Maxime ~ Cuvinte ȋnțelepte ale unor mari filosofi ~

1. Cel mai frumos dar făcut cuiva este speranţa! (Anatole France) 2. Preţul măreţiei este responsabilitatea. (Sir inston C!urc!ill) ". S#ar putea să uite ce ai spus$ dar niciodată nu vor uita ce i#ai făcut să simtă. (Carl . %uec!ner) &. 'ducaţia este mi(carea din )ntuneric spre lumină. (Allan %loom) *. Problema )n lumea noastră este că pro(tii sunt si+uri pe ei )n timp ce inteli+enţii sunt plini de )ndoieli. (C!arles %u,o-s,i) .. /n minut de succes poate (ter+e ani de nereu(ite. (0obert %ro-nin+) 1. 2ibertatea este acea clipă )ntre momentul )n care cineva )ţi cere să faci ceva (i momentul )n care te deci3i cum să#i răspun3i. (4r. 5effre6 %orenstein) 7. Poţi descoperi de ce se teme cel mai mult du(manul tău observ8nd cu ce )ncearcă să te sperie. ('ric 9offer) :. Fericirea este un fluture care$ atunci c8nd este urmărit$ este )ntotdeauna la un pas de a fi prins$ dar dacă stai lini(tit$ se poate ase3a pe tine. (;at!aniel 9a-t!orne) 1<. 2ipsa tăcerii este afirmaţia e=istenţei (>oana 9eredea) 11. ;u poţi sc!imba lumea$ dacă tu nu te#ai sc!imbat. (Silviu Firulete) 12. /n om care are un sin+ur ceas (tie c8t e ora. /n om care are două ceasuri nu este niciodată si+ur. (2e+ea lui Se+al) 1". ;iciodată să nu te uiţi de sus la cineva dec8t dacă )l a?uţi să se ridice! (5esse 5ac,son) 1&. @ mare cantitate de talent este pierdută )n lume din cau3a absenţei cura?ului. Ȋn fiecare 3i dispar oameni a căror timiditate )i )mpiedică să facă un prim efort. (S6dne6 Smit!) 1*. Cea mai bună cale de a pre3ice viitorul este să#l inventăm. (Alan Aa6) 1.. ;u trebuie să suferi pentru a fi poetB adolescenţa este suficientă pentru oricine. (5o!n Ciardi)

11. Ficţiunea este obli+ată să se limite3e la posibilităţi. Adevarul$ nu. (Car, D-ain) 17. 4evenim mai )nţelepţi prin neca3uriB Prosperitatea ne distru+e simţul de apreciere a dreptăţii. (Seneca) 1:. Competenţa$ ca adevărul$ frumusetea (i lentilele de contact$ se +ăse(te )n oc!ii celui care o deţine. (2aurence 5. Peter) 2<. ;u vă lăsaţi dobor8ţi de ceea ce se )nt8mplă$ cei care )ncearcă fapte mari trebuie să treacă prin dureri mari! (Ale=ander 4umas) 21. Principala sarcină din viaţa unui om este să se nască$ să devina ceea ce )i permite potenţialul. Cel mai important produs al efortului său este propria personalitate. ('ric! Fromm) 22. Ȋn mintea mea e iarnă$ dar )n sufletul meu e o primăvară permanentă. (Eictor 9u+o) 2". ;u poţi să răm8i supărat pe cineva care te face să r83i. (5a6 2eno) 2&. 0ăbdareaF @ formă mai mică de disperare de+!i3ată )n forma unei virtuţi. (Ambrose %ierce) 2*. /nii oameni văd lucrurile a(a cum sunt (i )ntreabăF G4e ceHI 'u vise3 lucruri care nu e=istă (i )ntrebF G4e ce nuHI (0obert Francis Aenned6) 2.. Drei persoane pot păstra un secret cu condiţia ca două din ele să fie moarte. (%en?amin Fran,lin) 21. Doţi au un talent. Cai rar este cura?ul de a urma talentul )n locurile )ntunecate )n care duce. ('rica 5on+) 27. ;u poţi să a(tepţi inspiraţia. Drebuie să te duci după ea cu o b8tă. (5ac, 2ondon) 2:. C8nd spun adevarul nu o fac ca să )i convin+ pe cei care nu )l (tiu$ ci pentru a#i apăra pe cei care )l (tiu. ( illiam %la,e) "<. Ȋţi dai seama că e timpul să taci c8nd persoana care te ascultă dă din cap$ dar nu spune nimic. (Anonim) "1. ;u prea (tiu de ce#ţi scriu. Simt că am mare nevoie de o prietenie căreia să#i )ncredinţe3 nimicurile ce mi se )nt8mplă. Poate că#mi scriu c!iar mie. (Antoine de Saint '=uper6) "2. ' mai bine să fii invidiat dec8t compătimit. (9erodotus)

"". Foarte puţini oameni pot să onore3e fără invidie un prieten care a prosperat. (Aesc!6lus) "&. 'ducaţia nu măsoară c8t de mult ai memorat sau c8t de multe (tii. 'ducaţia repre3intă capacitatea de a face diferenţa )ntre lucrurile pe care le (tii (i cele pe care nu le (tii. (Anatole France) "*. Ȋntotdeauna cel mai bine este să spui adevărul J asta$ bine)nţeles$ dacă nu e(ti un foarte bun mincinos. (5erome A. 5erome) ".. Ȋn timp ce o persoană e3ită din cau3a că se simte inferioară$ cealaltă este ocupată să facă +re(eli (i devine superioară. (9enr6 C. 2in,) "1. ;imeni nu e mai +eneros dec8t acela care nu are nimic de dat. (Proverb france3) "7. Somnul este lanţul de aur care ne ţine sănătatea (i trupul )n stare de funcţionare. (D!omas 4e,,er) ":. Dimpul unui om inteli+ent nu merită să fie pierdut )n mi?locul ma?orităţii oamenilor. Prin definiţie$ sunt de?a destui oameni acolo. (K. 9. 9ard6) &<. 2ucrurile nu sunt +reu de făcut. Kreu este să te pui )n po3iţia de a le face. (Constantin %r8ncu(i) &1. C8nd aud pe cineva oft8nd GEiaţa e +reaI$ sunt mereu tentat să )ntrebF Ȋn comparaţie cu ceH (S6dne6 9arris) &2. Florile sunt simboluri frumoase ale naturii prin care ne arată c8t de mult ne iube(te. (Koet!e) &". ;u toate florile frumoase au (i miros plăcut$ c8nd ai de unde să cule+i$ ale+e numai acele care posedă (i una (i alta! (Koet!e) &&. Cei care pun )naintea oricărei acţiuni )ndoiala$ aceia vor pierde cu si+uranţă. (Easile Kavrilescu) &*. Capacitatea omului de a se plictisi unii pe alţii pare a fi mult mai mare dec8t a oricărui alt animal. (9. 2. Cenc,en) &.. Ci#am re+retat adesea discursurile$ dar niciodată tăcerile. (Publilius S6rus 1<< %C$ Ca=ims) &1. Sunt două păcate principale din care toate celelalte păcate se nascF nerăbdarea (i lenea. (Fran3 Aaf,a 177" J 1:2&)

