Patericul atonit

http://www.pateric.ro/category/patericul-atonit/ Cei care cercetează viaţa monahală din Muntele Athos şi aptele cura!oşilor monahi care au apărat "iserica realizează că aceşti apărători ai credinţei noastre sunt ca vechii asceţi ai #giptului$ ai Muntelui %inai$ ai &alestinei şi %iriei$ care au 'nsetat după m(ntuire$ s inţenie şi cel mai )un drum ascetic al vieţii. Călugării şi pustnicii atoniţi sunt deopotrivă vrednici 'n ceea ce priveşte 'n r(narea de la m(ncare ca şi acei asceţi de odinioară din *ăsărit$ c(nd luăm 'n consideraţie di erenţa condiţiilor de climă din Athos care$ iind mai la nord$ este rece 'n timpul iernii$ după cum este şi marea care 'l scaldă de !ur-'mpre!ur. +impotrivă$ ţările din *ăsărit au un climat călduros şi uscat şi avorizează o mai mare şi mai 'ndelungată 'n r(nare de la m(ncare. Credem că &atericul Atonit ar tre)ui să ie accesi)il la un nivel potrivit şi părinţilor contemporani şi laicilor care trăiesc 'n secolul ,, şi celor care vor trăi 'n secolul ,,-. +e asemenea$ sperăm ca această lucrare să ie o punte a tradiţiei noastre$ tradiţie care 'n această lume să poată deveni lumina călăuzitoare 'n 'ntunericul timpurilor noastre. A ost sarcina noastră$ umilă şi nevrednică$ de a ne ocupa cu o asemenea lucrare di icilă$ 'ntrec(nd 'ndem(narea noastră. &e viitor$ cineva mai 'nzestrat$ mai e.perimentat 'n scris şi 'n virtute$ ne poate prezenta o lucrare mai )ună$ cu mai puţine lipsuri$ spre slava lui +umnezeu şi olosul su letelor noastre. Aceasta este cea mai arzătoare dorinţă a noastră. Continut:
• • • • • • • • • • • • • • • • •

CA&-/0121 - - +espre dragostea dumnezeiasca CA&-/0121 -- - +espre puritatea si curatia simturilor si a inimii CA&-/0121 --- - +espre s inti si pustnici necunoscuti CA&-/0121 -3 - +espre priveghere CA&-/0121 3 - +espre erezie si despre alte religii CA&-/0121 3- - +espre neagoniseala si saracie de )una voie CA&-/0121 3-- - +espre creşterea copiilor CA&-/0121 3--- - +espre deznăde!de CA&-/0121 -, - +espre simplitate CA&-/0121 , - +espre lepădarea de lume şi 'nstrăinare CA&-/0121 ,- - +espre asceză CA&-/0121 ,-- - +espre temperamentul emeilor$ despre invidie şi iu)irea de sine CA&-/0121 ,--- - +espre virtutea discernăm(ntului g(ndurilor şi a stărilor duhovniceşti CA&-/0121 ,-3 - +espre milostenia cu credinţă 'n +umnezeu şi următoare lui 4ristos CA&-/0121 ,3 - +espre anumiţi călugări virtuoşi CA&-/0121 ,3- - +espre lucrarea % (ntului 4ar CA&-/0121 ,3-- - +espre lucrarea duhurilor rele

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

CA&-/0121 ,3--- - +espre cele de pe urmă CA&-/0121 ,-, - +espre recunoştinţă şi despre g(ndurile )une CA&-/0121 ,, - +espre evlavie$ ordine şi corectitudine şi despre respectul aţă de părinţii mai )ătr(ni CA&-/0121 ,,- - +espre viaţa euharistică şi tainică CA&-/0121 ,,-- - +espre )una-mireasmă a s intelor moaşte şi despre izvor(rea de mir CA&-/0121 ,,--- - +espre liniştire$ curăţirea minţii şi a inimii CA&-/0121 ,,-3 - +espre minunatele intervenţii ale % intei &ronii şi ale dreptei celei atotputernice a Celui &rea'nalt CA&-/0121 ,,3 - +espre ne!udecare şi despre )lestemata !udecare a semenilor CA&-/0121 ,,3- - +espre smerenie şi lacrimi CA&-/0121 ,,3-- - +espre studiul cuvintelor dumnezeieşti CA&-/0121 ,,3--- - +espre pocăinţa m(ntuitoare CA&-/0121 ,,-, - +espre aducerea aminte de moarte CA&-/0121 ,,, - +espre cuget şi g(nduri CA&-/0121 ,,,- - +espre vedeniile şi apariţiile dumnezeieşti CA&-/0121 ,,,-- - +espre un s (rşit cuvios CA&-/0121 ,,,--- - +espre neascultarea aţă de 'ndrumătorii noştri duhovniceşti şi despre roadele sale cele amare CA&-/0121 ,,,-3 - +espre paternitatea duhovnicească şi despre puterea mi!locitoare a părintelui şi 'ndrumătorului nostru duhovnicesc şi despre marea siguranţă 'n care se a lă adevăratul ucenic CA&-/0121 ,,,3 - +espre credinţă CA&-/0121 ,,,3- - +espre 'nşelare şi despre răz)oiul cel din dreapta al celui rău CA&-/0121 ,,,3-- - +espre )l(ndeţe$ ca cea a lui 4ristos$ şi despre nerăutate CA&-/0121 ,,,3--- - +espre virtutea 'ndumnezeitoare a rugăciunii$ care cuprinde toate celelalte virtuţi CA&-/0121 ,,,-, - +espre ericita ne)unie pentru 4ristos$ care naşte deplina smerenie şi care aduce +uh dumnezeiesc şi 4ar ceresc CA&-/0121 ,1 - +espre smerenia cea 'nălţătoare CA&-/0121 ,1- - +espre 5vămi678 93ămile 9:;<=>?@A şi vămuirea 9:;<B>?CDEFA sunt primul loc al !udecăţii de după moarte.A şi despre !udecata particulară CA&-/0121 ,1-- - +espre ascultare CA&-/0121 ,1--- - +espre m(ndrie şi slavă deşartă CA&-/0121 ,1-3 - +espre ră)dare 'n 'ncercări şi ispite şi cum să ne luptăm

• • • •

CA&-/0121 ,13 - +espre iu)irea de argint şi despre purtarea neiu)itoare de arginţi a părinţilor CA&-/0121 ,13- - +espre ospitalitate$ ca element al m(ntuirii su letului 'n ziua Gudecăţii CA&-/0121 ,13-- - +espre darurile % (ntului +uh C23HI/ +# 1A2+J - Ce se re eră pe scurt la toţi Cuvioşii şi % inţii &ărinţi care au strălucit 'n % (ntul Munte Athos

CAPITOLUL I - Despre dragostea dumnezeiasca
Urmatorul capitol C(nd % (ntul Atanasie a terminat de zidit Manastirea 1avra$ a plecat la Constantinopol$ dorind sa-l vada pe iul sau duhovnicesc$ 'mparatul Iichi or KoLa$ care a agaduit ca va parasi lumea si va deveni calugar$ l(nga parintele sau duhovnicesc. #l trimisese de!a mult aur % (ntului Atanasie pentru zidirea manastirii. C(nd 'mparatul a auzit de sosirea lui$ nu si-a putut stap(ni )ucuria. %i-a schim)at hainele 'mparatesti si a plecat sa-l 'nt(lneasca pe omul cel s (nt ca un om o)isnuitM i-a sarutat m(na$ l-a 'm)ratisat si l-a 'nsotit cu cinste spre casa regala. C(t de impresionat a ost 'mparatul de dragostea s (ntuluiN O%tiu$ parinte$ a spus$ ca sunt vinovat pentru toate necazurile tale. Am lasat la o parte rica de +umnezeu si miam 'ncalcat agaduinta acuta 1ui. /e rog sa ai mila de mine si asteapta 'ntoarcerea mea P c(nd va vrea +umnezeuNQ. % (ntul a ost m(ng(iat de cuvintele 'mparatului$ dar a stiut ca Iichi or KoLa nu va reusi sa-si tina promisiunea. Rn ata unei ast el de pocainte$ una care arata c(t de c(t dragoste$ s (ntul l-a iertat pe 'mparat si l-a s atuit sa-si traiasca viata simplu$ 'n umilinta$ pocaindu-se 'n iecare zi si cer(nd 'ndurarea lui +umnezeu pentru pacatele acute.

SSS

% (ntul Therontie$ primul locuitor al %chitului % (nta Ana$ a ost 'nvatat de &reas (nta Iascatoare de +umnezeu masura dragostei dumnezeiesti a Kiului sau. &rin urmare$ cu a!utorul dragostei dumnezeiesti$ el a a!uns la o stare de om smerit$ linistit si li)er ata de orice dragoste pentru lucrurile materiale. #l a avut doar o singura gri!a: sa-1 pastreze mereu pe +umnezeu 'n mintea sa si sa ie un )un e.emplu pentru ucenicii sai.

SSS

Rn % (nta Manastire Kiloteu a locuit un nevoitor P s (nt mucenic P Cosma #tolul$ cel 'ntocmai cu Apostolii. Kiind insu lat de dragostea ad(nca si descoperirea dumnezeiasca$ el si-a asumat Crucea misiunii apostolice de a predica #vanghelia poporului grec$ av(nd )inecuv(ntarile &arintilor si ale &atriarhului de Constantinopol. A acut numeroase minuni si a 'nviat duhovniceste natiunea noastra demoralizata. %pre s (rsit$ el a primit cununa muceniciei.

SSS

5Ioi su erim pentru ca nu avem dragoste. Cel care nu iu)este nu are pace$ chiar daca 'l asezi 'n *ai8 P a spus un parinte.

SSS

&arintele -larion de la Manastirea %imonopetra$ a carui ascultare a ost sa 'ngri!easca de )olnavi$ nu mergea niciodata sa se culce daca vreunul dintre parinti era )olnav. %e !ert ea cu totul$ 'ngri!ind )olnavii sai. Kolosindusi metaniile se ruga toata noaptea$ merg(nd 'n continuu si spun(nd: 5+oamne$ ai mila de ro)ul /au8$ si: 5% intilor +octori ara de arginti$ iti mi!locitori pentru acest ro) al +omnului8. +e asemenea$ el mergea sa pescuiasca pentru )olnavii sai$ dupa care gatea ce prindea$ 'ncerc(nd sa-i a!ute sa se 'nsanatoseasca si sa se simta mai )ine.

SSS

+e-a pururea pomenitul %imeon$ pustnicul de la % (nta Ana$ s-a daruit cu totul spre 'ngri!irea celor )atr(ni si )olnavi. /raia 'n chilia seacaU 9Chilia seaca era denumit un loc de nevointa$ lipsit de izvoare si apa curenta$ a lat de o)icei 'ntr-unul din cele mai 'nalte puncte ale schitului.A din Vpapandi. Muncea mereu din greu$ ac(nd linguri din lemn pentru )ucatarie ca sa le v(nda 'n Waryes$ unde mergea 'ntotdeauna pe !os. A murit 'n UX77 la v(rsta de YX de ani.

SSS

0data$ c(tiva calugari din Ioul %chit au curatat locul unde se odihneau osemintele parintilor. 2n )atr(n$ pe nume +aniil$ care traia 'n turnul schitului si a!uta pe oricine ara a se pl(nge$ pe c(nd a!uta parintii care curatau$ s-a adresat osemintelor: P 3oi v-ati nevoit c(t ati stat pe pam(nt$ deci ati primit cununile si v-ati gasit locul 'n *aiM rugati-va pentru noi$ % inti &arintiN Atunci o voce s-a auzit din gramada de oseminte: P /re)uie sa aveti dragosteM nimeni nu poate i m(ntuit ara sa ai)a dragoste.

SSS

2n )atr(n a spus: P Ioi suntem crestini$ dar nimeni nu pazeste porunca 5-u)este pe aproapele tau ca pe tine 'nsuti8.

%-a daruit slu!ind altora. #l se ruga pentru sanatatea si m(ntuirea muncitorilor din manastirea sa$ adeseori cu lacrimi si su erinta 'n inima sa iu)itoare. /raia 'ntr-o saracie completa$ dar era plin de dragoste. Rn loc de pl(ngeri$ el aducea laude lui +umnezeu. 1-au gasit cu m(na la runte si cu o cruce la gura. Muncitorii puteau sa-l auda cum se ruga cu voce tare$ pl(ng(nd si spun(nd: 5+oamne -isuse 4ristoase$ Kiul lui +umnezeu$ ai mila de muncitori.SSS #rau c(tiva calugari$ tari la su let si la trup$ care ardeau de dragoste. A trecut la cele vesnice c(nd avea X] de ani. &arintele &antelimon de la % (nta Ana a ost un ast el de om. SSS 2n alt pescar milostiv a ost parintele %o ronie de la % (nta Ana$ care a locuit 'ntr-o chilie l(nga 1oviariLa. Acolo o erea gazduire tuturor$ mai ales nau ragiatilor. A murit 'n UXZ\$ caz(nd de pe o st(nca. Iimic nu-i putea opri$ nici munca grea$ nici pericolul 'm)olnavirii de o )oala in ectioasa 'n timpul 'ngri!irii ratilor )olnavi. %atana la ispitit$ spun(ndu-i )at!ocoritor: 5/e-ai dus %pyros si te-ai 'ntors cu acelasi nume P %pyros8 9acesta era numele lui din )otezA. 1a venirea 'n sihastrie$ el a construit o chilie pe tarmul marii 'n cinstea Iasterii +omnului. SSS -gnatie din 4ios$ un calugar de la % (nta Ana$ s-a remarcat nu numai 'n timpul raz)oaielor$ mai ales 'n "alcani$ dar si pentru nevointele sale staruitoare 'n ceea ce priveste dragostea si milostenia. %i-a riscat propria viata$ a!ut(nd pe multi soldati neozeelandezi si )ritanici sa evadeze. %-a 'ngri!it de cei )olnavi de tu)erculoza$ i-a hranit pe 'n ometati 'n timpul marii oamete din perioada de ocupatie germana si$ 'n s (rsit$ a murit 'n UXZ[$ dupa ce s-a 'm)olnavit si el P toate acestea ara sa se pl(nga deloc. SSS -saac +ionisiatul$ 'n timp ce se ruga ne'ncetat$ uita sa se mai culce$ mai ales noaptea. +aruia tot pestele pe care-l prindea parintilor saraci. +ar nu a deznada!duit. +aruieste-le lor p(inea cea de toate zilele si )inecuv(nteaza-i$ caci ei muncesc din greu ca sa-si marite etele si sa-si a!ute copiii sa 'nvete carte8. %-a re'ntors la manastire$ s-a calugarit si a 'nceput sa duca viata 'ngereasca. SSS 2n )atr(n spunea: P C(teodata spunem ca noi avem dragoste$ dar ce el de dragoste este aceasta^ 3reau sa spun$ ce el de dragoste . 1a 'nceput s-a 'ndreptat spre Manastirea 1avra$ dorind sa ie tuns calugar acolo$ dar s-a 'ntors ara succes. &entru un timp$ el a locuit la un eta! superior al metocului manastirii. /ot pestele pe care 'l prindea 'l dadea asupritilor si nevoiasilor.

duhovniceasca$ caci nu ma re er la dragostea lumeasca. Cum poate un om sa a!unga sa-i considere pe ceilalti oameni rati si surori^ &oate unii din acesti oameni sunt atei sau martori ai lui -ehova. +ar$ cu toate acestea$ ei sunt rati trupesti$ desi desigur nu 'n duh$ asa cum sunt ortodocsii unul ata de altul. +ar ei sunt totusi rati de s(nge. Ar tre)ui sa varsam lacrimi si pentru ei. &e de alta parte$ daca un ortodo. ar i sa devina martor a lui -ehova sau catolic$ cum ar tre)ui sa pl(ng^ Acum sunt milioane ca ei. Am pl(ns destul^ Iu$ si$ prin urmare$ sunt departe de a avea 'n mine dragoste adevarata.

SSS

A ost odata un pustnic$ )inecunoscut 'n toate pesterile din peninsula Atonita$ care avea o ata luminoasa si )ucuroasa. &unea o ceasca pentru a str(nge apa si astepta _Z de ore sa se umple. At(t avea de mare ra)darea si staruinta. +orinta lui a ost sa moara 'n ziua Rnaltarii % intei Cruci$ sar)atorita 'n ziua de UZ septem)rie. #l a ost cu totul sarac. Iu avea nimic$ dar su letul lui era 'mpodo)it de dragostea lui 4ristos. +aca a la de cineva ca era )olnav$ mergea )ucuros sa-l caute si sa-l a!ute. #ra mereu gata sa sara 'n a!utor si sa 'ngri!easca pe cei neputinciosi$ )olnavi$ )atr(ni. #l a 'ngri!it U6 )atr(ni )olnavi. 0$ omule al lui +umnezeuN 1-ai urmat cu adevarat pe 4ristos si ai urmat e.emplul 1ui$ Care a spalat picioarele ucenicilor.

SSS

"atr(nul Thedeon de la Manastirea 1avra a devenit al doilea &avel cel simplu. &e c(nd privea la un avion z)ur(nd pe deasupra$ el a ost vazut rug(ndu-se. P Ce aci aici$ parinte Thedeon^ P #i )ine$ raspundea simplu$ ma rog olosindu-mi metaniile ca avionul sa nu se pra)useasca si toata lumea care calatoreste sa a!unga la destinatie.

SSS

Milostivul parinte 4aralam)ie de la Ioul %chit a ost tintuit la pat de o )oala grava. #l a ost vizitat de parintele W. P Cum te descurci$ parinte^ l-a 'ntre)at parintele 4aralam)ie. P "ine$ parinte$ cu )inecuv(ntarea ta. P Ai m(ncare^ #u am niste p(ine uscata$ a spus el$ si cu putina osteneala s-a ridicat$ 'ntinz(ndu-si picioarele lui sla)e c(t a putut de mult si a luat de pe ra t o )ucata de p(ine. -a-o$ rate si parinte$ si roaga-te pentru mine. 5Aceasta 'nt(mplare m-a 'ntarit$ a spus mai t(rziu parintele W.$ si mi-a ramas 'ntiparita 'n memorie pentru tot restul vietii. %e lupta cu moartea$ dar gri!a pentru ratele lui a 'ntrecut propriile lui su erinte8.

SSS

2n )atr(n a spus: P 3om pl(nge peste ruinele schitului nostru$ caci nu e.ista dragoste acolo. At(t de multi )ani` +aruieste putin unui sarac$ caci 'ti vei ridica o mica chilie 'n *ai.

SSS

"atr(nul Avacum a ost un ucenic al dragostei. 0data$ cu multa lepadare de sine$ a adapostit 'n chilia sa un t(nar )olnav de tu)erculoza$ 'ngri!indu-l multe luni. 1-a 'ngri!it cu mare )ucurie$ av(nd gri!a de el ca o mama iu)itoare. Chiar daca el postea$ si-a hranit pacientul cu carne si alte alimente hranitoare. %-a luptat mult cu )oala t(narului$ care a murit p(na la urma 'n )ratele sale$ dupa ce s-a pocait si si-a spovedit pacatele. Rnainte de a muri$ )atr(nul l-a calugarit$ d(ndu-i numele Kanurie. Altadata$ c(tiva pelerini l-au gasit pe parintele Avacum pl(ng(nd 'n chilia sa. C(nd l-au 'ntre)at de ce pl(nge$ el le-a spus ca 'nainte de sosirea lor$ cu putin timp$ c(tiva vizitatori i-au povestit de copiii or)i su erinzi din lume$ si el nu si-a putut stap(ni lacrimile. Aceasta era de apt adevarata dragoste$ neegoista si lucratoare. #ra adevarat ce se spunea despre parintele Avacum: 52n lucru este sigur la acest om: atragea oamenii aproape de el ca o (nt(na tamaduitoare8.

SSS

"atr(nul parinte I. daruia tot ce avea. Acest monah de-a pururea pomenit avea ca deviza cuv(ntul: 5+umnezeu iu)este pe cel ce da cu )ucurie8.

SSS

2n grup de cinci rati milostivi de la %chitul % (nta Ana umpleau traistele oricarui parinte care venea la priveghere cu lam(i si portocale culese din livada lor.

SSS

%i iarasi$ c(tiva parinti culegeau zarzavaturi din gradinile lor si le puneau l(nga cararile schitului$ care erau olosite des de calugari$ pelerini$ muncitori$ ast el ca toti acestia sa se )ucure de milostenia parintilor$ lu(nd orice aveau nevoie. Chiar si astazi$ pe cararile 'ndepartate$ poti gasi o )ucata de p(ine si masline pentru vreun calator o)osit. #ste o continuare a ospitalitatii atonite din Tradina Maicii +omnului$ unde calugarii vad 'n orice vizitator pe Rnsusi 4ristos. Aceasta este potrivit cuvintelor 1ui: 5Am lam(nzit si Mi-ati dat sa man(ncM am 'nsetat si Mi-ati dat sa )eauM strain am ost si M-ati primit8$ si: 5Rntruc(t ati acut unuia dintre acestia oarte mici rati ai Mei$ Mie Miati acut8 9Matei$ cap. _6A.

SSS

% (ntul Agapie$ vrednicul de lauda ostenitor$ a dus o viata ascetica la %chitul Wutlumus$ aproape de % (nta Manastire 3atoped. A ost prins de turci si$ dupa U_ ani de captivitate$ a ost eli)erat printr-o minune a Maicii +omnului si s-a 'ntors la Muntele Athos$ la )atr(nul lui. "atr(nul l-a mustrat pentru uga lui pe ascuns. % (ntul Agapie l-a ascultat$ s-a 'ntors si$ prin virtutile si s intenia sa$ l-a convins pe stap(nul sau turc si pe cei doi ii ai sai sa vina la % (ntul Munte$ unde au ost )otezati si au devenit calugari.

SSS

Cuvintele 'nteleptului parinte contemporan Atanasie -viritul P plin de dragoste pentru +umnezeu P sunt ca un ecou pentru urechile mele surde$ trezindu-mi inima 'mpietrita: 5"ucuria cereasca$ cea de dincolo de lumea aceasta$ vine 'n momentul c(nd omul contempla taina planului divin$ a Rntruparii lui +umnezeu pentru m(ntuirea omenirii din Kecioara Maria$ Iascatoarea de +umnezeu. -isus si Maria$ Maria si -isus$ cele doua cuvinte minunate P acesta este *aiulN8.

SSS

5+umnezeu m-a co)or(t de la starea descoperirilor mistice la cea de traire a virtutilor8$ spunea odata un calugar ascultator. #l a 'ngri!it un parinte )atr(n si senil$ care su erea de in ectii ale prostatei. "atr(nul nu-si putea controla urinarea$ ceea ce acea ca ucenicul sa ie treaz toata noaptea.

SSS

Altul spunea: 5+ragostea noastra ar tre)ui sa ie rateasca si la el$ at(t pentru straini$ c(t si pentru rude8.

SSS

Rn Warulia traia un ascet rus$ parintele aosima$ un om al dragostei desav(rsite. #l cauta pe cei )olnavi si dadea a!utor oricui avea nevoie. Rn timpul raz)oiului$ el a hranit multi pustnici$ ac(nd cosuri pe care apoi le vindea.

SSS

&arintele Tavriil de la Ioul %chit spunea:

P Chiar daca un om ia parte zilnic la % intele /aine sau daruieste tot ce are si prin post sla)este de a!unge piele si oase$ ac(nd multe metanii$ tot nu va avea iertarea lui +umnezeu$ p(na c(nd el nu va avea dragoste dumnezeiasca. -ata de ce$ % (ntul Apostol &avel$ c(nd lauda dragostea$ spunea: 5+e-as grai 'n lim)ile

oamenilor si ale 'ngerilor$ iar dragoste nu am$ acutu-m-am arama sunatoare si chimval rasunator8 9- Cor. U7$ UA.

SSS

+upa ce au trecut o suta cincizeci de ani de c(nd a murit % (ntul Therontie$ ctitorul %chitului % (nta Ana$ un mare ascet$ parintele +amaschin$ a venit sa-si duca viata de pustnic 'ntr-o chilie parasita 'n partea nordica a schitului. #l a ost unul dintre cei mai tari st(lpi ai schitului 'n secolul al ,3--leaM el nu m(nca niciodata nimic altceva dec(t p(ine uscata si apa. *ugaciunile sale erau de o caldura su leteasca rara$ dragoste si simpatie pentru lumea 'ntreaga$ iar dragostea lui ardea ca o lum(nare.

#l se ruga ast el: 5+oamne$ a ca toti ateii$ idolatrii$ necredinciosii si ereticii sa se pocaiasca$ sa 'nvete adevarul si sa creada 'n /ine$ sa devina o turma si un pastor si sa /e slaveasca pe /ine$ Adevaratul +umnezeu Cel 'n /reime P /atal$ Kiul si +uhul % (nt P$ ast el ca nici unul sa nu ie lasat a ara din *ai$ +umnezeul meu8.

Rn mod recvent el a!ungea 'n e.taz si avea descoperiri de mari taine si ast el era daruit din plin cu )ucurie duhovniceasca si multumire.

SSS

C(nd parintele meu s-a hotar(t sa scrie 5Amintiri din Tradina Maicii +omnului8$ era )olnav si nu putea sa scrie. +ar c(nd avea timp li)er$ momente de neuitat pentru mine$ 'mi povestea$ si eu$ ultimul dintre toti$ cu )inecuv(ntarea lui$ adunam ceea ce 'mi spunea el.

Am scris despre ratele lui$ calugarul %te an$ care a ost ultimul ramas din o)stea lor. Am corespondat si am ost primiti deseori$ ca musa iri$ 'n chilia lui.

Iu aveam un animal care sa ne care )aga!ele$ spunea )atr(nul. Cu toate acestea$ am ost )inecuv(ntati cu 5un caraus de )aga!e al dragostei8$ al carui nume era %te an. Ma!oritatea timpului 'n care cara )aga!e grele si le urca 'n spate$ p(na 'n v(r ul dealului$ spunea rugaciunea lui -isus cu voce tare. &arintii din schit stiau c(nd vine %te an$ pentru ca puteau sa auda )inecuv(ntata sa voce: 5+oamne -isuse 4ristoase$ miluieste-ne pe noi8. +eseori$ c(nd discuta cu cineva$ repeta cu glas tare$ 'n mod oarte simplu$ aceasta rugaciune$ indi erent daca 'l punea sau nu pe cel cu care era 'ntr-o situatie neplacuta.

Kiind de el din %parta$ el a avut o purtare aspra si di icila$ 'ndrazneata si grava P un calugar aspru$ ai putea spune$ daca nu l-ai i stiut )ine. 0ricum$ a avut o inima oarte sensi)ila$ plina de mila pentru cei saraci. &e Muntele Athos personalitatile se 'ndreapta$ devenind mai smerite. Mastile politetii sociale si ale comportamentului pretentios sunt 'ndepartate. Aceste personalitati sunt s intite 'n (nt(na dragostei spontane$ care nu este gasita oriunde 'n lume.

5+aca Maica +omnului vrea ca eu sa ma ac sanatos$ atunci e )ine. #l purta 'ntotdeauna cele mai ie tine haine si acea cele mai grele munci si m(nca cea mai rea m(ncare.Iu voi uita niciodata dragostea si lepadarea de sine a parintelui %te an. Rncuviinta aproape cu indi erenta$ golind castronul cu placere$ ca si cum ar i m(ncat o masa 'm)elsugata. C(teodata$ c(nd olosea un cat(r pentru transport$ calatorea noaptea$ ast el 'nc(t milostenia lui sa nu poata i cunoscuta. 0ricum$ 'mi place asa cum vrea ea. +ar nu plec din Athos8$ a raspuns. . Ie-am o erit sa-l ducem la %alonic pentru tratament$ dar a re uzat cu hotar(re. Acest calugar dea pururea pomenit a ost aspru cu el 'nsusi$ dar prietenos cu ratii lui. &entru el$ chilia lui era ca un palat din *ai$ depasind zg(r(ie-norii din America 'n con ort si ericire$ si m(ncarea lui era cea mai )una din lume. Avea X6 de ani. SSS &arintele meu mi-a spus: P A ost odata$ 'n %chitul % (nta Ana$ un om )atr(n$ pe nume parintele &etru. %tr(ngea resturile din ziua precedenta$ le punea 'ntr-un castron$ adauga putina apa si le m(nca linistit. SSS 2n pustnic )atr(n si sarac i-a spus vecinului sau: P Krate$ vino sa vezi ce el de dragoste au parintiiN Am gasit p(ine$ ructe$ )r(nza si pesteM le-au lasat aici pentru mine$ e. #ra ascuns 'n ceea ce acea$ av(nd 'n minte cuvintele % intei %cripturi: 5/u 'nsa$ c(nd aci milostenie$ sa nu stie st(nga ta ce ace dreapta8 9Matei Y$ 7A. Calatoriile spre locurile st(ncoase si pustii$ duc(nd m(ncare si medicamente pustnicilor de acolo$ arata c(t de mare era inima lui.act de ceea ce aveam nevoie. 0)isnuia sa stea 'n aer li)er 'n ata schitului si c(rpea ciorapi pentru unii din parintii de acolo. 1-am vizitat la chilie c(nd s-a 'm)olnavit de ciroza la icat$ gasindu-l dormind pe o masa. +omnul sa ie laudatN Maica +omnului se 'ngri!este de toateN SSS % (ntul %iluan din Muntele Athos a spus ca: 5A te ruga pentru lume este ca si c(nd ti-ai varsa s(ngele pentru aproapele tau8. +e multe ori$ parintele &aisie 'i spunea glumind: 54ei$ )atr(ne %te ane$ 'ti aduci aminte de mesele copioase din America^ M(ncam ca 'mparatiiN %i acum man(nci m(ncarea asta muiata 'n apaN8.

SSS Am ost ericit sa-l 'nt(lnesc si sa-l cunosc pe parintele Modest$ un vietuitor al o)stii monahale de la Wonstamonitu$ un 'nvatator neo)osit al dragostei dumnezeiesti. SSS 2n )atr(n a spus: P 0ricine iu)este pe +umnezeu$ nu-l iu)este doar pe aproapele lui$ ci si 'ntreaga creatie: copacii$ iar)a$ lorile.A. #l a slu!it ca in irmier 'n % (nta Manastire 1avra. +atorita dragostei$ lua c(t putea din )aga!ele pelerinilor$ duc(ndu-le de la arsana_ 9Arsana P mic port sau de)arcader al schitului. +e multe ori spunea: P &(na c(nd nu simtim ca toti oamenii sunt ratii si surorile noastre$ iar noi suntem ratii si surorile lor$ % (ntul +uh nu %e va salaslui niciodata 'n inima noastra. Rn acelasi el ar tre)ui sa 'm)ratisam pe oricine 'n inima noastra. SSS Kratii din Ioul %chit mi-au spus ca )atr(nul Ieo it Ieoschitiotul$ de c(nd a devenit calugar si p(na c(nd a murit 'n pace$ timp de Y6 de ani$ a ramas 'n Tradina Maicii +omnului ara sa i plecat de acolo macar o data. /oate predicile sale erau )azate pe dragoste$ centrul vietii duhovnicesti. aile$ nopti$ luni si ani$ vara si iarna$ parintele Avacum si-a petrecut timpul spal(nd hainele ratilor )olnavi si a mirenilor care erau 'n su erinta$ ara nici o pl(ngere. Acest parinte de-a pururea pomenit 'mpartasea dragoste tuturor$ ca o virtute mai mare chiar dec(t virtutile singuratatii si renuntarii la lume.A p(na la WyriaLon este )iserica centrala a schitului$ unde parintii se aduna duminicile si la sar)atorile mari. . Apoi le aducea hainele spalate$ ast el 'nc(t ei sa ie mereu curati. 5+umnezeu este dragoste8. #l iu)este orice cu aceeasi dragoste. +ragostea ra)da$ daruieste$ 'ndura. Mergea de la spalatorie la )ucatarie si invers$ pregatind mese si hranind )olnavii.-arasi spunea: 5Kratele nostru este viata noastra8. +umnezeu iu)este pe toti oamenii la el$ pe cel mai mare pacatos si pe cel mai s (nt om. SSS &arintele Avacum a avut trasaturile dragostei spontane si ad(nci$ care este adeseori 'nt(lnita 'n Athos.

Părintele Neofit a ost părintele duhovnicesc de la Mănăstirea Sfânta Ana Mică. Aici$ toate călugăriţele 'ncercau să trăiască o viaţă curată. A discutat cu părinţii bte an$ Ciprian şi Cosma şi cu un ucenic trimis de părintele -gnatie care$ deşi era cel mai iscusit dintre toţi$ s-a 'nt(mplat să ie )olnav 'n acel timp.Despre puritatea si curatia simturilor si a inimii Capitolul precedent Urmatorul capitol 2n ascet )ătr(n ne-a povestit: O0rice monah care se 'ntoarce 'n lume$ ar tre)ui să ie oarte atent c(nd vor)eşte cu oamenii. . #l a trăit 'n %chitul % inţii Arhangheli$ locul unde Sfântul Agapie a trăit şi a scris 5M(ntuirea &ăcătoşilor8. C(nd vei atinge aceste virtuţi$ curăţia vieţii tale te va 'nvăţa lucruri mai 'nalte. 2na dintre ele$ care era oar)ă$ s-a dus să se spovedească la părintele Ieo it şi şi-a dezvăluit g(ndurile de ispită pe care le avea pentru el. /oţi părinţii au 'nceput să discute despre acest su)iect: cum poate o călugăriţă oar)ă să ie ispitită de g(nduri necurate^ +ar$ deşi erau părinţi duhovniceşti$ nu au reuşit să răspundă la această 'ntre)are. #ra trist şi nedumerit: cum poate satana aduce asemenea g(nduri la o persoană oar)ă^ Rntr-o zi s-a hotăr(t să ceară s aturi de la toţi părinţii duhovniceşti din vecinătate. &ărintele a ost at(t de 'nspăim(ntat$ 'nc(t s-a 'ntors la Mănăstirea % (nta Ana Mică. Apoi a venit r(ndul părintelui -gnatie cel t(năr: 53ocea ta$ părinte$ a ost cauza acestor g(nduri ale călugăriţei$ asupra cărora a cugetat$ după care a venit să se mărturisească8. Acesta$ iind din -smirne$ a dorit de mic să devină călugăr. Acesta este un adevăr 'n special pentru călugăriţe$ care au nevoie de părinţi duhovniceşti iscusiţi care să le spună cum să-şi păstreze curăţia simţurilor. /oţi părinţii au ost impresionaţi de acest răspuns$ )inecuv(nt(ndu-i cuvinteleQ.CAPITOLUL II . Rn r(nează-ţi r(sul şi gluma$ pentru ca atunci c(nd discuţi dinţii să nu poată i văzuţi. Iumele ucenicului era tot -gnatie. Kii atent c(nd eşti 'n lume. SSS 2n )ătr(n a spus: P Călugăre$ ereşte-teN Iu 'ntinde m(na nici unei emei$ nici măcar mamei tale$ pentru a putea atinge 'nălţimile duhovniceşti ale părinţilor din vechime. 0dată$ părintele Ieo it a plecat 'n insula /inos$ pentru a i preot slu!itor la o mănăstire de maici.

Rn acel moment ar i căzut 'n ispită dacă nu ar i ost apărat de rugăciunea sa şi 'ncrederea 'n % (ntul -oan "otezătorul. . SSS 2n )ătr(n a spus: P 2n om )un priveşte toate emeile ca iind surorile lui. Acest răz)oi a durat [ ani$ care este 'ndelungat pentru o persoană care a rămas curată de toate păcatele trupeşti din copilărie.SSS Rn UX66 unui rate din Mănăstirea +ionisiu i s-a 'nt(mplat o minune: apariţia Sfântului Ioan Botezătorul. +ar$ pentru el$ pe măsură ce timpul trecea$ răz)oiul se intensi ica la nes (rşit.igent$ să se 'ngri!ească pe sine$ nici măcar să nu-şi ţină m(inile 'mpreunate. Chiar şi atunci c(nd vede o emeie imorală$ ar tre)ui să-şi spună: 5+acă emeia aceasta ar i sora mea de s(nge$ aş i oarte 'ncurcat8. 0 t(nără emeie$ cunoştinţă de amilie$ s-a apropiat de el$ 'ntre)(ndu-l despre părinţi şi Sfântul Munte. &entru părintele nostru contemporan$ -osi -sihastul$ lupta 'mpotriva ispitelor trupeşti a ost grea. #l spunea că de iecare dată c(nd a!ungea la limita puterilor 'n ispită$ o lua de la capăt$ după ce era 'ntărit de harul lui +umnezeu. %-a rugat % (ntului pentru a interveni şi a-l salva de o asemenea ispită. #l vor)ea ca la persoana a treia$ dar noi ne-am dat seama că era vor)a chiar despre el. Aşadar$ nu ar tre)ui să pro ite de ea. O2n rate din mănăstire a ost trimis la Salonic şi a stat 'ntr-un hotel$ unde a ost ispitit 'mpotriva voinţei sale. SSS Rnţeleptul părinte Ioachim de la % (nta Ana$ ce era ca un rate al părintelui nostru$ a spus: P 0ricine doreşte să ie curat$ să ie atent$ e. 1a 'nt(lniri ar tre)ui să ie atent la elul cum vor)eşte şi cum priveşte 'n !ur$ să evite contactele cu oamenii rumoşi şi orice altceva ce ar putea să-i provoace o cădere din eciorie şi din curăţia vieţii. bi$ 'ntr-adevăr$ deodată$ o lumină or)itoare a strălucit 'n camera ei şi 'n mi!locul acestei lumini a apărut Sfântul Ioan$ care l-a ridicat$ duc(ndu-l 'n camera lui$ 'n capătul opus al eta!ului hoteluluiQ. Această 'nt(mplare ne-a ost povestită de părintele 1azăr. +iscuţia a ţinut un timp 'ndelungat şi intenţiile ei au devenit mai clare atunci c(nd l-a primit cu ospitalitate 'n camera ei$ 'ntinz(nd m(na şi spun(nd: 53om intra doar c(teva clipe şi ne vom 'ntoarce imediat8.

Am pl(ns$ am suspinat şi m-am rugat către Maica +omnului. Rn m(na sa dreaptă ţine un sul des ăşurat pe care scrie: 5Av(nd o inimă curată şi trăind 'n mi!locul tul)urării$ a adormit 'n +omnul8. Ioi suntem trei şi locuim aici. 3rem ca nimeni să nu ne deran!eze. Părintele Neofit a căutat insistent$ cu r(vnă şi mare dorinţă$ 'n toate peşterile şi schiturile pustii din acea zonă$ dar nu a putut să găsească s intele moaşte ale pustnicilor. &ărintele Therman$ care şi-a trăit viaţa de nevoinţă pe l(ngă un părinte rom(n din 4airi 9'n zona 1avreiA$ a visat 'ntr-o noapte trei părinţi cuvioşi$ care-i spuneau: P Ai gri!ă$ noi trei stăm aici. +e aceea$ el s-a hotăr(t săi caute izvorul şi s-a rugat s inţilor să-i arate unde odihnesc s intele lor moaşte.istă călugări ca el8.A. Rmi găseam liniştea doar 'n rugăciuni$ şi acesta a ost un semn m(ng(ietor8. #l a 'ncercat să intre 'n peşteră$ dar a ost oprit de o voce care i-a spus: P Iu ne deran!a. +in cauza aptului că se purta oarte simplu şi era 'nainte-văzător$ el vor)ea 'n sens igurativ$ iind capa)il să vadă aţa interioară$ nevăzută$ a oricui. CAPITOLUL III . "iogra ul Sfântului Acachie$ părintele -ona de la Wa soLalivia$ a scris la s (rşitul lucrărilor sale despre s inţii mucenici contemporani cu Sfântul Acachie: 5Aceşti mucenici sunt pietre preţioase$ plecate la +umnezeu$ cum a ost )inecuv(ntatul #u rosin$ care a strălucit ca un alt soare 'n Sfânta Mănăstire Iviru. &uţin după aceea$ cei trei părinţi s-au arătat din nou părintelui rom(n ast el: 0dată$ pe c(nd mergea la Paraclisul Sfântului Nil$ pentru a primi % (nta Rmpărtăşanie$ a simţit o mireasmă deose)ită$ s (ntă$ aşa cum au simţit-o mulţi părinţi mai 'nainte 9printre care şi prezentul scriitor$ aşa cum este el$ nevrednic şi ultimul dintre toţiA. /rupul meu a devenit mai sla) şi mi-am pierdut puterea.istă o pictură a unui s (nt necunoscut care are inscripţia: 5% inţitul #u rosin al Mănăstirii -viru$ care a trecut 'n lumea drepţilor8. 1upta a 'ncetinit o vreme$ aşa că am putut să-mi trag răsu larea$ iar apoi a luat-o de la capăt$ mai puternică dec(t la 'nceput. +in acel loc venea mireasma s (ntă. &e c(nd dădea deoparte pietrele zidului$ a văzut 'n spatele lui deschiz(ndu-se o peşteră. bi-a mo)ilizat toate metodele practice pentru un s (rşit victorios 'n luptă: nopţi de priveghere$ lipsuri$ oame$ sete$ )ătăi şi lacrimi. %ă nu ne deran!ezi şi spune celorlalţi să acă la el. bi 'n Muntele Athos 'ncă mai e. &ărintele Therman a povestit această descoperire părintelui său duhovnic$ renumitului Neofit Karamanlitul$ care vieţuia 'n muntele Warmilion$ pe versantul vestic al Werasiei$ 'n pustia Sfântului Vasile. Rn acel loc era un zid. Moaştele sale n-au ost găsite 'n morm(nt 'n ziua pregătită pentru mutare.5Rn acelaşi timp$ eu nu am renunţat la metodele mele de apărare$ care constau din privegherea de toată noaptea şi )ătaiaZ 9Rşi )ătea trupul cu aşa-numitul 5lemnul apărător8$ după cum ne 'nvaţă mulţi nevoitori iscusiţi$ de vreme ce 5cui pe cui scoate8. 0ricum$ 'n acel moment$ evlaviosul părinte Ieo it a simţit oarte puternic mireasma.Despre sfinti si pustnici necunoscuti Capitolul precedent Urmatorul capitol Rn WiriaLonul Mănăstirii Kafsokaliviei e. A renunţat la patul său şi dormea pe un ta)uret de lemn trans ormat 'n otoliu$ pentru a-şi odihni )raţele. #l poartă o haină călugărească$ 'ngenuncheat la rugăciune. "unul şi evlaviosul părinte a )locat intrarea peşterii şi a plecat$ lăud(nd pe +umnezeu şi pe aceşti necunoscuţi . A ăcut acest lucru pe toată durata răz)oiului.

+e la docul %chitului % (nta Ana$ el a pornit merg(nd pe cărări necunoscute$ r(pe st(ncoase şi văi$ p(nă c(nd a a!uns 'ntr-un loc numit &ina 9KoameaA. 1a 'nceput nu mi-am dat seama că era mort. "ăr)atul a )inecuv(ntat cu semnul crucii uşa )isericii$ care s-a deschis singură. Am intrat$ şi acolo$ pe pat$ un )ătr(n cuvios dormea. +ar nu au găsit nimic. -acov a insistat$ ud(nd păm(ntul cu lacrimile sale. Acolo era o undătură. Mi-am ăcut cruce$ m-am 'nchinat de trei ori şi am simţit miros de tăm(ie. Apoi a apucat drumul către Werasia. A tre)uit să continue căţăr(ndu-se p(nă ce$ 'n s (rşit$ cu mare greutate$ a a!uns la locul sihaştrilor$ numit 51ocul Arhanghelilor8$ locul unde cretanul Agapie 1andos a scris 5M(ntuirea &ăcătoşilor8. Apoi m-am apropiat şi am văzut că avea o cruce pe runteM l(ngă el era o icoană cu Maica +omnului şi o candelă aprinsă. 5Rntoarce-te la )ătr(nul tău$ ii ascultător şi vei i m(ntuit.s inţi$ preţioşi crini de pustie ai Muntelui Athos. %e spune că 'n timpul mutării moaştelor lui$ o mireasmă s-a simţit venind dinspre ele. SSS . -acov s-a 'ntors şi a povestit părinţilor tot ce s-a 'nt(mplat$ s-a dus la duhovnic$ s-a pregătit pentru moarte şi trei săptăm(ni mai t(rziu a adormit 'n +omnul. Rntr-o noapte cu lună plină$ pe c(nd se ruga$ a auzit paşii unui om. Am plecat g(ndindu-mă că nu aţi avut timp să-l 'ngropaţi 'n acea zi. Acolo a ost primit cu ospitalitate. SSS Acum 6] de ani a avut loc următorul eveniment: 2n pelerin evlavios din Creta a pornit la drum spre Muntele Athos$ pentru a-l vizita pe vărul său$ părintele # timie$ un isihast care trăia 'n chilia situată 'n partea de sud a Mănăstirii Sfânta Ana Mică. #l a dezvăluit locul peşterii numai ucenicului său$ -larion. Iimeni nu poate 'ndura traiul 'n acest loc ără a avea har dumnezeiesc şi tre)uie să mai ştii că 'n cur(nd vei muri8. SSS Cu mulţi ani 'n urmă$ 'n căsuţa care se a lă mai !os de WiriaLonul din Wa soLalivia$ un rate 'ncepător din "ulgaria$ pe nume -acov$ era su) ascultarea unui părinte grec oarte sever. C(nd pustnicul a a!uns la Biserica Maicii omnului$ ratele a mărit pasul şi a sărit 'n aţa lui$ ăc(nd o metanie şi implor(ndu-l să-l primească su) ascultarea lui. Atunci pelerinul a povestit: P 1(ngă acest copac era peştera. -acov dorea să ducă o viaţă ascetică mai aspră şi din acest motiv venea noaptea 'n pridvorul )isericii să se roage 'n aţa icoanei % intei /reimi. C(nd şi-a tras răsu larea după o aşa aventură$ a zis către părintele # timie: P 3ere$ spune-mi$ c(nd ai de g(nd să 'ngropi trupul pe care l-am văzut acolo sus$ pe st(nci$ 'ntr-o peşteră^ Aş dori să iu martor la o 'nmorm(ntare ăcută 'n Muntele Athos. +in acel punct a a!uns la chilia rudei sale. C(nd părintele # timie a auzit despre omul mort din peşteră$ el 'mpreună cu vărul său şi )ătr(nul Ciprian Aurarul au pornit 'n căutare pe 'ntreaga zonă$ metru cu metru. A intrat$ s-a 'nchinat la icoane şi apoi a ieşit )inecuv(nt(nd din nou uşa )isericii cu semnul crucii$ aceasta 'nchiz(ndu-se singură datorită puterii divine. 5Iu poţi sta aici$ iul meu8$ a spus pustnicul necunoscut. %-a ascuns şi a văzut intr(nd 'n pridvor un om gol$ cu păr lung şi al) şi cu o )ar)ă oarte lungă. Rn cur(nd ei au atins locul Crucii$ au luat-o spre dreapta şi au pornit unul 'n spatele celuilalt pe cărarea ce ducea spre v(r ul Athosului. Aproape de apusul soarelui au simţit o mireasmă de tăm(ie$ venind dinspre r(pe$ mireasmă pe care părintele Ciprian o simţise şi 'nainte. Kratele -acov$ copleşit de admiraţie şi curiozitate$ l-a urmărit pe acest necunoscut pustnic pas cu pas. &ărintele rom(n Therasim$ care a repovestit această 'nt(mplare$ a trăit timp de Z] de ani 'n Muntele Athos.

#i au răspuns 'ntre)ărilor lui$ spun(ndu-i că locuiau acolo de oarte mult timp şi că nu ăceau nimic altceva dec(t să se roage pentru lumea 'ntreagă. Rn aceeaşi zi$ 'n timpul serii$ s-a 'ntors la WiriaLonul schitului. %-a rugat totdeauna s (ntului necunoscut. #l a mai văzut alţi zece călugări cuvioşi 'n casă$ iecare dintre ei spri!inindu-se 'ntr-o c(r!ăY 9#ste vor)a despre aşa numitul 5lemn al lenei8 9:. Rn timpul lunii septem)rie a primit ca oaspete pe un creştin ortodo. Părintele Panaretos usese acolo pustnic timp de peste 6] de ani$ dar nu auzise niciodată de viaţa sau moartea vreunui renumit pustnic$ ca acela din morm(nt. &ărintele &anaretos$ )ătr(n evlavios cum era$ a rămas treaz toată noaptea$ rug(ndu-se şi cuget(nd$ deoarece hotăr(se să povestească despre găsirea s intelor moaşte la % (nta Mănăstire Marea 1avră. &une piatra de morm(nt la loc şi nu dezvălui nimic nimănui c(t vei trăi. &unemă 'napoi$ te rog. P Ce aci aici$ Avva^ P % inte a lui +umnezeu$ m-am g(ndit să dau de ştire Mănăstirii 1avra să vină să te ia$ pentru că eşti uitat şi părăsit aici$ a răspuns părintele 'nspăim(ntat. Rţi mulţumesc că mi-ai destăinuit s (ntul tău lăcaş$ mie$ nevrednicului8. #l a spus că toţi erau de aceeaşi v(rstă.<Ede<f>A$ pe care se spri!ină asceţii ce stau 'n picioare la rugăciunea de noapte.Rntre anii UX\\PUX\[$ 5diLaios-ul86 9+iLaios P termenul olosit pentru stareţul unui schitM c(teodată este olosit pentru a!utorul stareţului unei mănăstiri. SSS Rn zona dintre Marea 1avră şi Wa soLalivia$ cu mult timp 'n urmă$ a locuit un )ătr(n călugăr numit Panaretos. +upă ce a a!uns destul de )ătr(n şi a venit să locuiască 'n Wa soLalivia$ puţin 'nainte de a muri$ a povestit părinţilor ce s-a 'nt(mplat$ ără să dezvăluie locul sau alte amănunte. +imineaţa devreme a adormit şi l-a visat pe s (ntul necunoscut$ care i-a vor)it aspru. Rn timp ce căuta un loc de odihnă$ deodată a văzut 'n aţă o casă din care au ieşit doi )ătr(ni pustnici. Acest trup răsp(ndea o minunată mireasmă. Acest li)anez evlavios avea o dorinţă puternică de a urca pe v(r ul Muntelui Athos. li)anez$ re ugiat 'n Trecia din cauza răz)oiului din 1i)an. +e 'ndată ce l-au văzut$ l-au 'nt(mpinat cu dragoste şi i-au dat smochine proaspete$ care aveau o aromă de nedescris$ şi apă rece. Rntr-un timp$ s-a hotăr(t să acă o grădină 'n aţa chiliei cu scop du)lu: pentru a se osteni şi pentru a avea o m(ng(iere 'n asprul deşert din recolta grădinii. Aşa că$ dimineaţa devreme$ cu a!utorul indicaţiilor date de 5diLaios8$ a pornit la un lung şi o)ositor urcuş.A %chitului % (nta Ana era călugărul Chiril. 0)oseala i-a dispărut complet. SSS . P Ioi nu ne-am ostenit 'mpreună$ aşa că de ce vrei să-mi muţi trupul^ M-am nevoit aici peste 6] de ani. +upă trudă şi sudoare$ timp de multe zile$ săp(nd 'n acel loc pietros$ a lovit o piatră netedă$ a ridicat-o cu greutate şi acolo a văzut un morm(nt 'n care zăcea un trup 'm)răcat 'n veşminte s inte de preot$ ca şi cum ar i ost 'ngropat ieri. +upă primele emoţii$ a 'nceput să pl(ngă$ rug(ndu-se: 5% inte al lui +umnezeu$ dezvăluie-mi cine eşti şi c(ţi ani ai trăit 'n acest loc pustiu.A şi rug(ndu-se cu şiragul de metanii. Rn următoarea zi$ după Sfânta !iturghie$ a putut$ cu puţinele cuvinte greceşti pe care le ştia$ să relateze următoarea 'nt(mplare minunată: Rn locul numit 3avila$ mai !os de v(r ul muntelui$ unde 'ncepe o pantă mare$ s-a oprit pentru a se odihni un moment. "ătr(nul &anaretos s-a trezit$ a acoperit morm(ntul şi s-a simţit mai )ine. C(nd 5diLaios-ul8 şi ceilalţi au auzit$ au ost surprinşi şi 1-au slăvit pe +umnezeu pentru minunile %ale prin s inţii %ăi.Dc. /oate aceste lucruri şi altele iau adus pelerinului uimire şi admiraţie.

Rnvăţatul călugăr$ %piridon Wam)anaos$ doctorul de la Marea 1avră$ a scris despre aceşti 5'ngeri păm(nteşti şi oameni cereşti8: 5bi ce putem spune despre cei care locuiesc 'n zona Wrya Iera$ unde doar privirea lui +umnezeu$ Care vede toate$ le poate ştii elul lor de viaţă^8.Despre priveghere Capitolul precedent Urmatorul capitol C(nd cuviosul Acachie$ care s-a nevoit 'ntr-un schit pustiu al Wa soLaliviei$ a ost 'ntre)at despre somn şi priveghere$ el a răspuns: P Gumătate de oră de somn este de a!uns pentru un călugăr adevăratN #l 'nsuşi stătea toată noaptea 'n picioare sau 'n genunchi$ rug(ndu-se sau c(nt(nd cu mare r(vnă$ 'n ciuda aptului că su erea de hernie şi era oarte )ătr(n.act cum i s-a spus. #l a considerat somnul ca pe un duşman 'nşelător al su letului. SSS . +easupra % intei Mănăstiri de la 1avra$ 'n chilia sa$ el a stat trei luni rug(ndu-se ne'ncetat$ ără să doarmă. Cu evlavie şi )ucurie$ cuviosul pustnic a ăcut e. +ormea oarte puţin$ dimineaţa$ c(teodată spri!inindu-se pe )raţ sau altceva$ de-a!uns pentru a nu-şi pierde claritatea minţii din cauza lipsei mari de somn. SSS *enumitul pustnic amaschin de la % (nta Ana$ 'n timp ce săpa 'n !urul chiliei sărăcăcioase din apropierea %chitului % (nta /reime$ a descoperit trei s inte trupuri 'ntregi$ care răsp(ndeau o mireasmă cerească. SSS Chiar )inecuv(ntatul s (nt "rigorie Palama s-a luptat permanent cu trupul şi somnul.Rn viaţă curată şi 'n sărăcie trăiau 'n pădurile % (ntului Munte şapte călugări 9sau U_$ lu(ndu-ne după spusele unor pustniciA complet goi şi hrănindu-se ca păsările cerului$ cu verdeţuri săl)atice$ rădăcini$ castane şi alune. +upă aceasta şi-a 'ntrerupt această lucrare ascetică$ pentru ca mintea să nu ie a ectată de o priveghere e.cesivă. Rn timp ce se ruga$ trei oameni cereşti au apărut 'n aţa lui cu priviri aspre şi au spus: P +acă am i dorit$ părinte +amaschin$ să im slăviţi de oameni$ nu am i venit să trăim pe aceste st(nci$ unde eram lipsiţi chiar şi de apă$ pentru dragostea lui 4ristos şi 'mpărăţia cerurilor. A spus că nimic nu sporeşte mai mult dorinţele păcătoase dec(t e.ate rar$ ără saltea$ ast el 'nc(t să nu-şi poată odihni trupul aşa cum ar i dorit şi să se poată trezi cu uşurinţă. &otrivit )iogra ului său$ nu dormea mai mult de patru ore pe zi. +is-dedimineaţă$ plănuia să anunţe %chitul % intei Mănăstiri 1avra despre această minunată descoperire. CAPITOLUL IV . +eci$ pune aceste trei moaşte 'ntr-un loc ascuns$ p(nă la 'nvierea morţilor. A pus moaştele 'ntr-un loc ştiut doar de el şi neştiut de părinţii schitului. bi nimic nu le stăp(neşte mai )ine dec(t lipsa de somn.cesul de somn. %e spune că primeau % (nta Rmpărtăşanie 'n peştera Sfântului Petru de la părintele +aniel$ renumitul isihast. Iu ştim dacă ei mai sunt 'ncă 'n viaţă. bi-a ăcut un pat din ramuri de copac su)ţiri şi noduroase$ i.

A trăit o viaţă dreaptă şi curată$ plină de dragoste pentru toată lumea$ rugăciune ne'ncetată şi smerenie. %e odihnea din nou mai t(rziu$ cu pauze. Iu se 'ntindea 'n pat ca să doarmă$ ci-şi petrecea 'ntreaga noapte rug(ndu-se ie 'n picioare$ ie aşezat pe un scaun. % (ntul %iluan$ printre multe alte virtuţi$ s-a străduit 'n special să se lipsească de somn$ pentru că ştia din e. SSS 4agi Theorghe stătea 'n picioare$ 'n strana lui din )iserică$ toată noaptea.perienţă c(t este de important pentru a o)ţine curăţia minţii$ sporirea 'n rugăciune şi cugetarea la moarte. SSS Am 'ntre)at pe )ătr(nul or) %imeon Wa soLalivitul: P Cum poate i curăţat su letul de g(ndurile pătimaşe$ dorinţe şi alte patimi^ bi el a răspuns: P Cunosc(nd ce 'nseamnă să nu dormi delocN SSS Rntr-un schit ivirit a locuit un ieromonah oarte evlavios$ Therasim$ scriitor de c(ntări. 5A!ung(nd cur(nd la desăv(rşire` su letul lui era plăcut lui +umnezeu$ pentru aceasta +omnul %-a gră)it să-l scoată`8 9Rnţelepciunea Z$ U7PUZA. +ormea numai U6 sau _] de minute şi apoi se ridica din nou ca să se roage. "iogra ia sa a ost scrisă de arhimandritul %o ronie$ egumenul Mănăstirii -naintemergătorului din Anglia. +umnezeu l-a chemat la #l 'ncă de t(năr. aiua şi-o dedica raţilor su erinzi şi noaptea rugăciunii. SSS Rntr-o zi$ un călugăr t(năr l-a 'ntre)at pe părintele I.$ care avea [Y de ani: P &ărinte$ c(te ore ar tre)ui să doarmă un călugăr^ P Ascultă$ rate: % (ntul /eodor %tuditul şi % (ntul %imeon Ioul /eolog au spus că ZP6 ore de somn pe zi ar . SSS 2n pustnic nevoitor a spus: P +ormind oarte mult$ mintea noastră devine opacă. Cu o zi 'nainte de a slu!i Sfânta !iturghie$ răm(nea treaz toată noaptea$ citind şi rug(ndu-se. A)ia 'şi cunoştea chilia. %-a s (rşit 'n pace şi a lăsat 'n urmă amintirea unui om s (nt. Rntr-o zi 'ntreagă dormea 'n total numai două ore. #l a ost călugăr la Mănăstirea % (ntul &antelimon.Sfântul Siluan cel Nou din *usia$ care a trăit 'n Athos$ s-a născut 'n U[YY şi a murit 'n UX7[$ iind canonizat 'n UX[\.

/ot el a mai spus: P Cea mai grea etapă a patimii somnului apare c(nd 4arul ne părăseşte şi suntem plini de plictiseală şi 'ntuneric$ ără a găsi o m(ng(iere. % (ntul Acachie Wa soLalivitul o)işnuia să spună: 5Tăsesc că o oră de somn nu este su icientă$ dar dacă s inţii spun aşa`$ ar tre)ui să 'ncercăm8.ista ără priveghere. 0dată am ost 'ncercat şi eu 'n acest el. Aici a dus o viaţă aspră şi ast el a reuşit să stea 'n picioare opt zile$ ără să măn(nce şi să doarmă. M-am luptat să continui$ dar puterea mă părăsise. P bi tu c(t de mult te odihneşti^ P Krate$ care este tre)uinţa acestei 'ntre)ări^ P &entru mine şi pentru dragostea lui 4ristos$ te rog să-mi spui. Mi-am 'ntrerupt lupta pentru a mă ruga cu lacrimi lui +umnezeu: 5+oamne$ au venit să-mi slă)ească puterile8. P bi cum 'ţi petreci timpul^ P +in ne ericire$ acum am du)lă hernie şi nu pot sta 'n picioare ca să citesc Psaltirea$ #vangheliile şi să spun $ugăciunea lui Iisus. P Rntreaga &saltire şi #vangheliile^ P "ine'nţeles$ 'n 'ntregime. -mediat am auzit o voce dulce$ vor)ind 'n interiorul meu: P Iu su eri toate acestea pentru dragostea Mea^ 0)oseala mea$ care apăruse ca un nor acoperind soarele$ s-a risipit imediat şi cu lacrimi 'n ochi am sărit de )ucurie$ ca un copil: P +a$ +oamne$ de dragul /ău$ a!ută neputinţei meleN 2n )ătr(n a spus: P %omnul ar tre)ui să devină un servitor$ nu un stăp(n. SSS Concluzia unui aghiorit: P 3iaţa duhovnicească nu poate e. %ingurul lucru este că nu mai pot citi 'n picioare. 2n s ert de oră$ din c(nd 'n c(nd. +ar Avva Arsenie$ 'n &ateric$ zice că pentru un călugăr r(vnitor$ o oră de somn ar tre)ui să ie su icient.tre)ui să ie de a!uns. P +ormi o oră 'ntreagă sau cu 'ntreruperi^ P Cu 'ntreruperi$ )ine'nţeles. SSS . P Rn iecare zi^ P Rn iecare zi. #l a spus: P Iici o nevoinţă nu aduce mai multe )inecuv(ntări dec(t lipsa de somn. P Am să-ţi spun: o oră din _Z de ore este de a!uns. Aşa se 'nt(mplă la )ătr(neţe. Rntr-adevăr$ lipsa de somn topeşte trupul. #l a locuit pentru scurt timp l(ngă &eştera % (ntului Atanasie Atonitul$ nu departe de Marea 1avră. SSS Părintele Iosif$ locuitorul 'n peşteră$ la 'nceputul şederii 'n Athos$ nu avea părinte duhovnic.

Alături de ei tre)uie pomeniţi şi % inţii Mucenici din -viron$ care au ost 'necaţi 'n mare de soldaţii 'mpăratului Mihail şi ai patriarhului. Alături de aceştia tre)uie pomeniţi şi cei _Y de Sfin(i Mucenici de la +ografu$ care completează o)ştea s inţită a mucenicilor 0rtodo."ătr(nul Artemie Trigoriatul$ după cum spun contemporanii săi$ n-a stat niciodată pe scaun 'n timpul slu!)elor$ nici măcar 'n timpul privegherii de toată noaptea.iei şi % intei /radiţii8. #i au ost arşi$ ca o !ert ă curată$ de către papistaşi 'n turnurile mănăstirii. SSS % (ntul "rigorie Palama$ igură proeminentă a teologilor$ a luat parte la trei %inoade mari$ la care s-a luptat 'mpotriva ereziilor lui 3arlaam$ ALindin şi Tregoras$ care negau energiile divine şi necreate ale lui +umnezeu.Despre erezie si despre alte religii Capitolul precedent Urmatorul capitol Rmpăratul Mihail Paleologul şi Patriarhul Ioan Vekkos au venit la Muntele Athos$ ca reprezentanţi ai papei$ ca să impună prin orţă unirea "isericii 0rtodo.e cu *oma. #i au ost omor(ţi pentru că au apărat neclintit %rto&o'ia şi pentru că nu au acceptat unirea cu nepocăitul papă. SSS . Călugării de la Athos$ apărători ai graniţelor şi soldaţi ai 0rtodo. CAPITOLUL V .iei noastre.ă răsăriteană$ a devenit pustnic 'n % (ntul Munte. #gumenul lor$ #ftimie$ a ost de asemenea mucenic pentru s (nta credinţă 'n timpul invaziei săl)atice a trupelor 'mpăratului Mihail &aleologul şi al patriarhului 3eLLos.iei$ s-au opus paşnic şi cu mult cura! e orturilor lor$ marcate de săl)ăticii$ violenţă şi criminalitate P stigmatele istoriei papale. Rn &rotaton$ oamenii lui 3eLLos au sp(nzurat pe &rotos$ şi pe o )ucată de marmură$ care este păstrată p(nă astăzi$ au decapitat credincioşii rămaşi acolo$ U7 'n total$ care ocupau di erite chilii 'n Waryes. Cei U_ au ost sp(nzuraţi pe KurLovunio$ iar # timie a ost legat 'n lanţuri grele şi 'necat 'n marea Walamitzi. SSS Sfin(ii Mucenici de la 3atoped erau la el de mulţi ca cei )* Apostoli. SSS % (ntul nostru părinte Iichi or$ care a ost papistaş$ după ce s-a convertit la "iserica 0rtodo. Aşa erau Sfin(ii Părin(i: 5Mlădiţe rumoase$ struguri mistici$ apărători neo)osiţi şi 'ncrezători ai 0rtodo. Acolo a scris despre metoda *ugăciunii inimii$ cuprinsă 'n Kilocalie. &(nă la moartea sa a rămas 'n picioare$ ca un st(lp neclintit al "isericii şi al rugăciunii.

+amianM __ Martie P % . Mc. A murit 'n U\Z6 şi s intele sale moaşte continuă să acă minuni.. Rntregul sat s-a )ucurat pentru victoria glorioasă asupra predicatorului 'nşelător. s-a dus 'ntr-un sat cu tre)uri ale mănăstirii. Mc. /imotei de la #s igmenuM _ Ioiem)rie P % . Rn ziua următoare$ dimineaţa devreme$ sătenii au adunat lemne şi au clădit un rug 'n mi!locul pieţii.ălugării sunt sol&a(ii lui -ristos. &ărintele ". -larion de la % (nta AnaM __ %eptem)rie P % . Cosma de la % (nta AnaM 6 +ecem)rie P % . Mc. Iicodim de la 3atopedu şi Iectarie de la % (nta AnaM _Z August P % . +avid de la % (nta AnaM 7 -ulie P % . Mc. Mc. Acesta$ cu citate din % (nta %criptură$ 'i tul)ura pe ei$ de ăim(ndu-i pe s inţi şi pe Maica omnului. Mc. Mc. Mc. # timie de la -viruM __ Martie P +reptul 1uca de la %tavroniLitaM U] Aprilie P % . Cosma$ unul din cei _Y de Mucenici de la aogra uM Y 0ctom)rie P % . tot&eauna apărân& a&evărul /i cre&in(a /i luptân& până la moarte 0mpotriva tuturor ereziilor amăgitoare /i a gre/elilor. Mc. Mc. Călugării de la % (ntul Munte$ după secole de păstrare a /radiţiei$ au alcătuit un calen&ar al mucenicilor &e la Athos /i al apărătorilor %rto&o'iei: Z -anuarie P cei doisprezece mucenici din 3atopeduM UZ Ke)ruarie P % . Mc. Mc. Mc. Iicodim de la % (nta AnaM UU -ulie P % . Călugărul era simplu şi aproape anal a)et şi s-a simţit st(n!enit$ dar după ce s-a g(ndit puţin$ amintindu-şi ceea ce a citit despre s inţi şi vieţile lor$ l-a invitat pe predicatorul protestant să se 'nt(lnească cu el şi a propus aceasta: P 1ăsaţi-ne să aprindem un oc 'n mi!locul pieţii din sat. -gnatie de la -viruM _X 0ctom)rie P % . Mc. Mc. Mc. % (ntul -erotei$ mult nevoitorul şi 'nvăţătorul$ postea totdeauna. a sosit$ dar predicatorul nu. &ahomie de la % (ntul &avelM __ Mai P % . Mc. &avel de la % (nta AnaM _Y -unie P % . Kiecare va trece prin el şi +umnezeu va dovedi ast el care dintre noi poartă cu el Adevărul. Mc. Thedeon de la WaraLalu. Constantin *usul de la 1avraM 7] +ecem)rie P % . Mc. Macarie de la % (nta AnaM [ 0ctom)rie P % . Therasim de la WutlumuşM Y -ulie P % . +e 'ndată ce a a!uns$ sătenii au venit la el şi l-au rugat insistent să-i a!ute să apere credinţa adevărată 'n aţa unui predicator evanghelic. 4risto or de la +ionisiuM UX Aprilie P % . C(nd părintele ". Mc. 0riginar din Walamata$ el a luptat vehement pentru a apăra credinţa creştină 'mpotriva ereticului Molinos. Mc. +amaschin de la 1avraM 7 +ecem)rie P % . Mc. Iectarie de la Kiloteu şi Cosma$ primul călugăr de la 3atopedu$ 'mpreună cu alţi % inţi Mucenici din WaryesM _Y +ecem)rie P % .eno ontM UY Aprilie P % . A ost de asemenea pustnic şi s-a nevoit pe insula pustie Tioura$ vizavi de Muntele Athos. # timie şi -gnatie de la -viruM \ Mai P % . 4risantie de la . %-a născut 'n UY[Y şi a ost considerat un iloso at(t 'n accepţiunea creştină$ c(t şi 'n cea a iloso iei universale. Mc. Agatanghel de la #s igmenuM U Mai P % . #l a ugit cu primul vapor din ziua aceea. s-a 'ntors la mănăstire$ ceilalţi călugări l-au 'ntre)at: . +ionisie de la -viruM U7 Ioiem)rie P % . coman&ouri ale Bisericii. Macarie de la +ionisiuM _] %eptem)rie P % .M UZ %eptem)rie P % . Mc. Chiril de la 4ilandarM U] -ulie P % . Mc. Cosma #tolul$ 'ntocmai cu Apost. Mc. SSS 0dată$ părintele ".

SSS Rnţeleptul rate Calinic a ost rugat să-şi spună părerea despre erezia rusă a 5Adorării Iumelui8. #l a răspuns că: 5Au uitat capul şi se 'nchină doar căciulii8. +acă cineva vor)eşte de rău 'mpotriva noastră$ ar tre)ui să acceptăm. SSS +e multe ori inima noastră t(nără a ost 'mprospătată din (nt(na răcoritoare a 'nvăţăturilor care curgeau de la cuviosul ieromonah Atanasie din -viru. Ioi ne rugăm lui +umnezeu pentru minuni şi nu diavolului. Rnsă c(nd credinţa noastră este atacată$ atunci m(nia devine potrivită pentru a apăra %rto&o'ia. Ie luptăm cu diavolul zi şi noapte. 2n aghiorit evlavios şi harismatic$ care a trăit mulţi ani 'n America de Iord$ a spus: P Biserica %rto&o'ă este la el de smerită ca Rnsuşi Iisus -ristos. Kolosind magia$ el 'ncearcă să acă lumină. Rnsă noi ignorăm orice lumină care vine de la diavol. #l o)işnuia să spună: . Iu este olositoare pentru a ne apăra pe noi 'nşine. SSS C(nd a ost 'ntre)at dacă minunile apar sau nu şi 'n alte religii$ un )ătr(n a răspuns: P #ste o di erenţăM p(nă şi hogea este un lucrător de minuni. Ar i mai )ine să ard aici$ pe păm(nt$ dec(t să ard veşnic. SSS 2n părinte a spus despre dragostea pentru adevărata credinţă: P M(nia este necesară doar pentru apărarea credinţei noastre. Ast el$ acest smerit şi simplu călugăr a apărat credinţa aşa cum au apărat-o primii martiri şi părinţii duhovniceşti 'naintea lui. SSS +eseori$ părinţii de la Muntele Athos spun: P +acă ar tre)ui să răm(nem tăcuţi$ c(nd credinţa noastră tre)uie apărată 'mpotriva ereziilor$ care ar i rostul şederii noastre pe aceste st(nci at(t de mulţi ani^ P +ogmele nu pot intra 'n &iaţa Comună$ aşa cum intră )unurile materiale. Mulţi au văzut rumuseţea şi adevărul acestei credinţe şi s-au trans ormat din eretici 'n ortodocşi.P #rai pregătit să treci prin oc^ P #ram neliniştit$ dar nu m-am 'ndoit de credinţa noastră şi am g(ndit: &e păm(nt eu nu merit nimic$ dec(t să merg 'n iad. 2nii 'şi ţin nasul$ se trag de urechi$ 'şi reacă ochii şi provoacă iluzii.

0dată i s-au o erit mai mulţi )ani dec(t a cerut$ 'nsă el a re uzat. .A$ ceea ce 'nseamnă că ea este mi!locitoarea cea mai apropiată de +umnezeu$ cu toate că 'n c(ntările "isericii ea este numită$ mereu şi mereu$ cu )inecuv(ntatul său nume 5/heotoLos8. Avea o delicateţe şi o no)leţe su letească$ un el de a i simplu şi plin de dragoste$ 'nc(t odată a ăcut pe !os un drum lung p(nă la chilia unui călugăr$ care-i ceruse să acă ascultare$ doar ca să-i spună: P Am venit să-ţi spun să nu te mai deran!ezi să vii p(nă la pe/tera Sfântului Petru unde locuiesc eu$ pentru că am să mor.iei şi o cerceta. P 2n pastor luteran din 0slo a venit odată la mine. 1or le-am răspuns: 5Cel mai )ine este să spui mereu: m(ntuieşte-ne pe noiN8. +upă Augustin$ aceste trei lucruri nu puteau i create mai )ine de Atotputernicul +umnezeu: Rntruparea Kiului$ Kecioara şi )inecuv(ntata viaţă de Apoi ce va urma pentru cei drepţi. Adevăraţii pustnici urmează această 'n ăţişare: ei nu poartă haine noi$ nu primesc )ani şi 'şi re uză plăcerile vieţii. Am discutat despre multe lucruri şi m-a 'ntre)at despre Iăscătoarea de +umnezeu.terioare: haina rumoasă$ panto ii$ aţa$ părul şi trupul. Această renunţare de sine urmează 'nvăţăturile Celui veşnic: 5+acă voieşte cineva să vină după Mine$ să se lepede de sine$ să-şi ia crucea 'n iecare zi şi să-Mi urmeze Mie8 91uca X$ _7A. #ste inaccepta)il ca "iserica Treacă 0rtodo. CAPITOLUL VI . Pustnicul Petru %siopetritanul avea o asemenea rumuseţe duhovnicească: 5Iu numai smerit cu duhul$ ci smerit şi cu trupul8. &etru a ost un om simplu$ mic de statură dar cu un su let mare$ motiv pentru care era numit &etraLis P micul &etru.P Iordul protestant$ prin pro esorii de la cele două universităţi greceşti$ a redus calda noastră a ecţiune către &reas (ntă Iăscătoare de +umnezeu. Ast el$ pentru un timp$ ea a ost 'ndepărtată din rugăciunile noastre$ ca directă mi!locitoare şi rugătoare 'ntre noi şi Kiul ei. Rn neagoniseala impusă de ei 'nşişi şi 'n sărăcia vieţii lor se ascunde o comoară de smerenie şi iloso ia văzută a vieţii trăite după 'nvăţătura lui 4ristos. Această 'ntre)are apare la ortodocşii moderni in luenţaţi de protestantism$ pe care-i considerăm inamicii lipsiţi de respect ai Maicii +omnului.Despre neagoniseala si saracie de una voie Capitolul precedent Urmatorul capitol Rn spatele hainelor zdrenţuite şi a 'n ăţişării sărăcăcioase a pustnicilor$ se a lă o )ogăţie de virtuţi ascunse şi un su let care dispreţuieşte şi 'nvinge lumea materială. Atenţia se concentrează asupra esenţei şi asupra ad(ncimii omului dinlăuntru: 'mpodo)irea minţii şi a inimii cu rumuseţe necreată$ strălucire cerească şi rumuseţe dumnezeiască. Chiar unii clerici$ discut(nd despre rugăciune$ au ignorat numele de 5/heotoLos8$ re erindu-se la ea ca iind 5imediat după 2nul8\ 93oia să spună că după 4ristos$ prima mi!locitoare$ a!utătoare şi m(ntuitoare este Maica +omnului şi$ după aceea$ toţi ceilalţi s inţi. #l 'şi c(ştiga e. 0h$ c(t de sărăciţi sunteţi voi$ pentru că nu o veneraţi pe ea$ care este a doua după +umnezeu ce 'mparte darurile 1ui către omenireN8.ă să ie in luenţată de un aşa spirit raţionalist$ germanic$ protestant` P Am ost 'ntre)at cum este corect să spui: 5&reas (ntă Iăscătoare de +umnezeu$ m(ntuieşte-ne pe noi8$ sau 5&reas (ntă Iăscătoare de +umnezeu$ ii mi!locitoare pentru noi8. &ustnicii nu dau importanţă aparenţei şi$ 'n special$ imaginii e.istenţa urc(nd pe Athos$ unde culegea ceai de munte$ pe care 'l vindea 'mpreună cu metaniile ăcute de el. #l era prieten al 0rtodo. Aşa ne-a spus despre el )ătr(nul părinte "herasim Imnograful$ aniileii$ 1omasi(ii$ 2ătrânul părinte Paise$ 2ătrânul Ioachim şi alţii. --am răspuns: 5Rl adorăm pe +umnezeu$ 'i cinstim pe s inţi şi venerăm pe singura Maică a lui +umnezeu cu sentimente iliale$ pentru că ea este cea mai dragă Mamă a noastră$ după har.

#l nu purta niciodată panto i$ nici vara şi nici iarna. Iu avea dec(t strictul necesar pentru el 'nsuşi. %-a 'ntors la chilia sa$ şi-a luat rămas )un de la toţi vecinii$ iar puţin după aceea a adormit 'n +omnul. &entru aceasta el nu dorea nimic$ nici măcar o paraX 90 para l U/Z] dintr-o unitate monetară turcească$ echivalentă cu U/Z]]] dintr-o liră turcească. SSS 2n )ătr(n numit Macarie nu avea a)solut nimic. Iu accepta nici un dar. Mica sa locuinţă strălucea de curăţenie şi ordine. Rnsă$ 'n acea noapte a plouat torenţial$ l-a udat p(nă la piele şi a răcit oarte tare. Constantin$ care se odihneşte 'n +omnul la Wrya Iera$ era 'ntruchiparea sărăciei. Rn Waryes se a la un vechi duhovnic$ pe nume părintele Therman$ care locuia 'ntr-o Lavie[ 9Wavia 9'n original ghi?@A este o odaie sau o )ucătărie destinată muncitorilor şi străinilor$ odaie 'n care monahii$ lupt(ndu-se cu somnul 'n vremea rugăciunii$ se agăţau cu nişte unii sau odgoane 9'n original Cjf?>?hPghifeFA$ de unde şi denumirea de 5Lavia8 şi de călugări 5Lavioţi8 9g@i?=:@? Df>@jfkA sau 5odgonari8. Am să merg p(nă se 'ntunecă şi apoi am să mă odihnesc su) un castan p(nă 'n zori. 0dată l-a vizitat pe 2ătrânul Ioachim 'n Waryes.C(nd celălalt călugăr l-a 'ntre)at ce-ar putea să-i o ere$ &etru a cerut doar puţină apă iartă 'n care a pus ceai de munte de-al lui$ a adăugat un pic de zahăr$ pe care-l ţinea 'ntr-un alt )uzunar$ şi a )ăut. Rn acest loc$ părintele Therman primea oaspeţi şi muncitori din toată lumea pentru spovedanie şi pentru a-i s ătui. SSS . #l spunea: 5Aici$ la Muntele Athos$ avem nevoie de doi ochi$ ca să vedem cu ei. SSS Părintele Nifon$ care trăia 'n WatunaLia$ 'ndrăgea săr)ătorile şi avea un minunat o)icei: 'n timpul des ăşurării lor prelungea 'ntotdeauna )inecuv(ntările şi urările sale de )ine pentru casa respectivă. +ar 'n lumea de a ară$ avem nevoie de patru`8.A. Această unitate era olosită 'n toate ţările ocupate de -mperiul 0toman. C(nd s-a 'ntunecat$ )ătr(nul l-a rugat să răm(nă peste noapte. 1e o erea ospitalitate tuturor$ 'i hrănea şi le 'ntărea viaţa şi credinţa 'n 4ristos. #l olosea o unealtă numită 5Lossa8$ pentru a secera verdeţurile pe care le vindea ca să hrănească animalele. Aşa a şi ăcut.onstantin$ locuiau 'ntr-o chilie aproape goală. &entru el$ un Lilogram de zahăr era su icient un an 'ntreg$ şi de iecare dată mai răm(nea ceva şi pentru anul următor.eropotamu$ i-a răspuns. SSS +oi pustnici care erau raţi$ %rest /i .A. P Mă duc la Mănăstirea .

SSS 3n pe/tera Sfântului Petru Atonitul$ unde simpla prezenţă a unei persoane deran!a singurătatea$ a trăit odată un pustnic oarte sărac. C(nd rămăşiţele lor au ost mutate$ acestea erau gal)ene şi semănau cu ceara$ un semn al s inţeniei. +e asemenea$ un ascet rom(n locuia 'n peştera 5Iaşterii8$ trăind o viaţă 'ngerească.3 la &latina din /riLala. #l o)işnuia să ducă nisip cu spatele de la ţărm p(nă la locul unde şi-a construit un paraclis$ drum lung de 6 ore de mers pe !os. #i şi-au 'nchinat viaţa rugăciunii ne'ncetate şi altor nevoinţe duhovniceşti. #ra aşa de sărac acest părinte )inecuv(ntat$ 'nc(t niciodată nu-şi 'ncuia uşa$ nu avea nimic altceva dec(t rasa zdrenţuită şi lipsită de valoare. SSS Rn Werasia au trăit de-a lungul timpului mai mulţi părinţi oarte evlavioşi. A ăcut ascultare aţă de părintele +aniel$ un pustnic 'naintePvăzător$ şi nu m(nca dec(t dacă cineva 'i aducea năut sau p(ine uscată$ c(teva )oa)e de linte$ ori puţin peşte. SSS .+oi renumiţi pustnici$ %o ronie şi Tavriil$ locuiau 'n chilia VannaLopoula. SSS Părintele &uhovnic Iacov din 3igla o)işnuia să spună: 53ezi smerenia şi osteneala mea şi iartă-mi toate păcatele mele8. Rnainte de a se construi Mănăstirea % (nta /reime$ el a trăit 'n Muntele Athos$ unde a 'ndrăgit şi a dus o viaţă de pustnic. #l se hrănea cu c(teva castane 'n iecare zi$ numai după ora U6. Iu avea nici măcar un topor sau o pereche de oar eci pentru curăţat pomii. Mergea prin 'mpre!urimi ără a purta 'ncălţări. &rintre ei s-au numărat: )ătr(nul Cosma 9care era poreclit 5omul usturoi8 şi care avea chilia 'n pădureA$ părintele Ieo it$ părintele Iatanail *om(nul$ părintele +aniil şi părintele -oan$ care era duhovnicul părintelui +aniil. bi-au trăit viaţa rug(ndu-se ne'ncetat lui -isus. /răia o viaţă total lipsită de gri!i. A stat acolo numai trei ani$ rug(ndu-se lui +umnezeu. Rntr-o mică chilie$ care ţinea de WaraLalu$ a trăit o viaţă 'ngerească$ 'n postiri$ privegheri de toată noaptea şi rugăciuni. Iu a adunat nici un )un material 'n timpul vieţii$ p(nă a ost chemat la +omnul. % (ntul +ionisie din 0limp s-a născut la s (rşitul secolului . %-a dăruit cu totul pe sine nevoinţelor şi ostenelilor pustniceşti. Iu practica nici un meşteşug$ ci şi-a trăit 'ntreaga viaţă 'n rugăciune cu un şirag de metanii. A trăit numai din mila părinţilor.

Iu purta panto i şi se străduia 'n lucrarea sa ascetică 'n peştera % (ntului &etru Atonitul. Acest lucru este menţionat şi 'n cartea 5Amintiri din Trădina Maicii +omnului8.+espre pustnicul ionisie$ 5un ne)un8 pentru dragostea lui 4ristos$ numai +umnezeu ştie cum supravieţuia şi de unde găsea ulei ca să-şi pună 'n candelele din chilia sa$ pentru că el nu cerea niciodată milostenie. SSS Părintele -risostom era un pustnic nevinovat şi pe deplin sărac. Iu avea dec(t un scaun de lemn pe care stătea sau dormea. SSS Iumele său a ost -acov. 4rana sa consta din castane$ verdeţuri şi p(ine uscată. A a!uns 'n Athos 'n U[Z_ şi a murit 'n U[[]. Am cunoscut de asemenea un altul care era 'ntr-adevăr un 4risostom$ pentru vor)a lui dulce şi o )l(ndeţe asemănătoare cu a lui 4ristos.A lavriotă a % (ntului Constantin^ #ra 'm)răcat cu o mantie zdrenţuită$ mergea cu picioarele goale şi se ruga mereu st(nd 'n picioare$ precum o candelă care arde permanent. /răiau cu oarte puţin şi nu vor)eau de rău pe nimeni. Rn loc de pătură olosea rasa$ iar dimineaţa 'şi str(ngea patul său de paie 'ntr-un colţ. A venit din 4imara$ din #pirul de nord$ şi a luptat 'n timpul răz)oiului din UXU_. 3ia şi livada sa erau pline de )uruieni$ toate nevoinţele lui erau 'ndreptate pentru a 'ngri!i un alt el de ogor: cel 'n care trezvia duhovnicească este cultivată şi păstrată. Aşa era )ătr(nul Theorghe. Iu m(nca dec(t verdeţuri şi p(ine uscată. A 'nvăţat meşteşugul sculpturii 'n acea chilie părăsită. SSS Ce-ar putea spune cineva despre )ătr(nul pustnic Theorghe care a trăit 'n Latisma 9Watismă P ghm?CD@ P sau 5aşezare8 este denumită o căsuţă a lată 'n prea!ma unei mari mănăstiri. #i erau originari din Atena. Rn loc de saltea avea un )raţ de paie. . Chilia sa nu avea dec(t o singură cameră. At(t de mult a dorit să nu ai)ă nimic şi să ducă o viaţă lipsită de gri!i şi 'n sărăcie$ că a ost aproape dat a ară de la 1avra$ pentru că nu-şi 'ngri!ea chilia % inţilor Apostoli din Werasia. SSS Ca două păsări singuratice$ trăind 'mpreună 'n pace$ aşa erau pustnicii Antonie şi %imeon. Iumai către s (rşitul vieţii a acceptat c(te ceva. Chilia lor era mică şi simplă$ l(ngă Mănăstirea &antoLrator$ şi semăna cu un cui) de pasăre. 1-am 'nt(lnit odată pe c(nd eram cu părintele meu duhovnic$ care era de-o seamă cu el. Cu oarte mari e orturi şi sacri icii a construit o )iserică 'nchinată celor /rei -erarhi. #ra complet sărac. 1ocuia 'ntr-o chilie părăsită$ 'n %chitul Wa soLalivia. 2nul avea gri!ă de casă$ iar celălalt de grădină$ aduc(nd apă de la mare distanţă. Mai ţinea un alt )raţ de paie 'n eventualitatea că ar i avut un vizitator care ar i rămas peste noapte.

+upă ce a murit %imeon$ Antonie s-a luptat să 'ndure singurătatea. SSS Părintele . bi-a continuat nevoinţele ascetice 'n Sfânta Mănăstire Stavrovunio din Cipru.%imeon a murit primulM după c(ţiva ani a murit şi Antonie$ care avea aproape U]] de ani. 2n adevărat călugăr este cel care nu are nimic 'n această viaţă$ cu e. A adormit 'n +omnul la v(rsta de [[ de ani. Koarte cur(nd el s-a re'ntors la chilia lui dragă$ t(r(ndu-şi picioarele şi 'ndoit din mi!loc$ aproape p(nă la păm(nt$ dar ericit şi )ucuros. Apoi dispărea pentru 'ntreaga săptăm(nă. +eoarece nimeni nu i-a dezgropat moaştele după trei ani de la 'nmorm(ntare P cum era o)iceiul P el s-a arătat multora$ rug(ndu-i s-o acă. SSS 2n călugăr dintr-o mănăstire ceno)itică 9Ceno)itic se re eră la viaţa monahală trăită 'n comunitateM tip de monahism care se re eră la viaţa de o)şteA a trăit Y] de ani 'n aceeaşi rasă pe care a primit-o 'n ziua călugăriei. Către s (rşit$ a ost slo)ozit de ostenelile ascetice şi privaţiunea voluntară. +upă moartea sa a lăsat 'n urmă doar o saltea putrezită plină de păduchi$ o cutie de lemn plină de căpuşe şi zdrenţe$ )ună doar pentru oc$ o pereche de papuci reparaţi de mii de ori şi _ sau 7 parale uitate 'ntr-o cutie de lemn. +e aceea l-au luat să trăiască 'n Mănăstirea Wutlumuş$ ca să 'ngri!ească de el$ 'nsă numai pentru scurt timp. %e spune că atunci c(nd a adormit 'n +omnul$ la Mănăstirea 1avra$ aţa 'i strălucea` SSS . Kratele natural al părintelui$ egumenul 3arnava$ le-a spus cu lacrimi 'n ochi celor adunaţi la 'nmorm(ntare: 5&riviţi părinţi$ aceasta e averea lui Calinic pe care a adunat-o 'ntr-o viaţă de călugăr. SSS #piscopul -erotei din Militupoli$ care a stat 'n Chilia % (ntul #le terie din %chitul % (nta Ana$ nu avea a)solut nimic. Iumai la s (rşit de săptăm(nă el 'i vizita pe +aniilei$ care erau$ şi 'ncă mai sunt$ o m(ng(iere 'n pustie$ pentru a m(nca cu ei la trapeză.cepţia lui -isus 4ristos Rnsuşi8.alinic$ un cipriot care şi-a desăv(rşit ostenelile pustniceşti 'mpreună cu ratele său Trigorie 'n %chitul % (nta Ana$ a ost un adevărat atlet al sărăciei$ simplităţii şi lipsurilor. SSS Rn pustia unde se nevoia )ătr(nul Ieo it nu se găsea dec(t o traistă plină cu p(ine uscată. &e l(ngă virtuţile sale 9stăp(nire de sine$ ră)dare şi )l(ndeţeA era cunoscut 'n special pentru dragostea pe care o purta călugărilor nevoiaşi$ cărora le dădea p(nă la cea mai mică parte din venitul său lunar.

&urta doar haine peticite şi avea doar o pereche de 'ncălţări pe care le purta numai 'n mănăstire. SSS Părintele -risantie povestea că după moartea cuviosului părinte 4ariton de la % (nta Ana$ singurul lucru pe care l-a găsit 'n chilia sa a ost un vas de lut pentru apă. Kaţa 'i strălucea şi avea o culoare gal)enă ca ceara. &atul său era o )ancă de lemn$ avea o masă mică şi c(teva icoane deasupra patului şi nişte scule pe un ra t$ singura decoraţie interioară din chilia sa. Rn ziua 'n care a adormit$ a primit aceleaşi onoruri ca şi un episcop.$ de la Chilia % (ntul 4aralam)ie din Waryes$ era at(t de sărac$ 'nc(t n-a purtat altă rasă dec(t cea care a aparţinut )ătr(nului său. SSS Părintele Nectarie din *om(nia a trăit mai sus de %chitul % (nta Ana$ l(ngă o chilie numită % (ntul Artemie$ care aparţinea de Mănăstirea Sfântul Pantelimon. SSS Mihail &e la !avra$ care era in irm$ nu avea nimic 'n chilia sa$ a)solut nici un lucru. SSS &ărintele Avacum a um)lat cu picioarele goale din ziua c(nd a ost tuns 'n monahism p(nă la moarte$ cu o singură e. #ra sărac şi nu avea a)solut nimic. SSS +e-a pururea pomenitul părinte Au'entie "rigoriatul n-a ost văzut niciodată purt(nd haine noi. SSS . Către s (rşitul vieţii 'şi petrecea zilele 'n singurătate şi rugăciuni.cepţie: la săr)ătorirea zilei % (ntului Atanasie din Athos 96 -ulieA$ c(nd 'şi punea 'ncălţările.&ărintele A. Iu a părăsit niciodată Muntele Athos$ după ce a ost tuns 'n călugărie. Rn rest$ um)la cu picioarele goale peste tot$ pe drumurile şi căile pietruite ale Muntelui Athos. 3indea celorlalţi părinţi araci pentru asole.

Rn cartea sa$ "herasim Smirnakis scrie despre părintele Meto&ie: 5+uce o viaţă disciplinată şi studiază permanent8. SSS Anatolie$ un pustnic sărac$ care a murit 'n UX7[$ şi-a c(ştigat e. C(nd aveau struguri$ 'i puneau 'ntr-un vas şi adăugau apă. btia oarte puţină muzică$ dar c(nta acest imn cu o voce puternică pe glasul doi$ glasul olosit de Arhanghel$ c(nd i-a c(ntat Maicii +omnului. Rn zilele săptăm(nii$ c(nd era permis să se măn(nce ulei$ el 'şi măsura cu o ar urioară puţin ulei şi 'l amesteca cu m(ncarea. &ărintele 'şi trimitea ucenicul ascultător la Mănăstirea !avra$ ca să ceară milostenie şi se mulţumeau cu ceea ce primeau. &ărintele ducea o viaţă complet lipsită de gri!i$ cu t(nărul său ucenic$ ără nici o nelinişte$ ără să aştepte nimic$ ără nici o gri!ă pentru )unurile materiale sau pentru con ort. Către s (rşitul vieţii sale$ părintele Metodie s-a mutat 'n peştera Sfântului Atanasie Atonitul. #l a ost 'ntre)at: P /u nu-ţi pui viaţa 'n pericol urc(nd pe st(ncile şi r(pele muntelui^ P +eloc$ )inecuv(ntaţilor. %pre deose)ire de ma!oritatea chiliilor$ el nu avea nici (nt(nă pentru apă şi nici un paraclis prin apropiere. 0dată i-a vizitat un alt călugăr şi i-au o erit puţin din această )ăutură pustnicească. Ioaptea$ 'ntins pe patul său$ aşezat pe o parte$ p(nă ce adormea$ c(nta cu toată puterea 5Cuvine-se cu adevărat să te ericim`8. A trăit l(ngă WiriaLonul schitului din Wa soLalivia 'nchinat % intei Cruci. Rn UX]7$ părintele Metodie a ost secretarul % intei Comunităţi a Athosului. . /oate lucrurile care ne aduc con ort$ chiar şi un mic )urete$ pot reprezenta o oprelişte. P Ce el de suc este acesta$ părinte^ a 'ntre)at musa irul curios.istenţa adun(nd ceai şi multe lori săl)atice de pe v(r ul Muntelui Athos. A scris c(ntări şi a compus rumoase aran!amente muzicale. Ce cursă ascetică a alergat cu demnitate şi stăruinţăN M(nca hrană gătită numai c(nd era invitat ca oaspete. P Al cincilea$ a răspuns părintele Metodie$ ceea ce 'nsemna că au )ăut apa pusă a cincea oară peste struguri. 2cenicul său era la 'nceput deran!at de c(ntec$ dar apoi s-a o)işnuit cu el. Rn această ar urioară 'nmuia o ceapă sau o )ucată de p(ine.2n părinte care nu avea nimic a spus: P A ost un monah t(năr care a trăit o viaţă simplă. Iumai atunci poate i cu adevărat li)er. SSS Chilia de-a pururea pomenitului părinte Meto&ie$ un ieromonah şi sihastru din Werasia$ era săracă şi simplă$ ca un cui) de pasăre. Iumai 'n acest el un om poate i li)er. +eseori c(nta chiar de U] ori 'ntr-o singură noapte. #l nu avea nimic. +e asemenea$ avea mare evlavie şi la Maica +omnului. %ingurul con ort pe carel poate do)(ndi cineva este simpli icarea vieţii$ limitarea la ceea ce este a)solut necesar. 4rana pe care o m(ncau de o)icei 'n chilia lor s inţită era apă iartă 'ntr-un ceaun cu ceva ăină. Rndrăgea oarte mult icoana *ăstignirii$ 'n aţa căreia pl(ngea şi se ruga ne'ncetat şi deseori curgeau lacrimi chiar din icoană. &ărintele Metodie era licenţiat 'n teologie la 2niversitatea din Atena şi a renunţat la slava acestei lumi pentru m(ntuirea sa. Mă leg cu r(nghii$ căci unt o)işnuit cu aceasta$ pentru că 'nainte de a i călugăr$ am ost marinar. 0)işnuia să-l roage pe morarul schitului să-i dea ăina măcinată care nu putea i olosită$ deoarece era amestecată cu nisip de la pietrele de moară. #ra unul dintre cei mai săraci şi mai evlavioşi dintre călugări. A murit 'n UX_]. Aceşti monahi erau )inecuv(ntaţi$ alergători ai cursei spre cer$ cerşetori sărmani pentru dragostea lui 4ristos.

A ost un călugăr simplu$ smerit şi lipsit de viclenie$ 'ndur(nd toate ispitele şi necazurile venite de la oameni sau de la satana.A$ la care se ducea de două ori pe zi$ indi erent de cum era vremea a ară. #ra cunoscut 'n special pentru sărăcia sa apostolică şi pentru atitudinea sa lipsită de gri!i aţă de )unurile materiale necesare pentru viaţă. %e ruga ne'ncetat şi Ri mulţumea lui +umnezeu pentru toate. SSS 2n pustnic a spus: P &ost$ trezvie şi rugăciuneM cel care ace aceste lucruri va reuşi 'n orice. SSS Părintele 1eofilact$ care merită de asemenea pomenit$ trăia 'n Schitul 4enofont ca un monah ascultător. Rn timpul rugăciunii stătea 'n picioare 'ntreaga noapte. Rnainte de a or)i$ ascultarea sa era să 'mpartă poşta pentru tot schitul şi să aprindă cele patru candele ale proschinatarelorU_ 9Iişe zidite din piatră la marginea drumului unde se a lă icoana unui s (nt şi o candelă nIota editoruluio. &rea multe lucruri sunt o oprelişte pentru viaţa duhovnicească. A ăcut ascultare de )inecuv(ntatul părinte -oachim %petsieris$ despre care mi-a povestit deseori mie$ ultimul dintre toţi. 3edeţi$ chilia mea este goală. Apoi mergea 'n pridvor să c(nte şi din nou candela se legăna. Avea 'n ăţişarea unui 'nger. Către s (rşitul vieţii a or)it$ dar nu s-a pl(ns niciodată de aceasta. Rn timp ce c(nta$ candela se legăna. +upă ce se aşeza 'n aţa icoanei$ el c(nta cu multă evlavie imnul. Rn iecare gospodărie ar tre)ui să ie numai lucrurile necesare. Mai t(rziu a devenit ucenic al părintelui -osi $ care locuia 'n peşteri.ion #sti8$ 'nchinată Maicii +omnului şi 'n cinstea venirii Arhanghelului la ea$ c(nd a c(ntat pentru prima dată acest imn. Aceste minuni merită a i amintite$ deoarece erau 'n ăptuite de un su let simplu ca de copil 'n care locuia harul lui +umnezeu$ Care este 5mare 'n minunile %ale şi minunat 'n lucrurile %ale8. SSS +e-a pururea pomenitul părinte /eo ilact din Ioul %chit s-a odihnit cu pace 'n +omnul 'n anul UX[Y. &rovenea dintr-o amilie )ogată$ dar a lăsat 'n urmă toate lucrurile plăcute şi deşarte ale acestei lumi şi s-a dus su) ascultare la simplul părinte Cosma. Iu s-a 'ngri!it pentru nici o ocupaţie şi nici pentru )ani. Rn mi!locul chiliei sale o)işnuia să at(rne un sac mare plin cu p(ine uscată$ hrana sa de-a lungul 'ntregii vieţi.+e iecare dată c(nd mergea la Waryes să v(ndă ceai$ mergea şi la chilia numită 5A. 0amenii ar tre)ui să trăiască o viaţă simplă. C(nd alţi părinţi c(ntau$ candela răm(nea nemişcată. &ărinţii credeau că se 'nt(mplă aceasta din cauza vocii sale răsunătoare. Rl păstra pe +umnezeu 'n su let şi +umnezeu avea gri!ă de el. SSS Părintele #ftimie a trăit 'n acelaşi schit$ la chilia 'nchinată Sfin(ilor Arhangheli. Mama sa a vrut să-i trimită U]] de lire$ dar el a re uzat. .

