You are on page 1of 0

Preot Ioan Sorin Usca

Vechiul Testament în tâlcuirea Sfinţilor Părinţi
2. Ieşirea
Comentarii la Cartea Ieşirea
Introducere la Cartea Ieşirea
Ieşirea este a doua carte a Pentateuhului. Evreii o numesc vaiele semot
1
(= iată numele),
după cuvintele de început. Septuaginta numeşte cartea !"#"$ (%&odos), după conţinut,
variantă preluată şi de ulgata, care o numeşte 'i(er e&odi. !raducerile rom"neşti pre#eră
denumirea $eşirea, mai rar #olosind%o pe aceea de E&odul. 'n traducerile rom"neşti, de regulă,
$eşirea poartă su(titlul de) A doua Carte a lui Moise.
Pentru evrei, *artea $eşirii narea+ă un moment crucial al istoriei lor s#inte, arăt"nd gri,a
divină de care s%au (ucurat, constituirea lor într%o naţiune şi primirea -egii dumne+eieşti. Pentru
creştini, cartea vesteşte .în um(re/ cele ce se vor împlini în 0ristos (c#. Evrei 1, 1%23 $ *orinteni
4, 53 $oan 1, 673 17, 123 $ *orinteni 18, 6 ş.a.).
Comentarii la Cartea Ieşirea
C)PIT*'U' + , Evreii sunt asupriţi în Egipt.
1) Iată numele fiilor lui Israel veniţi în %-i.t îm.reună cu Iaco(/ tatăl lor , fiecare
cu toată casa sa
6) 0u(en/ Simeon/ 'evi şi Iuda/
1) Isahar/ 1a(ulon şi Veniamin/
9) 2an/ 3eftali/ 4ad şi )şer.
:in pricina #oametei, $acov şi #iii săi au părăsit *anaanul şi s%au aşe+at în Egipt, loc ce,
în Scriptură, sim(oli+ea+ă adeseori stăp"nirea satanei.
$tinerarul acesta e re#ăcut de către toţi cei care, atraşi de cele vremelnice, coboară.
.Plec"nd, ca dintr%un păm"nt s#"nt, din viaţa de :umne+eu iu(itoare, şi co(or"nd la ce%i mai rău
şi mai ur"t şi a#lat su( stăp"nirea diavolului, am a,uns asemenea celor co(or"ţi din *anaan în
Egipt şi am că+ut su( m"na ;araonului/
6
. Biblia Hebraica numeşte Egiptul Miţraim (=
încercuire3 ţară închisă3 pri+onierat).
4) Sufletele însă ieşite din Iacov erau de toate şa.te5eci şi cinci/ iar Iosif era de mai
înainte în %-i.t.
.'n te&tul e(raic) şaptezeci (con#orm tradiţiei care%i con#erea acestui număr şi o valoare
sim(olică). Septuaginta însă, urmărind atestarea tuturor urmaşilor lui $srael, adaugă pe cei doi #ii
(ai lui $osi#) şi pe nepotul lui E#raim, pe #iul şi pe nepotul lui <anase, totali+"nd ast#el 54 (ve+i şi
;acerea 92, 65), număr preluat şi de =oul !estament (;apte 5, 19)/
1
. .>nii Părinţi le%au reproşat
1
?@AB CDE@
6
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $
1
GGF, p. 57
1
evreilor că ar #i alterat te&tul sacru) e&., $ustin Dial. 56 HIJ K *o(or"rea în Egipt este înţeleasă,
la modul alegoric, ca #iind captivitatea su#letelor în lume (Lrigen, Hom. Ex. 1, 1)/
9
.
2) ).oi Iosif a murit/ .recum şi toţi fraţii săi şi toţi cei din vremea aceea.
5) Iar fiii lui Israel s6au .răsit în număr mare şi s6au tot înmulţit şi6au tot crescut şi
au devenit foarte .uternici7 se um.luse ţara de ei.
.Pentru Lrigen, e&istă o legătură între moartea lui $osi# şi înmulţirea #iilor lui $srael3 el
descoperă în moartea lui $isus 0ristos sporirea poporului credincios şi în moartea pentru păcat
($$ *orinteni 9, 183 *oloseni 1, 4) a #iecărui credincios, sporirea duhovnicească (Hom. Ex. 1,
9)/
4
.
Partea de p"nă aici e o introducere, care reaminteşte intrarea israeliţilor în Egipt şi arată
sporirea lor în generaţiile următoare.
M) )tunci s6a ridicat .este %-i.t un alt re-e care nu6l cunoscuse .e Iosif.
.Pro(a(il Namses al $$%lea, din dinastia a 17%1, 1678%1769 sau 1189%161M î. 0r.
(-thO)/
2
. <ai ,os, propunem pe antecesorul acestuia. .:upă Lrigen, acest alt rege repre+intă
duul acestei lumi, diavolul care îi îndepărtea+ă pe credincioşi de cele duhovniceşti şi caută să
le întunece oamenilor dreapta ,udecată (Hom. Ex. 1, 4)/
5
.
7) )cesta a 5is către .o.orul său8 9Iată că neamul fiilor lui Israel e mult mai
numeros şi mult mai .uternic decât noi.
:e presupus că evreii nu a,unseseră mai numeroşi dec"t egiptenii. $deea era aceea că,
dacă%i vor lăsa să se înmulţească în acelaşi ritm, #aţă de (ăştinaşi, în cur"nd vor #i un pericol
pentru regat. .:upă Lrigen, regele este Satan, care presimte în#r"ngerea poporului său, adică a
g"ndurilor necurate, de către cei credincioşi care îl pomenesc pe 0ristos (Hom. Ex. 1, 4)/
M
.
18) :aideţi dar să luăm îm.otrivă6le măsuri iscusite/ în aşa fel încât să nu se mai
înmulţească7 altfel/ la vreme de ră5(oi se vor uni şi ei cu vră;maşii noştri/ ne vor (irui şi6
a.oi vor ieşi din ţară<.
SEP 1 traduce ast#el începutul versetului) Hai să!i lucrăm cu "icleşug) .er(ul
=>?>@"ABC"D>E, a folosi "icle#ia, a $#şela pri# "icleşug, este surprin+ător în conte&t, unde
"icle#ie înseamnă de #apt opresiune violentă. Se poate presupune că ;araon nu putea acţiona
deschis împotriva evreilor din cau+a vechilor înţelegeri din vremea lui $osi# şi căuta motive
legitime de a%i oprima/
7
.
:iavolul, închipuit de ;araon, .nu vrea să părăsim ţara sa, ci vrea să purtăm pururea
chipul omului păm"ntesc/
18
. *um ma,oritatea comentatorilor plasea+ă e&odul în timpul lui Nam%
ses al $$%lea, presupunem că ;araonul amintit aici ar #i antecesorul aceluia, Seti $ (111M%1189 î.
0r.).
11) Fi astfel au .us .este ei vătafi de corvoadă/ .entru ca .rin munci -rele să le facă
viaţa -rea7 şi i6au 5idit lui Garaon cetăţi6-rânare8 Pitom şi 0amses şi *n/ adică Ilio.olis.
Cetăţi!gr%#are) .cetăţi situate la est de :elta =ilului, adică în imediata vecinătate a
ţinutului Poşen. !ermenul cetăţi!gr%#are poate indica nu numai locuri de însilo+are a
alimentelor, ci şi garni+oane militare. *etatea Ln sau $liopolis este indicată numai în
Septuaginta/
11
. Fcestea erau .cetăţi de aprovi+ionare ale Egiptului, ridicate prin munca israeliţilor
aserviţi. Egiptul pare a nu cunoaşte o organi+are riguroasă a corve+ilor, dar m"na de lucru
necesară marilor lucrări pu(lice era recrutată dintre pri+onierii de ră+(oi sau şer(ii de pe
9
SEP 1, p. 174
4
SEP 1, p. 174
2
Mo#ume#ta li#guae dacoroma#orum& Biblia '())* +ars II* Exodus, (în continuare, a(reviat) EQ), p. 687
5
SEP 1, p. 174
M
SEP 1, p. 172
7
SEP 1, p. 172
18
Lrigen, ,milii la Cartea Ieşirii, $, 4
11
GGF, p. 57
6
domeniile regale. Fsimilarea lor acestor categorii in#erioare a #ost resimţită de israeliţi ca o
umilire de nesuportat (GR)/
16
.
Lrigen o#eră c"teva traduceri posi(ile ale numelor acestor cetăţi) +itom (= gura
metehnei3 gura prăpastiei), -amses (= m"ncătura ruginii) şi Iliopolis (= oraşul soarelui), acest
ultim nume .în cinstea celui ce se pre#ace în înger al luminii/
11
, adică a lui .arao# (= #iul al
soarelui), care închipuie pe diavol. .=umele celor trei oraşe au primit diverse e&plicaţii)
con#orm etimologiei #olosite de Philon şi de+voltate pe vremea Părinţilor, HEIJD înseamnă
co#"i#gere, K>DL@@M S roadere (mişcarea produsă de un vierme), de unde se#zaţie (Philon,
/om#. $, 55)/
19
.
Fsemeni egiptenilor procedea+ă şi duhurile răutăţii care, pentru a nu spori noi în virtuţi,
doresc să ne vadă ocupaţi permanent cu nimicul) .Stăp"nitorii veacului acestuia, pun"nd stăp"nire
pe nenorocitele su#lete ale oamenilor, le de+vlăguiesc în lucrări la lut şi cărămidă şi în cele ce se
#ac pe păm"nt şi pentru păm"nt şi, leg"ndu%le de nişte munci rele şi ne#olositoare (căci aşa sunt
cele ale trupului şi re#eritoare la trup), le silesc să primească o viaţă amară şi mult chinuită, care
nu le va aduce nici un #olos celor siliţi să o ra(de/
14
.
16) 2ar cu cât erau mai a.ăsaţi/ cu atât ei se înmulţeau şi deveneau mai .uternici/
aşa că .e %-i.teni i6a .rins -roa5a de fiii lui Israel.
11) Ca atare/ %-i.tenii îi .uneau .e fiii lui Israel la muncă silnică
19) şi le făceau viaţa amară .rin lucrări -rele8 la frământatul lutului/ la
cărămidărie şi la tot felul de munci .e câm.7 aşadar/ .rin orice fel de muncă la care6i
sileau cu străşnicie.
.$storia asupririi poporului lui $srael se continuă în 4, 2%61. 'n versetele următoare, HIJ
măsurile luate pentru st"rpirea pruncilor de parte (ăr(ătească nu se acordă cu o(ligativitatea
corve+ilor, dar pregătesc istoria naşterii lui <oise (GR)/
12
.
.:upă ce am a,uns su( stăp"nul tiran, adică su( satana, am #ost supuşi lutului şi #acerii
de cărămi+i, adică străduinţelor celor mai de ,os îndreptate spre păm"nt şi spre cele ale lui, îm%
plinite nu #ără sudoare. *ăci nu e #erită de osteneli viaţa împrăştiată, deşi e deşartă/
15
. -utul
lipicios şi #ormele identice ale cărămi+ilor repre+intă mocirla păcatelor şi monotonia lor, căci
păcatul nu aduce nimic nou, doar plictiseală şi de+gust.
14) ).oi re-ele %-i.tului le6a -răit moaşelor evreice/ dintre care una se numea
Fifra şi alta Pua/
.=umele moaşelor, de origine e(raică, sunt asociate #rumuseţii, respectiv vor(irii.
Pentru Philon, Sepphora HTi#raJ înseamnă pasăre mică şi Phua HPuaJ cea roşie (Her. 16M). K
Lrigen e&tinde alegoria la cele două !estamente) una este -egea spirituală (Nomani 5, 19),
cealaltă înseamnă E"a#gelia scăldată $# s%#gele lui Hristos. K ;araon este diavolul care
încearcă să sugere+e (ăr(aţilor din Giserică interpretări eretice şi opinii perverse (Hom. Ex. 6,
6)/
1M
.
12) şi le6a 5is8 9Când moşiţi la evreice/ luaţi seama când sunt să nască8 de va fi
(ăiat/ omorâţi6l7 iar de va fi fată/ s6o cruţaţi<.
15) Noaşele însă s6au temut de 2umne5eu8 ele n6au făcut .recum le .oruncise
re-ele %-i.tului/ ci i6au lăsat .e (ăieţi în viaţă.
16
EQ, p. 687
11
Lrigen, ,milii la Cartea Ieşirii, $, 4
19
SEP 1, p. 172
14
S#. *hiril al Fle&andriei, 0#ci#are şi slu1ire $# du şi ade"ăr, $
12
EQ, p. 687
15
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $
1M
SEP 1, p. 172
1
.:upă Philon, moaşele, care îi ţin în viaţă pe (ăieţi, sunt su#lete în căutarea tainelor
nevă+ute ale lui :umne+eu care se +idesc în virtute3 ele se împotrivesc lui ;araon, iu(itor al
materiei%#emelă. :e aceea Dum#ezeu le!a făcut bi#e S v. 68 (2eg. $$$, 1.691)/
17
.
1M) )tunci re-ele %-i.tului le6a chemat .e moaşe şi le6a 5is8 92e ce6aţi făcut voi
lucrul acesta/ de i6aţi lăsat în viaţă .e (ăieţiO<
17) Noaşele i6au răs.uns lui Garaon8 9Gemeile evreice nu sunt ca e-i.tencele7 ele
nasc înainte de a le veni moaşele<.
.emeile e"reice #u su#t ca egipte#cele) .!e&tul E(raic adaugă şi motivaţia) ele su#t
"iguroase/
68
.
68) Iar 2umne5eu le6a făcut (ine moaşelor7 .o.orul Plui IsraelQ se înmulţea şi
foarte se întărea.
61) Fi fiindcă moaşele s6au temut de 2umne5eu/ %l le6a întărit casele.
Pentru #apta lor, Scriptura a pomenit numele celor două moaşe) 3ifra (= #rumuseţe3
#ăcătoare de (ine) şi +ua (= cea strălucită). El le!a $#tărit casele) 'n SEP 1) ele şi!au $#temeiat
familii) .adică au avut numeroşi urmaşi. :upă !argum şi <idraş, moaşe erau şi mama şi sora
lui <oise, care au primit casa preoţiei şi casa regalităţii/
61
.
66) )tunci Garaon i6a .oruncit între-ului său .o.or8 9Tot co.ilul de .arte
(ăr(ătească ce li se va naşte %vreilor să6l aruncaţi în 3il7 .e fete însă/ .e toate/ să le lăsaţi
în viaţă<.
0# 4il) .literal) în ;luviu (r"ul prin e&celenţă al Egiptului)/
66
. Septuaginta redă numele
prin R"?>DS$ (= r"u), .care desemnea+ă #luviul cel mai important al Egiptului, =ilul, iar uneori
unul sau altul dintre (raţele sale principale (GR)/
61
. .'n tot acest pasa,, opo+iţia
masculinU#eminin trimite, după Lrigen, la distincţia dintre virtute şi viciu. ;araon (dia"olul) nu
îngăduie să răm"nă în viaţă dec"t viciile, dar (iruinţa lui 0ristos asupra ispititorului deschide
calea vieţii pentru cel ce crede şi se (otea+ă (Hom. Ex. 6, 1)/
69
.
.edeţi, deci, ce poruncă dă alor săi stăp"nul lumii acesteia) să lepede copiii noştri, să%i
arunce în r"u, să le întindă încă de la naştere capcane neîntrerupte, care se şi precipită încă de
c"nd încep să atingă s"nii Gisericii, pentru a%i de+rădăcina, a%i urmări şi a%i îneca în valurile
acestui veac/
64
. Porunca e în vigoare şi astă+i, vi+"nd pe #iecare din noi, iar vră,maşul ne ră+%
(oieşte după o anumită strategie) .!iranului îi place să vină la viaţă partea #emeiască a vieţii sau
simţirea trupească şi pătimaşă, spre care e m"nată să se rostogolească #irea omenească, în timp
ce naşterea părţii (ăr(ăteşti, a celei tari şi încordate spre virtute, a celei care poate să se
ră+(oiască cu tiranul şi să se răscoale împotriva stăp"nirii lui, îi este neplăcută/
62
.
C)PIT*'U' 2 , Naşterea şi tinereţea lui Moise. El ucide un egiptean şi fuge în
Madian. Dumnezeu Îşi aminteşte făgăduinţa.
1) Fi era un oarecare din seminţia lui 'evi care şi6a luat femeie dintre fetele lui
'evi.
6) Iar e a 5ămislit şi a născut un (ăiat7 şi vă5ându6l cât e de frumuşel/ l6a ascuns
vreme de trei luni.
17
SEP 1, p. 172
68
GGF, p. 57
61
SEP 1, p. 175
66
GGF, p. 57
61
EQ, p. 687
69
SEP 1, p. 175
64
Lrigen, ,milii la Cartea Ieşirii, $$, 1
62
S#. Prigorie de =Vssa, Despre "iaţa lui Moise
9
.'n tradiţia mitologică şi religioasă a multor popoare, naşterea unui copil predestinat
împlinirii conştiente sau inconştiente a intenţiilor divine este adesea tăinuită, pentru a%l apăra
ast#el de o prime,die ameninţătoare/
65
. .*a şi în alte ca+uri, alegerea lui :umne+eu se mani#estă
printr%o ocrotire deose(ită, încă de la naşterea eroului/
6M
.
SEP 1) "ăz%#d c%t este de frumos) .>@?LE"$, graţios, pli# de ar, fermecător, traduce
e(r. to(h care, asemenea lui =>TS$ din greacă, înseamnă în acelaşi timp frumos şi bu#3 pentru
Philon, sinonim cu stoicul ?UTLE"$, desă"%rşit. Fcest lucru îl cali#ică încă de la naştere pe
<oise ca înţelept prin e&celenţă. K er(ul @=LRVCJ, a ascu#de, a adăposti, traduce ver(ul
ţa.han, a ascu#de, redat în greacă de o(icei prin =WXR?J. Lrigen descoperă aici o sugestie
morală, @=LRVCJ av"nd şi sensul de a acoperi #aptele (une care tre(uie #ăcute în ascuns3 dacă
nu se #ac ast#el, puterile răului, sim(oli+ate de egipteni, le întorc în #avoarea lor, înec"ndu%le su(
valurile patimilor (Hom. Ex. 6, 1)/
67
.
E necesară discreţia atunci c"nd vrem să punem început (unei vieţuiri) .:acă nu lucrăm
în taină, egiptenii vor invada şi vor răpi în#ăptuirile noastre şi le vor arunca în r"u, unde valurile
le vor înghiţi/
18
. :espre tatăl copilului se spune doar că aparţinea tri(ului lui -evi) .S%a trecut
H...J su( tăcere tatăl lui <oise. H...J Fceasta pentru a arăta indirect că 0ristos a #ost #ără tată după
trup, deşi la vedere a avut un tată/
11
. *opilul e tip al lui 0ristos şi prin #rumuseţea sa. *ele trei
luni c"t a #ost ascuns pot #i asemănate cu +ilele punerii :omnului în morm"nt.
1) 2ar fiindcă nu .utea să6l mai ţină ascuns/ mama sa a luat o lădiţă de .a.ură6
m.letită/ a uns6o cu catran şi cu smoală/ a .us co.ilul în ea şi a aşe5at6o în .ă.uriş/ la
mar-inea 0âului.
*oşul de papură e un .coş alungit, cu capac3 sicriaş, arcă. !e&tul e(raic #oloseşte aici
acelaşi cuv"nt ca pentru cora(ia (arca) lui =oe, vasul m"ntuitor al omenirii. *hiar în /eptua!
gi#ta, grecescul thive e derivat din e(raicul teva şi se a#lă numai aici, în versetele 1, 4 şi 2/
16
.
.Coş de papură, IEYE$, este atestat cu acest înţeles în papirusurile contemporane traducerii
$eşirii. *a şi e(r. te(hah, are la origine un cuv"nt egiptean cu înţelesul de cutie, cufăr, scri#.
Fcelaşi termen este tradus cu =EYJ?S$ (;acerea 2, 19%12) pentru a desemna arca lui =oe.
Pentru Părinţi, încep"nd cu Lrigen, #olosirea acestui termen permite o comparaţie cu arca lui
=oe. K 'ncep"nd din secolul al $%lea, coşul în care a #ost aşe+at <oise este atestat în tradiţia
creştină ca sim(ol al Gote+ului, la Euse(iu al Emesei şi Prigorie al =Vssei/
11
.
:acă <oise e chip al lui 0ristos, mama sa închipuie pe iudei şi Sinagoga. .:upă ce a
înaintat în v"rstă, Sinagoga care l%a născut, aprinsă spre ucidere, căci 0ristos S%a ivit după trup
din $udei, -%a închis în morm"nt. *hip clar al acestui #apt a #ost <oise, pus prin m"na maicii lui
în sicriaşul de papură/
19
.
9) Iar sora acestuia îl .ândea de de.arte/ să vadă ce i se va întâm.la.
4) )tunci fata lui Garaon s6a co(orât la 0âu să se scalde/ în tim. ce slu;nicele ei se
.reum(lau de6a lun-ul râului. Fi vă5ând ea lădiţa în .ă.uriş/ şi6a trimis slu;nica de a luat6
o.
Sora copilului poate închipui ceata Fpostolilor care, în vremea Patimilor, urmăreau de
departe evenimentele3 iar #iica lui ;araon e chip al Gisericii celei din neamuri. .Ea părăseşte ne%
dreptatea părintelui ei şi merge la şuvoiul de ape pentru a%şi spăla păcatele. :o("ndind harul
îndurării, ia în gri,a sa pe copil/
14
. Sau .#ata lui ;araon, adică Giserica din neamuri, deşi avusese
65
EQ, p. 618
6M
SEP 1, p. 175
67
SEP 1, p. 175
18
Lrigen, ,milii la Cartea Ieşirii, $$, 1
11
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $
16
GGF, p. M8
11
SEP 1, p. 175
19
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $
14
Lrigen, ,milii la Cartea Ieşirii, $$, 9
4
ca tată pe satana, 'l a#lă în apă, al cărei chip e S#"ntul Gote+, prin care şi în care e găsit 0ristos, şi
deschide sicriaşul. :e #apt, El n%a rămas între morţi, ci a înviat pe moarte călc"nd şi a ieşit din
morm"nt/
12
. :ar <oise dus în casa lui ;araon poate închipui şi pogor"rea <"ntuitorului la iad.
0ristos va +dro(i porţile iadului şi va eli(era su#letele din închisoare, aşa cum <oise va părăsi
casa lui ;araon, scoţ"nd poporul evreu din ro(ie.
2) Fi dac6a deschis6o/ a vă5ut în lădiţă un co.il .lân-ând. Getei lui Garaon i s6a
făcut milă de el şi a 5is8 9)cesta6i dintre .runcii %vreilor<.
.Pentru Lrigen, #iica lui ;araon este Giserica venită dintre neamuri care eli(erea+ă
-egea, închipuită de <oise, de su( tutela doicii sale, Sinagoga, şi din închisoarea repre+entată
de coş (sim(ol al simţurilor), repre+ent"nd interpretarea trupească a -egii de către evrei (Hom.
Ex. 6, 9). Fceastă interpretare se găseşte şi la Euse(iu al Emesei, *hiril al Fle&andriei, $larie3
Prigorie al =Vssei vede în #iica lui ;araon, stearpă şi fără copii, un sim(ol al culturii pro#ane,
necesară totuşi înainte de a accede la treapta #ilo+o#iei creştine (5M 6, 18)/
15
.
5) 2ar sora sa a 5is către fata lui Garaon8 9Vrei să mă duc să6ţi chem o doică dintre
femeile %vreilor ca să6ţi ală.te5e co.ilulO<
M) Gata lui Garaon i6a 5is8 92u6teZ< Iar co.ila s6a dus şi a chemat6o .e mama
.runcului.
7) )tunci fata lui Garaon i6a 5is8 9Ia6mi co.ilul acesta şi ală.tea5ă6mi6l/ iar eu am
să6ţi dau .lata cuvenităZ< Gemeia a luat co.ilul şi l6a ală.tat.
.$ar că sinagoga iudeilor va primi la vremea sa pe 0ristos de la Giserica din neamuri,
cunosc"nd de la ea taina -ui, o arată uşor #aptul că cea care a născut pe <oise îl primeşte de la
#iica lui ;araon. *ăci după ce -%a părăsit sinagoga iudeilor pe $isus şi -%a respins prin
neascultare, în timpurile din urmă 'l va primi, învăţ"nd din cuvintele Gisericii. $ar lucrul acesta
se dovedeşte ca ne#iind #ără c"ştig, ci dătător de mari năde,di. *ăci priveşte cum #iica lui ;araon
îi #ăgăduieşte răsplată mamei lui <oise, d"ndu%i să hrănească pruncul născut din ea/
1M
. ;iind
crescut de către propria%i mamă, <oise nu s%a înstrăinat de neamul căruia îi aparţinea. .Fcest
lucru ne învaţă că, în timpul în care +ă(ovim în ştiinţele din a#ară, să nu ne despărţim de laptele
Gisericii, care ne hrăneşte pe noi/
17
.
18) Fi dacă (ăiatul a crescut/ ea i l6a adus fetei lui Garaon. %l i6a fost acesteia ca un
fiu/ iar ea i6a .us numele Noise/ .entru că 5icea8 92in a.ă l6am scos<.
.'n e(raică) Noşe, derivat din ver(ul maşa = a scoate di#. Etimologie populară, care
vrea să sugere+e că <oise e primul m"ntuit. E greu însă de presupus că #iica lui ;araon cu%
noştea e(raica. <a,oritatea lingviştilor (i(lici sunt de acord că numele e de origine egipteană)
mosis sau moses = fiu, şi poate #i înt"lnit, întreg sau prescurtat, în numele unor divinităţi sau
#araoni) Tuthmosis = fiul lui 6ot, 0amses = fiul lui -a/
98
.
'n Septuaginta, transcrierea Nosis permite interpretarea scos di# apă, numele #iind
compus din mon (= apă) şi esis (= salvat). *lement Fle&andrinul remarcă, urm"nd scrierii apo%
cri#e 0#ălţarea la cer a lui Moisi) .Este clar că părinţii au dat copilului un nume înainte H...J şi l%
au numit $oachim. <oisi, aşa cum spun cei iniţiaţi, a avut şi un al treilea nume în cer, <elhi,
după înălţarea sa/
91
.
11) Fi a fost că du.ă multă vreme/ când se făcuse mare/ Noise a ieşit la fraţii săi/ fiii
lui Israel/ şi le6a vă5ut corve5ile. ) vă5ut cum un e-i.tean (ătea .e un evreu/ unul dintre
fraţii săi/ dintre fiii lui Israel.
16) Uitându6se de ;ur6îm.re;ur şi vă5ând că nu6i nimeni .rin .rea;mă/ el l6a ucis .e
e-i.tean şi l6a ascuns în nisi..
12
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $
15
SEP 1, p. 17M
1M
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $
17
S#. Prigorie de =Vssa, Despre "iaţa lui Moise
98
GGF, p. M8
91
/tromate, $, 141, 1
2
.<oise ne învaţă prin pilda lui să a,utăm virtuţii ca celei de un neam cu noi şi să
omor"m pe cel ce se împotriveşte virtuţii/
96
. *"nd pornim să de+rădăcinăm un păcat (să%l uci%
dem pe egiptean) nu vom #ace aceasta oricum) .*el ce se ră+(oieşte prin smerita cugetare şi
nem"niere şi sete se aseamănă celui ce a omor"t pe vră,maş şi l%a ascuns în nisip. Prin nisip să
înţelegi smerenia. *ăci aceasta nu îngraşă păşunea patimilor, ci e ţăr"nă şi cenuşă/
91
.
.ă+"ndu%i suport"nd tirania cumplită şi cu adevărat greu de purtat H...J, s%a g"ndit să%i eli(ere+e
şi să%i scape de tot chinul. Lmor"nd deci într%un mod oarecare pe cel ce hotăr"se să%l
nedreptăţească, l%a ascuns în păm"nt, adică îl aruncase în părţile de su( păm"nt, închi+"ndu%l în
iad. Fceasta vrea să spună prin ascunderea egipteanului mort în nisip. $ar din te&tele evanghelice
poate a#la cineva #oarte uşor că cetele ur"toare de :umne+eu şi necurate ale dracilor au #ost
aruncate de puterea negrăită a <"ntuitorului nostru, împreună cu satana, în iad, şi os"ndite să
locuiască în prăpastia #ără #und/
99
. <oise este un model de vieţuire şi se #ace asemenea lui .cel
ce ra(dă ca p"nă la primirea legii contemplaţiilor naturale să #ie su( simţire, adică su( #iica lui
;araon cel inteligi(il, dar prin r"vna sinceră a (unurilor dumne+eieşti omoară cugetul egiptean
al trupului şi%l aşea+ă su( nisip, adică su( deprinderea neroditoare de rele, în care, chiar dacă se
seamănă de duşman neghina răutăţii, nu răsare, pentru rădăcina cea lăuntrică a duhului, care
naşte şi pă+eşte nepătimirea/
94
.
11) ) doua 5i a ieşit din nou şi a vă5ut doi evrei certându6se şi i6a 5is celui ce .urta
vina8 92e ce6l (aţi tu .e a.roa.ele tăuO...<.
19) )cela însă i6a răs.uns8 9Cine te6a .us .e tine domn şi ;udecător .este noiO 3u
cumva vrei să mă omori şi .e mine aşa cum l6ai omorât ieri .e e-i.teanO< Fi s6a
s.ăimântat Noise şi a 5is8 9Ieşit6a oare la lumină fa.ta .e care am făcut6oO<
14) Garaon însă a aflat des.re această fa.tă şi căuta să6l ucidă .e Noise/ dar Noise
a fu-it de la faţa lui Garaon şi s6a dus să locuiască în ţara Nadian. Fi dac6a sosit în ţara
Nadian/ s6a o.rit la o fântână.
Madia#) .denumire su( care sunt desemnate în general tri(uri nomade din deşertul siro%
ara(, a căror in#luenţă a a,uns p"nă în peninsula Sinai (-!hO), ca atare localitatea este situată în
general în Fra(ia, la sud de Edom. GR, pornind de la o menţiune din $$$ Negi 11, 1M, o situea+ă
în peninsula Sinai, la este de deşertul Paran/
92
. .-etragerea lui <oise este redată de ver(ul
grecesc >[>\JWLE[, de la care provine rom. A#aoret. asile cel <are şi Prigorie al =Vssei
e&plică sensul monahismului capadocian pornind de la acest termen HIJ. :e asemenea, Philon
vedea în şederea lui <oise în Fra(ia o perioadă de antrenament moral şi #ilo+o#ic su(
îndrumarea lui :umne+eu, departe de ateismul lui ;araon (Mos. $, 9M3 2eg. $$$, 16%11). K HIJ
<adian) numele colectiv al unor tri(uri nomade trăind undeva la sud sau la sud%est de
Palestina/
95
.
Neţinem de aici că nu vom putea #i de a,utor neamului nostru, p"nă nu ne vom #i pregătit
de a,uns3 lucru pe care l%a înţeles şi <oise, după o singură e&perienţă, plec"nd spre Madia# (=
loc de ,udecată3 sudori omeneşti) pentru a se e&ersa. El .avea din #ire dragostea pentru adevăr3
de aceea se vede că, chiar înainte de a lua conducerea poporului său, din pricina urii lui #ireşti
#aţă de rău, a luptat împotriva celor răi cu preţul vieţii sale3 #iind i+gonit de cei cărora le #ăcuse
(ine, a părăsit cu (ucurie viaţa +gomotoasă egipteană şi s%a dus în (<adian). Ti acolo H...J,
vreme de 98 de ani, s%a ocupat cu contemplarea e&istenţelor/
9M
. -a #el, 0ristos, .#iind (at,ocorit
în chip nelegiuit pentru cele ce se cuvenea să #ie admirat, s%a mutat în chip necesar, părăsind
96
S#. Prigorie de =Vssa, Despre "iaţa lui Moise
91
S#. $oan Scărarul, /cara, Q, 7
99
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $
94
S#. <a&im <ărturisitorul, Ambigua, 14
92
EQ, p. 618
95
SEP 1, pp. 17M%177
9M
S#. asile cel <are, ,milii la Hexaimero#, $, 1
5
$udeea, în care S%a născut/
97
. <adian e o denumire ce desemnea+ă tri(urile nomade din deşertul
siro%ara(, pătrunse şi în peninsula Sinai.
12) Preotul din Nadian avea şa.te fete/ care .ăşteau oile tatălui lor/ Ietro. Fi venind
ele acolo/ au scos a.ă .ână ce6au um.lut adă.ătorile/ ca să ada.e oile lui Ietro/ tatăl lor.
15) 2ar au venit .ăstorii şi le6au alun-at. )tunci Noise s6a ridicat/ le6a luat
a.ărarea/ a scos a.ă şi le6a adă.at oile.
.$+vor al vieţii adevărate nu e dec"t cunoştinţa nepătată despre :umne+eu. :eci puţul
este chipul cunoştinţei sădite în #irea noastră. :e aceea, p"nă ce ne #olosim pentru cunoaşterea
lui :umne+eu de mintea dreaptă şi ne#orţată, înaintăm direct spre adevăr. :ar dacă cineva
stăp"nit de amăgiri se +(ate spre ceea ce îi place lui, îşi va cheltui în acelea străduinţele sale.
Fceasta socotesc că înseamnă în ghicitură scoaterea apei de către #etele lui $etro şi #olosirea de
ea cu sila de către cei mai tari dec"t ele. 'n aceste neputinţe spunem că se a#lă cei amăgiţi, c"nd
li se a(ate cunoştinţa înnăscută spre ceea ce nu e (un şi #rumos, adică spre ceea ce înşeală şi
spre ceea ce e de #olos demonilor. :ar a venit în apărare 0ristos. *ăci alung"nd pe răii păstori
mincinoşi, a adăpat cu apă vie, adică cu propovăduirea -ui dumne+eiască şi cerească/
48
.
1M) 2ar când ele au venit la 0a-uel/ tatăl lor/ acesta le6a 5is8 9Cum de6aţi venit voi
astă5i atât de devremeO<
17) Iar ele au 5is8 9Un oarecare e-i.tean ne6a a.ărat de .ăstori/ a scos a.ă şi ne6a
adă.at oile<.
68) 1is6a el către fiicele sale8 9Unde eO cum de l6aţi lăsat aşaO Chemaţi6l să
mănânceZ<
61) Fi a rămas Noise la omul acela/ iar el i6a dat6o .e Sefora/ fiica sa/ de soţie.
Septuaginta îl numeşte pe omul din <adian) $othor ($etro). Gi(lia 0e(raica dă acest
nume doar la 1, 1. Fici, preotul e numit Naguel, pro(a(il .un al doilea nume al socrului lui
<oise *ert răm"ne acela de $etro/
41
. Ietro înseamnă cel #obil, iar -aguel* păstorul lui
Dum#ezeu. ;iica sa, /efora (= păsăruică3 cunună), devine soţia lui <oise. .*hiar dacă tre(uie
să ne înrudim iarăşi cu cel de alt neam, adică chiar dacă tre(uinţa ne sileşte să vieţuim cu
#iloso#ia de a#ară, să o #acem îndepărt"nd pe păstorii cei răi de la între(uinţarea nedreaptă a
puţurilor./
46
Se#ora, #iind de neam străin, e chip al Gisericii celei din neamuri. Ea se uneşte cu
<oise, după cum Giserica e mireasa lui 0ristos. -umea, asemeni lui Naguel, .intră în relaţie
#amiliară cu El, d"ndu%i ca pe o mireasă Giserica din neamuri, care e înţeleasă prin Se#ora/
41
.
66) %a a 5ămislit şi a născut un fiu/ iar Noise i6a .us numele 4herşom/ 5icând8
9Străin sunt eu în ţară străină<. Fi dac6a 5ămislit iarăşi/ ea a mai născut un fiu/ iar el i6a
.us numele %lie5er/ 5icând8 92umne5eul .ărintelui meu mi6a fost a;utor şi m6a scă.at din
mâna lui Garaon<.
F .doua ,umătate a versetului se a#lă numai în unele versiuni ale Septuagintei (printre
care şi ediţia de ;ranW#urt 1475), în acord cu 1M, 9/
49
.
<oise a avut doi #ii) pe Gerşom (= copil de pri(eag3 alungat) şi Eliezer (= :umne+eu îmi
e a,utor). *"t priveşte numele primului născut, .etimologia populară, lu"nd în consideraţie
numai prima sila(ă a numelui, -er S străi#, l%a interpretat copil de pribeag, de străi#3 este mai
degra(ă un derivat de la un ver() a alu#ga/
44
.
61) Fi dacă a trecut îndelun-ată vreme/ re-ele %-i.tului a murit. Iar fiii lui Israel
-emeau su( .ovara muncilor. Fi au stri-at/ iar stri-area lor s6a urcat de su( .ovara
muncilor .ână la 2umne5eu.
97
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $
48
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $
41
GGF, p. M8
46
S#. Prigorie de =Vssa, Despre "iaţa lui Moise
41
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $
49
GGF, p. M8
44
EQ, p. 618
M
69) Fi le6a au5it 2umne5eu sus.inele şi Fi6a adus aminte 2umne5eu de le-ământul
.e care6l făcuse cu )vraam/ cu Isaac şi cu Iaco(.
64) Fi a cătat 2umne5eu s.re fiii lui Israel şi li S6a făcut cunoscut.
*a şi uciderea (;acerea 9, 18), asuprirea lucrătorilor e un păcat strigător la cer, care
necesită intervenţia divină. *"t priveşte e&primări precum Dum#ezeu 3i!a adus ami#te ori /!a
g%#dit la ei, acestea tre(uie privite ca pogorăminte la puterea de înţelegere a omului. Fst#el e
arătat planul lui :umne+eu privind pe $srael, popor ce va deţine un rol central în istoria
m"ntuirii.
C)PIT*'U' ] , Chemarea lui Moise.
1) Noise .ăştea oile lui Ietro/ socrul său/ .reotul din Nadian. Fi dacă şi6a mânat el
turma .ână dincolo de .ustie/ a a;uns la muntele lui 2umne5eu/ la :ore(7
.<untele 0ore( este unul şi acelaşi cu muntele Sinai, locul în care a #ost dată -egea
(17, 1M%683 :euteronom 9, 14)/
42
. .Pentru Philon, <oise, în iposta+a de păstor la $etro, este
călău+itorul g"ndurilor de la deşertăciune spre cele (une. Egiptenii, ro(i ai patimilor, au oroare
de păstori şi urăsc dreapta ,udecată (/acrif. 48%413 Agr. 91)/
45
.
6) iar în-erul 2omnului i S6a arătat într6o .ară de foc din mi;locul unui ru-7 şi
PNoiseQ a (ă-at de seamă că ru-ul ardea/ dar ru-ul nu se mistuia.
.0#gerul Dom#ului) :omnul 'nsuşi, în chipul în care li Se #ace El accesi(il oamenilor
(ve+i ;acerea 12, 5%19)/
4M
. .Scenă cele(ră, în care <oise 'l descoperă pe :umne+eul
#ăgăduinţelor, iar Fcesta i Se descoperă ca #iind mai presus de orice nume. Nug) tu#iş, ar(ust. 'n
rugul aprins şi nemistuit mistica răsăriteană a vă+ut pre#igurarea S#intei <aria, ;ecioara
=ăscătoare şi rămasă #ecioară, prin care :umne+eu li S%a arătat oamenilor în persoana ;iului
Său. 'n :euteronom 11, 12 :umne+eu e numit Cel ce /!a arătat $# rug (Septuaginta) sau Cel ce
locuieşte $# rug (!e&tul E(raic)/
47
. .;ocul, ca #orţă creatoare şi, în acelaşi timp, distrugătoare,
este la ma,oritatea popoarelor venerat ca element esenţial al divinităţii. 'n echiul !estament,
$ahve l%a ales ca sim(ol al Său, prin care se de+văluie celor aleşi, c#. $eşirea 11, 613 69, 153 17,
1M3 Psalmi 15, 18/
28
. .:upă !heodoret, $#gerul nu este !atăl, ci >nul%=ăscut ;iul Său (7E 4).
!ot după el, minunea pre#igurea+ă #ecioria inaltera(ilă a celei care avea să%- nască pe >nul%
=ăscut. 'n acelaşi tratat a#irmă că :umne+eu S%a arătat în rug pentru a%i împiedica pe evrei să
adore un idol cioplit din lemnul ar(orilor (7E 2)/
21
.
Fcest rug a inspirat numeroase interpretări. :upă S#"ntul Prigorie Palama, aici s%a arătat
lumina cea necreată) .=u se aprinde niciodată ,ert#elnicul !ău dumne+eiesc prin #oc străin şi
păm"ntesc. *ăci e un #oc străin şi ceresc de alt mod, păstrat prin transmiterea #ocului nestins, pe
care ai venit să%l arunci pe păm"nt (-uca 16, 97), ca pe un ocean nemărginit, prin iu(irea !a de
oameni./
26
'n rug se a#la doar strălucirea #ocului, nu şi puterea lui ar+ătoare) .:e aceea şi pe noi
un cuv"nt ne învaţă în taină că atunci c"nd vom da răspuns de #aptele săv"rşite în viaţă, natura
#ocului se va împărţi, pe de o parte în lumină, spre des#ătarea celor drepţi, iar pe de altă parte în
durere ar+ătoare, r"nduită celor os"ndiţi/
21
.

Nugul anunţă şi întruparea :omnului din ;ecioara)
.Prin aceasta învăţăm să cunoaştem şi taina S#intei ;ecioare, din care a strălucit prin naşterea
vieţii omeneşti lumina dumne+eirii, care a pă+it nestricat rugul aprins, neveşte,indu%se
42
GGF, p. M1
45
SEP 1, p. 688
4M
GGF, p. M1
47
GGF, p. M1
28
EQ, p. 618
21
SEP 1, p. 688
26
Despre $mpărtăşirea dum#ezeiască, 68
21
S#. asile cel <are, ,milii la Hexaimero#, $, 1
7
#rumuseţea #ecioriei prin naştere/
29
. Sau #ocul acela e .*uv"ntul dumne+eiesc, *are în timpurile
mai de pe urmă a strălucit din rugul S#intei ;ecioare şi a petrecut cu noi prin trup/
24
. .Fcesta,
*are odinioară a #ost şi în #oc, în vor(irea cu <oisi din rug, a voit să se nască şi om, prin
;ecioara/
22
. .Fcest :omn S%a arătat lui <oisi iarăşi, at"t c"t a putut <oisi să%- vadă. :omnul
este iu(itor de oameni şi Se co(oară totdeauna la slă(iciunile noastre/
25
. :ar rugul vesteşte şi
patima m"ntuitoare) .Nugul este un ar(ust cu spini. :upă ce *uv"ntul a încetat darea legii şi după
ce a încetat trăirea Sa printre oameni, :omnul a #ost încununat în chip tainic iarăşi cu spini/
2M
.
Pentru a ne împărtăşi, la r"ndu%ne, de asemenea vedere, tre(uie să (iruim înt"i vră,maşii
lăuntrici) .$ar după ce vom ucide pe acest egiptean, vom vedea şi noi, în rugul smereniei, pe
:umne+eu/
27
. .S#"nta Scriptură aseamănă #irea dumne+eiască cu #ocul pentru marea lui #orţă şi
pentru că poate să mistuie cu uşurinţă totul. H...J :ar precum spinii nu pot suporta #ocul, aşa nici
omenescul :umne+eirea. :ar în 0ristos s%a #ăcut suporta(ilă. H...J :umne+eu S%a sălăşluit în
templul luat din ;ecioară, co(or"ndu%Se pe Sine la o (l"ndeţe şi umilinţă minunată şi restr"ng"nd
oarecum puterea de vătămare a #irii -ui, ca să Se #acă încăput (adaptat), ca şi #ocul spinilor. $ar
că ceea ce se strică prin #ire, adică trupul, a #ost #ăcut de El mai tare ca stricăciunea ne%o arată
prin ghicitură #ocul din rug care păstrea+ă nevătămat lemnul/
58
.
Frătarea s%a #ăcut pe <untele Horeb (= pustie3 #ier(inte3 noutate), vechi nume al
<untelui /i#ai.(=.munte st"ncos3.muntele mărăcinilor).
1) )tunci Noise şi6a 5is8 9Ia să fac eu câţiva .aşi ca să văd această mare vedenie8
ce6o fi asta/ că ru-ul nu se mistuie^<.
.Pentru Prigorie al =Vssei, rugul aprins înseamnă iluminare (Ca#t. 163 5M 6, 17). Spinii
rugului sim(oli+ea+ă încercările virtuţii care duc la vederea luminii ta(orice. 'n lumină se arată
-ogosul, :umne+eu întrupat. Nugul repre+intă trupul pe care l%a primit -ogosul (5M 6, 68). !ot
după Prigorie al =Vssei, rugul care nu se mistuie repre+intă maternitatea #eciorelnică a
=ăscătoarei de :umne+eu/
51
.
9) Când însă 2omnul a vă5ut că el se a.ro.ie să vadă/ i6a făcut 2omnul chemare
din mi;locul ru-ului/ 5icând8 9NoiseZ NoiseZ< Fi el a răs.uns8 9Ce esteO<
.Ce esteX3 !e&tul <asoretic are) Iată!măY Proprie Septuagintei, între(area lui <oise,
care se re#eră simultan la natura evenimentului, la identitatea glasului au+it şi la sensul
chemării, a stat la (a+a unor ela(orări teologice importante la e&egeţii de lim(ă greacă, în relaţie
cu $eşirea 1, 19/
56
.
4) 2omnul a 5is8 92e6aici mai de.arte să nu te6a.ro.iiZ7 scoate6ţi încălţămintea din
.icioare/ că locul .e care stai este .ământ sfântZ<
.Philon interpretea+ă chemarea şi apoi interdicţia divină ast#el) <oise încearcă să a#le
cau+ele generării şi ale coruperii3 însă o ast#el de cunoaştere îi este inaccesi(ilă omului, #iind
re+ervată dumne+eirii. :umne+eu, în marea Sa îndurare, îl opreşte pe <oise de la această
căutare imposi(ilă, +ic"ndu%i) Aici să #u te apropiiY (.uga 121%121)/
51
. .Pentru unii e&egeţi,
descălţarea sandalelor repre+intă un gest de asce+ă, de renunţare la gri,ile vieţii păm"nteşti
(Prigorie al =Vssei, 5M 6, 66%613 Ca#t., G4, $, p. 144). Pe de altă parte, veşmintele preoţeşti
nu comportă încălţăminte, #iindcă preotul tre(uie să calce numai pe păm"nt s#inţit şi îi este
inter+is să se atingă de piei moarte. :upă tradiţia evreiască, această prescripţie, dată lui <oise,
29
S#. Prigorie de =Vssa, Despre "iaţa lui Moise
24
S#. <a&im <ărturisitorul, Ambigua, 14
22
S#"ntul $ustin <artirul, Apologia $#t%i, -Q$$$
25
S#. *hiril al $erusalimului, Cateezele, Q, 2
2M
*lement Fle&andrinul, +edagogul, $$, 54, 1%6
27
S#. $oan Scărarul, /cara, Q, 1M
58
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $
51
SEP 1, pp. 177%688
56
SEP 1, p. 688
51
SEP 1, p. 688
18
indică renunţarea la viaţa con,ugală din momentul învestirii în misiune. Pestul este înt"lnit de
alt#el şi la păg"ni, care se descalţă pentru a intra în temple ($ustin, Apol. $, 26)/
59
.
:e :umne+eu nu ne putem apropia oricum) .*"nd <oise încearcă să se apropie de rugul
ar+ător, e împiedicat p"nă nu de+leagă încălţămintea picioarelor. *um nu te vei de+lega şi tu de
orice cuget pătimaş, dacă vrei să ve+i pe *el mai presus de orice simţire şi înţelegere şi să
vor(eşti cu ElX/
54
. *urelele din pielea animalului mort semni#ică simţualitatea pătimaşă, iar
picioarele sunt um(lările su#letului. :e aceea, :omnul .a poruncit lui <oise, vestitorul celor
dumne+eieşti, să de+lege încălţămintea picioarelor, ca să arate că mişcarea vieţii după lege nu e
încă curată, nici cu totul eli(erată de #aptele stricăciunii şi ale morţii/
52
. <oise se supune şi .îşi
apropie talpa cugetării goală şi cu totul li(eră de încălţămintele moarte ale g"ndurilor omeneşti
de această taină, întorc"nd spre înţelegere puterea înţelegătoare a minţii ca pe o #aţă, dar
deschi+"nd numai prin credinţă puterea ascultătoare a su#letului, ca pe o ureche, spre primirea
tainei/
55
. <oise .a învăţat că su#letul tre(uie să se des#acă cu putere de alipirea la toate cele
trupeşti, c"nd porneşte prin contemplaţie pe drumul cunoaşterii şi înţelegerii celor mai presus de
lume, şi să se înstrăine+e prin lepădarea încălţămintelor, cu desăv"rşire, de viaţa de mai înainte,
ataşată trupului/
5M
. E vrednic de semnalat şi un alt aspect) .=umeşte pustia #ără apă şi roditoare
de spini, în care era şi rugul, păm"nt s#"nt. *ăci tot locul în care este 0ristos e s#"nt/
57
.
2) Fi i6a 5is8 9%u sunt 2umne5eul tatălui tău/ 2umne5eul lui )vraam şi 2umne5eul
lui Isaac şi 2umne5eul lui Iaco(Z< Iar Noise şi6a întors faţa/ fiindcă se temea să se uite
deschis către faţa lui Noise.
.Părinţii Gisericii descoperă aici identitatea ;iului şi a !atălui. Dom#ul s%ar re#eri la
$#ger, adică la ;iul, în 1, 6, şi la :umne+eu !atăl, în 1, 2.19 (asile cel <are, Ad". Eu#. $$,
1M)/
M8
.
Se a#irmă clar nemurirea su#letului) .Evident că aceştia trăiesc şi e&istă. :acă Fvraam,
$saac şi $acov ar #i morţi, n%ar urma că :umne+eu este :umne+eul unor oameni ce nu e&istăX/
M1
:ar nu negăm nici valoarea trupului) El este :umne+eul celor .ale căror su#lete trăiesc în m"na
-ui3.iar corpurile vor trăi iarăşi prin înviere/
M6
.
5) Fi a 5is 2omnul către Noise8 9Vă5ut6am neca5ul .o.orului Neu în %-i.t/ i6am
au5it stri-ătul de su( a.ăsarea celor ce6l muncesc7 da/ îi cunosc durerea.
+oporului redă .gr. T>S$ S popor. 'n echiul !estament se #ace în principiu distincţia
între -oi, redat, în ma,oritatea ca+urilor, în Septuaginta, prin LI["$ şi _am, tradus prin T>S$.
Primul termen desemnea+ă o unitate politică, dar mai cu seamă una geogra#ică, cu o #ormă
comună de stat, lim(ă şi drept, c#. ;acerea 18, 68. ;olosit iniţial şi pentru poporul lui $srael
(;acerea 16, 63 Psalmi 16, 163 $saia 1, 9), devine cur"nd termenul speci#ic prin care se
desemnea+ă popoarele străine, păg%#ii, ce aparţin unei alte religii dec"t aceea a lui $srael. *el
de al doilea termen, iniţial unul de rudenie, frate de tată, denumind apoi legătura de s"nge,
devine termenul consacrat pentru poporul lui :umne+eu şi al legăm"ntului, $srael/
M1
.
M) N6am .o-orât dar să6l sca. din mâna %-i.tenilor/ să6l scot din ţara aceasta şi să6
l duc într6un .ământ roditor şi lar-/ în ţara unde cur-e la.te şi miere/ în ţinutul
Canaaneenilor/ al :eteilor/ al )moreilor/ al Gere5eilor/ al 4her-heseilor/ al :eveilor şi al
Ie(useilor.
59
SEP 1, p. 688
54
Evagrie Ponticul, Cu"%#t despre rugăciu#e, 9
52
S#. *hiril al Fle&andriei, 0#ci#area şi slu1irea $# du şi ade"ăr, $
55
S#. <a&im <ărturisitorul, Ambigua, 14
5M
S#. <a&im <ărturisitorul, Ambigua, 25
57
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $
M8
SEP 1, p. 688
M1
S#. *hiril al $erusalimului, Cateezele, Q$$$, 11
M6
S#. $oan :amaschin, Dogmatica, $, 14
M1
EQ, p. 611
11
Sunt amintite aici populaţiile .palestiniene non%semitice3 *anaaneenii şi Fmoreii se
a#lau acolo înainte de venirea $sraeliţilor/
M9
.
7) Iată dar că stri-area fiilor lui Israel a a;uns acum .ână la Nine/ şi am vă5ut
a.ăsarea cu care6i a.asă %-i.tenii.
18) Fi acum/ vino să te trimit la Garaon/ re-ele %-i.tului/ şi să scoţi din ţara
%-i.tului .e .o.orul Neu/ .e fiii lui Israel<.
<isiunea lui <oise de a eli(era pe evrei din ro(ie anticipea+ă eli(erarea omenirii din
ro(ia păcatului) .Fcolo ve+i pe ;araon, despotul amarnic şi nemilos, şi pe ipistaţii aspri, pur%
t"nd chipul satanei şi al oastei lui, care nu aduc asupriri trupeşti necruţătoare, ci necă,esc cu
s"rguinţă şi în chip neo(osit su#letul. <oise conduce acolo poporul lui :umne+eu. -a noi, ce
cov"rşireY 'nsuşi ;iul şi *uv"ntul adevărat al lui :umne+eu cel ipostatic întrece mult şi nes#"rşit
litera legii/
M4
. .<oisi a #ost trimis de :umne+eu în Egipt3 H...J 0ristos a #ost trimis de !atăl în
lume/
M2
.
11) Noise I6a 5is lui 2umne5eu8 9Cine sunt eu/ ca să mă duc eu la Garaon/ re-ele
%-i.tului/ şi să6i scot eu .e fiii lui Israel din ţara %-i.tuluiO...<.
.<oise nu mai era acum dec"t un #ugar din Egipt şi un păstor în <adian, elemente care%
i ,usti#icau smerenia în #aţa lui :umne+eu/
M5
.
16) Iar 2umne5eu i6a -răit lui Noise8 9%u voi fi cu tine/ şi acesta6ţi va fi semnul că
%u sunt Cel ce te trimite8 în aceea că6l vei scoate .e .o.orul Neu din ţara %-i.tului şi că
vă veţi închina lui 2umne5eu în muntele acesta<.
./<unţii, ca opere impunătoare ale creaţiei, erau alături de r"uri şi i+voare, în
mitologiile orientale, lăcaşuri ale divinităţii (de e&. Llimpul în mitologia greacă)/
MM
.
11) Fi a 5is Noise către 2umne5eu8 9Iată/ eu mă voi duce la fiii lui Israel şi le voi
5ice8 6 2umne5eul .ărinţilor voştri m6a trimis la voi^ 2ar dacă ei îmi vor 5ice8 Cum `l
cheamăO/ eu ce să le s.unO<
19) 1isu6i6a 2umne5eu lui Noise8 9Eu sunt Cel ce este<. ).oi i6a 5is8 9)şa să le s.ui
fiilor lui Israel8 Cel ce este/ %l m6a trimis la voiZ<
:umne+eu Se numeşte pe Sine drept Cel ce este3 în Gi(lia 0e(raica citim) ehaeh aser
ehaeh
M7
3 în Septuaginta) %-o imi o on3 în ulgata) %-o sum bui sum. .!e&t #undamental pentru
modul în care :umne+eu Se de#ineşte pe Sine. :e#iniţia e concentrată în cele(ra tetragramă
Z0[0 (care se poate citi $F0E sau, mai rar, $E0LF), al cărei nucleu e ver(ul a fi. !e&tul
e(raic are c"teva variante de traduceri) Eu su#t Cel ce su#t (misterul lui :umne+eu, *are re#u+ă
să%Ti de+văluie numele)3 Eu su#t ceea ce su#t (#iinţa prin ea însăşi)3 Eu su#t fii#dcă su#t
(conţin"nd în Sine propria cau+alitate) şi chiar Eu su#t cel ce "oi fi (*el pe *are oamenii 'l vor
percepe prin revelaţii succesive). /eptuagi#ta pre#eră sensul Eu su#t Cel ce este (:umne+eu
este e&istenţă în sine, singura realitate adevărată şi cau+a unică a tuturor realităţilor)3 tot aşa
tălmăceşte şi Gi(lia de $erusalim, revendic"ndu%şi aplicarea unei riguroase sinta&e e(raice/
78
.
Este .(ine cunoscutul verset prin care se consideră că a pătruns ontologia greacă în teologia
(i(lică
71
. L traducere posi(ilă a te&tului e(raic ar #i) Eu su#t Cel care "a fi (acolo) în relaţie cu
trimiterea lui <oise, sau Eu su#t Cel ce su#t, sau Eu "oi fi (acolo) pe#tru că su#t (aici), sau Eu
su#t fii#dcă Eu su#t, sau Eu su#t Cel ce este în Septuaginta/
76
.
.:intre toate numele care se dau lui :umne+eu, se pare că cel mai propriu e Cel ce este,
M9
GGF, p. M1
M4
*alist Patriarhul, Capete despre rugăciu#e, 21
M2
S#. *hiril al $erusalimului, Cateeza I mistagogică, 1
M5
GGF, p. M1
MM
EQ, p. 611
M7
C\CE ]BE C\CE
78
GGF, p. M1
71
E vor(a, evident, despre traducerea Septuagintei.
76
SEP 1, p. 681 S Septuaginta) cd LEDE " J[.
16
după cum El 'nsuşi S%a numit pe munte, lui <oisi H...J. *ăci are adunată în El 'nsuşi toată
e&istenţa, ca o mare in#inită şi nemărginită a #iinţei. :ar, după cum spune S#"ntul :ionisie,
numele cel mai potrivit al lui :umne+eu este Cel bu#, căci nu este cu putinţă să spui despre
:umne+eu că înt"i e&istă şi apoi este (un/
71
. .El este cu adevărat Cel ce este. =umele acesta nu
$ se cuvine dec"t -ui singur în mod propriu şi special, chiar dacă prin a(u+ acest nume se dă şi
altora/
79
.
14) ).oi a 5is 2umne5eu iarăşi către Noise8 9)şa să le s.ui fiilor lui Israel8 6
2omnul H$ahveJ/ 2umne5eul .ărinţilor voştri/ 2umne5eul lui )vraam/ 2umne5eul lui Isaac
şi 2umne5eul lui Iaco(/ %l m6a trimis la voi7 )cesta6i numele Neu de6a .ururi7 aceasta6i
.omenirea Nea din neam în neam^
12) )şadar/ du6te şi adună6i .e (ătrânii fiilor lui Israel şi s.une6le8 6 2omnul/
2umne5eul .ărinţilor voştri/ 2umne5eul lui )vraam şi 2umne5eul lui Isaac şi 2umne5eul
lui Iaco(/ mi S6a arătat şi a 5is8 `ndea.roa.e v6am cercetat .e voi şi câte vi se6ntâm.lă
vouă în %-i.tZ
5!am cercetat redă .gr. LRE@="RLE[ S a "izita) semni#ică, în Septuaginta, dreptul a(solut
de a privi, ,udeca şi sancţiona, acţiunea lui :umne+eu prin care îşi e&primă voinţa de a
interveni, (inecuv"nt"nd sau pedepsind, în viaţa unui individ sau a comunităţii (GR, !h[=!, $$,
p. 475)/
74
. er(ul implică ideea de vi+itare, cercetare atentă.
15) Fi mi6a mai 5is8 2in .ri-oana %-i.tenilor vă voi ridica în .ământul
Canaaneenilor/ al :eteilor/ al )moreilor/ al Gere5eilor/ al 4her-heseilor/ al :eveilor şi al
Ie(useilor/ în ţara unde cur-e la.te şi miere^
.ţara $# care curge lapte şi miere a #ost înţeleasă de Părinţi ca #iind 0ristos (Epistola lui
Bar#aba)3 cina de după (ote+, euharistia din care se hrănesc, precum pruncii, cei credincioşi.
0ipolit descrie prima euharistie a celor (ote+aţi pe vremea c"nd !rupul şi S"ngele :omnului li
se dădeau împreună cu lapte şi miere, şi acestea #iind euaristice, indic"nd împlinirea acestei
#ăgăduinţe (6rad. 61, S* 11 (is., pp. 78%71)/
72
.
'ntr%adevăr, din *anaan nu lipseau mierea şi produsele lactate, dar acestea au şi un
înţeles mistic) .:omnul hrăneşte pe cei ce sunt prunci în El şi veseleşte pe cei ce au a,uns la (ăr%
(ăţie în El, ca >nul ce hrăneşte cu virtuţi, prin #ăptuire, ca şi cu un lapte, pe cei ce se tem de El, şi
îndulceşte cu cunoştinţe de taină, ca şi cu o miere, prin contemplaţie duhovnicească, pe cei ce%-
iu(esc/
75
.
1M) %i îţi vor asculta -lasul/ iar tu şi (ătrânii lui Israel veţi intra la Garaon/ re-ele
%-i.tului/ şi6i veţi 5ice8 6 2omnul/ 2umne5eul %vreilor/ ne6a chemat7 ca atare/ ne vom
duce în .ustie/ cale de trei 5ile/ ca să6I aducem ;ertfă 2umne5eului nostru^
.:upă Lrigen, cele trei zile au înţeles moral) este vor(a de pă+irea su#letului, a trupului
şi a duhului după poruncile lui :umne+eu. :e asemenea, au şi un înţeles mistic) cele trei +ile
pre#igurea+ă participarea credinciosului la 'nvierea :omnului cea de a treia zi (Hom. Ex. 1, 13
4, 6)/
7M
.
17) %u însă ştiu că Garaon/ re-ele %-i.tului/ nu vă va lăsa să .lecaţi dacă nu va fi
silit de o mână tare.
.Prin aceste cuvinte, :omnul #ace cunoscute două lucruri) :umne+eirea Sa, pentru că
cunoaşte mai dinainte viitorul, şi iu(irea Sa de oameni, pentru că dăruieşte prile,uri de pocăinţă
li(ertăţii de voinţă a su#letului/
77
.
71
S#. $oan :amaschin, Dogmatica, $, 7
79
S#. *hiril al Fle&andriei, Despre /f%#ta 6reime, $
74
EQ, p. 611
72
SEP 1, p. 686
75
S#. <a&im <ărturisitorul, Epistole, 7
7M
SEP 1, p. 686
77
*lement Fle&andrinul, +edagogul, $, 52, 1
11
68) Voi întinde deci mâna Nea şi voi lovi %-i.tul cu tot felul de minuni .e care le
voi face în mi;locul lui7 du.ă care vă va lăsa să .lecaţi.
61) Voi face ca .o.orul acesta să ai(ă trecere în ochii %-i.tenilor şi/ când veţi .leca/
nu veţi ieşi cu mâinile -oale7
66) fiecare femeie va cere de la vecina ei şi de la casnica ei lucruri de ar-int/ lucruri
de aur şi haine/ şi le veţi .une .e fiii voştri şi .e fetele voastre/ şi6i veţi des.uia .e
%-i.teni<.
.A despuia, @=eTLXLE[, este înţeles de către Philon #ie ca plată dreaptă a muncii, #ie, mai
e&act, ca un tri(ut pe care cei învinşi sunt datori să%l dea învingătorilor, după luptă, ca
recunoaştere a suveranităţii (Mos. $$, 198%196). Pentru $rineu, pră+ile pe care creştinii le%au luat
de la păg"ni au #ost utili+ate spre #olosul oamenilor şi întru slava :omnului, după modelul
pră+ilor luate de evrei de la egipteni (Ad". aer. $$$, 18, 1%9). Lrigen vede în prădarea
egiptenilor o alegorie a #olosului #ilo+o#iei păg"ne, nu #ără riscul ere+iilor, sim(oli+at, mai
departe, de viţelul de aur (Ep. Greg.)/
188
.
Pe scurt, :umne+eu vesteşte des#ăşurarea evenimentelor viitoare.
C)PIT*'U' f , Moise capătă puterea de a face semne pleacă din Madian în
Egipt! unde i se alătură "aron.
1) Noise a răs.uns şi a 5is8 92ar dacă nu mă vor crede şi nu vor asculta de -lasul
meu/ ci vor 5ice8 6 3u ţi s6a arătat ţie 2umne5euZ/ ce să le s.unO<
6) 1isu6i6a 2omnul8 9Ce ai tu în mânăO< Fi el a răs.uns8 9Un toia-<.
1) 9)runcă6l ;osZ< i6a 5is. Fi Noise a aruncat toia-ul ;os/ şi toia-ul s6a făcut şar.e.
Iar Noise a fu-it de el.
9) Fi a 5is 2omnul către Noise8 9`ntinde mâna şi a.ucă6l de coadăZ< Fi şi6a întins
mâna şi l6a a.ucat de coadă şi6n mâna lui s6a făcut toia-.
.:upă Philon, toiagul repre+intă educaţia pe care se spri,ină înţeleptul. Fruncat, devine
şarpe, care este un sim(ol pentru iu(irea de plăcere, pe care <oise, pentru a #i desăv"rşit,
tre(uie s%o stăp"nească (2eg. $$$, MM%71). Pentru $rineu (Ad". aer. $$$, 61, M), toiagul repre+intă
întruparea ;iului, care $#gite lăcomia egiptenilor H5, 16J3 pentru Prigorie al =Vssei, el
pre#igurea+ă lemnul *rucii prin care s%au #ăcut minuni (5M 6, 65.11)/
181
.
.*ăderea toiagului din m"na lui <oise înseamnă că omul, #ăcut la început după chipul
lui :umne+eu, ca un pom al raiului, şi aşe+at în slava împărătească şi în m"na ;ăcătorului, s%a
rostogolit la păm"nt pentru că a cugetat să aleagă cele trupeşti şi, pentru răutatea lui a,unsă la
culme, era ca un şarpe în ochii lui :umne+eu. H...J *"nd a (inevoit :umne+eu şi !atăl să
readune toate în 0ristos şi să re+idească ceea ce a #ăcut la început, ne%a trimis din cer pe >nicul
=ăscut, m"na -ui cea dreaptă H...J. Ti atunci a prins omenirea care +ăcea la păm"nt şi a i+(ăvit%o
din răutatea de #iară, arătată în viciu şi păcate, a ridicat%o iarăşi prin s#inţenie la cinstea
împărătească şi la (l"ndeţea virtuţii/
186
.
4) 9P)staQ/ ca să te creadă că ţi S6a arătat ţie 2umne5eul .ărinţilor tăi/ 2umne5eul
lui )vraam/ 2umne5eul lui Isaac şi 2umne5eul lui Iaco(Z<
2) Fi i6a mai 5is 2omnul8 9Vâră6ţi mâna în sânZ< %l şi6a vârât mâna6n sân. 2ar
când a scos6o din sân/ iată că mâna îi era al(ă de le.ră/ ca 5ă.ada.
2epra, .gr. TL>RW> redă e(r. sa..ahat S psoriasis "ulgaris, de #apt, pro(a(il, numele
generic al (olilor de piele. Goala numită de 0erodot (Hist. 11M) TURW> ^ TURLE[ S a co,i, a
,upui S este denumită, încep"nd cu epoca ale&andrină, LTLA>[?B>@E$. 'n religia mo+aică,
188
SEP 1, p. 686
181
SEP 1, pp. 686%681
186
S#. *hiril al Fle&andriei, 0#ci#area şi slu1irea $# du şi ade"ăr, $$
19
e&istau reguli stricte împotriva leproşilor, datorate nu at"t unor intenţii pro#ilactice, c"t unor
reguli cultice/
181
. :upă Lrigen, .m%#a lui <oise repre+intă #aptele -egii (nedepline,
nedesăv"rşite) prin care nimeni nu se poate m"ntui (Hom. Ex. 16, 1), iar după !ertulian,
miracolul repre+intă un argument în plus pentru învierea trupurilor (-es. 44, M)/
189
.
5) P2omnulQ i6a 5is8 9Vâră6ţi din nou mâna în sânZ< %l şi6a vârât mâna6n sân7 dar
când a scos6o din sân/ iată că ea din nou se făcuse aşa cum era tot tru.ul.
.:upă <a&im <ărturisitorul, primul gest al lui <oise sim(oli+ea+ă 'ntruparea şi
'nvierea din morţi, care i%a urmat, iar al doilea gest sim(oli+ea+ă întoarcerea :omnului la s"nul
!atălui (7u. 1)/
184
.
M) 92acă nu te vor crede şi nu vor asculta de -lasul întâiului semn/ te vor crede .rin
-lasul celui de al doilea7
.P"nă ce omul #ăcut după chipul dumne+eiesc era ocrotit în s"nul lui :umne+eu şi nu
călcase încă porunca dată, acoperit de gri,a şi iu(irea -ui, vieţuia curat şi s#inţit şi necunosc"nd
moartea. :ar după ce a ieşit de su( acoperăm"ntul şi iu(irea lui :umne+eu prin aplecarea spre
rău, s%a vădit #ăţiş întinat şi spurcat şi (olind de necurăţia morţii. Prin+"ndu%ne apoi iarăşi
:umne+eu şi !atăl în 0ristos şi învăluindu%ne în harul dumne+eiesc şi av"ndu%ne oarecum în
s"n prin în#iere, am lepădat omor"rea venită din vechiul (lestem şi ne%am întors la starea de la
început/
182
.
7) dar dacă nu te vor crede nici du.ă amândouă semnele şi nu vor asculta de -lasul
tău/ atunci să iei a.ă din 3il şi s6o verşi .e uscat7 acolo/ .e uscat/ a.a luată din 3il se va
.reface6n sân-e<.
.!ertulian vede în cele trei minuni succesive trei momente ale acţiunii divine) eli(erarea
de demon, de moarte şi de pedeapsa viitoare (-es. 6M, 1%6)/
185
.
.*el din urmă semn a #ost lumii moartea în 0ristos şi curăţirea prin apă şi prin s"nge,
a#l"ndu%se alăturea, se înţelege, şi s#"ntul !rup, ceea ce este arătat prin uscat/
18M
.
18) )tunci Noise a 5is către 2omnul8 9Iartă6mă/ 2oamne/ dar eu nu6s făcut .entru
vor(ă , şi asta/ nu de ieri sau de6alaltăieri/ nici de când ai .rins Tu să -răieşti cu ro(ul
Tău 68 -ura mi6i -ân-avă/ lim(a mi6i încâlcită^<.
.'n Septuaginta nu se preci+ea+ă natura neputinţei lui <oise, ca în !e&tul <asoretic, dar,
în 2, 16, VT"c"$ indică limpede di#icultatea de a vor(i. Se mai poate înţelege #aptul că elocinţa
omenească, comparată cu cuv"ntul lui :umne+eu, este #eputi#ţă de a vor(i (Philon, Mos. $, M1).
K 'n sens #i+ic, incapacitatea lui <oise evidenţia+ă puterea lui :umne+eu, care îi #ace de ruşine
pe egipteni cu a,utorul unui om cu lim(a împleticită, aşa cum, mai t"r+iu, şi%a ales ucenici dintre
smeriţii pescari (<atei 9,1M%61) sau vameşi (<atei 7, 7) (c#. !heodoret, 7E 11)/
187
.
Părerile despre g"ngăveala lui <oise sunt împărţite. >nii socotesc că, într%adevăr, el
su#erea de un de#ect de vor(ire. 'n general, însă, se crede că e+itările lui <oise se datorau s#ielii
sale în #aţa unei misiuni at"t de copleşitoare. .*"nd sunt trimişi de :umne+eu în a,utorul
oamenilor, s#inţii, din smerenie, nu primesc/
118
. Lrigen e categoric) .or(a lui <oise nu era
greoaie, nici st"ngace lim(a lui. El nu era lipsit de vervă pro#etică. :e alt#el, pentru egipteni,
vor(a sa a #ost sonoră şi elocinţa sa neîntrecută/
111
. :ar .<oisi vedea slă(iciunea lim(ii lui,
care nu putea slu,i măreţiei celor g"ndite de mintea sa/
116
. .Ti l%a iertat :umne+eu, pentru că n%a
181
EQ, p. 616
189
SEP 1, p. 681
184
SEP 1, p. 681
182
S#. *hiril al Fle&andriei, 0#ci#area şi slu1irea $# du şi ade"ăr, $$
185
SEP 1, p. 681
18M
S#. *hiril al Fle&andriei, 0#ci#area şi slu1irea $# du şi ade"ăr, $$
187
SEP 1, p. 181
118
Fva :orotei, 0#"ăţături de suflet folositoare, $$, 18
111
Lrigen, ,milii la Cartea Ieşirii, $$$, 1
116
S#. asile cel <are, ,milii şi cu"%#tări, Q, 1
14
spus%o aceasta împotrivindu%se, ci din multă smerenie/
111
. 'i era greu să e&prime cele ce, p"nă la
venirea *uv"ntului, răm"neau a(ia între+ărite. .*u adevărat, legea a #ost prea greoaie la lim(ă
spre a putea articula cum se cuvine învăţătura despre *el ce este. Ti nu a #ost în stare să ridice
mintea la #irea cea mărită, prea închinată şi negrăită, cea închinată în S#"nta !reime. Pe l"ngă
aceasta, #iind sla(ă la glas, de a(ia a putut grăi israeliţilor, #iind au+ită numai în $udeea,
propovăduirea ei nea,ung"nd, aşa +ic"nd, nici măcar la urechea celorlalte neamuri/
119
.
11) 2umne5eu însă a 5is către Noise8 9Cine i6a dat omului -urăO şi cine6l face mut
sau surd/ vă5ător sau nevă5ătorO *are nu %u/ 2umne5euO
16) Fi acum/ du6te8 %u sunt Cel ce6ţi voi deschide -ura şi te voi învăţa ce să
-răieşti<.
.Fşadar, această înţelepciune dumne+eiască de nespus în cuvinte, neamestecată şi
nestricată, îşi varsă harul său în su#letele s#inţilor şi le descoperă cunoaşterea, ca să privească sla%
va lui :umne+eu/
114
.
11) 1is6a Noise8 90o-u6mă/ 2oamne8 ale-e .e un altul/ care să .oată şi .e care să6l
trimiţiZ<
.Evlaviosul pro#et, care avea în sine dragostea pentru tot neamul omenesc, 'l cerea pe
*el *are tre(uia trimis de !atăl/
112
. :ar încă nu sosise vremea...
19) )tunci s6a a.rins mânia 2omnului asu.ra lui Noise7 şi i6a 5is8 9*are nu6i .e
lume )aron/ fratele tău/ levitulO8 %u ştiu că el cu -rai va -răi6n locul tău. Iată/ el îţi va ieşi
în întâm.inare7 şi când te va vedea/ (ucura6se6va el în inima sa7
Aaro#, .e(r. _aharon, gr. g>WJ[3 etimologia numelui este nesigură, pro(a(il de origine
egipteană. *aracteri+area lui ca le"it, aici şi în 17, 66 ş. urm., pare a indica că încă din Egipt
deţinea o #uncţie preoţească/
115
. 'nclinăm către acest punct de vedere. :esigur, ulterior preoţia
va deveni altceva în $srael,însă ar #i de neconceput ca evreii să nu #i avut sacerdoţi în Egipt.
14) iar tu vei -răi către el şi6i vei .une6n -ură cuvintele Nele/ iar %u voi deschide
-ura ta şi voi deschide -ura lui şi vă voi învăţa ce să faceţi.
12) %l e cel ce va -răi către .o.or în locul tău/ aşa că el va fi -ura ta/ iar tu vei fi
.entru el ceea ce e .entru tine 2umne5eu.
Sensul versetului e, totuşi, di#erit de cel redat mai sus) .!raducerea greacă e&plicitea+ă
un raport care se sta(ileşte între Faron şi :umne+eu, mi,locit de <oise) tu "ei fi pe#tru el $#
cele pri"itoare la Dum#ezeu, adică <oise se va ocupa de relaţia directă cu :umne+eu/
11M
.
15) Cât des.re toia-ul acesta care se .refăcuse6n şar.e/ ia6l în mână8 .rin el vei
face semnele<.
<oise va #i a,utat în misiune de #ratele său, Aaro# (= împresurat de strălucire3 iluminat
desăv"rşit). .Preci+area) care a fost prefăcut $# şarpe lipseşte din te&tul e(raic. :upă o tradiţie
ra(inică, n%ar #i vor(a de toiagul din versetul 6, ci de un altul, dat anume de :umne+eu lui
<oise/
117
. Fşa opinea+ă şi GR) .:umne+eu îi dă lui <oise un toiag, denumit în v. 68 toiagul lui
Dum#ezeu, ce va servi drept instrument al minunilor săv"rşite de <oise ulterior/
168
. .<oise
trimis cu toiagul pentru i+(ăvirea poporului îl închipuie pe $isus <"ntuitorul (după $ustin, Dial.
M2, 1)/
161
.
111
S#. arsanu#ie, /crisori duo"#iceşti, 452
119
S#. *hiril al Fle&andriei, 0#ci#area şi slu1irea $# du şi ade"ăr, $$
114
S#. Fm(ro+ie al <ilanului, /crisori* -Q, 9
112
S#. $oan *asian, Despre $#truparea Dom#ului, $, 1
115
EQ, p. 616
11M
SEP 1, p. 689
117
GGF, p. M6
168
EQ, p. 616
161
SEP 1, p. 689
12
.<oise a #ăcut cu toiagul semne. Ti cel pironit pe el se i+(ăveşte, #ără îndoială, de ume%
+eala cea curgătoare/
166
. !oiagul închipuie *rucea. >rm"nd lui 0ristos, vom #i salvaţi din
curgerea păcatului, a,ung"nd la tăr"mul #erm al vieţuirii în :uh.
1M) Noise a .lecat/ s6a întors la Ietro/ socrul său/ şi i6a 5is8 9%u .lec7 mă duc îna.oi
.ână6n %-i.t/ la fraţii mei/ ca să văd dacă mai trăiesc<. Iar Ietro i6a 5is lui Noise8 9Um(lă
sănătosZ<
17) `ntre tim./ re-ele %-i.tului murise. Iar 2omnul i6a 5is lui Noise în Nadian8
92u6te/ întoarce6te în %-i.t/ că au murit toţi cei ce6ţi căutau viaţaZ<
0#tre timp) .literal) După zilele acelea multe. Fceastă determinare lipseşte dintr%o seamă
de variante manuscrise/
161
.
68) )tunci Noise şi6a luat femeia şi co.iii/ i6a .us .e asini şi s6a întors în %-i.t7 a
luat Noise şi toia-ul în mână/ cel de la 2umne5eu.
.-ui îi va urma şi soţia cea de alt neam, căci e&istă şi ceva din cultura dina#ară care nu
tre(uie respins de la însoţirea cu noi, spre naşterea virtuţii/
169
.
61) Fi a 5is 2omnul către Noise8 9Ner-ând să te6ntorci în %-i.t/ ia seama că toate
minunile .e care %u le6am .us în mâna ta/ .e toate să le faci în faţa lui Garaon. %u însă îi
voi învârtoşa inima/ iar el nu va da drumul .o.orului.
Mi#u#ile .redau gr. ?> ?UW>?> S minuni % care traduce e(r. mophet, termen ce apare cel
mai adesea în sintagma @MDLE> =>E ?UW>?> S sem#e şi mi#u#i S #olosită aproape în
e&clusivitate în legătură cu ieşirea evreilor din Egipt şi cu evenimentele deose(ite ale istoriei lor
p"nă la trecerea <ării Noşii, c"nd :umne+eu Se dovedeşte atotputernic, iar $srael este poporul
ales de El. Sintagma e&primă conştiinţa intervenţiei divine în des#ăşurarea evenimentelor
precum şi relaţia pro#undă dintre $ahve, :umne+eul lui $srael, şi $srael, poporul lui $ahve.
Sintagma devine în te&tul Pentateuhului #ormula consacrată pentru miracolele săv"rşite de
:umne+eu în epoca lui <oise (!h[=!, $$, pp. 619%614, 617)/
164
.
66) 2ar tu să6i s.ui lui Garaon8 9)şa -răieşte 2omnul8 6 Israel este fiul Neu cel
întâi6născut.
:umne+eu spune) fiul Meu $#t%i!#ăscut* Israil, dar nu u#ul #ăscut. *ăci se aştepta
primirea spre în#iere a unui popor evlavios şi cucernic, +idit pe placul lui :umne+eu şi adus la
în#ierea cea după har/
162
. .*a şi Nuvin HNu(enJ, $srail a că+ut din privilegiul de înt"i%născut.
Nuvin s%a suit în patul tatălui său. $srail, însă, a scos pe ;iul !atălui din vie şi -%a răstignit/
165
.
61) %u ţi6am s.us ţie8 'asă6Ni .o.orul să Ni se6nchineZ7 dar tu n6ai vrut să6i dai
drumul7 aşadar/ ia seama8 %u îţi voi ucide .e fiul tău cel întâi6născut<.
69) Fi a fost că6n tim.ul drumului/ la un .o.as de noa.te/ în-erul 2omnului i6a
ieşit înainte Plui NoiseQ şi6ncerca să6l omoare.
!e&tul (i(lic este neclar) nu ştim dacă cel în prime,die de moarte a #ost <oise, sau unul
din #iii săi. S#"ntul <a&im <ărturisitorul aplică istoria oricui a pornit pe calea arătată de :umne%
+eu. *el ce porneşte pe calea virtuţii nu mai are voie să se oprească, pentru că ast#el va cădea iarăşi
în cele pe care le%a părăsit. Fcela, #ăc"nd popas în #oaptea g"ndului pătimaş, vede îndată în
conştiinţa sa pe $#gerul raţiunii ameninţ"ndu%l cu moartea. Ftunci înţelepciunea (Se#ora), soţia
minţii, taie cu raţiunea credinţei (piatra) nălucirea materială ivită în g"ndul%copil şi usucă toată
amintirea vieţii după simţuri
16M
.
64) 2ar Sefora/ luând un cuţit de .iatră/ l6a tăiat îm.re;ur .e fiul său şi/ că5ându6i
la .icioare/ a 5is8 9Stătut6a sân-ele tăierii6m.re;ur a fiului meu<.
166
S#. arsanu#ie, /crisori duo"#iceşti, 21
161
GGF, p. M6
169
S#. Prigorie de =Vssa, Despre "iaţa lui Moise
164
EQ, p. 616
162
S#. <a&im <ărturisitorul, -ăspu#suri către 6alasie, 61
165
S#. *hiril al $erusalimului, Cateezele, Q$, 9
16M
*#. -ăspu#suri către 6alasie, 15
15
*uvintele Se#orei .în arianta E(raică) .6u!mi eşti u# soţ deUpri# s%#ge. Se pare că
circumci+ia era practicată încă înainte de epoca (ron+ului (ve+i #olosirea tradiţională a cuţitului
de piatră). Episodul enigmatic din versetele 69%62 e&primă superstiţia păg"nă (Se#ora era o
madianităY) după care ritualul (premarital) al circumci+iei, însoţit de o anume #ormulă magică,
avea puterea de a alunga duhurile inoportune. E stu#ărişul animist din care avea să se
limpe+ească religia lui $srael, monoteistă/
167
. Fici, Se#ora $i cade la picioare lui <oise. Gi(lia
17M6 spune că Se#ora a ati#s picioarele lui <oise, iar cuvintele ei au #ost) 6u!mi eşti u# soţ
crudY :espre acestea, ceva mai ,os. SEP 1 opinea+ă că Se#ora a că+ut la .picioarele îngerului.
Este un gest de implorare, o(işnuit în Fntichitate, care încheie un ritual sacri#icial. Se presupune
că m"nia divină ar #i putut #i st"rnită de netăierea împre,ur a copilului sau a lui <oise, care
trăise în Egipt, şi că este potolită de Se#ora prin circumciderea #iului său/
118
.
62) Fi s6a dus P2omnulQ de la el/ .entru că ea 5isese8 9Stătut6a sân-ele tăierii6
m.re;ur a fiului meu<.
!e&tul e în continuare neclar. .'ncercările de desci#rare a sensului au provocat
neconcordanţele di#eritelor traduceri. /eptuagi#ta redă s#"rşitul versetului prin ?" >EDV ?M$
RLWE?"DM$ ... % s%#gele circumciziei fiului meu, deşi această traducere nu corespunde te&tului ori%
ginal. Pasa,ul repre+intă, în orice ca+, cea mai veche mărturie privind practicarea circumci+iei la
israeliţi, care apare ca un ritual primitiv, independent iniţial de cultul lui $ahve (!h[=!, $, p.
54). Pasa,ul se poate interpreta şi alt#el) <"nia divină, provocată de necircumci+ia lui <oise, este
potolită de Se#ora prin circumci+ia #iului său şi prin simularea aceleia a lui <oise prin atingerea
se&ului său (picioarele) cu prepuţul copilului (GR). H...J ;olosirea unui cuţit de piatră în practicarea
acestui ritual poate indica vechimea sa, pro(a(il epoca de piatră (GR)/
111
. .<oise este atacat de
îngerul lui :umne+eu şi cuvintele Se#orei îi sunt adresate acestuia HîngeruluiJ. iaţa lui <oise,
salvată su(stitutiv prin puterea s"ngelui tăierii împre,ur a copilului, trimite la valoarea
m"ntuitoare, răscumpărătoare a s"ngelui, care se va asocia, în e&ege+a patristică, cu s"ngele
<ielului pascal, $isus 0ristos. S"ngele şi circumci+ia îl lipsesc de putere pe îngerul vră,maş
#iilor lui $srael şi pre#igurea+ă tăierea împre,ur asumată de către $isus prin care devine inutilă
tăierea împre,ur trupească a neamurilor (Lrigen, C. Cels. 4, 9M)/
116
.
=u greşim dacă prin piatră vom înţelege pe 0ristos, în *are săv"rşim tăierea împre,ur a
inimii. *ele aduse din a#ară (#iul lui <oise) tre(uiesc curăţite (circumcise) prin învăţătura
Evangheliei. .*ăci şi #iloso#ia (înţelepciunea) morală, sau naturală, ar putea să%i #ie vieţii mai
înalte soţie şi prietenă şi părtaşă de viaţă, dacă cei născuţi din aceasta nu aduc cu ei nimic din
întinăciunea de alt neam. :ar dacă un ast#el de #ăt nu este tăiat împre,ur şi nu este curăţit ast#el
înc"t să #i depărtat de la el tot ceea ce este vătămător şi necurat, îngerul venit în înt"mpinare îi
aduce #rica de moarte. :ar pe înger îl îm(l"n+eşte soţia, care arată pe cel născut din ea curat, prin
înlăturarea părţii din care se cunoaşte ceea ce este străin în el/
111
.
65) Fi a 5is 2omnul către )aron8 9Ner-i în întâm.inarea lui Noise în .ustieZ<
)cesta s6a dus/ l6a întâlnit în muntele lui 2umne5eu şi s6au sărutat amândoi.
6M) )tunci i6a istorisit Noise lui )aron toate cuvintele 2omnului cu care )cesta6l
trimisese/ şi toate semnele .e care %l îi .oruncise Psă le facăQ.
67) Fi s6au dus Noise şi )aron şi i6au adunat .e toţi (ătrânii fiilor lui Israel/
18) iar )aron le6a s.us toate cuvintele .e care 2omnul i le -răise lui Noise7 şi a
făcut PNoiseQ semnele în faţa .o.orului7
/em#ele sunt cele cu preschim(area toiagului în şarpe şi cel cu acoperirea m"inii de
lepră.
167
GGF, p. M1
118
SEP 1, p. 684
111
EQ, p. 616
116
SEP 1, p. 684
111
S#. Prigorie de =Vssa, Despre "iaţa lui Moise
1M
11) şi .o.orul a cre5ut şi s6a (ucurat că 2omnul i6a cercetat .e fiii lui Israel şi că
le6a vă5ut neca5ul7 şi/ .lecându6se .o.orul/ s6a închinat.
.Să nu îndră+nească să vor(ească poporului cel ce nu s%a pregătit să grăiască celor
mulţi, printr%o purtare potrivită cu ceea ce vor(eşte. *ăci ai vă+ut cum, atunci c"nd era încă t"%
năr, înainte de a se #i ridicat prea mult în virtute, nu a #ost socotit s#ătuitor şi împăciuitor vrednic
de cre+are nici măcar între doi oameni ce se certau. Fcum, însă, vor(eşte at"tor +eci de mii de
oameni adunaţi la un loc/
119
.
C)PIT*'U' h , Moise la #araon.