&7. Scrie )n nisip lucrurile rele care ţi se fac (i scrie )n marmură lucrurile bune care ţi se )nt8mplă! (Parabola Araba) &:. Personalităţile mari )ntotdeauna au )nt8mpinat opo3iţie din partea minţilor mediocre. (Albert 'instein) *<. 4umne3eu lucrea3ă e=act )n momentul )n care (i noi lucrăm pentru 'l. (Silviu Firulete) *1. /n cinic este un om care$ atunci c8nd vede flori$ se uită după un cosciu+. (9. 2. Cenc,en 177< J 1:*.) *2. A fi fericit )nseamnă iubire$ a(a că a fi fericit )nseamnă suferinţă$ a(a că nefericirea )nseamnă iubire$ sau iubirea )nseamnă suferinţă$ sau suferinţă din prea multă fericire. ( ood6 Allen) *". Simţul umorului face parte din arta de a conduce$ de a te )nţele+e cu oamenii$ de a duce lucrurile la bun sf8r(it. (4-i+!t 4. 'isen!o-er 17:< J 1:.:) *&. Simpatia formea3ă prieteniaB dar )n dra+oste e=istă un fel de antipatie$ de pasiune opusă. Fiecare tinde să fie celălalt (i )mpreună fac un )ntre+. (Samuel Da6lor Colerid+e) **. Ale+e bătălii destul de mari ca să conte3e (i destul de mici ca să le poţi c8(ti+a. (5onat!an Ao3ol) *.. Pentru a reali3a lucruri mari trebuie să (i visăm$ nu numai să facemB trebuie să (i credem$ nu numai să plănuim. (Anatole France) *1. 4estinul nu este le+at de norocB este mai de+rabă le+at de ale+ere. ;u este un lucru pe care trebuie să )l a(tepţi$ este mai de+rabă un lucru care trebuie reali3at. ( illiam 5ennin+s %r6an) *7. 2eacul pentru plictiseală este curio3itatea. ;u e=istă niciun leac pentru curio3itate. ('llen Parr) *:. Caracterul fără inteli+enţă poate multe$ insa inteli+enţa fără caracter nu face nimic. (Carcus Dullius Cicero) .<. 4e ce (i#ar iubi un om lanţurile$ c!iar de#ar fi făcute din aurH (Francis %acon) .1. 08sul este un de3infectant de ori+ine divină$ cu condiţia să r83i totdeauna la timp )nainte de a se )ntinde infecţia. (@ctavian Paler) .2. Cel care nu are cura?ul să vorbească pentru drepturile sale nu poate c8(ti+a respectul celorlalţi. (0ene K. Dorres)

.". Cel mai frumos lucru pe care putem să#l e=perimentăm este misterul. (Albert 'instein) .&. /n sărut este un truc dră+uţ$ plănuit de natură pentru a opri vorbirea c8nd cuvintele devin de prisos. (Autor anonim) .*. Culţi dintre cei ce e(uea3ă )n viaţă sunt persoane care nu au reali3at c8t de aproape au fost de succes )n momentul c8nd au renunţat. (Autor anonim) ... Prietenia este unicul leac )mpotriva unei sorţi vitre+e (i e pururi alinare a sufletului. (%altasar Kracian) .1. Cea mai mare minune e să cre3i că poţi face una. 0estul e foarte u(or. (;icolae >or+a) .7. Copilărie. Perioadă a vieţii umane$ intermediară )ntre idioţia prunciei (i nebunia tinereţii J la doi pa(i de păcatele maturităţii (i la trei de re+retele bătr8neţii. (Ambrose %ierce) .:. Stresul )nseamnă să te tre3e(ti url8nd$ apoi )ţi dai seama că nu dormeai. (Autor anonim) 1<. 08sul este cel mai si+ur e=amen al sufletului omenesc$ niciodată firea omului nu se de3văluie mai deplin dec8t atunci c8nd r8de. (Feodor Ci!ailovici 4ostoievs,i) 11. Prietenia esteL tipul de dra+oste pe care ne )nc!ipuim că o trăiesc in+erii. (Autor anonim) 12. A fura idei de la o persoană )nseamnă pla+iat. A fura de la mai multe persoane )nseamnă cercetare. (Autor anonim) 1". Să nu )n+ădui nimănui ceea ce tu )nsuţi nu ţi#ai )n+ăduit niciodată. (Circea Sintimbreanu) 1&. Să fii capabil să simţi realitatea este un mare dar! (C!ristop!er 0eeve) 1*. '=istă 3ile )n care a trăi nu are sens. Drăiesc doar pentru acele 3ile )n care viaţa )nseamnă vis de neuitat. (Autor anonim) 1.. Cel care este stăp8nul minţii sale este stăp8nul /niversului. (Confucius) 11. M8mbetul este drumul cel mai scurt )ntre două inimi! (Ale=andru K!. 0adu) 17. /morul este cea mai mare binecuvantare a omenirii. (Car, D-ain)

1:. Dra+edia vieţii nu este că se termină at8t de repede$ ci că a(teptăm at8t de mult să o )ncepem. ( . C. 2e-is) 7<. Pentru mulţi$ viitorul visat nu este adesea dec8t re8ntoarcerea la un trecut ideali3at. ( illiam Saro6an) 71. C8nd dăruiţi din lucrurile pe care le stăpaniti$ dăruiţi puţin. ;umai c8nd dăruiţi din voi )n(ivă dăruiţi cu adevărat. (Aa!lil Kibran) 72. Arta este o sursă de mare )nc8ntare. ;evoia de artă este la fel ca nevoia elementară de p8ine. Fară paine se poate muri de foame. Fară artă se poate muri de plictiseală. (4ubuffet) 7". E8n3ările de ţi+ări ar scădea la 3ero peste noapte dacă avertismentul ar spuneF ţi+ările conţin +răsime! (4ave %arr6) 7&. 4acă vrei s#a?un+i la fericire$ atunci pune#ţi orice ca tintă$ numai un sin+ur lucru nuF fericirea. (2ucian %la+a) 7*. Fericiţi cei a căror inimă cunoa(te pasiunea prieteniei. ;umai ea (tie să ne facă sin+urătatea mai puţin uci+ătoare (i viaţa suportabilă. (Panait >strati) 7.. Ȋndoielile noastre ne trădea3ă (i ne fac să pierdem lucrurile bune pe care am fi putut să le cucerim. (Autor anonim) 71. Pacea este )n sine un lucru bun$ dar nu este cel mai bun lucru dacă nu este subordonată dreptăţiiB ea devine un lucru diabolic dacă serve(te ca o mască 77. pentru la(itate ori lene$ ori ca un instrument al despotismului ori anar!iei. (D!eodore 0oosevelt) 7:. 4eseori )i iertăm pe cei care ne plictisesc$ dar nu )i putem ierta pe cei plictisiţi de noi. (Francois de la 0oc!efoucauld) :<. 4acă te str8mbi odată cu vremurile$ cănd vremurile se )ndreaptă$ nu te mai poti )ndrepta. (Autor anonim) :1. 4orinţa e )nceputul )ntre+ii creaţii. 'ste primul +8nd. 'ste un sentiment +randios din suflet. 'ste 4umne3eu care ale+e ce să cree3e )n continuare. (;eale 4onald alsc!) :2. Speranţa este ca un drum de ţarăB nu a e=istat niciodată un drum$ dar atunci c8nd mulţi oameni mer+ pe el$ drumul intră )n e=istenţă. (26n Nutan+) :". De!nolo+ia nu )mbunătăţe(te )n mod automat conversaţia$ comunicarea sau comportamentul. (Autor anonim)

:&. Copilul r8deF Ȋnţelepciunea (i iubirea mea e ?ocul! D8nărul c8ntăF 5ocul (i )nţelepciunea mea#i iubirea! %ătr8nul taceF >ubirea (i ?ocul meu e )nţelepciunea. (2ucian %la+a) :*. >ubirea nu este un t8r+F te iubesc pentru că mă iube(ti. >ubirea este o certitudineF te iubesc pentru că te iubesc. (2iviu 0ebreanu) :.. Prea des noi ne bucurăm de confortul unei opinii fără disconfortul cu+etării. (5o!n F. Aenned6) :1. Caută să devii un om mai bun (i asi+ură#te că (tii cine e(ti tu inainte de a cunoa(te pe cineva (i a a(tepta ca aceea persoană să (tie cine e(ti! (Kabriel 5ose Karcia CarOue3) :7. ;u sunt cum sunt c8nd tu mă ve3i$ ci sunt cum sunt c8nd mă vise3i. 4eci dormi mai mult ca să vise3i$ să ve3i cum sunt c8nd nu mă ve3i. (Autor anonim) ::. ;u sunt ve+etarian pentru ca )mi plac animaleleB sunt ve+etarian pentru că urăsc plantele. ( !itne6 %ro-n) 1<<. Ȋmi place să (tiu totul despre noii mei prieteni$ dar nimic despre cei vec!i. (@scar ilde) 1<1. %unătatea$ c!iar c8nd n#are faim inteli+enţei deosebite$ are )nţele+eri +eniale. (Easile %ăncilă) 1<2. Succesul celor care au sc!imbat o parte din lume se datorea3ă principiului G'u mă sc!imb primulI. (Silviu Firulete) 1<". C8nd plouă )n suflet$ nu#i niciodată senin afară$ iar c8nd e senin )n suflet$ nu plouă afară niciodată. (Ci!ail Codreanu) 1<&. Frumuseţea unei statui stă )n forma sa e=terioarăB cea a unui om stă )n comportamentul său. (4emop!ilus) 1<*. 4acă n#am avea at8tea defecte$ nu ne#ar face at8ta plăcere să le observăm pe ale celorlalţi! (2a 0oc!efoucauld) 1<.. Casca pe care unii oameni (i#o pun poate fi mai esenţială (i mai adecvată fiinţei dec8t faţa pe care o au. (2ucian %la+a) 1<1. Fere(te#te deopotrivă de prietenia du(manului (i de du(mănia prietenului! (;icolae >or+a)

1<7. A fi fericit nu )nseamnă că totul e perfect$ ci doar te#ai decis să ve3i dincolo de imperfecţiuni. (Autor anonim) 1<:. 11<. ;u 3ice niciodatăF Gnu se poateI$ ci )ncepe cu Gsă vedemI! (;icolae >or+a) Klumeţii se dovedesc adesea profeţi. ( illiam S!a,espeare)

111. >dealurile sunt ca steleleF s#ar putea să nu le atin+em$ dar ne pot călău3i )n viaţă. (Anonim) 112. Cu toţii trăim sub acela(i cer$ dar nu toţi avem acela(i ori3ont. (A. Adenauer) 11". Cai de+rabă dec8t dra+ostea$ dec8t banii$ dec8t +loriaL dă#mi adevărul! (9enr6 4avid D!areau) 11&. 4ra+ostea e asemănătoare lacrimilorF na(te din oc!i (i cade pe piept. (Anonim) 11*. Pentru fiecare minut )n care stai suparatPă$ pier3i .< de secunde de fericire pe care nu le vei putea recupera niciodată. (Anonim) 11.. Soarta unei +lume depinde de urec!ea care o aude$ nu de limba care o spune. ( illiam S!a,espeare) 111. Preţul măreţiei este responsabilitatea. (Sir inston C!urc!ill)

117. ;u te )n+ri?ora din cau3a oamenilor din trecutul tău! '=istă un motiv pentru care nu au reu(it )n viitorul tău. (Anonim) 11:. C8nd femeile +re(esc$ bărbaţii le urmea3ă )ndeaproape. (Cae est)

12<. ;u avem voie să lăsăm totul la voia )nt8mplării$ a(a cum nu avem voie să ne )necăm. >noata! (GCa+icianulI de 5o!n Fo-les) 121. %ărbaţii$ drepturile lor (i nimic mai multB femeile$ drepturile lor (i nimic mai puţin. (Susan Ant!on6) 122. A voii (i a acţiona )nseamnă a fi liber. 2ibertatea este sănătatea sufletului. (Eoltaire) 12". ' +reu să trăie(ti )n pre3ent$ inutil să traiesti )n viitor (i imposibil să trăie(ti )n trecut! (Fran, 9erbert J 4une) 12&. Ca să )nţele+i că e(ti prost$ trebuie să#ţi mear+ă mintea. (Keor+es %rassens)

12*.

Cunoa(te#te pe tine )nsuţi$ ca să cuno(ti bine un om! ( . S!a,espeare)

12.. A(teptarea unei bucurii valorea3ă uneori mai mult dec8t )nsă(i bucuria. ('douard 'staunie) 121. Cea mai frumoasă (i mai profundă trăire omenească este misterul. (Albert 'instein) 127. /n om nu trebuie să )ncerce să scape de comple=e$ ci să )nveţe să le accepte pentru că ele )i conduc comportamentul )n lume. (Si+mund Freud) 12:. 9otăr8rea$ dreptatea$ e=emplul (i sinceritatea alcătuiesc ceea ce noi numim caracter. 'l este temelia demnităţii personale. (2a 0oc!efoucauld) 1"<. %unătatea este limba?ul pe care surdul )l poate au3ii (i orbul )l poate vedea. (Autor anonim) 1"1. 4acă vrei odi!nă$ crede! 4acă vrei adevărul$ caută (i suferă! (Frederic! ;iet3sc!e)

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful