You are on page 1of 46

Tema Proiectului

Obtinerea produsului “Bere pasteurizate” cu descrierea fluxului tehnologic stiind ca se folosesc ca materii prime urmatoarele: malt 1,5 t , hamei 1 t , apa 1 t , cereale nemaltificate 5 t ! Berea "a fi pasteurizata intr#un schimbator de caldura cu $ zone!

%&P'()*

Tema :

(! )otiuni generale despre bere + ((! %ompozitia chimica a materilor prime + (((! *chema tehnologica de fabricatie a berii (((!1 *chema tehnologica + (((!, -escriera operatiilor din schema + (.! &tila/e folosite la obtinerea berii + .! -efecte intalnite la produs + .(! %ompozitia chimica a berii + .((! )orme de igiena si protectia muncii + .(((!Bilantul de materiale + (0! %alculul economic 0! 1nalize de laborator +

BIBLOGRAFIE
(! )umele autorului : %onstanta -raganescu + )umele cartii : Biochimia 1limentelor + 2udetul : Bucuresti + 3ditura : Pedagogica si -idactica + 1nul : 1445 +

((! )umele autorului : (on -iaconescu + )umele cartii : 5erciologia 1limentara + 2udetul : Bucuresti + 3ditura : 3ficient + 1nul : 1446 + (((! )umele autorului : %#tin Banu + )umele cartii : Tehnologia maltului si a berii + 2udetul : Bucuresti + 3ditura : Tehnica + 1nul : , $ + (.! )umele autorului : 5ihai -umitrescu , .! 'otaru + )umele cartii : Tehnologi in industria alimentara + 2udetul : Bucuresti + 3ditura : Pedagogica si -idactica + 1nul : 1474 + .! )umele autorului : 2uran + )umele cartii : %alitatea produselor + 2udetul : Bucuresti + 3ditura : Tehnica + 1nul : 147$ +

.(! )umele autorului : -emator + )umele cartii : 5icroobiologia produselor alimentare + 2udetul : Bucuresti + 3ditura : Tehnica + 1nul : 1489+ .((! )umele autorului : %#tin Banu + )umele cartii : 5anualul inginerului in industria alimentara + 2udetul : Braso"+

3ditura : Tehnica + 1nul : , 1+ %1P! ( .(((! )otiuni generale despre bere )umele autorului : (! 'asenescu + )umele cartii : Operatii si utila/e in industria alimentara + 2udetul : Bucuresti + 3ditura : Tehnica "ol (( + (! Berea poate fi definita ca o bautura slab alcooloica , nedistilata , obtinuta prin 1nul : 147, + fermentarea cu a/utorul dro/diei a uni must din malt si cereale nemaltificate fierte cu hamei (0! #maltul + #cerealele nemaltificate + )umele autorului : ######### #hameitehnologic + )umele cartii : (ndrumator de laborator + #apa+ 2udetul : :alati + #dro/die + 3ditura : Tehnica + 1nul : , +
<iind o bautura nedistilata berea mai contine in afara de alcool si o serie de substante ca: glucide , substante azotoase , saruri minerale si "itamine di grupa B , care ii 0! confera o "aloare nutriti"a si care au o ,actiune fa"orabila )umele autorului : Pormala *ana %#tin Banu + asupra organismului ! 1stfel alcoolul din bere in cantitati mici "aforizeaza respratia si atenueaza tulburarile ner"oase! )umele cartii : (nfluienta proceselor tehnologiceasupra calitatii produselor .itaminenel din grupa B prote/eaza ficatul fata de actiunea daunatorea a alcoolului ! alimentare , .ol (, (( + *ubsatantele amare au o actiune bacteriostatica distrugand bacteriile gram poziti"e cat si 2udetul : Bucuresti + baciul tuberculozei ! ! Pricipalele materii prime sunt :

3ditura : Tehnica + 1nul : 1474 +

0(! )umele autorului : (! 'asenescu + )umele cartii : ;exicon indrumator pentru industria alimentara + 2udetul : Bucuresti + 3ditura : Tehnica + 1nul : 1446 +

%1P! (( 5aterii prime folosite la obtinerea maltului pentru bere 1! *chema tehnologica de obtinere a maltului pentru bere ! =.O O'> B'&T -3T3':3)T( .

'eceptie %orpuri *traine Precuratire %uratire ?Triere@ *ortare Orz (((.erde &scare 'acire -egerminare 'adicele . Orz (A(( -epozitare (nmuiere Orz Plutitor :erminare 5alt .(.

ustruire@ -eseuri -epozitare 5alt &scat .Polizare ?.

a baza bobului se afla embrionul acestuia ! 3l reprezinta partea "ie a bobului .Compozitia chimica a meteriilor prime ((. fiind locul unde se "a declansa procesul de formare a enzimelor la geriminare ! ((!1!1 %ompozitia %himica a Orzului 3a "ariaza in functie de soiul de orz .#9 randuri boabe ! . endospermul si embrionul + (n"elisul este format dintr#un strat exterior numit palee sub care se afla tegumentul propriu#zis este format din celuloza si hemiceluloza si are rol de protectie ! *ub in"elis se afla stratul aleuronic bogat in proteine si lipide ! Partea centrala a bobului o reprezinta endospermul unde se gasesc granule de amidon ! 3l are o importanta tehnologica foarte mare deoarece in urma hidroloizei amidonul sub actiunea amilazei se obtin glucide fermentescibile ! .a fabricarea maltului este folosit cel cu doua randuri .#19B! -aca orzul are o umiditae ridicata el nu mai poate fi conser"at se "a modifica mai greu si "or exista pierderi mari in amido 1midonul furnizeaza cantitaea ce mai mare de extract din must ! 1midonul este format din doua componente : amilaza si amilopectina ! 1milaza are o structura neramificat fiind format din unitati de glucoza legate prin legaturi 1#9 α glicozidice ! (n apa calda formeaza o solutie coloidala iar in prezenta iodului da o coloratie albastra ! 1milopectina are o structura ramificata. pentru ca boabele sunt mari si uniforme cu un continut ridicat de amidon si scazut in proteine ! Bobul de orz este caracterizat printr#o serie de elemente structurale care au o importanta deosebita in aprecierea calitatii si la fabricarea maltului ! 1lcatuirea bobului de orz : (n"elisul . conditiile pendoclimatice si de fertilizatorii folositi ! 1stfel : umititatea 1. contine si legaturi 1#8 α glicozidice ! -atorita structurii ramificate . B continutul in amidon 55#85B celuloza si hemiceloloza 1 B glucide simple 9#7B proteine 6#1$B lipide $B saruri minerale &iditatea normala a orzului care#i asigura conser"area "ariaza intre 1.#.1!ORZUL : -intre cereale orzul este cel mai folosit la fabricarea maltului deoarece se culti"a foarte bine in zonele cu clima temperata ! Bobul de orz prezinta un in"elis gros care prote/eaza embrionul in timpul germinari si care nu contine substante daunatoare pentru gustul berii ! <orma de origine a orzului este cea cu 8 randuri de boabe! 3xista soiuri cu . amilopectina formeaza cu apa calda un gel iar in prezenta iodului da o coloratie "ioleta! .

=ameiul 3ste o materie prima indispensabila la fabricarea berii . culoare galbena si contin subsatantele cele mai "aloraose din hamei ? uleiuri eterice si substante amare @ ! -aca hameiul este "echi lupulina capata o culoare rosiatica si un miros neplacut datorita proceselor de oxidare ! *oiurile de hamei poarta denumiri in functie de zonele de cultura ! 1stfel sunt 9 soiuri : timpuri .a recoltare hameiul "a a"ea o umiditate cuprinsa inte 7 #6 B el "a fi supus uscari in uscatoare cu gratare pana cand umiditatea "a fi de 1 #1. rafinoza .a fabricarea berii se folosesc florile feminine numite conuri de hamei ! %onul este format din 9 elemnte : peduncul . iar cele cu masa maoleculara mdie influienteza poziti" gustul si spumarea berii ! .B ! Temperatura la care se realizaeza uscarea este de 8 % ! -upa ce a fost uscat hameiul este presat cu a/utorul unor prese apoi este ambalat in saci de iuta si expediat la fabrica de bere !  ((!.%eluloza este localizata in in"elisul bobuluisi nu sufera transformari in procesul tehnologic . ma/oritaea lor regasindu#se in borhotul de malt ! (n must si bere "or trece cantitati mici de acizi grasi care influienteza naegati" gustul si spumarea berii ! *ubstantle minerale au rol in asigurarea p= Cului pentru procesele enzimatice ce au loc ! ((!.ipidele din orz sunt partial consumate din germinale de catre embrion . dand gustul amar berii ! =ameiul este o planta dioica ? prezinta flori feminine si masculine pe tulpini diferite @! . ea gasinduse in final in borhot ! :lucidele simple rezulta in urma respiratiei embrionului ? glucoza . maltoza@ Proteinele din orz au imprtanta deosebita la fabricarea maltului si berii! 1stfel la obtineri berilor blonde se recomanda un orz cu un continut scazut in timp la cele brune se prefera orzul bogat in proteine ! (n bobul de orz proteinele sunt localizate in trei zone: #stratul aleuronic ?glutenul @ + #substratul aleuronic ?proteinele de rezer"a@ + #in pereti celulari ai endospermului + Tipuri de proteine : #albuminele : solibile in apa distilata se cauguleaza la caldura + #globulinele : solubile in solutii de saruri + #prolaminele: solubile in soluti alcoolice + #glutinle : solubile in soluti alcaline + (mportanta tehnologica a proteinelor este pri"ita in functie de masa acestora ! 1stfel fractiunile proteice cu masa moleculara mare influienteza negati" gustul si stabilitatea coloidala a beri . atunci cand conurile sunt inchise la culoare si au aroma maxima ! . frunzulite si granule de lupulina ! :ranulele de lupulina au forma sferica .!1 %ompozitia chimica a hameiului umiditate 11B + sumstante amare 16B + substante proteice 15B + celuloza 15 B + substante minerale 6 B + . tarzi . ax sinuoz . semitarzi ! 'ecoltarea si conditionarea hameiului se recolteza la maturitatea tehnologica . semtimpuri .

