau uneori numai ei doi. şi pe aceştia tre uie sâ$i ferim de răz oi şi de nimicire. a zis )urinT Nu vor să se despartă de noi.<)! N. şi ne îm oldeşti să facem la felC dar mai tre uie sâ ne "îndim şi la alţii pe lîn"ă noi înşine.irdan sălăşluieşte acum la Miazăzi şi acolo se făuresc coră iiC dar ai tu ştiinţă de coră ii şi de Mare\ )u te "îndeşti la tine şi la "loria ta. avea părul âlai al celor din casa lui %inarfin. c(iar de$s mai mulţi decît întrea"a lui armie\ Măcar femeile edainilor nu şi$au împiedicat ăr aţii sâ lupte în Nirnaet( /rnoediadT 'ar au îndurat mai multă durere decît dacâ nu s$ar fi dus acea âtâlie.. a răspuns #Yindor.irdan i$ar putea adăposti pe toţi.). cei care se furişează prin păduri şi vîneazâ asemenea lupilor. a zis )urin/părare curajoasă a (otarelor şi lovituri nemiloase. înainte ca duşmanul sâ$şi strîn"â rîndurile6 numai astfel aveţi nădejde sâ râmîneţi împreună multă vreme. fac mai mult decît cel care$şi pune coiful şi$şi ia scutul şi$i alun"ă pe vrăjmaşi. a zis #Yindor!u irea lui %induilas pentru )urin urma şi ea sâ fie redată mai pe lar"6 %induilas.acea vreme nu se cade sâ păstrăm sâmînţa noldorilor şi a edainilor\ !ar . cît mai este vreme. fiica lui Orodret(. c(iar dacă .)re uie să rămînem împreună cît mai îndelun" cu putinţă şi nu să ne jucâm cu moarteaT )ocmai la asta am "ăsit răspuns.<i oare aceia despre care vor eşti cu dra". deşi de fiecare dată părea câ întîmplarea îi . atît cît mai putemT /tunci trimite$i la coră iile voastre.

pentru câ$3 călăuzise şi$3 tămâduise. şi eu nu$s re"e. )aina)urin a tresărit auzind$o. nici nu ţi se potriveşte. cu adevărat. dar a zis6 $ Nu e numele meu. căci re"ii noştri dintre eldari se tra". pasul îi era mai zâ avnic şi c(ipul în"înduratC şi â"înd de seamă toate acestea. poate că acum s$ar fi veştejit de durere.Pe de o parte. /daned(el. aşa$i spuneam euC c(ipul tâu de ea îmi aduce aminte. asemenea seniorilor poporului lui %in"olfinC aş vrea sâ am un frate atît de viteaz. împotriva . acum părea că iarăşi îl cuprinseserâ "rijile şi tristeţea. i$a zis ea. îl preţuia pe #Yindor şi$i era milâ de el. din care mai văzuse şi ea cînd şi cînd cîte unul.'ar tu semeni cu o re"ină şi cu un copac de aurC mi$ar plăcea sâ am o sorâ atît de frumoasă$ 'ar şi tu pari de viţă re"ească. o floare "al enă în iar a verde a primăveriiC de$ar fi trăit.'ar =alait( era o copilită.!! îndră"ea pe #Yindor.'ar în acele zile./m să te numesc )(urin. şi$i era milă de el. cu toate câ nu pomenea numele melea"ului unde se născuse ori pe cele ale ru edeniilor saleC odată i$a zis6 $ /m avut o sora.aducea împreună. )urin şi$a spus că fârâ doar şi poate vor ele lui #Yindor îi strecuraserâ fetei spaima în suflet pentru ceea ce avea sâ vină/devărul e câ în %induilas se ducea o luptâ. =alait(. şi$ar fi vrut să nu$i adîn$ ceascâ prin nimic suferinţaC dar. iar eu nu$s eldar/cum )urin a ă"at de seamă câ #Yindor nu$i mai arăta aceeaşi prietenie ca la începutC şi$3 mai mira ceva6 dacâ la început suferinţa şi "roaza ce i le stîrnea /n" andul lui #Yindor se depărtaseră de el. şi despre ţara şi neamul lui!ar )urin îi răspundea fârâ ocolişuri. şi strălucirea lui %induilas parcă se împuţinase./poi ea a început sâ$3 între e despre edaini.<i nu cred că /"arYaen este numele tâu adevărat.<i şi$a zis )urin în sinea lui6 o fi amârît din pricină că mâ împotrivesc sfaturilor sale şi câ l$am iruitC mi$aş dori sâ nu fie aşa.

/ pătimit în întunecimea din /n" andC iar unui viteaz ca el îi vine "reu să fie olo" şi neputincios din astă pricină.voinţei ei.. pînă ce$şi va tra"e înapoi "(earele. şi nu să ascundă adevărul în care . /daned(elC inima mi$e "rea cînd te văd mer"înd la ătălie. a zis %induilas. dar n$a spus nimic. )urin i$a vor it lui %induilas.i sînt de"etele de la mîna luiC iar noi le vom zdro i şi le vom reteza. doar pe servitorii săi se va mai putea izuiC sînt vor ele lui Melian din 'oriat(. a răspuns ea$ 'ar mulţumită nouă va avea acest ră"azV Nar"ot(rond nu va cădeaV Nicicînd Mor"ot( Mişelul nu va mai ieşi din /n" and. (ălăduind pe rîuri din primăveri de mult trecuteîntr$o una zi. ci faţa i s$a adum rit$ 'e ce mâ priveşti astfel\ 3$a între at )urin/desea oc(ii tăi m$au privit ciudat de o vreme încoace[i$am pricinuit vreo supărare\ M$am împotrivit sfaturilor tale. dacă tu vei iz îndi.ăci tămăduirea ţi$o vei re"ăsi în casele celor de$un neam cu tine şi$n lumina lui %induilas#Yindor s$a uitat lun" la )urin.Mintea şi sufletul lui îi erau în altă parte.Nar"ot(rond nu va cădeaV $ O fi cum spui.'ar )urin nu era ca *erenV Nu o privea cu dispreţ./re nevoie de multă alinare şi de$un ră"az mai lun" să se tâmâduiască$ <tiu prea ine. te cufunzi iarăşi în întristareC nu tre uieV . iu irea ce i$o purta lui )urin sporea pe zi ce trecea.'ar fii cu ă"are de seamă.Nu va cădea. şi "îndul îi z ura la *eren şi la =ut(ien. de teamă ca Nar"ot(rond să nu te piardă/poi )urin 3$a căutat pe #Yindor şi i$a spus6 $ #Yindor. se ucura cînd ea se "ăsea în preajma luiC însă %induilas ştia câ el nu$i putea dărui iu irea pe care şi$o dorea ea. dar un om tre uie să vor ească după cum îl îndeamnă mintea. prieten dra". spunîndu$i6 N/RN ! @?N @t%R!N EEH $ Nu lăsa vor ele lui #Yindor sâ te înspâimînte.

ai şi tu milă de ale mele. #Yindor.'ar dacă mie mi$e milă de suferinţele tale.. o femeie nu se lasă amă"ită cu una cu două cînd e vor a de iu ire.'e ce m$aş ucura. ci mai zici şi tu câ vor esc astfel numai ca sâ amă"esc\ T Nu. nu se "îndea decît câ #Yindor îl pizmuia pentru preţuirea de care se ucurau el şi sfaturile sale în inima Re"elui&rmează un pasaj în care #Yindor o avertiza pe %induilas asupra iu irii ei pentru )urin. %induilas îi dă un răspuns mai lun" decît în versiunea tipărită6 $ Oc(ii$ţi sînt or iţi. a zis %induilas. şi multă vreme am pus$o deoparte. ci m$am lăsat cuprinsă de o iu ire încă şi mai mare.u toate acestea.Nu am căutat$o.. şi mi$e ruşine ca nu te iu esc mai mult.ăci te iu esc.RM!N/). dezvăluindu$ţi adevărul\ . EEQ PO. a răspuns #Yindor.crede. #Yindor.Mi$aş dori să putem "îndi la felC căci îţi sînt adînc îndatorat.Nu vezi şi nu înţele"i ce urmează sâ se întîmple.Oare tre uie acum de două ori să mă acopăr de ruşine. şi duce dorul după cei de$un neam cu el/mîndoi aveţi nevoi.<i nu vei "ăsi .'e ce te caută şi şade îndelun" cu tine şi apoi pleacă de două ori mai ucuros\ T Pentru că şi el are nevoie de mîn"îiere.'ar după ce #Yindor termină ce avea de spus. ceea ce se "ăseşte aproape identic în te+tul din 0ilmarillion Lp".'ar cum rămîne cu %induilas\ Nu$i de ajuns că$ţi mărturisesc că sînt neiu ită.&m ra ta adastă asupra lor. şi acest lucru nu$3 voi uita$ /şa să fie\ a între at #Yindor.<)! N. şi ru edeniile.). i$a zis ea.)urin nu mă iu eşteC şi nu mă va iu iT 0pui asta numai ca sâ iei asuprâ$ţi vina de pe umerii celui pe care$3 iu eşti. spunîndu$i cine anume era )urin. faptele şi sfaturile tale mi$au sc(im at şi casa. de care nu pot scăpa.E4GM. dintr$o pricină doar de el ştiută. eu care am pierdut totul din pricina ta\ 'ar )urin n$a înţeles aceste vor e.

încă nu s$a trezit deplin. ci aş fi înţeles mai ine durerea ce te macinăT . se purta cu tot mai multă lîndeţe faţă de ea. de ce ţi$ai ascuns numele de mine\ 'e$aş fi ştiut cine erai. dar mila îi mai poate străpun"e inima. atunci aceea$ s eu6 fără voia mea. încît pare puţin pro a il să se mai fi pus pro lema . într$o versiune mai completa decît în 0ilmarillion Ldespre ătălia din )umla(ad şi pustiirea Nar"ot(rondului nu se povesteşte în nici un alt te+tC în vreme ce dialo"ul N/RN ! @?N @t%R!N EE5 dintre )urin şi 'ra"on sînt atît de ample în 0ilmarillion./ş zice câ mila va fi întotdeauna sin"ura portiţă de intrare în sufletul lui.e$mi vei spune despre moarte şi nimicire\ /daned(el e prea puternic în povestea =umii şi faima lui va ajun"e c(iar şi pînâ la Mor"ot( într$o unâ ziT . trufaş. însă.mulţi care să tă"ăduiască iu irea ce li se arată.E4GM.!ar )urin.'ar într$o unâ zi %induilas i$a spus6 T )(urin /daned(el. căpitanul de la Miazănoapte/tunci )urin l$a mustrat pe #Yindor pentru că i$a dat în vilea" numele adevărat. care nu ştia ce vor iseră între ei %induilas şi #Yindor. a zis #YindorT 'ar şi îndurător.Mâ venerează.ine crezi că sînt\ T )urin.'e mine însâ nu$i este milă.'ar ce$mi vei spune de soarta ta şi de veştile despre /n" and\ . aşa cum se povesteşte în 0ilmarillion Lp". fiul lui @urin )(alion. lucru pe care nu$3 va tă"ădui vreodată..e vrei să spui\ a între at$o el. dacâ iu irea e adevăratăT 'e$ar fi ca unul din noi trei să mintă. nu ţi$aş fi arătat mai puţină cinstire. căci i se părea tot mai tristă. ca şi cînd i$aş fi mama şi re"ină în acelaşi timpV 0e prea poate ca %induilas sâ fi spus adevărul.+istă un alt pasaj în acest punct al naraţiunii. căci vedea lucrurile cu oc(ii pătrunzători ai eldarilor.

din pricina acestei căutări. la care se face referire în cele ce urmează. iar pe ţârm am co orît în 'ren"ist. neîncrezător. p"EQJMC pentru întîlnirea lor anterioară cu )uor în 'or$ lomin. aşa cum mulţi cred. care spuneau că sînt #elmir şi /rminas. şi nu l$am "ăsitC şi mă tem că.. de cînd s$a sfîrşit ătălia Nirnaet(.ăci . i$a între at6 T 'e ce.irdan. am tot căutat re"atul ascuns al lui )ur"on.)e+tul care urmează reprezintă o relatare mai detaliată despre venirea elfilor #elmir şi /rminas în Nar"ot(rond. pentru ca drumul sâ ne fie tăinuit şi "ra nic. şi din vor ele lor spuse cu fereală am înţeles că )ur"on ar mai sălăşlui la Miazănoapte.lun"irii lorM.'ar n$ am "ăsit nici semne. lîn"ă #urile 0irionului. 'omnul /pelor.HI$H4 mai susîn acea primăvară. fiul lui %inarfin. şi nu la Miazăzi./u fost aduşi în faţa lui )urinC dar #elmir a zis6 T =ui Orodret(. din poporul lui /n"rod ne tra"em şi îndelun" am (ălăduit după ătălia 'a"or *ra"ollac(C dar în ultima vreme am sălăşluit în o ştea lui . atunci. #elmir i$a spus6 T 'omnia ta.'ar printre marinari erau cîţiva care veniseră în Miazăzi cu ani în urmă.<i$ntr$o ună zi ne$a c(emat la el şi ne$ a ru"at sâ venim la tineC căci &imo însuşi. din cît se spune. am întîrziat prea mult cu solia către tine. vrem noi să$i vor im!ar cînd a venit Orodret(. a răspuns /rminas- . nici zvonuri despre ceea ce căutamT 'e ce$3 căutaţi pe )ur"on\ a vrut sâ ştie Orodret(T Pentru câ. ca trimişi ai lui )ur"on. vezi pp. din neamul lui %inarfin. în anul căderii fortăreţei L0ilmarillion.irdan ne$a trimis de$a lun"ul coastei. au sosit doi elfi. re"atul lui va ţine piept cel mai mult lui Mor"ot(. veniţi încoace dinspre Miazănoapte\ Ori poate câ aveţi şi alte misii de îndeplinit\ /rminas i$a răspuns6 T 'omnia ta. i s$a înfăţişat şi i$a vor it de o mare primejdie ce se apropie de Nar"ot(rond'ar Orodret(. şi că aveau o solie pentru 0eniorul din Nar"ot(rond. cu o cora ie.

frdan avea un rost. pentru ca răul ce se furişează sâ nu$i mai "ăsească poarta-: întunecate i s$au părut lui Orodret( aceste vor e şi s$a uitat la )urin. dacă$ţi spunem adevărul atunci cînd ne între i. şi am cercetat )recătoarea 0irion.'ar altceva şi mai rău stă să vină. care sunau râu prevestitoareT /tunci nu mai ză oviţi în Nar"ot(rond. căci am um lat pe unde nici cele mai îndepărtate iscoade ale tale n$au ajunsC am stră ătut 'or$lominul şi toate melea"urile aflate la poalele munţilor . drumul drept pînă aici.e ştie . aşa cum făcea de cîte ori voia un sfat.eştile voastre sînt vec(i. le$a zis el.i spune$i 0eniorului din Nar"ot(rond6 Zăvorăşte porţile fortâreţei şi nu mai ieşi de$acolo. astfel că a zis dispreţuitor6 $ .<)! N..<i de ne$am a ătut de la EEI PO. i$a răspuns #elmir lui Orodret(.. a zis )urin.red ]et(rin. iar o oştire se strîn"e în jurul !nsulei lui 0auronT <tiu.'acă solia lui . 'omnia ta./runcă pietrele mîndriei tale în apele z"omotoase. ale sâlâşluitorilor din preajma 'uşmanului\ Marinarul sâ ai ă .oră ii6 7Răul de la Miazănoapte a pîn"ârit izvoarele 0irionului./scultaţi vor ele 'omnului /pelorV /stfel i$a vor it el lui . a zis #elmir.frdan despre răz oaiele noastre. iscodind ceea ce pune la cale 'uşmanul. iar puterea mea se depărtează din de"etele apelor cur"ătoare.Pe melea"urile acelea se adună orcii şi tot felul de făpturi ticăloase.'ar )urin nu avea încredere în mesa"eri.. n$a fost c(iar în zadar. măcar acum s$o auziţi.frdan %ăuritorul de . ar fi tre uit sâ ajun"ă mai devreme$ 'omnia ta.RM!N/).). căci aici nu veţi auzi veşti despre )ur"on.=ui Orodret( nu i$au plăcut vor ele astea.<i n$am tre uinţă de nimeni care sâ$mi spunâ că Nar"ot(rond se află în primejdieT 0â nu$ţi fie cu supărare.

*a" seamă că te pricepi sâ vor eşti cu fereală.'ar /rminas i$a zis lui )urin6 T )e tra"i cu adevărat din . fratele său. n$are decît Mor"ot( sâ te prindă şi să$ţi pună lim a pe focV %uria nea"ră a lui )urin l$a tul urat pe /rminas. sâ vor ească atunci mai pe şleau. află câ l$ai dat în vilea". mare sau umil. /"arYaen. au ajuns odată în )ârimul /scunsT 'acâ într$adevăr aşa s$a petrecut. nu cred că /rminas mi$a pus acea între are cu "îndul să afle ceva despre )ur"on. n$ar fi vor it despre asta nimânui. care vrea sâ rămînâ ascuns.Oare nu ne sfătuim aici cu uşile înc(ise. a răspuns )urin.Numele unui om este al lui şi numai al lui. necum fiului său. 0a ia Nea"ră din Nar"ot(rond. /rminas prieteneC aş zice câ e ine că taina lui )ur"on nu ţi$a fost dezvăluită. şi dacâ fiul lui @urin.. dar #elmir a spus6 N/RN ! @?N @t%R!N EEG T 'e noi nu va fi trădat. aşa cum am auzit vor indu$se\ $ /ici mi se spune /"arYaen. înainte sâ se apropie ei de noi/tunci #elmir a făcut o plecăciune în faţa lui Orodret( şi i$a spus6 T /m "răit aşa cum am fost ru"aţi. 'omnia ta<i a dat să plece.arevasăzică. socot eu. altfel curînd s$ ar duce vestea în /n" and..N$am încredere în asemenea soli ai ticăloşieiT %ă ine şi păstreazâ$ţi neîncrederea pentru tineV s$ .ăci altfel am zice câ ne$ar prinde mai ine sâ ne strîn"em forţele şi sâ pornim în calea duşmanilor. a pus această între are din pricină că toţi cei care trăiesc lîn"ă mare ştiu câ &imo îndră"eşte nespus .asa lui @ador. astfel câ putem vor i mai pe şleau\ !ar /rminas."rijă de coră iile saleV 'ar dacă 'omnul /pelor vrea cu adevărat sâ ne trimită un sfat. a răspuns )urin. ăietan. şi$s unii care spun câ @urin şi @uor.asa lui @ador.

led(Yen mâ tra" din .a stropşit /rminas cu mînie. fratele lui @urinC el seamănă cu stră unii săi./scultă$mâ ce$ţi spun. a răspuns )urin.!ar dacâ e sâ îndur ura lui Mor"ot( din pricina vitejiei tatălui meu.#elmir m$a înţeles "reşit/m între at din pricină câ mâ îndoiam de ceea ce toţi de$ aici par sâ creadâC căci cu adevărat prea puţin te asemeni cu neamul lui @ador. ascultă de sfaturile une.. a zis )urin. cît despre )urin.asa lui *eor şi din neamul lui *eren .0$a tul urat Orodret( de vor ele trimişilor. nu$ i lucru de care sâ mă ruşinez. soarta$ţi va fi cu totul alta decît ar aştepta$o unul din .'ar de mi$e părul ne"ru.amlostT Nu de pâr ne"ru ori ălai vor eam eu./lţii din ..0e poartă cuviincios. tu însă nuT /şa o fi. la porunca lui &imo.îtă vreme tu nu asculţi decît de propria$ţi minte şi de sa ia de la rîuC şi vor eşti cu trufie.ăci nu$i primul fiu care seamănă cu mama luiC iar de partea lui MorYen . el s$a încrîncenat şi mai tare6 pentru nimic în lume nu voia sâ . şi nu ălai.irdan îi ru"ase. atunci tre uie sâ îndur şi zeflemeli şi co eli de parc$aş fi un va"a ond.e ştii tu despre ei\ 3$a luat )urin în răspărT Pe @urin l$am întîlnit. asemenea şi pe stră unii lui!ar în pustietatea din 'or$lomin l$am întîlnit pe )uor.u totul alta a fost de la un început. iar )uor se număra printre ei. atâr câ despre )uor n$am auzit pînă acum. fiul lui @uor.asele lui @ador şi *eorT . ar fî rămas ucuroşi alături de cei de$o spiţă cu ei. să$i aducă veşti din Nar"ot(rond şi despre cum îşi împliniseră ei solia acolo.asa lui @ador au o altă fire. le arată cinstire 0tâpînilor /pusului. în ciuda zeflemelilor lui )urin. cu toate câ$s os din os re"esc\ !a aminte6 fă ine şi te$ntoar$ ce la malurile neprimejduite ale Mârii/stfel au plecat #elmir şi /rminas şi s$au întors la Miazăzi6 dar. să aştepte ătăliaC au plecat doar din pricină că . oricare ţi$ar fî numeleT .

Motivul invocat de /rminas a fost cel al iuţelii şi al păstrării tainei acestei soliiC dar mult mai tainică le$ar fi fost călătoria dacâ ar fi apucat$o de la Miazăzi în sus.frdan taman pînă la %iordul 'ren"ist. dar nicăieri nu se dă de înţeles acest lucruP/R). .RM!N/). au fost trimişi de .Măcar atît înţelesese şi el din vor ele lui &imoEEJ PO./ .)..<)! N..dea ascultare sfaturilor lui. avînd acea solie "ra nică pentru Nar"ot(rond. Nu se e+plică nicăieri de ce #elmir şi /rminas.0e poate presupune câ .frdan a ascultat de porunca lui &imo Lastfel încît cei doi să$3 întîlnească pe )uor în 'or$ lomin şi sâ$3 călăuzească prin Poarta NoldorilorM. de$a lun"ul rîului Naro". cu atît mai puţin sâ dârîme podul./ / 'O&/ /= 'O!=.

0.NOR înfăţişarea !nsulei Numenor prezentată în cele ce urmează se azează pe descrieri şi (ărţi simple păstrate de multă vreme în ar(ivele Re"ilor #ondorului.. au dispărut odată cu 'ecăderea sa- .! O '. învăţaţii din Numenor întocmind la vremea lor multe tomuri de istorie naturală şi "eo"rafieC dar acestea. / !N0&=.R. doar o mică parte a tot ceea ce s$a scris odată.le reprezintă.! N&M. ca aproape toată arta şi toată ştiinţa din epoca de "lorie a Numenorului. desi"ur.R!.

,(iar şi cronicile păstrate în #ondor sau în !mladris Lunde comorile re"ilor numenoreeni de la Miazănoapte au fost date în "rija lui ;lrondM au suferit pierderi ori s$au distrus, din pricină că au fost date uitării- ,ăci, cu toate că 0upravieţuitorii din Pămîntul de Mijloc 7tînjeau: după /2alla et(, 'ecăzutul, aşa cum sin"uri spuneau, şi niciodată, nici după trecerea multor evuri, n$au încetat să se socotească într$o oarece măsură drept e+ilaţi, cînd a devenit limpede că [ara 'orului le$a fost luată şi câ Numenorul dispăruse pentru totdeauna, aproape toţi au "îndit că a pătrunde tainele a ceea ce mai rămăsese din istoria insulei era zadarnic, nefâcînd decît să (rănească un nefolositor simţâmînt de re"ret- Povestea lui /r$ P(arazon şi a armadei sale profanatoare este tot ce a rămas cunoscut în evurile de mai tîrziuX Numenor semăna la formă cu o stea cu cinci colţuri, sau o penta"ramă, cu o porţiune centrală, lată de vreo două sute cincizeci EHE PO.;<)! N;);RM!N/); de mile de la nord la sud, şi de la est la vest, din care se întindeau cinci promontorii peninsulare mariPromontoriile acestea erau socotite drept re"iuni separate, şi purtau numele de %orostar L)ărî$ murile de la MiazănoapteM, /ndustar L)ârîmurile /puseneM, @Darnustar L)ârîmurile de la 0ud$.estM, @Darrostar L)ârîmurile de la 0ud$;stM şi Orrostar L)ârîmurile RăsăriteneM- Porţiunea centrală se numea Mittalmar L)ârîmurile !nterioareM şi nu avea nici o re"iune de coastă, în afarâ de melea"ul din jurul estuarului Romenna şi din vîrful acestuia- O parte micâ din Mittalmar era totuşi separată de restul, şi se numea /randor- în /randor se "ăseau limanul Romenna, Meneltarma şi /rmenelos, Oraşul Re"ilorC dintotdeauna a fost cea mai populată re"iune a NumerioruluiMittalmar se ridica deasupra promontoriilor

Lnepunîndu$se la socoteală înălţimile munţilor şi ale dealurilor acestoraMC era un melea" de plaiuri înier ate şi de coline domoale, pe care creşteau puţini copaci- ,ătre mijloc, se "ăsea un munte semeţ, numit Meneltarma, Pilastrul ,erului, locul sacru unde era venerat ;ru !luvatar- ,u toate câ la poale avea cline lînde, acoperite de iar â, muntele devenea tot mai prăpăstios, pentru ca spre vîrf sâ nu mai poată fi urcatC astfel câ a fost tăiat în el un drum ce şerpuia şi$3 înconjura, pornind de la poala dinspre miazăzi şi terminîndu$se su uza vîrfului, pe faţa dinspre miazănoapte- .îrful era oarecum teşit, c(iar sco it, încâpînd pe el o mare mulţime de oameniC dar în toată istoria Numenorului, niciodată n$a fost atins de mîna cuiva- Nici o casă ori vreun altar, nici măcar o "rămadă de pietre nedăltuite nu s$a aflat vreodată acolo susC şi nici vreo altă construcţie care sâ aducă a templu nu au avut numenoreenii în toate zilele unăstării lor, pînă la venirea lui 0auron- Nimeni n$a purtat armă şi n$a mînuit vreo unealtă acoloC şi nimănui nu$i era în"ăduit să rostească vreun cuvînt, decît doar Re"elui- 'oar de trei ori în fiecare an vor ea Re"ele, rostind o ru"ăciune de ;ru2Derme, în prima zi a primăverii, pentru anul ce urma, înâlţînd laude lui ;ru !luvatar de ;rulaitale, în mijlocul verii, şi mulţumindu$i tot lui de ;ru(antale, la sfîrşitul toamnei- în acele zile anume, Re"ele urca muntele pe jos, urmat de o mare mulţime de oameni, înveşmîntaţi în al , purtînd "(irlande, O ';0,R!;R; / !N0&=;! N!1M;NOR EHH însă tăcuţi- Oricînd altcîndva în decursul anului, oamenii erau li eri să urce pe vîrf sin"uri ori în "rupC dar se spune că liniştea era atît de mare, încît pînă şi un străin care nu cunoştea Numenorul şi întrea"a sa istorie, dacâ ar fi fost dus acolo, nu ar fi cutezat să vor ească tare- Nici o pasăre, în afară de vulturi, nu z ura pînă sus- ,înd cineva se apropia de vîrf, de îndată se iveau trei vulturi şi se aşezau pe trei stînci aflate aproape de mar"inea apuseanăC dar atunci cînd se rosteau cele )rei Ru"ăciuni,

ei nu co orau, ci rămîneau în văzdu(, rotindu$se pe deasupra oamenilor- ;rau numiţi Martorii lui ManYe şi se credea că fuseseră trimişi de el tocmai din /man, pentru a străjui Muntele 0fînt şi întrea"a insulă=a poale, Meneltarma se îm ina în aplecuşuri domoale cu plaiul înconjurător, dar îşi întindea cinci muc(ii joase, asemenea unor rădăcini, în direcţiile celor cinci promontorii ale insuleiC )arma$ sundar se numeau acestea, Rădăcinile Pilastrului- 'e$a lun"ul crestei muc(iei de sud$vest, panta urcătoare a drumului ajun"ea pînă în apropierea munteluiC iar între această muc(ie şi cea dinspre sud$est, terenul co ora într$o vale puţin adîncă- 0e numea Noirinan, .alea MormintelorC căci în partea dinspre munte fuseseră săpate în poalele stîncii încăperi în care se "ăseau mormintele Re"ilor şi ale Re"inelor Numenoruluiînsă în cea mai mare parte a sa, Mittalmar era o re"iune de păşuni- în sud$vest se înşiruiau "ruiurile ier oaseC acolo, în ;merie, era melea"ul păstorilor%orostar era cel mai puţin mănos dintre toate ţinuturile, pietros, copaci cîte unul ici şi colo, şi numai pe povîrnişurile apusene ale podişurilor înalte, acoperite de iar ă$rea, se "ăseau păduri de rad şi zadâ- 0pre ,apul de la Miazănoapte, se ridicau stîncile şi tot acolo marele 0orontil ieşea drept din mare, cu steiurile sale înspăimîn$ tătoare- /ici îşi aveau sâlaşurile vulturiiC şi tot pe acest melea" )ar$ Meneldur ;lentirmo a durat un turn înalt, din care putea sâ cerceteze mişcarea stelelor<i /ndustar era stîncos în părţile dinspre miazănoapte, cu păduri de razi falnici care străjuiau întinderea mării- )rei "olfuri mici se desc(ideau spre apus, săpate adînc în podişul înaltC dar EHQ PO.;<)! N;);RM!N/); stîncile nu ajun"eau peste tot pînă la mar"inea mării, ci la poalele lor se formase un platou ce co ora în pantă uşoară- ,el mai nordic dintre "olfuri se numea #olful /ndunie L/pusulM, cu oraşul c(iar pe ţărm şi cu multe alte

aşezări cocoţate pe povîrnişurile a rupte- 'ar înspre miazăzi pămîntul era mănos, cu păduri mari de mesteceni şi fa"i în părţile sale mai înalte, iar pe văi se întindeau păduri de stejari şi ulmi- între promontoriile /ndustar şi @Darnustar se "ăsea marele #olf ;ldanna, numit astfel deoarece se desc(idea spre ;resseaC iar pămînturile din jurul său, prote"uite spre miazănoapte şi mâr"inin$ du$se cu mările apusene, aveau o climă caldă, de aceea şi ploile erau mai dese aici- în mijlocul #olfului ;ldanna se "ăsea cel mai frumos liman al Numenorului, .erdele ;ldalondeC în zilele de început, acolo poposeau îndeo şte coră iile al e şi iuţi ale eldarilor din ;ressea'e jur împrejurul acelui loc, şi în sus pe pantele îndreptate spre mare, şi pînă departe în interiorul uscatului, creşteau copacii mereu verzi şi înmiresmaţi, aduşi tocmai din /pus, şi atît de ine le pria pe acel melea", încît eldarii spuneau că ;ldalonde era aproape la fel de frumos ca şi un liman din ;ressea- ,opacii aceştia erau cea mai mare ucurie a numenoreenilor şi multe cîntece îi aminteau c(iar şi după ce ei au pierit pentru totdeauna, căci prea puţini au înflorit vreodată la răsărit de [ara 'arului6 oiolaire şi lairelosse, nesamelda, vardarianna, tani_uelasse şi Davannamire, cu poamele sale ca nişte "lo uri purpurii- %lorile, frunzele şi scoarţa copacilor acelora răspîndeau în jur arome dulci, şi tot ţinutul era plin de miresme amestecate, astfel că a primit numele de Nisimaldar, ,opacii înmiresmaţi- Mulţi dintre ei au fost sădiţi şi au crescut şi în alte ţinuturi ale Numenorului, cu toate că nu în acelaşi număr mareC însă numai aici creştea semeţul copac auriu malinorne, ajun"înd, după cinci secole, aproape la fel de înalt ca şi aceia care creşteau în ;ressea- 0coarţa îi era ar"intie şi netedă, ramurile îndreptate oarecum în sus, ca ale fa"uluiC dar avea o sin"ură tulpină- %runzele, asemănătoare cu ale fa"ului, doar câ mai mari, erau de un verde palid pe faţă, iar pe dos ar"intii, şi luceau în soareC cînd venea toamna, nu cădeau, ci deveneau palid$

aurii- Primăvara îi apăreau flori aurii în O ';0,R!;R; / !N0&=;! N!1M;NOR EH5 ciorc(ini, ca ale cireşului, şi înfloreau pînâ tîrziu în varăC de cum se desc(ideau florile, frunzele cădeau, încît primăvara şi vara crîn"urile de malinorni aveau un covor auriu şi un acoperiş aşijderea, doar pilaştrii îi erau ca ar"intul fumuriu-3 Rodul lor semăna cu o nucă ar"intie la coajăC cîteva i$au fost date în dar Re"elui #il$"alad din =indon, de către )ar$/ldarion, al şaselea Re"e al Numenorului- în =indon nu au prins rădăciniC dar #il$ "alad, la rîndul său, a dat cîteva din roadele acestea ru edeniei sale #aladriel, şi, mulţumită puterii ei, ele au crescut şi au înflorit în =ot(lorien, tărîmul străjuit de pe malul Rîului /nduin, pînă cînd ;lfii No ili au părăsit Pămîntul de MijlocC dar n$au atins niciodată înălţimea sau "rosimea trunc(iurilor din marile crîn"uri ale NumenoruluiRîul Nunduine se vărsa în mare la ;ldalonde şi pînă să ajun"ă acolo forma micul lac Nfsinen, numit astfel datorită elşu"ului de tufişuri şi flori dulci$mirositoare, ce creşteau pe malurile saleîn partea apuseană, @Darnustar era un ţinut muntos, cu stînci măreţe pe coastele apusene şi de miazăziC dar la răsărit se "ăseau pod"orii întinse, căci acolo clima era caldă şi pămîntul roditor- Promontoriile @Darnustar şi @Darrostar se aflau la o depărtare mare unul de altul, iar pe ţărmurile lun"i dintre ele, marea şi pămîntul se uneau lînd, ca nicăieri altundeva în Numenor- /ici îşi vărsa apele 0irii, principalul rîu al insulei Lcăci toate celelalte, fără doar de Nunduine, din partea de apus, erau torenţi scurţi şi repezi, care se "ră eau să ajun"ă în mareM, ce$şi avea izvoarele la poalele muntelui Meneltarma, în valea Noirinan, şi, stră ătînd ţinutul Mittalmar spre miazăzi, îşi domolea cur"erea, iar al ia şerpuită i se lăţea- în cele din urmă, ajun"ea la mare printre smîrcuri întinse şi şesuri stufoase, iar numeroasele sale "uri mici îşi croiau poteci sc(im ătoare printre dune mari de nisipC pe multe le"(e

de$o parte şi de alta se "ăseau plaje late şi prundişuri surii T aici locuiau îndeo şte pescarii, în sate aşezate pe peticele de pămînt dintre mlaştini şi (eleş$ teie- ,el mai mare dintre aceste sate era Nindamosîn @Darrostar creşteau nenumăraţi copaci de soiuri diferite, printre care şi cel numit laurin_ue, al cărui sin"ur rost era de a$i încînta pe oameni cu florile saleNumele i se tră"ea tocmai de la aceste flori, EHI PO.;<)! N;);RM!N/); "al ene la culoare şi crescînd în ciorc(ini lun"i, atîrnătoriC unii oameni, care auziseră de la eldari despre =aurelin, ,opacul de /ur din .alinor, credeau că laurin_ue din acel ,opac măreţ se tră"ea, fiind adus aici de către eldari, su formă de sâmînţăC dar nu era aşa!ncepînd cu domnia lui )ar$/ldarion, în @Darrostar copacul a fost sădit pe suprafeţe întinse, fiind folosit ca lemn pentru coră iiOrrostar era un melea" mai rece, fiind totuşi apărat de vînturile dinspre nord$est de platouri ce se înălţau spre capătul promontoriuluiC în interior creşteau multe "rîne, mai cu seamă în re"iunile aflate la (otarul cu /randorîntrea"a insulă a Numenorului era aşezată ca şi cînd fusese împinsă în sus din mare şi înclinată spre miazăzi şi puţin spre răsăritC în afară de partea dinspre miazăzi, în aproape tot restul insulei pămîntul cădea spre mare în stînci a rupte- în Numenor, z urătoarele care sâlâşluiau lîn"ă mare şi înotau sau se cufundau în ea întreceau în număr orice înc(ipuire- Marinarii spuneau că, or i să fi fost, tot ar fi ştiut că li se apropia cora ia de Numenor, după (ărmălaia pe care o făcea păsăretul pe ţărmuriC iar cînd se apropia o cora ie, păsările de mare ce$şi aveau cui urile pe uscat se înălţau în stoluri mari şi z urau pe deasupra ei, în semn de ucurie şi de un venit, căci nicicînd nu erau ucise ori vătămate- &nele însoţeau coră iile în călătoriile lor, c(iar şi pe acelea care se îndreptau spre Pămîntul de Mijloc- )ot atît de multe erau

şi păsările din interiorul insulei, de la 2irin2i, păsâruici la fel de mici ca panţăruşii, numai că aveau penele de un roşu aprins, iar "lasurile ca nişte ţiuituri, aproape de neauzit pentru urec(ea omului, pînă la vulturii cei mari, păsările sacre ale lui ManYe, niciodată năpăstuite înainte să înceapă zilele râului şi ale urii valarilor- )imp de două mii de ani, din vremea lui ;lros )ar$MinDatur şi pînă în vremea lui )ar$ /ncalimon, fiul lui )ar$/tanamir, în vîrful turnului castelului re"al din /rmenelos s$a "ăsit un cui C în acel cui a sălăşluit una şi aceeaşi perec(e, ucurîndu$ se de mărinimia Re"eluiîn Numenor, oamenii călătoreau dintr$o parte în alta călareC numenoreenilor, ăr aţi şi femei deopotrivă, le plăcea să călărească şi tuturor le erau dra"i caii, purtîndu$se faţă de ei cu respect şi O ';0,R!;R; / !N0&=;! N!1M;NOR EHG "ăzduindu$i în adăposturi de soi- ,aii erau deprinşi să audă c(emări de la depărtare şi să le răspundă, iar în poveştile de demult se spune că oamenii îşi puteau c(ema la nevoie caii pînă şi cu "îndul, atunci cînd om şi animal erau le"aţi printr$o mare iu ire- Prin urmare, cele mai multe drumuri din Numenor erau nepietruite, făcute anume pentru călărie, căci trăsurile şi căruţele nu prea erau de tre uinţă în secolele de început, cît despre încărcăturile "rele, acestea erau duse pe calea apei'rumul principal şi cel mai vec(i, potrivit pentru roţi, pornea din marele port Romenna, în răsărit, şi ducea pînă la oraşul re"esc /rmenelos, iar de acolo pînă în .alea Mormintelor şi la MeneltarmaC curînd a fost prelun"it pînă la /ndunie, în apus- 'e$a lun"ul lui treceau care încărcate cu piatră din )ărîmurile de la Miazănoapte, avînd mare căutare în zidărie, şi cu c(erestea, ce se "ăsea cu prisosinţă în )ărîmurile /pusene;dainii au adus cu ei în Numenor tainele multor meşteşu"uri, precum şi meşteşu"ari, mulţi şi aceştia, care deprinseseră meseriile de la eldari, adău"îndu$le

propriilor învăţături şi tradiţii- ,ît despre materiale, prea puţine au putut aduce cu ei, fără doar de uneltele tre$ uincioaseC şi multă vreme sin"urele metale ce s$au "ăsit în Numenor au fost cele preţioase- .eniseră edainii cu între"i comori de aur şi ar"int şi nestemateC aşa ceva nu "ăseau în Numenor- =e îndră"eau pentru frumuseţea lor, şi tocmai această dra"oste a dat naştere lăcomiei în vremurile ce aveau sâ vină, cînd au căzut su stăpînirea &m rei şi au devenit trufaşi şi făţarnici faţă de neamurile mai umile din Pămîntul de Mijloc- Pe vremea prieteniei cu elfii din ;ressea, căpătau de la aceştia, din cînd în cînd, daruri în aur şi ar"int şi nestemateC dar asemenea lucruri erau rare şi mult preţuite în secolele de început, pînă cînd puterea Re"ilor s$a întins pînă pe coastele de la RăsăritMulte metale se "ăseau şi în Numenor şi, cum priceperea edainilor într$ale mineritului şi topitului şi meşteşu"itului sporea cu repeziciune, o iectele din fier şi cupru se "ăseau de$acum la îndemîna oricui- Printre meşterii edaini erau făurarii de arme care, învăţînd de la noldori, ajunseseră iscusiţi în a ate să ii şi tăişuri de topor şi vîrfuri de suliţă şi cuţite- *reasla %ăurarilor de /rme încă EHJ PO.;<)! N;);RM!N/); mai fâcea să ii, pentru ca acest meşteşu" să nu se piardă, cu toate că truda lor era mai curînd menită a născoci unelte tre uincioase vremurilor de pace- Re"ele şi cele mai multe dintre marile căpetenii moşteniseră să iile stră unilor lorCE şi uneori dăruiau cîte o sa ie moştenitorilor lor- O sa ie nouă era făurită pentru Moştenitorul Re"elui, pentru a$i fi dată în ziua în care era încoronat- 'ar nici un om nu purta sa ie în Numenor, şi timp de ani lun"i puţine cu adevărat au fost armele menite răz oiului, care să fi fost făurite pe insulă- /veau topoare, suliţe şi să"eţi, numenoreenilor plăcîndu$le cu ose ire să$şi petreacă timpul tră"înd cu arcul, din picioare ori călare- Mult mai tîrziu, în răz oaiele purtate

în Pămîntul de Mijloc, cele mai de temut aveau să se dovedească arcurile numenoreenilor- 7Oamenii Mării:, se spunea la acea vreme, 7au trimis înaintea lor un nor mare, ca o ploaie presc(im ată în şerpi, ori ca o "rindină nea"ră cu vîrfuri de oţel:C şi în acele zile, marile co(orte ale /rcaşilor Re"elui foloseau arcuri făcute din oţel, "oale pe dinăuntru, şi să"eţi cu pene ne"re, lun"i de$un cot de la vîrf pînă la aripioare'ar timp îndelun"at ec(ipajele marilor coră ii numenoreene au venit neînarmate printre oamenii Pămîntului de MijlocC şi cu toate câ la ord aveau topoare şi arcuri, ca să do oare copaci şi să vîneze pentru (rană pe ţărmurile săl atice neaflate în stăpînirea nimănui, nu le purtau asuprâ$le cînd se duceau sâ$i caute pe locuitorii acelor melea"uri, şi mare le$a fost tristeţea cînd &m ra s$a furişat de$a lun"ul coastelor şi oamenii cu care se împrieteniseră au devenit duşmănoşi şi temători, şi cînd fierul a fost folosit împotrivă$le tocmai de cei cărora le destăinuiseră taina luiMai presus de toate îndeletnicirile lor, vînjoşilor locuitori ai Numenorului le plăcea Marea, să înoate, sâ se scufunde sau sâ se ia la întrecere în ărci cu vîsle sau pînze- ,ei mai temerari erau pescariiC peşte se "ăsea din elşu" peste tot de$a lun"ul coastelor, fiind dintotdeauna principala (rană în NumenorC şi toate oraşele, unde trăiau cei mai mulţi locuitori, erau aşezate în apropierea ţărmurilor- 'in rîndul pescarilor se tră"eau cei mai mulţi marinari care, cu trecerea vremii, au devenit oameni cu "reutate şi la mare cinste- 0e zice că atunci cînd edainii au pornit pentru prima oară pe O ';0,R!;R; / !N0&=;! N!1M;NOR EH4 Marea cea Mare, călăuzindu$se după 0tea pentru a poposi în Numenor, la cîrma fiecărei coră ii elfeşti care i$ a purtat pînă acolo se "ăsea cîte un eldar din cei aleşi de ,frdanC iar după ce cîrmacii au plecat şi au luat cu ei cele mai multe dintre coră ii, s$a scurs destul timp pînă cînd numenoreenii înşişi au cutezat să iasă departe în lar"-

'ar printre ei se "ăseau făuritori de coră ii care$şi deprinseserâ meşteşu"ul de la eldariC apoi mai învăţînd de unii sin"uri, mai născocind una$alta, au ajuns tot mai pricepuţi, pînă cînd au îndrăznit să stră ată întinsurile mării pînă (ăt departe- <i după ce şase sute de ani au trecut de la începutul celui de$al 'oilea ;v, .eantur, ,ăpitanul ,oră iilor Re"elui pe vremea lui )ar$;lendil, a ajuns primul în Pămîntul de Mijloc- <i$a adus cora ia ;ntulesse Lcare înseamnă 7întoarcerea:M în Mit(lond, împins de vînturile primăvăratice ce suflau de la apusC şi s$a întors în toamna anului următor- 'upă aceea, călătoria pe mare a devenit îndeletnicirea de căpetenie prin care oamenii din Numenor îşi dovedeau curajul şi ăr ăţiaC iar /ldarion, fiul lui Meneldur, a cărui soaţă era fiica lui .eantur, a întemeiat *reasla /venturierilor, care$i cuprindea pe toţi marinarii încercaţi ai Numenorului, aşa cum se povesteşte în cele ce urmeazăNO); 3 /ceastă descriere a mallorn$ului seamănă mult cu descrierea pe care le$o oferă =e"olas prietenilor săi în timp ce se apropie de =ot(lorien L%răţia !nelului !! IME 0a ia Re"elui era într$adevăr /ranrut(, sa ia lui ;lu )(in"ol din 'oriat(, în *eleriand, care$i fusese dată lui ;lros de către ;lYin", mama sa- Mai erau şi alte o iecte moştenite6 !nelul lui *ara(irC marea 0ecure a lui )uor, tatăl lui ;ărendilC şi /rcul lui *re"or, din ,asa lui *eor- Numai !nelul lui *ara(ir, tatăl lui *eren ,iun"ul, a supravieţuit 'ecăderiiC căci a fost dat de către )ar$;lendil fiicei sale, 0ilmarien, şi a fost păstrat în ,asa 0eniorilor din /ndiinie, dintre care ultimul a fost ;lendil cel ,redincios, care a fu"it în Pămîntul de Mijloc, ca să scape de scufundarea NumenoruluiRNota autoruluiS $ Povestea !nelului lui EQF PO.;<)! N;);RM!N/); *ara(ir este redata în 0ilmarillion, capitolul 34, iar istoria sa ulterioară, în 0tăpînul !nelelor, /ne+a / L!, iii şi vM7Marea 0ecure a lui )uor: nu apare menţionata în

0ilmarillion, dar este pomenită şi descrisă în versiunea ori"inală a 7,ăderii #ondolinului: L343I$3G, vezi p"- 3E, unde se spune câ în #ondolin )uor ducea cu sine o secure, nu o sa ie, şi că$i spunea 'ram orle", un nume din "raiul locuitorilor #ondolinului- într$o listâ de nume ce însoţeşte povestea, 'ram orle" se traduce drept 7/scuţişul *ufnitor:6 7securea lui )uor, care, cînd iz ea, lăsa o urmă adîncă, de măciucă, şi despica totodată, ca o sa ie:!! /='/R!ON <! ;R;N'!0 0oţia Marinarului Meneldur era fiul lui )ar$;lendil, al patrulea Re"e al Numenorului- ;ra al treilea copil al Re"elui, mai avînd el două surori, pe nume 0ilmarien şi !silme- ,ea mai mare dintre ele era măritată cu ;latan din /ndunie, iar fiul lor era .alandil, 0eniorul din /ndunie, din care s$a tras mai apoi lun"a dinastie a Re"ilor #ondolinului şi ai /morului, în Pămîntul de MijlocMeneldur avea o fire lîndă şi se dovedea priceput mai curînd la tainele minţii, decît la faptele trupuluiîndră"ea nespus tărîmul Numenorului şi tot ceea ce cuprindea el, dar nu se sinc(isea de Marea ce se întindea de jur împrejurC căci oc(ii minţii lui priveau dincolo de (otarele Pămîntului de Mijloc6 era înamorat de stele şi de înalturile cerului- ,erceta cu rîvnă tot ce "ăsea în învăţăturile eldarilor şi ale edainilor despre ;ă şi adîncurile care împrejmuiau Re"atul /rda, cel mai mult plâcîndu$i să privească la astre- <i$a durat un turn în %orostar Lpartea cea mai dinspre miazănoapte a insuleiM, unde văzdu(ul era limpede, şi de acolo, în timpul nopţii, scruta cerurile şi urmărea toate mişcările luminilor de pe oltă-3 ,înd a primit 0ceptrul, Meneldur a tre uit să părăsească ţinutul %orostar, pentru a se duce să locuiască în măreaţa casă a Re"ilor, din /rmenelos- 0$a dovedit un re"e un şi înţelept, cu toate că nici o clipă n$

a încetat sâ jinduiască dupâ zile în care să$şi poatâ spori ştiinţa EQE PO.;<)! N;);RM!N/); despre olta cerească- 0oaţa lui era o femeie de o mare frumuseţe, pe nume /lmarian- ;ra fiica lui .eantur, ,ăpitanul ,oră iilor Re"elui în vremea lui )ar$;lendilC şi cu toate că ei înseşi nu$i erau mai dra"i coră iile şi marea, decît celor mai multor femei de pe insulă, fiul ei semăna mai curînd cu .eantur, tatăl ei, decît cu Meneldur%iul lui Meneldur şi al lui /lmarian era /nardil, care avea sâ fie cunoscut printre Re"ii Numenorului drept )ar$ /ldarion- /vea douâ surori, mai mici decît el6 /ilinel şi /lmiel, dintre care cea mai vîrstnicâ s$a măritat cu Orc(aldor, descendent al ,asei lui @ador, fiul lui @at(oldir, prieten apropiat al lui MeneldurC iar fiul lui Orc(aldor şi al lui /ilinel era 0oronto, despre care se va povesti ceva mai tîrziu în cele ce urmează-E /ldarion T căci astfel este numit în toate poveştile T a crescut iute şi s$a fâcut un ăr at impunător, puternic şi curajos atît la minte cît şi la trup, cu păr ălai, ca al mamei sale, vesel şi "eneros la fire, dar mai mîndru ca tatăl său, şi fâcînd mai totdeauna după cum îl tăia pe el capul- 'in fra"edă pruncie a îndră"it Marea şi$n mintea sa se "îndea numai la meşteşu"ul de a făuri coră ii- Nu$i plăcea defel melea"ul de la miazănoapte şi$şi petrecea tot timpul pe care i$3 în"ăduia tatăl său pe ţărmul mării, mai cu seamă lîn"ă Romenna, unde se "ăseau portul principal al Numenorului, cele mai mari ateliere de făurit coră ii şi cei mai destoinici meşteri- Mulţi ani tatăl său n$ a căutat să$3 împiedice în nici un fel, mulţumit fiind câ /ldarion îşi punea la încercare ăr ăţia şi la trea ă mintea şi mîna/ldarion era nespus de îndră"it de .eantur, părintele mamei sale, şi adeseori stătea în casa acestuia, în partea dinspre miazănoapte a fiordului Romenna- ,asa avea un c(ei al său, la care erau le"ate multe ărci mici, căci

.eantur nu mer"ea niciodată pe uscat dacă putea călători pe mareC acolo a învăţat /ldarion încă din copilărie să vîslească, iar mai tîrziu sâ mînuiască pînzeleînainte să fi ajuns la vîrsta ăr ăţiei, se pricepea să conducă o cora ie cu ec(ipaj numeros, stră atînd marea de la un liman la altulOdată s$a întîmplat ca .eantur să$i spună nepotului său6 /='/R!ON <! ;R;N'!0 EQH T /nardilDa, se apropie primăvara, la fel şi ziua în care vei împlini vîrsta ăr ăţiei- L,ăci în acel aprilie /ldarion avea să facă douăzeci şi cinci de ani-M M$am "îndit s$o săr ătorim aşa cum se cuvine- ;u te întrec cu mult în ani şi nu cred că voi mai avea de multe ori curajul să las în urmă frumoasa$mi casă şi inecuvîntatele ţărmuri ale NumenoruluiC dar mi$aş dori să mai stră at o dată Marea cea Mare, să dau piept cu .întul de la Miazănoapte şi să văd Răsăritul- în ăst an vei veni cu mine şi ne vom duce în Mit(lond, să vedem înalţii munţi al aştri ai Pămîntului de Mijloc, iar la poalele lor melea"ul verde al eldarilor- ,u raţele desc(ise vei fi primit de ,frdan %ăuritorul de ,oră ii şi de Re"ele #il$ "alad- 0pune$i tatălui tău despre "îndul meu-H ,înd /ldarion i$a vor it despre aventură şi i$a cerut în"ăduinţa sâ plece de cum aveau sâ ată vînturile prielnice ale primăverii, Meneldur n$a voit să$şi dea consimţâmîntul- îl cuprinsese un fel de fri", ca şi cînd în inima lui simţea câ în călătoria aceasta se ascundeau mai multe decît putea mintea lui sâ întrevadă- 'ar uitîndu$se la c(ipul neră dător al fiului sâu, nu i$a dat de înţeles ce era în sufletul său$ %ă precum te îndeamnă inima, onDa, i$a spus el,umplit o să$ţi duc dorulC dar cu .eantur la cîrmă şi cu unăvoinţa valarilor, voi trăi cu nădejdea întoarcerii taleNumai sâ nu prinzi dra" de Marile Pămînturi, tocmai tu, care într$o ună zi va tre ui să fi Re"ele şi Părintele acestei !nsuleV

/stfel s$a întîmplat câ într$o ună dimineaţă, cu soare strălucitor şi vînt al , în frumoasa primăvară a celui de$al şapte sute douăzeci şi cincilea an al celui de$al 'oilea ;v, fiul Moştenitorului Re"elui din NumenorQ a părăsit uscatul la ordul coră ieiC şi, înainte ca ziua sâ se stin"ă, a văzut insula pîlpîind şi scufundîndu$se în mare, şi ultimul care s$a scufundat a fost vîrful muntelui Meneltarma, ca un de"et ne"ru desenat pe cerul apusului0e spune câ /ldarion însuşi a povestit despre toate călătoriile sale în Pămîntul de Mijloc, în cronici care s$au păstrat multă vreme EQQ PO.;<)! N;);RM!N/); în Romenna, dar care apoi s$au pierdut- 'espre prima lui călătorie se ştiu puţine lucruri, doar că s$a împrietenit cu ,frdan şi cu #il$ "alad şi câ s$a dus pînă departe în =indon şi în melea"urile apusene ale ;riadorului, minunîndu$se de tot ce a văzut- 'oi ani şi mai ine a stat plecat, iar Meneldur l$a aşteptat cu inima tot mai strînsă0e spune că ză ava lui s$a datorat setei ce$o avea de a învăţa de la ,frdan tot ce putea, cum se făureau coră iile şi cum se conduceau, dar şi cum se durau zidurile ce se împotriveau lăcomiei mării*ucurie mare a fost în Romenna şi în /rmenelos cînd oamenii au văzut măreaţa cora ie Numerrâmar Ladică 7/ripile /pusului:M apropiindu$se dinspre lar", cu pînzele aurii înroşite de soarele aflat la scăpătat- .ara aproape se destrămase, ;ru(antale nu era departe-5 ?ntîmpinîndu$ şi fiul în casa lui .eantur, lui Meneldur i s$a părut câ se mai înălţase, că oc(ii îi erau mai strălucitoriC dar oc(ii lui /ldarion priveau în zareT ,e$ai văzut, onDa, în călătoriile tale îndepărtate, ce acum trăiesc mai cu seamă în amintire\ ,u privirile aţintite spre răsărit, în noapte, /ldarion a rămas tăcut- într$un tîrziu a răspuns, cu "las şoptit, ca unul care îşi vor eşte sieşi6 $ %rumosul neam al elfilor\ [ărmurile verzi\ Munţii învăluiţi de nori\ Melea"urile de ceaţă şi um re, ce nu

c(iar şi tineri din melea"urile .eantur n$a mai părăsit insulaC iar cora ia Numerrâmar i$a dăruit$o lui /ldarion. unde încă mai sălăşluiau elfii nandorini-I în al treizeci şi nouălea an al vieţii sale. ajun"înd în marele #olf *elfalas. /ldarion s$a înturnat în Numenor. căci. nu$i mai era de ajuns să se ducă în Mit(lond.Nici n$au trecut trei ani.N'!0 EQ5 rîurilor *aranduin şi #Yat(lo şi /n"ren şi a înconjurat întunecatul cap Pas Mort(il.pot fi desluşite\ Nu ştiu/ tăcut.lendil a trecut 0ceptrul în mîinile fiului său.frdan despre făurirea coră iilor şi.Prin urmare. )ar$.)rei ani a rămas plecat6 nu mult după întoarcere. aducînd tatălui său daruri de la #il$ "aladC căci în anul următor.. cum visa să ai ă coră ii tot mai mari. cu spuma la prora. iar )ar$Meneldur a fost înscăunat Re"e.R. astfel că a început să e+ploreze coastele de la miazăzi6 a trecut de "urile /='/R!ON <! . a plecat din nou. şi nu numai o datâC în "îndul său plănuia aventuri ce nu puteau fi împlinite doar cu cîteva coră ii. care curînd a ajuns vestităC în acea frăţie intrau cei mai temerari şi mai înfocaţi coră ieri. i$a pus pe oameni să lăr"ească limanurile şi c(eiurile. astfel câ a părăsit Numenorul. îndreptîndu$se spre coaste şi limanuri neştiuteC şi acea iu ire şi acea dorinţă nu l$au mai părăsit pînă la capătul zilelor sale.'ar dorul de mare 3$a copleşit din nou. din cîte se povesteşte./tunci /ldarion şi$a înfrînat dorinţa şi a rămas o vreme acasă. şi Meneldur a ştiut că nu spusese tot ce "îndea. aşa după cum de mult (otărîse. purtată de vînturi.ăci /ldarion se îndră"ostise de Marea cea Mare şi de cora ia călătorind sin"ură. şi /ldarion a cerut din nou învoire să plece. într$o călătorie care a durat patru ani. de unde vedea munţii din ţara /mrot(. întru liniştea tatălui săuC şi$n acea vreme a folosit tot ceea ce deprinsese de la . de data aceasta îndreptîndu$se spre =indon. fără a zări uscatul. a pus temeliile *reslei /venturierilor.

oră iile numenoreenilor erau tot mai mari şi mai iuţi. îl sprijinea pe fiul său în tot ce făcea. iar lui /ldarion îi spuneau Marele . era de înfruntat ori de oprit . a (otărît sâ curme do orîrea copacilor în Numenor. ca să$3 zădărnicească. pornea cu ea din port în port.inDalonde-4 . iar oamenii îi priveau cu tot mai mult respect şi$i numeau uinendili.Numârul /venturierilor sporea.ăpitanul lor. /ldarion s$a înstrăinat de tatăl său şi a încetat să mai vor ească desc(is despre planurile şi dorinţele saleC dar /lmarian.!n timpul călătoriilor de$a lun"ul coastelor. Rîul &m rei. dar cel mai adesea cora ia era ancorată nu departe de )oi &inen6 o insulă mică. şi un liman T numai să$ 3 caute T unde să$şi repare coră iile.)ar$Meneldur se împotrivea fiului său de fiecare dată şi. 'oamna Mărilor-G *reasla îşi avea şezămîntul tot pe . aşezată acolo de &inen. ducînd cu ele ec(ipaje şi încărcături "releC iar /ldarion lipsea tot mai mult din Numenor.=a acea vreme. în /rmenelos. încît puteau stră ate mările pînă departe.). în "olful Romenna..ăm arC uneori. şi tot acolo erau păstrate cronicile marilor lor călătoriiCJ căci )ar$Meneldur privea cu răceală tot ceea ce făcea fiul său şi nu dorea să$3 audă povestind despre călătoriile sale. Re"ina.RM!N/). nevrînd să trăiască pe uscat. a pus temeliile =imanului cel Nou. în jurul insulei. cei care o iu esc pe &inenC cu atît mai "reu EQI PO. privea cu uimire la pădurile întinseC iar la "ura rîului pe care numenoreenii îl numeau #Yat(ir. .ăm ar.ăpitan. crezînd că prin acestea /ldarion sădea seminţele frămîntărilor şi ale dorinţei de a cuceri alte pămînturiîn acea vreme.. meniţi făuririi coră iilor0$a "îndit atunci /ldarion câ ar putea "ăsi lemnul tre uincios în Pămîntul de Mijloc. astfel câ Meneldur s$a vâzut nevoit sâ lase lucrurile în voia lor.<)! N.numenoreene depărtate de mare căutau să fie primiţi în reaslă. /ldarion a pus să i se facă o cora ie ce urma sâ$i fie sălaşC astfel că i$a dat numele de .

asa lui *eor.N$a trecut mult şi corâ ierii din *reasla /venturierilor au dat semne de tul urare.lros. o vreme. care trăia în partea de apus a insulei. fiica sa/lmarian. Re"ina.Re"ele i$a dat învoire cu jumătate de "ură6 ar fi vrut ca fiul său să rămînă în Numenor şi să$şi "ăsească o soaţă.v. a venit şi unul pe nume *ere"ar. în"rijindu$se ca. de$un soi arar întîlnit în NumenorC căci *ere"ar se tră"ea din moşi$strămoşi din .rendis avea pârul ne"ru. căci el era dus la pădure.'ar după ce au trecut aproape opt sute de ani de la începutul celui de$al 'oilea . şi oc(ii cenuşii limpezi moşteniţi de la neamul său-3F . nemulţumiţi fiind că erau prea scurte călătoriile lor.rendis s$a uitat la /ldarion.rendis nicăieri. cînd fiii lor împliniseră vîrsta Moştenitorului. Re"ele însuşi arătîndu$i multă unăvoinţăC dar pe /ldarion aproape că nu$3 zărea . văzîndu$i frumuseţea şi portul măreţ. Numenorul să nu ducă lipsă de lemnul tre uincios. şi. în /='/R!ON <! .rendis.R. atâr că nu din osul re"esc al lui . /ldarion a (otărît să înalţe din nou pînzele şi să pornească spre Pămîntul de Mijloc.rendis a intrat în sluj a Re"inei.=a ospăţul ce s$a ţinut la /rmenelos. iar . /ldarion a fost proclamat Moştenitor în al o sutălea an la vieţii sale. dar /ldarion nu$i împlinea voiaC în primăvara . iar comandanţii nişte fitecineC după scur"erea a şase ani de la un"erea Moştenitorului la tron. călătoriilor sale spre răsăritC vroia să$3 proclame pe /ldarion drept Moştenitorul Re"elui. şi a adus$o cu sine şi pe ./tunci Meneldur şi fiul său s$au împăcat şi o vreme a domnit pacea între eiC în toiul ucuriei şi al ospeţelor.N'!0 EQG vremurile ce aveau să urmeze. a ă"at de seamă frumuseţea fetei. primind de la tatăl său titlul şi puternicia de 0tăpîn al . cînd a trecut călare prin dreptul ei. n$a mai avut oc(i pentru altceva. o "raţie zveltâ.oră iilor şi al =imanurilor din Numenor./poi . )ar$Meneldur i$a poruncit fiului său să rămînă în Numenor şi sâ pună capât. aşa cum făcuseră şi Re"ii dinaintea lui.

peste care va cîrmuiT Oare nu cercetez ăr aţii în fiece zi ce mi$e dată\ a . s$a pre"ătit de plecare.e nevoie EQJ PO.rendis a socotit că vor ele acestea fuseseră rostite şi pentru urec(ile ei şi din acea clipă şi$a dăruit inima întrea"ă lui /ldarion. avem noi de şi mai mult ar"int şi aur. a zărit$o pe .rendis "îndea că /ldarion era de os mult prea no il.lros )ar$ MinDaturC iar . fie el Moştenitorul Re"elui. c(iar şi pe melea"urile eldarilorNumai că marinarii sînt făpturi ne(otârîte. c(iar dacă fără de speranţa. răz oindu$se cu ei înşişiC iar dorinţa de a fi pe Mare încă mă ţine în mrejele ei.asa lui . a "(icit forţa ce sta ascunsă în fiinţa ei!ar /lmarian 3$a între at6 T )re uie să pleci din nou..u toate acestea. nici datina nu cereau ca vreun vlăstar din casa re"ală.Meneldur însă i$a zis6 T Mai de"ra ă aş vrea să te am alături de mine.asa unui Re"e are tre uinţă de un ăr at care cunoaşte şi îndră"eşte astă ţară şi ăst popor. decît să ne împăunăm cu ele. de atunci nici un ăr at n$a mai avut trecere la ea şi orice peţitor era respins<apte ani au trecut pînă ce /ldarion s$a întors.<)! N.RM!N/). însă cînd a venit să$şi ia rămas$ un de la mama lui. /ldarion.în acele timpuri.).. aducînd cu el ar"int şi aurC şi i$a vor it tatălui sâu despre călătoria şi faptele sale. decît să primesc veşti sau daruri de pe Melea"urile întunecate)re urile astea$s pentru ne"ustori şi cărturari. a răspuns elC dar în /rmenelos se află lucrări mai frumoase decît le$ar putea "ăsi un ăr at în alte colţuri de lume.. nu pentru Moştenitorul Re"elui. fiul meu\ Nimic nu te ţine în melea"ul cel mai frumos dintre toate melea"urile pieritoare\ T încă nu. nici pravila.rendis printre însoţitoarele Re"ineiC văzîndu$i frumuseţea. măcar că alte lucruri sînt la fel de une pentru o astfel de tre uşoară\ . să ia drept soaţă odrasle din .acelui an.

dacâ nu$s menite a ajun"e la alte ţărmuri şi a căuta ceea ce nu s$a văzut pînă acum\ Nu i$a mai vor it tatălui său despre toate acestea. într$o unâ zi va tre ui să$ţi ale"i o soaţăT într$o ună ziV 'ar nu înainte sâ tre uiascăC şi c(iar mai tîrziu.u toate acestea. numai la ele îmi stă mintea. ci$ şi petrecea zilele pe cora ia . căci unăvoinţa poate să disparăC şi să nu "îndeşti că de ea se vor ucura şi aceia care$şi pun viaţa$n joc fără rost. 'eparte$Rătăcitoarea./i uitat oare că edainii sălăşluiesc aici prin unăvoinţa 0tâpînilor /pusului. că Osse îşi înfrînează pornirile\ ./şa că nu te semeţi. prinzînd de veste despre întîlnirile lor. a răspuns Re"ele.0înt alte lucruri ce musai tre uie să le fac. de va încerca oarecine să mă împin"ă la însurătoare cu de$a sila.<i nu 7dai piept cu marea:.oră iile noastre sînt străjuite.7Rece e viaţa pentru soaţa marinarului:C iar marinarul care şi$a ales să fie sin"ur şi pe care nimic nu$3 lea"ă de ţărm călătoreşte şi mai departe şi mai ine învaţă cum să dea piept cu mareaT <i mai departe. în"rijindu$se de construirea unei coră ii mai mari decît oricare alta făurită pînă atunciC a numit cora ia aceea Palarran. /ldarion. alte mîini le cîrmesc./cum însă o întîlnea adesea pe . ce ştii tu despre celelalte\ .ăm ar.între at /ldarion. aproape la fel de multe ca şi ăr aţiiC şi$n afară de mama ta.rendis Lmulţumită uneltirilor Re"ineiMC iar Re"ele. că &inen este milostivă cu noi. fiul meu. a zis Meneldur. a fost cuprins de nelinişte. nu ale noastre. printre stîncile ţărmurilor necunoscute ori pe melea"urile oamenilor întunecimiiT /tunci de ce să ne fie inecuvîntate coră iile.Pot să$i conduc şi să$i cîrmuiesc după cum mi$e voiaT Poate vrei să zici câ pe aceia care "îndesc ca tine. în tovărăşia /venturierilor.Mai sînt şi femei în Numenor. fără însă a$i stîrni . cu care în adevăr faci ce voieşti. dar fără de folos.

atunci cînd o cora ie pleca pe Marea cea Mare spre Pămîntul de Mijloc. spunea Re"ele$ .nemulţumirea/='/R!ON <! . dacâ nu prin iu ire\ 3$a între at Re"ina$ .erde a întoarceriiC aceasta era tăiată din copacul oiolaire. nu s$a folosit de puterea ce$o avea ca Re"e ca să$3 oprească. a zis Meneldur'ar /lmarian i$a răspuns6 $ Neamul lui . înainte să cîşti"e inima unei femei. zicînd câ nicicum n$avea să$i dea inecuvîntare fiului său care pleca la drum împotriva vrerii saleC iar /ldarion.R. care înseamnă 7. să aşeze la prora Ramura cea .rendis a zis6 $ )arinDa. în semn de prietenie faţă de Osse şi &inen.rendis e tînără încă. dar . aşa voi pleca0$a îndurerat Re"ina. dacă vei tăia ramura din copacul elfilor. la ru"ăminţile Re"inei.0$a înfuriat Meneldur aflînd aceasta.rendis n$are parte de viaţa lun"ă ce le$a fost dăruită vlăstarelor lui . cu învoirea taC căci pe mine Re"ele nu m$a oprit să mă duc- . auzind acestea.lrosC iar inima ei i$a fost cîşti"ată mai de mult-33 Meşterii isprăviseră de făurit marea cora ie Palarran şi /ldarion dorea să plece din nou. lucioase şi parfumateC aerul de mare le pria de minune. spunîndu$le că şi ei puneau ramuri pe coră iile lor. dar. cel mai adesea din neamul căpitanului.%runzele copacului erau pururea verzi.N'!0 EQ4 $ /r fi mai înţelept să$3 tămăduieşti pe /ldarion de neastîmpârul său.ară eternă: şi pe care eldarii l$au dăruit numeno$ reenilor3E. o voi duce eu în port. unde era ancorată Palarran. a spus6 $ 'acâ tre uie să plec fără inecuvîntare sau ramură. o femeie.'ar Meneldur nu le$a în"ăduit Re"inei şi surorilor lui /ldarion să ducă ramura de oiolaire la Romenna.um altfel să$3 tămăduieşti./ici se cuvine spus câ în Numenor era o iceiul ca.

dar cel mai de preţ dar i l$a adus lui . T [i$am adus Ramura întoarcerii. rămînînd departe de ţară mai puţin decît avusese de "îndC şi venind înapoi. cît mai curînd cu putinţă<i atunci.rendis cu iu ireC şi a stat multă vreme la pupa.. cu toate că n$a pomenit$o pe . din partea Re"inei. dar i$am cerut în"ăduinţa ca să vin.). numai ce apare . decît dacă el era în semn de lo"odnă. cu atît se împotrivea mai tareC purtîndu$se faţă de .rendis.Marinarii socoteau că e un semn rău ca /ldarion. zicînd că nu se cădea ca Moştenitorul Re"elui să aducă un asemenea dar. stăpîne. să plece astfelC dar cînd toate cele au fost pre"ătite şi oamenii au dat să ridice ancora.ăpitanul lor. cînd s$au revăzutC iar Meneldur l$a mustrat. i$a spus eaT 'in partea Re"inei\ nu i$a venit lui /ldarion să creadăT 'a. fiind acesta un diamant. cu cît îl îm oldeau mai mult cei din jur. cu toate câ nu$i plăceau defel z"omotul şi tumultul din portul cel mare şi stri"ătul pescăruşilor/ldarion a întîmpinat$o cu uimire şi ucurieE5F PO.rendis cu mai mare .rendis'ar /ldarion nici nu vroia s$audă de aşa ceva şi.Pe lîn"ă cei din neamul tău. uitîndu$ se spre ţărm. în vreme ce Palarran se îndrepta spre lar"0e povesteşte că el şi$a "ră it întoarcerea. a zis MeneldurC şi din nou l$a îndemnat pe /ldarion sâ se "îndească la însurătoare. a adus cu sine daruri pentru Re"ină şi pentru doamnele de la curte. stăpîne. /ldarion a privit$o pe . şi i$a cerut lui /ldarion să$i spună ce avea de "înd.rendis.RM!N/).!ar /ldarion a răspuns6 T =$am adus în semn de recunoştinţă pentru o inimă caldă. în mijlocul răcelii atîtor altoraT !nimile reci nu iz utesc întotdeauna sâ încin"ă altele care să le dea căldură atunci cînd pleacă şi vin.<)! N. mai sînt şi alţii care se vor ucura de întoarcerea ta. pentru prima oară. .Reci au fost de astă dată vor ele rostite de Re"e şi fiul său.

Nici n$a sfîrşit ine ce avusese de zis.oră iilor şi =imanurilor din NumenorC a poruncit de asemenea ca *reasla /venturierilor de pe .inDalonde. şi femeia s$a făcut nevăzută în întunericRăzvrătirea făţişă a lui /ldarion 3$a făcut pe Re"e sâ$i retra"ă titlul de 0tâpîn al . şi a oprit şi do orîrea copacilor din care se făceau acestea/u trecut cinci aniC /ldarion s$a întors cu nouă coră ii. a (otârît să părăsească Nume$ norul şi să$şi ducă planurile la un sfîrşit. cîtă vreme pe cora ie nu era nevoit să se supună nici unei alte voinţe decît a sa. încă înainte ca iarna să se fi sfîrşit. în .'e data asta însă Meneldur nu i$a mai în"ăduit să pleceC astfel că.Re"ina n$a îndrăznit să aţîţe şi mai mult mînia lui MeneldurC /='/R!ON <! . cît mai curînd cu putinţăC căci vînturile au fost aspre3H şi am nevoie să îndrept ce s$a stricat. sfidînd împotrivirea Re"elui. iar /venturierii care îl însoţeau nu$i arătau Marelui . zicînd6 $/ceasta îţi este trimisă de 'omniţa din )ărîmurile /pusene. /ldarion a ridicat ancorele a şapte coră ii şi a pornit la drum. căci două fuseseră făurite în .rendis.N'!0 E53 dar la ceas de noapte.)are s$a mîniat /ldarion cînd a aflat ce se petrecuse în lipsa luiC iar tatălui său i$a spus6 T 'acă nu$s ine primit în Numenor.inDalonde. o femeie ascunsă su o mantie cu "lu"ă a venit în port cu o ramură pe care a pus$o în mîinile lui /ldarion.ăci aşa i se spunea lui . .răceală. şi dacă în limanurile insulei nu$mi pot dre"e coră iile. unde se făureau coră iile.ăpitan decît dra"oste şi admiraţie.ăm ar să fie înc(isă. iar mîinile mele nu$şi "ăsesc de muncă aici. atunci voi pleca iarăşi.îl o osea viaţa pe uscat.R.Oare fiul unui Re"e n$are altceva de făcut decît să cate la c(ipurile femeilor. la fel şi atelierele din Romenna. însoţit de cei mai mulţi dintre /venturieri. şi toate erau încărcate cu lemn un din pădurile de pe coastele Pămîntului de Mijloc.

<)! N. părăsind oraşul /rmenelos. şi un trăsnet a lovit c(iar cora ia lui. cu coră iile frînte şi (îr uite de mări. su cîrmuirea ta.redincios cuvintelor sale. cine ştie.'e trei ori a fost împiedicat să treacă Marea cea Mare de vînturi tur ate venite dinspre /pus. E5E PO. din porunca lui Meneldur. scăpînd ca prin urec(ile acului de naufra"iu în @arad. pe care l$a "ăsit potopit de mări dezlănţuite şi jefuit de neamuri duşmănoase. .rendis însăşi a fost cuprinsă de deznădejde şi. spintecîndu$i catar"ulC şi numai cu mare caznă şi luptă cu lar"urile . /ldarion a plecat din nou în acelaşi an.pentru a$şi "ăsi o nevastă\ /m ales în viaţă să am "rijă de păduri. cu trei coră ii şi cu cei mai viteji dintre /venturierii săi. "îndind câ asupra lui /ldarion se a ătuse năpasta. iar Romenna era înconjurată de străjeri'e data aceasta. a ru"at$o pe Re"ină să o lase să plece şi. /ldarion s$a întors în sfîrşit. ori că. a ajuns din nou în . s$a dus înapoi la ru edeniile sale din )ârîmurile /pusene. iar de acolo înaintase de$a lun"ul coastelor spre miazăzi. /ldarion a stat plecat atît de multă vreme.inDalonde se îndreptase mai întîi. nici o femeie a casei sale sau vreuna de$a /venturierilor nu avea voie să se apropie de coră ii. şi în acelaşi timp vrînd să scape de stăruinţele peţitorilor. încît oamenii au început să se teamă pentru viaţa luiC c(iar şi Meneldur era neliniştit. şi$am fost să uit pînă acumC în Numenor o să fie mai mult lemn înainte să mi se sfîrşească mie zilele..inDalonde. poate alesese să trăiască în Pămîntul de Mijloc.RM!N/). decît este acum. mult mai departe de orice loc atins vreodată de coră iile numenoreenilorC dar apucînd$o apoi iarăşi spre miazănoapte. fără inecuvîntare şi fără ramurăC şi asta pentru că. în ciuda unăvoinţei valarilor care întotdeauna pro$ te"uiseră coră iile Numenorului-3Q 'upă ce au trecut zece ani de la plecarea lui.). tre uise să înfrunte vînturi potrivnice şi furtuni cumplite şi.'upă trecerea altor patru ani.0pre limanul .

do orîserâ cu nesă uire copaci fără număr. ca şi pentru făurirea altor multor lucruri. a prins$o din urmă şi i$a zis6 T . căci şi eu am fu"it atît de adesea şi de departeV Mâ iartă şi rămîi .R.oră iilor şi =imanurilor. mai iute.0$a căit /ldarion. iar alţii nu sădiseră în locC astfel că /ldarion a stră ătut în lun" şi$n lat Numenorul.rendis a dat cu oc(ii de el. nu numai asupra sa. s$a al it toată la c(ip şi a vrut să se întoarcă din drum. a zărit o femeie al cărei păr ne"ru flutura în vîntC era înveşmîntată cu o pelerină verde. adău"ind la aceasta şi ran"ul de 'omn al Pădurilor./ răsuflat uşurat Meneldur văzîndu$3 pe /ldarion acasăC dar l$a dojenit aspru pentru că se răzvrătise împotriva re"elui şi părintelui său. ar fi tre uit s$o ceară de soţie.'ar ea s$a apropiat. iar Meneldur l$a iertat. mai cu seamâ în Romenna. însă el.înd a aflat că . şi pentru aceasta.rendis plecase din /rmenelos.N'!0 E5H într$o ună zi. îndepărtîndu$şi astfel prote"uirea valarilor şi atră"înd mînia lui Osse. numindu$3 din nou 0tăpîn al ./şa că s$a apucat să îndrepte ceea ce se stricase în lun"a lui a senţăC stătuse departe de casă aproape douăzeci de aniC răstimp în care oamenii începuseră să dureze în porturi. /ldarion a fost cuprins de amărăciune. călărind prin codrii din )ărîmurile /pusene. să vadă care era soarta pădurilor/='/R!ON <! . însă încă nu vroia sâ se aşeze la casa lui. şi atunci a recunoscut$o drept .rendis şi a văzut că nestemata era tocmai cea pe care i$o dăruise elC şi dintr$odată a ştiut în inima sa că o iu eşte şi a simţit pustiiciunea zilelor sale'ar cînd . ci şi a oamenilor care i se alăturaseră cu statornicie. prinsă la "ît cu o nestemată strălucitoareC /ldarion a crezut$o din seminţia eldarilor care poposeau cînd şi cînd prin cele colţuri ale !nsulei.mării a ajuns în cele din urmă la liman în Numenor.u vîrf şi îndesat merit să fu"i de mine. dar era prea mîndru să se ducă în căutarea eiC iar dacă ar fi căutat$o.

ori că dădea înapoi din viclenieC ci se temea în sufletul ei că în ătălia dintre ea şi Mare pentru păstrarea lui /ldarion.rendisC fata însă nu s$a "ră it să primească.). şi acolo /ldarion a dat răspicat "las dorinţei sale de a se însura cu .Nu câ l$ar fi iu it mai puţin pe /ldarion.rendis.rendis.'ar . şi zilele care treceau îi dăruiau mai multă ucurie decît simţise vreodată în viaţă. %iica lui &inen. tatâl ei. în partea de apus a !nsulei. după o iceiurile şi felul de viaţă al neamului ei. /ldarion a căutat s$o înduplece pe . ea va fi cea învinsăNicicînd nu s$ar fi mulţumit .alandil.rendis a consimţit.. 0eniorul din /ndunie şi ru edenie apropiată a lui /ldarion35.ăm arC se împliniseră o sută de ani de cînd /ldarion întemeiase *reasla /venturierilor şi toate porturile Numenorului se pre"ăteau de săr ătoare. pe cora ia . doar sădea alţii noi. noua 'omniţă a Mării.RM!N/).acum<i au pornit amîndoi călare spre casa lui *ere"ar. şi nu mai do ora copaci. cînd. a stri"at6 T Nu mă numi astfelV Nu$s fiica lui &inen6 mai de"ra ă o socotesc vrăjmaşa mea- . numind$o &ineniel.rendis cu mai puţin. ajuns în /ndunie. pentru a nu fi ea înfrîntă pe de$a$ntre"ul'ar /ldarion nu s$a descurajat. tăinuindu$ şi resentimentele şi teamaC astfel au pornit ei pe mare din Romenna şi au E5Q PO. era (otârîtă sâ înfrîn"â şi Marea şi coră i$ ile. ci o curta pe .rendis să i se alăture într$o călătorie în jurul !nsulei.într$o ună zi..rendis.<)! N. cu toate că de lucrul acesta şi$a dat seama a ia mult mai tîrziu. împlinise vîrsta măritişului. urmînd$o oriunde se duceaC nu$i mai păsa de limanuri şi de atelierele unde se fâureau coră ii. împovărat de ătrîneţe./colo . măcar că.alandil. ca nu cumva sâ piardă totC înspăimîntată de Mare şi duşmănind toate coră iile. care şedea lîn"ă soaţa lui . ori de "rijile *reslei /venturierilor. a privit în urmă. a făcut un ospăţ mareC şi la acel ospăţ a âut în cinstea lui .

almindon. dacă soaţa lui nu va putea să$ i fie alăturiT Nu$mi voi împărţi soţul cu 'oamna &inen. ai do orî toţi copacii.N'!0 E55 T Nedreaptă vor ă. în multe case arătoase.O vreme după aceea.&nde va sălăşlui Moştenitorul Re"elui pînă atunci\ T . în locurile ce mi$s dra"i mie\ Prea puţine ştii despre ţara asta. )urnul =uminii. /ldarion s$a înturnat la . a răspuns . domnul meuînainte de a$ţi da răspunsul.!ar ca Re"ină.rendis şi a stăruit pe lîn"ă ea să$3 ia de soţC însă fata îl ducea cu vor a. aşa se numea. spunîndu$i6 T /ici mă simt eu acasăV T . a zis . unde se "ăseau "ruieţele verzi şi locurile de păşunat pentru oile din NumenorC şi au văzut ei casele al e ale ţăranilor şi păstorilor şi au auzit e(ăiturile mioarelor<i i$a vor it . vei sălăşlui unde vei voi.rendis.rendis. nu voieşti a călători cu mine pe uscat.înd vei ajun"e Re"e. şi au ajuns în . pentru cel care$i va fi Re"e/stfel au plecat ei împreună.rendis lui /ldarion.'ar după ce a isprăvit aceste tre uri.u soaţa lui. zicînd6 T /m călătorit cu tine pe cora ie. ca să$i dăruieşti lui &inenT 0pune$mi ce soi de copac îndră"eşti şi în picioare . dacă ar fi după tine. căci /ldarion era din nou cu "îndul la lucrările din Romenna şi îşi petrecea timpul ridicînd ziduri mari în calea mării şi durînd un turn înalt pe )oi &inen6 .=a fel aş putea zice şi eu că nu vreau să$mi împart soaţa cu Orome.R. a zis /ldarion. căci. după cum îţi va fi voiaT . din pricină că ea iu eşte copacii care cresc pe unde$ apucăT .a soaţă a Moştenitorului Re"elui.(iar că n$ai face$o. i$a răspuns /ldarion. iar s$a strecurat îndoiala în sufletul lui .rendis/='/R!ON <! . 'omnul Pădurilor.merie. atunci cînd tre urile sale îi vor în"ădui aceasta. eu voi fi ătrînâ.

câci vîrsta ţi$e coaptă pentru măritişC cum am dat naştere unei copile frumoase.rendisO vreme lun"ă au călărit în tăcereC iar la capătul acelei zile s$au despărţit şi . iar el este un om mare. care aflase de la Nunet( ce se petrecuse şi se temea că /ldarion şi$ar putea căuta alinarea într$o nouă călătorie pe mare Lcăci trecuse destul de multă vreme de cînd se întorsese pe insulaM. tră"eam nădejde să am parte de nepoţi frumoşiC şi nu m$ aş împotrivi cîtuşi de puţin dacă ar veni pe lume în .)e$ai purtat ca un copil.=ui nu i$a povestit nimic./cum el trăia în Numenor..'ar tu îl iu eşti pe ăr atul acesta.rendis s$a reîntors la casa tatălui său. fără a$ţi pricinui suferinţa.'ar "îndesc că n$ai sâ înţele"i niciodată acest sfat. i$a trimis vor ă lui . a zis Nunet(. dar mamei sale.asa Re"elui0fatul mamei n$a făcut$o pe . altfel va face din el o fiinţă nedemnă de iu ire. i$a repetat tot ceea ce vor ise cu /ldarionT )otul sau nimic. ru"înd$o să se întoarcă la /rmenelosC îm oldita de Nunet( dar şi de propria ei inimă. .rendis. cînd a sosit vremea pentru .va rămîne pînă va muri.<)! N. . s$au alăturat .). a răspuns . s$a E5I PO.rendis să se răz"îndeascăC cu toate acestea.RM!N/). simţea că nu$şi poate stăpîni inima. dar uite că zilele treceau şi el nu$şi mai a ătea paşii spre apusîn ăst timp. i$a promis /ldarionT !u esc tot ce creşte pe insula asta. iar zilele îi erau "oale6 mai "oale decît în anii în care /ldarion fusese plecat.ru2Dernme. lui Nunet(.%emeia tre uie să împartă dra"ostea ce i$o poartă soţul cu munca lui şi cu focul spiritului său.rendis a dat ascultare Re"inei.rendis.îndurerată mi$e inima. fără a$i pune la socoteală ran"ul ce$3 poartăC şi nu vei alun"a din inima ta iu irea prea uşor.'ucîndu$se acolo. împăcat cu /ldarionC iar în primăvara acelui an. /lmarian Re"ina.

merie. c(iar dacă tu pari să nu mă crezi. a răspuns el. şi au văzut scăpărarea luminii la /pus. şi$a smuls nestemata de la "ît şi a între at6 T /i vrea să dau "iuvaierul ăsta pe alte lucruri pe care mi le doresc\ T NuV a răspuns el. nu vor ea sus pe MeneltarmaC dar cînd au co orît.corte"iului re"al şi au urcat pînă sus pe Meneltarma. în afară de Re"e. unde la mare depărtare se afla /vallone3G.Nu şi$au vor it. măcar că sînt măreţi6 şi n$o să putem vieţui în vremurile ce vor veni dacâ dăm ce avem acum pe o fantasmă născocită de înc(ipuirea noastră. peste Marea cea MareC iar Menel se întindea al astru deasupra lor. şi încă şi mai departe. şi um rele de la Răsărit.Nu au fost date ca să fie tîr"uite şi sc(im ate pentru ceva mai mult sau mai un.'ar eu mă "îndesc şi la ce se va ale"e de insula asta în vremea ce va sâ vină. acum şi în toate timpurile.rendis "îndea altminteri. /ldarion..rendis s$a oprit preţ de o clipă şi s$a uitat spre . şi la nădejdea şi măreţia poporului eiC credinţa mea este câ un dar nu tre uie să stea ascuns în vistierie'ar .<i pui prea mare preţ pe elC uite$3 cum păleşte în lumina oc(ilor tăi/ sărutat$o /ldarion pe oc(i. spre pădurile melea"ului eiT Nu îndră"eşti UozâDan\ a între at eaT *a$3 îndră"esc. tre uie îndră"ite pentru ceea ce sînt.dainii tot oameni muritori rămîn. şi$n acea clipă ea a uitat de orice teamă şi a primit să$i fie soţieC şi s$au juruit unul . .u un "est rusc. numai /ldarion şi . căci nimeni.rendis au rămas în urmăC şi privind în zare. astfel că a zis6 T 'aruri din cele venite de la valari. au văzut întrea"a !nsulă a /pusimii.enerat al numenoreenilor-3I /poi toţi au co orît de pe munte. care era Muntele . şi prin ei de la &nul. aşternută verde şi primăvăratică la picioarele lor.'ar tu nu$3 înc(izi în vistierie.

merie şi acolo i$a înălţat o casă al ă. la ru"ămintea ei./m nestemate la fel de verzi precum lumina soarelui în frunzele copacilor pe care$i iu eştiT NuV s$a împotrivit . cărora coră iile din Numenor le$au venit în ajutor.)imp de cincisprezece ani.rendis o frumoasă întindere de pămînt în .N'!0 E5G !nsulă. fără să mai plece spre alte melea"uriC şi cu toate că se "ăseau printre ei şi alţi căpitani viteji care deprinseserâ tainele mării de la /ldarion. Meneldur i$a dat lui . pînă cînd au copleşit$o nenorocirileC şi astfel a ajuns ea să fie cunoscută pînă (ăt departe drept )ar$.altuia pe cărăruia a ruptă a muntelui Meneltarma0$au întors în /rmenelos. dăruite de re"i de pe melea"uri îndepărtate. arareori plutind ei mai departe de melea"ul lui #il$ "alad.v0in"urii nemulţumiţi erau marinarii din *reasla /venturierilor.lestirne.'ar /ldarion i$a spus lui .Pe lîn"ă asta.rendis6 T în vistierie am şi alte "iuvaieruri. /ldarion a rămas în Numenor. din pricină că . fără averea şi trecerea fiului Re"elui călătoriile lor erau mai puţine şi mai scurte. în casa Re"elui şi în întrea"a insulă./stfel a purtat$o timp de mulţi ani. lemnul se împuţinase în atelierele din porturi. iar /ldarion a înfăţişat$o pe .rendis. 'oamna cu 0princeana înstelată-3J <i o vreme a fost pace şi ucurie în /rmenelos. el i$a le"at$o pe frunte. c(iar dacă înainte de vreme. şi$n cronicile străvec(i stă scris că a fost tare mănoasă vara aurie a acelui an. sin"urul "iuvaier pe care$3 am sau îmi doresc să$3 amC şi cu atît mai mult o să$3 preţuiesc/ ia atunci a văzut el că ea pusese ca nestemata al ă să fie încrustata ca o stea într$o lucrătură de ar"intC şi.rendis lui )ar$Meneldur drept lo"odnica Moştenitorului Re"eluiC s$a ucurat Re"ele şi oraşul între" s$a veselit şi împreună cu el întrea"a /='/R!ON <! .. adică al opt sute cincizeci şi optulea an al celui de$al 'oilea ..'rept dar de lo"odnă.u mi$am primit darul de lo"odnă.R.

şi dorinţa de a$i revedea c(ipul l$a făcut să "ră ească pasul./ldarion dăduse uitării pădurileC astfel câ /venturierii au căutat sâ$3 înduplece să se întoarcă la tre urile lui/ldarion le$a ascultat ru"a. cum se$ntîmpla adesea în acel anotimp. şi valuri cu creste al e înaintau spre ţărm.*ătea un vînt de la apus.rendis. şi$apoi cum sînt despicaţi cu topoarele şi tăiaţi cu ferăstraiele. <i iată că a venit şi anul în care oamenii aşteptau nunta Moştenitorului Re"eluiC după cum era datina locului. l$a copleşit dorul de mare.înd /ldarion a ajuns pe culmea marelui umăr de uscat ce înainta adînc în mare şi apăra limanul dinspre miazănoapte.rendisE5J PO. o lo"odnă nu tre uia să ţină mai mult de trei aniîntr$o ună dimineaţă a acelei primăveri. astfel că a ajuns la casa lui *ere"ar pe înserat.<)! N. şi inima a prins sâ$i ată ne uneşte.. şi$ntr$acolo se îndreptase şi . cînd o crezuse a fi din neamul eldarilor.rendis 3$a însoţit în drumurile sale prin păduriC dar o întrista sâ vadă cum sînt do orîţi copacii fra"ezi încă. măcar că toţi credeau că aceasta era una din pricinile ce$3 aduseseră în ./proape că se aştepta s$o întîlnească şi acum.u "reu a reuşit să$şi înfrîn"ă simţămîntulC în cele din urmă. plecînd din /rmenelos pe drumurile din interiorul ţării.'intr$odată.rendis călărind. iu it de cei care doreau să se îndrepte spre Pămîntul de Mijloc.. /ldarion a pornit călare din portul /ndunie... s$a răsucit ca să se uite la apă. şi din această pricină se vedea mai rar cu . iar la început .a l$a întîmpinat ucuroasă. ca atunciC dar ea nu era acolo. a întors mării spatele şi şi$a văzut de drum mai departeC anume a apucat$o prin pădurea în care o zărise cu cincisprezece ani în urmă pe . iar răsuflarea i s$a oprit în piept. parcă o mînă de uriaş i se înfipsese în "îtlej.). îndreptîndu$se spre dru$ mul ce ducea la casa lui *ere"arC urma să$i fie oaspete. dar n$ a scos un cuvînt despre căsătorie.RM!N/). iar el s$a înveselit.urînd /ldarion a mers sin"ur.

!nima lui .în cele din urmă. ori sâ mă ţin în şa. şi socotesc că sînt de$ajuns. care vedea tot ce se$ ntîmpla.N'!0 E54 dispoziţie. cînd îmi vei dărui fiica pe care mi$o doresc de$atîta vreme\ Mai ine de trei ani au trecut. de mirare pentru mine că tu poţi îndura atîta amînare/ldarion a rămas o vreme tăcut./ ia de mai pot zace liniştit în pat. s$a ucuratC 7./poi a vor it.)ârîmurile /pusene. cu toate că privirea îi era flămîndă.N$a trecut mult şi /ldarion şi .uvintele pot desc(ide răni:. o işnuia ea să zică. cu atît îi revenea lui /ldarion una /='/R!ON <! . /tarinDa. cînd a trecut anul vec(i şi a$nceput un an nou.R.Optspreceze ani e un post tare lun". înturnîndu$se în /rmenelos./deseori înainte îi zărise acea privire şi se te$ mea de ceea ce lăsa să se înţelea"ăC de spus însă nu a spus nimic .rendis a ă"at de seamă că /ldarion adeseori se cufunda în tăcere cînd cei din jurul său erau veseliC şi cînd câta spre el. petrecîndu$şi vremea cu /venturierii. Re"ele 3$a c(emat la sine pe /ldarionC iar dra"ostea ce şi$o purtau unul altuia nu mai era um rită de nici un norT %iul meu. iar /ldarion nu spunea nimic nici despre însurătoare.rendis s$a tul uratC oc(ii al aştri ai lui /ldarion i se păreau fetei reci şi cenuşii.Pe măsură câ treceau zilele.rendis. şi uscatul tare şi pietros îmi răneşte tălpile0$a îndurerat Meneldur şi 3$a cuprins mila pentru fiul săuC dar nu$i înţele"ea frămîntarea.<i Nunet(. spunînd6 T M$a cuprins din nou. îi surprindea privirile aţintite asupra ei.rendisC in sufletul lui se ducea o luptă al cărei sfîrşit nu$3 întrezărea<i anul se scur"ea mai departe. a zis )ar$Meneldur. . şi cu cît se depărtau de mare.rendis au plecat împreună călare..'ar nici acum nu şi$a destăinuit "îndul tul ure lui . căci el unul nu iu ise . nici despre mareC se ducea însă adesea la Romenna.

el taman de aceea să nu le dea ascultareT %ierarii pot sufla în foaie. dacă tu nu te poţi stâpîni.<i anii încă n$au intrat în sacT Nu$i aşaC tu c(iar "îndeşti că mai poţi păsui6 dar viaţa lui .remieC şi s$a "îndit că ea se sfătuise înainte cu tatăl lui Lceea ce nu era adevăratM.Nu te poţi însura cu Marea.'ar acum nici tu.a nu se tra"e din spiţa lui . c(iar de$s lo"odiţi.lrosC şi te iu eşte de atîţia aniT <i$a ţinut în frîu iu irea aproape doisprezece ani. fiul meu.rendis! s$a strîns lui /ldarion inima. atunci cînd credea că alţii unelteau să$3 împin"ă pe o cale ce$o socoteau ei ună.rendis e mai scurtă decît a ta şi anii i se veştejesc mai iute.<)! N. a zis /ldarion. un ăr at nu poate avea două soţii.. nu mă îndoiesc câ a făcut$o tocmai de teama a ceea ce stă acum să se întîmple. astfel că i$a răspuns6 T .Menirea Moştenitorului Re"elui nu e să fie marinar şi nici nevoia nu$3 împin"e spre aşa cevaT *ăr atul mai are şi alte nevoi decît aceea de a$şi cîşti"a traiul. pentru că eşti juruit lui . minerii pot scormoni adîncul. ai iz utit să$i alun"i teamaC şi dacâ încă nu i$ai . nici ea nu mai sînteţi li eri. şi dacă ea s$a înfrînat./tunci de ce nu pot şi marinarii pleca pe mare\ T 'acă fierarii ar sta cinci ani lîn"ă nicovală.u nu cer acum nici măcar a treia parte din acest ră"azT =a vremea aceea nu$ţi era lo"odnică. puţine ar fi neveste de fierari./şa era firea lui... ca. şi îndură ceea ce le e dat să îndure. a răspuns Re"ele.). a răspuns /ldarion.<i neveste de marinari sînt puţine. căci astfel îşi cîşti"â EIF PO.nicicînd coră iile. călăreţii pot călări.RM!N/).rendis cînd trecuseră prin . în vreme ce eu ardeam de neră dare.<i după pravila din Numenor şi după dreapta datină a eldarilor şi a edainilor. căci cuvintele acestea îi aminteau de cele vor ite cu . traiul şi$şi împlinesc nevoile.um$ necum.aiV 'ar tu eşti lo"odit.

a zis el.rendis a rămas tăcută. vaiV dacă din iu ire pentru tine m$aş sui pe cora ie. "îndesc că eşti dator s$o faci0$a înfuriat /ldarionT !n loc să ţin sfat prin mijlocitor. zicînd câ nu mai avea nici somn.Mă ucură să aud că lumea încă mai are asemenea lucruri despre care$mi vor eştiC dar eu nu le voi vedea nicicînd.<i vei călători cu mine. ..rendis a iz ucnit în plînsT Nu.!ntr$un tîrziu a spus6 T . ucurîndu$ne de unăvoinţa valarilor.<i. mai ine i$aş spune c(iar eu lo"odnicei mele ce "îndesc. şi$a părăsit tatăl. li ere şi săl atice dintotdeauna.Nu mult după aceea. căci eu te$am ţinut departe de ea şi totuşi am fu"it de tine.Ne vom cununa acum. nu m$aş mai întoarce. dincolo de puterile mele să îndurC şi aş muri de nu mi$ar mai fi dat sâ văd uscatul. o casă pe apă pentru Re"ină.'u$te. s$a înduioşat.R.Pentru că nu doresc6 inima mi$am dăruit$o codrilor din Numenor. nici linişte dacă n$o făcea. domnul meuV 'ar ai i milă şi nu sta departe tot atît de mulţi ani pe cît am irosit înainte- . a lui Uavanna şi a lui Orome pe care$3 îndră"eştiC vei călători spre pămînturi unde$ţi voi arăta păduri cum n$ai mai văzut.redeam că ai venit să vor im despre nuntăT O voi face. unde încă şi acum mai cîntâ eldariiC sau păduri mai întinse decît cele din Numenor. i$a mărturisit lui .. al ă la faţă.u aste vor e..vor it desluşit. a fă"ăduit /ldarion.'eodată i$a venit un "înd.rendis.rendis dorinţa lui de a pleca din nou pe mările întinse.Marea mâ urăşteC şi iată câ e răz unată acum.ăzînd durerea de pe c(ipul ei.Ne vom cununa înainte să se sfîrşească anul. unde mai poţi auzi marele corn al lui Orome Măreţul/='/R!ON <! .'acâ vei vrea să mâ aştepţi.N'!0 EI3 'ar .Ne vom cununa de cum mă întorc.<i după aceea o sâ fac o cora ie cum n$au văzut /venturierii niciodată. /ldarion.

iar /venturierii nu se mai ucurau de cinstireC oamenii de pe insulă socoteau câ /ldarion se purtase rău cu . marea şi vîntul se domoliseră./şa că.inDalonde.!n acel an n$a plecat pe mareC dar nici linişte n$ a avut.7. tre uie sâ mă duc sin"ur.RM!N/).7'eparte de uscat.Numai câ el stătuse plecat atîta vreme fără voia luiC cînd ajunsese la limanul .. iarăşi îi împinsese vîntul spre miazănoape. dacâ e să ne petrecem ani împreună. sin"urii dintre cei de pe insulă. care ştiau ce se petrece./ldarion s$a ruşinat auzind$oC căci iată. şi cît mai iute-: /şa că a$nceput sâ se pre"ătească în sfîrşit pentru a pleca în primăvarăC /venturierii tare s$au ucurat.). dar cînd.<)! N. în"(iţindu$şi lacrimile pînă cînd marinarii au trecut dincolo de noile ziduri măreţe ale portuluiMai ine de şase ani au trecut pînă cînd /ldarion s$a înturnat în Numenor.urînd o să mor eu dacă mai văd uscatul multă vreme. iar mările furtunoase îi zădărniciseră întrea"a trudă de a$3 reconstrui.Pînă şi /lmarian. el îi vor ise tatălui său cu mînie nestăpînită. ori ucurie.Oamenii ce sălăşluiau în apropierea coastelor începuseră să se teamă de numenoreeni.fresse.rendis a aşezat ramura verde de oiolaire la prova coră iei Palarran. prin pustietăţi primejdioase din pricina "(eţurilor. ori c(iar îşi arătaseră făţiş duşmăniaC iar /ldarion auzise zvonuri cum că un senior din Pămîntul de Mijloc îi ura pe oamenii coră ieri. /ldarion privise în zare . cînd vroise să se întoarcă acasă. 3$a întîmpinat mai rece. împin"îndu$3 departe spre miazănoapte. dar cînd EIE PO. plin de dor. coră iile sale ajunseseră încă o dată în lar".rendis. Re"ina. în vreme ce ea îi vor ea cu iu ire./ldarion ză ovise o vreme în Mit(lond.într$un tîrziu. îl "ăsise în ruine. îşi spunea în sinea lui.)rei coră ii au fost ec(ipate şi toate trei au ridicat ancora de la "ura rîului . ea va muriV:./poi.însăşi . unde înduraseră un fri" năprasnic. un vînt dezlănţuit pornise să sufle dinspre miazăzi.

iar ea l$a privit adînc. domnul meu. căci numai datorită îndurării lor te$ai întors în cele din urmă. a mai zis ea/tunci./ fost fri". cînd mi$e dat să te văd iarăşi.'ar oare n$am dreptul să nădăjduiesc că dra"ostea ta se va dovedi mai puternică să dăinuiască c(iar şi decît frumoasa ramură oiolaire\ T într$adevăr. spre ucuria lui Meneldur şi a lui /lmarian.u vor ă împiedicată.Multe tre uie să fi văzut şi dres în anii aceştia lun"iV .ăpitane.<i "îndesc că oamenii nu te vor judeca pentru aceasta.încă n$a în"(eţat$ o fri"ul morţii.de la prora coră iei Palarran şi zărise departe vîrful muntelui Meneltarma. ea a spus6 T =e mulţumesc valarilor. oc(ii îi fuseseră atraşi de ramura care. s$a . în timp ce el i$a înşirat toate încercările prin care trecuse şi piedicile pe care le întîmpinaseC şi cînd a sfîrşit. /ldarion a început sâ povestească. dar nu i$a ieşit în întîmpinareC el a rămas nemişcat preţ de cîteva clipe. /ldarion a căutat$o pe . dacă vrei. verde odată. iar ea a şezut tăcută. atîta vreme cît era udată de stropii măriiT / în"(eţat.aiV . i$a zis . ascultînd./cum poţi să mâ "oneşti.um aş putea să te alun".)are$s ucuros că văd PilastrulOdată întors. şi$ntîi povesteşte$mi despre tot ce ai făcut. întors la fel de c(ipeş precum soarele după iarnăV T /tunci să înceapă primăvara şi varaV a zis elT <i să nu lăsăm iarna să vină înapoi.rendis. . /ldarion.îl cuprinsese deznădejdea. ceea ce nu$i stătea în fireT /şază$te.'ar le mulţumesc şi pentru că nu te$am însoţitC căci m$aş fi veştejit mai iute decît orice ramură verdeT Ramura ta verde n$a ajuns în fri"ul nâpraznic din voia mea. astfel se dovedeşte. neştiind ce să$i spună.. a răspuns el. căci nicicînd nu se mai întîmplase una ca asta cu o ramură de oiolaire. acum arăta veştejită.rendis. îi spusese un marinar care stătea lîn"ă el.

unde . dintre toţi.rendis şi a zărit o cora ie al ă înaltă.N'!0 EIH şi întîmplat. în jurul căreia păsări al e dădeau roată în lumina soareluiC pînzele sclipeau de ar"int în timp ce cora ia înainta spre port cu prora învăluită în spumă. pe fereastra dormitorului.rendis şi din mîndrie că o Re"ină a Numenorului se tră"ea din rîndul lorîn dimineaţa ospăţului. seniorul oraşului. c(iar dacă am vrea0$a uitat . şi fiecare casă răsuna de muzică şi pe toate străzile cîntau ăr aţi şi femei. astfel câ toţi cei care se aflau acolo au primit la lăsarea serii cîte o coroniţă de elanoiEF şi de lissuin. din dra"oste pentru poporul )ărîmurilor /pusene.ora ia le era plină de flori pentru a înfrumuseţa ospăţul.'upă aceea. . din dra"oste pentru . /ldarion şi . a cărui prietenie o preţuiau cel mai mult-34 . Moştenitorul Re"elui şi mireasa lui au stră ătut călare !nsula. ci e o cora ie din acelea pe care nici tu./stfel inecuvîntau eldarii căsătoria lui . nici eu nu vom pune piciorul vreodată. ziceau că.rendis.<i menestreli aduceau cu ei $ cîntăreţi care$şi aminteau de cîntece de$ale elfilor şi oamenilor din vremea îndepărtată a Nar"ot(rondului şi #ondolinuluiC şi mulţi eldari no ili şi c(ipeşi s$au aşezat printre oameni la mese. /ldarion s$a uitat afară. privind la comesenii lor fericiţi.rendisV a stri"at el.în cel de$al opt sute şaptezecilea an al celui de$al 'oilea .rendisC şi mai spuneau . care dădea spre apus şi spre mareT Priveşte.rendis s$au căsătorit în /rmenelos. ducîndu$ se unde$i îm oldea inima. cea mai frumoasă era .O cora ie se apropie de liman cu pînzele umflateC nu e din Numenor.v. au ajuns la /ndunie. în mijloc de vară.(otărît nunta Moştenitorului Re"elui pentru primăvara următoareC şi aşa s$a /='/R!ON <! .alandil.'ar locuitorii din /ndunie. floarea cea dulce a cărei mireasmă ucură inima.R. a pre"ătit ultimul ospăţC toţi locuitorii [ărmurilor /pusene s$au strîns acolo. pînă cînd.

care pătrundea prin ză relele ferestreiC noaptea era luminată de luna plină co orînd spre asfinţit'îndu$se jos din patul lor.rendis s$a trezit şi a simţit o mireasmă dulce. puternică şi mlădie.<i a sosit şi clipa în care /ldarion şi . .rendis a privit afară şi a văzut cum între"ul pămînt dormea scăldat în ar"intC cele două păsărele şedeau una lîn"ă alta.).rendis$ =asă$le să z oare.<)! N.=emnul unui asemenea copac tre uie să fie tare preţios$ /şa o fiC noi nu ştim. au răspuns ei. surii.îşi triluiau dulce una alteia.rendis şi$au luat râmas$ un de la *ere"ar şi Nunet(C apoi au pornit amîndoi înapoi spre /rmenelosC acolo dorea Re"ele să locuiască Moştenitorul său. şi pentru ei fusese pre"ătită o casă. iar flori poartă iarna.Poate că în "rădinile copiilor tăi vor fi multe păsări precum acestea. $ Mulţumesc. sau c(iar ca ai lui /vallone<i au mai adus eldarii multe daruri.că oc(ii ei erau la fel de luminoşi ca ai lui MorYen .RM!N/). în cadenţe ce nu se repetau niciodată cît era cîntecul de lun"C dar dacă una era îndepărtată de lîn"ă cealaltă. cu tulpină dreaptă./colo au plantat puietul primit de .'e aceea îl preţuim=ui . care le vor umple de cîntecîn acea noapte.ăci noi le$am vor it şi le$am spus despre tineC şi ele vor sta oriunde vei sta şi tu.led(Yen din străvec(imeE3. le$a zis /ldarion elfilor. cu coaja al ă ca zăpada.%runzele$i sînt răcoroase vara.Nici unul n$a fost retezat pînă acum. de$ai fi zis câ era făcută din oţelC frunze însă încă nu$i dăduserăEIQ PO. pe pervaz'upă ce s$au sfîrşit toate ospeţele. în mijlocul unei "rădini pline de copaci. pe loc îşi luau z orul amîndouăC una fără cealaltă nu cînta$ .um să le ţin\ a între at . care le e foarte lun"ă. cu ciocuri şi lă uţe aurii.=ui /ldarion i$au dat un puiet. au răspuns eldarii. mirii s$au întors o vreme acasă la .rendisC păsărelele stăteau cocoţate pe pervazul ferestrei de la încăperea ei. .0e unesc pe viaţă. sâ fie li ere.rendis i$au dăruit o perec(e de păsări..

.u "îndul iarăşi la viitor.ăci.ăm ar..(iar de la naştere era frumoasă şi frumuseţea îi sporea pe zi ce trecea6 cea mai frumoasă femeie. cîntau cele două păsăruici elfeşti'oi ani mai tîrziu. atît cele de care se foloseau zi de zi. în acele vremuri străvec(i. care s$a născut vreodată /='/R!ON <! . ea i$a dăruit lui /ldarion o fiică. încît stătea zile în şir plecat de acasă. măcar că erau destui care se pricepeau să lucreze piatra şi metalele Lîntrucît stră unii edaini deprinseseră astfel de meşteşu"uri de la noldoriM. iar în primăvara anului ce a urmat.<i nu fără temei se temea . dar citind iute în oc(ii ei câ n$o tră"ea inima. cît şi cele pe care le admirau pentru lucrătura lor. un pâmînt potrivit pentru orice . ca 0tăpîn al lor ce se afla. 7care să$i fie moştenitorC şi asta o să$3 ţină încă multă vreme lîn"ă mine-: .. /ldarion planta puieţi în locul unde fuseseră do orîţi co$ paci. în afară de /r$Zimrap(el.N'!0 EI5 din spiţa lui . /ldarion a ru"at$o să$3 însoţească pe . îşi zicea ea. . era nevoie de tot mai mult lemn pentru construcţii şi pentru multe alte lucruri. ultima dintre ele.ăci în taină ea încă se temea de Mare şi de puterea pe care o avea asupra inimii luiC şi cu toate câ se străduia să$şi ascundă frica şi vor ea adesea cu /ldarion despre aventurile de altădată şi despre speranţele şi planurile lui. îl urmărea cu priviri "eloase de cîte ori se ducea la cora ia$casă sau îşi petrecea mai multă vreme cu /venturierii..7%ără doar şi poate că acum /ldarion îşi va dori un fiu:. au numit$o /ncalimeC . /ldarion se apucase din nou să cerceteze pădurile. după cum spun vec(ile poveşti.R. numenoreenii îndră"eau o iectele făcute din lemn.rendis.lros.la elfi şi tot acolo.=emn se "ăsea din elşu" în Numenor Lşi asta mai cu seamă datorită cumpătării saleMC dar cum poporul se înmulţise. pe ră$ murelele copăcelului. n$a mai stăruit.înd a fost să i se dea primul nume.Odată.'upă cinci ani de cînd nu mai părăsise uscatul.rendis a rămas "rea.rendis se ucura în inima ei. şi oriunde era loc.

aşa cum îi spusese Nunet( lui . dar nu astfel se numea ea.ăci.u toate acestea../stfel că într$o zi l$a între at6 T . şi su acest nume avea să rămînă în amintirea celor care$ au ţinut sceptrul Numenorului. şi s$a neliniştit.!$au dat numele de )urup(anto. cu multe coasteC şi oamenii se minunau. care$s făcute de minţile şi mîinile oamenilorC dar îmi vine să cred câ nu vînturile ori apele cele întinse îi pîrjolesc inima. el visa la "loria Numenorului şi la puternicia re"ilor ei. socoteau câ el nu iu ea copacii ca atare. şi căuta capete de pod de pe care aceştia ar fi putut mai apoi să păşească spre stăpîniri şi mai mari. ci o fier inţeală în mintea lui. *alena de =emn. mulţi erau aceia care.rendis cu mult timp în urmă..RM!N/). 0tăpîn al .soi de copac. purtînd oameni şi provizii cît să ajun"ă pentru un între" oraş. ca şi . punea să se sădească păduri între"i. sau un vis ce$3 întuie:. fie că nu. în vreme ce printre sumedenia de coră ii mai mici a prins sâ ia formă o carenă cît toate zilele. asemenea unui castel.rendis. fiica mea./şa au început să nu mai ai ă linişte ferăstraiele şi aroasele din atelierele Romennei.e$i cu toată forfota asta cu coră iile. care avea să$3 ajute să$şi împlinească planurileNu altfel stăteau lucrurile în ceea ce privea Marea. nici măcar vederea unor pămînturi necunoscute. 7o fi iu ind el coră iile.<)! N. ca nişte nori./tunci a ajuns el să fie cunoscut de oameni drept /ldarion./stfel s$a făcut câ n$a trecut mult şi iarăşi şi$a întors atenţia de la păduri spre făurirea coră iilor şi în minte i$a apărut vedenia unei coră ii măreţe. EII PO.rendis a aflat despre ceea ce se întîmpla. cu catar"e înalte şi pînze urieşeşti. cu toate că /ldarion nu$i spusese nimic.<i se prea poate să fi "(icit ine Nunet(C /ldarion era un om clarvăzător. cu "îndul mereu la zilele în care oamenii aveau să ai ă nevoie de un cuprins mai mare şi de o"ăţie mai multăC şi fie câ ştia lucrul acesta cu limpezime. ci mai curînd lemnul lor.).

rendis.înd totul a fost pre"ătit. dar îl şi zădărau..l a mai ză ovit pînă la ziua de naştere a lui /ncalime. ceea ce nu se putea spune despre ceilalţi din casăC şi înainte de culcare. tatanDa\ )are$aş vrea sâ văd casa al ă din ţara oilor.ărendilV 'oar nu mer" la moarte. i$a spus tatălui ei6 /='/R!ON <! ..!ar oc(ii ei s$au umplut de lacrimi.rendis dorinţa sa de a pleca din nou pe mare.Mă voi întoarce curîndT .. zi în care şi$a răsfăţat copila ca niciodată. sîn"e din sîn"ele lui )uor şi al lui .rendisV Opt ani am rămas pe loc. cu toate câ ea încerca să şi le stăpînească.0ădesc mai mulţi decît cei do orîţi!i răspunsese la fel de vesel. fără a o privi în faţăC apoi n$au mai vor it despre aceste tre uri'ar cînd /ncalime se apropia de vîrsta de patru ani.ocea îi era veselă.'ar anii sînt necruţători şi nu$i vei aduce înapoi cu tine. s$a întors şi şi$a luat rămas$ un de la .N'!0 EIG T &nde o să mă duci în vara asta.)inereţea$mi z oarăC şi unde mi$s copiii.R.0$ a îndurerat /ldarion văzîndu$le.Nu poţi priponi pentru totdeauna în frîn"(ii de mătase pe fiul Re"elui. c(iar dacă are o soaţă frumoasă. de care$mi povesteşte mamil/ldarion nu i$a răspuns6 a doua zi a plecat de acasă şi a lipsit cîteva zile. pentru câ el nu$i spunea nimic din ceea ce ea să nu fi ştiut de multC vor ele erau de prisos.a a rămas tăcută.=imanurilor\ Nu ne$a ajuns\ .îţi copaci frumoşi au fost scurtaţi de viaţă în acest an\ .Răsar copaci. cad copaci. căci în sinea lui era de nestrămutat. unde$i moştenitorul tău\ Prea îndelun" şi prea adesea patul meu rămîne rece-EE . /ldarion i$a mărturisit în sfîrşit desc(is lui . iar faţa zîm itoare$ *ăr atul tre uie sâ ai ă ceva de făcut pe pămînt.urînd\ a suspinat ea./ncalime rîdea şi era veselă. . astfel că nu s$a lăsat înduioşatT @aide.!ar ai mei sînt mai număraţi ca ai tăi.

dar nu şi$a întors o clipă capul să se uite în urmă.şti frumoasă.). întunecat la c(ip şi ros de nelinişte. e(ăitul oilorT Mai dulce răsună în auzul meu decît ţipătul . sîn"e din sîn"ele lui ./ ridicat$o în raţe pe /ncalime şi a sărutat$oC fetiţa s$a a"ăţat de "îtul lui. sărind în şa. a luat$o din loc./stfel că n$a trecut mult şi . decît după ce se depărtase mult spre apus. /ldarion n$a mai ză ovit. în adîncul !nsulei.. .T Prea adesea am crezut în ultima vreme câ$3 vrei astfel./ldarion o numise @irilonde. soaţa căpitanului său pusese o ramură mare de oiolaire$.'oi aniV /tîţia$ţi cer.rendis.rendis a părăsit oraşul /rmenelos.0ă nu ne mîniem tocmai acum. a răspuns /ldarion.<)! N. ia$ţi doi aniV 'ar nu mai mulţi. pînă departe. . îndreptîndu$se spre .urînd după aceea. 'escoperitorul de =imanuriC plecase însă din Numenor fără inecuvîntarea lui )ar$MeneldurC iar . cu voia sau fără voia ta:. unde vîntul mereu purta cu sine.erde a întoarcerii şi nici nu trimisese vreuna. pe c(ipul tău nu se întrezăreşte încă nici o um ră a vîrstei. doi aniV 'ar . copleşită de durereC dar în adîncul inimii simţea o durere nouă.Mai ai vreme să mă aştepţi pînă$mi ostoiesc nevoia adîncă.Priveşte$te în o"lindă.rendis i$a răspuns6 T Mai ine spune6 7'oi ani îmi voi lua. /ldarion stătea la prora.RM!N/).ărendil. marea cora ie a părăsit portul Romenna.rendis a stat sin"ură în camera ei.Prea ine.. c(iar dacă nu "îndim la fel. unde EIJ PO.&n fiu de Re"e.ît a fost acea zi de lun"ă.rendis nu se aflase în port ca să aşeze pe cora ie Ramura . dar el a pus$o iute jos şi.merie. tre uie să$şi respecte şi cuvîntul dat/ doua zi. căci îi aminteau de catar"ele marilor coră ii. pricinuită de$o mînie rece care i$a să"etat dra"ostea pentru /ldarion pînă$n străfundul ei&ra MareaC şi$acum nici măcar la copacii pe care$i iu ise înainte nu mai vroia să se uite.

<i cu adevărat /ncalime arareori vedea vreun ăr at T . s$au aşezat pe pervazul de la fereastra camerei tatălui lui . unde ea dormise cu /ldarion cînd veniseră de la ospăţul din /ndunieC acolo le$au "ăsit Nunet( şi *ere"ar a doua zi dimineaţa. iar dacă totuşi ză oveau su acel acoperiş.>sta nu$i loc pentru o ucurie ca a voastră/='/R!ON <! . neoprite de "arduri ori ziduri.merie. ţinîndu$şi una alteia de urît.rendis nu$şi ţinea ran"ul. picurîndu$i în suflet propria ei îndîrjire împotriva spiţei ăr ăteşti.rendis. cînd s$a uitat spre fereastră. z uraţi de$aiciV le$a zis ea. care se simţeau cuprinşi de$un fior în"(eţat ce$i punea iute pe fu"ă..rendis nu$şi dorea pe nimeni în "ospodăria ei. cu păşunile. cum se "ră ea să plece./ici o adusese pe /ncalime. stînd în pra"ul casei al e. silindu$i să vor ească mai mult în şoaptăîntr$o dimineaţă.ăci .'oar cînd şi cînd mai venea pînă acolo cîte$un trimis al Re"eluiC dar cum venea. care cui ăriseră vreme îndelun"ată în "rădina ei din /rmenelos şi pe care uitase să le ia cu sineT Prostule dra"i.rendis a fost trezită de cîntec de păsări şi.pescăruşilor. primite în dar de la Re"e. căci casa nu era cîtuşi de puţin primitoare pentru ăr aţi. iar puţinii servitori pe care$i avea şi cei cîţiva păstori sălăşluiau departe de casa ei. în afară de servitoareC vroia să$şi crească fata după cum socotea ea câ tre uie.în seara aceleiaşi zile. a zis ea. .N'!0 EI4 Păsărelele şi$au curmat cîntul şi şi$au luat z orul peste copaciC de trei ori au dat roată pe deasupra acoperişurilor. iar Nunet( le$a urmărit pînă ce s$au presc(im at în două picăţele în lumina soarelui. parcâ$i "îtuia ceva. apoi s$au îndreptat către apus. păsărelele au z urat drept în sus şi apoi s$au depărtat. şi peste tot se întindeau pajişti care se contopeau. curînd după sosirea în . a văzut pe pervaz păsările elfilor. cu faţa spre apus.asa se afla aşezată pe o coastă de deal.R.'ar cînd Nunet( a întins mîinile spre ele. luînd$o .

fără a se zări vreo pînză de cora ieC anul următor a venit şi el.0in"urul dascăl al lui /ncalime era mama eiC de la ea a deprins cititul şi scrisul şi "raiul elfilor pe care$3 vor ea cu . dar nu mai sînt.rea oare Re"ele să mă pună să aştept la de arcarer./m însă vreo îndatorire. ..rendis s$a înăsprit.).RM!N/).rendis s$a supus dorinţei Re"elui şi a dat poruncă să fie pusă în ordine şi pre"ătită casa din /rmenelosC dar ea însăşi nu se "ătea de întoarcereT Mă voi întoarce de$mi porunceşti.'e ce. şi ea a devenit tăcută. de ce.asa asta nu mai este a ei şi nu aici se va tămădui ea.Nu$i semn un.l se va întoarce. semn câ el iar a plecat şi a părăsit$o. i$a trimis ea răspuns Re"elui. nu$i aşa\ 0$o lăsăm în pace.<)! N./ alun"at păsările elfilor şi rău a făcut. aşa cum îl vor eau . *ere"ar. oriunde$ar fi.Rolul âsta l$am jucat pînă la capăt-: / trecut însă şi anul acela.este ne$a dat.'ra"ostea ce$i mai EGF PO.înd a început al doilea an după plecarea lui /ldarion. şi de acolo spre ţara de unde veniseră odatăT . se a"ăţa de /ncalime şi n$o lăsa sâ se depărteze de ea nici cît sâ se ducă sâ le vadă pe Nunet( şi pe ru edeniile ei din )ârîmurile /pusene.0au de ce n$a venit acasă\ T .. atar aranDa. a zis Nunet(T 'e ce atunci ea nu ne$a dat de veste\ s$a mirat *ere"ar. apoi s$a făcut toamnă0ufletul lui .. ca o iu ită de marinar\ Mi$ aş dori sâ mai fiu. ca sâ mâ "ră esc\ Nu va fi timp îndeajuns cînd se vor zări pînzele coră iei lui la Răsărit\ !ar în "îndul său şi$a zis6 7.<i poate că atunci valarii îi vor da şi ei înţelepciune sau măcar şiretenieV .merie mai mult de cîteva ceasuri de drum. rămăsese în suflet şi$o revărsa toată asupra fiicei ei.spre mare.rendis. fiica mea\ 'oar ştiai ce soartă te aşteaptă./ poruncit să se înc(idă casa din /rmenelos şi din acea clipă nu s$a mai depărtat de casa ei din .

afla cînd şi cînd de la femeile din casă.l a privit$o fără teamâ şi a continuat să ea./poi a pus cana jos$ @ol eazâ$te. mai dra" lui /ldarion.Multe a aflat /ncalime despre Numenor şi despre zilele străvec(i. despre oameni şi despre insulă. ieşea din casă şi se ducea pe pajiştile întinse. şi cu un (o(ot de rîs şi un c(iuit a sărit peste poartă şi a rupt$o la . departe de urec(ile 'oamnei /l e din . a venit la ele acasâ cu o solie de la o "ospodărie îndepărtatăC /ncalime a dat peste el în o"rada din spatele casei. de cîte ori i se în"ăduia. scoţînd încă un codru din traistă$ <ter"e$o. dacâ asta vrei. temîndu$se de stăpîna lorC cît despre rîset.âci în )ârîmurile /pusene acesta era "raiul de zi cu zi în case precum a lui *ere"ar. ieşind din lăptărie<i ia$ţi picioroan"ele la spinare. înainte s$ajun"i acasăV /='/R!ON <! . prea puţin îl auzea /ncalime în casa al â din . iar .şti o fetişcană dră"uţă. în Numenor.'ar acum /ncalime împlinise şapte ani şi.R.. unde putea aler"a în voieC uneori mer"ea cu cîte o cio ăniţâ să păzească oile şi să mănînce su cerul li er!ntr$o zi de vară din acel an. din cărţile şi cronicile ce se "âseau în casă şi pe care ea le putea pricepeC alte poveşti. î alV a stri"at o ătrînă. oc(ioasoV i$a zis el. de$ai fi zis că murise cineva acolo nu de multC câci în acele vremuri. daW cam plăpîndă.'ar femeile erau z"îrcite la vor ă faţă de copilă.. iar muzica auzită de /ncalime în copilărie erau cîntecele femeilor în timp ce munceau în preajma casei.oamenii no ili din Numenor.rei şi tu o ucată\ a între at$o. mai mare în vîrstâ decît ea. o casă plină de şoapte şi fără muzică.rendis. altfel ai sâ uiţi ce ţi$am zis pentru maicâ$ta. ăr aţii erau cei care cîntau la instrumente. un ăietan. unde ăietanul mînca un codru de pîine şi ea o cană de lapte.. mamă ZamînV i$a răspuns ăiatul.merie..rendis arar vor ea "raiul numenorean.merie. fără ştirea lui .N'!0 EG3 T N$are omuW nevoie de cîine de pază cînd eşti mata prin preajmă.

/ncalime n$a mai vor it despre tatăl eiZilele au trecut.înd o sâ vină acasă\ a vrut să ştie copila. dar în sinea ei era mirată şi tul urată de între are6 căci între ele nu fusese niciodată pomenit vreun cuvînt le"at de /ldarionT . a răspuns . (erin2e. iar ea n$o să fu"ă atîta vreme cît tu o iu eşti'e atunci.rendis. nici atăr 'oamna cea /l ăT .înd s$o$ntoarce taică$su.fu"ă pe deal la valeZamîn era o ţărancă ătrînâ. unul dintre cio anii seniorului ăluia mare de la miazăzi6 noi îi zicem 0tăpînul Oilor. o să "ăsească acasă o mîndreţe de flăcăuC numaW sâ se "ră ească.e$a fost arătarea aia ăţoasă\ a între at /ncalimeT &n ăiat. dacă ai (a ar ce$i aia'aW de unde să ai\ >ştia$s d$ăia de fac pa"u ă şi$nfulecă toată ziua$ ună ziua. din pricină că a auzit de /venturierii ceia şi s$a în(ăitat cu ei şi a plecat cu tatăl tău.ocea îi era liniştită şi rece..&l ar. e ru edenie cu Re"eleT /tunci de ce nu$i acasă tatăl ăiatului\ T Păi. altfel n$o să$3 mai recunoască. pe care nimeni n$o speria cu una cu două.<i$ai putea spune asta despre mulţi alţiiT *ăiatul ăsta are şi el tată\ a între at /ncalimeT *a ine că nu. slo odă la "ură. /ncalime a între at$o ca din senin pe mama ei6 T =ui tata i se spune şi 0eniorul /ldarion\ T ! s$a spus cîndva. aducînd încă un an. fără să răspundă la între areT Nu mâ$ntre a pe mineV Nu ştiu. 0eniorul /ldarion6 numai valarii ştiu încotro sau de ce!n acea seară. a răspuns Zamîn. a răspuns Zamîn./i o mamă. şi$apoi încă unulC .Poate niciodată'ar nu te frâmînta.'e ce mă$ ntre i\ .>la de$a fu"it înfulecă tot timpul T daW nu fără rost.

Oile au fătat şi mieii creşteauC vremea tunsului a venit şi a trecut.RM!N/).merie. aşa cum şi ănuia /ldarionC şi i$a vor it Meneldur.<i$atunci.'ar lumea se sc(im ă iarăşi.l a călărit prin ploaie pînă în /rmenelosC acolo şi$a "ăsit casa zăvorită. să$ţi vor esc despre faptele mele şi despre ce "îndesc eu câ tre uie făcutT /şa să faci.<)! N. a zis Meneldur.=$a cuprins neliniştea.'ar nu pentru că am vrut am ză ovit6 sînt multe de făcut.Pînă şi eu m$am săturat de mare.Nici nu aştept altceva- . /ncalime a împlinit nouă ani. o vară fier inte a pîrjolit iar aEGE PO.)ul urarea i$a cuprins din nouC şi teama le dă tîrcoale. care fără doar şi poate avea să$i spună multeRe"ele l$a primit cu răceală.ai. ca un Re"e nemulţumit de purtarea unui căpitanT /i lipsit multă vreme.rendis s$a făcut că n$o aude.Nimeni nu i$a ieşit în întîmpinare lui /ldarion pe c(ei. dar n$a vrut să$ntre e pe nimeni ce se întîmplaseC înainte de toate./r fi tre uit să te întorci acum mai ine de trei ani.. daV a răspuns /ldarion.Mă tem că aidoma s$a întîmplat şi aici. de cînd 0tăpînii /pusului şi$au trimis armiile împotriva /n" anduluiC zilele acelea au fost date uitării ori au fost învăluite în a urul le"endei de către oamenii din Pămîntul de Mijloc.în primăvară. pur$ tîndu$3 pe /ldarion pînă în portul RomennaC de îndată s$a trimis veste în . @irilonde s$a întors de peste mările cenuşii.<i$n lipsa mea totul mer"e anapodaT Nu mă îndoiesc. şi de multă vreme inima mi$a tot tînjit după apus. i$a spus el cu voce de "(eaţă. adusă de un vînt "reu de nori de la Răsărit. aşa ai promisT . vroia sâ se ducă la Re"e. a răspuns /ldarion.)are$aş vrea să ne sfătuim împreună. dar .. în ţara care de drept e a taT Nădăjduiesc să pot îndrepta lucrurile aici./proape o mie de ani au trecut în partea cealaltă de lume.). )oamna s$a presc(im at în ploaie.

/stfel că acum îţi spun6 'u$te acasăV /ldarion a împietrit dintr$odată şi c(ipul i s$a înăsprit/='/R!ON <! .ăpitanul /ldarion a uitat ceva ce ţine de cealaltă jumătate a sa şi socoate.'e cum a zărit$o din depărtare. spune$mi.)u ai şi o viaţă care este numai a ta.rendis6 înveşmîntată în al . cu toate că se lăsa noaptea.Nu luase cu sine decît doi tovarăşi de drum. în casa ei. pe care mereu ai nesocotit$o.0us pe deal. în îndărătnicia lui. că e o trea ă la fel de "ra nică.într$acolo tre uie să te îndrepţi fără ză avă$ 'e mi s$ar fi lăsat vor ă încotro să mă îndrept. şi$n aceeaşi clipă a văzut$o pe .0$a răsucit pe călcîie ca să plece.rau rupţi de o oseală.&nde este casa mea\ $ /colo unde se află soaţa ta.merie. din )ărîmurile /pusene.Numai că altele sînt tre urile pe care le socotesc mai "ra nice. înainte de$ai mustra pe alţii:.merie. care era de loc din .[i$ai încălcat cuvîntul faţă de ea. a răspuns Meneldur.0e ţinea .R./re o scrisoare.. fie că n$ai avut încotro. a zis el. nu numai re"iiîţi dau un sfat.ălărind fără oprire. departe de mare.)oţi oamenii tre uie să facă astfel. au ajuns în . o vor ă din ătrîni6 7&n re"e mai întîi tre uie să$şi rînduiascâ propria o"radă. a făcut o plecăciune şi a părăsit încăpereaC în mai puţin de o oră. şi caii. a sărit din şa. stătea pe treptele ce urcau pînă la pilaştrii din faţa uşii.merie a doua zi. casa arăta rece şi al ă în ultima scăpărare a apusului de su poala unui nor. fiu al lui Meneldur./cum trăieşte în . doi ăr aţi de pe cora ia sa6 pe @enderc(.. a sărit în şa şi a pornit la drum. dar s$a oprit şi a spus6 .O jumătate din tine. fie din alte pricini. m$aş fi dus de cum am pus piciorul pe uscat. /ldarion a suflat din corn. la căderea întunericului. a zis /ldarion*atăr nu$s nevoit să aflu veşti de la străini.înd a ajuns în o"radă. şi pe &l ar.N'!0 EGH T 'acă ştii. şi călăreţii. pe care tre uie să i$o înmîneze Re"elui din /rmenelos!$a dat$o lui Meneldur.

