Hazarde Naturale si Antropice

I. Aspecte generale si trăsături ale hazardelor naturale Începutul acestui mileniu se caracterizează printr-un impact tot mai accentuat al activităţilor umane asupra Terrei, care determina modificări globale ale mediului. Modificările accentuate ale mediului pe Terra , presiunea cresc nda a societăţii asupra elementelor de mediu generează o serie de crize dintre care unele au devenit globale, cum ar fi tendinţele de !ncălzire a climei, datorate efectului de sera, apoi reducerea stratului de ozon, ridicarea nivelului "ceanului #lanetar, despăduririle si procesele de degradare a solurilor, poluarea cresc ndă si de$ertificarea. "mul are insă si un impact pozitiv asupra mediului prin e%tinderea teritoriilor prote&ate'in parcuri si rezervaţii naturale(, prin ocrotirea unor specii de plante si animale pe cale de dispariţie, a unor obiective geomorfologice, geologice si paleontologice, precum si prin numeroase lucrări de inginerie a mediului. Hazardele naturale sunt manifestări e%treme ale unor fenomene naturale, precum cutremurele, furtunile, inundaţiile, secetele, care au o influenta directa asupra vieţii fiecărei persoane, asupra societăţii si a mediului !ncon&urător. Atunci c nd hazardele produc distrugeri de mare amploare si pierderi de vieţi omene$ti, ele sunt denumite dezastre sau catastrofe naturale. Vulnerabilitatea pune in evidenta gradul de e%punere a omului si a bunurilor sale fata de diferite hazarde, indic nd nivelul pagubelor pe care le produce un anumit fenomen. Riscul reprezintă nivelul probabil al pierderilor de vieţi omene$ti, al numărului de răniţi, al pagubelor aduse proprietăţilor si activităţilor economice de către un anumit fenomen natural sau grup de fenomene intr-un anumit loc $i intr-o anumită perioadă. II. )azarde endogene si e%ogene Hazarde naturale pot fi clasificate in funcţie de diferite criterii, !n funcţie de geneză, hazardele naturale se diferenţiază in* • Hazarde endogene, a căror acţiune este generată de energia provenită din interiorul planetei, in această categorie fiind incluse cutremurele si erupţiile vulcanice. • Hazarde exogene, generate de factorii climatici, hidrologici, biologici etc., de unde categoriile de* hazarde climtice, hazarde hidrologice, hazarde geomorfologice, hazarde oceanografice, hazarde biologice, hazarde biofizice si hazarde astrofizice.

referat.clopotel.ro

1

rintre altele. care sunt evacuate prin cratere. cu erupţii moderate.clopotel. care au determinat $i numeroase pierderi de vieţi omene$ti s-au !nregistrat la 12 noiembrie 34-1. cu e%plozii puternice.ocurile seismice se produc ca urmare a unor procese de fracturare si frecare intre compartimentele scoarţei terestre. a ro!ocat.'a avut ad ncimea focarului de 311 6m $i magnitudinea de 7. Amplitudinea mi$cării terenului este mai mare in apropierea epicentrului'proiecţia la suprafaţa scoarţei terestre a focarului( si tinde să scadă pe măsura !ndepărtării de acesta.ro 2 .1 pe scara 8ichter(. apariţia sau reactivarea unor falii. Hazardele secundare sunt legate de procesele generate de undele seismice la suprafaţa #ăm ntului si cuprind alunecări.1.noiembrie 3/5. 9rupţiile islandeze $i ha:aiene sunt caracterizate ca erupţii lini$tite. . numită scara Richter.. care se măsoară in ergi si este utilizată pentru calcularea magnitudinii cutremurului. Magnitudinea se măsoară cu a&utorul unei scări logaritmice. Cutremurul din 27/28 iulie 1976 din ro!incia chinez" #angshan. care determină ascensiunea materiei incandescente spre suprafaţă. formarea unor valuri uria$e numite tsunami.5 pe scara 8ichter( $i 5 martie 3/77 'ad ncimea focarului fiind de /. prăbu$iri. Astfel de cutremure. Hazardele primare sunt legate de transmiterea undelor seismice din locul de producere al cutremurului din ad ncul scoarţei. cuprinsă !ntre -.8 e scara Richter. bazice. e%trem de periculoase. 9rupţiile de tip strombolian prezintă lave mai v scoase. fiind numite cutremure tectonice.3. În ţara noastră cele mai puternice cutremure. numit focar. +ele mai numeroase si mai puternice cutremure sunt generate de dinamica internă a Terrei. În această referat. )azardele legate de cutremure se diferenţiază in hazarde rimare $i hazarde secundare. 6m $i magnitudinea de 7. formarea vulcanilor noroio$i. %ntre 2()))) 'i 7()))) de mor*i lus este 16)))) de r"ni*i gra!.& 'i 7. Hazarde endogene Cutremurele de pământ sunt mi$cări bru$te ale scoarţei care produc unde elastice reflectate in trepidaţii cu un impact puternic asupra a$ezărilor umane. cele de tip vulcanian sunt caracterizate prin lave foarte v scoase. care produc mari pagube materiale se !nregistreză !n regiunea seismică 0rancea situată !n regiunea de curbură a +arpaţilor. in această situaţie fiind eliberată o cantitate mare de energie. $i / grade. a!$nd magnitudinea %ntre 7. Acestea sunt datorate energiilor acumulate !n rezervoarele subterane care conţin lave $i presiunilor e%ercitate de forţele tectonice. Erupţiile vulcanice sunt hazardele endogene care au impresionat puternic omul !ncă din Antichitate. cu lave fluide.

procesele de eroziune !n suprafaţă $i ravenarea. . 3n rimele luni de acti!itate au fost ex ulzate circa dou" miliarde de m1 de cenu'" 'i la!".ste !ulcanul cu cea mai s ectaculoas" a ari*ie 'i cu cea mai ra id" dez!oltare. 3n anul 19(1 'i. lunecările reprezintă procese de mi$care a unor mase de păm nt sub acţiunea gravitaţiei. Aceste procese determină o degradare accentuată a versanţilor. #im de 1) ani. 0olcano 'Italia( $i #aricutin 'Me%ic(. Hazardele exogene Hazardele geomorfologice cuprind o gamă variată de procese.un lan de orum0. +ei mai numero$i $i mai periculo$i $i activi vulcani de pe Terra sunt situaţi !n zonele de subducţie din &urul "ceanului #acific.clopotel. !ulcanul a eru t mereu. %ngro $nd su0 cenu'" c$m ii 'i "duri e o %ntindere de mii de hectare. de la zeci de centimetri la zeci de metri. distrugerea stratului fertil de dol $i transformarea unor suprafeţe !ntinse !n terenuri neproductive sau slab productive. datorită formării unor presiuni uria$e la contactul rezervorului subteran de lavă cu apa mării. erupţia din 3//3 a vulcanului #inatubu. / a "rut la 2) fe0ruarie 19&1 2 %ntr. 9rupţiile pliniene 'spre e%emplu. are %n"l*imea de 2 7&6 m. +ulcan acti!. ca du " un an s" ai0" o %n"l*ime de &() m. marne. +ele mai numeroase alunecări se !nregistreză pe versanţii cu !nclinări moderate.a ridicat cu 6 m deasu ra "m$ntului. 3ntr. /lunecarea de teren din ro!incia chinez" 4ansun.un odi'. cunoscute sub numele de =+entura de <oc a #acificului>. cu c$te!a %ntreru eri. din decem0rie 192). constituiţi din argile $i din alternanţe de argile. cum sunt alunecările de teren. prăbu$irile. gresii $i nisipuri. +el mai eficient mod de apărare !mpotriva efectelor erupţiilor vulcanice constă !n luarea unor măsuri pentru evitarea concentrării a$ezărilor omene$ti pe conurile vulcanilor activi sau !n apropierea lor.ultimă categorie se !ncadrează vulcanii 0ezuviu. care produc mari pagube materiale $i uneori victime. situat %ntr.o s" t"m$n" a format un con de 1() m 'i du " zece s" t"m$ni a atins 1)) m. a distrus o su refa*" de circa 7)))) 5m2 modific$nd total eisa6ul 7localnicii numind referat. curgerile de noroi. din insulele <ilipine( sunt violente $i deversează cantităţi mari de cenu$i vulcanice.a %ncetat acti!itatea.ro 3 . iar erupţiile ultravulcanice sunt probabil cele mai violente.datorat" unui uternic cutremur. cele peleene 'vulcanul Montagne #elee din insula Martinica( sunt !nsoţite de nori arzători e%trem de periculo$i. din artea central. iar %ntr. Materialele deplasate prin alunecări pot avea grosimi diferite.o zi s.sudic" a -exicului. !n lungul unor suprafeţe de alunecare care le separă la partea stabilă a versantului.

ro 4 .@-1 metri ad ncime( $i ravenele. Apre e%emplu.clopotel.@-1 ori densitatea apei.de victime. !n Aubcarpaţi $i !n #odi$ul Eetic. !n 3/7-. at t !n regiunile umede.1)) de ani a 27& milioane m 1de sol 'i roc" 'i scoaterea din circuitul agricol a unor su rafe*e %nsemnate de terenuri. datorită alternanţelor frecvente ale !ngheţului $i dezgheţului.acoperind !n c teva minute localităţile CungaD $i 8amrahirca. curgerile de noroi au o mare putere de transport $i de distrugere. În ţara noastră arealele cele mai afectate de procese de eroziune !n suprafaţă $i de ravenare sunt localizate !n #odi$ul Moldovei. Curgerile de noroi "i gro#oti"uri se produc !n urma !mbinării cu apă a depozitelor de alterare de pe versanţii despăduriţi din regiunile montane afectate de precipitaţii abundente. !n Anzii #eruvieni. F $i A.-. c t $i !n cele aride $i semiaride. Hazardele climatice cuprind o gamă variată de fenomene $i procese atmosferice care generează pierderi de vieţi omene$ti. Acurgerea apei pe versant sub forma unor $iroaie instabile determină formarea unor mici canale numite rigole. #răbu$irile reprezintă un factor de risc important pentru localităţile $i căile de comunicaţie din spaţiul montan. care au determinat %nde "rtarea %ntr. mari pagube $i distrugeri ale mediului !ncon&urător. prin salturi sau prin rostogolire.unde o curgere de noroi cu o lungime de 3@ 6m s-a deplasat cu o viteză de peste . Ciclonii tropicali sunt furtuni violente.6mBh. prin cădere liberă. av nd viteze ale v ntului de peste 334 6mBh.--5. formate !ntre @-3@lat. de schimbările rapide de temperatură. Acestea se produc mai ales la !nceputul primăverii. valan"ele sunt hazarde naturale care reprezintă un pericol pentru populaţia montană $i pentru turi$tii din numeroase ţări ale lumii. Acestea poartă denumiri diferite de la o regiune la alta* =uragan>' hurricane( !n referat. !răbu"irile sunt deplasări rapide ale maselor de roci pe versanţii abrupţi. care favorizează topirea bruscă a stratului de zăpadă. ?atorită faptului că materialul noroios depă$e$te de 3. Eroziunea $n suprafaţă "i ravenare sunt hazarde care se manifestă pe 3.un inter!al de 1)).cm. au fost !nregistrate 34--. Aceste hazarde sunt intensificate $i e%tinse de activităţile umane. #rin ad ncirea rigolelor se formează oga'ele'-. .3 miliarde hectare pe Elob. Aceste forme de eroziune !n ad ncime aduc mari pagube. a căror ad ncime a&unge la .umai %n <odi'ul -oldo!ei au fost identificate este 9))) de ra!ene.fenomenul 8mun*ii mergeau9: 'i a ro!ocat moartea a este 2))))) de ersoane. ?eplasarea rapidă a zăpezii pe versanţii abrupţi acoperiţi cu zăpadă este favorizată de ninsorile abundente. $i de perturbarea echilibrului zăpezii prin trepidaţii. c nd ad ncimile depă$esc 1 metri. contribuind la scoaterea din circuitul economic a unor suprafeţe !ntinse.

În timpul iernii aceste furtuni sunt asociate cu căderi abundente de zăpadă care generează viscole puternice. care are aspectul unei coloane !nguste sau al unei p lnii !ntoarse. %n ?angladesh.au ierdut !ia*a circa 1 milion de ersoane7du " alte surse num"rul a fost fie mai mic. referat. uneori fiind e%tinse pe suprafeţe uria$e. taifun !n "ceanul #acific $i =ciclon tropical> !n "ceanul Indian $i !n lungul coastelor Australiei.ro 5 . fie mai mare:. secetele se ot %nregistra e arcursul %ntregului an. !$ntul este sla0 'i redomin" tim ul senin= coroana rinci al" cu un diametru de $n" la 2)) de 5m. 3n cadrul ciclonilor. Cele mai uternice efecte se %nregistreaz" %n arte de sud. a afectat 2. > re exterior !iteza !$ntului 'i cantit"*ile de reci ita*ii tind s" se diminueze tre tat. este caracterizat" rin !iolente 'i loi a0undente. cele mai numeroase fiind la sf$r'itul !erii 'i %nce utul toamnei.clopotel. Acestea se produc pe continente !ntre 1-o $i 2-o lat. pentru un anumit interval de timp. >eceta din !ara anului 2))). 3n artea central". prin mic$orarea debitului r urilor $i a rezervelor subterane de apă care determină un deficit mare de umezeală !n aer $i !n sol. În condiţiile lipsei precipitaţiilor.6mBh. F $i A. %ornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase datorită forţei deosebite a v nturilor. &urtunile extratropicale sunt caracteristice regiunilor din zona temperată $i se formează la contactul dintre masele de aer polar $i cele tropicale. În cadrul unei tornade. viteza v ntului este cuprinsă !ntre 2.$i 5-. care ot s" ai0" %n diametru cu rins %ntre ()) 'i 1))) 5m. mi'carea maselor de aer are un caracter circular 'i rezint". cu efecte directe asupra mediului $i !n primul r nd asupra culturilor agricole. considerat" cea mai uternic" din ultimii 1)) de ani %n *ara noastr". uneori. 3n *ara noastr". distinctă. Cel mai distrug"tor ciclon tro ical cunoscut su0 as ectul ierderilor de !ie*i omene'ti a fost cel din noiem0rie 197). ?"r"gan. Aerul !n mi$care antrenează cantităţi mari de praf care dau tornadelor o culoare cenu$ie. care au un caracter turbionar. %n a'ez"rile din delta flu!iilor 4ange 'i ?rahma utra 'i. sudul <odi'ului -oldo!ei:.est7 @o0rogea. 'eceta este un hazard climatic cu o perioadă lungă de instalare $i este caracterizată prin scăderea precipitaţiilor sub nivelul mediu. alte c$te!a milioane r"m$n$nd f"r" ad" ost 'i hran".6 milioane hectare 'i a rodus agu0e e!aluate la 6()) miliarde de lei. Gipsa !ndelungată a precipitaţiilor determină uscarea profundă a solului $i instalarea secetei edologice. c$nd. numit" 8ochiul ciclonului9. se instalează seceta atmosferic". traiectorii nea'te tate 'i intensific"ri locale greu de antici at."ceanul Atlantic. iar diametrul poate să a&ungă la c ţiva 6m. Asocierea celor două tipuri de secetă $i diminuarea resurselor subterane de apă determină apariţia secetei agricole care duce la reducerea sau pierderea totală a culturilor agricole.

(nundaţiile sunt hazarde hidrografice cu o largă răsp ndire pe Terra care produc mari pagube materiale $i pierderi de vieţi omene$ti.a ro agat e o distan*" de 1)))) 5m. au murit circa un milion de ersoane 'i a ierit. "ceanul Atlantic $i !n Marea Mediterană. schim0$ndu. %sunami sunt valuri uria$e produse de cutremurele puternice. 3n China. +ele mai numeroase asemenea valuri se produc !n "ceanul #acific. 3n largul oceanului. Clu!iul 4al0en7 Huang He : a rodus %n ultimele dou" milenii 1()) inunda*ii uternice. de producerea fenomenului .ro 6 . rin foamete. Hazardele oceanografice cuprind hazardele generate de valurile de v nt sau de cutremure'tsunami(. de ridicarea nivelului "ceanului #lanetar. În unele situaţii este realizat un spectru de interacţiune !n care se combină energia mai multor valuri. <e ocean s. cele din Marea Fordului(.m. ?enumirea acestor fenomene este de origine &aponeză $i are !nţelesul de =valuri de port>.'i al0ia cu zeci de 5ilometri de 26 de ori. 3n a ro ierea coastelor.6 grade e scara Richter. +alul tsunami generat de cutremurul din Chile din 21 mai 196). cu magnitudinea de 8. a %naintat ()) metri %n interiorul uscatului 'i a rodus este 1))) de !ictime. a căror rezultantă este deosebit de periculoasă pentru ambarcaţiuni si pentru platformele petroliere marine' de e%.o mai mic" m"sur". unde au fost %nregistrate 62 de !ictime 'i agu0e de este 6) milioane de dolari. 3n rezent. afecteaz" este 1)) de milioane de ersoane 'i aco er" cu a " su rafe*e de mii de hectare. datorit" regimului hidrologic neregulat. !iteza !alurilor tsunami a6unge la 9)) 5m/h.clopotel. iar !iteza se reduce datorit" frec"rii cu fundul m"rii. 'i al malurilor u*in %nalte%n zona de c$m ie. flu!iul este %ndiguit 'i nu mai ro!oac" inunda*ii dec$t %ntr. /cestea roduc anual este 2)))) de !ictime. *ara cea mai afectat" de inunda*ii. cu cre'teri 0ru'te de ni!el. lungimea lor fiind de 1)). 1)B din su rafa*" este eriodic aco erit" de a e. cu !nălţimi de 4-3. erupţii vulcanice $i alunecări submarine. $n" %n insulele HaEaii.1) metri. Ca urmare a inunda*iilor din anul 1887. de banchiza de gheaţă $i de deplasarea aibergurilor. Anunda*iile sunt cele mai r"s $ndite hazarde e #erra. a fost aco erit" cu a " o su rafa*" de 11)))) 5m2. Clu!iul Huang He a ro!ocat cele mai catastrofale inunda*ii cunoscute %n istorie. un num"r 'i mai mare. iar %n"l*imea de ). Aceste hazarde se pot produce !n lungul r urilor' care drenează circa 7-H din suprafaţa continentelor(.l . ulterior. Valurile eoliene puternice produse de furtuni sunt periculoase pentru navigaţie $i au un impact !nsemnat asupra coastelor.(. 3n ?angladesh. dar se !nt lnesc $i !n "ceanul Indian. %n"l*imea lor cre'te la 2).2)) 5m.iDo. referat.1 m.

a apelor "ceanului #acific.Cel mai uternic tsunami.l .clopotel. $i 7 ani. aceasta fiind opusul fenomenului . +scilaţia 'udică . la r ndul lui.iDa97 =fetiţa> !n limba spaniolă(. fiind un pericol pentru circulaţia maritimă $i pentru platformele marime de fora& $i de e%ploatare a petrolului. ro!ocat de un cutremur cu e icentrul %n golful <rince Filliam. etc. !nsoţite de inundaţii $i cicloane puternice. uragane !n sudul "ceanului Atlantic. o serie de hazarde.l . "amenii de $tiinţă au numit fenomenul . Cea mai cunoscut" catastrof" na!al" rodus" de ciocnirea cu un ais0erg s. navele de cercetări sau de pescuit oceanic. Acest fenomen se manifestă prin !ncălzirea anormală. !n special !n zonele tropicale. isbergurile sunt fragmente uria$e de gheaţă desprinse din calotele glaciare sau de gheţari polari. care se deplasează dinspre partea vestică spre partea estică sub impulsul unor mase de aer cu aceea$i direcţie de mi$care. cum sunt ploile musonice puternice !n India. 8ăcirea anormală a apelor din estul "ceanului #acific a fost denumită =Ha . c$nd transatlanticul 8#itanic9 s.iDa se manifestă prin intensificarea v nturilor de est care !mping cantităţile mari de apă caldă de la suprafaţa oceanului spre vest.iDo. iar !ncălzirea poate să persiste 3-1 ani.a scufundat %n largul coastelor insulei . ploi abundente $i taifunuri !n Australia. care plutesc !mpinse de v nturi ori de curenţi oceanici. Aceste perturbări se manifestă prin secete. fiind %nregistrate 1()1 !ictime. Aisbergurile pot fi !nt lnite de nave pe circa 1-H din suprafaţa oceanelor. furtuni violente. de lungă durată cu numeroase consecinţe grave pentru zonele de referat. El Niňo este un fenomen comple% de interacţiune !ntre apele "ceanului #lanetar $i atmosferă. care se produce !n zona tropicală a "ceanului #acific. Ha .iDo >outhern Gscilation:. fenomenul fiind denumit de pescari din #eru $i 9cuador =9l FiIo>' +opilul ?omnului (.-5 m. fenomen care generează modificări climatice ma&ore. prescurtat 9FA" ' . %n 22 de ore. iar !alul care a luat na'tere a tra!ersat. Acest fenomen. Acest fenomen se repetă !n intervale neregulate.iDo 8Gscila*ia >udic"9 sau. Încălzirea apei oceanului se produce !n prea&ma +răciunului. la suprafaţă.ro 7 . cuprinse !ntre . la 28 martie 196&= a atins 67 m am litudine %n zona ortului +aldes. devine un hazard pentru navigaţie atunci c nd se e%tinde rapid $i pune !n dificultate. locul apei calde fiind luat de o apă mai rece provenind din ad ncuri. În acest fel sunt perturbate v nturile alizee. pentru a pune !n evidenţă caracterul fluctuant al acestuia al acestor !ncălziri al apelor oceanului din emisferă sudică. Ridicarea nivelului +ceanului !lanetar este legată de tendinţa generală de !ncălzire a climei $i reprezintă un hazard global.eEfoundland. )anc#iza de g#eaţă* a cărei grosime poate să a&ungă la . din /las5a. a fost %nregistrat.a rodus la 1& a rilie 1912.l . datorită pericolului de blocare. %ntregul Gcean <acific.

spre e%. determinată de virusul )I0. incendiile sunt favorizate adeseori de v nturi puternice asociate cu temperaturi ridicate. estul 9uropei $i !n America de Ford.ro 8 .i !n ţara noastră !n astfel de perioade de produc incendiile !n localităţi.. utilizarea insecticidelor $i a unor capcane pentru distrugerea nimfelor de lăcustelor. (ncendiile sunt hazarde periculoase pentru mediu $i pentru activităţile uname $i determină distrugeri ale recoltelor.această ridicare va !nregistra valori de 3--. sunt !nsoţite de pericolul declan$ării unor epidemii. ale unor suprafeţe !mpădurite $i ale unor construcţii. !n păduri si pe terenuri agricole. păstrarea igienei !n $coală $i !n familie. )azardele naturale. mai ales !n 9vul Mediu' ciuma bubonică. provenită din topirea gheţarilor $i din apele subterane utilizate de om pentru irigaţii. !ndeosebi !n Africa. . . febra galbenă(. +ombaterea lăcustelor se realizează prin diferite metode. cum sunt inundaţiile sau cutremurele puternice. Măsurile preventive cuprind vaccinarea $i educarea populaţiei. produc pagube mari agriculturii. # nă !n anul 1-. referat. musca ţeţe' boala somnului(. care contribuie la e%tinderea rapidă a focului. În perioadele secetoase. Epidemiile sunt caracterizate prin !mbolnăvirea !n masă ale populaţiei. 9pidemiile de mari proporţii poartă denumirea de andemii au generat milioane de victime. cum ar fi distrugerea ouălor. Măsurătorile precise efectuate de oamenii de $tiinţă au pus !n evidenţă că !n ultimul secol ridicarea nivelului "ceanului #lanetar a fost !n medie de 3-3. cu transmitere se%uală sau prin transfuzii de s nge. !nmulţirea $obolanilor $i a c inilor comunitari. Hazarde biologice sunt reprezentate de epidemii $i de invazii de insecte. determin nd intensificarea proceselor de abraziune. retragerea coastelor $i acoperirea cu apă a unor suprafeţe &oase. puricii. (nvaziile de insecte* !n special lăcuste.cm. izolarea focarelor de declan$are a epidemiilor. 9pidemiile sunt favorizate de sărăcie. În prezent se manifestă maladia AI?A' Aindromul Imunodeficienţei ?ob ndite(. aglomerarea gunoaielor mena&ere.clopotel. !n 9uropa(. erupţiile vulcanice. accidente tehnologice(.coastă. datorită unor agenţi patogeni cum sunt viru$ii. păduchii'tifosul e%antematic(. infestarea apei.. bacteriile. Această ridicare este datorată aportului tot mai mare de apă dulce de pe continente. ric6ettsiile. Incendiile pot fi declan$ate de cauze naturale cum sunt fulgerele. Asia. fenomenele de autoaprindere a vegetaţiei $i de activităţile omului' negli&enţa utilizării focului. lipsa de igienă. fungii $i protozoarele.@ mmBan. combaterea agenţilor purtători. +ele mai grave maladii sunt transmise de agenţi purtători precum ţ nţarii' malaria. incendieri intenţionate.

referat.clopotel.ro 9 .