si sunt antrenabile de "apori de apa ! ((!$ 1pa 1pa este o materie prima foarte importanta la fabiricarea berii din punct de "edere calitati" si cantitati" ! 1stfel pentru 1hl bere se folosesc 5 #55 hl apa in procesul tehnologic ! %antitatile cele mai mari de apa se consuma la inmuiere . care ataca conductele de otel ! 1pa care strabate rocile moi ?dolomitele @ acumuleaza saruri minerale intr#o cantitate mare ! O cantitate mare de cationi este data de calciu . acizi ! 'asinile sunt produse de oxidare si polimerizare a si β .B iar β . acizi nu au "aloarea mare ! (n timpul fierberii α . acizi sufera un proces de izomerizare iar in final pot contribui in cea mai mare masura la gustul amar al berii finite ! &leiurile eterice componente de aroma a hameiului ! Principalele uleiuri eterice din hamei sunt : #humulen + #mircen + #pinen + &leiurile etrice sunt solubile in solutii organice . acizilor ! -aca se considera ca α . plamadire si zaharificare . granit si bazalt este saraca in saruri . fer ! -uritatea apei influienteaza si ea calitatea berii ! 1stfel se cunoaste o duritate totala si una temporara ! -ifernta dintre duritatea totala si cea temporara o reprezinta duritatea permaniala ! -atorita acestor $ tipuri de duritati apa a condus la formarea principalelor tipuri de bere ! 1stfel la berile blonde se foloseste apa cu duritate sub doua grade ! . putin solubile in apa si must . β . cele tari 1. filtrarea plamezii .uleiuri eterice 1B + *ubstantele amare sunt reprezentate de rasini mai tari si α . sodiu . dar bogat in %O. la spalarea sticlelor si utila/elor folosite ! ((!$!1 %ompozitia chimica a apei Prin compozitia chimica apa influienteaza calitatea produsului finit ! %antitaea sarurilor dizol"ate in apa depinde de natura rocilor peste care a trecut ! 1pa care strabate roci dure . acizi dau o amareala de 1 B atunci rasinile moi au o amareala de $$B . magneziu . racirea mustului .

*chema tehnologica de fabricarea berii =amei 1pa 5alt %ereale nemaltificate -ro/die 'eceptie 'eceptie -epozitare -epozitare 5acinare 5acinare 5ultiplicare in laborator Plamadire ?>aharificare@ <iltrarea plamezii Borhot 5alt <ierberea cu hamei Borhot =amei .impezire la cald Trub la cald 'acire 8#7 grade % .

-ro/die exces Tratare .impezire la rece Trub la rece -ro/die (nsamantare cu dro/die <ierbere primara -ioxid de %arbon <ermentare *ecundara -ioxid de %arbon <iltrare *ticle de bere -epozitare Butoaie %onditionare %onditionare (nbuteliere la sticle Tragere la butoaie %apsule -opuire 3tichetare 3tichete 3tichetare .

-epozitare -epozitare Bere la sticla Bere la butoi .

de asemena filtrarea la cazan a plamezii ! &n macinis mai grosier conduce la un borhot mai "oluminos cu o structura mai afinata care fa"orizeaza filtrarea la cazan in timp ce un macinis fin conduce la un borhot mai putin "oluminos .metoda de filtrare a plamezii dupa brasa/ + -intre factorii de influienta care determina alegera procedeului de macinare . pentozanii . desi extractia substantelor utile este mai usoara . si o clasare pe dimensiuni a particulelor obtinute .%1P! $ *chema tehnologica (((!1 Pregatirea maltului pentru macinare ! 5altul depozitat in silozuri . 5acinarea maltului ! 5acinarea maltului realizeaza reducerea dimensiunilor materialului de strat . deoarece este fiabil si afanat .dificultati in filtrarea mustului si berii ? β glucanii @+ .calritatea mustului primiti" si al celui secundar + . macinarea maltului "a influienta : . realizandu#se concomitent desprafuirea ! %ele mai mari pierderi de substanta uscata au loc la respiratie prin dez"oltarea radicelelor care se indeparteaza din maltul uscat ! %antarirea maltului se poate realiza cu balanta automata cu cu"a basculanta sau balanta electrica ! (((!1!. gradul de solibilizare al endospermului are o deosebita importanta asupra dimensiunilor particulelor ce se obtin la macinare in sensul ca : . se faciliteaza si extragerea compusilor nedoriti cum ar fi β glucanii .stabilitatea aromei mustului si respecti"a berii + (ntre un randament mare in extract si "iteza de filtrare optima exista o serie de contradicti .un endosperm bine solubilizat prezinta o rezistenta redusa la macianre . fractiuni ce se "or solubiliza bine la brasa/ + . inainte de a intra la macinare poate fi supus unei operatii de polisare ?nu este obligatorie@ ! Polisarea se executa intr#o masina cu rotor a"and discuri abrazi"e sau intr#o masina cu rotor "erical care se roteste intr#o carcasa cu suprafata exterioara abrazi"a . polifenolii si lipidele care cauzeaza urmatoarele nea/unsuri in must si bere : .cresterea "ascozitatii mustului ? β glucanii si pentozanii @ + . randamentul in extract al mustului este redus .metoda de brasa/ ce urmeaza a fi aplicata + .scaderea stabilitatii coloidale si a duratei de pastrare a berii ?pentozanii si polifenolii @ + O macinare care conduce la grisuri mari nu asigura o lichefiere C zaharificare buna a plamezii .marimea si uniformitate boabelor de malt + . in sensul ca o macinare fina .modificarile care au a"ut loc la matificare + . mai compact . mustul este greu fermentescibil dar plamada se filtreaza usor la cazan ! <elul macinisului determina si "olumul borhotului si structura acestuia .extractia si randamentul in extract la plamadire intr#un timp optim + . la alegerea procedeului de macianare trebuie sa se aibe in "edere : .umiditatea maltului supus macinarii + . respecti" inaltimea borhotului in cazan . care ingreuneaza filtaraea la cazan ! Prin urmare . prin cerenere ! Tehnica de macinare adoptata depinde de metoda de plamadire si de metoda de filtrarea a plamezii dupa brasa/ ! -in punct de "edere tehnologic . ceea ce conditioneaza . si prin uramre se obtin fractiuni de grisuri mai fine care contin si enzinele maltului .

respecti" "olumul a/unge la 85 #6 ml D1 g ! Procesul este facilitat prin faptul ca sectiunea de conditionare este de $ #8 secunde . iar la partea inferioara o "ala"a . "olumul co/ilor creste cu 1 #.sa se e"ite condensarea aburului pe boabele de malt + . B umiditatea si poate a"ea loc o umezire a endospermului + 5oara este alcatuita dintr#un buncar de alimentare de unde maltul intra in "asul de conditionare instalat intre buncarul de alimentare si moara cu "alturi ! . filtrur "a functiona incorect ! 5acinare se realizaeaza cu a/utorul "alturilor ! (((!1!$ 5acinarea uscata cu conditionare (n cazul macinari uscate exista riscul ca coa/a maltului sa fie maruntita fin si din acesta cauza filtrarea la cazan nu se mai face bine ! -in aceste moti"e in tehnologiile noi se utilizeaza maltul conditonat cu apa sau abur inainte de macianre ! %oa/a absoarbe apa pana la 7B prin conditonare si de"ine mai pliabila si deci .sa se e"ite coreoziunea utila/elor si a curgerii defectuase a maltului de la un utila/ la altul + .sa se e"ite supraincalzirea . astfel incat 75B din extractul mustului sa fie format din zaharuri fermentescibile ! . durata de stationare a orzului in "asul de conditionare fiind de 95#5 secunde ! (((!1!9 Brasa/ul maltului macinat Bras/ul maltului include plamadirea si zaharificarea si are drept scop : sa solubilizeze subsatantele solubile . persistente in malt ?1 #15B@ sa faca "olatile prin actiunea enzimelor proprii si respecti" cu a/utorul celor adaugate ?8 B din totalul componentelor maltului @ + sa modifice pe cale enzimatica . B . se deterioreaza mai putin ! Trebuie insa a"ut gri/a ca endospermul sa ramana uscat .a conditionarea maltului cu aburi trebuie sa se aibe in "edere urmatoarele : . cand continutul total de umiditate a maltului creste cu 1#1. in acest caz coa/a maltului a/unge la . la un ni"el dorit . care se "or solubiliza mai greu si "or fi mai dificil mai atacte de enzimele care le contin .- un endosperm solubilizat necorespunaztor "a fi mai tare . deoarece in caz contara el se lipeste de "alturi ! . care ar conduce la inacti"area enzimelor + . mai greu de macinat .a condensarea optima a maltului . sectorizata de distribuire a orzului inmuiat in moara cu "alturi ! 5altul este inmuiat prin intermediul liniei de stropire pre"azuta in zona "al"ei rotati"e superioare cu duze de stropire ! 1pa are temperatura de 55#7 grade % . atunci maltul poate fi macinat fin incluzi" coa/a care trebuie bine maruntita deoarece in caz contrar.conditionare cu apa calada . si in acest caz randamentul in extract este mai redus ! -upa filtrarea plamezi se utilizaeaza un filtru de plamada .5B ! %onditionarea maltului se face utilizand un agregat de conditonare cu apa de tip condimat sau un agregat de conditonare cu abur de /oasa presiune ! 3xista si agregate de condtionare cu rotor si palete si agregate in regim stationar ! (((!1!$ 5acinare umeda a maltului 1ceasta macinare se poate realiza in doua "ariante : .a partea superioara a "asului exista si o "al"a rotati"a care amesteca orzul ce se conditioneaza . si se obtin fractiuni de grisuri mai grosiere . strucura chimica a substantelor ne"olatilizate .

in "ederea indepartariilor subsatntelor "olatile nedorite ! %oncentrarea mustului la fierbere cu hamei ! .formarea produsilor de aroma + .a fierberea mustului sub presiune este necesara o perioada de fierbere la presiune atmosferica sau este necesar ca mustul sa fie trecut intr#un separator lichid aflat sub presiune redusa . fierbera mustului cu hamei trebuie sa asigure distrugerea bacteriilor si din acest moti" mustul trebuie fiert imediat dupa obtinere! O fierber timp de 15 minute .a fierbere se indeparteaza si subsatntele "olatile miscibile in apa pro"enite din hamei ! . si din acest moti" este necesar sa se faca o igienizare riguroasa din punctele mentionate! -in punct de "edere bio#chimic . la p= normal de 5. cantitatea de apa e"aporata fiind de 5#1 B din "olumul mustului pe ora ! . .!.a fierberea mustului are loc si o concentarare .a sfarsitul fierberi concentratia mustului trebuie reglata la ni"elul mustului original .cantitatea de hamei ce trebuie adaugata in must + .* produs de dro/dii + . biochimica.$B ! - (((!. dar si interactiunea lor cu carbohidratii si mai ales cu constituientii polifenolici neoxidati sau oxidati .a fierbere creste concentratia in extract cu mai putin de .# . durata si un anumit grad de agitare ! <ierberea confera mustului sabilitatea sub 9 aspecte : biologica . cu alte cu"inte o aroma Enobila” ! Pentru a se obtine rezultantele scandate este important sa se cunoasa foarte bine urmatoarele : . gust de amar deci .B fata de mustul care a intrat in fierbere ! . =ameierea mustului =ameiul adaugat la fierberea mustului "a conferi berii un miros agreabil delicat . in caz contrar ar fi o sursa de =.!1 %onsideratii generale <ierberea mustului cu hamei are drept scop atingerea urmatoarelor obiecti"e : stabilizarea mustului + dez"oltarea aromei mustului + concentrarea mustului + extractia principiilor din hamei si trecerea lor in must in care sufera transformari sau reactioneaza cu alte componente a mustului ! *tabilitatea mustului in ceea ce pri"este stabilitatea mustului trebuie aratat ca fierbera mustului implica o anumita temperatura . separatorul de hamei si in tancurile de must. <ierbera mustului (((!. este suficenta pentru realizarea mustului ! 3ste posibil ca anumite bacterii termofile sa reziste in depozitele de trub de pe conducte .. dextrinele din must raman ca atare ! -in punct de "edere coloidal la fierbere are loc coagularea si precipitarea proteinelor nestabile coloidal .indepartarea substantelor "olatile din orz si a celor formate in procesul de maltificare + .distrugerea cisteinei si cisteinei care . coloidala si aroma ! -in punct de "edere biologic .. la fierberea mustului cu hamei se inacti"eaza toate enzimele care au mai ramas dupa operatia de plamadire ! 1"and in "edere ca se inacti"eaza si α amilaza care a ramas dupa plamadire . corespunzator fabricarii unui anumit tip de bere ! 1baterile fata de norma pot fi de .(((!. precipitatul insolubil constituind trubul la cald ! -ez"oltarea aromei ! 5odificarile de aroma care au loc la fierberea cu hamei a mustului se refera la : .

reducerea sau eliminarea gustului de lumina + (((!.a/ustarea amareil + . a"and in "edere ca la fierbere se pierde ma/oritatea uleiului esential din hamei .!$ *epararea borhotului de hamei Pentru crestera capacitatii de fierbere . prin diferite grade de amareala ! Tipul de bere Bere de grau Bere BocF Bere 5arzen Bere fara alcool Bere export Bere Pilsner δ .5#11 1 #18 &nitati de amareala 19#.5 7#4.9 Fg Dhl must conurile de hamei epuizate se pot recupera folosind urmatoarele mi/loace : . se utilizeaza si un cazan de mentinere a mustului cald ! -aca la hameiere s#au folsit conuri de hamei . insa .6#9 B& (n legatura cu cel de#al doilea punct trebuie sa a"em in "edere ca exista pierderi de substante amare in diferite etape tehnologice ..momentul adaugarii hameiului + .gradul de transformare al α acizilor in izo α acizi + (n legatura cu primul punct mentionam ca diferitele tipuri de bere se caracterizeaza prin continut diferit de α acizi deci . se pierde cca 6 B din ni"elul de substanta adaugata deci ..7#1. substantele amare ce se regasesc in bere reprezinta cca .cazan cu fund perforat cu sistem de epuizarea a borhotului si a trubului la cald + (n acest cazan mustul fiert este admis in cazanul pre"azut cu fund perforat .cazan pre"azut cu sita de retinerea a hameiului + . B& 14#.5 B& .reducerea sau eliminarea formarii gustului spumei berii + . la stabilirea dozei de hamei trebuie sa se tina seama si de aceasta pierdere ! 5omentul adaugarii hameiului depinde de gradul de amareala C aroma deorita si de tipul produsului utilizat! Producerea amareli implica dozarea hameiului chiar la inceputul fierbei mustului . #.impunatatirea presa/ului si calitatea spumei berii + . se practica adosul de hamei si spre finalaul fierberi sau chiar in Ghirlpool ! 1roma de hamei a berii poate fi imbunatatita prin adaugarea hameiului si a deri"atelor din hamei in timpul conditionarii beri finite ! 1cest adaos post fermentare ar a"ea urmatoarele scopuri : . #. hameiul epuizat reprezentand .5#$ B din suprafata fundului perforat ! Pe masura ce borhotul de hamei se acumuleaza se formeaza si se fa"orizeaza si retinerea trubului la cald ! Primele cantitati de must se recicleaza ! . B din totalul substantelor amare cu care "in conurile de hamei ! . 7.6 B& . α acizi Dhl bere 5#7 8#6 7#6. orificile a"and o suprafata de .a fierberea mustului cu hamei .forma de prezetare a hameiului + .$ B& . este necesara separarea acestora .#$ B& .pierderile de subsatante amare in procesul tehnologic + .

trubul la rece se sedimenteaza foarte greu ! 1cest trub are proprietatea de adera la alte particule cum ar fi bulele de aer respecti" dro/dile ! *e considera ca mustul racit clarificat trebuie sa mai ramana 9 #5 mg trub la rece Dl!.saruri insolubile + . cu atat se formeaza mai mult trub la rece ! Trubul la rece consta in principal . grade % isi ia ceea ce impiedica dez"oltare ulterioara a microorganismelor care pot infecta mustul + . acesta contribuind la un gust mai plin al beii ! - (((!.material proteina#tanin + . sunt necesare conditii de aerobioza ..proteine denaturate Ccoagulate + (ndepartarea trubului la cald este necesra deoarece prezenta lui in must are urmatoarele efecte negati"e : ingreuneaza clarificarea mustului . dar se continua sinteza acizilor grasi saturati cu - . "or sedimenta relati" usor formand o masa compacta . din acest moti" .(((!. ca urmare a unei macinaturi necorespunzatoare la plamadire Czaharificare ! (n asemenaea cazuri mustul fier poate sa contina pana la 1 Fg trub Dhl must ! Pentru clarificrea mustului se poate folosi caznul de sedimentare . de must sau chiar 15 mg Dl .!8 1erarea mustului 1erarea mustului racit este necesara pentru : multiplicarea dro/diilor + sinteza ergosterolilor + sinteza acizilor grasi nesaturati + Pentru dez"oltarea dro/diilor ca biomasa .!5 'acira mustului 'acirea musttului fiert se face in scopul : reduceri temperaturi de la aproximati" 1 grade % la 5#8 grade % sau 7#1. si implicit .material lipidic din must + . face dificila filtrarea berii daca nu este indepartat la timp! O incaracre mai mare cu trub la cald a mustului fiert s#ar datora folosiri uni must dulce cu trubiditate mare .6 FgDhl must si contine 6 #65 B apa fiarta fiind format din : .formarii trubului la rece : mustul cald este limbede dar pe masura ce se raceste le de"ine turbed din cauza formarii trubului la rece care consta din particole cu Φ H . si =. sinteza incetand cand dro/dia intra in anaerobioza . dar care se redizol"a la incalzirea acestei ! -in cauza dimensiunilor reduse . din complexe proteine Cpolifenoli care precipita in mare masura la racirea mustului . producand %O. daca timpul este suficient ! Trubul la cald reprezinta .5 um + %u cat se scade mai mult temperatura . a ergosterolilor si acizilor grasi nesaturati este necesara pentru ca aceste substante intra in alcatuirea membranei celulare ! *accharomIces ce"areeum sintetizeaza steroli la sfarsitul fazei aerobice . printr#o succesiune de dehidrogenari si decarboxilari .. poate acoperi celulele dro/die folosite la fermentare . dar cel mai utilizat echipament de clarificare este Ghirpoolul care poate fi cu fund conic si cu fund inclinat ! (((!.material rasinos din hamei + .1# . care au densitatea ce"a mai mare decat a mustului si . in care caz celulele de dro/die oxideaza glucoza indirect .O precum si energie ! *inteza sterolilor in general .!9 %larificarea mustului Trubul la cald este format din particule cu dimensiuni de $ #6 mm .