1) 2u.ă aceea Noise şi )aron au intrat la Garaon şi i6au 5is8 9)şa -răieşte 2omnul
2umne5eul lui Israel8 6 2ă6i drumul .o.orului Neu/ ca să Nă .ră5nuiască în .ustieZ<
*um evreii aduceau ,ert#e di#erite #aţă de egipteni, era necesar să ceară această
distanţare. /ă Mă prăz#uiască) .ver(ul e(raic indică o săr(ătorire la capătul unui pelerina,, cum
sunt la noi hramurile marilor m"năstiri sau Paştile la $erusalim/
114
. .<enţionarea acestui cult în
deşert, c#. 1,1M, va reveni ca un re#ren în relatarea #iecăreia dintre cele nouă plăgi ale Egiptului,
cu e&cepţia celei de a treia şi a +ecea, c#. 5, 12.623 (, 9.12.613 7, 1.113 18, 1.69. Fceastă
săr(ătoare este, pro(a(il, Paştele (GR)/
112
. ;oarte posi(il ca evreii să #i avut o săr(ătoare a
Paştelui, săr(ătoare ce avea să do("ndească, în urma evenimentelor relatate în *artea $eşirea,
înţelesuri noi. .A face sărbătoare, L"W?VCLE[. er(ul e(raic corespun+ător înseamnă a face o
procesiu#e, u# peleri#a1. Pentru evrei, însemna a săv"rşi o slu,(ă s#"ntă, însoţită de sacri#icii
strămoşeşti (?>$ R>?WB"e$ Ie@B>$ LRE?LTLE[) (Philon, Mos. $, M5)/
115
.
Evreii nu%- puteau pră+nui pe :umne+eu în Egipt şi dintr%un alt motiv) .at"ta vreme c"t
trăieşti viaţa întunecoasă a veacului şi eşti copleşit de noaptea intereselor, nu poţi slu,i
:omnului/
11M
.
6) Garaon a 5is8 9Cine este acela de al cărui -las să ascult eu şi să le dau drumul
fiilor lui IsraelO 3u6l cunosc .e 2omnul/ iar .e Israel nu6l voi lăsa să .leceZ<
=u%- cunoaşte pe :omnul cel ce şi%a împietrit inima. :e aceea, .necurat este înaintea
:omnului tot cel ce se înalţă cu inima. ;iindcă primul păcat este m"ndria/
117
.
1) %i i6au 5is8 92umne5eul %vreilor ne6a .oruncit să mer-em cale de trei 5ile în
.ustie şi să6I aducem ;ertfă 2omnului 2umne5eului nostru/ ca să nu se a(ată asu.ră6ne
moarte sau măcel<.
.=u tre(uie să răm"nem aproape de graniţele răutăţii şi a vieţii supuse tiranului/
198
. 'n
plus, dacă evreii ar #i ,ert#it în Egipt, ar #i st"rnit m"nia (ăştinaşilor.
9) Iar re-ele %-i.tului le6a 5is8 9Noise şi )aron/ de ce6mi a(ateţi voi .o.orul de la
lucruO... Giecare din voi să mear-ă la trea(a luiZ<
4) Fi a mai 5is Garaon8 9Iată/ .rea s6a înmulţit .o.orul acesta ca să6l scutim de
muncăZ<
2) Fi le6a .oruncit Garaon vătafilor şi scri(ilor şi le6a 5is8
:espre aceştia, la versetul 19.
5) 92e6acum să nu6i mai daţi .o.orului .aie .entru facerea cărămi5ilor/ aşa ca
mai6nainte7 de6acum să se ducă ei să6şi adune .aie.
119
S#. Prigorie de =Vssa, Despre "iaţa lui Moise
114
GGF, p. M1
112
EQ, p. 616
115
SEP 1, p. 684
11M
Lrigen, ,milii la Cartea Ieşirii, $$$, 1
117
$sihie Sinaitul, Cu"%#t despre trez"ie şi "irtute, 21
198
S#. *hiril al Fle&andriei, 0#ci#area şi slu1irea $# du şi ade"ăr, $
17
.*a să dea mai multă consistenţă cărămi+ilor nearse, se amestecau paie tăiate cu argilă
(GR)/
191
.
M) 2ar să6i siliţi să facă tot atâtea cărămi5i ca mai6nainte7 să nu le scădeţi nimic/
fiindcă stau de-ea(a/ şi de aceea stri-ă şi 5ic8 6 :aidem să6I aducem ;ertfă 2umne5eului
nostruZ
7) Să simtă .o.orul acesta .ovara corve5ii7 de ea să6şi vadă/ iar nu de vor(e
-oaleZ<
18) )u ieşit atunci vătafii şi scri(ii şi au 5is către .o.or8 9)şa -răieşte Garaon8 6 3u
vă mai dau .aie7
11) mer-eţi voi înşivă şi adunaţi6vă .aie de .e unde veţi -ăsi/ dar din lucrul vostru
nimic nu vi se va scădeaZ<
16) )tunci s6a răs.ândit .o.orul în tot %-i.tul ca să strân-ă miriştile .entru .aie.
.-a seceriş, localnicii recoltau doar spicele, lăs"nd pe mirişte paiele aproape întregi.
Fcestea, deci, mai tre(uiau secerate o dată (sau smulse) şi apoi tocate spre a #i amestecate în lutul
cărămi+ilor de chirpici/
196
.
11) Iar vătafii îi 5oreau/ 5icând8 9Gaceţi6vă .orţia 5ilnică de lucru ca şi atunci când
vi se dădeau .aieZ<
19) Iar .e scri(ii .o.orului/ cei dintre fiii lui Israel/ .uşi .este ei de vătafii lui
Garaon/ îi (ăteau/ 5icând8 92e ce nici .entru a5i nu v6aţi făcut numărul de cărămi5i ca
mai6nainteO...<.
/cribii poporului* cei di#tre fiii lui Israel, în Septuaginta) i -rammatis tu -henus ton
iion Israil. .Scri(ii erau evreii desemnaţi de văta#ii (supraveghetorii) egipteni să ţină evidenţa
personalului, +ilelor de lucru şi producţiei/
191
. ./cribii, cW>DD>?LE$, erau ştiutorii de carte,
fu#cţio#ari de rang in#erior, însărcinaţi cu po#ta1ul cantităţii cărămi+ilor. Pentru Philon, este o
alegorie morală) şefii puşi de egipteni st"rnesc r"vna (=>?>@RLX#LE[) pentru plăcerile pătimaşe,
închipuite de lut, cărămi+i şi paie. <oise, dimpotrivă, st"rneşte r"vna pentru Paşti, pentru
m"ncarea mielului cu zor (@R"e#i), adică traversarea mării patimilor (Her. 644)/
199
.
14) 2ar scri(ii fiilor lui Israel au venit la Garaon şi i6au stri-at/ 5icând8 92e ce faci
tu aşa cu slu;(aşii tăiO
12) Paie nu li se dau slu;(aşilor tăi/ dar ni se s.une8 6 Gaceţi cărămidăZ... Fi iată că
slu;(aşii tăi sunt (ătuţi7 oare nu6i aceasta o nedre.tate faţă de .o.orul tăuO<
.Lrigen înţelege prin poporul tău pe cei care cedea+ă persecuţiilor şi mărturisesc că sunt
ai lui ;araon (Hom. Ex. 1, 1)/
194
.
15) Iar el le6a 5is8 9Sunteţi nişte leneşiZ/ nişte trântori sunteţi/ şi de6aceea 5iceţi8 6
:aidem să6I aducem ;ertfă 2umne5eului nostru^
1M) %i nuZ/ duceţi6vă şi munciţiZ Paie nu vi se vor da/ dar tot atâtea cărămi5i veţi
faceZ<
.-a #el şi diavolul, c"nd a (inevoit :umne+eu să miluiască su#letul şi să%l uşure+e pe el
din patimi prin cuv"ntul Său, sau prin careva dintre slu,itorii -ui, îngreuia+ă şi el mai tare
patimile împotriva lui şi%l ră+(oieşte cu şi mai multă putere/
192
. *"nd se decide cineva să%$
slu,ească lui :umne+eu, .se scoală duşmanul tuturor, împreună cu celelalte duhuri rele şi necurate
şi, reproş"ndu%i ca pe un lucru necuvenit nă+uinţa şi ser(area amintită, îl sileşte să se ţină în
continuare de neîn#r"narea trupească şi păm"ntească şi de cele ale lumii, după o(iceiul #iecăruia,
neîngăduindu%i să se despartă de patima care%i este #amiliară. !otodată, #ace şi pe aceasta greu de
191
EQ, p. 616
196
GGF, p. M1
191
GGF, p. M1
199
SEP 1, p. 682
194
SEP 1, p. 682
192
Fva :orotei, 0#"ăţături de suflet folositoare, Q$$$, 7
68
satis#ăcut, ca nu cumva, din pricina uşurinţei de%a o satis#ace, să o dispreţuiască şi ast#el să se
sature de rău/
195
.
17) Scri(ii fiilor lui Israel şi6au dat seama de starea .roastă6n care se aflau când li
se s.usese8 93umărul 5ilnic de cărămi5i nu se va micşoraZ<
68) Fi dac6au ieşit de la Garaon/ i6au întâlnit .e Noise şi .e )aron care veneau să6i
întâm.ine
61) şi le6au 5is8 9Vadă6vă 2umne5eu/ %l să vă ;udeceZ/ că urâciune6aţi făcut din noi
în faţa lui Garaon şi6a slu-ilor lui/ şi le6aţi dat în mână sa(ie să ne omoare<.
8r%ciu#e apare ca miros spurcat în SEP 1 şi .arată cum este perceput poporul ales de
către vră,maşii lui, egiptenii. Lrigen spune că la #el este perceput şi cuv"ntul pro#etic de către
necredincioşi, în vreme ce pentru creştini el este miros de bu#ă mireasmă ($$ *orinteni 6, 14%
12) (Hom. Ex. 1, 1)/
19M
.
66) )tunci Noise s6a întors la 2omnul şi a 5is8 92oamne/ de ce i6ai făcut Tu atâta
rău acestui .o.orO de ce m6ai trimis Tu .e mineO
61) Că iată/ de când m6am dus eu la Garaon să6i vor(esc în numele Tău/ de6atunci
s6a .ornit el îm.otriva acestui .o.or/ .o.orul Tău .e care Tu nu l6ai eli(erat<
.:in +iua c"nd <oise şi Faron au început a vor(i lui ;araon, poporul lui :umne+eu este
mereu i+(it. :in +iua c"nd *uv"ntul divin Ti%a #ăcut intrarea în su#letele noastre, tre(uie să
înceapă lupta între virtute şi păcat/
197
.
C)PIT*'U' j , Moise! a doua oară în faţa lui #araon. Neamul său.
1) ) 5is atunci 2omnul către Noise8 9)cum vei vedea ce6am să6i fac %u lui Garaon8
silit de mână tare/ îi va lăsa să .lece7 silit de (raţ înalt/ îi va alun-a din ţara lui<.
M%#ă tare şi braţ $#alt .redau sintagmele greceşti L[ \LEWE =W>?>E>
148
, respectiv L[
YW>\B"[E ekMTJ
141
. <"na (e(r. aad) şi (raţul (e(r. 5roa) sunt sim(oluri ale puterii divine,
alăturate ulterior vor reveni #recvent în :euteronom pentru a e&prima mani#estarea permanentă
a puterii lui $ahve în alegerea şi apoi eli(erarea israeliţilor din ro(ia egipteană/
146
.
6) 2umne5eu a -răit către Noise şi i6a 5is8 9%u sunt 2omnul.
1) 'ui )vraam/ lui Isaac şi lui Iaco( N6am arătat ca 2umne5eu )tot.uternic/ dar
numele Neu de Domnul nu li l6am arătat.
Dum#ezeu Atotputer#ic traduce e(raicul %l6Fadai3 în Septuaginta) Theos on afton, iar
în ulgata) 2eo omni.otente. Su( acest nume au cunoscut patriarhii pe :umne+eu. :e acum, El
e numit Dom#ul, traducere pentru Iahve3 Septuaginta) lirios (= :omnul), ulgata) )donai (=
:omnul3 Stăp"nul). Fdonai era un nume eu#emistic pe care îl rosteau evreii acolo unde
înt"lneau tetragrama I:V:, pentru a #eri de pro#anare cel mai sacru nume al lui :umne+eu.
M!am arătat .redă gr. L#iTJ@>E ^ #MTSJ S a se face clar, cu#oscut S în Septuaginta devine
termenul consacrat pentru epi#ania divină/
141
.
.4umele Meu* Domnul (Z0[0, după !e&tul <asoretic) #u li l!am dez"ăluit) $ustin
raportea+ă această revelaţie la 0ristos pree&ist"nd creaţiei lumii, iar :iodor al !arsului ne o#eră
#onetica tetragramei) EJI, >TA, "e>e, M. Fcest nume 'l deose(eşte pe :umne+eu de idoli şi nu
a #ost de+văluit patriarhilor, revelarea lui #iind re+ervată unor vremuri în care chiar şi demonii
se numeau +ei şi domni. =umele descoperit patriarhilor era %l6Faddai (#acerea 15, 1 et passim).
195
S#. *hiril al Fle&andriei, 0#ci#area şi slu1irea $# du şi ade"ăr, $
19M
SEP 1, p. 685
197
Lrigen, ,milii la Cartea Ieşirii, $$$, 1
148
%n hiri mratea.
141
%n vrahioni i.silo.
146
EQ, p. 616
141
EQ, p. 616
61
Pentru !heodoret, acesta este numele pe care <oise a avut privilegiul să%l cunoască după
$eşirea 1, 19 (7E 14)/
149
.
9) )m încheiat cu ei le-ământ să le dau .ământul Canaanului/ .ământul în care6au
.ri(e-it şi6au locuit ca străini.
4) %u `nsumi am au5it sus.inul fiilor lui Israel .e care6i ţin %-i.tenii în ro(ie/ şi
Ni6am adus aminte de le-ământul Neu cu voi.
2) Ner-i dar şi vor(eşte6le fiilor lui Israel şi s.une6le8 6 %u sunt 2omnul/ %u vă voi
scoate de su( stă.ânirea %-i.tenilor şi vă voi eli(era din ro(ia lor7 cu (raţ înalt şi .rin
mari .ede.se vă voi răscum.ăra ,
5) şi vă voi lua dre.t .o.or al Neu şi voi fi 2umne5eul vostru7 şi voi veţi cunoaşte
că %u sunt 2omnul/ 2umne5eul vostru/ Cel ce v6a scos de su( stă.ânirea %-i.tenilor.
.Fpare aici noua relaţie dintre $ahve şi israeliţi, prin #ormulele consacrate ale elecţiunii
şi alianţei divine (GR)/
144
.
M) Fi vă voi duce6n ţara .e care6am ;urat s6o dau lui )vraam/ lui Isaac şi lui Iaco(7
vouă vă voi da6o ca moştenire7 %u sunt 2omnulZ<
Ca moşte#ire) redă .gr. L[ =TiWJ3 =TMW"$ S loz3 sorţ3 e(r. -oral % otăr%re,
repartizare pri# tragere la sorţi, considerată în $srael ca o(iectivă, clară şi inataca(ilă. 'n
echiul !estament, este sorţul prin care s%a mani#estat voinţa lui $ahve în împărţirea păm"ntului
*anaan şi în reparti+area îndatoririlor religioase în templu. 'n Septuaginta se con#undă adesea
=TMW"$ cu =TMW"["DB> S moşte#ire
142
(teritoriu concret atri(uit lui $srael, unui tri(, #amilii sau
unei persoane). Fm(ii termeni su(linia+ă ideea că păm"ntul *anaan nu a #ost o(ţinut de $srael
datorită unor însuşiri deose(ite, şi nici cucerit intenţionat, ci i%a #ost dat în stăp"nire prin
hotăr"rea tainică a lui $ahve. :e acum înainte, israeliţii îl vor cuceri şi stăp"ni ca HpeJ un ţinut
cuvenit legal. Prin =TMW"$ se desemnea+ă evidenţa distri(uirii, iar prin =TMW"["DB> durata şi
siguranţa posesiunii/
145
.
7) Iar Noise6ntocmai aşa le6a -răit fiilor lui Israel/ dar ei nu l6au ascultat .e Noise
din .ricina de5năde;dii şi a -relelor corve5i.
<oise nu avea de luptat doar cu egiptenii, ci şi cu îndărătnicia propriului popor. Su#letul
ro(it patimilor şi cuprins de de+năde,de nu mai aude cuv"ntul dumne+eiesc şi nu mai crede
#ăgăduinţelor.
18) Fi iarăşi a -răit 2omnul către Noise şi i6a 5is8
11) 92u6te şi s.une6i lui Garaon/ re-ele %-i.tului/ să6i lase .e fiii lui Israel să .lece
din ţara luiZ<
16) 2ar Noise a -răit înaintea 2omnului şi a 5is8 9Iată/ fiii lui Israel nu m6au
ascultat7 cum dar mă va asculta GaraonO... că mai sunt şi -ân-av<.
.Lrigen interpretea+ă lipsa de cuv"nt a lui <oise din perspectiva polemicii antiiudaice.
El vede aici tăcerea poporului evreu incapa(il să ,usti#ice preceptele -egii şi să înţeleagă
oracolele Pro#eţilor despre venirea lui 0ristos (Hom. 2uc. 4, 1)/
14M
.
11) 2omnul însă le6a -răit lui Noise şi )aron şi le6a .oruncit să6i s.ună lui Garaon/
re-ele %-i.tului/ să6i lase .e fiii lui Israel să .lece din ţara %-i.tului.
*hiar <oise şi Faron au nevoie să #ie mereu întăriţi de :umne+eu.
'n continuare, sunt enumeraţi urmaşii lui Nu(en, Simeon şi -evi, cu o atenţie specială
pentru -evi, seminţia căreia îi aparţineau <oise şi Faron.
19) Iată6i acum .e înce.ătorii neamurilor lor .ărinteşti8 Giii lui 0u(en/ întâi6
născutul lui Israel8 %noh şi Galu/ :eţron şi Carmi. )ceasta6i familia lui 0u(en.
149
SEP 1, p. 685
144
EQ, p. 611
142
:e aici, rom"nescul cler ar desemna #ie pe cei aleşi, #ie pe aceia care%au moşte#it, printr%o hotăr"re divină,
harul sacerdoţiului.
145
EQ, p. 611
14M
SEP 1, p. 68M
66
Fceştia au mai #ost pre+entaţi la .acerea 92, M%7. .Philon pre+intă naşterea lui <oise ca
aparţin"nd celei de%a şaptea generaţii de la primul venit între străini pentru a întemeia poporul
evreu/
147
.
14) Giii lui Simeon8 Iemuel şi Iamin/ *had şi Iachin/ nohar şi Saul cel PnăscutQ din
canaaneancă. )cestea6s familiile lui Simeon.
;iii lui Simeon sunt pre+entaţi identic la .acerea 92, 18. Di# ca#aa#ea#că) .te&tual) cel
di# H#emeiaJ fe#icia#ă. -a începutul istoriei Evreilor, ;enicia şi *anaanul erau sinonime.
<enţiune destinată să atragă atenţia că în neamul lui $srael s%a strecurat s"nge străin/
128
.
12) Fi iată numele fiilor lui 'evi du.ă neamurile lor8 4herşon/ Cahat şi Nerari.
)nii vieţii lui 'evi au fost o sută trei5eci şi şa.te.
;iii lui -evi au mai #ost pre+entaţi la ;acerea 92, 11.
15) Giii lui 4herşon8 'i(ni şi Fimei/ cu familiile lor.
;iii lui Pherşon) 2ib#i (= al() şi 3imei (= renumit).
1M) Giii lui Cahat8 )mram/ Iţhar/ :e(ron şi U5iel. )nii vieţii lui Cahat au fost o
sută trei5eci şi trei de ani.
;iii lui *ahat) Amram (= popor înalt3 rudă este :umne+eu3 cel puternic), Iţar (= strălu%
cire), Hebro# (= prietenie) şi 8ziel (= puterea :omnului).
17) Giii lui Nerari8 Nahli şi Nuşi. )cestea6s familiile lui 'evi/ du.ă neamurile lor.
;iii lui <erari) Mali (= (olnav3 #ragil) şi Muşi (= îndepărtat).
68) )mram a luat6o de femeie .e Ioche(ed/ fata unchiului său/ iar aceasta i6a
născut .e )aron şi .e Noise/ .recum şi .e Nariam/ sora lor. )nii vieţii lui )mram au fost
o sută trei5eci şi şa.te de ani.
F(ia acum sunt numiţi părinţii lui <oise, Fmram şi Iocebed (= $ahve este (ogăţie),
precum şi sora sa, Mariam (= revoltă).
61) Giii lui Iţhar8 Core/ 3efe- şi 1icri.
;iii lui $ţhar) Core (= pleşuv), 4efeg (= mlădiţă) şi 9icri (= amintirea mea).
66) Giii lui U5iel8 Nisael/ %lţafan şi Sitri.
;iii lui >+iel) Misael (= cine este ca :umne+euX), Elţafa# (= :umne+eu este ocrotitor)
şi /itri (= :omnul e apărătorul meu).
61) )aron şi6a luat de soţie .e %lisa(eta/ fata lui )minada( şi sora lui 3aason7
aceasta i6a născut .e 3ada( şi .e )(iud/ .e %lea5ar şi .e Itamar.
Soţia lui Faron este Elisabeta (=:omnul este ,urăm"ntul său3 :umne+eul meu este
(elşug), #iica lui Ami#adab (= ruda este darnică) şi sora lui 4aaso# (= prooroc3 şarpe).
Fminada( pare a #i un alt nume al lui $ţhar (2, 1M). *artea $ Paralipomena îl numeşte #ie Fmina%
da( (2, 66), #ie $ţhar (2, 1M). ;iii lui Faron) 4adab (= generos), Abiud (= :umne+eu este tată),
Eleazar (= :umne+eu este a,utorul) şi Itamar (= malul palmierilor). .!heodoret o(servă că
prin căsătoria lui Faron se uneşte tri(ul sacerdotal al leviţilor cu tri(ul regal al lui $uda, din care
Se trage $isus, acesta #iind Nege H'mpăratJ şi Preot deopotrivă (7E 12)/
121
.
69) Giii lui Core8 )sir/ %lcana şi )(iasaf. )cestea sunt familiile lui Core.
;iii lui *ore) Asir (= pri+onier), Elca#a (= :umne+eu a c"ştigat) şi Abiasaf (= tatăl care
adună).
64) %lea5ar/ fiul lui )aron/ şi6a luat de femeie .e una din fiicele lui Putiel/ iar acesta
i l6a născut .e Ginees. )ceştia sunt înce.ătorii neamurilor .ărinteşti ale leviţilor.
;emeia lui Elea+ar provenea din #amilia unui anume +utiel (= arcul meu este
:umne+eu)3 ea a născut pe .i#ees (= cel negru3 pre+icător).
62) )cestui )aron şi acestui Noise le6a s.us 2umne5eu să6i scoată .e fiii lui Israel/
îm.reună cu armia lor/ din ţara %-i.tului.
147
SEP 1, p. 68M
128
GGF, p. M9
121
SEP 1, p. 68M
61
Armia lor) .literal) cu puterea lor3 putere armată (e&istentă sau, mai departe, în
perspectiva organi+ării)/
126
.
65) )ceştia sunt cei ce i6au s.us lui Garaon/ re-ele %-i.tului/ să6i lase .e fiii lui
Israel să .lece din ţara %-i.tului8 ei sunt acelaşi )aron şi acelaşi Noise.
6M) `n 5iua6n care i6a -răit 2omnul lui Noise în ţara %-i.tului/
67) 2omnul i6a vor(it lui Noise/ 5icând8 9%u sunt 2omnul. S.une6i lui Garaon/
re-ele %-i.tului/ tot ceea ce6ţi s.un %uZ<
18) Iar Noise a 5is în faţa 2omnului8 9Iată/ eu sunt -reoi la vor(ă7 cum dar mă va
asculta .e mine GaraonO<
:upă genealogia leviţilor, se revine la istoria e&odului.
C)PIT*'U' o , Încă o chemare către Moise. Înt$ia plagă asupra Egiptului% apa
Nilului se preface&n s$nge.
1) 2omnul i6a răs.uns lui Noise .rin a6i 5ice8 9Iată/ %u i te dau lui Garaon .e tine
dre.t 2umne5eu/ iar )aron/ fratele tău/ va fi .roorocul tău.
.<oise va #i ca u# dum#ezeuUzeu pentru ;araon în măsura în care îi va vor(i prin Faron
în #elul în care :umne+eu vor(eşte oamenilor prin pro#et, spune Fcacius al *e+areii. !eodoret
com(ină $eşirea 9 şi $eşirea 5, 1%6) precum :umne+eu îi dă porunci lui <oise, tot aşa <oise i le
transmite lui Faron) de aceea, Faron a #ost numit profetul lui <oise (7E 15). Pentru Prigorie al
=Vssei, <oise este numit dum#ezeu, ILS$, #iindcă el este ILSDL["$) cel care co#templă, cel ce
0l "ede pe Dum#ezeu (Ca#t. 5, ibid. p. 615)/
121
.
.'nsuşi regele egiptenilor este în puterea viciilor şi, alături de acesta, <oise este socotit
:umne+eu, care stăp"neşte domniile, pun"ndu%le su( puterea sa/
129
. .=u spun că ei sunt dum%
ne+ei, împăraţi şi domni prin #ire, ci sunt numiţi aşa pentru că au împărăţit şi au stăp"nit peste
patimi şi au pă+it ne#alsi#icată asemănarea cu chipul dumne+eiesc, potrivit căruia au #ost creaţi S
căci se numeşte şi icoana împăratului împărat S şi pentru că sunt uniţi cu :umne+eu după voinţă
şi -%au primit locuitor înăuntrul lor, iar prin participarea la El au devenit, prin har, ceea ce este El
prin #ire/
124
.
6) )şadar/ tu îi vei -răi lui P)aronQ toate câte îţi voi .orunci %u/ iar )aron/ fratele
tău/ va vor(i către Garaon/ ca să6i lase .e fiii lui Israel să iasă din ţara lui.
1) %u însă voi învârtoşa inima lui Garaon şi voi înmulţi semnele şi minunile Nele în
ţara %-i.tului.
9) Garaon nu vă va asculta/ dar %u `mi voi .une mâna asu.ra %-i.tului şi .rin
.ede.se mari `mi voi scoate armiile şi .o.orul/ .e fiii lui Israel/ din ţara %-i.tului.
4) )tunci vor cunoaşte toţi %-i.tenii că %u sunt 2omnul/ când %u `mi voi întinde
mâna îm.otriva %-i.tului şi6i voi scoate .e fiii lui Israel din mi;locul lui<.
2) Noise şi )aron au făcut du.ă cum le .oruncise 2omnul7 aşa au făcut.
5) Când i6au vor(it lui Garaon/ Noise era de o.t5eci de ani/ iar )aron/ fratele lui/
de o.t5eci şi trei de ani.
Preci+area din urmă nu e #ără #olos) .Faron, deşi era mai (ătr"n ca <oise cu trei ani,
totuşi a intrat după el în slu,ire. Fşa şi 0ristos a #ost egal într%o privinţă cu <oise, pentru ome%
nitate, şi al doilea în slu,ire, dar mai înainte şi mai presus de el prin :umne+eire şi prin slava
S#intei !reimi/
122
.
M) 4răit6a 2omnul către Noise şi )aron8
126
GGF, p. M4
121
SEP 1, p. 687
129
S#. Fm(ro+ie, /crisori, QQ$$$, M
124
S#. $oan :amaschin, Dogmatica, $, 14
122
S#. *hiril al Fle&andriei, 0#ci#area şi slu1irea $# du şi ade"ăr, $$
69
7) 92acă Garaon vă va 5ice8 6 2aţi6ne semn sau minuneZ/ atunci tu să6i 5ici fratelui
tău )aron8 6 Ia toia-ul şi aruncă6l ;os în faţa lui Garaon şi6n faţa slu;itorilor luiZ/ şi acesta
se va .reface6n (alaur<.
Balaur) .dragon3 şarpe mare, uriaş. *uv"nt di#erit de cel din 9, 1, dar acelaşi cu cel din
Psalmi 78, 11. !ermenul e(raic sugerea+ă chiar o reptilă gigantică, de tipul crocodilului/
125
.
.!oiagul lui <oise avea două aspecte. :uşmanilor se pre+enta ca un şarpe, care muşcă şi
ucide, pe c"nd israeliţilor ca un toiag, asemenea acelora pe care se spri,ineau. !ot aşa şi lemnul cel
adevărat al *rucii, care este 0ristos, este moarte pentru duşmani, pentru duhurile răutăţii, dar
pentru su#letele noastre este un (aston, un spri,in puternic, şi viaţa în care ele îşi a#lă odihna/
12M
.
.Fcolo e toiagul, aici crucea. Fcolo lemnul, pre#ăcut în chip minunat în şarpe, înghiţea şerpii3 aici
crucea, unealta răutăţii, #olosită de o at"t de mare (unătate, se arată, printr%o pre#acere oarecare,
pier+ătoare demonilor/
127
.
18) S6au dus deci Noise şi )aron la Garaon şi la slu;itorii lui şi au făcut aşa cum le
.oruncise 2omnul8 )aron şi6a aruncat toia-ul în faţa lui Garaon şi6n faţa slu;itorilor săi/
iar acesta s6a .refăcut în (alaur.
11) Garaon i6a chemat şi el .e înţele.ţii %-i.tului şi .e vră;itori7 iar vră;itorii
%-i.tenilor au făcut şi ei la fel .rin vră;ile lor7
0#ţelepţii .redă gr. @"AE@?>B 3 @"AE@?i$ traduce e(r. hamam S termen utili+at mai cu
seamă pentru a desemna magii străini. 'ntr%un ast#el de conte&t, concepţia e(raică despre
înţelepciune este in#luenţată de sensul termenilor (a(iloneni corespun+ători (nemebu etc.),
con#orm cărora înţelepciunea se de#inea ca pricepere şi e&perienţă în practicarea cultului
religios şi al magiei/
158
. .Pentru $ustin, magicienii şi vră,itorii Egiptului sunt asimila(ili
demonilor (Dial. 57, 9)/
151
.
16) fiecare din ei şi6a aruncat toia-ul/ iar acesta s6a .refăcut în (alaur. 2ar toia-ul
lui )aron a în-hiţit toie-ele lor.
.!oiagul trans#ormat aici Hv. 18J în (alaur (sau în şarpe în $eşirea 9, 1, pentru a nu%l
înspăim"nta prea tare pe <oise, a#lat atunci la începutul misiunii sale pro#etice) mani#estă
puterea lui :umne+eu şi, în tradiţia patristică, pre#igurea+ă *rucea lui 0ristos, prin care este
(iruit stăp%#itorul lumii acesteia cu $#cepătoriile şi puterile sale. Pentru Lrigen, este #ebu#ia
crucii ($ *orinteni 1, 1M) care, vestită oamenilor, se schim(ă în 'nţelepciunea care înghite
$#ţelepciu#ea acestei lumi (Hom. Ex. 9, 2)/
156
.
11) )tunci inima lui Garaon s6a învârtoşat/ iar el nu i6a ascultat/ aşa cum s.usese
2omnul.
ră,ile magilor săi au convins pe ;araon să nu cede+e. :ar, cum se vede şi de aici,
puterea diavolului e ilu+orie. <ai mult, el doar imită cele ce%- vede #ăc"nd pe :umne+eu. !o%
tuşi, mulţi pre#eră parodia, urm"nd nălucirilor diavoleşti mai degra(ă dec"t lui :umne+eu.
19) 1is6a 2omnul către Noise8 9Inima lui Garaon se lasă -reu8 el nu va vrea să lase
.o.orul să .lece.
14) 2u6te la Garaon de dimineaţă/ când el are să iasă la a.ă7 să6i stai în cale .e
malul 3ilului/ să iei în mână toia-ul care s6a .refăcut în şar.e
12) şi să6i -răieşti8 6 2omnul/ 2umne5eul %vreilor/ m6a trimis la tine să6ţi s.un8 2ă6
i drumul .o.orului Neu/ ca să6Ni facă slu;(ă în .ustieZ/ şi iată că .ână acum tu nu ai
ascultat.
15) )şa 5ice 2omnul8 6 2in aceasta vei cunoaşte că %u sunt 2omnul8 iată că eu/ cu
toia-ul acesta care e6n mâna mea/ cu el voi lovi a.a 3ilului/ şi ea se va .reface6n sân-e7
125
GGF, p. M4
12M
S#. <acarie Egipteanul, ,milii duo"#iceşti, Q-$$, 12
127
*alist Patriarhul, Capete despre rugăciu#e, 21
158
EQ, p. 619
151
SEP 1, p. 618
156
SEP 1, p. 618
64
1M) .eştele din 0âu va muri/ 0âul se va îm.uţi/ iar %-i.tenii nu vor mai .utea să
(ea a.ă din 3il<.
17) Fi a mai 5is 2omnul către Noise8 9Să6i s.ui lui )aron/ fratele tău8 6 Ia6ţi toia-ul
în mână şi întinde6ţi mâna .este a.ele %-i.tului8 .este râurile lor/ .este şanţurile lor/ .este
ia5urile lor şi .este orice adunare de a.ă/ şi ele să fie sân-e7 şi sân-e va fi în toată ţara
%-i.tului/ în lemne chiar/ şi6n .ietre<.
3a#ţurile) .canalele dintre (raţele :eltei3 canalele de irigaţie din interiorul ţării/
151
. .3i
$# lem#e şi $# pietre) e&presie eliptică, vr"nd să spună că inclusiv apa adunată în vase din piatră
sau din lemn a devenit s"nge, nu doar apa din natură/
159
.
68) Fi au făcut Noise şi )aron aşa cum le .oruncise 2omnul8 P)aronQ şi6a ridicat
toia-ul/ şi su( ochii lui Garaon şi su( ochii slu;itorilor acestuia a lovit a.ele care erau în
3il/ şi toate a.ele care erau în 3il s6au .refăcut în sân-e/
61) şi .eştele din râu a murit/ 3ilul s6a îm.uţit şi %-i.tenii nu .uteau să (ea a.ă
din 3il. Sân-e era în toată ţara %-i.tului.
66) 2ar la fel au făcut şi ma-ii %-i.tenilor .rin vră;ile lor/ iar inima lui Garaon s6a
învârtoşat/ şi el nu i6a ascultat P.e Noise şi .e )aronQ/ aşa cum s.usese 2omnul.
61) Garaon s6a întors şi a intrat în casă şi n6a ţinut seamă de aceasta.
69) Toţi %-i.tenii au să.at atunci în .rea;ma 3ilului .entru a.ă de (ăut/ căci din
râu nu .uteau să (ea a.ă.
64) Se îm.liniseră şa.te 5ile de când 2omnul lovise 3ilul.
Fceasta a #ost prima plagă trimisă asupra Egiptului. :ar înroşirea apelor nu era ceva
necunoscut egiptenilor, put"nd #i luată ast#el, ca şi celelalte plăgi, drept un #enomen natural. 'n%
să ritmul şi intensitatea pedepselor arătau că ele sunt urmarea unei raţiuni divine, ast#el că ele
pot #i asimilate unor miracole.
.Prima plagă loveşte apele din pricina idolatri+ării apei de către egipteni. Egiptenii sunt
loviţi #iindcă îşi #olosesc li(ertatea spre rău, iar evreii sunt cruţaţi pentru că se întorc spre
lumina Fdevărului, c#. Prigorie al =Vssei (5M 6, 24)/
154
.
C)PIT*'U' p , "lte trei plăgi asupra Egiptului% 'roaşte! ţ$nţari şi tăuni.
.'ntr%o seamă de te&te e(raice, ca şi în unele versiuni ale Septuagintei (inclusiv ediţia lui
Fl#red Nahl#s), următoarele patru versete îi aparţin capitolului 5, cu numerotarea 62, 65, 6M, 67.
Pentru concordanţa cu principalele ediţii rom"neşti de p"nă acum, versiunea de #aţă păstrea+ă
ordinea acestora/
152
.
1) )tunci a 5is 2omnul către Noise8 9Intră la Garaon şi 5i6i8 6 )şa -răieşte 2omnul8
2ă6i drumul .o.orului Neu/ ca să6Ni slu;ească.
6) 2ar dacă nu vei vrea să6i dai drumul/ iată că %u voi lovi cu (roaşte toate
ţinuturile tale.
.Groaştele trimit #ie la broaştele lui Fristo#an din comedia%i (ine cunoscută, aşa cum
remarcă Lrigen (Hom. Ex. 9, 2), #ie sugerea+ă, prin caracterul am#i(iu, un mod de viaţă necurat,
#iind un sim(ol al omului decă+ut, om şi do(itoc în acelaşi timp, c#. Prigorie al =Vssei (5M $$,
51%56)/
155
.
151
GGF, p. M4
159
SEP 1, p. 618
154
SEP 1, p. 618
152
GGF, p. M2
155
SEP 1, p. 611
62
1) 3ilul va colcăi de (roaşte7 ele se vor urca şi vor intra în casele tale/ în odăile tale
de dormit/ .e .aturile tale/ în casele slu-ilor tale şi6ntr6ale .o.orului tău/ în cu.toarele
tale şi6n coveţile tale cu aluat7
9) .e tine/ .e .o.orul tău şi .e toate slu-ile tale se vor urca (roaşte<.
4) Fi a 5is 2omnul către Noise8 9S.une6i lui )aron/ fratele tău8 6 `ntinde6ţi mâna
cu toia-ul tău .este râuri/ .este şanţuri şi .este ia5uri şi fă (roaştele să se urce .e ţara
%-i.tuluiZ<
.Fsemenea norodului (roaştelor sunt cugetările rele, aducătoare de stricăciune, din
inima murdară a unor oameni, ce%şi iau viaţa din ea ca dintr%un noroi/
15M
.
2) Fi şi6a întins )aron mâna .este a.ele %-i.tului8 (roaştele s6au urcat şi au
aco.erit .ământul %-i.tului.
5) 2ar la fel au făcut şi ma-ii %-i.tenilor .rin vră;ile lor8 au făcut (roaştele să se
urce .e .ământul %-i.tului.
M) Garaon i6a chemat atunci .e Noise şi .e )aron şi a 5is8 90u-aţi6vă 2omnului
.entru mine să6nde.ărte5e (roaştele de la mine şi de la .o.orul meu/ iar eu îi voi da
drumul .o.orului/ ca să6i ;ertfească 2omnuluiZ<
.Este un progres a recunoaşte, cel puţin la neca+, raţiunea pentru care am meritat
pedeapsa/
157
.
7) Noise însă a 5is către Garaon8 9:otărăşte tu însuţi când să mă ro- .entru tine/
.entru slu-ile tale şi .entru .o.orul tău/ ca să .iară (roaştele de la tine/ de la .o.orul tău
şi din casele voastre/ şi numai în 3il să rămână<.
18) Iar el a 5is8 9Nâine<. 1is6a PNoiseQ8 9Gie du.ă cuvântul tău/ ca să ştii că nimeni
nu este ca 2omnul/ 2umne5eul nostru.
11) Se vor înde.ărta (roaştele de la tine/ din casele tale/ de .rin curţi/ de la slu-ile
tale şi de la .o.orul tău/ şi numai în 3il vor rămâne<.
16) Noise şi )aron au ieşit a.oi de la Garaon/ iar Noise a stri-at către 2omnul ca
să .iară (roaştele/ aşa cum îi fă-ăduise lui Garaon.
11) Fi a făcut 2omnul du.ă cuvântul lui Noise şi au murit (roaştele de .rin case/
de .rin curţi şi de .rin ţarini7
19) şi le6au adunat -răme5i6-răme5i şi s6a6m.uţit.ământul.
.Prăme+ile de mortăciuni împuţite sugerea+ă răutatea egiptenilor sau, cum spune
Prigorie al =Vssei, de+gustul păcătosului pentru păcatele lui trecute (5M 6, 5M)/
1M8
.
14) Vă5ând însă Garaon că se câşti-ă tim./ şi6a în-reuiat inima şi nu i6a ascultat/
aşa cum s.usese 2omnul.
>mplerea ţării cu (roaşte a #ost cea de%a doua plagă. :eşi nu a cedat p"nă%n #inal,
atitudinea ;araonului s%a schim(at.
12) )tunci a 5is 2omnul către Noise8 9S.une6i lui )aron8 6 `ntinde6ţi mâna cu
toia-ul şi loveşte ţărâna .ământului şi vor fi ţânţari .e oameni/ .e vite şi6n tot .ământul
%-i.tului<.
:%#ţari) .gr. @=[EAL$, e(r. minnam S păduce, păduce de lem#, interpretat de ;ilon ca
ţ%#ţar/
1M1
. .:upă Lrigen, ţ"nţarii îi repre+intă pe #ilo+o#ii păg"ni care, prin su(tilitatea şi
viclenia lor, ("+"ie su#letele, #ără a putea #i vă+uţi şi prinşi cu înşelăciunea (Hom. Ex. 9, 2)/
1M6
.
15) )aron şi6a întins mâna cu toia-ul şi a lovit ţărâna .ământului şi au fost atunci
ţânţari .e oameni şi .e vite. `n toată ţara %-i.tului/ toată ţărâna .ământului se făcuse
ţânţari.
15M
S#. Prigorie de =Vssa, Despre "iaţa lui Moise
157
Lrigen, ,milii la Cartea Ieşirii, $$$, 1
1M8
SEP 1, p. 616
1M1
EQ, p. 619
1M6
SEP 1, p. 616
65
1M) )u încercat şi ma-ii .rin vră;ile lor să scoată ţânţari/ dar n6au fost în stare7 au
fost atunci ţânţari .e oameni şi .e vite.
/ă scoată) .să%i scoată din ţăr"nă (asemenea lui Faron), pe principiul) cel ce poate să%i
aducă, poate să%i şi alungeY/
1M1
.
17) Fi au 5is ma-ii către Garaon8 9)cesta6i de-etul lui 2umne5euZ< 2ar inima lui
Garaon s6a învârtoşat şi nu i6a ascultat P.e Noise şi .e )aronQ/ aşa cum s.usese 2omnul.
E r"ndul magilor să recunoască puterea lui :umne+eu, #ără ca ;araon să se lase
înduplecat. _"nţarii au constituit cea de%a treia plagă. Degetul lui Dum#ezeu) gr. #V=?eT"$
IL"e, #ormulă înt"lnită în te&tele magico%religioase egiptene (GR)/
1M9
. .:upă $rineu, degetul lui
Dum#ezeu se re#eră la dumne+eirea *elui ce m"ntuieşte, la 0ristos (Ad". aer. $$$, 61, M).
E&ege+a antică, e(raică sau creştină, insistă asupra #aptului că această plagă nu este o vră,itorie,
ci vine de la :umne+eu pentru a arăta că <oise nu este un vră,itor sau un desc"ntător, aceştia
neput"nd să săv"rşească minunea. Pe de altă parte degetul lui :umne+eu, recunoscut de
vră,itori, îi #ace să se supună, dar nu să vadă şi să se supună m%i#ii lui :umne+eu, precum #iii
lui $srael, c#. Euse(iu al Emesei/
1M4
.
68) 1is6a 2omnul către Noise8 9Scoală6te mâine de dimineaţă şi stai înaintea lui
Garaon la vremea când el are să iasă la a.ă/ şi să6i s.ui8 6 )şa -răieşte 2omnul8 2ă6i
drumul .o.orului Neu/ ca să6Ni slu;ească în .ustieZ
61) 2ar dacă nu6i vei da drumul .o.orului Neu/ iată că asu.ra ta/ asu.ra slu-ilor
tale/ asu.ra .o.orului tău şi asu.ra caselor voastre voi trimite tăuni/ şi se vor um.le
casele %-i.tenilor de tăuni/ şi chiar .ământul .e care trăiesc.
Sunt vestiţi tăuni, .literal) muscă c%i#ească& !ermenul e(raic indică numele colectiv al
unei specii de insecte dăunătoare, dar greu de identi#icat3 #oarte proli#ică, specia implică şi ideea
de viermuială. ulgata traduce) omne -enus muscarum (= tot #elul de muşte). 6ău#ul e mai
apropiat) insectă vătămătoare, proli#ică şi agresivă/
1M2
. !ermenul e(raic #olosit e aro(h.
.qe[SDeEE>, muscă de c%i#e, un termen (ine cunoscut în lim(a greacă de la 0omer şi p"nă în
perioada elenistică, cu valoare de insultă. <ai desemnea+ă şi tăunul. !ermenul e(raic este greu
de interpretat3 în vechea e&ege+ă iudaică, el derivă din rădăcina unui ver( care înseamnă a
amesteca cu re#erire la tot #elul de #iinţe, insecte şi animale rău#ăcătoare S o mi&tură
monstruoasă asociată +oologiei egiptene. 'n tradiţia creştină, insectele repre+intă tot #elul de
demoni (c#. lat. larva S stafie, fa#tomă, arătare a morţilor, mască3 în entomologie, lar"a este
masca su( care se ascunde viitoarea insectă)/
1M5
.
66) 2ar în 5iua aceea voi ose(i ţinutul 4oşen/ în care se află .o.orul Neu/ .rin
aceea că acolo nu vor fi deloc tăuni/ .entru ca tu să ştii că %u/ 2omnul/ %u sunt 2omnul
între-ului .ământ.
5oi osebi) .ver(ul .arado&a5o înseamnă a osebi, a disti#ge, a pu#e de!o parte, a trage
u# otar $#tre, dar şi a slă"i, a glorifica, a face pe ci#e"a celebru, a co#sacra pe ci#e"a $# mod
extraordi#ar* #eobiş#uit/
1MM
.
61) Gace6voi deose(ire între .o.orul Neu şi .o.orul tău7 semnul acesta va fi chiar
mâine .e .ământ<.
.Philon comentea+ă această pu#ere deoparte a poporului evreu ca presupun"nd o
antite+ă între credincioşi şi necredincioşi (Mos. $, 194%1M2). Prigorie al =Vssei vede aici un act
de cernere între cei drepţi şi cei nedrepţi (5M 1, 64)/
1M7
.
1M1
GGF, p. M2
1M9
EQ, p. 619
1M4
SEP 1, p. 616
1M2
GGF, p. M2
1M5
SEP 1, pp. 616%611
1MM
GGF, p. M2
1M7
SEP 1, p. 611
6M
69) 2omnul a făcut aşa8 mulţime mare de tăuni au venit în casa lui Garaon/ în
casele slu-ilor lui şi6n toată ţara %-i.tului7 de6atâţia tăuni se .ră.ădea .ământul.
64) Garaon i6a chemat atunci .e Noise şi .e )aron şi a 5is8 9Ner-eţi şi aduceţi
;ertfă 2umne5eului vostru aici în ţarăZ<
62) Noise însă a 5is8 9)şa ceva nu6i cu .utinţă8 cele ce aducem noi ;ertfă
2omnului/ 2umne5eului nostru/ sunt urâciune6n faţa %-i.tenilor7 dacă noi vom ;ertfi su(
ochii %-i.tenilor ceea ce .entru ei e urâciune/ ne vor ucide cu .ietre.
.$sraeliţii, păstori #iind, ,ert#eau animale din turmele lor. Nitualul egiptenilor era di#erit,
o#randele lor constau în vegetale, păsări sau aluaturi. Ger(ecul şi ţapul erau pentru ei animale
s#inte/
178
. .8r%ciu#i, spurcăciu#i, ?> Y#LTXcD>?>, adică lucruri care produc sc%rbă,
desemnea+ă aici ta(uurile egiptene legate de +oolatrie, de idolii pe care îi venerau. Philon
denaturea+ă sensul) virtuţile oamenilor pioşi sunt spurcăciu#e, ur%ciu#e pentru cei răi (.uga
1M)/
171
. =u ne%a părut aici ca ;ilon să #i #orţat te&tul, e&ege+a sa decurg"nd #iresc.
65) Ca atare/ cale de trei 5ile ne vom duce6n .ustie/ şi acolo6I vom aduce ;ertfă
2omnului/ 2umne5eului nostru/ aşa cum ne6a -răit nouă 2omnul<.
6M) 1is6a Garaon8 9rine7 am să vă las să ieşiţi/ ca să6i aduceţi ;ertfă 2omnului/
2umne5eului vostru/ în .ustie7 dar să nu vă6ntindeţi a mer-e .rea de.arte. 0u-aţi6vă dar
2omnului .entru mineZ<
67) Iar Noise a 5is8 9Iată/ de cum voi ieşi de la tine/ mă voi ru-a la 2umne5eu/ şi
chiar mâine se vor înde.ărta tăunii de la tine/ de la slu-ile tale şi de la .o.orul tău7 dar tu/
Garaon/ să nu ne mai înşeli .rin aceea că nu vei lăsa .o.orul să6I aducă ;ertfă 2omnuluiZ<
18) Fi dac6a ieşit Noise de la Garaon/ s6a ru-at la 2umne5eu.
11) Iar 2omnul a făcut du.ă cuvântul lui Noise8 a înde.ărtat tăunii de la Garaon/
de la slu-ile lui şi de la .o.orul său7 n6a mai rămas nici unul.
16) 2ar Garaon şi6a în-reuiat şi de data aceasta inima8 n6a lăsat .o.orul să se ducă.
!ăunii repre+entau cea de%a patra plagă trimisă asupra Egiptului.
C)PIT*'U' s , "lte trei plăgi asupra Egiptului% molimă în vite! 'u'e pe Egipteni!
grindină.
1) )tunci a 5is 2omnul către Noise8 9Intră la Garaon şi s.une6i8 6 )cestea 5ice
2omnul/ 2umne5eul %vreilor8 'asă6Ni .o.orul să iasă/ ca să6Ni slu;eascăZ
6) 2ar dacă tu nu vei vrea să6Ni laşi .o.orul să iasă/ ci încă6l vei mai ţine/
1) iată/ mâna 2omnului va fi .este vitele tale care sunt în câm./ .este cai/ .este
asini/ .este cămile/ .este cire5i şi .este turme8 o molimă va fi/ cum.lită.
M%#a Dom#ului) .în general) puterea lui :umne+eu3 aici) (iciul divin care
pedepseşte/
176
. Molimă) .literal) moarte. !ermenul e(raic indică o (oală generală, rapidă şi
necruţătoare, asemenea ciumei/
171
. .Plaga a cincea, mai mult dec"t celelalte, este o pedeapsă a
păcatului +oolatriei3 sunt lovite turmele egiptenilor întreţinute în scopuri sacri#iciale/
179
.
9) 2ar atunci/ în 5iua aceea/ în chi. minunat voi ose(i %u vitele Israeliţilor de vitele
%-i.tenilor8 dintre vitele fiilor lui Israel/ din toate/ nu va muri nici una<.
4) Fi a .us 2omnul soroc/ 5icând8 9Nâine va face 2omnul fa.ta aceasta .e
.ământZ<
2) Fi chiar de6a doua 5i a făcut 2omnul fa.ta aceasta8 toate vitele %-i.tenilor au
murit/ dar din vitele fiilor lui Israel n6a murit nici una.
178
EQ, p. 619
171
SEP 1, p. 611
176
GGF, p. M5
171
GGF, p. M5
179
SEP 1, p. 619
67
5) Garaon a trimis atunci Psă vadăQ şi iată că dintre vitele fiilor lui Israel/ din toate/
nu murise nici una. Inima lui Garaon s6a în-reuiat8 el n6a lăsat .o.orul să se ducă.
L molimă a secerat vitele Egiptenilor, aceasta #iind cea de%a cincea plagă. :esigur, nu
au murit toate vitele lor, ci di# toate vitele, enumerate în te&t. ;araon nu%şi schim(ă atitudinea,
dar a#lă că evreii nu sunt a#ectaţi.
M) 2omnul a -răit cu Noise şi cu )aron/ 5icând8 9'uaţi6vă câte o mână .lină de
s.u5ă din cu.tor/ iar Noise s6o arunce s.re cer în faţa lui Garaon şi a slu-ilor lui8
7) ea se va .reface6n .ul(ere .este toată ţara %-i.tului7 (u(oaie vor fi .e oameni şi
.e vite/ (ăşici usturătoare .e oamenii şi vitele din tot %-i.tul<.
18) 2eci/ au luat ei s.u5ă din cu.tor/ au mers în faţa lui Garaon/ iar Noise a
a5vârlit6o s.re cer8 .e oameni şi .e vite s6au deschis (u(oaie cu .uroi.
11) Iar ma-ii n6au .utut să stea6n faţa lui Noise din .ricina (u(oaielor/ că
(u(oaiele erau şi .e ma-i ca .e toată ţara %-i.tului.
>lceraţiile pielii au #ost cea de%a şasea urgie asupra egiptenilor.
16) Iar 2omnul a învârtoşat inima lui Garaon8 acesta nu i6a ascultat P.e Noise şi
.e )aronQ/ aşa cum 2omnul îi s.usese lui Noise.
.'n versetele anterioare se spune că lui .arao# i s!a $mpietrit i#ima3 aici se spune că
Dom#ul i!a $mpietrit i#ima, suger"nd un cresce#do al scenariului. Lrigen a remarcat acest
aspect, pun"ndu%l în legătură cu pro(lema li(erului ar(itru/
174
.
11) 1is6a 2omnul către Noise8 9Să te scoli mâine de dimineaţă/ să i te înfăţişe5i lui
Garaon şi să6i 5ici8 6 )şa -răieşte 2omnul/ 2umne5eul %vreilor8 2ă6i drumul .o.orului
Neu/ ca să6Ni slu;ească7
19) fiindcă de data aceasta voi trimite toate loviturile Nele asu.ra inimii tale/
asu.ra slu-ilor tale şi a .o.orului tău/ .entru ca tu să ve5i că6n tot .ământul nu este altul
asemenea Nie.
14) 2acă %u de la6nce.ut Ni6aş fi întins mâna şi te6aş fi lovit cu moarte/ .e tine şi
.e .o.orul tău/ tu ai fi fost şters de .e faţa .ământului7
12) dar iată .entru ce te6am cruţat8 .entru ca6ntru tine să6Ni arăt .uterea şi
.entru ca numele Neu să se vestească6n tot .ământul.
15) )cum însă tu din nou îi stai .o.orului Neu îm.otrivă şi nu6l laşi să .lece.
1M) Iată8 mâine/ la ceasul acesta/ %u voi face să .louă -rindină multă şi -rea cum n6
a mai fost în %-i.t de la6ntemeierea lui şi .ână6n 5iua de a5i.
17) )şadar/ -ră(eşte6te acum să6ţi aduni turmele şi toate câte le ai în câm.7 fiindcă
toţi oamenii şi toate vitele care vor fi în câm. şi nu vor intra în casă/ loviţi vor fi de
-rindină şi vor muri<.
.Fvertismentul lui :umne+eu către egipteni, de a se pune la adăpost, este interpretat ca
un semn al milostivirii) p"nă şi dintre păg"nii idolatri unii merită să #ie cruţaţi (!heodoret, 7E
61)/
172
.
68) )ceia dintre ro(ii lui Garaon care s6au temut de cuvântul 2omnului şi6au
adunat turmele acasă/
61) dar cei ce6n cu-etul lor n6au luat aminte la cuvântul 2omnului/ aceia şi6au lăsat
vitele în câm..
66) Fi a 5is 2omnul către Noise8 9`ntinde6ţi mâna s.re cer8 -rindină va fi .este tot
.ământul %-i.tului/ .este oameni/ .este vite şi .este toată iar(a câm.ului<.
61) Noise şi6a întins mâna s.re cer/ iar 2omnul a slo(o5it tunete şi -rindină7 foc
cur-ea .e .ământ7 în toată ţara %-i.tului a .louat 2omnul cu -rindină.
SEP 1) Dom#ul a dat glas Hde tu#etJ) acesta, .în interpretarea unor Părinţi, repre+intă
avertismentele şi învăţăturile dumne+eieşti, tu#etul #iind, de e&emplu, modul lui :umne+eu de a
174
SEP 1, p. 619
172
SEP 1, p. 614
18
glăsui cu putere (Lrigen, Hom. Ex. 9, 5, M). Glasurile care veneau din cer repre+intă învăţătura
cea dreaptă în raport cu care se poate recunoaşte greşeala. Prindina devastea+ă plantele încă
#ragede ale răutăţii şi ale păcatelor, #ocul şi #ulgerul ard ţepii plăcerilor (Lrigen, Hom. Ex. 9,
5)/
175
.
69) 4rindină era/ şi foc se6nvă.ăia .rin -rindină/ o -rindină multă şi -rea cum n6a
mai fost în %-i.t din cli.a6n care s6a făcut el .o.or.
64) `n toată ţara %-i.tului a lovit -rindina tot ce era .e câm./ de la om la do(itoc/
toată iar(a câm.ului a (ătut6o -rindina şi toţi co.acii câm.ului i6a sfârtecat -rindina.
62) 3umai în ţinutul 4oşen/ unde se aflau fiii lui Israel/ acolo n6a fost -rindină.
'n Egipt, grindina cade uneori în intervalul decem(rie%aprilie, de regulă în #"şii înguste
şi lungi. Fcum, amploarea #enomenului depăşise cu mult tot ce mai vă+useră egiptenii asemă%
nător.
65) Garaon a trimis atunci să6i cheme .e Noise şi .e )aron şi le6a 5is8 92e data asta
am .ăcătuit8 2omnul este Cel ce are dre.tate/ iar eu şi .o.orul meu suntem vinovaţi.
6M) 0u-aţi6vă dar .entru mine la 2omnul8 să6ncete5e tunetele lui 2umne5eu/ să6
ncete5e -rindina şi focul7 eu vă voi lăsa să .lecaţi/ iar voi mai mult nu veţi rămâne<.
67) Noise i6a 5is8 92e6ndată ce voi ieşi din oraş îmi voi ridica mâna s.re 2omnul8
tunetele vor înceta/ -rindina şi .loaia nu vor mai fi/ .entru ca tu să cunoşti că al 2omnului
e .ământul.
18) %u ştiu însă că tu şi slu-ile tale încă nu vă temeţi de 2omnul<.
Este pentru prima dată c"nd ;araon se recunoaşte vinovat. :ar pasa,ul a mai #ost vă+ut
şi ca un îndemn la des#acerea de lucruri, închipuite prin cetate. =evoitorul .tre(uie să iasă a#ară,
ca marele <oise, ca să încete+e nu numai #aptele, ci şi veştile lor, precum +ice) C%#d "oi ieşi
di# cetate şi "oi $#ti#de m%i#ile mele* "or $#ceta "ocile Hîn Septuaginta) foneJ/
17M
.
11) Inul şi or5ul se stricaseră/ .entru că or5ul era îns.icat şi inul în floare7
16) dar -râul şi ovă5ul nu s6au stricat/ căci ele erau târ5ii.
.Fmănunt care plasea+ă calamitatea în luna ianuarie/
177
.
11) Fi dac6a ieşit Noise de la Garaon şi din cetate/ şi6a ridicat mâinile către
2omnul8 tunetele şi -rindina au contenit/ .loaia .e .ământ nu s6a mai vărsat.
19) 2ar Garaon/ vă5ând că .loaia/ -rindina şi tunetele au încetat/ n6a încetat el să
.ăcătuiască8 şi6a în-reuiat inima/ el şi slu-ile sale.
14) Inima lui Garaon s6a învârtoşat8 el nu i6a lăsat .e fiii lui Israel să .lece/ aşa cum
2umne5eu îi -răise lui Noise.
Prindina a #ost cea de%a şaptea plagă a(ătută peste Egipt.
C)PIT*'U' +t , "lte două plăgi asupra Egiptului% lăcustele! întunericul.
1) Fi a -răit 2omnul către Noise/ 5icând8 9Intră la Garaon/ că %u i6am învârtoşat
inima/ .e a lui şi .e a slu-ilor lui/ .entru ca/ dre.t urmare/ aceste semne să vină .este ei7
6) ca să .ovestiţi voi în au5ul fiilor voştri şi al fiilor fiilor voştri des.re cum i6am
;ucat %u .e %-i.teni şi des.re semnele Nele .e care le6am făcut în mi;locul lor/ şi să
cunoaşteţi că eu sunt 2omnul<.
S%ar putea înţelege din ast#el de locuri că :umne+eu ar #ace pe unii răi, doar pentru a%Ti
putea vădi puterea. :ar noi înţelegem prin împietrirea inimii lui ;araon că :umne+eu .nu%l
175
SEP 1, p. 614
17M
=il Fscetul, Cu"%#t ascetic* 9M
177
GGF, p. MM
11
opreşte şi nu%l împiedică de la săv"rşirea răului/
688
, căci El respectă p"nă la s#"rşit li(ertatea cu
care ne%a dăruit.
Cum i!am 1ucat Eu pe Egipte#i3 Septuaginta) osa em.e.eha tis %-hi.tiis. .er(ul em6
.e5o înseamnă a se 1uca, a zburda* a se zbe#gui, dar şi a!şi bate 1oc de ci#e"a* a bat1ocori (ca în
<atei 68, 173 65, 67). $deea te&tului de #aţă nu este aceea a unei întreceri între două #orţe egale
(ca în unele traduceri), ci că :umne+eul lui $srael e at"t de puternic înc"t îşi permite să%i ,oace pe
degete pe cei ce se cred egali cu El (aceasta, nu #ără ca #iii lui $srael să ,u(ile+e). :umne+eu este
*el ce controlea+ă evenimentele istorice/
681
.
1) Fi au intrat Noise şi )aron la Garaon şi i6au 5is8 9)şa -răieşte 2omnul/
2umne5eul %vreilor8 6 Până când ai tu de -ând să nu te smereşti în faţa NeaO 'asă6Ni
.o.orul să .lece/ ca să6Ni slu;ească NieZ
9) 2ar dacă nu6Ni vei lăsa .o.orul să .lece/ iată că mâine/ la ceasul acesta/ în toate
hotarele tale voi aduce mulţime de lăcuste7
4) ele vor aco.eri faţa .ământului/ iar tu nu vei .utea să6ţi mai ve5i ţara7 ele vor
mânca tot ce6a mai scă.at .e .ământ/ tot ce v6a mai rămas în urma -rindinei7 vor mânca
tot .omul care vă creşte vouă .e câm.7
2) îţi vor um.le casele/ .e ale tale şi .e ale tuturor slu-ilor tale şi toate casele din
toată ţara %-i.tenilor/ aşa cum n6au vă5ut .ărinţii tăi şi nici .ărinţii .ărinţilor tăi/ de
când sunt ei .e .ământ şi .ână6n 5iua de astă5i<. Fi s6a întors Noise şi a ieşit de la Garaon.
5) Iar slu-ile lui Garaon au 5is către el8 9Până când ne vom .oticni noi de toate
asteaO 2ă drumul oamenilor/ ca să6i slu;ească 2umne5eului lorZ7 sau vrei să6ţi ve5i %-i.tul
.ierindO<
M) I6au întors .e Noise şi .e )aron la Garaon/ iar acesta le6a 5is8 92uceţi6vă şi
slu;iţi6I 2omnului/ 2umne5eului vostru^ dar cine şi care sunt cei ce vor mer-eO<
7) 0ăs.uns6a Noise8 9Vom mer-e cu tinerii noştri/ cu (ătrânii noştri/ cu fiii noştri/
cu fiicele noastre/ cu turmele noastre şi cu cire5ile noastre/ căci e săr(ătoarea 2omnului/
2umne5eului nostru<.
.*a în toate ca+urile asemănătoare, sintagma Dum#ezeul #ostru are valoare de apo+iţie
(preci+ea+ă calitatea su(stantivului precedent). !e&tual, citeşte) e sărbătoarea lui Ia"e* (Cel ce
este) Dum#ezeul #ostru/
686
.
18) 2ar PGaraonQ le6a 5is8 9Gie6aşaZ 2umne5eu cu voiZ 2ar cum oare v6aş da eu
drumul să vă duceţi îm.reună cu (unurile voastreO... Vedeţi/ voi .uneţi ceva la cale^
11) %i (ine/ nu/ nu aşaZ 2uceţi6vă/ dar numai (ăr(aţii/ şi slu;iţi6I lui 2umne5eu/ că
asta urmăriţiZ<
.<otivarea lui ;araon e întemeiată) lui :umne+eu nu%$ puteau slu1i dec"t (ăr(aţii (c#.
61, 153 19, 61)/
681
. :esigur, copiii şi #emeile ar #i slu,it drept ostatici, pentru ca israeliţii să se
întoarcă în ţară.
16) Fi a 5is 2omnul către Noise8 9`ntinde6ţi mâna .este ţara %-i.tului8 .este ţară
vor năvăli lăcustele şi vor mânca toată iar(a .ământului şi toată roada .omilor care6a
rămas nestricată de -rindină<.
11) Noise şi6a ridicat atunci toia-ul s.re cer/ iar 2omnul a adus asu.ra .ământului
vânt de la răsărit/ toată 5iua aceea şi toată noa.tea7 iar când s6a făcut 5iuă/ vântul de la
răsărit a adus lăcustele.
19) Fi au năvălit ele în toată ţara %-i.tului7 în toate hotarele %-i.tului s6au
aşternut/ mulţime multă7 nici înainte n6au mai fost lăcuste ca atunci/ nici că vor fi du.ă
aceea.
688
S#. arsanu#ie, /crisori duo"#iceşti, 165
681
GGF, p. MM
686
GGF, p. MM
681
GGF, p. M7
16
14) Toată faţa .ământului au aco.erit6o/ şi .ământul s6a .ustiit8 au mâncat toată
iar(a .ământului şi toată roada .omilor care mai rămăsese în urma -rindinei7 nimic n6a
mai rămas verde6n toată ţara %-i.tului/ nici în co.aci/ nici în iar(a câm.ului.
12) )tunci Garaon s6a -ră(it să6i cheme .e Noise şi )aron şi le6a 5is8 94reşit6am în
faţa 2omnului/ 2umne5eul vostru/ şi6n faţa voastrăZ
15) Iertaţi6mi acum înc6o dată -reşala/ şi ru-aţi6vă 2omnului/ 2umne5eul vostru/
ca să6mi ia de .e ca. .ră.ădul acestaZ<
+răpădul acesta) literal) moartea aceasta.
1M) Fi dac6a ieşit de la Garaon/ Noise I s6a ru-at lui 2umne5eu8
17) 2omnul a stârnit vânt .uternic de la a.us/ iar acesta a dus lăcustele şi le6a
aruncat în Narea 0oşie7 în toată ţara %-i.tului n6a mai rămas nici o lăcustă.
68) 2ar 2omnul a învârtoşat inima lui Garaon/ iar acesta nu i6a lăsat .e fiii lui
Israel să .lece.
.`ice ;araon, rug"ndu%se) /ă ia Dum#ezeu de la mi#e moartea aceasta; Ti a #ost
ascultat. Fsemenea şi dracii, rug"nd pe :omnul ca să nu #ie trimişi în ad"nc, au primit
împlinirea cererii (-uca M, 11%16). *u c"t mai v"rtos nu va #i ascultat creştinul, rug"ndu%se să
primească slo(o+enie de moartea mintalăX/
689
. *ea de%a opta plagă a lăsat pustie ţara celui ce
înro(ea. -a #el, 0ristos va pustii iadul3 plăgile Egiptului sunt icoană a cutremurării ad"ncului
înaintea 'mpăratului 0ristos.
61) )tunci a 5is 2omnul către Noise8 9`ntinde6ţi mâna s.re cer8 întuneric se va
face6n ţara %-i.tului/ un întuneric să6l .i.ăi cu mâna<.
66) Noise şi6a întins mâna s.re cer8 întuneric (e5nă s6a făcut în toată ţara
%-i.tului şi ne-ură -roasă/ tim. de trei 5ile/
61) că nu se vedea om cu om7 tim. de trei 5ile nimeni nu s6a urnit de unde era7 dar
la fiii lui Israel era lumină .este tot unde locuiau ei.
>rgia a noua e şi o prevestire a întunericului ce a cuprins $udeea, vreme de trei ceasuri, la
moartea :omnului pe cruce. Se apropie, de alt#el, semnul ce va pre#igura Rert#a m"ntuitoare.
.Pentru Lrigen întunericul, tene(rele sunt re+ultatul or(irii duhovniceşti, sim(oli+"nd eroarea
celor care încearcă să cunoască ,udecăţile Providenţei şi a celor care cedea+ă părerilor
nestatornice (Hom. Ex. 9, 5) K Lpţiunea Egipt%pustiu este re+ultatul unei alegeri personale între
viciu şi virtute, iar durata limitată a întunericului S trei +ile S pre#igurea+ă, pentru Prigorie al
=Vssei, recuperarea 'mpărăţiei cerurilor, datorită lui <oise, care întinde m"inile în #orma crucii,
asemenea lui 0ristos (5M 6, M6)/
684
.
69) )tunci i6a chemat Garaon .e Noise şi .e )aron şi le6a 5is8 92uceţi6vă/ slu;iţi6I
2omnului/ 2umne5eului vostru7 doar turmele şi cire5ile voastre să rămână aici7 co.iii însă
.ot mer-e cu voi<.
64) 2ar Noise a 5is8 9ra nu/ ci tu să ne dai vite .entru ;ertfele şi arderile6de6tot .e
care noi I le vom aduce 2omnului/ 2umne5eului nostru.
62) Vor mer-e deci cu noi şi vitele noastre/ din care nu va rămâne nici măcar o
un-hie/ căci din ele avem noi să6I aducem ;ertfă 2omnului/ 2umne5eului nostru7 că nici
noi nu ştim ce anume ;ertfe `i vom aduce 2omnului/ 2umne5eului nostru/ decât du.ă ce
vom a;un-e acolo<.
65) 2omnul a învârtoşat inima lui Garaon/ iar acesta n6a vrut să6i lase să .lece.
6M) ) 5is Garaon Pcătre NoiseQ8 92u6te de aiciZ Fi (a-ă de seamă8 să nu cumva să
mai dai vreodată ochii cu mine/ căci în 5iua6n care vei da ochii cu mine/ atunci vei muri<.
67) 0ăs.uns6a Noise8 9Gie6aşa cum ai 5is8 2e6acum n6o să mai dau ochii cu tine .e
faţăZ...<.
689
$oan *arpatiul, Capete de m%#g%iere, 27
684
SEP 1, p. 615
11
:acă nu părăsim păcatul cu toate ale noastre, acesta ne va trage înapoi în ro(ie. :iavolul
(;araon) nu ne poate împiedica să%$ slu,im lui :umne+eu, dar caută mereu să se asigure că mai
avem o legătură cu el, prin care să ne întoarcă la lucrarea răului.
C)PIT*'U' ++ , (estirea plăgii a zecea.
1) Fi a 5is 2omnul către Noise8 9`ncă o .la-ă voi mai aduce asu.ra lui Garaon şi
asu.ra %-i.tului/ du.ă care vă vor da drumul de aici7 iar când vă vor da drumul/ o vor
face de tot8 vă vor alun-a.
+lagă) .cuv"ntul plagă a mai #ost #olosit în ;acerea 16, 15. Fici e singurul loc din
$eşirea unde%l înt"lnim. El înseamnă, literal, lo"itură3 prin e&tindere) pedeapsă3 dar şi ra#ă
(provocată de o lovitură)/
682
.
6) S.une6i dar .o.orului/ în taină/ la ureche8 fiece (ăr(at să ceară de la vecinul său
şi fiece femeie să ceară de la vecina ei lucruri de ar-int şi de aur şi haine<.
5eci#ii amintiţi aici sunt, evident, egipteni.
1) Iar 2omnul a făcut ca .o.orul Său să ai(ă trecere în ochii %-i.tenilor8 aceştia
le6au dat cu6m.rumut. 2ar şi Noise devenise om de mare va5ă în ochii %-i.tenilor/ în
ochii lui Garaon şi ai tuturor slu;itorilor acestuia.
.<ai t"r+iu, evreii au ieşit din Egipt şi au plecat duc"nd cu ei multă pradă de la egipteni3
n%au #ăcut asta pentru că erau iu(itori de avuţii, cum hulesc unii S că nici :umne+eu n%a îngăduit
să po#tească lucrurile străine S ci, mai înt"i, şi%au luat plata ce li se cuvenea pentru lucrările pe
care le%au #ăcut egiptenilor c"t au stat su( ei H...J. 'n a#ară de asta, se poate spune că lucrul acesta
s%a petrecut ca într%un ră+(oi3 pe temeiul legii celor (iruitori, evreii, ca unii care au #ost mai (uni
dec"t învinşii, au avut dreptul să ia cu ei averile duşmanilor S şi #iind în ră+(oi cu egiptenii, #apta
lor era dreaptă3 că evreii, din pricina #oametei care le ("ntuia ţara, au venit la egipteni ca nişte oa%
meni care cer a,utor3 egiptenii, însă, au înro(it pe aceşti străini, silindu%i să le slu,ească întocmai
ca nişte prinşi în ră+(oi, #ără să le dea vreo plată/
685
. 'n sens mistic, scoaterea aurului şi argintului
din Egipt închipuie eli(erarea su#letelor drepţilor din iad. Furul arată iu(irea divină, iar argintul S
înţelepciunea. *ei ce s%au #ăcut vase ale acestora vor îm(răca din nou haina împărătească a
slavei.
>rmea+ă încheierea cuv"ntului lui <oise către ;araon, în continuarea celor spuse la 18,
67)
9) Fi a 5is Noise8 9)şa -răieşte 2omnul8 6 Pe la mie5ul no.ţii voi trece .rin %-i.t.
Fici avem, .în #apt, continuarea lui 18, 67) <oise i se adresea+ă tot lui ;araon (ve+i v.
M)/
68M
.
4) Fi6n ţara %-i.tului va muri tot cel întâi6născut/ de la întâi6născutul lui Garaon/
cel ce6i urmea5ă la tron/ .ână la întâi6născutul roa(ei de la râşniţă şi .ână la tot întâi6
născutul do(itoacelor.
.-%ş#iţă) moară primitivă, alcătuită dintr%o piatră de (a+ă, #i&ă, şi una deasupra, mo(ilă,
rotită pe un a&. Sclava şedea în genunchi şi înv"rtea piatra de deasupra, su( care se +dro(eau
grăunţele/
687
.
2) Plân-ere mare va fi în toată ţara %-i.tului/ cum n6a mai fost şi nu va mai fi.
Este evident caracterul supranatural al acestei plăgi3 nu poate #i vor(a despre o epidemie
oarecare de vreme ce sunt loviţi, în mod selectiv, doar înt"ii născuţi, semn că răul tre(uie ni%
micit încep"nd cu primele sale seminţe.
682
GGF, p. M7
685
*lement Fle&andrinul, /tromate, $, 145, 6%9
68M
GGF, p. M7
687
GGF, pp. M7%78
19
5) 2ar îm.otriva fiilor lui Israel/ a tuturor/ nici măcar un câine nu va lătra la ei/
nici la om şi nici la do(itoc/ ca să cunoaşteţi ce minunată deose(ire face 2omnul între
%-i.teni şi Israeliţi.
.Plecarea $sraeliţilor se va #ace pe tăcute, într%o linişte totală) nici măcar c"inii nu vor
da, ca de o(icei, alarma/
618
.
M) Toţi aceşti slu;itori ai tăi vor stri-a către mine şi mi se vor închina 5icând8 6
Pleacă/ tu şi tot .o.orul tău .e care6l cârmuieştiZ... 2u.ă care voi .leca<. Fi a ieşit Noise
de la Garaon/ fier(ând de mânie.
E tot o icoană a pustiirii iadului. *"inii nu vor lătra la $srael, după cum diavolii nu pot
spune nimic la eli(erarea su#letelor drepţilor. -ui <oise, ca tip al lui 0ristos, i se închină p"nă şi
slu,itorii răutăţii. <"nia ce a cuprins pe <oise vesteşte m"nia s#"ntă a <"ntuitorului c"nd sunt
pro#anate cele s#inte (c#. <atei 61, 16%11), ca şi m"nia Sa de la cea de%a doua enire (Fpocalipsa
2, 12%15).
7) ).oi a 5is 2omnul către Noise8 9Garaon nu vă va asculta/ .entru ca semnele şi
minunile Nele să se înmulţească6n ţara %-i.tuluiZ<
18) )şadar/ Noise şi )aron au făcut în faţa lui Garaon toate semnele şi minunile
acestea/ dar 2omnul a învârtoşat inima lui Garaon8 el n6a vrut să6i lase .e fiii lui Israel să
.lece din ţara %-i.tului.
.Pentru unii Părinţi, care interpretea+ă plăgile Egiptului ca sim(oluri ale educaţiei
morale şi religioase a su#letului, moartea înt"ilor%născuţi coincide cu o convertire decisivă,
deschi+"ndu%ne spre o viaţă nouă o dată cu nimicirea mişcărilor vechi, #ireşti, ale cărnii
(Lrigen, Hom. Ex. 9, M şi Prigorie al =Vssei, 5M 6, M7%79)/
611
.
C)PIT*'U' +2 , Mielul pascal. )ăr'ătoarea azimelor. )ăr'ătorirea *aştelui.
Moartea înt$ilor&născuţi ai Egiptenilor. *lecarea +sraeliţilor.
1) 4răit6a 2omnul către Noise şi )aron în ţara %-i.tului şi le6a 5is8
6) 9'una aceasta să fie .entru voi înce.utul lunilor/ să fie întâia între lunile anului.
'n vechime, anul evreilor începea toamna (septem(rie)3 în vremea lui <oise, începutul
anului a #ost #i&at primăvara, în luna nisan (martie%aprilie), numită la început a"i" (= spic3 luna
culesului). *ele două începuturi de an se vor păstra, primul (toamna) pentru anul economic, cel
de%al doilea pentru anul religios. =oul început de an s%a r"nduit la porunca divină. .:in această
pricină, cea dint"i lună pentru toate su#letele iu(itoare de :umne+eu, adică pentru creştinii
adevăraţi, este Qanticus, care este aprilie (nisan), prin care se arată puterea învierii. Fceasta va
îm(răca pomii goi cu slava pe care au avut%o înt"i ascunsă înăuntrul trupului/
616
. Se hotărăşte deci
timpul s#intei slu,iri (al ierurgiei), începutul anului, în prima lună. *ăci în 0ristos este începutul
tuturor (*oloseni 1, 1M), #iindcă nu e de cur"nd odată ce S%a născut din :umne+eu !atăl înainte de
veci. El s#inţeşte în tot timpul, de la început p"nă la cele de la s#"rşit. :ar săr(ătoarea începe în
luna celor noi. H...J Ti în 0ristos #irea omului a în#lorit din nou, cum era la început/
611
.
1) Vor(eşte deci la toată o(ştea fiilor lui Israel şi s.une6le8 6 `n 5iua a 5ecea a acestei
luni/ fiecare ca. de familie să ia câte un miel7 un miel .entru fiecare casă.
.Lrigen descrie ritualul ,ert#ei pascale) mielul se sacri#ică între cele două seri după cinci
+ile de la prinderea şi punerea lui deoparte. Nemarca(il este #aptul că în timpul ,unghierii se
#ace o dedicaţie) Acest miel este 1ertfit pe#tru cutare şi cutare (cel mult cinci+eci de nume)
(+eri +asca 12, 67%18)/
619
.
618
GGF, p. 78
611
SEP 1, p. 617
616
S#. Simeon <eta#rastul, +arafrază la Macarie Egiptea#ul* 21
611
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$
619
SEP 1, p. 617
14
Se va lua c"te un miel, în luna înt"i3 numărul >nu este Principiul, $+vorul a toată
e&istenţa, începutul şi s#"rşitul tuturor. -ui îi e alăturat numărul +ece (+iua a +ecea a lunii), însem%
n"nd plinătatea, desăv"rşirea, întoarcerea la unitate după des#ăşurarea unui ciclu3 numărul 18 'l
închipuie pe $isus, *el de la *are pleacă toate şi în *are se readună toate (vechii greci notau
numărul 18 cu litera iota, iniţiala numelui $isus3 evreii notau pe 18 cu <od, început al numelui
$osua). .Săr(ătoarea Paştilor începea în a +ecea +i, pentru că însemna depăşirea oricărei patimi şi
a oricărui lucru sensi(il./
614
Se ia c"te un miel de #amilie) .*hiar şi Paştele :omnului, adică
mielul, se porunceşte #iilor lui $srael să se măn"nce după numărul su#letelor, să nu se dea unora
mai mult şi altora mai puţin, ci să măn"nce #iecare tot at"ta, să nu ia #ie mai mult cei tari, #ie mai
puţin cei sla(i. Egal se împarte tuturora harul, se împarte m"ntuirea, se împarte darul. =u se
cade să #ie mai mulţi, ca să nu se întoarcă vreunul văduvit de năde,dea m"ntuirii. Sunt mai mulţi
c"nd sunt unii în a#ara numărului. $ar s#inţii sunt toţi număraţi, chiar şi #irele de păr ale capului lor
sunt numărate (<atei 18, 18). *ăci :omnul îi cunoaşte pe toţi cei care sunt ai -ui. :ar nu sunt
nici mai puţini, ca să nu #ie cineva mai sla( la primirea harului/
612
.
9) Iar dacă6ntr6o casă vor fi .rea .uţini .entru un miel între-/ să6l ia îm.reună cu
vecinul cel mai a.ro.iat ca număr de suflete8 fiecare să socotească anume câţi sunt de
tre(uinţă Pca să mănânce în între-imeQ un miel.
.Fdică cei ce nu au de la ei puterea de%a înţelege singuri taina deplină a lui 0ristos, sau
nu%şi vor a,unge spre împărtăşirea de El din pricina slă(iciunii înţelegerii proprii, se vor
împărtăşi de El primind ca împreună lucrători şi a,utători pe cei de aceeaşi credinţă. *ăci prin
s#ătuirea întreolaltă putem urca uneori la vederi mai înalte dec"t prin noi înşine/
615
.
4) Nielul să vă fie de un an/ .arte (ăr(ătească şi fără meteahnă7 veţi lua fie un
miel/ fie un ied.
.Pentru israeliţi, popor nomad, de păstori, activitate pe care au continuat%o şi după
sta(ilirea lor în Palestina, mielul a #ost în toate epocile unul dintre animalele de ,ert#ă pre#erate
($eşirea 16, 1%163 =umerii 6M%67), înscriindu%se ast#el într%o tradiţie aproape universală. Precii
şi hitiţii ,ert#eau divinităţilor solare un miel al(, celor in#ernale unul negru3 în islam, la s#"rşitul
Namadanului se ,ert#eşte un miel în amintirea sacri#iciului lui Fvraam etc. Rert#ele de miei se
aduceau primăvara (la indieni, perşi, #inlande+i etc.), mielul #iind, ca iposta+ă a (er(ecului, un
arhaic sim(ol solar (-!hO, *hevalierUPheer(rant, :e ries, -urWer). 'n echiul !estament
devine, ca şi turma, un sim(ol al israelitului ($saia 98, 18%11), preluat ast#el şi în =oul
!estament (-uca 18, 13 14, 1 ş. u.3 $oan 61, 14%15). :ar echiul !estament, prin c"teva pasa,e
semni#icative ($saia 46, 1.1 S 41, 16), anunţă şi accepţia superioară, mesianică, a sim(olului
mielului pascal/
61M
. .Lrigen distinge între su#letele care au nevoie de 0ristos în iposta+a de ied
(ţap ispăşitor) S iedul, capra şi ţapul #iind animale o#erite ca sacri#iciu pentru păcat (-evitic 9,
6M) S şi cele desăv"rşite, care 'l au pe 0ristos ca <iel pascal (+eri +asca 61)/
617
.
.Ti să #ie, +ice, <ielul desăv"rşit (deplin). *ăci în 0ristos sunt toate însuşirile
dumne+eieşti. :ar să #ie şi parte (ăr(ătească, adaugă legiuitorul. *ăci 0ristos a #ost şi este *el ce
a semănat în noi seminţele cunoştinţei de :umne+eu, ca într%un păm"nt voitor/
668
. 0ristos
seamănă învăţătura Sa în noi, dar aceasta nu rodeşte #ără voia noastră (c#. <atei 11, 9%M). .:ar pe
l"ngă acestea porunceşte să #ie şi de un an, sau după timp, ca să nu #ie nedesăv"rşit, neav"nd un
an împlinit, sau pentru că cei ce c"ştigă (unătăţile din patima (lui 0ristos) tre(uie să săv"rşească
în #iecare an săr(ătoarea atotcuvenită şi plăcută lui :umne+eu legată de patimă/
661
.
614
*lement Fle&andrinul, /tromate, $$, 41, 6
612
S#"ntul Fm(ro+ie, /crisori, $$, 7
615
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$
61M
EQ, p. 612
617
SEP 1, p. 668
668
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$
661
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$
12
2) Să6l ţineţi .ână în 5iua a .ais.re5ecea a acestei luni/ şi atunci toată adunarea
o(ştii fiilor lui Israel să6l în;un-hie s.re seară.
9iua a paisprezecea) .c"nd pe cer e luna plină a primăverii/
666
. /pre seară) .în !e&tul
E(raic, literal) $#tre cele două seri. E&presie o(scură, interpretată în mai multe variante.
Septuaginta pre#eră spre seară (înainte de apusul soarelui)/
661
. .*on#orm tradiţiei samaritene)
între apusul soarelui şi noaptea completă3 con#orm aceleia talmudice şi #ariseice) între declinul
şi apusul soarelui (GR)/
669
. .Pentru Pseudo%0ipolit, intervalul scurs de la prinderea mielului şi
p"nă la ,ert#irea lui pre#igurea+ă prinderea lui 0ristos şi întemniţarea lui de către <arele Preot
p"nă la răstignire (Hom. 61). Pentru Lrigen, aşteptarea p"nă la luna plină, c"nd se ,ert#eşte
mielul pascal, indică creşterea necesară su#letului creştin de la catehumenat p"nă la (ote+ şi
împărtăşanie, iar cele cinci +ile sim(oli+ea+ă cele cinci simţuri curăţite de 0ristos şi
spirituali+ate (+eri +asca 15%1M)/
664
.
.<ielul se ,unghie în +iua a patruspre+ecea a lunii, care are slava deplină a ciclului
lunar, răsp"ndind o lumină #alsă peste lume. Fceasta, încep"nd să se împuţine+e treptat şi re%
str"ng"nd prin aceasta mărimea şi #rumuseţea pe care le are în ea, îţi dă să cunoşti ca dintr%un
chip şi um(ră că prin ea eşti condus spre o cunoaştere mai adevărată a #aptului că stăp"nul nopţii,
adică diavolul, era slăvit de toată lumea, #iind slu,it prin lună ca printr%un chip (căci luna s%a pus
povăţuitoare în noapte) şi ca printr%o lumină #alsă şi sădind înţelepciunea lumii în inimile celor
rătăciţi, pretindea pentru ea slava cea mai deplină. :eci a murit pentru noi 0ristos, <ielul cel
adevărat, care ridică păcatul lumii ($oan 1, 66) şi a des#iinţat slava diavolului. *ăci ea tre(uie să
scadă şi să se s#"rşească pe încetul, o dată ce mulţimea neamurilor se gră(ea să urce spre pacea
şi iu(irea #aţă de :umne+eu prin întoarcerea spre ea şi prin credinţă/
662
. .<ai +ice că animalul
de ,ert#ă tre(uie să se ia din miei şi din ie+i. <ielul era socotit ca ,ert#ă curată şi #ără prihană,
cerută de lege3 iar neamul ie+ilor (ţapilor) se aduce neîncetat pe altar pentru păcate. Fceasta o
vei a#la şi în 0ristos. *ăci El a #ost şi alt#el #ără prihană, spre miros de (ună mireasmă, ce S%a
adus pe Sine lui :umne+eu şi !atăl (E#eseni 9, 6) şi $ed în,unghiat pentru păcatele noastre/
665
.
0ristos a intrat în $erusalim în 7 nisan, arăt"nd că El e <ielul a *ărui ,ert#ă va (irui moartea. $u%
deii, care procurau mielul pentru ,ert#ă în 18 nisan, sunt anunţaţi că <ielul cel adevărat a sosit.
Fpoi, 0ristos a #ost ,unghiat (răstignit) de o(ştea #iilor lui $srael în 19 nisan, către seara +ilei a
şaptea. .Seara este un timp intermediar între lumină şi întuneric3 su#letul, de asemenea, #iind
aproape de i+(ăvirea sa, este într%o situaţie intermediară între lumină şi întuneric3 totuşi, puterea
divină îl asistă şi împiedică întunericul să pătrundă în el şi să%l devore+e/
66M
.
5) Să ia din sân-ele lui şi să un-ă amândoi stâl.ii uşii şi .ra-ul de sus/ în casele
unde6l vor mânca.
.'n epoca arhaică, acest ritual era săv"rşit de capul #amiliei, pentru ocrotirea mem(rilor
comunităţii sale şi a turmelor3 acum el devine, ca şi s"ngele circumci+iei, însemn al apartenenţei
la poporul ales/
667
.
.:upă ,unghiere, porunceşte să se ungă cu s"ngele -ui st"lpii locuinţelor şi pragul,
nevr"nd ca aceasta să însemne H...J dec"t că, cu curatul şi preţiosul s"nge al lui 0ristos asigurăm
casa noastră păm"ntească, adică trupul, alung"nd moartea din neascultare, prin împărtăşirea de
viaţă. *ăci împărtăşirea de 0ristos e viaţă şi s#inţenie. Ti tul(ur"nd pe însuşi nimicitorul, îl
alungăm #oarte departe prin ungere pe demonul uneltirilor, omor"nd patimile ce provin din
mişcările trupeşti. $ar prin uşile a ceea am numit adineauri casa noastră, să înţelegi simţurile din
666
GGF, p. 78
661
GGF, p. 78
669
EQ, p. 612
664
SEP 1, p. 668
662
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$
665
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$
66M
S#. <acarie Egipteanul, ,milii duo"#iceşti, Q-$$, 7
667
EQ, p. 612
15
noi, prin care se aduce în inimile tuturor calitatea lucrurilor şi se varsă în ele mulţimea
nemăsurată a patimilor/
618
.
M) `n chiar noa.tea aceea să mănânce carnea/ fri.tă la foc7 s6o mănânce cu a5imă şi
ier(uri amare.
Azime) .redă gr. >CeD> , e(r. massot S p"ine din #ăină de or+, nedospită3 HIJ ierburi
amare HIJ redau gr. LRE RE=WB#J[, HIJ de #apt, un amestec de hrean amar, ridichi şi pra+/
611
.
.car#ea) după Lrigen, HeJ sim(olul S#intelor Scripturi, carnea *uv"ntului dumne+eiesc (+eri
+asca 62). K Ierburile amare HIJ desemnea+ă amărăciunea pocăinţei şi încercările prin care
trece su#letul în căutarea lui 0ristos (Lrigen, Co. Io 18, 19, 186) sau HsuntJ un sim(ol al asce+ei
(Prigorie al =Vssei, G4, $Q, p. 672)/
616
.
.:eci vor m"nca, +ice, carnea în veacul acesta. Pentru că p"nă ce suntem în lumea
aceasta ne împărtăşim încă de 0ristos în mod mai îngroşat prin s#"ntul -ui trup şi prin preţiosul
-ui s"nge. :ar a,ung"nd, precum s%a scris, în ziua puterii 2ui şi urc"nd în strălucirea sfi#ţilor
(Psalmul 187, 1), ne vom s#inţi într%un oarecare alt mod, aşa cum ştie 'mpărţitorul şi :ătătorul
(unurilor viitoare/
611
. <ielul tre(uie m"ncat $# casă, adică în Giserică, nu în adunările ereticilor.
'l vom m"nca în noaptea de acum, spre a do("ndi, prin El, +iua 'nvierii. Ti%l vom m"nca cu a+imă
şi cu ier(uri amare) .F+ima e su#letul care nu are ca punct de plecare voia sa. *ăci aceasta îl
poate um#la şi înălţa. :ar a+ima e pururea smerită. $ar prin ier(uri amare să înţelegem c"nd
amărăciunea care vine de la poruncă, c"nd str"mtorarea ce se naşte din amărăciunea postului/
619
.
7) 2in el să nu mâncaţi ceva crud sau fiert în a.ă/ ci numai fri.t la foc/ ca.ul cu
.icioarele şi măruntaiele.
.:upă Lrigen, în grilă paulină, celor trei moduri de consumare a cărnii le corespund trei
#eluri de lectură a Scripturii) evreii o m"ncau crudă, lu"nd doar litera3 ereticii amestecă
învăţătura cu apa murdară a altor doctrine3 creştinii se hrănesc cu cuv"ntul fript la #ocul :uhului
(+eri +asca 6M, 67). K Pentru Pseudo%0ipolit, capul sim(oli+ea+ă divinitatea lui 0ristos,
picioarele, întruparea, #irea omenească. 0ristos Se o#eră ca hrană potrivită pe măsura #iecăruia
(Hom. 67)/
614
.
.Prin cap înţelegem :umne+eirea lui 0ristos, iar prin picioare, omenitatea Sa/
612
. .Ti le
porunceşte să măn"nce carnea mielului #riptă în #oc, pentru că cei ce urcă spre cuprinderea lui
0ristos tre(uie să #ie #ier(inţi cu duhul/
615
. *arnea nu va #i crudă, ci #riptă (ine în #oc) .*el ce
măn"ncă ceva crud nu măn"ncă spre digerare3 dar o ast#el de m"ncare este greu de mestecat.
Fceasta o #ac cei ce nu su(ţia+ă cum se cuvine cuvintele despre 0ristos prin cercetare, nu le
pro(ea+ă în #oc/
61M
. .'mpiedică iarăşi să se măn"nce #iert în apă, arăt"nd că cugetarea apoasă şi
diluată despre 0ristos nu va #i o hrană (ună pentru minţile credincioşilor/
617
. .<ai porunceşte
să se măn"nce capul împreună cu picioarele şi măruntaiele, voind ca credincioşii să%şi
însuşească prin cugetarea lor toată cunoştinţa tainei -ui. *ăci tre(uie să ştie înainte de toate că a
#ost (la) început, #iind :umne+eu *uv"ntul în !atăl şi cu !atăl, sau *apul, sau începutul a toată
taina. 'n al doilea r"nd că, #iind şi :umne+eu, iarăşi va veni, ca Rudecător care va da un s#"rşit
iconomiei cu privire la noi. Fceasta înseamnă picioarele, care sunt s#"rşitul întregului trup. $ar
prin măruntaie să înţelegi, ca pe un mi,loc, raţiunea întrupării/
698
.
618
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$
611
EQ, p. 612
616
SEP 1, p. 668
611
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$
619
S#. $oan Scărarul, /cara, QQQ$, 19, 7M
614
SEP 1, p. 668
612
S#. *hiril al $erusalimului, Cateezele, Q$$, 1
615
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$
61M
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$
617
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$
698
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$
1M
18) 2in el să nu lăsaţi nimic .e6a doua 5i/ os din el să nu 5dro(iţi. Ceea ce va
rămâne .e6a doua 5i/ să ardeţi în foc.
,s di# el să #u zdrobiţi) .te&t mesianic, cu re+onanţă clară în $oan 17, 12/
691
.
.Nămăşiţele tre(uiau arse, pentru a se evita orice pro#anare/
696
. .!radiţia creştină a vă+ut în
HprescripţieJ pre#igurarea #aptului că, după patimile Sale, oasele lui 0ristos nu au #ost +dro(ite
ca ale t"lharilor. Lasele au #ost interpretate şi ca o imagine a solidităţii trupului lui 0ristos de
constituţie divină, vădită în virtuţile s#inţilor3 după Lrigen, oasele sunt cuvintele S#intei
Scripturi inspirate de :uhul S#"nt (+eri +asca 6M, 67). <ai pot #i revelaţiile dumne+eieşti,
di#icil de mestecat pentru cei cu dinţi de lapte (Prigorie al =Vssei, Ca#t. 2, P=L $ şi $eronim,
Ex. **- 5M, p. 417). K :upă Lrigen, #oaptea este un sim(ol pentru lumea pre+entă, iar
dimi#eaţa, un sim(ol pentru lumea viitoare, trans#igurată, atunci urm"nd să #ie arse oasele
rămase (= cunoaşterea parţială a lui :umne+eu) (+eri +asca 6M, 67)/
691
.
.Să nu se am"ne cunoaşterea desăv"rşită şi adevărată despre :umne+eu, nici să nu%şi
re+erve unii pentru un timp prea îndelungat (ucuria de%a se împărtăşi desăv"rşit cu El, după ce
s%au împărtăşit odată cu El şi -%au atins. Fceasta o #ac cei ce, după ce au gustat prin catehi+are
dogmele despre 0ristos, re+ervă luminarea prin :uhul şi harul prin Gote+ pentru o lungă
am"nare şi pentru un timp prea îndelungat, adică pentru (ătr"neţe/
699
. .$ar cele rămase p"nă a
doua +i din el, spune că tre(uie să #ie arse. F doua +i o numeşte luminarea veacului viitor, c"nd
vom vedea #aţă către #aţă pe 'mpăratul şi :umne+eul nostru, nu ca acum, în ghicitură şi oglindă
şi în um(ră şi din parte, cum spune Pavel ($ *orinteni 11, 16). Precum, deci, la apariţia
cunoştinţei mai strălucitoare de atunci, va dispărea într%un #el oarecare vederea (contemplarea)
-ui prin ghicitură, aşa spune că vor tre(ui arse prin #oc, ca printr%un chip, cele rămase din miel
p"nă a doua +i/
694
. .<"ncarea pusă nouă înainte, scoasă din #oc, e credinţa #ier(inte şi în#ocată pe
care o primim #ără şovăială şi din care m"nc"nd, c"t îi este la îndem"nă celui ce se hrăneşte cu ea,
ceea ce se ascunde în înţelesuri mai v"rtoase şi mai greu de s#ăr"mat şi de în#ăţişat în cuvinte, o
lasă nes#ăr"mată, pun"nd%o pe #oc, ca să se lămurească înţelesul chipurilor acestora/
692
. $ar #oc e
:uhul S#"nt, *are luminea+ă în noi, descoperind mereu alte aspecte ale învăţăturii lui 0ristos.
11) Fi iată cum să fiţi când îl mâncaţi8 cu coa.sele6ncinse/ cu sandalele6n .icioare şi
cu toia-ul în mână7 şi să6l mâncaţi în -ra(ă8 e Paştile 2omnului.
._inuta) gata de drum (pentru plecarea ce se apropie)/
695
. +aştile) .Etimologia
cuv"ntului Paşti (în rom"neşte, de la grecescul .asha) e necunoscută. E(raicul .esah e legat de
ver(ul .asah (a şchiopăta3 a sări3 a ,uca într%un picior3 a sări peste3 a omite3 a cruţa). ulgata îl
e&plică) id est transitus 2omini (= adică trecerea :omnului), sens re#eritor la #aptul că
:umne+eu, în noaptea aceea, a trecut (a stră(ătut) Egiptul. Primul sens s%ar re#eri la #aptul că,
trec"nd, :omnul a sărit peste* a cruţat casele #iilor lui $srael. ;ără a nega aceste sensuri,
literatura patristică raportea+ă cuv"ntul şi la trecerea lui $srael prin <area Noşie, adică de la
ro(ie la li(ertate. Evenimentul istoric este, în acelaşi timp, şi o pre#igurare) el 'l anticipea+ă pe
$isus 0ristos, *el ce di# moarte la "iaţă şi de pe păm%#t la cer #e!a trecut pe #oi (din *anonul
'nvierii)/
69M
. .:e origine preisraelită, Paştile, săr(ătoare de primăvară a păstorilor noma+i,
preluat devreme de iehovism, a #ost istorici+at, datorită coincidenţei între ieşirea din Egipt şi
ser(area sa, şi interpretat ca o săr(ătoare a aducerii%aminte. HIJ Fceastă ultimă cină în Egipt
are loc într%un moment decisiv al istoriei poporului israelit) trecerea de la ro(ie la li(ertate.
Elementele care compun această ultimă noapte petrecută în Egipt sunt tot at"tea re#eriri la trecut
691
GGF, p. 78
696
EQ, p. 612
691
SEP 1, p. 668
699
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$
694
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$
692
S#. Prigorie de =Vssa, Despre "iaţa lui Moise
695
GGF, p. 78
69M
GGF, p. 78
17
şi viitor) pregătirea în gra(ă a cinei%amintire a vremurilor c"nd nu aveau timp din cau+a
muncilor grele, dar şi aşteptarea #e(rilă a orei eli(erării, pentru care tre(uiau să #ie gata de
plecare/
697
. .Cu şalele $#ci#se) trimite la necesitatea stăp"nirii instinctului, a po#tei trupeşti3
sa#dalele repre+intă sta(ilitatea de#initivă a =oului !estament unde $isus apare încălţat (-uca 1,
12)3 echiul !estament #iind doar provi+oriu, <oise este desculţ ($eşirea 1, 4). 'n Pseudo%
0ipolit (Hom. 67), toiagul este pus în legătură cu tulpina lui $esei din care va ieşi, ca mlădiţă,
'nsuşi 0ristos/
648
.
'n#ăţişarea călătorului .ne îndeamnă să ne socotim în viaţa de #aţă ca trecători, căci de
cum ne naştem suntem împinşi #ără voie spre ieşirea din ea, lucru pentru care tre(uie să ne
pregătim cu m"inile, cu picioarele şi cu toate celelalte, spre a ne #ace drumul sigur/
641
. Ti
îm(răcămintea are o semni#icaţie a sa) .Gr"ul cel (un al mi,locului, prin care ne putem #ace sprin%
teni şi uşori, este în#r"narea, împreună cu smerenia inimii, înţeleg"nd prin în#r"nare
îndepărtarea de la toate patimile/
646
. Sau, .av"nd mi,loacele încinse (arată) curăţia li(eră de
orice patimă H...J. $ar de încălţăminte vor(eşte înţeleg"nd pregătirea şi #uga de orice înţepare
care vatămă conştiinţa şi împiedică mintea să vadă curăţia sa. $ar toiagul este năde,dea (ăr(ăţiei
în mersul lipsit de #rică pe drum, spre a intra în păm"ntul #ăgăduinţei/
641
. .Fpoi porunceşte
iarăşi să se măn"nce mielul în gra(ă, închipuind #oarte clar că cel ce s%a #ăcut părtaş de 0ristos
nu tre(uie să se arate leneş şi moleşit în #apte (une, ci să arate o pornire energică şi #ier(inte
spre tot ce s%ar părea că%i este spre #olos/
649
. .Ti adaugă îndată cau+a pentru care tre(uie să se
arate ast#el cel ce tre(uie să lucre+e aşa) că e pasca Dom#ului, adică trecere. Pentru că trecem de
la viaţa în lume la vieţuirea de :umne+eu iu(itoare/
644
.
16) `n noa.tea aceea voi trece .este ţara %-i.tului7 voi lovi .e tot întâi6născutul în
ţara %-i.tului/ de la om .ân6la do(itoc/ şi din toţi dumne5eii %-i.tului voi face .edea.să/
%u/ 2omnul.
5oi face pedeapsă) .Sensul e&act) îi voi pedepsi după cum merită (ca pe unii ce n%au #ost
în stare să%i apere pe Egipteni)/
642
.
11) Sân-ele va fi semn .entru voi/ .e casele în care vă veţi afla8 %u voi vedea
sân-ele şi vă voi ocroti şi nu va fi6ntre voi rană nimicitoare când voi lovi ţara %-i.tului.
5ă "oi ocroti) .literal) "ă "oi acoperi. 'n !e&tul E(raic) "oi sări peste (dincolo de) "oi,
vă voi ocoli, vi+iune care%- implică în act pe :omnul%'nsuşi. Septuaginta pre#eră acordul cu v.
61) =imicitorul (îngerul :omnului) este cel ce e&ecută pedeapsa, iar :omnul este *el ce apără
(acoperă, prote,ea+ă, ascunde victima de ochii e&ecutorului)/
645
.
.:umne+eu pedepseşte pe nesupus şi neascultător şi nepărtaş la s#inţenia de la 0ristos.
Ti va cunoaşte şi va învrednici de gri,a -ui pe cei ce se vor arăta unşi cu s"ngele <ielului celui
adevărat şi nu va îngădui ca cel s#inţit să se piardă împreună cu cei necredincioşi, ci le dăruieşte
nemărginita Sa iu(ire de oameni/
64M
. <oise a scos .poporul împilat din Egipt3 0ristos (a i+(ăvit)
pe cei chinuiţi în lume de păcat/
647
. .:upă cum pe cei din Egipt i%a m"ntuit s"ngele Paştelui, tot
ast#el şi pe cei ce au cre+ut îi va smulge din moarte s"ngele lui 0ristos/
628
.
19) 1iua aceasta să vă fie vouă s.re .omenire şi s6o .ră5nuiţi ca .e o săr(ătoare a
2omnului/ din neam în neam , ca aşe5are veşnică 6/ aşa s6o .ră5nuiţi.
697
EQ, p. 612
648
SEP 1, p. 661
641
S#. Prigorie de =Vssa, Despre "iaţa lui Moise
646
!eodor al Edesei, 8#a sută capete, 7M
641
$saia Pustnicul, => de cu"i#te, QQ$$, 6
649
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$
644
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$
642
GGF, p. 78
645
GGF, p. 78
64M
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$
647
S#. *hiril al $erusalimului, Cateeza I mistagogică, 1
628
S#. $ustin <artirul, Dialog cu e"reul 6rifo#, *Q$
98
14) Tim. de şa.te 5ile să mâncaţi a5ime7 încă din 5iua6ntâia să6nde.ărtaţi din
casele voastre dos.itura/ căci cine va mânca dos.it din 5iua6ntâia .ână6n 5iua a şa.tea/
sufletul acela va fi stâr.it din Israel.
Fici, termenul azime .denumeşte at"t p"inea nedospită, c"t şi săr(ătoarea care va avea
loc între 14%61 =isan. Lriginară din *anaan, iniţial săr(ătoare agrară la care participau toţi
(ăr(aţii, ea dura şapte +ile. 'n prima +i se aducea prinos înt"iul spic, omer, în celelalte +ile se
m"ncau a+ime. >lterior, ea va #i înţeleasă ca o comemorare a ieşirii din Egipt şi contopită cu
aceea a Paştelui/
621
. Dospitura) .e(r. s_or, gr. CXDM , maia care, datorită #ermentării, a
procesului de acrire, devine un sim(ol al impurităţii şi corupţiei/
626
.
12) 1iua întâia se va numi sfântă/ iar 5iua a şa.tea tot sfântă va fi7 6 în ele să nu
faceţi nici o muncă slu;itoare/ în afara celor care6i tre(uie fiecăruia s.re a se hrăni ,
numai aceasta .uteţi face.
.<unca i#terzisă este aceea #ăcută pentru altceva dec"t pentru nevoile strict personale.
Pentru !heodoret, munca $#robitoare Hslu1itoareJ este di#erită de munca spirituală3 sunt
autori+ate în această perioadă lectura şi ascultarea Scripturilor, c"ntecele şi serviciile liturgice
(7 Dt. 1)/
621
.
'nt"ia şi a şaptea +i sunt numite s#inte. .*ăci s#"nt este timpul de la început al #acerii
noastre, p"nă ce protopărintele Fdam încă n%a ieşit din rai, ci vieţuia în el, pă+ind încă porunca
dată lui. Ti e s#"nt iarăşi cel din urmă (timp) prin 0ristos, care îndreptea+ă în credinţă pe cei ce
se alipesc -ui şi%i readuce iarăşi la starea în care am #ost la început/
629
.
15) Pă5iţi Săr(ătoarea )5imelor/ fiindcă6n 5iua aceea am scos %u armia voastră din
ţara %-i.tului7 din neam în neam să .ă5iţi 5iua aceasta/ ca aşe5ământ veşnic.
1M) `nce.ând din seara celei de a .ais.re5ecea 5i a lunii întâia şi .ână6n seara 5ilei
a două5eci şi una a aceleiaşi luni/ veţi mânca a5ime.
17) Tim. de şa.te 5ile să nu se afle dos.itură6n casele voastre7 tot cel ce va mânca
dos.it/ sufletul acela va fi stâr.it din o(ştea lui Israel/ fie el venetic sau moşnean al
.ământului.
68) Tot ce e dos.it să nu mâncaţi7 în toate aşe5ările voastre veţi mânca a5imă<.
E instituită, în continuarea Paştelui, Săr(ătoarea F+imilor (14%61 nisan). .!radiţia
creştină pune în relaţie Paştele, ,ert#irea mielului pascal, cu m"ntuirea săv"rşită de 0ristos, c#. $
*orinteni 4, 5. P"inile #ără dro,die şi Paştele sunt o singură săr(ătoare, aceea a eli(erării din
Egipt, a+imele însemn"nd curăţirea săv"rşită de 0ristos (Palateni 4, 7%163 <atei 16, 2). :upă
!heodoret, gra(a cu care se măn"ncă mielul pascal are o semni#icaţie morală) se re#eră la
lepădarea de orice #el de "iaţă egiptea#ă, adică sen+itivă, trupească (7E 69)/
624
.
61) ).oi i6a chemat Noise .e toţi (ătrânii fiilor lui Israel şi le6a 5is8 92uceţi6vă şi
luaţi6vă miei du.ă cum vă sunt familiile şi6n;un-hiaţi mielul de Paşti.
66) 'uaţi un mănunchi de iso./ muiaţi6l în sân-ele de lân-ă uşă/ şi un-eţi .ra-ul de
sus şi amândoi stâl.ii uşii cu sân-ele cel de lân-ă uşă7 iar voi să nu ieşiţi nici unul .e uşa
casei .ână dimineaţa.
.Isop, gr. e@@dR"$, plantă aromatică, #olosită în di#erite ritualuri puri#icatoare/
622
. .Este
o plantă aromată, de culoare verde%cenuşiu, care%şi menţine culoarea tot timpul anului/
625
.
.Pentru unii Părinţi, pragul şi cei doi st"lpi ai uşii repre+intă lim(a şi cele două (u+e s#inţite
prin pecetea mirungerii (aptismale şi, în cheie platoniciană, partea raţională, pe de o parte,
621
EQ, p. 612
626
EQ, p. 612
621
SEP 1, p. 661
629
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$
624
SEP 1, p. 617
622
EQ, p. 612
625
SEP 1, p. 666
91
partea irasci(ilă şi cea po#titoare a su#letului, pe de alta (!heodoret, 7E 693 <a&im
<ărturisitorul, 7u. 166, 65%14)/
62M
.
61) 2omnul va trece să6i lovească .e %-i.teni şi va vedea sân-ele de .e .ra-ul de
sus şi de .e cei doi stâl.i ai uşii şi va trece 2omnul .e lân-ă uşă şi nu6l va lăsa .e 3imicitor
să intre6n casele voastre ca să lovească.
.4imicitor) e&ecutor al pedepselor divine. <enţionat şi la $ *orinteni 18, 18/
627
. <ai
detaliat, 4imicitor, .gr. "TLIWLXJ[ S ucigaş, cel ce distruge. 'n ritualul preisraelit al Paştilor,
un demon ce personi#ica pericolul care ameninţa turmele şi #amilia. Pentru îndepărtarea lui, se
ungeau intrările corturilor cu s"nge (GR)/
658
. .4imicitorul, HIJ în e&ege+a Părinţilor, este
diavolul pe care 0ristos îl va (irui prin cruce/
651
.
.Să nu ieşim din casa sau din comuniunea luminată de lumina ospăţului comun, adică de
0ristos, în noaptea de a#ară, ("ntuită de tot #elul de păreri care întunecă sensul vieţii, ci să ră%
m"nem în comuniunea luminată de credinţa în 0ristos p"nă ce se #ace +iuă, prin trecerea #iecăruia
din noi cu su#letul la viaţa viitoare, sau p"nă ce se luminea+ă toată creaţia la învierea de o(şte/
656
.
Precauţiile luate de evrei nu sunt de prisos, căci .mintea celor ce s%au des#ăcut cur"nd de păcat se
aseamănă cu trupul care a început să se reculeagă dintr%o lungă (oală, căruia orice prile,
înt"mplător i se #ace pricină de%a recădea în (oală, ne#iind încă destul de întremat în putere. *ăci
nervii mintali ai acestora sunt sla(i şi tremurători, înc"t e temere să nu năvălească din nou patima,
care de o(icei este aţ"ţată de împrăştierea în tot #elul de lucruri/
651
. .<ielul ,unghiat pe vremea lui
<oisi a alungat departe pe nimicitor. Lare <ielul lui :umne+eu, *are ridică păcatul lumii, nu va
slo(o+i cu mult mai mult păcateleX S"ngele unui miel necuv"ntător aducea m"ntuirea. Lare
s"ngele >nului%=ăscut nu m"ntuie cu mult mai multX/
659
. Fcel miel .era o imagine a lui 0ristos,
cu s"ngele *ăruia, după cuv"ntul credinţei în El, se ung casele lor, adică voi înşivă, care credeţi în
El/
654
.
69) Pă5iţi6le .e acestea ca .e un aşe5ământ .entru tine şi .entru co.iii tăi/ din
neam în neam.
.Plural%singular) alternanţă între adresarea către o(şte şi cea către #iecare ins în parte3 va
#i înt"lnită #recvent în cărţile Pentateuhului/
652
.
64) )şadar/ du.ă ce veţi intra în ţara .e care 2omnul vă va da6o vouă aşa cum a
5is/ să .ă5iţi rânduiala aceasta.
-%#duiala) .gr. T>?WLB>. *uv"ntul apare de nouă ori în Septuaginta şi denumeşte
veneraţia cultică sau respectarea unui ritual religios, aici Paştile/
655
.
62) Fi de va fi să6ntre(e co.iii voştri8 6 Ce6i cu rânduiala aceastaO/
65) voi să le s.uneţi8 6 )ceasta este ;ertfa de Paşti .entru 2omnul Cel ce6n %-i.t a
ocrotit casele fiilor lui Israel/ când %l a lovit %-i.tul iar casele noastre le6a mântuit<. Fi s6a
.lecat .o.orul şi s6a6nchinat.
Fnual, de Paşti, capul #amiliei din casele evreilor se găteşte ca de călătorie. *"nd copiii
întrea(ă ce înseamnă aceasta, le e povestită istoria s#"ntă a eli(erării din ro(ia egipteană.
6M) Fi mer-ând fiii lui Israel/ au făcut aşa cum 2omnul le .oruncise lui Noise şi
)aron7 aşa au făcut.
62M
SEP 1, p. 666
627
GGF, p. 71
658
EQ, p. 612
651
SEP 1, p. 666
656
S#. *hiril al Fle&andriei, 0#ci#area şi slu1irea $# du şi ade"ăr, Q$$
651
=il Fscetul, Cu"%#t ascetic, 92
659
S#. *hiril al $erusalimului, Cateezele, Q$$$, 1
654
S#. $ustin <artirul, Dialog cu e"reul 6rifo#, Q-
652
GGF, p. 71
655
EQ, p. 612
96
67) Fi a fost că la mie5ul no.ţii i6a lovit 2omnul .e toţi întâi6născuţii în ţara
%-i.tului/ de la întâi6născutul lui Garaon/ care tre(uia să stea .e tron/ .ână la întâi6
născutul ro(ului din temniţă/ şi .e toţi întâi6născuţii do(itoacelor.
18) Fi s6a sculat noa.tea Garaon/ toate slu-ile lui şi toţi %-i.tenii7 şi (ocet mare s6a
făcut în toată ţara %-i.tului/ că nu era casă6n care să nu fie mort.
.`ic unii) păcătuieşte egipteanul şi în locul lui este pedepsit pruncul nou%născut al
acestuia, care din cau+a v"rstei lui #ragede nu poate să #acă nici o deose(ire între (ine şi rău şi,
deci, viaţa lui e în a#ara oricărei patimi. H...J 'nvăţătura este aceasta) cel ce luptă prin virtute cu
păcatul tre(uie să nimicească primele începuturi ale răului/
65M
. !"lcuirea e incompletă, căci înt"ii%
născuţi nu sunt tot una cu cei nou%născuţi. *um în vechime primul născut era principalul
moştenitor, Scriptura arată că lucrătorii răutăţii vor #i lipsiţi de orice moştenire în veacul viitor.
11) `n aceeaşi noa.te i6a chemat Garaon .e Noise şi .e )aron şi le6a 5is8 9Sculaţi6
vă şi ieşiţi din mi;locul .o.orului meuZ7 şi voi/ şi fiii lui IsraelZ7 şi duceţi6vă de6i faceţi
slu;(ă 2omnului/ 2umne5eului vostru/ .recum aţi 5isZ
16) 'uaţi6vă şi turmele/ şi cire5ile/ şi duceţi6văZ... rinecuvântaţi6mă şi .e mineZ<
11) %-i.tenii sileau acum .o.orul să iasă -ra(nic din ţară/ căci 5iceau8 9* să
.ierim cu toţiiZ<
19) Po.orul şi6a luat frământătura .ână a nu se dos.i/ P.urtândQ .e umeri coveţile
învelite6n haine.
14) Gii lui Israel au făcut du.ă cuvântul lui Noise8 au cerut de la %-i.teni lucruri
de ar-int şi lucruri de aur şi haine.
12) 2omnul i6a dat .o.orului Său trecere în ochii %-i.tenilor/ iar aceştia le6au dat
tot ce au cerut7 şi i6au des.uiat .e %-i.teni.
15) Giii lui Israel au .lecat din 0amses s.re Sucot/ ca la şase sute de mii de (ăr(aţi
.edeştri/ afară de co.ii.
/ucot) .localitate încă neidenti#icată, alta dec"t cea din ;acerea 11, 15/
657
. Bărbaţi
pedeştri) în stare să poarte arme. -amses) .Philon şi Lrigen sau ca etimologie acestui toponim
"iermuială, mişcarea "iermilor sau rugi#ire, cu e&plicaţia că tre(uie părăsită de îndată cetatea
simţurilor care rod intelectul asemenea viermilor. $eronim înţelege tu#et de bucurie (Ep. 5M, 1).
K /ucot HIJ corturile) Lrigen spune că ele sunt semnul disponi(ilităţii celui care se gră(eşte
spre :umne+eu/
6M8
.
1M) Fi6m.reună cu ei s6a ridicat şi multă adunătură Pde oameniQ/ .recum şi turme
şi cire5i şi vite multe foarte.
17) Iar din frământătura .e care6o scoseseră din %-i.t au co.t în s.u5ă a5ime/ că
ea nu se dos.ise7 5oriţi de %-i.teni/ ei nu .utuseră 5ă(ovi nici măcar să6şi facă de mâncare
.entru drum.
98) Federea fiilor lui Israel în %-i.t şi6n ţara Canaanului a fost de .atru sute
trei5eci de ani.
.!e&tul E(raic (în tradiţia sacerdotală) dă această ci#ră numai pentru şederea în Egipt.
Septuaginta însă preci+ea+ă) şi!# ţara Ca#aa#ului, menţiune cu care S#"ntul Pavel va #i de
acord în Palateni 1, 15. Potrivit aserţiunilor din ;acerea 14, 11 şi ;aptele Fpostolilor 5, 2,
şederea Evreilor în Egipt a durat patru sute de ani/
6M1
.
91) Fi a fost că la ca.ătul celor .atru sute trei5eci de ani/ toată armia 2omnului a
ieşit din ţara %-i.tului.
65M
S#. Prigorie de =Vssa, Despre "iaţa lui Moise
657
GGF, p. 71
6M8
SEP 1, p. 661
6M1
GGF, p. 71
91
96) 3oa.te de .rive-here i6a fost aceasta 2omnului/ ca să6i scoată .e ei din ţara
%-i.tului7 această noa.te în care %-i.tului a stat de ve-he/ .e ea o vor .ă5i toţi fiii lui
Israel/ din neam în neam.
<"ncarea a+imilor e e&plicată aici prin gra(a cu care evreii au #ost siliţi să plece. Ei au
petrecut în Egipt 918 de ani, dar, cum se arată doar în /eptuagi#ta, aici se socotesc şi anii di%
nainte, petrecuţi în *anaan. :e #apt, acesta e numărul anilor scurşi de la vestirea #ăcută către
Fvraam (;acerea 14, 11%19). *"t priveşte ro(ia propriu%+isă, aceasta a durat circa 58 de ani.
*um se poate deduce din te&t, numărul evreilor trecea acum peste un milion, mai ales că lor li s%
au adăugat toţi cei nemulţumiţi de traiul lor în Egipt. <ulţimea ieşită din Poşen a pornit către
/ucot (= coli(e3 corturi), în sud%est, l"ngă <area Noşie. .4oapte de "ege, RW"AeT>=i, se
re#eră în primul r"nd la :umne+eu, care a ocrotit poporul Său, şi la imperativul cele(rării
liturgice a evenimentului. :acă a privegheat :omnul, atunci şi poporul, la r"ndul lui, va
priveghea întru pomenirea minunii #ăcute/
6M6
.
91) 1is6a 2omnul către Noise şi )aron8 9Iată rânduiala Paştelui8 3imeni din cei de
alt neam nu va mânca din el7
.$sraelitul era socotit locuitor al ţării, adevăratul autohton din *anaan (GR)/
6M1
.
99) dar din el va mânca tot ro(ul cum.ărat cu (ani/ du.ă ce6l vei tăia6m.re;ur.
94) Străin sau sim(riaş nu va mânca din el.
92) Să se mănânce în aceeaşi casă7 din carnea lui nu vei scoate afară din casă7 os
dintr6însul să nu 5dro(iţi.
95) Pe asta s6o facă toată o(ştea fiilor lui Israel.
9M) Iar dacă vreun străin aşe5at între voi va vrea să6I facă 2omnului ;ertfă .ascală/
îi vei tăia6m.re;ur .e toţi ai lui/ de .arte (ăr(ătească/ şi numai atunci să se a.ro.ie ca să
facă aceasta/ şi el va fi atunci ca şi un moşnean al .ământului7 dar tot cel netăiat îm.re;ur
nu va mânca din el7
.Străinul aşe+at în $srael S -er S avea un regim special, ca al metecului la Ftena.
Patriarhii au #ost ast#el de străini în *anaan (;acerea 61, 9) şi israeliţii în Egipt (;acerea 14, 113
$eşirea 6, 66). :upă cucerirea _ării S#inte, rolurile s%au schim(at) israeliţii devin (ăştinaşi care
primesc la ei străini (:euteronom 18, 17). Fceşti străini cu drept de domiciliu sunt supuşi însă
legilor severe ale sa(atului ($eşirea 68, 183 :euteronom 4, 19). Ei au dreptul să aducă o#rande
lui $ahve şi să ser(e+e Paştile numai dacă s%au circumcis. Se pregăteşte, ast#el, statutul de
pro+elit al epocii greceşti ($saia 19, 1) (GR)/
6M9
.
97) o sin-ură le-e va fi şi .entru (ăştinaş/ şi .entru străinul ce se va aşe5a la voiZ<
48) Fi au făcut fiii lui Israel aşa cum 2omnul le .oruncise lui Noise şi )aron7 aşa
au făcut.
=u sunt primiţi la S#intele !aine ereticii şi necredincioşii (cei de alt #eam). 'nsă cel ce era
ro( păcatului şi a #ost răscumpărat prin Rert#a cea m"ntuitoare, iar inima lui s%a curăţit (circum%
cis), este primit. <ielul se va m"nca doar $# casă) .:eci calcă porunca lui :umne+eu ereticii de
alt cuget, +idindu%şi lor, în a#ară de cortul cu adevărat s#"nt, alt cort, şi ,ert#ind <ielul a#ară şi
duc"ndu%- departe de casa cea una şi împărţind pe *el neîmpărţit/
6M4
. .*arnea s#"ntă a :omnului
0ristos nu poate #i aruncată a#ară şi, pentru credincioşi, nu este vreo altă casă în a#ară de una
singură, Giserica/
6M2
. .!rupul (mielului) este morti#icarea de (unăvoie prin virtuţi3 s"ngele, desă%
v"rşirea prin moartea pentru adevăr la vreme de str"mtorare3 iar oasele, raţiunile prime despre
:umne+eu, care nouă ne sunt inaccesi(ile/
6M5
. Lasele nu se vor +dro(i, .căci oasele nu se pot
m"nca de dinţii noştri. *ăci aşa este minţilor omeneşti *uv"ntul al(, ca să spun aşa, şi ascuns al
6M6
SEP 1, p. 669
6M1
EQ, p. 615
6M9
EQ, p. 615
6M4
S#. *hiril al Fle&andriei, 0#ci#area şi slu1irea $# du şi ade"ăr, Q
6M2
S#. *iprian al *artaginei, Despre u#itatea Bisericii ecume#ice, $$$
6M5
S#. <a&im <ărturisitorul, -ăspu#suri către 6alasie, 14
99
:umne+eirii -ui. *unoaştem şi credem #oarte drept că ;iul este (:umne+eu) după #ire şi că S%a
născut de la :umne+eu şi !atăl, dar nu%- cercetăm, după cuv"ntul s#"ntului. *ăci cine ştie să
spună modul naşteriiX H...J Fşadar, prin aceasta arată tăria cea mai presus de minte a dogmelor.
Fcestea nu ne lasă legiuitorul să le +dro(im. :ar le +dro(esc cu totul în ei ereticii care strică cele
drepte/
6MM
.
41) Fi a fost că atunci/ în 5iua aceea/ i6a scos 2omnul .e fiii lui Israel din ţara
%-i.tului/ îm.reună cu armia lor.
.$srael înseamnă) mintea care vede pe :umne+eu. Prin venirea lui 0ristos, mintea se
eli(erea+ă din ro(ia întunericului şi a duhurilor egiptene/
6M7
.
C)PIT*'U' +] , Înt$i&născuţii şi "zimele. Drum spre Marea ,oşie. )t$lpul de nor
şi st$lpul de foc.
1) 2omnul i6a -răit a.oi lui Noise şi i6a 5is8
6) 9Sfinţeşte6Ni .e tot întâiul6născut/ .e cel dintâi la sânul mamei între fiii lui
Israel8 de la om .ân6la do(itoc/ el este al NeuZ<
/fi#ţeşte!Mi) .F s#inţi, a consacra, cu ideea de%a pune de%o parte, a păstra în re+ervă, a%i
hără+i cuiva un anume scop. :ătător de viaţă, :umne+eu revendică pentru Sine p"rga vieţii,
înt"iul #ruct al p"ntecelui matern. Prin această s#inţire, primul%născut al omului devenea
proprietatea lui :umne+eu3 primul%născut al animalului 'i era destinat tot lui :umne+eu, dar ca
animal de ,ert#ă/
678
.
1) Iar Noise a 5is către .o.or8 9Să vă aduceţi aminte de 5iua aceasta6n care voi aţi
ieşit din ţara %-i.tului/ din casa ro(iei/ căci cu mână tare v6a scos .e voi 2omnul de acolo8
să nu mâncaţi dos.it.
9) `ntr6adevăr/ voi astă5i ieşiţi/ în luna S.icului.
.-iteral) $# lu#a celor #oi. 'n !e&tul E(raic) $# lu#a Abib, ceea ce se traduce) $# lu#a
spicului. HIJ E prima lună a anului evreiesc, numită mai t"r+iu =isan/
671
.
4) Fi va fi că du.ă ce 2omnul/ 2umne5eul tău/ te va duce în ţara Canaaneenilor/ a
:eteilor/ a )moreilor/ a :eveilor/ a Ie(useilor/ a 4her-heseilor şi a Gere5eilor/ .e care %l li
S6a ;urat .ărinţilor tăi să ţi6o dea/ ţara6n care cur-e la.te şi miere/ vei face slu;(a aceasta
în această lună.
2) Fa.te 5ile să mănânci a5ime/ iar 5iua a şa.tea este săr(ătoarea 2omnului8
5) )5ime să mâncaţi în cele şa.te 5ile7 dos.itură nu se va -ăsi la tine/ nici aluat în
toate hotarele tale.
M) `n 5iua aceea să6i .ovesteşti fiului tău/ 5icând8 6 )ceasta6i de dra-ul a ceea ce a
făcut 2omnul .entru mine/ când am ieşit eu din %-i.t.
7) Să fie aceasta ca un semn .e mâna ta şi ca o aducere aminte6n faţa ochilor tăi/
.entru ca le-ea 2omnului să fie6n -ura ta7 căci cu mână tare te6a scos 2omnul 2umne5eu
din %-i.t.
Sensul celor de mai sus) .acest ritual să devină permanent şi de neşters, ca un tatua, şi ca
o o(sesie/
676
. .Fugustin înţelege pe m%#a ta S literal) deasupra m%i#ii tale S ca argument în
#avoarea superiorităţii credinţei #aţă de #apte/
671
.
18) Să .ă5iţi dar le-ea aceasta din an în an/ la vremea rânduită.
6MM
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$
6M7
S#. <acarie Egipteanul, ,milii duo"#iceşti, Q-$$, 4
678
GGF, p. 76
671
GGF, p. 76
676
GGF, p. 76
671
SEP 1, p. 664
94
11) Fi va fi că du.ă ce 2omnul/ 2umne5eul tău/ te va duce în ţara Canaaneenilor/
aşa cum li S6a ;urat %l .ărinţilor tăi/ şi ţi6o va da ţie/
16) atunci să6I ose(eşti 2omnului .e tot întâi6născutul de .arte (ăr(ătească/ şi tot
ce se naşte6ntâi din turmele sau din cire5ile tale8 .artea (ăr(ătească să I6o închini
2omnului.
.Pe drept cuv"nt ne cere :umne+eul tuturor să%$ predăm toate şi a#irmă că tre(uie să%$
închinăm -ui cele (ăr(ăteşti. *ăci, odată ce au pierit toţi înt"ii născuţi ai Egiptenilor şi s%au
m"ntuit în toată casa şi a scăpat de nimicitorul pe $srael cel iu(it, #iind una cu s"ngele mielului,
ca chip al lui 0ristos *are a murit pentru noi, ca să des#iinţe+e moartea, cu dreptate cei m"ntuiţi
nu mai sunt ai lor, ci s%au #ăcut ai *elui ce S%a prime,duit pentru ei. H...J :omnul nostru $isus
0ristos, leg"nd mulţimea demonilor necuraţi şi pun"ndu%Ti s"ngele Său pentru noi şi înlătur"nd
ast#el moartea şi des#iinţ"nd stricăciunea (coruperea), ne #ace ai Săi, înc"t nu mai trăim viaţa
noastră, ci mai degra(ă a -ui. Ti dacă nu ar #i primit să #ie între cei morţi, nu s%ar #i surpat
stăp"nirea groa+nică a morţii/
679
.
11) Pe tot întâi6născutul de la asină să6l dai în schim(ul unui miel7 iar de nu6l vei
schim(a/ să6l răscum.eri. Pe tot întâi6născutul din om/ între fiii tăi/ îl vei răscum.ăra.
.*on#orm celui mai vechi cod al lui $srael, primii născuţi ai omului şi animalelor
aparţineau lui $ahve ($eşirea 11, 6.16.143 66, 6M%673 19, 17%68). Primii născuţi ai animalelor
erau sacri#icaţi (:euteronom 14, 17), grăsimea şi s"ngele închinate lui $ahve, carnea aparţinea
preoţilor (=umerii 1M, 14%1M). Fnimalele socotite impure, printre care şi măgarul, erau ucise sau
înlocuite cu altele ce puteau #i aduse ,ert#ă (:euteronom 14, 61%613 -evitic 62, 65). Primii
născuţi ai omului pot #i răscumpăraţi cu (ani ($eşirea 11, 113 19, 683 =umerii 1, 99%95).
*onsacrarea lor lui $ahve şi răscumpărarea sunt legate, în $eşirea 11, 19 ş. u.3 =umerii 1, 113 M,
15, de ieşirea din Egipt şi plaga a +ecea. !ri(ul lui -evi este consacrat lui $ahve ca răscumpărare
pentru primii născuţi ai neamului lui $srael (=umerii 1, 16.98%413 M, 12%1M) (GR, -!hO)/
674
.
.Fsinul, animal necurat, nu poate #i adus ,ert#ă3 deşi mult mai valoros, el va #i dat în
schim(ul unui miel ce va #i ,ert#it în locul lui/
672
. /ă!l răscumperi) .să dai o sumă de (ani cu
care poţi cumpăra un animal de ,ert#ă. !e&tul E(raic) dacă #u!l "ei răscumpăra* să!i rupi g%tul
(să%l omori #ără să curgă s"nge, ca nu cumva uciderea lui să #ie luată drept ,ert#ă)/
675
. .Philon
vede în schim(ul măgăruş%oaie un sim(ol al e#ortului (ostenelii), pe (a+a omo#oniei "["$%RS["$
care aduce progres (RWS%Y>?"[, care merge $#ai#te, este termenul consacrat pentru oaie)
(/acrif. 116)/
67M
.
Fsinul nu poate #i adus ,ert#ă, #iind animal necurat3 el era omor"t #ără să curgă s"nge,
spre a se deose(i de animalele ,ert#ite. :ar asinul poate #i răscumpărat prin miel) .-egea ne dă
de înţeles prin acestea că şi ceea ce e întinat e s#"nt în 0ristos şi prin El e primit şi ceea ce e
lipsit de s#inţenie şi neprimit. *ăci El S%a #ăcut pentru noi ,ert#ă s#"ntă şi întru miros de (ună
mireasmă, #iindcă eram păcătoşi şi necuraţi. F murit pentru păcătoşi, *el drept pentru cei
nedrepţi, *el curat pentru cei necuraţi, ca şi oaia pentru asină/
677
.
19) Iar dacă fiul tău te va între(a cândva/ 5icând8 6 Ce înseamnă aceastaO/ tu să6i
s.ui8 6 Cu mână tare ne6a scos 2omnul din ţara %-i.tului/ din casa ro(iei.
14) Când Garaon se6ncă.ăţâna să nu ne lase să .lecăm/ 2omnul i6a ucis .e toţi
întâii6născuţi în ţara %-i.tului/ de la6ntâi6născutul omului .ână la6ntâi6născutul
do(itocului. Iată de ce ;ertfesc eu 2omnului .e tot întâi6născutul de .arte (ăr(ătească/ şi
de ce .e tot întâi6născutul din fiii mei îi răscum.ăr.
679
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$
674
EQ, p. 615
672
GGF, p. 76
675
GGF, p. 76
67M
SEP 1, p. 664
677
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$
92
12) Să fie dar aceasta ca un semn .e mâna ta/ neclintit în faţa ochilor tăi8 Cu mână
tare ne6a scos .e noi 2omnul din %-i.tZ<
15) Iar du.ă ce Garaon a dat drumul .o.orului/ 2umne5eu nu i6a6ndrumat .e
calea dins.re ţara Gilistenilor/ cu toate că era mai scurtă/ căci a 5is 2umne5eu8 93u cumva
.o.orul/ dacă va vedea ră5(oi/ să ai(ă .ăreri de rău şi să se6ntoarcă în %-i.t<.
Calea di#spre ţara .iliste#ilor) .de%a lungul coastei <editeranei, patru%cinci +ile de
mers p"nă%n *anaan/
188
. .Fici începe Exodul propriu%+is, drumul poporului ales prin deşert
spre _ara ;ăgăduinţei. :eterminarea itinerarului şi locali+area e&actă a etapelor sunt e&trem de
di#icile/
181
.
1M) Ci 2umne5eu a făcut .o.orul să ocolească .e calea .ustiului/ s.re Narea 0oşie.
`n al cincilea neam au ieşit fiii lui Israel din ţara %-i.tului.
Marea -oşie, .gr. LWeIW> IVT>@@>. E(raicul este identic cu egipteanul tuf S papirus,
deci s%ar traduce marea păpurişului. 'n mai multe locuri ($eşirea 61, 113 =umerii 19, 643 61, 93
:euteronom 1, 983 6, 13 Rudecători 11, 123 $$$ Negi 7, 62), numele se re#eră la o mare în estul
peninsulei Sinai. Flte locuri denumesc ast#el marea prin care a trecut poporul israelit la ieşirea
din Egipt, care s%ar găsi în vestul peninsulei Sinai. !e&tele egiptene, pe de altă parte, amintesc
un teritoriu mlăştinos în nord%estul :eltei =ilului. -ocali+area mării miracolului este di#icil de
sta(ilit HIJ (GR, -!hO)/
186
.
17) )tunci a luat Noise cu sine osemintele lui Iosif/ căci cu ;urământ îi le-ase Iosif
.e fiii lui Israel8 9Cu adevărat vă va cerceta 2omnul7 atunci să luaţi cu voi şi osemintele
mele de aici<.
68) Fi dac6au .urces fiii lui Israel din Sucot/ şi6au aşe5at ta(ăra la %tam/ la ca.ătul
.ustiului.
Etam) .#ortăreaţă de graniţă a Egiptului, ce ocupa o po+iţie cheie a drumurilor în
interiorul şi sudul peninsulei Sinai/
181
.
61) Iar 2omnul îi călău5ea mer-ându6le6nainte şi arătându6le calea8 5iua/ în stâl.
de nor7 noa.tea/ în stâl. de foc.
.*ălătoria poporului $srael condus de nor este o etapă a înălţării su#letului, închipuit de
ascensiunea lui <oise (Prigorie de =Vssa, Ca#t. 4%2, G4, $, p. 144)/
189
.
66) Fi n6a li.sit stâl.ul de nor/ 5iua/ nici stâl.ul de foc/ noa.tea/ de dinaintea6
ntre-ului .o.or.
<oise a luat cu sine osemintele lui $osi#, după dorinţa patriarhului (c#. ;acerea 48, 64).
:in Sucot, $srael a pornit către Etam (= vi+uina #iarelor), către <area Noşie.
Poporul era călău+it de :umne+eu, în chipul unui st"lp de nor +iua, iar noaptea în chip de
st"lp de #oc. .Pentru <a&im <ărturisitorul, #orul şi st%lpul de foc sunt două sim(oluri ale acţiunii
cuv"ntului lui :umne+eu în viaţa credincioşilor) acesta răcoreşte precum un nor +ădu#ul
pustiului, #ăc"nd să încete+e aprinderea patimilor pe calea cunoaşterii, şi străluceşte precum
#ocul în noaptea ignoranţei, risipind%o (7 6 62, 1%6). Pentru e&ege+a iudaică, norul este
sim(olul înţelepciunii, care o#eră adăpost poporului în timpul +ilei, iar coloana de #oc este
ghidul in#aili(il pe timp de noapte, care, după Philon, poate #i un înger nevă+ut, un slu,itor al
<arelui Nege, o călău+ă învăluită de nor, ce nu este îngăduit a #i vă+ută de ochii trupeşti (Mos.
1, 122)/
184
.
188
GGF, p. 71
181
EQ, p. 615
186
EQ, p. 615
181
EQ, p. 615
189
SEP 1, p. 662
184
SEP 1, p. 662
95
.;ocul acela, care semăna cu un st"lp, şi #ocul cel din rug sunt sim(oluri ale -uminii celei
s#inte *are a trăit pe păm"nt şi S%a înălţat iarăşi la cer prin cruce, prin care ne%a dăruit vederea cea
spirituală/
182
. 0ristos călău+eşte poporul ce #uge de tirania păcatului, către 'mpărăţia #ăgăduită.
C)PIT*'U' +f , Egiptenii în urmărirea +sraeliţilor. -recerea prin Marea ,oşie.
1) 2omnul a -răit către Noise şi i6a 5is8
6) 9S.une6le fiilor lui Israel să se întoarcă şi să6şi aşe5e ta(ăra în faţa Pi6
:ahirotului/ între Ni-dol şi mare/ în .rea;ma lui raal6nefon. )colo/ lân-ă mare/ acolo să
tă(ărâţi.
/ă se $#toarcă) .în sensul) să ocolească. !e&tul e o reluare a istorisirii din 11, 1M, cu
unele detalii toponimice/
185
. .Pi6:ahiroth este o denumire de origine egipteană3 sensul poate
#i de locul de "ărsare al ca#alelor sau lăcaşul mlaşti#ilor. :e,a, încep"nd cu Lrigen, termenul
este perceput ca nume propriu) Epauleum (în traducerea latină) este interpretat ca urcare
obositoare, sim(ol al căii di#icile indicată de :umne+eu celui ce vrea să înainte+e. 'n 1M9 d. 0r.,
călău+ele pelerinei Egeria, reconstituind itinerariul evreilor spre <area Noşie, i%au arătat de
departe Epauleum. H<igdolJ transcrie e(r. mi-hdol, tur#. Lrigen îl interpretea+ă #ie ca sediu al
virtuţilor, greu de atins, #ie ca locul cunoaşterii şi propovăduirii lui :umne+eu. Progresului
credinţei i se opun o(stacolele ereticilor şi contradicţiile necredincioşilor (Hom. Ex. 662)/
18M
.
1) Că Garaon îi va s.une .o.orului său8 6 Giii aceştia ai lui Israel s6au rătăcit .rin
ţară7 i6a închis .ustiul^
.:upă Lrigen, ;araon repre+intă aici g"ndul celui necredincios, care îşi vădeşte propria
rătăcire. =ecredinciosul vede numai rătăcire în calea credinţei (Hom. Ex. 4, 1)/
187
.
9) %u însă voi învârtoşa inima lui Garaon/ iar el se va .une .e urmele lor. Fi Nă voi
.reamări %u în Garaon şi6n toată oastea lui şi vor cunoaşte %-i.tenii/ toţi vor cunoaşte/ că
%u sunt 2omnulZ< Fi au făcut aşa.
Mă "oi preamări Eu $# .arao#) .în#r"ntul ;araon va #i cel ce instrumentea+ă slava
(iruitorului :umne+eu/
118
. Mă "oi preamări sau Mă "oi proslă"i .redă gr. L[#"!VC"D>E,
termen consacrat pentru măreţia divină, care se mani#estă în evenimente #ericite, prin
glori#icarea Sa înaintea celor ce%- slu,esc, dar şi ca #orţă punitivă pentru duşmanii Săi
(!h[=!)/
111
.
4) I s6a dat de ştire re-elui %-i.tului că .o.orul PevreuQ a fu-it. )tunci inima lui
Garaon şi a slu;itorilor lui s6a schim(at în .rivinţa .o.orului7 ei au 5is8 9Ce6am făcut/ că i6
am lăsat .e fiii lui Israel să se ducă/ şi de6acum nu vor mai munci .entru noiO...<.
2) Fi6a înhămat deci Garaon carele de ră5(oi şi şi6a luat .o.orul cu sine.
5) ) luat şase sute de care alese şi toată călărimea %-i.tenilor şi că.eteniile lor.
M) Iar 2omnul a învârtoşat inima lui Garaon/ re-ele %-i.tului/ şi .e a slu;itorilor
lui/ şi au aler-at .e urmele fiilor lui Israel7 dar fiii lui Israel ieşiseră cu mână6naltă.
$srael a ieşit cu m%#ă $#altă, .gest de li(ertate3 plecaseră #lutur"nd din m"ini, #ără să le
pese (e altceva dec"t braţul $#alt al lui :umne+eu)/
116
.
7) Fi au aler-at du.ă ei %-i.tenii cu toţi caii şi carele lui Garaon/ cu călăreţii şi cu
toată oastea lui/ şi i6au a;uns când ei îşi aşternuseră ta(ăra la mare/ lân-ă Pi6:ahirot/ în
faţa lui raal6nefon.
182
*lement Fle&andrinul, /tromate, $, 129, 9
185
GGF, p. 71
18M
SEP 1, p. 662
187
SEP 1, p. 665
118
GGF, p. 71
111
EQ, p. 61M
116
GGF, p. 71
9M
$srael a tă(ăr"t l"ngă +i!Hairot (= loc de înnoptare), în prea,ma lui Baal!:efo# (=
:omnul vegherii), între Migdal (= turn3 #ortăreaţă) şi <area Noşie. 'n vremea aceasta, ;araon
porneşte în urmărirea lor. .>nii Părinţi văd în urmărirea lui $srael de către ;araon asaltul
patimilor împotriva su#letului virtuos, în timpul încercărilor catehumenatului, care precedă
(ote+ul (Prigorie al =Vssei, 5M 6, 115). K :upă Lrigen, caii şi carele sunt patimile trupeşti sau
demonii, traseul evreilor prin deşert #iind apoi asimilat călătoriei eshatologice a su#letului şi
tainei învierii din morţi, iar urmărirea de către egipteni este asaltul duhurilor rele care rătăcesc
în vă+duh (Hom. 4um. 65, 9)/
111
.
18) Fi dacă Garaon s6a a.ro.iat/ fiii lui Israel şi6au ridicat ochii şi i6au vă5ut .e
%-i.teni tă(ărâţi îna.oia lor7 şi foarte s6au îns.ăimântat fiii lui Israel şi au stri-at către
2omnul.
11) Fi i6au 5is lui Noise8 9*are nu erau morminte6n ţara %-i.tuluiO de ce ne6ai
adus să murim aici/ în .ustieO Ce6ai făcut tu cu noi/ că ne6ai scos din %-i.tO
16) *are nu asta6ţi s.uneam noi în %-i.t/ 5icându6ţi8 6 'asă6ne să ro(im
%-i.tenilorO... Că mai (ine era să le fim ro(i %-i.tenilor decât să murim în .ustia
aceastaZ<
.Protestul unora dintre evrei este cel al #irii omeneşti supuse îndoielii, aidoma lui Petru
(<atei 19, 11), dar mai (ine este a muri în pustiu după ce te%ai lepădat de Satan şi ai #ăcut
măcar c"ţiva paşi dec"t să răm"i în slu,(a lui ;araon de teama str"mtorării drumului ascetic al
virtuţii/
119
.
Păcatul părăsit caută să ne ia iarăşi în stăp"nirea sa. El ne a,unge din urmă c"nd privim
$#apoi, iar viaţa cea nouă ne pare pustie şi aspră. *hiar dacă păcatul e unit cu su#erinţa, datorită
puţinei plăceri pe care ne%o procură, su#letul pre#eră adesea tirania sa, tras în ,os de către trupul
nee&ersat, şi părăseşte cu greu vechile deprinderi.
11) Noise însă a 5is către .o.or8 93u vă temeţiZ nineţi6vă (ine şi veţi vedea
mântuirea .e care 2omnul o va face astă5i asu.ră6vă8 .e %-i.tenii .e care6i vedeţi astă5i
nu6i veţi mai vedea în veacul vecilor.
19) 2omnul se va lu.ta .entru voi7 vouă nu vă rămâne decât să fiţi liniştiţi<.
.*ei ce încă se tem de ră+(oiul cu patimile şi de năvala vră,maşilor nevă+uţi tre(uie să
tacă, adică să nu ia asupra lor însărcinarea de%a răspunde pentru virtute, ci să lase lui :umne%
+eu, prin rugăciune, gri,a pentru ei/
114
.
14) )tunci a 5is 2omnul către Noise8 9Ce stri-i către NineO S.une6le fiilor lui
Israel să .orneascăZ/
:ar Scriptura nu l%a în#ăţişat pe <oise strig"nd. .:eşi <oise se ruga în tăcere, el totuşi
striga, căci avea rugăciunea minţii, care suie la :umne+eu întreaga noastră #iinţă/
112
. :umne+eu
i%a răspuns pe dată, căci .celui ce doreşte cu putere cunoştinţa dumne+eiască, din pricina
curăţeniei, i se potriveşte îndră+neala cucernică/
115
.
12) iar tu ridică6ţi toia-ul/ întinde6ţi mâna asu.ra mării şi des.ic6oZ8 să treacă fiii
lui Israel .rin mi;locul mării ca .e uscatZ
.=u se poate determina e&act locul şi derularea evenimentului, dar el a însemnat pentru
israeliţi o mani#estare strălucitoare a lui $ahve război#icul ($eşirea 14, 1) şi a devenit unul dintre
elementele #undamentale ale credinţei iahviste. Fcest miracol al mării a #ost apropiat de acela al
trecerii $ordanului ($osua 1%9)/
11M
.
.*"nd mintea va m"ntui simţirile su#letului de voile trupului şi st"lpul vă+ut de ea le va
trece şi va despărţi su#letul de voile trupului, vă+"nd :umne+eu neruşinarea patimilor pornindu%
111
SEP 1, p. 665
119
SEP 1, p. 665
114
S#. <a&im <ărturisitorul, Capete despre cu#oşti#ţa de Dum#ezeu, 18
112
S#. Prigorie Palama, Despre rugăciu#e, 19
115
S#. <a&im <ărturisitorul, -ăspu#suri către 6alasie, 18
11M
EQ, p. 61M
97
se asupra su#letului, voind să%i ţină simţirile în păcat, dar mintea g"ndind pe ascuns neîncetat la
:umne+eu, El va trimite a,utorul Său şi va pierde deodată pe toţi vră,maşii -ui/
117
. Să avem
încredere că, atunci c"nd trupul e moleşit de slă(iciune, .dacă strigă mintea veghind, #ie că şe+i,
#ie că eşti culcat, o aude *el ce aude cele ascunse ale inimii/
168
.
15) Iată/ %u voi învârtoşa inima lui Garaon şi .e a tuturor %-i.tenilor/ ca să se ia
du.ă ei7 şi6ntru el/ în Garaon/ ca şi6n toată oastea lui şi6n carele lui şi6n călăreţii lui va fi ca
%u să Nă .reamăresc7
1M) şi6atunci când %u Nă voi .reamări în Garaon şi6n carele lui şi6n călăreţii lui/
atunci vor cunoaşte %-i.tenii/ toţi vor cunoaşte/ că %u sunt 2omnulZ<
17) )tunci în-erul lui 2umne5eu/ care mer-ea înaintea ta(erei fiilor lui Israel/ s6a
mutat şi mer-ea în urma lor7 şi s6a mutat şi stâl.ul norului de dinaintea lor şi le6a stat în
urmă/
/!a mutat) .ver(ul sugerea+ă) s%a mutat ridic"ndu%se prin vă+duh/
161
. .0#gerul lui
Dum#ezeu şi st%lpul de #or sunt sinonime şi sim(oli+ea+ă pre+enţa ocrotitoare a :omnului
($ahve) asupra poporului israelit/
166
. .'ngerul călău+itor din =or pre#igurea+ă pentru creştini
harul :uhului S#"nt HPrigorie al =VsseiJ (5M 6, 117%161)/
161
.
68) intrând astfel şi stând între ta(ăra %-i.tenilor şi ta(ăra fiilor lui Israel7 şi6
ntuneric s6a făcut şi ne-ură/ şi noa.tea s6a scurs fără ca6n tim.ul no.ţii să se .oată
a.ro.ia unii de alţii.
.!e&tul E(raic, #oarte di#icil, sugerea+ă şi traducerea) (datorită norului) #oaptea era
$#tu#eric $#tr!o parte şi lumi#ă $# cealaltă (SVmahus)/
169
.
.Pe cei ce se îndeletnicesc (ine cu #ăptuirea, rugăciunea c"nd îi um(reşte ca un nour
care%i apără de g"ndurile ar+ătoare, c"nd îi răcoreşte ca o rouă de lacrimi, arăt"ndu%le vederi du%
hovniceşti/
164
.
61) Noise şi6a întins mâna asu.ra mării/ iar 2omnul a mânat marea toată noa.tea
cu vânt .uternic de la răsărit7 şi a făcut din mare uscat/ că a.ele se des.icaseră.
.$magine grandioasă) v"ntul e harapnicul cu care :umne+eu m"nă telegarii mării,
alerg"ndu%i/
162
.
66) Iar fiii lui Israel mer-eau .rin mi;locul mării ca .e uscat8 a.ele le erau .erete
de6a drea.ta şi de6a stân-a.
61) 2ar %-i.tenii s6au .us .e urma lor/ şi au intrat du.ă ei toţi caii lui Garaon/
carele şi călăreţii lui/ în mi;locul mării.
69) 2ar în stra;a dimineţii a căutat 2omnul din stâl.ul cel de foc şi nor s.re ta(ăra
%-i.tenilor şi a um.lut ta(ăra %-i.tenilor de s.aimă.
64) Fi le6a îm.iedicat roţile carelor/ / încât cu anevoie6i mai duceau. )tunci au 5is
%-i.tenii8 9Să fu-im de la faţa lui Israel/ că 2omnul Se lu.tă .entru ei cu %-i.teniiZ<
62) Iar 2omnul a 5is către Noise8 9`ntinde6ţi mâna asu.ra mării8 a.ele să se6
ntoarcă asu.ra %-i.tenilor/ asu.ra carelor şi călăreţilor lor<.
65) Fi şi6a întins Noise mâna asu.ra mării8 s.re 5iuă s6a întors a.a la locul ei/ iar
%-i.tenii fu-eau .e su( a.ă7 ţi i6a înecat 2omnul .e %-i.teni în mi;locul mării.
.:u(la mişcare a toiagului lui <oise a devenit în imnogra#ia creştină sim(ol şi
pre#igurare a S#intei *ruci) pe verticală c"nd a despicat apele, pe ori+ontală c"nd le%a
117
$saia Pustnicul, => de cu"i#te, QQ, 64
168
S#. arsanu#ie, /crisori duo"#iceşti, 411
161
GGF, p. 71
166
GGF, p. 71
161
SEP 1, p. 66M
169
GGF, p. 79
164
$lie Ecdicul, Culegere di# se#ti#ţele $#ţelepţilor, 18M
162
GGF, p. 79
48
readunat/
165
. .!radiţia Gisericii recunoaşte în trecerea <ării Noşii o pre#igurare a (ote+ului (c#.
$ *orinteni 18, 1%6). -a început se vădesc e#ectele #egati"e ale tainei, adică de+lipirea de ro(ia
păcatului şi a demonilor şi nevoinţele pustiei, şi a(ia apoi trecerea $ordanului şi intrarea în _ara
;ăgăduinţei evocă împlinirea, roadele şi darurile :uhului S#"nt, ca urmare a (ote+ului/
16M
.
6M) Iar a.ele s6au tras la loc şi au aco.erit carele şi călăreţii şi6ntrea-a oaste a lui
Garaon/ care intrase du.ă ei în mare/ şi n6a rămas nici unul.
.'necarea egiptenilor sim(oli+ea+ă şi m"nia care%l apucă pe diavol la vederea celor care
au scăpat de păcat prin apele înnoitoare ale (ote+ului (c#. Prigorie al =Vssei, 2um., G4, $Q, p.
611)/
167
.
E o prelungire a e#ectului s"ngelui mielului ,ert#it) .acolo, s"ngele mielului îndepărta pe
nimicitor3 aici, s"ngele <ielului *elui nevinovat, al lui $isus 0ristos, pune pe #ugă pe de%
moni/
118
. :umne+eu lasă apropierea prime,diilor cu scop pedagogic) .*u osteneli şi cu
greutăţile drumului, <oisi îi învăţa să #ie ră(dători şi%i instruia ca, #ăc"nd e&perienţa acelor apa%
rente neca+uri, să socotească #olositoare (unătăţile ţării în care îi ducea, după greutăţile acelui
drum/
111
. >n alt aspect) .:u(la mişcare a toiagului lui <oise a devenit în imnogra#ia creştină
sim(ol şi pre#igurare a S#intei *ruci) pe verticală c"nd a despicat apele, pe ori+ontală c"nd le%a
readunat/
116
. .Fst#el şi stihiile au ştiut să respecte pe slu,itorii Stăp"nului şi să%şi stăp"nească
lucrările lor/
111
. :ar marea nu s%a supus dec"t primind semnul *reatorului său) .!oiagul lui <oise
a lovit marea în chipul crucii şi a m"ntuit pe $srail, iar pe ;araon l%a înecat/
119
.
67) Giii lui Israel însă au trecut .rin mare ca .e uscat/ a.a fiindu6le .erete de6a
drea.ta şi .erete de6a stân-a.
.Lrice om este pus în situaţia de a alege între condiţia de #iu al lui $srael şi aceea de
egiptean, între răscumpărarea prin $isus 0ristos şi scu#undarea în păcate (Lrigen, Hom. Ex. 2,
19)/
114
.
18) )şa l6a mântuit 2omnul în 5iua aceea .e Israel din mâinile %-i.tenilor7 şi i6a
vă5ut Israel .e %-i.teni morţi .e malurile mării.
.Pentru Lrigen, egiptenii morţi de pe maluri sunt duhurile rele (iruite, g"ndurile trupeşti
nimicite (Hom. Ex. 4, 4)/
112
.
Fici, marea închipuie apa Gote+ului, care omoară pe asupritori şi lasă să treacă un om
nou, eli(erat de muncile satanei. .!oţi cei ce trec prin apa tainică a Gote+ului tre(uie să omoare
toată ta(ăra răutăţii în apă, şi anume) lăcomia, po#ta des#r"nată, cugetul răpitor, patima
în#umurării şi m"ndriei, pornirea m"nioasă, #uria, pi+ma, ("r#irea, toate acestea şi cele ase%
menea/
115
.
11) Vă5ut6a Israel mâna cea tare .e care 2omnul a întins6o6m.otriva %-i.tenilor/ şi
s6a temut .o.orul de 2omnul şi I6a cre5ut lui 2umne5eu şi lui Noise/ servul Său.
.Lrigen vede în acest verset legătura dintre credi#ţă şi lege* di#tre E"a#gelie şi
5eciul 6estame#t în lumina celor spuse în Nomani 1, 15 (Com. -om. 1, 113 M4M *)/
11M
.
:acă <oise a i+(ăvit pe $srael din ro(ia Egiptului, 0ristos, .mai mult, a i+(ăvit întreaga
omenire de stricăciunea morţii şi de su( ro(ia crudului tiran, a păcatului/
117
.
165
GGF, p. 79
16M
SEP 1, p. 665
167
SEP 1, p. 667
118
S#. *hiril al $erusalimului, Cateeza I mistagogică, 1
111
*lement Fle&andrinul, /tromate, $, 121, 1
116
GGF, p. 79
111
S#. $oan Pură de Fur, ,milii la .acere, Q$$, 1
119
S#. $oan :amaschin, Dogmatica, $, 11
114
SEP 1, p. 667
112
SEP 1, p. 667
115
S#. Prigorie de =Vssa, Despre "iaţa lui Moise
11M
SEP 1, p. 667
117
S#. $oan :amaschin, Dogmatica, $, 9
41
S#"ntul <a&im <ărturisitorul re+umă acestea) .<oise, despărţind sau, ca să +ic mai
(ine, înlătur"nd cu lovitura raţiunii atotputernice, al cărei sim(ol era poate toiagul, amăgirea ce%
lor sensi(ile, ca pe o mare, a o#erit poporului ce se gră(ea spre #ăgăduinţele dumne+eieşti
păm"ntul de dedesu(t, întărit şi neclătinat. Prin aceasta a arătat că #irea ce cade su( simţuri poate
#i (ine vă+ută şi cuprinsă de raţiunea dreaptă, şi uşor de călcat şi de stră(ătut de viaţa împodo(ită
cu virtuţi, şi nici o prime,die nu se naşte, pentru cei ce o stră(at ast#el, din pornirea apelor despăr%
ţite ce se agită din am"ndouă părţile şi care mai înainte o acopereau. *ăci despărţirea apelor mării,
g"ndită printr%o raţiune mai înaltă, înseamnă des#acerea patimilor din ţesătura ce le leagă între ele,
des#acere pe care o pricinuieşte raţiunea c"nd le loveşte din inimă şi nu le îngăduie să se unească
între ele în cei ce înaintea+ă cu s"rguinţă spre :umne+eu/
198
.
C)PIT*'U' +h , C$ntarea lui Moise. "pa din Mara.
>rmea+ă, în prima parte a capitolului 14 (vv. 1%68), *"ntarea lui <oise (la versetul 61
#iind vor(a de un re#ren), .imn devenit cele(ru şi intrat #oarte de timpuriu în imnogra#ia
creştină. Fv"nd o triplă dimensiune S poetică, istorică şi pro#etică %, el c"ntă nu numai
eli(erarea Evreilor din ro(ia egipteană şi trecerea lor prin <area Noşie (vv. 9%16), ci şi drumul
lor prin pustie spre _ara ;ăgăduinţei (vv. 11%12) şi chiar regăsirea lor în templul din $erusalim
(vv. 15%1M)/
191
)
1) )tunci Noise şi fiii lui Israel I6au cântat lui 2umne5eu această cântare7 au 5is8
9Să6I cântăm 2omnului/
căci cu slavă S6a .reamărit7
cal şi călăreţ în mare i6a aruncatZ
.*"ntarea proslăveşte victoria lui :umne+eu şi (iciuieşte în#r"ngerea cohortelor
do(itoceşti ale patimilor care #ecează de m%#drie (Philon, Agr. M8%M6). K Călăreţ, literal) omul
suit pe cal. Philon deose(eşte între călăreţ, ERRLX$, cel care îşi stăp"neşte calul (patimii), şi
omul suit pe cal, >[>YV?M$, care îl desemnea+ă pe călăreţul purtat de do(itoc #ără să%l poată
controla (2eg. $$, 181). Pentru Lrigen, calul îl repre+intă pe prigonitorul călărit de demon
(Hom. Ex. 2, 6)/
196
.
6) );utor şi ocrotitor mi S6a făcut mie s.re mântuire7
)cesta6i 2umne5eul meu/
.e %l `l voi .reamări/
2umne5eul .ărintelui meu/
.e %l `l voi înălţa.
1) 2omnul Cel ce sur.ă ră5(oaie/
2omnul este numele 'ui.
9) Carele lui Garaon şi oştirea lui
le6a aruncat în mare/
.e aleşii călăreţi/ .e că.itani/
i6a cufundat în Narea 0oşie8
4) cu marea i6a aco.erit/
în adâncuri ca o .iatră s6au adâncit.
198
Ambigua, 19
191
GGF, pp. 79%74
196
SEP 1, pp. 667%618
46
.Să nu cre+i cumva că El do(oară la păm"nt numai (ătălii vă+ute/
191
. -a #el va întări
:umne+eu pe cei care%$ urmea+ă şi în ră+(oiul nevă+ut, pe care%l aduc diavolii asupra su#letelor
noastre. Egiptenii s%au pogor"t în #undul mării asemeni pietrelor, căci .păcătoşii sunt grei. E
vor(a de pietre din acelea din care pot să ridice pe fiii lui A"raam (<atei 1, 7)3 sunt acei care
iu(esc stră#undurile şi preţuiesc elementul lichid, adică aceia pe care îi înlănţuie plăcerile
amare/
199
.
2) 2rea.ta Ta/ 2oamne/
s6a .reamărit întru tărie/
mâna Ta cea drea.tă/ 2oamne/
.e vră;maşi i6a sfărâmat.
5) Cu mulţimea slavei Tale
ai sur.at .e cei .otrivnici8
mânia ni6ai de5lănţuit6o
şi i6a mistuit ca .e nişte .aie.
M) Prin suflarea mâniei Tale
s6a des.icat a.a7
înche-atu6s6au a.ele ca un .erete/
înche-atu6s6au valurile6n inima mării.
7) Vră;maşul 5icea8
6 `i voi aler-a şi6i voi .rinde/
.radă voi îm.ărţi/
sufletul mi6l voi sătura/
cu sa(ia voi ucide/
(raţul meu îi va stă.âni^
18) Trimis6ai Tu suflarea Ta8
marea i6a în-hiţit/
afundatu6s6au ca .lum(ul în a.ele adâncului.
11) 2oamne/ cine6i asemenea nie6ntre dumne5eiO
cine6i asemenea nie/ .reamărit întru sfinţi/
minunat întru slavă/
făcător de minuniO
/fi#ţi) .gr. >cB"E$, care traduce e(raicul badoş. Nadicalul bdş , a tăia S înseamnă a fi
izolat de tot ce este lumesc şi impur. 'n concepţia echiului !estament, numai tainicul
:umne+eu al creaţiei este sf%#t în sens a(solut (-!hO, !h[=!, $, p. MM, G00)/
194
.
16) `ntinsu6ni6ai drea.ta
şi i6a6n-hiţit .ământulZ
.Ti a+i mai înghite păm"ntul pe necredincioşi. Lare nu vi se pare că păm"ntul înghite pe
cel ce nu are dec"t g"nduri şi #apte păm"nteşti, pe cel care vor(eşte despre păm"nt, apără pă%
m"ntul, r"vneşte păm"ntul şi%şi pune în el toată năde,dea sa, cel care nu ridică niciodată privirea
sa spre cer, nu g"ndeşte la viaţa viitoare, nu se teme de ,udecata lui :umne+eu şi nici nu r"v%
neşte la #ăgăduinţa de #ericire, ci cugetă tot timpul numai la lucruri pre+ente şi suspină după
lucruri păm"nteştiX/
192
.
11) Cu dre.tatea Ta
călău5it6ai acest .o.or şi l6ai i5(ăvit/
cu .uterea Ta l6ai chemat
s.re locaşul Tău cel sfânt.
191
Lrigen, ,milii la Cartea Ieşirii, $, 6
199
Lrigen, ,milii la Cartea Ieşirii, $, 9
194
EQ, p. 61M
192
Lrigen, ,milii la Cartea Ieşirii, $, 4
41
.=ăde,dea (unurilor viitoare dă linişte celor care se pocăiesc, precum năde,dea cununii
îndulceşte durerea rănilor celor care luptă/
195
.
19) )u5it6au neamurile
şi s6au cutremurat7
dureri i6au cu.rins
.e cei ce locuiesc în Gilisteea.
Dureri) .cu nuanţa) dureri ale #emeii care naşte (ca în Psalmi 95, 2)/
19M
.
14) )tunci ca.ii %domului au fost cu.rinşi de s.aimă/
.e mai6marii Noa(ului cutremur i6a cu.rins/
celor ce locuiesc în Canaan/
tuturor/ le6a .ierit inima.
:upă Lrigen, te&tul nu se ,usti#ică din punct de vedere istoric, popoarele canaanite
av"nd primele con#runtări cu $srael mult mai t"r+iu (dar ar #i putut a#la îndată cele înt"mplate
egiptenilorY). Fst#el, #ilistenii ar închipui aici pe cei ce se pră(uşesc în patimi, iar edomiţii,
etimologic, pe cei păm"nteşti. Fceştia se tul(ură căci, împărăţiile lor #iind, spiritual, în iad, se
tem de Fcela ce le va s#ăr"ma porţile şi va eli(era su#letele din stăp"nirea morţii/
197
.
12) Cădea6vor .este ei cutremur şi frică/
.uterea (raţului Tău îi va încremeni
.ân6ce va trece .o.orul Tău/ 2oamne/
.ân6ce va trece acest .o.or
.e care Tu ni l6ai a-onisit.
.;ără îndoială că, după trecerea evreilor, neamurile vor înceta să mai #ie de piatră şi, în
locul inimilor lor aspre, ele vor primi o #ire cu adevărat umană şi îndreptată întru 0ristos/
148
.
15) Tu6l vei aduce şi Tu6l vei răsădi
în muntele moştenirii Tale/
în locaşul .e care Tu/ 2oamne/
ni l6ai 5idit/
.e care Tu/ 2oamne/
ni l6ai sfinţit/
.e care mâinile Tale l6au -ătit.
E anticipat Sinaiul, dar şi Sionul. .:umne+eu nu vrea să ne sădească nici în Egipt, nici
în locuri ur"te şi ,osnice ci, pe cei pe care%i aşea+ă, vrea să%i sădească în muntele moştenirii
Sale/
141
.
1M) `m.ărăţi6va 2omnul în veac
şi în veacul veaculuiZ
.:eci este ceva mai presus de veacuri) împărăţia adevărată a lui :umne+eu. *ăci nu e
îngăduit a spune că 'mpărăţia lui :umne+eu a început, sau că ea cade su( veacuri şi timpuri/
146
.
17) Căci caii lui Garaon/
cu carele şi călăreţii lui/
au intrat în mare/
dar 2omnul a6ntors asu.ră6le a.ele mării/
în tim. ce fiii lui Israel
au trecut .rin mare ca .e uscat<.
.:acă te vei găsi în mi,locul unui neam necredincios şi des#r"nat, dar (vei #i) ca lumina
soarelui, st"rpind cuv"ntul vieţii care îndrumă spre mărire (;ilipeni 1, 14%12), se poate înt"mpla
195
Lrigen, ,milii la Cartea Ieşirii, $, 2
19M
GGF, p. 74
197
*#. Lrigen, ,milii la Cartea Ieşirii, $, 5
148
Lrigen, ,milii la Cartea Ieşirii, $, 5
141
Lrigen, ,milii la Cartea Ieşirii, $, 7
146
S#. <a&im <ărturisitorul, Capete g#ostice, 1M2
49
ca tu să treci prin această lume #ără ca apele po#telor sau valurile tul(urate ale păcatelor să te
stropească/
141
.
Fici se încheie *"ntarea lui <oise. .*"ntarea lui <oise ocupă un loc important în
liturgica creştină. :upă Philon, <oise repre+intă intelectul, mintea desăv"rşită, iar sora sa,
<ariam Hvv. 68%61J, simţurile curăţite. ;araon şi egiptenii repre+intă orgoliul, impietatea,
patimile, nesupunerea cărnii. ;iecare verset a #ost e&plicat în tradiţia patristică cu re#erire la
harul lui 0ristos care, prin (ote+, dăruieşte m"ntuirea. Fst#el, marea este roşie de s"ngele lui
0ristos vărsat pe cruce, iar locul de odihnă este Giserica (0esVchios al $erusalimului)/
149
.
68) Nariam .roorociţa/ sora lui )aron/ a luat tim.anul în mâna sa/ şi toate femeile
au ieşit du.ă ea cu tim.ane şi dănţuind.
<ariam, sora lui Aaro#, .deci, şi a lui <oise. +roorociţă) #emeie inspirată, căreia
:umne+eu îi transmite mesa,e (ve+i =umerii 16, 1%6)3 în+estrată şi cu darul poetic) proorociţa
:e(ora, asemenea lui <ariam, va alcătui şi ea un imn (Rudecători 4)/
144
. .<ariam este o
dovadă că la :umne+eu desăv"rşirea este re+ervată deopotrivă #emeilor şi (ăr(aţilor (*lement,
/tromate $, 17, 117). Lrigen o enumeră printre proorociţele echiului !estament, alături de
:e(ora (Rudecători 9, 9) şi 0ulda ($ Negi 66, 19)/
142
.
6impa#ul) .(de la grecescul tam.anon)) instrument mu+ical asemenea unei
tam(urine/
145
. .!impanul sau tam(urina, tradus în ediţiile vechi cu t%mpi#ă (de aici a $#!
t%mpi#a, adică a primi pe ci#e"a cu surle şi tobe în semn de cinstire sau semn de ră+(oi, s!au
t%mpi#at oştirileI), repre+intă pentru Părinţi asce+a, un sim(ol al trupului, a cărui curăţire de
patimi #ace această haină de piele aptă de a da slavă lui :umne+eu, după îndemnul
su#letului/
14M
.
.Ldinioară <iriam, sora lui <oise, privind căderea duşmanilor, ridic"ndu%şi chimvalul, a
condus c"ntarea de (iruinţă a c"ntăreţelor. $ar acum, cea mai mare dintre virtuţi, dragostea,
ridic"ndu%se ca să laude su#letul care a (iruit patimile, se #oloseşte de contemplaţie ca de o
chitară, şi nu încetea+ă să laude pe :umne+eu, veselindu%se cu cele din ,urul ei/
147
.
61) Fi Nariam făcea6nce.utul/ 5icând8
9Să6I cântăm 2omnului/
căci cu slavă S6a .reamărit7
cal şi călăreţ/ în mare i6a aruncatZ<
Fcesta e, .în #apt, nucleul *"ntării lui <oise. E posi(il ca aceste două versuri să #i
alcătuit un re#ren prin care #emeile cele(rau, şi ele, (iruinţa/
128
.
*alul .înseamnă patima cea cu multe picioare, cea do(itocească şi #urioasă, adică po#ta3
şi împreună cu ea călăreţul încălecat pe cal care, datorită plăcerilor, lasă slo(ode #r"iele3 pe
aceştia i%a aruncat în mare3 i%a aruncat, adică, în învălmăşelile lumeşti/
121
.
66) Noise i6a ridicat a.oi .e fiii lui Israel de la Narea 0oşie şi i6a dus în .ustia Fur.
Trei 5ile6au mers ei .rin .ustie fără să dea de a.ă.
:e aici (14, 66) şi p"nă la 1M, 65 urmea+ă) .Drumul pri# pustiu. Primele #apte minunate
ale :omnului, care îşi hrăneşte poporul, îi dă apă de (ăut şi (iruinţă asupra duşmanilor.
E&perienţa madianiţilor îl a,ută pe <oise să%şi organi+e+e poporul/
126
.
141
Lrigen, ,milii la Cartea Ieşirii, $, 16
149
SEP 1, p. 667
144
GGF, p. 74
142
SEP 1, p. 611
145
GGF, p. 74
14M
SEP 1, p. 611
147
$lie Ecdicul, Culegere di# se#ti#ţele $#ţelepţilor, 1M2
128
GGF, p. 74
121
*lement Fle&andrinul, /tromate, , 46, 4
126
SEP 1, p. 616
44
61) )u a;uns a.oi la Nara/ dar n6au .utut să (ea a.ă din Nara/ că era amară7 iată
de ce locul acela a fost numit Nara.
69) Iar .o.orul murmura6m.otriva lui Noise şi 5icea8 9Ce vom (eaO<
.:rumul prin deşert este marcat de proteste ale lui $srael împotriva setei (aici şi în 15, 13
=umerii 68, 6%1), împotriva #oamei ($eşirea 12, 63 =umerii 11, 9 ş. u.), împotriva pericolelor
ră+(oiului (=umerii 19, 6 ş. u.) (GR)/
121
.
64a) )tunci Noise a stri-at către 2omnul/ iar 2omnul i6a arătat un lemn7 el l6a
aruncat în a.ă iar a.a s6a îndulcit.
Evreii au a,uns la Mara (= amărăciune), un i+vor din pustia 3ur (= +id). .:upă Philon,
apele amare şi îndulcirea lor repre+intă darul -egii #ăcut poporului de către :umne+eu, iar
minunea este menită să convingă că legile nu sunt o invenţie omenească, ci *uv"ntul lui
:umne+eu (Decal. 14). K !argumul, <idraşul şi Pseudo%Philon pun în legătură, în mod mai
comple&, apa de la <ara cu -egea şi lemnul care a îndulcit apele cu Pomul ieţii. !ot după
Philon, această încercare a amărăciunii ţine de întoarcerea dinspre Egipt către *anaan, adică de
la atracţiile plăcerilor trupeşti, de la iu(irea de con#ort şi ura pentru muncă, repre+entate de
egipteni, spre iu(irea de :umne+eu şi de e#ortul ascetic pe care aceasta îl implică. -emnul care
a îndulcit amărăciunea asce+ei este năde,dea nemuririi (Migr. 12). Părinţii înţeleg prin lemn şi
apele amare crucea şi (ote+ul ($ustin, Dial. M2, 1 şi Prigorie al =Vssei, Bapt.)/
129
. .Poruncile lui
:umne+eu sunt i+vor al vieţii prin crucea lui 0ristos, adică apele amare ale -egii, ale
poruncilor, sunt îndulcite de lemnul crucii prin care se descoperă şi se înnoieşte sensul lor
(Lrigen, Hom. Ex. 5, 6)/
124
.
.Scriptura de :umne+eu insu#lată închipuieşte prin apă cuv"ntul dumne+eiesc. *ăci
precum apa simţită este de viaţă #ăcătoare pentru trupuri, aşa şi c"nd vine cuv"ntul dumne+eiesc
în minte, îi #oloseşte nu puţin acesteia. H...J Părăsind, deci, de cur"nd $sraeliţii idolatria ur"tă de
:umne+eu a Egiptenilor, şi%au mutat mintea la împlinirea celor voite de :umne+eu. :ar încă nu
erau introduşi în legile de sus, nu se adăpau încă cu apa spirituală, ci aveau încă în ei mintea usca%
tă şi însetată. Ti aşa a,ung cu greu la <ara. :ar n%au putut să (ea apă din ea, #iindcă era amară.
Fpoi <oise arunc"nd lemnul în ea, apa s%a vindecat de amărăciunea înnăscută. *e e, deci, <araX
Fş spune că e litera legii. *ăci legea e amară , #iindcă ne pedepseşte. H...J :ar şi legea va #i de
viaţă #ăcătoare şi se va eli(era de amărăciunea literei, c"nd se va #ace arătătoare a tainei lui
0ristos. H...J :ar şi ceea ce s%a înt"mplat la <ara a #ost un chip clar (al împlinirii legii în
0ristos). *ăci lemnul înseamnă crucea lui 0ristos, sau taina săv"rşită prin ea. ;iindcă dacă ar
primi%o cei din lege, ar a#la că şi amarul ei este dulce. *ăci, celor ce cred în 0ristos, legea nu le
mai este acu+atoare şi pedepsitoare, ci de viaţă #ăcătoare, şi ceea ce s%a înt"mplat în istorie pri%
le,uieşte o înţelegere duhovnicească şi conduce spre 0ristos *are este viaţă şi de viaţă #ăcător.
Ti prin aceasta legea îşi arată îndreptăţirile şi ,udecăţile. *ăci ne duce îndată spre ceea ce place
lui :umne+eu şi ne arată cărarea spre tot ce e mai (un şi ne pregăteşte să a,ungem în a#ara #ricii
şi a aşteptării pedepselor/
122
. *el decis să%$ urme+e :omnului, .după ce şi%a curăţit cugetul
trec"nd prin apă, omor"nd şi alung"nd de la sine tot ce este de alt neam, va gusta apa amară a
<arei, adică din viaţa lipsită de plăceri, ce pare la început amară şi neplăcută celor ce o gustă,
dar se #ace dulce celor ce primesc lemnul (*rucii) în simţurile lor/
125
.
64() )colo i6a .us P2omnulQ rânduieli şi .orunci P.o.orului SăuQ şi acolo l6a .us la6
ncercare şi i6a 5is8
2!a pus la!#cercare) .gr. RLEWVCLE[ S a $#cerca. $deea alianţei şi a legăturii personale cu
$ahve impune în Gi(lie a#irmarea omului ca partener al lui :umne+eu, de aceea un rol important
îl primeşte proba sau $#cercarea. !ermenul RLEWVCLE[ poate, în #uncţie de conte&t, să ai(ă
121
EQ, pp. 61M%617
129
SEP 1, p. 616
124
SEP 1, p. 616
122
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$
125
S#. Prigorie de =Vssa, Despre "iaţa lui Moise
42
înţelesuri di#erite. >n sens important este acela al încercării conştiente de către :umne+eu a
credinţei poporului Său/
12M
.