T /ici nu vă puteţi adăposti. a zis ea şi.'ar la primul cîntat al cocoşilor. lăsîndu$3 sin"ur/tunci două femei au înaintat spre el. a zis Zamîn. ea le$a spus celor doi ăr aţi.u în"ăduinţa 0eniorului /ldarion. de faţă cu celelalte femei6 $ %ără doar şi poate că eşti o osit.[i s$a pre"ătit o cameră de oaspeţi. a intrat în casă. s$a trîntit pe pat şi un somn adînc l$a cuprins în scurt timp.u nu ză ovesc. ca să audă şi stăpînul6 EGQ PO. cum era ffînt de o oseală. servit de femeile din casă. făcîndu$3 să uite de um rele din Pămîntul de Mijloc şi de Numenor.. aşa cum a fost cînd te$ am aşteptatT Marinarii se mulţumesc cu puţinT /tunci e ine. domnul meu.RM!N/).'ar înainte să$şi isprăvească cina.în timp ce /ldarion intra în casă.'acă$ţi este fri".Mer"eţi la casa de la poalele dealuluiV $ Nu.ăpitanului tău aici.).mîndră. /ldarion a ă"at de seamă că era palidă şi oc(ii îi străluceau nefiresc$ .)oate$s une acolo\ $ îndeajuns de une. domnul meu.rendis nu a venit sâ se aşeze la masa la care el mînca o cină tîrzie. cu voce tare.. întorcîndu$i spatele. ea a intrat şi i$a spus. cere să se facă focul/ldarion n$a zis nimic. mâ îndrept spre casa mea. după atîta zor.)e du însă. şi află sin"ur ceea ce doreşti să afliV [ie o să$ţi fie mai cald acolo decît . s$a trezit tul urat şi mî$ nios. iar o ătrînă a co orît treptele.'e mult am încetat să te mai aştept.%emeile mele se vor în"riji de tot ce ai nevoie.*ăiatul tău atît a înfulecat. dar. i$a spus ea. în care te poţi retra"e cînd vei voi.ii tîrziu.0$a retras curînd în iatac şi. a răspuns &l ar.<)! N.0$ a dat jos din pat şi s$a "îndit sâ părăsească neauzit casa6 . Zamîn.Mă tem că acum nimic nu$i pre"ătit pentru întîmpinarea ta. apropiindu$se. sin"ur într$o încăpere. de nu$3 mai recunoşti..

a zis ea)ra" nădejde că Lmarinar fiindM nu te$ai şi săturat de casa asta plină de femei.rendis. pînă îmi aduc eu calul.ă veni vor a. oricît şi$ar fi dădăcit ea fiica$ Odată ai ştiut cine sînt.'in cîte văd. dar oare nu am o fiicâ\ /='/R!ON <! . şi nu i$a dat ineţe lui /ldarion cînd acesta. avîndu$3 pe @enderc( alături. şi$o să se ducă la ru edenia sa..u ani în urmă ai avut una. şi nu lui . a răspuns el. descâlecînd. i$a cerut /ldarion'acâ ar fi fost după . dar .'ar cînd se îndrepta spre uşă. @enderc(. încît o iei c(iar aşa din loc înainte să$ţi fi isprăvit tre urile. ar putea pierde unăvoinţa Re"elui.'ar fiica mea încă nu s$a trezitT /tunci trezeşte$o. atunci cînd /ldarion s$a întors călare. a urcat treptele spre eaT . domnul meu. fiind prea necruţătoare. s$ar fi împotrivit ca /ncalime să$3 vadă pe /ldarion la acel ceasC dar se temea că. a răspuns ea. @allatan.N'!0 EG5 $ .rendis să$i aducă fiica la /rmenelos.o să$3 "ăsească pe tovarăşul său.R. am fost amă"it că$mi voi "ăsi soţia. numai ce$i apare dinainte . /ncalime se afla lîn"ă mama ei.rendis.rendis. în sinea lui a zîm it6 căci vedea în copilă odrasla ce$i semăna lui. înaintea tuturor celor din casă\ /ldarion a privit$o cu atenţie şi. ce tre uri te$au adus încoace\ Pot să le aflu înainte să pleci\ T !n /rmenelos mi s$a spus că soţia mea ar fi aici şi câ a luat$o şi pe fiica mea cu sine. cu toate că faţa îi era aspră.Mai încolo o să$i ceară lui . 0tâpînul de oi din @Darastorni.<i de ce ai pus să fiu trezită atît de devreme./stfel câ. nevrînd să se ia la (arţă cu soţia lui la ea acasă. mai cu seamă că 0fatulEH se arăta de multă vreme nemulţumit de felul în care era crescută copila la ţară. iar acum stătea în pra"ul încăperii luiT Pleci mai iute decît ai venit. şi caii.ine eşti\ 3$a între at copila. domniţă /ncalime.Nu pusese "eană peste "eană în acea noapte.

a auzit zvon de muzică şi i$a "ăsit pe păstori veselindu$se de întoar$ cerea lui &l ar.. dănţuia cu el în sunetul cimpoaielor.Nu vei trăi aici toata viaţa ta. vărul săuC plănuia sâ râmînă acolo o vreme. c(iar de$ar fi Re"ele Numenorului/ldarion şi$a văzut de drum spre @Darastorni.u ineV !$a sărutat mîna lui /ncalime şi a co orît trepteleC apoi a încălecat şi a dat pinteni calului..Prea tîrziu îi veneau în minte vor ele ce i le spusese Nunet( cu mult timp în urmă. întoarce$te în patul tău.). dar mai mult mîni$ oasă. cum co oară dealul şi 3$a văzut apucînd$o spre @Darastorni.rendis s$a ridicat şi a părăsit fereastra. care le adusese multe poveşti minunate şi sumedenie de daruriC iar soaţa lui &l ar. îndurerată. primejdios după ce focul se stinsese în el. făcînd în urmă un semn cu mînaRămasă sin"ură. ca să se odi(nească şi să$şi dea ră"az de cumpănire.a afla şi el asta..u sînt ca oţelul ce nu se frîn"e. "ătită ca de săr ătoare. domniţă. dar numai după ce s$ar fi stropşit la elC /ldarion se purtase însă ca şi cînd ea era cea vinovată.'ar acum.=a . mînat de o voinţă săl atică. nu spre /rmenelos. dacă aşa vrei. venit pentru a$ţi aminti că eşti fiica Moştenitorului Re"eluiC şi Ldin cîte văd eu acumM vei fi Moştenitoarea lui. unde sălăşluia @allatan./poi a iz ucnit în plîns. mai EGI PO.înd a ajuns aproape de casă. la rîndul tău.<)! N.treacă de la mine. de la fereastră.. pînă se trezeşte slujnica ta. .u unul mă zoresc să$3 văd pe Re"e.RM!N/)./stăzi nu sînt decît un sol din /rmenelos... şi înţele"ea a ia acum că /ldarion era ceva copleşitor de mare şi de neîm lînzit. "îndindu$se la propriile "reşeliT PrimejdiosV a spus ea.rendis 3$a urmărit sin"ură.. neluînd$o în seamă în faţa fiicei ei.0e aşteptase la căinţă din partea lui şi s$ar fi învoit să$3 ierte dacă el i$ar fi cerut$o.

R. fiul său.ăpitanV: şi î al.înd s$a apropiat soţia lui &l ar.'ar cînd îi voi spune cui l$am dat. cît de ătrîn tre uie să fie un ăr at ca să poată să stră ată mările cu o cora ie. cu mulţumirile mele.Porneşte acum spre casă. tovarăşul său de drum.u simt nevoia să călăresc de unul sin"ur$Nu se cuvine. s$ a repezit la scara lui /ldarionT 'omnia ta.. cuprins de furie şi amărăciuneT 'oar atît vreau să între . astfel că el a rămas în şa. dar curînd avea să primească veşti încă şi mai tul urătoareN$a trecut mult de cînd plecaseră de acolo. domnia ta.'rum . şi fără altă nădejde în viaţă.ît munţii de ătrîn. cînd /ldarion şi$a oprit calul şi i$a vor it lui @enderc(. i$a zis el.N'!0 EGG despre ciudata lui venire şi plecare. privindu$i şi zîm indC dar dintr$ odată &l ar a stri"at. aşa ca tatăl meu\ T .ăpitane. rusc nezîm itor. . nu te împiedic să te duci şi să descoperi sin"ur. doar o mică răsplată pentru cei şase ani pe care mi i$ai dăruit tu lăsîndu$3 pe un om un sâ mă ajute<i dintr$o taşcâ de su tunică a scos un "iuvaier roşu ca focul. a zis /ldarion. . şi i l$a apăsat în palmăT 'e la Re"ele elfilor l$am primit. prins de un lanţ de aur. a zis /ldarion.'ar asta$i trea a. fiu al lui &l ar. a zis @enderc($/i dreptate.înd @allatan a aflat /='/R!ON <! .rei să primeşti acest dar de la mine\ a între at$o el. va "îndi că se află în mîini une/poi /ldarion şi$a luat rămas un de la cei aflaţi acolo şi a plecat mai departe.ăpitaneV a e+clamat el ucurosT . prietene.0au oricînd pofteşteV 'ar mama ta.început nimeni n$a ă"at de seamă venirea lui /ldarion. /ldarion a luat$o de mînâT . nedorind să râmînă în acea casă.e$i\ 0înt în "ra ă mare. 7Marele . i$a răspuns /ldarion.. s$a mirat. spunîndu$i6 $ Oricum vei fi primit în /pus. nu vrea să$mi dea ineţe\ .

<)! N.merie'upă ieşirea lui /ldarion din încăpere. şi nimănui altcuivaMeneldur a rupt pecetea şi a citit6 . cum ănuieşte fiul tâuC ci un servitor al lui Mor"ot( e cel ce se urneşte.reinion #il$"alad.Nu$i tirania oamenilor ticăloşi. şi lucruri ticăloase se trezesc încă o dată. Moştenitorul Re"elui din Numenore. forţa îi sporeşte. şi de atunci nici că a mai pus piciorul în ./n după an. îl salută pe )ar$ Meneldur din spiţa lui . căci de atîtea ori ţi$ai trimis fiul la mine.Purta pecetea şi lazonul re"al $ stele al e pe un disc al astru-EQ Pe faţă stătea scris6 'ată în Mit(lond în mîna 0eniorului /ldarion..RM!N/).'e data aceasta.'espre nevoile ce mă apasă îţi va vor i elC dar (a ar nu are ce minunat este sâ fii tînâr şi plin de speranţă.'upă cum socotesc eu.). căci cei mai mulţi oameni sînt "ata să$i ducă la împlinire "îndurile. O noua um ră se înalţă la Răsărit. aşa$3 văd eu.ărendil6 .alarii să te ocrotească şi nici o um ră să nu po"oare peste !nsula Re"ilor'e multă vreme ţi$am rămas dator cu mulţumiri. de cîte ori zăresc o cora ie din .'e aceea. pentru a fi înmînată numai Re"elui în /rmenelos. iertare îţi cer câ l$am ţinut în serviciul meu mai mult decît se cuveneaC câci mare tre uinţă am de învăţătura oamenilor şi de "raiurile pe care numai el le cunoaşte. fiul lui %in"on. Meneldur s$a uitat la scrisoarea pe care i$o dăduse fiul său şi a rămas miratC căci a văzut că venea de la Re"ele #il$"alad. ceea ce scriu aici este numai pentru oc(ii Re"elui din NumenoreEGJ PO.Prin urmare. nu$i departe ziua cînd forţa asta va fi mult prea mare pentru ca eldarii să$i ţină piept neajutaţi.unV <i cu aceste vor e. /ldarion a pornit sin"ur spre /rmenelos.Prin multe primejdii a trecut pentru a veni să$mi dea sfaturi. pe /nardil /ldarion6 al elfilor cel mai măreţ prieten care se află acum printre oameni. din =indon.

spre miazăzi. încă de pe$acum duşmanul se furişează de$a lun"ul coastei spre ea.'acă poţi să te lipseşti de$o armie. unde încă mai vieţuiesc eldarii./r putea fi apărată şi astfel ar fi împiedicat atacul.'ar niciodată n$a avut destui oameni să$3 ajuteC iar .frdan.cele înalte ale Re"ilor Oamenilor.inDalonde. sfatul lui Lîntotdeauna înţeleptM este ca atunci cînd va porni atacul. atunci nădejdile lumii vor spori.riadorul.<i nu în ultimul rînd.0e pricepe de minune la asemenea tre uri.Primul . multă vreme a trudit sâ întemeieze un asemenea liman. în ţinutul . tre uie sâ apărăm .=a .alenard(onC şi pe acolo va pătrunde pu(oiul dinspre Răsărit. noi sâ căutăm să apărăm )ârîmurile /pusene. cum fără doar şi poate se va întîmpla. trimite$o la mine.0ă nu lăsăm ca străvec(ea prietenie dintre eldari şi dunedaini sâ se stin"ă şi ea- . ale căror inimi încă nu s$au întunecat. precum şi oameni ai seminţiei tale.în două vor e însă.Numai câ în acel zid muntos se află o spărtură uriaşă.v a ia de mai stăruie în amintirea noastră şi tot ce se află pe Pămîntul de Mijloc devine tot mai duşmănos. şi dinspre uscatC dar măreţele lui lucrări au fost în zadar. ferit de atacuri şi dinspre mare. şi înţele"e mai ine decît oricine de ce anume au tre uinţă coră iile voastre mari. dacă am avea un avanpost puternic pe ţărmul mai apropiat de noi0eniorul /ldarion de mult s$a "îndit la acest lucru. simt o uşurare în inimă!ar acum îndrăznesc să$ţi cer ajutorul. fiul tău îţi va desluşi ce anume ne$ mpin"e la aceasta. te conjur'acă vei voi. unde se varsă #Yat(lo. ce se$ntinde de$o parte şi de alta a lun"ilor rîuri aflate la apus de munţii pe care$i numim @it(ae$ "lir şi$n care ne punem toată nădejdea să ne apere. căci le$a deprins tainele de la .frdan nu are nici meşteri şi nici zidari de care sâ se poată lipsiRe"ele va fi ştiind care$i sînt nevoileC dar de va da ascultare cu în"ăduinţă vor elor 0eniorului /ldarion şi de$3 va ajuta cu ce va putea.

. şi să$i .Oare fiii lor tre uie să se ţină deoparte. 0tăpînii ar tre ui să ştieC ci mie nu mi$au trimis nici un semn. înţelepciunea mă împin"e să$i las lui 0ceptrul mai curînd decît statornicisem. dacă răul îşi iţeşte încă un cap\ Prea sînt în cumpănă. astfel fusesem învăţat'ar dacă este ca lumea să fie din nou cuprinsă de întuneric. nu al lumii.. sâ pun fierul în mîinile căpitanilor lacomi. nu ne$au pus stâpîni în locul lor6 ni s$a dat Re"atul Numenor. ca să mai cîrmuiesc.înd valarii ne$au dat [ara 'arului. Mor"ot( fusese alun"at de pe /rda. dacâ e să fie lăsată sâ se împlinească de tot%ie ca ManYe să vă ţină su ocrotirea .'ar acum.ra menit ca aici să uităm de ură şi de răz oiC răz oiul se isprăvise../poi.ăci tre urile astea sînt peste puterile mele. a spus6 . vor ind ca pentru sine. dornici doar să cucerească.Nori ne"ri purtaţi de$un vînt ce sufla dintre Răsărit au adus înnoptarea mai de"ra ă şi luminările înalte de lîn"ă jilţ au părut să$şi împuţineze flăcăruile în întunericul ce$a umplut încăpereaT %ie ca ./stfel "îndeam.elui &nic şi să vă trimită vînt prielnic în pînzeMeneldur a lăsat per"amentul să$i cadă în poală.'oar de n$o fi acesta semnul.aiV Mîndria lui şi răceala mea ne$au ţinut minţile departe una de cealaltă.i sînt stăpînii. ori să las lucrurile în voia lor\ 0ă mă pre"ătesc de răz oi.ru să mâ c(eme la sine înainte de$or veni vremurile celeaV a stri"at el.0ă mâ pre"ătesc. dar nici voi nu sinteţi feriţi de ea.R.Marea cea Mare nu va fi îndestul de întinsă pentru aripile ei./='/R!ON <! .<i$atunci\ 0tră unii noştri au fost răsplătiţi pentru ajutorul pe care l$au dat în înfrîn"erea &m rei celei Mari.N'!0 EG4 !a seamaV întunecimea ce va să vină mocneşte de ură împotrivâ$ne. care încă$i doar o ănuială6 să$i deprind în vreme de pace pe meşteri şi pe plu"ari să verse sîn"e şi sâ se lupte.

.'ar şi aceasta tot o ale"ere este.e vor face ei atunci6 se vor împotrivi cu mîinile "oale fierului uci"aş şi vor muri în van.ru6 *atăr eu n$am vărsat sîn"e\ Orice$aş ale"e.înd la mijloc sînt tre uri atît de însemnate.ra plin de col ul drumului şi frînt de o oseală.'ecît dacă . vor tre ui să aştepte pînă vor afla/ldarion a ajuns înapoi la Romenna în a patra zi după ce @irilonde se întorsese în port. şi sâ ducă trunc(iurile în atelierele din portC celorlalţi le$a cerut să$i dârîme casa.ruV . dăruit de elfiC şi .'ar ce va face cu viaţa şi cu tot ce$nseamnâ ea\ .0in"urul copac care a scăpat neatins a fost copacul al . astfel că s$a îndreptat fără ză avă spre ..rendis--#îndul la .).alarii. lâsînd în urmă$le ţipetele femeilor\ îi vor spune lui ./colo i$a pus pe cîţiva sâ do oare toţi copacii. a aflat că veştile i$o luaseră înainte şi lumea şuşotea pe la colţuri în Oraş.socotesc pe cei răpuşi drept rodul "loriei lor\ îi vor zice ei oare lui .0pre amărăciunea lui. în pace oar ă.ru6 *atăr duşmanii tăi s$au numărat printre cei căzuţi\ 0au să stau cu mîinile în sîn.<tiu ce$ar zice ea $ c(iar de$ar fi sâ asculte pînă ar pricepe în cele din urmă!nima ei nu are aripi sâ z oare dincolo de Numenor.'acă ale"erea ei ar însemna propria$i moarte.ăm ar. căci ştiu prea ine pe ce drum va apuca el.rendis şi la . pînă cînd siluitorul ajun"e la porţile noastre\ . şi n$ are (a ar care$i preţul. în afară de unul sin"ur. fârâ teamă ar muri./ doua zi a c(emat la sine ăr aţii din Romenna şi împreună cu ei s$a dus în /rmenelos. şi$atunci la ce un să ale"\ %ie ca valarii să cîrmuiascâ su .merie i$a sporit nelinişteaT 'ar din partea ei am prea puţină nădejde Ldacă nădejde se poate numiM. el nu se va îndupleca. în timp ce prietenii îmi pier pe nedrept6 să$i las pe oameni să trăiască EJF PO. ori vor fu"i.RM!N/). unde se "îndea să vieţuiască de$ acum încolo. ca şi mine.<)! N.. cel din "rădina sa. sîn"e tot se va vărsa.u îi voi da 0ceptrul lui /ldarion.

să fie crescută printre muieri mute.Privindu$şi fiul.'ar un Re"e tre uie sâ cumpănească la cît poate îndura un ăr at.. rele lanţuri ai ales. şi$a dat seama cît de frumos era. mlădie. unde femeile.după plecarea tăietorilor de lemne. pe alte melea"uri. dar tulpina îi era dreaptă.=$a "ăsit pe )ar$Meneldur aşezat în aşteptare în jilţul său. plină de seva tinereţii şi florile sale iernatice înmu"uriseră pe ramurile îndreptate spre cer. asemenea mării cînd soarele e învăluit pe neaşteptate într$un nor ne"ru0tînd în faţa părintelui său.N'!0 EJ3 T îţi voi da numele de /ncalime. nu cer decît atît6 cora ia @irilonde şi oameni cît poate ea să ducâ.<i dacă nu eşti ne un după oi.ăci soaţă nu mai am şi nici iu ire pentru âst pămînt nu mi$a mai rămas. a spus el. nu mă vei împiedica şi nu vei în"ădui ca acestei copile să$i fie sc(ilodite mintea şi sufletul. şi ea să aveţi parte de viaţă lun"ă şi să rămîneţi neîncovoiaţi de vînt ori de voinţa altora. /ldarion s$a dus să$3 caute pe Re"e.ît despre moştenirea mea. măcar că$i este supus ori c(iar fiu..R... /ldarion s$a uitat la el şi a ia atunci.oi pleca de pe insula aceasta căzută su vraja (imerelor. /ldarion a început sâ$i vor ească. încet.merie. cu o voce mai curînd dispreţuitoare decît mînioasă6 T . vâzîndu$3 cum se înălţa în pustiiciunea aceea din jur.îi amintea de fiica lui/='/R!ON <! . de$ar fi mai mareC o voi lăsa însă în "rija mamei mele.'e vrei să mă încătuşezi pe !nsulă.îmi voi pune viaţa în sluj a altor nevoi.%ie ca şi tu. duşmănos. Meneldur a fost cuprins de teamă6 /ldarion arăta sc(im atC c(ipul îi devenise pămîntiu. unde nu sînt atjocorit şi unde sînt primit cu cinstire. în neo răzarea lor. şi neciuntiţiîn a treia zi de cînd se întorsese din . rece. ca orice copac elf./ş lua$o şi pe fiica mea cu mine.rescuse încet. n$avea decît vreo douăsprezece picioare înălţime. vor ca ăr aţii să facă sluj. în .#ăseşte$ţi alt Moştenitor mai po$ trivit să joace rolul de servitor.e rol ai jucat în tărăşenia asta numai tu poţi să ştii.

Mâ duc să$mi vâd de tre uri mult mai folositoarePînă în acea clipă..*atăr ei i$am vor it adesea şi îndelun"6 urec(ile însă i$au rămas nepăsătoare.ît despre durerea ta Ldespre care.oi păstra trecutul în sufletul meuC viitorul însă este mort.Parcă aş fi fost un ăiat zvăpăiat care povestea cum se caţără el în copaci..Nu sînt doar eu vinovat că pînă acum n$am înţeles care$ţi erau "îndurile. care sâ moţăie lîn"ă foc pînă are ea c(ef să iasă la preum lare pe pajiştile ei..Pe .lros şi nici un alt urmaş nu vei avea din partea fiului tău. mai aprins de data asta. vaiV. s$ .a nu mâ iu eşte. o ţine pe /ncalime înc(isă în colivie. fără să priceapă o iotă. am crezut câ i$a fost dat sâ îndure amărăciuni "reu de îndurat. sînt cei care vor escM.). cu toate că. prea mulţi EJE PO. iar pe mine mâ vrea drept dulâu domesticit. Re"ele ar zice că şi tu arăţi neo răzare sfidătoare şi dispreţ pentru neamul tău.'ar acum a oftat şi şi$a ridicat oc(iiT /ldarion.'ar cum dulăii îi par acum prea respin"ători. dar nu cea de care vor eştiV a iz ucnit /ldarion. aş zice că la început te$a îm oldit şi propria ta plăcere.'ar acum mi s$au limpezit "îndurile tale. şi câ îi condamni pe alţii fără a$i ascultaC dar părintele tău care te iu eşte şi e îndurerat pentru tine te va ierta. unei doici care n$avea altă "rijă decît veşmintele sfîşiate şi orele de masăV O iu esc.0e tra"e şi ea din spiţa lui .RM!N/). dacâ ai fi vor it mai făţiş cu mulţi ani în urmăT O fi avînd Re"ele pricină de nemulţumire.neo răzare sfidătoare şi dispreţ pentru neamul ei.rendis am îndră"it$o şi. cu privirile în pămînt şi fără să facă vreun semn. şi nici pe nimeni altcineva.. în Numenor.<)! N. şi doar aici. Meneldur îl ascultase ră dător.<i poate că altfel ar fi stat lucrurile. întrucît inimile noastre simt aidoma. dacă eşti în stare să auzi şi altceva decît laude. fiule. a spus el trist. nu am nici o vină./m zis ce$am avut de zis.0e iu eşte doar pe sine. altfel nu mi$ar păsa.

'ar Meneldur şi$a înălţat mîna. pe care .'upă ce vei fi Re"e. cu voce clară.N'!0 EJH Prin urmare6 mai intii în semn de cinstire pentru propriul său fiuC apoi pentru o mai ună cîrmuire a re"atului în tre uri pe care fiul său le desluşeşte cu mai mare limpezime. sinceră şi plină de în"rijorare'ar. cum i s$au părut. vei răspunde scrisorii lui #il$"alad cum vei socoti că se cade din partea purtătorului 0ceptrului/ldarion a rămas ca ţintuit locului de uimire. ce$au trecut de cînd ai fost ultima dată la /rmenelos. a mai zis Meneldur. a cumpănit mult la toate acestea. şi a zis6 T .u toate acestea. a răspuns )ar$Meneldur. cu toţii vor afla ce "îndesc eu despre cele ce se petrec acum'ispreţul lor nu te mai atin"eC şi te vei putea folosi de puterile ce le ai astfel încît orice pierdere să pară mai uşor de îndurat.!n sinea lui. destul. în lun"ile zile. nu$i si"ur că puterea lui de înţele"ere este de ajuns pentru a (otărî cu dreptate în tre uri atît de însemnate şi de primejdioaseZicînd acestea. vaiV. în semn că cere să fie ascultat mai departe. după cum înţele"e el primejdiile ce se pot ivi.Nu poate să facă altminteri.îmi în"ăduie Re"ele să plec\ 0au are să$mi dea vreo poruncă\ T Re"ele.R. i$a dat citire6 /='/R!ON <! . Re"ele a (otărît6 să îi înmîneze de îndată 0ceptrul fiului său. măcar că a fost la cîrma ţării Numenor vreme de o sută patruzeci şi doi de ani. oricare dintre căi ar ale"e6 fie câ se pre"ăteşte de răz oi. Re"eleT Prin înscăunarea ta. ru"ăminţii sale şi dorinţelor tale Re"ele din Numenor tre uie să spună nu. care din această clipă devine )ar$/ldarion.o audă ciripind./ citit scrisoarea lui #il$"alad. fie că nu se pre"ăteşte/ldarion a ridicat din umeri şi a dat să plece. se pre"ătise să înfrunte mînia Re"elui. a luat un per"ament pe care$3 scrisese c(iar el şi.'ar. Re"ele.

/ldarion a căzut în "enunc(i. şi$a înălţat capul lăsat în piept şi a iz ucnit în rîs T aşa cum făcea de cîte ori auzea de o faptă de mare dărnicie.RM!N/). Meneldur le$a răspuns6 T N$am orînduit astfel fără a fi stat să cumpănesc..dinadins se străduise s$o stîrneascâ. va fi împlinit a ia în primăvară. căci îi ucura inimaT )ată. ru edenia sa.M$a cucerit6 mă supun întru totul. doar @allatan din @Darastorni tăcea. fârâ ză avă. )ar$Meneldur le$a spus ce (otârîre luase şi le$a înfăţişat (risovul. în sfîrşit. şapte zile mai tîrziu.l este un Re"e mare şi smerenia lui e cu mult mai presus de mîndria mea. ca pălit de$o suflare de vînt venită de unde nu se aştepta.ru2Derme. 0ceptrul va rămîne la mine- .<)! N.. din pricini pe care toţi tre uie să le întrezăriţi.'intr$odatâ.<i$ acum sâ se adune 0fatul. roa"ă$3 pe Re"e să$mi ierte neo răzarea faţă de el. şi în mintea mea am cîntărit toate pricinile pe care mi le înfăţişaţi cu atîta înţelepciune.a un asemenea Re"e să renunţe la 0ceptru cît încă este în putere şi cu judecată înţeleaptă întrece orice înc(ipuireT .). în faţa tatălui săuC în clipa următoare. dacă voiţi astfel. a de alta. sfetnicii s$au adunat.elor care îl sfătuiau a de una./cum însă stătea uimăcit. este cel mai un ceas sâ dau de veste despre voinţa mea.i astfel este statornicit.înd. ./cest (risov tre uie vestit tuturor.Pînă atunci.. încă neştiind ce vroia Re"ele să spună cu acele căi ce tre uiau urmateC l$ au ru"at să$şi amîne (otârîrea. cu toate că n$ au fost pomenite aici. cînd vine vremea pentru .)oţi au privit miraţi.'ar. ine c(i zuită şi făcută taman la timpEJQ PO. c(iar dacă viaţa ce$o dusese el şi ceea ce$şi dorea de la ea erau cu totul alteleC socotea drept no ilă fapta Re"elui. a răspuns Meneldur. nu mai tîrziu.'e multă vreme îl preţuia cu asupra de măsură pe /ldarion. numai să stea şi să mai cumpănească./cum.

merie despre (risov. dar nu s$a lăsat înduioşat.rendis.<i nu "reşea "îndind astfel. fără doar dacâ Re"ele nu voieşte cumva să$şi ia înapoi această casă-: . a răspuns /ldarion. prin urmare. fiica mea /ncalime ne"reşit tre uie să vină..'ar mie n$o să$mi dea ei porunci. în fapt o poruncă. cu toate că nu$şi putea înc(ipui câ dincolo de mustrare era în joc ceva cu mult mai însemnat. pe care$3 crezuse a fi de partea ei.'ar la ce altceva te aşteptai\ T Măcar nu la asta.N$a trecut mult şi .ru2Derme şi la proclamarea noului Re"e7=oveşte cu repeziciune:.rendis a primit o solie din partea lui )ar$Meneldur. Re"ele a spus6 /='/R!ON <! .! s$a veştejit sufletulC şi dacă eu sînt pricina.ra ru"ată să vină la /rmenelos şi s$o aducă şi pe domniţa /ncalime. dacâ tu porunceşti astfel.R. şi$a spus ea în "înd. .'ar oare cei mari se ofilesc în vrăjmăşie\ Nu$i asta calea..în"âduie$mi. căci mai ales lui părea să$i fie adresată.!$a arătat$ o lui /ldarion.itind scrisoarea lui . )al$Meneldur nu şi$a ascuns în"rijorarea./flu că mi$a fost distrusă casa din /rmenelosC şi n$aş dori să fiu oaspete. iertată să$mi fie nevenirea. pusă în cuvinte alese cu meşteşu". fără doar şi poate. nea"ră$mi este atunci vinovăţia. printre marinari.!ar /ldarion a citit scrisoareaC privind la c(ipul fiului său.Ro"u$te dară să ţii seama de anii ei şi să te în"rijeşti să fie "ăzduită într$un loc liniştit.O să$mi ia totul.ît despre mine.rendis a fost cuprinsă de nelinişteC vedea în el un semn de mustrare din partea Re"elui. să râmîn în sin"urătatea mea. c(iar de$ar fi sâ le aud din "ura lui tâtîne$său-: 'rept care i$a răspuns lui )ar$Meneldur6 7Re"e şi părinte.înd s$a auzit în . nici măcar cînd urăşti ori vrei să te răz uniV . cu atît mai puţin pe o casă$cora ie.N'!0 EJ5 T .7/r fi tre uit sâ mâ aştept la asta.şti îndurerat. şi amîndouă să rămînă acolo măcar pînă la .

RM!N/).rendis. . printre slujnice./r fi tre uit să ceară să i se pre"ătească o casă mare.).<)! N.Nu vreau însă ca fiica mea să crească astfel. s$a ridicat şi a cerut în"ăduinţa să plece. iar eu aş fi apărut drept ne un şi necioplit.Martori mi$s valarii câ mai de"ra ă aşa aş fi vrut să se$ntîmpleC mai ine o Re"ină frumoasă. ca o re"ină. care să mâ desfidâ şi sâ mă facă de ocară. să i se dea escortă re"ală şi să vină înapoi la /rmenelos. printre marinari. încă şi mai frumoasă decît o ştiu.Măcar ea să alea"ă după cum va crede de cuviinţă/stea fiind zise. astfel câ a pornit spre Mit(lond fie în acelaşi an.. ci c(ipul unui vultur.irdanEJI PO. /ldarion a (otărît să plece de îndată în Pămîntul de Mijloc.u un (o(ot de rîs amar. povestea poate fi urmărită doar fra"mentar. altuia i se poate ierta neplăcerea de a trăi într$o "ospodărie unde se cresc oi. decît li ertatea de a cîrmui în vreme ce =adD .'ar dacă unul dispreţuieşte a sălăşlui pe o cora ie. după ce a devenit Re"ele Numenorului în anul JJH.lestirne se scufundă cu de la sine vrere în propriul ei amur". /ldarion i$a dat Re"elui înapoi scrisoareaT /tunci aşa să fie. pe care i$3 dăruise . cu ciocul de aur şi oc(i de nestemate.ronicile spun că la prora coră iei @irilonde nu a mai pus ramura de oiolaire. a mai zis.ontinuarea poveştii 'in momentul în care /ldarion citeşte scrisoarea lui . fiind scrise la date diferite şi adeseori contrazicîndu$se0e pare câ. în care ea spune că refuză să se întoarcă la /rmenelos. cu steaua le"ată peste frunteC cu si"uranţă că atunci i$ar fi vrăjit pe mai toţi de pe !nsula Numenor şi i$ar fi atras de partea ei. din ceea ce reiese din însemnări şi notiţe6 nici măcar acestea nu reprezintă fra"mente ale unei poveşti înc(e"ate.. fie în cel următor.

u atîta (ar fusese făurit.Prea tîrziu6 căci puterea care nutrea ură pentru Numenor apucase sâ se trezească la viaţâ.re"ion.răjmăşia sporea din ce în ce.Nicăieri altundeva nu este menţionată această întîlnireC dar. iar /venturierii lui au rămas o o şte mică..'e întoarcerea noastră să$i lâsâm pe valari să se în"rijească T dacă faptele noastre nu$i nemulţumesc0e mai spune. iar marea le$a măcinat-E5 . încît stătea cocoţat acolo. a spus el. ca şi cînd era "ata să$şi ia z orul fârâ "reş spre o ţintă îndepărtată pe care o oc(iseT însemnul acesta o sâ ne ducă spre ţelul nostru. şi acolo a întîlnit$o pe #aladriel:. şi nici despre trimiterea ajutorului pe care$3 ceruse în scrisoarea către )ar$Me$ neldurC doar atît se spune. câ /ldarion a ajuns prea tîrziu. la acea vreme.inDalonde n$au fost niciodată isprăvite. admirată. el a pus temeliile a ceea ce avea să împlinească )ar$Minastir mulţi ani mai tîrziu.'ar în vremea lui /ldarion. sau prea curînd. numenoreenii nu$şi doreau mai mult pămînt. în primul răz oi cu 0auron. că 7n$a mai rămas nici o mărturie despre călătoriile de mai tîrziu ale lui /ldarion:. de asemenea.ele orn trăiau în .. dar că 7se ştie că a stră ătut şi uscaturi multe şi mări. şi că a înaintat în susul Rîului #Yat(lo tocmai pînă la )(ar ad.u toate acestea. #aladriel şi .nedYait(.HEQ$HE5M'ar din toate strădaniile lui /ldarion s$a ales prafulZidirile pe care le începuse în . şi oameni întunecaţi co orau din munţi şi pătrundeau în . şi de n$ar fi trudit el atunci. însă fără ucenici'espre continuarea alianţei cu #il$"alad nu se mai vor eşte. coră iile Numenorului nu ar fi putut aduce armia la ceasul şi la locul potrivite T aşa cum întrezărise el. nu departe de )(ar ad Lvezi p".Prea curînd6 pentru că nu sosise încă ceasul ca Numenorul să$şi arate puterea sau sâ se întoarcă în ătălia pentru lume0$a iscat oarece tul urare în Numenor cînd )ar$ .

iar 0fatul nu se mai confruntase cu o asemenea situaţie. pînă ce dă peste ei ătrîneţea T şi atunci mulţi dintre ei părăsesc joaca din o"radă pentru joaca din casă./ldarion a (otărît să se întoarcă în Pămîntul de Mijloc în JJH sau JJQ. mai cu seamă cei no iliC adică nu$s nici una.R. căci nici un Re"e nu /='/R!ON <! . femeile sînt doar ca focurile în vatră T alţii tre uie să ai ă "rijă de ele. sâ fie admirată şi curtatăC era însă capricioasă şi nestatornică. ca să ai ă vînat.rendisM. nu e+istă nici o relatare si"ură.rendis în această privinţă s$a păstrat un e+emplu într$ adevăr "răitor6 *ăr aţii din Numenor sînt pe jumătate elfi Lspunea ./r dori să fie în acelaşi timp meşteri şi cărturari şi eroiC pentru ei.N'!0 EJG părăsise vreodată înainte !nsula. aşa câ re"ent a devenit @allatan din @Darastorni.rendis faţă de /ldarion din pricina întîrzierii lui.'in cît se pare. ori de )ar$/ldarion însuşi'espre viaţa lui /ncalime în acei ani.rendis şi din fire îi plăceau fastul. rîurile.Mai puţin îndoielnice sînt informaţiile referitoare la caracterul ei întrucîtva am i"uu şi la influenţa mamei asupra ei. numit ori de 0fat.îi displăceau profund căsătoriile forţate şi ideea de a se mărita împotriva voinţei ei. ca urmare.)oate lucrurile au fost făcute pentru a$i sluji pe ei6 munţii. cum s$ar zice. iz"onirea neînduplecată a lui . dar a refuzat$o. lui Meneldur i s$a propus re"enţa. nici alta.ra mai puţin înfumurată ca . muzica. "iuvaierurile. şi ză ovesc pe lume. ca să le dea apă ori . cînd creştea. şi se folosea de mama ei şi de casa al â din .. pînă ce se satură ei de joacă seara. felul în care se purtase .rendis din inima şi din "îndurile lui. cu minţi de copilandri.merie drept prete+t pentru a evadaîncuviinţa.îşi presc(im ă jocurile în tre uri însemnate.iaţa lun"ă ce le$a fost dăruită îi amă"eşte.Mama ei îi vor ise numai de râu despre ăr aţiC şi despre lecţiile pe care i le dăduse . dar şi mînia lui /ldarion.. nepocâinţa lui şi. iar tre urile însemnate în jocuri.

!nfi"e$ţi rădăcinile în stîncă. pentru scînduri. pentru nevoia trupului. şi făceau multa zarvă cînd mîncau. "eneroşi precum o"ătanii. /ncalime./sta este. fără întreruperi ori în"rijorări.*ăieţii.RM!N/). asemenea lui î al.%ăceau copii pe care$i părăseau în "rija femeilor..'acă ne e dra" Numenorul./tunci pot fi la fel de nemiloşi ca vîntul mării. darnici cu EJJ PO. dintr$odată.să învîrtă roţile. decît că plîn"eau cînd le erau răpuşi ăr aţii'ar cînd se satură de odi(nă şi de jocurile din vreme de pace. stri"au. şi n$avem ce face.%aţă de toţi se arată curtenitori şi inevoitori. şi mult mai important. pentru a avea pe cine sîcîi atunci cînd nu$i altceva de făcut T dar mai curînd le$ ar plăcea să se joace cu puii dulăilor lor. pînă te pleci de tot.*ăr aţii veneau călare. dacă$s frumoase.<i noi sîntem fiice ale celor măreţi.rendis o deprinsese pe /ncalime cu societatea femeilor6 viaţa calma. printre ei. să ne ucurăm de el înainte să$3 dis$ tru"ă ei. suflînd din corni la cele mai neaşteptate ore.).*ăr aţii tre uie să fie veseli.Prin urmare. eroii aceia din strâvec(ime pe care tot ei îi slăvesc în cîntec T despre femeile lor auzim mai puţine.ăci ăr aţii au dat formă NumenoruluiC ăr aţii. atunci cînd deveneau sîcîitori. şi avem şi noi voinţe şi curaj. nu te supune.merie. pe lîn"ă ale lor. veseli ca privi"(etorile dimineaţa Lcînd străluceşte soareleMC căci ăr aţii caută să nu se înfurie niciodată. c(iar dacă$ţi z urătăceşte toate frunzeleMai mult c(iar.. te supun ei mai departe./şa$i lumea6 şi noi stâm aici.opacii. ori.'ar nu tre uie să consimţi. liniştită. femeile.<)! N. ăr aţii se întorc curînd la jocul lor cel mare. Numenorul nu era 7un paradis . pentru a le împodo i masa şi casaC iar copiii. dacâ li se pune ceva în cale. .<i c(iar dacâ naşterile nu produceau necazuri şi nu primejduiau vieţile. ceea ce !e prisoseşte.. /ncalimePuţin doar dacă te supui.Mînia şi$o arată numai cînd se du$ miresc. zic ei. lîndâ din . înfruntă vîntul. la uciderea semenilor şi la răz oi. că mai sînt şi alte voinţe în lume.

.pâmîntesc: şi femeile nu erau iertate de istovirea pricinuită de sarcina ori de c(inurile facerii/semenea tatălui ei. ci şi pentru că vroia astfel să$3 necăjească pe /ldarion. toţi se purtau cu respect faţâ de ea. mai cu seamă /ldarion. rămăsese acea neîndurare cu care /ldarion îi descleştase mîinile şi o pusese jos atunci cînd se "ră ise să plece.merie cît şi în /rmenelos. /ldarion a fost adesea plecat din NumenorC în acea vreme./vea ceva din răceala mamei ei şi din sentimentul acesteia câ i se comitea o nedreptateC în adîncul inimii ei.ra deşteaptă şi răutăcioasă. /ncalime şi$a petrecut zilele atît în . lipsindu$i spaţiile desc(ise de acasă. cu timpul nu s$a mai fîstîcit. şi.îrmuitoare puternicăC şi.!ar iu irea nu era altceva decît premiul pentru care se ăteau mama şi tatăl eiîn J4E.'ar nu a refuzat să fie Moştenitoare şi era (otărîtă ca.merie. să devină /='/R!ON <! . la fel ca el. a fost proclamată drept Moştenitoarea Re"elui Lla o vîrstâ mult .!u ea cu patimă mă"urile melea"ului în care crescuse şi Ldupâ cum mărturisea eaM nicicînd în viaţa ei nu ar fi putut dormi în pace departe de zvonul oilor. ca Re"ină. cînd /ncalime avea nouăsprezece ani. nu numai ca să se retra"ă din /rmenelos.N'!0 EJ4 şi Re"ină . aşa cum i le împlinise şi lui /ldarion în tinereţeîn /rmenelos. fâcînd altminteri decît era sfătuită. timp de vreo optsprezece ani după ce a urcat pe tron. devenea tot mai îndărătnică şi o irita prezenţa lui . sâ trăiască unde şi cum îşi va dori0e pare câ. era îndărătnică. cu toate câ la început nu se simţise în apele ei. a c(iar a ă"at de seamă că ăr aţii se minunau de frumuseţea ei care se împlinise. /ncalime era (otărâtă să ducă la un sfîrşit ce$şi punea în "îndC şi.R. aproape uitată dar nu tocmai. căci Re"ina /lmarian ajunsese să o îndră"ească nespus şi$i îndeplinea toate dorinţele. atunci cînd îi va veni vremea.<i pe măsură ce înainta în vîrstâ.rendis care se purta ca o văduvă şi nu vroia să fie Re"inăC dar continua sâ se întoarcă în .

. din porunca lui )ar$/ldarion.a a devenit prima Re"inăC căci pe atunci a dat casa re"ală o pravilă. fratele mai mic al lui )ar$. după 7noua le"e:.alandil./stfel.lros )ar$MinDatur va fi Moştenitorul. sora saM. cea mai apropiată rudă de se+ masculin şi descendent pe linie ăr ătească al lui .).0e su înţele"ea câ. mai curînd decît din cele politice:. fie el ăr at ori femeie. nu era de fapt o 7le"e: numenoreană.îrmuitorului./stfel. dacă )ar$Meneldur nu ar fi avut un fiu.<)! N. /ne+a / L! iM6 /l şaselea Re"e a lăsat în urmă doar un vlăstar. fie femeiască. anume că cel mai mare dintre copii. Moştenitorul nu ar fi fost .. în cazul în care nu avea nici un fiu Lceea ce contrazice te+tul din 0tăpînul !nelelorM. cum a fost numită ulterior.=a su"estia 0fatului. cel mai mare dintre fiii cîrmuitorului moştenea 0ceptrul. ci Malantur. şi din 7îndelun"ata lui neclintire de$a o învin"e pe . le"ea prevedea că fiica avea dreptul să refuze-EI în acest caz. dacâ /ncalime ar fi renunţat la 0ceptru. a fost sc(im ată le"ea succesiunii în Numenor. 0ceptrul era moştenit de fiica Lcea mai mareM a .0e menţionează foarte precis că )ar$/ldarion a făcut acest lucru 7din pricini personale. pe care circumstanţele nu impuseseră încă sâ fie luat în discuţieC conform acestui o icei.. E4F PO.lendilM. vărul său Lnepotul lui .mai fra"edă decît fusese datina pînă atunci.îrmuitorului era cea mai apropiată rudă de se+ masculin. moştenitorul lui )ar$/ldarion ar fi fost 0oronto.'ar. să fie cel care va primi sceptrulîn altă parte.ărendur. conform 7noii le"i:.'espre sc(im area le"ii se face referire în 0tăpînul !nelelor.rendis:.ea mai completă şi lămuritoare versiune spune în primul rînd că 7le"ea vec(e:. de descendenţa fie pe linie ăr ătească. o fiică.RM!N/). noua le"e este formulată altfel. dacă nu e+ista un asemenea fiu. vezi p"EQIMC şi tot ca atunci.. ci un o icei moştenit. nepotul său Lfiul lui 0ilmarien. moştenitorul .

um$necum. s$a mai (otărît câ o moştenitoare tre uia sâ renunţe la tron dacâ râmînea necăsătorită pînă la o anumită vîrstăC la care )ar$/ldarion a adău"at câ Moştenitorul sau Moştenitoarea Re"elui nu avea voie să se căsătorească decît cu cineva din .asa lui . ci ii o ^ aQ $a `b 5 e Tvo .0e spune că această condiţie a fost consecinţa directă a căsătoriei dezastruoase a lui /ldarion cu .îrmuitoare sâ fie o li"ată sâ se mârite ori sâ renunţe la tron Lşi asta fârâ îndoială din pricina faptului că /ncalime a refuzat să alea"ă una din alternativeC dar căsătoria Moştenitorului cu un descendent al lui .rendis şi a "îndurilor lui /ldarion le"ate de acest faptC căci . deoarece aveau să ai â strînsâ le"ătură cu istoria ulterioară a respectivelor cîrmuiriC din nefericire.fiul surorii sale /ilinelC iar dacâ /ncalime ar fi renunţat la tron sau ar fi murit fârâ să ai ă copii. )ar$/ldarion a anulat condiţia ca o Re"ină .merie. prin urmare viaţa ei era mai scurtă.lros a devenit de atunci o datină-EG .lros. pretendenţii la mîna lui /ncalime au început curînd sâ aparâ în . şi cine nu făcea astfel decâdea din dreptul de a deveni Moştenitor.asa lui .lros. şi /ldarion era convins câ de aici s$au tras toate necazurileNu încape îndoială câ termenii 7noii le"i: au fost consemnaţi cu atîta minuţie. tot 0oronto ar fi fost moştenitorul ei=a propunerea 0fatului. şi nu numai din pricină că situaţia ei se sc(im ase.rendis nu se tră"ea din . prea puţine se pot spune acum în această privinţă=a o dată ulterioară.

j: t$ $!s$ r t9 es -H o )1 o ^ + Q 8ţ o . tb IX. % 1 &! c! îo z :5 $o $0fi$ )5 a 3 $li$ a $o c o c QM rX r1 t îs b Y 0 :.)H .

c ab -:5 li #O ` E )b d1& Q5 F e e :O $j-HTf .Xa !! .0ic ` â iW0$ /.

/ncalime.merYen /ranel.RM!N/).onform uneia dintre aceste relatări. Prinţesa Păstoriţă.Relatările Lînsemnări făcute în "ra ă. s$a dus şi s$a ascuns într$o "ospodărie de la (otarul pămînturilor lui @allatan din @Darastorni.). ajutată de ătrîna Zamîn... oamenii începuseră sâ o numească .d " ] 3 g! ` 83 si: 9 c -E c ! !!$ 5a HI3X E4E PO.<)! N.=a acea vreme. nimic mai multM. în vreme ce /ldarion i$a oprit pe sfetnici să se ducă s$o caute. unde a trăit o vreme ca păstoriţă. diferă privitor la felul în care au reacţionat părinţii ei la această stare de lucruri. despre indiferenţa şi dispreţul pe care le afişa şi despre ciudatul fel în care fusese crescută se răspîndise în toată ţara.io E .a să scape de nepoftiţi. întrucît .. pentru că vestea despre frumuseţea ei.rendis una ştia unde se afla /ncalime şi era de acord cu motivul fu"ii ei. .

măcar din respect pentru /ncalime. el i$a mărturisit fârâ înconjur câ o iu eşte.în cele din urmă.N'!0 E4H 0$a supărat /ncalime pentru că o amă"ise.. declarînd că Re"ele nu avea soţie. din vremea apusă în care edainii îşi păşteau turmele în . încît m$a făcut curios să o cunosc mai îndeaproape. ci numai o fiică şi o moştenitoareC şi câ nu credea că . la care ea a ătut în retra"ere şi l$a respins.. /ncalime s$a lăsat vrăjită de felul în care cînta. din neamul lui .'ar el a rămas neclintit.în sinea lui "îndea câ fiica lui avea tot dreptul sâ ai ă aceastâ purtare independentă.rendis era neştiutoare în privinţa locului în care se ascundea /ncalime.însă o altă relatare o înfăţişează pe .rendis ar fi încercat sâ se împace cu /ldarion. căci ea era Moştenitoarea Re"elui. cu mult înainte să$i fi întîlnit pe eldari. meşteşu" la care el se pricepea de minuneC iar Mâmandil îi cînta cîntece din strâvec(ime./poi însă m$ . ştiind de la un început cine era eaC dar el a răspuns6 $în parte e adevărat.merYen şi MâmandilC iar /ncalime se prefăcea a nu înţele"e unde ăteau cuvintele.eea ce nu l$a făcut pe Mâmandil să$şi piardă cumpătulC ci a iz ucnit în rîs şi i$a spus că numele lui adevărat era @allacar şi era fiul lui @allatan din @Darastorni.riador. adâu"înd în ele numele lui .um altfel ar putea un peţitor să te "ăsească\ a mai zis el/='/R!ON <! .Mi$am pus în cap să o "ăsesc pe domniţa al cărei fel de$a fi era atît de ciudat.îtuşi de puţin o işnuită cu o prezenţa ca a lui. spunîndu$i că ei doi nu puteau trece peste soarta ei.rendis în"rijorată de fu"a lui /ncalime. iar pe Re"e plin de mînieC se mai zice câ .R..ei doi se vedeau la păşune tot mai des. iar el sc(im a cîntecele despre îndră"ostiţii din alte evuri.ert este însă că /ncalime s$a întîlnit din întîmplare cu un păstor care păştea turmele în aceeaşi re"iuneC ăr atul acesta i$a spus câ se numea Mâmandil.lros )ar$ MinDatur$ .

pe /nârion.merie/lte versiuni susţin însâ câ ea a rămas nemăritată atît de mult timp./ş putea să mâ lepăd de ori"inea mea re"ească şi atunci aş fi li eră.iaţa ei alături de @allacar a fost nefericită şi nu 3$a iertat că i$a dăruit un fiu. şi insistenţele 0fatului de a$şi ale"e un soţ pentru liniştea Re"atului au dus la căsătoria lor la doar cîţiva ani de la prima întîlnire printre turmele din .onform uneia dintre versiuni. se pare câ încăpăţînarea cu care @allacar a peţit$o. izuindu$se pe noua le"e.Mă ucur însă că mă tra" şi eu din neamul lui . i$a cerut lui /ncalime sâ renunţe la titlul de Moştenitoare şi atunci ea s$a căsătorit cu @allacar. pentru a pune capăt speranţelor lui 0oronto de a deveni Re"e dacâ /ncalime murea fără sâ fi avut copiiOricare ar fi adevărul. căci altfel socot câ nu ne$am putea căsători$ /m putea.. şi$acum nu$mi pasă cine$i ea cu adevărat. după a cărui naştere între cei doi soţi au început certurile. pînă la urmă /ncalime s$a măritat cu @allacar.lros. numai ca sâ$i facă în ciudâ lui 0oronto. povestea nu lasă loc de îndoială asupra faptului că /ncalime nu dorea iu ire şi nici să dea naştere unui fiuC 70ă ajun" ca Re"ina /lmarian..'ar dacă aş face una ca asta.'e atunci datează şi ultima poveste despre aceste fapte nefericite- . a răspuns /ncalime. zicînd câ era stăpînâ peste pâmînturile lui şi interzicîndu$i sâ trăiască acolo. nu vroia să ai ă drept soţ un ţărănoi.merYen.am îndră"ostit de .a căuta să$3 în"enunc(eze pe @allacar. dupâ cum zicea ea.merYen. aş fi li eră să mâ mărit cu oricine$aş vreaC şi alesul ar fi &ner Ladicâ 7Nimeni:M care$mi place mai mult decît oricare altul)otuşi.într$o notă scurtă se su"erează că ea s$ar fi măritat cu @allacar după ce /ldarion a înlăturat această condiţie din le"e. în ciuda faptului că ea îl respin"ea. sâ nu mai pot de dra"ul lui\: între a ea. căci.0ă nu "îndeşti că$ţi vînez ran"ulC cu mult mai ine mi$ar părea dacă ai fi doar . încît vărul ei 0oronto. dacâ mi$ar sta mintea la aşa ceva.

ci a stat în pat. înainte de a pleca de tot din ea.=a această petrecere a poftit$o şi pe /ncalime. iar /ncalime nu s$a mai dus niciodată în . şi plină de ăr aţi purtînd "(irlande. vaiV. unde pînă şi oile păreau s$o ia în atjocură.'ar @allacar a pre"ătit în taină o nuntă pentru toate aceste slujnice şi a dat sfoară în ţară că vroia să mai facă o ultimă petrecere la el acasă. zicînd câ era casa neamului său şi că s$ar cuveni să$şi ia şi ea rămas$ un. Moştenitoarea Re"elui. fiind prea departe sâ călărească înapoi acasă.Nunţile sînt pre"ătite. nici femeile nu şi$au ascuns zîm eteleC /ncalime n$a vrut să vină la ospăţ. câci nu$i plăcea să fie slujita de ăr aţi. de teama ei. ca şi cînd se "ătiseră de propria lor nuntă. pentru o mireasăT . s$au supus.). sâ doarmă cu un ţărănoi. din cît se pare. ele erau de loc din ţinuturile învecinate şi aveau iu iţi cu care doreau sâ se mărite. iar @allacar a trimis trei ăr aţi drept escortă. va tre ui.RM!N/). decît doar câ.eniţiV le$a poftit @allacar. ascultînd (o(otele de rîs îndepărtate şi "îndind că de ea se rîdea/ doua zi a plecat călare.merie./ "ăsit casa luminata de sus pînă jos./stfel s$a răz unat el. şi$a continuat călătoriile în Pămîntul de Mijloc şi nu numai o datâ a lăsat$o pe /ncalime drept re"ent.<)! N. cuprinsă de o furie rece..'ar cum nici cu "îndul nu putem "îndi a$i cere lui =adD /ncalime. iar neînsoţitâ nu s$ar fi dus nici în ruptul capului./ncalime nu le dădea voie slujnicelor ei sâ se căsătorească şi cu toate că.Nici ăr aţii. şi fiecare ţinînd în mînă cîte o "(irlanda. în semn de respect pentru ru edeniile lui/ncalime a venit însoţită de între"ul corte"iu de slujnice.'in acea zi. împodo ită ca pentru un ospăţ măreţ. n$a mai simţit decît ură pentru @allacar'espre viaţa de mai tîrziu a lui )ar$/ldarion nimic nu e de spus.&ltima sa călătorie a . multe i E4Q PO. iatacurile mire$ selor aşijderea. sâ doarmă sin"ură în noaptea aceasta/ncalime s$a vâzut nevoită să râmînă acolo în acea noapte.

a fost cuprinsă de dor după /ldarionC şi aflînd câ el era dus din Numenor în ceea ce avea să se dovedească a fi ultima sa călătorie.îrmuitoare a Numenorului. s$a născut ultimul.N'!0 E45 au refuzat să devină Moştenitoare. deoarece Re"ina. care mai tîrziu a devenit al optulea ./cestea n$o plăceau pe Re"ină şi se temeau de ea. . a avut mai întîi două fiice.%iul ei /nârion.v. devenind al nouălea .*reasla /venturierilor a luat fiinţă în G5F. atunci cînd a ajuns la vîrstâ âtrînetii. 0urion. călătoria a şapte coră ii în semn de sfidare faţă de )ar$ Meneldur Lp". )ar$/ncalime a dat uitării toate rînduielile tatălui său şi nu l$a mai ajutat pe #il$"alad în =indon.ronolo"ie /nardil L/ldarionM s$a născut în anul GFF al celui de$al 'oilea .vC şi în 3FG5 /ncalime a devenit prima Re"ină . nu le$a în"ăduit să se mărite-^ %iul lui /nârion.Meneldur.EQ4M în J3I$JEF.rendis s$a născut în GG3. tatăl său. iar /ldarion a fost proclamat Moştenitorul Re"elui în JFF. dar a cărui întoarcere era aşteptată curînd. uitată de /ncalime şi trăind într$o sin"urătate amarâ. a plecat în sfîrşit din . prima călătorie a coră iei Palarran Lp".E5FM în JEQ$JE4. a devenit Re"e al Numenorului în GQF.0e spune câ.EQGM s$a petrecut între JFI$J3H. şi /='/R!ON <! .Pare$se câ acolo şi$a "ăsit moarteaC dar numai cuvintele 7. din răz unare.avut loc spre sfîrşitul primului mileniu al celui de$al 'oilea . iar călătoria de 3Q ani .. după moartea lui )ar$/ldarion în 3F4J.ălătoria de şapte ani a lui /ldarion Lp".. rămînînd necăsătorite.îrmuitor al Numenorului'espre .R. şi prima sa călătorie spre Pămîntul de Mijloc a avut loc în GE5$GEG.rendis a pierit în apă în anul 4J5: dau de înţeles ce anume s$a întîmplatNO).merie şi s$a dus necunoscută şi neştiută de nimeni pînă în Romenna.îrmuitor al Numenorului.rendis se spune câ.

). încît credeau că toţi .lros: Lp".HFHME4I PO.estea s$a râspîndit cu repeziciune şi oamenii din .<)! N.în Povestea /nilor.rendis. la consemnarea anului IFF se spune6 7Primele coră ii ale numenoreenilor apar în dreptul coastelor:într$un articol filolo"ic de dată tîrzie este descrisă prima întîlnire a numenoreenilor cu oamenii din .EI3M au fost JIH$JI4.EH4M.ăpitanul şi marinarii au fost primiţi cu raţele desc(ise de #il$"aladC şi astfel au început prietenia şi alianţa Numenorului cu eldarii din =indon.asa lui .v Lel s$a născut în Q53M.lentirmo LPrivitorul la steleM.E53M în JE4$JQH/ldarion şi . iar căsătoria a avut loc în JG4.v sălăşluiseră la Răsărit.riador. spre Numenor.@irilonde a ridicat ancora în primăvara lui JGG.red =uinS ajunseseră pînă la eiC dar tradiţiile lor nu păstraseră nici o relatare clară despre răz oi.7)recuseră şase sute de ani de la plecarea supravieţuitorilor din rîndul atanilor LedainilorM peste mare. . a avut loc în JJEC a primit 0ceptrul Numenorului în JJH3 în 7O descriere a !nsulei Numenor: Lp"./ncalime s$a născut în primăvara lui JGF.rendis s$au lo"odit în J5JC anii în care /ldarion a întreprins călătoria de dupâ lo"odnă Lp". cînd o cora ie a venit pentru prima oară din /pus spre Pămîntul de Mijloc şi a stră ătut #olful =(un.u toate câ în Primul .RM!N/). în anul IFF al celui de$al 'oilea . petrecută la acea vreme. i se mai spune şi )ar$Meneldur . iar întoarcerea lui /ldarion.. urmată de despărţirea de .care i$a urmat Lp".eantur a fost cel care a reuşit prima călătorie spre Pămîntul de Mijloc. /ne+a * la 0tăpînul !nelelor.E4HH în 7O descriere a !nsulei Numenor: Lp"..EHHM. E Rolul lui 0oronto în poveste poate fi doar întrezăritC vezi p"..riador au fost cuprinşi de mirare. zvonurile despre cumplitul răz oi 8de dincolo de Munţii /puseni9 Radică .ezi de asemenea articolul despre el în 7..

=a început au fost dezamă"iţi.R. că oamenii ce rămăseseră în urmă descin$deau din spiţa ticăloşită a celor care. coră ierii aduceau mai curînd cu seniorii elfi. pentru că nici una dintre părţi n$a înţeles$o pe cealaltăC dar apro$ piindu$se unii de alţii cu prietenie. deşi o vreme au stat muţi de uimireC câci oricît ar fi fost ei socotiţi drept cei mai măreţi ai neamului lor. crezînd ei pînă atunci.riador au rostit vor e de ună întîmpinare şi s$au /='/R!ON <! . cerînd în"ăduinţa sâ$i întîlnească pe coră ierii 8care se întorseseră din moartea din adîncurile Mârii9. ru edenii de$ale lor. decît cu oameni muritori.oamenii care trăiau în ţinuturile de peste munţi fuseseră nimiciţi ori pieriseră înecaţi în marile răscoliri de foc şi mari ce în"(iţiseră uscatul./stfel s$a întîmplat că s$au întîlnit unii cu alţii pe 'ealurile )urnuluiC şi la acea întîlnire cu numenoreenii au venit doisprezece ăr aţi din . atît numenoreenii cît şi oamenii din .. în Numenor. atît în felul în care se purtau. în ultimele zile ale răz oiului împotriva lui Mor"ot(.N'!0 E4G salutat în "raiurile lor. i$au privit cu mirare ucuroasă pe oamenii din Pâmîntul de Mijloc. câci cei mai mulţi din neamul lor se temeau câ nou$veniţii nu erau altceva decît du(uri primejdioase ale morţilor. decît prin veşmintele şi armele pe care le purtau. ca şi cînd s$ar fi adresat unor prieteni şi ru edenii după o lun"ă despărţire.'ar cînd i$ au privit pe corâ ieri. fuseseră c(emaţi de câtre acesta de la Răsărit. în evuri de mult uitate. nu se îndoiau de străvec(ea lor le"ătură de rudenieC coră ierii.'ar cum încă se mai vor ea printre ei că acei oameni fuseseră. după tăcere.!ar acum priveau la nişte c(ipuri neîntunecate de &m ră. la oameni care ar fi putut um la prin Numenor fârâ a fi socotiţi străini.riador. cît şi la înfăţişare. teama le$a dispărut. iar altele pe . no ili la suflet şi curajoşi. au descoperit că aveau multe cuvinte în comun. i$au trimis solii lui #il$"alad.'intr$odată.u toate acestea. care încă puteau fi recunoscute. la rîndul lor.

care le recunoşteau dacâ erau cît de cît atenţi.rendis a fost scrisă în #ondor înaintea plecării ultimei coră ii din portul . şi pe pâmînturile dintre acestea.vC vezi p". unde încă mai sâlâşluiau elfii nando$ rini: poate fi înţeleasă ca su"erînd că povestea lui /ldarion şi . într$atît încît nici măcar nu se uitau la ea.'in cît se pare.vQ %iul Moştenitorului Re"elui6 /ldarion.Ras Mort(il.lfilor Pâdureni.remii. p". c(iar dacâ ezitînd. sâ vor ească despre tre uri simple-: într$un alt para"raf al aceluiaşi eseu se e+plica faptul câ aceşti oameni trăiau în preajma =acului /mur"ului.'ar nu se specifică momentul cînd a avut loc . tre uie sâ fie marele promontoriu la capătul raţului nordic al #olfului *elfalas. în Primul . care nu trecuseră Munţii /l aştri în *eleriand. fiul lui Meneldur)ar$ . pînă (ăt departe în . p". lîn"ă 'oi /mrot(. la apus de care adesea se avîntau. cu toate că nu sâlâşluiau acolo. în anul 34J3 al celui de$al )reilea . inclusiv (ărţile e+acte ale insulei. săr ătoarea toamnei în NumenorC vezi 7O descriere a !nsulei Numenor:. numit şi /ndrast L.ru:.apul =un"MReferinţa la 7ţara /mrot(.55.iniac. dar îi şi venerauC se temeau de Mare./colo se spune că 7Numenoreenii au trăit multă vreme su o lăduirea ei şi îi arătau acelaşi respect ca şi tuturor valarilor:J 0e spune câ locul de adunare al *reslei /venturierilor 7a fost sec(estrat de Re"i şi mutat în portul apusean /ndunieC toate izvoadele sale au pierit: Lanume în 'ecăderea NumenoruluiM..ru(antale6 7Recunoştinţă lui . soaţa lui Osse LMaiarul MăriiM. un nume care nu apare su o altă formă. în #ruiurile de la Miazănoapte şi în 'ealurile . la ori"ine se tră"eau din aceeaşi spiţă ca şi Popoarele lui *eor şi @ador.rau prietenoşi cu elfii.HHE şi urmG Pentru &inen.lendil nu i$a cedat 0ceptrul lui Meneldur decît dupâ alţi cincisprezece ani5 .EHEI L0îrM /n"ren era numele elfic al rîului !sen. vezi 0ilmarillion. încît puteau.

prin urmare mătuşa lui MorYen. pe care n$o mai cunoscuseră de cînd răsărise 0teaua:35 . vezi 7O descriere a !nsulei Numenor:.).enuşiu.confiscarea coră iei .HG4M. p". sora lui *ara"und şi *ele"und. mama lui )urin )uram ar. numai oc(ii cei mai a"eri erau în stare sâ desluşească acea vedenie şi numai de pe Meneltarma. a fost strămoşul lui .'ar cei mai înţelepţi dintre ei ştiau câ acel pămînt îndepărtat .lendil cel înalt. unde se spune câ.ezi şi /2aila et( L0ilmarillion. p". fiica lui )ar$. mama lui )uor33 'espre diferitele durate ale vieţilor numenoreenilor.rendis descindea din *eret(. 7tot mereu cîte o cora ie de$a numenoreenilor se rătăcea şi nu se mai întorcea la ţărm $ o durere pentru cei râmaşi acasă. sau )orentul . ori de pe vreun catar" înalt al unei coră ii aflate în lar"ul ţărmului lor apusean--. 3F .asa lui . tatăl lui !sildur şi /nârion3I . vezi Nota 3 de la 7.. cînd văzdu(ul era limpede iar soarele se afla la răsărit. săr ătoarea Primăverii în Numenor. p".lros:.lendil şi sora cu )ar$Meneldur.HI3 şi urmE4J PO. p".alandil era vărul lui /ldarion.. vezi 7O descrire a !nsulei Numenor:. fiind fiul lui 0ilmarien.ezi 0imarillion.HI3$HIEM. un port măreţ şi un turn. cătau în zare şi desluşeau la apus un oraş lucind al pe un ţărm îndepărtat.<)! N.H3F3E 'espre copacul oiolaire. pe vremea lui /r$P(arazon.EHQ3H )re uie înţeles drept semn rău3Q . =ond 'aerC vezi p".ru:. se spune că 7uneori. şi a lui Rfan. p".âci pe atunci oc(ii numenoreenilor vedeau de$ parteC şi totuşi. p". primul dintre 0eniorii din /ndunie.ăm ar4 Rîul a fost ulterior numit #Yat(lo.asei lui *eor..onform unui ar ore "enealo"ic al .ru2Derme6 7Ru"ăciune lui .E336 7Neamul ăsta Radică al lui *eorS avea părul ne"ru ori castaniu şi oc(i cenuşii:. .RM!N/).EHE3G în /2aila et( L0ilmarillion.alandil. iar limanul.

sindarina era îndeo şte lim a maternă.onform acestei note.RNota autoruluiS 34!n )ârîmurile /pusene şi în /ndunie. ci . se spune că /ldarion prefera "raiul numenoreanC pro a il datorită faptului că pe acesta îl ştia foarte ine-M .N'!0 E44 Numenor. pînă după domnia lui )ar$/tanamir.alinorului. deşi se spune acolo Rp". adoptînd sindarina.L'espre acest fapt nu se vor eşte în 0ilmarillion.u toate câ.. cu toate că şi sindarina era cunoscută într$o oarecare măsură de aproape toţiC iar în casa re"ală. părea să înceapă să se împartă în dialecte diver"ente. aşa au ajuns mai apoi Re"ii şi Re"inele să poarte drept stea o nestemată al â deasupra sprîncenelor. mai apoi.ressea.RNota autoruluiS $ în altă parte.E3FS câ în 'or$ lomin. la p". deşi sindarina. pe !nsula . într$o notâ despre lim ile vor ite în /='/R!ON <! .nu era însuşi )ârî$ mul *inecuvîntat al . cel puţin printre . cunoştea şi "raiul din *eleriand. dar /ldarion vor ea "raiul numenorean. aşa cum era folosită de o lun"ă perioadă de timp de către oamenii muritori. procesul era în mare măsură ţinut su control în Numenor. poporul lui @ador nu şi$a uitat "raiul 7din care.rendis.allone.. s$a ivit lim a comună a Numenorului:-M în alte re"iuni ale Numenorului. în vremea lui %in"olfin. în loc de coroană. asemenea tuturor celor de spiţâ aleasă din Numenor.EGF. lim a maternă a locuitorilor era adunaica. limanul eldarilor.u acest "rai a crescut . "raiul elfic RsindarinaS era vor it şi de cei no ili şi de popor. ca şi în majoritatea caselor celor no ili sau învăţaţi.Lîn povestirea de faţă. se spune că folosirea lim ii sindarine de aproape toţi locuitorii părţii de nord$vest a !nsulei se datora faptului că acele ţinuturi erau populate îndeo şte de oameni de descendenţă 7 eor$ nianâ:C iar Poporul lui *eor renunţase destul de timpuriu la propriul lor "rai. la răsărit de Melea"urile Nepieritoare:3J'in cît se spune.R.

asa lui . pentru descendenţa lui . mai ales cele oficiale şi pu lice. în "raiul .). precum Pravilele şi !zvodul şi @ronicele Re"ilor Lvezi şi /2alla et(.ressea şi =indon.ra. ca urmare a contactului cu eldarii din .lanor era o floare mică.rendis din *eret(. fie în adunaicăM. de asemenea. de forma unei steleC creştea şi pe colina .huenDana nu se vor ea în Numenor. şi în "eneral ale celor din . în intervalul de timp între conceperea copilului şi cel puţin primii lui ani de viaţă/ldarion a stat în casa lui o perioadă foarte scurtă de . se su"erează ceva despre locul oarecum diferit al lim ii sindarine printre celelalte "raiuri din Numenor6 7'intre toate seminţiile oamenilor.no ili şi cărturari..erin /mrot( din =ot(lorien L%răţia !nelului !! EM. E3 . tatăl lui MorYenEE 0e spune că numenoreenii. numele apare drept @erunumen.0am #am"ee i$a dat fiicei sale numele florii.Numele. erau date în formă _uenDanâîn /ne+a % ! Lsecţiunea 7'espre oameni:M din 0tăpînul !nelelor. şi adesea în te+te mai misterioase ţinînd de învăţături străvec(i. mult folosita în toponimie6 numele oficiale ale tuturor locurilor. aurie.. care o deprindeau din fra"edă copilărie. sc(im înd prea puţine odatâ cu trecerea vremii:EF . formelor de relief aveau forma _uenDanâ Ldeşi aveau de o icei şi nume locale.lros.<)! N. la su"estia lui %rodo Lîntoarcerea Re"elui . ale tuturor mem rilor casei re"ale.lfilor No ili:M. numai dunedainii cunoşteau şi vor eau o lim ă elficâC fiindcă stră unii lor învăţaseră "raiul sindarin.!4MHFF PO.ra cunoscută doar de cei învăţaţi şi de familiile de descendenţă no ilă. p".ra folosita în documentele oficiale menite a fi păstrate. pe care îl transmiseseră mai departe copiilor lor prin învăţătura datinilor.ezi nota 3F mai sus. sora lui *ara"und.. asemenea eldarilor. evitau să zămislească dacâ întrezăreau vreo despărţire posi ila între soţi. unde se face referire la aceste c(estiuni.HIJ6 7în !zvodul Re"ilor.RM!N/). re"iunilor. în "eneral cu acelaşi sens. fie în sindarina.

pentru /ndustar. străluceau pînă departe. p"HI4. fiul lui .alandil din /ndunie. neputînd decît să$i dea poveţeC nici măcar nu se doreau asemenea puteri. se spune câ acest sfat nu avea puteri asupra Re"elui.ronicile spun câ . nu putea refuzaC dar cum un Re"e putea oricînd să cedeze 0ceptrul. în lumina soarelui ori a lunii. conform ideii numenoreenilor despre una$cu$ viinţă a lucrurilorEH într$o notă despre 70fatul 0ceptrului: la momentul respectiv din istoria Numenorului. ci a dat 0ceptrul fiului . numai doi mem ri ai 0fatului Lîn afară de /ldarionM se tră"eau din spiţa lui .Lîn /2aila et(. un moştenitor putea sâ renunţe imediat la tron în favoarea propriului său moştenitor. ori cerea să fie aleşi.0fatul era compus din mem ri ai fiecărui ţinut al NumenoruluiC Moştenitorul Re"elui devenea mem ru din momentul în care era proclamat moştenitor. şi scutul îm răcat în ar"int şi avînd încrustat un lazon de stele al e.reinion a primit numele de #il$ "alad. cu atît mai puţin se socotea câ ar fi fost necesare. ci respectului şi dra"ostei de care se ucurau în ţinuturile lor.lros. pentru MittalmarC dar ei îşi datorau poziţia nu descendenţei sau o"ăţiei. 70teaua 0trălucirii:. ca să poată învăţa cum se cîrmuieşte ţara.=a momentul acesta.ezi p".0e considera atunci că şi el domnise cel puţin un anC acesta a fost cazul Lsin"urul cazM al lui . şi @allatan din @Darastorni. se spune câ 0eniorii din /ndunie 7erau sfetnicii de credinţă ai 0ceptrului:-M EQ. şi puteau fi zărite de oc(ii elfilor de la mare depărtare.timp după ce s$a născut fiica lui. dacă aveau cunoştinţe speciale în privinţa c(estiunilor aflate în dez atere. 7pentru că zalele şi coiful lui. dacă RelS stătea pe o înălţime:E5 . pe de altă parte.lros6 . care n$a urcat pe tron.HIIEI &n moştenitor le"itim. iar pe unii mem ri însuşi Re"ele îi numea. asemenea unui astru.ardamir.

v.. şi datina aceasta a dăinuit pînă în vremea lui /r$/duna2(or L)ar$@e$ runumenM. fiind cel mai ales "rai al lumii. deoarece /nârion a fost Moştenitor în timpul vieţii lui /ncalime. ci a fost o c(estiune de mîndrie6 7un semn al creşterii &m rei.în 7.său /mandilEG în altă parte se spune că re"ula aceasta de 7căsătorie re"ală: n$a constituit niciodată o le"e în sine.lfilor No ili.lros şi alte familii.lros.HF5M.R.lros )ar$MinDatur 0$a născut cu cincizeci şi opt de ani înainte sâ înceapă . c(iar şi decît numenoreeniiC şi astfel a rămas rînduit pînă la venirea &m rei..ărendil i$a fost dăruită cea mai lun"ă viaţă dintre toţi oamenii. avînd el la acea vreme nouăzeci de ani.asa lui .asa lui ./0/ =&! . fiul lui . pînă la 'ecădere 'in cît se ştie. cînd anii numenoreenilor au început să se împuţineze-3 ! . cînd . de a$şi numi ran"ul în _ue$ nDană sau în "raiul .'e atunci încolo.NOR&=&! 'e la întemeierea Oraşului /rmenelos. se spune doar câ fiicele lui /nârion 7au refuzat sceptrul:!!! .N'!0 HF3 cînd deose irea între . a fost cunoscut în @ronicul Re"ilor drept )ar$MinDaturC astfel era datina Re"ilor. a vi"orii sau puterii.ărendil.ăci numenoreenilor le fusese dăruită o viaţă lun"ă şi trăiau. Re"atul Numenor a fost întemeiat în cel de$al treizeci şi doilea an al celui de$al 'oilea . s$a micşorat sau c(iar a dispărut cu desâvîrşire:EJ &n lucru ciudat. iar urmaşii săi.lros: Lp". în privinţa lun"imii vieţii. cu toate câ le fusese sortiră o viaţâ mai scurtă.=RO06 R.#!! N&M.lros )ar$ MinDatur a cîrmuit peste numenoreeni timp de patru sute zece ani. fără a se veşteji. de trei ori mai mulţi ani decît oamenii muritori din Pămîntul de MijlocC dar fiului lui . a urcat pe tron în Oraşul /rmenelos. tot au trăit mai mult decît alţii. câci a ajuns sâ fie impusă numai atunci /='/R!ON <! .

cel de$al 'oilea . este socotit drept al doilea Re"e./ fost cunoscut şi su numele de Parmaite. cît încă îşi mai păstrau vioiciunea minţii!!! )ar$/mandil / fost fiul lui . nu s$a suit pe tron.'upă pieirea lui . deoarece cu propria !ui mînă a scris multe cărţi şi le"ende din istorisirile strînse de unicul său. au sosit în Pămîntul de Mijloc primele coră ii ale numenoreenilor.0$a însurat tîrziu în viaţă.în timpul domniei lui )ar$. după ce a cîrmuit Q3F ani.NOR&=&! HFH !! . pe care le strîn"ea de la elfi şi oameni. tatăl lui .)ar$Meneldur / fost sin"urul fiu şi al treilea copil al lui )ar$. născută în anul 5E3Q. şi s$a născut în 5QH./ cîrmuit timp de 35F de ani. ci a dat fiului său sceptrul.v şi a murit în QG3./ fost numit Nolimon datorită pasiunii pe care o avea pentru le"endele şi datinile din strâvec(ime. născîndu$se în anul H5F. cedînd sceptrul în GQFC a murit în G53.u toate acestea.. al cărei fiu a fost .#!! N&M. cedînd sceptrul în JJHC a murit în 4QE. ultimul dintre aceştia fiind /mandil. fiind el atunci în vîrstă de HJ3 de ani.lendil / fost fiul lui )ar$/mandil.'in . s$a păstrat datina ca Re"ele să dea urmaşului său sceptrul înainte de a muriC iar Re"ii mureau de una lor voie.lendil.=RO06 R. 0ilmarien./ domnit timp de 3QH de ani.alandil s$au tras mai apoi 0eniorii din /ndunie. cînd a renunţat la viaţă în anul QQE. care a venit în Pămîntul de Mijloc după 'ecădere.lendil./0/ =&! .H renunţînd la sceptru în 54FC a murit în IFH!. care se zice că a domnit un an-E 'e atunci şi pînă la )ar$/tanamir.ardamir Nolimon 0$a născut în anul I3 al celui de$al 'oilea . iar primul său copil a fost o fiică.lros.)ar$.alandil./ domnit timp de 3QJ de ani.Numele său 7prin .ardamir Nolimon şi s$a născut în anul 34E.v6 a rămas în putere pînă la vîrsta de cinci sute de ani.lendil cel înalt.