Chiar şi c(nd cineva rătăceşte$ +umnezeu 'i trimite g(nduri )une prin 'ngerul său păzitor. +umnezeu creează su letul copilului.CAPITOLUL VII . Kaceţi-vă cruce 'n timp ce vă rugaţi şi c(ntaţi un imn Maicii omnului. P +eci$ de 'ndată ce vă 'ntoarceţi de la Sfântul Munte la casele voastre$ daţi atenţie copiilor$ catehizaţi-i şi păziţi-i$ 'n special cu rugăciunile voastre. +eci este o)ligat să ai)ă gri!ă de ei. C(nd vedem copii mici$ z(m)ind prin somn$ este pentru că 'şi văd 'ngerul păzitor. %unt at(t de mulţi oameni care şi-au văzut 'ngerul păzitor. Ar tre)ui să vă 'nvăţaţi copiii cum să se roage$ pentru că +umnezeu le ascultă rugăciunile. Atunci tre)uie să aştepţi cu ră)dare ca ructul să se coacă şi să cadă din copac. %ă ştiţi e. Rngerul păzitor este totdeauna cu ei. /otdeauna purtaţi-vă cu ei cu )unătate. P Iu ar tre)ui să ne depărtăm de +umnezeu$ pentru că aceasta este oarte dureros. Acesta este s atul meu către toţi mirenii. #ste aşa de durerosN -maginaţi-văN Merită să vă luptaţi cu demnitate$ numai ca 'ngerul păzitor să nu ie supărat. P 2n om 'i dă unui copil trup din trupul său. +acă cineva 'şi vede 'ngerul păzitor$ nu va mai cere nimic altceva. %unt 'ncă trist din cauza aceasta. C(nd un copil are YP\ ani$ tre)uie să ai)ă un părinte duhovnic. SSS 2n pustnic o)işnuia să s ătuiască pelerinii despre educarea copiilor: P Rncă sunt trist$ pentru că nu m-am dus la spovedanie 'nainte de U[ ani. P C(nd copiii sunt mici$ a!utaţi-i cu )unătate$ pentru ca să 'nţeleagă mai ad(nc viaţa. Iumai din acest motiv oamenii nu ar tre)ui să se 'ndepărteze de +umnezeu$ re uz(nd să acă voia %a. Rngerul păzitor 'ncearcă de-a lungul vieţii să o ere g(nduri )une oamenilor$ el aşteaptă şi su eră$ este trist c(nd omul păcătuieşte şi stă 'naintea lui +umnezeu ără a putea ace ceva. %ă ne g(ndim la aceastaN Iumai asta provoacă at(ta durere. C(nd un copil creşte$ părinţii nu mai sunt răspunzători pentru el. Atunci n-ar tre)ui ca noi să avem 'ncredere 'n +umnezeu^ P Ar tre)ui să vă a!utaţi copiii p(nă la un punct. +umnezeu dă c(te un 'nger păzitor pentru iecare om care se naşte$ ca să-l a!ute de-a lungul vieţii sale. Aşa să aceţi. Copilul poate să ie )un$ dar altcineva poate să ai)ă in luenţă rea asupra lui. C(nd 'ncrederea 'n +umnezeu este totală$ nu este necesar să te rogi pentru ceva$ pentru că +umnezeu are gri!ă de ce e nevoie. +ar alţi 'ngeri$ lupt(nd din greu$ chinuiţi şi su erinzi$ vin 'n aţa lui +umnezeu cu m(inile goale.act unde se duc noaptea şi cu cine se 'nsoţesc. SSS 2n alt părinte a 'mpărtăşit următoarele g(nduri: P 2n copil are nevoie de multă 'ndrumare şi dragoste. *ugăciunea nu are nici un rezultat dacă nu vine din ad(ncul inimii. *ugaţi-vă aşa cum s-a rugat şi patriarhul -acov pentru copiii săi.Despre cre!terea copiilor Capitolul precedent Urmatorul capitol 2n părinte a spus: P *ugăciunea este semn al 'ncrederii 'n +umnezeu. Antura!ul rău strică 'nvăţătura )ună. +ar 'ngerul nu deznădă!duieşteM el stă alături. *ugaţi-vă aşa: 5&reas (ntă Iăscătoare de +umnezeu$ apară$ a!ută şi ai gri!ă de copiii mei8. 3egheaţi asupra lor. *ugăciunile ar tre)ui să pătrundă 'n inimile copiilor. . &rivitul la televizor este dăunător. 2nii 'ngeri mai greu şi alţii mai uşor aduc lui +umnezeu su letul omului. +incolo de asta$ lăsaţi-i 'n gri!a lui +umnezeu. +e aceea$ părinţi$ 'ncredinţaţi-vă copiii lui +umnezeu$ pentru că voi le-aţi dat numai trupul$ iar +umnezeu le-a creat su letul. Cineva ar putea spune: 5+acă un om cedează ispitelor$ 'ngerul păzitor stă deoparte8.

/re)uie să recunoaştem că suntem păcătoşi$ dar de asemenea să preamărim pe +umnezeu. %unt amiliar cu unele 'nvăţături patristice$ dar cu toate acestea mă străduiesc 'n continuare. Iu tre)uie să ne 'mpotrivim celor spuse de ei şi să nu-i ascultăm. Rncrederea noastră 'n +umnezeu este o rugăciune ne'ncetată$ care aduce roade )une. T(ndurile de hulă sunt ca avioanele: z)oară deasupra$ ne tul)ură liniştea şi apoi se duc. Rncrederea 'n +umnezeu este ca o rugăciune continuă. Iu spune: 50$ ce s-a 'nt(mplat cu mine^8$ ci 'ncredinţează-te lui +umnezeu şi nădă!duieşte 'n #l. C(nd aci aţă duhovniceşte situaţiilor amare$ 'n cele din urmă ele devin dulci. &ărinţii de care ascultăm nu sunt ca 'mpăratul +iocleţian$ care ne dau ordine. Iu g(ndi nimic rău. P Ie 'nt(lnim cu o persoană care a păcătuit$ dar i-a părut rău şi s-a pocăit sincerM este trist$ se spovedeşte şi primeşte m(ng(iere dumnezeiască. /re)uie să ne )ucurăm. P Ascultarea noastră nu tre)uie ăcută cu tristeţe sau pentru că s-a 'nt(mplat să im monahi.Despre dezn"de#de Capitolul precedent Urmatorul capitol 0 călugăriţă cuprinsă de deznăde!de repeta mereu: P Mă tem că n-am să mă m(ntuiesc. +eznăde!dea vine de la diavol. +ar nu pot rezista dacă pl(ng$ pentru că diavolul vrea ca eu să deznădă!duiesc. +ar aceasta nu se 'nt(mplă c(nd cineva este 'ncrezător ca un copil ce se ţine de m(na tatălui său. 2n părinte 'nţelept i-a răspuns: P Cine ar putea să se m(ntuiască dacă monahii nu se m(ntuiesc^ &entru cine a creat +umnezeu *aiul^ 3om i m(ntuiţi. +a$ 'ntr-adevăr$ tre)uie să pl(ng pentru păcatele mele$ dar 'n acelaşi timp să şi nădă!duiesc 'n dragostea lui +umnezeu. #u tre)uie să spun c(nd sunt păcătos$ nu atunci c(nd diavolul vrea ca eu să g(ndesc aşa. Ar tre)ui să meargă din nou la spovedit$ apoi m(ng(ierea va veni. Aceasta este calea pe care tre)uie să o urmăm. /oate acestea vin de la diavol. SSS +e asemenea$ părintele a mai spus: P Multă lume poate i m(ng(iată l(ngă cineva care este paşnic.CAPITOLUL VIII . 2n lucru am 'nţeles: amărăciunea nu este dată oamenilor.igenul duhovnicescA$ m(ng(iere şi siguranţă. +in contră$ ascultarea noastră aţă de ei ne apără şi de aceea tre)uie să le im recunoscători. . +e multe ori$ diavolul zdro)eşte un om cu deznăde!dea şi diavolul devine victorios. SSS 2n pustnic a spus: P Calea sigură către veşnicie este asigurată prin nevoinţă$ purtarea corectă$ simţăm(ntul de a i nevrednic 'naintea lui +umnezeu$ năde!de 9o. Iu supărarea şi ascultarea silită şi rugăciunea orţatăM nu lacrimile şi tristeţea. Cei care nu trec prin această stare ar tre)ui să 'nţeleagă că ceva este 'n neregulă 'n conştiinţa lor. SSS 2n părinte a spus: P Iu am avut de-a ace cu multe lucruri. 2n om 'mpărtăşeşte amărăciunea aproapelui său$ se roagă pentru el şi-1 roagă pe +umnezeu să-l a!ute.

CAPITOLUL I$ . Iu nădă!duiesc să iu printre episcopi sau preoţi$ 'mi doresc doar un loc 'ntr-un colţ al 'mpărăţiei /ale. C(nd s-a 'ntors$ a găsit chilia golită de hoţi. Rn acelaşi moment a auzit pisicuţa l(ngă uşă. Rntr-o zi$ un vultur care z)ura pe deasupra a ochit din cer prada$ s-a năpustit 'n !os şi a apucat pisicuţa 'n gheare. C(teva zile mai t(rziu$ hoţii au ost prinşi. &ustnicul a ost necă!it şi$ neştiind ce să acă$ s-a dus imediat 'n paraclisul său să se pl(ngă s (ntului apărător al schitului. Kusese eli)erată din ghearele atacatorului. %-a dus către candela care ardea 'n aţa icoanei s (ntului şi a stins lacăra$ ca să-şi arate supărarea. SSS Rn Marea !avră a locuit un călugăr simplu$ numit #rmolae$ a cărui ascultare era să păstorească )er)ecii mănăstirii. +e apt$ hoţii s-au smerit şi s-au pocăit$ venind ei 'nşişi să 'napoieze părintelui tot ce uraseră. &urta haine zdrenţuite şi totdeauna ţinea 'n m(nă metania. #l nu şi-a dat seama cine era şi a 'ntre)at: 5Ce caută o emeie 'n 1avra^8. #ra nevinovat ca un copil şi avea un su let simplu şi curat$ plin de har dumnezeiesc. Pustnicul amaschin Aghiovasiliatul ne-a povestit multe lucruri minunate despre acest #rmolae. 0 dovadă a credinţei )ătr(nului$ a 'ncrederii şi simplităţii$ c(t şi a prezenţei reale a % (ntului Iicolae acolo. +ar el a 'ndurat totul cu calm şi cu )unătate. %e spune că odată a văzut-o pe Maica +omnului plim)(ndu-se prin 1avra. .hilia Sfântului Nil. Simplul părinte Meto&ie$ deşi ţintuit la pat$ 'ncă locuieşte 'n . &ustnicul l-a considerat 'ntotdeauna pe s (nt prietenul său$ aşa că i-a povestit despre trista 'nt(mplare şi i-a cerut a!utorul: P +e ce$ s (ntul meu$ nu mi-ai apărat pisicuţa^ s-a pl(ns el.Despre simplitate Capitolul precedent Urmatorul capitol Rn Karulia$ cel mai aspru pustiu al Sfântului Munte$ locuia un pustnic care avea o mică pisicuţă ce 'l alina şi 'l apăra de şerpi şi şoareci. SSS 2n părinte mi-a povestit o istorioară asemănătoare$ despre un călugăr care a plecat la Waryes pentru o pro)lemă şi a lăsat deschisă uşa de la chilie$ deoarece avea 'ncredere 'n Sfântul Nicolae$ patronul său. bi s-a ţinut de cuv(nt. SSS 2n părinte simplu ca un copil mi-a spus: P Rn trecut călugării erau oameni simpli$ nevinovaţi şi ără de răutateM erau mieluşeii +omnului. 2n muncitor s-a purtat ur(t cu #rmolae: 'l 'n!ura şi l-a 'm)r(ncit 'n zăpadă. #l se roagă aşa: P +oamne$ 'n ziua c(nd vei chema la /ine pe acest sărman$ aşează-l 'ntre slu!itorii /ăi. &ărintele s-a dus la )iserică şi cu mult cura!$ dar cu o voce prietenoasă$ i-a spus % (ntului Iicolae: P +e ce nu mi-ai apărat chilia de hoţi^ Rncep(nd de astăzi$ nu-ţi voi mai aprinde candela$ dacă hoţii nu vor i prinşi.

2n om simplu$ dar s (nt$ c(nd a 'ngri!it odată un sărman om )olnav$ s-a dus pe ţărmul mării$ la Biserica 3năl(ării$ şi-a ridicat )raţele şi a 'nceput să se roage: 5% (nta mea RnălţareU7 9#l credea că 5Rnălţarea8 este o s (ntă a cărei hram 'l avea )iserica. Iu am nici un )an. Iu avea nici un )an pentru a plăti amenda. #l nu mustra pe nimeni$ pentru anumite greşeli din timpul slu!)ei. +intr-un anumit punct de vedere$ asemenea oameni ar putea i consideraţi 5ne olositori8. +e ce^ &entru că ei nu pot munci: trupurile lor sunt ca paralizate$ iar oasele lor sunt 'nţepenite ca nişte lum(nări.A sunt a!utaţi de +umnezeu$ Care 'i acoperă cu daruri$ căci nu e. P &re er să merg la 'nchisoare. P 2n om simplu$ dar s (nt$ care nu are discernăm(nt$ 'l poate socoti s (nt şi pe unul rătăcit$ 'n vreme ce un s (nt 'nţelept$ av(nd multă minte$ are şi discernăm(nt$ put(nd ast el să acă di erenţa dintre un om s (nt şi unul rătăcit. Mă 'ntre) dacă voi i lăsat li)er din cea veşnică^ . SSS 2n părinte a spus: P 0 simplitate naturală devine s inţire 'ntr-un mod natural. +acă cineva ar o)serva c(ţiva călugări rug(ndu-se$ ar putea g(ndi că sunt precum copiii. C(nd$ 'ntr-un inal$ cineva dintre credincioşi i-a plătit amenda$ el a spus: P Am ost eli)erat din 'nchisoarea păm(ntească. +acă tre)uia să corecteze pe cineva$ o ăcea printr-un gest oarte discret.A$ dăruieşte-mi un peşte mic pentru cel )olnav8. SSS Părintele pustnic 6ilaret &in Karulia a ost dus la Salonic pentru a apărea 'n instanţă$ iind acuzat pe nedrept de urtul unei cărţi vechi$ care de apt usese urată de un turist. P &ărinte$ ori plăteşti amenda$ ori mergi la 'nchisoare$ i-a spus !udecătorul. C(nd dragostea lui +umnezeu se revarsă asupra unui om din )elşug$ s (rşeşte prin a-l topi. bi$ pe l(ngă asta$ 'mi voi aminti de 'nchisoarea veşnică$ a răspuns părintele.hiril &in Kar5es avea su) ascultare pe părintele ieromonah Pavel$ care slu!ea Sfânta !iturghie cu mare evlavie. P Cei pe care 'ndeo)şte oamenii 'i socotesc nedreptăţiţi 9adică cei or ani$ invalizi etc.istă nedreptate la +umnezeu.lui +umnezeu şi % intei Rnălţări. 2nii dintre ei sunt precum copiii care aleargă către tată$ trăg(nd de haina sa şi rug(ndu-l: 5#u nu ştiu cum$ dar tu tre)uie să aci asta pentru mine`8. Mintea este dar şi harismă de la +umnezeu$ ca şi puterea trupească.SSS 2n părinte a spus: P *ugăciunea nu o)oseşte$ ci aduce pace şi linişte$ aşa cum simte un copil 'n )raţele mamei sale. #i nu sunt 'n stare să se mişte. SSS Părintele . bi$ deodată$ o minune P un peşte a căzut 'n m(inile sale. Rntr-adevăr$ dacă i-ar vedea ăc(nd tot elul de mişcări$ ar putea crede chiar că au 'nne)unit. #l l-a gătit$ mulţumindu. +e aceea se cade să le 'ntre)uinţăm aşa cum voieşte +umnezeu$ adică spre m(ntuire şi s inţire.

Iu i-am 'ngri!it pe proprii mei părinţi 9mamă şi tatăA$ dar am 'ngri!it pe )ătr(nii mei Nil$ Meto&ie$ -ariton şi Antonie.Cineva l-a 'ntre)at: P Cum a ost$ părinte$ la %alonic^ Cum au ost oamenii acolo^ #l nu mai mersese la %alonic de 6] de ani şi i-a răspuns: P Ce pot să vă spun$ părinţi^ %e gră)eau cu toţii după m(ntuire. 1a scurt timp după asta$ emeia a )ătut 'n uşă. Kemeia l-a condus 'ntr-o cameră$ i-a dat ceva de m(ncare şi a plecat. #u am ost singurul nepăsător şi leneş` SSS 0dată$ părintele Artemie "rigoriatul$ oarte simplu la su let şi 'n purtări$ s-a dus 'n portul &ireu pentru a rezolva c(teva pro)leme ale mănăstirii.hilie a Sfântului Nil$ Izvorâtorul &e mir. Mă credeau ne)un$ dar nu am decepţionat amilia mea monahală. P %lăvit să ie +umnezeu$ a spus el$ căci printre mulţimea aceasta de oameni s-a găsit o persoană să-mi o ere ospitalitate. I-o să mă m(ntuiască Maica omnului^ Cine iu)eşte pe Maica omnului răm(ne aici. Iu era pretenţios$ era direct şi totdeauna se 'nvinovăţea pe sine şi se smerea p(nă la e. %pune$ alt el nu am să-ţi deschid. &entru că ea n-a spus aceasta$ el a 'nţeles că tre)uie să ie ceva diavolesc la uşă şi a continuat să se roage. &oate unul dintre ei va spune: 5+umnezeu să-l ierte8. Apoi el a 'nceput să se roage$ olosindu-şi metania. SSS Am locuit doi ani 'n legendara . Iu era un prost$ ci era un călugăr care amintea de rocile de granit care erau aproape de chilia sa: era ră)dător$ iu)ea singurătatea şi avea o inimă ca de copil$ )ună şi ospitalieră şi care uneori se 'ncăpăţ(na$ iar alteori z(m)ea$ şi inima sa devenea moale ca )um)acul. SSS . Rntr-o zi mi-a spus: P Mă duc să curăţ cărarea de ramuri$ pentru ca oamenii care vin 'ntr-aici să nu se ude. #l usese pescar 'n trecut. &escuitul a ost şi meşteşugul părintelui său duhovnicesc. Părintele Meto&ie avea o 'n ăţişare e. Părintele Meto&ie era cunoscut peste tot$ pe uscat sau pe mare$ 'n 'ntreg Muntele Athos$ pentru că a ost şi un cunoscut v(nător. +ar 'n timpul )ătăii 'n uşă$ Artemie s-a aşteptat să audă 5&entru rugăciunile`8$ aşa cum se 'nt(mplă 'n % (ntul Munte. Cel puţin am 'ngri!it de părinţii mei duhovniceşti mai )ătr(ni. #l spunea: P +in copilărie am ost ca o urtună. bi chiar dacă nu spune nimeni$ tot va i o )inecuv(ntare pentru că am ăcut asta. A ost acostat şi invitat acasă de o prostituată$ şi el$ 'n naivitatea sa$ a acceptat.terioară severă$ aşa că mi-a spus că usese poreclit 5criminalul8. #l nu era intenţionat un 5ne)un pentru 4ristos8$ dar 'ntreaga lui purtare era asemenea cu a celor mai mulţi dintre călugării care dădeau semne că ar i 5ne)uni pentru 4ristos8. Rn această chilie isihastă trăia şi părintele Metodie$ ratele părintelui Kotie de la %imonopetra. #l nu avea nici o educaţie. +eseori spunea: P Koarte uşor poţi să păcătuieşti dar$ de asemenea$ oarte uşor poţi i m(ntuit$ aşa cum poţi i m(ntuit 'ntr-o )arcă$ v(slind o singură dată.trem. #ra 'n aparenţă oarte aspru$ dar )l(nd şi smerit 'n intenţii. %punea cu voce tare şi cu străpungerea inimii$ de se cutremura iinţa tuturor. Cum ciocănitul 'n uşă continua$ el a strigat: P %pune 5&entru rugăciunile`8. Rn iecare după-amiază$ 'n timpul 3ecerniei$ c(nd se citea canonul Maicii +omnului$ el totdeauna voia să citească 5&reas (ntă Iăscătoare de +umnezeu$ m(ntuieşte-ne pe noi8.

P Cincizecime^ C(nd a trecut^ #u 'ncă postesc. 0dată$ un rate care trecea pe acolo$ l-a 'nt(lnit şi l-a 'ntre)at: P Ce mai aci$ părinte^ P Ce pot să ac$ dec(t să aştept &aşteleN P &aştele^ A trecutN %untem acum 'n Cincizecime. bi$ 'ntr-adevăr$ 'n dimineaţa următoare el a adus ulei icoanei 5A.ion #sti8. Rşi petrecea cel mai mult timp la &iaconul 6irfiris. SSS .Despre lep"darea de lume !i %nstr"inare Capitolul precedent Urmatorul capitol +oi descendenţi regali au ost -oan şi iul său$ # timie$ ctitorul Sfintei Mănăstiri Iviru. SSS Rntr-una din chiliile de la 4eropotamu a trăit părintele Antonie 1sukas$ un om simplu şi )l(nd. Apoi a plecat 'n Muntele Athos$ ca să ie su) ascultare 'n o)ştea Marelui Atanasie Atonitul. de la Schitul Sfânta Ana şi părintele &. % (ntul # timie$ pe c(nd trăia 'n lume$ s-a certat şi a omor(t un evreu care )las emiase numele lui -isus 4ristos. Aşa a văzut el pe Maica omnului 'ntr-o vedenie. "iserica nu are nevoie de ţigări$ ci de tăm(ie$ chi)rituri şi lum(nări` CAPITOLUL $ . Rntr-o zi a mers la părin(ii Iosefi(i şi a spus părintelui ".: P Aş dori să-mi aci o mică icoană cu Maica omnului pe nori şi 'n al). de la Ioul %chit. Iu mi-am 'ntrerupt 'ncă postul$ a spus )ătr(nul$ minun(ndu-se 'ntr-un mod simplu şi neo)işnuit. Aveau su lete simple$ sincere$ cu nici un rău sau ăţărnicie 'n eleM erau mieii lui 4ristos$ )l(nzi şi smeriţi ca şi #l.0dată am ăcut cunoştinţă cu doi călugări a căror eţe erau un ta)lou al simplităţii şi al ră)dării. Vannis a ăcut cruce şi a zis: P Maica omnului$ m(ntuieşte-mă de lup şi-ţi voi aduce un vas cu ulei. #i erau părintele A. Iu-i plăcea c(nd vedea vizitatori um(nd 'n curtea &rotatonului şi spunea: P 0mul care umează este neplăcut. Monahii de la -viru i-au dat lui # timie numele de 5noul -risostom8$ pentru că a tradus toată Sfânta Scriptură şi alte cărţi din greacă 'n lim)a i)erică. SSS Acum c(tva timp 'n Waryes$ a trăit un om simplu care nu era monah$ )ătr(nul Vannis. P Rmi ceri mult$ dar eu o să-ţi dau puţin$ i-a răspuns )ătr(nul. #i au strălucit 'ntre anii XY]PX[] şi au ost ucenici ai Sfântului Atanasie Atonitul. Altădată a văzut un lup d(nd t(rcoale chiliei părintelui Agatanghel. P Rţi vom ace una$ )ătr(ne Vannis$ dar te va costa mult$ i-a răspuns călugărul. +e atunci am(ndoi au plecat la +omnul. +upă aceasta s-a 'm)olnăvit oarte grav$ dar a ost vindecat de Maica +omnului. #ra numit 5anticul8$ deoarece era 'ntotdeauna 'm)răcat 'ntr-un el oarte demodat şi ţinea 'n m(na dreaptă un )ăţ de păstor.

+in copilărie s (ntul iu)ea viaţa monahală. Rntreaga lui amilie a ost oarte credincioasă. -ată de ce m-am hotăr(t să plec de aici c(t mai cur(nd posi)il. /atăl lui a trimis oameni să-l caute peste tot$ pentru că *astLo nu era numai iul lui cel cuminte şi rumos$ ci şi urmaşul lui la tron. SSS . Acolo$ 'n 4ilandar$ am(ndoi P iu şi tată P au ost mai t(rziu canonizaţi. Ast el$ tatăl natural a devenit iul duhovnicesc al propriului său iu natural. Apoi a scris o scrisoare părinţilor săi$ descriind !udecata de apoi şi iadul veşnic. &ărintele l-a acceptat să-i ie tovarăş de călătorie şi să-l 'ndrume$ pentru că a cunoscut că aceasta era voia +omnului$ de vreme ce văzuse su letului lui *astLo$ 'n timp ce se pregăteau pentru plecare$ arz(nd de dor pentru +umnezeu. +eci$ te rog din su let$ 'nvaţă-mă cum să scap de deşertăciunea lumii acesteia şi să urmez o viaţă s (ntă$ ca a voastră. Iu poate i descrisă )ucuria din su letele lor 'n momentul 'nt(lnirii. C(nd c(ţiva călugări de la Muntele Athos au vizitat ţara lui$ printre ei se a la şi un părinte rus oarte evlavios. P 3ăd$ părinte$ că +umnezeu$ Care ştie ad(ncul inimii mele$ te-a trimis la mine$ păcătosul$ ca să mă 'ndrumi pe calea dumnezeiască. SSS % (ntul +amian a ost$ 'ntr-adevăr$ vrednic de admiraţie. #l avea r(nduiala ca niciodată să nu stea peste noapte nicăieri$ dec(t 'n chilia sa. Apoi el a plecat la Muntele Athos$ unde s-a 'nt(lnit cu iul său$ %ava. Kostul rege a cerut să ie tuns 'n monahism şi a primit numele de %imeon. Cur(nd$ părinţii mei plănuiesc să mă căsătorească.Sfântul Sava Sâr2ul a ost prinţ regal. &rieten al Sfântului . Iumele lui 'nainte de călugărie a ost $astko$ şi tatăl lui a ost bte an Iemania$ rege al %er)iei. Rn UUX[ tatăl şi iul au construit aimoasa mănăstire s(r)ă 4ilandar pe păm(ntul donat de Sfânta Mănăstire Vatope&$ un dar pecetluit cu sigiliul de aur al 'mpăratului Ale. SSS P +e unde vii$ părinte^ era 'ntre)at părintele duhovnic 3eniamin de la Mănăstirea Kutlumu/$ care a trăit X6 de ani şi a plecat la +omnul 'n UXZU. 0ricum$ părinţii lui au rămas nem(ng(iaţi.osma +ografitul$ a dus o viaţă curată$ ostenindu-se 'n % (nta Mănăstire #s igmenu. %crisoarea i-a impresionat 'n aşa mod$ 'nc(t s-au hotăr(t să devină monahi.ie al ---lea. Mama lui a primit schima 'ntr-o mănăstire unde s-a nevoit$ plăc(nd lui +umnezeu$ şi acolo a adormit 'n +omnul. Atunci un 'nger al +omnului a apărut$ l-a ridicat şi$ deodată$ s-a trezit 'n siguranţă 'n aţa chiliei sale. Rntr-o noapte se găsea l(ngă 4ilandar$ 'n ploaie şi ceaţă şi$ neştiind unde se a lă$ din cauza 'ntunericului şi a ploii torenţiale$ a strigat: 5+oamne -isuse 4ristoase$ m(ntuieşte-mă$ căci pier8. &(nă la urmă$ trei no)ili s(r)i au a lat că *astLo se a lă 'ntr-o mănăstire rusă şi au plecat acolo ca să-l aducă 'napoi.ilate şi viaţa lor e scurtă şi trecătoare. Cu lacrimi de umilinţă$ el l-a rugat pe părinte să-l ia cu ei pe drumul lor de 'ntoarcere la Muntele Athos. P %unt un străin$ răspundea el$ 'nsemn(nd că toate iinţele umane sunt e. Kratele *astLo i-a rugat pe părinţii lui duhovniceşti să-l călugărească imediat$ şi 'n acea noapte s-a ascuns 'n turnul mănăstirii. /atăl lui a renunţat la 'mpărăţie şi a lăsat tronul celuilalt iu$ bte an. Rn mănăstirea rusă$ *astLo s-a ostenit 'n toate ascultările mănăstirii$ ca un )un ostaş şi atlet. +upă ce a adormit 'n +omnul$ părinţii mănăstirii au simţit o mireasmă venind din morm(ntul lui timp de Z] de zileM această mireasmă a a!uns p(nă şi 'n mănăstire$ 'n ciuda distanţei de o milă dintre morm(nt şi mănăstire. +upă ce a auzit ce povestise acel părinte despre viaţa monahală de la Muntele Athos$ prinţul a ost cuprins de dragoste dumnezeiască.

emplară. A ectat de tu)erculoză$ a adormit 'n +omnul 'n anul UX6\. Ca şi vechilor pustnici$ i-a crescut o )ar)ă lungă p(nă la păm(nt. Pustnicul "rigorie a trăit 'n deplină 'nstrăinare la Chilia Arhanghelului de la % (nta Ana Mică. ce semni ică 7Poli(ia Muntelui8 npC:e>fDk@ qrfeFo.hilia Sfânta 1reime din Waryes a trăit părintele Chiril$ un om cu o 'n ăţişare )l(ndă$ dulce şi prietenoasă. A ost decorat cu c(teva medalii pe care$ 'mpreună cu propria sa Cruce de Arhimandrit$ le-a dăruit icoanei % (nta Ana.emplară la un părinte oarte aspru$ după ce mai 'nt(i a renunţat voluntar la preoţie$ aşa 'nc(t să poată trăi ca un simplu monah. P Iu ştiţi$ părinte$ că noi$ ortodocşii$ am vărsat s(ngele nostru pentru a ne eli)era de su) ocupaţia turcească^ P Iu$ copiii mei$ eu nu ştiu nimic. +atorită 'n ăţişării lui se putea presupune despre el că ar i ost decanul unei universităţi$ dar$ 'n realitate$ el nu a părăsit niciodată Athosul.imativ 6 ani după ce ocupaţia turcească se s (rşise$ un grup de 5serdari8UZ 9%erdarii sunt paznicii speciali ai % (ntului Munte ce veghează la păstrarea ordinii. Călugării de la % (nta Ana au ost interesaţi de ceea ce povestiseră v(nătorii. +e multe ori$ părintele meu ne-a povestit despre acest om deose)it şi despre ascultarea sa e. Ast el$ 'nsoţiţi de aceste gărzi civile$ c(ţiva părinţi au mers prin tot Muntele Athos$ căut(nd peştera şi minunatul )ătr(n$ dar nu l-au găsit nicăieri. Rntr-o dimineaţă$ au văzut deodată$ 'n aţa unei peşteri$ un )ătr(n pustnic ără haine şi i-au spus: P "inecuv(ntaţi$ părinteN P +omnul$ a răspuns el şi a 'nceput să-i 'ntre)e despre % (ntul Munte: P Cum este aici^ Cum 'şi duc viaţa călugării aici^ bi aşa mai departe. 0)işnuia să spună că va i aruncat 'n iad cu satana$ pentru că simţea că nu a cinstit 'ndea!uns !ert a lui -isus 4ristos pe Cruce.0. SSS . Iu ştim nici o veste$ a răspuns 'ngerul păm(ntesc şi omul ceresc. #l a ost 'n serviciul &atriarhiei -erusalimului şi 'n armata americană. SSS -eromonahul -oachim Americanul$ care era de admirat pentru izolarea sa autoimpusă şi dispreţul pentru toată slava lumească$ a trăit 'ntr-o chilie aparţin(nd %chitului % (nta Ana cu hramul 5Iaşterea Maicii +omnului8. A ost un luptător şi şi-a 'nchinat 'ntreaga viaţă postului şi rugăciunii ne'ncetate. SSS Rn . Rl iu)ea toată lumea.A au plecat 'ntr-o zonă 'mpădurită$ l(ngă Marea !avră$ pentru a v(na capre săl)atice. P Cine sunt aceşti turci^ bi ce 'nseamnă *evoluţia grecească^ a 'ntre)at )ătr(nul pustnic. #i l-au in ormat că era pace peste tot$ acum că ocupaţia turcească se s (rşise. #i poartă pe cap o scu ie cu 'nsemnele A. #l a ost ratele duhovnicesc al )ătr(nului meu. Aici suntem şapte 'mpreună$ dar nu am plecat 'n altă parte niciodată. 3enind la Muntele Athos din America$ unde a ost candidat la posturi ecleziastice 'nalte$ părintele a ăcut ascultare e. #ra oarte )ătr(n$ avea o )ar)ă al)ă şi o aţă strălucitoare.Rn !urul anului U[76$ apro. +upă ce aceşti v(nători au ost )inecuv(ntaţi de el$ au plecat uimiţi să povestească părinţilor de la %chitul % (nta Ana totul despre 'nt(lnirea avută.

+ar dacă el ar şti că este 'n inima părintelui săuN SSS 2n călugăr s(r) de la 4ilandar nu şi-a părăsit chilia timp de Z] de ani. #l a trăit 'ntr-o chilie din Wutlumuş. bi apoi din nou a spus: P 2n călugăr su) ascultare poate spune: 5C(nd părintele meu mă mustră$ atunci nu mă iu)eşte8. Iu tre)uie să-şi amintească sau să se roage pentru propria amilie 'n mod special$ pentru că el ştie că +umnezeu este o)ligat să ai)ă gri!ă de ea. Apoi a spus din nou: P 1auda şi linguşirea sunt dăunătoare pentru un călugăr. C(nd nu mă g(ndesc la ai mei$ o ace +umnezeu. +umnezeu atunci are gri!ă de ei.2n părinte )ătr(n spunea: P Cum poate să spună cineva că un călugăr nu a ost răstignit^ -ată că părintele %. 2n călugăr care caută laudă este ca un om care 'ncearcă să-şi prindă um)ra. SSS Ieromonahul #ftimie a ost cunoscut ca povăţuitor duhovnicesc$ un duhovnic cu mult discernăm(nt şi un cercetător al cărţilor patristice. Aşa că nu comunic cu propria mea amilie. Călugărul părăseşte mica amilie şi devine un mem)ru al marii amilii a lui Adam.il. SSS 2n părinte spunea: P Călugărul$ din momentul părăsirii lumii acesteia$ 'şi pune amilia sa su) gri!a dumnezeiască şi-o uită. Acest de-a pururea pomenit călugăr . SSS Rn urmă cu U]] de ani a trăit şi a plecat la +omnul$ 'ntr-o chilie părăsită de la %chitul % (nta Ana$ un prinţ s(r)$ din amilia 3rancovici$ numit monahul 1eoclit. Ca şi pustnic$ el s-a nevoit din greu 'n e. +in acest motiv a ost )inecuv(ntat cu harul +ătătorului a toate. SSS Sfântul !eontie &e la ionisiu n-a ştiut unde se a lă poarta mănăstirii timp de \6 de ani$ p(nă 'n momentul plecării veşnice la +omnul. #u văd părinţii$ raţii$ surorile$ nepoatele şi nepoţii mei 'n iecare om. a ost 'n Muntele Athos timp de Y] de ani şi nu a mai ieşit 'n lume.

Cel care l-a urmat a str(ns toată apa din acest minunat izvor$ pentru că a vrut o mică grădină şi avea nevoie de apă pentru ea. Kratele lui călugăr nu a vrut să-i dea nici un )an$ căci el ştia că )anii veniţi de la un călugăr nu aduc )ine unei rudenii.Despre ascez" Capitolul precedent Urmatorul capitol Cuviosul nostru părinte purtător de +umnezeu$ Petru Atonitul$ primul pustnic de pe Muntele Athos$ a trăit 'ntr-o peşteră 'n partea de sud a peninsulei. +e 'ndată ce ratele său s-a 'ntors la %alonic$ a simţit o mare prime!die. 2n altul care i-a urmat a ost ierodiaconul 3asile 9+avilasA$ care a murit 'n UX\X. Mulţi pustnici au locuit pe l(ngă el 'n chilii sărăcăcioase. Rn acel timp$ cineva care avea un rate 'n Muntele Athos a mers la schit să ceară nişte )ani$ pentru a cumpăra o proprietate. 1a 'nceput$ el a trăit 'n peşterile de l(ngă mare. SSS . +eşi un alt izvor a apărut mai departe de acesta$ Maica +omnului a dorit ca pustnicii să nu depindă de gri!ile lumeşti$ să se dăruiască numai rugăciunii şi nu gri!ilor cultivării unei grădini. Acolo a dus o viaţă cu adevărat 'ngerească şi cerească. Mama lui l-a 'nchinat Maicii +omnului. +ar$ 'n inal$ a ost convins de ratele trupesc să-i dea )anii pe care-i avea. 2itase cum arată o aţă de emeie$ av(nd 'n memorie doar vaga amintire a mamei lui. Rn acelaşi el$ raţii trupeşti "enedict$ Agatanghel şi %ava 9toţi trei din Chilia AdormiriiA$ şi ratele lor duhovnicesc$ ieromonahul Trigorie din Chilia % (ntului Iicolae din Waryes$ nu au mai părăsit Muntele Athos după ce au ost călugăriţi.istă o )isericuţă 'n cinstea Sfântului Pantelimon. Kără a)solut nici un )un şi lipsiţi de gri!ile lumeşti$ ei s-au dăruit cu totul nevoinţei rugăciunii. Mai t(rziu$ din cauza atacurilor piraţilor$ el s-a mutat spre v(r urile 'nalte ale Athosului$ unde p(nă 'n zilele noastre mai e. SSS reptul "herontie$ ctitorul %chitului % (nta Ana$ a ost primul egumen al Mănăstirii Vouleftirion. &ărintele "artolomeu s-a născut 'n U[Y] 'n Muntele Athos$ unde mama sa şi alte emei cu copii s-au re ugiat 'n timpul re)eliunii din 4alLidiLi. SSS &ărintele Ieo it de la % (nta Ana$ un părinte )ătr(n care a plecat doar o singură dată din Muntele Athos pentru o pro)lemă urgentă$ o)işnuia să-mi spună: P Mă rog Maicii +omnului să nu-mi mai 'ngăduie să ies 'ncă o dată 'n lume.o)işnuia să spună următoarea 'nt(mplare: +upă eli)erarea Cretei$ 'n UXU_$ turcii au 'nceput să v(ndă proprietăţile insulei P pe care le stăp(niseră 'n timpul ocupaţiei. Kără haine$ desculţ$ su erind multe eluri de ispite 'ndreptate 'mpotriva sa de satan$ timp de 67 ani a ost hrănit doar cu p(ine cerească. +e apt$ ieromonahul Trigorie a venit la Muntele Athos de la v(rsta de X ani. #l a arătat o aşa lepădare de lume$ că nu a părăsit niciodată Muntele Athos sau chilia sa timp de Z] de ani$ nici măcar pentru a merge la Waryes. +upă cum au spus părinţii$ Maicii omnului nu i-a plăcut aceasta şi a secat acest izvor. Călugărul este 'nchinat numai lui +umnezeu. bi$ 'ntr-adevăr$ a ost !e uit de )anii primiţi şi apoi omor(t. CAPITOLUL $I . &entru a aduce puţină m(ng(iere raţilor săi$ s inţitul Therontie s-a rugat şi imediat a apărut 'n acel loc apă s inţită.

SSS Sfântul Sava Aghioritul$ un pustnic care s-a desăv(rşit pe insula Walymnon$ a iu)it asceza şi su erinţa. &orecla lui era 7Kapsalis8$ după sărăcăciosul loc al Wapsalei. %e hrănea cu m(ncare gătită 'n ulei doar la s (rşit de săptăm(nă. Rn această pustietate cineva nu putea dec(t să se g(ndească cu admiraţie şi să se minuneze cum acest părinte duhovnicesc$ 4risto or$ care era in irm$ a venit să trăiască l(ngă aceste r(pi a)rupte şi prime!dioase. A părăsit % (ntul Munte merg(nd la #ghina$ pentru a putea i su) ascultarea Sfântului Nectarie$ Kăcătorul de minuni.perienţă duhovnicească$ a 'nt(lnit oameni evlavioşi şi s inţi$ sporind mult duhovniceşte. #ra ăcut din ramuri su)ţiri$ necurăţate$ legate 'n aşa el 'nc(t răm(neau goluri largi 'ntre ele.Ioul descoperit s (nt "herasim)9 9Acest s (nt nu a ost recunoscut ca iind s (nt 'n timpul vieţii$ s inţenia sa s-a descoperit mai t(rziu$ prin aptul că se arăta celor drepţi. #l trăia ca pustnic 'ntr-o chilie care semăna cu un cui) de vultur. % (ntul Iectarie i-a dăruit un r(nd de veşminte preoţeşti pe care le purta doar la săr)ătorile mari.A$ care s-a nevoit 'n Athos$ a locuit 'n Kapsala cinci ani ca un pustnic. C(nd dormea$ o ăcea pe o sc(ndură$ dar cele mai multe nopţi le petrecea 'n rugăciune. Apoi a plecat la 4omala$ 'n Insula Kefallonia$ la chilia sa pustnicească$ şi acolo a construit o mănăstire. Acolo era o linişte deplină şi nes (rşită$ 'ntreruptă doar de ciripitul dulce şi vesel al păsărilor săl)atice. #ra un loc complet izolat$ doar c(ţiva cactuşi$ puţini ar)uşti de smochini şi c(ţiva migdali săl)atici 'mprăştiaţi ici şi colo colorau puţin cu verde peisa!ul pustiu. +iavolii strigau: 5Wapsalis$ tu ne-ai ars pe noi8. +e asemenea$ el era 'naintevăzător. % (ntul %ava a ăcut slu!)a de 'nmorm(ntare a % (ntului Iectarie. Atunci a stins ocul$ a ieşit a ară din peşteră$ s-a dez)răcat şi s-a )ăgat 'n zăpadă$ unde a simţit imediat o căldură$ ca 'ntr-o )aie cu a)uri. A păstorit poporul lui +umnezeu ca un )un păstor care 5'şi dă viaţa pentru oile sale8 9-oan U]$ UUA. #ra imposi)il pentru cineva să se odihnească )ine 'n acel pat. M(nca doar dovlecei ierţi$ ără ulei. +ar cum s-a apropiat de oc$ el s-a simţit mai 'n rigurat. Chilia era acoperită cu ta)lă şi era 'ncon!urată de st(nci ascuţite$ ără vegetaţie$ care se pierdeau 'n a)isul #geii. +e aceea toate duhurile rele se temeau de el şi erau izgonite. SSS &ărintele duhovnic al )ătr(nului meu a ost ieromonahul -ristofor$ un pustnic din Warulia. Atunci a realizat că nu era normal să simtă rig l(ngă oc şi că acest rig este cauzat de ceva diavolesc. Rn timpul c(t a locuit 'n Muntele Athos a c(ştigat multă e. ailnic 'şi ăcea toată r(nduiala călugărească. SSS Rn timpul unei ierni oarte riguroase$ 'n care zăpada a căzut din )elşug$ dreptul şi de +umnezeu insu latul părinte Acachie Kafsokalivitul şi-a aprins un oc pentru a se 'ncălzi. #l a devenit un vas plin de har datorită rugăciunii ne'ncetate şi postului. Ioi am ost uimiţi şi 'nc(ntaţi de iecare dată c(nd am vizitat peştera s (ntului şi am văzut patul lui$ care se păstrează p(nă 'n zilele noastre. +eşi avea un singur picior$ el se căţăra ca un alpinist spre impresionanta şi ina)orda)ila WaruliaN .

+e iecare dată c(nd 'l vizitam pe părintele !azăr la chilie$ pentru a-i cere a!utor şi s aturi$ plecam plini de roade duhovniceşti$ de parcă am i cules strugurii mistici ai e. Ie-am simţit legaţi de mănăstire nu numai datorită 'nţeleptului şi cuviosului stare( "avriil şi părintelui 1eoclit ionisianul$ care este cunoscut pentru multele lui scrieri$ ci mai ales din cauza prezenţei preacuviosului părinte 1azăr. +upă ce l-au căutat mult timp$ au zărit 'n depărtare un o)iect 'ntunecat aşezat pe o )uză de deal. Am părăsit tradiţia. #l se odihnea 'ntr-un colţ al camerei de oaspeţi. SSS Părintele 1eofilact$ o masivă piatră preţioasă a ascezei şi rezistenţei$ a trăit 'n pustia Sfântului Vasile$ l(ngă Werasia. SSS Minunatul isihast Varnava nu avea nici un el de )unuri şi nici măcar o cameră. 0)işnuia să meargă deseori la o peşteră$ ca să acă privegherile de noapte. % (ntul stareţ Tavriil ne-a o erit c(teva scurte in ormaţii )iogra ice despre viaţa şi e. SSS Ioi am ost oarte atraşi de Mănăstirea ionisiu$ pentru că păstrează tradiţia ascetică$ monastică şi liturgică atonită.SSS +e-a pururea pomenitul meu părinte mi-a spus de multe ori că 'n trecut părinţii din mănăstiri şi din cele mai izolate locuri o)işnuiau să călătorească pe mare v(slind p(nă la +a ne şi 'napoi. C(nd s-au apropiat$ şi-au dat seama că era părintele lor şi s-au temut că 'ngheţase de rig.perienţei monahale. bi$ 'ntr-adevăr$ toată zăpada din !urul lui s-a topitN Altă dată$ acest s (nt pustnic a ost luat de diavoli şi dus prin aer 'n pustia % (ntului 3asile din Warulia. &ărintele 1azăr a venit de la Melivia din Agia 1arisa.perienţa acestui mare ascet şi vieţuitor 'n o)ştea monahală. &entru că acest drum dura mult timp$ 'şi luau cu ei cărţi şi tăm(ie ca să-şi poată c(nta 2trenia. Iu ne mai uităm la cei mai )uni dintre monahi şi cum au a!uns ei primii. SSS 2n )ătr(n a spus: P Rn zilele acestea 'ncercăm să devenim drepţi cu oarte puţin e ort. #l a avut doi călugări su) ascultare. Au ost oarte surprinşi c(nd şi-au dat seama că trăieşte dar$ mai mult dec(t at(t$ trupul său răsp(ndea o căldură aşa de mare$ de parcă ar i ost 'n lăcări. #i$ 'n timp ce v(sleau$ c(ntau sau se rugau$ olosind metaniile. &ărintele pustnic +amaschin mi-a povestit totul despre el. Ioi vedem numai pe cei care au a!uns ultimii. Rnsă$ c(nd l-au atins$ el s-a mişcat. C(nd s-a ăcut dimineaţă$ călugării au plecat să-l caute peste tot. Rntr-o noapte$ după o ninsoare mare$ totul era acoperit de zăpadă$ care a!ungea p(nă aproape la genunchi. #l s-a născut 'n U[X_$ a venit la Athos 'n UXUY şi a murit .

&entru a a!uta la zidirea Bisericii Schim2area la 6a(ă$ a urcat de Z_ de ori p(nă pe v(r ul Muntelui Athos. /oţi din o)şte l-au pl(ns şi amintirea sa a rămas vie printre ei p(nă 'n ziua de astăzi.A timp de U] ani. Ast el a ost privaţiunea şi )iruinţa asupra somnului a acestor atleţi ai ascetismului. Rşi lua p(ine de la noi şi apoi petrecea tot restul timpului 'n isihie. Sfântul Nico&im Aghioritul este mare 'n 'mpărăţia lui +umnezeu$ pentru că nu numai vor)ea$ dar şi practica asceza$ postul$ trăind 'n sărăcie şi nevoinţe.istă o chilie 'nchinată Sfântului Ioanichie$ pe !umătate dăr(mată$ unde au locuit un grup de şase părinţi su) ascultarea unui )ătr(n oarte aspru. #ra oarte evlavios şi cinstit$ un adevărat r(vnitor pentru viaţa monahală de o)şte. Iici unul dintre părinţi nu avea o cameră proprie. +e iecare dată$ pe Y august$ urca p(nă 'n v(r ul muntelui$ ca să participe la priveghere. SSS . Chilia avea numai două 'ncăperi şi un paraclis. Altădată$ a dus 6]] de lăzi cu nisip pentru zidărie. Rn trecut$ părinţii nu oloseau animalele pentru transport. a dus din port p(nă la chilia unde locuia o tonă de struguri. /oate acestea reprezintă adevărata rumuseţe a vieţii monahale. %-a luptat cu multe sarcini p(nă dimineaţa.pe _[ decem)rie UX\Z. +upă aceasta$ lua masa cu ceilalţi călugări şi apoi nu m(nca nimic p(nă 'n s(m)ăta următoare.A. Rn timpul nopţii se odihneau spri!inindu-se 'n stranele din paraclis. Cur(nd după aceea$ după amiaza$ a adormit 'n +omnul. A su erit un accident vascular cere)ral 'n ziua de Crăciun şi a mai trăit 7 zile după aceea. Adeseori vin şi i se aşează 'n căuşul palmei păsărele$ pe care le hrăneşte 'n grădina sa$ )ine 'ngri!ită$ plină de crini şi de tot elul de alte lori. Rnainte de a 'ncepe viaţa monahală el a terminat liceul şi a lucrat ca secretar la o !udecătorie 'n +otion-Agias1arisis. SSS Rn Schitul Kutlumu/ e. Cărau totul 'n spate$ chiar şi pe cele mai a)rupte drumuri care duceau către schit. Alte m(ncăruri pe care le m(nca erau orez iert$ apă cu miere$ dar cel mai mult m(nca măsline şi )oa)e de linte8. . 0 dovadă a acestora a ost că 'n perioada Marelui &ost din toţi anii de p(nă la UXY6$ ţinea post negru luni$ marţi şi miercuri$ p(nă se 'mpărtăşea la 1iturghia mai 'nainte s inţită. A locuit timp de trei ani 'n chilia lui Ii on$ situată mai sus de mănăstire$ unde a practicat un post strict şi s-a zăvor(t pe el 'nsuşi. SSS Părintele A: Kafsokalivitul este 'ncă 'n viaţă şi l-am 'nt(lnit de multe ori. /imp de 7] de ani a slu!it ca 5proistamenos8U\ 9Călugărul care supraveghează tre)urile zilnice din mănăstire. Kiind oarte aspru cu sine$ primea % (nta Rmpărtăşanie$ cu )inecuv(ntarea stareţului$ 'n iecare săptăm(nă. /imp de 7] de ani a ost in irmierul mănăstirii$ a slu!it ca 5typiLaris8UY 9Călugărul care este responsa)il cu des ăşurarea corectă a slu!)elor.s-a ăcut % (ntul Maslu şi s-a 'mpărtăşit zilnic$ p(nă c(nd a intrat 'n comă. C(t timp a lucrat 'n spital$ el a avut gri!ă nu numai de trupul$ dar şi de su letul celor )olnavi$ pregătindu-i pe cei a laţi pe patul morţii. 1a v(rsta de _] de ani a emigrat 'n %2A$ iar la _Z de ani a venit la Muntele Athos$ iind tuns 'n monahism 'n UXU\. Rntr-o noapte$ cu a!utorul Maicii +omnului$ părintele A. -ată ce ne spun despre el )iogra ii săi: 5`+ragostea lui pentru isihie l-au dus 'n pustie$ unde a cumpărat chilia din aţa pustiei % (ntului 3asile.

bi-a prevăzut s (rşitul$ deşi niciodată nu a ost )olnav. #l trăia 'n mare sărăcie$ 'ntr-o chilie mică$ ără paraclis. +e 'ndată ce părinţii vedeau candela goală$ 'i o ereau ulei chiar ără să-i roage nimic şi 'i mai dădeau şi ceva a!utoare. %eara se ducea la slu!)e la di eriţi părinţi$ purt(nd cu el candela aprinsă. SSS &e părintele Avimelec l-am zărit o singură dată$ c(nd eram cu părintele meu duhovnic$ dar 'n ăţişarea lui )l(ndă şi liniştită este 'ncă vie 'n amintirea mea. 1avriotul a slu!it zilnic % (nta 1iturghie timp de \] de ani. Rn chilia sa trăia ca un 'ngerU[ 9Cuv(ntul olosit de părintele -oanichie este 5asarLos8 P care 'nseamnă lipsit de trupM semni icaţia sa este că părintele trăia de parcă n-ar i avut nici o nevoie trupească$ cum ar i nevoia de hrană nIota traducătoruluio. Rn iecare zi ăcea []] de metanii.: P ` &ărinţii noştri se 'm)răcau cu haine ponosite$ iar drept 'ncălţări$ purtau sandale ţărăneşti din piele de porcM unii dintre aceşti părinţi slu!eau st(nd desculţi pe marmura )isericii. C(nd nu mai avea ulei$ mergea la %chitul rom(nesc n&rodromulo$ care aparţine de Marea !avră. A trăit mai mult de U]] de ani şi a ost contemporan cu Sfântul . Tenunchii săi erau )ătătoriţi datorită multelor metanii. +upă % (nta 1iturghie$ m(nca oarte puţin$ ruşin(ndu-se$ şi apoi pleca repede$ rug(ndu-se. 0dată$ după ce a ost otogra iat cu toiagul 'n m(nă$ văz(ndu-şi otogra ia$ a 'ntre)at: P Cine este cel care mi-a luat toiagul^` SSS Ce putem spune despre pustnicul -risogon$ 'n special despre elul 'n care postea şi priveghea pentru a se eli)era de patimi^ Acest om )inecuv(ntat$ care a locuit 'ntr-o cameră pentru muncitori$ l(ngă . 3edeai )ăr)aţi 'nalţi c(t chiparosul$ cu ochii plini de lacrimi de )ucurie şi$ din pricină că erau 'nălţaţi cu duhul$ nu simţeau rigul muşcătorN C(nd se termina &rivegherea$ se puteau vedea lacrimile pe strane. SSS +e-a pururea pomenitul şi veşnic trăitorul )ătr(n Varlaam de la Sfânta Mănăstire 4enofont nu-şi ăcea niciodată oc 'n chilie pe timpul iernii.hilia 7Sfin(ii Apostoli8$ ce aparţinea de Wutlumuş$ avea ca hrană zilnică doar p(ine sau pesmeţi muiaţi 'n apă cu puţin zahăr.+e-a pururea pomenitul părinte A. #l a )inecuv(ntat pentru ultima oară masa şi şi-a luat rămas )un de la raţi şi părinţi$ adormind 'ntru +omnul. SSS Ie povestea neuitatul )ătr(n aghiananit 4. Rn timpul iernii nu purta dec(t nişte saci$ st(nd 'n !urul ocului. +rept pat avea o simplă rogo!ină. Iiciodată nu şi-a privit chipul 'n oglindă.A. #l trăia 5ca păsările cerului care nu seamănă$ nici nu seceră$ nici nu adună 'n ham)are$ şi /atăl cel Ceresc le hrăneşte8 9Matei Y$ _YA. #ra un călugăr simplu şi tăcut. 4ainele lui erau vechi şi dormea pe p(nză de sac. /ot la el de sărac era şi un alt călugăr ascet din 3igla$ al cărui nume nu se cunoaşte.

A ost o igură )i)lică. Către s (rşitul vieţii a or)it şi s-a ad(ncit şi mai mult 'n rugăciune. Călugării care trăiau cu el aveau c(ţiva măslini$ din care ăceau puţin ulei ce era olosit pentru candelele din paraclis. &entru a spori duhovniceşte$ s-a 'nchinat la mai multe mănăstiri din Constantinopol$ &ont$ -erusalim şi Trecia continentală. /e rog să primeşti această mică contri)uţie8.emplu a ost ieromonahul Partenie &e la Karulia$ care a ost prinţ rus. 1a 'nceput a locuit 'n . &rin a!utorul duhovnicesc pe care-l o erea oamenilor$ urmărea ca aceştia să-şi sporească dragostea s (ntă pentru Mirele 4ristos. -ar ca o consecinţă$ s-a hotăr(t cu mult cura! să trăiască ca un 'nger pe r(pele de la Warulia. Rn scrisoarea aceea ea scrisese: 5/e rog$ s inte părinte$ să primeşti aceşti )ani de la mine. &ărintele -gnatie 'şi ţinea o)loanele de la erestre 'nchise$ pentru a avea mai multe ore de 'ntuneric$ ca să-şi continue rugăciunile un timp mai 'ndelungat. Această mireasmă se simţea şi de la moaştele sale$ c(nd acestea au ost mutate. A dăruit mult lui +umnezeu P sărăcia şi lipsa de )unuri P dar acest prinţ rus a primit 'n schim) multe răsplătiri 'n viaţa aceasta$ precum şi 'n viaţa viitoare. #l s-a arătat a i asemenea părintelui Sava$ părintelui . Rn timpul construirii )isericii a primit o scrisoare de la o emeie din *usia$ care l-a determinat să se ostenească şi mai mult 'n minunata Warulia.emplu minunat al monahismului ortodo. 2n ast el de e. #i se hrăneau cu m(ncare ără ulei. bi eu stau aici 'n con ort. Iespălat$ nepieptănat$ desculţ$ av(nd o singură rasă$ părintele -gnatie era cea mai )l(ndă$ tăcută şi paşnică iinţă umană$ un liman sigur pentru cei care veneau să se spovedească. &ărintele &artenie a ost impresionat de această 'nt(mplare. SSS Părintele Ignatie$ părintele duhovnicesc al pustiei Katunakia$ av(nd darul discernăm(ntului$ a ost un e. %e spunea că mulţi simţeau o mireasmă venind din gura sa. Am auzit că se construieşte o )iserică şi deci$ aveţi nevoie de )ani. +acă cineva 'l 'ntre)a 5Ce aci$ părinte^8$ el răspundea 5%untem atenţi8 P aceasta 'nsemn(nd că era 'n continuă trezvie şi rugăciune.Nectarie$ nevoindu-se 'mpreună cu părintele -osi $ locuitorul 'n peşteri. C(nd 'şi aducea aminte de acea scrisoare$ spunea mereu: 5C(nd citeam scrisoarea$ 'mi veneau 'n minte aceste g(nduri: 2nii 'şi taie părul şi alţii dau puţinul pe care-l au. M-am simţit 'ngrozitor c(nd n-am avut )ani să-ţi trimit$ aşa că mi-am tăiat părul pentru a-l vinde unor doamne no)ile.hilia Sfântul Nicolae Bouratzeris şi a ost secretarul Chiliei. #l cerea ca nimeni să nu ie numit cu numele lui$ deoarece el nu se preţuia deloc pe sine 'nsuşi. A ost un părinte duhovnicesc priceput at(t pentru greci$ c(t şi pentru străini. %e spune despre părintele &artenie că aţa 'i strălucea şi că avea darul clarviziunii. #le aveau nevoie de părul meu lung la recepţiile o iciale$ pentru că aveau părul scurt. 3eşmintele sale zdrenţuite răsp(ndeau mireasmă. SSS . din secolul nostru. 1ocuia 'n pustia % (ntului 3asile$ deasupra WatunaLiei$ la Schitul Sfânta Ana Mică$ 'ntr-o peşteră care este olosită acum ca )eci. #l o)işnuia să spună: 5-u)iţi-1 pe Cel care vă iu)eşte8.alinic +ăvorâtul$ părintelui "herasim şi părintelui aniil &in Sm5rni. SSS Au ost mulţi pustnici 'n Muntele Athos care$ atunci c(nd erau 'n lume$ erau oameni cu 'naltă poziţie socială şi din lumea ştiinţei. /re)uie să merg la Warulia din dragoste pentru 4ristos şi pentru m(ntuirea su letului meuN8. +ormea pe păm(nt 'n peştera pe care o avea ca locuinţă.

+e multe ori ne 'nt(lneam cu el la Kiriakonul &e la Sfânta Ana sau pe drumul de p(nă acolo rug(ndu-se. I-a gustat deloc m(ncare cu ulei şi a trecut 'n lumea drepţilor 'n pace. 1ăsaţi păduchii să mă măn(nce de viuN SSS Am ost )inecuv(ntaţi să-l 'nt(lnim 'n Warulia pe de-a pururea pomenitul "avriil$ un luptător tenace şi un atlet victorios al stăp(nirii de sine. #u merg la mănăstire şi rog să-mi dea o p(ine. &entru oamenii care nu-l cunoşteau oarte )ine$ apărea a i respingător şi 'ndepărtat din lume. #vita contactul cu oamenii$ st(nd ma!oritatea timpului 'n mica sa chilie$ 'n pace şi 'n sărăcie. %e 'mpărtăşea cu Sfintele 1aine des$ totdeauna cu pocăinţă şi lacrimi. Mai mult de U6 ani$ c(nd tre)uia să meargă la Waryes să cumpere secară sau altceva de ce avea nevoie$ nu stătea acolo să ie o povară raţilor. Rl rugau să măn(nce ceva pregătit cu ulei$ dar 'n ciuda aptului că era pe moarte şi orţele 'l părăseau$ nu au putut să-l convingă să renunţe la regula lui strictă de post. +e asemenea$ niciodată nu cerea nimic de la vecinii săi. P %lavă şi mulţumiri lui +umnezeu. Chiar 'nainte de a muri$ a cerut să ie 'mpărtăşit. C(nd s-a 'm)olnăvit$ iind ţintuit la pat$ vecinii săi P pustnicul +amaschin şi ceilalţi pustnici 'mpreună nevoitori cu acesta P au avut gri!ă de el. P Am ost t(lhar c(nd eram 'n lume$ spunea deseori$ şi 1-am rugat pe +umnezeu să mă lase să-. Rşi ţinea păstrat pe un ra t giulgiul pentru 'nmorm(ntare$ pregătit dinainte şi pe care era scris: 5giulgiul meu8. Iu a m(ncat mai mult de trei ani roşii$ smochine sau alte legume proaspete$ pentru că nu-şi părăsea chilia pentru a pleca la 1avra sau la %chitul % (nta Ana.rsEj. #l 'şi petrecea noaptea a ară.?rf>A este lucrul m(inilor călugărilor: pictura icoanelor$ sculptura şi altele. +ar era 'ndepărtat numai 'n sens duhovnicesc. bi-a trăit s (nta sa viaţă nevoindu-se mult$ purt(nd lanţuri pe su) haine$ pentru o mai mare asprime. A ost tuns 'n monahism de renumitul părinte duhovnicesc -ariton. A)ia era curăţit de părinţi$ că imediat era acoperit cu păduchi din cap p(nă 'n picioare. Rncă a găsit un chip să acă mai puţin gustoasă chiar şi m(ncarea ără ulei adusă lui de părinţii +aniilei. #ra plin de pace şi )ucurie. . SSS Kostul t(lhar Iichita$ din pustia % (ntului 3asile$ care era asemenea cu t(lharul recunoscător răstignit 'mpreună cu 4ristos$ o)işnuia să spună: 5%lavă şi mulţumiri lui +umnezeu şi Maicii +omnului$ care niciodată nu m-au părăsit8. P Cum să economiseşti şi cum s-o scoţi la capăt$ dacă nu aci nici o rucodelie^UX 9$uco&elia 9. #l era )ătr(n c(nd a a!uns 'n Athos$ iind poliţist 'n viaţa civilă.3iaţa călugărului Ioan &in Arhanghelo 9#dessaA a ost asemenea cu cea a vechilor pustnici. Apoi le o erea apă rece de ploaie$ pe care o str(ngea 'ntr-un )utoi. C(nd a ost lăsat singur pentru c(teva minute$ şi-a ridicat capul spre cer şi a strigat: 5Acolo sunt loriN Multe loriN Ce rumos este raiulN #ste su letul vrednic de at(tea lucruri rumoase şi at(t de pline de des ătări^8. Aproape de s (rşit a ost năpădit de păduchi.A o)işnuia să-l 'ntre)e de-a pururea pomenitul părinte -oachim. Acolo l-am văzut pe c(ştigătorul cununii lui 4ristos care$ insistent şi 'n ciuda durerii sale$ re uza să măn(nce orice m(ncare gătită cu ulei.plătesc pentru toate cele pe care le-am ăcut. /otdeauna era ie tăcut$ ie vor)ind puţin. A locuit cu părintele său povăţuitor timp de _] de ani şi nu au m(ncat niciodată cu ulei P nici chiar 'n zilele &aştelui. C(nd mă 'ntorc la chilie$ găsesc două sau trei acoloN răspundea cu o 'nc(ntătoare sinceritate$ pentru care era dăruit 'n chip minunat. #l o erea musa irilor lui o oarte gustoasă p(ine de secară$ ca şi c(nd ar i ost cea mai )ună pră!itură. %pre s (rşitul vieţii l-am vizitat pentru ultima oară la chilia sa din Warulia. /imp de _] de zile 'nainte de moarte$ raţii +aniilei l-au 'ngri!it cu multă dragoste şi !ert ă răţească.

Acolo$ 'n linişte deplină şi rugăciune$ a ost 'ndrumat de părintele său duhovnicesc$ Ieo it$ care a locuit 'n Chilia % (ntului Theorghe şi deseori 'l vizita pentru a-l 'mpărtăşi. C(nd a ost t(năr$ pe c(nd trăia 'n satul său$ ea i-a apărut şi i-a spus: 5+u-te$ şi voi i totdeauna cu tine8. Aceste legume erau hrana lui şi mai dădea din ele milostenie la alţi părinţi sau raţi. &icioarele$ de la glezne 'n !os$ se 'ntăriseră$ iar tălpile semănau cu carapacea unei )roaşte ţestoase. Iiciodată nu a luat medicamente. %-a nevoit la . SSS "inecunoscutul pustnic -agi "heorghe$ c(nd era 'ncă rate$ a petrecut Z ani ostenindu-se 'n peştera dreptului Nifon Kafsokalivitul. SSS Părintele #vloghie a murit 'n UXZ[. +e aceea a reuşit să meargă desculţ şi să poarte aceeaşi haină$ ie iarnă$ ie vară$ p(nă 'n ziua 'n care a adormit 'n pace. A purtat aceeaşi rasă de la călugărie p(nă 'n momentul adormirii 'n +omnul. SSS Pustnicul 6ilaret din Warulia n-a purtat 'ncălţăminte. %-a găsit su) pat o )ucată de lemn pe care o olosea drept pernă 'n scurtele perioade de somn.hilia Sfântul "heorghe$ Kăcătorul de minuni$ chilie numită 5Kaneromenu8. A ost cunoscut nu doar pentru )unătatea sa$ dar şi pentru sărăcia şi asceza sa. &ărăsind toată cinstea$ onoarea şi m(ndria din lume$ el a dormit pe duşumea$ 'n Warulia$ timp de _] de ani. &atul lui de lemn era totdeauna ăcut$ pentru că adesea dormea pe duşumea$ aşa cum s-a dovedit după moartea lui.SSS 0$ ce ră)dare a avut minunatul sfânt Simeon$ care um)la desculţ şi doar cu o singură dulamăN Rnceputurile ascetice le-a ăcut l(ngă Mănăstirea 6iloteu şi apoi a plecat la &ilion$ unde a construit Mănăstirea 6lamurion.ista. &arcă era ăcut din piatră sau oţelN Acest %imeon era cel mai ră)dător$ lipsit de cele materiale$ dar )ogat 'n virtuţi$ slu!itor al lui +umnezeuN bi$ 'ntr-adevăr$ a ost mai tare dec(t un diamant$ 'n duhovnicie$ 'n ră)dare şi 'n asceză. +e &aşti$ ei vopseau 'n roşu carto ii ierţi$ 'n loc de ouă. C(nd a ost t(năr$ părintele #vloghie a postit ără ulei timp de \ ani$ iar c(nd a ost mai )ătr(n timp de Y ani. &etrecerea ascetică a lui 4agi Theorghe şi a ucenicilor săi 'n Wa soLalivia şi mai t(rziu 'n Werasia a rămas neuitată. &e r(pi a plantat c(te ceva oriunde se găsea puţin păm(nt )un: carto i$ verdeţuri$ varză şi salată. C(nd unul din raţi răcea$ 'ncălzea uşor cuptorul$ ăcut din cărămizi şi lut$ 'l )ăga acolo pe ratele )olnav şi se vindeca. *asa a ost c(rpită de at(t de multe ori 'nc(t materialul original nici nu mai e. #l usese locotenent 'n armată. +acă avea cineva o altă su erinţă$ el 'l punea să stătea 'n aţa icoanei Maicii +omnului şi 'mpreună se rugau . Avea o mare dragoste pentru Maica +omnului. +atorită postului 'ndelungat pe care-l ţinea$ a ost numit 5postitorul8. #l 'mpreună cu ucenicii săi m(ncau numai m(ncare de post$ 'n special nuci şi miere. bi-a trăit [] de ani din viaţă 'n Muntele Athos.

toată noaptea. 1a s (rşitul % intei 1iturghii$ persoana )olnavă se 'mpărtăşea şi se vindeca. A avut 'n !urul lui mulţi călugări evlavioşi şi nevoitori. 4agi Theorghe a purtat doar un singur veşm(nt şi a mers desculţ. &urta ciorapi su)ţiri de l(nă doar c(nd era 'n )iserică.

SSS

A ost 'n Muntele Athos un ascet rus$ a cărui picioare s-au in ectat grav$ dar el n-a acceptat să ia nici un medicament sau vreun tratament. %punea deseori 'n stilul lui rusesc: 5%unt un călugărM tre)uie să su ăr8.

SSS

*enumitul părinte duhovnicesc Ilarion Iviritul nu m(nca sau )ea niciodată 'n zilele de vineri$ pentru a cinsti *ăstignirea lui 4ristos.

SSS

&ărintele duhovnic Sava$ ucenicul su) ascultare al părintelui -larion$ era egal cu el 'n nevoinţă. M(nca doar o singură dată 'n zi$ iar 'n ultimii doi ani de viaţă se hrănea zilnic doar cu % (nta Rmpărtăşanie şi cu o ceaşcă de ca ea după-amiaza. Rn iecare noapte se ruga 'n chilia sa$ suspendat de r(nghii_] 92nii călugări din Muntele Athos olosesc r(nghii pentru a se ţine 'n picioare$ ca să nu adoarmă 'n timpul rugăciunii.A.

SSS

+e-a pururea pomenitul părinte Ioachim Spetsieris$ cunosc(nd olosul nevoinţei ascetice$ nu-şi 'ncălzea niciodată chilia sau paraclisul$ chiar şi 'n mi!locul iernii. 2cenicul lui$ /eo ilact$ pe care l-am 'nt(lnit de c(teva ori la Ioul %chit$ ne-a povestit despre părintele său că o)işnuia să spună: P Părinte 1eofilact$ cum 'ndură asceza părinţii de la &olul Iord$ 'n condiţii di icile^ Iu simt ei rigul^ -ar noi$ 'm)răcaţi 'n haine$ simţim rigul 'n casele noastreN

SSS

Rn timpurile noastre eshatologice$ noi nu luăm hotăr(ri cura!oase şi nu acem osteneli supraomeneşti 'n arena ascetică a luptătorilor duhovniceşti. Rnsă un model de )un luptător 'n asceză$ su erinţă şi ră)dare este pustnicul rom(n contemporan -erodion$ care timp de Z] de ani s-a izolat 'n chilia sa$ ără haine sau alte )unuri$ dar ericit şi )inecuv(ntat. Rntreaga sa e.istenţă$ asemenea unei lum(nări aprinse$ este consumată de rugăciune$ linişte şi contemplare. 3or)eşte cu vizitatorii lui printr-o mică ereastră. Această 5mică pasăre8 duhovnicească a cerului era 'ngri!ită de c(ţiva părinţi iu)itori şi milostivi$ care-l aprovizionează cu tot ce este necesar pentru a trăi.

SSS

2n )ătr(n a spus odată unor maici: P Asceza ar tre)ui ăcută p(nă la punctul c(nd cineva răm(ne sănătos şi este capa)il să-şi 'ndeplinească sarcinile 'ncredinţate. 0rice este ăcut 'n e.ces a ectează trupul şi apoi persoana respectivă nu mai poate ace tot ce este necesar. Cineva ar tre)ui să spună maicii povăţuitoare numărul metaniilor ăcute. /rezvia este mai mare dec(t postul$ at(t timp c(t a!ută la curăţirea minţii şi creează )ucurii 'n inimă. %omnul 'l ace pe om nesimţitor. P Cred că ar tre)ui să ne silim pe noi 'nşine 'n viaţa duhovnicească$ de vreme ce noi deseori putem pierde r(vna noastră duhovnicească. C(nd ne silim să m(ncăm mai puţin$ do)(ndim r(vna 'napoi. Acest lucru se ace şi c(nd )raţul cuiva este racturat. Iu se va vindeca dacă nu este mişcat. 2n )raţ lu.at tre)uie orţat imediat 'napoi$ la locul lui. Iu tre)uie să ne asemănăm unei )roaşte ţestoase care$ plecată spre o nuntă$ a!unge c(nd primul copil a ost )otezat.

SSS

Rn minunata pustie Warulia$ unde trăiesc cei mai nevoitori asceţi din % (ntul Munte$ i-am 'nt(lnit odată pe doi asceţi ruşi$ Iicodim şi %era im. #i erau recunoscuţi pentru nevoinţa lor din &ostul &aştelui$ lu(nd doar o ca ea şi puţină apă pe zi. Rntr-adevăr$ nevoinţe mai presus de ireN #.istă şi astăzi mulţi alţi atleţi necunoscuţi ai postului$ care au dezrădăcinat toate patimile$ care au ost şi sunt p(nă 'n ziua de astăzi 'n arena atonită a curăţiei de patimi şi care sunt privelişte şi 'ngerilor şi oamenilor. Rn UXYX am primit o scrisoare de la pustnicul +.$ pe care l-am rugat să-mi o)ţină in ormaţii despre ceea ce ştie privitor la ostenelile ascetice de pe Athos$ ast el 'nc(t cititorii să poată vedea că$ chiar 'n zilele noastre$ mai e.istă uriaşi ai ascetismului 'n % (ntul Munte$ care nu sunt di eriţi de cei din vechime. Rn scrisoare 'mi spunea: OCu siguranţă 'n timpurile noastre asemenea iguri e.istă$ a căror martori suntem noi 'nşine$ oameni care e.ercită o asemenea in luenţă$ 'nc(t pot i un remediu vindecător pentru generaţia noastră coruptă. +e e.emplu: un autor teolog$ un 'nvăţat 'nţelept$ a scris despre un călugăr atonit care timp de 6] de zile nu a m(ncat a)solut nimic$ pe l(ngă alte nevoinţe ale ascezei. Autorul l-a admirat şi 1-a lăudat pe +umnezeu pentru că ast el de nevoitori sunt 'ncă şi 'n timpurile noastre$ oameni asemenea acelora despre care noi citim 'n scrierile despre părinţii pustiului. Mai mult P continuă acest 'nţelept 'nvăţat P slavă lui +umnezeu$ Care chiar şi astăzi ne arată ast el de alergătoriN #u nu mă 'ndoiesc c(nd citesc asemenea lucruri$ părinte -oanichie. M-am minunat totuşi şi mă 'ntre)am singur: Cum este posi)il ca un om să supravieţuiască ără hrană pentru 6] de zile^ +in ericire pentru mine$ cum mă g(ndeam la acestea$ s-a 'nt(mplat ceva ce m-a convins că aceasta este posi)il. 2n ascet )ătr(n$ simplu şi sărac$ av(nd puţin mai mult de Y] de ani$ a venit la chilia mea 'n timpul Săptămânii Brânzei şi a dormit acolo după ce cinasem 'mpreună. Rn dimineaţa următoare$ prima zi din Postul Pa/telui$ s-a 'nt(mplat o pro)lemă şi cum nu puteam merge eu 'nsumi$ l-am trimis pe el 'n locul meu. %-a dus )ucuros la 3igla$ o distanţă de 6 ore de mers pe !os de aici. +upă ce şi-a 'ndeplinit sarcina$ spre noapte s-a 'ntors la chilie şi l-am rugat să măn(nce şi să )ea puţin$ pentru că era 'n v(rstă şi o)osit$ dar el m-a re uzat. A treia zi l-am rugat din nou$ dar iarăşi m-a re uzat. Atunci m-am minunat şi l-am 'ntre)at cum$ de vreme ce era )ătr(n şi o)osit după lungul drum pe !os$ el nu simţea oame sau sete. Mi-a răspuns simplu: 5Anul trecut n-am m(ncat nimic 'n timpul 'ntregului &ost al &aştelui$ p(nă la uminica 6loriilor$ şi atunci doar % (nta Rmpărtăşanie8. Atunci aş i ost mai puţin năucit dacă o )om)ă ar i e.plodat 'n aţa mea. +ar nu aveam nici un motiv să mă 'ndoiesc de cuvintele lui$ de vreme ce vor)isem cu el de multe ori şi 'l ştiam că este un om sincer şi nevinovat. #l n-a )ănuit că voi ace cunoscut acest lucru$ aşa că nu a 'ncercat să ascundă ceva de mine. #u personal atri)ui acestea providenţei divine. Mi-a ost descoperit ast el 'nc(t şi alţii să se poată olosi$ şi 'n special eu P pentru a mă smeri pe mine$ care nu sunt 'n stare să postesc nici măcar o ziQ.

SSS

&ărintele Avimelec de la Mănăstirea !ongovar&a din &aros s-a nevoit prin mai multe locuri din % (ntul Munte. 2nul dintre ele a ost o peşteră pe l(ngă % (nta Ana$ unde şi-a construit un paraclis 'n cinstea celor XX de s inţi ai Cretei. Apoi a plecat 'n pustia % (ntului 3asile$ pentru o mai mare nevoinţă$ şi$ 'n inal$ s-a aşezat 'n Chilia Adormirii Maicii +omnului de la % (nta Ana Mică$ pe l(ngă +ionisiu şi peştera lui Mitrofan. Acolo s-a nevoit p(nă 'n ziua morţii$ la v(rsta de U]\ ani.

SSS

&ărintele "herman &e la Kafsokalivia a adormit 'n +omnul 'n anul U[\6$ la v(rsta de U]6 ani. A a!uns la % (ntul Munte 'n anul U[7]$ iind su) ascultarea părintelui +aniil$ care era şchiop$ şi a trăit 'n ,hilia Arhanghelilor. C(nd părintele Therman a a!uns prima dată acolo$ 'ntr-o marţi$ nu mai era nimic de m(ncare pentru el. P Kiul meu$ a spus unul din părinţii duhovnici$ du-te la părintele +aniel care este )olnav şi care nu are nimic. P "ine$ părinte$ a răspuns părintele Therman. #l poate să nu ai)ă nimic$ să ie sărac şi şchiop$ dar eu nu am nevoie de un părinte care să mă hrănească. #u am nevoie de unul care să-mi 'ndrume su letul. Aşa că părintele Therman a plecat la părintele +aniil şi a stat cu el$ 'ndur(nd cu ră)dare şi dragoste greutăţile vieţii lor. +oi ani mai t(rziu$ pe l(ngă că era şchiop$ părintele +aniil şi-a pierdut şi vederea. Ca un iu )un şi ascultător$ deşi era 'n v(rstă$ părintele Therman a avut gri!ă de părintele său duhovnic p(nă 'n ziua c(nd a murit. +upă 7] de ani 'n Wa soLalivia$ el a plecat la 4airi$ la sihăstria unde rom(nul Therasim şi-a dus viaţa ascetică.

SSS

Rn ciuda descendenţei sale no)ile$ ieromonahul rus Partenie a dus o viaţă ascetică oarte aspră 'n Warulia. #l nu gătea$ ci m(nca doar m(ncare uscată. Iu avea pat şi nici căldură iarna. +ormea pe o )lană şi 'n loc de pernă avea o )uturugă. #ra ama)il$ prietenos şi$ mai presus de toate$ milostiv.

SSS

&ărintele duhovnic ". o)işnuia să spună despre post că este mama unei )une sănătăţi. 0dată i-a spus unui doctor: P #u postesc şi dumneata nu. 4ai să acem o 'ntrecere$ merg(nd. Rnduhovnicirea schim)ă pe om$ 'l trans ormă 'n oţelN M(nca numai o dată pe zi şi o )ăutură caldă seara. #l postea tot timpul &ostului Mare$ )(nd 'n iecare zi zeamă de la verdeţuri ierte şi un pahar cu vin. A trăit 'n #ghina$ l(ngă % (ntul Iectarie$ timp de U_ ani. #l o)işnuia să se 'nhame la roata (nt(nii$ ca să scoată apă.

SSS

Rmi amintesc de părintele ieromonah Atanasie Iviritul$ care nu purta niciodată ciorapi groşi 'n timpul iernii. A trăit 'ntr-un mod idioritmic de monahism$ unde iecare călugăr 'şi gătea singur$ separat. +ar$ de apt$ el m(nca o mică porţie din ce răm(nea de pe la musa irii mănăstirii.

SSS Rnainte să primească o 'ncredinţare interioară şi$ ca rezultat$ să se 'ntoarcă 'n păm(ntul său natal din Cipru$ părintele ieromonah ,iprian 9U[[]PUX66A a trăit 'n Athos timp de U]]] de zile$ 'ncep(nd cu UX]6. C(t a ost 'n Athos a dus o viaţă oarte aspră$ cu multe greutăţi şi su erinţe$ de )ună voie$ 'n Mănăstirea Simonopetra şi apoi 'n WatunaLia. +ormea doar Z ore pe zi. Iu avea căldură 'n cameră şi nici pături suplimentare. A purtat toată viaţa doar o singură pereche de papuci. Iu s-a spălat timp de 6] de ani. A ost s inţit prin )oală şi hrănit cu durere. +upă ce şi-a pierdut vocea$ se ruga doar cu )raţele ridicate$ p(nă c(nd ele cădeau !os de istovire.

SSS

1-am cunoscut şi pe simplul$ )l(ndul şi prea)unul pustnic$ )ătr(nul 6anurie$ de neam din $omânia$ care se nevoieşte la Sfântul 1eofil Izvorâtorul de mir$ 'ntr-un loc pustnicesc plin de ar)uşti din regiunea Sfintei Mănăstiri Pantokrator. Rn acea zonă sunt 'ncă multe chilii ruinate unde au locuit mulţi s inţi părinţi$ care s-au nevoit şi au luptat 'mpotriva puterilor nevăzute ale 'ntunericului şi au reuşit să 'nvingă. &ărinţii contemporani au descoperit deseori ast el de locuri P locuinţe$ vizuini$ peşteri P 'nc(t te minunezi cum e posi)il pentru aceşti 'ngeri păm(nteşti şi cereşti să locuiascăN

SSS

Rn chilia pustie care ace parte din peştera Sfântului Petru$ primul atonit$ au locuit pustnicul 4risostom şi ucenicul lui$ care s-au nevoit duc(nd o viaţă ascetică ne'ntreruptă. #i purtau haine peticite$ um)lau desculţi şi se hrăneau cu p(ine uscată şi castane sau orice altceva$ ce le erau trimise lor de la 1avra. Rn ciuda 'n ăţişării lor ne'ngri!ite$ eţele lor străluceau de o lumină dumnezeiască şi )l(ndeţe. /oate acestea mi-au ost povestite de ionisie !avriotul. #piscop &e 1rikkis /i Stagon$ care m-a hirotonit ca diacon şi care vizita deseori$ cu părintele său duhovnic$ zona peşterii % (ntului &etru.

SSS

&ărintele -ristofor de la Ioul %chit a 'ndurat asceza şi )oala cu mare ră)dare. 1a recomandările ăcute de doctori de a m(nca puţină carne$ el a răspuns: P Mai )ine morN Iu este permis aceasta de regulile schitului. Rn s (rşit$ prin harul lui +umnezeu$ s-a 'nsănătoşit.

SSS

Cu prezenţa sa ne-a reamintit de acei mari asceţi ai deşertului$ care erau plini cu har. Arhiepiscopul Cretei$ 3nalt Prea Sfin(itul 1imotei$ a scris despre isihastul Avimeleh: P A ost serios ca un prooroc$ )l(nd ca un Apostol şi s-a ţinut la 'nălţime acest mare ascet. Acest de neuitat părinte o)işnuia să spună: P +acă această pasăre mică$ invalidă$ poate sta doar pe un picior toată viaţa$ atunci eu nu pot să o ac nici măcar 'n timpul % intei 1iturghii$ c(nd laudele sunt c(ntate lui +umnezeu^ At(t de mare 'i erau conştiinţa şi luarea aminte la sine$ 'nc(t nu se dez)răca noaptea pentru culcare$ dormind cu hainele călugăreşti. /re)uie să ştim din e. #l a lucrat ca un neo)osit tipicar timp de Z] de ani. +upă aceea$ s-a dus la peştera % (ntului Iil -zvor(torul de mir. SSS .% (ntul Siluan Atonitul o)işnuia să spună: P -ată ce mi s-a 'nt(mplat mie la Metoc: eu m(neam p(nă eram sătul. &ărintele era de el din Wonitsa. 1ui 'i slu!ea de-acum )ătr(nul părinte Metodie$ care ne-a spus că părintele # timie purta o lanelă din 5p(nză cerată8$ adică din p(nză pe care o dăduse cu ceară. SSS Ce am putea spune despre Kilaret$ de o mare orţă interioară^ Chiar şi 'n ziua săr)ătoririi &aştelui citea Ceasul al X-lea__ 9Aceasta este rugăciunea ce se citeşte 'nainte de 3ecernie$ corespunz(nd orei lumeşti 7 după amiază.A 'n 7 zile. Care era motivul pentru această atitudine constantă^ /imp de multe zile o)servase pe creanga unui copac o vră)iuţă st(nd 'ntr-un picior$ care c(nta c(t era ziua de lungă$ lăud(nd pe Creator pentru toate lucrurile. Am realizat că aceasta a ost o ispită$ pentru că noi călugării tre)uie să ne 'n ometăm trupurile. Rn chilie$ )ătr(nul Metodie i-o punea pe spate$ suindu-l apoi pe treptele a)rupte$ 'n Chilia % (ntului Iil. +ouă ore mai t(rziu$ mi-era oame din nou. SSS 1a Mănăstirea Sfântul Pavel a ost un călugăr numit "herasim. Am 'nceput să mă 'ngraş şi să iau 'n greutate cam 7 ocale_U 90 oca l \][$6 grame. Rn ciuda unei su erinţe de hernie du)lă$ el a rămas un st(lp neclintit al ră)dării. 1a 'nceput a ost duhovnic al 1avrei$ nevoindu-se 'n peştera % (ntului Atanasie Atonitul. %unt patimi ale trupului care 'mpiedică rugăciunea şi +uhul lui +umnezeu nu este prezent 'n cel cu stomacul plin. C(nd a murit soţia sa$ preoteasa$ părintele # timie a venit la Muntele Athos$ unde s-a călugărit. +ar 'ntotdeauna vră)iuţa stătea doar 'ntr-un singur picior. SSS Rn peştera greu accesi)ilă a % (ntului Iil -zvor(torul de mir au trăit timp de zece ani părintele # timie 9cel ce usese căsătoritA şi ucenicul său$ părintele Matei.A. Cel mai uimitor lucru la el era să nu stea !os niciodată 'n timpul slu!)elor sau privegherilor$ oric(t de lungi ar i ost.perienţă limitele postirii$ ast el 'nc(t trupul să nu ie slă)it p(nă la punctul de a nu mai i 'n stare să-şi 'ndeplinească ascultare sa.

1a scurt timp$ aceasta a plecat )ine pregătit la +omnul. +e multe ori a mers ără hrană$ chiar dacă ăcea parte din o)ştea Mănăstirii Trigoriu. +e o)icei$ 'n iecare an$ imediat după săr)ătoarea &aştelui$ 'mpreună cu tovarăşul său de nevoinţă$ părintele Arsenie$ plecau spre v(r ul Athosului pentru a se izola 'n chilia lor. &rintre ei se număra şi un călugăr pe nume Antim$ care era schimonah. Aici a venit părintele Veniamin &e la "rigoriu$ ca să devină isihast. #ra de o constituţie at(t de puternică$ 'nc(t purta un maiou umed toată noaptea. SSS Ieuitatul părinte Mina era oarte respectat de mulţi care se spovedeau la el. #l a ascultat de părintele duhovnic$ dar$ din invidie$ diavolul a 'nceput un răz)oi trupesc 'mpotriva lui prin aducerea aminte a po telor trupeşti din lume. &e drum se oprea doar să-şi tragă răsu larea. Ast el că$ Atotmilostivul +umnezeu$ văz(nd nevoinţa sa şi 'ntoarcerea la 0rtodo. Cu lacrimi 'n ochi l-a implorat pe părintele Mina să se roage pentru el la % (nta Ana$ ca să ie eli)erat de acest atac. &ărintele Arsenie ne spunea că deseori 'şi ăceau metaniile st(nd desculţi 'n zăpadă$ pentru a alunga somnul. 1a orice loc de muncă el alerga primul pentru a ridica greutăţile cele mari.istă . &ărintele Arsenie$ care-i auzea oarte )ine$ a 'ntre)at simplu: P +e ce strigă ei^ Cine sunt aceştia^ P #i sunt ispitele$ a răspuns părintele -osi . #u nu numai că-i aud$ dar 'i şi văd. 0ri de c(te ori părintele duhovnic 'l vedea$ alerga să-i a!ute şi să-i dea s aturi 'n lupta cu ispitele. . %e hrăneau cu verdeţuri ierte şi rădăcini. SSS Rn spatele Chiliei % intei /reimi a %chitului % (nta Ana e. Acolo se oprea şi cu ochii 'n lacrimi se ruga s (ntului să-l eli)ereze de atacurile diavolului$ apoi continua drumul p(nă la schit. Cu multă )ucurie s-a nevoit mai mult dec(t 'i cerea ascultarea. 0dată$ 'n timpul acestor călătorii ascetice$ ei au rămas 'n &araclisul de pe l(ngă 1avra$ unde Sfântul "rigorie Palama P dascăl al rugăciunii lui -isus$ predicator al 4arului şi apărător al monahismului P s-a nevoit 'n asceză. Iu-şi spăla nici aţa şi nici picioarele. &ărintele Mina n-a ştiut ce canon să-i dea pentru asta$ ast el 'nc(t doar i-a spus: 5Ai ră)dare$ acum eşti aici$ % (nta Ana te va a!uta să te m(ntuieşti8. Rntr-o noapte$ c(nd se rugau$ diavolii au 'nceput să acă mare zgomot$ strig(nd: P 3oi ne ardeţi$ voi ne ardeţi$ plecaţi de aiciN şi 'n!urau cu vor)e vulgare. Apa de )ăut era zăpada iartă 'n ceaşca de aramă pe care o aveau. &e acel loc$ la _]]] m 'nălţime$ v(nturile erau oarte puternice. Cel mai mult timp 'l petreceau 'n iu)itul lor &araclis al Maicii +omnului$ situat su) v(r ul muntelui. Atunci părintele Mina i-a dat canon să ducă 'n spate$ de la doc p(nă la schit$ )utoaie c(ntărind U]] oLa iecare. Acolo a ost circumcis de trei ori de către muiezini. &articipa la toate slu!)ele$ st(nd 'n picioare$ ceea ce-l ăcea să semene cu un s eşnic pentru lum(nări de la intrarea 'n )iserică. /oţi se aşteptau să se 'm)olnăvească de tu)erculoză$ dar el era ca oţelul.hilia Sfântului imitrie.ie$ ca şi mărturisirea sinceră$ l-a )inecuv(ntat şi l-a a!utat să a!ungă la o căinţă adevărată. Kii liniştitM sunt supăraţi de ceea ce acem.&ărintele Iosif Isihastul nu se cruţa niciodată$ stăruind cu ră)dare 'n toate nevoinţele ascetice. +e c(te ori părintele Mina 'şi aducea aminte de el$ spunea: P Aduc laudă lui +umnezeu$ că şi-a săv(rşit alergarea 'n stare de pocăinţă şi iind mărturisit. %ingurul loc unde se odihnea puţin era locul unde se găseşte crucea % (ntului Atanasie. C(t a ost 'n lume$ el a călătorit deseori prin zonele ocupate de turci. &entru a se eri de ele$ petreceau noaptea ascunşi 'n văgăuni sau peşteri şi$ dacă era necesar$ purtau pelerină 'n locul rasei$ ca pături.

plica #piscopului că$ după părerea lui$ postind s(m)ăta şi +uminica$ ca de alt el şi 'n ziua de &aşti$ el nu 'ncalcă % intele Canoane. P Aştept moartea 'n orice moment. Am intrat cu gri!ă pe prima uşă. %-a simţit mai )ine c(nd a scăpat de eiM a devenit li)er. Am primit )inecuv(ntarea lui cu mare emoţie şi tot drumul de 'ntoarcere m-am rugat pentru cura!osul părinte Tavriil. Chilia lui era suspendată 'n Warulia$ ca o veşnică candelă 'n )iserica % (ntului Munte. P Rnţeleg$ nu mai aceţi nici un e ort. %-a 'ncredinţat 'n m(inile iu)itului său +umnezeu$ aştept(nd 'n mare su erinţă să-1 'nt(lnească. Rn ciuda aptului că 'm)ătr(nise şi era )olnav$ chiar şi c(nd a ost 'n Wathisma % (ntului Antonie$ citea 3ecernia 'ntins pe pat$ su) pături. A 'ncercat să spună ceva$ dar cu greu reuşea să scoată un cuv(ntM avea dureri insuporta)ile. P #u$ să a!ung 'n aţa lui +umnezeu^ &ăcătosul Tavriil^ Acest lucru nu se va 'nt(mpla$ şi a continuat să geamă de durere. A stăruit 'n nevoinţă$ a ost in irmier şi a!utor la )ucătărie$ uimindu-i pe toţi. Am deschis a doua uşă$ spun(nd: 5&entru rugăciunile s inţilor părinţilor noştri`8 şi am intrat. . A re uzat să măn(nce ceva gătit cu ulei$ care ar i putut să-l 'ntărească. +eşi era 'n v(rstă$ lucra din greu$ cu entuziasm şi energie. #l nu luase niciodată medicamente. Am văzut o ar urie cu carto i ierţi$ pe care raţii +aniilei 'i aduseseră$ pusă pe un )utoi. #ra paralizat de la mi!loc 'n !os. Rn locul părintelui Tavriil$ pe care-l ştiam dintotdeauna veşnic 'n mişcare$ energic$ de parcă era ăcut din oţel$ care căra pietriş 'n timpul nopţii ca să-şi acopere cărarea pustie$ 'n aţa mea vedeam un om care gemea 'ncontinuu. Am venit să mă )inecuv(ntaţi şi pentru o promisiune. P Ce-aş putea să vă spun$ dragă părinte^ %unt 'n su erinţă$ a răspuns la cererea mea. P 0 in!ecţie^ a răspuns el$ privindu-mă cu ochii larg deschişi. +acă a!ungeţi 'n aţa lui +umnezeu$ să nu mă uitaţi. #l ne-a povestit despre scrisoarea lui 4agi Theorghe către #piscopul de 4ios$ 'n care erau arătate !usti icările nevoinţelor ascetice ale lui şi ale ucenicului său. Părintele Nican&ru &e la Konstamonitu a re uzat să devină administrator$ pentru că era un om smerit$ care nu a dorit nici o poziţie administrativă. Rn spatele micului palier era o prăpastie ad(ncă. Rn această dimineaţă am plecat de la %chitul % (nta Ana pentru a-l vizita pe părintele pustnic "avriil de la Warulia$ care era ţintuit la pat de două luni. &ărea că aşa a ăcut totdeauna$ ast el 'nc(t să reziste lăcomiei.SSS Rn Werasia ne-am 'nt(lnit şi am ost )inecuv(ntaţi de părintele duhovnic -erotei$ care l-a urmat pe 4agi Theorghe$ unul dintre cei mai renumiţi postitori. Am 'ndrăznit să-i spun: P &ărinte$ poate ca o in!ecţie v-ar a!uta. #l nu se hrănea cu m(ncare gătită cu ulei de oarte mulţi ani$ ast el că putea să se 'mpărtăşească de 7PZ ori pe săptăm(nă. SSS Am preluat următoarele r(nduri din !urnalul meu: P 6 0ctom)rie$ UXY[. Rn timpul nopţii 'şi simţea 'ngerul păzitor l(ngă el$ care 'l 'ndemna$ spun(nd: 5tine-ţi mai departe regula ascultării tale8. C(nd a venit la Muntele Athos$ a adus cu el mulţi )ani$ iind mult tentat de ei. P Kie ca Maica +omnului să vă dăruiască ră)dare$ părinte$ am răspuns. Am 'ncercat să o iau de acolo. 51as-o acolo$ mi-a spus hotăr(t8. Rn acea scrisoare marele ascet 'i e. #ra ca un schelet.

#ste uşor să-ţi umpli inima cu mici deşertăciuni$ ast el 'nc(t nu mai răm(ne loc pentru 4ristos. Iu trăiţi 'n trecut ori 'n greşelile copilăriei$ căci noi căi apar mereu pentru toţi. +ar diavolul poate otrăvi această dragoste şi să o pre acă 'n invidie. Ast el ai pre era o mică loare pictată pe un pahar$ o aţă de masă )rodată$ scaune sculptate` Rn acest el inima se 'mprăştie.Despre temperamentul femeilor& despre invidie !i iu irea de sine Capitolul precedent Urmatorul capitol &ărintele nostru contemporan$ Paisie$ a spus odată unor maici: P C(nd cineva se ereşte de lucruri deşarte$ automat g(ndurile lui se 'ntorc la +umnezeu. P Rn viaţa lor de toate zilele$ emeile iu)esc oarte mult micile amănunte$ ca de alt el şi 'n viaţa duhovnicească. Kără această iu)ire de sine$ cineva se poate 'ntoarce la 4ristos şi ast el poate iu)i pe oricine. #ste uşor să nu ii satis ăcut cu strictul necesar şi să doreşti 'n loc lucruri care sunt rumoase$ 'mpodo)ite$ plăcute. Conduse de sentimente$ emeile au mers spre "olgota şi spre Sfântul Mormânt$ 'n timp ce )ăr)aţii se ascundeau. SSS . SSS &ărintele &aisie a mai spus: P Kemeile sunt pline de dragoste. +ar irosindu-şi energiile 'n lucruri mărunte$ ele permit diavolului să-şi des ăşoare meticulos lucrarea sa distructivă. CAPITOLUL $II . Iu vă lipiţi de lucruri trecătoare$ ci doar de +umnezeu. Iu-ţi irosi inima prosteşte. Iu vă pierdeţi 'ntr-un ocean de nimicuriM mai )ine concentraţi-vă asupra lucrurilor importante ale luptei duhovniceşti şi nu deznădă!duiţi. +upă ce patimile mai mari sunt 'n r(nte$ cele mai mici vor dispare şi ele.SSS &ărintele nostru contemporan Meletie$ pustnicul de la Wapsala$ ucenic al marelui părinte ascet /ihon$ o)işnuia să-mi spună: P &ărintele /ihon nu ne permitea să aruncăm oasele de la peşte. #l le olosea din nou şi din nou$ ier)(ndu-le şi ăc(nd supă. #ste mai uşor pentru emei dec(t pentru )ăr)aţi să 'ncerce să-. Kemeile se pot iu)i pe ele 'nsele prea multM o ast el de iu)ire dă naştere la su erinţă şi ea devine un chin. SSS bi a mai adăugat: P 2n )ăr)at gelos evită persoana pe care o invidiază.mulţumească lui +umnezeu$ din cauza inimii lor mai sensi)ileM )ăr)aţii sunt mai raţionali. +ar emeile pot i 'n pericol de a se pierde 'n lucruri mici$ zadarnice. P Rntotdeauna daţi slavă şi mulţumiţi lui +umnezeuM nerecunoştinţa este cel mai mare păcat dintre toate şi cel mai mare păcătos este nerecunoscătorul. 0 emeie geloasă nu se linişteşte p(nă c(nd adversarul nu este distrus complet.

+e e. #ra 'ntr-o ne'ncetată rugăciune şi tăcere. &rin acest şiretlic$ el a c(ştigat 'ncrederea cumplitului TiorgaLi. CAPITOLUL $III . Ascultarea lui era să tricoteze ciorapi pentru paznicii civili ai Muntelui Athos şi pentru oamenii de la munte$ din *umeli şi #pir. A devenit spri!inul şi 'ntărirea călugărilor$ al pustnicilor şi al pelerinilor. Apoi l-a 'mpărtăşit cu adevărat. 3or)ea numai c(nd era necesar şi toţi se minunau de darul lui dumnezeiesc$ al vor)irii inspirate. +atorită discernăm(ntului acestui prea'nţelept părinte duhovnicesc$ căpitanul TiorgaLi$ şe ul unei )ande de t(lhari$ a ost 'ndrumat spre pocăinţă.Despre virtutea discern"m'ntului g'ndurilor !i a st"rilor duhovnice!ti Capitolul precedent Urmatorul capitol *enumitul isihast şi duhovnic$ părintele "rigorie$ a locuit 'n %chitul % (nta Ana Mică 'naintea părintelui %ava. +acă aţi i plecat capul$ aţi i putut i &atriarh demultN #l se re erea la aptul că &atriarhul a ost arogant şi a avut o atitudine care nu era dispusă să cedeze. TiorgaLi a ost de acord. SSS . /otuşi$ părintele Trigorie nu i-a dat Sfânta 3mpărtă/anie propriu-zisă$ ci doar p(ine şi vin o)işnuit$ p(nă c(nd nu au trecut cele Z] de zile de pocăinţă. P Iu contează că e mică$ a replicat &atriarhul. +e multe ori &atriarhul spunea despre acest incident: P C(t timp voi trăi$ nu voi uita discuţia cu acel părinte$ un om simplu$ dar de un mare discernăm(nt. #l s-a apropiat de părinte şi l-a rugat ca după amiază să meargă 'mpreună la chilie pentru a-l spovedi.emplu$ 'ntr-o căsnicie două personalităţi total di erite pot e. A pretins că şi el usese vinovat de multe crime$ care erau chiar mai mari dec(t ale )anditului. bi ast el l-a 'm)l(nzit şi l-a adus aproape de o schim)are completă a inimii. P Chilia mea este prea mică$ &reas inţia ta$ pentru a primi un &atriarh$ a răspuns părintele. C(nd venea la t(rgul de s(m)ăta din Waryes să v(ndă produsele sale$ stătea su) porticul cimitirului$ l(ngă drum$ ţin(nd 'n m(na dreaptă metaniile şi 'n st(nga lucrurile de v(nzare. P +ar e prea !oasă pentru a intra 'n ea$ &reas inţia taN P Mă voi apleca să intru$ a insistat marele &atriarh. Ast el că emeile$ cu )ogăţia lor de sentimente$ 'i pot aduce pe )ăr)aţi mai aproape de +umnezeu.perimenta armonia.lea$ care 'n acel timp era 'n Muntele Athos$ a venit la Waryes să-l 'nt(lnească. Cu ochii plecaţi$ el rostea ne'ncetat rugăciunea lui -isus: 5+oamne -isuse$ miluieşte-ne8. Acest om avea un ast el de discernăm(nt$ 'nc(t 'şi dădea seama la spovedanie de pro)lema ma!oră a persoanei care se spovedea şi apoi 'l s ătuia pentru 'ndreptare. Auzind despre el &atriarhul #cumenic$ Ioachim al III. &entru a a!unge la acest lucru$ părintele a olosit o admira)ilă stratagemă. P +in ne ericire$ nu vă plecaţiN a spus părintele. +acă cineva 'l tachina$ spun(ndu-i: 5*idică ochii şi uită-te după cumpărători8$ el 'i răspundea: 5C(t timp mă văd ei pe mine$ nu este necesar ca să mă uit eu după ei8.&ărintele &aisie mai spunea: P +edesu)tul nepotrivirii omeneşti ascunde armonia lui +umnezeu. +e asemenea$ i-a promis )anditului că-l va 'mpărtăşi 'n iecare zi$ cu o singură condiţie: să ţină post am(ndoi timp de Z] de zile. SSS &ărintele "avriil$ egumenul Mănăstirii ionisiu$ mi-a povestit următoarele: P Cu peste 6] de ani 'n urmă$ pe l(ngă Waryes 9'n %chitul WutlumuşA$ a trăit un părinte duhovnic tare simplu şi cu puţină educaţie$ dar cu mintea curăţită şi aplecată spre 'nvăţătura lui 4ristos.

Rnsă$ dacă eşti lovit 'n cap de multe ori$ vei primi chiar şi ceva 'n plus.1a acelaşi părinte duhovnicesc a venit un părinte să se pl(ngă de t(nărul călugăr pe care-l avea su) ascultare care$ deşi avea numai pravila şi totul era uşor pentru el$ ne iind 'mpovărat cu multă muncă$ totuşi era copleşit de multe g(nduri de nelinişte$ iind 'n pericol de a cădea pradă unei con uzii duhovniceşti din cauza deprimării. Căsătoreşte-l cu munca sa. Iu mă pot odihni nici ziua$ nici noapteaN P Iu deznădă!dui. P &une-l să munceascăN i-a repetat )ătr(nul.istă o amilie ericită 'n care toţi sunt )uni: tatăl$ mama şi copiii. Iu te teme$ 4ristosul nostru nu ne lasă să im ispitiţi mai mult dec(t putem noi 'ndura.istă o răsplată. #l era gri!uliu 'n a-i a!uta să se 'ndrepte şi-i povăţuia cu mult discernăm(nt. P Căsătoreşte-l$ i-a răspuns părintele Tavriil. . SSS P 0ri de c(te ori apar ispite şi necazuri$ apare şi cununa victoriei$ spunea părintele Trigorie ieromonahului Ioachim Spetsieris. 0amenii tineri pot i smeriţi şi pot i liniştiţi numai prin muncă regulată. SSS 2n )ătr(n a spus că -agi "heorghe$ care la r(ndul lui a ost la 'nceput rate$ 'i 'nţelegea pe călugării 'n ascultare. &entru oamenii care sunt )ătuţi pe nedrept e. Aceasta 'nseamnă că$ de multe ori$ +umnezeu permite ca cei care duc o viaţă )ună să ie greu loviţi. C(tă o)răznicieN +umnezeu 'ngăduie su erinţa celor nevinovaţi pentru a da o a doua şansă celor nepocăiţi$ ast el ca ei să poată i aduşi pe calea pocăinţei$ văz(nd su erinţa celui nevinovat$ şi ast el să ie precum t(lharul cel )un care a ost răstignit pe cruce de-a dreapta lui 4ristos. &entru această situaţie se potriveşte următorul verset: 5ti-ai primit cele )une 'n viaţa ta8_7 9Acestea sunt cuvintele cu care Avraam se adresează omului )ogat a!uns 'n iad$ care se găsesc la 1uca 9UY$ _]P_6A. #. +in această cauză$ mulţi dintre cei care sunt depărtaţi de +umnezeu vor spune: 52itaţi-vă la elN 3edeţi^ #l mergea la )iserică şi uite ce i s-a 'nt(mplatN8. +eodată$ un )eţiv sau un ne)un 'l ucide pe tatăl cel )un$ ără nici un motiv. &ărintele care era răspunzător pentru el a venit la părintele Tavriil$ pentru a se s ătui cum să-l a!ute pe t(năr.emplu. #i se duc la )iserică şi se 'mpărtăşesc regulat. bi apoi adăuga: P +acă s-ar găsi o mănăstire numai cu 'ngeri şi tu ai i rate 'n acea mănăstire$ tot n-ai i m(ntuit$ căci nimeni nu te-ar necă!i şi ai duce o viaţă uşoară.A. Auzind aceasta$ părintele a rămas uimit şi s-a uitat la el cu mirare$ necrez(ndu-şi urechilor. +e ce este aşa^ 1ăsaţi-mă să vă dau un e. 0dată$ ieromonahul -oachim %petsieres i-a spus părintelui Trigorie: P &ărinte$ pierd )ătălia 'n lupta cu ispitele trupeşti. &entru un călugăr$ rugăciunea singură$ ără muncă$ este la el ca munca ără rugăciune. bi cur(nd după ce l-a )inecuv(ntat$ a ost eli)erat de ispită. Acesta este semn că iz)ăvirea este aproape. SSS 2n pustnic a spus: P +acă-ţi plăteşti toate datoriile 'n această viaţă$ poţi i m(ntuit.

SSS "ătr(nii de la Muntele Athos spun: P Iu locul te m(ntuieşte$ ci elul n'n care vieţuieştio. Cred că 'n *ai$ +umnezeu le va spune: 5-ată$ acest lăcaş este pentru tine$ sau 'ţi poţi alege oricare 'ţi placeN8. &ărintele +aniil a olosit e. bi-a petrecut U] ani din viaţă g(ndind că era un zăvor(t$ dar plin cu o ast el de m(ndrie. Rntre timp$ datorită aptului că se credea at(t de virtuos$ m(ndria lui creştea 'mpreună cu dispreţul pentru ceilalţi$ cu clevetirea şi cu disputele şi certurile cu ceilalţi călugări. 2nul dintre aceşti raţi$ care a ost 'nşelat de satana$ a ost părintele amaschin Konstamonitul. +acă cerem !usti icări pentru ce ni se 'nt(mplă$ putem pierde totul. -eşea din chilia sa doar pentru a merge la )iserică şi la trapeză şi 'şi 'ndeplinea ascultările 'ncredinţate lui. #l s-a g(ndit că ar putea deveni un zăvor(t$ ca unul dintre marii asceţi$ dar ără să ceară )inecuv(ntarea stareţului său. -nspirat de uhul Sfânt$ el era 'n special capa)il să discearnă orice capcană 'ntinsă din partea dreaptă_Z 9-spite venind din partea dreaptă: este o e.A de către duhurile răutăţii$ 'n răz)oiul pornit de satana.emple din 3echiul şi Noul 1estament$ de la Moise$ de la israeliţi şi de la % inţii &ărinţi şi i-a spus: P Krate$ ii atent$ de acum 'nainte să nu te mai 'ncrezi 'n tine 'nsuţi şi g(ndurilor tale$ ci repetă acel 'nţelept cuv(nt al Avvei +orotei: 5"lestemate ie g(ndurile tale şi cunoaşterea numai prin tine 'nsuţi8. +e aceea$ +umnezeu 'ngăduie ca unii oameni nevinovaţi să su ere$ ca să ie spre olosul celor răzvrătiţi$ chiar dacă cei care su eră sunt cu adevărat iu)iţi de +umnezeu. +ar celălalt$ cert(ndu-l$ i-a zis: P Iu te temi tu de +umnezeu$ de vreme ce eşti 'n aceeaşi os(ndă^ Ioi$ după dreptate primim ce ni se cuvine după aptele noastre$ dar Acesta nici un rău n-a ăcut 91uca _7$ 7XPZUA. Aceste ispite din partea dreaptă includ toate acţiunile unei persoane care arată virtuţi alse$ e.Ce o)servăm la cei doi t(lhari 'ntre care a ost răstignit 4ristos^ 2nul 1-a de ăimat pe 4ristos$ spun(ndu-i: P +acă eşti /u 4ristosul$ m(ntuieşte-/e pe /ine şi pe noi.agerări$ 'nşelări$ lucruri ăcute ără )inecuv(ntare$ laudă de sine şi slavă deşartă.presie 'nt(lnită 'n monahismul ortodo. &ărintele +aniil$ cel plin de discernăm(nt$ l-a chemat la el pe 'nşelatul +amaschin şi$ cu )l(ndeţe$ cum 'i era caracteristic lui$ a discutat cu el şi 'ncetişor l-a ăcut să-şi vină 'n ire şi l-a adus la pocăinţă. Rnţelegeţi^ Aşa este. #l a devenit vestit ca un 'nţelept 'ndrumător duhovnicesc a multor călugări vieţuitori 'n o)şte$ pustnici şi mireni$ pentru virtuţile şi educaţia sa$ provenite din e. SSS . şi care se re eră la toate 'ncercările celui rău de a 'nşela pe cineva şi a-l ace să creadă că are virtuţi pe care de apt nu le are. Acolo$ călugării a laţi su) ascultarea sa au ost numiţi după numele lui 5+aniilei8 P din cauza personalităţii deose)ite şi harismatice a "ătr(nului lor.perienţă. +atorită aptului că pro)lema nu se 'ndrepta$ stareţul a trimis după preacuviosul părinte +aniil$ care a venit din toată inima$ )ucuros 'ntotdeauna să a!ute. %-a hotăr(t să nu iasă deloc din mănăstire. Ie pierdem liniştea minţii şi răsplata. /oate aceste lucruri duc la o m(ndrie satanică. SSS 2nul dintre părinţii cei mai luminaţi şi cu mult discernăm(nt ai Muntelui Athos a ost părintele aniil$ care a construit pentru părinţii aghioriţi o s (ntă sihăstrie 'n pustia Katunakiei.

&ărintele evita vor)ăria ne olositoare şi cleveteala$ privindu-le ca pricină a nenumărate )oli. Iiciodată p(nă atunci 'n viaţa mea n-am 'nt(lnit pe cineva care să se poată e. #l spunea lucruri ca de e. Cuvintele lui erau ca un izvor de apă ţ(şnitoare. SSS Cu c(tva timp 'n urmă am 'nt(lnit un călugăr dintr-o mănăstire$ care vor)ea 'ntr-un mod minunat de e. +e vreme ce +umnezeu e drept şi noi ne silim numai pentru viaţa care va veni$ nu are nici un sens să 'ncercăm ca să avem 'nţelegerea celorlalţi$ sau să im trataţi )ine$ sau să im recunoscuţi pentru valoarea noastră şi să nu im trataţi nedrept$ şi aşa mai departe. Cel care are rică de +umnezeu este şi smerit. Cel arogant nu poate g(ndi logic. P Rntr-adevăr$ a spus un ascet contemporan către un nou ostaş al lui 4ristos. SSS . +acă noi vom urma acea cale 'n viaţă$ ne vom da seama că drumul pe care mergem acum nu duce la *ai.prima at(t de viu. 3or)irea lui era precisă$ curată$ ier)inte şi 'nsoţită de gesturi spontane şi 'nc(ntătoare. SSS Marele sihastru -ariton_6 9Am scris o )iogra ie a acestui minunat sihastru al Athosului. Iumai cel smerit are şi o g(ndire logică. #i sunt precum cra)ii prinşi 'ntr-o plasă de pescuit. bi cel care nu are gri!ă de su letul său$ ie devine )rutal şi se pre ace 'ntr-o iară$ ie se umple cu 'nşelarea de sine. Iu tre)uie să 'ncercăm să im crezuţi de oameni$ chiar dacă noi avem dreptate.emplu: P Cine este plin de respect are rică de +umnezeu. SSS 2n pustnic simplu şi ne'nvăţat mi-a spus: P Cei care sunt prea deştepţi sunt repede prinşi 'n mrea!a satanei$ deoarece sunt plini de egoism$ )inecuv(ntatul meu părinte. #l vor)ea despre rica de +umnezeu$ despre evlavie şi despre logica omenească.presiv.A duhovnicul$ de iecare dată c(nd primea un oaspete$ lucru pe care 'l ăcea cu multă dragoste şi )unătate$ o)işnuia să spună: P Rn vremea aceea 4ristos a 'nceput să lucreze şi să vor)ească.2n părinte spunea: P Ar tre)ui să im mai degra)ă ericiţi dec(t trişti$ c(nd oamenii se poartă ur(t cu noi$ pe nedrept.perimentat. SSS P Ce este monahismul^ P Muncă grea$ a răspuns un părinte e. +acă vrei să reuşeşti 'n chemarea monahală$ 'ţi spun un singur lucru$ iul meu: %ă ii sigur că iu)eşti munca izică. +umnezeu 'i păzeşte pe cei smeriţi.

Koloseşte un pat de lemn pe care să dormi$ iar de &aşti măn(ncă o sardea şi c(teva verdeţuri cu o lingură de ulei. Cei care răm(n şi la % (nta 1iturghie sunt creştini. &e c(ţi i-a distrus diavolul prin ispita de a avea c(t mai multe )unuri personaleN SSS 2n )ătr(n a spus: P Cu c(t o persoană este mai 'nduhovnicită$ cu at(t mai puţine )unuri 'şi doreşte 'n viaţă. SSS Minunatul călugăr 1eofilact &e la Kafsokalivia a spus unui t(năr 'ncepător: P +acă doreşti să devii un călugăr )un$ aminteşte-ţi toată viaţa de acest lucru: +ă slavă lui +umnezeu pentru că ai ost lipsit de toate )unurile personale la care te-ai i putut aştepta. Cei care părăsesc )iserica imediat după ce s-a c(ntat 54ristos a Rnviat8 nu sunt creştini. SSS P Călugării care trăiesc 'n viaţa idioritmică_Y 9Rn elul de vieţuire idioritmic$ iecare călugăr este de sine$ av(nd propriile reguli de muncă$ post şi rugăciune şi nu este$ de o)icei$ su) ascultarea unui "ătr(n.A nu pot i corectaţi P o)işnuia să spună cuviosul părinte 1eofil !avriotul$ dorind să ne arate ast el toate nea!unsurile unor ast el de mănăstiri. SSS +e asemenea$ el a mai spus: P 2n călugăr ără o regulă de ascultare nu este călugăr. SSS &ărintele Trigorie de la Schitul 4enofon$ un călugăr care are peste U]] de ani$ ne-a spus: P C(nd eram călugări 'ncepători 'l rugam pe părintele nostru duhovnic să ne citească o rugăciune 'n )iserică$ pentru patima noastră de a vor)i 'n deşert. 2n călugăr nu are nici un drept 'n viaţa aceasta$ ast el 'nc(t să poată i li)er. %pre deose)ire$ 'n viaţa ceno)itică$ călugării urmăresc o regulă de viaţă comună şi toţi sunt 'ndrumaţi de acelaşi părinte duhovnic.2n cuvios călugăr de la Noul Schit spunea: P 1a iecare &aşti$ c(nd spunem 54ristos a Rnviat8$ noi ne aducem aminte de strigarea 'ngerului 'n aţa morm(ntului gol al lui 4ristos. .

%au$ alt el spus$ acel loc nu este un pustiu c(nd 'l adaptez după mine$ 'n loc să mă adaptez eu pentru a trăi 'ntr-un loc pustiu. #i nu realizează că +umnezeu le-a ascultat rugăciunile$ dar #l ştie ce este mai )ine. P 3ieţuirea 'n pustie nu rezolvă nimic de la sine$ ci doar dacă eu$ iind 'n pustie$ mi-am părăsit şi patimile. SSS 2n )ătr(n a spus: P +umnezeu nu predestinează$ dar #l cunoaşte dinainte. Ioi nu ştim care ar i ost s (rşitul acelei persoane dacă ar i trăit. +e multe ori ne rugăm pentru cineva care este )olnav. Iimeni nu poate să o)osească c(nd vor)eşte cu #l$ pentru că rugăciunea e odihnitoare. +acă va avea ca urmare cleveteala$ ă-o doar cu +umnezeu. SSS 2n pustnic )ătr(n a spus: P 2n om cu rica lui +umnezeu 'i respectă pe toţi.dăm slavă lui +umnezeu pentru toate. &ărintele meu se 'nchina cu respect chiar şi celui mai ne)ăgat 'n seamă şi nevrednic om. SSS 2n părinte a spus: P 0amenii s-au 'ndepărtat de părinţii lor duhovnici şi s-au pierdut 'n g(nduri şi tot elul de patimi$ ast el că ei s (rşesc prin a se mărturisi unui psihiatru$ care-i 'ndoapă cu pastile$ pentru a uita de pro)lemele lor. Ioi tre)uie să-. SSS 2n )ătr(n a spus: P C(nd 'ţi spui părerea celorlalţi$ ă-o 'n aşa el 'nc(t ei să se olosească de ea. +acă o persoană are gri!ă de starea sa interioară$ poate dormi ca un )e)eluş şi n-are nevoie de pastile şi nici de orice altceva. bacalii care trăiesc 'n săl)ăticie răm(n 'ntotdeauna şacali.SSS Am 'ntre)at un părinte c(ţi ani a stat 'n Muntele Athos şi ne-a spus: P Am ost aici mulţi ani$ dar n-am sporit deloc. Cei care s-au rugat pentru el se 'ntrea)ă de ce +umnezeu nu le-a ascultat rugăciunile. bi alţii$ de asemenea$ se roagă pentru el$ dar$ 'n ciuda acestui lucru$ persoana aceea moare. . 1a scurt timp după asta$ aceleaşi pro)leme ies din nou la supra aţă şi totul se repetă.

perienţă )ună pentru noi$ deoarece ea este doar ca să ne smerească. 2n preot slu!itor 'şi 'mprumută vocea şi m(inile lui umnezeu$ pentru a săv(rşi Sfintele !ui 1aine. Kiarele săl)atice sunt vecinii lor$ iar peşterile devin odăi 'mpărăteşti. C(teodată +umnezeu Rşi retrage harul de la noi. C(nd te-ai uitat cu totul pe tine$ atunci 'ţi dai seama că aceasta este cea mai uşoară sarcină de purtat. Chiar dacă mergem pe de-a lături$ aceasta poate i o e. #l este dragoste deplină. 1ui +umnezeu nu-place să ne vadă trişti. SSS 2n )ătr(n a spus: P &entru ca cineva să o)ţină a!utor tre)uie să ai)ă urechile sale larg deschise$ pentru a putea primi semnalele de la o altă persoană. Părintele Avacum$ cel desculţ$ spunea tuturor părinţilor duhovniceşti: P A s ătui este un lucru s (nt$ pentru că atunci se 'nt(lnesc două minţi 'n iu)ire şi smerenie. +acă nu ni se dă acest har suntem trişti$ ne ericiţi$ chiar disperaţi. Kaceţi-vă că nu vedeţi multe din lucrurile rele ale acestora şi corectaţi numai ce este a)solut necesar$ datorită aptului că oamenii sunt plictisiţi şi 'mpovăraţi cu viaţa şi nu le place c(nd sunt corectaţi de altcineva$ nu contează c(t de )ine intenţionat. SSS P &reoţia este dăruită ca o mani estare a dragostei lui +umnezeu pentru omenire$ a spus ieromonahul ivirit Atanasie. &ăm(ntul le este saltea$ iar nucile şi verdeţurile săl)atice hrana lor. Cur(nd după ce 'ncercăm să punem 'nceput )un$ o)osim. C(nd inima cuiva nu este receptivă$ mai 'nt(i el tre)uie să-1 roage pe +umnezeu ca să i-o deschidă$ ast el 'nc(t cuv(ntul lui +umnezeu să poată i primit. Acesta este de apt elul 'n care se . P 2n preot este curăţit de 4arul lui +umnezeu c(nd se 'm)racă 'n veşminte$ a ară de cazul c(nd la acesta se găseşte o lipsă de moralitate$ o atitudine de răz)unare sau o lăcomie după )ani. #l su)linia mai ales că orice s ătuire se cuvine a i ăcută cu multă dragoste$ smerenie$ 'ngăduinţă şi pace$ şi nu contează la ce oră din zi o persoană ar putea veni să ceară a!utor. P Iu este greu. P Apropiaţi-i pe aceşti oameni 'ndepărtaţi de +umnezeu printr-un mod simplu$ cu smerenie şi cu dragoste adevărată. +umnezeu ne iu)eşte şi ne ace preoţii 1ui. SSS 2n )ătr(n spunea: P Iu tre)uie să-1 punem pe +umnezeu 'ntr-o situaţie di icilă. Ce ace atunci +umnezeu^ C(nd suntem dăruiţi cu harul 1ui din )elşug$ noi ne lăudăm.SSS 2n călugăr )ătr(n spunea: P &entru călugări r(pele devin palate$ iar cerul care este deasupra lor acoperiş. P &ărinte$ este greu să devii călugăr^ l-am 'ntre)at noi pe un călugăr 'nţelept. P Cei care se ostenesc pentru cuv(ntul lui +umnezeu ar tre)ui mai 'nt(i să ie pregătiţi prin asceză. P Călugării$ insista el$ se cuvine să primească pe toţi cu un z(m)et$ ast el 'nc(t vizitatorii să plece mulţumiţi şi să-1 slăvească pe +umnezeu.

C(teodată +umnezeu Rşi retrage harul de la mai-marii noştri şi atunci ei ne vor)esc mai aspru. Aceste restricţii sunt necesare p(nă c(nd copilul devine ceva mai mare. 0mul tre)uie să se golească pe sine 'nsuşi pentru a ace loc lui 4ristos să intre 'n inima sa. C(nd te )ucuri de lucruri rele$ cu siguranţă vei plăti pentru această plăcere pe care ai avut-o. +e 'ndată ce este 'n stare să ţină m(na mamei sale$ el 'ncearcă să meargă. SSS 2n sihastru )ătr(n a spus unui grup de preoţi care l-au vizitat: P &entru a avea timp de rugăciune$ cineva nu tre)uie să-şi piardă timpul cu lucrul de care ar putea avea gri!ă altcineva.act ca un )e)eluş. Kraţii mei călugări$ care nu au nimic altceva dec(t pe +umnezeu$ sunt plini de )ucurie. Rl i. #ste e. C(nd mai creşte puţin$ punem 'n !urul lui un mic gărduleţ şi aşa mai departe. Iumai prin ispite poate cineva spori. Acesta este singurul mod de a avea gri!ă de el. +e e.smereşte un om.emplu: Avem un copac t(năr şi purtăm gri!ă de el. %ărăcia este minunată$ pentru că aduce li)ertate. Medicul are gri!ă de lucruri mai serioase$ cum ar i e. C(nd 'i este dat 'napoi harul lui +umnezeu$ omul vede că a crescut 'n cunoaşterea de sine şi realizează că nu se poate )izui pe el 'nsuşi$ ci că are nevoie de a!utorul lui +umnezeu.ăm cu o aţă de un )ăţM nu olosim s(rmă$ pentru că asta i-ar ace rău. +acă continuă$ copilul devine dependent$ pentru că dacă noi 'i ţinem m(na tot timpul$ el are o alsă siguranţă şi apoi cade de-a )er)eleacul$ c(nd de apt se aşteaptă să meargă singur. SSS 2n )ătr(n părinte contemporan$ plin de discernăm(nt$ spunea: P Iu vor)im 'n numele li)ertăţii atunci c(nd spunem celorlalţi că orice este 'ngăduit. Ioi 'i restr(ngem li)ertatea 'ncă de la zămislirea lui$ deoarece pentru nouă luni el trăieşte 'n captivitatea p(ntecelui mamei sale. M-am golit pe mine 'nsumi de dragul lui 4ristos. +upă naştere este 'n ăşat 'n scutece. C(nd ne rugăm lui +umnezeu să ne dăruiască dragoste$ atunci +umnezeu poate 'ngădui ca un rate să se 'm)olnăvească$ şi ast el să avem ocazia să ne arătăm dragostea noastră$ c(nd ratele )olnav cere a!utor. -ată un alt caz$ al unui copil mic. Rn elul acesta +umnezeu va pune la 'ncercare şi dragostea şi ră)darea ta. +ar )ucuria lui +umnezeu nu cere nici o răsplată. Kace paşi mari şi g(ndeşte că-i ace oarte )ine$ 'nchipuindu-şi că merge doar pe picioarele lui. Aparent el n-are li)ertate$ dar ără o ocrotire$ copilul ar i putut să nu trăiască sau să nu crească. Cel )olnav poate să-ţi ceară: 5Adu-mi nişte ceai$ adu-mi asta$ adu-mi cealaltă`8. &rin aceasta ne pune la 'ncercare$ pentru a vedea dacă noi !udecăm sau nu$ noi care --am cerut mai 'nainte să ne dăruiască virtutea de a nu !udeca. Kacem şi o mică 'ngrăditură 'n !urul lui. SSS &ărintele Avacum 1avriotul$ cel plin de har$ spunea: P "ucuria vine din legătura şi unirea cuiva cu +umnezeu.emplu$ eu$ care nu am nimic 'n lumea asta$ nu pot plăti pentru ericirea pe care o am. 0menirea a ost creată să ie ericită şi nu tristă. #u nu am nimic dec(t pe +omnul meu şi )ucuria. 2neori diavolul reuşeşte să ne olosească$ ca să-l ispitim pe ratele nostru. Rn iecare peşteră locuită de vreun pustnic vei găsi )ucurie duhovnicească. C(nd +umnezeu este cu mine$ am şi ericire. -ată un e. +acă 'şi pierde timpul cu lucruri minore$ el nu va mai avea timp pentru cele importante şi nimeni nu va )ene icia de . Iu sunt singurul care a irm acest adevăr. +e e. Aceasta este ro)ie.emplu: un doctor nu se va ocupa cu )anda!area$ pentru că o asistentă poate ace asta.aminarea unui pacient sau realizarea unei operaţii.

SSS 2n )ătr(n pustnic l-a s ătuit pe un preot 'n elul următor: P Rncearcă c(t poţi tu de mult ca să te desăv(rşeşti şi să a!ungi un preot mai )un. +e apt$ se cuvine să cernem totul prin 'nvăţăturile părinţilor şi să aruncăm tot ce 'nseamnă gunoi. Ioi 'l alegem pe cel de _Z carate. Ioi tre)uie să deschidem 'ntrerupătorul potrivit. Acest lucru se aplică şi la voi. Rn zilele noastre$ oamenii doresc să devină s inţi ără nici un e ort şi c(ţiva dintre ei spun: 5/oate 'nvăţăturile teologice tre)uiesc trecute prin sita patristică8.emplu tăcut pentru alţii. Auzind aceste cuvinte smerite$ demonul l-a părăsit imediat şi s-a 'ntors să se alăture grupului său.cunoştinţele sale medicale. A urcat p(nă 'n v(r ul unei st(nci$ s-a aşezat !os şi a 'nceput să-şi legene picioarele$ 'n timp ce murmura şi rugăciunea lui -isus$ dar nu tot timpul )ine'nţeles$ ci c(nd şi c(nd$ de vreme ce era plin de tr(ndăvie demonică. 5Iu te duce$ o să te ardă8$ i-au spus ceilalţi demoni. 2nul dintre demoni a spus celorlalţi: 5Am să-mi )at !oc de acel trup pe !umătate mort$ 'm)răcat 'n negru$ care stă acolo sus8. SSS /ot acest pustnic a spus: P /re)uie ca treptat să acem pe celălalt să ai)ă g(nduri )une. Atunci vei vedea că enoriaşii tăi 'ţi vor urma e. Aceste metale sunt de calitate di erită. 0dată$ un pustnic )ătr(n a plecat la oraş cu nişte tre)uri şi c(nd s-a 'ntors la schit ceilalţi raţi l-au 'ntre)at ce a văzut 'n oraş. C(nd el stătea 'n acea poziţie leneşă$ un )atalion de diavoli a trecut pe acolo$ av(nd ca ţintă Mănăstirea +ionisiu$ ca să ispitească pe călugării din mănăstire. Apoi totul va i )ine. %unt leneş şi nu sunt 'n stare să-. Ast el vei vedea că trudind pentru desăv(rşirea ta$ devii un e. *ugaţi-vă pentru credincioşii voştri şi su)liniaţi numele celor care sunt 'n mai mari nevoi dec(t alţii. #l a răspuns că n-a văzut nici un om$ doar copaci săl)atici.emplul ără ca tu să le mai spui altceva. SSS 2n călugăr care locuia 'n . /inerii care-şi 'ncep o viaţă duhovnicească tre)uie să-şi 'ndrepte atenţia spre cauzele principale ale păcatului şi tre)uie totdeauna să 'ncerce să ai)ă g(nduri )une. C(nd avem totul pe aceeaşi lungime de undă$ atunci putem )ene icia de ascultare$ de vreme ce 'ntrerupătorul potrivit este deschis. /re)uie să cercetăm 'n con ormitate cu părinţii. 3oi demonstra cu un e. A!ută ca să ştii care este pro)lema particulară a iecărei persoane$ ast el 'nc(t să te poţi ruga mai )ine pentru iecare caz 'n parte. Această . +e asemeni$ avem nevoie şi de metale mai ie tine$ dar să alegem aurul.emplu: Avem trei metale: aramă$ )ronz şi aur.o er nimic +omnului meu$ 'n a ară de a sta aici şi de a-mi legăna picioarele.hilia Sfânta 1reime de la Schitul Sfânta Ana a ost ispitit de demonul tr(ndăviei p(nă aproape a deznădă!duit. +ar acel demon s-a dus oricum şi a apărut ca un călugăr 'naintea acelui 'ncepător şi i-a zis: P Ce aci aici^ P 4m$ mai nimic$ a răspuns călugărul t(năr. Avem aur de U_ carate şi de _Z carate. Rntr-o zi$ 'n descura!area sa$ a spus: P 3oi urca dealul p(nă 'n v(r $ mă voi aşeza pe cea mai 'naltă st(ncă$ 'mi voi legăna picioarele şi voi aştepta să treacă timpul. #ra 'n a!unul săr)ătorii Sfântului Ioan Botezătorul$ hramul Mănăstirii +ionisiu. 0 persoană care nu are g(nduri )une este su) in luenţă demonică.

A.'nt(mplare este povestită de părinţi$ care 'i s ătuiesc pe tinerii 'ncepători care au di icultăţi să-şi ţină regula de ascultare. 1umea 'ntreagă se a lă 'n criză. SSS Alt )ătr(n spunea: P Kaptul că monahismul 'n loreşte 'n zilele noastre e un indiciu că +umnezeu pregăteşte ceva deose)it pentru lume. SSS 2n pustnic )ătr(n spunea: P Mintea şi inima cuiva nu pot i curăţate$ at(ta timp c(t ele sunt 'ndreptate spre lume şi pro)lemele ei. SSS 2n )ătr(n spunea ucenicilor săi: P C(nd venim la mănăstire să ne acem călugări$ tre)uie să lăsăm lumea 'n spatele nostru$ 'mpreună cu o)iceiurile$ con ortul şi lu. SSS %punea un părinte: P 1umea este pentru monah ca un căr)unar_\ 9Rn sensul că 'l murdăreşte su leteşte ca un căr)unar.ul ei. SSS 2n )ătr(n a spus: P 3iaţa duhovnicească a unui călugăr 'ncepe atunci c(nd el se 'ndepărtează de toate lucrurile văzute şi nevăzute şi se 'ndreaptă cu totul spre +umnezeu. 0amenii sunt 'nsetaţi după lucruri duhovniceşti. SSS 2n pustnic LatunaLiatan$ pe care 'l chema *a ail$ 'şi repeta mereu: P /oate c(te sunt pe păm(nt sunt trecătoare$ dar toate c(te sunt deasupra sunt pentru veşnicie. Mai spunea: .

A şi celelalte 'ndatoriri duhovniceşti. 1a s (rşitul vieţii sale tr(ndave$ el s-a 'm)olnăvit şi 'n timp ce era pe moarte$ su letul lui nu voia să părăsească trupul$ timp de mai multe zile. Rşi negli!ase canonul_[ 9Canonul monahului sunt U]]P7]] de metanii şi YPU_ şiraguri de metanii cu rugăciunea lui -isus 'n iecare zi. Atunci părintele Trigorie$ duhovnicul călugărului muri)und$ a 'ngenunchiat şi s-a rugat ier)inte$ plin de milă şi dragoste pentru cel care era su) ascultarea sa$ ăgăduind 'naintea lui +umnezeu şi a oamenilor că va continua el să 'mplinească regula călugărului p(nă la completarea ei.emple ar tre)ui să ie toţi s inţii. Apoi a adăugat: P +umnezeu poate umple inimile noastre cu at(t de multă ericire şi dragoste pentru #l$ 'nc(t noi să nu putem a i 'n stare să o primim şi am ugi din mănăstiri$ căut(nd izolare 'ntr-o peşteră. +e aceea$ +umnezeu$ Care este cu totul iu)ire$ nu ne umple 'n totalitate cu ericirea %a. +in momentul terminării acestei rugăciuni$ călugărul a adormit 'n pace.emplu pentru dăruirea şi slu!irea sa. SSS %punea un călugăr: P Rn aceste zile$ noi 'ncercăm să o)ţinem s inţenia cu oarte puţin e ort. #ra palid şi avea o 'n ăţişare strălucitoare$ ascetică. Aceasta se 'nt(mpla 'n UX76PUX7Y. 1ucra oriunde şi oric(nd.P C(nd eram 'n lume$ toată lumea mă striga 5călugăre8$ aşa că mi-am zis: +acă tot eşti călugăr$ ce mai cauţi 'n lume^ SSS Călugărul Mihail !avriotul$ in irmier la !avra$ a ost un e. . bi a spus din nou: P &e măsură ce ne trudim din greu$ vom primi mai mult har. bi$ de asemenea$ a spus: P Rn timpurile noastre tradiţia a dispărut. +octorul$ un călugăr cu mult discernăm(nt$ şi-a dat seama că aceasta i se 'nt(mplă din cauză că usese ără de gri!ă de-a lungul 'ntregii sale vieţi. SSS &ărintele pustnic amaschin de la Sfântul Vasile ne-a povestit odată despre un călugăr de la Wa soLalivia$ care a trăit cu mult timp 'n urmă. bi mirenii$ dacă ar e.perimenta o ast el de ericire$ ar putea să-şi a)andoneze responsa)ilităţile$ amiliile şi copiii şi să se ascundă de ei. %lu!ea % (nta 1iturghie 'n toate amănuntele. SSS 2n părinte a spus: P Rn aceste zile$ oamenii sunt at(t de stresaţi$ 'nc(t nu vor găsi ericirea adevărată 'n petrecerile sau distracţiile lumeşti. %ingurele noastre e.

Rn ciuda acestui apt$ egumenul 'l tolera$ dorind m(ntuirea călugărului$ zic(nd că Maica +omnului o să-l m(ntuiască$ de vreme ce el n-a părăsit niciodată Trădina ei. SSS .clamat un )ătr(n ascet iscusit. SSS A ost odată un călugăr 'ntr-o mănăstire care era negli!ent. +atorită interesului şi r(vnei lui pentru propăşirea mănăstirii$ a lăsat 'n urma sa această moştenire. Rn Mănăstirea Sfântul Pavel am 'nt(lnit un &istins ieromonah /i &uhovnic român. părintele Macarie$ care spunea: P Cei care pot să se roage cu inimă curată sunt cei care se ostenesc şi participă la % intele /aine. #ste de asemenea vrednic de amintit că munca sa grea 'n cr(ngul de măslini a ost totdeauna 'nsoţită de o )inecuv(ntată smerenie şi apte de milostenie. SSS 2n călugăr evlavios a dat următorul s at: P -u)iţi pe toată lumea$ dar să nu aveţi prietenii particulare cu nimeni. #ra evident că năde!dea egumenului se )aza pe r(vna şi evlavia de la 'nceput ale călugărului. A altoit toţi măslinii săl)atici. +acă tu nu-i spui totul$ el nu poate să-ţi dea s atul potrivit pentru tine.SSS Alt părinte a spus: P +acă părintele tău duhovnicesc arată semnele lepădării de sine$ acceptă toate s aturile lui. P Iegli!enţa poate distruge oamenii evlavioşiN 2n lucru 'ngrozitorN P a e. 0 pădurice de măslini roditori. %imţeam că 'mpărtăşesc nedreptatea pe care a su erit-o M(ntuitorul. /otdeauna purta un topor la centură şi c(teva unelte 'n traistă şi cu entuziasm a curăţat zona 'mpădurită de pe versantul din aţa mănăstirii. SSS Muncind din greu$ părintele Ignatie &e la ionisiu a trans ormat versantul st(ncos al muntelui 'ntr-o adevărată grădină. +omnul spune: 5+acă un prooroc a ost 'nşelat$ #u am ăcut-o$ pentru că inima ta nu este dreaptă8. SSS %punea un )ătr(n: P Iu pot să-ţi descriu$ iule$ ce )ucurie am simţit de iecare dată c(nd am ost nedreptăţit de către oameni. Iu i cu două eţe.

istau atunci$ muncii din greu şi a nevoinţelor ascetice ără de s (rşit$ aveau de toate. Acum$ călugării tineri au chiar şi maşini. SSS Aceasta spunea vieţuitorul 'n o)şte$ ieromonahul %. +umnezeu i-a dăruit o dorinţă nes (rşită pentru rugăciune.$ cel cu )ar)ă al)ă: P 0dată$ erau []]] de călugări 'n Muntele Athos şi$ 'n ciuda tuturor di icultăţilor care e. Cauza acestui lucru este păcatul$ care distruge pe am(ndouă$ şi trupul şi su letul. #ra de la . +acă diavolul reuşeşte să acă o persoană să-şi lepede credinţa$ atunci el trans ormă acea persoană 'ntr-un trădătorN SSS Părintele aniil şi cu mine am avut acelaşi părinte duhovnicesc.Cunosc un părinte care nu-şi punea niciodată metaniile !os. Aceasta 'nseamnă că ră)darea ără să te pl(ngi este egală cu regula de rugăciune. Cei care pot su eri toate ispitele diavolului$ vor i ca unii din părinţii de demult$ cu condiţia să ra)de p(nă la s (rşitul vieţii. bi dacă plantezi 'n el$ seminţele vor 'ncolţi repede şi vom culege roadele la vremea recoltei.istă acele mari nevoinţe ale s inţilor şi asceţilor din vechime. SSS 2n )ătr(n a spus: P Rn timpurile noastre călugării se m(ntuiesc prin ispite$ căci virtute_X 9&rin aceasta voia să spună că nu mai e. SSS 2n alt părinte ascet a spus: P *ăul este peste tot şi 'ntunericul trium ă. SSS Părintele isihast Iosif a spus: P &rincipalul scop al diavolului este să ne atace credinţa.hilia Sfântului Ioan 3naintemergătorul. %tarea de nelinişte şi gri!a lor pentru )unuri materiale sunt ca o epidemie. Iumele lui era Averchie şi era ca un al doilea &avel cel simplu. # un cerc vicios.istă. . #l se aseamănă cu un c(mp arat de cur(nd$ cu păm(ntul său negru 'ntors. %e ruga ne'ncetat$ tot timpul şi oriunde mergea.A nu e. #l n-a părăsit niciodată Muntele Athos de c(nd era )ăieţel$ c(nd a ost adus aici ascuns 'ntr-un coş acoperit cu cepe P 'n timpul c(nd Trecia era su) ocupaţie turcească. &e măsură ce au mai mult$ pe at(t de mare e necazul.

Ioi nu suntem 'n stare să egalăm asceza lor$ dar cel puţin tre)uie să ne străduim să avem ceva ră)dare$ ascultare şi smerenie.aminează prin ochii logicii. P 3oi muri 'n cur(nd$ a spus el$ şi cine va mai aprinde candela % (ntului -oan^ P Maica +omnului o să vă trimită pe cineva$ i-am răspuns$ şi apoi$ glumind$ am adăugat: Ioi suntem oarte di icili şi tu eşti aspru 9de apt era mai )l(nd dec(t un mieluşelA. . #.&ărintele Averchie ne-a rugat pe am(ndoi ca să-i im ucenici. SSS 2n ascet grec ăcea mături$ le ducea la mănăstirea rusă % (ntul &antelimon şi le dădea la schim) pe p(ine uscată. Mai t(rziu raţionează$ lucru care omoară ascultarea. Asta nu se 'nt(mplă niciodată. Rn trecut$ s inţii se osteneau din greu pentru această virtute. SSS 2n )ătr(n isihast$ spunea: P 2n rate se supune cu evlavie$ ără 'ntre)ări. SSS Acum c(ţiva ani 'n urmă$ părintele Therasim -mnogra ul$ pentru care am avut un mare respect$ mi-a spus: P Sfântul "rigorie Palama spune că doar un singur lucru este imposi)il la +umnezeu: să se unească cu o persoană necurată.alinic$ cel plin de trezvie$ o)işnuia să ne spună de iecare dată c(nd 'l vizitam la chilia sa: P Rn zilele noastre tre)uie neapărat să 'ncercăm mai din greu să a!ungem la ră)dare. &ărintele %imeon ne-a povestit multe despre acest părinte plin de virtuţi şi de discernăm(nt şi$ de asemenea$ ne-a s ătuit: P %ă vă temeţi de păcat şi nu de diavol$ căci acesta nu are nici o putere. SSS 1-am 'nt(lnit 'n ultimele zile ale vieţii sale pe harismaticul părinte Simeon$ care usese su) ascultarea părintelui %ava p(nă la s (rşitul vieţii acestui )inecunoscut părinte. Ast el$ prin această osteneală$ 'şi c(ştiga el p(inea cea de toate zilele. SSS Pustnicul -risto&ul$ care a ost su) ascultarea părintelui . Ce su let )inecuv(ntatN A ost )inecuv(ntat 'n două chipuri: 'nt(i cu simplitate$ şi-n al doilea$ cu respect pentru li)era voinţă a omului. P 3oi ace o listă pe o )ucată de h(rtie cu virtuţile şi alta cu păcatele$ şi ără să vă spun nimic$ o să vi le arăt.

Cară 'ncărcături grele de lemn$ ie pe ploaie$ ie pe rig. 5bi celor c(ţi 1-au primit$ le-a dat putere ca să se acă ii ai lui +umnezeu`8 9-oan U$ U_A. +acă ai X] de ani$ ascultă pe cineva care are U[. &rin virtuţile noastre ne asemănăm lui +umnezeu. #u am ost 'nvăţat de aceste no)ile animale. Alt cuvios călugăr$ care avea gri!ă de toate animalele mănăstirii$ zicea: P Cat(rii 'şi ac datoria ără să se pl(ngă. -ată c(teva din spusele lui: +e iecare dată c(nd avem lacrimi 'n timpul rugăciunii$ suntem 'n legătură cu +umnezeu. Moraitidis$ un scriitor care mai t(rziu a devenit monahul Andronic$ ucenic al părintelui +aniil$ cel plin de discernăm(nt. *ugăciunea lui -isus ne uneşte cu #l. +acă sunt hrăniţi sau nu$ ei nu se pl(ng. &ărintele %era im ne-a mai spus: P /răim timpuri grele. Iu se pl(ng niciodată şi 'ntotdeauna aşteaptă cu ră)dare şi ără c(rteală să se supună. Cu s inţia sa era ucenicul său$ părintele Serafim$ care cunoştea puţină greacă. Cu greu$ dar cu )ucurie$ ne-a primit şi părintele Bartolomeu. SSS Iu cu mult timp 'n urmă am avut o discuţie cu unul din părinţii unui schit despre ră)darea şi ascultarea cat(rilor olosiţi de călugări la transportul lucrurilor grele pe cărările a)rupte şi st(ncoase ale Athosului. SSS Rn UXY[$ 'mpreună cu părintele +aniil$ tovarăşul meu de nevoinţă$ am plecat la Warulia$ cea mai izolată pustie a Athosului$ pentru a-l vedea pe minunatul părinte pustnic +osima$ care ăcea coşuri. Ie-a dus la paraclisul lor$ 'nchinat % (ntului Theorghe. P Aceste animale sunt dascăli )uni pentru noi$ rate$ mi-a spus. Iu !udeca pe aproapele tău pentru nimic. -ată cum stau lucrurile$ raţilor: 3ai mie$ căci am pierdut )inecuv(ntarea vieţii de o)şteN Ascultarea duce la smerenie$ tristeţe$ lacrimi$ curăţire şi iluminare. Ai /ăi erau şi Mie Mi i-ai dat`8 9-oan U\$ YA. bi 'n acea pustie ne-au ost o erite trei pasa!e din % (nta %criptură$ ca gustări duhovniceşti: 5Arătat-am numele /ău oamenilor pe care Mi i-ai dat Mie din lume. +upă ce ne-a tratat pe iecare cu c(te o smochină şi cu apă de ploaie din rezervorul său$ ne-a povestit despre evlaviosul părinte Isaac ionisiatul şi despre virtuţile sale. SSS . Rn cur(nd va veni AntihristulM el va i de origine evreiască.SSS P C(nd am a!uns 'n Muntele Athos$ am g(ndit că am a!uns la +umnezeu. %u erea de vertigo$ dar era oarte ră)dător. 5`să păzească toate c(te v-am poruncit vouă$ şi iată #u cu voi sunt 'n toate zilele$ p(nă la s (rşitul veacului8 9Matei _[$ _]A. Rn rugăciunile noastre$ mintea şi inima tre)uie să ie unite. 1-am vizitat şi pe părintele Andrei$ care era oarte sărac şi )olnav. Kă ră)dare şi ascultare chiar şi aţă de cei care sunt mai tineri dec(t tine. Rn timp ce le hrăneam$ deseori am pl(ns$ compar(nd impoliteţea mea cu ama)ilitatea lor$ neascultarea mea cu ascultarea lor. -ată două lucruri din cele ce ne-a spus: /re)uie să punem 'n practică 'nvăţăturile % intei %cripturi$ nu doar să le citim. Rn r(narea este o condiţie esenţială pentru rugăciunea curată. +ar$ după ce l-am 'nt(lnit pe părintele +aniil$ mi-am dat seama c(t de departe era +umnezeu de mine P a spus A.

. Ioi intrăm 'ntr-o mănăstire pentru a deveni călugări$ dar rugina c(ştigată 'n lume este adusă cu noi. SSS Părintele Nican&ru &e la Konstamonitu a ost odată 'ntre)at: P Chiar dacă citim )iogra iile s inţilor şi ale evlavioşilor călugări şi ne acem pravila$ de ce nu devenim ca ei^ P C(nd un muncitor 'n metale doreşte să aplice un alia! pe aramă$ mai 'nt(i curăţă arama şi apoi o pune 'n oc. SSS 2n rate l-a 'ntre)at pe părintele Au'entie "rigoritul$ a cărei viaţă a ost 'mpărţită 'ntre rugăciunea lui -isus şi acatistele Maicii +omnului: P %pune-mi$ acum c(nd voi i hirotonit$ la ce să iu atent mai 'nt(i^ P %ă ii smerit şi să eviţi cearta.Marele pustnic +aniil din WatunaLia a 'ndreptat şi liniştit odată un rate care era deznădă!duit din cauza certurilor şi 'nt(mplărilor supărătoare din mănăstire. #l i-a spus ratelui: 5*a)dă certurile$ iuleM nimeni nu este per ect8. &(nă ce rugina nu este 'ndepărtată$ alia!ul nu se lipeşte de aramă. SSS 0 vor)ă atonită sună cam aşa: P %ă ii precaut 'n aducerea unui străin 'n mănăstirea ta$ aşa cum ai i 'n adopţia unui animal rătăcit. SSS 2n călugăr smerit mi-a spus: P Am 'ntre)at-o noi pe Maica +omnului$ care este păzitoarea şi ocrotitoarea Muntelui$ dacă este de acord cu construcţia de drumuri prin Athos$ olosind maşini şi motoare$ produc(nd mult zgomot 'n acest centru monahal^ #ste oare posi)il ca prin ast el de lucruri să ignorăm pe Iăscătoarea de +umnezeu şi toate promisiunile ei pentru % (ntul Munte^ SSS 2n ascet contemporan a spus: P Rn zilele acestea este multă ăină pentru a ace aluatul de p(ine$ dar nu şi dro!die$ care o determină să crească. Aceleaşi lucruri se 'nt(mplă şi cu noi. Ast el că$ p(nă nu este 'ndepărtată$ harul lui +umnezeu nu ne ace să strălucim.

SSS P C(nd vor)ea$ cuvintele lui erau ca de oc şi aţa lui avea o culoare ca de ceară şi strălucitoare. SSS 2n părinte spunea: P M(ntuirea noastră nu e un lucru care ţine de şansă$ ci doar de trudă asiduă. spunea: P Rncearcă să nu priveşti la greşelile altor oameni. SSS P &ărinte Tavriil$ eu am o singură dorinţă 'n inimă: să vin să stau 'n Muntele Athos$ i-a spus părintele Chiril unui renumit pustnic Laruliot. P Kii atent la ce am să-ţi spun. #l 'i s ătuia pe călugări să muncească$ pentru a se asemăna asceţilor din vechime. . era ne'ndurător cu cei leneşi. SSS &ărintele T. Rntr-adevăr$ poţi să vii$ dar acum$ c(t eşti 'n lume$ du-te acasă$ 'nchide uşa casei tale$ trage perdelele$ posteşte$ citeşte$ roagă-te şi vei i 'n % (ntul Munte. SSS Rn mod recvent$ călugării atoniţi spun: P Iu contează locul unde trăieşti$ ci elul cum trăieşti. Părintele Nichifor a trăit 'n Mănăstirea %imonopetra. *ugăciunea i-a ost ascultată$ iind iz)ăvit c(nd şi-a pierdut vederea.SSS Stare(ul &e la Konstamonitu. Asta te va m(ntui. #l spunea ne'ncetat *ugăciunea lui -isus şi a acceptat hirotonirea doar pentru a i su) ascultare$ dar se ruga 'ntotdeauna pentru a i eli)erat de alte responsa)ilităţi ale preoţiei. Ast el vor)ea un contemporan al părintelui Iichi or despre el. Rmpărăţia lui +umnezeu vine la cei care se silesc nvezi Matei UU$ U_ P Iota editoruluio. 2nii dintre ei ăceau coşuri$ alţii )aloturi pe c(mp$ alţii ulei din seminţe$ iar alţii culegeau lori pentru ceai. Mo&est.

/oţi captivii erau 'n ricoşaţi de moarte$ cu e. -ată martiriul lor: Rn timpul masacrului din %myrni$ turcii au str(ns toţi preoţii şi călugării la un loc şi i-au 'nchis 'ntr-o r(pă. SSS 0dată un cuvios monah a spus: P %lu!)ele de pomenire ar tre)ui ăcute mai ales pentru persoanele nemilostive care mor. 1a 'nceputul mesei se pre ăcea că măn(ncă şi apoi$ după ce vedea că ceilalţi au m(ncat . #l avea un compatriot$ părintele Chiril$ care dorea să-i urmeze e. +eoarece părintele Iectarie avea această virtute$ el a avut cura!ul să devină martir pentru 4ristos.CAPITOLUL $IV . %unt mulţi oameni săraci care tre)uie a!utaţi. bi ar tre)ui mai ales dată milostenie 'n amintirea lorM multă milostenie. Ast el$ ei şi-au rec(ştigat liniştea şi şi-au s (rşit vieţile cu cura!$ ca martiri pentru 4ristos$ ucişi de soldaţii lui Wemal. 0dată$ 'n timpul unei privegheri la % (nta Kotini din -lissos$ el mi-a povestit e.cepţia părintelui Iectarie$ care-i liniştea pe toţi cu aceste cuvinte: P Am părăsit lumea din tinereţe şi acum$ cu )inecuv(ntarea lui +umnezeu$ ni se dă posi)ilitatea să murim ca martiri şi nouă ne e rică^ %ă ne pocăim şi să ne spovedim păcatele noastre şi ne vom iz)ăvi de această rică de moarte.act ce s-a 'nt(mplat 'n timpul masacrului şi a adăugat: P 3ezi ce poate ace milostenia pentru cineva^ Milostenia e coroana tuturor virtuţilor. 9Călugăriţele citiseră pro eţiile despre acest eveniment$ ugiseră mai devreme$ travers(nd insulele Chios şi MitileneA. Iumai un singur ieromonah a ost salvat 'n mod miraculos.emplul şi a murit cu aceeaşi moarte. 0)işnuia să se pălmuiască peste aţă ca să nu adoarmă 'n timpul privegherilor. Rn acelaşi el se apleca şi 'n aţa cerşetorilor$ călugărilor şi a credincioşilor. 3irtutea părintelui Iectarie 'i era cunoscută numai părintelui Azarie$ care 'ntr-o zi c(nd săpa 'n grădină mi-a spus: 5btii ce ace^ Rn iecare zi după 3ecernie 'i vizitează pe pustnici şi le dă orice are el8. SSS +e-a pururea pomenitul părinte 4. +e iecare dată c(nd 'nt(lnea un călugăr sau un mirean$ 'l saluta$ aplec(ndu-se 'n aţa lui$ ating(nd păm(ntul. SSS +e-a pururea pomenitul părinte 4risant de la Schitul Sfânta Ana ne spunea: P &ărintele Iectarie era aşa de milostiv$ 'nc(t ar i dat chiar şi pereţii Chiliei de la Pro&romu ca milostenie pustnicilor şi creştinilor 'nro)iţi de turci.Despre milostenia cu credin(" %n Dumnezeu !i urm"toare lui )ristos Capitolul precedent Urmatorul capitol +uhovnicul de la Karulia$ părintele -ristofor$ era oarte aspru cu el 'nsuşi. /oţi călugării din grupul său m(ncau dintr-un castron mare. P Aceştia sunt raţii şi surorile lui -ristosM ei sunt Rnsuşi 4ristos$ spunea el. #l era milostiv cu cei săraci. ne spunea: P Binecunoscutul părinte Mina &in Mavrovunio era oarte milostiv. +aţi-le lor. Părintele Nectarie tre)uie să i avut presimţirea că viaţa sa se va s (rşi 'n martiriu. 1a slu!)ele de pomenire olosiţi coliva simplă şi nu 'ndulcită$ cum se ace 'n ultimul timp. Cu aceste cuvinte i-a convins pe toţi să se spovedească.

%ă ai virtutea milosteniei este un lucru mare şi +umnezeu 'i )inecuvintează mai ales pe cei care o practică. P Cauţi milostenie 'n aceste locuri sărăcăcioase^ au 'ntre)at ei ca răspuns. Avea o gri!ă deose)ită pentru săraci$ care găseau 'ngri!ire a ectuoasă l(ngă el. Rn ziua 'nmorm(ntării sale$ a venit un cerşetor cu o desagă plină 'n spatele lui. 5Aceasta e şansa mea de a mă m(ntui P spunea el P$ să mă smeresc cerşind$ să muncesc şi să dau8.destul$ termina ce răm(nea 'n castron. P +a$ era răspunsul$ ără să-şi dea seama că el m(ncase numai o lingură de m(ncare. #l era a!utător şi slu!ea la masă 'ntr-o mănăstire rusească şi orice i se dădea acolo să măn(nce$ el dăruia ca milostenie pustnicilor ce trăiau 'n zone 'ndepărtate. SSS . Mi-a dat )ani$ conserve$ spaghete şi chiar haineN 3in de mulţi ani aici şi el mă cunoaşte. P Ce vreţi să spuneţi^ +umnezeu să-l )inecuvinteze pentru tot ce a ăcut pentru mine. #l era aşa de renumit pentru discernăm(ntul şi duhovnicia sa$ 'nc(t mulţi mergeau la el pentru s at şi 'ndrumare 'n viaţa călugărească şi$ de asemenea$ ca să găsească m(ng(iere şi să primească )inecuv(ntarea lui. %untem noi iare$ să m(ncăm tot numai noi 'nşine^ 2rmătoarea 'nt(mplare arată virtutea sa deose)ită. Iu ezita să dai totdeauna orice poţi tu. &ărintele 4ristodul era un model de simplitate şi dragoste pusă 'n practică şi de milostenie. A construit o clădire separată pentru ei$ unde găseau un adăpost permanent$ pentru care ei o ereau munca lor voluntară$ ori de c(te ori era posi)il$ ca să-şi arate recunoştinţa pentru 'ngri!ire. SSS &uţini au ost milostivi ca părintele -aralam2ie de la . Acest )inecuv(ntat călugăr a avut gri!ă de mulţi dintre săraci$ hrănindu-i$ d(ndu-le haine şi m(ng(iere. P Ce spuneţi^ +umnezeu să-i miluiască su letul$ pentru tot ce a ăcut pentru mineN bi a plecat oarte trist. P &ot să-l văd pe părintele 4ristodul ca să-i cer )inecuv(ntarea^ a 'ntre)at el. 0dată l-am 'nt(lnit pe părintele -risto&ul$ care era su) ascultarea marelui părinte veghetor Calinic. A murit 'n UXZ6. Am 'ncercat toate acestea. SSS Monahul #vloghie$ pe care l-am menţionat mai 'nainte$ prin asceza şi virtuţile sale a primit de la +umnezeu o )ogăţie de har şi putere. Milostenia acestui părinte 'ntrecea toate celelalte virtuţi: rugăciunea ne'ncetată$ mergerea la )iserică şi aducerea aminte de moarte. #l spunea: P /re)uie să ai gri!ă de străini$ ca ei să ie mulţumiţi. P +ar părintele a murit$ i-au spus ei. +e iecare dată c(nd primeam )unuri de la creştinii evlavioşi le 'mpărţeam cu alţii.hilia A&ormirii &e la Schitul Sfânta Ana. P Aţi m(ncat destul^ 'i 'ntre)a. "inecuv(ntarea mirenilor este importantă$ c(nd ei spun 5+umnezeu să te )inecuvinteze şi să te ierte$ părinteN8. M-a primit ca pe un oaspete 'n schitul său din WatunaLia$ care era numit după Sfântul "herasim. SSS Ascetul român #: nu avea unde să-şi pună capul.

Blân&ul părinte ionisie$ de la .Părintele Artemie "rigoriatul$ c(nd slu!ea 'n metocul grigoriatan din Arta$ se 'ntorcea cu m(inile goale atunci c(nd tre)uia să acă cumpărături pentru mănăstire$ deoarece el dăruia tot ce avea săracilor şi )ătr(nilor. Părintele -aralam2ie$ cel mai sărac şi cel mai smerit dintre toţi.hilia 7Intrării 0n Biserică a Maicii omnului8.hilia Izvorul 1ămă&uirii.hilia Sfântul Nicolae$ cunoscut pentru asprimea cu sine 'nsuşi. SSS Mic de statură$ dar 'nalt la virtute era părintele Antonakis$ un ieromonah de la Noul Schit$ care era preot slu!itor la "iserica Marilor 3oievozi$ din cartierul Iea #lveţia 9Ioua #lveţieA al Atenei$ a %chitului % (nta Ana. Cum ne-am descurca alt el să aducem stocuri din nou 'n magazinul nostru^ P # corectN +ar 'n acest el pro itaţi de două ori. Acum$ spuneţi-mi adevărat$ ce aceţi c(nd preţurile urcă^ 3indeţi mar a veche din magazie cu preţuri noi^ P +a$ părinte. Părintele Arsenie$ sculptorul 'n lemn$ remarcat pentru tăcerea şi smerenia lui. . #piscopul &in Mira !ichiei. Iu puteţi vinde cu preţurile vechi$ pentru că alţi negustori vor reacţiona la aceasta. #l ne-a spus: P Am 'nt(lnit mulţi părinţi care s-au străduit ne'ncetat să-şi curăţească lumea interioară şi să se m(ntuiască. Părintele Simeon .Despre anumi(i c"lug"ri virtuo!i Capitolul precedent Urmatorul capitol Părintele Ioasaf$ )ătr(n şi cuvios$ cunoscut pentru ospitalitatea sa$ era un pictor recunoscut şi mem)ru al -ose iţilor din Waryes. SSS 0dată$ un călugăr i-a 'ntre)at pe vizitatorii săi: P Care sunt ocupaţiile voastre^ P &ărinte$ pro esia noastră nu-i prea )ună$ au răspuns ei$ ezit(nd. #l era at(t de milostiv 'nc(t$ ca să descrie pe cineva care era milostiv$ oamenii spuneau: 5+ă ca 4agi Theorghe8. SSS 0ri de c(te ori părintele -agi "heorghe primea daruri ca mulţumire de la persoanele vindecate prin rugăciunile sale$ le dăruia la r(ndul lui călugărilor$ săracilor şi mirenilor. Kăcea acelaşi lucru ca părintele său contemporan$ -eronim de la %imonopetra şi ca Sfântul Nicolae. +intre ei$ 'i ştiu pe următorii: Părintele -aralam2ie$ de o mare asprime$ de la .ălugărul 6ilaret &e la Konstamonitu$ cel care ăcea elinare şi care nu a părăsit niciodată Muntele Athos. CAPITOLUL $V .ântăre(ul$ un părinte oarte simplu 'n purtare. Ioi suntem negustori. +e iecare dată c(nd i se povestea de cineva sărac din parohia lui$ mergea 'n taină şi lăsa milostenie la uşa acelei persoane. P Kraţii mei$ a spus el$ 'n aceste zile avem nevoie de oameni de a aceri )uni. . Părintele Meto&ie$ de la . +ar puteţi olosi pro itul c(ştigat pentru apte de milostenie.

ruci. 1-a 'nt(lnit pe monahul Moraitidis şi s-a 'mprietenit cu pustnicul Avimelec şi cu părintele aniil Katunakiotul$ cel cu discernăm(nt. #ra o privelişte care merita s-o vezi. e. marele sculptor$ care a lăsat 'n urma sa două sculpturi legendare: 7$ăstignirea8 şi 7A &oua Venire8$ la care a lucrat U6 aniM şi părin(ii &uhovnici . Ascetul român &in a cărui mâini mâncau păsările: Părintele Pahomie$ unul dintre iconogra ii &ahomieni$ care a ost adept al Wollyvaderilor7] 9Wollyvaderii 9colivariiA au ost părinţii din secolul al . SSS Rn Schitul Kafsokaliviei trăiau mulţi călugări deose)iţiM unii care se distingeau prin virtuţile lor$ alţii prin educaţia do)(ndită 'n lume$ iar alţii prin am(ndouă. +uhovnicul său era părintele Acachie. Rn % (ntul %chit ce aparţine de Mănăstirea 4enofont trăiau părinţi evlavioşi$ precum părintele Acachie$ care nu avea răutăţi 'n inima lui.3----lea$ care credeau că slu!)ele pentru morţi tre)uiau ăcute numai s(m)ăta$ pentru că +uminica e ziua Rnvierii.A.ălugării Averchie /i -aralam2ie$ cei mai milostivi părinţi. Părintele ositei$ care a ost mereu corect 'n urmarea r(nduielilor. Părin(ii Savin /i Serafim$ cei care l-au 'nt(lnit pe Sfântul Serafim &e Sarov.Monahul rus !avrentie$ cumpătat şi aspru cu sine 'nsuşi. bi$ 'n inal$ părintele . Părintele Neofit$ mult milostiv$ care se ruga toată noaptea ără 'ntrerupere. )inecuv(ntat cu darul pocăinţei. Părintele Anatolie. #l avea oarte puţină şcoală.a pururea pomenitul călugăr Ioachim care$ de iecare dată c(nd 'l 'nt(lneam$ 'mi povestea despre mulţi părinţi aghioriţi virtuoşi. SSS Rn mănăstirea rusă a Sfântului Pantelimon <$ussikon= au trăit mulţi călugări silitori: Părintele Serapion$ care se hrănea numai cu p(ine şi apă. . Rntr-o coli)ă potrivită pentru capre$ trăia un ascet cu numele #ftimie: #l at(rnase 'n mi!locul coli)ei un sac plin cu p(ine uscată$ care era hrana lui zilnică. 0dată a adus o carte scrisă de Ilie Miniat şi mi-a citit un capitol despre 3năl(area Sfintei . A murit nu cu mult timp 'n urmă. Părintele Savin$ care timp de \ ani nu a dormit pe un pat. Adesea ne-am )ucurat de tovărăşia lui copilărească$ ără pretenţii.hilia 7Na/terea Maicii omnului8 şi a murit 'n U[Y6M renumitul Nico&im &uhovnicul$ ucenic al lui Arsenie. Părintele ometie$ cunoscut ca postitor. 1a el de aspru era părintele -risogon$ care a murit 'n UXZ7. C(nd acest părinte 'n v(rstă citea$ ochii i se umpleau de lacrimi. #l a murit 'n UX_\. &rintre aceştia era Iona.osma cel tăcut$ care nu avea nimic. ucenic al Sfântului Acachie Kafsokalivitul$ care a murit 'n UYY6M Pelaghie$ un ucenic al lui -ona$ care a adormit 'n +omnul 'n U\6ZM $afaelM Neofit$ de origine evreiască$ care a ost un pro esor 'nţeleptM #vghenie Vulgaris$ care s-a ocupat de bcoala Athonia&es &e pe Sfântul MunteM 1eoclit Karatzas$ "izantinul$ care a murit 'n U\\\M Meto&ie$ cel cu )ar)a lungă din "izanţ$ care a murit 'n U[UUM 6ilotei &in Sm5rni$ care a murit 'n U\[XM monahul Petru$ care s-a nevoit 'n . #l se simţea ca şi cum ar i stat la piciorul Crucii +omnului. Citea pasa!e din Sfânta Scriptură oaspeţilor săi$ ca ast el să evite lenevia şi vor)ăria deşartă. Părintele Nico&im$ supus şi )l(nd$ un )un păstor. Smeritul părinte "rigorie$ 'n v(rstă de U]] de ani$ trăia pe Muntele Athos de [] de ani. #l s-a născut 'n U[X] şi a venit la schit c(nd avea U[ ani.

SSS C(nd atletul ascetismului$ pustnicul Petru$ care s-a nevoit 'n pe/tera Sfântului Petru Atonitul$ a simţit 'n inima sa harul lui +umnezeu$ a e.hilia Sfântului Mare Mucenic "heorghe. Părintele Iona era un om literat. #i ăceau piepteni$ linguri şi cuţite pentru deschis scrisorile.clamat: 5+umnezeu m-a lovit cu suliţa mileiN8. /oţi erau tăcuţi. +ar chiar o clipă de g(nduri păcătoase poate ace ca acest har să se retragă. SSS Rn schitul cel mai 'ndepărtat de la Sfântul Vasile trăiau părinţi mult nevoitori$ care realizau victorii ascetice nota)ile şi au c(ştigat o viaţă duhovnicească 'naltă$ ca veghetorul părinte Varnava$ dascăl al rugăciunii lui -isus$ şi rom(nii Martinian$ -ona şi /eo ilact. &oate i numai trăit 'n inimă. #l a trăit 'n schit aproape Y] de ani. 2neori m(nca p(ine$ dar nimic altceva. CAPITOLUL $VI . SSS Părintele "herman -air ne spune despre părinţii de la Kafsokalivia$ pe care-i cinstim mult$ următoarele: P #i stăteau 'n picioare 'n timpul privegherilor de noapte$ semăn(nd cu nişte st(lpi neclintiţi$ 'ntotdeauna ţin(nd ochii 'ndreptaţi spre păm(nt. Cei mai mulţi dintre ei erau sculptori. /răia 'n . %emăna cu o stea.Despre lucrarea *f'ntului )ar Capitolul precedent Urmatorul capitol 0dată am 'ntre)at un părinte: P Cum poate o persoană să primească harul divin^ P Iu se poate primi harul divin dacă nu 'nduri toate ispitele care vin$ a răspuns el. #l a ost a)solvent al Institutului Politehnic şi a ăcut multe traduceri importante 'n atmos era liniştită$ de rugăciune$ a pustiei Sfântului Vasile. Cel ce a strălucit mai mult dec(t ceilalţi cu viaţa lui iluminată a ost Au'entie. "iserica a avut mulţi asemenea părinţi. &ărintele Martinian a trăit numai din milostenia celorlalţi monahi. Kolosea un vas de lut 'n care ier)ea legume verzi$ singura m(ncare cu care trăia. bi 'ntotdeauna era pregătit să mulţumească pentru ce primea: 5+umnezeu să te )inecuvintezeM care e numele tău$ dar numele părinţilor tăi^8 9Cerea numele lor ca să se roage pentru eiA. A tradus 'n rom(neşte două cărţi de Sfântul Nico&im Aghioritul$ ca şi alte lucrări patristice. &ăstrau cu stricteţe viaţa duhovnicească.Pavel /i Pantelimon$ am(ndoi iind harismatici şi cu discernăm(nt$ serioşi şi tăcuţi$ )l(nzi c(nd tre)uiau să s ătuiască pe cineva. C(nd +umnezeu găseşte inima golită de toate dorinţele$ #l o umple cu harul %ău$ ceea ce este imposi)il de descris. #i nu pierdeau timpul cu vor)ărie ne olositoare. . bi apoi a adăugat: P Cel mai mare o)stacol care 'mpiedică harul lui +umnezeu este iu)irea de sine.

+e e. 1acrimile dau odihnă. C(teodată$ poţi simţi o ad(ncă pocăinţă sau poţi simţi că +umnezeu ţi-a dat o dulce m(ng(iere$ dar nu ca urmare a e ortului tău. Alteori$ din cauza cuiva şi pentru un motiv di erit. +acă acea supărare vine de la diavol$ atunci +umnezeu ne va a!uta imediat.SSS 2n )ătr(n spunea: P 0amenii din ziua de astăzi nu au harul lui +umnezeu. %u erinţa tăcută dintr-o persoană pentru vreun păcat ăcut 'n trecut e cel mai )un dar. T(ndurile rele 'mpiedică harul divin.istă un scop a acestor lucruri. 2n o tat ad(nc$ de multe ori poate valora P nu sunt sigur$ aceasta este numai părerea mea$ şi poate greşesc P$ mai mult dec(t un coşuleţ cu lacrimi. #u mă rog$ şi să spunem că am destulă credinţă şi nu sunt egoist$ dar +umnezeu nu-mi răspunde la rugăciunea mea$ deoarece cealaltă persoană nu e destul de smerită. I-ar tre)ui să cerem de la +umnezeu darul lacrimilorM mai degra)ă ar tre)ui să cerem de la #l pocăinţă$ mereu şi mereu. 0ri de c(te ori +umnezeu ne lasă să trecem printr-o ispită$ e spre olosul nostru şi noi n-ar tre)ui să-. 1acrimile orţate 'n timpul rugăciunii pot i periculoase$ deoarece ele pot crea iluzii despre starea duhovnicească. Atunci diavolii stau cu ei. Rntotdeauna e. Apoi$ deoarece nu 'nţelegi aceste lucruri$ #l le ia p(nă c(nd vei a!unge să 'nţelegi. Ioi tre)uie să avem 'ncredere 'n +umnezeuM noi tre)uie să-1 lăsăm să acă ce vrea #l.cerem lui +umnezeu să ne eli)ereze de acea greutate. #a poate să creadă că +umnezeu o va a!uta$ dar ego-ul său 'i stă 'n cale. SSS . bi dacă uneori au puţin har$ ei 'l 'ndepărtează. Iici asceza nu-i aşa puternică ca g(ndurile )une. Adesea răm(nem goi de harul lui +umnezeu. Rn orice caz$ nu vă străduiţi pentru darul lacrimilor$ 'n timp ce vă rugaţi$ sau pentru alt dar duhovnicesc sau pentru lucruri importante. SSS 0dată$ un ascet a ost 'ntre)at: P +e ce de multe ori c(nd ne rugăm 'n )iserică sau altundeva$ 'n particular$ nu simţim nimic^ #l a răspuns: P %unt posi)ile mai multe motive. SSS 2n cuvios isihast contemporan 'mi spunea: P Iu mulţi oameni au har 'n zilele acestea. +e multe ori voia lui +umnezeu nu ne este cunoscută. +acă mă rog corect$ pot simţi 'ndepărtarea ispitei şi totul va merge )ine. SSS 2n părinte spunea: P +e multe ori nu ni se răspunde la rugăciuni din cauza noastră. T(ndurile )une vin numai la acei care văd totul cu ochi curaţi. Apoi$ printr-o supărare sau o greutate$ el vine din nou la noi. Avem nevoie de pocăinţă.emplu: cineva 'mi cere să mă rog pentru o persoană )olnavă.

-eşind din peşteră pentru un scurt timp$ a văzut o mulţime de demoni. Aşa că % (ntul Atanasie a citit -mnul /risagion 9% inte +umnezeule`A şi imediat m(inile lor au revenit la normal. Acesta era un semn că t(nărul care-i vor)ea nu era de la +umnezeu. Auzind numele Maicii +omnului$ acei demoni au dispărut cu rică. %pune-mi$ cum poţi să-1 slu!eşti pe +umnezeu mai )ine: c(nd te desparţi de lume sau c(nd stai 'n lume pentru olosul su letelor^ +e ce să stai aici 'n aceşti munţi pustii$ 'n loc să ii cu oamenii care te aşteaptă să-i 'nveţi. +ar % (ntul &etru a devenit victorios asupra atacurilor. Rn timpul nopţii$ tatăl minciunii şi al invidiei şi-a adunat toţi soldaţii. &ărintele 1azăr cu adevărat se rugase pentru acest lucru$ deoarece avea dorinţa de a se nevoi 'n a ara mănăstirii$ la o Latismă a lată 'n pădure. 2nii au atacat peştera$ arunc(nd cu suliţe şi săgeţi$ 'n timp ce alţii au spart st(nci uriaşe de sus şi le aruncau 'n !os şi ţipau: 5-eşi din casa noastră. % (ntul 'nsuşi a 'nceput 'nt(i să sape păm(ntul$ apoi a spus şi celorlalţi să acă la el. % (ntul a auzit aceste cuvinte şi s-a tul)urat. Kiind 'ntărit prin rugăciune$ s (ntul a rămas nevătămat de ameninţările şi atacurile lor. P Aşa că vino$ a spus el$ hai să mergem 'mpreună la prietenii şi rudele tale$ care te aşteaptă. +upă acestea$ mereu$ inovatorul şi vicleanul duşman a 'ncercat să-l păcălească pe s (nt 'n acest mod: a luat chipul unei rude mai tinere şi a apărut 'n aţa % (ntului &etru$ comport(ndu-se vesel şi emoţionat de 'nt(lnire$ după un aşa de lung timp$ spun(ndu-i despre tristeţea şi gri!a rudelor pentru nau ragiul lui$ care au ost descoperite lor de % (ntul Iicolae care$ de asemenea$ pretindea demonul$ le-a spus lor despre rara şi iu)ita lor comoară 9&etruA$ ce se ascundea 'n pădurile Athosului. bi din nou s (ntul s-a apărat 'mpotriva lor ăc(ndu-şi semnul % intei Cruci şi chem(nd Iumele s (nt al M(ntuitorului. Altădată$ 'n timp ce se ruga pentru o pro)lemă oarte importantă 'naintea aceleiaşi icoane a Rnaintemergătorului$ el l-a auzit pe % (ntul -oan "otezătorul$ spun(ndu-i: 5+u-te la &araclisul % inţilor +octori ără de arginţi şi ii isihast8.iei şi ascezei din % (ntul Munte$ Trădina Maicii +omnului.perienţă de-a sa proprie. Rn timp ce meşterii şi muncitorii ăceau planul )isericii$ deodată m(inile tuturor au ost paralizate. 3ei găsi altă mănăstire$ pentru că sunt multe.Cunoscutul părinte !azăr ionisiatul ne-a povestit următoarea 'nt(mplare$ care este o e. *idic(ndu-şi ochii spre cer$ a strigat din ad(ncul inimii sale: 5&reas (ntă Iăscătoare de +umnezeu$ a!ută-mă pe mine$ slu!itorul tăuN8. Alt el te vom omor'8. SSS 1a două săptăm(ni după ce % (ntul &etru al Athosului s-a aşezat 'n peştera sa$ satana a pornit ispite mari$ alarm(nd şi mo)iliz(nd toţi demonii ca să-l atace pe acest pionier eroic al ascezei. Iu puteau să le ducă nici p(nă la gură. #i au ost uimiţi de această minune şi ără şovăială au căzut 'n genunchi 'n aţa % (ntului Atanasie$ rug(ndu-l să-i primească să stea l(ngă el$ ca să ie şi ei călugări. -mediat ei au 'nceput să lucreze ără pro)leme. Iu-ţi aminteşti ce spune proorocul: 5Cel care ace lucruri )une din cele rele este asemenea gurii mele8^. Ast el satana a plecat ruşinat$ iindcă nu a reuşit să oprească construirea mănăstirii$ care avea să devină prima cetate a 0rtodo. +upă 6] de zile ei s-au 'ntors su) orma iarelor şi şerpilor$ 'n acelaşi el 'n care l-au atacat pe marele dascăl al pustiei$ % (ntul Antonie.Despre lucrarea duhurilor rele Capitolul precedent Urmatorul capitol /ocmai c(nd Sfântul Atanasie a 'nceput să construiască )iserica principală a mănăstirii$ care se păstrează şi astăzi$ satana a 'nceput un teri)il atac$ ispitind muncitorii cu o greutate imensă. /ocmai usese călugărit şi$ 'ntr-o zi$ 'n timp ce citea Acatistul Sfântului Ioan Botezătorul$ st(nd cu evlavie 'n aţa icoanei lui$ a ost umplută inima lui cu asemenea har$ că s-a simţit ridicat deasupra păm(ntului$ şi 'ntregul lui trup l-a simţit umplut de o ericire de nedescris. bi-a plecat capul şi cu lacrimi 'n ochi a răspuns cu cura!: . CAPITOLUL $VII .

P Cine sunt eu$ cel mai nevrednic dintre toţi$ că un 'nger al lui +umnezeu a venit la mine^ a 'ntre)at s (ntul. +in nou$ la auzul numelui Maicii +omnului$ demonul a dispărut imediat. Rn ceea ce-i priveşte pe cei văzuţi$ cel mai )ine este să-i iertăm şi să-i lăsăm la mila lui +umnezeu` C(nd a a!uns prima dată 'n % (ntul Munte$ )inecuv(ntatul Iicodim era at(t de ricos$ 'nc(t lăsa uşa chiliei deschisă 'nainte de a merge la culcare$ căci se simţea liniştit$ ştiind pe alţii 'n !ur$ sau aşa g(ndea el. Kii )rav$ ai cura! şi )ucură-te$ căci un tron a ost pregătit pentru tine şi o coroană de lori care va dăinui pentru veşnicie. +u-te şi predică lumii. 1a auzul numelui Maicii +omnului$ rudenia sa$ 'n realitate un demon viclean$ a dispărut. Rn aceeaşi noapte$ Maica +omnului$ protectoarea şi supraveghetoarea Muntelui Athos$ şi % (ntul Iicolae au venit la el$ după ce a 'n runtat o ispită aşa de mare$ şi i-au spus: P &etre$ să nu-ţi ie rică de elul convingător al diavolului.im Wa soLalivitul 'i spunea % (ntului Trigorie %inaitul: P +uhul rău al 'nşelăciunii$ c(nd vine la un om$ 'i tul)ură mintea şi-l ace ne)un$ 'i 'ngreunează inima. %e laudă cu toate realizările sale şi caută să ie lăudat şi cinstit. Acest 5'nger8 stătea 'n aţa peşterii lui cu sa)ia scoasă şi striga: P 3ino a ară$ adevăratule slu!itor al lui 4ristos$ vino să auzi tainele lui +umnezeu şi lucruri care 'ţi vor olosi su letului tău. Rncep(nd de m(ine dimineaţă vei i hrănit cu hrană cerească. #l ace o persoană să ie laşă$ să ie ricoasă$ să deznădă!duiască şi să ie plină de aroganţă. Rşi pierde mintea şi e cu totul distrus. #l se lasă t(r(t de patimile sale. SSS % (ntul Iicodim Aghioritul a ost ispitit deseori$ 'n elurite eluri$ de duhurile rele$ ie direct de ele$ ie prin oameni. P +acă nu doreşte +oamna mea$ &reas (nta Iăscătoare de +umnezeu$ care m-a adus aici$ a!utorul meu$ ca şi % (ntul Iicolae$ eu nu părăsesc acest loc. SSS bapte ani mai t(rziu$ a avut loc al treilea atac al demonilor 'mpotriva acestui erou al ascezei atonite$ c(nd satana a apărut 'n chip de 'nger. Ai 'ntrecut pe s inţii şi pro eţii vechi$ cum ar i Moise şi -lie$ +aniel şi -ov. P Iu te mira$ l-a asigurat alsul 'nger. +umnezeu 'ţi porunceşte aceasta$ ca mulţi să se olosească. 0ricine e posedat de un ast el de duh demonic e m(nios şi devine ne)un. +e aceea$ +umnezeu lasă acest izvor din care )ei tu să ie uscat$ pentru că #l doreşte să te trimită de aici. #ste timpul să părăseşti acest loc şi să mergi 'n lume$ pentru ca multe su lete să se olosească. +acă nu e voia lor$ eu nu pot să plec din acest loc. P #u sunt arhanghelul lui +umnezeu$ Care m-a trimis să-ţi aduc veşti.P btii )ine că nimeni nu m-a adus 'n acest loc$ nici om$ nici 'nger$ ci +umnezeu şi &reas (nta Iăscătoare de +umnezeu. Iu e nici umilinţă$ nici !ale adevărată cu lacrimi 'n el. -ată ce a scris )iogra ul său$ monahul # timie$ despre atacul duhurilor rele ce aveau scop de a-l tul)ura şi speria pe s (nt: O%ă nu crezi că a c(ştigat toate acestea ără greutăţi şi ispite de la duşmanii văzuţi şi nevăzuţi. #l ace ochii persoanei săl)atici$ tul)ură mintea$ produce iori prin trup. +uhul rău 'l 'ncura!ează pe om să hulească. P bi cine eşti tu care vrei să-mi spui lucruri ce vor i de olos su letului meu^ a 'ntre)at s (ntul. +ar c(nd a . 1umina nu apare strălucitoare$ ci roşie. /u tre)uie să ştii că +umnezeu este cu tine. Mintea devine demonică. SSS % (ntul Ma.

bi$ 'ntr-adevăr$ două ore mai t(rziu$ omul posedat s-a dezlegat şi metaniile au ost găsite 'n grădină. +e iecare dată ciocăneau de două ori. C(teodată chiar r(dea de şmecheriile lor. Iumai o dată i-a 'nţeles$ spun(nd: 5#l$ cel care scrie8. SSS Rn decursul anului UX_6 a venit la Mănăstirea +ionisiu un om posedat de diavoli. Rntr-o altă zi$ după ce omul a dansat p(nă la o)oseală$ părintele 3isarion a alergat cu o cană plină cu apă ca să-i dea de )ăut. Ascultă-mă pe mine şi ce-ţi spun eu. &ărinţii l-au 'ntre)at dacă nu cumva uitase să-şi spovedească vreun păcat.orcizare timp de o lună$ şi după ce a ost eli)erat de duhul rău$ a plecat de la mănăstire. +ar dimineaţa el a văzut că toate erau la locul lor. Ce minuneN /oţi se minunau de lucrarea divină pe care o are Aghiazma. Atunci a 'ncercat din răsputeri să audă ce spuneau diavolii$ dar nu a putut să audă nici un lucru.mers 'n pustiu$ a devenit at(t de cura!os$ 'nc(t de iecare dată c(nd scria noaptea$ iar diavolii erau a ară$ la geamul chiliei lui$ şoptind$ el continua să scrie ără rică. Rnsă$ după c(teva clipe$ a simţit că 'i arde g(tul şi a spus: 5Călugăre$ m-ai ars8 şi ţipa şi scuipa apa din gura lui. I-a spus despre aceasta de rică să nu ie acuzat de crimă şi să ie !udecat. &ărinţii au ost nevoiţi să-i lege m(inile şi picioarele$ pentru a-l orţa să se odihnească. Rn această apă$ părintele adăugase şi puţină Aghiazmă. Rntr-o zi$ un călugăr 'nţelept l-a legat cu metaniile şi diavolul din acel om striga: 5Călugăre$ leagă-mă şi-ţi voi arăta unde se vor duce aceste metanii8. Acelaşi lucru i s-a 'nt(mplat şi c(nd era la un alt schit. 53ino$ VannaLis$ iul meu$ i-a spus lui$ vino şi )ea puţină apă rece8. &entru că nu mai putea respira şi era oarte 'nsetat$ posedatul a 'nceput să )ea. bi$ 'ntr-adevăr$ 'n acest timp$ l(ngă chilie s-a pră)uşit un zid de st(ncăQ. 0dată$ 'n timp ce traducea &salmul 77$ la versetul unde se spune 5%tră!ui-va 'ngerul +omnului 'mpre!urul celor ce se tem de #l şi-i va iz)ăvi pe ei8$ au ăcut un asemenea zgomot$ ca şi c(nd o 'ntreagă armată mărşăluia spre chilia lui cu mare orţă. +ezleagă-mă$ ca să mă pot scu unda 'n mare$ şi 'n cur(nd voi i 'n AtenaN SSS 2n rate 'ncepător din schitul ivirit % (ntul -oan "otezătorul$ de la chilia lui -oasa $ deşi primea % (nta Rmpărtăşanie des$ el vedea demoni. #l se eli)era de parcă ar i ost legat cu o aţă. #l şi-a dat seama că aceste apariţii erau demonice. --au citit rugăciuni de e. #l a recunoscut că a ezitat să spună că atunci c(nd trăia 'n satul lui$ omor(se pe cineva neintenţionat. Ri apărea o pisică săl)atică 'n aţa erestrei chiliei$ gata să-l atace. +upă 3ecernie$ 'n camera lui a 'nceput să c(nte 'n gura mare şi să danseze 'n mod ne)unesc$ tropăind cu picioarele pe podea$ p(nă c(nd a leşinat. Altădată$ ei ciocăneau 'n uşa chiliei lui. Iu Vannis este cel ce-ţi vor)eşte ţie. 0dată$ l-au 'ntre)at pe diavol: P +e ce 'ţi este mai mult rică^ +e Aghiazmă$ de Ana oră sau de % (nta Rmpărtăşanie^ -ar diavolul a răspuns: P +acă aţi cinsti cum se cuvine % (nta Rmpărtăşanie pe care o primiţi 'n "iserică$ nimeni dintre noi nu v-ar putea ace rău. P Vannis$ de ce te temi de % (nta Rmpărtăşanie^ P Iu-l 'ntre)a pe Vannis$ lasă-l 'n pace. -mediat ce s-a spovedit$ apariţiile diavoleşti au 'ncetat să mai apară. . Rntr-o noapte$ c(nd locuia pe insula %Liropoulos$ diavolii au ăcut un zgomot at(t de puternic$ 'nc(t$ pentru o clipă$ el a crezut că peretele chiliei se va dăr(ma. +upă aceea$ i s-a dat apă o)işnuită$ pe care a )ăut-o cu mare po tă.

#le i-au spus: 5Acum eşti un s (nt8$ sau: 5Iu te vei m(ntui niciodată8. &este tot este la el. 0dată a ost )locat de zăpadă 'n chilia sa mai mult timp$ 'nc(t a olosit toată p(inea uscată şi nu mai avea ce să măn(nce. Rn acelaşi timp mese pline cu multe m(ncăruri 'm)ietoare au apărut 'naintea călugărului$ răsp(ndind arome ce-l ispiteau. Rn acest el vei i un călugăr ără gri!i$ liniştit$ 'nţelept$ ascultător. +ar aceasta era tul)urător şi el se tot 'ntre)a de ce nu era un simţăm(nt de pocăinţă 'n el. %curt timp după aceasta$ el a văzut duhurile rele 'n aţa lui şi au 'nceput să vor)ească cu ele ca şi cu nişte iinţe umane. #l chiar a iz)ucnit 'n r(s pe c(nd se ruga. +iavolul$ care e plin de invidie şi duşmanul tuturor oamenilor )uni$ i-a 'ntins multe curse. C(nd a reuşit acest lucru$ restul e uşor. %e hrănea numai cu p(ine şi niciodată nu a m(ncat legume. bi-a lovit runtea cu pumnul$ s-a oprit din r(s$ dar starea de pocăinţă nu a venit.SSS Rntr-o seară$ chilia % (ntului %iluan Atonitul s-a umplut cu o lumină deose)ită. --a venit g(ndul să accepte aceasta ca pe harul lui +umnezeu. Chiar şi 'ntr-o amilie creştină ei pot pierde sensul a ce 'nseamnă amilia. C(nd eşti mustrat$ spune: 5%ă ie )inecuv(ntat8.se arăta cu iluzii şi apariţii luminoase$ dar Iicodim 'ntotdeauna ieşea 'nvingător 'n luptă$ pentru că avea un părinte duhovnicesc e. Iu lăsa ca 'ncrederea şi dragostea pentru părintele tău să ie eliminată. Apoi şi-a dat seama că starea aceasta nu era de la +umnezeu. C(nd i-a 'ntre)at de ce spun lucruri contradictorii$ ei au răspuns: 5Ioi nu spunem niciodată adevărul8. Atunci i s-a arătat diavolul$ ca % (nta /reime$ 'ntr-o lumină strălucitoare şi i-a spus: 5#u sunt % (nta /reime$ 'nchină-te 'n aţa mea şi te vei umple de har şi vei avea nişte m(ncare8. . &entru că dacă vei ace ast el$ aceasta te va opri să-ţi continui lupta şi vei i 'n r(nt.perimentat care să-l călăuzească. SSS 2n )ătr(n spunea: P Chiar şi 'n Muntele Athos diavolul găseşte o cale ca să ne prindă` #l reuşeşte să 'nşele mai ales oameni tineri. A trecut prin 'ntreg trupul său$ ast el 'nc(t a devenit transparent şi el a putut să vadă totul 'năuntrul pieptului său. Atletul lui 4ristos$ Iicodim$ a 'ngenunchiat şi l-a rugat pe +umnezeu să-l iz)ăvească de această ispită. Rntotdeauna să-ţi aminteşti aceste două cuvinte de ordine: 5"inecuvintează-mă8 şi 5iartă-mă8. . C(nd ţi se dă o poruncă$ 'ntotdeauna să te g(ndeşti: 5Cel ce porunceşte e de asemenea răspunzător8. Călugării 'ncearcă să acă lucrurile )une$ dar` SSS 2n )ătr(n spunea unui călugăr 'ncepător: P +iavolul are un singur scop: să te scoată din 5cui)ul tău8 9din o)ştea monahalăA. SSS Ascetul Iicodim de la Wa soLalivia 9U[]\PU[Y\A s-a nevoit mult.

SSS 3rednicul de pomenire părinte Tavriil$ egumenul de la +ionisiu$ ne spunea mereu această poveste: ORn UXU]$ cu harul lui +umnezeu$ eu$ cel mai mic dintre toţi$ am venit 'n acest loc s (nt$ pentru a deveni călugăr. -mediat ce străinul a auzit aceste cuvinte$ a dispărut 9deoarece era un demonA şi a lăsat 'n urma lui un miros ur(t$ care a ţinut trei zile. #l a . #l era plăcintar$ unicul iu la părinţi$ şi venise la % (ntul Munte pentru a se călugări.se 'nchină lui +umnezeu. 0dată el a auzit o )ătaie 'n uşă. Au ost de acord că demonii 'i atacau şi au plecat. 1a 'nceput$ ei au crezut că cineva aruncă cu pietre din glumă$ dar c(nd plecau la muncă şi-au dat seama că atacul continua. #l ştie cum să scape din lume$ ca micul peşte care ocoleşte momeala ascunsă 'ntr-un c(rlig ucigător. #ra cineva 'm)răcat ca un călugăr şi cu un rucsac 'n spate$ plin cu p(ine uscată$ de care m(ncau toţi asceţii. &e l(ngă toată această con uzie demonică$ c(inele lor a ost deodată aruncat de pe un )alcon de trei metri de la păm(nt de o putere nevăzută. P Cine eşti^ l-a 'ntre)at evlaviosul părinte. Am 'ntre)at despre aceasta şi toţi mi-au spus acelaşi lucru$ de vreme ce era o 'nt(mplare rară şi originală. C(nd au sosit trupele de pază$ 'ncă mai veneau pietre din direcţia pădurii. Atunci toţi au ugit 'napoi la metoc$ speriaţi$ suspect(nd un !oc murdar al oamenilor sau al demonilor. +e asemenea$ au ost aruncate multe o)iecte incasa)ile$ scăunele de lemn$ culioanele monahilor şi altele$ toate păr(nd a se mişca singure şi a cădea de pe )alcon. Au pornit să cerceteze zona şi chiar au tras c(teva ocuri$ dar ără rezultate. P %unt un duhovnic de la % (nta Ana. Ceea ce am de g(nd să vă spun s-a 'nt(mplat nu cu mult 'nainte de a veni. Iumele lui era Atanasie. 1a puţin timp după ce a devenit rate 'ncepător$ a ost trimis la metocul nostru 5Mono. P +acă eşti monah şi mai ales părinte duhovnicesc$ ă o 'nchinăciune. Au mers la )iserică şi au 'nceput să se roage lui +umnezeu şi Maicii +omnului ca să-i m(ntuiască. Ar tre)ui să menţionăm aici că diavolul nu ace 'nchinăciuni$ nici nu .ilitis8$ care este situat 'n interiorul Muntelui Athos$ unde era o)işnuit să se lucreze şi să se 'nveţe cum să se postească şi cum să se urmeze toate slu!)ele. -ată ce mi s-a spus: Cu patru ani 'nainte a ost o persoană cu 'n ăţişare )l(ndă ce venise aici din %alonic. Rn cele din urmă$ ratele Atanasie$ care a ost amintit mai devreme$ a destăinuit părinţilor că atacul era 'ndreptat 'mpotriva lui din cauza preocupării aţă de vră!itorie a părinţilor lui şi de viaţa lui anterioară$ plină de păcat. Rn elul acesta$ el s-a pregătit pentru asceza aspră practicată 'n mănăstirea noastră. Rntr-o zi$ după ce a a!uns acolo$ 'ndată după ce raţii au venit de la )iserică şi se pregăteau ca să 'nceapă munca$ 'n timp ce stăteau pe )alconul metocului$ au ost aruncate pietre spre ei$ venind din direcţia pădurii apropiate. Ca să se asigure pentru ultima dată că aceasta era situaţia cu adevărat$ administratorul şe al mănăstirii$ &or irie$ l-a trimis pe unul din călugări$ pe !os$ la Waryes ca să ceară a!utor de la paza locală. Iimeni nu a ost rănit$ nici clădirile şi mo)ilierul stricate. SSS 2n părinte spunea: P 2n călugăr se aseamănă cu un peşte mic$ agitat. Călugării speriaţi stăteau adunaţi 'n !urul evlaviosului părinte Marcu$ ost egumen$ şi şi-au petrecut ma!oritatea timpului 'n )iserică$ cunosc(nd că toate acestea erau un atac demonic.SSS 2n evlavios ascet locuia 'n %chitul Wa soLalivia. C(t timp au ost 'n )iserică$ atacul a 'ncetat$ 'nsă imediat ce au ieşit a ară$ pietrele au 'nceput să z)oare spre ei din nou.

Rn aceste 'mpre!urări au a!uns la mănăstire. -mediat$ 'ncepătorul a căzut 'n genunchi 'n aţa )ătr(nului$ pl(ng(nd şi mulţumindu-i că a ost eli)erat şi salvat de o povară insuporta)ilă. Ca să-i consoleze pe v(slaşi$ administratorul a tre)uit să-i trimită cu ei at(t pe părintele Marcu$ c(t şi pe părintele -saac. +e 'ndată ce a 'nceput să meargă 'n acea direcţie$ toate pietrele au 'nceput să cadă asupra lui şi 'n !urul lui$ ără să-i acă vreun rău. Administratorul şe a scris mănăstirii principale$ e. P Ce s-a 'nt(mplat^ a 'ntre)at t(nărul. +in ericire$ ele cădeau 'n !urul )ărcii$ ără să rănească pe cineva. P Kratele meu$ i-a spus lui$ indi erent ce-ar i$ niciodată să nu-ţi ţii ascunse g(ndurile de părintele tău duhovnicesc. &ărintele a ost )ucuros să-l vadă şi şi-a e. Rn cele din urmă$ rugăciunea omului drept a c(ştigat asupra răului. #a a stat la intrarea chiliei şi-l privea pe )ătr(n cu m(nie$ scr(şnind din dinţi$ apoi a dispărut. Rn timp ce evlaviosul părinte se ruga cu lacrimi 'n ochi$ avertiz(ndu-l pe diavol să-l părăsească pe 'ncepător$ el a văzut un demon su) ormă de vulpe ieşind din gura 'ncepătorului. Acest mare ascet$ deşi oarte )ătr(n$ a simţit o milă ad(ncă pentru ratele 'n su erinţă. Ca urmare$ el şi călugării lui au su erit mult$ nu numai pentru că erau atacaţi cu pietre uriaşe care cădeau de deasupra chiliei lor 'n mare cu un zgomot puternic$ dar şi pentru că tăcutul Atanasie a devenit violent şi hulitor şi-i ataca ver)al pe ceilalţi călugări$ şi mai ales pe părintele %ava. 1-am 'nt(lnit pe Avacum 'n Waryes$ unde-şi olosea 'ndem(narea sa de plăcintar$ ca să c(ştige ce era necesar pentru viaţă. +upă aceasta$ ceilalţi călugări l-au lăsat pe Atanasie să stea singur 'n )iserică$ 'n timp ce ei au plecat la tre)urile lor o)işnuite.plic(ndu-le ce se 'nt(mplase şi cer(ndu-le să trimită o )arcă şi să-l ia 'napoi$ aşa 'nc(t toţi ceilalţi din metoc să ie eli)eraţi de tul)urarea demonică. Cei ce se nevoiau 'mpreună cu el au spus că era un ascet aspru$ ce purta lanţuri pe su) haine$ urm(nd e. Rntr-o zi$ un t(năr care de a)ia sosise 'n Athos cu năde!dea de a se călugări$ a venit să-l viziteze. A doua zi l-au dus acolo. %ă ai 'ncredere deplină 'n el$ alt el vei i 'n pericol$ aşa cum am ost şi eu odată. "ătr(nul l-a ţinut pe 'ncepător l(ngă el c(teva zile$ apoi l-a trimis la alt părinte duhovnicesc 'n %chitul Wutlumuş$ unde a ost tuns monah cu numele de Avacum. Consiliul mănăstirii a hotăr(t să-l trimită pe rate la părintele duhovnic %ava$ un ost vieţuitor al mănăstirii$ care era acum la % (nta Ana$ sper(nd că va i 'n stare să ai)ă gri!ă de el. P +upă ce am plecat din lume şi am devenit raso or7U 91iterar$ cel care poartă haină monahală se numeşte raso orM cu alte cuvinte$ este călugărul 'ncepător. Aşa că am venit 'n acest loc mic$ unde nu este apă$ ără să ascult s atul mai multor părinţi$ şi mai ales al părintelui meu duhovnicesc M.emplul părinţilor )ătr(ni.spus că de două zile a avut un sentiment apăsător$ şi ca să-i convingă pe părinţi că ceea ce spune este adevărat$ le-a cerut să ie lăsat să meargă la )isericuţa % (ntului Artemie$ care nu era departe de metoc. Cererea a ost 'mplinită$ dar de 'ndată ce Atanasie a 'nceput să meargă spre ţărm ca să intre 'n )arca ce-i usese trimisă$ atacul a 'nceput din nou. A!ung(nd la o v(rstă 'naintată şi ne iind 'n stare să se 'ngri!ească singur$ s-a 'ntors la )iserica principală a Wutlumuşului şi acolo$ l(ngă gra!dul mănăstirii$ 'ntr-o chilie mică$ a adormit 'n +omnul cu c(ţiva ani 'n urmă. 1a 'nceput$ din cauză că nici o piatră nu a căzut la sosirea lor$ nici 'n drum spre mănăstire$ unii dintre călugări au 'nceput să r(dă de ei$ spun(nd că au ost 'nşelaţi.emplul părinţilor din vechime.A$ am vrut să iu isihast imediat$ să trăiesc liniştit 'n rugăciune$ aşa cum au ăcut marii părinţi. +eodată cinci sau şase pietre oarte mari au căzut din turnul apropiat$ ceea ce i-a convins pe toţi că nu era de r(s$ ci o pro)lemă serioasă. SSS &ărintele %imeon a plecat să locuiască 'n aceeaşi peşteră$ l(ngă % (nta Ana Mică$ unde locuise şi părintele -osi -sihastul 'mpreună cu ucenicii săi. #l a postit şi s-a rugat o săptăm(nă 'ntreagă.primat )ucuria că at(t de mulţi tineri veneau pe Munte ca să devină monahi$ urm(nd e. 1a un moment dat ei au tre)uit să-l lege$ ca să nu se sinucidă. Rn ciuda acestora$ pietrele au continuat să cadă p(nă ce ei au ost 'n largul mării. 3ăz(ndu-mă că insist să plec$ 'n cele din urmă el .