!6 . dar inainte de insamantarea cu dro/die + . si atenuarea mustului este nesatisfacatoare + . contactul dro/diilor cu oxigenul in timpul fiermentarii este insuficient . si de tancuri daca lucreaza sub presiune ! (((!.dro/dii din clasa ( . dro/dile au fost clasificate in patru grupe si anume : . pentru anumite dro/di . aceasta trebuie sa fie controlata deoarece : . .tub .la aerarea in exces fermentatia este prea "iguroasa .!7 3chipamente pentru fermentare (n industria berii .deasemenae ele nu se dizol"a suficient in timpul fazelor initiale ale fazelor primare + . care necestita aproximati" 9 mg O. cu dimensiuni mici . compozitia mustului in ergosterol si acizi grasi nesaturati ! -aca in must se adauga ergosterol dro/dia poate fiermenta mustul in prezenta unei cantitati mai reduse de O. Dl must + .otel prote/at cu : rasina .aluminiul are o sensibilitate mai mare la coroziune decat otelul inoxidabil . concomitent cu insamantarea cu dro/die+ 1ceasta din urma se considere mai eficienta deoarece se realizeaza si o indepartare a trubului la rece si a dro/dilor care nu sunt acti"e ! Oracre ar fi sistemul de aerare .care necesita aproximati" 9 mg O.dispoziti" cu doua componente de /et + .in absenta unei cantaitati insuficiente de O. "asele de fermentare poarta denumirea de linuri daca lucreaza la presiune barometrica . ale dro/diilor sunt determinate de susa de dro/die .aerarea mustului dupa racirea acestuia .dispoziti" static de amestecare + *istemele de aerare utilizate in prezent sunt : . a . se pot folosi urmatoarele dispoziti"e de aerare : .inuri de fiermentare *unt recipiente deshise in care se face fermentatia primara si care sunt racite cu a/utorul unor serpentine pentru eliminarea caldurii produse prin fermentatie ! 1ceste linuri se amplaseaza in incaperi racite si "entilate pre"azute cu plafon fals la aproximati" .dro/dii din clasa a (( a .inurile de fermentare pot fi construite din : . .bu/i de ceramica sau metal sinterizat cu porii de aproximati" 5 mm + . mai ales la utilizarea de detergenti alcalini + . aerarea mustului pro"oaca un soc osmotic ! 1erarea mustului direct in racitorul cu placi este insa relati" dificila si de aceea se practica racirea mustului dupa iesirea din racitor ! Pentru distribuirea aerului in must sub forma de boabe mici . m fata de pardoseala sau 8 #4 cm sub ni"elul superior al linului ! Temperatura incaperii trebuie sa fie la ni"elul tipului de fermentatie utilizata ! . dro/diile isi piert din "italitate si au o perioada de fermentatie + .dro/dii din clasa a (.dro/dii din clasa a (((a . dar in aceste conditii . care necesita J 9 mg O. Dl must + . Dl must + )e"oile de O.enturi montat in linia de racire a mustului + . plastic sau fibra de stical + . fine .Dl must + .otel inoxidabil are o stabilitate buna in timp . ofera protectie tehnologica .care necesita aproximati" 6 mg O.lant scurt si a acizilor grasi nesaturati ! (n functie de ne"oile de oxigen .aerarea mustului dupa racirea acestuia .la o aerare insuficienta . dar clorurile mai acide pot coroda otelul inoxidabil + . cresterea dro/diilor este excesi"a si calitatea berii sacde + (((!.

care se poate transforma in turbureala "izibila la depozitrea berii imbuteliate .materialul potential de turbureala .grade % ! .oxcilatii sub forma de cristale si sediment + 5etodele de clarificare aplicate in industria berii sunt urmatoarele : sedimentarea gra"itationala care . particulelor fine care alcatuiesc turbureala permanenta si turbureala la rece ! Pentru a fi data in consum . filtrare ! (((!$!.impezirea "a fi influientata pe de oparte de caracteristicile tancului de maturare de temperature berii in tanc .dro/diile care duc la turbureli si la o stabilitate a aromei scazute + . sedimentarea are si partii negati"e ! (((!$!$ Tipuri de filter utilizate in industria berii Tipurile de filtre utilizte in industria berii sunt clasificate in : filtre cu material filtrant fix : filtre cu placi si masa filtranta . se compeleteaza cu absortia de substante de limpezire cum ar fi : bentonita . turbiditatea berii trebuie scazuta la mai putin de $ unitati formazinice . respecti"e la mai putin de . in special in prezenta de oxigen solubilizat . filtre cu membrane filtranta + .a prima categorie de filtre stratul filtrant este preexistent si poate fi alcatuit numai dintr#un support filtrant cu rezistenta mecanica marita . turbiditatea berii se reduce cel putin de 1 x ! %u toata simplitatea sistemului si eficacitatea lui sub aspect tehnologic si al costurilor .- poliester intarit cu fibre de sticla + beton : protectie cu rasini sau cu smoala + (((!$ %larificarea berii (((!$!1 %onsiderati generale -upa fermentare secundara si maturare berea este inca turbida datorita prezentei microorganismelor . respecti"e "ascozitatea dinamica a acesteia ! -e asemenae limpezirea prin sedimentare "a fi influientata si de p= Cul berii . care "a determina foramrea precipiatatelor proteino#tanice si marimea acestora ! Prin sedimentare . care alacatuieste turbureala permanenta si tulbureala la rece + . filtre cu support de site metalice . de regula . silicagel . filtre cu placi si cartoane filtrante . centrifugare . filtre cu lumanari ! . a"and loc totodata si modificare de aroma + . ce face parte din constructia - .filtre cu alu"ionarea materialului filtrant : fltru cu rame si placi si cartoane support pentru Kiselgur . *edimentarea gra"itationala *dimentarea gra"itationala reprezinta in fapt o limpezire naturala a berii in timpul depozitarii acesteia pentru maturarea pe o perioada de minimum 7 zile cand temperature berii scade pana la grade % si chiar la #1 grad % #.bacteriile care dau nastere la turbureli si modificari de aroma + . care "a influienta atat formarea precipitatelor proteino#tanice cat si densitatea berii . particulelor fine pro"enite de la Ghirlpool . care au ramas in suspensie .materialul nebiologic aflat in suspensie . unitati =elm ! Pentru a asigura o bere clara trebuie sa fie indepartate urmatoarele grupe de particule : .

asa cumsa mentionat .15 si mai *laba ! )u Buna ! 18 &soara 9 mare este 'ecomanada tendinta de recomandata ta pentru flotatie in filtru indepartarea dro/diilor (((!$!9 *tabilizarea berii Berea li"rata trebuie sa aiba o buna stabilitate coloidala si microobilogica pe langa insusirile sale senzorilale apreciate de consumatori : culoare .actobacillus bre"is . poate fi o masa filtranta sau un carton filtrant ! 5aterialul -omeniul (ndepartarea %apaciiatea -ensi# &surinta de Presiunea <iltrant de particuleleor de retinere a tatea depunere max de permeabili# fine particulelor filtrare ate in turta Kiselgur . insolubilizarea si aparitia de suspensie care conduc la turbureala berii+ . spumare etc! (nsabilitatea berii se datoreaza + . . aroma . luciu caracteristic . mai trebuie luate in considerare urmatoarele cauze : . ceea ce implica cresterea moleculeleor .o diferenta prea mare in atenuarea limita si atenuarea finala + .actobacillus frigidus . a operatorilor ! (n plus . 1 si mai Buna 5oderata $8 'apida 8 mare Perlita . Pediococous damonosus ! Turbureala microobiologica incepe prin formare unui sediment la partea inferoara a recipientului . mai ales la umplerea recipientelor + .agitarea recipientelor ? sticle .inrautatirea aromei berii . ceea ce inseamna pierdera stabilitati aromei si aparitia aromei de in"echiri + . prin metabolitii excretati in bere produc turbureli si modificari importante de gust si miros ! (((!$!5 *tabilitatea microobilogica a berii Pe parcursul operatiilor tehnologice berea se poate infecta cu microorganisme prin a caror dizol"are in bere se formaeaza produsi metaboloici care pot conduce la tulburarea acestei si la modificarea aromei ! Prin urmare stabilitatea microobiologica a berii este consecinta .filtrului sau dintr#un support filtrant care .o suprasolicitare a sectiei de filtrare + .pasteurizarea + . a spatiilor de productie .cutii @ la depozitare .filtrare pe cartoane + . li"rare etc + (nstalatia microobiologica este pro"ocata de dro/dii salbatice cum ar fi : *acchromIces dicestasicus si *acchromIces pasteurianus precum si de bacterii cum ar fi : .modificarii gradului de dispersie a unor coloize . dupa care berea de"ine usor opalescenta si in final tulbure ! *tabilitatea microobiologica a berii poate fi realizata prin urmatoarele procede : .introducerea de aer in bere . utila/elor si instalatiilor folosite . in principal a unei igeniozari nesatisfacatore a tuturor operatiilor .depozitarea berii finite la temperaturi ridicate + .multiplicarii microorganismelor de infectie care .

numarul initiala de microorganisme din bere + . . in multe fabrici se practica asa numita filtrare sterilizanta sau sterilizarea la rece prin folosirea unor elemente filtrante care asigura o retinere a microorganismelor . sectiuni fiecare din ele fiind echipata cu bazin de apa . pompe si sisteme de distributie a apei ! )i"elul apei din fiecare bazin este mentiunut constanta cu a/utorul uinei "al"e cu flotor ! *istemul de distribuitie a apei poate fi de tip sita sau de tip duze ! (((!$!6 <iltrarea sterilizanta sau sterilizarea la rece a berii ! Pentru pastrarea cat mai intacta a caracteristicilor senzoriale ale berii . anumite componente din hamei ! .temperatura de pasteurizare + . %O. ceea ce presupune optimizarea procesului de pasteurizare ! <actorii care influenteaza gradul de inacti"are al microorganismelor sun urmatorii : . alcoolul etilic .felul microorganismelor din bere + . deoarece sporii care supra"ietuiesc la pasteurizare nu sunt capabili sa se dez"olte in bere ! (((!$!7 3chipamente de pasteurizare a berii Pentru pasteurizarea berii se pot folosi doua tipuri de pasteurizatoare si a nume : .a pasteurizare este necesar sa se asigure un grad mare de inacti"are a microorganismelor . fara a se afecta calitatea senzoriala a berii . si sa se realizeze o sterilitate practica . . in principal dro/dii si bacterii ! (((!$!4 <iltrarea pe cartuse . ceea ce permite controlul strict al timpului de tranzitare a recipientelor prin tunel ! Tuneleul are doua .a pasteurizarea berii nu este necesar sa se realizeze o sterilizare absoluta a berii .pasteurizatorul tip tunel + .- filtrare tangentiala pe membrane care realizaeaza si o sterilizare coloidala a berii in cazul aplicarii ultrafiltrarii + (((!$!8 Pasteurizarea berii *copul pasteurizarii este acela al inbunatatirii stabilitatii biologice a produsului finit ! Prelunigirea duratei de pasteurizare a berii este realizata . preferabil pentru sticle ! *istemul de transport poate fi cu "iteza "ariabila . care pot cauza modificari chimice nedorite ! (nacti"area microorganismelor din bere prin pasteurizare este fa"orizata de prezenta in bere a unor substante naturale cu actiune antimicroobiana cu ar fi : concentratia ionilor de =.pasteurizarul cu placi + Pasturizatorul tunel ! 3ste utilizat pentru pasteurizarea berii in sticle si cutii metalice ! Pasteuriazatorul tunel este o incinta bine izolata in care este montat fie un sistem de transport . in cazul pasteurizarii prin inacti"area microorganismelor capabile sa se dizol"e in bere si respecti" inacti"area enzimelor .durata pasteurizarii + . in prezent .

pauza de proteine sa nu fie prea lunga + . a"and loc condensarea polifenolilor in molecule cu masa moleculara mare ! Pentru a pre"eni formarea tulburelii inseamana sa inlaturam unul dintre partenerii complexelor mentionate si acest lucru se face fie prin folosirea unor substante care au proprietate de a absorbi proteinele polifenolii si de a forma un trub care se poate inlatura din bere la filtre . %O.!9!1 *tabilizarea coloidala a berii 3ste cunoscut faptul ca in tehnologi moderna de fabricare a berii o serie de operatii contribuie esential la asigurarea aromei . filtrarea pe Kieselgur a berii dupa fermentare secundara D maturarea "a conduce la contaminarea clarificarii berii inainte ca acesta sa fie stabilizata din punct de "edere microobiologic ! *tabilizarea coloidala a berii implica luarea unor masuri pentru e"itarea operatiei in bera filtrata si inbuteliata a tulburelii la rece re"ersibila si tulbureli .sistemul sa elimine orice sursa de contaminare din apa . fie prin degradarea unuia din partenerii de reactie ! -ar . antocianogeni si acidoxalii + . in principal din materilae care asigura retinerea microorganismelor din bere in prealabil filtrata prin alu"ionarea pe Kieselgur ! . in care precipitatia tulbureli este mai e"identa ! Tulbureala la rece se datoreaza formarii in berea a unor complecsi proteino C antocianogeni ! 1ceste complexe se formeaza prin intermediul legaturilor de =.sistemul sa poata fi igienizat si sterilizat + .separarea co/ilor in timpul macinarii si plamadirea separata a acestora + .sistemul sa asigure o buna filtrare a berii + .uscarea intensa a maltului + . pana la utilizarea acestor absorbanti tehnologul berar poate inter"eni in procesul tehnologic in sensul de a micsora concentratia reactiilor care inter"in in formarea trubului . inclusi" dintre aglomeratile de tulbureala .regenerarea chimica a elementelor de filtrare terbuie facuta cu multa atentie si numai o data pe saptamana ! (. grade % .miscare + . si aerul utilizat + . si pot include si carbohidrati si substante organice ! Tulbureala la rece este promo"ata de : .lumina + Temperatura mai mare a berii inbuteliate mareste "iteza a formarii a tulburelii coloidale .folosirea unui orz cu un continut scazut de azot proteic si cu coa/a fina + . tulbureala la rece permanenta nu este influientata de "ariatiile de temperatura si aceasta tulbureala este defapt o tulbureala re"ersibila .a filtrarea sterilizata la rece trebuie sa se aiba in "edere urmatoarele : . care a de"enit ire"ersibila .oxidrea unor componente din bere + . iar lumina fa"orizeaza faza de inductie a reactiilor de oxidare prin energia pe care o are luata din lumina ! -aca tulbureala la rece temporara dispare la incalzirea berii la . prin cresterea "itezei dintre reactanti ! Prin oxidare intensa se mareste "iteza de aparitia a tulburelii de aproximati" 5 x ! 5iscarea intensifica miscarea broLneana si deci fa"orizeaza coloziunea dintre reactanti .prezenta metalelor grele ?<e . tulbureli care pot sa apara chiar si in berea pasteurizata ! *tabilizarea coloidala pe termen lung este de mare importanta mai ales in cazul berilor deschise la culoare .folosirea unui orz cu un continut redus de polifenoli . si inter"entia se refera la : .%artusele sunt confectionate .cresterea temperaturii + . %u @ + . stabilitatii coloidale si microobilogice a berii ! (n perioada de depozitare care are loc la temperatura de si #1!5 grade % berea poate suferii procesul de fermentare secundara care conduce la eliminarea oxigenului absorbit in bere pana la acesta operatie ! -upa depozitare .

!9!$ -epozitarea berii filtrate 'ecipientele tampon pentru liniile de imbuteliere ser"esc ca si tancuri de linistire ! (n recipientele tampon . care sunt daunatoare pentru culoarea si stabilitatea acesteia ! . pre"azut cu o gura de "izitare . care apare intre operatia de filtrare si imbuteliere ! %apacitatea unui recipient tampon este de aproximati" 1 hl ! Prin utilizarea %O. cuprinzand spalarea buteliilor . . in bere la "alori de .!9!9 Paletizarea na"etelor 1naliza procesului tehnologic de transport al buteliilor din sticla goale sau pline arata ca aceasta se compune din doua acti"itati dinstincte . a"and rolul de a compensa diferenta de capacitate . C 5. obtinut de a fi manipulat cu a/utorul mi/loacelor mecanizate ! 5i/loacele de grupa/ mai des utilizate in liniile tehnologice de imbuteliere sunt paletele plane si paletele# lada ! &nitatea de incaracatura si mi/locul de grupa/ formeaza impreuna unitatea de manipulare ! Paleta de transport este o platforma de incaracre . semiautomatizate ..inile tehnologice de imbuteliere de mare capacitate folosesc recipiente tampon de mare "olum ! (n acest fel se reduce absortia O. dar strans legate functional : manipulare si deplasare ! 5i/locul de grupa/ este un dispoziti" de dimensiuni si forme prestabilite .. ii corespunde totalitatea operatiilor si proceselor in succesiunea stabila .D l ! <olosirea aerului comprimat la pasteurizare conduce la absortia de O. inchiderea sigilarea si etichetarea . indi"izibil de desfacere si de prezentare . in berea filtrata ! 'ecipientul tampon se executa din oteluri inoxidabile fiind alcatuit dintr#un recipient . umplerea . poarta denumirea de operatie specifica de imbuteliere ! Procesul tehnologic de imbuteliere se realizeaza cu a/utorul utila/elor componente din lina de imbuteliere ! 1cestea pot fi simple sau complexe . in general . D l . mg O. diferite ca durata si cost relati" . sau automatizate sau auxiliare ! (. ! 1cestea sunt montate intr#un spatiu special situat in apropierea filtrelor si a liniilor de imbuteliere .6 C 1.- zaharificarea complecta + controlul formarii trubului la cald + acidificarea mustului la 5. formata . in bere la "alori sub . berea se mentine sub presiune pentru a se e"ita pierderile de %O. + eliminare complecta a trubului la cald + aerarea intensa a mustului la insamantarea cu dro/dii pentru ca fermentarea sa inceapa rapid + fermentarea la rece "iguroasa + atenuarea limita cat mai ridicata + e"itarea contactului berii cu metalale grele + (.$ mg O. la preseurizare se reduce absortia de O. poarta denumirea de imbuteliere! Operatia care concura la realizrea procesului de imbuteliat .$ + adaosul de hamei mai tarziu pentru a permite ca polifenolii din malt sa reactoneze cu proteinele si sa formeze trubul la cald + prote/area mustului fata de absortia de O.!9!. un robinet pentru luarea probelor si un robinet pentru umplere#golire ! (n interiorul recipientului se gaseste o sticla de ni"el gradata ! (. (mbutelierea berii Procesul tehnologic de ambalare a berii in butelii . sub forma de ambala/ unitar .

paletele sunt foarte di"ersificate ! . ale paletei standard ! *istemul modul in relatia ambala/# paleta este stabilit prin *T1* 8678#7 E1mbala/e .a baza sistemului de paletizare sta modularea ambala/elor cu dimensiunile in plane .dintr#o placa care se spri/ina pe picioare sau suporturi de inaltime redusa pentru a permite introducerea utila/elor de manipulare ! -in punct de "edere al formei constructi"e . mi/loace de transport si spatii de depozitare ! -imensiuni de colectare cu paleta de transport ”! *T1* $444#84 E 1mbala/e cu sectiune dreptunghiulara ”! .

de 1 cm grosime .! &tila/e folosite la obtinerea berii 1! <iltru de plamada . "entil pentru aer comprimat 9 . care se conecteaza la linia de aer comprimat . orificiile de admisie aer comprimat in module 6 . de intrare plamadire 6 ! 1ceste orifici se gasesc si la fiecare modul 1 ! <iltru plamada . 1 : 1! placa de capat fixa + . membrana elastica de plastic $ . orificiile care formeaza cele doua canale de curgere Ce"acuare must . .! placa de capat mobile+ $! placa#grila+ 9! modul + 5! bara support + 8! linie de admisie plamada 7! eliminare must + 6! admisie aer comprimat + 4! cu"a pentru borhot epuizat + . "ana cu snec pentru borhotul epuizat 4! 3lementul de baza al filtrului . suportul 5 . 1! %onsta din urmatorele componente : placa de capat fixa 1+ placa de capat mobile .. rama 5 cu grosime de 5 cm . 1 il constituie modulul Ccamera cu membrana si placa gratar ! 5odulul 1 este format din placa cu caneluri . care formeaza camera de acumulare borhot ! Placa gratar 8 este acoperita cu panza 4 si are orificii pentru e"acuare must 7 .(. care acopera placa cu caneluri pe ambele fete . placa C gratar $. modulul 9. orificile care formeaza canalul de curgere al plamezii 8.

! Balanta automata cu cu"a basculanta 3ste formata din : cu"a 1 . care are la capete prismele $. orzul parasind cu"a printr#un capac ! . in care se spri/ina parghia de suspendare a cu"ei . clapeta inchide gura de e"acuare a buncarului ! <azele functionarii cantarului sunt urmatoarele : . care are o forma speciala cei permite schimbarea centrului de greutate in fuctie de incarcarea cu"ei + pargia cu brate egale .9 ..cu"a incarcata cu orz isi schimba centrul de greutate si se basculaeaza .pe masura ce cu"a se incara ca . a carui gura de e"acuare este inchisa de o clapeta 8 actionata prin pargia 7 . respecti" parghia platanului cu greutati fixate la doza de cantarire ! -easupra cantarului se gaseste buncarul de alimentare 5 .pozitia initaila si ciclul se repeta ! - .cand cu"a este goala orzul este admis in cu"a clapeta . gura de e"acuare este restrictionata prin inchidere partiala a acesteia de catre clapeta ! . gurii de e"acuare a buncarului de alimentare fiind complect inchisa ! . . care este in legatura cu cantarul! %and cu"a basculanta este plina .cu"a golita re"ine la pozitia de inceput prin deplasarea centrului de greutate in .

fa"orabila prenetrarii ei de catre apa + .se pot folosi boabe de malt de diferite marimi+ .5 mm si chiar de 1.#"alt de distributie+ $#prima pereche "alturi de macinare +9# distribuitor + 5#site cilindrice+ 8#batatoare cu palete+ 7# a doua pereche de "alturi de macinare + <<# faina#fina + =# coa/a + :<# grisuri fine + ::# grisuri grosiere+ 9! 5ora cu ciocane 5ora are un buncar de alimentare pre"azut cu o "ala"a rotati"a secmentata . iar cea dea doua sita separa particulel grosier de co/i ! )umai particulele grosiere sunt trecute la cea dea doua pereche de "alturi! %u acesta moara se obtin doua fractiuni : co/urile si grisurile ! 1# intrare malt + . care asigura o alimentare intre si 1 B ! . iar intretinerea masinii este usoara + .macinatura obtinuta este fina si .ochiurile sitelor + . deci ."iteza de rotatie + .al"a este reglata in rotatia sa de un sistem de control automat ! 5oara are si o sita cu ochiuri de $#$. sitele raman cu ochiurile libere si deci .directi de rotatie + 5acinarea cu moara cu ciocane prezinta urmatorele a"anta/e : . se mentine capacitatea de lucru ! <actorii ce pot fi a/ustati la moara cu ciocane sunt : . cele doua perechi de "alturi sunt suprapuse in plan "eritical si intre ele sunt cele doua site ! Prima sita separa particulle fine de cele grosiere .operatia de macinare este simpla.a acesta moara .$! 5oara cu patru "alturisi doua site ..ciocanele + .5 mm ! *itelele pot fi usor schimbate si trebuie "erificate saptamnal pentru a nu "i deteriorate dataorita aerului care intra in moara si a sistemului de extractie a prafului din moara .

fie un sitem de transport .5! Pasteurizatorul#tunel 3ste utilizat pentru pasteurizarea berii in sticle si cutii metalice ! Pasteurizatorul tunnel este o incinta bine izolata in care ete montat fie un con"eier tip banda preferabila pentru cutii . preferabil pentru sticle ! *istemul de transport poate fi cu "iteza "ariabila . pompe si siteme de sitributie a apei ! )i"elul apei din fiecare bazin este mentinut constant cu a/utorul unei "al"e cu flotor ! *istemul de distributa apei pote fi de tip sita sau de tim duze ! . ceea ce permite controlul strict al timpului de tranzitare a recipientelor prin tunnel ! Tunelul are douua sectiuni . fiecare din ele fiind echipata cu bazin de apa .

la berea imbuteliata la sticla si poate fi de mai multe feluri : .tulbureala oxalica .5 mgDl . in principal la brasa/ ! (n prezent aceasta tulbureala nu prezinta nici un pericol a"and in "edere conditiile de con"ersie a amidonului si utilizarea enzimelor amilolitice exogene la brasa/ si fermentatie + .acidul siringic + . care poate fi prezenta atat in bere rece cat si in cea calda . care "or creste si "or da tulbureala + . acidus aspartic ! %ompusii fenolici din tulbureala re"ersibila rezultati la hidroliza alcalina a acestora sunt : .!1 Tulbureala berii Tulbureala berii se obser"a . si tulbureala re"ersibila . 5ecanismul formarii tulburelii Tulbureala se formeaza prin agregarea proteinelor cu polifenoli polimerizati ! 1gregatele porteine Cfenoli au masa molecualara medie de $ dar sunt si agregate de 1 #1 cu p= H $#5. metalele care produc tulbureala sunt >n .!. care apare cand berea este racita si dispare la incalzirea berii ?.6 B . grade %@ ! 1cesta din urma dispare mai repede decat cea permanenta ! Pe masura ce berea se matureaza tulbureala re"ersibila trece in tulbureala permanenta . aceste din urma combinandu#se cu proteinele cu formare de complexe proteino#taninuri .%1P! .tulbureala amidonoasa . pricipali aminoacizi ai acestor proteine fiind acidul glutamic . mgD l + .prima teorie a fost de/a mentionata .acizii cofeinici . <e si %u + .acidul feluric + .tulbureala metalica .tulbureala coloidala proteina Ctamin . arginina .5 ! (n masura in care gruparile hidrofile din proteine sunt blocate prin interactia cu polifenoli tulburariile sunt mult mai mult sau mai putin solubile ! (n prezent sunt conturate doua teorii pri"ind formare tulburelii : . ceea ce demonstreaza participarea polifenolilor la formarea trubului + .acidul sinapic + .acidul "anilic + . care se datoreaza prezentei in bere a amidonului nehidrolizat pe parcursul principaleor etape de fabricatie a berii . respecti" polifenolii simplii se pasteurizeaza cu formare de taninuri . -efecte intalnite la produs -efectele berii pot fi de natura fizico#chimica si de natura microobiologica ! . care este cea mai importanta ! 1cesta tulbureala poate fi permanenta .5 C 88. tulbureala final fiind oxidati"a la origine ! Tulbureala re"ersibila mai este numita initial si tulbureala proteica deoarece contine in compzitia sa proteine carbohidrati si metale ! )i"elul de proteine din tulbureala re"ersibila este de 95. de regula . la ni"el de . care se produce atunci cand ni"elul de oxalat de calciu in bere depaseste .

care .- a doua teorie implica proantocianidinile dimerice . care contribuie in mai putine proteine si care aduc un continut scazut de polifenoli + .utilizarea de adezi"i pentru cleiere + .utilizarea de aditi"i bio#chimici in berea maturata + .folosirea carbunelui acti" pentru absortia materialaului coloidal + . care ar putea trece in must + .plamadirea cu respectarea pauzei la 9 #5 grade % pentru a forma proteoliza si deci .folosirea unui p= scazut la plamadire . care trebuie sa pastreze berea cat mai rece posibil .mentinerea ni"elului de <e si %u cat mai scazut + .folosirea poli"inil Cpriolidonei si a nailonului pentru indepartarea antocianogenilor + .folosire de nemaltificate . in absenta metalelor ? <e si %u @ .pastrarea berii in conditii oxidoreducatore proprii + . in absenta luminii . apoi sunt reactionate cu proteinele si produc complexe fenoli#proteine .e"acuarea excesi"e a berii .folosire de acid ascorbic care intra in competitie cu polifenolii pentru oxigen . care fa"orizeaza coagularea complexelor proteine#polifenoli si sedimentarea lor in trubul la cald + .fierberea "iguroasa a mustului cu aerare .e"itarea suprapasteurizarii + . "or creste si "or forma tulbureala ! Pentru a reduce potentialul de formare a tulburelii se "or lua urmatoarele masuri : . si e"acuarea formarii moleculelor de tulbureala prin cloapsarea spumei + . de a reduce ni"elul proteinelor cu masa moleculara mare . fara insa a o congela fara a o agita ! -aca tulbureala este prezenta de/a in bere . care sunt acti"ate .mentinerea berii la temperaturi scazute inainte de filtrare + .folosirea de materiale absorbti"e pentr proteine : silicati . si deci accelereaza oxidarea polifenolilor ! Prin urmare acidul ascortic trebuie sa fie folosit concomitent cu un agent reducator cum este metabisulfitul de K + . in prezenta metalelor actioneaza ca un captor de O. respecti" folosire de formaldehida in apa de plamadire + . sufera si ele o acti"are .li"rarea rapida a berii catre beneficiari en#gross . dar care .acid tanic + . in acest caz stanilurile sunt mai putin solubile + . la randul lor . atunci sunt recomandate urmatoarele masurii : . bentonita .folosire de malt cu continut scazut de proteine solubile si folosire de alcalii la inmuierea pentru distrugerea antocianogenilor .

predomina ribofla"ina ! Prin continutul de tanin si substante amare berea are un efect de stimulare a reactiilor digesti"e ! (n bere pot fi prezente bacterii coliforme care pot supra"ietui .5 B la berea imbuteliata in sticle influietand capacitatea de spumare a berii care este o conditie de calitate a acesteia ! -eoarece la fabricarea berii nu are loc o fermentare complecta in compozitia berii raman glucide nefermentate : maltoza . produsul proncipal il reperezinta alcoolul etilic care poate a/unge pana la 8 B ! Tipurile de bere cele mai cunoscute contin $#9 B alcool .dextrine ! Prin procesul de fermentare rezulta si produse secundare cu ar fi gricerolul .5#1.%1P! . aldehilde si esteri ! Totalitatea substantelor ne"olatile formate prin fermentare sau ramase din materia prima . care poate atinge . acizi organici .6 de zile la temperatura de 9#5 grade % dar care sunt distruse usor prin pasteurizare ! Tulbureala si acrirea apar la berea nepasteurizata si pastrata la temperaturi mai mari de 19 grade % ! :ustul de muraturii este pro"ocat de bacteriile lactice ! . alcatuies extractul berii care reprezinta un indice de calitate al berii! Berea contine si "itamine din grupa B rezultate din procesul de metabolism al dro/diilor . dar exista si berii slabe care contin . pentozani .( %ompozitia chimica a berii %ompozitia chimica a berii este determinata de insusirile materiilor prime in procesul tehnologic si de timul de bere ! <iind un proces de fermentare alcoolica .5 B alcool si bere tare cu 5#8B alcool ! %aracteristic pentru bere este continutul de %O.

nu este toxic ! 9! %lorura de "ar : este un amestec format din clorura de calciu . aerisirea incaperilor si e"acuarea personalului ! . cat si hambarele reprezinta un obiecti" asupra caruia sunt indreptate cu restrictie masurile si normele de protectie din partea intregului personal ! *ilozurile. focul decoperit si temperaturile mari duc la incendii ! &nsoriile de orice fel scurgerile de ulei .B clor acti" nu lasa reziduri este antimicrobian distrugand si sporii . mai stabile decat hipoclorurile si se folosesc in amestec cu clorura de amoniu 1D1 parti ! . si depozitele de plea"a alcatuies sectia de orzarie ! (n acesta sectie "a exista la loc "izibil panoul cu echipamentul de stingere a incendiilor iar guriile de apa "or "ii parcate "izibil ! Permanent "a exista o echpa de pompieri "oluntari ! *e "or marca locurile de interzicere a fumatului si "or fi amena/ate locuri pentru fumat cu scrumiere ! (n toate sectiile se interzice accesul cu foc descoperit sau cu metale incinse ! <aptul ca in aceste sectii praful este aproape peste tot e"acuare sa total nu este posibila . benzina sunt un permanent pericol de incendiu ! . magaziile. apredarea schimbului toate incaperile si utila/ele "or fi curate toata instalatia electrica trebuie sa functioneze in conditii bune ! 3ste interzis personalului sectie sa inter"ina in remedierea defectiunilor ! .sa fie cat mai ieftine + %ompusii corului : sunt cei mai desi utiizati si cei mai ieftini dintre dezinfectanti ! 1ctioneaza rapid sin u lasa reziduri ! 1! %lorul lichid : lichid de culoare galben#"erzui 44B clor acti" si se foloseste la clorificarea apei ! . magaziile . la dozele la care se folosesc + .ucrul la instalatia electrica se efectueaza numai dupa oprirea utila/elor .sa nu aiba actiune corozi"a + .sa nu fie toxice la om . hidroxid de calciu si hipoclorit de calciu ce contine .! =ipocloritul de sodium : sub forma lichida are 1. petrol. are effect bactericid dar are actiune corozi"a decoloranta ! 1lte substante dezinfectante sunt cloraminele . este corozi" si are actiune daunatore asupra pielii si ochilor ! Poate decolora suprafetele din material plastic ! $! -ioxidul de clor : este un gaz solubil in apa folosit la dezinfectia apei .(( )orme de igiena si protectia muncii (ntr#o fabrica de beresilozurile .sa fie solubile in apa + . hambarele. B clor acti" ! *e gaseste sub forma de pudra putin solubila in apa .%1P! .((! 1 *ubstante pentru dezinfectie -upa ce a fost indepartata mizeria pe suprafetele curatite se "a aplica un dezinfectant ! -ezinfectantii "or indeplini uramtoarele conditii : .sa aiba efect bactericit cat mai mare + .sa nu imprime miros si gust produselor alimentare + .

B 5 ()T'1T3 H 5 (3*(T3 A P 5T H 5' AP1 2 ! 5T 100 2 #5' H # 5T A ! 5T M ?#@ 100 2 5' H 5T # ! 5T 100 100 − 2 5' H ! 5T 100 98 5' H ! 5T 100 98 5'H !167.75 ! N Fg DhO 5alt receptionat -epozitare 5alt depozitat AP.CAP. VIII Bilantul de materiale (! Bilant pentru malt! 5lat -epozitare 5alt receptionat A P1 P1 H . .5 5'H 16$. H .5 100 5T H 5' A 5'H .46 ! 167. P.1B 5alt receptionat H 5alt depozitat A P.

1 99.M ?#@ 100 1 55 H5.# ! 5100 100 − 1 55 H ! 5100 99 55 H ! 5100 99 55 H ! 16$.H 55 A ! 5.H 55 A .H 5' # ! 5' 100 100 − 0.1 ! 5' 100 0.7$ FgDh 100 5' H5.H H ! 5' 100 100 99.9 5.5' H5. 0.9 5.A P.1 5' H#5.A 5alt depozitat ?5-@ 5acinare 5alt 5aciant A P$ ?55@ P$ H 1B 5alt depozitat H 5alt maciant A P$ 1 ! 5100 1 #5.75 H16$.A !5' 100 0.1 #5.H ! 16$.64 FgDh 100 5.H #5' A !5' M ?#@ 100 0.7$ H 161 .1 5.

44 ! 8.5 H 816.75 FgDh 100 %) H %' A %ereale receptionate -epozitare %ereale depozitate %' H %) A P.H H ! 816 H 817. %' H%.9 %.1 %.1B 0.A P. H .((! %ereale nemaltificate %ereale nemaltificate 'eceptie %ereale recptionate ?%'@ P1 H 1B %ereale nemaltificate H %' A P1 1 ! %) 100 1 #%) H %) A !%) M ?#@ 100 1 %' H %) # ! %) 100 99 %' H H .4$ Fg Dh %5acinare P$ H 1B %5 .H 817.1 99.H %' # !%' 100 100 − 0.H # %' A ! %' M ?#@ 100 0.1 ! %' 100 0.1 #%.4$ 100 100 %.

%.89 H 764.7$ P9 H .64 811.5 1 H ?151.5 #1 H # %5 A 55 # !? %5 A 15 @ M ?#@ 100 0.5 ! %5 A 55 100 0.H%5 A %5 H 811.75 FgDh %ereale nemaltificate 5alt macinata Plamadire 161.A ! %.89 # ! 74$.75@ 100 0.5B 1mestec A P9 %5 A55 H 1 AP1 0.5 1 H %5 A 55 C ? %5 A 55 @ 100 0.M ?#@ 100 1 %5 H %.5 1 H 74$.75 100 %.# !%100 99 %5 H ! 817.86 FgDh 100 %5 A55 H 1 A 1A hamei A =.4$ H811.75@ # !?161.64 A 811.O <ierberea cu hamei Borhot hamei A 1mestec 1 A = A 1p H Bh A1m A P5 P5 H 5B .H%5 A P$ 1 !%100 1 #%5 H #%.64 A 811.

189 .8 A 1 6.18.. A P8 5 ! 15 100 5 #5.67 100 P8 H5B 15 H 5. 58.189. 58.67 FgDh 5ust limpede A dro/dii (nsamantare dro/die Bere primara .95 C .95 hgDh 15 . H ! 1651. 5 Fg! .95 -in tehnologie se cunoaste ca borhotul de hamei este de 1 B ceea ce insaemna ca in cazul de fata borhotul este .$ H .5 FgDh 5 ! .H 15 # ! 15 100 15 5. H # 15 A ! 15 | (-) 100 5 5. 58.95 BhA15 H .86 M?#@ 100 .1 A = A 1p HBh A15A 5 ! ? 1A =A 1p @ 100 =amei H = H 1 FgDh H 1. 5 A15 H .impezire la rece 5ust limpede A P8 15 H5. A 5.5 FgDh =.95 15 H .95 H 1756.189.O H 1 ! H 1.86 H Bh A15 A Bh A15 H. 5 H 1651.189. 86 100 5 #Bh#15 H #.86 A ! . =1756. 58.

8$ H Bp A !16611.9 Bp H 1775.5 Bf( HBp A 100 ! Bp 0.5 Bp H Bf( A 100 ! Bp 0.B 5% A .$ H 1775.5 Bf( H 1775.8! x 100 H 5.8$ # ! 1611.8$ D?#@ 100 5% A .9 P6 H .H Bp A P7 2 ! 5.5 #Bf( H # Bp A 100 ! Bp M ?#@ 0.5 B Bf( H 1788.-in tehnologie se cunoscute ca la 1 Fg amestec se folosesc $ Fg dro/die ! 1 Fg PPPPPPPPPPPPP$ Fg 1756..5 .78 ! Fg dro/die P7 H .8$ 100 2 #Bp H # 1611..5$ FgDh Bere fermentata ( <ermentarea secundara Bere fermentata (( P4 H .H Bp A Bp H 1611.9 FgDh Bere primara <ermentarea primara Bere fermentata ( Bp H Bf( A P6 0. A 100 2 1611.8$ # $8.9 # 100 ! 1775.67PPPPPPPPPPPPP!!x xH 1! 8.

5 Bf(( H 1788.84 # ! 1757.5 Bf(( H Bf( # 100 !Bf( 0.5 Bf( = Bf(( A 100 ! Bf( 0.84 100 Bf(( H Bf A Bf H 1795.84 FgDh Bf(( <iltrarea Bere filtrata Bf(( H Bf A P1 P1 H .$4 FgDh Bere filtrata -epozitare Bere depozitata BfH Bd A P11 P11 H .5$ Bf(( H 1757.! ! Bf(( 100 0.! Bf A Bf(( A ! Bf 100 0.5$ A 100 ! 1788.! #Bf H # Bf(( A ! Bf M ?#@ 100 0.5 #Bf(( H# Bf( A 100 ! Bf( M ?#@ 0.! Bf H 1757.Bf( H Bf(( A P4 0.5B .7 0.

5 Bd H Bf # 100 ! Bf 0.49 FgDh Bere imbuteliata %apsulare Bere capsulata Bi H Bc A P1$ 2 ! Bc 100 2 #Bc H # Bi A ! Bi M ?#@ 100 P1$ H.87 FgDh Bere depozitata (muteliere la sticle Bere imbuteliata Bd H Bi A .B Bi H Bc A .5 #Bd H # Bf A 100 ! Bf M ?#@ 0.$4 Bd H 17$8.5 Bd H 1795.87 # ! 17$8. H .87 100 Bd H Bi A Bi H 17 1.0.5 Bf H Bd A 100 ! Bf 0.$4 # 100 ! 1795.B 2 ! Bi 100 2 #Bi H Bd A ! Bi M ?#@ 100 2 Bi H Bd A ! Bi 100 2 Bi H 17$8.B P1.

5B Bc H *p A *p H $.11 x 1 H 188.41 FgDh 1887.5 ! Bc 100 1.741 ml 188.5 Bp H $$$5 # ! $$$5 100 P19 H1.46 sticle pasteurizate .49 100 Bc H Bi # Bc H 1887.49 # ! 17 1.5 #*p H #Bc A ! Bc M ?#@ 100 1.69.741 H 5 H $$$5 sticle ?5 ml@ Bere capsulata Pasteurizarea *ticle pasteurizate Bc H *p A P1$ 1.2 ! Bi 100 2 Bc H 17 1.5 *p H Bc # ! Bc 100 1.

9.1. A %$@ H9 B ?171. Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q 1. H 9@ %heltuieli cu reparati si intretinerea utila/elor ?%9@ %9 H9 B ?%.56 H 188.$9 .9.@ %.95.5 HJ%. ! HJ%$ H94.56 lei 8@ %heltuieli generale ale sectiei ? %8@ %8H. 5@ %ostul de *ectie ?%5@ %5H %1 A %. A 94.577 100 4@ Pretul de productie ?%4@ %4H%7 A %6 HJ%4 H4$.5 C1.B 2 %8H ! 6$ 4.$.%1P! (0 %alcul economic 1) Pretul de cost al unei beri ?%1@ %1 H 6 lei .14 100 7@ %ostul complect al productiei ?%7@ %7H%5 A %8 HJ 6975. A %$ A %9 %5H 6$ 4.1.77 HJ %6 H 697. $@ %heltuieli cu %!1!*! A soma/ul ?%$@ %$ H . !0 !0 %.77 6@ Profit ?%6@ %6H 1 B 10 %7H ! 6975. H171. H 1.71@ HJ%9 H66.71 100 %. H H171.@ %heltuieli cu munca "ie ?*alari directe@ ?%.5B Pa ? Pa C pretul cu amanuntul @ %1 H 7 B Pa %1 Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q 7 B %.5B 8000.9.4B 29 %$ H 171.9.

!1 H14B %4 H 19 ! 4$.!1 A %4 HJ P. HJP1 H 1115 !49 lei .5B 0.77 100 1%H55.@ P.1 @ T!.5 P.@ 1daos %omercial ?1%@ 1%H .!1  T!. H ! 11 45. H 11 45.$9 100 11@ Pretul de li"rare ?P.$.97 1$@ Pretul de cost li"rare cu amanuntul ?P1@ P1H1% A P.H T!.77 1.

se adauga putina apa . grade % ! 3xtractul real corespunzator densitatii relati"e aflate se deduce din tabelele respecti"e ! -eterminarea extractului primiti"e se calculeaza dupa formula lui Balling! A# 2.a un ml hidroxid de sodiu .1 ) la 1 ml . pentru bere blonda si maxim 9 pentru bere bruna ! -eterminarea aciditatii "olatile ! 1ciditatea "olatile se determina in 5 ml bere .1 ) pentru 1 ml bere sau in grame acid acetic ! . 885# continutul de extract primiti" in grame din care rezulta g alcool + 1.1 ) pana la coloratia slab roz ! 1ciditatea se exprima in ml hidroxid de sodiu . 4 acid lactic ! 1ciditatea totala in ml hidoroxid de sodiu .. 885# continutul de produse in g care se formeaza la fiecarea gram de alcool + 3pH :radul de fermentare se calculeaza cu formula : Er @ Ep <H1 ?1# 0!.5 ml se iau 1 ml bere . ! *e adauga cate"a picaturi de fenolftalenia si se titreaza cu hidroxid de sodium .1 ) corespund .%1P! 0 1nalize de laborator 0!1 -etermiarea extractului -eterminarea extractului real ! 'ezituul de la distilarea alcoolului este adus la "olumul initial cu apa distilata ! -upa agitare se determina densitatea cu picnometrul la temperature de . 8 g acid acetic ! .a un ml hidroxid de sodiu . -eterminarea aciditatii -eterminarea aciditatii totale ! (ntr#un pahar conic de . se incalzeste usor pe baie de apa pentru a elimina ultimile resturi de %O. ca la "in prin atenuarea acidului "olatilic cu "apori de apa ! 'ezultatele se dau in ml hidroxid de sodiu .0""5 (n care : 1# procentul de alcool in greutatea al berii + 3r# extractul real al berii in gB + .0""5 + $r # 100 100 + A# 1.1 ) sau grame acid lactic pentru 1 ml bere ! . trebuie sa fie maxim $. 1 ) corespund .

(n care : . C "olumul de )a%O$ ..1 C este "olumul de =%l .1 ) in prezenta de fenolftaleina ! %alcul : . 'eacti"i : .1 ) folosit la a doua titrarea in ml + %ontinutul de %O.1 ) corespund . la grade % o sticla de bere ! (ntr#un pahar cilindric de 8 ml se introduc 5 ml solutie de carbonat de sodiu si .)a %O$ .5 ml bere racita tinand "arful pipetei in solutia de %O$ ! *e introduc apoi 9 ml apa racita la 5 grade % si 1 ml de fenolftaleina ! *e amesteca bine si se titreaza cu =%l .5 ml de bere racita . cu gheata si sare . 99 %O. al berii trebuie sa fie cel putin . O x .6 g la 1 ml 99 x 9 .1 ) pana la decolorarea solutie ! *e iau din nou .1 ) + .a un ml )a%O$ .1 ) + ..0!$ -eterminarea %O. B %O.1 @ C .=%l . se adauga 1 ml apa distilata ..1 ) folosit la a doua titrare in ml + ..<enolftalenina solutie 1B + 5od de lucru ! *e raceste . H N? 5 C . se fierbe cate"a minute si se raceste in gheata si sare ! *e adauga 9 ml apa fiarta si racita si se titreaza cu )a%O$ .