62) 92acă6ntr6adevăr vei asculta de -lasul 2omnului/ 2umne5eului tău/ şi vei face
numai ceea ce e dre.t în ochii 'ui/ dacă6ţi vei .leca au5ul la .oruncile 'ui şi vei .ă5i
rânduielile 'ui/ atunci nu voi aduce asu.ra ta nici una din (olile .e care le6am adus
asu.ra %-i.tenilor/ că %u sunt 2omnul care te vindecă<.
Golile amintite aici .repre+intă, în înţeles alegoric, înro(irea #aţă de lume şi de
plăceri/
127
.
65) ).oi au venit în %lim. Fi erau acolo douăs.re5ece i5voare de a.ă şi şa.te5eci de
.almieri. Fi au tă(ărât acolo/ lân-ă a.ă.
:e la <ara, poporul a a,uns la oa+a Elim (= palmieri). .-a Philon, cele douăspre+ece
i+voare corespund celor douăspre+ece tri(uri, iar cei şapte+eci de palmieri, numărului de
căpetenii (Mos. $, 1MM%178). 'n tradiţia patristică se #ace asocierea cu cei doispre+ece apostoli
($rineu, Dem. 92) şi cu cei şapte+eci de ucenici (Lrigen, Hom. Ex. 5, 13 Prigorie al =Vssei, 5M
6, 111%1193 *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşirea $$)/
158
.
.!aina lemnului, prin care apa virtuţii se #ace (ună de (ăut celor însetaţi, ne duce la cele
douăspre+ece i+voare şi la cei şapte+eci de #inici, adică la învăţătura Evangheliei, în care cele do%
uăspre+ece i+voare sunt cei doispre+ece Fpostoli pe care :omnul i%a ales potrivit cu tre(uinţa,
#ăc"nd să i+vorască prin ei cuv"ntul. H...J $ar cei şapte+eci de #inici sunt apostolii hirotoniţi, trimişi
în toată lumea, în a#ară de cei doispre+ece ucenici, #iind la număr c"ţi spune istoria că erau
#inicii/
151
. *ei 58 sunt amintiţi la -uca 18, 1.
Evreii nu ar #i putut #ace acest drum #ără <oise, căci prin el a lucrat :umne+eu. edem de
aici c"tă tre(uinţă avem de mi,locirea S#inţilor. .!oţi cei ce voim să ieşim din Egipt şi să #ugim de
#araon avem negreşit şi noi nevoie de un <oise oarecare, ca mi,locitor către :umne+eu şi după
:umne+eu, care, st"nd pentru noi la mi,loc cu #ăptuirea şi cu vederea, să întindă m"inile spre
:umne+eu, ca să trecem, povăţuiţi de el, marea păcatelor şi să punem pe #ugă H...J căpetenia
patimilor. S%au înşelat, deci, cei ce s%au încre+ut în ei înşişi şi au socotit că n%au nevoie de nici un
povăţuitor/
156
.
Fsemeni lui $srael, după ce am părăsit păcatul, ne a#lăm ca într%o pustie3 de îndată
tre(uie sădite virtuţile în su#letul curăţit, spre a nu răm"ne goi şi pentru ca amintirea păcatului
să nu ne atragă iarăşi în ro(ie. Pustia, în plus, e şi o invitaţie la descoperirea Nealităţii.
C)PIT*'U' +j , *repeliţe şi mană.
1) Fi dac6au .lecat din %lim/ toată o(ştea fiilor lui Israel a a;uns în .ustia Sin/ care
este între %lim şi Sinai/ în 5iua a cincis.re5ecea a celei de a doua luni du.ă ieşirea lor din
ţara %-i.tului.
/i#ai) .munte sau masiv muntos, în deşert, în sudul Palestinei3 locul unde $ahve a dat
israeliţilor prin <oise legea şi a încheiat cu ei o nouă alianţă. Fctualul munte Sinai îşi datorea+ă
numele şi renumele identi#icării, greu de susţinut, cu cel (i(lic/
151
.
6) )ici toată o(ştea fiilor lui Israel a cârtit îm.otriva lui Noise şi )aron.
12M
EQ, p. 617
127
SEP 1, p. 616
158
SEP 1, pp. 616%611
151
S#. Prigorie de =Vssa, Despre "iaţa lui Moise
156
S#. $oan Scărarul, /cara, $, 11
151
EQ, p. 617
45
A c%rtit) .gr. #E>cSceCLE[ S a bombă#i, a murmura, c#. 14, 69. !ermenul, #oarte #recvent
în capitolele 14%15, su(linia+ă pretenţia israeliţilor de a #i ocrotiţi în toate privinţele de
:umne+eul lor şi de a%şi atinge repede şi #ără e#ort ţelul, Păm"ntul ;ăgăduinţei/
159
.
1) )u 5is către ei fiii lui Israel8 9Nai (ine6am fi murit (ătuţi de 2omnul în ţara
%-i.tului/ când şedeam îm.re;urul căldărilor cu carne şi mâncam .âine .e săturate/ decât
să ne fi adus voi în acest .ustiu .entru ca toată o(ştea aceasta să moară de foame^<.
.*u adevărat l"ngă căldările de carne şed cei ce%şi aprind dorinţele cu o căldură mustoasă
şi necontenită. $ar maica iu(irii de plăceri este lăcomia p"ntecelui, căci aceasta naşte iu(irea de
plăceri, dar şi multe din celelalte patimi. Pentru că din aceasta, ca dintr%o rădăcină, puiesc celelalte
patimi care, înălţ"ndu%se pe încetul, ca nişte ar(ori, peste aceea care le%a născut, îşi împing rău%
tăţile p"nă la cer/
154
.
9) 2omnul însă a 5is către Noise8 9Iată/ %u voi face să .louă .entru voi .âine din
cer. )şadar/ va ieşi .o.orul şi va aduna în fiecare 5i atât cât tre(uie .entru o 5i/ ca să6i .un
la6ncercare7 vor um(la ei du.ă le-ea Nea/ sau nuO
.0rana, necesară su#letului în #iecare +i, este dată de cuvintele lui :umne+eu. Se poate
citi în legătură cu rugăciunea domnească) +%i#ea #oastră cea de toate zilele dă!#e!o #ouă
astăzi. Lrigen (Hom. Ex. 5, M)) p"inile sunt cărţile -egii şi Pro#eţii cu care :omnul, în
dimineaţa de după 'nviere, ne%a săturat. !radiţia patristică interpretea+ă acest verset în relaţie cu
Psalmii 55, 643 189, 983 Rudecători 12, 68 şi, mai ales, cu $oan 2, 16%11.14.9M%41.4M ($ustin,
Dial. 111, 13 !heodoret, 7E 67)/
152
.
4) 2ar va fi că6n 5iua a şasea/ când ei vor .re-ăti ceea ce au strâns/ Pvor vedea căQ e
de două ori mai mult decât adunau într6o altă 5i .entru o 5i<.
.*antitate du(lă, în vederea Sa(atului de a doua +i (ve+i v. 62)/
155
.
2) )tunci au 5is Noise şi )aron către toată adunarea fiilor lui Israel8 92iseară veţi
cunoaşte că 2omnul este Cel ce v6a scos .e voi din ţara %-i.tului/
5) iar mâine dimineaţă veţi vedea slava 2omnului7 că %l a au5it cârtirea voastră6
m.otriva lui 2umne5eu7 fiindcă noi/ ce suntem noi ca să cârtiţi îm.otriva noastrăO<
M) Fi a mai 5is Noise8 9Când 2omnul vă va da seara carne să mâncaţi şi dimineaţa
.âine să vă săturaţi/ aceasta va fi .entru că 2omnul v6a au5it cârtirea6m.otriva noastră7
fiindcă noi/ ce suntem noiO8 nu6m.otriva noastră vă este cârtirea/ ci6m.otriva lui
2umne5eu<.
7) Noise i6a 5is a.oi lui )aron8 9S.une la toată adunarea fiilor lui Israel8 6
).ro.iaţi6vă6naintea lui 2umne5eu/ fiindcă %l v6a au5it cârtirea<.
18) Fi6n tim. ce )aron vor(ea către toată adunarea fiilor lui Israel/ ei au căutat
s.re .ustie8 şi iată/ slava 2omnului s6a arătat în nor.
11) Fi a -răit 2omnul către Noise şi a 5is8
16) 9)m au5it cârtirea fiilor lui Israel. S.une6le dar8 6 Seara carne veţi mânca/ iar
dimineaţa vă veţi sătura de .âine/ şi veţi cunoaşte că %u sunt 2omnul/ 2umne5eul
vostru<.
.:upă Lrigen, o e&plicaţie literală nu poate răspunde la între(area) De ce* pe de o parte*
car#ea fără p%i#e şi* pe de alta* p%i#ea fără car#eX :oar întruparea lui 0ristos luminea+ă
enigma. *arnea sau trupul sunt întruparea *uv"ntului în seara lumii, spre apus ($oan 193
Palateni 9, 93 $ Petru 1, 68). Se măn"ncă trupul Său seara, căci El a îndurat patimile seara, dar
lumina Sa, care înnoieşte lumea, a venit dimineaţa, cu 'nvierea (Hom. Ge#. 18, 1)/
15M
.
11a) Iar dacă s6a făcut seară/ s6au ridicat .re.eliţe şi au aco.erit ta(ăra7
159
EQ, p. 617
154
=il Fscetul, Cu"%#t ascetic, 44
152
SEP 1, p. 611
155
GGF, p. 72
15M
SEP 1, p. 619
4M
.*ă viaţa $udeilor nu era li(eră de po#te trupeşti, o poate vedea cineva uşor şi o poate
dovedi limpede din #aptul că cereau m"ncărurile de carne din Egipt, ceea ce arată că aveau mintea
(iruită şi tirani+ată de pornirile spre ele. HIJ E sla(ă, deci, mintea $udeilor şi mult luptată de
atacul patimilor. :e aceea ea este încă la cele trupeşti şi e răpusă de cele păm"nteşti. $ar aceasta ni
se dă de înţeles HIJ prin prepeliţă. *ăci :umne+eu o o#eră celor ce o po#tesc, neatrăg"ndu%i, însă,
la po#te, dar ned"ndu%le încă nici puterea să (iruiască patimile. Pentru că celor din lege nu li se dă
încă înălţimea vieţii şi s#inţenia în toate, ci aceasta s%a păstrat mai degra(ă pentru cei în :uh. HIJ
:ar priveşte cum prepeliţele +(oară către adunarea $udeilor seara. HIJ -ucrul acesta ne arată
indirect că iu(itorul celor păm"nteşti nu se a#lă în lumina înţelegătoare, ci ca într%o noapte şi într%
un întuneric. Ti aceasta înseamnă, #ără îndoială, că mintea $udeilor nu s%a eli(erat de neştiinţă şi
împietrire, sau de ceaţa spirituală/
157
.
11() iar dimineaţa/ du.ă ce s6a luat roua dim.re;urul ta(erei/
19) iată că .e faţa .ustiei se afla ceva mărunt ca nişte -răunţe/ ceva al(icios ca
-rindina .e .ământ.
14) Fi vă5ând6o fiii lui Israel/ au 5is unul către altul8 9Ce e astaO< Că nu ştiau ce e.
Iar Noise le6a 5is8 9)ceasta e .âinea .e care v6a dat6o 2umne5eu ca hrană.
>imiţi la vederea grăunţelor, evreii se între(au) man huX (= ce e astaX), între(are de la
care (con#orm unei etimologii populare) provine numele de ma#ă. 'n Lrient, sunt cunoscute
c"teva tipuri de mană3 e vor(a #ie de su(stanţe secretate de unele plante, #ie de e&creţiile unor
insecte3 acestea, în contact cu aerul, #ormea+ă granule comesti(ile, căutate de (eduini. Fici,
însă, nu poate #i vor(a de un produs natural. Fcesta n%ar #i #ost su#icient pentru a sătura un
întreg popor, vreme de 98 de ani3 în plus, mana descrisă de Gi(lie se comportă di#erit #aţă de
orice alt aliment.
.<ana este um(ră şi chip (tip) al învăţăturilor şi darurilor venite prin 0ristos, care sunt
de sus şi din cer şi nu au ceva păm"ntesc în ele3 sunt străine de murdăria trupească şi cu
adevărat nu sunt numai hrană a oamenilor, ci şi a îngerilor. *ăci ;iul ne%a arătat nouă în Sine pe
!atăl şi prin El ni s%a încredinţat cuv"ntul despre S#"nta şi cea de o #iinţă !reime şi am #ost
călău+iţi pe cărarea adevărată a virtuţii. 0rana duhurilor este cunoştinţa dreaptă şi nepătată3 iar
dăruirea învăţăturilor prin 0ristos ne vine ca o lumină a +ilei. :e aceea mana s%a co(or"t celor
vechi c"nd se lumina de +iuă, se răsp"ndea lumină./
1M8
.=ici S#inţii părinţi nu ştiau ce este mana
şi au a#lat, se spune, că mana este însuşi graiul şi cuv"ntul lui :umne+eu, din care curg şi se
răsp"ndesc, ca dintr%un i+vor veşnic, toate învăţăturile. Fceasta este hrana cea cerească HIJ, *u%
v"ntul lui :umne+eu, pe care l%a aşe+at şi l%a dat :umne+eu, cu care se hrăneşte şi se des#ată
mintea celor înţelepţi/
1M1
. .Fşadar, această r"nduială a lui :umne+eu, această hrană întăreşte
su#letul înţeleptului, îl luminea+ă şi%l îndulceşte, împodo(indu%l cu strălucirea adevărului şi
îm(iindu%l, ca şi cu un #agure de miere, cu gustul plăcut al #eluritelor virtuţi şi cu cuv"ntul înţe%
lepciunii/
1M6
. .P"inea ce s%a co(or"t din cer nu este ceva #ără trup. *ăci cum s%ar #ace hrană
trupului ceva netrupescX :eci *el =etrupesc Se #ace trup, iar trupul acestei p"ini nu a avut ne%
voie nici de săm"nţă, nici de stropire, ci păm"ntul, răm"n"nd cum era, s%a umplut de această
hrană dumne+eiască, de care se împărtăşesc cei ce #lăm"n+esc. Prin această minune e vestită de
mai înainte taina săv"rşită prin ;ecioara/
1M1
.
12) Iată cuvântul .e care vi l6a .oruncit 2omnul8 Strân-eţi dintr6însa fiecare cât îi
tre(uie să mănânce , un omer de fiecare om , du.ă numărul sufletelor voastre7 fiecare să
adune .entru cei .e care6i are în cortul săuZ<
>n omer repre+enta ceva mai mult de doi litri.
157
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$
1M8
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$
1M1
S#. Fm(ro+ie, /crisori, $$$, 2
1M6
S#. Fm(ro+ie, /crisori, -Q$, 6
1M1
S#. Prigorie de =Vssa, Despre "iaţa lui Moise
47
.0ristos, împărţindu%ne în măsură egală celor mici şi celor mari harul Său şi hrănindu%
ne la #el pe toţi spre viaţă, voieşte ca cei mai tari să adune împreună cu alţii şi să asude pentru
#raţi şi să le dăruiască ostenelile lor şi să%i #acă copărtaşi de darurile de sus/
1M9
. .$ar dacă s%ar
putea înţelege şi alt#el cuv"ntul) .iecare să adu#aţi $mpreu#ă cu cei cu care locuiţi $# acelaşi
cort, aceasta s%o înţelegeţi) să nu culeagă toţi #ără r"nduială, amestecat, ci într%o unitate de
neam. Fdică să ne însuşim împreună cu cei de aceeaşi credinţă cuvintele dumne+eieşti şi să
căutăm mana spirituală (înţelegătoare), nu cu cei ce cugetă alt#el şi să mergem în chip neînţelept
cu cei de alte neamuri spirituale. $ar aceasta o #ace scoţ"nd din (iserici pe cei de alte credinţe şi
g"nduri şi contrari şi îm(ogăţindu%se cu hrana din cer împreună cu cei uniţi cu noi în
credinţă/
1M4
.
15) Giii lui Israel au făcut aşa8 unii au adunat mai mult/ alţii mai .uţin7
1M) dar măsurând cu omerul/ celui ce avea mai mult nu i6a .risosit/ iar celui ce avea
mai .uţin nu i6a li.sit7 fiecare adunase atâta cât li se cuvenea celor ce erau cu el.
E o pildă şi pentru creştini) .:e se vor purta cu o ast#el de simplitate şi dragoste
întreolaltă, prisosul celor ce stăruie în rugăciune va împlini lipsa celor ce slu,esc3 şi prisosul
celor din urmă va împlini lipsa celor dint"i/
1M2
.
17) 1is6a Noise către ei8 93imeni să nu lase din ea .ână dimineaţă<.
.Prin aceasta legea dă de înţeles iarăşi că #olosirea de chipuri, după trecerea vremii în
care au #ost #olositoare şi necesare, e supusă cu totul os"ndei şi pedepsei/
1M5
.
68) %i însă n6au ascultat de Noise/ ci unii au lăsat din ea .ână6n dimineaţa
următoare7 dar a făcut viermi şi s6a stricat. Iar Noise s6a mâniat .e ei.
.Lrigen întrea(ă) Dacă ma#a este cu"%#tul lui Dum#ezeu* cum poate face "iermiX
Năspunde coment"nd versetul din $oan 14, 66) dacă ci#e"a păcătuieşte după ce a primit
cu"%#tul lui Dum#ezeu* acest păcat este u# "ierme care $i roade măru#taiele (Hom. Ex. 5,
2)/
1MM
.
.E clar că aceasta arată coruperea şi pedeapsa. *ăci cei ce păstrea+ă um(ra după venirea
adevărului vor #i supuşi stricăciunii (coruperii) şi pedepsei/
1M7
. .!ot ce e adunat în a#ară de
tre(uinţă, din pricina lăcomiei, se pre#ace în +iua următoare, adică în viaţa viitoare, celui ce a
adunat, în vierme. Prin viermele acesta, cel ce aude înţelege, #ără îndoială, viermele neadormit,
care prinde viaţă din lăcomie/
178
.
61) )şadar/ fiecare aduna dis6de6dimineaţă du.ă cât îi tre(uia7 că dacă6nce.ea
soarele să do-orească/ Pmana neculeasăQ se to.ea.
66) Fi a fost că6n 5iua a şasea au adunat de două ori mai multă hrană8 câte două
omere de fiecare. Iar ca.ii adunării au venit toţi să6l înştiinţe5e .e Noise.
61) Noise le6a 5is8 Iată ce6a 5is 2omnul8 9Nâine e Sâm(ătă/ 5i de sfântă odihnă
închinată 2omnului7 ce aveţi de co.t/ coaceţi7 ce aveţi de fiert/ fier(eţi7 iar ceea ce
.risoseşte .uneţi deo.arte şi .ăstraţi totul .e a doua 5i<.
/%mbăta) .în e(raică) Sa((ath = odi#ă. -a origine, +iua cu care se încheia săptăm"na
de şapte +ile. er(ul derivat însemna la început a $#ceia, a termi#a, a ispră"i, a $#ceta de a
maiI, a pu#e capăt3 mai apoi) a fi i#acti", a #u lucra, a se odi#i. -a Evrei, +i riguroasă de
odihnă (reţinere a(solută de la activităţile #i+ice), riguro+itate împinsă uneori p"nă la #ormalism,
ceea ce%- va #ace pe :omnul $isus s%o des#iinţe+e (ve+i <atei 16, M3 <arcu 6, 653 -uca 2, 43 11,
14%12). S#"ntul Fpostol Pavel, de asemenea, va nega o(ligativitatea Sa(atului (*oloseni 6, 12%
613 Evrei 9, 9%11). *reştinii îl vor înlocui cu +iua de :uminică (2omini 2ies = `iua
1M9
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$
1M4
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$
1M2
S#"ntul Simeon <eta#rastul, +arafrază la Macarie Egiptea#ul* 62
1M5
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$
1MM
SEP 1, p. 619
1M7
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$
178
S#. Prigorie de =Vssa, Despre "iaţa lui Moise
28
:omnului), ziua cea di#t%i a săptăm%#ii. 'n această primă +i a arătat :umne+eu lumina
(;acerea 1, 1%4) şi tot în ea a înviat :omnul $isus, 2umi#a lumii ($oan 7, 4). 'ncă din epoca
apostolică, :uminica era +iua în care creştinii săv"rşeau Euharistia, fr%#gerea p%i#ii,
cuminecarea (ve+i ;aptele Fpostolilor 68, 5)/
171
. .Săr(ătoare speci#ică religiei israelite a cărei
caracteristică esenţială este încetarea oricărei munci, at"t a omului, c"t şi a animalelor.
$nstaurarea acestei săr(ători are o du(lă semni#icaţie) una social%umanitară, respectarea nevoii
de odihnă a #amiliei, slu,itorilor şi vitelor sale şi, totodată, păstrarea vie a amintirii odihnei at"t
de dorite p"nă la ieşirea din Egipt. <ult mai important este motivul religios. Sa(atul este
reproducerea celei de a şaptea +i a creaţiei (;acerea 6, 1%9) şi aparţine esenţei ordinei divine a
m"ntuirii, este semnul alianţei veşnice cu :umne+eu. 'ncetarea oricărei activităţi #i+ice
presupune concentrarea asupra celei spirituale, alungarea oricăror temeri şi constr"ngeri
interioare, este deci o odihnă ce descătuşea+ă su#letul (*hevalier, Pheer(rant)/
176
.
69) Fi dac6au lăsat ei din acestea .ână dimineaţa/ aşa cum le .oruncise Noise/ nici
că s6au stricat/ nici c6au făcut viermi.
<ana se topea c"nd se în#ier("nta soarele, semn că, venind Soarele 0ristos, um(ra legii
a încetat. .*uv"ntul că ceea ce se pune deoparte pentru s"m(ătă nu su#eră nici o stricare cu%
prinde acest înţeles) tre(uie să ne #olosim de voinţa lacomă numai c"nd ceea ce adunăm nu e
supus stricăciunii. Fceasta ni se #ace de #olos c"nd, după ce vom trece de viaţa aceasta de pre%
gătire, vom intra în nelucrarea de dincolo de moarte. Pentru că +iua dinaintea s"m(etei este şi se
numeşte +iua de pregătire (gr. .arasmevi)/
171
. L anume lăcomie e sădită în chip #iresc în noi, de
vreme ce omul doreşte in#initul. :ar această lăcomie nu tre(uie pervertită prin îndreptarea către
cele perisa(ile, care nu o pot sătura. .F,unşi prin credinţă la odihna (sa(atismul) înţeleasă în
0ristos, adică la nelucrarea şi la încetarea păcatelor, nu respingem ca ne#olositoare pedagogia
legii a,unsă la capăt şi oarecum întipărită mai înainte în noi, care ne%a condus la 0ristos. HIJ *i
păstr"nd%o mai degra(ă pe ea împreună cu învăţăturile evanghelice, nu vom #i lipsiţi de laudă şi
:umne+eu nu se supără pe cei ce #ac aceasta/
179
.
64) ).oi a 5is Noise8 9Nâncaţi6o astă5i/ căci astă5i este odihna închinată
2omnului7 astă5i n6o veţi afla .e câm..
62) Fase 5ile veţi aduna/ dar 5iua a şa.tea e 5i de odihnă8 n6o veţi afla<.
65) Fi a fost că6n 5iua a şa.tea au ieşit unii din .o.or să adune/ şi n6au -ăsit.
6M) )tunci 2omnul a 5is către Noise8 9Până când vă veţi încă.ăţâna voi să nu
ascultaţi de .oruncile Nele şi de le-ea NeaO
67) Vedeţi8 fiindcă 2omnul v6a dat vouă această 5i s.re odihnă/ de aceea vă dă %l în
5iua a şasea .âine .entru două 5ile7 rămâneţi fiecare în casele voastre8 în 5iua a şa.tea să
nu iasă nimeni din locu6n care se află<.
18) Fi s6a odihnit .o.orul în 5iua a şa.tea.
.E o #aptă supusă os"ndei şi ,udecăţii a aduna S"m(ăta3 mai mult, :umne+eu nu trimite
în acea +i mana. *ăci odihnindu%ne spiritual (sa(ati+"nd) în 0ristos, nu mai adunăm cele în
chipuri. Pentru că nu mai suportăm tăierea împre,ur, nici nu mai ,ert#im viţei şi miei, ci
respingem mai degra(ă grosimea chipurilor, o dată ce avem adevărul, adică pe 0ristos/
174
.
11) Giii lui Israel au numit6o mană7 aceasta era ca sămânţa de coriandru7 era al(ă/
iar -ustul îi era ca al unei turte cu miere.
.*oriandru) plantă um(eli#eră (coriandrum sativum) al cărei #ruct, aromat asemenea
chimenului HchimionuluiJ, are un diametru de 4 mm. *omparaţia de aici se re#eră nu la
culoarea, ci la mărimea grăuntelui de mană/
172
.
171
GGF, p. 72
176
EQ, p. 617
171
S#. Prigorie de =Vssa, Despre "iaţa lui Moise
179
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$
174
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$
172
GGF, p. 75
21
16) Fi Noise a 5is8 9Iată ce a .oruncit 2omnul8 Um.leţi cu mană un omer/ s.re
.ăstrare6n viitor urmaşilor voştri/ ca să vadă .âinea .e care aţi mâncat6o în .ustie când
2omnul v6a scos .e voi din ţara %-i.tului<.
11) Iar către )aron a 5is Noise8 9Ia un vas de aur şi toarnă6n el un omer .lin cu
mană şi .une6l înaintea lui 2umne5eu/ ca să se .ăstre5e6n viitor .entru urmaşii voştriZ<
19) Fi l6a .us )aron înaintea Nărturiei/ ca să fie .ăstrat/ aşa cum 2omnul îi
.oruncise lui Noise.
0#ai#tea Mărturiei) .adică, de #apt, în *hivotul <ărturiei (sau al -egăm"ntului). 'n
acesta erau păstrate !a(lele -egii, toiagul lui Faron şi urna cu mană, tradiţie ce va #i
consemnată de Fpostolul Pavel în Evrei 7, 9/
175
.
14) Iar fiii lui Israel au mâncat mană tim. de .atru5eci de ani/ .ână ce6au a;uns în
ţară locuită7 mană au mâncat .ână ce6au a;uns în hotarele ţării Canaanului.
12) *merul era a 5ecea .arte din trei vedre.
.L vadră) ceva peste +ece 18 litri. 'n !e&tul E(raic) a zecea parte di#tr!o efă/
17M
.
Sunt anticipate aici evenimente mai t"r+ii3 e greu de cre+ut că acest pasa, i%ar aparţine
lui <oise, ci e mai pro(a(il ca el să provină dintr%o redactare ulterioară, pro(a(il în vremea lui
$osua. Efa era o măsură de capacitate de circa 98 de litri, iar omerul, de circa 9 litri (Fnania dă
alte valori), valorile av"nd #luctuaţii de la o epocă la alta. :ar poate că nu înt"mplător vor(eşte
Scriptura despre măsuri) .Fceste cuvinte arată că în noi sunt trei măsuri, trei criterii) simţirea,
pentru cele ce cad su( simţuri3 cuv"ntul, pentru cele grăite, pentru nume şi cuvinte3 şi mintea,
pentru cele spirituale/
177
.
C)PIT*'U' +o , "pă din piatră. .iruinţa asupra "maleciţilor.
1) *(ştea fiilor lui Israel/ toată/ şi6a ridicat ta(ăra din .ustia Sin/ du.ă .orunca
2omnului7 au tă(ărât a.oi la 0afidim/ dar .o.orul nu avea a.ă de (ăut.
6) Fi .o.orul îi căta .ricină lui Noise7 îi 5icea8 92ă6ne a.ă să (emZ< Iar Noise le6a
5is8 92e ce6mi cătaţi voi mie .ricinăOde ce6' is.itiţi voi .e 2omnulO<
.F%- ispiti pe :umne+eu) a te îndoi de puterea sau de (unătatea -ui şi a%$ cere să Ti le
dovedească printr%o minune3 a%- pune la încercare/
988
.
1) Iar .o.orul/ însetat acolo de a.ă/ murmura6m.otriva lui Noise/ 5icându6i8 9Ce6i
astaO8 ne6ai scos din %-i.t ca să ne omori cu setea/ .e noi/ .e co.iii noştri şi turmele
noastreO...<.
.=%a ştiut $srael să se poarte cu (ăr(ăţie, nici să se împotrivească cu vigoare momelilor
patimilor. Pentru că nici nu li se #ăcea aceasta cu putinţă celor de su( lege, ci li s%a pregătit de
mai înainte celor în 0ristos/
981
.
9) Iar Noise a stri-at către 2omnul şi a 5is8 9Ce să mă fac eu cu .o.orul acestaO
`ncă .uţin şi mă vor ucide cu .ietre<.
.Lrigen ilustrea+ă cuvintele lui $isus din <atei 11, 45) 4u este proroc dispreţuit dec%t $#
patria lui şi $# casa lui, prin e&emplul pro#eţilor persecutaţi şi, mai ales, prin reproşurile aduse
aici lui <oise (Com. Mt. 18, 1M)/
986
.
4) 1is6a 2omnul către Noise8 9Treci în fruntea .o.orului acestuia/ ia cu tine .e
câţiva dintre (ătrânii .o.orului/ dar ia în mână şi toia-ul cu care ai lovit 3ilul/ şi mer-iZ
175
GGF, p. 75
17M
GGF, p. 75
177
*lement Fle&andrinul, /tromate, $$, 48, 1
988
GGF, p. 75
981
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$$
986
SEP 1, p. 614
26
2) Iată/ %u îţi voi aţine calea acolo/ .e stâncă/ la :ore(7 tu vei lovi stânca/ iar din ea
va cur-e a.ă şi va (ea .o.orul Neu<. Fi6ntocmai aşa a făcut Noise su( ochii fiilor lui
Israel.
SEP 1 are) Eu "oi sta $#ai#tea ta) .e&presia RW" ?"e @L, $#ai#tea ta, implică şi o relaţie
de anterioritate temporală pe l"ngă relaţia spaţială din !e&tul <asoretic. Fst#el, Philon poate
a#irma simultan că :umne+eu este anterior întregii creaţii şi că este atotpre+ent (2eg. $$$, 9).
Pentru a respinge o interpretare ariană, Fm(ro+ie aplică versetul la :umne+eu%*uv"ntul,
a#irm"ndu%$ u(icuitatea şi echival"nd cele spuse aici despre :umne+eu cu cele spuse despre
*uv"ntul în $oan 1, 9M3 19, 61 (+ost. $, M, 16)/
981
.
.E ca şi c"nd ar +ice) !oiagul care a pre#ăcut r"ul cel mare în s"nge prin puterea negrăită
a lui :umne+eu, *are poate săv"rşi asemenea minuni, va scoate #oarte uşor şi apă din piatră.
Fpoi întăreşte aceasta şi în alt mod, +ic"nd) Iată Eu am stat acolo. :eci nu vei #i singur, +ice, şi
nu vei #i tu nici acolo săv"rşitorul minunii3 ci Eu voi #ace piatra maică a multor unde, şi voi
pregăti mai înainte minunea3 dar voi aştepta slu,irea ta. or(eşte pietrei şi Eu voi #i tăria
cuvintelor tale/
989
. Prin st"ncă înţelegem pe 0ristos, Piatra de temelie a Gisericii ($ *orinteni 1,
18%11), *are revarsă r"uri de apă vie ($oan 9, 19). Fpa ieşită din st"ncă poate închipui şi coasta
<"ntuitorului străpunsă de lance (aici, toiag), din care a curs s"nge şi apă ($oan 17, 19).
5) 'ocul acela a fost numit Nasa6şi6Neri(a/ din .ricina cârtelii fiilor lui Israel şi
.entru că acolo6' is.itiseră ei .e 2omnul/ 5icând8 9*are este 2omnul în mi;locul nostru
sau nuO<
<inunea s%a petrecut l"ngă -afidim (= lărgime), locul numindu%se de atunci Masa (=
ispită3 încercare) sau Meriba (= hulă3 ocară). Fnania propune, pentru Masa!şi!Meriba,
C%rteală!şi!Ispitire.
M) ).oi a venit )malec şi se (ătea cu Israel la 0afidim.
Amalec) .nume generic pentru Fmaleciţi, popor descendent din Edom (ve+i ;acerea 12,
1.16). Fşe+aţi la nord de *adeş, ei îşi revendicau, pro(a(il, oa+a de la Na#idim/
984
.
7) Iar Noise a 5is către Iosua8 9)le-e6ţi (ăr(aţi voinici şi du6te mâine de te lu.tă cu
)malecZ Cât des.re mine/ eu voi sta în vârful muntelui/ cu toia-ul lui 2umne5eu în mâna
mea<.
.Prima menţiune a lui $osua (=avi), t"nărul ră+(oinic care%i va succeda lui <oise şi va
cuceri *anaanul/
982
.
Fmaleciţii erau o populaţie nomadă din deşertul Sinai3 ei s%au a#lat în permanentă
duşmănie cu evreii. Amalec (= ră+(oinic3 lenevie) ră+(oieşte pe Israel (= mintea care vede pe
:umne+eu) căut"nd să%l a(ată, prin lenevie, de la cugetarea celor înalte. Pentru prima dată este
numit Iosua (=$ahve este m"ntuirea), cel ce va conduce poporul după moartea lui <oise. <oise
i%a încredinţat lui $osua alegerea luptătorilor pentru că .-egea nu putea alege bărbaţi "oi#ici3
aceasta o va #ace $isus ($osua), prin -egea nouă/
985
.
18) ) făcut deci Iosua du.ă cum îi s.usese Noise şi a ieşit să se (ată cu )malec/ în
tim. ce Noise/ )aron şi *r s6au suit în vârful muntelui.
11) Fi a fost că atunci când Noise îşi ridica mâinile/ (iruia Israel7 iar când îşi lăsa
mâinile/ (iruia )malec.
.Philon propune ca etimologie pentru Fmalec poporul care li#ge sau $#aţă (2eg. $$$,
1M2), sim(oli+"nd patimile care de"orează sufletul şi!l mistuie $# $#tregime/
98M
.
.Poporul, c"nd vede m"inile legiuitorului ridicate, se #ace mai tare în luptă dec"t
vră,maşul, iar dacă le vede co(or"te, este (iruit. Nidicarea m"inilor lui <oise spre înălţime
981
SEP 1, p. 612
989
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$$
984
GGF, p. 75
982
GGF, p. 75
985
Lrigen, ,milii la Cartea Iosua, $, 1
98M
SEP 1, p. 612
21
închipuieşte vederea înţelesurilor mai înalte ale legii, iar aplecarea lor către păm"nt înseamnă
t"lcuirea mai umilă şi mai co(or"tă a legii, după literă/
987
. Fpare aici ,r (= răsărit), numit ast#el
doar în /eptuagi#ta3 te&tul e(raic şi cel latin îl numesc 0ur. =u ştim alte date despre el, chiar
dacă o tradiţie t"r+ie îl socoteşte a #i #ost soţul <ariamei,sora lui <oise.
16) Cum însă mâinile lui Noise se în-reuiau/ ei au luat o .iatră şi au .us6o su( el7 el
s6a aşe5at .e ea/ iar )aron şi *r îi s.ri;ineau mâinile/ unul de6o .arte şi altul de alta7 şi au
stat mâinile lui re5emate .ână6n asfinţitul soarelui.
.Philon acordă diverse valori sim(olice susţinerii (raţelor lui <oise) de pildă, Faron
(cuv"ntul) şi Lr (lumina) repre+intă spri,inul o#erot de cele două puteri indispensa(ile
înţeleptului (2eg. $$$, 94). :upă Lrigen (Hom. I -eg. 1, 7) şi Epistola lui Bar#aba, acest verset
pre#igurea+ă întinderea (raţelor lui $isus pe cruce, între cei doi t"lhari/
918
.
.<intea tre(uie să #ie susţinută în aţintirea ei spre :umne+eu de #ăptuirea înţelegătoare şi
de contemplarea cuvenită, ca odinioară m"inile lui <oise de Faron şi Lr/
911
. Sunt aici multe pre%
#igurări) piatra, care este 0ristos, vă+ut şi ca temelie a -egii vechi3 crucea, arătată prin m"inile lui
<oise3 preoţia, închipuită de Faron3 pri"egerea, arătată prin Lr3 timpul pli#irii 2egii $# Hristos,
vă+ut în continuarea luptei p"nă la as#inţit. *u toate acestea tre(uie să ne înarmăm spre a%l (irui
pe Fmalec cel nevă+ut.
11) Fi a 5dro(it Iosua .e )malec şi tot .o.orul său/ trecându6i .rin ascuţişul să(iei.
.Fceastă (ătălie împotriva unui popor al deşertului ilustrea+ă, în tradiţia iudaică, puterea
rugăciunii3 în tradiţia creştină se adaugă puterea crucii/
916
. .Pentru Lrigen, (iruinţa asupra
amaleciţilor constituie o nouă etapă în ascensiunea su#letului călău+it de ;iul şi de S#"ntul :uh
(Hom. 4um. 65, 4)/
911
.
.Poporul nu devenea mai tare pentru că <oise se ruga ast#el, ci pentru că numele lui
$isus era în #runtea luptei, iar (<oise) #ăcea numai semnul crucii/
919
. $ar $osua închipuie pe
.$isus, nu #iu al omului, ci ;iu al lui :umne+eu, arătat în preînchipuire în trupul lui $isus al lui
=avi/
914
.
19) )tunci a 5is 2omnul către Noise8 9Scrie aceasta6ntr6o carte/ s.re aducere
aminte/ şi s.une6i lui Iosua că .omenirea lui )malec o voi şter-e din cele ce sunt su( cer.
.E pentru înt"ia oară c"nd <oise e menţionat ca autor al cărţilor lui3 chiar dacă nu
putem şti de care anume carte e vor(a aici, #aptul răm"ne semni#icativ/
912
. Pro#eţia despre Fma%
leciţi se va împlini mai t"r+iu, ei #iind e&terminaţi în mare parte de către regii Saul şi :avid.
.Pentru $ustin, porunca de a scrie cele înt"mplate se re#eră la vestirea (iruinţei lui 0ristos cel
răstignit asupra demonilor (Dial. 111, 9%4)/
915
, demonii #iind închipuiţi de Fmaleciţi, 0ristos de
$isus =avi iar răstignirea de (raţele lui <oise.
14) Noise I6a ridicat atunci 2omnului un ;ertfelnic şi l6a numit Iahve63issi/
.Iahve63issi = Dom#ul este steagul meu/
91M
12) căci 9cu mână tainică îl va (ate 2omnul .e )malec din neam în neam<.
.Lrigen, după o cercetare amănunţită asupra temei poporului lui Fmalec, îl asimilea+ă
pe acesta puterilor întunericului conduse de diavol (Hom. 4um. 17). $ustin re#eră m%#a ascu#să
Hm%#ă tai#ică, la FnaniaJ la ;iul lui :umne+eu sau la :uhul lui 0ristos (Dial. 97, 5%M). $rineu
987
S#. Prigorie de =Vssa, Despre "iaţa lui Moise
918
SEP 1, p. 612
911
*alist *ata#Vgiotul, Despre "iaţa co#templati"ă, 4M
916
SEP 1, p. 612
911
SEP 1, p. 615
919
S#. $ustin <artirul, Dialog cu e"reul 6rifo#, Q*
914
Garna(a, Epistola, Q$$, 6%1
912
GGF, p. 75
915
SEP 1, p. 615
91M
GGF, p. 75
29
aplică această sintagmă pruncului $isus, recunoscut de către magi ca #iind 0ristosul de,a (iruitor
(Ad". aer. $$$, 12, 9)/
917
.
.<oise sta pe v"r#ul muntelui, cu m"inile spri,inite de Faron şi Lr, ca să nu%şi co(oare
m"inile din semnul crucii, p"nă s%a întors $isus cu (ucurie, după ce a nimicit pe Fmalic. =umele
lui Fmalic înseamnă le#e"ie. *ăci de începe omul să #ugă de voile lui şi aleargă la :umne+eu,
lenevia este cea dint"i care îl ră+(oieşte, voind să%l întoarcă iarăşi la păcatele lui/
968
.
C)PIT*'U' +p , +etro la Moise.
1) 2ar Ietro/ .reotul din Nadian/ socrul lui Noise/ a au5it de toate câte le făcuse
2omnul .entru .o.orul Său/ că anume 2omnul îl scosese .e Israel din %-i.t.
6) )tunci Ietro/ socrul lui Noise/ a luat6o .e Sefora/ femeia lui Noise/ .e care acesta
i6o lăsase6n seamă/
1) ca şi .e cei doi fii ai ei , dintre care unul se chema 4herşom/ du.ă s.usa8 9străin
sunt eu în ţară străină</
9) iar .e altul îl chema %lie5er/ du.ă s.usa8 92umne5eul .ărintelui meu mi6a fost
într6a;utor şi m6a scă.at din mâna lui Garaon<.
4) )şadar Ietro/ socrul lui Noise/ îm.reună cu fiii şi cu femeia acestuia/ a venit la
Noise în .ustie/ acolo unde6şi aşe5ase el ta(ăra/ la muntele lui 2umne5eu.
2) Fi i s6a dat de veste lui Noise .rin cuvintele8 9Iată că vine la tine Ietro/ socrul
tău/ avându6i cu el .e femeia ta şi .e cei doi feciori ai tăi<.
5) 2eci a ieşit Noise în întâm.inarea socrului său/ s6a .lecat înaintea lui şi l6a
îm(răţişat şi s6au sărutat unii .e alţii7 a.oi l6a .oftit în cort.
Se#ora şi #iii săi au #ost amintiţi anterior la 5, 68%62, c"nd ei petreceau pe <oise către
Egipt. Fici se arată că au #ost trimişi înapoi, #apt care, de alt#el, se putea deduce, ei nemai#iind
amintiţi p"nă acum. :acă <oise şi $etro se (inecuv"ntea+ă reciproc, înseamnă că de acum,
<oise, deşi ginere, e socotit egal cu preotul $etro, ca unul ce se (ucură de darurile dumne+eieşti.
M) Fi i6a .ovestit Noise socrului său tot ceea ce 2omnul le făcuse lui Garaon şi
%-i.tenilor de dra-ul lui Israel/ toate neca5urile ce se a(ătuseră asu.ra lor .e drum şi
cum i6a scă.at 2omnul din mâna lui Garaon şi din mâna %-i.tenilor.
7) Fi s6a minunat Ietro de tot (inele .e care li6l făcuse 2omnul/ anume că6i scă.ase
din mâna %-i.tenilor şi din mâna lui Garaon.
18) Fi a 5is Ietro8 9rinecuvântat fie 2omnul/ că %l v6a scă.at din mâna %-i.tenilor
şi din mâna lui GaraonZ
11) )cum ştiu şi eu că mare este 2omnul .este toţi dumne5eii/ .entru că i6a
smerit<.
.$etro are o interpretare de#avora(ilă la Philon) orgoliu3 exces (Ebr. 123 Mutat, 181).
:oar cu numele de Naguel) păstorirea lui Dum#ezeu el devine mem(ru al turmei dumne+eieşti
(Mut. 184). *hiril al Fle&andriei vede în el pre#igurarea convertirii neamurilor la credinţa
adevărată, tot datorită celui de%al doilea nume, prin care se arată autoritatea Păstorului prin
e&celenţă, 0ristos (Glafire la Ieşire $)/
961
.
16) ).oi Ietro/ socrul lui Noise/ I6a adus lui 2umne5eu ardere6de6tot şi ;ertfe. Fi au
venit )aron şi toţi (ătrânii lui Israel .entru ca6n faţa lui 2umne5eu să stea la masă cu
socrul lui Noise.
.Lare nu vei recunoaşte că <adianitul era de neam străin şi din neamuriX *ăci nu
odrăslise din rădăcina lui Fvraam. :ar era de alt#el şi el preot şi închinător al religiei naturale
917
SEP 1, p. 615
968
$saia Pustnicul, => de cu"i#te, $, 11
961
SEP 1, p. 61M
24
răsp"ndite în acel timp pe păm"nt. Se închinau şi ei HIJ, căci credeau şi ei în #elul lor unui
:umne+eu preaînalt, ca şi <elchisedec. :ar primeau şi alţi +ei. HIJ :eci şi $etro era unul care
avea, după c"t se pare, o ast#el de religie. :e aceea, c"nd a#lă cele #ăcute de :umne+eu spre
m"ntuirea lui $srail, cucerit de mărturisirile măreţe şi minunate, vine cu toată casa şi cu tot
neamul la s#"ntul <oise. $ar acesta c"nd l%a vă+ut, l%a primit şi l%a dus cu (ucurie în cort, şi i%a
povestit mai amănunţit #aptele măreţe ale puterii dumne+eieşti şi minunile mai presus de orice
cuv"nt. *ăci mulţimea celor ce rătăcesc, adică neamurile, sunt chemate la pocăinţă, înt"i prin
cele despre :umne+eu, apoi aleargă de la sine spre legea dumne+eiască, adică spre învăţătura
prin legea scrisă. Fst#el aleargă la primul cort. *ăci legea introduce numai. Fpoi, înduplecate de
vechile istorisiri, se mişcă şi la hotăr"rea de%a cugeta că :umne+eu este unul şi singur, pe urmă
şi la datoria de a%$ aduce -ui roduri. *ăci au+ind <adianitul istorisirea lui <oise, +ice) Acum
am cu#oscut că mare este Dom#ul peste toţi dum#ezeii* pe#tru că i!a smerit pe ei& 3i a adus
Ietro* socrul lui Moise* arderi de tot şi 1ertfe lui Dum#ezeu(Gi(lia 1719). Fşadar, şi catehi+area
introduc"ndu%ne prin echiul !estament în învăţătura elementară, ne duce la primele începuturi
ale cunoştinţei de :umne+eu. HIJ $ar pe cei catehi+aţi prin -ege îi desăv"rşeşte 0ristos. $ar c"nd
+ic lege, înţelege iarăşi echiul -egăm"nt. Fst#el, #aţă de $etro, <oise s%a #olosit numai de
istorisirile despre :umne+eu. Prin aceasta l%a adus la hotăr"rea de%a mărturisi #ăţiş că nu e alt
:umne+eu, dec"t numai *el >nul, *el prin #ire şi cu adevărat. $ar aceasta e prima credinţă a
catehumenilor, adică aceea prin care se despart de părerile politeiste şi primesc pe :umne+eu *el
cu adevărat >nul şi prin #ire. $ar Faron l%a învrednicit pe $etro şi de o masă şi l%a chemat la
m"ncare de p"ine. HIJ *ăci 0ristos, Faron cel mai adevărat, ne desăv"rşeşte pe noi cu p"inea
cea vie. :ar îi desăv"rşeşte nu numai pe cei din neamuri, ci împreună cu ei şi pe cei aleşi din
$srail, al căror chip (tip) sunt (ătr"nii. $ar tre(uinţa de%a m"nca p"inea în #aţa :omnului
:umne+eu are şi ea nu o mică însemnătate pentru s#inţenie. *ăci ce stă aşa de mult su( privirea
lui :umne+eu, ca masa tainică (mistică) şi ,ert#a şi cei ce se împărtăşesc de eaX/
966
.
11) Fi a fost că a doua 5i a şe5ut Noise să ;udece .o.orul7 şi a stat .o.orul înaintea
lui Noise de dimineaţă .ână seara.
19) Fi dacă Ietro/ socrul lui Noise/ a vă5ut tot ceea ce făcea el .entru .o.or/ i6a 5is8
9Ce faci tu cu .o.orulO 2e ce şe5i tu sin-ur/ .e de6o .arte/ şi/ .e de alta/ tot .o.orul stă
înaintea ta de dimineaţa .ână searaO<
14) Iar Noise a 5is către socrul său8 9Po.orul vine la mine să ceară ;udecata lui
2umne5eu.
12) Când se ivesc între ei neînţele-eri/ vin la mine7 eu cercete5 .e fiecare şi6i învăţ
.oruncile lui 2umne5eu şi le-ile 'ui<.
.;ondul acestor legi este inspirat de :umne+eu, iar #orma lor aparţine lui <oise. :acă
poporul cerea lui <oise mereu 1udecata lui Dum#ezeu, nu înseamnă că de #iecare dată era
consultată vocea divină, ca să i se dea noi prescripţii potrivite ca+urilor respective, lipsite de
importanţă şi care nu priveau interesul o(ştii. 'n această situaţie, se poate spune că -egea mo%
+aică cuprinde detalii pentru orice ca+ particular şi amănuntele din ea ce revin pe seama lui
<oise, care le%a #ormulat în numele lui :umne+eu, *are i%a dat doar unele precepte generale şi
#undamentale. :umne+eu a lăsat pe seama lui <oise, călău+it de asistenţa şi apro(area divină,
precum şi de înţelepciunea şi e&perienţa sa personală, dreptul de a redacta şi a #ace unele
preci+ări detaliate. -egislaţia mo+aică are ast#el garanţia autorităţii divine şi ea nu repre+intă
numai produsul revelaţiei de pe <untele Sinai, ci şi al geniului lui <oise, de aceea e greu de
sta(ilit care parte din ea revine divinului şi care din ea repre+intă umanul. *u alte cuvinte,
legislaţia mo+aică în esenţa ei aparţine divinului, iar în #orma sau redactarea ei revine uma%
nului/
961
.
15) Iar socrul lui Noise a 5is către el8 9Ce faci tu/ nu faci (ine/
966
S#. *hiril al Fle&andriei, 0#ci#area şi slu1irea $# du şi ade"ăr, $$$
961
:umitru F(rudan, Emilian *orniţescu, Areologie biblică, (în continuare, a(reviat) FG), pp. 194%192
22
1M) că şi tu te vei slei/ şi .o.orul acesta care6i cu tine7 -rea e .entru tine trea(a
aceasta/ şi nu vei .utea s6o faci sin-ur.
17) )cum dar ascultă6mă .e mineZ/ am să6ţi dau un sfat7 a.oi/ 2umne5eu cu tineZ
Tu să6i fii .o.orului ceea ce tre(uie să6i fii faţă de 2umne5eu8 să6I înfăţişe5i lui
2umne5eu/ tu/ tre(uinţele lor7
68) iar lor să le arăţi .oruncile şi le-ile 'ui/ să le desco.eri căile .e care să um(le şi
fa.tele .e care să le facă.
61) )cum8 din între-ul .o.or ale-e6ţi oameni destoinici şi temători de 2umne5eu/
oameni dre.ţi/ care urăsc trufia/ şi .une6i că.etenii .este mii/ că.etenii .este sute/
că.etenii .este cinci5eci/ că.etenii .este 5eci.
66) )ceştia/ ei să ;udece .o.orul în toată vremea8 .ricinile -rele să le aducă la tine/
iar .e cele mici să le ;udece ei. %i te vor a;uta astfel/ uşurându6ţi .ovara.
61) 2e vei face lucrul acesta/ 2umne5eu te va întări/ tu vei .utea să faci faţă/ iar
.o.orul acesta6ntre- va a;un-e cu .ace la locul său<.
69) Fi a ascultat Noise de cuvântul socrului său şi a făcut tot ceea ce i6a s.us.
.-umina poate veni şi de la cei netăiaţi împre,ur (c#. Lrigen, Hom. Ex. 11, 2). Fugustin
semnalea+ă că <oise poate recunoaşte originea divină a unui g"nd (un, inspirat, şi vede în $etro
tipul legii naturale (7uaest. i# Hept. $$, 25)/
969
.
64) )şadar/ din între- Israelul a ales Noise oameni destoinici şi i6a .us că.etenii
.este mii/ că.etenii .este sute/ că.etenii .este cinci5eci şi că.etenii .este 5eci.
62) )ceştia/ ei ;udecau .o.orul în toată vremea7 toate .ricinile -rele le aduceau la
Noise/ iar .e cele uşoare/ .e toate/ le ;udecau ei.
65) Noise l6a lăsat a.oi .e socrul său să .lece/ iar acesta s6a dus în ţara lui.
Prin s#atul său, primit de <oise, $etro înlesneşte cele ce vor urma. !otodată, se arată că
p"nă şi cei ce s%au învrednicit de primirea tainelor dumne+eieşti, asemeni lui <oise, au nevoie
de lumina ce vine de la semeni.
C)PIT*'U' +s , )osirea în pustia )inai. *regătiri pentru primirea /egii.
1) Iar în cea de a treia lună de la ieşirea fiilor lui Israel din ţara %-i.tului/ în chiar
5iua aceea au a;uns ei în .ustia Sinai.
0# ciar ziua aceea) .dată imprecisă3 se crede că cea e&actă a dispărut din vechile
manuscrise e(raice/
964
.
6) )u .lecat deci de la 0afidim/ au a;uns în .ustia Sinai/ şi acolo a tă(ărât Israel/ în
faţa muntelui.
.Fdică în #aţa (sau în imediata vecinătate) a mu#telui lui Dum#ezeu, Sinai Hsau 0ore(,
după altă tradiţieJ. -ocali+at în sudul peninsulei cu acelaşi nume. <unte devenit cele(ru prin
aceea că în el i S%a descoperit :umne+eu lui <oise şi li s%a dat $sraeliţilor -egea. Pentru S#"ntul
Fpostol Pavel, Sinaiul va #i sim(olul -egii care a #ost des#iinţată prin Hsau, mai degra(ă, pli#ită
$# S n. n.J $isus 0ristos (ve+i Palateni 9, 69%11)/
962
.
1) Fi s6a suit Noise în muntele lui 2umne5eu7 iar 2omnul l6a stri-at din munte şi i6
a 5is8 9Iată ce vei -răi tu către casa lui Iaco( şi ce le vei da de veste fiilor lui Israel8
9) 6 Voi cu ochii voştri aţi vă5ut ce le6am făcut %u %-i.tenilor/ cum v6am .urtat %u
.e ari.i de vultur şi v6am adus la Nine.
-a <ine, .adică la mu#tele lui Dum#ezeu, Sinai/
965
.
969
SEP 1, p. 61M
964
GGF, p. 7M
962
GGF, p. 77
965
GGF, p. 77
25
4) )cum8 dacă veţi asculta de -lasul Neu şi veţi .ă5i le-ământul Neu/ voi `mi veţi
fi Nie .o.or ales dintre toate neamurile/ că al Neu este tot .ământul7
2egăm%#tul (#E>Ii=M)) .Pactul cu <oise pecetluieşte elecţiunea lui $srael şi
#ăgăduinţele #ăcute lui, după cum alianţa cu Fvraam con#irmase primele #ăgăduinţe #ăcute
israeliţilor (;acerea 15). :ar pactul cu Fvraam se re#erea la o singură persoană, chiar dacă el se
răs#r"ngea şi asupra descendenţilor patriarhului, şi comporta o unică prescripţie, circumci+ia.
Flianţa de pe muntele Sinai cuprinde întreaga comunitate (Eu su#t Dum#ezeul "ostru şi "oi
su#teţi poporul Meu), căreia i se instituie o lege (:ecalogul şi *odul Flianţei). Fceastă -ege,
de+voltată ulterior, devine carta iudaismului. Pactul mo+aic, datorită e&tremei sale importanţe şi
a dispo+iţiilor stricte de respectare a -egii, devine alianţa adevărată cu $ahve (GR, -!hO)/
96M
.
2) `mi veţi fi .reoţie îm.ărătească şi neam sfântZ... )cestea sunt cuvintele .e care le
vei s.une fiilor lui Israel<.
$srael e numit $mpărăţie preoţească S Gi(lia 17M6 % (e(r. mamlemet mohanim3 gr.
vasvlion hierwtevma3 lat. re-num sacerdotale). .'n #aptul că $srael întreg este numit împărăţie
preoţească şi neam s#"nt, avem o dovadă în plus că înainte de <oise nu e&ista o clasă de preoţi,
distinctă de restul poporului/
967
. <ai reiese cu claritate că ales e cineva dacă şi at%ta "reme c%t
urmea+ă voii :omnului. Fnania, după Septuaginta, traduce preoţie $mpărătească, traducere
care pune accentul pe preoţie, nu pe $mpărăţie, preoţia con#erită de 'mpăratul%:umne+eu, prin
lucrarea căreia poporul ales devine #eam sf%#t. .'n conte&t, cele trei trepte) popor ales în
vederea unei misiuni speciale, selecţionat de *el ce, ca 'mpărat suprem, stăp"neşte tot
păm%#tul3 pentru îndeplinirea misiunii, poporul ales e în+estrat cu o preoţie $mpărătească,
preoţie con#erită de 'mpăratul%:umne+eu (în #apt, întregul te&t e o pregătire pentru instituirea
templului şi a preoţiei levitice)3 prin pre+enţa şi lucrarea acestei preoţii, poporul ales devine el
însuşi #eam sf%#t. !e&tul E(raic permite traduceri cu accentul nu pe preoţie, ci pe împărăţie)
$mpărăţie preoţească, sau $mpărăţie de preoţi HIJ, de unde interpretarea de sorginte apuseană
că ar #i vor(a de instituirea unei preoţii u#i"ersale, în virtutea căreia orice mem(ru al
comunităţii este preot. 'n #aţa acestei interpretări, romano%catolicii glosea+ă în sensul că o
$mpărăţie de preoţi nu înseamnă că e alcătuită di# preoţi, ci co#dusă de preoţi (de aici,
deschiderea spre teocraţie). E&presia din Septuaginta e citată aidoma în $ Petru 6, 7, în acord cu
sintagma preoţie sf%#tă din $ Petru 6, 4, în sensul că vechea preoţie, cea din um(ra -egii, devine
cu adevărat $mpărătească şi sf%#tă prin *el ce o con#eră, $isus 0ristos, 'mpărat şi Frhiereu. 'n
acelaşi sens o #oloseşte şi S#"ntul asile cel <are în una din rugăciunile sale liturgice
(anamne+a din -iturghia ce%i poartă numele)/
918
.
5) Fi venind Noise/ i6a chemat .e (ătrânii .o.orului şi le6a s.us toate cuvintele
acestea .e care le .oruncise 2omnul.
M) )tunci tot .o.orul/ răs.un5ând într6un -las/ a 5is8 9Toate câte a 5is 2umne5eu
vom face şi vom fi ascultătoriZ< Iar cuvintele .o.orului le6a dus Noise la 2umne5eu.
0#tr!u# glas sau $#tr!u# cuget (SEP 1), "D"IeD>#S[) .descrie starea de pregătire a
comunităţii, necesară în vederea primirii -egii. Ea implică teamă reverenţială, curăţire,
asce+ă/
911
.
7) 2omnul a 5is către Noise8 9Iată/ %u voi veni la tine într6un stâl. de nor/ .entru
ca .o.orul să Nă audă vor(ind cu tine/ şi astfel şi .e tine să te creadă .urureax. Iar Noise
I6a s.us 2omnului cuvintele .o.orului.
:umne+eu Se pogoară la slă(iciunea oamenilor şi li Se arată adeseori în chip sensi(il.
18) Fi a 5is 2omnul către Noise8 9Co(oară6teZ )tra-e6i .o.orului luarea6aminte7
su.une6i curăţirii astă5i şi mâine7 să6şi s.ele hainele/
96M
EQ, p. 668
967
FG, p. 665
918
GGF, p. 77
911
SEP 1, p. 698
2M
/upu#e!i curăţirii) .literal) curăţeşte!i (o#icia+ă, prin poruncă, actul puri#icărilor
rituale)/
916
. .0ainele curate repre+intă pregătirea pentru înt"lnirea cu :umne+eu. :upă Lrigen,
aici e vor(a de s#inţirea trupului şi a duhului ($ *orinteni 5, 19), pregătire necesară ascultării
*uv"ntului lui :umne+eu sau participării la nunta <irelui, adică la euharistie (Hom. Ex. 11,
5)/
911
.
11) şi să fie -ata .entru cea de a treia 5i/ căci în 5iua a treia Se va .o-orî 2omnul .e
muntele Sinai/ în faţa6ntre-ului .o.or.
.*ele trei +ile sunt necesare curăţirii celor trei puteri ale su#letului, după <a&im
<ărturisitorul (7u. 51), inspirat de Prigorie al =Vssei (5M 6,149%129)/
919
.
16) Vei .une .o.orul dincolo .rintr6un hotar de ;ur6îm.re;ur şi6i vei s.une8 6
Pă5iţi6vă8 nu vă suiţi în munte şi nu vă atin-eţi de hotarul lui7 că tot cel ce se va atin-e de
munte/ cu moarte va muri8
./ă pui otar poporului) *lement asocia+ă această interdicţie #ormulelor platoniciene
din 6imaios 6Mc şi /crisoarea a 5II!a, 191c, su(liniind identitatea învăţăturii despre limitele
cunoaşterii lui :umne+eu (/tromate , 16, 5M, 6)/
914
.
11) .e acela nu mână6l va atin-e/ ci cu .ietre va fi ucis sau cu să-eată va fi să-etat7
om sau do(itoc/ nu va rămâne6n viaţă. 2ar când tunetele şi trâm(iţele şi norul se vor
înde.ărta de .e munte/ ei se vor sui în munte<.
.Lprirea oricărui animal de a se arăta pe munte înseamnă HIJ ridicarea peste cunoştinţa
ce ne vine din simţuri, la contemplarea celor cunoscute cu mintea/
912
. 'n plus, se arată distanţa
dintre sacru şi pro#an.
19) Fi dacă s6a co(orât Noise din munte la .o.or/ el a sfinţit .o.orul/ iar ei şi6au
s.ălat hainele.
14) ).oi el i6a 5is .o.orului8 9`n trei 5ile să fiţi -ata/ de femei să nu vă a.ro.iaţiZ<
.Pregătirea pentru primirea -egii este înţeleasă de unii Părinţi ca un îndemn şi ca o
,usti#icare a asce+ei. K <a&im <ărturisitorul consideră #emeia o alegorie pentru partea
iraţională a omului, de care tre(uie să se pă+ească atunci c"nd se apropie de muntele gno+ei
(7u. 51)/
915
.
.<oisi, pe (ună dreptate, pentru a%i deprinde pe iudei încetul cu încetul cu în#r"narea, a
poruncit să se a(ţină de la plăcerile trupeşti trei +ile la r"nd, pentru a asculta cuvintele dum%
ne+eieşti/
91M
. .Prin spusa că nu tre(uie să se împreune+e cu #emeile, ci să se a(ţină de la
împreunarea cu acelea, le porunceşte morti#icarea plăcerilor trupului. $ar prin tre(uinţa de a%şi
spăla şi hainele, ne porunceşte curăţirea prin apă, dar e vădit că şi prin :uhul care ne spală de
întinăciune/
917
.
12) Fi a fost că6n 5iua a treia/ încă de dimineaţă/ tunete s6au făcut .e muntele Sinai/
şi ful-ere şi nor înne-urat şi sunet .uternic de trâm(iţă7 şi tot .o.orul din ta(ără a fost
cu.rins de s.aimă.
.Fceasta înseamnă HIJ că >nul =ăscut a venit şi a co(or"t din cer nu în primul timp,
nici la începuturile veacului acesta3 nici în timpul al doilea şi din mi,loc, ci în al treilea şi cel din
urmă, şi ca dimineaţa şi ca în începutul +ilei, adică după ce a #ost alungată ceaţa spirituală, a#lată
în noi, şi noaptea a trecut şi întunericul a dispărut/
998
. Primul timp este cel al protopărinţilor, iar al
doilea al -egii vechi, în sens larg. Fltă dată s%a +is că <"ntuitorul vine în timpul al cincilea, spre
916
GGF, p. 77
911
SEP 1, p. 698
919
SEP 1, p. 698
914
SEP 1, p. 698
912
S#. Prigorie de =Vssa, Despre "iaţa lui Moise
915
SEP 1, p. 698
91M
*lement Fle&andrinul, /tromate, $$$, 51, 1
917
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$$
998
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$$
27
seară3 sunt su(liniate ast#el di#eritele aspecte ale lucrării m"ntuitoare. .$ar pe <untele Sinai erau
#ulgere şi un nor întunecat. ;ulgerul era chipul luminii dumne+eieşti şi al lucirii spirituale, adică
în :uh, care luminea+ă toate prin 0ristos şi se răsp"ndeşte peste cele de su( cer. HIJ $ar negura
dă de înţeles că taina lui 0ristos e cu adevărat greu de privit. HIJ :ar şi tr"m(iţa a strigat,
arăt"ndu%ne marele răsunet al învăţăturilor evanghelice/
991
.
15) Iar Noise a scos .o.orul să6' întâm.ine .e 2umne5eu în afara ta(erei7 şi s6au
o.rit la .oala muntelui.
.L(servă pedagogia lui <oise) îl aduce la :umne+eu. *ăci îl călău+eşte spre 0ristos şi
aşea+ă su( munte pe cei călău+iţi de el3 nu%i urcă în munte. $ar în acestea să înţelegi prin munte
cunoştinţa mai presus de #ire şi mai presus de toate a tainei lui 0ristos. *ăci e #oarte înaltă şi de
neapropiat celor din lege, ci cuvenită nouă, celor s#inţiţi în :uhul/
996
.
1M) Iar muntele Sinai fume-a tot/ că .e el Se .o-orâse 2umne5eu în foc7 şi fum se
înălţa ca fumul de cu.tor7 şi tot .o.orul era .rins de cutremur.
.Fşadar, :umne+eu S%a arătat celor vechi din iconomie în chipul #ocului. :ar nu #ără
#um. Ti vom înţelege din aceasta iarăşi că cei ce cad în nepăsare şi au ales dispreţuirea slavei
-ui dumne+eieşti tre(uie să pl"ngă şi să ,elească. *ăci tre(uie să lăcrime+e în #um/
991
.
17) Sunetul trâm(iţei se făcea din ce în ce mai tare7 Noise -răia/ iar 2umne5eu îi
răs.undea cu -las.
Cu glas .redă gr. AJ[>M, vocea inteligi(ilă a lui :umne+eu, care îi răspu#de lui <oise
(GR)/
999
.
.F mai adăugat că sunetele tr"m(iţei se #ăceau tot mai puternice. :e aceea la început
a(ia le au+eau puţini, pe urmă mulţi, mai (ine +is, adunarea. *ăci propovăduirea evanghelică e
HIJ o tr"m(iţă cu mare răsunet. :ar la început s%a au+it numai în $udeea. :ar, cu înaintarea
timpului, dumne+eieştii ucenici au stră(ătut tot păm"ntul de su( cer, propovăduind tuturor,
pretutindeni/
994
. .*o(or"rea lui :umne+eu în munte e semnul limpede că El nu vine la minţile ce
se t"răsc pe ,os şi nu voieşte să Se sălăşluiască în cei ce au cugetul păm"ntesc şi ,osnic, ci în cel a
cărui minte urcă în sus şi, a,ung"nd pe v"r#ul cel mai de sus, dispreţuieşte cele păm"nteşti şi
priveşte numai la cele de la :umne+eu/
992
. :ar asupra celor cu#undaţi în materialitate stăp"neşte
con#u+ia) .*ei ce aveau idei co(or"te despre :umne+eu şi măsurau cerul cu palma, închi+"nd
slava lui :umne+eu numai în cele ce se arătau, socoteau în ei şi că văd însăşi #irea lui :umne+eu
ca ne#iind nimic altceva dec"t #oc şi glas primit în urechea lor ca într%un mod trupesc/
995
.
68) Po-orâtu6S6a deci 2omnul .e muntele Sinai/ .e vârful muntelui. Fi 2omnul l6a
chemat .e Noise în vârful muntelui/ iar Noise s6a suit.
Suntem în plin apo#atism) .Părăsind, deci, tot ce se vede, nu numai c"te le cuprinde cu
simţurile, ci şi pe cele c"te socoteşte mintea că le vede, înaintea+ă mereu spre cele dinăuntru p"%
nă ce, stră(ăt"nd prin multa străduinţă de a înţelege, la ceea ce este de nevă+ut şi de neînţeles,
acolo vede pe :umne+eu. *ăci în aceasta constă adevărata cunoaştere a *elui căutat) că a%-
cunoaşte stă chiar în #aptul de a nu%- cunoaşte/
99M
. .*u adevărat munte înălţat pieptiş şi greu de
urcat este cunoaşterea lui :umne+eu (teologia). Ti mulţimea poporului de%a(ia a,unge la poalele
ei. $ar tr"m(iţa care loveşte au+ul este predica despre #irea dumne+eiască şi ea e puternică
încă de la prima au+ire, dar se întăreşte şi mai mult şi loveşte şi mai tare au+ul celor ce au
înaintat p"nă la capăt/
997
.
991
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$$
996
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$$
991
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$$
999
EQ, p. 661
994
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$$
992
S#. *hiril al Fle&andriei, 0#ci#area şi slu1irea $# du şi ade"ăr, $$
995
S#. *hiril al Fle&andriei, 0#ci#area şi slu1irea $# du şi ade"ăr, $$
99M
S#. Prigorie de =Vssa, Despre "iaţa lui Moise
997
S#. Prigorie de =Vssa, Despre "iaţa lui Moise
58
61) 4răit6a 2omnul către Noise8 9Co(oară6teZ )tra-e6i .o.orului luarea6aminte să
nu dea (u5na s.re 2omnul ca să vadă8 mulţi dintre ei vor cădea.
Ca să "adă) .sensul e&act al ver(ului matanoeo) a "edea (a co#templa) spre a $#ţelege3
a pri"i spre a!ţi c%ştiga pricepere3 a $#ţelege. ;olosit în ;acerea 1, 2 în legătură cu pomul
cunoştinţei (inelui şi răului. 'n te&tul de #aţă) nu numai că ochii omului nu pot suporta slava lui
:umne+eu, dar nici vederea lui lăuntrică, de creatură, nu poate accede la #iinţa intimă a lui
:umne+eu, la esenţa -ui/
948
.
66) Chiar şi .reoţii/ care se a.ro.ie de 2omnul 2umne5eu/ să se sfinţească/ .entru
ca nu cumva 2omnul să Se6nde.ărte5e de la ei<.
.-e%a poruncit şi preoţilor să se s#inţească, (arăt"nd) că preoţia după lege nu era cu
desăv"rşire s#"ntă, odată ce are nevoie încă de s#inţire. Flt#el nu s%ar #i poruncit să se s#inţească.
:ar 0ristos ne este nouă Frhiereu nepătat şi S#"ntul S#inţilor HIJ. :e aceea a şi încetat înt"iul
legăm"nt. Ti s%a #ăcut şi schim(area preoţiei lui, pentru că nu era #ără pată şi s#inţenia supremă. Ti
nu a desăv"rşit pe nimeni în conştiinţă, ci a adus mai mult învăţături despre spălări şi despre
stropiri spre curăţirea trupului. :e%a(ia a,ungea p"nă aici puterea preoţiei legii. :eci a poruncit
să se s#inţească, #iindcă nu avea s#inţenia desăv"rşită, ci se va s#inţi la vremea sa în 0ristos, c"nd
chipurile se vor preschim(a în adevăr. $ar adăug"nd) Ca #u cum"a să /e $#toarcă de către ei
Dom#ul (Gi(lia 1719), a lăsat să se înţeleagă aşa, că moartea e os"nda celor ce, odată arătată în
lume preoţia prin 0ristos, mai cinstesc preoţia legii. *ăci prin El se s#inţesc şi popoarele, dar se
s#inţeşte şi neamul odinioară venerat şi s#inţit, dar care se #ace întinat şi necurat dacă nu se
s#inţeşte prin El/
941
.
61) ) 5is Noise către 2umne5eu8 93u va .utea .o.orul să se suie în muntele Sinai/
.entru că Tu ne6ai atras luarea6aminte/ 5icând8 6 :otărniceşte muntele şi sfinţeşte6lZ<
69) Iar 2omnul i6a răs.uns8 92u6te/ co(oară6te/ a.oi te vei sui/ tu şi )aron
îm.reună cu tine. 2ar .reoţii şi .o.orul să nu se re.eadă a se sui la 2omnul/ ca nu cumva
2omnul să6i .ărăsească<.
64) Fi s6a co(orât Noise la .o.or şi le6a s.us^
erset .în concordanţă cu !e&tul E(raic) #ra+ă întreruptă, rămasă neisprăvită3 autorul s%a
gră(it să introducă marele şi importantul capitol al :ecalogului. 'n #apt, primul verset al
capitolului următor e continuarea versetului 17 al capitolului de #aţă/
946
.
:umne+eu .le spune că muntele le este de neapropiat. Ti ameninţă cu moartea, dacă
cineva ar hotărî să dispreţuiască porunca. =u vrea să se cugete prin aceasta că e crud, sau nemilos,
sau de neapropiat, căci ar #i un lucru cu totul prostesc acesta, ci să ştie şi să înţeleagă că e propriu
celor #oarte aleşi să #ie aproape de cinstea şi slava lui :umne+eu, *are Se a#lă în depăşirile cele
mai înalte/
941
. :oar cei s#inţiţi se pot apropia de locul în care e :umne+eu. .Fcest lucru în multe
(iserici nu mai este acum pă+it. ;iindcă mulţi care mai au nevoie de curăţirea de cele #ăcute în
viaţa lor trecută, unii din cei nespălaţi şi cu veşm"ntul vieţii pătat, împinşi de simţirea
necuv"ntătoare, îndră+nesc să se apropie de urcuşul dumne+eiesc, din care pricină sunt îngropaţi
în propriile lor cugetări. *ăci părerile lor eretice sunt ca nişte pietre necioplite care do(oară şi
îngroapă pe propriul născocitor al relelor învăţături/
949
. :ar cel curăţit e chemat să se suie către
:umne+eu. $niţiativa o are :umne+eu, dar aşteaptă şi un e#ort din partea omului) .Se co(oară pe
munte :umne+eu *el mai presus de toate3 apoi, chemat, urcă <oise. *ăci nu se înt"mplă să se
poată ridica cineva la înălţimile adevăratei vederi a lui :umne+eu, dacă nu S%a co(or"t mai înt"i
:umne+eu 'nsuşi şi nu S%a #ăcut în aşa #el ca să #ie accesi(il minţilor noastre/
944
.
948
GGF, p. 77
941
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$$
946
GGF, p. 188
941
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$$
949
S#. Prigorie de =Vssa, Despre "iaţa lui Moise
944
S#. *hiril al Fle&andriei, 0#ci#area şi slu1irea $# du şi ade"ăr, $$
51
C)PIT*'U' 2t , Cele zece porunci.
1) 4răit6a 2omnul toate cuvintele acestea/ 5icând8
>rmea+ă cele zece cu"i#te, sau :ecalogul. .:ecalogul se deose(eşte de restul codurilor
de legi vechi orientale în primul r"nd prin stil, care este apodictic şi nu ca+uistic. -egiuitorul
este nu un rege oarecare, ci divinitatea, iar pedeapsa oricărei încălcări a celor prescrise este
moartea. :atorită accentului pus pe conduita morală şi (una #uncţionare a raporturilor
interumane, :ecalogul a putut deveni codul moral al umanităţii în genere (-!hO)/
942
.
6) 9%u sunt 2omnul/ 2umne5eul tău/ Cel ce te6a scos din ţara %-i.tului/ din casa
ro(iei.
1) Să nu ai alţi dumne5ei în afară de Nine.
:umne+eu pretinde un cult e&clusiv, ca să nu slu,im celor ce nu sunt. El e *el ce ne%a
eli(erat, ca dintr%un Egipt, de ro(ia păcatului şi a morţii. :e aceea se cuvine să%$ slu,im doar -ui,
şi nu #alşilor dumne+ei, cum #ăceau cei mai mulţi dintre cei vechi. .Lrigen îl îndeamnă pe
oricine ascultă acest cuv"nt să părăsească Egiptul (lucrurile acestui veac), să treacă din ro(ia
lumii că+ute în păcat, pentru a veni în casa li(ertăţii, la o viaţă con#ormă cu poruncile lui
:umne+eu (Hom. Ex. M, 1)/
945
.
.=u%i împiedica pe ei să%i ai(ă pe aceia ca alţi dumne+ei pentru că ar e&ista alţi
dumne+ei, ci pentru ca nu cumva, întorc"ndu%se de la :umne+eul cel adevărat, să înceapă să%şi
#acă +ei din cele ce nu sunt/
94M
. Au alţi dum#ezei cei ce se alipesc de cele materiale, precum şi
ereticii care #alsi#ică s#intele învăţături ale Gisericii.
9) Să nu6ţi faci chi. cio.lit/ şi nici vreo asemănare cu ceva din câte sunt în cer/ acolo
sus/ ori din câte sunt .e .ământ/ aicea ;os/ ori din câte sunt în a.ele de su( .ământ.
Cip cioplit) .te&tual) idol (idolon)3 prin de#iniţie, statuie sau statuetă sculptată, ca
repre+entare a unei +eităţi/
947
. .Fceastă interdicţie #ăcea din $srael un unicat în întregul său
conte&t uman. :e reţinut însă că te&tul se completea+ă prin prima #ra+ă a versetului următor3
porunca nu inter+ice opera de artă, ci trans#ormarea acesteia în idol/
928
. .Pentru Philon, aici se
condamnă deopotrivă şi sculptura şi pictura (Decal. 2231423 Ebr. 1873 Gig. 47)3 la #el pentru
$osi# ;laviu. Lrigen deose(eşte LE#JT"[, idol, de "D"BJD>, $#făţişare, #icţiuni ale unor lucruri
pe de o parte (c#. $ *orinteni M, 9), e#igie a #iinţelor adevărate, pe de alta (Hom. Ex. M, 1)/
921
.
4) Să nu te închini lor/ şi nici să le slu;eşti7 că %u/ 2omnul/ 2umne5eul tău/ %u sunt
un 2umne5eu -elos/ Cel ce vina .ărinţilor o dă .e seama co.iilor .ân6la al treilea şi6al
.atrulea neam .entru cei ce Nă urăsc/
:umne+eu se numeşte aici Theos 5ilotis (c#. Septuaginta)3 5ilotis traduce e(raicul bana,
de la bano (= gelos). .Precescul 5ilos înseamnă zel, ardoare, r%"#ă, dar şi gelozie, emulaţie, ri!
"alitate3 sensul e dictat de conte&t. 'n ca+ul de #aţă, :umne+eu 'şi revendică în e&clusivitate
#idelitatea şi iu(irea celor cu care a încheiat legăm"ntul3 în ca+ de trădare cu alţi dum#ezei, El
'şi atri(uie chiar pornirile temperamentale ale unui acces de gelo+ie/
926
. .Dum#ezeu gelos,
CMTJ?i$, este un sens nou al termenului care în greaca clasică însemna adept pli# de r%"#ă3 se
aplică aici lui :umne+eu ca >nuia care nu admite rival, şi în acest sens corespunde (ine
e(raicului banna. Fre şi sensul de zelos, fa#atic. Pornind de aici, <arcion distingea între
942
EQ, p. 661
945
SEP 1, p. 691
94M
S#. Ftanasie cel <are, Cu"%#t $mpotri"a eli#ilor, Q-
947
GGF, p. 188
928
GGF, p. 188
921
SEP 1, p. 691
926
GGF, p. 188
56
:umne+eul gelos, fa#atic, ra#ciu#os al echiului !estament şi :umne+eul bu#, iubitor,
iertător din =oul !estament, revelat de $isus 0ristos (c#. !ertulian, Ad". Marc.)/
921
.
2) dar Nă milostivesc .ân6la al miilea neam s.re cei ce Nă iu(esc şi6Ni .ă5esc
.oruncile.
=u e îngăduit să repre+entăm pe :umne+eu în chipul creaturilor, pentru a nu con#unda
*reatorul cu creaţia. *um vom vedea, interdicţia nu a #ost totală, dar, în general, s%a evitat de a
da un chip vă+ut celor nevă+ute, e&ist"nd şi pericolul căderii în idolatrie. 'nsă în nici un ca+ nu
poate #i atacat, pornind de la această poruncă, cultul s#intelor icoane. Ldată cu întruparea ;iului,
:umne+eu a luat un chip vă+ut, ce poate #i repre+entat. -a r"ndul său, S#"nta Scriptură este
icoană. :ar ea poate deveni şi chip cioplit, sau idol #ără viaţă, c"nd e scoasă din Giserică şi
t"lcuită de către eretici.
Poate surprinde pedepsirea copiilor, p%#ă la al treilea şi al patrulea #eam, pentru
păcatele părinţilor. .:umne+eu nu vrea să spună aici că au să #ie pedepsiţi alţii pentru păcatele
altora, ci că vor su#eri pe (ună dreptate aceeaşi pedeapsă ca şi înaintaşii lor, pentru că nu s%au
#ăcut mai (uni, deşi au avut înaintea lor pilde de păcătoşi pedepsiţi./
929
:ar e şi un alt înţeles, de
vreme ce primul şi al doilea neam nu se spune c%ar #i pedepsite) .Primul neam socotesc că este
săm"nţa răului, adică atacul (sau momeala). Fl doilea e po#ta. Fl treilea, deprinderea (ha(itu%
dinea) răului, adică consimţirea. Fl patrulea, lucrarea, adică #apta. :eci se pedepseşte p"nă la al
treilea şi al patrulea neam. *ăci atacul şi po#ta sunt nevinovate, întruc"t răul n%a ră+(it p"nă la
capăt./
924
$ar milostivirea p"nă la al miilea neam arată mulţimea (unătăţilor cu care va dărui
:umne+eu su#letul ce%$ urmea+ă -ui.
5) Să nu iei numele 2omnului/ 2umne5eului tău/ în deşert/ că nu va lăsa 2omnul
ne.ede.sit .e cel ce ia în deşert numele 'ui.
E oprit sper,urul, ca şi orice #olosire necuviincioasă sau inutilă a numelui divin (GR
crede că aici s%ar putea include şi #olosirea magică a numelui divin). -a #el şi pomenirea lui
:umne+eu de către eretici, #iind o hulă să%- pomenească pe :umne+eu cei ce au părăsit
Giserica Sa. .$nterdicţia se re#eră la a atri(ui idolilor numele lui :umne+eu, unic şi irepeta(il
(*lement, /tromate $, 12, 115, 1)3 de asemenea, la #alsul ,urăm"nt şi, în general, la a numi
divinitatea în conte&te super#iciale (Philon, Decal.). K Pentru *lement din Fle&andria (ibid.),
porunca se re#eră la :umne+eu%!atăl *reator şi la 'nţelepciunea care%i naşte pe cei drepţi. A #u
curăţi H#u "a lăsa #epedepsit S la FnaniaJ înseamnă a #u declara curat* #e"i#o"at p"nă la a #u
lăsa #epedepsit cu sensul de a îndrepta prin împăcare/
922
.
M) )du6ţi aminte de 5iua odihnei/ ca s6o sfinţeşti.
7) Fase 5ile să lucre5i7 în ele fă6ţi toate tre(urile/
18) dar 5iua a şa.tea este odihna 2omnului/ 2umne5eului tău7 în ea să nu faci nici
o muncă/ nici tu/ nici fiul tău/ nici fiica ta/ nici slu-a ta/ nici slu;nica ta/ nici (oul tău/ nici
asinul tău/ nici orice do(itoc al tău/ nici străinul ce .o.oseşte la tine/
11) fiindcă6n şase 5ile a făcut 2omnul cerul şi .ământul/ marea şi toate cele ce sunt
într6însele/ iar în 5iua a şa.tea S6a odihnit. 2e aceea a (inecuvântat 2umne5eu 5iua a
şa.tea şi a sfinţit6o.
Este aici, desigur, un înţeles mai înalt dec"t simpla reţinere de la lucrări într%o anumită +i.
.<ulţi au trecut de la treapta lucrătoare la vedere şi s%au odihnit de la toate, a#l"ndu%se într%o
s"m(ătă a legii duhovniceşti/
925
. :upă ce am ostenit să ne însuşim virtuţile, vom odihni în
:umne+eu prin #i&area în contemplaţie. .S"m(ăta, #iind ultima +i din săptăm"nă, înseamnă tim%
pul venirii <"ntuitorului nostru, *are S%a arătat la s#"rşitul şi la apusul veacului pre+ent şi ni S%a
921
SEP 1, p. 691
929
S#. $oan Pură de Fur, ,milii la Matei, -QQ$, 6
924
S#. <a&im <ărturisitorul, 0#trebări* #edumeriri şi răspu#suri, 11
922
SEP 1, p. 696
925
S#. Prigorie Sinaitul, Despre felul cum trebuie să şadă la rugăciu#e cel ce se li#işteşte, 4
51
#ăcut nouă început şi uşă şi cale spre spălarea păcatelor, spre li(ertate şi iertare, spre nestricăciune
şi viaţă şi spre năde,dea viitoare/
92M
. :ar cei ce urmea+ă :omnului depăşesc s"m(ăta, intr"nd
într%o nouă +i) .F şaptea +i este arătată, deci, ca +i de odihnă3 +iua aceasta, prin îndepărtarea de
#apte rele, pregăteşte +iua cea dint"i, care este cu adevărat +iua odihnei noastre/
927
. Sa(atul avea
un rol pregătitor) .Ldinioară, în vremea sa(atului celui pre#igurativ, deşi (oamenii) se odihneau
cu trupul, su#letele lor erau încătuşate în răutăţi şi păcate. Lr acesta este sa(atul adevărat, odihna
cea adevărată, c"nd su#letul este curat şi nu împlineşte cugetele lui Satan, c"nd se odihneşte în
liniştea şi (ucuria cea veşnică a :omnului/
958
. *reştinii vor înlocui sa(atul cu :uminica, +iua
'nvierii :omnului şi a Pogor"rii :uhului S#"nt.
16) Cinsteşte .e tatăl tău şi .e mama ta/ ca să6ţi fie ţie (ine şi să trăieşti ani mulţi
.e .ământul .e care 2omnul 2umne5eu ţi6l va da.
Suntem datori să aducem cinstire părinţilor noştri trupeşti şi su#leteşti. 'ncalcă porunca
mai ales cei ce se împotrivesc învăţătorilor r"nduiţi de 0ristos în Giserica Sa. E cuprins aici şi un
alt avertisment) .=u te lăsa condus de porniri lipsite de ,udecată şi nici nu te lua după deprinderile
cele din lume/
951
.
11) Să nu uci5i.
:umne+eu este *el ce dă viaţa şi Singurul în drept să o ia. E oprită ast#el luarea cu voie a
vieţii aproapelui, precum şi a propriei vieţi. :ar cea mai gravă e uciderea su#letească (<atei 18,
6M). .*el ce vrea să nimicească învăţătura cea adevărată despre :umne+eu şi despre veşnicia -ui,
ca să pună în locul ei minciuna, spun"nd #ie că universul este #ără pronie, #ie că lumea este
necreată, #ie că sunt minciuni temeiurile adevăratei învăţături, acela este cel mai mare criminal/
956
.
Fst#el, ucigaşi sunt ereticii care caută să%i despartă pe credincioşi de Giserică, după cum sunt şi
sinucigaşi, ca unii ce şi%au ales os"nda veşnică.
19) Să nu te desfrâne5i.
Nelaţiile trupeşti sunt îngăduite doar între cei uniţi prin !aina =unţii. :ar e şi un înţeles
mai ad"nc) .:es#r"nare este atunci c"nd cineva părăseşte gno+a cea (isericească şi adevărată şi
înţelegerea despre :umne+eu şi se îndreaptă spre o învăţătură #alsă, care nu se cuvine, adică
îndumne+eieşte creaturile sau personi#ică ceva din cele ce nu e&istă/
951
. Pe scurt, orice ere+ie
este des#r"nare. .*ondamnarea adulterului are şi un înţeles alegoric, spiritual, adulterul
repre+ent"nd, pentru evrei, înşelarea lui Z0[0 cu alţi +ei, pentru creştini, amestecarea
credinţei creştine cu păg"nismul sau cu ere+iile/
959
.
14) Să nu furi.
E oprită însuşirea oricărui (un străin. !ot #ur este şi cel ce vrea să răpească din Giserică
su#letele credincioşilor, ademenindu%le la ere+ii. .Fceastă poruncă poate #i înţeleasă şi ca
re#erindu%se la intenţia de a distruge dreapta credinţă, adevărata învăţătură despre :umne+eu
(Cleme#t* /tromate $, 12, 195, 6)/
954
<"ntuitorul ne%a averti+at că) .urul #u "i#e dec%t ca să
fure şi să 1u#gie şi să piardă ($oan 18, 18), de aceea) De omul eretic* după $#t%ia şi a doua
mustrare* depărtează!te* ştii#d că u#ul ca acesta s!a abătut şi a căzut $# păcat* fii#d si#gur de
si#e os%#dit (!it 1, 18%11).
12) Să nu mărturiseşti strâm( îm.otriva a.roa.elui tău.
.Philon insistă asupra păcatului #alsei mărturii care îi a#ectea+ă chiar pe ,udecătorii
legaţi prin ,urăminte teri(ile, care încalcă legea #ără să ştie. :e asemenea, orice #ormă de
divinaţie, de ghicire a viitorului este un ca+ particular de călcare a acestei porunci. K *lement
92M
S#. *hiril al Fle&andriei, 0#ci#area şi slu1irea $# du şi ade"ăr, $$
927
*lement Fle&andrinul, /tromate, $, 11M, 1
958
S#. <acarie Egipteanul, ,milii duo"#iceşti, QQQ, 1
951
*lement Fle&andrinul, /tromate, $$$, 75, 1
956
*lement Fle&andrinul, /tromate, $, 195, 6
951
*lement Fle&andrinul, /tromate, $, 192, 1
959
SEP 1, p. 696
954
SEP 1, p. 696
59
din Fle&andria trece de la interdicţia de a #ura la al zecelea cu"%#t* care se referă la di"ersele
dori#ţe, mai mult sau mai puţin licite (/tromate $, 12, 19M, 9)/
952
.
Porunca e limpede, dar mai ascunde şi alte înţelesuri) .Să nu #ii cu două g"nduri, nici cu
două #eluri de vor(ă, pentru că două #eluri de vor(ă înseamnă cursa morţii/
955
. Pentru a tăia rădă%
cina păcatului, .să nu vor(eşti de rău, să nu ţii minte răul/
95M
. <ărturisire str"m(ă e şi
de#ăimarea dreptcredincioşilor de către eretici.
15) Să nu râvneşti la casa a.roa.elui tău7 să nu râvneşti la femeia a.roa.elui tău/
nici la o-orul lui/ nici la slu-a lui/ nici la slu;nica lui/ nici la (oul său/ nici la asinul său şi la
nici unul din do(itoacele lui şi la nimic dincâte sunt ale a.roa.elui tău<.
-egea pune stavilă chiar şi g"ndurilor păcătoase, ştiind că de la acestea se a,unge lesne la
păcatul cu #apta. .Po#ta (lăcomia) este păcatul în sensul cel mai larg (Nomani 5, 5). Pentru unii
monahi, lăcomia, numită şi gastrimargie, este rădăcina tuturor relelor (Evagrie, +ract. 2%5).
Po#tirea lucrurilor deşarte, chiar dacă sunt mici, are ca e#ect limitarea activităţii Providenţei
(/tromate $, 12, 19M, 9%2)/
957
.
<ai mult, .porunca îţi spune să nu #ii ro( duhului trupesc, ci să%l stăp"neşti/
9M8
. .:acă
tre(uie să ne în#r"năm p"ntecele şi cele de su( p"ntece, atunci este lămurit că am primit dintru
început de la :omnul prin lege porunca de a ne tăia po#tele/
9M1
. =u e oprită doar po#tirea celor
materiale) .:upă cum este pedepsit cel care po#teşte cele ce nu i se cuvin, tot aşa nu%i este
îngăduit să po#tească lucruri #alse/
9M6
, adică să răstălmăcească s#intele învăţături după urechile
sale eretice.
Fici se încheie poruncile :ecalogului.
1M) Fi tot .o.orul vedea ful-erele şi tunetele şi sunetul de trâm(iţă şi muntele
fume-ând8 cu.rins fiind de s.aimă/ .o.orul între- se ţinea de.arte.
17) Fi au 5is către Noise8 9Vor(eşte6ne tu/ dar 2umne5eu să nu vor(ească s.re noi/
ca nu cumva să murim<.
.$ustin (Dial. 25, 7%18) urmat de alţi Părinţi, consideră că echiul -egăm"nt stă su(
semnul #ricii, p"nă într%at"t înc"t poporul nu putea să su#ere au+irea cuv"ntului lui :umne+eu.
Fcestuia i se opune promisiunea unui alt -egăm"nt (c#. $eremia 1M, 11%16 şi $saia 49, 183 44, 1).
Pentru monahi, #rica de :umne+eu este $#ceputul credi#ţei (Evagrie, +ract., passim3 +atericul,
passim)/
9M1
.
.$ată%i deci cer"ndu%i clar să le #ie mi,locitor, ca unii ce nu se puteau apropia de slava
nereţinută a lui :umne+eu. HIJ Frăt"ndu%ne şi prin aceasta în multe chipuri adevărul, a #ăgădu%
it mi,locirea prin 0ristos/
9M9
.
68) Iar Noise le6a 5is8 9`ndră5niţi/ că iată de ce6a venit 2umne5eu la voi8 ca să vă
.ună la6ncercare/ ca să fie frica 'ui între voi .entru ca voi să nu .ăcătuiţi<.
.Spaima în #aţa mani#estărilor sensi(ile ale #orţei divine, mai cu seamă în #aţa
#enomenelor care însoţesc teo#ania, se deose(eşte de aceea a supunerii #ără re+ervă în #aţa
voinţei divine (GR)/
9M4
. <oise cere s%o (iruim pe prima ($#drăz#iţi) ca s%o do("ndim pe cea de%a
doua (ca să fie frica 2ui $#tre "oi).
61) Fi a stat .o.orul de.arte/ iar Noise a intrat în întunericul unde era 2umne5eu.
952
SEP 1, p. 696
955
Didaia celor '= Apostoli, $$, 1
95M
Didaia celor '= Apostoli, $$, 1
957
SEP 1, p. 696
9M8
*lement Fle&andrinul, /tromate, $, 112, 6
9M1
*lement Fle&andrinul, /tromate, $$, 182, 6
9M6
*lement Fle&andrinul, /tromate, $, 19M, 9
9M1
SEP 1, p. 691
9M9
S#. *hiril al Fle&andriei, Despre /f%#ta 6reime, $
9M4
EQ, p. 661
54
.4egura, $#tu#ericul (c[SA"$)) <oise a intrat în întuneric S aici se a#lă i+vorul teologiei
apo#atice, care se constituie încep"nd cu Platon şi, mai t"r+iu, cu Philon şi se consolidea+ă la
S#inţii Părinţi, culmin"nd cu :ionisie Freopagitul şi $oan al *rucii. 4egura sim(oli+ea+ă natura
#ără #ormă, nevă+ută, netrupească a dumne+eirii, ast#el că su#letul care voieşte să cunoască
;iinţa în esenţa ei tre(uie să ştie că :umne+eu este în Sinea Sa de neînţeles. Fceastă învăţătură
a incognosci(ilităţii lui :umne+eu este reluată de *lement (/tromate $$, 6, 2, 1), de Lrigen, de
Prigorie al =Vssei şi de $oan Pură de Fur, care%i consacră un întreg tratat/
9M2
.
.*uvintele acestea arată, celor ce pot să înţeleagă, că :umne+eu este nevă+ut şi negrăit3
iar negura, care este într%adevăr necredinţa şi neştiinţa mulţimii, stă ca o perdea în #aţa strălucirii
adevărului./
9M5
:ar negura are un du(lu aspect) <oise .s%a silit să intre în negură, unde era
glasul lui :umne+eu, adică în g"ndurile cele nepătrunse şi insesi+a(ile ale e&istenţei lui
:umne+eu3 că :umne+eu nu este în negură sau într%un loc, ci mai presus şi de spaţiu şi de timp
şi de toate însuşirile celor create. :e aceea nici nu Se găseşte în vreo parte, nici nu conţine, nici
nu este conţinut, ca să #ie limitat sau tăiat/
9MM
.
>rmea+ă alte r"nduieli, cunoscute su( numele de Cartea legăm%#tului. .Prima
consemnare în scris a dreptului mo+aic o constituie aşa%+isa Carte a legăm%#tului (sefer
ha((erith S $eşirea 68, 66 S 61, 11), în care sunt e&puse norme legale re#eritoare la viaţa
particulară şi pu(lică (miş.atim S ,udecăţi) şi la cea religios%morală (de(arim S cuvinte,
lucruri)/
9M7
. .Prescripţiile acestui *od al alianţei pot #i grupate în trei secţiuni) 1. drept civil şi
penal (61, 1 S 66, 68)3 6. reguli rituale (68, 66%623 66, 6M%113 61, 18%17)3 1. reguli etico%sociale
(66, 61%653 61, 1%7). Stilistic, se pot distinge o categorie ca+uistică sau condiţională, în genul
codurilor mesopotamice, şi o alta apodictică sau imperativă, în stilul :ecalogului sau al te&telor
înţelepciunii egiptene (GR)/
978
.
66) Fi a 5is 2omnul către Noise8 9Iată ce să6i vor(eşti casei lui Iaco( şi iată ce să le
vesteşti fiilor lui Israel8 6 Voi înşivă aţi vă5ut că din cer am -răit cu voi.
61) Să nu vă faceţi dumne5ei de ar-int/ şi nici dumne5ei de aur să nu vă faceţi.
E oprită con#ecţionarea de idoli, adică de statuete repre+ent"nd di#erite +eităţi3 dar te&tul
vi+ea+ă şi arghiro#ilia, alipirea de cele materiale.
69) Nie să6Ni faceţi ;ertfelnic de .ământ7 .e el să vă .uneţi arderile6de6tot/ ;ertfele
.entru mântuire/ oile şi viţeii/ în tot locul unde %u voi face să fie numit numele Neu8 acolo
voi veni la tine şi te voi (inecuvânta.
.*a şi la 16, 69, alternanţă plural%singular) poruncă pentru întreaga comunitate şi pentru
#iecare ins în parte/
971
. .Preci+area $# orice loc H$# tot locul S la FnaniaJ se opune menţiunii din
:euteronom 16, 4, suger"nd posi(ilitatea practicării cultului în orice loc în care :umne+eu 'şi
revelea+ă pre+enţa/
976
.
64) Iar de6Ni vei face ;ertfelnic de .iatră/ să nu6l 5ideşti din .ietre cio.lite/ fiindcă
ţi6ai .us tu dalta .e ele şi ele s6au .ân-ărit.
62) Iar la ;ertfelnicul Neu să nu te urci .e tre.te/ ca nu cumva acolo/ .e ele/ să ţi se
desco.ere -oliciunea<.
.-a început, preotul israelit care aducea ,ert#a avea pe el doar o (ucată de p"n+ă
împre,urul coapselor, după modelul egiptean. <ai t"r+iu, c"nd altarele erau înalte şi cu trepte de
acces, preoţii erau o(ligaţi să poarte pe dedesu(t pantaloni (ve+i 6M, 1M)/
971
.
9M2
SEP 1, p. 691
9M5
*lement Fle&andrinul, /tromate, , 5M, 1
9MM
*lement Fle&andrinul, /tromate, $$, 2, 1
9M7
FG, p. 192
978
EQ, p. 661
971
GGF, p. 181
976
SEP 1, p. 691
971
GGF, p. 181
52
C)PIT*'U' 2+ , ,$nduieli pentru casnici şi ucideri dreptul de azil.
1) 9Iată acum rânduielile .e care tu le vei .une6n faţa lor8
-%#duielile) SEP 1 are $#dreptările) .'ncep $#dreptările, #E=>EdD>?>, norme de drept,
pe care S#inţii Părinţi le asocia+ă cu viaţa activă, cu #aptele virtuţii şi sunt de nedespărţit de
e#ortul de cunoaştere a lui :umne+eu/
979
.
6) 2e vei cum.ăra ro( evreu/ el să6ţi lucre5e şase ani/ iar în anul al şa.telea îl vei
lăsa li(er fără să6i ceri .lată.
1) 2ac6a intrat sin-ur/ sin-ur va ieşi7 dac6a venit cu femeie/ odată cu el va .leca şi
femeia sa.
9) 2acă însă femeia i6a fost dată de către stă.ân şi ea va fi născut fii sau fiice/
atunci femeia şi co.iii vor fi ai stă.ânului său7 el va .leca sin-ur.
Lamenii vor #i eli(eraţi din ro(ie în vremea venirii :omnului. :ar ei nu vor putea
revendica drept ale lor cele ce sunt ale Stăp"nului, adică darurile dumne+eieşti. E răsplătit e#ortul
personal, însă nu putem avea laudă pentru cele ce nu ne aparţin.
4) 2ar dacă ro(ul se va6m.otrivi/ 5icând8 6 `mi iu(esc stă.ânul/ femeia şi co.iii7 nu
vreau să .lec în li(ertate^
2) atunci stă.ânul său îl va aduce la ;udecata lui 2umne5eu7 îl va aduce la uşă/ .e
.ra-/ îi va -ăuri urechea cu o undrea/ iar el îi va slu;i .e veci.
.*el ce s%a supus acestei lumi nu se vinde numai stăp"nului, ci chiar slă(iciunii sale.
HIJ =u se vinde numai soţiei, ci devine ro( al propriei sale alegeri cel ce%şi ia asupră%şi gri,a
casei şi nu pe cea veşnică. Fcestuia, aşadar, stăp"nul său îi găureşte urechea în pragul uşii, ca
să%i amintească de cuv"ntul său, prin care a ales ro(ia/
974
. Fm mai putea înţelege prin acesta pe
cel ce împlineşte poruncile din #rică. El răm"ne în casa Stăp"nului, însă nu #ără oarecare
pedeapsă, arătată prin străpungerea urechii.
5) 2acă cineva îşi va vinde fata ca fată6n casă/ ea nu va ieşi cum .leacă ro(ii.
.ată!# casă) .în sensul) servitoare%i(ovnică/
972
. .!ermenul #olosit aici pentru #emeia
neli(eră are un sens aparte) "E=U?E$ cas#icăUde!a casei şi nu #"XTM S scla"ă sau R>E#B@=M S
slu1#ică, ceea ce vrea să însemne că statutul slu,itoarei israelite era deose(it de al celei de alt
neam, #apt care o apropie de condiţia unei soţii de rang in#erior. 'n lim(a greacă "E=U?E$ este
am(iguu. -a !heocrit înseamnă stăp%#a casei şi nu o sclavă. !ermenul mai apare în -evitic 17,
68, unde elementul comun este e&istenţa relaţiilor se&uale dintre un (ăr(at şi o #emeie
neli(eră/
975
.
M) 2acă stă.ânului nu6i va .lăcea aceea .e care el de (unăvoie şi6a ales6o/ o .oate
eli(era .e (ani7 dar la neam străin nu are voie s6o vândă/ de vreme ce el s6a .urtat cu ea
necinstit.
7) 2acă i6a rânduit6o fiului său/ se va .urta cu ea du.ă rânduiala fiicelor.
.:upă legea #iicelor casei (GR)/
97M
.
18) 2ar dacă el îşi mai ia o alta/ .e ea să n6o li.sească de hrană/ de îm(răcăminte şi
de traiul ei cu (ăr(atul.
11) Iar dacă el nu va face .entru ea aceste trei lucruri/ ea .oate .leca de la el fără
să .lătească nimic/ fără să6i dea (ani.
Sunt limitate a(u+urile asupra #iicelor v"ndute de taţi ca roa(e, în sens de servitoare%
i(ovnice3 sunt prevederi adaptate nivelului moral scă+ut al celor din vechime.
16) 2e va lovi cineva .e altul şi acela va muri/ să fie dat morţii.
979
SEP 1, p. 691
974
S#. Fm(ro+ie, /crisori, $$, 19
972
GGF, p. 181
975
SEP 1, p. 699
97M
EQ, p. 661
55
.*u acest verset se instituie legea talio#ului, mai pregnantă în vv. 61%64/
977
.
11) Iar de nu va fi fost cu voia lui/ ci 2umne5eu i l6a adus în mână/ îţi voi da %u un
loc unde să fu-ă uci-aşul.
E vor(a despre .crima #ără premeditare3 în acest ca+, impactul dintre ucigaş şi victimă e
pus pe seama lui :umne+eu/
488
. .$ se atri(uiau lui :umne+eu înt"lnirile înt"mplătoare (GR).
'ntr%o societate în care legalitatea statală nu înlocuise încă ră+(unarea individuală, ucigaşul
involuntar tre(uia ocrotit împotriva rudelor şi prietenilor victimei. *a şi la alte popoare antice,
locul a+ilului era un sanctuar (GR)/
481
. .:upă Philon, uciderea involuntară este asimilată
,udecăţii lui :umne+eu, care îl pedepseşte pe cel ce a scăpat de ,ustiţia omenească, ucigaşul
#iind într%un anume #el slu1itor al lui :umne+eu şi i se dau cetăţile de scăpare (:euteronom 17,
1.11)/
486
.
19) 2acă însă cineva va mer-e .ână acolo încât să6l omoare .e a.roa.ele său cu
vicleşu- şi va fu-i la altar/ chiar şi de la altarul Neu să6l iei şi să6l omori.
.'ntr%o societate în care legalitatea statală nu înlocuise încă ră+(unarea individuală,
ucigaşul involuntar tre(uia ocrotit împotriva rudelor şi prietenilor victimei. *a şi la alte popoare
antice, locul a+ilului era un sanctuar/
481
.
14) Cel ce va lovi .e tatăl său ori .e mama sa să fie dat morţii.
12) Cel ce va (lestema .e tatăl său ori .e mama sa să fie omorât.
15) Cel ce va ră.i .e cineva dintre fiii lui Israel , fie că6l va vinde ca ro(/ fie că
acela va fi -ăsit în mâinile lui , să fie omorât.
1M) 2acă doi oameni se vor certa şi dacă unul din ei îl va lovi .e celălalt cu o .iatră
sau cu .umnul şi acela nu va muri/ ci va cădea la .at/
17) dacă omul se va scula şi va um(la .e6afară cu a;utorul toia-ului/ atunci
nevinovat va fi cel ce l6a lovit7 îi va .lăti doar tim.ul cât n6a fost în stare să muncească şi
costul în-ri;irii.
68) 2acă cineva va lovi cu (âta .e ro(ul său sau .e slu;nica sa şi va muri su( mâna
lui/ .rin ;udecată va fi .ede.sit7
61) dar dacă Pcel lovitQ va mai trăi o 5i sau două/ el nu va fi .ede.sit/ fiindcă aici
sunt (anii lui.
Pedeapsa veşnică aşteaptă pe cei ce nu aduc cinstire părinţilor (slu,itorilor s#inţiţi), sau
din vina cărora vreun su#let e îndepărtat de Giserică. $ar de vom vătăma pe cineva, prin îndemn
la rău sau opinii eretice, va tre(ui să plătim, p"nă la vindecarea aceluia.
66) 2acă doi oameni/ luându6se la (ătaie/ vor lovi o femeie însărcinată şi aceasta va
le.ăda .runcul ne6m.linit/ PvinovatulQ va fi .us să .lătească des.ă-u(irea .e care o va
cere (ăr(atul femeii7 va .lăti atât cât se cuvine7
+ru#cul #e!mpli#it) .sensul e&act) #ără să ai(ă în#ăţişare de om3 în stare încă
em(rionară, c"nd copilul S după concepţia vremii S încă nu devenise persoană (!e&tul E(raic
însă vi+ea+ă cu precădere vătămarea mamei)/
489
.
:acă prin s#ada noastră provocăm avortarea cuiva, adică se va sminti înainte de a a,unge
la cunoaşterea dreptei credinţe, vom plăti preţul hotăr"t de !atăl său. $ar ,udecători sunt S#inţii,
care vor ,udeca lumea (<atei 17, 6M3 -uca 66, 183 $ *orinteni 2, 6). Prin #emeie putem înţelege
Giserica3 atunci, (ăr(atul ei este <irele 0ristos. .Pentru Lrigen, #emeia însărcinată este
su#letul, care este gata să nască *uv"ntul lui :umne+eu, dar el poate #i vătămat de cel care
caută certuri pe cuvinte ($ !imotei 2, 63 $$ !imotei 6, 19) şi atunci su#letul nu mai poate naşte cu
977
GGF, p. 181
488
GGF, p. 181
481
EQ, p. 666
486
SEP 1, p. 699
481
EQ, p. 666
489
GGF, p. 181
5M
adevărat, ci avortea+ă *uv"ntul şi îl pierde încă ne#ormat. :acă su#letul a primit (ote+ul,
uciderea este o crimă. Soţul su#letului este 0ristos (Hom. Ex. 18, 1%9)/
484
.
61) dar dacă P.runculQ va fi îm.linit/ atunci se va da suflet .entru suflet/
69) ochi .entru ochi/ dinte .entru dinte/ mână .entru mână/ .icior .entru .icior/
64) arsură .entru arsură/ rană .entru rană/ vânătaie .entru vânătaie.
Este aşa%numita lege a talio#ului. .-egea talionului (;us talionis) se regăseşte şi în *odul
lui 0amura(i şi în legile asiriene. Ea are mai mult un caracter social dec"t individual3 impun"n%
du%se o pedeapsă similară pagu(ei provocate, se urmăreşte limitarea e&ceselor vendetei. :e #apt
aplicarea acestei legi pare să%şi #i pierdut #oarte devreme (rutalitatea primitivă, în interiorul popo%
rului israelit #iind recomandată iertarea, accentuată mai t"r+iu de 0ristos (GR)/
482
. Lrigen a#irmă
chiar că asemenea locuri nu sunt numite 2ege, ci deci+ii sau legiuiri, căci 2egea Dom#ului este
fără pria#ă (Psalmul 1M, M)
485
. *redem, însă, că alta e opinia potrivită) .o ast#el de poruncă
este cea mai mare dovadă a iu(irii de oameni a lui :umne+eu. :umne+eu n%a pus această lege
ca să ne scoatem ochii unii altora, ci ca să ne #erim de a #ace aşa ceva altora, de #rică să nu
păţim şi noi la #el/
48M
.
62) 2acă va lovi cineva ochiul ro(ului său sau ochiul slu;nicei sale şi aceia vor or(i/
li(eri să6i lase .entru ochiul lor.
65) Iar dacă va ru.e dintele ro(ului său sau al roa(ei sale/ .entru dintele lor să6i
lase li(eri.
6M) 2acă un taur va îm.un-e un (ăr(at sau o femeie şi le va .ricinui moartea/
taurul va fi ucis cu .ietre/ carnea lui nu va fi mâncată/ iar stă.ânul taurului va fi
nevinovat.
67) 2acă însă taurul o(işnuia de mai6nainte să îm.un-ă/ dar stă.ânul său/ deşi
înştiinţat/ nu l6a ţinut închis/ dacă taurul va omorî (ăr(at sau femeie/ atunci va fi ucis cu
.ietre/ iar stă.ânul său va fi şi el dat morţii7
.er(ul gr. >A>[BCJ poate #i tradus şi cu a distruge, a desfii#ţa, dar şi a supra"egea, a
pu#e deoparte (de ocii mulţimii), adică nu sugerea+ă neapărat nimicirea, distrugerea, ci mai
degra(ă ascunderea/
487
.
18) dar dacă i se va .une .reţ de răscum.ărare/ atunci .entru răscum.ărarea
sufletului său va da cât i se va cere.
11) 2u.ă această rânduială se va face şi când taurul îm.un-e (ăiat sau fată.
16) Iar dacă taurul va îm.un-e ro( sau roa(ă/ stă.ânului lor i se vor .lăti trei5eci
de sicli de ar-int/ iar taurul va fi ucis cu .ietre.
.Pentru că legea e um(ră, închipuieşte prin #iu şi #iică neamul li(er al s#inţilor, iar prin
ro( şi roa(ă, pe cel încă ro( şi supus păcatului. Ti nu este acelaşi lucru a săv"rşi un rău împotri%
va s#inţilor sau a păcătoşilor. :e aceea nu se pedepsesc am"ndouă acestea la #el/
418
. ;aptul că se
permitea celui vinovat să plătească preţ de răscumpărare vesteşte !aina Spovedaniei şi curăţirea
prin îndeplinirea canonului.
11) 2e va destu.a cineva o fântână sau dacă va să.a fântână şi nu o va aco.eri şi
va cădea în ea un viţel sau un asin/
19) stă.ânul fântânii îi va .lăti7 stă.ânului lor îi va da (ani/ iar stârvul va fi al lui.
:upă *lement Fle&andrinul, vom răspunde înaintea Stăp"nului pentru cel ce s%ar pierde în
groapa deschisă de noi3 putem săpa gropi #ie prin #alse învăţături, #ie de+văluind lucruri tainice
celor ce încă sunt la măsura do(itocească
411
. Fceia răm"n în gri,a noastră p"nă la s#"rşit.
484
SEP 1, p. 694
482
EQ, p. 666
485
*#. ,milii la Cartea Ieşirii, Q, 9
48M
S#. $oan Pură de Fur, ,milii la Matei* Q$, 2
487
SEP 1, p. 694
418
S#. *hiril al Fle&andriei, 0#ci#area şi slu1irea $# du şi ade"ăr, $$$
411
*#. /tromate, , 49, 9
57
14) 2acă taurul cuiva va îm.un-e taurul vecinului şi6l va face să moară/ ei vor
vinde taurul cel viu şi vor îm.ărţi (anii între ei7 tot între ei vor îm.ărţi şi taurul mort.
12) 2ar dacă se va fi ştiut că taurul o(işnuia de mai6nainte să îm.un-ă/ dar
stă.ânul său/ deşi înştiinţat/ nu l6a ţinut închis/ atunci acesta va .lăti taur .entru taur/ iar
stârvul va fi al lui.
*hiar şi #aţă de cei a#laţi în starea do(itocească avem o răspundere. 'nsă .cum este cu
putinţă ca un taur care împunge să #ie pedepsitX $ustin asocia+ă $eşirea 61, 67 cu Psalmii 61, 11
s?. şi vede aici pre#igurarea violenţei împotriva lui $isus pe <untele <ăslinilor din partea
trimişilor învăţaţilor evrei (Dial. 181, 1). Pentru Lrigen, taurul este o putere întunecată (Com.
Ge#. 7, 6). :e asemenea, el contra+ice ideea că aici ar #i vor(a de metempsiho+ă, con#orm
căreia în animale s%ar #i co(or"t su#letele omeneşti (De pri#c. $, M, 9). <a&im <ărturisitorul
vede în taur chipul patimii, r"vna şi +elul iraţional care se crede inspirat de :umne+eu (7u.
69)/
416
.
C)PIT*'U' 22 , *edeapsa pentru furt şi alte păcate.
.'n !e&tul E(raic, versetul 1 al acestui capitol este versetul 15 al capitolului precedent3
de asemenea, în ediţia Nahl#s a Septuagintei. Pentru concordanţa cu ediţiile clasice rom"neşti,
am păstrat structura acestora/
411
.
1) 2e va fura cineva un viţel sau o oaie şi le va în;un-hia sau le va vinde/ cinci viţei
va .lăti .entru un viţel şi .atru oi .entru o oaie.
6) 2acă cineva va .rinde hoţul asu.ra fa.tei şi6l va lovi de moarte/ nu i se va socoti
omor.
1) 2ar dacă a ucis du.ă ce a răsărit soarele/ vinovat este8 .entru moarte cu moarte
va muri. 2ar dacă nu va avea cu ce să .lătească furtul/ să fie vândut.
.Se su(înţelege #oaptea. !"lharii spărgeau noaptea3 prinşi de îndată, puteau #i ucişi pe
loc, întruc"t cel care lovea nu putea şti pe cine loveşte. $nterpretarea alegorică a Părinţilor) casa
este su#letul3 locuitorul, conştiinţa3 hoţul, diavolul sau g"ndul rău3 v. 6 se re#eră la cel ce învinge
răul în el însuşi, înainte de a%l săv"rşi, pe c"nd v. 1 se re#eră la cel ce pretinde a nimici răul
atunci c"nd de,a l%a #ăcut. -uminat de către simţul di"i#, el ia cunoştinţă de moartea (păcatului)
din el (Lrigen, I# Mt. ser. 47, P*S, 1M, pp. 119, 65%114, 12)/
419
.
9) Iar dacă hoţul va fi .rins/ şi cele furate vor fi -ăsite la el vii , de la asin .ân6la
oaie 6/ să .lătească îndoit.
.Prin transcrieri negli,ente ale vechilor manuscrise, versetele 1( şi 9 au #ost deplasate de
la locul lor #iresc, adică imediat după versetul 1. *ititorul e rugat să le trate+e ca atare/
414
.
4) 2acă cineva .ă-u(eşte ţarină sau vie lăsând vitele să .ască ţarina altuia/ va .lăti
din ţarina sa du.ă cât a stricat7 iar dacă a .ăscut toată ţarina/ va .lăti cu ce are mai (un
în ţarina sa şi cu ce are mai (un în via sa.
2) 2acă i5(ucneşte un foc şi/ întâlnind mărăcini/ se întinde şi arde clăi sau sno.i
sau holdă/ va .lăti cel ce a a.rins focul.
.;ocul care a i+(ucnit şi a cărui propagare este descrisă de către Philon (/pec. $, 62.67)
repre+intă, alegoric, impulsurile inconştiente, iraţionale, care consumă, o dată cu patimile
(spinii), virtutea (gr"ul), progresul moral (spicele) şi (unele dispo+iţii (c"mpul) (2eg. $$$, 69M%
416
SEP 1, p. 694
411
GGF, p. 186
419
SEP 1, p. 692 S apariţia păcatului în parante+ă nu e neapărat necesară. E #ie o căutare a $#dulcirii te&tului lui
Lrigen, #ie vom înţelege moartea i#trodusă de păcat. =u păcatul e cel ce moare aici, ci locuitorul casei.
414
GGF, p. 186
M8
6973 c#. Her. 672). Lrigen adaptea+ă această alegorie lucrării *uv"ntului care mistuie păcatele
#ără să ardă holda (Com. Io. 2, 675%M)/
412
.
5) 2acă6i dă cineva vecinului său (ani sau lucruri să le .ăstre5e şi ele sunt furate
din casa acestui om/ atunci hoţul/ de va fi -ăsit/ îndoit să le .lătească7
M) iar dacă hoţul nu va fi -ăsit/ atunci stă.ânul casei va veni în faţa lui 2umne5eu şi
va ;ura6ntru adevăr că n6a ascuns nimic din lucrurile a.roa.elui său.
7) *ricare6ar fi lucrul îm.ricinării , un viţel/ un asin/ o oaie sau o haină sau un
oarecare lucru .ierdut des.re care cineva s.une că6i al lui , .ricina amândurora va fi
adusă în faţa lui 2umne5eu7 cel ce .rin 2umne5eu e dovedit/ acela îndoit îi va .lăti
a.roa.elui său.
18) 2acă cineva îi dă a.roa.elui său un asin sau un (ou sau o oaie sau o altă vită să
i6o .ă5ească şi dacă aceea suferă o vătămare sau moare sau e furată şi nu e&istă martori/
11) între cei doi să se facă ;urământ în faţa lui 2umne5eu cum că el P.a5niculQ nu
şi6a făcut .arte din vita a.roa.elui său7 .e aceasta o va lua stă.ânul său de (ună/ iar el nu
va .lăti nimic.
16) 2acă PvitaQ i se fură/ îi va .lăti des.ă-u(ire stă.ânului său7
11) iar dac6a fost sfâşiată de fiare/ să6i aducă dovadă şi nu va .lăti.
19) 2acă cineva o cere cu6m.rumut PvitaQ de la vecinul său şi ea suferă vătămare
sau moare sau e furată şi stă.ânul ei n6a fost de faţă/ el o va .lăti7
14) dar dacă stă.ânul ei a fost de faţă/ nu o va .lăti7 dacă e sim(riaş/ ea va intra în
socoteala sim(riei.
Sunt sta(ilite pedepsele pentru #urt şi despăgu(irile pentru di#eritele pagu(e pricinuite
aproapelui.
12) 2acă cineva înşală o fecioară nelo-odită şi se culcă cu ea/ o va în5estra
în5estrându6şi6o ca soţie7
, "a $#zestra, adică îi va asigura o zestre .e(r. mohar S suma dată de logodnic #amiliei
viitoarei soţii (GR)/
415
.
15) dar dacă tatăl ei nicicum nu se va învoi să i6o dea de soţie/ atunci el îi va .lăti
tatălui atâţia (ani câţi se cer .entru 5estrea fecioarelor.
-egea îngri,eşte şi de #ete, care, în lumea veche, nu aveau prea multe drepturi.
1M) Pe vră;itori să nu6i lăsaţi să trăiască.
17) Tot cel ce se îm.reună cu do(itoc să fie omorât.
68) Cel ce ;ertfeşte dumne5eilor/ şi nu numai sin-urului 2omn/ cu moarte să .iară.
.'n !e&tul E(raic) să fie lo"it de a#atemă, adică) să $ se ceară lui :umne+eu, prin
(lestem, ca el să piară/
41M
<oartea e hără+ită pentru vră,itorie, (estialitate şi idolatrie.
61) Pe străin să nu6l .ri-oneşti/ nici să6l a.eşi/ căci şi voi aţi fost străini în ţara
%-i.tului.
66) Cu nici o văduvă şi cu nici un sărac să nu vă .urtaţi rău7
61) că/ dacă voi le veţi face rău şi ei vor stri-a către Nine/ %u le voi au5i -lasul
69) şi6Ni voi a.rinde mânia şi vă voi ucide cu sa(ia şi vor fi femeile voastre văduve
şi co.iii voştri săraci de .ărinţi.
-a #el ca uciderea şi sodomia, asuprirea celor lipsiţi de apărare este păcat strigător la cer.
64) 2acă6l îm.rumuţi cu (ani .e fratele sărac de lân-ă tine/ nu6l 5ori şi nu6i .une
camătă.
412
SEP 1, pp. 692%695
415
EQ, p. 666
41M
GGF, p. 181
M1
4u!l zori) .în tot echiul !estament, ver(ul mate.i-o e #olosit numai aici şi înseamnă a
presa pe ci#e"a să facă ce"a. 'n !e&tul E(raic) #u te purta cu el ca u# creditor/
417
.
62) 2acă a.roa.elui tău îi vei lua ca 5ălo- haina/ să i6o dai înainte de asfinţitul
soarelui/
65) căci ea e învelitoarea lui/ e sin-urul veşmânt cu care să6şi aco.ere -oliciunea8 în
ce va dormi elO )şadar/ dacă el va stri-a către Nine/ %u îl voi au5i/ că milostiv sunt %u.
Goliciu#ea) .du(lu sens) goliciunea trupului neocrotit de haină3 goliciunea care%l #ace pe
om indecent/
468
. Prin ai#ă, se înţelege aici .veşm"ntul de deasupra (simla, salma, (e-hed,
mesut), care consta dintr%o (ucată pătrată de sto#ă de l"nă sau păr de cămilă. Fcest veşm"nt era
#olosit drept învelitoare de noapte, de aceea nu se lua ca amanet după apusul soarelui/
461
.
6M) Pe dre-ători să nu6i defaimi/ .e mai6marii .o.orului tău să nu6i vor(eşti de
rău.
'ntr%o or"nduire teocratică, hula împotriva autorităţilor o#ensea+ă pe :umne+eu, *el ce
dă dregătoriile.
67) 3u întâr5ia în a6Ni aduce .âr-a ariei tale şi a teascului tău7 .e cei întâi6născuţi
dintre fiii tăi să Ni6i dai Nie.
18) Tot aşa vei face cu viţelul tău/ cu oaia ta/ cu animalul tău de .ovară8 şa.te 5ile
va fi cu maică6sa/ iar în 5iua a o.ta Ni6l vei da Nie.
.=u ne aducem îndată ce suntem chemaţi şi a,unşi la începuturile credinţei şi încă
neiniţiaţi în ,ert#a dumne+eiască şi #ără de s"nge3 ci mai înt"i suntem catehi+aţi şi alergăm su(
mama, adică su( Giserică, şi ne întărim cu cuv"ntul plăcut ca şi cu laptele potrivit pruncului.
HIJ :eci a,unşi la (ăr(ăţie şi (ine hrăniţi cu cuvintele catehi+ării, îi aducem în +iua a opta,
adică după ce a trecut timpul în care se a#lau în pruncie şi a venit după aceea altul în care se
poate împărtăşi în mod potrivit taina lui 0ristos. *ăci +iua a opta înseamnă timpul învierii/
466
.
11) *ameni sfinţi `mi veţi fi8 să nu mâncaţi carnea do(itocului sfâşiat de fiară7
aruncaţi6o la câiniZ
.E vor(a de s#inţenia rituală. *arnea animalelor s#"şiate de #iare era presupusă ca încă
av"nd în ea s"nge3 consumarea s"ngelui era drastic inter+isă de -ege (ve+i -evitic 5, 62%65)/
461
.
.Lmul nu tre(uie să a,ungă comesea# cu #iarele săl(atice (Philon, /pec. $, 117%168)/
469
.
/f%şiat de fiară $# c%mp (Gi(lia 17M6) e su#letul a,uns la cea mai ,oasă stare3 cu acesta să
nu avem comuniune, ci să%l lăsăm c%i#ilor, adică duhurilor necurate.
C)PIT*'U' 2] , Cum se face dreptatea. Despre săr'ători. ,$nduieli şi porunci
pentru intrarea în Canaan.
1) Să nu6ţi .leci urechea la 5von deşert7 să nu iei .artea celui vinovat făcându6te
martor mincinos.
9"o# deşert sau cu"%#t deşert (SEP 1)) .DV?>E"$, este interpretat de Philon ca mi#ci#os
(7E $$, 7). 'ncă de la 0erodot, ca ad,ectiv, înseamnă fără temei şi cali#ică vor(ele transmise
după urece (>="i) z"o#). Philon consideră că legislatorii greci au copiat pasa,ele din
preasfi#tele table ale lui Moise pentru a inter+ice, pe (ună dreptate, mărturiile (a+ate pe +vonuri
(/pec. $, 213 7E $$, 7). Pentru Lrigen, deşarte sunt discursurile eretice despre (sau împotriva
417
GGF, p. 181
468
GGF, p. 181
461
FG, p. 117
466
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$$
461
GGF, p. 181
469
SEP 1, p. 69M
M6
lui) :umne+eu *reatorul3 se pot asculta, dar tre(uie respinse (Hom. Ex. 1, 63 c#. şi Prigorie al
=Vssei, Ca#t. 2, G4, $, p. 172)/
464
.
6) Să nu te iei du.ă cei mai mulţi în a face rău7 când eşti martor/ să nu te a(aţi în
.artea celor mulţi ca să a(aţi ;udecata7
1) nici chiar săracului să nu6i fii .ărtinitor la ;udecată.
Pe l"ngă legiuiri mai grosiere, iată aici şi s#aturi de mare #ineţe.
9) 2e vei întâlni (oul duşmanului tău , sau asinul său , rătăcit/ să6l întorci şi să i6l
duci.
4) 2e vei vedea asinul vră;maşului tău că5ut su( .ovară/ să nu te faci că nu6l ve5i/
ci ridică6l îm.reună cu el.
.$udeilor legea le poruncea să nu treacă nici pe l"ngă vita unui duşman că+ută ,os, iar tu
ve+i adeseori pe #ratele tău rănit de diavol şi că+ut ,os, nu la păm"nt, ci în prăpastia păcatului, şi
nu cauţi să%l scoţi cu s#atul, nici nu%l îndemni şi nici nu te străduieşti să mai iei şi pe alţii în a,utor,
dacă e cu putinţă, ca să poţi slo(o+i mădularul tău din g"tle,ul #iarei/
462
. .:acă tre(uie să ridici
vita de povară a duşmanilor tăi, apoi cu at"t mai mult tre(uie să ridici su#letele prietenilor tăi,
mai ales c"nd căderea lor este mai gro+avă. *ă ei, neput"nd purta povara m"niei, ni cad într%o
groapă, ci în #ocul gheenei. !u, însă, ve+i pe #ratele tău că+ut ,os, strivit de povară, iar pe diavol,
alături de el, aţ"ţ"nd #ocul, şi treci mai departe #ără inimă, #ără milăY E prime,dios lucru să #aci
asta şi cu un animalY/
465
. .:omnul ne%a învăţat, demult de tot, să nu ne (ucurăm de nenorocirile
duşmanilor noştri pentru ca, deprinşi cu aceste #apte, să ne înveţe să ne rugăm pentru duşmani
(-uca 2, 6M)/
46M
.
2) Să nu strâm(i ;udecata săracului când se ;udecă.
5) Gereşte6te de fa.ta nedrea.tă7 .e cel nevinovat şi .e cel dre.t să nu6l uci5i7 celui
nedre.t să nu6i dai dre.tate de dra-ul unor daruri.
M) 2aruri să nu .rimeşti/ căci darurile or(esc ochii celor ce văd şi strâm(ă .ricinile
cele dre.te.
7) Pe străin să nu6l a.ăsaţi/ căci voi ştiţi cum e sufletul .ri(ea-ului/ că şi voi aţi fost
.ri(e-i în ţara %-i.tului.
Pasa,ul se adresea+ă în special ,udecătorilor. /ufletul pribeagului sau al $#străi#atului
(SEP 1), .literal) străi#ului, (devenit prozelit la Philon) se caracteri+ea+ă prin lepădarea de
politeism şi întoarcerea spre :umne+eul unic. Pro+elitul nu este cel tăiat împre,ur trupeşte, ci
spiritual, adică cel ce s%a desprins de patimi. Philon interpretea+ă acest verset din perspectiva
-evitic 17, 19) 6rebuie să!l iubeşti pe străi# ca pe ti#e $#suţi* deopotri"ă trup şi suflet (5irt.
1813 c#. şi *lement, /tromate $$, 1M, MM, 1)/
467
.
18) Fase ani să6ţi semeni ţarina şi să6i aduni roadele/
11) iar în al şa.telea îi vei da odihnă/ lăsând6o nelucrată7 din ceea ce a rămas se vor
hrăni săracii neamului tău şi vor mânca fiarele câm.ului. Tot aşa vei face cu via ta şi cu
măslinii tăi.
E menţionat anul sa(atic, descris pe larg în -evitic.
16) Tre(urile tale să ţi le faci în şase 5ile/ iar în 5iua a şa.tea te vei odihni/ ca să se
odihnească şi (oul tău şi asinul tău/ şi să răsufle fiul roa(ei tale şi străinul care6i cu tine.
.-egea a r"nduit S"m(ăta ca să se odihnească (oul tău de ,ug şi sluga ta. Fm"ndoi
aceştia arată prin ghicituri trupul. *ăci trupul este vita de ,ug a minţii lucrătoare, #iind nevoit să
poarte de silă povara virtuţilor prin #apte. !ot el este şi sluga minţii contemplative, întruc"t
slu,eşte în chip raţional poruncilor minţii care a a,uns la cunoştinţă, ca unul ce s%a pătruns şi el de
464
SEP 1, p. 697
462
S#. $oan Pură de Fur, ,milii la .acere, Q-$$$, 9
465
S#. $oan Pură de Fur, ,milii la Matei, Q, 18
46M
*lement Fle&andrinul, /tromate, $$, 78, 1
467
SEP 1, p. 648
M1
raţiune prin contemplaţiile minţii. S"m(ăta este s#"rşitul am"ndurora, hără+ind #iecăruia odihna
cuvenită de (unurile cărora le slu,esc prin #ăptuire şi contemplaţie/
418
.
11) Pe toate câte vi le6am s.us .ă5iţi6le. 3umele altor dumne5ei să nu le .omeniţi/
nici să se audă ele din -ura voastră.
.Lrigen insistă asupra calităţii dispo+iţiei interioare, indispensa(ilă m"ntuirii. El crede
în e#icacitatea incantaţiilor care păstrea+ă sonoritatea proprie numelor divine din e(raică)
g#J[>E sau y>Y>JI. :e asemenea, este inter+isă rostirea #umelor altor zei (C. Cels. 4, 92). K
Fcest canon era riguros respectat de către creştini, care suportau persecuţii, mai degra(ă dec"t
să pronunţe 9eus. !otuşi era îngăduit a #olosi numele comun ILS$, zeu în lim(a maternă
(greacă) (C. Cels. 4, 92)/
411
.
19) 2e trei ori în an să6Ni ser(aţi8
14) Să .ă5iţi săr(ătoarea )5imelor8 şa.te 5ile veţi mânca a5ime du.ă cum ţi6am
.oruncit/ la vremea rânduită din luna lui )(i(/ căci în acea lună ai ieşit din %-i.t.
`naintea Nea să nu te înfăţişe5i cu mâna -oală.
.-egătura sta(ilită între săr(ătoarea a+imelor şi ieşirea din Egipt primăvara a #acilitat
cone&iunea dintre această săr(ătoare şi Paşti (c#. 16, 14)/
416
.
12) Vei .ă5i săr(ătoarea Secerişului/ a celor dintâi roade din cele ce vei semăna în
ţarina ta7 a.oi săr(ătoarea Culesului/ toamna/ când îţi aduni munca de .e câm..
6oam#a) .te&tual) la ieşirea a#ului. Fnul evreiesc era perioada dintre două toamne/
411
.
/ărbătoarea secerişului) .săr(ătoarea numită în $eşirea 19 sărbătoarea săptăm%#ilor, cele(rată
la şapte săptăm"ni (:euteronom 12, 7) sau cinci+eci de +ile (-evitic 61, 12) după Paşti, deci ar
corespunde Nusaliilor din calendarul creştin/
419
. /ărbătoarea culesului era .cele(rată toamna,
la s#"rşitul anului, între 14%61 ale lunii !işri, la recoltarea strugurilor şi măslinelor. 'n
:euteronom 12, 113 -evitic 61, 69, este numită şi sărbătoarea corturilor, căci se ridicau coli(e
de #run+e, asemenea celor #olosite de viticultori în timpul recoltării strugurilor. Ele evocau apoi
popasul israeliţilor în deşert. Pare a #i cea mai populară dintre săr(ători, căci în $$$ Negi M, 6 şi
243 $e+echiel 94, 64 este numită numai sărbătoare/
414
.
15) 2e trei ori .e an/ toţi cei de .arte (ăr(ătească se vor înfăţişa înaintea
2omnului/ 2umne5eului tău.
Sunt #i&ate săr(ătorile anuale, pre+entate pe larg în 2e"itic. 'n perioada mo+aică, acestea
erau) +aştile unit cu sărbătoarea azimilor (14%61 =isan sau Fviv)3 Ci#cizecimea sau
sărbătoarea secerişului (2 Sivan) şi Corturile sau sărbătoarea culesului (14%66 !işri).
1M) fiindcă atunci când .e .ă-âni îi voi alun-a de la faţa ta şi6ţi voi lăr-i hotarele/
nimeni nu6ţi va râvni .ământul7 sân-e din ;ertfa Nea să nu ;ertfeşti .e ceva dos.it/ şi nici
-răsimea săr(ătorii Nele să nu rămână .ână dimineaţa.
17) Pâr-a celor dintâi roade ale ţarinii tale s6o aduci în casa 2omnului/
2umne5eului tău. Niel să nu fier(i în la.tele mamei luiZ
.Philon încearcă să e&plice prin începutul acestui verset ;acerea 9, 5) *ain ar #i călcat
această regulă, nepun"nd deoparte p"rga roadelor sale, adică ceea ce era mai (un, mai de preţ,
ca să le o#ere lui :umne+eu (/acrif. 56). 0ipolit ne dă mărturie despre vechiul o(icei creştin de
a duce la (iserică p"rga roadelor, primele recolte, consemn"nd te&tul rugăciunii rostite de
episcop cu acest prile, (6rad. 11)/
412
.
:espre ,ert#e se vor(eşte amănunţit în -evitic. E interesantă, însă, ultima prevedere de
aici (după GR, aceasta ar #i repre+entat un o(icei canaanean, semnalat în >garit)) .-egea vrea
418
S#. <a&im <ărturisitorul, Capetele g#ostice, 129
411
SEP 1, p. 648
416
EQ, p. 666
411
GGF, p. 189
419
EQ, p. 666
414
EQ, p. 661
412
SEP 1, pp. 648%641
M9
să%l înveţe pe om (unătatea încep"nd de ,os, de la animalele necuv"ntătoare/
415
. Prevederea
urmărea să pună stavilă cru+imii, .cu alte cuvinte, să nu a,ungă hrana unui animal viu
condimentul unui animal ucis şi nici cau+a vieţii să a,ungă a,utor pentru consumarea cărnii/
41M
.
>lterior, ra(inii au e&tins prevederea, oprind orice alăturare de carne cu produse lactate.
68) Iată/ %u îl trimit .e în-erul Neu înaintea feţei tale/ ca să te .ă5ească .e cale/ să
te ducă6n ţara .e care ţi6am -ătit6o.
Fcest #ragment (v. 68) .constituie conclu+ia *odului alianţei, HIJ lege promulgată pe
muntele Sinai ca pregătire pentru aşe+area în *anaan. 0#gerul pare distinct de :umne+eu, deşi
*el care acţionea+ă este $ahve. Este un înger pă+itor (c#. =umerii 68, 12), care îl anunţă pe acela
din *artea lui !o(it 4, 9 (GR)/
417
.
61) Ia aminte asu.ră6ţi şi ascultă de el şi nu6i fii necredincios7 că nu te va cruţa/
fiindcă numele Neu este deasu.ră6i.
.4umele Meu este asupra lui) $ustin pune această e&presie printre cele care îl asocia+ă
pe $osuaU$isus, cel care a condus poporul în păm"ntul #ăgăduinţei (c#. v. 68) cu $isus H0ristosJ.
Iisus (:umne+eu *uv"ntul) este *el care a +is) 4umele Meu este asupra lui (Dial. 54, 1%6)/
498
.
66) 2acă6ntr6adevăr `mi vei asculta -lasul şi vei face toate câte vă voi .orunci şi vei
.ă5i le-ământul Neu/ `mi veţi fi .o.or ales dintre toate neamurile/ că al Neu este6ntre-
.ământul7 iar voi `mi veţi fi .reoţie îm.ărătească şi neam sfânt. Iată cuvintele .e care le
vei s.une fiilor lui Israel8 2acă6ntr6adevăr `mi veţi asculta -lasul şi veţi face tot ceea ce6ţi
voi s.une/ voi fi duşmanul duşmanilor tăi şi .otrivnicul .otrivnicilor tăi.
.'n te&t şi conte&t) de remarcat alternanţele între singular şi plural/
491
. .Dacă "eţi
asculta glasul Meu) această reluare intensivă este comentată de Philon prin dacă "eţi asculta cu
adevărat (c#. 14, 62), însemn"nd împlinirea cuvintelor ascultate (7E $$, 15)/
496
.
61) Căci în-erul Neu/ .ovăţuitorul tău/ va mer-e cu tine şi te va duce la )morei şi
la :etei şi la Gere5ei şi la Canaaneeni şi la 4her-hesei şi la :evei şi la Ie(usei şi %u îi voi
stâr.i.
69) 3u te vei închina dumne5eilor lor şi nici nu le vei slu;i/ nici vei face du.ă fa.tele
lor/ ci6ntru totul le vei dărâma ca.iştile şi6ntru totul le vei 5dro(ii stâl.ii.
./t%lpii) pietre%n #orme alungite, în#ipte%n păm"nt, repre+ent"nd anumite +eităţi/
491
.
./t%lpi (de piatră), stele, @?XT"E, sim(oli+ea+ă pentru Philon #alsele credinţe şi #alsele doctrine
(7E $$, 15)/
499
.
64) Să slu;eşti 2omnului 2umne5eului tău/ şi %u îţi voi (inecuvânta .âinea şi vinul
şi a.a şi voi înde.ărta slă(iciunea din mi;locul vostru.
erset care poate căpăta conotaţii vi+"nd Euharistia.
62) 3imic neroditor sau ster. nu va fi .e .ământul tău7 numărul 5ilelor tale %u îl
voi .lini.
65) Grica o voi trimite să mear-ă6nainte6ţi/ -roa5ă voi .une6n toate neamurile
asu.ra cărora vei mer-e/ .e toţi .otrivnicii tăi îi voi .une .e fu-ă.
.6eama sau frica de :umne+eu va conduce poporul lui $srael, adică îl va menţine în
ascultare #aţă de El şi de pro#etul Său. !eama precede iu(irea de :umne+eu în calea spre
desăv"rşire şi spre dreapta cinstire a dumne+eirii (Philon, 7E $$, 61 şi literatura monastică
creştină, în special). :acă teama de Dum#ezeu va conduce poporul lui $srael, toţi cei care i se
împotrivesc lui $srael $ se împotrivesc lui :umne+eu. Prin -egea dumne+eiască, $srael îi va
415
*lement Fle&andrinul, /tromate, $$, 76, 1
41M
*lement Fle&andrinul, /tromate, $$, 79, 6
417
EQ, p. 661
498
SEP 1, p. 641
491
GGF, p. 189
496
SEP 1, p. 641
491
GGF, p. 189
499
SEP 1, p. 641
M4
converti chiar şi pe duşmanii săi. *"nd teama domneşte în su#let, ea risipeşte purtările idolatre,
arti#iciale (Philon, 7E $$, 66)/
494
.
6M) Vies.i voi trimite să mear-ă6nainte6ţi/ -roa5ă voi .une6n toate neamurile
asu.ra cărora vei mer-e/ .e toţi .otrivnicii tăi îi voi .une .e fu-ă.
.Philon vor(eşte de "iespi, @AM=L$ (7E $$, 69), şi de roiuri de "iespi, @Di[M @AM=J[
(+raem. 72), însemn"nd că loviturile -ui sunt impara(ile şi că nimic nu este mai presus de
legăm"ntul Său (7E $$, 69). !heodoret compară inva+ia viespilor de aici cu inva+ia (roaştelor,
ţ"nţarilor şi muştelor c"ineşti trimise asupra Egiptului (7 Id. M)/
492
.
67) 2ar nu6i voi alun-a într6un sin-ur an/ ca nu cumva .ământul să devină .ustiu
şi fiarele .ământului să se înmulţească asu.ră6ţi7
18) ci6i voi alun-a de la tine .e6ncetul cu6ncetul/ .ână ce tu te vei înmulţi şi vei lua6
n moştenire .ământul.
.'ncetineala cuceririi este e&plicată aici caşi în :euteronom 5, 66 (GR)/
495
.
11) `ntinde6voi hotarele tale de la Narea 0oşie .ână la Narea Gilistenilor şi de la
.ustie .ână la 0âul cel Nare al %ufratului şi da6voi în mâinile voastre .e cei ce locuiesc în
ţară şi6i voi alun-a de la tine.
.Sunt hotarele ideale ale imperiului lui :avid şi Solomon. Pentru o altă descriere a
Păm"ntului ;ăgăduinţei, c#. =umerii 19/
49M
.
16) Să nu faci le-ământ cu ei/ nici cu dumne5eii lor.
11) Să nu locuiască ei în ţara ta/ ca să nu te facă să .ăcătuieşti îm.otrivă6Ni7 că de
vei slu;i dumne5eilor lor/ aceştia îţi vor fi ţie ca.cană<.
De "ei slu1i dum#ezeilor lor) .ver(ul e(raic, tradus prin T>?WLXJ (a slu1i) c"nd se re#eră
la :umne+eul evreilor, este redat prin #"eTLXJ, a fi rob, c"nd se re#eră la +eii străini/
497
.
:umne+eu #ăgăduieşte israeliţilor să le dea (iruinţă în #aţa popoarelor canaanite, dar îi
averti+ea+ă să se #erească de religiile acelora. >n înger va călău+i pe $srael3 dar, la capitolul 11,
acesta va primi o altă conotaţie...
C)PIT*'U' 2f , Moise se suie a oua oară în muntele )inai.
1) Iar lui Noise i6a 5is8 9Suie6te la 2omnul/ tu şi )aron/ 3ada(/ )(iud/ .recum şi
şa.te5eci dintre (ătrânii lui Israel8 ei de de.arte I se vor închina 2omnului.
.:upă Philon, cei care îl însoţesc pe <oise în urcarea sa sunt #iguri sim(olice) suind
spre vederea ;iinţei, su#letul (<oise) este stră,uit de *uv"nt (Faron), de hotăr"rea li(eră
(=ada() şi de iu(ire (F(iud) (Migr. 127%158). Pentru <a&im <ărturisitorul, Faron, -ogosul, nu
este cuv"ntul rostit, ci mintea cugetătoare. *ei doi #ii sunt în#lăcărarea şi dorinţa, puse în slu,(a
cunoaşterii lui :umne+eu, iar cei şapte+eci de (ătr"ni repre+intă contemplaţia naturală şi
timpul. <oise tre(uie să lase în urma lui, pe r"nd, toate acestea pentru a a,unge prin întunericul
necunoştinţei la unirea cu *el%ce%nu%poate%#i%cunoscut (7u. 51)/
448
.
6) 3umai Noise sin-ur se va a.ro.ia de 2umne5eu/ dar ei nu se vor a.ro.ia/ iar
.o.orul nu se va sui îm.reună cu ei<.
1) ) venit Noise şi a adus la cunoştinţa .o.orului toate cuvintele lui 2umne5eu şi
toate rânduielile. Iar .o.orul între- a răs.uns într6un -las8 9Toate cuvintele .e care le6a
-răit 2omnul le vom face şi le vom ascultaZ<
494
SEP 1, p. 641
492
SEP 1, p. 646
495
EQ, p. 661
49M
EQ, p. 661
497
SEP 1, p. 646
448
SEP 1, p. 646
M2
9) Iar Noise a scris toate cuvintele 2omnului. Fi sculându6se Noise dis6de6
dimineaţă/ a 5idit ;ertfelnic su( munte/ cu dois.re5ece stâl.i .entru cele douăs.re5ece
seminţii ale lui Israel.
Fvem aici .a doua menţiune despre activitatea literară a lui <oise (prima a #ost la 15,
19)/
441
. .Pentru Fugustin, acest pasa, se înţelege în relaţie cu $$ *orinteni 2, 12) acest popor este
altar şi templu al lui :umne+eu (7E 75)/
446
.
E greu de spus c"te au #ost urcările lui <oise în munte, evenimentele ne#iind redate
cronologic. Se pare că, după o primă suire, <oise a co(or"t cu :ecalogul, urm"nd o a doua as%
censiune, spre a primi îndrumări cultice. Fcum suie şi $osua, dar e amintit doar la 69, 11. Fici sunt
numiţi Faron şi #iii săi, =ada( şi F(iud. .;iii născuţi din Faron ne arată neamul cel s#inţit. $ar
(ătr"nii, pe cei aleşi ca (uni. Faron iarăşi e chipul lui 0ristos, Frhiereul s#"nt şi #ără de păcat,
prin *are am primit naşterea prin :uh şi apă/
441
.
4) Fi i6a trimis .e tinerii fiilor lui Israel să aducă arderi6de6tot şi să6I ;ertfească
2omnului 2umne5eu viţei ca ;ertfă de mântuire.
.Rert#elnicul (altarul) este chipul lămurit al Gisericii lui 0ristos, care e aşe+ată ca pe un
munte. HIJ $ar altarul ne închipuieşte Giserica în ,urul căreia a aşe+at <oise cele douăspre+ece
pietre pentru cele douăspre+ece seminţii ale lui $srael. Prin aceasta i%a asigurat de mai înainte pe
cei din s"ngele lui $srael că locul cel mai cuvenit lor este Giserica lui 0ristos. HIJ 'nsă după ce
au alunecat cu privire la El în păreri ne(uneşti, 0ristos S%a mutat în chip necesar la neamuri.
HIJ $ar că la vremea sa urmau să slu,ească ,ert#a de taină a lui 0ristos cei admiraţi pentru
(ăr(ăţie, se înţelege pentru cea duhovnicească şi după :umne+eu, cei ce vor avea mintea #ermă
şi întărită, o poate a#la cineva din #aptul că au #ost trimişi tinerii să aducă arderi de tot. Fşa îi
a#lăm lucr"nd pe S#inţii Fpostoli, care au încon,urat tot păm"ntul, slu,indu%$ -ui şi aduc"ndu%$
arderi de tot, adică pe cei ce s%au #ăcut cunoscuţi prin credinţă neprihănită şi şi%au întărit viaţa
de străduinţele pentru virtute. HIJ Fceasta e propriu t"nărului şi celor #oarte viguroşi) e propriu
lui să aducă lui :umne+eu arderi de tot şi ,ert#e duhovniceşti şi să se înalţe la slu,irea spirituală
şi să săv"rşească ,ert#a m"ntuirii. Fceasta s%a preînchipuit şi prin viţeii care au #ost aduşi. 0ris%
tos e asemănat cu viţelul crescut pentru vigoarea lui şi pentru că e cel mai înalt dintre animale
pentru reîntinerirea lui. Flteori 'l vedem asemănat cu un viţel mic, pentru că >nul%=ăscut S%a
#ăcut om şi a primit ,ugul ro(iei, dacă e adevărat că S%a arătat în chipul ro(iei. :ar deşi s%a
putut spune, av"ndu%se în vedere taina întrupării, că S%a #ăcut ca noi su( ,ugul ro(iei, totuşi El
n%a e&periat ro(ia, pentru că era de #irea cea de sus şi li(eră. :eci e asemănat cu un viţel şi
pentru că a #ost su( ,ug, şi pentru că a #ost în a#ară de ,ug. *ăci viţelul e lipsit de e&perienţa
,ugului, dar e de un neam destinat prin #ire ,ugului. 'n al doilea sens, deşi S%a aşe+at su( ,ug, ca
su( lege, dar era li(er3 căci era mai presus de lege, ca *el ce este :ătătorul legii şi :umne+eu.
'n al treilea sens, purta şi #irea trupului din păm"nt, cea (olnavă în ea însăşi prin legea păcatului
HIJ. *"t ţine de #irea trupului, pare a se a#la şi su( ,ugul păcatului, dar nu avea e&perienţa
lui/
449
.
2) Fi luând Noise ;umătate din sân-e/ l6a turnat într6un vas/ iar cealaltă ;umătate
de sân-e a vărsat6o .este ;ertfelnic.
.Pe c"t se pare, o parte arată învăţătura morală a înţelepciunii, iar o parte pe cea mistică.
Partea turnată în vas este morală, iar cea vărsată pe altar este mistică, prin aceea că este vărsată
în minţile omeneşti prin oarecare insu#lare şi prin dar dumne+eiesc, pentru ca ele să simtă cele
de cuviinţă şi să se umple de credinţă în :umne+eu/
444
.
5) ).oi a luat cartea 'e-ământului şi a citit6o în au5ul .o.orului7 iar ei au 5is8
9Toate câte a -răit 2omnul le vom face şi le vom ascultaZ<
441
GGF, p. 184
446
SEP 1, p. 646
441
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$$
449
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$$
444
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$$
M5
M) Fi luând Noise sân-ele/ a stro.it .o.orul/ 5icând8 9)cesta este sân-ele
le-ământului .e care 2omnul l6a încheiat cu voi/ .otrivit tuturor acestor cuvinte<.
.<oise, intermediar între $ahve şi popor, îi uneşte sim(olic, stropind s"ngele aceleiaşi
,ert#e peste altar, care 'l repre+intă pe :umne+eu, apoi peste popor. Pactul este ast#el pecetluit
prin s"nge/
442
.
.$ar că e necesar să se s#inţească prin s"nge cei ce tind la (măsura s#inţeniei) şi doresc să
se apropie de :umne+eu, a arătat%o <oise stropind cu s"nge tot poporul şi însuşi păm"ntul. :ar
vom a#la şi prin aceasta că omul nu se poate s#inţi singur. HIJ *ăci nu spală legea păcatele, ci o
#ace aceasta harul !ainelor prin 0ristos/
445
.
7) Fi s6au suit Noise şi )aron/ 3ada(/ )(iud şi şa.te5eci dintre (ătrânii lui Israel
18) şi au vă5ut locul unde stătea 2umne5eul lui Israel8 su( .icioarele 'ui era ca un
aşternut din les.e5i de safir/ tot atât de curat .recum adâncul cerului.
.'n ersiunea E(raică) 2!au "ăzut pe Dum#ezeul lui Israel3 e&presie cu totul singulară şi
uimitoare, întruc"t #u "a putea omul să!Mi "adă faţa (să <ă vadă) şi să trăiască (11, 68).
!e&tul Septuagintei preci+ea+ă că oamenii au vă+ut numai locul u#de stătea Dum#ezeu, anume
doar ceea ce părea a #i aşternutul tronului Său/
44M
. .!raducerea grecească atenuea+ă te&tul, din
scrupul teologic. :in acelaşi motiv, !argum%urile e&plică) ceea ce se vede este strălucirea slavei
divine şi nu :umne+eu 'nsuşi. K Pentru Evagrie Ponticul, locul lui Dum#ezeu este ceea ce
percepe intelectul uman care s%a îm(răcat cu harul, adică se a#lă în starea de rugăciune,
semăn"nd cu sa#irul de culoarea cerului (De malig#is cogitatio#ibus, 1M3 c#. +ract. 94). Pentru
:idim, locul este "irtutea, $#ţelepciu#ea practică sau contemplarea celor inteligi(ile (PP 17,
1111*)/
447
.
.Fu+i cum au vă+ut locul numit al lui :umne+eu, ca în chipul tăriei cerului. *ăci cerul e
strălucitor şi culoarea cea mai înaltă şi eterică e asemenea sa#irului. *ăci cerul e locul cel mai
cuvenit, în care locuieşte :umne+eu, odihnindu%Se în îngeri. *ăci S#"ntul locuieşte întru s#inţi şi
Se apleacă în cei ce vieţuiesc în cetatea de sus, pentru no(leţea şi pentru înălţarea lor la o viaţă
tare în curăţie/
428
. 2oc al lui :umne+eu, în care%- putem vedea, e inima curăţită de patimi (<atei
4, M)) .*"nd mintea s%a de+(răcat de omul cel vechi şi s%a îm(răcat în omul harului, vede şi starea
sa în vremea rugăciunii, semăn"nd cu sa#irul sau cu a+urul cerului, stare pe care Scriptura o
numeşte şi loc al lui Dum#ezeu, vă+ut de (ătr"ni pe <untele Sinai/
421
.
11) Iar dintre aleşii lui Israel nu a .ierit nici unul7 au fost vă5uţi la locul lui
2umne5eu şi au mâncat şi au (ăut.
.Au m%#cat şi au băut) semn că erau vii, dar poate #i vor(a şi de un pr"n+ ritual, cu care se
încheie de o(icei un legăm"nt, o alianţă, un contract, un armistiţiu (ve+i alianţa dintre $srael şi
F(imelec S ;acerea 62, 62%11 şi pe aceea dintre $aco( şi -a(an S ;acerea 11, 49)/
426
. Faron,
=ada(, F(iud şi cei şapte+eci au urcat numai p"nă aici. .:upă Fugustin, aleşii sunt cei numiţi
la v. 7 şi repre+intă aleşii poporului lui :umne+eu (în lumina Epistolelor lui Pavel) $$ !imotei 1,
63 Nomani M, 67%183 $$ !imotei 6, 17%68). =umărul şapte+eci trimite la S#"ntul :uh, iar cei patru
(<oise, Faron, =ada( şi F(iud) la cele patru Evanghelii şi la #ăgăduinţa #ăcută lumii întregi,
repre+entată de cele patru puncte cardinale. Lspăţul care are loc în munte pre#igurea+ă #ericirea
celor ce a,ung în 'mpărăţie, #ericire re+ervată aleşilor (7E 186)/
421
.
16) Fi a 5is 2omnul către Noise8 9Suie6te la Nine în munte şi stai acolo/ că am să6ţi
dau ta(lele de .iatră8
442
EQ, p. 661
445
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$$
44M
GGF, p. 184
447
SEP 1, p. 641
428
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$$
421
Evagrie Ponticul, Capete despre deosebirea patimilor, 1M
426
GGF, p. 184
421
SEP 1, p. 641
MM
11) Fi sculându6se Noise îm.reună cu Iosua/ a.ro.iatul său/ s6au suit în muntele
lui 2umne5eu/
.Philon #ace următoarea o(servaţie) :e ce urcă $isus împreună cu <oiseX ;iindcă $isus
este una cu <oise, aşa cum ne arată numele său, m%#tuire, cali#icativ propriu su#letului inspirat3
#iind chemat să devină succesorul lui <oise după ce s%a ridicat deasupra celorlalţi (7E $$, 91).
Pentru unii Părinţi, $osuaU$isus are un alt rol) el îl asistă pe <oise, spune Lrigen, nu ca un
slu,itor de rang in#erior, ci ca protector, #iindcă 'l sim(oli+ea+ă pe $isus 0ristos (Hom. Ies. 1, 6).
$osuaU$isus ascunde taina venirii lui $isus 0ristos şi pentru Fugustin, care constată că, în $eşirea,
$isus apare, apoi dispare şi din nou reapare) aceasta înseamnă că =oul -egăm"nt este ascuns în
-ege şi, uneori, se arată celor cu mintea trea+ă (7E 181)/
429
.
19) iar (ătrânilor le6a 5is8 9)şte.taţi aici în linişte .ână ne vom întoarce la voi.
Iată/ )aron şi *r sunt cu voi7 dacă are cineva ceva de ;udecat/ să vină la ei<.
$osua e pomenit aici ca însoţitor al lui <oise, dar el nu a #ost amintit între cei chemaţi să
urce în munte. .L(servă că a #ost chemat <oise, care a primit legea cea încă în um(re şi litere,
dar se suie împreună cu el şi $osua cel împreună chemat, ca chip al lui 0ristos, *are nu e
chemat de !atăl în mod egal cu ceilalţi. *ăci e pururea cu El. :ar #ace celor chemaţi calea cu
putinţă de #olosit, mi,locind şi merg"nd împreună. Pentru că este cu neputinţă, precum am +is,
de%a a,unge înlăuntrul lui :umne+eu şi !atăl în alt mod dec"t prin mi,locirea -ui/
424
. =u e clar
ce au #ăcut ceilalţi, însă capitolele următoare dau de înţeles că ei s%au întors la popor.
14) S6au suit deci Noise şi Iosua în munte7 şi norul a aco.erit muntele.
12) Fi slava lui 2umne5eu s6a .o-orât .e muntele Sinai/ .e care norul l6a aco.erit
tim. de şase 5ile. Iar în cea de a şa.tea 5i l6a chemat 2omnul .e Noise/ din mi;locul
norului.
/la"a) .gr. #S!>, care traduce e(r. ma(hodh, ce provine dintr%un radical cu sensul greu,
importa#t. !ermenul desemnea+ă mani#estarea e&terioară a măreţiei divine e&traordinare, care
se în#ăţişea+ă poporului ales ca un #oc mistuitor pe muntele Sinai. <ăreţia lui $ahve reapare
mereu înaintea lui $srael şi se dovedeşte puternică în pedeapsă şi miraculoasă în ocrotire
(-evitic 7, 2.61 ş. u.3 =umerii 19, 183 12, 17), ea umple templul lui Solomon ($$$ Negi M, 18 ş.
u.3 $$ Paralipomena 5, 1 ş. u.), iar $e+echiel o vede părăsind $erusalimul în a,unul distrugerii sale
($e+echiel 1, 65 ş. u.). Se înt"lnesc de asemenea pasa,e în care măreţia lui $ahve cuprinde
întreaga creaţie, ca în Psalmi sau în $saia 2, 1 (-!hO)/
422
. .Pentru Philon, începutul versetului
dovedeşte că :umne+eu S ;iinţa 'nsăşi S nu se deplasea+ă, ci /la"a lui Dum#ezeu este cea care
coboară. Fceastă slavă se poate înţelege în două #eluri) ea descoperă pre+enţa puterii lui
:umne+eu şi are drept scop întărirea credinţei celor care urmea+ă să #ie instruiţi în cunoaşterea
-egii3 înseamnă şi că locul dum#ezeiesc este cu totul inaccesi(il minţii omeneşti celei mai
curate (7E $$, 94). K :upă Prigorie al =VVsei, <oise, în timpul convor(irii cu :umne+eu, a
depăşit condiţia păm"nteană pentru a deveni părtaş la cea veşnică (5M 1, 4M)/
425
.
15) 2ar chi.ul slavei 2omnului era în ochii fiilor lui Israel ca un foc ar5ând .e
vârful muntelui.
1M) Fi a intrat Noise în mi;locul norului şi s6a suit în munte7 şi a stat acolo/ în
munte/ .atru5eci de 5ile şi .atru5eci de no.ţi.
.Ttim că <oisi prin post s%a urcat în munte. *ă n%ar #i îndră+nit să se apropie de v"r#ul
muntelui care #umega, nici n%ar #i cute+at să intre în nor, dacă n%ar #i #ost înarmat cu postul/
42M
.
!otuşi, un post at"t de îndelungat surprinde. .*um a putut natura trupului să se cheltuiască at"ta
vreme, #ără să se întregească ceea ce se împrăştia din puterea lui în #iecare +iX Fceastă nedu%
429
SEP 1, p. 641
424
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$$
422
EQ, p. 661
425
SEP 1, p. 649
42M
S#. asile cel <are, ,milii şi cu"%#tări, $, 4
M7
merire o de+leagă cuv"ntul lui :umne+eu, care +ice) 4u #umai cu p%i#e "a trăi omul* ci cu tot
cu"%#tul care iese di# gura lui Dum#ezeu (:euteronom M, 13 <atei 9, 9)/
427
.
C)PIT*'U' 2h , ,$nduieli pentru cortul adunării% chivotul mărturiei! masa
p$inilor! sfeşnicul cu şapte 'raţe.
*apitolele 64%11) .:umne+eu îi dă lui <oise prescripţii cu privire la construirea
sanctuarului, la instituirea slu,itorilor acestuia şi la des#ăşurareacultului/
458
.
1) Fi a -răit 2umne5eu către Noise/ 5icând8
6) 9S.une6le fiilor lui Israel8 Să6Ni aduceţi .rinoase7 de la tot omul .e care6l lasă
inima să dea/ să6Ni strân-eţi .rinoasele.
SEP 1 traduce aici) 2uaţi p%rga ce Mi se cu"i#eI .Pentru Lrigen, p"rga o#erită lui
:umne+eu este rodul minţii şi al tuturor #acultăţilor superioare3 înţelegerea tuturor lucrurilor
este su(ordonată cunoaşterii lui :umne+eu (Hom. Ex. 11, 1 şi Com. Io. $)/
451
.
1) Iată .rinoasele .e care le vei strân-e de la ei8 aur/ ar-int şi aramă7
9) mătase viorie/ vişinie şi staco;ie/ .ân5ă de in to.it şi .ăr de ca.ră7
.*ele patru culori ale p"n+ei sunt asociate celor patru elemente de către Philon) i#ul
subţire provine din păm"nt3 purpura din apă3 vioriul întunecat ţine de aer (care este luminat de
lumină străin), iar staco,iul este asemănător #ocului. >n templu construit de m"na omului,
consacrat Părintelui >niversului, tre(uie să #ie #ăcut din su(stanţele din care a #ost #ăcut 'ntregul
(Mos. $$, MM). Fcest sim(olism a #ost preluat de tradiţia creştină (*lement, /tromate , 2, 16, 1 şi
*osmas, 6opograpia 4, 14). K +ărul de capră) acest material de r"nd este înţeles de *hiril al
Fle&andriei în legătură cu aprecierea :omnului despre darul văduvei sărace (-uca 61, 6%1)/
456
.
4) .iei de (er(ec vo.site6n roşu/ .iei de culoarea iachintului şi lemn de salcâm7
.Iaci#t) un #el de sa#ir sau ametist, al(astru%violet. 'n !e&tul E(raic) piei de delfi#/
451
.
2em# de salc%m) .te&tual) lem# care #u putrezeşte3 identi#icat cu salc"mul, cunoscut prin
dura(ilitatea lui/
459
.
'nţelesul mistic al părului de capră) .Părul e ceva mort, #ără s"nge şi #ără su#let. Fcela
care îl aduce dovedeşte că gustul păcatului este de,a mort în el, că niciodată păcatul nu va mai
vieţui şi nu va mai stăp"ni în mădularele sale/
454
. E vestită patima .m"ntuitoare, închipuită prin #i%
ecare din cele spuse) prin pielea roşie, s"ngele, iar prin păr, moartea. ;iindcă părul în trupul omului
este #ără simţire3 de aceea e chipul morţii/
452
. *"t priveşte metalele preţioase, ele pot închipui
strălucirea virtuţilor, sau atri(utele divine.
P2) untdelemn .entru candele/ miresme .entru mir şi .entru tămâia cea
(inemirositoare7Q
.Fcest verset lipseşte din te&tul grecesc3 ediţiile rom"neşti l%au preluat din versiunile
e(raice/
455
.
5) .ietre de sardiu şi .ietre scum.e ferecate de .us la efodul şi .ie.tarul .reotului.
427
=il Fscetul, Cu"%#t ascetic, 19
458
SEP 1, p. 649
451
SEP 1, p. 644
456
SEP 1, p. 644
451
GGF, p. 184
459
GGF, p. 184
454
Lrigen, ,milii la Cartea Ieşirii, Q$$$, 4
452
S#. Prigorie de =Vssa, Despre "iaţa lui Moise
455
GGF, p. 184
78
.Efod) parte din veşm"ntul preoţesc3 #ăcut din mătase scumpă, încrustată cu pietre
preţioase, era purtat pe umăr. +ieptar (hoşen)) altă parte de veşm"nt preoţesc, ataşată de e#od
prin inele de aur/
45M
.
M) `mi vei face Nie locaş sfânt şi %u Nă voi arăta întru voi.
.Philon pre#eră pentru cort >cB>@D>, sa#ctuar, termen curent în greacă pentru a
desemna templul. Părinţii #olosesc de o(icei @=M[i, cort, lat. taber#aculum. Pentru Lrigen,
>cB>@D> desemnea+ă at"t trupul c"t şi su#letul #iecărui om, templu al :uhului S#"nt, dacă este
curat şi consacrat lui :umne+eu, c"t şi Giserica, împodo(ită cu virtuţile care îi sunt proprii/
457
.
7) Chi.ul cortului şi chi.ul tuturor o(iectelor lui le vei face .otrivit i5voadelor .e
care %u ţi le voi arăta în munte8 aşa să le faciZ
.64, 1%7) ,fra#dele pe#tru co#struirea cortului. Nevelaţia re#eritoare la sanctuar scoate
înt"i în relie# o#randele pe care tre(uie să le aducă poporul privind materialele necesare şi
#i&ea+ă atenţia asupra modelului pe care îl va alcătui discursul divin. Fceastă e&emplaritate
superioară a orientat lecturile e&egeţilor de lim(ă greacă în trei direcţii) o interpretare
cosmologică, asociind Gi(liei platonismul3 aplicarea pentru creştini la tainele lui 0ristos3 şi
perspectiva ecle+iologică. Pentru Părinţi, acest pasa, se înţelege şi în relaţie cu te&tele din =oul
!estament ($oan 6, 17%613 $$ *orinteni 4, 13 Evrei 7, 693 18, 68)/
4M8
. .S#inţii Părinţi au înţeles
sim(olismul cortului su( in#luenţa Epistolei către Evrei (M, 4, unde este citată $eşirea 64, 7), şi
mai ales a #ormulei din Evrei 7, 69, completată de $$ *orinteni 4, 1. Fst#el, ei opun simpla
copie, care era templul vechiului $srael, cortului #efăcut de m%#ă ome#ească (>\LEW"R"BM?"$),
deopotrivă !emplu ceresc unde credincioşii tre(uie să intre urm"nd lui 0ristos, şi Giserica de pe
păm"nt, după asemănarea $erusalimului ceresc (*hiril, Ador. 4, 7, 2 G*). Pentru Prigorie al
=Vssei, cortul ne#ăcut de m"nă omenească este 0ristos. El este Puterea şi 'nţelepciunea lui
:umne+eu, #ără de început, necreat3 El şi%a aşe+at cortul în mi,locul omenirii (c#. $oan 1, 19),
întrup"ndu%Se. E&presia cuprinde o alu+ie la cele două naturi ale lui 0ristos. Prigorie e&tinde la
întregul cort ceea ce se spune în Evrei 18, 68 despre perdeaua !emplului) trupul lui 0ristos
(5M 6, 158, 157)/
4M1
.
-ui <oise i s%a în#ăţişat, în chip tainic, un cort imaterial, pe care $srael avea să%l
reproducă în chip vă+ut, din materiile indicate. .*ortul acesta este 0ristos, puterea şi înţelepciu%
nea lui :umne+eu, *are, ne#iind #ăcut de m"nă după #irea -ui, primeşte să Se plăsmuiască
atunci c"nd e de tre(uinţă să #i&e+e acest cort între noi. Fst#el, în oarecare #el, acelaşi cort este
şi ne#ăcut şi #ăcut, în prima calitate e&ist"nd de mai înainte ca necreat, iar în a doua primind
această alcătuire vă+ută, #ăc"ndu%se creat/
4M6
.
18) Chivotul mărturiei îl vei face din lemn de salcâm8 lun- de doi coţi şi ;umătate/
lar- de un cot şi ;umătate şi înalt de un cot şi ;umătate.
.Ci"ot (mivotos) traduce un cuv"nt e(raic care înseamnă ladă cu capac, cufăr, sicriu.
;olosit mai înt"i pentru a desemna cora(ia lui =oe (;acerea 2, 19). ulgata îl traduce prin arca
= arcă (cu acelaşi înţeles). 'n cultul creştin ortodo&, chivotul este macheta miniaturală a unei
(iserici, aşe+ată în altar pe s#"nta masă, în care se păstrea+ă 'mpărtăşania pentru (olnavi.
Ci"otul mărturiei) semnul (mărturia) pre+enţei lui :umne+eu/
4M1
. .Pentru Philon, arca lui =oe
este un sim(ol al trupului, ce poartă în el mintea care îl salvea+ă în timpul potopului, iar
chivotul -egăm"ntului sim(oli+ea+ă lumea inteligi(ilă (+la#t. 91). !radiţia creştină continuă
acest sim(olism) #iecare su#let tre(uie să devină o arcă a lui =oe, un ci"ot al -egii, o
bibliotecă a *ărţilor S#inte (Lrigen, Hom. Ge#. 6, 2 şi 7, 9). Pentru Părinţi, chivotul este o
icoană a umanităţii lui 0ristos, întrupat din ;ecioară (0ipolit, citat de !heodoret şi Lrigen,
45M
GGF, p. 184
457
SEP 1, p. 644
4M8
SEP 1, p. 649
4M1
SEP 1, p. 642
4M6
S#. Prigorie de =Vssa, Despre "iaţa lui Moise
4M1
GGF, p. 184
71
Com. -om. 1, M, PP 19, 7, 9, 7 :). :in sec. , se de+voltă tema identi#icării chivotului cu S#"nta
;ecioară, mai ales în c"ntările lui Noman<elodul şi la $oan :amaschinul (/ermo 1, 6%9), şi este
moştenită p"nă a+i şi de tradiţia răsăriteană şi de cea apuseană. Părinţii din Lccident, încep"nd
cu $sidor de Sevilla, au de+voltat interpretarea con#orm căreia arca lui =oe sim(oli+ea+ă
Giserica/
4M9
.
11) `l vei sufla cu aur curat7 .e dinăuntru şi .e dinafară îl vei sufla. Fi6i vei face6
m.re;ur cin-ătoare de aur/ din 5imţi îm.letiţi.
9imţi $mpletiţi) .Fceste ondulaţii repre+intă schim(ările su(stanţei corporale, în sens
spiritual (Philon, 7E, $$, 58)/
4M4
.
.*hivotul de aur unde sunt ta(lele legăm"ntului HIJ nu este altceva dec"t înţelegerea
noastră, unde noi tre(uie să înscriem legea lui :umne+eu/
4M2
. Sau lemnul de salc"m, #iind ne%
putre+itor, închipuie trupul nestricăcios al :omnului, aurul arăt"nd dumne+eirea Sa. *ununa de aur
vesteşte demnităţile Sale, împărătească şi arhierească. Fcest *hivot ne descoperă -egea
dumne+eiască.
16) Fi6i vei face .atru inele de aur şi i le vei .rinde în cele .atru colţuri de ;os8 două
inele .e o latură şi două inele .e cealaltă latură.
11) Vei face .âr-hii din lemn de salcâm şi le vei sufla cu aur.
.:rugii auriţi, precum şi inelele HIJ, strălucesc de lumina dumne+eiască a *uv"ntului,
comunicată ucenicilor (*hiril al Fle&andriei, Ador. 7, 288F)/
4M5
.
19) Pâr-hiile ai să le vâri .rin inelele din colţurile de ;os ale chivotului/ ca să .oată
fi chivotul ridicat .e ele.
14) Pâr-hiile vor fi mereu în inelele chivotului.
.:upă Prigorie al =Vssei, inelele, drugii, p"rghiile mesei, ca şi st"lpii cortului şi
heruvimii repre+intă puterile angelice, care susţin lumea cerească, repre+entată de cort (5M 6,
157). :e asemenea, drugii ar repre+enta puterile (ine#ăcătoare care îi ridică pe cei care tre(uie
m"ntuiţi spre înălţimile virtuţii (5M 1M8)/
4MM
.
12) `nlăuntrul chivotului vei .une mărturiile .e care ţi le voi da.
Mărturiile) .redau gr. ?> D>W?XWE>, traducere a e(r. edut, care desemnea+ă, con#orm
paralelelor cu alte lim(i orientale, clau+ele unui tratat impus de su+eran vasalului său. Mărturia
este aici :ecalogul înscris pe tă(liţe de piatră/
4M7
.
15) `i vei face un aco.erământ al is.ăşirii/ din aur curat/ lun- de doi coţi şi
;umătate/ şi lat de un cot şi ;umătate.
Acoperăm%#t al ispăşirii) .<ai t"r+iu, ilasterion va deveni o masă pe care marele preot
aduce ,ert#a de ispăşire (acoperirea păcatelor), prin stropire cu s"nge. ;olosit şi de S#"ntul Pavel
în Nomani 1, 64)/
478
. .Acoperăm%#t (capac) al $mpăcării este *el care S%a #ăcut om (Nomani
1, 643 $ $oan 6, 1), mi,locitor între !atăl şi noi (*hiril al Fle&andriei, Ador. 288:). *el >nul%
=ăscut a rămas :umne+eu *uv"ntul (întrup"ndu%Se), precum o dovedeşte atitudinea
heruvimilor, care ne arată starea de contemplaţie continuă a puterilor cereşti, îndreptate spre
:umne+eu (ibid. 7, 281F)/
471
.
1M) Vei face doi heruvimi din aur curat/ lucrat cu ciocanul şi6i vei .une .e
aco.erământul is.ăşirii/ la amândouă ca.etele7
4M9
SEP 1, p. 642
4M4
SEP 1, p. 642
4M2
Lrigen, ,milii la Cartea 4umerii, Q, 1
4M5
SEP 1, p. 645
4MM
SEP 1, p. 645
4M7
EQ, p. 669
478
GGF, p. 182
471
SEP 1, p. 645
76
Heru"imii sunt un .sim(ol al pre+enţei lui :umne+eu, Cel ce şade pe eru"imi ($ Negi
9, 93 $$ Negi 2, 63 $ Negi 17, 14)/
476
. .Heru"im înseamnă mare cu#oşti#ţă, ştii#ţă $#altă după
Philon (Cer.) şi mai apoi după Părinţi (*lement, /tromate , 2, 14, 2)/
471
.
17) un heruvim va fi la un ca.ăt şi un heruvim la celălalt ca.ăt al aco.erământului.
E o dovadă că sunt îngăduite repre+entările plastice, atunci c"nd ele urmea+ă unor
vi+iuni dumne+eieşti şi nu sunt rodul închipuirii. -ucrurile s#inte sunt, de alt#el, lucrate su( asis%
tenţa :uhului S#"nt.
68) :eruvimii vor fi deasu.ra/ cu ari.ile întinse/ cu ari.ile um(rind
aco.erământul/ cu feţele una s.re cealaltă7 feţele heruvimilor vor fi6ndre.tate s.re
aco.erământ.
.St"lpii înalţi, strălucitori de poleiala argintie şi aurie, şi verigile şi heruvimii care
acopereau cu aripile lor chivotul şi toate celelalte c"te le în#ăţişea+ă descrierea alcătuirii cortului
sunt, pentru cel ce priveşte spre cele de sus, Puterile mai presus de lume, contemplate în cort,
care, din voia dumne+eiască, susţin toate. Ele sunt adevăratele noastre susţinătoare, trimise să
slu,ească celor ce vor primi m"ntuirea/
479
. S#"ntul $oan :amaschin porneşte de la acest loc
scripturistic pentru a polemi+a cu iconoclaştii) .0eruvimii care um(reau ilastiriul nu erau lucrul
m"inilor omeneştiX :umne+eiasca Scriptură, însă, acu+ă pe cei ce se închină celor cioplite, dar şi
pe cei care ,ert#esc demonilor. Fst#el, idolii păg"nilor sunt de dispreţuit şi opriţi, căci erau
închipuirile demonilor/
474
.
61) )co.erământul să6l .ui .e chivot/ deasu.ra7 iar în chivot vei .une mărturiile
.e care ţi le voi da.
66) 2e acolo Nă voi face ţie cunoscut şi de acolo/ de deasu.ra aco.erământului/
dintre cei doi heruvimi ce vor fi .e chivotul mărturiei/ de acolo îţi voi vor(i %u ţie des.re
toate câte6ţi voi .orunci .entru fiii lui Israel.
61) Vei face o masă din lemn de salcâm8 lun-ă de doi coţi/ lată de un cot/ înaltă de
un cot şi ;umătate.
69) * vei sufla cu aur curat şi6i vei face6m.re;ur cin-ătoare de aur din 5imţi
îm.letiţi.
64) Un (râu de6o .almă să6i faci îm.re;ur/ iar .este (râu/ de ;ur6îm.re;ur/ vei face
o6m.letitură de 5imţi.
