P. 1
Daca M-aș Asculta, m-aș Înțelege - Salome

Daca M-aș Asculta, m-aș Înțelege - Salome

|Views: 13|Likes:
Psihoterapie
Psihoterapie

More info:

Published by: Andrei Şerban Zanfirescu on Nov 18, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/12/2014

pdf

text

original

sa ~, stiu sa <teste ideea fundamentali a,"a~este~;c[rti.

:' ..... :' .. ,

invata un' 'l~cru
),(1
J

esential: , sa ne , delinim asa , cum sintem in realitate, ruei mai buni, , ruei mai rai . .•
"
t-i.l "

JACQUES

SALOME

Adesea, in relatiilenoastre familiale,'de prieterue sau de iubire, smtemprin~i i~tr-o cape-ana: fie ne acuzam pe noi in~ine de eeea ce nu merge in via~anoastra, fie ii acuzam pe eeilal~i.De vina simt insa deficientele , de comunicare. Avem nevoie sa in~elegem mecanismele ee guverneaza eomuniearea ~irela~iilecu ceilal~ioameni pentru a dobindi mai multi seninatate si , mai multi efieien~a.Luerarea de fa~ane pune la dispozi~ie mijloaeele practice pentru a deveni un partener mai bun
I A. I •

cA

M-"AS ASCUlJA,

S·INTELEGE
/1.1 I

, ,

,...

pentru nOt m~me ~1 pentru eel pe c~re 11pre~U1m.

ISBN

973-8356-13-X

J~~~ll~lllIIJ~ llll~11
11

>

-'-

COLECTIA CARTI CHEIE ~

U .
de

D

Colectie initiata 1Jicoordonata IREN ARSENE

JACQUES SALOME este psihosociolog, formator, scriitor ~i poet. ~i-a ob~inut licen~ain psihiatrie sociala la Ecole pratique des Hautes Etudes en Sciences Sociales (Paris). Este fondatorul Centrului de formare in rela\ii interumane "Le Regard fertile" de la Roussillon-en-Provence, unde preda buna parte dintre cursurile de formare. A predat timp de 15 ani la Universite de Lille III. Jacques Salome dorqte sa transfonne comunicarea intr-o materie de sine statatoare ce se preda in ~coli~icrede in responsabilizarea individului in vederea crearii unor rela~ii sanatoase, printr-o comunicare activa. ~i-a inceput cariera in domeniul rela\iilor interumane pornind de la cercetarile ~i lucrarile ce apar\in curentului psihologic umanist, reprezentat de Carl Rogers. La inceputurile carierei sale, s-a folosit de psihanaliza, mergind pc direqia propusa de Milton Erickson, pentru care incon~tientul este un rezervor de resurse, ~i nu 0 componenta intunecata a psihicului. fn primele sale cursuri de formare, Jacques Salome a folosit tehnici corporale cum ar fi Rebirth, bionergia sau mi;loacele de expresie scenid, preCUll1 psihodrama. Dupa aceste numeroase experien~e, ajunge la 0 metoda personala. EI creeaza un sistem teoretico-practic, dezvoltind concepte ~i instrumente proprii. Astfel ia na~tere metoda ESPERE (Energie Specifid Pentru 0 Ecologic Rela~ionala Esen\iala). Scopul demersurilor sale pedagogice ~i educative nu este acela de a da sfaturi, ci de a stimula reflec~iapersonala ~i maturizarea, de a declan~a trezirea con~tiin~ei~iluarea de pozi~ie fa~ade sine ~i fa~ade ceilal\i. Punctul de plecare este exprimarea personala. A format pina in prezent peste 40 000 de asisten\i sociali, medici, psihologi ~iconsultan\i. A \inut conferin\e ~icursuri de formare ~i arc discipoli (moderatori in metoda ESPERE ~iformatori de moderatori) in Fran\a, Belgia, Quebec, Elve~ia,Insulele Reunion. Este autor a peste 30 de car\i, coauror alunor lucrari de referin~a despre comunicare ~i cuplu, teoretician in cadrul Asocia\iei pentru Comunicare Rela\ionala prin Ascultare Activa. Car\ile sale au fost traduse in 27 de limbi. Semneaza cronici permallente in revistele Psychologies (Fran\a) ~i Le Guide Ressources (Canada); numeroase apari~ii in presa francofona (articole cu ~idespre el, interviuri ~icronici ale conferin\elor sale): Nouveaux Cles, Madame Figaro, Medicine naturelle, Presence Magazine, La vie, La marine, Journal de Quebec, La presse, Magazine 7 jours, Entrevue, Le devoir, Phares, Mariage. Este tatal a cinci copii. SYLVIE GALLAND a fost directoarea Centrului de Psihoterapie pentru copii al spitalului din Lausanne.

JACQUES SALOME·

SYLVIE GALLAND

Daca rn.-a9asculta,

m-a~ intelege
Traducere de

ELENA NECULCEA

I/1

GJ/~Qc;l.~1 )

BUCURE$TI, 2002

JE M'ENTENDRAI5 Copyright © 1990. (fr): Si je m'ecoulais. orig. a Bibliotecii Nationale SALOME.ti: Curtea Veche Publishing. fntelegerea ?i taleranta. 2002. m-a. 20 em (Girti cheie. 2002 328 p. Les Editions de I'Homme Publie avec l'accord des Editions de I'Homme © Curtea Veehe Publishing... Sylvie Galland 51 JE M'ECOUTAI5. intelege / Jacques Salome.Descrierea elP Tuturar celar pentru care libertatea de a fi are la baza respectul. 37) Tit. Sylvie Galland II. Neculcea.. trad..) 159. JACQUES Dadi m-a.: Elena Neculcea Bucure. Jacques Salome.9 Coperta coleetiei de DAN PERJOVSCHI Coperta de DAN STANCIU. je m'entendrais ISBN 973-8356-13-X 1. Elena (trad. pentru prezenta versitme romimeasdi ISBN 973-8356-13-X . asculta.

Cuvint inainte A cornunica. sa ne intelegem mai bine cu celalalt 9i sa-l intelegem mai bine.ni9te infirmi in ce prive~te relatiile noastre. Cind ne dam seama de lacunele noastre. nu-i sint acceptate decit raspunsul din carte sau cel a~teptat de invatator. ne vor permite mai ales . Timp de 15 pina la 20 de ani din viata noastra sintem obligati sa producem raspunsuri. esential pentru existenta noastra. ca apartii unui grup. ca e~ti recunoscut. sa mergem in directia a~teptarilor celorlalti· Devenim astfel handicapati . In aceasta carte ne-am propus sa va oferim unele dintre descoperirile noastre. Copilul nu poate da un raspuns personal. de tip intrebare-raspuns. unei comunitati lingvistice este una dintre cele mai profunde ~i vitale aspiratii umane. A avea sentimentul ca e~ti parte a unui ansamblu mai vast. spre relatii sanatoase. nici in familie 9i cu am mai putin la ~coala. Aceste cai ce conduc spre 0 comunicare activa. In sistemul ~colar. a avea 0 relatie. a imparti: nimic nu ni se pare mai important. acestea vor reprezenta citeva puncte de reper ce ne pot ajuta sa ne facem mai bine intele~i ~i sa-i intelegem mai bine pe ceilalti. avem nevoie de mult timp pentru a reinvata. Dar nicaieri nu sintem invatati sa comunicam. pentru a reinventa mijloacele concrete prin care sa traim mai bine. identificat. comunicarea se bazeaza pe 0 dinamica specifica.

. fn stnzJundul unui pfntee. ma poate ajuta sa ma cunosc mai bine. in 10cuP nostru..a celui care imi vorbe. a origine. Pentru aceasta trebuie sa intelegem anumite mecanisme care guverneaza comunicarea . o vorbit. ---------------~---------------""""'> •• ~_. hzainte Alain Bosquet Cine oare nu cunoa~te sentimentul difuz ca nu comunica bine cu sine si cu ceilalti? Cine oare nu se loveste zilnic de difi~ultatea de 'a se expri~a 9i de a se face intel~s? Daca vreau sa-mi imbunatatesc comunicarea. sa evitam 0 dubla capcana. am uitat sa-# spun ca slnt olog In ale comunicarii.de asemenea. trebuie mai intii sa-mi pun intrebari despre felul in care am invatat sa comunic. 1 Am inventat aceasta expresie. mie mamifer dureros. evident. In continuare.in intenp." Vom descrie. crezind ca ma inteleg.inegare ("Tu nu e. a vorbi despre eineva fn locul situ.i anume fie sa-i acuzam pe ceilalp de ceea ce nu merge. vom dezvolta ideea ca este necesar ca fiecare sa-~i asume responsabilitatea imbunatatirii relatiei cu sine insu~i ~i cu ceilalti. aeolo unde prime~te dreptul de a avea un sens.8 DACA M-A$ ASCULTA. totu.altfel decit e. 0 Anticomunicarea Parintii 9i pedagogii mai degraba impun limite dedt sa invite la libera exprimare. pentru a descrie 0 exprimare aldHuita din imperative categorice ("Fii.. sa descopar ca de foarte timpuriu in existenta mea am fost privat de dreptulla cuvint chiar de dHre cei care ma iubeau ~i care.. care imi intinde 0 oglinda. Acea exprimare poate fi relevanta. M-A$ INTELEGE sa ne cunoa~tem mai bine pe noi in~ine..ti"). cele mai frecvente capcane dintr-o relatie ~i \Tom oferi reperele ~ipunctele de sprijin care ni se par importante.t.$i rnai e ceva..- .i relatiile intime. necunoscutul din fiecare. Diferenta consUl. Probabil 0 sa-mi dau seama ca am invatat sa nu comunic. vorbeau in locul meu... un sunet.i 0 oglinda este cu totul altceva. Exprimarea cuiva care imi spune cum ma vede el.. .ti neferici.te despre mine. trebuie sit se Jormeze. inseamna ca ti-e frica") . ai tot ce-ti trebuie"). de asemenea.. Mai trebuie. $i mai gray este faptul ca i9i insugesc exprimarea noastra pentru a vorbi despre noi. deformata.. nu pentru a gasi solutii. ci pentru a pastra directia buna in intretinerea relatiilor. Comunicarea de a Ji fmbriteatCl fn euvinte.din explicatii ("Daca nu vii. sa descoperim ce e mai bun in noi. Dar eel mai rau este faptul ca resping ceea ce exprimam noi personal. fie sa ne acuzam pe noi in~ine ~i sa ne denigram.

"Trebuie sa-l iube9ti. aceste mesaje mseamna 9i: "Nu poti avea incredere in ce simti tu. spune mama. $i ii vedem negindu-9i inclusiv propriile sentimente." Aceste mesaje par banale. . dar eu pi el nu slntem Iafel.Nu. M-A$ INTELEGE Comunicarea 11 "Mi-e frica. spune copilul cu genunchiul julit... nu opunmdu-le sau confundmdu-Ie. Ele se organizeaza m functie de trei pozitii fundamentale: • Recunosc 9i Ii confirm celuilalt di exprimarea sa Ii este proprie. "E9ti trista. Bazele unei comunidiri veritabile sint U90r de enuntat 9i cumplit de greu de aplicat. prin negarea trairilor noastre de catre cei care ne iubesc. Impunerea genereaza confuzii. • Doresc sa reunesc punctul tau de vedere 9i pe al meu. 9tii prea bine ca va iubesc la fel. Dorinta de a-i scapa pe copii de temeri este 0 meteahna frecventa a parintilor. Oar la fel de bine. eel care mcearca 0 emotie se mdoie9te de propria lui traire atund dnd 0 persoana importanta pentru el (unul dintre parinti. ce treaba ai tu cu asta? Sa 9tii ca il iube9te ."Trebuie sa-l iube9ti" -.N-ai nimic. ci adunmdu-le unullinga celalalt.N-ai nid un motiv. riscam ca toata viata sa su- "Ea lmi spune eit mit iubepte Iafel ea pe el. confruntmdu-Ie. eu 9tiu ce trebuie sa simti tu. Poti ordona sau interzice un act (daca raportul de forte permite!) . afirmmdu-mi pozitia. plingi? ." porUim 9i sa transmitem constringeri care saboteaza comunicarea 9i care fac ca relatiile intime sa devina dificile. spune tatal. De aid se poate na9te 0 uniune. nu ar trebui sa il contrazid. nu am nimic." "Ma doare.$tii ca te adora. dar este imposibil sa impui sentimentele . ca sentimentele sau parerile ii apartin. dureroase.. Principii de bad. " "Oar. " Daci'inu facem efortul de a stabili citeva reguli fund amentale pentm 0 comunicare fireasca. un schimb. dragule.10 DACA M-A$ ASCULTA. spune copilul. ele smt generate de buna intentie a parintilor de a-9i lini9ti copiii.. chiar daca se infurie. ." . • Ma exprim vorbind despre mine. nu 9tia ce face cmd ti-a stricat jucaria . indiferent de virsta." Nimic? "Mami nu-l iube9te pe tati. stai lini9tit. Ce are cu ell . ii neaga sau incearca sa-i imp una trairile sau sentimentele."Nu ai voie sa 10ve9tibebelu9ulm cap" -. este fratele tau." $i astfel invatam sa comunicam.. nu fac diferente intre tine 9i sora ta. Aceste trei pozitii au drept corolare imediate: . $i apoi. de exemplu) ii denigreaza." Ei ii dicteaza altuia emotiile 9i sentimentele pe care ar trebui sa Ie aiba 9i nu Ie are. mama.Nu-i adevarat. 9tii ca nu suporta.

incerca sa-i raspund cu un refuz ("Nu vreau sa-mi impui tu ce ar trebui sa ma intereseze") sau cu 0 invitatie ("Oaca vrei. Oar ce avem noi de reunit? Fie diferentele dintre noi. eventual. ar trebui sa-1 intreb: "Ce ai inteles?" Cind cineva imi vorbe:. Cind ma adresez cuiva. dureroasa: sa ajung la 0 forma de exprimare proprie. Ii confirm ca I-am inteles. Ascult ce spune celalalt.. acela:. ca in seara asta. A9 putea. celalalt nu reacponeaza la ce i-am spus eu..") Vorbim despre ceilalti in locullor pentru ca nu :. daca nu ne asumam riscul de a ne recuceri dreptulla exprimare." A-i aduce ce1uilalt 0 confirmare nu inseamna nid sa-l aprobi.iiga·· sesc ecoul in e1. Aceste secvente aparent simple ascund nenumarate capcane. "Nu pi se pare di este prea cald aici?" A te exprima nu inseamna inca a comunica. ci la ce a inteles el. Grice schimbare trece prin aceasta na:. De fapt. este doar un bilet pentru dus.i celalalt Alex . • Admit ca "a te intelege cu cineva" nu inseamna a avea aceea9i parere. Comunicare ~i exprimare A comunica inseamna a reuni.ialtceva dedt benzile desenate") a:. conftmdam adesea cele doua jumatati ale unei relatii.. Una dintre mizele fundamentale ale oricarei tentative de formare este sa-ti reiei in stapinire propria exprimare. in functie de fe1u1in care cuvinte1e mele i:..12 DACA M-A$ ASCULTA. care sa fie a mea.. 1 In ce prive.. • Accept sa fac diferenta intre ceea ce vine de la celalalt (9i ii apartine) 9i ceea ce simt eu (9i imi apartine)l. nid sa recuno9ti ca opinia sa este fundamen- .. in timp ce comunicarea este un bilet dus-intors care presupune etape succesive: • • • • Ma exprim.. acelea9i sentimente. diferita de a tuturor celor care m-au crescut sau mi-au fost alaturi. Prietenului care vorbe9te despre mine in locul meu ("Ar trebui sa te mai intereseze :..ipunet de vedere. dintre care unul se nume. sa-i spun mai apoi ca mie nu-mi este frica..Sp este frica" 9i poate ii voi propune sa-mi vorbeasca des pre frica lui. Primesc confirmarea ca limbajul'meu a fost inteles. Bineinte1es.lata ce am mte1es eu din ce mi-ai spus.uneori este 0 diferenta enorma intre ceea ce am vrut eu sa spun 9i ceea ce a inteles el. Copilului diruia ii este frica ii voi spune: . fratii Terieur..te comunicarea. iar exprimarea celorlalti despre noi in 10cuI nostru dureaza pina la moarte. sa-i spun ca nu ma tern de acellucru.te. fie asemanarile.. M-A$INTELEGE Comunicarea 13 • Nu 11las pe ceUilalt sa vorbeasca despre mine in locul meu. poti sa-mi spui ce simti cind ma vezi cu nasul in benzile mele desenate. in cursul unei convorbiri difidle 9i importante. ar trebui sa-i spun: .tere dificila.timsa Ie vorbim despre noi. • II invit sa vorbeasca despre el insw}i.te Alain . 9i reciproca este va1abila.

14

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Comunicarea

15

tata, ci pur $i simplu sa recuno$ti acel punct de vedere ca fiindallui. ,,- Camerele de gazare nu au existat niciodata, sint doar a inventie a evreilor ca sa aiba de ce se plinge. - Dumneavoastra spuneti ea nu au existat niciodata, a$a credeti dumneavoastra, ca acestea sint a inventie a evreilor ca sa fie compatimiti. E parerea dumneavoastra, eu nu a imparta$esc." In acest caz, putem incheia discutia la acest stadiu ... sau il putem invita pe celalalt sa explice pe ce i~i bazeaza convingerea. Eu pot sa incerc sa explic pe ce se bazeaza convingerea mea. Pot schimba registrul $i-l pot invita sa se exprime. Ce vrea sa spuna atunci cind neaga existenta camerelor de gazare din timpul celui de-al doilea razboi mondial, ce mesaj vrea sa transmita ... ? Vom incerca, in capitolele care urmeaza, sa identifidim mai clar atitudinile care impiediea sau faciliteaza comuniearea, oprindu-ne asupra fiecareia dintre cele patru etape prezente in oriee comunieare: • • • • a vorbi; a nu spune; a asculta; a intelege.

Exprimarea verbala (nu yom aborda aici multiplele limbaje ale trupului sau ale gesturilor) se poate situa pe cel putin cinci niveluri distincte. Nivelul faptelor Acesta este registrul anecdotie, cel care ne permite sa spunem ce ~i cum s-a inr-rmplat. Unii tin sa reproduca detaliat $i fidel ce au vazut, ce au facut, ce s-a intimplat. Povestesc, de exemplu, actiunea filmului pe care I-am vazut aseara. Era yorba despre un tata divortat care face 0 calatorie impreuna cu fiica sa. $i povestesc numeroasele incidente care au loc de-a lungul expeditiei. Pot sa ma arat entuziasmat, debordant sau mai rezervat in privinta unuia sau altuia dintre aspectele povestirii. Nivelul senzatiilor ~i sentimentelor Acesta este registrul experientelorsau al trairilor legate de un eveniment, de 0 senzatie sau de a intilnire. Zona sensibila a reactiilor afective nu lipse9te niciodata, furnieatura emotionala exista in fiecare, ca sursa inepuizabila a unei exprimari proprii ... dnd aceasta este posibila. Aceasta posibilitate va depinde de disponibilitatea mea de a ma dezvalui, de a face cunoscuta experienta mea intima. Mai depinde ~i de felul in care celalalt ma intelege 9i ma indeamna sa-mi exprim aceasta latura. A~ putea spune dt de emotionat am fast in timpul acestui film, dt m-au tulburat anumite scene. Aveam lacrimi in ochi vazind eforturile pe care Ie facea acel tata pentru a d~tiga dragostea fiieei lui. Traiam momente de veselie $i bucurie cfud vedeam complicitatea $i tandretea dintre ei, ma simteam trist cind neintelegerea reciproca Ii despartea ... $i daca cel caruia Ii vorbesc este important pentru mine (semnifieativ, adica inseamna ceva pentru mine),imi va fi necesar ca el sa primeasca mesajul, sa ma inteleaga.. Aceasta ascultare imi este indispensabila. Multe neintelegeri ~i frustrari apar intr-o relatie ea urmare a acestui fapt: celalalt, din ratillni numai de el ~tiute (are un prag scazut de toleranta, este insensibilla emotii, se teme, ra-

A vorbi
Cuvintele ~tiu despre noi lueruri pe care noi nu Ie ~tim despre ele.

Rene Char

A vorbi despre ce e mai greu, a vorbi despre sine $i nu a perora despre altii, despre lume, despre viatiL .. Sa-i vorbesc altcuiva despre mine - asta ar insemna sa-mi exprim perceptia asupra realitatii, trairile, sentimentele. Nu se insista niciodata suficient asupra importantei lui "eu", atit de frecvent inlocuit cu "noi" sau cu "tu".

16

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Comunicarea
Nivelul gindirii, al ideilor

17

[,;;

mine surd :;;imut la anumite lucruri ... ), nu ma poate intelege; el ma priveaza de aceasta latura vitala pentru mine - cea a experientei mele, a trairii - sau 0 denigreaza. Acest decalaj se aflala originea unui numar incredibil de nemtelegeri :;;isuferinte m cadrul familiei. Ne a:;;teptam cu totii ca, printr-un miracol, celalalt (mama, tata, fratele, sora) sa imi imparta:;;easca sentimentele, sa-mi inteleaga sensibilitatea, sa primeasca emotiile mele fara a :;;iIe insu:;;i. alta dificultate apare atund dnd celalalt imi raspunde intr-un registru diferit de al meu.

o

,,- Mama, sa :;;tiica pentru mine a fast extrem de dureros faptul ca. mi s-a taiat parul atit de scurt la 6 ani. - Oar ~rau paduchi in :;;coala,intelegi?" Nu, nu pot sa inteleg daca nu ma simt mai intii interes. Eu vorbesc de sentimente :;;iea vorbe:;;te de fapte.
Cuvintele ne pot lamuri asupra impasului reciproc ... fara ca aceasta sa ne consoleze.

Generalizari, evaluari normative, consideratii logice: 0 mare parte dintre interactiunile noastre se stabilesc la acest nivel rational sau pornesc de aid. Ginduri discursive, ginduri-oglinda, gmduri razlete, ideiIe leaga :;;isustin emotiile la un nivel ridicat. Ele ne permit sa ne clasificam experienta, sa 0 asimilam, ne protejeaza, permitindu-ne uneori sa ne deta:;;am. Gindurile sint puncte de reper indispensabile, balize necesare in haosul sau in multitudinea de situatii din viatiL Gmdul este evadarea cuvintului spre orizonturi infinite. Este amplificarea omului pma la granite Ie cunoscute ale cosmosului. Acela:;;ifilm, 11 voi critic a, il voi evalua - mi se pare frumos :;;i subtil--, apoi imi voi imparta:;;i reflectiile asupra relatiei din~ tre tata :;;i£iica, asupra diferentei dintre geDeratii, asupra aces~. tui gen de film sentimental sau asupra artei de a comunica! '" Sint atitea :;;iatitea placeri (sau suferinte) care vin sa-mi ~ amplifice gindurile, sa construiasca :;;isa darime lumi, sa inventeze sau sa distruga relatii, sa reuneasca sau sa separe posibilul :;;iimposibilul. Nivelul amintirilor Orice experienta triHta i:;;igase:;;te ecoul mtr-una mai veche, trimitmdu-ne la momente din trecut. Acest strat afectiv nu este mtotdeauna accesibil direct sau imediat. Cred ca a:;;putea spune fara prea multe ezitari ca acest film m-a facut sa-mi retraiesc propria experienta, de copil cu parinti divortati, ca mi-a amintit de vizitele tatiilui meu, de atitea sperante :;;idezamagiri. Poate ca ma face sa-mi reconsider toata mitologia personala despre notiunea de tata, de camin sau de familie. E ca :;;icum fiecare eveniment din prezent i:;;igase:;;te€coul intr-un trecut mai apropiat sau mai indepartat. Aceastii reactivare mai mult sau mai putin con:;;tientalasa in noi urme care cmd :;;icind ne marcheaza relatiile, interactiunile cu ceilalti·

"Dar erau paduchi in f'coala!... "

anumita doamna, care mi se adreseaza pentru prima data in timpul ul!€i ~f;'_tJ.ltre prietenL imi ~einvie aminBIBLIOTECA PUBucA I

o

,,8. p, HA$f1EU"
I
A..-

$05. ~tef~n eel Mare Nr.20

18

DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ INTELEGE

Comunicarea

19

tirea unei situatii de acum aproape 40 de ani. Aveam 8 ani, eram la :;;coalaprimara:;;i eram supus sadismului une1linvatatoare care avea aceea:;;i forma a gurii ca :;;iinterlocutoarea mea din prezent. .. $i tara sa-mi dau seama, imi vine sa 0 agresez, sa 0 umilese, sa combat fara pic de curtoazie punctul sau de vedere, care nu era chiar atit de diferit de al meu. Ma arat rautacios, artagos, nemilos :;;isimt nevoia sa 0 reduc la tacere aici, la aceasta reuniune intre prieteni. .. prieteni care sint toti uimiti de ie:;;ireamea. Nivelul imaginarului zii personale pot fi de asemenea reunite dteodata. Fantasmele ~ dorintele impreuna cu toata- suita fanteFilmul despre care am vorbit, de exemplu imi de imaginasem ca voi face unul de acela:;;itip, dar un pic diferit. Ar fi fost I mai degraba axat pe relatia de cuplu, eu a:;;fi fost regizorul, / iar in rolul principal ar fi fost. .. $i in mintea mea incep sa port discutii cu Delphine Seyring sau Juliette Binoche ... In conversatie, viata imaginara, atlt de importanta pentru fiecare, este sursa creativitatii, daca acceptam sa 0 imparta:;;im~Iidaca celalalt 0 intelege drept ceea ce este: a viafa imaginara. Daca poate sa inteleaga ca traducerea in cuvinte a imagi:narului meu nu inseama ca 0 sa-l pun in practica. Nevoia de a fi inteles este specifica imaginarului. Nu-ti poti imparta:;;i propriul imaginar, nu poti dedt sa asi:;;tila el. Imaginarul are nevoie sa fie respectat. comunicare deplina este 0 implicare comuna, in care am posibilitatea sa ma exprim, sa fiu inteles :;;i sa-l inteleg pe celalalt la cele cind niveluri, in diverse momente ale unei relatii. Adesea, cuvintele ne ramin blocate la un nivel sau altul. In functie de situatie :;;ide interlocutor, in functie de subiectul abordat, in functie de dezinvoltura sau de temerile noastre :;;i mai ales in functie de felul in care sintem ascultati, privilegiem cu precadere un registru :;;ievitam sau respingem altele cu aceea:;;iperseverenta. Comunicarile eficiente evolueaza liber de la 0 dimensiune la alta. Ele lasa cuvintelesa circule in fiecare din aceste di-

mensiuni. Da, arice demers in vederea comunicarii trebuie sa fie efident, sa permita 0 deschidere, 0 amplificare. relatie libera (cea care imi permite sa fiu eu insumi) este o relatie in care tot,:l poate fi spus1. Auzim uneari: "Imi vine greu, nu pot sa-i spun ca ... " sau: "Refuza sa asculte ce Ii spun" sau: "Nu indraznesc sa-i spun pentru ca mi-e teama de reactia lui." Teama de a spune, de a te exprima liber este adinc inradacinata in multe relatii apropiate. Aceasta teama bareaza calea spre entuziasm, spre elan, spre creativitate. Impune retineri, intretine resentimentullegat de frustrarea de a nu spune.

o

I

Uneori, a~teptam prea mult de la limbaj, de La mitul cuv'intului potrivit ~iadevarat, In vreme ce cuvintele descriu realitafi diferite pentru fiecare.

o

Adesea sper ca printr-un schimb de cuvinte :;;ide fraze voi avea acces la 0 comunicare eficienta :;;isavuroasa, a:;;acum imi daresc. Cita vreme va exista in mine a"ceasta speranta cu gust de absolut, dupa purtarea unui dialog ma voi simti adesea cuprins de 0 dezamagire care nu-mi da pace, de 0 angoasa surda in stomac sau de 0 furie inexplicabila ce-:;;icroie:;;te drum spre violenta. Este 0 diferenta foarte mare intre ceea ce traiesc :;;iceea ce spun despre aceasta,intre ceea ce planuiesc sa spun :;;iceea ce ma aud spunmd. $i este 0 diferenta la fel de mare intre ce spun eu :;;ice intelege interlocutorul meu, in functie de perceptiile :;;ireferintele proprii. rar eu nici macar nu :;;tiuce a inteles sau a perceput. Uneori, urmeaza sa descopar, cu incintare sau cu stupoare, zile sau chiar saptamini m~li tirziu. Gindurile:;;i imaginile secrete ale celuilalt imi sint complet necunoscute, a:;;a cum :;;i lui Ii sint necunoscute ale mele. Chiar :;;icele ale partenerei cu care impart patul :;;ipiinea, chiar :;;icele ale copilului pe care il inconjor cu 0 dragoste plina de grija inca de la na:;;tere. Misterul ramine, nici macar eu
1 Ceea ce nu inseamna ca tatul trebuie spus. Simplul fapt de a (iti ca este posibil iti da 0 extraordinara incredere in tine, in celalalt.

4L

Ne purtam ca 9i cum dragostea ne-ar da dreptul sa poluam persoana pe care 0 iubim.idistincte. :.. Mai ales in relatiile de iubire. il seduce sau il ameninta eel mai tare. 0 comunicare subtila mtre doua fiin~e care se ascund in ele insele.. in vreme ce 0 forta magnetica se na9te din aceste doua curente paralele :.. . fawn sit devina imposibil r. dar lIa nu spune" trebuie inteles ca 0 alegere (:. Nu ma pot declara satisfacut de 0 comunicare decit daca ii accept limitele.~ ..iceea ce pot spune.ug grijile 9i nefericirile noastre asupra celuilalt. cmd soarele straluce9te inca.i m acela:. a nu spune prea ~ult permite evitarea unei anumite IIpoluari a relatiei"." Tocmai celor mai dragi Ie rezervam partea cea mai rea din noi in:. pina 11aduc la saturatie.care nu inseamna totu:. Nu doresc sa abordez un subiect sau altul cu acea persoana. IIA-9ispune totul" ramine 0 iluzie 9i a capcana . Bineinteles. . ginduri deprimante. privilegiind ceea ce 11emotioneaza.ide cuvintele mele").. • Ceea ce cred eu cii a mteles celalalt . A nu spune este uneori 0 forma de a-mi marca teritoriul.itimp tu.va exista riscul unor distorsiuni :. Multi par sa gindeasca astfel: IICUcit sint mai aproape de cineva. nu e disponibil") 9i de alegerea momentului potrivit pentru a fi ascultat (IIAstazi simte atit de tare nevoia sa vorbeasca. • Ceea ce spun efectiv. intesitatea acestui moment de dinaintea noptii.Cu cine ai fost in voiaj? se intereseaza el. .itraire inainte de a incerca sa 0 diminuez.este tenta~ia contopirii. ce nu-mi convine. A nu spune. Trebuie sa recunoa9tem ca orice comunicare verbala este incompltJii inainte de a incerca sa 0 facem mai eficienta.inefericit?" Acest lIa nu spune". ceea ce traiesc sau am trait.20 DACA M-A$ ASCULTA. simtind.inein~elegeri intre: • Ceea ce gindesc.. M-A$ INTELEGE Comunicarea 21 ei nureu:.de gunoi. :. care-i permite fieciiruia sa-9i protejeze zonele de intimitate. :.Vreau sa-ti povestesc despre Praga. care nu trebuie confundat cu lIa ascunde de celalalt". in orice exprimare verbala . incit nu mai e loc :. Uneori este necesar sa a9tepti momentul cel mai potrivit sau sa-ti clarifici lucrurile fata de tine insuti inainte de a indrazni sa revii asupra a ceea ce ai trait intr-un anumit moment. ". .ice crede el ca eu cred ca a inteles.iretine celalalt din multitudinea de mesage continute de discursul meu. am descoperit cit de important este pentru relatia noastra sa pastram pentru fiecare dintre noi un spatiu intim. Voi fifoarte atent sa nu ma servesc de celalalt ca de un co:.... 11. Anumite intrebari sint indiscrete 9i pot sa nu raspund.inu ca 0 constringere).idialog .. ma straduiesc sa accept aceasta diferenta dintre cuvinte :.... Nu este posibil sa spui totul. P. 1I0are chiar are dreptul sa fie vesel sau fericit cind eu sint trist :. sau poate nu. este a forma de autoreglare a comunicarii.." Sa fii singur in prezenta celuilalt.In absenta ta.. in care nu ezitam sa IIrevarsam" din bel:. Eu.im sa comunidim despre 0 buna parte dintre lucrurile esentiale. cu atit mai mult mi se cuvine sa-i spun ce nu-mi merge. Ii povestesc unui coleg despre ce am facut m vacanta: A nu spune este legat de asemenea de atentia acordata celuilalt (liE obosit asta-seara.. . Astfel. deversind asupra lui cantitati enorme de griji. cu mijloacele mele de exprimare .i ceea ce ar fi fast realizabil. aid. minii 9i frustrari. nu trebuie sa ma simt obligat sa raspund.. dar nu am chef sa-ti vorbesc de viata mea afectiva in acest moment.. al singuratatii." I I Anu spune lncerdnd sa atingem inaccesibilul.. chiar daca ea ma intreaba despre acellucru.iceea ce intelege :... Watzlawick Acest punct ar putea sa para in contradictie cu ce am spus mai sus. simtindu-te aproape :.ine..

fericit ca exista. Sa fii mai con~tient de prezenta celuinu este nimeni in camera. copilul mic ar trebui sa-~i dezvoltel aceasta capacitate de a fi singur in prezenta celorlalti tocmai alaturi de mama sa.te . ar prezenta La fel se intimpla cu acest barbat care conduce ~i care se lasa leganat de mi~carea lina a ma~inii.. Dar ea este nelini9tita de aceasta tacere. Pentru aceasta e nevoie de a imensa disponibilitate 9i de capacitatea de a-llua pe celalalt ca punct de referinta.. u~or sa te bucuri de Sinlratate cind lalt decit de a sine .. comenteaza jocul. Intra intr-un spatiu in care. aceasta clipa suspendata pe care copilul a traia izolat de ele. pun intrebari. simtind in acela~i timp aprobarea (in sensul armonios al termenului) celuilalt. chiar in apartament. in mod paradoxal. A ascuIta Caci fntreaga existenta a omu/ui printre semenii sai nu este aItceva dedt a /upta pentn! a acapara atentia celuilaIt. Se poate izola de celalalt in acest spatiu tocmai pentru di ~tie ca nu-l va pierde. "A I1U spune" pome.i din aceasta capacitate de izolare spirituala. i~i manifesta interesul ~i distrug. I~i explora capacitatea de a fi a entitate separata ~inu a parte dependenta de existenta celuilalt. In relatiile de cuplu sau de prietenie aceste momente de tacere imparta~ita imi par miraculoase. tocmai pentru ca adesea apare acest decalaj intre a~teptarile celor doi sau pentru ca nu avem capacitatea de a refuza sa ne lasam invadati ori parazitati de prezenta celui de alaturi. plute~te intre visare 91cugetare. incercind sa intelegi universul sau interior prin raportare la propriul sau sistem de referinta. el poate fi singur. Mult prea adesea prezenta celuilalt. Poate ca va intrerupe tacerea cu un: /lNu mai zici nimic?" plin de repro9. din inclinafia catre scufundare intr-o lume secreta proprie . Milan Kundera E greu sa 11asculti pe celalalt fara sa transferi asupra ta exprimarea lui. prezenta celuilalt conteaza pentru fiecare. E relaxat. care ii este totu~i necesara.. intr-un decor acoperit de zapada. poate uita de prezenta celuilalt. 'I parintilor retrageri in pare sinesa mai compromita mult decit posibilitatea prezenta parten unei ncintatoare ului. Fiind sigur de atentia mamei sale. marturie a placerii intime de a trai propriile senzatii.capata a importanta care dauneaza relatiei mele cu mine insumi. M-A$ INTELEGE Comunicarea 23 A~a se intimpHi uneori dupa consumarea pasiunii. pentru ca ~tie ca e acolo. cu ceila1ti ~i a alta viata numai a mea. Acest echilibru delicat pare uneori dificil de gasit. de nelini9te sau de a9teptari. Sa asculti inseamna sa prime9ti ce spune celalalt fara sa judeci. 11 confirma ~i 11amplifica pina in strafundurile fiintei. Comunicarea libera are la baza acceptarea 9i placerea de a duce a viata dubla: viata mea cu celalalt. poate visa sau se poate juca. multumit sa simta prezenta femeii de linga el fara sa se gindeasca la ea. in aceasta stare fara scop ~i fara obligatii. Mamele intervin. pentru a-I face sa spuna ce simte. pe care 0 percepe ca pe a retragere. Fiecare este singur. jena sau respingere.idin comuniunea intr-o tacere deplina. a partenerei sau copiilor . E mai $i totu~i.. domolit ~i fara dorinta de a interactiona sau a comunica activoTotu~i. prin bunele lor intentii.chiar daca el nu ma prive~te .22 DACA M-A$ ASCULTA. retras in el insU9i. Multe marne patrund in acest spatiu fragil. cit mai mult ~i sa se asculte in timp ce eu incerc sa reiau sau sa . iinpiedicindu-i pe copii sa invete aceasta lectie fundamentala: singuratatea. privirea lui .. $i apoi ea ar vrea sa reia conversatia intrerupta in ajun. Ascultarea activa inseamna sa-i permit celuilalt sa spuna. sa profite de acest moment pentru a-i spune ce are pe suflet inca de ieri. El era pe muchie de cutit intre abandonul in singuratate ~i dependenta de relatie. Relatiile de lunga durata au nevoie de aceste taceri de calitate. In care imi slnt cu adevarat suficient mie J:nsumi.

24 DACA. amintirile sau proiectiile mele ma vor impiedica sa-l ascult. dintre cele care presupun un cum 9i nu de ce. . inteles." Pentru a asculta trebuie mai mtii sa tac. ASCULTA.." In acest joc al cererilor mcrucif'Jate... "Af'J vrea sa-ti spun cum am trait eU acea experienta. de vreme ce ei nu pot sa se asculte dedt alternativ.. Mai inseamna f'Ji sa pui mtrebari deschise. Fiecare cuvint al celuilalt poate declanf'Jain mine teama de a nu-l dezamagi. respins sau etichetat. mai mult sau mai pu~in ascunsa. sa ai capacitatea de a acorda aten}ie..de la a raspunde. .. i Sa mtelegi ce spune.." . dintre cele care il indreapta pe celalalt catre el insuf'Ji. energiile . A In!elege Sa-l fntelegi pe celalalt 'inseamna sa te alaturi 'in realitatea sa. . sa-i 'intelegi diversele limbaje. privirea. Atunci cind nu ma simt ascultat. cu atit emotiile stirnite de cuvintele lui vor fi mai puternice. fiecare spera sa fie ascultat eu atentie de celalalt. mama mea nu ma asculta niciodata. Calitatea unei relatii este data de masura m care t . . de a~staCOl da glas in sentiimpulsul de a rasp. INTELEGE Comunicarea .. de a nu fi respins. cere sau prIml.In ultimii ani am gasit 0 cale de a comunica cu mama. cu atit mai mult temerile. dorintele.. sa lmi stapinesc lea ascultarii... poate am sperat ca celalalt va ghici. Po ate nu am mdraznit sa-mi fac clara dorinta: "Af'J vrea sa-ti vorbesc". am $i eu partea mea de responsabilitate.Ne-am intilnit ieri $i am vorbit despre convingerile noastre. f'Ji mainte sa ascult ce anume nu i-a placut. Pur f'Ji simplu sa fie ascultat pentru a se m~elege mai bine pe sine. de a nu mai fi iubit. Sa asculti inseamna sa te abtii .. ce am auzit sau macar ce am mteles din ce a spus el.$i tu cum ai reactionat? Ce ai simtit?" Ne-am obif'Jnuit sa punem intrebari care sugereaza raspunsul: . M-A:.. dintre cele la care nu se poate raspunde prin da sau nu. / Cu c'it celalalt imi este mai apropiat. 25 rezum ce a spus el. faptele.. in mine vor exploda nevoi stringente de a ma exp ima.Cu tata mi-e mai uf'Jor. . mie imi est~ imposibil. Daca spusele celuilalt imi trezes emotiile. de a explica. Imi spune di nu i-a placut aceasta carte. de a convinge. simt nevoia sa acaparez subiectul pentru a-mi exprima entuziasmul pentru aceasta carte.$i nu ti s-a parut nedrept?".. poate. M-A:.. eventual.$eful mi-a adresat 0 remarca neplacuta . de la a sufoca f'Ji de la a-ti msu$i ce spune celi'ilalt prin incercarea de a face loc propriei tale pareri.. durerile. gesturile. nid alinat.unde. dar 5a-i mtelegi f'Ji zimbetele. ce I-a deranjat. De aceea comunicarea intima este atH de dificila. $i daca el vorbef'Jte despre relatia cu mine. "Af'J vrea sa ma asculti". Oare n-a$ putea sa-l las sa-f'Jiexprime sentimentele mainte de a mi Ie exprima. de a se putea exprima fara sa fie judecat ori incurajat.In seara asta ma simt descurajat f'Jiobosit ." In sufletul fiecaruia exista aceasta dorinta profunda. respiratia. pe ale mele? Este imposibil ca doi oameni sa se exprime simultan. "De ce nu il paraSef'Jti?" . de a emite judeca~i.cel putin pentru 0 vreme . Ascultarea este un cadall frumas pe care-l po}i aferi.Ah! Doar $tii ca af'Jaeel! N-o sa se schimbe. de nesigura. .. .E $i normat e atit de cald. de direct.Ah. Poate ca nu m-am exprimat suficient de clar. Sa intelegi presupune sa fii atent. care este principalul camentelor sau ideilor. Dar multe dintre discutii seamana cu 0 lupta pentru captarea atentiei celuilalt.

• In ce plan vorbe~te celalalt? • Intr-un plan real. valoarea ascultarii depinde in buna masura de felul in care imi fac simpta prezenta.. . iar ea imi raspunde: "Dar cu ce a sa platim chiria?". 0 dorinta.it. trebuie in primul rind sa ~tiu sa ascult a cerere. cu siguranta ea nu se va simti inteleasa. Daca 0 femeie este de mai multi ani impreuna cu un barbat care ~i-a facut vasectomie ~i intr-o seara ii ~opte~te in ureche: "Mi-a~ dori un copil de la tine". tu~~ _ . aceasta neintelegere fiind adesea cauza multor frustrari ~i suferinte. Daca eu preiau ideea ~i a dezvolt in planul intelectual. eu pot sa inteleg ca in acea seara ii dau dureri de cap.$tii bine ca nu e nici 0 comoara. Sa intelegi ce se spune. . 0 respiratie mai profunda. ~i toate visurile despre cre~terea unui copil.nu inteleg explicatiile realiste. M-A$ INTELEGE Comunicarea 27 simti disponibilitatea activa a celuilalt ~ipe a ta. afectiv sau anecdotic? necesita Paradoxul sa-l intelegi unei bune pe celalalt intelegeri in planul constain inctre ~aptul vorbe~te.Daca gasesc comoara din pe~tera. iar eu nu vad dedt a latura afectiva. sensul pe care il dau eu mesajului. Astfel poti trece/dincolo de aceste cuvinte care functioneaza asemeni unui ecran. a tacere care te indeamna sa mergi mai departe. trebuie sa-l inte1eg in planul in care imi vorbe~te? Sau trebuie sa inteleg ca aceste dureri fizice sint 0 exprimare simbolica ~i sa Ie interpretez pomind de la ce ~tiu eu despre interlocutorul meu? Daca imi spune ca il doare capu!. nu intatdeauna acola unde se spune.~i copiii din noi. Dincolo de raspuns. ~i apoi ce sa faci cu un avion?" Capiii . imi cumpar un avian. Daca celalalt imi vorbe~te despre ce-~i imagineaza. ii sint a povara" sau asupra lui: "Poate ca e prea stresat. inseamna ca nu I-am inteles. inseamna acela~i lucru: ca nu am inteles.26 DACA M-A$ ASCULTA. chiar ~iatunci dnd se manifesta prin semne minuscule. ei inteleg doar ca nu sint intele~i. ~i totu~i raspunsul meu va indica ce am inteles ~i ce nu. Ce ar trebui sa fac: sa schimb planul sau sa tamin la cel ales de el? Intelegere inseamna ~i ce inteleg eu . ca aceasta dar uneari trebuie sa realizezi ~i faptul ca in sP1tele acestui plan se poate ascunde un altul. daca incearca sa-~i clarifice 0 idee sau un concept. reactia mea la ce spune el. Daca eu ii spun: "Mi-ar place a sa-mi iau un an de pauza pentru studiu". Daca intentionez sa-mi imbunatatesc abilitaple de camunicare.. iar eu il aduc in planul real. un gest care propune.pe de a parte. oare are nevoie de un masaj?" A intelege nu inseamna a raspunde. inseamna ca ea vrea sa-~i faca inteleasa dorinta de a avea un bebelw. iar intelesul pe care il dau eu mesajului va fi axat asupra mea: "Imi repro~eaza ceva. ci in planul din care se spune. a Acest plan imaginar are rolul de a echilibra distorsiunile dintre realitatea exterioara ~i lumea interioara a dorintelor ~i idealurilor noastre. Daca celalalt varbe~te in plan cognitiv. privire intensa.. Dar la fel de bine se poate ca el sa exprime 0 traire emoponala sub forma unei generalizari. simt ca nu a inteles ca ii vorbeam despre dorintele mele in plan imaginar.$tii bine ca eu nu mai pot avea capii". a nevoie fara a ma simp abligat sa a irnpli- Sa fntelegi fnseamna sa treci dincolo de simpla ascultare pentru a prinde esenfialul.$i pe mine" sau "N-am nici un chef sa-l aud vaitindu-se". paate ca reactia mea va fi: ... Parintii se incapatineaza adesea sa distruga imaginarul copiilor. pe de alta parte. inseamna ca I-am inteles gre~. pati merge in cautarea cuvintului care incearca sa se nasca. asemenl unui pirlu care izvora~te dupa un drum lung ~i tacut prin subteran. Daca el ii va raspunde: . Daca el spune: "Ma doare capul".. Daca-mi spune ce il daare pe plan fiziologic. simbolic sau imaginar? • La nivel intelectual.

. mult prea obositoare .. C~ iubit gelos a devenit mai putin gelos dupa ce i s-a spus: "Nu ar trebui sa fii gelos"? Carui copil i-a fost mai putin £rid dupa ce i-am spus: /ICe blegut e$ti sa-~i fie £rica de a$a ceva!"? Poate parea inacceptabil sa nu emi~i judecati despre sentimente. Sa ascult 0 problema fara sa am impresia d trebuie sa 0 rezolv." Sentimentele $i senza~iile depind de momentul in care sint traite.Ei.i ilni propune sa-mi schimb meseria sau dad imi argumenteaza ca de fapt meseria pe care mi-am ales-d'i~i place." Ar trebui ca el/ea sa $tie sa-mi raspunda neutru: "Oa. spun asta doar ca sa ma descarc de 0 traire de momenL. sa ma compatimeasca . Uneori este necesar sa ii arat ce1uilalt cum a$ vrea sa fiu inteles." Un prieten imi spunea: "Sint un indignat innascut. AI' vrea safiu fnteles fn ceea ce spun astazi.. fn acest moment.nic nemultumit.. dar trebuie sa $tii.>ientuziasmul. nu 0 sa mai maninc niciodata." Sentimentele nu se supun sisteme10r de valori. Exprimarea lor este asemenea co1oritului naturii.. fie de logic a ra~iona1a. de clara 0 fetita care tocmai a mincat trei cupe de erema.Ah! Imi urasc serviciu1!" Oa.i sa ma consoleze cu tandre~e." contrazic singur. Ceea ce exprim printr-o izbucnire fireasdi nu este dedt 0 parte infima din mine.. "Nu ma limita 1a asta. sa ma arilt eu insumi.. a. Eu imi cunosc foarte bine contradictiile $i imi revendic dreptul de a exprima idei $i sentimente total opuse cu privire la acela$i subiect.a cum sint sub puterea clipei. . Ceea ce spun la un moment dat nu este dedt 0 fateta a unei fiin~e de 0 complexitate imensa $i pline de contradictii. pot sa strig asta intr-o zi in care ma simt saturat. "Adar aceasta latura a unei relatii care ilni permite sa ma . care se schimba odata cu lumina. Exprimarea afectiva este perturbata.:. ma supar pe el $i 0 sa am grija sa nu mai spun. Tocmai aceasta ascultare judicioasa imi permite sa-mi exprim pe rind slabiciunea . sa fiu absurd $i incoerent in opinii. "Nu-mi place crema de ciocolata.28 DACA M-A$ ASCULTA. dar nu sint dedt un drcota$ vioi. nu sint sigur ca voi gasi cinematograful unde trebuie sa ne intilnim . Uneori. Mul~i ma cred un ve. /1. ascunderea sau negarea sentimente1or. $i mai bine. In cazul in care celalalt ia remarca mea prea in serios. Oar ma simt liber sa ma manifest doar dad $tiu ca de fapt celalalt nu confunda partea cu intregul $i ca nu imi scoate in evidenta contradic~iile. descurajat sau cople$it de activita~ile mele cotidiene. e 0 meserie grea. cfnd cuvfntu/ este eel care desparte.Eu nu am simtul orientarii. Sa ne gindim numai citor temeri $i dorinte Ii se raspunde cu "ar trebui" sau "nu ar trebui". Pur $i simplu sa ascult $i sa arat d am inteles.i fara sa ma limiteze Ia aceasta. respinsa. dar niciodata la suprimarea lor." Decalajele Cfnd cuvfntui nu mai poate fi 0 punte fntre doua fiinfe. .. indignarea mea este tonica. M-A$ INTELEGE Comunicarea 29 nesc. " sau sa imparta$easd pentru 0 clipa dorinta mea de a lua imediat 0 vacanta sau. sa nu:::~i mai dezvalui sentimente1e trecatoare care ma incearca. sistemele de valori ajuta la reprimarea. \ A$ vrea sa fiu inteles fara sa fiu nevoit sa adaug: "Nu e ~edt 0 clip a de nemu1tumire. fara ca ce/a/aU sa identifice fntreaga mea fiinfi1 cu ceea ce spun aCUln . deja am fost impreuna acolo de trei ari.te fie de 0 judecata de valoare... dnd se 10ve. cu "ar fi trebuit" sau /lnu ar fi trebuit".

De exemplu." "Nu ai nici un motiv. Poate di ceea ce am simtit eu nu are nici 0 legatura cu ceea ce ai simtit tu. Comunicarea 31 .$tiu ca nu iti place sa vorbe9ti despre asta 9i ca nu iti place sa revii asupra acestei situatii. M-A$ INTELEGE . ca toate fiicele singure la parinti. Pe ce plano sa reactionez? La care dintre planuri 0 sa renunF Cum sa reunesc aceste trei dimensiuni? Clta u9urare simti cind nu exista contradictii sau decalaje intre voce a sentimentelor. intrebarea despre ce se a9teapta sau ce se spera de la noi poate fi exprimata. nu eu!" "Prea ma sufoca cu parintii ei 9i pe ai mei nu ii suporta. Pe de alta parte. gindurile rationale 9i sistemele de valori. cea a a ratiunii 9i cea a valorilor: • "Nu il mai iubesc..30 DACA M-A$ ASCULTA.. Atunci dnd ele se intersecteaza in comunicare.. \\ Aceasta mamica bine intentionata a refuzat dialogul proi\ pus de fiul ei. E mai logic sa ne despartim. Ea va reactiona. prin ce am trecut acum 14 ani. fara sa mai avem nimic sa ne spunem zile de-a rindul. In fiecare dintre noi exista trei planuri care nu se intilnesc: sentimentele. a refuzat sa asculte. o sotie i-ar putea spune sotului: ." Aspiram la un grad inalt de coerenta. Mai degraba dam raspunsuri izolate dedt sa intram intr-un schimb de pareri activ. este important sa respect ceea ce sint eu acum. dnd tu mi-ai cerut sa fac un avort. la obiect. sa intelegi ce am simtit eu in acel moment... ci 9i idiot. facem comentarii indirecte de acest gen. nu se ginde9te dedt la ea. Atunci el grege9te. Dar eu imi doresc ca ea sa ma inteleaga mai intii. . doar n-o sa-mi spuneti ca asta e corect!" Logica rafionalii nu are nici 0 putere asupra logicii afective. la 0 unitate deplina 9i armonioasa intre logica afectiva." • "Pentru mine. A fost prea rasfatata." De mai multe ori pe zi. • Pe plan afectiv: • Pe plan logic: "Mi-e teama sa nasc. Ar trebui sa fiu calma 9i relaxata. $i copilul a primit urmatorul mesaj: "E9ti prostut daca te temi fara a avea un motiv serios. Cind ii telefonez fostei mele sotii pentru a vorbi cu fiica mea. toti baietii de virsta ta merg la~coala. iar eu am acceptat. " \ Metacomunicarea Metacomunicarea inseamrta sa la9i de-o parte pentru 0 clipa continutul propriu-zis 9i sa te concentrezi asupra formei exterioare.. sfnt niveluri ireconciliabile. a9a ca 0 sa i-o cer. ". asupra modului in care reuge9ti sau nu sa comunici. ci't ma temeam de ce aveau sa spuna parintii mei de- . Statisticile arata di la noi in tara riscurile sint minime." • "E 0 prostie sa continuam sa traim ca doi straini. raspunde prietenul ei 9i inchide. invatatoarea va fi buna 9i 0 sa iti placa sa te joci cu 1 . justificindu-se sau spunindu-mi cum a trait ea acel moment. obiectivitatea existi:i.Unul are dreptate 9i unul se in9aHi. a vorbit in gol." • Pe plan normativ: "E 0 copilarie 9i 0 la9itate sa intru in panid in asemenea masura. creeaza numeroase neintelegeri.$i totu9i. cea rationala 9i cea normativa. nu doar ca e9ti fricos. care sa ne stimuleze 9i sa ne transforme. de vorbesc douii limbaje complet diferite. tot ele dau na9tere unor dialoguri interioare inutile 9i interminabile. fire9te.N-ai nici un motiv. E adevarat ca eram la ananghie." co egll .. dar eu simt totu9i nevoia sa-ti spun ce am simtit.Mi-e frica sa merg la 9coala." . "A9 vrea sa ma asculti fara sa ma intrerupi. . miliarde de femei au trecut prin asta. Nevoia de a fi ascultati. vreau sa ii povestesc mamei mele cum am trait 0 anume intimplare in care era 9i ea implicata.

ci din ce nu am facut.. ci mai degraba sa descoperi ce am sa-ti spun. la aceasta speranta irealizabila.32 DACA M-A. am nevoie de multi.> INTELEGE Cornunicarea 33 spre viata mea sexuala.. Imi spune ca in mine a existat mai intii 0 afjteptare. /I0are am cerut imposibilut mi-am dorit irealizabilul?/1 /I0are a:. fi putut/l.. M-A. Vin la tine pur fjisimplu pentru sprijin. apoi o dezamagire legata de aceasta afjteptare. este la inceput doar un semnal. "AI' fi trebuit/l sint nesflr. ca lupt. ci ca pe o incercare a mea de a iefji din tacere. apoi 0 frustrare.. Eram ingrozita f. fara sa raspunzi. Atunci cind imi insotesc un prieten/o prietena la 0 reuniune care ma plictise:.i sa-mi dai ocazia sa-ti spun toate acestea. ?/1 Oacii afj renunta la aceasta a:.:.te. ajungind sa ne deruteze perceptiile. Sa-mi recunosc adevaratele sentimente inseamna sa intm intr-o stare de echilibru care sa-mi confirme capacitatea de a trai normal. Astazi iti cer sa nu mai :..ide a uita de mine. Minia mea va da na'9tere unei senzatii profunde :. tristete. ca ma afirm. simt nevoia sa-ti spun toate aces tea t.elam ufjor asupra adevaratelor noastre sentimente. Placere sau nepHicere. afjevita sa sufar din cauza unui sentiment de nedreptate :. de a da glas la ceea ce nu s-a spus. pentm ca limitarea este legata tocmai de nerenuntare.:. niciodata incheiata.)iemotiile. $i dincolo de minia mea.)fi dorit sa-mi acorzi mai muM atentie in acel moment ~.easciicu atentie. sa ne ascundem sau sa ne cenzuram sentimentele t. Oare de unde vine acest sentiment de vina care ma cuprinde cind plec pentm 0 zi la schi in aceasta duminicii fmmoasa? Ah. Comuniearea eu sine Orice tentativa de schimbare ce ar viza ameliorarea comunicarii cu ceilalti ma va face sa-mi pun intrebari fjiin legatura cu comunicarea eu mine insumi. doar atil.ticit de tare detest fraza asta! E cumplit atunci cind tu :. de a-·tiimpartafj' aceasta povara. atentie t.. din ce ar fi trebuit sa fact sa fiu sau sa spun . cit sa evit 0 frustrare.tiitu dinainte. Ei bine. Nu fac de . 1/ in Un fost copit acum un adult de 38 de ani.> ASCULTA.)ide vigilenta..ide limitare.. fara sa-mi spui: «$tiam eu ca a:. a. fericire. ii poate spune tatiHui sau: Nu imi este deloc u'90r sa iti vorbesc direct:..tept sa ma cop le:. fara sa vrei sa-mi explici nimic.. prima etapa.:...irevigorante ca exist. . sentimentele mele fji chiar regretul care ma incearca.. Totodata imi ofera mijloacele de a fi mai eoerent in comportament. de exemplu.. va fi sa recunosc ce simt.:.teptare.itu erai la fel de lovit ca fjimine.. Ne in:.. iar rugamintea mea este sa accepti acest lucru fara sa-mi pui intrebari./1 In plus.tiidinainte in locul meu. sa ma inconjuri cu mai multa afectiune fjichiar dacii fjtiu cii . poate ca la nivelul acestei afjteptari am ceva de modificat. Nu imi impun limitari renuntind. pentru a asculta emotiile care ma incearca./1 Metacomunicarea este adesea 0 etapa indispensabila refacerea unor relatii defectuoase cu parintii.. mama imi propusese sa ii fac 0 vizita chiar azi.)i mai ales simt nevoia sa Ie intelegi. $i aceste "A:.. Oar cel mai important lucru este ca indraznesc sa-ti vorbesc. inepuizabile. $i toate acestea nu sint atit de simplu' de identificat pe cit se pare..aare sa se intimple. nemultumirea mea se implete:.. nu ca pe 0 acuzatie. pentru ca am invatat sa ne negam.iimi-at. prin ce trec chiar in clipa in care ceva se intimpla. ma simt atit de dezarmat. Minia. $i in aceasta autointerogare. despre relatia noastra. Afj fi vrut sa-mi Hi mai mult aliituri.te cu placerea de a-i face pe plac celuilalt . da. sa ma inteleaga .i sa-ti spune prin ce trec eu astazi. sa ma aline.ite. Tristetea mea se va impleti cu fericirea de a da friu libel' lacrimilor :... iubire sau dezamagire. dad poti accepta sa ma asculti. in pozitia pe care 0 adopt fata de ceilalti. Pentru a fi cit mai aproape posibil de adevaratele mele sentimente. emotiile noastre se amestecii '9i se intrepatrund in voie.»/1 /I0aca ai . minie sau bucurie.tept prea mult de la celalalt. simt nevoia sa ma asculti. Oescopar ca de cele mai multe ori acest sentiment de vina nu provine din ceea ce am facut.

II 'i'ncapitolele urmatoare yom propune citeva modalitati. a tristete.. Dincolo de comunicare. trebuie sa adopt 0 pozitie clara in funtie de cele doua planuri. De aceea ni se intimpla adesea ca in cadrul sesiunilor de formare sa propunem 0 diferentiere intre sentimente ~irelatii. care nu au ~anse de reu~ita sau care ne instraineaza de noi in~ine ~ide lume. Aceasta confuzie intre sentimente ~i relatii este printre cele mai frecvente in cazul celor mai multi dintre noi.ec. a iubire ranita sau nefmplinita.Sintem departe de a ~ticum se formeaza relatiile noastre. Pentru ca de mult prea multe ori in numele sentimentelor (sau sub pretextullor) ne complacem in relatii care ne distrug. . fnalta-te cu ea. Planul sentimentelor este complet diferit de eel al relatiilor. Oar vom regiisi alaturi de acestea . Adesea Ie confundam cu natura sentimentelor pe care le avem pentru cineva. avem astfelposibilitatea de a recunoa~te ~i de a accepta sentimentele pe care Ie avem pentru cineva ~ide a discerne ce este acceptabil intr-o relatie ~i ce nu.." A~adar.. de~ise aBa. evident. Da bucurie clipei. cu starea de a fi apropiat. citeva puncte de reper pentru a regasi. ar trebui sa ne punem intrebari ~i in 1egatura cu relatiile noastre.. sari gata sa rasarii pe ccrul zilei de mfine.i mu/te alte vlastare strivite sau adormite fn umbra. M-A$ INTELEGE Relatiile .TA.. ata~atde cineva printr-o legi1tura. a sa gasim un gal. liAr fi trebuit sa lucrez fn lac sa-mi pierd vremea la schi . mai activa in cadrul unor relatii mai stabile. IISimt0 dragoste imensa pentru fiul meu adolescent ~itotu~i avem 0 relatie dificila.i germenii viitoarelor flori.34 DACA M-A$ ASCUI. imposibila ~iinsuportabila. un sentiment de e. Daca dam la a parte piatra furiei razbunatoare. pentru a reinventa 0 comunicare mai deschisa.. intr-o legatura directa." liE posibil sa-mi iubesc profund partenerul de viata ~i totu~i sa comunic cu el mai rau decit cu oricine altcineva.

I-am ajutat financial' sa capete 0 pozitie. Tot ce sesizam este ca legaturile. Toate acestea dau senzatia unui labirint in care este practic imposibil sa intelegi substraturile unei legaturi.36 DACA M-A:. ata:?amentul dintre noi.J INTELEGE Relatiile 37 "Dragostea mea pentru tine ramine intacta. ar fi meritat sa 0 menajam." "Iubirea noastra era cu totul speciala. apoi la trei (ea + el + relatia care ii une:?te). ~ sia unui ansamblu diferentiat. daar unul dintre cei doi alimenteaza relatia din energia proprie. faceobiectul unei exprimari ca 0 fiinta de sine stahitoare." "Relatia noastra era pretioasa. 0 legatura poate fi nefericita. dar dad nu se tin in fiecare an. relatia noastra.l:?i. nu mi-am luat niciodata 0 vacanta. reu:?ita sau nereu:?ita. trebuie cu orice pret sa fim un cuplu reu:?it. nu intra m discutie. se nasc. pe cale de destramare. Acest ansamblu. legiitura. Un eu + un eu nu fac doar doi. Fiecare intretine :?idezvolta un aspect al relatiei. bazate pe atractii :?irespingeri.. dar relatia mea cu tine imi provoaca suferinta :?i mi se pare insuportabila. grupul nostru . Sa luam ca exemplu relatia conjugala: remarcam di toate discutiile in jurul unei relatii de cuplu provin din dificultatea de a trece de la unul (starea de uniune perfecta-fuziune) la doi (0 separare in cadrul aceluia:?inoi). pe afinitati :?iincompatibilitati. metafora sau matel"ie vibranta :?imisterioasa." Uneori. far a a-:?i dezvalui misterul. de iubite ca mine. M-A:. Aceasta legatura poarta diferite nume: iubirea noastra. acest organism viu. Dar tu ai neglijat-o. ritualuri :?imenajamente complexe. la limita unui univers necunoscut.J ASCULTA. Putine femei au fost atit. nu rte ajuta deloc sa pastram 0 distanta rezonabila intre fuziune :?iindividualitate. "Iubirea noastra s-a transformat. aceasta structura subtila ce necesita atita energie :?icunoa:?tere. "Unitatea familiei este mai importanta dedt interesele individuale ale fiecarui me?1bru in parte. sa facem din ea 0 prioritate. se dezvolta :?imol'. devenind uneori noi. ci mai degraba expre- o o . $i tOh. se pierde spiritul de familie. 0 entitate materializata. ci chiar trei. prietenia noastra. se sedimenteaza :?iramine in memoria sau in incon:?tientul celor pe care i-a marcat. aceasta legiitura nemaifiind bidirectionala. precum un organism viu. fie el fictiune. ci un noi asumat abuziv de 0 singura parte." Uneori. Am intilnit fiinte complet mrobite nu de celalalt." In acest caz. format din cei doi eu implicati in relatie :?ireuniti printr-o legiitura." "Relatia noastra era menita sa dureze sute de ani. 0 legiitura apm'ent rupta nu dispare definitiv. relatia inglobeaza :?imacina individul. am fost pe post de intermediar intre el :?imama lui.. nevoi :?i a:?teptari. Tocmai acest mecanism al transpunerii in noi a ceea ce are mai bun celalalt va da na:?tere atitor noi punde de plecare :?i de sprijin in aventura vietH. trebuie sa ma deta:?ez un pic. Legaturile noastre cu ceilalti se formeaza pe un fond interior de dorinte. femeie poveste:?te despre devotamentul nelimitat. "Aici nu este yorba de ce imi doresc eu sau de ce iti dore:?ti tu." Sentimentele noastre. ci de relatia in sine. Prin noi nu intelegem 0 fuziune. Adoarme. care devenise obiectul alitor griji. despre abnegatia totala pe care le-a avut pentru sotul ei: "I-am platit studiile. se pare ca buna functionare a sistemului are prioritate in fata nevoilor :?ia dorintelor fiecarei persoane in parte. se prezinta ca 0 terta entitate intre doua sau mai multe persoane. temeri. . mdepartindu-te. preocupari. goluri.. pentru ca acum el sa Legahirile Stabilim legaturi personale pentru a nu pluti in deriva intr-o lume nesigura. Reuniunile de Craciun sint 0 povara pentru toata lumea..

" eel mai dificil este sa ne punem de acordasupra a ce inseamna 0 relatie apropiata. Daca privim 1njurul nostru.)euri. Oare ce anume ma face sa ma implic. ce s1nt incapabile sa ramina 1mpreuna !. care. alte relatii par sa preia aproape total controlul. fiecare dintre noi. 9tim cu totii ca orice organism viu produce de!.)urinta ca din anumite relatii intre soti sau intre parinti !. Daca 0 relatie este vie. se banalizeaza. miezul relatiei fiind gol. incep prin a-mi aHa punctele forte 9i pe cele slabe 1n fiecare dintre cele patm instante ale unei relatii. M-A$lNTELEGE Relatiile 39 ma paraseasca brusc. relatia se degradeaza. trebuie sa 0 ocrotesc. Simt pentru el 0 tandrete plina de minie nestinsa. Prin terapie sau prin formare am fost 1nvatati sa consideram relatia ca pe 0 terta entitate. dar 1ntre noi sint atitea resentimente. Daca nu luam in considerare aceasta poluare (9i mijloacele de a 0 indeparta). umiliri de moment !.)i copii nu a ramas dedt forma exterioara. am conatatat ca exista un numar mare de persoane care acorda putina iinportanta relatiei. exigente. !. Daca relatia este importanta pentm mine.)euri. in anumite cupluri. mi se parea vitala. de la celemaiintimelacelemaidurabile. a refuza. un circuit interior pe care nu are taria sa-l numeasca "iubirea mea pentm acest barbat" 9i care nu prime!. yom constata cu u!.)i tocmai pentru ca este vie.ceea ce noi numim poluarea relafiei. esentiala? Tot cautind termenii comuni tuturor relatiilor. trebuie sa ne intrebam ce putem face pentm a ne asuma sarcina de a intretine relatia. sa devina autonome.)ilucruri ascunse. Din interactiunile multiple ale acestor elemente. sa ma arunc nebune9te sau sa ma retrag dintr-o relatie care.38 DACA M-A$ ASCULTA. Intreaga lor activitate se reduce la "a intretine" relatia ca pe un foc sacru. Voi face tot ce-mi sta in puteri pentru a salva iubirea l1oastra. De aceea vedem persoane implicate. transformari. Intr-adevar. In aceste cazuri. mult prea incarcate sau poroase. cu putin timp 1n urma. pentru ca nu este intretinuta. La capatul opus. . "II iubesc. independente de cei implicati. 0 descriere comuna a acestei terte entitati nascute din doua persoane. inclt nu il mai pot primi cu bratele deschise.)i bunavointa celor implicati. te- vile de comunicare. Pentru a stabili 1n ce pozitie ma aflu intr-o relatie sau alta. lasindu-ma singura la necaz. ce pare sa aiba 0 viata 9i 0 putere proprie. profund ata!. In aceasta privinta. asemenea unei tevi infundata cu sedimente. ca 1n urma lui ramin reziduuri. simplul fapt de a fi materializat angajamentul printr-o casatorie sau printr-o coabitare li se pare suficient partenerilor pentru a mentine relatia. Dimpotriva." Aceasta "iubire a noastra" nu pare altceva dedt 0 plasmuire a imaginatiei acestei femei.)ateuna de cealalta. cochilia sau aparenta institutionala. mici neintelegeri. sa ma atagez. nu mai lasa sa treaca nimic.dela cele mai prozaice (profesionale sau sociale) la cele mai trecatoare. in cazul1n care sintem implicati 1ntr-o relatie. am descoperit 0 combinatie complexa a patru instante care par simple 9i care cons tau 1n: • • • • a darui. a cere. dar care nu poate fi separata de cei care 1i dau na9tere. regasim aceste patru elemente in orice relatie.)isa convietuiasca pentru ca nu mai au nimic de "pus in comun".)te alt raspuns dedt un dublu sentiment de vinovatie din partea sotului: acela de a-i fi indatorat !. alimentate de catre ele. Mai exact. va produce de!. hranita. se formeaza un sistem relational mai mult sau mai putin stabil intre doua fiinte. sa fac ceva pentru ea (!. sa 0 respect. sa ma pierd uneori. in interiorul familiei sau in relatiile sociale. indiferent de intentiile !. a primi. cu propriile sale nevoi. A9adar. ea va bloca relatia. nu mai lasa sa treaca nimic de la unulla celalalt.)i acela de a 0 fi parasit.)i nu doar pentru mine sau pentru celalalt).

ima deranjeaza.afelmcit sa regaseasca alaturi de partener atmosfera din copilarie.iparinti sau dintre frati. la anumite telefoane care nu au alt rol decit de a ne transforma in tap ispa:.dori ca :. cit si din cauza celui care nu se exprima suficient de claro "I-am spus de 0 mie de ori surorii mele ca nu-mi plac prajiturile moi.tie tot.:.i nlama mea.tile..ifemei care." ...ice credeti ca imi aduce de fiecare data? Fursecuri cu rom .. cu atit mai mult cu cit mtimpin dificultati in a ma expdma liber. e prea multa tacere intre noi ea sa mai simt vreo dorinta..aca nu ii pun niciodata intrebari sotiei mele. tot ce simt ca "nu merge" :. mtr-o relatie amoroasa.i el are acelea.i dorinte. In prezent.. mi se p~re la fel de indiferent fata de mine ca . cind sotul meu se intoarce acasa.ti.. Dar el nu imi pune niciodata intrebari. crezi ca de satisfaetie sexuala am eu nevoie! Eu imi doream sa iti vorbesc. sotul spune: "Mamei mele ii placea sa .. straina.. pentru a nu-i da impresia ca vreau sa-i controlez viata.ti Ii fac celuilalt ceea ce a:.ioarbe. ii cer sa-mi povesteasca ce a mai facut.ifiecare.. de fapt. m noua patiserie pe care a descoperit-o...i-ammgiiat intim iubita: "Doream sa-i ofer pHicere.vrea sa-mi faca el mie..itor. "Mama mea parea mereu indiferenta. $i intr-o sear a.. Putine cuvinte sint\). Ii pot da (sau ineerea sa transfer) celuilalt negativismul meu..... el insu1. Spunmdu-mi ca a avut grija sa Ie guste inainte..m pubela personali3.ilucrn se observa in relatiile dintre copii :. Acela:. cum sint fursecurile cu rom .ide care ineere uneori sa ma des. griji. La rmdul sau. temerile.'i. ii ofera celuilalt ce :. nemarturisit partenerei sale. Mi-a:. capcana cea mai evidenta este tocmai aceea de a incerca sa negi diferentele. In orice relatie. mi se par indiscrete :. Ne gindim. De-abia a doua zi avea sa-i spuna: "Tu chiar nu intelegi nimic..a fel decit de echivoce. cered. voi elimina cu buna $tiinta din darurile l/lele ceca ce induce 0 cerere sau un refuz. fiecare se plinge din acest motiv :. dar :. Bunele intentii nu au alta vina decit ca smt surde :. ii pun mtrebari. imi punea tot timpulmtrebari. Sa ne oprim un pic asupra ideii de buna-credinta." Fiecare a Hicut in a:.....i atentie.. aeelea:. acelea:.40 DACA M-A$ ASCULTA..'elatoare cum a darui. A darui ceea ce vrei sa prime:. nelini:.. :. Parintii care "se ocupa" de copii Ie adres~aza de fapt un numar incredibil de cered. care . ordine sau ascuItare ..iea sa faca la fel. aveam permanent impresia di trebuie sa-i dau socoteala. imi face mare placere sa fiu mtrebata. a:.ivigilent.. sa mi se arate interes. pentrn ca de la un timp se simtea mai putin atras de ea.. nu se interesa niciodata de ceea ce faceam sau prin ce treceam.'i dore:...tieca i1. de exemplu.. se asalteaza cu darnri vatamatoare. sa imi vorbe:. Hecare fiind bine intentionat. asupra celuilalt. de buna-credinta fiind.te. Plec de la premisa cii .i gusturi ca :.. M-A$ INTELEGE Relatiile 41 A darui Cred ca a darui iubire se refera in primul rind la calitatea atenfiei acordate ccluilaU !.inevoi. Daca sint lucid ~. Imi place sa fiu mtimpinata cu un: «Ce-ai mai facut azi?» sau «Cum ti-ai petrecut dupa-amiaza?» $tiind cit de bine te poti simti fiind intimpinat astfel.. de in1." Un barbat ne vorbea despre sentimentul sau de vina.. ant din cauza celui care nu aseulta..i. Nu capilla ~~ns m prezenta obiectului: predau ce? Pentrn ca la fel de bine"pot da lovituri de picioare.i sie!." Darurile-cereri Multe daruri smt. Acum nu imi plac intrebarile." Aceasta I-a respins 1Jia izbucnit m hohote de plms infundat. Obseryam frecvent barbati :. lipsit de vreo rautate sau de intentii agresive.imine.

.dpe fratiorul tau sa se joace cu jucariile tale etc. darul restrictiv este cel care mdatoreaza cel mai tare.ina.M-A~ INTELEGE Relatiile 43 "Pune-ti fesul. discuri.42 DACA M-A~ ASCULTA... de umbra lui. "Cmd fiica mea a dorit sa devina independenta.. impunmdu-i celuilalt sa simta plikere. am vindut totul 9i abia atunci am simtit cu adevarat ca m-am despartit de el. sa ma pun in valoare prin darul pe care-l fac. de a-I mentine intr-o stare de dependenta.. tea ca pe 0 noua . atentia. iar\copilul primei?te toate aces. In infinitul cerc vicios "a. grija. Un dar exista doar m clipa in care este oferit. I-am cumparat mobila. Discul meu!" Cind dau ceva cu tot sufletul. mcerc. Poate fi 0 forma de a refuza. Semnele de atentie i?i interventiile direde Ie parintilor smt adesea cered." "I-am facut cadou un disc cu Mozart i?idupa doua saptamini am mtrebat-o daca a ascultat discul meu .t tare-cerere-frustrare" se creeaza astfel numeroase neintelegleri." Cererea de aprobare sau de confirmare a propriei valori se regasei?te m fiecare dintre darurile pe care Ie facem.. iar acum vrei sa ne mutam in alta regiune pentru a fi mai aproape de mama ta care este singura . da-mi un pupic. i-am oferit 0 ma. asculta-ma cind iti vorbesc. Parintii smt convini?i ca i.." Dintre toate. am ajutat-o cit am putut. Copiii din ziua de azi nu primesc prea mult. Asupra lor se plaseaza mult ai?teptari carora nu Ie pot face fata. copiii ajung sa fure pentru simpla placere de a darui.. pentru ca sint asaltati cu numeroase cereri. este spontan. Vreau sa simt ca sint 0 mama buna. I pe care mamele lor Ie-au dat-o sau Ie-au impus-o.tept nimic.. lasa-l :. De aceea copiii dau mapoi mincarea . ceea ce mseamna ca vine dinauntrul Darurile-obligatie Urasc sa ma simt dator. ce se da nu se mai ia. dind ceea ce am sau ce sint. Abia dupa multi ani am inteles cit de tare ma tinusera legata de el toate acestea. ma gindesc la ceilalti. iar pentru a gasi 0 confirmare a acestei imagini pe care 0 am despre mine fac cadouri. cerere. uit cu desaviri?ire de darnl facut. A mtoatce darul este 0 fateta a dificulta-tii de a primi. Uneori." $i ce Ie daruiesc de fapt? Prin aceasta afirmatie riscam sa . i?i-aprimit deja portia. de fapt.. i?i eu trebuie sa ma gindesc la a lui").. " Darurile-ofranda E ca $i cum ceea ce ne dii celiilaIt e mai putin important dedt ceea ce nu ne dii.. un compliment. nu-ti roade unghiile.ocam sau sa suparam multi parinti. carti.. Nu eram la mine acasa. mi-a lasat tot: casa. de prezenta lui. un prieten generos.i ofera timpul. a9a ca voi intoarce ce mi s-a oferit: o invitatie. Unele chiar adauga: "Nu am timp sa-i dau . eram la el. un sot bun. Intr-o zi. ii dau copilului sa manince. nu a. Nu ilcontabilizez m nici un fel de registru secret. "Cit m-am sacrificat pentru copiii meW' "La cite am renuntat pentru a ma casatori cu tine!" "Mi-am vindut vasul 9i ti-am cumparat aceasta casa pe care ti-o doreai atit de tare. nu fac calcule. ne poveste9te un tata. Tot astfel poate fi intoarsa placerea primita.coala zicala: "Ursulet de catifea. dau bani imprumut. termina-ti temele mainte sa te joci.. Cine nu a spus sau nu a auzit m recreatiile de la . Punem mai mult pre! pe ce ne lipse$te dedt pe ce primim. A darui poate fi 0 forma de a-I indatora pe celalalt. i-am gas it un apartament. $i in cuplu. un cadou ("El s-a gindit la ziua mea de nai?tere. de a-I lega de sine.. 0 nai?agrijulie. i?ide a fi apreciati. mobila.." "Cind m-a parasit pentru a trai cu altcineva. . muIte femei marturisesc ca inteleg mingiierile sau tandretea partenerului ca pe nii?te cereri sexuale.

iti vine foarte bine.\re se dnd ofera primim prin ofrand este sUrlsul a sa..$i daca ai ~ti ca am luat-o de la reduceri. rediscutari ale unar probleme.. prima noastra intentie este de a Ie respinge sau de a Ie minimaliza . daca nu chiar acuzat (ca nu a remarcat-o mai dinainte). nu putem primi recuno39terea a ceea ce exista? . Reactionam ca ni~te infirmi in a primi. a felului de a f1.Imi place bustiera ta." Cum sa intelegi un asemenea mecanism? Ne devalorizam pe noi in~ine 9i in acela~i timp devalorizam elanul interlocutorului nostru. . de a ne trezi la realitate.Ochii tai arata fantastic astazi.. A primi multumiri Complimentele.. intr-o ofrand a totala.Nu am dezbatut suficient punctul al treilea.. Numai prin privirea ta pot trili mai bine ?i mil pot Inillta spre aUe limite ale posibilului. . nn te biiga tu!/1 Cel mai frumos cadou pe care ni-l poate face uneori celiilalt este tocmai aceasUi rediscutare a pozitiei noastre. /1Aceasta reflectare a noastra in privirea celorlalti ne poate face sa ne punem intrebari. cadouri sau declaratii de dragoste...n face sa se apIece asupra propriilor neajunsuri.> ASCULTA.Ah! E a treia oara dnd 0 imbrac!" Cel care face complimentul sevede astfel respins. Un dar conditionat este 0 afacere. fie ci:ieste primit. Oar ele ar avea puterea de a ne stimula.> INTELEGE Relatii1e 45 meu. . .irilelu1. de a ne deschide noi orizontur1.44 DACA. elogiile. A~a cum floarea emana parfum. care nu Ie rape~te nimic. dovezile de iu:bire sau de admiratie ar putea fi 0 confirmare a nevoii noastre de recunoa9tereoOar. un troc relational.. de \1. A p'\imi Intr-o relatie mai lunga saumai scurta. iar soarele caldura. in numele perfectiunii sau al idealului absolut. Un dar adevarat este 0 ofrand a in spatele careia nu se ascunde nici 0 cerere. E.Am impresia ca fiul nostru nn a inteles prea bine pozitia ta cind ii vorbeai despre ier." II placere emotioneaza al celui cel care maiofera tar~~~ci ~. poate favoriza inceputul unei viitoare schimbar1. Oare ochiul cu care ne privim pe noi in~ine este atit de sever ~ide critic incH. . M-A:.. a anumitor deschideri raspundem printr-un refuz. printr-o retragere. . . respinge ofran dele partiale? Inseamna ca falsa modestie este indiciul unui ideal inaccesibi! al sinelui. asupra neputintei sau a singuriitatii sale. Cred ca nu este snficient de clar..Mi-a placut foarte mult expunerea ta de azi-dimineata. a camportamentelor noastre. .. Aceasta se poate manifesta in diverse domenii: multumiri.. poate semana seminte1e.. 0 reticenta sau 0 deturnare a intentiei initiale.$i in celelalte zile nu?/1 . Un dar rau primit 11rane~te pe cel care-l ofe- Oare narcisismul nostru. intr-un dialog.. Fiecare dintre noi aspira la darurile neprevazutului ~i ceea ce ne ra. A primi un refuz sau 0 repunere In discutie a problemelor $i aces tea par la fel de greu de primit ca 9i incurajarile. M-A:. deseori avem dificultati pe mai muIte planuri in a primi ce ni se ofera. fie ca nu.Ai 0 rochie foarte frumoasa.ca ~i cum in fata anumitor propuneri.."Un prieten adevarat va va spune cind respirati greu. .$tiu foarte bine ce sa-i spun fiului meu.. Ceilalti va var lasa sa va simtiti rau . dovezi de interes. in cautarea iubirii totale atit din partea noastra dt ~i a celorlalti.

Din teama de a nu fi invadati.ca nu a vazut bine cine smt:.. Or.tigatdecit de pierdut atunci dnd cineva I~.....i la influentele celorlalti./I /lPrin aceasta cravata pe care mi-a ales-o.. de a ne oferi un alt punct de vedere.tem. pentru a refuza invitatia la discutie. de a te tran~forma. Mai mseamna ate elibera de acea ./I A primi obiecte Si acestea ne VOl'trezi temeri..... spatiul intim. a accepta din toata inima. Li se pare mai u:. /lFamilia X m-a invitat la masa... a Intoarce darulmseamna tocmai a nu primi..ala. dar nu este tocmai subiectul care ma intereseaza m acest moment. iar omul este de a se schimba. nici nu mai simt vreun fel de gratitudine.ida osteneala de a ne aduce obiectii... 0 mica particica din celalalt va patrunde In intimitatea mea :. ne invita la reflectie: /lNu Iti lmparta:.teIn noi sentimentul de vina ca "nu am merita/l. de a te schimba.tia prefera sa fie cei care daruiesc tot timpul.ipropuneri nea:. de ce cun a:.i-apus amprenta asupra imaginii mele.i.46 DACA M-A$ ASCULTA. port cu mine ceva din ea . Ii voi fi mdatorat. De fapt.. "Mi-a oferit aceasta statueta. /1 A primi mseamna a fi deschis. Este in acela~i timp 0 deschidere ~i un rise de a fi invadat.poate 1mi va schimba perceptiile cunoscute . diiruind. /1.. a pastra. pentru ca darurile lui ma fac sa ma simt triult prea jenata. ce avem deja. A primi inseamnii a-ti asuma riscuI de a fi influentat. de a ne face 0 critica. care sta acum m biblioteca mea. .... ded. este posibil sa simtim ca ne este amenintata nevoia de distant a. ne agatam de de rezistenta. ea :.esc punctul de vedere . Ace:. A primi ce :a nou Inseamna a-ti asuma riscul de ate schimba. Actul de a primi poate fi resimtit ca 0 teama de a nu deveni dependent din cauza datoriei. mclt nici nu mai pot sa-mi exprim mul~umirile m fata lui. "De fiecare data dnd 1mi ofera cite ceva. yom distrage atentia de la noi sau yom raspunde evaziv pentru a pune capat discutiei. imaginea personala. Ceva din el s-a instalat la mine m casa.i ca nu merit atlta atentie. A primi idei noi :. va trebui sa-i 1ntorc darul.. va trebui sa Ie 1ntorc invitatia!/I Orice obiect oferit este m acela:. " In aceste cazuri..teptate A primi treze:.itimp 0 forma de invadare a celuilalt. M-A$ INTELEGE Relatiile 47 Am putea simti di avem mai mult de ci:. . va trebui sa 0 dtesc. de a se patrunde in universul nostru intim.. am senzatia ca se m:..mem m pericol individualitatea noastra deja formata.. a te abandona..tie. punmdu-ne m actiune forta Prima noastra react~este adesea defensiva.. II tin Ia distantii de propriile mele necesitiiti . p1.cine :.or.. "Daca celalalt face prea mult (pentru mine). Smt foarte multi cei care nu accepta sa primeasca. /I A primi are doua tiii~uri.. atunci eu Ii datorez . "Eu am 0 alta parere . $i jena mea este atlt de mare. Daca sIntern dominat de 0 imensa teama I deschi:. uneori chiar prioritatile noastre . oridt de putin. ". pu~ctele de repel' cunoscute. A primi dovezi de interes "Ti-ai schimbat coafura?/I "Cum Ii merge fiicei tale?/I "Pari obosit./I "Ea mi-a daruit aceasta carte..

Cu dt pe sonalitatea este mai distincta ~i mai clar conturati:'i. atentie ~i uneori un raspuns favorabil. " "Vreau sa fac eu acest lucru..ui. invitatia ta mi-a trezit aceasta dorinta." Putem primi doua feluri de daruri: • Cele care raspund unei dorinte deja existente ~i 0 implinesc: un baietel i~i dorea 0 ma~ina teleghidata ~i a primit-o. sa iti protejeze integritatea sub diverse pretexte. inaine ca tu sa ma fi luat la aceasta conferinta. Resentimentul de a primi. de unde var illcalfi dup{11mLlt timp in arta de a primi.te. farfa anumitor schimburi pdtrund adinc in nai. unei nevoi mai muIt sau putin ascunse. atunci a da $i a primi se confunda. ducindu-i vibratiile catre toate unghiurile memoriei. I . • cel de a fi satisfacut.imi'isurii . ai posibilitatea sa dai mai multa valoare. A cere presupune asumarea unui dublu risc: • cel de a fi refuzat. $i dte mingiieri. atentii. la nevoi sau lips'. con~tiente sau inco~tiente. Cereri exprimate sau nu.. Nu vi s-a intimplat sa simtiti acest lucru atunci cind ati ascultat 0 arie de opera? Vocea care se cauta. $i chiar daca dorinta mea nu exista inainte ca tu sa-mi propui. M-A$ INTELEGE Relatiile 49 crisp are de nelini~te care mceardi sa preia controlul. • Cele care trezesc ele msele 0 dorinta. Voar 0 armonizare a dorinfelor ne paate face sa primim cu adevilrat ceea ee ni se afera. iubire nu se pierd astfel. Un dar primit din taata inima fl incinta in aeeea. intreaga sensibilitate ~i indntare 0 amplifica.48 DACA M-A$ ASCULTA. clare sau confuze. sa amplifici ceea ce ai primit. A cere "Tu ma inviti sa mergem la cinema ~ieste tocmai fiImul pe care imi doream sa-l vad m aceasta seara cu tine." "Nu vreau sa datorez nimic nimanui.. cu atit v fi mai apta sa primeasca fara a lasa invadat de celalalt ~i a)e se pierde. i-a dat glas sau a creat-o. In capitolul urmator.-mica. pentru celalalt. Cereri pentru sine. cereri multiple care necesita ascultare. este inamicul numarul unu al capacitatii pentru a putea "Am acumulat prea muIte dezamagiri primi ceea ce-mi ofera el acum. 0 posibilitate sau un interes nebanuit: "Numi-a trecut niciodata prin minFiecare dintre noi da na~tere unui numar impresionant de cereri. iar corpul vostru. Dadi exista acest acord." A primi presupul1e sa ga~e~ti acel echilibru fragH intre a te spre tine ~i ce nu. mtre ce •la~i sa treadi A primi Hira retineri te ca a~ putea fi pasionatade credin~ele amerindienilor. in lant sau simultane. nu putem primi dedt ceea ce corespunde dorintelor noastre." Cind prime~ti ceea ce ti se ofera. pentru ca nu mai pot fi primite. de la temeri la dorinte. ! inchide. "Nu merit . care se lanseaza ~i urca inspre voi este . ne vom opri asupra dtorva forme pe care Ie pot lua cererile noastre. Emafia anumitor mtilniri...i pe eel care ddruie." A~adar.

toate variantele sint posibile. Ii impartagesc. / . la intoarcere". vor declan9a 0 agresiune sau 0 respingere totala . Cel care ma asculta este putin nemultumit 9i crede c. • Daca un tinar indragostit de 0 tinara care nu il iube9te ii propune acesteia 0 calatorie in Italia. Incurcaturile pindesc la tot pasul. Cererea ar trebui facuta pe un fond de libertate a ambelor parti. e greu sa ramii singur cind toata lumea pleaca. vino!"). vor deteriora relatia. cu atit mai greu imi va fi sa refuz categoric 0 cerere sau 0 propunereoIn jurul actului de a refuza graviteaza nurneroase convingeri irationale.. de relatia in care se inscriu.." Propunerea: o atentiet.i asume responsabilitatea acceptiirii sau a refuzu/ui. "prime9te" _. am impresia ca daruiesc. I \ . Nu 9tim nici cum va percepe celalalt acest schimb. de dorintele sau de lipsa de dorinta a fiecaruia. • ocole9te repro9urile 9i plingerile ("Tu nu ai niciodata timp sa ma asculti").ael este cel care daruie9te. undeva intre 0 invitatie 9i 0 propunere realizabila. intr-o relatie nu 9tim ce urmeaza sa facem: sa daruim. inducindu-i asHel 0 stare de disconfort. ma dezvalui. /iis'indu-/ totodatit pe celit/a/t sii-." Nici un cuvint sau act nu pot fi considerate un dar sau 0 cerere in sine.. atunci el este cel care ii face mamei un cadou minunat... acceptind gestul ei de iubire. sau sa refuze. I' . cererile sint de fapt impuneri care nu-i dau dreptul celui care prime9te cererea sa-9i aleaga raspunsuI. Sii avem curaju/ de a cere. "Vreau sa discutam despre colaborarea noastra 9i iti propun ca miercuri sa luam impreuna masa de prinz. "Aceasta mingiiere este un dar pe care-l pot primi fericita 9i relaxata sau ar trebui sa vad in ea 0 cerere?" Acceptarea lumineazil chipuZ.. dar nu 9tiu ce sa fac in aceasta vara . I ! • evita capcana impunerii (Jti impun sa ma asculti. ·Cind un de barbat de franci 50 de ani. incepindu-mi tirada oricind am chef"). cadru u9ii.. Acestea sint frecvente mai ales in anumite relatii dintre copii 9i parinti.. Mult prea adesea. superior. refuzuZ fi dil frumusetea.f A refuza Cu dt imi este mai greu sa accept eu insurni un refuz. sa raspundem unei cereri sau sa primim... . • fere9te-te de dependenta ("Spune-mi ce sa fac ca sa ma intelegi"). penVrea sa-i faea pe plac ma el sale 91il propune sa vlzlteze impreuna 0 expozitie. cu cit ia forma unei propuneri cit mai concrete posibil. Acest joc al interferentelor ne scapa. de conjunctura de moment 9i mai ales depind de senzatia de lipsa. • elimina riscul de a ordona ("Trebuie sa vorbim. poate sa refuze . Acestea il vo'r distruge pe celalalt. Rene Char Cerererile cele mai de temut pentru cel care Ie prime9te sint cele care aduc cu sine 9i 0 acuzatie directa sau indirecta. ramas-bun de la mama sa. ea va primi un cadou sau va darui? o hirtie 100 de in pragul in timp ce i9i ia. ·. $i in cazul in care tinara accepta.•. E nu are chef. aceasta oferta va avea aerul unei cereri. Cel caruia ii este adresata 0 propunere are posibilitatea sa accepte .. sa cerem. "Ii vorbesc despre trairile mele. grijulie "sa nu-i lipseasca nimic pe drum. Depinde de context. M-A$ INTELEGE Relatiile 51 Adesea. "Fratele tau mi-a promis ca ma va lua cu el in vacanta de Craciun. pentru a-i face pe plac.. cerere este cu atit mai acceptabila in jocul unei relatii. dar are impresia ea tru ea imi acorda i s-a facut 0 cerere 9i ny.50 DACA M-A$ ASCULTA..

am descoperit ca la fel de bine pot sa replic la apelurile telefonice care avean drept Ul. sabotindu-ne propria munca. . Pentru ca fara aceste zone de granita. aces tea sint limitele mele.ic scop sa ma faea sa ma simt vinovat sau incapabil.ia limitelor pe care mi Ie impun sau. /I $i las eartea deoparte eu un suspin. dar te voi conduce ca sa-ti fac pe plae..fi spus: /IDa. dar indirect $i voalat va inlocui un mic refuz la obiect pe eare nu am $tiut sa-l impun Ia Exista trei tipuri de refu : • Al gesturilor pe care i se cere sa Ie fae. Poate fi urmarea fireasca a reprimarilor S.. M-as. Voi ajunge sa evit anumite persoane de teama sa nu-mi eeara ceva. /I "Nu ai fost alaturi de mine cind . Un refuz general./I Este cu atit mai greu sa refuzi cind eelalalt arunca asupra ta propriile-i sentimente de minie. i' /lSora ta a venit sa ma vada duminiea trecuta. unica 9i respol1sabila." "De citiva ani. dar eu si-. sa-i arat cit de mnlteonteaza pentru mine./I "Am invatat sa spnn cu adevarat «da» doar indraznind sa spun $i «nn». Refuzlnd. in arice relatie. indolen~a. guranta edificatoare." Am putea inapoia astfel celnilalt mesaje care nn ne apartin. /1 $i atunci rise sa ma las cuprins de un sentiment de vinova~ie sau de neputin~a." Inainte. incercind sa te faca responsabil de ele. in lac sa las in seama celuilalt sentimentele care de fapt ii apar~in: minia. • Al sentimentelor p care mesajele $i comportamentele celorlaIti incearea sa Ie provoace in ./I "Nu ai in~eles. dar nu pot face nimie. ea nu trebnie sa sufar acnmullnd in mine gindurile negre sau sentimentele violente ale celnilalt.i. M-A~ INTELEGE Relatii1e 53 $i totus. De multe ori ar fi nevoie de mult timp." "Am descoperit ca pot sa resping ceea ce nu-mi face bine.Te-ar deranja sa ma conduci la gari.." Jnteleg ca ai sentimentul ca ti-am in$elat as. de teama sa nu Irta simt obligat sa fae ceea ce nu am chef sa fac./I "Las in seama ta amenin~area cn sinnciderea. lnvaf sa fiu eu lnsumi a fiinfa de sine stlitiitoare. manifestarea unei alegeri libere. sa-I eople$ese cu bnnatatea mea. dezagreabil. nedemn de a fi iubit.mine. de disperare sau de neputin~a. uneori dureroase.Nu . spunlnd "nu". mai mult dind inapoi ca racul. riseam sa ridieam adevarate bariere sau ziduri din refuzuri taeute sau din temeri ascunse..52 DACA M-A~ ASCULTA. "Mi se intimpla sa-i returnez expeditorulni a scrisoare san a parte dintr-o scrisoare in care simt proiectia masiva a celnilalt $i prin care simt dl ma limiteaza $i arnnca asupra mea problemele sale. nereu$ita. $i apoi voiam cu ariee pret sa-i fae pe plae eeluilalt. "Nu ma simt deloc responsabil pentru suferinta ta. Mi-a luat mult prea mult timp sa spun «nn». Cite nu faeem fara nici 0 tragere de inima. dimpotriva. credeam ea a spune "nu/l inseamna sa fiu rau. pentru ca toemai ineepusem sa citesc. de explicatii $i de curaj pentru a obtine raspunsuri clare. timp. fi simtit mai bine daca as. doar pentru ea nu am $tiut sa refuzam sau pentru ca nu am putut sa spunem ca de fapt ne dorim eontrariul. refuzurile eategoriee ar putea servi drept borne neeesare stabilirii limite lor. ma cieranjeaza../I _ 1 . • Cel pe eare mi-l impun prin anticiparea consecin~elor.teptarile./I "Vad bine ca e$ti furios. nn te pot ajnta cn nimic. tu nu ai mai venit de trei saptamini.i? .. "Nu ai facut nimic ca sa ma ajuti.. dar nu ma simt deloc vinovat pentru ca nn simt pentru tine ceea ce sperai tn..

mi-au placut dteva scene. Imi place atitudinea ei fata de Nu este u90r sa distingi un efuz care doar sustine contraviata. Dar toto data aducem cu noi resurse. Cind spun cuiva "nu". sa exprimi $i sa te exprimi fata de celalalt $i fata de lume printr-o prezenta valoroasa. Va propunem dteva puncte de repel' care ne vor permite sa traim mai libel'. Sa ifi creezi viata din ce e mai bun in tine. Viata este mi9care . ci in mi9care. cu a vigilenta care sa nu va tina permanent in alerta. este ferma. atunci cind fiecare intelege 9i folose9te aceste patru roluri. cereri. facind parte din retelele de comunicare care exista in noi sau care ne includ. mitul spontaneitatii in ce prive9te relatiile ne conduce cel mai adesea catre un fel de orb ire care ne va provoca nefericire 9i suferinta. pe fondul general al unui sentiment de lipsa.54 DACA M-A$ ASCULTA.de la zborul vulturului catre nori la pasul mititel al unei batrine care traverseaza strada printr-un . fara sa fim con1)tienti ca veghem asupra lui. Echilibrul vine din alternare." sa reugesc sa depagesc stadi 1 de simpla reactie pentru a da riul de unul ofera a alta~ irmatie in Este de preferat na9tere unei care relatii bazate B schimbul delac. $i uneori a uimitoare capacitate de a improviza. fara sa reflectam asupra lui sau sa-l analizam. nevoi ~i lipsuri In orice relatie . de a transforma viata fntr-o traire adevarata $i de a a extinde pfna la limita universalitafii.jie ca sfntem bi1rbafisau femei. Trebuie sa avem grija de acest dar.· dar inteleg ca pentI tine nu este la fel. buna. temeri. sa refuze. in echilibru mtre orb ire 9i luciditate analitica. din maleabilitatea ce ne permite sa trecem de la a pozitie la alta. de a capta realitatea. de a integra visurile in realitate. cind fiecare accepta sa ceara. directa. elanuri. nu lasa lac neintelegerilor. opinii. nu am acelea1)isentimente ca tine pentru mama tal eu a apreciez pentru rigurozitatea ei." "Nu. atit cu ceilalti cit 1)icu noi in1)ine. Aceasta este puterea noastra magica. Cea mai mare parte a relatiilor de cuplu sau a relatiilor dintre parinti 9i copii sint formate in proportie de 80% 9i chiar mai mult din cereri reciproce. intuitie. Ci mai degraba ar trebui sa deschidem larg portile comunicarii profunde la toate nivelurile. Sintem convin1)i ca oferim atunci cind de fapt cerem. Dorin!e. dar in ansamblu mi s-a parut confuz 9i pre a melodramatic. insa de preferat este sa realizam acest lucru fara sa ne gindim prea mult. intram cu 0 suma de dorinte. interese. sa dea 9i sa primeasca. de fapt imi spun "da" rrfie insumi. Din nefericire.." "Nu. nevoi. . M-A$ INTELEGE "Doar eu 9tiu cu adevarat ce simt. nu mi-a placut acest film. Calea cafre echilibru Cred ca a relatie este echilibrata.

" Acest tata ar fi putut sa Ie propuna copiilor sa descrie. alaturindu-li-se in aceasta fantezie irealizabila. a sa ma easatorese eu mama . Dar adesea. $i dorinta neexprimata? Aceasta nu moare niciodata. -~_.. Exprimarea unei dorinte nu inseamna neaparat 0 cerere. desi eu S1 tatallui sintem divortati de cinci ani.. facindu-ne ac11 $i timp doleg. mai ales daca. fara a obliga la 0 realizare eu ariee pret." o "Ond 0 sa ma fae eu mare. insa dialogul va fi mai autentic. M-A$ INTELEGE Dorinte. " Este 0 forma subzistenta a eopilului atotputernic $i in acela$i timp 0 asigurare a puterii proprii. nevoi ~i lipsuri 57 loc interzis.i ai unui bebelu. l$i urmeaza ea/ea sa de dorinta. atunci intensitatea ei va sdidea $i va fi mai U$or de controlat.. dorinta ramine. Orice dorinta are dreptulla existenta sa de dorinta. indiferent daca poate fi implinita sau nu. independent de realitate..a$adar. pentru ca nu i Ie pot satisface. Dar parintii se simt ofensati de dorintele copiilor. nici macar nu ii permit sa simta asemenea dorinte. i s-a spus in mod explicit. ~i violenti.---------------------------------------------- . iar uneari se ina/ta pina Ia a deveni spirit pur. A satisfaee dorintele euiva inseamna intrudtva a-I eontrola. "Fiica mea are tot timpul dorinte care ma lasa fara replica.cu alte euvinte. depa$e$te toate obstaeo/ele. "Nu suport sa-mi aud copiii spunind ca ~i-ar dori sa 10cuim intr-o casa a noastra. David continua sa vorbiasca desp're 0 casa in care vom locui toti trei. prefera sa incerce sa anuleze aeeste dorinte. nu ii permit sa-$i exprime dorinte pe care eu nu i Ie pot satisface. catre bratele in·· tinse pentru ella un pumn ridicat in ziua alegerilor.56 DACA M-A$ ASCULTA." "Nu trebuie sa simti dedt dorinte pe care ti Ie pot satisface . Imi vine sa 0 string de git cind 0 aud in$irind tot felul de prostii . Inci nu a int~les ci ne-am despartit?" " Cu siguranta di David a inteles. dar dorinta lui de a-$i vedea parintii impreuna nu a murit. cereri. pentru ca nu am cu ce sa cumpar 0 casa. Le-am spus sa nu se mai gindeasca la una ca asta. devenim tiranici.. ti Ie pot controla . se insereazii in ce/e mai ascunse ginduri. $i cind nu mai avem aeeasta posibilitate de a eontrola. dineo/a de constringeri.. parintii incearca sa estompeze in copiii lor dorintele pe care nu li Ie pot implini. "Vreau sa fiu eu cel care satisface dorintele celuilalt . dedt sa ii amageasca sau pur $i simplu sa ii asculte ~i sa Ie recunoasca dorintele. Daca 0 dorinta nesatisfacuta este fie ~i macar recunoseuta. mama vorbe$te despre in fiul 1 de 9 ani:intoleranti "Chiar nula intepropriile dorinte. " Ce se intimpla eu 0 darinta nerea/izata? l$i continua existenta. Bineinteles di aceasta nu va duee la qisparitia frustrarii. din teama de a nu fi la inaltimea a~teptarilor. sa deseneze sau sa ii povesteasca despre aceasta casa imaginara. Aceasta ne impiedica sa ne cunoa$tem $i sa ne gestionam rinte1e celorlalti.. devenind ereajie sau nebunie. este pur $i simplu 0 dorinta care se vrea recunoscuta ca atare la momentul respectiv. aceasta evitii toate capcanele. Dorintele Mereu avem tendinta de a confunda dorinta cu realizarea ei. de laprimii pa. dincola de raspunsuri.eu.

parintii. adultii. cum i se intimplase lui in copilarie. 0 tdlire interioara care uneori se exprima printr-un "Te iubesc". 0 recuno$tinta. o alta fetita.. " Cu dta bunavointa ne grabim noi. Nu yom adera la parerea anumitor sociologi care considera ca generatiile ultimelor trei sau patru decenii au fost rasfatate. pe la virsta de 12 ani. Cel care raspunde la "Te iubesc" cu .$i eu" taie in mod brutal elanul care i se ofera. ca 0 expresie a fricii sau ca un imperativ: "Ofera-mi $i tu aceea$i dragoste pe care ti-o dau eu!" Adesea. r "Doream sa-i ating mina. 0 anuleaza pentru a face loc propriei sale emotii.M-A~ lNTELEGE Dorinte. sa ne insU$im anumite dorinte exprimate de copii pentru a Ie transforma in cereri. Gallimard. preocupat sa nu-i imp una restrictii fiicei sale. Sau poate a inteles ca acest "Te iubesc" insemna de fapt "Iube$te-ma" $i a raspuns direct acestei cereri indirecte.atentie. prin a 0 ucide incercind permanent sa 0 trezeasca in Ariane. eventual sa-$i formeze puncte de reper in ceea ce prive$te realizarea lor. exclama 0 fetita.58 DACA M-A~ ASCULTA. Vom discuta dteva aspecte legate de aceasta idee in Capitolul 9.. ll~ . raspunse de indata foarte serios: "Da. copiii sint indrymati mai degraba sa satisfaca dorintele parintilor dedt sa acorde atentie propriilor dorinte. a inteles ca acestui "Te iubesc" ii urma intrebarea "Oar tu. incintata de strimbaturile pe care tocmai Ie facuse. a exclamat cu admiratie: . pentru ca nu $tiam daca el i$i dore$te acest lucru. $tiu 0 $coala de clovni. ma iube$ti?". cople$ite sau ghiftuite din cauza excesului afectiv sau 1 Albert Cohen.$i eu vreau sa fiu pastor!" Drept urmare. iar aceasta traire a mea ar trebui sa se exprime sub forma "Iube$te-ma!". Iubirea Belle du Seigneur (Frumoasa Domnului). • Dorinta mea fl include pe celalalt. oferind solutii care nu raspund nevoii copilului. grija. sa te daruie$ti $i nu sa calculezi la rece sau sa manipulezi. dar nu am facut-o. sa Ie respecte $i apoi sa invete. 0 emotie trezita de el. cereri. Sau poate ca dimpotriva. "Of. Nu imbrati$eaza emotia celuilalt. ea s opri din joaca: oare va asta. care se straduie$te fara incetare sa-$i demonstreze pasiunea pentru "deta$area de cotidian" ~i care sfir$e$te prin a 0 pierde. consideratie -. Astfel imi explic eu e~ecullui Solall. indntata fiind. vreau sa fiu clovn". alta acum! A luat d01'inta mea drept 0 cerere. Iar tatal sau." Aceasta confuzie intre dorinta care se adreseaza celuilalt ~i cea care fl include pe celalalt se transforma adesea intr-un terorism relational. un pastor ce predica din amvon.. ci mai degraba i-o inapoiaza. in Aude sau in Diane. ed." fi obligata sa fie clovn? inseamna mai degraba sa te predai deci:t sa cucere$ti. a$ vrea ca el sa-mi acorde ceva . Atunci dorinta mea este ca celalalt sa-$i doreasca. este un elan care se na~te in mine. dar·cel mai adesea se va exprima tot printr-un "Te iubesc". cu greu.. de ve$mintul tatalui ei. s-a trezit imediat inscrisa la un curs de latina ~i abia dupa multi ani a reu$it. sa se elibereze de a~a-zisa vocatie. Dorinta: folosim acela$i cuvint pentru a denumi doua atitudini diferite in relatia cu celalalt: • Dorinta mea se adreseaza celuilalt. nevoi 9i lipsuri 59 "Cind ma fac mare. 0 sa ma interesez la ce virsta se poate intra $i cum trebuie sa te pregate$ti pentru Chipul fetitei se intrista putin.

0 permanenta deruta din cauza atitor posibilitati care se deschid. cu bratele in aer. dorinta de a-i defaima. cereri. 9i tot a9a. Uneori ii ofer ceva prin acest gest. Aceasta demonstreaza ca.tre realizarea dorintei mele. am sa 0 satisfac in mod imaginar sau simbolic. poate apuca drumul gregelilor sau se poate pierde in prea multe tatonari. am sa 0 intorc pe toate fetele. aceasta poate traversa toate labirinturile aparentelor. dragul meu prieten chinez. Dar ce se va intimpla cu generatWtf care urmeaza. Oricare ar fi scopul sau obiectul dorintei mele. Joc al tensiunilor. merit a atentie. sa le respecti ca pe ni$-' te prieteni dragi $i prefio$i. dorinta te impinge sa actionezi. fiintii transparentii in rochie alba. Dimpotriva. baietelul aduse pe biroul tatalui sau 0 pereche de manu9i. M-A$ INTELEGE Dorinte. mii de persoane de vechiul meu prieten din copilarie. iar aceasta poate lua mii de forme. tipul Jules Verne. mai mica sau mai mare. de a-i vedea murind chiaro In anumite cazuri. Oa. ceea ce o va nimici.>idaca. Familiile sau 9colile care promoveaza 0 deschidere reala 9i o fructificare a resurselor 9i posibilitatilor sint foarte rare. vreau cu orice pret sa intilnesc femeia vietii mele. intr-o reactie in lant la infinit. pe care v-am dorit cu ardoare. dorintii neobi~. Thomas Edison. .nuitii 9i indecentii? • Ce nouorizont imi deschide? • Ce cale incearcii sa itni arate? -- .dumneavoastra. voi merge in intimpinarea dorintei mele prin a ma cultiva eu ins ami. aceea de a fi fericit.laret. voi intreprinde chiar 0 actiune care inseamna un pas ca. Uneori.. realista sau nu. credem ca de cele mai multe ori copilaria este un drum presiirat cu frustriiri. in care copilul i9i investise toate economiile sale. Unui baietel care i9i dorea un ponei. mai presus de orice. dar 0 dorinta implinita aduce eu sine alta. de a fi bolnav.. • Dorinta de a-i face sa sufere pe cei pe care pretindem ca ii iubim.. primele insemne ale unui ca. pe care am urmarit-o 0 zi intreagii 9i apoi am pierdut-o in acel muzeu din Florenta..60 DACA M-A? ASCULTA. nevoi ~ilipsuri Simtim uneori dorinte stranii. 0 casdi 9i 0 crava9a. cel mai bine ar fi sa intru ci:tmai curind in viata . noi ca.utam absenta tensiunilor. aceasta se va domoli sau va deveni mai puternica la cel mai mic gest concret pe care 11voi face spre a 0 realiza. Henri L orit sau cei precurn Nu numai micii Mozart sint asasinati. in viziunea sa. Sau voi incerca sa 0 inteleg mai bine. care se confunda cu absenta dorintei. Fiecare dorinta. sa ascult mesajul pe care mi-l transmite: • Ce conteaza pentru mine din aceasta dorinta? • Ce parte din mine va suieri daca nu obtin raspunsul sperat? • Ce imi mai spune aceasta mica. se vor pierde in viltoarea vietii? / Unde e9ti acum. pentru a 0 impiedica sa ceara mai mult.i Granger.in adincuI nostru.>ici:teva luni mai tirziu. una singura. in calea a27 de tancuri? Imi doresc sa te reintilnesc. ca 9i cum a9 trimite un acont unui creditor ca sa nu ma mai deranjeze . . In sufletul omului nu exista deci:t 0 dorinta cu adevarat puternica. i9i dore9te sa intilneasca unpartener interesant 9i cultivat. 0 vreme. eit de puternic este demersul de a te intreba: "Ce e. merita sa ne punem aceasta intrebare in legatura cu ea: • lICe fac pentru a-mi indeplini aceastii dorinta?" Uneori am sa cochetez cu ideea. tatal sau i-a raspuns: liCe e9ti dispus sa fad pentru a ti se implini dorinta?" . un circuit inchis de necomunicare intensa. Ct' • Dorinta de a suferi. satisfaci:nd-o. doamna.>i. sa nu-fi uiti niciodata dorintele. pe care te-am intilnit in piata Tien-An-Men. Albe. greu de inteles: 61 material. ..ti dispus sa fad pentru a-ti indeplini dorinta?"! Daca sint 0 tinara care..

. i.i agresivitatea) sotului.. Ne spunea ca acest joc a ajutat-o foarte mult sa se distanteze de suferinta ei ..ile sale. fire de tot felul...i arunca acele cartona.tese. iar eu 0 a.. Elmtelege foarte bine acest limbaj./J o alta doamna.i numeasca sentimentele care llmcearca este ca o eliberare.ii lasa ca totem. sa-i arat datele. Cuvfntul. Credeam ca il lini. arta. o femeie care trecea printr-o "Mamieo..tea. Ea nota pe cartona.ile. perioade de regasire. de fiecare data cmd pleca. dt de importante smt acestea.a ruseasea.-:::»'. de la cel mai mic la cel mai mare..'. La inceput am incercat sa-i explic.{W:·.. adica cu cea care ma reprezinta pe durata dt lipsesc.... ~-::~':':"\'X*':'. Am cumparat 0 papu. 0 voi recupera cmd ma mtorc . Jti imprumut e... pe care nu Ie mai simtea sau care fllsesera sa tisfacu te. perioada dificila de singuratate .una mtr-alta.ti dorinta..tiind ca I. pentru a calma nelini.::. pentru ea te pastrez in papu$a ruseasei/.a.i-a seris numele pe papu.tea (.ilipsuri 63 Unii inventeaza meditatii simboliee pentru a-.~'<i:~:*X¥>:':':':'::X'. sa 0 mtelegi ..ipoate manifesta nelini..i trebuie sa lipsesc de acasa in fiecare luna. o mama I ! stabilise un cod care sa-i p~/miUi fiului ei sa suporte mai bine despartirile: .e dorintele .. Imipoveste.. M-A$ ASCULTA. faptul ca astfel poate sa-.i frustrarile pe care Ie resimtea . facea scene dnd trebuia sa plee.62 DACA.or sa fim despartiti. sa 0 asculti. batiste.. accepta mai u. Din cind m cind. unde eram . Eu am luat doua.. Fiul meu se opunea. frustrarea sau u.: / Clnd trebuie sa plee.arfa sa. /J E.i eUidi relapa eu dorintele irealizabile.... ale lor sau ale eelor apropiati. erau ein<. dar asta nu Imbunatatea cu nimic situatia. cered.i." . in loc sa 0 arunci la discretia oricui.e pe care erau notate dorintele ce se mvechisera. . / "Am Inceput un curs de formar~ .. e..i Ie strecura in saculetul care sUitea agatat la ea in bucatarie. Fiecare .i ee faceam..i exprime.i sa 0 protejezi impotriva unor posibile agresillni. M-A$ INTELEGE Dodnte.i de lipsuri....... $i eu ant mai putin dorintele la diserejia oricui ..ez pe a sa pe noptiera din camera mea de hotel.. exprimmdu-se verbalm fata acesteia.. revedea continutul saculetului .-::&:{:::::~:-:::.» Uneori 1ipun bomboane m eea pe care i-o dau.a mea.i chiar sa rida de aceasta..arfa mea. nu te pierd. iar tu sa Imi dai una de-a ta.arfe. sa-.i confectionase un saculet de pmza pe care brodase urmatoarele cuvinte: "sac pentru dorinte/J. iar copilului i-am dat trei. nevoi ....urarea judndu-se cu papu. Nu va Ii/saji nevoile. programul. legaturi mtinse mtre doua rastimpuri de absenta: perioade de absenta.:. simbolurile $i joeurile se nase din dorintele nesatisfaeute. Ii spun: «Dorese sa Iti Imprumut 0 papu.te tot felul de jocuri/ mai mult sau mai putin tandre sau agresive cu papu. Sa-ti recuno. pentru fiecare dintre noi.

imi deschideam cufarul. Fiecaf(~dorinta este dublata de una sau mai multe temeri.i cerere...imteam trist. aeeasta ma va duce la minciuna." Oaca dorinta ar trebui sa fie m primul rmd ascultata. ca mi-ar place a sa-l vad mai des 9i ca mi-a9 dori sa desfa9uram impreuna diverse activitati.. de dezaprobare sau de schimbare ne face sa ne ascundem dorintele.i la mstrainare. dadi mi Ie reprim. acceptat." "Imi doream sa maduc sa ma a~ez pe genunchii tatalui meu. aflindu-ma in suferinta ~i lipsita fiind de multe. $i bineinteles ca nu ceream niciodata nimie. imi recl9tigasem "Am inteles. 0 cerere are nevoie de un raspuns. Oaca refuz sa Ie vad.. recuno~tea un barb at.te suflete~te cel mai tare nu este frustrarea. a unui eve" In serile in care ma .ilimp imi era aUt de frica . dupa multi ani.i lipsuri 65 Un am . ci negarea dorintelor.. "Oar nu vreau sa-mi aeaparez sotia eu aceasta dorinta nesfir~itiL Ii eel'. sa Ie inteleg." I "Timp de mai multi ani. ~i va fi necesar sa Ie privim 9i pe aces tea in fata. De exemplu. cered.d-·ainventat a pe~tera a lui Ali Baba din propriile dorinte.i sa ii ceri ~i celuilalt sa adopte 0 pozitie. Fie ca este yorba de acceptare. ii eel' sa-mi acorde 0 jumiHate de ora. de refuz sau de negociere. tot astfel nu reu9im sa facem diferenta intre dorinta . "Simt 0 nemarginita dorinta de a fi auzit. M-A$ INTELEGE Dorinte.. ajung sa-~i ascunda sau sa-f}i nege propriile dorinte. legat de amintirea unei mtlmplari. seamana fntr-un feZ cu nif}te morti vii.64 DACA M-A$ ASCULTA. dar m acela:. " .. ca de fapt ma casatorisem ca sa-i fac pe plac mamei mele. inteles. A cere mseamna sa adopti o pozitie .. de ascultare..i ne sehilode. din dorinta de a reduce fn mod miraculos intensitatea conflictului. Nu ~tiu daca proiectul va reu. sa Ie recunosc in mine sau m ceilaW. ceea ee nu este acela~i lueru. nevoi ... Teama de frustrare. I talgia mea devenea melancolie. iubit ~i ajutat". Ie cenzurez sau Ie acopar cu 0 falsa deta~are. Aceasta indrazneaHi de a cere este pentru unii 0 descoperire surprinzatoare. m-am simtit eliberat. dar pentl'u mine eonteaza foarte mult ca am putut sa formulez aceasta cerere. sau 0 clip a de atentie. un medic cu care am a relatie mai speciala." Cei care. cu totul diferit.dfonier deboramd de )amintiri ~i atunci nosniment sau a unei relatii. ca sa-mi iasa un bebeluf}?" Ceea ce ne dauneaza . trecmd sub tacere dorinta mea de a avea un alt mod de viata. Oupa aceea. Cererea adresaHi celuilalt "Oare cum se pun astea .. am putut sa-i spun unui prieten de-al meu. illl! / Cererile A~a cum confundam cu u~urinta dorinta eu realizarea ei. am trait alaturi de 0 persoana. Fiecare dintre acestea era simbolizata de un obiect unie. A fost mcmtat de aceasta cerere. ascultat. "In aceasta dupa-amiaza. Nu mdrazneam sa am propriile mele dorinte. un intreg . mi se parea indecent.i.

Tatal.imai ascunsa este cererea deghizata in plingere sau boala...iface ascultata cererea.itcel mai bine sa facem in cuplu a fost sa ucidem dorinta. sa cer. • plingerea sau invinovatirea.. relapile ramin la un nivel atit de superficial. invatind totodata mii de alte modalitati de a Ie exprima.ima multumesc sa spun. "Cind visam la un sot imaginar. Cred ca asta insemna ca trebuie sa ghiceasca :.ia renunta la acea speranta adinca din noi ca yom primi fara sa cerem.ide parerea mea?" "Noi de ce nu mai mergem la cinema de atita vreme?" Intrebare retorica prin excelenta.. • ve:.teti in cele de mai sus cereri precise pe care nu indraznim sa Ie exprimam.. . Un tata care are probleme cu fiul sau adolescent simte nevoia de a deschide 0 cale de comunicare cu propriul sau tata. Nu he mai cerem nimic :..dori.Vom spune cu mult mai multa u:. sinit.urinta: "Nu ma asculti" decit "Asculta-ma!" Nenumarate incercari de comunicare e:.i ea este la fel ca mine.nicul fIde ce nu" . e deprimant. la rindul sau.. ingroapa orice comunicare posibila sub un munte de vorbarie :. Dorinte." "Duminica sint frint de oboseala. sa comunic. va intoarce acuzatia.ii:. ca yom fi intele:.66 i I \ DACA M-AS' ASCULTA.ueaza din start.. Astazi realizez ca ar fi imposibil :. . poate nici chiar sa Ie gindim! In limbajul curent.i fara sa fie necesar sa ne exprimam. pentru a-:. $i mai indirecta :. inutila intrebare "De ce?" se substituie adesea cererii. Cel care dore:. Multi dintre noi au fost educati sa-:...ifalse raspunsuri..icenzureze cererile directe. M-AS INTELEGE .i nu facem nimic. "Noi de ce nu vorbim niciodata despre asta in :. • apoi.te sa adreseze 0 cerere pe care mai apoi vrea sa :...edintele de lucru?" "De ce nu zici nimic?" "De ce nu tineti cont :. " Un inceput gre:.. iar discutia solicitata se va impotmoli in acuzapi reciproce.i-ovada indeplinita va trebui sa gaseasca mijloacele potrivite: • mai intii." o . Ce pacat!" Cele mai folosite mijloace pentru exprimarea unei cereri sint: • acuzatia. a explicatiilor.... Ne pierdem vremea in pat:.. aranjeaza sa se intilneasca cu el intre patru ochi :." "In prezent.teptarilor mele fara sa fiu nevoita sa Ie exprim. oamenii comunica din ce in ce mai putin. Dar a cere irtseamna :." "Ceea ce am reu:. ascunzindu-le in acela:. Se hotara:.a in el.ie mai bine a:. "Ma simt inutila........ In orice caz.a. dar cu ce pret! . nevoi 9i lipsuri pentru 67 increder~.i formuleaza cererea de destainuire astfel: "Tu nu mi-ai dat niciodata voie sa ma exprim.itimp. cazind in capcana de a-I descalifica tocmai pe eel caruia vrem sa-i adresam 0 cerere. imi spuneam intotdeauna ca trebuie sa fie prevenitor.. cered. \ca-mi revin increderea :. nu mai avem timp nici macar sa vorbim. Cred ca recunoa:.isperanta.it. iar· din cauza migrenelor mele nu pot face nimic din ce a:... pentru a mentine treaz interesul. cerere se poate ascunde sub forma unei acuzatii sau a unui repro:.. nu am chef de nimic. sa-ti vorbesc." "Sint atit de aglomerat cu lucrarile. :..te sa mearga sa-i povesteasca prin ce trece el acum....te un raspuns pozitiv. in cazul in care prime:." Da. se va justifica.... va intra in defensiva.isa raspunda a:. A fost 0 adevaratadescoperire mine.. acest fIde ce" aluneca pe panta justificarilor. $tiu ca 0 sa-mi spui din nou ca sint un prost.

" Anumite persoane au 0 extraordinara abilitate de a-I face pe celalalt sa para ca a cerut. Cel care cere i9i asuma 0 responsabilitate. Conflictul interior aduce 0 tensiune teribila 9i de aici se na9te propria dorinta sau chiar cerere ... uneori dificila el este cel care se angajeaza.ilipsuri 69 Sa luam drept exentplu 0 cerere in casatorie! Nu este suficient sa faci declaratia 9i sa propui 0 data. retinerile mele. . eel mai greu este cfnd celi'ilalt riispunde "Dd"! "Adesea. va trebui sa fiu capabil sa intretin 0 conversatie interesanta. dadi nu iese bine. sa nu-mi ceara ceea ce nu ma simt in stare sa-i dau. c~reri. "Mama mea ma invita la ea in week-end. iar eu am alte planuri. • Care sint fanteziile mele sau cel putin ceva din rodul imaginatiei mele. imi revine sarcina de a-I ajuta pe celalalt sa ma ajute. nu ma pot duce fara sa imi folosesc toate resursele 9i punctele de interes pentru a 0 intreFne. • Daca solicit 0 intilnire. $i de un angajament in acela9i timp.. Trebuie (dar de cele mai multe ori uitam) sa accepti sa descoperi (9i sa spui): • Ce a9teptari am de la aceasta situatie noua . care imi plac mai mult. • Daca Ii cer sa stinga televizorul.. . intrudt cererile mute sint la fel de apasatoare. " "Imi cere sa li ofer flori 9i asta imi ueide placerea pe care a9 avea-o . • Care sint zonele mele de intoleranta (ceea ce nu este negociabil). pentru ca nu eu sint cel care a cerut. trebuie sa am ceva de spus. dupa car~ se pIing ca uneori celalalt cere prea multo Cererea celuilalt Cererea pe care mi-o adreseaza celalalt va declan9a uneori in mine un conflict interior. Un sot care se temea de reactiile sotiei ne povestea ca el nu avea niciodata initiativa unui contact sexuaL "In felul acesta. va trebui sa fiu capabil sa 0 primesc 9i sa 0 intretin .. limitele mele. pastrindu-9i asHel 0 pozitie care li se pare mai sigura.68 DACA M-A$ ASCULTA M-A$ lNTELEGE Dorinte. • Daca solicit ajutor. ma scutesc de 0 posibila deceptie . • Ce sint dispus sa fac pentru a 0 intretine.. sau mai bine sa nU-9i doreasca 9i nici macar sa nu a9tepte." "Necerind. 0 sa se supere pe ea insa9i... eelmai greu este cfnd celi'ilalt raspunde "Da"! Aceasta exigenta se regase9te in orice cerere.. ca celalalt sa nu ceara. nevoi :. oferindu-i florL" In cazul a~umitor cereri. • Daca solicit atentie. I' I I~~~~ • Daca telefonez cuiva. ne spunea el.

cererea celuilalt activeaza in mine doua aspecte contradictorii sau antagonice.. imediata..ioferta. Ah! Cite cereri inutile care nu intllnesc nici urechea." De cele mai multe ori.. care acopera planuri atH de diferite! Oare vrea sa spuna "imi doresc" sau "simt ca imi lipse~te .. daca el m-ar parasi. "? Dincolo de nevoile fiziologice... insista clientul ~i simte cum 11 cuprinde furia impotriva cizmarului care se incapatineaza sa nu-i implineasca nevoia din acel moment..ce expresie ambigua ~i confuza. dorinte in contratimp. Sintem asemeni unui client care vrea neaparat sa cumpere piine de la cizmarie. nu pot trai fara el. di timpul trece in defavoarea lui.. Folosim acest sistem in multe relatii. dar absolut niciodata despre teama lui ca i~i va pierde erectia. bineinteles. greu de abordat ~ipentru care n~provoaca multe emotii. "E! vrea ca eu sa ma schimb pentru a deveni femeia visurilor lui. in incercarea noastra de a gasi raspunsuri la nevoile noastre rau intelese batem la porti inchise.. " sau poate "simt un impuls catre .. pentru ca asta m-ar aduce in conflict cu mine insumi. imperios necesara. " Decalaje infinite. cereri. uneori se aduna toate pentru a face intilnirea imposibila. lucru care 11inspaiminta inca de la na~tere. nici corpul celuilalt! Nevoile ~i lipsurile "Simt nevoia sa .70 DACA M-A$ ASCULTA.ilipsuri 71 "In seara asta am chef sa stau acasa. care sint adevarateIe mele nevoi? Uneori cad in capcana interioara de a-mi transforma dorintele in nevoi. cerind cu oinsistenta tenace (uneori feroce) ceea ce Cererea celuilalt are asupra mea un efect distrugator numai in masura in care na~te in mine un conflict intre dorinta mea de a raspunde ~i refuzul meu sau imposibilitatea de a da curs cererii. dar n~ pot. au zis ca «daca-mi face placere»! Ei confunda prea adesea placerea mea cu a~teptarile lor." Aceasta femeie indragostita a ajuns sa vada in iubitul ei singurul raspuns posibilla 0 lipsa din ea insa~i. Obiectul alegerii ei este. ." "Nu prea am chef sa pierd zece zile de vacanta la parintii lui. "Oare sa renunt la 0 parte din mine ~i sa cred ca in acest fel voi implini a~teptarile sotiei mele?" . M-A$ INTELEGE Dorinte. Desfa~urarea acestor negocieri ma va antrena in conflicte nedorite ~i in modificari care ma vor costa energie. Numai sa nu mi-o ceara.. nepotrivit. sa fie 0 ¢oincidenta miracu/oasa zntre cerere . dorinta mea dispare. cael nu i~i mai gase~te locoOar e mult mai u~or sa ma prefac decit sa rise sa ne certam sau macar sa-i vad figura dezamagita dnd spun nu. \ "Viata noastra s~xuala este un subiect fierbinte. "Dar eu am nevoie de piine".. " .. nu ~tiu ce s-ar alege de mine.. dorintei celuilalt: "Doresc ca tu sa-ti dore~ti chiar in momentul in care eu imi doresc sa . Poate ca cizmarul are piine." Cererile de natura sexuala sint cele care strica eel mai mult anumite relatii conjugale. nevoi :. iar acesta nu va face dedt sa renasca ~i sa mentina un gol mai vechi din ea insa~i. uneori trebuie sa negociez cu mine insumi. " sau "mi-ar fi de folos in dezvoltarea mea personala sa . Deseori. Pentru ca cererea se adreseaza mai ales . de neabatut.. Ii cerem unei alte persoane sa ne ofere ceea ce nu are. Intre dorinta de a satisface ~i teama de a nu satisface. sper ca sotia mea sa nu-mi ceara sa 0 insotesc la cinema. "Am nevoie de el." Ideal ar fi ca cererile celuilalt sa se mu/eze pe disponibilitatiIe mele. dorinte aminate. dar are pentru sine. Iar el nu va vorbi niciodata. Ce pentru imi cere e prea mult rrune. cum au facut anul trecut. ceea ce face ca ele sa impuna 0 satisfacere .

Ea traie. Vrea sa-l salveze.teptare in. Caut inca." "E. pentru ea va renunta ella droguri . "Tot ceea ce noi nu am gasit impreuna. Este eeea ee el nu imi da. nu a.i cu toate acestea tot el este antidepresivul ei. mai ales daca eu nu a. noi folosim in psihologie ideea de lipsa. 0 direetie.i are pretul ei.. are pentm sine.terge lipsurile din mine. fi cum sint.. ea Ii controleaza angoasele. "Cit de fericit a. 0 speranta namita. fi cu tine daca nu ai fi cum e...72 DACA M-A$ ASCULTA. singura capabila sa-l ajute.. Din cauza lui este ea deprimata .tere incercarile de a prelua controlul asupra celuilalt. mai mult decit placerile noastre comune. dar I?idad mi-ai oferi-o.... cu un curaj extraordinar..ti." Oar acea hirtie nu va fi suficient de mare sau de stralucitoare pentm a ascunde lipsa ce rena.. imi voi recapata increderea in mine. putea niciodata sa 0 primesc cum se euvine..te agatata de el ca 0 liana . eu ~i In specifiee Momeala unei dorinte transformate in nevoie este iluzia do anumita persoana. energia vitala. El se drogheaza ...i mereu ren. tocmai pentru ca mi-a lipsit atit de mult." "Nu suport ideea ca tatal meu ar putea muri. 0 anumita situatie sau 0 anumita realizare va ..." "Daca ar fi mai maleabila . " . este eeea ee ma tine eel mai tare legat de el...i punete nevralgiceoDrama separarilor... tacerea ne sudeaza unii de eeilalti. IIA. E ca 0 radacina care a intrat in ea . pentm ea eu n-am vorbit niciodata eu adevarat cu el.iDaca a..elata devin principalul ciment al unei relatii. ea va fi 0 fiinta unica.ecul comunicarii noastre ma impiedica sa ma despart de tine. De aceea...i care Ii suge maduva." 73 persoana de alaturi nu are (. Oar preluarea controlului i.te mereu in mine. Viata ei a capatat un sens.~1Eizeaza jurul aeestei lipse fundamentale ~i aa. $i astfel se mentine ceea ee putern numi "relatia provenita din nevoie".. de gol cu privire la situatiile din trecut: sint etape din copilaria noastra pe care nu Ie-am trait a." Pentru a clarifica sensul cuvintelor. vrea sa imi oferi toata dragostea pe care nu am primit-o de la mama mea. " "Dadi a.i totu... decit intilnirile noastre.a cum ar fi fost necesar . tot ce nu am putut realiza impreuna ma leaga :.. unii dintre acel?ti fOl?ticopii devin obe~i sau anorexici. S-a agatat de cirligul intins de el . ea se consuma. intelege mai bine ce vrea . grija ei permanenta. o a.te..i consolideaza dependenta ucigatoare..'ipsuri fieearuia.i care au Uisat in noi goluri .ascute. Fixatiile cele mai chinuitoare iau na. nevoi 9i lipsuri "Daca ar vorbi. a pierderilor celor dragi sau a abandonurilor sint parte a angrenajului conditiei umane..i nu-i mai poate da dmmul.. $i nu te voi putea parasi decit atunci cind voi ajunge la tine." Ceea ce ascundem de celalalt solidifica viata familiilor. Fie ca incearca cu disperare.fi mai sigura pe mine.arte.. El devine obsesia ei. acum . nu pentm eelalalt).ieste alcoolic.i la alcool. avea un copil. un punet de sprijin imperios necesar.i totdeauna..iimai tare de tine. mijlocul de a ajunge la tine.... viapa. cered. M-A$ WTELEGE Dorinte. viata.tere in jurul unui gol care cauta cu disperare sa fie umplut.ii ehiar daea are. Legatura eu eelalalt este de fapt lipsa. mai feminina." Oar toata viata acestui copil nu va fi suficienUi nici macar pentm a apropia marginile prapastiei.... sa umple golul reeunos- ..i pretinde ca 11hrane. "Acest sentiment de gol dinauntrul meu ar disparea daca a. iar aceasta cautare disperata exaeerbeaza ." "Daca imi iau licenta.. Astfel iau na. de a ne intilni. o lipsa nu poatefi eompensata. Relatia din nevoie se transpune in multe ori intr-un daea ce descrie infernul sperantelor de.

i mai evidente in acela. prin aservirea eeluilalt. iar in mine se nasc conflide intre nevoile mele. dimpotriva. dnd soarele se ascunde . pericolului care Ie ameninta existenta.nta pe care 0 consider semnificativa.. sa Ie treaca pe un alt plan. Se creeaza 0 legatura.i de ani de zile fac tot ee pot pentru a gasi acest sprijin. celelalte nevoi dispar.. Prudenta nu dif.i exprimat. sa Ie controleze.i renascute intr-o relatie. sigur ca nu. dar nu ma pot. descoperirea ca celalalt de~ine raspunsul (aude. eu la fel de muH euraj. dar am nevoie . dar care ma vor apropia de tine.. a fuma.easea.i pierd importanta. Paradoxa 1 este ca numai autoerotismul (a mine a. transformindu-9i nevoile in dorinte: ei fae sa se nasca dorinte pe solul nevoilor. Cind vad in celalalt un raspuns la nevoile mele. prin dezeehilibrarea eeluilalt . Inca mai exista in mine aeeasta dorinta de dependenta../I Nevoile a caror satisfacere nu depinde exclusiv de mine ma fac dependent. imi es~f6arte a~este douagreu nevoi sa echilibrez. Unii. ca celuilalt ii sta in putere sa-mi satisfaca. nu mai sint eu cel care detine raspunsul. sa Ie dilueze.i timp? Nu. vitale. Ea se concentreaza asupra unei fiinte. nu-mi mai pot asuma satisfacerea propriilor nevoi. Astfel. numai ea imi poate da aceasta confirmare.teptarea unui raspuns. pentru a se apara de posibila suferinta . "Am nevoie de tine. pot impinge ascetismul relational pina la autoprivatiune. atunci aeeasta relatie naseuta din nevoie se va manifesta printr-o posesivitate uneori exeerbata.i se dezvaluie cu zburdalnicia unui copil. dar restul tine de un mister ce trebuie pastrat pentru totdeauna. a citi.i sa conciliez "Am nevoie de lectura. asupra anumitor persoane ce nu pot fi inlocuite. dragostea este de multe ori a.. 0 apropiere.ide relatii. pe buna dreptate sau nu.ez..i in ancorarea sa intr-o fii. dezvoltarea. a te plimba singur. esentiaUi.. inteleptii.74 DACA M-A$ ASCULTA." mama care . Legatura este tocmai polarizarea unei nevoi asupra unei persoane care pare sa detina polul complementar. Astfel fac cei care scriu despre nevoi.amentul se instaleaza atund dnd cred.i de dependenta.i intelege) la a.. M-A$ INTELEGE Dorinte. Ata... poetii vietii..teptarile mele eele mai importante. "Doresc sa fiu luata in grija... Ma ata. astfel incH sa seape de atractia gohilui. Altii incearca sa Ie depa. merg pina la a-. sa-mi alimenteze .. In sodetatea noastra suprasaturata se instaleaza jungla nevoilor.. cu siguranta. nevoi ~i lipsuri 75 cut .. Atunei dnd nevoile de supravietuire fizica nu sint satisfacute. ce corespunde eu eeea ce imi lipse.ament . poate.. legatura va consta in polarizarea acestui ata. foarte vechi . cele mai aseunse . aseunse sub inveli9urile temerilor sau ale dorintelor. cereri. Daca este yorba de nevoi vitale. a te satisfaee singur) poate face ca nevoile mele sa nu devina dependente de 0 relatie.satura niciodata de spectacolul asfintitului. Ea intelege ca nu tot ceea ce i se pare bine unui eopil (sa manince numai cio- o ./I sa fac ascultate . poate chiar de neinlocuit. in fiecare etapa a vie~ii noastre/l. dar incep sa cred ca adevarata mea nevoie este sa invat sa ma des cure singura. chiar daca tu nu iti dai seama de asta. pentru a nu se lasa inghiti~i de prapastia imensa..." .. incerdnd sa se reduca la forma cea mai simp la. rezista. na$tere viefii. Efortul de a-ti descoperi propriile nevoi in evolutie permanenta. vreau sa ma indrume cineva in tot ee intreprind .. fie ca..i nega propriile nevoi..te mie. Altii se straduiesc sa fie mai liberi. este 0 munca de 0 viata./I Atunci imi pierd autonomia.. .tie sa satisfaca nevoile autentice ale fiului ei eu siguranta ca nu-i va satisface toate dorintele. pentru a-mi satisface nevoile. i..i nu sa-mi stinga nevoile. Folosim aid cuvintul "nevoie" eu sensul de "eeea ee favorizeaza ere9terea. "Simt nevoia ca mama mea sa ma priveasca ca pe un fiu.i de mii de alte persoane pe care nu Ie cunosc inca. 0 sujocif. Oare drag ostea doar asta inseamna.. spunea 0 tinara. "Am nevoie de singuratate.

ti plonjeaza in sentimente de furie:. " ..icererile noastre..te.. sint contrare intereselor noastre bine stabilite! Ar trebui sa ne apleeam nu atft asupra stringentei nevoilor noastre. in Iant.i ni se pare ca nu mai exista alta solutie decit depresia.idevalorizarea sau starea de razboi. $i cfteviolelzte se ascund in suportarea amabilitiitii. Sau despre dificultatea de a trece de la reacjie la relajie Cite violente . ale adultilor. AUt de multe dintre dorintele :. ne simtim uneori impin~i ciitre un impas.. sa doarma cu mami) este neaparat bine pentru el ~i pentru dezvoltarea lui. -4.. M-A$ INTELEGE colata. Reactiile .i neputinta. iar fiecare dintre protagoni:.76 DACA M-A$ ASCULTA. sa se cuke la miezul noptii. ca ~i cum am fi inghititi de 0 pilnie de confuzie :. Yncrizele mai mid sau mai mari ale relatiilor noastre. invinovatirea :. minia. kcercarile de dialog devin 0 combinatie a doua forte reactive exacerbate.. f?- "lmi ascund temerile ~i ineertitudiniIe sub masea tipetelor ~i a plfngerilor.. se ascund in agresivitatea negatii sau refulata. Nu mai intelegem nimic:. ruptura..ide nelini:.. ci mai ales asupra url1lelor de jerieire pe care ele Ie lasii in noi. Atunci ne aflam intr-un blocaj al relatiei sau al comunicarii. nebunia.

>i va medita timp de ore 9i zile. facindu-l pe celalalt responsabil sau lasJ:ndu-i impresia ca intr-un fJl sau altul a contribuit la nefericirea sa. vinovat. Cantitatea de energie risipita in timpul unei vieti este incredibila. Aceasta dinamica a emotiilor poate fi intilnita la cea mai mare intensitate mai ales in relatiile de cuplu. $i in aceasta zona sensibila.lni decit atacul razbunator sau justificator. ca 0 persoana care ofera mult. Sper ca nu ai 9i tu de gind sa li te ala turi. se va preface supusa :. Jar partenera ii raspunde: "Ai suficient timp pentm a gramada de lu- cruri. semnele mele de interes nu conteaza niciodata. 9tiu bine. ci consumat. avind in acela9i timp dublul sentiment de rautate 9i tristete. este atlt de imatura etc. ce pune stapinire pe el. e un sac fara fund.>itimpul"pierdut". Mult timp se VOl'apropia unul de celalalt cu teama :. Este ca a lovitura de sulita ce-l mobilizeaza pe cel interpelat sa reactioneze profund. care va antrena uneori un intreg joc de reactii. uneori chiar mai multe saptamini. "Ea e de nesatisfacut. Ceea ce m-a uimit adesea a fost constanta.>i energia cu ea." Ranita la rindul sau. asta nu ma stimuleaza!" "Dar eu te scot in ora1. $tii. de a mi-l face inferior sau de a-I pedepsi.>i nu VOl'indrazni sa-:. Atunci se va apropia de el cu un suds gentil. ca toat1:ilumea imi cere cite ceva 9i-mi reprogeaza. dar niciodata pentru mine!" Barbatul se simte atins in punctul vital al imaginii sale de sine." La rindul ei. eram un adevarat specialist al acestor atacuri.>i concilianta. Simte nevoia sa fie vazut ca un partener satisfacator.78 DACA M-A$ ASCULTA. "Nu imi propui niciodata nimic. nu ne putem abtine sa nu pronuntam acele cuvinte. atacind din nou: "Tu nu faci nimic pentru noi. ne Val' rani. La fel este:. Discutia care duce la impas incepe de obicei p:cintr-o atitudine de denuntare: unul sau celalalt aduce in discutie ceva ce nu ii convine.>ire. de9i ea poate aparea in orice relatie personala sau profesionala. deprimat. Pentm ca nu m-ainteles. sintem incapabili sa controlam in vreun fel ceea ce spunem. macinat in dezbateri. imi pierd timpul :. un prag de toleranta scazut.>i vorbeasca despre relatia lor. Ti se pare normal ceea ce vine de la mine. Acestea Val' dauna atit celui ce Ie traie9te.ladesea.>i probabil se va teme simtind violenta pe care a declan:. atunci cind s-a lasat condus de reactie in detrimentul relatiei." Un barbat se plinge intr-o zi ca nu are timp." Jar el. aveam un fel de vointa incrincenata (masochista. vinovat. nu face decit sa ma acuze intotdeauna. iei totul de-a gata 9i ma neglijezi cu des avir:. facind in mintea lui procesul celuilalt. aparent banala va juca un 1'01 de detonator. se va adapta sau se va intoarce. II cuprinde 0 violenta irationala. partenera poate abandona. pentm ca a fast atins un punct slab. Se simte judecat. ar trebui sa nu existe dedt ea pe lume. $tim ca anumite cuvinte ne VOl' indeparta unul de celalalt. M-A$INTELEGE Reactiile in lant 79 De-a lungul vietii. VOl'mari neintelegerea 9i totu9i. a parte fragila mai mult sau mai putin ascunsa. furios. se poate descalifica~ la nevoie: "Nu mai sint interesanta. incrincenarea 9i dispel' area cu care dezvoltam 9i intretinem un ciclu de reactii care va dura mai multe zile. a9 putea spune astazi) de a-I ~ impinge pe celiHalt la limita.>at-o revendicarea ei. . tu nu e9ti niciodata cu adevarat multumita!" lI$tii bine ca am prea multe de facut. nu sint niciodata suficiente. va gasi a forma de a da valoare unui detaliu. nu m-a ascultat sau pur 9i simplu nu m-a auzit. Din acest tumult nu poate t11. se va inchide mtr-o tacere densa :. "In tinerete. ca vom avea dupa aceea destul timp sa reparam sau ca celalalt va intelege. dar atit de gre9it. in nefericiri de neinteles. :. cit 9i celui ce Ie suporta. Ceea ce-i ofer eu nu este niciodata primit. Pierdut in sensul ca nu a fost trait. a fraza neinsemnata. avind in acela9i timp sentimentul real. simtit. devalorizat. a zona de imaturitate sau de vinovatie. al acestor daune aduse unei relatii. In acele momente. fiecare dintre noi a putut simti pe propria-i piele aceasta violenta indreptata impotriva propriei persoane. nu ai de ce sa te plingi.>i ea va medita :. ma intreb de ce mai stai cu mine!" Sau se va opune.

simtind ca acest pol i-ar apartine celuilalt.ltiudi ai nevoie de mine. in pragul toamnei unei vieti intregi.M-A~ lNTELEGE . patologic inseamna "ceea ce blocheaza evoluFa".irecunoasca propriile zone de imaturitate.. Ii serve:. $i furia de a se ~ti surprinsa In gmjeali'i sfir~i prill a a seaate din sarite . frinindu-9i impulsul de a reactiona emotional.... Nu suport sa 1.. se va impune problema separarii. dupa ani 9i ani. intotdeauna e greu sa determini daca este yorba despre un impas de comunicare sau despre un impas real. chiar sa-ti acord mai putin timp. Reactiile in lant 81 El: "Am nevoie sa ma simt liber fata de tine.isimti '0 dorinta irezistibila de a-:.i tabuuri in timpul dialogului." Impas.. blocaj. pentru ca Ie vede cu o mai mare evidenta la celalalt... pentru ca el sa nu treaca dillcolo fara sa 9tie cit de mult 11 iubise. Impasul datorat unei comunidiri bazate mUlt prea mult pe reactie ar putea fi depa9it respect"md anumite ritualuri :. Este yorba despre incompatibilitatea nevoilor 9i a pozitiilor adoptate. nu vorbe:. datorata asimetriei prea accentuate. "Simt nevoia sa . prea diferite..isa-:...icelalalt incearca sa-:.80 DACA M-A~ ASCULTA.. In caz contrar. $i. dincolo de mdoielile lor :.) Impasul real este cauzat de dorinte prea puternice. Barbatul din acest exemplu va refuza sa simta :.iasume responsabilitatea propriilor sentimente:. . se va instala 0 relatie patologica. sa ma retrag. in sfir9it.i poate schimba profund pozitia fata de viata 9i nu poate sa se apropie de cel care are 0 cerinta diferita. " Ea: "Simt nevoia sa-mi acorzi mai mult timp 9i sa te implici mai mult in relatia noastra. $i unul :. Aceasta frumoasa fraza din Gabriel Garda Marquez cu privire la Dona Fermina Daza. (Fiecare vorbe9te despre sine.irelua viata alaturi de el.. evitind sa-1.te celuilalt drept . pentru a se apara..i sa fie atent la proiecFile pe care Ie face etc. Garda Marquez $i uneori." G." In cazul in care acela care cere cel mai mult nu-:. contine esentialul regretelor 9i ata9amentelor noastre: "Ea se rugase lui Dumnezeu sa-i mai ofere mikar o clipa. Pemeia va ramine concentrata asupra nevoilor ei nesatisfacute. daca nu amindoi partenerii.. Am nevoie de tine.ipoaUi spune ceea ce nU-9i spusesera 9i sa refaca tot ceea ce alta data facusera prost. pentru ca sa-:. Constatam adesea aceste dinamici de cuplu m care unul. Cind unul se exprima.. de la mceput..te des pre celalalt in locullui. celalalt asculta. este posibil sa mtelegi. Terorisrnul dorintei ca celalalt sa-9i doreasca nu lasa lac minunii unei dorinte adresate celuilalt. ce era necesar 9i ce era inutil din toate aceste confruntari bazate pe reactii.. care il gase9te pe sotul ei pe patul de moarte. E ca 9i cum am fi SUpu9i unei incerdiri haotice. care se rasfring asupra celuilalt 9i asupra relatiei. en Intatdeauna. ataea .. Pentru noi.. violente sau perverse.li dezvolte propria autonomie afectiva.

pregatita sa taie creanga pe care este a~ezata. Aceasta largire ar necesita sa ne retragem proiectiile din punctul de ancorare pe care I-am gasit la celalalt ~i sa ni Ie reintegram ca pe ceva care ne apartine. partenerul nesatisfacator. in el se va trezi simtul datoriei ~i dorinta de a repara. proiectindu-~i continutul asupra celuilalt. Doar nu gase~ti in fiecare zi un salvator perseverent. a fiintei iubite. femeie. cauza desemnata: cmar el.82 DACA M-A$ ASCULTA." "Te-ai schimbat cfnd eu voiam sa fii constant. Cind imi intelege durerile ~i face totul pentru a ma ajuta. o "Totu~i. totul se petrece ca ~i cum incon~tientul ar incerca sa devina con~tient de el insu~i." "Nu e~ti niciodata linga mine cind am nevoie de tine ~i vad bined te-ai saturatde mine. starea de nemultumire ~i amaraciunea pe care Ie resimte ~i care se datoreaza unei vieti de alcoolic." Buretele de ocazie nu-~i da seama in ce masura intretine sistemul celuilalt ~i-l face sa functioneze la maximum. $i acest"celalalt" aflat foarte aproape de noi se treze~te. neobosita ~i convinsa ca "gratie iubirii (ei). incetind asHel sa sufere. el va sdipa de toate acestea". de care va incerca sa scape." Dinamica buretelui Anumite relatii de iubire par cHidite in principal pe suferinta ~ipe intretinerea acestei suferinte (in sine sau in ceUilalt). gesturi de respingere. in care se va zbate. Buretele poate sa ajunga insa la saturatie." • "Nu te-ai schimbat. nu-~i va mai reveni niciodata. Printesa se simte torturata de eroul care venea s-o salveze. Aceasta dinamica a polaritatii vizualizate la celalalt ne orbe~te. de nerabdare. suferinta femeii ~i-a gasit punctul de fixare. AsHel. 0 recentrare care sa ne aduca mai multa luciditate ~i." . el este eel care ii redeschide fara incetare ranile pe care pre tindea ca Ie cicatrizeaza. iar aces tea vor fi asumate cu multa generozitate (mai ales la inceputul relatiei) de catre 0 femeie devotata. Indepartare.1n realitate. M-A$ INTELEGE Reactiile in lant 83 punct de fixare pentru un aspect din propriul sine. frustrat in nevoia sa de a-I face pe celalalt sa-~i revina ~i atunci situatia se va inrautati. a~a-zisa victima nu este. iar acesta 0 va lua in stapinire pentru a se ocupa de ea. nu pot sa 0 las singura in aceasta stare. imbibat la maxim de angoasa 9i de indoielile celuilalt. anxietatea ~i sentimentul ca nu valorez nimic. care m-ai ajutat ~i mi-ai promis sa imi redai dorinta de a trai. amenintari voalate cu despartirea. "Ma simt iubita ~i recunoscuta cind se ocupa de mine.. urmarit de proiectia nemiloasa . cautarea altor partenere. "Tu. unul produce suferinta ~i 0 raspinde~te. Daca 0 parasesc. cu atit mai mult cu dt acest joc al oglinzii incepe foarte devreme intr-o relatie ~i cu dt uneori doar 0 terta persoana ne permite 0 rea~ezare. Aceasta absorbtie devine semnul de recunoa~tere al iubirii. in timp ce celalalt 0 absoarbe. cu un comportament al carui sens nu-i apartine. deci. a~adar." "Nu te-ai schimbat cfnd eu voiam sa evoluezi. deci. i~i va arata suferinta in fata unui barbat. De acum inainte. este aceea de a ne impiedica sa ne largim dmpul con~tientului." Un alt barbat nu va putea oferi dedt depresia. in ciuda vointei saJe. Este atit de bine sa te simti inteles in nefericirea ta ~i in nelini~tile tale profunde. Nu ma iube~ti cu adevarat ~iprin ajutorul tau nu ai facut dedt sa ma legi de tine. 0 comuniune reala. Functia proiectiilor noastre. ma simt iubitoare. de exemplu. investit cu 0 trasatura. Cele douit repro$uri fundamentale fntr-o relafie de iubire sau de cuplu sfnt: • "Te-ai schimbat. Barbatul va incepe sa 0 faca el insu~i sa sufere pe cea a carei suferinta vrea sa 0 u~ureze. Acest aspect este resimtit de eel diruia ii apartine ca inacceptabil.. tu imi cuno~ti nelini~tile ~i faci totul pentru a-mi mari senzatia de abandon. repro~uri sau acuzatii.

Se prea poate sa fi implicat in relatie un imperativ din exteriOl~pe care mi I-am asumat. incepe sa se considere el insu9i 0 victima hartuita de cerinte imposibile sau invinovatita de a fi indraznit sa spere intr-o schimbare. M-A$ INTELEGE Reactiile in lant 85 Daca barbatul invinovatit va persevera in devotamentul sau. va intra in cealalta 9i Ie va distruge. 9i dupa dtiva ani. Evolutia uimi astfel de sistem poate duce chiar la 0 reaetie fizica indreptata asupra propriei persoane sau asupra celuilalt pentru a sdpa. Incon9tientul nostru ineearca probabil in acest fel sa aduea la lumina 9i sa puna la ineercare zonele sale eele mai fragile pentru a Ie luera. ca 0 ie9ire din nebunia acestei relatii.84 DACA M-A$ ASCULTA. am impresia ca eu nu mai exist. ajungind pina la 0 criza. ce aspect din noi in9ine angajam in legaturile pe care Ie cream? Dupa 15 ani de casnicie. pentru di eu ma ocup de tine". pe amindoua. imprumutata din scheme ideologice sau pur 9i simplu din personaje ireale. Aceasta consta in a fugi de sine insu9i. trebuie cn acest lucru sa dud la ceva. asistam la treceri catre acte spectaculoase (accidente grave. parcata astfel incH sa blocheze intrarea. plin de remu9cari9i de suparare. Sistemul se poate dezvolta din ce in ce mai mult. dinamica este aceea9i pentru fiecare dintre ei.. ce vine de la celalalt. el face pentru celalalt 9i astfel 11indeparteaza. in a se trada. somatizari acute). Continui sa-I vezi pentru ca vrei sa te ci7siltore$ticu el. aceasta avind 0 dubla semnifica~ie: sa-l retina pe celalalt 9i-n acela9i timp sa-limpinga s-o abandoneze. barbatul incearca sa panseze ranile pe care el insw. adid 0 imagine a mea idealizata. victima unor accidente. aceasta situatie de dependenta reciproca va cre9te: nici unul dintre cei doi nu va avea grija de el insu9i atita timp dt se va concentra asupra celuilalt 9i va fi preocupat de nefericirea celuilalt. sa fim stimulati in punctul in care funetionam eel mai imatur 9i mai aberant. Dubla misiune pe care 9i-au incredintat-o unul altuia un barbat 9i 0 femeie contine 0 violenta tainuita: acest "Eu fac ca fericirea mea sa depinda de tine... Femeia va produce din ce in ce mai multa suferinta. s-a dus sa vorbeasca cu primarul saUlluipentru a cere intelegere 9i sprijin. a Ie brazda. pentru a ie9i. Probabil ca am implicat 0 imagine frumoasa a mea intr-o imagine frumoasa de cuplu . Devenind in acela9i timp calau 9i salvator neputincios. Se simte obligat sa i9i recunoasca propriile nevoi." . in care multi salvatori fug de fapt de eiin9i9i. ii cere celuilalt sa faca pentru ea. ma9inii sotiei sale. s-ar putea sa asistam in aceasta faza la crime 9i mor~i simbolice. Falsele angajamente Gare ce parte. care la rindul sau se va imbolnavi sau va fugi. Daca fiecare dintre cei doi refuza sa renunte. cautind astfel 0 ie9ire. 9i ea. 0 transformare sau prudenta in fata altor alegeri. Vreme il1delungata am crezut ca visele mele Ie confineau $i pe ale lui. Suindu-se la volanul propriei sale ma9ini. Aceasta parasire este dorita ca 0 u9urare. E ca 9i cum am cauta sa fim 10vi~i in punctul nostru eel mai vulnerabil. "Cin~ ne vedem eu cineva foarte mult timp. Femeia cauta sa fie luata in grija.>ii Ie face. Vedem adesea ca alegerile in iubire se opresc asupra persoanei eelei mai apte sa ne aceentueze lipsurile 9i dominanteIe sistemului nostru personal. sa devina serios. bineinteles. De9i abordarile par diferite. propriile a9teptari 9i aceasta 11rane9te. Un alt barbat 9i-a descarcat pU9ca de vinatoare in scaunul din fata al ma9inii sotiei sale. lntr-o zi. Apoi. deci tu e9ti responsabil de nefericirea mea" este 0 forma de impunere la fel de crunta ca 9i imperativul "Trebuie sa fii fericita. Femeia va avea atunci tentative de sinucidere sau va fi.. pina dnd va aduce la saturatie capacitatea de absorbtie a partenerului ei. Regasim aici 0 dinamica frecventa. un barbat este cuprins de 0 furie nestapinita impotriva . se prea poate sa descopar ca am pus in joe un "fals eu". In aceste faze.

