Unitatea de invatare nr 1

Capitolul I

Introducere în informatica managerială

Conţinut

Timp de studiu

Obiectul cursului 0,5 oră Societatea informationala si societatea cunoasterii 1,5 oră Societatea informationala si managementul modern 2 ore

Înţelegerea semnificaţiei procesului de informatica si management în era IT ! "bordarea conceptuală a teoriilor de societate informationala si societatea cunoasterii Înţelegea rolului funcţiunilor IT ! in cadrul firmei

eed-bac. IT ! Societate informationala Societatea cunosterii #ediul intern al firmei #ediul e/tern Re!umat #anagerul de a$i pentru a face faţă pro%ocărilor te&nologiilor 'i pentru a conduce eficient organi$aţia trebuie să cunoască 'i să stăp(nească multe cuno'tinţe din domeniul te&nologiei informaţiei 'i a comunicării.1.Obiectul cursului TERMENI C EIE #anagement Te&nologia informatiei !omunicare Sistem . domeniu mai cunoscut sub %arianta IT !) *entru a %eni în spri+inul %iitorilor manageri. capitolul de faţă face o trecere în re%istă a celor mai u$uale 'i în acelea'i timp necesare cuno'tinţe .Capitolul I 1.

accentuarea necesităţilor de cuno'tere 'i inter%enţie inteligentă asupra acestora.de specialitate. a societăţii ba$ate pe progresul te&nologiei. e%ident deoarece era prima ţară care 'i-a de$%oltat o infrastructură informaţională foarte puternică 31aponia 'i la ora actuală este ţara cu cel mai mare grad de informati$are al acti%ităţilor umane4 'i a cuprins ţările de$%oltate5 Statele 6nite ale "mericii. c(nd în c(te%a secunde se pot pierde sau c('tiga afaceri de milioane doar acces(nd sau nu informaţia corectă. Italia etc) 9a originea e%oluţiei omenirii către societatea informaţională se situea$ă cre'terea comple/ităţii sistemelor economico-sociale. 7ermania. "ocietatea informaţională. informaţii din literatura de specialitate. . a statutului de agenţi informaţionali 'i cogniti%i) Se consideră că următoare e%enimente din de$%oltarea statelor a%ansate au determinat recunoa'terea noii etape socio-economice. iar acestea 1 <iţă =obrotă. nevoile de comunicare şi informare de%in nevoi umane primare. cunosc(nd faptul că informatica 'i te&nologiile informatice 'i tot ce este relaţionat de acestea repre$intă noţiuni dificile pentru nespeciali'ti))) "OCIET#TE# IN$ORM#%ION#&' M#N#)EMENT*& MO+ERN (I 1. reflectate în cerinţe fără precedent. contrapusă societăţii industriale căreia îi succede) În acest nou tip de organi$are umană. di%ersitate 'i sofisticare . concepte.ome+i #asuda pentru a e/prima esenţa societăţii postindustriale.ocare pentru actul de conducere În etapa actuală a societăţii informaţională..o pro. #area 8ritanie.în materie de comunicare 'i prelucrare a informaţiilor 'i cuno'tiinţelor) Conceptul de societate informaţională1 a fost enunţat în anul 1:20 de cercetătorul +apone$ .1:::. coordonator. c(nd comple/itatea %ieţii 'i a acti%ităţilor umane fac din actul de conducere mult mai mult dec(t o deci$ie luată într-un moment de fler. Dicţionar de economie. cunoa'terea noilor te&nologii.ca %olum. fără a a%ea pretenţia epui$ării domeniului) 0eţi înt(lni un cola+ de noţiuni. corespun$ător asumării e/plicite 'i acti%e. editura >conomică. de către subiecţii indi%iduali 'i colecti%i. pre$entat sub o formă accesibilă care să nu ridice probleme speciale de înţelegere. !anada. constituie nu numai un plus ci o necesitate imperioasă) Societatea informaţională repre$intă etapa de de$%oltare a societăţii umane datorate în principal a%ansului te&nologiei informaţiei 'i a comunicării) " apărut în 1aponia la începutul anilor 20. 8ucure'ti..ranţa. inclusi% cele din domeniul IT !. pag) ?@5 .

iar în 1: iulie 1::? a fost elaborat primul plan european de acţiune pentru Societatea Informaţională. dedicat în e/clusi%itate stabilirii căilor concrete de aplicare a recomandărilor din raportul 8angemann. nu au rămas indiferente sc&imbărilor ma+ore din sfera te&nologicoeconomico-socială 'i după o anali$ă atentă a situaţiilor ţărilor componente. c(t 'i în cel al cre'terii ni%elului de educaţie 'i de cunoa'tere. cunoscută sub numele de Raportul Bangemann. ţările din !omunitatea >uropeană. e/plosi%e. au trecut la acţiune) >ste momentul în care !onsiliul >uropei a decis constituirea !onsiliului pentru Societatea Informaţională 3!SI4 un organism speciali$at. al de$%oltării economice susţinute în ansamblu) =rept urmare. al reducerii poluării. intitulat Drumul Europei către Societatea Informaţională" =in acel moment ţările lumii. !>>. cum ar fi scăderea economică. al descongestionării traficului în marile ora'e. cre'terea ratei 'oma+ului 'i a inflaţiei etc) Toate gu%ernele ţărilor membre ale 6niunii >uropei au e%aluat rapid impactul informati$ării. mai ales. al cre'terii calităţii ser%iciilor publice în condiţiile unor costuri reduse. a te&nologiilor din domeniul IT !. care a permis Statelor 6nite ale "mericii să considere că elementele te&nologice ale societăţii informaţionale erau pre$ente în economia americană) În acela'i timp. 'i au descoperit care sunt c('tigurile. te&nologice 'i economice . toate gu%ernele europene au declan'at la ni%el naţional un amplu proces de anali$ă a căilor 'i mi+loacelor prin care pot demara procesul de construire a societăţii informaţionale) In acest moment nu mai e/istă ţară europeană care să nu dispună de o strategie proprie pentru societatea informaţională mai mult sau mai puţin acordată cu cea a 6niunii >uropene. au descoperit că noile te&nologii ale informaţiei 'i comunicaţiilor 'i planurile actuali$ate ale 6niunii >uropene pentru construirea unei Societăţi Informaţionale 7lobale repre$entau un răspuns cu un mare potenţial de soluţionare a problemelor cu care se confruntau. care sunt pierderile pricinuite de am(narea construirii sau neconstruirea societăţii informaţionale at(t în planul cre'terii de noi locuri de muncă.sunt5 pe fundalul de$%oltării fără precedent. o autostradă informaţională cum o nume'te "l 7ore în anii :0. Internetul 'i reţelele de calculatoare au constituit un %ector te&nologic determinant. raport intitulat Europa şi Societatea Informaţională Glo ală! Recomandări pentru Consiliul Europei. îndeosebi al tinerilor dar 'i în decursul întregii %ieţi 3 lifelong learning4. cum ar fi în găsirea de soluţii 'i re$ol%area unor probleme economice 'i sociale interne. aeroporturi 'i pe autostră$i. dar desigur e/istă mari diferenţe între acestea datorită în special condiţiilor te&nice. fiecare în funcţie de ni%elul de de$%oltare te&nologică.

din păcate. în special prin intermediul magistralelor informaţionale transfrontieră) *ractica internaţională demonstrea$ă impactul po$iti% al infrastructurii informaţionale 'i de comunicaţii asupra de$%oltării societăţii contemporane. cultura electronică. o realitate tangibilă a ţărilor a%ansate ale lumii. economic 'i financiar) 6n rol important în definirea obiecti%elor 'i mi+loacelor de reali$are a societăţii informaţionale l-au +ucat 'i.iniţiale de pornire ale fiecărei ţări. 2 Ibdem. ea să poată fi redusă la accepţiunea simplistă de Asocietate cablatăA. $nvăţăm%ntul electronic. a industriei calculatoarelor şi serviciilor de telecomunicaţii. nu în ultimul r(nd. de către politicieni 'i gu%ernanţi 'i. către societatea informaţională. c(t 'i pentru relansarea economică în condiţiile unei tran$iţii. prin sc&imbări alerte. care constă în5 − diversificarea posi ilităţilor de acces la informaţie şi la resursele informaţionale pu lice $n toate domeniile de activitate umană! guvernarea electronică. a electronicii şi informaticii. pag ?@5 . fără ca. precum 'i de potenţialul lor uman. re%oluţionare 'i ine/orabile ale sistemului social în ansamblul săuB ea intensifică procesul de globali$are a %ieţii social-economice. economia electronică. în %irtutea acestui fapt. repre$intă tendinţa ma+oră a contemporaneităţiiB ea este caracteri$ată printr-o e/tindere de talie planetară. spre economia de piaţă) #area ma+oritate a acestor ţări au declan'at 'i un proces simultan de tran$iţie spre Societatea Informaţională în scopul creerii condiţiilor unei integrări line în 6niunea >uropeană) "'a cum se define'te în literatura de specialitate2. a%ansul societăţii informaţionale este considerat a fi indus prin de$%oltarea e/plo$i%ă. prin informati$are. îl mai +oacă gradul diferit de înţelegere a conceptului de societate informaţională 'i a potenţialelor beneficii re$ultate din construirea acesteia. a te#nologiei avansate. faţă de ma'inile de calcul 'i inteligenţa artificială) >%oluţia omenirii. comerţul electronic. dependentă p(nă la subordonare. medicina electronică etc& − precum şi $n creşterea nivelului de ocupaţie a populaţiei prin crearea a noi locuri de muncă" =e%enită. în ultimele trei decenii. în anii C:0. pre$enţa sau absenţa %oinţei politice a acestora de a acţiona în această direcţie) "u fost iniţiate programe speciale de spri+inire a acestor ţări at(t pentru stoparea declinului economic. mai mult sau mai puţin e%idente.

e(democrac). a reţelelor de calculatoare. e(learning. a'anumitele e(activities" =e la încercările timide din anii D:5-C:E de a introduce conceptul de e(commerce. în domeniul comunicaţiilor s-a produs o mutaţie ma+oră. de la manageri p(nă la cetăţeni. caracteristici pe care telefonia fi/ă nu le poate oferi) =e altfel. s-a a+uns în perioada 1::2-2005 la promo%area conceptelor de e( usiness. iar facilităţile pe care acesta le pune la dispo$iţie. telefon mobil concur(nd cu un minicalculator performant) Economia societăţii informaţionale este de tip te#nologico( informaţional intensiv. comunicaţiile radio 'i cele mobile c('tig(nd într-un ritm accelerat o piaţă care a%ea ne%oie de mai multă fle/ibilitate 'i mobilitate. de la banala ba$ă de date în care stocăm numerele cunoscuţilor p(nă la cone/iune Internet on line. a utili$ării intensi%e a Internetului. indiferent de ni%elul decala+elor e/istente. telefonul mobil este acum un accesoriu de ba$ă al oricărui manager. at(t la locul de . − rolul prioritar al activităţilor de cercetare ştiinţifică şi inovare te#nologică. pe seama unei in%estiţii ridicate de inteligenţă) "ceasta conduce la preponderenţa produselor cu informatică încorporată. e( procurment. +ocuri. po$e sau filme etc). a Intranetului 'i >/tranetului. e(vote. aproape de neconceput acum c(ţi%a ani. a facilităţilor sistemelor informatice. precum 'i la accesibilitatea largă. − accentuarea dimensiunii informaţionale şi de concepţie a muncii. e(li rar) şi e(government" *ractic de la începutul anului 200E se poate %orbi de conceptul de e( ever)t#ing) In plus. asigur(nd în cadrul firmelor ba$ate pe informaţie .societatea informaţională constituie o mi$ă strategică pentru toate ţările înscrise pe traiectoria ci%ili$aţiei. la un moment dat. a lucrului interacti% 'i de acces de la distanţă pentru participanţii dispersaţi teritorial. e(referendum. a sistemelor e/pert 'i a sistemelor informatice integrate. − dinamica $naltă a sectorului economic al producerii şi difu'ării de unuri informaţionale" Tipice pentru această societate sunt acti%ităţilor umane desfă'urate în regim de asistare cu calculatorul. în de$%oltarea economiilor 'i infrastructurilor lor informatice) Societatea informaţionale are drept trăsături definitorii/ − ponderea dominantă şi importanţa critică ale resurselor informaţionale şi a cunoştinţelor $n sistemul resurselor disponi ile. depă'indu-se barierele spaţiului geograficB repre$entati%e în acest sens sunt acti%ităţile care utili$ea$ă intensi% te&nologia.o %alorificare înaltă a resurselor materiale 'i de muncă.

care integrea$ă informaţia de tip te/t. noile te&nologii informaţionale 'i de comunicaţie au a%ut un impact deosebit. c(t 'i în %iaţa lor publică 'i pri%ată) Infrastructura tipică pentru societatea informaţională este repre$entată de reţelele de calculatoare şi de telecomunicaţii şi de staţiile de lucru inteligente. în general a modului de a munci. trăi 'i comunica al cetăţenilor) !onstruirea societăţii informaţionale este un proces amplu. >uropa 3'i în special ţările din 6niunea >uropeană4 'i 1aponia) In aceste $one. sunet 'i imagine în scopul asistării procesului de cunoa'tere. socială 'i culturală) În aceste condiţii actul de conducere capătă noi %alenţe. managerii au ne%oie de cuno'tinţe solide at(t în domeniul de acti%itate dar 'i te&nologice) <u se mai poate concepe un manager de succes care să nu 'tie să utili$e$e te&nologii înalte. comple/ 'i de lungă durată) !omponentele sale de ba$ă fiind de natură te&nologică. economică. se obser%ă e/istenţa a trei centri principali în care necesitatea trecerii la era informaţională a fost con'tienti$ată pe deplin5 S)6)"). a acti%ităţii economice. concepţiei 'i. sisteme inteligente de deci$ie sau c&iar un banal Ip&one) =e cele mai multe ori cre'terea sau însă'i e/istenţa afacerii sunt în funcţie de eficienţa utili$ării te&nologiei 'i a modului de %alorificare a informaţiei) TE"T/ 1) 2) @) ?) !are sunt caracteristicile societatii informationaleH !e este specific economiei si infrastructurii societatii informationaleH !onceptul de life long learning in GomaniaH !are sunt tarile din 6> care sunt in etapa de soc) informationalaH &ucrare de . financiară. pe care de%in operaţionale sistemele e/pert 'i sisteme integrate sau sisteme de tip Amulti-mediaF. nu în ultimul r(nd al deci$iei) Geferitor la dimensiunea geografică a societăţii informaţionale. contribuind la modificarea fundamentală a organi$ării 'i funcţionării instituţiilor statului.erificare/ Identificati principalele caracteristici si acti%itati specifice societatii informationale) .muncă.