Tumori maligne

Carcinomul bazocelular
Este o tumoră maligna, cu punct de plecare in celulele bazale epidermice, cu model de creştere infiltrativ şi ulcerantă, fără metastaze. Apare cu predilecţie la faţă, la cei cu expunere cronică la soare şi cu tegumentele puţin pigmentate. Are potenţial de recurenţă dacă nu este excizat în totalitate, cu invazivitate locală. Macroscopic, suprafaţa are aspectul unei papule sau este nodular cu tendinţă la distrugerea tesuturilor vecine (ulcus r odens! şi se asociază cu dilatarea vaselor din derm (telangiectazii!. "nele tumori conţin pigment melanic (carcinom bazocelular sclerodermiform pigmentat! sau au diferentiere #eratozica. Microscopic, se constată cordoane şi insule cu dimensiuni variate, despărţite de ţesut con$uctiv fibros. %elulele tumorale sunt uniforme, asemănătoare celulelor bazale ale epiteliului malpig ian. %itoplasma este bazofilă, nucleii ipercromatici, aran$aţi paralel &în palisadă' la periferia insulelor sau pla$elor tumorale, iar in centru apare o zona compusa din celule cubice cu nucleu rotund central.

Carcinomul spinocelular (scuamos)
%arcinomul spinocelular cutanat este o tumoră malignă epitelială a pielii cu punct de plecare in stratul spinos, frecvent la persoane în v(rstă. )e poate extinde at(t pe cale limfatică, c(t şi ematogenă. *rintre factorii favorizanţi se numără+ expunerea la ,"-, carcinogenele industriale, ulcere cronice, cicatrici vec i post combustie, consumatori de tutun (în cavitatea bucală!. Macroscopic, leziunea se poate prezenta sub forma de placă solzoasă roşie sau sub forma nodulară, cu o productie variabilă de #eratină ( iper#eratoză! cu sau fără ulceraţii. Microscopic, se observă pla$e sau insule separate de benzi con$unctive, compuse din celule poligonale, cu citoplasma eozinofila si nucleu central, ce amintesc de stratul spinos al epidermului. *ot fi prezente mitoze atipice. %entral apar mase sferice sau ovoide eozinofile constituite din lamele concentrice de #eratină, în &bulbi de ceapă' sau &perle' asemănătoare stratului superficial al pielii. "neori diferenţierea #eratinei este incompletă şi mai răm(n nuclei picnotici, iar denumirea este de perle parakeratozice. Alteori diferenţierea este completă, folosindu.se denumirea de perle ortokeratozice.

Schirul mamar
Este o tumoră malignă (carcinom ductal invaziv trabecular! cu reacţie desmoplazica intensa a stromei la prezenţa celulelor tumorale. /istopatologic se caracterizează prin proliferarea malignă a celulelor epiteliale ale unităţii ducto.lobulare terminale (012"!. 2ocalizarea frecventă este în cadranul supero.extern. Apare de obicei în $urul v(rstei de 34. 55 de ani, odată cu debutul menopauzei. 0umora are o consistenţă ferma, nodulară, slab delimitată, cu diametru variabil6 la palpare sunt prezente aderenţe la structurile vecine, cu fixarea la peretele toracic sub$acent (muşc iul pectoral mare!, produc(nd depresiuni cutanate cu aspect de “coajă de portocală” (pe seama stazei limfatice datorită invaziei tumorale! şi retracţia mamelonului. Masa tumorală pe suprafaţa de secţiune se prezinta ca o masa albicioasa, cu contur neregulat, cu prelungiri in structurile adiacente, zone de necroză şi emoragie, uneori focare de calcificare. Microscopic, se remarcă prezenţa celulelor ductale tumorale, dispuse în cordoane, cuiburi, tubi, fiind separate de o stromă fibroasă. %elulele sunt poligonale sau cubice, au nuclei rotunzi, ipercromatici, iar invazia în spaţiile perivasculare şi perineurale este frecventă, ca şi intravascular (sangvin şi limfatic!. 7/% + E,, *g,, c.erb89, bcl.9, E:;,, <i.=>, p5?, 0@*9a

Adenocarcinomul de colon
Este o tumoră epitelială malignă a mucoasei colonului, rectul si sigmoidul fiind localizarea de elecţie (=4.>4A!. Macroscopic, tumora poate fi vegetanta, ulcerata sau infiltrativa. %uloarea tumorii este gri.rozată, marginile sunt proeminente, iar prin infectarea tumorii şi prin pătrunderea în grăsimea pericolonică şi în ganglionii limfatici regionali, pot să apară abcese pericolonice sau peritonită.

Macroscopic. fără membrană bazală6 celulele tumorale prezinta atipii nucleare şi mitoze. Macroscopic tumora nu este încapsulată. cu zone de necroză. M"%B.? într. frecvent la tineri (B4. albicioasă. Cn momentul diagnosticării. p5?. cu arii de emoragie şi necroză. palidă (condroid!. <i. )arcoamele pot apare retroperitoneal. omogen şi de consistenţă friabilă. se observa un ţesut dens în care elementele fusiforme se aran$ează în facicule şi v(rte$uri.>4A din tumori apar la genunc i. av(nd aspect de “oase de peşte” (“herring-bone”) sau aspect storiform (v(rte$uri scurte!. delimitate la periferie de celule bombate fusiforme (osteoblasti maligni!. alăturate. în masa ganglionară apare un ţesut albicios. mediastinal. albicioase şi de consistenţă dură (cartila$ sau osteoid!. multinucleate cu aspect pleomorf.=> Metastaze ganglionare de adenocarcinom Cmprăştierea la distanţă a celulelor tumorale maligne de natură epitelială se face preferenţial pe cale limfatică. c(te 9. pe alocuri cu zone emoragice. situaţi central sau dispuşi spre periferia citoplasmei. %elulele sunt de tip fusiform. iar la periferie pot să apară zone dense.94 ani!. moale cu aspect de &carne de peşte'. relativ omogenă. altele sunt gigante. Sarcomul Este o tumoră malignă primitivă cu originea în ţesutul con$unctiv mezenc imal. condroblastic. 0umora apare de culoare gri. de aspect gigant. Microscopic.Microscopic.un condroplast. este infiltrativă. iar în lumenul lor pot fi prezente celule tumorale. tumora a distrus spongioasa medulară si a trecut în cortex şi periost. osteosarcomul poate fi+ osteoblastic. extremitatea superioară a umerusului şi extremitatea inferioara a radiusului si ulnei (regula+ &fuge de cot si se apropie de genunc i'!6 =4. 7nvazia ganglionară se face iniţial la nivel subcapsular (sinusurile marginale!. zone de consistenţă moale. cu nuclei bizari. . la nivelul coapsei şi extremitaţile membrelor. în mi$locul căreia apar celule cartilaginoase cu citoplasma clară. Microscopic.alb (în centru!. Macroscopic. uneori cu metaplazie condroida. form(nd fascicule. fibroblastic sau telangiectazic. Există si zone cartilaginoase+ masă omogenă. %EA. )paţiile vasculare sunt lacune vasculare delimitate de celulele tumorale sau vase cu pereţi discontinui conţin(nd ematii. apoi prin sinusurile medulare este invadat tot parenc imul. trecerea de la celulele mucoasei colonice la celulele tumorale este bruscă. care este în final înlocuit de întreaga metastază. emoragii. Microscopic. subcutanat. /istopatologic. acestea din urmă avand tendinţa să formeze tubi (structura glandulară! de formă şi dimensiuni neregulare (A1< bine diferentiat!. -asele prezente nu au pereţi proprii. av(nd aspect de insule sau formează în interiorul tubilor vegetaţii papilare. Ariile de necroză şi emoragie pot fi prezente. pot fi remarcate travee osoase. %elulele tumorale se pot dispune uneori pe mai multe straturi. M"%9. 2a periferie se observă travee osoase rectilinii (spiculi ososi! vizibile radiologic (triunghiul Codman!. %ele mai frecvente metastaze sunt in ficat. cu caracter invaziv. cel mai frecvent. Osteocondrosarcomul Este o tumoră malignă primitivă a osului ce formeaza o matrice osteoida. întreaga masă ganglionară cuprinde celule tumorale maligne dispuse în structuri tubulare sau pla$e. cele mai multe osteosarcoame apar la nivelul extremităţilor oaselor lungi+ extremitatea distală a femurului. 7/%+ %<94. extremitatea proximală a tibiei. *oate apare diferentiere scuamoasa sau producere de mucus. %elulele tumorale au mitoze atipice frecvente şi monstruozităţi nucleare.