Ne-a luat ani de zile sa ne acomodam:. nu ma mai regasesc. pe rind 0 foarte frumoasa pisica din PQr'~ care 0 a$ezasem pe 0 noptiera rUli~ patul meu.tem exemplul de angajamente luate intr-un moment al vietH noastre in care ele il reprezentau pe eel sau pe cea cu care eram la acel moment. se adreseaza fondului a ceea ce sint eu ." In labirintul falselor angajamente $i al fidelitatilor parazitare ma pierd. am alte aspiratii. existil iubiri-pepiniere. "Promite-mi ca nu 0 s-o faci pe mama ta sa sufere cind eu nu voi mai fi aici... Cu totii cunoa:. un prieten care credea ca 0 sa-mi faca placere.ipisica mea am avut 0 relatie dezastruoasa. la 40 de ani. a direi prezenta nu se potrivea deloc cu modul meu de via tal pentru ca eu lip seam adesea de acasa. trece cu mult dincolo de sentimentul imediat. adica nu implica eul meu profund." "Contez pe tine sa-mi continui opera daca eu nu voi mai fi.fi dorit sa am 0 pisica.ise pot dezvolta nu din constringere." In cazul angajamentelor mai mici." Trebuie sa $tim ca atunci cind facem ceva impotriva vointei noastre..inu ma pot elibera." Angajamentele smulse "pe patul de moarte" sint printre cele mai de temut :. Sinceritatea esentiala.86 DACA M-A$ ASCULTA.i la mine insumi consta in a recunoa$te ca angajamentul mea nu este real. trebuie. care s-a angajat fata de acest barbat cu 15 ani mai in virsta nu mai sint eu. il voi face pe celalaIt sa plateasca pentru asta :. prin recunoa$terea propriilor lipsuri. "Tinara de 23 de ani.dbcu negru. pe care nu mi-o exprimasem niciodata.. "Ar trebui sa-mi faca placere sa fiu invitat. Imi materializasem $i imi transformasem aceastil dorinta l. iar aceasta dorinta se lega de una mai veche din copilarie.ine pot apasa toata viata..isa descalific viata noastra impreuna. ci printr-o alegere libera facuta in prezent. dedI sa ma arat sociabil $i sa accept . Astazi. eu :. mi-a:." Multe relatii pot urma aceasta cale :." Oa. M-A$ INTELEGE Reactii1e in lant 87 "Astfel m-am trezit implicata in relatie prin intermediul cuiva care m-a definit. • . 11yom face pe celalalt sa plateasca. sa alegi 0 femeie de religie cre$tina. care a hotarit in locul meu ceea ce ar trebui sa fiu $i sa fac. in urma unui angajament luat in trecut... Anumite angajamente sint luate in perioade de criza. Astazi ma simt angajata fata depisica mea. printr-un plus de clarviziune asupra sentimentelor autentice.ivoi incepe sa sabotez :. Astfel.. onestitatea cu privire la ceIalalt:.:umpai. dezorientata $i neputindoasa.. pentru a nu declan$a conflicte sau din obligatia de a ma conforma. ceva ce totu$i nu-mi face pUicere. care Ii permit unei persoane sa se dezvo/te. "Iti promit sa nu ma mai apuc niciodata. pentru ca dorintele sint ca :. mi-a oferit 0 pisica cu alb $i negru. mai departe.. Citeva saptamini mai tirziu.. dar ma simt legata de el prin faptul ca-i datorez recuno$tinta :. pentru un viitor apropiat.itrenurile: 0 dorinta poate ascunde 0 alta. sa se implineasca.. prin raporturi de forta mai mult sau mai putin clare." • Alte angajamente iau na$tere de-a lungul evolutiei unei relatii de iubire. Daca mi-l mentin. Intr-o relatie. cea pe care 0 pot avea fata de mine insumi. Ea mieuna incontinuul intr-atit indt vecina mea mi-a propus sa ma scape de ea. mi$cata de aceasta atentie :. ma uit. Am acceptat acest cadou. "Daca te recasiitore$ti..icerintele. oferindu-i astfel posibilitatea de a merge sa iubeasca in alta parte. iar daca nu-mi face placere inseamna ca nu sint normal.. "Intr-o anumita perioada.. Drumul catre adevar $i catre un angajament real trece prin sinceritatea fata de sine. spun "da" pentru a nu rani.i sa ne recunoa$tem una celeilalte nevoile :.i m-am fortat sa cred ca imi facea placere.

. I~i detesta mama ~i. fiica sa. a~teptarilor formulate sau inchipuite ale celuilalt este a dubla capcana: mai intii.dadi l-a~ refuza. exprimata sau presupusa. tinind fie sa Ie satisfac. In aceasta perioada. a devenit neputincios. Ii va descrie chiar ~i lucrurile care a irita ~i a indeparteaza de el. Acest barbat se simte obligat sa dea socoteala pentru eeea ce a facut in absenta iubitei lu1. sa raspunzi fara voie. Se simte nefericit in aceasta situatie. pentru ca nu ~tim care sint a~teptariIe reale ~i in general contradictorii ale celuilalt. i~i imagineaza ca mama ei va fi mai putin nefericita. E divortat. a celuilalt. ca incredibila na~tere a fiicei sale ("Am facut un avort ~i un chiuretaj la spital ~i doua luni mai tIrziu eram inca insarcinata") era felul ei de a raspunde a~teptarilor mamei sale: "Aveam 35 de ani. M-A$ INTELEGE Reactiile In lant 89 Nevoia de a raspunde a~teptarilor celuilalt Multe blocaje relationale se datoreaza unei nevoi stringente de a raspunde a~teptarilor celuilalt. Trebuie sa accept aceasta situatie." Jean Paul ne vorbe~te cu emotie despre a~teptarile sotiei sale: "Vrea sa a insotesc daua week-end-uri pe luna la parintii ei. $i apoi." "Cea mai puternica dorinta a mea este ca fiica mea sa devina cu adevarat independenta. ~i eind imi faci un bebelu~?»" Oa. Oar nu incetez sa a ajut. nici unul dintre fratii mei nu era casatorit ~i ea imi spunea de fiecare data cind ma vedea: «Ei. In van ar ameninta c€lalalt cu sinuciderea. compasiunea.88 DACA M-A$ ASCULTA. cu migrene. 0 urmarese eu dorintele mele~i nu-i dau voie sa ~i Ie exprime pe ale ei. sa ma gmdesc ce ar trebui sa faca sau sa nu faca. uneori ehiar impotriva vointei tale.nu ne-ar trezi dedt. fie sa ma raportez la ele pentru a-mi conduce propria viata. poate. Catherine spunea referitor la iubitul ei: . Nici un fel de misiune explicita sau implicita nu ne apasa dedt daca se agata de dorinta naastra de a raspunde a~teptarilor eeluilalt. De fiecare data cind a incercat. sa vrem sa reparam sau sa protejam." Obligatia de a raspunde a~teptarilor ce se nase intr-o relatie. iar el nu-~i va da seama ce se intimpla. in afara nevoii noastre de a fi recunoscuti ~i aceeptati ~i a senzatiilor noastre corporale ~i intuitive. sa-~i gaseasca 0 locuinta a ei pentru a-~i continua studiile. cu disperarea sau cu emiterea de sentinte . pentru ca nu a poate paras1.. dar continua sa traiasca cu satia sa. Terorismul relational nu ar aparea daca nu ar exista ace asta nevoie de a te conforma a~teptarilor aparente sau aseunse ale celuilalt. Fara sa-mi dau seama. Nu ne-ar putea face sa ne simpm vinovati. sa-~i asume raspunderea. nevoia de a satisface eererea afectiva a celuilalt se inradacineaza in noi inca din copilarie." Louise a inteles. "Nu ma pot impiedica sa nu-i spun. Jl'lI1ma sa. cum ~tie di eu ma inteleg bine cu ea. Bebelu~ii au 0 capacitate incredibila de a-I stimula pe Louise. in sfir~it. o misiune nu este apasiitoare dedt daca ne-o asumam.$tiu di are nevoie de mine. ar fi muH prea nefericit. sa gasesc solutii in loeul ei. supravietuirea noastra depinde de aceasta afectiune ~i nu dispunem de alte referinte sau structuri personale in afara instinctului de a tri:\i~i de a supravietui. pentru ca este imposibil sa fii cu adevarat tu insuti daea te eonditionezi sa satisfaci cererea.

Picind examenul.. ne yom trezi antrenati in paradoxuri :. " "Se devalorizeaza pentru ca eu sa reiau pozitia de stapin. de a ghici.tesa ma devalorizez pentru a-I repune pe el in valoare..idore:. participind Ia nevoile celuilalt. sa se indeparteze de mama sa.. M-A$ INTELEGE ReactiiIe In Iant 91 cei din jur....iimpasuri de nerezolvat: • Daca percep ca cererea celuilalt este "Opune-mi-te. ea raspunde dorintei mamei ei de a o pastra aproape." do- Atftia parinti 11..." o adolescenta nu va reu:. Dar aceasta tentativa de eliberare este conditionata inca de pozitia celuilalt.90 DACA M-A$ ASCULTA. de un conflict sanatos pentru a se descarca de agresivitatea acumulata. sau sa-i vorbesc deschis despre dificultatile meIe. de fapt..u-l'i dau seama ca numai ei Ie pot "permite" adolescentilor sa traiasca departe sau diferit de ei.. inserindu-se in viata celuilalt. tocmai pentru a-I asculta. este pentru ca vrea sa-i admir meticulozitatea ... de a imparti multumire.ti. de a ne trezi dorinta sa ne ocupam de ei.. ori mai mult sau mai putin perversa.0 buna imagine de sine". ca persoana interpusa. de a presimti :.i ma va contesta in acela:.. ea a:.i sa treaca un examen care i-ar permite sa intre Ia 0 :..putea sa ma regasesc aici pe mine.. Pentru unii e 0 necesitate sa traiasdi astfel.. nesigurantamea.te din imbinarea "fidelitatii" cu . multi incearca sa scape de nevoia de a raspunde a:. voi fi tentat sa nu-l ascult. iar ceea ce-mi cere de fapt este sa-l ascult vorbind despre propriile lui indoieli . ca e indispensabil. • Sa zicem ca un altul ma ataca :." "Se ia de-mine pentru ca are nevoie de 0 cearta.. ceea ce ar insemna sa-:.. pentru a trai cu sentimentul ca e nevoie de el... In adolescenta. Aceasta se na:. locul tau .teptarea celui- .ti..teapta de la ei...teptare este idealizata. fkind tocmai opusul a ceea ce se a:.teapta de la mine sa fiu intru totul de acord cu punctul ei de vedere atunci cind ea 11ataca pe al meu! Ea imi devalorizeaza pozitiile :.... admirat.i timp dore:.iparaseasca ora:.itimp. pastrat.ide a raspunde a:..ipare sa acorde imp ortanta aprobarii mele ...de a capta :. " "Daca imi critica dezordinea. 111. dadi in mine predomina criteriul "raspunde a:.teptarii"? Caci ma pot pierde in dorinta de a descifra :.. mai ales daca aceasta a:... " "Ma provoaca. "La modul ideal..ide a polariza asupra lor sentimentele parintilor sau a ocrotitorilor de ocaZle. Aduitii poarta adesea cu sine aceasta dorinta de a inteIege. "Eu. atingind punctele mele sensibile. din dorinta de a fi iubit. crezind ca ea ma va urma:.ul natal.ide a prevedea a:.. nu ma ascuIta". eliberarea de propria dorinta de a placea.. de a trezi nelini:." "Imi propune sa-l parasesc pentru ca eusa-mireafirm rinta de a fi cu el. apreciat. Scopul este.i i:..teptarilor celor din jur. Dar functionind astfel. dar in acela:.teca eu sa fiu mai puternic decit el pentru a-I lini:. Cum a:. pentru a nu dezamagi.teptarii celuilalt. lalt pentru a i se conforma..coaladin Paris.

Daca nu manifesta interes pentru ceea ce spun. $i parintii lor. este in virsta. in orice caz. "Cu ce drept ii spun ca . risc prea mult sa 0 ranesc.. Vreau sa $tiu cu toata vulnerabilitatea mea. acum adulti.M-ai in$clat? . cu toate emotiile trezite in mine. " "Nu voi indrazni niciodata sa-i spun asta mamei mele.)" .> INTELEGE Reactiile in lant 93 "Ma provoaca sa 0 parasesc pentru a-i dovedi inca 0 data ca nu poate fi iubita cu adevarat de un barbat. adic(1pin cauza reactiei mele la reactia celuilalt $i din teama defi:pnsecinte. Atunci se instaleaza taceri nesflr$ite. care invadeaza spatiul iubirii $i il polueaza. Nu. "Ma las U$orblocata de reactia celuilalt. acest inefabil e ca un cancer." Multe sentimente $i ginduri ni se par inexprimabile din cauza reactiei pe care 0 anticipam la celalalt. Avem altceva de facut.. chiar cu suferinta.. tac imediat.. "Nu putem spune totul. " . dar nu negindu-mi sau refulindu-mi reactiile." . " $i de cite ori nu intra relatiile in impas din cauza acestei false intrebari! Sintem uimiti de forta interdictiilor care apasa relatiile dintre fO$tiicopii. imi retrag imediat afirmatia. De altfel. voiam sa $tiu. ".. nu lucrurile acelea care apartin trecutului (sechelele litigiilor mai vechi). .. nu-mi place sa fii trista.. a$teptarile-temeri. Daca 0 umbra de iritare trece pe chipullui.. nu .» Atunci ma straduiesc sa trec imediat la 0 aHa stare.Pai.Cind $i cu cine? .. vreau sa ascult pina la capat aceasta opinie care ma enerveaza $i ma face sa clocotesc.Te agasez? -:. Ii vorbesc despre tristetea mea. daca tot ma intrebi. a$teptarile paradoxale sint nenumarate.. Vreau sa $tiu. Acest spatiu se creeaza prin nerostirea a ceea ce ar trebui rostit..$i incep sa pIing de furie $i de durere...Ei bine. da. are dreptul sa-$i sfir$easca viata in lini$te. (ar trebui sa spun ah." $i acel ceva ascuns. iar el imi raspunde: «Ah." "Ceea ce-mi spune ma agaseaza. Un eveniment central care nu va putea fi imparta$it de doua fiinte care se iubesc. in anumite perioade "Nu voi fndrazni niciodata sa-i spun mamei me/e ca. 0 separare." ." A$teptarile idealizate.. ar insemna sa-i ranesc inutil.> ASCULTA.92 DACA M-A:. Intotdeauna impasurile din comunicare $i din relafiile intime rezulta din combinarea a doua impulsuri de a reactiona. vezi. tacut. 0 data. $i acest inefabil care circula intre doua fiinte care se iubesc acapareaza treptat spaFul ramas libel'. cind . dar continua. 0 trecere in $omaj.. dar asta nu inseamna ca ma a$tept sa se opreasca imediat.. Ei nu ar intelege. da.. vara trecuta. "Nu am dreptul sa . a$teptarile-do- ale relatiei lor. «Oar voiai sa $tii!» Da. $i apoi nici nu-mi place ca celalalt sa tina cont prea mult de reacFa mea. M-A:. Voi invata ceva din aceasta agasare.. ". mtr-o zi ar trebui sa punem in discuFe aceasta notiune: "Am dreptul sa .

iata urma. pentru di aeceptam sa tacem... dar mie-mi place ar. pentru mine este important sa-ti spun asta.i0 sa-r.i n-o sa ma mai sarute.oise Dolto: "Ne gasim prea adesea pe planeta Tacere . ar. cerfndu-i. sa vorbim numai despre sine.. aeceptind sa vorbirn numai despre proprla traire. 0 sa se blocheze r. r..icriticile care-mi trec prin cap dnd imi vorber...te. 0 voi face sa se simta prost r.i mai mult sentimentele r.." "Daca-i spun ca respiratia ei care miroase a tutun ma deranjeaza.. fraze eu dublu sau triplu sens vor para- .. 0 voi jigni." Pentru a nu-l agresa pe celalalt. "? Noi propunem ea dimpotriva. fiindca am umilit-o.. Se va sirnti obligatii sa mcerce sa ma distreze sau nu 0 sa ma mai invite." Sa fndrazne$ti sa spui.. 0 s-o deranjeze r." "Daca-i spun ca smt convins ca minte.iagresat. acele lucruri ascunse celuilalt se vor perpetua..-i spun ca mi-ar placea sa-mi vorbeasca direct. $i astfel...i pretentios.tica n-am ier. Astazi. $i suferintele fiecare pentru sine. irnpactul care a ramas.. ea 0 sa mvenineze toate mtilnirile noastre prin aluzii directe sau indirecte..ipiarda spontaneitatea. .. nu va putea refuza r.ieu nu voi mai r. jignindu-l. continufnd sa-pi asumi responsabilitatea pentru ceea ce ai trait. ." "Dadl. umilindu-l sau fnvinovapindu-l. nu ar mai eomunica cu mine.. "Daea-i spun ca ma plictise~te.teptmd telefonullui.. Mi-ar repro:ja lipsa de autonomie.titoate judecatile r.. s-ar simti mvinovatit. $i cmd 0 sa ma sune. intrfnd fn spatiu1 sau intim.itimp sa creada ca ma simt bine?" "Daea ii spun ca ma agaseaza sa 0 vad aUt de atrasa de barbatul acesta fad r.." "Daca-i spun ca nu-mi place cum ma mmgiie. Nu spunea Fran<. sa-ti aduc la cuno~tinta acea parte din mine ignorata.tidaca ma suna din dorinta sau din obligatie." "Daca ar r.. se va simti prost r.in-o sa-mi mai spuna nimic.. sa indraznim sa spunem.i 0 sa-mi ascunda r. 0 sa se supere r. El vrea sa fiu independenta.94 DACA M-A~ ASCULTA.iimpulsurile eL" "Daca ar r.. M-A$ INTELEGE Reactiile In lant 95 o "Sa ne pastram tacerile .lata ce am trait.sa fiu dependenta de e1. prefer sa taco $i tocmai tacerea mea ma agreseazii ant pe mine eft $i pe celiilalt.. sa mghitim. voi avea un gust amar. Dar pot sa-i permit sa ma raneasca lasindu-Im acelar." Pentru ca aeeasta tacere se va exprirna prin mii de alte semne. sa fugim. Cite gesturi." "Daca-mi declar dorinta de a-mi telefona miine. simtit.." "Daca-i vorbesc despre celelalte relatii pe care Ie am.i-miva purta pica.ittot week-end-ul.a.

. se amage$te. eu nu vreau sa percep propria mea teama.." Deci continua. daca eu llias balta. crezindu-se iubita pentru ceva ce nu este. Ce ofera. virgina $i fara interes pentru barbati. In iubire. de conformare $i de aprobare din mine. din intoleranta la suferinta. sa nu ma mai iubeasca." Imaginea idealizata sau deformata pe care celalalt 0 are despre mine nu-mi va dauna dedt daca intllne$te in mine 0 dorinta profunda de a corespunde acestei reprezentari. devin un treciHor. acceprmd sa primeasca iubirea mamei sale. ar fi putut sa continue. Fara acest impuls de a ma conform a. Mi-ar spune: «Nu mai efJtifiica mea. acuzatoare.96 DACA M-A$ ASCULTA. spune aceasta femeie care. Daca I-a intretinut 20 de ani. 0 catolidi ferventa. Ce face in realitate 0 tinara italianca ce locuie$te in Franta atunci dnd nu indrazne$te sa-i spuna mamei sale. nu trebuia sa divorteze pentru atita lucru . Nu se poate simti cu adevarat iubita atita timp dt se as. Retragere nu doar fizica. " $i timp de mai multi ani va suporta greutatea. In arice caz. Ea ramine cu 0 lipsa. M-A$ INTELEGE Reactiile 'in lant 97 zita intilnirea! Tacerile imbufnate. sliibiciunea $i autosabotarea nu au efecte dedt asupra celor care stnt chinuifi de vinoviifie. acea tikere de nepatruns care face prezenta proprie $i pe a celuilalt ~i mai insuportabila. ci ~i afectiva. pentru valori in care nu crede. in timpul vizitelor in Italia. Dintr-o prea mare reacpe la reactie. imi poate deschide alte oportunitati prin aceasta patrundere in viata mea.cunde pentru a nu dezamagi. "Nu mai are pe nimeni. la 40 de ani. Elimi poate largi orizontul. ma scufund in aparente $i a$teptari. ca pe 0 forma de interes (sint important pentru el) sau ca pe 0 solutie la care eu nu m-a$ fi gindit. I-a luat in grija pe fratele sau alcoolic dupa ce acesta a divortat. ea iubirii mamei sale? aparenta. Puterea dependenfei pasive. mai putin prezent in ea. ca traie$te de mai multi ani cu un barbat casatorit? "Mi-e 0 frica cumplita sa nu pierd dragostea ei daca afla cum traiesc. Oferind iu- a . Nu tu fmi provoci team a. Acest ciment va tine legati pentru mult timp barbati fJifemei pe care totulH desparte. Teama de pJ. la dezamagire sau la minia celuilalt. "Ma pierd in aceasta relatie. amenintarea vital a este cea a pierderii.erdere. doar pe cel care se crede datar sa remedieze incapacitatea celuilalt de a-$i asuma raspunderea propriei persoane. a~ putea considera punctul de vedere al celuilalt ca pe 0 propunere interesanta (poate ca e 0 idee buna). 0 minciuna. violenta de a trai cu un alcoolic. acest lucru capata 0 importanta insuportabila doar din cauza acestui complex de supunere. Dadi celalalt imi dicteaza comportamentul. 0 imagine ireala. impotriva propriei vointe. trece prin eliberarea progresi-· va de nevoia de a fi iubit fJiaprobat. Dar astfel ea pierde. sa se arate 0 fiica cuminte.» E in stare sa ma respinga. eu imi conduc barca. daca-mi vorbe$te despre mine in locul meu ~i enunta ce ar trebui sa fiu sau sa fac. de paraslre e un ciment puternic in multe relatii afective sau de iubire. care ar trebui sa-l conduca pe fiecare mai aproape de elinsu$i. $i mai ales de nevoia de a fi iubit pentru ceva ce nu e$ti. "Nu-i pot cere sa pIece". Dictator poate fi numai acela care dicteaza bazindu-se pe 0 amenintare vitala. uneori renunt la propria afirmare. teribile. a retragerii celuilalt din relatie. $i pentru a-mi asigura prezenta in celalalt. Nu-i pot face asta. Eu devin mai putin prezenta in el. $i-i port pica cumnatei mele pentru ca a divortat. Procesul de maturizare. Sincopele in comunicare sint facute dintr-o prea mare sensibilitate la reactiile celuilalt. nu-i mai ramin dedt parintii sau vagabondajul. Greutatea a$teptarilor tikute sau exprimate 11apasa. Mentine un sistem copilaros ~i regresiv pentru ea insa$i $i pentru mama sa. de o con$tiinfii mcarcata $i de nevoi compensatorii.

ne spune ea..i dorintele.iar fi raspuns in functie de acest sentiment. Adesea fi cerem celui mai neputincios sa "faca ceva". In orice familie exista emotii "care nu se cuvin"." $i deodata ea a explodat: "Inceteaza sa-mi ceri...aseluni de viata impreuna. Cererile tale imi omoara spontaneitatea. vag :.In plus. ca prin cerinta mea ma aruncasem singura in capcana.98 DACA M-A$ ASCULTA. nu primei?te nimic. dar aceasta alegere venea de la a fantoma. "Ma las poluat de dezamagirea lui de a nu figasit in mine femeia ideala.se pierde in perplexitati:. Ce ui?urare :. Ma uram de moarte: astfel trebuie inte1ese formele repetate de cancer care mi-au aparut de-a lungul anilor . 99 birii ceva ce ea nu este. Se creeaza astfel sentimente fictive. sau alti membri ai familiei.iplin de contradictii. Imi doresc sa ofer cuiva care nu-mi cere nimic. de-a 1ungu1 anilor m-am distrus incercind sa-1satisfac.. mult prea tlrziu.. e ca a cocina. Dupa a interventie chirurgicaHi minora. Ea traiei?te:.ice aratam. Era ca :.. $i daca continuu sa vin. riispunse sotul. care devin a parte reprimata a lor. sa-i?igaseasca a locuinta." El se invlrte in cerc.ilucreaza pe domeniul agricol. Dar eu nu ma pot modela dupa limitele ei.ice panica dupa divortu1 nostru. Da." Ea nu poate lua hotarirea de a-i?ida fiul afara i?iatunci ii cere lui sa a faca.. M-A$ INTELEGE Reacpile in lant Aceasta dinamica este frecventa in relatiile parentale. ale caror retele se intin~ pe mai multe generatii. :. Simteam in acela:. neavind studii sau serviciu. sau sexualitatea). este din datorie:. Mai stai un pic. tinara se satura de statulla tara i?iIi dii un ultimatum sotului: . pe care :.i nu din p1acere.Tu. Nu mai era el. care inca traiei?te alaturi de ea.itimp prapastia imensa. sau tristetea. pe care mi-l descria prin fraze neterminate sau atunci cind vorbea cu prietenii despre ceea ce insemna 0 «femeie pe gustullui».icum nu mai puteam avea incredere in el.. mi-am pierdut admiratia :.. NU-i?icurata nici macar camera. Nu mai am nici un chef sa-ti ofer. cind a trebuit sa caut numai ce eram eu. i:. Ie camufleaza. decalajul insuportabi1 intre ce eram :.. Ultimatumul dat celuilalt deseori este doar 0 fncercare de a-I face sa-~i asume responsabilitatea unei alegeri fn locul nostru. I-am purtat pica pentru ca nu a ramas ferm pe pozitie.. care sint considerate "urite" (minia. Dupa :. fara a ma raporta la a:. prins intr-o dilema fara solutie: "Imi cere sa nu-i cer.i11admira.idragas tea pentru el. . I:.. Am obtinut ce-am vrut. al carui scop in viata era sa preia ferma tatalui sau. ce-am cerut.idorintele. trasa astfel contururile unei femei miraculoase.i abandonase pentru mine telul vietii lui :.. se revolta: "Ai? vrea sa ia hotarirea de a pleca.te :..idezamagea tatal. insista asupra prezentei sotiei sale: "Vino de la prima ora de vizite.. Vino de doua ori pe zi." "In acea zi.. pe care 11enunta.Alege: ferma tatalui tau sau eu. de altfel.tiam ca-l iube:.. Mama unui baiat de 25 de ani.. de exemplu.. Cite nu am incercat pentru a ma conforma acestui model. pentru ca s-a dezis de visul lui pentru a se conforma dorintei mele de a trai la ora:." Chiar daca sotul ar fi simtit ca cerinta profunda a sotiei era sa nu raspunda cererii ei. pe care eu incercam sa ma mulez. Intoleranta fata de dezamagirea celuilalt (eu sint perceput ca a dezamagire) ne distruge comportamentele:.... doar amagirea sentimentelor." Un bar1(at.teptarile 1ui. s-a casatorit cu un taran. iar cop iii. avind sentimentul ca nu pot fi iubiti cu aces tea. o tinara ... 5e fntfmpla ca nevoia de a satisface cererea aparenta a celuilalt sa ne faca sa pierdem tocmai ceea ce cautam: iubirea ~i stima sa. Am inteles prea tlrziu.. el tot ar fi fast prins in capcana.i angoase pe patul de spital.

cerintelor dificile. cd totul era hotiirzt ~i ca toate interdicfiile Ie erau acum indiferente. increngaturilor complicate ale dependentei. intr-un echilibru extrem de fragil. un univers de posibilitati. pina la mcrincenare. relatia de iubire devine adesea locul predilect al unor violente relationale subtile. acum ~i l1Ztotdeawza. adidi sa admiti di exista ascultindu-le. sa Ie confirmi. ceea ce sta la baza privirii. Sa Ie asculti. Cuplul devine mai fragil de fiecare data cind sarcina functionala este amenintata (copii care cresc $i pleaca. Albert Cohen Nu este suficient sa ai amintiri.100 DACA M-A$ ASCULTA. atunci ma respinge $i eu nu suport asta. Futem a . dnd exista 0 echivalenta intre ce facem $i ce credem. incertitudini. bolile). Ce sa fac?" Dialoguri nebune~ti. ci intretinind 0 comunicare de calitate. Sa ajungem la acest acord intre diferitele planuri $i niveluri. decalajelor dintre dorinte. • Atunci dnd nu trebuie sa reflectez $i sa analizez pentru a trai aceste momente. iar dad!. te iubesc altadatii. iubitule. Comuniunile fragile se strica mai repede sau mai putin repede atunci dnd 0 relatie se stabilizeaza in timp. Rilke Aceasta inseamna sa-ti ramii credincios tie insuti. • Atunci cmd decalajul dintre a$teptarea mea $i raspunsul sau imi deschide orizonturi nea$teptate. TJ'ebuie sa ~tii sa Ie uifi clnd sznt prea multe ~i trebuie sa ai imensa riibdore de a a~tepta sit-fi revina. 0 lume de acceptari reciproee. Sint mentinute deobligatii $i de reguli exterioare. negare de sine. UQ. ne dam seama de aceasta atunci cind simtim respect profund pentru noi in$ine. mentinind vii elementele care permit nu doar punerea lucrurilor in com un. Robert Musil Iubirea se prezinta ca 0 imputernicire generala. in fata cererilor afective ale celuilalt. trebuie sa incetez sa cer pentru ca ea sa-mi poata da. relatie bazata exclusiv pe sentimente $i pe fluctuatiile lor ramine un demers aleatoriu. zntre ei nu mai exista dedt 0 singurii certitudine. amplificate pentru tot restul vietii. Numeroase disatorii i$i gasesc stabilitatea in aspectul functional. Va. confruntl:nd scriiturile $i marturisirile. Cea mai buna fonna de a pastra sau de a restabili a relatie este sa ramii fidel propriei tale pozitii. ea-mi dicteaza cum trebuie sa fiu. ~ica- Dupa ce uimirile $i intelegerile miraculoase din perioada intilnirii tree. un cuvint care se exprima re-i pennitea sa se auda pe sine. M-A$ INTELEGE Reactiile in lant Impasurile in iubire 101 A~adar. exista 0 singura solutie: sa nu mcerci sa raspunzi $i sa nu te opui.cuplu nu se mentine viu adaugind sentimente sentimentelor. dar asta e 0 nebunie! Este 0 alta forma de a cere. eu nu sint cum F convine ei. intre traire $i cuvint. ci unirea dincolo de metamorfozele existentei. comportamente imaginare care devin angoase. R. Miracolul se produce: • Atunci dnd spontaneitatea mea vine in intimpinarea dorintei celuilalt. in sarcina com una de a administra un loc de viata. straine de dorintele $i temerile lor. ~i zntotdeauna va fi awm. M. sa distingem exact nota deplina $i intreaga care gaSe$te ecou in strafundurile noastre. Ele lasa loc notiunii de datorie. • Atunci cind simt ca potentialul meu este stimulat de a$teptarea celuilalt scriind. a ascultarii noastre: Sint in acord cu ceea ce reprezint eu dadi fac astfel? Gild privirile lor se zncruci~arii. sa respecti profund. Cuvintullui ~tia sa asculte. trecerea in $omaj. 0 familie.

. care va induce in celalalt propria mea teama 9i nesiguranta. In termeni de diriamica relationala. incit na9te iubire $i in ceWalt. M-A$ INTELEGE Reactiile in lant 103 distinge patru dimensiuni ale iubirii amoroase. a a$teptarilor mele :?i a temerilor mele. sa-mi aduca dovezile de iubirie cerute. descopar parti din mine care erau adormite 9i germeni pe care existenta ta ii face sa rodeasca. catre celalalt.ltala) . sa ma lini9teasca.ti ar crede: Aceasta iubire se transforma in posesivitate 9i adesea duce la instrainarea celuilalt cu scopul de a-mi satisface propriile mele nevoi. cfnd tu nu-fi dareai decft ce vaiam $i ell? Atunci a$ raspllnde fan! rezerve a$teptarilor tale. ci pentru a-i oferi. am nevoie de prezenta ta. acest liTe iubesc" va fi urmat de "Dar tu ma iube9ti?". care uneori devine tiranica. nu poate crede in non-reciprocitate.» Nu poti sa nu te ocupi de mine de vreme ce te iubesc. ma deschide.102 DACA M-A$ ASCULTA. Voi incerca sa-l pun in sl~jba cererilor mele. 9i mai ales am nevoie sa simt ca ma iube9ti. de atentia ta. Unde este timpul cererilar simple. care ma cuprinde../I I \ I I 1 I "Am nevoie sa te $tiu numai a mea. Merg catre el nu pentru a-Ilua. devin un altul. Iubirea din nevoie In noua cazuri din zece iubirea este 0 cerere de iubire. pentru a-i darui. (Un poet afgan disatorit ell 0 femeie oecide:t. /I "Dorinfa mea este mai mare decft tine!/I Iubirea din dorinta e ceva care-mi da viata./I /lTe iubesc 9i asta inseamna «Iube9te-ma. Iubirea din dorinta Dorinta mea se indreapta catre tine 9i aceasta treze9te in mine aspecte pe care nu Ie 9tiam. Iubirea din dorinta este 0 amplificare reciproca. Iubirea mea trebuie sa aiba puterea de a te face sa ma iube9ti. Iubirea se simte atotputernica. 0 cerere autoritara. :?i chiar mai mult. $i ceWalt va trebui sa confirme pe data. care se combina pentru a forma dinamici relationale complexe. impuse. pentru a primi ce reprezinta el.Iubirea mea e atit de puternica. E ca 9i cum unul dintre protagonis. ma antreneaza cu toata fiinta mea.

taate interventiile sevor spulbera. vor e:.iam intretinut indelung acest model... Cind I-am intllnit pe satul meu nu mi-am dat seama de transferul pe care il f~iceam. de dorintele mele de fericire pentm acest tata minunat :. Aceasta ar fi trebuit sa ma alerteze. derizorie :. iubirea ta imi da siguranta 9i valoare. disperata $i senina. fara suport. mi-am gre:.tr-un cuplu. Toate resursele de comunicare.. imbagatite de tandretea mea.la cea de-a patra intih1ire. pe care 0 avusesem pentru acest barbat mi s-a pamt deodata fara obiect. acceptind canstringerile mele.. in funduri de sac relationale. nemasurata. adaugam acestui vis de o mie :. in seara primei imparta$anii. prin filiatie mai multa atentie. Mi-am gre:. Eu am recunoscut un copil care nu era a1 meu. miea :. cu a sinceritate absoluta. oriee calitate ar avea relatia oferita. Se daduse drept matu$a mea timp de zece ani. iubesc imaginea mea pe care mi-o trimite iubirea tal ma simt unie. in angrenajul solid format din aniversari $i mai ales din dovezi de fidelitate. Placerea de a fi iubit creeaza 0 nevoie adevarata in eel care treze:. dar la nivelul simturilor. El farea tot pasibilul sa ma satisfaca. cel al mamei mele.toata aceasta iubire. Pierduta. Orieite eforturi s-ar face. uitind camp let di era croWl. Iubirile compensatorii se cladesc in principal pe comuniearea vertieala sau pe mai muIte generatii. care nu-ti apartinea. Numele meu. Copil fiind. avida de caldura $i de tandrete. sa ma sensibilizeze. in adolescenta mea.. toate aceste griji. tot entuziasmul pe care i Ie oferisem fara limite se adresau aHuia. sau cel putin a$a credeam. Ii ofeream 0 iubire uniea. I-am propus sa ne casatorim intr-o seara. am .esc tinta. cu care ma casatorisem la 22 de ani..iin impasuri..ita pe care 0 aveam.ipuerila.. Cui i-am adus compensatii? Mamei mele? Nu credo Ci tata]ui meu. dar se pare di asta nu mi-a atras atentia. ranita. $i am purtat. pe sotul meu.lefuit :. de blacaje $i de evadari pentm a descoperi toate acestea. Iubirile compensatorii se pot ascunde in planuri subtile de al doilea.. Am putut sa-i spun sotului meu: «Ii-am impus timp de 11 ani o iubire care nu era pentru tine. inchisa:. Iubirea neauzita. mii de forme nai. in principal: am facut ceea ce el nu a putut face. Pentru ea. CW ani de crispari./I Iubirile compensatorii se traiesc ca 0 imensa mistifieare a relatiei. pentm ca i:.uain simple amagiri ale aparentei. M-A$ INTELEGE Reactiile In lant 105 Iubirea din interes Iubesc iubirea pe care 0 ai pentm mine. . Le ascunsese parintilor ei na$terea mea. pentm ca $i ea (dar $tiam eu in acel moment?) fusese insarcinata la 22 de ani 9i abandonata. In fiecare seara. actele..0 iubire poate ascunde 0 aWi iubire. imi imaginasem indelung in patul meu «cum ar fi trebuit mama sa-l iubeasca pe tata». Ma simteam intre ris $i plins. Iubirea compensatorie.adar. Eram orbi amindoi. corpul meu raminea bloc at. acordindu-mi $i ~i consultantii sa asculte eu .i dintr-a manastire. dincola de el.iuna de nopti mii de variante. taate influentele terapeutiee1. oridte atentii s-ar acorda. eu ma simteam vinovata... I-am dat numele meu..i atit de desavir$ita pe alte planuri. a fost ca un trasnet: norii s-au risipit $i am vazut mai clar prin orbirea mea.El imi vorbise despre 0 mama neiubitaare. in inima mea. II iubeam pe acest barbat. Era iubirea pe care a$ fi vmt sa 0 simta mama pentm tata. "Aveam 44 de ani cind am inteles in sfir$it ce numeam eu «iubirea mea pentm ea». neimparta:.. Dar nu..ifrustrat.. ca ea era mama mea. am spus cuvintele ramase dintr-o situatie neincheiata.it obiectul pasiunii.iputemica.itvacatia. Scenarii nesfir$ite.pe masura altuia. A:. De-a lungul anilor.igre. am facut gesturiIe. acestea vor sfir:. imi flateaza amorul propriu. Cind aceasta fraza s-a nascu't in mintea mea.» Cred ca m-a inteles cu adevarat.104 DACA M-A$ ASCULTA...te placerea de a iubi. cind ea era insarcinata cu un altul. al treilea sau al patmlea nivelj la fel cum am putea spune $i despre umor. 1 Invitam consilierii matrimoniali atentie joeurile iubirii lli. inainte de a-mi spune. sotia mea. Am ie$it din aceasta iubire cum ie:.

care vor fi greu de eliminat dupa citiva ani.am nevoie. sa se sehimbe in functie de evenimente ..te deja dincolo de el. cu prelungiri emotionante.. va deveni prizonier inchis intre gratiile suferintei celuilalt de indata ce va voi sa se indeparteze. trebuie sa ma asculti cinditi spun ca te iubesc. Cita tacere care trebuie compensata. am nevoie de tine .. se va crea 0 suma de datorii. 0 obligatie? lubirea ne da drepturi asupra celuilalt? Cel care simte aceasta nevoie poate sa creada astfel." Pare clar ca buna-ziua... violenta amenintarii: "Daca ma parase. doar el ma poate consola.i pierde sensul... doar uneori... lubirea ceruta e ca 0 luare de ostateci. Dar daca se supune dependentei celuilalt.te este mai violent incercat de propriile emotii decit celalalt. ma respinge prin toate gafele sale." "Fara tine viata i.i care incearca sa supravietuiasca din intilnirea uimitoare cu 0 femeie care prive. putem gasi schematic citeva procese care se manifesta prin violenta interioara .de ea . Cit de neputincios este bisturiul luciditatii. $i-l string pina la sufocare.i inflamatiile iubirilor indepartate? lubirile compensatorii.106 DACA M-A$ ASCULTA.i nu vede alta cale.. trebuie sa ma salvezi. Violenta din dependenta "Nu pot trai fara tine. tocmai pentru ca nu am limite . in momentul in care fiul meu.te." Gare nevoia unuia ii impune celuilalt 0 datorie. nevoia de autonomie a celui care se simte mai putin dependent zdruncina violent a.teptarile celuilalt...i ma ." Aceasta expresie contine 0 violenta surda. trebuie sa raspunzi scrisorilor mele.te in care sint.. . de obligatii care vor deteriora comunicarea (punerea in comun) . cit de insuficient pentru a deschide.te ..elii parintelui sau.i exterioara. Violenta mascata de tandrete. Tine-ma de mfna. care s-a angajat intr-o iubire care nu era a lui .ocheaza cu violenta sa. Nimeni nu este indiferent la iubirea care i se ofera 9i i se cere.i-a asumat repararea gre. vreau sa fiu singur.ti. "Ar fi un criminal sa ma lase in starea de nelini. 44 de ani pentru a intelege aceasta... Aceasta te face responsabil de starile mele suflete.i. de-a lungul unei relatii de iubire.i nu acolo unde mi Ie-am asumat eu.ma".. a taia .i nu exista decit un salva tor.i importante. a relatie de iubire fn care se prime$te $i se ofera iubire este 0 lume de evenimente pentru care nici un limbaj articulat nu este suficient sa a descrie. mor." "Te iubesc" poate exercita 0 presiune intensa asupra celui ce prime.trebuie sa raspunda.. eel pe care I-am recunoscut ca atare.. pentru di nimeni altcineva nu poate..te 9i intelege aceasta expresie ca "Iube. "De el... Doar eel care ma face sa sufar.. $i-l voi pierde.i de evolupi.eel ee este iubit. Daca 0 due rau..ea . iar aceasta violenta interioara se exteriorizeaza prin manifestari violente fata de celalalt. Cel . Ar insemna sa nu ajute 0 persoana in pragul disperarii . eel putm in aparenta. care iube. de cereri sau de slabidune. pentru ca te iubesc. pentru a repune in drept angajamentele acolo unde trebuiau sa se afle. eu ehipuri multiple.. Intru intr-o noua iubire.i a indeparta chisturile ...i fel. ma sugruma cu suferinta lui. Violenta din iubire In multe eupluri pare sa existe eel ce iube. atunci el. In acela. Trebuie.ivor crea tensiuni.. uneori fara scop.. M-A$ INTELEGE Reactiile in lant 107 Da. presiuni sub forma de suferinta. Dar in complexitatea nemarginita a fiecarei relatii de iubire.ti. ca sa nu-mi scape.i nu ma poti lasa prada angoasei. Acestea vor deveni factori puternici de separare. cu mize ascunse . are 22 de ani . violente 9i opozitii. Astfel. daca-mi e dor de tine.. " lata povestirea unui barbat care .. Se intimpla ea polii astfel repartizati. La 44 de ani. trebuie sa vii.

108 DACA M-A~ ASCULTA. nu vreau sa-mi fie puse. merge. ca el sau ea iini putea cere orice f?ica nu ma costa nimic sa spun da. risc sa-mi arunc parerea proprie mtr-un sertar.in stare latenta. "I-am spus de la meeput ea nu voiam sa ma ata~ez. Aceasta este situatia unei inegalitati de putere. a privirii in aceea~i directie.. sentimentul iubirii este invocat ca 0 forma atotputernica. ca lmi placea prezenta ei f?imtilnirile noastre ~ica m ziua in care ea nu ma mai voia." In acest caz. M-A$ INTELEGE Reacp. sau chiar din imposibilitatea de a-I influenta m directia mea. Eu acceptam. "De fiecare data yom hotari impreuna. acest fals acord. pentru a nu-l pierde pe celalalt sau pentru a-i dovedi dragostea mea. m aceasta faza a relatiei. Trebuia sa facem asta [ce propunea el] sau nimic. sa facem cit mai multe lucruri impreuna. iar celalalt se va supune sau va accepta. nu pot accepta cu adevarat sa ma integrez mtr-un proiect propus de altul decit daca acest proiect raspunde unei dorinte profunde. nu pun mtrebari. Atunci.ile in 1ant 109 Pot sa iti imparta$eSC ceea ce-mi apartine. ceea ce nu este acelaf?i lucru. fara sa renunt la ea cu adevarat. cealalta tema frecventa este cea a fuziunii. de nemlaturat. pentru care prea putini barbati ~i femei smt pregatiti. Adesea doar unul dintre ei va defini tipul de relatie pe care-l doref?te. De fapt. aceasta va gasi mijlocul de a se manifesta ~i de a submina rela tia. Daca ma alatur opiniei altuia. Dadi ma supun pentru ca nu ~tiu clar ce vreau. fara ea celalalt sa se simta ranit. ei bine.0 intllnire de 0 seara". a asemanarii.. eredintel~ exprimate de unul ~i de celalalt prin comportamentulin iubire." Daea la aeestea adaugam mitologiile personale. sa fim cu adevarat noi mf?ine. Cita vreme ne simtim bine impreuna. voi sabota fara sa vreau. nu aveam sa fac din asta 0 tragedie. $i asta "Ti-am incredintat misiunea sa te ocupi de nevoile mele." "Voi incerca sa-lmteleg ~i astfelll voi gasi. Poate merge de la "m exclusivitate pina la moarte" pma la . se gasesc. dependenta. se opun f?ise mfrunta. dar care tOhl$i ramine al meu $i responsabilitatea mea ramine neatinsii. vom tine cont de parerea celuilalt.»" "A~ vrea sa avem libertatea de a ne spune orice rara sa ne ranim.. yom recunoa~te ca a pastra vie 0 rela~ie. m continuare. Cei care au trait-o spun adesea: "Imi plikea. este 0 sarcina dificila." Tema libertatii apare m mod frecvent ca preambul al unei relatii ?i se transforma adesea m . asemanatoare din mine." "Cel mai important este sa actionam impreuna." . indirect. permitind sentimentelor de iubire sa se dezvolte. se ivesc rapid acei noi ~i eu." Astfel. lmi placea Inseamna. Pe de alta parte. uneori tacit sau definit prin mici cuvinte ~i comportamente sau chiar indelung explicat. Violenta in lata schimbarii La mceputul oricarei relatii de iubire se stabile~te 0 forma de contract. "Ea mi-a spus: «Fiecare este liber. care se cauta. sa impartim totul.

In acea perioada mi-am indus . alaturi de dorinta de a avea 0 cariera profesionala.:. $i mie mi se parea acceptabil.. Voiam cu orice pret sa-mi vorbeasdi despre el.esc toate acestea. Nu mai suportam ceea ce eu consideram pasivitate. Violenta ~i suferinta se vor na~te din felul in care celalalt va folosi acest dar. Aparent. Toate prieteneIe mele imi spuneau ca nici sotH lor nu vorbesc. fugea.iaveam in fata mea 0 persoana insuportabila.i de mine. Denigreaza un pic calea pe care a apucat-o ea ~i ii repeta tandru: "Nu vreau sa te schimbi. despre noi.iviolent in acela~i timp: "M-a sedus prin tandretea ~i prin intelegerea ei.:.:. " $i iata.bine impreuna!" Ea tine la el.i-adeturnat dependenta. despre ceea ce simte. Germenii acestei neintelegeri aflate in evolutie se regaseau in atitudinile lor inca de cind se intilnisera. dar ea ii poarta pica ~i acest resentiment 0 indeparteaza. intelege nelini~tea sotului ei. este nehotarita in privinta unui al treilea copil. ma respingea. sotul a reci~tigat-o . E adevarat. Cind vorbea.era de acord cu 0 relatie in termenii propu. tacut. Ea a crezut cu adevarat ca a renuntat la dorintele persotlale din dragoste pentru el. E ca ~i cum tacerea lui de la inceput mi-a oferit 0 certitudine. fara posesivitate . $i voiam sa-i imparta..:. La inceput. El s-a inchis din ce in ce mai mult.:. care distrugeam 0 optiune inacceptabila.:. pentru ca iubirea se vrea un dar absolut.:.ifara control asupra celuilalt. parca taia in carne vie.i. Tocmai atunci el i~i manifesta cu dragoste dorinta de-·a avea un al treilea copil.:.ima simteam iubita de el.i-am spus-o. In ultima faza a relatiei noastre. Se simte atrasa de acest domeniu strain de interesele sotului ei. marturisirea unui barbat tacut.i pentru anumite momente. "Totu.:. dupa citiva ani. $i de-a lungul anilor nu . spunea ca-i convine. voiam sa se afirme. imi cere din ce in ce mai mult. care inseamna: "Alegi studiile tale sau pe mine ~i proiectul meu de viati:l.1n acea perioada. ca voiam 0 relatie u. di a.astau lucrurile .:.:. Dura ani de casnicie in care ea s-a modelat de bunavoie dupa parerea sotului despre "sotia casnica". Eram uimit de capacitate a ei de a intelege.te despre 0 viata in com un. m-a atras la el atitudinea aceasta de «urs morocanos». a unei comuniuni. ranit . era insuportabil.iavea nevoie de singuratate. 11 iubeam pe acest barbat .:. Cu ea aveam sentimentul acceptarH neconditionate. aceasta femeie face studii de psihologie. Oar incontinuare. Dumnezeule! . pasagera.:. daruire de sine. fiecare va evohp in diferite dinktii. fiecare va resimp schimbarea celuilalt ca pe 0 tradare. El tacea. inclt cerintele ei devin insuportabile pentru mine.i. $i totu. Dupa acest acord sau pseudo-acord. El nu facea decit sa se sprijine pe unul dintre punctele ambivalentei din ea. Simteam cu adevarat nevoia unui schimb. M-A$ INTELEGE Reactiile in lant 111 li s-a intimplat multora.oara. 0 confirmare a propriei valori..i i-am repetat.:.familiala?" Ea accepta. chiar sa ma contrazica. Am invatat sa ma exprim. a acceptat. pentru ca se temea de implicare . care accepta totul. Ea era de acord. de neclintit. viata noastra . stimulind dependenta ei fata de el.i m-am deschis pentru mine insami.:. Acum nu pot decit s-o amenint cu despartirea pentru ca ea sa revina la maniera mea de a vedea 0 relatie. pentru moment . va dati seama! S-a ata~at atit de mult de mine. pentru a-I face sa-mi vorbeasca. il agresam fara incetare pentru a-I scoate din tacere. nu am mai'suportat tacerile.:. $i acum. se plinge acest barbat.:.ii-am indus atitea violente! $i nu aveam pe nimeni diruia sa-i vorbesc. care-l vedeam ca fuge de intilnire. Cel care se va schimba mai putin va incerca sa-l readudi pe celalalt la pozitia initiala printr-o presiune emoponala. hni dau seama ca e paradoxal.. aproape in oglinda. cred .tiuce s-a intimplat. abandon.:. dar existenta acestui nOli copil saboteaza inevitabil studiile ei in derulare. de a nu judeca. am capatat din ce in ce mai multa incredere in mine. ceea ce diutasem dintotdeauna. Insuportabil pentru mine. Imi doream ca ea sa se exprime mai mult.ide a se consacra lor exista de asemenea ." "Aveam totul pentru a fi fericiti.:.iin ea. pentru ca dorinta de a avea eel putin trei copii .. Oar daca schimbarile lor nu smt sincronizate ~i complementare.:. pentru mine. am dus un adevarat razboi de hartuire. Ne e a~a. Ba chiar vorbe.110 DACA M-A$ ASCULTA.

tocmai calatoriile mele.ostru.. Daca celalalt nu se lasa croit pe masura. Acest tratament mina-de-fier a durat trei ani.. $i apoi. Nu accepta niciodata . Acesta este lungul drum ciHre iubire al unor barbati . cu afaceri din China pina-n Brazilia. violenta este reciproca: e un razboi inspaimintator.ti tu. atft de demult inelt nici unul dintre noi nu mai $tie. sfni eu. nu mai e sufieienta distantCf in tre noi .. sfnt eu.. Voiam sa se schimbe.i cea despre mine. a I?tiutsa-mi redea dorinta de a 0 lua de la capat. sfntem tu $i eu mine. cautam prea adesea ceea ce nu exista. violenta se manifesta in interiorullui. din nou singura. de prezenta intensa a acestei femei.112 DACA M-A$ ASCULTA. Credeam ca iubirea mea este atlt de puternica 9i de frumoasa. aeeasta l'ndoiala din sufletul meu. lata neintelegerea care ne-a despartit. nu punea in discutie angajamentul fata de mine. Se produsese 0 schimbare. ee eonteaza .eu sideful $i atingerea aeestei pieli. ff "Daea ma fntelegi prea bine. Pentru ca are in fata 0 alegere sfi9ietoare: sa se supuna sau sa ma piarda. Imi facea placere sa 0 umilesc." Adesea se fntimpla ea elementul central de care se aneoreaza relafia sa devina el fnsu$i eauza despartirii.i al unor femei aspirind la prezenta inaccesibila a unei fiinte indelung interiorizate. e$ti tu.i cum ma eliberasem dintr-o strinsoare. ceea ce ma infuria la culme. sa ne prom item ariee e posibil. da. Tocmai povestirile despre calatoriile sale au cucerit-o inca de la prima cina impreuna. Nu voiam s-o parasesc.. ---------------------- .. sa ajul1.. Sit ne bueuram de fntflnire.. aceea de a ne face sa ajungem la unitate . mele au disparut ca prin farmec.. e.. Ii punem celuilalt in spate ~ misiune teribila. da. A fost ca trezirea dintr-o betie. " In goana noastra dupa iubire..<em pe erestele iubirii. Astazi sintem inca impreuna..i implinire. ii permite sa fie Cll adevarat el. La ee vfrsta oare m-am naseut eu aeeasta imagine de femeie eu sfni sublimi. ea. Mi-au trebuit mai mult de trei ani sa-mi dau seama ca ea nu suporta . M-A$ INTELEGE ___________ R_"_e_a_c_t_ii_l_e_l. vel?nic aflat in calatorii internationale. violenta exercitata de iubire este 0 tentativa de a-I reduce pe celalalt numai la dimensiunile care imi plac I?i-mi convin mie. El a fost impresionat de calmul. Daca el se conformeaza. refuzind sa recunoastem ca ceea ce cautam nu exista. Intr-o zi. va spune: "Marele meu vis era sa accepte un serviciu sedentar. Ea I?tiesa asculte. Eram convins ca. din pliieerea de a fi eu tine. incH ani de zile am fost convinsa di «iubirea lui pentru mine» il va face sa-. absentele. eu aeeasta privire albastra $i eu aeest SUrlS din seobitura pfnteeelui? Oare cfnd te-ai naseut eu aeest miros bifrbi1. m-a anuntat ca avea un prieten. Violenta din cauza idealizarii La a doua casatorie a ales un aventurier. purtate inauntrul fiecaruia de cind inca nu existam. mariajul nostru va merge. del?i era importanta pentru ea. asta m-a dezarmat.. ca. lar aceasta femeie.i cum al?fi iel?it dintr-o stare de mahmureala fara fund.. spuse el. cererile. statutul meu de liber-profesionist imi permitea. Un barbat I?i0 femeie atit de diferiti faja de ceea ce ne-a atras unul catre celalalt. I-am propus sa 0 iau cu mine.. "Nu mai aveam·de gind sa ma recasatoresc dupa el?ecul primei mele casatorii. in casa unor prieteni comuni. fmi strici imaginea pe care o am despre mine. sa-l stimuleze.." In lupta impotriva schirnbarii sau in efortul de a-I schimba pe celalalt. eu forta abandonului absolut? Ant de de/mdt. sa cream astfel eternitatea fragila.. a rupturii. Daea-mi trimiti un mesaj pozitiv. dar ca aceasta relatie... da. Oupa citiva ani. Ne-am apropiat foarte repede I?i ne-am casatorit. Parerea mea despre ea s-a schimbat I?icu siguranja._n __ I_a_I_lt_. Era ca.tese.. . Oa. sa 0 resping I?iea suporta cu aerul ca intelege.. 1_1_3 devenise un infern al neintelegerii. ea insal?icalita de un mariaj ratat.i schimbe modul de viati:Llata miza secreta in jurul careia s-a format mariajul i1. orice s-ar intimpla..

. Adevaru/. nu spun ce trebuie." Astfel. sa primeasca . Eu trebuie sa inving obstacolele. Eu trebuie sa fiu rau. Da." "Ea simte mereu nevoia sa se plinga. M-A$ 1NTELEGE Reactiile in lant 115 "E atit de axat pe sine. sa apredeze. iaratund cind vorbesc. Atund imi reprogeaza atitudinile. dar eu am constatat de mii de ori ca nu suporta sa tina cont de ceilalti. Dar cum sa /e spui adevaru/ ace/ora care nu-i suporta stra/ucirea? Alice Rivaz "Adesea mii doare spatele cfnd smt shiat intre mai multe dorinte. sa inlatur neprevazutul. toti vor asta. Nu se vede a9a. indiferent ce-a9 face. sa inteleaga. sa recunoasca. Eu sint eel care nu 1?tiesa vada. In celalalt sens. sa evoluez. sa-1?irumege insatisfactiile din copilarie. eu trebuie sa ma schimb. trebuie sa recurg uneori la autosabotare $i alteori la acuzatie. incH il cred incapabil sa iubeasca cu adevarat. sa spui adevaru/. in care mi-am proiectat intreg nardsismul. de mine tine sa dau viata clipei 1?i sa fauresc un miine din eternul azi. cel al acuzarii pe masura deceptiei mele sau a frustrarii. Atotputernida imaginarului in dauna realului sau a realitatii celuilalt apare aid in toata splendoarea. $i mai ales cei care va iubesc . pe celalalt. .114 DACA M-A$ ASCULTA. din toate puterile. sa clarific neintelegerile. relatia 1?i uneori iubirea. Daca tac. pentru ca celalalt sa poata ramine bun. trebuie sa duc pe umeri lipsurile mele 9i slabidunile relatiei.1/ Pentru a-mi pastra imaginea idealizata despre celalalt.... ma mustra. nu inteleg nimic.. un portret imaginat al celuilalt explicind egecul relatiei. construiesc 1?i consolidez numeroase dovezi. ~ . idealizarea 1?icautarea absolutului proiectate asupra sperantei din iubire ajung sa descalifice persoana. Eu. Eu nu 9tiu prea bine.

echilibrate). stabile.i pe buna dreptate.. totul ar trebui sa fie bine. el trebuie sa trezeasca ~i sa satisfaca dorinta femeii. (fjJ)/1Ir. rasturnare sau evolutie." "In primul rind. limitind uimirea in fata certitudinilor. nefericit. 0 mama (nu ca ai mei). aceste mitologii ne creeaza blocaje in rela~iile noastre cele mai importante ~i ne bareaza accesulla bogatia momentului. la moarte (un scandal. Toate relatiile ierarhice sint la fel. iubirii. o '1 . "Dad. orice relatie aduce cu sine schimbare." "Daca tii cu adevarat lacineva. vitale. $i unele 9i celelalte sint imagini la pachet.05. vii. scheme prestabilite care. El a~teapta de la mine ascultare ~i bunavointa. mortii. femeilor. inferiori). 0 binecuvintare) ~i la relatii (imposibile... care contravin teoriilor noastre intime nu aU.nici un efect asupra lor . vei fi fraierit." Nici ehiar experientele repetate. • Normative: Acestea definesc cum ar trebui sa fiu (perfect).." "Cind iube~ti pe cineva. la ce sint ceilalti (amenintatori. la barbati (toti sint la fel). relatiilor ~i sinelui. un copil ~i cum ar trebui sa fie relatiile (sanatoase. e pentru toata viata. de reguli. • Pseudo-realiste: Acestea se refera la ceea ce sint (nedemn de a fi iubit. ma conformez. 0 ..~ IIImaginarul nostru nu s-a fntflnit nieiodata. (jj) . ci~tigator. barbatilor. blocind drumul catre descoperirea miracolelor." "In pat. 0 retea de convingeri ~i de mitologii personale asupra vietii. indiferenti. la viata (0 vale a plingerii.Mitologiile personale Observam doua tipuri de mitologii: 117 Mitologiile personale Sau pove9ti pe care mi le spun 9i fictiuni pe care le intretin Adesea nu observam resursele inepuizabile din noi fn$ine $i din eelalalt. .invingi toate obstacolele:' Fiecare dintre noi i~i construie~te. sa dea in mod egal fiecarui copil. Orice intilnire. Daca a~ face-o. . ne fac sa negam evolutia permanenta ~i necesara a persoanelor." "Eu nu mi-am in~elat niciodata sotul..~ . in primii ani ai existentei. este riscul schimburilor interumane. pentru ca ele i se impun celui ce Ie poseda cu toata forta evidentei.--. E diferit." in ufmrAE>f<perienPUBLIC 1. la femei (toate sint la fel). n-a~ mai ramine eu el. ~ r-." Aceste convingeri eapata uneori valoare de impunere. Uneori. '.: •. negind astfel aparitia imprevizibilului. n-ar trebui sa apara probleme. sa ma laude ~i sa-mi pretinda. :. barbatul este cel care trebuie sa ~tie ce ~i cum sa faca. de lectii de viata. un iubit. a sentimentelor ~i a relatiilor.credintele ramin inflexibile. parintii trebuie sa fie drepti. "Ma a9tept ca geful meu sa ma critice. superiori. fara macar sa ne dam seama. seducator). binevoitori. Mitologi~ B\SUOTECI'." "Cind nu e~ti vigilent ~i suspicios. 0 aventura minunata). dezamagitoare) . cum ar trebui sa fie un tata.

118

DACA. M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Mitologiile personale

119

telor de viata ~i se perpetueaza de-a lungul mai multor generatii. Servesc drept cod de referinta pentru multe dintre comportamentele noastre ~i confirma temeiul actiunilor ~i al g'indurilOl' noastre.

Citeva convingeri
Reactiile noastre s'int determinate mai mult de interpretarea pe care 0 dam evenimentelor dec'it de evenimentele 'in sine. Sa vezi prin ochii altuia (privirea unei terte persoane este uneori utila), sa accepti sa-ti repui 'in discutie convingerile este singura posibilitate de a avansa, de a evolua, de a te maturiza, de a cre~te. Convingeri reactive Convingerile noastre se construiesc 'in functie de tendinteIe afedive, • fie pentru a Ie confirma, • fie pentru a li se opune. Acest barbat care 'int'impina dificuitati 'in a-~i exprima emotiile accentueaza importanta pudOl'ii, a retinerii 'intr-o relatie. EI proslave~te respedul pentru gradina secreta a celuilalt ~i a sa. El ~i-a facut 0 ideologie generala din propriul temperament. Modelul sau de relatie se conformeaza acestei convingeri, fara a tine seama de cine este 'in fata lui. Un alt barbat, caruia 'ii vine la fel de greu sa fie spontan ~i deschis, predica comunicarea personala ~i directa drept conditie esentiala a unei relatii: "Cred'in importanta spontaneitatii fiecaruia." Aceasta femeie care are tendinta de a se lasa prea influentata ~i invadata de celalalt ~i-a construit idealul de relatie, convingerea de baza, pe valorizarea independentei ~i a autonomiei. Acest barbat de 50 de ani, un anarhist al relatiilor, ~i-a petrecut viata luptind impotriva tabuurilor, a regulilor de

conduita lli de buna-cuviinta, a limitelor impuse 'in relatiile familiale ~i de prietenie. Recunoallte drept singura lege placerea fiecaruia ~i 'illiapara cu incr'incenare teza. Intr-un moment de confidente, el a povestit cu multa emotie evenimentul care I-a marcat la virsta de 16 ani: "Mama mea era paralizata de c'iteva zile, avusese 0 hemoragie cerebrala lli fiecare membru al familiei 0 veghea pe r'ind. Nu putea sa vorbeasca, dar parea ca lli-a pastrat luciditatea. Eu eram un adolescent macinat de curiozitate si de dorinte sexuale. In familia mea orice expresie referito'are la sex e;a interzisa. Intr-o noapte, c'ind 0 vegheam pe mama, am dat la 0 parte cuvertura, i-am descoperit trupul lli aproape fara sa vreau i-am atins s'inii, sexul. Apoi am m'ing'iiat-o. Eram convins ca-i face bine. Dar am fost cuprins de panica ~i chiar mi-a trecut prin cap sa-mi sufoc mama cu perna, ca sa nu poata spune niciodata ce se petrecuse. A murit c'iteva saptam'ini mai t'irziu, fara sa mai fi putut vorbi. IJ;ltoate acele zile, am fost terorizat de idee a ca ~i-ar putea reveni." Acest barbat lli-a transformat vinovatia 'in ideologie eliberatoare (,,;,j de ce nu un incest", spune el). EI nu recunoallte ca transgresarea regulilor i-a modelat convingerile. Se vede ca pe un inventator al propriului stil de viata. $i e adevarat, 'intr-un anume sens, chiar daca el nu recunoa~te fortele care actioneaza 'in el. Falsele imagini adevarate Ond vorbim despre noi 'inlline, simtim nevoia sa dam 0 descriere clara a felului nostru de a fi, pe care mai apoi 0 oferim, 0 prezentam celorlalti, dar mai ales noua 'inlline. Descrierile noastre s'int reale 'intr-un fel, pentru ca noi credem cu adevarat 'in aceasta definitie a noastra lli 0 consolidam cu explicatii ~ijustificari. Aceste imagini s'int perfect coerente: s'int trasate fara umbre, fara contradictii, impuse celuilalt lli noua 'inlline ca reprezentari corede, reale lli de neschimbat a ceea ce s'intem. E ca lli cum i-am prezenta celuilalt adevarul necunoscut sau pe nedrept contestat despre noi 'in:;;ine:

120

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$INTELEGE

Mitologiile personale

121

"Eu sint 0 persoana directa, spun intotdeauna ce gindesc. Citeodata asta imi aduce neplaceri, dar urasc disimularea sau ipocrizia." Prietenul sau interlocutorul apropiat care ascultii aceasta de clara tie ramine perplex. EI e convins d'i prietenul sau e de buna-credinta 9i ca intr-adevar se vede astfel. Oar aceasta imagine pe care 9i-a facut-o despre sine nu corespunde deloc aceleia de om timorat 9i ezitant pe care 0 au prietenii despre el. Gare sa-i spuna acest Iucru sau sa-I lase sa se descrie dupa bunul sau plac, fara a-I contrazice? "Eu sint 0 persoana toleranta. Accept ideile diferite de ale meIe, dar cei din jurul meu nu sint a9a." Aceasta mitizare a sinelui are 0 functie esentiaIa, ne arata Iumii 9i noua in9ine sub forma pe care 0 alegem noi. Nu este intotdeauna 0 imagine flatanta. Unii, dimpotriva, cultiva un autoportret de ghinionist, de victima sau de neputincios.

"Nimeni nu ma intelege. Nimeni nu ma iube9te. Am facut totul singur. Nimeni nu mi-a dat nimic." "N-am avut niciodata no roc in viata. Cind ceva incepea sa mearga, intotdeauna aparea ceva care sa distruga." Imaginea de sine va fi intotdeauna ghidata de dorinta de a fi bun sau faimos. Reprezentarile negative (nu sint bun de nimic, nu sint capabil) nu sint decit inversul aparent al unei imagini de sine ideale. De obicei, aceste reprezentari sint insotite de explicatii justificatoare, menite sa ne scape de responsabilitate: "Daca tatal meu n-ar fi baut, a9 fi putut merge la universitate. Oar a trebuit sa lucrez, s-o ajut pe mama sa se descurce cu cei mici. Mi-am jurat sa nu ma casatoresc niciodata: mai bine mor. Am facut trei avorturi in cinci ani. Oar nu din vina mea. Nu suportam anticonceptionalele ... Ma ingra9am de Ia eIe." Ce ne uime9te de muite ori este incrincenarea cu care subiectul se cramponeaza de descrierea propriei persoane, pe care 9i-a elaborat-o cu detalii 9i exemple. Nu ii permite interlocutorului sa-I vada altfel. $i daca acesta incearca sa se opuna: ,,- Oar eu nu te vad ca pe 0 persoana exploatata. Am impresia ca tu conduci 9i ca obtii ce vrei. - Nu, nu, eu sint cel fraierit. Eu sint netotul, pentru ca.ma tem sa nu abuzez, sa nu incurc sau sa nu ma impun. Uita-te la felul in care m-am casatorit. Prietena mea ma parasise de citeva Iuni dupa ce-i prop uses em sa ne casatorim. S-a intors brusc la mine, spunindu-mi ca.era insarcinata cu copilul meu. Eram emotionat 9i fericit. In aceea9i seara, am hotarit sa ne casatorim 9i mai tlrziu mi-a spus ca nu era insarcinata. Vezi bine ca m-a pacalit." Imaginile false pe care Ie generam au 0 functie reiationaia 9i una interna.

"Nimeni nu m-a iubit nieiodata, nici maear eu fnsumi."

Trei pietrari pe un 9antier taie piftre. Cineva treee pe acola $i fi intrel7brJ et:fac.

122

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ 1NTELEGE

Mitologiile personale

123

Primul raspunde: "Tai pietre". Al doilea raspunde: Jnalt un zid." Al treilea raspunde: "Construiesc a catedraIa."

Functiile relationale sint multiple 9i uneori ascunse propriei noastre con9tiinte. Poate fi dureros sa Ie descoperim. "Ma arM neputincios, 9i astfel nu voi mai fi criticat sau atacat." "Ma descriu ca pe 0 persoana generoasa, devotata, care lasa de la ea 9i astfel ascund golul meu interior." "Ii explic ca sint perfect capabil sa iubesc mai multe femei deodata 9i sa-i ofer suficient fiecareia. Illini9tesc pe celalalt 9i pe mine insumi 9i ascund, cu buna-credinta, amenintarea care plute9te asupra relatiei noastre." "Fac un inventar complet al circumstantelor nemiloase care m-au obligat sa-mi schimb serviciul de mai multe ori in ultimii trei ani, pentru a nu fi obligat sa ma gindesc la responsabilitatea ce imi revine in toata afacerea asta." Functia interna consta in a-mi da 0 impresie de echilibru 9i de con9tiinta de sine, de vreme ce pot defini cine 9i cum sint in mod simplu 9i coerent. Unii se lini9tesc cu 0 buna imagine de sine. Altii, cu 0 proasta imagine de sine. "Sint cinstit cu mine insumi" poate insemna: "Ramin in mod constant inchis in imaginea de sine pe care mi-am construit-o 9i din care mi-e frica sa ies." • Acest baiat din cor mai fura citeodata din cutia milei. Oar i9i pastreazii imagine a de sine a unui bun corist. Crede cu adevarat ca activitatea lui anuleaza actul pe care-l comite sau di ii acorda circumstante atenuante. Ceea ce predomina este convingerea lui intima ca e bun 9i devotat. • Acest barbat este convins ca a facut totul pentru a-9i planifica timpul 9i activitatile in a9a fel incit sa petreaca cit mai mult timp cu partenera sa. Numai ca a uitat s-o intrebe 9i sa tina cont de problemele ei. Se crede deschis 9i generos 9i se mira 9i sufera ca nu este perceput ca atare.

• Aceasta femeie descrie 0 serie de situatii in care ea se percepe ca negativista, inchisa in 9abloane, incapabila sa traiasca placerea 9i satisfactiile. Oaca interlocutorul ei ii spune: "Nu vezi decit rau in tot ce traie9ti ... ", ea se va infuria 9i-l va respinge. "Iti port pica, ii va raspunde ea, pentru ca nu vezi decit raul in ceea ce-ti spun eu." E ca 9i cum ar spune: "Eu iti trimit negativism, tu trebuie sa-mi raspunzi eu eeva pozitiv, pentru ca eu sa-l pot refuza." • 0 asistenta sociala poveste9te ca asculta cu stupefaetie 0 tinara pe care situatia 0 facuse sa i9i abandoneze cei trei copii 9i care se descria astfel: "Parintii mei nu mi-au dat nimic. Nu m-au crescut 9i eu nu vreau sa fac acela9i lueru pentru copiii mei; eu fac totul pentru ei. N-o sa-i abandonez niciodata. I-am lasat la camin, dar ma gindese la ei tot timpul. $tiu ca datorita mie Ie merge bine." Imaginea de sine de "tata bun" sau "mama buna" este printre eele mai puternice, respinge orice demistificare. Se ereeaza 0 eonfuzie intre dorinta 9i realitate. Toti parintii i9i doresc sa fie "parinti buni", chiar au aceasta intentie. Unii vor dezvolta 0 adevarata strategie de responsabilitati, de a eontrola grijile, curatenia, hrana, distraetiile sau 9coala copiilor. .. 9i vor deveni ni9te parinti insuportabili, daea nu chiar imposibili. Acela9i lucru se observa 9i in relatiile conjugale: "Multa vreme chiar m-am erezut un sot perfect, in sensul ca eram intotdeauna de aeord eu ea. Aeeeptam tot ce-mi propunea. Ani maiJ:irziu, am descoperit in sfir9it ca pentru ea era eumplit, ca lipsa mea de atitudine 0 obliga sa propuna mereu cite eeva 9imi-a marturisit ca ura9te asta." Ne pastram eehilibrul refuzind sa vedem ceea ee este inaceeptabil in noi. Acest meeanism de anulare, de negare a realitatii pare sa raspunqa unei nevoi magice 9i eopilare9ti: "Asta nu e cinstit, nu vreau, asta nu trebuie sa fie a9a, deci nu este."

e ceva miraculos.aceea de a fi acceptat sa-9i prejudicieze fratii 9i surorile. Jmi dau multa osteneala sa-l primesc cit mai bine pe fiul sotului meu cind vine in week-end. ca 0 corvoada.. formindu-mi astfel 0 con~tiinta 1?i o coerenta. Doar el putea sa-mi preia afa"cerea. Ar trebui sa-mi dea iubirea de care am nevoie pentru a scapa de vina ca i-am inlocuit mama ." Dar cine poate afirma ca un copil nedorit in mod con~tient de catre parinti nu este un copil iubit? Va fi poate un copil nea1?teptat. atunci asculta-ma. era primul din familie.. nevoii altcuiva. Tin la el. Astazi imi cere sa-i dau cheile unei vile cumparate din fondurile mele. pe care 0 trecusem pe numele societatii din motive fiscale. Deci n-o sa-mi gasesc niciodata locul in viata. Imi este greu sa abandonez sau sa schimb aceste pove1?ti. Una dintre convingerile cel mai greu de darimat este aceea !=aexista. Va fi mai putin constrins. ca ar trebui sa existe 0 dreptate umana. pentru ca nu s-a nascut ca sa raspunda a~teptarii altcuiva. Dupa aceea. iar in relatii . $i am vmt atit de mult sa-i fac pe plac. simt tandrete 9i afectiune. Imi fura propriul meu bun cind de fapt imi datoreaza totul. schimbare de viziune. Dar pentm mine era ceva murdar. mi-am facut regulile mele." "Te iubesc. Am dreptulla un raspuns. obiectul unei afectiuni deosebite. incit pina la 13 ani am fast un fel de baiat deghizat. iubirea ca datorie. Inseamna sa ai 0 dorinta care in Sflr9it sa-ti apartina. Chiar deformez evenimentele prin perceptia mea pentm a Ie potrivi in scenariul initial pe care mi I-am construit.4 124 DACA M-A9 ASCULTA. Atunci el ar trebui sa ma iubeasca. i-am dat totul. M-A9 INTELEGE Mitologiile personale Datorie ~i dreptate 125 Pentru a crea mai mult spajiu in mine pi in relafiile mele. nefiind planificata. tocmai pentru ca existenta lui. va trebui sa remmt la poveptile pe care mi Ie spun. El nu intelege ca acest copilil va face sa plateasca scump daml nedrept al averii sale." "Mama a1?teptaun baiat. . N-a~ fi suportat sa am 0 fiica. . iube~te-ma. .I-am pus 0 intrebare. E mai greu sa renunji la ee nu ai deeft Ia ee ai. am cumparat chiar partea asociatului meu pentm ca el sa fie singuml stapin. o In umbra propriei persoane se petree eele mai mimmate intflniri. iata primul pas catre modelarea falselor imagini care ne apasa 9i ne impiedidi sa venim in intimpinarea a ceea ce sintem.0 reciprocitate obligatorie 1?idrepturi 9i datorii fata de celalalt. 0 alta privire. ajuta-ma.." lar acest tata nu intelege vinovatia pe care a creat-o in fiul sau . pentm ca ele formeaza 0 schema in care eu incadrez evenimentele din viata mea. 9i nu sa ma tin a la distanta. " "Am sacrificat cu buna-9tiinta drepturile celorlalti copii ai mei in favoarea baiatului preferat. Am fost foarte fericita cind am ramas insarcinata~i am avut un baiat. Acest copillI va deposeda de toate bunurile. Cel care nu a fost dorit are 1?ansade a se crea din propria-i dorinta. care I-a privat de placerea de a 0 fi ci9tigat singur. Cite9te-mi scrisorile." Estevorba despre iubirea inteleasa ca un drept. fie ea sint glorioase pi marete sau nefericite. "Eu nu am fost dorit. sint mereu in plus.. na1?tereamea a fost un accident. 0 dorinta de a fi pentm tine 9i nu pentru celalalt. de unghi de vedere. nutrind 0 ura fara limite fata de acest tata care I-a supraestimat 9i I-a facut un paria printre fratii sai.

stabilitate. nu fi frustrat.. mai ales ee nu-i eer. Pentru ca .. lasam loc maturitatii relationale. care la rmdullui nu se ocupa dedt de el 9i mtllnirea e imposibila. 9i multi au rasucit-o pentru a 0 pune in slujba propriilor convingeri. deci. voia sa spuna ea-9i dorea s-o vada fericita eu el. Psihologia din prima jumatate a sec. Nimic nu-i va putea darIma teoria ca "altruismul din datorie/l este singura baza posibila pentru o relatie de euplu. " Multe femei smt profund eonvinse ca partenerul de pat ar avea 0 datorie fata de ele: materiala. 0 obligatie de catre ea 9i uneori de catre mine. de a Ie amplifica sau de a /e miq. ei bine. Este foarte convins ca 9tie ce e bine pentru mine . au impresia ca au fost fraierite. De aceea el nu prime9te nimic..-. E destul de greu sa ne contra/am propriile sentimente. Renuntmd la aceasta atotputernicie infantila. " Adesea.. profund Inradacinat m unii dintre noi va actiona ca un detonator m anumite relatii 9i va declan9a refuzul. 0 ascult. la subaprecierea mea. recun09tinta. Cultura noastra devalorizeaza relatia sexuala bazata pe placere 9i pe contactul fizic exclusiv. XX s-a dorit predictiva 9i anticipativa... suferim un fel de castrare simbolica. nu fi . asta nu e iubire. Ea Ii da din abundenta ceea ee tot ea Ii cere lui. de suferinte. multumiti 9i unul 9i celalalt .. Aceasta dinamica ar fi de 0 banalitate cumplita daca nu ar cauza 0 multime de frustrari 9i. Folosim egecurile teoriilor noastre pentru a valida tocmai aces te teorii: 0 "Daca ar fi fost bine aplicate. fuga sau agresiunea. dar nu suport ca aceasta sa fie considerata 0 datorie. Eanu vede ea altruismul este 0 imensa cerere de reciprocitate.. indiferent de plaeerea pe care au simtit-o facmd dragoste. pe ale celuilalt e imposibil. ar fi atent la nelini9tile mele. la deeeptiile mele. " Evident. Cercetatorii i9i modifica ipotezele teoretice in functie de experiente 9i de descoperiri. evident. un punct de referinta. Jar el pare ca glnde9te: «E problema ei. Data viitoare n-o sa ma mai las pacalita. $i totu9i. Daca viata noastra de cuplu e un egec.. nu s-ar fi ajuns la egec..." Notiunea de obligatie ce se alatura sentimentului de datorie. In cazulin care renuntam sa influentam sentimentele celuilalt. exclusivitate. la cum sa-l fac fericit. mtllnim In numeroase eupluri: Jmi ofera mult. este numai din eauza lui.$i mai ales daca celalalt s-ar fi comportat a9a cum cerea teoria mea. continuam sa Incercam.» Refuza sa se Incaree cu suferinta mea. convingerea intima pe care 0 numim mitologie personala va include un aspect. smt' atent la nelini9tile ei. "Nu fi gelos.. chiar daea ea vine de la el. din cauza egoismului sau. $i eu tot numai la el ma gindese. In lipsa acestora. Avem impresia di. M-A$ INTELEGE Mitologiile personale 127 Ce bine ca nu avem puterea de a schimba sentimentele celuilalt..ora./I Jar el adopta aceasta pozitie: "Cmd Imi vine bine. " "Daea m-ar iubi. Intre dar 9i eerere se formeaza o alianta implicita. convingerea mradacinata ca ceea ee ai dat ti se datoreaza m schimb. "Sotul meu nu se gInde9te dedt la el. un comportament pe care celalalt ar trebui sa-l aiba ea raspuns la purtarea mea. I' "N-ar trebui sa suferi 9tiind ca sl'nt fericita. mmlOS . atentii. am fi mca impreuna. de a Ie transforma. N-o sa murim din asta ./I . daca ar fi 9tiut sa traiasca libertatea iubirii fara sa devina posesiv." Ea se oeupa de el. nu cu un altul! "Nu mai piinge atlta dupa ate9ti bani. Daca a9 fi fost mai ferma. sa Ie poarte de grija. . iube9te-ma a9a cum slnt.. Intotdeauna mi-ai spus ca era cea mai mare dorinta a ta . nu a mea.. nu s-ar fi Intimplat a9a ceva. Incerc sa 0 ajut sa vada mai clar m ea Insa9i. Nu fara efort.126 DACA M-A$ ASCULTA.

sa refuzam ordinele primite.. Acest "cred di trebuie" se inscrie. ar trebui sa te ginde9ti la ceilalW') 9i de misiunile pe care parintii Ie dau copiilor sau nepotilor. se intimplii sa proptmem gesturi 9i acte simbolice pentru a reformula un scenariu vechi. a face presupuneri. mi-am inSU$it-o. Unit se cred investiti cu misiunea de "a compensa" pentru cela1alt. orieare ar fi originea constrfngerilor $i a puterii ei (reaZesau fnchipuite). Cunoa9terea empirica este punctul central al rezistente10r individuale 1anevoia de schimbare persona1a. in a analiza problema pe toate par~ile. Nu e gray. valorizat facindu-i bine celuilalt sau fiindu-i devotat. In loc sa ascultam pur 9i simplu.$tii ca mama mea a avut cancer la 38 de ani. Ginditi-va. fara." Jmi spune ca e descurajat. 5int sigura ca e cancer.. sa renuntiim la "trebuie sa fac" . pentru a ie9i din repetitia instaurata intr-o rela~ie./1 Altul crede ca trebuie sa lini9teasca teama...i disponibilitatea noastra. dar pentru mine era important. am fost fidela percep~iei tale asupra .ti mai putin la tine. "Nu i-am spus ca tata1 ei era gray bolnav. care ne apasa.ita de a fi recunoscut. vedem ca pe o cerere. ca merita aten~ia .. de a-I satisface pe celalalt 9i chiar de a i se substitui. Via~a nu Ie prea atinge. ca 0 confirmare ca. cred ca trebuie sa-i indeplinesc rugamintea. ne lansam in diutare de raspunsuri. Credem ca trebuie sa satisfacem 0 dorinta. de soluPi. s-ar simti vinovat.acestea sint ciiile pentru a descoperi posibilitati noi. $i nu vreau sa i-o spun. cererile. cred ca trebuie sa gasesc o solutie pentru situatia 1ui.. 1ar celalalt.128 DACA M-A$ ASCULTA. /I Acest "cred ca trebuie" e legat de un fond de vinovatie../1 . Tocmai aceasta convingere ca trebuie sa-l satisfaci pe celalalt ne impiedica sa primim pur 9i simplu anumite cuvinte. 1eri am descoperit ca am un nodul sub sinul sting. inaccesibile unoI' dovezi care sa Ie descalifice. celalalt este mai important dedt tine.terumane 9i afective par de nezdruncinat. cred ca trebuie sa-i ridic mora1u1. pentru a avea mai multa libertate. M-A$ INTELEGE Mitologiile personale 129 astazi 9tim ca mare parte dintre descoperirile importante sint rezultatul unoI' erori sau al unoI' experiente ratate. "Cred ca trebuie" Nu pot inte1ege 9i recunoa9te dorintele.itul de saptaminii la Paris. probabil." Sa renuntam la unele dintre aceste misiuni. pe care il prevazusem pentru a sarbatori 20 de ani de casatorie. nu noi.. 9i el e probabil dezamagit de indiferenta mea. orice-ar fi. nelini9tea ce1ei care-i spune: . 0 In timpul gedinte1or de dezvo1tare personala. Sa te afirmi $i sa adopJi 0 pozitie fnseamna sa ie$i din obZigafia de a face. a unui vis. apreciat. se va inchide in tiicere. am dus cu mine atitia ani nelini$tea ta fa~a de barbati. a entuziasmului. cind nu e altceva dedt expresia unei uimiri. "Sint dezamagitii ca sotul meu a fost nevoit sa anuleze sfir.. dezamagirile sau suferin~e1e ce1uilalt dadi sint prizonierullui "cred ca trebuie/l. in nevoia nesfir. Principii Ie noastre normative 9i explicative din zona re1atiilor in. Pentru a te dezvolta. din dorinta de a evita aceste reactii previzibile. nu va indrazni sa se exprime. "Mama. E ca 9i cum viata ar trebui sa se adapteze. pentru a cre$tc. sa primim. trebuie sa renunti. de mesaje primite anterior ("AI' trebui sa te ginde.Jmi cere ceva. /1 "E nehotarit intre doua op~iuni. la trei saptammi dupa ce nascuse am crezut di e mai bine sa nu o90chez . sa pui cruce mitologiilor atft de fndragite. Atunci spun ca nu-i nimic .

.. pentru ca lucram cu jumatate de norma din cauza menajului 9i a copiilor... Sa renunti la dorinta de a-I convinge. declara tandru un sot sotiei. uimita 9i umilita. Fictiunile Doua prietene se revad la trei ani dupa 0 calatorie aventuroasa pe care au fkut-o impreuna. . Fiecare comunica pornind de la 9i in functie de: mitologia personala. E a ta. I9i spuse ca pentru sotia lui era foarte important sa creada ca 9i-a platit singura stagiul 9i ca n-o sa-i mai conteste impresia .'te-mi-o pe a ta. dar nu a fost aceeal.Sint fericit ca ti-am putut oferi acest stagiu care-ti deschide noi posibilitati. aceasta fantezie personala se adreseaza mai mult sinelui decit celuilalt. sa gaseascii uneori un ecou. prin aceasta declaratie. ci sa 0 intelegi ca pe 0 realitate imp ortanta pentru el. interdictii I.'a." Fiecare. a simtit. Nu-mi mai face trebuinta.'tea. de a scapa de resentimente 9i de a repune in circulatie energii bloc ate de prea mult timp." Sotul tacu. deodata izbucnesc in ris: "Am calatorit impreuna. i~am vazut ca tine. imobilizate de suferinta. . este mai important pentru ea sa creada asta.. Oar am nevoie camitul meu sa fie crezut.'i di. construie9te povestea a ceea ce a vazut. "Nu ai putea uneori sa minti un pic . versiunii tale.latorie. " Este posibil sa nu accepti povestea spusa de celalalt ca pe o realitate pentru tine. $i totul. Iti dau inapoi viziunea ta despre barbati.130 DACA M-A$ ASCULTA. a9a ca n-am nici 0 9ansa sa scap de repr09urile tale. intilniri 9i gradul de pericol.. Oar cursurile Ie-am platit din salariul meu.'i te asigur ca e cum iti spun. Astazi iti inapoiez nelinil. iti inapoiez mesajul.'ide inapoierea unui obiect sau a unui cadou. inver9unate in cautarea ei de luciditate 9i de adevar .'iclade9te 0 imagine proprie in jurul unei intimplari. a trait sau a fkut. mai personala. spuse una. mi-ai spus ca-ti dore9ti sa faci acest stagiu 9i ti-am spus ca urma sa-ti dau 0 alocatie lunara. dar poate fi insuportabil sa asculti impresia celuilalt referitoare la 0 traire com una. nici celalalt nu ne las8. Sint sortita imperfectiunii totale. pe care il vedea ca pe un adevarat dragon al exigentelor: "E9ti nemilos pina 9i cu tine insuti. 0 oglinda.Mama. Aceasta imagine de sine.Oar bineinteles. chiar daca nici eu. in experienta mea de viata. Fiecare il.U\cu adevarat pacaliti. Acceptind trairea celuilalt ~ 9i nu identificindu-ma cu ea ajung la esenta comunicarii. Cu siguranta ca aveai motive sa-i vezi al. $i iata-le evocind amintiri: "E ciudat. Am incredere in propria mea perceptie. M-A$ INTELEGE Mitologiile personale 131 lor.. raspunse cealalta. ca Hind nil.. Descoperim 9i posibilitatea de a renunta la cugetari. iar eu ti-o voi povesti pe a mea. 0 persoana i9i recupereaza 0 viziune asupra lumii. lar el ramine convins in sinea lui ca propria-i viziune este cea obiectiva.Cum? Eu am platit pentru stagiu 9i sint mindra de asta.ii cere un sot sotiei sale.'icenzuri." Prin acest gest. Povestel. imagine a de sine 9i imaginea despre ceilalti." $i vor discuta la nesfir9it pentru a stabili obiectivitatea nU-l.lasindu-l pe celalalt sa-9i marturiseasca adevarul facem loc respectului de a trai impreuna." o . nu avem acelea9i amintiri.'tenenorociti care nu se gindesc decit la un sin&ur lucru . de buna-credinta fiind. .Ei bine. Apoi. Una dintre caile tandretei este aceea de a putea sa canfirmi ce vine de la celalalt fara sa vrei sa nuantezi in falasul prapriu. la acuzatii. insotita poate I. Marturisind. mai ales daca imaginea celuilalt 0 demoleaza pe a mea. . Se reconforteaza pastrindu-9i 0 atitudine paterna: "Da. decit este pentru mine sa olamuresc ca nu-i a9a . Vor ajunge sa se certe. raspunse sotia.sa ma la9i sa cred ca sint un partener bun pentru tine?" sotie i9i implora sotul. Nu ne putem imparta9i decit experientele diferite.'tiu-carei intimplari. aminte9te-ti. mai intima.

Iia -\. In viziunea lui era ziua fericita 9i luminoasa a unui om in cllimea fericirii. Oar sint singurul pe care il aveW' Cu aceste dteva fenomene atingem doar in treacat dificultatea unei vieti in comun. inconjurat de toti cei pe care-i iubea. a9a s-a intimplat pentru tine." Clnd Maria 9i Paulincearca sa-9i povesteasca ziua casatoriei. ce am facut eu atunci. Eram la acela~i atelier 9i la un moment dat mi-ai cerut sa fiu partenerul tau pentru un exercitiu prop us de moderator. a9a ai trait tu. "E adevarat. cu 0 anumita durere. 9tiu." In acest caz. dar aceasta zi lasase urme diferite in trupul 9i in amintirea fiecaruia. visasem ca. Multa vreme au crezut ca vorbeau despre acela9i mariaj. sint de folos ca puncte de sprijinin fata complexitatii vietii 9i a fiecarei personaliUl. dupa zece ani. Asta ne face sa.9iaceasta femeie care se cunosc 9i se apreciaza de 12 ani nu sint de acord asupra amintirii pe care fiecare a pastrat-o despre prima lor intilnire. El poveste9te ce a trait. Aceste fictiuni au 0 funcpe de reglare interna a imaginilor de sine. "Am un dialog extraordinar. o .? . de neimplinire pentru ea. · I _ II . de persoanele implicate. intr-o zi in care el ii apartinea .. "Te asigur ca tu m-ai invitat la 0 cafea dupa 0 conferinta. Aceasta fictiune pare importanta pentru relatia lor i?itrebuie mentinuta in ciuda oricarei dovezi. numai ei. intr-o prima faza. atit de deschis ell fiul meu adolescent . ca aveall 0 viziune comuna." "Da. uneori opusa trairii celui!alt. 9i e putin. inclusiv fiul sau (dintr-o prima casatorie).132 DACA M-A$ ASCUl. :V Cind un copil vorbe9te despre 0 intimplare. Fic~illnile legate de relatii sint aproape tragi-comice dnd ascultam separat relatarile a doua persoane despre un eveniment pe care I-au trait impreuna. descopera.In acea zi vei fi al meu." "Oeloc. Fiecare vrea sa se convinga ca a fost ales. nimic altceva.. adevarul nu prea are valoare.:TA. rareori spune ce s-a intimplat.·. $i in acest caz ar fi mai bine sa confirmi perceptia 9i trairea celuilalt. ' -~OJJ M . zi de frustrari. 11va face sa aiba indoieli. Trairea e singurul plmct de referinfa." Acest barbat .in materie de comunicare.. va incerca sa conteste aceasta tdiire bazindu-se pe fapte. il va dezechilibra.. care se casatorea cu persoana iubita. Trairea ii serve9te drept punct de referinta 9i illeaga de intimplare.. ca trairea lor este atit de diferita. de violenta.spunem ca." "A9a ai inteles tu ce s-a spus in ziua aceea.are incredere deplina in mine 9i eu Ii spun totu1. M-A$ INTELEGE Mitologiile personale 133 Acestui taUi i se intimpla adesea sa Ie aminteasca copiilor: "Nu sint dedt tatal vostru. renuntind sa-ti impui propria viziune. fiecare din ei refuza amintirea ca el a cerut. vazindu-9i sotul asaltat de atitia altii.zimbe9te aceasta mama radioasa . Adultul care...~i. in~it pentru 0 clipa se indoiesc ca acea zi a existat. .

ca erau doar impresii ca nu e acceptat. multi parinti sint convin~i ca-~i asculta copiii. Acest student de 28 de ani locuie$te de putin timp cu tatal sau. I-am raspuns ca e prea curind sa paraseasca ~coala. Mai ieri imi spunea ca nu-i place ~coala. spune la rindul sau fiuI. Mi-au trebuit multi ani pentru a crede asta ~i apoi pentru a-mi cultiva convingerea. duminica "Viata mea s-a schimbat intr-adevar. Michel ~i Jean. sfir~itul vietii." Aceasta descoperire fundamentala vine. ca se simte respins ~i ca ar vrea sa invete intr-un circ. Vinerea. ~i ca mie mi se pare ca meseria de circaI' este periculoasa ~i neprofitabila. Este povestea pe care ne-o spunem $i din care se na$te istoria noastrii personalii. adica sa cream un spatiu comun. Bineinteles ca vinerea e bucuros. in momentulin care m-am convins cu adevarat di fericirea mea nu depindea de ceilalti." Aceasta femeie este convinsa ca ~tie sa ascuIte. raportindu-se la raspunsurile ei (zice ea) bine intemeiate. catre care unii se lasa purtati." El ii imparta~e~te viziunea sa fostei sotii ~ipe ea aproape ca o umfla rlsul vazind orbirea lui paterna. Sensul dat evenimentelor este pivotul viefii noastre cotidiene $i al relafiior noastre. Vrea sa ~tie totul. M-A$ INTELEGE Mitologiile personale 135 "E cumplit cu mama. . ma invita sa ma exprim~i. ~i numai lor. gindindu-se ca vine la mine $i ca scapa de tatal sau pentru week-end. imi poveste$te toata viata ei conjugala. dupa cinci zile cu mine. o aIta mama seara. 11incarca cu problemele ei. sa aruncam asupra celuilaIt responsabilitatea pentru ceea ce ne deranjeaza. ca relatia sa conjugala a devenit fada. Starea interioara de care vorbe~te acest barbat este fasciculul din care se ramifica perceptiile noastre. care-l vizitau des. cind pleaca. In acest cuplu. creuzetul in care se topesc ~i se unifica convingerile. de deschidere sau de serenitate. niciodata lui. numai asta fac. chiar moarta. marturise~te un barbat in virsta. Este 0 stare de intelepciune. i~i spune el. in care imbracam evenimentele. "Maica-sa 11 deprima. La fel ca ea. evenimentele. in vreme ce altii se lasa indepartati de ea. tatal sau are impresia ca este deprimat. plictisitoare. Am descoperit ca era 0 stare interioara asupra direia aveam control. pentru el totul merge bine: au 0 viata armonioasa. cu dinamismul $i repetitiile ei. fara probleme ~i el se felicit~ pentru ca "in zilele noastre cuplurile reu~ite sint rare". probabil ca el are 0 versiune cu totul diferita prin care i~i explica aceste schimbari de dispozitie." afirma in mod peremptoriu ca ~tie sa-~i ascuIte fiul: "De fapt.134 DACA M-A$ ASCULTA." Fiecare li imputa celuilalt starea depresiva a copilului. I~i petrece week-end-urile la ea 9i. a~a cum au ele obiceiul sa faca atunci cind intra in primul salon de coafura ie~it in cale. la intoarcere. Oar ea Ie spune prietenelor ei. M-am saturat. A rCtspunde $i a asculta nu se pot confunda dadt vrem sa comunicam. Sa-l iubim pe celiilalt pomind de la fmplinirea noastra $i nu de la lipsurile noastre. relatiile. adauga ea. mai ales. 50tii ar fi stupefiati daca ~i-ar auzi sotiile vorbind despre relatia lor ~i despre ei in~i~i. Cit despre fiu. Prin interpretarea personala. avem tendinta sa ne atribuim rolul frumos. dar nu vreau sa 0 ranesc. se ofera sa ma ascuIte. nici de circumstante. curcubeul in care se reunesc toate nuant~le vietii. ~i ca aceasta aparenta 0 apasa ingrozitor. fictiva. pentru ca "nu refuza sa raspunda". intr-un alt ora9 decit celin care locuie~te mama sa. e in plina forma. nu-i permite sa:devina autonom. din pacate. ma interogheaza permanent. spre . ca avea cel putin doi prieteni foatte buni. "Nici macaI' nu-~i da seama ca tocmai intoarcerea la tatal sau 11fate pe fiul nostru trist.

Credinta no astra este permanent reactualizata in practica de moderatori. care la rindnl sau va lasa loc unei alte versiuni.i noi sintem purtiHorii mitologiilor $i convingerilor noastre despre iubire. ne paraziteaza eforturile. de evenimente 90cante. nici bunavointa $i nici bunele intentii nu lipsesc. cine Ie face inutile? In noi exista constelatii. mitologii personale aSlipra schimbarii. batind in retragere. $i cel mai adesea. asidun $i dureros de cautare de sine.» Am resimtit aceasta fraza ca pe 0 nedreptate. in ciuda vointei noastre. despre relatii. de a nu strica intilnirea de data asta. Poa te ca acceptam sa Ie propunem $i nn sa Ie impunem. sa se elaboreze astfel 0 teorie $i un mod de viata.. mi-a aruncat cu 0 voce aspra: «Nu te gindet.. M-A$ INTELEGE Evolutia La baza oridirei posibile evolutii sUi modificarea convingeriil schimbarea normei. pentm a sfir$i prin a izbucrti in lacrimi $i nemaiavind nimic de spus .iserie de evenimente capata ° semnificatie diferita. convingerile nn evolneaza dedt dad. nisipuri mit. "Voiam sa-i spun cu calm ce anume nu imi placea in relaFa noastra. $i atunci cine Ie saboteaza. a punctului de vedere. $i noi in acest text aducem ideologii.. de a nn diiuna relatiei. eel mai adesea.3. Sa substitui 0 fictiune dureroasa en nna mai acceptabilil. am plecat trintind u$a. 1950. vrei mereu sa ai dreptate.iata dorintele fiecamia. Imi propusesem sa nu-i vorbesc dedt despre mine.136 DACA M-A$ ASCULTA. sa dezvolte 0 alta sensibilitate. Aici trebuie sa ne oprim 0 clipa asnpra noastra. red.ide cuvintul celni care 0 relateaza.. articole $i lucrari.. De cum am inceput sa vorbesc. in functie de privirea t. se divide.tiusa-$i imp una pi:ireriIe. $i asupra voastra.. dupa aceea n-am mai $tiut cum sa revin. Atentie. portile intredeschise ale libertatii se incuie $i mi$carea anuntata paralizeaza. care ne infring intentiile $i deciziile de "a face bine". P )t deveni pericnloase dnd sint servite de profeti intransigenti. t. dnd initiatii devin initiatori. Mitologiile personale devin ideologii atunci cind credem di se pot aplica lumii intregi. sint scuturate de crize grave. Cine ne saboteaza? Sfnt deschis cu taate persaanele care au aceleal}i idei ca $i mine. M-am auzit fac1nd reprot. (N. Oar. nerespectatal iar el m-a acuzat. dnd descoperitorii se transforma in profeti.) .. 0 caracteristica a multor descoperiri din $tiintele nmaniste este aceea de a face sa apara 0 alta viziune. Oar $i asta poate fi 0 convingere. Sa schimbi nn mit cu un alt mit mai eliberator. . Dialogurile dorite se lovesc de valuri emotionale din interi01~ irationale. " "Voiam doar sa-l fac sa-mi inteleaga punctul de vederel sa-i Splffi cit de important era pentm mine sa ma inteleaga in aceasta chestiune.ri de sens ca in Rashaman1. sa se deschida catre alte semne. sa-i fac propuneri. de intllniri exceptionale sau de un demers infocat.dHoare de sentimente contradictorii $i atitudini profunde care. cititori. cititorii. cei care scriem aceste rinduri.. asupra comunicarii viabile.iemitind judediti. care t.ti dedt la tine. care ne submineaza. se pierde pe cai prea riguros trasate. 0 comunicare activa ." 1 Film regizat de Akira Kurosawa. totul s-a amestecat. un film in care aceeat.uri t... atentie. ca ma simtisem in$elata. despre via ta.. apoi banalizind problema. $lefuita $i structurata prin conferinte. asupra relatiilor vii. Relatii sanatoase. Acela1ji scenariu va face obiectul unei schimb.

care ne tin m cle9te 9i ne manevreaza inca din frageda copilarie. 0 sotie." "Am auzit in copilaria mea: «N-are nici un rost sa ceri. • anticiparea unei viitoare persecutari. Sentimentul de lipsa este uneori atlt de important. • rana narcisica. cu aUt mai mult aceasta actiune subterana se face simtita in actele 9i m cuvintele mele."A9 vrea sa fi avut 0 copilarie lini9tita. • judecare. care sa-mi dea ce am nevoie." "Daca a9 fi facut alte studii. coroziune. Nu putem fmpiedica pasariie sa zboal'e deasupra capetelor noastre. va trebui sa-mi mfrunt demonii interiori 9i sa transform energia lor. mclt ajungem sa ne negam nevoile imediate 9i sa ne antrenam intr-o spirala a frustrarilor. ea ele constituie forte vitale. sa recunosc dt mai repede unde ma doareoAceasta vizeaza trei aspecte: • invadarea teritoriului meu. Pentru a ilustra acest eomportament reactional. Pe plan afectiv.» $i teama de acest refuz este aUt de vie in mine. parem a trai in abundenta 9i risipa. ne simtim adesea limitati. La nivel profund. 9tiind bine ca nenumaratele lor chipuri sint toate eu dublu sens. nu vei ajunge dedt sa fii umilit de un refuz. uitmd sa satisfacem prezentul 9i nevoia imediata. occidentalii. . Aceste otravuri ale relatiilor par sa se fi naseut din temeriIe multiple care exista m noi. 0 partenera. mdt a cere mi se pare aproape 0 obscenitate. M-A$ INTELEGE Cine ne saboteaza? Autoconstringerea 139 eu dt recunosc mai putin ce anume ma saboteaza din interiorul meu. dezechilibrare)." Sentimentul de privatiune afectiva se exprima adesea prin a avea: a avea un iubit.. dar ie putem fmpiedica sii-?i fad! cuiburi acoio. Daca doresc ca relatiile mele sa evolueze catre profunzime. smt impins sa reactionez. diutmd sa ne umplem goluri vechi. Ea apare ~i dintr-o dorinta de mtoarcere la relatia de fuziune de la inceputul vietii. sa ies din comportamentul relational pentru a intra in cel reaetional. "Frazele pe care cred ca Ie-am auzit cel mai adesea din gura mamei mele smt: «Nu am timp» 9i «Nu-l deranja pe tata. in acela9i timp creatoare 9i distructive." Aceasta obsesie nostalgic a este un mijloc puternic de a intretine senzatia de lipsa m prezent. Adesea este raportat la trecut. la imperfect sau la conditional: . Las nevoile celorlalti sa treaca inaintea alor mele 9i mi-e groaza sa cer ceva pentru mine. (Proverb chinez) . dar 9i ca nici macar eu nu-mi acord. adevarate prapastii fara fund." "A~ fi vrut sa cunosc marea iubire. mdraznind sa-i privesc m fata.care sa fie mtr-un anume fel. • comparatie. • resentiment. Le numim: • autoconstringere. yom evoca 9apte familii de factori de sabotaj.1 1 138 DACA M-A$ ASCULTA.» Imi dau seama nu numai di eu nu cer niciodata nimanui sa-mi acorde putin timp. Functioneaza ca ni9te acizi cu actiune mai mult sau mai putin lenta (miicinare. • gelozie. • eulpabilizare. La suprafata. De Hecare data dnd una dintre aceste dimensiuni este "atinsa in mine". lipsurile fnscrise de timpuriu fn corpul unui copil conduc adu/tulla autoconstrfngere. dnd eram satisfacuti prin nediferentiere. noi. prieteni.. parinti . Va trebui sa-mi identific zonele de toleranta 9i mai ales pe cele de intoleranta. • proiectie 9i transfer. legata de imaginea pe care 0 am despre mine.

intrebindu-ma dad} asta vreau cu adevarat. eram inteles fara sa fiu nevoit sa cer. vrea sa fiu inteles fara sa fiu nevoit sa vorbesc. lipsiti.>teptde la ceila1ti. sa fii in spatele loviturilor iti cere multe sacrificii pe seama fericirii. sau care ma va descuraja in fata amplitudinii ai. E greu sa ne dam seama cu exactitate de ce anume ne simtim privati. ." A9teptarea magica a unei satisfaceri ("Ai. sa faci banul "sa... tablouri celebre. Ce dezamagire!" "Agtept iubita pe care 0 caut in fiecare femeie 9i n-o gasesc in nici una. devina unul singur este foarte lung..incerc 0 explorare exhaustiva a dorintelor mele. dar nu cer. E lill demers indelungat. Ce ai. Apoi m-au luat parintii gi a ram as un go1." Adesea credem ca sentimentul nostru de lips a se va calma prin posesilmi. mai multe vacante. care umplu goluri de alta natura din apartamentele noastre.140 DACA M-A$ ASCULTA. de la mine.. vin1 Unul dintre marile magazine de aparate electronice ~i electrocasnice. $tiind ca banii nu aduc fericirea. unii renunta la fericire pentm a avea bani. un calculator ." Drumul care pleaca din opozitia dintre principiul placerii 9i cel al realitatii pentru a Ie face sa. aparate video i. pentru di ml-mi aeord timp sa ma odilmesc.. fie un erematoriu al posibilitatilor. Magazinele Dartyl fac 0 avere de pe urma acestor goluri din noi. M-A$ INTELEGE Cine ne saboteaza? 141 "Clnd locuiam cu bunica.>tiu ce. Ai. N-ar mai fi veritabila.>i alte aparaturi sofisticate." "A.? Ce am a9teptat degeaba in timpul copilariei? Ce a9teptari fabuloase aveam in timpul adolescen~ei? Ce nevoie din mine a ramas treaza. "Ai. Ea imi intelegea chiar gi tacerile. printre cele mai populare in Franta. Poate sint tentat sa. "Mi se datoreaza ceva 9i nu mi se da . care (poate) ma va duce la miezul a ceea ce este esential pentru mine. Planurile de investitii 9i goana dupa speculatii la Bursa din ultimii ani dovedesc aceasta orientare. " zind combine stereo. intr-o agteptare infinita? "Eu singura ma privez de relaxare. de la viata. Pentru ea sentimentul de Upsa este legat de a$teptare $i astfel este fie un ferment.> vrea sa fiu iubit fara sa fiu nevoit sa cer sau sa dovedesc nu i. covoare somptuoase." "Nu ma pot indragosti dedt de un om inaccesibi1." "Am nevoie de tandrete.>teptimposibilul gi nu intilnesc dedt posibilu1. lucreze"...>teptsa vina. magnetoscoape. prin tot ce ne dorim sa avem 9i nu avem: 0 casa frumoasa. Aceasta acumulare de obiecte se traduce pentru unii oameni in cumpariHuri repetate. dar necrezJ:nd acest lucru.. ") 9i idealizarea cerintelor cu aer de ordine consolideaza sentimentul de privatiune.>teptarilorinscrise in umbrele 9i luminile experientei personale. Sa d9tigi bani din bani.

dupa cum imi spusese tatal meu ani de-a rindul. Fluxul educatiei. " "Nu-i pot spune adevarul. ale unui cuvint. Exista 9i privatiuni pe care ni Ie impunem cind nu a9teptam. tatalui.142 DACA M-A$ ASCULTA." "Eram atit de convins ca nu voi reu9i nimic. Ii imprumut tot felul de reactii care ma impiedica sa fac una sau alta. . 9tiu ca i-ar supara 9i ca n-ar indrazni sa ma refuze.." "De fiecare data cind nu am indraznit sa ies din temerile mele. Amputam din propria noastra bogatie interioara. "Daca-i spun ca gindesc altfel decit el.iinterdictii imaginare.. cind nu am intrat in imprevizibil. L-a9 rani.teziduri de aparare pentru a evita caile neexplorate. ma voi priva de aceasta plimbare. Numim aceasta reprimare imaginara: imi imaginez consecintele ingrozitoare ale unui act .irecu prietenii. Trebuie sa-mi cunosc locul 9i sa nu deranjez oamenii.i la universitate in urma unui examen special.isa nu reeada in alcoolism. bijbiind pentru a ghici 9i mai ales pentru a inventa ce nu i-ar placea mamei.. se va supara 9i seara va fi distrusa . M-A$ lNTELEGE Cine ne saboteaza? 143 "Cind 9tiu sa primesc ceea ce am la dispozitie." "Daca n-are chef sa iasa. trezesc in copiii sensibili 0 autocenzura putemica. Nefericirea fericirii este sa fii singurul care efericit." Ne servim de principiile noastre ca de ni:. I9i interzic ceea ce "Nu sint destul de cultivata pentru a vorbi cu acest autor cunoscut. ei continua sa imprumute celorlalti bariere :.inu am mceput :. m-am privat de 0 posibilitate. fragil 9i vulnerabil. pe care nu-l voi mai spune. evita sa verifice aceste reactii..coaladecit in anul urmator. Imi voi folosi imaginarul despre celalalt pentru a ma cenzura.idorea acela9i lucru de mai rimlti ani 9i nu avea curajul sa-mi spuna de teama sa nu ma distruga. nimeni nu Ie interzice. "M-am spoliat de tot eet.. cu teama. mai ales eind are mijloacele financiare (ale sotului) de a sta acasa.. bunicii.elasera. cea care fmi mutileaza imaginatia ~i 0 inchide in prejudecati ~i in principii a priori." "Cu fiecare raspuns banalla 0 chestiune vitala amputez ceva din capacitatea mea de a ll}.iduce copiii la cre9a astfel inelt sa poata sa-9i continue studiile. cliiar daca e ceva efemer... nu simt ca mi se ia ceva.icreeaza atitea bariere. atunci cind mi-am vazut numele pe lista celor admi:. care nu dureaza." Fericirea e sa fndrazne~ti sa spui da. Am lasat sa treaca perioada de inscrieri :. Cind in sfir9it i-am vorbit despre asta.i 11dadusem pe ascuns...iel i:.iinhibator . inclt in viitor orice dezvoltare va fi 0 aventura de temut. pe care 11pregatisem:... am crezut ca se m:...." "Nu Ie cer sa vina.. ei bine." Constrfngerea cea mai subtila ~i mai violenta este. Odata deveniti adulti. "N-am sa-i arat ca mi-a facut placere aceasta ie:. pe care nu-l voi mai face.." Aceste proiectii sint legate de experientele din copilarie. Ramin astfel fidel ~i ma conformez acelor constructii normative care sint imaginile mele despre mine. nu l-ar suporta.." .0 mama con9tiincioasa nu i:.a ce nu am indraznit sa fac.. inclt." Tot felul de autocenzuri vin sa mic90reze limitele posibilitatilor noastre.." "Timp de cinci ani nu am indraznit sa ma despart de el de teama sa nu-l ranesc prea tare :." "In Hecare clipa de fericire e bine sa prime9ti. i:. nu intretin decit un dialog interior steril :. Gindesc in locul celuilalt pentru a ma limita..aasculta 9i de a ma inventa. poate. absenta limite lor clare. am descoperit ca :.. e cu atit mai miraculos. de exemplu.

.. "Cind simt ca nu-mi mai dau asteneala pentru ceva.144 DACA M-A$ ASCULTA." Sa nu ai chef paate H un refuz de a te lasa scas din pasivitate sau din nevoia de retragere.. "Nu e de dorit").. "? Singura care nu tri!?eazi:ieste imaginatia..ii realiza visurile. curajul de a ne Hisa imaginea sa exploreze "pet... "Nu aveam chef sa ies duminica asta.¢:·:·x."{·'«>>:'X'm~. ma intreb: aare ce a ostenit in mine?" Mi se intimpla sa ma fortez sa ies din capcana nepasarii t.ii sa descapar lucruri minunate. Mai adinc dedt a nu at. acordfndu-le atentie $i chiar visfndu-le. ca un copil care nu vrea sa guste dintr-o mincare noua. a nu-ti dori este 0 sursa de constringeri reale...." "Nu dnt. $i daca at." Ne autoconstringem.. " "Ma plictisesc la aceasta intilnire de familie.:·:«-. pentru a te pastra pentru altceva.. "Am grijCfde dorinfele mele .." Partea cea mai grea fn a renunfa nu este ceea ce--mi lipse$te. 'f. avind 0 incredere oarba in limWl.:<J«.. pentru cd poetul inventeaza In libertate . M-am fartat t. deoarece cred ca nu t. mi se vor deschide parti nai.}:.itera lui Ali Baba" a dorintelor noastre. Cfti de .ite cel mai adesea este indrazneala de a cauta ce vrem cu adevarat.Mi-ar placea sa . dar poarta 0 bijuterie ariginala. deoarece cred ca trebuie sa Hi iubit.i impune imagini inc01z!?tiente.>> "Aceasta femeie nu mi se pare interesanta.}X. 0 s-o intreb din ce tara provine .:~<~.:. prin incapacitatea de a ie$i dintr-un cadru de referinta dat... chiar daca dorinta mea de a avea copii era uneori atit de puternica. indt imi venea sa ma omor.." "Sint in stare sa renunt la tot ce nu cunosc.itiusa cint. Adevarul este In imaginar.imcerca sa discut cu acest nepot pe care apraape ca nu-l cunosc t.iisa. "Nu indraznesc sa iubesc. " pentru un "Vreau sa . la tot ce cred ca nu-mi place." "N-aveam chef sa ma due la aceasta serata de teama sa nu ma plictisesc $i tacmai in seara aceea I-am intilnit.<:. Ce ne lipset..iiam descoperit ce minunate sint cimpiile la munte in luna iunie." 5piritele creative sint visiitorii care gasesc mijlocul de a-t.itepta ("Nu se poate".rile noastre. 5-ar putea ca a persoana sau a situatie privita in ansamblu sa-mi dea intr-adevar impresia ca nu ma intereseaza. simboluri care ni se par mai aprdape de realitate. ci faptul ca nu ajung sa ma bucur de ceea ce am . Oar daca sint gata sa ma las stimulat de un semn.:i<-:-:-':".descopar lumea lui?" . Eugen Ioneseo .. M-A$ INTELEGE Cine ne saboteaza? 145 "Nu parase$ti 0 femeie care nu poate avea copii.

va spune ~i va lega astfel copilul de lume. care-mi lasa un gust nostalgic. $i astazi. care este unica. violenta nevoilor ~i sursa raspunsurilor posibile este infinita. sa spargem sau sa distrugem la foe mic 0 relatie la care totu9i tinem. mereu fragila. Sentimentul de constringere rezuWi din aspiratia mea de a cunoa~te 0 stare intema implinita ~i perfecta. . Atunci se intore impotriva noastra ca un bumerang. Ma minunez In fata misterului omului. de 0 vreme incoace. Un soi de vointa incrincenata ne stapine~te. confuzii. Les zones erronnees (Zonele eronate). face foe din orice lemn 9i ii rastoama fara mila pe toti cei care l-ar putea detuma de la scopul final: sa sufere 9i sa provoace suferinta. lipsuri imaginare. Violenta este adesea 0 transpunere 1nfapt a neputintei. interlocutori ~i sensibilitati.0 sa mi-o plate~ti". $i dnd cuvintele lipsesc. facuta din rani niciodata inchise. "Razbunare!". cine nu a cautat aceasta senzatie dulce-amaruie de a trezi 0 suferinta indepiirtata ~i totu~i prezenta? Resentimentul nu cauta asigurarea. distorsiuni. fara sa 9tim. sa-l intretinem sau pur 9i simplu sa-l sdirpinam. Resentimentul este jungla sentimentelor: "La moarte". Copilul transpune in fapte 9i cuvinte violenta pe care tatal sau a ignorat-o la 'el insU9i dintotdeauna. in functie de situatii. lipsuri reale. suscita rumegari. Resentimentul este urticaria relatiilor. Lipsa unei exprimari adevarate face sa se nasca resentimentul. mai bine zis. iluzii. 0 mincarime a lipsei. odata cu trecerea prea rapida a anilor . a fragilitatii ?i a frumusetii fiecaruia. intr-un tsunami sau. Am sentimentul amar de a fi inghesuit. de a avea un corp prea mic. sa respingem. Putini dintre noi i9i cunosc zonele de intoleranta 1. am prea putin spatiu pentru a permite tuturor posibilitatilor sa se dezvolte in mine. copil 9i cenzor redutabil cind am resentimente. Cine nu a cunoscut aceasta placere ambigua de a zgindari 0 rana care nu voia decit sa se vindece. $i unii ~i altii avem praguri de frustrare variabile. Acest tata afectuos 9i tandru se simte complet deconcertat de agresivitatea virulenta a fiului sau. Constringerea esentiala este la nivelul fiintei interioare. prea strimt pentru a contine viata care-l anima. este un cuvint care va face legatura dintre real ~i realitate. 1 Dyer. imaginarul preia ~tafeta. Sursele profunde ale resentimentului se regasesc in lipsurile resimtite in copilarie. Cuvintele. pasarela care apropie ~i mai ales simbolizeaza un drum posibil catre inaccesibil. limbajul devin puntea de legatura. Tchou. care este importanta ~i uneori vitaM pentru noi.. Cuvintul adevarat va numi. Unele ne par amenintatoare sau ru~inoase 9i. de a fi gre9it epoca 9i poate planeta. in valurile resentimentului. ci confirmarea. ne impinge sa refuzam. Doar eu am dreptul sa vorbesc despre ea sau sa 0 neg. Simtim ca nu yom fi niciodata in posesia integrala a sinelui. M-A$ INTELEGE Cine ne saboteaza. fara sa vrem. Ma revolt in interior ~i nu permit nimanui sa-mi atinga suferinta.? 147 Exista parti ale sinelui care dimin inaccesibile con~tientului.. caci pentru un copil distanta dintre lumea dorintelor. a curajului de care are nevoie tandretea. Ie proiectam asupra celuilalt. . redeschise la cea mai mica provocare. trebuie sa-l zgindarim tot timpul. Marie Eve Resentimentul san dnd sim!irea minte Toti cei care au trait acest sentiment ~tiu ce cumplit e sa fii prins intr-un uragan.146 DACA M-A$ ASCULTA." ed. orb. S'mt surd.. Mi se intimpla uneori sa am aceasta senzatie ascutita ca 0 lovitura de cutit. sa-l alimentam. "Sa nu crezi ca tu 0 sa fii fericit daca eu sint nefericita. violent 9i descumpanit. adica aceasta parte din noi mereu hipersensibila.

s-o pastrez vie :. toate irni permit sa-mi ies din fire. ca sa-l fac responsabil de aceasta deteriorare. Ma distruge distrugindu-mi 0 imagine despre mine atund dnd celalalt irni atribuie un rol pe care eu nu-l vreau. de ~onf1icte. pe 0 lipsa de raspuns. imi reprat.'idoliu." Aceasta distanta dintre speranta.teun sentiment de deposedare (sint deposedat de atotputernicia mea?) t.'tere comportamentelor fictive.iruire de acuzatii. a ceea ce simt in mine. "Voiam ralul primadonei t. Aeeste sentimente-ecran dau nat. Tristetea este singura scapare a resentimentului.. sa se bucure de tot ce am adus .148 DACA M-A$ ASCULTA.iin:.. de subapredere. In anumite momente. Minia este uneori rezultatul depresiei. de frustrari.iea imi face mutre. pe care Ie scot in fata impotriva celuilalt. de frustrari repetate." Furie. incit imi face bine sa-l acuz...'teptam sa ma primeasca eu un suris.'te din neacceptarea faptului di dorintele nu mi s-au realizat. el m-a numit eurcan." "At.'uri.'iva fi cautata 0 iet..'ieeea ce se intimpla va na:... E de preferat sii spui: "E 0 searii in fata por!i(' deeft: "Atenfie la seariif" Poti spune: "M-am simtit lezat de cuvintele tale" in loc sa acuzi in tacere: "Inca 0 data m-a luat drept un idiot.'ire cu scopul de a evita depresia." Resentimentul se nat. pentru ca daca ma intorc in mine voi trai tristete t.. pentru ca da friu liber furiei pe care 0 intorsesem impotriva mea. fuga sau violenta sint adesea sentimente-ecran.'elate. autojustifieari. M-A$ INTELEGE Cine ne saboteaza? 149 A spune ce exista nu inseamna a transforma lumea in amenintiiri.'te in mine till dinamism de reprat. ca viata nu se ajusteaza dupa perceptia mea. pe detonatorul unei neintelegeri. dnd imi da un raspuns care nu-mi convine. "Ma urase atit de mult pentru ca nu am fost capabiUi sa reinnoiese relatia no astra. viziunea mea asupra rela}iei t.i mai ales ce n-a facut.. Furia. sa inventariez tot ce-a facut :. Avansam. aceasta durere care se pierde in revolta sau in tacere." "Ma eredeam un tata iubitor. Celalalt nu a raspuns at. Anumite perioade sint pline de neintelegeri.'inu 0 pot accepta. E bine spus: "Sa-mi ies din fire". ca at. ce nu vor permite crearea unui schimb de cuvinte sau de trairi la nivelul sentimentelor reale.'iintretin . pentru a nu auzi sau a nu recunoa:. punem piciorul pe un refuz intirziat.Zed de exemple imi revin in memorie t.'iea m-a vazut ca pe un prafitor. :." "Ma credeam un amant minunat t. realitatea s-a dovedit diferita de ce speram eu t. minie :.isurprinzMoare. lumea apare ca un adevarat dmp de mine .'iel mi-a dat ralul subretei sau al sotiei sufocante.. "Toate acestea ma scot din fire.. acuzatii pentru a scapa de senzatia de respingere.'teptarile mi-au fost int. Voi nat. de pierdere.'teptarii mele. ca ceea ce am spus nu a fost inteles.'eaza ca sint mereu plecat. Nasc furie pentru a nu ma confrunta cu durerea. ca proiectele mi-au fost stricate sau aminate.te ce a fost ranit in mine.

dar a preferat sa ramma cu prietenii. dar sint reci :. care da glas indignarii $i arata nedreptatea.. un dialog imaginar ne va impiediea sa 11depa$im. tocmai placerea legata de cugetare." In stadiul de rumegare plina de suferinta pe termen lung.isa discute despre tot:. a departare :. ne legam de un singur element. intr-o situatie data. va masacra literalmente 0 zi minunata pe care a petrecut-o eu prietenul prin amintirea ultimelor minute. resentimentul este 0 acumulare.nie adaugita eu a secventa. persoana apropiata.. fru.. la violenta acumulata." Furia exploziva elibereaza preaplinul tacerilor.tere ranchiunei.i nimie. . eu un suds sau cu un suspin.ia reapropiere mtre ce e mai bun in noi ifi9ine $i imprevizibilul posibil.timent... Tapul ispa$itor va fi adesea persoana de la eare a$teptam cel mai mult." Aceasta femeie va distruge.. tocmai ea fuge. dupa ce i-am epuizat otrava:. daca Ie luam separat. eu am mai mult Ie port pica atunci cmd ma dezamagese. de restaurare (grija pentru narcisismul ranit). al supunerilor sau al umilintelor. Aceasta fluiditate regasita ne permite a u:. "Ar fi putut sa ma conduea. Ea. aceasta posibilitate aparea prin intermediul nopunii de iertare vehiculate de diverse religii. deoarece totul pica pe ei. Dimpotriva.. Cu cit arunc mai tare asupra lor nevoia mea de a fi iubit $i recunoscut. De aceea Ii vine greu sa se exprime prin cuvinte. Aceasta luciditate ne ajuta sa renuntam mcet-mcet sau deodata. sa gaseasca 0 ie:. ea $i in relatiile din copilarie cu parintii. de razbunare (replica.. privatiune .i mai important sa recunoa:.. parteneri $i copii vor eonstitui obiectul principal al resentimentelor profunde. Cheltuim a gramada de energie ca sa alimentam ceea ce ne face sa suferim.. sa ma primeasca sau sa ma ajute. Furia impotriva celuilalt este 0 forma de evitare a sinelui. Astazi este :. derizorii. M-A$ INTELEGE Cine ne saboteaza? 151 fladira resentimentului..iresau un suport pentru exprimare.tem modulin care intretinem resentimentul.ipentru ceilalti.. imi mareheaza dependenta. Am nevoie de aceasta agresivitate pentru a ma smulge din nostalgie. Relatiile eele mai intime sint inearcate de un resentiment uneori apropiat de ura.strarile repetate cu rezonante indepartate vor forma 0 magma apasatoare $i se vor perpetua ca 0 tensiune insuportabila ce trebuie sa se des carce. Furiile mele sint adevara: te operapi chirurgicale :. sa bea :.. Cind mcepem aceasta cugetare." Umilintele suferite fara proteste.isa ma scape de temeri. Oar prin repetitie. un motor pentru a ma defini mai bine $i a-mi enunta nevoile. $i felul in care 11transformam mtr-o miza de supunere saude refuz m relatiile esentiale. oricare ar fi elementul declan$ator..binemteles. ).urare." Parinti.ante ca un bisturiu.150 DACA M-A$ ASCULTA. resentimentul devine 0 otrava pentru sine :. in eare investisem cele mai multe sperante.. Cuvintele au dreptate: Ie port pica. insuficienta. Poate fi legat de 0 multime de fapte nesemnificative. Poate fi $i 0 etapa sanatoasa a afirmarii $i revendicarii.. Exista $i furia salvatoare eare marcheaza limitele de netrecut. "Te urasc fiindea ma simt vinovat ea te-am agresat atit. ii acordasem eeluilalt misiuni destinate sa-mi implineasea dorintele :." "A$teptam sa ma faci sa ma simt in sfir$it iubita pentru ceea ce smt $i nu pentru rolurile care mi se dau. operez pe mine.. Aeest barbat ne spunea: "Simt furii ingrozitoare.. ridicole. pentru a ma desparti de ce nu-mi face bine.itran:. sentimentul de neputinta $i de nedreptate va da na:. Altadata. Imi permite sa nu-mi vad e$ecul. In ce prive:. sa-lla~i sa treaca.uri (invinovatirea celuilalt).i. In relatia mea de cuplu.. pentru a ma face auzit. Una dintre caile de a deveni un mai bun tovara~ pentru tine fnsufi este sa renunfi Larese11.i binefacerile.te resentimentul. care "ar fi trebuit" sa ma inteleaga. pe care eonstruim un scenariu de repro:. de repetarea ve:.

Gelozia amoroasa este un ansamblu de sentimente 9i senzatii incontrolabile/ impulsive/ care se autohranesc din orice element real sau inventat/ scoase dintr-o realitate in schimbare. care se sprijina pe imaginar 9i se hrane9te din el. Cel care iube9te va fi gelos pe cineva de care a fost iubit. a eeluilalt sau a rivalului (0 terta persoana). Putine persoane I9i recunosc 9i I9i afirma gelozia. uneori fara remediu. noi vedem sursa acesteia mai ales In dlescoperirea inevitabila pe care orice fiinta umana 0 face in primii ani ai vietH . ca mama sa I-a "tradat" deja 9i 9i-a daruit iubirea altuia mai puternic.ca nu este unie. Are 0 deosebita putere de eroziune. Gelozia este flagelul iubirii . pe tine. La jalousie (Gelozia). 1984. deghizata a unei homosexualitati latente. E un sentiment de care se rw. a9teptari 9i deceptH. Cei care au simtit iubirea sau care au trait sentimentul indragostirii 9tiu ce amestec de bucurie. sti:ipine9te 9i Inflore9te pasiunea amoroasa. Originile geloziei "ered cli e timpul sa te parasesc. entuziasm 9i depresie traverseaza. Ar trebui sa vorbim mai degraba despre starea de gelozie/ o stare in esenta emotionala 9i corporala. Astfel sintem trimi9i la natura iubirii sau a ata9amentului care sustine gelozia. fntotdeauna cu suferinta.. I9i imagineaza scenele cu lux de amanunte 9i eu interes precis pentru rivalul de aeela9i sex. $i tot el se indoie9te de iubirea celuilalt 9i uneori il reduce la neant prin aceasta indoiala. care se mtretine din migearile inimii 9i ale sufletului. plikeri 9i dureri.. pentru ca nu exista gelozie tara iubire/ chiar daca exista multe iubiri fara gelozie. Ea uzeaza/ aduce la saturatie sentimentele cele mai viiI relatiile cele mai frumoase. Idees. Gallimard.ineaza cel care-I simte.152 DACA M-A$ ASCULTA. .ed. Putem uneori sa 0 presimtim vazInd cu dt freamat anumiti barbati 9i anumite femei W imagineaza 9i descriu scenarii de seductie 9i de relatie amoroasa mtre partenerii lor 9i un altul.iubirii"/ spunea Jeanne Moreau ditre Madeleine ChapsaJl/ 9i mi se pare adevarat. M-A$ INTELEGE Cine ne saboteaza? 153 ginara de violenta 9i distrugere. Oare este iubirea atIt de visata/ de idealizata. suspiciune permanenta introdusa in cotidianul Int1lnirilor 9i al absentelor. Dnii psihologi vi'id m starea de gelozie 0 reminiseenta 9i 0 transpunere in fapt. Chapsal. IncH nici 0 relatie reala nu 0 poate egala? Gelozia este intllnita mai ales m cazul iubirii din nevoie. cel care m-ai fnsotit atfta timp. Recunoa9tem gelozia dupa efecte. In ceea ee ne prive9te. de inchipuita.. dotat cu autonomie 9i mijloace. resentimentul meu preferat. Este 0 iubire din nevoie sau din dorinta. La aceasta se adauga 0 suferinta specifica foarte intensa In cazul in care intervine gelozia. violenti'i Impotriva sa. nelini9ti. pentru ca adesea ad\lee 0 Intreaga produetie ima1 M." Gelozia "Gelozia este un sentiment abominabiC una dintre dureriIe extraordinare ale .

implicare»Qu Ie poate da altuia. dragoste fizica." $i mai exista 9i aceasta dorinta. sa infrunt lumea 9i viata asta imbecila care nu se teme de nimic. Acest lucru il observam adesea in gedintele de asistare. pentru a pastra vie atractia pe care celiHalt 0 exercita asupra lui. pentru d va extrage din acest sentiment energia necesara supravietuirii. pentru di relatia asHel proiectata este incarcata de toate posibilitatile. de orari. de altfel. in situatiile in care un barbat sau 0 femeie i9i imagineaza 9i construiesc cu mii de detalii "tot ce se poate intimpla" intre celalalt 9i rival sau rivala. de a nu fi recunoscut. pentru d eu nu meritam sa primesc ceva unic. de tot ce nu s-a intimplat. Acest imaginar ni se inscrie in corp prin senzatii fizice de 0 violenta care ne surprinde 9i ne bulverseaza ca 0 tornada sau un taihm intens. pentru d ea avea toate acelea 9i m:t mi Ie dadea sau Ie da altuia. este insuportabiC arund trilirea noastra in derizoriu. Aici. dorinta infantila de "a trai totul". ce simte.ma ridic. $i tocmai asta imi confirma ca nu valorez nimic . cind surprind «tradarea». Cererea neformulata. "Vreau sa 9tiu tot ce se petrece intre ei. nu mai are nici 0 valoare. in forma arhaica. Mai tirziu." "Nu-i poate da celuilalt ceea ce mie nu-mi dadea (ascultare. sint scuturat de cutremure. simt. Nimeni nu poate intelege tortura ascunsa care ma chinuie. Macar ea 1mi ramine. M-A$ INTELEGE Cine ne saboteaza? 155 Aceasta "tradare" este una dintre originile anxietatii de abandon. D~\ dad altuia ii da acela9i lucru ca 9i mie. E inutil. lata de ce. $i aceasta noua imagine despre mine este insuportabila. daruire de sine. de a curge. a unui cuvint sau a unui comportament care ii reactiveaza suferinta 9i il intoarce pe dos cum ar face-o un val nesfir9it de seisme. Gelozia Ii da celui care 0 resimte sentimentul de panica. ce nu mai simte sau ce nu simte. Revine fara incetare asupra unui detaliu. eel putin in acel rau exist. sa vrei sa lini9te9ti sau sa consolezi un gelos. acelea9i cuvinte. partenerul. violente 9i subtile ma invadeaza. dupa citeva dipe. de toate dorintele. niciodata implinita. acelea9i gesturi.154 DACA M-A$ ASCULTA. de imagini crimina Ie. dar reactivata de gelozie va fi legata mai mult de dorinta de a controla relatia dedt de dorinta de a avea persoana insa9i. 0 cascada de senzatii haotice. epuizat. Atunci ma agat de tot raul pe care mi-l fac 9i ." In starea de gelozie supravietuie9te. Ah! sa fac rau! Sa-mi fac rau. chiar dad nu are nici un motiv "real" de a fi gelos.. ma arunca in non-existenta. Dorinta de a disparea. de a fi aruncat in golul existentei fara corzi de sustinere. Nimeni nu-mi poate lua aceasta suferinta. traiesc. acelea9i priviri. ca un vulcan in eruptie. activitatea imaginara legata de gelozie va face ravagii incredibile. ale temerii de a nu-~i gasi locul. de a ma pierde in neant 9i apoi. ce trebuie sa il emotioneze: (Un gelos) "Gnd descopar 0 schimbare in sentimentele iubitului sau un interes nou pentru altcineva. E numai a mea!" Gelozia ~i dorinta se leaga mai mult de relatia inchipuita sau doar anticipata dedt de persoana iubita. existenta mea este in joc mai mult decit relatia. Stravechiul vis mitic de a-I putea dicta celuilalt ce sentimente trebuie sa aiba. va gasi incon~tient noi pretexte pentru a fi. va fi un excitant pentru a-i mentine dorinta. Pina atunci imi imaginasem ca dad m~nu-mi da. pentru oricine. gelozia va fi 0 forma de a lupta cu sentimentul distrugator al non-existentei.. E dificil sa descrii intensitatea 9i nivelul sentimentelor celui care sufera de gelozie. de neant sau de respingere. . ca nu depinde de mine. de "a avea totul" de la ceUHalt 9i nevoia: "Vreau ce ai tu. de a controla sentimentele celui iubit. Gelozia se hrane~te din imaginar Ne imaginam mai ales ce traie9te celalalt. Cunosc gustul neantu/ui $i cumplita amaraciune a non-existentei. inseamna d nu are.

ii datoreaza fidelitate .. am simtit aceea9i nelini9te. M-A$ INTELEGE Cine ne saboteaza? 157 • • • • "Iube$te-ma deplin.idisponibile ale sotiei cu dorinta de a fi rasfatat. Bineinteles. mai ales la pubertate. modifica dinamica interna a cuplului. fiecare este inconjurat de a9teptari. crezi ca ocupa prea mult loc. Cuvintele nu sfnt decft 0 izbucnire fugara 9i nefndemfnatica a realitatii. a. primit. Copiii unui cuplu sint nascuti in momente diferite ale istoriei lor. mtr-un sentiment pozitiv pe care nu-l are. Citi barbati care "nu vor copii" ar trebui sa spuna: "Nu ma simt capabil sa fiu tata in acest moment" sau "N-am chef de un rivalintre noi"! Cu totii ne amintim aceasta scena extraordinara din filmul Moliere1. Mama Jrni spunea: «Tu e9ti mare. E adevarat." "Da. e legata de tata. ca e in plus. care-i raspunde pe masura. "Exist prin ceea ce simt 9i sint inteles. trebuie sa-l iube9ti.. Oare ar vrea locul copilului (linga mama). sa minimizezi sau sa transformi sentimentul incercat de cel care este gelos. ingrijit. e fratele tau. sosirea unui al treilea dezechilibreaza relatia. Sentimentele de gelozie intre mama 9i fiiea. Cind . al mamei (aproape de copil). ale calatoriei sau ale tatonarilor lor. : care i9i retraie9te propriile sabotaje) sau Ie realizeaza (ceea ce poate fi la fel de insuportabil). misiuni sau sperante diferite. insotita deseori de un sentiment de nedreptate.trimiterile sexuale sint evidente .. am facut aceste gesturi 9ipentru tine. E sentimentul tau." "Renunta la toti pentru mine. ru9inoS sau derizoriu care strabate corpul tatalui cind i9i prive9te cu dorinta. 1 Recunoa9terea sentimentelor actuale. .. acest sentiment ar fi pur 9i simplu recunoscut 9i acceptat. Mizele acestei gelozii sint multiple: fuca e evident mai seducatoare.este 0 forma de confirmare a sinelui. exista convingerea frecventa ca un copil va suda cuplul. De fapt.:TA.156 DACA M-A$ ASCUI." "Nu ma iubi decit pe mine." Aceasta transpunere in cuvinte ar elimina multe dureri. gelozie. asta m-ar £i ajutat sa trec peste gelozie." "Pii numai ceea ce sint eu. primitoare. 9i tu ai vrea sa te tin la piept. "Aveam 5 ani 9i treceam adesea cu camionul meu de lemn peste capul fratelui meu de 1 an.?ormeai. pe care Ie saboteaza (£apt insuportabil pentru mama. in sensul ca nu se manifesta identic fata de toti copiii din familie. care se simte gelos . baietelullini9tit din bratele mamei care este 9i sotia sa. sa te legan.. Este adevarat ca orice iubire materna sau paterna e nedreapta.. 9i mai ales se vorbe9te mult mai rar de acest sentiment di£uz. veneam sa te vad noaptea. ar alina a9teptarile. deschisa cerintelor)? S"mtatitea mize puse in joc in aceste relatii triunghiulare create prin sosirea unui copilin cuplu. Consecintele geloziei dintre frati ar putea fi atenuate dad\." Gregeala parintilor sau a educatiei este cel mai adesea de a vrea sa negi. il va stabiliza. vazindU-$i sotia cum omoara paduchii de pe capul fiului (paduchi pe care ii luase de la unul dintre prieteni numai pentru a sta in poala mamei). al sotului (cu osotie disponibila. Gelozia intre £ra~i E deja banal sa vorbe9ti despre gelozia dintre frati.» Imi cerea sa am sentimente pe care nu Ie aveam. mama imbatrine9te. de llnga inima. II preferai pe cel sting.a cum era fiul pe care I-a respins ca pe un rival." Regizat de Ariane Mnouchkine. Gelozia parinteasd Se recunoa9te. cele pe care Ie avem la un moment dat . deseori. Fiecare sose9te intr-un context complex. Aceasta £iicace intra in viata reprezinta pentru mama 0 rena9tere a tuturor posibilitatilor. 'in care tatal micului Jean-Baptiste Poquelin. 11 dete9ti. Te-am hrani t la sin.. printr-un comportament agresiv al mamei fata de fiica. in functie de scenele acestei istorii.in loc sa Ie negam . alunga baiatul$i i9i ofera capul miinilor primitoare . Daca ea ar fi putut macar sa-mi confirme adevaratele mele sentimente: «Da. inteleg ca a9a simti ».. dorinte. par mai evidente 9i se traduc mai deschis.

a durerii. iJ:tseamna ca.ri exagerate fata de elementul declan9ator: 0 clipa de uitare. dar 9i in speranta nefondata de a recuceri sau de a pastra partenerul iubit. gelozia este 0 tentativa disperata de a pastra controlul asupra celuilalt 9i de a-i interzice sa ne abandoneze. "Daca nu e9ti gelos.nu iube9ti." Aceasta subapreciere vizeaza ~i descalificarea iubfrii. care in acela~i timp 11descalifica 9i pe cela. pierdere sau respingere. iubirea pentru celalalt este inradaeinata in vechi nevoi totalitariste 9i care impun." Unii incearcasa redea imensitatea iubirii lor prin preocupari geloase: "Uite dt tin la tine. M-A$ lNTELEGE Cine ne saboteaza? 159 Gelozia in cuplu In relatia de iubire. pe 0 punere in comun a sentimentelor 9i sperantelor." Uneori. cea a suferintei. nu merit atita osteneala. descalificarea propriei persoane. spatiu). va fi greu sa eviti gelozia care polueaza relatia. caei laradaeina geloziei sta anxietatea." . Vor fi momente bune. In acest stadiu se trece la actele pasionale. Daca. nu te ginde9ti dedt la tine 9i la interesele tale. mereu prezenta. In relatia de iubire. 9i mai ales ii adauga 0 noua dimensiune." Cealalta arma frecvent utilizata este devalorizarea. Cind partenerul este pierdut (despartire. sa-~i redefineasca frecvent a~tepHirile. revendica. Sa recunoasca pragurile de toleranta ~i zonele de intoleranta. un suds." • "M-ai ales fara sa ma cuno9ti cu adevarat. gelozia se poate transforma in ura pentru partener sau pentru rivalul fericH. de a-I supune dorintelor ~i temerilor proprii. ce e mai putin bine sau inacceptabil pentru mine." Pare un drum lung de parcurs intr-o relatie de cuplu fondata pe durata. • "In orice caz. e bine ca fiecare sa se defineasca." "E normal sa fii gelos cind iube9ti:' Gelozia nu diminueaza iubirea pentru celalalt.lalt. Armele de lupta preferate ale gelosului sint acuzatia indirecta 9i invinovatirea. Dorinta de a-I poseda pe celalalt. gelozia este asoeiata posedarii fiintei iubite. nevoile. care se ramifica in disperare 9i indoieli. teama ingrozitoare de abandon. repede." • "E9ti egoist. 0 privire. Sa-l invinovate9ti pe celalalt asHel: • "Nu-mi oferi destu1. pe schimb. sa-~i clarifice dorintele 9i cererile. vigilenta. contaminate de repr09uri. "Celazia mea. iata pretul sentimentului de iubire din nevoie. E ca 9i cum i-ai spune: "E9ti ultimul idiot sau probabil ca nu valorezi prea mult dad te interesezi de 0 mIlitate ca mine. Sa-9i delimiteze teritoriul (timp. Ordinul va fi: "Nu poti sa ma parase~ti. un cuvint nepotrivit. devreme. Uneori 0 mare~te. Nu e asta 0 dovada de iubire?" Gelosuli~i face prozeliti. eventual. Sa invete sa spuna: "lata ce e bine pentru mine.158 DACA M-A$ ASCULTA." • "Nu te ocupi sufieient de mine. a atentiei sau a semnelor de interes ale celuilalt. indntatoare. nemai~t11nita. divort). atenta." • "Nu am fost niciodata iubit. pe un proiect comun. de a-I pastra pentru tine.

Dar eu aveam 0 poWi nepotolita.adica diferite ." "Nu vitd.. Pentl'll unii va fi mai important sa aiba doua bucatele mai mici dedt una mare.. nu fn/eleg dedt ceea ce-mi va hrani gelozia . fratH mai mari) face obiectul unei rivalitati uneori feroce. mama. "Cind ii cumpar unuia 0 hainuta. adesea copiii mai mari sau mama.160 DACA M-A$ ASCULTA. e1?ueaza precum . forma. Dar elf a$ vrea sa spun eeva.. "acela9i lucru pentru fiecare dintre cei doi copii". Unii VOl'fi sufocati de comparatii ("E mai bun. respinsa 9i dispretuita mai tirziu. M-A$ INTELEGE Cine ne saboteaza? 161 Gelozia in viata familiala ~i sociala Tot ee am de spus e ea nu am nimie de spus. frecventa. amplificat.. sa fad mai multe parti dedt persoane. In clasa. sa Ie tai inegal.. crezind ca e dreapta 9i echitabila. COl'onitaeste dorita pina pe la 7-8 ani. ." • In treburile casnice: Cine stringe.lonesco cotidiana. nu simt. Se observa: • In priviri: Cine pe cine prive9te? Cine nu este privit? Prea privit? Nevazut? • In ascultare: Cum circula cuvintele? Cine este ascultat. situatiile ce servesc drept suport gelozieiIn 9i viata intaresc numeroase tensiuni sint numeroase.) • Prin locul care ne este dat: Linga cine? Departe de cine? sau pozitive. e mai rau dedt.. Multi parinti cred ca sint drepti. neimpartita... primit. "Va £ica taica-su . egalitari cind fac. mai ales in acest domeniu. pentru di cei doi copii nu au acelea9i nevoi in acela9i moment. nu fac nici 0 diferenta. In familie." "Nu-ti place niciodata nimic. "). pentru a alimenta suferinta. care se vrea unk sau mikar sa se simta iubit altfel. fac la fel9i pentru celalalt. armonizat? Cine i9i vede cu. vintele pierdute in vid sau acoperite de ale altora? • In circuitul mincarii: Cine e servit primul? Ce bucata? Cu ce gesturi? Ce comentarii? "Maninci deja prea mult. aduce farfuriiIe? (Rareori tatal. Identificarile negative. care alimenteaza geloziile familiale. Pentl'll altH partea cea mai mare va fi mai importanta 9i de dorit. "Ab! nedreptatea partilor egale! striga acest barbat de 40 de ani. dar a9 fi vrut sa mi se recunoasdi nevoile .. 9i nu prin resturi.. care avea un apetit scazut. Gare aspirajia eiftre a prommfa euvinte este deja 0 forma de ruga. Orice aspect e potrivit. Pozitia din relatiile cu personajele importante (tata. $coala 9i miza notelor bune sau proaste sint un teren pentl'll gelozie datorita preferintei incon9tiente a anumitor parinti." Asta nu e 0 consolare pentru cel care vrea 0 iubire absoluta. il marcheaza profund pe copilul care Ie provoaca. Nedreptatea partilor egale "Nu ai de ce sa fii gelos. culoarea. transformind-o in suferin/a!" Imbradimintea 9i modul personal de ingrijire intaresc comportamentele de gelozie. in cazul in care se resemneaza cu faptul ca nu este singurul. Ea raspunde astfella protestele nepotilor: "Cine a spus ca viata e dreapta?" .. de exemplu. de exemplu. Cunoa9tem 0 bunica ce taie in mod deliberat ciocolata in bucati inegale. curata. Nici 0 diferenta. zero la mate" E greu sa introduci intr-o familie sau intr-o colectivitate aceasta notiune de parti egale ." Tocmai aceasta atitudine neaga diferenta. cerindu-i £iediruia sa-9i aleaga. Mama mea taia tortul in parp egale. de rezistenfii In fafa neantului? E. "E ca mine. inteles.9i sa propui. un literat". gelozia se manifesta cu mare acuitate in timpul mesei 9i lasa urme profunde. Mincam resturile fratelui meu.

nu te ginde~ti decit la tine. terenul privilegiat al vinovatiei 9i al rw]inii.Ratoiul tau fandosit. Probabil ca societatea ar fi monstruoasa fara bomele ~i avertismentele induse de vinovatie. a amenintarilor prop use de un gelos: • "Eu sau celalalt. Ea era uimita ~i atrasa de un coleg stralucit. poate. altii se multumesc cu putin . hranind comportamentele (Ji orientfnd atitudinile.. De aceea ii este greu sa renunte la gelozie. Gelozia fnseamna sit vrei sa pitstrezi viitorul fn trec~tt menfii clipa prezenta pentru totdeauna." Gelosul folose~te adesea cuvintul"in$elat": • "M-am in$elat in privinta ta." A durat a ora pina sa-~i cada in brate. pUn de angoase ~i amenintari. epuizind in acest catharsis salvator dtiva dintre demonii care Ie rodeau relatia. Unii sint mai lacomi. chiar dad pare imposibil sa reune~ti aceasta frematare haotica de sentimente ~i senzatii. ea. Este arena. Fiecare a facut un portret caricaturizat ~iinspaimintator . dupa dorinta lui. ruptura? Sintem oare rupti de starea de inocenta ~i de implinire $i a voce interioara ne spune ca sarcina noastra este de a a regasi? De alHel. $i sa rIzi. ce i-a facut sa plinga de ris $i de furie." Ar fi mai drept Sa spunem ca gelosul nu se in~ala decit pe sine." • "Ma simt in$elat de tine.162 DACA M-A$ ASCULTA. Sa vorbe~ti despre tine ca ~i cum te-ai goU. Sau au ficatul mai sensibil. Sa nu accepti niciodata sa intri in capcana falselor alegeri. El era obiectul avansurilor flatante ale unei alte tinere fruinoase. razuind in fiecare pUu camea prinsa pe interior.. care Ii facea a curte asidua.el. trairea ta este diferita de a mea. Vinovatia se poate impra$tia ca un cancer in anumite relatii $i Ie poate otravi. Rivalizau in spirit $icruzime. poate unora Ie e mai putin foame decit altora. pe al frumoasei tinere. inca scuturati de hohotele de rIS. . . iar sexualitatea este obiectul celor mai intense ~i mai irationale culpabilizari. $i cel mai dificil ar fi sa-i dejucam culpabilizarea. ca ~i cum ai curata a piele. acel "lata dt de mult rau imi faci.. Raspunsul frecvent este: "E$ti egoist. Altele pre- . W iau copiii. suferinta $i nelini$tea sint ale tale" poate fi un lucru agresiv." • "M-ai in$elat. vorbind ~i iar vorbind. cu unica conditie sa vorbe~ti despre tine.Frumoasa ta blonda. cu gura de fund de pui. M-A$ INTELEGE Cine ne saboteaza? 163 De altfel." Sa nu-i permitem gelosului sa ne dicteze comportamenteIe. sau cu altceva decit ciocolata. $i-au oferit a $edinta de descarcare nervoasa. Gestionarea geloziei Cum sa-mi gestionez gelozia proprie ~ipe a celuilalt? Vorbind. oare." Va invitam sa faceti diferenta intre sentimente. care-l emotiona. pe al colegului stralucit. Multe persoane i~i administreaza singure otrava ("Ma simt mereu vinovat de cite ceva"). La capatul unui dialog dureros." Este adevarat ca a spune "Sentimentele tale iti apartin. cuvintul"sex" inseamna rupere. intre trairi: "lubirea mea pare diferita de a ta. impaunata de prestigiul ei ofilit. Sentimentul straniu de a fi vinovat ne consfinte~te. vinovittia apare ca un circuit integrat sub plaja aparentelor." • "Te avertizez. (Ji sa Culpabilizarea • In orice relafie.. Sa izbucne~ti in rIs. mai ales sa nu vorbe~ti despre celatalt sau in locul celuilalt. Acest cuplu tinar traversa a criza.

iteama de consecinte sint legate mai mult de ceea ce nu fac decit'de ceea ce fac. $i eu voiam.. iar aeest lucru e cumplit! Cad exista speciali:. iata ca am mintit. sa nu ma supun intotdeauna. nehoH'irire:.. "ee trebuia sa fac?" urmare:. Nu 0 sa ma mai sune niciodata." Autoculpabilizarea Culpabilizarea este un amalgam de senzatii indistincte.»!" • "Nu ar trebui sa incerc sa raspund la ceea ee imi imaginez ca a:.i onestitate.iasta se traduce printr-un sentiment difuz de vinovatie. In aceasta sectiune. Nu mai discern teama mea de a ei :.... Vinovatia normala ma prive:. caci se simte am de vinovat dnd refuza :.. mai ales de a fi respins. Dar eram prea obosit.te chinurile prin care trece in relatia sa de iupire: "Ne-am eertat un pic :. sa :. atit de complexe incH eel care 0 simte nu mai :. "Ma intreb daca nu-mi infantilizez sotul acceptind sa fac tot ce-mi cere"..icondamnare la moarte. un ames tee de temeri.... de a nu ma conforma a:. Un tinaI' poveste:. E atit de sensibila! Ma tern sa nu-i fae rau .....tiusa spun nu. al acelui "ce-am uitat?".at.te doar pe mine.i "ar fi trebuit".i nevoie de putere.ial a:. fara sa-~i dea seama ca ea insa:. care pun atita pret pe adevar:. In ambele cazuri.. Este doar un semnal. care-mi semnaleaza printr-o stringere de inima ca am Incalcat o lege interna.164 DACA M-A$ ASCULTA.iconfuza.... inclt nu lasa nid 0 scapare acelora care se persecuta astfel: • "Nu ar trebui sa ma chinui cu «ar trebui. a:./ar trebui" :. "N-am sunat. numimculpabilizari acele excrescente ~i exagerari ale vinovatiei.inu ne-am vazut de zeee zile.a pe nepregatite.tiintei mele... poate 0 remu:. pierzind astfel 0 parte din mine. ~i pierd ... am tri:. In acea seara mi-a telefonat .. Am aminat intilnirea pina simbata. m-am simtit rau. de a pierde iubirea. eel putin ma va respecta.i am inteles ca voia sa ne impaciim. dar nu 0 prelungire in ru:. Este vocea con:. E 0 teama de minia celuilalt.i vag. M-A$ INTELEGE Cine ne saboteaza? 165 fera sa 0 serveasca aItuia ("Ii arat celuilalt ca este responsabil de ce mi se intlmpla"). N-are nimic de-a face cu ce cred sau simt altii." Vinovatia se dezvolta in retele ce se intersecteaza.. Am inteles ca am ranit-o. Trebuia sa ma stapinesc. "Eu..teapta eeliilalt de la mine..Nu ma simt bine astfel. De cum am inchis.. nelini:. n-am invitat. Dadi-i indeplinese toate cererile. comportamentul de fiinta sociala. spune aceasta soFe de 48 de ani.ul adus sie:." Teama de reactia celuilalt ocupa un loc de frunte in ceea ce in mod gre:." Repro:.ima invinovate:.ieste infantilizata de cererile contradictorii ale sotului.. relatia este viciata.itnumim "vinovatie"..ti in ..teptarilor imaginare ale eeluilalt.i i-am spun. 0 borna care-mi ghideaza conduita..ine :.care.teptarilor lui. Era pisicoasa :. subapreciere. . n-am anuntat. de a-I pierde pe ceHilalt.iar cind 0 dinesc..i. DespartireC!: pastrez ce-mi apal'tine lalalt cu el. trebuia sa prind un tren dimineata devreme :.:. vinovat. n-am seris. Mai ales mi-era teama. ea sa ma invite. Imi induce un disconfort interior. Ma tem de consecintele negative ale comportamentului meu.te atit de tare cind accepta cevaimpotriva vointei lui..permanent :.imi-a propus sa 0 vizitez. Aceste instrumente de tortura inepuizabile pot fi de 0 viclenie incredibila...tit. de a-I deza- ..ceea ce nu fiicea aproape niciodata ." • "AI' trebui sa fiu mai ferma. ma va dispretui. care 0 transforma intr-o tumoare maligna. "Ma simt vinovata sa-i eel'. Tea111ade l'eactia celuilalt magi.te acele persoane care au un simt excesiv allui "ar trebui" :. intr-o stare proasta :. ceea ce ia ce- Invinovatirea :.. ma respinge.tieuneori daca e a lui sau a celuilalt.

dupa doua rupturi dureroase anterioare.. M-A$ INTELEGE Cine ne saboteaza? 167 re se raporteaza la propria lor gelozie. ele s-au intilnit la mine 1. putin cite putin m-am ata1. incapabil. ma temeam de o implicare unica. iar prin aceasta mi1." Am auzit multi barbati marturisind: monogamia nu corespunde unei legi interne." Devalorizarea care te face sa te simti vinovat se hrane:. inconsistent. nehotarirea... eram in acord cu mine insumi. nu voi fi iubit. aceastit Este un fel de nevoie de a se defini prin eclipsare in raport cu ceilalti. ce fericit ar fi ceUilaltfara mine. Anita a reu. teama 1. $tiam ca." "Slnt lipsit de mcredere ln mine.>ala doar punindu-se in locul celuilalt. Chiar sint yn ticalos? Cita vreme nu 1.>or orice . Cum sa distingi vinovatia proprie de vinovatia legata de reactiile celuilalt? Un om de 40 de ani se intreaba: "Timp de doi ani am intretinut doua relatii paralele. M-am simtit cumplit de vinovat de suferinta lor.166 DACA M-A$ ASCULTA. La 38 de ani.>i impreuna au dezvaluit omisiunile. voi fi iubit pentru ce nu sint... Multi conformi:.trebuie" slnt lovituri de crava$a $i lmpunsaturi cu ajutorul carom anumiti oameni avanseaza ln via/a.te atlt de u1. gol. In dimineata cataclismului.Nu sint demn de iubire." Aceste lIar trebut' $i . tacerile. duplicitatea 1.ti ascund sub un comportament egal inconsecventele unei neincrederi fundamentale fata de adevarata lor fiinta.>i minciunile mele. Aceasta conduce la incercarea inspaiminUitoare de a nu mai fi tu insuti. "Sint insuficient. care ies in relief.>i nu pe aceea ca are parinti de neacceptat. Nu voiam sa traiesc cu nici una. Ei simt di in1. eventuala vinovatie nu este legata dedt de reactiile partenerelor.ilipsit de valoare este una dintre cele mai cumpIite torturi psihice pe care 1." lipsa.>tia de cealalta. ded. 1. Daca prezint 0 aparenta. Acest sentiment ca e1. la dilema cea mai distrugatoare: "Daca ma arat a:.>at mai mult de una dintre ele." Un copil neiubit sauiubit cu stingacie va capiHa convingerea ca nu e demn de iubire. Nu ma simteam vinovat. Lasind lucrurile sa evolueze. un adevarat ticalos.te din comparatii. panicat.te. I. Inconfortul vine atunci cind culpabilizarea este legata de legea celuilalt. IIAspectele pozitive ale celorlalti Ie resimt ca pe ceva ce mie imi lipse:. jalnic. nu ma ridic la inaJtime. Este imposibil sa se intereseze cineva de mine 1. dedt sa-mi arat slabiciunea.it sa vorbeasca despre aceasta suferinta bine ascunsa sub un comportament perfect normal: "Ma rane:.>care de identifica~ 0 sa umplu. sa Ii se acorde atentie duc cu ei 0 convingere de ne1.>ters: .>i mai ales dorintele." Cei care cer cel mai tare sa fie iubiti.>tiau.acum sint.. un nemernic..>i Ie poate induce cineva. in timpul unei terapii.>i sa ma iubeasca pentru ceea ce sint. Atunci? Poate ca mai degraba imi place sa ma declar vinovat in fata lor.>ti rau :. Nici una dintre cele doua femei nu 1. Devalorizarea Devalorizarea seamana cu invinovatirea..0..

de 50 de ani.i atunci dnd sint nelini.i de judeeati morale.i." In momentele de <. reu~ese sa zimbese ehiar .>ire.tita .tere unei vinovatii care incearca sa inabu~e forte distrugatoare. bine ascuns inca din adolescenta ~i poate chiar de mai inainte. Pentru ea este 0 datorie de nestramutat. aveau drept scop neutralizarea torentelor de repro. Ma simteam cumplit de trist pentru aceasta iubire nefolosita.tiu ca este vina mea.. Nu am ~tiut sa-i pregatese penttu viata de cuplu . eram per- "Toti cei trei copii ai mei au divortat.i de intimitate-apropiere. Nehotarirea este inevitabila in orice relatie." Relatia de cuplu pare sa activeze cel mai puternic dialeetica ata~amentului.i ata~amentul va fi considerat imatur. Dupa aceasta con~tientizare care a bulversat-o. . Nimeni din anturajul meu nu ar banui a~a ceva. dar mult mai bine.>i a eonflictului.. ca 0 forma de abandon din partea celuilalt. Culpabilizarea omnipotentii o o infirmiera Nch0 tarfl'ca Nehotarirea sta la baza unei invinovatiri intense. Ci~tigareaautonomiei este resimtita ca 0 componenta agresiva. e ca 0 prabu... Conflictul interior . E ca ~icum nu a~ avea identitate.. de a-~i inconjura mama eu atentie. sint invadata de ceilalti. M-A$ INTELEGE Cine ne saboteaza? 169 nimie. nu pot dedt sa fac pe fetita cuminte. 0 marca obligatorie a iubirii filiale. Dar ~tiu sa aseund ee se petrece in mine.. femeia a regasit 1egatura de tandrete care 0 lega de propria-i mama ~i s-a ocupat de ea mult mai putin.. inconjurat de compasiunea prietenilor ~i a familiei. Independenta va fi taxata drept egoism ~. aceasta lupta teribila intre atraqie ~i respingere da na. are loc un proces de globalizare a unei lipse sau a unei gre.levalorizare maxima. $i apoi. 5-ar simti vinovata sa 0 lase sa a9tepte. Devotamentul era pe masura urii ei vinovate. In timpul unui stagiu de perfectionare ce avea ca tema relatiile dintre mgrijitor ~i persoana ingrijita. mil. eliberat de toate repro~urile pe care i Ie adusesem in ace~ti ultimi ani. mama enervata de copil i~i spune cu disperare: "Sint 0 mama rea"." $colarul care nu a inteles 0 explicatie i~i va spune: "Nu sint dedt un prost. de a-i face placere. " . m dauna tuturor placerilor ei. in loc sa constate pur ~i simplu: "Sint furioasa in acest moment..168 DACA M-A$ ASCULTA. dorintele ~i fanteziile agresive fata de cei din jur ii creeaza un sentiment de vinovatie eelui care iube. 5imte impulsul de a-~i ingriji.. 11umbre$te pe eel care a simte. vedeam vaduv.. Dar cine poate jura ca eehilibrul atins nu se va rupe deodata? Cine poate fi foarte sigur ca furia ~i impulsurile cel mai bine controlate nu Val' darima bariera in nici a drcumstanta? Chiar ~i atunci cind sint tinute bine 1a respect ~i ascunse.mar ~i nimeni nu intelege violenta trairii mele. un euvint. celibatara.uri agresive pe care Ie resimtea in ea msa. crede ca trebuie sa-~i consacre toate duminicile libere mamei sale. feet lini~tit. copil sau partener. care traie9te intr-un camin de batrini. ea ..i exterior declan~at de aceste tendinte opuse va fi msotit adesea de culpabilizare .. Acest conflict interior dintre iubire ~iura nascut din frustrari. Fiecare este de~irat mtre doi poli necesari: nevoile de independenta-distanta . In aeeste visuri cu ochii desehi~i. pe care 0 traim inca din copilarie.. ea ~i-a des coperit pe nea~teptate imensul resentiment fata de mama sa. Un barbat ne poveste~te despre visurile lui de a 0 vedea moarta pe femeia iubita: "Mil.uram pentru ca i-am dorit ei moartea ca sa scap de dilemele mele.te ~i detesta in ace1a~i timp. parinte.. un gest.i pe eel care mcearcii sa iubeasea aeea persaana care se devalorizeazii.." Devalorizarea e un mare flagel al relatiilor.eli. E un eo.i panicata.. eu eram sotul ideal care nu puteam fi in realitate.. Grijile permanente fata de mama sa.

. ar fi mca aiei.eli grave.. sinucideri. ca in ultimul exemplu prezentat. care ne apasa vie tile :. dorin~e sau sentimente negative..ievolutiei celuilalt.i0 putere absoluta asupra confortului :. ca ~i cum ar fi yorba de gre:.ifanteziilor noastre 0 ingrozitoare putere de a se realiza.teblesteme datorate unor gre:. " .icum pedeapsa ar aduce dezvinova~irea..tide ce.!ia incon:. Avea insomnii.ecuri repetate.eli vechi ~i drame ale trecutului .." Aceasta forma de invinova~ire intre~ine 0 iluzie: aceea de a exercita un control :. asumarea nefericirii celuilalt da na:.. fata de orice imperfectiune. Acest barbat nu a scapat de autolnvinovatire in anii care au urmat.escfara sa :.. i Se va adresa acestuia astfel: "Te parasesc ca sa poti gasi :. Aceasta a aparut pe un drum de tara.iIe provoadi par sa Ie "spele" gre:. care sa reprezinte astfel un suport concret pentru acuzarea difuza :...fi obligat sa nu mai munceasca.. :.i i~i repeta fara incetare: "Era mama cuiva." La trei ani dupa accident. avorturi. Ma leg de astfel de mid imperfectiuni ca sa fug de 0 angoasa incon:. transgresiuni sexuale. Am nevoie de 0 ordine obsesiva. $i intotdeauna aveam impresia ca acest lucru se intimpla din cauza mea.icum ar trai 0 u:.ile prefera sa-~i intretina vina. angoase :...ide moarte. Daca a:. 0 femeie care s-a hotarit sa-:. interzise :. ma sim~eam responsabil. La 50 de ani... sint cu adevarat vinovat de 0 fapta anume ~i sint judecat pentru ea!" lnvinovatirea incon:. "Imi repro~ez lucruri mici.mor~i violente.eala..idepresii par ni:. dezarma~i... Cei care nu pot renun~a la aceasta legatura de omnipoten~a asupra celuilalt :. fara importanta. Astfel.. suferin~ele pe care :...i." Vinova.elipe care ei nu :. Chiar :.. "Sufar. din timpuri dnd nu eram inca pe lume.. Ea atribuie dorintelor :.. Mil ru~inez cind ma trezesc. indt devine 0 condamnare la moarte.iapasatoare..ivisele ma culpabilizeaza.ca :.ine indue 0 misiune compensatorie la fel de dinamiea. In mod ciudat.170 DACA M-A$ ASCULTA. care rula normal pe 0 artera larga de circulatie.tere unor mesaje paradoxale. in vreme ce el dore:. un tata a fost instrumentul complet nevinovat al mor~ii unei femei...itrai 0 rela~ie mai armonioasa. e:.elile..i permanenta adusa sie:.is-a aruncat in fata ma:.fi intervenit :. Uneori vinovapa permutata este atit de violenta. toti ducem cu noi 0 vinovatie legata de fapte la care nu am participat.inii lui. . nebunie -. Femeia a murit la spital dteva ore mai tirziu.. Due povara distrugerii sau a nefericirii inainta~ilor.tienta. copii mor~i. abandonuri." "Tatal meu a murit din cauza mea.. am fi inconjura~i de cadavre! Asumarea responsabilitatii celuilalt. 0 putere de viata :. Aceasta omnipotenta este totu:.tiusa le fi comis..itotul va fi ca :. M-A$ INTELEGE Cine ne saboteaza? 171 "Parin~ii mei se certau tot timpul dnd eram copil. Vad in ele lucruri incredibile..Vor Iasa semnale care sa-i denunte :.. anumite persoane se pedepsesc sever pe ele insele.. ispa:. semne care le atesta nevrednicia.. Altii i:..iar- Fara a :.iparaseasdi so~ul pentru ca rela~ia lor 0 apasa. Daca oamenii d'irora Ie-am dorit moartea ar muri imediat. Tinuta mea trebuie sa fie impecabila.. :.. Accidente.iuitate ale copilariei noastre.i-aluat viata pe aceea:..imai multo "Ce-am facut sa merit asta?" Unii vor merge pina la a comite acte de delincventa....i folosesc suferinta pentru a se invinova~i:.. conducind 0 motoreta :. Studiile au aratat ca ~i copiii de nazi~ti au sentimente de vinovatie asemaniitoare copiilor de evrei persecutati..." Dincolo de dorintele obscure.iasupra lor in:. neputincio~i.te sa continue. privatiuni autoimpuse :.iasta ma face nevinovat. In orice transmitere de la 0 generatie la alta circula gre:.tienta se poate fixa asupra vinovatiilor-ecran: .urare: "In sfir~it. Mai bine sa se simta vinovati dedt privati de putere..i I-a:.tienta.. Imi dezvolt intoleranta fata de orice gre:...tiuce." "Ma urasc ~ima judec sever cind simt in mine ginduri. sa se ingrijeasca mai bine.

ca~i cum faptul de a-~i recunoaf.172 DACA M-A$ ASCULTA. dincolo de fapte. intrind intr-un porn. dimpotriva.? 173 tera.itiun lene9!" • . in maf. Atunci cind ascult pe cineva. Hira. dar din abundenta pe intreg pamintul. Culegi ce-ai semanat. • "Chiar ef. asta nu se intimpla prea des!" Desfa9uram 0 permanenta activitate de a ne judeca pe noi in9ine $i pe celalalt . in care se plingea ca nU-f.. comandantullagarului de exterminare de la Treblinka Ie scria superiorilor de la Berlin scrisori disperate. legata de inconsecventa lui fata de mama sa sau fata de sotia sa ispa~ea acest om. I~i insu~ise a idealagie care. ei cunosc adevarul. sufoclnd un potential creator In copiii nO$tri $i In noi In$ine. dub lata de 0 incercare de invinovatire a celuilalt. la un nivel mai putin Inspaimlntator. In numele credinfelor noastre. Se apara din dlsputeri. $i raul era intruchipat de evrei. bizar. "Nu puteam sa talerez aceasta situatie: copiii mei sa aiba o mama adultera! A~ fi facut totul sa ii iau daca nu ar fi cedat. ce se raporteaza cu buna-credinta la un principiu a carui finalitate ii este de fapt contrara. dimineata. ii cerea sa elimine raul. se simt indreptatiti. prima mea reactie interioara este tendinta de a-i face 0 evaluare imediata.fiu fotograf! -Mai bine ai invata decit sa-ti pierzi timpul.ite lipsurile ar fi sfirf.iitullumii. fetito!" • "E9ti chiar rautacios.a fi imediat catalogat ~i etichetat!" Copiii primesc avalan$e de judecati pe care orice adult ar ezita sa Ie arunce In fata unui alt adult. in zori. "Intotdeauna am spus ca infidelitatea nu paate duce dedt la dezastru.." • "Nu 0 sa fii niciodata in stare de nimic ca lumea.. sa te arati fara masca. par sa sufere de 0 deficienta a capacWitii de a sesimti vinovati. ca toate ideolagiile. Invinovatirea celuilalt Anumiti indivizi. M-A$ INTELEGE Cine ne saboteaza. singur. In timpul razboiului. Nu reu~ea sa omoare atitea mii in fiecare zi." ." • "Ah! te crezi a9a de~tept!" lroniile ~i luarea in deridere ii lezeaza $i mai tare $i le ra. etice. ce vina veche.iina. Judecarea Judecarea este un factor de sabotare a relatiei f." • lICe neindeminatica e9ti. Ne putem intreba.aredata ramlne fara aer.nesc increderea in sine: "M-a$ fimirat sa termini masa fara sa ver$i ceva . Josette a inteles gluma..ial increderii. un ucigaf.ieli imaginare din memoria noastra inconf. "Ah! sa tepoti exprima. Se pot gasi asHel vinovatii deturnate. Chinurile noastre din copilarie inca actioneaza asupra relatiilor din prezent f.ii a comunicarii.facem judecati morale. vreau sa.iiatinge obiectivul de morti. $i de fiec.iiinvinovatirea se sprijina pe urme ale unor gref.itienta. Este yorba de 0 protectie personala. Cu sfinta indignare a dreptilor.: e normal. psihologice. " "Vite. $i noi omorim. Fiecare dintre noi trebuie sa se protejeze de responsabilitatea imensa a intregii suferinte umane impartite inegal.-TaUi. culturale. Se simtea vinavat ca nu omara decit doua treimi din dt i se cer~a." Poveste: Un pe$ti$or nemultumit I$i scoate capul din apa pentru a respira.

$i iata ca fiica mea vine sa-mi spuna ca s-a hotarit sa avorteze . va declan..i ca 0 critic a binevoitoare este indispensabila in iubire . Nevoia noastra de dreptate se love9te de asimetria relatiei.... . bine. Apoi m-am schimbat. fiecare sa se asemene tot mai tare celuila1t. clasez opiniile . corect etc. Cornpara!ia Fiica judecarii..i uite ce fad (nu fad) tu acum pentru mine (cind nu mi-e bine.. Schimburile interumane au mai degraba la baza trocul . "Admiram intr-atit spiritulintreprinzator al sotului meu.... serve. Ne temem foarte tare sa ne schimbam sentimentul de identitate minutios construit . nevoile .i eu ma simteam implinita. dnd ma gindesc sa ma intorc la . Aceasta va aduce ajustarile necesare sau conflicte... Dar mi se parea ca e atit de bun. indt eu ma simteam un nimic.ine rezonante necunoscute. pentru ca pe masura ce evolueaza. tolerata. Sa observam totu. dar nu prea intreprinzatoare. comparatia.a ca .. "Fratele tau n-are nevoie de meditatii. Poate fi dureros sa acceptam ca parintii. Am crezut ca trebuie sa fiu ca el ca sa-i pIac..i intre paranteze sistemul de valori ..i atitudinile celuilalt in sertara. "Uite ce-am facut eu pentru tine (dnd erai bolnav." Intr-un cuplu. a.i totu.... Nu era in fire a mea.a un raspuns diferit sau contrar...i de credinte personale.i acum este cu 0 femeie pe care 0 invata sa traiasca . "Am auzit la radio ca 0 tara din Africa a schimbat cu Germania schelete de dinozauri pe ma9ini Volkswagen.i ca se a.teapta ca eu sa 0 inteleg ." Boala unuia nu are aceea9i semnificatie. atitudinea. indt am incercat mult sa-l imit. copiii..a cum . uneori chiar despartirea.Multe sisteme relationale se bazeaza pe dinamica "Eu .174 DACA M-A$ ASCULTA. Ne-am despartit .. care ne vor repune in discutie imaginea de sine .. $ederea unora dintre parinti a fost acceptata. adevarat. ....i prietenie...i reactii diferite de ale noastre in situatii importante sau vitale pentru noi. Ma invata sa traiesc. Comparam ceea ce este de necomparat.. asta m-a facut sa ma gindesc la relatia mea cu primul meu sot. cind parintii mei sint la noi. In mod bizar. am vrut sa invat singura 9i sa-i dau eu Iui din cuno. Era mai in virsta dedt mine . dedt similitudinea. ma initia .i tu te poti lipsi de ele.tintele mele ....i ca 0 critidi nu este un atac .ederea celorlalti.. De-abia dupa divort am inteles ca el cauta 0 femeie care era a. din convingere religioasa 9i umana. Prin urmare.... atunci tu .. " .. Nu a mers. in functie de referintele mele. $i toti ne temem de schimbare." "Primul meu sot nu mi-ar fi vorbit nidodata asta.e.i dorintele partenerilor pot fi complementare.i sa-l prime.tri au opinii .coaHi). exista riscul de a ma schimba .i chiar sa 0 aprob!" Nu-I poti intelege pe ceialalt dedt cu conditia sa tred in rezerva . dnd mama ta a venit sa locuiasca la noi. partenerii no." pe tonul Cererea de reciprocitate se sprijina inclusiv pe negarea diferentelor...i greutate ca boala celuilalt.i parca ma invata totul. "Am militat puternic intr-o mi... eram eu: sigura.ti pe celaialt fara a-I judeca . prin diferentiere'la inceput. aceea..de a-mi schimba cadrul de referinta. cind iti faceai studiile) ....i sa descoperim in noi in. Cind elimin aceasta evaluare normativa. Astfel. incurajatoare. dorita pentru un numar de motive sau de circumstante care nu vor justifica neaparat 9i .i fara a-ti pierde spiritul critic. de a-mi parasi certitudinile bine orinduite.ipe invinovatire. pentru a-mi da voie sa inteleg fara prejudecati trairea celuilalt.te la sprijinirea procesului de invinovatire.i complementaritatea. adica 0 persoana cu a1ta. M-A$ INTELEGE Cine ne saboteaza? 175 fals..care numita «Lasati-i sa traiasca».i felul de a gindi! E cumplit de greu sa-l asculti .

" Proiectia Proiectia dintr-o relatie seamana cu prQiectia unui film: celalalt este ecranul ~i eu privesc imaginile pe care i Ie trimit. crede ca mereu trebuie sa ajute ~i sa fad ceva pentru ceila1ti.. Ea a adunat toate semnele de lipsa de disponibilitate manifestate de sotu1 ei pentru a-~i intari convingerea proprie..:. Miza va deveni invinovatirea legata de parintii in vlrsta.inostalgic. " Comparatiile intre frati . dar .tepta de la mine. a.. M-A$ lNTELEGE Cine ne saboteaza? 177 Ce se va intimpla dadi aceasta tara din Africa 0 sa aiM .i surori. este purtatoare a unei sume de proiectii ale mele asupra celuilalt. E1are nevoie de o femeie care sa se puna in slujba dorinte1or 1ui ~i atit.:. care denunta evolutia relatiei ca pe 0 pierdere.ti aproape. E simplu pentru tine sa fad doi pa. asemeni obiectelor moderne.:. care eram cea mai mare dintre frati.:.i. ma ascu1tai. .i-aconstruit-o aceasta femeie despre locu1 pe care 11ocupii in cup1u. crezind cu toata convingerea di vin de la el. dar a continuat sa 0 vadii pe mama doar 0 data pe luna.idaca nu cer nimic pentru mine.:." lata viziunea pe care .:. "Locuiam in acela.isa nu-i cer nimic pentru mine. denigreaza adesea prezentul in nu- In trecut imi faceai propuneri.:. imi repro. induse adesea de parinti.176 DACA M-A$ ASCULTA.a ca nu ma ocup suficient de ea.:. El se prmgea ca sotia 1ui "nu . La fel e . Eu 0 vede am pe mama de trei ori pe saptamina.:. care se strica. Ma lasai sa vin cu tine in pat. ma luai pe genunchi. "E un am care ar vedea departe. . nu cere nimic nidodata pentru ea. Degradarea nu Ie permite relatiilor sa imbatrineasca.i ea nevoie de muzee?" Comparatia-acuzatie mele "trecutului".cu mama mea .. iar ea 0 data pe luna." Perioada de inceput a relatiei de iubire ramine adesea un etalon inamovihil .:.tiesa primeasca.reactii.ipe care continuu sa Ie vad in exferioru1 meu.itrebuia sa-i port tot timpul de grija.:.icu sotul meu: nu ma simt acceptata dedt daca sint utila . "Mama mea. foarte departe. nu am recunoscut portretul pe care mi-l facuse ea. prin natura sa. sa 0 ajut . Cind i-am intllnit sotul.:..icare impiedica exprimarea trairii noastre profunde. Sora mea imi spunea:«E. e altfel. transfera asupra mea.:. $i acum spui ca sint prea mare .. mai ales atentie sau sa fiu ascultata.. 0 femeie foarte ocupata." Proiec!ia ~i transferul Hecare relatie intima. prin intermediul comportamentelor-ecran . Dorinta de intoarcere la "ca in trecut" contribuie la aceasta degradare. Sora mea. care vin de 1a ai mei .:.:. dadi nu s-ar a$eza singur in fata sa.:.ia identificarii cu ceea ce celalalt proiecteaza.:. Ne jucam de-a elefantul care prinde caprioara . pentru a-I atribui fara urma de indoiala sotu1ui ei aceasta pozitie de profitor.iacum .:." Prin comparafie imi sabotez relafiile $i imaginea de sine. aveai entuziasm.:. Numim ireale acele dialoguri care se construiesc plednd de 1a.:. par sa dureze uneori toata viata. care locuia la 200 de kilometri. Am multe 1ucruride proiectat: Imaginile parentale Sint toate ace1e mesaje care mi-au ump1ut copiUlria. "Inainte. dar nu se uzeaza. imi dadeai atentie.»Apoi sora mea s-a intors in ora.iora. Aceasta mi~care dublii favorizeaza dia10gurile ireale ~i comunicarile absurde.

imi imaginez ca are un mecanism interior identic cu al meu.:nt. Cind imi intoaree spatele. Aceste sisteme de proiectie-identificare nu functioneaza decit prin colaborarea celor doua persoane in cauza. Dupa caz. Acum e convi~s ca 9i partenera lui are aeeea9i disponibilitate ~inU-9i imagineaza ca ea ar putea sa nu tolereze anumite comportamente ale lui.i fn mine!" In acest caz.. Nu vrea sa se manifeste in fata celorlalti sau poate ca nu vrea sa raneasca pe cineva sau e timida. Dar 9tiu ca se preface. pornind de la sentimentele mele con~tiente. Ie ascunde pina ~i fata de ea insa9i 9i intare9te aceste proiectii printr-o tentativa de a se identifica cu viziunea deformanta a celuilalt. Incerc sa-mi imaginez ce simte raportindu-le mine insumi 9i interpretez atitudinile lui in functie de ce inseamna ele pentru mine. 11 masor pe celalalt cu masura mea. pentru ca eram mama ei. 9i prin urmare incearca sa se conformeze. spunind ce este cu adevarat. el i~i petrecea noptile eu alta. care corespunde idealului ei de toleranta. manifestindu-~i adevaratele sentimente. M-A$ IN'fELEGE Cine ne saboteaza? 179 Un barbat a fost idealizat de mama sa. Cind 0 intilnesc alaturi de cei din grupul sau." "Sint atit de indragostit de aceasta fata. eu ~tiu di nu se ginde~te decit la mine. am mentinut distanta intre ea ~i mine." • "Ar trebui sa-mi faca ee-i fac eu lui. Aceasta este prinsa intr-o proieetie care 0 flateaza. "Cind I-am nascutpe copilul nostru. in timp ce eram in maternitate. proiectia eade mai mult asupra relatiei deat asupra persoanei: "Intr-o relatie mama-£1ica nu poate exista iubile." Nimic nu e mai periculos decit a idee. ea pare sa nu-mi dea atentie. Paul Claudel "Nu-mi iubeam mama.178 DACA M-A$ ASCULTA. atunci cind nu avem decft una singurii. "Pericolul e peste tot . chiar . Sentimentele lui." Indragostitii pot £i incredibil de inventivi in interpretarea semnelor care dovedese ca sentimentul lor este imparta9it (sau respins). . va £1: ' • "Ma tern sa nu-mi faca ce-i fac eu lui. Nu putea simti decit ostilitate fata de mine. imi facea rau sa 0 ating. care accepta m~conditionat tot ce era ~i ce facea el. specificindu-~i pozitia.. pentru ca eu nu i-a9 face niciodata a9a ceva unui barbat pe care-l iubesc. Pentru el totul e bine. iubirea lui pentru mine nu valoreaza nimic. nu i9i arata reactiile negative. Ani de zile am fost eonvinsa ea £iica mea nu ma putea iubi." 11 identific pe celalalt cu mine. Ii place rabdarea 9i receptivitatea prietenei sale. Sentimentele mele Imi poate fi greu sa vad ca cineva care-mi este drag are sentimente diferite de ale mele. Cel care este obiectul proiectiei trebuie sa' se readapteze permam.. incit nu concep ea ea sa nu se simta atrasa de mine in aeeea9i masura." Vedem din nou ca cererea sau teama de reciprocitate are la baza proie~tia.

alteori ii spun despre incertitudinile. Are a judecata sigura. "Sotul meu are intotdeauna dreptate. Intentii Unul dintre factorii majori de neintelegere apare atunci cind ii imprumuti celuilalt intentii pozitive sau negative. opi:nii bine 'intemeiate. Persoanele inclinate intr-o mai mare masura spre proiectie slint nevoiasa Ie atribuie celorlalti "sentimentele lor urite". "Daca ma confrunt cu 0 problema. 0 viziune clara asupra oriearei situatii. $i dadi el are nevoie de alte relatii.pabiHi sa inteleg. Aspecte necunoscute din mine fnsumi In fiecare om exista fatete multiple. ne imaginam ca vedem 'in ceilalti aspecte interzise sau subdezvoltate ale sinelui nostru. pentru mine eo dovada ca nu ma iube9te. chiar daca din complezenta va cultiva 0 viziune de sine grandioasa. a Iumii intregi. sufocaF de lipsuri. pentru a proiecta asupra partenerului propriile-i capacitati intelectuale ramase neexploatate. pe care nu Ie pot accepta.. care incearca sa iasa la suprafata 9i de care adesea nu sintem deloc sau aproape deloc con9tienti. aviditatea. nu ma mai simt atrasa de nici un alt barbat. Mai bine sau mai rau. Ea implicii 0 capcana reiationaia pentru ambii protagoni9ti: cel ce face obiectul idealizarii nu se va simti recunoscut a9a cum este. deboramd de angoase . evitind sa se confrunte cu propriile-i siabiciuni 9i lipsuri. M-A$ YNTELEGE Cine ne saboteaza? 181 "Am un spirit critic foarte acut.180 DACA M-A$ ASCULTA. Mi-a spus ca aceste stagii de formare nu-mi vor servi la nimic. indt nu Ie mai recunosc 'in sine." "Nimeni nu poate trai cu mine". adultul responsabil. cu aUt putem crede ca i9i protejeaza asHel echilibrul precar. Deoarece nu reugesc sa hranesc 9i sa intretin aceasta imagine pe care ceialalt 0 are despre mine. Vor gasi intotdeauna co. dezamagesc. Dar m cazul unei dificultati in familie. ma arat frustrant 9i neputincios. Dar atunci el se extaziaza de modestia 9i de umilinta mea. ldealul ~i iluziile mele Proiectia care idealizeaza apare adesea in momentul indragostirii sau intr-o relatie importanta cu un maestru. In echipa medieo-sociaia pe care a conduc. spune un barbat care nu poate trai cu nimeni.mri de gunoi in care sa arunce aceste parti din ei 1119i9i. L-am auzit odata spunind ca ma arat slab doar pentru a-I face pe ceilalti sa se simta in largullor. pe care Ie-au reprimat intr-atit. Poate fi bebelu9ul din mine sau dimpotriva. e din vina imaturitatii. care i9i cer dreptulla existenta. Nu inteleg de ce m-am inscris. mteleptul sau nebunul. ne9tiinta sau neputinta mea. iar cel care proiecteaza nu va putea construi a relatie reala cu a fiinta reala. desfrinati sau mari luptatori pentru a cauza.. Va ramine prins in pIasa iluziei 9i intr-o pseudorelatie. De aceea marii acuzatori sint ei in9i9i plini de indoiala. Situatia in care drept C09 Ie servesc opozantii lor politici sau concurentii este mai putin dureroasa dedt proiectiile asupra celor apropiati. sistemullor de gindire va functiona la fel. nimie nu ma poate ponegri. Uniicopii se vor identifiea cu proiectiile mai mult sau mai putin con9tiente ale parintilor 9i vor lntruchipa fatetele lor ascunse: vor deveni arti9ti sau delincventi. Uneori. asupra vietii." "Ohd iubesc pe cineva. Eu sint curat 9i bun. Uneori ma surprind incercind sa corespund acestei imagini. in . $i nu pot crede ca ceilalti nu fac la felm ce ma prive9te. este un medie tinar care se incapatineaza sa ma vada ca pe 0 persoana care 9tie totul. Val' realiza tendinte abandonate sau reprimate ale parintilor. minia sau ostilitatea." Cu cit cineva simte mai mult nevoia sa-9i proiecteze partea negativa asupra celuilalt. care are raspuns la orice." Aceasta femeie pare di accepta sa-9i asume imaturitatea. am tendinta sa judec tot timpul ceea ce vad 9i aud. pe care trebuie sa Ie descarce asupra ceIuilaIt. eroul curajos sau vrajitoarea cea rea. care am mereu mdoieli 9i sint inca." Aceasta proiectie care idealizeaza se dovede9te goala in timp. a egoismului sau a lacomiei celuilalt. Nu e ca mine. un terapeut etc. adica prostia.

neintentionat..te in sotia sa. neatent. preocupat de lucruri in care eu nu ma regasesc.ti timid. mai real a.. Ca 9i cum a9 deveni perceptia lui despre mine. fiintele. "Fad totul ca sa ma ponegre9ti" . capat valoare 9i e mai bine dedt sa realizez ca el este indiferent. ma simt ridicola 9i proasta. "Vrei sa ma fad gelos". fara a departaja lucrurile. imi dau importanta atribuindu-i celuilalt intentii cu privire la mine. am facut sau am zis asta fara sa ma gindesc") ii vor face 0 noua rana.afirmatii in care celalalt nu se recunoa9te.. uituc. Imaginea lui despre mine este mai importanta dedt a mea. ce constituie mesaje trimise eel mai adesea pentr." • "E9ti extraordinar. Intentiile deliberate se afla doar arareori la originea dificulUitilor relationale.i cauta propria identitate . E 0 forma de a-mi proiecta dorintele 9i temerile asupra celuilalt. "Ai ales tocmai ziua aniversarii ca sa lipse9ti". Ce potential este uds prin acele "tu e.u a se descarca sau a se exprima.. dar pe care celalalt Ie considera ca fiindu-i adresate personal. AI' trebui sa te fmbraci mereu astfel.. Cind ma aranjez astfet sotul meu imi arunca 0 privire dispretuitoare 9i mi-a 9i spus de doua-trei ori: «Te joci de-a indienii?» Atunci dorintele mele dispar. Transferul Prin transfer imi insugesc imaginea pe care celalalt 0 are despre mine. vrea sa fii 0 femeie adevarata . de altfel.te .isint inca influentabili.. chiar daca intentia este aceea de a ma rani. de dorintele lui. de a-mi confirma sentimentele de persecutie sau convingerea ca sint centrul pamintului . devine 0 rnascarada.pulovere largi. Justificarile primului ("Oar nu aveam nici 0 intentie rea fata de tine.. Vedem doar ca aceasta femeie substituie propriei perceptii de sine reactia subiectiva a sotului. "Din adolescenta. eel care adopta astfel de comportamente. par scurt." • "E9ti insuportabil." • "E9ti la fel ca mine..i eu ma imbrac din nou in bIugi. Astfel. de temerile.. spune 0 femeie de 30 de ani.0 fad dinadins ca sa ma contrazid".. Ferninitatea pe care 0 simteam in mine se risipe. ca 9i reactiile ce ii apartin.ti". Cam acesta este sensul afirmatiilor de genul: .. fara a ma diferentia. TransferuZ este mecanismul interior prin care ne lasam definiti de celiilalt. uneori am chef sa ma fardez putin." Nu ~tim in ce fel se simte atins acest om de cochetaria care se treze. ma imbrac in stil unisex: blugi. care imi placea. De fapt." • "E9ti generos. va descoperi cu uimire efectul acestora. 9i al preocuparilor celuilalt.. Ia virsta la care i." • "E9ti leit taica-tau." "A." .182 DACA M"A$ ASCULTA. Imaginea din oglinda. Acurn simt ca ma schimb. M-A$ INTELEGE Cine ne saboteaza? 183 conditiile in care el nu Ie are. de nevoile ~i de convingerile lui. Este un proces cu ant mai daunator pentru copll. sa ma coafez altfel.. celui care s-a simtit obiectul unei intentii. Uneori. cu care copiii se identifidi! • "E. sa imbrae 0 rochie draguta.

i-mi gasesc locul.. anticipindu-le ~i asummdu-:.i meritul realizarii lor.tea lui. M-A$ INTELEGE Cine ne saboteaza? 185 aWi forma de transfer consUl in a-mi :insw. eu ant trifiese mai bine. ~i atunci eu am com~ndat pUicile pe masura :. de imparta:.. fi fost baiat.. in acest cerc al «facutului pe plac». ei triHesc pentru ea..igindurilor sotului 1..>i fie simtindu-ma responsabil. "Imi raspundea intr-atit la cered. se pare ca absorbim mai w. am :incereat sa adunam dteva dintre coml?ortamentele cele mai frecvente care inchid. "Fiul meu voia sa-~i construiasdi a cabana in spatele gradinii.ieele ale tatalui. lasindu-l sa-mi faca placerea de a-I face pe plac tati1lui meu?" Gfndirell este un foarfece cu carefiecare taie cuvfntul celuilalt. Aeeste mecanisme devin factori de subminare doar atunci dnd capMa proportii uria~. suferinta personaHi. dnd tree nevazute ~i nu fae obiectul unor ajusti\l'i...i de transfer.. La intoarcere. "Fiul meu era plecat in SUA pentru a-:.i dorintele celuilalt.. de relationare. mai autollom." Nu exista relatie fara un minim de proiectie 1. e superba. ranese rela~ia eu sine :.tiu cum a~ vrea cu-adevarat sa se numeasca fiul meu. lar eu nu mai ...or nefericirea celuilalt decit fedcirea. prin persoane interpuse cum ar fi parintii. In aeest capitol. fie simtindu-le eu insumi ca intr-o osmoza.ieu eelalalt. . Imi aleg prieteni plini de dorinte 1.i de preocupari. Putem erede ea aeest fiu a pus suficienta distanta intre el ~i tatal sau.aeest taUi. transformindu-le:in cered pe care ma angajez sa Ie satisfac . Astazi e stabilit in Japonia". sa-mi ascult ~i sa-mi respect propria dorinta. A nu ·lasa factorii de subminare sa zburde in schimburile noastre inseamna sa deseoperim imensele posibilitap de intilnire. Oare sa-i fac pe plac sotului meu. partenerul. frustrarile lui. Vrea sa-mi fad placere facindu-i pe plac tatalui meu. intre dorintele sale :. de exemplu.0.. o Multi parinti de buna-credinta se identifidi cu proiectele :.• idea fiului nostru nenascut numele pe care tatal meu voia sa mi-l dea mie daca a.icompleta studiile de economie ~ipregatisem totul pentru a-I da ocazia sa capete experienta intr-o firma pe care a creasem cu gindulla el. Nelini... Mi Ie pot insu1. Jules Renard Transferind asupra mea dorinta celuilalt." "Sotul meu vreasa ... Ma integrez in proiecteIe ~i in activitatile lor.are..ire. se pllnge cu nostalgie . eu traiesc pentru ei.-$i tu? .... nid ce-mi place. "Nu prea ~tiu ce vreau... Dar nu inteleg de ce nu-i mai place sa se joace in ea. mai ales dnd fericirea nu este legata de noL Imi pot insu. " eu totii cunoa~tem mame a caror conversape este a dare de seama asupra activitatilor 1..La integra in mine ceva ce apartine celuilalt.. eu eft sint mai bine definit.itot ee era nevoie.. intr-o identificare fara deta.>i ale copiilor. Astfel. sau aproape . m-a anuntat ca avea sa faca :ineo~jurul lumii. Am eonstruit-o Cll el in trei duminici.184 DACA M-A$ ASCULTA. prietenii ~i copiii sau chiar ~efu1. ma aliitur entuziasmului ~i ideilor lor 1." De fapt. . indt parca mi Ie fura. nu mai trebuie sa-mi caut.idorintele copiilor. Grice legiitura se eonstruie~te pe aeest schimb de subiectivitati. Unii ajung sa traiasca parca prin procura.

Ce ne spune plingerea? 0 insatisfactie. Nu e zi in care sa nu auzim lamentatii personale sau generalizate. Cind arunc. 0 arunc asupra unui interlocutor.nu e in cautarea unei solutii.Cel care se pUnge (lre chef sa se p/fnga. ma declar neputincios: "Nu pot nici sa ma accept a~. societatea. pastrez aceasta plingere in circuitul intern al cugetarilor mele. pentru ca.Pllngerea 187 a fi iremediabile $i definitive. 0 jale? Cu sigurantiL Oar sa ne intrebam mai ales la ce serve9te plingerea. Ma pIing de mine. ma prezint ca victim a a unei injustitii. il trimite pe "norocos" la indatoririle lui de privilegiat. se ajunge la 0 intreaga demonstratie pentru a dovedi ca "suferintele mele sint mai mari decit ale tale" 9i mai ales ca "ale mele au virtutea de Fie ca ma ponegresc cumplit." "Sint cumplit de timid . am 0 idee . deci exist. impra$tii sau murmur 0 plingere. ma pIing. .ceilalti. in timp ce suferinta ii da drepturi $i valoare. Nu Ie incurajeaza cu un "Veti evolua". se aHa uneori un cenzor inexorabil numit Ideal'l>au Ego. Sa ascultam in jurul nostru $i in noi.." "Nu pot sa spun nu. care nu se inteleg . m orice caz. nu cere neaparat despagubire. 0 durere. nu are chef sa fnlature obiectul plfngerii . viata. • • • • • "Sint a9a de neindeminatic. imi dau valoare in ochii mei 9i ai celorlalti. "." Aceasta fraza ofenseaza. care este "eul" nesatisfacut de ceilalti "eu" cu care intra in concurenta? Fiecare fiinta este 0 mul~ime de personaje. Fiecare $tie ca vie~imele sint merituoase sau inocente $i ca e bine sa Ie arati 'compasiune 9i admiratie. fiecare are tendinta sa repuna in discutie fie interiorul. Alteori. adica de ce sint $i de ce nu sint. Idealul meu despre mine este mult diferit. Plingerea Exista doua feluri de a te prmge: te plingi de tine insuti sau te plingi de circumstantele exterioare . Uneori... sint multumit de mine. ci Ie declara: "Sinteti zero.acum sint. In anumite relatii sau conversatii. pentru ca. mtotdeauna bine." In aceasta multime de "euri" care sint in mine.. ca-mi place cum sint. fie exteriorul a ceea ce el considera nefericirea lui. Astfel. Printre ele. destinul.repro9ul meu spune: "Sa. in timp ce ale tale sint temporare 9i relative". Te pllngi de tine insu!i Mil pllng. mai ales daca-i spuneti: "Ai totul pentru a fi fericit." Paradoxul e ca. Dumnezeu.devalorizmdu-ma. $i el va va raspunde: "Da. Nu vrea sa vada decit aspectul negativ al situatiei. dar . nu crezi ca. el devine disperat din cauza diferentei dintre a9teptari $i realizarile derizorii ale personajelor pe care vrea sa Ie guverneze. Cel care se plinge are chef sa se plinga." "Niciodata nu ma tin de hotaririle mele.. Plingerea circula enorm in comunicarea cotidiana. nici sa ma schimb. ca ma jelesc pe mine insumi cu 0 mila tandra sau ca-mi fac autocritica cu mai multa sau mai putina bunavointa." "Nu reugesc sa ma concentrez. " Incercati sa-i propuneti un remediu sau 0 ie9ire unui om care se plinge. Nu sint 0 persoana mediocra. mult mai malt. I$i exprima neputinta .

am nasul mare.. a asemenea atitudine va fi rau primita. Poate fi 0 cerere de confirmare. in cazul in care eel care se plinge are nevoie sa se plinga ~i nu sa se vindece. a$face 0 amleti'i cu $unca ." Ce sa faca interlocutorul ce se confrunta cu un barbat. Neimplinirea fieearei fiinte se exprima prin aceasta plingere. nefericitul se plinge pe buna dreptate ca a fost respins ~i provaaea ~i mai multa repulsie. a cerere indirecta.188 DACA M-A$ ASCULTA. parul nu se a~aza etc. ce vizeaza obiective di~erse. Plingerea este a manevra de seductie (de apropiere a celuilalt).5int prea gras." Aeea trasatura fizica dobinde~te importanta unei lipse. sa-l laude: "Dar fad faarte bine asta sau cealalta.. mai prafunde decit oamenii faraprableme?O suferinta anume este insemnul meu distinctiv. Nemultumirea de sine se fixeaza uneori asupra unui aspect precis al corpului: . Pentru ca aceia care se pIing neincetat. Este un instrument strategic. ell a femeie sau cu un copil care se pUnge de sine? Va incerca probabil sa-l lini~teasca. "Auzind neferidrile ~i ne~ansa mea. Te plingi de a1tii sau de soarHi Plingindu-te de altii. M-A$ INTELEGE Plingerea 189 inalta despre ce vreau sa fiu. ca eviti sentimentul de devalorizare ~i chiar ca cultivi autasatisfactia. un "Nu e~ti multumit de tine" sau "Nu iti place cum e~ti".. . care 11trimite pe eel ce se plinge catre sine ~iii permite sa se inteleaga. Plingerea nu este 0 cerere de ajutor. (Oinamica amletei) Plingerea poate fi 0 chemare. " Adesea." Sfaturile despre a schimbare vor fi rau primite. dozajul trebuie sa fie bine masurat pentru a provoca efectul dorit. Poate fi a reminiseenta a amintirilor din copilarie. iti provoaca repulsie ~i astfel se instaleaza un cere vicios: respins de anturajul care a obosit sa-i asculte plingeriIe.. Acolo." 'lEu sfnt mic. Cel care se plinge se simte neinteles. 0 femeie pe care terapeutul incerca sa a lini~teasca a exclamat: "Nid macar n-a vazut ca sint proasta. dar nu am aua. Aspiratiile mele de a fi altfel imi aduc in acela~i timp disperare ~i grandoare. nimeni nu ma fntelege. in sensul ca placerea de a se pUnge e mai mare decit aceea a satisfacerii plingerii. Persoanele nefericite nu sint aare mai demne de interest' 'mai bagate. Plingerea-chemare e greu de minuit. cei care nu se vindeca de nenoroe te fac sa pleci. exista 0 erotica a plingerii. dar ai 0 mare calitate . pari. dimpotriva. Ea ineearca sa capteze privirea ~i ematia celuilalt." Plfngerea de sine este geamcttul unui suflet sfi$iat fntre diversele forte care fl campun.. fnauntru. Pentru unii. care e~ueaza adesea. celalalt eu siguranta imi va arata afectiune. fl depi'i$esc $i fi scapi'i. Plingerea-chemare Oaci'i a$ avea $unca. Unii marturisesc ca nu au fast alintati decit dnd erau balnavi sau ranitisau ca s-au imbalnavit tocmai pentru a primi ingrijiri atente.

190

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ 1NfELEGE

Pllngerea

191

•0 femeie
Unii compenseaza lipsa de iubire prin fmbrati~area lipsei.

nu-i poate repro9a sotului faptul ca are copii dintr-o prima casatorie. Atunci se plinge de migrene cind vin vacantele.

Plingerea-repro~ Plingerea este uneori un repro9 indirect adresat celui care asculta. femeie, care nu-i reprogeaza nimic in mod deschis sotului ei, se plinge in mod constant de inconfort, de oboseala, de mundi, de vecini, de imbatrinire sau de sodetate. Cei apropiati inteleg ca e 0 revendicare neclara adresaUi lor, dar nu 9tiu nid unde, nid cum au gre9it. $i mai ales nu se pot apara de un rau care persista, de9i simt ca repro9ul subinteles Ie este adresat. Pllngerea-repr09 indirecta duce la stagnarea relatiilor. Evita adresarea de cereri 9i manifestarea agresivitatii. Evita afirmarea Devoilor sau a dorintelor proprii. Eliminind crizele 9i conflictele deschise, ea pare sa exprime 0 dorinta de schimbare dnd de fapt 0 impiedica.

• Un adolescent nu-i poate repro9a tatalui ca este surd. Se va plinge de profesori, care nu inteleg nimic. • Un barbat prea ocupat, incapabil sa faca alegeri, se plinge de timpul care trece prea repede, ii scapa 9i il impiedica... sa traiasca. • Un anumit angajat nu-i poate repr09a patronului ca e mai inteligent 9i mai eficient dedt el. Se va plinge de conditiile de lucru. Astfel, plingerea imposibila este deviata asupra unui tert· Cei care se implica intr-o relatie de ajutorare ar trebui sa fie atenti la aceasta dinamica a plingerii deviate de la subiectul real. Aceasta ii va face sa evite sa caute solutii pentru obiectul aparent al plingerii 9i Ii va determina sa se intrebe: "Care este motivul real al plingerii 9i careia dintre persoanele importante din prezentul sau din trecutul sau i se adreseaza?"
Cele mai bune repro$uri trebuie sa fie nedrepte.

0

"Oaca i-a9 spune ce-mi place 9i dadi ea s-ar adapta dorintelor mele, nu m-a9 mai putea pllnge. Mi s-ar fura rev endicarea ascunsa, ca ea sa faca spontan ce-mi convine mie." Cind repr09urile mele mi se par nejustificate, neclare, Ie transform in plingeri. • Un sot nu-i poate repro9a sotiei ca sta prea mult cu mama sa muribunda. Atund se va plinge indelung de problemele casnice sau de comportamentul copiilor.

Plingerea-atac Strategia plingerii-atac consista in a-I atinge pe celalalt in punctele lui slabe 9i a-I face responsabil de eeea ee nu merge la mine. "Uite unde am ajuns din cauza tal Uite ee m-ai determinat
sa

fad"

"Ma distrug pentru tine, uite, fae 0 depresie din eauza eomportamentului tau." "Cu tine nu ajung niciodata la orgasm 9i din cauza acestei insatisfaetii cad in bulimie. M-am ingra9at eu inca trei kilograme."

"Ar fi mai amuzant sa fiu eu bolnav."

192

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Plingerea

193

"Nu imi place casa in care locuim, ~tii ce sensibila sint la estetica, acest cadru ma deprima." Aceasta forma de plingere, care 11confrunta pe ceUilalt cu propriile-i insuficiente, asigura 0 pozitie superioara in relatie, proprie victimei care persecuta, pentru ca 11plaseaza pe celalalt in rol de persecutor. E greu sa ii ierti celuilalt raul pe care i l-ai facut, iar cel care se vede definit ca daunator va acumula resentimente impotriva victimei acuzatoare.
eel mai cumplit resentiment este sa nu-i po{i ierta celuilalt raul pe care i l-ai facut.

"Xnzilele noastre nu se pot stabili relatii spontane ~i pline de viata. Oamenii sint neincrezatori, inchi~i in ei in9i9i, materiali9ti, individuali9ti 9i egoi9ti." "N -ai ce Ie face (lor, functionarilor, medicilor, profesorilor, politi9tilor ... celuilalt)." Acest "n-ai ce face" serve9te drept scuza generala pentru a nu incerca altceva 9i pentru complacerea intr-o pasivitate inocenta. Prin lamentatiile mele, incerc sa-mi fac· auzita neputinta, sa 0 provoc intr-un fel. "De dteva saptamini, un dezechilibrat da foc padurilor de pini din jur, 9i eu, care am defri9at, am hiiat Hecare tufa, ma pIing de vecinii mei, care 9i~au Hisat pammtulla voia intimplarii. Chiar n-am ce face in fata actelor imprevizibile ale celui care da foc."
"Ah, dadi macaI' m-a$ putea pUnge de tot ce merge bine in mine $i in fund meu.!'

Plingerea-justificare Pfmgindu-ma de ceilalti, facindu-i cauza a ceea ce mi se intimpla, evit sentimentele de vinovatie sau responsabilitatea mea. Plingerea impotriva parintilor, a societatii, in general, e 0 sursa inepuizabila de justificari. "M-au inhibat, m-au impiedicat sa-mi dezvolt potentialul, m-au constdns; nu m-au ghidat suficient, nu mi-au dat 0 imagine satisfacatoare asupra vietii de cuplu, ea nu m-a invatat sa fiu femeie, el mi-a indus ideea di nu trebuie sa-mi arat sentimentele etc." $i tirada continua. Toate lipsurile mele, toate insuficienteIe, e~ecurile, mediocritatea, totul e din vina lor. Golurile din copilaria mea m-au adus in aceasta situatie iremediabila, eu nu sint responsabil. Prin demersurile noastre, ale autorilor, legate de dezvoltarea, de schimbarea personaM incercam sa restauram dinamica autoresponsabilizarii fata de atitudinile de acuzare $i de demisionare intretinute de multi. Ceilalti, societatea sau "epoca in care traim", par sa fie la fel de buni pentru asta. "In acest ora9, in aceasta tara, nu se poate crea, inova. Totul e atit de rutinat, invechit, sistemul imi :::aboteaza potentialul."

Pllngerea-valorizare Cind povestesc despre incerdirile prill care am trecut in viata, despre loviturile sortii, accidentele, nefericirile pe care Ie-am infruntat, imi arat curajul 9i meritul. Pfmgerea mea imi arata valoarea pe care am dobindit-o trecind peste toate necazurile. Ce ar mai valora ca1atoria eroului fara incercarile prin care trece ~i obstaco1e1e asupra carora triumfa? ,,50tu1 meu m-a parasit, 1asindu-ma singura cu trei copii mid; nu m-a ajutat nimeni. 5anatatea imi era ~ubreda, a copillar 1afel. Parintii n-au putut sa-mi pHiteasca studiile ... " Toate acestea arata dt de va1oroasa este aceasta femeie pentru ca a continuat sa traiasca, sa fie aco1o, astazi avind un mic suds modest pe buze, care inseamna: "Nu ma pling, dar admira-ma."

Plingerea
194
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$INTELEGE

195

Cei ce s-au ridicat prin propriile puteri sint mindri de aceasta ("Am pornit de la zero"), iar copiii din familii bune urasc sa se i9te discutii privind privilegiile lor. Plingerea-valorizare este intilnita frecvent la persoanele in virsta. Acestea i9i enun.ta nefericirile ca pe ni9te bogatii: "Sint lucrwi care nu merg. Nu multi ar supravietui loviturii, ar continua sa traiasca a9a cum fac eu." Pe cei apropiati ii enerveaza aceste plingeri. Se simt vinovati ca au fost fericiti. Copiilor deveniti aduIti Ie vine greu sa asculte plingerea parintilor fara a 9i-o asuma, fara a incerca sa-i deposedeze de aceasta valoare sigura: 0 pllngere care nu ajuta, chiar daca 0 folose9ti. "Oadi ai 9ti toate cite Ie suport, nu-ti spun totul ca sa nu te fac sa suferi, dar e greu, sa 9tii, sa fii singur ... " Regasim sub 0 alta forma ecuatia:· suferinta = valoare. Adesea, in anunturile matrimoniale gasim printre calitatile enuntate: "Am suferit mult." Ce impact ar trebui sa aiba acest mesaj asupra barbatului sau asupra femeii interesate de propunerea de relatie? Ca noul venit "nu trebuie sa provoace suferinta", ca.,in orice caz, "orice ar face, orice ar fi, nu va aduce prea multa suferinta". Sfidare, invitatie, negarea suferintei viitoare, tot atitea semne menite sa indice 0 valoare sigura.
In hierogliJele durerii, plfngerea este un ligament palpabil fntre ranii ~i suferinfii.

parta9ita sau aprobata la adresa unui individ absent. Legatura defensiva uneori persecuta.

o femeie i9i viziteaza

parintii cam 0 data la doua luni. De fiecare data, raminmd singura pentru un moment cu tatal sau cu mama sa, unul dintre ei profita de situatie pentru a se plinge de consort: "Ea nu iese niciodata." "Tot mai bea." "E mereu imbufnata." Jnca n-a reparat scaunul rupt acum trei luni." "Eu fac totul in casa, nici n-ai spune ca e pensionar, nu e niciodata aici." Fiecare incearca. sa-9i antreneze fiica intr-o alianta impotriva celuilalt. Fidelitatea copiilor e pusa la grea incercare in aceste situatii, pentru ca. parintele care se plinge cere 9i 0 aprobare a propriei conduite, a bunei-credinte. Fiica se simte importanta in rolul de confidenta. Oar este prinsa intr-o capcana, pentru ca nU-9i da seama ca.nu este ~a subiectul de interes sau de conversatie, intrucit partenerul absent ocupa tot spatiul. "Tatal meu, dupa ce se plinge de mama, pleaca. adesea spunind: «Noroc ca e9ti tu.» Asta ma reconforteaza." Oare ea chiar exista in acea discutie?

Sa te plingi astfel de celalalt (ea face a9a, el face a9a) este 0 deghizare a adevaratei plingeri: aceea care ar marturisi adevaratele sentimente, frustrarea sau deceptia, dorintele sau a9teptarile. Plingerea paradoxaUi

Complicitatea in plingerea despre un al treilea Practica de a te plinge de un al tr-eilea in absenta lui ocupa un loc important in conversatii. Femeile se reunesc pentru a se plinge de soti, de prieteni, 9colarii - de profesori sau de parinti, barbatii - de politicieni, de evenimente sau de 9efi. Aceste disctitii creeaza 0 legatura de complicitate, un sentiment de apartenenta la un grup de oprimati, iluzia unei solidaritati sau chiar 0 adevarata solidaritate defensiva. Un dU9man comun eo legatura puternica, la fel ca 9i 0 critidi im-

Pentru unii, viata e 0 vale a pllngerii. Inseamna durere, necazuri, greutati, dezamagiri 9i, pe deasupra, mai e 9i scurta.
Dad! vorbesc, durerea nu se atenueaza. Daeii tac, oare se diminueaza?

Job

Plingerea-supapa Uneori, plingerea are 0 simpla functie de U9urare. Imi face bine sa ma pIing di am prea mult de lucru, ca am ni9te colegi

Mult prea conr. de a ascunde 0 necuviinta jenanta.tiente r.. "1 Cind HlCereacuvintelor trezeste .196 DACA M-A$ ASCULTA.. de conflicte inter. a carui memorie este inalterabila. dar in doze homeopatice. ei nu ajung pina la rezervorul imens al compasiunii umane. imi acord timp in dauna confortuluiceluilalt ~i fara a fi necesar sa i-o cer. fie de ritualuri (repetitii. Ei ajung uneori sa semene cu 0 plingere tacuta ~i mor fara un cuvint.Da.fie ca e yorba despre ansamblul de gesturi conr. Plingindu-ma. trecerea la fapte .. de situatii neincheiate. poarta mesaje de confirmare sau de informare primite in copilarie .iincon~tiente prin care incercam sa aratam in afari1. De fapt. sa tip in gura mare ~ide fata cu martori inainte sa-mi iau un nou avint.... u~urat. prea mindri pentru a-r. Sa te plingi de conditiile pe care nimeni nu le-ar putea schimba face parte din ritualurile de descarcare ~i de timp petrecut cu ceilalti. Conversatiile meteorologice sint printre cel-emai des folosite. Avem limbaje multiple pentru a spune r. preaneincrezatori fata de semeni sau prea influentati de nefericirile celorIaIti. red.imai ales pentru a nu spune. ) prin care incercam sa cunoar. Astazi. ~tim ca somatizarile sint limbaje simbolice prin care incercam sa Ie comunicam celor din jur (~i nu intotdeauna celor apropiati) adevaratcle noastre sentimente.. .. iar vitalitatea lor e pe masura diversitatii.tem exterioru1.. Vom vedea in continuare ca ele exprima mai ales 0 traire legata de pierderi r.Ah. cind acestea sint cenzurate sau interzise de temeri.9i intrapersonale. A~ vrea ca plingerea mea sa fie primita ca atare: ca expresie a unui preaplin de 0 clipa. misiunile compensatorii de vindecare a ranilor ascunse ale acelora$i parinti (pe care copilulle intelege devreme $i incearca sa Ie vindece.ide despartiri.) homeopatic sint foarte mici. Limbajele nonverbale sint infinite. Plingerea e 0 descarcare ~i 0 imparta~ire. care vin uneori sa umple lacunele unei relatii pierdute sau devenite imposibile.ineaga ranile sau r. in noi. Upanii?ade 1 Pastilele folosite In tratamentul (N. Plingerea poate fi 0 forma deghizata de a ma intinde. asumindu-9i sarcina de a Ie ingriji)... Stoicii care r. structurat.iIe ling singuri intr-un colt. raului Nimic nu efitcut din nimic $i ce nu fntelegi fn corpuZ tau nu vei fntelege nicaieri. M-A$ INTELEGE imposibili.iIe interzic ir.. .. ce bine e sa te pUngi! . se refera la vremea De afara sau la vremea care trece. de loialitate fata de un parinte sau altul. Mai ales corpul emite r. de misiuni de fidelitate. violenta . Durerile constituie prin ele insele un adevarat limbaj codat.tienti di sint responsabili de ce Ii se intimpla. pentru a-I integra inauntru.iprime~te 0 infinitate de mesaje.. ce este inauntru. di m-am siHurat de durerile de cap sau di ma epuizeaza copiii.mesajele de fidelitate.. de a casca. ~i m-a~ simti descarcat..idezvalui slabiciunile... iar plingerile permanente din jurullor seamana cu corurile antice care anunta nefericirea eterna. Corpul.. $i mai ales Sa nu mi se raspunda: "Tu ai vrut-o" sau "Sint altH mai rau ca tine" sau "Ar trebui sa te organizezi mai bine"! Din cind in cind simt nevoia sa ma pIing cu voce tare.

M-A$ INTELEGE Tacerea cuvintelor :. eu placere ee nu putem spune prin euvinte. pentru a putea intra in dinamici de intelegere. Cuvintele tacerii smt la fel de violente fata de noi in$ine ea $i fata de eelalalt. Sa nu ma mai las inchis in dinamici "explicative". de bine (sau sa intretina fara sa $tie a stare de suferinta $i chiar de violenta in propriul corp). dar adesea cu multa neindeminare sau violenta. pe plan afectiv. eu disperare sau . copilarie. $i fO$tii copii care sintem noi folosesc cu a incredibila creativi~ tate limbajul durerilor pentru a incerca sa existe $i sa fie re~ cunoscuti. Chestiunile de sana tate nu tin doar de medicina. care ne inchide $i ne mutileaza. Bolile sint limbaje simbolice prin care ineercam uneori sa exprimam eu ineapatinare. Pentru ca aeela cesufera se ginde$te sa scape de ele. Aceasta afirmatie preliminara poate parea un paradox $i risca sa raneasca. emotional. in lac sa aeeeptam sa fim definiti de el. deci sa nu-l intelegem. adica (dadi mtelegem durerea ea pe un limbaj) sa-l umplem de atentii. Ie descalifica 1Ji merg pina la a-$i duce copiii la tratament . fara a intelege ca ace$tia exprima intocmai ce nu merge in ei $i intre ei. Astazi. Mutenia $i tacerea trebuie fntelese la niveluri diferite pentru ct avea acces la cuvfnt: . sa $ocheze cititorul. Ele tin in principal de a reinvatare a eomunicarii eu sine insu$i 1Jicu celalalt. strigam prin dureri. adolescent a. chiar daca sint contradictorii. Tin in egala masura de eapacitatea noastra de a deveni un agent al schimbarii pe drumul vietii. in temerile sau sistemul sau de valori. ceea ce parintii sau anturajul nu spun. raniti de aceste comportamente.eomunicarea eu sine ramine punctul esential. Atunci dnd eomunicarea eu celalalt este vitala.. aeel eeva la care nu avem aeces direct $i care totu$i striga in noL Boli/e sfnt tipetele tacerii.. Tin de 0 rea$ezare a relatiilor importante in fiecare etapa esentiala din viata noastra (na$tere. nascute din conflicte existentiale 1Jirelationale prin care a persoana incearca ~-$i mentina a stare de sana tate.dviolenta raului 199 Copilul are 0 abilitate nemaipomenita de a enunta intr-un mod simbolic.198 DACA M-A$ ASCULTA. $i mi se pare mai important sa ies din c1asificari. scheme $i intrebari pentru a pomi la cercetarea cauzelor. asumindu-ne astfel riscul de a ramine un "obiect" inch is in dorintele sale.. Clnd nu putem spune prin cuvinte. tinerete. de puterea noastra de a ne defini mai bineea subiect in fata altui subiect. Trebuie uneori sa ie$im din renuntarea autoimpusa in relatii. Trebuie sa aseultam care sint urmarile vietii noash'e reeente sau trecute asupra corpului $i asupra imaginarului nostru. chiar daca astazi ele ajung doar pe mina medicilor. parintii Ie combat. imi pare inutil sa continuu sau sa intretin a falsa disputa intre problemele fiziologice (alopatice) $i cele psihosomatice.. maturitate $i batrinete). prin limbajele obi$nuite.

Nu prea avem control asupra fenomenelor sociale care ne inconjoara (9i care ne conditioneaza). viru9ii sau accidentele sint primite. aceea de a fi sanato9i. Am sentimentul cii celalalt trebuie sa fie pe primul plan. asupra conduitei cotidiene 9i asupra interesului imediat: relatiile noastre apropiate. • Pe de 0 parte. Chiar corpul nostru. confundata cu 0 slJprainformare. $i sint adesea dezamagit 9i frustrat.i violenta raului Unica aventura umana care ne ramfne este cea a relafiilar interumane. ne satisfac).. 9i nu la comunicarea de masa. se manifesta 0 impasibilitate de camUliicare din ce in ce mai mare intre indivizi (ma refer la comunicarea intima.... de a fi un partener mai bun pentru sine 9i prin urmare 9i pentru ceHilalt. Am putea spune chiar ca ne producem singuri afectiunile (ah. iar eu sufar. de a ne cunoa$te mai bine.avi sau saniito$i din intimplare. Ne ramine 0 putere potentiala." . de a da. trebuie sa am libertatea de a cere.. Ie intretine sau Ie respinge. organismull1ostru. ca Ie cream pentru a indeplini o functie care ne scapa. "Nu indraznesc sa cer ce e important pentru mine. fabuloase ale medicinei 9i chirurgiei. (Cea mai cumplita singuratate nu este sa fii singur. care totu9i nu . neintilnirea celuilalt. Puterea noastra reala 9i personaIa asupra optiunilor sociale e aproape nula.200 DACA M-A$ ASCULTA.. nonverbal.. politice sau birocratice care ne anticipeaza nevoile. (Supraconsumul de medicamente e legat adesea de imposibilitatea convietuirii cu celalalt 9i cu sine." "Nu 9tiu sa spun «nu». 0 ci:iutare din ce in ce mai exigenta. 201 In planul relatiilor interumane. constatam astazi doua fenomene aparent opuse 9i cu siguranta complementare. Inciuda progreselor uimitoare. Ie prime. A9tept sa ghiceas~a . se aduna o imensa suferinta. bacilii.) • Pe de alta parte. permanent amenintata. aceea de a actiona asupra noastra. care duce la singuriitate. constatam ca din ce in ce mai multi oameni sint nu bolnavi.. relatia e bolnava. Exista entitati anonime. - Oorim sa ne sprijinim tocmai pe acest curent de responsabilitate de care este legata sanatatea noastra mentala 9i £1zicii. nu avem control asupra acestor fenomene care ne scapa. care ne programeaza raspunsuriIe $i ne vatama deja viitorul. individuaHi. tine de supravietuirea noastra. ci sa £1iun tovara9 rau pentru tine insuti. personala. Bacteriile. Cel care vorbe. de a fi intele9i. distractiile. cu 0 stimulare constanta a consumului de cuvinte 9i de imagini. exista un interes. In jurul acestei imposibilitati de comtmicare. Companiile multinationale prevad (fara noi) alimentatia noastra de miine.. emotional). Oeci trebuie sa ne amintim regulile elementare ale unei camunicari active. de a trai mai bine. vreau sa inteleaga ca mi-e teama 9i nu sa minimizeze ce spun.. ca placerea lui are prioritate. de a primi. locuintele $i elementeIe de viata. Element integrant al personalitatii.) Nu sintem boh1. de a primi sau de a refuza. pentru ca resimt asta ca pe 0 nerecunoa9tere a mea . sint suferinzi £1zic9i psihic. al acestei dificultati de a ne exprima. apropiata. "Daca ii vorbesc sotului meu de temerile mele. adesea pastrate 9i intretinute ell multii grija. cicu probleme. ce ambigmi e acest cuvint).te vrea sa fie inteles la nivelulla care se exprima (verbal. vitala. imbrati9ate. Daca unul dintre aceste aspecte lipse9te. M-A$ INTELEGE Tacerea cuvintelor . perceput ca rau inaccesibil sau ingust). mereu pe pozitie de aparare. " Intr-o relatie intima de incredere. neintilnirea cu sine. Este yorba de 0 dubla singuratate. Nu vreau sa ma ironizeze sau sa incerce sa ma lini9teasca. 0 inchistare asimilata negarii sau devalorizarii de sine (sau a celuilalt.te. Ne ramine aceasta £1delitate fundamentala. cu descaperirea posibilitatilar $i impasibilitiifilar naastre. $i aceasta noua cautare din ce in ce mai necesara unui numar crescind de barbati 9i de femei mi se pare esentiala 9i vitala. limbajul e parte constitutiva a sanatiitii.

• se integreze in anturaj. repera. ei "nu inteleg" dimensiunile diferite care iti permit sa ajungi la o relatie sanatoasa. • vechi mesaje de fidelitate. Fiecare dintre noi a putut observa.ata. acest eveniment. oricare ar fi elementul declan~ator. Maxim se trezea buimac. ci mai degraba sub 0 forma de interactiune ~i inter-relationare.- diu. ci de "comportamente jenante sau ingrijoratoare". Nu propunem un model explicativ global. M-A$ INTELEGE 203 "Mi-e greu sa primesc. ea I-a luat in brate ~i i-a spus: "Maxim.. medic pediatm. Ce ne spun durerile? Ourerile (care devinuneori prin care incercam sa spunem: boli) sint limbaje simbolice • conflictele interpersonale ~i intrapersonale. nici nu vrem sa cadem in generalizari abuzive. • i~i reintre in posesia alegerilor din viata. spitalizat de c1teva saptamini." Bebelu~ul a privit-o indelung. disfunctii. Oaca accepti:im ideea ca bolile. adidi la ce ne trimite aceasta intilnire. • situatiile neincheiate (~i mai ales resentimentullegat de ele). care sint tot atltea rani deschise in adincul corpului.202 Tacerea cuvintelor $i violenta raului DACA M-A$ ASCULTA. care nu au fost u~urate de un doliu. Vom incerca sa ne ilustram aceste reflectii prin exemple traite. poveste~te cum i s-a putut adresa micutului Maxim de 1 an ~i 2 luni. culese ~i studiatein sesiunile de formare privind dezvoltarea ~i schimbarea personala. pe cit posibii. pierderi.. se na~te un alt limbaj . despre tot ce inseamna dorinta de a trai. • i~i clarifice relatia cu tratamentul ~i cu persoanele-cheie care n prescriu (medici ~i speciali~ti). . In fiecare noapte. urmele. ci ~i trairea. de supunere sau de conformare pe care Ie acceptam (sau carora ne . sa fiu iubit sau sa mi se arate interes. limbajele corpului ne vorbesc nu doar despre suferinte. ci doar incercam sa intelegem un ansamblu de fenomene la care luain parte nu din proprie vointa. a~adar. Copiii sint speciali~ti imbatabili in limbajele nonverbale. i~i smulgea pami. In multe schimburi. Intr-o noapte.>ajepentm a Ie permite sa se exprime altfel decit prin violenta asupra corpului. catre un trecut indepartat sau mai apropiat.. Oa. sint limbaje simbolice. Aceasta tinara. Cind cuvintele nu-~i gasesc 0 cale de a fi mtelese ~i primite. care trebuie. Oar trebuie sa am ~i posibilitatea de a ma exprima la cele trei niveluri esentiale ale comunicarii: • realist • imaginar • ~i simbolic. a suspinat. eel al durerilor care devin boli. Consideram important ca personalul medical sa asculte aceste liml." Intr-un schimb.-. ~i deci oal'be. unul sau celalalt au zone "oarbe". care ar trebui sa-i permita unei persoane bolnave sa: • incerce sa inteleaga sensul bolii in istoria sa personala ~i familiala. trairile descrise in continuare. formarea personalului de ingrijire trebuie sa aiba la baza notiunea de insotire tocmai pentm a nu se negape sine. E ca ~i cum nu a~ merita sa iubesc. apoi s-a oprit din plins ~i a dormit pina dimine. care nu Ie intelege in calitate de mesaje. Numesc fngrijiri relafionale ansamblul de atitudini. in urma unei crize de isterie a mamei sale. ci ~i despre aspiratii. care la rindul ei fusese internata intr-o clinica specializata. ----. • despartiri.. Prop un notiunea de ingrijiri relationale. de compensare.---- . ce au fost catalogate drept stres sau portideschise catre agresiunea externa sau apeluri la boala. corijate. asculta citeva dintre fenomenele psihice. comportamente ~i cuvinte ale insotitorului. nu ma simt demn sa accept. suferinte organice. se dadea cu capul de tablia patului. nu e~ti vinovat de suferinta mamei tale. Corpullor este un adevarat centm de mesaje emise catre me-----. trebuie sa existe dubla posibilitate de a relata nu doar evenimentele.

In ziua in care areu9it sa intreintr-un conflict deschis. de violenta. Mama mea a nascut-o pe sora mea. in9ir banalitati 9i inchid... de a ramine in cabana sa citeasdi. ").unui refuz nerostit. creez in mine 0 stare de tensiune. din toate zntflnirile abandonate cu sine ?i cu ceilalpi. de buza . Prin culpabilizare. Pe moment. prizonierii loialitatii noastre. in timpul intllnirii. Nimeni n-a 9tiut ce aveam. Ea i$i urmeaza sotul. herpesul a disparut complet. cite gripe nu sint "expresia" in actiune a . imi amintesc. eram 0 ruina. Deveniseun fapt notoriu. a spart u$a de la salon. intre doua dorinte.204 DACA McA$ ASCULTA. Tratament." Ceva mai tlrziu... . raminem legati de suferintele celuilalt. din toate gesturile neduse pzna la capat..preuna cu parintii $i iese . temerar. aveam crampe. se simte rau. ne-a spus: "Ah.am reactii febrile. am toate simptomele unei angine . "Simteam un fel de bara pe frunte. care se intinde pe jumatate la sin.. spune cum a trait aceasta aventura: "Am ascuns totul prietenilor. Histoire d' ame (Poveste de suflet) a alta femeie a facut la 44 de ani cancer lata marile stimulente aflate la originea unei somatizari sau a trecerii la acte somatice. ii lasam sa creada asta. Christiane Singer. a recunoscut d aceasta na$tere i-a "invec ninat" viata: "Ma luau drept mama copilului 9i nu indrazneam sa spun nimic. Cum voiam sa devin medic pediatru. Am profitat de vacante pentru a ma opera. "Suna telefonul $i 0 prietena lmi spune di sint invitat la 0 serata. dar se teme cumplit de anumite ascensiuni 9i ar vrea sa-$i fad auzita cererea . traie$te im.. cind s-a intors din armata $i a descoperit copilul. ma doare gitul. Catre 50 de ani. "violente" relaponale). care are 28 de ani. operatie $i vindecare. Din toate actele nezncheiate. eu m-am ocupat de copi1. La fiecare ie$ire. M-A$ INTELEGE Tacerea cuvintelor fliviolenta raului 205 opunemcu 0 cheltuiala energetiea considerabila $i cel maiadesea inutila). ea "profita" de acest inconvenient pentru a refuzarelapile sexuale..cu un prieten devenit iubit. Trebuie sa se intoard acasa inainte de miezul noptii." .. Michele. Aceasta femeie s-a casatorit cu un alpinist celebru. care ma persecuta 9i ma dezechilibreaza. sa inchizi violenta resimtita. Dupa 0 faza de negare e.nu s-a intimplat nimic deosebit. Eram prost dis~ pusa toata seara. adiea sa puna fata in fata nevoile ei reale 9i pe cele ale sotului. La inceputul sarcinii. ca s-a angajat in numele meu. (Multe infectii vaginale rezistente 9i dureroase se instaleaza fara 0 "cauza" evidenta $i nu pot fi descoperite la analize: ele exprima adesea neintelegeri. mi se stringea stomacul. Nici familia mea nu $tia . Durerile incetau catre 11. nu spun nimic. ea face un herpes.30. In fiecare vara. Nu mi-am exprimat sentimentele reale. zntr-o zi apare criza. imi reiau libertatea de a ma angaja eu insumi. Conflictele intrapersonale ~i interpersonale Conflictele interioare izbucnesc de fiecare data cind intre ceea ce simt 9i ceea ce fac. refuzuri neexprimate. sa viseze in timpul "ascensiunii" lui. " Aminvitat-o sa coreleze virsta din momentul aparijiei cancerului cu ce i se intimplase mamei ei la aceea$i virsta. a unei exprimari personale care nu a gasit calea de a se face inteleasa? Dadi fac rapid legatura intre inceputul meu de angina $i telefon. Dupa aceea. Mereu faceam dragoste in ma$ina chiar inainte de intoarcere. Fratele meu. intre doua constringeri.. sa nu spui nimie. din tot acest aproape din care ne tesem noptile ?i zilele. " Cite angine. intre ceea ce aTilt $i ceea ce traiesc exist a un decalaj. Atunci ii propuneam sa ma conduca acasa. Ultimele zece minute eram bine." Regasim acela$i mecanism: sa ascunzi. imi pot vindeca angina vorbind: imi suninterlocutorul.condamn angajamentul facut in numele meu.. care 0 duce in fiecare vara pe cele mai inalte virfuri. $i sa hotarasca sa $i Ie respecte pe ale ei. . Clnd sint impartit intre 0 dorintii 9i 0 teama. dC\. ii era rU$ine $i a lasat sa se creada ca avea fibrom.

care deodata parea prea puternica .colar.. a evenimentelor care ne-au marcat.. Citeva zile mai tirziu.. in "N-ar fi trebuit sa accept niciadata sa ma mut cu parintii cfnd tata a fast chemat la Paris. mirindu-ma de ce nu sufar. astazi. tot ce descrisese ea: sufocare.hizind.. cind ii spuneam ca imi doresc sa am un copil cu prietena mea.. Cind mi-am putut suna sotut i-am spus (fara sa-mi dau seama) pe numele primului meu iubit. Dupa aceea. medicul ti-a masat puternic toracele. Paule a dimas calma.. alergie violenta la lumina. colici renale. sa sparg.. ale acelui "nu sint inteles" sint frecvente la copiii raniti de neintelegerea adultilor.. lovituri. Situatiile nefinalizate din copilarie exista in numar infinit in corp . Se vor exprima. $i al doilea. Intretinsentimentul de nonvaloare. Intr-o zi. mucozitati in git .ina. acolo. macinari. ca doar ma..terea mea. In<. " .. «Te-au pus sub un cIopot cu oxigen. "Nu am mai avut un accident de ma.206 DACA M-A~ ASCULTA. la 29 de ani. " Cind a aflat de moartea (intr-un accident de ma.. sau care ni s-au parut inofensive.i intr-o seara ii telefoneaza sa 0 anunte ca a avut un accident de ma.. "Mama nu mi-a vorbit niciodata despre na. imi vibra corpul. 0 fraza sau o remarca va fi "inscrisa" ca 0 agresiune. dar au lasat urme violente.: "Eram ca anesteziata.. Primul a avut loc cind ma indreptam spre tinara pe care 0 iubeam.....i cel mai adesea ne fac surzi. .i in sinusuri. cind inca nu indraznisem sa 0 parasesc pe cea cu care locuiam. rani accidentale.i schimbe 10cuI de munca. februarie.). nonexistenta." 15 ani mai tirziu..ina e distrusa.. pentru ca trebuia sa iasa in ora.ina) a prietenului saul cu care era impreuna de patru ani.. am sentimentul ca m-am nascut prea devreme. am retrait.. care lnceardi sa se exprime prin dureri.te de zece zile .i asta m-a ajutat sa trec prin perioada de violenta. in locul pe care vi-l indic prin boala mea . sa fac rau.aceea. $i in Hecare an. Ca . tresare: "Imi venea sa tip. el face Qtita.ina de 15 ani. mai ales prih simp tome repetate (psoriazis. ne-am putut spune lucruri pe care Ie ascunsesem ani de zile.i-a pierdut cea mai buna prietena.." Situatiile neincheiate duc la numeroase frustrari.. am respirat prea 4'epede. prima lui iubire. A inchis telefonul .. ti-a aspirat mucozitatile cum cureti 0 hazna».i cum ar spune: "Sfnteti surzi... 15 ani mai tirziu .i se vor exprima indelung prin limbaje care ne uimesc . sa urlu. sa-i cIantane dintii.. Sotul trebuie sa-.. fn. va ramine ca 0 ranE!. Paule e casatorita deja de zece ani. Cred ca a inteles foarte bine . dureri de cap.. Situa!ii neincheiate Corpul pastreaza amintirea a tot ce am trait (0 m~morie inflexibila. dorinte de razbunare.. el .M-A~ INTELEGE Tacerea cuvintelor 9i violenta raului 207 Ca . violente refulate . ca mai aveam nevoie de timp .. tot ele alimenteaza revenirea furiilor.i cum starea de conflict interior trebuia sa se exprime in exterior printr-un simptom-limbaj..i perioada." Otitele "refuzului". mi-a povestit cum m-am nascut eu.. a adaugat ea. pe Claire. Paule incepe sa tremure. Parintii acestui Mietel de 8 ani s-au mutat in timpul anului .i a continuat sa se machieze.i prin ceea ce numim trecerea la ade somatice: accidente. ca nu e ranit.. ulcer etc. . chiar dadi amintirea se dilueaza sau se evapora de-a lungul anilor). Lipse.

208

DACA. M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Tikerea cuvintelor ~;iviolenta raului

209

drum spre notar pentru un partaj de bunuri, tocmai pentru a ma desparti de aceea9i femeie catre care ma indreptam acum 15 ani. De fiecare data, ceva a ramas neincheiat in aceste doua relatii, atit de diferite totu9i." Despartiri ~i pierderi Despartirile sint resimtite in grade diferite, in functie de virsta 9i de faza de dezvoltare. Adesea, emotia, sentimentele reale legate de aceasta nu sint exprimate direct, nu pot fi spuse, nu se poate tine doliu 9i acest fapt se inscrie in corp printr-un semn, printr-o urma care se va face simtita mai tirziu datorita unui mic eveniment declan9ator. Un barbat de 50 de ani poveste9te cu emotie intensa, amestec;!lta cu disperare 9i minie momentul cind, la 7 ani, intorcindu-se de la 9coala, 9i-a descoperit prietenul-purcelU9 "Boum Boum" taiat, agatat de zidul casei. Tatiil ii ucisese cel mai bun prieten, confidentul. A stat ascuns toata noaptea, avind un sentiment enorm de vinovatie: "N-am 9tiut sa-mi apar prietenul." $i ani de-a rindut la vremea Craciunului, gase9te mereu mijloace pentru a se rani, a se taia, a se mutila. Corpullui poarta urma numeroaselor cicatrici ... dovada neputintei din acel moment al vietii sale dea-9i salva animalul preferat - "fiinta cea mai draga din lume" - 9i dovada vinovatiei transformate in pedeapsa. Aceasta femeie, mama a patru fiice, sufera de alergii "dintotdeauna" (intotdeauna trebuie sa ne intrebam cind incepe acest "dintotdeauna" intr-o viata). E alergica la anumite mirosuri, la anumite particule; alergia e legata de pierderea unei papu9i, ce a fost aruncata pentru ca era "prea veche, prea murdara". "N-o sa tii mizeria asta in pat", decretase mama. $i in fiecare an, in octombrie (dnd fusese aruncata papu9a) ea face 0 sinuzita infectioasa puternica, agresiva. Aceste urme au fost descoperite atunci cind, facind curat in hambar, a descoperit prima papu9a a fiicei ei mai mari 9i a izbucnit in hohote ... fara sa inteleaga.

Mica Louise avea 9 ani cind 9i-a Plerdut dadaca, singura mama pe care a cunoscut-o. Aceasta avea 60 de ani dnd a murit; 50 de ani mai tirziu, Louise, devenita bunica, a facut 0 depresie. Mai tirzi)l, i-a spus fiului ei: ,,$tii, am crezut cii 9i eu 0 sa mor la 60 de ani, ca mama mea." Angoasa de a muri la aceea9i virsta ca parintii sau vina de a Ie supravietui, de a merge mai departe dedt ei e frecventa 9i tenace in multi adulti. Aceasta tinara de 30 de ani i-a povestit intr-o zi taUilui ce i se intimplase la 12 ani, in clasa a patra. "Eram intr-o clasa in care ma simteam bine, acolo erau toti prietenii mei, colegii mei, ~;iintr-o zi dirigintele v-a chemat sa va spuna ca sint foarte inteligenta 9i di 'ar trebui sa ma transferati la tID alt liceu, mai bun, mai riguros. Anul urmator m-ati inscris la 0 alta 9coala; brusc, m-ati smuls, m-ati transplantat intr-o clasa «plina de copii de cretini, burghezi pretentio9i 9i infecti», care nu m-au acceptat:;;i poate di nu a~i remarcat di exista 0 legatura intre infectia pe care am facut-o in acel an 9i aceasta situatie. Am intrat in spitat unde am gasit un mediu bun pentru mine ... Tata, cind plantezi un arb ore, pregate9ti cu grija solul. Faci asta pentru un arbore ... dar nu 9i pentru copiii taL" Da, luciditatea copiilor :;;iexigentele lor in ce prive9te rela~ii1ede calitate ar trebui sa ne trezeasca. $i acest tata a inteles dupa 18 ani legatura dintre infectie 9i dezradacinarea, scoaterea fetitei din mediul ei. Angele, 0 {mara de 32 de ani, casatorita de cinci ani, ne-a spus inti-o grup de formare ca incepind de la casatorie are infec~ii urinare frecvente: "E ciudat, pentru ca am trait cu sotul meu 9ase ani inainte de a ne casatori. $i n-am facut nicio infectie ... " Ea 9i-a descoperit rana ascultind 0 alta participanta, care vorbea de durerea ei de a-9i fi pierdut numele (numele tatalui) prin ca'siHorie :;;ide dorinta de a :;;iregasi numele la care tinea. Dupa citeva saptamini, Angele ne scria pentru a ne spune despre drumul parcurs, disparitia totala a infectiilor, relatiile

210

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Ti:icerea cuvintelor ;;i violenta raului
Vechi mesaje de fidelitate sau de compensare

211

reinnodate cu tatal, sentimentul crescut de armonie. Intelegem in aceasta situatie ca Angele 1Ji-avazut mariajul ca pe 0 amputare a numelui, rana prost cicatrizata, care continua sa se infecteze 1Ji sa se exprime prin infectia urinara. Unul dintre. misterele corpului fiecaruia este acela de a se exprima pe cai imprevizibile ... $i ne miram de fiecare data dnd ne legam de un eveniment important 1Ji descoperim ca ...
Durerile exprimate nu mai dor.

Un baiat a fost abandonat in ziua na1Jterii de 0 mama descumpanita, innebunita, amenintata ea insa9i cu abandonul. A fost adoptat de mic de un cuplu de agricultori, care, dupa ce femeia pierduse mai multe sarcini, adoptasera 0 fiica, dar 9i aceasta murise de mica. Baiatul care a intrat in aceasta familie a tipat in fiecare noapte m primele 1Jase luni. Mama 1Jitatal adoptivi se trezeau cu rindul dar 9i 11leganau pentru a-llini9ti. In prezenta lor adormea, se trezea dupa 0 jumatate de ora 1Ji-9i relua tipetele nelini1Jtite 1Ji nelini9titoare. Dupa 40 de ani, evodnd anxietatea abandonului mereu mchisa in el 9i exploziile de furie dec1an1Jatede teama reactivata de un cuvint sau de un gest, barbatul se intreaba: Copilul tipa pentru a se asigura de prezenta parintilor, pentru a fi sigur ca nu va fi iar abandonat? Sau tipa pentru a Ie dovedi parintilor traumatizati ca el nu va muri subit, in noapte, precum fiica decedata? Aceste tipete erau un limbaj. Lini1Jtindu-1prin leganat, parintii 11impiedicau sa-~i exprime angoasa. Lasindu-l sa tipe, ar fi lasat angoasa sa-l invadeze. Un cuvint ar fi putut rezolva ... "Da, mama ta te-a parasit m ziua na~terii. $i ti-e teama sa nu fii iar abandonat. Noi smtem aici ~in-o sa te parasim. Oa, fetita care eta aid inaintea ta a uitat deodata sa respire. Dar nu e vina ta. Tu nu iei locul ei. Aici e9ti tu, viu ~i puternic. Nu trebuie sa porti spectrul ei ~i durerea noastra."

Cop iii, chiar ~i dupa ce au devenit adulti, sint adesea reparatorii ranilor ascunse ale parintilor. Ca 9i cum ar trebui sa ne inseram m corp ranile, deceptiile, lipsurile parintilor. Se creeaza 0 retea vasta de fidelitati ~i compensatii, m strmsa relatie cu reactiile fizice (boli, accidente, rani diverse ... ). Exista 1Ji"misiunile" atribuite unuia sau aItuia dintre copii, misiunea de a reu9i, de a fi fericit, de a nu fi fericit, de a e1Jua,de a dovedi, de a apartine de ... Substratul acestor misiuni apare sub forma supunerii, a identificarii, a datoriei sau a opozitiei. Jean, 37 de ani, facea sinuzita de mai muIte ori pe an; aceste raceli au durat pma cmd i-a putut spune mamei sale, dupa 30 de ani, "adevarul" despre 0 mtimplare din copilarie. La 7 ani, era sa se inece ~iIe ascunsese acest lucru parintilor. In acea zi, ascu1tmdu-l, mama 1Ji-adeschis bratele 9i a spus: "Copila1Jule!" El a plins 9i a lasat sa se scurga ill acel moment apa care-l angoasase 1Jicare-linchisese atltia ani in tacere. A scapat de sinuzitele cronice. Fidelitatea fata de vechi mesaje, angajamente, compensatii exista. Aceasta femeie a vrut sa-i redea 1Jisa-i ofere mamei bebelu1Jul pe care aceasta 11pierduse din cauza unei complicatii de sarcina, un baietel care ar fi facut bucuria bunicii. In viata de cuplu nu a existat un fiu, "doar" trei fiice. $i dupa dtiva ani, tmara a facut un chist pe ovarul sting. (La masa de familie, mama era intotdeauna in stillga.) Cind ascultam, lasam sa se asocieze semnele emise de corp, incepem sa mtelegem pove1Jti fabuloase ... 1Ji nu neaparat dramatice. Pove1Jtidespre legaturi,. ata9amente, despre apartenente intr-una dintre acestea, un copilincearca sa spuna printr-un simp tom tipic: "Vedeti ca sint §i un Durand" (cmd familia Dubois mcearca sa-l fadi pe copil sa fie doar unul de-allor).

----_ ..

,~_._------

212

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Tiicerea cuvintelor ~iviolenta raului

213

E bine sa ingrije:;;ti de toate aceste aspecte. Ingrijirile relationale pe care Ie propunem vin sa sprijine, sa intareasca actiunile terapeutice propriu-zise. Adesea, incon:;;tient, in relatia cu mgrijitorul apar reparatii simbolice - printr-un gest, un cuvmt, 0 asociere mtr-un lant de semnificanp care scapa ingrijitorului :;;imgrijitului. Anumiti terapeuti au darul de a introduce in relatie echivalente simbolice care restaureaza aceasta dimensiune m celalalt. Forta unei atitudini, a unui gest, a unei ascultari, va fi proportionala cu dimensiunea sa simboHca.

Cauza sau sensu! bolii
Ansamblul de mgrijiri relaponale propuse ar trebui siH permita bolnavului sa perceapa sensul bolii, functia simbolica a acesteia. In multe dintre mcercarile de intelegere :;;ide "ingrijire", se faceconfuzie mtre cautarea cauzei (pentru a explica, a justifica boala) :;;imcercarea de a mtelege sensul ei.
"Daca mi-a~ Ii ascultat sinuzitele sau anginele, mi-a~ fi fnteles ... temerile ~i mai ales tacerea din jurullor. "

Memoria corpului e extrem de bogata :;;inu-i nimic ciudat in faptul ca se exprima. Corpul striga astfel prin tacerea cuvintelor. Incearca sa vorbeasca, sa treaca peste conflicte, sa se debaraseze de,sentimente prea grele, de cereri refulate, sa se elibereze de sentimente de datorie sau de compensatie. Astfel, corpul poate deveni un dmp de batalie foarte fecund prin discursurile contradictorii care se infrunta. Dilema celor care asculta :;;iingrijesc este: "Dad ingrijesc, distrug simptomul. Blochez ceea ce incearca sa se rosteasca." De aceea medicina clasica, tintind restabilirea functionarii, suprimarea consecintelor unei infectii, risca sa treaca pe llnga esential: intelegerea a ceea ce se spune, a ceea ce se striga,a ceea ce se dezbate sub forma unei somatizari.

Acest barbat de 40 de ani :;;i-areluat studiile pentru a deveni animator. Cu dteva zile mainte de sustinerea lucrarii de diploma, e asaltat de dureri violente. Mediculll diagnosticheaza cu fisuri ulcero-anale :;;i 11invita sa se opereze urgent. Se simte abatut :;;ileaga aceasta situatie de ce i s-a intlmplat m diferite momente din viata, dnd avea de sustinut 0 confruntare: criza de apendicita maintea obtinerii brevetului, hepatita la bacalaureat, depresie maintea unui examen important .. Legmd aceste fapte, i:;;ida. ;>ansa de a mfrunta pozitiv situatia, care, prin repetitie, n duce la mesajul primit m CO" pilarie: "Ah, tu n-o sa reu:;;e$tiniciodaUi! Nici nu merita sa te prezinti undeva!" Aceste reu:;;ite posibile erau un fel de transgresiuni. Riscul de a fi infidel acestui mesaj se traducea printr-un conflict manifest at de corp. Adesea vrem sa dam 0 explicatie unei bali, sa gasim fie 0 cauza materiala sau fiziologica, fie una psihologid. "De cind m-a parasit sotul, am insomnii."

brutale. celibatara." Ni9te urechi trebuie destupate. tratate. care ii furase prenumele papu9ii.. 0 disfunctie este pentru mine 0 capcana. a invitat bunicii 9i 0 matu~a. va avea crize violente (diagnosticate drept crize de apendicita). la amindoi") 9i ata9amentul fata de mama ("nu vreau sa te dezamagesc"). un punct de tensiune. stari de rau." Paule s-a re. Dar suna telefonul. explicatia bolii sau a traumatismului. Cite cazuri rezistente de psoriazis." Incearca sa se impace cu tatal. care avea mai muIte relatii). "Apendicele s-a dezumflat ca 0 ba9ica. "izbucnesc". "Aveai dreptate. al unei pedepse pentru ca nu 9i-a ascultat tatal..214 DACA M-A~ ASCULTA. $i cind aceasta tinara se va simti atrasa la 15 ani de doi baieti deodata . dar surzi..8° C. Aceasta stare dureaza doua luni.. Sta in pat. e consultat. "in jurul" prietenului mamei. G fetita de 10 ani. relaxat.. Mama. palpat. "). fara a suporta mutilarea unei operatii.. un germene de conflict. Angoasa exprimahi prin corp este cunoscuta de majoritatea pediatrilor. UItimatumullui ("eu sau copilul?") sHirimase ceva in relatia lor. e prietenul mamei. Va face sa se sparga abcesul de contradictii ~iii va permite fetei sa se accepte mai bine pe ea insa9i cu aceste atractii multiple . ca sa inteleaga partea ranWi. se dizolva literalmente cind violenta se exprima? Minia teribila a acestei femei de 30 de ani impotriva surarii ei. care ar vrea sa petreaca citeva zile cu ea. ci semnificatia. are dureri violente de burta. dar nu cele care am crede noi . A9a ca ea 11invita. Nu intelegi nimic.. . Totul pare bine. 9i totu9i de cele mai muIte ori se trateaza sindromul. obtinem adesea 0 schimbare.." Nu 9tim. pina cmd ii spune mamei di a sarutat un baiat pe gura 9i ca a auzit la radio faptul ca SIDA se ia prin sarut. dar "cautind" sensul.. 9i nu cauza. fisurata. 215 La a treia criza (cu citeva minute inainte sa pIece la spital pentru operatia de apendicita). casatorita de 12 ani 9i mama a doi copii... e msarcinata a treia oara.. semnat. Ce semnifidi otitele acestui copila~? "Mama.. divortez. Paule. in favoarea lui. AsHel. 9i singele din hemoragii .. . ingrijite ani la rind de catre dermatologi competenti. 0 dereglare. un schimb de cuvinte cu un prieten va "deschide" conflictul. taUi. Ma dezamage9ti. Bineinteles. Stephane are 0 criza febrila. . mama unei adolescente de 13 de ani nu 9tie ca inscrie in corpul fiicei sale ojudecata fara apel impotriva "oamenilor care nu 9tiu sa iubeasca 0 singura persoana odata" (poate ca vorbea de iubitul ei.refacerea unei relatii esentiale.. $i conflictul intern cu imaginea interiorizata ("nu vreau sa fin vazuta ca 0 femeie u90ara sau ca 0 stricata . care ii spusese: "N-ar trebui sa te casiitore9ti cu un tip ca asta. nu ma intelegi. a avortat9i de atunci are hemoragii abundente. varsiituri. care nu voia decit sa fie inteles! Intoarcerea evenimentului refulat elibereaza punctele fixe de ancorare 9i ne permite sa lasam in urma un "semn". Uite cum sint pedepsita. Sotul nu accepta sarcina 9i ii spune: "Daca pastrezi al treilea copil. disparitia simptomului. .. Masa aniversara are loc fara el.. intorcindu-se de la schi. La scurt timp dupa sosirea prietenului. insomniile acestei femei pot avea sensul unei autoimpuneri. atinsa de intreruperea de sarcina? Ii va lua 9ase ani (cu ajutorul unui mic eveniment) sa descopere 9i sa recunoasca faptul ca insa9i relatia cu sotul fusese ranita.. Nu trebuie cautata cauza. Boala trebuie conceputa ca un limbaj dintr-un lant de semnificanti care ne scap~i. . neregulate. M-A$ INTELEGE Tacerea cuvintelor $i violenta raului Aceasta incercare de a explica 0 somatizare. E ziua lui. Ea i9i exprima conflictul ("tin la ei. Pe plan fizic." Stephane are 8 ani. Ca 9i cum Sh~phane se pedepse9te 9i i9i pedepse9te mama ca nu a facut 0 alegere . I se ia temperatura. Ce 0 poate ajuta sa "inteleaga" unde e rana? Ce smgereaza in ea? Cine s-o asculte. are 40. "totul e in ordine". e vesel. atunci cind avea 5 ani Ii permite sa "se vindece" de un psoriazis tenace .

..i-apierdut la 9 ani tatal... ). mi-era ingrozitor de rau. Eram vazuti ca un cuplu ideal".. .isimptome (rau de la stomac. Nu aveam nimic inainte . Jean are de ~ase ani 0 relatie stabila cu 0 tlnara.J1i .. . apoi a cazut lingii ~emineu. mort de tinar. ~i sa a~tepte.216 DACA M-A$ ASCULTA. Asocierile de date sint inscrise in noi . Cind Jean accepta sa-i inapoieze mamei suferinta care ii apartinea. In citeva luni. cind tatal s-a ridicat.. $i nu se intimpla nimic. cu agitat. Ma revoltam. placa de fixare . Jeanne a hotarit sa se casatoreasca. dar nu simte "nid 0 plikere" cu ea. I~i iube~te prietena. Cind parintii hotarasc sa-~i scurteze sejurul ~i sa pIece.iia un angaiament fata de un iubit. izbucne~te un conflict intre ea ~i sot. orice-ar fi. sa se anestezieze in planul simturilor ~i al pHicerii. ce ar h. Traieste impreuna cu prietena lui." Se casatore~te ~i timp de 16 ani este bolnava cronic.~. Sit-fan C€)lMare Nr. Pierre Ie propune sa-i insoteasca cu ma~ina la aeroport.. a 39 de ani. iritare.. ii va dicta sase autopedepseasea. I~i aminte~te bine evenirnentul. i~i ad ora fratele mai mare. care. i~i va l~a diplo~a de inginer. nid 0 revendicare: "Nici un cuvint mai ridicat decit celalalt..ebui sa-l convinga? A~teptind. a facut citiva pa~i. Intr-o zi. care avea 39. rana deschisa din relatia 10l~care singera. Incepusem sa ma schimb . Oar eu sint sufocata de relatia noastra. II chearna Jean .. "Neputinta" de a se lasa dus de plaCerel11 duce la un sexolog. inainte de sfir~itul anului. timp de 0 sapUimina intreaga. nid un repro~. Erectiile il fae sa intre . mama a treicopii. A facut legatura intre acest comportament . M-A$ INTELEGE Tacerea cuvintelor 9i violenta raului 217 exprirna aceasta ruptura dintre ei... 0 adevarata explozie eliberatoare. Pierre nu crede ca "accidentul" are de-a face cu conflictul lui." Marie. Pe autostrada. avind acelea~...••~ p' f!o j . sau cu iubita. fetita Hind.. $i am platit atitia ani cu somatizarile mele. cu relatia cu parintii. Mai tirziu i-am spus sotului ca minia exprimata catre el era impotriva mea. simtomele se amplifica ~i se concentreaza in cele opt zile dinaintea menstruatiei. de care a fost ea insa~iuimWi: "Nu-mi credeam urechilor ce spuneam.. Pe nepregatite.tiuce-i aia .. n i!.. I~i poarta numele ca pe 0 urma a ranii triHte de mama sa... arsuri.. in toti ace~ti ani. La intoarcere. Ani de zile a trait acest moment. durerile au disparut . cind Jean va accepta sa renunte la un prenume macabru pentru a-~i lua un nume viu . la citiva kilometri de aeroport. dar relatia cu sotul a devenit dificila. seopre~te intr-o parcare pentru a-~i satisface nevoile fiziologice~i~~i rupe piciorul pur ~i sirnplu coborind din ma~ina (dubla fractura. adica sa se intoarca acasa dupa ce-~i va obtine diploma. nici mai jos. vehementa.l (!onl:::& . Daca adaugam ca prima proba de examen urma sa aiM loc in saptamina urmatoare . adica reala. ~i nu 0 dorinta adevarata . nid a cearta. dinamica sa personala se va schirnba ~i ne va scrie pentru a ne spune ca "a ie~it din neputinta...i amintirea mortii tatalui chiar in ziua de aniversare . Spui ca e~ti a victima. Trei luni va £i boInava.. Parintii hotarasc sa il viziteze. "un fel de rau".. suferind mai multe zile pe luna.20 B_F.. $i a doua zi se treze~te bolnava coapta. sa nu intretina viata din el. dureri de cap . i.. pleaca in Maroc cu iubitul ei ~i incepe sa ia anticonceptionale.ie.» Dupa aceasta «ie~ire» salbatica. spitalizare. In ziua d" revelion. ii place Franta ~i nu se ginde~te sa se intoarca "imediat" in tara lui. I~i facea temele. "caderea serii".acesta este prenurnele fratelui mamei. " In cuplu. ).. adauga ea. ditre seara.. Va propunem un demers de arheologie familiala pentru a intelege legaturile ascunse care unesc nU9~)Ua fiinte. Cum s-ar putea prezenta ca 0 fiinta sensibila? Fidelitatea lui.. Pierre este un israelian care studiaza in Franta. if·h·"'''liH. cu intentia de a-i aminti angajamentul fata de tara lui. Dupa trei lurn. dar cu toata familia de fata...ise reactiveaza in mornente-cheie sau dezvaluie 0 situatie dificila sau neincheiata.. cu exceptia celor doua sarcini: "Greturi de sarcina? Nu .isa recunosc cii «angajamentul meu de la sfir~it de an» era a punere in fapt. aceea de a H pierdut un frate iubit. "De Hecare data. cum BiBUOTEGA PUBLICA ~OS.. i~i trateaza fractura ca pe 0 fractura ~i atit.imi-am regasit sana tate a de tinara . Am tipat: «Sint bolnava de cind te cunosc.. Hindea m-am mintit singura.... Pierre e impartit. . ca a gasit placerea".

Micul Rene. Thomas se joaca in baie. Cind apare 0 boala sau un accident. cu 'un mic furtun de aspirat. $i respir sub apa. Tatal fusese spitalizat pentru un cancer ~i mama dizuse la pat. acesta avusese un accident de ma~ina care aproape 11costase viata. suferind de sciatica. luindu-~i bacalaureatul ~i continuind sa dudi ani de-a rindul 0 viata supraincarcata in "profesia" ei de ingrijitoare.. prin simboluri Daca acceptam ideea ca "durerile" produse de corp ($i care devin dteodata boli ~isomatizari functionale) sint limbaje sim- . dar. E 0 cautare dificila.. La 39 de ani. sufera de astm de doi ani~i jumatate. impacare simbolica. bolice. ci de la sens.M-A~ INTELEGE Tacerea cuvintelor ~iviolenta raului 219 am crede. nu gray." Accepta totu~i sa-i povesteasdi ce a trait ea. Ea a administrat totul cu devotament ~i competenta.. de la discursul ascuns in care se inscriu ~i sa Ie tratam prin raspunsuri simbolice. $i in ziua in care mama aduce sticla cu aer. e interesant sa te intrebi ce s-a intimplat cu tata. in rolul de ingrijitoare. faruri. cu mama dnd aveau virsta noastra. Micul Thomas. . portiere. Spune adesea: "Nu-mi place aerul din casa asta." Ii propunem mamei sa foloseasca 0 sticla mare (numita damigeana). prefer aerul tatei. raspunzind de casa (~apte frati ~i surori). la 17 ani.. Imi vine ~i gata. spunind: "Nu i-am vorbit niciodata despre asta ca sa nu-l traumatizez. roti). sau chiar pe copiii no~tri. Am fost foarte emotionata de aceasta. Tatal sau a parasit-o pe mama dnd Thomas avea 3 ani ~i jumatate (elementul declanl?ator)." Ii propune mamei sa-i povesteasca despre nal?terea Iui. dupa un conflict neexprimat. ~i noi Ie dam voie. merge la cre~a pentru prima data ~i din a treia zi incepe sa faca in pantaloni. care se refera Ia un aspect al discursului sau al simptomului. sa-~i inceteze hiperactivitatea. Se joaca singur. Propunem uneori "raspunsuri simbolice". i~i descopera un cancer la sin. Repetitiile I?iscerariile ne jaloneaza existenta . " Recomandari terapeutice . pentru ca in sfir~it sa fie ingrijita. asta inseamna ca ar fi posibil sa Ie vindecam nu doar pomind de la simp tome.. Un barb at descopera ca infarctul pe care I-a facut la 42 de ani are un echivalent la tatal sau: la 42 de ani. o femeie a carei mama fusese bolnava inca de la na~terea sa se trezise brusc. Cautind sensuI ~i nu cauza afectiunii. Ni se intimpla sa prescriem unei persoane sa asculte Mozart pentru rinichi sau pentru ficat. lzbucnel?te in hohote. ci doua intimplari de viata. Era ca I?icum ar fi a~teptat ca fiica ei sa ajunga la virsta de a-~i asuma rolul care ii fusese atribuitei: eel de a fi mama a parintilor. in momentul evenimentelor. pentru ca poate ingloba doua-trei generatii. "De fiecare data cind sint in conflict ~i nu-mi pot exprima pozitia. nu pot fi inteleasa. refuza sa-I?iamestece fratele sau sora in jocuri. inteles ca avind incarcatura simbolica putemica." Mai propunem ~i ceea ce numim jocuri. 4 ani I?ijumatate. sa-~i imagineze ceafa ca pe un burete usca t care se umfla cu apa in timp ce coboara incet in mare . i~i da seama ca fiica ei cea mare are exact virsta la care ea i~i luase in ingrijire parintii. prescriptii simbolice. Tatal se supara. Ne spune apoi ca dificultatile Iui Rene privind defecarea au disparut de a doua zi dupa ce i-a povestit. il ameninta ~iii promite 0 bataie in cazul in care continua: "De acum e~ti mare!'~ Rene ii spune mamei: "Nu pot sa ma abtin. se rupe de tot. am un accident de ma~ina. e nascut prin cezariana.. fac ca pel?tele. De aceea. care sint inteIese ~i devin elemente active in vindecare sau provoaca disparitia simptomelor. lese singur. 6 ani. costisitor (caroseria ~ifonata.. am obiceiul sa iau un taxi. 0 striga pe mama ~i ii spune: "Uite.. pe care va lipi 0 eticheta cu "Damigeana cu aer de tata"." Ea spune: "Nu a mai facut crize de astm din acea zi. refuza viata sociala propusa de mama. ..218 DACA M-A~ ASCULTA.. decizia obstetricianului .

. prin toate acele cicatrici. Pre a adesea vorbim despre corpul nostru. cu explicatia .0 dutare a .te tatalui sau despre minia lui . ii vorbe. de exemplu. M-A$ ASCULTA. Dar ii putem "vorbi" . Organismul individual este un ecosistem in sine. reprezinta un mijloc de a stabili un echilibru intr-un sistem intern amenintat. Timp de 30 de ani. ganglioni in git .220 DACA. Avem prea muIt tendinta sa cautam cauza.i..i la ceafa. il face sa aiba adesea dureri de laringe (sufo. capcana care trebuie evitata 0 reprezinta confuzia intre cauza." Un prieten chirurg a acceptat sa Ie lase pacientilor sai 0 marturie simbolica pentru ceea ce le-a luat.De ce nu? .. In acest domeniu. sufera mai multe operatii: amigdale.. fabule care reprezinta realitatea . care fac posibila descoperirea . Totatitea dovezi de existenta ale acestui tata care a dat bir cu fugitiiprea devreme . Sa traie~ti cuvinte dincolo de sensuri.. care nu poate exista tara legatura cu un ecosistem mai vast. Dominique Meunier In acest demers ce consta in a asculta durerile corpului pentru a intelege mai bine ce spune.i iti port pica. Fiecare boala..>i. Taate baZile. au un sens . legind astfel diferite aspecte ale lumii lor interioare de viata cotidiana. Intr-un joc simbolic.. lasindu-ne imaginatia sa faca asocieri libere . cel al mediului ... Am remarcat. chist. . sa se filmeze pe video cezarieneIe . intr-un fel. vor sa vada cum s-a nascut copilul. in loc sa-l lasam pe el sa vorbeasd.0 dutare a semnificatiei. sa tri'iie~ti sensurile dincolo de dureri.. Inlocuim prea u.. spinzurindu-se.or intelegerea .pentru a trece de la ingrijire la vindecare. spasme).i vastul domeniu al incon.tri. fiecare atingere are una sau mai multe functii ascunse.i 0 diminuare a complicatiilor postoperatorii.i sens.i a stapinirii.tientului. durerile nu stnt am de negative pe eft par la inceput. Tacerea din jurul acestui evenirnent. Sa ne ascultam pe nai In fata celuilalt pentru a ne permite sa ramtnem vii .dri. varbim tn lontZ corpului nostru." Propunem. putem introduce fantezia 9i magia simbolicului.tiintei. Putem incerca mici povestioare pentru copiii no. fidelitate. M-A$ IN'TELEGE Tacerea cuvintelor 9i violenta raului 221 Acest copil avea 12 ani dnd tatiH sau s-a sinucis.i sa se ofere banda mamelor.. un mijloc de a scoate la iveala ce nu se spune. in familie .i active. al creativmitii... putem incerca muIte. adica explicatia unui lucru..i despre iubire. Barbatului i-a fast imposibil sa-i spuna acestui tata: "Te iubesc .3 controlului . Ele vor hotari dad. El are nevoie mai muIt de intelegere dedt de control... dindu-Ie imagini.. "Relatia mea cu ei s-a schimbat total..>i sanata..icorpului nostru prin multiplele limbaje sim- . bolice pe care Ie avem la dispozitie.i al relatiilor apropiate. Sa-pi asculti corpul tnseamna sa asculpi pentru a mai buna relapie cu tine tnsupi..i in viata sa. pornind de la un simp tom.

imipierd unitatea. paralizie. relatii apropiate. in toate acestea violenta exercitata asupra celuilalt este pe masura dorintelor ~i a temerilcir proiectate asupra lor ~i a deceptiilor traite. Sentimentele generoase. "Pentru el. Ma darfma. zone de implicare ~i de a~teptari afecti. nu mai avem ce discuta. impresionindu-i printr-un climat de nesiguranta. cuplu. inseamna ca nu ne mai iube~ti. " sau a unui aer patern: "Am crezut ca e mai bine pentru tine sa nu pleci singur in vacanta. " La baza terorismului se afla 0 tentativa de substituire: • Substitui dorinta mea dorintei celuilalt. Sau Ifdadi m-ai iubi eu adevarat" Fifrii imaginatie. "Daca te mai vezi cu fiinta asta. Perversitatea lui consta in aceea ca nu invoca ura sau razboiul. ve intense. mumificare. ~antaj ~i repro~uri): "Daca nu te casatore~ti in biserica. loialitatea ~i teama de a pierde iubirea sint exploatate pentru a-I face pe celalalt sa se supuna. • Nevoia mea e mai importanta dedt a lui. tiranie." ~r~ G~~- __ ~ "Nu mai suport sa 0 ascult vorbind in locul meu. nu mai e~ti fiul meu". pu~carie. de aceea i-am cerut lui Jean sa te insoteasca. Cuvintele utilizate de cei care se simt victime ale unui terorism afectiv sint violente: posesivitate. iubirea n-are nici 0 ~ansa. Romain Gary Terorismul politic face uz de violenta pentru a provoca 0 schimbare de atitudine la ceilalti. ci exercita violenta in numele iubirii familia Ie sau al indragostirii. Terorismul relational este la fel. la mesele de familie.." "Cind vorbe~ti a~a in locul meu ma descompun. • Ideologia mea 0 Wocuie~te pe a lui. in lumina slaba a veiozei. Terorismul relational se desfa~oara zilnic.." Sau 0 forma mai violenta (critica. Familie. strivire. Terorismul relational poate lua forma dulce a bunavointei: "AI' fi mai bine pentru tine . Una dintre formele subtile ale negarii este sa-ti apropriezi cuvintul celuilalt. spunind: . sufocare. ca ~i cum opiniile ~i dorintele lui nu ar exista). in paturile conjugale sau in ma~inile ce se indreapta spre soarele vacantelor.Terorismul relational 223 Terorismul relational .." Oar poate lua ~i forma teribila a unoI' ordine paradoxale (mesaje contradictorii) sau a negarii (sa faci ca ~i cum celalalt n-ar fi spus nimic. moarte ("sint ca ~i mort"). eu nu mai exist.

ci pentru masa de sear a: "Trebuie sa te intord. interogatoriile. indt imi supraveghez cu gelozie partenera.in oriee caz." Bineinteles. Face parte din cautarea confirmarii ea eelalalt e sensibil la iubirea mea. ca 9i mine. legarea de 0 situatie. dnd nu suport ca aceia care-mi sint dragi si4 nu corps· punda sp:::rantelor mele. semnele de intoleranta. sa fadi sau sa simta a1tfe1decit 0 face. care urIa ill te1efon cind mama sa il anunta ca nu se va intoarce 1a prinz. ancorate in." . cum ar fi suspinele. Cind eram copil. Daca putem da un pas inapoi sau nu sintem implicati direct. Ma auzi? Vreau sa vii cum am stabilit ." Un arsenal complex Terorismul poate fi sub tit lipsit aparent de lupta sau drama. M-A$ INTELEGE Terorismul relational 225 "Da. " Nu sentimentele sau dorinte1e noastre 11ataea pe ceUilalt. Prin invinovatire sau seduqie. era de ajuns sa strig sau sa ma strimb pentru ca un om mare sa-mi ghiceasca nevoile 9i sa mi Ie satisfaca. echilibri9ti extrem de abili pe coarda subtire a manipularii. grija. "Am l1evoie de tine $i am sa fac ca aceasta nevoie sa fie a ta. cum era prevazut. 9tiU. dinamica terorista apare atunci cind fac in a9a fel inclt nevoile mele sa depinda de eeilalti intr-o prea mare m asura." "Nu poti sa-mi fad asta. lata un adolescent de 15 ani. prin fortal voi incerca sa obtin ceea ce nu mi se da de buna voie. In acest domeniu. apelurile la altruism sau la sentimente de mila. voi deveni violent. privirile semnificative. tacerile apasatoare. cei apropiati vor fi obligati sa mi Ie dea. gasim adevarati arti9ti. Trebuiesa vii imediat.$tiam ca 0 sa-mi spui asta. ca sursa de multumiri etc. Dar in ce conditii este pus in scena acest arsenal extrem de variat? Scopul urmarit pare sa fie schimbarea celuilalt sau impiedicarea schimbarii lui . sarcasmul. ea auxiliar. Printre arme. remarcile acide. folosirea lui (ea pe un C09de gunoi./J Aceste dorinte asupra celuilalt ajung sa il terorizeze dad se transforma in impuneri 9i daca se folosesc mijloace de presiune pentru a viola 9i a ataca existenta ceb1ilalt. denigrarea 9i multe aIte tactici. ea bun mobil. E greu sa renunti 1a aceasta putere. ansamblul de intentii. i-o ofer: '"A9 vrea sa vorbeasca mai mult cu mine. Daca n-o fac spontan. nu poti sa-mi fad asta. dupa cum imi convine mie. cind nu suport ca ei sa he diferiti de 'maginea pe care 0 am Jespre ei.. ci mecanismele noastre de aparare. dorinte 9i temeri exprimate. atentie.224 DACA M-A$ ASCUI. ca sa raspunda a9teptarilor mele.." Gindul celuilalt este astfel devalorizat./J "Ca sa nu risc sa ma ingeL nu iau niciodata initiativa. proiectate asupra celuilalt. la relatia pe care i-o propun. s-ar putea sa rIdem sau saadmiram programele de acrobatie relationala care vor sa provoace disconfortuL dezechilibrut chiar nebunia celuilalt. pentru ca eu il aveam inaintea lui." "Mi-ar placea ca 9i copiii mei sa indrageasca munte1e. inclt shut nevoia sa-1 devalorizez pe ceHUaH. de vinovatie sau de ru9ine. gesturile iritate. Refuzurile sexuale sau de alta natura. celiHalt sub pretextul iubirii. se numara tacerea imbufnata. Astfel. jongleuri ai relatiei. lacrimile.. ocheadele ucigatoare.:TA. Teror'smul se bazeaza pc . mentinerea in dependenta." "Mi-a9 dori sa fie mai vesela 9i mai primitoare cind ma intore acasa. Cind eu nu-mi pot oferi destula iubire. in orice re1atie se transmite dorinta ca celalalt sa gindeasca. temerile 9i crisparile noastre: "Mi-e atit de frica sa nu-mi pierd respectul de sine. admonestarile. de o persoana." "Mi-e atit de teama sa nu fiu abandonat.).

Putin iti pasa dad\. dar vreau sa locuiesc ill continuare in apartamentul meu". ai dori.i apoi nici nu. "Nu-mi mai ceri nimic.. Bunele intentii Cei care se tem de abandon..easca intru totul. 0 alta ie. n-ai lipsi atit de mult. _ Nu mai am chef sa vin.te este prins in capcana acestor cuvinte. inseamna ca nu mai contezi pe mine.i timp ca respingeri ale celuilalt." "Daca m-ai iubi" inseamna nu ma iube?ti. care-i dicteaza cum trebuie sa-.. $i dad ma prefac..i timp sa evite . Trebuia sa vin sa te iau la 10. Astfel..a cum sint. a 0 descuraja ... vei aVea dovada convingerii tale intime ca vei fi abandonat.ti . mai ales daca ma arat a. Orice mijloc e bun. ii spunea 0 tinara iubitului ei. dar daca acest week-end era atit de important pentru tine. _ Asculta. sa traim impreuna. in acela.i mine. ~ Da. te-am sunat acum trei zile . M-A$ INTELEGE Terorismul relational 227 "Sentimentul ca mi-am ratat viata.i cuplul e ant de puternie.. Ai alte posibilitati.ire dedt respingerea sau instrainarea.i care se prezinta sub cele mai bune auspicii devine chiar in ajun un dezastru din cauza unui detaliu care va servi drept cal troian pentru sabotarea sistematica a planului..i dovedeasca iubirea.. negind ill acela$i timp iubirea.Jmi ceri tot timpul sa fac dte ceva pentru tine . Pentru tine e ceva banal. ca nu temaiinteresez. m-ai dori in momentul in care te doresc .. Persoana careia i se spune asta ar putea raspunde: .. sa traiasca pentru mine.. Nimic nu-i poate lini. mai mult sau mai putin .." Aceste mesaje dubIe... " $i astfel incep lungi ore de asigurari..nuit.i am vorbit despre aceste planuri.· . $i eel care iube. Acest week-end e platit scump chiar inainte sa inceapa . !" Repro~ul ~i lamentatia sint folosite ca ancore pentru a-I retine pe celalalt ~i in acela. sa fie fericita in locul meu. "Nu pot fi dedt respins.." "Dad m-ai iubi.a.. Simt ca nu dai importanta relatiei noastre . ca . . nu spui multumesc. de exempIu. ca ~i cum ti s-ar fi cuvenit. raspunde iubitul.. dorinte .i toti ne temem. nu eu voi fi iubit..i sa induca repetarea sau implinirea dramei care-l obsedeaza.ca ocup un loc neinsenmat in viata ta ._ Dar eu a. "Te iubesc..teptam telefonul tau pentru a ...... declan~eaza anxietatea ~iimpresia ca nu exist a scapare. similitudinii in gusturi..i exercita asupra celor din jur presiuni nemiloase (de fapt.i sentimente. nu merge. " $i dteva zile mai tirziu: .mi spui daca ceea ce-am facut ti-a convenit. Cel care se teme de abandon -. neconditionat ~i sa ma respinga.incearca. m-ai fi sunat de dimineata.i parasise de curilld parintii.i patetice..i eu. catre sine .. Nu exist pentru tine dedt daca-ti sint de folos la lucru sau in altele .. "Daca m-ai iubi cu adevarat..i celalalt." Cum sa scapi de ceva ce-ti lipse?te? Cum sa scapi. cu 0 tenacitate disperata.i atentie. cei care triHesc cu teama permanenHi de a fi respin. "Daca m-ai iubi. indt imi oblig fiica sa reu. Ma arat insuportabil cerindu-i celuilalt sa ma accepte a.i totul e interpretat in sensul devalorizarii lor profunde." Iubirea este asociata aici asemanarii.ti daca mai e valabil... de promisiuni. de marturisiri.. de Upsa de i:ncredere? Acest week-end planificat cu entuziasm .. pentru ca la rindullui sa te respinga. ci de acest week-end cu tine. Se confunda eu relatia. _ Nu e yorba de alte posibilitati. obi.. demne de mila) .. care-.i a 0 duce in pragul disperarii. daca m-ai iubi cum te iubesc eu..226 DACA M-A$ ASCULTA. mai ales atunci cind el functioneaza bine pentru a "ameninta" relatia.

putem distinge revolta. va fi negata gi combatuta prin violenta impotriva celuilalt. sa se relaxeze. sa calatoregti. 1 Metoda psihoterapeutica prin care subiectul este ajutat sa-9i retri:iiasca na9terea. sa dea friu liber oboselii. In numele interesului pentru celalalt ineerc sa-i impun modul de viata despre care ~tiu eu ca e bun pentru el. di nu mai are copii de ingrijit: "Ar trebui sa te duci la expozitii. dar ee spun eu. roa agaseaza. dad ma dOal'e. I-au fost luati cop iii. In fata revoltei pina la paroxism. Vrea sa-mi fie rau?" Aceasta femeie s-a revoltat intr-o zi. se bazeaza pe 0 identificare tara distanta. red. organizata sub forma unor tactici teroriste implacabile. Acum. strigind ca nu mai vrea sa fie tratata ca un bolnav. (N. In acest caz. arma negarii . Povestea acestui cuplu gi incercarea acestei femei de a deveni autonoma au trecut printr-un proces de divort ingrozitol~ in care represiunea exercitata de sot gi-a gasit un sprijin in judecator. (N. strigatul primar2. insista: "Ce-ai mai facut nou?" Mama se simte vinovata." "Ani de zile am avut migrene in fiecare week-end. cele din Janine Fontaine :?iLes Dialogues avec l'ange (DialoguriIe Crt ingerul) de Gitta Mallaz. ca 0 femeie fragila ~i iresponsabila." La fiecare vizita. Solieitudinea asta imi devine insuportabilii.aceasta forma de a nu lua in considerare cuvintul celuilalt. Trebuie sa alegi: eu sau studiile. de represiune. tine de relatia mea eu tine ~i cu mine insumi. care despart pentru totdeauna doua fiinte . cum ar fi rebirth1. "M-am saturat de studiile tale: lipse~ti mereu. Aceasta pare structurata. cu atlt mai mult dad unul dintre pal'teneri are interesul de a men tine osmoza. S-au folosit ca probe ale dezordinii ei menta Ie descried ale exercitiilor la care participase. cu bune intentii. pentru d judecatorul a spus: "Sinteti prea independenta pentru a fi 0 mama buna. In acest exemplu. Proiecteaza asupI'a celuilalt frustrarea pe care nu ti-ai putut-o potoli. acum.. A facemutre Privirea s£1giata~i s£1gietoarein acela~i timp face parte din arsenalul terorism111ui. nu ma mai doare capul. M-A$INTELEGE Terorismul relational 229 Jmi reeunosc iubirea pentru tine. putem simti confuzia imensa in care se aHa cel care se eramponeaza de 0 pozitie superioata. Aceasta tinara provenita dintr-o famiHe numeroasa i~i preseaza mama sa iasa mai mult. Piica 0 tracaseaza. gi copiii se pllng. in numele principiilor inalte gi al bune. . daca sint obosita. Se ocupa de copii. igi continua represiunea. nu egti niciodata aici. Nu te ingrijora. ma dadacea. red. mai ales daca ramin impreuna. diferita de a ta. 0 sa ma ocup eu de toL" EI folosea. E greu sa desparti aceste doua registre. Fara sa vrea. ea vreau sa loeuiese singura 0 vreme.. 0 migcare spontana de reactie. ar trebui sa te odihnegti.228 DACA M-A$ ASCULTA.. apoi i-a spus eu compasiune: "Vad ca egti obosita." In efortuI de a-I mentinepe celalalt slab sau bolnav. sa-ti cumperi haine. Aceasta violenta a PISB face ravagii desentimentelor durata. pentru ca ii este greu sa conceapa ca mama se aHa intr-o etapa a vietii complet diferita de a sa gi ca energia gi dorintele ei sint diferite. sa-ti faci proiecte. Dar sotul meu continua sa ma intrebe in fiecare simbata daca mi-e bine. Sotul meu a fost extraordinar de rabdator ~i de atent." Unul dintre lucrurile cele mai dificile este sa diferentiezi relatia de sentimente. Dar aceasta confuzie nu va fi spusa niciodata. schimbare care ii ameninta propriullui echilibru. nu-ti mai controlezi nervii. Intoleranta are la baza 0 lipsa deimaginatie care ne impiedidi sa vedem ca celalalt are reactii gi nevoi diferite. in urma unuicurs de dezvoltare personala gi a unui tratament homeopatic. sotul a ramas calm.) 2 procedeu psihoterapeutic prin care subiectul este ajutat sa regaseasd\ originea afectiunii prin strigi'i.te. pasaje din cartile pe care Ie citea.) . povestegte 0 sotie. fiindca ii place sa fie linigtita. el reprima schimbarea celuilalt.

" Cel care se inchidein imbufnare afi~eaza de fapt minie ~i suferinta. Unii. noi n-am avea nimic impotriva negrilor. prin fuga ~i compensatiL Riinile provocate sint de nedescris. punindu-l in carantina. indi se bucura de descoperirile lor.. i1poiraspund intr-un glas: "Sintem sf1r~ite. "Sotia mea nu e niciodata atit de draguta sau de atenta cu mine ca atunci cind e imbufnata. Opera franceza. U~a se deschide ~i apare chipulintunecat al"tatalui-sot": "Credeam ca va intoarceti cu trenul de 1. restaurant. fetelor. Pe palier. Benin La originea terorismului emotional se afla adesea 0 experienta dureroasa. Multe suferinte ii ascund chiar celui care Ie traie~te rana care Ie provoaca.. sint gelos. acest barbatsimte cum i se duce toata bucuria amintirilor vazind chipul intunecat ~iindurerat al iubitei." La intoarcerea dintr-un week-end placut la munte. pe eroina.." In grupurile de copii." A face mutre inseamna un refuz incapapnat de a spune in cuvinte ceea ce pare de nerostit pentru orgoliul meu: "Sint ranit.""E buzat. ma simt exclus. !" $i totu~i ea ii spusese: "Ou-te. trebuie sa-l a~tepte pe celalalt sa fadi primul pas.. ceilalti il pot aduce pe unul dintre ei la disperare. se vede. imaginfndu-mi cum va distraji fara mine!" .." Ele tac.. urmind un anume cod. Esenta suferintei insuportabile este de a spune $i de a ascunde t11acela$i timp rana interioara. deci te-ai simtitbine . Aceasta necesita a mare concentrare ~i multa atentie . e in stare sa-i spuna tot invatatoareL" "Aveam 8 ani cind unul dintre colegii de clasa a raspindit vestea ca eu a~ avea origini africane. 231 "Te-ai simtit bine fara mine.. iar eu nu exist. mama imita tenorul. n-o sa mai vorbim cu el. ei bine. traita prin tacere. simte-te bine. Consta in a nu-i vorbi celuilalt. se joaca de-a tikerea numita ~i "a face mutre". Pentru a nu se dezice. Oar dincolo se ascunde rana. La intoarcere. iar fiica. a sa-ti distrug pina ~i amintirea!" Aceasta femeie ~i fiica ei au plecat intr-un week-end la Paris: Muzeul Picasso. copii sau adulti. M-A$ INTELEGE Terorismul relational a spune.Ne culcam imediat.30. Se adreseaza inveli~ului. Aerul de normalitate e mentinut cu emfaza.230 DACA M-A$ ASCULTA. "Ma simt ranit fara sa ~tiu de ce. poate doar de aceasta durere din mine pe care a resimt ca pe 0 atingere adusa integritatii mele." "Va a$tept de ore tn $ir trist $i disperat . " Toatil aceasta nevoie de a vorbi Iii teama de M. "Haideti. cu prietenii. nu-ti fa griji pen tru mine .. care 1l prime~te cu acestecuvinte: "A. fata de celalalt. nu? Oaca ar recunoa~te.

. "Daca nu ma conformez.. Numai ca aceasta credinta ca 'iun tata bun are intotdeauna dreptate" $i ca. care s-a casatorit la 18 ani pentru a scapa de familie." Ea merge pina la a-i imprumuta tata1. de a renunta la fidelitatea profunda fata de acesta.0 faci dinadins ca sa ma iriti dnd ma intorc acasa. Intotdeauna eu iau deciziile: sa schimbam apartamentul." "Traiam cu speranta mereu in$elata. ilincarca pe eeUilalt pentru a ascunde un adevar despre ea insa~i. $i atunci ma incapatinez sa-i arat celuilalt ca problema vine de la el... sperind ca astfel voi fi iubit de parinti. care 0 impiedica sa admita existenta unui alt barbat." Nevoia de a-I transfonna pe celalalt in "rau" poate fi reactia la oranire. infinita.. trebuie sa-~i convinga fiul ca ceea ce a facut era un act legitim ~i sa-~i transfere asupra acestuia propria vinovatie: . sa organizez vacantele copiilor. dar niciodata stinsa ca voi fi iubit mai mult daca fac ceea ce-mi inchipui ca dore~te celalalt .. Rearanjeaza lucrurile in favoarea ei. sa cumparam o casa. care la rindullui ma presa sa nu ma casatoresc prea repede . ni se pare necesar sa-idovedim celuilalt ca totul e din vina lui. pentru a ne simti buni. tu . ii va repro~a sotului ei toata viata ca nu e cum vrea ea. Doi ani am fost respins de aproape toata ~coala. terorismul consta in a incerca sa arlmci raul asupra celuilalt. dar nu copiii: asta n-o sa te las sa faci.." Fiecare e convins ca demonii sai interiori apar mnnai ca reactie la demonii celui de alaturi ~ica acest lucru nu i s-ar intimpla cu un alt partener.. 0 problema. N-asculti niciodata ce-ti spun. eel mai bun mijloc este sa Ii atribui celuilalt rolul negativ. Adesea.... Acest tata obosit i-atras 0 palma fiului care nu s-a conformat pe data. Tot eu te-am impins ~i sa ma ceri in casatorie de la tata . devalorizarea e inacceptabila. "Nu ti-ai asumat rolul de barbat.ui intentia de a-~i distruge copiii. .. tu . Misiune imposibila. Trebuie sa arunc afara raul. Confuzia intre iubire $i educatie este des intilnita. sint tapi ispa~itoride buna voie ~i chiar se ofera. $i aceasta se vede in iubirHe noastre de adulti. ea Ii striga: "Poti distruge totui.." "Tu e~ti raul" Intr-un conflict. II cuprinde sentimentul de vina ~i atunci de- vine terorist. fiind pregatit sa primesc ceea ce «trebuia» sa-mi dea $i n-am primit niciodata. Anumite depresii care apar in urma pierderii unui partener perceput ca "rau" tin de faptul ca nu mai poF proiecta raul asupra celuilalt ~i ca trebuie sa 11recuno~ti in tine. M-A$ INTELECE Terorismul relational 233 . . de tata. tu .[ne] VOl' multumi mai tirziu" este atit de inradacinata. De disperare. Copiii sint adesea genero~i $i dependenti.. " AceasUi sotie. Traiam fara incetare intr-o stare de autoprivatiune.$i eu incercam sa spun ca strabunicul meu era}talian . Uite.. lmi uram parintii ca au facut un asemenea copil.. despartire sau dezacord dureros intr-o relatie..232 DACA M-A$ ASCULTA. rolul de "rau" $i sa 1tijustifici prin comportamentullui violenta din tine. Pentru aceasta femeie pe care sotul a parasit-o. . "Mi se pare insuportabil sa am sentimente «urlte». tot tata ti-a imprumptat banii ca sa-ti incepi afacerea. . ca eu sint 0 victima inocenta... accepta U$or sa ia asupra lor ceea ce nu merge in familie. Pentru a nu infrunta partea negativa din sine. " Aceasta femeie incearca sa puna in spatele sotului propria-i dificultate de a se indeparta de tata. inclt acest lucru nu este recunoscut niciodata. nu voi fi iubit. "Cel mai mare rau pe care mi I-a putut face a fost ca s-a lasat ucis de un ~ofer prost. in orice caz. Pentru a pastra 0 imagine de sine intacta. in ciuda bunavointei de care am dat dovada. rateuri ~i insuficiente. " Aceasta nevoie a tatalui de a se justifica ~i de a se lini~ti aruncind asupra altuia agresivitatea din el este pentru copH mult mai apasatoare ~i mai nociva dedt palma primWi. Tentativa de a-I transform a pe celalalt in persecutor o ajuta sa-~i ridice moralul.

cu multiplele ei functiuni. dreptul.? Daca. boala... . acesta declangeaza in celalalt respingere. Dupa aceea. . fara a-9i arata nevoia. Pleaca totu9i in vacanta . dindu-ti posibilitatea sa refuzi fara a infrunta un conflict deschis. dar nu a venit. nu ma simt bine. Nu spun nimic eel ce nu spune. tie-ti place!" Pune nevoia lui de a fi aprobat 9i de a evita confruntarile inaintea nevoii copiilor. M-A$ INTELEGE Terorismul relational 235 Copiii invata foarte devreme sa defineasca 0 cearta printr-un tIel a inceput". Eu ii numesc "dreptii". raspunsurile celuilalt ca pe incalcari. Deschid astfel drumul catre 0 dinamica frecventa a ir~sponsabilitatii: "Nu e vina mea. " "Nu 9tiu ce s-a intimplat. neatentul sau neindeminaticul care i-a deranjat. Anumite taceri sfnt prea rasunatoare pentru a nu fi fntelese.Ce ti-ar placea de ziua ta? Ce vrei tu. chiar daca acesta habar n-are. mi-a fost mai bine. intr-o conversatie telefonica: lI$tii. care ar putea fi aceea de a primi aprobari 9i reactii clare. 90selele 9i autostrazile par frecventate numai de iresponsabili.de exemplu. M-am gindit la un pulovar albastru.. "mi-e indiferent" sau "cum vrei tu" sint adevarate otravuri pentru 0 relatie.. Nu au vazut niciodata ca manevra de depa9ire executata cu abilitate I-a facut pe cel din fata sa se precipite.. sa simta cum stau in raport cu 0 problema. Nu-ti fa griji. sa-i testeze. lezari ale intimitatii.fa ce vrei". Am chemat ambulanta." In anumite perioade ale anului. . e deja departe. Cel care Ie enunta nu se define9te. dupa ce ai plecat la stagiul de formare. Ei simt nevoia sa vada." Boala e 0 forma de aparare impotriva terorismului relational al celuilalt. testind posibilitatea unei noi manevre abile. ieri. II ~onstringe pe ~el car~ il iube9te sa-i ghiceasca. ca aproape I-a aruncat in 9ant. El nu dicteaza reguli. spus pe un ton de inocenta ofensata. $i e cu atit mai puternica cu cit copiii au nevoie sa vada 0 pozitie clara a parintilor. 0 intrebare. nu cere 9i nu impune nimic se poate dovedi cel mai subtil terorist. Ei trag 0 perdea alba peste placerea pe care au simtit-o prin agresiune. EI poate indica astfeilldistanta regulamentara" in ce-l prive9te 9i poate resimti atentiile.. Acele . Somatizarile CorpuZ are nevoie de un cuvfnt pentru ureche pentru a se spune.. daca copiii ramineau singuri! Acum totul e bine. Dar cel ce nu cere nu cauta intotdeauna sa primeasca. a se fnteZege ~i de 0 In dinamica terorismului relational. In viata conjugala sau de familie. ii lasa responsabilitatea celuilalt. Iti dai seama. sa-i pindeasca reactiile fara incetare.. Vrea sa obtina afectiune si atentie fara sa ceara. mi s-a facut rau in bucatarie. Acest tata care adopta 0 atitudine de nepasare in numele libertatii 9i al autonomiei i9i agreseaza in felul sau copiii. adesea retinuta. poate avea dublu rol. Poate fi 0 arma 9i 0 forma de aparare strategica.234 DACA M-A$ ASCULTA. dar nu-ti face griji. cum iti plac tie . Detine 0 extraordinara putere de a invinovati . Mai sint 9i cei care dau lectii. El. gata oricind sa i9i asume orice risc pentru a-I inspiHminta sau pentru a-I trezi pe celalalt. Ma simt obosita. violenta. care se va exprima prin puneri in fapte 9i dislocari. dar atitudinea lui implora: "Nu fa ce nu mi-ar placea!" Aceasta forma de indulgenta dublata de 0 presiune afectiva tacuta e 0 agresiune veritabila. Trebuie sa ma duc la un control. .

sa pregatesc mese variate.ois e eel care intelege greu schimbarea. De altfel. Inseamna ca de-acum pot sa-ti dau mai putin!» Care di1. Am transferat un cec in contullui. mi se parea ca rigiditatea ~i exigentele lui denota forta de caracter. diferite de ale lui Franr. am impresia ca i-ar place a daca i-a~ da bani mapoi. de a-i fi mereu indatorata ~idisperarea de a ma gindi ca nu se va sfir~i niciodata. Sint iuata din scurt. Colaborarea Terarismul nu se po ate exercita dedt cu colaborarea victimei.$tii bine ca nu pot ciHatori mult din cauza durerilorde spate.aa 0 cauta in revolta. ma-hartuia permanent. tata nu ma mai obliga sa plivesc gradina. imi ia oxigenul. Colaborarea la terorismul celuilalt devine a forma de terorism fata de sine prin autoreprimare $i autoeenzura. carese amesteca in toate. EI ~tia ee vroia. Nu raspund pentru a nu invenina situatia. Franr." Astazi. I$i poate exprim~ punctul de vedere malt fel dedt prin refuz sau sabotaj. imi spune: «Dar cum imparti tu toti banii pe care-I d$tig?» Da. aceasta forma de terarism asupra sinelui ca reactie la terorismul celuilalt. nu mai sup art aceasta viata in care nu exist dedt pentru a-mi servi sotul ~i copiii ~i chiar soerii. A inceput sa fad yoga. cu a intrebare a lui Franr." "A ineeput simbata dimineata. ci a datorie.." I~i descopera dorinte proprii. adica pe ai lui. M-A$ INTELEGE Terorismul relational 237 . Evelyne deseopera dt s-a maltratat.trenoi este atit de incon~tient? Cel mai adesea. Tin in mine sentimentul unei gre~eli nereparate $i a unei lipse. Uneori. dnd a venital treilea copil pe care el nu-l voia.l. fara sa d~tig nimic! Ci~tig umilinta de aJi intretinuta. sa administrez banii din casa. Era chiar prea mult. "La ineeput.ois: «Ei.idurerile de sciatica sint totu~i folositoare. Sa stam aici impreuna. Ah. Ce ma rane9te cel mai tare e atunci cmd propun sa ie~im. el are doua victime. Celalalt e mai bun dedt mine $i mai ales trebuie sa aiba dreptate. $i banii. eonfunda banii pe care ii d$tiga cu cei pe care-i cheltuiesc pentru familie. au ~i functia dea aduce un rau mai mic intr-o relatie prast echilibrata." "De cind am scolioza. I$i intelege ~i i~i respecta aspiratiile. s-a neglijat $i s-a pierdut in atotputernicia sotului. Sii te enun}i pi nu sii te denun}i. imensa. ce facem azi ~i miine?» Nu am timp nici macar sa propun ceva." Treptat. Eu eram adesea nehotarita. ~i-a dat seama d avea posibilita!ea sa fie altfel. Mi-a spus: «E bine. "A~ vrea sa respir un pic $i sa ma gindesc la viata mea inainte de a lua decizia sa ma intorc la lucru sau sa ne despartim. El vrea sa fiu $i eleganta. Pentru sotul meu a fi impreuna nn este 0 alegere. Trebuie sa-mi gasesc spatiul meu. pentru di terorismul'poate fi reciprac. Tranchi- . asupra felului de a se comporta ~i nu asupra sotului. Inainte. A~ vrea sa-i raspund: «Nimic. Cum ai vrea sa te insotesc la mama ta?" "Cistitele ~. Am fiicut acest lucru a data. dupa cum pare sa ne ghideze discursul ei. Sotul meu nu imi mai cere nici macar sa facem dragoste. plaminii ~i sufoeati de puterea acordata altara incep Sa se dilate." (Disociaza cele doua decizii. dar: "Nu ajunge.ois. Sa 0 ascultam pe ea.) "Ma sufoc. Aeum. eu putin ajutor. concentrindu-ne asupra ei. iar forta slabiciunii.236 DACA M-A$ ASCULTA. Cel care se supune ii atribuie celuilalt 0 atotputernicie fantastica sau cel putin ii imprumuta ~i chiar ii da 0 putere exagerata. neintelegind ca au acela$i sens. ma sufoca. ~i sa mai fac ~i economii. Nu mai pot. Evelyne a venit la consultatie. Ii lip sea aerul. dupa a lunga perioada de gindire. el are deja 0 propunere gata pregatita.» Dar ma simt vinovata ~i rea ca nu ma entuziasmez de un plan care nu-mi convine. $i vor fi necesare noi ajustari. sa capete valoare fa:t. el imi raspunde: «Mai sa fie! Dar tu eind ai de gind sa ne intoarcem? Eu miine lucrez!» $i eu lucrez din greu. banii! Asta a inceput acum dtiva ani." BoHle.

Vrei sa-ti trag 0 palma? E9ti nebuna sa-ti imaginezi a9a ceva! Frumoase lucruri va invata acum la 9coala!" Dupa un anume numar de astfel de raspunsuri care mutileaza.La 9coala se spune ca exista tati care fac anumite lucruri cu fetele 9i ca trebuie sa vorbim despre asta. Nu existau cuvinte. "Daca-i spun asta. Nu vreau sa ranesc pe careva. necunoscut 9i cunoscut. Nu am incredere in el. daca nu are sot? Ca Fecioara Maria?! . Nu schimba nimic. intotdeauna pornesc de la frica mea: "Nu te imbraca a9a.. Acestea vor calma sotia 9i 0 vor ajuta sa indure mai mult timp situatia de vidima." "Cred ca te earn la9i antrenat de prieteni. " 0 "Nu crezi ca ar trebui sa incetezi sa . 0 violenta." "De ce sa vorbesc despre tristetea mea de a fi singur? E fireasca.. ca va crea 0 imagine deformata. Spui ni$te gogomanii! Termina de mincat 9i du-te afara la joaca. ca o cortina adusa sa mascheze necazul din relatie." . "Nu vorbi cu altii despre relatia noastra.. "Fara cuvinte. M-A$ 1NTELEGE Terorismul relational 239 lizantele pot ajuta la instalarea acestei stari. La masa." "Mama ne dadea sa mincam. copiii se autocenzureaza cu grija 9i 0 vor face 9i in viata adulta. Marea majoritate a adultilor pe care ii intllnim se plIng de terorismul tacerii care domnea in familie. Cind exercit 0 presiune. Aceasta aducere la tacere se adauga presiunii exercitate in multe familii de a nu fi abordate anumite subiede." Mi-e teama ca va vorbi in locul meu. Ti-e bme a9a. de ce tanti Micheline e insarcinata. sa-!i creezi probleme inutile .. reprimarea deschisa devine inutila. violente sau respingeri.Mama..i 70% dintre consumatorii de tranchilizante sint femei. de9i vitala 9i necesara. a mea 9i a celuilalt. 0 pinza tesuta cu imprevizibil. ii . conduse de imaginar. n-o sa inteleaga 9i in oriee caz se va supara. . nu spunea nimie. ceilalti ar ride de mine. risca sa declangezealte amenintari.238 DACA M-A$ ASCULTA. accidentele. peste tot. Simtim temeri numeroase.." "Daca a9 arata ce simt cu adevarat. ca-mi incalca intimitatea..Nici pe departe.. trecutul 9i viitorul. m-ar dispretui 9i eu m-a9 uri. Femeilor deprimate de violentele conjugale Ii se prescriu medieamente psihotrope mult mai des decit barbatilor. Doar tacere. Mijloacele de exprimare vor fi punerile in fapte. " Cea mai rea forma de terorism este sa fllasam pe ceWalt sa creada ca exprimam punctullui de vedere." "N-are nici un rost sa vorbim. $i atunci taco Pentru a depa~i terorismul relalional Nervul terorismului e teama. sa pleci la 200 de kilometri pentru un curs de formare. somatizarile sau blocajul in stereotipuri. singuratatea 9i neputinta. Tu crezi ca tata ar face asemenea I lucruri? . in care se intrepiitrund prezentul.) Copiii simt foarte devreme ca aceasUi exprimare prin cuvinte.. nu?" (Ca 9i cum ce e firesc nu merita sa fie spus." "Mama mea vorbea tot timpul 9i nu spunea nimie." "Nu vad la ce !i-ar servi sa faci studii." Cei mai multi se pIing ca au continuat aceasta tacere sub forma unei reprimari interioare. Intre 66% . Puterea lui consta in intilnirea 9i combinarea a doua temeri.

ca e prea singura .'lrilor mamei. ca un tert separator care ii va invada la rindullui. "Nu pot face altfel. posibilitatea de a nu te confmma. de a pastra 0 relatie deosebita. ma zbat. ce gindesc. $i nu la persoana. "Tu e$ti" fixeaza 0 imagine de sine . De multe ori. "Ar trebui" lasa totu$i putina libertate. Oaca nu. Ceea ce ma face. sa-l conduc chiar din absenta. Unii dintre adultii care au avut o asemenea copilarie nu pot duce 0 viata proprie. Intii trebuie sa $tii $i apoi sa indrazne$ti sa afirmi. ce simt. M-A$ INTELEGE Terorismul relational 241 cer sa taca. mama." Anumiti toxicomani i$i inte1eg dependenta de drog ca pe un fel de bariera care ii ajuta sa puna un ecran de netrecut intre ei $i mama. va fi nefericit. Sa te supui." "Oaca tu spui tot ce se petrece intre noi. Remarcile care contin 'itU e$ti" sint mai vio- lente dedt ce contin "ar trebui". "Trebuie sa accept sa-mi tai pamI.240 DACA M-A$ ASCULTA. precum "tu e$ti". " Relatiile dintre mama 9i copil sint adesea incarcate de cereri." "Trebuie sa merg s-o vad pe mama (chiar 9i atunci cind nu am chef). de a-i acorda un spatiu privilegiat. de a-i spune mamei tale totul despre noi! Risca sa ne indeparteze. sa 0 arati celuilalt $i sa 0 mentii. eu nu mai pot continua. cu siguranta. Ma opun.. al unei obligatii. ma conduce 9i ma obliga uneori sa ma las definit de celalalt este sentimentul unei datorii." Pe linga team a. eu cum 0 sa mai cresc?" Mesaje/e parinte$ti ce/e mai daunatoare sint cele caredeftl1esc esenfa copilului. de a 9ti clar ce vreau. acestea avind valoarea unor adevarate ordine $i reprezentind definitii nemiloase date copilului." Teama il va face sa se supuna sau sa nu se supuna ascunzindu-se. loc de liber arbitru. Vreau sa ii jalonez cuvintele. ce sint in acest moment. i9i va bloca exprimarea 9i liber-tatea. Nu va indrazni sa ia 0 pozitie 9i sa spuna. pentru ca-mi va spune ca 0 neglijez. sa te conformezi Ce ma face sa ma supun mesajelor 9i impunerilor celuilalt. de exemplu: "Spun ce vreau $i cui vreau." Sau va raspunde imediat $i la rindu11ui va face presiuni asupra confidentului: "Sa nu-i spui ca F-am spus. dar tin cont de tine. pentru ca aceasta este permanent definita de celalalt. fac 0 criza. ii va devora cu 0 violenta din care uneori nu exista scapare. Orogul. Adaug forme de presiune cum ar fi judecatile sau chiar amenintarile. fug.. alternativa este: ma definesc sau mil las definit de ce/ala/t? "Daca ma las definit de tine. la conduita. dar 9i greutatea de a ma defini. ce-l fac sa se conformeze a9tepti. "Ce nevoie puerila ai. "Ar trebui" se refera la ce faei. in relatii. $i apoi fac cum vrea ea. $i celalalt care se teme de judecata 9i de despartire va asculta. Auzim adesea in terapie aceasta supunere. s-ar putea. revolta inchisa. sa fie dorinta de a-ti conserva intimitatea. facind terorismul relational eficace? Temerile. bineinteles.

Pe care dintre aceste douii euri i Ie voi arata? Pe eel care-~i miicina frustrarea 9i agresiunea sau pe cellini9tit 9i satisfacut? Indiferent pe care 11refulez. • bucuria 9i piacerea. scap de definitia mea." Copilul sensibil i~i va dirija potentialul ~i fiinta catre forma care ii este atribuita ~i impusa. am posibilitatea sa ma recunosc sau sa recunosc anumite parti din mine in proiecpa pe care mi-o prezinta et in definitia lui despre mine. se amplifica sau paralizeaza mii de incercari de a fi ~i tot atitea de a nu fi asta sau cealalta. Nu e yorba de a fi versatil sau inconstant. in aceasta situatie?" • Domina oare nevoia mea de a fi aprobat ~i de a fi in acord. bineinteles. In mintea 9i in inima mea. Ne "obliga" sa nu dezamagim. Agresivitatea pe care 0 simteam fatii de celiilalt in timp ce ne aflam departe unul de celalalt mai multa vreme dispare in clipa in care il intilnesc." "Ai un temperament de artist. Cind celalalt imi rastoarna dintr-o mi~care caleidoscopul ~i imi transmite: . care nu se gindea niciodata la ceilalfi. spunindu-i despre reactiile mele agresive fata de tradarea lui? 00rinta de a-I intelege ~i de a-I accepta? Dorinta de a tacea ~i de a ma indeparta. impacat uneori de intilnire. de 0 dinamica interioara in care se imbina. al dorintelor ~i al ideilor formeaza imagini in permanenta schimbare. obligatia de a ne confarma modelului propus. critica sau opozitia mea sau smt cu adevarat convins ~i aprob? • Ce domina in mine? Dorinta de a-i face rau. de cerinta lui reala sau presupusa. "E~ti ca sora mea mai mare.$tiu ca pot conta pe tme intotdeauna. altcumva! Grice relatie este 0 interactiune.. care va domina ~i va reduce la tacere judecata. de ambivalenta. Fiecare dintre noi are mii de fete." Nici chiar imaginile flatante nu sint bune. sint cum dore~ti tu sa fiu". ne impun 0 provocare permanenta. . "E~ti mai inteligent ~i mai intelegator decit fratii tai. in cadrul unei dinamici de supunere. traiam un conflict. zimbitor. lncreziitor. se luptau aspecte diferite ale eului.M-A$ INTELEGE Terorismul relational 243 care ne marcheaza ca 0 definitie de nedepa~it intr-un moment in care personalitatea nu este inca farmata. Pot simti in mine un da . "Da. proiectam 0 parte dintre ele asupra celuilalt. sint ca tine". Atunci. care nu ma poate cuprinde in intregime. Fiecare are in el multe dorinte contradictorii ~i posibilitati. Mii simt schimbat. confruntat cu propriile mele sentimente divergente. Atunci ma las cuprins de sentimentul· dorit. Furia nascutii va izbucni altiidata. Pot sa iau astfel 0 pozitie." "Tu nu e~ti fkut pentru ~coala. exprimind cele douii triiiri: • dorinta de razbunare. Daca ma las definit astfet scap de alegerea mea prea dificila."Da. se intretaie.Jata ce e~ti sau ce ar trebui sa fii". sint cum ma vezi". a9teptat de celalalt 9i care se regase9te 9i in mine. Caleidoscopul temerilor. Ma atrage pe terenullui. sigur ca-l voi primi neconditionat. intrebarea esentiala in ce prive~te definirea proprie s-ar putea enunta astfel: "Ce domina in mine in acest moment. dar acela este ~i al meu.242 DACAM-A$ ASCULTA. care sint in acela~i timp bogapile ~i tatonarile noastre in fata imensitatii vietii. Toate acestea. calduros. $i unui adult ii este greu sa se defineasca. eu ma tradez. Sintem prin~i intr-un virtej de aspiratii. "Da. El va fi un raspuns la a~teptarea ~i la definitia celuilalt. Cind eram singur. ci dimpotriva. chiar daca acum 0 clipa eram altfel." . pentru ca ne impun sanu dezamagim. nuantat. de a-I uita? • Ce parte din mine voi asculta? In aceasta confruntare interioara a unor forte multiple. uneori e mai simplu sa ma las definit de celalalt. pentru a Ie combate mai bine.

" Te poti proteja de sadism indepartindu-te interior." Am fnvaJat sa spun da fndriiznind sa spun nu. fara a-$i da seama ca de fapt sistemulle prinde in capcana $i ca fiica nu e de acord cu definitia data relatiei de catre mama. insa i$i uita adesea angajamentul." Autodefinirea Sit confirmi dorinta celuilalt pentru a putea scitpa de ea. (." Atunci se justifica. Refuza tot ce vreau sa-i dau . sint adesea incercari ale ambelor parti de a-I defini pe celalalt. "Va trece $i asta. M-A$ IN'TELEGE Terorismul relational 245 "lata prin ce-am trecut a$teptindu-te. Te sun dnd pot. . Ea define$te momentul $i frecven~ ta cu care fiica trebuie sa Ilia initiativa" de a surra. sa ia a pozitie: "Sint acasa vineri seara. prin asta iti arat ca-mi fac griji pentru tine. recunoscind in acela$i timp cererea sau sentimentul celuilalt. Fiica adolescenta trece printr-o criza. astfel inclt tatal sa se simta inteles. explica faptul ca a fast plecata." Sau: "Nu-mi place aceasta regula. El e convins ca ar avea nevoie sa vorbeasca cu a a treia persoana. Singurul antidot al terorismului relational pare sa fie autodefinirea permanenta.. nu $i-a menfinut pozitia.30. • Sa nu se. " EI s-a lasat definit $i oprit in incercarea de a oferi de reactia ei. inainte de a-I acuza ca e un tiran." Inainte de a te plinge de poluare sau de a lasa temerile celuilalt sa te influenteze prea mult. Intr-o zi. Tu faci ce vrei cu ea. Suna intr-o luni $i. • Sa inteleaga nelini$tea tatalui tara sa participe la ea..recunoasca $i sa nu-l primeasca. Ar putea. Oialogurile in care se folose$te raportarea directa. "De ce-mi dai asta? exclama fata. E inchisa in sine. ii da adresa unui centru despre care a auzit vorbindu-se $i unde ar gasi ajutor. o mama Mentinerea pozitiei Tatal e ingrijorat. de exemplu. Oaca vrei. Oare i$i mentine iluzia di fiica dore$te sa a sune regulat? Fiiea nu a $tiut ce pozitie sa ia. a spus da. "Inteleg ce important ar fi pentru tine sa ma casatoresc la biserica.A$ ASCULTA. Fac ceva ca sa-mi lini$tesc grijile. atribuindu-i rolul negativ $i accentuind astfel propria pozitie de victima sau de "cel bun"." Fata este in cumpana. dar sa a admita. $tii bine ca nu ma voi duce!" Tatal ia biletul de pe masa din camera fiicei $i pleaca amarl:t. Dad tu recuno$ti grijile mele. gestionindu-ti mai bine emotiile fara a te identifiea cu ele. bineinteles. Oar pentru mine nu are sens. ele vor dezbate indelung motivele $i consecintele lipsei acelui telefon.$tii bine"). pentru di el nu are a pozitie care sa favorizeze dialogul dintre ei. "Nu vrea sa primeasdi nimic de la mine. revoltata. poti sa ma suni intre 8 $i 9.." "E drept.244 DACA M. Ar fi fast suficient sa-i spuna: "Eu iti dau adresa. ar trebui sa $tii ca nimeni nu e obligat sa-$i bage nasul in teava de e$apament a celuilalt. primeIe cuvinte pe care Ie au de sint a plingere $i un repro$: "Nu m-ai sunat aseara. ostila. "tu". poate vei face ceva in legatura cu ale tale. Intreruperea de ceUilalt sistemului propus in virsta $i insingurata ii cere fiicei sa a sune in fiecare duminidi seara. intr-o dilema in ce prive$te alegerea: • Sa se recunoasca in perceptia tatalui $i sa primeasca semnul. iata ce simt cind te vad.

un sistem asemanator. subtilitate 9i 0 incredibila statornicie. pentru a deveni in primul yind un mai bun partener pentru sine 1. $i vor repune in practidi. "Prietena mea ar vrea sa ne facem 0 casa lmpreuna. ca-l dezamagesc daca fac asta sau cealalti}. Altii. de fapt mai mult se lasa definit dedt se define$te. Contrar aparentelor. am grija de el.. care ricogeaza asupra alor noastre. M-A$ INTELEGE Terorismul relational 247 Opozantul Opozantul colaboreaza adesea la terorismul relationalla care e supus. in alta parte. Se define$te "impotriva". dar adesea nu i$i arata propria dorinta sau propriul plan. Probl~ma pseudoconsistentei fondate pe opozitie $i revolta este 0 etapa necesara in adolescenta.tient. involuntar $i cel mai adesea incon$tient. de lipsurile sau de convingerile incrmcenate ale celuilalt? "E foarte abila in a-mi arata prin mid atingeri zilnice ca sint un sot nesatisfacator. care lupta impotriva punctului de vedere al celuilalt. sabotmd cele mai bune hotariri.. illini1." Multi avem SIDA relatiilor. Unii ramin ancorati toata viata pe pozitia lIma opun" $i se scutesc astfel de definirea propriei pozitii. prefera singuratatea. pentru ca nu s-au deta1. Dar cel putin $tiu ca ma opun ideii ei.sa supravietuiasca mtr-un haos care altfel i s-ar parea intolerabil.$i acesta este un paradox .te indoielile. cautat. m capitolele urmatoare yom mcerca sa punem dteva borne care sa indice drumul catre 0 mai buna diferentiere 9i responsabilizare. gindirea 9i modul de viata pe care a9 vrea sa-l am? • Daca ma sup un. Cum sa te conservi? Unii aleg fuga.sistematic ca "nu e de acord".i apoi pentru ceilalti· E nevoie de limite pentru a merge mai departe. Cum sa-ti construie$ti 0 imunitate in fata celui care. Primul e dorit. patiti. Cit despre noi. • bad nu tin cont de presiunile lui.. Nu $tiu ce vreau. incearca sa lmi influenteze emotiile. in general. cel care se opune. Ele devin cronice pentru a-i permite unei persoane . blodnd intentiile. Cum sa nu te la$i contaminat de temerile. • Dadi ma revolt. Ie va accentua.Al doilea apare.. nu smtem imuni m fata angoaselor celuilalt." "TaUHmeu imi da mereu de mteles ca nU are mcredere m mine." "Protestantii" se definesc prin numele pe care 9i-1 dau. care declara . con1. comportamentul. • Cmd ii spun ca nu lmi acorda libertate. Exishi totu9i 0 diferenta esentiala intre terorismul politic 9i cel relational. in mod impulsiv. doar drept contestatari ai practicilor unei Biserici stabilite 9i nimic mai mult. dejudnd previziunile. Credem ca terorismul relational din trecut sau din prezent este cauza multor dureri fizice sau psihice. neaga acest lucru. inainte ca tinerii sa-9i poata construi propriul sistem de referinta..atsuficient de mecanismele care ii faceau sa induca $i sa intretina acele scheme relationale.246 DACA M-A$ ASCULTA. Are 0 gramada de idei. ii declar razboi $i risc sa ne despartim. Se strecoara in relatii cu abilitate. Eu nu smt de acord. Aceasta atitudine imi distruge mcrederea in mine $i imi intare1. pe care il are pentru mine.tesc pe el in dauna mea.. in numele iubirii pe care ne-o purtam unul altuia $i al interesului . Rezistenta la terorism Terorismul practicat $i suportat ne marcheaza t'?merile $i slabiciunile. . premeditat. Nu reu$e$te sa iasa din reactie pentru a intra in relatie.

pentru a gasi mereu 0 cauza exterioara 9i adesea pentru a nu face 0 alegere sau a lua 0 decizie. cer- . dezamagire. " Acel "el" sau "ea" care este acuzat esteun parinte. fugim de asumarea propriei persoane. bun sau rau. 0 persoana iubita. de proasta ta dispozitie 9i de lamentatii. pentru ca nu mi-a raspuns la scrisoare . tristete pentru ca celalalt a uitat de intilnire.. . de zimbete 9i de lacrimi. Acum devine 0 fiinta care ne dezamage9te. In primavara.. safac in locullui. una dintre mitologiile relationale cele mai puternice. "Fac mutre pentru ca eaface mutre ." lata.. a vrut..Responsabili tii tile 249 "Sint pierdut.. sufar . e din cauza cuiva sau a ceva. a procedat in a9a fel indt eu nu puteam dedt 5a-l agresez. desucces 9i de egec. ne in9ala a9teptarile 9i uneori aruncam asupra lui resentimentul. "CeHilalt e responsabil de ceea ce simt" "Daca simt ceva.Lipsesc atit de mult pentru ca fug de repro9urile tale.. panicat.." Cea mai frecventa pozitie intr-o relatie consta in a nega printr-un transfer responsabilitatea a ceea ce simtim. intram in binecunoscutele curi vicioase ale relatiilor." ResponsabiliHitile $i dnd celalalt face la fel." Putem gasi combinatii infinite pentru a nu ne simti responsabili de ce ni se intimpla. ca 9i cum am fi iresponsabili 9i dezarmati.. sa-l ajut. pentru ca imi spune ca ma iube9te 9i imi intoarce spatele de cum neagezam in pat. il facem responsabil de ce ni se intimpla. Odette nu se impotrive9te (dar e pentru?) 9i i9i planifidi sa petreaca acest timp intr-o tabara de nudi9ti. Gerard ii spune lui Odette ca ar dori ca in vara sa-9i ia doua saptamini de vacanta singur. sa-mi asum . Celalalt mi-a 5pUS.. deci nu eu trebuie sa fac ceva pentru mine. "Resimt furie... pe scurt. il acuzam de toate insuficientele. pentru ca nu ainteles.. Gerard reactioneaza violent: "Nu sint deloc de acord!" . deci celalalt sau situatia e responsabila de ceea ce simt.. Aceasta atotputernicie atribuWi celuilalt duce la deresponsabilizarea noastra.Daca bombanesc. e pentru ca lipse9ti aUt de multo . apropiata. vazlndu-ma cafac mutre.. 5a-l parasesc.

la stagnare. astazi a~ fi uitat de tine ~i n-a$ mai suferi. slntem ceea ce s-afi'icut dinnoi intr-un moment al viepii noastre. apoi mi-a dat voie atunci dnd nu mai era posibil. invata sa iasa din acuzarea unilaterala. transferind asupra lui nefericirea. daca-mi urmez drumul fara a tine seama de reactiile celuilalt. dar nu in ce prive~te supunerea ei sau felul in care s-a lasat manipulata." "Daca nu ai fi continuat sa ma suni ~i sa ma cauti. A$adar. ce mi se intimpla) ma arunca in aceasta capcana frecvent intllnita in rela}ii: incercarea de a-I face pe celalalt sa se schimbe. I~i fac planurile de vacanta ilnpreuna." Strategia relationala bazaHi pe convingerea ca celalalt e responsabil de ce simt duce la neputinta. E furioasa. a$a ca sint frigida. "Nu m-au lasat niciodata sa ma exprim. chiar la nebunie. Gerard spune din nou ca pleaca fara ea. este totu~i frapant felul in care intretinem aceasta conditionare. te-a$ iubi inca. Nu ma simt eu ins ami cind sint influentata de dorintele $i temerile celuilalt. a ce traiesc. A$a ca nu pot sa fiu eu Insami.250 DACA M-A$ ASCULTA." "M-au fortat sa ma controlez. Razboaie conjugale sau parentale care se continua generatE de-a rindul." $i atunci vrem sa-l schimbam pe ceJalalt pentru binele lui sau pentru bineleOnostru. mi-a interzis sa ma duc. slntem ceea ce noi intrejinem din toate acestea de-a lungul anilor pi deceniilor care au unnat. a$a ca nu pot arata ce simt. Se ofera sa 11ia ~i pe fiul lor cu el $i adauga: "Daca chiar tii la experienta asta de nudism. "Am impresia ca traiesc ca 0 salbatica $i ca risc consecinte grave. in care I-a lasat pe celalalt sa-i dicteze decizia. Vreau sa-I schimb pe celalalt Perspectiva responsabilitatii celuilalt (pentru ce traiesc. trebuie doar sa inceteze sa se mai poarte astfel $i totul va fi mai bine. dar in iunie. psihica $i senzoriala. in relatiile apropiate sau in mediul social mai largo Aceasta dinamica este frecventa in cuplurile in care unul dintre protagonWi i$i reprezinta in celalalt partea inacceptabila din el insu$i." "Daca nu ai fi atit de dependent. nu mai e locnicaieri. du-te. dar nu mai sint locuri. Oare nu juram implicit fidelitate acelor mesaje primite de la parinti pe care totu$i Ie respingem? Transfedim adesea misiunea de parinte asupra persoanelor importante din viata noastra." "Mi-au descris sexualitatea ca pe ceva rau. m-a manipulat. M-A$ INTELEGE Responsabilihitile 251 Odette renunta. invinovatirea $i violenta cu care ne victimizam." Celalalt e vazut drept sursa a sentimentelor ~i resentimentelor noastre. m-a~ simti libera. celalalt este considerat $i cauza a schimbarii sentimentelor noastre. Oar ne ofera justificari $i alibiuri. am de evident! . pi pe de alti'iparte. sa suporte descarcarile. Pare atit de logic. va trebui sa $i Ie asume." De$i nu negam conditionarile impuse copilului de dependenta sa emotionaJa. Un fel de "brat de fier" fantastic (fantasmagoric sau real) patrunde in anumite relatii apropiate (conjugale sau parentale) $i se mentine ani de zile. Mai tirziu. "Ce sabotaj! M-a jrnpiedicat sa~mi realizez planul. In acest caz. mai ales daca se leaga de experientele noastre din copilarie." Odette i~i pune intrebari in legatura cu schimbarile de opinie ale lui Gerard. i~i cauta echilibrul intre doua tendinte care 0 stapinesc ($i se lupta in ea). Cauta in alta parte. pornind de la 0 regula formaHi complet aberanta. IIRevendic iresponsabllitatea a ceea ce simt. sa Ie repare. A stricat tot. "Din cauza lui sint a~a. "Daca nu m-ai fi fortat sa avortez." Paradoxul consta in faptul ca-i imprumutam celuilalt 0 putere fara limite ~i in acela$i timp ne consideram suficient de puternici pentru a-I obliga sa se schimbe. Ea nu se intreaba: "Ce ma face sa-l ascult?" Vacanta ratata a produs un ~oc." Odette incearca sa se inscrie intr-o tabara. Pe de 0 parte.

iverse angoasele asupra mea..tept sa comunicam cu-adevarat.irezolve dilema cermdu-i celuilalt sa-:. Aceastaatitudine imi permite sa inchid ochii in fata propriilor mele gre:... Sint astfel extraordinar de abil in a-mi crea relatii fictive :.tiu<.ecului.i nu :. De ani de zile a:.tepe mama dadi descopera relatia mea cu un barbat casatorit.itsa ne fie mai bine. il contrazic. ii cere un barbat disatorit amantei. Probabil ca simte ceva. el Imi raspunde aia." "Mama ma sufoca cu dorintele:. M-ar respinge ca :. pentru ca planurile :." Aceasta dorinta profunda ca celalalt sa se schimbe pentru ca in sfir:.. spune a:. Una dintre utopiile cele mai vechi pare a fi incercarea de a exercita 0 influenta asupra dorintei:. Cautam in aceasta dovada iubirii sale. ar trebui sa vrei 0 locuinta a ta.iIntretine relatiile statice pe un teren cunoscut'9i familiar." ~i el ii raspunde: "Am tot timpul.iadesea e adoptata de ambele parti. s.252 DACA M-A$ ASCULTA. dar nu-mi spune.i a nu recunoa:.irupe relatia. "Tare mi-a9 dori sa piece de buna voie. El e mereu de acord cu mine :.... • In celalalt: ce 0 neciije:.iintentiile ei fata de mine sint vagi :..." Punlnd pe primul plan reactia celuilalt..mai fi fiica ei.. Intotdeauna e la fel. "Deja :. ..iretraga cererea.e a sa se intimple..te cu adevarat..iura refulata.i cererii celuilalt. :....ia nu ne mai simti rau e una din aspiratiile cele mai legitime :.eli:...." o mama care nu mai suporta prezenta acasa a fiului ei de 24 de ani.e:." "A:." "N-am..." Fiecare ulcearca sa i:. pentru a nu mai suferi :.tigiexistenta. Fiecare se situeaza in raport cu celalalt cerindu-i sa-:.. Rew.i temerile ei. plina de violenta surda :.H pot spune niciodata mamei ca traiesc cu un barbat divortat sau ca am facut deja un avort. ai accepta sa renunti la dorinta ta.. duce la 0 comunicare repetitiva.a." .iexprima niciodata sentimentele..tiuin ce pozitie ma aflu fata de el.teptarea sau dorinta. Eu ii spun asta. Nu ai vrea sa-mi provoci suferinta mentinmd supozitia.. raspunde iubita.i mie.. E clar ca trebuie sa devina mai calma.te: • In mine:ce inseamna pentru mine relatia cu un biirbat casiitorit. ~i nici eu nu pot vorbi cu el. se supara :." "Nu reu:. forta legaturii.imodifice a:..i cum nu a:....tesa mi-o transmita:. "Nu ma obliga sa aleg"... "Daca m-ai iubi.. sa fii independent. ar trebui sa invete sa se controleze." "Tare a9 vrea sa ma dea afara." "Sint tot timpul frustrat in comunicarea cu tatal meu.esc niciodata sa ma pozitionez in rap art cu ea.inu ma forta sa ascund ca sufar. sa ma pot defini.. "Nu-mi cere sa ne despartim.i confuze. Dar daca vrei sa ma dai afara... sa nu-:. EI vrea ca ea sa aiba curajul de a-I da afara! Efortul de a-I schimba pe celalalt potrivit dorintelor mele e sortit e:. M-A$ INTELEGE Responsabili Hitile 253 "Nu sup art nervozitatea colegei mele.vrea ca prietenul meu sa mi se opuna ca sa ma pot afirma. Incercarea de a-I schimba pe celalalt." Ea ar vrea ca el sa aiba forta de a pleca. de a incepe cu celalalt cimenteaza :. refuz sa ascult ce-l rane:. Atunci 11 atac. i-ar face bine. 11impinge pe acesta sa actioneze in locul ei: "Ar trebui sa ai 0 meserie.imai sortite frustrarii.. sa-ti cl:. De altfel.. pentru ca nu-:.

"A~ fi putut sa-i redau bucuria de a trai. chiar cind nu mai existau!" "Imi ascund indoielile ~i vulnerabilitatea in fata fiului meu.254 DACA M-A$ ASCULTA. restaurare ~i reparatie a raului de .daca ar descoperi ca nu avea puterea sa determine comportamerttul sotului. pentru a lua asupra lor sarcina dureroasa perceputa la parinti. "Sotul meu a avut un accident gray chiar dupa 0 cearta intre noi. . " care i~i imagineaza ca sint responsabili. Vinovatia provine dintr-un sentiment de omnipotenta iluzorie. El voia cu orice pret sa ~i Ie asume. Poate de aceea este un sentiment foarte raspindit (~i foarte distrugator) in cultura occidentala. care dureaza multi ani. a~ fi crezut. 0 mare parte a educatiei se bazeaza pe amenintare. ." Sistemele de protectie reciproca in cupluri. Dupa 0 perioada de psihoterapie. acuzindu-i ca sint cauza tuturor problemelor (rareori a binelui).dezamagita sau u~urata? . a~ fi ~tiut. ~i uneori chiar imi vine sa ma sinucid . simtind ca aceasta vinovatie ~i putere iluzorie sint o coarda sensibila. Ii face prea mult rau. devalorizare ~i agresiune. mi-a spus ea." "Nu discut cu el problema banilor. chiar crezind ca e din cauza ei.Aveam migrene de mai bine de 20 de ani. Ma simt vinovata. Are atita nevoie sa se simta puternic ~i protector. implinirea. a~ fi fost . familii sau in relatiile profesionale ~i de prietenie sint adesea stabile ~i lini~titoare. avem un alibi confortabil ~i evitam capcanele ambivalentei noastre. Egocentrismullor natural nu Ie permite sa conceapa ca se poate "sa nu aiba nimic de-a face" cu ce se intimpla.. Daca el se distruge. a~ fi putut sa nu-l dezamagesc. Dadi ne simtim responsabili pentru reactia celuilalt.." Ne intrebam cum s-ar simti aceasta sotie . Copiii care au crescut alaturi de un parinte deprimat sau care suferea de anxietatea abandonului pastreaza adesea un sentiment difuz de vinovatie. Unii introduc acest elan vindecator in relatii ~i intretin 0 activitate de recuperare." .~tie ce are de facut". Dar cel mai uimitor este ca sotul continua sa ma convinga ca ar trebui sa ma odihnesc ~i ca migrenele apar inca." Ce nu facem cu buna-~tiinta pentru a-I proteja pe celala1t? "Nu-i arM sotului meu ca ma pot descurca ~i singura. Nu ar suporta sa aiba un tata neajutorat. Vinovatia joaca un rol compensatoriu in aceasta negare de sine.. responsabiHi. Le considera un fel de prelungiri ale lor in~ile ~i copiii Ii Ie inapoiaza mai tirziu. sanatatea. a supararilor sau a bucuriilor lor.. Sistemele illimiteaza pe fiecare 9i mai ales propune roluri ~i comportamente cunoscute. M-A$ lNTELEGE ResponsabilWi tile 255 "Vreau sa fiu responsabil de ceea ce simte celalaItI/ Anurnite persoane au tendinta de a se simti responsabile de tot ceea ce simt cei din jurullor. in care fiecare .. lar ceilalti (parinti sau persoane apropiate) profita de toate acestea. aceasta nu poate fi decit 0 decizie personala ~i 0 alegere a sa. Se simt cauza certurilor. Multi parinti i~i atribuie e~ecurile. pentru a incerca sa Ie vindece ranile ascunse sau sa-i scape de deceptii ~i angoase. trasaturile pozitive sau negative ale copilului lor. au disparut. gata oricind sa vibreze... reu~itele. uneori chiar abuzeaza. dar nu ~tiu daca macar asta i-ar face pli'kere. E dureros sa nu ai nimic de-a face cu ce se intimpla in viata persoanelor importante pentru tine.opiii slnt destul de puternici pentru a-~i asuma false responsabilitati. e din cauza mea. Ar prefera sa fiu moarta. a~ fi ramas . "Mama nu s-a impacat niciodata cu ideea ca sint casatorita cu un barbat divortat. $i c. bazat pe 0 convirigere falsa.. a divortului parintilor. • • • • • dadl dad daca dadi daca a~ fi facut .

trairilor lui. sint responsabila de disperarea ~i distrugerea lui. Cind 9i-a dat seama di nu avea nid 0 legatura eu depresia mamei.. de a descoperi 0 atitudine mai activa. cea mai midi schimbare de dispozitie. asupra sentimentelor. slnt sotie. spune ea. nevoia lui de a trai totul prin ea. Ea afirma ea nu se simte bine in aeeasta situatie. de a ne smulge din sistem. Prea adesea 0 asociem in mod gre9it cu puterea ata~amentului. in ambele sensuri ale euvintului. ea i~i anunta decizia de a divorta. uneori aparent "egoista" sau chiar eruda. nu-~i poate parasi amantul. $i bebelu$f" o A te simti responsabil de ce simte celalalt inseamna ~i sa cultivi 0 senzatie de putere ~i de influenta. M-A:. iar mama lor a faeut 0 depresie dupa na9tere." Ea ~i-a rezolvat dilema (a ramine sau a pleca) prin neincrederea in capacitatea sotului de a evolua ~i prin asumare a intregii responsabilitati pentru starile lui psihice. care este greu de abandonat. Nu traia dedt prin impresia ca este responsabila de neferidrea viitoare a unuia sau a eeluilalt.<oeupindu-se de eopil ~i de casa. evocindu-~i copilaria. fetifil. "Daca plee. a exclamat: "Dar atund eu n-aveam nid 0 putere..>ASCULTA." . In timpul unei lungi conversatii. pentru ca acesta ar face 0 depresie. dependenta so-' tului fata de ea. mama. asHel ca trebuia sa ~i Ie asume 9i sa Ie repare.256 DACA M-A:. ea nu a putut nid 0 clipa sa-9i exprime adevaratele dorinte ~i sentimente. Mai tirziu.>INrELEGE Responsabili hi tile 257 Aceasta femeie nu mai suporta. amanta. "Sora ta sufera din cauza ta. poveste9te ca atunci dnd avea 6 ani. Impresia di e~ti responsabil de ce simte eelalalt ne duce inapoi in copilarie... Ea se simtise responsabila de starea mamei. asHel indt ne victimizam ~i mai mult ~i perpetuam aeuzarea sau devalorizarea. supravegherea ~i cererile permanente. Nu sint responsabil pentru ceea ce simte ceUHalt Cultura ~i educatia colaboreaza la crearea sentimentului de responsabilitate 9i de vinovatie. Dupa multi ani de ezitari." "Iti fad fratele sa sufere. Eram in plina iluzie de atotputernide. Inseamna sa incerci sa pastrezi controlul asupra relatiei 9i sa mentii cu orice pret iluzia atotputernidei asupra celuilalt. I':JU-9i poate parasi sotul. Aceasta acuzatie de egoism provine de alHel de la cei din jur . prindorintele sale agresive. pentru ea el ameninta eu sinudderea. Raminind mchi~i in dorinta sau in lipsa de dorinta a celuilalt. Celalalt va recunoa9te puterea iubirii mele dadi pun la suflet cea mai mica vibra tie a sensibilitatii lui. s-a naseut sora sa. in perioada in care nu ne diferentiam ~ine credeam atotputernid. Se hotara~te sa ramina cu el. El face 0 depresie ~i ea renunta. femeie casatorita are de opt ani un amant. Ar vrea sa aleaga." /IDa. ne seutim de efortul de a ne diferentia. slnt femeie. Ea era cauza prin eomportamentul sau.

) Nu sint responsabil de eel pe care I-am crescut? (Ca vulpea din Micul Print. nu ~i-a ajutat tatal'sa-~i tina cuvinttil. intre el ~i ceilalti.) Nu ./I Cind evitam sa colaboram in sistemul relational propus sau impus de cel~lalt. £ortindu-l pe bunic sa-~i reactualizeze de fiecare data hotarirea. II invita mereu la el./I Nepreluind responsabilitatea celuilalt. putin.. ii apartine. Aceasta complexitate include dorinta mea de a face placere. 0 excrescenta a compasiunii care exista in fiecare dintre noi inca din copilarie. venea la u~a cu copilul. Cred di tu trebuie sa te ocupi de deceptia ta. eu nu-l voi mai contrazice ~i nu-mi voi mai distruge viata incercind sa-l salvez. de a ajuta. bineinteles. Oupa ani de lupte ~i incercari. de a ne defini mai bine ~i de a adopta 0 pozitie. Ar trebui oare ca un sot care-~i parase~te sotia sa fie responsabil de nefericirea ei? 0 femeie care-~i parase~te sotul ~i copiii pentru ca nu se simte capabila sa se ocupe singura de ei nu trebuie sa se simta vinovata imaginindu-~i singuriitatea lor! (Nu a ei.. am cazut in capcana. devenit tata. in ciuda refuzurilor repetate. Oaca acest tert pe care I-a interpus intre el ~i mine. care va fi numita de ceilalti /llibertate/l sau "inco~tienta/l. Atunci apar conflicte de fidelitate. "AI 9i tatal meu este fiu. refuzi in acela~i timp sa-l ajuti sa scape de consecintele hotaririi sale. nici invinovatindu-ma ca nu lucrez destul. Ii inapoiez alcoolismul. M-A$INTELEGE Responsabilita tile 259 "TaUil tau e suparat din cauza comportamentului .258 DACA M-A$ ASCULTA. " Un tata i-a anulat fiicei sale anorexice mare parte din puterea distructiva in ziua in care i-a declarat: "Nu ma simt responsabil pentru faptul ca tu manmci sau nu. E complicat sa actionez in conformitate cu ceea ce ma ghideaza. ~ima acuza de incon~tienta. tata. ne regasim capacitatea de a fi.tau ~i mama ta mi-a spus ca-~i dorea sa moara cind a auzit ce-ai facut!/I Oar ce copil i-ar putea spune tatalui: "E~ti dezamagit de e~ecul meu la ~coala ~i este dezamagirea ta. Responsabilitatea mea este sa ai ce minca. E 0 afirmatie care ne ~ocheaza sensibilitatea. de a nu dezamagi ~i de a-I sfatui pe celalalt. Un tata evreu i-a declarat fiului sau ca daca se casatore~te cu iubita lui neevreica. generozitatea. ale caror ri'idacini sint mult mai adinci dedt viata mea. bineinteles. Acest fiu i~i manifesta astfel dorinta de a mentinerelapa ~iIi arata tatalui (~ifiului) di respingerea era unilaterala. Cind ii spun celui care afirma ea e nefericit din cauza mea ~a nu ma simt responsabil de suferinta lui. Oar daca ma simt responsabil pentru felul in care celalalt i~i gestioneaza sentimentele.~i totu~i da. va refuza sa-~ivada nepotii· Fiul. Nu vreau sa mi-o asum nici lucrind mai mult. a acestei capacitati de a ma iderttifica cu celalalt prin care ma doare sa-i vad suferind pe cei pe care ii iubesc ~i care ma iubesc. nevoia de putere ~i felul in care gindim ~i simtim. aceasta fiiea devotata da din umeri: "Oaca tatal meu alege sa se distruga prin alcool. Oorinta noastra de a . perversitate sau sadism. e problema luL Imi reiau libertatea ~i prioritatile ./I Invinovatirea e 0 deformare. se indigneaza. este tovara~ullui preferat.

nu creeaza emotii. Adam ar trebui sa recunoasca faptul ca a mine at marul de bunavoie. Vin de la ea . un eveniment. iar Eva nu poate nega ca ea a hotarit sa asculte de ~arpe. transform pi~catura in . senzatii sau perceptii care sint ale noastre. senzatiile care circula prin noi sint resimtite de corp. dar asta nu sup rima responsabilitatea gradinarului. Ce cultivam? Sintem responsabili de sentimentele pe care Ie cultivam in noi ca un gradinar de gradina sa. . evenimente. care am venit la mii de ani dupa ei. $i eu.) Revolutia relationala.poate parea 0 adevarata agresiune ~ipoate duce la proteste vehemente.. dobinde~te 0 noua forma de demnitate. A intrat un tintar ~i m-a pi~cat. "Mama e deprimata. care anunta zile grele ~i de deschidere in acela~i timp. sint coresponsabil de ce simt.. urmeaza cu siguranta aceasta cale. 0 scoatere din circuitele relationale obi~nuite. simtim ca declan~am reactii puternice. Cineva a lasat fereastra deschisa. ma irit. /I "Mi-a murit fiuI. Nu sint responsabil de apasarea ~i de nelini~tea pe care Ie simt. iar eu port in mine aceasta apasare toata saptamina dupa ce am vazut-o . sint responsabil (cuvintul nu e coreet). sa ma dezintegrez sau s-o agresez pe cea care nu-mi prime~te iubirea./1 Responsabilitatea este in primul rind felul in care imi inveninez sau intretin r2mile.Jiecare e responsabil de sentimentele sale/l . Doar declan~eaza. ca producem bulversari in cascada. vigilenta ~i munca. Cel care incepe sa-~i respeete sentimentele.260 DACA M-A$ ASCULTA. chiar daca din solidaritate ~iprin imitare. asu:nindu-ne riscul de a nu fi aprobati. care se indreptau spre un altul. M-A$ INTELEGE Responsabili ta tile 261 fi aprobati este atit de puternidi ~i de imperioasa. Da. reaetualizeaza sentimente. furtuni. care se exercita in numele iubirii.. pentru ca a ei e primita de un altul. Sint responsabil pentru sentimentele mele Ne e greu sa admitem ca intr-o relatie sintem responsabili de ceea ce simtim ~i traim. pentru ca ~i Ie recunoa~te ca apartinindu-i. de catre sensibilitate.intr-a- "Sa ne cultivam. Adesea. Bineinteles. Reactiveaza. (A lucra pentru dezvoltarea ~i schimbarea personala inseamna sa aduci la lumina formele cele mai subtile ~i permanente ale terorismului relational: eel care se dezvolta in relatia intima. un sol. prea multa ploaie sausoare. Dadi ma scarpin. un cuvint. tit de fireasca este tendinta de a trata la celalalt problema pe care 0 avem noi in raport cu el. un gest. Incercind sa inducem comportamente de autoresponsabilizare participantilor la sesiunile noastre de formare. Aceasta afirmatie ." Inceperea acestui demers ce consta in a accepta responsabilitatea propriilor sentimenteprovoaca un adevarat ~oc.. sentimentele. di provocam dezordine. Nu mi-ar servi la nimic sa tip. incit este foarte dificil sa ne afirmam ~i sa ne definim in fata celuilalt. Sint responsabila de disperarea care ma cuprinde?/1 "Patronul meu e tiran ~i nedrept. De fapt. 0 atitudine a celuilalt trezesc ~i declan~eaza emotiile care se afla in noi. exista un climat. judecata. a trebuit sa recunosc (dupa mnlte eforturi) ca eu iubeam aceasta femeie la nebunie ~i ca toata forta ~i frumusetea sentimentelor mele nu avea nici 0 influenta asupra alor ei.. inscrise in trairea noastra. adidi. Revolta ~i descurajarea care ma incearca sint inevitabile.

tatalui: "Mama. ma vedeti asHel. Aceasta nu e responsabilitatea persoanei neglijente. atentie." "Daca nu ma iube9te cum a9 vrea eu.9i i'n acest caz trebuie sa i'ncerc sa gestionez ce a declan9at celalalt in mine (pentru ca nu am 9tiut sa ma diferentiez!). deschidere 9i acceptare pentru a-mi relua i'n posesie comportamentele. Este necesar un efort ce pre-. i9i expun situatiile i'n grupurile de formare sau la gedintele de terapie. te simti neputincios in fata suferintei 9i vrei sa fac ceva pentru a 0 diminua. "Dadi nu tine cont de parerea mea. I-am inzestrat pe ceialalt cu calitatile pe care eu a9 fi vrut sa Ie aiba. Aceasta incercare pare daunatoare dnd este propusa acelora care. un sentiment. Puteti sa-mi spuneti ce va face sa ma vedeti a9a.. $i de aceasta suferinta a mea va trebui sa ma ocup. mini a. Oar in mine se afla rana. a ceea ce este . "II detest. disp'erare sau deprimare. "A9a si'nt eu.. Ciudat. mcearca sa faci ceva pentru tine... E responsabilitatea mea. ma frustreaza.. M-am lasat amagit de a1]teptari. spunmdu-i: "Da.?" Ma pot diferentia suficient 9i pot sa nu-mi insugesc trairea. suferinta. nu ma pot schimba. printr-o forta exterioara sau interioara imposibil de determinat. incon9tientul-scuza e amestecat in toate relatiile pentru a justifica anumite limite sau incapacitati. eu si'nt autorul deceptiei." "Nu te mai iubesc.. idiot sau rau." Ca 9i cum sentimentele ar veni de sus." "Mi-am pierdut increderea in el. Ai vrea sa-mi schimb comportamentul. frustrarea. Celalalt ma rane9te. intoleranta. pentru ca este a ta . grijile. " . suferinta"? Citi oameni ar putea sa-9i interpeleze partenerul. in Iocul meu. tat a. Oar 11 acuz ca mi-a facut aceasta rana imensa ." Nu imi asum raspunderea pentru acest aitul din mine pe care 11 numesc incon9tient. " "Dad si'nt dezamagit. "M-am inddigostit. te invit sa 0 mtelegi. e pentru ca nu sint demn de a fi iubit. Nu ma gindesc ca e doar parerea celuilalt.$tiu ca aceasta aluzie la vacanta stricata imi este adresata. "Da. vorbesc prea mult." Eu numesc acest mecanism transfer. sentimentele 9i pentru a alunga influentele care m-au marcat. supune vigilenta.$tiu ca suspinullui mseamna ca 11 plictisesc./f .. Devin ingrat. idiot sau rau atunci dnd celalalt ma vede asHel 9i eu incerc sa ma apar. "? E foarte raspindita convingerea d sentimentele nu pot fi controlate. multe persoane interpreteaza semnele emise de ceilalti i'n sensul cel mai defavorabil imaginii de sine. De Ia "inventarea" sa de catre Freud. nu pot face nimic. aceasta notiune e folosita adesea pentru partea incontrolabila a unui alt eu care actioneaza i'n ciuda mea. te fOg.. Citi copii ar putea spune mamei. M-A$lNTELEGE Responsabili ta tile 263 rana sau in handicap.. sentimentele pentru a-ti alunga durerea..262 DACAM-A$ ASCULTA. n-are chef sa fie cu mine .. E mai putemic dedt mine. intr-un cuvint. perceptia celuilalt sau pot sa ma integrez . devenind ce spune el ca si'nt. Cum ma pot ocupa de suferinta mea?" Pare nedrept 9i mai ales imposibil. "Am facut-o incon9tient./f "S'mt gelos. sa am grija de gelozia mea 9i sa vedem ce face ea cu mine sau eu cu ea. e insuportabil. pentru ca a lasat fereastra deschisa." "Fac adesea ceea ce nu a9 vrea sa fac. ceea ce-mi face rau s~u ma face nefericit." . ingrat." Incon9tientul-alibi. felul meu de a Iupta 9i de a infrunta impactul a ceea ce a spus sau a facut. pietrificati de suferinta. sa-ti calmezi temerile. inseamna ca nu am dreptate. adica acea capacitate de a-mi insu9i un cuvint. Eu iti cer doar sa 0 asculti. probabil cu acelea pe care n-am reu9it sa Ie dezvolt in mine.. "Dar eu sufar din cauza lui. un gest sau un comportament care ii apartine celuilalt 9i de a-I face al meu.

care ma inspaiminta . " Singurul razboi adevarat e cel interior.. J:ntrebindu-ma daca sint fecunde sau sterile. "Ma nelini9te9te. sa-i vorbesc eu despre ale mele. pot trai aceasta experienta in multe feluri: • • • • • Ma pot limita la placerea \de a-I birfi la nesfir9it cu colegii. Daca percep orice relape ca avind doua extremitap. plin de amaraciune 9i tristete. Illasam sa vorbeasca despre mine in locul meu 9i ma inchideam intr-o imagine.. de a-I critic a. dumneavoastra credeti ca n-am dreptuldeci nu mi-l puteti da. Astazi nu ma mai las definit 9i ma maturizez.chiar dad la inceput ne simtim prizonierii n09tri 9i nu ai celuilalt. Daca eu consider ca geful meu are atitudini arbitrare. de fiecare data am ales un barbat care se temea sa se implice. nedrepte 9i contradictorii. de9i mi-o doresc. de ceea ce aduc eu in relatie 9ide felul in care primesc ceea ce aduce celalalt.. Singura transformare posibila e a mea./I "Ani de zile am acceytat sa ma las judecat. M-A? INTELEGE Responsabilitatile 265 "Tata era prea important pentru mine.. Pot sa incerc sa-i inteleg neputinta 9i disperarea. inseamna ca nu sint atragator. in care nu ma recuno9team dtu9i de putin. Libertatea mea consta in a decide cum vreau sa traiesc situatia care-mi este impusa.9i astfel continuu sa 0 doresc 9i mai ales sa Ie reprogez oamenilor di fug 9i Se tem. Astazi imi asum riscul de a-I contrazice. Aceasta pozitie ma va obliga uneori sa-mi asum ceea ce critic in celalalt.. ca a aparut in calea mea ca 0 incercare care mi-a permis sa ma dezvolt: este ceea ce numim realjezarea situatiilor 9i a sentimentelor. definit sau pozitionat de celalalt.264 DACA M-A? ASCULTA. . il iubeam prea mult 9i mult timp n-am indraznit sa-l infrunt.Nu aveti dreptul." . In loc sa a9tept ca tatal meu sa-mi vorbeasca de sentimentele lui. nu-mi puteti da acest drept. imi revine sarcina de a ma ocupa de extrernitatea mea 9inumai de a mea. un mecanism ./I Nu sint responsabil de intreaga relatie.. Nu e exclus sa declangeze 0 alta modificare in celalalt 9i in relatie. Capatul meu de relatie Intr-o relape. spunea 0 femeie. de a-i spune despre lipsurile 9i a9teptarile mele.. despre sperantele dezamagitel despre realitatea rzmita . _ Da. Pot sa incerc sa-mi depagesc reactia 9i sa ma folosesc de fiecare schimbare de dispozitie pentru dezvoltarea mea personala sau sa cultiv alte atitudini interioare 9i exterioare. M-am indragostit de trei ori. nu sint destul de bun. Cred ca in felul acesta evit stabilitatea . Asta inseamna ca dvs. dar tare mi-ar placea sa-l controlez pe al celuilalt.. Con9tientizarea responsabilitatii pentru ceea ce traim ne po ate da un sentiment de libertate nemaiintilnit. ideea unei relatii stabile. stimulatoare/l). fie de nici unul ("Aceasta seara a fost plictisitoare. am tendinta sa ma simt responsabil fie de arnbele extremitafi ("Dadi celalalt nu este satisfacut dnd facem dragoste. nu 9tiu ce sa fac"). poate. Ma pot face mic. In cele din urma Ii voi multumi. "Sint responsabila doar de capeaul rneu . ci doar de ce se intimpla in partea mea. ceilalti nu au 9tiUt sa intretina 0 discutie interesanta. Pot sa incerc sa-i vorbesc 9i sa ma apropii.

Propunerile amindurora ne stimulau ~i dadeau existentei noastre culoare ~i savoare. ata~amentul fata de relatia noastra. Intr-o seara. $i nu puteam sa-:ispun ca 0 iubesc. Ma buctira intilnirile noastre. dupa consultatie: «A. intr-o intilnire. atit de vii... II resimtise ca pe 0 violenta.» Clteva saptamini mai tirziu. u~oara. felul tau de a fi. izolap. ca petreceam timp impreuna nu era suficient. Ceilalti se opresc in primul rind asupra aparatului psihic interior individual ~iasupra conflictelor individuale. stapini pe ei ~~i.Oar va spun ca nu aveti dreptulla acest tarif. dar tin la tine. m-a intrebat: «A~ vrea sa ~tiu ce sint pentru tine. intilnirile.266 DACA M-A~ ASCULTA. un barbat vorbe~te despre disperarea sa ~i despre dificultatea de a trai relatii "simple. Faptul ca imi pHicea. $i totu~i imi exprimasem sentimentele fata de ea.care sint.» Eu i-am raspuns: «Eu nu te iubesc. 0 relatie frumoasa. "T~-ai indragostit de 0 femeie care nu te-a iubit?" Raspunde rastit: "A. La un curs de dezvoltare personala. Fiecare exprima prin corp toate aspectele personalitatii sale. sa interacponeze in bine ~iin rau. cu ant mai mult trebuie sa ne intrebam mai degraba despre noi ~ine dedt despre celalalt). Trebuia sa simt ceva dincolo de prezenta ei. la acest loc .Oa. Nu 0 iubeam.M-A~ INTELEGE Responsabili til tile 267 . placerea." Acest barbat dore~te sa discute despre dificultatea "lui" de a trai relatii "simple".iar pe de alta parte. Din partea ei existau sentimente ~i dorinta de ceva mai mult dedt timpul petrecut impreuna. Unii se ocupa in principal de interactiunile din familie. pe de 0 parte. parca impotriva mea." Fiecare poate transforma. de pline. ca eram fericit cu ea. particip activ. Intra in joc aproape automat ~icreeaza un lant de comportamente impuse. ne cantonam adesea in preajma aceluia~i gen de oameni. sa fie parte din mine. Nu era sufident. ale fizicului ~i ale metafizicului ~i Ie percepe in ceilalti fara a-~i da seama. modelati de mediu ~ipierdup in jocul de oglinzi fara sfir~it.se poate na~te confuzia. dar descrie situapa ca pe 0 dificultate a celuilalt. » Nu mai vreau sa fiu ingrijit in functie de nelini9tea celuilalt. chiar dad aceasta iubire era ce a~tep- ta ea cu ardoare de la mine! Ne-am despartit ~iinca ma gindesc cu nostalgie la inti:lnirile noastre. incon~tienturile ~tiu dintr-o sclipire sa se recunoasca. In apropierea dintre doua fiinte. Din partea mea exista trairea.. Exista cineva care ar putea lua aceasta decizie?" Acest schimb ar putea dura luni de zile. institupi ~imi~carile sociale.. In jocul complementaritaplor din lantul de atractii ~i respingeri. plina de creativitate. prin~i numai in capcana propriilor conflicte .) sint 0 informatie despre mesajele pe care Ie trimitem. am inteles di acest «nu te iubesc» fusese insuportabil pentru ea. legate adesea mai mult de trecut dedt de prezent. "Oaca medicul meu preferat imi spune. unde a~ primi un raspuns pozitiv . inversa dinamica energiei unei relatii redefinindu-se fata de celalalt. . voi reveni . sint nelini9tit! 0 sa va fac 0 radiografie». prezenta ta. dar nu acest faimos sentiment al iubirii.. Va trebui sa descopar cum imi sporesc singur suferinta. (Din aceasta dubla viziune asupra indivizilor . ci in functie de nevoile mele.0 evoca ~i 0 pune in discutie. nu. prefer sa-i raspund: «Rezolvati-va nelini9tea. la ceea ce declan~ez ~i refuz. blindete. Oa. Eu te iubesc ~i tin la tine. a partenerei ." Cel mai adesea in viata. directe ~i imediate": "Aveam 0 relatie noua cu 0 tinara. imi spuneti ca nu mi-l puteti acorda. raspunsurile pe care Ie primim (agresiune. responsabili. ajungindu-se la biroul directorului general.. protectie etc. ce sentimente 9i intenpi ai fata de mine. pentru ca ne spt-meca e yorba de 0 adevarata constelape de relapi (de indata ce apare repetipa. Oificultatea de a ingloba cele doua aspecte intr-o viziune unica se reflecta in dezbaterile aprinse sau chiar in conflictele dintre anumiti terapeup de familie ~i psihanali~ti. nid pe departe! Intotdeauna celalalt ma iube~te ~i-mi cere prea mult. Relatia nu era echilibrata. El nu i~i percepe inca partea sa din raspunsurile prietenei sau ale prietenelor.) . Acest barbat va descoperi mai tlrziu ca prin alegerea partenerelor ~i a comportamentului el aduce ~i intare~te evolupa relapei amoroase tocmai in sensul pe care il denunta ~i-lrespinge.

Oar intotdeauna aceasta cautare a ceea ce vine din tine (felul meu de a da. Nu pot sa nu comunic." "Pot participa activ la ce nu-mi convine.. perceptii corporale. ca 0 saminta inchisa in coaja. pentru a deveni senzatie. responsabilitate. ce-gi trag semnificatia din interiorul sinelui. interactiune. Inceardi sa-gi regaseasdi dorinta m amestecul de conditionari gi reflectari. complementaritate. separat de mediu. fie prin diminuare . Circuite multiple ajung la acelea$i impasuri. Acegtia simt nevoia de a stabili $i de a pastra contact cu acest nucleudin ei. tot ce vine de la celalalt ma poate atinge fie prin marire.268 DACAM-A$ ASCULTA. care induc gi inchid treceri. programate. intrarelatii . vrem sa ariHam aparenta lor contradictie. resurse $i lipsuri. printr-un circuit de filtre gi canale deja imprimate prin mijlocirea experientelor importante din copilarie. originat aflat in ei ingi$i. in care smt m acelagi timp mecanism. de a cere $i de a refuza) $i a ceea ce vine de la celalalt este infocata. focalizate asupra unor puncte centrale. care capteaza tinta $i apoi dirijeaza orice aparat catre ea. conduce persoanele caire terapie.. a se pierde sau a aluneca. "Doar eu sint responsabil de tot ce mi se intimpla $i toti smtem dependenti unii de altii. imagini de sine. plina de mcerdiri repetate de redefinire. amplificare. Propunem 0 distinctie mtre ace$ti doi poli prin termenii intrarelafie $i interrelafie. repetitie. In acest angrenaj complex. Refuza sistematic gesturile de tandrete propuse de partenera sa m restaurant sau acasa "Sit merg ci1tre centrul fiinfei mele . trece. Ce mai drum!" . migcare gi rezultat. Mai simplu.." Orice perceptie. confruntind aceste doua notiuni. neprevazuta. memorie. pe care nimeni gi nimic nu-l poate distruge. de a primi. Imaginea evocataeste aceea a circuitelor care IIdecodeaza" informatia venita din exterior m functie de un anume cod. chiar de un scop. raspuns. oamenii incearca sa gaseasca ceea ce vine de la ei. ale caror forte $i substraturi uneori imi scapa. si . mai ales in cupluri gi intre parinti ~i copii. reactie. Intrarelatie (relatie in interior): un cuvint care exprima notiunea de legaturi reunite in fascicule. Unii se indreapta spre cunoagterea unui spatiu misterios. Interrelatii .relatiei cu sine (proiect. responsabilitatea propriei vieti. reciprocitate) $i ale . intrarelatie gi interrelatie. Cauta ce smt. M-A$ INTELEGE Responsabili Uitile 269 Puterea interdependentei gi a amestecului congtient gi incongtient care se instaleaza mtre indivizi. administrare intrapsihidi). $i pornind de la care ar putea pairunde cu mtreaga lor fiinta in relatii $i actiuni. Vorbim despre 0 . Oamenii de $tiinta ne arata ca nu exista frontiere precise mtre un organism viu $i ecosistemul din care face parte. Trebuie sa gasim un cuvint·care sa traduca $i sa includa m acela$i timp e1ementele constitutive ale relatiei cu ceilaJti (stimulare. dincolo de privirea celorlalti. mcercare de recunoagtere a relatiei cu sine. fara a se proteja. care mtaresc comportamente $i inhiba conduite. Un barbat de 39 de ani poveste$te ca nu suporta sa manmce din farfuria altcuiva.. conflicte interioare con$tiente sau incon$tiente. dar m care eu smt motorul. confuza. diferentiere. la acelea$i intersectii gi devin asemenea radarelor ultraperformante. a circuitelor relationale care smt legate. fara a se dezice. 5int parte integranta a unui circuit de schimburi. de somatiile prezentului $i de cerintele viitorului.

Aceasta ma face sa «tradez» in relatii. 0 sa spargi ceva. sa punem fO$ lor inepuizabila in serviciul potenpalului nostru de a ne bucura. Opresc am de in fata. nu i-am putut spune niciodata sotiei mele ca aceasta imi rascolea amintiri dureroase. • Fiecare depinde de mediu. ~i nu celalalt. sociala. din nefericire. Chiar daca nu pot schimba aceste compo:rtamente. gusta din asta"). libertatea. Da. Un iad.." Altul a remarcat ca intotdeauna dnd ajunge la un semafor care indica ro~u. Nu e yorba de control. opre~te ma~ina acoperind putin zebrele. Daca am putea sa Ie imblinzim putin puterea. yom arata dteva piste de reflectie care ne-ar putea duce spre starea de a fi mai buni parteneri pentru noi in~ine. ci de a-i intelege mai bine influenta. In capitolul urmator. imi era greata ~i trebuia sa maninc .M-A~ INTELEGE Responsabili tii tile 271 ("Uite. Ca ~i cum eu hotarasc. Apoi mi-am amintit ca in copilarie nu am putut niciodata sa-mi pun singur de baut. "Nu ma pot opri la timp. periculosul. am asociat acest comportament cu transgresiunea. $i aceste santinele invizibile din noi devin cenzori inexorabili ai schimbarii ~i ai innoirii. ca ~icum mereu ar trebui sa fac un pas ditre interzis. Acest mic detaliu a fost cauza multor conflicte ~i remarci dezagreabile. . nu 0 puteam refuza pe mama. culturala ~i in acela~i timp de relatiile apropiate. durerosul. Inco~tientul are 0 atitudine conservatoare inraita ~i adesea. Adauga: "In zece ani. Eu eram fratele mai mare ~ieram obligat sa termin ce nu minca sora mea Florence. care inseamna totul. Nimeni nu poate da na~tere in locul sau propriei bucurii sau dureri. la mine sau in alta parte. pe care 11 irosim! Fiecare are tendinta de a vedea cu precadere fata sau reversul acestei medalii paradoxale: • Fiecare este artizan unic al suferintei ~i al bucuriei sale. dar de neinlaturat. Apoi fac 0 adevarata gimnastica pentru a vedea verdele. sfir~indu-se printr-un refuz. semaforul actioneaza asupra mea ca ni~te ace declan~atoare fara sa-mi dau seama." Intelegem ca orice experienta de acest gen se va lega de vechea situatie ~i va trece obligatoriu prin circuitul "determinat din farfuria surioarei care mirosea urit". intotdeauna paharul fiind plin doar pe jumi:itate." Descopar. Un altul ne povestea despre micile certuri pe care Ie avea cu sotia datorita comportamentului adoptat la mas a in ce prive~te bautura. indt nu mai vad semaforul. tot ce am ascuns pentru ca nu am putut infrunta. 0 repulsie nespusa. Beam totul dintr-o singura inghititura. undeva in imensitatea cerului. ma pot exprima prin ele ~iin felul acesta trecutul circula prin cuvinte. de a domina situatia.pentru ca un pahar plin de apa imi facea rau ~iimi taia foamea. A~a eram eu. stralucire. de exemplu. De aceea ni se pare important sa explicam unele manifestari ale comportamentelor incon~tiente. jocurile ~i fatetele. pina la cele mai indepartate stele. Sa faci totul pentru a-ti cuceri libertatea nu fnseamna sa ajungi fn America. sa Ie dezvaluim fatetele atunci cind ne joadi prea multe feste in viata. placerea totala. de a controla viata incon~tienta. pentru 0 nerecunoa~tere.. privilegiaza raul. mi~care. ci sa pleci din Spania. Beau intotdeauna cu aceea~i violenta ~i incintare jumatatea de pahar oferit ~ijumi:itatea refuzata. influenteaza ~i ele ceea ce sintem ~i ce facem. oriunde m-a~ fi aflat. "Nu ma puteam impiedica sa-mi umplu paharul cu apa sau cu vin pina sus. incepind cu mo~tenirea biologica. dificilul.270 DACAM-A~ ASCULTA. dovada independentei mele. a~adar ~i pentru ceilalti. intinzindu-i furculita. ascult ~iinteleg totul in mine. dar care nu mi-au putut schimba comportamentul.» Ma servea ea. Am astfel impresia ca frustrarea e mai mica ~i ma deranjeaza mai putin. Mama imi spunea intotdeauna: «A~teapta. Ea miroseaurit. Comunicam cu ceilalti pornind de la comunicarea cu noi i~ine. prin pozitie. care. al vitalitatii. E un sentiment fantasmagoric de a fi mai puternic. sa imi deranjez putin colegii. Paharul plin baut dintr-o singura inghititura este autonomia mea. Ne putem da totu~i repere cAare sa ne permita sa distingem responsabilitatea noastra reala. sa Ie in~elin vreun fel increderea. oricare ar fi stimulul actual. De curind.de a ma razbuna pentru un refuz.

cind a9teptam satisfacerea 9i bunastarea de la lucruri. ci ca devii. Aceasta interdependenta intretinuta se afla la originea terorismuluirelational ffi relatiile cu parintii sau de cuplu.Partener mai bun pentru tine insuti 273 Cum sa devii un partener mai bun pentru tine insu!i E greu sa accepti ca nu te na?ti femeie sau biirbat. Sa nu eziti niciodata sa fntinzi mfna . gesturi 9i cuvinte care proveneau de la celalalt. pe care I-as. Este a sarcina de a viata: de a deveni. Incercam sa mentinem dependenta fonnata in primii ani 0 buna parte din viata. . A fi un partener pentru sine: • inseamna sa descoperi ca singuratatea poate fi fecunda. • inseamna sa poti scapa din dinamica autolimitarii. poate aduce implinire 9i intilnirea cu sine. Daca adopt atitudinea: "Sint responsabil de ce simt"..ifelul de a gindi. ci vindecffid rana care a inconjoara. de a fi cel mai bun partener . Aceasta va produce a schimbare in opinia mea despre ceilalti 9i despre mine insumi. ci 9i un mediu care prime9te sentimentele celuilalt. va fi necesar sa-mi modific multe atitudini S. e ca 9i cum a9incerca sa-l pun pe celalalt in serviciul dorintelor 9i al temerilor mele. Este 0 reminiscenta a dependentei infantile ffi care am trait atitia ani. $i aceasta pentru ca adesea ne asumam riscul de a ne intretine suferinta legata de a lipsa. • inseamna sa descoperi ca se poate sa nu te plictise9ti ffi campania ta. nu eliminffid sau acoperind lipsa.idorinte.putea avea vreodata. • ffiseamna sa Hi capabil sa-ti arunci privirea dincolo de primele impresii despre celalalt 9i de asemenea sa ai a atitudine binevoitoare 9i stimulatoare fata de sine. rezultata din nerecunoa9terea propriilor nevoi S. care lauda 9i incurajeaza prea putin. partii celei mai bune din tine. Noi vedem patru puncte esentiale ce trebuie respectate pentru a deveni un partener mai bun pentru sine: • Sa gase9ti a cale de a gestiona cit mai bine poluarea inevitabiUi oricarei relatii. Pentru ca adesea sintem fata de noi ins. A fi un bun partener pentru sine inseamna sa-ti dezvolti a mai mare unitate. acceptabile. . Este de datoria mea sa fiu nu doar administratorul evolutiei sentimentelor mele 9i a transformarilor lor.... punind in slujba acestei dinamici toata puterea ata9amentului nostru. Aceasta transform are este minutioasa ca a asceza 9i lunga cit a viata. la inceputul vietii extrauterine.iacordffidu-i astfel celuilalt puterea de a ne vindeca. daca aces tea sint.. cautindu-ne implinirea in exterior S. Implicit sau explicit.ine ni9te parinti critici 9i exigenti.

lata sursa lmei infinitati de deceptii.. profesionala ~i sociala. ma tem sa nu ma ghiceasca. dar nu-i arat. codurile sau sistemul de valori al celuilalt." Ne imaginam cu prea mare u~urinta cum trebuie sa se comporte celalalt ~i il inchidem (adesea. cu limitele mele) inainte de a negocia cu celalalt. acestea sint reprezentate de judecati. cu resursele. Traiesc intr-o stare de insatisfactie permanenta fata de toata lumea.) Pe scurt. $i primul strigat al tinerei la acest inceput de relatie este un repro~: . • Uit sa negociez cu mine insumi (cu temerile. uneori chiar dincolo de limitele mele.274 DACA M-A$ ASCULTA. . A~ vrea sa ~tiu daca invitatia lui de a ie~i impreuna e ceva serios sau eo gluma.nu conform a~teptarilor mele. ~i de fapt mi-ar place a sa ghiceasca. mai realist in a~teptarile mele. intr-o viata mica. dinamismul. • Nu raspund la ceea ce a spus celalalt. mai suplu chiar. Acesta este insu~i semnul ca traie~te . pe ce ar trebui sa vina de la celalalt ma impiedica sa primesc ~i uneori sa vad ce exista. De~eurile provin ~idin otravuri. decalaje. arice decalaj intre a~teptarile mele ~i raspuns e resimtit ca 0 agresiune personala ~i ma infurii ~i resping ceea ce ma frustreaza. • Una spun ~i alta se intelege. tinara indrazne9te intr-o buna zi sa-i vorbeasca despre sentimentele ei. aceasta producere de de~euri ii demonstreaza vitalitatea. fara a intelege intotdeauna sensibilitatea. cu pa~i mici.in mod paradoxal. Imi ascund sentimentele. Pentru a-mi administra mai bine poluarea relationala.. (A se vedea capitolul "Cine ne saboteaza?". sint obligat sa stabilesc 0 lista de prioritati a a~teptarilor mele. Cum sa gestionezi poluarea rela!ionala inevitabila arice corp viu secreta de~euri. pentru ca a9teptarea fixata pe ce ar trebui sa fie..· care vor cere apoi multa energie pentru a fi depa~ite.$i eu!".. problemele sau agresiunile care apar in cotidian. insuficiente sau decalate fata de ce proiectasem eu. destabilizat sau "umplut" de celalalt.. fara ca el sa ~tie) intr-un ansamblu sau in tipul de comportament-raspuns pe care ar trebui sa-l aiba fata de noi. de Hecare data cind incerc sa intru intr-un schimb. inclusiv fata de mine insumi... imi asum riscul de a fi influentat. Aceasta explica starea de supravietuire. care daca nu sint adunati ~i evacuati. In orice relatie. dezamagit.. marturise~te 0 tinara din America Latina. ea va produce de~euri.In starea de hibernare se produc mult mai putine de~euri. "Ma a~tept ca celalalt sa-mi satisfaca dorintele tara ca eu sa mai fiu nevoit sa cer. a femeie nu trebuie sa spuna asta. Va secreta murdarie. paraziti.. dar real. • Vreau sa-l schimb . A9teptarile prea avide sau prea dure fata de celalalt sau fata de mediu ma vor dezechilibra ~i ma vor face vulnerabilla frustrari atunci dnd raspunsurile vor fi diferite. Daca 0 relatie e vie. cu dorinteIe. mai lucid. a~teptari la reciprocitate. otravesc schimburile ~i uneori viata personala. raspunse tinarul.. comparapi. • Decodez ~i fac asocieri folosind filtre ~i sensibilitatea proprie . pentru binele lui. • Sa-ti asumi in mod direct responsabilitatea unei parti ain nevoile tale.$i de ce nu mi-ai spus?" Pot incerca sa fiu mai selectiv. • Vreau sa-l conving ca eu am dreptate . de frustrari ~i a inconfortului. "Sint indragostita de el.. de mumificare a unor persoane care traiesc la foe mic. De unde vin de~eurile ~i ce sint ele? Vin mai ales din neintelegerile inerente oricarei incercari de relationare.. ci la ceea ce am inteles eu din ce a spus el. • Incerc sa-l inscriu pe celalalt in convingerile mele. M-A$ INTELEGE Partener luai bun pentru tine insuti 275 • Sa gestionezi impactul ~i resentimentul mesajelor celuilalt catre tine. proiectii. . ce vine de la celalalt . • Sa inveti sa incadrezi corect evenimentele." Dupa muIte luni de a9teptare ("El trebuie sa aiba initiativa!").

rezonanta. sa reformuleze mesajul. cum trimit mesaje. Avem 0 putere fabuloasa.Pentru ca putem intelege pe dos. ca 0 otrava persistenta timp de mai multe ore. un medic clinician.$tiu ca sinteti geful. spune 7".276 DACAM-A$ ASCULTA.M-A$ INTELEGE Partener mai bun pentru tine insuti 277 Sa-mi administrez poluarea. In acest domeniu. chiar zile. cine a sa semeni daca 0 sa f¥i tot a$a!" Ce spune ea 9i cui se adreseaza de fapt? Sa redte9ti mesajul. perceptiei diferite a fiecaruia fata de aceasta situatie. am inteles ca avea chef sa pIece. Descoperind posibilitatea de a se confrunta. dar greu de aplicat in conditiile in care dialogul treze9te emotii: • Sa asculti ce este atins in tine prin reactia. pentru a avea confirmarea ca e ceea ce vrea celalalt sa spuna. 0 scrisoare. in anumite domenii: corpul 9i manifestarile sale. Fiecare a avut experienta unei asemenea intilniri in care. 0 repezea: "N-o sa ma invatati voi pe mine sa-mi fac treaba. emotiile trezite in mine de actele sau de cuvintele celuilalt. Ce simt e in mine. oeste femeie. cum cer. se va defini mai bine. ea poate afirma in continuare. . iti poti diminua printr-un act simbolic disconfortul. sa ma respinga. pentru a crea 0 alaturare 9i nu 0 opozitie. Ii pot cere celui care m-a ranit sa spuna cu alte cuvinte. Pot reformula ceea ce am inteles. de a-i aduce celuilalt confirmarea. in functie de gradul nostru de vulnerabilitate $i de intoleranta (pe pielea no astra. Eu va vorbesc despre posibilitatea de a modifica programul de vizite pentru 0 mai buna ingrijire a bolnavilor. $i. cu atit relatia trebuie mentinuta mai vie . Sa ne reamintim ca nu putem comunica decit prin diferentiere. de exemplu) $i dupa lipsa de limpezime a exprimarii. e in mine. in acela$i timp aducindu-i celuilalt confirmarea: . 0 mica fraza nesemnificativa. un cuvint cu conotatie afectiva ne vor otravi pur 9i simplu. sint la rindul meu responsabil de calitatea ascultarii pe care vreau sa a primesc.ii spune fiului ei: "Ma intrebcu . Confirmam reformulind ceea ce-am auzit. care ne va dezintegra organismu19i gindurile ca un acid. Cind te la$i atins. n-avem nici 0 forma de imunitate in fata incarcaturii negative a anumitor mesaje. cuvintelor. rareori folosita.ul cui se adreseaza.adica sa se ofere ascultare.. $eful serviciului. sa cauti semnificatia cuvintelor 9i a faptelor. un telefon. in loc de indepartare 9i ruptura. Ani de zile mai tirziu mi-am dat seama ca el i$i exprima asHel teama $i nesiguranta. dar nu e yorba de asta. suferinta sau macinarea care se afla in tine: inctmPlet sau ambiguu. dupa un schimb.celalalt mtentia. Intr-adevar. cum ma inteleg pe mine." a incercat de mai multe ori sa prop una 0 modificare in derularea vizitelor la pacienti. Sa revii asupra unei situatii trecute $i mai ales asupra trairii. atitudinea celuilalt $i sa recuno$ti: "Da. Acest efort ne va ajuta sa ne lasam mai putin inchi$i sau ne va impiedica sa ne inchidem noi in9ine in sensu 1prim.en. nelasindu-se definita de reactia celuilalt. o infirmiera Gestionarea impactului mesajelor celuilalt E sarcina mea sa gestionez impactul. ranit de ce vine de la celalalt. deschidere. ne$tiind "cum sa raspunda la aceasta agresiune". comportamentul. Dar ce-mi spune el?" • Sa soliciti reformularea mesajului de fiecare data cind • Sa-i Sa incer ceri ieluilalt sa intelegi sa-$ice precize.. chiar angoasa. am auzit. agresor sau devalorizant al mesajului. Poate asHel va gasi cuvinte mai apropiate de intentia sa. In calitate de emitator. va descoperi un cuvint care sa-l reprezinte mai bine. "Cind mi~a spus ca relatia noastra cu siguranta n-o sa dureze prea mult. Cine e responsabil aici?" $i mai multe zile raminea descumpanita. " Pentru a pastra contactul. avem un sentiment difuz de disconfort. regula ar fi: cu cit comunicarea e mai proasta. sa incerc sa a diminuez inseamna mai ales sa fiu atent cum comunic. cum ascult. exista mijloace simple. atentie. pentru ca primitorul estecel care da sens mesajului. de tensiune. dorinta de stabilitate in ce privea relatia noastra.

intr-o compunere de 453 de cuvinte. "Cind c. care-i permit unui protagonist sa creasca. operind 0 reagezare. Sa accepti a9adar ca relatia sau tu insuti nu sinteti nici in intregime buni./I Da.. ai scris corect 445. pina ce eu am putut trai fara el. fara retinere. dar nu Ie neutralizeaza. exista iubiri-pepiniere. "Acest copil e insuportabil. Sa-ti acorzi 0 gratificatie imediata. M-A$lNTELEGE Partener mai bun pentru tine insuti 279 • De exemplu. . experientele bune. Cit accent pus pe gre~eli 9i ce putina recunoa~tere a reu9itelor!/I "Mi s-a intimplat sa-i scriu unui inalt functionar pentru a obtine 0 autorizatie. Sa desenezi sau sa pictezi ce se petrece in interiorul tau. ca ironiile sau remarcile despre corpul tau iti amintesc de ironiile tatalui. Voia sa pardseasca pe cinea pentru a nu pierde aUe posibi/itati· Rea~ezarea evenimentelor ~i a sentimentelor Privindu-ma cu alti ochi. ./I Pot asculta. 11spala). sa gaseasca in el resurse pe care nu 9i Ie cuno~tea: "Astazi Ie multumesc celor care mi-au spus «nu». Un profesor mi-a spus intr-o zi: «Jacques. sa-mi sporesc sau sa depagesc sentimentul de egec. pot citi in mai multe feluri acela~i eveniment. a9a ca trebuie sa-l pedepsesc. minia. nici complet rai. poti capitaliza lucrurile bune.satisfacerea ei.. fara slabiciune pentru a fi iubit ~i a iubi. face numai prostii. Cei care cauta in regulament un articol care sa nu permita satisfacerea cererii ~icei care gasesc in regulament un articol care sa permita . $i scrisoarea mea continea urmatoarele: «Bunica imi spunea ca exista doua feluri de functionari. ce imagine a ta a fost compromisa.. ciocolata era remediul ideal impotriva tristetii.278 DACA M-A$ ASCULTA. o despartire. 0 sa fac in a9a fel incit sa ma dete9ti din cind in cind. de exemplu. situatia. poate fi reagezata. Acest barbat ne spunea cite refuzuri primise ~i cum 11facusera sa se depageasca.... disperarea. ra prizonierullibertatii sale . sa se dezvolte. sa dau na~tere unei comunicari autentice pornind de la 0 neintelegere./I . pentru a se putea desparti ~i a se putea parasi. vazuta ca un proces dinamic. Citi parteneri n-au trait aventura iubirii . ~i nu doar raspunsul corect pe care 11a~tepta (allui sau din carte). Vazind aspectul pozitiv al unui eveniment. pot inversa polul sentimentelor. respingere. acuzatiile. ~i nu ca 0 catastrofa. sa capete incredere pentru a merge . ba chiar cu violenta.. care-ti va permite sa nu te identifici total cu sentimentul de minie. pe celalalt. cu senzatia ca e~ti rau sau nul. vorbim mult ~i ne intelegem. de exemplu./I /lCind ma dete~ti. ii modific influenta. E posibil sa treci de la "M-a lasat balta/l la "Ne-am ajutat sa ne dezvoltam pina ce el m-a putut parasi. tristete. pe mine. Sa simbolizezi situatia prin obiecte. • Sa introduci 0 u~oara distanta.. sa caute solutii. mai departe.. Sa reperezi ce parte din tine este ranita. $i aceasta imi permite sa arat alHel. pentru a pansa rana. Ele se alatura celor rele.. simt ca ma iube~ti. De fiecare data cind incep sa discut cu sotia mea. • Sa intelegi resentimentul-la ce anume din trecut te trimite aceasta traire. ciocolata (pentru Marina Svetaia. in doze homeopatice) sau 0 baie (apa absoarbe negativul. » IAceasta viziune mai dinamica asupra circumstantelor vietiymele imi dezvolta imaginatia ~i creativitatea. Sa iti dai seam a.»" Poti pastra.eva nu merge in cuplul nostru./I "Visam sa am un profesor care sa accepte ~i raspunsul meu. te trimit la situatiile in care ro~eai sau paleai de emotie ca urmare a unei priviri sau a gesturilor lui. Sa scrii pentru tine ~i apoi sa arunci foile cind fur tuna s-a lini~tit. Citi dintre noi nU-9i imagineaza ca trebuie sa fii fara cusur. poti sa-ti a~terni pe hirtie.

In aceasta privinta.adevarat. fmi dez'Qalui existenta ta. $i totu~i. iti dezvolti acest al f?aselea simt. Era un om care ma dispretuia. "Am visat urit." Rearanjarea este f?i0 reluare in posesie. mi-o dezvalui . pentru a deveni un mai bun partener pentru tine insuti. Clnd ma refuzit De fapt. Refuzfndu-mi-te. de starea mea de suficienta sau insuficienta. ACORDURI $1 DEZACORDURI Clnd ma refuzit Treze~ti 111 mine vechi angoase. suferinta. adica 9i de frustrarile. $i regasesc Chipul fascinant Al clipelor de nebunie. caut sensul vietii. sa ma recunosc prin multiple descoperiri? • In ce fel a reuf?it fiul meu adolescent sa dinamizeze familia prin revolta lui? • In ce fel mi-a deschis acest faliment calea spre alte valori decit reuf?ita materiala? • Cite alte posibilitati nu mi-au deschis egecurile 9i lipsurile parintilor? • Ce curaj i-a trebuit acestei femei pentru "a-9i abandona familia". Umbre fugare cu rnesaje incerte Abisuri de nelini~ti surde. Temeri Inca neexplorate. ne sensibilizeaza cu precadere curentul pozitivist al psihologiei americane. Clnd rna refuzit Cerul se fnchide $i viata sta fn loc Speranta se naruie $i se a~terne neantul. adesea ignorat." Eu visez despre mine. cel de a te mira. Se sacrifica pentru a mentine armonia intre ei. a9a-numit "new age". Acest din urma aspect e sursa unora dintre cele mai crunte frustrari reciproce care pot interveni intr-un cuplu. in durere sau placere. al copilariei mele. de a te minuna inaintind astfel in imprevizibil. Ma ridicun pic deasupra.280 DACA M-A~ ASCULTA. Fiecare Intflnire poate deveni opera de arta. Prin intelegere. iar parintii lui sa nu se certe. "Te fac responsabil de satisfacerea nevoilor f?ia a9teptarilor mele. in loc sa-l fac pe celalalt responsabil de satisfacerea lor. adopt punctul de vedere al "convingerii mele". Fiecare gest poate fi 0 crea}ie. Mi-o reaminte(3ti. a infrunta vinovatia f?ia-f?iurma propria cale? Ceea ce mi se intimpla (in orice circumstante) are sens. Astfel. M-AS INTELEGE Partener mai bun pentru tine Insu~:i Asumarea propriilor nevoi 281 "Acest copil face in af?afel incH furia sa se abata asupra lui. iTI afirmi dorinta. un del. Imi pot asuma in mod direct multe dintre nevoile mele. realitatea devine realul meu. ceea ce-mi va permite sa spun da. Ce parte din mine dispretuie9te 0 alta parte? $i cite dintre acele lIte detest" inseamna lIma detest"? Rearanjarea inseamna' f?isa cauF parte a pozitiva a ceea ce se intimpla. • Oare aceasta iubire nefericita m-a ajutat sa cresc. durerea sau dorinta mea de a trai. $tiecum s-au incheiat alte discutii. acceptind riscurile necunoscutului pentru a descoperi posibilitatile. poarta un mesaj 9i eu pot incerca sa inteleg dincolo de efecte f?ide consecintele imediate." Ma definesc mai bine intr-o relatie daca accept sa spun nu. ascultare. De fapt. iar uneori e 0 reconciliere intre aspecte opuse din mine.

Devoratorii de timp sint adesea nemilo~i cu ei in~i~i. ce fac sau nu fac. a constdngerilor. o Sarah Charlier Cunoscindu-mi mai bine zonele de toleranta. Piind confruntati cu 0 dorinta. Imi pot dezvolta capacitatea de a trece de la dorinta la proiect. da atentie meselor. prin alegeri care presupun ~i renuntari.de exemplu? Daca maninc singur. Imi pot da osteneala sa-mi pun mas a. care-mi doresc atlt de tare sa fiu recunoscut ca fiul acestui barbat.. Conceptul responsabilitatii pentru satisfacerea propriilor nevoi e greu de acceptat ~i de Inteles. sa-mi acord timp. multi ramln la vis sau la imaginar. intr-un fel de dependenta emotionala care amputeaza creativitatea ~i inventivitatea in viata. "Eu. aici ~i acum.ideea ca mlntuirea. sa-mi acord timp. I~i va impune prezenta. sa-mi afirm ~i sa-mi balizez spatiul. descopar mai repede ce e bine sau rau pentru mine Intr-o anume situatie. asocierea cu alte proiecte. Evit sa intretin ceva ce nu-mi doresc.. binevoitor. Ie~irea din dorinta inseamna trecerea In planul real. Odata cu proiectullncepe cautarea mijloacelor. corpul unui pat- . de a-mi Inscrie visurile In realitate. tandretea. Oar am de propice Unei MARl fNTfLNlRl. Imi pot lua ragazul unui moment In compania mea. locuinta). nu? Daca ne iubesc. Cel ce nu se suporta va mcerca permanent sa fuga prin intilniri (telefoane. somn. Imi asum riscul de a ma Infrunta cu multe frustrari. Ne pastram mitologia infantila: "Doar ceilalti pentru asta sint aici. prin confruntarea ei cu un element din realitate. Punlnd placerea sau satisfacerea nevoilor mele in mlinile altcuiva.282 DACA M"A$ ASCULTA. sa citesc. deci sa renunti. indt uneori ne e greu sa ni-l oferim. sa ma primesc a~a cum prime~ti invitatii de soi.). bunavointa. " Misiunea apostolica a existentei .e probabillnscrisa in noi.. Putem in cepe sa FIM EUfji TU clipa suspendata. Fara sa ma simt indepartat. Sa ~tiu sa ma bucur de placerea de a nu tine cont de celalalt un anumit timp. ~i sa nu-l recunosc. Justificarea aproape permanenta a faptelor noastre. Avem 0 incredibila abilitate de a Intretine In celalalt ceea ce nu e bine pentru noi. Pot sa-mi definesc ritmul realizarii unui proiect.. fie inchis intr-o dependenta de un viitor mereu nesigur sau amenintator. Pot duc~ gesturile pma la capat. ie~iri. Pot arata respect. Sa nu fiu nevoit sa dau socoteala despre ce gindesc sau simt. leglndu-le de ceva posibil. Pot reintroduce dsul. petrecerL. un timp am de pretios. umorul. Trecerea de la dorinta la proiect pare decisiva pentru 0 eventuala realizare. primul pas catre createa unei relatii. Cel care nu-~i este suficient sie~i noaptea. fericirea. Imi pot ingriji tinuta ~i starea. a cuvintelor. indulgent fata de corpul sau ~i fata de activitatile vitale (hrana. recompensa vin de undeva de sus . sa pun muzica. prin inscrierea dorintei intr-un act (ceea ce nu Inseamna punere in fapt). gasirea limitelor. sa-mi delimitez mai bine teritoriul. Sa ies. Libertatea inseamna sa ai posibilitatea sa alegi. Cind ma refuzi! $i eu inteleg $i accept Fara sa ma simt negat. trebuie sa se ocupe de noi . Luarea deciziei va definitiva calea catre realizare." Pot Invata sa traiesc mai mult In prezent. A fi un bun partener pentru sine inseamna a accepta sa fii tandru. sa-l critic . fie blocat sau pierdut intr-un trecut care ma urmare~te. Imi pot schimba optica ~i felul in care ma privesc dimineata in oglinda. M-A$ INTELEGE Partener mai bun pentru tine Insuti 283 cu temeri nerostite Cu sperante inmugurite. a modului de a trai Ii Impinge pe multi dintre noi sa nu existe dedt prin confirmarea sau aprobarea celuilalt. nu fac dedt sa-l denigrez. ~i nu In a~teptare. tatal meu. sa fac 0 baie.

Nu imi retrag iubirea fata de mine in cazulin care critic ceea ce fac sau ceea ce sint. intr-un univers inchis la orice schimb. ce simte. dar 9i a Ie limita." Privirea paterna are functie de reper. 0 chemare directa.lU trebuie sa distrug. ~i-mi raspund: «OK!» E distractiv diaIogul meu interior. imi intaresc . Nu 9tiu de ce imi vorbesc in engleza: «Drop comparison» (adica dara comparatii»).uta .. Daca in aceasta relatie. pot deveni un bun partener pentru mine. tranchilizanteIe. 9i poate cauta in el ce-i trebuie. ma construiesc. imi pun intrebarea: «De ce ti-e foame cu adevarat? De ce ti-e pofta . J. Existd doua atitudini fatd de viatd: 0 visezi sau a trdie$ti. sa 0 numesc. de exempIu. Se va juca de-a legaturile. de cite ari ma simt impinsa sa mai iau 0 partie. ma inspira. a Ie face sa te respecte. cautare (un act clar. ma fac sa ma simt prost cu mine insumi 9i cu ceialait. imi pun 0 interdictie. fara a Ie transforma aici 9i acum in regrete. pot doar sa 0 recunosc. atentie nediscriminata fata de mine. llni marchez drumul. am trait ceva bun 9i vital care a ramas TIl mine. neacordindu-Ie 0 putere nelimitata. d'ildura. Ma folosesc de "trucuri" interioare care ma. arnin unele satisfacpi in vederea altara mai mari. lnvat sa ma ghidez singur catre ceea ce-mi face bine. Renuntind la dependenta." Ne gindim la numeroasele somatizari ce sint urmarea vinoviijiei.. tutunul. mai sensibil9i. Ma pot autoriza o Rene Char Sa fii un tata bun ~i 0 mama buna pentru tine insuti Singurul lei in care nu ri$ti sa rnori de sete este sa devii izvor.alcoolul. ~i cultiv aceste relatii. sa maninc mai mult decit imi trebuie. ~i aceasta tocmai pentru a deveni mai deschis. fiecare i9i poate confirma ce este. deci. ca pe 0 parte. Va fi pe post de 9tafeta. Rectmosc ce e rau pentru mine. dorinta profunda (dincolo de caderea in bulimie) ma scute9te sa ma imbuib. Tandrete. devalorizarea sau angoasa sa celuilalt. mentin . bunavointa materna. acceptabila. . in relatie cu diferite aspecte din tine. adid'i sa nu ii mai caut in exteriorul meu.. mai atractiv.mumite exigente. mai viu.. A fi un bun parinte pentru propriile sentimente inseamna a Ie recunoa9te. Poate ca ar fi posibil sa propun 0 actiune cu scopul de a lnfrunta sau de a diminua aceasta nevoie. femeie ne scrie: "Astazi. a Ie asculta. a interdicjiilor. ). arice ar spune ceiIaiti. Evit sau Ie limitez pe cele care ma arunca in angoasa. A fi un bun partener pentru sine nu inseamna sa traie9ti in autosuficienta relaponala. ?» ~i simplul fapt de a-mi recunoa9te foamea reala (dincolo de cea aparenta). Accept sa fiu un tata bun 9i 0 mama buna pentru mine insumi. opusa celei indirecte." "Am invatat cu greu sa identific persoanele 9i situatiile care-mi fac bine. lmi dau a directie.i ma a:j. intelegere.. sa resping. Am dat un stoc de kilograme de ciocolata 9i de biscuiti pe care Ie inmagazinasem pentru poftele mele afective. disconfort. ma rap ortez Ia 0 scara de valori. 9i nu ca totalitate a vietii mele. impulsive sau neauzite) sau sa-mi accept singuratatea ca pe 0 secventa. motorul vital de care am nevoie. dincolo de satisfactia imediata pe care mi-ar aduce-o. a vedea mai clar 9i a te intelege mai bine. in suferinta. va transmite insatisfactia. somniferele. A9a cum fi:icea 0 femeie care spunea: "Cind ma surprind cazind pe panta devalorizarii 9i a compararii (altul e mai a9asau mai a9a dedt mine .. Acceptind sa recunoasdi faptul ca insatisfactia sau disconfortulii apartine. Invat sa elimin. ghidea:za 1j'. pentru a te cunoa9te mai bine. ~i daca aceasta dorinta nu e satisfacuta imediat. a fericirii. sa dau drumuIIa ce nu imi face bine. a miniei reprimate. a invata ceva din eIe. astazi disparuta.. lntr-un cuvint. Invatind sa recunosc 9i sa pastrez amintirea bineIui. nevoile sau sentimentele reale. ci sa intri in dialog. sa 0 primesc in loc sa 0 las sa se dezvolte sub forma nedeterminata a unei angoase a singuratatii. lmi asum 9i disting aspectul patern 9i matern al acestei relatii cu mine.284 DACA M-A? ASCULTA. a9a cum am facut in ani de indopare agresiva 9i nesanatoasa. in amaraciune. M-A? INTELEGE Partener mai bun pentru tine lusuti 285 tener.

trebuie . lata din ce cred eu ca erau adunate acele zece kilograme. Cu ce ti-am gre9it. in care in sfir~it am putut sa Ie arat 0 femeie care a trait 0 viata de femeie..irasproiectat-o :. " Aceste impuneri erau ca ni~te ordine teribile carora nu li se putea sustrage.ifamiliala... sa merit o astfel de fiiea?» Da. Accept :. in sflr:.. la fel cum pot fi 9i cuvintele intoarse. ! E 0 cifra importanta pentru mine. Am putut avea cu parintii mei 0 conversatie extraordinar de apropiata.. dar nu vreau sa ma opresc aiei. sa-~i incalce propriile ordine. cu cuvi. ~i cred ca am inceput sa port doliul iubirii. la 11 ani. care imi par intotdeauna bine ancorate in strafundul meu. Inainte. incredere tradaUi.. • Vinovatia de a-i fi spus fostului sot: «Nu te mai iubesc. Apoi am remarcat ca anul acesta nu am mai facut otita. ascunse ...286 DACA M-A$ ASCULTA. ! $i daca copilul meu a suferit din cauza asta la fel de mult ca dill cauza divortului parintilor . Of! iata 0 gramada de vinovatii. Poate ceva mai lent. se scarpina. cred doiam pierdut citeva kilograme de teama ~iingrijorare . care formau un amalgam de regrete.. trebuie sa fac aia.au fostcele ale gindului la «ce va spune lumea»." (Se refera la un viol prin care a trecut in copilarie. Vreau ca aceasta cifra sa creasea. mai ales pe creasta valurilor. multa vreme.. pe care ea le-a inteles. inteleg.de lunga tacere impusa de mama mea asupra faptului ea trupul meu a fost pingarit. 0 rana s-a inchis .. M-A$ INTELEGE Partener mai bun pentru tine insuti 287 (in sensul: sa devin autorul) sa fiu femeia sedueatoare sau senzuala. 0 viata de supunere fata de cel mai nemilos tiran: el fnsu?i. apoi mi-am cumparat 0 fusta. Astazi accept ca sint urmele fricii mele. cu corp de femeie.it. ale angoaselor mele negate. Zece kilograme! 0 povara data jos putin cite putin.catoare. imi arata deja de vreo trei ani ca are ceva pe fata. au cazut 9i kilogrameIe. negate. cea a iubitului meu. • Vinovatia de a 0 fi facut pe mama sa plinga adesea. m-am gindit ca n-am avut niciodata incredere in mama 9i cu ant mai mult n-am avut iricredere in «statutul de mama» .. care are astazi 6 ani. de a strica viata conjugala :.. • Vmovatia propriului corp.... Cind s-a hotarit sa abandoneze acel "trebuie".. $i daca aceasta dificultate de a fi mama (singura cu copilul) am proiectat-o :. cu care traiesc 9i care are trei copii. voi invata sa traiesc mai bine in compania mea. dupa cinci ani. trebuie sa fiu acolo. • Vinovatia de a strica 0 alta familie. M-am ucis .. Doamne. trebuie sa ma ridie. fara sa indraznesc sa spun. 0 urticarie rezistenta. fiecare dintre noi ~tia.. Imi face bine. Imi voi acorda timpul necesar ~i putin cite' putin ma voi debarasa de asta.» • Vinovatia de a desparti un copil de tatal sau... apasarea teribila a tuturor acelor "trebuie".. La inceput. . Zece . "lata-ma inveselita de ceva timp.. "lau cuno~tinta. care ciocaneau fiecare clipa a existentei sale. i~i face rani.. "Trebuiesa plec. de a ma defini. i9i lasa urme.i asupra fiicei mele . cele 70 de kilograme .ilas in urma vinovatia care ma sufoca.i mai ales «nu» .. o (mara ne-a descris descoperirile sale.nte mU9catoare. • Vinovatia de a-mi fi infruntat tatal.. $i uneori «sabotorul meu favorit» imi aminte~te ca e mereu in preajma. barbatul vulnerabil sau impetuos. de «a-l fi dezamagit». feroce 9i mama imi spunea: «Scuipi venin. cu siguranta am mai dat jos citeva kilograme ames tecate cu lacrimi. de a spune «da» .. $i in clipa in care mi-am putut imbrati~a tatal.) "Imi amintesc ca pe cind aveam 15 ani 0 agresam verbal." Un barbat obez a inteles greutatea greutatii sale. $i apoi au disparut partial acele kilograme care voiau sa-mi ascunda corpul de femeie fata de mine :.. legaturile care existau intre fiiea~i mama sa prin ea. A gasit greutatea naturala a corpului... dar tacea. linga barbatul iubit. cu zece kilograme mai putin in urma acestei con~tientizari din timpul ultimului stagiu. cuvintele pot fi mu. Julie. kilogramele in plus. tandrete brutalizata audisparut toate . ca lainceputul fiecarei veri .. In sfir~it. de a ma fi bucurat de asta..>i fata de ceilalti. cele ale dorintei de a ma exprima. amaraciune. Acum mai am de dat jos angoasele. prea devreme obiect al dorintei. E~ti 0 vipera. Dupa acest stagiu.

Traiti ea 9i cum ati fi singuri l?iacceptati sa va aHiturati celorlalti de Hecare data cind e posibil.despre aceasta legaturArespectuoasa. Legatura pe care 0 stabilesc intre diferitele aspecte ale persoanei mele. vei fi nefericita . dnd ma a~teptam mai putin . Sinteti deci responsabili de stima. Atunci nu ezitati. ceea ce nu inseamna ca sinteti responsabili de relatie. sa te plictise9ti de tine. nu ma mai las persecutat sau chinuit de un ideal de sine intangibil. pomind de la 0 idee proprie. ati uitat. Lou Andreas-Salome .. » Aceste predictii m-au inspaimintat foarte tare.. ci de acte relationale . pentru a va asigura 9i implini nevoile. Nu a9teptati raspunsul de la ) eelalalt. . $i a9a am trait pina de curind. largiti-va pereeptia. a carei dezvoltare e nesfir9ita. Mai devreme sau mai tirziu. punerea in relatie a opozitiilor. Sa accep!i sa fii un partener mai bun pentru tine insu!i Sinteti la baza tuturor relatiilor voastre. Sint diferit 9i distinct de tot ce ma inconjoara. Mline e prima zi a vietH mele viitoare.288 DACA M-A$ ASCULTA. Sa-ti traie9ti 9i sa-ti pastrezi dorinta sexuala in loc s-o omori prin diverse mijloace. Sa cultivam arta epicurienilor." A H un tata bun pentru sine inseamna sa nu la~. Viata va va rasplati insutit. fiti un bun partener pentru voL . Navigind asHel intre bunavointa 9i exigente. Sinteti responsabili 9i de posibila imbunatiWre a relatiilor. Nu produeeti nimic ee nu ati putea rezolva. devenind ceea ce percepe el despre tine. Imi recunosc limitele. Vei plati in viata.. ca aveau sa-mi cada in cap intr-o zi. remcep sa ma iubesc 9i sa-I iubesc pe cei din jur (era ~i timpul dupa atitia ani). Sa-ti pastrezi dorintele ~i visurile fara a Ie pierde in dezamagirea insatisfactiilor. aseultati-va tdiirea. creapie. Priviti-i pe ceilalti ca pe nil?te cadouri.... Puneti-va intrebari. Astazi. A Hun mai bun partener pentru sine inseamna sa inveti sa identifici rapid factorii de sabotaj din tine. $i incredeti-va in imprevizibilul din voi. mai ales com paratia care te descalifica. con9tient de mine. ehiar dad\. Prea adesea lasiitn sa se infrunte in noi. pentru a va lini9ti temerile 9i a va cocololJi panica. Aveti grija de voi eu adevarat in Hecare zi.. fmiidaci11l1rii profimde fn adfneul original' 9i insondabil. Ma des copar ca ofiinta in expansiune.. transferul prin care iti insuge9ti judecata altuia.. a elementelor antagonice. $i Ie a~teptam permanent. cape ni9te cadouri care va imbogatesc viata. Ceea ce nu inseamna in centrul. iubirea. Nu e yorba de acte de vointa.. 289 Multi mi-au spus: «0 sa regreti.ipe mline ce poti face azi . sint singur cu viata mea unica9i astazi. 9i atunci m-am gindit sa va scriu pentru a va povesti despre reconcilierea cu mine insami. sa se razboiasca aspecte opuse ale fiintei noastre. Aveam impresia ca trebuia sa-mi plaiesc scump aceste obligatii. Sa degustam in loc sa consumam.. Experimentati ereind realul dineolo de convingeri. intre fatete ale personalitatii mele este un act de reuniHcare... Ajungem la Ull plmct fn care experienta il1dividualii se aliiturii celei a gcneratiilor anterioare. aici imi gasesc sursa vietH. M-A$ INTELEGE Partener mai bun pentru tine Insuti Cfnd fiecare gest devine opera de arta... binevoitoare pe care 0 pot stabili cu mine insumi. Indrazniti sa va definiti lJipunctati diferenta emd celalalt ineearca sa va defineasea . ci sa fii un prost partener pentru tine . cu partea cea mai calda din mine. sueeesiunii infinite de fiinte vii. care ~tiau sa-9i limiteze 9i sa-9i amine placerea. :?imai mult. respectul pe care vi Ie aduceti. nu pierd din vedere scopul care mi se pare cel mai important. Nu mai contati pe ceUilalt sa-lJiasume raspunderea pentru voi. cu acea nesiguranta stimulatoare data de senzatia ca nimic nu a fast obtinut sau incheiat. Devin mai exigent cu calitatea relatiilor care imi fac bine. Nu-mi pot gasi unitatea dedt in mine.i extraordinari .. Aveti sarcina 9i placerea infloririi lJia fericirii voastre... rau lucru in singuraiate nu e sa Hi singur. Cel mai. Meditatia ne permite sa regasim unitatea prin apropierea. Sinteti unici ~.

la rindul nostru. deei in eautare. "La birou. Cind ceUilalt ne define~te Mare parte din dificultatile relationale din viata adulta se bazeaza pe faptul ca ne lasam definiti de celalalt :. creativitatii.icomentariile entuziaste se refera la trecatoarele pe care Ie vede pe fereastra: «Ai vazut-o? Ce eleganta! Imi place acest stil.isa ma primeaSca in hol. Ca:.. sa-mi spuna eel putin «buna ziua»".." .. Dezvoltarea in sensul cre:.Diferentierea 291 "Cind vine.. ma a:. A$teptarile nerostite sint cele mai disperate. tatal tau are dreptate .tept sa fiu recunoscuta de colegul meu drept 0 femeie atractiva. chiar daca nu vreau mai mult de am...te de la necesitatea de diferentiere :.terii.iincercam.iel face la fel in ce ma prive:....iscapare din repetitie porne:..$tii. " .te.." Diferentierea .. agatarea incrineenata $i disperata de persoana ce simbalizeaza aeeasta legatura.. Dar toate remarcile :. incepind eel mai adesea prin dependenta psihologica :... psihica:. rupt. care devine mai nrziu emojionala.tirile.urinta cum ar trebui sa se comporte celalalt fata de mine... de unde $i angoasa $i intaleranta fata de aceasta legatura. trecem de la 0 autonomie cosmica1la dependenta umana. dependent..ispune el. :. A fi dependent inseamna a te simti legat intr-a maniera incerta printr-a legatura care s-ar putea desfaee.iafectiva fata de parinji. orice schimbare :.i cum aceste prime relatii semnificative ne-ar servi drept model. 1 Omul nU-$i mai aminte$te originea sa diviniL Nascindu-se e despartit. mama ta are dreptate. Misticii eauta fuziunea eu intregul pentru a-$i regasi independenta. cu ant sint mai liberi. prosperitatii. drept schite pentru scenarii de viata pe care ne multumim sa Ie rejucam :.i relajionala.isa Ie reactualizam. Imi imaginez cu u:..ide definire. $i eu cit sint mai "supu$i" (discipoli).»" .. sa-l inchidem pe celalalt in definitia noastra..$tii. deschizind televizorul. i:. "Cind sosesc. ar putea sa iasa din bucatarie :. ar putea sa treaca prin bucatarie sa ma intrebe ce fac inainte sa priveasca :. Paradox: fetusul nedespartit este independent. Nasdndu-ne.

292 DACA M-A$ ASCUL:TA. prinrefuzul sau sau lipsa de dorinta.. bulbuci care anima mi:.te relatia noastra de azi. A te diferen!ia Progresul inseamna separare.'. ca se temea de ce aveam sa spun despre el ~i ca i-a parut rau ca nu i-am spus nimic despre ce insemnase pentru mine aceasta terapie. Ea te iube~te ~i. alimentafi de seva viefii. II pot accepta ca pe ceva care intare:." Multe fraze incep cu 0 definitie a celuilalt." "N-ar trebui sa-ti pari:ise~tisotia. . ".. Poate di pastrez din copilarie convingerea ca celalalt ~tie mai bine de ce am nevoie.ipoate enunta pozitia: "Accept cadoul fara a ma simti 1egat.. $i nu e acela:. care ascunde emotia reala. Sa ie~im din temerile lor. Am ajuns sa considedim viata ca pe 0 succesiune de na:.. Nelasam definiti cel maiadesea printr-o modalitate simp1a: reactia (a reactiona nu inseamna a actiona) celuilalt. ~i apoi de c~l a1 tatalui.0 vei pastra intotdeauna") ca pe 0 asigurare a perenitatii relatiei. din na$tere In na$tere. 0 confuzie intre el ~inoi.Nu ai chef sa . • "Nu crezi ca.£elne Uisam definiti de reactia ce1uilalt. din deceptiile :..imerge tot anu1 pentru a lega anotimpurile intre ele.teri. ~i sper ca ai s-o pastrezi intotdeauna.. deoarece fiecare considera ca sint de la sine intelese. "Iti ofer aceasta carte...itidin pintecelemamei. Evident. de altfel.. definirea pe care 0 dam unei situatii. Persoana care accepta cadoul i:.iofran dele sint ca ni~te bule de oxigen care purifica apa unei fintini. ca nu ai s-o dai copiilor:" Ea ar trebui sa refuze un asemenea cadou...tide acord ca . De altfel. Odata ie:. Reactia este un comportament-ecran. A~adat~am evitat sa-i vorbesc despre descoperirile mele. Nevoia de a fi recunoscuti :.. Astfel. "Cind m-am dus la psmoterapie.. 0 carte sau un obiect oferit scapa de sub controlul ce1ui care 11ofera.." "Cind nu vrei sa facem dragoste. Persoana care accepta 0 asemenea ofranda se angajeaza implicit..carea apei..iaprobati e atit de puternica." Ast." .. trebuie apoi sa ne diferentiem de copilul ei imaginar. M-A$ INTELEGE Diferentierea 293 A~teptarile sint tacute. fncepem s~ trifim... " Viafa este 0 succesiune de lw$teri. sotul meu ~i-a luat un aer zeflemitor fata de ceea ce e1 numea «scarpinatul in buric». mi-o ~i spune: "Ar trebui sa te duci mai putin la acest grup de studii de hinduism ~i sa fii mai cu picioarele pe pamint.ilucru cu parasirea sau pierderea. Ani mai tirziu. dorintele.. Incerdim astfel sa obtinem aproba~ea celuilalt inca inainte de a ne enunta parerea sau dorinta. Efort~l se continua $i se repeta: personaje1e care ne iubesc vor sa ne faca sa intram in temeriIe. nu-ti dai voie sa fii 0 fiinta intreaga. din dorinte1e." Darurile :. iar celalalt trebuie sa'reactioneze "spontan". ". Curge de 1a est 1avest ca sa insoteasG~ mersu1 soare1ui :. ~i tu 0 iube~ti. mi-a spus ca se simtea gelos.imitologiile lor persona1e. putem intelege sensu1 daru1ui (. sa-ti faci alti prieteni. inclt ne sacrificam adesea pozitia. prin atitudinea sa. nu se rostesc. • "E:. un obiect. mito1ogiile lor personale. ". Mi-am instalat 0 fintina in casa pentru a face tacerea sa vibreze.

. Cit timp ne ia sa descoperim $i . ci ataca punctul de vedere al celuilalt. Inceardi sa-i modifice dorinta. la raspuns. . atribuindu-i intentii: "Nu te ginde$ti la mine.. aceea de a nU-$i dori in acest moment un al doilea copil? Ar fi putut sa asculte ce insemna aceasta dorinta pentru sotul ei." lar el. Ne intrebam daca nu e 0 modalitate occidentala de a prefera o-pozitia a-pozitiei. pentru a nu-llasa sa te ateze acolo unde vrea el. . Oare ne simtim mai bine luptind dedt daruind? Aceasta dinamica pare sustinuta de doua pozitii-feti~. "La frontiera.. $i diferentele. evantaiul supunerii e larg.. $i-ar fi putut comunica unul altuia pozitiile diferite. de confruntare ~ide ie~ire din starea de supunere sau de opozitie." Atunci ea a sa incerce sa-l defineasdi. distinct. sa implinesc). aceasta declan$eaza la celalalt opozitia ~i a tentativa de a-I face pe partener sa-~i paraseasca pozitia proprie. am descoperit ca mi-am uitat pa~aportul. interactiunile umane ajung la aceste doua pozitii relationale. $i am inteles ca nu voiam sa fac acest voiaj in strainatate . Evantaiul opozitiei este la fel de larg ~i subtil. pentru a nu ne lasa inchi~i in perceptiile celuilalt. sa raspund. cererea.Mi-a$ dori un al doilea copil. de prioritatile ei. incercare de a te recunoa~te un altul.. " "Imi spusese ca nu voia copii ~ieu i1ascultam. Indoiala sau incertitudinea invita la lini~tire.. adica de rise. la faptul ca ma tern de na$tere. spune el..Dar nu-ti dai seama. la dorinta mea de a-mi relua activitatea. in cea mai mare parte. nu ma costa nimic sa accept!".294 DACA M-A$ ASCULTA.. Orice demers in vederea dezvoltarii personale rezulta din posibilitatea de afirmare. "acordu Intre "IntelegereU Limbajul curent creeaza a confuzie intre intelegere (inteleg dorinta ta. schimbului. Implicit sau explicit. Intr-o punere in comun. nevoia) $i acord (sint de acord sa satisfac. E$ti egoist. fiecare e confruntat cu pragurile sale de toleranta. deja avem greutati! Asta ne-ar complica viata . ar fi putut comunica asupra a ceea ce nu aveau in comun. merge de la pseudoacceptare ("A. Am remarcat ca orice propunere de dialog prin apozitie i se pare insuportabila celuilalt. certitudinea ~i mdoia/a. Am remarcat ca. de a mit defini a~a cum sfnt ~i cum simt. Comunicarea ramine a incercare $i a placere de a accepta sa pui in com un. atunci cind unul dintre parteneri adopta 0 pozitie clara." Ce 0 impiedica pe aceasta femeie: • Sa recunoasca dorinta celuilalt? • Sa adopte ea insa$i 0 pozitie. care vrea sa-$i mentinii pozitia. M-A$ INTELEGE Diferentierea 295 Existenta e aceasta mi~care. de exemplu. mergind de la sabotajul con~tient la eel incon~tient. Ar fi putut sa-l faca sa inteleaga ca pentru ea acest copil insemna a renuntare $i sa-i vorbeasca. ca m-am trezit insarcinata. cu zonele de nerabdare. pentru a 0 transforma intr-o reactie de opozitie. folosind un contraceptiv.. pe linga punctele de vedere comune. "Daca lui ii face placere!") sau de la falsa adeziune (care nu ma angajeaza cu adevarat) pina la instrainarea de propriile mele pozitii. Intre certitudine ~i incertitudine exista loc de incredere. continua: "Am spus doar ca dorinta mea ar fi sa avem un al doilea copil. conflict ~i chiar dorinta de a-I distruge. . cu prapastiile dintre dorinte $i temeri. Distinctia si . Certitudinea inchide u$a dialogului." Opozitia se poate exprima prin refuz deschis sau voalat. E nevoie de tenacitate pentru a lua pozitie ~i a rezista tentativelor celuilalt de a te defini. de a-I suprima pe celalalt. " Ea nu adopta a pozitie. lmi asum riscu/ de a mit oferi. ca un disc stricat. repetii: "Dorinta mea e sa avem un al doilea copil. care dezvolta ~i restimuleaza comportamente de opozitie pentru a "suprima" ~i a anula adoptarea unei pozitii de catre tine. fuga. de~i aveam sterilet. Intr-un cuplu. $i el. $i apoi nu ~tiu ce s-a intimplat.

opozitie sau diferentiere. liu va didea in cape ana acestui decaIaj dintre ceea ce spune ~i ceea ce se intelege. 5int chiar proste~ti. 0 buna comunicare inseamna sa te pui de acord.. adolescentul i~i va mentine atitudinea ~i i~i va urma proiectul./f Daca. Aud adesea: "Nu pot comunica cu el (ea)"./I "Nu inteleg de ce-i plac filmele de groaza! Sta dteodata pina la 1 noaptea. ce gase~ti la el?" ~i nu descopera ceea ce vede. "Inteleg doitu ai chef sa facem dragoste. Oar eu in seara asta sint prea ocupat. se leaga de indoieli. dorinta personala de a-~i lua micul dejun in lini~te. Nu este important ce prive~te el (ce e in exterior). 50tul m-a intrebat . nu avem aceea~i parere.Oar ce nu e in ordine cu noi? raspund parintii. "A.296 DACA M-A? ASCULTA. ce am paW." Pentru cei mai multi. ci sa Ie asculte fara mine ~i fara sa se simta ofensaL" In acest exemplu. Este cazul mai ales al celor legate de confirmarea sau aprobarea celuilalL "Zi-mi ca e~ti de acord cu mine. Daca i-ati fi vazut fatal Dupa aceea.Am chef sa plec singur in vacanta. spune un adolescent. A-i imprumuta celuilait dorinta sau a te simti riinit de comportamentul autonom al celuilait sUi la baza multor neintelegeri. Celalalt 1iimprumuta 0 intentie de respingere. nu depinde de tine. sa te intelegi. cum da de inteles expresia "ne-am inteles".. atadi: "De ce te uiti.. pentru ca ~tirile imi spargeau urechile. ci ceea ce vede. ca am facut bine. toti avem a~teptari bazate pe mitologii. ~i cind cer precizari. putin doritor.. sa nu existe discordanta. descopar ca ar trebui spus mai degraba: "Nu sintem de acord. " Distinc!ia intre inten!ii ~i reac!ii "Mi s-a intimplat intr-o dimineata sa-mi iau farfuria cu micul dejun ~i sa ma due sa maninc in camera de aliituri." Aceste cuvinte fac mai putin rau dedt sa intorci spatele sau sa refuzi. Intentiile imprumutate celuilalt reflecta temerile noastre. Lui nu i-a placut ~i mie mi s-a parut extraordinar." Ea cere. Acesta e sentimentul meu. critica sau cerere. I-am raspuns bine dispusa ca dimineata am nevoie de calm ~i ca nu mi-ar face bine sa ramin acolo unde ma simt agresata." "Spune-midi am dreptate sa cred asta. dar nu neaparat realizata. ceea ce simte el. in ce prive~te comunicarea. femeia i~i respecta ritmul. ca sa urmareasca efectele acelea stupide. ce simte.m chef sa pIcc singur . a facut it} a~a felinclt sa Ie urmareasca dt mai putin sau se scuza: «In lume se petree lucruri importante!» Nu mi-ar place a sa renunte la ~tirile care n intereseaza." "Nu pot vorbi cu el despre filmul asta. cee in interiorullui. sentimente de devalorizare sau de persecutie. obosit. . M-A? INTELEGE Diferentierea 297 sa acceptam ca a comunica nu inseamna a te pune de acord. fiN-am spus ca nu e . Grice dorin/a este prim ita.

. /I .imai ales am inteles ca aceste convingeri erau importante pentru ea..ti pretul eu care mi-am cucerit libertatea de a gindi. modul de viata diferit. nevoia deconsens creeaza infruntarea. de a fi acceptat in unicitatea ta. ca mine.. moravurile sau nopunea de cuplu au evoluat... Vreau sa recuno:. ca 0 mama prea ingaduitoare :. "De ani de zile eram in conflict cu mama pe tema fiicelor mele. Vreau sa plec in Corsica in jur de 30 iulie. eu :. Marea teama de confruntarea unor pozitii diferite este legata de dificultatile de separare din fiecare.298 DACA M-A$ ASCULTA..ica ~i Ie putea pastra fara ca eu sa incerc sa i Ie distrug. dorintade acord. sa ai grija de corpul tau. Intotdeauna am suferit de pe urma intolerantei tale . e un pacat. tare mi-a:.i nu de opozitie.i care erau in cautarea unei profesii sau a unui loc de munca .Mai bine ai fi divortat. » Ani de zile intilnirile noastre au fost viciate de aceste infruntari./I In confruntare.te pe parinp. in zilele noastre . in conditiile in care sin tern atit de diferiti. Era dezorientata.ilupta dintre noi a incetat. sa inteleg ca atunci cind sotul meu imi spunea «Vreau sa fiu singur». confirmarea punctului sau de vedere pi definirea propriu1ui punct de vedere .ti~ocata datorita convingerii tale ca a trai in concubinaj nu e bine. E mai putin ipocrit. fii cum vreau eu/l) se incarca la rindullor de cereri nebune~ti in ce-i prive:.» Nu am mai vrut sa 0 conving de faptul ca tinerii de azi. de:.. Ce ne-ar putea reuni? Ce ne-ar putea aduce la un loc ~i tine impreuna? Oar poate ca e tocmai placerea de a fi impreuna.. Ama confrunta inseamna a dezbate ceva fara sa vreau sa-l reduc pe celalalt la pozitia sau la convingerile mele. printr-o poreda:. Ajungem leranti· 1aparadoxul de a cere toleranfa aratfndu-ne into- "Convingerile tale religioase te inchid ~i iti sufoca viata.. de tinuta .:. ci ca vreau sa merg singur in vacanta.. Ai ramas eu mama.. bucuria de a fi tu insuti... spune 0 tinara.. refuzind in acela:.itimp sa recunoasca valorile parintilor lor. ca tinea la ele :.dori sa te ocupi mai mult de tine. Eu masimteam atacata.ti asta. mai ales fiindca nu putea pune 0 eticheta: «logodnic» sau un reper: «e om de afaceri sau inginer» asupra aces tor tineri identificati doar printr-un prenume sau.inu 0 suportai. Teama de a descoperi ce ne-ar putea reuni.tiam. M-A$ INTELEGE Diferentierea 299 bine cu vot. criticata. Era scandalizata ca ele traiesc in concubinaj sau ca i~i schimba iubitii. mai diu. nu era 0 critica sau un atac la adresa mea. Am acceptat in sinea mea ca mama are convingeri diferite de ale mele :. Inteleg ca nu crezi in asta. Atatam opinia saudorinta celuilalt in speranta ca 0 yom distruge ~i 0 yom inlocui cu un punct de vedere asemanator cu al nostru: /IN-ar trebui sa-ti dore:...ifaceam totul pentru a 0 convinge pe mama: «Timpurile s-au schimbat../I /lMi-au luat ani buni. pina in ziua in care i-am spus: «Oa./I infruntarea sau confruntarea In mod paradoxal... doua puncte de vedere sint puse unullinga celalaltintr-o dinamica de apozitie.." Multi copii deveniti adulti Ie cer astfel parintilor sa Ie recunoasca valorile personale. Cite suferinfe pi cheltuiala de energie ar fi evitate printr-un demel's simplu: recunoapterea convingerii ce1uilalt.. Copiii care au fost supu~i unor ceririte multiple de schimbare de-a lungul vietii (/lfii altfel.. tata. trebuie sa-l recunopti pe ceWalt. "Mama. Am refuzat sa ma simt invinovatita :./I Pentru a fi recunoscut. e:.

care s-ar putea bloca. 0 lamure$te. Bineinteles. se poate ajunge la renuntare. de conflict.300 DACA M-A$ ASCULTA./I Pozitia pe care 0 mentinem $i 0 reafirmam rezistind tentativelor de definire de catre celalalt e puternica. frustrari continua sa transpire. Cind vorbim despre aceste lucruri in sesiunile de formare din intreprinderi sau la diverse locuri de munca. a cumpara 0 casa. Pot adopta patru pozitii posibile fata de un proiect care ma implica: • aderare fara rezerve. a punctelor de vedere $i a dorintelor ramin mizele esentiale ale relatiilor vii. eompetenta se exercita eu mai mult entuziasm $i eficienta. sa se intrevada prin comportamente pentru a-$i gasi reparatia. cind pozipile divergente se refera la un proiect sau teritoriu comun (aavea un copil. vedem ca relapile se schimba total. nu mai avem interlocutor $i schimbul nu mai este posibil.. • "Renunt la vacantele in comun. la ceva din intimitatea noastra. zo~de imaturitate care fac ca in fata anumitor cuvinte sau comportamente sa simtim o inveninare sau 0 rana care ne lasa fara cuvinte. mai puternica dedt opozipa. Aceste puncte sint legate de lipsurile din trecut. tu $i mama. M-A$ INTELEGE Diferentierea 301 "Tata. nu trebuie sa reprezinte scopul final al oricarui schimb. bazat pe evolutia noastra.blocaj care va persista in relapile apropiate timp de mai'multe luni?" Da. refuzurile? Trebuie sa-mi reperez pragurile de ~pteranta $i de vulnerabilitate. $i atunci va trebui sa-mi gestionez frustrarile. care consta in a-I ataca pe celalalt printr-o dezbatere in contradictoriu. de repetitiile pe care Ie intrepn sau defalsele certitudini care ma constring $i ma instraineaza in ciuda mea. se rididi valuri de proteste. sa lucrezi mai putin. umilinte. • lipsa de adeziune ("Nu conta pe colaborarea $i resurseIe mele"). cel mai greu e sa $tiu ce vreau: • Care sint prioritatile mele printre dorintele multiple? • Care sint temerile. .a-I face sa dispara sau pina la a-I distruge ca fiinta distincta. in urma carora am pastrat mai mult sau mai putin con$tient dorinta de implinire.diversificata.1. Daca acceptam sa ne dam osteneala de a aplica principiul confruntarii. a reorganiza 0 firma. declan$ind asHelo drama $i UI). limitele." Cautarea unui acord. a celuilalt. Cite e$ecuri. aceasta aspiratie de a ma defini intllne$te diferite obstacole. nevoile./I • "Renunt la aceasta colaborare. sa ie$iti mai des impreuna. resursele. chiar daca uneori e importanta. justificarea sau realizarea? Ani mai tlrziu vor erupe intr-o relatie fara a avea vreo legatura cu situatia propusa de celalalt. se sprijina $i se intaresc prin situatii neincheiate. Daca-l "reducem/l pe celalalt pina la.. Innlnirea.. Clarificind pozitii ireconciliabile. confruntarea nu rezolva problema. Toti avem puncte slabe. Aceasta permite $i dinamizarea permanenta a relatiilor." • "Renunt la aceasta relatie in care nu ma simt bine. • pozipe contrara ("Voi face tot posibilul sa impiedic aceasta") . de a-I transforma intr-o metoda reaM de colaborare posibila . lICe m-a apucat in timpul mesei sa-mi iau iubita deoparte in mod agresiv ca sa-i imput un comportament sau 0 imagine in care nu se recunoa$te $i care a ranit-o pentru tot restul serii. legate de zonele mele de umbra.. recunoscuta -. mai ales ereativitatea. A$ vrea sa fii alHel. critici nemiloase de respingerein masa. a~ vrea sa bei mai putin. a stabili un anumit mod de viata).?/I "De ce simt nevoia sa fac aluzie la 0 reuniune de familie.. mai ales. • aderare cu rezerve. imparta$irea. Definirea sinelui Cind nu ma mai las definit de celalalt. tata. actualizata 1. permite identificarea pozitiei fiecaruia. confruntarea ideilor. inchista in rutina zilnidL Grice relatie vie poarta in ea propriul sfir$it. pe schimbarea necesara $i eliberatoare.

adica sa accept sa ma confrunt direct cu emotiile mele ~i. la fel cum tristetea poate acoperi ~i ascunde agresivitatea. Sa te cuno~ti pe tine. de imagini de sine. deci. in loc sa ma indoiesc de el. Apoi se instaleaza un sistem. iar mie mi-ar fi ru~ine sa mai cer ca atunci cind eram Recunoscindu-mi din ce in ce mai rapid sentimentele in succesiunea de senzatii. sa adopti 0 pozi}ie. e u~or sa-ti recuno~ti adevaratele sentimente. Sentimentele sint copii fragili ?i puternici in acela?i timp. E un lucru nou. care au nevoie de ingrijiri constante. "N-aveam de gind sa-i vorbesc despre bani intr-un asemenea moment ~i sa-i amintesc de promisiunea de a-mi da ~i mie aceea~i suma pe care i-o dad use ~i fratelui meu pentru a se instala. Intr-un cuplu. Pastreaza un ochi de veghe asupra interiorului tau. Astazi a murit. un curaj fenomenal." Sa te schimbi inseamna sa treci dincolo de acceptarea a ceea ce se ascunde in spatele propriului ectan de aparare. imi dau seama ca ceea ce mi se parea un conflict exterior se reduce la unul interior. nevoile de distanta ~i de apropiere ale partenerilor sint in general asemanatoare inainte ca ei sa se intllneasca. "Am invatat sa nu arat niciodata baietelul care traie?te ?i plinge in mine. da-i voie sa mearga mai departe. sa fac ceva cu ele. ma pot ocupa mai bine de mine. Durerea se poate imbraca in minie sau resentiment. astfel'indt unul pare sa-~i doreasca apropierea. vom intelege mai bine sentimentul care ne sustine sau resentimentul care ne sufoca. acum aleg eu. sa apreciez sau sa refuz. In loc sa-l acuz pe celalalt." Cind nu-l mai fac pe celalalt responsabil de ceea ce nu merge la mine. sa-mi spuna cum sa fiu." "Cred ca acel copila~ violent ~i disperat ascuns in spatele adultului inteligent ~i competent care sint se exprima prin ironia mea. Ascultindu-Ie eu atentie. de protectie sau de teama. Nu . "Lasam in grija celuilalt sa aleaga pentru mine. cu schimbarile. Asta-mi da 0 forta creatoare incredibila. care repartizeaza exprimarea nevoilor intre cei doi. de protectii rigide. distanta. Conflictul interior al fiecaruia se traie~te astfelin exterior intr-o maniera repetitiva. la 0 nehotarire. Nimeni nu mai vorbe~te despre asta. pot alege. Uneori inca-mi doresc ca celalalt sa propuna totul. de convingeri.M-A~ lNTELEGE Diferentierea 303 Dincolo de aceste riscuri ?i obstacole. e greu sa ma definesc. sa ma irosesc chinuindu-l. cu constantele tale e un ve~nic ~antier in lucru. trebuie sa incerci totu?i sa te define?ti. pot incerca sa gestionez mai bine ceea ce declan~eaza. iar celalalt. Exilam in spatele unor sentimente frumoase emotii considerate de catre noi inacceptabile sau considerate astfel in mediile noastre de origine. Sint adesea ascunse in spatele unor ecrane de supravietuire. ce sa simt.302 DACA M-A~ ASCULTA.

m-a atacat din nou: «Eu nu-ti cer sa verifici nivelul uleiului din ma:. . Dar in acela:. cu temerile.teptarile celorlalti. in timp ce luam masa: «Nu e solnita pe masa.i ma revolt ca Ieindeplinesc in totalitate." Astfel..amentului :. Rezolva conflictul intern :." . Nu vreau sa ma ocup de toate . mai ales la inceput. de a:. daca apare 0 noua propunere neprevazuta. Am putea spune ca totul e adevarat. a ceea ce voi trai in compania celuilalt. sa-i imp un acestuia alegeri false.. $i intr-adevar. cu resursele:.i cum sistemul de relatii apropiate s-ar simti amenintat..noua in~ine. pentru ca ~i sentimentele se pot impaca mai bine prin alaturare dedt prin opozitie.. adesea pare mai simplu sa te la.iopusul ar fi adevarat. Simt nevoia .icererile celuilalt detine 0 functie proprie in economia dinamidi personale. Inainte de a negocia cu celalalt. sa realizeze dorinta noastra? Cind ceUilalt se opune schimbarii Autodefinirea prin diferentiere se va lovi de rezistente incredibile din partea celor din jur..i timp sint tentat sa fac 0 vizita unui prieten care m-a invitat la el. a inceput in ziua in care sotul meu a spus.. Oricare ar fi dedzia mea. uimit. ." "E:. Autodefinirea este 0 incercare de a aduce lumina in haosuI propriilor dorinte.. sdipind astfel de contradictia mea.Diferen- ... Eram considerat egoist de fiecare data dnd imi ceream partea mea sau sa mi se dea la fel ca fratilor mei.. nid piper. adica sa renuntam la alte alegeri posibile. M-A$ tNTELEGE Diferentierea 305 copil. pentru ca ni se pare fals. am doua dorinte contradictorii de a-mi petrece seara. care imi va perturba fie singuratatea.d imi doresc sa fiu singur..» Am continuat sa marunc. S-a simtit nedreptatit. "Eu sau studiile. sa-ti gase:.Te iubesc :.ti un serviciu stabil. facindu-le sa treadi numai de 0 parte. daca nu renunt complet la cealalta dorinta. Ma vazuse atit de des ridicindu-ma in graM :. nesigur pe valorile sale.ina!»" Sentimentul de nedreptate e uneori am de putemic.... pe care n-am ~tiut s-o recunosc. El era nemultumit." "Daca nu te porti mai frumos. Ai putea sa te hotara:.. Ai vazut ca nu e nici sare. Ca :.ia a~teptarilor? Ezitam sa ne spunem asta chiar ~i . De aceea. Dar :.iin acest caz ramineo urma de otrava in relatie: e dorinta mea. ma grabesc sa 0 accept. ilimping pe celalalt sa ia in locul meu 0 decizie pe care eu nu 0 pot lua .i cu limi- tele mele.. . de a pune capat acestei vieti de dependenta care ma apasa. risc sa las alegerea in miinile celuilalt.iscuzindu-ma ca am uitat. ca un fel de parazit. ne poveste:. De pilda. De dte ori nu incerdim sa-l facem pe celalalt sa ia 0 decizie in locul nostru.. pe care n-am putut nici macar sa 0 enunt pentru mine. » Mai tirziu..te 0 femeie casatorita de 12 ani. A murmurat: «Eu lucrez toata ziua. ea va ramine aco10 ca 0 nostalgie." De dte ori ura nu exprima in realitate profunzimea ata:.ti in aHa parte.... intr-o forma In general pasiva.304 DACA M-A$ ASCULTA. Fara asta..ite detest. pentru ca iese din schema o15i:..tisingur. mai mica sau mai mare." Aceasta acceptare de a te Uisa definit de dorintele :.nuita.tidestul de mare sa locuie:." "Te inteleg :. nu aleg cu adevarat.0 termini cu bautura sau plec.d determinat de dorintele. in loc sa traie:.. incH intreaga relatie pare sa se clatine in urma unei fraze ca aceea care poate provoca replici dure. eu dorintele....ti aid. Ne face sa alegem... te trimit la intemat. aceea de a-I da afara. Aceasta pseudoacceptare se va manifesta involuntar printr-o sabotare.. "Revolutia din relatiile mele. fie intilnirea. sa exprime alegerea noastra.. invinovatiri de a violenta nemaipomenita.iinconsecventa." Jti accept cererile :. Adesea.» La care am raspuns: «Da. Oar :.ti sa locuie:. de nevoile. de la cea mai mare contradictie la cea mai mare incoerenta.isint furios. trebuie sa negociez cu mine insumi.

" Aeest exemplu ilustreaza. Eram ~ocata de faptul ea aeeeptase acest «diagnostic». ii place sa-i intilneasea. ca (eu) facusem 0 gre~eaUi casatorindu-ma eu el ~i ca trebuia sa-l parasese pentru binele ~i prosperitatea lui viitoare.. -. am refuzat sa eontinuu. Regasim aeest proces in aderarea la "secte" a neofitilor de arice virsta. e adevarat. tensiuni. Cind pozitiile fiecaruia sint bine aceeptate. Ace~tia din urma ne asociaza cu ni~te guru periculo~i. ierarhizare. instinctoterapia. Dupa 0 luna. ii spusesera ca nu eram femeia potrivita. mereu acela~i 11 define~te pe celalalt. sub forma unor secte in care nu mai e loc de sehimb sau de iniparta~ire.. au tendinta sa-~i prezinte descoperirea. vazind 0 poza de-a mea. Darapare 0 problema cind unul i$i sehimba pozitiain relatie ~i nu mai accepta sa se lase definit de celalalt. de ce nu? Cel ce incearca sa se afirme astfel traie$te 0 sfi~iere interioara pe care trebuie s-o lnfrunte in singuratate ~i uneori cu disperare. profesionala sau dintre prieteni.. Vrea sa-~i mentina pozitia. impunindu-~i noua credinta.. A~adar.. » «Ma pot afirma in alte domenii.»" Analizind comportamentele zilnice din viata conjugala. intr-o forma aproape caricaturala. sa ma preoeupe psihomorf010gia. »" $i apoi se spera in reciprocitate... Astfel. "Simt nevoia sa ma afirm." El ezita.. Punctele nevralgice ale relatiilor familiale se manifesta prin lueruri mici din viata cotidiana: alimentatie. impartirea sarcinilor. M-a pus sa citese carti. am perceput-o ea rasista. daea nu chiar inchizitori. 0 sa faca 0 drama? Se va simti atacat pentru un lucru atit de neinsemnat? . A vrut ca imediat sa ma inscriu ~i eu. :rnentinute de 0 parte ~i de cealalta. e Jiber.Nu erai de gasit 1}i ~tiu ca-ti place sa-i intilne:. el a intrat la acest institut de cercetare a sinelui. Este yorba despre prozelitismul aecentuat al anumitor persoane care. vor sa devina predicatori. deseoperind sau avind revelatia unei cai in viata. constatam ca intotdeauna exista un dominator. Nu e grav . fIe bine" pentru fiecare... el. contacte sociale. ca 0 atingere insuportabila adusa valorilor sau sistemului sau de referinta. dar are nevoie ~i de aprobare. entuziasmul cu 0 violenta relationala care ii blocheaza ~i ii face pe ceilalti sa reactioneze . Nu ma deranjeaza atit de tare .«Ma las definit in anumite domenii ~i eu 11definesc in altele.. Am fost ~ocata de prefata eartii pe care voia sa 0 citese in primul rind. din orice mediu. opuse propriilor mele idei. de exemplu." «N-o sa fac 0 tragedie din asta.Ti-am cerut deja sa nu~tiiei angajamente in numele meu. Am acceptat. «neinitiati $i deci inaeeeptabili». care eer adeziune neconditionata.306 DACA M-A$ ASCULTA. . miine va accepta ea pozitia mea. de care trebuie sa se apere ~i sa se fereasca. reafirmindu-mi propriile optil'ni. pe care eu il aseman cu 0 secta. a revenit 1asubiect.. Atunci sint tentat sa renunt la adoptarea unei pozitii.Marianne ~iPierre ne invita 1amasa duminidi. prevenindu-ma ea eei care incereau sa edtice ideile fondatorului (mort in 1912) erau eopilaro~i. .» «Accept eu astazi. ~i deci dependenta.. La inceput aceasta noua pozitie in relatie seamana eu 0 opozitie $i da na1}tereunui conflict. "La doi ani dupa easatorie. dezvoltind teze elitiste. intotdeauna doar unul. convingere sau practica. M-A$ INTELEGE Diferentierea 307 tierea propusa de unul e resimtita ca 0 respingere de catre eelalalt.ti. intotdeauna partenerul dominator ~i-a construit 0 parte din dinamica personala bazindu-se pe eontrolarea celuilalt. uneori de-a lungul mai multor ani. nu exista probleme. . Mi-ai spus ca e~ti liber. Unii participanti la sesiunile noastre de formare. il anunta ea. aceasta carte risca sa ajunga in foc.. dar $i sa fiu aprobat de persoana pe care 0 contrazic: apare astfel 0 incompatibilitate. un alt fenomen. igiena.. artieole. corolar schimbarii. A pleeat dupa patru luni. spunindu-mi ca anali$tii de la institut.

eu la ce mai sint bun?»" Sentimente ~i rela!ii In domeniul diferentierii. sintem in razboi. cu gregelile 9i tatonarile lor inerente. care are 15 ani.$i atunci de ce mai vorbim.Week-end-ul e ratat. dar acestea pot sa nu circule 9i sanu se manifeste intr-o relatie.nt~rior. adesea rigida in urma neascultarii 9i neexprimarii. adica distructiva sau pur 9i simplu nesatisfaciitoare. Aproape ca nu ne mai vedeltl. in timp ce sentimentele unuia sau ale celuilalt sint plinede tandrete 9i de bunavointa. "Sa nu diu tam 0 relatie potrivitii.-Ei bine. Jmi iubesc tatal 9i cred ca 9i el simte afectiune fata de mine. a vorbi.. de a sfarJ:ma ce e bun in noi. "Cind i-am cerut sa nu mai gindeasca 9i sa nu mai actioneze in locul meu. Oar nu-i place sa produca suferintEl.. te-ai angajat in numele meu.Bine. propunem oschimbare in relatie 9i exprimarea ei prin cuvinte. M-A$ lNTELEGE Diferentierea 309 . . despre celalalt cu a vorbi. Anumite relatii nu vor tine pasul. dar nu ne putem intilni fara sa incepem dezbateri aprinse pe subiecte de politica sau armata. 19ipastreaza pozitia. dar fiecare week-end sau vacanta sint un infern! . incit au inventat un cod pentru dialoguri importante." Ni se pare uneori ca relatia intre doua persoane este bolnava. II iubesc 9i 9tiu." Jmi iubesc fiul. Un cuplu pare prins intr-o relatie imposibila. dar sint atitea neintelegeri 9i refuzuriL . sotul meu a strigat. jumatate in serios: «$i atund. A fost nevoit sa faca ceva pentru a se face inteles. ci una care sii-i permita fiecaruia sa fie i'i sa devina. Ar dori sa conserve armonia cuplului. bineinteles. simt ca ma iube9te. sa i te aliituri. anumite relatii se dovedesc inutile. viciata.. 9i totu9i e ceva ce nu merge. Nu vreau sa traiesc cu nimeni altcineva. Oar imi este imposibil sa stabilesc 0 relatie cu el in prezent!" Intr-un cuplu. . intrudt celalalt va fi 9i el obligat sa-si revizuiasca atitudinile. in anumite momente. "E omul vietii mele. "comunicarea buna" nu exista. Inteleg pina 9i revolta lui. in timp ce iubirea lor pare reala 9i vie. 0 dinamica diferita." Vedem zilnic ca "relatia buna". Nu 9tiu cine incepe. eu nu merg! ... sii-l intelegi 9i sa te simti inteles. In relatiile afective de durata sintdoua repro9uri fundamentale: "Te-ai schimbat cind eu te voiam stabil". "Nu te-ai schimbat dnd voiam sa evoluezi in paralel cu mine. daca nu mai pot vorbi despre tine?" Confunda. Dupa 24 de ore impreuna. Va trai la rindul sau un conflict i. ii in- o altapersoana exclama: . care permit. ni se pare necesar sa distingem nivelul sentimentelor de cel al relatiei 9i sa dezvoltam mai pe larg aceasta idee enuntata in capitolul doL Pot exista sentimente intre doua persoane. deformata. Parca simtim 0 nevoie de a-I descalifica pe celalalt. Fiecare avea zece bile 9i de fiecare data dnd unul voia sa ia cuvintul punea 0 bila intr-o cupa r09ie. Tine la aceasta relatie. era atit de greu ca fiecare dintre pat·teneri sa-l asculte pe celalalt fara sa reactioneze pe loc pentru a se justifica sau a se exprima. in care fiecare se invenineaza cu otrava celuilalt. vor fi amenintate de crize 9i vor gasi poate un nou sens. ascultindu-l in acela9i timp pe cel care se zbate sub impactul schimbiirii relationale. provocarile. sa-l intilne$ti pe celalalt. In asemenea momente. i se va impune 0 diferentiere pe care nu 0 dore9te. cu celalalt." .. De opt ani. Nu exista dedt incercari de ajustare. altele vor trece prin perioade dificile.. dar ce vor spune? Faci asta special ca sa ma superi. lipsite de sens. Cind diferentierea antreneaza 0 revizuire a comportamentelor relationale.. Cind scotea bila 9i 0 punea in cupa verde. Trebuie sa ingrijim legatura intre persoane. ca sa-mi strici placerea!" $i el simte 0 stare de disconfort. pe care a initiat-o 9i intr-un fel a impus-o.308 DACA M-A$ ASCULTA.. jumatate in gluma.

fiica. care supravietuiescsentimentelor ~i care ramin ani $i decenii la un stadiu de minima comunicare pentru a nu declan$a imposibilul. • Libertate totala de a-9i exprima orice dorinta. daca e 0 fire repnuta." .ina din confuzie. ca atare. uitarii. $i ani nu mai ani 9i afectiunea pentru mama mea care imbamai are nimic din adoratia pe care 0 simteam ata~amentul care ma leaga de fiica mea de 18 seamana cu felul in care 0 iubeam la 3 ani. • Interdictie formala de a-i repro~a celuilalt ce face pentru el sau ce nu face pentru celalalt. oferindu-i celuilalt timp pentru sine). Sint sentimente care supravietuiesc trecererii timpului. incercind sa ascult ce-l suparase. nu am 9tiut sa-mi exprim decit iubirea. • Interdictie formala de a vorbi in locul celuilalt despre el. Am sentimentul ca sint un alt biirbat 9i te vad ca pe 0 alta femeie. Incercau astfel sa se ingrijeasca de relatia lor.. sotie? Ce modele sa copiezi. A crede ca e suficient sa-i spui copilului lIte iubesc" atunci cind el are nevoie sa i se spuna ce i se intimpla e 0 utopie raspindita printre parinti. ie:. care e ant de speriata incit ti-e teama sa nu 0 dezechilibrezi? Ce forma sa dai atractiei pe Cafe 0 simti pentru acest barbat sau pentru aceasta femeie? Pe intuneric. nevoie.. Oar n-am $tiut sa comunic. sot. mingiiere. I~i dadeau astfel unul altuia ~ansa de a se exprima ~i de a solicita atentia celuilalt. care ajunsese sa foloseasca plingerea-acuzatie ca mijloc aproape permanent de interactiune. cum intelegea el faptul di prietenullui voia sa-~i ascunda carnetul de note fata de parinti sau faptul ca directorul avusese $i el probleme cind era mic. vis. Au incheiat un contract cu trei interdictii ~i trei libertati: • Interdictie formaM de a cere in locul celuilalt. melancolie sau amaraciune. de a-I intrerupe pe celalalt cind vorbe9te despre sine sau de a comenta ceea ce spune. • Libertate de a nu raspunde intrebarilor 9i cererilor. careimitase semnatura parintilor. fara busola sau ghid. pe care 0 descopar fara incetare. Orice nevoie. tandretea. Trebuie sa imbraci in cuvinte ~i relatia. Astazi mi se pare ca sint capabila sa ma imp lie in to ate aces tea . fara a-9i pune in discutie sentimentele. Exista iubiri care supravietuiesc relatiilor rupte $i care ramin vii in amintire. " Exista relatii fosilizate. fara nostalgie. dorinta ca el sa nusufere. Nici unul nu vorbea cit timp bila era in aceea~i cupa. a~teptare sau dorinta exprimata nu trebuie sa fie 0 cerere facuta in locul celuilalt. de a vorbi despre sine pe orice subiect (prevazind intotdeauna un timp suficient pentru a vorbi 9i dindu-i apoi. in ace a zi. raminem analfabeti in domeniul iubirii $i pentru ca orice iubire sufera transformari. Un alt cuplu. incercam sa ne inscriem sentimentele in relatii. • Libertate totala de a da ~i de a oferi tandrete. pe orice subiect. Fiecare este responsabil fata de el insu9i pentru ceea ce face. priviri. Transformarea sentimentelor Intr-o anumita masura. nu doar sentimentele. astfel incercam $i noi sa traim muteniile iubirii. M-A$ INTELEGE Diferentierea 311 dica celuilalt daca poate interveni sau nu. glume." "Iubirea mea pentru tine din primii ani nu mai are nimic in comun cu ceea ce simt astazi pentru tine. Cum ar trebui sa fii intr-o relatie in care e~ti parinte. imparta9iri. joe. sa refuzi sau sa inventezi? Cum sa stabile~ti 0 relatie cu tatal.310 DACA M-A$ ASCULTA. "Cind fiul meu a revenit de la ~coala. cu mama. ca ni$te puncte de sprijin. "Iubesc" nu inseamna ca 9tiu sa gasesc felul potrivit de relatie in care sa se inscrie aceasta iubire. fiu. ci expresia propriei trairi. rava$it de furia $i de violenta pe care directorulle manifestase fata de eel mai bun prieten allui. A9a cum un baiat care a amutit incearca cu stingacie sa-$i foloseasca noua voce. a hotarit intr-o zi sa aplice un tratament de ~oc timp de 0 luna. apartinindu-i celui care a trait-o. "Am 40 de trine$te nu la 5 ani. oaze de lini~te interioara ce nu tin cont de distante. fantezie. Acesta punea bila in cup a ro~ie ~i vorbea.. a9teptare.

contine germenii schimbarii. am impresia ca mi-ar raspunde: «Maninca mai multe legume» sau «5pala-te mai des. aceasta.titi-" Evolutia e frinata de cautarea sigurantei. cu imaginarul :. tata. Sub pretextul de a nu interveni. Modelul relational supravie~uie~te uneori etapei in care corespundea unei nevoi. de a te rataci prin nisipuri mi~ciitoare sau pe cai neumblate. a~ vrea sa imi dai sfaturi. Oar simtim nevoia unor repere fixe.M-A~ INTELEGE Diferentierea 313 Evolutia este legea vietH. Sa te sprijini. atunci cind aduc sentimente de vinovatie. Gasiti un apartament :.312 DACA M-A~ ASCULTA. modifidirile sentimentelor sint adesea prost primite ~i de ditre cel care Ie traiel?te..icu viitorul sau. Acum el sau ea $tie ce e bine pentru celalalt. ti-l asumi :. ci i:.idin dorinta de cramponare de etapa precedenta. Multe dificuWiti provin din teama. Ori- . Crezi ca sint mare :.iprotec~ie pentru a trece la una de schimb.. care Ie suporta. fara. atit de departe. Oar nici nu a verificat. Alta striga minioasa: "Nu e drept. in timp. mi se pare inacceptabil!" Se mai intimpla ~i ca rolurile sa se inverseze.. iar tu.iex- Relatiile parentale ~i filiale Relatia parinte-copil se caracterizeaza printr-o permanenta modifical'e. cerea cu lacrimi in ochi 0 tinara de 20 de ani. Schimbarea inseamna 0 modificare de traiectorie. Fluctuatiile. deci riscuI de a te indeparta de cei apropiati. Asumindu-ti riscul de a-ti gasi drumul.aiba grija de parinti. nimic nu este vl'eodata incheiat. La fel pentru barbat... il influenteaza. dintr-o relatie ce presupune ingrijiri :. se impra:. se amesteca in viata sa materiala :. sa cultivi legume.. prin schimbari profunde sau superficiale.»" De fapt.. Multi parinti nu reu~esc sa iasa. tu nu te mai interesezi de ceea ce fac ~i mie mi se pare ca e:. sa intervii ca inainte".ipe acela de a te pierde. a modului de viata.tergipraful de pe mobile.. ca l?i cum ar fi imuabila. nu i-a vorbit de preocuparile lui actuale. ii transforma uneori in parinti.. Oaca iubirea e vie. printr-o evolutie progresiva. cu propriul corp. din certitudini e 0 suferinta. dorinta profunda de a te intoarce in Clliloscut.ti indiferent. "Sa iube~ti ~idupa 20 de ani ca in prima zi mi se pare idealul stagnarii. mama.. dezorientata de atitea responsabilitati. a schimba modelul: acum fiul sau fiica adulta crede ca trebuie sa. spatiul unei relatii consta tocmai in a inventa noi structuri in care sa pot tl'ai sentimentele mele modificate sau sa Ie pot primi pe ale celuilalt. daca sinteti numai voi doi. Intr-o relatie parentala. nu. Sosirea unui copil ii schimba pe cei care l-auconceput. Se agita. Unul dintre marile obstacole in fata schimbarii pare a fi dificultatea no astra de a recunoa~te ~i de a accepta lipsa de permanenja inerenta vietii. Ei bine.. care te arunca in repetitie. poate depa~ita. sa te ocupi de mine. $i el continua sa-~i inchida mama in obi~nuinta. face valuri.itraiti lini:. Or. pe care apoi yeti fi nevoiti sa Ie dati. care ne face sa catalogam fiecare relatie 0 data pentru totdeauna... $i copiii pot da inapoi in fata schimbarilor inevitabile. Legaturile cele mai puternice ~i cele mai daunatoare sint cele in care schimbarea este cu greu acceptata. Clnd un barbat refuza "sa aiba un copil". el nu refuza copilul. deci din refuzul schimbarii :. Fidelitatile noastre profunde pot fi capcane pentru schimbari.. sa inaintezi in cunoscut e ca $i cum ai merge inapoi pe urmele deja facute.tit. a transformarilor corpului. ~i de ditre cei din jur. ca ~i cum singurul model acceptabil ar fi improvizarea unei noi l'elatii. Ca sa nu mai stai mereu sa :. I ce smulgere dintr-un univers familiar. Raminem cu u~urinta agatati de stadiile primitive sau arhaice ale relatiilor. IIAcum n-o sa mai pastrati casa asta mare. "Tata.iindependenta. poate mai mult decit in altele. Viata nu este un lung fluviu lini:. intr-o imagine . il ghideaza.. Ma simt midi. Modifica relatia femeii cu ea insa$i. 11protejeaza." Un om spune: "Oaca i-a~ spune mamei de grijile mele actuale.irelationala.tie in mii de directii posibiIe. ceea ce nu s-a schimbat pentru el ~i poate ca nici pentru ea este imaginea relatiei mama-fiu. orice tranzitie e dureroasa.

care ne fragva invitam sa regasiti. Oar interactiunile active dureaza putin 9icurind se va instala un sistem relational organizat.tii ramase in suspensie: cuvinte nespuse. ca pe 0 discontinuitate. alergica la muzica. Ruptura sau 1 Vedem ruptura ca pe 0 schimbarebrusca de stare. care intra in noi ca lipsuri. Cre9terea copilului e un factor major de schimbare. Indragostirea se traie9te in prezent. la inceputurile intilnirii noastre. Se schimba.iriledin trecut. dorintele sexuale au ramas linga acest barbat care m-a parasit. lasind agatata de el acea parte din imaginarul nostru pe care nu ne-o mai insu9im. adesea negata. Anumite relatii Joaca apoi un rol compensatoriu." Singura lege generala. sa incercam sa vedem barbatul sau femeia 9i poate chiar copilul care exista inca in noi. . In procesul schimbarii. pentru a invata sa ne acceptam parintii reali. ce e mai bun in noi in9ine ramine acolo . sa va recuin ceUilalt. rupturi1 neip. regaseam un chip familiar: eu. la celalalt. entuziasmul pentru muzica. . veritabile amputari. printr-un demers simbolic 9i 0 reprezentare mentala. care ne stimuleaza sau nu. eram 0 femeie secata... lasind loc unor experientede substitutie pentru a recupera invatamintele pierdute sau descoperirile netraite. Pentru a deveni cu adevarat adulti. goluri in dezvoltarea noastra. stimuleaza incon9tientul 9i alimenteaza zonele secrete de refulare. Uneori se regasesc in terapii sau prin meditatii simbolice. M-A$ INTELEGE Diferentierea pierderea sint resimtite ca menteaza.telese. ne lasa infirmi. trebuie sa ne ucidem parintii imaginari. Situa!iile neincheiate Din fiecare etapa . ne dezvaluie fata de noi in9ine. precum sint na~terea sau moartea. rearanjari. dincolo de roluI de parinte.314 DACA M-A$ ASCULTA. Indragostirea. de altfel.a copilariei~ a adolescentei 9i a maturitatii .avem de tras invataminte inainte de a trece la etapa urmatoare. Natura 9i muzica nu erau in meniullui! Era ca 9i cum remtineream. Acestea permit crearea unui epilog pentru situ\l. Mai tlrziu. Vor fi invataminte pierdute sau incomplete. incapabila de fericire. pentru ca imediatenunta una: "Daca tu nu ma iube9ti. a unor garantii impotriva imprevizibilului din trecut sau din prezent. Noi folosim cuvmtul "despartire" in sensul de evolutie sau diferentiere fata de 0 stare anterioara. Multe deceptii provin din confuzia intre ceea ce era in momentul intilnirii 9i ceea ce se petrece in derularea 9i consolidarea unei relatii. tristeti reprimate. Copiii ne clatina certitudinile. ne obliga sa ne precizam calea. care ne-a parasit sau pe care I-am pierdut. ca toate int. in momentul divortului. pe care i-am idealizat sau mon9trii pe care i-am construit." Uneori. "Puterea mea de a iubi. Uneori pierdem pe cineva. Oar imediat pleadi in cautarea viitorului. perati aceasta parte lasata de reunire cu ce-i mai bun 315 prima teama sau incertitudinile in legiitura cu competenta 9i capacitatea sa de a fi taUi. Dupa zece ani. Dincolo de parinti. dar pe care Ie aplicam cu 0 constanta care sfideaza experienta. pe care am fi vrut sa-i avem. eu te iubesc. treze9te laturi adormite. ne clatina imaginea de barbat sau de femeie. care vin sa acopere in prezent rati'.I-am oferit. Pe linga intrebari. Degeaba pretinde Carmen: "Iubirea nu cunoa9te legi". ne aduce perceptii noi. ei aduc indoieli. m-am dus sa caut la el ce-i lasasem in dar (9i cu care. $i daca eu te iubess< paze9te-te. cucere9te clipa 9i ii da uneori dimensiuni cosmice. ca un demers simbolic din noi in9ine.llnirile importante din viata noastra. Indragostirea Iubirea pare sa se supuna unor legi ale evolutiei pe care nu Ie cunoa9tem. Are nevoie de 0 exprimare completa. pare cea a metamorfoz~i permanente. bucuria mea de a trai. Legatura trebuie hranita 9i iubita ca un copil. nu facea nimic).." Unul dintre scopurile schimbarii este sa te regase9ti m totalitate.

M-A$ INTELEGE Diferentierea Schimbarea 317 polueaza. Evolutia de la indragostire la a legatura de iubire e greu de acceptat. Transformarea interioara. unie. crispati in temerile 9i convingerile noastre. dimpotriva. Se 10ve9te de fidelitati inv!zibile. schimbarea din relatiile 9i evenimentele din viata noastra sint ca doi poli legati.E copilul care se ridica. iar 9i iar. pentru ca se nasc nevoi infantile 9i convingeri personale. careia Ii cedam in lumina descoperirilor sau careia. ii rezistam. legatura se imbogate9te atunci dnd fiecare accepta sa devina.316 DACA M-A$ ASCULTA. con9tient de tot ce este in elinsu9i. Daca vad viata ca pe 0 posibilitate de a invata $i de a ma descoperi. imbolnavi sau ins anatO$i. "Am atttea rfnduri de piele de fnlaturat pentru a ma recunoa$te fn sfir$it. Schimbarea e 0 chemare din noi. Dincolo de mituri. Aventura ramine deschisa. pentru ca imaginile idealizate ce fusesera proiectate asupra celuilalt se pierd. uneori dureroasa. 0 mi9care interioara. irezistibila. Se transforma. inscrise adinc in fiecare dintre protagoni9ti. Nimic nu e sigur 9i cautarea absolutului nu se satisface niciodata prin relatii interumane." . Sa devin eeeace sint. Indragostirea e sortita pieirii pentru a face loc unei relatii de iubire care aduce cu sine cerinte 9i proiecte comune. aceasta devine fascinanta chiar 9i pri:n suferintele care 0 marcheaza 9i prin metamorfozele subtile ale maturizarii. poate pieri. eifru secret al unei cuceriri. cel care ingrije$te sau maltrateaza fiintele care I-au creat impreuna. Schimbarea personala e singura aventura inepuizabila pe care ne este dat sa 0 traim. nespus de deschisa $i de fragila. 0 aventura inscrisa in tatonarile 9i entuziasmul cotidian. se poate sufoca.

nu poate fi considerata mcheiata. cititorii aces tor rinduri. imparta9it-o 9i scris-o. . criticilor. eel care 0 scrie 9i cel care 0 cite~te. Ramme deschisa asupra mtrebarilor multiple din noi. . Rammem deschi9i stimulilor. din voi poate. descoperirilor care vin din partea voastra. Se poate prelungi prin schimburi.Concluzie Aceasta carte. Va reamintim di 0 carte are intotdeauna· doi autori. $i va ramine astfel atita timp cit vor exista lucruri de spus despre extraordinara aventura a relatiilor interumane. a~a cum am proiectat-o. construit-o.

Anticomunicarea A vorbi A nu spune A asculta A intelege Decalajele Metacomunicarea Comunicarea cu sine 2.Cuprins Cuvfnt fnainte 7 9 9 14 20 23 25 29 31 32 35 36 40 44 49 51 54 55 56 65 71 " : 77 82 1. Dorinte. cereri. Reactiilein lant Dinamica buretelui -'- ~ . nevoi ~i lipsuri Dorintele Cererile Nevoile 9i lipsurile 4. Comunicarea . Relatiile Legaturile A darui A primi A cere A refuza Calea catre echilibru 3.

Cine ne saboteaza? Autoconstrmgerea Resentimentul sau dnd simtirea minte Gelozia Culpabilizarea Judecarea Comparatia Proiectia 9i transferul 7. 5. Cind tacerea cuvintelor treze~te violenta raului 85 88 101 116 118 125 128 130 136 137 139 146 152 163 173 174 176 186 187 189 197 203 Sint responsabil pentru sentimentele mele Interrelatii 9i intrarelatii 11. Responsabilitatile . Mitologiile personale Clteva convingeri Datorie 9i dreptate "ered c21 trebuie" Fictiunile Evolutia 6. Diferentierea Clnd celalalt ne define9te Ate diferentia Distinctia intre "intelegere" 9i "acord" Distinctia intre intentii 9i reactii Infruntarea sau confruntarea Definirea sinelui Clnd celalalt se opune schimbarii Sentimente 9i relatii Transformarea sentimentelor Relatiile parentale 9i filiale Situatiile neincheiate Indragostirea Schimbarea COl1cluzie 260 269 272 274 276 : 278 281 284 289 290 290 293 295 296 298 . Cum sa devii un partener mai bun pentru tine insu!i . Rezistenta la terorism 10. "Celalalt e responsabil de ceea ce simt" Vreau S21-l schimb pe celalalt "Vreau sa fiu responsabil de ceea ce simte celalalt" Nu sint responsabil pentru ceea ce simte celalalt 245 246 248 248 251 254 257 . Pllngerea Te plingi de tine insuti Te plingi de altii sau de soarta 8.Falsele angajamente Nevoia de a raspunde a9teptarilor celuilalt Impasurile in iubire . 301 305 309 311 C~ne spun durerile? Cauza sau sensul bolii Recomandari terapeutice 9. Terorismulrelational 213 prin simboluri 218 312 314 315 317 319 222 224 235 236 239 Un arsenal complex Somatizarile Colaborarea Pentru a depa9i terorismul relational Autodefinirea . Cum sa gestionezi poluarea relationala inevitabila Gestionarea impactului mesajelor celuilalt Reagezarea evenimentelor 9i a sentimentelor Asumarea propriilor nevoi Sa fii un tata bun 9i 0 mama buna pentm tine insuti Sa accepti sa fii un partener mai bun pentru tine insuti 12.

ro MULTlPRIMf rd llpografia MULTIPRINT la:.i Calea Chlflnaulul 22.000 85. rOi internet: www. tata sarac Cum sa vorbim In public Cine mi-aspre Drumwi luat fericire Cascavalul? Intrebarile sint.000 85. Bucure~ti tel. Ion Mincu 11.57.000 100.000 100.curteaveche.ro web: W\'\Tw.000 120.ro Talon de comandil Curtea Veche va ofera prin acest talon ca.Johnson o Daniel Goleman o C.000 85. incepe sa tri:Jje~ti Importanta prieteniei Cele cinci limbaje ale iubirii Dincolo de vIrf Tata bogat.000 100.65 e-mail: arsene@kappa.000 85.000 100.000 100. la. 6600 tel.su~acoresptmzatoare titlului pe care doriti sa-l comandati ell numarul de exemplare dOfite.000 100.000 100. Scott o Les Giblin o Hemiette Anne Klauser o William Glasser o Zig Ziglar o Dale Carnegie o Alan Loy McGinnis [l Chapman o Gary Zig Ziglar o Robert T. 236388. indicati apoi datele dumneavoastra 9i trimiteti talonul pe adresa editurii. (021)222.000 85. Completa~i d'i.000 85. 0232·211252 o Maxwell Maltz o Norman Vincent Peale o Steven K.---- .rti eu reducere de aproximativ 15% 9i taxe po~tale gratuite.000 100.000 100.000 85. S.lfax: (021) 222 57 26. Plata se face ramburs in momentul prirnirii coletului..000 85.000 o o o o o o Dale Carnegie Napoleon Hill David J./fax: (021)222.26. raspunsuri Al doisprezecelea Inger Cel mai vestit vlnzator din lume Afirma-te sub propria firma Spune "pot" ~ivei putea Manager la Minut Inteligenta emoponala Cum sa devii popular Drumul ditre tine insuti Cel mai bun an ' Alegerea Motive pentru a zimbi -_.000 85._-~------_.000 100.000 100. COLECpA CARp CHEIE AUTOR TITLU PRET (redus) 100. arh.CURTEA VECHE PUBLISHING arh.te copii buni intr-o lume negativa! .47.000 100. Lasa grijile.000 100..000 100. Schwartz John Chaffee Walter Anderson David Reuben Secretele succesului De la idee la bani Puterea magid a gmdului o dHauza sigura Curs practic de Incredere Tot ce ai vrut sa ~tii despre sex* * Dar ti-a fast teama sa intrebFM Editor: GR. Scott Peck o John o S. Maxwell M. fax.000 85. 222 47 65.000 100.000 85. Kiyosaki o Dale Van Ekeren o GlennCarnegie o Spencer Johnson [] Allan Pease o OgMandino o Mandino o Og Burke Hedges Vincent Peale o Norman [J K. de' fapt. Ion Mincu 11.. ARSENE CURTEA VECHE PUBLISHING str.000 120. Ditzler o Jinny OgMandino o Zig Ziglar Psihocibernetica Forta gindirii pozitive Pa. Bucure~ti tel. Editura i~i rezerva dreptul de a modifica pre!urile diI1ilor.i simp Ii catre vise imposibile Arta dezvoltarii relatiilor interwnane Noteaza si actioneaz~ Cum sa alegern fericirea Putem cre.curteaveche.000 85.000 85. e-mail:arsene@kappa. 0232-211225.l.000 120.000 85. Blanchard.

W.(redus) Lig LJig. A.. . Robinson Comunicarea eficienta Studii cu culturale copiii psihologie Cum Parfumul Vorbe. Pirani.te-ti piata! 85.000 DAsauNU Andreea Marin 170. Rhea Hanna Allan R... Lelord.ar 0 0 PRET 0 0 Gene 1. Dornan Elias K.te-mi.000 INEDIT 0 Secretul ciisnidei fericite Acolo nu mai 200. Crampton (redu~) BIBLOS POVESTEA SUCCESULUI Convorbiri cu Garda Marquez 0 PRET PRET Cum sa ne iliurtam Re~ulile unei prezentari de succes 120. Barnstone Stan Beer Ventrella Vincent Peale Alchimia' emotionaIa Daca m-a. Sardar. Hinshelwood C...te Crearea oare Europei temperatura de Est planetei? 0 Educatia Copiii Memoria no. Ch..nuita. C.000 Succesul si atitudinea 85. E. J.Hyde Gary Plinio Appignanesi Campbell Campbell.000 E rindul tau 85. Mazlish Roche Andre Stone Jcihn Bill Z. B.". m-a. Quain C. Abrams Van Loon f'olitetea de zi cu zi Sperante pentru cei despartiti Jim J..000 130.000 0 De ce barbatii se uita la meci Pa..10 pe deplin haos mass reguli media de Descopera forta din tine (vol..000 (redus) 1""7" . 1 (redus) PRET Cll persona itatile difidle AUTOR .tri prin raului. Sugar Salome Chopra Johnson Kiyosaki Borges Mendoza 0 (redus) Dale S.000 Ruritaniei 85.XX.000 120.i uria. Forta glndirii intr-o pozitive seara obi. Melanie filozofie e patria Klein mea! Inteligentaemop. C..000 Borges.000 binefacere sau blestem? Forta entuziasmului 100.000 Tata la minut 120.idupa Are Magia dreptate imaginii sau personale nu. asculta.000 Liderul poti fi tu Platon Cite Univers Cre. Bennett-Goleman Lundin W.000 170.. Hill. J. et Chan al.Rochlin AUTOR lJ IDEEA EUROPEANA [J OM • IDEE • SOCIETATE 165..idrogurile it). 1urrnat .ert 85.000 80. Calea Start Arta ale copiilor poetica spre sa-ti magului parteneriatului eficienta de am guayaba atltea sotia sa-ti spun Intelegi sotul Nationalismul Cele Copil ceva cind bogat.bire ispita Einstein binelui F. Maxwell I. Hoff Ilcev Cristina Benson Pease Lowenthal Krall Todorov Maltz Raducanu et COLECpA al. in CIte 10 Realizeaza-te reguli cevadespre de despre incalcat. L..i femeile Psihodbernetica se uita in oglindii 2000 la Buenos Aires 0 Marian Michael Norman Tara S.000 Orke femeie poate! CiTE CEVA DES PRE Napoleon Anthony Robbins Hill Ross Jacques Jorge Robert Deepak Roger Peter Spencer Vesna M.i . intelege AUTOR Maxwell Ron Alexandru Tzvetan Ivan David N.AUTOR Trecutul este PROMETEU 0 tara strama Bucuria a Invinge Puterea de convingere Un triunghi psihanalitic Fis ! Traie.000 D. Faber...000 Mama la minut 0 TITLU com. F.000 70.i 2) 100. limbaje copil est-european Jung Freud de istet iubire .000 Europa Rasariteanain see.000 100. XX 165. Schwartz Gane.000 exista nid un riu 100.onala Nietzsche in educa!iacapiilor100. Chapman Smalley Luis Apuleyo Goldsworthy Dawson T.afaceri in sec.000 Calculatorul: Inventarea 110. M. AUTOR Curajul de a fi tu insuti 100. Scott Willis C. .... Philip George Carnegie Longworth Philander Stela Popescu R.

ro. e-mail: arsene@kappa.Va<rugam sa completati talonul citet./fax: (021) 222 57 26.. internet: www.teptam sa ne contactap la tel.ro ~ :'> "oj' ~ " x n ~ ~~ Q " tb C7 ·10 ~ . Semnatura Prenume judetul sc. ap. Pentru informa}ii a. 11.sector 1. arh. Bucure~ti Nume Virsta strada Cod po~tal Telefon Data: Comentarii: Localitatea bl. Ion Mincu nr.curteaveche.str. 222 47 65. cu majuscule ~i sa-l trimiteti pe adresa: CURTEAVECHEPUBLISHING.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->