+ar nu s-a 'nt(mplat nimic. SSS . M-am sculat repede şi am alergat la părintele duhovnic. Aceasta s-a 'nt(mplat at(t de repede$ 'nc(t pustnicul nu s-a putut a)ţine$ ci a iz)ucnit 'n r(s. Ast el au apărut ei 'n aţa unui pustnic contemporan 'n timp ce se rugaM era noapte iar el a auzit voci puternice$ to)e răsun(nd şi dans. Mi-ar place să mă căsătoresc cu el.mi-a spus: 5+u-te$ de vreme ce insişti. SSS 2n părinte spunea: P +iavolul nu respectă pe nimeni$ ie preot$ ie episcop$ ie patriarh. Cur(nd după aceea am văzut patru emei tinere privindu-mă prin geam. Am devenit neliniştit. Au 'nceput să r(dă 'ntr-un mod tul)urător. -mediat vedenia a dispărut$ iar acoperişul chiliei a revenit la loc. Atunci doi demoni au apărut su) ormă de ţigani care se !ucau şi se loveau unul pe celălalt. P Rţi pierzi timpul$ a adăugat cea de-a patra$ pentru că el va muri peste Z] de zile$ 'nainte de a primi Marea %chimă8. 52nde sunt eu^ m-am g(ndit. Rn &ireu sau 'n Muntele Athos^8. Atunci mi-am dat seama că usesem 'nşelat. Cea de-a Z]-a zi a venit. #l nu a dat atenţie la aceasta şi a continuat să se roage mai intens. A )ătut ceasul de ora U_ şi aşteptam din clipă 'n clipă să vină moartea. Aşteptam neliniştit miezul nopţii şi am 'nceput să strig cu durere: 5+oamne -isuse 4ristoase$ miluieşte-măN -artă-mă$ +umnezeul meuN Iu mai am timp să primesc Marea %chimă`8. +ar nu am plecat să spun această 'nt(mplare duhovnicului meu. SSS 2n pustnic mi-a povestit acestea despre acţiunile duhurilor rele: 0dată$ c(nd era 'n schitul său şi se ruga$ deodată a strălucit o lumină 'n aţa lui. C(teodată ei creează imagini o)raznice sau se schim)ă$ ca să pară 'ngeri de lumină. +uhurile rele olosesc tot elul de 'nşelăciuni. +e-a)ia s-a aşezat pe scăunel din nou$ ca să-şi continue rugăciunea$ c(nd deodată camera a ost umplută de lumină. Apoi ele au dispărut. &rima a spus: 5P #ste oarte chipeşN P Ce prost e$ a spus a doua$ a venit aici să se acă monah. Acoperişul chiliei sale era ridicat. #l a putut să vadă numai !umătate din aţă$ dar iindcă se uita la el$ a auzit o voce interioară spun(ndu-i: P Ai ost )inecuv(ntat ca să-1 vezi pe 4ristosN *ăspunsul său imediat a ost g(ndul: P Cine sunt eu$ nevrednicul$ ca să-1 văd pe 4ristos^ bi şi-a ăcut cruce. Cea de-a treia a 'ntrerupt-o$ spun(nd: P IuN #u mă voi căsători cu el. +ar să vii să mă vezi ca să-mi spui g(ndurile tale8. I-a văzut nimic. Rntr-o zi$ după ce-mi terminasem pravila şi stăteam pe patul meu de lemn$ am auzit nişte emei r(z(nd şi vor)ind. 2nde se termina lumina$ a apărut aţa unui om$ ca a lui 4ristos. M-am ciupit să văd dacă mai trăiesc. Chiliile noastre erau numai la douăzeci de minute de mers pe !os depărtare. 1a aceste aparente cuvinte pro etice am 'nceput să mă 'ngri!orez şi să-mi pl(ng apropiata moarte. #l a crezut că lumina a!ungea p(nă la cer. /u eşti ur(tă. #ra diavolul. %-a sculat ca să vadă ce s-a 'nt(mplat.

bi toate aceste lucruri se vor 'nt(mpla pentru că Antihrist va controla 'ntreaga lume$ d(nd semne alse ca să-i 'nşele pe toţi. Atunci am strigat: 5% inte al lui +umnezeu$ a!ută-măN8.uale$ hoţiile şi crimele vor a!unge la cel mai 'nalt nivel. Iu vor mai i conducători evlavioşi ai "isericii şi c(t de trist va i pentru creştinii care vor trăi 'n acel timp$ care-şi vor pierde credinţa complet$ pentru că nu va mai i nimeni care să-i 'ndrume. 0chii 'i sunt umpluţi de lacrimi şi linişte. &rintre oameni nu va mai i evlavie$ ci va domina imoralitatea. Minciunile şi dragostea de )ani va creşte pentru cei mai mulţi$ precum şi supărarea la cei ce adună )ogăţie.% (ntul Ma.cepţiiA$ cu totul necunoscători a ceea ce este )ine şi ce este rău$ şi ast el toată /radiţia "isericii şi a creştinilor se va schim)a. Cu c(t vine mai mult la el harul lui +umnezeu$ cu at(t mintea 'i este mai odihnită şi su letul m(ng(iat de patima lui 4ristos şi de marea 1ui dragoste pentru omenire. M-a apucat şi m-a tr(ntit la păm(nt$ ţip(nd: 5Ce-i cu acest craniu^8. +iavolul a dispărut şi eu am ost umplut de o )ucurie de nedescris. Mintea e ridicată deasupra simţurilor materiale$ e iluminată şi umplută cu cunoştinţa divină. #a devine sensi)ilă la lucrurile s inte. &rostituţia$ adulterul$ păcatele homose. . &ărinţii şi )ătr(nii nu vor mai i respectaţi$ iar dragostea va dispare. /oată noaptea am avut s intele moaşte ale % (ntului Arsenie pe pat şi m-am rugat. Rn acelaşi timp mintea este 'n admiraţie pentru atotputernicia lui +umnezeu$ prin care #l guvernează toate$ şi copleşită de neputinţa de a 'nţelege % (nta /reime şi imensitatea Gert ei dumnezeieşti. Atunci sunt lacrimi$ ericire$ )ucurie nepovestită$ schim)are şi dragoste dumnezeiască. Atunci ei vor pleca din lume spre locurile s inte$ ca să caute m(ng(iere duhovnicească pentru durerile lor$ şi peste tot vor i numai greutăţi şi neplăceri. Atunci nu vom mai recunoaşte lumea. #a 'şi aduce aminte de moarte$ de păcatele sale$ de !udecata de apoi$ de iadul veşnic. Rn această lumină dumnezeiască$ luminoasă$ inima se linişteşte$ se 'nseninează şi e plină de roadele % (ntului +uh: )ucurie$ pace$ ră)dare$ )unătate$ dragoste$ smerenie şi multe altele.im Wa soLalivitul 'i spunea % (ntului Trigorie %inaitul: P C(nd +uhul % (nt sălăşluieşte 'ntr-o persoană$ g(ndurile 'i sunt adunate. Acea persoană e cu gri!ă şi smerită. %atana va da o anume 'nţelepciune pervertită pentru invenţia lucrurilor$ 'nc(t oamenii vor i capa)ili să vor)ească unul cu altul de la un capăt al lumii la celălalt. Mintea$ 'n această stare$ intră 'n tăr(mul adevăratelor vedenii şi 'nţelege puterea uluitoare a lui +umnezeu$ Care numai cu un singur cuv(nt a adus universul din ne iinţă la iinţă. Conducătorii creştinilor$ arhiereii şi preoţii$ vor i oameni 'ncrezuţi 9numai cu c(teva e. CAPITOLUL $VIII . #l nu poate 'ndura at(ta har divin. 0amenii vor i 'nşelaţi de Antihrist şi ei vor i mai răi dec(t animalele săl)atice. C(nd se va apropia venirea lui Antihrist$ mintea omului va i 'n 'ntuneric$ din cauza patimilor trupeşti$ şi at(t necuviinţa$ c(t şi nelegiuirea vor creşte. 0mul va i lipsit de harul lui +umnezeu primit la "otez şi-şi va pierde mustrarea de conştiinţă. #ste cutremurat de el$ ca şi cum i-ar i trecut curent electric prin trup. Rn ăţişarea oamenilor se va schim)a şi nu vei i 'n stare să deose)eşti o emeie de un )ăr)at$ din cauza modului ruşinos de a se 'm)răca şi din cauza părului. Atunci su letul omului e 'n ericire deplină. SSS 2n )inecunoscut pustnic contemporan ne povestea acestea: P C(nd un om primeşte harul dumnezeiesc din )elşug$ el nu 'l poate lua totul deodată.Despre cele de pe urm" Capitolul precedent Urmatorul capitol 0 pro eţie recunoscută ca iind a Sfântului Nil$ un ascet din Muntele Athos$ care a trăit cu Y]] de ani 'n urmă$ ne povesteşte despre venirea lui Antihrist şi despre oamenii care vor trăi 'n ultimele zile: Rn !urul anului UX]] lumea va 'ncepe să ie de nerecunoscut. +e asemenea$ oamenii vor z)ura ca păsările prin aer şi vor călători pe su) apă ca peştii. C(nd dimineaţa a venit cineva să mă viziteze$ a ost surprins c(t 'mi era de schim)ată aţa de prezenţa harului dumnezeiesc. +eodată a apărut diavolul.

bo erul l-a dat mai tare. Cu siguranţă că ai considera aceasta ca o mare )inecuv(ntare. %ă dai mereu mulţumire. SSS 2n ascet )ătr(n a spus despre timpurile de la s (rşit şi Antihrist: P #l a 'nceput să lucreze. Rn timpul zilei$ de e. Ce situaţieN Cineva i-a cerut şo erului să dea mai 'ncet radioul.Despre recuno!tin(" !i despre g'ndurile une Capitolul precedent Urmatorul capitol 2n părinte cu discernăm(nt şi 'ndrumător a spus: 0dată$ o cunoştinţă a venit să mă vadă$ iind 'ntr-o stare mizera)ilă.emplu$ dacă 'n locul nostru liniştit avem un copac$ se vor aduna greierii. P Ce să acem^ Iu mai e odihnă pentru noi acolo. +e apt$ şacali adevăraţi ar putea să se adune. Atunci aceste ispite ne vor 'nşela ca să olosim un )ăţ$ pentru a 'mprăştia insectele$ sau pietre$ pentru a 'ndepărta şacaliiN /re)uie să 'n runtăm 'ntotdeauna orice situaţie cu g(nduri )uneN SSS 2n părinte spunea: 0dată eram 'ntr-un auto)uz. Ast el era pro)lema lor$ 'nc(t toată amilia lua calmante. 2nii oameni merg ca să ai)ă gri!ă de a acerile lor. CAPITOLUL $I$ . #u spuneam rugăciunea lui -isus. YYY a venit. #l 'şi construia o casă 'ntr-un loc oarte liniştit din oraş. 3a 'ncerca orice$ ca să-i acă pe toţi să primească numărul. &ersoana care vor)ise a vrut să mă a!ute$ dar i-am spus: 5Iu mă deran!ează8$ iindcă mă g(ndeam: dacă$ +oamne ereşte$ ar i ost un accident şi s-ar i scos oamenii din auto)uz P unul cu piciorul rupt$ altul rănit la cap$ altul pl(ng(nd$ şi poate chiar un copil mic rănit P$ cum aş i putut să 'ndur o asemenea imagine^ .Cu aceste lucruri$ oamenii vor locui 'n con ort$ ără să-şi dea seama că Antihrist 'i 'nşeală pe ei$ ăc(ndu-i să creadă că$ dacă au toate cunoştinţele ştiinţi ice$ nu au nevoie să creadă 'n +umnezeu$ Cel 'ntreit 'n &ersoane. Aceste lucruri vor avea loc treptat. %ă-mi construiesc altă casă^ Cum aş putea^ #l avea cinci copii. Iu e uşor să construieşti altă casă. bi ai spune: 5Ce )inecuv(ntare este aceasta$ +omnul meuN 1umea 'ntreagă este distrusă şi mie mi se garantează viaţaN8. Rn cur(nd$ nişte oameni au deschis un gara! l(ngă casa lui. Rn cur(nd omul nu a mai putut să doarmă deloc. Atunci$ mult-Milostivul +umnezeu$ văz(nd distrugerea iinţei umane$ va scurta timpul$ pentru a-i salva pe cei puţini credincioşi rămaşi şi pe care Antihrist nu a reuşit să-i 'nşele. +e ce^ &entru că 'ntotdeauna vom avea ispite. 3is-a-vis s-a deschis un clu) de noapte. P Ce pot să ac$ părinte^ m-a 'ntre)at. Apoi$ mai 'n !os$ a ost construită o autostradă. %ă presupunem că acolo a 'nceput un răz)oi şi eu ţi-am spus că$ dacă stai 'n acea casă 'ţi voi garanta că nu ţi se va 'nt(mpla nimicM dacă ai vrea să ieşi a ară$ nimeni nu te va deran!a şi nici măcar o )om)ă nu va cădea pe casa ta. P Ascultă$ )inecuv(ntate$ am spus eu. /u nu te con runţi duhovniceşte cu pro)lema. 5Avem un preot printre noi8$ a spus el$ iindcă mă o)servase. Acum să ai alt g(nd )un$ de această dată despre situaţia curentă şi să spui: 5Mulţumesc lui +umnezeuN Cel puţin nu sunt tancuri )lindate care să meargă pe aici` vedem numai nişte maşini` nu convoaie )lindate. Iu este răz)oiN Ce )inecuv(ntareN Mulţumesc lui +umnezeuN8. &entru că dacă nu g(ndim pozitiv şi nu avem pace 'năuntru nostru$ nu tre)uie să ne păcălim că dacă mergem 'ntr-un loc liniştit$ vom avea atunci pace. Ce-ai spune^ &ro)a)il că aceasta ar i cea mai mare )inecuv(ntare 'n asemenea situaţie. Chiar şi acolo ispitele se vor aduna 'n !urul nostru ca şacalii$ ca să urle noaptea. bi$ deodată$ sa)ia cu două tăişuri va cădea să-l ucidă pe 'nşelător şi pe ucenicii săi.

+e asemenea$ ar tre)ui să ştii că dacă cineva nu se comportă duhovniceşte$ atunci legile duhovniceşti intră 'n vigoare şi acela va tre)ui să plătească pentru toate. +acă o a)rică produce gloanţe şi o aprovizionăm cu ier$ va ace gloanţe. Iu este o altă cale de a 'n runta toate situaţiile dec(t o atitudine pozitivă$ 'ncerc(nd să te pui 'n locul celeilalte persoane. -a de e. SSS 2n părinte spunea: 4ai să construim o a)rică de g(nduri )une. Rn timpul c(t te-ai 'ncrezut 'n tine ce ai c(ştigat^ Rncrederea 'n sine e un mare o)stacol pentru harul divin. +acă o a)rică ace potire şi o aprovizionăm cu aur$ va produce potire din aur. +acă g(ndim smerit şi curat$ ără răutate$ atunci vom i sănătoşi duhovniceşte. &rogresul nostru duhovnicesc depinde de noi. +umnezeu 'ngăduie aceasta datorită dragostei 1ui$ ca noi să plătim pentru toate 'n această viaţăN SSS 2n ascet spunea: %ă ai 'ncredere 'n +umnezeu şi 'n părinţii tăi duhovniceşti. +in contră$ copiii oamenilor )ogaţi$ chiar dacă m(ncau p(ine )ună cu unt şi marmeladă$ erau palizi şi )olnavi. +acă nu acem lucrurile )une$ nici marele Antonie$ nici marele 3arsanu ie nu ne pot m(ntui.emplu o emeie )ătr(nă şi nora sa. &ărintele /ihon spunea că rugăciunea 5+oamne -isuse 4ristoase$ miluieşte-ne pe noi8 valorează o sută de drahme$ dar 5%lavă lui +umnezeu8 valorează o mie. +acă o aprovizionăm cu ier$ va ace potire din ier. +umnezeu e o)ligat aţă de noi c(nd ne 'ncredem deplin 'n #l.5Mulţumesc lui +umnezeu$ mi-am spus$ toţi de aici sunt )ine şi pot chiar să c(nteN8. Ce g(nduri vom pune 'n minte$ aceea vom o)ţine. Kii ascultător c(nd 'ţi vor cere să aci aceasta sau cealaltă şi vei i liniştit. 0ricine are g(nduri )une e sănătos duhovniceşte. &rin aceasta a vrut să spună că lauda adusă lui +umnezeu e mai valoroasă dec(t orice altceva$ pentru că$ de . Iu e nimic mai mare dec(t aceasta$ nici chiar rugăciunea lui -isus nu e mai mare. Rn timpul ocupaţiei germane$ copiii mici din sate trăiau cu turtă de mălai şi o)ra!ii lor erau tranda irii$ pentru că indi erent ce m(ncau$ totul era asimilat 'n s(nge. %ă nu ai 'ncredere 'n raţiunea ta. Ast el zgomotul de acolo a devenit tonul de )ază pentru rugăciunea mea. #i se comportau cum doreau$ iar eu mă simţeam )ine. 1a el este şi cu lucrurile duhovniceşti. Cea mai t(nără ar tre)ui să se pună 'n locul celei )ătr(ne şi să spună: 5Cum aş vrea eu să iu tratată^ C(nd o să iu )ătr(nă$ pisăloagă$ aş vrea eu ca nepoţii mei să r(dă de mine^ bi nora mea să mă certe^ Mi-ar place aceasta^ +eci cum ar tre)ui să mă comport cu soacră-mea^8. C(nd o persoană se pune 'n locul alteia$ lucrurile revin la ordine. +e alt el$ noi 'ncercăm adesea să avem elul nostru de a i şi lumea devine o casă de ne)uni. %ă ai g(nduri smerite şi +umnezeu$ pentru smerenia ta$ te va ocroti şi vei trăi )ucuria şi pacea 1ui. SSS 2n părinte spunea: +urerile$ necazurile$ curăţă şi lustruiesc omul.

*asele lor erau scurte. Cel mai mare păcătos e omul nerecunoscător. 2na din iicele lui avea ceva la unul din ochi. +umnezeu nu e nedrept.Despre evlavie& ordine !i corectitudine !i despre respectul fa(" de p"rin(ii mai "tr'ni Capitolul precedent Urmatorul capitol 2n ascet )ătr(n$ cu multă e. #i nu purtau gri!a 'n ăţişării e. +e vreme ce are numai U_ ani$ ea ar i capa)ilă să 'nţeleagă numai unele lucruri.multe ori$ oamenii spun *ugăciunea lui -isus c(nd au nevoie de cevaM dar c(nd cineva$ iind 'n su erinţă$ Rl slăveşte pe +umnezeu$ aceasta este o nevoinţă. SSS 2n părinte spunea: P /răieşte 'ntotdeauna lăud(ndu-1 şi slăvindu-1 pe +umnezeu. Cu numai un strop din %(ngele dumnezeiesc a curăţit 'ntregul neam omenesc. Aşa că i-am spus 'nvăţătorului$ tatălui ei: P +acă aceste su lete su erinde şi-ar 'n runta su erinţa cu măcar o singură do. bi-a dat seama că nu era o nedreptate. bi mi-aş i s (rşit zilele căz(nd 'ntr-un şanţ$ şi aş i ost m(ncat de c(ini$ iar trecătorii şi-ar i ţinut nasurile din cauza mirosului ur(t pe care l-ar i 'mprăştiat st(rvul meu. +ar acest copil ştia despre ce m(ng(iere era vor)a. Rnvăţătorul a 'nţeles aceasta şi a ost oarte ericit. Cine nu acceptă aceasta$ ar putea spune: 5Ce a ăcut acest copil ca să merite o tumoare la ochi^ Au operat-o şi copilul creşte cu un handicap8. %-a !ert it pe %ine pentru mine. #ste un apt.ologie$ ele se vor alătura lui &a nutie$ mărturisitorul credinţei noastre$ al cărui ochi a ost scos pentru dragostea lui 4ristos. SSS 2n ascet aghiorit$ care Rl slăvea ne'ncetat pe +umnezeu$ spunea: P Ioi toţi suntem păcătoşi. +ar eu cred P şi mi-ar i imposi)il să nu cred P că 'n ziua !udecăţii acest copil$ care a su erit at(t de mult$ va i răsplătit de +umnezeu. --am mulţumit eu lui +umnezeu pentru ceea ce sunt^ Iu$ nu i-am mulţumit. Iu era o m(ng(iere alsă. M-ar i putut ace şarpe sau scorpion. +ar +umnezeu$ din marea %a iu)ire$ m-a ăcut om. 5Cum putea i m(ng(iat acest copil^8$ m-am g(ndit eu. SSS /ot el a mai spus: P 2n 'nvăţător avea cinci sau şase copii. Ar tre)ui să ne 'n runtăm păcătoşenia. Au operat-o şi i-au găsit tumoare şi au ost nevoiţi să-i scoată ochiulN /oţi copiii de la şcoală r(deau de sărmana etiţă. Iu avea 'ncă 6] de ani. tineau .perienţă$ mi-a spus: P &ărinţii din timpurile mai vechi erau evlavioşi$ atenţi şi severi. T(ndeşte-te numai: +umnezeu m-ar i putut ace un cat(r şi aş i ost 'ncărcat cu U6] Lg de lemne de către cineva ără !udecată$ şi aş i ost lovit peste cap de către săteni. CAPITOLUL $$ .terioare$ a eţii$ a părului$ ne'ngri!indu-se$ nepăs(ndu-le dacă aţa sau părul lor nu arătau )ine. Ar tre)ui să ne g(ndim: Ce a ăcut +umnezeu pentru noi^ bi ce acem noi pentru +umnezeu^ T(ndind ast el$ se va sparge chiar o inimă de granit. Cel mai mare păcat e nerecunoştinţa.

SSS Rn a!unul călugăriei unui monah$ vrednicul de pomenire egumen Tavriil a m(ncat măsline. &(nă nu le spunea mai marele lor să acă aşa$ ei nu o ereau nimic oaspeţilor lor. din Werasia mi-a povestit despre acest grup.capetele plecate cu evlavie şi respect şi evitau să privească direct la aţa cuiva. SSS Ce-i ăcea pe ei să ie evlavioşi^ #i nu erau 'ndrăzneţi şi deschişi$ ci smeriţi şi respectuoşi. Iu !udecau pe nimeni. Cel mai mare ucenic al său era Agatodor. Atunci el a răspuns scurt: P Ce pot să vă spun^ &ărinţii din trecut erau di eriţi. SSS 0dată i-am cerut unui ascet care avea peste [] de ani să ne spună ceva care să ne olosească despre părinţii din trecut. #l rostea mereu: 5+umnezeu să )inecuvinteze8$ sau 5%ă ie )inecuv(ntat8$ sau 5&entru rugăciunile % inţilor &ărinţilor noştri`8. /oţi )ătr(nii şi-l amintesc cu nostalgie. Iu erau )at!ocoritori$ nici nu doreau să ie o)servaţi.emplar$ ie că erau singuri$ ie cu mai mulţi$ 'n )iserică$ 'n timp ce c(ntau sau liturghiseau$ sau c(nd erau ocupaţi cu 'ndatoririle ascultării lor. Rntotdeauna purta rasa. Cuv(ntul lor era sarea păm(ntului şi era clar pentru oricine că viaţa lor era s (ntă şi plină de +uhul % (nt. #i erau s ioşi$ nu vor)eau şi nici nu r(deau. #i erau evlavioşi. 5Ri vedeam pe )ătr(ni şi ne temeam de ei8$ a spus un ascet$ 'nţeleg(nd prin teamă respect şi evlavie pentru ei. Aveau un mod de a i )inecuv(ntat$ echili)rat şi ordonat. Rn )iserică purtau 'ncălţăminte pe care o t(r(iau7_ 92n el de papuci. Cel mai evlavios dintre toţi era părintele Acachie$ ce avea o )ar)ă care a!ungea p(nă la mi!locul său. Ceilalţi monahi lau strigat şi i-au cerut să poarte panto ii noi acasă şi pe cei vechi la )iserică. #i evitau amiliaritatea$ care e 'nceputul 'ndrăznelii. #rau plini de rugăciune interioară$ )ucurie$ ericire. Iu cunoşteau m(nia. #i nu vor)eau prea mult$ nici nu r(deau tare. C(nd avea vreun vizitator$ el se aşeza cu m(inile 'ncrucişate. +in acest motiv tunderea a ost am(nată$ după cum ne-a spus. Cum este acum^ Ce timpuri suntN Părintele Antonie Kafsokalivitul era un model desăv(rşit de ordine şi corectitudine 'n regulile aghiorite. #vlaviosul părinte M. bi-a prezis moartea sa şi cea mai mare parte a timpului avea lacrimi de )ucurie 'n ochii săi. 0dată$ călugărul Mo&est avea o pereche nouă de panto i$ care ăceau zgomot c(nd mergea. Ie aducem aminte de părinţii din chinovii: tăcuţi$ pătrunzători$ cuprinşi de rugăciune şi vedere. #ra un grup )inecuv(ntat 'n Chilia % intei /reimi din 3igla. %upuşi şi tăcuţi$ cu discernăm(nt$ sinceri$ simpli$ smeriţi$ plăcuţi$ iu)itori. Aşa era atunci. /oţi erau respectuoşi şi tăcuţi. P &ărintele lor +ositei era oarte aspru. #ra un monah evlavios$ simplu şi smerit. Capetele lor erau adesea plecate şi nu numai 'n )iserică$ dar şi la masă$ 'n timp ce mergeau sau c(nd lucrau. Chiar şi 'n somn Rl vedeau pe 4ristos. Ar i tre)uit să măn(nce numai p(ine simplă$ cum a ăcut a doua zi$ chiar dacă era săr)ătoarea "uneivestiri. .A. #i nu erau ipocriţi$ pre ăcuţi la vor)ă$ la mers$ la şezut şi la 'n ăţişare$ ci comportamentul lor era e. Iumai cel mai mare vor)ea: 52n om mort nu ace nimic8$ spuneau ei.

Cu dragoste de copil şi cu evlavie$ /eoctist 'i apropia pe vizitatori de icoana care i-a ost descoperită % (ntului Ii on 'ntr-o vedenie. Ast el a ost şi părintele Ieo it. -mediat paharul s-a spart 'n aţa ochilor tuturor şi tot vinul a curs din el. Iu e. . #i comunică constant cu s inţii$ vor)esc cu ei$ simt prezenţa şi activitatea tuturor s inţilor "isericii trium ătoare$ una$ s (ntă$ so)ornicească şi apostolească. 2n pic de supă ăcută cu ulei e destul de )ună pentru mine. #l slu!ea 'n chiliile de la Ioul %chit. Atunci şi-a dat seama că diavolul era 'n spatele presupusei )unătăţi a raţilor. 3rednicul de pomenire egumen Tavriil şi părintele 1azăr ne-au povestit despre minunata lui viaţă. #i sunt cărturari ai 3ieţilor % inţilor$ e. +orinţa lui constantă era să slu!ească % (nta 1iturghie. &ărintele -acov le-a e. +eoarece părintele /eoctist era din #pir$ el cinstea mai ales s inţii epireni P pe toţi$ desigur. +ar acest monah simplu a 'ndurat toate 'ncercările cu o ră)dare rară$ )ucur(ndu-se de toate su erinţele. P &ărinte$ a spus el$ dacă aş m(nca$ nu aş muri^ Rţi mulţumesc pentru dragostea părintească$ dar de Y] de ani nam stricat &ostul Mare. Rmi amintesc că$ pe c(nd 'ncă trăia părintele 1azăr$ care adora numele divin a lui 4ristos şi spunea mereu *ugăciunea lui -isus$ 'l avea pe părintele /eoctist su) ocrotire$ deoarece ultimul a ost 'ncercat de mai mulţi călugări care-l ocărau$ crez(ndu-l ori idiot$ ori ne)un.ista pelerin la Mănăstirea +ionisiu care să nu ie luat$ cu voia sau ără voia lui$ de /eoctist ca să viziteze chilia % (ntului Ii on şi să se 'nchine la icoana lui 4ristos de pe peretele de acolo.SSS Chiar dacă călugărul dionisiatan Iichi or$ care avea \X de ani$ era pe moarte$ su erind de astmă şi miocardită$ el a re uzat să ia un pic de lapte sau peşte 'n timpul &ostului Mare. Citea sina.arul s inţilor 'n iecare zi$ iind atent să nu omită pe vreunul$ nici măcar unul din neo-martiri. Iu mi se pare corect s-o ac acum. Rn cele din urmă$ smeritul părinte$ care era oarte corect 'n regulile călugăreşti$ ca să le dovedească că-l presau din cauza diavolului$ a luat paharul cu vin 'n m(na st(ngă şi cu dreapta a ăcut semnul crucii asupra lui. SSS Rntotdeauna au ost şi 'ncă mai sunt călugări asceţi aghioriţi$ care ţin cu stricteţe tot tipicul$ toate posturile$ toate privegherile şi toate tradiţiile. #i au insistat$ dar el le tot spunea că 'i va ace rău. Kă-mi % (ntul Maslu$ pentru că 'n 6 sau Y zile voi pleca la +omnul. Cred că am 'nţeles la cine se re erea. P Rntr-un an$ c(nd părintele -acov era tipicar$ 'n timpul unei zile de săr)ătoare$ prietenii săi$ călugării$ i-au o erit un pahar cu vin după masă$ 'n pivniţa trapezei pe care o numeau 5spoloLanis8$ dar el a re uzat. &ărintele 1azăr mi-a spus odată 'n taină că ştia un monah care 'ncă trăieşte şi din m(inile căruia veneau să măn(nce păsările cerului. #l i-a spus acelaşi lucru pe care l-ar i spus oricărui cleric: P &ărinte$ nu poţi slu!i 1iturghia deoarece ai adormit 'n timpul privegherii şi nu ai citit rugăciunile dinainte de % (nta Rmpărtăşanie. Aşa a ost smeritul părinte /eoctist de la +ionisiu$ care a ost 'ndoit de anii de nevoinţă ascetică. SSS %unt călugări care se hrănesc duhovniceşte cu 3ieţile % inţilor. 0dată$ diaconul %era im$ unul dintre părinţii Avramiţi a adormit 'n timpul unei privegheri. +e asemenea$ 'i ducea la chilia din apropiere$ a % (ntului Iicodim. &ărintele Ieo it nu i-a dat voie să slu!ească la % (nta 1iturghie.perţi 'n c(ntece$ 'n tipic$ 'n săr)ători şi privegheri$ 'n minuni. Atunci l-au acuzat de m(ndrie. #l era r(vnitor$ supus şi niciodată nu se m(nia de muncă sau de orice altă 'ndatorire.plicat că 'n timp ce era presat să calce r(nduiala şi să )ea vin$ el l-a văzut pe diavolul 'n paharul cu vin$ r(z(nd o)raznic. Cuviosul părinte -acov de la +ionisiu a ost cunoscut pentru evlavia sa.

SSS Monahul rom(n Iectarie$ care a adormit cu pace 'n U[X]$ era oarte ascetic$ c(nta dulce ca un 'nger şi era ucenic al părintelui pro esor de muzică$ /eo il.CAPITOLUL $$I . #l a slu!it % (nta 1iturghie zilnic. Y] de ani a ăcut aşa 'n iecare zi. +ar c(nd slu!ea % (nta 1iturghie nu puteai dec(t să-l admiri. Kiecare 1iturghie dura c(teva ore. Aşa era părintele Thedeon Wa soLalivitul$ care slu!ea Z] de 1iturghii la r(nd$ aproape zilnic. Rn cel mai viu şi mistic mod$ monahismul trăieşte viaţa euharistică a "isericii şi taina comuniunii 'n 4ristos$ ca şi sensul eshatologic al venirii +omnului şi destinul ultim al omenirii. +acă trăia o stare de pocăinţă P un eveniment recvent P 'nceta cu rugăciunile şi pl(ngea cu lacrimi de )ucurie. Aşa că a părăsit lumea deşartă şi s-a 'ntors la Muntele Athos$ ca să devină ascet la chilia % (ntului Acachie. Mulţi spun că slu!ea 1iturghia % (ntului 3asile ca să dureze mai mult. . SSS C(nd era 'n chilia sa$ părintele duhovnicesc %ava$ numit 4risostomul % (ntului Munte$ părea un ghem mic$ sărmanul călugăr mic şi rotund. SSS "inecunoscutul părinte duhovnicesc Therman din Waryes ştia % (nta 1iturghie pe de rost. Aceasta l-a ăcut să-şi dea seama ce ăcuse. C(nd se ruga$ aţa lui devenea strălucitoare şi semăna cu un 'nger. C(nd s-a 'ntors 'n satul său$ ără să-şi 'mplinească promisiunea$ el a ost deodată lovit peste aţă de o m(nă nevăzută. Citea toate rugăciunile 'ncet şi cu 'nţeles.Despre via(a euharistic" !i tainic" Capitolul precedent Urmatorul capitol Rn marile mănăstiri chinoviale din Sfântul Munte Athos$ !ert a nes(ngeroasă a Sfintei #uharistii e slu!ită zilnic. Părintele aniel$ marele isihast de la peştera % (ntului &etru Atonitul a ost un 5spirit liturgic8 şi o 5 lacără arzătoare8$ cum se spune 'n &salmul U]Z: 5Cel ce aci pe 'ngerii /ăi duhuri şi pe slugile /ale pară de oc8. 1iturghisirea sa era 'ntr-adevăr mistică$ de parcă co)ora cerul pe păm(nt$ sau mai degra)ă de parcă păm(ntul urca spre cer. Iu se gră)ea niciodată. Ce clipe şi timpuri )inecuv(ntate au ost$ 'n timpul cărora su letele erau ridicate la 'nălţimi 'ngereştiN SSS %unt mulţi ieromonahi s inţi care au această dorinţă de a liturghisi 'n iecare zi$ dacă e posi)il. #l slu!ea 'ntreaga slu!)ă$ aproape totdeauna$ captivat şi 'nălţat$ cu ochii 'nchişi. &e l(ngă activităţile euharistice a marilor comunităţi chinoviale$ 1iturghiile sunt o iciate de asemenea 'n schiturile şi chiliile din pustiul % (ntului Munte$ c(t de des este posi)il. C(nd a venit la Muntele Athos$ ca m(nă de lucru anga!ată$ a promis să se acă monah.

0dată l-am rugat să-mi spună ce i se 'nt(mplă şi mi-a spus aceasta: 5Kiul meu$ iul meu$ 'ngerii mă iau acolo unde heruvimii şi sera imii Rl slăvesc pe +umnezeu. +acă ştia că alt preot era )olnav$ ără să cerceteze ce )oală avea$ mergea la )iserica cimitirului să slu!ească 1iturghia$ plin de dar şi umilinţă. SSS 3rednicul de pomenire părinte /ihon a ost timp de 6] de ani ascet 'n cel mai 'ndepărtat pustiu al Waruliei$ hrănindu-se numai cu p(ine uscată. #l spunea: P +uşmanul aşteaptă să ne ispitească$ aşa că nu tre)uie să dormim chiar după 1iturghie$ dacă nu vrem să ne murdărim şi să pierdem harul dat nouă 'n % (nta /aină. spunea despre el: P Adesea$ părintele /ihon$ 'n timp ce slu!ea % (nta 1iturghie$ avea vedenii$ uneori durau !umătate de oră sau mai mult.emplu pentru 'ntregul schit. &ărintele &. SSS &ărintele +ionisie de la % (nta Ana nu lăsa să treacă o zi ără ca 1iturghia să ie slu!ităM chiar dacă era )olnav$ punea pe cineva să-i ia locul. SSS +upă chilia % (ntului Iil$ dacă treci prin ceea ce se cheamă 5%arran8 şi dincolo de 4airi$ merg(nd prin trecătoarea din sud-est$ a!ungi la %chitul TiannaLopoula. Iu lăsa pe nimeni 'n altar c(nd slu!ea 1iturghia. #l a adormit 'n Latisma % intei Mănăstiri %tavroniLita. Rn timp ce muncea$ el 'şi păstra 'ntotdeauna g(ndurile asupra vieţii s (ntului pe care 'l picta. 1a orice muncă grea$ părintele +ionisie era primul care alerga să o acă$ devenind ast el 'ntotdeauna un )un e. Rn timpul &ostului Mare$ nu m(nca m(ncare pregătită cu ulei$ ci m(ncarea lui ascetică: p(ine uscată$ măsline$ ceapă şi varză. Ioi tot c(ntam -mnul heruvimic$ iarăşi şi iarăşi$ p(nă revenea 'n sine şi răspundea. Apoi$ c(nd mă aduc 'napoi$ 'mi vin 'n simţiri şi-mi dau seama că sunt 'n )iserică şi slu!esc 1iturghia8.SSS &ărintele duhovnic -larion -)ericul şi monahul de su) ascultarea sa$ %ava$ care a lăsat 'n urmă aima de s (nt$ slu!eau zilnic 1iturghia$ pe r(nd$ 'n Latisma % (ntului -acov ce aparţine de +ionisiu. &ărintele +ionisie nu era niciodată m(nios$ nici negli!ent aţă de *ugăciunea lui -isus. Rn el a trăit un minunat părinte duhovnicesc numit Tavriil. Rnainte şi după % (nta 1iturghie nu dormea pe saltea$ ci numai pe scaun. #l a ost preot slu!itor p(nă la o v(rstă 'naintată şi a slu!it aproape 'n iecare zi. SSS . +acă s (ntul era ascet$ se g(ndea la luptele lui. Ascultarea lui era iconogra ia.

%-a 'mpărtăşit$ a ăcut plecăciune şi cruce$ şi cu mare greutate s-a 'ntors 'n chilia lui. #ra o ploaie torenţială. Rn aţa unor ast el de imagini şi chipuri$ chiar 'ngerii ar vrea să se plece.1-am 'nt(lnit odată pe vrednicul de pomenire părinte Matei din WaraLalu$ un om oarte smerit$ care usese hirotonit de mitropolitul -erotei de Militupoli 'n UXZ]$ c(nd acel ierarh stătea pe Muntele Athos. Mulţi ieromonahi pe Muntele Athos ascultă şi se roagă pentru oamenii oarte nevoiaşi. Ci 'n legea +omnului e voia lui şi la legea 1ui va cugeta ziua şi noaptea8 9&salmul U$ UP_A. Iu-i plăcea dacă pierdea şi o singură zi. Mi-am pus epitrahilul şi am luat 'n m(ini % (ntul &otir$ după cum o)işnuiam$ spun(nd ără 'ntrerupere 5&entru rugăciunile % inţilor &ărinţilor noştri`8. Am acceptat invitaţia cu mare )ucurie. #l şi ucenicul său -saia erau săraci. Acest părinte avea 'n !ur de X] de ani şi$ deşi or)$ putea să-1 vadă pe +umnezeu 'n inima sa.A$ slu!ea la vreun paraclis. Rn lumina tremurătoare a candelelor şi a lum(nărilor ce ardeau 'n aţa % (ntului &otir$ )ătr(nul or) a apărut cu părul rar$ desculţ$ gem(nd şi ţin(ndu-se de perete şi de ucenicul său. 1ucru uimitor era aptul că părintele Matei nu şi-a pierdut evlavia şi entuziasmul de la 'nceput nici la ultima 1iturghie pe care a slu!it-o. +upă ce a terminat % (nta 1iturghie$ părintele -saia mia cerut să merg cu el la chilia sa$ ca să-i dea % (nta Rmpărtăşanie )ătr(nului %imeon$ care era )olnav. Mica lor chilie era săracă şi ascetică$ nici con orta)ilă$ nici odihnitoare şi ără a avea o grădină pentru cultivarea legumelor. -ar c(nd nu era de r(nd la WatholiLon77 9WatholiLon-ul 9u@mf<?vE>A este )iserica centrală a iecărei mănăstiri. 5Rn ricoşează-te$ omule$ căci te apropii de % (ntul %(nge8. #l era de asemenea pilonul cel mai vechi al schitului. 0chii lui erau umezi de lacrimi de evlavie şi dorinţă s (ntă. 5Kericit )ăr)atul care n-a um)lat 'n s atul necredincioşilor şi 'n calea păcătoşilor n-a stat şi pe scaunul hulitorilor n-a şezut. +in ziua hirotonirii sale şi p(nă-n ultima zi a vieţii sale păm(nteşti$ sau Z6 de ani de toţi$ a slu!it 1iturghia zilnic. A venit la % (ntul &otir şi şi-a ăcut cruce. C(nd unul dintre raţi 'i spunea că e timpul să se odihnească după at(t de mulţi ani de slu!)ă zilnică a % intei 1iturghii$ el răspundea: P 3oi slu!i 1iturghia p(nă la ultima mea su lare. 1-am vizitat c(nd str(ngeam materiale pentru 5Kiguri Aghiorite Contemporane8 şi a vor)it cu mare respect de părintele său$ Wodrat. Am ost martori la multe minuni$ c(nd preoţii s-au rugat pentru . SSS 2n )ătr(n aghiorit cu )ar)ă al)ă a spus: P Ioi$ pe Muntele Athos$ cerem la iecare 1iturghie: 5%ă ne rugăm pentru cei ce săraci$ nenorociţi şi lipsiţi8. SSS #ra 'n UX[Z de săr)ătoarea "uneivestiri 'n Wa soLalivia. Am aşteptat pe solee$ ca ucenicul să meargă şi să-l aducă pe )ătr(n. #ram uzi leoarcă$ dar asta nu avea importanţă. 5/rupul lui 4ristos primiţi şi din -zvorul 3ieţii gustaţi8. bi 'n somnul lor$ cei pentru care s-au rugat vin să le mulţumească. I-am să uit niciodată acea procesiune prin ploaie$ ţin(nd % intele /aine şi mişc(ndu-mă cu rugăciune prin 'ntuneric$ 'nspre schitul s (nt. Rl cunoşteam pe părintele %imeon şi 'l vizitasem de mai multe ori$ ca să-i ascult cuvintele care erau ca mierea. +e asemenea nam să uit aţa părintelui %imeon$ după ce-am a!uns la )isericuţa chiliei 9care era 'nchinată % (ntului %imeon Ioul /eologA$ care slăvise dragostea divină şi trăise 'n evlavie. Rnaintea mea mergea părintele -saia$ care ţinea o lanternă mică$ pentru a lumina 'ntunericul gros şi cărările 'nguste şi 'nşelătoare. 0 parte din asceza )ătr(nului era să nu se spele$ iar părul 'i crescuse lung$ p(nă la mi!locul său$ ca a vechilor asceţi$ care aveau părul lung$ 'nc(lcit din cauza anilor nenumăraţi. Citea nume nenumărate 'n timpul &roscomidiei$ pentru ca 5su letele să se olosească8$ spunea el.

cei morţi. +upă ce % (ntul %imeon a răposat$ s-a slu!it o &riveghere 'n Mănăstirea 4ilandar 'n ziua pomenirii trecerii sale. #l a ost trimis de &atriarh şi de % (ntul %inod 'n #gipt$ ca să con irme uimitoarea minune care avusese loc acolo$ mutarea muntelui Itour /ag dintr-un loc 'n altul.Despre una-mireasm" a sfintelor moa!te !i despre izvor'rea de mir Capitolul precedent Urmatorul capitol Sfântul 1eofil Izvorâtorul &e mir a trăit 'n timpul Sfântului Patriarh Nifon 9U66YA. +upă adormirea sa 'n +omnul$ aşa de mult mir a curs din morm(nt$ 'nc(t s-a prelins prin pardoseala peşterii 'n r(pele de dedesu)t. Z] de zile iarele săl)atice şi păsările nu i-au atacat s (ntul trup.ologiei a venit din morm(ntul s (ntului o mireasmă$ care nu poate i descrisă 'n cuvinte şi care a umplut 'ntreaga zonă ce 'mpre!muia mănăstirea. Aşa a ost % (ntul /eo il$ adevăratul prieten al lui +umnezeu$ tranda irul mirositor al virtuţii şi ascezei. Chiar dacă 'n lume primise di erite slu!)e ecleziastice$ inclusiv şi cea de secretar al episcopului$ % (ntul /eo il le-a părăsit pe toate$ ca să vină la Muntele Athos unde a dus o viaţă ascetică 'n % intele Mănăstiri 3atoped şi -viru şi 'n Chilia &antoLrator din pustiul % (ntului 3asile. 2nii oameni )olnavi$ care au ost descura!aţi de doctori$ şi-au trimis numele ca să ie pomeniţi la 1iturghie şi s-au vindecat imediat. SSS CAPITOLUL $$II . Rnainte de răposarea sa 'n +omnul$ acest vrednic de pomenire i-a cerut ucenicului său să nu-i 'ngroape trupul$ ci să-l arunce 'n pădure. Această mani estare l-a 'ncredinţat pe % (ntul %ava că părintele său duhovnicesc a ost s (nt şi a dat mulţumire mult Milostivului +umnezeu$ Care 'i slăveşte pe cei ce 1-au slăvit pe #l. Rntradevăr$ acesta e modul 'n care +umnezeu 'i slăveşte pe cei ce 1-au slăvit pe #l. Rn timpul do. #l a ost ucenicul % (ntului Iectarie$ ăcătorul de minuni. SSS % (ntul %imeon a ost părintele duhovnicesc al % (ntului %ava %(r)ul. Rn UXZ[ a răposat 'n +omnul un s (nt ce s-a arătat mai recent$ părintele nostru %ava de la % (nta Ana$ care$ după ce a plecat din tara % (ntă$ a mers să locuiască 'n Walymnon unde a 'n iinţat Mănăstirea /uturor % inţilor$ pentru emei. +upă zece ani de la plecarea sa la +omnul$ c(nd osemintele sale au tre)uit mutate$ trupul său a ost găsit 'ntreg$ eman(nd un miros de mir şi ăc(nd minuni. Aşa s-a ăcut. SSS Rn ţinutul pustiu dintre Wa soLalivia şi 3igla$ 'n cea mai a)ruptă peşteră de pe Muntele Athos$ a trăit părintele nostru Iil -zvor(torul de mir$ duc(nd o viaţă ascetică oarte aspră$ de s inţenie. SSS . Morm(ntul său a răsp(ndit un miros dulce de mir$ care chiar p(nă astăzi e simţit de oamenii evlavioşi care merg să se 'nchine la moaştele sale. bi rudele lor s-au minunat de vindecarea unor )oli incura)ile şi ără speranţă.

2n 'ncepător$ rate de mănăstire$ plin de 'ndoială$ cu credinţă sla)ă$ a crezut că poate au turnat nişte miresme pe oseminte$ aşa că a luat craniul şi l-a aruncat 'ntr-un rezervor. Cu mare respect şi evlavie$ preoţii$ 'm)răcaţi 'n veşminte$ au pus trupul 'ntr-un sicriu şi cu lum(nări aprinse l-au adus la )iserica principală a mănăstirii. +eoarece au continuat$ ei au văzut că mireasma venea de la moaştele unui s (nt necunoscut$ a cărui piele şi oase erau intacte. C(nd şi-a dat seama că s (rşitul 'i era aproape$ a venit la mănăstirea 'n care 'ncepuse ca monah. C(nd$ la trei ani după adormirea sa$ osemintele sale au ost mutate$ craniul său răsp(ndea mireasmă$ un eveniment care a devenit )inecunoscut. +in starea moaştelor nestricăcioase$ e sigur că acest s (nt necunoscut$ numit #vdochim$ c(nd a ştiut că s (rşitul 'i era aproape a venit la criptă unde$ printre celelalte oase$ s-a pregătit$ şi-a 'ncrucişat m(inile şi a adormit ca un drept$ necunoscut şi nevăzut de nimeni$ evit(nd lauda omenească şi slava stricăcioasă. +ouăsprezece zile mai t(rziu ei au descoperit unde 'l aruncase. SSS Monahul %ava de la Chilia % (ntul Iicolae$ care este lipită de &araclisul de la *avthouhos şi 'n prezent aparţine de &antoLrator$ a ost cunoscut pentru credinţa cu care participa la slu!)e$ pentru evlavia şi ră)darea trupească a tuturor nevoinţelor. +eşi nu ştiau al cui trup era$ toţi au ost de acord să-l numească #vdochim şi să-l cinstească pe 6 octom)rie 'n iecare an. SSS 2n călugăr )ătr(n a spus: P Rmi amintesc că prima dată c(nd am venit la % (ntul Munte am trecut pe l(ngă cimitirul schitului şi osuarul unde erau păstrate osemintele părinţilor. SSS Rn U[Z] 'n % (nta Mănăstire 3atoped monahii au hotăr(t să trans ere oasele părinţilor decedaţi 'n alt loc. +atorită marii sale smerenii$ el a ost trecut 'n slu!)a patriarhului Constantinopolului şi$ după cum spune % (ntul Trigorie &alama$ morm(ntul şi moaştele lui au devenit un izvor de minuni şi de mireasmă nespusă$ spre slava lui +umnezeu şi a monahismului. Atunci 'ncepătorul a crezut că monahul %ava era cu adevărat un om s (nt. 2n timp a trăit 'n mănăstirea chinovială #s igmenu. SSS Mare la virtute$ cu apte )une şi credinţă$ a ost de asemenea % (ntul Atanasie de la #s igmenu$ un călugăr din chinovie$ deose)it$ care a slu!it la trapeza mănăstirii. &ărinţii l-au căutat cu mare tristeţe. Rncă răsp(ndea mireasmă. +upă adormirea sa$ din s intele sale moaşte curgea mir$ o dovadă palpa)ilă a s inţeniei sale. +upă ce au dăr(mat pereţii criptei masive şi au a!uns la temelie$ ei au mirosit o mireasmă ce nu poate i descrisă$ 5un miros de dincolo de lumea aceasta8. +e multe ori am mirosit mireasma ce venea de la ele şi mă opream ca . #l a auzit vocea Maicii +omnului la o &riveghere de CrăciunM s-a luptat cu demonii şi a ost )iruitorM şi-a salvat ucenicul care căzuse 'ntr-o r(pă de la o 'nălţime oarte mare şi a vindecat-o pe iica demonizată a voievodului -van 2gl!eşi al %er)iei.% (ntul %imeon$ ctitorul % intei Mănăstiri %imonopetra$ a dus o viaţă ascetică 'ntr-o peşteră de l(ngă mănăstire$ care se păstrează p(nă astăzi.

Rn locul unde unul a căzut$ a dezgropat osemintele unui ascet necunoscut$ păstrate 'ntregi. &ărintele +ionisie a spus aceasta grupului său de monahi cu puţin 'nainte de a muri$ dar ără să spună e. -mediat după ce a g(ndit aceasta$ a mirosit o mireasmă venind dintr-un morm(nt.UX\U$ scria următoarele: P 3or)ind cu părintele Therontie$ unul dintre +aniilei$ am amintit de părintele 1eontie$ unul dintre )inecunoscuţii părinţi duhovniceşti de la MutalasLi Wesaria$ pe care-l 'nt(lnisem şi a cărui lucrare$ 5Catehismul 0rtodo. Amintindu-şi de aceasta$ creştinul care şedea 'n cimitirul schitului a spus: 5Mă 'ntre) dacă mai sunt oseminte ca acelea din zilele % (ntului Acachie^8. #l 'ncerca să repare nişte pervaze vechi.perienţă minunată 9el avea [X de ani$ iar emoţiile sale erau evidente pe aţa luiA. 2imit şi mişcat de descoperirea lui$ căci moaştele răsp(ndeau un miros minunat$ el a 'nceput să se roage$ cer(ndu-i s (ntului necunoscut să-i descopere numele lui.A % (ntul #le terie8. Rn timp ce se g(ndea ast el$ )inecuv(ntatul ascet i-a apărut 'n vedenie şi i-a poruncit cu o voce aspră să acopere moaştele şi să nu spună nimănui$ at(t timp c(t va trăi$ pentru că +umnezeu 'l 'nvrednicise să le vadă. . Cine ştie de ce^ &ro)a)il din cauza păcatelor mele sau poate că #l mi-a dat acest dar divin numai pentru un timp$ ca să mă 'ntărească la 'nceputul vieţii călugăreşti. #l mi-a răspuns că părintele 1eontie murise 'n %alonic$ şi 'n ziua dezgropării sale trupul i-a ost descoperit nedescompus şi răsp(ndea mireasmă. I-am mai mirosit acea mireasmă cerească din nou. +ar au trecut doi ani şi am pierdut acest dar de la +umnezeu. #l s-a g(ndit să-i cheme pe ceilalţi$ dar la acest g(nd a 'nceput să tremure$ pentru că şi-a dat seama că cinstitul părinte nu dorea să se spună despre mirosul ce venea de la osemintele lui. &e el era scris: 5-eromonahul Kilimon de la Chilia Adormirii Maicii +omnului$ de l(ngă 3oule terionul7Z 9Clădirea unde se ţin 'ntrunirile Consiliului. SSS Rn Chilia 5Vpapandi de %us8$ care este situată deasupra %chitului % (nta Ana$ trăia un monah evlavios$ părintele +ionisie.act unde erau moaştele 'ngropate$ iind oprit de porunca s (ntului necunoscut$ care chiar după moartea sa a evitat slava oamenilor$ iindcă era cinstit de +umnezeu 'n 'mpărăţia cerească. +umnezeu m-a lipsit de aceasta. %-a sculat$ a cercetat totul 'n !urul său şi a găsit un craniu ce mirosea rumos.să mă )ucur de această e. SSS 2n creştin citise 'n viaţa % (ntului Acachie Wa soLalivitul că$ pe c(nd acesta trecea pe l(ngă cimitirul de la % (nta Ana$ a simţit o mireasmă de mir ce venea de la osemintele părinţilor.8$ scrisă 'n turcă$ o citisem. #ra o lucrare importantă a lui Waramanlides şi o avem 'n )i)lioteca noastră.]\. SSS 3rednicul de pomenire părinte medic &avel 1avriotul$ 'n una din scrisorile adresate mie 'n ]Y. +e asemenea$ a avut g(ndul să meargă la )iserica principală şi să tragă clopotele$ ca să anunţe părinţii şi să poată duce moaştele la )iserica centrală a % intei Ana$ cu cinste şi cu tăm(iere$ şi ca să se poată ruga şi să ceară s (ntului să le descopere cui aparţineau aceste moaşte s inte.

eno on$ 'n UX[X$ de săr)ătoarea % (ntului şi Marelui Mucenic Theorghe$ care pe l(ngă celelalte harisme este şi -zvor(tor de Mir$ c(nd &rivegherea plină de rumuseţe şi evlavie tocmai 'ncepuse$ 'n mi!locul rugăciunii$ s (ntul egumen Ale.act anul 9se poate să ie cu _] de ani 'n urmăA$ de săr)ătoarea % (ntului -oan "otezătorul$ 'n Mănăstirea +ionisiu$ chiar 'nainte de 3ecernie$ c(nd am intrat prin uşa mică a altarului$ am mirosit o mireasmă cunoscută ca cea a Rnaintemergătorului$ ce venea din % (ntul Altar. &ărintele Ale.perienţă.acte ale mormintelor lor sunt necunoscute. #ra semn că s (ntul era prezent. 1ocurile e. SSS %e ştie că 'nmorm(ntaţii 'n păm(ntul s (nt al Muntelui Athos$ umpl(nd Trădina Maicii +omnului cu mireasmă de mir$ sunt mulţi s inţi din a căror moaşte curge dulcele ulei al s inţeniei.ie$ evident mişcat$ a 'ntrerupt slu!)a ca să anunţe tuturor minunata 'nt(mplare care se petrecea pentru prima dată: a curgerii de mir din m(na % (ntului Theorghe. Alteori$ merg(nd pe cărarea de la chilia % (ntului Iil$ -zvor(torul de Mir$ spre Marea 1avră$ 'n 4airi$ am simţit o )oare de mireasmă.ie a pus imediat să se citească paraclisul % (ntului Theorghe şi să se 'nchine toţi la s intele moaşte. #l a mărturisit această 'nt(mplare părintelui 1azăr. +e asemenea$ 'n altar era arhimandritul 4ristodul$ egumenul de la Wutlumuş$ ca şi stareţul de la %chitul % (nta Ana$ părintele duhovnicesc Antim$ care avea 'n !ur de [] de ani. SSS Rn UX_\$ de ziua Iaşterii % (ntului -oan "otezătorul$ un călugăr$ care era )ucătarul mănăstirii$ a simţit o mireasmă ce nu poate i descrisă$ 'n timpul 5Mărimurilor8$ c(nd este cinstită m(na dreaptă a % (ntului Rnaintemergător.SSS Iu-mi amintesc e. Rn . /oţi aceştia erau acolo$ pentru a con irma darul curgerii de mir. A trecut din gură-n gură cuv(ntul că 'n acest ţinut mulţi pustnici s-au nevoit 'n timpurile vechi$ duc(nd o viaţă ascetică 'naltă$ de har şi s inţenie. SSS 3rednicul de pomenire părinte 1azăr$ printre multe istorisiri despre părinţii şi raţii de la +ionisiu$ ne-a povestit despre )inecuv(ntatul s (rşit al ieromonahului Marcu$ care a ost egumenul mănăstirii 'ntre UX_Y şi UX7U$ şi care toată viaţa a slu!it 'n trei sau patru ascultări$ ericit şi smerit. M(nca numai o dată pe zi. Cu puţin 'nainte de )inecuv(ntata arătare$ părintele Ale. . /oţi care erau prezenţi la săr)ătorirea estivă$ reprezentanţii mănăstirilor$ pustnici$ călugări din chinovii şi credincioşi s-au 'nchinat moaştelor cu inimile 'nălţate$ cu evlavia şi umilinţa potrivite acestui moment$ c(nd puternicul şi credinciosul apărător al Muntelui$ % (ntul Theorghe$ era prezent cu noi$ conduc(nd săr)ătorirea$ lăud(ndu-1 pe +umnezeu şi iind slăvit de #l. Rn acelaşi loc mulţi părinţi$ călători şi pelerini$ au avut aceeaşi e.ie 'l invitase 'n altar pe &rea % inţitul Am)rozie$ Mitropolit de &olianis şi 3ilLisiou$ ierarh remarcat pentru spri!inul dat monahismului$ iind ast el o prezenţă luminoasă la acea săr)ătoare. C(nd părintele Marcu a adormit 'n +omnul$ 'ntreaga cameră de spital s-a umplut de o mireasmă care a durat _] de minute$ la care a ost martor )inecuv(ntatul egumen al mănăstirii de atunci$ părintele Tavriil$ care venise să-i citească rugăciunea pentru moarte.

&uţin mai !os am descoperit o peşteră. Iici chiar păstorii 1avrei$ c(nd păşteau oile$ nu m-au putut vedea acolo. SSS . Am stat trei zile şi trei nopţi dar$ neput(nd să 'ndur rigul$ am co)or(t la &anaghia7Y 9#ste vor)a despre o mică )iserică 'nchinată Maicii +omnului 9x@>@sk@A$ a lată mai !os de v(r ul Muntelui Athos. Rmi lipsea numai un singur lucru: % (nta Rmpărtăşanie. &ărintele %erapion a slu!it 1iturghia 'n &araclisul % (ntului Therasim şi apoi$ cu rugăciunile şi )inecuv(ntarea dascălului său$ a părintelui Calinic$ a plecat spre v(r ul Athosului. Am at(rnat o rasă veche peste deschizătura peşterii. Chiar 'n ziua aceea s-a slu!it % (nta 1iturghie şi s-au 'mpărtăşit. 3eniţi să ne veselimM pomeniera "iruitorului$ s-a arătat$ pe credincioşi )ucur(ndu-i` CAPITOLUL $$III . -artă-mă$ părintele meu$ tu ştii mai )ine cum este acea lumină care 'ncălzeşte şi iluminează totul 'năuntrul meu. +upă aceea$ ucenicul a luat puţină p(ine uscată şi verdeţuri$ 'mpreună cu dascălul şi 'ndrumătorul său. +ar c(nd a văzut inima rănită a părintelui %erapion$ arz(nd de dorinţă s (ntă$ ia dat voie$ cu condiţia ca el să-i ie 'ndrumător. &ărintele Calinic$ g(ndindu-se că ciocănitul ar putea i o 'nşelare de la diavol$ a cerut$ 'nainte de a deschide uşa$ ca să ie rostit %im)olul Credinţei. Iu miam dorit nimic altceva. 4arul % intelor Moaşte era 'n acord cu mesa!ul de )ucurie transmis la priveghere: 5Ie rugăm lui 4ristos$ Care a ost răstignit şi Care a 'nviat din morţi. Apoi$ 'ntr-o noapte$ aproape de miezul nopţii$ ucenicul marelui isihast a venit la chilia 'ndepărtată a dascălului său şi a ciocănit la uşă. Am trăit contempl(nd tainele +umnezeului nostru.#ra ca şi cum noi toţi$ plini de evlavie$ spuneam 'n tăcere: 5Mare eşti +oamne` şi nici un cuv(nt nu este 'ndea!uns spre lauda minunilor /ale8. Rn locul de unde curgea mir din % intele Moaşte părea a i o rană. bi mireasma simţită$ caracteristică$ era aceeaşi mireasmă pe care o au toate s intele moaşte. 2nde ai stat^ Cu ce te-ai hrănit^ P % inte părinte$ a răspuns părintele %erapion cu o voce sla)ă$ după ce m-ai )inecuv(ntat$ am mers pe v(r ul Athosului.Despre lini!tire& cur"(irea min(ii !i a inimii Capitolul precedent Urmatorul capitol 2n dovedit iu)itor al pustiei a ost )inecuv(ntatul ieromonah rus Serapion$ care l-a vizitat pe marele isihast şi pustnic . ai şi noapte su letul meu era umplut cu o ericire nepovestită$ ce venea din rugăciunea lui -isus şi descoperiri. +upă aceasta$ părintele Calinic a deschis uşa$ l-a str(ns 'n )raţe şi l-a 'ntre)at: P 2nde ai ost 'n toţi aceşti ani$ ratele meu^ Crede-mă$ am crezut că ai ost pierdut$ deşi n-am 'ncetat să mă rog pentru tine.A. &ărintele Calinic$ un dascăl e. /roparul laudei76 9:f wfd@C::?gE l %lava care se c(ntă la laude. Klorile lăm(ilor şi tranda irii din grădina mănăstirii con irmau prezenţa primăverii$ iar curgerea de mir din 5-z)ăvitorul celor ro)iţi8 era chezăşia că 54ristos cu adevărat a RnviatN8. &ărintele %erapion s-a supus$ adăug(nd chiar 5/atăl nostru8 şi 52nul % (nt$ 2nul +omn -isus 4ristos$ 'ntru slava lui +umnezeu /atăl8. bi de aceea am venit 'n cele din urmă aici: să primesc )inecuv(ntarea ta$ pentru că timpul adormirii mele e aproape şi nu vreau să plec ără % intele /aine. Au trecut U_ ani de la acea 'nt(lnire. 0$ moarte$ unde este )oldul tău^ 0$ iadule$ unde este )iruinţa ta^ 4ristos a Rnviat şi tu ai ost 'n r(ntN8. Am luat apă din (nt(na de l(ngă Chilia &anaghiei. Am m(ncat ce am găsit 'n pădure: castane$ lăstăriş$ rădăcini şi )ul)i. *aiul era acolo. Am 'ncercat să stau acolo$ dar n-am găsit iu)ita linişte$ deoarece acolo veneau mulţi pelerini.A se 'm)răcase cu un veşm(nt )ine-mirositor şi cu o putere tainică: A venit primăvaraM veniţi să prăznuimM a strălucit Rnvierea lui 4ristos.perimentat al rugăciunii lui -isus$ i-a descris monahului rus pericolele$ capcanele şi iluziile pe care duşmanul m(ntuirii noastre le oloseşte ca să-i atace pe cei ce trăiesc retraşi$ mai ales pe cei ără un 'ndrumător duhovnicesc. Ast el$ plin de ericire$ părintele %erapion a plecat spre pustia sa iu)ită.alinic 'n UXU_PUXU7$ ca să-i ceară )inecuv(ntare să plece şi să se alăture asceţilor care se nevoiau 'n pustie.

Rntorc(ndu-se$ după ce a 'mplinit o 'ndatorire ce-i usese 'ncredinţată$ unul dintre ucenicii părintelui a trecut pe l(ngă chilie şi a auzit o discuţie. Rntotdeauna spunea acestea: 50paiţul luminează lumea din !urul său$ dar marginea lui arde`8. #l s-a 'ntre)at cine era vizitatorul căruia 'i vor)ea părintele. Rn timpul rugăciunii$ un 'nger al +omnului a apărut şi a discutat cu el. Adesea stătea 'n peşteri$ unde era posi)il să do)(ndească o mai mare isihie$ o trezvie mai limpede a minţii şi o mai mare 'nălţare a su letului. SSS #rau mulţi părinţi asceţi pe % (ntul Munte$ care erau dedicaţi cu totul rugăciunii$ vederii şi practicau toate virtuţile.plicat vizita. SSS 0dată$ am avut )inecuv(ntarea de a-l 'nt(lni pe părintele 4ristodul$ care usese ucenicul marelui părinte din WatunaLia$ Calinic &ustnicul.Marele isihast +aniil 0siopetritul$ zilnic$ după 1iturghie$ se retrăgea 'n chilia lui pentru o oră de tăcere. Rn schim)$ a stat 'n chilia sa. . +e aceea$ primeau m(ng(iere divină şi iluminare de sus. &e capul statuii era un diamant mare care a ost olosit ca un el de lampă$ ca să călăuzească călătorii de pe mare. Rn cursul unei zile$ cu o ospitalitate politicoasă aţă de mine$ nevrednicul$ 'n chilia sa 'ndepărtată$ părintele 4ristodul mi-a povestit multe despre vrednicul său părinte$ unele dintre ele iind incluse 'n volumul --. %-a născut 'n U[67 şi a răposat 'n UX7]. #l e acelaşi părinte care a avut gri!ă de o căprioară rănită$ iar cu puţin 'nainte de adormirea sa aţa lui strălucea de lumină. P 0$ iul meu P a răspuns )ătr(nul cu tristeţe$ el$ cel care era un mare alergător 'n cursa pentru cer P$ aş i dorit să nu i venit` am pierdut o mare )inecuv(ntareN bi i-a e. +e aceea a ost numit pustnicul. 0dată$ /eo ilact$ care se ruga ne'ncetat$ nu a mers la peşteră după cum 'i era o)iceiul. A intrat curios$ strig(nd: P &ărinteN #şti aici^ Rn acel moment$ 'ngerul a dispărut. #ra o oră 'nchinată lacrimilor şi tăcerii.al cărţii 5Kiguri Aghiorite Contemporane8. Aşa era pustnicul rom(n /eo ilact$ care a venit de la 3atoped 'n deşertul % (ntului 3asile cu trei ucenici de-ai săi. &ărintele Calinic a ost dascăl al rugăciunii lui -isus şi al descoperirilor$ care timp de 66 de ani s-a 'nchis 'n chilia sa ce măsura doar _] de mp. #l spunea că 'ntr-una din peşterile pustiului$ idolatrii$ care au locuit 'n peninsula atonită 'naintea venirii călugărilor$ au ascuns o statuie care odată stătuse pe v(r ul Muntelui Athos şi servise drept ar. SSS 2n prieten şi iu)itor al isihiei$ al privegherii şi al rugăciunii minţii a ost +ionisie din Cipru care$ ca ascet$ a stat 'n schitul din Wa soLalivia$ dar 'n U[\6 s-a re'ntors 'n %tavrovunio$ 'n Cipru$ unde a devenit părinte a multor ii duhovniceşti.

SSS

#ste o )oare de rugăciune$ de pustnicie$ care adesea )ate peste )inecuv(ntata WatunaLia. Cu mulţi ani 'n urmă lam 'nt(lnit pe părintele isihast Antim. %-a nevoit 'ntr-o chilie$ deasupra locului unde erau +aniilei. #ra un om al tăcerii. C(nd vor)ea$ el spunea aproape mereu de rugăciunea ne'ncetată a inimii: 5Rn timp ce rugăciunea către Maica +omnului te pregăteşte pentru 'ndumnezeire$ rugăciunea lui -isus te 'ndumnezeieşte8.

SSS

5&reas (ntă Maică a +omnului$ a!ută-mă. "inecuv(ntata mea Maică`8$ spunea un monah$ şi vocea lui$ din ad(ncul inimii sale$ răsuna )l(nd$ 'n timp ce mergea pe cărările %chitului % (nta Ana. 5Ie punem toată năde!dea 'n ea şi suntem m(ng(iaţi de ea$ a continuat el. #a e mama noastră$ m(ntuirea inimii noastre. Alt el urmăm un drum care nu ştim unde duce8.

CAPITOLUL $$IV - Despre minunatele interven(ii ale *fintei Pronii !i ale dreptei celei atotputernice a Celui Prea%nalt
Capitolul precedent Urmatorul capitol &entru Sfântul ionisie al %limpului$ +umnezeu era )ucuria lui deplină$ plăcerea duhovnicească şi ocrotirea 'n timpul nevoinţelor ascetice din "ră&ina Maicii omnului. Iepurt(nd gri!ă de hrana trupească$ el se hrănea numai cu castane săl)atice. +ar mult Milostivul şi &urtătorul de gri!ă +umnezeu$ ca să-bi arate nes (rşita gri!ă şi apărare pentru cei ce-- sunt prieteni şi slu!itori$ 'ntr-o s(m)ătă dinaintea &ostului Mare a 'ngăduit să se 'nt(mple următoarele: 2n monah din Mănăstirea aogra u a venit la el şi i-a spus: P % inte părinte$ iată vine &ostul Mare. -a această hrană$ ca să-ţi m(ng(i un pic trupul sla) şi dă mulţumire lui +umnezeu$ Care dă din )elşug şi mulţumeşte lumea 'ntreagă cu dragostea 1ui. +upă ce a spus acestea$ a dispărut$ cu toate că s (ntul l-a rugat să stea şi să 'mpartă hrana cu el. % (ntul era uimit că peştele adus de monahul necunoscut era 'ncă 'n viaţă şi )r(nza era at(t de proaspătă 'nc(t curgea zer din ea$ şi 1-a lăudat pe +umnezeu$ &urtătorul de gri!ă. &ersoana care a construit Mănăstirea +ohiariu a ost % (ntul # timie$ prieten al % (ntului &ărinte Atanasie al Athosului. #l a construit o )iserică 'n cinstea % (ntului Iicolae şi a vărsat multe sudori$ lupt(ndu-se 'n arena ascetică. Al doilea ctitor al mănăstirii a ost % (ntul Ieo it$ nepotul % (ntului # timie. #l a ost iul unui duce de la curtea 'mpăratului Iichi or KoLa$ iind el 'nsuşi prim secretar al 'mpăratului -oannis /simisLis. *enunţarea la cinstea şi slava lumească erau admira)ile. % (ntul plin de har$ /eo an +ohiaritul$ s-a dovedit a i de asemenea un ăcător de minuni. #l schim)a apa mării din sărată 'n )ună de )ăut şi marea agitată 'n una calmă. A construit o mănăstire l(ngă 3eria$ 'nchinată 'ngerilor. A ăcut multe minuni şi după adormirea sa.

SSS

%lăvita$ )inecuv(ntata Maică şi Apărătoarea tuturor$ Iăscătoarea de +umnezeu$ a dovedit mereu apărarea şi gri!a maternă pentru iu)iţii ei ii$ călugării atoniţi. %unt nenumărate dovezi care arată aceasta. 0dată$ 'n timpul atacurilor piraţilor 'mpotriva mănăstirilor$ evlaviosul egumen de la 3atoped i-a auzit vocea

&reas intei Iăscătoare de +umnezeu din icoană. #a i-a spus să nu deschidă poarta$ ci să sune alarma şi să spună călugărilor ca să se urce pe zidurile ortăreţei şi să respingă duşmanul.

SSS

Rn aceeaşi mănăstire a trăit )inecuv(ntatul ierodiacon vimatar7\ 93imatar 9yzD@:rzFA sau paracliser este călugărul 'nsărcinat cu 'ngri!irea % (ntului Altar.A$ care a ascuns icoana Maicii +omnului numită 53imatarissa8 'n (nt(na mănăstirii. A ost găsită la mulţi ani după prinderea monahului de către )ar)ari$ st(nd dreaptă pe apă$ cu o lum(nare aprinsă l(ngă ea.

SSS

Thenadie$ chelarul7[ 9Cel ce se ocupă de alimente şi de păstrarea lor.A de la 3atoped$ a trăit o viaţă s (ntă$ după voia lui +umnezeu$ şi a ost )inecuv(ntat să ie martor la o minune ăcută de Maica +omnului. #l a văzut un vas$ care mai 'nainte a ost gol$ cum s-a umplut cu aşa mult ulei$ 'nc(t curgea pe dedesu)tul uşii de la magazie.

SSS

%-a spus că 'n %chitul -viron era un călugăr care era or) din naştere şi al cărui nume era Antim. Auzind despre minunile Maicii +omnului &ortăriţa$ care useseră ăcute prin toată lumea$ se ruga ei ca să-l vindece de or)ire şi se 'nchina icoanei &ortăriţa aşa de mult$ 'nc(t i-a cerut unui iconogra să-i picteze una pentru d(nsul. Ca urmare$ iconogra ul a 'nceput să picteze icoana. +ar$ de iecare dată c(nd 'ncerca să acă schiţa pentru ea$ m(na lui 'nţepenea. C(teva zile mai t(rziu$ părintele Antim$ crez(nd că icoana tre)uie să ie terminată$ a plecat ca să o ia de la iconogra $ care i-a spus că de iecare dată c(nd a 'nceput să deseneze$ m(inile lui au amorţit şi nu a putut să lucreze. C(nd părintele Antim a auzit acestea$ a 'ngenunchiat şi$ rug(ndu-se cu lacrimi 'n ochi$ i-a cerut Iăscătoarei de +umnezeu ca să-i 'ngăduiască pictorului să acă s (nta ei icoană$ &ortăriţa$ Apărătoarea % (ntului Munte. &reas (nta nu a trecut cu vederea dorinţa lui. -coana a ost ăcută pe o sc(ndură de lemn$ ără munca pictorului$ şi apoi ea i-a deschis ochii părintelui Antim$ ca să poată vedea preacurata ei aţă şi pe cea a +omnului nostru -isus 4ristos. Această 'nt(mplare a devenit cunoscută 'n toată lumea. &ărintele Antim a văzuto cu ochii săi$ )ucur(ndu-se oarte mult de vederea eiM apoi ochii săi au ost din nou 'ntunecaţi$ şi el a devenit ca mai 'nainte.

SSS

Rn pustiul Werasia au trăit doi asceţi 'n v(rstă$ -oan şi /eodosie. #i aveau 'ncredinţată ascultarea de a sculpta linguri din lemn. bi au ăcut aşa de multe$ 'nc(t au umplut doi saci$ p(nă c(nd$ prin purtarea de gri!ă a Maicii +omnului$ un negustor din *om(nia a venit şi le-a cumpărat pe toate.

SSS

+e săr)ătoarea % (ntului Theorghe$ Chilia % (ntului Theorghe din Warulia săr)ătorea ziua patronului ei. #ra prin UX7]PUX76. Apro.imativ _] sau _6 de asceţi greci şi ruşi erau adunaţi pentru priveghere$ dar nu aveau peşte pentru săr)ătoare. &ărintele aosima$ cel mai smerit şi harismatic monah$ care-şi iu)ea semenii şi era cel mai milostiv dintre toţi asceţii atoniţi ruşi$ a propus să pescuiască$ de vreme ce chilia era situată pe marginea unei st(nci deasupra a)isului nes (rşit al mării. P +ar cum să pescuim$ ără undiţă sau momeală^ au răspuns ceilalţi. P -ată un cui$ nişte aţă şi o )ucată de p(ine$ a spus )ătr(nul. Au ăcut cruce$ au aruncat neo)işnuita undiţă şi$ 'n mod miraculos$ au prins un peşte mare cu care au ăcut supă. #ra un dar de la patronul chiliei.

SSS

Rn timpul ocupaţiei germane$ UXZ]PUXZU$ se s (rşise gr(ul din depozitele % intei Mănăstiri Trigoriu. Rn timp ce părinţii adunau şi ultimele )oa)e de gr(u rămase$ pentru a le trimite la moară$ se apropie de ei un )ătr(nel$ ce semăna cu un preot de mir$ şi-i salută: P Ce aceţi acolo$ raţilor^ 'i 'ntre)ă. Jsta vă e gr(ul^ Altul nu mai aveţi 'n a ară de ăsta^ &ărinţii i-au răspuns că$ 'ntr-adevăr$ acesta era ultimul gr(u şi că nu mai găseau nicăieri să mai cumpere$ din pricina ocupaţiei. %ă mai amintim aptul că această mănăstire avea nevoie pentru hrana monahilor şi a pelerinilor de aproape U].]]] de ocale de gr(u 'n iecare an dar$ din pricina ocupaţiei$ nu se găsea de cumpărat nici măcar o oca. &reotul necunoscut a luat c(teva )oa)e de gr(u 'n m(na lui$ le-a )inecuv(ntat şi le-a aruncat deasupra celuilalt gr(u. A )inecuv(ntat cele patru puncte cardinale$ mănăstirea$ marea$ şi apoi s-a pregătit de plecare. P +e unde eşti^ l-au 'ntre)at părinţii. %tai să iei nişte p(ine şi nişte măslineN P #u vin de oarte departe$ din Mira 1ichiei$ a spus el şi a plecat. 2nul dintre raţi a plecat 'ntre timp să-i aducă ceva de m(ncare vizitatorului$ dar )ătr(nul$ care era de apt protectorul mănăstirii$ dispăruse. Cele U6] de oca de gr(u au ţinut p(nă la s (rşitul anului$ din luna decem)rie$ c(nd % (ntul Iicolae le-a apărut$ p(nă 'n iulie$ c(nd a venit noua recoltă.

SSS

2rmătoarea 'nt(mplare minunată s-a petrecut cu 7] de ani 'n urmă$ 'n Mănăstirea % (ntul &avel. #a con irmă prezenţa adevărată a Maicii +omnului 'n toate evenimentele şi nevoile vieţii noastre. Rn mănăstire trăia un )ătr(n smerit$ cu inimă curată$ monahul /oma. Ascultarea lui era de a a!uta la )rutărie. Kiind )inecuv(ntat cu smerenie şi )unătate$ el era )inecuv(ntat de asemenea cu vedenii minunate. Rntr-o zi$ c(nd s-a 'nt(mplat ca cei doi călugări ce se ocupau de )rutărie să ie a)senţi$ 'ntreaga responsa)ilitate a căzut asupra a!utorului lor$ părintele /oma. #l tre)uia să pregătească şi să coacă destulă p(ine ca să ie pentru două zile$ o cantitate mare$ pentru părinţi şi pelerini. bi nu ştia ce să acă. Iu ştia de unde şi cum să 'nceapă. Cu lacrimi 'n ochi s-a rugat Maicii +omnului să-l a!ute. Apoi a luat dro!die şi a adăugat apă şi ăină. Rn acel moment i-a apărut o doamnă 'nc(ntătoare$ 'm)răcată 'n negru. #a a amestecat ingredientele$ a ăcut p(inile şi le-a copt. &ărintele /oma$ 'n tot timpul pregătirii$ s-a simţit de parcă nici nu ar i ost acolo. 1a puţin timp după aceea$ c(nd le-a spus părinţilor ce se 'nt(mplase$ ei şi-au dat seama că acea emeie era Iăscătoarea de +umnezeu. &(inea s-a dovedit oarte dulce şi cu un gust oarte )un. P &ărinte /oma$ tre)uie să i pus ceva 'n p(ine ca s-o coci aşa de repede şi să ai)ă un gust aşa de )unN 'i spuneau lui.

Aceeaşi gri!ă a arătat-o &reas (nta Iăscătoare de +umnezeu$ Maica noastră$ 'n di erite eluri$ 'n timpul ocupaţiei germane.

SSS

Iu la mult timp după ce % (ntul Atanasie din Athos a 'nceput să construiască Marea 1avră$ el s-a con runtat cu o mare di icultate economică: nu avea )ani să plătească salariile meşterilor$ dar nici hrană. Aşa că a pornit spre Waryes$ capitala % (ntului Munte$ ca să a le ce tre)uia să acă. +upă ce merse vreo două ore$ deodată a apărut o doamnă 'nc(ntătoare care l-a 'ntre)at: P Avva Atanasie$ unde mergi^ +e ce ai a)andonat proiectul pe care l-ai 'nceput$ proiect care-i plăcea lui +umnezeu^ +u-te şi termină-lN 2imit$ el a privit la ea cu respect şi a 'ntre)at: P Cine eşti$ +oamna mea^ Cum de mă cunoşti pe mine şi cum 'mi porunceşti să mă 'ntorc^ Cu ce să continui construcţia mănăstirii de vreme ce nu am nici un mi!loc^ Apoi ea i-a spus că este Maica +omnului. #a i-a poruncit să se 'ntoarcă şi i-a promis că va avea gri!ă de )ani şi de alimente. % (ntul i-a cerut un semn ca să con irme toate acestea. P -ată$ loveşte cu c(r!a această piatrăN i-a spus lui$ şi imediat a ţ(şnit din piatră apă proaspătă$ care curge p(nă astăzi. % (ntul Atanasie s-a 'ntors la mănăstire unde a găsit )ani şi lăzile din magazie pline de alimente$ după cum a promis Maica +omnului. Cu dorinţă re'nnoită şi cu r(vnă el a continuat şi 'n cur(nd mănăstirea a ost terminată$ iar el a dat mulţumire şi a slăvit de multe ori )inecuv(ntatul ei nume.

SSS

% (nta icoană &ortăriţa este cunoscută ca cea mai mare ăcătoare de minuni de pe Muntele Athos. C(nd vergeaua arzătoare a ost văzută de la cer p(nă la mare$ ea arăta locul unde a ost găsită icoana$ iar descoperirea a ost ăcută de un pustnic ivirit$ s (ntul Tavriil$ care s-a co)or(t din munte şi a mers pe mare ca pe păm(nt uscat. #l a ridicat marea icoană$ iar monahii au aşezat-o cu mare cinste 'n altar. +ar Maica +omnului i-a spus egumenului: P Am venit aici să vă apăr$ nu să iu apărată de voi. Aşa că monahii au găsit-o de mai multe ori la poarta mănăstirii$ după ce au pus-o 'napoi 'n altar. +e atunci$ icoana a ost numită &ortăriţa$ 'nsemn(nd 5a porţii$ de la poartă8. # plină de grandoare 'n 'n ăţişare$ o pictură demnă de Maica +omnului$ ea care este impresionanta noastră apărătoare$ a!utătoare şi salvatoare. &e preacinstita aţă a &ortăriţei este un semn$ ca urmare a aptului că a ost lovită de sa)ia unui pirat care$ c(nd a dat lovitura$ a văzut s(nge curg(nd din rană. Această minune l-a a ectat at(t de mult$ 'nc(t s-a )otezat$ a ost tuns monah şi a rămas 'n mănăstire. +eşi nu a vrut să ie numit alt el dec(t 5"ar)arul8$ el a trăit o ast el de viaţă dumnezeiască$ de pocăinţă şi asceză$ 'nc(t s-a s inţit. #ste o icoană a lui 'n paraclisul &ortăriţei. # 'm)răcat ca pirat şi are titlul % (ntul "ar)eros.

SSS

C(nd s (ntul Acachie Wa soLalivitul se nevoia 'ntr-o peşteră din insuporta)ilul deşert singuratic$ )iogra ul său$ ieromonahul -ona din Wa soLalivia$ martor ocular al vieţii lui$ spunea că 'n iecare dimineaţă o pasăre ce c(nta rumos venea şi se aşeza pe un copac 'n a ara peşterii$ ciripind o melodie 'nc(ntătoare. C(nd s (ntul asculta pasărea$ se umplea de o plăcere de nedescris$ care-l eli)era de plictiseala şi de tristeţea care-i atacă uneori pe

e.isihaşti. &ărinţii erau trişti$ deoarece$ din cauza vremii rele$ ei nu au ost 'n stare să pescuiască pentru cina estivă. Iinsese puternic şi toate cărările erau acoperite. 2rme de om nu puteau i văzute nicăieri. Rncrederea şi năde!dea lui era % (ntul Iicolae. C(nd$ cu mare greutate$ au găsit coli)a şi au intrat$ spre uimirea lor au văzut ceva cu totul neaşteptat: o p(ine 'ncă caldă şi mirosind$ ca şi cum ar i ost scoasă din cuptor.şi . SSS % (ntului schit din Wa soLalivia i s-a dat numele de către % (ntul Ma.3---. +ar Tavriil nu a deznădă!duit. Acest )inecuv(ntat părinte al % (ntului Trigorie &alama a practicat aşa de mult virtutea sărăciei$ a lipsei de gri!ă$ a rugăciunii ne'ncetate$ 'nc(t era )inecuv(ntat să primească hrană de la un 'nger al lui +umnezeu. SSS Au trecut mulţi ani de la minunea uimitoare care s-a 'nt(mplat de săr)ătoarea % (ntului Iicolae 'n % (nta Mănăstire Trigoriu. Cu mare respect s-au adunat 'n !urul p(inii misterioase$ plini de mirare de această masă a unor asceţi din . +e 'ndată ce i-au văzut părinţii$ au alergat ca să-i adune şi să-i pregătească pentru cină$ slăvind şi c(nt(nd laude at(t Celui ce dăruieşte hrană$ c(t şi ocrotitorului lor$ % (ntul Iicolae. SSS % (ntul Trigorie$ care s-a nevoit l(ngă Marea 1avră 'n timpul secolului .---$ a ost părintele duhovnicesc al % (ntului Trigorie &alama$ marele dascăl al credinţei noastre ortodo. Acest Acachie a ost )inecuv(ntat cu darul acerii de pace. Iu era nimic. &(inea venise din cer$ o m(ng(iere cerească pentru La soLalivitean$ acea pasăre a cerului. #l era izolat total şi nimeni nu ştia c(t stătuse ără m(ncare. +e iecare dată c(nd cineva era tul)urat de g(nduri$ dacă privea spre s (nta lui aţă veselă se liniştea şi era eli)erat de tul)urare.im Wa soLalivitul: ORntr-un an$ 'n timpul iernii$ Trigorie$ %anitarul de la 1avra$ 'mpreună cu unul dintre raţi$ au pus 'ntr-o desagă p(ine$ vin şi alte alimente şi s-au 'ndreptat spre coli)a % (ntului Ma.3-. C(nd % (ntul Acachie a văzut că asceţii trăiau 'n chilii goale$ pe păm(nt$ pe st(nci aride ără apă$ 'nt(i s-a rugat$ şi apoi$ ca Moise$ a lovit cu c(r!a de trei ori 9'n cinstea % intei /reimiA un loc deasupra WiriaLonului. %-au uitat cu curiozitate 'mpre!ur să vadă dacă era vreun oc. &oate că pasărea aceea era un 'nger de la +umnezeu trimis ca să-l m(ng(ie 'n acel deşert necruţător. "inecunoscutul monah 4agi Theorghe$ &ostitorul$ era atunci 'ncepător$ ratele Tavriil. 2nde a căzut lovitura c(r!ei$ a curs un izvor de apă limpede şi proaspătă$ care a a!utat să se trans orme pustiul izolat şi st(ncos al schitului 'ntr-o adevărată grădină. % (ntul stătea 'n coli)a sa care era ăcută din )eţe şi tu işuri uscate. Cur(nd după aceea$ 'n a!unul săr)ătorii$ valuri puternice au adus peşti mari şi rumoşi pe ţărmul mănăstirii. %-a cu undat 'n rugăciune ad(ncă şi cerere.im$ dar numele a ost introdus pentru prima dată de % (ntul Acachie din Agrapha$ care a trăit un timp 'ntr-o peşteră$ 'n sec. SSS Citim 'n oarte rumoasa )iogra ie a % (ntului Ma. .im.

+octorul i-a sugerat monahului Aglaid să măn(nce carne$ de vreme ce avea diagnosticul de tu)erculoză şi scuipa recvent s(nge. SSS Rn cursul secolului trecut ceva remarca)il şi minunat s-a petrecut 'n chilia % (ntului Iicolae din Waryes$ după cum spun monahii oarte )ătr(ni. Această chilie semăna cu cui)ul unei păsări. &ărintele Aglaid$ iindu-i rică să nu moară$ a alergat repede ca să spună celorlalţi părinţi şi grădinarului$ care nu era călugăr. SSS &ărintele -osi avea peste o sută de ani. 2n călugăr adormise 'n +omnul$ şi 'n timp ce 'l duceau să-l 'ngroape s-a ridicat 'n sicriu$ i-a şoptit ceva 'n taină părintelui său$ s-a 'ntins din nou$ mort$ şi a ost 'ngropat. &ărintele a ost at(t de necă!it$ 'nc(t s-a 'm)olnăvit de o )oală a sistemului nervos.necruţătorul pustiu şi au căzut 'n genunchi 'naintea s (ntului$ cer(ndu-i să le dea o )ucăţică mică drept )inecuv(ntare. &ărinţii au hotăr(t ca părintele Aglaid să gătească c(te un pic de carne 'n iecare zi. Rntr-un an$ un v(nt puternic a luat acoperişul.ion #sti8 ne povestea odată despre un nou muncitor care venise la %chitul % (ntul Andrei ca să se mărturisească. Apoi s-a 'ntors acasă$ şi-a pus hainele cele )une$ s-a aşezat l(ngă iul ei$ care era 'n sicriu$ şi i-a spus: 5*idicăte$ copilul meu$ voi merge eu 'n locul tău8. %-a rugat continuu$ rug(ndu-1 pe +omnul să-i dăruiască sănătate. &ro)a)il$ părintele său a hotăr(t că este ne'nţelept să acă pu)lic lucrul acela. . C(nd a ost să primească % intele /aine$ a rămas 'n priveghere şi pe l(ngă toate rugăciunile pentru Rmpărtăşanie$ a citit$ de asemenea$ p(nă dimineaţa$ toată &saltirea. Trădinarul$ c(nd a văzut sărmanul animal 'n acea stare$ l-a ucis şi l-a curăţat. SSS 0dată$ vrednicul de pomenire monah Aglaid de la Wonstamonitu s-a 'm)olnăvit oarte tare şi a ost trimis de egumen la Watisma % (ntului Antonie$ care avea o vie. Mai t(rziu$ copilul a venit pe Munte$ ca să ie muncitor 'n Waryes. #i au crezut că ea a ost trimisă ca dar$ )inecuv(ntare şi medicament pentru o persoană )olnavă$ de +omnul şi +umnezeul nostru$ Care vindecă şi su letele şi trupurile noastre. P 3ă voi da$ a spus el$ cu această condiţie: să nu spuneţi nimănui nimic din ceea ce aţi văzut$ p(nă mor euQ. &ărintele )olnav a ost oarte trist$ deoarece era incapa)il să-şi slu!ească mănăstirea ca paraclisier. Copilul a 'nviat$ iar mama lui a murit chiar 'n acel moment. SSS Cunoscutul părinte duhovnicesc -oan de la Chilia 5A. A cerut să ie aşezat 'n )iserica principală a schitului$ căreia 'i era protector % (ntul &antelimon$ doctorul care ace minuni. Rntr-o zi$ c(nd se ruga ast el$ a văzut o căprioară mare care a venit 'n aţa lui$ şi-a plecat capul şi apoi a căzut !os$ zv(rcolindu-se. I-au a lat niciodată ce spusese. Acel muncitor i-a spus că murise c(nd 'ncă era copil. "ătr(nul a rămas acolo trei zile$ postind post negru şi a ost vindecat. _] de ani a trăit 'n Chilia % (ntului -oanichie cel Mare ce aparţinea de % (ntul %chit Wutlumuş de la % (ntul &antelimon. Rnainte de a i 'ngropat$ mama lui a mers la )iserică şi s-a rugat 'n genunchi mult timp$ vărs(nd multe lacrimi.

Atunci el şi-a dat seama că era vor)a de lucrările văzute ale providenţei dumnezeieşti$ nevăzute$ care are gri!ă de toate. Această poruncă a +omnului$ care transmite 'ncrederea deplină şi desăv(rşită 'n providenţa divină$ este s atul tuturor asceţilor şi e. %ăracul pustnic # rem trăia 'ntr-o smerită chilie 'ntre pustia WatunaLia şi % (ntul 3asile. Rntr-o zi$ a văzut 'n aţa uşii peşterii un mirean$ st(nd cu un sac imens 'n spate. #ste oc unde să te 'ncălzeşti. .SSS 5Căutaţi mai 'nt(i 'mpărăţia lui +umnezeu şi dreptatea 1ui şi toate celelalte vi se vor adăuga vouă8 9Matei Y$ 77A. Chilia lui era o peşteră acoperită cu c(teva )ucăţi de ta)lă şi situată su) o st(ncă uriaşă. 1asă-ţi 'ncărcătura aici şi vino s-o iei oric(nd doreşti. Cu toate acestea$ străinul s-a pre ăcut că era 'n gra)ă pentru a se 'ntoarce la Mănăstirea % (ntul &avel şi a dispărut dinaintea ochilor pustnicului. #i ac aceasta 'n peştera lor$ care a ost trans ormată 'ntr-o rumoasă )iserică. A 'ntre)at dacă avea timp ca să a!ungă la peştera % (ntului &etru 'nainte de a se 'ntuneca şi să se 'ntoarcă la Mănăstirea % (ntul &avel. *ezerva lui de p(ine uscată s-a epuizat şi era ără m(ncare de c(teva zile$ iind oarte lăm(nd. P &ărinte$ cu )inecuv(ntarea ta vreau să merg la Werasia$ dar de vreme ce e aşa de multă zăpadă şi 'n cur(nd se va 'ntuneca$ va i o )inecuv(ntare să-mi las sacul aici şi să-l iau m(ine 'n timpul zilei. %tai aici 'n această noapte şi poţi să pleci m(ine dimineaţă devreme. Cu recunoştinţă a aşezat alimentele 'n cămara sa. +acă vrei$ ia-o tu şi dă-mi o 5)inecuv(ntare87X 95"inecuv(ntarea8 9{e<fsk@A are aici sensul de dar$ răsplată. P +e vreme ce eşti gră)it$ lasă-o aici$ 'n acest colţ$ şi-ţi voi da )anii ce mi-au ost daţi de un pelerin. #l a mers 'n camera lui$ 'n timp ce străinul descărca alimentele$ dar c(nd s-a 'ntors$ străinul nu mai era acolo. #l a intrat 'n micul său paraclis şi --a mulţumit +omnului. A trăit acolo 'n greutăţi şi lipsuri nespuse. %-a uitat 'n dreapta şi 'n st(nga peşterii$ dar nu a văzut nici o urmă pe zăpadă.A. SSS Mie$ nevrednicului$ mi s-a dat$ de asemenea$ să aud minuni ca cele ce urmează$ despre care ostul egumen al Mănăstirii % (ntul &avel$ arhimandritul Andrei$ ne-a povestit. 3enindu-şi 'n ire$ 'n chiar acel moment$ părintele # rem nu a văzut nimic altceva dec(t sacul. Rn iecare an$ pe X iulie$ călugării din ascultarea părintelui Therasim -mnogra ul şi a ucenicului său$ ieromonahul +ionisie$ săr)ătoresc 'n mod minunat$ cu o &riveghere$ săr)ătoarea s inţilor părinţi +ionisie 0ratorul şi Mitro an. Rntr-o zi$ un străin cu un cat(r 'ncărcat a )ătut la uşa lui. &ustnicul # rem$ surprins$ l-a 'ntre)at pe străin: P Cum ai a!uns aici$ rate^ +upă cum vezi nu este cărare. 0chii i s-au umplut de lacrimi de )ucurie şi recunoştinţă pentru această aptă adevărată a providenţei divine şi 1-a slăvit pe +umnezeu şi minunile 1ui. +ispăruse. #le i-au a!uns 'ntreaga iarnă. +ar vino 'năuntru. &ărintele 4eruvim s-a uitat pe a ară şi a strigat$ dar nu erau nici urmele omului$ nici ale animalului 'n zăpadă. &ărintele 4eruvim din pustia % (ntului 3asile era un ascet gri!uliu$ plin de credinţă şi năde!de. #l a deschis sacul şi a găsit 'n el p(ine uscată şi altă hrană$ care i-a a!uns p(nă ce vremea grea a iernii a luat s (rşit.perienţa trăită. Rn UX6[$ o slăvită săr)ătoare a ost cele)rată 'n cinstea acestor s inţi$ care s-a dovedit mai deose)ită datorită 'nmulţirii minunate a peştilor$ cu care au ost serviţi la trapeză. #ra aproape noapte. %trăinul a răspuns: P &ărinte$ am adus ceva m(ncare pe care vreau să o v(nd şi să mă 'ntorc deseară la munca mea. &ustnicul 4eruvim i-a spus: P Kratele meu$ e aşa de multă zăpadă$ 'nc(t nu vei putea să a!ungi la chilia % (ntului &etru chiar dacă ai avea o zi 'ntreagă la dispoziţie. Rntro iarnă$ c(nd a nins mult$ sărmanul părinte # rem era complet 'nzăpezit. #l auzea cam greu şi odată a ost izolat de zăpadă 'n sărăcăcioasa lui chilie mai mult de o săptăm(nă$ ără m(ncare.

Kiind om cult$ a vrut să viziteze &rotatonul. Z]$ 6]$ []$ U]] de porţii. -mediat a alergat la WyriaLon$ căz(nd 'n genunchi şi rug(ndu-se % intei Ana$ mama Maicii +omnului şi apărătoarea schitului. #l l-a gătit şi l-a hrănit pe părintele său$ care şi-a revenit imediat$ şi cu ce a mai rămas s-au hrănit monahii şi pelerinii ce s-au . #ra aproape să moară. SSS 3rednicul de pomenire monah Meletie Wareotul a simţit odată a!utorul şi ocrotirea Maicii +omnului$ a cărei icoană 5A. Rn U[YZ$ 4usni &aşa$ guvernatorul %alonicului$ a vizitat Muntele Athos. +eodată$ el s-a a lat din nou 'n )arcă. Acolo$ printre altele$ a văzut picturile murale ale % (ntului 0nu rie şi &etru Atonitul. /otul era pustiu. Rn timp ce călătoreau pe apă$ marea a devenit agitată şi el a căzut peste )ord. +e-a)ia a terminat rugăciunea$ c(nd a văzut un peşte mare$ scutur(ndu-se !ucăuş deasupra valurilor. +e 'ndată ce 'ncercau să-l prindă$ )arca avea tendinţa să se răstoarne$ şi 'n zadar se lupta el ca să urce 'n )arcă. "ucătarul$ părintele +amaschin$ a devenit neliniştit şi a 'nceput să se roage: 5+oamne$ miluieşte-mă$ şi a!utămă pe mine 'n acest ceas8. SSS Rn anul U\6]$ 'n +uminica dinainte de 'nceperea &ostului Mare$ monahul Macarie de la % (nta Ana a căzut )olnav. Marea era agitată. Ceilalţi doi au 'ncercat să-l a!ute să se urce din nou 'n )arcă$ dar era imposi)il. Cel mai uimitor lucru a ost acela că$ trec(nd timpul$ )ar)a lui a crescut aşa de mult$ 'nc(t a a!uns p(nă la păm(nt. Auzi-mă acum$ iindcă vezi că mor`8. A ăcut semnul crucii 'n acea direcţie şi$ minunea minunilor$ peştele a ost aruncat pe nisip de valul următor. #ustratie s-a rugat insistent. 2cenicul său$ părintele /eoctist$ era un ucenic e.Rn timp ce cantitatea de peşte a ost estimată a a!unge pentru 7]PZ] de oameni$ la masă au venit peste U]].ion #sti8 a păzit-o mulţi ani 'n s (nta )iserică a &rotatonului. Acolo$ mai marele a re uzat să-l ţină$ iindcă părinţii nu voiau pe cineva ără )ar)ă.A cu )arca$ cu doi tasiotani.istă şi un a!utor de dicheu 9}@r@w?g@kfFA. +upă un timp$ epuizat$ a strigat din ad(ncul inimii: 5Maica +omnului$ mai mulţi ani eu$ slu!itorul tău$ te-am slu!it.trem de devotat$ care 'n acel an a primit slu!)a de a!utor al dicheuluiZU 9+iLeu sau dicheu 9|?g@kfFA este persoana numită anual 'n uncţia de preşedinte al %chitului$ cel care se 'ngri!eşte de WyriaLon$ de ospitalitate etc. &lin de recunoştinţă şi )ucurie el l-a luat imediat şi-a alergat la schitul principal$ unde părintele său era ţintuit la pat. #l mergea de la Muntele Athos la /hasosZ] 9-nsulă 'n Marea #gee nIota traducătoruluio. #i au strigat la el: 5&ărinte$ vezi că nu putem ace nimicN8. &aşa$ minun(ndu-se$ a spus 'n turceşte: 5a entersin e entiler8$ ceea ce 'nseamnă 5iertaţi-mă$ domnilorN8.A schitului$ dar n-a găsit nici o )arcă şi nici un pescar. &ărinţii l-au asigurat că un aşa lucru e posi)il$ şi ca să-i dovedească$ l-au adus pe părintele #ustratie cel cu )ar)a lungă. #l a 'nceput să dea celor ce serveau la trapeză porţiile$ dar cratiţa nu se golea. /oţi au m(ncat la pr(nz şi cină şi erau peşti rămaşi chiar şi pentru a doua zi. +ar el nu a crezut că )ăr)ile lor au ost aşa de lungi$ ca cele zugrăvite pe pereţi$ care a!ungeau p(nă la păm(nt. Marea s-a liniştit şi au a!uns la destinaţie cu )ine. +imineaţa$ 'n mod miraculos$ nişte ire de păr au apărut pe aţa lui #ustratie$ pentru care i-a dat laudă şi mulţumire ei. SSS Rn ciuda aptului că avea 7] de ani$ părintele #ustratie nu avea )ar)ă. WyriaLonul dispune de odăi pentru dicheu şi un loc de cazare pentru pelerini. +upă moartea părintelui său$ 'n Watisma % (nta /reime de la % (ntul &avel$ un loc cu multe peşteri$ el a plecat la Wa soLalivia. Rn acea noapte au avut priveghere 'n cinstea Maicii +omnului. +e asemenea e.

3esel şi plin de entuziasm$ după ce s-a c(ntat 54ristos a Rnviat8$ egumenul a spus unuia dintre părinţii simpli: P &ărinte /oma$ du-te unde sunt păstrate osemintele părinţilor şi spune-le că 4ristos a RnviatN P %ă ie )inecuv(ntatN "inecuvintează$ părinte$ a răspuns el$ şi ără să se mai g(ndească a plecat repede la cripta unde erau păstrate osemintele. 2n craniu s-a ridicat la un metru şi i- . 0dată$ c(nd i s-a terminat uleiul$ Atotmilostivul +umnezeu a ăcut ca un )utoi cu ulei să plutească pe mare$ pentru el$ 'ntre Ioul %chit şi locurile de la % (ntul &avel. #i au spus că 'n viaţa lor n-au m(ncat un peşte mai )un dec(t cel trimis de +umnezeu.'nt(mplat să ie 'n acea zi la schit. &(nă azi se poate vedea st(nca crăpată 'n (nt(nă$ iar apa e aşa de plăcută la gust ca şi agheazma. SSS Rn ziua de &aşti$ 'n UX76$ egumenul de la % (ntul &avel$ arhimandritul %era im$ şi toţi cei Y] de părinţi ai chinoviei au ieşit 'n curte să săr)ătorească 1iturghia Rnvierii. +ar să vor)im despre altă 'nt(mplare care s-a petrecut la Chilia % (ntului Iicolae. &utea numai să pescuiască cu o )arcă mică. bi aşa s-a 'nt(mplat. Muncitorii au săpat 6 sau Y metri$ au găsit o st(ncă de granit şi nici urmă de umezeală. bi$ ca urmare$ 'n ziua următoare (nt(na s-a umplut 'n mod minunat cu apă$ iar icoana s inţilor plutea deasupra. SSS #ra un monah sărac 'n Ioul %chit$ părintele +orotei$ care nu părăsise Muntele Athos de c(nd era copil. SSS #vlaviosul şi smeritul părinte Iichi or$ care era părintele duhovnicesc al &atriarhului Trigorie al 3-lea$ trăia 'n Chilia % (ntului Iicolae de la schitul ivirit. SSS /rei ani la r(nd$ 'n iecare vineri$ a apărut lumină 'n Chilia Rnvierii +omnului ce aparţine de % (nta Ana Mică$ 'n care trăia părintele duhovnicesc %ava. &ărintele Iichi or hotăr(se să sape o (nt(nă su) chilie. #l avea 'n ascultare pe )inecuv(ntatul martir # timie$ a cărui moaşte$ după martiriul său$ au ost trimise 'ntr-un )utoi de lemn la Constantinopol. P &ărinţilor$ am ost trimis de egumen să vă spun 54ristos a Rnviat8$ a strigat el cu voce tare. 0semintele au sc(rţ(it şi au sărit. Iu ăcea nici un lucru de m(nă ca să v(ndă. C(nd moaştele au a!uns 'n capitală$ părintele Iichi or s-a rugat cu multe lacrimi ucenicului său$ % (ntul # timie$ să se ridice ca să se poată 'nchina moaştelor. &ărintele -larion$ 'ntotdeauna cinstise iecare vineri cu post negru. Asceţii atri)uiau această 'nt(mplare aptului că părintele %ava adusese la chilia sa capul vrednicului de pomenire părinte al său$ -larion -viritul. Adormitul s-a ridicat şi s-au 'm)răţişat unul cu altul$ iar apoi )inecuv(ntatul a răposat din nou. Atunci s-a 'nt(mplat ceva impresionant. Atunci$ smeritul părinte$ plin de credinţă$ a luat icoana ucenicilor săi # timie$ -gnatie$ Acachie şi &rocopie şi a co)or(t-o 'n (nt(nă$ zic(nd: 5+acă nu aduci apă$ nu te voi scoate de aici8.

&rintre ele a ost şi următoarea: P +in UXZ7 p(nă 'n UXZ6 am su erit crize 'ngrozitoare de ameţeli$ mai ales 'n timpul orelor dimineţii. Apoi$ 'n timpul privegherii % inţilor Cosma şi +amian$ doctorii ără de arginţi$ de pe U noiem)rie UXZ6$ am mers la paraclis să-i cinstesc pe s inţi şi să mă rog lor cu toată inima să mă vindece de acel chin. C(nd a a!uns pe v(r ul muntelui$ la -viron$ a 'nceput o puternică urtună de zăpadă. Iici un medicament nu mă putea vindeca de ele. 0dată$ c(nd era cu o ascultare la ConaculZ_ 9Conacul 9~f>hg?f>A este o casă 'n Waryes$ ce ţine de o mănăstire şi unde locuieşte reprezentatul acesteia. bi toţi 'l iu)eau pe el. &un(ndu-şi toată năde!dea 'n +omnul şi M(ntuitorul 4ristos$ )inecuv(ntatul părinte a spus din ad(ncul inimii sale: 5+oamne -isuse 4ristoase$ +umnezeul meu$ pentru )inecuv(ntarea s (ntului meu părinte$ /e rog a!ută-mă 'n acest ceas8. %u eream de durere mare$ cu arsuri$ şi de varice. Ameţeala a dispărut şi nu a mai revenit.a răspuns părintelui /oma: P Cu adevărat a RnviatN +upă aceea s-a ăcut o tăcere deplină. "inecuv(ntatul$ iind 'n e. #l era ameninţat de 'ntuneric$ zăpadă şi animalele săl)atice din pădure. SSS #l 'ntotdeauna spunea 5avva8 şi$ 'ntr-adevăr$ era un 5avva8 P )ătr(nul -saac +ionisiatul. C(nd a a!uns la dealul numit 5"osdoum8$ la %imonopetra$ alături de Athos$ zăpada era p(nă la genunchi şi de!a 'ncepuse să se 'ntunece.taz$ a spus că venea de la Waryes. C(nd l-a văzut pe Avva -saac$ a ost surprins şi$ după ce l-a salutat cu o plecăciune$ l-a 'ntre)at cum usese 'n stare să vină pe o asemenea urtună. +e asemenea$ portarul a o)servat că nu erau urme pe zăpadă din direcţia Waryes. +upă ce am ost vindecat de malarie$ am rămas cu artrită la piciorul st(ng. SSS 1azăr de la +ionisiu$ unul dintre cei mai scrupuloşi părinţi$ ne-a spus multe istorisiri. &entru părinţii mănăstirii a ost cu adevărat un &aşte unic şi$ lăud(ndu-1 pe +omnul Rnviat$ %tăp(nul vieţii$ au c(ntat cu )ucurie: Rngerii din cer slăvesc Rnvierea /a$ +oamneN bi noi pe păm(nt$ cu inimi curate$ /e lăudămN 3rednicul de pomenire părinte /eodosie$ )i)liotecarul de mai t(rziu al mănăstirii$ povestea adesea această 'nt(mplare. P +ar cum ai a!uns de apt aici$ pe această vreme^ Avva n-a putut să răspundă$ dar a privit numai la icoana % (ntului -oan Rnaintemergătorul. Rn străduinţele sale călugăreşti de a posti$ de a se ruga şi a i smerit$ el 'i iu)ea pe toţi şi era ascultător 'n toate lucrurile şi tuturor. #ra timpul 3ecerniei şi portarul era pregătit să 'nchidă poarta. &ărintele s-a gră)it să spună ce auzise şi văzuse. Ri era oarte greu să meargă. Rn cele din urmă$ datorită 'ntre)ărilor insistente ale portarului despre c(nd a părăsit capitala atonită şi cum a!unsese la +ionisiu$ Avva -saac a putut să-i spună lui şi celorlalţi părinţi tot ce i s-a 'nt(mplat 'n prima !umătate a călătoriei$ dar după aceea 'şi putea aminti numai că a cerut a!utorul lui +umnezeu şi a rugăciunilor părintelui său. Aşa că după ce a ăcut plecăciune$ )inecuv(ntatul s-a depărtat. bi imediat a ost ridicat de puterea divină$ nevăzută$ şi dus p(nă la poarta propriei sale mănăstiri. +ar el a răspuns că era necesar$ ără nici o scuză$ să se 'ntoarcă la +ionysiu$ care era la 6 ore de mers aţă de Waryes. Rn UX6Z$ din nou$ de săr)ătoarea +octorilor ără de arginţi Cosma şi +amian$ am ost 'ntr-o stare 'ngrozitoare şi i-am implorat pe s inţi să mă .A mănăstirii din Waryes$ supraveghetorul său$ părintele Thelasie$ care era atunci reprezentantul mănăstirii 'n Waryes$ l-a avertizat că era de!a mi!locul zilei şi că de vreme ce se aştepta o urtună$ era 'n pericol să se piardă pe drumul de 'ntoarcere la acea oră$ iind iarnă. Atunci s-a a lat 'n aţa intrării 'n mănăstire.

Rnsă s-a 'nt(mplat 'n aşa el că t(nărul acela care l-a !udecat pe )ătr(n a devenit mai t(rziu nevoiaş$ 'n /urcia$ şi a mers la am)asador ca să-i ceară o slu!)ă. SSS 2n )ătr(n părinte i-a spus unui călugăr care ăcea cu greutate ascultare: P Ai nevoie de un stareţ pentru timpul c(nd nu ai g(nduri )une.cepţia aptului că am nevoie de cineva ca să-mi 'ngri!ească c(ineleM dacă iei slu!)a$ poţi să te hrăneşti cu tot ceea ce răm(ne după ce a m(ncat c(inele. SSS 0dată$ un t(năr vizitator s-a smintit c(nd l-a văzut pe )inecunoscutul părinte Trigorie m(ng(indu-şi pisica şi l-a clevetit. Cel mai simplu călugăr dionisiatan$ 2ătrânul avi&$ spunea vizitatorilor săi despre !udecare: P Kiţi atenţi$ nu spuneţi că persoana aceea ace aşa şi cealaltă ace aşa. -u)eşte-l pe semenul tău aşa cum te iu)eşti pe tine 'nsuţi. Acesta e elul 'n care g(ndeşte un om cu g(nduri rele. P Iu am nimic ce să-ţi o er cu e. Chiar dacă vedeţi o persoană comport(ndu-se ca un măgar$ să n-o !udecaţi. C(nd a avut prile!ul$ el a plecat cu vasul la % (ntul Munte$ la %chitul % (nta Ana Mică$ unde s-a 'nchinat 'n aţa părintelui şi i-a cerut iertare. CAPITOLUL $$V . &rivegherea era aproape spre s (rşit şi durerile 'ncă le aveam. Rn timpul % intei 1iturghii a 'ncetat senzaţia de ardere şi durerile$ iar venele şi-au revenit la normal. +acă$ pe de altă parte$ el ace un lucru minunat$ cu a!utorul lui +umnezeu$ g(ndurile tale 'ţi vor spune că el este magician şi ast el a ăcut lucrul acela.vindece.Despre ne#udecare !i despre lestemata #udecare a semenilor Capitolul precedent Urmatorul capitol 2n părinte duhovnicesc numit Veniamin$ c(nd o persoană care venea la el pentru spovedit vor)ea numai despre alţii şi-i !udeca pe raţii săi$ 'l trimitea pe 5penitent8 să se corecteze şi să-şi schim)e atitudinea. /otuşi$ ai gri!ăN Iu-i !udeca pe călugări$ pentru că ei de multe ori 'şi ascund virtuţile şi se pre ac că sunt proşti$ ca să nu ie lăudaţi. +acă aceţi ast el$ pierdeţi harul lui 4ristos. +acă din cauza slă)iciunii omeneşti )ătr(nul tău greşeşte$ g(ndurile tale 'l vor !udeca$ chi)zuind de ce a ăcut asta. &ărintele 1azăr a compus următorul imn$ pe care-l c(nta 'n aţa icoanei celor doi s inţi 'n timp ce le aprindea candele: +in ad(ncul inimii unui sărman lăudător Cu recunoştinţă vă mulţumesc$ 0$ +octorilor ără de arginţi Cosma şi +amianN &entru vindecarea pe care mi-aţi dăruit-o. 1e-am mulţumit şi i-am lăudat pe apărătorii şi vindecătorii noştri. SSS . &ărintele Trigorie i-a spus: P Kiul meu$ am ştiut că m-ai !udecat şi că duşmanul su letelor noastre te-a trimis departe$ dar m-am rugat % intei Ana ca să te aducă 'napoi şi ea te-a adus. Rnsă c(nd şi-a venit 'n ire şi şi-a dat seama de starea groaznică 'n care se a la$ el s-a g(ndit că aceea era o pedeapsă pentru că l-a !udecat pe părintele Trigorie. /(nărul a acceptat slu!)a$ deoarece atunci el nu avea nici măcar o )ucăţică de p(ine ca să măn(nce. Aceasta e ceea ce 4ristos ne spune să acem.

Rn cele din urmă am simţit pace şi )ucurie 'n inima mea. %ă !udeci e un mare păcat. %ă mă rog^ 5+umnezeul meu$ iartă-mă. P Gudec mult. Ce să ac acum^ m-am g(ndit. 5+ar % (ntul &etru s-a lepădat de /ine de trei ori şi /u l-ai iertat. Iimic. A doua zi era +uminică şi tre)uia să slu!esc % (nta 1iturghie. /u ai iertat-o pe % (nta Maria #gipteanca c(nd s-a pocăit şi pe mulţi alţi s inţi care au ost păcătoşi i-ai iertat. 5+umnezeul meu$ +umnezeul meu$ nu este )inecuv(ntare pentru mine ca să slu!esc^ /u eşti +umnezeul milei şi al dragostei şi nu ai milă de mine^ Rţi cer )inecuv(ntarea /a. Iu e acelaşi lucru c(nd !udeci un străin$ ca atunci c(nd 'l !udeci pe părintele tău. &e neomartirii care au trecut la turci i-ai iertat şi ai avut milă de ei. Iimic. -artă-mă. Ce să ac ca să evit aceasta^ #u i-am spus: P C(nd vrei să vor)eşti despre cineva$ g(ndeşte-te că el este prezent acolo. 50m nenorocit$ am strigat. Rn acea seară$ c(nd am vrut să mă rog$ parcă era un zid 'n aţa mea. Am petrecut ast el trei ore$ lungimea unei 'ntregi 1iturghii de +uminică$ 'n lacrimi. Aceasta pentru că noi nu ştim ce se 'nt(mplă cu adevăratN SSS . +upă ce am avut pace$ am continuat cu 1iturghia. Am greşit. I-am )inecuv(ntare să slu!escN 5Kiindcă /e-am supărat$ )inecuvintează-mă8. /re)uie să am iertarea lui +umnezeu. Am 'nceput să pl(ng. Apoi am putut să mă rog: 5+umnezeule$ ai milă de mine8. Rmi amintesc că pe c(nd trăia stareţul meu şi eu l-am !udecat pentru ceva. Alt el n-aş i putut slu!i. 1-am !udecat pe părintele meu. #u l-am !udecat pe părintele meu. 1-ai !udecat pe +umnezeu 'nsuşi8.$ pustnic 'n WatunaLia$ o)işnuia să spună această povestire: O2n rate m-a 'ntre)at odată despre !udecată. Iu puteam să continui rugăciunea. 2n preot poate o icia 1iturghia numai dacă nu-l opreşte ceva. #u nu m-am lepădat de /ine. I-am putut să spun rugăciunea minţii. 1acrimile mele curgeau !os. +ar totul a ost 'n zadar.Cuviosul ieromonah #. 5+oamne -isuse`$ +oamne`8. Am pl(ns 7 ore. 4arul te părăseşte ără să-ţi dai seama. +e e. Rţi cer iertare8. Iimic. C(nd 'l 'ntre)au: 5Ce el de om e acela$ părinte^8$ el 'ntotdeauna spunea: 5Acel om e un om s (nt8. Mă căiesc şi-mi cer iertare8. 0are nu este milă şi iertare pentru mine^8. Acum 'mi cer iertare. Am ăcut ceva$ m-am g(nditM am ăcut cumva un păcat. *ug(ndu-mă ast el am luat din nou şiragul de metanii 'n m(ini. SSS +e +umnezeu insu latul părinte %ava nu !udeca niciodată pe nimeni. Iu este iertare pentru mine$ m-am g(ndit. # un păcat aşa de mareN /u !udeci 'n locul lui 4ristos şi devii ast el un antihristQ. Ce^ Ce am ăcut ieri^ Ce am ăcut^ Ce am spus^ Apoi mi-am amintit.emplu$ c(nd tu eşti prezent$ nimeni nu te !udecăM c(nd nu eşti acolo$ se poate să ii !udecat din cap p(nă 'n picioare. SSS 2n călugăr mai 'n v(rstă spunea: P Rntotdeauna c(nd eşti tentat să !udeci$ ar tre)ui să-ţi pui un semn de 'ntre)are asupra situaţiei şi să nu !udeci. /impul ce mi-l lua ca să slu!esc o 1iturghie P 7 ore P am pl(ns şi am pl(ns.

Continu(nd să citească cu o emoţie ne'ntrecută$ căldura din vocea sa a crescut$ iar căinţa sa interioară$ la emoţionantul moment al dialogului dintre părintele aosima şi % (nta Maria$ c(nd el a 'ntre)at-o: 5%pune-mi$ emeie s (ntă a lui +umnezeu`8 şi ea i-a răspuns 5Avva aosima`8$ )l(ndul părinte nu a mai putut să-şi controleze emoţia. &entru aceasta olosea o c(rpă pe care o spăla 'n mare. +e la acea 'nt(mplare$ monahul Therontie a trăit 'ntr-o mănăstire rusească$ 'n linişte şi pace$ mai ino ensiv dec(t un miel. #l spune că l-a văzut 5ca 'ntr-o vedenie8 pe cuviosul părinte Therontie şterg(ndu-şi lacrimile 'n timp ce c(nta 5+e unde să 'ncep să-mi pl(ng aptele vieţii mele păcătoase^8. +e apt$ nici !umătate$ pentru că mulţi se pre ac a i proşti. Rn UX__$ 'n 3inerea din a cincea săptăm(nă a &ostului Mare$ 'ncepătorul +ionisie 9care avea să devină egumenul TavriilA$ a ost 'n )iserica *ussiLon 'n timpul ceasurilor de la Canonul cel Mare$ care avea loc acolo ca o priveghere. A dus o viaţă eroică$ deoarece a luptat permanent 'mpotriva naturii P v(nt$ tunet$ ulger$ ploaie$ zăpadă P şi 'mpotriva vicleniei demonilor. /ot timpul li)er şi-l petrecea 'n naosul )isericii$ olosindu-şi m(na st(ngă pentru şiragul de metanii$ iar m(na dreaptă ca să-şi şteargă lacrimile ce-i curgeau pe aţă. Iu !udecaN CAPITOLUL $$VI . #l a iz)ucnit 'n lacrimi şi suspine nestăp(nite$ răsp(ndind ast el emoţia la 'ntreaga adunare. C(nd acest vrednic de aducere-aminte părinte a 'nceput să citească viaţa % intei Maria #gipteanca$ a continuat egumenul Tavriil$ era o imagine unică şi de neuitat a cincizeci sau mai mulţi monahi$ care vor)eau ruseşte$ adunaţi str(ns 'n !urul analogului tipicarului$ unii dintre ei 'n genunchi$ alţii$ oarte )ătr(ni$ şez(nd pe podea cu picioarele 'ncrucişate şi care ascultau ără să clipească din ochi$ concentraţi la )uzele tipicaruluiM eu$ ne'nţeleg(nd mai mult$ dar iind captivat de umilinţa cititorului şi de elul minunat de a citi. /imp de şaptesprezece ani el s-a nevoit pe muntele Carmel al pro etului -lie$ 'n vestul Werasiei$ mai !os de v(r ul Muntelui Athos. #l a adormit 'n +omnul la v(rsta de X] de ani. SSS ."inecunoscutul părinte +ionisie$ unul dintre Wartsonieni$ l-a s ătuit odată pe monahul +aniel: P Kiul meu$ din lucrurile pe care le auzi 'mpotriva cuiva$ nu tre)uie să crezi nimic$ iar din ce vezi să crezi numai !umătate. Rntr-adevăr$ )ătr(nul isihast Therasim a devenit un truditor campion al lacrimilor şi un transmiţător al luminii prin rugăciunea minţii.Despre smerenie !i lacrimi Capitolul precedent Urmatorul capitol Cuviosul şi vrednicul de pomenire egumenul de la +ionisiu$ arhiman&ritul "avriil$ o)işnuia să spună că monahul "herontie$ care era tipicarZ7 9/ipicar 9:ec?ghrzFA este cel ce se 'ngri!eşte de ordinea % intelor %lu!)e.A la Sfântul Pantelimon$ petrecea cea mai mare parte din zi şi din noapte 'n )iserică$ av(nd smerenia ca 'nsoţitor permanent. SSS 5/u ai cultivat cu revărsarea lacrimilor tale pustiul sterp al % (ntului 3asile şi al Muntelui Carmel$ devenind luminătorul nostru$ părinte Therasim8. Iimeni nu ştia dacă el a intenţionat sau nu să-l ucidă pe acela 'n timp ce se lupta cu el. #l era originar din Widonia$ Asia Mică$ unde a ucis un turc ce ataca o t(nără creştină. Acea slu!)ă mistagogică a rămas de neuitat 'n inima lui. bi c(nd a c(ntat ultima laudă a Iăscătoarei$ inima lui era 'ntr-o pocăinţă at(t de ad(ncă$ 'nc(t$ ridic(ndu-şi m(inile spre s (nta ei aţă$ cu ochii plini de lacrimi şi cu amiliaritatea unui iu$ el a c(ntat: 5&reas (ntă$ năde!dea tuturor celor ce se roagă ţie cu multă dragoste$ ridică de la mine greul !ug al păcatelor8.

Rn chilia lui$ crucea de lemn$ 'naintea căreia se ruga$ era udă de lacrimi. Iu avea şcoală$ dar avea 'nţelepciunea lui +umnezeu$ pentru că era )inecuv(ntat cu darul rugăciunii curate şi ne'ntrerupte. Aşa era părintele +ionisie de la % (nta Ana. SSS &ărintele +aniil -sihastul$ care a trăit 'n peştera % (ntului &etru$ a o iciat zilnic 1iturghia$ timp de Y] de ani$ slu!ind 1iturghia % (ntului 3asile$ ca să trăiască slu!)a mai intens. Ar tre)ui să ne spălăm su letul 'n lacrimi$ dar un suspin ad(nc$ dureros$ e egal cu două coşuri de lacrimi. #l avea asemenea smerenie$ 'nc(t nu spunea 5&entru rugăciunile`8 dacă păm(ntul nu se ăcea noroi din lacrimile sale.2n )ătr(n spunea: P -nima se curăţă pe ea 'nsăşi cu un suspin$ ca răspuns la harul lui +umnezeu. #l era ro)ust şi rezistent. #l spunea adesea că tre)uie să spălăm picioarele lui -isus cu lacrimile noastre 'n toate zilele vieţii şi să . 1ăsa m(ncarea pentru a se retrage 'n chilie ca să pl(ngă. #pitrahilul său era ud de lacrimi$ iar crucea cu care )inecuv(nta era tocită. #ra cunoscut pentru mintea sa curată şi inima sa smerită.le ştergem cu părul nostru$ 'n timp ce acem plecăciuni 'n aţa 1ui. #l a ost dăruit cu rugăciuni pline de lacrimi şi o viaţă isihastă. -mediat după aceea$ el se retrăgea 'n singurătate$ timp de o oră$ ca să nu-şi piardă smerenia. #l se ruga mereu la Maica +omnului$ vărs(nd r(uri de lacrimi de pocăinţă$ pline de dragoste cerească. . #l se ştergea permanent cu o )atistă udă pe care o purta totdeauna 'n m(nă. SSS #rau monahi care aprindeau candelele cu ulei 'n %chitul % (nta Ana şi 'n chinovie$ care$ 'n timpul s intei ascultări$ 'n aţa s intelor icoane$ aveau ochii plini de lacrimi. &lin de dragoste$ el dorea 'ntotdeauna să-i a!ute şi să-i aline pe cei ce urcau dealul$ purt(nd o povară grea de pe ţărm p(nă la )iserica mănăstirii. SSS Cu o constituţie puternică şi numit 5&ostitorul8$ ascetul Andrei de la % (nta Ana era originar din #pir. SSS A venit la Muntele % (nt din Cipru. SSS 0chii pustnicului rus /ihon erau 'ntotdeauna plini de lacrimi.

SSS +e iecare dată c(nd părintele Wodrat arăta pelerinilor s intele moaşte$ mai ales coi ul % (ntului Mercurie$ povestind martiriului lui$ ochii săi se umpleau de lacrimi.speli picioarele lui -isus cu lacrimile tale$ iar #l se va 'ntoarce şi va curăţi păcatele tale. A doua treaptă e aceea a preamăririi$ care este di erită de prima.SSS 2n rate l-a 'ntre)at pe un părinte cu )ar)a al)ă$ care-şi petrecuse mulţi ani 'n asceză grea: P C(ţi ani ai părinte^ P Iu se numără anii după trecerea timpului$ ci după g(ndurile curate şi viaţă curată. bi$ mişcat 'n inima sa$ a continuat$ pl(ng(nd: P Kiul meu$ pe măsură ce trec anii$ creşte şi sărăcia mea duhovnicească. 1acrimile care curg prima dată slă)esc trupulM cele de mai t(rziu umplu su letul de )ucurie şi laudă` Atunci se cunoaşte di erenţa. Rn timpul % intei 1iturghii el pl(ngea adesea$ mai ales la 53ohod8$ c(nd c(nta: 5&omeneşte-ne pe noi$ +oamne$ 'ntru 'mpărăţia /a8. SSS "ătr(nul or) Therontie a trăit un timp 'n peştera % (ntului %imeon. SSS 2n )ătr(n spunea: P C(nd cineva are darul lacrimilor$ mai 'nt(i lacrimile sunt m(ng(iere dumnezeiască. %pune-ne$ de ce^ a ost 'ntre)at ascetul Waruliot de părintele +aniil al +aniileilor şi /oma al /omadeilor. #l a ost )inecuv(ntat cu darul rugăciunii ne'ncetate a minţii şi cu o 'ntristare veselă. Aceasta este prima treaptă a lacrimilor. SSS % atul ascetului rus /ihon era: P Kiul meu$ tre)uie să-. SSS P &ărinte Kilaret$ de ce c(nd noi c(ntăm$ dumneata pl(ngi^ /e-am urmărit de c(tva timp. Cu c(t se ruga mai mult$ cu at(t pl(ngea mai mult. "ătr(nul părinte a răspuns: . #l se ducea mereu 'ntr-o chilie ca să pl(ngă.

Am aşteptat 'n picioare un timp$ p(nă mi-a ăcut semn să mă aşez. P # )ine să ne rugăm pentru morţi^ l-a 'ntre)at s (ntul pe el. Chilia mea era l(ngă a stareţului meu.t din viaţa % (ntului Andrei$ ne)unul pentru 4ristos. %imt că ascult 'ngerii şi mintea mea e 'n cer$ iar ochii 'mi sunt plini de lacrimi. Apoi mi-a citit un rumos te. %eara$ deseori el citea după &avecerniţă. Rn acel te. +e iecare dată c(nd găsea un te. #l n-a dezamăgit niciodată pe nimeni. Mă g(ndesc la păcătoşenia mea şi mă 'ntre) dacă voi i cu 'ngerii 'n cer$ sau voi i despărţit de ei pentru totdeauna^ Aceste g(nduri 'mi 'mpovărează inima şi eu laud$ Ri mulţumesc şi mă rog +omnului nostru. SSS 0dată$ vrednicul de pomenire părinte al meu mi-a spus următoarele: P C(nd eram monah 'ncepător aveam nevoie să iu a!utat zilnic. Alteori pl(ng deoarece nu pot să c(nt cu voi şi să laud numele lui +umnezeu.t s (ntul descria cum a văzut vedenia raiului$ 'ntr-o noapte de iarnă$ c(nd era acoperit de zăpadă$ 'ngheţat trupeşte.t olositor$ mi-l citea şi mie. #l a o tat şi a răspuns: P +acă aş putea să-i scot pe toţi din iadN Atunci aş i oarte ericit. Rmi amintesc că$ odată$ c(nd m-a chemat 'n chilia sa$ l-am găsit ad(ncit 'n lectură. SSS 0dată$ % (ntul %iluan a 'nt(lnit un ascet care avea darul pocăinţei şi vărsa multe lacrimi 'n iecare zi$ c(nd se g(ndea la patima şi răstignirea +omnului. 0chii săi erau mereu plini de lacrimi. . Rn acel te. #l mi-a spus: 5T(ndeşte-te$ iul meu$ ce lucruri ne sunt pregătiteN 1ucruri pe care ochiul omenesc nu le-a văzut$ urechea nu le-a auzit şi inima nu le-a simţitN8. Iu era nelinişte$ supărare sau m(nie 'n acest om. #l era responsa)il pentru patru sau cinci ascultări 'n chinovie şi niciodată nu se pl(ngea. SSS #ra un ascet 'n Warulia care pl(ngea 'n chilia sa 'n iecare noapte.P &ărinte +aniil$ c(nd vă ascult c(ntările$ c(teodată su letul meu se 'nalţă. #l a ost luat cu su letul din lumea aceasta 'n tăr(mul luminii. SSS 1-am 'nt(lnit pe vrednicul de pomenire Ii on Wonstamonitul$ care a adormit 'n +omnul 'n al optzecilea an al vieţii sale. -u)ind şi iu)it de toţi$ el avea$ printre multele sale daruri$ darul pocăinţei şi al lacrimilor. #l a ăcut o mişcare ca şi cum ar aduna gr(u şi a 'nceput să pl(ngă. #l era mereu r(vnitor$ )l(nd$ vesel$ serios$ tăcut$ neo)osit$ iu)itor şi plăcut tuturor.t$ % (ntul Andrei 'ncerca să descrie prin cuvinte omeneşti ceea ce e de nedescris$ olosind imagini din lumea aceasta$ ca să descrie viaţa ce va să vină. &ărintele meu a ost at(t de mişcat de acea descriere$ că pentru moment a 'ntrerupt cititul$ a 'nchis cartea şi a rămas tăcut$ şterg(ndu-şi lacrimile.

Ce voi spune la !udecata viitoare^ şi a 'nceput să pl(ngă şi să suspine. P Rn această chilie$ iul meu$ mulţi călugări s inţi au trăit 'n asceză. +iavolului 'i este rică de ea 9"ătr(nul o citea tot timpul şi o purta la piept legată 'ntr-un săculeţA. SSS C(nd inima cuiva e plină de dragoste$ credinţă şi pocăinţă$ după ce rugăciunea lui -isus e desăv(rşită pe şiragul de metanii$ vor urma lacrimi de pocăinţă. SSS 2n părinte spunea: P 1acrimile unui călugăr amestecate cu sudoarea lui pot curăţi su letul. 0dată mă rugam ca un 'ncepător$ olosind şiragul de metanii$ iar su letul meu a ost aşa de mişcat$ că n-am mai putut rosti rugăciunea. P Chilia ta este ascetică şi te 'nalţă$ i-a spus părintele meu. #l a 'nceput asceza 'n %chitul 3atoped$ iar mai t(rziu a venit chiar la s (nta mănăstire.SSS Adesea % (ntul %iluan se ruga ast el: P +oamne$ dă-mi lacrimi ca inima mea să pl(ngă cu dragoste pentru ratele meuN SSS 0dată$ părintele meu l-a vizitat pe părintele /eodor$ ratele lui -erotei din Wa soLalivia 9Rntr-un timp părintele /eodor a ost egumen la Trigoriu şi eu 'l 'nt(lneam. Rn ultimul timp diavolul mă tul)ură mult. Acum trăieşte 'n ea un păcătos negli!ent. SSS #ra un părinte numit #vghenie a cărui stare de pocăinţă era recventă. Mă 'ndeamnă să mă arunc 'n . Aceasta am trăit-o chiar eu. SSS Cu c(ţiva ani 'n urmă l-am 'nt(lnit pe cel mai simplu monah$ Cosma$ 'n % (nta Mănăstire Trigoriu$ care a trăit 'n viaţa de chinovie timp de Y] de ani$ plin de credinţă$ luptă şi pocăinţă. #l era apropiat$ prietenosM un părinte )inecuv(ntatA. Rn ea este toată puterea. #l mi-a spus: P #vanghelia e Rnsuşi 4ristos. P #u pl(ng ca iul risipitor: 5&ărinte$ am păcătuit8$ şi-mi )at pieptul meu$ ca +omnul să ai)ă milă de mine şi să mă 'm)race 'n veşmintele de la 'nceputN spunea mereu c(nd pl(ngea.

Cele ce urmează sunt ale vederii. 0dată$ 'n timpul 3ecerniei$ doar pentru un scurt timp$ am adormit. Iu-i aşa că e ne)un satana^ 4ristos va arăta martiri p(nă c(nd numărul celor 'mpreună-slu!itori cu ei şi raţii lor$ ce au să ie ucişi$ se va 'mplini 9Apocalipsa Y$ UUA. Rn in irmeria mănăstirii era un călugăr oarte )ătr(n. Acest lucru e dovedit de scrierile sale P care au 'm)ogăţit "iserica lui 4ristos P$ lucrări ce au ost rodul unei munci şi privegheri necontenite8. 1acrimile dragostei divine nu sunt niciodată o)ositoare. SSS Rn UX\]$ vrednicul de pomenire părintele meu şi cu mine am vizitat % (nta Mănăstire a % (ntului &avel. CAPITOLUL $$VII . #le 'ţi umplu inima de )ucurie. P Am citit multe din cărţile )i)liotecii noastre$ a spus el. #ra aşa de 'nc(ntătoare şi strălucea cu o lumină or)itoare$ 'nc(t n-am mai putut 'ndura şi am căzut !os` &e măsură ce această povestire se des ăşura$ ea era 'ntreruptă recvent de suspine de )ucurie şi lacrimi de pocăinţă. M-am trezit pe o c(mpie ce semăna cu marea. P #u contemplu iu)irea lui +umnezeu$ cum a )inevoit să devină 0m pentru m(ntuirea noastrăN a răspuns 'ntruun mod sincer şi a 'nceput să pl(ngă. P Acum ce aştepţi$ părinte^ 1a ce te g(ndeşti^ l-am 'ntre)at noi. Acolo erau )uchete de lori cu un miros 'm)ătător.Despre studiul cuvintelor dumnezeie!ti Capitolul precedent Urmatorul capitol #ftimie$ autorul vieţii Sfântului Nico&im Aghioritul$ scrie: 5`precum Moise$ care a devenit mare prin dreptatea sa$ a părăsit #giptul şi a mers 'n păm(ntul Madian$ unde pe muntele 4ore) a ost )inecuv(ntat cu prezenţa lui +umnezeu şi a vor)it cu Cel nevăzut$ aşa şi Iicodim a părăsit #giptul acestei lumi$ plină de 'ntuneric şi stăp(nită de plăcerile vieţii$ şi s-a suit 'n muntele descoperirilor noetice$ unde 1-a văzut pe +umnezeu$ at(t c(t se poate$ curăţindu-se$ 'nainte de aceasta$ prin liniştea dumnezeiască$ cu post aspru şi rugăciune atentă. +in Ioul /estament 'l citesc mai ales pe % (ntul -oan /eologul. SSS 2n părinte spunea: P &rimele lacrimi$ de pocăinţă$ sunt o)ositoare.prăpastieM 'mi spune să arunc % (nta #vanghelieM el ace zgomote 'n !urul meu. +in cauza mirosului puternic am căzut !os$ iar 'ngerii lui +umnezeu$ ca nişte copii mici$ au alergat ca să mă ridice` 54ai să mergem şi să-1 lăudăm pe +omnul8$ au spus ei$ şi m-au condus 'ntr-o )iserică uriaşă. # de olos$ mai ales$ să . SSS 2n ascet spunea: P Rncerc(nd să-ţi stăp(neşti mintea$ ceea ce e un lucru greu de ăcut din cauza ispitelor$ este oarte olositor să studiezi scrierile patristice$ mai ales dacă acest studiu e ăcut 'nainte de rugăciune. Cu mintea iluminată$ el a studiat %criptura inspirată de +umnezeu şi a devenit un mare 'nvăţător al lumii creştine$ un măreţ luminător al tăr(mului spiritual )isericesc şi un puternic duşman al credinţei alse.

Rn ele poţi să găseşti tot ceţi doreşte inima şi orice ai nevoie. Atunci nu ai nevoie să citeşti nimic. 3ei a!uta la m(ntuirea păcătoşilor$ iar 4ristos 'ţi va dărui lauri de aurN +uhul % (nt 'i luminează pe creştini cu o lum(nare de o drahmă$ dar #l 'l luminează pe cel ce trudeşte pentru 4ristos cu o lum(nare de o sută de drahme. +in pizma satanei$ ei au 'nceput să se certe 'ntre ei 'n aşa el 'nc(t au a!uns să ie cunoscuţi ca aducători de tul)urare. +esigur$ c(nd cineva a!unge la rugăciunea adevărată$ cititul nu mai este necesar.Despre poc"in(a m'ntuitoare Capitolul precedent Urmatorul capitol Cu mai mulţi ani 'n urmă$ 'n .t din % (nta #vanghelie sau din &ateric şi apoi să te rogi. CAPITOLUL $$VIII . /re)uie să te pregăteşti 'nainte de a te ruga. Cititul 'nainte seamănă cu o acadeaM el e dat să ne conducă spre tăr(mul duhovnicesc. . /re)uie să citeşti un te. SSS 2n )ătr(n spunea: P Mintea care e preocupată de gri!ile vieţii zilnice şi de lucruri zadarnice$ ără olos$ 'mprăştie su letul. Cititul ne 'ncălzeşte inimile. +e aceea$ citind scrierile lor$ acestea ne a!ută la rugăciune. SSS Cu o greacă stricată$ ascetul rus /ihon l-a s ătuit pe un monah 'ncepător: P Kiul meu$ tre)uie să-l studiezi pe % (ntul %imeon Ioul /eolog. &ro)lemele celorlalţi tre)uie să ie şi pro)lemele noastre. &ărinţii te vor conduce pe calea duhovnicească dreaptă$ dacă 'i citeşti cu umilinţă şi rugăciune. +i erite scrieri ale &ărinţilor sunt oarte olositoare şi 'n zilele noastre sunt disponi)ile cu duzinile. #u citesc o carte c(nd cineva se oloseşte de ea. btim că #l ascultă rugăciunile celor ce sunt pe o treaptă duhovnicească mai 'naltă. Aceasta cere perseverenţă şi multă ră)dare. 3ei i con runtat cu o mulţime de greutăţi. #i 'nsă 'şi cereau iertare unul de la altul 'n iecare noapte şi ast el au ost iertaţi.hilia Sfintei 1reimi &e la Schitul Sfânta Ana trăiau cinci raţi de s(nge. C(nd citeşti chiar numai c(teva r(nduri din aceşti părinţi ai pustiului /e)ei şi Iitriei$ mintea 'ţi este 'nălţată şi hrănită pentru rugăciuneM e ca şi cum s inţii monahi sunt chiar l(ngă tine$ aceşti nevoitori care s-au luptat cu toate gri!ile$ pro)lemele şi 'ntre)ările ce-l preocupă pe iecare monah.citeşti din &ateric. /re)uie să te 'ntorci şi să priveşti la via necultivată a su letului tău$ curăţind-o de toţi ghimpii răi şi plant(nd 'n loc virtuţi. %tudiul mult ace mintea mai )ogată şi lim)a mai dulce$ pentru lămurirea lumii. # ca atunci c(nd citeşti #vanghelia P inima ţi se 'ncălzeşte şi eşti ridicat la o treaptă duhovnicească mai 'naltă. # necesar un pic de e ort$ ca să aduci mintea 'n inima ta. +e apt$ din cauza acestor greutăţi$ +umnezeu e aproape o)ligat să ne a!ute$ ca să spunem aşa. 2n alt părinte spunea: P +umnezeu vrea să ne a!ute pentru că timpurile 'n care trăim sunt oarte grele. SSS Alt ascet spunea: P Chiar de ne rugăm pentru noi sau pentru alţii$ rugăciunea tre)uie să ie 'n inimile noastre.

SSS 2n )ătr(n spunea: P Monahul e 'm)răcat 'n pocăinţă. +ar t(lharul 'i ura pe turci aşa de mult$ 'nc(t a re uzat să accepte o erta paşei. /oţi cinci au plecat la +omnul$ ăc(nd plecăciune$ 'n timp ce-şi cereau iertare unul de la celălalt. Rn acea noapte$ egumenul schitului a ost 'nştiinţat 'n somn că toţi cei cinci raţi au adormit 'n +omnul. At(t erau ei de dornici ca să scape de acţiunile sale criminale. +umnezeu Cel Milostiv i-a luat la #l chiar după 3ecernie. #l e aprins 'n 'ntregime de dragostea lui +umnezeu şi trăieşte 'n pocăinţă. Apoi$ 'ntr-o zi$ nu s-a mai auzit nici un zgomot 'n chilia lor. SSS 0dată$ cineva l-a 'ntre)at pe un părinte din % (ntul Munte: P &ărinte$ ce e % (ntul Munte^ bi el a răspuns: P 3a i mai multă )ucurie 'n cer pentru un păcătos care se pocăieşte` Aici sunt mulţi care se pocăiesc$ ori mai )ine zis$ aici toţi acem pocăinţă. SSS %e spune că o 'nt(mplare asemănătoare s-a petrecut cu mai mulţi ani 'n urmă 'ntr-o chilie a ivirenilor$ numită % (nta /reime$ şi situată 'ntre -viru şi Milopotamu$ unde trăiau nouă raţi 'mpreună cu stareţul lor. Aceşti oameni erau at(t de paşnici şi evlavioşi$ 'nc(t au cerut lui +umnezeu să moară 'mpreună şi să le ie dat 5un s (rşit creştinesc al vieţii$ ără durere$ neprihănit$ 'n pace şi răspuns )un la 'n ricoşătoarea !udecată a lui 4ristos8. Mai t(rziu$ % (nta Ana$ mama Maicii +omnului$ i-a apărut 'ntr-o vedenie 'n ricoşătoare şi i-a poruncit să accepte o erta guvernatorului şi să plece c(t mai cur(nd posi)il la schitul ei din % (ntul Munte. Rn ăţişarea lor era ca acelor ce sunt 'ncă 'n viaţăM trupurile lor erau sla)e şi răsp(ndeau o mireasmă cerească$ 'n loc de miros ur(t. Ast el$ +umnezeu a arătat un semn despre dreptate şi m(ntuire$ o dovadă a corectitudinii şi ră)dării %ale$ un semn că nimeni nu tre)uie să !udece pe semenii săi.Mulţi ani au trecut 'n acest el. SSS Rn Creta a ost odată un t(lhar$ )ine 'narmat$ care ăcea multe stricăciuni turcilor$ dar 'i a!uta pe creştini at(t 'n pu)lic$ c(t şi 'n secret. #l a mers cu alţi părinţi la chilie şi a văzut că era adevărat. #i erau 'm)răcaţi cu rasă$ camila că şi cu schimele călugăreşti şi ţineau 'n m(nă metaniile$ 'ntreaga armură călugărească. #l era at(t de 'n ricoşător pentru turci$ 'nc(t paşa acelui ţinut i-a o erit amnistie generală pentru toate crimele şi nedreptăţile pe care le-a comis turcilor$ numai să părăsească Creta. Călugării vecini i-au găsit zece zile mai t(rziu. 3edenia l-a . Ast el$ 'ntr-o zi după 3ecernie$ 'n timp ce-şi cereau iertare unul de la celălalt$ toţi aceşti zece )inecuv(ntaţi au plecat la +omnul din această viaţă trecătoare.

%uspina adesea. Ced(nd un pic la 'nceput$ el a a!uns să a)andoneze schima monahală. %ă nu lăsăm uitată povestea su letului )inecuv(ntat al monahului Macarie Trigoriatul$ ci mai )ine să o aducem la lumină$ ca să poată i descoperite minunatele lucrări ale providenţei divine$ ca şi multa căinţă a acestui su let. Iu r(dea niciodată. &ărinţii schitului au discutat şi i-au spus că numele Ana nu e potrivit pentru un )ăr)at. A!ung(nd acolo$ ei nu l-au găsit$ deşi l-au căutat peste tot. Rntr-o zi$ c(nd era singur cu copilul său de patru ani şi 'şi schim)a maioul$ copilul$ privind la el mirat$ i-a spus cu voce tare: 5-ată$ vreau aceleaşi litere roşii pe care le ai tu8. Acolo s-a luptat mult cu ispitele cauzate de demonii văzuţi şi nevăzuţi şi le-a su erit pe toate cu ră)dare$ ca şi cum ar i ost un călugăr cu e. 1a puţin timp după aceea a răposat$ prezic(ndu-şi s (rşitul cu trei zile 'nainte. #i au 'nceput să sape şi l-au găsit st(nd pe o piatră şi rug(ndu-se liniştit. Rn cele din urmă$ au 'nceput să-i strige numele$ la care au auzit o voce stinsă de su) zăpadă. -ar celui de-al treilea i-am dat o loare$ pentru că$ 'ntorc(ndu-se acasă$ el se va căsători şi va da loarea emeii cu care se va căsători. Rntr-un timp scurt$ el s-a căsătorit şi a avut şi un copil. +upă aceea$ el s-a 'ntors 'n mănăstirea sa$ unde a petrecut restul anilor 'n marea trudă a pocăinţei şi 'n dragoste aţă de ascultările ce-i erau 'ncredinţate. #l nu se putea odihni nicăieri de mustrările conştiinţei$ 'n ciuda stării )une şi a vieţii sale aparent ericită. bi$ 'ntr-adevăr$ ce a pro eţit s-a 'mplinit 'ntocmai.perienţă 'n vicleşugurile diavolului$ el a cedat dragostei de mamă şi a mers la Atena$ ără să-şi dea seama c(t de sla) era duhovniceşte şi ce pericol 'l aşteaptă pe iecare monah ce se 'ntoarce 'n lume. A avut o moarte s (ntă$ o trecere de pe păm(nt la cer$ unde drepţii locuiesc 'n locuinţe cereşti. A ost răsplătit de +umnezeu cu multe daruri duhovniceşti$ printre care 'naintePvederea şi proorocia.convins pe acel om violent să părăsească Creta. Ce se 'nt(mplase^ Copilul$ cu ochii săi curaţi$ a văzut literele schimei monahale$ pentru că tunsoarea şi schima călugărească sunt o 'm)răcăminte pentru totdeauna a su letului călugărului. +ar cei nouă ani pe care i-a trăit 'n lume au ost plini de amărăciune$ z)ucium şi su erinţă. &ărinţii de la schit spun că paşa$ ca să ie sigur că t(lharul a plecat pentru totdeauna$ l-a 'nsoţit p(nă la Muntele Athos. #u 'nsumi l-am 'nt(lnit pe părintele Macarie$ acum decedat$ 'n timpul deselor mele vizite la mănăstirea sa$ unde era gazda oaspeţilor 'n camerele mănăstirii 9arhondarA. 0dată$ c(nd trei ruşi au venit să-l 'nt(lnească şi să primească )inecuv(ntarea lui$ el i-a dat celui dint(i trei )oa)e de linte$ celui de-al doilea nişte tăm(ie şi celui de-al treilea o loare. &ărinţii din Chilia 5Rnt(mpinarea +omnului8 tocmai copseseră p(ine şi au mers la peşteră să-i ducă şi părintelui -oachim. #l a trăit 'n acea cameră mai mult de cinci ani şi apoi a plecat să locuiască 'ntr-o peşteră$ 'n spatele schitului$ unde părinţii 'i duceau p(ine proaspătă şi uscată. C(nd a a!uns acolo$ el n-a intrat 'n ascultarea nimănui$ dar a cerut să ie tuns monah cu numele Ana. #l a dorit de asemenea să stea l(ngă )iserica % (nta Ana. #l se 'mpărtăşea deseori cu % intele /aine$ cu /rupul şi %(ngele +omnului nostru -isus 4ristos$ se ruga mereu şi nu a lipsit la nici una din slu!)ele zilnice sau rugăciunile comune. A muncit din greuM a construit zece terase cu scări$ a spart o st(ncă mare şi a 'ndepărtat-o de pe o groapă uscată$ pe care a umplut-o cu păm(nt$ şi unde a plantat măslini$ portocali şi viţă de vie.perienţă de mulţi ani. &ărintele Macarie a ost zguduit p(nă 'n inima sa. #gumenul$ părintele Atanasie$ care era mare 'n virtute$ ca un ste!ar 'nalt$ l-a trimis să stea trei ani şi !umătate la părintele +orotei 'n Waryes. #l s-a pl(ns că i-au tul)urat minunata linişte şi căldură pe care le simţea su) zăpadă. +ar$ iind t(năr şi lipsit de e. +e multe ori$ cu capul plecat$ putea i auzit cum spunea: 53ai de capul meuN8. #l vor)ea puţin$ iar c(nd vor)ea era oarte 'nţelept. Care e povestea dramatică a vieţii sale$ care s-a s (rşit cu ericirea m(ntuirii^ &ărintele Macarie a ost tuns monah 'n UX__ şi apoi a venit la % (ntul Munte$ pe c(nd părintele Theorghe era egumen la Mănăstirea Trigoriu. +upă ce aceia au plecat$ un părinte l-a 'ntre)at care e 'nţelesul darurilor$ iar el a răspuns: P &rimului i-am dat trei )oa)e de linte pentru că va deveni călugăr. Cu mare durere$ el a hotăr(t să se 'ntoarcă 'n mănăstire$ ceea ce a şi ăcut 'n iunie UX7Z. . A trăit la % (nta Ana din U[X] p(nă 'n UXU6$ su erind multe greutăţi şi lipsuri$ 'nsă căindu-se sincer. 0dată$ spun părinţii$ a căzut zăpadă multă$ de peste un metru 'nălţime$ şi a acoperit totul. --au dat o cameră l(ngă )iserică$ chiar 'n spatele cimitirului$ unde a trăit singur$ călăuzit de toţi părinţii$ pe care-i asculta cu mare umilinţă. *ezistenţa lui la schim)ările vremii$ at(t vara c(t şi iarna$ a ost remarca)ilă. Celui de-al doilea i-am dat tăm(ie$ pentru că atunci c(nd se va 'ntoarce acasă$ 'l va găsi pe tatăl său mort. +e 'ndată ce a sosit 'n portul +a ni$ el a cerut să ie condus la %chitul % (nta Ana. 0dată$ c(nd s-a 'm)olnăvit$ i s-a dat )inecuv(ntarea de a merge la %alonic pentru a se 'ngri!i de sănătatea sa. Ast el el a acceptat să ie tuns cu numele de -oachim.

Rn ciuda tuturor rugăciunilor şi litaniilor şi$ deşi ploua peste tot 'n !ur$ pe Muntele % (nt nu a căzut nici un singur strop de ploaie$ iar un v(nt oarte puternic a răsp(ndit incendiul distrugător. Aceşti ani au ost ani de pocăinţă şi căinţă pro undă: 5`s (rşit ără durere$ neprihănit$ 'n pace şi răspuns )un la 'n ricoşătoarea !udecată a lui 4ristos8. Aceste lucruri şi multe altele spunea 'n iecare zi$ pl(ng(nd ne'ncetat şi priveghind noaptea 'ntreagă$ murmur(nd.+upă ce s-a 'ntors la Muntele Athos$ a trăit 'ncă patruzeci de ani.Despre aducerea aminte de moarte Capitolul precedent Urmatorul capitol Rn secolul al . Aceasta era 'nţeleasă ca ocrotire din partea Maicii +omnului. . Rn iecare zi$ după 3ecernie şi după *ugăciunile de seară$ el se 'ntindea 'ntr-un sicriu$ pun(ndu-şi capul pe o piatră. SSS Ioi am ost martori oculari la marele oc ce a distrus o treime din zona 'mpădurită a peninsulei atonite. A murit$ nu ne va mai tul)ura cu sporovăiala sa P acestea sunt cele ce vor spune ceilalţi părinţi. Ast el şi-a 'ndreptat gri!a 'ntregii sale iinţe$ cu puterea su letului său$ ca să preamărească şi să-1 laude pe +umnezeu. Am păcătuit$ neascult(nd poruncile$ şi am nedreptăţit monahismul$ şi de aceea e nevoie de pocăinţă şi lacrimi. Alţii au spus că ocul a ost 5o pre'nchipuire 'n ricoşătoare a lucrurilor ce vor veni8. Rşi 'ncrucişa m(inile ca o persoană decedată şi$ vor)ind cu sine 'nsuşi$ spunea: 5"ătr(nul 4aralam)ie s-a dus. 2n oc de o asemenea mărime nu a mai avut loc niciodată 'n istoria % (ntului Munte. &ărinţii )ătr(ni din Muntele Athos au considerat ocul ca un semn$ datorită supra eţei ce a acoperit-o$ intensităţii şi duratei sale P 'n ciuda e orturilor depuse de călugări$ a +epartamentului pentru -ncendii şi a instalaţiilor utilizate. #i ne-au spus: P 2nii spun că e o ispită$ dar noi credem că e o lecţie ce tre)uie 'nvăţată. %-a 'm)olnăvit$ şi 'n timp ce era transportat la %alonic$ a adormit 'n +omnul$ 'n maşină. +e asemenea$ părinţii )ătr(ni spun că atunci c(nd 'n trecut se producea un oc$ de 'ndată ce era spusă rugăciunea şi erau scoase % intele Moaşte$ ocul era stins ori de ploaie$ ori de v(ntul ce )ătea din direcţia opusă ocului. Mi s-a spus că acest oc a ost pro eţit de % (ntul Iil -zvor(torul de mir$ care$ după cum s-a zvonit$ a spus că ocul va dura UZ zile. Acolo$ el s-a dovedit un cura!os atlet al lui 4ristos$ un atent ucenic al aducerii aminte de moarte.3----lea$ după moartea pustnicului amaschin$ Sfântul -aralam2ie s-a nevoit 'n partea de nord a %chitului % (nta Ana$ 'ntr-o chilie părăsită. bo erul a relatat că 'n momentul adormirii a răsp(ndit o mireasmă ce nu se poate spune 'n cuvinte. +umnezeu să-i ierte su letulN -ar tu$ sărmane su let$ ce ai de g(nd să aci acum^ Cum te vei prezenta 'n aţa scaunului de !udecată a lui 4ristos^ +acă un om drept de-a)ia se m(ntuieşte$ cum să se m(ntuiască un ticălos păcătos ca mine^8. SSS Rn timpul unei mari secete$ un )ătr(n a spus: P +acă nu ne plecăm genunchii 'n marea şi s (nta 3ineri$ ca să pl(ngem şi să ne pocăim$ +umnezeu nu va opri m(nia %a` CAPITOLUL $$I$ . Acest mare incendiu ridica 'ntre)area: +e ce Maica +omnului$ &reas (nta Iăscătoare de +umnezeu$ ocrotitoarea % (ntului Munte$ a a)andonat Trădina ei răz)unării distrugătoare a ocului^ Rntre)area ar i rămas ără răspuns dacă nu i-am i vizitat pe cei 'n v(rstă$ cu părul al)$ care au avut prea puţină şcoală$ dar minţi luminate de anii de ascetism.

#l 'ntrerupea tăcerea numai pentru ascultare. &ărintele Tavriil a 'nsemnat măsurile pe păm(nt şi a 'nceput să sape. /re)uie să cer iertare de la cineva^ 7. P Krate$ vino$ s (rşitul meu e aproape. 1a el este cu mintea. %-a ridicat cu greutate. CAPITOLUL $$$ . +in acest motiv tre)uie să e. &atrusprezece ani a tăcut ără să spună cuiva un cuv(nt. Rn timpul zilei citea din #pistole nale Ioului /estamento şi #vanghelii$ din Acatiste şi Kilocalie.SSS Ievoitorul )ătr(n Kilaret Warulitul$ c(nd s-a apropiat de s (rşitul vieţii sale$ l-a chemat pe vecinul său cu care se nevoia$ Tavriil$ să vină să-i aducă un t(rnăcop şi o lopată. /re)uie să mă pregătesc de călătorie. +in dragoste$ hai un pic mai departe de chilia mea. 0 săptăm(nă mai t(rziu$ părintele Kilaret$ prietenul pustiei şi al virtuţii$ a plecat din viaţa aceasta vremelnică. Măsoară şi sapă$ ca să ie pregătit. 2nul dintre ei ar putea să spună: 5Rmi vor)eşti despre *ai şi aşa mai . &entru că nu avea chilia sa$ )iserica i-a devenit chilie.Despre cuget !i g'nduri Capitolul precedent Urmatorul capitol 2n părinte contemporan ne spunea: P +acă pui un copil 'ntr-o co etărie a lată 'n v(r ul unei prăpăstii şi deschizi toate uşile$ nu va i nici un pericol ca el să iasă şi să moară$ deoarece atenţia lui va i concentrată asupra dulciurilor. %ă-l chem pe egumen să mă spovedească^ _. bi după aceasta^ +upă aceasta tre)uie să mă 'ncredinţez milei lui +umnezeu. C(nd au a!uns 'ntre nişte st(nci unde au găsit puţin păm(nt$ părintele Kilaret s-a 'ntins !os. SSS #ra un călugăr rus numit /imotei. SSS 2n părinte spunea: P 3ăd că tineretul de astăzi ace at(tea păcate numai pentru plăcere. #a e ataşată de ceea ce 'i este cel mai plăcut. P Aici e locul unde va i morm(ntul meu. Rn 'ntreaga sa viaţă a ost un rugător ne'ncetat. Ce se cuvine să ac^ U. ailnic ăcea 7]] de metanii şi U_]] de 'nchinăciuni. +ar ei ar putea să culeagă mai multă plăcere dintr-o viaţă duhovnicească. SSS Monahul dionisiatan 4risostom a scris pe măsuţa din chilia sa: &uţin şi voi muri.ersăm duhovniceşte cu minţile noastre. #l a murit 'n U[Z[.

2nii dintre ei se hrăneau cu ghindă şi$ a!ung(nd la mari 'nălţimi de nepătimire$ se ascundeau de părinţii din schitul de !os. SSS .iste o plăcere mai mare 'n *ai$ dec(t cea pe care o simt acum8. Creştinul$ şi mai ales călugărul$ tre)uie să ie unit cu &reas (ntul +umnezeu$ deoarece atunci c(nd su letul se desparte de trup$ va vedea 'ngeri ţin(nd vase cu lori 'nmiresmate pe care ni le-am 'nchipuit 'ntotdeauna că sunt 'n rai$ lori de care numai cei uniţi cu % (nta /reime din această viaţă se vor )ucura. Rn timpul rugăciunilor de noapte$ ei se 'nălţau cu duhul$ e. SSS 2n călugăr )ătr(n de la % (nta Ana ne spunea: O&e părinţii care s-au nevoit 'n peşterile din regiunea de deasupra schitului$ unde părintele +amaschin a trăit e. +e atunci$ locul unde au trăit ei a ost numit loc s (nt. Creştinii ar tre)ui să se dedice total acestei % inte /aine. Acestor plăcuţi ai %ăi$ +umnezeu le-a dăruit s inţenie$ pentru că au ăcut voia %a. #l a a!uns la o asemenea treaptă a virtuţii$ 'nc(t 'şi acoperea capul cu o cutie neagră$ ca să-şi păstreze mintea unită cu +umnezeu. #i vor spune 'ngerilor: 5Acele su lete care 'n timpul % intelor /aine au ost tul)urate şi minţile lor s-au 'ngri!it de plăcerile lumeşti$ de vreme ce ele nu s-au luptat să-1 păstreze pe +umnezeu 'n minţile lor şi n-au gustat plăcerea duhovnicească c(t timp au ost 'n trup şi nu s-au căit p(nă la s (rşitul vieţii păm(nteşti nu au dreptul să se )ucure de miresmele prezenţei veşnice a lui +umnezeu8.periment(nd dulceaţa ce vine din repetarea numelui +omnului -isus 4ristos$ iar şi iar şi iar. Cei a căror minte a ost umplută cu g(nduri ne olositoare 'n timpul % intei 1iturghii vor vedea acele vase 'nmiresmate$ dar diavolii cei răi şi invidioşi nu-i vor lăsa să se )ucure de ele. Aceşti părinţi erau ascultători$ ără voinţă proprie şi 'nvăţau cum să evite capcanele celui rău. Acolo era cu adevărat un loc unde puteai să o)servi şi să 'nveţi multe despre monahism. Mă ace să mă simt at(t de )ine şi mă 'ntre) dacă ar i posi)il să e.departeN +e unde ştim noi dacă este sau nu^ Chiar 'n această viaţă pot să trăiesc o )ucurie şi o plăcere mare$ nu numai pentru un minut sau zece$ ci pentru zece zile sau un an.perienţa gustului dulce al vedeniilor 'nalte şi a rugăciunii minţii$ eu i-am vizitat 'n tinereţe$ urc(nd st(ncile a)rupte unde se vedeau trepieduri pe care-şi puneau cărţile pentru citit. #ste la el ca şi cu copiii care au trăit 'n timpul oametei$ su) ocupaţia germană. Aceşti oameni tre)uie să 'nveţe din următoarele: +e iecare dată c(nd oamenii călătoresc cu vaporul$ mai ales pe mări agitate$ se g(ndesc ei la altceva dec(t la persoanele pe care le iu)esc^ C(nd sunt 'n )iserică$ ar tre)ui să-şi aţintească atenţia interioară$ pe care o au asupra persoanelor şi lucrurilor c(nd călătoresc pe mare$ asupra 'n ricoşătoarei /aine care are loc 'n "iserică$ unde Kiul şi Cuv(ntul lui +umnezeu %e !ert eşte. Mulţi oameni mireni se pl(ng că 'n timpul s intelor slu!)e mintea lor hoinăreşte prin tot locul. Aceste sărmane su lete vor vedea de la distanţă ce au pierdut din cauza neascultării de +umnezeu şi a poruncilor 1ui divine şi vor spune mereu: 53ai nouă$ că am ost nepăsători şi am pierdut veşnica )ucurieN8. +e iecare dată c(nd găseau ceva aruncat de soldaţi$ chiar c(nd era stricat$ c(nd m(ncau$ ei credeau că e deliciosN SSS Rn % (ntul Munte era un diacon rus numit Macarie$ pictor$ şi care era un călugăr model de ascultare. bi % (ntul /eodor %tuditul spune că: 5Ieţin(nd voturile ăcute$ c(nd se primeşte schima 'ngerească$ şi iind 'nvinse de m(ndria lumii acesteia$ su letele vor spune: %untem pierduteN8Q.

SSS "ătr(nul isihast -osi sculpta cruci. C(nd a ost 'ntre)at odată despre simplitatea lucrului m(inilor sale$ el a răspuns: P %ingurul motiv pentru care ac acest lucru simplu e să ac rost de ceea ce e nevoie pentru viaţă.act ce a văzut. Ioi aşezăm oasele lor aici$ ca să 'nvie 'n acest loc la a doua venire a lui 4ristos. bi rugăciunea$ ca regina al)inelor$ atacă şi ucide tr(ntorii$ care sunt patimile ce ne tul)ură. #l a spus că nu a văzut pe nimeni c(nd a trecut prin acel locM era gol.perimentat din Athos. #l a trecut pe l(ngă unul dintre ei ără să-l tăm(ieze. #l a deschis uşa şi a văzut nişte tineri rumoşi$ care cărau de acolo oase şi le duceau 'n altă parte. -ar celelalte oase$ pe care vezi că le mutăm de aici 'n lume$ sunt oasele călugărilor care au ost numai cu trupul aici$ iar cu mintea lor 'n lume. T(ndeşte-te la al)ină şi cum se aseamănă ea cu inima$ care 'ntotdeauna po teşte elurite lori$ care sunt elurite virtuţi. SSS Cu mulţi ani 'n urmă$ ieromonahul Matei trăia 'ntr-o cameră mică$ unde se ruga ne'ncetat$ l(ngă locul unde sunt păstrate oasele părinţilor decedaţi de la %chitul % (nta Ana. %untem 'ngerii lui +umnezeu$ şi Maica +omnului ne-a poruncit să acem ceea ce vezi. Rntr-o zi$ a auzit un zgomot 'n gropniţă. -ar călugărul$ cu regret$ a răspuns: P &reotul slu!itor are dreptate. #ram 'n acel loc numai cu trupul. MaiPmarele l-a chemat pe acel călugăr şi i-a spus ce s-a 'nt(mplat$ adăug(nd: P &ărinte$ ii atent$ pentru că preotul slu!itor$ care e un om simplu$ ne-a spus e. % (ntul Iicodim spunea că iecare dintre s inţii părinţi au avut inima ca un stup$ de unde-şi hrăneau necontenit mintea cu dulceaţa rugăciunii ne'ncetate. Apoi a continuat: P Ioi mutăm aici oasele acelor oameni a căror minţi au ost permanent la Muntele Athos şi dorinţa lor a ost ca să-şi s (rşească zilele aici$ dar nu s-a 'nt(mplat aşa. Rncrez(ndu-te 'n dragostea lui +umnezeu$ ţine-ţi mintea 'n inima ta P care are ca sim)ol stupul. #l nu punea prea multe modele pe ele. SSS 2n pustnic spunea: P Monahule$ ai gri!ăN Chiar dacă ai linişte$ nu-i da voie minţii tale să lenevească. &ărintele Matei se 'ntre)a mirat$ dar mirarea lui a ost rezolvată de unul dintre acei tineri 'nc(ntători: P +e ce eşti uimit$ părinte Matei^ a 'ntre)at el. #ra ascultarea sa. %unt cuvinte at(t de 'nţelepte scrise ucenicului său de un )ătr(n$ atlet e. Rn ziua Gudecăţii ei nu vor 'nvia pe % (ntul Munte$ ci 'n lume.plice. Mintea mea era 'n altă parte$ g(ndindu-se la metocul nostru de a ară$ din lume. /oate aceste lucruri . +upă 1iturghie$ preotul a ost chemat să e.0dată$ 'n Mănăstirea -viru$ un preot slu!itor tăm(ia 'n aţa unor călugări din conducerea mănăstirii. #i au dorit să ie 'n legătură cu rudele şi cu ceilalţi oameni din lume. +acă ar tre)ui să ac un lucru mai complicat$ ar tre)ui să petrec mai mult timp pentru aceasta. 2n desen mai amănunţit i-ar putea ace pe oameni interesaţi de acest produs$ iar aceasta ar i st(n!enitor pentru isihie. Alţii aduceau oase şi le puneau 'n osuar.

sunt periculoase şi ac mintea să hoinărească şi să se depărteze de permanenta aducere aminte a lui +umnezeu. #l a 'nt(lnit călugări de la Muntele Athos pe c(nd era 'n Constantinopol şi a ost impresionat de evlavia şi virtutea lor. C(nd a văzut 'nălţimea e orturilor lor ascetice$ el a venit 'n Munte şi a intrat su) ascultarea egumenului de la #s igmenu.emplu. %tareţul % (ntului Antonie a avut o vedenie 'n care el a ost 'ndemnat să-şi trimită ucenicul 'napoi 'n *usia$ ca să introducă viaţa monahală şi acolo$ . Ieput(nd să 'ndure nedreptatea şi dezordinea omenească a timpului său$ el a renunţat la succesiunea la tron şi a devenit călugăr. SSS 2n mare ascet contemporan$ care din motive medicale a tre)uit să iasă 'n lume pentru c(teva zile$ mi-a spus: P C(nd m-am 'ntors la % (ntul Munte$ a tre)uit să treacă o lună ca să-mi pot aduna mintea din 'mprăştiere 'n timpul rugăciuniiN CAPITOLUL $$$I . -maginează-ţi aceastaN T(ndeşte-te că după ce te-ai 'n ometat prin post$ ca să spunem aşa$ poţi cădea din viaţa duhovnicească şi să ii ca cel ce-şi risipeşte viaţa 'n )eţie. Munţii erau 'ncon!uraţi cu ziduri 'nalte de cetate şi turnuri mari$ crenelate de la un capăt la altul. C(nd pentru un monah un lucru 'mpiedică aducerea aminte a lui +umnezeu$ ar tre)ui să nu mai continue ceea ce ace$ pentru că această piedică 'nseamnă că e orturile sale monahale merg pe un drum greşit. 4ristos situează aceste gri!i alături de )eţie şi des r(u. #l a ost iul regelui Mihail Kouropalatinul. #l aproape plecase de pe % (ntul Munte c(nd a auzit o voce şi s-a 'ntors să vadă cine-l strigă. reptul Pavel &e la 4eropotamu a ost un asemenea e. Rnăuntrul zidurilor erau palate 'nalte$ rumoase$ din aur$ unde regina cerului$ &reas (nta Iăscătoare de +umnezeu$ şedea 'ncon!urată de o mulţime ără număr de 'ngeri$ arhangheli şi călugări$ care-i c(ntau laude necontenit. Apoi a văzut un lucru ciudat şi minunat. Cuvintele lui ne amintesc de vechii părinţi ai pustiului care ăceau lucruri simple şi ie tine şi care necesitau oarte puţin timp. Cei doi lei reprezintă pe satana şi lumea$ ce a ost 'nvinsă de s (nt$ )l(ndul$ dar cura!osul miel al lui 4ristos$ ce a hrănit multe su lete cu cuvintele sale dulci$ ca şi cum ar i avut grămezi de gr(u duhovniceşti şi p(ine de har.Despre vedeniile !i apari(iile dumnezeie!ti Capitolul precedent Urmatorul capitol +e-a lungul secolelor$ oameni cu poziţie socială şi politică 'naltă$ precum regi$ regine$ prinţi şi no)ili au intrat 'n viaţa monahală plini de năde!de. Rnaintea naşterii lui$ mama sa$ vrednica &rocopia$ a avut o vedenie 'n legătură cu el. SSS % (ntul părinte rus Antonie$ din Mănăstirea #s igmenu$ a a!uns să ie cunoscut 'n !urul anului U]U_. #a a văzut că a născut un miel pe o grămadă de gr(u. Acolo a stat ca 'ncepător trei ani$ 'nainte de a i tuns monah. Cur(nd după naştere$ mielul a ost atacat de doi lei a căror orţă a copleşit-o$ ţin(nd 'n m(nă % (nta Cruce$ care i-a ucis. SSS C(nd % (ntul Trigorie %inaitul a părăsit % (ntul Munte$ Marcu cel simplu s-a pregătit să-l urmeze. &entru că toate aceste trei lucruri 9)eţia$ des r(ul şi g(ndul la lucrurile lumeştiA ac inima grea şi nesimţitoare$ adică o slă)esc.

A$ după ce a c(ntat: 5Rntru tine se )ucură`8$ el a adormit pentru scurt timp şi a văzut pe &reas (nta Iăscătoare de +umnezeu st(nd acolo şi spun(ndu-i: P Am primit c(ntarea ta$ +omestiLos$ şi 'ţi mulţumesc oarte mult. 0dată$ c(nd părintele Cosma a dorit să măn(nce peşte$ un vultur a smuls unul de la un pescar numit 4risto or şi i l-a adus s (ntului. +ar s (ntul a răspuns că nu a ost nimeni acolo$ dec(t +umnezeu. Acel călugăr$ 'n timp ce se apropia de locuinţa prietenului său$ a văzut alţi doi oameni$ care-l a!utau pe dreptul +ionisie la căratul pietrelor$ p(nă la locul unde s (ntul zidea )iserica. /re)uie să amintim că osemintele sale n-au ost găsite c(nd a ost deschis morm(ntul său. % (ntul Cosma a su erit$ de asemenea$ mult din cauza atacurilor demonilor. /ot atunci ea i-a dat o monedă de aur$ care este at(rnată pe icoana ei p(nă astăzi. Rn timp ce părinţii c(ntau la 'nmorm(ntarea lui$ toate animalele din regiunea apropiată s-au str(ns$ at(t cele de pe păm(nt$ c(t şi cele din aer$ şi toate au pl(ns$ iecare cu pl(nsul ei$ 'n elul ei$ ca şi cum ar i vrut să-şi ia rămas )un$ pentru ultima oară$ de la nevoitorul plin de har. &ictorul care a pictat această scenă s-a inspirat din vedenia % (ntului Acachie$ care l-a văzut pe % (ntul Ma. 1ui i-a ost dat darul clarviziunii şi 'nainte-vederii. +e asemenea$ el a văzut pe Iăscătoarea de +umnezeu$ 'n ziua de "unavestire$ slu!ind 'n )iserică şi la trapeză. . SSS Rn naosul )isericii de la schitul din Wa soLalivia e. Rn timpul 3ecerniei din a!unul /eo anieiZZ 9"otezul +omnului nostru -isus 4ristos 9Y ianuarieA.im Wa soLalivitul 'n timpul 1iturghiei tăm(ind 'n WiriaLon$ 'm)răcat 'n veşminte preoţeşti şi urmat de patruzeci de părinţi s inţi. SSS C(nd % (ntul +ionisie de la Muntele 0limp se nevoia 'n Muntele Athos$ şi-şi construia un paraclis$ o cunoştinţă de-a sa l-a vizitat. SSS 3iaţa s (ntului părinte Cosma aogra itul$ care era de origine )ulgară$ a ost plină de multe revelaţii s inte. 2imit$ monahul ce-l vizita a 'ntre)at cine erau ceilalţi doi şi unde au plecat. SSS Rn Marea 1avră s-a nevoit mult evlaviosul Trigorie +omestiLos. #l a venit pe Munte 'n U_[] şi a trăit 'n Mănăstirea aogra u un timp scurt$ 'nainte de a se muta la viaţa isihastă 'n pustia din apropiere. bi$ 'ntr-adevăr$ % (ntul Antonie a 'n iinţat o mănăstire 'n Wiev$ 'mpreună cu dreptul /eodosie$ care a ost egumen. #l şi-a dat seama că +omnul a trimis 'ngeri ce semănau cu )ăr)aţi$ ca să-l a!ute şi să-l ocrotească$ iar el a preamărit pe +umnezeu pentru purtarea %a de gri!ă şi călăuzirea dumnezeiască. C(nd l-a salutat pe s (nt$ ceilalţi doi )ăr)aţi au dispărut şi numai % (ntul +ionisie era acolo$ şez(nd singur. Rntr-o vedenie$ a văzut su letul egumenului de la 4ilandar chinuit de diavoli.istă o pictură murală a s inţilor părinţi care s-au nevoit 'n zonă$ 'ngenunchiaţi 'n aţa tronului % intei /reimi$ rug(ndu-se pentru toţi călugării aghioriţi.pentru olosul su letelor$ deoarece 'n acel păm(nt 'ntins$ unde creştinismul de a)ia pătrunsese$ viaţa monahală era necunoscută 'ncă.

&e c(nd se apropia de chilia lui$ a auzit un c(ntec dumnezeiesc. Rn ăţişarea 1ui era nespus de . de la % (nta Ana l-a trimis odată pe un ucenic cu un comision. P /u eşti$ % inte %era im^ a 'ntre)at părintele /ihon$ care era aproape pe moarte. bi$ 'ntr-adevăr$ aşa s-a 'nt(mplat. Acolo el l-a privit pe 4ristos ieşind din icoana din partea dreaptă a iconostasului. #ra 'n a!unul &raznicului Iaşterii Maicii +omnului$ pe [ septem)rie. P Ce spui părinte^ Iu 'nţeleg. #l 'ntotdeauna lua % intele /aine nuscateo$ pe care le păstra de-a lungul anului şi din care se 'mpărtăşea. +e 'ndată ce a avut acest g(nd$ el s-a simţit complet a)andonat şi su letul său a ost aruncat 'n 'ntunericul unui chin 'ngrozitor. C(nd a intrat$ el l-a găsit pe părintele /ihon singur$ 'mpărtăşindu-se 'n acel moment cu +umnezeieştile /aine. P #i )ine$ a spus el$ cu puţin timp 'n urmă a ost aici % (ntul %era im de %arov cu Maica +omnului şi vor)eau 'mpreună. P Mi-a spus că mă va lua după ziua &raznicului ei. Cu puţin 'nainte ca părintele /ihon să adoarmă$ )inecuv(ntatul ucenic al pustnicului era respectatul părinte &aisie. #l a crezut că se săv(rşea 1iturghia şi a aşteptat 'n a ara chiliei p(nă c(nd s-a terminat.SSS 0dată$ c(nd dreptul # timie$ ctitorul Mănăstirii -viron$ era preot slu!itor la săr)ătoarea 5%chim)ării la Kaţă8 şi slu!ea pe v(r ul Muntelui Athos$ toţi cei ce erau acolo au ost acoperiţi de o lumină cerească$ ce i-a ăcut să cadă la păm(nt$ ne iind 'n stare să suporte acea strălucire. Rnainte de a răposa$ părintele &aisie i-a dat nişte )usuioc ca să miroasă. Iu era nimeni altcineva dec(t % (nta Ana$ mama Iăscătoarei de +umnezeu. 1a puţin timp după aceea$ el s-a dus la 3ecernie 'n )iserica % (ntului &rooroc -lie$ care e l(ngă moara de la % (ntul &antelimon. P Ce ţi-a spus Maica +omnului^ a 'ntre)at &ărintele &aisie. &ărintele &aisie l-a vizitat 'n chilia lui. &ărintele /eoclit s-a mirat de c(ntecul pe care-l auzise mai devreme. P Iu miroase minunat$ părinte^ P +a$ iul meu$ dar mireasma *aiului e cu mult mai rumoasă dec(t aceastaN SSS C(nd slăvitul părinte rus %iluan Atonitul era 'ncepător şi trecea prin martiriul atacurilor demonilor$ a a!uns 'ntro zi 'n aşa o stare de deznăde!de$ 'nc(t a spus: 5+umnezeu e nemilosN8. SSS "inecunoscutul părinte M. &e U] septem)rie$ după două zile de la &raznic$ părintele /ihon a adormit 'n pace$ ţin(nd 'n m(nă crucea. SSS Mult respectatul cărturar şi călugăr /eoclit +ionisiatul mi-a spus că$ odată$ a mers să-l 'nt(lnească pe pustnicul rus /ihon$ un su let minunat cu o 'n ăţişare )i)lică. C(nd trecea pe l(ngă )iserica principală a schitului$ călugărul a văzut o emeie 'n v(rstă mătur(nd )iserica şi curtea de a ară.

+upă cum ne-a spus s (ntul mai t(rziu$ el nu a putut să spună 'n ce stare era 'n momentul vedeniei$ 5dacă era 'n trup sau nu8$ c(nd a auzit 5cuvinte de nespus8 venite de sus 9-. bi ca să-i convingă de gravitatea neascultării lor$ el i-a ăcut pe demoni să stea p(nă i-a chemat pe toţi ca să-i vadă.rumoasă$ iar su letul şi trupul % (ntului %iluan au ost umplute de ocul harului % (ntului +uh 91uca U_$ ZXA. SSS 2n chip nevoitor$ )inecuv(ntat$ a ost părintele #vloghie de la Mănăstirea Kaneromenu. C(nd s-a terminat v(nturatul$ acei monahi care au adus roadă s-au plecat 'naintea % (ntului Rnaintemergător şi au reintrat 'n )iserică. SSS 0dată un călugăr )un şi evlavios a văzut-o pe Maica +omnului mătur(nd Mănăstirea 1avra. 2rm(nd acestei arătări a lui +umnezeu$ 'n care el a devenit amiliar cu lumina adevăratei stări veşnice$ % (ntul %iluan a cunoscut realitatea &raznicului Rnvierii: totul era rumos$ lumea era minunată$ oamenii plăcuţi$ natura rumoasă$ trupul plin de lumină$ cuv(ntul lui +umnezeu dulce$ privegherile dorite şi su letul milostiv pentru toată lumea. Cur(nd după aceea$ +omnul a dispărut din vederea lui. A m(ncat ără ulei treisprezece ani$ urm(nd r(nduiala lui 4agi Theorghe. #l a căzut pe păm(nt$ pentru că nu a putut 'ndura această vedenie.. ````````````````````````````````````````````. 1a vederea acestora$ )ătr(nul cu inimă )ună a pl(ns. +upă aceasta$ )ătr(nul 4agi Theorghe$ care 'ntotdeauna postea$ a dat di erite s aturi ucenicilor săi. 2nii dintre ei au căzut pe păm(nt$ iar alţii$ ca pleava$ au ost măturaţi de v(nt 'nspre mare. #ra 'n UX_[. /remur(nd de rică$ au cerut iertare de la adevăratul ucenic a lui 4ristos$ marele 4agi Theorghe. #i i-au văzut şi s-au minunat. Cur(nd după aceea sultanul a poruncit armatei să se retragă din Muntele Athos. . Rn acel moment$ aţa senină a lui 4ristos$ Care le iartă pe toate$ plină de umilinţă şi )ucurie$ a apropiat de #l 'ntreaga iinţă a % (ntului %iluan$ a cărui su let a ost scos din captivitatea lumii acesteia$ prin prezenţa lui +umnezeu şi a dragostei 1ui divine.Corinteni U_$ __A. SSS Rn anul U[XZ trăia la Mănăstirea +ionisiu un mare părinte numit -acov. #l era un om al virtuţii$ ascezei şi dreptăţii. #l nu era aspru cu ceilalţi$ dar cu sine era ne'ndurător. #l i-a văzut pe toţi cei o sută de raţi din mănăstire ca şi cum ei erau un snop de gr(u str(ns. 0dată$ pe c(nd era treaz$ 'n intervalul o)işnuit dintre ceasuri şi % (nta 1iturghie el a crezut că se a lă 'n curte$ 'n spatele s (ntului altar al )isericii. Rn timp ce slu!ea la )ucătărie$ la hramul de la Chilia % (nta /reime$ el a văzut doi demoni şez(nd pe ar uriile murdare şi ling(nd resturile de la m(ncare$ căci iind săr)ătoare puseseră şi carne. +e asemenea$ l-a văzut pe % (ntul -oan "otezătorul$ ocrotitorul şi patronul mănăstirii$ ieşind din )iserică şi ţin(nd 'n m(nă o unealtă de v(nturat. Acolo l-a văzut pe dumnezeiescul "otezător v(ntur(nd călugării mănăstirii 'n aer$ ca şi cum ar i ost un snop de gr(u.

#i veneau spre mine ritmic$ 'mpreună$ ca şi c(nd era numai unul. +e asemenea$ dă-i acel măslin mare care e la capătul proprietăţii noastre$ deoarece l-am luat de la mănăstire$ căreia 'i aparţine. +eodată au apărut 'n !ur trei copii de şase sau opt ani$ asemănători la 'n ăţişare şi v(rstă. %-a 'nt(mplat c(nd spunea dulcea rugăciune a lui -isus: P Rn timp ce eram cu undat 'n rugăciune$ iind atent la cuvintele rugăciunii$ deodată am ost 'ncon!urat de lumină şi 'ntregul loc s-a umplut de lumină. #i c(ntau 5C(ţi 'n 4ristos v-aţi )otezat$ 'n 4ristos v-aţi şi 'm)răcat.SSS 2n pustnic i-a spus acestea unui rate: P Kratele meu şi părintele meu$ nu ştiu cum$ dar eu$ cel nevrednic$ am ost onorat să primesc % (nta Rmpărtăşanie de la un 'nger al +omnului. #i m-au )inecuv(ntat cu semnul % intei Cruci$ cum )inecuvintează preotulN SSS Cinstitul isihast din WatunaLia$ părintele # rem$ ne-a spus că$ ăc(nd multe rugăciuni cu lacrimi$ a ost asigurat că at(t părintele Iechi or$ c(t şi primul său stareţ$ # rem$ am(ndoi răposaţi$ au ost m(ntuiţi. Rntr-o zi$ a venit un sătean cu un măgar$ ce căra două )urdu uri din piele de capră pline cu ulei$ av(nd iecare cantitatea de [] oca şi le-a dat părinţilor. +e trei ori l-am visat 'ntr-un r(nd. P /atăl meu$ a spus săteanul$ a murit cu o lună 'n urmă. C(nd au venit aşa de aproape$ 'nc(t aş i putut să-i ating$ ceea ce am şi 'ncercat să ac$ ei s-au 'ntors ără să se uite 'n spatele lor$ c(nt(nd continuu acelaşi imn. #l 'mi tot spune: 5Kiul meu$ Vannis$ umple două )urdu uri din piele de capră cu ulei şi du-le economului de la +ionisiu. SSS -sihastul -osi $ care a adormit 'n pace 'n UX6X$ ne-a spus despre o vedenie pe care a avut-o la 'nceputul vieţii sale ascetice. Rntre UXUXPUX_]$ )ătr(nul Ii on a ost econom al mănăstirii$ iar a!utorul său a ost părintele 1azăr. SSS 2n )ătr(n spunea: P Călugării nu cred uşor 'n vedenii. . #i erau ermecători şi rumoşi$ 'nc(t$ privindu-i$ a ost captivată 'ntreaga mea iinţă. Aliluia8. Kă aceasta ără 'nt(rziere$ ca su letul meu să-şi găsească odihna$ iindcă sunt chinuit mult8. Cum s-a 'nt(mplat$ nu ştiuN SSS #ste un metoc al Mănăstirii +ionisiu 'n 4alLidiLi$ numit 3ozina. Rnt(i am văzut o lumină$ apoi un 'nger a venit ţin(nd 'n m(nă % intele +aruri.

SSS . #i l-au 'ngropat şi s-au 'ntors imediat la chilia lor. Mai t(rziu$ a auzit din nou vocea ei$ spun(ndu-i: 5A sosit timpul ca să pleci la +omnul8. %pre s (rşitul vieţii lor$ s inţii străluceau ca soarele$ şi cei ce erau prezenţi la plecarea lor din această lume nu puteau 'ndura acea strălucire şi cădeau la păm(nt. Am e)ră.A mănăstirii$ care a auzit un glas venind de la icoana Maicii +omnului spun(ndu-i că mai are de trăit numai un an.eropotamu. C(nd au intrat$ părintele Mina a spus: P /remur. 2imit$ părintele 0nu rie i-a spus: P &ărinte +amaschin$ ai ost isihast at(ţia ani şi at(ţia oameni s-au m(ntuit şi au a!uns la s inţenie cu 'nvăţăturile tale.CAPITOLUL $$$II . &e X martie$ de săr)ătoarea celor Z] de % inţi Mucenici$ părintele Mina a plecat din această lume trecătoare$ av(nd moartea unui drept. Ca recunoştinţă$ 'mpăratul i-a dat o )ucată din % (nta Cruce şi )ani pentru cheltuielile construirii Mănăstirii . &ărintele 0nu rie a plecat la părintele Mina şi l-a 'nştiinţat despre tot ce s-a 'nt(mplat.Despre un sf'r!it cuvios Capitolul precedent Urmatorul capitol Sfântul părintele nostru Pavel &in 4eropotamu era un ăcător de minuni. SSS Rnvăţăturile părintelui +amaschin de la % (nta Ana despre isihie au ost multe$ dar$ din ne ericire$ nici una dintre acestea nu ne-a ost transmisă 'n scris$ deoarece nimeni nu s-a g(ndit să le noteze 'n acea vreme. Cum poţi să spui că nu te-ai pocăit^ -ar el i-a răspuns cu lacrimi şiroind pe aţa lui: P +a$ părinte 0nu rie$ nu m-am pocăit pentru că ar i tre)uit să răm(n ucenicul părintelui Mina şi să stau necunoscut 'n chilia mea$ ără să văd pe nimeni$ pentru că laudele 'mpiedică m(ntuirea unui monah adevărat. Apoi$ imediat$ am(ndoi s-au 'ntors la chilie unde l-au găsit pe părintele +amaschin de!a adormit 'n +omnul$ murind ca un s (nt. 3iaţa lui s-a s (rşit ast el: #ra pe Y martie$ 'n timpul &ostului Mare$ c(nd$ după vechile r(nduieli$ nimeni nu ieşea a ară din chilia lui. #l l-a vindecat pe )ătr(nul 'mpărat *omaos al Constantinopolului de o )oală de moarte. 0 asemenea stea strălucitoare de virtute$ )l(nd cu cei din !ur şi aspru cu sine 'nsuşi$ a ost dreptul &avel$ care a ost 'ntemeietorul a două mănăstiri. SSS Rn Mănăstirea 3atoped a trăit un cuvios călugăr$ prosmonarulZ6 9&rosmonar 9crfCDf>hr?fFA este acela care 'i primeşte pe străinii şi pelerinii unei mănăstiri. C(nd a cerut aceasta$ el pl(ngea$ aşa că părintele 0nu rie l-a 'ntre)at: P Ce s-a 'nt(mplat$ părinte +amaschin^ +e ce pl(ngi^ P &ărinte 0nu rie$ ia această carte a % (ntului # rem şi păstreaz-o$ căci eu mor nepocăit. #a l-a s ătuit să se pregătească pentru plecarea din această viaţă trecătoare. &ărintele +amaschin$ iind 'nştiinţat că viaţa lui va lua s (rşit 'n aceea zi$ i-a spus )ătr(nului 0nu rie$ care-l vizita atunci$ să-i ceară ucenicului părintelui Mina să vină la el.

3ă rog$ 'mpărtăşiţi-mă. 1u(ndu-le 'n )raţe$ sărut(nd % intele Moaşte şi vărs(nd lacrimi$ a spus: P &ărinţi s inţi$ de ce m-aţi părăsit^ 3oi aţi plecat 'n pace$ agonisind multe virtuţi 'n viaţa păm(ntească$ iar acum vă )ucuraţi de slava lui +umnezeu$ 'n timp ce eu su ăr din cauza ărădelegilor mele. 3ă rog$ părinţilor$ rugaţi-vă +omnului ca să ai)ă milă de mine şi să mă 'nvrednicească să iu acolo$ cu voi. +upă puţin timp ei l-au găsit cu m(inile 'ncrucişate$ cu picioarele 'ntinse$ şi l-au 'ntre)at: P Rnvăţătorule$ cum te simţi^ /e odihneşti^ -ar el a răspuns: P 1-am primit pe 4ristos 'n mine. Rn ultimele clipe ale vieţii sale a strigat: 5+uhule % inteN +uhule % inteN +uhule % inteN8$ de trei ori$ şi a plecat din lumea aceasta. 3ă rog să-mi aduceţi moaştele % (ntului Macarie din Corint şi a s (ntului părinte &artenie. --am rugat toată viaţa să-mi dăruiască acest dar. 3iaţa mea se s (rşeşte$ dar +umnezeul Cel % (nt vă va răsplăti pentru truda dragostei voastre ce o aveţi pentru mine$ un păcătos. Kiind pregătit$ el a primit % intele /aine. SSS 1a puţin timp după ce a adormit 'n +omnul$ marele pustnic şi dascăl al rugăciunii minţii şi 'ndrumător a multor su lete$ Calinic$ isihastul din WatunaLia$ a avut o vedenie cu )ăr)aţi s inţi aghioriţi care-l aşteptau$ ţin(nd 'n m(ini lum(nări. Apropiindu-se de el deseori$ 'l 'ntre)au: P Cum te mai simţi$ părinte^ şi vor)eau cu el c(te puţin timp. SSS 0 viaţă şi o moarte s (ntă a avut pustnicul Kilaret$ prieten al virtuţii şi al pustiei. Aceste lucruri despre s (rşitul ericit al acestui )ăr)at )inecuv(ntat$ mi-au ost spuse de ucenicul său$ părintele 4ristodul$ un om simplu 'n cuvinte şi apte şi neprihănit ca un miel a lui +umnezeu$ care acum e plecat din această viaţă. Kraţii au stat tre!i toată noaptea$ aştept(nd plecarea sa. #l a ost nevoit să spună rugăciunea tare şi le-a spus raţilor: P -ertaţi-mă$ părinţilor$ mintea mea e o)osită şi nu pot să mă concentrez la rugăciunea minţiiM de aceea o spun tare. Rnt(i le-a vor)it despre rugăciunea minţii şi viaţa . Rn al şaselea ceas al nopţii$ după ce l-au 'ntre)at din nou$ el a răspuns: P Mor$ mor$ mor. Kaţa lui strălucea de )ucurie$ c(nd l-a chemat pe ucenicul său şi i-a spus: P /e rog$ du-te şi pregăteşte )iserica$ pentru că părinţii aghioriţi au venit să mă ia.Monahul # timie$ autorul vieţii % (ntului Iicodim Aghioritul$ scrie despre s (rşitul s (ntului următoarele: 5Rn ultimele zile i-au ăcut toate lucrurile necesare 'nainte de moarte: %povedanie completă$ % (ntul Maslu$ Rmpărtăşire zilnică cu % intele /aine. Cum să nu am pace^ +upă ce au vor)it unul cu celălalt$ puţin timp$ el a tăcut8. SSS 2n monah a adormit 'n +omnul 'n timp ce Rl chema pe % (ntul +uh. A treisprezecea zi$ el s-a simţit mai rău şi nu a ost 'n stare să spună cu mintea rugăciunea lui -isus$ aşa cum era o)işnuit să acă. Ast el pl(ng(nd$ a petrecut o zi 'ntreagă$ iar spre seară sănătatea lui s-a 'nrăutăţit. Chiar 'nainte de plecarea sa din viaţă$ el a chemat doi raţi de la +aniilei$ +aniil şi Acachie.

#l a trecut pragul chiliei sale repet(nd 'ntr-una: 5% inţilor /rei -erarhi$ a!utaţi-mă să mor aici8. #l a mers 'ncet toată noaptea. #l a urmat calea )inecuv(ntată a părintelui său şi a ost devotat luptei şi căii ascetice 'ncă din tinereţe. . A murit 'n UX_\$ după patru zile de e)ră. SSS C(nd evlaviosul ascet &etru$ care a trăit aproape 'ntreaga sa viaţă 'n aer li)er$ şi-a simţit s (rşitul aproape$ a mers să-şi ia rămas )un de la părinţii din pustie. Rn loc să ai)ă o chilie$ el olosea un paravan din lemn$ pe care l-a ăcut să stea ascuns 'n colţul unui coridor$ unde se ruga şi dormea. Rn ziua următoare$ c(nd au mers să-l vadă şi să primească )inecuv(ntarea lui$ ei l-au găsit 'ntins pe patul său de lemn$ cu m(inile 'ncrucişate şi ochii 'nchişi$ ca şi cum ar i dormit. Acolo erau alţi pustnici prezenţi la săr)ătoare. #l a stat şi a ascultat atent$ pl(ng(nd continuu$ apoi i-a 'm)răţişat şi sărutat cu dragostea lui 4ristos şi le-a spus: P Kraţii mei$ 'ngeraşii Maicii +omnului$ de acum 'nainte nu vă voi mai vedea cu ochii omeneşti$ pentru că am ost chemat la +omnul$ prin mi!locirea Maicii +omnului şi a părinţilor aghioriţi din locaşurile cereşti. 5Iu ne vom mai vedea8$ i-a spus părintelui Therasim -mnogra ul. SSS % (nt şi plin de )ucurie$ ca la Rnviere$ a ost s (rşitul părintelui +amian %imonopetritul. C(nd a simţit că s (rşitul 'i este aproape$ el a hotăr(t să meargă 'n taină 'n pustia unde a trăit mulţi ani$ ca să moară. SSS &ărintele -acov din Wa soLalivia a mers la )ătr(neţe la 1avra$ ca să ie 'ngri!it. 1a acestea$ el a răspuns 5Amin8 şi a adormit 'n pace. Cu c(teva zile 'nainte de aceasta$ el a mers la Waryes şi a v(ndut lucruri meşteşugite de el$ ca să asigure )ani pentru cheltuielile de 'nmorm(ntare şi cele Z] de 1iturghii. Rn timp ce mergea spre pustie$ se ruga necontenit % inţilor /rei -erarhi: 5% inţilor /rei -erarhi$ a!utaţi-mă să merg şi să mor acolo8. SSS Monahul 4ariton Wa soLalivitul era iul duhovnicesc al isihastului 4ariton. Kiind m(ndria vieţii chinoviale$ a purtat aceeaşi rasă timp de 6] de ani. 3iaţa lui a ost o permanentă priveghere şi rugăciune$ iar moartea lui a ost ca a unui s (nt.'ngerească a călugărilor$ apoi s-a ridicat şi le-a cerut să-i c(nte imnul Muntelui Athos: 5A. Rntr-o după amiază$ c(nd părinţii c(ntau 3ecernia$ el a plecat ără să anunţe$ cu o lampă de ulei aprinsă. C(nd a a!uns la chilia sa$ a stins lampa.ion #sti8. 3ecinii săi l-au văzut şi au alergat să-l 'nt(lnească. #l a văzut dinainte s (rşitul său$ a intrat 'n )iserică şi a c(ntat 54ristos a Rnviat8. #l a primit % intele /aine$ iar părinţii l-au salutat cu tradiţionalul salut pustnicesc: 52n *ai )un$ părinte &etru8. bi apoi$ şi-a dat duhul său 'n pace. Rn a!unul săr)ătorii % (ntului &etru Atonitul$ s-a 'ntors 'n peştera unde este o )iserică 'nchinată % (ntului. #l a ost ţintuit la pat şi chiar 'nainte de s (rşitul său a avut o vedenie.

P /e vei ace )ine şi ne vom 'nt(lni din nou$ a spus episcopul. Rţi mulţumesc$ +oamne$ că m-ai lăsat să-i văd pe 'ngerii /ăi.P &ărinte Atanasie$ i-a spus ratelui călugăr$ priveşte copiii aceia mulţi 'm)răcaţi 'n al). #l era milostiv cu toţi. #l a plecat la +omnul ca o păsărică nepăm(ntească. . +ouă ore mai t(rziu$ după ce a primit % intele /aine$ el şi-a dat duhul spun(nd: 5%lavă tie$ +oamneN %lavă tieN8. SSS 0dată$ de %ăr)ătoarea &aştelui$ s-a 'nt(mplat un eveniment minunat 'n )iserica %chitului % (nta Ana. 0$ ce rumosN #i ţin lori 'n m(ini. /rupul său a rămas moale. P %per să ne 'nt(lnim din nou$ oricare ar i voia lui +umnezeu$ dar astăzi stai$ din dragoste pentru mine$ şi du-te m(ine. +upă masă$ acel călugăr a plecat la chilia sa. Rn timp ce călugării cu care locuia 'i citeau rugăciunile de seară ale 'ngerului păzitor$ evlaviosul părinte a cerut: P &ărinte Iil$ citeşte din nou 5% inte Rngere păzitorul vieţii mele`8. Iimeni nu pleca cu m(na goală$ c(nd 'l vizita. 3reau să am de la tine ultima )inecuv(ntare. C(nd s-a aşezat$ şi-a dat su letul$ cu trei răsu lări liniştite. Rnainte de a )ate clopotul pentru 3ecernie a venit vestea că el a plecat din viaţa aceasta. Acel rate$ de multe ori )inecuv(ntat$ stătea drept 'n picioare 'n strana sa$ ţin(nd 'n m(ini o lum(nare aprinsă de &aşte$ iar su letul lui vesel$ plin de )ucuria Rnvierii$ s-a ridicat la cer. SSS -eromonahul Metodie trăia 'ntr-o chilie părăsită a % (ntului Iil. Iu la toţi călugării$ după moarte$ trupurile devin rigide. C(nd părinţii s-au apropiat de el$ l-au a lat mort.i)ile. "inecuvintează ca să găsesc milă 'naintea lui +umnezeu$ a cerut el. -ată s (rşitul unui om drept. Chiar 'nainte de a adormi 'n +omnul$ el stătea liniştit pe pat$ ţin(nd 'n m(ini şiragul de metanii. Minunate su lete$ mi!lociţi pentru noi păcătoşiiN SSS #piscopul -erotei de Melitoupolis a ost de aţă la s (nta plecare la +omnul a )inecuv(ntatului părinte Artemie Trigoritul. Rn momentul slu!)ei de &aşti$ c(nd se c(nta 5Astăzi este ziua Rnvierii8$ un călugăr din ascultare de la Chilia 5+octorilor ără de arginţi8 stătea 'n mi!locul )isericii şi ăcea plecăciune p(nă la păm(nt$ ca atunci c(nd primim % intele /aine. P #piscope$ eu plec$ plec. %-ar i dat milostenie pe sine 'nsuşi$ dacă ar i putut. #i l-au )inecuv(ntat pe acel călugăr care a prevăzut plecarea sa prin acele plecăciuni$ care au descoperit marea sa dorinţă de a pleca la +umnezeu 'n slăvita zi de &aşti$ cer(nd iertare de la raţii săi. #i l-au 'nmorm(ntat 'n cimitirul schitului. SSS Rn altă zi de &aşti$ un alt rate a plecat la +omnul$ 'n timp ce părinţii c(ntau 5Astăzi este ziua Rnvierii8. 2nele răm(n le. Iimeni nu l-a 'ntre)at de ce le-a ăcut. &ărinţii aghioriţi cred că cei care pleacă la +omnul 'n ziua Rnvierii nu mai trec prin vămile duhurilor rele.

SSS 2n ascet 'n v(rstă numit 4risostom$ care 'ncă trăieşte şi a petrecut patruzeci de ani de viaţă ascetică 'n singuratica WatunaLia$ mi-a spus: P #ra un călugăr numit ". Rn acelaşi timp se apropia şi s (rşitul ratelui său duhovnicesc$ părintele Ieo it de la Wa soLalivia. #l era un atlet mai ales 'n 'ntrecerea pentru ascultare. C(nd şi-a revenit 'n simţiri$ el a spus: P Chiar acum am ost 'n Constantinopol cu 4agi Theorghe. SSS 4agi Theorghe s-a apropiat de s (rşitul său iind 'n Constantinopol. Rn timp ce su letul lui pleca la +omnul$ aţa lui strălucea. bi aşa s-a 'nt(mplat. Am ost acolo ca să petrec săr)ătoarea.taz. ce avea acelaşi duhovnic ca şi mine. SSS &e U7 noiem)rie UX[6 am vizitat Chilia % (ntului 4risostom$ ce aparţine de Mănăstirea Wutlumuş$ unde iu)itul meu părinte Moise este nevoitor.SSS 2n monah l-a 'ntre)at pe altul$ care avea peste U]] de ani: P Acum$ c(nd tre)uie să pleci din viaţa asta trecătoare$ ce simţi^ P %imt aşa o )ucurie şi o linişte$ ca şi cum aş merge la o nuntă$ a răspuns el. Mai t(rziu$ am ost 'nştiinţat că e. %-a 'nt(mplat ca 'n acea % (ntă %ăr)ătoare a % (ntului cu gură şi cuvinte de aur$ să ie o iciată o slu!)ă de pomenire pentru vrednicul de pomenire părinte -oan$ care atunci c(nd a 'm)ătr(nit a ost 'ngri!it de părinţii acestei mănăstiri.act 'n timpul plecării lui din trup$ o emeie posedată dintr-o mănăstire din a ara Atenei a spus: 53ăd acum un monah 'n ascultare din WatunaLia$ care este !udecat de duhurile rele$ iar acum el este 'ncoronat cu o panglică roşie şi poartă cuvintele 52n 'nger al secolului 3---8. P Ce ne-ai adus de acolo^ l-au 'ntre)at pe el. &ărintele Ieo it era oarte )ătr(n$ evlavios şi )inecuv(ntat. SSS 2n călugăr )un şi evlavios de la Mănăstirea % (ntul &avel a adormit 'n +omnul 'n a ara mănăstirii$ 'n timp ce stătea pe o piatră şi )inecuv(nta cu m(na dreaptă. . Acest )inecuv(ntat părinte$ care a murit la X6 de ani$ a prezis cu mai multe zile 'nainte trecerea sa: P 3reau să mor de săr)ătoarea % (ntului -oan 4risostom$ aceeaşi zi 'n care a adormit 'n +omnul şi stareţul meu. Rntr-o zi a căzut 'n e.

CAPITOLUL $$$III . SSS 2n călugăr a ost )iruit de dorinţa de a părăsi % (ntul Munte$ pentru a merge s-o vadă pe mama sa. #i au aran!at să meargă cu acel vas şi$ 'nainte de a pleca$ au mers să ia )inecuv(ntare de la părintele lor. #i au aran!at 'n taină cu mama lui$ ca să vină din Wesaria la Constantinopol$ unde iul ei avea să o 'nt(lnească$ 'nsoţit iind de unul din raţi. Aceasta este evident şi reiese din prover)ul de pe Muntele Athos$ care spune că: 5Ascultarea 'nseamnă viaţă$ iar neascultarea moarte8. bi$ 'ntr-adevăr$ la trei zile după moartea lui 4agi Theorghe$ de la U\ decem)rie U[[Y$ pe _] decem)rie$ părintele Ieo it şi-a dat su letul 'n pace$ ără să ie )olnav.P -ată$ v-am adus colivă. Rntr-o zi de săr)ătoare$ ucenicii lui l-au 'ntre)at dacă pot merge să vadă al)inele pe care le ţineau 'n Wapsala. SSS P 4ristoase al meu$ mila /a e mareN Acestea au ost ultimele cuvinte ale părintelui Avacum$ cel care um)la desculţ$ c(nd a murit 'n pace. Rn acel loc$ orţa apei te trage c(teodată$ şi din acest motiv )alta e numită 52cigaşa8M pentru că 'n trecut s-au 'necat acolo oameni. #l nu dădea voie călugărilor să lucreze +uminica sau 'n alte zile de săr)ătoare. #i au alergat la alţi părinţi$ ca să-l anunţe cu gri!ă. Rn acest scop$ 'nainte de moarte$ el a 'mpărţit toate lucrurile sale raţilor şi părinţilor. 2n e. &ărintele său$ cu discernăm(nt$ l-a avertizat de aceasta şi nu i-a dat )inecuv(ntare pentru plecare$ chiar dacă ceilalţi călugări au insistat că el ar tre)ui lăsat să plece. P bi ce ţi-a spus 4agi Theorghe^ P #l mi-a spus: 53oi veni după tine peste trei zile8. /oţi s-au 'ntristat pentru cel ce a murit şi pentru călugării neascultători$ iar părintele Meletie a murit de o m(hnire de ne'ndurat. SSS &ărintele /eo il de la 1avra a avut gri!ă să se pregătească pentru slu!)ele de 'nmorm(ntare. +e două ori pe săptăm(nă era un vas ce venea din *usia la Muntele Athos şi intra şi 'n port la Constantinopol. #ra un om 'nvăţat şi avea o colecţie mare de cărţi.Despre neascultarea fa(" de %ndrum"torii no!tri duhovnice!ti !i despre roadele sale cele amare Capitolul precedent Urmatorul capitol Multe şi amare au ost roadele celor care nu i-au ascultat pe părinţii duhovniceşti. #l le-a dat )inecuv(ntarea sa$ dar ei nu au ăcut lucrul acesta$ ci au plecat la o )altă 'n ţinutul %chitului Wutlumuş ca să pescuiască. Rn acea zi$ unul din grupul lor a căzut 'n )altă şi s-a 'necat$ din cauza neascultării. Ceilalţi n-au 'ndrăznit să meargă la chilia lor şi să-i spună părintelui despre tragica 'nt(mplare. tintuit la pat$ )ătr(nul$ de 'ndată ce a auzit acele planuri a 'nceput să pl(ngă$ ca şi cum nu avea să- . %u) această dorinţă nevinovată era ascunsă o ispită.emplu este şi 'nt(mplarea următoare: #ra un părinte numit Meletie$ duhovnic şi urmaş al lui -agi "heorghe$ care trăia 'n chilia Pantokrator &e la Sfântul Nicolae <-atzu&a=.

trem de tul)urat$ oarte zgomotos şi agitat. +ar demonul nu l-a lăsat. +eşi i s-a spus să nu meargă$ părintele Averchie s-a urcat să doarmă 'ntr-o chilie singuratică$ 'ncuind uşa după el. 2n anume monah trăia 'n . CAPITOLUL $$$IV .Despre paternitatea duhovniceasc" !i despre puterea mi#locitoare a p"rintelui !i %ndrum"torului nostru duhovnicesc !i despre marea siguran(" %n care se afl" adev"ratul ucenic Capitolul precedent Urmatorul capitol &entru un călugăr a lat su) ascultare$ ocrotirea părintelui duhovnic nu poate i măsurată$ mai ales c(nd călugărul are de 'n runtat oameni sau diavoli$ at(t 'n viaţa aceasta$ c(t şi 'n timpul plecării spre cea viitoare. #l a promis de asemenea să dăruiască metanii şi milostenii asceţilor săraci şi să ceară iertare$ 'n locul lui$ de la toţi aceia pe care i-a supărat el. &ărinţii i-au citit rugăciunile pentru ieşirea su letului$ 'nsă nu i-au a!utat.hilia Sfântului Ioan -risostom$ ce aparţine de Schitul Kutlumu/ a Sfântului Pantelimon. &ărintele Averchie nu era 'n stare să se scoale şi să deschidă uşa. +in această 'nt(mplare ne sunt relevate două principii duhovniceşti: importanţa unui stareţ şi pericolul ce poate să apară c(nd voia proprie şi neascultarea ucenicului trium ă. +e vreme ce tul)urarea sa creştea$ ei l-au căutat pe părintele lui duhovnic$ 4risostom$ care a pus m(na pe runtea ucenicului său şi i-a spus: P Kiul meu$ -oanN Adormi 'n +omnul şi eu voi lua povara ta asupra mea.im Wa soLalivitul. Ceilalţi au 'ncercat să-l aline$ spun(ndu-i că se vor 'ntoarce 'n c(teva zile. Atunci părintele Acachie a mers la geam şi a spus duhului rău: 5Cine ţi-a dat dreptul să-l loveşti pe ucenicul meu^8. &entru neascultarea sa a ost dus la spital. %tareţul său a ugit la chilie$ a luat crucea şi se ruga. SSS -eromonahul greco-rus$ numit Acachie$ avea doi călugări 'n ascultarea sa$ Averchie şi &rohor$ 'n Chilia % (ntului -oan /eologul din Werasia. Aceste cuvinte l-au ăcut pe demon să dispară. C(nd a devenit grav )olnav şi era pe moarte$ era e. 0dată$ ei au urcat p(nă pe v(r ul Athosului şi au stat peste noapte la Watisma Maicii +omnului$ locul unde Maica +omnului i s-a arătat % (ntului Ma. P Iu merg$ a spus el. Averchie a ost eli)erat şi s-a liniştit. P +ar unde vrei să mergi^ l-a 'ntre)at pe el. &ărintele Averchie a 'nceput să ţipe.i mai vadă niciodată. SSS #gumenul rus Misail l-a trimis odată pe ucenicul său$ părintele %. 2nul dintre ei a apărut şi a 'nceput să-l lovească cu cruzime. #gumenul de la Wutlumuş era chiar unchiul său şi din acest motiv călugărul ăcea adesea tul)urare 'n schit$ 'n ceea ce priveşte c(teva pro)leme. +e 'ndată ce şi-a pus m(na pe capul muri)undului şi i-a spus aceste cuvinte$ cel tul)urat s-a liniştit complet şi şi-a dat su letul 'n pace.$ p(nă la cora)ia cu p(nze a mănăstirii$ dar el a re uzat să acă ascultare. Acela a rămas 'n lume pentru totdeauna. bi el a ost trimis 'n pădure$ unde a căzut peste el un copac. SSS . +ar s-a 'nt(mplat că numai cel ce l-a 'nsoţit pe celălalt s-a 'ntors. Ioaptea l-au atacat demonii. P Rn pădure$ ca să aduc lemne.

A adormit 'n +omnul la v(rsta de [] de ani. Acest )ătr(n avea un ucenic care$ 'nainte de a-şi da duhul$ i-a spus cuviosului )ătr(n: P "ătr(ne$ au venit demonii şi mă 'ntrea)ă de ce nu mi-am ăcut canonul 'n anumite zile. #l i-a s ătuit: 5&uneţi stema coroanei engleze la poarta mănăstirii şi pe iecare turn un steag englezesc8. &rezent(ndu-se pe sine ca un păcătos$ el o a!uta pe acea persoană să-şi depăşească s iala şi şovăiala. #l a petrecut _] de ani cu părintele său$ -larion -viritul$ şi după trecerea acestuia din această viaţă$ el s-a nevoit 'n Chilia Rnvierii la % (nta Ana Mică.plicat de ce i-a dat Rmpărtăşania: 5Rn cazul acesta$ numai +uhul % (nt poate să-l curăţească8. /urcii au ost oarte m(nioşi$ dar nu au dorit să pornească răz)oi cu Marea "ritanie. +e asemenea$ 'ncerca să găsească căi de a se prezenta ca un păcătos$ ca să 'ncura!eze persoana care se căia şi se mărturisea. #i nu !udecau pe )aza gravităţii păcatelor$ ci mai degra)ă pe )aza intenţiei. 3irtutea discernăm(ntului său a devenit prover)ială. +e asemenea$ el era iertător$ ră)dător şi milostiv. +e pildă$ odată a 'mpărtăşit imediat un doctor după ce s-a spovedit şi care dusese o viaţă de păcat. SSS Rn timpul spovedaniei$ nu numai persoana care ace spovedania$ ci şi cel ce spovedeşte e !udecat. 1a el s-a spovedit smeritul patriarh$ precum şi alţi mulţi ierarhi$ unii care stăteau 'n Muntele Athos$ iar alţii care erau 'n vizită pe acolo. 2cenicul a sur(s mulţumit şi a adormit 'mpăcat. . &ărinţii l-au 'ntre)at pe părintele %ava ce să acă. Rn timpul ocupaţiei turceşti$ au apărut nişte pro)leme 'ntre turci şi % (nta Mănăstire Wutlumuş. SSS &ărintele duhovnic %era im de la % (nta Ana era nevinovat şi nu iu)ea )anii. #l a e. &rimea pe oricine$ 'n orice moment al zilei. #ste socotit a i cel din urmă dintre )ăr)aţii purtători de +uh ai generaţiei trecute. &ărintele Trigorie$ un ascultător strict al poruncilor s inte$ a ost adesea numit 5Al doilea 3asile cel Mare8. Rn trecut$ duhovnicii erau practici. #l spovedea mereu şi a vindecat mulţi oameni posedaţi. 3rednicul de pomenire episcop -erotei de Argolis a scris acestea despre el: 51-am văzut pe Ioul 3asile cel Mare 'mpodo)it cu aceleaşi virtuţi8. &atriarhului 'i erau o erite de părintele său duhovnicesc trei smochine pe o ar urie de lut şi un pahar cu apă de ploaie. +ormea numai trei ore pe noapte şi 'n iecare după-amiază putea i găsit răspunz(nd la nenumăratele scrisori pe care le primea. /urcii au devenit at(t de agitaţi$ 'nc(t se g(ndeau să o dăr(me. bi la toate dădea răspuns. P %pune-le$ răspunse )ătr(nul$ că iau eu asupră-mi negri!a ta. &ărintele Trigorie a murit 'n U[XX$ la v(rsta de \6 de ani. #ra cunoscut pentru darul său de a-i m(ng(ia pe ceilalţi şi de a călăuzi su letele cu 'nţelepciune$ cu discernăm(nt$ cu )l(ndeţe$ prin elul lui apropiat$ smerit şi iu)itor de a i.&ărintele %ava duhovnicul a ost numit Ioul 4risostom. A m(ng(iat multe su lete de la Muntele Athos şi din a ară$ chiar din !urisdicţia Mitropoliei de %alonic$ Wassandrios şi 4ierissou. SSS 1a Wa soLalivia$ la Chilia 5-ntrării 'n "iserică a Maicii +omnului8$ vieţuia un )ătr(n pe nume Trigorie 9WarotosA.

Chilia lui$ numită după % (ntul Iicolae 9WaprouliA$ aparţinea de % (nta Mănăstire %imonopetra. +impotrivă$ ei spuneau că$ chiar dacă părintele Mina era deseori oarte o)osit el nu re uza să a!ute duhovniceşte sau material o persoană a lată 'n nevoie. Ast el$ ei se certau permanent. bi-a săpat singur morm(ntul şi apoi a citit #vangheliile şi &saltirea. SSS 2n părinte 'nţelept spunea: P +ă-i un canon penitentului dar$ de asemenea$ m(ng(ie-i su letul. #l a mers 'n Waryes 'n U[Z[$ după ce s-a nevoit mai 'nt(i 'n pustia Wa soLalivia şi Werasia.#i nu se preocupau prea mult de păcatele spovedite$ ci de g(ndul cum să trateze su letul persoanei care se căieşte. &ărintele Ieo it era duhovnicul a cinci mănăstiri şi a tuturor ierarhilor care şedeau atunci 'n % (ntul Munte. C(nd părintele Mina a a lat despre aceasta$ i-a spus ucenicului său: P 0$ )inecuv(ntate 0nu rie$ ei se ceartăN /re)uie să găsesc nişte )ani ca să-i dau celui care cere$ ca să opresc . SSS &ărintele duhovnic al marelui postitor 4agi Theorghe a ost minunatul ieromonah Ieo it 9WaramantisA$ care a trăit din U\6Y p(nă 'n U[Y]. SSS #rau doi raţi care se certau mult din cauza unuia dintre ei$ aosima$ care 'ntotdeauna cerea din puţinii )ani pe care celălalt 'i avea$ spun(ndu-i că 'i datorează acei )ani. +upă aceea$ s-a 'mpărtăşit cu % intele /aine$ i-a )inecuv(ntat pe ucenici$ şi-a ăcut cruce$ şi 'n pace şi-a dat su letul +omnului. SSS &rintre cele adunate pentru )iogra ia răposatului părinte Wodrat WaraLalitul se a la şi aptul că acest păstor vestit avea darul de a pătimi 'mpreună cu cel ce i se spovedea$ pl(ng(nd 'mpreună cu acela şi ăc(nd el 'nsuşi o parte din canonul celui ce se spovedea. Acela insista că nu-i datorează nimic. C(nd părintele Mina a plecat din această viaţă trecătoare$ nici măcar un rate nu a ost găsit ca să spună că a ost supărat de acesta cel puţin o dată. SSS %-a o)işnuit ca atunci c(nd un rate moare$ ceilalţi să-l ducă 'n cimitirul schitului şi să-i ceară iertare$ prin duhovnicul lui$ 'n caz că acela a supărat pe vreunul din ei. A cunoscut ziua trecerii sale$ cu patruzeci de zile mai 'nainte de acest eveniment.

#l era părintele părinţilor. A murit 'n UX6X$ la v(rstă de [] de ani. P Ce-o să acem acum$ că duhovnicul nostru a adormit 'n +omnul$ l-am 'ntre)at eu din nou. bi se mai spune 'n % (nta %criptură: 5Rntrea)ă-l pe tatăl tău şi-ţi va da de ştireM 'ntrea)ă pe )ătr(ni şi-ţi vor spune8 9+euteronomul 7_$ \A. /imp de zece ani a ost preot slu!itor la &rotaton. Cei care-l căutau pentru spovedanie şi s at aşteptau la un r(nd lung ore 'ntregi$ ca să-l vadă. +eşi lipsit de lumina e. &entru motive pe care numai +umnezeu le ştie$ el şi-a petrecut ultima parte a vieţii 'n chilia isihastă % (ntul -oan /eologul$ din cartierul &apagos$ din Atena. bi el a răspuns: P +e ce mă 'ntre)i$ )inecuv(ntate^ Mai sunt 'ncă duhovnici care să urmeze tradiţiile acestui loc s (nt. A mers 'n WatunaLia la părintele Ieo it şi nu şi-a ridicat ochii să vadă dacă era . A ost dăruit cu harisma de a i un duhovnic capa)il să m(ng(ie pe cei ce veneau la el$ cel mai )un păstor al oamenilor$ un vindecător de su lete e.terioară$ vederea sa duhovnicească a crescut. +e asemenea$ el a slu!it ca tipicar la &rotaton P cel mai )un pe care l-a avut vreodată &rotatonul. C(nd celălalt rate a auzit acestea$ a spus: P Iu$ eu niciodată nu i-am dat )ani ca să-ţi dea ţie$ părinte aosima. &ărintele a dus apoi )anii pe care 'i avea părintelui aosima şi i-a spus: P &ărinte aosima$ aici sunt )anii pe care părintele ţi-i datorează şi pe care mi i-a dat mie. C(nd părintele Mina a plecat din această viaţă$ 'n timp ce toţi lăudau virtuţile lui$ părintele aosima a menţionat că )ătr(nul i-a dat )anii datoraţi lui de celălalt rate cu care se certa. C(nd părinţii au auzit acestea$ au 'nţeles că 'ntr-adevăr părintele Mina a plecat din această viaţă trecătoare la cea veşnică cu mari virtuţi şi 1-au slăvit pe +umnezeu. &ărintele -gnatie a venit din %erres c(nd era oarte t(năr. #l a ost chemat de patriarhul Constantinopolului ca să ie elicitat$ dar era prea )ătr(n să meargă de unul singur şi nu era posi)il să ie transportat. --a ost cerut de % (nta Mănăstire #s igmenu ca să le ie egumen$ dar el a re uzat cu smerenie$ nedorind să părăsească lupta duhovnicească şi rugăciunea minţii.perimentat$ care se asemăna cu o oază duhovnicească$ at(t 'n oraşul Atena$ c(t şi 'n pustie. &ărintele 0nu rie a venit imediat la Chilia % intei /reimi şi mi-a spus: P +e acum 'nainte$ )inecuv(ntate$ va i greu să găsim un duhovnic )un$ văzător$ cu aptă şi 'nvăţătură$ după cum vrednicul de pomenire părinte Mina mi-a spus: O3a veni o vreme c(nd călugării vor spune: 51ăudaţi pe +omnul că este )un$ că 'n veac este mila 1ui8. SSS Cuviosul ieromonah Acachie$ care era unul dintre &ahomieni$ mi-a vor)it despre )inecuv(ntatul duhovnic$ părintele +orotei$ care trăia 'n %chitul Wutlumuş cu doi călugări 'n ascultarea sa. #l a lăsat tot ce avea săracilor şi a venit desculţ$ ţin(nd 'n m(inile sale numai un )ăţ. #l era acela la care se spovedea arhiepiscopul 1eontie al Ciprului. 3rednicul de pomenire părinte 4. Rn acest el$ cearta dintre cei doi raţi a 'ncetat.cearta aceasta. C(nd am auzit acestea$ din cauza marii dureri aproape am leşinat. de la % (nta Ana ne spunea: Clopotele )isericii )ăteau$ am ieşit a ară şi l-am văzut pe părintele 0nu rie pl(ng(nd: P Ce se 'nt(mplă$ părinte$ de ce )ate clopotul^ l-am 'ntre)at neliniştit. /u tre)uie să păstrezi această taină$ de vreme ce ştii că eu sunt duhovnic. P 3iaţa părintelui -gnatie s-a s (rşit$ a răspuns el. %pre s (rşitul vieţii lui a ost or). SSS Cel mai iu)it dintre toţi ai timpului său a ost părintele Tavriil de la Chilia 5-ntrării 'n "iserică a Maicii +omnului8$ de la % (nta Ana.

/oţi părinţii isihaşti din WatunaLia au putut să 'nţeleagă că nu era un )ăr)at o)işnuit$ ci unul deose)it. SSS . Mulţime mare de su lete a alergat să se uşureze de povara păcatelor sale$ găsind 'n s inţia sa un părinte şi un s ătuitor e. SSS +reptul mucenic Thedeon WaraLalinul a trăit 'n timpul ocupaţiei turceşti. #l era at(t de ascultător$ 'nc(t chiar şi pentru nevoile trupeşti se pleca 'n aţa părintelui Ieo it$ care adesea 'l trimitea desculţ prin zăpadă la Waryes şi el nu re uza niciodată. A ost condamnat şi sp(nzurat cu cei doi ucenici ai săi$ diaconul -acov şi monahul +ionisie. C(t a stat$ el a dorit să ai)ă moarte de martir$ aşa că a plecat spre 3alestino şi /(rnovo unde a mărturisit credinţa cu mult cura! şi r(vnă. #l a ost dezmem)rat cu 'ncetul şi$ ast el$ rug(ndu-se$ şi-a dat duhul său. &ărintele -gnatie a ost tuns monah cu acordul mănăstirii. C(nd a văzut aceste lucruri$ el le-a luat 'n m(ini şi le-a sărutat. C(nd părinţii au văzut marea sa virtute$ au cerut Mănăstirii Marea 1avră ca el să ie hirotonit preot$ nu numai pentru slu!)e$ ci şi ca duhovnic. #l a văzut numai un şirag uzat de 7]] de metanii$ 53iaţa ascetică a % (ntului -saac %irianul8$ nişte p(ine veche$ mucegăită$ #vanghelia$ &saltirea şi o carte scrisă de /hiLaras. #i au rămas 'mpreună 'n tăcere deplină şi rugăciune ne'ncetată cu lacrimi şi nu s-au oprit niciodată.perimentat şi discret şi adăp(ndu-se ast el de la izvorul curat al tradiţiei ortodo. #l a predicat pocăinţa şi #vanghelia creştinilor 'nro)iţi$ 'n timpul ocupaţiei turceşti. /oţi s(r)ii$ ruşii$ )ulgarii şi rom(nii din acea zonă s-au spovedit la el$ pentru că era un om drept. C(nd era 'ncă copil t(năr el a ost silit să-şi lepede credinţa sa. Mai t(rziu$ a venit la % (ntul Munte şi a devenit monah.vreun pic de p(ine$ sare sau altceva 'n !urul lui. +upă ce a ost capturat$ a ost adus 'naintea sultanului %alim$ unde 1-a mărturisit pe 4ristos$ +umnezeu Adevărat.e$ al 'nvăţăturii şi al slu!)elor$ su) epitrahilul duhovnicului or)$ găsind acolo liman duhovnicesc. Apoi$ imediat$ a intrat 'n ascultarea părintelui Ieo it. &entru a primi % (nta Rmpărtăşanie$ ei tre)uiau să meargă la % (nta Ana Mică sau la un schit mai mare. Rn WatunaLia nu era )iserică.Despre credin(" Capitolul precedent Urmatorul capitol reptul mucenic Iacov$ care s-a nevoit 'n +ohiariu şi 'n Schitul Iviru$ a ost )inecuv(ntat cu harisma pro eţiei şi alte daruri divine. #l avea atunci _Y de ani. SSS Ie'ntrecut 'ndrumător duhovnicesc şi spoveditor a ost Mihail 0r)ul$ la % (nta "iserică a Marilor 3oievozi 9metoc al Chiliei 5-ntrarea 'n "iserică a Maicii +omnului8 de la %chitul % (nta AnaA$ )iserică a lată 'n cartierul Iea #lvetia 9Ioua #lveţieA din Atena. CAPITOLUL $$$V . #l nu s-a g(ndit dacă putea sau nu să ai)ă p(ine şi apă$ dădea numai mulţumire Maicii +omnului că a ost 'ncredinţat unui mare ascet. A 'nceput 'n %alonic şi a a!uns 'n Ia paLtos. 0ază de linişte şi alinare duhovnicească s-a ăcut 5cui)ul8 părintelui Mihail$ mai cu seamă 'ntr-o vreme c(nd )(ntuiau 'n capitală curentele aduse de străini: ale protestantismului raţionalist$ ale )avarezilor$ ale lui 0tto şi ale urmaşilor săi.

&rintre ei era şi ascetul &etru 4osiopetritul. SSS #ra un duhovnic la % (nta Ana$ care se numea Iicandru.e ale schitului.istă +umnezeuN P 3ino l(ngă mine$ a spus monahul. %unteţi pregătiţi^ %unteţi neră)dători să vedeţi minunea^ #i au reacţionat imediat: P Iu$ nuN Iu ne olosi pe noi$ părinteN au spus toţi deodată.emplul său şi 'nvăţături simple$ care au olosit multe su lete. 0dată au venit zece şi mi-au cerut să ac o minune.istă pericolul să se amestece capetele voastre cu trupurile.. #ra mai ales cunoscut pentru că păstra vechile /radiţii 0rtodo. SSS Marele rugător şi pustnic isihast Calinic din WatunaLia$ 'n timpul răposării sale$ după ce a petrecut o viaţă 'n nevoinţă şi sudoare$ a spus: P Rţi mulţumesc$ +oamne$ că$ chiar dacă n-am ăcut nimic 'n viaţă$ mor ortodo. Iu ştii că greierul pe care-l auzi c(nt(nd acum vor)eşte despre +umnezeu^ Iu vezi )lana pisicii mele cum este^ Iici chiar regina KrederiLa n-a avut o haină ca aceasta. #i erau oarte insistenţi. Ce pot să spun^ +acă otrava ar i conţinută doar de un singur lucru$ am . Aşa că le-am spus: P "ine$ staţi 'n r(nd ca să vă pot tăia capetele. SSS 2n ascet spunea acestea: Mulţi studenţi de la 2niversitate vin şi vizitează acest loc. Mă g(ndeam cum să pun 'nţelegere 'n capul acelor tineri. Treutatea necredinţei sale dispăru. +ar păstraţi distanţa 'ntre voi$ pentru că e. /(nărul a ost mişcat de cuvintele părintelui. Apoi voi ace minunea: vă voi pune capetele la loc. SSS +espre su)iectul materialelor radioactive$ un monah v(rstnic spunea: P Acum ştim şi despre radioactivitate. SSS 0dată$ c(ţiva călugări au pus nişte a işe ce spuneau că regele Theorghe al ---lea aparţinea unei lo!i masonice. &oliţia l-a prins şi l-a e.ilat la %pinaloga$ unde a propovăduit prin e. #l mergea la toate slu!)ele$ era )l(nd şi plăcut ca duhovnic.2n t(năr cu o viaţă dezordonată i-a spus unui monah )ătr(n: P Iu cred că e.

P 4ai$ părinte$ gră)eşte-teN strigau oamenii. Autorităţile atonite l-au anunţat că tre)uie să se mute 'n altă parte$ deoarece era prea periculos să continue să trăiască 'n acel loc. P &entru că e.Despre %n!elare !i despre r"z oiul cel din dreapta al celui r"u Capitolul precedent Urmatorul capitol Cu U]] de ani 'n urmă era un 'ncepător care 'n ziua tunderii sale 'n monahism a ost numit %ava şi care$ datorită neascultării şi neatenţiei la g(ndurile sale$ a ost 'nşelat de diavol$ după cum ne arată următoarea povestire: O%ava auzise de la mulţi despre v(r ul Athosului$ ca şi de povestirea amintirilor plăcute din e. SSS #noh$ un ascet rom(n$ a trăit 'ntr-o casă părăsită din Waryes.cursia şi pelerina!ul ăcut acolo de săr)ătoarea 7Schim2ării la 6a(ă8 şi a dorit să acă şi el pelerina!. +acă #l vrea ca această casă să se dăr(me$ aşa va i. #i tre)uie să-l găsească. 0amenii din lume au pierdut 'nţelesul vieţii. Iecredinţa e dăunătoare. SSS 2n părinte spunea: P Mulţi s inţi ar i dorit să trăiască şi să lupte 'n timpurile noastre. bi el a stat acolo. Acum ea este peste tot. %unt )ătr(n şi nu pot ugi. P +e ce^ a 'ntre)at el. C(nd a a!uns la 4airi$ a 'nt(lnit 'ntr-adevăr un )ătr(n cuvios$ cu părul al)$ ce părea )olnav$ care l-a 'nsoţit şi l-a 'ntre)at: P 2nde mergi$ iule^ &ari o)osit şi trist. #u vreau să mor 'n Trădina Maicii +omnului. #ra amuzant să-l vezi trec(nd străzile cu tra ic. P 0$ #noh e slu!itorul lui +umnezeuN +acă +umnezeu vrea ca această casă să cadă$ aşa va i. +e aici 'ncep toate necazurile. #l tot auzea e. 4ainele lui at(rnau 'n dreapta şi-n st(nga şi erau ţinute la un loc cu un ac de siguranţă. &entru o clipă$ el a stat 'n aţa uncţionarului care adusese ordinul$ g(ndindu-se ad(nc$ apoi a spus 'ntr-un mod simplu: P #u sunt slu!itorul lui +umnezeu. Rntr-un mod asemănător i-a răspuns şi diaconului Atanasie$ c(nd a ost la %alonic pentru un tratament medical$ iar diaconul l-a găzduit 'n casa sa: P &ărinte$ hai să ieşim din apartament. +octorii din %alonic ne-au povestit mai t(rziu ce le-a spus lor: P #i 9 raţii atoniţiA mi-au spus să ac operaţie$ dar eu re uz$ pentru că orice călugăr care e mai )ătr(n de Y6 de ani nu supravieţuieşte unei operaţii$ şi eu vreau să mor pe Munte$ locul meu de pocăinţă.presia 5"ătr(nul Athos8 şi credea cu adevărat că aceasta se re erea la un părinte cuvios ce trăia pe v(r . Rn ciuda 'mpotrivirii părintelui său$ el a 'nceput să urce muntele. +acă nu vrea$ nu va i aşa.putea spune: nu-l atinge. #ste cutremur. Ce se 'nt(mplă^ . +e ce să ne temem^ Iu spune undeva 4ristos că cei credincioşi$ chiar de vor m(nca ceva de moarte$ nu vor i vătămaţi^ Iu vă 'ngri!oraţi. P +e ce^ 'ntre)a el. +acă-mi puteţi da nişte medicamente$ le voi lua$ dar am aproape [] de ani şi nu vreau să iu operat departe de Muntele Athos. #l nu s-a mutat şi nimic nu s-a 'nt(mplat. CAPITOLUL $$$VI . bi el ăcea semn cu m(na dreaptă să se oprească maşinile. 1asă-i să aştepte un pic.istă pericolul ca această clădire să cadă şi să ne ucidă. +acă nu$ nu. Ioi$ cei de pe % (ntul Munte$ 'nt(i )inecuv(ntăm totul cu semnul % intei Cruci şi apoi m(ncăm. Iu putem ace nimic. +iaconul Atanasie a spus că părintele #noh a mers la %alonic 'n haine zdrenţuite.

Aştepta un 'nger să se co)oare din cer şi să-i aducă % intele /aine. Acest %piridon$ la 'nceput a ost ascultător şi corect 'n toate. Rn acelaşi timp$ au apărut o mulţime de 'ngeri$ % inţii Apostoli$ s inţii ierarhi$ )ăr)aţii şi emeile drepte. P #şti de la % (nta Ana^ Ri ştiu pe toţi de acolo. #l a căzut 'ntr-o r(pă şi s-a 'necat 'n mare. #l se considera mai presus dec(t toţi călugării şi$ urm(nd voia sa$ a a!uns să ie stăp(nit cu totul de duhul m(ndriei. % (ntul %piridon conducea corul ierarhilor$ iar aţa lui a ost privită atent de monahul %piridon. bi a deschis. Rn acel moment$ %ava a leşinat. % (rşitul lui a venit 'ntr-o zi c(nd pescuia cu raţii săi 'n mare. +e unde vii^ 2nde trăieşti^ P #u sunt de la % (nta Ana$ Werasia. P Kiule$ eu sunt "ătr(nul Athos. Kăcea privegheri lungi$ ără )inecuv(ntarea părintelui său. Iu e nevoie să te o)oseşti şi să mergi mai departe. Rntre timp$ alsul 'nger 'l 'ndemna: . A sporit numărul de metanii pe care le ăcea. P %unt trimis de Rnsuşi &reaputernicul +umnezeu ca să-ţi spun că e mulţumit de toate lucrările şi aptele tale )une$ a spus el. 3remea era rea şi cădea zăpadă peste tot. Kalsul 'nger i-a spus aceste lucruri lui %piridon care$ 'n ad(ncul m(ndriei sale$ ără rugăciune şi harul lui +umnezeu$ l-a urmat pe acela. #l era convins că nici un preot nu era vrednic să-l 'mpărtăşească. Monahul %ava$ or)it de neascultare şi de cuvintele satanei P şi$ 'ntr-adevăr$ satana arăta aşa cum şi-l 'nchipuia el pe "ătr(nul Athos P$ i-a ăcut plecăciune. #ra iarnă. +upă trei zile şi-a revenit$ a spus ce i s-a 'nt(mplat şi cu lacrimi 'n ochi şi-a cerut iertare de la )ătr(nul său şi de la raţii săi călugări. Kă o plecăciune şi 'ntoarce-te acasă$ iar voia ta şi eu vom avea gri!ă de tine.P Aş dori să-l cinstesc pe "ătr(nul Athos$ a reuşit să spună mult tul)uratul %ava. SSS #ra un nevoitor numit &ahomieM el trăia 'n Warulia şi era mult 'nşelat de cel rău. P Iu-ţi ace gri!i$ a spus presupusul )ătr(n. Mulţumit de sine 'nsuşi$ alsul 'nger a spus: P 2ită-te acolo. 1-au găsit pe coasta opusă a %iLiei$ m(ncat pe !umătate de un peşte mare. Rn starea sa de călugăr$ el a 'ntrecut limita 'n nevoinţa ascetică. Am venit eu la tine. SSS Cu mulţi ani 'n urmă$ pe v(r ul de sud al WatunaLiei$ trăia un )ătr(n oarte evlavios. ti-am văzut intenţiile. Rn prezenţa celorlalţi$ un v(rte! l-a luat pe deasupra )ărcii. %-a 'nt(mplat la aceeaşi oră la care el$ odată$ s-a 'nchinat satanei. A stat opt ani 'n schit ără să-şi găsească odihna. #l avea un ucenic al cărui nume era %piridon. Ast el$ sărmanul călugăr %ava a dispărut pentru totdeaunaQ. +upă mai multe ore$ un trecător l-a găsit şi l-a dus 'napoi la % (nta Ana. +upă o călătorie de mai multe ore$ el a a!uns pe v(r ul Muntelui Athos. Apoi$ U6 ani s-a rugat Maicii +omnului &ortăriţa de la Mănăstirea -viron să-l a!ute. Iu e nevoie să a!ungi pe v(r . P Acum eşti al meu$ a spus diavolul$ şi eu voi veni 'ntr-o zi să te iau cu mine. P +ar eu de ce nu te cunosc pe tine^ # oarte ciudat. Rl vezi pe 4ristos venind^ %piridon a văzut o s eră roşie şi 4ristos părea că stă pe tron$ 'n centrul ei$ 'm)răcat 'n veşminte arhiereşti. Rntr-o noapte$ el a auzit o )ătaie 'n uşă şi cuv(ntul 5)inecuv(ntaţi8. -ar +umnezeu vrea să te răsplătească şi vrea să vii azi pe v(r ul Muntelui Athos$ unde va veni cu 'ngerii şi s inţii$ ca tu să te 'nchini 'n aţa 1ui. #u sunt s ătuitor duhovnicesc şi toţi călugării din ascultare$ care sunt cura!oşi şi se g(ndesc la ei$ vin şi se pleacă 'n aţa mea. Apoi$ cu groază$ a o)servat că m(na pe care a sărutat-o avea unghii 'ngrozitoare$ şi şi-a dat seama de 'nşelăciune. Rnaintea lui stătea ceva ce părea a i 'nger$ deşi aceasta era doar o aparenţă şi nu o realitate. 3iaţa lui s-a s (rşit tragic. Cu trecerea timpului$ viermele nevăzut al m(ndriei a 'nceput să-l roadă.

>fFA este cel care a ost egumen$ iar apoi a demisionat. /e rog$ de acum 'nainte nu mai da atenţie visurilor pe care viclenii diavoli le olosesc ca să 'nşele oamenii. #l se g(ndea constant la acel vis$ iar rezultatul era că timpul pentru rugăciune şi pentru r(nduiala zilnică avea de su erit. +e atunci$ el a continuat cu rugăciunea$ dar simţea acelaşi tremur 'n trupul său. /oţi erau mişcaţi şi stranele erau mişcate$ ca şi cum ar i ost conectaţi pe r(nd şi ca şi cum dansau toţi 'mpreună. Acest vis a ost de a!uns ca să-i aducă m(ndrie şi aroganţă 'n su let$ de vreme ce a 'nţeles că tre)uie să vadă şi să venereze s inţii. %piridon a păşit şovăielnic 'nainte. Rntr-o noapte$ c(nd era 'n una din viile din apropierea mănăstirii şi spunea rugăciunea$ a simţit un tremur şi un ior$ 'n acelaşi timp$ 'n trupul lui. &rimindu-i cu )unătate şi 'nţelegere$ eu l-am luat pe su erindul Alipie 'ntr-o parte şi i-am pus 'ntre)ări cu gri!ă. +eşi speriat la 'nceput$ el şi-a spus: 5/re)uie să spun rugăciunea ără şovăială$ şi ce poate să-mi acă diavolul^8.orcizare$ ără 'ncetare$ pe r(nd. +e asemenea$ c(nd el intra 'n chilia lui$ aceea şi cele din apropierea ei se zguduiau ca 3ezuviul$ lucru care nu s-a mai auzit să se i 'nt(mplat 'nainte. Rn cele din urmă$ nu ştiu cum s-a hotăr(t$ ei l-au adus la mine$ nevrednicul$ să le dau părerea şi s atul despre ce tre)uia ăcut. 3ăz(nd această tristă situaţie$ egumenul mănăstirii şi cei ce se ocupau de aceasta$ l-au 'nchis 'ntr-un mic paraclis$ 'i dădeau 6] g de p(ine 'n iecare după amiază şi le-a spus preoţilor să-i citească rugăciuni de e. +ar 'n zadar$ situaţia părea a se 'nrăutăţi. #l s-a căit şi a mărturisit tot ce s-a 'nt(mplat. SSS Rnţelept şi cu discernăm(nt$ părintele +aniil WatunaLiatul avea darul de a recunoaşte c(nd o persoană era 'nşelată de diavol şi a a!utat multe su lete$ ie vor)indu-le$ ie 'nvăţ(ndu-le prin scris$ a!ut(ndu-i să se eli)ereze de capcanele diavolilor şi de lupta din dreapta dusă 'mpotriva lor. &ărintele său i-a dat canon să nu se 'mpărtăşească trei ani şi l-a trimis să stea 'n Mănăstirea +ionisiu$ unde tre)uia să spele vasele. Mi-a mărturisit tot ce se 'nt(mplase$ 'n toată viaţa lui$ din copilărie$ şi după aceea l-am 'ntre)at care era părerea . #l s-a smerit cu adevărat$ căci a spus la toţi părinţii$ şi mai ales 'ncepătorilor$ despre chinul şi moartea lui 'n ricoşătoare pe care aproape a gustat-o$ şi cum a ost salvat prin rugăciunile părintelui său. +upă ce a trecut mult timp$ &reaputernicul +umnezeu l-a luminat pe el ca să-l viziteze pe )inecunoscutul duhovnic Trigorie$ un ascet ce trăia 'n sărăcie totală$ 'ntr-o chilie mai 'ndepărtată din acelaşi schit. #l ne-a scris următoarea 'nt(mplare: OCu c(ţiva ani 'n urmă era un călugăr numit Alipie$ vieţuitor al unei chinovii de pe % (ntul Munte$ care se nevoia pentru m(ntuirea lui şi practica rugăciunea lui -isus. %e pare că el a avut un vis 'n care 'l cinstea şi-i săruta degetele de la picioare % (ntului 3asile cel Mare. #l i-a spus: P Kratele meu$ tu ai venerat un diavol mare şi nu pe % (ntul 3asile cel Mare. SSS 2n proigumenZY 9&roigumen 9xrfzsf•D. Cineva tre)uie să se i rugat pentru el 'n acel moment$ căci a o)servat$ surprins$ că presupusul % (nt %piridon purta un culion uriaş$ 'nalt de un metru$ iar el ştia din icoane că este mic. --au tre)uit douăsprezece ore ca să se re'ntoarcă la chilia sa$ unde l-a găsit pe părintele său rug(ndu-se cu lacrimi. Această posedare a devenit cunoscută tuturor părinţilor mănăstirii şi ei erau tul)uraţi deoarece nu numai trupul lui tremura$ dar şi a celor ce erau 'n !urul lui 'n )iserică$ 'n timpul slu!)elor$ st(nd 'n strane unul l(ngă celălalt.A dohiarit$ Ieo it$ stătea 'n anul U[[] 'n Chilia Arhanghelilor la % (nta Ana Mică.P 1a ce te uiţi^ +e ce pierzi timpul^ Iu vezi că vine 4ristos^ +u-te repede şi te 'nchină 'n aţa 1ui. #l a venit cu un alt rate din mănăstire. #l a ăcut cruce$ spun(nd: P +oamne$ ai milă de mine$ eu n-am văzut niciodată un culion aşa de mareN +eodată$ toate iluziile au dispărut$ iar %piridon se a la singur pe marginea unei prăpăstii$ 'ntr-o r(pă a)ruptă$ cu un picior ad(ncit 'n zăpadă şi cu celălalt pregătit să păşească 'n a)is.

&e l(ngă gri!a ce o avea ca )olnavul să ai)ă m(ncare curată şi să-şi păstreze trupul curat$ Alipie citea pentru el şi slu!)a Ceasurilor şi 3ecernia. 2nul dintre cei mai respectaţi călugări ai mănăstirii$ #vdochim din /inos$ prin tainicele căi ale lui +umnezeu$ pe care nimeni nu le 'nţelege$ a devenit grav posedat. Ca dovadă a schim)ării sale curate şi )inecuv(ntate de +umnezeu$ prezint aici relatarea unui act de cura!oasă ascultare$ pe care l-a ăcut şi pentru care a ost admirat de toţi.perimentată^ +upă ce i-am demonstrat cu %criptura că era 'nşelat$ cu harul lui +umnezeu şi-a venit 'n simţiri$ şi-a dat seama de 'nşelăciune şi m-a 'ntre)at cum să se 'ndrepte. %pre s (rşitul său$ care a venit peste trei ani$ el s-a 'm)olnăvit de tu)erculoză. Rn al treilea r(nd$ continu(nd să spui rugăciunea şi ignor(nd această putere rea$ crezi că placi lui +umnezeu$ ceea ce ar i de dorit$ dar$ 'n realitate$ Rl superi$ urm(nd 'nşelăciunea 'n locul adevărului. Ast el şi-a dat duhul său.lui re eritor la acea posedare$ iar el mi-a răspuns: P Rn ceea ce priveşte tremurul trupului meu$ ori e o mani estare a harului divin$ ori e din invidia diavolului. &rin ascultarea şi ră)darea sa$ Alipie a a!uns să ie respectat de )olnav$ care cu ceilalţi era săl)atic şi di icil$ iar cu Alipie era ascultător şi liniştit. Aceasta a ost 'ntr-o s(m)ătă$ c(nd el părea să ie )ine$ dar$ după ce s-a 'mpărtăşit cu % intele /aine$ i-a spus unui rate mai apropiat lui: 5Azi$ 'nainte de a veni seara$ voi pleca8. Iu numai că striga şi 'n!ura revoltător$ rup(nd lanţurile sale$ dar cel mai trist dintre toate era că se m(n!ea cu propria sa murdărie. -ar dacă din o)işnuinţă trăieşte tremurul$ să nu-i dea atenţie$ ci să se roage +omnului 4ristos să-l eli)ereze din aşa stare de )oală. &rezenţa lui Alipie era ca o )otniţă pentru ne)unia lui. SSS . &e l(ngă acestea$ cum ai 'ndrăznit să-ţi iei o misiune imensă ără o călăuză e. +e c(nd a ştiut de )oala sa şi a 'nţeles că tot ceea ce +umnezeu mi-a ăcut cunoscut mie a ost spre m(ntuirea sa$ el 'mi scria toate g(ndurile sale şi tot ce i-am scris 'napoi a pus 'n practică. +ă-mi voie să-ţi spun că greşeşti 'n trei eluri: Rnt(i$ ca să petreci timpul spun(nd *ugăciunea lui -isus$ tre)uie să aci nişte pregătiri dinainte. +ar tu nu vezi că ai multe lipsuri^ Rţi lipseşte ascultarea. Iu tre)uie să omit cel mai important lucru care arată pocăinţa şi ascultarea lui desăv(rşită. Apoi i-am răspuns: P Rn ceea ce priveşte rugăciunea$ chiar dacă eşti )inecuv(ntat şi pari a i duhovnicesc$ să nu ignorăm$ dar să analizăm cu gri!ă posi)ilitatea că luptăm 'n zadar$ crez(nd că acem voia lui +umnezeu$ dar se poate să acem chiar opusul. +upă adormirea sa$ )inecuv(ntatului Alipie i-a ost dată ascultarea de in irmier$ slu!)ă 'n care s-a distins prin gri!a ce-o avea aţă de raţii săi. bi ast el$ 'nainte de 3ecernie$ a răposat. #u cred că tre)uie să insist asupra *ugăciunii lui -isus şi să-l las pe diavol să ie invidios. #u chem Iumele lui -isus şi nu renunţ la Iumele ce m(ntuieşte. +e vreme ce nimeni dintre raţi nu-l putea 'ngri!i$ ei i-au dat această misiune lui Alipie$ care$ ără să se pl(ngă$ a 'ngri!it de el trei ani$ 'ndur(nd cu mult cura! toate insultele. --am spus ce lucruri sunt necesare să acă şi am adăugat că$ dacă vrea să se eli)ereze complet$ tre)uie să acă următoarele: Rnt(i ar tre)ui să ai)ă ascultare desăv(rşită aţă de egumenul său$ să nu ie curios sau să vor)ească despre raţii săi. #l a acceptat smeritele mele 'ndrumări şi s aturi cu credinţă nezdruncinată$ iar după aceasta s-a 'ntors la mănăstirea lui şi$ după c(teva zile$ cu a!utorul lui +umnezeu Cel &reamilostiv$ a ost eli)erat cu totul şi a devenit ţinta respectului şi dragostei tuturor raţilor 'n 4ristos pentru 'ntoarcerea sa$ )inecuv(ntată de +umnezeu$ dar mai ales pentru ascultarea sa desăv(rşită aţă de toţi. #u$ a continuat$ spun rugăciunea. &entru el$ am ost de două ori la mănăstirea sa$ şi de iecare dată am ost pe deplin mulţumit de minunata lui schim)areQ. Rn al doilea r(nd$ ăc(nd *ugăciunea lui -isus te g(ndeşti la ea ca la o mare virtute a ta şi crezi că din cauza aceasta vră!maşul te invidiază şi se mani estă 'n acest tremur scandalos. Rn al doilea r(nd$ c(nd spune 5+oamne -isuse 4ristoase`8 să nu dea atenţie puterii rele$ care p(nă atunci la 'nşelat. +upă trei ani$ #vdochim a ost eli)erat de su erinţele sale şi$ cu o săptăm(nă 'nainte de plecarea sa la +omnul$ a ost cu totul liniştit. 1ucrul uimitor a ost acela că şi-a cunoscut dinainte timpul morţii sale. # mai olositor pentru mintea şi 'ntreaga lui iinţă să stea departe de aceste g(nduri. Rm)răţişezi cu uşurinţă m(nia şi vra!)a$ iar voia proprie şi g(ndul ţi le socoteşti a i engolpion dumnezeiesc.

#l a vrut să acă nevoinţe ascetice 'n e. +in acest motiv$ el nu se 'mpărtăşea cu % intele /aine.2n ascet numit bte an$ care 'ncă locuieşte 'n Warulia$ e 'nşelat să o icieze % (nta 1iturghie singur$ ceea ce nu se o)işnuieşte 'n "iserica 0rtodo.ces$ 'nainte de a se curăţi pe sine de patimile m(ndriei şi tru iei$ aşa că s-a retras 'n chilia sa şi se hrănea numai cu p(ine uscată. +upă ce a trecut o săptăm(nă şi m(ncarea lui s-a terminat$ a deschis uşa şi a văzut 'n aţa ei un sac plin cu p(ine uscată. Aici a trăit odată părintele 4aralam)ie. A ost găsit 'n acea poziţie de vecinul său$ părintele +ionisie$ căruia i-a descris 'ntregul episod. Rmi amintesc că odată l-am văzut noaptea$ cu o lanternă$ apoi ceilalţi raţi de la % (nta Ana mi-au spus despre el. Apoi$ 'ntr-o noapte$ spre miezul nopţii$ c(nd citea Acatistul Maicii +omnului$ la r(ndul 5aid eşti ecioarelor$ Iăscătoare de +umnezeu$ Kecioară`8$ el a auzit o )ătaie 'n uşă. SSS Acestea au ost luate din "i)lioteca de manuscrise a ieromonahului aghiorit # timie al Cretei: OCu 6] de ani 'n urmă$ monahul &ahomie din *odestov$ /racia$ trăia cu semenii săi călugări 'n Chilia % inţilor Apostoli de la % (nta Ana.ă. Ca rezultat$ s-a convins că asceza şi postul său au ost primite de +umnezeu$ devenind mai lăudăros şi mai m(ndru. P +acă vrei să te cred$ i-a spus )ătr(nului cu )ar)a al)ă$ 'nsemnează-te cu semnul crucii şi apoi vino să continuăm Acatistul Maicii +omnului. Atunci străinul s-a m(niat şi a strigat: P Am aici a!utorul de care ai nevoie şi tu nu mă crezi$ şi-mi ceri să-i citesc #i asemenea cuvinte care ne ard^ IiciodatăN %-a ăcut un zgomot puternic şi 'ntregul loc a ost zguduit şi umplut cu um şi cu un miros insuporta)il$ iar acel demon$ su) chipul )ătr(nului$ a dispărut. &ărintele 4aralam)ie a o)servat că vizitatorul său avea unghii roşii$ oarte lungi. C(nd şi-a revenit$ el s-a aşezat 'n colţul chiliei lui$ 'n ăşurat 'ntr-o pătură$ şocat şi cutremurat de rică. Chiar dacă sunt şchiop$ eu ţi-am adus p(ine uscată şi un coş plin cu monezi de aur$ ca să ai )ani să-ţi cumperi rezerve de p(ine uscată şi să nu ii nevoit să ieşi din chilia ta. #l nu recunoaşte că "iserica este Cora)ia s (ntă a Adevărului şi nu acceptă cinstirea % (ntului Iectarie. SSS %us$ 'n %chitul % (nta Ana$ a ost un călugăr ce su erea de 'nşelare. . SSS +easupra peşterii % (ntului Acachie Wa soLalivitul este Chilia Adormirii Maicii +omnului$ unde trăiesc părintele %era im şi 'nsoţitorul lui. #l a spus acestea şi a 'ntins m(na să-i dea coşul cu monezi. &ărintele 4aralam)ie a căzut !os$ inconştient$ din cauza ricii. +upă ce a deschis uşa$ a văzut un )ătr(n cu )ar)a al)ă$ şchiop$ cu o 'n ăţişare săl)atică: P Kiule$ eu sunt duhovnic$ a spus el$ şi am venit să văd luptele tale$ deoarece eu iu)esc oarte mult pe cei ce se luptă 'n taină. #l locuia 'ntr-o chilie părăsită şi niciodată nu lua legătura cu nici unul din raţii săi$ iar 'n ne'nţelegerea lui credea că nu era nici un preot vrednic să slu!ească % (nta 1iturghie.

+ar$ 'ntr-un an nu a ăcut aşa$ ci$ imediat după praznic$ s-a 'ntors la locuinţa sa. Rn r(nt de o armă ne'n r(ntă$ ar i plecat ără să-mi acă rău. &riveşte partea )ună a lucrurilor. 0dată i-au ost urate U6] Lg de ulei. Rn această aptă$ diavolul a văzut posi)ilitatea de a-l 'nşela pe aaharia. #l i-a adus acelui )ăr)at la cunoştinţă acest lucru$ s ătuindu-l să meargă şi să se spovedească. SSS 0dată$ c(nd a venit un anume teolog l(ngă )ătr(nul -osi $ 1ocuitorul 'n peşteră$ )ătr(nul a simţit un miros ur(t. Rn acelaşi timp$ trăia 'n % (ntul Munte &reas inţitul Iil de Warpathos$ care avea o)iceiul ca la iecare săr)ătoare a % (ntului Atanasie al 1avrei să-i viziteze pe părinţii cunoscuţi lui din pustie şi schituri. +imineaţa$ un rate care venise să-l vadă dintr-un motiv personal$ l-a găsit 'n acea stare. +ar ucenicul lui a continuat să protesteze$ să critice şi să ai)ă suspiciuni.Adesea el povestea cum a trăit 'n chinovie cu monahul aaharia$ un dascăl ce tradusese lucrările % (ntului /eodor %tuditul. 1-am vizitat spre s (rşitul vieţii sale$ c(nd era ţintuit la pat. Rn tot restul vieţii sale$ el a mărturisit adesea: P Am scris multe lucruri$ am ost 'n multe locuri ale lumii$ 'nsă diavolul m-a 'nşelat ca să mă plec 'naintea lui. P "inecuv(ntate$ de ce nu mulţumeşti lui +umnezeu^ Acum eşti li)er şi cu mai puţine patimi$ pentru că avem numai un vas de ulei 'n loc de trei$ a spus )ătr(nul. Chiar atunci a alergat şi i-a chemat pe preoţii schitului$ care i-au ăcut % (ntul Maslu şi au citit rugăciunile % (ntului 3asile. P +e ce te deran!ezi să vizitezi o cunoştinţă nevrednică$ mai ales pe timp de noapte^ a 'ntre)at el. +e 'ndată ce i-a sărutat m(na$ diavolul a dispărut$ lu(nd şi harul pe care aaharia l-a avut şi lăs(ndu-l 'ntins pe păm(nt. &resupusul episcop a 'ntins m(na dreaptă ca să i-o sărute$ dar 'n loc să-l )inecuvinteze l-a 'mpins !os şi l-a ăcut ca pe unul mort$ căci el nu era de apt episcopul Iil$ ci 'nsuşi diavolul. #l şi-a cunoscut dinainte moartea sa. A ost cunoscut pentru smerenia şi inima sa curată$ deoarece niciodată nu se supăra şi nimic din ce vedea sau auzea nu-l tul)ura. 2cenicul a ost nemulţumit$ iar atitudinea lui l-a 'ntristat pe )ătr(n. +e asemenea$ l-au )inecuv(ntat cu s inte moaşte şi$ după aceste 'ngri!iri$ s-a ăcut )ine şi a putut m(nca. P &riveşte$ iul meu$ i-a spus părintele a. Acolo el a trăit singur pentru tot restul vieţii sale.Despre l'nde(e& ca cea a lui )ristos& !i despre ner"utate Capitolul precedent Urmatorul capitol Ieromonahul român !eontie &in Negre/ti$ !udeţul Ieamţ$ a venit la % (ntul Munte 'n U[6_ şi a murit 'n UX]U. A ost un om paşnic. Iu crede tot ce auzi$ ci numai !umătate din ceea ce vezi cu proprii tăi ochi. Rntr-o seară de vară$ pe \ iulie$ 'n timp ce stătea a ară 'n curtea sa$ aaharia a auzit paşi şi apoi a văzut un )ăr)at apropiindu-se$ care părea a i episcopul Iil.$ un părinte de la Ioul %chit$ a ost ca un miel al lui +umnezeu$ ără pic de viclenie. #u$ prostul de mine$ ar i tre)uit să ac semnul % intei Cruci 'nainte de a-i săruta sc(r)oasa m(nă. . CAPITOLUL $$$VII . Cauza acelui miros era credinţa aceluia privind teoria evoluţionistă a lui +arwin. bi chiar atunci c(nd a 'ntre)at acestea$ el a ăcut o plecăciune p(nă la păm(nt$ pregătindu-se să-i sărute m(na ierarhului. Ast el$ n-ar i putut să stea. SSS "ătr(nul a. +e asemenea$ 'n iecare an 'l vizita pe dreptul dascăl aaharia. +upă un timp de la traducerea acelor lucrări$ el a ost adus la chilia lui Avacum$ la % (nta Ana. Rn iecare după amiază 'şi punea epitrahilul şi vizita cimitirul$ unde se ruga pentru părinţii şi raţii plecaţi.

#l a ost secretar al schitului şi principal editor al ziarului 5Ioul 1ogos8. &ărintele %tachis avea şi altă virtute. SSS Monahul -oasa de la % (nta Ana nu a produs niciodată 'n viaţa sa vreo supărare.emplu de ascultare$ smerenie şi ră)dare. %-a nevoit 'ntr-o chilie părăsită de la &ine. /oţi se luptă c(t pot ei de )ine şi numai st(nd aici$ 'n Trădina Maicii +omnului$ este năde!de de m(ntuire. Adeseori mergea la 'ndepărtatele &araclisuri din 'mpre!urimi$ ca să se roage. Chilia lui era 'n partea cea mai de nord a WatunaLiei$ deşi la 'nceput usese călugăr pe Muntele %inai. &ărintele /eo il a ost un adevărat prieten a lui +umnezeu$ cu o ire entuziastă şi perseverentă. #l a ost un e. #l a ost un mare spri!initor al chinoviei$ credincios sarcinii ascultării lui p(nă la sacri iciul de sine şi moarte$ desprins total de rude şi lume$ )l(nd cu toţi$ iu)itor al singurătăţii şi rugăciunii. Aceşti oameni construiau cuptoare de cărămidă la o mică distanţă de chilia lui. SSS Ad(ncit 'ntotdeauna 'n oloasele rugăciunii minţii$ părintele %tachis era un pustnic vrednic de admiraţie.SSS 2n părinte )l(nd şi neprihănit spunea: P /oţi părinţii sunt )uni. Cum a trecut odată o mare ispită cauzată de trei mireni$ e o )ună dovadă a smereniei sale ne'ntrecute şi a lipsei de m(nie. C(nd )ătr(nul său a ost ţintuit la pat de )oală$ părintele %tachis nu putea munci destul pentru a se 'ntreţine pe el şi pe )ătr(n şi nu s-a ruşinat să ceară$ ceea ce a ăcut-o cu o smerenie tăcută şi respectuos.plodat$ ăc(nd zadarnică toată munca zidarilor. Ceilalţi l-au s ătuit pe tovarăşul lor să 'nceteze cu elul acesta nerespectuos şi păcătos de a i$ avertiz(ndu-l că un asemenea comportament ar putea aduce ceva rău asupra lui$ ceea ce s-a 'nt(mplat 'ntr-adevăr. A murit 'n UXZ\. 1a trei zile după ce cuptoarele au ost aprinse$ ele au e. SSS Monahul %o ronie "izantinul$ om de litere$ care trăia la % (nta Ana$ s-a remarcat prin smerenia şi inima sa curată. A murit la o v(rstă 'naintată. Mulţi părinţi din mănăstirile idioritmice$ c(nd s-au mutat din lume$ practicau asceza$ isihia şi smerenia. 2nul dintre ei a ost vrednicul de pomenire părintele /eo il$ de care 'şi amintesc cu respect toţi călugării din Marea 1avră. SSS . 2nul dintre ei 'n!ura şi vor)ea ur(t cu părintele %tachis$ care păstra tăcerea. Iumai o dată m-am 'nvrednicit să-l văd la arsanaua %chitului % (nta Ana$ deoarece trăia 'n lumea ascunsă a tăcerii$ a unui adevărat isihast.

#l a ost luat pe neaşteptate$ ca )unătatea lui să nu ie schim)ată de cel rău.A ost un monah care 'n cei 7] de ani ai vieţii sale nu a supărat pe nimeni. &e patul de moarte$ cu ultima lui su lare$ adevăratul hoţ a mărturisit că a ascuns cartea 'n gropniţa schitului$ unde sunt păstrate oasele celor răposaţi. #l a re uzat să-i urmărească 'n !ustiţie pe acuzatorii săi$ şi a lăsat &readreptei Gudecăţi să aducă dreptatea. SSS Rn aşezarea isihastă a vechiului *ussiLon trăia un monah paşnic$ 0nisi or. SSS Cuviosul părinte Atanasie$ )i)liotecarul %chitului % (nta Ana$ a ost acuzat pe nedrept 'n UX76 că a urat un manuscris şi a ost 'ntemniţat trei ani. 0dată$ c(nd a ost lovit prin cuvinte de unii$ el i-a iertat şi le-a spus cuvintele +omnului: 5+acă am vor)it rău$ dovedeşte că este rău$ iar dacă am vor)it )ine$ de ce mă )aţi^8 9-oan U[$ _7A. . SSS Monahul Iil a ost un lăudat rod al % intei Mănăstiri %imonopetra. C(nd lucra la &atriarhia -erusalimului$ arhimandritul -oachim %petsieris 9U[[]PUX7ZA s-a dovedit a i un lucrător al virtuţii şi ascezei monahale. Ievinovat$ el a su erit această ispită cu deplină linişte$ 'ngăduinţă şi ără g(nduri rele. A ost at(t de smerit$ pe c(t de cult. #l era aşa de smerit$ 'nc(t atrăgea oamenii prin simpla lui prezenţă. #l a slu!it ca secretar principal al Consiliului % (ntului Munte. Aceste lucruri ne-au ost povestite de ucenicul său$ călugărul doctor &avel 1avriotul. +e iecare dată c(nd cineva spunea: 5&ărinte$ acei oameni vor)esc de dumneata8$ el răspundea: 53ă rog$ raţii şi prietenii mei$ nu vor)iţi greşit despre nimeni$ nu vor)iţi cu răutate 'mpotriva )ine ăcătorilor mei8. A ost cunoscut mai ales pentru ră)darea şi smerenia sa. +e v(rstă medie$ av(nd doar Z] de ani$ el a murit de tu)erculoză. SSS Călugărul doctor %piridon Wam)anos$ 1avriotul$ a!utătorul părinţilor )olnavi şi su erinzi$ a nevoitorilor pustnici şi a celor din chinovii$ era neinteresat de )ani şi a ost cunoscut pentru smerenia$ )unătatea şi iertarea sa. &atriarhul -oachim al ----lea scria mulţilor săi prieteni: 5+e multe decenii &atriarhia n-a primit asemenea scrisori de la % (nta Comunitate8. #rau momente c(nd i se vor)ea părintelui Iil necuviincios$ dar reacţia sa era aceea de a spune cu linişte şi calm: 5#u 'i văd pe toţi părinţii de la cons ătuiri ca pe 'ngerii lui +umnezeu$ şi prin eţele lor evlavioase 'i văd pe părinţii din vechime$ 'ntemeietori ai s intelor mănăstiri8. #l a 'nceput nevoinţa 'n Ioul %chit$ unde s-a 'ntors cu )ucurie după ce şi-a desăv(rşit studiile şi a slu!it "iserica.

Rncă şi poet a devenit pentru aceasta$ d(ndu-le să citească versurile sale$ dedicate s intei )l(ndeţi. +e apt$ el era adesea criticat pentru smerenia şi )l(ndeţea sa. SSS &ărintele 3arlaam de la Mănăstirea . Mult mai 'ndrăgea duhul nem(niei şi al )l(ndeţii$ pe care se străduia să-l sădească şi 'n ucenicii săi.SSS #gumenul %o ronie de la Mănăstirea % (ntul &avel$ care a murit 'n U[[U$ 'n al optzecilea an al vieţii sale$ era un om oarte smerit. "ătr(nul s-a 'ntors la părinţi şi$ ără să se pl(ngă$ i-a asigurat liniştit că 'i iertase de!a pe duşmanii săi. 0dată$ a mers cu nişte părinţi mai 'n v(rstă la metocul mănăstirii$ la % (ntul Iicolae$ 4alLidiLi. 2n oarecare călugăr grigoriat a primit această poezie a sa$ la metocul din 3oultista: 0$ ce drag şi dulce-mi este omul )l(nd şi cumpătatN C(nd altul m-a 'mpilat la ce )un sa-l i mustrat^ &iere oare-a sa tur)are$ auzind a mea mustrare^ C(nd prinde-a se-nverşuna$ de-aş 'ncepe-a-i da răspuns$ 'ntr-o clipă$ chiar ca el$ tur)at şi eu am a!uns.eno on$ care a trăit peste U]] de ani$ a lăsat 'n urma lui$ 'n inimile şi minţile monahilor mai tineri dec(t el$ care l-au 'nt(lnit aproape de s (rşitul vieţii sale$ raze de )unătate$ )l(ndeţe şi dragoste. Acolo erau nişte pro)leme cu oamenii din zonă. %e spune că osemintele lui erau )inemirositoare. &ărintele 3arlaam le-a vor)it cu )l(ndeţea lui o)işnuită$ dar acei oameni$ neascultători din ire$ l-au de ăimat şi au turnat un )idon cu vopsea pe capul lui. &ărintele -oachim %petsieris ne-a povestit despre virtutea acestui )ăr)at. Rnsă-n ceasul 'nvră!)irii )uzele-mi n-or să grăiască$ . SSS %u letul vrednicului de pomenire părinte Atanasie$ egumen al % intei Mănăstiri Trigoriu$ era ca un port ără urtună. Chiar la v(rsta de U]] de ani curăţa 'ncă pomii$ dar nu pentru că muncea din greu şi nici pentru ră)darea pe care o avea 'n )oli 9su erind de hernie$ pentru care niciodată nu a purtat )r(uA era at(t de iu)it$ ci pentru dragostea şi ră)darea pe care le arătase de nenumărate ori. Iimeni nu l-a văzut m(nios. #gumenul de mai t(rziu$ 3isarion$ spunea: 5#l se aseamănă cu igurile ascetice ale /e)ei din #gipt.

P Iici tu nu vei i iertat$ a răspuns omul şi a plecat. Ri e rică$ a răspuns omul. P /recerea e prea str(mtă şi prea a)ruptă pentru animal$ părinte. P Iu vei i iertat$ a spus preotul. /e rog$ iartă-mă şi pe mine. P Rţi spun: adu lemnele mai aproape. P Acum ce mă ac^ s-a g(ndit preotul.S 9/raducerea poeziei aparţine Cristinei "ăcanu nIota editoruluio. Iu pot slu!i 1iturghia.ci-aşteapta-voi$ potolit$ norii să se risipească. P Adu-le mai aproape$ a spus preotul. P Wosta$ i-am spus căpitanului$ eu nu călătoresc. Iedreptatea voi zdro)i-o mai apoi$ )l(nd$ cu ră)dare$ şi-auzi-mă-voi mai )ine$ nerănit de-nverşunare. 2n )ăr)at căra lemne de oc. #l a 'nceput să se roage: 5Maica +omnului$ ce să ac^8. +ar acum$ că ne-am )lestemat unul pe celălalt^ Am o adevărată comoară pe care o pot olosi. # rugăciunea. +ar dacă se 'm)olnăveşte iul lui şi tre)uie să plece p(nă atunci^ Cum 'l voi găsi pe om^ Rntre timp s-a lăsat noaptea$ iar porţile mănăstirii au ost 'nchise. /recea un mic vaporaş şi l-am văzut pe părintele +emoclit$ care era medic la Ioul %chit$ şi pentru că părintele meu era )olnav$ am urcat la )ord ca să-l 'ntre) ceva despre el$ dar nu i-am spus nimic căpitanului şi el a crezut că merg la +a ni. P "inecuv(ntate$ a spus preotul$ ne-am certat pentru nişte lemne. A aprins o lanternă$ a ieşit prin poarta mică a mănăstirii şi a 'nceput să urce muntele$ noaptea$ numai cu lanterna$ ca să-l călăuzească. P +e ce nu mi-ai spus nimic^ Am răspuns: P Am vrut numai să-i spun o vor)ă medicului p(nă vin ceilalţi părinţi la )ord. -artă-măN P +umnezeu să te ierte$ părinteN a răspuns el. P "ună seara.A SSS &ărintele isihast # rem din pustia WatunaLia$ un )un dascăl al vieţii 'ngereşti$ care 'ncă trăieşte şi-i 'ndrumă pe atleţii lui 4ristos$ ne-a spus: 2rmătoarea 'nt(mplare a avut loc 'n Mănăstirea -viron. Maica +omnului mă va lumina ce să ac. C(nd noi$ călugării$ avem vreo pro)lemă$ cerem a!utorul Maicii +omnului. C(t vrei^ P aece sarcini. . +upă ce toţi părinţii au urcat la )ord$ vaporaşul s-a 'ndepărtat de doc. Iu pot. P bi acum^ s-a g(ndit preotul. Iu a durat mult p(nă ce i s-a dat răspunsul. P +umnezeu să te ierte$ a răspuns preotul şi a plecat ca să slu!ească 1iturghia. Wosta a 'ntors 'n doc şi eu am sărit. 0mul i le-a adus. P "ine ai venit$ părinte. Iu pot să ies să-l caut nici să intru 'năuntru c(nd mă 'ntorc. C(nd ai o ne'nţelegere cu cineva$ să nu mergi să iei 'mpărtăşania p(nă nu te 'mpaci 'nt(i. 2n preot i-a cerut să-i aducă şi lui: P Rţi voi aduce$ părinte. bi ei s-au certat. 2n incident asemănător s-a 'nt(mplat cu c(ţiva ani 'n urmă. Ce am să ac^ AN C(nd va trece m(ine omul$ 'i voi ace plecăciune şi-i voi cere iertare.

P +u-te dracului$ a ţipat el.hilia Schim2ării la 6a(ă &in Schitul Sfânta Ana. Iu numai că se 'mpărtăşea cu +umnezeu$ prin rugăciune$ dar ast el el se apăra de a cădea 'n !udecată$ prin prea multă vor)ă. %unt aşa de ericitN Ri dau slavă lui +umnezeu. CAPITOLUL $$$VIII . -artă-măN P +umnezeu să te ierte. Apoi poţi să te rogi şi să iei % intele /aine.]]] de ori rugăciunea lui -isus. SSS Mult evlaviosul ieromonah Mina &in Mavrovunio trăia 'n . Am mers la părintele meu şi i-am spus ce mi s-a 'nt(mplat cu Wosta. SSS 3rednicul de pomenire duhovnic %imeon$ ostul egumen de la %imonopetra$ era at(t de lipsit de răutate$ 'nc(t atunci c(nd a cunoscut o persoană care a urat ceva$ nu a trădat-o. P "inecuv(ntate$ 'n această dimineaţă am greşit şi te-am supărat. *ugăciunea nu a!unge nicăieri. /re)uie să ii iertat. Rmi vine să pl(ng de )ucurie. P /otul e )ine$ părinte.Despre virtutea %ndumnezeitoare a rug"ciunii& care cuprinde toate celelalte virtu(i Capitolul precedent Urmatorul capitol C(nd Sfântul Acachie Kafsokalivitul stătea la rugăciune 'n picioare$ părea un st(lp drept$ neclintitM iar c(nd stătea !os$ era neştiutor de trupul său$ căci era 'ntr-o stare de 'nălţare a iinţei sale plin de har şi lumină dumnezeiască$ necreată. /oţi mă iu)esc. Mi-am dat seama că nu pot slu!i 1iturghia şi am hotăr(t ca la pr(nz$ c(nd Wosta se 'ntoarce$ să merg la el şi să-i cer iertare. +acă spui ceva greşit$ nu merge să te 'mpărtăşeşti cu % intele /aine. Iici măcar nu poţi să te rogi. P Cum stau lucrurile$ Wosta^ am 'ntre)at. +upă ce ne-am 'mpăcat$ am putut să slu!esc 1iturghiaN &ărintele # rem le mai spunea mirenilor: P 1a el ar tre)ui să procedezi cu prietenii şi colegii tăi muncitori.A de metanii. SSS . C(nd a ost 'ntre)at despre aceasta$ el a răspuns: 5Rntrea)ă-l pe % (ntul %imeonM el ştie`8. +atorită aptului că se ruga mult$ el nu avea timp să vor)ească cu nimeni. +eci el rostea de 6. 1a pr(nz am plecat. /oţi sunt )uni. Rn timpul zilei şi al nopţii$ el ăcea de la U]]] p(nă la 7]]] de metanii şi de la 6] p(nă la U]] de şiraguriZ\ 92n şirag de metanii are U]] de )o)iţe.]]]PU]. SSS 2n )ătr(n smerit dintr-o chinovie$ spunea: P Iu mă pl(ng de nimeni.

A monahului or)$ l-au auzit rug(ndu-se. SSS Rn UXZ_$ la v(rsta de X7 de ani$ )ătr(nul Artemie a murit. Rntr-o zi$ el i-a spus părintelui său: P &ărinte$ m-am tot g(ndit. #i au crezut că la el se ace 'n tot Muntele Athos şi au scris: 5Iecontenite sunt rugăciunile de pe Muntele Athos`8.Rn Chilia 5-ntrării 'n "iserică Maicii +omnului8 a aceluiaşi schit$ trăia un călugăr numit &rocopie. Aici$ singurul lucru pe care-l acem e să ne rugăm 5+oamne$ miluieşte8 cu şiragul de metanii. 2n monah din Creta$ care trăia 'n Chilia % intei Cruci$ situată 'ntre Werasia şi Wa soLalivia$ şi-a pierdut vederea. P /e voi 'nvăţa eu. Rntr-o zi$ c(nd se simţea trist şi deznădă!duit$ a apărut 'n aţa lui un )ătr(n cu )ar)ă al)ă şi l-a 'ntre)at: P Ce se 'nt(mplă^ +e ce eşti trist^ P Ce se 'nt(mplă^ Aş vrea să 'nvăţ muzică şi nimeni nu vrea să mă 'nveţe$ pentru că nu pot c(nta armonios$ a răspuns el.A$ 'ncep(nd să se roage cu şiragurile de metanii: 5+oamne -isuse 4ristoase$ Kiul lui +umnezeu$ miluieşte-ne pe noi păcătoşii8. P Ce^ 0rice doreştiN a răspuns &rocopie.istă cuvinte. Atunci &rocopie şi-a dat seama că străinul era diavolul şi a devenit oarte$ oarte m(nios şi a spus: P Rnapoia mea$ satanoN bi satana a dispărut imediat.<<kf>A este numită o casă sihăstrească$ ce aparţine şi depinde de o mare mănăstire. +e o)icei stătea pe un scăunel$ 'm)răcat$ pregătit şi aştept(nd să-i cheme pe toţi la )iserică pentru rugăciune. +e vreme ce era or)$ nu ăcea nimic altceva dec(t să se roage ne'ncetat$ cu voce tare$ cu *ugăciunea lui -isus$ st(nd 'n picioare$ cer(nd lui +umnezeu să-i lumineze inima. Ca şi 'n scrierile sale$ la el a ost şi 'n viaţa de zi cu zi. #l a ost călugăr 'n Mănăstirea Trigoriu. Rn timpul slu!)elor$ &rivegherilor şi 1iturghiilor stătea drept$ ca un st(lp neclintit. %e 'nchina cu multă evlavie la % intele -coane. Adesea mergea la &araclisul % intei Anastasia să se roage 'n genunchi. Cu mine vei i cel mai )un c(ntăreţ. &icturile de pe pereţi$ pe care nu le putea a!unge cu )uzele$ el le atingea cu m(inile lui. +ar aş dori să-mi aci 'nt(i o avoare$ a spus străinul. -mediat$ c(ntăreţii au pus !os cărţile şi au 'ncetat cu 5terirem-urile8ZX 9%unt sila)e 'nc(ntătoare şi ără un 'nţeles 'n sine c(ntate uneori pentru a umple un spaţiu melodic pentru care nu mai e. Iiciodată nu se aşeza 'n strană. A doua zi$ părintele i-a spus: P 4ai să mergem$ iule$ să vedem ce ac părinţii aceia acolo$ ca să 'nvăţăm şi noi tipicul lor. Acolo$ 'n &rotaton$ călugărul a auzit c(ntece rumoase. Au stat a ară aştept(nd$ nedorind să 'ntrerupă 5slu!)a )isericii8. 0rice acem noi e mai . #ra curat la inimă$ cuv(nt şi comportament. Rntr-o zi$ doi !urnalişti ce erau 'n pelerina! şi treceau pe l(ngă chiliaZ[ 9Chilie 9~. Ar tre)ui să vezi cum Rl laudă acolo pe +umnezeu prin c(ntece$ coruri şi alte multe lucruri. P Rn loc de plată aş dori să arunci şiragul de metanii pe care-l ai 'n m(nă şi să 'ncetezi a te ruga. C(nd au intrat 'n )iserică$ el s-a aplecat şi i-a şoptit la ureche: P Rntr-adevăr$ iule$ aici 'l laudă pe +umnezeu. P &ărinte$ hai să mergem$ hai să continuăm munca noastră 'n liniştea chiliei noastre. C(nd s-a 'nt(mplat aceasta$ el a 'nceput să-şi dedice tot timpul rugăciunii. Iu !udeca şi nu clevetea pe nimeni şi purta cele mai ie tine haine. Acest )inecuv(ntat părinte 'şi olosea rareori patul său. C(nd se deschidea )iserica$ el era primul care intra. bi 'ncă n-a terminat de spus acestea$ c(nd un puternic cutremur a zguduit tot. SSS 2n ascet o)işnuia să-şi trimită ucenicul la Waryes să v(ndă lucrul m(inilor sale.

SSS &ustnicul 4risostom ne spunea: P Rn Wa soLalivia era un monah oarte )ătr(n numit Anatolie. SSS "inecunoscutul părinte %ava nu-şi olosea patul ca să doarmă pe el. #l avea o voce 'ngerească. +e asemenea$ erau puţin 5ne)uni pentru 4ristos8$ dorind ca virtutea lor să ie ascunsă$ rugăciunea lui -isus iind )ine 'nrădăcinată 'n inimile lor. Rşi spri!inea m(inile 'n ele şi ast el se ruga$ st(nd drept toată noaptea. SSS Asceţii Agatanghel şi Anania erau pustnici 'n % (ntul Munte$ unde duceau o viaţă 'ngerească.presus de muzică. . %e spune că$ de c(te ori c(nta 5Cuvine-se cu adevărat8$ 'şi ridica m(inile şi c(nta cu at(ta )ucurie 'n inimă$ 'nc(t şi candelele erau puse 'n mişcare. #l avea 'n chilia sa două unii legate de tavan. +e asemenea$ el spunea că şi 5+oamne$ miluieşte8 poate cutremura cerul şi păm(ntul. ti-a spus sau te-a asigurat c(nd va veni din nou^ spuneau ei călugărilor 'ncepători. #i iu)eau smerenia şi dispreţuiau m(ndria. SSS 2n monah mai 'n v(rstă spunea: P "aza tuturor este ca să spui rugăciunea 5+oamne -isuse 4ristoase$ Kiul lui +umnezeu$ miluieşte-mă pe mine păcătosul8. #i şi-au dat seama că cel mai )un mod de a se ruga este cu şiragul de metanii. /re)uie să-ţi aci canonul tău$ dar să cugeţi că nu-l aci. SSS 2n pustnic mai 'n v(rstă spunea: P Mulţi au rugăciunea minţii$ dar ei nu ştiu. Adesea$ 'i auzim pe părinţii din % (ntul Munte spun(nd: 5Ioi am devenit călugări pentru un singur motiv: ca să ne rugăm8. 0dată$ c(nd mă co)oram de la % (nta Ana$ l-am auzit c(nt(nd şi m-am g(ndit: 5Ce voceN C(ntă oare 'ngerii^8. P Călugăraşul meu$ 4ristos este aici.

SSS "inecunoscutul egumen de la WaraLalu$ ieromonahul Wodrat$ avea starea de rugăciune mereu cu el. +umnezeu nu lasă la greu pe nimeni. #ste a!utat$ orţ(ndu-se pe el 'nsuşi$ şi lucrările lui )une sporesc. Cel ce merge pe o cale greşită e ca şi cum ar păşi pe aer. Iu i-am dat atenţie şi mi-am continuat rugăciunea$ ără să iu tul)urat. 0dată$ c(nd stăteam 'n genunchi la rugăciune$ o lumină puternică a venit din spatele meu. P C(nd te rogi$ spunea el$ rugăciunea tre)uie să devină una cu inima$ aşa ca atunci c(nd lipeşti două o)iecte cu clei. Acea persoană a!unge 'n cele din urmă la vederea lui +umnezeu şi 'nţelege sensul Gudecăţii de apoi$ a iadului şi a 'mpărăţiei cereşti.SSS 2n monah nevoitor spunea că: P Rnt(i satana doreşte să ne oprească de la rugăciune. Acela va 'nţelege tot. Cine merge 'n adevăr nu va cădea 'n capcane. Rn timpul mesei$ chiar c(nd m(nca$ nu 'nceta să spună rugăciunea lui -isus cu mintea. . +acă această metodă nu dă rezultate$ va apărea el 'nsuşi$ numai ca să ne tul)ure şi să ne orţeze să ne 'ntrerupem rugăciunea. C(nd ai 'mplinit acel plan$ să spui: %lavă lui +umnezeuN SSS 2n părinte spunea: P Adevărata cunoaştere a rugăciunii inimii 'ncepe la om mai 'nt(i prin adevărata 'nţelegere a neputinţelor şi a slă)iciunilor proprii. SSS Rn mănăstirea )ulgară aogra u era un duhovnic$ părintele -oan$ care era un om al rugăciunii$ pocăinţei şi discernăm(ntului. Apoi$ doi demoni mici au apărut l(ngă mine şi au 'nceput să danseze şi să se !oace$ 'ncerc(nd să mă acă să r(d. Cel ce e curat cu inima vrea un 'ndrumător duhovnicesc$ are rica de +umnezeu 'n el şi se smereşte pe sine. Această rică 'l ocroteşte de 'nşelări. #l mai spunea: P Rnainte să 'ncepi un proiect$ tre)uie să te rogi lui +umnezeu: 1uminează-mă şi dă-mi putere. Mi-am dat seama că era de la diavol. +e 'ndată ce cineva 'ncepe să se roage$ vră!maşul 'ncearcă să 'mprăştie mintea cu g(nduri şi tot elul de iluzii. SSS Alături de marea sa asceză şi umilinţă ad(ncă$ ascetul /ihon avea de asemenea darul rugăciunii ne'ncetate$ chiar şi 'n timpul somnului. Rn acest punct 'ncepe cateheza. Cel ce are rugăciunea minţii cere să ie vindecat$ vrea să 'nţeleagă$ caută 'ndrumare. ai şi noapte$ muncind sau vor)ind$ rugăciunea sa interioară nu 'nceta niciodată.

C(teodată$ totuşi$ g(ndul 'mi era la datoria de _]] de drahme şi mă g(ndeam cum voi putea vreodată să-mi plătesc datoriaN 2nde aş putea găsi )anii^ Aşa că primeşte-i$ te rog$ ca să iu eli)erat de datorie şi de acest g(ndNQ. -a aceşti )ani. SSS Alt ascet spunea: P 1-am 'nt(lnit pe )ătr(nul meu$ care a plecat din această lume 'n timpul rugăciunii$ care a!unge la cer ca un st(lp de oc. P &ărinte$ ce sunt h(rtiile acestea^ 1e-am găsit 'n apropiere$ 'n timp ce mergeam spre % (nta Ana. bi iarăşi spunea părintele: . O#ra un timp de mare nevoie şi am văzut că este oarte disperat. P &ărinte Kilaret$ i-am spus eu$ sunt patru )ancnote de 6] de drahme. bi uneori$ +umnezeu cu m(na %a 'l va )inecuv(nta pe monah şi-l va lumina cu prezenţa %a$ cu a in initelor energii ale % (ntului +uh. SSS *espectatul părinte Therasim -mnogra ul ne-a povestit cum 'n UX76 i-a dat _]] drahme săracului ascet Kilaret.SSS "ătr(nul pustnic 4risostom ne spunea: P /imp de Z] de ani$ 'n pustie$ am ăcut toate slu!)ele cu şiragul de metanii. --am spus: P Iu-ţi ace gri!i. +ar oarte repede pierdeam atenţia rugăciunii.cerem să 'ndrepte asupra noastră numai o privire. Ascetul Kilaret a primit )anii şi$ după ce i-a mulţumit ratelui său pentru )unătate$ a pornit spre % (nta Ana. /re)uie să răm(nem 'n 'ntuneric$ 'ndur(nd cu ră)dare ostenelile$ plictiseala$ supărarea$ lipsa harului 'n timpul rugăciunii P tot ceea ce 'ngăduie +umnezeu. &entru aceasta$ roagă-te mult iu)itului +umnezeu să ai)ă milă de mine. Cum mergea$ a văzut 'n aţa lui patru h(rtii 'mprăştiate$ una l(ngă alta$ 'n r(nd$ şi a ost impresionat$ deoarece arătau di erit de celelalte. &rivirea %a ar i ca şi cum 1-am vedea pe +umnezeu. +umnezeu ţi le-a trimis. /re)uie perseverat. Rnţelegi ce ad(ncime a tainei e su) toate acestea^ bi altul spunea: P Monahul seamănă cu Moise$ care a cerut să-. +ar spune-mi$ ce ziceai şi la ce te g(ndeai pe drum spre schit^ P Ce altceva$ părinte$ dec(t rugăciunea lui -isus. #l spunea că tre)uie să răm(nem neclintiţi 'n credinţa noastră şi să stăm 'n chilie ca pro etul 'n peştera de st(ncă. &e cale$ ca de o)icei$ el spunea rugăciunea 5+oamne -isuse 4ristoase$ Kiul lui +umnezeu$ miluieşte-mă8. Iu e nevoie să mi-i dai 'napoi.vadă slava lui +umnezeu 9-eşire 77A. 1e-a ridicat şi cu simplitatea )inecunoscută s-a 'ntors la părintele Therasim. %e re erea$ desigur$ că nimeni nu poate să-1 vadă pe +umnezeu 'n esenţa %a. M-am minunat de providenţa dumnezeiască şi de puterea rugăciunii. bi +umnezeu i-a răspuns că nimeni nu poate să-1 vadă. Rn timpul &ostului Mare 'ncercam să ne concentrăm minţile asupra Celui *ăstignit. Acelaşi părinte mai spunea: P Cum 'ndrăznim să cerem să-1 vedem pe +umnezeu^ Mai potrivit este să ne 'n ăţişăm goi 'naintea %a$ lepăd(nd orice gri!ă şi toată iu)irea pentru lume$ pentru noi şi pentru g(ndurile noastre$ chiar şi 'n nevoinţele noastre$ să-.

2n lucru tre)uie ăcut cunoscut$ acela că su letul celui credincios are nevoie să se roage continuu.primat prin cuvinte$ şi cu a!utorul căruia vor)eşte cu +umnezeu$ prin rugăciune. SSS Marele părinte Calinic -sihastul spunea: P %ă ii veghetor e un dar de la +umnezeuN Aşa cum Atotţiitorul +umnezeu l-a creat 'nt(i pe om$ şi apoi a su lat 'n el su lare de viaţă$ la el călugărul tre)uie să se curăţească 'nt(i prin practicarea virtuţilor. C(nd te rogi$ adu-ţi aminte de ratele tău care se 'ndoieşte şi roagă-te zilnic ca +umnezeu să-l lumineze şi ca să ie )inecuv(ntat să a le calea spre m(ntuire. Kiindcă rugăciunea nu se termină niciodată. C(nd se termină implorarea$ 'ncep rugăminţile. 1a el şi mintea$ 'n loc să se 'mprăştie$ tre)uie să se dedice rugăciunii minţii. bi aşa 'ncepe mereu una dintre acestea$ iarăşi şi iarăşi. Apoi va i capa)il să primească darul rugăciunii minţii şi paza. Iu tre)uie să lăsăm mintea să hoinărească asupra lucrurilor zadarnice. SSS 2n călugăr mai 'n v(rstă$ truditor al rugăciunii minţii$ spunea: P I-ar tre)ui să pierdem nici o ocazie dată nouă de a spune rugăciunea lui -isus. # ca dialogul cu +umnezeu. Apoi se va muta de la practicarea virtuţilor la vederea lui +umnezeu. Iiciodată nu părea o)osit. # ca şi cu copiii mici care aleargă toată ziua$ strig(nd$ !uc(ndu-se şi lovindu-se unul de altul. %u letul lui se asemăna 5cu un pom răsădit l(ngă izvoarele apelor8 9&salmul U$ 7A. Iu pot spune ce simte o persoană c(nd se roagă.P 2n monah nu numai că studiază dogmele$ ci şi trăieşte după ele. &rin rostirea rugăciunii lui -isus mintea găseşte odihnă şi )ucurie. SSS . SSS &ărintele duhovnic Mina din Mavrovunio$ ce se nevoia 'n %chitul % (nta Ana$ mergea 'n iecare zi 'n paraclisul Chiliei lor şi citea$ rug(ndu-se$ toate canoanele ce sunt cuprinse 'n Ceaslov: de la &araclis p(nă la icoasele Cinstitei Cruci$ şi &l(ngerile$ p(nă la ceasul al şaselea )izantin$ adică p(nă la ora U_ 9la miezul nopţiiA$ după ora o)işnuită.ologia$ 'ncepe implorarea. C(nd citeşte % (nta %criptură$ ori scrierile patristice$ el nu o ace ca să c(ştige cunoştinţe$ ci ca să 'nveţe un lim)a! ce nu poate i e. SSS 2n părinte spunea: P 0$ )inecuv(ntate su lete$ ascultă acesteaN Iimic din ceea ce putem spune despre rugăciune nu-i destul. C(nd se termină do. +ar ceea ce 'i odihneşte şi le dă o mare )ucurie e noaptea$ c(nd se a lă 'n )raţele mamelor.

P A ost un an c(nd am avut o ispită. +upă o zi grea de muncă$ noaptea$ ea spunea rugăciunea lui -isus. /oţi călugării$ pustnicii$ asceţii$ cei ce locuiesc 'n schituri şi călugării din mănăstiri$ ei toţi au şiraguri de metanii 'n m(inile lor. Ce să ac^ Ce^ 50$ Maică &reas (ntă a lui +umnezeu$ a!ută-mă să vin repede să-ţi ac o rugăciuneN Maica mea$ a!ută-măN8. 0riunde mergeam$ pe vapor$ sau pe străzi$ mulţi necredincioşi se adunau 'n !urul meu$ spun(nd lucruri 'mpotriva e. Aşa vei ieşi din 'ncurcătură. Ast el va i găsită o soluţie pentru pro)lema ta. SSS 2n ascet spunea: P C(nd rugăciunea lui -isus se spune de la sine$ nu e alt sentiment mai dulce dec(t acesta. 5+oamne$ miluieşte-mă8. Aceasta a durat 6 zile. bi mă rugam Maicii +omnului să nu părăsească poporul nostru şi să-l 'nro)ească din cauza acestor oameni care nu au credinţă 'n +umnezeu. ne spunea: P 0dată i-am cerut lui +umnezeu ceva ce credeam că-mi va i de olos 'n viaţa mea duhovnicească. +acă ai vreo pro)lemă spune din nou 5+oamne$ miluieşte-mă pe mine$ păcătosul8. SSS -sihastul #. -spita s-a dus$ p(nă a treia zi. Apoi l-am 'ntre)at pe părintele meu ce să ac c(nd aceşti oameni 'ncearcă să mă amărască$ 'ncon!ur(ndu-mă şi asuprindu-mă. -a un şirag de metanii: 5+oamne$ miluieşte-mă8. /e va conduce pe trepte mai 'nalte. . Cineva ar putea spune$ de vreme ce am cerut$ de ce nu l-a 'ndepărtat +umnezeu imediat. Aşa cum soarele 'mprăştie norii$ rugăciunea 'i 'ndepărtează pe cei ce vor să atace su letul cu )las emii şi să-l umple cu patimi dezgustătoare. #l mi-a spus: 5C(nd se apropie de tine$ stai 'n picioare$ 'ncrucişează-ţi m(inile pentru rugăciune$ şi nu va i nici un atac şi vei răm(ne liniştit8. Atunci uiţi să măn(nci sau să dormi şi te )ucuri că eşti la schit$ p(nă părintele tău te 'ntrerupe ca să 'ncerci umilinţa. Ai o ispită cu cineva$ cu vecinul tău$ cu prietenul tău$ cu şe ul tău^ %pune 5+oamne$ miluieşte8. 0 călugăriţă a a!uns la această stare de rugăciune.istenţei lui +umnezeu. Ce )ucurie că s-a dus. Am ăcut aşa şi am ost liniştit. din WatunaLia spunea: P Acum că ai venit la % (ntul Munte$ tot ceea ce ar tre)ui să o)ţii e un şirag de metanii. +upă alţi trei ani$ #l l-a luat. bi din pricina smeritei ei ascultări$ s-a pocăit. At(t de repede a!ută Maica +omnului pe cineva care posteşte. SSS 2nul din părinţii cei mai 'n v(rstă ne spunea următoarele: P C(nd eram t(năr$ am dus lucrurile m(inilor mele să le v(nd unor creştini evlavioşi. Aşa$ +umnezeu m-a lăsat să aştept un timp$ şi 'n cele din urmă mi-a 'ndeplinit dorinţa. Apoi am insistat din nou$ rug(ndu-mă: 5+umnezeule$ ia-l de la mine$ ia-l$ ia-l8. Iu a ost prea mult p(nă c(nd rugăciunile mele au primit răspuns. +acă devii una cu şiragul de metanii$ vei i luminat şi vei a!unge la o treaptă mai 'naltă$ total necunoscută ţie acum. Am insistat trei ani. +upă ce au trecut aceşti trei ani şi 'ncă şapte luni$ mi-am dat seama că starea mea duhovnicească a avut de su erit din cauza lucrului pe care-l cerusem insistent de la +umnezeu ca să-l primesc.&ărintele &. /e va conduce la lucruri necunoscute ţie. &oate din cauză că$ după un timp$ după ce aş i uitat$ aş i cerut din nou. -ar c(nd stareţa ei a oprit-o$ ea a zis: 5#u cred că am greşit ceva8.

#l nu-şi punea capul pe pernă. Rn calea sa a 'nt(lnit o chilie unde şi-a petrecut noaptea. Rn această nouă arenă 'şi petrecea nopţile 'n rugăciune şi$ uneori$ c(nd aţipea$ )uzele sale continuau să spună rugăciunea lui -isus: 5+oamne -isuse 4ristoase$ Kiul lui +umnezeu$ miluieşte-mă8. 2n an 'ntreg a avut )inecuv(ntare de la părintele său să nu-şi olosească chilia. SSS &ărintele -oachim de la % (nta Ana se ruga ără 'ncetare$ ziua 'ntreagă. +ar se ruga mereu. #l a pus 'n unul din colţurile chiliei sale o pătură aspră de păr şi acolo 'şi petrecea noaptea 'ntreagă st(nd 'nvelit 'n altă 'nvelitoare grea.SSS 0dată$ 'ntr-o zi de săr)ătoare$ % (ntul Iicodim mergea spre Marea 1avră. #l a găsit un loc liniştit 'n mica pădure din spatele chiliei sale$ unde putea să-şi ridice m(inile spre cer ore 'ntregi$ şi aşa cu )ucurie se 'mpărtăşea cu -isus prin rugăciune. bi 'n momentul 'mpărtăşirii cu % intele /aine$ el a văzut eţele lor strălucind$ un pic mai puţin dec(t soarele. 3or)ea rareori şi numai c(nd era necesar. SSS Ascetul /ihon spunea că monahul tre)uie să se schim)e continuu 'ntre o oră de muncă şi o oră de rugăciune. %e putea crede că nu era altă rugăciune aşa puternică ca a lui. 1a miezul nopţii el a văzut pe )ătr(n cu ucenicii săi intr(nd 'n )iserică. Rn taină$ a intrat şi el acolo şi a văzut pe )ătr(n şi ucenicii săi rostind rugăciunea lui -isus$ uneori 'n genunchi$ alteori 'n picioare. /rupul său nu putea ţine pasul cu inima lui şi a 'nceput să slă)ească. &ărinţii spun că 'n acel an$ părintele -oachim a avut multe )inecuv(ntări dumnezeieşti şi e. 0ri de c(te ori$ 'n timpul slu!)ei$ era un tropar 'nchinat % intei /reimi$ el stătea atent. #l era aşa de concentrat la rugăciune$ 'nc(t nici m(ncarea şi nici odihna nu i se păreau necesare. -ar pentru el$ numele lui +umnezeu era cel mai dulce cuv(nt dintre toate. 0rele erau măsura sa. P #ra odată un monah care spunea Acatistul Maicii +omnului de _Z de ori pe zi. C(nd auzea ceasul sun(nd ora el 'ncepea. #l spunea )l(nd: P +acă-i iei unui călugăr rugăciunea$ atunci 'l lipseşti de dreptul de a simţi că este cu adevărat un iu al lui +umnezeu. Rşi 'ntindea numai picioarele cu ulceraţie$ pentru a se uşura.perienţe cereşti 'n inima sa. 0ri la muncă$ ori st(nd$ ori vor)ind cu cineva$ el reuşea să ie mereu 'n legătură cu +umnezeu. bi 'n timpul tuturor slu!)elor$ părintele -oachim părea odihnit şi )ucuros$ ca şi cum ar i avut cel mai odihnitor somn 'n noaptea dinainte. #l stătea 'n picioare$ 'n strana sa din paraclisul chiliei$ rug(ndu-se. #i auzeau adesea pl(ngerile lui sau c(ntările lui trium ătoare. bi dacă-l 'ntre)a cineva unde a 'nt(rziat$ el răspundea: 5Am ost 'n grădina Thetsimani$ acolo am ost8. bi 'ncă cu at(ta evlavie le spunea de iecare dată$ de parcă le spunea prima . Ast el$ )ătr(nul său a ost nevoit să-i interzică să privegheze toată noaptea 'n )iserică. Asceza din anul 'n care a privegheat nopţile şi a stat 'n picioare i-a cauzat ulceraţie la picioare din cauza proastei circulaţii. +e iecare dată c(nd spunea: 50$ &reas (ntă /reimeN8$ sau 50$ &reas (ntă /reime$ +umnezeul nostru$ ai milă de noi şi ne m(ntuieşteN8$ el era copleşit. Apoi$ acest cura!os luptător a inventat o altă nevoinţă. #l ne-a povestit de asemenea o 'nt(mplare ce s-a petrecut 'ntr-o mănăstire rusească$ 'n timpul Acatistului Maicii +omnului$ una din rugăciunile sale pre erate. Adesea ne vizita 'n timp ce lucram pentru sarcinile ascultării noastre şi ne 'ntre)a dacă spunem rugăciunea lui -isus sau Acatistul Maicii +omnului. *espectul pe care-l arăta % intei /reimi nu poate i descris.

Aşa au rămas israeliţii 'n corturile lor$ ca să-1 laude pe +umnezeu. SSS &ărintele +ionisie de la % (nta Ana nu vor)ea cu nimeni şi nimeni nu-i vedea aţa$ pentru că 'ntotdeauna 'i era acoperită$ ca să se poată ruga ne'ncetat. SSS &ărintele +aniel de la Ioul %chit a trăit p(nă la UU6 ani. SSS . SSS Rntr-o parte veche a mănăstirii ruseşti$ 'ntr-o casă mică$ trăia părintele -srael$ care era oarte )ătr(n. &ărintele /ihon citea$ de asemenea$ 'n iecare zi$ #vanghelia după Matei. &ărintele /ihon 'nsuşi 'nchina 'ntreaga +uminică lui +umnezeu. 0dată$ % (ntul %iluan l-a 'ntre)at: P &ărinte$ iind singur aici$ poţi spune rugăciunea minţii cu uşurinţă^ P Kiul meu$ nu este rugăciune mai adevărată dec(t rugăciunea minţii. #l aduna cim)ru din Wrya Iera$ prepara un amestec de ulei cu această plantă şi o vindea$ ca să se 'ntreţină pe el şi ucenicii săi$ ţin(nd porunca care spune că nimeni nu tre)uie să trăiască din munca altuia. Adesea slu!ea % (nta 1iturghie p(nă la vremea 3ecerniei. #l iu)ea mai ales capitolul despre Gudecata de apoi$ căci dorea să-şi ţină mintea mereu asupra !udecăţii. #l a avut vedenii minunate. SSS Alt părinte spunea: P #ste la el de necesar pentru un om să spună rugăciunea lui -isus$ mereu$ ca pentru o )arcă 'n pericol trimiterea semnalelor %. Rntr-o zi$ a auzit un glas venind din icoană care i-a spus: 5"ucură-te$ ro)uleN "ucură-te$ şi tuN8.%. #l nu se gră)ea să termine % (nta 1iturghie.dată. C(nd olosea şiragul de metanii$ diavolul venea şi i-l trăgea$ arăt(nd ca un şacal$ dar el continua să se roage. +umnezeu nu i-a )inecuv(ntat pe cei ce erau lacomi$ iar cei ce au adunat mană au găsit-o stricată şi plină de viermi. #l stătea drept$ tăcut$ ca un chiparos duhovnicesc. /ot el spunea că nu tre)uie să muncim +uminica şi povestea cum +umnezeu a trimis mană israeliţilor$ ca să-i hrănească 'n pustie$ dar nu şi 'n a şaptea zi. #l l-a 'nt(lnit pe cuviosul %era im de %arov.0. bi-a pregătit singur morm(ntul$ ca să-şi aducă mereu aminte de moarte$ să poată privi la el$ să pl(ngă şi să aştepte cu )ucurie clipa c(nd morm(ntul 'l va primi 'n el. bi dacă n-avea lacrimi 'n timpul 4eruvicului$ el nu se ridica din genunchi pentru restul slu!)ei.

Iu a luat nimic cu el$ nici p(ine$ nici apă şi a stat acolo 'ntreaga săptăm(nă 'n e.taz$ 'ntreaga lui iinţă arz(nd de rumuseţea lui +umnezeu. le-a stins setea$ spun(ndu-le despre 5apa vie8 care vine din vederea şi revelarea lui +umnezeu.&ărintele Arsenie de la Mănăstirea % (ntul &avel$ care a trăit aproape U]] de ani$ a avut o asemenea dorinţă de rugăciune şi un asemenea respect pentru Maica +omnului$ 'nc(t purta cartea cu rugăciunile către Maica +omnului &ortăriţa 'n )uzunarul său$ ca să se poată ruga 'n timp ce lucra 'n grădina mănăstirii. SSS 2n monah evlavios ne-a spus: P *ugăciunea$ care e o)ligaţia noastră principală$ a luat locul al doilea 'n vieţile noastre. %ă vezi ce a ăcut % (ntul Trigorie &alamaN #l a plecat la s (rşitul &rivegherii şi 1iturghiei de toată noaptea de la Marea 1avră la Chilia Maicii +omnului$ care mai t(rziu a ost numită 5% (ntul Trigorie &alama8. SSS 2n ascet spunea despre călugărul care 'n timpul rugăciunii este 'n prezenţa lui +umnezeu următoarele: O#l răm(ne 'n e. bi c(nd şi-a revenit$ iar lumina divină$ necreată$ nu mai era$ şi a văzut lumina soarelui$ creată$ şi-a dat seama de imensa di erenţă dintre cele două.taz$ el nu doreşte nimic altceva dec(t să răm(nă 'n nemişcare a)solută şi să nu ie tul)urat$ nici măcar de o runză din lăm(iul din apropiere. C(nd mintea cuiva e 'n e. bi munca$ care ar tre)ui să ie pe locul doi$ a devenit o prioritate. Călugărul tre)uie 'ntotdeauna să-şi propună să ie pe cea mai 'naltă treaptă a vederii lui +umnezeu$ stare care e dincolo de lumea aceasta şi vine din dragostea lui +umnezeu. Cine a a!uns la asemenea dragoste divină nu găseşte m(ng(iere 'n această lume$ dar caută 'ntotdeauna să intre 'n legătură cu ceea ce e dincolo$ d(nd 'n acelaşi timp mulţumire şi lăud(nd pe +umnezeu$ Cel 'n /rei &ersoane$ Care locuieşte 'n inima lui. P Ce să vă spun^ a zis el. Mintea unor monahi răm(ne 'n acea stare cerească mai multe zile$ 'n timp ce pentru alţii vedenia poate dura numai c(t ai clipi din ochiQ. Ast el e răsplătit un monah 'n ascultare$ prima dată. #i au cerut de la el cuvinte de m(ng(iere.taz şi o)servă natura lucrurilor$ şi mintea sa$ iind 'n tăcere$ ascultă cu urechile su letului său c(ntecele c(ntate 'n )isericăN %u letul saltă de )ucurie şi mintea găseşte o asemenea plăcere 'n aceste vedenii$ 'nc(t nu vrea să se 'ntoarcă pe păm(nt$ unde aude c(ntăreţii c(nt(nd numai heruvicul. +e c(te ori se 'ntorcea la mănăstire$ aţa lui strălucea. %ă vă spun despre cel a cărui chilie a ost umplută cu lumină divină$ necreată$ cu c(teva zile 'n urmă^ #l n-a ştiut dacă era 'n trup sau a ară de trup$ deoarece a ost 'nălţat 'n duh. SSS 0dată$ doi pelerini au mers pe % (ntul Munte să-l 'nt(lnească pe Avva &. #l s-a a lat pe sine 'n trupul său$ care părea insuporta)il de greu$ şi a o tat$ t(n!ind după dulceaţa şi strălucirea acelei 1umini. &ărintele său şi 'mpreună vieţuitorii săi 'l văd şi se minunează cum e mintea lui 'nc(ntată. . Avva &.