).îndelun"ile sale călătorii pe melea"uri străine au mîniat$o pe soţia sa . /ilinel-5 .RM!N/).rendis. sădind păduri între"i pentru a avea lemn în atelierele de făurit coră ii. dar şi lînd şi ră dător. mai cu seamă al moştenitorului de drept. 0oronto.oră iilor în timpul lui )ar$. o manevră strate"ică în faţa tul urărilor ce se anunţau şi ca răspuns la în"rijorarea lui #il$"alad din =indon. dacă acesta nu avea fii. astfel câ fiica unui Re"e Lcea mai mareM putea să$3 urmeze la tron.0c(im area nu a fost pe placul urmaşilor lui . /ldarion a sc(im at le"ea succesiunii la tron./ renunţat la i HFQ PO./ fost înţelept.0in"urul său vlăstar a fost o prea frumoasă fiică. fiul surorii lui mai mari.! )ar$/ldarion / fost primul copil şi sin"urul fiu al lui )ar$Meneldur.lros.Pentru ea.0$a însurat cu /lmarian.naştere: era !rimonC şi$a luat titlul de Meneldur din dra"oste pentru învăţătura despre stele. deoarece "rija lui principală erau copacii.ăpitanul . pe neaşteptate şi cu mult înainte de vreme.eantur./ fost un marinar neîntrecut şi un mare făuritor de coră iiC adesea a stră ătut mările pînă în Pămîntul de Mijloc unde a devenit prietenul şi sfetnicul lui #il$"alad.lendil.!! )ar$/ncalime / fost sin"urul copil al lui )ar$/ldarion şi prima Re"ină . . ostil eldarilor şi dunedainilor..<)! N. în clipa în care a înţeles că un spirit rău. /ncalime. se punea în mişcare în Pămîntul de Mijloc. fiica lui .Numele său 7prin naştere: era /nardilC dar încă din tinereţe a fost cunoscut drept /ldarion. născut în anul GFF. mai mult decît orice alt cîrmuitor . ducînd la despărţirea lor în JJE. nepotul lui /ldarion. tron în favoarea fiului său./ domnit timp de 34E ani.0$a născut în anul JGH şi a domnit timp de EF5 ani.îr$ muitoare a Numenorului. lăsînd sceptrul fiicei sale în 3FG5C a murit în 3F4J.

numai ca să$i facă în ciudă lui 0oronto-I 'upă naşterea fiului ei /nârion.!!!)ar$/nârion / fost fiul lui )ar$/ncalime şi s$a născut în anul 3FFH/ domnit timp de 33Q ani. în anul 3FFF s$a măritat cu @allacar. fiul lui @allaton./ avut o viaţă lun"ă Lcăci femeile numenoreenilor trăiau mai mult ori renunţau mai "reu la viaţăM şi nu a vrut să se mărite cu nici un ăr at.NOR&=&! HF5 . pînă în 3GH3..după . nu i$a mai păsat de strate"iile acestuia şi nu l$a mai ajutat pe #il$ "alad. al doilea copil al lui )ar$0urion-J )ar$)elperien s$a născut în anul 3HEFC a domnit vreme de 3G5 de ani.#!! Nt1M.ăci inimile numenoreenilor tînjeau tot mai apri". sceptrul a trecut în mîinile lui MinasturC el era fiul lui !silmo.îrmuitoare în Numenor.îi iu ea pe eldari.0$a născut în anul 3QGQ şi a domnit timp de 3HJ aniC a renunţat la sceptru în 3JI4 şi a murit în 3JGH- .=RO06 R./0/ =&! . dar îi şi pizmuia. a început zîzania între /ncalime şi @allacar.ardamir. privind către apus.. în apropiere de /ndunie şi ţărmurile apusene. în primul răz oi împotriva lui 0auron. şi acolo îşi petrecea mare parte din zile./stfel că. după domnia ei.lrosC a renunţat la sceptru în 3EJF şi a murit în 3EJ5. renunţînd la sceptru în 3H4QC a murit în 3QFQ!K)ar$0urion / fost al treilea copil al lui )ar$/nârionC surorile lui au refuzat sceptrul-G 0$a născut în 33GQ şi a domnit timp de 3IE aniC a renunţat la sceptru în 355I şi a murit în 35GQK)ar$)elperien / fost a doua Re"ină .'upă moartea lui /ldarion.Multă vreme a rămas nemăritatăC dar pentru că 0oronto o forţa sâ renunţe la tron.l a fost cel care a trimis o flotă numeroasă în ajutorul lui #il$"alad. un urmaş al lui . an în care a şi murit-4 K!)ar$Minastir Numele acesta 3$a primit pentru că a construit un turn înalt pe dealul Oromet.a era o femeie mîndrâ şi încăpăţînată.

pînă la moartea sa în EHJI.). duşmănindu$i în sufletele lor pe valari şi pe eldariC dar înţelepciunea nu li se întunecase de tot.K!! )ar$.. &m ra s$a a ătut asupra NumenoruluiC iar Re"ele şi cei care$i urmau poveţele nu se sfiau sâ se ridice împotriva Opreliştii .irDantan 0$a născut în anul 3IHQ şi a domnit timp de 3IF de aniC a renunţat la sceptru în EFE4 şi a murit în EFH5. fi silit pe tatăl său să i$3 dea. prăpastia între Oamenii Re"elui Lcei mai mulţiM şi cei care şi$au păstrat străvec(ea prietenie cu eldarii s$a adîncit. pînă cînd a luat sceptrul. încît se temeau de 'omnii /pusului şi nu$i desfideau. l$ar HFI PO.Mulţi dintre ..în vremea sa. dar lacom de avuţieC a construit o numeroasă flotă de coră ii re"ale şi servitorii lui îi aduceau "rămezi de metale şi nestemateC pe oamenii din Pămîntul de Mijloc îi asuprea.Multe se spun despre acest Re"e în @ronicele care au supravieţuit 'ecăderii.)ar$/ncalimon 0$a născut în anul 34JI şi a domnit timp de 3I5 ani.*atjocorea năzuinţele părintelui său şi$şi domolea neastîmpărul inimii călătorind spre răsărit şi miazănoapte şi miazăzi. anul în care a şi murit.'in cît se povesteşte. pînă în EEE3.=ui /tanamir i se mai spune şi Nesupusul.RM!N/).în vremea sa.ăci era leit taică$sâu în înfumurare şi lăcomie după avuţie. mai înainte ca acesta să renunţe la el de ună voie. iar numenoreenii care$3 slujeau storceau dări "rele de la oamenii de pe coastele Pămîntului de Mijloc. cînd dăduse în mintea copiilor-3F K!.<)! N./ fost un Re"e puternic. pentru câ a fost primul dintre Re"i care a refuzat să renunţe la viaţă sau la sceptruC şi a trâit pînă l$a luat moartea cu de$a sila.alarilor.0e zice că acesta ar fi fost semnul primei sco orîri a &m rei peste fericirea NumenoruluiK!!!)ar$/tanamir cel Mare 0$a născut în anul 3JFF şi a domnit timp de 34E de ani.

şi nu şi$a lăsat fiul.îrmuitoare.#!! Nt1M.!! )ar$. cînd a murit.@erucalmo a luat sceptrul la moartea soţiei sale. mai curînd plâcîndu$i muzica şi dansulC astfel câ ffîiele puterii le ţinea soţul ei.)ar$)elemmaite 0$a născut în anul E3HI şi a domnit timp de 3QF de ani. pînă la moartea sa. nu pentru că le$ar fi fost dra" acest "rai.lros se vor împuţina din ce în ce su stăpînirea &m rei. mai curînd din pricină că era o datină străvec(e. unii nu pe el îl socotesc drept al şaptesprezecelea în 'inastia Re"ilor.)ar$/nducal s$a născut în anul EEJI şi a murit în EI5GK. născută în EEGGC a domnit timp de 333 ani. cînd a muritK.animelde / fost a treia Re"ină .!)ar$ ./0/ =&! .Oamenii Re"elui au început să renunţe la a mai vor i "raiurile elfilor şi să nu$şi mai deprindă copiii cu ele. în E5EI. dar fiind şi el urmaş al lui )ar$/tanamir.<i$a luat numele acesta datorită faptului că în tinereţe a fost un mare căpitan care a . pe /lca$ rin. pînă în EGHG. punîndu$şi mereu slujitorii sâ$i caute mit(rilK.!!)ar$/lcarin 0$a născut în EQFI şi a domnit timp de JF de ani.'e acum încolo. mai tînăr ca ea. ci pe /lcarin. şi din pricină că se temeau a pune capăt acestui vec(i o icei. să urce pe tronC cu toate acestea.=RO06 R. Re"ii vor cîrmui cu numele de la moartea părinţilor lor pînă la propria lor moarte.almacil 0$a născut în E53I şi a domnit timp de JJ de ani. cu toate că puterea ca atare va fi adesea trecută fiilor ori sfetnicilor lorC iar zilele urmaşilor lui . pînă în EJE5. ca să nu le aducă "(inionK. @erucalmo.Nu prea se sinc(isea ea de cîrmuire.'ar titlurile re"ale tot în _uenDană se dădeau. pînă la moartea ei în EIHG.NOR&=&! HFG /cest Re"e a fost numit astfel din pricina patimii sale pentru ar"int. numindu$se )ar$/ ducal.

pînă în H3GG. pînă la moartea sa în E4IE.redincioşii considerau asemenea titluri drept o lasfemie. doar . "raiurile elfice n$au mai fost folosite şi nimeni nu mai avea voie sâ le înveţe. pînă în EJ44. anul morţii sale. din teamă Ldupă cum s$a spus mai HFJ PO. cînd a murit.cucerit întinderi mari de pămînt de$a lun"ul coastelor Pămîntului de Mijloc.'ar .<)! N.în timpul domniei sale. în @ronice a fost menţionat su un nume _uenDan. pînă la moartea sa în H3FEKK!!! /r$#imilzor L)ar$)elemnarM 0$a născut în E4IF şi a domnit G5 de ani. titlu prin care o işnuiau să$3 desemneze doar pe unul din marii valari.redincioşilorC a interzis cu desăvîrşire . coră iile din . departe de ţărmuri. înainteM./ fost cel mai mare vrăjmaş din toate timpurile al .RM!N/). avînd un titlu în "raiul adunaicC deşi.).ressea n$au mai venit decît arareori şi pe ascuns pînă la ţărmurile apusene ale NumenoruluiKK! /r$Zimrat(dn L)ar$@ostamirM 0$a născut în anul EG4J şi a domnit G3 de ani. numele Re"elui a fost pentru prima oară rostit în "raiul adunaicC Oamenii Re"elui îl numeau /r$*elza"arK!K)ar$/rdamin 0$a născut în E33J şi a cîrmuit timp de GQ de ani. pînă la moartea sa în HFHHKK!! /r$0a2alt(dr L)ar$%alassionM 0$a născut în anul EJGI şi a domnit timp de I4 de ani./stfel a stîrnit el ura lui 0auron. în aşteptarea clipei prielnice!n vremea lui )ar$./ fost primul Re"e care a luat sceptrul. care însă s$a retras din calea lui şi şi$a întărit puterea la Răsărit.almacil..redincioşii au continuat să le vor ească în tainăC iar de atunci. îndeo şte pe ManYe. căci însemnau 70tăpîn al /pusului:.Numele său în adunaică a fost /r$/ attâri2-33 KK /r$/duna2(or L)ar$@erunumenM 0$a născut în EGF4 şi a domnit timp de IH de ani.

redincioşi.0$a însurat cu !nzil et(. #imil2(âd.almacilC3E în taină. de asemenea. din pricina sfruntârii Re"ilor şi din pricină câ inimile celor mai mulţi dintre numenoreeni erau încă încrîncenate.NOR&=&! HF4 dinaintea lui şi tare ar fi vrut să reînnoade prietenia cu eldarii şi 0tăpînii /pusului. dar mai mult în taină.ressea. era îndră"it de aceasta. fiind c(iar soră cu . din . pînă la moartea sa în HE55. încît cei doi soţi nu se prea aveau la inimă. se tră"ea din neamul 0eniorilor. era fiul tatălui. Numele de !nziladun şi 3$a luat pentru că vedea pînă departe. unica din partea mamei.asa 0eniorului din /ndunie. care a fost 0enior în /ndunie în vremea lui )ar$Palantir.#imil2(âd s$a născut în HFQQ şi a murit în HEQH-3Q KK!. cît a îndrăznit el de făţiş.!nzi$ ladun3H. o vreme. al cincisprezecelea 0enior şi unic al lui Numendil.#!! Nt1M./0/ =&! . fiul cel mare. cîtă vreme mezinul.ru. căci mama ei era =indorie. multe zile în /ndunie.ăci #imil2(âd i$a călcat pe urme lui /r$#imilzor şi a devenit mai$ma$ rele )a erei Re"elui şi s$a împotrivit voinţei lui )ar$Palantir.ărendur.=RO06 R.'ar nicicînd n$a mai venit vreo cora ie din /pus.re$ . întrucît =indorie. dacă i$ar fi în"ăduit le"ea..)ar$Palantir L/r$!nziladunM 0$a născut în HFH5 şi a domnit timp de GJ de ani. ea făcea parte dintre .)ar$Palantir s$a căit pentru felul în care se purtaseră Re"ii . pedepsindu$i pe aceia care$i primeau cu raţele desc(ise. şi c(iar şi aceia care$3 urau se temeau de vor ele lui. ca de ale unui clarvăzător. şi pe el ar fi vrut /r$#imilzor să$3 numească drept Moştenitor. privind cu alean spre apus. nădăjduind sâ vadă vreo pînzâ apropi$ indu$se dinspre . atît cu oc(ii cît şi cu mintea.N$a venerat pe nimeni şi nimic şi niciodată nu s$a dus la 0anctuarul lui .)otuşi. o domniţă din neamul lui )ar$."raiurile eldarine şi n$a în"ăduit nici unui eldar să vină pe insulă. . iar fiii lor se duşmăneau. care "îndea aidoma mamei sale.îşi petrecea. vărul săuC iar )ar$Palantir urca adesea în străvec(iul turn al Re"elui Minastir.

opacul /l s$a ucurat iarăşi de în"rijire şi cinstire. pentru cei care nu . iar . diferenţa în lon"evitate este cuprinsă între limite precise6 7sfîrşitul vi"orii: pentru descendenţii lui . după cum cerea datina. e+istă mai multe referinţe la viaţa mai lun"ă a descendenţilor lui . ea a fost luată de soţie de P(arazon. în timp ce.0$a născut în anul H33J şi a domnit timp de IQ de ani. în "raiul elfic.<)! N. 3 Pe lîn"ă ce se spune în povestea lui /ldarion şi .a s$a născut în anul H33G şi a pierit odată cu 'ecăderea. despre "loria şi nesă uinţa lui se povestesc mai multe în 'ecăderea Numenorului. pe care a numit$o Mfriel.rendis.alionMC iar Mfriel a fost numită /r$Zimrap(el-35 KK.)./poi P(arazon a luat sceptrul în mîinile sale şi şi$a dat numele de /r$P(arazon L)ar$. scrisă de .'ar după moartea Re"elui. în anul HH34. decît a oricărui alt numenorean. doar o fiică. după ce a uzurpat$o de sceptru pe H3F PO.lros 7au avut vieţi lun"i.lros se manifesta Lînainte sâ înceapă să li se scurteze vieţileM cam în al patru sutelea an. )ar$Miriel L/r$Zimrap(elM . /r$P(arazon L)ar$.el mai puternic şi ultimul Re"e al Numenorului./stfel. dinastia Re"ilor avea să piară şi ea)ar$Palantir s$a însurat tîrziu şi n$a avut fii.'espre faptele lui /r$P(arazon. împotriva voinţei ei şi împotriva pravilei din Numenor. c(iar şi după socoteala numenoreenilor:C într$o notă izolată.lros. p"HIFM se spune că toţi urmaşii lui . ca fiind copila fratelui tatălui său.opacul avea să moară..alionM . fiul lui #imil2(âd Lcare murise şi elM.dincioşii au avut parte de linişteC Re"ele urca la 0anctuar.RM!N/).len$ dil şi păstrată în #ondor-3I NO). în /2aila et( L0ilmarillion.<i asta deoarece )ar$Palantir profeţise că atunci cînd . pierind odată cu 'ecăderea Numenorului. sus pe Meneltarma. sau puţin mai devreme.

afirmaţie care se repetă şi în prefaţa la te+tul de faţăMC iar diferenţa în această privinţă între .rendisM.lros şi alţii este mai puţin un semn distinctiv şi un atri ut. iS./0/ =&! . întrucît . cît o simplă tendinţă de a trăi pînă la o vîrstâ mai înaintată.NOR&=&! H33 lor era şi foarte mare.lros i s$a acordat o lon"evitate deose ita. el a păstrat trăsăturile caracteristice oamenilor.lrond nu se deose eau în ceea ce privea potenţialul fizic de viaţă. câ diferenţa în lun"imile vieţilor .0e spune mai departe că lun"imea vieţii numenoreenilor s$a datorat asimilării . şi tot aici se spune câ el şi fratele său . doar lui . sau puţin mai mult. 7istovirea: sau dorinţa de a părăsi lumea. au trăit pînă la vîrsta de patru sute de ani. /ne+a / R!.rendis şi vieţile oarecum mai scurte ale 7 eorienilor: din /pus.asa lui . aşa cum se întîmplă în povestea lui /ldarion şi . recunoscut ca atareîn această relatare. ci doar că. anume că numenoreenilor le$a fost dată o viaţă 7la început de trei ori mai lun"ă decît a oamenilor de rînd:. cum ziceau eldarii. sau puţin mai tîrziu.0e poate o serva ca aproape toţi Re"ii. se manifesta spre al două sutelea an.făceau parte din această casă. deose ite de cele ale _uendilor6 7câtînd spre altundeva:.=RO06 R.'eşi sînt menţionate cazul lui .rendis.lros alesese sâ facă parte din seminţia oamenilor. şi ţinînd de ceva din natura destinelor lor. de la . nu se su"erează aici. distincţia privitoare la lon"evitate este mult diminuatăNumenoreenilor luaţi ca popor le este atri uită o viaţă cam de cinci ori mai lun"ă decît a celorlalţi oameni Ldeşi acest fapt este în contradicţie cu ceea ce se spune în 0tăpînul !nelelor.ardamir la )ar$ /ncalimon.#!! Nt1M. iar cei trei care n$au trăit atît au murit doar cu un an sau doi înainte'ar în cea mai recentă scriere pe această temă Lcare datează totuşi cam din aceeaşi perioadă ca şi ultimul te+t despre povestea lui /ldarion şi .

la de$ crepitudine şi senilitate. 5 Nu concordă cu descrierea le"ilor anterioare şi a celor ulterioare referitoare la succesiune. creşteau cam în acelaşi ritm ca şi ceilalţi oameni. şi că li se dăduse doar o prelun"ire a perioadei de vi"oare a trupului şi a minţii/stfel Lasemenea eldarilorM. în cele din urmă.RM!N/). dacâ ei ţineau cu tot dinadinsul sâ mai trăiască.v.. ci câ rămăseseră oameni muritori.felului lor de viaţă cu acela al eldarilor6 cu toate că fuseseră anume preveniţi câ nu deveniseră eldari. data naşterii lui 0ilmarien este trecută la anul 5QJC o dată care îşi are ori"inea în primele variante ale te+tului respectiv. de la sănătatea şi vi"oarea minţii. nota EIH 3QJ $ mai curînd decît 3QG $ tre uie sâ reprezinte anii cît a cîrmuit efectiv )ar$/mandil. în cel mult zece ani.ei din primele "eneraţii nu se 7a"ăţaseră de viaţa:.!ar cînd ajun"ea la sfîrşit.HFF. la fel ca şi creşterea.)otuşi.înd îi cuprindea pentru prima oarâ 7istovirea de lume: era pentru ei un semn câ perioada lor de vi"oare se apropia de sfîrşit.<)! N. urma şu rezirea.0înt convins câ este o scăpare de revizuireH3E PO. în Povestea /nilor L/ne+a * la 0tăpînul !nelelorM.lendilC data naşterii ei este de mai multe ori menţionată ca fiind 5E3 în cel de$al 'oilea . lun"imea firească a vieţii li s$a scurtatE . care.. îm ătrîneau sau 7se istoveau: cu mult mai încet. un numenorean trecea repede. în vreme ce fratele ei )ar$Meneldur s$a născut în 5QH./stfel. fără a ţine seama de anul teoretic al cîrmuirii lui . dar cînd ajun"eau la 7maturitate:. a muri de nevoie şi involuntar au fost una din sc(im ările pricinuite de &m ră şi de răscoala numenoreenilorC în acelaşi timp. se petrecea în acelaşi ritm ca şi la ceilalţi oameni.ezi p". ci renunţaseră la ea de unăvoie7/ se a"ăţa de viaţă: şi astfel. aşa cum apare la ..ardamirQ Nu se pune la îndoială că 0ilmarien a fost cel mai mare copil al lui )ar$.).

conform căreia 0oronto devenea moştenitorul lui /ncalime Ldacâ ea murea fără a avea copiiM prin virtutea noii le"i.. fiul lui /tanamir. p".HIIM se spune că în timpul domniei lui /ncalimon. conform căruia )ar$/tanamir a murit în EEE3. câci era descendent pe linie maternă. nu mâ îndo$ iesc de faptul câ menţiunea din Povestea /nilor ar tre ui citită astfel6 7EE53 Moartea lui )ar$/tanamir- . după cum apare în 0tăpînul !nelelor. acelaşi an apare în te+te diferite atît ca dată a urcării pe tron. !silmo. acest an. a primului răz oi împotriva lui 0auronC câci marea flotă numenoreană trimisă de )ar$Minastir a ajuns în Pămîntul de Mijloc în anul 3GFF. anume pur şi simplu dreptul primului născut.0e prea poate ca în acest caz succesiunea să fi depins de te+tul noii le"i.îrmuitorul nu avea nici un fiu4 /nul 3GH3 menţionat aici pentru sfîrşitul cîrmuirii lui )ar$)elperien şi urcarea pe tron a lui )ar$Minastir contrazice în mod ciudat datarea. mai de"ra ă decît moştenirea titlului de către o fiică doar în cazul în care .Mai mult.ezi p".Nu pot nicicum e+plica discrepanţa3F în Povestea /nilor L/ne+a * la 0tăpînul !nelelorM apare următoarea menţiune6 7EE53 )ar$/tanamir preia sceptrul. EEE3. în /2aila et( L0ilmarillion.EJ4$E4F.HF3J .E4Q şi nota EJ de la p".eea ce contrazice te+tul de faţă.E4HG . cît şi ca datâ a morţii luiC întrea"a structură a cronolo"iei arată limpede că urcarea pe tron este datată "reşit.EJ4M.)otuşi.ste ciudat faptul că sceptrul a trecut la )ar$)elperien cînd )ar$0urion a avut un fiu. numenoreenii s$au împărţit în două ta ere. în multe surse.T 70ora lui mai mare: înseamnă fără îndoială 7cea mai mare dintre cele două surori ale lui:I . este în sine o modificare faţâ de EE53Prin urmare.ezi p".Prin urmare.p".încep răscoalele şi discordiile între numenoreeni:. indiferent de se+ Lvezi p".

Ro ert %oster menţionează în )(e . /ne+a *.+plica mai departe câ nu putea fi si"ur.în Povestea /nilor.)ar$/ncalimon preia sceptrul.lros:. râmîne ciudat că data morţii lui /tanamir a fost sc(im ată în 7.lros: cîrmuitorul ce i$a urmat lui )ar$. p".almacil Lal optsprezeceleaM . ceva mai tîrziu în înşiruirea cîrmuitorilor Numenorului din /ne+a /. am modificat te+tul astfel6 7..încep răscoalele şi discordiile între numenoreeni:.HGFM.HIJM.asa lui . se spune ca /duna2(or a luat sceptrul în EJ44C şi azîndu$se pe acesta.=a acea datâ. cîrmuitorul care i$a urmat lui )ar$./l nouăsprezecelea tre uie înţeles drept al douăzecileaC dar este posi il şi sâ se fi sărit peste un nume:.almacil anul EJ44. dl. iM la 0tăpînul !nelelor.'ar.NOR&=&! H3H a fost /r$/duna2(or Lal nouăsprezeceleaM. şi$a dat numele de /duna2(or:. nu o servasem câ în 7./0/ =&! .onform "enealo"iei.#!! Nt1M. ar tre ui să fie numit drept al şaisprezecelea re"e şi al nouăsprezecelea cîrmuitor.omplete #uide to Middle$eart( drept dată a morţii lui )ar$. p".înd am editat /2alla et(.asa lui . în acest caz.înd al douăzecilea re"e a luat sceptrul stră unilor săi şi a urcat pe tron. /r$/duna2(or este menţionat drept al douăzecilea re"eC iar în 34IQ tatăl meu a răspuns astfel la o scrisoare în care i se cereau lămuriri asupra acestui aspect6 7. şi similar 7douăzeci şi patru: în loc de 7douăzeci şi trei: Li id-.almacil nu a fost /r$/du$ na2(or. după ce a fost sta ilită prin menţionarea în Povestea /nilor33 în lista Re"ilor şi Re"inelor Numenorului din /ne+a / L!. deoarece în momentul în care scria răspunsul nu avea la dispoziţie materialele referitoare la acest su iect.Pe de altă parte. în loc de 7cînd al nouăsprezecelea---: L0ilmarillion. ci )ar$/rdaminC dar acum pare foarte limpede $ din simplul fapt câ data morţii lui )ar$ /rdamin este menţionată aici ca fiind EJ44 T câ a fost omis din "reşeală de pe lista din 0tăpînul !nelelor- .=RO06 R.

care poartă titlul !nziladun. făcut de tatăl meu.Răz oi civil în Numenor:. nr. cînd era în declinM:35 'upă cum este notat în /ne+a / la 0tăpînul !nelelor. este un fapt certificat de tradiţie Lafirmat în /ne+a /.HGFM #i$ mil2âd 7a murit cu doi ani înainte de a împlini două sute de ani Lsocotită o moarte timpurie pentru cineva din spiţa lui .)ol2ien.RM!N/). scris şi cu litere feanoriene.lros: şi Povestea /nilor apare în privinţa datelor lui )ar$Palantir. şi transliterat drept Numellote R7%loarea /pusului:S3Q'upă cum este menţionat în /2aila et( L0ilmarillion.+istă un desen floral e+trem de la orios.asa lui .HI4M că atunci 7cînd a ajuns !nziladun pe tron. decît simpla omisiune din "reşeală3E în două ta ele "enealo"ice. iar dedesu t este H3Q PO.lros. în /2alla et( şi în 7. ca în strâvec(ime.Pe de altă parte. tatâl ei este menţionat drept #imilza"ar.îrmuitoareO ultimă contradicţie între 7.lros:M câ /r$/duna2(or a fost primul Re"e care a luat sceptrul şi totodată un nume în "raiul adunaic. ceea ce este cate"oric imposi il6 !nzil et( este cu si"uranţă o descendentă mult mai îndepărtată a lui )ar$. al doilea fiu Lnăscut în EIHFM al lui )ar$. Mfriel ar fi tre uit să fie a patra Re"ină . posi il ca un conte+t mult mai comple+ sâ e+plice acest lucru.Q5. p"../r părea aproape si"ur din aceste afirmaţii că H3G5 a fost anul urcării sale . 34G4. dreapta jos. c(iar şi acum.asa lui .Pornind de la presupunerea câ )ar$/rdamin a fost omis din "reşeala de pe lista din /ne+a /.almacil..ăinţa lui )ar$Palantir.almacil. şi$a luat din nou nume în "raiul elfilor. surprinde faptul câ sc(im area în stilul numelor re"ale este atri uită primului cîrmuitor după )ar$ .almacil3H .). spunîndu$şi )ar$Palantir:C iar în Povestea /nilor apare următoarea menţionare6 7H3G5 .0e spune în /2aila et( Lp". asemănător ca stil cu acela înfăţişat în Pictures D 1-R-R.<)! N.

şi$a datorat supravieţuirea faptului că .pe tronC fapt care decur"e din aceea ca în 7.= <! . în varianta iniţială.eţoşi .lendil drept autorul lui /2aila et( apare doar aici. pentru a privi c(estiunea dintr$o altă perspectivă. în contradicţie cu Povestea /nilor3IMenţionarea lui . .. încă de la început. în această variantă.rendis. iar pe .v.%oarte pro a il că. iar eu alături îi sînt de ani fărW de numărC încă înainte de a pieri Nar"ot(rondul sau #ondolinul.ele orn era un elf nandorin Ladică unul dintre telerii care au refuzat sâ treacă Munţii .. Re"ele =odenului Nici un alt capitol din istoria Pămîntului de Mijloc nu este mai plin de pro leme ca povestea lui #aladriel şi .*ORN şi a lui /mrot(.ele orn 3$a întîlnit în ţara lui.a şi în cazul anului morţii lui )ar$ /tanamir Lnota 3F mai susM. şi tre uie să recunosc faptul că e+istă inconsecvenţe serioase. 7adînc sădite în tradiţii:C sau. îndelun"atei înfrîn"eri:. /r$ #imilzor. 7una dintre puţinele istorii detaliate păstrate din Numenor:. este cert că.lros: data morţii tatălui său.=. #aladriel a părăsit sin"ură *eleriandul şi s$a îndreptat spre răsărit. trecînd munţii. în =orienC acest lucru este afirmat e+plicit în scrieri nepu licate.ele orn că el 7vieţuieşte în /pus de cînd s$au ivit primii zori al lumii. prin evurile lumii. a fost menţionată iniţial ca fiind H3G5.ele orn. înainte de$a se sfîrşi Primul . că rolul şi importanţa lui #aladriel s$au conturat foarte încet şi câ povestea ei a suferit reformulâri continue/stfel. şi aceeaşi idee stă la aza a ceea ce$i spune #aladriel lui %rodo în %răţia !nelului !! G.lendil s$a arătat interesat de ea!. !0)OR!/ =&! #/=/'R!. cînd zice despre . am stră ătut eu munţii şi de atunci ne împotrivim. este "reu de înţeles de ce a fost operată această mică modificare. doar ulterior fiind modificata în H3GG.asa lui .!n altă parte se mai spune câ povestea lui /ldarion şi .

ele orn în 'oriat( şi despre înrudirea lui . p".re"ion:în 0ilmarillion se pomeneşte despre întîlnirea dintre #aladriel şi . în /ne+a * la 0tăpînul !nelelor.în Marea .ele orn. cu toate că pentru ea drumul este înc(is. iar ea.ver OnX L34IJ.3IGMC şi despre faptul câ se numărau printre eldarii care au rămas în Pămîntul de Mijloc după sfîrşitul Primului . cea mai minunată dintre femeile elfe:. mîndră. atît cît va dura Pămîntul.). înrudit cu )(in"olC soaţa lui era #aladriel.'e aceea ea îşi înc(eie tîn"uirea cu dorinţa sau ru"ăciunea ca lui %rodo să i se acorde.v Lp".v.Ru"ăciunea i s$a împlinit $ dar şi ei i s$a ridicat interdicţia.!ar H3I PO.RM!N/). la miazăzi de =une.<)! N. dar într$o scrisoare din 34IG.în fra"mentul mai sus citat din )(e Road #oes . se spune că #aladriel 7a trecut Munţii . 7în =indon R---S.v. la vremea celor întîmplate în 0tăpînul !nelelor. apare o versiune ulterioară a poveştiiC în ea se spune că la începutul celui de$al 'oilea .ălătorie din .IFM.ressea. numai #aladriel rămăseseîn vremea )în"uirii ei în =orien. a răspuns câ nici nu dorea sâ facă astfel:.uivienenMPe de altă parte.. ea credea că opreliştea îi va fi eternă. în notele la )(e Road #oes .ver On se spune clar6 7'upă înfrîn"erea lui Mor"ot( la sfîrşitul Primul .ele orn cu )(in"ol Lp".redluin împreună cu soţul ei . a trăit o vreme .în 0tăpînul !nelelor nu e+istă nici o referire e+plicită în această privinţă. ca o favoare specială. tatăl meu declara6 .H5EM%aptul câ #aladriel a rămas în Pămîntul de Mijloc are diferite motive şi e+plicaţii. drept răsplată pentru ajutorul dat împotriva .+ilaţilor li s$a în"ăduit sâ se întoarcă T în afara cîtorva capi ai răzvrătirii. insula solitară ce se zărea din /man. un popas de ispăşire Lnu şi punitivM în . Rlui #aladrielS nu i s$a mai în"ăduit sâ se întoarcă.ele orn Lunul dintre sindariM şi s$a îndreptat spre . din care.

fiica Re"elui OlYe din /l_ualonde. erau copiii lui %inarfin./stfel că la sfîrşit o vedem urcîndu$se pe cora ie/ceastă declaraţie. poate doar %eanor o întrecea. iar înţelepciunea ei sporea pe măsură ce treceau anii cei lun"i- . =orien:. şi mai cu seamă pentru că a rezistat tentaţiei de a lua !nelul atunci cînd i s$a oferit. firea lor no ilă şi lîndă şi nutrind aceeaşi iu ire pentru valari. căci el era fratele lui OlYeC iar această înrudire a înrîurit (otă$ rîrea de a se alătura 0ur"(iunului. din *eleriand. şi adesea îşi căuta liniştea printre teleri.lu )(in"ol al 'oriat(ului. se ţinea departe de certurile dintre fraţii săi şi de înstrăinarea lor de valari.ver On. cu mulţi ani X 7'rumul mer"e tot mai departe: Ln-tr-M !0)OR!/ =&! #/=/'R!. e+ista intenţia de interdicţie în privinţa întoarcerii lui #aladriel în /pusC şi îmi vine să cred câ nici nu e+ista Lvezi p". avînd părul ălai al vanDarilor. la pârul ălai şi la unătatea şi dărnicia inimii. cu toate că moştenise curajul su lim al noldorilor.= <! . al doilea fiu al lui !ndis.=. iar în tinereţe neră darea şi spiritul lor neliniştitC de la mama sa telerină avea dra"ostea de mare şi visurile le"ate de pămînturi îndepărtate pe care niciodată nu le văzuse#aladriel era cea mai măreaţă dintre noldori.orYen. nu demonstrează totuşi că în perioada în care fusese scris capitolul 7Râmas$ un. pozitivă în sine. lucru ce avea să capete o mare însemnătate mai tîrziu în *eleriand. a căror lim ă o învăţase. copiii lui fiind astfel înrudiţi cu Re"ele . scris cu certitudine după ce a fost pu licat )(e Road #oes . de factură în primul rînd filosofică.%inrod se asemăna cu tatăl său la frumuseţea c(ipului. măcar câ ea era mai înţeleaptă decît el. %inrod.lui 0auron.*ORN H3G înainte..HEQMîntr$un eseu de datâ foarte tîrzie.0$a însurat cu .Pe cît putea. povestea sună cu totul altfel6 #aladriel şi fratele ei.%inarfin aducea cu mama sa la minte şi la trup.

). şi un respect faţă de valari.. a în cealaltă#aladriel era mîndră. câci auriul său avea ceva din ar"intiul sclipitor ca stelele al pârului mamei eiC eldarii spuneau că pletele ei furaseră din lumina celor 'oi . visa şi ea la pămînturi îndepărtate şi la ţinuturi ce$ar fi putut deveni ale ei spre a le cîrmui cum socotea ea de cuviinţă. fără a se mai supune nimănui.ra auriu. =aurelin şi )elperion.'e trei ori a ru"at$o să$i dea o şuviţă.Mulţi credeau că aceste vor e l$au făcut întîi şi$ntîi pe %eanor să se "îndească la întemniţarea şi împreunarea luminii .<i de atunci a început duşmănia dintre ru edeniile acestea două. în mijlocul vraj ei dintre noldori. cu o minte şi o voinţă puternice. cele mai mâreţe din neamul eldarilor din .3 şi crescînd ea s$a făcut înaltă..'ar mai adînc în fiinţa ei se înrădăcinaseră spiritul no il şi "eneros al vanDarilor.(iar şi printre eldari era socotită drept frumoasă. ea era trasă a într$o parte. dar n$a trecut mult T după cum era măsurat timpul în )ărîmul *inecuvîn$ tat T pînâ cînd această fericire a început să se stin"ăC iar #aladriel nu şi$a mai "ăsit liniştea acolo. asemenea pârului tatălui ei şi al unicii ei !ndis.ăci %eanor se uita la părul lui #aladriel cu minunare şi încîntare. pe care nu$3 putea da uitării.opaci.încă din fra"edă pruncie avusese ui$ . luîndu$se oricînd la întrecere cu cărturarii şi cu cei mai voinici dintre eldari în zilele tinereţii lor. mai înaltă decît toate femeile noldorilorC era vînjoasă la trup. asemănîndu$se cu toţi urmaşii lui %inYe şi %inarfinC ca şi fratele ei %inrod.. care mai tîrziu a luat în mîinile sale forma silmarililor.. din tot neamul cel mai dra" inimii ei. dar mult H3J PO. dar #aladriel n$a vrut să$i dăruiască nici măcar un fir.alinor.opacilor.âci în acele vremuri încercate.RM!N/).Mama ei îi dăduse numele de NerYen L7fecioara$ ăr$ at:M. mai o"at şi mai strălucitor. şi toţi se minunau peste poate de părul ei.alinor#aladriel s$a născut în fericitul . puternică şi îndărătnică.<)! N.

= <! . n$a mai dat înapoi şi n$a ascultat de ultima solie a valarilor.*ORN H34 alăturat răzvrătirii împotriva valarilor care le porunceau să nu pleceC şi odată ce a păşit pe calea sur"(iunului. ea a plecat pentru totdeauna din Pămîntul de Mijloc/ceastă ultimă frază este strîns le"ată de scena din =ot(lorien. fără doar lui %eanor.Mîndria n$o lăsa să se întoarcă învinsă şi ru"îndu$se a fi iertatăC dimpotrivă. astfel că şi asupra ei s$a a ătut *lestemul lui MandosNici măcar după atacul nemilos împotriva telerilor şi răpirea coră iilor lor. indi$ ferent pe ce uscaturi ar fi ajuns.mitoarea putere de a citi "îndurile semenilor. cu toate câ a luptat cu îndîrjire împotriva lui %eanor. cu toate că nu simţea că um ra aceluiaşi râu înne"urase minţile tuturor noldorilor şi c(iar şi pe a ei/şa s$a făcut că atunci cînd lumina s$a stins în . ea s$ a !0)OR!/ =&! #/=/'R!. cînd %rodo i$a oferit lui #aladriel !nelul Măreţ L-%răţia !nelului !! GM6 7<i iată$3 cum vine sin"ur la mineîmi oferi !nelul de unâ$voieV în locul 0eniorului întunecimii. cînd iatâ că putea do îndi tot ce$şi dorise în tinereţe $ !nelul Puterii şi.alinor T pentru totdeauna. prin el.. aşezi o re"ină-: . dar îi judeca întotdeauna cu în"ăduinţă şi înţele"ere şi tuturor le arăta unăvoinţă. tot mîndria a fâcut$o să refuze iertarea dată de către valari tuturor celor care luptaseră împotriva 'uşmanului şi a rămas în Pămîntul de Mijloc.în el "(icea o întunecime pe care o ura şi de care se temea. şi sâ i se pună de$a curmezişul în toate felurile.=. pentru a apăra neamul mamei ei. #aladriel nu s$a întors din drum.!ar la capătul Zilelor de Odi$ nioară. ardea de neră dare să$3 urmărească pe %eanor cu mînia ei. visata stâpînire asupra Pămîntului de Mijloc T. înţelepciunea i s$a copt şi #ala$ driel n$a vrut să ia !nelulC trecînd astfel şi de ultima încercare./ ia dupâ trecerea altor două evuri lun"i. după cum credeau noldorii T. după ce Mor"ot( a fost în sfîrşit iruit.

RM!N/). în te+tul de faţă sînt totuşi cîteva elemente care nu apar în 0ilmarillion6 înrudirea copiilor lui %inarfin cu )(in"ol. care îşi are şi el istoria sa.)eleporno este ..vîn acelaşi eseu se spune mai departe câ. la /l_ualonde T /n"rod i$a spus lui )(in"ol în Mene"rot( doar că neamul lui %inarfin nu se făcea vinovat de uciderea telerilor L0ilmarillion. dar ceea ce spusese %eanor despre Pămîntul de Mijloc îi pusese inima pe jar.<)! N. dupâ cum se va vedea mai jos Lp". iar tatăl ei /rtanis L7femeie no ilă:M. ca factor ce influenţează decizia lor de a lua parte la răzvrătirea lui %eanorC antipatia deose ită şi neîncrederea manifestate de la un început de #aladriel faţă de %eanor şi efectul pe care l$a avut ea asupra luiC şi lupta dintre noldori.HEEMC despre nume ca atare. pus pe (îrtie în ultima lui lună de viaţă.ele orn şi pro a il ultimul despre Pămîntul de Mijloc şi . în *eleriand:.în 0ilmarillion Lp". )eleporno din neamul telerilor..alinor. #aladriel. încă pe cînd se afla în . sc(iţată.3E5M se spune că.). despre felul în care s$a comportat #aladriel în timpul răzvrătirii noldorilor apare într$o notă de dată foarte tîrzie./ici el su liniază cum şi$a impus #aladriel personalitatea.Nu jurase alături de ceilalţi. deşi mama ei o numea NerYen.alinor. faptele ei e"alîndu$le pe ale lui %eanor. ea şi$a ales un nume sindarin. p". pe care l$a luat de soţ mai tîrziu.3J5M'ar cel mai important aspect în fra"mentul citat este afirmaţia e+plicită câ #aladriel a refuzat iertarea valarilor la sfîrşitul Primului .ele orn. #aladriel ţinea morţiş să plece. 7căci era cel mai frumos dintre toate numele ei şi$i fusese dat de iu itul ei. vezi /ne+a .alinor. în parte ilizi ilă6 ultimul te+t scris de tatăl meu pe mar"inea su iectului #aladriel şi .HIGO cu totul altă poveste. c(iar . la vremea răzvrătirii noldorilor în . p". dar niciodată dezvoltată. căci tînjea să vadă acele tărîmuri întinse şi nestrăjuite şi să cîrmuiască acolo peste un re"at numai al ei şi după cum credea ea de cuviinţăHEF PO.

oricît ar fi fost de îndreptăţită dorinţa ei. a distrus lumina .. întorcîndu$se împreună cu &n"oliant.umpănind la ce ar fi putut să facă. o vreme.'ar . care neîndoielnic nu şi l$ar fi dat în acel ceas.ele orn. #aladriel n$a jucat nici un rolC dimpotrivă. dorinţa lui #aladriel îi era cunoscută lui ManYe care n$o împiedicase sâ şi$o împlineascăC dar nici nu$i dăduse în"ăduinţa sâ plece. astfel câ. deprinsese de la o vîrstâ fra"eda tot ce fusese în stare din învăţăturile pe care valarii socotiseră potrivite a le împărtăşi eldarilor:. s$a dus sâ locuiască împreună cu rudele mamei ei. ea şi ..almar şi.*ORN HE3 îndeaproape cu #aladriel. cora ia lui .dacă erau de altă naturăC şi tot aici se spune câ. în afară de faptul câ i s$a alăturat lui %eanor în răzvrătire.'in cît se pare. încît se simţea ca întemniţată su suprave"(erea din /man. care a urmat după )ăinuirea . #aladriel a ridicat ancora şi a pornit în întunecime.alinorului. fără a mai aştepta consimţămîntul lui ManYe.alinorul şi$a înc(is şi pentru ea porţile.în răzvrătirea lui %eanor. adevărat câ dorea sâ părăsească .ele orn s$au luptat eroic pentru a apăra /l_ualonde împotriva atacului noldorilor.Pierzîndu$şi orice speranţă în .= <! .=./colo l$a cunoscut pe ./stfel că şi asupra ei s$a a ătut opreliştea impusă tuturor celor care plecau. cînd Mel2or a fu"it din .. #aladriel şi$a amintit de coră iile telerilor. şi .alinor şi în"rozită de violenţa şi cruzimea lui %eanor. în toate celelalte privinţe era e+act opusul lui.opacilor.alinorul şi să plece în lumea lar"ă pentru a$şi dovedi (arurileC câci 7avînd o minte sclipitoare şi fiind apri"ă în tot ce făptuia. în /l_ualonde. care apare din nou ca prinţ telerin şi al cărui unic era OlYe din /l_ualonde. fiind prin aceasta înrudit !0)OR!/ =&! #/=/'R!.împreuna au plănuit să făurească o cora ie şi sâ plece la ordul ei spre Pămîntul de MijlocC tocmai vroiau să ceară valarilor în"ăduinţa de a face această călătorie.ele orn scăpînd de furia lor.

alinor. ca fiind de$un neam cu .RM!N/).=a ază stau considerente 7filosofice: Lmai de"ra ă decît 7istorice:M. se deose eşte fundamental de tot ceea ce se relatează în alte scrieri.vC iar cînd valarii le$au în"ăduit sâ se întoarcă în /pus.. faptele ei încă mai puteau fi transformate radical.ele ornM din /man.. deoarece 0ilmarillion nu fusese pu licat. e+istenţei lui #aladrielC de asemenea./u fost primiţi cu ucurie. trecînd munţii . #aladriel şi .<)! N. încă înainte de a se sfîrşi Primul . socotind că. fără doar şi poate. pe de o parte. şi a aruncat ancora în portul al cărui stâpîn era .lYe L)(in"olM. încît n$am putut lua în . varianta pu licată a fost alcătuită din naraţiuni complete. ei au ales să rămînă în Pâmîntul de Mijloc/ceastă poveste. împrietenindu$ se cu .red =indon.în anii care au urmat.). în care #aladriel este a solvită de orice asociere cu răzvrătirea lui %eanor. şi la statutul şi puterea ei în Pămîntul de Mijloc./r tre ui menţionat aici câ #aladriel nu apărea în povestea ori"inală a răzvrătirii şi fu"ii noldorilor. pe de alta.ele orn au plecat.ele orn.irdan. datată cu mult înaintea HEE PO. dată fiind opreliştea valarilor şi lipsa oricărui ajutor din partea acestora.ste evident câ acest lucru ar fi necesitat modificări considera ile în povestea cuprinsă în 0ilmarillionC ceea ce tatăl meu intenţiona sâ facâ. ea a ajuns în Pămîntul de Mijloc ceva mai repede decît %eanor.'ar cum acest plan nu putea fi pe placul elfilor din *eleriand. pînă acolo încît este arătată plecînd separat Ldoar cu .lfii întunecimii şi cu oamenii din acele melea"uri şi împărtâşindu$le din ştiinţa lor. nu au luat parte la răz oiul împotriva /n" andului. desi"ur câ după introducerea ei în poveştile Primului .v.)otuşi. răz oiul n$avea sorţi de iz îndăC planul lor era de a se retra"e din *eleriand şi de a$şi întări forţele la răsărit Lunde se temeau câ Mor"ot( îşi va trimite întăririM.împreună cu . referitoare la natura e+actă a nesupunerii lui #aladriel în .

ele orn ca elf telerin din /man contrazice nu numai afirmaţii din 0ilmarillion.H35$H3IM din )(e Road #oes . ci şi cele citate mai înainte Lpp.ele orn şi #alat(ilC #alat(il a fost tatăl lui Nimlot(. care s$a măritat cu 'ior. .ele orn era nepotul lui . în care .onform acestei "enealo"ii. venind în Pămîntul de Mijloc ca unul dintre capii celei de$a doua armii a noldorilor.H34.lYe.L%iul lui .ele orn 7a scăpat din atacul asupra 'oriat(ului:M.ele orn şi #aladriel au fost de faţă la distru"erea 'oriat(ului Lîntr$un loc se zice câ .ele orn-M 0e poate presupune că . nepoata lui OlYe din /l_ualonde. alături de care a rămas:.ele orn este un elf sindarin din *eleriand.considerare simple intenţii de revizuirePe de altă parte.ver On şi /ne+a * la 0tăpînul !nelelor este destul de desluşită6 #aladriel.lYin" sâ fu"ă în =imanul 0irion.lYin". şi pro a il au ajutat$o pe . iar fiii lui au fost .lmo. iar mai tîrziu s$a măritat cu elC . în care #aladriel a luat parte la răzvrătirea lui %eanor şi la plecarea acestuia din .ver On şi din /ne+a * la 0tăpînul !nelelor. identificarea lui . se poate răspunde prin aceea câ s$a impus datorită noului element narativ al plecării lui #aladriel din /man separat de armiile noldorilor răzvrătiţiC dar . l$a întîlnit pe .lmo s$a numit #alad(on. )(e Road #oes . şi câ era 7îndră"it de . fratele lui )(in"ol T o fi"ură o scură.ele orn în Pămîntul de MijlocPovestea iniţială Lfârâ aspectele opreliştii şi iertăriiM la care fac referire afirmaţiile din 0ilmarillion.lYe L)(in"olM şi al lui OlYe.ele orn în 'oriat(. dar "radul de rudenie nu era într$atît de apropiat ca acela ce decur"ea din faptul câ OlYe a devenit totodată şi unicul lui . ducînd cu ea silmarilul $ dar .ele orn era înrudit cu #aladriel.=a între area de ce anume a fost făcută această sc(im are fundamentală în poveste. Moştenitorul lui )(in"ol.ele orn este deja transformat într$un elf telerin în te+tul citat la p". şi a fost mama lui . şi unde nu se spune nimic despre cum a ajuns . despre care nu se spune nimic altceva decît că a fost fratele mai mic al lui .alinor..

riador.=. la sud de !0)OR!/ =&! #/=/'R!.v.riador.în /ne+a * la 0tăpînul !nelelor se spune câ .ele orn a locuit o vreme în =indon. dacâ el ar fi fost fiul lor la vremea respectivă. nici măcar nu era vor a de vreo interdicţieC iar mai tîrziu în decursul . şi ce a fost adău"at ulterior.în afara acestui te+t.*ORN HEH =uneCE dar la începutul celui de$al 'oilea .ele orn )e+tul care poartă acest titlu este o sc(iţă scurtă şi e+peditivă. neredactată. conform cărora el ar fi fiul lui #aladriel şi .ste cazul referinţelor la /mrot(. dovadă stînd referinţa la aceasta carte şi faptul că despre #aladriel se spune câ este fiica lui %inarfin şi sora lui %inrod %ela"und.v Lpu licată în 0ilmarillionM. sînt aproape si"ur câ au fost concepute ulterior. nu mai e+istă decît nişte consemnări scurte şi sporadice în Povestea /nilor şi relatarea mult mai "eneralizată şi selectivă din 'espre !nelele Puterii şi al )reilea .despre asta nu se pomeneşte nicăieri..)e+tul a suferit numeroase modificări şi în multe locuri este "reu de sta ilit ce anume ţine de perioada în care a fost conceput manuscrisul. fără îndoială câ faptul ar fi apărut menţionat în 0tăpînul !nelelor)re uie o servat nu numai că în te+t nu se face referire la interdicţia impusă întoarcerii lui #aladriel în /pus. dar c(iar câ.ele ornC dar în privinţa momentului în care au fost introduse aceste referinţe.= <! .u privire la #aladriel şi . din cît lasă sâ se înţelea"ă un fra"ment de la începutul relatării.v. ei au trecut munţii şi au ajuns în .în mod si"ur te+tul de faţă a fost conceput după pu licarea 0tâpînului !nelelor. mult dupâ scrierea 0tâpînului !nelelor. în anul 3GF3 al celui de$al 'oilea .. totuşi sin"ura sursă narativă pentru evenimentele din partea de apus a Pămîntului de Mijloc. pînă la înfrân"erea şi alun"area lui 0auron din . povestea lor este relatată în scurta naraţiune care urmează.'in acest punct. deoarece.

enuşii. cu unele comentarii introduse în paranteze drepteHEQ PO. .riador. care nu vroia să părăsească Pămîntul de Mijloc Lşi poate şi din propria ei mîndrie.lmo.în 'oriat( l$a întîlnit pe .ele orn. anume câ povestea opreliştii a fost concepută după ce a fost scris 0tăpînul !nelelorC vezi în acest sens şi un pasaj din povestea nestematei .omitatM.lfii . de la p". ajun"înd în .3H4S. iar poporul lui %inarfin nu luase parte în /l_ualonde la Răpunerea Ru edeniilorC astfel s$a împrietenit ea cu Melian. rămînerea lui #aladriel în Pămîntul de Mijloc. precum şi .'in dra"oste pentru .red =indon spre apus./u intrat în acel ţinut urmaţi de mulţi noldori.ele orn. era telerinâ la ori"ine şi nepoată a lui )(in"ol. cîndva între anii H5F şi QFF. dupâ înfrîn"erea lui 0auron în . ci a trecut munţii .RM!N/). câci se numărase printre cei neră dători să se aventureze pe acele melea"uriM.riador.lessar..<)! N. este motivată prin aceea câ ea a considerat ca fiind de datoria ei sâ nu plece. nu s$a întors în /pus după înfrân"erea lui Mel2or.ele rîan.R/nul şi locul naşterii lui .riador.poveştii. între care se numărau şi mulţimile rătăcitoare de o îrşie nandorinâ. care nu trecuseră niciodată munţii .H3I$H3GM. fratele lui )(in"ol.HQ5&rmează te+tul repovestit.ele orn şi #aladriel au ajuns sâ fie priviţi drept 0eniorul şi 'oamna eldarilor din .red =indon dimpreună cu ..lfi . s$a născut fiul lor /mrot(. fiica lui OlYe. nepot al lui .ele orn.orYen. alături de care se aflau şi . ci se îndreptaseră spre Ossiriand R0ilmarillion. acum şi aici.erziC şi o vreme au sălăşluit în tărâmul ce înconjura =acul Nenuial L=acul înserării. p". sau mai tîrziu în =orien. la miazănoapte de . atîta vreme cît înfrîn"erea lui nu era definitivă/cest fapt vine în sprijinul opiniei LezitanteM e+primate mai sus Lpp. #aladriel era fiica lui %inarfin şi sora lui %inrod %ela"und.în răstimpul şederii lor în apropiere de Nenuial. întrucît mama ei. râmîn neclare-S .).în 'oriat( a fost primită cu raţele desc(ise.

astfel câ au luat$o din loc cît au putut ei de repede spre răsărit.'ar. întrucît 0auron nu avea deocamdată un sin"ur nume. #aladriel a început să$şi dea seama câ 0auron fusese încă o dată dat uitării.red =indon^ "nomii sălăşluiseră dintotdeauna. ea simţea câ în lumea lar"ă din afara fruntariilor se afla o voinţă ce stâpînea răul şi care părea să$şi ai ă ori"inea departe în Răsărit. şi nu i$a iertat nicicînd pentru că luaseră parte la distru"erea 'oriat(uluiC dar în acel atac se "ăsise doar armia din No"rod..= <! . punînd temeliile re"atului noldorin . câ "nomii din Moria nu s$au făcut vinovaţi de ruinarea 'oriat(ului şi nu$i duşmăneau pe elfi.ele orn în aceasta privinţăC de la un început a . dincolo de . din oricare neam s$ar fi tras Ldupă cum i$a !0)OR!/ =&! #/=/'R!.v.ele orn nu$i avea la inimă pe "nomi.0e prea poate ca #aladriel sâ fi ales acel ţinut din pricină câ avea cunoştinţă de "nomii din A(azad$dum LMoriaM.. p". p".=. unde se afla A(azad$dum-Q 0e poate ănui.0au mai curînd. aşa cum se întîmplase şi în vremea de demult a captivităţii lui Mel2or Rvezi 0ilmarillion. #aladriel vedea mult mai departe în timp decît .Oricum. care a pierit în ătălia de la 0arn /t(rad L0ilmarillion. c(iar dacă nu mai rămăseseră decît cîţiva.eţoşi/stfel s$a făcut câ .3FES. cel mai important servitor al lui Mel2or. cam în preajma anului GFF al celui de$al 'oilea . dar nicidecum sin"urulM. într$un tîrziu.HEJM#nomii din *ele"ost au fost cuprinşi de deznădejde în faţa acestei nenorociri şi la "îndul a ceea ce avea sâ urmeze.riador şi de Munţii .ele orn şi #aladriel s$au îndreptat spre răsărit.în partea de răsărit a munţilor . iar uneltirile sale nu erau socotite a fi scornite de un sin"ur spirit al răului. căci acolo se "ăsiseră prea$strâvec(ile oraşe No"rod şi *ele"ost $ nu departe de NenuialC dar cei mai mulţi dintre ei se mutaseră în A(azad$dum.*ORN HE5 dovedit lui #imli în =ot(lorienM.re"ion Lcel mai însemnat. prin urmare.

ele orn erau însoţiţi de un făurar noldorin. iar A(azad$dum cu mult mai frumos.&nde mai pui că ea ţinea de spiţa noldorilor.alinor#aladriel şi .u.<)! N. H43M.re"ion. Narvi.urufin.#aladriel îi măsura pe "nomi cu oc(iul unui comandant.re"ion teit(ant i t(iY (in6 7.re"ion a devenit HEI PO. vâzînd în ei cei mai uni răz oinici care$şi puteau măsura forţa cu orcii. pe nume . care s$a înstrăinat de tatâl său şi a rămas în Nar"ot(rond atunci cînd .ele"orm şi . ca şi alţi noldori..).RM!N/). încît din fire nutrea simpatie pentru felul lor de a "îndi şi pentru dra"ostea lor pătimaşă pentru meşteşu"uri. iar #aladriel.opiii lui /ule:.Rîn inscripţia de pe poarta apuseană a Moriei. al cincilea fiu al lui %eanor.înţeles că Pămîntul de Mijloc nu putea fi salvat de 7rămăşiţele râului: lâsate de Mor"ot( în urmă$i.urufin au fost mînaţi înainte-S .ele rim or din @ol$ lin a încrustat aceste semne-: %răţia !nelului !! Q-S /tît elfii cît şi "nomii au tras multe foloase de pe urma acestei prietenii6 încît . dintre care cel mai un prieten al său era Narvi. decît dacă fiecare seminţie s$ar fi străduit de una .ele rim or. aşa cum se menţionează în /ne+a * la 0tăpînul !nelelor.ele rim or avea 7o patimă aproape 8ca de "nom9 în privinţa meşteşu"urilor:C curînd a ajuns mai$marele făurarilor în . unde se spune câ ar fi fost fiul lui . o simpatie mult mai mare decît aceea dovedită de mulţi dintre eldari6 "nomii erau 7. decît numai prin unirea tuturor neamurilor care i se împotriveau în fel şi c(ip.R0e zice aici câ el ar fi fost unul din supravieţuitorii din #ondolin şi unul dintre cei mai mari făurari ai lui )ur"onC dar te+tul a fost corectat pentru a corespunde versiunii ulterioare.EQ4.ele rim or o . #andalf a citit următoarele cuvinte6 !m Narvi (ain ec(ant6 . le"înd o strînsâ prietenie cu "nomii din A(azad$dum. cu mult mai puternic. fusese ucenica lui /ule şi a Uavannei în . le$am făcut.. şi mult mai detaliat în 0ilmarillion Lp". în care apare ca descendent al lui %eanor.

cum câ ar fi devenit mare făuritor de coră ii şi că$şi aducea coră iile taman pînă în limanurile din @arad.sin"urăR/ceasta relatare despre ori"inea ţinutului .alea /nduinului R0ilmarillion. a început cam prin anul G5F al celui de$al 'oilea .re"ion-S înălţarea celui mai însemnat oraş din . purtînd cea mai frumoasă înfăţişare pe care şi$o putea născoci'ar.d(il.ălătorie a . c(iar şi tărîmul unde avea cîndva să se afle 'oi #uldur.Zvonuri despre faptele acestea au ajuns la urec(ile lui 0auron.riador.v. după cum avea sa fie numit mai apoi. între timp.H4FM dar nici acolo şi nici în scurtele menţionări din /ne+a * la 0tăpînul !nelelor nu se face referire la prezenţa lui #aladriel şi a lui . 'upă ce s$a simţit pus la adăpost. aflat de cealaltă parte a Munţilor ..v Rdata indicată în Povestea /nilor pentru întemeierea . 0auron a dat o vreme uitării . ca în cele din urmă.ele rim or este numit 0eniorul din . luase le"ătura şi cu ţinutul =orinand.re"ion.ele orn sporise iar #aladriel.lfii aceştia n$ aveau nici prinţi.re"ion corespunde cu ceea ce se spune în 'espre !nelele Puterii L0ilmarillion. şi de prieteşu"ul lor cu #il$"aladC mai auzise el vor indu$se şi despre /ldarion. ajutată fiind de prietenia cu "nomii din Moria. cîtă vreme puterea lui Mor"ot( se făcea simţită . . Re"ele din Numenor. sporindu$i teama de venirea numenoreenilor în =indon şi pe coastele dinspre miazăzi.eţoşi-5 /colo trăiau acei elfi care renunţaseră la Marea .uivienen şi se statorniciseră în codrii din . drept fortăreaţă împotriva ameninţătoarei invazii numenoreene Racest fapt este situat în jurul anului 3FFF în Povestea /nilorS. p".ldarilor plecaţi din . fiul lui )ar$ Meneldur. Ost$in$ . nici cîrmuitori şi$şi duceau traiul feriţi de "riji. în anul 3EFF al celui de$al 'oilea .ele ornC în /ne+a *.3H4SC ţinutul cuprindea codrii de pe am ele maluri ale Rîului cel Mare. puterea lui #aladriel şi a lui . p". a trimis mesa"eri în .riadorul şi şi$a ales târîmul Mordor.'in această pricină. să vină el însuşi.re"ionului de către noldoriS.

sau primind poruncă de la ei să râmînâ acolo şi să$i ajute pe elfi.RNu este limpede cînd a avut loc această mutare în =orinandC e posi il ca ei să fi venit din . dorea sâ$3 întreacă pe %eanor în pricepere şi faimă.<i$a dat seama din prima clipă că #aladriel va fi principalul său adversar şi o stacol. trimis de către aceştia în Pămîntul de Mijloc L7anticipîndu$i astfel pe istari:M.re"ion de către 0auron şi despre cum şi$a luat el numele de /nnatar. care alcâtuiserâ o societate sau o frăţie.re"ion. se povesteşte în !nelele Puterii. 0eniorul 'arurilor. p".R'espre ademenirea făurarilor din . astfel câ a încercat s$o îm lînzeascâ.. nu se e+plică de ce #aladriel îl dispreţuia pe 0auron T se poate doar presupune că vedea ce se ascunde su masca lui T şi nici de ce i$a în"ăduit sâ râmînâ în .re"ion. foarte puternică în .re"ion.doar în partea de nord$vest a Pămîntului de MijlocCI 7dar mulţi sindari şi noldori au venit să vieţuiască printre ei şi astfel a început 8sindarizarea9 lor su înrîurirea culturii eleriandice:. 0auron s$a dat drept sol al valarilor. #aladriel a iz utit să zădărnicească !0)OR!/ =&! #/=/'R!.Rîn acest te+t sc(iţat în "ra ă. numită #Yait($i$MfrdainC dar 0auron ticluia totul în taină.ele orn. #il$"alad îi oprea la (otarele =indonului pe solii lui 0auron şi c(iar pe 0auron însuşi Racest fapt este relatat mai pe lar" în 'espre !nelele Puterii L0ilmarillion. fără ştirea lui #aladriel şi a lui .=.= <! . mai cu seamă cu .re"ion.ele rim or care. în sufletul său. îndurîndu$i dispreţul cu nespusă lîndeţe şi curtenie.re"ion prin A(azad$dum şi su protecţia lui #aladriel-S în =orinand. fără însă a fi menţionata #aladriel-S în .ele rim or şi pe fîrtaţii sâi făurari.H43MS. .N$ a trecut mult şi #Yait($i$Mfrdain se afla su puterea lui. dacă într$adevăr i$a intuit natura adevărată-^S 0auron şi$a folosit toate şiretlicurile ca să$i îm ro odească pe .'ar 0auron a avut mai mult noroc cu noldorii din .*ORN HEG uneltirile lui 0auronC în acest timp.

câci i$a stîrnit mai apri" mocnitul dor de Mare şi de întoarcere în /pus. în cel de$al 'oilea . însă 7n$au "ăsit în ei forţa s$o facă:. încît cu timpul i$a convins să se răzvrătească împotriva lui #aladriel şi a lui ./tunci ar fi tre uit ei sâ distru"ă !nelele Puterii.RM!N/). neluat în seamă de .re"ionC asta s$a întîmplat cîndva între 3H5F şi 3QFF.ele rim or. luîndu$i cu ea pe /mrot( ţi pe . ce li le dezvăluise-^ /tît de mare ajunsese înrîurirea lui asupra frăţiei. s$a dus în =orinand. =orinand a sporit şi el în putere şi în frumuseţeC dar inelul şi$a râsfrînt puterea şi asupra lui #aladriel.ele rîanC .re"ion. a ajuns în =orinand.în =orinand. s$a răzvrătit împotriva lui 0auron şi !!! HEJ PO.<)! N.ele rim or nu se lăsase într$atît de amă"it încît să$şi vîndă sufletul şi să uite de loialitatea sa. pre"ătind apărarea împotriva lui 0auron0auron însuşi a plecat din . unde credea 0auron câ s$ar afla. !nelul /l .ele orn însă nu a vrut sâ pătrundă în sâlaşurile "nomilor. #aladriel a ajuns la cîrma ţârii.re"ionul şi. şi. pentru a se mai sfătui o dată cu #aladriel.). a descoperit e+istenţa !nelului 0uprem.ele orn şi sâ pună mîna pe putere în .ele rim or i$a urmat sfatul ca !nelul de /er şi !nelul de %oc să fie trimise undeva departe de .căci la început făurarii avuseseră numai de cîşti"at de pe urma învăţăturilor ce li le dăduse el şi a tainelor meşteşu"ului lor.<i$atunci #aladriel a părâsit .ele rim or. prin puterea acestuia.0fatul lui #aladriel a fost sâ nu fie folosite cele )rei !nele ale elfilor niciodată.re"ionC . departe de ./tunci l$a primit ea pe NenDa. astfel că a rămas în . într$un tîrziu.. încît ucuria ce$o simţea în Pămîntul de Mijloc i s$a împuţinat-^ .v. după ce frăţia Mfrdain începuse sâ făurească !nelele Puterii.. de la . ci îl luase pe 0auron drept ceea ce se arătase a fiC dar cînd. ci sâ fie ascunse fiecare în alt loc. trecînd prin A(azad$dum.re"ion. în feluri ne ânuite dinainte.re"ion în jurul anului 35FF.

pînă cînd a plecat la Răz oiul &ltimei /lianţe-M /flînd 0auron despre căinţa şi revolta lui . a pornit$o spre . .=$au supus la cazne pe . şi au cucerit ţinta principală a atacului lui 0auron. unde se "ăseau fierăriile şi comorile lor.L0e spune aici că imediat după aceea #il$"alad l$a dat pe NarDa. lui .ele rim or. pentru că mare preţ nu punea el pe cele !0)OR!/ =&! #/=/'R!.astfel câ i le$a dat în "rijă lui #il$"alad. într$atît de mare încît i$a ţinut şi pe ei la distanţă şi a împresurat şi .*ORN HE4 <apte sau pe cele Nouă.0auron a luat cele Nouă !nele şi alte lucrături mai puţin preţioase ale Mfrdainilor. iar . . o li"îndu$i sâ se retra"ăC cu toate câ a reuşit sâ$şi unească forţele cu ale lui .ele rim or şi astfel a aflat 0auron unde fuseseră ascunseC le$a spus .re"ion.înd veştile despre această fapta au ajuns la #il$"alad. dar ceva mai departe în povestire. a stră ătut ţinutul .ele rim or i$a ţinut piept de unul sin"ur lui 0auron. atacatorii au năvălit în . în frunte cu .'eznădăjduit.ele orn i$a atacat pe neaşteptate cu oştenii lui.=. cînd .el$pe$ jumătate$elfC dar .re"ionul..în cele din urmâ.asa Mfrdai$ nilor. nu a putut să se întoarcă în .lrond.frdan.re"ion. şi$a lepădat masca.ele rim or.asa a fost jefuita.lrond avea cale lun"ă de stră ătut. dar pe cele <apte şi pe cele )rei nu a reuşit să le "ăsească. într$o notă mar"inală. el a trimis într$acolo o armie. !nelul Roşu. pe treptele intrării cele mari a MfrdainilorC dar a fost prins şi luat prizonier. aşa cum punea pe cele )reiC .ercetaşii şi avan"arda lui 0auron mai aveau puţin pînă la (otare. arătîndu$şi întrea"a mînieC şi strîn"înd el o oştire numeroasă. este menţionat faptul câ l$a păstrat pentru sine.= <! .re"ion. iar 0auron şi$a întors forţele spre miazănoapte şi.. în =indon. lâsînd în urma lor numai ruine şi prăpâd.riadorul în 3I45.. fârâ nici o ză avă. din pricină că oastea lui 0auron era cu mult mai mare decît a lor.alenard(on LRo(anM şi a cotropit . 0eniorul =imanurilor.lrond .

i$a fost dat acestuia de înşişi făurarii elfi.îlceaua 'espicatăM.R/ici nu se spune de fapt că. şi aceea a fost vremea Ranul 3I4G. şi nu de câtre 0auronC dar în te+tul de faţă nu se spune nimic despre felul în care cele <apte !nele au ajuns în posesia "nomilor-S 'espre cele )rei !nele./devărul însă tot 3$a "(icit. 0auron nu a putut afla nimic de la . anume că cele )rei au fost date în paza elfilor6 fără îndoiala lui #aladriel şi lui #il$"aladNe"ru de furie.re"ion.. iar acesteia i s$au alăturat elfii din =orinand./şa că s$a pus pe pustiit .0auron şi$a c(emat îndărăt oştenii ce$3 urmăriseră pe . cu toate câ se su"erează clar acest lucru. dăruindu$le altă putere şi (ârăzindu$le altui ţel.riadorulC =orinand putea sâ mai aştepte.lrond a reuşit să scape.ele rim or înfipt într$o prăjină şi străpuns de să"eţi orceşti. dar nu avea destui oşteni să ţină piept asaltului.ele rim orC astfel câ a pus să fie omorît. 0auron vroia să supună .. astfel că acolo nu a putut pătrunde. dar a fost o li"at sâ se îndrepte spre miazănoapte.ele rim or. silindu$i sâ se retra"ăC dar Porţile Moriei erau înc(ise.lrond strînsese în jurul său pe puţinii elfi care scăpaseră din . 0auron s$a reîntors la ătălieC ducînd drept stindard leşul lui .'e atunci a dăinuit ura lui 0auron împotriva Moriei şi toţi orcii au primit poruncă să$i (ărţuiască pe "nomi ori de cîte ori li se ivea prilejulPînă una$alta.<i ar fi fost învins. dacă oastea lui 0auron n$ar fi fost atacată din spateC căci 'urin trimisese oştirea "nomilor din A(azad$dum.lrond.lrond şi i$a atacat pe "nomii şi pe elfii din =orinand. cîtă vreme pe cele )rei sin"ur le făurise . s$a năpustit asupra armiilor lui . Re"ele din A(azad$dum. 0auron ar fi intrat în posesia celor <apte !nele. conform Poveştii /nilorS cînd a întemeiat refu"iul şi fortăreaţa în !mladris L.cele <apte şi cele Nouă fuseseră făurite cu ajutorul lui 0auron. la acea vreme anume.în /ne+a / L!!!M la 0tăpînul !nelelor se menţionează faptul că "nomii care făceau parte din Poporul lui 'urin credeau câ !nelul lui 'urin al !!$lea. conduşi de /mrot(.

riador. şi ajunsese pînă la Rîul =(un.<)! N.#il$ "alad şi numenoreenii se luptau cu disperare sâ apere rîul =(un.. pustiind totul în caleHHF PO.riadorul.lrond şi a$3 împiedica să$i atace arier"arda./miralul mimenorean . unde paza era sla ă. fiind alun"ată.reme de mulţi ani. a trimis solii în NumenorC astfel că pe ţărmurile =indonului.riador.adul 0arn Ltrecerea .enuşii. #il$"alad a cerut ajutor Numenorului. spre ţara lui #il$"alad. care se apropiau dinspre sud$est şi se aflau de$acum în . aceasta a ajuns în Pămîntul de Mijloc a ia în anul 3GFF. uci"înd sau alun"ind micile o şti de oameni şi vînîndu$i pe elfii care mai rămăseserăC numai câ aceia care fu"eau din calea lui în"roşau oastea lui . unde fuseseră întotdeauna primiţi cu raţele desc(ise. cînd 0auron a invadat . din pricină că fusese nevoit să lase în urmă o unâ parte a ei pentru a$3 ţine în loc pe ./tunci Re"ele )ar$Minastir a trimis o oştire numeroasaC dar avînd de înfruntat multe o stacole pe drum. numenoreenii îşi aduseseră coră iile la =imanurile . cînd taman la timp s$a ivit marea oaste a lui )ar$MinastirC oştirea lui 0auron a suferit o înfrîn"ere "rea.&rmătoarea ţintă a lui 0auron era sâ cucerească =indon.adul )(ar ad.enuşii. 'ar oastea lui era acum împuţinată. pentru a împiedica înaintarea duşmanului spre =imanurile ./stfel câ a dat poruncă sâ se adune toţi oştenii săi risipiţi care$ncotro şi în fruntea lor a pornit spre apus.'e cum a început #il$"alad sâ se teamă că 0auron va veni cu "înduri de răz oi în .nedYait(. la . pentru a apăra coastele din acea parte'upă cumplitul mâcel de la .lrond.în 3I45.(emase forţe noi.pâmînturile.).. aflată la miazănoapte. numenoreenii au început să$şi strîn"â oaste şi să$şi aducă provizii pentru luptă. unde credea el că va putea pune mîna pe unul sau pe toate cele )rei !nele. fără doar de asediatul !mladris.irDatur a trimis atunci o parte din coră iile sale spre miazăzi. 0auron pusese stâpînire pe între"ul .între timp.RM!N/).

în zilele &ltimei /lianţe-33 )imp de mulţi ani.lrond şi #il$"alad şi distrusă pînă la ultimul oştean. iar el.riador.R. !nelul /l astru. el însuşi a ia scâpînd cu viaţă.Oştirea care asedia !mladris a fost prinsă între . a fost atacată la răsărit de . dar nume$ noreenii prinseseră "ustul puterii în Pămîntul de Mijloc.Oştirea lui.*ORN HH3 =a această vreme.3F la care s$a (otărît ca la răsărit de .riador a fost curăţat de duşmani.lrond pe care 3$a numit vicere"entul său în .= <! . devenind atît de puternici. spunînd câ ea tînjea tot mai mult dupâ mare. s$a pomenit iarăşi atacat de la spate de o armată numenoreanâ. s$a refu"iat în re"iunea numită mai apoi 'a"orlad L.inDalonde. vor a de . însoţit doar de o escorta. dar ţinutul era mai mult o ruină!0)OR!/ =&! #/=/'R!. şi nu în .peste *aranduinM. încît multă vreme 0auron s$a ferit să iasă din Mordor şi sâ se îndrepte spre apusîn pasajul de înc(eiere.ilDa. câci . numit mai apoi =ond 'aerC vezi /ne+a '. astfel câ a (otărît să părăsească =orinandul Lcu toate că . 7circa 3JFF:S au început să$şi întemeieze aşezări statornice pe coastele apusene. la "urile rîului #Yat(lo L)orentul . 7unde se "ăsea un mic port mimenorean:.împia *ătălieiM.riadorC a păstrat însă pentru sine !nelul Roşu..irdan. atunci cînd a plecat din =indon. de unde. s$a ţinut primul 0fat. pînă i 3$a dat lui . jurînd să se răz une pe Numenor.enuşiuM. 0auron a fost complet înfrînt. 0auron a fost alun"at spre sud$estC şi cu toate că a primit întăriri la )(ar ad. un ră"az pentru a$şi vindeca rănile.. al lui )ar$ /ldarion. umilit şi distrus. )ărîmurile /pusene au avut parte de pace.irDatur adusese o armie puternică pe ţărm. povestirea se reîntoarce la #aladriel.alednard(on.riador elfii să$şi păstreze o fortificaţie în !mladris. s$a întors în Mordor. şi de atunci Rîn Povestea /nilor. lui .=.)ot la această vreme #il$"alad i 3$a dat pe . cîtă mai supravieţuise. p"HI3-S în ătălia de la rîul #Yat(lo.

v al )reila în =ot(lorienC ceea ce nu este adevărat.. de menţionat aici că a senţa vreunei informaţii contrare în 0tăpînul !nelelor i$a condus pe comentatori la concluzia firească.ele rfan şi s$a îndră"ostit de ea. au plecat din !mladris.'ar dupâ o vreme Rnu e+istă nici un indiciu asupra dateiS. unde 3$a căutat pe .ele orn.ele orn:. iar =orinand se afla în primejdie.HEHM câ. s$a întors #aladriel în această ţară.v şi între"ul ./ ia mult după ce a început cel de$al )reilea . anume că #aladriel şi ./ici se sfîrşeşte te+tul 7'espre #aladriel şi . aşa cum a fost sc(iţată în 7'espre #aladriel şi .ele orn:.ele rfan. acest aspect al . iar cu timpul li s$au alăturat elfi nandorini din =orinand.în locul ei.). a ajuns în !mladris. trecînd din nou prin Moria împreună cu . atunci cînd a fost scris 0tăpînul !nelelor. . îndreptîndu$se spre ţinuturile puţin locuite dintre "ura rîului #Yat(lo şi . a suferit ulterior modificări semnificative ulterior. împreună cu .ele orn.ele orn şi$au petrecut a doua jumătate a celui de$al 'oilea HHE PO. #aladriel şi . au rămas împreună acolo multă vremeC acum a vâzut$o . lucru care se va vedea în cele ce urmează/mrot( şi Nimrodel /m spus mai devreme Lp". la cîrma =orinandului 3$a pus pe /mrot( şi.ele rfan. în anul 34J3. în locul numit apoi 'oi /mrot(C acolo îi vizita din cînd în cînd fiul lor /mrot(. dar n$a spus un cuvînt despre iu irea lui.t(ir /nduin.RM!N/). cît s$a aflat #aladriel în !mladris. cu toate câ poveste lor.lrond pentru prima oarâ pe .socotea de datoria ei sâ râmînâ în Pămîntul de Mijloc cîtâ vreme 0auron nu era învins definitivM şi să trăiască lîn"ă mare. a pierit.ele orn.v şi după ce /mrot(.#âsindu$3 Ldin cît se pareM. o asemenea le"ătură importantă n$ar fi putut trece neconsemnatâ'ar dacă a fost sau nu fiul lor.<)! N.!ar 0fatul despre care am pomenit mai sus tot acum s$a ţinut./u trăit în *elfalas. dacâ /mrot( ar fi fost într$adevăr considerat fiul lui #aladriel şi .

a zis ea.=.vS.<i ea îl iu ea.Nu vroia sâ vor ească decît în "raiul Pădurenilor. în melea"urile !0)OR!/ =&! #/=/'R!.*ORN HHH pustii de acolo Rîn anul 34J3 al celui de$al )reilea . deşi poporul din =orien îl dăduse uitării3EC trăia sin"ură. se întindea mai mult spre =orien-3H Nu îndrăznise să intre în codru. Nimrodel a fu"it dez$ nădăjduită. redau o povestire Ldin 34I4 sau de dată mai tîrzieM. c(iar şi pentru cineva din spiţa eldarilor. nu$i vor ă. /mrot( a urmat$o şi.lfilor din /pus care Lzicea eaM aduceau cu ei răz oaie şi distru"eau pacea străvec(e. nu$şi luase altă soaţă. căci era un ăr at c(ipeş. spre miazăzi.vS. după ce tatăl său /md+r a fost răpus în *ătălia de la 'a"orlad Rîn anul HQHQ al celui de$al )reilea . s$au juruit unul altuiaT .erin /mrot(. care de la ea îşi căpătase numele. în acele vremuri.descendenţei sale a fost ulterior înlăturat. a "ăsit$o la poala co$ drului %an"orn care. de una sin"ură.lfilor Pădureni şi nu se ucura de venirea .. şi soaţă îţi voi fi atunci cînd mă vei duce într$o ţară în care este pace- . se simţea ameninţată de copaci.în cele ce urmează.= <! . din pricină câ ea nu vroia să se mărite cu el.u credinţă îţi vor esc acum. numită începînd de atunci .O iu ea de multă vreme şi.în ciuda descendenţei sale sindarine. trăia asemenea . în apropiere de cascada rîului Nimrodel. şi viteaz şi înţeleptC dar ea ţinea de neamul .[ara sa a cunoscut pacea timp de mulţi ani după înfrîn"erea lui 0auron. intitulată 7%ra"ment din =e"enda lui /mrot( şi Nimrodel. din pricină că.)răia astfel din iu ire pentru Nimrodel. într$un tîrziu. şi unii c(iar se mişcau pentru a i se pune în cale/colo au stat îndelun" de vor ă /mrot( şi NimrodelC în cele din urmă.lfilor Pădureni şi sălăşluia în copacii înalţi de pe o colină mare şi verde. zicea ea. repovestită pe scurt:/mrot( era Re"ele =orienului.'ar cînd spaima s$a răspîndit din Moria şi "nomii au fost alun"aţi de acolo şi în locul lor s$au aciuat orcii.

în una sin"ură îşi puneau nădejdea să poată înfrunta marea.ălătoria cea Mare. cînd me$ lea"urile sale erau cuprinse de tul urare.). c(iar dacă..'e dra"ul ei.!$au urat un$venit lui /mrot(. căci venirea ei li se părea dincolo de orice speranţă- . cei mai mulţi au ridicat ancorele şi s$au dus în /pusC ci aceia care mai sînt acolo încă făuresc coră ii şi sînt "ata sâ$i ducă peste Mare pe toţi din neamul lor care vin la ei.)ocmai se pre"ăteau să plece şi să lase în urmă Pâmîntul de Mijloc. sătui de Pămîntul de Mijloc. HHQ PO. /mrot( a jurat să$şi părăsească poporul. unde poposiseră mulţi din neamul său în vremuri de demultT Puţini au mai rămas. i$a spus el. penultimul dintre re"ii )ârîmului de la Miazăzi.<)! N.R. şi nicicînd nu va mai fi vreuna pentru poporul elfilor. n$au ajuns la ţărm şi n$au văzut niciodată )ârîmul *inecuvîntatNu e locul aici să povestim despre călătoria lor pînă în #ondor. ucuroşi fiind câ mica lor ceatâ sporea cu încă un viteazC pe Nimrodel însă nu vroiau s$o mai aştepte.. după ce a căutat$o în zadar pe Nimrodel.0$a întîmplat în vremea Re"elui . şi să pornească împreună cu ea în căutarea unei asemenea ţâriT 'ar nu$i nici una acum în Pămîntul de Mijloc.RM!N/). în evurile de demult.ărnil !! a domnit în #ondor între 34Q5$EFQH-S în altă parte se spune Rdar nu în vreun te+t care să se fi păstratS cum s$ au despărţit cei doi şi cum.0e zice că în"ăduinţa pe care ne$au dat$o valarii sâ trecem Marea o au acum şi aceia care au făcut .a tre ui să "ăsim o cale de a trece Marea cea Mare. /mrot( a ajuns în limanul elfilor şi a aflat câ numai puţini elfi mai rămăseseră acolo.ărnil al 'oilea.Mai puţini decît ar fi încăput pe o cora ieC cît despre coră ii. c(iar şi la acel ceas de restrişte. spre străvec(iul /pus!$a povestit el atunci despre limanul de la miazăzi.

u oc(ii lor elfeşti. urlînd peste .lfilor din străvec(ime.'ar atît de apri"ă era durerea lui /mrot(. a c(iar ar primi ajutorC oamenii din #ondor sînt uni şi au drept cîrmuitori vlăstare ale Prietenilor .=./ venit din Pustiul în"(eţat de la Miazănoapte. făurite anume pentru călătoria pe mare..&şoara cora ie elficâ a fost ruptâ din od"oane şi mînată în apele tur ate. prin urmare fără îndoială că ea a !0)OR!/ =&! #/=/'R!.ercurile =umii şi în cele din urmă a ajuns în . cora ia se îndepărtase mult de ţărm. duşmănoase şi primejdioase.*ORN HH5 părăsit . casele lor fiind de$acum "oale şi pustii/poi. una dintre cele mai cumplite din istoria #ondorului.Pe /mrot( însă nu 3$a dus pînă acolo. într$o noapte s$a dezlănţuit furtuna. n$ar păţi nimic.%urtuna a lovit coastele #ondorului la ceasul la care zorii stră$ pun"eau norii "onitoriC dar cînd s$a trezit /mrot(. nu se scufundau. spre coastele din &m ar.. pînă cînd soarele ce răsărea a scăpărat printre nori şi în .ressea. în toamnă. el a sărit în mare şi a înotat spre ţărmul ce aproape că nu se mai zărea. şi multe coră ii de$ale oame$ nilor au fost împinse în #olful *elfalas.riador şi năpustindu$se asupra pămînturilor #ondorului. atîta timp cît ză oveau în Pâmîntul de Mijloc.$ 'acă ar veni prin ţinuturile aşezate ale #ondorului. încît şi$ au amînat plecarea multe saptămîniC şi$n acest timp au trăit pe cora ie. prăpădind totul în caleC Munţii /l i s$au dovedit un scut neputincios împotriva ei. marinarii l$au văzut vreme îndelun"ată luptîndu$se cu valurile.'espre ea nu s$a mai auzit nimic în Pâmîntul de MijlocC dar coră iile elfilor.= <! .0tri"înd cu disperare 7NimrodelV:. spuneau ei. care încă mai cunosc oareşcum "raiul nostruC dar prin munţi întuie mulţi oameni neprietenoşi şi multe făpturi ticăloaseZilele se micşorau pe măsura ce se apropia toamna. c(iar şi pentru coră iile elfeşti. dispărînd pentru totdeauna. în scurtă vreme aveau sâ se pornească vînturile cele mari.

. în timp ce căuta calea spre mare. asemenea altor rîuri din acea re"iuneC dar cînd ajun"ea la capătul coamei ce se desprindea din . cu toate câ soarta ei e pomenită în multe le"endeNaraţiunea de mai sus a fost în fapt compusă ca o derivaţie dintr$un comentariu etimolo"ic privind toponimele cîtorva rîuri din Pămîntul de Mijloc. fra"mentele din le"enda lui /mrot( şi Nimrodel oferă o e+plicaţie.Pro a il că acesta deriva din rădăcina ran$. nu se spune nimic aici.red Nimrais şi îl despărţea de .)otuşi. nu se ştieM a ajuns la un rîu care$i amintea de pîrîul ei din =orien.Rătăcea o vreme pe aici. a se rătăci.zare i$a luminat părul ălai. la apus de . formînd un (eleşteu mic la capătul sudic. dat =uniiM/cesta nu ar părea potrivit pentru nici un rîu din #ondorC dar numele râurilor pot adesea sâ se refere doar la anumite părţi din cursul lor. la izvor..Oc(ii nici unui elf sau om nu l$au mai întîlnit în Pămîntul de Mijloc. un rîu din =e ennin în #ondor. în cele din urmă Lpe ce potecă ori drum. a urma un curs nesi"ur: Lca în numele Mit(randir şi în toponimul Râna. 7a (oinări.Răsuflînd uşurată.. înainte să$şi taie drum printr$o creastă şi sâ cur"ă iarăşi cu repeziciune. sau la cursul inferior.#ilrain se prăvălea din munţi. al ia lui stră ătea o depresiune lar"ă şi puţin adîncă. sau la alte caracteristici frapante pentru e+ploratorii care le$au otezat.elos.ît despre ce s$a întîmplat cu Nimrodel.RM!N/). pînă cînd.înd Nimrodel a fu"it din =orien.). se spune că. i !! HHI PO. în acest caz #ilrain. în acest caz. pentru a se uni cu 0erni.t(ir /nduinC o altă faţetă a le"endei lui Nimrodel apare din analizarea elementului rain. ca o scînteie de aur.<)! N. s$a aşezat lîn"ă un iaz şi a privit la stelele care se răsfrîn"eau în apele sale întunecate şi a ascultat zvonul cascadei în care se . s$a rătăcit în Munţii /l i. care se vărsa în #olful *elfalas.

ele orn şi #aladriel în aceeaşi ţară6 =ocuitorii din =orien erau c(iar şi atunci Radică la vremea la care a pierit /mrot(S în mare măsură la fel ca şi la sfîrşitul celui de$al )reilea .seul continua cu o scurta e+plicaţie a le"ăturii dintre /mrot(. fără a mai fi ă"at în seamă de duşman. încît n$a mai apucat să ajun"ă în *elfalas înainte ca furtuna să fi împins cora ia lui /mrot( în lar"ul mării şi înainte ca /mrot( să fi pierit în ape.=. pînă la 'ecăderea Numenorului şi la reîntoarcerea neaşteptată a lui 0auron în Pămîntul de Mijloc.ele orn s$a reîntîlnit cu #aladriel în =indon=orien a cunoscut apoi lun"i ani de pace. şi fără îndoială că numele rîului în memoria ei a fost dat. care au trecut prin Moria după distru"erea .prăvălea rîul pentru a$şi continua drumul spre mare/colo.*ORN HHG s$a retras în Mordor şi nu$i mai păsa decît de cuceriri spre Răsărit Ldupă cum s$a mai spusM. încercînd să se întoarcă înot la ţărmul *elfalasului=e"enda aceasta era ine cunoscută în 'or$en$. ca Re"e al =orienului. şi cîrmuirea lui . . .v6 .= <! .=a acea vreme./mdfr a dat ascultare c(emării lui #il$"alad şi s$a . din pricina istovirii.înd totuşi 0auron !0)OR!/ =&! #/=/'R!.. /mdfr. a cuprins$o un somn adînc şi a dormit atît de mult.odrului întunecatC cu toate că acum nu se ştie dacă )(randuil şi /mrot( erau sau nu înrudiţiM-35 0e amestecaseră însă destul de mult cu noldorii Lvor itori ai "raiului sindarinM. dar cîrmuiţi de prinţi de ori"ine sindarină Lastfel era re"atul lui )(randuil în părţile nordice ale .ele orn s$a dus mai întîi în =orien şi a fortificat ţara împotriva oricăror alte încercări ale lui 0auron de a traversa /nduinul.lfi Pădureni la o îrşie.re"ionului de către 0auron.rnil L[ara PrinţuluiM3Q.lrond a plecat spre apus RsicC pro a il însemnînd ca nu a trecut Munţii . su domnia propriului său re"e.v..eţoşiS şi a întemeiat refu"iul din !mladrisC dar . în anul 3I4G al celui de$al 'oilea .

).ele orn: se spune că el nu s$a dus niciodată în =orien pe tot parcursul celui de$al 'oilea .ele orn.RM!N/). cu mulţi ani înainte Lp". fiul său.ele orn:. într$un te+t scris în aceeaşi perioadă cu acesta. în acel timp.=e"ătura lui .Povestea mai vec(e privind le"ătura lui #aladriel şi .eea ce su"erează fra"mentul de mai sus este că.. spre =orien şi la preluarea de către ea a puterii în acea .HEIM. în afară de te+tul 7'espre #aladriel şi .ele orn:.<)! N. un prinţ de ori"ine sindarinâ.re"ionul şi =orienul pare să fi fost modificată în multe aspecte importante. urmaţi de mulţi e+ilaţi noldoriniC şi au trăit ani îndelun"aţi în =orien:.. . în vreme ce #aladriel i s$a alăturat lui #il$ "alad în =indonC în altă parte însă.re"ion. HHJ PO. privind răzvrătirea lui .re"ionul a fost distrus. dar a fost răpus în *ătălia de la 'a"orlad.ele ornM au avut vreo le"ătură cu =orienul înainte de 3I4G./mrot( nu mai este fiul lui #aladriel şi . şi nu e+istă alte referinţe. nu se face nici o aluzie la acest fapt.într$o relatare anterioară. dar cît din ea ar fi fost păstrat într$o poveste scrisă de la cap la coadă nu se poate spune. ori referitoare la plecarea lui #aladriel.re"ionului.ele orn cu =orienul este acum plasată mult mai devreme Lîn sc(im în 7'espre #aladriel şi . şi dimpreună cu el au pierit şi cei mai mulţi oşteni ai săi/mrot(.ele orn cu . iar mutarea elfilor 7 eleriandici: în =orien s$a petrecut în condiţii de pace.Nici nu se afirmă cate"oric. nici nu se nea"ă în aceste scrieri de dată tîrzie că #aladriel Lsau .alăturat &ltimei /lianţe cu toată armia pe care a putut$o strîn"e.ele orn s$a aflat în fruntea acestei mi"raţii spre =orien.ele rim or Lpetrecută cîndva între 3H5F şi 3QFFM împotriva cîrmuirii lor în . dupâ căderea . ci al lui /mdfr. se spune în mod e+plicit că amîndoi 7au trecut prin Moria.vMC mai aflăm aici că mulţi elfi noldorini au trecut prin Moria spre =orien dupâ ce . a devenit re"e/ceastă relatare se deose eşte în mare măsură de cea cuprinsă în 7'espre #aladriel şi .

ultimul avanpost spre răsărit al elfilorîn altă parte. astfel că. alte referiri la e+trem de îndelun"atul lor popas în *eleriand Lp". vreme în care . după călătorii lun"i în R(ovanion. ./colo au trăit ei cît a durat cel de$al )reilea .v. #aladriel a fost cuprinsă de presimţiri. şi nu lăsase nici un moştenitorM. conform Poveştii /nilorS s$a însurat cu fiica lor.ele orn anii cei lun"i ai celui de$al 'oilea . şi acolo au mas ani fără numărC căci .v. la miazănoapte.v.ele orn şi #aladriel s$au întors în =orien. înaintea &ltimei /lianţe şi a sfîrşitului celui de$al 'oilea . e+istă o referire la călătoriile pe care le$ au făcut în acei ani6 !0)OR!/ =&! #/=/'R!.ele orn a rămas în . însoţită de .ele rfan'upă prăpădul din Moria Rîn anul 34JFS şi după neno$ rocirile prin care trecuse =orien. iar micul său re"at încă propâşea şi era frumos/stfel că.HH3M nu e+istă.omentariul despre /mrot( continuă6 'ar în cel de$al )reilea .lrond era ru edenia lor. fiind primiţi cu raţele desc(ise de popor.ele orn.= <! . pentru a afla veşti.*ORN HH4 . de cînd la începutul celui de$al )reilea .=.re"ion. fără să$şi ia titlul de Re"e sau de Re"inăC spuneau ei că nu erau altceva decît păzitorii acestui re"at mic dar frumos. şi din #ondor şi de la (otarele Mordorului. în #olful *el$ falas. .v Rîn anul 3F4. .în relatările de dată tîrzie. fiind mai cu seamă dornică sa afle toate noutăţile şi zvonurile despre um ra tot mai întinsă din . care rămăsese acum fără cîrmuitor Lcăci /mrot( se înecase în mare. pînă la )(randuil.ţară.ele orn şi #aladriel s$au întors de două ori în =orien.riadorC în orice caz.. după înfrîn"erea lui 0auron în .ele orn şi #aladriel au trecut munţii în !mladris. nu este limpede unde şi$au petrecut #aladriel şi . s$a dus în =I$ rien şi a stat acolo multă vreme împreună cu /mrot(..odrul întunecat şi despre mo(orîta fortăreaţă din 'oi #uldur'ar poporul era mulţumit de /mrot(C era viteaz şi înţelept.

Nu însă şi titlul de Re"e ori Re"ină.. "enul acela de platformă de lemn construită sus. fie. rămăşiţe ale marilor codri din Zilele de Odinioară. în care trăiau "alad(rimii Lvezi 0tăpînul !nelelor !! IM6 înseamnă 7căţărător. re"ele său pierind. a ia atunci #aladriel şi . &m ra. ci a fost impusa treptat în =orien de natura şi condiţiile ţârii6 un ţinut plat. cel care urcă la înălţime:. derivînd din faptul că el îşi avea sălaşul pe un talan sau un flet înalt. cel mai adesea Lmai cu seamă cele aşezate sus de tot în .0e spune aici câ deprinderea de a trai în copaci nu era un o icei al .lfilor Pădureni în "eneral. au sălăşluit iarăşi acolo timp îndelun"at. în copacii înalţi din =ot(lorien.înţeleaptă fiind.ele orn au (otărît sâ râmînâ pentru totdeauna în =orien şi sâ ia în mîinile lor cîrmuirea. puterea lui 0auron a trecut de fapt /nduinul şi =orien s$a aflat în mare primejdie.'ar sălăşluitul în copaci nu era universal nici măcar în =orien. numele de /mrot( este e+plicat drept un pseudonim. pe căi cu neputinţă de "(icit de #aladriel.. #aladriel a înţeles că =orien avea să fie o fortăreaţă şi un centru al puterii menite să împiedice &m ra să treacă /nduinul.v. în afară de aceea care putea fi scoasă din munţii aflaţi la apus şi adusă cu mare "reutate pe Rîul /r"intului la vale. telainii ori fleturile fiind la ori"ine fie locuri de refu"iu. numai ună să fie ocupată de orei. folosite în caz de atacuri.Principala sa o"ăţie erau copacii.u toate acestea. au scos ţara nepîn"ârită din Răz oiul !neluluiîntr$un alt comentariu etimolo"ic din aceeaşi perioadă. în cele din urmă. fără piatră ună de construcţie. cînd um ra revenirii lui 0auron a început să se înalţe. a ia cînd s$a petrecut prăpădul din Moria şi cînd. în răz oiul ce tre uia fără doar şi poate să pornească înainte ca ea. să fie din nou înfrîntă Ldacă era posi il acest lucruMC dar că avea nevoie de o cîrmuire mult mai puternică şi mai înţeleapă decît a poporului pâdurean. ci au rămas doar păzitorii care.vC iar în cel de$al )reilea . iar poporul fu"ind şi mai mult ca si"ur lăsînd ţara pustie.

foarte pro a il ca numele său $ sin"urul pomenit mai tîrziu în le"ende $ sâ i se tra"ă de la faptul că îşi avea sălaşul pe un talan înaltO notă la propoziţia 7şi pro a il câ /mrot( a fost primul care şi$a ales un asemenea adăpost: spune următoarele6 'acă nu cumva a fost Nimrodel. îl întrecuse în înălţime fletul lui /mrot(..)ransformarea acestor telaini în sălaşuri permanente a avut loc mai tîrziu. aflata pe malul celălalt al /nduinului. pe care %răţia !nelului nu l$a văzut.0ălaşul lui ./ locui în asemenea case aflate la înălţime a fost fără îndoiala socotit la început un lucru remarca il şi pro a il că /mrot( a fost primul care şi$a ales un asemenea adăpost. copacii mariM. pîrîul se afla mult prea aproape de (otarul de la miazănoapte.aras #alad(on avea aceeaşi ori"ine6 fletul cel mai de sus. şi numai în .<)! N. pentru a suprave"(ea fortăreaţa 'oi #uldur.a iu ea apele şi cascada Nimrodel.Prin urmare.HQF PO. în vîrful marelui "or"an $ sau colinei $ .ele orn în .RM!N/). de care nu vroia să fie despărţită mult timpC dar pe măsură ce vremurile deveneau tot mai întunecate.'ar .Motivele ei erau cu totul altele. după primul mileniu al celui de$al )reilea . posturi de pază de unde ţara şi (otarele sale puteau fi suprave"(eate de oc(ii elfilor6 căci. de cînd fusese durat 'oi #uldur în .v. iar /mrot( cu si"uranţă că trăia într$o mereu sporită nelinişte. şi doar o mică parte dintre "alad(rimi trăia între zidurile sale.erin /mrot(. era cel mai înalt punct din ţară.aras #alad(on era el însuşi o fortăreaţă.înainte vreme. folosit de străjerii (otarelor de la miazănoapte.odrul întunecat&n asemenea post de pază. ridicat acolo cu truda multor mîini.)..aras #alad(on erau mai numeroase. =orien a devenit un tărîm "reu de păzit. era fletul pe care şi$a petrecut %rodo noaptea. şi în plus într$o re"iune unde mai trăiau puţini "alad(rimiPoate că de la .

într$un comentariu Ldatînd din 34I4 sau mai tîrziuM despre interdependenţele lin"vistive şi politice din Pămîntul de Mijloc.. unde =e"olas. de unde au pornit pe mare elfii din =orien:./l doilea se "ăseşte în întoarcerea Re"elui . a văzut 7o fiinţă prin venele căreia cu adevărat cur"ea sîn"e elfesc:. ţărmurile #olfului *elfalas încă erau pustii. aceasta Raşezarea $ n-tr-S a fost ridicata de sindarii marinari din limanurile apusene ale *eleriandului. la sud de confluenţa rîurilor Mort(ond şi !n"lo: Ladică puţin mai !a nord de 'oi /mrot(M. din cît se poate vedea. nu toţi au pornit peste mare. privind la Prinţul !mra(il din 'oi /mrot(. în care =e"olas.&nul este în %răţia !nelului !! I.= <! . vor eşte despre 7#olful *elfalas.=./stfel. spre apus. 4. care au fu"it în trei coră ii mici cînd puterea lui Mor"ot( i$a copleşit pe eldari şi pe ataniC dar mai tîrziu ea s$a mărit prin venirea aventurierilor din rîndul . din limanul lui /mrot(:. dupâ ce cîntă cîntecul despre /mrot( şi Nimrodel.HHHM\ 'ouă fra"mente din 0tăpînul !nelelor au le"ătură cu aceasta între are.u adevărat aşa spun le"endele ţârii mele:Note ulterioare şi fra"mentare încearcă întrucîtva sâ e+plice aceste aluzii. cu toate acestea. şi i$a spus6 7Multă vreme a trecut de cînd poporul lui Nimrodel a părăsit ţinuturile împădurite ale =orienului.onform le"endelor din 'oi /mrot(. se face în treacăt referire la faptul câ. 7cu e+cepţia unui port şi a unei mici aşezări a elfilor.*ORN HQ3 Nimrodel i$a venit şi lui /mrot( "îndul să$şi facă sălaşul pe un flet înalt-3G ?ntorcîndu$ne acum la le"enda lui /mrot( şi a lui Nimrodel.=a care Prinţul !mra(il i$a răspuns6 7.lfilor Pădureni care urmaseră . ce era 7limanul de la miazăzi: unde /mrot( a aşteptat$o pe Nimrodel şi unde Laşa cum îi spusese elM 7poposiseră mulţi din neamul său în vremuri de demult: Lp". în vremea primelor aşezări din Numenor.!0)OR!/ =&! #/=/'R!.

<)! N. ajun"înd în .riadorC cu toate acestea. în căutarea mării./u "ăsit acolo un amărît de port . se "ăseşte într$o ciornă neterminatâ despre ori"inea numelui *elfalas."larest L=imanurile din %alas. în vreme ce elementul *el$ este în mod cert derivat dintr$un nume prenumenorean. de un "en cu totul e+cepţional6 o aşezare sindarină:.Nota se înc(eie înainte de a se mai da vreo informaţie despre *el$. ar tre ui pro a il sâ pornim de la presupunerea că ei au scăpat din *rit(om ar sau . fie au rămas în =indon. dar e+plicaţia ori"inii sale sindarine este aceea că 7e+ista un detaliu mic. au apucat$o spre sud. tradiţiile consemnate în 0ilmarillion.Pentru a face le"ătura între aceste 7trei coră ii mici: şi HQE PO.0indarii aceştia se tră"eau din fostul popor din 'oriat( şi încă mai aveau un dinte împotriva noldorilorC după ce au poposit o vreme în =imanurile . însă important în #ondor. pe coasta vestică a *elerianduluiM.).v. care uneori îi mîna pe unii din ei departe de casele lor:. se pare că a e+istat un "rup de sindari care. în vreme ce .. elfii din *eleriand fie au urcat pe coră ii şi au plecat pe Marea cea Mare. cei aflaţi pe cele trei coră ii au plutit mult mai departe spre Miazăzi./ici se spune câ. deprinzînd acolo meşteşu"ul de a făuri coră ii. peste Munţii /l aştri.rîul /nduin la vale.lfii Pădureni Lse specifică aiciM 7n$au scăpat niciodată de o stare de neastîmpăr şi de dorul de Mare.'upă pră uşirea muntelui )(an"orodrim. cînd acestea au fost distruse la un an după *ătălia Nirnaet( /rnoediad L0ilmarillion.enuşii. fie au apucat$o spre răsărit. de$a lun"ul coastelor. p"EGGM. la începutul celui de$al 'oilea .îrdan şi #il$"alad s$au refu"iat în !nsula *alar.RM!N/). dar că. 7în decursul anilor au pornit să$şi caute un loc unde să$şi clădească propria lor viaţă şi în cele din urmă s$au aşezat la "ura rîului Mort(ond. pînă în *elfalas'ar o cu totul altă versiune. conform căreia limanul elfilor a apărut mult mai tîrziu. ori"inea sa este de fapt sindarinâ.

fiind unul dintre ultimele te+te ale tatălui meu referitoare la Pămîntul de Mijloc. prinţ în 'oi /mrot( la vremea Răz oiului !nelului6 . după cum povesteau şi le"endele lor: Lfăcîndu$se referire la sc(im ul de cuvinte între =e"olas şi !mra(il în întoarcerea Re"elui . /n"elimar era al douăze$ cilea în descendenţă neîntreruptă din #alador.*ORN HQH Menţionarea de către =e"olas a numelui Nimrodel indică faptul că e+ista un port elfic străvec(i în apropiere de 'oi /mrot(. a fost una dintre însoţitoarele lui Nimrodel.în alte poveşti.=e"enda spiţei princiare spune că unul dintre stră unii lor a luat de soţie o fecioară elfă6 în unele versiuni c(iar se zicea câ ar fi fost vor a de Nimrodel însăşi Limpro a il. al douăzecilea prinţ. care se pierduse prin văioa"ele de su creasta muntelui/ceastă versiune mai tîrzie a le"endei apare în formă mai detaliată într$o nota adău"ată unei "enealo"ii nepu licate a dinastiei din 'oi /mrot(.EFFQ$E3E4. 4. a .= <! . în le"ătură cu dinastia princiară din 'oi /mrot(. care. că 7această spiţă avea o trăsătură specifică elfilor. al )reilea . citat mai susM!0)OR!/ =&! #/=/'R!.vM.onform aceloraşi tradiţii. de teama eldarilor. începînd cu /n"elimar. este consemnată o discuţie despre vîna elfică la oameni.onform tradiţiei casei sale. au fu"it şi s$au ascuns în munţi:într$o notă scrisă în decem rie 34GE sau mai tîrziu. desi"urM.al unei o şti de pescari care. a fu"it pe coastă în jurul . şi al doamnei elfe Mot(rellas.. care trăia în *elfalas. #alador era fiul lui !mrazor Numenoreanul..lfilor Pădureni veniţi din =orien. şi mult mai pro a il. şi o mică aşezare. printre mulţi alţi elfi. ce poate fi o servată în lipsa ăr ii la cei care se tră"eau din elfi Luna din trăsăturile elfilor era aceea că nu aveau ar ăMC se specifică aici. primul 0e$ nior din 'oi /mrot( Lc.a a fost una din însoţitoarele lui Nimrodel.=. tot acolo. tatăl lui /dra(il care era tatăl lui !mra(il.

enuşiiM. i$a spus lui .a însă.v.ele orn şi #aladriel.ăci se spunea că aceia care priveau prin nestemată vedeau lucruri veştejite ori pîrjolite arâtînd tămăduite ori cu farmecul redo îndit al tinereţii lor.<)! N. . întotdeauna s$a considerat că dinastia şi neamul 0eniorilor din 'oi /mrot( era de sîn"e no il. fiica Re"elui. stîrnind pînă şi mirarea noldorilor la vederea ei.lfilor . după ce i$a dăruit un fiu. cel mai mare dintre meşterii "iuvaier"ii printre noldori.lfilor No ili sau a .lessar:.nerd(il. nu mai lun" de patru pa"ini şi intitulat 7./ceastă nestemată a dăruit$o . s$a furişat afară în timpul nopţii şi de atunci !mrazor n$a mai văzut$o.lessar 0crierile nepu licate nu prea mai conţin nimic referitor la povestea lui . dar piatra să fie verde precum frunzele. şi că mîinile celui care o ţinea aduceau tuturor celor pe care$i atin"eau uşurarea de suferinţă.nerd(il iu ea tot ce era verde şi creştea.. şi o fiică. iar ea o purta la pieptC şi astfel a scăpat piatra de pîrjolul ce$a mistuit #ondolinul<i înainte ca !dril să pornească pe mare..<i a făcut$o.u toate că Mit(rellas se tră"ea din spiţa mai umilă a Pădurenilor Lşi nu din cea a . cînd râul s$a stîrnit în MoriaC iar Nimrodel şi fecioarele ei s$au risipit care$ ncotro pe înălţimile împădurite şi s$au pierdut.anului 34JF al celui de$al )reilea .0e află în prima fază de concepere. dar conţine cîteva modificări făcute cu cre$ ionulC alte versiuni nu e+istă. căci erau frumoşi la c(ip şi desc(işi la minteHQQ PO. pe #alador.. pe #ilmit(.RM!N/). după moartea lui %eanor.nerd(il lui !dril.!ată povestea.).<i a simţit el în inima sa dorinţa să facă o nestemată în care sâ prindă lumina soarelui.. şi cea mai mare ucurie a lui era să vadă lumina soarelui printre frunzele copacilor. în afară de un manuscris rămas în ciornă.'ar în această poveste se spune că !mrazor a "ăzduit$o pe Mit(rellas şi a luat$o de soţie. cu cîteva mici corecturi editoriale6 )răia în #ondolin un "iuvaier"iu pe nume .

.!ar după ce Olorin i$a înşirat toate veştile. ea a oftat şi a zis6 T Mî(nită sînt în Pămîntul de Mijloc.<i dusă a fost . ale oamenilor şi ale elfilor.lessar la piept. şi$a atîrnat$o pe . în #ondolinul încă măreţ. care sâlăşluia acum su ar orii Marii Păduri . în timp ce !dril cînta.lessar. că a doua nestemată nu era altceva decît prima înturnatâ..ărendil a trăit acolo.ărendil şi$a început marile călătorii pe Mare. iar ea tînjea să afle veşti despre neamul ei şi despre inecuvîn$ tatul tărîm unde se născuse.ărendil nu s$a mai întors nicicînd în Pămîntul de Mijloc. pasâ$mi$te. cînd .. dar care dintre ele este şi adevărat. "îndul care stăruia în mintea lui acesta era6 poate$ poate o va "ăsi pe !dril din nouC şi prima lui amintire despre Pămîntul de Mijloc era cu nestemata verde atîrnată la pieptul ei.*ORN HQ5 el. aplecata peste lea"ănul lui.lessar.'ar cînd .i numânui altcuiva să n$o încredinţezi<i cu adevărat. fiul său6 $ [ie ţi$o las pe .= <! .ărendil.&nii zic..lessar. ar şti să spună doar înţelepţii. toţi s$au întremat şi au propâşit. prin "raţia valarilorC şi că Olorin Lcunoscut în Pămîntul de Mijloc drept Mit(randirM ar fi adus$o cu sine din /pus.ică ar fi venit odată Olorin la #aladriel. câci cumplite răni are de îndurat Pămîntul de Mijloc şi poate că tu fi$vei menit sâ le tamâduieşti. a mai fost o nestemată ..vuri mai tîrziu. în =imanul 0irion multe râni erau de tămăduit. cu toate acestea nu vroia să părăsească Pămîntul de Mijloc Raceastă propoziţie a fost sc(im ată astfel6 dar încă nu i se în"ăduia să părăsească Pămîntul de MijlocS. şi o vreme totul a fost verde şi frumos. din pricina frun$ .=.ăci anii sur"(iunului începuseră s$o apese "rei pe 'oamna noldorilor. dar şi ale săl ă$ ticiunilor care fu"eau într$acolo din calea "rozăveniei de la MiazănoapteC şi cîtă vreme . căci orice ar fi căutat !0)OR!/ =&! #/=/'R!. despre care două lucruri se spun. numai că ei au pierit.erziC şi au stat ei îndelun" la sfat.

pîn$or veni Zilele Oamenilor$ 'aca--. soarta poate fi îm unată.O vreme scurtă.nerd(il.lessar ar fi din nou aici.ăci valarii au plecat de mult. a zis Olorin.lessar\ T &nde s$o "ăsi acum Piatra lui .zelor care cad şi a florilor care se ofilescC inima$mi jinduie cînd îşi aminteşte de copacii şi iar a ce nu pier. cum s$ar putea întîmpla aceasta\ a între at #aladriel..lessar.ine poate şti\ T %ără doar şi poate că au trecut Marea. mai$ marele făurarilor elfi6 .'ar poate că.lessar se va numi el-34 . şi numele său va fi cel al pietrei6 . a zis Olorin. înainte ca 0auron să$i fi amă"it pe făurarii din .ică de mult de tot.ăci înainte să istoveşti şi să părăseşti în cele din urmă Pămîntul de Mijloc. iar #aladriel a privit$o şi s$a minunat$ 'e la Uavanna ţi$o aduc.'rept mărturie.Peste oc(ii lor nu s$a lăsat nici un văl şi inimile nu le$au împietrit.'ar nu ţi$o dau pentru a râmîne a taO vei încredinţa altcuiva.<)! N. $ /sta îi este ursita.Oare Pămîntul de Mijloc tre uie să se veştejească şi sâ piară pentru totdeauna\ HQI PO.<i totuşi. cum trece tot ce e frumos. pentru o vreme.ele rim or.RM!N/). a zis Olorin..ealaltă poveste sună astfel6 ..re"ion. cel care$a făurit$oT .ărendil\ 'us este şi . priveşte aiciV <i i$a arătat nestemata . a spus #aladriel. va veni cel căruia îi este (ărăzit să o primească.)are$aş dori să le am în casa mea<i Olorin a între at$o6 T /tunci ai vrea s$o ai pe . dacă .%oloseşte$o cum crezi de cuviinţa şi pentru o vreme vei face din tărîmul pe care sâlăşluieşti cel mai frumos loc din Pămîntul de Mijloc.). #aladriel s$a dus acolo şi i$a spus lui . iar Pămîntul de Mijloc e departe de "îndurile lor şi o um ră stăruie asupra tuturor celor care încă se mai a"aţă de el$ #reşeşti vor ind astfel. cînd va veni vremea.

ele rim or. a stat el şi a cumpănit şi s$a apucat de o trea ă mi"ăloasă şi îndelun"ată. sau sa mâ mulţumească o insulă în mare./stfel. c(iar dacă prietenul său îl întrecuse în mai tot ce făcuse.e s$a ales de măiestria eldarilor\ !ar . a răspuns ea.u !0)OR!/ =&! #/=/'R!.ele rim or i$a răspuns6 $ &nde se află acum Piatra lui . dacă măiestria mea poate sâ$ţi aline suferinţa'ar el nu i$a spus lui #aladriel că şi el trăise în #ondolin cu mult timp în urmâ şi că era prieten cu . şi pentru .ele$ rim or./n"rod a pierit..'intre copiii lui %inarfin ultima am rămas-EF 'ar inima mi$am păstrat$o mîndrâ. . dacă ţin cu tot dinadinsul să râmînă în Pâmîntul de Mijloc\ a între at$o . a răspuns . pierit$a şi /e"nor.ele orn al . din pricină că frun$ zele şi florile pe care eu le iu esc se scutură şi se ofilesc.nerd(il n$ar fi fost. cel care$a făcut$o.înseamnă oare că Pămîntul de Mijloc să se veştejească şi să piară pentru totdeauna\ $ /ceasta îi este ursita. "îndesc eu.$ Mî(nită sînt în Pămîntul de Mijloc.ărendil\ . ce$ai vrea\ a între at$o . a răspuns ea.<i dacâ .. şi din pricină câ tărîmul în care sălăşluiesc se tîn"uie că Primăvara nu poate ţine o veşnicie$ . dus este şi el$ /u trecut Marea. pe melea"ul care este al meu.= <! .um altfel ar putea fi pentru eldari. care să nu piară T aici.nerd(il.*ORN HQG ce a "reşit aurita casă a lui %inarfin pentru ca eu sâ cer iertare valarilor.=./i vrea poate să treci Marea\ $ *a. luînd cu ei aproape tot ce$a fost frumos.i tu ştii că eu te îndră"esc Lc(iar dacă tu te$ai însoţit cu .nerd(il.ele rim or ar fi ajuns mai vestit.opacilorM şi pentru dra"ostea asta voi face tot ce$mi stă în putinţă. a zis #aladriel.ele rim or$ /ş vrea să am copaci şi iar ă în jurul meu. %ela"und nici el nu mai este. pe mine cea al cărei tărîm de aştină a fost /man *ine$ cuvîntatul\ /ici eu sînt stăpînă$ <i$atunci.

<i totuşi strălucea . şi astfel a ajuns la !dril şi apoi la .. fiica ei.ele orn: în anumite privinţe.ele rim or.).lessar a fost făurită tot de . şi nicăieri în Pămîntul de Mijloc nu mai era lumina atît de limpede precum fusese.ele rfan. şi nu unul dintre feanorieni Lcf. şi nu s$a aflat su puterea !nelului 0uprem..ele rim or este aici din nou "iuvaier"iul din #ondolin. asemenea unui vultur ce se înălţa cu aripile întinse-E3 Mulţumită lui .HE5C iar despre #aladriel se spune câ nu vroia să părăsească Pâmîntul de Mijloc Lcfp". cel mai măreţ dintre .lessar cea făurită de .lessar a fost făurită în #ondolin de către . însă um ra lui adăsta asupra Pămîntului de Mij$ loc. şi astfel a ajuns la /rYen şi la /ra"orn. fiind pro a il scrisă cam la aceeaşi vreme sau poate puţin mai înainte.0e zice că nestemata verde făurită de el era cu mult mai măiestrit lucrată şi mai străvezie decît a lui .lessar=a sfîrşitul poveştii stă scris6 . de unde nu se mai putea HQJ PO. pentru că o fi fost el Mor"ot( azvîrlit în Nimicnicie.lessar Laşa "îndea eaM.ele rim or de nestemata sa../ doua .ăci în vreme ce a lui .ele rim orC apoi a încrustat$o într$o mare pafta de ar"int. în . la ru"ămintea 'oamnei #aladriel Lpe care el o iu eaM. în jurul lui #aladriel toate au devenit frumoase. întoarce.re"ion. pînă cînd &m ra a venit peste Pădure.ele rim or. numai lumina sa era mai palidă.RM!N/).ele )reiEE.ărendil'ar piatra aceasta a pierit. căruia i s$a dat numele de .HEHM T cu toate că mai tîrziu te+tul a fost modificat şi .'ar mai tîrziu. cînd .lessar.ele rim or i l$a trimis pe NenDa. trecuseră de$atunci ani fără număr pînă ce s$a apucat .nerd(il.p". #aladriel n$a mai avut tre uinţa de .nerd(il era luminată de 0oarele aflat la tinereţe. astfel că i$a dat$o lui .<)! N. căci a fost făurită înainte ca 0auron sâ redevină puternic/ceasta povestire concordă cu 7'espre #aladriel şi .#aladriel a făurit cea mai măreaţă lucrătură a sa Lfără doar de cele )rei !neleM.

s$a introdus ideea de oprelişte, iar mai încolo în poveste #aladriel vor eşte despre iertare din partea valarilor;nerd(il nu apare în nici un alt te+tC cuvintele care înc(eie te+tul de faţă arată că ,ele rim or îl va înlocui ca făuritor al lui ;lessar în #ondolin- 'espre iu irea lui ,ele rim or pentru #aladriel nu se vor eşte nicăieri în altă parte- în 7'espre #aladriel şi ,ele orn: se su"erează câ el ar fi venit în ;re"ion împreună cu ei Lp"HE5MC dar în te+tul respectiv, ca şi în 0ilmarillion, #aladriel l$a întîlnit pe ,ele orn în 'oriat(, încît este "reu de înţeles de ce spune ,ele rim or 7dar tu te$ai însoţit cu ,ele orn !0)OR!/ =&! #/=/'R!;= <! ,;=;*ORN HQ4 al ,opacilor:- =a fel de neclara este menţionarea faptului câ #aladriel trăia 7su ar orii Marii Păduri .erzi:- /r putea fi luată ca o între uinţare cu caracter mai "eneral Lşi care nu apare nicăieri altundevaM a toponimului, pentru a include pădurile din =orien de pe celălalt mal al /nduinuluiC dar 7venirea &m rei peste Pădure: se referă neîndoielnic la înstâpînirea lui 0auron în 'oi #uldur, care în /ne+a / L!!!M la 0tăpînul !nelelor este numită 7&m ra din Pădure:- ,eea ce poate să însemne că puterea lui #aladriel se întindea la un moment dat pînă în părţile sudice ale Marii Păduri .erziC un ar"ument în acest sens poate fi "âsit în 7'espre #aladriel şi ,ele orn:, p"- HEI, unde se zice că re"atul =orinand L=orienM 7cuprindea codrii de pe am ele maluri ale Rîului cel Mare, c(iar şi tărîmul unde avea cîndva sâ se afle 'oi #uldur:- ;, de asemenea, posi il ca aceeaşi idee să se fi aflat la aza afirmaţiei din /ne+a * la 0tăpînul !nelelor, în pream ulul la Povestea /nilor, cel de$al 'oilea ;v6 7---mulţi din seminţia sindarilor au purces spre răsărit şi unii au întemeiat re"ate în păduri îndepărtate- ,el mai măreţ dintre aceştia era )(randuil, în partea de miazănoapte a Marii Păduri .erzi, iar ,ele orn în partea ei de miazăzi:, în ediţia revizuită, această referire la ,ele orn a fost

omisâ, în sc(im se menţionează câ trăia în =indon Lcitată mai sus, p"- H35Mîn fine, se poate o serva câ puterea tămăduitoare în =imanurile 0irion, atri uită aici nestematei ;lessar, îi este conferită silmarilului în 0ilmarillion Lp"- HE4MNO); 3 .ezi /ne+a ;, p"- HIGE într$o notă dintr$un material nepu licat despre elfii din @arlindon, sau =indon, la sud de =une, se spune că aceştia erau îndeo şte de ori"ine sindarina, iar re"iunea era un teritoriu aflat su stăpînirea lui ,ele orn- în mod firesc, această afirmaţie poate fi asociată cu cea din /ne+a *, deşi ar putea să fi fost formulată ulterior, deoarece călătoriile întreprinse de ,ele orn şi #aladriel şi locurile unde au trăit dupâ căderea ;re"ionului în 3I4G sînt e+trem de va"iH5F PO.;<)! N;);RM!N/); H ,f- %răţia !nelului ! E6 70trăvec(iul 'rum de la 0oare$ Răsare la 0oare$/pune traversa ,omitatul pînă la capătul acestuia, înspre =imanurile ,enuşii, iar "nomii îl folosiseră întotdeauna cînd se îndreptau spre minele din Munţii /l aştri-: Q în /ne+a / L!!!M la 0tăpînul !nelelor se spune câ străvec(ile oraşe No"rod şi *ele"ost au fost distruse cînd s$a pră uşit muntele )(an"orodrimC dar în Povestea /nilor din /ne+a *6 7c- QF Mulţi "nomi ce$şi părăsesc vec(ile lor oraşe din ;red =uin se duc în Moria, înmulţind numărul celor aflaţi acolo:5 într$o notă la te+t se e+plica faptul câ =orinand era numele nandorin al acestei re"iuni Lnumită apoi =orien şi =ot(lorienM, avînd în componenţa sa cuvîntul elfic ce însemna 7lumină aurie:6 7valea de aur:- %orma _uenDanâ ar fi =aurenande, cea sindarinâ #lornan sau Nan =aur- /tît aici cît şi în alte părţi, sensul numelui este e+plicat prin referire la copacii$mallorn aurii din =ot(lorienC dar ei au fost aduşi aici de #aladriel Lpentru povestea ori"inii lor, vezi p"- EHQ$EH5, iar într$

un comentariul ulterior se menţionează că numele =orinand era el însuşi o transformare, după aducerea mallornilor, al unui nume încă şi mai vec(i, =indorinand, 7.alea [ării ,întăreţilor:- 'eoarece elfii din această ţară erau la ori"ine teleri, fârâ îndoială câ acest nume conţine şi acela pe care şi$3 dăduseră telerii înşişi, anume =indar, 7,ântăreţii:- 'in multe alte comentarii le"ate de numele =ot(lorien, într$o oarecare măsură contradictorii, rezultă câ toate numele ulterioare s$au datorat lui #aladriel însăşi, şi com inau diferite elemente6 laure, 7aur:, nauLdM, 7vale:, ndor, 7ţară:, lin, 7a cînta:C şi în =aure$ nindorinan, 7.alea /urului ,întâtor: Lnumele iniţial, dupâ cum le$a spus /r ore âr os (o iţilorM, repetînd în mod deli erat numele ,opacului de /ur care creştea în .alinor şi pentru care 7era limpede ca lumina zilei câ aleanul lui #aladriel sporea an de an, presc(im$ îndu$se, în cele din urmă, într$un dor sfîşietor:însuşi toponimul =orien era la ori"ine denumirea _uenDanâ a unei re"iuni în .alinor, folosit adesea drept numele vala$ului L!rmoM căruia îi aparţinea acea re"iune6 7un loc de odi(nă, cu copaci um roşi şi fîntîni, un loc de refu"iu din faţa "rijilor şi durerilor:- &rmătoarea sc(im are din =orinand, 7.alea /urului:, în =orien 7se datorează pro a il lui #aladriel însăşi:, deoarece 7asemănarea nu poate fi întîmplâtoare- 0e străduise să facă din =orien un refu"iu şi o !0)OR!/ =&! #/=/'R!;= <! ,;=;*ORN H53 insulă de pace şi frumuseţe, ca o aducere aminte a zilelor străvec(i, dar acum era plin de re"rete şi presimţiri rele, ştiind câ visul de aur se "ră ea să se presc(im e într$o trezire cenuşie- 'e notat faptul câ /r ore âr os a tălmăcit =ot(lorien drept 8%loarea .isului9-: în 7'espre #aladriel şi ,ele orn: am păstrat

toponimul =orinand pe tot parcursul poveştii, cu toate câ, la data scrierii ei, =ârinand a fost "îndit ca numele nandorin ori"inal şi străvec(i al re"iunii, iar povestea despre aducerea mallornilor de către #aladriel nu fusese concepută încăI /ceasta este o modificare ulterioarăC în versiunea ori"inală, se spunea câ =Irinand era cîrmuit de prinţi ăştinaşiG într$o notă izolată şi imposi il de datat se spune că, deşi numele de 0auron este folosit mult mai devreme, în Povestea /nilor, numele în sine, care implică identificarea cu marele locotenent al lui Mor"ot( în 0ilmarillion, n$a fost cunoscut de fapt decît în jurul anului 3IFF al celui de$al 'oilea ;v, la vremea cînd a fost făurit !nelul 0uprem- Misterioasa forţă a duşmăniei faţâ de elfi şi edaini s$a făcut simţită curînd dupâ anul 35FF, iar dintre numenoreeni primul care a devenit conştient de ea a fost /ldarion, către sfîrşitul secolului .!!! Lcam la vremea !a care a pus temeliile limanului .inDalonde, p"- EQIM- 'ar nu se cunoştea centrul de unde emana- 0auron s$a străduit sâ tra"ă un (otar limpede între cele două feţe ale sale6 cea de duşman, şi cea de ispititor- ,înd şi$a făcut apariţia printre noldori, s$a înfăţişat su o formă deose it de c(ipeşă Lun fel de anticipare simulată a istarilor de mai tîrziuM şi şi$a luat un nume frumos6 /rtano, 7făurarul suprem:, sau /ulendil, însemnînd cineva care este devotat slujirii vala$ului /ule- Lîn 'espre !nelele Puterii, p"- H43, numele pe care şi 3$a luat 0auron la acel moment a fost /nnatar, 0eniorul 'arurilorC dar acest nume nu este menţionat aici-M Nota continuă prin a spune că #aladriel nu s$a lăsat amă"ită, căci ştia câ acest /ulendil nu făcea parte din suita lui /ule din .alinorC 7ceea ce nu e concludent, deoarece /ule e+ista încă înainte de 8%acerea lui /rda9, şi este pro a il ca 0auron sâ fi fost de fapt unul dintre maiarii auleani, sc(im at în râu de Mel2or

8înainte de începutul lui /rda9:- / se compara cu primele propoziţii /m 'espre !nelele Puterii6 7în strâvec(ime a fost 0auron, din spiţa maiarilor--- ,înd /rda a fost la început, Mel2or 3$a ademenit pe 0auron în sluj a sa:H5E PO.;<)! N;);RM!N/); J într$o scrisoare din septem rie 345Q, tatăl meu spunea6 7=a începutul celui de$al 'oilea ;v, el R0auronS era încă frumos la înfăţişare, sau încă îşi putea lua o formă vizi ilă frumoasă $ şi nu era întru totul râu, în măsura în care nu toţi 8reformatorii9 care se "ră esc să 8reconstruiască9 şi să 8reor"anizeze9 sînt pe de$a$ntre"ul răi, înainte să$i macine or"oliul şi pofta de a$şi e+ercita propria voinţă- Ramura ;lfilor No ili luată în discuţie, noldorii sau învăţaţii, era întotdeauna vulnera ilă în ceea ce privea 8ştiinţa şi te(nolo"ia9, ca să spunem aşa6 ei vroiau să ai ă aceleaşi cunoştinţe pe care le stâpî$ nea 0auron, astfel câ cei din ;re"ion au refuzat sâ asculte de aver$ tismentele lui #il$"alad şi ;lrond- 8'orinţa9 deose ită a elfilor din ;re"ion $ o 8ale"orie9, dacâ vreţi, a pasiunii pentru maşinării şi instalaţii te(nice T este de asemenea sim olizată de prietenia lor specială cu "nomii din Moria-: 4 #aladriel nu s$ar fi putut folosi de puterile inelului NenDa decît mult mai tîrziu, după ce se va fi pierdut !nelul 0upremC dar tre uie să recunoaştem câ te+tul nu su"erează cîtuşi de puţin acest lucru Lcu toate câ mai sus tocmai îl sfătuise pe ,ele rim or sâ nu folosească niciodată !nelele ;lficeM3F )e+tul a fost modificat pentru a se citi 7primul 0fat /l :- în Povestea /nilor, formarea 0fatului /l este menţionată la anul EQIH în cel de$al )reilea ;vC dar e posi il ca denumirea 0fatului din cel de$al )reilea ;v să$3 repete în mod intenţionat pe cel al 0fatului ţinut cu mult timp în urmâ, mai cu seamă că unii dintre mem rii lui de frunte au participat şi la primul-

33 ,eva mai devreme în povestire Lp"- HEJM, se spune că #il$"alad l$a dat pe NarDa, !nelul Roşu, lui ,frdan, de îndată ce el l$a primit la rîndul său de la ,ele rim or, ceea ce corespunde cu afirmaţia din /ne+a * la 0tăpînul !nelelor şi din 'espre !nelele Puterii, anume câ ,frdan l$a avut asupra sa de la un început/firmaţia din te+tul de faţă, contrar celorlalte, a fost adău"ată într$un mar"inal3E 'espre ;lfii Pădureni şi "raiul lor, vezi /ne+a /, p"H553H .ezi /ne+a ,, p"- H54$HIF, despre (otarele =orienului3Q Ori"inea toponimului 'or$en$;mil nu este menţionată nicăieriC sin"urul loc unde mai apare este pe (arta Ro(anului, #ondorului şi !0)OR!/ =&! #/=/'R!;= <! ,;=;*ORN H5H Mordorului în 0tăpînul !nelelor- Pe (arta respectiva este plasat vizavi de 'oi /mrot(, pe partea cealaltă a munţilor, dar menţionarea sa în conte+tul de faţă su"erează că ;mil era Prinţul din 'oi /mrot( Lceea ce, de altfel, poate fi presupusM35 .ezi /ne+a *, p"- H5I, despre prinţii sindarini din neamul ;lfilor Pădureni3I ;+plicaţia presupune că primul element din numele /mrot( este acelaşi cuvînt elfic ca în _uenDanul am a, 7sus:, "ăsit şi în sindarinul amon, un deal sau un munte cu pereţi a rupţiC în vreme ce al doilea element derivă din rădăcina rat($, însemnînd 7a urca: Lde unde şi su stantivul rat(, care în sindarina numenoreană folosită în #ondor în toponime şi antroponime era aplicată tuturor drumurilor şi stră$ zilor mai lun"i din Minas )irit(, dintre care aproape toate se "ăseau pe cîte o pantă6 de e+emplu Rat( 'fnen, 0trada )ăcută, care co ora din ,itadelă pînă la Mormintele Re"ilorM3G în 7%ra"ment din =e"enda lui /mrot( şi Nimrodel, repovestită pe scurt:, se spune că /mrot( sâlâşluia în ,opacii din ,erin /mrot( 7din iu ire pentru Nimrodel:

Lp"- HHEM3J =ocul unde să "ăsea limanul elfic din *elfalas este marcat cu toponimul ;d(ellond, L7=imanul ;lfilor:, vezi /ne+a la 0ilmarillion, la articolele ed(el şi londeM, pe (arta Pămîntului de Mijloc făcută de Pauline *aDnesC altă menţionare a acestui toponim nu am "ăsit- .ezi /ne+a ', p"- HI3- ,f- )(e /dventures of )om *om adil R, /venturile lui )om *om adil: $ n-tr-S, ed- 34IE, p"- J6 7Pe [ărmul .ec(i şi în 'oi /mrot( multe tradiţii erau le"ate de străvec(ile aşezări elfice şi de limanul la "urile rîului Mort(ond, de unde 8coră iile cu destinaţia soare$apune9 îşi ridicaseră ancorele încă de pe vremea decăderii ;re"ionului, în cel de$al 'oilea ;v-: 34 /ceasta rimează cu fra"mentul din %răţia !nelului !! J, în care #aladriel, dîndu$i piatra verde lui /ra"orn, îi spune6 7în acest ceas ai să iei numele ce ţi$a fost prorocit, ;lessar, Piatra ;lfă din ,asa lui ;lendilV: EF /ici, şi imediat mai jos, te+tul conţine numele de %inrod, pe care eu l$am sc(im at cu %inarfin, pentru a evita confuzia- înainte să fie pu licată ediţia revizuită a 0tâpînului !nelelor, în 34II, tatăl meu a sc(im at numele de %inrod cu %inarfin, în vreme ce fiul H5Q PO.;<)! N;);RM!N/); acestuia, numit anterior !n"lor %ela"und, a devenit %inrod %ela"und- 'oua fra"mente din /ne+ele * şi % au fost modificate corespunzător pentru ediţia revizuită- $ Merită menţionat faptul că Orodret(, Re"ele din Nar"ot(rond după %inrod %ela"und, nu este pomenit aici de către #aladriel printre fraţii ei- 'intr$un motiv necunoscut mie, tatăl meu l$a mutat pe al doilea Re"e al Nar"ot(rondului în rîndul mem rilor aceleiaşi familii, dar cu o "eneraţie mai tîrziuC totuşi, această modificare, cît şi sc(im ările "enealo"ice rezultînd de aici nu au fost niciodată incluse în povestirile din 0ilmarillionE3 ,f- modul în care este descrisă Piatra ;lfă în %răţia

!nelului !! J6 7'in poală R#aladrielS ridică o piatră mare, de un verde$străveziu, într$o lucrătură de ar"int de forma unui vultur cu aripile întinseC ţinînd$o aşa ridicată, nestemata scapără precum o rază de soare scăpată printre frunzele primăverii-: EE 'ar în întoarcerea Re"elui .! 4, unde !nelul /l astru este zărit pe de"etul lui ;lrond, i se spune 7.ilDa, cel mai măreţ dintre cele )rei:/N;K; /N;K/ / ;=%!! P>'&R;N! <! #R/!&= =OR 'upă cum se spune în 0ilmarillion Lp"- 3H4M, unii dintre nandori, elfii telerini care au a andonat marşul eldarilor în partea de răsărit a Munţilor ,eţoşi, au 7vieţuit ani îndelun"aţi în codrii din .alea Rîului cel Mare: Lîn vreme ce alţii, se spune mai departe, au co orît de$a lun"ul rîului pînă la "urile sale, ori au pătruns în ;riadorC din aceştia din urmă s$au tras ;lfii .erzi din OssiriandMîntr$o discuţie etimolo"ică de dată tîrzie, cu privire la numele de #aladriel, ,ele orn şi =orien, ;lfii Pădureni din ,odrul întunecat şi din =orien sînt identificaţi în mod clar ca fiind descendenţi ai elfilor telerini care au rămas în .alea /nduinului6 !0)OR!/ =&! #/=/'R!;= <! ,;=;*ORN H55 ;lfii Pădureni L)aYarYait(M erau teleri la ori"ine, prin urinare rude mai îndepărtate ale sindarilor, cu toate că despărţiţi încă şi de mai îndelun"ă vreme de ei decît telerii din .alinor- ;rau urmaşii acelor teleri care, în timpul Marii ,ălătorii, s$au înspăimîntat de Munţii ,eţoşi şi au ză ovit în .alea /nduinului, încît n$au mai ajuns niciodată în *eleriand ori la Mare- /stfel că se înrudeau mai îndeaproape cu nandorii Lnumiţi şi ;lfii .erziM din Ossiriand, care în cele din urmă au trecut munţii şi au ajuns în *eleriand;lfii Pădureni s$au ascuns în fortificaţii durate în re"iunile împădurite de dincolo de Munţii ,eţoşi, devenind un neam împuţinat la număr şi împrăştiat, "reu

de deose it de avariC dar încă îşi aminteau că erau eldari la ori"ine, ţinînd de cel de$al )reilea ,lan, şi$i primeau cu raţele desc(ise pe acei noldori şi în special pe sindarii care nu treceau Marea, ci mi"rau spre răsărit Rla începutul celui de$al 'oilea ;vS- 0u cîrmuirea acestora, neamul lor şi$a strîns din nou rîndurile şi a sporit în înţelepciune- )(randuil, tatăl lui =e"olas, unul din cei Nouă Pere"rini, avea o îrşie sindarină, şi "raiul sindarin era vor it în casa lui, cu toate că nu de toţi cei din neamul săuîn =orien, unde mulţi se tră"eau din sindari sau din noldori, supravieţuitori din ;re"ion Lvezi p"- HHIM, sindarina a devenit "raiul tuturor- Nu se mai ştie prin ce se deose ea sindarina lor de formele vor ite în *eleriand $ vezi %răţia !nelului !! I, unde %rodo spune că "raiul neamului ;lfilor Pădureni, pe care aceştia îl vor eau între ei, nu se asemăna cu acela din /pus- Pro a il câ nu se deose ea cu mult mai mult decît în ceea ce azi se numeşte îndeo şte 7accent:6 în principal, diferenţe în felul de pronunţare a vocalelor şi în intonaţie, dar suficient pentru a induce în eroare pe cineva care, asemenea lui %rodo, nu era foarte familiarizat cu sindarina mai curată- ; posi il, desi"ur, să fi e+istat şi cuvinte locale ori alte caracteristici datorate influenţei e+ercitate de un "rai pâdurean anterior- =orien era de multă vreme izolat de lumea e+terioară- în mod cert anumite nume păstrate din trecut, precum /mrot( şi Nimrodel, nu pot fi e+plicate în între"ime pe temeiul "raiului sindarin, cu toate că i se potrivesc în privinţa formei- ,aras pare a fi un cuvînt vec(i pentru o fortăreaţă înconjurată cu un şanţ H5I PO.;<)! N;);RM!N/); cu apâ, ine+istent în sindarinâ- =orien este pro a il o modificare a unui nume mai vec(i, pierdut între timp Rcu toate câ anterior s$a spus că toponimul ori"inal pădurean sau nandorin era =orinandC vezi p"- H5F nota 5S0ă se compare aceste o servaţii despre numele

pâdurene cu /ne+a % L3M la 0tăpînul !nelelor, secţiunea 7'espre elfi:, nota de piciorO altă o servaţie "enerală privitoare la "raiul ;lfilor Pădureni apare într$o analiză lin"vistico$istoricâ, datînd din aceeaşi perioadă tîrzie ca şi cea citată mai sus6 ,u toate câ dialectele vor ite de ;lfii Pâdureni, în momentul în care şi$au reunit neamurile îndelun" despărţite, se depărtaseră într$atît de mult de lim a sindarinâ, încît aproape câ nu mai erau înţelese, nu era nevoie de prea multâ cercetare pentru a constata câ se înrudeau ca lim i eldarine- 'eşi învăţaţii, mai cu seamă cei de o îrşie noldorină, se arătau foarte interesaţi sâ compare dialectele sindarine cu propriul lor "rai, prea puţine se ştiu în ziua de azi despre elfica pâdureanâ- ;lfii Pâdureni nu inventaseră nici o formă de scriere, iar cei care au deprins această artă de la sindari scriau în sindarinâ atît cît se pricepeau- ,ătre sfîrşitul celui de$al )reilea ;v, lim ile pâdurene pro a il câ încetaseră a mai fi vor ite în cele două re"iuni care au jucat un rol important la vremea cînd a avut loc Răz oiul !nelului6 =orien şi re"atul lui )(randuil, în ,odrul întunecat de la miazănoapte- )ot ce a mai rămas din ele în izvoade au fost cîteva cuvinte şi mai multe nume de persoane şi toponime/N;K/ * PR!N[!! 0!N'/R!N! /! ;=%!=OR PO'&R;N! în /ne+a * la 0tăpînul !nelelor, în pream ulul la Povestea /nilor din cel de$al 'oilea ;v, se spune că 7înainte sâ se fi construit *arad$dur, mulţi din seminţia sindarilor au purces spre răsărit şi unii au întemeiat re"ate în păduri îndepărtate, unde vieţuiau mai cu seamă ;lfii Pădureni!0)OR!/ =&! #/=/'R!;= <! ,;=;*ORN H5G &nul dintre aceştia era )(randuil, re"e în partea de miazănoapte a Marii Păduri .erzi:'espre istoria acestor prinţi sindarini ai ;lfilor

Pădureni se spune ceva mai mult în scrierile filolo"ice de dată tîrzie ale tatălui meu- /stfel, într$un eseu se zice despre re"atul lui )(randuil că s$ar fi întins în pădurile ce înconjurau Muntele 0in"uratec şi se lăţea pe malurile apusene ale =acului cel =un", înainte de venirea "nomilor alun"aţi din Moria şi de atacul 'ra"onului- Poporul elf din acest re"at mi"rase din sud, fiind înrudit cu elfii din =orien şi vecini ai acestoraC dar ei sălăşluiseră în Marea Pădure .erde, la răsărit de /nduinîn cel de$al 'oilea ;v, re"ele lor Orop(er Rtatăl lui )(randuil care, la rîndul său, era tatăl lui =e"olasS se retrăsese spre mare, dincolo de ,împiile 0tînjeneilor%ăcuse astfel pentru a scăpa de dominaţia şi atacurile "nomilor din Moria care devenise între timp cel mai măreţ sălaş al "nomilor cunoscut vreodată în istorieC nu$i plăceau nici apariţiile nedorite ale lui ,ele orn şi #aladriel în =orien- 'ar la acea vreme nu prea erau pricini de temere între Pădurea .erde şi Munţi, iar supuşii săi aveau multe le"aturi cu neamurile lor de peste Rîu, şi asta pînă la Răz oiul &ltimei /lianţeîn ciuda dorinţei ;lfilor Pădureni de a se amesteca pe cît de puţin cu putinţă în tre urile noldorilor şi ale sindarilor, sau ale oricăror alte seminţii, fie că erau "nomi, oameni sau orei, Orop(er a avut înţelepciunea să prevadă că pacea nu se va întoarce pînă nu va fi învins 0auron- Prin urmare, a strins o armie mare dintre supuşii săi care între timp sporiseră la număr şi, unindu$se cu armia mai puţin numeroasă a lui Mal"alad din =orien, a dus armata ;lfilor Pâdureni la răz oi- ;lfii Pădureni erau viteji, neînfricaţi, dar nu aveau nici armurile, nici armele eldarilor de la /pusC în plus, aveau firi independente, nevoind din această cauză sâ se supună comenzii supreme a lui #il$"alad- /stfel, pierderile suferite de ei au fost mult mai "rele decît ar fi tre uit sâ fie, c(iar şi în acel răz oi crîncen- Mal"alad şi mai mult de jumătate din oştenii săi au pierit în marea *ătălie de la 'a"orlad, fiind rupţi de restul armatei şi împinşi în 0mîrcurile Morţilor6

Orop(er a fost răpus în primul atac asupra Mordorului, avîntîndu$se în fruntea celor mai viteji răz oinici ai săi, înainte H5J PO.;<)! N;);RM!N/); ca #il$"alad să fi dat semnalul de atac- )(randuil, fiul său, a supravieţuit, dar cînd s$a sfîrşit răz oiul şi 0auron a fost ucis Ldin cît se păreaM, el s$a întors acasă cu mai puţin de o treime din armata cu care pornise la răz oiMal"alad din =orien nu mai apare nicăieri altundeva şi nu se spune aici câ ar fi tatăl lui /mrot(- Pe de altă parte, despre /mdîr, tatăl lui /mrot(, se spune de două ori Lla p"- HHE şi HHGM că ar fi pierit în *ătălia de la 'a"orladC se pare, prin urmare, că Mal"alad e una şi aceeaşi fiinţă cu /mdîr- 'ar nu aş putea spune care nume l$a înlocuit pe celălalt- ;seul continua astfel6 / urmat o pace lun"ă, în care ;lfii Pâdureni au sporit din nou la numărC erau însă fără astîmpăr şi neliniştiţi, simţind sc(im area pe care avea s$o aducă în lume cel de$al )reilea ;v- Oamenii, şi ei, deveneau tot mai numeroşi şi mai puternici- 0tăpmirea re"ilor numenoreeni din #ondor se întindea spre miazănoapte, spre (otarele =orienului şi ale Pădurii .erzi- Oamenii =i eri de la Miazănoapte Lnumiţi astfel de către elfi, deoarece nu se "ăseau su cîrmuirea dunedainilor şi doar pentru scurtă vreme ajunseseră sâ fie supuşi de 0auron sau de servitorii luiM se râspîndeau spre miazăzi, mai cu seamă în răsăritul Pădurii .erzi, cu toate câ unii se aşezau la poalele pădurii şi pe plaiurile verzi ale .ăii /nduinului- Mai rău prevestitoare erau zvonurile ce veneau din îndepărtatul Răsărit6 Oamenii 0ăl atici dădeau semne de frâmîntare- %oşti servitori ai lui 0auron, înc(inîndu$se acestuia, fuseseră eli eraţi de su tirania lui, dar nu şi de râul şi întunericul pe care le aciuase el în inimile lor- Răz oaie crîncene au iz ucnit între ei, din care unii se retră"eau spre miazănoapte, cu minţile înecate în ură, socotind că tot ceea ce sâlâşluia în /pus le era duşman şi tre uia răpus şi prădat- 'ar în inima lui

)(randuil se pitise o um rire încă şi mai adîncă- ;l văzuse "roznicia Mordorului şi n$o putea uita- 'e cîte ori se uita spre miazăzi, amintirile sale întunecau lumina 0oarelui, şi, cu toate că ştia că între timp Mordorul căzuse în ruină şi zăcea părăsit, su atenta suprave"(ere a Re"ilor oamenilor, teama din inimă îi şoptea că acesta nu fusese înfrînt pentru totdeauna6 avea să renască!0)OR!/ =&! #/=/'R!;= <! ,;=;*ORN H54 într$un alt fra"ment, scris la aceeaşi data ca şi cel de sus, se spune ca, dupâ ce din cel de$al )reilea ;v trecuseră o mie de ani, iar &m ra căzuse asupra Marii Păduri .erzi, ;lfii Pădureni cîrmuiţi de )(randuil s$au retras din faţa ei pe măsură ce ea se întindea spre miazănoapte, pînă cînd, în cele din urmă, )(randuil şi$a întemeiat re"atul la nord$est de pâdure, sâpînd su pămînt o fortăreaţă şi săli mari- Orop(er era sindar de ori"ine şi fără îndoială că )(randuil, fiul său, urma străvec(iul e+emplu al Re"elui )(in"ol din 'oriat(, cu toate câ sălile sale nu se asemănau cîtuşi de puţin cu cele din Mene"rot(- Nu avea nici di ăcia, nici o"ăţia, nici ajutorul "nomilorC în comparaţie cu elfii din 'oriat(, poporul sâu pă$ durean era înapoiat şi ar ar- Orop(er sosise în mijlocul său doar cu o mînâ de sindari, care curînd s$au amestecat cu ;lfii Pădureni, însuşindu$şi "raiul lor şi luîndu$şi nume dupâ felul şi forma celor pâdurene- /şa a fost voia lorC căci ei Lşi alţi aventurieri daţi uitării în le"ende ori pomeniţi ici şi colo dupâ numeM veneau din 'oriat( dupâ distru"erea acestuia şi nu aveau nici o dorinţă sâ părăsească Pămîntul de Mijloc şi nici sâ se amestece cu alţi sindari din *eleriand, care se aflau su înrîurirea 0ur"(iuniţilor noldorini pe care poporul din 'oriat( nu$i prea avea la inimă- .roiau într$ adevăr sâ devină elfi pâdureni şi sâ se întoarcă, spuneau ei, la viaţa simplă dusă de elfi înainte sâ o fi tul urat c(emarea valarilorNicăieri Lcred euM nu se lămureşte cum se potriveşte

adoptarea "raiului pâdurean de către cîrmuitorii sindarini ai ;lfilor Pâdureni din ,odrul întunecat T dupâ cum se spune mai sus $ cu afirmaţia de la p"- H5I, anume că, spre sfîrşitul celui de$al )reilea ;v, "raiul elfic pădurean a încetat să mai fie vor it în re"atul lui )(randuil.ezi mai departe nota 3Q la 7Prăpădul de pe ,împiile 0tînjeneilor:, p"- HJI/N;K/ , @O)/R;=; =OR!;N&=&! în /ne+a / L! ivM la 0tăpînul !nelelor, se spune că re"atul #ondor se întindea, în culmea "loriei sale, su domnia Re"elui @Darmendacil ! Lal HIF PO.;<)! N;);RM!N/); )reilea ;v, 3F35$33Q4M, 7în nord R---S pînâ la ,ele rant şi la poalele sudice ale ,odrului întunecat:- în mai multe rînduri tatâl meu a atras atenţia asupra formulării "reşite6 corect este să se citească 7pînă la ,împia ,ele rant:- ,onform lucrării sale de dată tîrzie despre lim ile Pămîntului de Mijloc, Rîul ,ele rant LRîul /r"intuluiM se "ăsea între (otarele ţinutului =orien, iar (otarul real al re"atului #ondor în partea sa de nord Lla vest de /nduinM era rîul =umina %u"ară- întrea"a întindere de păşuni între Rîul /r"intului şi =umina %u"ară, în care pătrundeau pe vremuri pădurile din =orien, mult mai departe spre sud, erau cunoscute în =orien drept Part( ,ele rant Laltfel spus, cîmpia, sau pajiştea împrejmuită, a Rîului /r"intuluiM, fiind considerate ca parte a ţinutului, cu toate că poporul elfilor din =orien nu sâlăşluia mai departe de poalele pădurilor- în vremurile de mai tîrziu, #ondorul a construit un pod peste cursul superior al Rîului /r"intului şi adeseori ocupa fîşia în"ustă dintre cursul inferior al Rîului /r"intului şi /nduin ca ţinînd de fortificaţiile sale răsăritene, deoarece coturile lar"i ale /nduinului Lacolo unde cur"ea vijelios pe lîn"ă =orien şi pătrundea pe pămînturile joase şi netede, înainte de a se pră uşi în cascada ;mDn MuilM, avea multe vaduri şi locuri lar"i, cu ape puţin adînci, pe unde vrăjmaşi (otărîţi şi ine

(otarele de la miazănoapte şi de la miazăzi nu erau ine definite!0)OR!/ =&! #/=/'R!..înarmaţi puteau forţa trecerea cu plute sau pe poduri plutitoare. care se uneau cu .= <! .odrul %an"orn.'ar de vreun elf va dori să se preum le de plăcere pe tărîmul meu. denumirea Part( L. mai cu seamă la cele două coturi spre apus. vezi p"HQ4M. "alad(rimii au ţinut sâ ai ă în stâpînirea lor pădurile pînâ la cascada Rîului /r"intului.=e"enda spune câ %an"orn însuşi se întîlnise în vremuri de demult cu Re"ele "alad(rimilor.aras #alad(on.orl cel )înâr i$a nimicit pe invadatorii #ondorului Rvezi p".Q3HSîntr$un alt eseu. şi %an"orn spusese6 $ ./cestui târîm i s$a dat în #ondor numele de Part( . tu ştii ce$i al tăuC fie ca nici o parte sâ nu stin"(erească ceea ce$i al celeilalte. teamă sâ nu ai de rău- . va fi inevenitC iar de vreun ent va fî zărit pe pămîntul tâu. deşi inima ţinutului acestuia se "ăsise întotdeauna în un"(iul dintre Rîul /r"intului şi /nduin. dar nici enţii. nici "alad(rimii nu le trecuseră vreodată. tatâl meu nota că.u ştiu ce$i al meu. unde se afla .împiaM .în vremea la care a avut loc Răz oiul !nelului. cînd între"ul tărîm la nord de Munţii /l i Lîn afară de /norienM şi pînâ la =umina %u"ară fusese inclus în Re"atul Ro(an.ele rantC de unde şi folosirea sa pentru a desemna străvec(iul (otar nordic.*ORN HI3 'in strâvec(ime. unde a fost spălat %rodoC spre miazăzi.ele rant era folosită doar pentru a desemna marea ătălie în care .=. stâpînirea lor se întindea mult după Rîul /r"intului. cu păduri de copaci mai mici. spre târîmuri mai desc(ise.Nu e+istă (otare vizi ile între =orien şi %an"orn. cunoscute drept Neadîncurile de la Miazănoapte şi de la Miazăzi. în vreme ce ţinutul =orien se măr"inea la răsărit şi la apus cu rîul /nduin şi cu munţii Lşi nu pomeneşte nimic despre vreo întindere a ţârii =orien pe malul celălalt al rîului /nduin.

terenul era aproape drept.<)! N.Nu pare sâ se potrivească spaţiului "eo"rafic respectiv.nedYait( HIE PO.. desc(ise. purtat în . despre care se spun multe în scrieri ulterioareO relatare amplă se "ăseşte în eseul filosofic despre toponimele rîurilor.)otuşi.în acest eseu.irDatur a adus o armie puternică la "ura rîului #Yat(lo L)orentul .v.R în 7'espre #aladriel şi . toponimul #Yat(lo este comentat după cum urmează6 Rîul #Yat(lo este tradus drept 7)orentul . ne$ muntoase.Pâmînturile întinse.RM!N/). pînă la )(ar adOri"inea toponimului #Yat(lo tre uie căutată în trecut. despărţite de #Yat(lo în re"iunile denumite de numenore$ eni Min(iriat( L7între Rîuri:. #Yat(lo nu îşi "ră ea cur"erea şi coră iile mai mici puteau cu uşurinţă să înainteze cu ajutorul pînzelor ori a vîslelor în susul rîului.ele orn: se spunea câ în răz oiul împotriva lui 0auron.enuşiuM.K/ ' POR)&= =ON' '/. L7Poporul din mijloc:M erau mai cu seamă cîmpii..H5HM.u toate acestea. în special în Min(iriat( şi la sud$est de . ani lun"i au trecut fără ca elfii sau enţii să pună piciorul în cealaltă ţară/N.enuşiu:'ar "Yat( este un cuvînt sindarin pentru 7um ră:.Pare sâ fie prima referire la acel port. din care s$a citat în le"ătură cu le"enda lui /mrot( şi Nimrodel Lp".HHFM. pâmînturile erau încă pe alocuri împădurite.în punctul de confluenţă al rîurilor #landuin şi Mit(ei$ t(el R!zvorul *rumatS.!! al celui de$al 'oilea .riador la sfîrşitul secolului K. în sensul de lumină palidă din pricina ceţii sau a norilor.=a vremea la care a avut loc Răz oiul !nelului. apele deveneau leneşe şi mai curînd se transformau în mlaştini-X 'ar la cîteva sute de mile mai jos de )(ar ad. sau cum este lumina din vâile adînci. panta se înclina mai mult. unde se "ăsea un mic port numenorean: Lp". *aranduin şi #Yat(loM şi .nedYait(C dar cele mai multe şesuri erau acoperite de iar ă. amiralul numenorean .).'upă Marea Molimă din .

7'niYait( laur L. lucrurile stăteau cu totul altfel. nota 3JM. toponimul nu era specificat Lapare o sin"ura datâ în carte.în călătoriile sale de$a lun"ul coastelor. Min(iriat( a fost aproape complet părăsit. 7R.nedYait(. care a le"at prietenie cu #il$"alad. pentru a se uni cu Mit(eit(el. formînd cu acesta o alianţă.ec(iul Melea" al Pu2elilorM:.0e pare ca.în . p". a stîrnit discordie. vieţuia între "urile rîurilor #Yat(lo şi /n"ren L!senM'ar în zilele de altădată.nedYait( erau acoperite de o pădure întinsă şi aproape neîntreruptă. mai sus de )(ar ad. în 34I4./dom: este plasat corect.rDn . Re"ele Marinar. între dealurile de la poalele Munţilor . iiiSM.v.Min(iriat( şi . 7#îrla =e edelor: şi 7R#landuin:. 7.H5H. însă ar ar. dunlendin"ii care se mai "ăseau acolo trăiau în partea de răsărit. cu e+cepţia re"iunii centrale a Marilor 0mîrcuri.d(ellond: Lmenţionat mai sus. astfel câ a ales estuarul X Rîul #landuin L7rîul$(otar:M cur"ea din Munţii .Pe (arta ori"inala la 0tăpînul !nelelor.orn:. destul de numeros.eţoşiC iar un neam de pescari. poruncită de el.anul 3IHI al celui de$al )reilea . a privit cu uimire la codrii întinşi. dorind să facă din Numenor o mare putere navalaC tăierea copacilor în Numenor. la vremea la care numenoreenii e+plorau pentru prima oară aceste pâmînturi./dom:. dar de ce s$a procedat astfel nu am reuşit sâ descopărC şi în vreme ce 7R. cu toate câ în păduri mai trăiau în taină cîteva o şti de vînâtori. 7#îrla =e edelor: şi 7Rîul #landin: RsicS sînt plasate eronat pe cursul superior al ./ldarion avea nevoie de cît mai mult lemn. 7=ond 'aer LruineM:.&ltimele trei toponime au fost înscrise pe (arta ori"inala care însoţeşte cartea.eţoşi la sud de Moria.0c(im ările care s$au petrecut mai apoi s$au datorat în mare măsura acţiunilor lui )ar$/ldarion. 7/ndrast:. tatâl meu i$ a comunicat domnişoarei Pauline *aDnes cîteva toponime suplimentare care sa fie incluse în (arta Pămîntului de Mijloc întocmita de ea6 7. în /ne+a / R!.

HIQ$HII!0)OR!/ =&! #/=/'R!. care forma raţul nordic al #olfului *elfalas RRas Mort(il sau /ndrast6 vezi p".Pentru interpretarea corecta a relaţiei între toponimele #landuin şi #îrla =e edelor.. de teama elfilor.E4GS. pe care nu au îndrăznit să$3 traverseze.'in . . însă trăia în păduri.nedYait( s$au refu"iat în munţii râsăriteni. fără nici un "înd de a lucra pămîntul ori de a replanta pădurile.omunităţile acestea nutreau o tea$ mă respectuoasă faţă de numenoreeni. considerîndu$i duşmani. nearâtîndu$se duşmănoase decît în momentul în care do orîrea copacilor a început sâ se dovedească un dezastru. din pricina 7Oamenilor$Pu2el:--. pînă în port L=ond 'aerMC acum însă.orn. fără o cîrmuire centrală.=. vezi pp. în comunităţi risipite. la sud de "ura de vărsare a rîului *aranduin. iar numenoreenii.riador s$a dovedit mai tîrziu e+trem de importantă în răz oiul împotriva lui 0auron Lal 'oilea .= <! . c(iar dacâ ar fi putut. numenoreenii tâiau drumuri late prin pădurile de la nord şi sud de rîu.Rpentru continuarea acestui fra"ment.!senului.5EIS.=a început tâ$ iaserâ copacii de pe am ele maluri ale rîului #Yat(lo. #ondorul încă nu e+istaM./stfel că îi atacau prin surprindere pe numenoreeni de cîte ori aveau prilejul. ducînd uştenii pe rîu la vale.*ORN HIH rîului #Yat(lo drept loc pentru a construi un liman nou. iar populaţia ăştinaşă care supravieţuise s$a refu"iat din Min(iriat( în codrii întunecaţi ai marelui .ap . unde mai tîrziu avea să fie întemeiată [ara Mur"ăC n$au trecut !senul şi nici nu s$au refu"iat pe marele promontoriu dintre !sen şi =efnui.rDn . vezi p". s$au apucat şi mai vîrtos sâ do oare copaci.. pe care sâ$3 stăpîneascâ numai numenoreenii Lla acea vreme.<i s$a apucat de lucrări măreţe care au continuat şi după ce el nu a mai fost/ceastă poartă de intrare în .v 3I4HT3GF3MC dar la ori"ine a fost un port pentru c(erestea şi pentru construirea de coră iiPopulaţia ăştinaşă era destul de numeroasa şi răz oinica.

./stfel că primul nume pe care i l$au dat a fost 7Rîul &m rei:. nu numai pentru atelierele unde se construiau coră ii.'espădurirea a sporit în timpul răz oiului din . ci şi pentru numenoreeni. c(iar dacă al ia era lată. pădurea înainta pînâ pe malul rîului şi. în ărci mici.'ezastrul pricinuit de numenoreeni a fost uriaş. pînâ unde începeau marile ţinuturi ale smîrcurilorC dar avea să mai treacă multa vreme pînă cînd se va fi ivit nevoia sau vor fi avut destui oameni sâ se apuce să sece .Nu avea destulă armată să$şi în"ăduie să atace forturile din =iman sau de pe malurile rîului #Yat(lo. dar cetele lui de atacatori făceau un adevărat prăpăd. astfel că îi folosea pe ăştinaşii clocotind de ură împotriva Numenorului drept HIQ PO. din =ond 'aer şi din alte părţi. #Yat(ir.Nenumărate coră ii încărcate cu lemn traversau marea spre apus.'e cum se termina re"iunea de coastă.Nu astfel arătase cînd îşi primise dintîiul nume de la neînfricaţii e+ploratori de pe cora ia lui )ar$/ldarion. provocînd incendii în păduri şi dînd foc stocurilor de uşteni ale numenoreenilorPînâ ce 0auron sâ fie în sfîrşit învins şi alun"at spre răsărit.)imp de ani lun"i. cea mai mare parte a ătrînilor codri fusese distrusă. care se aventuraseră în susul rîului. copacii uriaşi aruncau um re pe măsură deasupra rîului. fără copaci şi lăsat de iz elişte.riadorC căci ăştinaşii sur"(iuniţi îl primeau cu raţele desc(ise pe 0auron şi nâdăjduiau în victoria lui asupra Oamenilor Mării. la adăpostul cărora ărcile aventurierilor înaintaseră fără z"omot în adîncul ţărmului necunoscut. #Yat($(îr.RM!N/).).<)! N. cît vedeai cu oc(ii pe am ele maluri. cu aerul ei sărat şi vînturile puternice.riadorului. aceste pămînturi au reprezentat sursa lor principală de c(erestea.Mai tîrziu au înaintat mult spre miazănoapte. iscoade şi călăuze pentru cetele lui de atacatori.#Yat(lo cur"ea acum printr$un ţinut pustiit.0auron ştia ce importanţă aveau pentru duşmanii săi Marele =iman şi atelierele de acolo. dincolo de (otarele .

se numea . a marcat (otarul sudic al Re"atului de la Miazănoapte. însemnînd 7ud.= <! .*ORN HI5 dincolo de care trăiau neamuri prenumenoreene şi în "eneral neprietenoase. şi sâ primească un ec(ivalent în adunaică $ /"at(urus(!storia limanului =ond 'aer şi a oraşului port )(ar ad este menţionată în acest eseu şi într$o analiză a toponimului #landuin6 #landuin înseamnă 7rîul$(otar:. principala rută de comunicare între cele 'ouă Re"ate.'incolo de acest (otar.n"rinM. deoarece forma (otarul sudic al .Mai tîrziu. !0)OR!/ =&! #/=/'R!. muiat. îl traversa de la )(ar ad la ..re"ionului.adu$ rile !sen L. rîul um ros din smîrcuri#Yat(lo a fost unul din puţinele toponime care a ajuns sâ fie cunoscut şi de alte neamuri în afară de marinarii din Numenor. anterior lo"a Rdin rădăcina lo"$.=. în afară de căile pe mare./şa a fost numit la început Lîn cel de$al 'oilea . împreună cu #Yat(lo. necunoscînd încă rîul Mit(eit(el care co ora din munţii aflaţi la miazănoapte şi.vM. de e+emplu strămoşii dunlendin"ilor. ce se forma din unirea sa cu Mit(eit(el.nedYait( L7Poporul din mijloc:MC nu ţinea de nici unul din re"ate şi nici nu s$a întemeiat acolo vreo aşezare statornică de oameni de ori"ine numenIreanâ'ar marele 'rum de la Miazănoapte la Miazăzi. mlăştinos:SC la început au crezut câ de aici izvora rîul pădurii. pămîntul cuprins între #Yat(lo şi !sen L0îr /n"renM.înainte să decadă Re"atul de la Miazănoapte şi să se a ată nenorocirile asupra . strîn"îndu$şi apele din Rîul &rşilor R/pa Z"omotoasăS şi #landuin.uvîntul sindarin pe care$3 foloseau ei pentru smîrcuri era !o.t(raid .)oponimul #Yart(ir s$a presc(im at astfel în #Yat(lo.. se revărsa tumultuos peste cîmpie.smîrcurile şi să ridice un stăvilar pentru a pune temeliile unui port mare pe locul unde avea sâ se afle )(ar ad în vremea celor 'ouă Re"ate.

ale cărui lucrări fuseseră începute de vestitul re"e$marinar )ar$/ldarion. dar cu trudă multa s$a construit un port la )(ar ad.înd *oromir a făcut lun"a lui călătorie din #ondor pînă în . pînă la )(ar ad unde nu mai era de "âsit altceva decît ruine pe colnice tot mai mici şi un vad primejdios. cu mari fortificaţii de pămînt pe am ele maluri ale rîului.. apoi pe drum. 3IHI.ned(.#ondorului. iar mai tîrziu a fost e+tins şi fortificat. fără doar de rămăşiţele fârîmi$ cioase ale ză"azului pe care se putea ajun"e. Marele =iman de la Mijloc Ldin pricină ca se afla .!! al celui de$al )reilea . a fost ţinuta acolo pînă în secolul K.v. adică înainte de Marea Molimă din cel de$al )reilea . format lîn"â ceea ce mai rămăsese din pod. traversînd astfel smîrcurile din cîmpiile Min(iriat( şi .0trăvec(iul port era unul dintre primele porturi durate de numenoreeni.nedYait(-X O "arnizoană numeroasă.ec(iul port maritim şi c(eiurile sale impunătoare căzuseră în ruină.'ar după aceea.îlceaua 'espicata T curajul şi efortul cerute de o atare întreprindere nu sînt pe deplin recunoscute în poveste T. nu fără primejdii. amîndouă re"atele îşi îndreptau atenţia deasupra acestei re"iuni şi împreună au construit şi s$au în"rijit de Podul )(ar ad şi de lun"ul ză"az pe care drumul se întindea de am ele părţi ale rîurilor #Yat(lo şi Mit(eit(el. şi de acolo la portul fluvial )(ar ad. cea mai rapida rută între ele Lcare nu putea fi folosita de oştiri numeroaseM era pe mare. pentru a păzi Podul )(ar ad. 'rumul de la Miazănoapte nu mai e+ista.0e numea =ond 'aer . pînă la vec(iul port aflat la capătul estuarului format de rîul #Yat(ld.v. precum şi o fortăreaţă.. unde puteau acosta şi coră iile ce traversau marea. formată din marinari şi constructori. de netrecut dacă rîul n$ar fi curs acolo încet şi puţin adînc T însă latX în zilele de început ale celor două re"ate. re"iunea a decăzut cu repeziciuneC şi cu mult înainte de vremea 0tâpînului !nelelor a devenit din nou o re"iune de smîrcuri. atît de faimos odată.

ste desi"ur vor a de . sau Noul =iman..RM!N/).). şi Pelar"ir. în %răţia !nelului !! H T. 7)ărîmul de ape al =e edelor:X. de cînd a fost scris 7'espre #aladriel şi .între =indon.ilp(.<)! N. toponimul #landuin ca nume al cursului superior al rîului. cînd mari revărsări de ape au devastat .rendis: Lp". se poate o serva câ portul numenorean de la "ura rîului #Yat(lo a evoluat. 'acă$şi mai amintea cineva numele #landuin. deşi acest toponim nu . şi sâ indice şi smîrcurile ca atare.#îrla =e edelor:. acesta era în "raiul dunlendin"ilor.! I.în întoarcerea Re"elui . pentru ca nu mult după aceea sâ se piardă în cîmpii şi să dispară în smîrcuri6 un la irint de mlaştini. din 7/ldarion şi . într$o (artă revizuită din 0tăpînul !nelelor. cu numele Nîn$in$.'acâ rîul avea vreun nume.v. iazuri şi ostroave.ele orn:. după cum am spus mai sus Lp". ruinarea şi părăsirea oraşului$port )(ar ad sînt indicate în dreptul anului E43E al celui de$al )reilea .ilp( Lsau #îrla =e edelorM.inDalonde.HIEM. Marele =iman. !! JM.în Povestea /nilor. se numea #îrla =e edelor)atâl meu a intenţionat să introducă. de pe /nduinMRNota autoruluiS HII PO. la miazănoapte. rîul Lşi nu RîulM care cur"ea în Nîn$in$.îlceaua 'espicatăC iar numele se referea numai la cursul superior al rîului. la =ond 'aer.nedYait( şi Min(iriat('in aceste comentarii.EQIM. pe (arta lui Pauline *aDnes. încercînd sâ treacă )orentul . aceasta nu se întîmpla decît în . toponimele sînt indicate la alt rîu)re uie menţionat câ despre )(ar ad se spune că este 7un oraş ruinat:. unde încă mai cur"ea cu repeziciune. iar în =ot(lorien *oromir a spus că îşi pierduse calul la )(ar ad. de la 7un mic port numenorean:.. deoarece.0$a dovedit că intenţia lui a fost înţeleasă "reşit. locuite doar de stoluri de le ede şi multe alte păsări de apă. în vreme ce pe (arta din carte. cursul inferior este numit 7R.enuşiu pe la vad Li id.

=. se spune că ei aveau doua 7nume date: LessiM. acelaşi pasaj din 7/ldarion şi . la miazănoapte.inDalonde. deoarece se afla între =indon.ned(.*ORN <! #/=/'R!. de n$ar fi trudit el atunci. conform Poveştii /nilor.riador. în primul răz oi cu 0auron. din care unul era dat la naştere. de către . a transformat consoanele mute în spirante dupâ 3 şi r. al2Ya ori"inal a devenit alpa în telerinâ şi alf Ltranscris alp(M în sindarinâ!0)OR!/ =&! #/=/'R!. dupâ ce a devenit Re"e.alinor în privinţa prenumelor. se refera cu si"uranţa la un timp mult dupâ intervenţia numenoreenilor în răz oiul împotriva lui 0auron. _uenDanul al_ua.= într$un eseu despre o iceiurile eldarilor din .în 7/ldarion şi .v şi a devenit limanul principal al Numenoreenilor .0indarina vor ita în Pâmîntul de Mijloc.redincioşi/N. se spune că lucrările începute de /ldarion în . în /l_ualonde.apare în comentariile citate mai sus.rendis: continuă prin a spune că /ldarion 7a pus temeliile a ceea ce avea sâ împlinească )ar$Minastir mulţi ani mai tîrziu.rendis: Lp". N&M. coră iile Numenorului nu ar fi putut aduce armia la ceasul şi la locul potrivite $ aşa cum întrezărise el:/firmaţia din comentariul de mai sus referitor la #landuin. =&! . Pelar"ir a fost construit a ia în anul EH5F al celui de$al 'oilea .K/ . 7n$au fost niciodată isprăvite:.eea ce pro a il nu înseamnă altceva decît că n$au fost isprăvite de elC câci istoria ulterioară a portului =ond 'aer presupune că limanul a fost pînâ la urmâ reconstruit şi fortificat împotriva furiei mării. anume că portul a fost numit =ond 'aer .*ORN HIG şi într$adevăr. X 0indarinul alp(. în .EJIM...Ramura telerina a "raiului eldarin a sc(im at 2Y ori"inal în p Lp$ul ori"inal a ramas nesc(im atM. câci. şi Pelar"ir pe /nduin. care a suferit multe sc(im ări. şi.. le âdâ.=. 7Marele =iman de la Mijloc:. plural eilp(./stfel.= <! .=.

articolul 2al$M.ele orn în /man. care. sau putea fi c(iar acelaşi nume.'ar în _uenDanâ s$a impus forma telpe su influenţa "raiului telerinC deoarece telerii preţuiau ar"intul mai presus de aur. şi nu în sindarinâ6 )eleporno. cazul lui . cunoscut întotdeauna su epesse$ul #il$"aladM/stfel. telpe în telerină. vezi /ne+a la 0ilmarillion. în defavoarea 7numelui patern: /rtanis.ele orn apare cu un nume în "raiul . drept numele . conform versiunii ultime a poveştii despre relaţia lor Lp".RM!N/). o poreclă T în "eneral în semn de admiraţie sau ca titlu de onoareC acest epesse putea deveni numele folosit îndeo şte şi pomenit în cîntece şi în cronici Lcum a fost./l doilea nume era dat mai tîrziu. 'esi"ur că doar în ultima versiune . deoarece mamele eldarilor aveau o mare intuiţie privind caracterul şi capacităţile copiilor lor. pe care ea 3$a ales pentru a$3 folosi în Pămîntul de Mijloc. iar măiestria lor în prelucrarea ar"intului era recunoscută pînă şi de noldori. de câtre mamăC aceste nume materne aveau o mare semnificaţie. tDelpe în _uenDanâ. oricare dintre eldari putea primi un epesse L7nume ulterior:M.). forma este telerinăC rădăcina străvec(e a cuvîntului elfic pentru 7ar"int: era ADelep$.alinor.lfilor No ili.opacului /l din . căpătat nu neapărat de la rudele sale. acesta amintea de numele tatălui. la care ulterior se adău"a eventual un prefi+ distinctiv atonei cînd copilul atin"ea vîrstâ adultă. alteori imediat după naştere.. de fapt. şi unele c(iar aveau darul profeţiei.L/latâriel era şi el telerinC forma _uenDanâ era /l . sau a 7numelui matern: NerYenHIJ PO.reinion. care a devenit cele în sindarinâ. uneori mult mai tîrziu. era un epesse Lîn privinţa etimolo"iei sale. numele /latâriel. asemănîndu$se acestuia ca sens şi fomiă. şi tDelep$./stfel. telep$. de e+emplu.tatâC de o icei.<)! N.în plus. redat în sindarină drept #aladriel.HEFM i$a fost dat lui #aladriel de către . )elperion era mult mai des folosit decît )Delperion.0e afirmă câ.

în afara (otarelor =orienului. #alat(il.ele orn a fost "îndit la început cu sensul de 7. nepoata lui. orn" se referea la copaci cu tulpini mai drepte şi mai zvelte..opacul de /r"int:C era. 7copac:. p". fratele lui. printre aceia a căror amintire despre zilele de odinioară şi despre istoria lui #aladriel începuse să pălească.ressea L0ilmarillion. supravieţuind doar în versuri şi cîntece.tărieiMNumele de . precum stejarii şi fa"ii. tatâl lui. şi el.opacului din )oi . fapt menţionat într$un comentariu despre Măsurile de lun"ime numenoreene.opacului /l din Numenor.Rudele apropiate ale lui . contri uind la aceasta şi numele soţului ei. de asemenea. în vreme ce copacii mai vi"uroşi.*ORN HI4 0e poate menţiona aici că numele elfilor din =orien se .H4Q'espre confuzia creată uneori între numele lui #aladriel şi cuvîntul "alad(.înd . în scrierile de dată tîrzie ale tatălui meu. ea dispărând cu totul în sindarinâ. lim a în care toţi copacii au ajuns să fie numiţi "alad(. erau numiţi în lim a străvec(e "aladâ. 7crescut măreţ:C dar în _uenDanâ nu era respectată cu stricteţe această distincţie.ele orn aveau 7nume de copaci: Lp"HEEM6 #alad(on. decît din su stantivul înrudit orn".)otuşi.. şi Nimlot(. şi în multe nume de persoane şi de copaci-M . care purta acelaşi nume cu al . care$şi spuneau "alad(rimiM.ele orn Lca nume de persoanăM deriva mai curînd din forma adjectivală străvec(e omâ. înţelesul de 7.ele orn era înalt. părea sâ conţină un cuvînt referitor la copacC astfel că. 7înălţare.lfi Pâdureni la ori"ine. înalt:.opac de /r"int: a fost a andonat6 al doilea element din . numele lui #aladriel a fost asociat cu copacii. p". tatâl meu scria următoarele6 .eea ce nu se întîmpla în =orien!0)OR!/ =&! #/=/'R!. numele .L=a ori"ine. care.=.= <! . precum mestecenii. numele ei era adesea sc(im at în #alad(riel. cu rămuriş mai o"at.4QM. iar om n$a mai fost nici el folosit.ele orn şi #aladriel au devenit cîrmuitori ai elfilor din =orien L.

care a stat la aza versiunii româneşti./ . Ln-tr-M P/R).aras #aladon au rămas necorectate pînă după pu licarea ediţiei revizuite a 0tâpînului !nelelor Lîn ediţiile recente s$a operat corecturaM. .Numele acestea sînt scrise "reşit la articolul aida din !ndicele la 0ilmarillionX X în ediţia din 3444 a volumului 0ilmarillion. va /a 1?HO) ia ! .scrie corect "alad(rim. deoarece Lscria elM d( nu este folosit în en"leză şi ar părea straniu. însă #aladrim şi ./ / )R.aras #alad(on!niţial. din numele elfice.!=. tatăl meu a sc(im at forma sonoră a lui t( Lca în t(en. din en"leza modernăM. cele doua nume sînt scrise corect.&lterior s$a răz"îndit asupra acestui aspect.!/ /= )R. iar al oraşului.. în d.

s$a reîntors în #ondor.alea /nduinului.v se apropia de sfîrşit cînd !sildur a pornit la drum din Os"iliat(.adurile !senului la %ornost. în sus pe ./stfel că s$a (otărît să o ia pe la miazănoapte de Os"iliat(. înalta trecătoare de la Miazănoapte. pentru cine mer"ea călare. de unde cotea spre răsărit. în compania lui . dar acum 0auron fusese înfrînt. dar !sildur nu avea nici un cal HGQ PO. punînd din nou ordine în ţară şi aşezînd (otareleCE dar "rosul oştirii din /rnor a venit înapoi în .irit( %orn en /ndrat(.lrond.riador pe drumul numenorean ce ducea de la .ra o călătorie lun"ă.N. pînă la răscrucea din /rnor. doar de vremea rea şi de o oseală. şi aşa se spune şi în le"endele de mai tîrziu. 0)?N1. un de călărieCG şi poate câ în alte vremuri drumul acela fusese mai si"ur.PR>P>'&= '. că al doilea an al celui de$al )reilea .).. dar celălalt drum. pînă în !mladris.ăii luptaseră alături de !sildur în această victorie. era la fel de iute. apoi spre miazănoapte.lrond-5 . dar acestea tre uiau îndurate de cei pe care nevoia îi trimitea într$o zare sau alta a Pămîntului de Mijloc-J /şa s$a făcut.înd în sfîrşit a simţit că poate să se ducă înapoi în ţara sa./colo şi$a pus însemnul de Re"e al /morului.unoştea ine ţinutul. P. era în mare "ra ă şi dorea să mear"ă mai întîi în !mladrisC acolo îşi lăsase soaţa şi pe fiul său cel mai micCH pe lîn"ă asta. . în .RM!N/). şi tot pe acolo mersese la luptă. pînâ la ./ rămas un an în #ondor. căci adeseori călătorise prin acele părţi înainte de Răz oiul /lianţei. avea neapărată nevoie să ceară sfatul lui .!=OR 'upâ căderea lui 0auron.Nu se temea de nimic.lendilmir3. spre apus.<)! N. !sildur. era cu mult mai lun"-I Poate că. prin care se co ora spre !mladris-Q .?MP!!=.lendil. iar sâlâşluitorii . fiul şi moştenitorul lui . nestemata . cu ăr aţii din /morul răsăritean. şi şi$a proclamat cîrmuirea suverană peste toţi dunedainii de la Miazănoapte şi de la MiazăziC căci era un om tare mîndru şi puternic.

Meneldil3F şi$a luat rămas un de la el. la Poarta Răsăriteană a Podului. urmînd o potecă ce ducea în re"atul din acele timpuri al lui )(randuil3Q. spunîndu$i6 $ !ute să$ţi fie drumul şi fie ca 0oarele de la începutul călătoriei tale sâ nu înceteze să$ţi lumineze drumulV împreună cu !sildur mer"eau cei trei fii ai săi. Pădurea se înălţa deasupra lor. P. au trecut (otarele de miazănoapte ale . pe pripoarele a rupte de pe malul răsăritean.irDon33. cu "înd să ajun"ă la căile străvec(i ale . în după$amiaza tîrzie a celei de$a treizecea zi a călătoriei lor.ale. !sildur nici nu s$a mai apropiat de /nduin ale cărui ape erau umflate şi vijelioase. 0)?N1.în dreapta. căliţi în răz oaie. peste pâmînturile întinse şi pustii la miazăzi de Marea Pădure .lfilor Pădureni. . se strîn"eau norii. de$a lun"ul poalei pădurii<i uite aşa. atunci cînd au ajuns la intrarea în . ci a apucat$o în sus.Ziua senină se stin"ea în înserareC departe. câci marşul din acea zi se apropia de capăt. pe la mijlocul lunii Nar elet(.'espre călătoria lor nu se ştie nimic. .!=OR HG5 eiC adîncul văii se cufundase de$acum în um ră surie'unedainii cîntau. învăluind şesul dinaintea lor în îndepărtata lucire de roşu şi auriu a lunii !vannet(. socotind sâ ajun"ă în !mladris în patruzeci de zile. ăr aţi neînfricaţi din /rnor. între =orien şi /mon =anc3E.lendur. înroşiţi de soarele ceţos care co ora spre PR>P>'&= '.în cea de$a douâzecea zi.primele zile ale lunii !vannet(4. au zărit în zare pădurea.N. /ratan şi . iar în urmă lăsaseră trei sferturi din lun"ul drum spre !mladris. înainte să fi trecut peste 'a"orlad.într$o dimineaţă senină.?MP!!=. de . de unde şi$au continuat drumul spre miazănoapte. şi #arda lui formata din două sute de cavaleri şi oşteni. cînd deodată cerul s$a acoperit şi dinspre Marea R(un a prins să sufle un vînt întunecat şi "reu de ploaie. înainte ca iarna să se aştearnă la Miazănoapte.Patru zile a ţinut ploaiaC încît.erde. peste munţi. în vîrful pantelor pieptişe ce se lăsau pînă în potecă.împiilor 0tînjeneilor3H.

c(iar de zece ori. au ă"at de seamă fu"a . sa ia lui . dar era limpede câ$i întreceau cu mult pe dunedaini.<i inima i$a fost cuprinsă de o presimţire întunecată$ O fi 0auron mort. numai să nu cadă în mîinile duşmanilorC c(iar şi cu preţul de$a fi socotit laş pentru câ m$ai părăsit.lendil. tocmai cînd soarele s$a prăvălit în spatele norilor. care ştia ce taină ascundea tatâl săuOrcii se apropiau. iată ce$ţi dau ţie spre păstrare $ şi cu aceste vor e i$a dat măreaţa teacă şi frînturile lui Narsil..!a$3 şi pe prietenul tâu cu tine şi fu"iţiV 'ispăreţiV .la care panta spre fundul văii era mai domolită'intr$odată. i$a spus el lui .ă poruncescV HGI PO.'acâ terenul ar fi fost drept ori panta în favoarea lui.lendur. cu oc(ii lor a"eri.).lendur care stâtea lîn"ă el.RM!N/).!sildur s$a răsucit spre scutierul său6 $ O(tar3G. i$a sărutat mîna şi cei doi tineri au rupt$o la fu"ă spre fundul întunecat al văii-3J 'acă orcii. iar pînâ la )(randuil ar mai fi patru zile de mers$ &nde mai pui câ ducem cu noi poveri al căror preţ nici cu mintea nu$3 putem "îndi. !sildur şi$ar fi dispus compania într$un dîrnait(3I şi i$ar fi atacat pe orei. au auzit stri"ătele înfiorătoare ale orcilor şi$n clipa următoare i$au zărit ieşind din Pădure şi co orînd pantele spre ei. un zid de scuturi în două rînduri strînse ce puteau sâ se retra"ă la am ele capete dacâ erau luate prin flanc şi la nevoie c(iar să formeze un cerc. /tunci O(tar a în"enunc(eat.'e îndată !sildur a ordonat să se formeze un t(an"ail3I. nu$şi puteau da seama de numărul lor./tacul ăsta a fost ticluit cu vicleşu" şi socotealăV N$avem nici o nădejde să primim ajutor6 Moria şi =orien au rămas mult în urmă. în speranţa că marea forţă a dunedainilor săi şi armele pe care le aveau ar fi reuşit să taie drum printre duşmani şi sâ$i împrăştie în cele patru zăriC numai câ tocmai asta nu putea face acum. dar răz unarea lui e încă vie.%ă tot ce poţi. scoţînd urletele lor răz oinice-35 în lumina tot mai stinsă. a zis .<)! N.

vrăjmaşii or să ată în retra"ere. c(iar dacă iscoadele lor or să$i urmărească în timpul nopţii şi$or să le pîndeascâ ta ăra<tia cam ce le poate pielea orcilor care adeseori îşi pierdeau cumpătul cînd prada lor iz utea să se răsucească şi să muşte'e data asta însă. au făcut ceea ce ar fi făcut şi !sildur. dar să o apuce în jos.!sildur a dat poruncă să pornească din nou la drum. tăiat de pe mîna lui 0auron cu doi ani în urmă.Orcii din Munţi erau întărîtaţi de poruncile primite de la neîndurătorii servitori din *arad$dur.N$au mai atacat ca prima dată. neclintiţi din locul lor şi cu mormane de orei răpuşi la picioare!sildur ar fi zis că duşmanii se retra" spre Pădure. iar !nelul. trimişi cu mult timp înainte să ve"(eze tre$ cătorileEF. lăsîndu$i pe cei atacaţi aproape neatinşi. cînd orcii s$ au pus din nou în mişcare. o armie întrea"ă din cei mai voinici răz oinici ai lor. !sildur a "reşit socoteala. cu un stri"ăt cumplit. nu s$au sinc(isit de ea.!ntîi au slo ozit o ploaie de să"eţiC dintr$odată. c(itind să spar"ă zidul de scuturi al dunedainilor.0$au oprit cîteva clipe.Nici să"eţile nu iz utiseră sâ pătrundă prin armurile numenoreene0taturile măreţe ale oamenilor îi întreceau în înălţime pînă şi pe cei mai înalţi dintre orei./tacul nu fusese făcut doar cu vicleşu". pe ultimul povîrniş.'ar zidul nu s$a clintit. unde pămîntul era mai drept şi mai neprielnic pentru orei-34 îşi zicea că poate. după atacul ăsta care$i costase scump. ci le$au ieşit în faţă cu toată .Pleoapa roşie a soarelui care co ora în spatele munţilor a scăpărat printre noriC încă puţin şi se$ nnopta. ci şi cu o ură săl atică şi neostoită./ ia dacă merseseră preţ de o milă.0$a uitat în urmă. iar să iile şi suliţele lor erau cu mult mai uci"ătoare decît armele vrăjmaşilor/tacatorii s$au oprit năuci. anume au năpustit la vale.celor doi. ca să$şi pre"ătească atacul. au rupt rîndurile şi s$au retras. fără ză avă. încă mai purta cu sine voinţa ticăloasă a acestuia şi îi c(ema în ajutor pe toţi servitorii săi T lucru pe care dunedainii nu$ 3 ştiau.

/u co orît cîtă frunză şi iar ă.N$o pot folosi. i$a zis el. ce$i cu puterea aceea care ar ă"a în sperieţi făpturile astea scîr avnice şi le$ar porunci să$ţi dea ascultare\ Nu$i de tre uinţă acum\ T . nevoie de cineva cu mult mai măreţ decît mine. senDa.!=OR HGG oştirea lor. înne"urat la c(ip.Pentru un du$ nedain mureau cinci orei.irDon. fie că rămîneau vii. cu toate că lumina zilei pălea cu repeziciune. P. iar !sildur avea cu mult mai puţini arcaşi decît i$ar fi tre uit-EE !sildur şi dunedainii săi s$au oprit loculuiO vreme. încă teafăr. pierdut parcă în "înduriT/tarinDa. nâpustindu$ se asupra dunedainilor cu o săl ăticie cruntă.ai. care stâtea sin"ur.Oamenii se pră uşeauC asupra celor mai mari dintre ei se azvîrleau cîte doi orei deodată şi.Mi$e teamâ de durerea ce mi$ar pricinui$o atin"erea ei-EH <i încă nu am "ăsit în mine tăria s$o fac să mi se supună. linia frontului întinzîndu$se la dreapta şi la stîn"a. îl căuta pe !sildur. orice nădejde pierise. aşa cum mă ştiu că sînt. şi tot era prea puţin. pentru ca alte "(eare să$i tra"ă afară şi sâ$i sfîşie.lendur s$a dus la tatâl său. 0)?N1. unde atacul era mai crîncen. totul a fost nemişcare./stfel a pierit .N.Puterea aceasta la Păstrătorii celor )rei ar tre ui să ajun"ăîn acea clipă a iz ucnit un sunet neaşteptat de corni şi orcii s$au strîns în jurul lor din toate părţile. în jurul dunedainilor. cu "reutatea lor orcii îi puneau la pâmînt pe dunedaini.. încercînd să$3 salveze.lendur. pentru ca apoi să se arcuiască şi curînd să se înc(idă într$un cerc de nepătruns. căci orcii încă se temeau de nestemata .în noaptea care se lăsase. ./cesta îi încuraja pe oamenii din flancul răsăritean. nu.Mîndria mi$e la pâmînt.PR>P>'&= '.. pas cu pas. fie că erau ucişi pe loc. iar /ratan a fost rănit de moarte.Nu scoteau nici un stri"ăt şi se ţineau la distanţă de temutele arcuri de oţel din NumenorE3.?MP!!=. deşi cei cu vedere mai ună dintre dunedaini spuneau că orcii se apropiau pe furiş.

a pierit în noapte-E5 'espre ce s$a ales de dunedaini atît s$a aflat mai tîrziu6 în scurtă vreme. spunîndu$i6 T )e duV /cum să te duciV !sildur s$a răsucit spre apus şi. pînă a ajuns în fundul văii. du$o la PăstrătoriV . astfel că dintr$odatâ a scăpărat cu o lumină roşie şi mînioasă. şi$3 ocoleau. . năucit. toţi zăceau morţi. şi 3$ a pus pe de"et cu un stri"ăt de durere. cu orice preţ. dar la început a fu"it asemenea unui cer (ăituit de o"ari. T Re"ele meu.lendur l$a atins pe umăr.<i nu puteam pleca fără învoirea ta. crezînd că un orc se strecurase în spatele luiHGJ PO. cel mai mîndru din spiţa lui . ştiam că astfel tre uie să facC dar m$am temut de durere.irDon a pierit. ca o stea arzătoare.lendil./colo s$a oprit.. neîndoielnic urmaş al stră unilor săi-EI 'espre !sildur se spune câ îl c(inuia o mare durere şi inima$i era strînsâ ca de un cleşte. un tînâr scutier. ar fi tre uit sâ ajun"ă Re"e.lendur..Mâ iartâ şi iartâ$mi şi mîndria care v$a sortit acestui sfîrşit-EQ .lendilmir ce o purta !sildur deasupra sprîncenei. în afară de unul sin"ur. iar /ratan e pe moarte.<)! N.)e duV !a$ţi povara şi.lendilmir. tră"îndu$şi "lu"a peste cap. să$ţi poruncească.lendur. şi de atunci nici un oc(i nu 3$a mai văzut în Pămîntul de Mijloc. aşa cum tu i$ai poruncit lui O(tar.lendur 3$a sărutat.&ltimul tău sfetnic tre uie să te sfătuiască. el s$a răsucit cu furie.Oameni şi orei deopotrivă s$au ferit din calea ei. a nu. în"ropat su oamenii căzuţi.). date fiind vi"oarea şi înţelepciunea lui. . şi încâ unul dintre cei mai mâreţi. dupâ cum ziceau toţi cei care îl cunoscuseră. cuprinşi de teamă. ca să vadă dacâ nu . i$a spus . şi no leţea lui netrufaşă. nu$i putea fi stinsă strălucirea. iar !sildur.înd ./stfel a pierit .RM!N/). care. a răspuns !sildur. scoţînd !nelul pitit într$ o pun$ "uliţă prinsă în jurul "îtului cu un lanţ su ţire.(iar cu preţul de a$ţi părăsi oamenii şi pe mineV T %iu al Re"elui.'ar nestematei /pusului..

îi părăsise mîna şi dispăruse unde nu mai avea vreo nădejde sâ$3 "ăsească.. cînd s$a văzut silit să înoate aproape spre miazănoapte. o . păstrând doar o sa ie scurta. într$un tîrziu. spre smîrcurile .=a început. sau pentru că aşa a fost sâ fie. în apropiere de malul apusean.?MP!!=. !sildur a stat locului. în puterea nopţii./colo a ieşit din apă6 un iet muritor. frînt de o osealăC mersese la fel de mult şi tot atît de iute cît ar fi mers şi dunedainii de$ar fi stră ătut acel ţinut fără oprire şi la lumina zilei-EG Rîul cur"ea cu vol uri iuţi şi întunecate prin faţa lui. şi s$a aruncat în apă.'urerea pierise şi ea. pe cît de repede îl cuprinsese acel simţâmînt. iar el. apa îl împin"ea în jos. şi fără doar şi poate s$ar fi scufundat şi s$ar fi înecat./poi.Picioarele au atins fundul rîului.!=OR HG4 /stfel s$a fâcut că. prinsă la rîuEJ.ra un om cu o forţă şi o voinicie cu care puţini dintre dunedainii de vîrsta lui s$ar fi putut lăuda. şi$a dat seama câ !nelul dispăruse. fără să ai ă nevoie de vederea oc(ilor.N. şi tocmai cînd simţea că rîul îşi domolea cur"erea. lipsite de cărări.'intr$odată. cu multe capcane pentru picioarele pri e"ePR>P>'&= '. . şi aproape că ajunsese pe malul celălalt. se întindeau pămînturi (îrtopite. dar nădejde să ajun"â pe malul celălalt nu avea.cumva era urmăritC căci orcii puteau lua urma unui fu"ar în întuneric după miros. şi$a lepădat armura şi armele./poi şi$a continuat drumul cu ă"are de seamăC în faţa lui. tot atît de repede a şi trecut. 0)?N1. într$atît l$a copleşit simţămîntul pierderii lui. sin"ur şi deznădăjduit.O vreme. în eznă.. în "ra ă.'in întîmplare. s$a pomenit că tre uie să se lupte cu plauri de trestii şi uruieni lipicioase.rau mai aproape decît îşi înc(ipuise elE4.N$a apucat să se depărteze prea mult.împiilor 0tînjeneilor. a ajuns la malurile /nduinului. şi$a croit drum printre trestii şi a ajuns la o insuliţă mocirloasă.!sildur se eli erase de o povară cumplită. ridicîndu$se din mîl. P.'ar. încît nici nu s$a mai luptat. împotriva curentuluiC oricît ar fi înotat el de vîrtos.

numit . cu un sin"ur oc(i asemenea unei stele.lendur !a despărţire.creatură măruntă.lendur.Nici o urmă a trupului său n$a mai fost "ăsită de elfi ori oameni. căci.stelmo. căci !sildur. le"enda a fost compusă a ia în timpul domniei lui .Pînă atunci./stfel a pierit prima victimă a răutăţii !nelului ce nu avea stăpîn6 HJF PO.<i$ au slo ozit să"eţile otrăvitoare spre ea şi au rupt$o la fu"ă. pierduseră mulţi dintre ai lor.lendur. cînd s$au descoperit şi alte dovezi.. a fost străpuns în inimă şi$n "ît. stăpîn al /morului şi #ondorului. dar n$a fost răpus. purtînd asupra lor frînturile să iei Narsil. al doilea Re"e al tuturor dunedainilor.lessar. întîi./uzise ce$şi spuseseră !sildur şi . cu toate că orcii ie$ şiseră victorioşi. şi c(iar şi ei strînseseră o armie ca să$i atace pe orei T i$au pus pe fu"ă şi i$au împrăştiat în cele patru zări. de strajă.0alvatorii veniseră la locul ătăliei. astfel că a fost "ăsit în viaţă su trupul lui . pierdută şi părăsită în săl ăticia Pămîntului de Mijloc. că !sildur avea !nelul şi că fu"ise spre RîuC în .în forma ei completă.'e prisos. şi totuşi la vreme să$i împiedice pe orei să mutileze leşurileC unii Pădureni îi trimiseseră veşti lui )(randuil prin pristavi. lipsit de armură. care a căzut la pămînt printre ultimii. şi ultimul în acel ev al =umii0ursele le"endei privitoare la moartea lui !sildur =a această întîmplare au fost şi martori. se ştiuse.v. năucit de o lovitură de îtă. ai căror oc(i vedeau şi noaptea şi care stăteau pitiţi acolo. în cel de$al Patrulea .RM!N/).Povestea pomeneşte de un tînăr care a supravieţuit măcelului6 era scutierul lui . !sildur. şi fără ţipăt s$a prăvălit înapoi în apă. el a părut să se înalţe deasupra lor ca o monstruoasă um ră a fricii.'ar pentru orei. dar prea tîrziu.). şi aproape toţi cei mari căzuseră6 timp de mulţi ani după aceea nici că au mai încercat un asemenea atacPovestea ultimelor ceasuri ale lui !sildur şi a morţii lui s$a alcătuit din presupuneri care n$au fost departe de adevăr.O(tar şi tovarăşul său scăpaseră.<)! N.

scutul şi marea sa ie ce le purtase Laltceva însă nimicM fuseseră "ăsite pe mal.lfilor se săvîrşea şi Răz oiul !nelului se apropia.împiilor 0tînjeneilor. separat sau împreună. menite a$3 ţine în viaţă multe zile T nu c(iar ca licoarea numită miruvoiHF sau turtele de lem as ale eldarilor.lessar.'ar printre armele lepădate de !sildur nu se "ăsiseră nici rîul. prinsă la rîu. cei prezenţi la 0fat şi$au dat seama câ şi 0aruman căutase în taină prin aceleaşi locuriC el nu "ăsise !nelul Lcare fusese dus de acolo cu mult timp înainteM. căci arta tămăduirii şi alte taine ale Numenorului mai erau încă folosite.împiilor 0tînjeneilorMC şi în al patrulea rînd. o sticluţă plină cu o licoare întăritoare. la 0fatul din casa lui . fiecare dunadan purta într$o taşcă pecetluită.N. şi unul dintre primele lucruri pe care le$a făcut a fost să repare turnul Ort(anc unde îşi pusese în "înd sâ reaşeze . pe măsură ce al )reilea . căci dacă !sildur ar fi ieşit pe malul apusean purtînd !nelul. nefiind uitate.al doilea rînd. şi turte dintr$un soi de patla$ "inâ. una în apropiere de mar"inea . că zalele. scufundat nu departe de (otarul .lrond s$a dezvăluit că !nelul fusese "ăsit. şi e "reu de crezut că un om de o asemenea voinicie n$ar fi iz utit să ajun"ă în =orien PR>P>'&= '. pieriseră mai mult ca si"ur în Rîu..u toate că drumul era lun". nici taşcaMult mai tîrziu.?MP!!=.)ot atunci. după ce a fost încoronat în #ondor. înarmaţi cu arcuri. P. lîn"ă malul apuseanC dar nu se descoperiseră urme ale trupului lui !sildur. pentru a$i prinde pe aceia care ar fi putut scăpa din ătălie şi ar fi fu"it spre Rîu Lse "ăsiseră urme ale ta erei lor. 0)?N1. s$a apucat sâ facă ordine în re"atul său. ar fi scăpat de străjeri.v al =umii . totuşi ase$ mănătoare. coiful. că !sildur şi !nelul.!=OR HJ3 sau în Moria înainte să se pră uşească.împiile 0tînjeneilorC în al treilea rînd. nu departe de . dar cei de la 0fat nu ştiau încă dacă nu cumva 0aruman dăduse peste altcevaînsă Re"ele . că orcii lăsaseră străjeri pe malul apusean. .

moştenită de . 0aruman nu se presc(im ase în dra"on.lessar a luat nestemata cu veneraţie şi. şi alte asemenea lucruri.palantîrul.lessar nu a mai . "iuvaieruri de$ale lui . încă şi mai vec(i şi frumoase. fără a avea "ravat pe ea vreo literă sau un însemn. căci se crezuse a fi pierdută pe vecie6 însăşi .lendilmir. le"ată într$o plasă fină de mit(rilH3.lessar însuşiC dar cu toate că era un "iuvaier de mare frumuseţe. îndoială câ pe vremuri purtase în ea !nelul şi atîrnase la "îtul lui !sildur.. o comoară nepreţuită. recuperat de la 0aruman. ci în cioară. fiecare în parte.&nul era o cutioară de aur.0$au "ăsit multe lucruri de preţ. /rYen i$a le"at$o deasupra sprîncenei şi oamenii au rămas muţi de uimire vâzîndu$i întrea"a splendoare.RM!N/).într$un tîrziu./tunci au fost căutate toate secretele turnului. cînd s$a reîntors pe melea"urile de la Miazănoapte şi a urcat pe tronul /morului ca Re"e de drept.=în"ă ea.lessar nu i$ar fi venit #imli #nomul în ajutor. şi toate căpeteniile ce i$au urmat în /rnor au purtat nestemata . făcut de făurarii elfi în !mladris pentru . fiul lui !sildur.orl şi o iecte moştenite de el.Pornit pe drumul pri e"iei.ierme în vremea slă iciunii dovedite de Re"ele )(eoden.lendil de la 0ilmarien şi pe care el o luase ca însemn al re"alităţii în Re"atul de la Miazănoapte-HE Re"ii.). au dat peste o cămăruţă de oţel. dar nu încăpea HJE PO.'ar .lendilmir. din "or"ane şi morminte din toate colţurile lumii. prinsă de un lanţ frumosC "oală. furate din . în spatele unei uşi ascunse pe care nu ar fi putut$o "ăsi ori desc(ide dacă lui .Poate că rostul ei fusese acela de a adăposti !nelulC în ea nu se "ăsea aproape nimicîntr$un sipet de pe un raft înalt se aflau două lucruri.<)! N.alandil. steaua al ă din cristal elfesc. ajun"înd astfel pînă la . nu avea nici vec(imea şi nici puterile celei care se pierduse cînd !sildur a fu"it în întunecime şi nu s$a mai întors. deplînsâ îndelun".doras cu ajutorul lui =im ă de .

n$a fost o sin"ură nestemată cu acest nume. ci undeva unde apa mică nu$i trecea de umeri. ruşinoasâ$i era faptaC dar nu şi cea mai reaPR>P>'&= '. iiiM la 0tăpînul !nelelor6 Re"ii din /rnor nu purtau coroană. c(iar mai multă decît mi se arată mieC patruzeci de capete au purtat$o înaintea mea-HH .!=OR HJH NO). oamenii au fost cuprinşi de tul urare=i se părea ca lucrurile acelea. P. le"ată peste sprîncene cu o plasă fină de ar"int:.HJEE 'upă cum se relatează în Povestea lui . 0teaua lui . şi neîndoielnic .Prin urmare.lendilmir se numea./tunci de ce nu se "ăsise nici o urmă din osemintele lui.primejduit$o.lendil în decursul poveştii'e fapt. cu timpul ar fi fost duse de apâ. ca sâ$şi arate dispreţul.v\ 0ă le fi "ăsit 0aruman şi.lendil. inspirîndu$se din istorii mai vec(i. spunea el.lendilmir este numita astfel într$o notă de su sol în /ne+a / L!. . la veşmîntul re"al îşi le"a nestemata .orl.în toate celelalte zile. pentru a înfăţişa faptele care au dus la 1urămîntul lui . . ci douăC vezi p".?MP!!=. nu ar fi putut fi "ăsite decît dacâ s$ar fi aflat asupra lui !sildur atunci cînd a căzut răpus în apăC dar dacâ aceasta s$a întîmplat într$un loc adînc. 7ci numai o sin"ura nestemată al ă.N.lendilmir. unde curentul era iute. cel mai pro a il !sildur a câzut nu în loc adînc. 3 Nestemata . c(iar dacâ trecuse un .irion şi .lendilmir pe care el însuşi o moşteniseT <i aceasta merită veneraţia noastră.umpănind mai îndeaproape la toată această comoară ascunsă. 0)?N1. le arsese în ătaie de joc în unul din cuptoarele iui\ 'acâ într$adevâr astfel se întîmplase./ceastă notă este vala ilă şi pentru alte menţionări ale 0telei lui . ci o purta numai în zile de mare săr ătoare ale Re"atului de la Miazănoapte. în mare parte pierdute.orl şi la alianţa #ondorului cu .

îlceaua 'espicată.QFE. peste #Yat(lo la )(ar ad.H4EG !n ţara lor.QF36 7R!sildurS a pornit$o spre miazănoapte. deoarece au . şi în cea mai mare parte fârâ cărări ătuteC în acele vremuri.alenard(on. de la =imanurile .%ără îndoială câ /ndrat( înseamnă 7urcuş lun":6 vezi p".). la vest de /mon 0ul L[ancul .adul . şi apoi la răsărit de !mladris.în această trecătoare au fost prinşi de către orei )(orin 0cut de 0tejar şi compania lui L@o itul. de mult nu s$ar mai fi putut trece dinspre [inutul de 1os către . după măsurătoarea numenoreanâ.. apoi spre nord.ezi /ne+a despre Măsurile de lun"ime numenoreene.ro(irrimii. Os"iliat(.în /ne+a / L!.ezi p". capitolul QM. prin . trei sute nouăzeci şi douâ de le"(e depărtare de HJQ PO./ceste drumuri se întretăiau la un moment dat Rîn *reeS. numenoreenii aveau cai pe care$i preţuiau foarte mult Rvezi 7O descriere a !nsulei Numenor:.remiiM.enuşii la !mladris.f.RM!N/).QEQH .îlceaua 'espicată.<)! N. ppEHI$EHGS. p".el mai mic dintre fiii lui !sildur era .i sînt ăr aţi viteji şi ţin desc(ise )recătoarea înaltă şi .'espre !nelele Puterii în 0ilmarillion..H5H nota 3I5 .lendil:I Mai ine de trei sute de le"(e Radică pe drumul pe care intenţiona !sildur sâ mear"ăS. iiM la 0tăpînul !nelelor se spune câ s$a născut în !mladrisQ )recătoarea aceasta poartă nume elfic numai aiciMult mai tîrziu.RNota autoruluiS T . al treilea Re"e al /moruluiC vezi 7'espre !nelele Puterii: în 0ilmarillion.'ar nu$i foloseau la răz oi. pe drumul pe care venise . în . sin"urele drumuri mimenoreene erau drumul cel mare ce unea #ondorul de /rnor. şi în sfîrşit ajun"ea la %ornostC şi 'rumul de la Răsărit la /pus.arroc2: L%răţia !nelului !! 3M. #loin #nomul a numit$o )recătoarea înaltă6 7'acă n$ar fi fost eornin"ii. p".RNota autoruluiS $ . p". la o sută şaisprezece le"(e6 în total cinci sute opt le"(e.alandil.

caii erau călăriţi doar de soli şi de arcaşii care aveau armament uşor Lşi care adesea nu erau numenoreeniM. restul de provizii şi lucrurile tre uincioase erau transportate de cai mici şi voinici. iar soldaţii lor.RNota autoruluiS 4 Uavannie 5. trăind li eri şi săl atici. ceea ce însemna aproape de capătul călătoriei lor. înarmaţi pînă$n dinţi. iar în Os"iliat( rămăseseră prea puţini. dacâ nu se întîmpla nimic. lunii octom rie/jun"eau patruzeci de zile Lpînă pe 35 Nar elet(M. din aceia T din cît se spunea T ce fuseseră "âsiţi. fiecare om ducea cu el provizii pentru două zile Lpe lîn"â 7taşca de anan"(ie:. e+trem de vînjoşi şi de căliţi.omitatUavannie L!vannet(M corespundea lunii @alimat(.Pînă la destinaţie fâceau cel puţin trei sute opt le"(e în marşC dar oştenii dunedaini. opt le"(e pe zi 7cu uşurinţă:6 opt etape a cîte o le"(e.'in acest soi nu aveau decît zece cai. dintre cei pe care i$au folosit. erau deprinşi să stră ată. dar nu$i foloseau prea mult pentru călărie. erau înalţi şi puternici. ăr aţi înalţi. cînd aveau asupra lor tot ec(ipamentul de luptă. decît la întreceri şi la plim ările de plăcere. păstrat cu mici modificări în . şi$au făcut rost de cai. pe cîmpiile întinse din sudul şi estul Pădurii . pe care$i creşteau. au pierdut mulţi cai. conform 7Ră ojului Re"elui: din Numenor.în aşezările lor din Pămîntul de Mijloc.în Răz oiul /lianţei.RNota autoruluiS J Pe tărîmurile acelea fără adăpost tre uiau să ducă lucruri şi provizii cu eiC nu se aşteptau să dea peste aşezări de elfi sau oameni înainte sâ ajun"ă în re"atul lui )(randuil. septem rie al nostruC iar Nar elet(.erzi. nu se lăsau încălecaţi de nimeni.%useseră domesticiţiC dar cu toate că puteau duce în spinare poveri mari Lmer"înd la pasM.Pe drum.alendarul din .în răz oi. făcînd o pauză scurtă dupâ fiecare le"(e L1ar.HJ3SM.purtat toate răz oaiele pe uscaturile de peste mare'e asemenea. pomenită în te+t Rp". erau o işnuiţi să poarte armuri şi arme "rele. în .

fe ruarieM.!sildur îl numise pe Meneldil Re"e al #ondorului.?MP!!=. fiul fratelui mai mic al lui !sildur.irDon n$au luat parte la invazia Mordorului şi la asediul turnului *arad$dur. /nârion.!=OR HJ5 7marş: de apro+imativ zece ore şi jumătate.'e fapt.Puteau menţine ritmul acesta perioade lun"i de timp. astfel câ nu$şi mărturisea "îndurile. dar pentru perioade mai scurte de timp.. mai puţin de opt ore.ra un om plin de unătate. îi părea ine câ !sildur şi fiii săi plecaseră şi spera câ tre urile din melea"urile de la Miazănoapte îi vor ţine ocupaţi multă vreme. puteau mer"e şi mai iute.v şi câ a fost ultimul om care s$a născut în Numenor.eea ce însemna un PR>P>'&= '. dacă nevoia era foarte mareM. la latitudinea la care se afla !mladris Lde care se apropiauM.înd nevoia o cerea. răpus în asediul împotriva turnului *arad$dur.)otuşi.RNota autoruluiS T O des$ criere detaliată a . şi o oră întrea"ă la amiază... dar /ratan şi . P. nu se făceau călătorii lun"i între începutul lunii @it(lui L@isime.lendil. din care mer"eau efectiv opt ore.Nota citată mai sus este sin"ura care se referă la caracterul lui33 )oţi trei luptaseră în Răz oiul /lianţei.N. dacâ aveau proviziile tre uincioase. se spune câ Meneldil era al patrulea vlăstar al lui /nârion.sindarină daur. douăsprezece le"(e pe zi Lsau c(iar şi mai multe. în re"iunile nordice şi la vreme de pace. noiem rieM şi sfîrşitul lui Nînui LNonime. deoarece !sildur îi .alendarelor folosite în Pămîntul de Mijloc se "ăseşte în /ne+a ' la 0tăpînul !nelelorW F Meneldil era nepotul lui !sildur. încâ nepu licat. 0)?N1. însemnînd la ori"ine oprire sau pauzăM. ziua$lumină măsura cel puţin unsprezece ore în re"iunea de şesC în mijlocul iernii.RNota autoruluiS T în (ronicul privind Moştenitorii lui .. dar cu puterea previziunii. că s$a născut în anul HH3J al celui de$al 'oilea . .înd s$a întîmplat dezastrul.

Mult mai tîrziu a fost numit 'oi #uldur. 3E /mon =anc. fiind numit astfel deoarece nici un copac nu creştea pe creştetul lui.irit( &n"olM şi să se răz une pe dunedaini înainte să cadă înfrînt. deoarece partea estica a văii era mai a ruptaC dar la răsărit se întindea pro a il pînă la poalele lun"ilor povîrnişuri pornite din Pădure Lîmpădurite şi ele la acea vremeM. era cel mai înalt punct al podişului din cornul sud$vestic al Pădurii . în anul HE44 al celui de$al 'oilea .RM!N/). cînd .în Zilele de Odinioară. pe porţiunea cea mai rapidă a cursului său. moştenitorul lui !sildur.lfii Pădureni s$au sta ilit pentru prima oarâ pe acel melea". şi acolo se unea cu torentul Rîului 0tînjeneilor L0îr Nin"lorM care se prăvălea din Munţi.împiile 0tînjeneilor L=oe" Nin"loronM. iar malurile sale pline de stufăriş erau formate de panta ceva mai lină aflata c(iar su drumea"ul pe care$3 urma !sildur. în care /nduinul îşi vărsa apele.RNota autoruluiS T în (ronicul menţionat în nota anterioara se afirmă că fiul cel mai mare al lui !sildur s$a născut în Numenor.trimisese să păzească fortăreaţa Minas !t(il. şi$a însoţit tatâl pe tot parcursul răz oiului Lîn afară de ultima confruntare pe Oro$ druinM. mult îndră"it de către acesta.=acul fusese mai întins la vest de /nduin.erzi.<)! N.irit( 'uat( Lulterior numit ..). iar !sildur avea deplină încredere în el. prima fortificaţie a lui 0auron dupâ reapariţia luiRNota autoruluiS 3H .=acul a devenit o mlaştină întinsă.v L!sildur însuşi s$a născut în HEF4MHJI PO.lendil şi ar fi încercat sâ forţeze drumul prin . cîmpiile acestea erau un lac format într$o depresiune adîncă. venind de la Miazănoapte.. 7'ealul #olaş:.lendur. prin care rîul se strecura printre insuliţe săl atice şi plauri mari de stuf şi trestie şi . o co orîre lun"ă de vreo şaptezeci de mile. în cazul în care 0auron ar fi scăpat de #il$"alad şi de .

Mai tîrziu. .mDn 'uir au devenit un cui ar pentru cele mai ecisnice creaturi ale lui 0auron.erde. cînd &m ra lui 0auron a cuprins Marea Pădure .?MP!!=.odrului întunecat.rDn #alen în )aur$nu$%uin Ltradus drept . fiind tul urat de veştile primite despre puterea tot mai mare a lui 0auron.Orop(er s$a alăturat şi el /lianţei. a părăsit străvec(ile lor aşezări din jurul dealului /mon =anc. fiind numiţi . acoperite de iar a şi trestii mici.RNota autoruluiS 3Q . de la care se tră"ea şi numele între"ii re"iuni şi a rîului din Munţi $ căci de$a lun"ul cursului său inferior creşteau cele mai multe flori din acestea. dar a fost râpus în timpul atacului asupra Părţilor Mordorului. âtînd potecile acelui ţinut pînă la malul /nduinului. vezi /ne+a * la 7!storia lui #aladriel şi .mDn$nu$%uin. astfel numiţi din pricina pădurilor dese de razi ce creşteau pe coastele saleC dar încă nu$şi căpătaseră renumele. Orop(er. P. iar la capătul celui de$al 'oilea .într$unui din pasajele citate acolo.'ar mlaştina se retrăsese spre răsărit şi de la aza pantelor mai line porneau acum şesuri întinse. Re"ele . peste rîu de aşezările ru edeniilor lor din =orien. sc(im îndu$i numele din .u mult înainte sâ fi avut loc Răz oiul /lianţei.mulţimi de stînjenei "al eni mai înalţi de$un stat de om.)(randuil. 0)?N1.v se sta ilise în strun"ile munţilor . cu un an înainte de marşul lui !sildurPR>P>'&= '.lfilor Pâdureni din partea de răsărit a /nduinului.mDn 'uir LMunţii întunecaţiM erau un "rup de munţi înalţi.RNota autoruluiS T în le"ătură cu Orop(er. la nord$est de Pădure.ele orn:.odrul întunecatM.N. Munţii .lfilor Pâdureni.'e trei ori s$a mutat tot mai spre miazănoapte.mDn 'uir.!=OR HJG . iar poporul sâu numeros trăia în codrii şi văile dinspre apus. la nord de străvec(iul 'rum al #nomilor LMen$i$ Nau"rimM. . . s$a întors cu ceea ce mai rămăsese din oastea . fiul său. pe care oamenii le puteau stră ate cu piciorul.

34G4.împii.în /ne+a % L!!M la 0tăpînul !nelelor.ec(iul 'rum al Pădurii. avea să fie numele pentru 'ort(onion.%olosirea aceluiaşi nume.ele orn au sc(im at încâ o dată numele .RM!N/). este nota ilă.odrului întunecat.într$o primâ ciornă a acestei secţiuni din povestirea de faţă. nota la nr. )(randuil şi . podişul împădurit la (otarul nordic al *eleriandului.ele rantM şi =umina %u"ară L=imlait(M:.)ol2ien. pînâ ce ajun"ea în marele azin al .Peste /nduin nu se putea construi un pod altundeva mai josC la cîteva mile în aval de 'rumul Pădurii.retra"erea lui Orop(er spre miazănoapte. devenind un adevărat pu(oi în care se vârsau multe pîraie ale căror nume s$au uitat. este .).. 7Pădurea de su &m ra Nopţii:. cap. )aur$nu$%uin. 'rumul Pădurii traversa HJJ PO.G.odrul întunecat cît şi pentru 'ort(onion. îşi "ră ea din nou cur"erea. atît pentru . )aur$nu$%uin.rDn =as"alen. 'rumul #nomilor.HG.erde.împiilor 0tînjeneilor. înc(ipuite de tatăl meu6 vezi Pictures D 1.odrului întunecat este )aur$e$ Ndaedelos. descris în @o itul.<)! N. apoi stră ătea valea răsăriteană şi pătrundea în Pădurea . Rîul /r"intului L. numele elfic al . în Pădurea .$ 'upâ sfîrşitul Răz oiului !nelului.umplitei 0paime:C numele dat aici.în @o itul. e+istă o notă care se referă la 7străvec(iul 'rum al Pădurii.R.ele orn şi #aladriel din =orienNumele elfice ale Munţilor . Pădurea %runzelor .erzi L/ne+a * la 0tăpînul !nelelor-M Men$i$Nau"rim. în afară de ale celor mai mari6 Rîul 0tînjeneilor L0îr Nin"lorM.R.odrului întunecat nu sînt menţionate nicăieri altundeva. care ducea în jos de la )recătoarea !mladris şi traversa /nduinul pe un pod Lcare fusese lăr"it şi fortificat pentru a putea fi trecut de armatele /lianţeiM. numindu$3 . este pusă pe seama dorinţei sale de a se depărta de teritoriul "nomilor din A(azad$dum şi al lui . . 7Pădurea . în Zilele de Odinioară.'incolo de .erde. ţinînd cont de strînsa analo"ie între reprezentările lor "rafice. terenul devenea a rupt iar rîul tumultuos.

un "ard sau o palisadâ de suliţe şi pari ascuţiţi. în apropiere de =oe" Nin"loron. care la punctul propriu$zis de unire a rîurilor era mai în"ust şi mai ascuţit decît se poate reprezenta pe o (artă la scară mică. p". se folosea pentru orice structură sau proeminenţă care se termina cu un vîrf ascuţit6 vîrf de lance.RNota autoruluiS 3G O(tar este sin"urul nume folosit în le"endeC pro a il câ este doar titlul de adresare folosit de !sildur în acest moment tra"ic.adC nu se menţionează că ar fi e+istat vreodată un pod acolo35 O altă versiune a întîmplării $ conţinută în le"ende $ apare într$o scurtă relatare din 'espre !nelele Puterii L0ilmarillion. 7om$vîrf de lance:.lendilC denumirea oficială _uenDanâ era sandastan. clin.ele rant şi /nduin se uneau în un"(i.Mor"ai. de unde sindarinul cai Lcf. astfel se numea această dispunere a oştenilor în lim a sindarină vor ită îndeo şte de poporul lui . ascun$ zîndu$şi sentimentele în . 7în"ust:MC cf. în ta ăra pe care şi$o aşezase între Pădurea .QF3$EM6 7Numai că în Munţii .marele rîu pe la .erde şi Rîul cel Mare. a e+clude:. "ăsit şi în cuvîntul străvec(i 2e"Dâ.în cuvîntul sindarin al doilea element era diferit6 caii. derivată din străvec(iul t(andâ. acest element deriva din râdâcina 2e".=$au împresurat pe nepusă masă.eţoşi !sildur a fost atacat de o oştire de orei. 7scut: şi stama$. în _uenDanâ nerne(ta. dar încâ nu se aşezase în linie de ătaie. cîrli":.ec(iul . pe teren desc(is. promontoriu în"ust Lrădăcina ne2. care$3 aştepta acolo. era o formaţie în formă un"(iulară. care ataca pe distanţă scurtă un duşman care îşi strîn"ea rîndurile. 7"ardul de scuturi:. 7a ara. sau împotriva unei formaţiuni defensive. un"(i.în _uenDanâ ne(te.Nait( în =orien.în forma străvec(e 2e"l". 7 ariera de scuturi:. 7piedică. în sindarina nait(. pâmîntul din locul unde . în MordorM'îrnait(. 7"ard:. "îndind că toţi duşmanii săi fuseseră răpuşi-: 3I )(an"ail.

QFEM şi în %răţia PR>P>'&= '. P. deşi deplin instruiţi şi căliţi. !sildur i$a spus lui O(tar să ia doi însoţitori cu el. ine informat despre alianţă.în 'espre !nelele Puterii L0ilmarillion.'ar !sildur îl îndră"ea pe O(tar. deoarece avea o altă confi"uraţie.erzi. scutierul lui . . 7luptător. care a supravieţuit ătăliei Lvezi p".=ucru pe care !sildur îl cunoştea ineRNota autoruluiS EF Nu încape îndoială câ 0auron. se su înţele"e că al treilea a fost . p".împiilor 0tînjeneilor. mai tot timpul ascunşi . împreună cu !sildur şi o parte din oamenii din /rnor au trecut )recătorile !mladris şi .spatele unei adresări ceremonioase. trimisese atîtea trupe de orei ale Oc(iului Roşu cîte îşi putea permite. oştean:.în te+tul redat aici.lendur.!=OR HJ4 !nelului !! E se spune câ 7numai trei dintre oamenii lui s$ au întors din munţi:. pentru a face tot ce le stătea în putinţă sâ (ârţuiascâ orice armie care ar fi încercat sâ scurteze drumul traversînd Munţii.stelmo. (otârîţi sâ atace orice companie a elfilor sau a oamenilor pe care o puteau depăşi numericeşte. nu fuseseră încâ primiţi în rîndul ro_uenilor. care îi era şi rudâ. iar orcii s$au pierdut cu firea şi s$au ascuns.începea sâ urce spre miazănoapte pînâ cînd.N. oştirea principală a lui #il$"alad. dincolo de care terenul de pe malul răsăritean al /nduinului Lcare cur"ea printr$o al ie adîncăM era mai tare şi mai uscat.în cele din urmă.?MP!!=. adicâ al 7cavalerilor:. era titlul tuturor celor care. câci pînă şi oastea lui împuţinată era mult prea puternică pentru eiC dar orcii aşteptau un moment prielnic. era aproape la acelaşi nivel cu streaşină Pădurii .'ar au rămas la pîndă. 0)?N1. în apropiere de 'rumul Pădurii şi de ţara lui )(randuil.arad(ras.HJFM34 )recuseră de depresiunea adîncă a .Pe )(randuil au tre uit să$3 lase sâ treacă.RNota autoruluiS 3J în versiunea anterioară.O(tar.

la care încerca din răsputeri să se întoarcă Laşa cum a încercat din nou dupâ ce acesta şi$a recâpătat forţele şi şi$a sc(im at sălaşulM.RM!N/).Prin urmare./ ia trecuseră doi ani şi un pic de cînd părăsise mîna lui şi.în Pădure. decimată de răz oi. sclavii săi)otuşi.ste puţin pro a il că ajunsese pînă la ei vestea căderii lui 0auron.'acă totuşi scăpaseră cîţiva.. crezut că ferocitatea şi (otărîrea cu care l$au atacat pe !sildur s$au datorat în parte !nelului. fu"iseră departe în Răsărit.'ar nu cu laudele lui s$ar fi ales. era cunoscut numai celor Nouă 'u(uri ale !nelelor. deşi se domolea cu repeziciune.împiile 0tînjeneilor.RNota autoruluiS . de$ar fi trâit vreunul îndeajuns sâ$3 vadă pe 0auron recâpătîndu$şi puterile.0$a dovedit însâ în cele din urmă că Răz oiul !nelului a fost pierdut odată cu Prăpădul de pe . căpeteniile orcilor clocoteau de o dorinţa săl atică de a$i distru"e pe dunedaini şi de a$3 prinde pe mai$marele lor.'etaşamentul acesta mic de la Miazănoapte fusese uitat.Orcii îşi înc(ipuiau pro a il că 0auron învinsese şi armia lui )(randuil. se crede că. cu toate că nu luaseră parte la ătăliile principale. se retră"ea ca să se ascundă în fortăreţele din Pădure. încâ era în"reunat de voinţa ticăloasă a stâpînului sâu. care. în afara lui 0auron. iar forţele sale nimicite pînâ la ultimul oştean.<)! N. împreună cu 'u(urile !nelelor. în vreme ce alţii pîndeau de$a lun"ul malurilor rîului.. mulţi au H4F PO.#îndul acesta îi îm oldea să$şi dea osteneala să cîşti"e laudele stăpînului lor. deşi nu înţele"eau ce se petrece. fârâ doar şi poate.). deoarece el fusese asediat su pază strictă în Mordor.Nici o tortură n$ar fi ostoit mînia lui faţă de netoţii ăia neisprăviţi care lăsaseră sâ le scape printre de"ete cel mai rîvnit o iect din Pâmîntul de MijlocC cu toate că ei nu aveau cum şti de !nelul 0uprem.

din cît se spuneC nimeni nu se aşteptase să aparâ o asemenea nevoie. p".EHJEE Nu mai mult de douăzeci. fratele lui . prinde sâ se răcească şi pare câ se face mai mic---: L%răţia !nelului !! EMEQ )rufia care 3$a făcut să păstreze !nelul în ciuda sfatului lui . lumina s$a stinsEI0e spune că. 0)?N1. deoarece ar fi tre uit sâ fie văzută doar cînd !nelul nu se afla pe de"etC totuşi. remarca il în sine. .N.ra fier inte cînd l$am luat întîia dată.?MP!!=.alandil. P. între el şi Re"ele . încît tare mi$e teama câ nicicînd nu voi mai scăpa de durerea pe care mi$a pricinuit$o. mult mai tîrziu./tît de multă vreme a tre uit să .lrondM în a câror amintire ima"inea lui stăruia au fost surprinşi de marea asemănare.lessar.lrond şi al lui .lendilmir era o dovadă ce tâ"ăduia invizi ilitatea conferită de !nelul 0uprem atunci cînd era purtat pe de"et. cînd !sildur şi$a acoperit capul cu o "lu"ă. aceia Lasemenea lui . la trup şi la minte. vezi 7O descriere a !nsulei Numenor:. în .irdan.E3 'espre arcurile numenoreenilor. învin"ătorul în Răz oiul !nelului în care atît !nelul cît şi 0auron şi$au "ăsit sfîr$ şitul pentru totdeauna.RNota autoruluiS EH. în 0ilmarillion.îlceaua 'espicată6 7.!=OR H43 era al treizeci şi optulea descendent al lui . şi pe care #andalf le$a repetat la 0fatul ţinut la .onform cronicilor dunedainilor. înainte sâ plece din #ondor în ultima sa călătorie.lendur. .QF3ME5 )îlcul.. anume câ tre uia distrus în focurile Orodruinului L%răţia !nelului !! E şi 'espre !nelele Puterii.lrond. al acestui pasaj pare să fie acela câ lumina nestematei .lessar PR>P>'&= '. p". şi mîna mi s$a pîrlit.ompară cuvintele din per"amentul scris de !sildur. fier inte ca un tăciune. în le"ătură cu !nelul.'ar c(iar în vreme ce scriu.

se spune câ )ar$)elemmaite. 'oamna cu 0princeana înstelatăC 7aşa au ajuns mai apoi Re"ii şi Re"inele sâ poarte drept stea o nestemată al ă deasupra sprîncenelor. 7punîndu$şi mereu slujitorii sâ$i caute mit(ril:.E5GM se spune câ .asa lui . al cincisprezecelea . purtată deasupra sprîn$ cenei ca un însemn al re"alităţii în /rnorC dar nestemata .rendis: Lp".'in acest motiv a fost cunoscută drept )ar$. o nestemată în formă de stea.'ar #andalf zicea că mit(rilul nu se "ăsea decît în Moria.Nu se poate sâ nu o servăm o le"ătura între tradiţia aceasta şi cea referitoare la . o milă şi ceva dincolo de (otarul de la miazănoapte. 7numai aici.RNota autoruluiS EJ )ipul acesta de arma se numea e2et6 o sa ie scurtâ. la ru"ămintea ei. cu lamă lată. cu o lun"ime variind între un picior şi un picior şi jumătate.ăzuse întunericul cînd a fu"it elC a ajuns la /nduin pe la miezul nopţii.îrmuitor al Numenorului. nota 3JM. 7întăritorul celor din !mladris:. cînd %răţia a plecat din .RNota autoruluiS HF &n clondir cu miruvor.RNota autoruluiS EG <apte le"(e şi mai ine de la locul ătăliei. ar fi fost poreclit astfel Ladicâ 7mînă de ar"int:M din pricină că îndră"ea ar"intul. din întrea"a lume: L%răţia !nelului !! QMHE în 7/ldarion şi .ver On. făcută anume pentru a fi înfiptă.. dar pro a il că în întuneric terenul înclinat l$a făcut să o ia oarecum spre miazăzi. i$a fost dat lui #andalf de către .RNota autoruluiS $ în 7.I3H3 'eoarece acel metal a fost "ăsit în Numenor.lestirne. el i$a le"at$o RnestemataS pe frunte:.treacă pînâ a fost răz unat. p".HFIM.E4J.RNota autoruluiS E4 =ocul ultimului lor popas fusese la o milă. ascuţită la vîrf şi tăioasă pe am ele laturi.lendilmir.îlceaua 'espicată Z%răţia !nelului !! HM6 vezi de asemenea )(e Road #oes .lrond.rendis a pus ca diamantul pe care i$3 adusese /ldarion din Pâmîntul de Mijloc sâ fie încrustat 7ca o stea într$o lucrătură de ar"intC şi. în loc de coroană: Lp".lros: Lp".

HH Numărul real era treizeci şi opt.lendil.v:0u"estia clară a pasajului de faţă este aceea câ Re"ele .RM!N/).omplete #uide to Middle$eart( R7#(idul complet al Pămîntului de Mij$ loc:. i$a dat 1upînului 0am cel înţelept 0teaua 'unedainilor.alandil Lvezi şi nota EI.v Ladică 3QHI. atît în #(idul lui Ro ert %oster. 0teaua de la Miazănoapte. după Numărătoarea /nilor în .lessar a venit la Podul .lendilS a fost purtată deasupra sprîncenei de către Re"ii Re"atului de la Miazănoapte pînă cînd .)Dler.lendilmir are mai multe nume6 0teaua lui . domnul Ro ert %oster spune în )(e .<)! N. cît şi în )ol2ien .Nu am "ăsit nici o altă referire la această denumireC dar eu sînt aproape convins câ nu era o altă denumire şi câ 1upînul 0am cel înţelept a primit o altă recompensă onorifică Lmult mai . mai susM.-/.lessar a păstrat o perioadă de timp nedeterminatâ nestemata .ademecum la )ol2ien:.omitat. al lui 1-.alandilC mie mi se pare e+clus faptul câ ar fi dăruit$o Primarului din .ompanion R7. oricît de mult l$ar fi preţuit.. deoarece a doua . n-tr-S. ceea ce înseamnă câ nu pot fi unul şi acelaşiH4E PO.$ în Povestea /nilor din /ne+a * la 0tăpînul !nelelor..lendilmir făcută pentru .omitatM spune câ. notaţia pentru anul 3I al celui de$al Patrulea .lendilmir fusese făcută pentru . atunci cînd Re"ele .iniac să$şi salute prietenii. n-tr-S câ 70teaua Rlui .lanor era numită domnişoară de onoare a Re"inei /rYen. c(iar în timp ce fiica lui .Pornind de la această însemnare. 0teaua Re"atului de la MiazănoapteC 0teaua 'unedainilor Lcare apare doar în această notaţie din Povestea /nilorM este socotită drept încă o denumire.lessar i$a dat$o lui 0am #am"ee în anul 3I al celui de$al Patrulea .rendis.).lendilmir ori"inala îi aparţinea lui 0ilmarien şi prin urmare e+ista în Numenor Loricare ar fi fost ori"inea eiM înainte ca /ldarion să fi adus din Pâmîntul de Mijloc "iuvaierul lui .

J 2ilometri.potrivităM/N. la ele picioarelor.HGH şi p".?MP!!=. n-tr-S. nota IM spune următoarele6 PR>P>'&= '.Ran"a numenoreanâ era cu puţin mai lun"ă decît un Dard RN F. cinci mii de ran"ar Lpaşi între"iM formau un !ar.5E cm. privind diferite drumuri din Os"iliat( spre !mladris Lp".K> M>0&R!=. apro+imativ treizeci şi opt de inci RN 4I. cît şi pentru calcule e+acte. '. deoarece. precum şi de a aterile de la aceste medii sau norme în procesul de sta ilire şi or"anizare a unui sistem de măsurare atît în viaţa de zi cu zi. se făcea de o icei o pauză scurta după parcur"erea acestei distanţe Rvezi nota 4 mai susS.N../stfel. cu e+cepţia marşurilor forţate.7=e"(ea: este folosită deoarece reprezenta cea mai lun"a unitate de măsură6 în sistemul numenorean Lcare era decimalM.JH 2m.!=OR H4H &nităţile de măsură pentru distanţe sînt convertite cît mai e+act cu putinţă în termeni moderni. adică 7le"(ea: noastră RN Q. n-tr-S6 5EGG Darzi. de"etele şi paşii se află la ori"inea denumirilor unităţilor de măsurăM.=âr însemna 7pauză:.43QQ m. două ran"ar erau adesea numite 7stat de om:. ceea ce la treizeci şi opt de inci dau o înălţime medie de şase .eea ce nu poate fi determinat cu certitudine. O însemnare asociata cu pasajul din 7Prâpâdul de pe . dat fiind faptul că numenoreenii erau mai înalţi. n-tr-S. 0)?N1.NOR.N. deoarece se azează pe lun"imi menţionate în relatări despre diferite lucruri şi distanţe compara ile cu acelea e+istente în vremea noastră. două picioare şi patru inci.Prin urmare.HJH. presupunînd că ec(ivalenţa este e+actă. N&M. P. n-tr-S. . =&N#!M. ec(ivalent cu aproape trei mile de$ale noastre Rapro+imativ Q. cinci mii de ran"ar ar fi aproape ec(ivalentul a 5EJF Darzi.împiile 0tînjeneilor:.)re uie ţinut cont atît de statura înaltă a numenoreenilor Ldeoarece se presupune câ mîinile..

era cunoscut drept . o caracteristică ce li se tră"ea de la MorYen.. ci o lun"ime apro+imativă e+primată în cunoscuta unitate de măsură ran"a. aşa se spunea. al unui ăr at adult care mer"e iute.omer se spunea că era înalt..'espre .). 7Re"ii O ştii:M6 .picioare şi patru inciC dar asta a fost mai tîrziu. cînd se pare că statura dunedainilor s$a micşoratC totodată.lendil cel înaltS. deoarece strâ$ strâmoşii lor îşi amestecaseră sîn"ele cu cel al unui neam mai îndesat. avea statură de ăr at..RM!N/).ldarii din Zilele de Odinioară erau şi ei foarte înalţi. la fel de înalt ca /ra"ornC dar el şi alţi descendenţi ai Re"elui )(en"el depăşeau în înălţime statura o işnuită în Ro(an. pentru câ acolo trăia eaC dar nu se tră"ea dintre locuitorii acelor părţi.L0e spune adesea câ ran"a era lun"imea unui pas mare. femeile eldarilor râmase în le"ende:.<)! N. 7cea mai înaltă dintre toate H4Q PO.ra cunoscută drept MorYen din =osarnac(. pe lîn"â cele cuprinse în 0tăpînul !nelelor L/ne+a / R!!S. soţia lui )(en"el. o domniţa a #ondorului de ori"ine no ilă numenoreanăO notă la te+tul precedent adau"â informaţii cu privire la MorYen. adâu"îndu$se6 7dupâ cum se făceau măsurătorile la dune$ daini şi la oamenii din vec(ime:. despre oamenii mâreţi din trecut se spune că erau mai înalţi de$un stat de om. de la călcîiul rămas în spate pînă la de"etul mare de la piciorul din faţă. nu era considerată o afirmaţie e+actă privind media înălţimii ăr aţilor dunedaini. dar nu forţatC un pas mare între" 7ar putea fi o ran"a şi jumătate:-M )otuşi. ceea ce însemna o înălţime de apro+imativ şase picioare şi patru inciRo(irrimii erau în "eneral mai scunzi.)atăl ei venise acolo din *elfalas.lendil era descris ca fiind 7mai înalt de$un stat de om cu jumătate de ran"a:C dar el era socotit cel mai înalt dintre toţi numenoreenii care au scăpat din 'ecădere Rşi într$ adevâr. pentru că .#aladriel.

întâreţiiM. şi fiecare ştia tot ce se întîmpla în o"rada celuilalt.omitat aveau o înălţime de trei$patru picioare. şi câ era socotit de câtre aceştia a fi înalt. nu erau la fel de înalţi şi de voinici ca noldorii/ceasta este ultima versiune a poveştii privitoare la ori"inea lui .N.?ntîi a fost dat celor din familia @arfoot.Re"atele de la Miazănoapte şi de la Miazăzi au rămas în strînsâ le"ătură la acea vreme şi pînă tîrziu. !ar mai tîrziu celor din familia %allo(ide şi 0toor. care au fost cunoscuţi de cîrmuitorii /morului în secolul K! Rcfnotaţia pentru anul 3F5F din Povestea /nilorS. mai cu seamă despre . semăna neînc(ipuit de mult cu tatăl mamei luiîntr$o altă nota se spune despre . din pricina includerii unor comentarii privitoare la supravieţuirea seminţiei lor în evurile de mai tîrziuC în ceea ce priveşte 0tăpînul !nelelor. şi despre ori"inea numelui de 7piticuţi:6 PR>P>'&= '. iar fiul lor. care$şi spuneau lindari. . în "eneral. prin urmare se înrudea cu Prinţul !mra(il şi între ei s$a le"at o prietenie trainică.ele orn şi la semnificaţia numelui săuC vezi p".omer a luat de soţie pe fiica lui !mra(il R=ot(frielS. după cum îi spunea şi numele L7înalt$ar"intat:MC dar telerii.?MP!!=. ele pot fi rezumate astfel6 (o iţii din ..alinor: Ladicâ unul dintre teleri. . şi reflecta destul de fidel realitatea. .HIG!n altă parte.îndră"ea văile înfloritoare ale ţinutuluiC era urmaşul unui fost Prinţ al O ştii. în comparaţie cu aceea a numenoreenilor. p".Numele lor se referea la înălţimea lor în comparaţie cu a ăr aţilor numenoreeni. tatăl meu a scris despre statura (o iţilor. niciodată mai puţin şi arareori mai mult.lfYine cel %rumos. 0)?N1.!=OR H45 Referirile Rla statura (o iţilorS din Prolo"ul la 0tăpînul !nelelor sînt inutil de va"i şi de complicate. P.HEH.ele orn câ era 7un linda din .'esi"ur că ei nu$şi spuneau piticuţiC aşa îi numeau numenoreenii.

ducînd o viaţă nesi"ură. cel mai apropiat. Majordom al #ondorului. pare destul de limpede că locuitorii îşi aminteau de 7piticuţi:într$o altă versiune a acestei note.ăruţaşii . se spune şi mai mult despre scăderea în înălţime atît a piticuţilor. dintre toate pămînturile muritoare.0căderea în înălţime a (o iţilor. după ce se sfîrşise *ătălia de pe .strămutarea celor mai felurite neamuri şi seminţii..irion şi .<)! N.!R!ON <! .RM!N/). nici un 7piticuţ: nu îşi făcuse apariţia în #ondor înainte de Pere"rin )oo2. mem rii lui fiind numiţi piticuţi sau periani în sindarinâ.irion. cu toate că. de )ărîmul Nepieritor.?n clipa în care *oromir a dat prima oară cu oc(ii de %rodo Rla sfatul ţinut la ./stfel. uzurpînd pâmînturile mai fertile şi mai prielniceM sâ se refu"ieze în păduri sau în săl ăticie6 un popor pri ea" şi sărac.lrond acasăS. departe în /pus. din primirea ce i s$a făcut lui Pippin în #ondor. 0enior al eot(eodilor. se înmulţeau tot mai mult. 0eminţia Mare.OR= <! PR!. din cît se ştie. e+istenţa acestui neam între (otarele re"atului /rt(edain era cunoscută în #ondor.). şi . #ON'OR <! RO@/N LiM Oamenii de la Miazănoapte şi .N!/ '!N)R. cît şi a numenoreenilor6 0căderea în înălţime a dunedainilor nu era o tendinţă firească printre popoarele care trăiau în Pămîntul de Mijloc. uitîndu$şi meşteşu"urile. mereu în căutare de (rană şi temîndu$se sâ nu fie văzuţi!! .ronica lui .'ar. s$ a datorat cel mai pro a il unei sc(im ări în condiţia şi felul lor de viaţăC au devenit un popor fu"ar şi ascuns0ilit Lpe măsură ce oamenii. ci se datora pierderii pămîntului lor strămoşesc.).Pro a il câ pînâ în acea clipă crezuse despre ei câ ar fi creaturi de asm. el l$a recunoscut ca fâcînd parte din acest neam. H4I PO. care s$a petrecut mult mai tîrziu.orl.orl3 începe doar odată cu prima întîlnire dintre .

ronicileE de mai tîrziu şi multe alte informaţii privitoare la eot(eodi.ăile /nduinului.odrul întunecat şi Rîul . prin do orîrea copacilor-H Oamenii aceştia de la Miazănoapte descindeau din aceeaşi seminţie de oameni ca şi aceia care. între . se strămutaseră în partea de apus a Pămîntului de Mijloc şi se aliaserâ cu eldarii în răz oaiele pe care le purtau cu Mor"ot(-Q Prin urmare.). în Primul .)oate acestea sînt reunite aici pe scurt. mai cu seamâ din rîndul celor care trăiau în . odată. mai mult pe malul apusean al rîului.împia . din care au fost luate povestirile din .ot(eodii au fost prima oară cunoscuţi su acest nume în vremea Re"elui .împiile 0tînjeneilor.. le aveau la poala Pădurii.ur"ător. mari crescători de cai şi călăreţi vestiţi pentru îndemînarea şi ro usteţea lor.alime(tar al #ondorului Lcare a murit în anul 34HI al celui de$al )reilea . su formă de cronică. în #ondor şi în Ro(an. mai cu seamă în /dîncătura Răsăriteană pe care tot ei o făcuseră în mare măsură. împuţinarea Oamenilor de la Miazănoapte în R(ovanion a început odată cu Marea Molimă care prinsese sâ întuie acele melea"uri în iarna lui 3IH5 şi curînd s$a întins în #ondor.. păzindu$i de invazii (otarele nordice şi esticeC deşi re"ii nu şi$au dat seama de acest lucru decît cînd astionul a început să se clatine şi în cele din urmă a fost distrus cu totul. cu toate câ sălaşurile şi H4J PO.v.+istau însă alade şi le"ende despre marele val de ro(irrimi veniţi călare de la Miazănoapte.arroc2 şi .vM vreme la care formau o o şte mică.rau o rămăşiţă a Oamenilor de la Miazănoapte care. erau priviţi ca un astion al #ondorului. formaseră o confederaţie numeroasă şi puternică de o şti ce trăiau pe şesurile întinse dintre .. sâlăşluind în .ele rant şi invadatorii #ondorului fuseseră nimiciţi.<)! N..'e fapt.Mulţi au pierit acolo.RM!N/). se înrudeau de departe cu dunedainii sau numenoreenii şi îi le"a o mare prietenie de poporul din #ondor.

păstrînd doar !t(ilienul-5 . se povesteşte câ au fost cîţiva dintre ei care au fu"it traversînd rîul .ăruţaşilor. după *ătălia de pe . fiul lui Mar(ari Lcare a căzut în acţiunea de arier"ardă.%ără îndoială câ popoarele trăind mai departe. unde oamenii ştiuseră să păstreze învăţăturile din Numenor.H44 Re"ele însuşi căzînd în luptă.'ar cînd a început invazia . atrâ"înd #ondorul în răz oaie care au durat aproape o sută de ani. unindu$se cu locuitorii Lru edeniile lorM din [inutul de 1os. încît duşmanii #ondorului i$au atacat (otarele mai cu seamă dinspre miazăzi şi de pe mare.oraşe.ît despre Oamenii de la Miazănoape.elduin LRîul .împiiM-I ?ndreptîndu$se spre miazănoapte.e a mai rămas din oastea lui s$a retras peste cîmpia 'a"orlad în !t(ilien.Mai mulţi au murit însă în R(ovanion. . unde.odrul întunecat. cu toate că majoritatea oamenilor trăiau su cerul li er şi oraşele mari erau puţine.0e spune că. su .re or.ur"ătorM. şi au mai fost din cei care s$au strîns su conducerea lui Mar(Yini. după ce s$a stins Molima.. Molima a fost adusă de o iarnă rece. alţii s$au refu"iat în #ondor.Re"ele Narmacil !! a dus o oştire numeroasă la miazănoapte.!R!ON <! . printre . iar #ondorul a renunţat la toate pămînturile aflate la răsărit de /nduin. fuseseră în e"ală măsură lovite. spre răsărit. şi a strins în jurul său pe toţi Oamenii de la Miazănoapte pe care i$a mai "ăsit risipiţi care pe unde apucaseC dar oastea a fost înfrintă. Oamenii de la Miazănoapte au avut de înfruntat primele atacuri.odrul .OR=--. cînd oameni şi cai deopotrivă au fost nevoiţi să se adăpostească claie peste "rămadă în casele lor scunde de lemn şi în "rajduriC unde mai pui că nu se prea pricepeau la arta tămăduirii şi la leacuri. ceea ce nu se întîmpla în #ondor. mai mult de jumătate din sâlăşluitorii R(ova$ nionului şi din caii lor pieriseră#reu şi$au revenitC dar multă vreme măcar n$au avut de ce se teme din pricina şu rezeniei lor. în şesurile aflate la sud de .

risipindu$se curînd care$ncotro spre miazănoapte. trimişi de Mar(Yini care$3 avertiza cu privire la . după cum avea sâ se dovedească.ăruţaşilor./şa a început o ştea numită .). în fruntea căruia se afla Mar(Yini.ăruţaşii i$au atacat cu toţi oştenii pe care$i aveau. făcîndu$i sâ$3 urmărească şi astfel să se depărteze de sâlaşurile lor. s$au unit cu un eored numeros33.Pînă la urmă. cu toate că în #ondor nu s$a ştiut ani la rînd nimic despre acest lucru. care aveau să putrezească pe cîmpia 'a"orlad printre osemintele altor . cînd s$a ivit clipa prielnică.RM!N/)..Mulţi dintre Oamenii de la Miazănoapte au ajuns sclavi şi toate pămînturile ce fuseseră ale lor odată au intrat în stăpînirea . avînd "rijă ca duşmanul sâ prindă de veste despre manevrele sale.'ar în toiul luptei. şi i$au atacat pe ./stfel.<)! N. Re"ele .!n urmă$le rămîneau morţi mai ine de o treime din oştenii duşmani.împiiPristavi veneau la el. din flanc şi din spate. puneau la cale o răscoală care avea sâ iz ucnească fără doar şi poate dacă începea vreun răz oi din pricina .!ar cînd duşmanii au dat ir cu fu"iţii.ăruţaşi şi la urzelile lor de a trece Neadîncurile3F ca să atace . ătălia s$a dat la 'a"orlad şi soarta răz oiului a stat multâ vreme în cumpănă..întunecat şi /nduin. şi . dovedindu$se înţelept. a (otărît să răz une înfrîn"erea din *ătălia de pe . călăreţii pe care . nemaifiind ameninţat de alte pericole4.o$ t(eodG.ăruţaşi QFF PO.alime(tar a ătut în retra"ere.ictoria #ondorului a fost copleşitoare T c(iar dacâ nu decisivă..alime(tar nu s$a luat după ei. unde se aflau sălaşurile lor. unde li s$au alăturat numeroşi fu"ari care au venit la ei strâ ătînd Pădurea.alime(tar s$a pus în fruntea unei oştiri şi a părăsit !t(ilienul. .alime(tar îi trimisese peste Neadîncuri Lrâmase nepâzite de duşmanM. căzuţi în sclavie.alenard(onulC mai spuneau însă pristavii că Oamenii de la Miazănoapte. fiul lui Narma$ cil !!.ăruţaşilor-J 'ar a venit şi vremea cînd Re"ele . s$au aşezat în văile /nduinului.alime(tar.

ăruţaşi.. nu s$au mai întors niciodată pe melea"urile lor dinainte. nu la miazănoapte.'ar cea mai însemnată urmare a acestei alianţe avea să se arate într$un viitor îndepărtat.alime(tar şi Mar(Yini nu fusese în zadar. stirpe a lui 0auronV . iar #ondorul ar fi fost distrus.u toate acestea. atacul ar fi pornit mai devreme şi cu mai mare forţă.QF3 putea întrezări6 cele două mari raiduri ale ro(irrimilor pentru salvarea #ondorului. pe care nimeni nu$3 . pînă cînd. în cele din urmă. neam din neamul lui./ ia atunci şi$au oprit călăreţii urmărirea. mult mai no ile.împia .ătălii din trecut.alime(tar s$a retras şi el în #ondor. pricinuindu$le şi mai mari pierderi în lun"a lor fu"ă în derivă peste şesuri.'ar cei mai mulţi dintre ei pieriseră în această încercareC nu numai că erau sla înarmaţi. s$a ivit .!R!ON <! . venirea lui . iar Oamenii de la Miazănoapte.edeţi. în depărtare.OR=--.orl pe . pâmînturile pe care le$aţi furat sînt în flâcâriV <i cu adevărat un fum "ros se înălţa spre cerRăzvrătirea pusă la cale şi sprijinită de Mar(Yini iz ucniseC proscrişi deznădăjduiţi îşi părăsiseră ascunzişurile din Pădure şi îi aţîţaseră pe sclavi. iar împreună dăduseră foc la multe din casele .odrul întunecat. Mar(Yini s$a văzut nevoit să se retra"ă în ţara lui de pe malul /nduinului. alianţa dintre ./stfel că. şi o vreme Ldin 3J44 pînă în 34QQM. dar duşmanii nu$şi lăsaseră sălaşurile neapărate6 le păzeau tinerii şi âtrînii şi femeile mai tinere care T aşa cum era o iceiul la acel neam T ştiau să mînuiască armele şi se luptau cu săl ăticie să$şi apere casele şi odraslele.'ar călăreţii lui Mar(Yini i$au (ărţuit pe . stri"îndu$le a atjocură6 T =a răsărit să vă mătrăşiţi. pînă la marele atac în care dinastia re"ilor săi a fost aproape să se sfîrşeascâ. ţinutul a fost ferit de alt răz oi.ăruţaşilor din R(ovanion n$ar fi fost înfrîntă.'acă oastea .ăruţaşilor şi la (am arele şi ta erele lor de căruţe.

Pe de altă parte. zadarnică s$ar fi dovedit şi întoarcerea Re"elui-3E în acest timp. neamul . în R(ovanion.. şi că el unul ănuia că primeau forţe proaspete de la Răsărit.ele rant şi cornii Re"elui )(eoden pe .ăruţaşii îşi recăpătau puterile şi spaima li se risipea. şi prin 0trînsura Pădurii-3H 'ar la acea vreme #ondorul nu putea face nimic mai mult decît . aflaţi şi mai spre miazăzi. şi se învrăj iseră cu neamurile din A(and şi cu vecinii lor. . fiul lui Mar(Yini.Pe de o parte. dincolo de Mordor.'ar pînâ să se pună în mişcare. . atacatorii venind şi pe rîu în sus.ăruţaşii râsăriteni înaintaseră între timp spre miazăzi. arzînd de pofta de a face cuceriri şi a jefui. duşmanii aceştia ai #ondorului au căzut la pace şi au înc(eiat o alianţă. înţele"înd că ura faţă de #ondor precum şi alianţa duşmanilor săi pentru a acţiona împreună Llucru pe care sin"uri n$ar fi avut nici voinţa.ăruţaşilor se înmulţea şi se răs$ pîndea. plin de ură faţă de re"atul ce le stătea în drum. se temeau de puterea #ondorului şi. sau c(iar nimic. de unde nici o veste nu ajun"ea pînă la Re"ii #ondorului. şi de la miazănoapte.alime(tar în anul 34HIM că.ste adevărat că %ort(Yini. căci mult îi mai dădeau de furcă raidurile din partea de miazăzi a ţării sale.ăruţaşii îşi lin"eau rănile şi puneau la cale răz unarea. credeau că re"atul acesta se întindea cu mult mai mult şi avea un popor mult mai numeros decît erau în fapt la acea vreme. cum nu ştiau nimic din ce se întîmpla la apus de /nduin. l$a prevenit pe Re"ele Ondo(er Lcare i$a urmat tatălui său . nici înţelepciunea să$3 facăM s$a datorat uneltirilor lui 0auron.%aptele înşirate aici au fost descifrate de către cronicari mult după ce s$ au petrecut. a trecut vreme lun"ă. şi de la miazăzi'espre toate planurile şi mişcările vrăjmaşe se ştia prea puţin în #ondor.Pînă la urmă.. şi de n$ar fi fost acestea.în locuri unde armiile #ondorului nu puteau ajun"e. pe ţărmuri la răsărit de Marea R(un. . pre"ătind un atac ce urma să lovească #ondorul.împia Pelennor.

sâ se afle în fruntea oştirii sale într$o ătălie importantă. tatăl lui Narmacil al 'oilea.RM!N/). un loc nefast pentru duşmanii #ondorului.. mai mic cu trei ani. ca Re"ele. vlăstar al . #ondorul nu era c(iar nepre"ătit. stare să "ăsească sau sâ "ăzduiască. în !t(ilienul de la Miazăzi.).Ondo(er se tră"ea dintr$o dinastie răz oinică.eştile despre apropierea duşmanului au ajuns în Pelar"ir în a noua zi a lunii .Re"ele Ondo(er plănuise să$şi ducă oştirea spre miazănoapte. cînd atacul s$a pornit în cele din urmă. cu toate câ forţele sale erau mai mici decît ar fi fost nevoieOndo(er şi$a dat seama câ duşmanii săi de la miazâzi se pre"ăteau de răz oi şi a avut înţelepciunea să$şi împartă forţele în două oştiri T una la miazănoapte şi una la miazâzi. oştenii îl iu eau şi$3 respectauC avea doi fii.alenard(on sâ împiedice orice încercare de$a duşmanilor să treacă rîul pe la Neadîncuri-M 'ar veştile despre atacul de la miazănoapte . cel mare. la nord de 0arn #e ir. socotindu$se câ în acea parte primejdia era şi ea mai mica-3Q 0e afla su comanda lui . urmaş al Re"elui )elume(tar. cu condiţia sâ lase în urmâ$i un moştenitor cu drept de netă"ăduit la tron.ermie. traversînd !t(ilienul.să$şi alcătuiască şi să$şi instruiască o oştire atît de mare pe cîţi oşteni era în QFE PO. şi %aramir.ărnil era pre"ătit6 trecuse /nduinul cu jumătate din armia sa şi.<)! N.L=a acea vreme. ce fuseseră construite de Narmacil !.!ar ta ăra principală şi$o avea în Pelar"ir. încă se trudea la repararea fortăreţelor de$a lun"ul /nduinului. astfel că acolo se aflau destui oşteni din . aşezase ta ăra la vreo patruzeci de mile mai la nord.Oastea de la miazănoapte era comandată de însuşi Re"ele Ondo(er/şa fusese dintotdeauna datina în #ondor./ doua era mai mică. amîndoi ajunşi la vîrstâ la care puteau să poarte arme6 /rtamir.ărnil.adurile Poros neapărate. şi s$o desfăşoare pe cîmpia 'a"orlad.. lăsînd intenţionat .asei Re"ale./stfel. în anul 34QQ. dacâ voia.

aşa cum se întîmplase şi înainte. şi din A(and. încît întrecea orice înc(ipuire.alime(tar pe cîmpia 'a"orlad'ar n$a fost aşa. astfel că apropierea lor n$a fost o servată decît cînd a fost prea tîrziu.red =it(ui.ăruţaşilor./şa s$a întîmplat că vîrful de lance al oastei din #ondor a ia ajunsese în dreptul Porţilor Mordorului LMorannonM. şi să$i trimită vor ă lui Mi$ no(tar.Oastea principală era în frunte. . vreme la care duşmanul se afla de$acum aproape.ăruţaşii strînseserâ o oştire numeroasă în preajma malurilor sudice ale mării interioare numite R(un. urmată de oştenii /ripii 'repte şi /ripii 0tin"i care urmau să$şi ocupe poziţiile după ce ieşeau din !t(ilien şi se apropiau de 'a"orlad. cînd un mare nor de praf purtat de un vînt răsăritean a vestit apropierea avan"ardei duşmane-35 /ceasta era formată nu numai din carele de răz oi ale . ci şi dintr$o forţă de cavalerie atît de numeroasă. cînd carele şi cavaleria s$au năpustit în liniile sale neorînduite'espre (aosul şi prăpădul care au urmat prea puţine veşti au ajuns vreodată în #ondorOndo(er nu era cîtuşi de puţin pre"ătit sâ ţină piept . aflat mai aproape de Morannon.'upă ce toate au fost pre"ătite.n$au ajuns la urec(ile lui Ondo(er decît în dimineaţa celei de$a douăsprezecea zi din luna . înaintînd cît au putut ei de repede de$a lun"ul munţilor . înrudiţi cu ei. în vreme ce oştirea #ondorului se mişca mult mai încet decît dacâ Ondo(er ar fi fost prevenit mai devreme.OR=--.QFH Re"ele şi #ărzile sale. au pornit spre #ondor din Răsărit. sâ$i acopere flancul drept cît mai iute cu putinţă. împreună cu .ermie. care venea din urmă.Ondo(er a ia a avut vreme sâ se întoarcă şi să înfrunte atacul cu flancul său drept.. unde trăiau noii lor aliaţi.!R!ON <! .împii şi în victoria lui .ăpitanul /ripii 'repte. şi avan"arda sa încâ nu ajunsese la Porţile #ondorului. în *ătălia de pe . căreia i se alăturară ăr aţi din R(ovanion./colo se aşteptau ei sâ se dea atacurile din nord şi nord$est.

Prima furie a atacului se risipise.âzînd acestea. şi să apere cît mai mult cu putinţa căile spre Minas )irit(.împreună cu #arda sa şi purtîndu$şi stindardele. căci se apropia oastea principală a .RM!N/).avaleria şi carele s$au retras. unde.u aceste forţe urma sâ ocupe o poziţie de apărare între . cu mult mai puţine pierderi şi un succes mult mai mare decît visaseră duşmanii.rînd să cîşti"e timp pentru această retra"ere..ăruţaşilor.. care mai rămăseseră pe cîmpul de luptă./tacul duşman a trecut ca tăvălu"ul peste ei. să$i spună despre dezastrul de la Morannon şi despre ./dra(il tre uia să trimită de îndată soli care să$3 caute pe . Mino(tar şi$a înălţat propriul stindard şi i$a re"rupat pe oştenii armiei centrale.ărnil şi.<)! N.%ără să mai piardă timpul. împrăştiind$o şi (ăituindu$i oştenii spre apus. ceea ce nu a folosit la nimic-3I /tacul principal a ţintit tocmai stindardul care a fost capturat... încă neintraţi în luptă. #arda sa nimicită aproape în între"ime. Mino(tar a trecut în fruntea oştii. a trimis cîţiva soli la /dra(il din 'oi /mrot(3G.ra un om pe cît de viteaz. într$un talmeş$ almeş "reu de descris. datorită marelui cot făcut de /nduin spre răsărit.. pînă în 0mîrcurile MorţilorQFQ PO.ăpitanul /ripii 0tin"i. şi pe cei aflaţi su comanda lui. Mino(tar însuşi avea să formeze o arier"ardă şi să încerce astfel să stăvilească înaintarea "rosului oştirii .).p(el 'uat(.ăruţaşilor. iar el răpus şi alături de el a căzut fiul său /rtamir. .unui atac de cavalerie şi care de luptă în număr atît de mare. a ocupat iute poziţie pe un deluşor.în scurtul răstimp pe care$3 avea la dis$ poziţie. ordonîndu$i să se retra"ă cît mai iute cu putinţă cu oamenii lui şi cu cei din arier"arda /ripii 'repte. .)rupurile lor n$au fost nicicînd "ăsite. peste cei care veneau din urmă. pe atît de înţelept.air /ndros Lunde se aflau oşteni de$ai lorM şi munţii . a înconjurat deluşorul şi a pătruns adînc în armia învălmăşită a #ondorului. împin"înd$o înapoi. care nu se împrăştiaseră. dacă reuşeau să$3 "ăsească. terenul era foarte în"ust.

pînă cînd au descoperit că drumul de intrare în #ondor o lua spre miazăzi.ăruţaşilor a fost însă începutul înfrîn"erii lor. înainte ca "rosul acestei oştiri sâ iasă din teritoriul în"ust al !t(ilienului.p(el 'uat(.Primul triumf al . care se retră"ea. încît carele şi cavaleria lor se treziseră în faţa unei victorii mult prea uşor cucerite şi copleşitoare. spre )urnurile de 0trajă ale Morannonului.poziţiile oştirii de la miazănoapte.ăruţaşilor a pornit atacul.'acă aşa au "îndit. s$au înşelat. îşi lansaseră atacul mult prea devreme. fiind mai curînd o işnuiţi .!R!ON <! . nevăzînd încă nici urmă de apărători care să li se opună.ăruţaşii au venit mai de"ra ă la "rămadă. în şiruri ordonate. se poate descifra câ eot(eodi .înd oastea principala a . c(iuind şi cîntînd cîn$ tece de victorie./cesta se întindea în faţa lor printr$un defileu adînc--/ici te+tul se întrerupe rusc. trecuseră două ceasuri de la amiază. acoperit de copaci. pătrunzînd într$un ţinut în"ust. doar de$a lun"ul unui drum lat.N$am "reşi dacă am crede că. ameţiţi de răpunerea Re"elui şi de punerea pe fu"ă a unei părţi mari a oştii duşmane centrale. .OR=--. iar cînd au atacat totuşi.QF5 cu lupte duse la loc desc(is. n$au mai putut să$şi folosească oastea numeroasă cu efectul deplin pe care$3 aşteptau de la tacticile plănuite de ei.Pentru ca apoi atacul principal să întîrzie prea mult. cam la jumătate de milă dincolo de punctul unde acesta o cotea spre răsărit. iar Mino(tar îşi retrăsese linia la capătul Marelui 'rum de la Miazănoapte din !t(ilien.ăruţaşii au crezut că învinseseră întrea"a armie şi că "rosul propriei lor oştiri nu mai avea altceva de făcut decît să înainteze pentru a invada şi a ocupa #ondorul. unde o armie putea să mârşăluiascâ sau să călărească.)otuşi. iar notele şi scurtele însemnări pentru continuarea lui sînt aproape în între"ime ilizi ile.Neştiind cît de mare era armia aflata în apărare şi cum era orînduită pe cîmpul de luptă. stră$ juit de um ra întunecatului .

ăruţaşiPasajul de înc(eiere al te+tului complet dă impresia că oastea .ăpetenia eot(eodilor s$a dus atunci să lupte alături de Mino(tar la capătul 'rumului de la Miazănoapte.ăruţaşilor urma să fie pusă în situaţia de a$şi în"(iţi toată ucuria victoriei atunci cînd a ajuns pe drum la defileul cel adîncC dar notele de la sfîrşit arată că nu au fost ţinuţi în loc prea mult de apărarea din arier"ardă a lui Mino(tar. şi a fost ucis.)e+tul este aproape de nedescifrat aici. căpetenia eot(eodilor i$a dat vestea că Prinţul se de"(izase şi plecase la luptă. dar se pare că %aramir s$a alăturat eot(eodilor şi a fost prins împreună cu un "rup al acestora.RM!N/). în a treisprezecea zi a lunii . dar %aramir a murit în raţele sale.ermie.. l$au copleşit cu numărul lor pe Mino(tar: care a fost ucis de o . i s$a poruncit sâ râmînă în Minas )irit( ca re"ent. la p"QFEM.<)! N.ăruţaşii se revărsau cîtă frunză şi iar ă în !t(ilien: şi 7tîrziu. în timp ce se retră"eau spre 0mîrcurile Morţilor. deoarece pravila nu în"ăduia ca am ii fii ai Re"elui să mear"ă la ătălie în acelaşi timp Lo o servaţie similară apare mai devreme în te+t.au luptat alături de Ondo(er. iar celui de$al doilea fiu al lui Ondo(er. în mod clar "îndită sâ fie o poveste despre începuturile prieteniei dintre #ondor şi ro(irrimi.).7. a QFI PO. şi a ia cînd i$a cercetat trupul a descoperit însemnele ce dovedeau că el era Prinţul.. acestei la orioase istorii despre ătălia dintre oastea #ondorului şi . în !t(ilienC Mino(tar tocmai dădea poruncă să se trimită în Minas )irit( o solie Prinţului înscâunat Re"e/uzind porunca lui Mino(tar. unde fusese răpusPrezenţa eot(eodilor şi rolul jucat de căpetenia lor poate să e+plice includerea în această poveste.'ar %aramir nu s$a supus porunciiC a plecat la luptă de"(izat. %aramir.ăpetenia eot(eodilor Ldin al cărui nume nu se descifrează decît Mar($M a venit în ajutorul lor..

.QFG urmat *ătăliei )a erei.ărnil a făcut prăpăd în ta ără.ăruţaşilor.ărnil. în anul care a . au căzut în luptă la nord de Morannon. . .%iul său a fost .#râ indu$se spre nord.OR=--.7Oamenii lui l$au scos din încăierare. şi a fost ultimul dintre Re"ii tărimului de la miazăziLiiM . iar vrăjmaşii s$au revărsat în !t(ilien.ăruţaşilor a ordonat oştenilor să oprească înaintarea şi cu toţii s$au pus pe enc(etuit.să"eată. /rvedui. a cîşti"at o mare victorie în !t(ilienul de la Miazâzi.O mare parte dintre cei care fu"eau mîncînd pămîntul şi$au "ăsit sfîrşitul în 0mîrcurile Morţilor!n Povestea /nilor.ărnil a venit de la miazăzi şi i$a (ăituit6 !n 34QQ.ărnil se numeşte *ătălia )a erei.ăpetenia principală a .'ar .!R!ON <! . pînă au ieşit cu totul din !t(ilien.ălătoria lui .ăpetenia Oştii de la Miazăzi. dînd foc la căruţe şi punîndu$i pe fu"ă pe duşmani. victoria lui .ărnil a devenit Re"e. care a pierit la Minas Mor"ul dupâ ce a primit sâ se înfrunte cu 0tăpînul Naz"ulilor.'upâ moartea lui Ondo(er şi a am ilor săi fii la Morannon.orl în timp ce eot(eodii încă trăiau în locurile lor de . atacînd ta ăra principală a ./ici se spune că fusese fiul surorii Re"elui Ondo(er. Re"ele Ondo(er şi amîndoi fiii săi. el a adunat în jurul sâu tot ce a putut din Oastea de la Mizănoapte ce se retră"ea. în căutarea lui /dra(il-: . nimicind oastea din @a$ rad. ultimul re"e al tărîmului de la Miazănoapte. /rtamir şi %aramir.ărnur.Nimic altceva nu se mai poate descifraC dar scurta însemnare din /ne+a / la 0tăpînul !nelelor arată cum . şi toţi cei care mai rămăseseră din arier"ardă au fu"it spre miazăzi. a pretins coroana #ondoruluiC dar cererea lui a fost respinsă şi. care trecuse Rîul Poros. în timp ce aceştia enc(e$ tuiau şi se veseleau înc(ipuindu$şi că re"atul #ondor fusese distrus şi că nu mai aveau altceva de făcut decît să prade şi sâ jefuiască.

se întindea pînă la confluenţa celor două rîuri scurte pe care le$au numit .ijeliosul . . între Munţii .ronica lui .ec(i venea din Munţii . #ondorul a fost cuprins de nelinişte cînd eot(eodii s$au strămutat departe la miazănoapte. de la ei primindu$se veşti despre tot ce se petrecea pe acele melea"uri. iar în timpul marilor Re"i le fuseseră aliaţi acestora şi văr$ saseră mult sîn"e pentru poporul #ondorului. şi Rîul Pădurii.odrul întunecat.RM!N/). penultimul dintre Re"ii tărîmului de la miazăzi-34 Noua ţară a eot(eodilor se "ăsea în partea de miazănoapte a .enuşiu co ora din . vreo opt sute de mile pînă la Minas )irit(QFJ PO.ec(i Lunde se "ăsea sin"urul lor ur" fortificatM şi vărsarea rîului =umina %u"ară în /nduin era o distanţă de aproape patru sute cincizeci de mile de$ale noastre în linie dreaptă.red Mit(rin.orl nu consemnează nici un eveniment înainte de *ătălia de pe .enuşii. în vremuri de demult.).irion şi . aflaţi la apus.enuşiu primea numele de )orentul .eţoşi şi purta acest nume pentru că el era izvorul /nduinului.. aflat la răsărit.Prin urmare.ele rantC dar din alte surse se poate deduce cu apro+imaţie cum s$au desfăşurat lucrurilePâmînturile întinse aflate la miazâzi de .ec(i.<)! N. tot aşa.Numai ei mai rămăseseră din Oamenii de la Miazănoapte despre care se spunea că. Munţii .în partea de miazăzi.împia . se înrudiseră cu dunedainii. dar !zvorul .(iar şi după plecarea lor. de la Pâmînturile Maronii pînă la Marea R(un.enuşiu şi !zvorul .ijeliosului .eţoşi. eot(eodii şi #ondorul au continuat să$şi trimită soli unii altoraC dar între confluenţa . ajunseseră cunoscuţi în #ondor ca oameni de încredere.ărnil !!.odrului întunecat. care nu împiedicau în nici un fel pătrunderea . în timpul domniei lui .ijeliosul .ec(i-EF .ijeliosul .enuşiu cu !zvorul . şi cu mult mai multe pentru cei care o stră ăteau pe josC şi.aştină3J.. iar după ce se unea cu .

#ondorul a fost atacat atît de orcii veniţi din Mordor Lasupra căruia nimeni nu mai străjuise de multă vremeM cît şi de .odrului întunecat.ăruţaşii care atacaseră . mai cu seamă pe ţărmul apusean al Neadîncurilor.ur"ător şi$n Pădure pe Oamenii de la Miazănoapte. cîţi mai rămăseseră dintre ei. şi nu avea nici oameni şi nici prilejul să înarmeze malul /nduinului la nord de .orsarii din &m ar. a prins .!R!ON <! .mDn Muil. stîmeau mai mult ca orice altceva frămîntarea şi neliniştea cîrmuitorilor #ondorului.QF4 aveau care multe şi mari.OR=--. se îndreptau spre acele ţinuturi venind de dincolo de Marea R(un./stfel a aflat curînd că duşmani din Răsărit.odrul întunecat şi 'a"orlad. se "îndea îndelun" ce să facă şi cum să drea"ă pentru a stăvili o invazie din acea parte de lume. neştiuţi înainte şi primejdioşi. a ia dupâ ce a trecut iama anului E5F4.invadatorilor din Răsărit. fortificaţiile de$a lun"ul /nduinului. să străjuiască Neadîncurile.rau înarmaţi sărăcăcios şi nici cai de călărie nu prea aveau. ei folosind caii mai de"ra ă în atelaje.odrul întunecat-EH 'ar . ca şi . rămăseseră fără oameni şi căzuseră în para"ină-EE 'upă acest răstimp.îi ucideau ori îi împin"eau în susul Rîului .'ar în timpul Păcii 0trăjui$ toareE3. şi strîn"erea veştilor se dovedea o îndeletnicire tot mai primejdioasăC prea mulţi dintre cercetaşii lui nu se mai întorceau niciodată/şa s$a făcut câ.irion nu putea face nimic spre a$i ajuta. pînă ce aceştia ajun"eau la /nduin. mai cu seamă că puterea #ondorului devenea tot mai sla ă. şi a mai trimis cercetaşi şi iscoade în ţinuturile dintre ./ trimis oameni în vec(ile fortăreţe.irion a devenit Majordomul #ondorului în 3QJ4/meninţarea de la Miazănoapte stăruindu$i tot timpul în minte.. prieteni ai #ondorului care încă sâlâşluiau la răsărit de . pentru câ .irion de veste că se pre"ătea un mare atac împotriva #ondorului6 armii între"i de oameni se tot strîn"eau la mar"inea sudică a .

era lăudat.. nimănui altcuiva.irion a poruncit sâ se strîn"ă oştirea. şi pe deasupra şi cu oştire. mult peste vîrsta lui.=e va trimite cîţiva soli.irion nu avea nici un alt temei sâ$i aducă de la o atît de mare depărtare.însă c(iar dacâ solia ajun"ea la el. şi.0$au strîns . .ăile /nduinului.alenard(on şi să traverseze Neadîncurile şi apoi să stră ată ţinuturi păzite de$acum de alc(ot(i-EQ . ca să ajun"ă în .estea că alc(ot(ii râpuneau ultimele lor ru edenii de la Miazănoapte T dacâ nu cumva aflaseră între timp T putea sâ dea oarece îndrituire ru"ăminţii lui.orl. aceştia tre uiau să treacă prin . fiul lui =eod. pe care tre uia sâ o dea 0eniorului eot(eodilor. drept un ăr at de mare vitejie şi înţelepciune. învăţată pe de rost./ c(emat la el voluntari şi a ales şase cavaleri.. iar de acolo alte cinci sute şi mai ine pînâ la eot(eodi. în sc(im erau numeroşi. cu toate că acum nu avea decît douăzeci şi cinci. . numai să nu fi fost eot(eodii înşişi ameninţaţi de vreun atac. pentru a da piept cu furtuna. şi i$a trimis cîte doi.irionîn faţa acestei primejdii. din cîte îşi putea da seama . . dacă iz utea sâ ajun"ă în ţinutul lor. pînă ce treceau de um ra dealului 'oi #uldur. după ce treceau de Neadîncuri. vor fi siliţi să mear"ă cu oc(ii$n patru şi mai mult noaptea.#ondorul în zilele de pe urmă ale Re"ilor.irion ştiind câ ./cestea fiind zise. şi o piatră mică în care era "ravat si"iliul MajordomilorE5. la cîte o zi distanţă.u alte cuvinte.'ar dacâ nu aveau arme.'ar. un drum de vreo patru sute de mile pînă la Neadîncuri.irion avea sla ă nădejde că .irion avea prea puţină nădejde ca vreunul dintre soli să răz ată.orl îi va răspunde. "îndul lui s$a îndreptat deznădăjduit spre eot(eodi. ăr aţi foarte viteji şi încercaţi.EI . în toate veştile ce ajun"eau în #ondor.0olia îi era adresată lui . unde mai pui că.orl îi urmase tatălui său în urmă cu cîţiva ani.%iecare dintre ei ducea cu sine o solie. cînd încâ era un flăcăiandru de numai şaisprezece ani.în afară de străvec(ea prietenie a eot(eodilor cu #ondorul.

@allasPrima perec(e de pristavi a plecat în a zecea zi a lunii 0ulimeC în cele din urmă. eot(eodii trăiau în pace şi nu se temeau de răz oi6 dar nu ştiau ce putea să se întîmple dacă se afla că seniorul lor plecase la ătălie departe la Miazăzi- .împiile 0tînjeneilor. şi nu rareori a fost atacat şi de oameni care ieşeau pe nepusă masă din Pădure. sâ lase porunci limpezi o ştii şi să întărească paza ţârii=a acea vreme. miazănoapte. s$a pre"ătit să pornească în fruntea ei spre .*orondir se numea el. căci tre uia să$şi strân"ă oştirea. de la drumul drept. încît a ia a putut să$i spunâ lui . încotro vom mai putea fu"i de întunecime\ /poi i$a strîns mîna lui *orondir.cîţi s$au strîns. s$a ridicat şi a zis6 T .'oar despre tovarăşul de drum al lui *orondir s$a aflat că a murit să"etat într$o am uscadă..olnicului cade.orl solia ce$o adusese cu sine.eea ce i$a luat multe zile. . aflat în sluj a Re"ilor din străvec(ime-EG 'espre ceilalţi pristavi nu s$a mai auzit nicicînd nimic. fârâ să mai piardă nici o clipă. în semn de le"ămînt'e îndată a c(emat la sine 0fatul *ătrânilor şi a început sâ se pre"ătească pentru marea călătorie.orl a stat şi a cumpănit de unul sin"urC dar nu multă vreme. unul dintre ei. la cîrma oraşului Minas )irit( 3$ a lăsat pe fiul său. mare călăreţ.'acâ %ortăreaţa . în ocoluri mari. a iz utit să ajun"ă la eot(eodi.). la Q3F PO.=$au urmărit apoi pînă departe spre miazănoapte.irion a preluat comanda şi.RM!N/).urînd. pe cînd treceau pe lîn"â 'oi #uldurC *orondir a scăpat ca prin minune şi mulţumită iuţimii calului sâu.alenard(on. sin"urul din cei şase.=a eot(eodi a ajuns a ia dupâ cincisprezece zile. dintre care ultimele două petrecute fârâ (ranăC era atît de sfîrşit.ra în a douăzeci şi cincea zi a lunii 0ulime.în lipsa lui. vlăstarul unei familii care spunea câ se tra"e dintr$un căpitan al Oamenilor de la Miazănoapte.oi mer"e... taman pînă la . o li"îndu$3 să se a ată.<)! N.

în le"endele neamului lor.Q33 a lunii . fie se retră"ea şi$şi călca jurâmîntulîn sfîrşit s$a strîns toată oastea6 doar cîteva sute de oşteni rămî$ neau acasă. astfel că fie risca totul. pe jumătate nădăjduind să zărească de la depărtare sclipirea ţinutului 'Yimordene. pentru a fi de ajutor ăr aţilor nepotriviţi unei asemenea încercări disperate. ori la capătul acestuia. pe drum. lăsînd în urmă teamă şi luînd cu ei prea puţină nădejdeC nu ştiau ce$i aşteaptă înainte. acel tărîm primejdios despre care. căci stră ătuse nu de mult acele ţinuturi.OR=--. temîndu$se de um ra întunecată şi norul ne"ru ce ieşeau din el.âci atunci cînd. armia a ajuns aproape de 'oi #uldur.'ar armia aceasta numeroasă nu a fost atacată în timpul lun"ii lor călătorii în josul . asta se datora unor întîmplări despre care eot(eodii nu ştiau nimic.. marea eo(ere a pornit la drum.ine o vedea apropiindu$se.fresse. fie că avea "înduri une ori ticăloase. vreo oaste ori cete de cercetaşi.Mulţi dintre cavaleri îşi întorceau privirile într$acolo.orl înţele"ea foarte ine că nu putea pleca decît cu întrea"a sa oştire.=a dreapta lui călărea *orondir. se . fiind ei prea tineri sau prea ătrâni. armia a trecut pe lîn"ă capătul sudic al .orl se afla în fruntea a şapte mii de cavaleri înarmaţi pînă$n dinţi şi a cîtorva sute de arcaşi călare..!R!ON <! .în parte.0e spune că . care să le taie calea sau să iscodească venirea lor. petrecute în răstimpul scurs de cînd *orondir pornise la drumC dar la mijloc mai era şi lucrătura altor forţe..în acea zi. într$un tîrziu. .orl a părăsit drumul şi a apucat$o spre apus.. pe jumătate cu frică. care avea să le fie călăuză cît mai departe cu putinţă. .ăii /nduinului. într$o tăcere deplină. speriat de atîta măreţie şi splendoare?ndreptîndu$se spre miazăzi. fu"ea din calea ei.odrului întunecat Lmai jos de marea /dîncâturâ RăsăriteanăM. întuit de alc(ot(i.ra a şasea zi . dupâ care s$a ţinut cît mai aproape de malul /nduinului. dar nici măcar acolo n$au dat peste oameni.u toate acestea.

iar de$a dreapta şi de$a stin"ă lor.'upâ un drum atît de lun".<)! N.orl. dar într$o linişte ciudată.spunea că luceşte asemenea aurului primăvara. oştenii erau păziţi de ceva ce păreau nişte ziduri al e tăinuitoareT 'oamna din . la început încet.orl nu s$a oprit$ . cînd s$au trezit din somn. ceaţa aceea a trecut rîul şi a plutit peste şesurile din faţa lor. ceaţa a dispărut dintr$ odată şi ei au văzut că se aflau departe.RM!N/)./ltă cale nu avem.ăci nici$ cînd n$am avut atîta nevoie de tăinuire şi iuţeală/tunci %elarof a ţîşnit înainte. totul era luminat de o lumină clară. pe plaiuri întinse. să$ 3 las s$aler"e.'ar eu mă voi încrede în înţelepciunea lui %elarof-EJ Nu adulmecă nimica rău. învioraţi şi neră dători ca în dimineaţa în care porniseră la drum. a spus .). ca şi cînd copitele cailor nu atin"eau pămîntul. toată ziua aceea şi în următoareaC dar în zorii celei de$a treia zi./şa să fieV . o să ne împiedice pîcla rîului să ajun"em la ătălie\ Pe mâsurâ ce se apropiau de ea. dar ei aproape că trecuseră de cotul lui lar"E4 şi iată că se zăreau Neadîn$ curile.'ar acum părea învăluit într$o ceaţă luminoasăC spre deznădejdea lor. lipsită de um re.tresseC ajunseseră acolo cu o iuţeală mai presus de orice speranţă-HF .ra dimineaţa celei de$a cincisprezecea zi a lunii ./ prins curaj şi i$a pierit o oseala6 smuceşte de ză ală. acoperămîntul ceţii./stfel şi$au continuat "oana. a zis *orondirT Poate.ălăriţi mai departeV le$a poruncit el. cu simţurile la pîndâC dar su Q3E PO.odrul de /ur pare să ne ţină partea. au ă"at de seamă câ ceaţa al ă alun"a vălurile de întunecime ale dealului 'oi #uldurC curînd au pătruns în ea...&ndeva în dreapta cur"ea /nduinul. şi întrea"a armie din spatele lui 3$a urmat ca un vînt dezlănţuit.

irion. a trimis solie la miazănoapte. unde. astfel că răz oinicii lui . erau încă tare mulţi înainte de răz oiul cu "nomiiM au co orît din Munţi.avalerii lui au ajuns pe .=a aceeaşi vreme. este cuprinsă şi în alt para"raf din /ne+a / L!.Nu mai era nici o nădejde. . venind dinspre Pămînurile Maronii.ele rantC iar . cerînd ajutor--. Majordomul #ondorului. după ce au traversat Neadîncurile.avalerii au trecut =umina %u"ară Lvezi nota E4.Năvălitorii au cotropit ./ici se sfîrşeşte te+tul. din întîmplare sau pentru că au c(itit astfel. iar spaima ce cuprindea suflarea dinaintea acestor călăreţi de la Miazănoapte era într$atît de mare.împia . pe .st a năvălit în ţinutul R(ovanion şi. p".alenard(on. duşmanii fiind măcelăriţi şi alun"aţi dincolo de =umina %u"ară. dar pare destul de si"ur câ.împia . la fel de neaşteptat. ci şi$a trimis oamenii pe urmele lor. .ele rant.QHEM şi au lovit duşmanul din spate. a traversat pe plute rîul /nduin. ivM.ursul ătăliei nu apare cu claritate în nici unul dintre fra"mente.învinsă pe Platoul #olaş şi fiindu$i tăiată retra"erea spre miazăzi.. numai că.avalerii s$au năpustit dinspre miazănoapte. cu o notă în care se spune câ urma descrierea *ătăliei de pe .!R!ON <! . se trezise atacată de oştirea orcilor care o mîna spre apele /nduinului. orcii Lcare.OR=--. încît cei care cotropiseră Platoul #olaş au fost la rîndul lor cotropiţi de "roază. .orl şi .0oarta ătăliei a fost astfel răsturnată.ele rant.alenard(onO relatare asemănătoare..Q3H acolo se "ăsea armia #ondorului în primejdia cea mai mare. pe atunci. mai scurtă.orl i$au (ăituit peste cîmpiile . fusese împinsă dincolo de =umina %u"ară. pe nepusă masă.orl însă nu s$a mulţumit cu atît.împia .în /ne+a / L!!M la 0tăpînul !nelelor se "ăseşte o relatare scurtă despre răz oi6 O mare armie de oameni săl atici dinspre Nord$. iar .înd . lovind duşmanul pe la spate.

pe Platoul #olaşLiiiM . lanţului nordic . mai cu seamă de$a lun"ul Pîrîului Merin" Lcare izvora din valeM şi spre miazănoapte.RM!N/).nţilorMarele 'rum /pusean trecea prin pădure.'in (ăul văii ţîşnea în sus. după plecarea lui !sildur nici un alt copac n$a mai fost do orît în Pădurea %irien. un cerc lar" nivelat de cei care făcuseră treptele.red Nimrais.orl Povestea este precedată de o însemnare despre @alifirien.). a căror "rijă era aceea de a ţine desc(ise marele drum şi poteca ce ducea sus pe munte. înaintînd în cîmpia stră ătută de Pîrîu pînă se vărsa în 0căldătoarea . asemenea vîrfului .red Nimrais@alifirienH3 era cel mai înalt dintre piscurile de avertizare şi.Pe măsură ce co orau. dar coamele ce se desprindeau din el. ca un zid vertical. care duceau c(iar pînă la locul unde se aprindea focul. iar de acolo continua cu nişte trepte de piatră străvec(i. de$a lun"ul crestei . în afară de cei tăiaţi de Păzitorii Piscului.. şi. părea să se semeţească de unul sin"ur dintr$un codru întinsC căci în spatele lui se căsca un (ău adînc. acoperite de copaci care creşteau pînă aproape de vîrf. mai cu seamă spre miazănoapte. săpată în lun"ul Q3Q PO. cel mai apusean pisc de avertizare din #ondor.Poteca se desprindea din 'rum aproape de locul unde acesta pătrundea în Pădure şi urca şerpuit pînă unde se terminau copacii. de$a lun"ul unei lun"i fîşii tăiate în ea. următorul ca înălţime. din care piscul acesta era cel mai înalt.Păzitorii Piscului erau sin"urii locuitori ai Pădurii. întunecata vale %irien. copacii deveneau tot mai deşi. fără doar de săl ăticiuniC sălăşluiau în adăposturi .ilenac(. erau lun"i şi cîtuşi de puţin a rupte.<)! N.irion şi .7duşmanii fiind măcelăriţi şi alun"aţi dincolo de =umina %u"ară: înseamnă câ alc(ot(ii au fost împinşi înapoi spre miazăzi. pentru a evita terenul mocirlos din partea de miazănoapte a păduriiC dar drumul fusese făcut în vremuri de demultHE.

a z"omotelor făcute de călăreţii care stră ăteau în "ra ă 'rumul. uneori. veneau şi plecau.cocoţate în copacii dinspre vîrful piscului. sau.Pentru a le putea transmite semnale. cele . pe la . 7Muntele . prea puţin ajutor se mai putea aştepta de la Miazănoapte.Mai totdeauna se întorceau acasă cu ucurie.!R!ON <! . întrucît cu ajutorul palantirilor încă se puteau trimite veşti între Os"iliat( şi cele trei turnuri ale re"atuluiHQ.Pentru puţinii oameni care se aventurau sâ părăsească şi să rătăcească printre copaci.alenard(on s$au împuţinat la număr. Pădurea însăşi era o e+plicaţie mulţumitoare6 în =im a . întrucît Minas )irit( se străduia tot mai din "reu să păstreze linia rîului /nduin şi să$şi apere coasta sudică. în afara şuierului vînturilor. care veneau fie din . au fost pre"ătite şi păstrate în ună stareH5 trei locuri de semnalizare. în afară de Re"e sau de Majordomul .<i asta nu din pricina săl ăticiunilor şi nici pentru că s$ar fi întins asupra Pădurii vreo um ră ticăloasă. nimeni nu ştia în #ondor.air /ndros. rămasă din zile întunecareC ci pentru câ. cînd locuitorii din .enerării:C din care motiv. şi nici o armie n$a fost trimisă într$acolo. a stri"ătelor de păsări şi fiare.Q35 cum s$a dovedit mai tîrziuM. stăruia o linişte ce$i făcea pe oameni să vor ească în şoaptă unii cu alţii.în vremurile de măreţie ale #ondorului. pe Munte nu e+ista o vatră pentru focul de avertizare. ca şi cînd s$ar fi aşteptat sâ audă ecoul unei voci răsunătoare c(emînd de undeva de foarte departe şi de foarte demultNumele @alifirien însemna în "raiul ro(irrimilor 7muntele sfînt:-HH înainte sâ vină ro(irrimii.OR=--. era cunoscut în sindarinâ drept /mon /nYar.Mai tîrziu. fără a fi nevoie de solii ori semnale.în /norien încă trăiau mulţi oameni şi trea a lor era să apere drumurile nordice.alenard(on.îrmuitor Laşa dupâ . decît dacâ îi ţinea în loc vremea reaC altfel. făcînd de strajă cu sc(im ul. dar nu stăteau mult acolo. fie peste /nduin.omună se numea 7Pădurea <opotitoare:.

a avut loc un atac cumplit.alenard(on.irion era un om care nu$şi trăda "îndurile.u mă întorc acum acolo unde mi$e casa şi unde multe sînt de pus în ordine.orl şi un eoredHI format Q3I PO. au traversat /ndu$ inul în Platoul #olaş şi au început să cotropească ţinutul .ilenac( şi Min$RimmonMC dar cu toate câ malurile Pîrîului Merin" au fost fortificate Lîntre mlaştinile de netrecut de la confluenţa sa cu 0căldătoarea .Pe drumul de întoarcere spre miazăzi a împuţinatei oşti a #ondorului. .). i$a fă"ăduit .'ar . oamenii s$au între at în ce fel îşi va arăta Majordomul recunoştinţa faţă de .orl şi. spre mirarea tuturor./jun"înd ei la Pîrîul Merin".irion s$a întors către .Peste trei luni ne întîlnim din nou aici. aliindu$se cu orcii.irion Majordomul.avalerii de la Miazănoapte. pus la cale de alc(ot(i care. le$a spus ..orl.oi veni.mai vec(i Lpe /mon 'în.orl cel )înăr şi a ro(irrimilor'upă ce s$a sfîrşit răz oiul. care ar fi ruinat #ondorul. a fost salvat re"atul prin venirea lui .alenard(onul.<)! N. şi se aşteptau ca în Minas )irit( sâ fie pre"ătit un ospâţ mare la care să fie dezvăluite tocmai aceste lucruri. pînă la podul peste care 'rumul ieşea din Pădurea %irien şi o apuca spre apusM.. dacă nu te împin"e "ra a să te întorci pe melea"urile tale. .irion înapoi în Minas )irit(. pe /mon /nYar nu s$a în"ăduit durarea nici unei fortificaţii ori a unui punct de semnalizareîn vremea lui .'e la această primejdie de moarte. i$a c(emat la sine pe cîţiva dintre cei mai de încredere sfetnici ai săiT 'uceţi$vâ acum în Pădurea <opotitoare.RM!N/).orl şi cum îl va răsplăti. fiu al lui =eod. i$a spus6 T Rămîi cu ine.orlC şi cu aceste vor e s$au despărţit'e cum a ajuns .[ie îţi las în "rijă pînă una$alta . din . .irion a fost însoţit de .nţilor. . şi$atunci vom sta şi ne vom sfătui împreunăT .

orl era însoţit de trei dintre căpeteniile sale de frunteT 0ă mer"em. .=uîndu$vă după ele.oi urca acum pe Muntele .irion=ăsînd cîţiva . şi încă unul cu .irion a pornit la drum cu @allas. înainte să ajun" eu însumi acolo. dîndu$i în "rija altor străjeri ine înarmaţi.'acă întrea ă careva ce faceţi.=ăsaţi intrarea de lîn"â 'rum ascunsă de tufărişuri.avalerilor=a vremea potrivită.el. fiul său şi 0enior în 'oi /mrot(.orl. şi cu încă doi sfetnici din sfatul luiC şi s$a întîlnit cu . a zis .orl la trecerea peste Pîrîul Merin". veţi ajun"e în cele din urmă unde se sfîrşesc copacii şi unde veţi da peste nişte trepte de piatră ce duc în susNu vă spun să mer"eţi mai departe.Poteca o ia a într$o parte.u mine va mer"e un scutier. apoi întorceţi$vâ la mine.'e mult n$a mai fost curăţată de (ăţişuriC dar intrarea în ea este încă însemnată de o piatră pusă în picioare c(iar lîn"ă 'rum. s$au întors pe 'rumul um rit de copaci şi au ajuns la piatra pusă în picioare/colo au co orît de pe cai. de vreţiV . pentru a ne duce armeleC toţi ceilalţi vor mer"e . la locul ce l$am pre"ătit. dar la fiecare cot a fost pusă o piatră./colo tre uie să redesc(ideţi străvec(ea potecă ce duce pe /mon /nYar.OR=--. dară. astfel ca nimeni din cei care mer" pe 'rum să nu dorească să vadă unde duce poteca.&rmaţi$mâ.avaleri de strajă la pod.Q3G ai #ondoruluiC apropiindu$se de piatră.%aceţi trea a asta cît mai iute cu putinţă. a în alta. oşteni . spuneţi că Măria 0a Majordomul doreşte să fie pre"ătit un loc pentru întîlnirea sa cu 0eniorul .. . în locul unde capătul de miazănoapte al Pădurii se înc(ide de$o parte şi de alta a lui.enerării.irion s$a răsucit spre însoţitorii săi şi a spus6 T .!R!ON <! .Nu do orîţi copaciC curăţaţi numai atît cît să poată urca uşor cu piciorul cîţiva oameni.

vocile li s$au stins şi ei şi$au continuat drumul cu ă"are de seamă.<)! N. dincolo de orice speranţă. sau o ortă săpată în coasta muntelui.ot(eod. printre copaci. atîta vreme cît va dăinui puterea Majordomilor. soarele părea fier inte şi strălucitor./poi. . fără a cere nimic în sc(im . şi poporal său va trăi în li ertate.ă voi spune acum ce am statornicit. a spart tăcerea. ale cărei mar"ini erau acoperite cu razde de iar ă. de la /nduin pînă la !sen. de va voi. fiul lui =eod. ca şi cînd anul n$ar fi trecut de luna =otesse=a piciorul scării se "ăsea un pra" scurt.. în semn de recunoaştere a vitejiei poporului său şi$a ajutorului.Poteca a fost pre"ătită. pe care l$a dat #ondorului în vreme de cumplita restrişte.irion s$a ridicat şi a luat de la scutierul său sceptrul al şi mantia al ă ale Majordomilor din #ondor. şi ceilalţi i$au urmat în şirC şi după ce au trecut de primele pietre.orl.RM!N/). 0eniorul din .=ui . şi moştenitorii lui aşijderea. ca pentru a nu face vreun z"omot/stfel au ajuns ei pe pantele de sus ale Muntelui şi au trecut printr$un rîu de mesteceni al i şi au zărit scara de piatră care ducea pînă în vîrf. vor ind cu voce joasă dar limpede6 T .neînarmaţi. căci era luna &rimeC dar creştetul Muntelui era verde. ci numai pravilelor şi voinţei lor se vor supune.orl îi voi dărui. cu toate câ nimeni n$a folosit$o de cînd am venit aici cu tatăl meu/poi . ca martori ai vor elor şi faptelor noastre acolo sus. fără doar de acesta6 vor trăi în necurmată prietenie cu #ondorul şi duşmanii #ondorului vor fi duşmanii lor atîta cît vor dura cele două re"ate'ară aceluiaşi le"ămînt se va supune şi poporul #ondoruluiQ3J PO.irion l$a dus sus pe . marele tărîm .orl. cu puterea ce$o au Majordomii Re"ilor6 să$i dăruiesc lui . şi pînă la întoarcerea Marelui Re"e-HG Nici unui le"ămînt. urcîndu$se pe prima treaptă a scării.alenard(on.'upă um ra Pădurii./colo va fi el re"e.). pînâ cînd ./colo s$au oprit drumeţii o vreme.

/tunci .'ar acum voi pecetlui această prietenie cu un jurămînt ce nu va fi dat uităriiT 0ă urcăm dară sus în vîrf. în a cărui fiinţă se citea măreţia Re"ilor Oamenilor din vremurile de demult'upâ ce prin mintea lui s$au perindat cu repeziciune toate aceste "înduri. cunoscîndu$le nevoile.irion. a zis .. faţă de un fiu aflat în deplinătatea puterii şi a speranţelor tinereţii saleC în vreme ce în . spunînd6 T 'omnia ta. darul pe care mi$3 faci îl primesc pentru mine şi poporul meuîntrece cu mult orice răsplată ce ar fi meritat$o faptele noastre.orl s$a ridicat de la locul său şi a rămas o vreme tăcut.ăci poporul lor devenise mult prea numeros pentru ţara în care trăiau la Miazănoapte şi tînjeau sâ se întoarcă pe fostele lor melea"uri de la miazăzi. .. dar îi ţinea în loc teama de 'oi #uldur. atît în ceea ce$3 privea pe el însuşi. dra"ostea era aceea a unui părinte înţelept.orl a vor it în sfîrşit.irion. şi cel mai înţelept. dacă ele însele n$ar fi fost un dar al prieteniei noastre.odrului întunecat'ar mai presus de înţelepciune şi de c(i zuinţă.orl. au văzut acolo un loc de formă ovală.Nu . . precum şi dra"ostea dintre doi oameni adevăraţi.'in partea lui . cît şi ca prieten al eot(eodilor.orl vedea cel mai ales şi mai no il ăr at al lumii.alenard(on însă aveau să ai ă mai mult loc decît nâdăjduiserâ vreodată şi totodată aveau să fie departe de um rele . iar ceilalţi i$ au urmatC şi cînd au ajuns în vîrf.irion. care căuta să$şi apere ceea ce rămăsese din re"atul său. acoperit cu razde de iar ă netede.orl la acel ceas era marea prietenie care le"a popoarele lor.ra uluit de neînc(ipuita "enerozitate a darului şi de no leţea cu care fusese oferitC şi a înţeles pe dată înţelepciunea lui . pe care$3 cunoscuse vreodată.irion. şi în faţa acestor martori să facem jurămintele potrivite. Majordom al Marelui Re"e. un cunoscător al "rijilor ce apăsau lumea.irion a urcat treptele împreună cu . ceea ce$i apropia pe .irion şi .în . ca 0enior al #ondorului.

toţi cei de faţă au păstrat cîteva clipe de tăcere. doar în capătul său răsăritean se ridica o moviliţă pe care creşteau florile . a spus .'e la !sildur care l$a făcut. o piatră nea"răC iar pe piatră se zăreau "ravate trei litere.lendil-: /ici te$am adus. pînâ la Meneldil care l$a urmat. pînă cînd . căpetenia celor care$3 însoţeau pe .orl6 T 'acă eşti "ata. atît cît va dăinui Re"atul.!R!ON <! . dar acesta nu$i un mormînt pentru . şi în "rija valarilor.era împrejmuit. tocmai de aceea mă mirC căci literele sînt lam e. smălţuite în auriu de soarele aflat la apus.irionC şi astfel se desluşeşte veneraţia ce învăluie acest munte şi pădurile din vale.irion la rîndul săuT *a le$am citit. iată$i mormîntul.Q34 al e de alfirinHJ.Muntele acesta va fi un loc venerat şi fie ca nici un om să nu$i tul ure pacea şi liniştea. fâ$ţi jurămîntul aşa dupâ cum socoteşti că este potrivit şi o cer datinile poporului tău- . a răspuns PrinţulH4. de$a lun"ul între"ii spiţe a Re"ilor.irion. fără doar dacă este un moştenitor al lui .lendil cel . pentru ca noi şi moştenitorii noştri de am ele părţi sâ avem simţămîntul câ jurămintele pe care le facem aici sînt sacre'upă aceste vor e.OR=--.irion şi l$a între at6 T Mormînt e acesta\ Oare care ăr at măreţ din vremurile de demult odi(neşte aici\ T N$ai citit literele\ l$a între at . acest mormînt a fost păstrat ca taină. stînd cu capetele plecate.. şi de$a lun"ul spiţei Majordomilor şi pînă la mine.ăci el a spus6 7/ici se află inima Re"atului de la MiazăziQ3 şi aici va fi înălţat monumentul întru aducerea aminte a lui .0$a răsucit el spre . şi tot aşa. ando. lam e.irion i$a spus lui .u toate acestea. iar după el nici un ăr at n$a îndrăznit să folosească acest nume-QF T ./tunci 0eniorul din 'oi /mrot(. aşa cum a poruncit !sildur.redincios. s$a apropiat de moviliţă şi a văzut în faţa ei. culcată în iar ă şi totuşi fără a fi năpădită de uruieni ori roasă de vreme.lendil.

care în =im a .<)! N. şi astfel jur.orl. toţi cei care după mine vor veni în noua noastră ţară.ot(eod.RM!N/).orl a făcut un pas înainte şi. fârâ sâ lase plăselele din mînâ.<i$a scos sa ia şi a aruncat$o în sus. în al meu nume şi$n numele eot(eodilor de la Miazănoapte. şi fie ca ei să$3 ţină cu ună$credinţă şi sâ nu$3 încalce. care nu vă înclinaţi în faţa &m rei de la Răsărit.lenna noreo alcar enDalien ar .Nai tiruvantes i (ârar ma(al$ massen mi Numen ari . &m ra să se po"oare asupră$le şi lestemaţi sâ fie în veci/cestea fiind zise.omună se tălmăceşte astfel6QE /scultaţi voi.<i cu voce QEF PO. ori de$o vor face..irion a părut ca o pâlălaieC şi după ce a jurat ca #ondorul să le arate aceeaşi prietenie şi să vină în ajutorul lor ori de cîte ori va fi nevoie.?ndreptîndu$ se de spate. cum stătea el drept.<i acest jurămînt şi moş$ tenitorii mei îl vor şti. . nevoile lor ale noastre vor fi şi în orice râu. răsunătoare a rostit jurămîntul lui . luîndu$şi suliţa de la scutierul său.orl a înaintat şi a pus tăişul pe moviliţă. iar sa ia a sclipit în soareC şi cînd a prins$o.anda sina termaruva .irion să facâ le"ămîntul.).lendil .alenard(on numită.orl şi$a pus sa ia înapoi în teacă. a pus mîna stîn"ă pe mormînt..ăci. popoare..!ată ce a spus el în "raiul vor it în . şi$a înălţat vocea şi a rostit în _uenDanâ6 . iar cu mîna dreaptă a înălţat sceptrul al al Majordomilor şi a rostit vor e ce i$a umplut de veneraţie pe aceia care le$au auzit. ameninţare ori atac ar fi să se a ată asupra lor. a înfipt$o în pâmînt.olnicului vom veni să sălăşluim în ţara de el .orondo voronYe. în ajutorul lor veni$vom pînă la capătul puterilor ce le avem. prin darul ce ni 3$a făcut 0eniorul %ortăreţei . soarele a co orît roşu ca para focului spre apus şi mantia al ă a lui .ru i orilDe ma(lmar eă tennoio-QH . a făcut o plecăciune şi s$a dus lîn"ă căpitanii săi/ fost rîndul lui . . că între noi şi Marele Popor de la /pus domni$va prietenia pentru totdeauna6 duşmanii lor ai noştri vor fi.

'upă ce au mîncat.OR=--.irion şi .orl urmau sâ fie6 în /pus rîul /n"ren.omund. şi de acolo spre apus şi spre miazănoapte.<i acelaşi lucru 3$a rostit în =im a . de la vărsarea sa în /dorn.mDn Muil. şi pentru . căpetenia oştirii eot(eodilor.!ar la miazăzi. pînă la capătul raţului său nordic.odrului %an"orn.redincios.lendil cel . unde fuseseră pre"ătite corturi pentru ei. pentru a se uni cu Onodlo.orl şi împreună cu ei cei care$i însoţeau au co orît din nou în tăcere prin Pădurea ce se cufunda în noapte şi s$au reîntors la ta ăra de lîn"ă Pîrîul Merin".red Nimrais. pînă la rîul =umina %u"arăC rîul acesta forma (otarul său de la Miazănoapte. iar dincolo de acest rîu. .!R!ON <! . Re"ele . (otarul se desena astfel6 /nduinul şi versanţii apuseni ai lanţului . căci pămînturile de dincolo de =umina %u"ară nu se aflaseră nicicînd su stăpînirea #ondorului-Q5 =a răsărit. şi a credinţei lui .irion şi .înd totul a fost împlinit şi um rele serii co orau peste lume. care se află deasupra tuturor tronurilor pentru totdeauna&n asemenea jurămînt nu mai fusese auzit în Pămîntul de Mijloc de cînd .omună6 /cest jurămînt este făcut întru aducerea aminte a "loriei [ârii 0telei. pîrîul #land(fr ce cur"ea prin Pădurea /nYar. dimpreună cu Prinţul din 'oi /mrot( şi . au stat împreună şi au statornicit (otarele pînă la care se întindeau stăpînirea Re"elui eot(eodilor şi cea a Majordomului din #ondor@otarele re"atului lui . pînâ la mlaştinile de la #urile Rîului Onodlo.ldarilor-QQ . spre miazănoapte pînă la zidurile e+terioare ale fortâreţei /n"renost. re"atul se măr"inea cu . dar toate văile şi defileele ce se desc(ideau spre miazănoapte aveau să fie tot ale eot(eodilor. la fel şi ţinutul aflat la miazănoapte de . .lendil însuşi jurase să se le"e prin alianţă cu #il$ "alad.QE3 a fi păstrat de cei suiţi pe tronurile /pusului şi de &nul. de$a lun"ul poalelor .orl.

. între dealurile în care se termina lanţul Munţilor .rîn"ul %irien-QJ .ăpitan.adurile !senuluiMQG.). şi de acolo o apuca spre miazănoapte. cuprins între rîurile /n"ren şi /dom-QI în toate aceste re"iuni.eţoşiC dincolo de acestea se "ăseau cîmpurile lucrate de locuitorii fortâreţei0$a mai statornicit ca Marele 'rum care înainte stră ătuse ţinuturile /norien şi . ran" moştenit din tată$n fiu. era cuprinsă în re"atul lui . dar ei deveniseră o QEE PO. spre /rnor. #ondorul mai stăpînea doar fortăreaţa /n"renost.7Zidurile e+terioare:. iar c(eile erau ţinute de Majordomul #ondorului.orl. unde era păstrat al patrulea din pa1antfrii târîmului de la miazăzi.alenard(on pînâ la /t(rad /n"ren L. doar o mică parte din Pădurea /nYar. cîrmuită de un . astfel că eorlin"ii şi Majordomii îl vor păzi şi în"riji deopotrivă. deoarece ro(irrimii deveniseră tot mai puternici şi mai numeroşi. iar #ondorul îşi pierduse din putere şi era tot timpul ameninţat dinspre Răsărit şi de pe mare. mică aşezare ine rînduitâ. la apus de Pîrîul Merin". mult mai tîrziu. şi Pădurea a ajuns să fie socotită îndeo şte ca parte a domeniului re"al al Re"ilor O ştii.RM!N/). iar Pădurii. cale de douâ mile de la porţile fortâreţei. Ort(anc cel de nepătruns.irion.irion a spus răspicat că Muntele /nYar avea să fie de$acum încolo un loc venerat pentru am ele popoare. străjerii /nYarului erau aleşi numai din rîndul poporului din 'epresiunea Răsăriteană.Muntelui i$au dat numele de @alifirien.adurile !senului să se în"rijească eot(eodii. de care se pomeneşte în descrierea (otarelor re"atului lui . . să fie desc(is tuturor oamenilor din cele două popoare. fără oprelişti pe vreme de pace. iar de una lui stare între Pîrîul Merin" şi pînă la .)otuşi.a urmare a acestui pact.@it(ae"lir.<)! N. în interiorul căreia se "ăsea cel de$ al )reilea )urn al #ondorului. erau un zid şi un şanţ care se întindeau spre miazâzi.orlC dar .în vremea lui . /n"renost era păzit de o "ardă de "ondorieni.

am multe de făcut în "ra a mare.ăci acum eu însumi tre uie să mă întorc.orl a fost cunoscut drept 0eniorul eot(eodilor şi Re"e al . de$ or mai fi rămas niscaiva şle(te de duşmani prin un"(erele ţăriiC dar "rosul oştirii va rămîne în partea de nord$est. dacâ . ducînd cu ei tot ceea ce nu poate fi lăsat în urmă.irion.Numele sindarine T Ro(an pentru O şte. în speranţa că măcar unul dintre ei va ajun"e acasă înaintea mea.orl şi$a luat titlul de Re"e al O ştii .alenard(on.QEH / doua zi după ce şi$au făcut jurămintele. ca să păzească toate locurile pe unde al$ c(ot(ii au trecut /nduinul dinspre Pămînturile MaroniiC acolo e pericolul cel mai mare.Noaptea trecuta am trimis trei soli către miazănoapte.ăci . ro(irrimii încă nu deveniseră stâpîni peste acele pămînturi.orl s$au îm răţişat şi s$au despărţit fără tra"ere de inimă.. şi dincolo de /nduin şi în um ra . şi nu$3 vor urma decît pe 0eniorul eot(eodilor însuşi. dar adesea erau folosite nu numai de "ondorieni.oi lăsa aici toată armia de care mă pot lipsi.Or să fie şi cîteva companii de arcaşi călare.[ara asta a scăpat acum de duşmaniC dar ei n$au fost stîrpiţi din rădăcină.a mai trece o ucată de vreme pînă cînd ziua 1urămîntului va fi socotită drept ziua întîi a noului re"at. şi cît a mai trăit el.alenard(onului7O şte: însemna un ţinut de "raniţă.irion şi . iar nădejdea mea.!R!ON <! . cînd . ei tre uie păziţi.. şi măcar cu o parte din oasteC ţara mea a rămas cu prea puţini ăr aţi.OR=--. şi ro(irrimi pentru locuitorii ei T au fost născocite de @allas. cavaleri viteji şi destoinici. fiul şi urmaşul lui ..odrului întunecat nu ştim ce primejdii stau la pîndă. . cei mult prea tineri şi cei mult prea ătrîniC şi dacâ femeile şi copiii noştri vor fi să facă o călătorie atît de lun"ă. în special unul care servea drept apărare pentru teritoriile din interiorul unui re"at. să se ducă acolo unde o fi nevoie de ei.orl i$a spus6 T Mărite Majordom. ci de eot(eodii înşişi-Q4 .. mai mult de jumătate dintre oştenii ce se află acum în .avalerilor'eocamdată. .

irion cu adevărat a spus acele vor e despre ce anume i$ a inspirat jurămîntul. dincolo de orice speranţă. nu poate trece prin 'Yimordene. nici mulţi. este sâ$mi călăuzesc poporul în noua sa ţară cu cît mai puţine suferinţe şi pierderi.ele rantC şi fie ca aceia pe care i$am invocat QEQ PO.. fără doar dacă nu s$o a ate asupra noastră vreo năpastă.. nu încape îndoială că multe din cele puse în "urile lui ..u nădejde să ne despărţimV 'upă cum înfăţişează .0ă ne despărţim acum cu nădejde în sufletV îmi în"ădui sâ plec\ T îţi în"ădui.RM!N/).irion la despărţire au fost zise şi cumpănite în timpul sfatului ţinut cu o seară înainteC si"ur este însă că. prea puţin m$am "îndit la primedjiile pe care le$ai înfruntat şi că a fost o minune că aţi venit. a răspuns . căci era un om netrufaş.). pe care nu le$am ticluit înainte să le rostesc. cale de atîtea le"(e taman de la Miazănoapte.Pe malul apusean nu e drum pentru călăreţi şi nici pentru o mulţime mare de care şi oameni. la despărţire.mă întorc. şi în cele din urmă sâ trecem prin valea întuită de um ra acelui deal pe care voi îl numiţi 'oi #uldur.înţele" că. aşa cum am venit şi pînă la .<)! N.Răsplata pe care ţi$am dat$o cu ucuria şi uşurarea din inimi câ am scăpat pare acum prea mică'ar cred câ vor ele jurămîntului meu. căci acum văd câ altminteri nu e cu putinţă. drept martori la jurămintele noastre să ne ai ă în "rija lor. . c(iar de n$ar mişuna orcii prin MunţiC şi nimeni. pentru a$ mi împlini jurămîntul.odrului întunecat.'acâ mă întorc. aşa am zis6 dar poţi fi si"ur că mâ voi întoarce. şi pier dimpreună cu poporul meu pe drumul ăsta lun". n$au fost zise în zadar. tot timpul su ameninţarea .ronicile. unde sălăşluieşte 'oamna cea 'al a şi ţese năvoade prin care picior de muritor nu poate trece-5F Pe drumul răsăritean voi veni. în primejdia în care ne$am aflat. pe cît de .irion. nici puţini.orl şi .ăci va tre ui sâ venim de$a lun"ul malului răsăritean al /nduinului.

ilenaer. a făcut o călătorie la (otarele tuturor ţărilor asupra cărora #ondorul dorea să$şi întinsă stâpînireaC şi pe cînd se întorceau de la (otarul nordic cu /norien.redincios. şi numai dacă el le cere să$3 însoţească/poi toţi cei aflaţi acolo au făcut le"ămîntul tăceriiC dar !sildur l$a sfătuit pe Meneldur. au ajuns la un munte înalt care la acea vreme se numea . a rămas o vreme în #ondor. fără doar de moştenitorii lui . 7Muntele .!R!ON <! .lendil'e la mar"inea pădurii au făcut trepte de piatră pînă sus./u tăiat o cărare prin pădurea deasă ce acoperea pantele nordice şi astfel au ajuns în vîrful verde şi lipsit de copaci./ici se va înălţa. dar care mai tîrziu a primit numele de /mon /nYar./colo au netezit o întindere de pămînt şi la capătul dinspre răsărit au înălţat o movilăC în movila aceea !sildur a pus un sipet pe care$3 ducea cu sine. spunîndu$i ca Re"ele să viziteze locul sacru din cînd în cînd. cel mai no il dintre Majordomii #ondoruluiLivM 'atina lui !sildur 0e spune că. atît cît va dăinui Re"atulC şi va fi un loc venerat acesta.curajos.OR=--.Nici un om să nu$i tul ure liniştea şi pacea. în "rija valarilor. pe care nimeni nu$3 va pîn"ări. nepotul său. pe atît de mărinimos.lendil cel . în c(iar inima Re"atului de la Miazăzi.QE5 $ /cesta este un mormînt şi un loc de aduceri aminte pentru ./poi a spus6 .enerării:-53 0e afla aproape de inima ţinuturilor #ondorului. făcînd ordine în re"at şi dîndu$i sfaturi lui Meneldil. atunci cînd !sildur s$a întors din Răz oiul &ltimei /lianţe. înainte de a pleca el însuşi pentru a urca pe tronul /moruluiîmpreună cu Meneldil şi un "rup de prieteni de nădejde. pe creasta munteluiC şi !sildur a spus6 T Pe treptele acestea nimeni altcineva nu urcă decît Re"ele şi aceia pe care îi aduce cu el. mai cu seamă cînd simţea nevoia de "înduri înţelepte la vreme de .

dimpreună cu alte lucruri pe care un Re"e nou tre uia să le ştieC Majordomul dădea pravila Re"elui înainte de încoronare-5H 'e atunci. Meneldil a pus ca 7'atina lui !sildur: să fie le"iuită printr$o pravilă pecetluită. pînă la Romendacil ?ntîiul Lal cincilea după MeneldilM. pravila a fost înmînată nesmintit.lendil.<i au socotit că. numai ei sin"uri puteau judeca ce şi cum să facă. #ondor a fost atacat pentru prima oară de RăsăriteniC5E pentru ca datina aceasta să nu fie dată uitării din pricina răz oaielor sau a morţii neaşteptate sau din orice altă pricină nefericită. majordomul Re"elui Minardil.lendil:. s$a (otărît ca toate drepturile şi îndatoririle Re"ilor să devină ale lor 7pînâ cînd se va întoarce Marele Re"e:. vor ind de 7un QEI PO. urmaşii lui Mardii. a căror cîrmuire n$o întrezărise. cu toate că o iceiul de a urca la locul venerat de pe /mon /nYar împreună cu moştenitorul tronului a fost respectat de aproape toţi Re"ii #ondorului.primejdie ori restrişteC şi tot aici să$şi aducă şi moştenitorul cînd va fi ajuns la vîrsta ăr ăţiei.RM!N/). !sildur se "îndise la cineva din dinastia re"ală. ar fi avut aceleaşi drepturi şi îndatoriri pînâ la întoarcerea unui Re"eC prin urmare.'acâ la acea vreme Mardii a cîrmuit asemenea unui Re"e în a senţa acestuia5Q. moştenitor al tronului6 nicidecum la Majordomi.în timpul domniei sale.<)! N.înd zilele Re"ilor s$au sfîrşit şi #ondorul a ajuns să fie cîrmuit de Majordomii din spiţa lui @urin. fiecare Majordom avea dreptul să urce la locul venerat oricînd ar fi dorit şi să în"ăduie . urmaş al lui . care moşteniseră funcţia de Majordom. întrucît numai ei o cunoşteau. şi să$i spună despre cum a fost făcut acel loc venerat şi să$i dezvăluie tainele re"atului şi alte lucruri pe care se cuvenea să le ştieMeneldil a ascultat de sfatul lui !sildur şi la fel au făcut toţi Re"ii care i$au urmat.. moştenitor al lui .ît despre împlinirea 7'atinii lui !sildur:.)..

curînd între"ul re"at avea sâ decadă şi sâ fie distrus.irion. pentru a fi cîrmuite de ei şi de re"ele lor. Majordomii spuneau că #ondorul rămăsese 7re"at:. locul râmînea necâlcat de picior de om ani în şir şi.acelaşi lucru şi celor care$3 însoţeau. după cum era o iceiul Re"ilor&neori. mereu verde şi în pace su olta cerului. în parte din veneraţie şi în parte din pricina "rijilor pentru re"at.QEG întărească linia astioanelor de$a lun"ul /nduinului. şi că aceste cuvinte înseamnă neîndoielnic 7atîta cît va dăinui ţara #ondor:. fără doar de /norien. aşa după cum se ru"ase !sildur. făcînd .'upă cum ne spun cronicile.ît priveşte cuvintele 7atîta cît va dăinui Re"atul:..alenard(onul . locul venerat s$a înfăţişat neatins de trecerea anilor şi neîntinat. şi dacă acest lucru avea să se împlinească.OR=--.irion le$a dăruit atunci toate ţinuturile de la miazănoape. valarii aveau "rijă de elC căci. nici măcar cît să . care păzeau "raniţa răsăriteană. şi aşa avea să rămînă cît a rămas şi Re"atul #ondor nesc(im at0$a întîmplat însă ca al doisprezecelea Majordom . înainte să dăruiască . cu toate că pădurea creştea în mare neorînduială şi era ocolită de oameni din pricina tăcerii ei. încă şi mai mare6 invadatorii ameninţau să cucerească toate ţinuturile #ondorului aflate la miazănoapte de Munţii /l i. . primejdia a fost înlăturată numai cu ajutorul ro(irrimilorC înţeleptul . încît poteca ce ducea sus fusese în"(iţită de (ăţişuri. cînd totuşi a fost din nou tăiată. urcau arar la locul venerat de pe Muntele /nYar.în re"at nu se mai "ăseau destui oameni care să se statornicească în re"iunea de la miazănoapte.avalerilor de la MiazănoapteC şi a socotit că. doar cînd îşi duceau moştenitorul pînă sus.!R!ON <! . dupâ cum credea el de cuviinţă..îrmuitor. cîrmuit de un vicere"ent. să tre uiască să înfrunte o nouă primejdie. Majordomii.irion a cumpănit îndelun" la toate aceste lucruri. c(iar dacă în alianţă necurmată cu #ondorul.u toate acestea.

.lendil. căruia i$a răspuns cu 1urămîntul lui .Minas !t(il încăpuse pe mîinile naz"fdilor.u toate acestea./cum renunţase la . p".a de e+emplu . E .. tre uia să se sc(im e cu totul.astfel. su jurămînt.irion şi . iar !t(ilien fusese pustiitC dar #ondorul încă le socotea ca fiind ţinuturile sale.RM!N/).Q3HM reprezintă o parte a eiQEJ PO.Prin urmare.0ocotea că 7'atina lui !sildur: nu$şi mai avea rostul. c(iar şi după ce s$a presc(im at într$un măreţ pisc de avertizare. cu deplină solemnitate. . a primit. le"ată de locul venerat de pe /mon /nYar.alenard(on.irion.irion a scos de acolo însemnele ce făceau din acea movilă mormîntul lui . dar fără îndoială povestirea din secţiunea a treia L7. 7'atina lui !sildur:. Muntele /nYar a continuat să fie venerat de locuitorii #ondorului şi de ro(irrimi care i$au dat un nume în "raiul lor T @alifirien. cuvintele 7atîta cît va dăinui Re"atul: se refereau la Re"atul aşa cum fusese pe vremea cînd !sildur rostise aceste vor e. consfinţind pentru totdeauna alianţa dintre Re"atele ro(irrimilor şi #ondorului. 1urâmîntul lui ..). ca .irion a luat sipetul pus de !sildur în movilă şi l$a dus la =ocurile .orl. lîn"ă movila lui . adevărat că de atunci fuseseră pierdute şi alte ţinuturi ale Re"atului.=ocul venerat nu se mai "ăsea 7în inima Re"atului de la Miazăzi:. după ce îi cercetase fruntariile şi le (otărnicise.<)! N.enerate din Minas )irit(C dar movila verde a rămas ca un loc de aducere aminte a unui vec(i loc de aducere aminte.orl:.=$a dus în acel loc pe 0eniorul ro(irrimilor şi acolo.orl s$a întors la Miazănoapte. 3 Nu e+istă nici o scriere purtînd acest titlu. Muntele 0fîntNO).artea Re"ilor. pentru a$şi aduce între"ul popor pe noile lor pâmînturi de sâlăşluire.'ar dupâ ce acestea au fost făcute şi . ci la (otarul unui alt re"atC în plus.lendil. .RNota autoruluiS T =a această scriere se face referinţă în pasajul de desc(idere din /ne+a / la 0tăpînul !nelelor.

asa lui @ador. a dus la distru"ătoarea învrăj ire a Ru edeniilor din #ondor. ivM la 0tăpînul !nelelor se spune că .RNota autoruluiS %aptul câ oastea #ondorului a scăpat de a fi nimicită complet s$a datorat în parte curajului şi devotamentului călăreţilor din rîndul Oamenilor de la Miazănoapte. marcată pe (arta din 0tăpînul !nelelor0e pare câ Oamenii de la Miazănoapte au fost înrudiţi îndeaproape cu al treilea şi cel mai măreţ dintre popoarele ce le"aseră prietenie cu elfii. conduşi de Mar(ari Ldescendent al lui . era cel mai puternic dintre prinţii Oamenilor de la MiazânoapeC se ucura de favorurile lui Romendacil !!. din cîte ştiu eu.lessar le$a pus la dispoziţia lui %rodo şi Pere"rinC în ediţia revizuită. în nici una din scrierile tatălui meu. ca în cazul lui .idu"avia.alacar. fiica lui .H Q 5 I numărîndu$se Lalături de . Re"ele #ondorului Lmort în 3HIIM. cîrmuit de . care îşi luase titlul de Re"e al R(ovanionului.odrului întunecat. această referinţă a fost eliminată/dîncâtura Răsăriteană.&n fapt interesant. iar căsătoria dintre .idu"avia.'ar forţele #ondorului au pricinuit asemenea pierderi . este acela câ forma numelor primilor re"i şi prinţi din rîndul Oamenilor de la Miazănoapte şi al eot(eodilor provine din "otică. şi .ăruţaşilor.idu"avia. era marea sco itură în mar"inea de răsărit a . 7Re"ele R(ovanionului:M care au format arier"arda. încît aceştia nu au avut destulă forţă să îşi continue invazia fără a primi întăriri din Răsărit.artea Majordomilor şi /2alla et(M printre cronicile #ondorului pe care Re"ele . nemenţionat.idumavi. astfel că o vreme s$au mulţumit sâ cucerească între"ul R(ovanion. fiul lui Romendacil.RNota autoruluiS T în /ne+a / L!. pe care 3$a ajutat în răz oi împotriva Răsă$ ritenilor. şi nu din en"leza vec(e Lan"lo$sa+onâM. în secolul K. toponim care apare numai aici.

de Minalcar Lcare şi$a luat numele de Romendacil !!M. . . 7cal:. care apare în numele mai multor Re"i ai O ştii. şi nici despre învrăj irea ru edeniilor din #ondor.OR=--.idu"avia are o orto"rafie latinizată. fiind cunoscută su numele .'eoarece./ici nu se pomeneşte nimic despre răz oiul împotriva Răsăritenilor. lim a din Ro(an a fost 7făcută astfel încît sâ semene cu en"leza străvec(e:. aşa cum se e+plică în /ne+a % L!!M. despre care /ne+a / menţionează că ar fi avut loc 7dincolo de /nduin:. s$ a petrecut de fapt pe pămînturile ce se întindeau la sud de . numele strămoşilor ro(irrimilor capătă forme corespunzătoare primelor consemnări ale lim ii "ermaniceG 0u această formă apare numele în vremurile de mai tîrziu.orl şi.Mar(Yini şi Mar(ari conţin cuvîntul "otic mar(. deşi este mai scurta. purtat în secolul K!!!.RNota autoruluiS T în en"leza vec(e.. ulterior. 7popor de călăreţi:C vezi nota HIJ Povestirea anterioară nu contrazice relatările din /ne+a / L!. a cărei cauză a fost această căsătorieC dar adau"ă unele elemente care nu sînt menţionate în 0tăpînul !nelelor6 anume câ Marea Molimă a fost cea care i$a decimat pe Oamenii de la Miazănoapte din R(ovanionC că ătălia în care Re"ele Narmacil !! a fost ucis în anul 3J5I.alacar cu o prinţesă a Oamenilor de la Miazănoapte. 7prieten:.QE4 plural mearas. iar .=eod. corespunde cuvîntului din en"leza vec(e Yîne. cuvîntul folosit în 0tăpînul !nelelor pentru caii din Ro$ (anC Yini. iv şi !!M la 0tăpînul !nelelor. un nume "otic e+istent. sau despre căsătoria fiului său .idumavi este forma latinizată a "oticului ]idumaYi L7fecioara$pădurii:M. de atra"erea de către acest re"e a multor Oameni de la Miazănoapte în oştirile #ondorului. al cărui corespondent în en"leza vec(e este mear(.odrul întunecat. corespunzătoare formei "otice ]idu"anja L7locuitor al pădurii:M.!R!ON <! . al ro(irrimilor.

idu"avia. la vremea respectivă. 3E /ceastă poveste este cu mult mai completă decît scurta relatare din /ne+a / L!.RNota autoruluiS 35 într$o însemnare izolată. referitoare la te+t.RM!N/). iar dacă o apucau spre miazănoapte.de *ătălia de pe ./tacatorii nu puteau trece /nduinul. în 3J44. pricinuită de sco itura numită /dîncâtura Răsăriteană Lvezi nota HM3Q .împiile 0tînjeneilor4 *unicul său. vezi nota HIQHF PO. Morannon se .odrul %an"ornC vezi primul citat din /ne+a . trăind în .ucerirea &m arului de către )elume(tar &m ardaci