8# br%u) .după unii) (ordură pentru prote,area o(iectelor de pe masă3 după alţii)
stinghie de unire a picioarelor mesei, care să%i asigure sta(ilitatea. Lptăm pentru sensul
prim/
472
. -a #el am înţeles şi noi te&tul (i(lic, chiar dacă, #iresc, nu putem cunoaşte cu e&actitate
cum arătau o(iectele cortului ori, mai t"r+iu, cele pre+ente în !emplu.
62) Vei face .atru inele de aur şi vei .rinde inelele de cele .atru colţuri unde6i sunt
.icioarele/
65) în ;osul (râului/ iar inelele vor fi toarte .entru .âr-hiile cu care va fi .urtată
masa.
6M) Pâr-hiile să le faci din lemn de salcâm şi le vei .olei cu aur curat7 cu ele va fi
.urtată masa.
67) Fi numai .entru ea vei face (lidele/ căţuile/ i(ricele şi cănile din care se toarnă7
din aur curat le vei face.
:eşi aurul repre+intă adesea o ispită, pre+enţa sa a(undă în sanctuar. :upă Evagrie
Ponticul, sunt de două #eluri g"ndurile ce ne încearcă) drăceşti şi nepătimaşe) .g"ndul drăcesc
îndeamnă la c"ştigarea aurului #ără ruşine şi +ugrăveşte des#ătarea şi slava ce vin de pe urma
476
GGF, p. 182
471
SEP 1, p. 645
479
S#. Prigorie de =Vssa, Despre "iaţa lui Moise
474
Dogmatica, $, 12
472
GGF, p. 182
71
lui3 în schim(, g"ndul nepătimaş aduce în minte doar #orma simplă a aurului, despărţită de
patimă şi lăcomie/
475
.
18) Pe masă vei .une .âinile .unerii6înainte/ de6a .ururi înaintea Nea.
Sunt) .p"inile%o#randă3 p"inile%proaducere. 'n echivalentul liturgic ortodo&) prescurile
(aduse ca prinoase la altar)/
47M
. .+%i#ile sunt um(ra P"inii venite din cer, aceea care se va o#eri
pe altarele s#intelor (iserici (*hiril al Fle&andriei, Ador. 7, 289*)/
477
. .Pentru Lrigen, acest
ritual asigură coe+iunea celor douăspre+ece tri(uri ale lui $srael şi pre#igurea+ă predica
apostolilor trimişi de <"ntuitorul la acestea (#ragm. la $ Negi 61, 9%4, în P*S 2, p. 67M, 4%
19)/
288
.
E o preînchipuire a Euharistiei) .P"inile punerii înainte închipuiau această p"ine. Fceasta
e ,ert#a cea curată, adică nes"ngeroasă, care a spus :omnul, prin pro#et, să $ se aducă de la
răsăritul soarelui p"nă la apus (<aleahi 1, 11)/
281
.
11) Vei face sfeşnic din aur curat. Sfeşnicul să6l faci (ătut din ciocan8 fusul/ (raţele/
cu.ele/ nodurile şi florile lui vor fi cu el un sin-ur tru..
16) 2in laturile lui vor ieşi şase (raţe8 trei (raţe ale sfeşnicului/ dintr6o latură/ şi
trei (raţe ale sfeşnicului/ din cealaltă latură.
11) Pe un (raţ/ trei cu.e6n chi. de mi-dală/ fiecare cu nodul şi cu floarea ei7 la fel
.e fiecare (raţ care iese din sfeşnic.
19) Sfeşnicul va avea .atru cu.e6n chi. de mi-dală/ fiecare cu nodul şi floarea ei/
14) nodul de su( cele două (raţe/ nodul de su( cele .atru (raţe/ deci la cele şase
(raţe care ies din sfeşnic.
12) 3odurile şi ramurile care ies dintr6însul vor fi toate dintr6un sin-ur metal (ătut
cu ciocanul8 aur curat.
15) `i vei face şa.te candele şi6i vei .une luminile şi ele vor lumina latura din faţa
lui.
.*ele şapte candele sim(oli+ea+ă, în Fpocalipsa lui $oan, plinătatea :uhului, iar după
*hiril al Fle&andriei, darurile :uhului S#"nt, prin care 0ristos îi iluminea+ă pe oameni (Ador. 7,
28MF%G)/
286
.
1M) Nucările şi tăviţele i le vei face din aur curat.
<ucările .#iind pro(a(il un #el de vase cu g"tul alungit pentru a alimenta candelele cu
ulei (<a&im <ărturisitorul, 7 6. 21). K 6ă"iţe HIJ) desemnea+ă recipiente plasate su( candele
pentru depo+itarea cenuşii meşelor care au ars/
281
17) 2intr6un talant de aur curat se va face totul.
>n tala#t avea, apro&imativ, 14 Wilograme. .S#eşnicul avea şase (raţe laterale şi unul
central, în v"r#ul cărora ardeau şapte lumini de seara p"nă dimineaţa ($osi# ;laviu, A#ticităţi
iudaice, $$$, M, 1)) +iua ardeau trei, noaptea şapte lumini. *aracterul sim(olic al s#eşnicului este
su(liniat de numărul (raţelor, 5, Hnumăr alJ per#ecţiunii, şi de lumină, unul din semnele
teo#aniei lui $ahve (-!hO)/
289
. .S#eşnicul era o stili+are a migdalului, închipuind Fr(orele vieţii
şi lumina lui :umne+eu 'nsuşi. F #ost interpretat mai t"r+iu ca semn al pre+enţei divine în
mi,locul poporului şi asociat cu <esia, asupra căruia odihneşte :uhul lui :umne+eu, plin de
daruri ($saia 11, 1 şi `aharia 9, 6). Părinţii creştini îl asocia+ă pe 0ristos s#eşnicului (menorah),
pornind de la identi#icarea s#eşnicului cu <esia, în tradiţia iudaică. Pentru Lrigen, sim(oli+ea+ă
-egea şi, pentru $rineu, pe :uhul S#"nt cu cele şapte daruri (Dem. 7)3 pentru *lement, crucea lui
475
*#. Capete despre deosebirea patimilor, 5
47M
GGF, p. 182
477
SEP 1, p. 64M
288
SEP 1, p. 64M
281
S#. $oan :amaschin, Dogmatica, $, 11
286
SEP 1, p. 647
281
SEP 1, p. 647
289
EQ, p. 669
79
0ristos care luminea+ă lumea (/tromate , 2, 14, 1). $maginea Gisericii ca s#eşnic pentru lume
apare şi la $rineu (Ad". aer. , 68, 1). 'n Năsărit, tradiţia ortodo&ă vede în s#eşnic chipul S#intei
;ecioare, purtătoare a lui 0ristos, lumina lumii (Proclus de *onstantinopol, PP 22, 588)/
284
.
98) Ia seama să faci totul du.ă i5vodul ce ţi6a fost arătat în munte.
.S#eşnicul arată că cel ce vrea să lumine+e pe alţii tre(uie să #ie solid din toate părţile şi să
nu ai(ă nimic uşor sau gol3 şi să #ie ciocănite a#ară toate cele de prisos, care nu pot #olosi ca pildă
a unei vieţi #ără prihană, celor ce ar privi/
282
. Sau, .au+ind despre (raţele s#eşnicului ce se înalţă
ca nişte ramuri dintr%o singură tulpină, pentru ca lumina să se reverse îm(elşugat şi darnic din
toate părţile, nu vei greşi de te vei g"ndi la ra+ele de multe #eluri ale :uhului/
285
. .S#eşnicul de
aur e chipul lui 0ristos. *ăci ;iul e prin #ire şi cu adevărat :umne+eu. $ar strălucirea şi înălţimea
dumne+eiască tre(uie asemănată cu aurul HIJ. ;aptul că s#eşnicul s%a turnat arată chipul ales,
adică măreţia dumne+eiască a lui Emanuil. $ar nişte ramuri la dreapta şi la st"nga răsar ca dintr%un
trunchi de ar(ore şi se înalţă împreună cu #usul din mi,loc şi se ridică p"nă la aceeaşi înălţime.
*ăci, unul #iind după #iinţă, e socotit a #i multiplu prin #eluritele lucrări, dar nimic nu e străin şi
adaus din a#ară la El, cu toate că datorită atri(utelor dumne+eieşti nu e cugetat a #i simplu/
28M
.
C)PIT*'U' 2j , Cortul adunării şi cele ale lui.
1) Cortul să6l faci din 5ece scoarţe de in to.it/ ţesut în violet/ în .ur.uriu şi6n
staco;iu7 7 cu heruvimi le vei face/ lucraţi cu iscusinţă.
I# topit) .te&tual) "iso#, p"n+ă de in din $ndia, ţesătură #oarte #ină şi scumpă, cu #irul
răsucit după #ier(ere (topire)/
287
. 2ucraţi cu iscusi#ţă) .în !e&tul E(raic) operă de artist, ceea
ce înseamnă lucrare de ţesător iscusit3 aşadar, chipurile heruvimilor erau parte din ţesătura
însăşi/
218
. .$+voare antice şi islamice relatea+ă despre e&istenţa unor corturi%sanctuare la toate
populaţiile semitice. :escrierea Hcortului alianţeiJ, di#icil de înţeles în detaliile sale, este aceea a
unui sanctuar demonta(il, adaptat vieţii nomade/
211
.
.F o#eri in tors înseamnă a mistui trupul prin a(stinenţă, prin veghile şi o(oselile
rugăciunilor/
216
.
6) 'un-imea unei scoarţe va fi de două5eci şi o.t de coţi/ iar lăţimea unei scoarţe va
fi de .atru coţi8 scoarţele vor avea toate aceeaşi măsură.
1) Cinci scoarţe vor fi în-emănate la un loc/ celelalte scoarţe vor fi şi ele6n-emănate
la un loc.
9) Cheotori de mătase violetă vei face .e mar-inea de6n-emănare a fiecărei scoarţe/
şi tot aşa .e cealaltă mar-ine de6n-emănare a scoarţei următoare.
4) Cinci5eci de cheotori vei face la o scoarţă şi cinci5eci de cheotori vei face .e
mar-inea scoarţei de6n-emănare/ aşa ca ea să se le-e de cealaltă scoarţă .rin cheotorile ce
stau faţă6n faţă.
2) Vei face cinci5eci de co.ci de aur7 cu co.cile vei le-a o scoarţă de cealaltă/ aşa că6
ntre-ul cort va fi un sin-ur tot.
.Pentru Prigorie al =Vssei, scoarţele care acoperă cortul sim(oli+ea+ă unirea
duhovnicească a credincioşilor în dragoste şi pace (5M , 6, 1M1)/
211
.
284
SEP 1, pp. 64M%647
282
=il Fscetul, Cu"%#t ascetic, 6M
285
S#. Prigorie de =Vssa, Despre "iaţa lui Moise
28M
S#. *hiril al Fle&andriei, 0#ci#area şi slu1irea $# du şi ade"ăr, $Q
287
GGF, p. 182
218
GGF, p. 182
211
EQ, p. 669
216
Lrigen, ,milii la Cartea Ieşirii, Q$$$, 4
211
SEP 1, p. 628
74
5) Peste cort vei face un înveliş de .ăr de ca.ră7 uns.re5ece învelişuri vei face.
.Pentru Fugustin, 11 este numărul încălcării -egii (18a1)
219
, #iind pus în legătură cu 55,
sim(olul iertării tuturor păcatelor (5&11), c#. <atei 1M, 66 (7E 18M)/
214
.
M) 'un-imea unui înveliş va fi de trei5eci de coţi/ iar lăţimea unui înveliş va fi de
.atru coţi7 cele uns.re5ece învelişuri vor avea toate aceeaşi măsură.
7) Cinci învelişuri le vei uni la un loc şi tot la un loc .e celelalte şase învelişuri. Pe
cel de al şaselea înveliş îl vei îndoi în .artea din faţă a cortului.
18) Vei face cinci5eci de cheotori la un înveliş/ .e mar-inea în-emănării/ şi tot
cinci5eci de cheotori vei face .e mar-inea celuilalt înveliş/ ca să se .oată în-emăna cu
.rimul.
11) Fi vei face cinci5eci de co.ci de aramă7 co.cile le vei vârî în cheotori/ aşa încât
învelişurile se vor în-emăna şi vor alcătui un sin-ur tot.
16) Cât des.re ceea ce .risoseşte din învelitorile cortului/ ;umătatea de înveliş care
.risoseşte va atârna .e .artea de dina.oi a cortului.
11) 2e6a lun-ul aco.erişului/ de6o .arte şi de alta/ ceea ce .risoseşte din învelitori
va atârna .e .ereţii cortului/ un cot într6o latură şi un cot în cealaltă/ ca să6l aco.ere.
19) Cortului îi vei face a.oi un aco.eriş din .iei de (er(ec vo.site6n roşu7 iar .e
deasu.ra/ .este el/ un aco.erământ din .iei de culoarea iachintului.
.or(ind despre cortul cel #efăcut de m%#ă ome#ească, Prigorie al =Vssei vede în
pieile "opsite $# roşu şi în păturile de păr sim(oluri ale morţii preînchipuind patimile lui 0ristos
(5M 6, 1M1). 'n Cortul cel nou al Gisericii, pieile capătă strălucirea vieţii, precum su#letele,
moarte pentru păcat, #ac să în#lorească harul :uhului3 păturile de păr repre+intă austeritatea
spinoasă a asce+ei şi pocăinţei (Lrigen, Hom. Ex. 11, 14), trimiţ"nd la veşmintele purtate de
monahi (5M 6, 1M53 c#. şi Evagrie Ponticul, +ract., prolog)/
212
. .Fugustin, ca şi Părinţii greci,
vede în roşul pieilor de (er(ec s"ngele patimilor lui 0ristos. Fceeaşi culoare îi evocă pe martiri
şi rugăciunile lor de mi,locire. K 5i#eţiul (iaci#tul % iaci#tul) sim(oli+ea+ă vigoarea vieţii
veşnice (7E 18M)/
215
.
14) `i vei face cortului .ilaştri din lemn de salcâm.
12) Giecare .ilastru va fi lun- de 5ece coţi7 lat de un cot şi ;umătate va fi fiecare
.ilastru.
.*hiril aplică versetul la 0ristos, temelia Gisericii şi st"lpul adevărului (c#. $ !imotei 1,
14). *ei 18 coţi lungime ar sim(oli+a per#ecţiunea naturii Sale divine, iar lăţimea de un cot şi
,umătate ar arăta pogor"rea sa de la dumne+eire la umanitate (Ador. 7, 212*%215F)/
21M
.
15) Giecare .ilastru va avea două ce.uri/ unul în dre.tul altuia7 aşa vei face la toţi
.ilaştri cortului.
1M) Cortului îi vei face două5eci de .ilaştri .entru latura dins.re mia5ă5i.
17) Su( cei două5eci de .ilaştri vei face .atru5eci de tăl.ice de ar-int8 câte două
tăl.ice su( un .ilastru/ .entru cele două ce.uri ale lui/ şi două tăl.ice su( un alt .ilastru/
.entru cele două ce.uri ale lui.
68) Iar .entru cealaltă latură/ cea de mia5ănoa.te/ vei face două5eci de .ilaştri.
61) Vei face şi .entru ei .atru5eci de tăl.ice de ar-int/ câte două tăl.ice su( un
.ilastru şi două tăl.ice .entru alt .ilastru.
66) Iar .entru .artea dindărăt a cortului/ care vine s.re asfinţit/ vei face şase
.ilaştri.
61) 2oi .ilaştri vei face .entru un-hiurile cortului/ în s.ate7
219
Fdică se adaugă ceva :ecalogului.
214
SEP 1, p. 628
212
SEP 1, p. 628
215
SEP 1, p. 621
21M
SEP 1, p. 621
72
69) ei vor fi deo.otrivă6n .artea de ;os şi deo.otrivă se vor în-emăna cu ca.etele de
sus. )şa vor fi8 amândoi la fel şi amândoi întocmai .entru amândouă un-hiurile.
64) )şa că vor fi o.t .ilaştri cu şais.re5ece tăl.ice de ar-int/ două tăl.ice su( un
.ilastru şi două tăl.ice su( alt .ilastru/ în cele două laturi.
.St"lpii cortului sunt interpretaţi de unii Părinţi, în lumina Palateni 6, 7, ca #iind
învăţătorii şi slu,itorii Gisericii (Lrigen, Hom. Ex. 7, 13 Prigorie al =Vssei, 5M 6, 1M9).
$nterpretarea hristologică este, de asemenea, răsp"ndită/
217
.
62) Fi vei face (ârne din lemn de salcâm8 cinci (ârne .entru .ilaştrii dintr6o .arte
a cortului/
65) cinci (ârne .entru .ilaştrii din cealaltă .arte a cortului şi cinci (ârne .entru
.ilaştrii din .artea dindărăt a cortului/ cea dins.re asfinţit.
6M) rârna de la mi;loc va trece .rin mi;locul .ilaştrilor de la un ca.ăt .ân6la
celălalt Pal .ereteluiQ.
67) Pilaştrii îi vei îm(răca în aur7 inelele lor/ .rin care se vâră (ârnele/ le vei face
din aur7 tot în aur vei îm(răca şi (ârnele.
.Pentru Philon, ("rna din mi,loc sim(oli+ea+ă -ogosul necesităţii care susţine lucrurile
cereşti şi pe cele păm"nteşti printr%o legătură indisolu(ilă (7E $$, M7, 78). Lrigen vede în ("rnele
st"lpilor m"inile drepte ale 'nvăţătorilor unite în Giserică în semn de comuniune apostolică (Hom.
Ex. 7, 1)/
268
.
18) Cortul aşa6l vei ridica/ du.ă i5vodul ce ţi s6a arătat în munte.
E descrisă alcătuirea cortului3 în capitolele #inale se va reveni asupra acestora. *ortul avea
patru acoperăminte) de in şi mătase3 din păr de capră3 din piei de (er(ec vopsite în roşu3 din piei
de viţel de mare, de culoare al(astră. Pentru ultimul acoperăm"nt, Septuaginta are e.imalimmata
dermata iaminthina (v. 19). .Fcestea arătau pe 0ristos, Fcoperăm"ntul Gisericii. Ti anume al%
(astru, ca pe *el ce e din cer şi de sus3 şi de culoare roşie, ca pe *el ce a venit în trup/
261
.
11) Vei face o .erdea ţesută6n violet/ .ur.uriu şi staco;iu/ în in to.it7 cu doi
heruvimi o vei face/ lucraţi cu iscusinţă.
+erdea) .în greceşte) mata.ztasma (= perdea3 draperie). Echivalentul ei liturgic din
cultul ortodo& e impropriu numit uneori catapeteasmă (perdea)3 mult mai potrivit e ico#ostas
sau t%mplă (aceasta, de la tem.lum)/
266
.
16) * vei atârna de .atru stâl.i de salcâm îm(răcaţi în aur/ cu vârfuri de aur şi cu
tăl.icele/ .atru/ de ar-int.
*ei patru st"lpi închipuie .cele patru testamente vechi/
261
, adică legăm"ntul încheiat de
:umne+eu cu Fdam, cu =oe, cu Fvraam şi cu <oise. =e putem g"ndi şi la numărul S#inţilor
Evanghelişti, care (inevestesc în toată lumea (în cele patru puncte cardinale), aşa cum a t"lcuit
S#"ntul *hiril al Fle&andriei
269
.
11) Vei .une aşadar .erdeaua .e stâl.i. Iar în s.atele .erdelei vei .une înlăuntru
chivotul mărturiei. Perdeaua va fi astfel .entru voi des.ărţitură între sfânta şi sfânta6
sfintelor.
.*orespun+"nd în arhitectura liturgică ortodo&ă) sf%#ta = naosul3 sf%#ta!sfi#telor =
altarul/
264
.
19) Cu .erdeaua vei ascunde astfel .rivirilor chivotul mărturiei din sfânta6
sfintelor.
217
SEP 1, p. 621
268
SEP 1, pp. 621%626
261
S#. *hiril al Fle&andriei, 0#ci#area şi slu1irea $# du şi ade"ăr, Q
266
GGF, p. 185
261
*lement Fle&andrinul, /tromate, , 19, 9
269
*#. Despre $#ci#area şi slu1irea $# Du şi Ade"ăr, Q
264
GGF, p. 185
75
14) Nasa o vei aşe5a dincoace/ în faţa .erdelei/ iar sfeşnicul îl vei .une în faţa
mesei/ dar într6o latură a cortului/ cea dins.re mia5ă5i/ în tim. ce masa o vei aşe5a în
.artea cortului cea dins.re mia5ănoa.te.
.'n partea de mia+ănoapte a altarului tăm"ierii îşi avea loc masa, pe care se puneau
p"inile, pentru că, dintre toate v"nturile, v"nturile de la mia+ănoapte sunt cele mai #avora(ile
creşterii roadelor. P"inile ar putea #i locaşurile Gisericilor, care sunt unite într%un singur trup şi
într%o singură adunare/
262
.
12) `n uşa cortului vei face un văl ţesut în violet/ .ur.uriu şi staco;iu/ în in to.it cu
alesături de fir în ţesătură.
15) Vălului îi vei face cinci stâl.i de salcâm/ .e care6i vei îm(răca în aur7 ca.etele le
vor fi de aur/ iar .entru ei vei turna cinci tăl.ice de aramă.
.Philon de+voltă, re#eritor la acestea, un sim(olism cosmologic) perdeaua separă lumea
inteligi(ilăUcerească de cea sensi(ilăUpăm"ntească, supusă schim(ării (7E $$, 71)3 tot el distinge
între perdeaua de la uşa cortului şi cealaltă perdea (catapeteasma), al cărei nume îl raportea+ă la
=>?>RL?>[[X[>E, a $#ti#de aripile, evoc"nd +(orul către lumea nevă+ută şi către :umne+eu.
$nterpretarea cosmologică se com(ină, la unii comentatori creştini, cu cea hristologică, prin
tradiţia despre ruperea perdelei (catapetesmei) !emplului, c#. <atei 64, 61. Fceasta semni#ică
revelarea tainelor ascunse în -ege şi lasă să se întrevadă un alt văl ce tre(uie înlăturat pentru a
a,unge la vederea #aţă către #aţă (Lrigen, Com. Mt., P*S 11, pp. 6M4%6M2). *hiril al Fle&andriei,
re#erindu%se la Evrei 18, 68, vede în perdea taina 'ntrupării) *uv"ntul născut din :umne+eu se
ascunde după vălul de carne luat din trupul =ăscătoarei de :umne+eu (Ador. 18, 221F%:)/
265
.
.Philon introduce termenul de =VTeDD>, ascu#zătoare, pentru perdeaua de la intrarea templului,
ca să o deose(ească de cealaltă3 cea dint"i împiedică pe cei necuraţi să vadă, #ie şi de departe.
/f%#ta (Mos. M5, 181). *lement #ace un ,oc de cuvinte între =VTeDD> şi =dTeD>, obstacol (în
calea #ecredi#ţei $#ti#ate) (/tromate , 2, 11, 1)/
26M
.
Perdeaua era .o piedică pentru necredinţa pro#ană şi oprea intrarea celor ce se a#lau
înăuntrul +idului încon,urător. 'n legătură cu aceşti cinci st"lpi, într%un chip cu totul mistic, sunt
#r"nte de <"ntuitorul cele cinci p"ini şi este săturată cu ele mulţimea care%- ascultase ($oan 2,
7)/
267
.
C)PIT*'U' 2o , "ltarul 0ertfelor şi împre0muirea cortului.
1) Vei face un ;ertfelnic din lemn de salcâm/ lun- de cinci coţi şi lat de cinci coţi ,
;ertfelnicul va fi .ătrat 6/ şi de trei coţi înălţimea.
@ertfel#ic) .altarul pe care erau arse ,ert#ele animale şi care repre+enta pentru israeliţi
altarul prin e&celenţă/
218
.
6) Coarnele i le vei face în cele .atru un-hiuri8 coarnele vor fi dintr6un tru. cu el. `l
vei îm(răca în aramă.
.Coar#e, gr. ?> =UW>?>, protu(eranţe în cele patru colţuri ale altarului, pe care se turna
s"ngele ,ert#elor şi mirodeniile (c#. 163 18, 18). >n rău#ăcător se putea prinde de ele pentru a
scăpa de pedeapsă (GR)/
211
.
1) {ertfelnicului îi vei face un (râu7 iar învelitoarea lui/ şi cu.ele lui şi furculiţele lui
şi vătraiul lui/ toate uneltele acestea le vei face din aramă.
262
*lement Fle&andrinul, /tromate, , 14, 1%9
265
SEP 1, p. 626
26M
SEP 1, p. 621
267
*lement Fle&andrinul, /tromate, , 11, 1%9
218
EQ, p. 664
211
EQ, p. 664 S =u%i vor(a de răufăcători, ci de aceia ce doreau să%şi vădească nevinovăţia.
7M
9) Să6i faci o îm.letitură ca o .lasă de aramă/ iar îm.letiturii îi vei face .atru inele
de aramă la cele .atru colţuri/
*ele patru coarne ce răsar din ,ert#elnic închipuiesc *rucea pe care s%a adus Rert#a cea
adevărată. Plasa de s"rmă, care prote,a ,ert#elnicul, ar putea #i apropiată, după scop, de actuala
ripidă, un #el de evantai lucrat din metal, cu care se prote,ea+ă *institele :aruri, spre a nu cădea
ceva necurat în ele. Nipida sim(oli+ea+ă heruvimii ce stau în ,urul tronului slavei dumne+eieşti.
Prote,area ,ert#ei atenţionea+ă pe .cei ce vor să%şi pă+ească cugetarea lor curată ca pe un templu
(că) tre(uie să%şi îngrădească înaintea simţurilor piedici, din g"ndurile care se în#ricoşea+ă de
,udecata viitoare, precum s%au întocmit acolo îngrădituri HIJ, ca să nu pătrundă nimic din cele
necurate/
216
. >n alt aspect) .$a seama deci că ,ert#elnicul slu,irii cerute de lege e cu totul aurit.
'n aceasta, :umne+eu ne%a în#ăţişat clar ghicitura că legea nu procură pe :uhul S#"nt şi puterea
slu,irii în chipuri nu a #ost cinstită cu un ast#el de har. *ăci era un duh de ro(ie peste $srail. Ti
harul ni s%a dat nouă prin 0ristos, după învierea din morţi/
211
.
4) .e care le vei .une su( încheietura ;ertfelnicului8 .lasa va aco.eri astfel doar
;umătate din ;ertfelnic.
2) {ertfelnicului îi vei face .âr-hii din lemn de salcâm/ .e care le vei fereca în
aramă.
5) Pâr-hiile le vei trece .rin inele/ de o .arte şi de alta a ;ertfelnicului/ ca să .oată fi
.urtat.
M) Să6l faci ca un (uduroi îm(răcat în scânduri. 2u.ă cum ţi s6a arătat în munte/
aşa6l vei face.
Rert#elnicul e gol înăuntru) .$deea este aceea de sco(itură în lemn sau de trunchi găunos.
'n locurile de popas, golul era, pro(a(il, umplut cu pietre sau nisip/
219
. .Philon remarcă
amplasarea distinctă a altarului de 1ertfă H1ertfel#iculuiJ şi a altarului tăm"ierii3 primul în a#ara
sanctuarului, în curte ($eşirea 67, 11.963 98, 2), celălalt în interior ($eşirea 98, 2), corel"ndu%le
cu cele două tipuri de virtuţi (Ebr. M4)/
214
.
7) Cortului îi vei face o curte. Pe .artea dins.re mia5ă5i/ curtea va fi alcătuită din
.ân5e de in to.it/ lun-i de o sută de coţi .entru o sin-ură latură.
Curte .redă gr. >eTi S curte, spaţiu consacrat din ,urul sanctuarului, delimitat printr%o
îngrăditură de lemn şi sto#ă/
212
.
18) )cestora le vei face două5eci de stâl.i cu două5eci de tăl.ice de aramă/ ale
căror (elciu-e şi veri-i vor fi de ar-int.
St"lpii Gisericii sunt .slu,itorii tainelor dumne+eieşti. *ăci aşa îi numeşte Scriptura pe
apostoli, pe învăţători şi pe prooroci/
215
.
11) Tot aşa şi .e latura dins.re mia5ănoa.te8 .ân5ele vor avea o sută de coţi în
lun-ime/ iar la ele două5eci de stâl.i cu două5eci de tăl.ice de aramă/ ale căror (elciu-e şi
veri-i vor fi de ar-int.
16) `n latul curţii/ .e .artea dins.re asfinţit/ ea va avea .ân5e .e cinci5eci de coţi/
cu 5ece stâl.i şi 5ece tăl.ice.
11) Tot de cinci5eci de coţi vor fi .ân5ele în lăţimea dins.re răsărit a curţii/ şi tot cu
5ece stâl.i şi 5ece tăl.ice7
19) cincis.re5ece coţi de .ân5e vor fi într6o latură/ cu cei trei stâl.i şi cu cele trei
tăl.ice ale lor/
14) iar în cealaltă latură vor fi .ân5e tot de cincis.re5ece coţi/ cu cei trei stâl.i şi cu
cele trei tăl.ice ale lor7
216
=il Fscetul, Cu"%#t ascetic, 48
211
S#. *hiril al Fle&andriei, 0#ci#area şi slu1irea $# du şi ade"ăr, $Q
219
GGF, p. 18M
214
SEP 1, p. 621
212
EQ, p. 664
215
S#. Prigorie de =Vssa, Despre "iaţa lui Moise
77
12) cât des.re .oarta curţii/ ea va avea o .ân5ă de două5eci de coţi/ măiestru
lucrată6n mătase violetă/ .ur.urie şi staco;ie/ (ătută6n ur5eală de in to.it7 ea va avea
.atru stâl.i cu .atru tăl.ice.
Măiestru lucrată) SEP 1 are brodată, .literal) făcută cu meşteşugul celui ce brodează
HIJ. K>AE#Le?i$ îl desemnea+ă pe cel ce lucrează cu acul, meşteşug care, după Lrigen (Ep.
Greg., 6, repre+intă $#ţelepciu#ea lui Dum#ezeu, întocmai cum la vechii greci (roderia şi ţesutul
constituiau apana,ul +eiţei Ftena, +eiţa înţelepciunii/
21M
.
15) Toţi stâl.ii curţii/ de ;ur6îm.re;ur/ vor fi ferecaţi cu ar-int7 vârfurile le vor fi de
ar-int7 tăl.icele/ de aramă.
.Pentru *hiril al Fle&andriei, st"lpii acoperiţi cu argint îi repre+intă pe Fpostoli şi pe
Evanghelişti3 temeliile argintate semni#ică #aptul că ei se spri,ină pe *uv"ntul lui 0ristos,
dătătorul de lumină3 iar (ron+ul sim(oli+ea+ă răsunetul acestui cuv"nt (Ador. 7, 298:%
291G)/
217
.
1M) )şadar/ îm.re;muirea curţii va fi/ în amândouă laturile/ de o sută de coţi7
lăţimea/ în amândouă ca.etele/ de cinci5eci de coţi7 iar înălţimea/ de cinci coţi^ de in
to.it/ cu tăl.icele lor de aramă.
17) Toate lucrurile/ toate uneltele şi toţi ţăruşii curţii vor fi de aramă.
.Philon, descriind amplasarea curţii, simpli#ică prevederile (i(lice cu privire la po+iţia
cortului. El asimilea+ă curtea ?UDL["$%ului grec, spaţiu delimitat pentru a #i consacrat (Mos. $$,
M7%71). *hiril o(servă lărgirea măsurilor curţii în raport cu cele ale cortului, ceea ce ar prevesti
e&tinderea Gisericii lui 0ristos înspre cele patru +ări (Ador. 7, 298G%:)/
298
.
68) Tu .orunceşte6le fiilor lui Israel să6ţi aducă untdelemn curat .entru candelă/
stors din măsline/ aşa încât lumina să ardă6n toată vremea8
61) în cortul mărturiei/ în afara .erdelei ce se află6n faţa 'e-ământului/ acolo o vor
întreţine )aron şi fiii săi/ de seara .ână dimineaţa/ înaintea 2omnului7 le-e veşnică .entru
cei de du.ă voi/ de la fiii lui Israel/ din neam în neam.
.*andelele le aprinde Faron (arhiereul) şi ceilalţi preoţi ce urmea+ă după el. *ăci lumina
lui 0ristos se păstrea+ă nestinsă în Giserici, prin destoiniciile celor ce au moştenit preoţia, care
#ac luminoasă mintea celor credincioşi, prin învăţături drepte. Fceasta socotesc că înseamnă a
aprinde candelele de seară p"nă dimineaţă. *ăci rătăcirea diavolească socotesc că e un întuneric
şi poveştile ceţoase şi întunecate ale ereticilor lipsiţi de evlavie cred că sunt ca o noapte
spirituală că+ută peste mintea oamenilor/
291
. Fcestea sunt lege "eş#ică pe#tru fiii lui Israel. :ar
$srael cel adevărat e mulţimea celor dreptcredincioşi, care%$ urmea+ă lui 0ristos. Fst#el că
lăcaşul de închinare şi o(iectele de cult răm"n şi în Giserică, chiar dacă într%un alt chip şi cu un
nou înţeles, mai pro#und. !recerea de la literă la :uh nu înseamnă cădere din sacru în pro#an,
cum se înt"mplă în Protestantism. -egea e plinită în Giserică, nu a(rogată (c#. <atei 4, 15).
echile chipuri sunt plinite prin raportarea lor la 0ristos, dar nu sunt des#iinţate.
C)PIT*'U' 2p , (eşmintele lui "aron şi ale preoţilor.
1) )du6i la tine .e )aron/ fratele tău/ şi .e fiii săi din mi;locul fiilor lui Israel/ ca să6
Ni fie .reoţi8 )aron/ .recum şi 3ada(/ )(iud/ %lea5ar şi Itamar/ fiii lui )aron.
6) `i vei face lui )aron/ fratele tău/ veşminte sfinţite/ s.re cinste şi mărire.
:umne+eu cere ca preoţii să se distingă, încep"nd cu veşmintele lor, de restul poporului.
21M
SEP 1, p. 629
217
SEP 1, p. 629
298
SEP 1, p. 621
291
S#. *hiril al Fle&andriei, 0#ci#area şi slu1irea $# du şi ade"ăr, $Q
188
1) Tu vei vor(i către toţi cei înţele.ţi în cu-et/ .e care %u i6am um.lut de duhul
înţele.ciunii şi al .rice.erii/ iar ei îi vor face lui )aron veşmânt de sfinţenie6ntru sfinţire/
cu care să6Ni slu;ească.
.:esigur, meşteri iscusiţi (de care va #i vor(a şi la 11, 1%2), dar consideraţi ca nişte
harismatici3 cel ce produce opere menite s#inţeniei e mai mult dec"t un simplu meşteşugar/
296
.
Ei au #ost umpluţi de duhul înţelepciunii şi al priceperii. .Fcesta nu%i altceva dec"t
priceperea, puterea aceea su#letească de a contempla e&istenţele, puterea de a #i consecvent,
puterea de a deose(i ceea ce este asemenea, puterea de a compara, de a porunci, de a inter+ice şi
de a con,ectura cele viitoare/
291
. =u se încredinţea+ă oricui lucrarea celor s#inţite) .*ei $#ţelepţi
cu mi#tea au o însuşire #irească proprie3 aceştia primesc de la cea mai înaltă 'nţelepciune du
de $#ţelegere su( o #ormă du(lă, #ăc"ndu%se pe ei înşişi vrednici de primire/
299
.
9) Iată dar veşmintele .e care le vor face8 .ie.tar/ efod/ mantă/ tunică (rodată/
tiară şi (râu. Veşminte sfinte îi vor face lui )aron/ fratele tău/ .recum şi fiilor săi/ ca să6Ni
slu;ească ei ca .reoţi.
Sunt enumerate veşmintele arhiereşti. om arăta, aici şi la capitolul 17, c"te ceva despre
ele, dar le vom lua după Gi(lia 17M6 Hoşe#* efod* meil* ito#* cidar şi ci#gătoare % între
parante+e pătrate vom în#ăţişa, mai ,os, echivalentul din versiunea FnaniaJ)
a) Hoşe#ul HpieptarulJ era o podoa(ă pectorală3 corespondentul său în Giserică este
engolpionul, o icoană%medalion purtată doar de arhiereu.
() Efodul, sau umerarul, e omoforul (= purtat pe umăr) arhieresc de a+i3 el închipuie, în
Giserică, umanitatea că+ută, pe care o ridică 0ristos (închipuit prin arhiereu), restaur"nd%o.
c) Hito#ul Htunică (rodatăJ era un veşm"nt lung, devenit în Giserică aşa%numitul stihar,
veşm"nt comun celor trei trepte ierarhice, închipuind #ie curăţia îngerească, #ie strălucirea
divină.
d) Cidarul HtiaraJ, tur(an purtat de arhiereii legii vechi, a devenit mitra episcopală de
a+i3 ea sim(oli+ea+ă cununa de spini a <"ntuitorului, dar şi demnitatea Sa împărătească.
e) Meilul HmantăJ era, de asemenea, un veşm"nt lung, împodo(it cu ciucuri şi clopoţei,
#ără corespondent în Giserică.
#) Ci#gătoarea, sau (r"ul, este purtată p"nă astă+i de episcopi şi preoţi (la romano%
catolici şi de către diaconi) şi sim(oli+ea+ă măreţia cu care S%a încins 0ristos, ori ştergarul cu
care S%a încins <"ntuitorul în seara *inei celei de !aină.
4) Pentru aceasta vor face rost de fir de aur/ de mătase violetă/ .ur.urie şi staco;ie/
.recum şi de in to.it.
2) %fodul îl vor face de in to.it şi răsucit/ lucrare de mare iscusinţă.
.;elul lucrăturii veşm"ntului, care cade p"nă la călc"ie, prin #eluritele sale sim(oluri
materiale, arată acoperit legătura care se întinde de la cer p"nă la păm"nt. *uloarea purpurie se
scoate din apă, inul din păm"nt, culoarea v"nătă, care este întunecată, se aseamănă cu cerul,
după cum culoarea staco,ie se aseamănă cu #ocul/
294
. !oată creaţia e chemată să liturghisească.
0ainele preoţeşti vestesc #rumuseţea lui 0ristos, .căci prin aur se înţelege ca :umne+eu, prin
por#iră ca *el ce are demnitatea împărătească, prin mătasea #ină, *uv"ntul su(ţire şi netrupesc,
prin hiacintul cu în#ăţişarea cerului HIJ ca *el ce e de sus şi din cer. *ăci oare nu e deodată
:umne+eu şi 'mpărat *uv"ntul lui :umne+eu !atălX/
292
.
5) )cesta va fi din două (ucăţi8 una .e .ie.t şi alta .e s.ate/ unite6ntre ele la
umeri7
296
GGF, p. 18M
291
*lement Fle&andrinul, /tromate, $, 149, 9
299
*lement Fle&andrinul, /tromate, $, 62, 6
294
*lement Fle&andrinul, /tromate, , 16, 1
292
S#. *hiril al Fle&andriei, 0#ci#area şi slu1irea $# du şi ade"ăr, Q$
181
Pieptul e sediul vieţii a#ective. :e aceea, .<oise pune pe pieptul preotului (e#odul şi)
hoşenul ,udecăţii, ca semn al raţiunii, arăt"nd prin sim(oale că preotul tre(uie să%şi în#r"ne+e,
prin ,udecata raţiunii, pornirile patimilor m"niei/
295
.
M) -alonul efodului/ care vine .este el ca şi cum ar veni din el/ va fi lucrat din fir de
aur curat/ din mătase violetă/ .ur.urie şi staco;ie şi din in to.it.
7) Vei lua două .ietre/ .ietre de smarald/ şi vei să.a în ele numele fiilor lui Israel8
18) şase nume .e o .iatră şi alte şase nume .e cealaltă .iatră/ înşiraţi du.ă cum s6
au născut ei.
11) Precum fac să.ătorii în .iatră/ care sa.ă .eceţi/ aşa vei să.a cele două .ietre cu
numele fiilor lui Israel.
.!e&tul E(raic adaugă) şi le "ei aşeza $# cuibuşoare de aur curat, adaos pe care
Septuaginta îl consideră drept o anticipare a versetelor 11%19/
29M
.
16) Cele două .ietre le vei .une .e umerii efodului8 .ietre de .omenire fiilor lui
Israel8 )aron deci va .urta .e amândoi umerii săi numele fiilor lui Israel înaintea
2omnului/ s.re .omenirea lor.
11) Vei face .aftale de aur curat
+aftale) .literal) pa"eze3 agra#e în #ormă de scut. !e&tul E(raic indică locaşurile
(cuibuşoarele) în care sunt montate pietrele preţioase/
297
. .Par a #i discuri de aur, care
împodo(eau porţile, compara(ile (la+oanelor de mai t"r+iu. Pentru Părinţi, ele sunt asociate
armelor descrise de Fpostolul Pavel în E#eseni 2, 11, repre+ent"nd credinţa şi viaţa con#ormă
conştiinţei (Prigorie al =Vssei, 5M, 6, 17M%177)/
248
.
19) şi două lănţişoare vei face/ tot de aur curat/ răsucite ca sfoara şi6nflorate ca
floarea7 lănţişoarele cele răsucite le vei .rinde de .aftalele de .e umeri/ în .artea din faţă.
E arătată lucrătura încheietorilor e#odului. ./capularul sau efodul este, pentru Philon,
sim(olul cerului. *ele două smaralde #igurea+ă cele două emis#ere de deasupra şi dedesu(tul
păm"ntului, care au, #iecare, c"te şase semne ale +odiacului (Mos. $$, 166%161). RJDB$
semni#ică, pentru Philon, e#ortul care constă în a lua pe umeri |LR_JD"E$) o sarcină (7E $$, 18M
şi *lement, /tromate , 2, 15, 6), sarcina însemn"nd ostenelile virtuţilor (c#. şi Lrigen, Hom. Ex.
7, 9, 1)/
241
.
14) Vei face un .ie.tar al ;udecăţilor/ lucrat cu iscusinţă/ la fel cu efodul8 din fir de
aur/ din mătase violetă/ .ur.urie şi staco;ie şi din in to.it.
+ieptar) .veşm"nt desemnat în Septuaginta prin termenul lo-hion (derivat din lo-os),
care înseamnă a"a#sce#ă (locul de unde vor(eau actorii teatrului antic), dar şi tribu#al. Sumara
descriere de mai ,os conturea+ă o (ucată de sto#ă îndoită, purtată pe piept3 în îndoitura ei, ca
într%un #el de (u+unar, erau adăpostite oracolele >rim şi !umim, prin mi,locirea cărora marele
preot putea să cunoască 1udecăţile (hotăr"rile) lui :umne+eu/
246
.
12) )cesta va fi îndoit în .atru colţuri/ lun- de o .almă şi lat de o .almă.
15) Pe el să aşe5i o înfloritură de .ietre scum.e/ rânduite6n .atru rânduri. Un rând
de .ietre va fi8 un sardiu/ un to.a5 şi un smarald7 acesta6i rândul întâi.
1M) în rândul al doilea8 un ru(in/ un safir şi un diamant7
17) în rândul al treilea8 un o.al/ o a-at şi un ametist7
68) şi în rândul al .atrulea8 un hrisolit/ un oni& şi un ias.is7 toate/ du.ă rânduiala
lor/ ferecate în aur şi6n cui(uşoare de aur.
295
=il Fscetul, Cu"%#t ascetic, 42
29M
GGF, p. 187
297
GGF, p. 187
248
SEP 1, p. 622
241
SEP 1, p. 624
246
GGF, p. 187
186
61) Pietrele vor fi douăs.re5ece/ .otrivit cu numele celor dois.re5ece fii ai lui Israel
să.ate6n cele două .ietre de .e umeri du.ă numele lor şi du.ă rânduiala6n care6au născut.
Pe fiecare vei să.a/ ca6ntr6o .ecete/ câte un nume din cele douăs.re5ece seminţii.
.cele patru r"nduri de pietre sunt asociate de *lement (/tromate , 4, 1M, 9) celor
doispre+ece apostoli. !ertulian le asocia+ă celor douăspre+ece i+voare ale Elimului (Ad". Marc.
9, 11, 9). Pentru *hiril al Fle&andriei, numărul 1 de pe #iecare r"nd este o alu+ie la credinţa în
S#"nta !reime (Ador. 11, 5, 9, 1F). Epi#anie a scris un tratat, De AII gemmis, al cărui te&t
integral a #ost păstrat în georgiană. E&istă, de asemenea, re+umate ale acestui tratat în greacă
(PP 91, 671%111) şi în latină (P- 99, 161%122). Păsim aici indicaţii despre nume, culori, origine
geogra#ică, particularităţi, virtuţi terapeutice şi apotropaice ale acestor pietre/
241
.
66) Pentru .ie.tar vei face lănţişoare de aur curat/ răsucite ca sfoara.
.!e&tul E(raic pre+intă în continuare, de%a lungul a şase versete, o descriere de
amănunt) 2] +e#tru pieptar "ei face două i#ele de aurB cele două i#ele de aur le "ei pri#de de
cele două colţuri de sus ale pieptarului& 2f Cele două lă#ţişoare $mpletite di# aur le "ei trece
pri# cele două i#ele de la colţurile de sus ale pieptarului& 2h Cele două capete ale lă#ţişoarelor
le "ei pri#de de cele două cuibuşoare de pe umerii efodului* $# partea di# faţă& 2j 5ei face două
i#ele de aur şi le "ei pu#e la colţurile de 1os ale pieptarului* pe margi#ea di#lău#tru* $#toarsă
spre efod& 2o 5ei face două i#ele de aur şi le "ei pu#e pe cei doi umeri ai efodului* dedesubt şi!#
faţă* la $#ceieturi* peste ci#gătoarea efodului& 2p I#elele pieptarului se "or lega de i#elele
efodului pri#tr!u# ş#ur de mătase "ioletă* aşa $#c%t să stea peste ci#gătoarea efoduluiC $# acest
fel* pieptarul #u se "a mişca de pe efod& :in această inserţie re+ultă un decala, în numerotarea
versetelor. Ediţia Nahl#s a Septuagintei notea+ă decala,ul, dar menţine numerotarea, sărind de la
v. 66 la v. 67, însă adăug"ndu%i acestuia un 67a) !e&tul <asoretic re+umat aici în versetele 69 şi
64/
249
.
61) )stfel )aron/ când va intra în sfânta/ va .urta numele fiilor lui Israel .e
.ie.tarul ;udecăţii/ s.re .omenire înaintea 2omnului.
.Părinţii văd în #umele fiilor lui Israel HIJ numele s#inţilor vrednici de pomenire, scrise
în inima lui 0ristos (*hiril al Fle&andriei, Ador. 11, 598G)/
244
.
69) Pe .ie.tarul ;udecăţii vei .une lănţişoarele răsucite7 .e amândouă mar-inile
.ie.tarului le vei .une.
.:upă Philon, legătura dintre efod şi pieptarul 1udecăţii este aceea dintre cuv"nt
(-ogos) şi #aptă, sim(oli+ată de umeri Hv. 64J (Mos. $$, 118). :upă unii Părinţi, tre(uie înt"i
îm(răcat e#odul şi apoi ataşat scapularul, pieptarul 1udecăţii, căci acţiunea dreaptă este temeiul
contemplării celor inteligi(ile (!heodoret, 7E 28)3 cele de ,os sunt legate de cele de sus prin
mi,locirea lui 0ristos (*hiril, Ador. 11, 598 :%591 F)/
242
.
64) Iar cele două .aftale le vei aşe5a .e amândoi umerii efodului/ în .artea din faţă.
Se arată lucrătura hoşenului, împodo(it cu 16 pietre preţioase, şi legăturile acestuia, prin
care e #i&at pe e#od. .-ănţişoarele prin care aceste podoa(e se prind de (raţe mi se pare că ne
învaţă că viaţa înaltă se împleteşte, prin îm(inarea înţelepciunii #ăptuitoare cu contemplaţia
lucrătoare, dat #iind că inima închipuieşte contemplaţia, iar (raţele, #aptele/
245
.
62) `n .ie.tarul ;udecăţii vei .une Urim şi Tumin7 când )aron va intra în sfânta
înfăţişându6se înaintea 2omnului/ ele vor fi .e inima lui7 astfel va .urta )aron .ururea la
inima sa ;udecăţile fiilor lui Israel înaintea 2omnului.
.Urim şi Tumim) două cuvinte e(raice cu etimologii incerte, care s%ar putea traduce
prin 2umi#i şi Desă"%rşiri. /eptuagi#ta le traduce prin Arătarea şi Ade"ărul. =u ştim dacă ele
erau o(iecte (geme sau +aruri) ori numai cuvinte scrise înlăuntrul pieptarului. Lricum, aveau o
241
SEP 1, pp. 622%625
249
GGF, p. 187
244
SEP 1, p. 625
242
SEP 1, p. 625
245
S#. Prigorie de =Vssa, Despre "iaţa lui Moise
181
#uncţie oraculară) prin mi,locirea lor o(ţinea marele preot răspunsuri dumne+eieşti, prin da sau
#u, în împre,urări e&cepţionale/
24M
. .E(r. urim şi tummim sunt interpretate ca dez"ăluire
(#iTJ@E$) şi ade"ăr (>TiILE>). -a alţi traducători sunt ilumi#ări şi desă"%rşiri, deriv"nd
tummim de la rădăcina e(raică pentru ple#itudi#e (c#. E+dra 6, 21). gTiILE> (ade"ăr),
corespunde cuv"ntului e(r. pentru perfecţiu#e în Prover(e 6M, 2. Semni#icaţia reală pentru urim
şi tummim a #ost uitată încă din vremea redactării te&tului e(raic al $eşirii. Pentru *hiril al
Fle&andriei, ma#ifestarea şi ade"ărul. :umne+eu dă cele două nume lui 0ristos, care%- #ace
cunoscut pe !atăl după propria Sa voie şi care este ade"ăr ca ;iu de o #iinţă cu El (Ador. 11, 591
G%:)/
247
65) Vei face şi o mantă/ tot de mătase vişinie.
ersetul în SEP 1) 3i să faci pe dedesubt o cămaşă Hp%#ă la călc%ieJ cu totul di# mătase
"iorie. .Pentru *lement HFle&andrinulJ cămaşa Hp%#ă la călc%ieJ înseamnă 'ntruparea
*uv"ntului care Se #ace arătat p"nă la păm"nt (/tromate , 2, 17, 6)
228
.
6M) 4ura ei va fi la mi;loc/ sus/ tăiată dintr6însa/ şi va avea6m.re;ur un -uler lucrat
cu măiestrie şi făcând un sin-ur cor. cu manta/ ca să nu se deşire.
67) Iar .e la .oale îi vei face de ;ur6îm.re;ur un fel de rodii mărunte/ rodii6
nflorate6n mătase violetă/ staco;ie/ vişinie şi6n in to.it7 asta/ .e .oalele mantei7
18) iar .rintre rodii vei .une6n acelaşi chi. clo.oţei de aur/ de ;ur6îm.re;ur8 o rodie
de aur şi6un clo.oţel de aur/ ca o floare rotită .e .oalele mantei.
11) %a va fi .e )aron când acesta va face slu;(ă/ şi au5it le va fi clinchetul când el
va intra în sfânta/ înaintea 2omnului/ şi când va ieşi/ aşa ca el să nu moară.
'ntre veşmintele arhiereilor creştini se numără şi sacosul, #ără corespondent în -egea
veche, la care sunt ataşaţi nasturi de aur în #ormă de clopoţei, ca şi cei prinşi la poalele meilului.
*lopoţeii sim(oli+ea+ă cuv"ntul lui :umne+eu3 ei sunt în număr de doispre+ece, amintind de
S#inţii Fpostoli, prin care s%a #ăcut propovăduirea Evangheliei. <antia arhierească, de
asemenea, e împodo(ită cu clopoţei şi cu rodii, lucrate din aur. .*lopoţeii de aur, urmaţi #iecare
de c"te o rodie de%,ur%împre,urul hainei, închipuiesc strălucirea #aptelor (une. *ăci două sunt
#aptele prin care sporeşte virtutea) credinţa în :umne+eu şi o conştiinţă în purtarea vieţii. HIJ
*redinţa să răsune puternic în predica despre S#"nta !reime, iar viaţa să #ie asemenea #ructului
numit rodie. *ăci învelişul rodiei nu se poate m"nca, #iind tare şi aspru, dar ceea ce se ascunde
înăuntru este plăcut la vedere prin chipul #rumos şi #elurit al #ructului, însă şi mai plăcut la gust
şi dulce la m"ncare. !ot aşa, vieţuirea înţeleaptă şi aspră este mai greu de primit şi neplăcută
simţurilor, dar e plină de (une m"ng"ieri şi dulce în rodul ei/
221
.
16) Vei face o tă(liţă de aur curat şi vei să.a în ea/ ca6ntr6o .ecete8 )finţenia
Domnului*
6ăbliţă de aur curat) .cuv"ntul original
226
indică o placă alungită, în #ormă de potcoavă
(aşa cum îl traduce Gi(lia din 12MM)3 în #apt, o diademă, menită să%i ateste marelui preot un rol
nu numai sacerdotal, ci şi princiar/
221
. .'n +rotoe"a#gelia lui Iacob (4, 1), RU?>T"[ descoperă
slava :umne+eului celui preas#"nt şi nu este vi+i(ilă dec"t celor care au păcatele iertate.
*redinciosul care se supune *uv"ntului, (cel (ote+at), poate deveni el însuşi această tăbliţă
gravată cu numele lui :umne+eu (FS $$, 1MM, 16)3 c"nd se săv"rşeşte taina (ote+ului se adaugă şi
taina mirungerii, prin care se însemnea+ă cel (ote+at cu o pecete de neşters3 ast#el, cel (ote+at este
consacrat, pus deoparte pe#tru Dom#ul (*hiril al $erusalimului, Cat. M<st. 9, 5)/
229
.
24M
GGF, p. 187
247
SEP 1, p. 625 S dilosis şi alithia. ;acem această transliterare pentru că ştim că, mai ales cel de%al doilea
termen, e citit în multe cercuri într%un mod supărător au+ului.
228
SEP 1, p. 625
221
S#. Prigorie de =Vssa, Despre "iaţa lui Moise
226
RU?>T"[
221
GGF, p. 118
229
SEP 1, p. 62M
189
11) şi s6o .rin5i de tiară cu un şnur de mătase violetă/ în .artea din faţă a tiarei.
.!iară3 coroana sacerdotală a marelui preot. 'ntre e(raicul midar, grecescul mitra şi
echivalentul occidental tur(an, versiunea de #aţă pre#eră, ca mai potrivit, termenul lui $eronim,
tiara (ulgata)/
224
.
19) %a va fi .e fruntea lui )aron/ şi )aron va .urta .ăcatele celor ce au adus ;ertfe
, .rinoasele afierosite de fiii lui Israel şi toate darurile din ;ertfele lor7 ea le va fi .e
fruntea lui )aron ca o ;ertfă de6a .ururi (ine.rimită înaintea 2omnului.
5a purta păcatele celor ce au adus 1ertfe) .<arele preot, #iind consacrat lui $ahve,
remedia, prin pre+enţa sa, erorile rituale involuntare (GR)/
222
. ..oiţa plasată pe #runtea lui Faron
are rol apotropaic. Ea permite marelui preot să poarte #ără prime,die lipsurile privitoare la
sacri#iciile şi la o#randele aduse pentru a o(ţine iertarea/
225
.
.*apul împodo(it cu diademă înseamnă cununa celor ce au (inevieţuit, întruc"t aceasta
este împodo(ită cu o tă(liţă de aur pe care sunt săpate semne tainice/
22M
. Sau .tiara de aur, cea
înaltă, arată puterea împărătească a :omnului, pentru că <"ntuitorul este *apul Gisericii (E#eseni
4, 61)/
227
.
14) Tunica cu ciucuri o vei face din in to.it/ şi tot din in to.it vei face tiara7 şi (râu
vei face/ totul lucrat cu măiestrie.
'm(inarea #eluritelor culori şi #ire în veşmintele sacerdotale poate arăta îm(inarea
virtuţilor, ca în ca+ul hainei pestriţe a lui $osi# (;acerea 15, 1). .Ciucuri, =S@eDY"E, pentru
Prigorie al =Vssei, sunt un #el de pandantive de #ormă s#erică asemănătoare unor ghinde şi
desemnea+ă #rumuseţea pe care virtutea o adaugă împlinirii poruncilor (5M 6, 179)/
258
.
12) Fi fiilor lui )aron le vei face tunici şi (râie7 şi tiare le vei face/ s.re cinste şi
mărire.
15) Cu acestea îl vei îm(răca .e )aron/ fratele tău/ .recum şi .e fiii lui7 îi vei un-e/
le vei um.le mâinile şi6i vei sfinţi ca să6Ni fie .reoţi.
2e "ei umple m%i#ile) .ritualul prin care, pentru prima oară, în m"inile preotului erau
puse (ucăţile de carne ce tre(uiau aduse ca ,ert#ă/
251
.
1M) 'e vei face .antaloni de in/ de la (râu .ână su( -enunchi/ ca să6şi aco.ere
-oliciunea tru.ului7
.Porunca presupune un altar cu trepte, aşa cum va #i mai t"r+iu în templul din
$erusalim/
256
. +a#talo#ii sunt .semn al asce+ei şi al castităţii (Lrigen, Hom. 2e". 9, 2). -ipsa lor
este o concesie necesară pentru înmulţirea neamului, dar în ca+ul preoţilor Gisericii se reţine
doar posi(ilitatea procreaţiei spirituale (Hom. 2e". 2, 2)/
251
.
17) )aron şi fiii săi îi vor .urta ori de câte ori vor intra în cortul mărturiei sau
când vor mer-e să slu;ească la ;ertfelnicul din sfânta/ ca să nu6şi atra-ă asu.ră6le .ăcat şi
să moară. 'e-e veşnică va fi aceasta .entru el şi .entru urmaşii săi de du.ă el.
eşmintele preoţilor erau mult mai simple dec"t cele ale arhiereului. Preoţii purtau doar
hiton, cingătoare şi tur(an. 'n plus, toţi sacerdoţii purtau pantaloni de in. .$nul peste părţile
trupului din prea,ma coapselor înseamnă răcirea atotcuvenită a plăcerilor trupului. *ăci inul e
rece. $ar #ier(inţeala dorinţelor ur"te e străină de orice s#"nt/
259
.
224
GGF, p. 118
222
EQ, p. 662
225
SEP 1, p. 627
22M
S#. Prigorie de =Vssa, Despre "iaţa lui Moise
227
*lement Fle&andrinul, /tromate, , 15, 4
258
SEP 1, p. 627
251
GGF, p. 118
256
GGF, p. 118
251
SEP 1, p. 627
259
S#. *hiril al Fle&andriei, 0#ci#area şi slu1irea $# du şi ade"ăr, Q$
184
Fcestea erau veşmintele sacerdotale3 detalii în plus se găsesc şi la #inalul $eşirii, şi în
-evitic.
C)PIT*'U' 2s , )finţirea lui "aron şi a fiilor săi% pregătirea spălarea!
îm'răcarea şi ungerea 0ertfele transmiterea veşmintelor. )finţirea altarului şi 0ertfele
necontenite.
1) Iată ce vei face asu.ră6le s.re a6i sfinţi ca să6Ni fie Nie .reoţi8 Vei lua un viţel
din cireadă/ doi (er(eci fără meteahnă/
6) .âini6a5ime frământate în untdelemn şi turte6a5ime unse cu untdelemn7 le vei
face din făinuţă de -râu.
1) 'e vei .une într6un .aner/ şi6n .aner le vei aduce odată cu viţelul şi cu cei doi
(er(eci.
9) `i vei aduce .e )aron şi .e fiii săi la intrarea cortului mărturiei şi6i vei s.ăla cu
a.ă.
4) Vei lua sfintele veşminte şi6l vei îm(răca .e )aron/ fratele tău/ cu tunica şi cu
manta/ cu efodul şi cu .ie.tarul/ încin-ându6i .ie.tarul .este efod7
2) .e ca. îi vei .une tiara/ iar .e tiară vei .rinde tă(liţa Sfinţeniei.
5) Vei lua a.oi untdelemnul de un-ere/ i6l vei turna .e ca. şi6l vei un-e.
Săv"rşitorul cultului nu mai aparţine pro#anului. Faron .s%a uns cu untdelemn s#inţit şi a
#ost pus căpetenie şi conducător al preoţilor şi al poporului, (a a primit şi o tă(liţă de aur pe
v"r#ul #runţii lui, av"nd scris pe ea numele :omnului. $ar aceasta era în chip lămurit sim(olul
<"ntuitorului nostru 'mpărat şi ca o diademă strălucitoare şi slăvită/
254
.
M) Vei aduce şi .e fiii săi şi6i vei îm(răca cu tunicile/
7) îi vei încin-e cu (râiele şi le vei .une tiarele şi6Ni vor fi Nie .reoţi în veac. Fi vei
um.le mâinile lui )aron şi mâinile fiilor săi.
18) Vei aduce a.oi viţelul în faţa cortului mărturiei. )colo/ la uşa cortului
mărturiei/ în faţa 2omnului/ )aron şi fiii săi îşi vor .une mâinile .e ca.ul viţelului
11) şi acolo/ în faţa 2omnului/ la uşa cortului mărturiei/ acolo vei în;un-hia viţelul.
16) Vei lua din sân-ele viţelului şi6l vei .une tu/ cu de-etul tău/ .e coarnele
;ertfelnicului7 iar sân-ele rămas îl vei turna .e tot la .oala ;ertfelnicului.
.6ot s%#gele rămas) acest ritual sugerea+ă, pentru <a&im <ărturisitorul, că omul nu
tre(uie să pună toată vigoarea şi puterea sa, repre+entată de s"nge, în slu,(a propriilor sale
interese şi dorinţe, ci s%o o#ere lui :umne+eu (7u. 61)/
252
.
11) Vei lua toată -răsimea ce aco.eră măruntaiele/ vei lua .ra.urul ficatului şi
amândoi rărunchii cu -răsimea de .e ei şi le vei arde .e ;ertfelnic.
19) Iar carnea viţelului/ .ielea şi necurăţeniile lui le vei arde cu foc în afara ta(erei/
;ertfă .entru .ăcat.
.S"ngele ,ert#elor care se #ăceau pentru iertarea păcatelor era adus pe altar, iar carnea se
ardea în a#ara ta(erei. *ăci nimeni #iind înăuntrul viciilor acestei lumi nu scapă de păcat şi
s"ngele ,ert#ei nu este (ine primit lui :umne+eu dacă nu iese din tina trupului său/
255
. :espre
investirea preoţilor se va vor(i pe larg în -evitic.
14) Vei lua a.oi întâiul (er(ec/ iar )aron şi fiii săi îşi vor .une mâinile .e ca.ul
(er(ecului.
12) Tu vei în;un-hia (er(ecul/ îi vei lua sân-ele şi6l vei turna de ;ur6îm.re;urul
;ertfelnicului.
254
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la .acere, $$
252
SEP 1, p. 658
255
S#. Fm(ro+ie, /crisori, -Q$$$, 189
182
15) rer(ecul îl vei des.ica în două (ucăţi7 măruntaiele şi .icioarele i le vei s.ăla cu
a.ă şi le vei .une deasu.ra celor două (ucăţi/ îm.reună cu ca.ul.
.Să (ăgăm de seamă că pieptul se scoate întreg Hv. 65J, iar p"ntecele nu se scoate, ci se
spală. *ăci înţeleptul poate să%şi lepede şi să%şi taie toată m"nia, dar p"ntecele nu%l poate înlătura.
;irea sileşte şi pe cel mai în#r"nat să se #olosească de hrana tre(uitoare/
25M
.
1M) ).oi vei arde (er(ecul/ tot/ .e ;ertfelnic/ aducându6I 2omnului ardere6de6tot
întru miros de (ună mireasmă7 ;ertfă `i este 2omnului.
Primul (er(ec se aducea ca ardere de tot. Bu#ă mireasmă) .acest antropomor#ism
e&primă mulţumirea cu care $ahve primeşte o#randa, c#. ;acerea M, 613 -evitic 1, 73 =umerii 6M,
6/
257
.
17) Vei lua a.oi cel de al doilea (er(ec7 )aron şi fiii săi îşi vor .une mâinile .e
ca.ul (er(ecului.
68) Tu îl vei în;un-hia/ a.oi vei lua din sân-ele lui şi6l vei .une .e .ul.a urechii
dre.te a lui )aron/ .e de-etul mare al mâinii lui celei dre.te/ .e de-etul mare al .iciorului
său celui dre.t/ .recum şi .e .ul.ele urechilor dre.te ale fiilor săi şi .e de-etele mari de la
mâinile lor dre.te şi .e de-etele mari de la .icioarele lor dre.te.
.8#gerea cu s%#ge a celor trei părţi ale corpului repre+intă, după Philon, puri#icarea
omului virtuos în cuv"nt (urechea), în #aptă (m"na) şi în calea vieţii (picioarele)3 pe l"ngă
acestea, sporul în orice activitate cere pricepere şi tinde spre culmea desăv"rşirii (Mos. $$, 148%
141)/
2M8
.
61) Vei lua din sân-ele de .e ;ertfelnic şi din untdelemnul de un-ere şi vei stro.i
asu.ra lui )aron şi asu.ra veşmintelor lui şi/ odată cu el/ asu.ra fiilor săi şi asu.ra
veşmintelor fiilor săi7 şi se va sfinţi/ el şi veşmintele lui/ .recum şi fiii săi şi veşmintele
fiilor săi îm.reună cu el. Iar sân-ele rămas al (er(ecului îl vei turna de ;ur6îm.re;urul
;ertfelnicului.
66) 2in (er(ec vei lua -răsimea/ seul de .e măruntaie/ .ra.urul ficatului/ amândoi
rărunchii cu -răsimea de .e ei/ .recum şi şoldul dre.t , căci aceasta6i îm.linirea 67
!e&tul e(raic are în #inal) căci acesta!i berbec al sfi#ţirii (preotului). *u s"ngele celui de
al doilea (er(ec şi cu untdelemnul pentru ungere se s#inţeau preoţii şi veşmintele preoţeşti.
Fcestea sunt descrise pe larg în *artea -evitic.
61) iar din .anerul cu .âine nedos.ită ce este .us înaintea 2omnului Pvei luaQ o
.âine din cele cu untdelemn şi o turtă
69) şi .e toate le vei .une în mâinile lui )aron şi în mâinile fiilor săi/ ca să le
afierosească 2omnului.
.F a#ierosi) de la afori5o = a separa, a despărţi, a osebi, a pu#e ce"a de!o parte3 de
unde) a dedica, a consacra ceva (sau pe cineva) cuiva3 a o#eri prinos. 'n e(raică) ca să le aducă*
legă#%#du!leI Pest ritual prin care o#randa 'i era întinsă lui :umne+eu şi primită înapoi, ca de
la El/
2M1
.
64) 'e vei lua a.oi din mâinile lor şi le vei arde .e ;ertfelnic/ ardere6de6tot întru
miros de (ună mireasmă înaintea 2omnului7 ;ertfă `i este 2omnului.
.*e este ars în acest sacri#iciu este considerat ca revenind cu totul în posesia lui
:umne+eu ca un rod de care El se (ucură în mod e&clusiv/
2M6
.
62) 2in (er(ecul îm.linirii , care este al lui )aron , vei lua .ie.tul şi6l vei afierosi
2omnului7 aceasta va fi .artea ta.
65) Fi vei sfinţi .ie.tul cel afierosit şi şoldul afierosirii/ care au fost afierosite şi
luate din (er(ecul îm.linirii/ adică din ceea ce este .entru )aron şi .entru fiii săi/
25M
=il Fscetul, Cu"%#t ascetic, 45
257
EQ, p. 662
2M8
SEP 1, p. 651
2M1
GGF, p. 111
2M6
SEP 1, p. 651
185
.Pentru Lrigen, şoldul drept Hv. 66J repre+intă #apta (ună, iar pieptul inima curată şi
duhul închinat lui :umne+eu (Hom. Ex. 7, 9)/
2M1
.
6M) şi6i va fi lui )aron şi fiilor săi îndatorire veşnică din .artea fiilor lui Israel7
aceasta6i afierosire şi ea însăşi ose(ire din ;ertfele de mântuire ale fiilor lui Israel7
afierosire 2omnului.
F(ia aici se #ace menţiune despre scoaterea pieptului, amintită într%un comentariu
anterior. !oate acestea vor #i pre+entate într%un comentariu la -evitic.
67) Veşmintele sfântului , adică ale lui )aron , vor fi du.ă el ale fiilor săi/ în ele să
fie unşi şi sfinţiţi.
18) Tim. de şa.te 5ile le va .urta .reotul care6i va urma dintre fiii săi şi care va
intra în cortul mărturiei să slu;ească6ntru cele sfinte.
Frhieria, ca şi veşmintele arhiereşti, vor #i moştenite ereditar, de cei din #amilia lui Faron.
Nitualul de investire dura şapte +ile. S#inţirea prin s"ngele animalelor ,unghiate vesteşte taina
m"ntuirii) .*ele săv"rşite sunt chipuri şi HIJ erau preînchipuiri ale s#inţirii în 0ristos. HIJ :acă
n%ar #i aşa, ceea ce e mai înalt se (inecuv"ntea+ă de către ceea ce este mai mic, dacă #irea lui e
mai înaltă dec"t #irea viţelului sau a (er(ecului/
2M9
.
11) Vei lua deci (er(ecul îm.linirii şi6i vei fier(e carnea într6un loc sfânt/
16) iar )aron şi fiii săi să mănânce carnea (er(ecului şi .âinile cele din .aner/
acolo/ lân-ă uşile cortului mărturiei7
11) .e acestea să le mănânce/ .rin care li s6a făcut sfinţirea şi au do(ândit .reoţia7
şi nimeni altcineva să nu mănânce/ fiindcă sunt sfinte.
.*ăci numai su#letelor s#inţite li se cuvine să se împărtăşească de hrana s#"ntă, adică de
trupul lui 0ristos3 cei de alt neam nu se pot apropia de (inecuv"ntare. Prin cel de alt neam se
înţelege neamul necredincios încă şi ne(ote+at şi, pe l"ngă acesta, cel că+ut într%o cugetare
străină şi contrară opiniilor s#inţilor şi de+(inat în dogme perverse/
2M4
.
19) Iar dacă din carnea de ;ertfă a îm.linirii sau din .âine va rămâne ceva .ână
dimineaţa/ cu foc le vei arde şi nu vor fi mâncate/ fiindcă sunt sfinţite.
14) Prin urmare/ aşa vei face cu )aron şi cu fiii săi/ aşa cum ţi6am .oruncit8 şa.te
5ile să ţină sfinţirea lor.
12) `n 5iua curăţirii vei aduce un viţel ca ;ertfă .entru .ăcat şi vei curăţi
;ertfelnicul când tu însuţi te vei sfinţi .e el şi6l vei un-e .entru a lui sfinţire.
15) Tim. de şa.te 5ile vei curăţi ;ertfelnicul şi6l vei sfinţi/ şi va fi ;ertfelnicul o
sfântă6a6sfintelor7 tot cel ce se va atin-e de ;ertfelnic se va sfinţi.
1M) Iată ce vei aduce tu .e ;ertfelnic8 doi miei de câte un an/ fără meteahnă7 în
fiecare 5i îi vei aduce/ necurmat/ ;ertfă necontenită7
17) un miel îl vei aduce dimineaţa/ iar .e cel de al doilea miel îl vei aduce6n amur-/
98) îm.reună cu o 5ecime dintr6o efă de făinuţă de -râu/ frământată cu a .atra
.arte dintr6un hin de untdelemn curat7 iar .entru turnare/ a .atra .arte dintr6un hin de
vin la un miel.
Efa e echivalentă cu 12,9 litri, un i# cu 2,82 litri3 prin tur#are se înţelege li(aţia rituală.
91) Pe cel de al doilea miel îl vei aduce6n amur-/ ca şi .e cel ;ertfit de dimineaţă/ şi
cu aceeaşi turnare de vin7 întru miros de (ună mireasmă îl vei aduce ;ertfă 2omnului/
96) ;ertfă necontenită din neam în neamurile voastre/ lân-ă uşile cortului mărturiei
de dinaintea 2omnului/ acolo unde Nă voi arăta %u ţie ca să6ţi -răiesc.
.*lement Nomanul şi $osi# ;laviu vor(esc la pre+ent despre ,ert#ele o#erite la $erusalim,
ceea ce #ace posi(il să credem că e&ista un cult continuu între 58%114 d. 0r., în templul devastat
2M1
SEP 1, p. 651
2M9
S#. *hiril al Fle&andriei, 0#ci#area şi slu1irea $# du şi ade"ăr, Q$
2M4
S#. *hiril al Fle&andriei, 0#ci#area şi slu1irea $# du şi ade"ăr, Q$
18M
de romani (I Cleme#t 91, 6). <ai t"r+iu, Lrigen vede în #aptul că ,ert#a evreilor a încetat do"ada
că litera -egii este moartă (Com. -om. 2, 5, PP 19, 1851G)/
2M2
.
91) )colo le voi da %u întâlnire fiilor lui Israel şi va fi PloculQ sfinţit .rin slava Nea.
99) Voi sfinţi cortul mărturiei şi ;ertfelnicul7 şi .e )aron şi .e fiii săi îi voi sfinţi/ ca
să6Ni slu;ească Nie ca .reoţi.
94) Fi .e nume Nă voi numi întru fiii lui Israel şi le voi fi lor 2umne5eu7
Mă "oi #umi) .în !e&tul E(raic) "oi locui (în mi,locul lor(. Septuaginta corelea+ă ver(ul
cu numele propriu Dom#ul (Iahve) din versetul următor) :umne+eu este *el ce Se identi#ică în
propriul Său nume, un nume care, în acelaşi timp, înseamnă şi pre+enţa Sa reală în mi,locul
celor ce%i cunosc identitatea/
2M5
.
92) şi vor cunoaşte că %u/ 2omnul/ %u sunt 2umne5eul lor/ Cel ce i6am scos din
ţara %-i.tului/ .entru ca .e nume să Nă numesc întru ei şi să le fiu 2umne5eu.
Se a#irmă clar nevoia de s#inţire a persoanelor, a o(iectelor şi a naturii. Fcestea se vor
împlini în 0ristos, dar nu #ără mi,locirea preoţilor, #iindcă alt#el s#inţirea s%ar #ace de la sine,
chiar şi împotriva voinţei omului. !otodată, vedem că :umne+eu e pre+ent într%un chip special
în spaţiul liturgic, căci acolo e invocat în rugăciunea noastră comună şi tot acolo se aduce Rert#a
s#inţitoare.
<ielul din care se împărtăşesc preoţii poate #i apropiat de mielul pascal, în vreme ce
cortul pre#igurea+ă păm"ntul #ăgăduit. Pornind de aici, S#"ntul <a&im <ărturisitorul arată că
sunt trei Paşti)
$. Paştele săr(ătorit în Egipt (cap. 16)3
$$. Paştele pră+nuit în pustie3
$$$. Paştele viitor, din păm"ntul #ăgăduinţei (anticipat aici).
*elor trei săr(ătoriri le corespund trei trepte ale vieţii spirituale)
$. *urăţirea de păcat3
$$. *unoaşterea mai clară a raţiunii lucrurilor, în chip mintal şi netrupesc (pustia =
părăsirea #ormelor)3
$$$. Ser(area în veacul viitor, m"nc"nd în mod nemi,locit Naţiunea culminantă a
'nţelepciunii
2MM
.
C)PIT*'U' ]t , "ltarul tăm$ierii.
1) 9Vei face un altar al tămâierii7 din lemn de salcâm îl vei face.
.Fsemenea altare erau #oarte #recvente în Lrientul antic, descrierea acelui mo+aic din
versetele 1%4 corespunde acelora similare din templul lui Solomon ($$$ Negi 2, 68 ş. u.) şi din
templu din $erusalimHul poste&ilicJ ($ <aca(ei 9, 97)/
2M7
.
6) Un cot îi va fi lun-imea/ un cot lăţimea , va fi .ătrat , şi doi coţi înălţimea7
coarnele vor fi un sin-ur tru. cu el.
1) `l vei îm(răca în aur curat8 -rătarul de deasu.ra/ .ereţii de ;ur6îm.re;ur şi
coarnele7 şi6i vei face6m.re;ur o cunună de aur îm.letită.
Pornind de la (una mireasmă a tăm"ii, *lement Fle&andrinul vede în altarul tăm"ierii un
.sim(ol al păm"ntului, din care ies miresmele, care se a#lă aşe+at în mi,locul acestei lumi/
278
.
Fltarul tăm"ierii închipuie pe 0ristos) .:eci a #ost #ăcut din lemne ce nu putre+esc. :ar a #ost
2M2
SEP 1, pp. 656%651
2M5
GGF, p. 111
2MM
*#. Ambigua, 165
2M7
EQ, p. 662
278
/tromate, , 11, 1
187
poleit întreg cu aur. ;iindcă trupul lui 0ristos este nestricăcios şi are în sine #irea
dumne+eiască/
271
.
9) Su( cununa lui îm.letită să6i faci două inele de aur curat .e cele două laturi7 de6
o .arte şi de alta le vei face/ iar .rin ele vor fi trecute .âr-hiile cu care va fi .urtat.
4) Pâr-hiile să le faci din lemn de salcâm şi să le îm(raci cu aur.
2) Fi6l vei aşe5a în faţa .erdelei de dinaintea chivotului mărturiilor/ acolo unde Nă
voi arăta %u ţie.
Fltarul tăm"ierii era aşe+at înaintea catapetesmei, în dreptul chivotului, ocup"nd o
po+iţie centrală. .:espre locul cel din mi,loc se spune că este la mi,loc între cer şi păm"nt3 alţii
spun că este sim(ol al lumii spirituale şi al lumii materiale/
276
.
5) )aron va arde .e el tămâie măruntă/ cu mireasmă .lăcută7 dis6de6dimineaţă va
tămâia/ când .re-ăteşte candelele.
'n Gi(lia 1719) 3i "a tăm%ia peste d%#sul Aaro# tăm%ie tocmită măru#tă S de unde
apro&imarea, într%un comentariu, tăm%ie compusă* subţire. SEP 1 are) tăm%ie $# amestec fi#.
.!ăm"ia e compusă pentru că, :umne+eu #iind *uv"ntul, S%a #ăcut trup şi S%a compus Emanuil
cu noi, #irea dumne+eiască şi omenitatea adun"ndu%se, în chip negrăit, într%o unitate mai presus
de minte. Ti e su(ţire, pentru că nu are grosimea slu,irii celei după lege/
271
. .:acă :omnul,
<arele Frhiereu, înalţă lui :umne+eu tăm"ie cu (un miros, nu tre(uie să înţelegem prin aceasta
,ert#a şi (unul miros al tăm"iei, ci că :omnul înalţă ,ert#a primită a dragostei, (unul miros cel
duhovnicesc, care este adus pe altar/
279
.
M) Iar seara/ când )aron va a.rinde candelele/ iarăşi va arde .e el miresme8
tămâiere de6a .ururi ne6ntreru.tă înaintea 2omnului/ din neam în neamurile lor.
7) Pe el să nu aduceţi nici un alt fel de tămâiere sau de .rinoase/ şi nici turnare nu
veţi turna .este el.
=u era îngăduită aducerea altor ,ert#e pe altarul tăm"ierii, nici li(aţiile, şi nici arderea de
tăm"ie străină, #ără scopuri rituale.
18) Pe coarnele lui va aduce )aron ;ertfa de is.ăşire o dată .e an7 o dată .e an/ în
5iua is.ăşirii/ cu sân-ele din ;ertfa de curăţire a .ăcatelor va face el curăţirea/ din neam în
neamurile voastre7 sfântă6a6sfintelor `i este 2omnului<.
.Fltarul de ,ert#ă situat la e&terior sim(oli+ea+ă, pentru Philon, viaţa pu(lică dominată
de interes pentru lucrurile trupeşti, opusă altarului tăm"ierii din interior, sim(ol al vieţii
duhovniceşti, a cărei (ună mireasmă umple su#letul (Ebr. M5). Proeminenţa altarului lău#tric
descoperă #aptul, important, că :umne+eu pune mult mai mare preţ pe cel mai mic (o( de tăm"ie
o#erit de către un om evlavios, dec"t pe mii de animale sacri#icate de cel netre(nic (/pec. $,
659.654). Superioritatea ,ert#ei de tăm"ie este atestată de o lege transmisă oral, atestată de Miş#a)
nu este îngăduit să aduci ardere de tot înainte de a aduce în interior arderea tăm"iei (/pec. $, 652).
Pentru Părinţi, arderea tăm"iei are un înţeles sim(olic) este (una mireasmă duhovnicească a
darului iu(irii, o#erit de către :omnul ca <are Preot (*lement, +edagogul, $$, 25, 1). Fltarul
tăm"ierii este cel al rugăciunii inimii (Lrigen, Hom. 4um. 4, 1.1). Fltarul de aur repre+intă pe cei
ce trăiesc în #eciorie, cu desăv"rşire curaţi, auriţi cu înţelepciunea şi cu neprihănirea (<etodiu,
/<mp. 4, M, 118%111)/
274
.
.*oarnele altarului, ca nişte m"ini întinse, preînchipuiesc #orma cinstitei cruci/
272
.
Naritatea ritualului se motivea+ă prin aceea că .<oise, în înţelepciunea sa, ştia (ine că uşor dis%
271
S#. *hiril al Fle&andriei, 0#ci#area şi slu1irea $# du şi ade"ăr, $Q
276
*lement Fle&andrinul, /tromate, , 11, 6
271
S#. *hiril al Fle&andriei, 0#ci#area şi slu1irea $# du şi ade"ăr, $Q
279
*lement Fle&andrinul, +edagogul, $$, 25, 1
274
SEP 1, p. 651
272
S#. *hiril al Fle&andriei, 0#ci#area şi slu1irea $# du şi ade"ăr, $Q
118
preţuieşte cineva ceea ce este o(işnuit şi accesi(il, pe c"nd ceea ce este îndepărtat şi o raritate e
considerat în mod natural #oarte însemnat/
275
.
11) Fi a -răit 2omnul către Noise/ 5icând8
16) 92acă vei face numărătoarea fiilor lui Israel/ la socotirea lor să6I dea fiecare
2omnului o răscum.ărare .entru viaţa lui/ .entru ca să nu cadă asu.ră6le vreo
nenorocire în tim.ul număratului.
E vor(a despre recensăm"nt. .Necensăm"ntul întregii populaţii este amintit în echiul
!estament de trei ori3 în =umerii, cap. 1 şi 62, <oise #ace, în al doilea an după ieşirea din Egipt
şi spre s#"rşitul drumului în deşert recensăm"ntul pe #amilie al (ăr(aţilor capa(ili de luptă şi al
leviţilor/
27M
.
11) Fi iată ce va da cel ce va fi su.us numărătorii8 o ;umătate de siclu , socotit
siclul sfânt/ de două5eci de -here un siclu7 darea către 2omnul va fi astfel o ;umătate de
siclu.
.'n sec. al %lea î. 0r., un papirus găsit la Elephantina preci+ea+ă că doi sicli valorea+ă
un stater, adică patru drahme. :upă distrugerea !emplului, ta&ele dedicate acestuia au #ost
con#iscate de espasian în #avoarea *apitoliului roman (c#. Suetonius, Domitia# 16, fiscus
iudaicus3 :ion *assius 22, 5, 6)/
277
.
/iclul sf%#t) $eronim .îl traduce pe e(raicul şebel3 în Septuaginta) didrahma. /iclul
sf%#t) moneda cu care se plătea darea către templu, de două+eci de ghere, spre deose(ire de
siclul mesopotamian, de două+eci şi patru de ghere/
588
.
19) Tot cel ce intră la numărătoare/ de la două5eci de ani în sus/ `i va da 2omnului
această dare.
14) ro-atul nu va da mai mult/ nici săracul mai .uţin de ;umătate de siclu ca dare
către 2omnul .entru răscum.ărarea sufletului.
.Se considera că recensăm"ntul e o necesitate social%economică, dar şi un păcat
împotriva lui :umne+eu, singurul îndreptăţit să cunoască numărul real al supuşilor Săi/
581
. 'n
plus, de o(servat că .în #aţa lui :umne+eu, (ogatul şi săracul sunt egali (GR)/
586
.
12) )r-intul dat de fiii lui Israel s.re răscum.ărare îl vei da .entru tre(uinţele
cortului mărturiei8 fiilor lui Israel le va fi .omenire înaintea 2omnului .entru is.ăşirea
sufletelor voastre<.
'n ca+ul unui recensăm"nt, tot evreul adult recen+at tre(uia să plătească o răscumpărare,
de o ,umătate de siclu de argint. .Se considera că recensăm"ntul e o necesitate social%economică,
dar şi un păcat împotriva lui :umne+eu, singurul îndreptăţit să cunoască numărul real al supuşilor
Săi/
581
. .S#inţii Părinţi au su(stituit această dare cu contri(uţia datorată Gisericii şi cu darurile
pe#tru săraci, gestionate de către preoţi su( controlul e&clusiv al lui :umne+eu (CA 6, 14). K
*hiril al Fle&andriei aplică acest te&t lui 0ristos ca răscumpărare) 0ristos S%a o#erit pe Sine
'nsuşi ca răscumpărare pentru toţi, în chipul drahmei care, #iind ,umătate de didrahmă, ne este
separată de cealaltă ,umătate) ;iul şi !atăl neput"nd #i despărţiţi în unitatea naturii -or (I# Io. 1,
4, 185F)/
589
.
.!re(uie să (ăgăm de seamă că acest (siclu) n%are înţeles material, ci duhovnicesc, care se
socoteşte că tre(uie dat de către toţi la #el/
584
.
15) Fi a -răit 2omnul cu Noise 5icând8
275
S#. asile cel <are, Despre /f%#tul Du, QQ$$
27M
EQ, p. 665
277
SEP 1, p. 659
588
GGF, p. 116
581
GGF, p. 116
586
EQ, p. 665
581
GGF, p. 116
589
SEP 1, p. 659
584
S#. Fm(ro+ie, /crisori, $$, 9
111
1M) 9Vei alcătui o (aie de aramă/ cu tăl.ica tot de aramă/ să fie .entru s.ălat7 o vei
.une între cortul mărturiei şi ;ertfelnic. Vei turna într6însa a.ă
17) şi dintr6însa îşi vor s.ăla )aron şi fiii săi mâinile şi .icioarele cu a.ă.
68) Când vor intra în cortul mărturiei se vor s.ăla cu a.ă/ şi astfel nu vor muri7
sau când se vor a.ro.ia de ;ertfelnic ca să slu;ească şi să6I aducă 2omnului ardere6de6tot/
61) să6şi s.ele cu a.ă mâinile şi .icioarele7 când vor intra deci în cortul mărturiei
să se s.ele cu a.ă/ ca să nu moară. Fi va fi aceasta le-e veşnică .entru el şi .entru urmaşii
săi de du.ă el<.
Gaia de aramă #olosea la spălările rituale, adică la .(aia rituală prin care se a,ungea la
starea de puri#icare necesară contactului cu divinitatea/
582
. 'nainte de a slu,i, preoţii îşi spălau
m"inile, închipuind curăţia #aptelor, şi picioarele, care arată um(letele în a#ară ale su#letului
nostru ce, ast#el, se întinea+ă adeseori, tre(uind să #ie curăţit. .Băiţa de aramă, ligea#ul de
aramă, este asociată cu (ote+ul (*hiril al $erusalimului, Cat. 1, 4, PP 11, 911G). *hiril al
Fle&andriei scoate de aici un argument în #avoarea (ote+ului şi în de#avoarea s#inţirii după
-ege, care nu este su#icientă pentru a a,unge la deplinătatea s#inţeniei înaintea lui :umne+eu.
*urăţirea o(ţinută prin (ote+ul în numele lui 0ristos, pre#igurată de acest te&t, este necesară
(Ador. 7, 26M G%:). K M%i#ile şi picioarele sunt spălate3 tre(uie să #ie curate at"t #aptele, c"t şi
calea de a împlini orice #aptă. =umai aşa poate #i o#erită lui :umne+eu (una mireasmă a unei
purtări con#orme cu Evanghelia (ibid.)/
585
.
66) Fi a -răit 2omnul către Noise/ 5icând8
61) 9Vei lua mirodenii8 cinci sute de sicli de smirnă aleasă7 .e ;umătate/ adică două
sute cinci5eci de sicli/ scorţişoară (inemirositoare7 două sute cinci5eci de sicli/ trestie
(inemirositoare7
69) casie/ cinci sute de sicli , socotiţi du.ă siclul sfânt , .recum şi un hin de
untdelemn de măsline.
.Casie) specie de ar(ore oriental, #olosit şi în medicină (Cassia fistula)/
58M
. 'n altă
opinie, casia era un .nume generic pentru anumite plante aromatice, din care #ace parte şi
scorţişoara, alt#el greu de identi#icat/
587
. >n i# era echivalentul a circa 2 litri.
64) 2in ele vei face untdelemn .entru un-ere sfântă/ mir înmiresmat du.ă
meşteşu-ul făcătorilor de aromate7 acesta va fi untdelemn .entru un-ere sfântă.
-a evrei, erau unşi cu mir) arhiereul (67, 67), preoţii (-evitic M, 18), iar mai t"r+iu regii ($
Negi 18, 1) şi, uneori, pro#eţii ($$$ Negi 17, 12). <irul era alcătuit prin amestecul untdelemnului
de măsline cu smirnă, scorţişoară, trestie mirositoare şi casie. /mir#a e răşina secretată de la sine
de un pom plin de spini3 e mai valoroasă dec"t alte răşini aromate. Casia e o răşină aromată sau
coa,a +dro(ită a unui ar(ust oriental în #ormă de tu#ă. /corţişoara e un lemn par#umat sau o
esenţă uleioasă o(ţinută din scoarţa unui ar(ore oriental. 6restia mirositoare provenea, cel mai
pro(a(il, din Fra(ia. 'n Giserică, S#"ntul <ir se pregăteşte, de asemenea, dintr%un amestec de
untdelemn de măsline cu #elurite aromate, el primind, prin s#inţire, energiile S#"ntului :uh, pe
care le transmite celor mirunşi, #iind ast#el superior mirului celor de su( -ege.
.:acă untdelemnul acela amestecat avea at"ta putere, că cei unşi cu el do("ndeau slava
împărătească, cu c"t mai v"rtos cei a căror minte şi om dinăuntru au primit ungerea
untdelemnului s#inţitor al veseliei şi au luat arvuna :uhului cel (un, nu se vor ridica la măsura
desăv"rşirii, adică a lui 0ristos, #ăc"ndu%se părtaşi de împărăţia, în#ierea şi cunoaşterea tainelor
-ui şi av"nd dreptul să intre la !atăl şi să iasă după plăcerea lorX/
518
.
62) Cu el vei un-e cortul mărturiei şi chivotul mărturiei
65) şi sfeşnicul cu toate ale lui şi altarul tămâierii
582
EQ, p. 665
585
SEP 1, p. 654
58M
GGF, p. 116
587
EQ, p. 665
518
S#. Simeon <eta#rastul, +arafrază la Macarie Egiptea#ul, 59
116
6M) şi ;ertfelnicul arderii6de6tot cu toate ale lui şi masa cu toate ale ei şi (aia cu
tăl.ica ei
67) şi le vei sfinţi şi vor fi ele sfinte6ale6sfintelor8 tot cel ce se va atin-e de ele se va
sfinţi.
.*lement Fle&andrinul asocia+ă uleiul ungerii cu 0ristos, 8#sul prin e&celenţă.
<ireasma (DXW"[) s#"ntă este :uhul S#"nt3 'nsuşi 0ristos a #ost uns (Psalmi 99, M). El
pregăteşte pentru ucenicii -ui un ulei cu (ună mireasmă, pe care îl alcătuieşte din aromate
cereşti (+edagogul $$, M, 24, 6%1). 0ipolit îi consideră pe preoţii şi pe regii care, prin ungere
poartă numele :omnului, imagini ale Negelui şi Preotului desăv"rşit, co(or"t din cer, vestit în $
Negi 6, 14 (Com. Da#. 9, 18, M%7)/
511
.
18) Cu el îi vei un-e .e )aron şi .e fiii săi/ şi6i vei sfinţi/ ca să6Ni slu;ească Nie ca
.reoţi.
11) Iar fiilor lui Israel le vei s.une8 6 Untdelemn de uns cu un-ere sfântă fi6va
acesta/ din neam în neamurile voastre.
16) Tru. omenesc nu va fi uns cu el/ şi nici nu vă veţi face ceva asemănător felului
în care a fost el alcătuit8 acesta6i lucru sfânt/ şi sfânt e şi .entru voi.
6rup ome#esc) în sensul) trupul unui om oarecare, al unui pro#an/
516
.
11) )cela care6şi va face ceva asemănător/ sau acela care va da din el cui nu tre(uie
să6i dea/ stâr.it va fi din neamul său.
*u mirul se s#inţeau cortul şi o(iectele cortului (p"nă a+i, lăcaşul (isericii şi o(iectele
liturgice sunt s#inţite), arhiereii şi preoţii, poporul ne#iind, însă, uns. 'n Giserică, !aina <irungerii
se administrea+ă tuturor celor (ote+aţi, aceştia #iind curaţi de orice păcat3 în -egea veche, încă
stăp"nea păcatul.
19) Fi a 5is 2omnul către Noise8 9Gă6ţi rost de mirodenii8 răşină/ oniha/ -al(an
mirositor şi tămâie curată |din fiecare aceeaşi măsură}
14) şi din ele vei face tămâie (inemirositoare/ facere a făcătorilor de mir/ lucru
curat şi sfânt.
12) * vei tăia6n (ucăţele mărunte şi o vei .une6n faţa mărturiilor/ în cortul
mărturiei/ acolo unde %u Nă voi arăta ţie. 'ucru .reasfânt va fi acesta .entru voi.
.:upă Philon, cele patru aromate care compun mireasma s#"ntă destinată altarului
tăm"ierii sim(oli+ea+ă cele patru elemente) apa, păm"ntul, aerul şi #ocul. Primele două
elemente sunt grele, celelalte două uşoare. Fmestecul armonios înseamnă lucrarea s#"ntă (v.
14), lumea care se s#inţeşte ca ardere de tot dimineaţa şi seara ($eşirea 18, 5%M), printr%o triplă
liturghie a cosmosului, a templului şi a su#letului. 6ăm%ia repre+intă în sistemul gnostic
R[LeD>. Pentru *lement este sim(olul rugăciunii (/tromate $$, 2, 19, 6). Pentru Lrigen,
compo+iţia tăm"iei înseamnă cele patru Evanghelii, iar învăţătura ucenicilor lui 0ristos este
meşteşugul ;ăcătorului de miruri (Lrigen, PP 15, 652G)/
511
.
15) Pentru voi nu o veţi face du.ă această6ntocmire/ căci .entru voi ea e sfinţenie
afierosită 2omnului.
1M) *ricine6şi va face ceva asemănător s.re6nmiresmarea lui/ acela va fi stâr.it din
neamul său<.
!ăm"ia specială era alcătuită din părţi egale de stacte, oniha, halvan şi tăm"ie. Fcestea
sunt răşini puternic mirositoare. E oprită #olosirea ei pro#ană.
C)PIT*'U' ]+ , Meşterii cortului. )er'area zilei de odihnă. -a'lele legii.
511
SEP 1, p. 654
516
GGF, p. 116
511
SEP 1, p. 652
111
1) Fi a -răit 2omnul către Noise/ 5icând8
6) 9Iată/ %u l6am chemat anume .e reţaleel/ fiul lui Uri/ fiul lui *r/ din seminţia lui
Iuda/
1) şi l6am um.lut de duhul cel dumne5eiesc al înţele.ciunii/ al .rice.erii şi al
ştiinţei întru tot meşteşu-ul/
9) ca să fie el mai mare .este meşteri şi să lucre5e aurul şi ar-intul şi arama şi inul
to.it/
4) să şlefuiască .ietre scum.e/ şi să sa.e6n lemn şi să lucre5e6n felurite chi.uri.
2) Fi6m.reună cu el i6am rânduit .e *holia(/ fiul lui )hisamac/ din seminţia lui
2an7 şi tuturor celor înţele.ţi cu inima le6am dat înţele.ciune/ şi ei vor face toate câte ţi6
am .oruncit %u ţie8
5) cortul mărturiei/ chivotul le-ământului şi aco.erământul de deasu.ra lui/
.recum şi6ntocmirea cortului/
M) altarul tămâierii/ masa şi toate vasele ei/ sfeşnicul cel de aur curat cu toate
o(iectele lui/
7) (aia îm.reună cu tăl.ica ei/
18) veşmintele cele .entru slu;(ă ale lui )aron şi veşmintele fiilor săi rânduiţi să6Ni
slu;ească Nie/
11) mirul .entru un-ere/ tămâia cea (inemirositoare .entru locul cel sfânt7 .e toate
le vor face ei aşa cum ţi6am .oruncit %u ţie<.
:umne+eu numeşte pe meşterii cei plini de har, aleşi pentru a lucra o(iectele s#inte)
Beţaleel (= su( pa+a :omnului), #iul lui 8ri (= iluminat), #iul lui ,r (= Năsărit), din seminţia lui
$uda3 şi ,oliab (= cortul tatălui), #iul lui Aisamac (= #ratele puterii), din seminţia lui :an.
.:upă Philon, <oise, păzitorul tai#elor lui Dum#ezeu, vede arhetipurile, iar Geţaleel, călău+it
de <oise, le imită3 creează umbre, precum o arată şi numele său, $# umbra lui Dum#ezeu
(/om#. $, 682). K *lement din Fle&andria (/tromate $, 9, 64, 4%62) înţelege prin aceasta că şi
ştiinţa, şi tehnica sunt de origine dumne+eiască şi că am"ndouă sunt (une pentru oameni, cu
condiţia de a le primi şi #olosi întru slava lui :umne+eu (c#. şi Lrigen, Hom. 4um. 1M, 1/
519
.
16) Fi a -răit 2omnul cu Noise/ 5icând8
11) 9Porunceşte6le tu fiilor lui Israel8 6 ră-aţi de seamă şi .ă5iţi 5ilele Nele de
odihnă/ căci ele sunt semn între Nine şi voi din neam în neam/ .entru ca voi să ştiţi că %u/
2omnul/ %u sunt Cel ce vă sfinţeşte.
.-egea odihnei sa(atice, #ără legătură cu episodul precedent, a #ost pro(a(il inserată aici
pentru a i se accentua semni#icaţia cultică (GR)/
514
.
19) Pă5iţi aşadar 5iua de odihnă/ căci sfântă `i este ea 2omnului şi vouă7 cel ce o va
întina/ acela cu moarte va fi omorât/ şi tot cel ce va face într6însa vreo lucrare/ sufletul
acela va fi stâr.it din neamul său.
14) 'ucrul să ţi6l faci în şase 5ile7 a şa.tea 5i/ cea de odihnă/ odihnă sfântă va fi ea
.entru 2omnul7 tot cel ce va lucra în 5iua odihnei/ cu moarte va fi omorât.
12) Vor .ă5i aşadar fiii lui Israel 5ilele odihnei/ şi vor face aceasta din neam în
neam8 le-ământ veşnic/
15) veşnic semn între Nine şi fiii lui Israel/ .entru că6n şase 5ile a făcut 2omnul
cerul şi .ământul/ iar în 5iua a şa.tea a încetat şi S6a odihnit<.
.-i s%a poruncit să ţină o +i pe săptăm"nă săr(ătoarea sa(atului ca să nu îndeplinească nici
o sarcină cei ce ar #i #ost (ine să răm"nă li(eraţi de lucrările lumeşti, #iindcă n%ar duce cu sine în
acea s"m(ătă a veacurilor viitoare nici o povară a grelelor #ărădelegi. :ar #iindcă :umne+eu ştia
că poporul este nestatornic, a prescris pentru cei sla(i o parte prin pă+irea unei singure +i, iar celor
tari le%a re+ervat plinătatea) sinagoga pă+eşte o +i, Giserica pă+eşte nemurirea. Fşadar, în lege este
519
SEP 1, p. 655
514
EQ, p. 665
119
o parte, în Evanghelie, desăv"rşirea/
512
. .:omnul nostru $isus S%a odihnit El 'nsuşi în S"m(ăta
adevărată şi a învăţat pe ai Săi cum tre(uie să se odihnească, după ce S%a urcat inerea pe cru%
ce/
515
. Ldihneşte cu adevărat doar cel ce urmea+ă lui 0ristos.
1M) Fi de6ndată ce a contenit să6i -răiască lui Noise6n muntele Sinai/ i6a dat cele
două ta(le ale 'e-ii/ ta(le de .iatră/ scrise cu de-etul lui 2umne5eu.
:espre aceste ta(le se a#irmă că au #ost scrise chiar de către :umne+eu. .!a(lele
conţineau :ecalogul, clau+ele alianţei între $ahve şi poporul ales. 'n general, tratatele orientale
erau înscrise pe tă(liţe sau stele de piatră şi păstrate într%un sanctuar (GR)/
51M
. .Părinţii au vă+ut
în degetul lui Dum#ezeu un sim(ol al :uhului S#"nt ($rineu, Dem. 62) care vesteşte întruparea
-ogosului (0ipolit, Com. Da#. 1, 19, 5) şi desemnea+ă puterea creatoare (*lement, /tromate,
$, 12, 111, 1). K Pentru unii Părinţi, tablele sim(oli+ea+ă cerul şi păm"ntul, sau repre+intă
su#letul omenesc (sen+itiv şi intelectiv, c#. *lement, /tromate $, 12, 112, 9), în care este
înscrisă -egea naturală de către :umne+eu. 6ablele de piatră sunt în opo+iţie cu =oul
!estament al lui $isus 0ristos, care e pecetluit în inimi de carne (Lrigen, Com. -om. 6, 19, 715
F)/
517
.
C)PIT*'U' ]2 , (iţelul de aur.
1) Vă5ând însă .o.orul că Noise întâr5ie să se co(oare din munte/ s6a adunat la
)aron şi i6a 5is8 9Scoală6te/ tu/ şi fă6ne nouă dumne5ei care să mear-ă6naintea noastră/
căci cu Noise/ cu omul acela care ne6a scos din ţara %-i.tului/ nu ştim ce s6a întâm.lat<.
Tederea îndelungată a lui <oise şi aspectul în#ricoşător al muntelui au #ăcut ca evreii să%
şi creadă conducătorul mort. Ei părăsesc îndată pe :umne+eu, *el propovăduit de <oise,
*ăruia nu%$ mai atri(uie nici măcar scoaterea lor minunată din Egipt. Ei cer lui Faron să le #acă
o repre+entare a unor divinităţi, pentru a nu răm"ne lipsiţi de protecţie.
6) Iar )aron le6a 5is8 9Scoateţi cerceii de aur din urechile femeilor şi fetelor voastre
şi aduceţi6i la mine<.
.F(senţa autorităţii duce la păcat) poporul lipsit de minte şi sla( se a(andonea+ă
impietăţii, imit"nd cultul egiptean (Philon, Mos. $$, 121%126)/
568
.
.<oise împodo(eşte au+ul israeliţilor cu podoa(a cercelului, adică cu legea, iar #ratele cu
nume mincinos scoate, prin neascultare, podoa(a pusă în au+ şi #ace din ea idol. :e #apt, la
prima intrare a păcatului în lume, s#atul dat oamenilor de a nu asculta porunca a pricinuit un #el
de îndepărtare a cercelului din ureche. $ar şarpele a #ost socotit de primii oameni prieten şi
apropiat/
561
. *hiar dacă te&tul de aici nu o arată, e de presupus că Faron s%a opus, după puteri,
cererii israeliţilor.
1) )tunci între-ul .o.or a scos cerceii cei de aur din urechile femeilor şi i6a adus la
)aron.
:in Gi(lia 17M6 (ca şi din SEP 1) se înţelege că şi (ăr(aţii şi%au adus cerceii, sens pentru
care pledăm şi noi3 Gi(lia 12MM şi Gi(lia 1719 vor(esc, ca şi la Fnania, despre cerceii #emeilor
doar. Pro(a(il acele traduceri au in#luenţat şi versiunea de #aţă. Fici, te&tul e(raic şi ulgata
vor(esc despre fiii şi fiicele israeliţilor, e&ist"nd şi versiuni greceşti asemănătoare.
9) Fi el i6a luat din mâinile lor/ i6a to.it în ti.ar şi a făcut din ei un viţel turnat şi le6
a 5is8 9Iată6i .e dumne5eii tăi/ Israele/ cei ce te6au scos din ţara %-i.tuluiZ<
512
S#. Fm(ro+ie, /crisori, -QQ$, 4
515
$saia Pustnicul, => de cu"i#te, QQ$$, 1
51M
EQ, p. 665
517
SEP 1, p. 65M
568
SEP 1, p. 65M
561
S#. Prigorie de =Vssa, Despre "iaţa lui Moise
114
.'n versiunea e(raică, aceste cuvinte sunt rostite de popor şi se re#eră la un singur
dum#ezeu. 'n Septuaginta (i thev = dumne+eii), rostit de Faron, te&tul capătă o notă de ironie
amară, ca%n de+năde,dea unei în#r"ngeri) deşi idolul este unul, Faron #oloseşte pluralul lim(a,ului
politeist/
566
. .iţelul de aur, denumire depreciativă a uneia dintre imaginile taurului, iposta+ă a
divinităţii htoniene în mitologia orientală. *ultul unei ast#el de divinităţi a #ertilităţii s%a răsp"ndit
apoi şi în întreg spaţiul mediteranean. P"ndit de Faron ca postament al nevă+utului $ahve,
repre+intă încercarea de instaurare a unui nou cult dedicat Fcestuia, în care nucleul îl constituie
rituri speci#ice divinităţilor htoniene. iţelul de aur devine sim(olul tentaţiei mereu renăscute de a
adora (unurile materiale, #ie ele (ogăţie, plăcere se&uală sau putere. iţelul de aur este sim(olul
încercării de su(stituire a :umne+eului spiritual prin una dintre imaginile lui Gaal, împotriva
căruia se vor revolta pro#eţii pe tot parcursul istoriei lui $srael (GR, -!hO)/
561
. *el mai pro(a(il
este ca modelul viţelului turnat să%l #i constituit (oul sacru Fpis, al cărui cult evreii îl cunoşteau
din timpul şederii lor în Egipt.
iţelul de aur va deveni un sim(ol al adorării (unurilor materiale şi al plăcerilor.
.iţelul de aur este amestecarea şi con#u+ia puterilor naturale întreolaltă sau, mai (ine +is,
împreunarea lor pătimaşă şi nesocotită, care dă naştere lucrării nesocotite a patimilor contrare
#irii. $ar viţelul este unul, pentru că una este deprinderea răutăţii cea împrăştiată în multe chipuri
ale păcatului. Ti este "iţel pentru ro(usteţea şi re+istenţa la lucru, pentru caracterul grosolan şi
pentru uşurinţa de a digera şi născoci, întruc"t îşi rumegă a#ecţiunea păcătoasă #aţă de patimi. $ar
tur#at este deoarece deprinderea patimilor şi #ăptuirea lor se modelea+ă după chipul nălucirii
păcătoase, rămase de mai înainte în cugetare. Pluralul aceştia su#t dum#ezeii tăi e #olosit din
pricină că păcatul este prin #ire împrăştiat şi nestatornic, atot#elurit şi împărţit/
569
.
:upă înţelesul acestora, avem următoarea schemă)
% cerceii ) raţiunile cu privire la :umne+eu3
% salbele ) opiniile cuvenite despre lume, născute din contemplaţia naturală3
% brăţările ) lucrarea virtuţilor3
% cuptorul ) #ier(erea aprinsă a m"niei şi a dispo+iţiei pătimaşe a po#tei3 acest cuptor
topeşte toate cele po+itive3
% "iţelul ) #orma păcatului rămasă în cugetare
564
.
4) Vă5ând aceasta/ )aron a 5idit în faţa lui un ;ertfelnic7 şi a stri-at )aron şi a 5is8
9Nâine este săr(ătoarea 2omnuluiZ<
@ertfel#ic (SEP 1) altar zidit)) .Se alege Ie@E>@?iWE"[, cuv"nt re+ervat în Septuaginta
altarului consacrat cultului lui Z0[0 la poporul evreu, şi nu YJDS$, care desemnea+ă altarul
păg"n. Fst#el, Septuaginta, ca şi !argumurile, încearcă să atenue+e greşeala lui Faron (a #ăcut
un altar pentru :umne+eu, iar viţelul era doar o încercare de a%- repre+enta)/
562
.
2) ) doua 5i s6au sculat ei de dimineaţă şi au adus arderi6de6tot şi ;ertfe de
mântuire7 a.oi a şe5ut .o.orul de a mâncat şi a (ăut şi .e urmă s6a sculat să ;oace.
.Tade poporul iudeu să măn"nce şi să (ea şi cere să i se dea +ei. :e aici :omnul ne
învaţă că acela care şi%a dat su#letul său acestor #eluri de nelegiuiri se de+(racă nu numai de hai%
nele de l"nă, ci răm"ne gol, adică #ără virtute, care nu este îm(răcăminte vremelnică, ci
veşnică/
565
. >nele variante au s!a săturat în loc de a m%#cat. .Scriptura numeşte săturare, nu
m%#care, umplerea nesocotită a stomacului cu m"ncare/
56M
.
5) )tunci a -răit 2omnul către Noise8 94ră(eşte de te .o-oară de aici/ căci
.o.orul tău/ .e care l6ai scos din ţara %-i.tului/ s6a ticăloşit.
566
GGF, p. 111
561
EQ, p. 665
569
S#. <a&im <ărturisitorul, -ăspu#suri către 6alasie* 12
564
*#. S#. <a&im <ărturisitorul, -ăspu#suri către 6alasie* 12
562
SEP 1, p. 65M
565
S#. Fm(ro+ie, /crisori, -$$, 12
56M
*lement Fle&andrinul, +edagogul, $, 72, 1
112
.Fu+i cum pe $srail, #iind uşuratic şi repede schim(ător şi #oarte aplecat spre aposta+ie,
:umne+eu nici nu%l mai învredniceşte să%l mai numească poporul /ău/
567
.
M) Curând s6au a(ătut de la calea .e care le6ai .oruncit6o/ şi6au făcut un viţel
turnat şi i s6au închinat şi i6au adus ;ertfe/ 5icând8 6 Iată6i .e dumne5eii tăi/ Israele/ care
te6au scos din ţara %-i.tuluiZ<.
.'n ochii lui :umne+eu, Faron s%a #ăcut solidar cu păcatele poporului/
518
.
P7) Fi i6a 5is 2omnul lui Noise8 9'6am vă5ut .e .o.orul acesta şi/ iată8 e un .o.or
tare de cer(ice.Q
Fcest verset lipseşte în Septuaginta.
18) Fi acum/ lasă6NăZ8 a.rindă6se mânia Nea asu.ră6le şi6i voi da .ier5ării/ iar din
tine voi face un mare .o.orZ<
.Fnumiţi Părinţi interpretea+ă ordinul dat lui <oise ca un îndemn de a mi,loci, căci
mult poate rugăciu#ea dreptului. !heodoret merge p"nă acolo înc"t spune că lasă!Mă (L>@S[
DL) este echivalentul lui $mpiedică!Mă, opreşte!Mă (=dTe@S[ DL). :umne+eu este *el ce i%a
de+văluit lui <oise călcarea legii de către popor cu scopul de a%l #ace să se roage (7E 25). 'n
logica e&ege+ei sale anterioare, !heodoret aplică această promisiune poporului evreu, dar ea nu
se împlineşte dec"t pentru creştini, după venirea <"ntuitorului. <oise, -egiuitorul, nu a #ost în
stare, în ciuda ordinului ceresc, să #acă să încete+e m"nia lui :umne+eu) el a invocat, de #apt,
vechile înţelegeri încheiate cu Fvraam, $saac şi $aco( (c#. $eşirea 16, 11)/
511
.
11) Noise însă s6a ru-at în faţa 2omnului 2umne5eu şi I6a 5is8 9Pentru ce/
2oamne/ să se6a.rindă mânia Ta asu.ra .o.orului Tău .e care Tu l6ai scos din ţara
%-i.tului cu .utere mare şi cu (raţul Tău cel înaltO
16) de ce să s.ună %-i.tenii8 6 Cu vicleşu- i6a scos/ ca să6i ucidă în munţi şi să6i
ştear-ă de .e faţa .ământuluiO... )şadar/ .otoleşte6ni a.rinderea mâniei şi fii (lând cu
răutatea .o.orului Tău.
11) )du6ni aminte de )vraam şi de Isaac şi de Iaco(/ ro(ii Tăi/ cărora Te6ai ;urat
Tu .e Tine `nsuţi şi le6ai 5is8 6 `nmulţi6voi seminţia voastră multă ca stelele ceruluiZ... Fi
tot .ământul acesta/ .e care tot Tu ai s.us că6l vei da urmaşilor lor/ fie ca ei să6l
stă.ânească în veciZ<
19) )tunci 2omnul Fi6a îm(lân5it ur-ia .e care s.usese c6o va a(ate asu.ra
.o.orului Său.
.S%a rugat <oise şi a cerut lui :umne+eu să oprească m"nia împotriva tuturor. *ăci
tre(uia ca mi,locitorul să imite pe 0ristos, *are a înlăturat m"nia ce se a#la de la început asupra
noastră pentru multele păcate, ca ;iul *are a dăruit celor ce au păcătuit dreptatea întru credinţă.
:eci şi prin aceasta <oise este iar chip al mi,locirii lui 0ristos/
516
.
14) Fi întorcându6se Noise/ s6a co(orât din munte/ având în mâinile sale cele două
ta(le ale 'e-ii8 ta(le de .iatră/ scrise .e amândouă .ărţile , .e o .arte şi .e alta era
scrise.
12) Ta(lele acestea erau lucrul lui 2umne5eu şi scrisul era scrisul lui 2umne5eu/
să.at .e ta(le.
15) )tunci/ au5ind Iosua 5arva .o.orului răsunând/ a 5is către Noise8 9`n ta(ără e
stri-ăt de ră5(oi^<.
1M) Iar Noise a 5is8 9)cesta nu6i stri-ăt de (iruitori/ nici stri-ăt de (iruiţi .uşi .e
fu-ă7 eu aud stri-ăte de oameni (eţi<.
567
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$$
518
GGF, p. 119
511
SEP 1, p. 657
516
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$$
115
.:upă Philon, cele trei #eluri de strigăte sunt o alegorie a luptei spirituale împotriva
patimilor) c"ntecele (iruitoare, strigătele celor învinşi şi vrednici de pl"ns şi strigătele sclavilor
de (unăvoie, pe care delirul (ahic îi duce la incultură şi ne(unie (Ebr. 1843 161%164)/
511
.
17) Fi dacă s6a a.ro.iat de ta(ără/ a vă5ut viţelul şi ;ocurile7 şi a.rin5ându6se
Noise de mânie/ a aruncat din mâinile sale cele două ta(le şi le6a sfărâmat la .oala
muntelui.
>n rol tainic are $osua3 el însoţeşte discret pe <oise, #iind pomenit sporadic. Evreii sunt
numiţi #ici biruitori* #ici biruiţi, ca unii ce nici măcar nu au încercat să lupte împotriva păcatului,
ci s%au lăsat cuprinşi de el ca de o (eţie. .L singură îm(ătare cu vin a +ădărnicit cele patru+eci de
+ile de post şi de rugăciune ale lui <oisi HIJ, că pro#etul n%a socotit cu cale ca un popor (eat să
primească legile lui :umne+eu/
519
.
E aici şi o vestire că vechiul -egăm"nt va înceta, pentru a veni -egăm"ntul cel nou. :ar
s#ăr"marea ta(lelor are şi un sens antropologic) .-a început, #irea omenească era nes#ăr"mată şi
nemuritoare, #iind #ăcută cu m"inile dumne+eieşti şi împodo(ită cu semnele nescrise ale legii3 şi
deci era sădită în chip #iresc în noi voinţa con#ormă legii, de a respinge păcatul şi de a cinsti pe
:umne+eu. :ar după ce a răsunat în au+ sunetul păcatului, pe care Scriptura îl numeşte la început
glasul şarpelui, iar istoria privitoare la ta(le, glasul celor ce c"ntau îm(ătaţi de vin, că+"nd la pă%
m"nt, ta(lele acestea s%au s#ăr"mat/
514
.
68) ).oi a luat viţelul .e care6l făcuseră ei/ l6a ars în foc şi l6a .isat mărunt şi l6a
.resărat în a.ă şi le6a dat6o fiilor lui Israel s6o (ea.
.Fpa devine ast#el anticipare a pedepsei, însemn al (lestemului, c#. =umerii 4, 15%
6M/
512
.
.F adăpat cu el pe #iii lui $srail, arăt"nd prin aceasta că şi în #icat şi în măruntaie s%a
întins necredinţa. Ga socotesc că prin aceasta le vesteşte că p"nă şi inima o au plină de spurcata
şi sc"r(oasa slu,ire la idoli/
515
.
61) Fi a 5is Noise către )aron8 9Ce ţi6a făcut ţie .o.orul acesta/ de6ai a(ătut
asu.ră6i un .ăcat atât de mareO<
66) Iar )aron i6a răs.uns lui Noise8 93u te scâr(i/ doamne/ că ştii tu cum e
.o.orul acesta când se .orneşte.
61) Căci ei mi6au 5is8 6 Gă6ne nouă dumne5ei care să mear-ă6naintea noastră/ căci
cu Noise/ cu omul acela care ne6a scos din ţara %-i.tului/ nu ştim ce s6a întâm.lat.
69) )tunci eu le6am 5is8 6 2e la cine are aur/ adunaţi6lZ Fi ei l6au adunat şi mi l6au
dat mie şi eu l6am aruncat în foc şi a ieşit viţelul acesta^<.
:eşi nu reiese #oarte clar, deducem, din #aptul că Faron nu a #ost sancţionat ulterior, că
vina principală #usese a poporului răsculat.
64) Fi vă5ând Noise că .o.orul scă.ase din frâu/ căci )aron îi slă(ise frâul s.re
(ucuria duşmanilor lor/
62) a stat în .oarta ta(erei şi a 5is8 9Cine este .entru 2omnul/ să vină la mineZ< Fi
s6au adunat la el toţi fiii lui 'evi.
65) Fi le6a 5is8 9)şa 5ice 2omnul/ 2umne5eul lui Israel8 6 Puneţi6vă fiecare sa(ia la
şold şi stră(ateţi ta(ăra de la o .oartă la cealaltă şi ucideţi8 fiecare .e fratele său/ fiecare
.e fârtatele său/ fiecare .e a.roa.ele săuZ<
Ftitudinea promptă a leviţilor dă de înţeles că ei s%au opus şi la turnarea idolului, dar n%
au putut opri poporul în a(senţa lui <oise. *"t despre uciderile poruncite, astă+i ele capătă un
alt sens) .!ot cel ce caută pe :umne+eu şi la legea -ui se curăţeşte prin ucidere de păcatele ce
şi le%a însuşit. *ă nu tot #ratele, sau prietenul, sau aproapele e vă+ut de Scriptură în înţelesul
511
SEP 1, p. 657
519
S#. asile cel <are, ,milii şi cu"%#tări, $, 4
514
S#. Prigorie de =Vssa, Despre "iaţa lui Moise
512
EQ, p. 66M
515
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$$
11M
(un, ci c"teodată cineva e şi #rate şi străin, şi prieten şi duşman, şi apropiat şi dimpotrivă. Prin
acestea înţelegem g"ndurile crescute în noi, a căror viaţă ne este moarte, sau a căror moarte
pricinuieşte viaţa noastră/
51M
.
6M) Fi au făcut fiii lui 'evi aşa cum le .oruncise Noise. `n 5iua aceea au că5ut din
.o.or ca la trei mii de oameni.
.:acă tot poporul #usese vinovat, de ce n%a #ost trimisă tuturor condamnareaX ;iindcă
milostivul :umne+eu de (ună seamă că a pedepsit cu sa(ia ,udecăţii Sale o parte pentru ca să se
corecte+e cealaltă parte prin e&emplu şi să dovedească tuturor, prin pedeapsă, ,udecata, iar prin
îngăduinţă, mila Sa/
517
.
67) Fi Noise le6a s.us8 92omnului I6aţi închinat voi astă5i mâinile/ fiecare cu .reţul
fiului său ori cu a fratelui său/ .entru ca %l să vă dea (inecuvântareZ<
I!aţi $#ci#at m%i#ile) .literal) "!aţi umplut m%i#ile, în sensul) aţi #ost consacraţi
:omnului. *a răsplată pentru ce%au #ăcut, leviţii primesc investitura preoţească/
598
.
18) Iar a doua 5i a 5is Noise către .o.or8 9Nare .ăcat aţi făcutZ Nă voi sui eu
acum la 2umne5eu/ ca să mă ro- .entru .ăcatul vostru<.
11) Fi s6a întors Noise la 2omnul şi a 5is8 9*/ 2oamne/ .o.orul acesta a săvârşit
.ăcat mare/ făcându6şi dumne5ei de aur.
16) Fi acum/ dacă vrei să le ierţi .ăcatul/ iartă6l7 iar de nu/ şter-e6mă .e mine din
cartea Ta/ .e care Tu ai scris6oZ<
.E&presia nu este) şterge!mă şi pe mi#e (ideea de solidaritate) ca în unele traduceri, ci)
şterge!mă pe mi#e (în locul celor ce au greşit = ideea de ,ert#ă). L declaraţie at"t de emoţionantă
nu va mai #i înt"lnită dec"t la Fpostolul Pavel (Nomani 7, 1)/
591
.
.*e dragoste mareY *e desăv"rşire neîntrecutăY Slu,itorul vor(eşte cu îndră+nire către :omnul
său, cere pentru mulţime iertare sau cere să piară şi el împreună cu ei Hîn locul lor S n. n.J/
596
.
Fst#el sunt cei a,unşi la desăv"rşire) .de vor #i predaţi de +ece ori pe +i arderii pentru dragostea
oamenilor, nu se vor sătura de ei/
591
.
11) 1is6a 2omnul către Noise8 9Pe cei ce au .ăcătuit în faţa Neu/ .e aceia îi voi
şter-e din cartea Nea.
19) Tu însă du6te acum şi du .o.orul acesta la locul .e care ţi l6am s.us. Iată/
în-erul Neu va mer-e înaintea feţei tale. Cât des.re .ăcatul lor/ îl voi .ede.si în 5iua .e
care %u o voi socoti<.
14) 2omnul a lovit .o.orul din .ricina viţelului .e care şi6l făcuse , .e care6l
făcuse )aron.
.P"nă ce aceia c"rteau pentru lipsa de p"ine şi de apăX :umne+eu i%a ră(dat pe ei, cum
ra(dă o mamă care alăptea+ă copilul ei. :ar c"nd au înne(unit mai mult şi HIJ au îndră+nit cele
de neiertat, au #ost (ătuţi, cum +ice Scriptura, pentru #ăurirea viţelului pe care%l #ăcuse
Faron/
599
.
C)PIT*'U' ]] , *oruncă pentru plecare. Cortul adunării. ,ugăciunea lui Moise
în dorinţa de a vedea slava Domnului.
51M
S#. Prigorie de =Vssa, Despre "iaţa lui Moise
517
Salvianus, Despre gu"er#area lui Dum#ezeu* $, 11
598
GGF, p. 119
591
GGF, p. 119
596
S#. *lement Nomanul, Epistola către Cori#te#i* -$$$, 4
591
S#. $saac Sirul, Cu"i#te despre #e"oi#ţă, M1
599
S#. Ftanasie cel <are, Despre /f%#tul Du* către /erapio#, $$, 12
117
1) Fi a 5is 2omnul către Noise8 92u6te de aici/ tu şi .o.orul tău .e care l6ai scos din
ţara %-i.tului şi suiţi6vă în ţara .entru care %u N6am ;urat lui )vraam/ lui Isaac şi lui
Iaco(/ 5icând8 6 Urmaşilor voştri le6o voi daZ
6) %u îl voi trimite .e în-erul Neu înaintea feţei tale şi6i voi i5-oni .e Canaaneeni/
.e )morei/ .e :etei/ .e Gere5ei/ .e 4her-hesei/ .e :evei şi .e Ie(usei/
0#gerul Meu) !heodoret crede că este vor(a de arhanghelul <ihail, la #el ca în $osua 4,
19 (7 Ios. 4)/
594
.
1) şi te voi duce în ţara unde cur-e la.te şi miere. 2ar %u nu mă voi sui îm.reună
cu tine/ fiindcă tu eşti .o.or îndărătnic şi s6ar .utea să te nimicesc .e drumZ<
:omnul vor(eşte înt"i lui <oise, iar mai apoi Se adresea+ă poporului. :umne+eu
vestise mai demult că va trimite înaintea lui $srael un înger, dar aici #aptul capătă o altă
conotaţie, poporul #iind încredinţat unei creaturi, ca unul ce s%a închinat celor create, părăsind pe
:umne+eu.
9) )u5ind .o.orul acest cuvânt -ro5av/ a .lâns cu lacrimi/ şi nimeni nu şi6a mai .us
.odoa(ele.
4) Fi a 5is 2omnul către Noise8 9S.une6le fiilor lui Israel8 6 Voi/ .o.or îndărătnic/
vedeţi să nu aduc %u .este voi o altă (ătaie şi să vă dau .ier5ăriiZ Scoateţi acum de .e voi
hainele voastre cele de slavă şi .odoa(ele voastre/ şi vă voi arăta ce6am să fac %u cu voi<.
2) Fi fiii lui Israel şi6au scos .odoa(ele şi şi6au de5(răcat hainele cele slăvite acolo/
la muntele :ore(.
.0ore(, un alt nume pentru Sinai/
592
.
S%a lipsit de podoa(e cel ro(it păcatului, dar e şi un semn de căinţă aici.
5) Iar Noise/ luându6şi cortul/ l6a întins afară din ta(ără/ de.arte de ea/ şi l6a
numit cortul mărturiei7 şi a fost că tot cel care6' căuta .e 2omnul/ venea la cort/ în afara
ta(erei.
Cortul mărturiei) .în !e&tul E(raic) cortul $#t%l#irii (dintre :umne+eu şi <oise)/
595
.
.P"nă aici nu #usese vor(a dec"t despre cortul ce adăpostea chivotul. ersetele 5%11 constituie
su( #ormă narativă te&tul de instituire a cortului mărturiei, str"ns legat aici de persoana lui
<oise. Philon se (a+ea+ă pe particularităţile te&tului grec c"nd a#irmă că, spre deose(ire de
cortul lui :umne+eu, care este înţelepciunea (c#. 2eg. $$$, 92), cortul lui <oise merită doar să se
numească ast#el, şi nu să #ie, pentru că este copia virtuţii divine (Deter. 128). !e&tul ne spune că
l%a numit cortul mărturiei pentru ca sufletul să fie $#dem#at a cerceta ci#e dă mărturie pe#tru
g%#durile de "irtute. Su#letul prieten al lui :umne+eu, după ce s%a îndepărtat de trup, primeşte
statornicia HIJ (2eg, $$, 49%44). K 'n ceea ce priveşte ieşirea $# afara taberei, ea semni#ică,
pentru Lrigen, întoarcerea la cunoaşterea *elui care este >nul, adică ieşirea din con#u+ia
luptelor şi a morţii spre o viaţă liniştită. F ieşi în a#ara ta(erei, urm"nd lui <oise, înseamnă a
urma -egea lui :umne+eu (Hom. 2e". 19, 1)/
59M
.
0l căuta) .5eteo = a căuta pe cineva cu scopul de a%l înt"lni, de a%l între(a, de a%l cerceta,
de a a#la ceva de la el. Sens oracular/
597
. Sensul e acela de .a între(a un oracol prin intermediul
lui <oise, care se întreţinea singur cu $ahve. Fcest rol al lui <oise este amintit şi în 1M, 14.
>lterior, divinitatea era consultată #ie prin pro#eţi, #ie prin intermediul sorţilor s#inţi (GR)/
548
.
.$ar că şi 0ristos 'nsuşi S%a despărţit de ei, a dat de înţeles <oise, mut"ndu%şi cortul său
departe de ta(ără. El a arătat prin aceasta cum 0ristos a părăsit mulţimile sau ta(erele lor, ple%
c"nd într%un oarecare #el departe de la ele, aşe+"ndu%şi cortul neclintit, sau Giserica, între
594
SEP 1, p. 6M1
592
GGF, p. 114
595
GGF, p. 114
59M
SEP 1, p. 6M1
597
GGF, p. 114
548
EQ, p. 66M
168
neamuri/
541
. !otuşi, unii israeliţi veneau la cort, părăsind ta(ăra, semn că şi o parte din evrei va
intra în Giserică. *ortul aşe+at în a#ara ta(erei e şi un avertisment) .=u este lucru cuminte să ne
apropiem de contemplarea lui :umne+eu, înainte de a ieşi din cele multe. L arată aceasta
<oise, care în#ige înt"i cortul cugetării în a#ară de ta(ără şi a(ia după aceea intră în convor(ire
cu :umne+eu. *ăci este prime,dios a încerca să e&primi pe *el negrăit prin cuv"ntul rostit.
Pentru că orice cuv"nt rostit este o dualitate sau şi mai mult. $ar a contempla pe *el ce este, #ără
grai, numai cu su#letul, e tot ce e mai (un. *ăci Fcela e o unitate neîmpărţită şi nu e o
multiplicitate/
546
.
M) Fi când Noise mer-ea s.re cortul cel din afara ta(erei/ tot .o.orul se ridica6n
.icioare şi fiecare .rivea din uşa cortului său şi6l urmărea cu ochii .e Noise .ână ce el
intra în cort.
7) Iar du.ă ce intra Noise în cort/ stâl.ul cel de nor se .o-ora şi stătea la intrarea
cortului şi6i vor(ea lui Noise.
18) Fi6ntre-ul .o.or vedea stâl.ul cel de nor stând la intrarea cortului/ şi6ntre-ul
.o.or se ridica6n .icioare şi fiecare se6nchina din uşa cortului său.
11) 2omnul -răia cu Noise faţă către faţă/ aşa cum ar -răi cineva cu .rietenul său.
).oi PNoiseQ se întorcea în ta(ără/ dar tânărul său slu;itor Iosua/ fiul lui 3avi/ nu .ărăsea
cortul.
<oise e numit, indirect, priete# al lui Dum#ezeu, ca şi Fvraam. :umne+eu îi grăia faţă
către faţă) .E&presia nu tre(uie înţeleasă literal, de vreme ce :umne+eu îi vor(ea lui <oise din
mi,locul norului. .aţă către faţă înseamnă că%i vor(ea direct, #ără intermediari, într%un lim(a,
accesi(il/
541
. .:umne+eu vor(ea cu <oise ca un prieten cu prietenul său. Lrigen preci+ea+ă că
şi prietenul lui :umne+eu are nevoie de puterea lui 0ristos pentru a%i în#runta pe vră,maşii
nevă+uţi (De pri#c. $$$, 6, 4)
549
. $rineu spune că -ogosul vor(ea aici cu <oise #aţă către #aţă
(Ad". aer. $, 68, 7). Prigorie al =Vssei #ace din această relaţie de prietenie principiul unei
dorinţe #ără saţ de unire tot mai intimă cu :umne+eu (Ca#t. 1, G4, 2, pp. 11, M%16, M)/
544
.
:acă <oise revenea uneori în ta(ără, t"nărul $osua nu se îndepărta de cort, d"ndu%ne pildă
să nu ieşim la cele din a#ară p"nă ce nu ne%am întărit în învăţătura Gisericii.
16) Fi a 5is Noise către 2omnul8 9Iată/ Tu îmi s.ui8 6 2u6l .e .o.orul acestaZ/ dar
nu mi6ai arătat .e cine ai să trimiţi îm.reună cu mine/ ci mi6ai s.us8 6 Pe tine te ştiu mai
mult decât .e toţi/ şi har ai aflat tu la Nine.
11) )şadar/ dac6am aflat eu har în ochii Tăi/ arată6mi6Te mie .e Tine `nsuţi/ să Te
văd eu lămurit/ ca să aflu eu har în ochii Tăi şi să cunosc că acest neam e .o.orul Tău<.
2ămurit) .adver(ul implică ideea de a cunoaşte ceva sau pe cineva în mod limpede,
direct şi distinct, #ără putinţă de îndoială/
542
.
.:eoarece primise odinioară arătarea dumne+eiască şi slava #rumuseţii, dar nu în ipostas,
cere şi aceasta, ca unul ce s%a #ăcut mai desăv"rşit. :ar :umne+eu nu a consimţit, deoarece
aceasta nu e cu putinţă nici unui su#let înţelegător şi nici unei vederi, nici chiar celei îngereşti, ca
una ce întrece hotarele a toată cunoştinţa/
545
.
19) Fi i6a 5is P2omnulQ8 9Voi mer-e înaintea ta şi te voi odihniZ<
14) 1is6a Noise către 2omnul8 92acă nu vei mer-e Tu `nsuţi cu noi/ atunci .e mine
să nu mă scoţi de aici7
541
S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$$
546
S#. <a&im <ărturisitorul, Capetele g#ostice, M1
541
GGF, p. 114
549
Flu+ia e la $osuaU$isus, care răm"ne #i& în timpul preum(lărilor lui <oise.
544
SEP 1, p. 6M6
542
GGF, p. 114
545
*alist Patriarhul, Capete despre rugăciu#e, 46
161
12) căci .rin ce se va cunoaşte cu adevărat că eu şi .o.orul Tău am aflat har în
ochii Tăi/ dacă nu .rin aceea că Tu vei mer-e îm.reună cu noiO )tunci eu şi .o.orul Tău
vom fi cei mai slăviţi dintre toate neamurile de .e .ământ<.
Năspunsul lui <oise nu e&primă îndărătnicie, ci o ,usti#icată temere) .*ăci nu voia să
meargă înaintea poporului o creatură, ca să nu se înveţe să se închine creaturii în locul :um%
ne+eului creator al tuturor. :e aceea, re#u+"nd pe înger, -%a rugat pe :umne+eu 'nsuşi să%i
conducă pe ei/
54M
.
15) Fi a 5is 2omnul către Noise8 9Voi face şi ceea ce 5ici tu/ .entru că tu ai aflat har
în ochii Nei şi te cunosc .e tine mai mult decât .e toţi<.
1M) Fi PNoiseQ a 5is8 9)rată6mi slava TaZ<
17) P2omnulQ i6a 5is8 9%u `mi voi trece slava .e dinaintea ta/ şi6n faţa ta voi rosti
numele Neu8 Domnul/ li6l voi milui .e cel de care6Ni va fi milă şi Nă voi îndura de cel ce6
Ni este de6ndurare<.
Prin Dom#ul e redat numele Ia"e. .Nostindu%Ti numele, $ahve îi de+văluie lui <oise o
parte a misterului Său. Este o #avoare deose(ită pe care divinitatea o #ace numai aleşilor Săi
(GR)/
547
.
.:acă este :omn, pe care :omn 'l cheamăX Prin aceste cuvinte ve+i că ne%a învăţat, în
chip acoperit, dogma despre !atăl şi ;iul/
528
. *el dornic de a%i urma lui <oise e s#ătuit) .;ugi
de simţuri şi ai oprit plăcerea pentru cele supuse simţurilor. ;ugi şi de nălucirile cele plăcute din
cugetare şi ai oprit g"ndurile împătimite de plăcere. $ar mintea, răm"n"nd #ără năluciri, ca una
ce nu primeşte nici întipăririle di#eritelor #eluri de plăceri, nici g"ndurile po#tei, se a#lă în
simplitate. Ti a,ung"nd deasupra tuturor celor simţite şi a celor g"ndite, îşi urcă înţelegerea la
:umne+eu, nemai#ăc"nd altceva dec"t să strige din ad"nc numele :omnului prin pomenire
neîncetată, ca un prunc pe !atăl său/
521
.
68) Fi a 5is8 9Gaţa Nea însă nu vei .utea s6o ve5i7 că nu va .utea omul să6Ni vadă
faţa şi să trăiască<.
.*ererea lui <oise, căruia :umne+eu de,a îi vor(ise #aţă către #aţă, este semnul unui
su#let animat de dorinţa ar+ătoare pentru #rumuseţea desăv"rşită. Năspunsul din v. 68, aparent
lipsit de speranţă, este completat de #ăgăduinţa din v. 61. !ertulian o(servă că, în trecut, ;iul lui
:umne+eu a #ost întotdeauna vă+ut în ogli#dă şi gicitură, căci păstrase pentru viitor înt"lnirea
#aţă către #aţă cu <oise pe muntele !a(orului, c"nd S%a schim(at la #aţă (<atei 15, 1) (Ad".
+rax. 19, 4%M)/
526
.
.Se arată aici lămurit că nimeni nu poate, în timpul vieţii, înţelege clar pe :umne+eu. *ei
curaţi cu inima vor vedea pe :umne+eu (<atei 4, M) c"nd vor a,unge la s#"rşitul desăv"rşirii/
521
. E
un parado&) .Pe de o parte, viaţa veşnică stă în a vedea pe :umne+eu. Pe de alta, însă, aceasta
nu e cu putinţă, cum spun $oan, Pavel şi <oise, st"lpii credinţei/
529
. .Fceasta nu pentru că
cuv"ntul -%ar arăta pe :umne+eu cau+a morţii celor ce%- văd, ci #iindcă :umne+eu, #iind prin
#ire de%viaţă%#ăcător, iar semnul #irii dumne+eieşti #iind acela că întrece orice cunoaştere, cel ce
socoteşte că :umne+eu este ceva din cele ce se cunosc, întruc"t s%a a(ătut de la *el ce este spre
ceea ce i se pare închipuire cunoscătoare că este, nu mai are viaţă/
524
. .=umai la cele ce au chip
se poate vor(i de #aţă sau de spate. :ar orice chip mărgineşte un trup. :eci cel ce cugetă un
chip la :umne+eu nu va socoti că El e li(er de o natură trupească/
522
. !otuşi, oamenii au putut
54M
S#. Ftanasie cel <are, Epistola I* către /erapio#, 16
547
EQ, p. 66M
528
S#. *hiril al $erusalimului, Cateezele, Q, M
521
!eolipt al ;iladel#iei, Despre lucrarea cea ascu#să $#tru Hristos, $$
526
SEP 1, pp. 6M6%6M1
521
*lement Fle&andrinul, /tromate, , 5, 5
529
S#. Prigorie de =Vssa, Despre "iaţa lui Moise
524
S#. Prigorie de =Vssa, Despre "iaţa lui Moise
522
S#. Prigorie de =Vssa, Despre "iaţa lui Moise
166
vedea chipul lui :umne+eu, însă ascuns su( vălul 'ntrupării) .Fi venit, aşadar, ;rumosule, dar
#ăc"ndu%!e aşa cum !e putem primi. Fi venit um(rind ra+ele dumne+eirii cu învelişul
trupului/
525
.
61) Fi iarăşi a 5is 2omnul8 9Iată/ e un loc aici la Nine7 şe5i .e stâncă
66) şi când va trece slava Nea/ %u te voi .une în sco(itura stâncii şi cu mâna Nea
te voi aco.eri .ână ce voi trece7
.Sco(itura din st"ncă, după Lrigen, este venirea lui 0ristos în trup, prin care se poate
contempla -ogosul (Hom. Ier. 12, 6)/
52M
.
61) iar când `mi voi lua mâna de .e tine/ tu `mi vei vedea s.atele7 dar faţa Nea nu
ţi se va arăta<.
-ui <oise .i s%a poruncit să se suie pe st"ncă şi să privească, dacă vrea, printr%o
deschi+ătură #oarte str"mtă. 'n #elul acesta :umne+eu indică, socotesc, printr%o ghicitură, că
-egea răsp"ndeşte celor educaţi de ea o cunoştinţă redusă despre :umne+eu şi de%a(ia lăsa să
vină o lumină prin deschi+ătura ei. Ea voia să aducă, pe cei ce se a#lau în rătăcire cu privire la
dumne+eire, la credinţa că unul este :umne+eu. :ar cum este în ea însăşi #irea dumne+eiască şi
negrăită nu arată clar, cum va #ace propovăduirea m"ntuitoare, adică cea prin 0ristos/
527
.
0ristos este .st"nca întreagă. $ar crăpătura st"ncii este venirea -ui în lume, prin care crăpătură
putem contempla cele după :umne+eu/
558
. :ar ce înseamnă spatele lui :umne+euX .*el ce
urmea+ă vede spatele celui dinaintea lui. Fşadar, <oise, care se străduieşte să vadă pe
:umne+eu, a învăţat acum cum poate #i vă+ut :umne+eu) a vedea pe :umne+eu înseamnă a ur%
ma pe :umne+eu, oriunde te%ar conduce. (:ar) nu trece dinaintea *elui ce te călău+eşteY
;iindcă în acest ca+ îţi va #i drumul împotriva -ui. *ăci (inele nu merge împotriva (inelui, ci îi
urmea+ă/
551
. E un progres in#init în cunoaşterea lui :umne+eu) .glasul dumne+eiesc îi dă ceea
ce cere prin cele ce nu%i dă, arăt"ndu%i prin puţine cuvinte un ad"nc nemăsurat de înţelesuri.
*ăci marea dărnicie a lui :umne+eu a (inevoit să%i împlinească dorinţa lui, dar nu i%a #ăgăduit
vreo încetare şi săturare a dorinţei/
556
.
C)PIT*'U' ]f , Noile ta'le ale /egii. Moise co'oară din munte cu faţa
strălucind.
1) 1is6a 2omnul către Noise8 9Cio.leşte două ta(le de .iatră/ ca şi cele dintâi/ şi
suie6te la Nine în munte şi voi scrie .e ta(le cuvintele care erau .e ta(lele dintâi/ cele .e
care tu le6ai sfărâmat.
.Fl doilea r"nd de ta(le repre+intă, după Prigorie al =Vssei, restaurarea, prin trupul
dumne+eiesc al lui 0ristos, datorită imprimării degetului lui Dum#ezeu (:uhul S#"nt), a naturii
umane corupte de păcat (5M 6, 612). Al doilea r%#d de table a devenit pentru creştini sim(olul
=oului !estament, scris tot cu degetul lui :umne+eu (Fugustin, 7uaest. i# Hept. $$, 122)/
551
.
Fceste ta(le, spre deose(ire de primele, sunt pregătite de <oise. E şi un semn că
restaurarea se va #ace prin *el venit în chip de om. .*u taină s%au #ăcut din nou cele două plăci,
pentru că se înmulţiseră şi neştiinţa şi păcatul. :upă cum se pare, s%au scris de două ori poruncile,
pentru două #eluri de duhuri) pentru duhul care conduce şi pentru duhul care este supus/
559
.
525
S#. Prigorie de =Vssa, Despre "iaţa lui Moise
52M
SEP 1, p. 6M6
527
S#. *hiril al Fle&andriei, Despre /f%#ta 6reime, $$$
558
Lrigen, ,milii la Cartea Ieşirii, Q$$, 1
551
S#. Prigorie de =Vssa, Despre "iaţa lui Moise
556
S#. Prigorie de =Vssa, Despre "iaţa lui Moise
551
SEP 1, p. 6M1
559
*lement Fle&andrinul, /tromate, $, 111, 1
161
6) Să fii -ata dis6de6dimineaţă şi te vei sui în muntele Sinai şi vei sta înaintea Nea
acolo/ .e vârful muntelui.
1) 2ar nimeni să nu se suie cu tine şi nici să se arate6n tot cu.rinsul muntelui8 nici
oi/ nici vite mari să nu .ască6n a.ro.ierea acelui munte<.
9) 2eci a cio.lit Noise două ta(le de .iatră la fel cu cele dintâi7 şi .ornindu6se dis6
de6dimineaţă/ s6a suit în muntele Sinai/ aşa cum îi .oruncise 2omnul7 şi a luat Noise cu
sine cele două ta(le de .iatră.
4) )tunci S6a .o-orât 2omnul în nor şi a stătut acolo înainte6i7 şi PNoiseQ a chemat
numele 2omnului.
2) Fi 2omnul i6a trecut .e dinainte stri-ând8 92omnul/ 2umne5eu îndurat şi
milostiv şi6ndelun-6ră(dător şi mult6milostiv şi adevărat/
.$ahve 'şi împlineşte promisiunea (11, 17%61), revel"nd atri(utele divine, mai cu seamă
îndurarea/
554
. 0#durat sau $#durător) .gr. "E=?BWDJ[, e(r. rahamim, utili+at mai cu seamă
pentru a de#ini trecerea lui $ahve de la pedeapsă la iertarea vinei şi accentuea+ă iu(irea
divinităţii ca unică sursă a îndurării, de o(icei nemeritată/
552
. Milosti") .gr. LTLiDJ[, e(r.
hesed, unul din conceptele centrale ale terminologiei alianţei dintre $ahve şi $srael. El e&primă
legătura eternă şi solidaritatea lui $ahve cu poporul ales, presupun"nd totodată iu(ire şi
#idelitate/
555
. 0#delu#g!răbdător) .gr. D>=WSIeD"$, e(r. orem6a..aaim, e&primă voinţa
divinităţii, în calitatea Sa de stăp"n a(solut, de a renunţa la pedeapsă/
55M
.
5) Cel ce .ă5eşte dre.tatea şi face milă cu mii şi mii/ Cel ce şter-e fărădele-ile şi
nedre.tăţile şi .ăcatele/ dar nu6l lasă ne.ede.sit .e cel vinovat/ fărădele-ile .ărinţilor
ţinându6le asu.ra co.iilor şi asu.ra co.iilor co.iilor/ asu.ra celui de al treilea şi al
.atrulea neamZ<
.ersetele 2%5 aparţin uneia dintre tradiţiile #undamentale, #oarte vechi, în care $ahve
este numit :umne+eu al îndurării. Dom#ul este u# Dum#ezeu milosti" este cea mai importantă
şi mereu pre+entă calitate a #iinţei divine (-!hO)/
557
.
:umne+eu Se descoperă ca iu(itor de oameni, milostiv şi iertător, însă, totodată, drept.
E contra+isă ideea unui :umne+eu al echiului !estament ră+(unător şi crud.
M) )tunci Noise s6a .lecat de6ndată la .ământ şi s6a închinat.
7) 5icând8 92ac6am aflat eu har în faţa Ta/ să mear-ă 2omnul meu îm.reună cu
noi/ căci .o.orul acesta e tare de cer(ice7 Tu vei lua asu.ră6ni .ăcatele şi fărădele-ile
noastre/ iar noi vom fi ai Tăi<.
<oise mi,loceşte din nou pentru poporul cel îndărătnic. .6are de cerbice (cu g"tul
ţeapăn, cu cea#a groasă)) îndărătnic, încăpăţ"nat, lipsit de #le&i(ilitate, #ără simţul nuanţelor/
5M8
.
18) Fi a 5is 2omnul către Noise8 9Iată/ %u închei le-ământ în faţa6ntre-ului tău
.o.or8 Gace6voi lucruri slăvite aşa cum nu s6au făcut în tot .ământul şi6n tot neamul/ şi
tot .o.orul în mi;locul căruia eşti tu va vedea lucrurile 2omnului/ că minunate sunt
PlucrurileQ .e care %u le voi face asu.ră6ţi.
Mi#u#ate) .în ersiunea E(raică) $#fricoşător. Septuaginta echivalea+ă prin thavmastw (=
minunate, uimitoare, e&traordinare), lucruri menite să st"rnească nu groa+a, ci admiraţia/
5M1
.
11) Tu ia aminte la tot ce6ţi .oruncescZ8 Iată/ %u îi alun- de dinaintea voastră .e
)morei/ .e Canaaneeni/ .e :etei/ .e Gere5ei/ .e :evei/ .e 4her-hesei şi .e Ie(usei.
16) Ia aminte să nu faci le-ături cu cei ce locuiesc în ţara6n care intri/ ca nu cumva
ei să devină6n mi;locul vostru ca.cane.
554
EQ, p. 66M
552
EQ, p. 66M
555
EQ, p. 66M
55M
EQ, p. 66M
557
EQ, p. 66M
5M8
GGF, p. 112
5M1
GGF, p. 112
169
Ia ami#te) SEP 1 traduce) Ia seama, .literal) Ia seama la ti#e $#suţi (c#. 61, 613
:euteronom 9, 7)) RWS@L\L @L>e?J este asociat de Philon cu cele(rul cu#oaşte!te pe ti#e
$#suţi del#ic (c[JIE @L>e?S[), prin care se înţelege datoria de a asculta şi de a se supune
poruncilor lui :umne+eu şi de a stăp"ni patimile (Migr. M)/
5M6
.
11) P2im.otrivăQ/ ca.iştile lor să le dărâmaţi/ stâl.ii lor să6i 5dro(iţi/ sfintele lor
crân-uri să le tăiaţi/ chi.urile cele cio.lite ale dumne5eilor lor să le ardeţi în foc.
.Capişte) altar, ,ert#elnic, templu/
5M1
. Dumbră"ile sunt redate în Septuaginta prin alsi (=
copaci). .Precescul wlsos (= copac) înseamnă îndeose(i copac co#sacrat şi, prin generali+are,
orice perimetru vegetal dedicat unei +eităţi. !e&tul e(raic #oloseşte cuv"ntul aşera, care desem%
na em(lema Fstarteii, +eiţa erosului şi a #ecundităţii al cărei cult orgiastic se consuma uneori în
cr"nguri sau desişuri destinate anume/
5M9
.
19) Voi nu vă veţi închina la alţi dumne5ei/ căci 2omnul e 2umne5eul al cărui
nume e 94elosul</ un 2umne5eu -elos.
14) 3u cumva să6ţi faci le-ături cu cei ce locuiesc în ţara aceea7 că altfel/ ei se vor
desfrâna .e .otriva dumne5eilor lor şi vor aduce ;ertfe dumne5eilor lor şi te vor .ofti şi tu
vei mânca din ;ertfele lor7
12) şi dintre fetele lor vei lua neveste .entru fiii tăi/ şi dintre fetele tale vei da du.ă
fiii lor/ şi fetele tale se vor desfrâna .e .otriva dumne5eilor lor/ şi fiii tăi se vor desfrâna .e
.otriva aceloraşi dumne5ei.
.'n opo+iţie cu cultul lui $ahve, comparat cu o căsătorie, cultul +eilor străini este asimilat
prostituţiei (GR)/
5M4
.
15) Să nu6ţi faci dumne5ei turnaţi.
$srael e averti+at că popoarele canaanite îl vor putea atrage la idolatrie, #apt care s%a şi
petrecut, deseori, în istoria poporului evreu.
1M) Vei .ă5i săr(ătoarea )5imelor8 şa.te 5ile să mănânci a5ime/ aşa cum ţi6am
.oruncit %u/ la vremea rânduită din luna lui )(i(7 că6n luna lui )(i( ai ieşit tu din %-i.t.
17) Tot întâi6născutul de .arte (ăr(ătească va fi al Neu7 tot aşa/ întâi6născutul
vacii şi întâi6născutul oii.
68) Pe întâi6născutul asinei să6l dai în schim(ul unui miel7 iar de nu6l vei schim(a/
să6i dai .reţul. Pe tot întâi6născutul fiilor tăi îl vei răscum.ăra. `naintea Nea să nu te
înfăţişe5i cu mâna -oală.
.Născumpărarea asinului cu (ani şi nu uciderea lui este potrivită unei societăţi în care
animalul este indispensa(il pentru lucru3 este răscumpărarea pentru înt"iul%născut al unor
animale necurate (Philon, /pec. $, 114)/
5M2
.
61) Fase 5ile să lucre5i/ iar în 5iua a şa.tea să te odihneşti7 nu vei semăna şi nu vei
secera.
66) `n săr(ătoarea Să.tămânilor `mi vei aduce .âr-a din secerişul -râului/ ca şi6n
săr(ătoarea Culesului/ la mi;locul anului.
61) 2e trei ori .e an/ toţi ai tăi de .arte (ăr(ătească să se înfăţişe5e înaintea
2omnului 2umne5eului lui Israel7
69) căci/ când voi alun-a neamurile de dinaintea feţei tale şi6ţi voi lăr-i hotarele/
nimeni nu6ţi va .ofti .ământul/ atunci când de trei ori .e an te vei sui să te6nfăţişe5i
înaintea 2omnului 2umne5eului tău.
64) Sân-ele celor ;ertfite Nie nu6l vei în;un-hia .e dos.itură7 ;ertfa de la
săr(ătoarea Paştilor să nu rămână .ână a doua 5i.
5M6
SEP 1, p. 6M9
5M1
GGF, p. 112
5M9
GGF, p. 112
5M4
EQ, p. 66M
5M2
SEP 1, p. 6M9
164
62) Pâr-a roadelor ţarinii tale o vei aduce la casa 2omnului 2umne5eului tău. Niel
să nu fier(i în la.tele mamei sale<.
Sunt repetate, re+umativ, cele cu privire la săr(ători. .ersetele 19%62 sunt numite
uneori şi Decalogul cultic sau Codul ieo"it al alia#ţei, căreia îi #i&ea+ă condiţiile. *u e&cepţia
prescripţiilor privind idolatria şi sa(atul, se înt"lnesc aici mai cu seamă indicaţii privind
săr(ătorile şi sacri#iciile (GR)/
5M5
.
65) Fi a 5is 2omnul către Noise8 9Scrie6ţi cuvintele acestea7 că .e temeiul acestor
cuvinte închei %u le-ământ cu tine şi cu IsraelZ<
6M) Fi a stat Noise înaintea 2omnului .atru5eci de 5ile şi .atru5eci de no.ţi7 .âine
n6a mâncat şi a.ă n6a (ăut. Fi a scris .e ta(le cuvintele le-ământului8 cele 5ece .orunci.
>n post deplin de patru+eci de +ile .nu este cu putinţă #irii omeneşti, dacă nu cumva se
împărtăşeşte de hrana duhovnicească, pe care o primesc su#letele s#inte, de pe acum, de la :u%
hul S#"nt/
5MM
. <ai putem deduce din te&t că cel de%al doilea r"nd de ta(le era scris de <oise şi
nu cuprindea dec"t :ecalogul.
67) Iar când s6a co(orât Noise din munte/ iată că cele două ta(le erau în mâinile
lui. Fi co(orându6se din munte/ Noise nu ştia că faţa sa strălucea de când -răise
P2umne5euQ cu el.
18) 2ar )aron şi toţi (ătrânii lui Israel/ vă5ându6l .e Noise că are faţa6ncărcată de
slavă/ s6au temut să se a.ro.ie de el.
.$luminarea nu înseamnă nimicirea trupului, ci mai degra(ă o schim(are spre (ine şi spre
slavă, de la stricăciune la nestricăciune, pentru că precum trupul nostru a #ost umilit de necurăţie,
la #el, eli(er"ndu%se de ea, să strălucească/
5M7
. =u înseamnă că toţi cei iluminaţi strălucesc în chip
vă+ut. Strălucirea de pe #aţa lui <oise o au s#inţii în su#let) .*e avea <oise era ceva simţit, pe
c"nd aceasta este ceva netrupesc/
578
. *u mult mai mare este lumina ce ni se arată nouă) .;aţa lui
<oise strălucea de at"ta slavă că nu putea #i privită de ochii israelitenilor, iar în =oul !estament,
#aţa lui 0ristos strălucea cu mult mai mult dec"t aceea (<atei 15, 6)/
571
. :upă S#"ntul Prigorie
Palama, lumina dumne+eiască, îndumne+eind şi trupul, poate #i vă+ută, uneori, şi de ochii
trupeşti
576
.
11) )tunci Noise i6a chemat7 şi au venit la el )aron şi toţi ca.ii o(ştii7 şi Noise a
-răit cu ei.
16) 2u.ă aceasta s6au a.ro.iat de el toţi fiii lui Israel/ iar el le6a s.us tot ce6i
.oruncise 2omnul în muntele Sinai.
11) Fi când a încetat să le mai vor(ească/ el şi6a aco.erit faţa cu un văl.
.'n înţelegerea $udeilor nu putea încăpea nici măcar lumina legii. :ar dacă se înţeleg
duhovniceşte cele scrise în ea, nimic altceva nu e acoperit în ea dec"t taina lui 0ristos, care
aduce în inimile ascultătorilor lumina dumne+eiască şi atotstrăve+ie. 'nsă cei din $srael nu
puteau au+i cuvinte at"t de minunate, nici înţelege cu uşurinţă ad"ncimea tainei/
571
.
19) Fi când intra Noise în faţa 2omnului ca să6I vor(ească/ atunci el îşi ridica vălul
.ână când ieşea7 iar la ieşire le s.unea fiilor lui Israel cele ce6i .oruncise 2omnul.
.Nidicarea vălului înseamnă trecerea de la sensi(il la inteligi(il (Prigorie al =Vssei,
Ca#t., +rol.)/
579
.
14) Giii lui Israel vedeau că faţa lui Noise era .lină de slavă7 iar Noise îşi .unea iar
vălul .e faţă .ână când intra să6I vor(ească P2omnuluiQ.
5M5
EQ, p. 66M
5MM
S#"ntul Simeon <eta#rastul, +arafrază la Macarie Egiptea#ul, 26
5M7
<etodiu de Llimp, Despre $#"iere, $$$, 12
578
*alist şi $gnatie Qanthopol, Cele 'DD de capete, 4
571
*alist şi $gnatie Qanthopol, Cele 'DD de capete, 4
576
*#. Despre sf%#ta lumi#ă, 7
571
S#"ntul *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$$
579
SEP 1, p. 6M4
162
.:upă Philon, <oise nu este un simplu iniţiat, ci devine un hiero#ant al ceremoniilor
mistice, al tainelor dumne+eieşti, un învăţător al adevărurilor dumne+eieşti (Gig. 19). El este
sim(olul slavei inerente su#letului locuit de :uhul S#"nt (*lement, /tromate $, 1M, 115, 1),
atri(ut dumne+eiesc al celui care prin contemplarea lui :umne+eu a a,uns la limita
îndumne+eirii (Lrigen, Com. Io. 16, 119.11M). K ;aţa strălucitoare a lui <oise serveşte de
mi,locire între catehumen şi slava lui :umne+eu3 la (ote+, $isus, după <oise, are această menire
(Lrigen, Hom. Ies. 9, 1)/
574
.
E aici şi o indicaţie a tradiţiei orale, din care nu putem şti sigur c"t a #ost #i&at în scris.
'ncep"nd cu S#"ntul Fpostol Pavel ($$ *orinteni 1, 19%12), vălul de pe #aţa lui <oise s%a
interpretat ca oprire la litera legii, #ără a vedea că legea vesteşte pe 0ristos. .*el ce a reuşit să
pătrundă ad"ncul sensului legii şi, îndepărt"nd ca pe un văl o(scuritatea ei, să a,ungă la cele
tainice, a imitat pe <oise S care, pe c"nd vor(ea cu :umne+eu, îşi scotea mahrama S şi a trecut
de la literă la :uh/
572
. .'n întoarcerea noastră spre :omnul re+idă ridicarea vălului. :e aici putem
conclude că at"ta vreme c"t citim s#intele cărţi #ără să le înţelegem, c"tă vreme ele ne sunt
neînţelese şi încuiate, noi nu suntem încă întorşi cu #aţa spre :omnul/
575
.
S#"ntul <a&im <ărturisitorul recapitulea+ă) .>rm"nd lui :umne+eu care%l chema şi
ridic"ndu%se peste toate cele de aici, a intrat în întunericul unde era :umne+eu, adică în vieţui%
rea cea #ără #ormă, nevă+ută şi netrupească, cu mintea eli(erată de orice altceva a#ară de
:umne+eu. Ti a#l"ndu%se în aceasta, pe c"t era cu putinţă #irii omeneşti să se învrednicească de
ea, primeşte, ca pe o cunună vrednică de acea #ericită urcare, cunoştinţa care depăşeşte începutul
timpului şi al #irii, #ăc"ndu%şi chip şi pildă a virtuţilor pe :umne+eu 'nsuşi. Ti model"ndu%se
#rumos după Fcela, ca o scrisoare care păstrea+ă imitaţia arhetipului, co(oară de pe munte
arăt"nd, însemnat pe #aţa sa, şi celorlalţi semeni harul slavei de care s%a împărtăşit, o#erindu%se şi
în#ăţiş"ndu%se cu îm(elşugare ca unul ce s%a întipărit de chipul dumne+eiesc/
57M
.
C)PIT*'U' ]h , 1iua odihnei. Daruri pentru Domnul. Chemarea meşterilor.
1) )tunci a adunat Noise toată o(ştea fiilor lui Israel şi le6a 5is8 9Iată lucrurile .e
care6a .oruncit 2omnul să le faceţi8
.*apitolele 14%98 reiau te&tul din capitolele 64%11, cu unele prescurtări sau adăugiri,
spre a su(linia că poruncile lui :umne+eu sunt puse în aplicare/
577
. .:umne+eu este *el care
or"nduieşte cultul, iar sanctuarul de pe păm"nt este locul privilegiat în care se mani#estă
Pre+enţa divină, /la"a/
M88
.
6) Fase 5ile să lucre5i/ iar 5iua a şa.tea să6ţi fie sfântă/ 5i de odihnă/ odihna
2omnului7 tot cel ce va lucra într6însa va fi omorât.
1) `n 5iua odihnei să nu a.rindeţi foc în sălaşurile voastre. %u sunt 2omnulZ<
.Fprinderea #ocului în +iua a şaptea este cel mai mare sacrilegiu, pentru că toate
activităţile presupun aprinderea #ocului (Philon, Mos. $$, 611%668). K Pentru Lrigen, sa(atul are
un înţeles anagogic) a părăsi lucrurile lumeşti, a se #eri de păcatul de a omite slăvirea lui
:umne+eu, pentru a răm"ne în locul unde este 0ristos (/el. I# Ex. 12, 61)/
M81
.
*ei ce a,ung la odihnă prin nelucrarea păcatului să nu mai aprindă în ei #ocul po#tei, căci
acesta le va pricinui moartea, deprin+"ndu%i să stăruie în păcat şi despărţindu%i de :umne+eu,
*are este viaţă.
574
SEP 1, p. 6M4
572
S#"ntul asile cel <are, Despre /f%#tul Du, QQ$
575
Lrigen, ,milii la Cartea +roorocului Ieremia, , M
57M
Ambigua, 14
577
GGF, p. 115
M88
SEP 1, p. 6M2
M81
SEP 1, p. 6M2
165
9) Fi a -răit Noise către toată o(ştea fiilor lui Israel/ 5icând8 9Iată ce a mai
.oruncit 2omnul8
4) 2in cele ce sunt ale voastre aduceţi6I daruri 2omnului8 .âr-ă să6I aducă fiecare
2omnului/ cât îl lasă inima8 aur/ ar-int şi aramă7
2) mătase viorie/ vişinie şi staco;ie/ .ân5ă de in to.it şi .ăr de ca.ră7
./taco1ie ţesută $# două HSEP 1J) sim(oli+ea+ă, după Lrigen, #ocul aruncat de $isus pe
păm"nt (-uca 16, 97), care iluminea+ă pe credincioşi şi îi arde pe păcătoşi, precum şi #ocul
veacului ce va să vină (<atei 64, 91) (Hom. Ex. 11, 1). K $nul, sim(ol al păm"ntului, este
răsucit) tre(uie toarsă carnea prin asce+ă. K Pieile, părul de capră S lucrul mort S înseamnă că
po#ta păcătoasă este de,a moartă în cel ce a #ăcut darul (Lrigen, Hom. Ex. 11, 4 şi Evagrie,
+ract., prolog)/
M86
.
5) .iei de (er(ec vo.site6n roşu/ .iei de culoarea iachintului şi lemn de salcâm7
.:arul pieilor de (er(ec înseamnă nimicirea m"niei (Lrigen, Hom. Ex. 11, 4)/
M81
.
M) untdelemn de candelă/ miresme .entru un-ere şi aromate .entru tămâie/
7) .ietre de sardiu/ .ietre .entru .rins la efod/ la .ie.tar şi la tunică.
.-egea duhovnicească, însă, cere de la noi, pentru lăcaş, aur care să vină din lăuntrul
nostru, argint care să vină din lăuntrul nostru şi tot aşa şi pentru celelalte materiale/
M89
.
18) Tot cel cu minte înţelea.tă dintre voi să vină şi să facă toate câte a .oruncit
2omnul8
11) cortul şi amănuntele lui/ aco.erămintele/ -rin5ile/ 5ăvoarele şi stâl.ii7
16) chivotul mărturiei şi dru-ii lui/ aco.erământul is.ăşirii şi .erdeaua7 şi .ân5ele
curţii cu stâl.ii ei/ şi .ietrele de smarald/ tămâia şi mir .entru un-ere7
11) masa cu toate vasele ei şi .âinile .unerii6înainte7
19) sfeşnicul .entru luminat cu toate o(iectele lui/ candelele lui şi untdelemnul de
ars7
14) altarul tămâierii cu dru-ii lui/ untdelemnul .entru un-ere/ miresmele .entru
tămâiere şi .erdeaua de la intrarea cortului7
12) ;ertfelnicul .entru arderile6de6tot/ cu vatra lui de aramă/ cu dru-ii lui/ cu toate
o(iectele lui7 şi (aia şi tăl.ica ei/
15) .erdelele curţii/ stâl.ii ei cu tăl.icele lor/ aco.erământul de la intrarea în curte/
1M) ţăruşii cortului/ ţăruşii curţii cu funiile lor7
17) sfintele veşminte ale lui )aron .reotul , veşmintele în care se fac sfintele slu;(e
6/ tunicile de slu;(ă .entru fiii lui )aron/ şi untdelemnul .entru un-ere şi aromatele
.entru tămâiere<.
Sunt enumerate materiile tre(uitoare şi o(iectele cortului ce vor #i lucrate de către cei
pricepuţi.
68) 2u.ă aceea/ toată o(ştea fiilor lui Israel a .lecat de la Noise.
61) Fi a adus fiecare cât îl lăsa inima şi ce6l îndemna cu-etul să6I aducă 2omnului
în dar .entru tot ce6i tre(uia cortului mărturiei şi .entru toată .odoa(a lui şi .entru toate
veşmintele sfintelor slu;(e.
66) Fi aduceau (ăr(aţii de la femeile lor ceea ce6l lăsa cu-etul .e fiecare7 au adus
veri-i/ cercei/ inele/ (răţări/ sal(e şi tot felul de lucruri de aur7 şi toate I se aduceau
2omnului ca .rinoase de aur.
.;emeile, prin o#randa lor, schim(ă podoa(a trupească cu cea spirituală în (ene#iciul
evlaviei (Philon, Migr. 75). K Grăţările evocă m"na dreaptă şi sunt, pentru Lrigen, #aptele (une
săv"rşite în trup (repre+entat sim(olic de către #emeie)3 împletiturile sunt aici plasele care
servesc la reţinerea şi separarea şuviţelor de păr şi repre+intă capacitatea de discernăm"nt, lat.
M86
SEP 1, p. 6M2
M81
SEP 1, p. 6M2
M89
Lrigen, ,milii la Cartea Ieşirii, Q$$$, 1
16M
discrimi#alia) conduită a #emeilor opusă impietăţii comise în 16, 1%9 (Hom. Ex. 11, 4). K
-emnul care nu putre+eşte sim(oli+ea+ă pentru Lrigen harul #ecioriei, desăv"rşita
incorupti(ilitate, limitată la un număr mic de oameni (Hom. Ex. 11, 4)/
M84
.
61) Fi mai aduceau/ cei care aveau/ mătase şi .iei vo.site6n roşu şi .iei vo.site6n
vânăt.
69) Iar cei ce aveau ar-int sau aramă I le aduceau 2omnului ca daruri7 de
asemenea/ cei ce aveau lemn de salcâm îl aduceau .entru toate cele de tre(uinţă.
64) Toate femeile iscusite6n ţesături torceau cu mâinile lor şi aduceau tort şi mătase
viorie/ vişinie şi staco;ie/ .recum şi in to.it şi răsucit.
62) Fi toate femeile .rice.ute şi cu tra-ere de inimă torceau .ăr de ca.ră.
65) Că.eteniile au adus .ietre de smarald şi .ietre scum.e de .us la efod şi la
.ie.tar/
6M) .recum şi miresme/ untdelemn .entru candele şi .entru un-ere/ miresme
.entru tămâiere.
67) )şadar/ toţi fiii lui Israel/ (ăr(at sau femeie/ cei .e care6i îndemna inima/ I6au
adus daruri 2omnului7 şi veneau şi lucrau tot ceea ce 2omnul .oruncise/ .rin Noise/ să se
facă.
:acă aceste materii închipuie (unuri su#leteşti, înseamnă că întreg poporul
dreptcredincios tre(uie să închine :omnului virtuţile şi g"ndurile sale curate, pentru ca acestea
să nu le #ie răpite. .:upă Lrigen, aici Hvv. 9%67J este o sim(olistică a o#randelor aduse de
#iecare) aurul este interiori+area credinţei, argintul este cuv"ntul temeinic încercat, sunetul, care
traduce cuv"ntul în altă lim(ă, este (ron+ul, iar darul #iecăruia înseamnă inima deschisă,
disponi(ilă pentru cultul spiritual (Hom. Ex. 11)/
M82
.
18) ).oi a 5is Noise către fiii lui Israel8 9Iată/ 2omnul l6a chemat anume .e
reţaleel/ fiul lui Uri al lui *r/ din seminţia lui Iuda/
11) şi l6a um.lut de duhul dumne5eiesc al înţele.ciunii/ al .rice.erii/ al ştiinţei şi a
toată iscusinţa/
16) ca să fie el mai mare .este meşteri şi/ du.ă6ntrea-a rânduială a acestui
meşteşu-/ să lucre5e aurul şi ar-intul şi arama/
11) să cio.lească .iatra/ să .re-ătească lemnele şi să facă tot felul de lucruri
iscusite.
19) Fi .rice.erea i6a s.orit6o nu numai lui/ ci şi lui *holia(/ fiul lui )hisamac/ din
seminţia lui 2an.
14) Pe ei i6a um.lut de înţele.ciune/ ca să facă orice lucru de să.ător şi de ţesător
iscusit/ de cusător .e .ân5ă de mătase viorie/ vişinie şi staco;ie/ .e .ân5ă de in to.it/ să
facă ei tot felul de ţesături şi să .lăsmuiască totce6n ele este măiestrit<.
Sunt arătaţi lucrătorii harismatici care vor conduce lucrările3 aceştia au şi li(ertatea de a
#ăscoci, în spiritul celor primite prin descoperire divină. :umne+eu nu anulea+ă li(ertatea
creatorului3 canonul nu e constr"ngere, ci piedică împotriva rătăcirilor.
C)PIT*'U' ]j , Moise primeşte darurile poporului. #acerea cortului sf$nt.
1) )şadar/ reţaleel/ *holia( şi toţi .rice.uţii cărora 2omnul le dăduse înţele.ciune
şi iscusinţă întru a şti să facă tot felul de lucruri .entru locaşul cel sfânt/ au făcut totul
du.ă cum le .oruncise 2omnul.
M84
SEP 1, p. 6M5
M82
SEP 1, p. 6M2
167
6) Iar Noise i6a chemat .e reţaleel/ .e *holia( şi .e toţi .rice.uţii cărora le
dăduse 2omnul iscusinţă/ ca şi .e toţi cei .e care6i tră-ea inima să vină să lucre5e de
(unăvoie.
1) Fi au luat ei de la Noise/ ca să le lucre5e/ toate .rinoasele .e care fiii lui Israel le
aduseseră .entru lucrările sfântului locaş7 la acea vreme încă se mai .rimeau .rinoase de
la cei ce le aduceau dis6de6dimineaţă.
9) )tunci toţi meşterii care lucrau la sfântul locaş/ lăsându6şi fiecare lucrul cu care
se6ndeletnicea/ au venit şi i6au s.us lui Noise8 9Po.oruladuce mult mai mult decât tre(uie
.entru lucrările .oruncite de 2omnul să fie făcute<.
.:e aici şi p"nă la 98, 14, acelaşi material e ordonat di#erit pe versete, în #uncţie de
variantele manuscriselor e(raice sau greceşti pe care au lucrat traducătorii. 'ntruc"t ediţia Nahl#s
adoptă, şi ea, o linie di#erită, versiunea de #aţă răm"ne #idelă ediţiilor Gucureşti 12MM S
Gucureşti 1719 şi tuturor celor intermediare, prin care s%a statornicit tradiţia (i(lică
rom"nească/
M85
.
4) )tunci Noise a dat .orunci şi s6a stri-at în ta(ără8 6 3ici (ăr(at şi nici femeie să
nu mai aducă daruri .entru sfântul locaşZ... Iar .o.orul s6a o.rit şi n6a mai adus.
2) Căci material era destul .entru toate lucrările ce tre(uiau făcute7 (a mai şi
.risosea.
:upă aposta+ie, $srael se arată acum plin de +el. Lricum, imaginea darurilor ce prisosea
e toni#iantă. Fst#el ar tre(ui să #ie virtuţile noastre, înc"t să se reverse asemeni unui i+vor de
(unătăţiY
5) )tunci toţi meşterii care lucrau la cort au făcut .entru cort 5ece scoarţe de in
to.it şi de mătase violetă/ .ur.urie şi staco;ie7 şi6n ţesătura lor au făcut heruvimi/ lucraţi
cu iscusinţă.
0eruvimii apar şi în ţesăturile cortului, sim(oli+"nd pre+enţa :omnului, a *ărui slavă se
mani#esta între heruvimi. =umele .0eruvimilor e&primă (ogăţia cunoştinţei sau revărsarea
înţelepciunii. :eci în mod potrivit înt"ia dintre imaginile cereşti săv"rşeşte slu,irea s#"ntă a
#iinţelor celor mai înalte, #iindcă are treapta cea mai de sus şi ei i s%au dăruit, ca celei mai
apropiate, arătările dumne+eieşti lucrătoare şi desăv"rşirile în mod începător/
M8M
.
_esăturile sunt al(e, violete, purpurii şi vişinii. Purpura e sim(ol al puterii supreme3
roşul al dragostei3 al(ul al curăţiei şi înţelepciunii3 violetul al tainei, al măsurii şi supunerii.
M) 'un-imea unei scoarţe era de două5eci şi o.t de coţi/ iar lăţimea unei scoarţe era
de .atru coţi. Toate scoarţele aveau aceeaşi măsură.
7) Cinci scoarţe au fost .rinse una de alta de6o .arte/ iar celelalte cinci au fost
.rinse una de alta în cealaltă .arte.
18) ).oi au făcut cheotori de mătase violetă .e mar-inea scoarţei din mar-inea
;umătăţii întâi de aco.eriş/ unde tre(uia unită cu ;umătatea a doua7 de asemenea/ au făcut
şi .e mar-inea ;umătăţii a doua/ unde aceasta tre(uia unită cu cea dintâi7 cinci5eci de
cheotori au făcut la o ;umătate de aco.erământ şi cinci5eci de cheotori au făcut la cealaltă/
şi cheotorile acestea erau unele în dre.tul altora.
11) )u mai făcut cinci5eci de co.ci de aur/ şi cu co.cile acestea au unit scoarţele
cele îm.reunate/ şi astfel s6a alcătuit aco.erişul cortului.
16) ).oi au făcut uns.re5ece învelişuri de .ăr de ca.ră/ care să aco.ere cortul .e
deasu.ra.
11) 'un-imea unui înveliş era de trei5eci de coţi/ iar lăţimea de .atru coţi7 toate
cele uns.re5ece învelişuri aveau aceeaşi măsură7 cinci învelişuri erau unite de6o .arte/ iar
celelalte şase erau unite de cealaltă .arte.
M85
GGF, p. 11M
M8M
S#"ntul :ionisie Freopagitul, Despre ieraria cerească, $$, 1
118
19) )u făcut cinci5eci de cheotori la un înveliş/ .e mar-inea în-emănării cu celălalt/
şi tot cinci5eci de cheotori au făcut .e mar-inea celuilalt înveliş/ care se unea cu .rimul.
14) Fi au făcut cinci5eci de co.ci de aramă7 co.cile le6au .rins de cheotori şi au
îm.reunat învelişurile/ care s6au făcut una.
12) ).oi i6au făcut cortului un aco.eriş din .iei de (er(ec vo.site6n roşu/ iar
deasu.ra acestuia/ un aco.eriş din .iei de culoarea iachintului.
.*ortul era acoperit cu patru straturi de covoare. Primul strat era alcătuit din +ece
covoare H...J. *ovoarele erau de in şi purpură de di#erite nuanţe, av"nd alese chipuri de heruvimi
în ţesătură, palmieri şi #lori. H...J 'nvelitoarea a doua, numită ohel (cortul), ţesută din păr de
capră, se compunea din 11 covoare H...J. F treia învelitoare a cortului era #ăcută din piei de
(er(ec colorate în roşu. Ti, în s#"rşit, cea de%a patra învelitoare era tot de piele, dar din pielea
unui animal marin (tahaş)./
M87
. *el mai pro(a(il, e(raicul tahaş desemna viţelul%de%mare,
numit şi du-on-, #oarte răsp"ndit în apele <ării Noşii. *"t priveşte arama, pre+entă în alcă%
tuirea unor o(iecte cultice, ea e socotită un metal sacru, sim(ol al protecţiei divine.
15) I6au făcut cortului .ilaştri din lemn de salcâm.
1M) Giecare .ilastru avea lun-imea de 5ece coţi/ iar lăţimea de un cot şi ;umătate.
17) Giecare .ilastru avea două ce.uri/ aşe5ate unul în dre.tul celuilalt.
68) )şa au făcut toţi .ilaştrii cortului8 două5eci de .ilaştri .entru latura de
mia5ă5i7 su( aceşti două5eci de .ilaştri au făcut .atru5eci de tăl.ice de ar-int/
61) câte două tăl.ice la fiecare .ilastru/ .entru cele două ce.uri ale lui.
66) Pentru latura a doua/ cea dins.re mia5ănoa.te/ au făcut alţi două5eci de
.ilaştri/ iar acestora le6au făcut .atru5eci de tăl.ice de ar-int/ câte două tăl.ice de fiecare
.ilastru/ .entru cele două ce.uri ale lui7
61) iar .entru .artea dindărăt a cortului/ cea dins.re asfinţit/ au făcut şase .ilaştri.
69) )u mai făcut doi .ilaştri .entru cele două un-hiuri din s.ate ale cortului.
64) )cestea erau unite ;os şi sus/ aşa încât alcătuiau un între-.
62) Fi aşa/ cu cei doi .ilaştri de la cele două un-hiuri din .artea de dindărăt a
cortului s6au făcut o.t .ilaştri/ iar aceştia aveau întru totul şais.re5ece tăl.ice de ar-int/
câte două tăl.ice su( fiecare .ilastru.
65) ).oi au făcut cinci (ârne din lemn de salcâm .entru .ilaştrii de .e o latură a
cortului/
6M) şi cinci (ârne .entru .ilaştrii de .e cealaltă latură7
67) şi cinci (ârne .entru .ilaştrii din .artea de dina.oi a cortului/ cea dins.re
asfinţit/
18) iar (ârna din mi;loc trecea .rin .ilaştri de la un ca.ăt la celălalt Pal .ereteluiQ.
11) Pilaştrii i6au îm(răcat cu aur.
16) Inelele/ .rin care se vârau (ârnele/ le6au făcut de aur7 şi tot cu aur au îm(răcat
şi (ârnele.
11) 2u.ă aceea au făcut o .erdea de in to.it/ ţesut în violet/ .ur.uriu şi staco;iu/
iar .e ea au făcut chi.uri de heruvimi/ alese cu iscusinţă7
19) şi au atârnat6o de .atru stâl.i din lemn de salcâm/ îm(răcaţi cu aur/ cu
vârfurile de aur şi cu tăl.icile/ .atru/ de ar-int.
*ortul .este descris ca av"nd o #ormă dreptunghiulară, cu lungimea de 18 de coţi,
lăţimea de 18 coţi şi tot de 18 coţi înălţimea. Era transporta(il (desigur, după demontare) şi se
compunea din trei pereţi (doi laterali şi unul în partea de vest) con#ecţionaţi din sc"nduri de
salc"m H...J. 'n total erau 9M de sc"nduri H...J. Sc"ndurile erau #i&ate la capătul de ,os în nişte pos%
tamente de argint. 'n partea e&terioară, sus, la mi,loc şi ,os, #iecare sc"ndură avea trei verigi de
aur, prin care se petreceau cinci drugi de lemn de salc"m auriţi, spre a le menţine la un loc şi spre
a întări ast#el peretele. :rugul de la mi,loc avea lungimea peretelui, iar ceilalţi patru erau pe
M87
FG, pp. 682%685
111
,umătate de lungi şi erau dispuşi doi c"te doi, ,os şi sus/
M18
. >n cot măsura apro&imativ o
,umătate de metru. Era pre#erat lemnul de salc"m, sim(ol al neputre+irii, adică al nemuririi.
14) Pentru intrarea cortului au făcut un văl ţesut în violet/ .ur.uriu şi staco;iu/ în
in to.it/ cu alesături.
12) Pentru ea au făcut cinci stâl.i/ cu vârfurile îm(răcate6n aur.
15) Iar .entru ei au turnat cinci tăl.ice de aramă.
.$nteriorul cortului era împărţit în două) în partea de răsărit se a#la S#"nta (:amodeş),
av"nd lungimea de 68 de coţi, iar în partea de apus se a#la S#"nta S#intelor (lodeş lodaşim), cu
lungimea de 18 coţi. $ntrarea în cort era pe partea de la răsărit, unde nu se a#la perete (cel de al
patrulea), ci doar cinci st"lpi de salc"m auriţi, cu capiteluri şi postamente de aramă aurite. 'n par%
tea de sus, st"lpii aveau c"rlige de aur, prin care erau trecuţi drugi auriţi şi de care at"rna o perdea
ţesută din in şi purpură de di#erite nuanţe. *ele două încăperi ale cortului erau separate prin patru
st"lpi de salc"m auriţi, care aveau în partea superioară verigi de aur şi prin care era trecut un drug
de salc"m aurit. :e acesta era aninată o perdea de in răsucit şi purpură de di#erite nuanţe, av"nd
(rodate în ţesătură chipuri de heruvimi/
M11
. $niţial, <oise stătea în cortul adunării3 în urma
descoperirilor de pe Sinai, a #ost con#ecţionat un alt cort. .Fcest cort din urmă H...J este cunoscut
su( mai multe denumiri, ca) Nişcan (locuinţa sau lăcaşul :omnului), Nicdaş (sanctuarul sau
lăcaşul s#"nt), :a(ait (casa :omnului), Nişcan mevod Iehova (sălaşul măririi :omnului), *hel
Iehova (cortul :omnului), :elcal (palatul). Este lăcaşul de cult sau sanctuarul prin e&celenţă al
vechilor evrei/
M16
. *ortul sim(oli+ea+ă pre+enţa cerului pe păm"nt, ocrotirea divină. >lterior, locul
cortului a #ost luat de către !emplu, cu aproape aceleaşi semni#icaţii. L perdea ascunde S#"nta
S#intelor de privirile poporului3 perdeaua ascunde, dar e şi o invitaţie, indic"nd o pre+enţă3 ea
cheamă la descoperirea tainei pe care o învăluie.
C)PIT*'U' ]o , )fintele odoare din cort.
1) reţaleel a făcut a.oi chivotul/ din lemn de salcâm/ lun- de doi coţi şi ;umătate/
lar- de un cot şi ;umătate şi înalt tot de un cot şi ;umătate7
6) l6a îm(răcat cu aur curat .e dinlăuntru şi .e dinafară/ iar îm.re;ur i6a făcut o
cin-ătoare de aur/ din 5imţi îm.letiţi.
1) ) turnat .entru el .atru inele de aur/ .entru cele .atru colţuri de ;os ale lui8
două inele .e o latură şi două inele .e cealaltă latură.
9) ) făcut două .âr-hii din lemn de salcâm/ le6a îm(răcat cu aur
4) şi le6a vârât .rin inelele de .e laturile chivotului/ .entru ca chivotul să fie astfel
.urtat.
2) 2easu.ra chivotului a făcut aco.erământul is.ăşirii/ din aur curat8 lun- de doi
coţi şi ;umătate şi lat de un cot şi ;umătate.
*hivotul aurit tot închipuie pe 0ristos, plin de strălucirea luminii necreate, iar lemnul de
salc"m e trupul Său nestricăcios. :ar chivotul poate #i apropiat şi de arca ce a i+(ăvit de la potop.
Septuaginta numeşte chivotul şi arca prin acelaşi cuv"nt) mivotos3 ulgata, la #el, are un termen
comun) arca. Frca şi chivotul sunt sim(oluri ale Gisericii3 am(ele sunt puse în legătură cu
încheierea unui legăm"nt) arca e semn al legăm"ntului lui :umne+eu cu =oe, *hivotul închipuie
legăm"ntul dintre :umne+eu şi poporul $srael3 asemănările ar putea continua.
5) ) făcut doi heruvimi de aur/ lucraţi din ciocan/ şi i6a .us la amândouă ca.etele
aco.erământului is.ăşirii/
M18
FG, p. 682
M11
FG, p. 682
M16
FG, p. 684
116
M) un heruvim la un ca.ăt şi altul la celălalt ca.ăt al aco.erământului is.ăşirii.
7) Cei doi heruvimi îşi întindeau ari.ile deasu.ra şi um(reau cu ele aco.erământul
is.ăşirii/ iar feţele lor erau îndre.tate una către alta/ .rivind s.re aco.erământ.
0eruvimii erau lucraţi din ciocan, .prin ci+elură3 preci+are menită să elimine
presupunerea că imaginile sacre ar #i cipuri cioplite (inter+ise prin :ecalog S 68, 9). E motivul
pentru care cultul creştin ortodo& admite icoana, ci+elura şi (asorelie#ul, dar respinge statuia/
M11
.
0eruvimii umbreau chivotul) .Sismiw5o (= a acoperi cu um(ră3 a cu#unda în um(ră). Prin lipsa
de realism a imaginii, conotaţia duhovnicească e evidentă) :umne+eu, Cel ce şade pe eru"imi,
prin aripile acestora 'şi #ace simţită pre+enţa în sim(ol. ;olosind un ver( cu aceeaşi rădăcină)
e.ismia5o = a umbri, =oul !estament va conota acţiunea prin care :umne+eu 'şi e&ercită
puterea sau 'şi revarsă harul asupra uneia sau mai multor persoane) Puterea *elui%Preaînalt o va
umbri pe ;ecioara <aria, #ăc"nd%o să +ămislească de la :uhul S#"nt (-uca 1, 14), norul
luminos al schim(ării la #aţă îi va umbri pe apostoli (<atei 15, 43 <arcu 7, 5), um(ra lui Petru
îi va umbri, vindecătoare, pe (olnavii $erusalimului (;aptele Fpostolilor 4, 14)/
M19
.
18) ) făcut a.oi masa/ din lemn de salcâm/ lun-ă de doi coţi/ lată de un cot şi înaltă
de un cot şi ;umătate.
11) ) îm(răcat6o cu aur curat şi i6a făcut îm.re;ur o cin-ătoare de aur/ din 5imţi
îm.letiţi.
16) Tot îm.re;ur i6a făcut un (râu/ înalt de o .almă/ iar îm.re;urul (râului a făcut
din aur o6m.letitură de 5imţi.
11) ) turnat .entru ea .atru inele de aur şi le6a .rins în cele .atru colţuri ale
.icioarelor/ su( cin-ătoarea îm.letită.
19) Prin inele erau trecute .âr-hiile cu a;utorul cărora să fie .urtată masa.
14) Pâr-hiile de .urtat masa le6a făcut din lemn de salcâm şi le6a îm(răcat cu aur.
Ti acestea vestesc pe 0ristos, 'mpărat şi Frhiereu (cununa de aur), *are ne cheamă la
masa Sa duhovnicească.
12) ) făcut vase tre(uitoare .entru masă8 talere/ căţui/ i(rice şi cu.e .entru turnat/
toate din aur curat.
Fceste o(iecte se regăsesc şi în Giserică, cu un sim(olism asemănător. !alerele #oloseau
pentru punerea p"inilor, iar cupele pentru ,ert#ele de (ăuturi.
15) ) făcut şi sfeşnicul/ din aur curat/ lucrat din ciocan8
1M) fusul/ (raţele/ cu.ele/ nodurile şi florile lui erau cu el un sin-ur tru..
17) 2in el ieşeau şase (raţe8 trei (raţe dintr6o .arte şi trei (raţe din cealaltă .arte7
68) un (raţ avea trei cu.e în chi. de mi-dală/ cu nodurile şi florile lor7
61) alt (raţ avea trei cu.e tot în chi. de mi-dală/ cu nodurile şi florile lor7
66) aşa aveau toate cele şase (raţe care ieşeau din sfeşnic.
61) Iar .e fusul sfeşnicului erau .atru cu.e în chi. de mi-dală/ cu nodurile şi florile
lor.
69) Cele şase (raţe care ieşeau din sfeşnic aveau8 un nod su( .rimele două (raţe/
un nod su( alte două (raţe şi un nod su( ultimele două (raţe.
64) rraţele şi cu.ele erau/ toate/ din aur curat/ lucrat din ciocan.
62) I6a făcut a.oi cele şa.te candele/ cu mucări
65) şi tăviţe de aur curat.
6M) 2intr6un talant de aur curat l6a făcut/ cu toate ale lui.
S#eşnicul e un sim(ol al luminii spirituale şi al m"ntuirii3 numărul (raţelor sale, şapte,
pare să #i #ost pus în legătură cu numărul planetelor (socotite de cei vechi a #i în număr de
şapte), ast#el că sim(olismul s#eşnicului e unul cosmic. *upele erau în #orma #lorii de migdal,
semni#ic"nd renaşterea, dar şi #ragilitatea (delicateţea). *u totul, erau 66 de #lori, numărul lite%
M11
GGF, p. 182
M19
GGF, p. 182
111
relor al#a(etului e(raic şi al cărţilor echiului !estament, aşa cum le socotesc evreii. Pentru
s#eşnic s%a #olosit un tala#t de aur (apro&imativ 14 Wg).
67) ) făcut altarul tămâierii/ din lemn de salcâm/ lun- de un cot/ lat de un cot ,
adică .ătrat , şi înalt de doi coţi7 coarnele lui erau un sin-ur tru. cu el7
18) şi l6a îm(răcat cu aur curat8 -rătarul de deasu.ra/ .ereţii de ;ur6îm.re;ur şi
coarnele7
11) iar îm.re;ur i6a făcut cunună de aur/ îm.letită. Su( cununa lui îm.letită i6a
făcut două inele de aur curat şi i le6a .rins de6o .arte şi de alta/ .entru ca .rin ele să fie
trecute .âr-hiile cu a;utorul cărora să6l .oarte.
16) Pâr-hiile le6a făcut din lemn de salcâm şi le6a îm(răcat cu aur.
Rert#elnicul tăm"ierii vesteşte, iarăşi, pe 0ristos, *el plin de (ună mireasmă.
11) ) făcut şi untdelemn .entru sfânta un-ere/ .recum şi tămâia/ din mirodenii
curate/ du.ă meşteşu-ul făcătorilor de mir.
<irul sim(oli+ea+ă lumina, (elşugul, (ucuria şi (inecuv"ntarea divină. !ăm"ia şi #umul ei
sim(oli+ea+ă legătura omului cu :umne+eu, #umul înălţ"nd rugăciunile la cer3 par#umul ei
semni#ică (una mireasmă a vieţuirii cuvioase.
C)PIT*'U' ]p , Curtea cortului şi lucrurile din ea.
1) ) făcut ;ertfelnicul .entru arderile6de6tot/ din lemn de salcâm/ lun- de cinci coţi/
lat de cinci coţi , adică cu faţa .ătrată , şi înalt de trei coţi.
6) I6a făcut .atru coarne/ ce ieşeau din el în cele .atru colţuri/ şi le6a îm(răcat cu
aramă.
1) {ertfelnicului i6a făcut un (râu7 iar învelitoarea şi cu.ele şi furculiţele şi vătraiul
lui/ .e toate le6a făcut din aramă.
9) I6a făcut o îm.letitură ca o .lasă de aramă.
4) I6a făcut .atru inele de aramă .entru cele .atru colţuri/ su( îm.letitura de
aramă/ aceasta fiind .ână la mi;locul ;ertfelnicului.
2) {ertfelnicului i6a făcut .âr-hii din lemn de salcâm/ .e care le6a îm(răcat cu
aramă7 .âr-hiile le treceau .rin inelele din laturile ;ertfelnicului/ ca să .oată fi .urtat.
5) {ertfelnicul l6a făcut ca .e un (uduroi îm(răcat în scânduri.
.'n curte se a#la altarul sau ,ert#elnicul, destinat aducerii sacri#iciilor, numit şi altarul
holocaustelor (mi5(eah haola), care avea lungimea şi lăţimea de 2 coţi, iar înălţimea de 1 coţi.
Era con#ecţionat din lemn de salc"m, îm(răcat în aramă. 'n interior era gol, ceea ce #ăcea ca
atunci c"nd se #i&a cortul într%un loc, ,ert#elnicul să #ie umplut cu pietre necioplite şi cu păm"nt.
-a #iecare din cele patru colţuri, altarul avea c"te un corn de aramă. :e asemenea, altarul era
încon,urat de o treaptă, care venea p"nă la ,umătatea înălţimii şi pe care urcau preoţii c"nd
aduceau ,ert#e. Fltarul era amplasat în #aţa intrării în S#"nta. :e altar ţineau unele găleţi pentru
îndepărtarea cenuşii, apoi lopeţi şi #urculiţe pentru întoarcerea cărnii, ca şi vase pentru s"ngele
animalului ce era sacri#icat. !oate aceste o(iecte erau din aramă/
M14
.
M) ) făcut a.oi (aia de aramă/ cu tăl.ica ei tot de aramă7 Pa făcut6oQ din o-lin5ile
femeilor .ostitoare/ ale celor ce6au .ostit la intrarea cortului mărturiei.
.!ot în curtea cortului se a#la şi lavoarul de aramă destinat pentru preoţi, care tre(uiau să%
şi spele m"inile şi picioarele înainte de săv"rşirea cultului. -avoarul era situat între altarul ,ert#elor
şi intrarea în S#"nta, dar puţin deplasat înspre sud/
M12
. .Di# ogli#zile femeilor) !e&tul <asoretic
are (1M, M)) ogli#zi de la femeile care slu1eau. ;emeile care slu,esc la sanctuar nu mai sunt
menţionate dec"t în !e&tul <asoretic HlaJ $ Negi 6, 66, c"nd se vor(eşte de greşeala #iilor lui Eli,
M14
FG, p. 685
M12
FG, p. 685
119
care s%au culcat cu ele (detaliul este a(sent în Septuaginta). er(ul e(raic este redat prin
TLE?"eWcLE[ în =umerii 9, 61 (a slu1i)3 traducerea prin a posti, [M@?LXLE[, aici, presupune o
lectură haţţamoth în loc de haţţo(hoth în !e&tul <asoretic. Pentru *hiril, postul este cel al
convertirii, idolatrii devenind vase alese, s#inţite pentru a primi (ote+ul, iar postul repre+intă
modul de viaţă spiritual şi evanghelic (Ador. 7, 267 G% 216 :)/
M15
.
7) 2u.ă aceea a făcut curtea. S.re mia5ă5i curtea era alcătuită din .ân5e de in
to.it/ lun-i de o sută de coţi.
18) Fi la ele/ două5eci de stâl.i cu două5eci de tăl.ice de aramă/ ale căror (elciu-e
şi veri-i erau de ar-int7
11) .e latura de mia5ănoa.te .ân5ele erau de o sută de coţi7 la ele/ două5eci de
stâl.i cu două5eci de tăl.ice de aramă/ ale căror (elciu-e şi veri-i erau de ar-int7
16) în .artea dins.re asfinţit/ .ân5e de cinci5eci de coţi7 la ele/ 5ece stâl.i cu 5ece
tăl.ice de aramă/ ale căror (elciu-e şi veri-i erau de ar-int7
11) iar în .artea dins.re răsărit/ .ân5e de cinci5eci de coţi7
19) .ân5e de cincis.re5ece coţi într6o latură/ la trei stâl.i cu trei tăl.ice de aramă7
14) cincis.re5ece coţi de .ân5e în cealaltă latură/ şi trei stâl.i cu trei tăl.ice de
aramă.
12) Toate .ân5ele cortului erau făcute din in to.it şi răsucit.
15) Iar stâl.ii aveau tăl.icele de aramă/ (elciu-ele şi veri-ile le erau de ar-int/
vârfurile le erau îm(răcate în ar-int7 toţi stâl.ii curţii/ de ;ur6îm.re;ur/ erau le-aţi între ei
.rin le-ături de ar-int.
1M) Iar .erdeaua de la .oarta curţii a făcut6o din in to.it lucrat în violet/ .ur.uriu
şi staco;iu/ cu alesături/ lun-ă de două5eci de coţi şi înaltă de cinci coţi/ .e toată
întinderea/ .otrivind6o cu .ân5ele curţii.
17) I6a făcut .atru stâl.i cu .atru tăl.ice de aramă/ ale căror (elciu-e şi veri-i erau
de ar-int şi ale căror vârfuri erau îm(răcate tot în ar-int.
68) Toţi ţăruşii dim.re;urul curţii erau de aramă.
.*ortul era încon,urat de o curte lungă de 188 de coţi şi lată de 48 de coţi. *urtea era
împre,muită de 28 de st"lpi de salc"m, #i&aţi la o distanţă de 4 coţi unul de celălalt, av"nd #ieca%
re un capitel aurit şi postamente de aramă, în care erau #i&aţi. 'n părţile laterale veneau tot c"te
68 de st"lpi, iar spre est şi vest tot c"te 18 st"lpi. St"lpii aveau în partea superioară #i&ate c"rlige
pe care erau aşe+ate verigi de argint, iar de acestea at"rnau draperii ţesute de in. 'n partea de est
a curţii se a#la intrarea, cu o lăţime de 68 de coţi. Fici se a#lau patru coloane de care at"rna o
perdea de aceleaşi dimensiuni (68 de coţi). *ortul nu era amplasat e&act în mi,locul curţii, ci
mai aproape de peretele vestic al curţii/
M1M
.
61) Iată acum socotelile cortului mărturiei/ cel ce a fost făcut du.ă .orunca lui
Noise/ .rin -ri;a leviţilor îndrumaţi de Itamar/ fiul .reotului )aron.
66) 2ar cel ce a lucrat tot ceea ce 2omnul îi .oruncise lui Noise a fost reţaleel/ fiul
lui Uri al lui *r/ din seminţia lui Iuda/
61) .recum şi *holia(/ fiul lui )hisamac/ din seminţia lui 2an/ mai6mare .este
ţesături şi cusături şi alesături în .ân5ă de in to.it şi6n mătase violetă/ .ur.urie şi staco;ie.
69) Tot aurul între(uinţat .entru locaşul sfânt şi .entru toate ale lui a fost aur din
.rinoase8 două5eci şi nouă de talanţi şi şa.te sute trei5eci de sicli de aur/ socotit du.ă siclul
sfânt.
64) Iar ar-intul adus în dar de la oamenii cei număraţi ai o(ştii a fost o sută de
talanţi şi o mie şa.te sute şa.te5eci şi cinci de sicli , o drahmă de fiecare/ adică o ;umătate
de siclu socotit du.ă siclul sfânt 6/
M15
SEP 1, p. 676
M1M
FG, p. 696
114
62) deci de la cei trecuţi .rin numărătoare8 şase sute trei mii cinci sute cinci5eci de
oameni/ de la două5eci de ani în sus.
65) * sută de talanţi de ar-int s6au între(uinţat la turnarea tăl.icelor Pde la
.ilaştriiQ cortului şi a tăl.icelor Pde la stâl.iiQ vălului8
6M) o sută de tăl.ice din o sută de talanţi/ câte un talant la o tăl.ică7
67) iar .e cei o mie şa.te sute şa.te5eci şi cinci de sicli i6au între(uinţat la veri-ile
stâl.ilor şi la îm(răcarea vârfurilor lor cu care6au fost îm.odo(iţi.
18) Iar arama adusă în dar a fost de trei sute şa.te5eci de talanţi şi două mii .atru
sute de sicli.
11) 2in ea au făcut tăl.ice .entru stâl.ii de la intrarea cortului mărturiei/
;ertfelnicul cel de aramă cu îm.letitura lui/ .recum şi toate uneltele ;ertfelnicului/
16) tăl.icele de ;ur6îm.re;urul curţii/ tăl.icele .entru stâl.ii de la intrarea curţii/
toţi ţăruşii cortului şi toţi ţăruşii dim.re;urul curţii.
*u apro&imaţie, cantităţile de metale #olosite la lucrările cortului au #ost) 1488 Wg de
aur3 9488 Wg de argint şi 12488 Wg de aramă.
C)PIT*'U' ]s , (eşmintele preoţeşti.
1) Iar din mătase violetă/ .ur.urie şi staco;ie i6au făcut lui )aron veşminte de
slu;(ă/ ca să slu;ească cu ele în locaşul cel sfânt/ aşa cum 2omnul îi .oruncise lui Noise.
6) %fodul l6au făcut din fir de aur/ din mătase violetă/ .ur.urie şi staco;ie şi din in
to.it8
1) foiţele de aur le6au tăiat în fire su(ţiri ca firul de .ăr/ .e care cu iscusinţă le6au
ţesut în mătasea violetă/ .ur.urie şi staco;ie şi6n .ân5a de in to.it şi răsucit/ lucrare de
mare meşteşu-.
9) %fodul era făcut din două (ucăţi unite6ntre ele/ şi .e de6a6ntre-ul ţesut din aur
în mătase violetă/ .ur.urie şi staco;ie şi6n .ân5ă de in to.it/ aşa cum 2omnul îi .oruncise
lui Noise.
4) )u lucrat două .ietre de smarald/ le6au .rins în cui(uşoare de aur/ având .e ele
să.ate numele fiilor lui Israel/ aşa cum se sa.ă o .ecete.
2)Fi le6au .us la încheieturile efodului/ .e umeri/ întru .omenirea fiilor lui Israel/
aşa cum.2omnul.îi..oruncise.lui.Noise.
5) )u făcut a.oi .ie.tarul/ lucrat cu iscusinţă/ asemenea efodului/ din fir de aur şi
în mătase violetă/ .ur.urie şi staco;ie şi6n .ân5ă de in to.it7 .ie.tarul l6au făcut îndoit în
.atru colţuri/ lun- de o .almă şi lat de o .almă/
*on#orm FG, pietrele de pe umeri erau de oni&, purt"nd săpate pe ele numele #iilor lui
$srael. .E#odul cu cele două pietre preţioase de pe umeri era sim(olul slu,irii arhiereşti pentru
popor, al mi,locitorului care ia asupra sa păcatele celor pentru care mi,loceşte la :umne+eu/
M17
.
M) şi6n el au ţesut .atru rânduri de .ietre scum.e7 în rândul cel dintâi8 un sardiu/
un to.a5 şi un smarald7
7) în rândul al doilea8 un ru(in/ un safir şi un diamant7
18) în rândul al treilea8 un o.al/ o a-at şi un ametist7
11) şi în rândul al .atrulea8 un hrisolit/ un oni& şi un ias.is. %le erau .rinse6n
cui(uşoare de aur şi le-ate6ntre ele cu aur.
16) Pe .ietrele acestea erau să.ate/ ca .e o .ecete/ numele celor douăs.re5ece
seminţii ale lui Israel/ fiecare din cele douăs.re5ece seminţii cu numele ei.
11) Pie.tarului i6au făcut lănţişoare de aur curat/ răsucite ca sfoara.
19) )u mai făcut două .aftale de aur şi două inele de aur7
M17
FG, p. 699
112
14) .e cele două inele le6au .rins de cele două colţuri de sus ale .ie.tarului7
12) .e cele două ca.ete ale lănţişoarelor le6au a-ăţat de cele două inele din colţurile
.ie.tarului7
15) .e celelalte două ca.ete ale celor două lănţişoare le6au a-ăţat de cele două
.aftale/ iar .e acestea le6au .rins de încheieturile .ie.tarului/ în faţă.
1M) )u mai făcut două inele de aur şi le6au .rins de celelalte două colţuri ale
.ie.tarului/ .e cealaltă .arte/ cea dins.re efod7
17) şi au mai făcut încă două inele de aur şi le6au .rins de cele două încheieturi ale
efodului/ dedesu(t şi6n faţă/ unde se unesc/ adică ceva mai sus de (râul efodului.
68) Inelele .ie.tarului le6au le-at de inelele efodului .rintr6un şnur de mătase
violetă/ ca să stea nemişcat deasu.ra efodului/ aşa cum 2omnul îi .oruncise lui Noise.
61) )u făcut şi manta/ cea care vine su( efod/ ţesută din .ur.ură violetă.
.Pectoralul sau hoşenul H...J se #i&a peste e#od, la mi,locul pieptului. Fvea #ormă pătrată,
cu laturile de apro&imativ o palmă. H...J 0oşenul sau pectoralul era sim(olul demnităţii ,ude%
cătoreşti cu care se acoperea persoana arhiereului/
M68
. Pe hoşen erau #i&ate 16 pietre scumpe)
% /ardeo#, sau sardiu, de mare valoare, în trei culori) negru, al(, ro+3
% 6opaz, piatră de culoare gal(enă şi transparentă3
% /marald, verde şi transparent, sim(ol al primăverii3
% -ubi#, de culoare roşie, sim(ol al #ericirii3
% /afir, de culoare al(astră, sim(ol al neprihănirii şi al puterii cereşti3
% Diama#t, sim(ol al per#ecţiunii3
% ,pal, de culoare lăptoasă, cu di#erite re#le&e3
% Agată, piatră transparentă, în mai multe varietăţi3
% Ametist, sim(ol al cumpătării şi al tre+viei3
% Hrisolit, piatră transparentă, de culoarea aurului3
% ,#ix, specie de agat #in, în straturi de di#erite culori3
% Iaspis, opal no(il, strălucind în culorile #ocului.
Sunt douăsprezece pietre, număr cu sim(olistică deose(it de (ogată3 el aminteşte de +odii,
sau de anul liturgic3 patru înmulţit cu trei poate însemna lumea creată (9) trans#igurată prin unirea
cu S#"nta !reime (1). Sunt însă şi multe alte semni#icaţii.
66) 4ura acesteia se afla în .artea de sus7 îm.re;urul -urii era un -uler/ iar acesta
avea de ;ur6îm.re;ur un tiv/ ca să nu se destrame.
61) 'a mantă i6au făcut .e .oale un fel de rodii mărunte şi6nflorate/ de mătase
violetă/ .ur.urie şi staco;ie/ şi de in to.it.
69) I6au mai făcut şi clo.oţei de aur/ .e care i6au .us .rintre rodiile de la .oalele
mantei/ de ;ur6îm.re;ur/
64) clo.oţei de aur şi rodii6nflorate .entru slu;(a .e care 2omnul i6o .oruncise lui
Noise.
62) )u făcut a.oi .entru )aron şi .entru fiii săi tunici su(ţiri de in to.it/ ţesătură
aleasă/
<eilul era îm(răcat de arhiereu .peste cămaşa de in, #iind necusut, ci ţesut pe de%a%
ntregul, cu o deschi+ătură în partea de sus, #ără m"neci şi lung cu ceva peste genunchi, aşa înc"t
dedesu(t se vedea cămaşa preoţească. -a poale avea cusut un şnur sau tiv de care at"rnau clopoţei
de aur şi mere #ăcute din #ire răsucite de in şi mătase. H...J <eilul avea culoarea al(astră a cerului,
ca un semn că arhiereul este slu,itor al împărăţiei cerurilor. *onst"nd numai dintr%o (ucată, meilul
sim(oli+a integritatea spirituală a slu,itorului s#"ntului altar. *lopoţeii şi merele de pe poalele
veşm"ntului sim(oli+au poruncile dumne+eieşti pe care le propovăduia arhiereul/
M61
.
65) tiară de in to.it/ tur(ane tot de in to.it şi .antaloni de in to.it
M68
FG, p. 699
M61
FG, p. 699
115
6M) şi (râie de in to.it şi de mătase violetă/ .ur.urie şi staco;ie/ ţesută cu alesături/
aşa cum 2omnul îi .oruncise lui Noise.
67) )u făcut şi tă(liţa de aur curat/ în semnul sfinţeniei/ şi au scris .e ea litere
să.ate ca6n .ecete8 )finţenia Domnului.
.*"nd slu,eau la cortul s#"nt, preoţii purtau veşminte liturgice speciale şi anume) 1)
*ămaşa al(ă de in (cutonet), cu m"neci, croită dintr%o (ucată, care a,ungea p"nă la gle+ne. Este
aceeaşi piesă vestimentară cu stiharul de a+i. 6) Pantaloni, tot din in al(, care a,ungeau p"nă la
genunchi. 1) Gr"u H...J , lat de 1 degete şi lung de 16 de coţi. Gr"ul era semnul demnităţii şi puterii
preoţeşti. 9) <itra sau învelitoarea pentru cap, care era un #el de tur(an. Se păstra pe cap şi la
intrarea în sanctuar, deoarece la evrei descoperirea capului era semn de doliu. H...J -a cultul divin,
preoţii se pre+entau desculţi. H...J *uloarea al(ă a veşmintelor preoţeşti indica nu numai slava şi
cinstea demnităţii preoţeşti, dar şi puritatea morală şi s#inţenia care se cuvine să împodo(ească
viaţa slu,itorilor altarului/
M66
.
18) Fi au .us .este ea un şnur de mătase violetă/ ca să stea .e deasu.ra tiarei/ aşa
cum 2omnul îi .oruncise lui Noise.
11) )şa s6au sfârşit toate lucrările de la cortul mărturiei. )şa le6au făcut fiii lui
Israel .e toate/ întocmai cum 2omnul îi .oruncise lui Noise.
'n ce priveşte tă(liţa de pe tur(anul arhieresc, .cuv"ntul original indica o placă alungită, în
#ormă de potcoavă (aşa cum îl traduce Gi(lia 12MM)3 în #apt, o diademă, menită să%i ateste
marelui preot un rol nu numai sacerdotal, ci şi princiar/
M61
.
16) ).oi au adus la Noise cortul cu toate ale lui/ cu (elciu-ele/ .ilaştrii/ .âr-hiile/
stâl.ii şi tăl.icele lui/
11) cu aco.erămintele lui cele din .iei de (er(ec vo.site6n roşu şi cu aco.erişurile
cele din .iei de culoarea iachintului/
19) şi .erdeaua cea din mi;loc şi chivotul mărturiei cu .âr-hiile lui şi cu
aco.erământul is.ăşirii/
14) masa cu toate cele de tre(uinţă .entru ea/ .âinile .unerii6înainte/
12) sfeşnicul cel de aur curat/ cu candelele lui şi cu toate ale lui/ şi untdelemn de
candelă/
15) altarul tămâierii/ mirul .entru un-ere/ miresme .entru tămâiere/ tămâie
(inemirositoare/
1M) vălul de la intrarea cortului/
17) ;ertfelnicul cel de aramă/ cu -rătarul lui/ cu .âr-hiile lui şi cu toate celelalte ale
lui/ (aia cu tăl.ica ei/
98) .ân5ele curţii/ stâl.ii ei cu tăl.icele lor/ .erdeaua de la intrarea curţii/ funiile şi
ţăruşii ei
91) şi toate lucrurile tre(uitoare la slu;(ă în cortul mărturiei/
96) veşmintele de slu;it în sfântul locaş/ sfintele veşminte ale lui )aron/ şi
veşmintele de slu;(ă ale fiilor lui. Toate aceste lucruri le făcuseră fiii lui Israel aşa cum
2omnul îi .oruncise lui Noise.
91) Fi a .rivit Noise toate lucrurile7 şi iată că erau făcute aşa cum 2omnul îi
.oruncise lui Noise/ aşa le făcuseră. Fi Noise i6a (inecuvântat.
Sunt terminate o(iectele de cult, lucrate, toate, după porunca dumne+eiască. Fceasta nu
înseamnă că :umne+eu a dictat toate amănuntele #iecărui o(iect, ci doar că a indicat o(iectele şi a
insu#lat cu har pe #ăuritorii lor. E ceva similar cu alcătuirea S#intei Scripturi) :umne+eu inspiră şi
asistă pe aghiogra#, #erindu%l de greşeli, dar nu anulea+ă personalitatea acestuia.
M66
FG, pp. 615%61M
M61
PE=!, p. 12M
11M
C)PIT*'U' ft , )finţirea cortului.
1) Fi a -răit 2omnul către Noise/ 5icând8
6) 9`n 5iua cea dintâi a .rimei luni vei întinde cortul mărturiei.
1) `n el vei .une chivotul mărturiei/ iar chivotul îl vei aco.eri cu .erdeaua.
9) Vei aduce înlăuntru masa/ iar .e ea vei .une toate cele ale ai.
4) Fi sfeşnicul îl vei aduce înlăuntru şi6i vei a.rinde candelele. )ltarul cel de aur al
tămâierii îl vei .une6n faţa chivotului mărturiei/
2) iar .erdeaua o vei .une la intrarea în cort. {ertfelnicul arderilor6de6tot îl vei
.unedinaintea.intrării.în.cortul.mărturiei.
5) `ntre cort şi ;ertfelnic vei aşe5a (aia/ în care vei turna a.ă.
M) `m.re;ur vei aşe5a curtea/ iar la intrarea curţii vei atârna .erdeaua.
7) Vei lua mir de un-ere şi vei un-e cortul şi toate cele ce sunt în el şi6l vei sfinţi/ .e
el şi toate lucrurile lui/ şi sfinte vor fi. Vei un-e ;ertfelnicul arderilor6de6tot şi toate
lucrurile lui7 şi6l vei sfinţi/ şi .reasfânt va fi.
18) Vei un-e (aia şi tăl.ica ei şi o vei sfinţi.
11) `i vei aduce a.oi .e )aron şi .e fiii săi la uşile cortului mărturiei
16) şi6i vei s.ăla cu a.ă. Pe )aron îl vei îm(răca în sfintele veşminte şi6l vei un-e şi6
l vei sfinţi/ şi el Nie6Ni va slu;i ca .reot. Fi .e fiii săi îi vei aduce şi6i vei îm(răca în tunici
şi6i vei un-e aşa cum l6ai uns .e tatăl lor/ şi ei Nie6Ni vor slu;i ca .reoţi.
.Pentru *hiril al Fle&andriei, curăţirea lui Faron şi a leviţilor, #ăcută de către <oise cu
a,utorul apei, este o pre#igurare a (ote+ului şi numai <"ntuitorul s#inţeşte cu adevărat poporul
ales de :umne+eu (#ragment la -uca 11, 15)/
M69
.
11) )ceastă un-ere le va fi lor veşnică un-ere de .reoţie/ din neam în neam<.
19) Iar Noise a făcut totul aşa cum îi .oruncise 2omnul.
14) `n luna întâi al celui de al doilea an de la ieşirea lor din %-i.t/ în 5iua cea dintâi
a lunii/ atunci a fost cortul aşe5at.
*ortul e ridicat în +iua înt"i a lunii înt"i, +i în care a ridicat şi =oe acoperişul coră(iei sale
(;acerea M, 11). E o re#acere a curăţiei +ilei primordiale şi e vestită +iua 'nvierii, înt"ia după
Săptăm"na Patimilor ($oan 68, 1). Sunt s#inţite toate o(iectele cultice, veşmintele preoţeşti şi
sacerdoţii, acesta #iind legăm%#t "eş#ic3 acolo unde s%a renunţat la s#inţiri, s%a co(or"t su( nivelul
-egii mo+aiceY
12) Noise a fost cel ce a aşe5at cortul7 el i6a .us tăl.icele/ încheieturile de sus cu
(elciu-ele lor/
15) a ridicat .ilaştrii/ a întins scoarţele cortului/ i6a .us cortului aco.erişurile de
deasu.ra/ aşa cum 2omnul îi .oruncise lui Noise.
1M) ) luat a.oi Nărturiile şi le6a .us în chivot/ iar chivotului i6a .etrecut .âr-hiile.
Mărturiile sunt !a(lele -egii.
17) ) dus a.oi chivotul în cort/ a atârnat .erdeaua şi astfel a aco.erit chivotul
mărturiei/ aşa cum 2omnul îi .oruncise lui Noise.
68) 2u.ă aceea a aşe5at masa în cortul mărturiei/ în .artea de mia5ănoa.te a
cortului/ în afara .erdelei/
61) iar .e ea a .us .âinile6.unerii6înaintea62omnului/ aşa cum 2omnul îi .oruncise
lui Noise.
66) Sfeşnicul l6a aşe5at în cortul mărturiei/ în faţa mesei/ în .artea de mia5ă5i a
cortului/
61) şi i6a a.rins candelele6n faţa 2omnului/ aşa cum 2omnul îi .oruncise lui Noise.
69) ) aşe5at altarul cel de aur în cortul adunării/ în faţa .erdelei/
M69
SEP 1, p. 679
117
.S#eşnicul îl repre+intă pe $oan Gote+ătorul) c#. Psalmi 111, 15, am pregătit o făclie
pe#tru u#sul Meu, lumina trimisă de !atăl poporului evreu ($oan 4, 14), dar stinsă de către $rod
(*hiril al Fle&andriei, Ador. 18, 278 F% 2M1 F)/
M64
.
64) şi a a.rins .e el tămâie (inemirositoare/ aşa cum 2omnul îi .oruncise lui
Noise.
62) {ertfelnicul arderilor6de6tot l6a aşe5at la intrarea cortului mărturiei/ iar .e el a
adus arderi6de6tot şi .rinoase/ aşa cum 2omnul îi .oruncise lui Noise.
65) ).oi a aşe5at (aia între cortul mărturiei şi ;ertfelnic şi a turnat în ea a.ă/
6M) .entru ca Noise/ )aron şi fiii săi să6şi s.ele6n ea mâinile şi .icioarele7
67) când intrau ei în cortul mărturiei sau când se a.ro.iau de ;ertfelnic ca să
slu;ească/ se s.ălau din ea/ aşa cum 2omnul îi .oruncise lui Noise.
18) `m.re;urul cortului a aşe5at curtea/ iar la intrarea curţii a atârnat .erdeaua.
11) Fi astfel a is.răvit Noise toate lucrările. )tunci un nor a aco.erit cortul
mărturiei/ şi cortul s6a um.lut de slava 2omnului.
16) Iar Noise nu .utea să intre6n cortul mărturiei/ .entru că norul îl um(rea .e
deasu.ra/ iar cortul se um.luse de slava 2omnului.
11) Când norul se ridica de .e cort/ fiii lui Israel .orneau la drum cu toate ale lor7
19) dar dacă norul nu se ridica/ ei nu .lecau .ână6n 5iua când norul se ridica.
14) Pentru că norul 2omnului stătea deasu.ra cortului în tim.ul 5ilei/ iar noa.tea
foc era deasu.ră6i7 şi aceasta/ su( ochii tuturor fiilor lui Israel şi .e toată durata drumului
lor.
:umne+eu Se arată lui $srael în chipul norului şi al #ocului. =orul e loc sau instrument al
epi#aniilor, în vreme ce #ocul e cea mai (ună imagine a lui :umne+eu, sim(oli+"nd puri#icarea şi
iluminarea. .Fpariţia maiestăţii divine este descrisă ca o lumină strălucitoare. <uritorii, dacă o
privesc, pier. Ea apare şi în vi+iunile pro#etice, ca de e&emplu $saia 2 şi $e+echiel 1%1/
M62
. 'n #or şi
foc au #ost vă+ute şi persoanele !atălui şi ;iului) .!atăl este i+vorul sla"ei, ;iul #iind născut ca o
strălucire a slavei (Lrigen, Com. -om. 6, 4, PP 19, MM1 G). Slava lui 0ristos 'nsuşi este
superioară aceleia care luminea+ă cortul sau #aţa lui <oise, îndumne+eit prin contemplaţie, după
$eşirea 19, 67 (Com. Io. 16, 16M%191). 4orul este deasupra Gisericii :umne+eului celui viu, aceea
a înt"ilor%născuţi înscrişi în ceruri (c#. Evrei 16, 61). $osi# ;laviu spune că prin nor se revărsa rouă
bi#efăcătoare, care de+văluia pre+enţa lui :umne+eu celor care o doreau (ve+i şi Psalmi 116, 1 şi
Lsea 19, 2). *hiril aplică această imagine Gisericii, #ormate din neamuri S templu divin pe care
norul îl umple ca o rouă duhovnicească (c#. v. 11)/
M65
.
'ncheiem cu imaginea minţii vă+ătoare de :umne+eu ($srael) urm"nd :omnului în
drumul său către _ara ;ăgăduită, prin Pustia Sinai. Fsemeni să%$ urmăm şi noi, $srael cel ade%
vărat, <"ntuitorului $isus 0ristos, prin pustia veacului acestuia, către #ericirea 'mpărăţiei celei
#ără de s#"rşitY
M64
SEP 1, p. 674
M62
EQ, p. 667
M65
SEP 1, p. 674
198
'istă de a(revieri
FG % :umitru F(rudan şi Emilian *orniţescu, Areologie biblică
Abr. S De Abraamo
Ad Aut. S Ad Autol<cum
Ador. S De adoratio#e et cultu i# spiritu et "eritate
Ad". Eu#. S Ad"ersus Eu#omium
Ad". aer. S Ad"ersus aereses
Ad". Marc. S Ad"ersus Marcio#em
Ad". +rax. S Ad"ersus +raxea#
Agr. % De agricultura
AI S A#ti?uitates Iudaicae
Apol. S Apologia
FS S Fnalecta sacra (ed. R. G. Pitra)
Bapt. S De baptismo
GGF % Biblia sau /f%#ta /criptură, Ediţie ,u(iliară a S#"ntului Sinod, versiune diortosită după
Septuaginta, redactată şi adnotată de Gartolomeu aleriu Fnania
191
Be#. % De be#edictio#ibus patriarcarum
Be#. Iac. S De be#edictio#ibus Isaaci et Iacobi
G00 S Biblisc!istorisces Ha#dEFrterbuc, ediţia G. NeicWeU-. Nost, Pbttingen, 1726%1757
GR S -a Gi(le de Rerusalem
GLG S Gi(lia de la Gla, 1574
CA S De Cai# et Abel
C. Cels. S Co#tra Celsum
Ca#t. S I# Ca#ticum Ca#ticorum
Cat. S Catecesis ad illumi#a#dos
Cat. M<st. S Cateceses M<stagogiae
*#. S con#runtă cu
Cer. S De cerubim
Ci". Dei % De ci"itate Dei
Com. Da#. % Comme#tarium i# Da#ielem
Com. Ge#. S Comme#tarii i# Ge#esim
Com. i# Ca#t. % Comme#tarii i# Ca#ticum Ca#ticorum
Com. Io. S Comme#tarii i# e"a#gelium Ioa##is
Com. Mt. % Comme#tarii i# e"a#gelium Mattaei
Com. -om. % Comme#tarii i# epistula ad -oma#os
Co#fus. S De co#fusio#e li#guarum
Co#gr. S De co#gressu
DE S Demo#stratio e"a#gelica
De pri#c. S De pri#cipiis
Decal. S De decalogo
Dem. S Demo#stratio apostolica
Deter. S 7uod deterius potiori i#sidiari soleat
Deus % 7uod Deus sit immutabilis
:E>! % Mo#ume#ta li#guae dacoroma#orum* Biblia '())* pars , Deutero#omium
Dial. S Dialogus cum 6r<po#e
Dialogus Her. S Dialogus cum Heraclide
E(r. S e(raică
Ebr. S De ebrietate
E$G S Editura $nstitutului Gi(lic şi de <isiune al Gisericii Lrtodo&e Nom"ne
E#com. /t. S E#comium i# sa#ctum /tepa#um
E#o S Cartea lui E#o
Ep. S Epistulae
Ep. Greg. S Epistula ad Gregorium 6aumaturgum
Ep. /erap. S Epistula ad /erapio#em
Ex. S De Exodo
Ex. Mart. S Exortatio ad mart<rium
; S ;ilocalia
.uga S De fuga et i#"e#tio#e
PF-F S Gi(lia de la Gucureşti 171M
P*S S :ie griechischen christlichen Schri#ttsteller der ersten drei Rahrhunderte, Gerlin
Ge#. 2itt. S De Ge#esi ad 2itteram
Gig. S De giga#tibus
P=L S Pregorii =Vsseni Lpera, -eVde
Pr. % greacă
Her. S 7ius rerum di"i#arum eres sit
Hex. % Hexaemero#
196
Hist. % Historiae
Hom. S Homiliae spirituales
Hom. I -g. S 7uaestio#es i# -ege set +aralipome#a
Hom. Col. S I# epistulam ad Collosse#ses (omiliae)
Hom. Ex. S Homiliae i# Exodum
Hom. Ez. S Homiliae i# Ezecielem
Hom. Ge#. S I# Ge#esim (omiliae)
Hom. Hex. S Homiliae i# exaemero#
Hom. Ier. % Homiliae i# Ieremiam
Hom. Ies. S Homiliae i# Iesu 4a"e
Hom. i# Mt. S I# Mattaeum (omiliae)
Hom. 2e". S Homiliae i# 2e"iticum
Hom. 2uc. S Homiliae i# 2ucam
Hom. 4um. S Homiliae i# 4umeros
I# Mt. ser. S /ermo#es i# Mattaei
OR S Oing Rames ersion
2A S 2egum allegoriarum
2eg. S 2egatio ad Gaium
-!hO S 2exiGo# fHr 6eologie u#d Iirce, ediţia R. 0b#erUO. Nahner, ;rei(urg, 17M2
2um. S I# diem lumi#um
Migr. S De migratio#e Abraami
Mos. S De "ita Mosis
Mut. S De mutatio#e #omi#um
,pif. S De opificio mu#di
LS!Z S -a Gi(le trad. LstV
+E S +reparatio e"a#gelica
PP S Patrologia greacă (ed. <igne)
P- S Patrologia latină (ed. <igne)
+la#t. S De pla#tatio#e
+ost. S De posteritate Cai#i
+ract. % +racticus
+raem. S De praemis et poe#is
PSG S Părinţi şi Scriitori (isericeşti
c S Ma#uscrisele de la 7umra#
7 I -g. S 7uaestio#es i# -ege set +aralipome#a
7E S 7uaestio#em E"a#geliorum (Fugustin)
7E S 7uaestio#es e"a#gelicae (Euse(iu)
7E S 7uaestio#es i# Exodum (Philon)
7G S Hebraicae 7uaestio#es i# libro Ge#esos
7 Id. S 7uaestio#es i# Iudicum
7 Ios. S 7uaestio#es i# Iosuam
7 6 S 7uaestio#es ad 6alassium
7u. S 7uaestio#es et dubia
7uaest. i# Hept.
-es. S De resurrectio#e mortuorum
NS S Nevised Standard ersion
/acrif. S De sacrificiis Abelis et Cai#i
S* S Sources chretiennes
/el. I# Ex. S /electa i# Exodum
SEP 1 % /eptuagi#ta ', Ge#eza* Exodul* 2e"iticul* 4umerii* Deutero#omul
191
S$=L: S Gi(lia de la Gucureşti 1719
/obr. S De sobrietate
/om#. S De som#iis
/pec. S De specialibus legibus
/<mp. % /<mposio#
TFP>=F SGi(lia de la Si(iu 1M4M
TENGF= S Gi(lia de la Gucureşti 12MM
!argum $o. S 6argumul Io#ata#
!h[=! S 6eologisces JFrterbuc zum 4eue# 6estame#t, ediţia P. OittelUP. ;riedrich,
Stuttgart, 1711%1757
!LG S !raduction Lecumenidue de la Gi(le
6rad. S 6raditio apostolica
5irt. S De "irtutibus
5M S De "ita Mosis
rIr'I*40)GI%
". )f$nta )criptură
% Biblia sau /f%#ta /criptură, Ediţie ,u(iliară a S#"ntului Sinod, versiune diortosită după
Septuaginta, redactată şi adnotată de Gartolomeu aleriu Fnania, E$G, Gucureşti, 6881
! Biblia sau /f%#ta /criptură, E$G, Gucureşti 1774
! Biblia adică Dum#ezeeasca /criptură, Ediţia S#"ntului Sinod, Gucureşti, 1719
! Biblia Hebraica, Editio duarta emendata opera 0. P. Neger, Stuttgart, 1757
! Biblia /acra 5ulgata, Editionem duartam emendatam cum sociis G. ;ischer, 0. $. ;rede. 0. ;.
:. SparWs, [. !hiele, praeparavit Noger PrVson, Stuttgart, 1779
! C%#tarea C%#tărilor, traducere din lim(a e(raică, note şi comentarii de $oan Fle&andru, în
colecţia ri(liotheca *rientalis, Editura ştiinţi#ică şi enciclopedică, Gucureşti, 1755
& Mo#ume#ta li#guae dacoroma#orum, Biblia '()), pars $, Ge#esis, Editura >niversităţii
.Fle&andru $oan *u+a/, $aşi, 17MM
199
& Mo#ume#ta li#guae dacoroma#orum, Biblia '()), pars $$, Exodus, Editura >niversităţii
.Fle&andru $oan *u+a/, $aşi, 1771
& Mo#ume#ta li#guae dacoroma#orum, Biblia '()), pars $$$, 2e"iticus, Editura >niversităţii
.Fle&andru $oan *u+a/, $aşi, 1771
& Mo#ume#ta li#guae dacoroma#orum, Biblia '()), pars $, 4umeri, Editura >niversităţii
.Fle&andru $oan *u+a/, $aşi, 1779
& Mo#ume#ta li#guae dacoroma#orum, Biblia '()), pars , Deutero#omium, Editura
>niversităţii .Fle&andru $oan *u+a/, $aşi, 1775
& Mo#ume#ta li#guae dacoroma#orum, Biblia '()), pars $, Iosue* Iudicum* Nuth, Editura
>niversităţii .Fle&andru $oan *u+a/, $aşi, 6889
& Mo#ume#ta li#guae dacoroma#orum, Biblia '()), pars Q$, 2iber +salmorum, Editura
>niversităţii .Fle&andru $oan *u+a/, $aşi, 6881
! /eptuagi#ta, Edidit Fl#red Nahl#s, Stuttgart, 1757
% /eptuagi#ta ', Ge#eza* Exodul* 2e"iticul* 4umerii* Deutero#omul, volum coordonat de)
*ristian Gădiliţă, ;rancisca Găltăceanu, <onica Groşteanu, :an Sluşanschi, în cola(orare cu pr.
$oan%;lorin ;lorescu3 traduceri de) *ristian Gădiliţă, $on Pătrulescu, Eugen <unteanu, <ihai
<oraru, $oana *osta, *olegiul =oua EuropăUPolirom, GucureştiU$aşi, 6889
! /eptuagi#ta =* Iisus 4a"e* @udecătorii* -ut* '!K -egi, volum coordonat de) *ristian Gădiliţă,
;rancisca Găltăceanu, <onica Groşteanu, :an Sluşanschi, în cola(orare cu pr. $oan%;lorin
;lorescu3 traduceri de) ;lorica Gechet, $oana *osta, Fle&andra <oraru, $on Pătrulescu, *ristina
*ostena Nogo(ete, *olegiul =oua EuropăUPolirom, GucureştiU$aşi, 6889
% /eptuagi#ta L, '!= +aralipome#e* '!= Ezdra* Ester* Iudit* 6obit* '!K Macabei, volum
coordonat de) *ristian Gădiliţă, ;rancisca Găltăceanu, <onica Groşteanu, în cola(orare cu pr.
$oan%;lorin ;lorescu, traduceri de) ;rancisca Găltăceanu, Pheorghe *eauşescu, Tte#an *olceriu,
ichi :umitru, Tte#ania ;erchedău, !heodor Peorgescu, Lctavian Pordon, -ia -upaş, *olegiul
=oua EuropăUPolirom, GucureştiU$aşi, 6884
% /eptuagi#ta KMI, +salmii* ,dele* +ro"erbele* Ecleziastul* C%#tarea C%#tărilor, volum
coordonat de) *ristian Gădiliţă, ;rancisca Găltăceanu, <onica Groşteanu, în cola(orare cu pr.
$oan%;lorin ;lorescu, traduceri de) *ristian Gădiliţă, ;rancisca Găltăceanu, ;lorica Gechet,
<onica Groşteanu, $oana *osta, <arius :avid *ruceru, *ristian Paşpar, Eugen <unteanu, $on
Pătrulescu, *olegiul =oua EuropăUPolirom, GucureştiU$aşi, 6882
r. )crieri patristice
% Actele martirice, trad. $oan Nămureanu, în colecţia .Părinţi şi scriitori (isericeşti/ (în
continuare, a(reviat) PSG), nr. 11, E$G, Gucureşti, 17M6
% Fm(ro+ie al <ilanului (S#.), 0mpotri"a bogaţilor răi, trad. asile Poraş, în vol. A#tologie di#
scrierile +ări#ţilor lati#i, Editura Fnastasia, 6888
% Fm(ro+ie al <ilanului (S#.), Despre /fi#tele 6ai#e, /crieri II, trad. :avid Popescu, PSG 41,
E$G, Gucureşti, 1779
% Fm(ro+ie al <ilanului (S#.), /crisori, /crieri II, trad. :avid Popescu, în colecţia .Părinţi şi
scriitori (isericeşti/ (PSG), nr. 41, E$G, Gucureşti, 1779
% Ftanasie cel <are (S#.), Cu"%#t $mpotri"a Eli#ilor, /crieri II, trad. :. Stăniloae, PSG 14, E$G,
Gucureşti, 17MM
% Ftanasie cel <are (S#.), Despre pri#cipii, /crieri II, trad. :. Stăniloae, PSG 14, E$G,
Gucureşti, 17MM
194
% Ftanasie cel <are (S#.), Epistola despre /i#oade, /crieri II, trad. :. Stăniloae, PSG 14, E$G,
Gucureşti, 17MM
% Ftanasie cel <are (S#.), Epistolele către /erapio#, /crieri II, trad. :. Stăniloae, PSG 14, E$G,
Gucureşti, 17MM
% Ftanasie cel <are (S#.), 6ratat despre $#truparea Cu"%#tului, /crieri I, trad. :. Stăniloae, PSG
14, E$G, Gucureşti, 17M5
% Ftanasie cel <are (S#.), 6rei Cu"i#te $mpotri"a arie#ilor, /crieri I, trad. :. Stăniloae, PSG 14,
E$G, Gucureşti, 17M5
% Ftanasie cel <are (S#.), 5iaţa Cu"iosului +ări#telui #ostru A#to#ie, /crieri II, trad. :umitru
Stăniloae, PSG 12, E$G, Gucureşti, 17MM
% Fugustin (;er.), Mărturisiri, /crieri alese I, trad. $oan Nămureanu, PSG 29, E$G, Gucureşti,
17M4
% Garna(a, Epistola, trad. :. ;ecioru, în /crierile +ări#ţilor apostolici, PSG 1, E$G, Gucureşti,
1757
% Goethius, /curtă expu#ere a credi#ţei creşti#e, trad. :. Popescu, în Goethius şi Salvianus,
/crieri, P.S.G. 56, E$G, Gucureşti, 1776
% *alist *ata#Vgiotul, Despre "iaţa co#templati"ă, trad. :. Stăniloae, în colecţia .Gilocalia/ (;),
nr. M, E$G, Gucureşti, 1757
% *alist Patriarhul, Capete despre rugăciu#e, trad. :. Stăniloae, ; M, E$G, Gucureşti, 1757
% *alist şi $gnatie Qanthopol, Cele 'DD de Capete, trad. :. Stăniloae, ; M, E$G, Gucureşti, 1757
% *hiril al Fle&andriei (S#.), Come#tariu la E"a#gelia /f%#tului Ioa#, /crieri I5, trad. :.
Stăniloae, PSG 91, E$G, Gucureşti, 6888
% *hiril al Fle&andriei (S#.), Despre $#ci#area şi slu1irea $# Du şi Ade"ăr, /crieri I, trad. :.
Stăniloae, PSG 1M, E$G, Gucureşti, 1771
% *hiril al Fle&andriei (S#.), Despre /f%#ta 6reime, /crieri III, trad. :. Stăniloae, PSG 98, E$G,
Gucureşti, 1779
% *hiril al Fle&andriei (S#.), Glafire, /crieri II, trad. :. Stăniloae, PSG 17, E$G, Gucureşti, 1776
% *hiril al Fle&andriei (S#.), 9ece Cărţi $mpotri"a lui Iulia# Apostatul, trad. *onstantin :aniel
revă+ută de '.P.S. =icolae *orneanu, Editura Fnastasia, 6888
% *hiril al $erusalimului (S#.), Cateezele, trad. :. ;ecioru, E$G, Gucureşti, vol. $ S 17913 vol. $$
% 1794
% *iprian al *artaginei (S#.), Despre gelozie şi i#"idie, trad. :. Popescu, în Apologeţi de limbă
lati#ă, PSG 1, E$G, Gucureşti, 17M1
% *iprian al *artaginei (S#.), Despre rugăciu#ea dom#ească, trad. :. Popescu, în Apologeţi de
limbă lati#ă, PSG 1, E$G, Gucureşti, 17M1
% *iprian al *artaginei (S#.), Despre u#itatea Bisericii ecume#ice, trad. :. Popescu, în
Apologeţi de limbă lati#ă, PSG 1, E$G, Gucureşti, 17M1
% *lement Fle&andrinul, Cu"%#t de $#dem# către Eli#i, /crieri I, trad. :. ;ecioru, PSG 9, E$G,
Gucureşti, 17M6
% *lement Fle&andrinul, +edagogul, /crieri I, trad. :. ;ecioru, PSG 9, E$G, Gucureşti, 17M6
% *lement Fle&andrinul, /tromate, /crieri II, trad. :. ;ecioru, PSG 4, E$G, Gucureşti, 17M6
% *lement Nomanul (S#.), Epistola către Cori#te#i, trad. :. ;ecioru, în /crierile +ări#ţilor
apostolici, PSG 1, E$G, Gucureşti, 1757
% :iadoh al ;oticeii, Cu"%#t ascetic, trad. :. Stăniloae, ; 1, !ipogra#ia Frhidiece+ană, Si(iu,
1792
% :iadoh al ;oticeii, Cu"%#t ascetic $# 'DD de capete, trad. :. Stăniloae, ; 1, !ipogra#ia
Frhidiece+ană, Si(iu, 1792
! :idim din Fle&andria, Despre Duul /f%#t, trad. asile Năducă, Editura So#ia, Gucureşti,
6881
192
% :ionisie Freopagitul (S#.), Despre Ieraria cerească, ,pere complete, trad. :. Stăniloae, Ed.
Paideia, Gucureşti, 1772
! :orotei (Fva), 0#"ăţături de suflet folositoare, trad. :. Stăniloae, ; 7, E$G, Gucureşti, 17M8
% E#rem Sirul (S#.), Cu"%#t despre preoţie, trad. :. ;ecioru, în S#"ntul $oan Pură de Fur, S#"ntul
Prigorie de =a+ian+ şi S#"ntul E#rem Sirul, Despre preoţie, E$G, Gucureşti, 17M5
% E#rem Sirul (S#.), Im#e I* Im#ele +ăresimilor* Azimelor* -ăstig#irii şi 0#"ierii, trad. $oan $. $că
,r, Editura :eisis, Si(iu, 1777
% E#rem Sirul (S#.), Im#e II* Im#ele 4aşterii şi Arătării Dom#ului, trad. $oan $. $că ,r, Editura
:eisis, Si(iu, 6888
% Euse(iu de *e+areea, Istoria bisericească, /crieri I, trad. !eodor Godogae, PSG 11, E$G,
Gucureşti, 17M5
% Evagrie Ponticul, Cu"%#t despre rugăciu#e, trad. :. Stăniloae, ; 1, !ipogra#ia Frhidiece+ană,
Si(iu, 1792
% Evagrie Ponticul, Capete despre deosebirea patimilor şi a g%#durilor, trad. :. Stăniloae, ; 1,
!ipogra#ia Frhidiece+ană, Si(iu, 1792
% Evagrie Ponticul, /ciţă mo#aicească* $# care se arată cum trebuie să #e #e"oim şi să #e
li#iştim, trad. :. Stăniloae, ; 1, !ipogra#ia Frhidiece+ană, Si(iu, 1792
% ;ilotei Sinaitul, Capete despre trez"ie, trad. :. Stăniloae, ; 9, !ipogra#ia Frhidiece+ană, Si(iu,
179M
% Prigorie al Salonicului (S#.), Că toţi creşti#ii $#deobşte trebuie să se roage #e$#cetat, trad. :.
Stăniloae, ; 5, E$G, Gucureşti, 1755
% Prigorie de =a+ian+ (S#.), Cele ci#ci cu"%#tări teologice, trad. :. Stăniloae, Ed. Fnastasia,
Gucureşti, 1771
% Prigorie de =a+ian+ (S#.), Despre preoţie, trad. :. ;ecioru, în vol. S#. $oan Pură de Fur, S#.
Prigorie de =a+ian+, S#. E#rem Sirul, Despre preoţie, E$G, Gucureşti, 17M5
% Prigorie de =Vssa (S#.), Cu"%#t apologetic la Hexaimero#, /crieri II, trad. !. Godogae, PSG
18, E$G, Gucureşti, 177M
% Prigorie de =Vssa (S#.), Despre desă"%rşire* către mo#aul ,limpiu, /crieri II, trad. !.
Godogae, PSG 18, E$G, Gucureşti, 177M
% Prigorie de =Vssa (S#.), Despre facerea omului, /crieri II, trad. !. Godogae, PSG 18, E$G,
Gucureşti, 177M
% Prigorie de =Vssa (S#.), Despre fericiri, /crieri I, trad. :. Stăniloae, PSG 67, E$G, Gucureşti,
17M6
% Prigorie de =Vssa (S#.), Despre $#ţelesul #umelui de creşti#* către Armo#iu, /crieri II, trad. !.
Godogae, PSG 18, E$G, Gucureşti, 177M
% Prigorie de =Vssa (S#.), Despre #e"oi#ţă, /crieri I, trad. :. Stăniloae, PSG 67, E$G, Gucureşti,
17M6
% Prigorie de =Vssa (S#.), Despre pru#cii morţi prematur* către Hierios, /crieri II, trad. !.
Godogae, PSG 18, E$G, Gucureşti, 177M
% Prigorie de =Vssa (S#.), Despre rugăciu#ea dom#ească, /crieri I, trad. :. Stăniloae, PSG 67,
E$G, Gucureşti, 17M6
% Prigorie de =Vssa (S#.), Despre "iaţa lui Moise, /crieri I, trad. $oan Guga, PSG 67, E$G,
Gucureşti, 17M6
% Prigorie de =Vssa (S#.), Dialogul despre suflet şi $#"iere, /crieri II, trad. !. Godogae, PSG 18,
E$G, Gucureşti, 177M
% Prigorie de =Vssa (S#.), 2a titlurile +salmilor, /crieri II, trad. !. Godogae, PSG 18, E$G,
Gucureşti, 177M
% Prigorie de =Vssa (S#.), Marele cu"%#t cateetic* /crieri II, trad. !. Godogae, P.S.G. 18, E$G,
Gucureşti, 177M
195
% Prigorie de =Vssa (S#.), ,milii la Ecclesiast, /crieri II, trad. !. Godogae, PSG 18, E$G,
Gucureşti, 177M
% Prigorie de =Vssa (S#.), 6%lcuire la C%#tarea C%#tărilor, /crieri I, trad. :. Stăniloae, PSG 67,
E$G, Gucureşti, 17M6
% Prigorie Palama (S#.), Capete despre cu#oşti#ţa #aturală, trad. :. Stăniloae, ; 5, E$G,
Gucureşti, 1755
% Prigorie Palama (S#.), Despre $mpărtăşirea dum#ezeiască, trad. :. Stăniloae, ; 5, E$G,
Gucureşti, 1755
% Prigorie Palama (S#.), Despre rugăciu#e, trad. :. Stăniloae, ; 5, E$G, Gucureşti, 1755
% Prigorie Palama (S#.), Despre sf%#ta lumi#ă, trad. :. Stăniloae, ; 5, E$G, Gucureşti, 1755
% Prigorie Palama (S#.), ,milii I, traducere *onstantin :aniel, revă+ută de -aura Pătraşcu şi
stili+ată de Nă+van *odrescu, Editura Fnastasia, Gucureşti, 6888
% Prigorie Palama (S#.), 'ND Capete despre cu#oşti#ţa #aturală, trad. :. Stăniloae, ; 5, E$G,
Gucureşti, 1755
% Prigorie Sinaitul (S#.), Capete foarte folositoare $# acrosti, trad. :. Stăniloae, ; 5, E$G,
Gucureşti, 1755
% Prigorie Sinaitul (S#.), 0#"ăţătură despre li#iştire şi rugăciu#e, trad. :. Stăniloae, ; 5, E$G,
Gucureşti, 1755
% $gnatie !eo#orul (S#.), Epistola către Efese#i, trad. :. ;ecioru, în /crierile +ări#ţilor
apostolici, PSG 1, E$G, Gucureşti, 1757
% $lie Ecdicul, Culegere di# se#ti#ţele $#ţelepţilor, trad. :. Stăniloae, ; 9, !ipogra#ia
Frhidiece+ană, Si(iu, 179M
% $oan *arpatiul, Cu"%#t ascetic şi foarte m%#g%ietor, trad. :. Stăniloae, ; 9, !ipogra#ia
Frhidiece+ană, Si(iu, 179M
% $oan *arpatiul, 8#a sută capete de m%#g%iere, trad. :. Stăniloae, ; 9, !ipogra#ia
Frhidiece+ană, Si(iu, 179M
% $oan *asian (S#.), Aşezămi#tele m%#ăstireşti, /crieri alese, trad. asile *o,ocaru, PSG 45,
E$G, Gucureşti, 1778
% $oan *asian (S#.), Co#"orbiri duo"#iceşti, /crieri alese, trad. :avid Popescu, PSG 45, E$G,
Gucureşti, 1778
% $oan *asian (S#.), Despre cele opt g%#duri ale răutăţii, trad. :. Stăniloae, ; 1, !ipogra#ia
Frhidiece+ană, Si(iu, 1792
% $oan *asian (S#.), Despre $#truparea Dom#ului, /crieri alese, trad. :. Popescu, PSG 45, E$G,
Gucureşti, 1778
% $oan :amaschin (S#.), Cele trei tratate co#tra ico#oclaştilor, trad. :. ;ecioru, E$G, Gucureşti,
177M
% $oan :amaschin (S#.), Dogmatica, trad. :. ;ecioru, ediţia a $$%a, E$G, Gucureşti, 1791
% $oan Pură de Fur (S#.), Cu"%#t de sfătuire către 6eodor cel căzut, în vol. Despre feciorie*
Apologia "ieţii mo#aale* Despre creşterea copiilor, trad. :. ;ecioru, E$G, Gucureşti, 6881
% $oan Pură de Fur (S#.), Despre feciorie, în vol. Despre feciorie* Apologia "ieţii mo#aale*
Despre creşterea copiilor, trad. :. ;ecioru, E$G, Gucureşti, 6881
% $oan Pură de Fur (S#.), Despre mărgi#ita putere a dia"olului, Despre căi#ţă, Despre #ecazuri
şi biruirea tristeţii, trad. :. ;ecioru, E$G, Gucureşti, 6886
% $oan Pură de Fur (S#.), ,miliile despre pocăi#ţă, în S#. $oan Pură de Fur, ,miliile despre
pocăi#ţă şi S#. So#ronie al $erusalimului, 5iaţa Cu"ioasei Maria Egiptea#ca, trad. :. ;ecioru,
E$G, Gucureşti, 177M
% $oan Pură de Fur (S#.), ,milii la Epistola către -oma#i, trad. P. S. !eodosie Ftanasiu,
revi+uită şi îngri,ită de *e+ar Păvălaşcu şi *ristian >ntea, Ed. *hristiana, Gucureşti, 6884
% $oan Pură de Fur (S#.), ,milii la .acere, trad. :. ;ecioru, PSG 61%66, E$G, Gucureşti, vol. $%
17M53 vol. $$ % 17M7
19M
% $oan Pură de Fur (S#.), ,milii la Matei, trad. :. ;ecioru, PSG 61, E$G, Gucureşti, 1779
% $oan Pură de Fur (S#.), ,milia rostită c%#d a fost iroto#it preot, trad. :. ;ecioru, în vol. S#.
$oan Pură de Fur, S#. Prigorie de =a+ian+, S#. E#rem Sirul, Despre preoţie, E$G, Gucureşti,
17M5
% $oan Pură de Fur (S#.), +redici la /ărbători 0mpărăteşti şi Cu"%#tări de laudă la /fi#ţi, trad.
:. ;ecioru, E$G, Gucureşti, 6886
% $oan Pură de Fur (S#.), 6ratatul despre preoţie, trad. :. ;ecioru, în vol. S#. $oan Pură de Fur,
S#. Prigorie de =a+ian+, S#. E#rem Sirul, Despre preoţie, E$G, Gucureşti, 17M5
% $oan Scărarul (S#.), /cara duo"#icescului urcuş, trad. :. Stăniloae, ; 7, E$G, Gucureşti, 17M8
% $saac Sirul (S#.), Cu"i#te către si#guratici, partea $$, trad. $oan $. $că ,r, Ed. :eisis, Si(iu, 6881
% $saac Sirul (S#.), Cu"i#te către si#guratici, partea $$$, trad. $oan $. $că ,r, Ed. :eisis, Si(iu,
6884
% $saac Sirul (S#.), Cu"i#te despre sfi#tele #e"oi#ţe, trad. :. Stăniloae, ; 18, E$G, Gucureşti,
17M1
% $saia Pustnicul, Douăzeci şi #ouă de cu"i#te, trad. :. Stăniloae, ; 16, Ed. 0arisma, Gucureşti,
1771
% $saia Pustnicul, .ragme#te, trad. :. Stăniloae, ; 16, Ed. 0arisma, Gucureşti, 1771
% $sichie Sinaitul (S#.), /curt cu"%#t de folos sufletului şi m%#tuitor despre trez"ie şi "irtute, trad.
:. Stăniloae, ; 9, !ipogra#ia Frhidiece+ană, Si(iu, 179M
% $ustin <artirul şi ;iloso#ul (S#.), Dialogul cu iudeul 6rifo#, trad. Llimp *ăciulă, în Apologeţi
de limbă greacă, PSG 6, E$G, Gucureşti, 17M8
% $ustin <artirul şi ;iloso#ul (S#.), Apologia $#t%ia, trad. Llimp *ăciulă, în Apologeţi de limbă
greacă, PSG 6, E$G, Gucureşti, 17M8
% <acarie Egipteanul (S#.), ,milii duo"#iceşti, trad. *onstantin *orniţescu, PSG 19, E$G,
Gucureşti, 1776
! <acarie Egipteanul (S#.), =' de Cu"%#tări despre m%#tuire, trad. $oasa# Popa, Editura
Fnastasia, Gucureşti, 6881
% <arcu Fscetul, Despre cei ce!şi $#cipuie că se $#dreptează di# fapte, trad. :. Stăniloae, ; 1,
!ipogra#ia Frhidiece+ană, Si(iu, 1792
% <arcu Fscetul, Despre legea duo"#icească, trad. :. Stăniloae, ; 1, !ipogra#ia
Frhidiece+ană, Si(iu, 1792
% <arcu Fscetul, Epistolă către 4icolae Mo#aul, trad. :. Stăniloae, ; 1, !ipogra#ia
Frhidiece+ană, Si(iu, 1792
% <arcu Fscetul, -ăspu#s acelora care se $#doiesc de Dum#ezeiescul Botez, trad. :. Stăniloae,
; 1, !ipogra#ia Frhidiece+ană, Si(iu, 1792
% <a&im <ărturisitorul (S#.), Ambigua, /crieri I, trad. :. Stăniloae, PSG M8, E$G, Gucureşti,
17M1
% <a&im <ărturisitorul (S#.), Capetele despre cu#oşti#ţa de Dum#ezeu, trad. :. Stăniloae, ; 6,
!ipogra#ia Frhidiece+ană, Si(iu, 1792
% <a&im <ărturisitorul (S#.), Capetele despre dragoste, trad. :. Stăniloae, ; 6, !ipogra#ia
Frhidiece+ană, Si(iu, 1792
% <a&im <ărturisitorul (S#.), Capetele g#ostice, trad. :. Stăniloae, ; 6, !ipogra#ia
Frhidiece+ană, Si(iu, 1792
% <a&im <ărturisitorul (S#.), Capetele teologice, ; 6, ediţia a $$%a, Ed. 0arisma, Gucureşti, 1771
% <a&im <ărturisitorul (S#.), Cu"%#t ascetic, trad. :. Stăniloae, ; 6, !ipogra#ia Frhidiece+ană,
Si(iu, 1792
% <a&im <ărturisitorul (S#.), Epistolele, /crieri II, trad. :. Stăniloae, PSG M6, E$G, Gucureşti,
1778
% <a&im <ărturisitorul (S#.), 0#trebări* #edumeriri şi răspu#suri, trad. :. Stăniloae, ; 6, ediţia
a $$%a, Editura 0arisma, Gucureşti, 1771
197
% <a&im <ărturisitorul (S#.), -ăspu#suri către 6alasie, trad. :. Stăniloae, ; 1, !ipogra#ia
Frhidiece+ană, Si(iu, 179M
% <a&im <ărturisitorul (S#.), /crieri despre cele două #e"oi#ţe $# Hristos, /crieri II, trad. :.
Stăniloae, PSG M6, E$G, Gucureşti, 1778
% <a&im <ărturisitorul (S#.), /curtă t%lcuire a rugăciu#ii 6atăl #ostru,
% <etodiu de Llimp, Ba#cetul sau Despre castitate, trad. *. *orniţescu, în S#. Prigorie
!aumaturgul şi <etodiu de Llimp, /crieri, PSG 18, E$G, Gucureşti, 17M9
% <etodiu de Llimp, Aglaofo# sau despre $#"iere, trad. *. *orniţescu, în S#. Prigorie
!aumaturgul şi <etodiu de Llimp, /crieri, PSG 18, E$G, Gucureşti, 17M9
% =ichita Stithatul, Cele LDD de capete despre făptuire* despre fire şi despre cu#oşti#ţă, trad. :.
Stăniloae, ; 2, E$G, Gucureşti, 1755
% =ichita Stithatul, 5ederea duo"#icească a raiului, trad. :. Stăniloae, ; 2, E$G, Gucureşti,
1755
% =il Fscetul, Cu"%#t ascetic, trad. :. Stăniloae, ; 1, !ipogra#ia Frhidiece+ană, Si(iu, 1792
% Lrigen, Come#tariu la E"a#gelia după Ioa#, /crieri alese II, trad. !. Godogae şi =. =eaga,
PSG 5, E$G, Gucureşti, 17M6
% Lrigen, Come#tariu la E"a#gelia după Matei, /crieri alese II, trad. !. Godogae şi =. =eaga,
PSG 5, E$G, Gucureşti, 17M6
% Lrigen, Co#tra lui Celsus, /crieri alese I5, trad. !. Godogae, PSG 7, E$G, Gucureşti, 17M9
% Lrigen, Co#"orbirile cu Heraclide, /crieri alese III, trad. !. Godogae, PSG M, E$G,
Gucureşti, 17M6
% Lrigen, Despre pri#cipii, /crieri alese III, trad. !. Godogae, PSG M, E$G, Gucureşti, 17M6
% Lrigen, Despre rugăciu#e, /crieri alese II, trad. !. Godogae şi =icolae =eaga, PSG 5, E$G,
Gucureşti, 17M6
% Lrigen, Exortaţie la martiriu, /crieri alese III, trad. *onstantin Paleriu, PSG M, E$G,
Gucureşti, 17M6
% Lrigen, .ilocalia, /crieri alese II, trad. !. Godogae şi =icolae =eaga, PSG 5, E$G, Gucureşti,
17M6
% Lrigen, ,milii la Cartea C%#tarea C%#tărilor, /crieri alese I, trad. !. Godogae şi =. =eaga,
PSG 2, E$G, Gucureşti, 17M1
% Lrigen, ,milii la Cartea Ieşirii, /crieri alese I, trad. !. Godogae şi =. =eaga, PSG
2, E$G, Gucureşti, 17M1
% Lrigen, ,milii la Cartea Iosua, /crieri alese I, trad. !. Godogae şi =. =eaga, PSG 2, E$G,
Gucureşti, 17M1
% Lrigen, ,milii la Cartea +roorocului Ieremia, /crieri alese I, trad. !. Godogae şi =. =eaga,
PSG 2, E$G, Gucureşti, 17M1
% Lrigen, ,milii la E"a#gelia după 2uca, /crieri alese II, trad. !. Godogae şi =. =eaga,
PSG 5, E$G, Gucureşti, 17M6
6 Paulin de =ola (S#.), Harul şi m%#tuirea O/crisoare către Ama#dusP, trad. asile Poraş, în vol.
A#tologie di# scrierile +ări#ţilor lati#i, Editura Fnastasia, 6888
% Petru :amaschin, 0#"ăţături duo"#iceşti, trad. :. Stăniloae, ; 4, E$G, Gucureşti, 1752
% Salvianus, Despre gu"er#area lui Dum#ezeu, /crieri, trad. :. Popescu, PSG 56, E$G,
Gucureşti, 1776
% Simeon <eta#rastul (S#.), +arafrază la /f%#tul Macarie Egiptea#ul, trad. :. Stăniloae, ; 4,
E$G, Gucureşti, 1752
! Simeon =oul !eolog (S#.), Cateeze, /crieri II, trad. $oan $. $că ,r, Editura :eisis, Si(iu, 1777
! Simeon =oul !eolog (S#.), Cele ==N de capete teologice şi practice, trad. :. Stăniloae, ; 2,
E$G, Gucureşti, 1755
! Simeon =oul !eolog (S#.), Cu"%#tările morale, trad. :. Stăniloae, ; 2, E$G, Gucureşti, 1755
148
! Simeon =oul !eolog (S#.), Discursuri teologice şi etice, /crieri I, trad. $oan $. $că ,r, Editura
:eisis, Si(iu, 177M
! Simeon =oul !eolog (S#.), Im#e* Epistole şi Capitole, /crieri III, trad. $oan $. $că ,r, Editura
:eisis, Si(iu, 6881
! Simeon =oul !eolog (S#.), Metoda sfi#tei rugăciu#i şi ate#ţiu#i, trad. :. Stăniloae, ; M, E$G,
Gucureşti, 1757
% !alasie -i(ianul, Despre dragoste* $#fr%#are şi petrecerea cea după mi#te, trad. :. Stăniloae,
; 9, !ipogra#ia Frhidiece+ană, Si(iu, 179M
% !eodoret al *irului, Istoria bisericească, /crieri II, trad. asile Si(iescu, PSG 99, E$G,
Gucureşti, 1774
% !eo#il al Fntiohiei, 6rei cărţi către Autolic, trad. :. ;ecioru, în Fpologeţi de lim(ă greacă,
PSG 6, E$G, Gucureşti, 17M8
! !eolipt al ;iladel#iei, Cu"i#te către filadelfie#i, trad. :. Stăniloae, ; 5, E$G, Gucureşti, 1755
! !eolipt al ;iladel#iei, Cu"i#te duo"#iceşti* Im#e şi /crisori, trad. $oan $. $că ,r, Editura :eisis,
Si(iu, 6888
! !eolipt al ;iladel#iei, Despre lucrarea cea ascu#să $#tru Hristos, trad. :. Stăniloae, ; 5, E$G,
Gucureşti, 1755
! !eolipt al ;iladel#iei, Despre oste#elile "ieţii călugăreşti, trad. :. Stăniloae, ; 5, E$G,
Gucureşti, 1755
% !ertulian, Despre prescripţia co#tra ereticilor, trad. :. Popescu, în Apologeţi de limbă lati#ă*
P.S.G. 1, E$G, Gucureşti, 17M1
% !ertulian, Despre răbdare, trad. :. Popescu, în Apologeţi de limbă lati#ă, P.S.G. 1, E$G,
Gucureşti, 17M1
% !ertulian, Despre rugăciu#e, trad. :. Popescu, în Apologeţi de limbă lati#ă, P.S.G. 1, E$G,
Gucureşti, 17M1
! !oma de Oempis, 8rmarea lui Hristos, trad. :umitru *. işan, ediţia a $$%a, Editura
<itropoliei Ganatului, !imişoara, 1771
% asile cel <are (S#.), Co#stituţiile ascetice, /crieri II, trad. $orgu $van, PSG 1M, E$G,
Gucureşti, 17M7
% asile cel <are (S#.), Despre /f%#tul Du, /crieri III, trad. *. *orniţescu şi !. Godogae, PSG
16, E$G, Gucureşti, 17MM
% asile cel <are (S#.), Epistole, /crieri III, trad. *. *orniţescu şi !. Godogae, PSG 16, E$G,
Gucureşti, 17MM
% asile cel <are (S#.), ,milii la Hexaimero#, Scrieri $, trad. :. ;ecioru, PSG 15, E$G,
Gucureşti, 17M2
% asile cel <are (S#.), ,milii la +salmi* /crieri I, trad. :. ;ecioru, PSG 15, E$G, Gucureşti,
17M2
% asile cel <are (S#.), ,milii şi cu"%#tări, /crieri I, trad. :. ;ecioru, PSG 15, E$G, Gucureşti,
17M2
% asile cel <are (S#.), -egulile mari, /crieri II, trad. $. $van, PSG 1M, E$G, Gucureşti, 17M7
% asile cel <are (S#.), -egulile mici, /crieri II, trad. $. $van, PSG 1M, E$G, Gucureşti, 17M7
% arsanu#ie (S#.), /crisori duo"#iceşti, trad. :. Stăniloae, ; 11, Editura Episcopiei Nomanului
şi 0uşilor, 1778
C. /ucrări şi studii teologice
% F(rudan, :umitru, Emilian *orniţescu, Areologie biblică, E$G, Gucureşti, 1779
141
% F(rudan, :umitru, Cărţile didactico!poetice, Editura >niversităţii .-ucian Glaga/, Si(iu,
6881
% Granişte, Ene, 2iturgica ge#erală, E$G, Gucureşti, 17M4
% *hevalier, Rean, Flain Pheer(rant, Dicţio#ar de simboluri, Ed. Frtemis, Gucureşti, vol. $ S
17793 vol. $$ şi vol. $$$ S 1774
% *oman, $. P., +atrologie, E$G, Gucureşti, vol. $ S 17M93 vol. $$ S 17M4
% :aniel, *onstantin, +e urmele "ecilor ci"ilizaţii, Ed. Sport%!urism, Gucureşti, 17M5
! Dicţio#ar biblic, trad. *onstantin <oisa (titlul original) 4ou"eau dictio##aire bibli?ue re"ise),
Editura Stephanus, Gucureşti, vol. $ S 1774, vol. $$ S 1772, vol. $$$ S 1775
% Dicţio#ar e#ciclopedic de Iudaism, trad. iviane Prager, *. -itman şi _icu Poldstein, Editura
0ase#er, Gucureşti, 6888
% :rim(a, Lvidiu, Istoria culturii şi ci"ilizaţiei, vol. $, Ed. Ttiinţi#ică şi enciclopedică,
Gucureşti, 17M4
% Eliade, <ircea, Istoria credi#ţelor şi ideilor religioase, vol. $, ediţia a $$%a, Ed. Ttiinţi#ică,
Gucureşti, 1776
% ;lavius, Rosephus, A#ticităţi iudaice, vol. $, trad. $on Fcsan, Editura 0ase#er, Gucureşti, 1777
% <atei, 0oria *., E#ciclopedia A#ticităţii, Ed. <eronia, Gucureşti, 1774
% <oldoveanu, =icolae, Dicţio#ar biblic de #ume proprii şi cu"i#te rare, Editura *asa
Tcoalelor, Gucureşti, 1774
% =egoiţă, Fthanase, 6eologia biblică a 5eciului 6estame#t, Ed. *redinţa noastră, Gucureşti,
1776
% Prelipcean, ladimir, =icolae =eaga, Ph. Garna, <ircea *hialda, /tudiul 5eciului 6estame#t
(pentru $nstitutele teologice), ediţia a $$%a, E$G, Gucureşti, 17M4
% Stăniloae, :umitru, 6eologia morală ortodoxă, vol. $$$, E$G, Gucureşti, 17M1
% >sca, $oan Sorin, 5eciul 6estame#t $# t%lcuirea /fi#ţilor +ări#ţi, $, .acerea, Ed. *hristiana,
Gucureşti, 6886
% >sca, $oan Sorin, 5eciul 6estame#t $# t%lcuirea /fi#ţilor +ări#ţi, $$, Ieşirea, Ed. *hristiana,
Gucureşti, 6886
% >sca, $oan Sorin, Fna >sca, 5eciul 6estame#t $# t%lcuirea /fi#ţilor +ări#ţi, $$$, 2e"iticul, Ed.
*hristiana, Gucureşti, 6881
% >sca, $oan Sorin, 5eciul 6estame#t $# t%lcuirea /fi#ţilor +ări#ţi, $, 4umerii, Ed. *hristiana,
Gucureşti, 6881
% >sca, $oan Sorin, 5eciul 6estame#t $# t%lcuirea /fi#ţilor +ări#ţi, , Deutero#omul, Ed.
*hristiana, Gucureşti, 6889
% >sca, $oan Sorin, 5eciul 6estame#t $# t%lcuirea /fi#ţilor +ări#ţi, $, Iosua, Ed. *hristiana,
Gucureşti, 6889
% >sca, $oan Sorin, 5eciul 6estame#t $# t%lcuirea /fi#ţilor +ări#ţi, $$, @udecătorii& -ut, Ed.
*hristiana, Gucureşti, 6884
% >sca, $oan Sorin, 5eciul 6estame#t $# t%lcuirea /fi#ţilor +ări#ţi, $$$, '!= -egi, Ed.
*hristiana, Gucureşti, 6884
% >sca, $oan Sorin, 5eciul 6estame#t $# t%lcuirea /fi#ţilor +ări#ţi, $Q, L!K -egi, Ed. *hristiana,
Gucureşti, 6882
% >sca, $oan Sorin, $oan !raia, 5eciul 6estame#t $# t%lcuirea /fi#ţilor +ări#ţi, Q, '!=
+aralipome#a, Ed. *hristiana, Gucureşti, 6885
146