#l era or) şi se călăuzea de la chilie la )iserică ating(nd pereţii mănăstirii$ spun(nd rugăciunea lui -isus sau Acatistul Maicii +omnului. #i erau de apt 9deşi 'n tainăA s inţi$ 'nsă pentru lume păreau dezechili)raţi. Ascunşi lumii$ ei erau văzuţi de 'ngeri. SSS +reptul Ma.im$ cu titlul 5Wa soLalivitul8$ la #ditura % intei %ihăstrii 5% (ntul Trigorie &alama8$ Wu alia$ %alonic. Acolo ei au vor)it şi s-au rugat trei zile şi trei nopţi$ ără 'ncetare. +in acest motiv$ el era poreclit . SSS CAPITOLUL $$$I$ .im Wa soLalivitul6] 9%e a lă su) tipar o )iogra ie a % (ntului Ma. Rn )iserică$ după ce se 'nchina la icoane$ el stătea 'n strana lui drept$ ca un st(lp de oc.A a venit 'n pustia % (ntului Munte 'n U7_]. &e atunci$ 'ntr-adevăr$ acest loc era cu totul neum)lat. bi /atăl tău$ Care vede 'n ascuns$ 'ţi va răsplăti ţie8 9Matei Y$ YA$ a olosit metoda )inecuv(ntată de a i 5ne)un pentru 4ristos8 aşa 'nc(t$ printr-o nimicire deli)erată a sinelui$ să ie condus spre smerenie$ s inţenie şi dreptate deplină.SSS 2n )ătr(n a spus: P Cel ce se 'ngri!eşte de rugăciune$ găseşte nrăspuns lao cele contestate.Despre fericita ne unie pentru )ristos& care na!te deplina smerenie !i care aduce Duh dumnezeiesc !i )ar ceresc Capitolul precedent Urmatorul capitol Cei ce au ost 5ne)uni pentru 4ristos8 erau 'nţelepţi pentru +umnezeu şi ne)uni din punctul de vedere al lumii. +e vreme ce acest )inecuv(ntat n-a dorit ca virtuţile sale să ie cunoscute$ 'mplinind porunca 5/u 'nsă$ c(nd te rogi$ intră 'n camera ta şi$ 'nchiz(nd uşa$ roagă-te /atălui tău$ Care este 'n ascuns. Meto&a 7ne2unilor pentru -ristos8 pune s (rşit dragostei egoiste şi atacă m(ndria umană.entie de la Mănăstirea Trigoriu. Cu s intele lor ciudăţenii şi cu teatrul lor au reuşit să ridiculizeze 5sluţenia8 irii umane decăzute şi mai ales )lestemata m(ndrie a omului$ care e sursa tuturor relelor. SSS Mi-l amintesc pe părintele Au. Mulţi sunt 5ne)unii pentru 4ristos8 care au trăit 'n % (ntul Munte şi care au rămas necunoscuţi nouă$ 'nsă +umnezeu i-a cunoscut pe ei. SSS Această 'nt(mplare e )inecunoscută: 0dată$ recent canonizatul % (nt Iectarie de &entapolis a vizitat %chitul % (nta Ana$ ca să vadă un vestit dascăl şi practicant al *ugăciunii lui -isus. Rntotdeauna c(nd rostea rugăciunea minţii şi a!ungea la mari 'nălţimi a prezenţei lui +umnezeu$ el 'şi ardea coli)a p(nă la temelii şi-şi construia alta$ din ramuri$ ca să o ardă şi pe aceasta.

Iu avea chilie 'n care să locuiască$ nici saltea$ nici haine$ nici prieteni sau cunoştinţe. Rn acelaşi timp spunea lucruri 'nţelepte şi prezicătoare. #l ducea o viaţă 'ngerească şi era ca o iinţă netrupească. +acă cineva 'ncerca să-i dea mai mulţi )ani$ el re uza. 0amenii care nu-l cunoşteau erau convinşi că era ne)un şi 'nşelat. Kăcea linguri din lemn şi le vindea oarte ie tin. Rntr-adevăr$ el trăia ca păsările cerului$ ără nici o gri!ă$ dedic(ndu-şi tot timpul +omnului şi +umnezeului său. #l se ruga mereu: 50$ Kecioară$ Iăscătoare de +umnezeu$ ne 'nchinăm ţie`8. #l a crezut că nimeni nu putea să-l vadă acolo şi s-a ad(ncit cu totul 'n rugăciune$ iar cur(nd a căzut 'n e.taz$ păr(nd a i netrupesc. 1uaţi aminte unde este el acumN Iumai cei ce erau duhovniceşti au putut simţi treapta la care a a!uns su letul 5ne)unului8$ urc(nd scara dulcii rugăciuni a minţii. . 0dată$ pe c(nd era 'ntr-un oraş din Cipru$ pe unde mergea aproape gol$ ca un ne)un hoinar$ o emeie care l-a văzut i-a strigat: 5Ce trup rumos are )ăr)atul acestaN8. &entru cei mai mulţi călugări şi oameni mireni$ el era un om ne)un$ 'napoiat. Kiind 5ne)un pentru 4ristos8$ el nu avea nimic. C(nd a ieşit$ era tot negru$ acoperit cu murdărie. Rntr-adevăr$ acesta era planul lui +ionisie$ calea 5ne)unului pentru 4ristos8. Rn Marea şi % (nta 3ineri el se ruga 'n taină$ 'n 'ntuneric$ l(ngă uşa )isericii principale a mănăstirii.Corinteni Z$ U]PUU şi U7A. 1ocuia 'n trunchiul unui platan. &urta numai nişte zdrenţe$ ca să-i acopere părţile intime. Rnt(mplarea i-a impresionat pe mulţi$ mai ales pe emeia ce a provocat aceasta$ care a ost condusă spre o pocăinţă ad(ncă$ cu lacrimi. SSS +reptul %ava$ 5ne)unul pentru 4ristos8$ se crede că e % (ntul #vdoLim de la Mănăstirea 3atoped. Rn pustie m(nca verdeţuri săl)aticeM c(nd era 'n oraşe sau sate$ m(nca ce primea milostenie de la alţii. SSS Wesarie +aponte ne spune că 'n anul U\Y[ a adormit 'n +omnul un monah numit Kotie$ ce era 5ne)un pentru 4ristos8. Iişte părinţi care au văzut aceasta şi şi-au dat seama de ceea ce se 'nt(mplă au spus unul către altul: P 1-ai văzut pe 5ne)un8^ P +a. +eviza sa era Apostolul: 5Ioi suntem ne)uni pentru 4ristos` &(nă 'n ceasul de acum lăm(nzim şi 'nsetămM suntem goi şi suntem pălmuiţi şi pri)egim` Am a!uns ca gunoiul lumii$ ca măturătura tuturor$ p(nă astăzi8 9. C(nd a revenit 'n simţuri şi şi-a dat seama că ceilalţi l-au o)servat$ a 'nceput să se comporte ca un ne)un$ ast el ca ei să-l creadă nesănătos. SSS +ionisie$ 5ne)unul pentru 4ristos8 din %chitul Wa soLalivia$ a trăit 'ntre U[UZ şi U[[]. Iumai la puţine persoane şi-a deschis inima şi a vor)it despre di erite su)iecte duhovniceşti. Adesea trăia din milostenia celorlalţi. #l se pre ăcea că e ne)un şi ăcea lucruri ne)uneşti: 'şi tăia părul şi )ar)a$ purta cununi de lori pe cap$ papură legată 'n !urul mi!locului său şi o sa)ie şi un ciocan din lemn. bi s (ntul$ pe de o parte ca să elimine g(ndul trupesc$ iar pe de altă parte ca să o 'nveţe o lecţie despre negri!a asupra lucrurilor zadarnice a cărnii$ a sărit 'ntr-un loc cu gunoi$ viermi şi noroi. Iu avea nici haine$ nici unelte$ nici măcar un ac.Wa soLalivites 9cel ce arde coli)aA. Mulţi l-au 'ntre)at dacă a văzut-o pe Maica +omnului$ iar el le răspundea ără ezitare: 5Am văzut-o de multe ori pe &ortăriţa8$ chiar dacă el nu a ost niciodată la mănăstirea unde era păstrată &ortăriţa. #l 'şi ascundea virtuţile de cei mai mulţi oameni. Kotie nu avea nimic$ nici măcar un loc al său$ mergea desculţ şi avea numai hainele din spatele său.

&ractica$ de asemenea$ virtutea de a i 5ne)un pentru 4ristos8. 0dată$ o călugăriţă$ )ine intenţionată$ a 'ncercat să-l slu!ească pe părintele$ lu(ndu-i hainele$ spăl(ndu-i-le şi călc(ndu-i-le. bi #l a dăruit cununile slavei atletului tăcerii şi 5ne)unului pentru 4ristos8. +ar cel mai important e aptul că se pre ăcea a i mut. Tătea o dată pe săptăm(nă şi m(nca cu două zile mai t(rziu m(ncarea. SSS Cuvioasa maică Casiana de la % (nta Mănăstire a Maicii +omnului şi călugăriţele ei ne-au povestit despre minunata viaţă a părintelui -larion$ care a trăit 'nt(i 'n %chitul % (nta Ana$ 7] de ani iind monah 'n ascultare$ apoi a ost egumen la % (ntul bte an 'n Meteora. Iumai acolo părintele /eo ilact 'ndepărta pre ăcătoria ne)uniei sale şi vor)ea despre rugăciunea minţii$ curăţirea patimilor şi alte su)iecte asemănătoare. 0ric(nd avea )ani$ el ăcea milostenii$ nepăstr(nd pentru el nici măcar o singură monedă. Rn UX_Z a plecat la peştera % (ntului Ii on şi s-a nevoit patru ani$ trăind numai cu p(ine şi apă. Rn UXY_ a adormit 'n +omnul la Mănăstirea +amasta$ unde a slu!it ca preot 'n ultimii şapte ani ai vieţii sale. %ingur avea gri!ă de el şi nu lăsa pe nimeni să-l a!ute. +ar avea o mare dorinţă de a i 5ne)un pentru 4ristos8. C(nd vizita schitul$ se pre ăcea că e surd şi mut. #l căra 'ntotdeauna sacul 'n spate$ sac care era umplut cu pietre$ ca să-şi chinuiască trupul. Iu avea nimic. #l re uza să vor)ească cu cineva. 2nii ştiau că e evlavios şi că se ruga tot timpul$ dar alţii credeau că e ne)un. 3rednicul de pomenire părinte Mihail nea povestit despre el. A ost tuns monah 'n U[XY. Acest )inecuv(ntat ascet$ al cărui rumos comportament nu s-a schim)at niciodată$ a rămas ca pe % (ntul Munte$ unde practicase toate virtuţile. SSS 2n ast el de 5ne)un pentru 4ristos8 a ost şi /eo ilact Wa soLalivitul. C(nd le-a văzut curate şi aran!ate$ le-a aruncat pe păm(nt şi le-a călcat$ z(m)ind şi spun(ndu-şi: 5-larioane$ tu care semeni cu un cat(r$ 'm)racă-te acum$ că ele sunt curate şi călcateN8.SSS 2n călugăr$ care a rămas dintre ucenicii )inecunoscutului ascet 4agi Theorghe$ a ost părintele şi duhovnicul %imeon$ care era originar dintr-un ţinut de l(ngă %parta. Ceea ce avea era un sac$ o lingură$ o urculiţă$ un cuţit$ o cană$ un vas pentru ca ea$ o oală de gătit din lut. 0dată$ un general din armată$ care l-a văzut merg(nd pe !os$ l-a luat 'n maşina sa. Ast el$ el lucra ceea ce spune Apostolul: 5Ci 'mi chinuiesc trupul meu şi 'l supun ro)iei`8 9. #l a murit singur$ ără să se cunoască aceasta. 2n timp i-a 'nvăţat lim)a greacă pe călugării ruşi de la Chilia % (ntul bte an$ apoi s-a 'ntors 'n satul său unde a slu!it ca duhovnic şi preot de parohie.Corinteni X$ _\A. +upă ce grupul lui 4agi Theorghe s-a 'mprăştiat$ părintele %imeon a plecat ca să stea 'n Chilia % intei /reimi$ ce aparţine de -viru$ deasupra Waryes. Iumai &ărintele ceresc a cunoscut acest lucru: 5bi /atăl ceresc$ Care vede 'n ascuns$ 'ţi va răsplăti ţie8. "ătr(nul nici n-a vor)it$ nici . Rşi ăcea aţa neagră cu mangal pisat pe un vas de cositor şi hoinărea ici şi colo$ ca un tul)urat mintal. Mai t(rziu a ost preot slu!itor la Mănăstirea % (ntul Theorghe 'n Malessina. #l nu m(nca p(ine. Rl vizita 'n peştera % (ntului Ii on. #l s-a retras 'ntr-o peşteră 'n a ara satului$ unde toată iarna se hrănea cu plante săl)atice$ plante pe care le-a cules şi le-a uscat 'n vara precedentă. #l i-a povestit părintelui Mihail despre multele vedenii pe care le-a avut$ iar părintele Mihail$ la r(ndul lui$ ne-a povestit despre el cu mare admiraţie şi umilinţă. Meşteşugul său era munca 'n lemn$ iar suma luată pe lingurele$ pieptenele şi pandantivele sculptate o dădea milostenie.

+e 'ndată ce cel ce se ocupa de citit a auzit acestea$ s-a ridicat şi i-a poruncit să citească corect. +upă ce a stat destul timp l(ngă acest părinte simplu$ 'ntr-o zi i-a spus: P &ărinte$ 'nvaţă-mă literele importante$ ca să pot citi 'n &saltire. #l a avut multe descoperiri 'nainte de a se apropia s (rşitul său. +e!a e. bi ast el$ % (ntul Atanasie$ care voia să se ascundă$ a ost descoperit. bi părintele$ care nici nu-şi imagina cine era de apt persoana din aţa lui$ a luat o tă)liţă şi a scris pe ea literele al a)etului.nu a arătat o atenţie linguşitoare aceluia. --a 'ncredinţat 'ndatoriri destinate pentru tăierea voii şi unirea cu povara ascultării. &rin acest rate 'nţelept m-ai 'nvăţat cum să mă smeresc. A adormit 'n pace$ spun(nd rugăciunea lui -isus tot timpul.istau zvonuri despre cineva important care se ascundea undeva pe % (ntul Munte. &rotosul a promis să nu spună nimănui$ pentru că şi-a dat seama de importanţa de a avea o asemenea persoană 'n % (ntul Munte. % (ntul a luat tă)liţa$ a ăcut o plecăciune şi a continuat$ ca şi cum era un ucenic 'ncepător. Rn timpul unei 'nt(lniri ce avea loc de trei ori pe an la Waryes$ s (ntului i s-a poruncit să citească &saltirea. Ca şi cum aceasta nu a ost dea!uns$ el a mers la Mănăstirea aegou$ ca să ie 'n ascultarea unui părinte simplu 'n trăire şi cunoştinţe. 1uminat de +umnezeu$ am venit aici$ la s inţia ta$ şi aş vrea să intru 'n ascultarea ta.A şi rug(ndu-l: P &ărinte$ te rog să nu mă descoperi celor ce mă caută$ pentru că alt el voi i nevoit să părăsesc acest loc$ ceea ce m-ar 'ntrista mult. SSS CAPITOLUL $L . +ar şi după descoperirea identităţii sale tuturor celor adunaţi acolo$ el a continuat să-şi arate marea sa smerenie$ apropiindu-se de &rotos6U 9&rotos 9xr=:fFA este numit la % (ntul Munte acela care$ timp de un an$ 'i conduce pe reprezentanţii % intelor Mănăstiri. %-a pre ăcut că are greutăţi 'n 'nvăţarea unor litere şi cuvinte$ că e mai puţin inteligent şi chiar a reuşit să-l acă pe )ătr(n să-şi piardă ră)darea şi să-l mustre aspru. . #l ştia că numai cei ce se smeresc şi devin precum copiii$ după cum spune +omnul$ vor i mari 'n 'mpărăţia lui +umnezeu. C(nd ceilalţi l-au auzit citind cu asemenea uşurinţă şi stil$ au ost uimiţi de enomen. C(nd a venit la 'nceput pe Muntele Athos$ el şi-a schim)at numele 'n "arna)a$ de teamă ca Iichi or KoLa şi generalii săi din "izanţ să nu-l găsească. +upă ce s (ntul a re uzat să citească o dată$ mai apoi s-a supus. At(t Iichi or KoLa$ c(t şi guvernatorul %alonicului ar i ost mulţumiţi să a le acestea. bi acest minunat monah ascultător$ care se pre ăcea a i anal a)et$ pe c(nd 'n realitate era unul dintre cei mai 'nvăţaţi oameni ai timpului său$ a 'ncercat să-l 'ncura!eze pe )ătr(n: P &ărinte$ nu i descura!at de această ispităN %unt at(t de greu de capN Kii ră)dător şi a!ută-mă cu rugăciunile taleN "ătr(nul nu s-a lăsat convins şi a 'ncetat lecţiile$ iar s (ntul continua să se pre acă a i anal a)et. #l i-a arătat % (ntului Atanasie o chilie singuratică unde a trăit ascuns$ 'ntreţin(ndu-se de unul singur$ prin muncă grea.Despre smerenia cea %n"l("toare Capitolul precedent Urmatorul capitol *areori este vreo iinţă care să arate o smerenie şi lepădare de sine mai mare dec(t Sfântul Atanasie$ care a ost părintele tuturor monahilor aghioriţi. P Am ost marinar$ părinte$ şi c(nd am ost 'n pericol pe mare$ i-am promis lui +umnezeu că voi părăsi lumea aceasta şi-mi voi pl(nge păcatele. &ărintele$ iind curat$ a acceptat această poveste şi i-a 'ngăduit s (ntului să stea cu el. C(nd spre )ătr(neţe s-a 'm)olnăvit$ el a re uzat să consulte un medic. C(nd s (ntul a 'mplinit cele mai umilitoare ascultări$ el a dorit altele$ dorind să do)(ndească desăv(rşita smerenie$ c(nd se a!unge la desăv(rşirea duhovnicească. bi ce putea să spună cineva de părintele său$ care era mut de uimire^ 0chii lui s-au umplut de lacrimi şi a spus: P "inecuv(ntat să ie numele lui +umnezeu. #l stătea 'n picioare şi citea ca un copil ce 'mpleticeşte cuvintele. P Cine eşti$ rate^ +e unde eşti şi pentru care motiv ai venit aici^ l-a 'ntre)at )ătr(nul. 5+umnezeule$ miluieşte-mă pe mine$ păcătosul8. Apoi lim)a s (ntului$ care usese legată din cauza smereniei$ s-a dezlegat şi a arătat arta şi 'nţelepciunea sa. C(t am ost 'n lume$ n-am 'nvăţat nimic altceva dec(t să v(slesc.

% (ntul a răspuns: P %unt un monah sărac$ după cum vedeţi$ şi vin dintr-un sat mic şi vechi numit . #l avea să devină % (ntul &avel de la Mănăstirea . % (ntul a acceptat cu )ucurie şi a stat a ară$ unde era gra!dul$ av(nd gri!ă de cat(ri$ hrănindu-i$ adăp(ndu-i şi curăţindu-i. +impotrivă$ m(ndria satanică şterge toate urmele dragostei şi aduce 'ntuneric 'n minte. +upă ce a 'ndrumat "iserica lui 4ristos mulţi ani$ el a renunţat la scaun şi s-a 'ntors la mănăstire$ unde a trudit pentru pocăinţa sa$ ără să-şi descopere identitatea. 0dată$ &rotosul &rotatonului l-a chemat şi l-a 'ntre)at de unde este.SSS Ieştiut şi 'n taină$ 'm)răcat 'n haine zdrenţuroase$ un prinţ a părăsit Constantinopolul şi a venit la % (ntul Munte ca un străin. C(nd a a!uns$ 'm)răcat 'n rasa lui veche şi cu părul nepieptănat$ ei toţi au căzut 'n genunchi$ cer(nd )inecuv(ntare şi zic(nd: P &atriarhul nostru$ smerenia ta e destulăN -a-ne şi ne păstoreşte şi condu-ne la păşunea m(ntuiriiN SSS -ată unul dintre cuvintele &atriarhului Ii on: P Cel ce do)(ndeşte smerenie 'şi zideşte casa pe %t(ncă$ ce e 4ristos. +ar 'ntre timp$ % (ntul &avel a ost convins de &rotosul &rotatonului ca să-l viziteze pe unchiul său la Constantinopol. Rn iecare noapte monahii vedeau un st(lp de lumină ridic(ndu-se din gra!d p(nă la cer. #l a spus că numele lui e Iicolae şi că doreşte să ie călugăr. %merenia ace toate virtuţile neclintite$ iar cel ce e smerit$ 'ntotdeauna e luminat.&etru 6$ 6A. #l a arătat ast el o ră)dare şi o smerenie netul)urată. #l a plecat 'm)răcat 'ntr-o rasă zdrenţuită$ ţin(nd 'n m(nă % (nta Cruce$ şi cu harul % intei Cruci l-a vindecat pe unchiul său$ care su erea de o )oală de moarte.eropotamu. bi$ 'ntr-adevăr$ i s-a descoperit imediat că acea persoană care avea 'ndatorirea de a avea gri!ă de animale şi de a căra lemne din pădure era Ii on$ &atriarhul #cumenic$ care usese rate la mănăstire. #l a 'ncercat mult să a le unde plecase s (ntul. #i i-au spus egumenului despre aceasta$ iar el$ la r(ndul lui$ s-a rugat lui +umnezeu să-i descopere 'nţelesul acestei 'nt(mplări supranaturale.eropotamon. Rn aceeaşi noapte a descoperirii acestuia$ egumenul copleşit de smerenia desăv(rşită a s (ntului$ a chemat toţi preoţii şi diaconii şi le-a cerut să se 'm)race 'n veşminte şi să stea 'n r(nd cu ceilalţi monahi$ av(nd 'n m(ini lum(nări şi cădelniţe$ aştept(nd să-l primească pe s (nt c(nd se va 'ntoarce din pădure$ aduc(nd animalele şi căr(nd lemne. #gumenul l-a avertizat 'nt(i că este o)iceiul ca iecărui 'ncepător să i se dea sarcina de a avea gri!ă de animalele mănăstirii. "ătr(nul 'mpărat *omanos al Constantinopolului era rudenie cu % (ntul &avel. SSS . 2n om m(ndru e mereu 'n 'ntuneric$ după cum spune % (nta %criptură: 5+umnezeu$ celor m(ndri le stă 'mpotrivă$ iar celor smeriţi le dă har8 9. Cel ce are m(ndrie şi se crede evlavios e gol de toate virtuţile$ plin de imaginaţie şi construieşte pe nisipul m(ndriei sale. SSS % (ntul Ii on$ &atriarhul Constantinopolului$ 'nainte de a i 'nscăunat$ a ost 'ncepător la Mănăstirea +ionisiu.

/eognost a re uzat această cerere şi s (ntul )ăr)at a plecat 'n iu)ita lui peşteră$ unde a trăit o viaţă isihastă timp de UZ ani$ av(nd darul lacrimilor şi m(nc(nd numai o masă pe săptăm(nă$ uneori cu puţină p(ine uscată. Alţii$ pe de altă parte$ pot să se lupte mai puţin 9privind asceza$ postul şi alteleA$ dar pot să sporească mult$ deoarece au smerenie$ care le 'nlocuieşte pe toate. Acestea sunt necesare. Această privelişte$ 'mpreună cu glasul$ a ost minunată. Rn elul acesta a ost descoperit Cucuzel. Celor smeriţi li se dă har. Mai t(rziu$ această monedă a ost at(rnată de icoana ei. Rntre timp$ 'mpăratul Womninos l-a căutat peste tot. . %merenia e ca un magnet$ atrăg(nd harul lui +umnezeu. Aceste lucruri sunt r(nduite.--A. Altădată$ Maica +omnului i-a vindecat piciorul$ spun(ndu-i: 5+e acum 'nainte$ să ii sănătos8. C(nd au văzut aceasta$ pustnicii din coli)ele din 'mpre!urimi$ ără ca să ştie Cucuzel$ au mers a doua zi să spună egumenului ceea ce au văzut. Rn timpul unei &rivegheri$ c(nd era c(ntat Acatistul$ el a adormit pentru scurt timp 'n strana sa$ şi 'n somn i-a apărut Maica +omnului ca o regină$ 'n slavă$ şi i-a spus: 5"ucură-te$ iul meu -oanN C(ntă-mi mie şi eu nu te voi părăsi niciodatăN8$ şi i-a pus o monedă de aur 'n m(na dreaptă. A părăsit 'n taină lumea aceasta trecătoare$ cu slava şi plăcerea ei deşartă$ şi a venit la Mănăstirea Marea 1avră$ ascunz(ndu-şi identitatea şi spun(nd că a ost păstor c(t timp a stat 'n lume. #l a ost tuns monah şi a c(ntat ca psalt la strana din dreapta a )isericii. &ărintele /eognost$ văz(nd virtutea lui Ii on$ n-a vrut să-l ai)ă ca ucenic$ ci ca egal al său. SSS bi iarăşi a spus: P Am văzut dragostea lui +umnezeu 'n inima cuiva$ pentru că acea persoană a ost nedreptăţită. #gumenul i-a 'ncredinţat turma de )er)eci a mănăstirii$ ca să o pască 'n pădure. #l a c(ntat cu o voce at(t de dulce$ 'nc(t chiar caii şi )er)ecii pe care-i păştea s-au oprit din m(ncat şi au stat atenţi$ ascult(nd cu plăcere acea melodie 'ngerească$ ca nişte iinţe inteligente. +ragostea şi mila lui +umnezeu erau evidente$ deoarece su letul său avea tot ce era necesar. +reptul Ii on l-a implorat să-l ţină ca ucenic$ ca 'nainte$ insist(nd că un monah nu poate 'ncepe viaţa isihastă dec(t dacă şi-a supus 'nt(i voia proprie. SSS 2n părinte spunea: P # posi)il ca să trudeşti$ să te nevoieşti mult timp$ dar să nu sporeşti mult din cauza lipsei de smerenie. Avea o inimă curată$ dragoste şi smerenie. % (ntul a zidit o Watismă 'n cinstea Arhanghelilor$ unde stătea şase zile din săptăm(nă$ iar duminicile şi de săr)ători se ducea şi c(nta la slu!)ele din mănăstire. SSS Au trecut trei ani p(nă c(nd dreptul Ii on Wa soLalivitul$ care ţinuse tainică identitatea sa$ i-a spus părintelui său$ /eognost$ că era preot. -oan 'şi 'mplinea ascultarea oarte ericit$ iind )inecuv(ntat cu smerenie şi isihie$ p(nă 'ntr-o zi c(nd a dorit să c(nte rumoasele imnuri ecleziastice pe care le c(nta la Constantinopol.% (ntul -oan Cucuzel a ost un muzician deose)it$ dascăl şi primul psalt din palat 'n timpul domniei 'mpăratului )izantin Womninos 9secolul .

Meşteşugul său era sculptura 'n lemn. Iu-i plăcea nici să acă$ nici să spună ceva arogant$ nici$ mai ales$ să audă ceva de elul acesta. 3ei citi )ine$ dar nu vei c(nta niciodată. P Am ost primul psalt de la &atriarhie$ s inte părinte. P +acă vrei să te m(ntuieşti$ a spus duhovnicul$ nu spune nimănui că eşti c(ntăreţ$ căci aici pe % (ntul Munte sunt multe săr)ători şi vei i chemat să mergi şi să c(nţi$ şi ast el nu vei avea adevărata ocazie de a i călugăr. +eşi slu!ea ca prim c(ntăreţ la )iserica centrală$ niciodată nu s-a lăudat cu vocea sa rumoasă. %ingurul lucru e acela că nu poate să c(nte. C(nd c(nta$ se auzea de parcă erau zece c(ntăreţi la un loc. C(nd o persoană crede că e cea mai rea dintre toţi$ atunci un 5+oamne$ miluieşte8 spus de aceasta valorează mai mult dec(t o sută de-a altcuiva. SSS Minunate sunt lucrările smereniei$ care conduc o persoană spre 'nălţimile slăvite şi dumnezeieşti ale harului şi ale cinstei. Anii au trecut. #l era primul psalt al schitului. #l atri)uia acest dar lui +umnezeu$ +ătătorul tuturor celor )une$ 5de la Care e tot darul cel )un şi toată darea cea de sus8. SSS &ărintele -osi de la Ioul %chit era numit 5privighetoarea Maicii +omnului8$ pentru vocea sa minunată şi deose)ită. SSS 2n ascet spunea: P Rnt(i predă-te cu totul lui +umnezeu şi apoi +umnezeu te va curăţi şi te va reda oamenilor. +uhovnicul acela a ost numit tipicar al schitului. A trăit numai p(nă la 6\ de ani.SSS +reptul Acachie Wa soLalivitul punea smerenia deasupra celorlalte virtuţi. # ascultător. #ra un călugăr la % (nta Ana$ vas al harului$ care a ost psalt la &atriarhie şi a ost un caz asemănător cu cel al lui -oan Cucuzel. Atunci$ egumenul i-a 'nm(nat c(r!a de păstor dreptului Acachie. P Ce el de muncă ai ăcut^ l-a 'ntre)at duhovnicul pe el. A trecut destul timp$ p(nă c(nd duhovnicul l-a 'ntre)at pe părinte: P Cum merg lucrurile cu 'ncepătorul^ P "ine$ a răspuns el. #l s-a pre ăcut că . +ar citeşte oarte )ine. Acachie i-a sărutat m(na şi a ţinut c(r!a 'n m(na sa numai atunci$ iar altădată niciodată$ 'ndepărt(nd orice g(nd care l-ar i putut ispiti la m(ndrie. P "inecuvintează$ părinte s inte$ a spus 'ncepătorul$ care a ost trimis apoi la un părinte evlavios. +uhovnicul$ care era 'nainte-văzător$ a prevăzut că acel c(ntăreţ$ care se ascundea$ era aproape de s (rşitul său. #l i-a poruncit c(ntăreţului ce se ascundea să se pregătească să c(nte -mnul 4eruvimic. 0dată$ părinţii schitului s-au adunat 'n aţa )isericii principale şi au cerut de la 5diLaios8 ca să ie numit un ad!unct$ ca el să nu ie deran!at tot timpul. Acest monah a mers la un duhovnic la % (nta Ana$ ca să se spovedească şi să-i ceară s atul. /e voi da 'n ascultarea unui părinte )un. 3ei i incapa)il să c(nţi şi te vei pre ace că nu 'nţelegi muzica. 1a săr)ătoarea hramului de la % (nta Ana se slu!ea 'n )iserica centrală. Călugărul s-a 'ntristat$ pentru că nu dorea să ie descoperit$ ci să trăiască 'n taină.

+upă ce au auzit c(ntecul$ şi evidentele cunoştinţe muzicale ale acestui c(ntăreţ şi no)il necunoscut$ au spus unul către altul: P bi el$ )inecuv(ntatul$ 'n tot acest timp ne-a ascultat pe noi şi n-a spus nimicN +upă ce 1iturghia s-a terminat$ duhovnicul l-a luat pe călugăr la chilia sa. SSS 2n )ătr(n părinte spunea: P Ioi tre)uie să cerem de la +umnezeu smerenia ce vine după lupte. %merenia vine urm(nd o logică oarte simplă$ şi anume: aceea a cunoaşterii de sine. /re)uie să iu logic.a uitat muzica cu trecerea timpului. C(nd a venit timpul -mnului 4eruvimic$ tipicarul l-a tras pe călugăr acolo unde erau c(ntăreţii. +e aceea$ a renunţat la toate. 7YA este scris: P 0mul care se ridică p(nă la smerenie 'şi 'mpuţinează aprecierea de sine$ 'n vreme ce acela care nu are smerenie şi-o 'nmulţeşte. M-ar i putut ace o )roască$ o )roască ţestoasă sau un scorpion. +acă g(ndurile din ceasul morţii 'i spun că ar i cineva$ şi nu-şi pricepe rătăcirea$ atunci toate e orturile sale au ost 'n zadar. Aş i putut să iu un animal$ dar +umnezeu nu m-a creat animal. +rept urmare$ e posi)il să ie nevoie a lupta pentru smerenie p(nă la moarte. +acă nu e aşa$ dacă persoana nu se cunoaşte cu adevărat pe sine$ poate i oarte smerit pentru o clipă şi apoi să-i treacă prin g(nd$ ca rezultat al acestui sentiment$ că e chiar cinevaN bi aceasta chiar dacă 'n realitate nu e nimic. Iimeni n-ar i ştiut lupta victorioasă a smereniei sale$ dacă duhovnicul său nu ar i descoperit-o. +upă două zile s-a 'm)olnăvit şi a adormit 'n +omnul. +ar #l m-a ăcut om8. C(nd veneau noi călugări la mănăstirea sa$ chiar dacă slu!ise ani de zile ca supraveghetor şi protos$ el se retrăgea la casa pentru )ătr(ni a mănăstirii$ lăs(nd 'n camera sa toate lucrurile ce-i aparţineau$ ca să le olosească monahii mai tineri$ lu(nd cu el numai hainele ce le purta. Ceilalţi s-au 'ntristat$ crez(nd că tipicarul ace o greşeală. /re)uie să-mi spun: 5%unt monah. SSS Rn Kilocalie 9vol. /re)uie să răspundem pentru toate c(te ne-a ăcut nouă +umnezeu. #l m-a invitat personal să mă alătur 'ngerilor$ şi eu ce am ăcut^ +umnezeu a ăcut at(t de multe pentru mine. Cel de-al doilea nu vrea să ie pus 'ntr-o categorie cu cei mărunţi$ şi din acelaşi motiv e 'ntristat că nu e inclus printre oamenii importanţi. Chiar şi aşa$ el s-a supus duhovnicului său. +e ce nu ne s inţim astăzi^ /ocmai iindcă nu avem smerenie. +upă ce cineva se cunoaşte pe sine$ smerenia devine starea iinţei sale. SSS 2n )ătr(n a spus: P %merenia este prima treaptă a virtuţilor$ iar iu)irea este treapta cea mai 'naltă. 3rednicul de pomenire ieromonah %ava %(r)ul avea acel el de smerenie$ care considera rangurile lumii acesteia ca iind nimic. . +acă moartea o găseşte cu g(ndul ce-i spune că e nimic$ atunci hotăr(rea aparţine lui +umnezeu. T(nduri ca acestea te smeresc. #l m-a creat om. ---$ pag.

&ărintele Iectarie şi-a dat seama care era pro)lema lui$ a ăcut plecăciuni p(nă la păm(nt şi şi-a cerut iertare. A plecat la cer 'n acea zi de săr)ătoare$ 'mpodo)it cu darul tăcerii$ care l-a a!utat să se păstreze curat de toate certurile. P &ărinte Iectarie$ tu eşti t(năr. C(t de mult a ost umilit +omnul pe cruce^ Ce ruşine^ Tol$ părăsit$ insultat$ dar apoi a ost slăvitN 1a el şi tu$ tre)uie să a!ungi la cea mai mare umilinţă$ şi apoi vei i slăvitN . Acum ţi-ai dat singur seama că ai lim)a ascuţită şi tre)uie să o mai 'ndulceşti$ i-au spus ei. Co)oară-te mai !os dec(t toţi. C(ţiva părinţi cu discernăm(nt din schit au spus unul către altul: P /re)uie să 'ncercăm vinul din )utoiul lui$ cum are gustul: dulce$ amar$ acru^ Rntr-o zi$ părintele /eodosie 'mpreună cu alţii au plecat la docuri. C(nd l-au văzut$ ei s-au hotăr(t să-l veri ice. +e aceea$ să ne păzim mintea la loc erit$ p(nă c(nd va reveni la noi s inţită. Ioi suntem )ătr(ni şi mulţi$ iar )arca e mică şi n-o să 'ncăpem toţi 'n ea 9'n acei ani părinţii oloseau o )arcă mică pentru transportA. P Ioi am crezut că te 'n r(nai$ ca să răm(i tăcut. %atana 'i chinuieşte cu 'ncrederea 'n sine$ cu raţiunea şi !udecarea. SSS 2n părinte spunea: P Ioi semănăm cu urzicile. &ărintele Iectarie era şi el acolo. Ca să poată răsări 'n tine cunoaşterea dumnezeiască$ tre)uie să ie ştearsă cunoaşterea lumeascăM să devii ca un copil$ să nu te lauzi cu cunoaşterea ta$ căci 5cunoaşterea te ace m(ndru8$ după cum spune Apostolul &avel. #l dormea pe o sc(ndură de lemn şi se ruga Maicii +omnului să-l ia la viaţa veşnică din această viaţă trecătoare de săr)ătoarea &ărinţilor de pe % (ntul Munte. &e c(mp$ de la distanţă$ ele par verzi şi proaspete$ dar c(nd te apropii de ele şi le atingi vezi ur(ţenia lor şi simţi 'nţepătura lor. #l şi-a deschis gura şi nu 'nceta să se certe. Cei ce ăceau minuni au ost cei ce au stat cu +umnezeu. SSS +e asemenea$ el spunea: P Iu te )aza pe cunoştinţele tale.SSS Altul spunea: P A i trezvitor este echivalent cu a i s inţit. SSS Rn Chilia % inţilor /rei -erarhi de la % (nta Ana trăia 'n ascultare un călugăr t(năr$ numit Iectarie. Atunci părinţii şi-au aplecat capetele şi au spus: P "utoiul lui e plin cu vin amar 9'nsemn(nd că tăcerea lui nu era pentru +umnezeuA. %atana nu merge după cei ce sunt pierduţi$ ci după cei 'nţelepţi. &oţi să-ţi duci sacul şi lucrurile şi să mergi pe !os la Waryes. "at!ocoreşte-te. #l avea un stareţ rom(n şi era aproape mereu tăcut. bi$ 'ntr-adevăr$ aşa s-a 'nt(mplat. 1a aceste cuvinte$ părintele Iectarie$ cel tăcut de mai 'nainte$ a devenit m(nios. &ărintele Iectarie le-a mulţumit şi s-a străduit de atunci 'ncolo să-şi cureţe toată patima ce o avea. A citit 5M(ntuirea păcătoşilor8 şi scrierile % (ntului +amaschin.

#l l-a vizitat odată pe părintele 4. Ioi credem că ele sunt curate. de la % (nta Ana$ un dascăl cu discernăm(nt al 'ncepătorilor. SSS .aminăm 'ndeaproape şi apoi ne vom da seama că nu suntem nimic$ 'n ciuda multor laude. #ra simplu$ dar )l(nd$ 'n ciuda 'n ăţişării sale săl)atice şi ne)une$ cum se pre ăcea că este$ cu părul său dezordonat ce-i z)ura 'n toate părţile. /re)uie să ştiţi că el este un monah adevărat la % (nta Ana.SSS bi iarăşi spunea: P % inţii simt că sunt nevrednici şi păcătoşi. &uţin 'nainte de a se termina slu!)a$ a stat la intrarea 'n altar$ ca să-l umilească pe ieromonahul său şi ca să se olosească şi vizitatorii săi.emplu. /re)uie să e. +acă olosesc o lupă$ pot vedea că la urma urmelor nu-i un lucru at(t de minunat. +ar dacă le e.plicat cu )ucurie. +upă un timp$ o privesc din nou şi descopăr că unele lucruri nu au ost ăcute complet. 5"inecuvintează$ părinte$ ai dreptate8$ a răspuns el liniştit. Acelaşi lucru poate i ăcut cu m(inile cuiva. SSS 3rednicul de pomenire părinte al meu ne spunea următoarele despre părintele 4. /oţi au simţit o mare plăcere duhovnicească din rumuseţea % intei 1iturghii din acea zi$ dar o 'nt(mplare a marcat-o special. &leacă$ ieşi$ ieşi din )iserică`8. P Kraţii mei$ pentru că am vrut să vă spun ceva olositor şi pentru că sunt ne'nvăţat şi ără ştiinţă$ am vrut să vă arăt cum e smerenia 'n practică$ olosindu-mi ucenicul drept pildă. Crezi că eşti s (nt şi-ţi place să ii cinstit şi lăudat. C(nd sculptez pe o )ucată de lemn aţa unui s (nt şi am terminat-o$ cred că e )ună. SSS 2n pustnic a ost 'ntre)at: P Ce tre)uie să acem c(nd suntem lăudaţi şi măguliţi^ Cu smerenie şi cunoaştere de sine$ a răspuns: P Rţi voi da un e. +eloc supărat$ s-a plecat p(nă la păm(nt şi a plecat liniştit. Cum ăcea adesea$ el a 'nceput să arunce asupra ucenicului său acuzaţii precum: 50m rău şi ără ruşine$ care nu te temi de +umnezeu şi nu ţi-e ruşine de oameniM eşti un ipocrit.aminăm cu o lupă$ putem vedea murdărie şi micro)i. &reotul avea o voce at(t de dulce$ că nu ştiai dacă asculţi 'ngerii sau un om care c(ntă. 'n chilia sa isihastă$ 'n timp ce slu!ea % (nta 1iturghie. Rn acea zi el avea mulţi vizitatori care ascultau 1iturghia 'n mica )isericuţă a schitului său$ şi atunci 'i ceruse unui preot din ascultare ca să ie c(ntăreţ la 1iturghie. 1-a găsit desculţ$ 'm)răcat cu haine vechi$ zdrenţuite şi cu o cruce m(ncată de carii$ pe care el 'nsuşi a ăcut-o. Am rămas uimiţi$ nemişcaţi$ ca statuile$ p(nă ce$ după c(teva momente de tăcere$ părintele care păruse aşa de m(nios$ a stat la intrarea altarului cu lacrimi 'n ochi şi a e.

bi de asemenea: P +oamne -isuse 4ristoase$ dăruieşte-mi smerenie. /ot el spunea: P 2n lucru este celi)atul şi altceva e smerenia. Aşa era smerenia sa. SSS .C(nd l-am vizitat pe părintele "artolomeu$ care avea U]Y ani$ el purta un pulover acoperit cu nenumărate petice: P 2nde este ştiinţă$ e. Mulţi celi)atari m(ndri au s (rşit 'n iad. Rnt(i săruta m(na tuturor$ chiar şi a 'ncepătorilor$ cer(nd iertare. SSS Altul spunea: P M(ndria noastră Rl ace pe +umnezeu să nu ne audă. SSS Am 'ntre)at un călugăr 'n v(rstă ce ace şi cum 'şi petrece timpul$ iar el a răspuns: P 0cupăm locul degea)a` SSS &ărintele rus /ihon$ care a trăit Y] de ani pe Muntele Athos$ după ce vizitase 7]] de mănăstiri 'n *usia$ a spus: P +imineaţa$ +umnezeu )inecuvintează cu o m(nă lumea 'ntreagă şi-bi oloseşte am)ele m(ini să-l )inecuvinteze pe omul smerit.istă şi m(ndrie. 0riunde este m(ndrie$ +umnezeu nu e acoloM omul e lăsat singur$ cu m(ndria lui. SSS 2n părinte spunea: P Motivul pentru care su erim e că nu suntem smeriţi$ iar lipsa smereniei cauzează şi altora su erinţe. 2n om smerit e mai presus de 'ntreaga lume. %untem chinuiţi p(nă c(nd devenim smeriţi. SSS %ăracul şi smeritul călugăr Ieo it de la 1avra avea 'ntotdeauna$ c(nd tre)uia să primească % (nta Rmpărtăşanie$ o căinţă ad(ncă.

#u numai am pus lucrurile 'n practică. Mai t(rziu$ 'n chilia sa$ ca şi un om 'ndreptat$ a devenit un e. /u vei i ghidul$ călăuza$ ca să putem traversa r(ul vieţii8. &ărinţii schitului$ din respect pentru v(rsta şi poziţia sa anterioară$ i-au dat un măgar ca să-şi care uneltele şi tot ceea ce avea nevoie. --am cerut )inecuv(ntare$ ne-am 'nchinat la icoane 'n mica )isericuţă şi apoi i-am cerut să ne spună ceva$ ca să ne m(ng(ie. #ra un cuv(nt care cuprindea 'ntreaga viaţă duhovnicească a omului. Cel or) l-a cărat pe cel şchiop$ care putea să vadă$ pe umerii săi$ şi au trecut r(ul. A ost adesea asuprit de greutăţile create de turci şi de alţi ierarhi. SSS &ărintele Arsenie Ievoitorul 9cu care stătea părintele -osi $ 1ocuitorul din peşterăA$ ne-a spus: P 1-am avut pe părintele -osi ca 'ndrumător$ deşi eu eram mai 'n v(rstă. 2nul era or)$ iar celălalt nu avea picioare. #u te voi căra 'n spate şi vom merge 'nainte. SSS &atriarhul Chiril a ost 'ntemeietorul academiei ecleziastice de pe % (ntul Munte$ care a devenit cel mai important centru de dascăli$ 'ndrumători 'nţelepţi$ ca şi de martiri$ oameni drepţi pe care poporul Treciei i-a avut. +e atunci$ patriarhul n-a mai olosit animalul istovit şi$ ără să se pl(ngă$ a cărat totul sus$ de-a lungul a)ruptei Tolgote a schitului$ p(nă la )iserica centrală. A ost admirat de raţi pentru munca sa$ per ecţiunea sa ascetică$ ră)darea care trecea peste limitele muncii grele. Rntr-o zi de vară s-a petrecut o 'nt(mplare uimitoare. . 5&ărinte -osi $ am spus eu$ tu ai vederea lui +umnezeu şi rugăciunea minţii$ dar nu eşti practic. 0dată$ doi oameni doreau să treacă peste un r(u. #l a renunţat la rangul său slăvit şi a venit să ie ucenic$ cu un grup de călugări$ 'n Chilia % inţilor Apostoli$ la schit$ mai !os de )iserica centrală de la % (nta Ana.0dată$ eu şi cu un rate duhovnicesc de-al meu l-am vizitat pe părintele aosima$ un pustnic rus din Warulia. Rn timp ce se pl(ngea şi se certa cu ei despre aceasta$ ei i-au spus: 5Iu meriţi nici odihnă$ nici ca aţa ta să ie ştearsă de sudoare$ pentru că nu ai cărat tu 'ncărcătura. +e apt$ turcii l-au 'ndepărtat din scaunul patriarhal de două ori.perienţa vederii lui +umnezeu şi a practicii$ va i pentru ele$ care sunt lipsite de o asemenea 'nvăţătură trăită$ o plăcere şi un spri!in duhovnicesc adevărat. SSS +e cur(nd$ slăvitul părinte Iectarie de &entapolis$ noul nectar şi miere al 0rtodo.iei$ pentru ad(nca sa smerenie a scris părintelui +aniil WatunaLiotul$ pentru a cere a!utorul şi 'ndrumarea. A)ia atunci şi-a ridicat aţa veselă şi a rostit un cuv(nt 'n ruseşte. Rntr-una din scrisori$ el spune: P Ie-ai 'ndatora mult dacă ai avea plăcerea să ne scrii ceva duhovnicesc$ să 'ntăreşti credinţa măicuţelor de aici. #l avea vederea lui +umnezeu şi avea ştiinţă. Rn timp ce urca cu măgarul un deal a)rupt de la livadă spre schit$ 'n cel mai greu loc$ a văzut doi călugări prealuminaţi ce ştergeau sudoarea de pe aţa măgarului. %crisoarea ta$ scrisă cu e. # ca şi cum nu ai avea picioare$ iar eu am picioare$ dar nu am viziuni şi rugăciunea minţii. 1am găsit aşezat pe păm(nt şi despic(nd lemne. Animalul a ăcut toată munca8.emplu de ascultare şi lepădare de sine. 5%mirenia$ smirenia8$ a spus el$ care 'nseamnă smerenie. bi-a aplecat din nou capul şi$ ră)dător$ a continuat să despice cele c(teva lemne pe care le avea pentru iarnă. +eşi era oarte )ătr(n$ el a lucrat 'mpreună cu raţii$ cu gri!ă şi ră)dare$ 'n grădina de măslini. Iimic altceva. &rin urmare$ noi tre)uie să im 'mpreună.

+acă 'nsă nu-ţi a!unge unia$ de ce 'ncerci să co)ori 'n prăpastie^ . #piscopul /eo an a plecat 'n pustie$ la Chilia 5-zvorul /ămăduirii8$ şi a trăit acolo ca un simplu monah. +ar căpitanul$ care l-a recunoscut$ a spus 'n aţa tuturor: P Iu eşti tu$ episcopul /eo an$ care a dispărut cu doi ani 'n urmă^ bi a căzut la păm(nt$ ca să i se 'nchine. Rn schim)$ spunea aceste cuvinte minunate: P &ărinţilor şi raţilor$ ascultaţiN C(nd părinţii noştri ne insultă şi ne pălmuiesc$ nu tre)uie să im nici trişti$ nici veseli şi tre)uie să-i a!utăm$ căci ei ne a!ută să ne eli)erăm de tridentul6_ 9Kurcă cu trei dinţi care era considerată 'n antichitate ca sim)ol al puterii zeului Ieptun nIota editoruluio. *ă)darea şi 'ndelunga su erinţă a episcopului nu pot i spuse 'n cuvinteM el părea un monah simplu$ su) ascultare$ care 'mplinea toate sarcinile şi ordinele pe care di icilul său părinte i le dădea. #piscopul /eo an a venit la % (ntul Munte după o minune copleşitoare la care a ost martor$ privind trupul neputrezit a unui no)il decedat. SSS Ce putem spune despre duhovnicul -gnatie WatunaLiotul^ +upă s (rşitul iecărei 1iturghii$ părintele său 'l mustra$ iar el nu se pl(ngea niciodată. Rn timpul ultimelor _Z de ore din viaţa sa a văzut părinţi )inecuv(ntaţi şi 'ngeri care l-au ăcut oarte ericit. Iu sunt eu acela. SSS 2n părinte oarte simplu spunea: P 0amenilor 'nvăţaţi li se 'nt(mplă următorul lucru: caută să cerceteze cele dumnezeieşti. Rncepătorul /eo an a mers şi el să-şi ia alimente.A diavolului$ care e m(ndria$ egoismul şi aroganţa. &ro)a)il semăn cu cineva. &ărintele său l-a admirat ca pe un om de o mare smerenie şi ră)dare$ 'nc(t a căzut la picioarele lui$ cer(nd iertare pentru elul lui crud de a i cu el. &ărinţii au mers la arsana să cumpere alimente pentru &aşti: ouă$ )r(nză şi alte produse. +acă trece o zi şi părintele meu Ieo it nu mă insultă$ sunt oarte trist şi spun su letului meu: 5IeimportantuleN Ievrednicule părinte -gnatie$ azi n-ai ost mustrat$ aşa că ai gri!ă la tridentul diavolului$ căci el va străpunge mai ad(nc 'n tine8. Craniul său$ care este 'ncă păstrat 'n chilia sa$ e găl)ui la culoare$ dovadă a vieţii sale virtuoase. Iu avem date despre eveniment$ dar admira)ilul lucru al povestirii e smerenia omului pe care ea 'l descrie. #l s-a 'ntors la schit hotăr(t să plece de acolo$ de vreme ce a ost descoperit şi toţi )ănuiau cine este. %pre s (rşitul &ostului Mare din al doilea an$ un vas care venea din #u)oia$ 'ncărcat cu elurite produse$ a ancorat 'n portul schitului. Au trecut doi ani$ timp 'n care el a ost 'n această stare. +upă ce a vizitat multe mănăstiri$ a ales ca să stea la Ioul %chit$ unde şi-a ascuns identitatea cu gri!ă şi unde a ales să ie 'n ascultarea unui părinte di icil$ numit Chiril.A murit 'n U\\6$ la o v(rstă 'naintată$ cunosc(ndu-şi dinainte moartea. Ieg(nd acestea$ a spus: P /re)uie să ie o greşeală$ prietenul meu. SSS Acesta e şi cazul episcopului /eo an de #u)oia$ care seamănă cu povestea % (ntului Ii on$ patriarhul Constantinopolului.

Iu e nimeni altcineva cu mai multe cunoştinţe pe care ai vrea să-l 'nt(lneşti^ Atunci vizitatorul a răspuns cu durere 'n su let: P Ca cineva să-l 'nţeleagă pe părintele %iluan$ tre)uie să ie oarte 'nvăţat. #l a re uzat$ aleg(nd smerenia 'n locul 'naltei slu!)ei ecleziastice$ şi a spus: P Iu voi renunţa la culionul de călugăr. Acelaşi ieromonah I. P #i )ine$ nu ţi-e ruşine să porţi un aşa lucru 'n spate^ bi părintele #noh a răspuns: P +e ce să iu st(n!enit$ c(nd sunt mai ără valoare dec(t acest sacN SSS /alentatul teolog şi ieromonah 4risostom de la Marea 1avră a ost 'ntre)at de patriarh dacă n-ar dori să ie hirotonit episcop. &entru ce 'l vrei^ P Rl voi purta 'n spate 'n locul unui rucsac$ a spus el. +oresc numai să-mi m(ntuiesc su letul. -eromonahul I. P Iu citeşte nimic$ dar ace totul. Iu e alt lucru mai )un dec(t m(ntuirea su letului. Kii simplu şi smerit. P Acesta nu costă nimic. &oate i m(ntuit cu smerenia. 0dată$ a vrut să cumpere o desagă$ dar era prea scumpă şi nu avea )ani. +ar$ oh$ pentru preot este o povară du)lăN #ste oarte greu$ sunt numai c(ţiva preoţi )uni.SSS &ustnicul rom(n #noh spunea: P Monahul tre)uie să ie smerit$ nu să a!ungă sus sau !os.$ ne'mpărtăşindu-se ne ericitul din dumnezeieştile e. %e privea pe sine ca şi cum ar i ost nimic. Cerea un pic de p(ine ca să-i hrănească pe ceilalţi oameni 'n v(rstă ca el$ care erau slă)iţi şi istoviţi.perienţe ale s (ntului$ spuse odată cuiva: P Mă 'ntre) de ce merg la el. +eodată a o)servat un sac de p(nză o)işnuit 'n colţul magazinului. %e pleca şi cerea )inecuv(ntare de la toţi monahii$ 'ncepătorii$ oamenii mireni şi pelerini.$ străin$ a cerut să-l 'nt(lnească pe părintele %iluan. +e ce ar vrea cineva acest rang^ Iu vrei să-ţi m(ntuieşti su letul^ Ai venit la % (ntul Munte să-ţi m(ntuieşti su letul$ nu să cauţi slavă. Iu ca cei ce citesc mult$ dar nu ac nici un lucru$ i-a răspuns acel om. SSS Cu c(tva timp 'n urmă un important vizitator ortodo. .$ mem)ru al consiliului de conducere$ i-a spus vizitatorului: P Iu 'nţeleg de ce tu$ un teolog 'nvăţat$ vrei să-l vezi pe părintele %iluan$ un ţăran ne'nvăţat. SSS 0dată l-am 'ntre)at pe un pustnic simplu$ 'n v(rstă: P +e ce lăm(ii dumitale sunt plini de ructe^ P &entru că le-am aplecat crengile$ iul meu$ a răspuns el. P C(t costă^ l-a 'ntre)at pe v(nzător. Cred că nu citeşte nimic. Chiar dacă acest părinte trecuse de \6 de ani$ el nu dădea nimănui voie să-l respecte.

+eşi mulţi dintre ei nu au avut şcoală$ ei au putut să interpreteze scrierile % (ntului Trigorie /eologul. C(nd părintele Therman s-a 'm)olnăvit şi a ost ţintuit la pat$ i-a spus ratelui său$ părintele #pifanie: P Krate$ 'n cur(nd voi pleca din lumea aceasta. Acolo voi su eri singur$ 'n sclavie şi 'ntuneric$ şi voi vărsa lacrimi amare. Ast el se c(ştigă 'mpotriva vră!maşilor.SSS Am 'nt(lnit un călugăr t(năr care era su) ascultare$ din a cărui gură nu au ost rostite niciodată cuvinte$ după cum 'l s ătuise părintele său duhovnicesc. +ar c(nd mi-am mutat mintea de la g(ndul iadului$ toate g(ndurile mele tul)urătoare şi-au recăpătat puterea lor. Iu mult după aceasta a 'nceput un dialog de ne'n r(nt 'ntre părintele Therman şi duhurile rele$ care la despărţirea su letului de trup 'ncearcă să pretindă drepturi asupra su letului$ cre(nd con uzie şi aduc(nd acuzaţii . SSS 2n pustnic 'n v(rstă ne spunea: P Mulţi părinţi contemporani au 'nţeles că umilirile şi mustrările de la părinţii lor au ost olosite ca să a!ute la curăţirea inimii de patimile m(ndriei şi 'ng(m ării şi ast el mulţi să guste din dulceaţa m(ntuirii su letului lor. Au a!uns la asemenea 'nălţimi ale smereniei 'nc(t se considerau ultimii oameni. SSS % (ntul %iluan de la Muntele Athos spunea: P Acesta e c(ntecul meu iu)it: Rn cur(nd voi muri şi sărmanul meu su let va co)or' 'n iad. +upă munca de peste zi$ mulţi alergau la chilia lor$ ca să se m(ng(ie cu rugăciunea şi cititul. /V"mile /01234567 !i v"muirea /0128459:. /e rog$ cere raţilor din schit să se roage pentru su letul meu$ ca să găsească milă 'naintea +omnului. Cum să nu-1 caut pe #l^ #l m-a căutat 'nt(i şi mi-a apărut mie$ păcătosului` +omnul Rnsuşi m-a 'nvăţat cum să mă smeresc: 5tine-ţi mintea 'n iad$ şi nu deznădă!dui8.<7 sunt primul loc al #udec"(ii de dup" moarte=7 !i despre #udecata particular" Capitolul precedent Urmatorul capitol Părintele "herman de la Sfântul Schit &in Kafsokalivia a venit la % (ntul Munte 'n UXU]$ ca să devină ascet. SSS C(nd toţi părinţii şi raţii 'n 4ristos 'i urau 5*ai )un8 părintelui /eo ilact de la Ioul %chit$ le spunea: P *aiul nu-i un gra!d$ ca să mă primească pe mine$ un animalN Aşa era de ăimarea de sine la părinţi. #l a ost 'n ascultarea )inecunoscutului părinte Arsenie$ sculptorul 'n lemn.Despre +v"mi.-. CAPITOLUL $LI .

Mult timp a trecut ast el$ 'nainte să-şi dea duhul. Cei ce au ost prezenţi la acestea şi-au amintit de o 'nt(mplare asemănătoare descrisă 'n 5%cara8 % (ntului -oan de la Muntele %inai. #l$ cu )ucurie şi r(vnă 'i asculta pe toţi$ at(t pe egumen$ c(t şi pe raţi$ 'mplinind sarcinile grele şi uşoare care-i erau 'ncredinţate. Atunci monahul a z(m)it şi şi-a dat duhul. CAPITOLUL $LII . Cred că următorul eveniment merită să ie menţionat şi$ 'ntr-adevăr$ poate i de olos. C(nd şi c(nd spunea: 5IuN I-am ăcut aceasta. Rn ultimele clipe ale vieţii sale$ un monah numit Chiril era 'n mare luptă. Cea din mi!loc e ascultarea şi ultima e tot ascultarea şi 5+oamne$ miluieşte`8.Despre ascultare Capitolul precedent Urmatorul capitol Rn aceeaşi noapte 'n care a ost tuns monah$ &reptul Acachie &in Kafsokalivia a visat că ţinea o lum(nare a cărei lumini era aşa de strălucitoare$ 'nc(t lumina 'ntreaga zonă. Acest s (nt a trudit mai ales la acel el de smerenie care e născută din ascultarea deplină. #l a trăit 'n Ioul %chit. Minţi. &ărintele Tavriil i-a spus părintelui Chiril să-i 'ntre)e pe 'ngeri ce era scris pe h(rtie. #l avea su) ascultare un monah$ care a căzut grav )olnav şi era pe moarte.plicat ce se 'nt(mpla. #l a văzut o )ucată de h(rtie lipită pe umărul lui st(ng$ dar nu şi-a putut da seama ce era scris pe ea. bi din nou spunea: 5+a$ am ăcut aşa$ dar am dat milostenie pentru aceasta8. . Aproape de moarte$ părintele Therman spunea 5da8 şi uneori 5nu8.adevărate şi alse. Aşa că el i-a 'ntre)at şi ei i-au spus că acolo erau 'nscrise două păcate pe care le ăcuse$ dar pe care nu şi le-a putut aminti. &entru celălalt lucru m-am căit şi am ăcut ceva )ine de asemenea8. Apoi$ &ărintele Tavriil i-a citit rugăciunea de iertare şi părintele Chiril a putut să-şi dea duhul 'n pace$ mulţumită a!utorului 'ngerilor$ care i-au e. P %pune-le$ iul meu$ că 'n locul tău eu voi i răspunzător pentru 'mplinirea ei$ i-a spus părintele.istenţă a duhurilor rele$ care !udecă atunci c(nd su letul pleacă din trup. SSS 0dată l-am cunoscut pe vrednicul de pomenire părinte Tavriil 1avriotul$ care avea mare virtute şi discernăm(nt. P &ărinte$ a spus el chiar 'nainte de a muri$ unii m-au 'ntre)at de ce nu mi-am 'mplinit ascultarea aşa cum mi-a ost 'ncredinţată. SSS &ustnicul +amaschin mi-a spus că 'n % (ntul %chit din Wa soLalivia trăia părintele Trigorie 9WaratosA$ 'n Chilia 5-ntrării 'n "iserică a Maicii +omnului8. bi iarăşi: 5I-am ăcut aceasta8. #l arată 'nţelepciunea duhovnicească a omului şi adevărata e. Rn st(nga erau demoni. +e partea dreaptă stăteau doi 'ngeri luminoşi. SSS 2n pustnic mai 'n v(rstă spunea: P +intre virtuţile unui monah prima este ascultarea.

#l era a)solvent al -nstitutului &olitehnic din Atena$ dar s-a remarcat şi a primit daruri 'n şcoala virtuţii$ care se numeşte o)şte. Rntr-o zi$ părintele l-a chemat şi i-a spus: P Kiule$ du-te şi caută alt loc. SSS &ărintele +amaschin din pustia % (ntului 3asile mi-a povestit despre )inecuv(ntatul părinte Therasim$ care a trăit trei ani pe v(r ul muntelui Carmel$ 'ntr-un paraclis al &ro etului -lie$ mai sus de pustia % (ntului 3asile şi l(ngă Werasia.emplu de urmat 'n viaţa de o)şte. Apoi continuă cu cura! şi pe cale vei aduna 'n sacul tău )inecuv(ntările lui +umnezeu. &(nă acum nu ai ăcut nimic altceva dec(t te-ai certat. Ascultarea e calea cea mai inteligentă şi mai scurtă de a-1 găsi pe +umnezeu. &ărintele i-a luato$ dar nu a ars-o$ pentru că după moartea lui a ost găsită printre lucrurile sale. #gumenul$ cunosc(nd caracterul neserios al călugărului$ nu i-a dat )inecuv(ntarea sa. 1a 'nceput$ -saac era neascultător şi certăreţ. #l era m(ndria AthosuluiM un atlet al rugăciunii$ un luptător pentru s (nta ascultare şi un e. 5"inecuv(ntată o)şte$ )inecuv(ntată o)şteN8$ acestea erau cuvintele pe care le spunea totdeauna monahul -aco)$ 1uminătorul de la +ionisiu$ dar mai ales c(nd s-a apropiat de moartea sa. #vdochim a găsit pe un alt rate din mănăstire$ numit "oni atie$ care avea aceleaşi păreri ca şi el şi au plecat 'mpreună la Constantinopol$ unde Rl predicau 'n pu)lic pe 4ristos şi-l numeau pe Mahomed pro et mincinos. +e la 'nceput$ 'ncearcă să găseşti 'n ea un gust dulce. -saac s-a pocăit şi a 'nceput să suspine cu remuşcare. SSS C(nd părintele doctor %piridon Wam)anos$ călugăr la Marea 1avră$ l-a primit ca 'ncepător pe părintele doctor &avel &avlidis$ i-a spus: P -a o )ucată de h(rtie$ un stilou şi scrie: 3iaţa călugărească este 5%ă ie )inecuv(ntat8 şi 5"inecuvintează8. #l avea o 'n ăţişare 'ngerească. A devenit un ucenic evlavios.bi iarăşi a spus: P ti-ai găsit un părinte^ Ai găsit raiul. . +e atunci 'nainte s-a schim)at complet. %e spune de asemenea că$ după adormirea sa$ trupul lui a răsp(ndit mireasmă. SSS &rintre scrierile vrednicului de pomenire părinte Tavriil +ionisiatul a ost găsită următoarea: 5Rn anul U[U]$ c(nd era egumen al Mănăstirii +ionisiu evlaviosul ieromonah Chiril$ un rate pe nume #vdochim$ care dorea să ie martir pentru 4ristos$ insista la părintele său să-i permită a merge la Constantinopol$ ca să moară acolo ca mucenic. --a luat _] de ani ca să scrie o carte$ şi c(nd i-a prezentat-o părintelui său$ acela l-a 'ncercat 'n continuare$ spun(ndu-i cu un ton aspru al vocii: 5# tocmai )ună de ars8. SSS #gumenul mănăstirii )ulgare aogra u a ost un om s (nt. Cu el avea un 'mpreună nevoitor$ părintele Calinic şi ucenicul său -saac. Z] de ani părintele său nu l-a chemat niciodată pe nume. A plecat 'ntr-un loc pustiu şi a pl(ns toată ziua.

Rn schim)$ s-a 'ntors spre răsărit$ şi-a 'ncrucişat m(inile pe piept şi acolo$ l(ngă intrarea 'n mănăstire$ 'nainte de zorii zilei şi-a dat duhul$ răm(n(nd . #l a venit la )iserică prin 'ntuneric$ a )ătut la poartă şi a 'ntre)at de egumenul #vloghie. P /e rog$ 'nsoţeşte-l pe rate$ din dragoste$ la Constantinopol$ spri!inindu-l ca martor la martiriul său$ pe care-l doreşte at(t de mult. -osi era pictor şi oarte dreptM el avea mintea unei persoane mai 'n v(rstă.&entru aceasta$ au ost aduşi 'n aţa !udecătorului şi torturaţi$ aşa cum ăceau turcii de o)icei. +in acest motiv$ !udecătorul i-a poruncit să ţină 'n m(ini căr)uni aprinşi$ pentru a testa adevărul declaraţiei sale. %u) acest canon a trăit sărmanul de el aproape 7] de ani$ postind$ lucr(nd şi pl(ng(ndu-şi cumplita cădere. &este c(teva zile a ost condus din nou 'n aţa !udecătorului$ unde a repetat din nou mărturisirea lui 4ristos. Ie ericitul #vdochim şi-a pierdut din nou cura!ul şi a re uzat să acă aceasta şi$ su) ameninţările !udecătorului că va i sp(nzurat dacă insistă asupra declaraţiei sale$ s-a lepădat de credinţă din nou şi l-a acuzat pe -osi $ care era 'n auditoriu$ că l-a silit să acă declaraţia aceasta. &ărinţii cei mai )ătr(ni$ ce au supravieţuit veacului acesta$ 'şi amintesc că venea p(nă la drumul ce duce spre mare$ pentru a lua p(ine şi m(ncare de post. Apoi$ după un timp$ crez(ndu-se destul de cura!os$ a dorit din nou să-şi verse s(ngele$ ca să-şi spele păcatul lepădării. +upă ce au auzit povestea acestei 'nt(mplări$ egumenul şi raţii nu i-au dat voie să intre 'n mănăstire$ dar din milă i-au impus un canon pentru restul vieţii$ ca să stea la mică distanţă de mănăstire$ l(ngă un izvor$ 'ntr-o chilie mică$ unde să-şi pl(ngă marile sale păcate$ iar 'naintea morţii sale i se va permite să primească % intele /aine. . -ar &rea)unul +umnezeu$ nevoind moartea păcătosului şi văz(ndu-i 'ntoarcerea prin pocăinţă adevărată$ a primit şi a iertat ăptura %a$ 'nştiinţ(ndu-l pe acesta printr-o vedenie şi 'ndemn(ndu-l să se ducă la mănăstire$ să ceară să se 'mpărtăşească cu % intele /aine şi să ie pregătit pentru cea din urmă clipă din viaţa sa. Ca un )un călugăr 'n ascultare$ )inecuv(ntatul -osi i-a ăcut o plecăciune egumenului şi i-a spus: P "inecuvintează$ părinte$ şi ie ca harul lui +umnezeu să-mi dea putere mie$ celui nevrednic. 1a acestea$ vrednicul de pomenire a răspuns că #vdochim 'nsuşi a dorit să devină martir pentru 4ristos şi că el l-a 'nsoţit numai din dragoste răţească.s-a spus atunci că$ dacă continuă să insiste asupra părerilor sale$ va i torturat şi decapitat$ iar dacă se va răzg(ndi$ va i răsplătit cu multe onoruri şi )ogăţie. C(ţiva ani mai t(rziu$ #vdochim şi-a revenit 'n simţiri şi s-a 'ntors la mănăstirea sa$ unde a ost primit şi i s-a dat un canon pe care l-a 'mplinit cu pocăinţă. #gumenul l-a mustrat oarte aspru$ spun(ndu-i că ar tre)ui să răm(nă 'n rugăciune şi pocăinţă$ şi ar i dea!uns ca să primească iertarea de la +umnezeu. Apoi$ !udecătorul s-a 'ntors către -osi şi i-a spus că dacă re uză să se lepede de credinţa sa şi să devină musulman$ va i ucis$ pentru că a 'ncercat să schim)e credinţa unui musulman. +ar să se lepede de 4ristos$ singurul +umnezeu adevărat$ şi să devină musulman$ nu va ace niciodată$ chiar de-ar i să moară de o sută de ori. #l l-a implorat pe egumenul bte an să-i dea voie să meargă direct la Constantinopol$ ca să nimicească lepădarea sa prin mărturisirea lui 4ristos şi moartea pentru #l. +espre marile sale nevoinţe mărturisesc prispele ce s-au păstrat p(nă astăzi$ lucrate numai de m(inile sale$ 'n acea văgăună prăpăstioasă şi st(ncoasă$ precum şi cei c(ţiva măslini şi alţi copaci sădiţi de el$ ce poartă denumirea de 5#vdoLimos8 sau 51a #vdoLimos8. -ar vrednicul de milă$ #vdochim$ răm(n(nd un scurt timp 'n acea alsă poziţie şi neput(nd să 'ndure mustrările conştiinţei sale$ pentru comportamentul şi trădarea ratelui său$ s-a 'ntors la mănăstire$ rug(ndu-se ca ei să ai)ă milă de m(ntuirea lui. #vdochim a continuat să insiste$ iar 'n cele din urmă egumenul a decis să trimită un rate t(năr$ numit -osi $ ca să-l 'nsoţească pe #vdochim la Constantinopol. 1a ostenelile trupeşti mai adăuga şi lacrimile nesecate$ după cum au constatat duhovnicii mănăstirii care l-au vizitat. --a spus despre vedenie şi cu lacrimi a cerut iertare şi să primească % intele /aine. +upă aceasta$ #vdochim a ost eli)erat şi lăudat de turci$ iar -osi a ost 'nchis. 1a aceste ameninţări$ )inecuv(ntatul -osi nu a ost tul)urat deloc$ ci a declarat hotăr(t credinţa 'n 4ristos. Rn 'nchisoare a 'ndurat cu mare putere torturi$ iar 'n cele din urmă a ost decapitat$ primind de la 4ristos cununa slavei de martir. +upă ce s-a 'mpărtăşit$ a re uzat să intre 'n mănăstire$ chiar dacă egumenul i-a dat )inecuv(ntare să acă lucrul acesta. Ie iind 'n stare să 'ndure torturile$ s-au lepădat de credinţa 'n 4ristos şi am(ndoi au devenit musulmani$ ca să-şi salveze viaţa aceasta trecătoare. +e 'ndată ce au sosit 'n oraş$ #vdochim s-a prezentat la curte$ spun(nd tuturor că a greşit c(nd a renunţat la credinţa sa şi a criticat religia islamică$ proclam(nd credinţa 'n 4ristos ca singura adevărată.

# ca şi cu )ătr(nul care i-a spus ucenicului lui: 5Cum mă vezi pe mine^8. %ă ii )inecuv(ntat8. Ai ascultat^ +acă da$ vei merge 'n *ai. C(teodată$ părintele spunea ceva ce 'n aparenţă părea greşit. 53a veni un timp c(nd mă vei vedea ca pe un demon8$ a spus )ătr(nul. Iu contează cum e părintele. Iu că )ătr(nul e un demon. bi ce spunea părintele^ 5#şti iertat. C(nd 'i eram ascultător$ nu-mi era rică nici de +umnezeu. 1(ngă părintele am trăit roadele unei ascultări depline. Ascultare deplină. &leca pe 'ntuneric şi venea pe 'ntuneric. A mers la cei doi )ătr(ni şi ei i-au spus: 5+acă ai gri!ă de noi$ vei moşteni tot ce avem$ micuţa noastră locuinţă şi )isericuţa din ea8. Aceasta e singura cale. bi ast el se e. Ca un alt Adam$ izgonit din rai şi singur pe marginea prăpăstiei$ el avea numai păcatele ca 'nsoţitori. +acă aceasta ar i peste tot$ toţi ar deveni s inţi. 5Accept8$ a răspuns el. /reizeci de ani$ #vdochim şi-a petrecut viaţa la o mică distanţă de mănăstire$ de unde putea asculta clopotele şi c(ntările de seară$ privind )iserica luminată la ceasuri şi privegheri$ ştiind că raţii săi mergeau la slu!)e şi primeau % (nta Rmpărtăşanie 'n timpul 1iturghiilor. #l$ care a ost ascultător$ a ost de olos 'n vindecarea lui Ieeman de lepră.primau şi călugării$ cu puţine cuvinte: 5Ascultarea 'nseamnă viaţă$ neascultarea 'nseamnă moarte8. Iu-ţi poţi imagina c(t de repede harul lui +umnezeu se depărtează de tine. /re)uie să ii ascultător. Adam nu s-a supus şi a ost scos a ară din rai. Iu 'ncercăm să spunem că toate celelalte nu contează. +ar c(nd cineva din %tatele 2nite i-a trimis o sută de dolari$ a păstrat )anii$ ără să-i 'ntre)e pe )ătr(ni.emplu pentru noi toţi$ că putem evita )lestemata m(ndrie a neascultării$ care a pricinuit căderea omului 'ncă de la 'nceput. Iu tre)uie să ai)ă importanţă pentru noi. Iu e cale de mi!loc. +impotrivă$ smerenia şi ascultarea l-au ăcut pe )inecuv(ntatul monah -osi să se alăture cetei s inţilor din cer. &oţi să primeşti % (nta Rmpărtăşanie de zece ori pe zi$ sau să te rogi cu rugăciunea minţii sau să mergi la priveghere şi să posteşti tot timpul. #l era oarte ascultătorM str(ngea sare din ocnele de sare şi o schim)a pe carto i$ ceapă şi asole. 5Ca pe un 'nger8$ i-a răspuns el. Iu e nimic altceva 'ntre acestea. +e apt$ ispita vine şi-ţi aduce g(nduri 'mpotriva )ătr(nuluiM aşa cum mi s-a 'nt(mplat şi mie odată$ c(nd n-am putut slu!i 1iturghia$ deoarece am vor)it 'mpotriva lui. #lisei 'l avea pe proorocul -lie ca 'ndrumător. +e asemenea$ lucra lucruri de m(nă. Rn ciuda tuturor$ nu i s-a 'nt(mplat nimicM el era ascultător şi continua să ai)ă gri!ă de )ătr(ni. Iu !udeca pe nimeni$ nici pe vecinul tău$ nici pe altă persoană. %ingura iinţă pe care am iu)it-o vreodată şi de care 'mi era rică era părintele -osi . Iu te supui^ 3ei merge 'n iad. Asemenea lucruri s-au 'nt(mplat de multe ori. &rin ascultare c(ştigi tot. Kie ca +umnezeu să o cruţe pe creatura %a şi să-i dea pace. SSS &ărintele # rem din WatunaLia$ care avea multă 'nvăţătură şi e. +ar tre)uie să 'mplineşti ascultarea. "inecuv(ntat e monahul din ascultare$ care 'l iu)eşte pe părintele său$ aşa cum 'l iu)eşte acela pe el. C(nd cineva 'şi urmează propria voie e egal cu neascultarea. &roorocul -lie Rl avea pe +umnezeu. +in cauza neascultării au căzut din cer 'n iad şi unii dintre 'ngerii netrupeşti. Iu e destul. . +acă părintele tău 'ţi spune să mergi pe lună$ du-te. %ingurul lucru important e ascultarea. Chiar şi demonul din el a devenit tul)urat. 5Am păcătuit 'naintea /a$ &ărinte$ şi nădă!duim să a lăm m(ntuire prin mila /a8. /e supui^ 3ei vedea *aiul. &roorocul -lie$ 'nainte de a pleca din această viaţă$ l-a avut pe Thezi su) ascultare. Ieascultarea e un mare păcat$ dar pocăinţa e admira)ilă. Ri !udecam pe )ătr(ni$ spun(nd: 5+acă se 'm)olnăveşte t(nărul de o asemenea muncă grea$ cine va avea gri!ă de voi^8.perienţă despre teologie$ adesea dădea s aturi despre iu)itul su)iect al )inecunoscutei ascultări: OIumai diavolul ştie totul despre importanţa unui stareţ şi despre puterile ce-i sunt date lui. +e atunci 'nainte a 'nceput să acă aşa cum dorea el. #rau doi )ătr(ni care trăiau l(ngă noi şi aveau un a!utor. /e pot olosi$ dar 'ntr-un mod secundar. #l usese căsătorit$ dar iindcă era posedat de demoni$ soţia lui a divorţat de el$ iar el a plecat la % (ntul Munte.un e.

P +acă vin din nou$ i-a spus Ahile tatălui său$ spune-le: 5Ce vreţi de la mine^ %unt su) ascultarea unui părinte. %unt numai un călugăr su) ascultare8. P /ată$ de ce eşti aşa tul)urat^ a 'ntre)at el. Rmpreună cu părintele său au ţinut aceasta 'n taină timp de 76 de ani. #l a gustat apa şi a a lat-o 'ntr-adevăr oarte proaspătăM şi-a umplut vasul şi s-a 'ntors la părintele său plin de )ucurie. C(nd se apropia timpul plecării tatălui său$ părintele Ahile a intrat 'n camera lui şi a o)servat că era supărat. #i au reacţionat cu 'ndoială$ puţină credinţă şi g(ndire raţională şi apoi l-au convins pe el să meargă şi să le aducă nişte apă ca să )ea. Aşa că apele mării sunt s inţite şi devin luminătoare. Cu un an 'nainte de a muri$ tatăl său a ost tuns monah de iul său. . +emonii au dispărut imediat. SSS 2n ascet ascultător 'n v(rstă şi cu discernăm(nt$ care avusese gri!ă de trei părinţi )ătr(ni$ spunea: P Ascultarea 'ţi va aduce de toate. bi prin această apă s inţită$ toţi credincioşii "isericii sunt s inţiţi.SSS &ărintele Ahile de la % (nta Ana$ simplu şi )un la inimă$ printre alte multe lucruri ne-a spus şi despre o e. bi aceasta a continuat trei ani după moartea părintelui său$ p(nă c(nd a ost silit să descopere această minune celorlalţi părinţi din schit$ prin propria sa simplitate şi ascultare. P Kiindcă au venit diavolii$ ameninţ(ndu-mă$ spun(nd că-mi vor lua su letul. Rn iecare an$ părintele /eo ilact se co)ora p(nă la mare şi lua$ ca )inecuv(ntare$ apă proaspătă$ de )ăut. +e apt$ dacă vrei să ii martor la aceasta$ co)oară-te p(nă la mare şi vei a la apa proaspătă şi azi poţi să o )ei. &ărintele /eo ilact a plecat )ucuros.perienţă personală pe care o avusese. SSS &ărinţii aghioriţi spun: P Ascultarea este viaţăM neascultarea este moarte. 4arul nevăzut$ atotcreator$ acţionează asupra tuturor vieţuitoarelor şi a celor ără de viaţă$ lucruri văzute şi nevăzute$ şi s inţeşte toată materia$ cu scopul s inţirii omului. C(nd s-a 'ntors cu vasul$ era umplut$ de această dată$ numai cu apă sărată de mare. Ascultarea Rl c(ştigă pe Rnsuşi +umnezeu. Aşa că el a spus: 5Ce vreţi de la mine^ %unt su) ascultarea unui părinte8. C(nd de săr)ătoarea 5/eo aniei8 a auzit: 5Azi apele sunt s inţite8$ l-a 'ntre)at pe părintele său$ Trigorie: P &ărinte$ cum se 'nt(mplă^ %unt toate apele s inţite^ Chiar apele mării^ P +esigur$ iul meu. Ast el i-a vor)it părintele evlaviosului călugăr$ care$ cu o ascultare ără murmur$ a mers cu un vas de la schit p(nă la mare. Rn ziua următoare$ demonii au venit din nou la el.eno ont$ trăia cu mulţi ani 'n urmă un călugăr oarte simplu$ )un şi ama)il$ pe nume /eo ilact. SSS Rn Chilia 5-ntrării 'n "iserică a Maicii +omnului8$ ce aparţine de unul din schiturile Mănăstirii . Rnaintea morţii sale$ propriul său tată$ care a trăit p(nă la o v(rstă )ogată şi 'naintată$ a venit să stea cu el şi să ie 'ngri!it.

P 3oi merge să pescuiesc$ a spus ucenicul şi a plecat. 5`şi oric(te veţi lega pe păm(nt$ vor i legate şi 'n cer$ iar oric(te veţi dezlega pe păm(nt$ vor i dezlegate şi 'n cer8. +acă Maica +omnului vrea să avem peşte la cină$ vecinii noştri ne vor aduce. -mediat$ părintele s-a g(ndit că ucenicul său poate avea o mare ispită şi să cadă 'n mare$ din pricina neascultării. Iu. bi nu te 'mpărtăşeşte nici alt preot$ ştiind că eşti legat. &ărinţii aveau un 'ndrumător şi un egumen. Ci$ a)ia după aceea te vei putea 'mpărtăşi. +ar un mirean^ #l i-a răspuns: P %ă spunem că toţi avem acelaşi duhovnic. -ar dacă nu te-a iertat duhovnicul$ nici +umnezeu nu te-a iertat$ căci duhovnicul este reprezentantul %ău. . C(nd 'l 'ntre)i pe duhovnicul tău 5Ce să ac^8$ şi el 'ţi spune 5Kă aceasta$ iul meu8$ tre)uie s-o aci. /e-ai putea oare 'mpărtăşi mai devreme de o lună^ %igur că nu$ iindcă eşti legat. +uhovnicul are putere mare. &ărintelui tău duhovnicesc te supui duhovniceşte. P +ar$ părinte$ ar tre)ui să avem peşte. Kiecare persoană are un părinte duhovnic. Acela e cel căruia ne supunem. %ă zicem că ai ăcut ceva şi din această pricină duhovnicul 'ţi interzice să te 'mpărtăşeşti o lună. +acă eşti soldat 'n armată$ te supui sergentului tău. -ar duhovnicii nu sunt` oameni o)işnuiţi. # acelaşi lucru. +ar o putere nevăzută părea să-l ţină pe loc 9)ătr(nul se ruga pentru ucenicul săuA. %u erim p(nă devenim smeriţi. Rn %chitul % (nta Ana Mică trăia un părinte cu ucenicul său.emplu. Aşa că a mers 'n camera lui şi a 'nceput să se roage cu şiragul de metanii$ pentru ucenicul său. /e supui din necesitate. #ra una din săr)ătorile Maicii +omnului. /u 'l ai pe părintele tău duhovnicesc. %ă luăm următorul e. +acă ţi-a spus duhovnicul 5+oamne$ iartă-lN8$ 'nseamnă că +umnezeu te-a iertat.SSS 2n pelerin l-a 'ntre)at odată pe un pustnic: P # posi)il pentru un mirean să ie ascultător$ de vreme ce nu e călugăr^ 2n călugăr 'l are pe stareţul său. Iici tu nu poţi 'ncălca porunca duhovnicului tău$ duc(ndu-te să te 'mpărtăşeşti 'nainte de trecerea lunii. -ată ce poate ace neascultareaN SSS 2n monah mai 'n v(rstă spunea: P Ie lipseşte smerenia. Iu poţi să spui: 5Iu$ nu merg acolo8. +uhovnicul nu este un om comun. +e aceea suntem chinuiţi şi chinuim şi noi pe alţii. -mediat a simţit că s-a prins ceva de capătul ei. +acă a spus duhovnicul un lucru$ asta 'nseamnă că l-a spus +umnezeu Rnsuşi. %ă te supui supraveghetorului tău la muncă e o)ligatoriu. Iu poţi re uza. C(nd a deschis uşa să intre$ diavolul i-a spus: 5Monahule$ ce pot să-ţi ac$ de vreme ce părintele tău se roagă cu şiragul de metanii pentru tine^ Alt el te-aş i aruncat 'n mare şi te-aş i 'necat8. Monahul a ugit 'ngrozit$ cu satana urmărindu-l 'ndeaproape tot drumul$ de pe ţărm p(nă la % (nta Ana$ prin curte$ p(nă aproape de uşa chiliei sale. Iu poţi să aci altceva dec(t să te supui. Rntre timp$ monahul a a!uns la mare şi a aruncat undiţa. P Iu$ nu vreau$ a spus părintele. 2cenicul i-a spus: P &ărinte$ ar tre)ui să merg să pescuiesc$ pentru că e zi de săr)ătoare şi ce-o să avem la cină^ P Kiul meu$ i-a răspuns )ătr(nul$ iată vecinii noştri sunt pescari. -ar dacă te-a iertat duhovnicul$ 'nseamnă că +umnezeu te-a iertat. /re)uie să ii s ătuit de el şi să te supui. A tras cu putere şi deodată a ieşit din apă un trup negru$ oarte negru$ cu ochi săl)atici$ gata să-l atace pe monah. +acă lucrezi undeva şi ai un superior$ un director sau un director ad!unct$ tre)uie să te supuiM nu e altă cale. +e vreme ce nu ne-au adus$ Maica +omnului nu doreşte să avem peşte.

bi el$ plin de )ucurie$ cădea la păm(nt 'n prezenţa tuturor$ at(t a părinţilor$ c(t şi a vizitatorilor şi spunea: P Aceste picioare mă vor conduce spre *aiN +upă plecarea din această lume trecătoare a părintelui său$ el$ care dorise at(t de mult isihia$ a mers la Chilia 5Adormirii Maicii +omnului8 de la % (nta Ana Mică.SSS +e trei ori ericitul )ătr(n 4. 0dată$ părintele Mina i-a spus: P Krate$ ă dragoste şi du-te la arsana să iei peşte$ că avem mare nevoie. Rn Chilia % (ntului -oan "otezătorul de la %chitul % (nta Ana trăia părintele Trigorie$ care niciodată nu a ost neascultător. 1-a chemat pe părintele Mina să-i aducă un vas al)astru să pună peştele$ pentru că sacul lui era oarte greu. 2n călugăr neascultător seamănă cu o )arcă prea 'ncărcată$ care e lovită de valuri şi p(nă la urmă e scu undată de ele. &escarii 'nsă$ neav(nd peşte$ ără ca el să-şi dea seama$ i-au pus 'n desagă6Z 9+esaga 9>:frihFA este traistă ormată din două părţi care se poartă pe umeri sau pe şa. SSS . SSS &ărintele Azaria se pl(ngea şi pl(ngea de c(te ori era neascultător. &ărintele %era im s-a supus şi a plecat imediat spre mare. #l l-a crezut şi a 'nceput să pl(ngă$ cer(ndu-şi iertare. Chiar şi 'n a)senţa lui$ )inecuv(ntările 'l ocrotesc de multe rele. A avut moartea unui om drept. C(nd era 'ntre)at despre tristeţea sa$ el răspundea: P 2n călugăr din ascultare este su) )inecuv(ntarea şi apărarea părintelui său. SSS &ărintele %era im din +imitriada a ost un e. &ărintele %era im era ne'nvăţat$ dar cu ră)dare a practicat caligra ia şi una din lucrările sale de caligra ie$ o poezie$ e păstrată p(nă astăzi. #l avea o ascultare desăv(rşită. de la % (nta Ana a ăcut multă ascultare la duhovnicul său$ care l-a ţinut timp de U[ ani paraclisier la WyriaLonN Rn acei ani$ creştinii erau oarte evlavioşi şi avea de la 7 p(nă la Z &rivegheri pe săptăm(nă. Ca să-l a!ute să sporească pe calea nepătimirii$ părintele său 'l mustra 'n aţa celorlalţi$ 'n timp ce erau 'n )iserica principală$ spun(ndu-i: P &leacă de aici.A$ 'n loc de peşte$ pietre din mareN #l le-a cărat la chilie. &entru orice i se cerea de ceilalţi părinţi ai schitului să acă$ el răspundea 'ntotdeauna 5să ie )inecuv(ntat8. bi acest vrednic de pomenire$ 'ntotdeauna desculţ$ 'şi 'mplinea 'ndatoririle sale cu multă gri!ă. Atunci părintele Mina i-a spus: P 3ezi aceasta^ Ieascultarea ta a schim)at peştele 'n pietricele. 1-a golit 'n vas şi cu mare uimire au văzut că erau pietricele. 3irtutea părintelui %era im a a!uns 'nălţimile părintelui său duhovnicesc. +in cauza muncii grele şi a aptului că tre)uia să stea 'n picioare tot timpul$ a plecat din această lume ca un martir$ )ucuros şi 'n pace.emplu de monah ascultător pentru părintele său cipriot$ 0nu rie$ de la % (nta Ana.

P Iu e )ine pentru călugăr să plece des din schit$ pentru că e. +upă un timp$ )ătr(nul a ost tuns monah şi i s-a dat numele -oachim. &ărintele său a cunoscut aceasta. +e 'ndată ce a ost terminat$ a ost dus 'n )iserica principală. &ărintele Averchie a ost 'ntocmai ca părintele său şi ca părintele Mina din Mavrovunio. +e iecare dată c(nd un străin )ătea la uşa lui$ 'i deschidea şi-i o erea Z sau 6 smochine$ pe o sc(ndură de lemn$ 'mpreună cu nişte apă$ 'ntr-o cană de lemn. #l slu!ea 1iturghia desculţ$ vara şi iarna$ iind ca părintele -larion -sihastul$ care trăia mai sus de +ionisiu 'n săraca aşezare a Rnaintemergătorului.&ărintele Trigorie de la % (nta Ana$ care dorea isihia$ a plecat la %chitul % (nta Ana Mică$ d(ndu-i Chilia % (ntului Rnaintemergător părintelui Averchie. . #l c(ştiga )ani v(nz(nd lăm(i şi portocale cultivate 'n grădina sa$ şi ast el 'şi cumpăra rezerva anuală de gr(u. &ărinţii au crezut că t(nărul glumise. 2ltimul era originar din "ulgaria şi 'nvăţase cu mare entuziasm să vor)ească greaca. Kiul său$ călugărul Antonie$ i-a spus lui: P +e vreme ce nu poţi să citeşti$ poţi să-ţi oloseşti degetele ca să spui *ugăciunea lui -isus.cepţia unui t(năr care i-a spus părintelui său: P &ărinte$ am )inecuv(ntarea să merg eu primul^ bi părintele i-a spus: P +aN ştiind că t(nărul a!unsese la 'nălţimi de virtute. Ast el a urat raiul prin ascultareN bi ei$ plini de )ucurie$ l-au urmat p(nă la morm(nt$ minun(ndu-se că p(nă astăzi ascultării depline nu 'i este rică de moarte$ dar dăruieşte celor ce o au$ trecere ără rică de la păm(nt la cerN bi toţi l-au )inecuv(ntat pe t(nărul monah şi pe părinţii săi$ care au devenit e. C(nd un lucru o)ştesc tre)uia ăcut 'n schit$ el era primul care ţinea o unie 'n m(inile sale$ ca să poată i ascultător cu dragoste$ iar ceilalţi părinţi ai )isericii 'i spuneau: P &ărinte$ eşti )ătr(n.act cu Z] de zile mai t(rziu clopotele au )ătut. +ar el a 'nceput cu lacrimi de pocăinţă să se pregătească pentru moarte.istă pericolul pierderii cursului practic al virtuţii$ care ridică monahul la 'nălţimile unei lupte interioare ce-l ace nepătimitor. #. Iici un cuv(nt ără rost nu ieşea din gura sa. Apoi$ 5diLaiosul8 a spus: P Mă 'ntre) cine va i primul care va i cărat 'n el de la )iserică la cimitir^ /oţi şi-au pierdut cura!ul$ cu e. SSS Cu mulţi ani 'n urmă$ 'n una din mănăstirile atonite nu era nici un sicriu$ aşa că unul dintre părinţi$ care era t(mplar$ a ăcut unul ca să ie olosit de toţi părinţii$ 'n care puteau i căraţi p(nă la cimitir c(nd mureau. Apoi imediat se apleca şi pleca$ ca să nu piardă prin vor)ă legătura cu +umnezeu. Rn iecare zi este 1iturghie şi tu nu măn(nci nimic altceva dec(t p(ine şi apă. Mulţi se spovedeau la el$ pentru că ştiau că ascultarea lui era ireproşa)ilă$ că niciodată nu-şi avea voia proprie şi că s atul lui era li)er de orice g(nduri rele. Rntotdeauna 'i lua 'năuntru pe vizitatorii săi. C(nd au auzit toţi de la schit se 'ntre)au unul pe altul cine plecase$ şi c(nd au a lat$ au spus: P 0$ ce hoţN Ascult(ndu-şi părintele$ care i-a dat )inecuv(ntare să plece primul$ a părăsit această viaţă trecătoare pentru cea veşnică. Ce se va 'nt(mpla cu tine^ /re)uie să te g(ndeşti şi la trupul tău$ ca să poţi slu!i p(nă la s (rşitul vieţiiN -ar el$ oarte serios şi cu lacrimi 'n ochi$ răspundea: P &ărinţilor$ acum tre)uie să stau treaz 'n ascultare$ că sunt )ătr(n$ ca să nu iu prins 'n neascultare 'n clipa morţii$ şi ast el să-mi pierd su letulN *areori mergea la Waryes şi-i s ătuia pe toţi să nu se depărteze deseori de schit.emple strălucitoare de urmat pentru toţi monahii. SSS Rn UX__$ unul din părinţii de la % (nta Ana l-a adus pe tatăl său natural$ -oan$ la schit. /oţi au auzit de el şi au venit să-l vadă.

3ei i 'nmorm(ntat cu ea.Arăt(nd spre m(na tatălui său$ a adăugat: P +e vreme ce păcătuim cu aceste m(ini$ tre)uie să ne olosim degetele$ să spunem această mică rugăciune$ ca să ne m(ntuim. C(nd părintele său l-a ăcut călugăr$ i-a dat o cruce din lemn şi i-a spus: P +e acum 'nainte această cruce e tot ce ai. /rei şiraguri de metanii pentru -isus$ unul pentru Maica +omnului şi iarăşi la el$ p(nă am 'mplinit U_ 'n total. Călugărul ce-l 'ngri!ea la in irmerie se 'ntre)a de ce el re uza cu putere să-şi deschidă cămaşa$ pentru ca pieptul lui să ie recţionat cu alcool. P Ai stat 'n Mănăstirea Trigoriu mult timp^ P Am stat acolo [ luni. +in cauza ascultării$ părintele in irmier nu l-a tăiat$ pentru că el era sigur acum că părintele Miron şi-a luat această nevoinţă cu un duh de smerenie$ din dragoste curată pentru 4ristos. -a un )rici şi taie cu atenţie carnea$ ca să scoţi crucea8. Ai gri!ă să nu o pierzi. 1ui i-au ost dăruite lacrimi ne'ncetate cu rugăciunea sa şi a devenit at(t de smerit$ 'nc(t de iecare dată c(nd vedea călugări tineri le săruta picioareleN &ărinţii schitului au vrut să 'ncerce dacă lacrimile sale erau cu adevărat din umilinţă sau dacă avea o voinţă proprie$ aşa că 'ntr-o zi i-au spus: P &ărinte -oachim$ c(nd treci pe l(ngă cimitir$ ar tre)ui să spui: 5&ărinţilor$ )inecuv(ntaţi8. Apoi$ pentru un motiv anume$ am plecat şi am venit la +ionisiu. P bi ai avut cura! să-ţi părăseşti amilia^ P 0$ iul meuN Am ost ars de dorinţă dumnezeiască$ de dragostea mea pentru 4ristos$ pentru viaţa de mănăstire. &ărintele -oachim s-a supus desăv(rşit şi se ruga după cum a ost 'nvăţat. Acum ac unul şi pentru % (ntul -oan "otezătorul$ % (ntul Ii on şi$ după aceea$ c(t de multe vreau. +e iecare . -mediat$ el a plecat şi ia spus părintelui său duhovnicesc$ iar acesta i-a răspuns: 54ai să mergem şi să vedem dacă nu e o 'nşelare duhovnicească. Mi-a plăcut ascultarea. -n irmierul i-a comunicat părintelui Miron porunca părintelui duhovnicesc$ iar acesta s-a supus )ucuros$ o erind imediat trupul său$ ără nici o şovăială. Am avut doi copii şi 'n UX66$ la v(rsta de YY de ani$ am venit ca să iu călugăr$ 'nt(i la Mănăstirea Trigoriu$ ne-a spus un călugăr dionisiatan. #l m-a 'nvăţat cum să-mi 'mplinesc regula de ascultare. Mi-a dat$ de asemenea$ un meşteşug de ascultare$ de vreme ce eram )un la construcţii. bi părinţii care erau cu el au spus: P 3ai de noi$ care am venit aici de tineri$ dar nu ne-au ost dăruite 'ncă asemenea daruriN SSS &ărintele Iicanor$ duhovnicul mănăstirii s(r)eşti 4ilandar$ ne spunea despre părintele Miron că de 6Y de ani nu a părăsit niciodată 'mpre!muirea mănăstirii. +upă ce i s-a cerut de multe ori$ 'n inal a renunţat şi a permis tratamentul. bi )ătr(nul -oachim$ un adevărat iu al ascultării$ c(nd trecea pe l(ngă cimitir$ se oprea la intrare şi spunea: 5&ărinţilor$ )inecuv(ntaţi8. C(nd i-a deschis cămaşa$ in irmierul a văzut mirat cum crucea de lemn usese cusută de pielea părintelui Miron şi că era 'ntipărită 'n carnea lui. Aşa că mi-am părăsit soţia$ copiii$ tot ce aveam$ nurorile$ nepoţii$ şi am venit să-i o er lui +umnezeu )ătr(neţea mea$ de vreme ce nu mi s-a permis aceasta 'n tinereţe. SSS P C(nd ai devenit călugăr$ şi ce te-a ăcut să iei această hotăr(re^ P #u$ iul meu$ am dorit să iu călugăr de c(nd eram oarte t(năr$ dar părinţii mei nu m-au lăsat$ ci m-au căsătorit. +ar 3isarion$ egumenul de la Trigoriu$ era un egumen )un. Chiar atunci$ oasele celor răposaţi au sc(rţ(it şi el a auzit o voce$ spun(nd: 5+omnul$ )ătr(ne -oachim8. _] de ani mai t(rziu$ părintele Miron a căzut grav )olnav.

Am(ndoi au ăcut )ine. P &ărinte$ ce să ac ca să mă m(ntuiesc^ l-a 'ntre)at un pelerin mirean. +umnezeu 'ţi iartă toate păcatele.dată c(nd mi se cerea să merg$ spuneam 5)inecuvintează8. C(nd am venit prima dată aici$ mi-au spus numai două lucruri: 5%ă ii )inecuv(ntat8 şi 5"inecuvintează8. SSS . &rin aceste lucruri intri 'n rai. Iu e. +ar era o neascultare pentru primul dacă re uza$ pentru că el era 'ncă 'ncepător. T(ndeşte-te la o clădire 'n construcţie$ c(nd sunt schim)ări permanente de ingineri şi constructori. Rnţelegi^ M(ndria e un lucru rău. #l i-a spus primului: 5C(ntă8. Iu se poate vindeca de departe. P Cum alt el$ noi$ călugării din chinovii$ am putea progresa 'n virtute^ P #i )ine$ 'ncă nu ştii^ I-ai 'nvăţat^ AscultăN Ascultare şi dragoste. 2ltimul$ care era monah de mulţi ani$ a spus: 5"inecuvintează. +e asemenea a mai spus: P Iu voi da niciodată o prescripţie de la distanţă. Ar i minunat dacă iii l-ar iu)i pe părinte$ aşa cum 'i iu)eşte el pe ei. %ă nu crezi că un părinte duhovnicesc nu-i iu)eşte pe iii săi. P Ascultă-ţi părintele duhovnic şi ii smerit. Rn inal$ cel ce-şi )ătea pieptul a c(ştigat răsplată.istă altă cale$ tre)uie să treci prin ascultarea ără c(rteală. SSS 2n ascet spunea: P Iu e o idee )ună să-ţi schim)i 'ndrumătorul duhovnicesc. 0 persoană su eră adesea din cauza sa$ a adăugat$ re erindu-se la m(ndrie. 5"inecuvintează. C(t de mult nu-i place lui +umnezeuN Iu ca ariseul: 5#u dau şi dau8. SSS Cineva$ care s-a luptat pentru duhovnicie şi virtute$ a spus: P 2n monah$ de dragul ascultării$ tre)uie să moară de multe ori 'ntr-o zi. Iu e nimic altceva dec(t 5"inecuvintează8. 3oi c(nta8. Atunci i-a spus celuilalt călugăr să c(nte. -ar milostenia e de asemeni un lucru mare. SSS 2n părinte a spus: P 3rei să ii monah )un 'n ascultare şi$ ca rezultat a U] p(nă la U6 ani de asemenea ascultare$ să devii ascultător cu discernăm(nt^ *espectă ce spune % (ntul -oan %cărarul. #l povesteşte despre un )ătr(n care a mers la un 'ncepător şi$ de asemenea$ la unul care usese monah de U6 ani. Rndrumătorul duhovnicesc$ ca un 'nţelept$ tre)uie să ie li)er să ia hotăr(ri$ nu să urmeze linia celorlalţi. #u nu vreau să c(nt8. bi el a c(ntat. *ezultatele nu vor i )une. *e uzul celui de-al doilea monah de a c(nta nu a ost o neascultare. +upă U6 ani$ ascultarea ără c(rteală te conduce spre ascultarea cu discernăm(nt. #ram oarte ericit să ac )ine pentru ceilalţi. Ascultarea 'ţi dă pace$ )ucurie şi dorinţă pentru 4ristos.

C(nd mă trimit undeva$ eu spun 5"inecuvintează8. SSS #ra un călugăr care-şi putea 'mplini ascultarea şi 'n acelaşi timp să spună rugăciunea lui -isus şi să verse lacrimi pentru 'ntreaga lume. 1-am 'ntre)at: P Ce mai aci^ -ar el$ cu o aţă veselă$ mi-a răspuns: P %imt o mare )ucurie. %e supunea părintelui său$ ca şi cum era un s (nt. SSS &ărintele -osi $ 1ocuitorul din peşteră$ spunea: P +acă un monah nu 'nţelege )ine de la 'nceput sensul ascultării şi al rugăciunii ne'ncetate$ pl(ngi pentru el. SSS 2n călugăr evlavios dintr-un schit se ruga Maicii +omnului să răm(nă ucenic pentru tot restul vieţii sale păm(nteşti. &uţini au ost at(t de )uni şi darnici ca el$ harnici şi neo)osiţi 'n ascultare$ muncitori pentru 'ndatoririle o)şteşti. +upă o mare luptă interioară$ a trium at asupra ego-ului sinelui şi a dragostei iraţionale pentru idol şi s-a supus. 2n călugăr neascultător devine iul diavolului. 3enirea la % (ntul Munte nu valorează nici c(t )iletele pe care le-a plătit să a!ungă aici. #ra un dar de la tatăl său. Ri era rică de autoritatea ce o presupune un 'ndrumător duhovnicesc. Ast el a devenit ericit şi li)er. Cel ce-şi amestecă voia sa cu a părintelui său e ca un om ce ace adulter. P bi de ce eşti aşa de )ucuros^ P /oţi raţii mă iu)esc. +eşi era sla) la trup$ munca lui era egală cu a altor zece. SSS . Acel monah 'şi iu)ea ceasul ca pe un idol. &entru că$ dacă nu 'nţelege aceasta$ este ca şi cum s-ar i născut or) şi ar i rămas or). +in această cauză su eră ispite. SSS % (ntul %iluan spunea: 0dată$ 'n UX7_$ un călugăr de la % (ntul &antelimon$ din 3echiul *ussiLon$ m-a vizitat. #l spunea: 5%unt un păcătos8. P +ar de ce^ P &entru că-i ascult pe toţi.0dată$ un părinte$ ca să-l eli)ereze pe ucenicul său care era legat de lucruri materiale$ i-a poruncit să-şi distrugă ceasul din aur de tencuială. #gumenul i-a spus că i s-a dăruit această )inecuv(ntare pentru ascultarea lui.

#l 'i vede setea pentru toate acestea şi se roagă Atotmilostivului +umnezeu să-i lumineze mintea$ să-i dea putere su letului şi minţii$ tot ce este olositor unui monah. SSS Am luat următoarele r(nduri din !urnalul meu$ cu data de U] octom)rie UXY[: OAm părăsit grupul de călugări de la %chitul % (nta Ana la apus şi am plecat prin pustie spre WatunaLia. P &l(ng de )ucurie$ iindcă niciodată nu m-a dezamăgit$ spunea el.2n ascet spunea: P Ascultarea nu tre)uie ăcută cu supărare şi cu orţa. 5Ascultarea 'l m(ntuieşte pe cel ce ace ascultare$ iar toate celelalte cad pe capul egumenului. Am mers la părintele isihast$ ieromonahul # rem$ pe care l-am cunoscut de mulţi ani. #l poate a!unge la o stare c(nd are lacrimi de )ucurie şi de ericire şi su letul său t(n!eşte după isihie. /e 'ntre)i de unde vine acel c(ntec al păsărilor$ aceşti copii m(ng(ietori ai pustiului$ care seamănă cu monahii ce trăiesc ca şi cum ar i cetăţeni ai cerului. /re)uia să-mi completez in ormaţiile despre viaţa părintelui Calinic -sihastul$ pentru cartea 5Kiguri Aghiorite Contemporane8.perienţa sa valoroasă pe care a str(ns-o 'n timp.perimentat truditor al duhului şi virtuţii l-a s ătuit pe un t(năr monah 'n elul următor: P 2n călugăr ascultător 'şi curăţă inima cu lacrimi. Rntr-o săptăm(nă$ ţi-ai redo)(ndit sănătatea. SSS 2n ascet 'n v(rstă a ost 'ntre)at: P #ste năde!de ca să se vindece o )oală mai veche a su letului^ P #ste$ atunci c(nd aci ascultare şi 'ncepi cu privegherea. tinea apa la iert$ ca să 'nmoaie lemnul şi să poată sculpta literele . 1ucra peceţi. %t(ncile şi r(pele au ost acoperite cu c(ţiva copaci şi de asemenea erau acolo tu işuri$ lori săl)atice şi păsări de tot elul. Rndrumătorul său duhovnicesc ştie că este eli)erat de 5+e ce^8 şi 5+e ce 'n elul acesta şi nu alt el^8. Căminul vechi de l(ngă el era aprins. I-ar tre)ui să ie reacţii negative 'mpotriva lor$ nici neascultare. 2n e. /re)uie să le im recunoscători$ pentru că ne ocrotesc pe noi. SSS "inecunoscutul părinte duhovnicesc Trigorie pl(ngea de iecare dată c(nd se g(ndea la unul din ucenicii săi$ părintele Cosma. Aceasta e datorită liniştii şi tăcerii ce predomină acolo. C(nd m-a văzut pe geamul atelierului său$ m-a 'nt(mpinat cu o aţă luminoasă$ amiliară şi cu multă dragoste$ care-l ăcea pregătit de a discuta smerit cu oricine şi de a 'mpărtăşi din e. Iici un stareţ şi nici o stareţă nu e un +iocleţian$ care spune tot timpul numai 5Iu8. +eşi săl)atică$ pustia e dulce. SSS Monahul rom(n #noh 'l s ătuia pe un monah 'ncepător: P %upune-te părintelui tău şi ii smerit. 0mul su eră din cauza g(ndurilor sale. %e re erea la aroganţă$ care vine din 'ncrederea prea mare 'n propriile g(nduri şi 'n raţionalism.

Despre m'ndrie !i slav" de!art" Capitolul precedent Urmatorul capitol 2n diacon admira părul rumos al Sfântului Simeon 6iloteul$ cel desculţ şi 'm)răcat cu o singură cămaşă lungă$ căruia i se mai spunea şi 5cel tuns8. C(t de str(mtă e poarta şi cărarea plină de su erinţăN +omnul a spus: 51uaţi !ugul Meu şi 'nvăţaţi de la Mine`8 şi: 5Gugul Meu este uşor şi povara Mea este uşoară8. &rintre altele$ mi-a amintit şi de ratele lui 'n 4ristos$ &rocopie$ care$ 'nşelat de diavol$ a ost plecat o lună. Mi-a dat multe e. 0riunde te vei duce 'n altă parte$ vei i su) ascultarea mai multora. P Iu-l mai pot suporta. +acă nu ai un părinte$ eşti dezarmat.emple. CAPITOLUL $LIII . Mi-a vor)it despre su)iectul său pre erat$ ascultarea. Consideră-l pe părintele tău un s (nt$ indi erent cine ar i. +e asemenea$ el avea 'n gri!ă doi călugări )ătr(ni$ pe care-i slu!ea cu ră)dare ne'ntrecută şi cu ascultare )inecuv(ntată$ virtuţi care l-au ăcut capa)il de a trata )olile )ătr(neţii$ precum greutatea de a auzi$ pro)lemele de urinare$ ameţeala şi altele. +ar adu-ţi aminte că este şi el om. 2neori crucea noastră e grea$ insuporta)ilă$ alteori e dulce şi uşoară. &l(ngeam peste tot P la muncă$ 'n pat$ merg(nd$ rug(ndu-mă P peste tot. SSS Călugărul +orotei de la Ioul %chit a venit odată la duhovnicul său şi i-a spus că se g(ndea să-l părăsească pe părintele său. A l(nd aceasta$ cuviosul şi-a tăiat pletele şi i le-a dat. Iu contează ce-ţi vor spune alţii despre părintele tău$ el tre)uie să ie pentru tine ca 4ristos. #l putea 'ntări un su let sla) şi atro iat cu cuvintele sale ziditoare. Cu toate acestea$ părintele tău este ca Rnsuşi 4ristosQ. Căutam un 'ndrumător$ pentru că ştiam că su letul meu t(n!ea după mai mult.-%-4% I--WA şi partea pentru Maica +omnului şi pentru s inţi. #rau zile şi nopţi o)ositoare$ pline de su erinţe. --am cerut să-mi spună ceva despre pericolele egoismului$ indi erenţei$ rutinei 'n timpul % intei 1iturghii şi despre valoarea evlaviei. 3reau să plec de aici. P &ărinte +orotei$ a spus duhovnicul$ 'n Ioul %chit eşti numai 'n ascultarea părintelui tău. P Kii atent la părintele tău$ iule. SSS 2n părinte spunea: P 2n călugăr din ascultare este slăvit prin crucea ascultării aşa cum a ost slăvit +omnul$ Care %-a supus morţii. SSS +upă două săptăm(ni de c(nd 4ristos i s-a arătat$ Sfântul Siluan Atonitul a tre)uit să lupte zilnic 'mpotriva atacurilor viclene ale duhurilor rele. Ai un părinte duhovnicesc^ +acă da$ eşti 'narmat 'mpotriva diavolului. Iu e nevoie de alte lecţii despre o inimă )ună şi iu)itoare$ dec(t cele demonstrate de pilda lui. A ost un timp c(nd mi-au ost dăruite lacrimi. +acă te 'ndepărtezi de el$ vei i ca un şchiop care-şi poate olosi numai un picior. P Am venit la % (ntul Munte unde am găsit părinţi simpli$ )uni$ lupt(ndu-se. Rntr-o noapte s-a sculat de . %ă nu ii uimit că are slă)iciuni. +ar$ a continuat el$ ascultarea părintelui meu era deasupra tuturor. Iu-mi puteam opri pocăinţa. P &ărinte$ de ce +omnul spune pe de o parte că este su erinţă şi pe de altă parte că !ugul %ău este uşor^ P &entru că totul depinde de intenţii.

SSS 2n pustnic spunea: P Iu da atenţie g(ndului ispititor că toţi vor)esc de tine. SSS Rn anii U[Y]$ călugărul %inesie din 4alLidiLi era la Mănăstirea +ohiariu şi avea ascultarea să c(nte la slu!)e$ căci avea o voce oarte rumoasă. +e c(nd vocea lui %inesie devenise răguşită$ el se ruga tot timpul cu rugăciunea lui -isus$ 5+oamne -isuse 4ristoase$ Kiul lui +umnezeu$ miluieşte-mă8$ şi el a devenit un credincios truditor al rugăciunii minţii$ prin cea de trei ori )inecuv(ntată smerenie. %-a aşezat din nou şi cu inima plină de pocăinţă şi-a plecat capul şi se ruga: P +oamne$ /u vezi că vreau să mă rog cu inimă curată$ dar demonii nu mă lasă. +iavolul tăinuieşte şi creează multe eţe di erite$ 'ncerc(nd să vadă ce merge la un 'ncepător. #gumenul l-a chemat pe %inesie ca să-i con irme vor)ele ei. P Aş re uza$ a spus el$ dar de vreme ce văd că eşti duhovnic$ 'ţi voi spune. bi 'n su letul lui a auzit răspunsul: P Cel m(ndru 'ntotdeauna su eră 'n elul acesta de la demoni. P "inecuvintează$ părinteN a spus el.aducea mulţumiri lui +umnezeu$ +ătătorul tuturor lucrurilor$ pentru darul %ău. Chilia s (ntului s-a umplut atunci cu demoni. +in această cauză$ nu vă 'ncredeţi 'n g(nduri$ chiar dacă aveţi dovezi despre ele$ pentru că tre)uie să ştiţi că acelaşi vră!maş le-a pregătit$ ca să vă convingă. P +oamne$ a spus s (ntul$ 'nvaţă-mă ce să ac ca să iu smerit. P Cine-i această soţie$ părinte^ . #ra adevărat$ căci de iecare dată c(nd c(nta era copleşit de un sentiment de m(ndrie şi slavă deşartă$ din cauza vocii sale rumoase$ şi nu-. Aşa că ascultă: %u ăr de mulţi ani$ iule$ cu această soţie 'ngrozitoare$ pe care mi-am luat-o. /oţi se rugau ca să se 'm)unătăţească vocea lui$ dar 'n zadar. Rn acel moment a văzut un trup demonic uriaş$ care stătea 'n aţa icoanei M(ntuitorului$ aştept(nd să primească adorare. bi$ 'ntr-adevăr$ de săr)ătoarea % intei &araschevi 9_Y iulieA$ vocea c(ntăreţului deveni răguşită şi cu trecerea timpului starea lui se 'nrăutăţi. Atunci i-a apărut % (nta &araschevi egumenului 'n vis şi i-a spus: P +e ce zilnic 'l tul)uri pe +umnezeu cu rugăciuni pentru vocea lui %inesie^ %inesie de ani 'mi cere să 'ndepărtez de la el lucrul care ar i un o)stacol 'n calea m(ntuirii lui. #l o cinstea mai ales pe % (nta &araschevi$ rug(ndu-se ei zilnic. P +omnulN P Am vrea să ne spuneţi ceva de olos. -gnoră-l$ iindcă vră!maşul nostru$ satana$ 'ncearcă să creeze o o)sesie de slavă deşartă. Iu mă lasă să mă odihnesc deloc. SSS Cu mulţi ani 'n urmă$ iu)itul meu rate 'n 4ristos$ Iicodim$ a vizitat un isihast din pustiul 3igla.pe scăunel ca să acă metanii. #ste un ast el de chin$ iul meu$ o ast el de tortură. P tineţi mintea 'n iad$ dar nu deznădă!dui$ i-a spus +omnul inimii lui. 0 ruga să-l a!ute să-şi m(ntuiască su letul$ iar dacă ar i 'n el vreo piedică pentru m(ntuire$ s-o 'ndepărteze cum credea mai )ine. Rnvaţă-mă ce să ac$ ca să nu mă mai tul)ure.

CAPITOLUL $LIV . &uteai să vezi. *ugăciunea nu tre)uie să o)osească.aminăm logic. P +ar pentru +umnezeu$ i-am spus lui$ să e. SSS C(ţiva părinţi spuneau: P 1a 'nceput$ entuziasmul şi r(vna monahului tre)uie să ie la el de mare ca Athosul 'nsuşi$ iar la s (rşit să ie cel puţin c(t un ou sau chiar c(t un )o) de năut. # oarte periculos$ pentru că 'n cineva plin de m(ndrie rugăciunea devine 'mpovărătoare. SSS 2n călugăr 'n v(rstă şi cu discernăm(nt spunea: 0dată$ am 'nt(lnit un călugăr P spun aceasta ca o mărturisire P a cărui )uze se mişcau 'ntotdeauna cu rugăciunea lui -isus. &urta rase vechi$ se nevoia 'n coli)a mică a unei capre şi era ascultător părintelui Calinic şi părintelui -osi $ 1ocuitorul 'n peşteră$ tăindu-şi voia 'ntotdeauna şi pretutindeni. %punea *ugăciunea lui -isus numai din o)işnuinţă. Altădată au venit nişte vizitatori$ l-au văzut şi au spus: 50$ ce om s (ntN8.Despre r" dare %n %ncerc"ri !i ispite !i cum s" ne lupt"m Capitolul precedent Urmatorul capitol Koarte evlaviosul ieromonah Simeon &e la Simonopetra ne-a spus: P Am 'nt(lnit părinţi care erau ca Antim şi amian şi care nu mergeau niciodată la doctor c(nd se 'm)olnăveau. +in acest motiv$ 'ntotdeauna cerea cu smerenie s atul părinţilor ne'nvăţaţi din pustie. +ar 'n acest caz$ datorită m(ndriei$ e tocmai ceea ce se 'nt(mpla. SSS &ărintele Therasim Menaghias66 9Am scris separat o )iogra ie a acestui părinte. . +ar nu era ne)un. Acum g(ndeşte-te la aceasta şi trage o concluzie. #l spunea de asemenea că egumenul$ ieromonahul 4aralam)ie$ 'ntotdeauna dormea şez(nd pe un scaun P un st(lp de ră)dare 'n timpul slu!)elor mănăstirii. 0dată$ călugărul mi-a spus: P --am scris acestui episcop$ acelui mitropolit$ pe altul l-am mustrat$ iar altuia i-am sugerat să-şi schim)e elul de a i$ ca să iu de partea lui. +acă era ne)un$ l-aş i putut ierta. P 1asă ideile astea mari$ i-am spus.A$ un monah erudit$ a)solvent al 2niversităţii din a€rich$ a avut mult de luptat 'mpotriva slavei deşarte$ care adesea 'şi are rădăcinile 'n ştiinţa şi educaţia lumească. P +acă ar i numai unul ca mine$ s-ar i 'ndreptat "iserica. P +e ce te-aş asculta^ #şti mai puţin 'nvăţat dec(t mine$ căci eu nu pun un accent pe un 5o8$ la el cum ai putea ace tu.P Cine altcineva dec(t m(ndriaN bi nu am nici o idee cum să mă salvez şi să divorţez de ea$ a spus cu un o tat 'n timp ce-şi continua meşteşugul ascultării sale 'n chilia lui ascetică.

P Mulţi 'ngeri$ ca numărul paşilor pe care i-ai ăcut ca să vii aici$ să te ocrotească. 2n om 'nchis 'n sine. #l trăia o ormă veche de monahism$ 'ntr-un loc isihast de deasupra mănăstirii ruseşti % (ntul &antelimon. bi altul$ Z] de ani nu s-a 'ntins niciodată pe pat. +oamne$ )inecuvinteazăN mia spus mie. . #l a consumat mai mult petrol pentru lampa sa$ dec(t apa pe care a )ăut-o. #l s-a distins prin nemăsurata sa dragoste pentru +umnezeu şi pentru rugăciunea minţii. SSS 2n pustnic simplu$ numit 4eruvim$ trăia 'n pustia % (ntului 3asile. #l n-a vrut nimic altceva. 2n ascet a trăit U\ ani pe un v(r de munte$ e.pus la soare şi rig. Rl cunoştea pe părintele meu şi adesea ne 'nt(lneam cu el. SSS 2n părinte spunea: P *ă)darea e necesară 'n viaţa duhovnicească$ şi apoi mai multă ră)dare$ deoarece o persoană su eră o schim)are constantă de la o zi la alta. SSS Ascetul s(r) Theorghe$ care a murit din cauza unei ciuperci otrăvitoare$ a ost o igură isihastă vrednică de amintire din ultimii ani de pe % (ntul Munte. +ormea pe un scăunel sau pe un scaun$ şi aceasta numai pentru scurt timp. Aminteşteţi ce se spune 'n &ateric: 5-a ispita şi nimeni nu se va m(ntui8. SSS 2n ascet spunea: P *ă)darea se c(ştigă$ nu se cumpără. -eromonahul Andrei$ ost egumen la % (ntul &avel$ 'l 'nt(lnise şi ne-a povestit următoarele: 5--am dat o p(ine şi !umătate$ uscată. bi putea să citească inimile oamenilor ca pe o carte deschisă. Rn elul acesta$ monahul ce se lupta a ost m(ng(iat.SSS 2n t(năr monah a mers odată la Avva aosima Warulitul şi a spus: P &ărinte$ mă con runt cu o ispită. 0dată un v(nt puternic din sud a rupt acoperişul şi l-a dus departe$ p(nă la WiriaLon. #l nu avea nimic$ era un pro und rugător$ a cărui viaţă ascetică era 'ntărită de vedenii. P Copilul meu$ i-a răspuns el$ ispite sunt peste tot. Chiar c(nd dormi sau măn(nci$ ispita e prezentă.

Ce poţi ace 'mpotriva acestor lucruri$ chiar cu vicleniile tale^8. P Cum poţi să stai aici singur^ l-a 'ntre)at %ergiu. P 2nde sunt comorile tale^ Iu văd nimic aici. #l e ca un c(ine.P 3(ntul mi-a luat acoperişul şi nu ştiu unde este$ mi-a spus el 'ntr-un mod simplu$ st(nd 'n colţul chiliei sale ca un copil. bi el a adăugat: P 0$ c(te ispite n-am primit de la el şi c(t de mult a 'ncercat să mă păcăleascăN Am trecut multe ispite$ dar 'n cele din urmă m-am hotăr(t să stau aici şi să le ra)d$ d(ndu-mi seama că nicăieri nu poţi evita ispitele. Cei ce 'ndură ispitele vor i printre părinţii care au luptat din greu ca să c(ştige virtuţi. P +iavolul m-a ispitit şi pe mine să plec$ dar ştii ce mă ţine^ l-a 'ntre)at cura!osul părinte ca răspuns.istă. #ra un )ăr)at 'nalt$ dar mergea 'ntotdeauna 'ncovoiat$ rug(ndu-se8. %ergiu a ost ispitit de diavol să părăsească luptele ascetice$ aşa că l-a vizitat pe un părinte 'n Waryes$ care cu dragoste şi ră)dare ne'ntrecută 'ngri!ise de patru părinţi. %pune-mi$ cum aş putea să le a)andonez^ Ast el$ %ergiu a ost 'nvăţat mai mult de aceste comori tăcute dec(t de alte 'nvăţături. Iu-l deran!ezi pe diavol şi stă liniştit. 3ino$ 'ţi voi arăta comorile mele. Chiar dacă vezi că e linişte 'n !ur$ tre)uie să te aştepţi să ii . Cursele şi meşteşugurile diavolului sunt multe. &e cei ce doresc m(ntuirea 'i atacă puternic. %atana nu va ispiti o persoană mai mult dec(t 'i dă voie +umnezeu. --am spus lui satan: 5Kă ce vrei cu mineN Iu vei a!unge nicăieri. +acă vrei ca duşmanul să nu te lupte$ tot ceea ce tre)uie să aci e să măn(nci$ să )ei$ să dormi şi să aci orice doreşti. Am un părinte duhovnicesc şi mă 'mpărtăşesc cu % intele /aine. Atunci diavolul nu te va mai tul)ura cu ispite sau cu pro)leme. SSS &ărintele 4risostom şi călugărul %ergiu trăiau 'n peştera % (ntului &etru Atonitul. 0 persoană ar tre)ui să ai)ă un 'ndrumător e. SSS 2n părinte spunea: P C(nd navighezi$ 'ntotdeauna tre)uie să ii pregătit. +uhovnicul şi )ătr(nul )inecunoscutului 4agi Theorghe &ostitorul i-a spus odată unui episcop$ care 'ncerca să-l convingă să-l urmeze la episcopia lui: P /rei sute de diavoli au 'ncercat să mă ducă departe de Muntele Athos şi n-au putut. 1-a dus 'ntr-o cameră unde erau patru perechi de panto i vechi cu talpă$ rasele vechi şi culioanele vechi ale sale şi ale părinţilor$ dovada nenumăratelor lupte şi sacri icii. +uşmanul 'ncearcă cu vicleşuguri să slă)ească conştiinţa şi să-l acă să deznădă!duiască şi să renunţe$ sau să se laude$ să ie arogant pentru o s inţenie care nu e.perimentat$ un duhovnic pe care să-l respecte$ pentru că respectul cuprinde smerenia. P -ată comorile mele. Rl deran!ezi$ se aruncă la tine şi te muşcă. *ă)darea ispitelor ără c(rtire este egală cu rugăciunea. Rn cele din urmă$ a putut să-l )ată la loc$ iindcă cunoştea munca la t(mplărie. Cum crezi că ai putea să o aci tu$ %tăp(ne^ SSS 2n părinte spunea: P Astăzi călugării se m(ntuiesc numai prin ispite$ pentru că nu au virtuţi.

SSS -eromonahul rus %o ronie$ care s-a mutat mai t(rziu 'n Anglia unde a 'ntemeiat o mănăstire şi a scris )iogra ia % (ntului %iluan$ i-a spus părintelui -oachim: P &ărinte$ sunt pe % (ntul Munte de mulţi ani şi n-am avut nici o viziune$ apariţie sau 'nştiinţare dumnezeiască. Iecazurile adesea ne aduc la o stare duhovnicească mai )ună. SSS +uhovnicul T. "oala e cel mai mare dar de la +umnezeu. bi dacă aş cere c(ndva lui +umnezeu sănătate$ ar 'nsemna că nu-s 'n toate minţile. SSS &ărintele -. su eră constant de di erite )oli. #l era 'ntotdeauna vesel şi ericit. SSS 2n călugăr )ătr(n spunea: P A i )olnav este pentru cineva o cercetare dumnezeiască. Rn această stare$ el spune cu )ucurie: P %u ăr$ dar nu vreau să iu vindecat.con runtat cu o urtună de ispite şi necazuri. Rn a ară de asta$ tainice sunt !udecăţile lui +umnezeu. Iu cer sănătate$ ci ră)dare. SSS "ătr(nul I. &ărintele -oachim i-a răspuns: P Cine-ţi dă ră)darea de a sta pe % (ntul Munte şi mai ales 'n 'ngrozitoarea Warulie$ dacă nu +umnezeu^ Ai i putut să stai ără harul lui +umnezeu^ Iu cere o minune mai mare dec(t aceasta şi nici nu dori un dar mai 'nalt. a ost ţintuit la pat _ ani$ 'n in irmeria Marii 1avre. Rn tot acest timp nimeni nu l-a auzit să se pl(ngă. spunea: P +umnezeu dă mai mult har părinţilor dintr-o chinovie$ care sunt ră)dători ără să c(rtească$ dec(t asceţilor. 2n om duhovnicesc chiar şi pe patul de moarte va spune că ra)dă. 2n mirean ar putea g(ndi alt el. %ingurul lucru pe care omul 'l poate o eri lui +umnezeu este durerea. SSS . +ădea mulţumire şi slavă Atotmilostivului +umnezeu.

Iiciodată nu stătea 'n strana sa. C(nd a murit$ aţa lui era luminoasă. A căzut )olnav de cancer$ şi 'n cele din urmă a su erit durerea cu ră)dare şi pocăinţă ad(ncă. Iu a spus nimănui despre aceasta$ su erind singur$ ca să poată vedea c(t de mult timp poate să ra)de. A ră)dat$ amintindu-şi cuvintele Apostolului: 5căci aveţi nevoie de ră)dare`8 9#vrei U]$ 7YA. SSS &ărintele Ma.2n pustnic spunea: P Monahul stă totdeauna 'naintea lui +umnezeu Cel nevăzut$ ca şi cum #l ar i văzut.im$ care a trăit 'nt(i 'n Werasia şi apoi la % (nta Ana$ avea un mod de a i glumeţ şi ironic$ 'nc(t mulţi nu aveau o părere )ună despre el. SSS C(nd cineva l-a 'ntre)at pe părintele )ătr(n şi )olnav Iicolae de la Ioul %chit despre )oala sa$ ră)dătorul )ătr(n a spus: P %lavă lui +umnezeuN Merit mai multe su erinţe. Rnainte de a muri$ i-a chemat la el pe părinţi şi le-a spus: P &ărinţilor$ iertaţi-mă$ şi ie ca +umnezeu să ai)ă milă de toată lumea. #l a slu!it zilnic % (nta 1iturghie timp de _] de ani$ ceea ce-i cerea să stea 'n picioare$ 'n ciuda aptului că su erea de o hernie serioasă. C(nd a a!uns la o v(rstă oarte 'naintată$ iar picioarele lui au 'nceput să se um le şi să ulcereze$ nu a căutat vindecare. Iumai după ce chinul său a devenit insuporta)il şi au 'ncercat să-l cureţe$ au văzut viermii. A su erit acest chin cu evlavie trei ani. . SSS P Cum dreptul -ov$ care n-a păcătuit niciodată cum am păcătuit eu$ a tre)uit să su ere cu ră)dare toţi acei ani^ a 'ntre)at monahul Iicolae de la Ioul %chit. SSS Artemie Trigoriatul s-a nevoit şi s-a luptat cu multă ră)dare. SSS &ărintele +imitrie din chinovia de la Trigoriu a ost o minune a ră)dării. #l a ost lovit de o )oală incura)ilă$ iar mi!locul$ a)domenul şi coapsele 'i erau pline de viermi. A avut moartea unui om drept. bi mai departe a spus: P +omnul ne va vizita c(nd nu avem m(ng(iere de la oameni$ sau pentru asceza noastră de )ună voie$ sau c(nd #l 'ngăduie să su erim ispite şi )oală.

4ai să acem ca pescarii. /re)uie să im ră)dători şi să ne 'ncredem mult 'n +umnezeu. SSS 2n călugăr mi-a spus acestea despre părintele său: P Avea o rană deschisă pe o)razul său$ asemenea cu cea a % intei %inclitichia. %au invers. +upă ce cealaltă persoană s-a liniştit$ poţi să vor)eşti. 2neori nu suntem pe deplin conştienţi că #l ne priveşte şi ne a!ută. #ra incura)ilă şi$ mai rău$ din ea . +e asemenea$ pentru că noi toţi avem un pic de m(ndrie şi c(nd sinele nostru preia conducerea$ o ne'nţelegere mică devine o ceartă mare. +ar diavolul e. #i merg pe mare numai c(nd este liniştită. Ioi nu 'nţelegem aceasta. A găsit re ugiu$ ca )urdunar6Y 9"urdunarul 9iferwfehrzFA este călugărul 'nsărcinat cu paza şi 'ngri!irea animalelor 9a cat(rilorA mănăstirii. *oagă-te puţin. /re)uie să im ră)dători$ pentru că nervii noştri sunt suprasolicitaţi. Rn ciuda tuturor acestor su erinţe$ el nu a 'ncetat să se roage pentru de ăimătorii şi acuzatorii săi. /otul ia s (rşit. 2n t(năr a 'ntre)at pe un părinte: P +e ce +umnezeu nu orţează cuplurile căsătorite să ai)ă o singură minte şi să urmeze 'mpreună o viaţă duhovnicească^ P #ra mai )ine dacă nu era diavolul$ a răspuns el. Iu ace comentarii$ pentru că ele nu a!ută. bi$ desigur$ dragostea lui +umnezeu se 'ngri!eşte de toate.istă. Iiciodată n-am a!uns să-l 'nt(lnim pe acest gigant al ră)dării$ părintele -eronim.A$ la Wutlumuş. Ii s-a povestit despre el de alţi părinţi de la % (ntul Munte şi din Atena$ unul dintre ei iind ratele meu duhovnicesc$ arhimandritul -gnatie &ouloupatis. A ost izgonit şi de acolo şi a plecat la Metocul % (ntul 4aralam)ie din %alonic. Acum că am 'n mine mai multă )oală$ nu voi merge la /atăl meu cu m(inile goale. Ca să se m(ntuiască un )ăr)at rău$ +umnezeu 'i dă o soţie )ună. SSS Marea ră)dare 'n mi!locul durerilor şi ispitelor a ost virtutea părintelui -eronim din %imonopetra$ un su let cura!os$ cu virtute de diamant$ care a ost alungat din mănăstire pe nedrept. -ndi erent ce se 'nt(mplă$ treci cu vederea. +acă oamenii ar 'nţelege pe deplin acest adevăr$ şi-ar 'ncredinţa 1ui 'ntreaga iinţă. Atunci viaţa duhovnicească ar i ost uşoară. Kiţi ră)dători raţilor.SSS 2n părinte spunea: P Ioi toţi tre)uie să im ră)dători$ şi cei tineri şi cei )ătr(ni. SSS 2n preot l-a 'ntre)at pe un călugăr )olnav: P Cum e sănătatea ta$ părinte^ P "ine. +e acolo a plecat la Wa soLalivia şi a trăit 'ntr-o chilie mică care usese olosită pentru depozitarea mangalului. 1a el este şi cu ispitele care apar 'n amilie.

Adeseori se lovea peste aţă. 0 mănăstire primeşte tot elul de oameni cu idei di erite. 0dată$ un rate călugăr mai t(năr i-a cerut părintelui 1eontie un s at: P 0$ iule$ n-am a!uns să iu smerit cum era Adam 'nainte de cădere$ ca să-ţi dau un s atN +ar 'ţi voi spune acestea: 'nvaţă să ra)zi totul 'n chilia ta P oamea$ setea$ rigul şi altele P care sunt considerate lucruri rele de mulţi oameni$ dar care pot i o )ucurie pentru tine$ deoarece 'ţi pot a!uta su letul să atingă trepte mai 'nalte. tinta pentru mintea iecăruia e să ie unit cu ceilalţi prin tăierea voii proprii.Despre iu irea de argint !i despre purtarea neiu itoare de argin(i a p"rin(ilor Capitolul precedent Urmatorul capitol reptul Acachie &in Kafsokalivia era lipsit de orice dragoste a lucrurilor materiale. 0dată$ c(nd era vreme oarte rece$ călugărul mai t(năr i-a văzut pe aceşti trei părinţi la 'nceputul unei după amiezi. Au ră)dat cu )ucurie acest martiriu. &rin ispite şi su erinţe$ mintea ta va deveni una cu a celorlalţi. SSS &ărintele duhovnicesc Matei$ părintele 1eontie şi călugărul +aniil au ost nevoitori şi au trăit 'n aceeaşi mănăstire. Ai venit ca să te aci călugăr^ Ascultă. C(nd au pătruns misterul creaţiei$ ei au pl(ns. &ărintele 1eontie era or). 51a 'nceput +umnezeu a ăcut cerul şi păm(ntul`8. 5%lavă lui +umnezeuN spunea el. Iu a putut să păstreze nici măcar trei monezi de aur pe care i le dăduse cineva. %unt ca o )ucată aspră de piatră. +omnul tre)uie să mă modeleze 'ncă mai mult8. 1e-a ţinut 'n m(inile sale pentru un moment$ s-a supărat şi . SSS &ărintele 4. Cum se 'nt(mplă aceasta^ /ăindu-ţi voia proprie. #u merit toate acestea. Kăcea de la 7]]] la 76]] 'nchinăciuni pe zi. ne-a povestit ce i-a spus portarul mănăstirii despre pocăinţă$ 'n prima zi c(nd a venit pe % (ntul Munte: P "ine ai venit. Cu toate acestea$ nu s-a pl(ns niciodată. +acă doreşti să stai 'n chinovie$ vei i ca un şarpe care$ merg(nd pe o cale str(mtă$ cu su erinţă 'şi lasă pielea. #i erau desculţi$ aveau candele aprinse şi citeau % (nta %criptură. SSS 0dată$ evlaviosul părinte Artemie de la Trigoriu se pl(ngea: P +umnezeul meu$ de ce su ăr at(t de mult^ Apoi$ 'ntr-o vedenie 1-a văzut pe 4ristos$ Care i-a arătat m(inile şi coasta %a$ spun(nd: P 3ezi c(te am 'ndurat^ bi tu$ pentru dragostea aţă de Mine$ nu poţi i ră)dător^ CAPITOLUL $LV .ieşeau viermi 'mpreună cu un miros ur(t. Mănăstirea e ca un cuptor$ nu cu oc$ dar cu oameni care merg ca să se curăţească şi devin mai strălucitori dec(t un diamant. Chiar dacă camerele lor erau 'nspre nord$ ei au re uzat să ai)ă geamuri de sticlă şi$ ca rezultat$ au su erit un rig serios$ ce pătrundea 'n chilie.

#l nu iu)ea deloc )anii. 5&entru ce ne tre)uie )ani^8$ au 'ntre)at ei. 3enea la clienţii săi smerit şi şovăielnic. SSS 2n pelerin pe Muntele Athos l-a 'nt(lnit odată pe călugărul +ionisie Wa soLalivitul$ cel 5ne)un pentru 4ristos8$ care era nevoiaş şi 'm)răcat 'n zdrenţe. Koarte sărac$ el stătea 'ntr-un loc mic su) clădirea unde stătea conducerea % (ntului Munte. SSS Rn Waryes era un muncitor 'n v(rstă$ un mirean$ un )ăr)at ce c(nta cu r(vnă şi multă umilinţă. CAPITOLUL $LVI . /oţi părinţii au ost chemaţi să vină$ dar nimeni nu a luat nici unul. P %taţi liniştiţi. Iu iu)ea deloc )anii. SSS Cu mult timp 'n urmă$ )ătr(nul ascet A. Apoi a ezitat$ s-a g(ndit ad(nc$ şi 'n cele din urmă a decis să scape de povară. Aşa a ost comportamentul e. +e c(te ori lucra$ 'ntotdeauna cu ră)dare$ un motan şedea pe umărul lui.Despre ospitalitate& ca element al m'ntuirii sufletului %n ziua >udec"(ii Capitolul precedent Urmatorul capitol . &entru un moment$ a consimţit să-i păstreze. "unicul Mina$ aşa era numit$ a !uns la v(rsta de U]_ ani. Aceasta l-a m(hnit mult pe +ionisie.imediat le-a dat 'napoi$ spun(nd: P -a-ţi )anii$ omule$ pentru că risc să-mi pierd su letul din cauza acestor monezi. Casa lui duhovnicească era % (nta Ana. SSS Sfântul Sava &in Kalimnos era aghiorit. &entru ce am nevoie de )ani^ Ceilalţi părinţi au 'ncercat să-l convingă să păstreze )anii$ ca să-şi cumpere ulei pentru )iserica sa. P 3rei să-ţi dăm nişte )ani^ 'l 'ntre)au ei. &(ine am. &elerinului i-a ost milă de )ietul )ătr(n şi i-a dat o monedă turcească. Iu dorea nici măcar să-i ţină 'n m(inile sale. a spus: P 0dată au venit nişte oameni la +ionisiu ca să dea )ani.emplar al acelor părinţi care erau călugări săraci. #u am venit doar să vă văd şi să vă salutN 'i răspundea el. A aruncat moneda pe păm(nt şi a ugit c(t de repede a putut. #l usese t(mplar şi niciodată nu cerea )ani pentru munca sa. A privit 'n !ur p(nă l-a văzut pe )unul pelerin şi ia spus: P +e ce mi-ai dat aceştia^ #u port haine.

P Acesta este$ a spus el. P Arhondaric 'n WaruliaN %ună ciudat. Ie-a dat apă de ploaie din rezerva sa$ iindcă era vară şi soarele era oarte ier)inte. A deschis uşa la a doua chilie$ pe care o numea 5arhondaric8$ şi a intrat. &entru mine$ chilia mea e cel mai lu. SSS 3rednicul de amintire$ părintele meu$ mi-a spus: P C(nd am mers pentru prima dată la %chitul % (ntul Theorghe 'n Warulia ca să mă spovedesc$ l-am 'nt(lnit acolo pe pustnicul Iicon. Rn Cipru usese )ucătarul guvernatorului )ritanic. Am aruncat o privire la acoperişul plin de găuri$ pereţii ce aproape cădeau şi la cei c(ţiva carto i 'mprăştiaţi 'n colţul camerei. bi-a deschis uşa$ dar nu ne-a vor)it. Chipul cu păr al) al dreptului )ăr)at ne-a primit cu z(m)et ceresc şi cu o )unătate ce ţinea de lumea de dincolo.0dată$ 'mpreună cu ieromonahul Pantelimon Kartsona şi cu un grup de pelerini evlavioşi ce treceau prin Schitul Sfânta Ana$ am vizitat chilia sărăcăcioasă a lui Kilaret din minunata Karulia. 2n ast el de călugăr a ost Iicodim Cipriotul$ din Chilia Rnălţării de la %chitul % (nta Ana. #ra ad(ncit 'n rugăciune$ 'n linişte$ 'n tăcerea cunoscătoare şi 'n tainele lui +umnezeu. Kiecare trecător putea să găsească 'n chilia lui un loc unde să stea. &ustnicul ne-a primit cu )unătate şi cu )ucurie. 0spitalitatea lui le amintea vizitatorilor de patriarhul Avraam. P %taţi aici şi vă voi pregăti cinaN P Ce vom m(nca$ părinte^ P Am c(teva păpădii proaspeteN Rn cele din urmă i-am mulţumit din ad(ncul inimii noastre$ am luat )inecuv(ntare şi ne-am minunat de s (nta lui simplitate$ )inecuv(ntata lui ospitalitate$ sărăcia$ inima lui curată$ dragostea lui$ ca a lui 4ristos$ şi toate$ care la el se 'm)inau 'n duhul lui 4ristos. 3eniţi să-l vedeţi. Rn altă chilie am găsit altă comoară ascunsă: un ascet care se nevoia 'n tăcere. 0spitalitatea cuprinde dragostea$ şi călugării din % (ntul Munte sunt oameni ai dragostei spontane$ evanghelice$ ără pre ăcătorie. Iu s-a rostit nici un cuv(nt printre noi. C(t de mult se odihneşte +uhul % (nt 'n acest mister al tăceriiN SSS .A. Rnainte de a deveni monah$ el era o iţer cu rang 'nalt 'n armata rusă. Ce viaţă )inecuv(ntată a trăitN P Iu schim) mica mea chilie pentru nimic altceva$ iule$ i-a spus unuia din pelerinii care 'ncerca să-l convingă să stea 'n schit.os palatN SSS Rn Trădina Maicii +omnului$ ospitalitatea şi dragostea pentru semeni este una din virtuţile de )ază. Avea darul clarviziunii şi a murit la v(rsta de U]] de ani. Am arhondaric6\ 9Arhondaricul 9@rjf>:@rkg?A este un el de 5salon8$ de cameră de primire a oaspeţilor. &ărea să vor)ească despre situaţie dintr-o inimă plină de dorinţa de a i ospitalier. %-a aplecat 'n semn de )un venit$ şi ca să-şi arate recunoştinţa pentru puţinele alimente ce i le aduseserăm. P +ar unde vom sta$ de vreme ce nu ai chilii unde să ne găzduieşti peste noapte^ P "a am$ a răspuns el serios. Kiecărei persoane lăm(nde 'i era dată o )ucată de p(ine şi iecărui sărac milă şi a!utor. P +e ce nu cauţi un vas din lut care ţine apa rece$ părinte^ P +acă aş vrea apă rece$ aş merge la % (nta Ana$ unde este din plinN A stăruit să răm(nem să ne găzduiască.

Iumele lui va i %ava.Cu mulţi ani 'n urmă$ un egumen a oprit ospitalitatea 'n mănăstire. Ce a vrut el să spună este că monahii din trecut erau simpli$ ospitalieri$ plăcuţi şi apropiaţi$ văz(ndu-i pe toţi ca persoane unice$ respect(ndu-i şi cinstindu-i. CAPITOLUL $LVII . Ie-a o erit această trataţie apoi$ din tot ce avea$ ne-a o erit cina: nişte p(ine uscată şi măsline. +e atunci$ chilia se numeşte 5&ateriţa86[ 9&ateriţa 9c@:. Rntr-adevăr$ ei au ost uimiţi c(nd au văzut aţa lui voioasă şi i-au auzit mesa!ul de speranţă: 5Maica +omnului are gri!ă de toate$ )inecuv(ntaţilor8. C(nd după aproape şase veacuri a venit la 1ocurile % inte s (ntul s(r) %ava şi s-a 'nchinat$ a primit două icoane şi c(r!a$ pe care le-a dus la Chilia 5%chim)area la Kaţă8 din Waryes$ unde locuia. Termanii au m(ncat m(ncarea din pustie şi au ost entuziasmaţi$ văz(nd pe aceste st(nci singuratice dintre cer şi păm(nt cea mai mare sărăcie şi lipsă. Rşi 'ntrerupeau odihna şi chiar rugăciunile$ ca să ai)ă gri!ă de semenii lor.Despre darurile *f'ntului Duh Capitolul precedent Urmatorul capitol Cu puţin 'nainte de moartea sa$ 'n &alestina$ Sfântul Sava le-a spus ucenicilor săi: P +upă ce vor trece mulţi ani$ un prinţ din %er)ia va veni aici ca pelerin. mi-a spus: P 0dată i-am călăuzit pe doi pelerini germani 'n pustia % (ntului 3asile şi am mers la o chilie sărăcăcioasă$ unde părintele ne-a primit cu )unătate. %e spune că 'n acea noapte$ toată noaptea$ urnicile au ost ocupate cu căratul 'ntregii rezerve de gr(u a mănăstirii din magazie 'n mareN SSS &ărintele a. SSS 2n mirean$ ce usese lucrător pe % (ntul Munte 7] de ani$ ne-a spus: P Monahii din trecut erau oameni di eriţi. C(nd ucenicul % (ntului %ava$ % (ntul -oan +amaschin$ a auzit aceasta$ a cerut ca şi icoana Maicii +omnului 5/richerousa8 9'n care Maica +omnului are trei m(iniA$ care 'i vindecase m(na sa tăiată$ să-i ie dată s(r)ului %ava de la 4ilandar. Ri veţi da icoana Maicii omnului 7"alaktotrofusa8 <care alăptează=: C(nd se va 'nchina morm(ntului meu$ c(r!a mea de păstor va cădea asupra lui$ d(ndu-i )inecuv(ntare să călăuzească poporul lui +umnezeu.A sau 5/ypiLario8$ pentru că 'n locul altor slu!)e zilnice$ 'nainte de % (nta 1iturghie$ se citeşte toată &saltirea. bi totul s-a petrecut aşa cum a prezis Cuviosul %ava cel s inţit. Rntotdeauna z(m)ea c(nd primea vizitatori$ căci pe eţele lor Rl vedea pe Rnsuşi 4ristos$ potrivit cuv(ntului #vangheliei: 5%trăin am ost şi M-aţi primit`8 9Matei _6$ 76A. #i 'ţi deschideau uşa cu toată inima lor$ te primeau cu )unătate şi 'ţi vor)eau.rk:C@A l 5c(r!ă8 nIota editoruluio. SSS Cu c(teva săptăm(ni 'nainte de moarte$ )ătr(nul Avacum$ )un şi harismatic$ care um)la desculţ$ a primit doi pelerini mireni 'n chilia sa. 1a puţin timp după aceea$ ne-a adus două vase din tinichea umplute cu apă de ploaie şi trei smochine$ pe o tavă de lemn. .

3ei 'n runta multe ispite$ dar ii ră)dător şi urmează-1 pe 4ristos$ Care a ost răstignit pe cruce de lemn. SSS +reptul /eoclit s-a nevoit 'n teritoriul #s igmenului.act cum 'mi prezise şi 'mi descrise cu cuvintele sale pro eticeQ. 4ristos te va a!uta 'n timpul ispitelor$ necazurilor şi luptelor tul)urătoare. Mulţi au simţit mireasma care venea din zona peşterii s inţilor. Am căzut 'n genunchi$ ca să-i ac plecăciune. SSS +reptul şi de +umnezeu insu latul părinte Ma. 1-am văzut l(ngă )azinul lui Agelarios$ la aproape două mile distanţă$ pe o 'ntindere colţuroasă a unui drum st(ncos$ oarte di icil. 2n grup activ de călugări din ascultarea monahului Therasim -mnogra ul şi a ieromonahului +ionisie au trans ormat peştera 'ntr-un paraclis. -ată cum descrie el: OIu vreau să ascund ceea ce am văzut. Minunată este predica sa de la 5-ntrarea 'n "iserică a Maicii +omnului8$ precum şi canoanele la cei Z] de Mucenici$ pe di erite glasuri$ şi canonul iam)ic la % (nta Cruce. "iogra ul său$ /eo an &eritheoriou$ a ost martor al harului său special. #l a devenit ierarhul de Kiladel ia$ şi 'mpreună cu dreptul Iichi or au ost 'nvăţătorii rugăciunii minţii ai % (ntului Trigorie &alama. A simpli icat multe cuv(ntări ale di eriţilor părinţi$ care au ost găsite 'n manuscrise şi adăpostite 'n di erite mănăstiri ale Muntelui Athos. SSS +repţii Mitro an şi +ionisie 9secolul . -ar el mă 'ntre)ă: P +e c(t timp eşti aici^ Apoi mi-a ţinut m(na cu )l(ndeţe$ ca un părinte$ şi m-a condus 'n coli)a lui. Kiindcă eram speriat$ m-am tras 'napoi$ şi el$ c(t ai clipi din ochi$ a apărut 'n aţa mea$ c(nt(nd. Am mers 'n spatele coli)ei sale şi$ privind spre drumul lui -saia$ era acolo. #l z)ura ca un vultur deasupra pădurii şi a st(ncilor$ venind spre mine. Iu l-am găsit acolo şi eram trist$ aşa că m-am uitat 'mpre!ur$ sper(nd să-l găsesc undeva. &utea să z)oare. bi să ştii că 'ntr-o zi vei i egumen şi apoi Mitropolit al Archithesului. Cei doi s inţi nu au permis ca s intele lor moaşte să ie mutate. +upă ce a terminat de a mă povăţui$ mi-a spus: P Kii atent$ să nu descoperi nimănui ce ai văzut$ c(t sunt 'ncă 'n viaţă.3-A s-au nevoit 'ntr-o peşteră ce aparţine de % (nta Ana Mică. % (ntul +ionisie şi-a petrecut toată viaţa studiind % intele %cripturi şi retorica. #ra o pasăre a cerului$ at(t la igurat c(t şi literal. . #l 'nsuşi a scris un comentariu numit 5Rndreptar8. #l a ost numit 5cel mai 'nvăţat dintre iloso i8. +e asemenea$ el avea un dar deose)it ce numai rareori este dat unora. bi$ 'ntr-adevăr$ toate acestea s-au 'nt(mplat 'n viaţa mea e. Am ost martor$ pentru că 'l 'nt(lnisem şi păstram des legătura cu el.im Wa soLalivitul 'nota 'n marea darurilor divine$ care sunt dăruite din K(nt(na veşnică a 4arului ce-i 'mpodo)eşte pe toţi s inţii. Ca urmare$ el a ost numit 50ratorul8. &utea să meargă dintr-un loc 'n altul prin aer.% (ntul &avel de la . 1-am văzut pe s (nt ridicat deasupra păm(ntului 'n aer.eropotamu$ c(t şi Mănăstirea % (ntul &avel.eropotamu a zidit at(t Mănăstirea . Rn acel moment$ m-am speriat şi am strigat: 5Mare eşti$ +oamne$ şi minunate sunt lucrurile /ale şi nici un cuv(nt nu este 'ndea!uns spre lauda minunilor /ale8. Rntr-o zi$ 'nsoţit de un alt monah$ am părăsit 3atopedul şi am plecat la chilia lui din Wa soLalivia.

C(nd 'n cele din urmă l-a dat$ el a spus că *usia va su eri şi va i 'n r(ntă 'n inal$ dar că nu va pierde nici un păm(nt. . -ată ce povesteşte despre aceasta ucenicului său: P &rietenul meu$ eu de multe ori am c(ştigat olos de la harul lui +umnezeu prin apropierea de animalele săl)atice. Apoi i-a dat s at duhovnicesc$ spun(ndu-i să ie mai degra)ă ră)dător dec(t trist$ iindcă ratele său Theorghe părăsise Mănăstirea +ionisiu 'n chiar acea zi şi plecase la Mănăstirea .eno on. Atunci era călugăr 'n ascultarea Mănăstirii Cinstitului şi %lăvitului &rooroc -oan -naintemergătorul. Adesea m-am 'nt(lnit prin pustie cu lei şi mergeam 'mpreună$ ca şi cum am i ost prieteni. #l era 'n stare$ cu a!utorul iluminării dumnezeieşti$ să vadă starea interioară a iecărei persoane$ iar dacă cineva 'ncerca să ascundă ceva$ chiar un simplu g(nd$ el descoperea 'nţelegerea acelui g(nd prin s atul dat aceluia. --a ost dăruit ca să ştie timpul morţii sale$ ceea ce a ăcut posi)il ca să dea ultimele s aturi şi dorinţe despre aceasta. #l era 'nzestrat cu harul lui +umnezeu şi avea o relaţie specială de prietenie cu animalele$ chiar cu leii din zona 'ncon!urătoare$ asemănătoare cu relaţiile omului dinaintea căderii. bi sunt sigur că ai auzit de ghearele lor ascuţite şi despre toate celelalte detalii. #i doreau compania mea oarte mult şi stăteau l(ngă mine$ 'ntr-un el prietenos şi liniştit$ ca şi cum ne cunoşteam de mult timp. SSS % (ntul %ava de la Mănăstirea 3atoped$ cel 5ne)un pentru 4ristos8$ pentru o lungă perioadă de timp s-a nevoit 'ntr-o peşteră din pustiul de l(ngă -ordan. #. --am o)servat cu atenţie: ochii lor$ mărimea trupurilor lor$ mişcarea maiestuoasă a g(tului spre dreapta sau spre st(nga$ salturile lor cura!oase şi maiestuoase. Cel ce a ost martor cu ochii şi urechile sale la 'nainte-vederea părintelui a ost evlaviosul călugăr -acov +ionisiatul care$ c(nd era rate 'ncepător$ l-a vizitat pe el.act aşa s-a 'nt(mplat. 3ei i numit -acov. &ărintele l-a chemat de la distanţă pe nume: 53ino$ copilul meu -oan8$ a spus el$ chiar dacă nu-l văzuse niciodată mai 'nainte.SSS +reptul Acachie din Wa soLalivia avea darurile 'nainte-vederii şi al proorociei. +ar$ p(nă vei deveni monah$ tre)uie să ştii aceste lucruri pe care le-ai auzit azi de la un monah prost. %u letul meu a ost străpuns de puternicul sentiment al slavei şi dragostei lui +umnezeu. 2n vas rusesc trimis de tar la Mănăstirea +ionisiu a aşteptat trei zile ca să primească de la acest slu!itor luminat a lui +umnezeu un răspuns despre rezultatul răz)oiului din Crimeea 9U[6ZA. P +ar$ părinte$ numele meu nu este -acov. 3a i cel mai )un ocrotitor al tău. SSS -sihastul -larion -viritul a ost un om oarte duhovnicesc. #u mă numesc -oan. P btiu$ iule. 1eii mă lăsau să-i o)serv 'n elul acesta$ con orta)il$ nedorind să mă oprească. bi eu am c(ntat 'mpreună cu el$ cu mare )ucurie şi admiraţie$ acest )inecuv(ntat verset: 5C(t de minunate sunt lucrurile /ale$ +oamne$ toate cu 'nţelepciune le-ai ăcut8. Apoi l-a luat 'n micuţul paraclis 'nchinat % (ntului -acov$ şi-a pus m(inile pe capul său şi a spus: P -u)eşte-l şi cinsteşte-l pe acest apostol$ al cărui nume 'l porţi. +e iecare dată mi-l aminteam pe marele +avid$ care a invitat iarele şi toată creaţia să-1 laude pe +umnezeu.amin(nd toate aceste lucruri$ pe care le-am menţionat mai 'nainte$ am o)ţinut$ ca niciodată 'nainte$ o minunată cunoaştere a creaţiei lui +umnezeu. bi e. %e ruga ără 'ncetare şi era 'nainte-văzător. Adesea mergeam intenţionat printre ei$ c(nd erau doi sau trei 'mpreună.

0dată$ aveam mulţi şoareci 'n chilia mea. Aceasta a durat un timp lung.3---$ iind autorul a multe slu!)e şi a multe cărţi. unui pelerin şi i-a arătat o )roască. SSS +reptul ascet &etru a spus: P C(nd 'n timpul nopţii am mers a ară să ac rugăciune$ am auzit lucruri cereşti. . /orn multă apă la rădăcinile roşiilor$ su) acest copac$ şi )roscuţa locuieşte acolo$ nelipsindu-i nimic.pun 'n pu)lic.SSS Rn anul U[[]$ părintele Averchie ardea de dorinţa unei vieţi ascetice şi a venit de la mănăstirea din IaLos şi s-a aşezat 'ntr-o peşteră de la Ioul %chit. Am acest mic animal$ i-a spus părintele &. SSS &ustnicul +amaschin din pustia % (ntului 3asile ne-a spus următoarele: P 0dată am căzut grav )olnav şi aproape mort. #l era din grupul de călugări 5TiannoLopoula8$ din zona Marii 1avre$ unde administrase viile mănăstirii. 1a scurt timp după aceasta$ evlaviosul monah %o ronie m-a 'nt(lnit. #i sunt apăraţi de smerenie$ ca să nu piardă harul pe care l-au c(ştigat. Acolo 1-a văzut pe +omnul$ Care i-a arătat numele lui scris 'n Cartea 3ieţii şi Care i-a spus să sporească nevoinţele ascetice. +e c(te ori tăiam lemne$ imediat se adunau c(te U6 şi se !ucau 'n rumeguş. Iăscut 'n U\7]$ el a ost elevul lui #vghenie 3ulgaris. M-a 'ntre)at: 5Ce s-a 'nt(mplat cu tine 'n acea noapte c(nd mi-ai cerut a!utorul şi a tre)uit să mă scol şi să ac rugăciune pentru tine^8. Rntr-un schit al -virului trăia )inecuv(ntatul monah 4risto or din Arta. A ost unul dintre cei mai 'nvăţaţi călugări din % (ntul Munte 'n secolul . Am ost surprins. #l s-a luptat cu toată puterea 'mpotriva patimilor trupului şi a su letului$ ca şi 'mpotriva duşmanului neamului omenesc$ diavolul. "ietele iinţe erau lăm(nde şi eu nu aveam nimic ce să le dau să măn(nce. +e multe ori nici ei nu sunt conştienţi de darurile lor. Chiar şi iarele săl)atice devin ascultătoare unui om al lui +umnezeu. %e va ace călugărN 3ezi$ rate$ toate sunt )l(nde 'n pustie. &rin post$ priveghere şi rugăciuni lungi$ el a atins mari 'nălţimi de virtute şi a c(ştigat darul 'nainte-vederii şi al discernăm(ntului. Rn uncţie de starea duhovnicească a iecărei persoane pe care o o)serva$ era ericit sau trist.andru 'n timpul lui #le terie Wenizelos. Cu _] de zile 'nainte de a se 'nt(mpla$ a prezis ocul care avea să 'nghită Mănăstirea % (ntul &avel şi$ de asemenea$ a prezis 'ntronizarea regelui Ale. Mem)ru al grupului de călugări 5Wollivades8$ a ost cunoscut nu numai pentru 'nţelepciunea sa$ dar şi pentru virtutea sa 'n general$ pentru dragostea sa de isihie$ care curăţeşte su letul. 0dată$ 'n timpul unei privegheri de toată noaptea$ a intrat nechemat 'n % (ntul Altar şi s-a apropiat de % (nta Masă. +e aceea$ 'ntr-o zi au dispărut ără să se mai 'ntoarcă vreodată. &ărintele +amaschin ne-a povestit aceste lucruri ca să dovedească că 'ncă sunt părinţi rugători care sunt dăruiţi cu di erite harisme. Iu. Iu m-am aşteptat ca cineva$ care 'nainte a ost doar muncitor$ să arate o ast el de harismă şi virtute. SSS P %ă nu crezi că aici sunt singur. Adesea vedea ad(nc 'n inimile celor ce se 'mpărtăşeau cu % intele /aine. +ar ei nu le e.

+a$ 'l numesc aşa$ nu numai pentru scrierile sale prin care a luminat şi va continua să lumineze p(nă la s (rşitul timpului 'ntreaga "iserică 0rtodo. #l era a)solvent al bcolii /eologice de la 4alLi$ aproape de Constantinopol$ şi al 2niversităţii de la 4eidel)ergM pro esor şi cărturar$ cinstit cu o medalie de guvernul rancez.tele să le ie de olos. Iu pentru că veneau la el şi pl(ngeau$ ci mai degra)ă din cauza timpului mult pe care-l petrecea cu ei şi care-i 'mpiedica 'ndatoririle duhovniceşti$ căci avea mereu o mare dorinţă pentru rugăciunea minţii. #ra silitor cu lucrarea rugăciunii minţii zi şi noapte. Rn ciuda tuturor acestor lucruri$ era aşa de smerit şi de nea ectat$ 'nc(t cerea permisiune şi pentru lucrurile minore şi nu cerea să ie cinstit de nimeni. Monahul # timie$ )iogra ul contemporan al % (ntului Iicodim de la % (ntul Munte 9U\ZXPU[]XA$ a scris despre marile daruri ale 'nvăţăturii$ retoricii şi 'nţelepciunii aimosului aghiorit următoarele: P 0$ părinţilor$ cum pot să scriu aceste lucruri ără lacrimiN &oporul nostru a 'nceput să-1 laude pe +umnezeu$ Care ne-a dăruit un luminător neclintit 'n asemenea vremuri ne ericite$ c(nd lipsa evlaviei şi a ateismului predomină aproape 'n iecare parte a lumii$ iar poporului nostru i s-a dat un asemenea 'ndrumător pentru cei rătăciţi 'n păcat$ ca să ie m(ng(iere pentru cei 'n supărări.ă a lui 4ristos$ dar eu mărturisesc pentru toate pe care le-am o)servat zilnic$ c(nd toţi cei răniţi de păcat i-au părăsit pe ierarhi şi părinţi duhovniceşti şi au alergat la Iicodim$ care era 'm)răcat 'n zdrenţe$ să găsească vindecare şi m(ng(iere pentru durerile lor. Iu numai călugării din mănăstiri şi schituri şi chilii veneau la el$ dar şi mulţi credincioşi din di erite ţări$ ca să-l vadă şi să ie m(ng(iaţi de el. C(nd era 'ncă 'ncepător$ mănăstirea metaniei sale$ % (ntul &antelimon$ l-a trimis la unul din metocurile ei n'n a ara Muntelui Athoso$ unde a su erit o mare ispită trupească din cauza prezenţei etei unui muncitor de acolo. SSS #ra un )un şi )l(nd monah rus cu numele Augustin$ care aduna toţi cat(rii )olnavi din zonă şi avea gri!ă de ei$ 'ngri!ind de )olile lor. Adesea 'l auzeam pl(ng(ndu-se de povara acestor raţi 'n 4ristos$ pentru care scrisese şi e. #l 'nchina c(te două săptăm(ni 'ntregi interpretării % intei %cripturi sau rugăciunii$ cu capul aplecat 'n partea st(ngă a pieptului$ cu und(ndu-se 'n rugăciunea inimii$ pl(ng(nd din ad(ncul su letului său: 5+oamne -isuse$ miluieşte-mă8. Chilia lui aparţinea de Mănăstirea Kiloteu. +e asemenea$ am văzut un alt pustnic pe care 'l 'ncon!uraseră nenumărate păsărele de tot soiul şi care şedeau pe capul său$ pe m(inile şi pe umerii săi$ cu multă veselie şi )ucurie$ ciripind ne'ncetat. Ast el era lacăra milei 'n inima lui pentru 'ntreaga creaţie şi pentru creaturile lui +umnezeu. SSS Rn ţinutul % intei Mănăstiri %tavroniLita trăia un ascet rus la care veneau păsărelele şi le hrănea din palmă. .SSS 3rednicul de pomenire părinte Tavriil de la +ionisiu$ poreclit 5)unicul8$ ne-a povestit despre arhimandritul 4risostom 4agi +aniel$ care a trăit cu un secol 'n urmă. +e atunci a cerut să ie ascet 'n a ara mănăstirii şi să nu mai ie trimis din nou la acel metoc. Ca să depăşească ispita$ el a sărit 'ntr-un r(u. +in acest motiv ne spunea: 54ai să mergem$ părinţii mei$ 'ntr-o insulă pustie$ să scăpăm de lume8. %pre s (rşitul vieţii sale$ c(nd ascultarea lui a ost de a slu!i ca portar$ mulţi porum)ei săl)atici veneau cu amiliaritate la el$ ca să primească irimituri de p(ine din m(inile sale.plicase lucruri duhovniceşti toată viaţa$ ast el ca te. #i erau at(t de )l(nzi$ 'nc(t$ c(nd 'l certa pe unul că nu-l lasă pe altul să măn(nce$ el imediat se aşeza pe umărul lui$ chiar dacă nu mergea l(ngă ceilalţi.

A ost ascet şi chiar dăruit cu iscusinţa de a predica$ aduc(nd su lete pierdute la 4ristos. Kratele l-a certat din nou. Chiar dacă avea o educaţie limitată$ a devenit un 'nţelept 'nvăţător şi 'ndrumător duhovnicesc al practicii virtuţilor. 0dată$ un şarpe mare i-a ăcut o aşa pro)lemă$ că l-a apucat şi l-a legat 'n !urul mi!locului$ ca pe o curea$ şi a continuat să muncească. A!utaţi-măN 4agi Theorghe a mers din nou la acel rate şi i-a spus: P &ărintele nostru este 'n pericol l(ngă Crucea. P #şti aşa de mult 'nşelat$ 'nc(t poţi auzi vocea părintelui nostru din locul Crucii$ care e la două ore distanţă^ . SSS Monahul -saia de la &rodromu$ de asemenea rom(n$ s-a născut la Aninoasa.]]] de pagini.SSS 2n ascet numit &ahomie era ără şcoală. 4arul lui +umnezeu l-a vizitat la o v(rstă oarte t(nără. /re)uia să-i ia 'n m(nă şi să-i arunce. Mulţi şerpi veneau la locul lui de muncă şi-i ăceau munca oarte grea. 4agi Theorghe$ care ca 'ncepător era cunoscut cu numele de Tavriil$ s-a supus. Apoi a auzit din nou vocea chinuită a părintelui său$ spun(ndu-i: P Călugării mei$ salvaţi-măN %unt l(ngă aşezarea Crucii$ l(ngă aigos$ 'nainte de Werasia şi sunt 'n pericol. Munca vieţii sale a ost una a unei mari aspiraţii şi unică 'n elul ei$ conţin(nd _] de volume mari$ intitulate 5-storia % (ntului Munte8$ 'n total U]. Multe su lete$ călugări şi credincioşi ce trăiau 'n lume$ au găsit l(ngă el pocăinţă şi renaştere duhovnicească. 0dată$ 'n timpul iernii$ 'n timp ce toţi ăceau r(nduiala rugăciunii 'n amurg$ a auzit vocea părintelui său$ spun(ndu-i: P Călugării mei$ salvaţi-măN 4agi Theorghe a alergat şi a spus ratelui mai mare$ care l-a certat$ spun(ndu-i: P &leacă cu 'nţelegerile tale greşite$ continuă-ţi rugăciunea şi nu da atenţie. SSS +i eritele harisme ale lui 4agi Theorghe au ost evidente 'ncă de c(nd era 'ncepător. Muncea 'ntr-o chilie$ 'mplinindu-şi datoria ascultării lui şi$ din c(nd 'n c(nd$ cineva 'i aducea m(ncare. #l era smerit$ tăcut şi ră)dător. Rn acel moment$ călugărul care-i adusese m(ncare a intrat 'n chilia lui. Atunci )ătr(nul a repetat cuvintele lui 4ristos: 53ă dau putere să călcaţi peste şerpi şi peste scorpii şi toată puterea vră!maşului nu va putea ace nimic ca să vă rănească8 91uca U]$ UXA$ şi: 5berpi vor lua 'n m(nă şi chiar ceva dătător de moarte de vor lua$ nu-i va vătăma8 9Marcu UY$ U[A. SSS &ărintele -rinarh din %chitul rom(nesc &rodromu s-a născut 'n Mileşti din !udeţul +ol!. 2n om 'nvăţat$ care vor)ea multe lim)i. C(nd a văzut şarpele legat 'n !urul mi!locului$ sa speriat oarte tare şi i-a spus să-l arunce a ară$ ca să nu ie rănit de el. btia să spună numai 54ristos a Rnviat8.

4arul lui +umnezeu$ prin vasul curăţit de viaţa ascetică$ lucra . &ărintele Ieo it i-a poruncit 'ncepătorului Tavriil să lege porcul săl)atic cu cureaua şi să-l aducă la el. C(nd părintele l-a văzut$ i-a poruncit să răm(nă nemişcat.ilat la Constantinopol$ prezenţa sa harismatică a dat m(ng(iere dumnezeiască creştinilor$ necredincioşilor şi chiar turcilor. Apoi l-a luat de urechi şi l-a dus$ acum )l(nd ca un miel$ la gra!duri. bi$ 'ntr-adevăr$ de 'ndată ce au 'nceput să spună rugăciunea lui -isus şi şi-au ăcut semnul Crucii de două ori$ au auzit strigătul disperat al părintelui lor. &e c(nd 4agi Theorghe era mai marele unui grup de călugări$ un porc mistreţ distrugea grădina de legume. Ast el$ porcul avea coteţ şi hrană. SSS %ă spunem o poveste asemănătoare. +ar cu şase luni mai t(rziu$ c(nd necazul s-a 'nt(mplat$ şi-a adus aminte ce i-a spus părintele$ şi de atunci 'nainte l-a cinstit pe el mult. 0dată i-a scris tarului$ s ătuindu-l să nu treacă 'n caleaşcă pe un anumit pod 'ntr-o anumită zi. C(nd era 'ncepător la Chilia % (ntul Theorghe din Wa soLalivia$ un porc mistreţ 'i distrugea grădina de legume. 1-au dus la Werasia$ unde i s-a dat primul a!utor$ şi apoi au pornit spre Wa soLalivia. -mediat toţi au 'n ăşurat 'n !urul picioarelor vergele cu unii$ ca să poată merge pe zăpadă$ şi au plecat. bi$ cu adevărat$ de atunci mistreţul nu s-a mai 'ntors. Rn unele locuri zăpada a!unsese la un metru 'nălţime. Acolo i-a dat poruncă să stea trei ore ără să măn(nce. &ărintele lor Ieo it$ merg(nd de la % (nta Ana la Werasia$ a o)osit şi a căzut 'n zăpadă$ neput(nd să se mişte. SSS Marele 4agi Theorghe avea de asemenea un dar cu iarele săl)atice. tarul i-a ignorat s atul. SSS C(nd 4agi Theorghe a ost e. C(nd 'i era oame$ venea la gra!d pentru m(ncare. 1e-a luat aproape !umătate de zi să meargă de la Wa soLalivia p(nă la locul Crucii. bi a cerut de asemenea să-i acă un coteţ 'n gra!d. #l le-a spus ucenicilor săi să-l anunţe dacă văd animalul din nou. #ste o realitate aptul că ceea ce l-a salvat pe părintele Ieo it a ost rugăciunea ratelui Tavriil. C(nd călugării l-au găsit$ era aşa de ad(nc căzut 'n zăpadă$ că de-a)ia putea să respire. +upă ce a trecut timpul$ l-a lăsat să plece$ spun(ndu-i: 5Animal )inecuv(ntat$ nu-i destul Athosul pentru tine^ +e ce vii şi distrugi cele c(teva legume pe care le cultivăm ca să ne hrănim^ +u-te şi să nu te mai 'ntorci$ pentru că dacă te vei 'ntoarce 'ţi voi du)la pedeapsa8. SSS Mulţi greci şi ruşi mergeau să ie s ătuiţi de luminatul de +umnezeu om$ 4agi Theorghe. C(nd 'ncepătorul l-a adus$ el i-a spus porcului: 5C(nd ţi-e oame$ vino aici şi călugării te vor hrăni$ dar nu distruge grădina de legume8. Rntr-o noapte$ iara a intrat 'n grădină prin gard.Apoi$ 'ncepătorul Tavriil l-a rugat pe el: P &ărinţilor$ rugaţi-vă cu şiragul de metanii o dată$ ăc(ndu-vă cruce şi veţi a la.

"olnavii care o purtau se vindecau. va muri cur(nd. #l era 'nştiinţat de +uhul % (nt despre multe lucruri. Acest &etru era unul dintre +aniilei şi era$ de asemenea$ unul dintre cei mai )ătr(ni şi 'nţelepţi părinţi ai timpului său. &ărintele s-a apropiat de ea şi i-a vor)it )l(nd$ ca şi cum ar i ost om. P &ărinte s inte$ )inecuvinteazăN bi părintele duhovnicesc$ ca şi cum ar vor)i de a treia persoană care nu era acolo$ i-a spus amănunţit despre ispitele lui$ şi 'n loc să-i răspundă cu )inecuv(ntare$ i-a spus cu dragoste părintească: P Micule 4risant 9l-a numit aşa datorită )ogatei sale dragosteA$ nu i intimidat$ nu te teme de cei ce pot omor' trupul$ dar nu pot omor' su letul. *espectat de toţi$ el era numit 5)izim-)a)a8$ care 'n turceşte 'nseamnă 5tatăl nostru8. Mulţi turci$ su erind de di erite )oli$ erau )inecuv(ntaţi şi vindecaţi de s (ntul ocrotitor şi doctor al oamenilor. Kaţa lui era la el de strălucitoare ca luna plină. % (rşitul acestui om a ost unul s (nt. Kemeile a late 'n pericol 'n timpul naşterii li se dădea naştere ără prime!die$ iar cei posedaţi de demoni erau eli)eraţi. +ar c(nd se pregătea să meargă la Warulia să se alăture pustnicului$ 'nsuşi părintele$ după multe ore de mers de la Warulia la Kilotei$ a venit la el şi i-a spus că nu-l poate primi 'n ascultarea sa$ deoarece a ost 'nştiinţat că părintele &. Apoi$ a m(ng(iat-o )l(nd şi i-a spus: P +u-te$ draga mea$ cu )inecuv(ntarea Maicii +omnului şi vino peste 7] sau Z] de zile ca să-ţi iau atelaN +upă timpul dat$ căprioara s-a 'ntors la părintele /eo ilact care$ 'ndepărt(nd atela$ a găsit piciorul complet vindecat. Rn timpul ultimelor sale clipe aţa lui strălucea ca a unui 'nger. Ca un )un doctor ortopedic$ părintele$ cu dragoste pentru creaturile naturii şi cu o inimă compătimitoare$ a luat două nuiele şi o )ucată de c(rpă şi a ăcut o atelă pentru piciorul rupt al ne ericitului animal.$ care era oarte tul)urat de atacul ioros al diavolului. să-i ureze la mulţi ani de ziua sa. bi$ 'ntr-adevăr$ de săr)ătoarea % (ntului &etru Atonitul$ UU -unie$ mulţi părinţi au venit la chilia &ărintelui &. SSS &ărintele /eo ilact a ost unul din călugării s inţi de la %chitul % (ntul 3asile. Aceasta era 'n anul UX__. +upă ce le-a dat nişte dulceţuri şi apă$ s-a aşezat pe un scăunel şi şi-a dat duhul 'n pace$ 'n timp ce ceilalţi pustnici se )ucurau de aceste dulceţuri. SSS "inecunoscutul şi harismaticul părinte duhovnicesc LatunaLian$ -gnatie$ a ost vizitat de călugărul 4. %e spune despre el că$ odată$ o căprioară$ iind rănită la picior$ a venit l(ngă chilia lui şi s-a 'ntins !os.minuni. hotăr(se să intre su) ascultarea pustnicului &etru. +e un timp iind or)$ părintele -gnatie putea să vadă cu ochii duhovniceşti$ şi 5antenele8 su letului receptau multe )ucurii. Căprioara s-a supus şi a rămas tăcută. &ărintele ascet &. 2n ascet contemporan spunea: P T(ndeşte-te la un şarpe care stă su) o st(ncă toată iarna şi primăvara$ iar c(nd vrea să se 'ncălzească la soare$ . P %tai ca să-ţi pot )anda!a piciorul şi te vei ace )ine. SSS Cuviosul părinte Therasim -mnogra ul mi-a spus multe lucruri despre su letul simplu şi 'nzestrat al luptătorului duhovnicesc &etru$ sau Micul &etru$ cum era cunoscut. Chiar şi cureaua lui 4agi Theorghe ăcea minuni.

&utea să prevadă toate nevoile animalelor şi să le a!ute. "ătr(nul pregătea aluaturi moi$ pentru ca şarpele să măn(nce. SSS . Rn schim)$ el gonea şoarecii din )rutărie. +e atunci$ o mare schim)are a avut loc 'n mine şi am hotăr(t să am gri!ă cu plăcere de animale. Rntr-o zi$ raţii l-au 'ntre)at cum a devenit aşa )l(nd şi supus şi el le-a spus: P C(nd eram 'n lume$ eram tul)urat de toate: capre$ oi şi vite. 0re 'ntregi$ acest )ătr(n$ cu ochii strălucind de )ucurie şi plăcere$ recita şi interpreta constant cuvintele lui +umnezeu$ ori 'n picioare$ ori st(nd !os pe păm(nt$ ori cu şiragul de metanii$ ori cu mica lui lampă 'n m(ini. 3ulturul m(nca numai animale moarte$ dar după ce s-a săl)ăticit a 'nceput să măn(nce numai vii. 2rm(nd această schim)are a minţii$ pacea a venit asupra mea$ 'mpreună cu )l(ndeţea 'n su letul meu. T(ndeşte-te cum ar i dacă +umnezeu te-ar i ăcut măgar 9#l e %tăp(n$ #l poate ace orice doreşteA$ şi după ce ai i ost 'ncărcat cu lucruri$ stăp(nul tău s-ar aşeza şi el$ te-ar )ăga 'ntr-o groapă şi te-ar lovi. Adam era clarvăzător. #l putea să vadă duhovniceşte. Ca urmare$ animalele se supun cu )ucurie şi vin aproape de mine$ de 'ndată ce le chem. C(nd am venit aici$ am auzit 'n una dintre povestiri despre 3arlaam$ că 'n timp ce lovea un animal$ +umnezeu l-a ăcut pe animal să vor)ească: 5Ce ţi-am ăcut$ că mă loveşti^8. +e asemenea$ dacă unul dintre ele era )olnav$ se ruga aceluiaşi s (nt şi animalul se vindeca. Rnainte de căderea omului$ animalele şi oamenii erau prieteni )uni. +e asemenea$ el era o e. bi de 'ndată ce auzeau vocea lui spun(nd 53eniţi$ veniţi8$ ele se apropiau de părintele Therontie$ 'şi recau capul de pieptul lui şi apoi plecau. +imineaţa merg prin rig să caute m(ncare şi seara$ ele sunt ericite să se 'ntoarcă 'n acele coli)e de paie. &ărintele Therontie era supus şi gri!uliu$ ca să nu calce ascultarea părintelui său. SSS &ărinţii din +ionisiu ne-au povestit despre părintele -saac. Rnaintea umilinţei şi a elului lui simplu de a i$ chiar şi iarele se plecau.noi 'l omor(m. -arna sunt oarte trist$ pentru că nu sunt gra!duri$ numai c(teva coli)e de paie unde trăiesc ele. Rn iecare după amiază$ animalele veneau la Walamitsion ca să-şi stingă setea 'n apa proaspătă de acolo. +upă ce m(nca$ reptila dormea pe salteaua părintelui. SSS &ărintele Avacum$ ce um)la desculţ$ avea o memorie enomenală. ti-ar i plăcut aceasta^ +acă ai e.presie creştină vie a darurilor % (ntului +uh. Chiar dacă avea puţină educaţie$ cu toate acestea$ avea o cunoaştere uimitoare a %cripturilor. Rn timpul acelor ani$ măcelari din %alonic cumpărau animalele mănăstirii şi toate veniturile din v(nzare erau date de mănăstire ca a!utor pentru şcolile 'nro)ite ale naţiunii. #ram supărat$ ţipam şi le loveam ără nici un motiv.amina acestea$ ai lua toate poverile măgarului asupra ta şi --ai mulţumi lui +umnezeu că te-a ăcut om şi ţi-a dat posi)ilitatea să c(ştigi raiul$ de vreme ce este rai şi iad numai pentru oameni$ nu şi pentru animale. /oate animalele erau )l(nde şi s-au săl)ăticit numai după căderea omului. +acă lipsea vreun animal dintre cele ce se 'nghesuiau 'n !urul lui$ părintele Therontie se ruga % (ntului Modest şi apoi ieşea să-l găsească. &ărintele Therontie$ care era 'n ascultare şi a plecat la Metocul de la Walamitsion$ cum i s-a spus să acă$ era un adevărat 'ngri!itor şi ocrotitor iu)itor al animalelor. C(nd alt călugăr a luat ascultarea$ şarpele a dispărut. C(t timp a trăit )ătr(nul$ şarpele a stat acolo. #l era admirat pentru aceasta de toţi raţii. #l era )rutarul mănăstirii şi 'n )rutărie ţinea un şarpe de un metru şi !umătate$ pe care l-a numit #la iatis. Memorase at(t Ioul$ c(t şi 3echiul /estament$ r(nd cu r(nd$ şi putea interpreta iecare verset. C(nd iu)eşti animalele$ ele simt aceasta şi te văd ca pe prietenul lor.

Kusese educat 'n străinătate şi era 'nţelept şi echili)rat at(t 'n scris$ c(t şi la vor)ă. 2n monah$ care 'ncă trăieşte$ spunea că a văzut monahi care au căzut 'n ispita negoţului şi au uitat de su letele lor. Rşi spunea lui 'nsuşi: 5Iici o altă persoană$ vreodată$ n-a păcătuit ca tine şi nu este altă năde!de pentru tine$ dec(t năde!dea care vine din partea pierzării8. &entru o perioadă a lucrat ca preot slu!itor la Ieapoli$ -talia$ şi apoi 'n /ripolidida$ patriarhia Ale. Acestea i le-a mărturisit ei şi o călugăriţă$ ce avea g(nduri de a pleca. %merenia şi căinţa sa erau permanente$ ără 'ntrerupere. %ute de su lete au găsit s at$ m(ng(iere şi a!utor din cuvintele sale$ pline de har$ 'ntăritoare$ pline de căinţă$ pe care le vărsa ca dintr-o (nt(nă nesecată. Ai gri!ă şi n-o lăsa să plece$ că va i vătămată. #l trăia 'n două camere cu p(nze de păian!en$ pereţi a umaţi plini cu inscripţiile a variate versete din %cripturi şi cuvinte iloso ice. A ost tuns monah la v(rsta de UY ani şi după aceea a 'nceput să slu!ească "iserica.perienţă duhovnicească$ c(ştig(nd prin e orturile sale monahale o viaţă de pocăinţă$ mistică$ 'n 4ristos. Altădată$ a spus că a văzut demoni )ăt(ndu-şi !oc de călugării care-şi negli!au 'ndatoririle duhovniceşti şi-şi petreceau timpul 'n c(ştiguri materiale. cu o ad(ncime şi o e. Iu va i spre olosul tău. SSS Maica /imoteia$ stareţa de la MaLrimallis &ahnon$ din #u)oia$ mi-a povestit despre părintele Avimelech$ care i-a spus: P tine minte că 'n viitor un preot 'ţi va propune să ii stareţă 'ntr-o mănăstire. +upă ce a vizitat tara % (ntă$ 'n UX7[$ a venit la Mănăstirea -viru de pe % (ntul Munte$ unde a 'ncetat să mai slu!ească ca preot şi trăia ca un monah simplu$ cum mulţi alţii au ăcut 'n trecut după ce au venit la Muntele Athos. SSS Cel mai drept ieromonah$ Atanasie$ un călugăr idioritmic de la -viru$ trăia 'n mănăstirea sa de metanie ca un ascet simplu$ 'ntotdeauna 'm)răcat ie tin$ ără şosete$ cumpătat$ m(nc(nd nu mai mult dec(t o m(ncare simplă pe care o găsea 'n holul comun de la stăreţie.0dată$ părintele /eo ilact a văzut duhurile rele lustruind panto ii unui monah. Altădată i-a spus: P 2na dintre călugăriţele tale se g(ndeşte să plece din mănăstire. +ar să nu accepţi. Mai t(rziu$ acest monah a renunţat la schima monahală şi s-a 'ntors 'n lume. +e asemenea$ arăta pericolele pe care le au de 'n runtat ieromonahii care trăiesc şi muncesc 'n lume. Cunoştea multe lim)i. SSS .andriei$ unde plănuise să-l acă episcop. bi$ 'ntr-adevăr$ prezicerea lui s-a 'mplinit. +ar era mai ales un )ăr)at ortodo. C(t de )ine mi-l amintesc aici$ 'n camera de primire a mănăstiriiN Acest părinte vrednic de pomenire accentua insistent că numai 'ndrumarea ascetică practică produce creştini maturi$ persoane duhovniceşti adevărate. #ra cu adevărat un iloso a cărui minte z)ura spre mari 'nălţimi duhovniceşti. A plecat 'n *usia$ Constantinopol şi %alonic$ ca 'nvăţător.

g:fF8$ 'n sensul de 5la care nu mai participă nimeni8 nIota editoruluio.+e c(te ori +umnezeu 'i da ocazia să-i a!ute pe raţi$ părintele &. spunea cu o voce compătimitoare şi cu )ucurie: 5%lavă lui +umnezeuN8. +acă nu-1 cunoaştem pe +umnezeu$ nu-1 vom do)(ndi. Avea harisma de a m(ng(ia pe acei călugări şi mireni din lume care su ereau$ erau trişti$ disperaţi$ ori aveau ispite. Cine poate descrie )ucuria % intei Rmpărtăşanii^ 54ristos a RnviatN8 este o nespusă )ucurie 'n e. +upă ce erau s ătuiţi de el$ ei plecau ericiţi$ m(ng(iaţi şi uşori$ cu năde!dea re'nnoită.istenţa noastră` -ar cea mai )ună rugăciune este 5+oamne -isuse 4ristoase$ Kiul lui +umnezeu$ miluieşte-mă8. Iimeni nu se poate socoti teolog ără /eologia apo atică. SSS 1-am 'nt(lnit pe isihastul s(r) Theorghe pe c(nd era )i)liotecar la Mănăstirea % (ntul &antelimon 9*ussiLonA şi mai t(rziu c(nd era pustnic 'n &aleomonastiron.l Iici o dorinţă a ceea ce e necunoscut6X 9Rn sensul că nu ne dorim ceea ce nu cunoaştem nIota editoruluio. SSS . Adică 5*ăm(neţi 'n Mine şi #u 'n voi`8 9-oan U6$ ZA. +ogmele "isericii noastre şi adevărurile dogmatice tre)uie să ie trăite şi să devină e.A 'nseamnă şi cunoaşterea %a.A$ dar energiile %ale sunt 'mpărtăşite. Rntr-adevăr$ mare e darul m(ng(ierii unui su let şi al alungării neliniştii şi ricii. #u spun numai ce mă luminează +umnezeu să spun8. 5Iu simt că spun ceva important P spunea cuiva.rh m. Cel ce Rl vede pe +umnezeu vede şi lucrurile lui +umnezeu` Kiinţa lui +umnezeu este ne'mpărtăşi)ilăYU 9Rn original 5@D‚m. &ărintele meu 'l respecta mult$ pentru că era silitor 'n rugăciunea minţii şi 'n trezvie.f•A nIota editoruluio. Avea grad academic şi cunoştea multe lim)i. SSS Adesea$ c(nd aghioriţii vor să descrie drumul corect şi plin de succes urmat de un călugăr spre m(ntuire şi per ecţiune$ ei spun: 5Acest om a văzut un iepureN8. 1(ngă el$ nenumărate su lete au găsit s at şi luminare$ ră)dare şi vindecare. +upă ce a venit la % (ntul Munte$ s-a curăţit pe sine şi a lucrat virtutea$ iind 'n aspra ascultare a părinţilor de la Chilia % (ntului Theorghe din Wa soLalivia$ trăind 'n rugăciune ne'ncetată. 1uminaţi prin re lectare$ cunoaştem persoane$ cunoaştem cele di icile ale % intei %cripturi$ primim in ormaţii$ 'n ine$ le cunoaştem pe toate` -deile lumeşti$ ale lumii 'n general$ risipesc concentrarea$ ăc(ndu-ne e. 3ederea lui +umnezeuY] 9Rn original 5m.fc:k@8$ re erire la elul 'n care sihaştrii Rl vedeau$ Rl priveau pe +umnezeu cu mintea 9z >f. +e aceea$ tre)uie să acem un &aşte personal$ o trecere$ pentru a le do)(ndi. Rl vedeai adesea cu )ăţul lui ascetic şi şiragul de metanii$ cu capul plecat 'n !os$ 'ntotdeauna rug(ndu-se. +ar$ 'ntr-adevăr$ avea harisma 'nţelepciunii$ cunoaşterii$ previziunii şi prezicerii$ cum a ost dovedit 'n nenumărate cazuri de călugării$ preoţii şi credincioşii care au căutat a!utorul lui. I211A C2&-+0 -TI0/. &ărintele meu şi eu aveam o dorinţă ier)inte de a-l 'nt(lni$ şi care s-a 'mplinit printr-un mesa! dumnezeiesc pe care el l-a con irmat$ c(nd l-am 'nt(lnit$ chiar dacă nu usese anunţat dinainte de vizita noastră. 2n alt m(ng(ietor asemănător$ care a primit putere şi luminare de sus$ de la &reaiu)itorul şi &reas (ntul M(ng(ietor$ +uhul Adevărului$ este )inecunoscutul ieromonah La soLalivitean$ părintele &or irie$ pe care l-am 'nt(lnit.h :fe •. #ste accesi)ilă slava$ strălucirea provenită din Kiinţa lui +umnezeu.A. Ca urmare a )olii sale$ care a apărut la o v(rstă oarte t(nără$ a plecat să locuiască 'n lume$ ca stareţ contemporan. &rintre alte lucruri avea şi darul 'nţelepciunii.trovertiţi$ adică oameni vechi.perienţe. Ie spunea nouă: P 3iaţa duhovnicească este o necontenită răm(nere 'n +umnezeu.

+e asemenea$ ei au umplut mănăstirile cu o mulţime de monahi$ aşa că pe păm(ntul unde mai 'nainte useseră numai iare săl)atice şi )alauri$ acum sunt oameni raţionali care se străduiesc să imite ostile 'ngereşti netrupeşti. Cum săr)ătorim pe toţi s inţii călugări 'n %(m)ăta "r(nzei P pe cei din 1i)ia$ #gipt şi /e)a P şi nu-i lăudăm pe cei ce au trăit pe Athos$ pe cei ce au ost )ine ăcătorii$ apărătorii şi dăruitorii noştri^ Ie-au )inecuv(ntat pe noi nu numai prin s atul lor$ dar şi prin lucrările lor. Rntr-adevăr$ ei se aseamănă cu oastea 'ngerească pe care a văzut-o patriarhul -aco)$ care a spus: 5Aceasta este oastea lui +umnezeu8 9Kacerea 7_$ _A şi con irmată de % (ntul # rem %irul care spunea că: 5Aşa cum sunt cetele de 'ngeri$ aşa sunt călugării$ o ceată de oameni care-şi ţin mereu minţile la +umnezeu8. Rntotdeauna intra 'n )iserică primul şi ieşea ultimul. Rntotdeauna privea 'n !os. Ca lorile 'nmiresmate şi ca pomii ce produc roade minunate$ aici$ 'n acest loc$ aceşti părinţi s inţi au creat alt . Cum poate cineva să descrie pocăinţa şi tristeţea lui voioasă^ %tilul său unic de a citi &saltirea şi prochimenele erau cea mai vie e. /rudea la rugăciunea minţiiN8. +e multe ori$ 'n timpul zilei$ putea i găsit pl(ng(nd ori o t(nd. 3eniţi toţi$ toţi oamenii drepţi$ să ne adunăm$ că azi e săr)ătoarea călugărilor$ ca şi a tuturor celor din "iserica lui 4ristos.e$ care pătrunde ad(nc cultul nostru. Aceşti de trei ori )inecuv(ntaţi drepţi părinţi au locuit mai 'nainte pe săl)aticul Athos şi l-au trans ormat 'ntr-o grădină supusă şi minunată. #l era un om care avea at(t talente duhovniceşti$ c(t şi de conducere. /raducător de muzică din greceşte 'n rom(neşte$ nu a ost numai un om cu o voce 'ngerească$ el a ost$ de asemenea$ un om cu virtute 'ngerească. +eşi au trăit 'n trecut$ amintirea lor e nouă$ căci recent au ost canonizaţi. Rn timpul privegherilor de toată noaptea şi a altor slu!)e s inte$ el stătea 'n strana sa ca un st(lp neclintit. 2cenicii lui spuneau despre viaţa lui dreaptă: 5Iu l-am văzut niciodată r(z(nd sau glumind. SSS "inecunoscutul monah rom(n Iectarie$ un nou Cucuzel$ pro esor de muzică$ care a ost privighetoarea % (ntului Munte$ c(nta ca un 'nger 'n trup. Rncă 'i aud vocea sa şi sunt cutremurat p(nă 'n ad(ncurile iinţei mele. 3oi$ toţi călugării din % (ntul Munte$ c(ntaţi c(ntece 'mpreună$ căci aceşti părinţi s inţi s-au arătat apărătorii şi )ine ăcătorii noştri$ a celor din % (ntul Munte. *elaţiile pu)lice cu autorităţile guvernamentale erau ără reproş$ şi el punea tradiţiile % (ntului Munte deasupra tuturor. C(t au trăit$ ne-au olosit şi trupul şi su letulM după adormirea lor$ au continuat să ie )ine ăcătorii noştri cereşti.emplul lui s (nt.Ce se refer" pe scurt la to(i Cuvio!ii !i *fin(ii P"rin(i care au str"lucit %n *f'ntul Cunte Athos Capitolul precedent Urmatorul capitol Astăzi e săr)ătoarea celor drepţi.&ărintele Tavriil$ egumenul de la +ionisiu$ a lăsat 'n urma sa reputaţia unui om iscusit şi credincios. #i au trans ormat Muntele Athos$ un pustiu de nelocuit$ 'ntr-un păm(nt al s intelor lavre$ al mănăstirilor$ schiturilor şi chiliilor strălucitoare şi au 'nzestrat toate aceste locuri cu )ogăţia )unurilor$ pentru m(ng(ierea nevoitorilor care vor veni după ei. CUV?@T DA LAUDB . Rn vremea noastră$ pentru motive drepte şi )une$ cinstim amintirea lor 'ntr-o săr)ătoare.presie a pl(ngerii ericite a "isericii 0rtodo. +e multe ori am descoperit discernăm(ntul şi gri!a pe care părintele duhovnicesc le avea. &recum toţi drepţii părinţi din %inai şi *ait$ care au ost măcelăriţi de necredincioşii ara)i şi de rău credincioşii latini$ au săr)ătoare pentru pomenirea amintirii lor$ aşa tre)uie să ie o zi de săr)ătoare pentru toţi părinţii de pe % (ntul Munte$ care au devenit )ine ăcători a nenumărate lucruri )une. 0dată m-a ţinut de m(nă şi m-a dus la trapeza mănăstirii$ unde sunt picturi murale minunate$ mi l-a arătat pe % (ntul -oan %cărarul şi mi-a spus: P &e acesta tre)uie să-l imiţi$ iul meuM urmează-i e. 3oi$ mulţimilor de călugări şi voi cei din lume$ săr)ătoriţi 'mpreună$ căci astăzi e zi nouă de pomenire a tuturor s inţilor părinţi atoniţi.

Al treilea motiv e acela că$ această săr)ătoare comună a s inţilor părinţi poate să ne 'ndemne pe unii dintre noi$ monahii de astăzi$ să imităm virtutea şi r(vna lor$ de vreme ce 'n timpurile noastre virtutea şi asceza au ost negli!ate. 2nii au ost ierarhi şi drepţi$ alţii duhovnici şi martiri$ unii izvor(tori de mir$ mulţi necunoscuţi$ care şi-au s (rşit vieţile 'n chinovie sau 'n pustie$ 'n timpul perioadelor trecute$ pe % (ntul Munte. Aceşti cunoscuţi părinţi drepţi ai noştri$ de +umnezeu inspiraţi$ cu adevărat oameni ai lui +umnezeu şi ii ai &ărintelui luminilor$ au venit din di erite părţi.emplu 5"izantinul8 sau 5/rapezuntul8 sau 5&eloponezul8$ ci după adevărata lor patrie$ % (ntul Munte. Ioi 'i numim aghioriţi şi$ sigur$ dumnezeiescul +avid vor)ea şi despre ei c(nd spunea: 5+e vor păzi iii tăi legăm(ntul Meu şi mărturiile acestea ale Mele$ 'n care 'i voi 'nvăţa pe ei$ şi iii lor vor şedea p(nă 'n veac pe scaunul tău8 9&salmul U7U$ U_A. +ar ştim că toţi au avut o singură ţară$ % (ntul Munte$ şi au avorizat-o mai mult dec(t păm(nturile natale. bi$ plăc(ndu-. Ioi$ iu)itorii lor ii de astăzi$ corectăm omisiunea şi sta)ilim săr)ătoarea din trei motive: &rimul e acela că sunt nenumăraţi părinţi ştiuţi şi neştiuţi$ care p(nă astăzi nu au avut imne de laudă scrise pentru ei.rai$ duhovnicesc.emplul lor$ c(ştig(nd răsplata lui +umnezeu pentru gri!a şi urmarea voastră. Am putea i consideraţi$ de asemenea$ 'ncălcători ai 'nvăţăturilor apostolice$ care ne spun că: 5&e cel ce vă 'nvaţă cuv(ntul lui +umnezeu$ lăudaţi-l$ pomeniţi-l pe el ziua şi noaptea$ cinstiţi-l$ nu ca pe unul care v-a dat viaţă$ ci ca pe cel care a devenit cauza )unei noastre vieţuiri8.lui +umnezeu$ ei au ost 'm)ogăţiţi cu harismele cereşti ale s inţeniei. bi pot spune de asemenea că aceşti )inecuv(ntaţi oameni drepţi$ părinţi iu)itori ai iilor lor duhovniceşti$ au lăsat 'n urma lor$ pentru noi$ 'nvăţăturile lor$ modelul lor$ s aturile lor$ ca moştenire care nu ne poate i luată. Aceştia sunt s inţii părinţi care s-au luptat pe orice cale$ 'n acest loc s (nt$ să-. Rn peşteri şi 'n vizuini$ 'n văi şi pe dealuri$ de-a lungul coastelor acestui munte$ ei$ precum 'ngerii$ s-au nevoit ca şi cum ar i ost alt cer. . Rn această adevărată patrie$ mulţi s inţi călugări au trăit Z] de ani$ 6] ori Y]$ sau chiar mai mult$ sau uneori mai puţin$ dar toţi au cunoscut )ucuria curată şi 'naltă a unui cămin adevărat. Rn schim)$ răutatea e 'n creştereM comportamentul căldicel şi negli!ent domină chiar şi printre monahi. Ast el$ 'n zilele cele din urmă$ aghioriţii au hotăr(t unanim să săr)ătorim amintirea s inţilor o dată pe an.placă lui +umnezeu şi să crească ast el 'n s inţenie. C(t au trăit$ ei au condus mulţi călugări pe dreapta cărare a m(ntuirii$ şi după moartea lor au continuat să ne conducă pe noi$ iii duhovniceşti$ spre viaţa veşnică. Rnvăţaţi despre aceşti părinţi şi$ ca urmare$ urmaţi e. +in acest motiv se o)işnuieşte să ie numiţi nu după locul lor de naştere$ de e. +eci$ nu ştim de ce lucrul acesta a ost trecut cu vederea de 'naintaşii noştri. Al doilea motiv e acela că$ dacă nu-i cinstim pe toţi cu o săr)ătoare comună$ vom apărea ca nişte copii nerecunoscători aţă de părinţii$ dascălii$ )ine ăcătorii şi 'ndrumătorii duhovniceşti 'n a căror mănăstire trăim$ a căror 'nvăţături le citim şi cu a căror p(ine duhovnicească ne hrănim. Rn această zi de săr)ătoare putem să-i cinstim şi să-i săr)ătorim cum se cuvine. Acolo unde 'nainte erau auzite numai strigătele animalelor săl)atice$ acum se aud pretutindeni imne 'ngereşti$ cu laude aduse &reas intei şi de viaţă ăcătoarei /reimi. &entru unii din ei$ chiar ţările lor ne sunt necunoscute. Ast el avem &etru Atonitul$ sau Atanasie al Athosului$ precum şi 5părinţi aghioriţi8 sau 5drepţi aghioriţi8. +eci$ părinţilor şi raţilor care v-aţi adunat astăzi la această săr)ătoare$ ascultaţi cu evlavie şi atenţie aceste cuvinte. Acesta este un apt sta)ilit ără 'ndoială$ căci$ potrivit unui om 'nţelept$ 5ţara cuiva e acolo unde poate i ericit8. #i tre)uie săr)ătoriţi 'mpreună$ 'n aceeaşi zi$ lăudaţi cu aceleaşi imne duhovniceşti şi pictaţi pe icoană 'mpreună$ deoarece au ost raţi 'n duh$ cu aceeaşi schimă$ av(nd aceeaşi credinţă. Ca nişte )uni păstori ei au continuat să vegheze asupra turmei lor$ apăr(ndu-ne 'n iecare situaţie$ prin ne'ncetate mi!lociri 'naintea lui +umnezeu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful