ROMANIA

ADMINISTRATE NAJIONALA A DRUMURILOR
B-dul Dinicu Golescu, 38, 77113 Bucuresti, sector 1 Tel.: 0-040-1-212.62.01; Fax: 0-040-1-312.09.84

DEC1ZIE
nr. 09
din 09 ianuarie 2002
In conformitate cu regulamentul de organizare si functionare al Administratiei Nationale a Drumurilor, stabilit prin Hotdrdrea
Guvemului'nr. 1275 / 1990, modificat si complete id prin Hotardrile de Guvern nr. 24/1994, 276/1994, 250/1997 si 612/1998, si Tn
baza Ordinului Ministrului Lucrdfllor Publice, Transporturilor si Locuintei nr. 966/27.06.2001, ing. Aurel Bdlut - Director General al
Administratiei Nationale a Drumurilor - Regie Autonomd, emite urmatoarea:
DECIZIE:
Art. 1. Se aproba Jnstructiuni tehnice privind proiectarea, executia, revizia si Tntretinerea drenurilor pentru drumuri publice", ind.
AND 513-2002.
Art. 2. De la data emiterii prezentei Decizii Tsi Tnceteaza aplicabilitatea prevederile Jnstructiunilor tehnice departamentale privind
proiectarea, executia, revizia si Tntretinerea drenurilor pentru drumuri publice", ind. AND 513-91.
Art. 3. DRDP 1-7 si CESTRIN vor duce la Tndeplinire prevederile prezentei Decizii.

CUPRINS

Capitolul I. Principii generate.......................................................................................6
Sectiunea 1. Obiect si domeniu de aplicare....................................................................6
Sectiunea a 2-a. Clasificarea drenurilor...........................................................................6
Sectiunea a 3-a. Referinte...............................................................................................7
Capitolul II. Proiectarea drenurilor pentru drumurile publice ..................................9
Sectiunea 1. Norme generale..........................................................................................9
Secfiunea a 2-a, Proiectarea drenurilor executate Tn sapatura deschisd .... 10
Sectiunea a 3-a. Prescript de amplasare.......................................................................17
Sectiunea a 4-a. Proiectarea drenurilor din spatele zidurilor
si culeelor de poduri.......................................................................................................21
Sectiunea a 5-a. Proiectarea drenajului cu drenuri forate ,...........................................23
Sectiunea a 6-a, Proiectarea lucrdrilor de drenare biologicd ........................................26
Capitolul III. Executia drenurilor pentru drumurile publice ....................................26
Sectiunea 1. Executia drenurilor Tn sapdtura deschisd ...............................................26
Sectiunea a 2-a. Executia drenurilor din spatele zidurilor de sprijin .............................28
Sectiunea a 3-a. Executia drenurilor forate....................................................................29
Sectiunea a 4-a. Executia lucrdrilor de drenare biologicd
pentru drumuri publice...................................................................................................30
Capitolul IV. Revizia drenurilor..................................................................................30
Sectiunea 1. Revizia drenurilor pentru drumuri publice.................................................30
Sectiunea a 2-a. Revizia drenurilor executate Tn sdpatura deschisd...........................30
Secpunea a 3-a. Revizia drenurilor din spatele zidurilor de sprijin ...............................34
Sectiunea a 4-a. Revizia drenurilor forate.....................................................................34
Secpunea a 5-a. Revizia lucrdrilor de drenare biologicd ..............................................34
Capitolul V. Intretinerea drenurilor din zona drumurilor publice ...........................35
Sectiunea 7. Tntretinerea drenurilor executate Tn sdpdtura deschisd..........................35
Secpunea a 2-a. Intretinerea drenurilor forate...............................................................36
Sectiunea a 3-a. Tntretinerea drenurilor din spatele zidurilor de sprijin .......................37
Sectiunea a 4-a. Tntretinerea lucrdrilor de drenare biologicd........................................37
Sectiunea a 5-a. Mdsuri organizatorice pentru revizia si Tntretinerea drenurilor . 38
Capitolul VI. Norme de protectia muncii specifice reviziei si Tntretinerii
drenurilor pentru drumuri publice ............................................................................39
Secpunea 1. Formatia de lucru pentru executia, revizia si Tntretinerea
drumurilor.......................................................................................................................39
Sectiunea a 2-a. Unele norme obligatorii de protectia muncii, executiei
si Tntretinerii lucrdrilor de drenaj.....................................................................................40
Sectiunea a 3-a. Norme de protectia muncii specifice pentru revizia
si Tntretinerea drenurilor................................................................................................41
Capitolul VII. Controlul calitatii lucrarilor de drenaj pentru drumurile publice ........42
Capitolul VIII. Receptia lucrarilor de drenaj pentru drumuri publice .....................43
Capitolul IX. Dispozitii tranzitorii ................................................................................43

CAPITOLUL I PRINCIPII GENERALE

Secfiunea 1 Obiect fi domeniu de aplicare
Art. 1. - (1) Prezentele instructiuni tehnice stabilesc norme generate privind proiectarea, executia, revizia si intrefinerea
drenurilor pent/u drumurile publice.
(2) Drenurile cu addncimi peste 4 m precum si galeriile drenante, puturile absorbante, filtrele aciculare, drenurile din coloane
secante nu fac obiectul prezenfelor instructiuni.
Art. 2. Drenurile sunt constructs necesare pentru:
a) colectarea si evacuarea organizatd a apelor de infiltratie;
b) cobordrea nivelului pdnzei freatice cdnd aceasta poate influenta defavorabil comportarea corpului drumului;
c) asigurarea stabilitdtii taluzurilor si versantilor;
d) asigurarea stabilitatii zidurilor de sprijin si infrastructurilor podurilor.
Secfiunea a 2-a Clasificarea drenurilor

a)
b)
c)
d)

e)
a)
b)
c)

Art. 3. Criterii principale de clasificare a drenurilor:
modul de functionare;
functia drenului si Tntretinerea lui;
tehnologia de executie;
terenul Tn care se fundeazd radierul drenului;
pozitia drenului Tn raport cu axa drumului.
Art. 4. Dupd modul Tn care functioneazd, se deosebesc:
drenuri care functioneazd gravitational;
drenuri care functioneazd prin ventilatte;
drenaj prin lucrdri de inginerie biologicd.

Elaborat de:
S.C. BOMACOS.R.L.

Aprobat de:
ADMINISTRATE NAJIONALA A DRUMURILOR,
cu avizul nr. 93/1278/29.11.2001

a)
b)
c)
d)

drenuri de asanare;
drenuri de consolidare pentru taluzuri, terasamente si versanti alunecdtori;
drenuri de evacuare a apei;
drenuri asociate la ziduri de sprijin.
Art. 6. Dupd tehnologia de executie, se deosebesc:
a) drenuri executate Tn sdpdtura deschisd, manual sau mecanizat;
b) drenuri executate prin forare de la suprafata terenului sau din chesoane deschise;
c) drenaj realizat prin lucrdri de inginerie biologicd.
Art. 7. Dupd natura terenului Tn care se fundeazd radierul drenului, se deosebesc:
a) drenuri perfecte (cu baza Tn stratul impermeabil);
b) drenuri imperfecte (cu baza Tn stratul permeabil).
Art. 8. Dupd pozitia drenului Tn raport cu axul drumului, se deosebesc:
a) drenuri longitudinale;
b) drenuri transversale;
c) drenuri ventuzd sau drenuri pe taluz;
d) drenuri spice de captare.
Secfiunea a 3-a Referinfe

a)
b)
c)
d)
e)

Legea protectiei mediului nr. 137/1975.
Codul silvic nr. 26/1996.
Legea apelor nr. 107/1996.
Legea nr. 82/1998 de aprobare a Ordonantei Guvemului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor.
Hotdrdrea Guvernului nr. 36/1996 privind stabilirea si sanctionarea contraven-tiilor la normele privind exploatarea si mentinerea
Tn bund stare a drumurilor publice.
f) Ordinul
ministrului
sdndtdtii
nr.536/1997
pentru
aprobarea
NORMELOR
de
igiend

si a recomanddrilor privind Mediul de viatd al populatiei.
g) Codul muncii B.O. nr. 140/12-1972.
h) Legea muncii nr.5 B.O. nr.2/4-1-1969. i) Legea nr. 10- 1995.
Lucrdri de drumuri. Constructii pentru colectarea si evacuarea apelor.
k) ST AS 10.796/2-79. Lucrari de drumuri. Construcjii pentru colectarea si evacuarea apelor.
I) STAS 10.796/3-88. Lucrdri de drumuri. Drenuri de asanare.
m) STAS 11.210-88. Lucrari de drumuri. Plantatii rutiere.
n) STAS 2916-87.
Lucrdri de drumuri si cdi ferate. Protejarea taluzurilor si a
santurilor. Pante maxime admise pentru santuri si rigole.
o) STAS 1913-85.
Determinarea granulozitdtii.
p) STAS 6054-77.
Teren de fundare. Adancimi minime de Tnghet.
q) STAS 662-82.
Lucrdri de drumuri. Agregate de balastierd.
r) STAS 9850-89.
Compactarea terasamentelor.
s) SR 667-2001
Lucrdri de drumuri. Agregate naturale neprelucrate.
t) STAS 1709/1-90.
Addncimea fenomenului de Tnghet-dezghet la lucrdri de
drumuri.
u) STAS 1709/2-90.
Actiunea fenomenului de Tnghet-dezghet la lucrdri de drumuri.
v) STAS 1709/3-90.
Actiunea fenomenului de Tnghet-dezghet. Lucrdri de drumuri.
w) STAS 2090-89.
Lucrdri de drumuri. Ldtimea drumurilor.
x) STAS 2914-84.
Lucrdri de terasamente. Confrolul compactdrii umpluturii.
y) SR 4032/1-2001.
Lucrdri de drumuri. Terminologie. z) STAS 10473-87.
Straturi din agregate naturale. Pdmdnturi
stabilizate cu ciment.
aa) STAS 8175-79.
Plantafii rutiere. Clasificare, terminologie si criterii specii lemnoase.
bb) Instr. MT-MI
Norme metodologice privind conditiile de Tnchidere a cir culatiei si de instituire a
restrictiilor de circulateTn vederea executdrii de lucrdri Tn zona drumului public si/sau pentru protejarea
drumului.
cc) Ind. C. 178-76
Instructiuni tehnice pentru executarea dr'enurilor forate orizontale prin vibroforare.
dd) GE.028-97
Ghid pentru executarea lucrdrilor de drenaj orizontal si vertical,
ee) AND 513-1991
Instructiuni tehnice departamentale privind proiectarea, execufia, revizia si Tntretinerea drenurilor pentru drumuri publice.
ff) AND 505-2001
Instructiuni privind activitatea districtului de drumuri
gg) C. 17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de ziddrie si tencuiald. Buletinul constructor nr. 1-1983.
hh) C. 193-79
Instructiuni tehnice pentru executarea ziddriilor din piatrd
brutd. Buletinul constructor nr. 9-1979.
ii) C.227-88 Norme tehnice privind utilizarea geotextilelor si geomembranelor la lucrari de constructii. Buletinul constructiilor nr. 3-88.
ii) NE 012-99
Cod do pracfiod pentru executarea lucrarilor din beton, beton
armat si beton preeomprimat Norme de protecfia muncH specifica reviziei si Tntretinerii drenurilor
perttru drumuri publice. Se vor respecta Tp.tocmai prevederile din:
- Codul muncii publicatTn B.O. nr. 140/1-12-1972.
- Legea privind protectia muncii nr. 90/1996;
- Norme generale de protectia muncii /1996;
- Norme specifice de protectia muncii pentru exploatarea si Tntretinerea drumurilor si podurilor Ordin MMPS 357/1998;
-Ordonanta Guvernului nr. 60/1997 privind norme PSI aprobata prin legea nr. 212/1997
- Norme generale PSI /.-1991.
- Ordinul 12/1980 al MTTc privind PSI.

CAPITOLUL II
PROIECTAREA DRENURILOR PENTRU
DRUMUR1LE PUBLICE
Secfivnea J Prevederi generale
Art. 9. Proiectarea drenurilor se face avdnd Tn vedere:
a) pozitia platformei drumului fata de linia terenului natural, respectiv Tn rambleu, debleu sau profil mixt;
b) conditiile - geologice, geotehnice si hidrogeologice Tn zona;
c) conditiile de stabilitate a terasamentelor, versantjlor si lucrarilor de sprijinire Tn zona;
d) posibilitatile de evacuare a apei colectate prin sistemul de drenaj,
Art. 10 - (1) Drenurile pentru drumuri publice se proiecteazd pe baza studiilor hidrogeologice, topografice si geotehnice,
precum si a observatiilor si informatiilor obtinute direct de pe teren.
(2) Un calcul hidraulic est© justificat cand nivelul pdnzei de ape subterane influenteazd defavorabil comportarea corpului
drumului.
(3) Un exemplu orientafiv de calcul este prezentatTn Anexa 3. Proiectantul are libertatea de a alege metoda de calcul pentru
drenuri.
Art. 11. Tn proiecte se vor specifica mdsurile de protectia muncii.

Sectioned a 2-a Proiecfarea drenurilor executate in sapatura deschisa

Art. 12. - Elementeie geometrice caracteristice drenurilor executate Tn sdpd-tura deschisd sunt addncimea, Idtimea si panta
radierului.
Art. 13. - (1) Addncimea drenurilor se stabileste Tn functie de:
a) addncimea de Tnghet, Tn dren, stabilitd conform STAS 6054-77, sporitd cu 40-60 cm;
b) nivelul panzei de apd subterand si regimul hidrologic;
c) grosimea maselor de pdmdnt afectate sau posibil a fi afectate de fenomene de instabilitate;

d) natura chimico-mineralogicd a rocilor
(2)
(3)
manual.

Addncimea drenurilor de asanare se limiteazd la 2...3 m.
Addncimea drenurilor de consolidare a versantilor se recomandd sd nu depdseasca 4,0 m, cdnd se executd

Art. 14. - (1) Ldtimea drenurilor executafe manual se recomandd Tn functie de adancime, conform tabelului 1,
Tabelul 1
Adancimea drenului

Latimea drenului

H(m)

b(m)

Pdnd la 1,00 (cazuri excepfionale)
P '.0...................................1-5
1,5.....................................2,0
2,0.....................................4,0

0,60
0,60 - 1,00
1,00 - 1,20
Minim 1,20

(2) Ldtimea drenurilor execufate mecanizat se stabileste Tn functie de Idtimec cupei utilajului de sdpat din dotarea
constructorului. dar nu mai mic de 0,25 m.
Art. 15. - (1) Panta longitudinald a drenurilor cu radier rigid se stabileste de
0,2......10%, Tn functie de conditiile de relief si asigurare a functionalitdtii. Se recomandd adoptarea pantelor Tn intervalul 2.............5%.
(2) Panta longitudinals a drenurilor cu radier elastic se recomandd 2.....................3%;
panta maxima admisd pentru santuri si rigole neprotejate, conform STAS 2916 - 87 pct.2.2.
(3) Cdnd panta drenului rezultd mai mare decat panta maxima admisd se pievdd trepte din ziddrie de piatrd brutd sau de rdu
Tn mortar de ciment sau beton simplu clasa CI6/20 (B 250) cu Tnaltime (H) de eel mult 50 cm si lungime de 2H...3H.
(4) Distanta Tntre trepte variazd Tn functie de relief, de panta longitudinald a drenului si Tndltimea treptei.
(5) In sectiune transversald se da treptei o forma usor albiatd, Tn scopul unei bune functionalitali si curdtire periodica.
(6) iiorecomundu adoptaroa de panic unlce Tntre commote de vizi lore si cap de dren, Tn special la drenurile de consolidare a
terasamentelor si versantilor aluneedtori.
Art. 16. - (1) Drenurile Tnguste, caracterizate prin Idtime redusd cuprinsd Tntre 0,25... 0,60 m, se prevdd pentru coiectarea
si evacuarea apelor din structura rutierd, asanarea infrastructurii drumului si a zonei limitrofe acestuia, Tn general ca drenuri de

asanare, cu radier elastic amplasate Tn teren stabil.
(2) Panta longitudinald a drenurilor Tnguste se stabileste conform pet. 2,2.1.3., fig. 1.

Art. 17. - Elementele componente ale drenurilor cu executie Tn sdpdtura deschisd sunt:
- radierul drenului;
- corpul drenant;
- cdminele de vizitare; •• putu! de ventilatie;
- capul drenului.
Art. 18. - Radierul drenurilor poate fi rigid sau elastic. Radierul rigid se reaiizeazd din beton clasa C 16/20 (B 250) cu rigold
(2) la mijloc (fig.2) TncastratTn teren stabil, putin permeabil sau practic impermeabil, cu compresibilitate medie, redusd sau practic
incompresibil (STAS 1243 - 83).
Art. 19. - (1) Corpui drenuriior de captare a apeior de infiltratie sau cobordre a
nivelului
pdnzei
subterane
(fig.2)
este
alcdluit
din
raclier
(1).
rigold
(2),
umplutura
;
drenantd (3), si capac de Tnchidere (4).
(2) Corpul drenuriior de evacuare cuprinde aceleasi cornponente, cu deose-birea ca umplutura drenantd poate fi realizald pe o
Tndltime redusd. Unele drenuri au elemente filtrante (geotextile) sau straturi cu filtru invers.

1. Radier rigid cu rigola; 2. Umplutura drenantd; 3. Capac deihchidere
Art. 20. - Colectarea si conducerea apelor Tn drenuri cu radier rigid se asigurd gravitational prin rigoie acoperite cu
capace semirotunde (fig. 3.a.), ziddrie uscata (fig. 3.b.), sau tuburi de drenaj (fig. 3.c.d.), astfel:

Fig. 3. Radier rigid - Tipuri de acoperire si tuburi
Art. 21. - Capacele .semirotunde (fig. 3.a.), pretumate pe santier din beton simplu clasa C 16/200 (B 250) cu lungime de
24 cm, diametru exterior de 30 cm si diametru interior de min.10 cm, se monteazd simplu rezemat pe radier cu inter-spatii de cca.
2 cm, inire ele.
Art. 22. - Ziddria uscata (fig. 3.b.) se execute manual pe radier lasdnd libera rigold.
Art. 23. - (1) Tuburile de drenaj cu taipa (fig. 3.c.) din PVC, perforate, cu diametru de 80.... 120 mm se aseazd direct pe
radier si se protejeazd cu umplutura drenantd din ziddrie uscald sau pietris.

(2) Tuburile de drenaj, riflate, perforate realizate din PVC sau polietilend cu diametru de 65 - 120 mm - (se folosesc numai la
drenuri cu adancime de maximum 2 m) - seTntind direct pe radier si se protejeazd cu umplutura drenantd con-stituitd din balast, (fig. 3.d.).
(3)
Conditiile de rezistentd a tuburilor se stabilesc de proiectant.
(4) Accesul apei Tn tuburi se asigurd prin fante de 1,0 x 5 mm sau 1,5 x 8 mm Tn numar care sd realizeze o suprafatd activd
(de intrare a apei Tn tuburi) de 24....50 cm2 pe metru liniar de tub.
(5) Conducerea apelor Tn drenurile de evacuare se face prin tuburi netede neperforate, din PVC -STAS 6675 - 86 cu diametrul
de 90... 110 mm.
Art. 24. - (1) Radierul elastic se realizeazd prin compactarea terenului din talpa sdpdturii drenului, sau folie de polietilend
groasd.Tn cazul drenurilor perfecte - fig. 4.a., si dintr-un strat de balast de 20 cm grosime Tn cazul drenurilor imperfecte - fig. 4.b.
(2) Colectarea si conducerea apelor Tn drenuri cu radier elastic se realizeazd prin tupuri de drenaj cu tdlpd sau tuburi riflate,
perforate, din PVC. Aceste tuburi se Tnvelesc Tn geotextil can)& sunt conditii de teren favorabil antrendrii de material fin si
colmatare. Tuburile se aseazd direct la baza sdpdturii Tn cazul drenurilor perfecte sau pe un strat de balast de :20 cm grosime, Tn
cazul drenurilor imperfecte (fig.4).

Fig. 4. Radier elastic
a. dren perfect; b. dren imperfect
Art. 25. - (1) Umplutura drenantd se stabileste diferentiat pentru fiecare tip de dren si este constituitd din:
- pietris 7......40 mm, STAS 662-82 fig.5.a. sau ziddrie uscatd din piatrd bruta negelivd, max. 200 mm, STAS 2917/79 fig. 5.b. sau bolovani de rdu;
- la
filtru
invers
din
materiale
granulare
vor
fi
alese
materiale
Tn
functie
de
curba
granulometricd
a
terenului
Tn
care
se
executd
drenul
(pentru
evitarea
antrendrii
pdrtilor fine si colmatdrii), fig. 5.a.
(2) Filtrele inverse din geotextil se recomandd la drenuri cu adancime mai mare de 2,0 m.
(3) La stabilirea tipului de umpluturd drenantd se au Tn vedere posibilitdti de aprovizionare a materialelor pe plan local,
calitatea lor si lipsa unor agenti Chimici.

Fig. 5. Umplutura drenanfa

a: 1. raclier rigid; 2. tub de drenaj; 3. filtru din geotextil;'4, pietris 7-40 mm; 5. ba-last 0-71 mm; 6. capac
b: 1. radier rigid; 2. ziddrie din piatrd brutd negeiiva-200 mm; 3. filtru invers din balasf; 4. capac
Art. 26. - Capacul de Tnchidere a drenuriior se prevede din:
- pereu zidit din piatrd brutd sau de rdu cu mortar de ciment, fig. 6. a, b. c sub forma deicasiu, rigold sau sant, pe pat de beton
simplu clasa C 12/15 (B 200).
- pereu din dale de beton simplu clasa C 12/15 (B 200) sau din dale prefabricate din beton simplu de aceeasi clasd, pe pat de beton
simplu clasa C 12/15/B 200 avdnd rosturile colmatate cu mortar sau mastic bituminos;
- dop de pdmdnt argilos local, bine compactat, protejat cu pdmdnt vegetal si Tnsdmdntat, fig. 6.c;
- capac de Tnchidere se prevede la toate tipurile de drendri, cu exceptia drenuriior transversale, pe secforul aflat sub partea
carosabild a drumului, deoarece au rolul de a colecta si evacua apa din fundatia drumului. In acest caz Tmbrdcdmintea drumului
constituie capac de inchidere a drenului.

Art. 27. - Fiecare dren se termina cu un „cap de dren" fig. 7. a, b, care are rol de evacuare la zi a apelor colectateTn dren,
si asigurand conditii necesare pentru revizie si intretinere.

Art.
28.
(1)
Pentru
controlul
functionary,
asigurarea
conditiilor
necesare
de
revizie
si
Tntretinere
a
drenurilor,
pe
traseul
acestora
se
prevdd
„cdmine
de
vizitare" (fig.8) amplasate la 50...........70 m distantd Tntre ele.
(2) Cdmine de vizitare se prevad la schimbdri de direcfie si la intersectia a doud sau mai multe drenuri. Cotele tuburilor de
acces si evacudre din cdmine, prevazute Tn fig. 8 pot fi adaptate Tn functie de conditiile terenului Tn care s-a proiectat drenul.
(3) Accesul Tn caminele de vizitare se realizeaza folosind scari mobile sau scdri fixate Tn peretele cdminului.

Fig. 8. Camin de vizitare
1. radierul drenului; 2. tencuiald sclivisitd; 3. tuburi PVC; 4, tub din beton cu cep si buzd; 5. scard prefabricatd; 6. placd;
7. capac.
Art. 29. - La capdtul spre amonte al drenului se pot monta tuburi netede din PVC cu diametrul de 110 mm prelucrate conf.
fig. 9. Tn scopul de a realiza putul de ventilatie necesdr functionary drenului.

Fig. 9. Put de aerisire 1. tub neted din PVC 0110 mm; 2. tub perforat; 3. radier rigid; 4. radier
elastic.
Art. 30. - Cdmineie de vizitare, puturile de aerisire si capetele de dren se proiecteazd si realizeazd Tn asa fel Tncdt sd
asigure functionalitatea atdt a drena-jului gravitational cat si a drenajului prin ventilatie naturald.
Secfiunea a 3-a Prescripfii de amplasare
Art. 31. - Amplasamentul drenurilor se stabiieste avdnd Tn vedere prescriptive generate specificate Tn Sectiunea 1, functia
pe care o Tndeplinesc si zonele pref-erentiale de scurgere a apelor subterane.
Art. 32. - Principalele tipuri de drenuri necesare pentru asanarea infrastructurii drumurilor publice, consolidarea taluzurilor,
terasamentelor si a zonei limitrofe, sunt:
a) drenuri longitudinale si transversale;
b) drenuri de interceptie;
c) drenuri pe taluz;
d) drenuri spice de captare;
e) drenuri ventuzd.
Art. 33. - (1) Drenurile longitudinaie se amplaseazd paralel cu axul drumului, sub rigold, sant si eventual sub o parte din
acostament, conform fig. 10. Aceste drenuri au rol de a colecta si evacua atdt apa din versant cat si pe cea din fundatia drumuiui.
(2) La autostrdzi, drenurile longitudinaie se amplaseazd conform fig.l 1.

Fig. 10. Amplasamentul drenurilor
longitudinaie la drumuri

Fig. 11. Amplasamentul drenurilor
longitudinaie la autostrazi

(3) Evacuarea la zi a apeior colectate Tn drenuri longitudinaie se asigura prin santuri protejate sau camere de cddere la podete
si la drenuri transversale amplasate conform fig. 12 la distante de maximum 100 m.

Fig. 12. Evacuare prin dren transversal
1. camin de vizitare; 2. dren longitudinal; 3. dren transversal de evacuare;
4. cap de dren; 5. radier (rigid sau elastic); 6. capac semirotund sau tub PVC
perforat; 7. pietris; 8. balast; 9. fundatia drumului; 10. capac deTnchidere.
Art. 34. - (1) Drenurile fransversale de interceptie se prevad de reguld pe sec-toare de drum Tn declivitate rnai mare de 4% si
rf sectoare cu declivitate mai mica unde conditiile din teren o impun.
(2) Drenurile de interceptie se prevdd, Tn aceste conditii, atat Tn rambleu cat si Tn debleu.
(3)
Ele se amplaseazd la distanta de 20.........50 m, cu Tnclinare Tn sensul pantei de 60° fata de axul drumului (fig. 13).

Fig. 13. Dren transversal de intercepfie
1. radier elastic; 2. cap de dren; 3. dop de Tnchidere.
(/i; Aaanarnuu IOI nu aepasesre ae reguia I ,b m si au rol ae a iriTeicepta si eva-cua la zi sau Tn dren longitudinal, apele care
circuld sau sunt captive Tn fundatia drumului.

Art. 35. - (1) Drenurile ventuzd se amplaseazd pe taluzuri Tn debleu sau rambleu, pe linia de cea mai mare panta, Tn scopul
de a capta si evacua Tn sant apele din izvoare izolate si din zone Tn care taluzul prezintd mustiri (fig. 14).
(2) Evacuarea apei se face prin capul de dren, prin barbacanele lucrdrilor de sprijin, direct Tn sant sau rigola.

Fig. 14. Drenuri ventuza
1. dren ventuzd; 2. put de aerisire; 3, cap Pe dren.
Art. 36. - (1) Drenurile de Taluz se compun din drenuri ventuza si drenuri Tn unghi sau arcade.
(2) Drenurile ventuzd se amplaseaza, de reguld la distanta de cca. 6,0 m. Drenuriie Tn unghi sau arcade se amplaseazd Tntre
drenurile ventuza, pe unul sau mai multe etaje, Tn functie de Tnditimea taluzului. Addncimea acestora, de reguld, nu depdsesfe
1,5 m.

Fig. 15. Drenuri de taluz

1. cap de dren; 2. dren transversal; 3. drenuri Tn forma de unghi; 4. put de ventilatie.
Art. 37. - (1) Drenurile spice de captare se prevdd Tn zone afectate de fenomene de instabilitate, Tn terenul de baza
al rambleelor Tnalte, asociate cu un complex de mdsuri necesare Tn scopul asigurdrii stabilitatii terasamentelor si versantilor fig. 16.
(2) Drenurile spice de captare se compun din unul sau mai multe drenuri trans-versale, amplasate la distanta de 8...20
m Tntre ele si drenuri spice de captare, Tnclinate la 45....60° fata de axul drenurilor transversale.

Fig. 16. Drenuri spice de captare

1. drenuri de evacuare; 2. cdmin de vizitare; 3. drenuri spice de captare; 4. cap de dren.
Secfiunea a 4-a Proiectarea drenurilor din spatele zidurilor fi aileelor de poduri
Art. 38. - Pentru a evita acumularea apei Tn spatele unei lucrdri de sprijin, tre-buie ca Tntotdeauna sd se prevada Tn
spate un sistem de drenaj cu functionare pe toatd durata lucrdrii.
Art. 39. - Acest sistem de drenaj Tndeparteazd posibilitatea aparitiei unor suprafete de alunecare sub talpa
fundatiei, fig. 17.
Art. 40. - (1) Evacuarea apei colectate Tn drenul din spatele zidului de sprijin precum si drenajul prin ventilatie se asigurd prin
barbacane realizate, de reguld, cu sectiune circulard cu diametru de 110... 150 mmdispuse pe eel putin doud rdn-duri, cate doud
pe fiecare rand conform fig. 17, la fiecare tronson de zid de 5,0 m lungirne.
(2) Trebuie sd mentionam cd o colmatare a drenului din spatele unui zid de sprijin, o amplasare gresitd a barbacanelor sau
colmatarea ior conduc la soli-citdri suplinrfentare asupra lucrdrilor.
(3) Astfel, Tn cazul acumuldrii apei Tn spatele unui zid de sprijin presiunea apei sporeste valoarea Tmpingerii pdmdntului,
datoratd diminudrii indicilor de rezis-tentd, Tn special a coeziunii. Aceasta situatie ne obligd sd evitam o amplasare gresitd a
barbacanelor sau colmatarea lor.
(4) Drenajul are si rolul de a mentine indicii rezistentei la tdiere a terenului Tn li-mitele avute Tn vedere la dimensionarea
zidului de sprijin.
Art. 41. - (1) Corpul drenului se compune - ca si la drenurile Tn sdpdtura des-chisd - din radier cu rigold, umplutura drenantd si
capac de'Tnchidere (fig. 17).
(2) Radierul drenului din spatele zidului de sprijin se realizeazd din beton simplu clasa C 12/15 (B 200) si este executat direct
pe fundatia zidului,
(3) Rigola are panta de scurgere a apei cdtre barbacane care asigura evacuarea apei deasupra treptei din fata a banchetei la
minimum 20 cm, La stabilirea panfelor la rigola si barbacane se are Tn vedere declivitatea drumului.
(4) Umplutura drenantd se prevede din piatrd brutd negelivd, piatrd de rdu sau pietris si filtru invers din balast. Tn cazul
zidurilor Tnalte filtrul invers se prevede cu granulometrie corespunzdtoare sau se introduce filtru din geotextile.
(5) Capacul drenurilor din spatele zidurilor de sprijin se prevede ca si la drenurile Tn sdpdtura deschisd din pdmdnt argilos bine
compactat, protejat ve-getativ, pereu zidit din piatrd brutd negelivd sau boiovani de rdu, pe pat de beton clasa C 12/15 - (B 200) cu
pantd unicd, conforma cu taluzul.
Art. 42. - Drenajul prin ventilatie se realizeazd cu doud barbacane amplasate sub partea superioard a coronamentului zidului si
doud barbacane amplasate deasupra fundatiei 20 cm, la fiecare tronson de zid de 5,0 m lungime. (Fig. 17).

Secfiunea a 5-a Proiectarea drenajului cu drenuri forate
Art. 43. - (1) Solutia de drenaj cu drenuri forate se aplicd la asanarea, consoli-darea terasamentelor si versantilor nestabili.
(2) Acest tip de dren se realizeazd prin forare pe directie care asigurd evacuarea gravitationald a apei colectate.
Art. 44. - Dacd terenul prezintd pantd transversald accentuate (fig. 18) drenurile forate se executd „la zi" pe unui sau mai multe
niveluri, funetie de suprafata ce urmeazd a fi asanatd sau stabilizatd. j

Fig. 18. Drenuri forate la zi
1. cap de dren; 2. drenuri forate ia zi.
Art. 45. - Dacd panta terenului sau conditiile hidrogeologice nu asigurd posi-bilitatea executdrii drenurilor forate Ja zi", se poate
aplica solutia executdrii drenurilor forate Tn chesoane circulare sau trapezoidale.

Art. 46. - Drenurile forate de captare se realizeazd din tuburi din PVC riflate, perforate, mansonate, Tnvelite cu
geotextil cdnd sunt conditii favorabile de antrenare de material fin sau de colmatare.
Art. 47. - Drenurile forate de evacuare se realizeazd din tuburi din PVC, netede, (mansonate), neperforate, STAS 667586, avdnd diametru de 90 - 110 mm.
Art. 48. - (1) La stabilirea pozitiei instalatiei de foraj si lungimea drenului forat se va avea Tn vedere pierderea de pantd de
cca. 1-2 cm/m la foraje mai lungi de 5 m.
(2) Se recomandd a nu se depdsi iungimea de 30-35 m a drenului forat, pen-tru a nu se pierde panta de evacuare a
apei.

Fig. 20. Chesoane trapezoidale. Elemente geometrice indicative

1. umpluturd drenantd; 2. barbacane; 3. cdmin de vizitare din tub prefabricat

Art. 49. - (1) Tn figura 21 sunt prezentate dimensiunile chesonului circular.
(2) Dimensiunile chesonului trapezoidal sunt prezentate Tn figura 20. Ele permit realizarea drenurilor forate cu instalatii
de forat cu gabarit redus. Chesonul trapezoidal se recomandd Tn zone cu alunecdri active. Cutitul acestui cheson
trebuie Tncastrat minimum 1,0 m sub planul de alunecare activ, sau teren stabil.

Sectionea 6-a Proiecfarea lucrarilor de drenare biologica
Art. 50. - Drenurile executate Tn sdpdtura deschisd si drenurile forate dreneazd numai apa libera, nelegatd de particula de
pdmdnt. Aceste sisteme de drenaj s-au dovedit insuficiente Tn cazul lucrdrilor de consoliddre a terasamentelor si versantilor
alunecdtori.
Art. 51. - Drenajul biologic completeazd actiunea de drenare gravitationald si prin ventilatie Tntrucdt actioneaza nu numai
asupra apei libere ci si asupra apei slab legate si legate din particula de pdmdnt.
Art. 52. - Vegetatia are un rol hotdrdtor Tn stabilitatea taluzurilor, terasamentelor si versantilor alunecdtori Tntrucdt actioneazd
favorabil, prin:
a) micsorarea intervalului de variatie a umiditdtii si temperaturii pdmdntului;
b) retinerea unei parti din apele de precipitajle de cdtre iarbd, frunzele si ramurile vegetatiei precum si prin sistemul radicular;
c) reducerea volumului apei infiltrate Tn pdmdnt;
d) reducerea degraddrilor prin eroziune, provocate de scurgerea apelor rnete-orice Tn exces,
Art. 53. - Pentru protejarea taluzurilor si versantilor, pentru consolidarea zonelor cu degraddri si afunecdri de teren de
suprafata, literatura de specialitate reco-mandd Tmpddurirea taluzurilor, cu specii repede crescdtoare cum sunt plopul, aninul,
salcfa, teiul, visinul, salcdmul, frasinul.
Art. 54. - Pentru prevenirea si consolidarea fenomenelor de instabilitate de addncime, se recomandd Tmpddurirea cu specii cu
rdddcini pivotante si man' consumatoare de apd, cum sunt stejarul, pinul, nucul.

CAPITOLUL III
Execufia drenurilor pentru drumurile publice
Secfiunea J Execufia drenurilor in sapatura deschisa
Art. 55. - Drenurile Tn sdpdtura deschisa se pot executa manual sau mecanizat eel mult pdnd la addncime medie de 4,0 m.
Art. 56. - Tnainte de Tnceperea lucrdrilor sunt obligatorii urmdtoarele mdsuri:
a) semnalizarea zonei de lucru conform normelor metodologice aprobate prin ordin comun MT/MI 1124/411/2000;
b) asigurarea scurgerii apelor meteorice de pe amplasament;
c) curdtirea si ranguirea materialelor ce amenintd sd cadd Tn zona de lucru sau pe platformd;
d) identificarea unor eventuale instalatii aeriene, subterane si proprietdti Tn vede-rea stabilirii condijiilor Tn care se pot executa
lucrdrile Tn deplind sigurantd;
e) trasarea lucrdrilor;
f) organizarea
si
aprovizionarea
punctului
de
lucru
cu
materialele
necesare,
Tn
proportie de eel putin 50%.
Art. 57. - In timpul executiei sdpdturilor se are Tn vedere:
a) sd nu se pericliteze siguranta constructiilor si instalatiilor existente, vizibile sau Tngropate precum si a lucrdrilor Tn executie aflate
Tn vecindtate;
b) sd se circule cu restrictie de viteza de 5 km/h Tn limifa prismului de prdbusire;
c) zilhic, Tnainte de a seTncepe lucrul, la Tntreruperea si Tncefarea lui se verified semnalizarea, sprijinirile, starea malurilor din jurul
sdpdturii pentru a se lua mdsurile ce se impun si pentru a se evita eventuate surpdri sau pericol de accidente.
Art. 58. - Sdpdturile se executd cu pereti verticali, fdid sprijiniri, manual sau mecanizat, Tn urmdtoarele condijii:
a) terenul este stabil, cu umiditate naturald;
b) terenul nu prezintd fisuri si nu este expus vibratiilor;
c) sdpdtura nu este tinutd deschisd si operatic de umplere se efectueazd Tn aceeasi zi;
d) nu se circuld Tn limita prismului de rupere posibild, nu sunt constructii, depozite sau alte sarcini;
e) addncimea sdpdturii este relativ mica, respectiv 1,0 m Tn pdmdnturi plastic vdr-toase sau nisipuri Tn stare Tndesatd sau 1,50 m Tn
pdmdnturi tari.
Art. 59. - Cdnd addncimea sdpdturii depdseste 1,00-1,50 m sdpdtura se executd taluzat, fdrd sprijiniri pdnd ia maximum 2,00 m
addncime, dacd se respecta conditiile prevdzute la art. 56, art, 57 si art. 58.
Art. 60. - Sdpdturile cu taluz vertical, Tn teren stabil cu consistentd vdrtoasd -tare se pot executa la addpostul unor sprijiniri
orizonfale - pe baza de proiect -adaptate la conditiile reale de teren si trafic.
Art. 61. - (1) Tn pdmdnturi afectate de fenomene de instabilitate. pdmdnturi dificile (loess, argile contractile, umede, afdnate)
pdmdnturi cu infiltratii de apd sau conditii locale deosebite, indiferent de addncime, sprijinirile se fac pe baza de proiect de executie
cu dulapi verticali si cadre - eventual marciavante sau palplanse care formeazd un perete continuu si etans.
(2)
Palplansele si marciavantele se batTn avans 0,50....0,75 m.
(3) Este interzis a depozita fie chiar si temporar - pdmdntul sdpat la mal putin de 1,00 m si a materialelor la mai putin de 5,00 m
de peretele sdpdturii.
Art. 62. - (1) Tn zonele Tn care sunt situri si vestigii arheoiogice, cable, conducte, etc., sdpdturile se executd cu respectarea
instructjunilor date Tn scris de unitatea detindtoare a acestora, eventual sub supravegherea delegatului unitdtii.
(2) Dacd Tn timpul executiei sdpdturilor se descoperd instalatii suPterane, lucrdrile se opresc imediat si se sesizeazd unitatea
detindtoare. Lucrdrile se pot relua numai sub supravegherea delegatului unitdfii tutelare.
Art. 63. -Sdpdturile pentru drenuri se executd pe eel mult trei tronsoane de 4...6 m lungime, din aval cdtre amonte, asigurdnd
permanent scurgerea apelor din sdpdturi, prin eddere libera, respectdndu-se urmdtoarele:
a) nu se atacd executia sdpdturii la tronsonui urmdtor pdnd ce tronsonul precedent nu este umplut, eel pufin pdnd la jumdtate din
addncimea lui;
b) cobordrea materialelor se face cu mijloace mecanice, sau pe jgheaburi. Balastul, pietrisul si pdmdntul se poate cobori Tn sdpdturd
si direct prin aruncare;
c)
corpul drenant se realizeazd prin compactare Tn straturi de 30...........40 cm grosime
a umpluturii de balastsau prin Tmpdnarea pietrei brute pentru a se preTntdmpi-na tasdri ale capacului. Umplutura de pdmdnt se
compacteazd Tn straturi de 15-20 cm grosime, la grad de compactare de 90...95%;
d) extragerea sprijinirilor se face pe mdsura executdrii corpului drenului.
Art. 64. - (1) Executia lucrdrilor se face numai Tn ordinea data Tn proiect.
(2) fn cazul Tn care se constatd nepotriviri Tntre-situafia reald pe teren si cea prevdzuta Tn proiect, executantul va Tnstiinta
proiectantul si beneficiarul pentru a se lua masurile necesare de adaptare.
Art. 65. - Este interzisd Tntreruperea lucrdrilor Tn stadii care pot periclita lucrdrile executate, stabilitatea terenului sau a
constructiilor existente Tn vecindtate si cobordrea ©amenilor Tn santuri cu pereti verticali, nesprijiniti.
Art. 66. - Tn cazul sdpdturilor executate mecanizat, lucrdrile de sdpare si umple-re se succed astfel Tncdt sd nu rdmdnd

sdpdturi deschise la sfdrsitul zilei die lucru.
Art. 67. - Aceasta tehnologie de executie se aplicd de reguld la drenuri de asanare echipate cu fuburi de drenaj, riflate,
perforate si corp drenant din pietris si balast, eventual si filtru invers din geotextil.
Secfiunea a 2-a Executia drenuribr din spatele zidurilor de sprijin
Art. 68. - (1) Tn cazul zidurilor de sprijin de rambleu si debleu cu elevatie din beton, drenul din spatele zidului se executd
imediat dupd decofrare, Tnainte ca acesta sd fie pus sub sarcind. Accesul Tn spatii Tnguste, in spatele zidului se pot admite numai
la addpostul sprijinirilor, conform Capitolului III, Sectiunea 1.
(2) Tn cazul zidurilor de sprijin de rambleu sau debleu, cu elevatie din elemente prefabricate sau ziddrie de piatra, drenul din
spatele zidului se executd con-comitent cu ridicarea elevatiei cu respectarea prevederilor acestui capitol.
Art. 69. - Concomitent cu executarea drenului din spatele zidului de sprijin se executd umplutura din spate pentru punerea
zidului sub sarclna. Tn dreptul bar-bacanelor, umplutura din spatele zidurilor se executd din material drenant pe o grosime de cca.
0,50 m si suprafata de eel putin 1,00 m2, pentru a se asigura evacuarea apei infiltratd Tn spatele zidului.
Art. 70. - Restul umpluturii se executd Tn straturi orizontale, bine compactatd, pentru a se asigura valoarea indicilor avuti Tn
vedere la dimensionarea zidului de sprijin si Tn orice caz un grad de compactare mai mare de 90...95%.
Art. 71. - Lucrdrile se executd cu respectarea actelor normative, norme de pro-tectia muncii si normele specifice lucrdrilor
mentionate.
Secfiunea a 3-a Executia drenurilor folate
Art. 72. - Drenurile forate la zi se executd cu instalatii de forat, cu observatia cd sunt corespunzdtoare acestor lucrdri cele de tip
„orice teren, orice directie", care permit montarea usoard a tuburilor rigide, mufate, perforate si neperforate.
Art. 73. - Drenurile forate din chesoane se executd numai cu instalatii usoare si gabarit redus, cu respectarea normelor de
protectie a muncii impuse de aceste instalatii usoare.
Art. 74. - Materialele necesare pentru drenurile forate, sunt:
a) instalatie de forat, de tip „orice teren, orice directie";
b) tuburi de drenaj, perforate, neperforate si elemente corespunzdtoare de mu-fare din PVC;
c) geotextil, materiale pentru capetele de dren si pentru santurile deTndepdrtare a apei colectate.
Art. 75. - Lucrdri pregdtitoare:
a) stabilirea si marcarea amplasamentelor drenurilor pentru forare;
b) amenajarea platformei de lucru;
c) realizarea chesoanelor;
d) amplasarea instalatiei de forat si orientare;
e) pregdtirea tuburilor si mufarea lor.
Art. 76. - (1) Lucrdrile de baza care se executd, sunt:
a)introducerea tuburilor mufate perforate si neperforate (Tn foraj) corespunzd
toare zonelor de colectare si evacuare a apei;
b) executarea capului de dren si a santului de Tndepdrtarea apei colectate;
c) spdlarea cu apd a drenurilor forate executate, cu presiune mica (1...3 atm)
pentru asigurarea functiondrii lor. Apa se introduce Tn drenul forat Tn mai multe
(3) La prima repriza a spdldrii se Tnchide capul de evacuare a apei cu uri obturator de cauciuc.
Sectioned a 4-a Execufia lucrarilor de drenare biologica pentru drumuri publico

Art. 77. - Executia lucrarilor de drenaj biologic pentru drumuri publice se regli-zeazd Tn colaborare cu Inspectoratul Silvia
respectiv Ocolul Silvic din zona-, pentru a stabili speciile si perioadele optime, tehnologia de Tnsamdntare si plantare, conditiile
specifice de climd si de teren.

CAPITOLUL IV Revizia drenurilor
Secfiunea 1 Revizia drenurilor pentru drumuri publice
Art. 78. - Revizia drenurilor pentru drumuri publice se face de unitdtile de Tntreti-nere care au obligatia sd urmdreasca
permanent starea drumului si anexele lui. Art. 79. - Revizia drenurilor se face de cdtre:
a) seful de dfstrict - revizii curente, permanente;
b) seful de sector cu seful de district - reviziile se fac primdvara si toamna, dupd ploi de lungd duratd. ploi torentiale si inundatii.
Art. 80. - In astfel de situatii se procedeazd imediat la efectuarea reviziei drenurilor de cdtre seful de sector Tmpreund cu seful
de district.
Art. 81. - $eful de district va notg observatiile Tn fisa de revizie si Tntretinere a fiecdrui sector de dren.
Art. 82. - Verificarea stdrii drenurilor si a functiondrii lor se face numai de la capul de dren cdtre putul de aerisire. respectiv
numai din aval cdfre amonte.
Secfiunea a 2-a Revhia drenurilor executate in sapatura deschisa
Art. 83. - La revizia drenuriior, se verified:
a) prezenfa apei la capul fiecdrui dren;
b) siarea santurilor de evacuare a apei;
c) sfarea capacului fiecdrui dren;
d) starea cdminelor de vizitare si a puturilor de aerisire;
e) continuitatea drenurilor;
f) debitul apei Tn drenuri;
g) starea vegetajiei Tn zona drenului.
Art. 84. - Verificarea prezentei apei la capul de dren se face vizual iar Tn cazul lipsei apei se verified functionalitatea cu flacdra
de chibrit, brichetd sau lumdnare. Flacdra este atrasdTn dren numai Tn cazul Tn care drenul functioneazd.
In caz contrar, flacdra rdmdne verticald.
Art. 85. - La santul de evacuare a apei se verified dacd este colmatat, fisurat sau tasat, dacd existd vegetatie care Tmpiedicd
scurgerea apei catre emisar.
Art. 86. - Capacul realizat din pdmdnt argilos local protejat cu pdmdnt vegetal Tnsdmdntat, pereu zidit sau dale de beton, se
verified dacd prezintd defor-matii, tasdri, fisuri, care creeazd conditii favorable de stagnarea apei Tn zona drenului sau pdtrunderea
Tn dren. Tn aceasta situatie, apele antreneazd materialul drenant mdrunt - nisip, pietris - din corpul drenului si se produc prdbusiri
ale capacului care conduc Tn final la scoaterea drenului din functiune si consecinfe impre-vizibile asupra sigurantei circulafiei Tn
zona,Tn cazul afectdrii pdrfii carosabile.
Art. 87. - La acfiunea de revizie a cdminelor de vizitare si de aerisire, se verified:
a) existenta, pozitia si starea capacelor, starea peretilor si treptele de acces;
b) accesul liber al apei la gura tuburilor de acces Tn cdmin;
c) nivelul apei Tn cdmin, care Tn conditii de funclionare corectd a evacudrii tre-buie sd se afle la nivelul inferior al tubului de
evacuare;
d) eventuala existentd a unor corpuri strdine si depuneri Tn cdmin;
e) dacd apele pluviale pdtrund Tn dren Tn zona cdminelor de vizitare si aerisire;
f) existenta si starea cdminelor de vizitare si aerisire.
Art. 88. - Continuitatea drenului se verified vizual la suprafafa terenului dar nivelul radierului se verified prin introducerea de
colorant \n cdminul de vizitare ?i eel de aerisire, urmdnd aparifia apei colorate la evacuare, eventual si pe parcurs.
Art. 89. - (1) Vegetatia din zona unui dren oferd informatii asupra nefuncfionarii drenului respectiv.
(2) Pentru determinarea cauzelor si stabilirea amplasamentuiui se recomandd sd se execute santuri de prospectiune cu
sectiune conform fig.22 care, dupd culegerea datelor se umple conform fig.23.

Art. 90. - (1) O importantd deosebitd Tn cunoasterea stdrii si stabilirii necesitdtii executiei unor lucrari de Tntretinere este
mdsurarea debitului drenurilor.
(2) In acest scop, la drenuri Tn functiune, mdsurarea debitului se face Tn perioa-da martie-iunie.

(3) Dupd fiecare perioadd de ploi de durata se face'mdsurarea debitului zil-nic timp de 5
10 zile, consecutive.
(4) La drenurile noi, mdsurarea debitului se efectueazd deasemenea zilnic, timp de 5.... 10 zile.
Art. 91. - (1) Rezultatele mdsurdtorilor se Tnscriu Tn Fisa de revizie a cdrui model este dat Tn anexa 2.
(2) Diagrama de functionare a drenului se Tntocmeste dupd mdsurdtori zilnice pe o perioadd de eel putin 5 zile si are Tn
ordohatd debitul apei Tn l/sec, iar Tn abscisd intervalul de timp de la prima mdsurdtoare.
(3) O diagramd Tn care debitul este constant sou variatiile de debit sunt reduse (fig, 24) aratd cd drenu! a intrat Tn regim de
functionare continuu, carac-terizat prin debitul Q0.
(4) O diagramd Tn care debitul scade continuu (fig. 25) reprezintd un semnal cd drenul se colmateazd, pierde apa colectatd
sau nu mai este apd libera Tn pdmdnt si drenul are numai rol de ranfort.

(5) O diagramd cu Tntreruperi (fig. 26) Tn functionarea unui dren indicd faptul ca drenul nu are o alimentare continud cu apa.
Art. 92. - (1) Pentru o bund operativitate Tn calculul debitului drenurilor sunt necesare vase cu capacitate de 0,25; 0,50; 1,0;
2,0; 3,0; 4,0; 5,0 I, apd si un ceas cu secundar.
(2) In tabelul 2 se da debitul QTn l/sec. Tn functie de capacitatea vasului folosit si durata de umplere Tn secunde a acestui vas.
Art. 93. - Pentru deferminarea debitului se folosesc elementele din tabelul 2 si se procedeazd astfel:
a) se apreciazd vizual debitul drenului pentru a alege un vas de capacitate apropiatd;
b) se aseazd vasul la gura drenului pentru a primi apa, si concomitenf se declanseazd cronometrul sau se citeste secundarul;
c) cunoscand timpul in care s-a umplut vasul, Tn tabelul 2 se citeste la intersectia liniei secundelor cu valoarea corespunzdtoare
capacitdtii vasului direct, debitul drenului.
Secfiunea a 3-a Revizia drenurilor din spatele zidurilor de sprijin
a)
b)

Art. 94. - La revizia drenurilor din spatele zidurilor de sprijin se verified vizual:
taluzarea, starea capacului la dren si scurgerea apei;
starea barbacanelor.
Secfiunea a 4-a Revizia drenurilor i'orate

Art. 95, - La revizia drenurilor forate se verified vizual:
a) capul de dren;
b) dacd sunt depuneri la evacuare;
c)

necesitatea spdldrii drenului forat, conform art, 75.

Secfiunea a 5-a

Revizia lucrarilor de drenare hiologica
Art. 96. - Verificarea stdrii de drenaj biologic se face primdvara, imediat dupd topirea zdpezii.
Art. 97. - (1) In primavara ce urmeazd Tnsdmdntdrii si plantarii suprafetei taluzurilor terasamentelor drumurilor publice se
verified starea lucrarilor efectuate.
(2) Scopul este stabilirea mdsurilor de interventie si cornpletare a protectiei vegetative.
(3) Se stabilesc suprafetele ce trebuiesc nivelate, reTnsdmdntate sau plantate, dacd sunt puieti Tmpotmoliti. uscatj sau sunt
necesare cornpletdri.
(4)
Revizia se repetd.l...2 ani.
(5) Plantatiile de anin, plop, salcie si salcdm necesitd operatii nnai dese de revizie.
Tabelul 2
Durata de umplere a
vasului, (sec.)
5
10
11
12
13
14
15
16
1.7
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30

Capacitatea vasului. I/sec
0,25
0.05
0.03
0.02
0.02
0.02
0.02
0.02
0.02
0.01
0.01
0.01
0.01

-

0,5 1
2,0
3,0
Debitul „Q" al drenului, l/sec.
0.10 0.20
0.40
0.60
0.05 0.10
0.2Q
0.30
0.05 0.09
0.18 0.27
0.04 0.08
0,17 0.25
0.04 0.08
0.15 0,23
0.04 0.07
0.14 0.21
0.03 0.07
0.13 0.20
0.03 0,06
0,13 0.19
0.03 0.06
0.12 0.18
0.03 0.05
0.12 0.17
0.03 0.05
0.11 0.16
0.03 0.05
0.10 0.15
0.02 0.05
0.10 0.14
0.02
0.02
0.02
0.02
0.02
0.02
0.02
0.02
0,02

0.04
0.04
0.04
0.04
0.04
0.04
0.04
0.03
0.03

0.09
0,09
0.08
0.08
0.08
0.07
0.07
0.07
0.06

0.14
0.13
0.13
0.12
0.12
0.11
0.11
0.10
0.10

4,0
0.80

|

5,0

1.00
0.40 0.50
0.36
0.33
0,31
0.29
0.27
0.25
0.24
0.22
0.21
0.20
0.19

0.45
0.42
0.39
0.37
0.34
0.32
0.30
0.28
0.26
0.25
0.24

0.18
0.17
0.17
0.16
0.15
0.15
0.14
0.14
0.13

0.23
0.22
0.21
0.20
0.19
0.19
0.18
0.18
0.17

Art. 98. -Se verified vizual starea gdrduletelor, caroiajelor si lucrdrile de scurgere a apelor.
Art. 99. - Tn fiecare an se verified starea protectiei vegetative a taluzurilor si se stabilesc mdsuri de completare, reconditionare
Tn colaborare cu Ocolul Silvic din zona.

CAPITOLUL V
Intrefinerea drenuriior din zona drumurilor publice
Secfiunea 7 Intrefmerea drenurilor executate in sapatura deschisa
Art. 100. -Tn baza observatiilor si mdsurilor stabilite Tn cadrul acfiunii de revizie a drenurilor se realizeazd lucrdri de
Tntretinere.
Art. 101. - 0) Tn cazul Tn care capul de dren este acoperit sau Tnfundat se des-coperd sau desfundd cu ajutorul unei sape, se
curdtd santul de depuneri si vege-tatie si se repard, dacd este cazul.
(2) Operatiunile
cie
curdtire
a
capului
de
dren
si
a
santului
se
executd
primdvara,
dupd
topirea
zdpezii
si
dupd
ploi
de
lungd
duratd
sau
ori
de
cate
ori
sunt necesare aceste lucrdri.
(3)
In primul rand se verified si se curdtd aerisiriie cdminelor si puturilor.
Art. 102. - (1) La cdminele de vizitare se curdtd camera de decantare eva-cudnd corpurile strdine - pietre, bolovani, crengi,
ndmol etc. si se colmateazd cu mortar de ciment eventualele fisuri sau crdpdturi apdrute Tn pereti.
(2) Se fixeazd si consolideazd treptele dislocate sau sldbite si se verified etanseitatea camerei de decantare prin Tnfundare cu
dopuri de lemn a tuburiior care debuseazd Tn cdmin.
Art. 103. - Se procedeazd la repararea capacului si eliminarea zonelor de stagnare a apelor Tn vecindtatea drenului pentru a
se evita pdtrunderea apelor de suprafatd Tn dren.
Art. 104. -In cazulTn care la efectuarea reviziei se constatd tendinta de colma-tare a unui dren, se intervine si decolmateazd
drenul respectiv. Cel putin odatd la trei ani se intervine la decolmatarea fiecdrui dren.
Art. 105. - (1) Decolmatarea se face prin spdlare cu apd, cu presiune mica.
(2) Apa se introduce Tn dren prin putul de aerisire (la baza iui) sau Tn tubul de evacuare din cdminul de vizitare Tn mai multe
reprize si se urmdreste efectui, respectiv aparitia apei curate Tn cdminul de vizitare din aval Tn primul caz, sau la capul de dren,
Tn al doilea caz.
Art. 106. - Dacd nu se observd efectui spdldrii Tn cdminul de vizitare sau la capul de dren, precurn si la drenurile evident
colmatate (care au nivelul apei deasupra tubului de evacuare din cdminul de vizitare) se trece la desfundarea drenului de captare
cu tevi filetate avdnd lungimea de 0,6...0,8 m, din cdminul de vizitare si al drenului, cu tier beton sau tevi filetate, introduse prin
capul de dren.
Secfiunea a 2-a Intrefinerea drenurilor forate
Art. 107. - Drenurile forate, la care s-a Tntrerupt functionarea si la cele care se manifesto tendinta de colmatare impune sd se
intervind pentru decolmatarea lor.
Art. 108. - Decolmatarea drenurilor forate se realizeazd de reguld primdvara -prin spdlare cu retragere succesiva a furtunului
dupd ce a fost introdus Tn tub si s-a dat drumul la apd.
Secfiunea a 3-a intrefinerea drenurilor din spatele zidurilor de sprijin
Art. 109.-Zidurile de sprijin de debleu la care nu s-a executat taluzarea Tn spate sau ulterior aceasta a suferit degraddrl care
au permis intrarea apelor de suprafatd Tn dren, solicitd ulterior reconditionarea drenului, executarea taluzdrii si a capacului la dren,
a protectiei vegetative si exclude astfel intrarea apelor de suprafafa Tn dren.
Art. 110. - La zidurile de rarnbleu se verified anual si Tn special primdvara, dupd ploi, starea barbacanelor, a rosturilor,
stabilitatea lor si taluzul terenului Tn spatele zidurilor.
Art. 111. - Se impune desfundarea barbacanelor pe toata lungimea zidurilor.
Secfiunea a 4-a Intrefinerea lucrarilor de drenare biologica
Art. 112. - Conditiile deosebiteTn care urmeazd sd dezvolfe vegetatia pe taluzuri impun execujia unor lucrdri de Tntretinere
care se stabilesc, cu ocazia reviziei lucrarilor de drenare biologicd.Tmpreund cu Inspectorate sau Ocolul Silvic din zona.
Art. 113. -Tn cadrul lucrarilor de prevenire a proceselor de degradare a talu-zurilor prin eroziune, curgeri sau alunecdri, de
teren, care constituie adevdrate rani pe suprafata taluzurilor, atdt Tn perioada de revizie cat si Tn cadrul lucrdrilor de Tntretinere se
executd urmdtoarele lucrdfi:
a) retaluzdri si Tnsdmdntdri;
b) reparatii de gdrdulete, caroiaje de scurgere a apelor;
c) mobilizarea solului prirY pajisti, fdcute cu sapa Tn jurul puietilor; d)Tndreptarea, despotmolirea. Tnvelirea rdddcinilor dezvelite
si completarea
puietilor; e) receparea puietilor cu vdrfuri uscate, slab dezvoltate sau roase de animate, cu
foarfeca de vie sau cosar. Puietlj de rdsinoase nu se recepteazd.
Art. 114. rln primi ani dupd plantare.Tntre arboreti apar relatii de concurentd si anual trebuie sd se intervind pentru

Tmbundtdtirea compozitiei si structurii lor ver-ticale Tn scopul de a-si Tndeplini si dezvolta functja de protectie a terenului.
Art. 115. - Unele arborete, create pe soluri nepotrivite culturii respective, care manifestd o stare de Idncezeald sau de
acoperire cu licheni necesitd lucrdri de reconditionare a plantatiei. Reconditionarea acestor plantatii se face prin metode diferite,
dupd vdrsta si provenienta arboretelor, stabilite tot cu Inspectoratul sau Ocolul Silvic din zona.
tnyuuiiinoiice penriu revizia fl intrefineiea drenurilor
Art. 116. - Pentru a se asigura o activitate sistematicd de revizie si Tntretinerea corespunzdtcare a drenurilor, sunt necesare
unele rndsuri care se referd la evi-denta drenurilor si dotarea formatiilor de lucru cu unelte, echipament de protectie si materiale.
Art. 117. - Fiecare district si sectie trebuie sd posede o evidenta a drenurilor (Anexa 1) de pe reteaua de drumuri pe care o
administreazd si sd cuprindd ele-mente de identificare •• DN, km, m - schita de plan raportate la axa drumului, sectiuni transversale
si longitudinale, date privind functionalitatea, rezultatele mdsurdtorilor de debit si lucrdrile de Tntretinere executate.
Art. 118. - Pentru identificarea drenurilor pe teren se aplica un suport cu placd metalicd de 30 x 30 cm, orientatd cdtre drum,
vopsitd alb, pe care se scrie cu vopsea rosie, urmdtoarele date:
a) pozitia kilometricd;
b) debitul minim la capul de dren, Tn l/sec.;
c) data masurdrii.
Art. 119. - Cdminele de vizitare (CV) si puturile de ventilatie (PV) ale fiecdrui dren sau grup de drenuri se numeroteazd pe
cdmin, conform cu numerotarea din cartea drenurilor.
Art. 120 - La fiecare revizie se Tntocmepfe o fisd - dupa modelul datTn Anexa 2 - Tn care se noteazd constatdrile fdcute pe
teren, lucrdrile de Tntretinere efectu-ate sau necesare, debitul mdsurat si data efectudrii reviziei.
Art. 121. - Formatia de lucru la revizia si Tntretinerea drenurilor se doteazd cu:
a) unelfe diferite - lopeti, hdrlete, tdrndcoape, rangd, frdnghie, scard, lanternd sau lampd cu carbid, statie radio portabild, gdleti,
etc.;
b) doud seturi de cdte 5 tevi cu lungime de 0,6...0,8 m filetate la capete, pentru desfundarea eventuald a dienurilor;
c) vase cu capacitdti de 2 I si 5 I gradate 0,25; 0,5; 1,2 si 3, 4, 5 litri;
e) autocisternd sau rezervor de apd pe remorcd si tractor;
f) motopompd;
g) betonierd de capacitate mica;
h) echipament de protectie, specific, - cizme, cdsti, centuri de sigurantd si frdnghie si dupd caz mascd de gaze, aparate
gazometrice, palmare.
nckjuio ou UIO|JUIIU uc UII siu^; imiIII11 uw muiuNuie peniru cinci arenuri, asrrei:
a) ciment Tn sac - 1 sac;
b) piatrd brutd pentru 5 m2 pereu;
c) pietris - 0,1 m3;
d) dale preturnate - 5 m2;
e) colorant (fluoresceina sau fuxina) - 0,1 kg;
f) capace dren •■ 2 buc.

CAPITOLUL VI

Norme de protecfia muncii speciflce reviziei $i intrefinerii
drenurilor pentru drumuri publice

Art. 123. - Se vor respecta Tntocmai prevederile din:
a) Codul muncii publicatTn B.O. nr.140/1-12-1972;
b) Legea privind protectia muncii nr. 90/1996;
c) Norme generate de protectia muncii aprobateTn 1996;
d) Norme specifice de protectia muncii pentru exploatarea si Tntretinerea dru-murilor si podurilor Ordin MMPS 357/1998;
e) Ordonanta Guvernului nr, 60/1997 privind norme PSI aprobata prin Legea nr. 212/1997;
f) Norme generate PSI /1991;
g) Ordinul 12/1980 al MTTc privind PSI.
Secfiunea 1 Formatia de lucru pentru execufia, revizia si Mretinerea drumurilor
Art. 124. - Foimafia de lucru penfru executia si Tntretinerea drenurilor se com-pune din eel putin trei persoane; pentru revizie
formatia se compune din eel putin doud persoane.
Art. 125. - (1) Muncitorii sunt admisi sd lucreze nurnai dacd cunosc mdsurile specifice de protectia muncii, au efectuat examen
medical si sunt echipati cu echipament de protectie conform „Normativului republican pentru acordarea echipamentului de
protectie si de lucru", aprobat cu ord. Min. Muncii nr.41/1989.
(2) Ei vor fi instruiti Tn ceea ce priveste aplicarea metodelor de acordarea a primului ajutor si de salvare Tn caz de accidente.
Secfiunea a 2-a Norine obligators de protecfia muncii, execufiei fi intrefinerii lucrarilor de
drenaj
Art. 126. - (1) Tnainte de Tnceperea sdpdturilor se verified stabilitatea terenului si dacd este necesar, se iau mdsuri de
asigurare a sfabilitatii, inclusiv CURAjIRE-RANGUIRE eventual PLASE ANCORATE Tn zona de munte.
(2)
Sdpdturile se Tngrddesc cu parapete vizibile ziua si noaptea.
(3)
Sdpdturile executate Tn zona drumurilor publice si de santiere se vor sem-naliza cu indicator! de avertizare si dirijare
conform instructiunilor comune MTTc -MAI nr.630/2330-1985.
Art. 127. - (1) Zilnic, Tnainte de a se Tncepe lucrul, se verifica semnalizarea punc-tului de lucru, starea sprijinirilor si terenului
Tn jurul sdpdturilor, pentru a preveni eventuate pericole sau surpdri.
(2) Tn perioade de ploi, Tnghet-dezghet si cdteva zile dupd acestea se cerceteazd cu atentie taluzurile, peretii sapaturilor si
sprijinirile si se iau mdsuri corespunzdtoare de protectia muncii.
Art. 128. - (1) Sprijinirile se demonteazd pe mdsura executiei corpulul drenant, verificdnd permanent ca demontarea lor sd nu
pericliteze stabilitatea terenului sau siguranta muncitorilor.
(2) Sprijinirile rdmdn pierdute cdnd, prin demontarea lor, siguranta muncitorilor este Tn pericol.
Art. 129. - Este interzis accesul muncitorilor Tn sdpdturi cu pereti verticali, nespri-jini'ti, executate manual sau mecanizat Tn
ampriza drumurilor publice si Tn zone instabile, indiferent de addncimea acestor sdpdturi.
Art. 130. - Este interzis sd se tind sdpdturile deschise si sd se facd foe Tn sdpdturi. Art. 131. - Pentru trecerea muncitorilor
peste santul drenului se monteazd punti din dulapi si parapeti Tn zonele de traversare.
Art. 132. -In zonele Tn care suntTngropate cable, conducte, etc. sdpdturile se executd cu deosebitd atentie, cu respectarea
Tntocmai a instructiunilor date de unitatea tutelard, eventual - dacd este cazul - sub supravegherea delegatului acestei unitdti;
dacd, Tn tirnpul executiei sdpdturilor se descoperd instalatii sub-ferane, etc. lucrdrile se opresc irnediat, se Tnstiinteazd delegatul
unitdtii tutelare si numai dupd eliminarea oricdrui pericol de cdtre delegatul tutelar, sub supravegherea lui, pot fi continuate lucrdrile
de dren.
Art. 133. - Pentru mijloace de transport, instalatii, utilaje etc., se vor respecta Tntocmai normele specifice acestora.
Art. 134. • Normele rnentionate nu au caracter limitativ. Executantul poate lua si alte masuri, impuse de conditii locale.
Secfiunea a 3-a Norme de protecfia muncii specifice pentru revizia si intrefinerea
drenurilor
Art. 135. - (1) Este interzis fumatul, folosirea chibriturilor si iluminatul cu flacdra Tn cdminele de vizitare. chesoane si Tn
apropierea lor.
(2)
Deasemenea este interzisd cobordrea Tn ele cu brichete, chibrite, etc.
(3)
Muncitorul sdpdtor seya odihni numai afard.
(4)
Este interzis a se odihni Tn sant, Tn cdminul de vizitare sau cheson.

Art. 136. - (1) Este interzisd intrarea Tn cdmine si chesoane fdrd asigurare data de alt muncitor de la fata terenului.
(2) Muncitorul care intra Tn cdmin sau cheson va fi asigurat cu Centura de sigu-rantd si frdnghie.
(3) Pentru cdmine, chesoane sau sdpdturi mai addnci de 4,0 m se monteazd - Tn mod obligatoriu - cablu de semnalizare.
(4) Acest cablu se prevede jos si la suprafatd cu cate un clopot care se manevreazd la nevoie, de cdtre muncitorul de jos si de
eel de la suprafatd.
(5)
Semnalizarea se face dupd un cod stabilit de Tntreaga echipd, sub semndturd.
Art. 137. - Cobordrea Tn cdmine de vizitare si chesoane mai addnci de 3,0 m
se face - obligatoriu - cu masca de gaze care se foloseste conform instructiunilor.
Art. 138. - Iluminatul Tn cdmine de vizitare si chesoane, se face Tnainte de intrarea Tn cdmin sau cheson.
Art. 139. - (1) Ridicarea capacelor de la cdminele de vizitare se face cu rdngi, cdrlige sau alte unelte; dupd ridicarea capacelor
se verified vizual starea cdmi-nului si prezenta gazelor.
(2) Indiferent dacd sunt sau nu sunt gaze, se procedeazd la aerisirea cdmi-nelor prin ridicarea tuturor capacelor sistemului de
drenaj si curdtirea capetelor de dren.
(3) Pentru verificarea existentei gazelor, se folosesc aparate adecvate pentru determinarea concentratiei de gaze.
Art. 140. - Se apreciazd cd este necesard dotarea personalului muncitor si cu tuburi cu oxigen pentru revizuire cdmine.
Art. 141 i - Seful de echipd este obligat sd controleze si sd se asigure cd s-a efectuat aerisirea caminelor si sd verifice:
a) starea scdrilor de acces;
b) starea sculelor si uneltelof;
c) nivelul apei si grosimea depozitului Tn cdmine;
d) starea echipamentului si a materialelor de protectie;
e) dispozitivele de sigurantd la cdrligul troliului sau macaralelor, etc.

Art. 142. - (1) La intrarea Tn carmine si chesoane, echipele vor fi formate din eel putin trei muncitori, Cel care intra Tn
cdmin sau cheson se leagd cu Centura de sigurantd si frdnghie la suprafafa. Frdnghia nu se leagd de cdmin.
(2) Intrarea Tn cdmin se face pe scdrile existente. Dacd acestea nu sunt mon-tate sau nu corespund, intrarea se face
pe scdri mobile, fixate la partea supe-rioard cu cdrlige de agdtare si dispozitive de fixare.
Art. 143. -Tn cdminele Tn care sunt emanatii de gaze inflamabile se va lucra numai cu unelte de alamd, bronz sau
lemn. Tn asemenea cazuri, se va asigura un strat de apd de min. 5 cm pe fundul cdminului.
Art. 144. - Fiecare echipd de lucru va fi dotatd cu o trusd sanitard de prim ajutor, care sd cuprindd pansamente si
dezinfectante pentru zgdrieturi si rani usoare.
Art. 145. - Muncitorii sunt obligati ca dupd terminarea lucrului sd-si curete Tntregul echipament. sd-l depund la loc
uscat, sd respecte regulile de igiend, sd nu ducd mdinile murdare la ochi, nas sau gurd si sd se spele cu apd si sdpun.
Art. 146. - (1) §efu! de echipd are obligatia sd verifice permanent respectarea mdsurilor de protectia muncii, lucrdrile
de executie, revizie si Tntretinere a drenurilor si semnalizarea lucrdrilor.
(2) Deasemenea, se vor respecta si alte mdsuri de protectia muncii si pre-venire a accidentelor, impuse de
conditiile reale de pe teren.
(3) Tn perioada executiei lucrdrilor se vor respecta normele de protectie a muncii, mdsufile de prim ajutor,
normele de prevenire si stingere a incendiilor si cele precizate Tn legislatia Tn vigoare, specifice lucrdrilor prevdzute Tn
proiect.

CAPITOLUL VII
Controlul calitafii lucrarilor de drenaj pentru drumurile publice
Art. 147. - Obligatiile si rdspunderile unitdtilor beneficiare, de proiectare si de executie Tn asigurarea calitdtii,
functionalitdtii si durabilitdtii lucrdrilor de drenaj pentru drumuri publice sunt reglementate prin Legea nr. 10/1995.
Art. 148. - Unitatea beneficiard asigurd conditii pentru efectuarea de mdsurdtori, verificdri, prospectiuni, expertize prin
posibilitdti proprii sau prin colaborare si dupd caz, cu alte unitdti de specialitate, pentru asigurarea calitdtii, a
functionalitdtii, a durabilitdtii lucrdrilor de drenaj si a stabilitdtii terasamentelor si structurii rutiere.
Art. 149. - Unitatea care executd si cea care Tntretine lucrdrile de drenaj sunt obligate sd find la zi cartea drenurilor
care sd contind datele privind executia acestora si elements privind functionalitatea, comportarea Tn timp si lucrdrile
de ihtretinere executate.
Art. 150. - Controlul de calitate constd in:
a)verificarea amplasamentului lucrdrilor;
b)receptia terenului de fundare a radierului;
c)verificarea calitdtii materialeior folosite;
d)verificarea dimensiuniior si panta rigolei;
e)controlul compactdrii umpluturii din drenuri;

f) controlul functionalitdtii fiecdrui dren Tn parte.

CAPITOLUL VIII Receptia lucrarilor tie drenaj pentru drumuri publice
Art. 151. -Lucrdrile de drenaj pentru drumuri publice se supun unei receptii pre-liminare si unei receptii finale, conform
dispozitiunilor legale.
Art. 152. - (1) La receptia preliminard se verified:
a) amplasamentul lucrdrilor fata de prevederile proiectului;
b) dimensiunile, functionalitatea si calitatea lucrdrilor.
(2) Verificarea se face prin examinarea directd a lucrdrilor si pe baza actelor Tntocmite la receptiile pe faze de
executie si de lucrdri ascunse.
Art. 153. - La receptia finald se examineazd dacd lucrdrile s-au realizat Tn conditii corespunzdtoare, Tn cadrul
termenului de garantie.

CAPITOLUL IX Dispozifii tranzitorii
Art. 154. - Responsabilitatea punerii Tn aplicare a prevederilor prezentelor Instrucjiuni tehnice revine DRDP 1-7 si
CESTRIN.

EV1DENTA DRENURILOR
Nr.
Nr. km km Lungimi Parted Amplasare* Camine de Puturi de
crt. drum Tnc sf.
m
drum
vizitare (buc.) vizitare (buc.)
.
0

1

2

3

4

5

6

7

3

Tip
dren**
9

Adancimea Observatii
(m)
min/max
10
n
* ArptMasare
AC = Dren de acostament
SANT = Dren sub sant
DRENURILOR
DSZ = Tn sea-tele zidului de sprijin
SPICTR = Spic transversal
ZONA - In zona drumului
** Tip dreri
ECi? - Ecran
FOR = forat
GAL = ga!erie
ING = Tngust
NOR = normal
DREN = Put drenant

D.N....................,................km.........................DREN................
Data
efectuarii

Constatari la revizie si lucrari Tntrefinere executate

1. Reviziei
2. Intretinerii

Cap de dren

Dren de
evacuare

Cdmin de
vizitare

Dren de
captare

2

3

4'

5

I

A. Lucrari nel.
(revizie) B. Lucrari
exec. Ontref.)
C.Debit D. schifa
6

1. R.

Set sector
Set district

2. 1.

Set sector
Sef district

3. R.
4. 1.
5. R.
6.

i------;_____________________;__L-______________:-------;____i___________—_______;--------■

—;__________-----------:----1__,----—---------------!-------------------------

Nota: 1.
Dupa notarea rezultatelor reviziei. fisa se semneazd in col.6 de seful de sector si seful de
district. Deasemenea, dupa notarea rezultatelor lucrarilor deintretinere, fisa se semneaza.

Anexa 3 CALCULUL

Calculul hidrologic al dretwrilor Drenuri perfecte

Prin executia unui sant, care strdbate Tn Tntregime strdtul acvifer (fig. 1), apa va
pdtrunde Tn sant prin peretii lui. Nivelul apei din pdmdnt coboard dupd o suprafatd
curbd, a cdrei sectionare cu un plan vertical este o parabola numitd curbd de
depresiune.
Debitul de apd care se scurge Tn dren se calculeazd cu formula lui Darcy:

unde:
k = coeficientul de permeabilitate care depinde de caracteristicile pdmdntului si se exprimd Tn m/s; L = panta medie a curbei de depresiune (panta
piezometricd); S = sectiunea transversald a masei de pdmdnt prin care se infiltreazd
apa. Viteza teoreticd de infiltrare este:
Debitul de apd pe unitatea de lungime de dren si pentru un singur perete este:

Cum de reguld h0«Hformula sirnplificatd pentru calculul debitului de apd ce pdtrunde
Tntr-un dren prin unitatea de lungime a unui perete este:

Integrand ecuatia diferentiald (4)

imperfecte
In aceste tipuri de drenuri (fig. 2) apa pdtrunde nu numai prin peretii laterali ci si prin
fundul drenulu\ drenul fiind suspendatTn stratul acvifer.
Debitul de apd care pdtrunde Tn dren prin unitatea de lungime de perete si printr-o

jumdtate a fundului este:
q = q, + qn (8), unde:

a = jumatate din lotimea transeii;
L = lungimea curbei de deprosiune;

qi este debitul de apd ce pdtrunde prin perete si este dat de expresia:

H-\ = adancimea stratului freatic sub fundul drenului.
Jindnd seama ca:

iar q(| este debitul ce pdtrunde printr-o jumdtate a fundului si este dat de expresia:
qn = k- q f ( H - h o )

(8")

In relatia (8") qf este debitul echivalent al curentului de apd sub presiune, acesta se
determind asa cum se va ardta mai jos.
Deci debitul de apd ce pdtrunde Tn
dren printr-o jumdtate a acestuia, pe unitatea de lungime, este:

Pentru determinarea 'ui qf se foloseste graficul din fig 3 si fig. 4, aceasta din urmd
fiind un defaliu ai pdriii superioare a graficuiui din fig. 3; qf se determind direct cu ajutorul
valorilor

mare drenul ramane suspendat Tn strat, cu ajutorul unui dren perfect, cdnd se
intercepteazd stratul acvifer pe toata grosirnea lui.
■ ■ I,UIUV|JI vj'-'j

UIIMIVJI

Mwn vi

(~^ v_*

i \s\s

In cazul drenului perfect de
coastd, care este cazul ce se recomandd a se executa Tntotdea-

Fig. 4

Fig. 5

una, debitul colectat de dren pe un metru linear de perete va fi:
QH = k-i-H (13)
Tn cazul unui dren imperfect,
a cdrui addncime de radier se
stabileste astfel Tncdt apele ce continud sd curgd spre vqle sd nu afecteze prin
capilaritate sau Tnghef - dezghet drumul protejat prin dren, debitul se poate
determine din relatia:

Graficul din fig. 3 $i fig. 4 se folose?te pentru p < 3. Pentru p > 3, qf se determind cu
relatia:

Valoarea qf se determind cu ajutorul graficuiui din fig. 5?n funcfie de valoarea:

..»«© apelor de coastd
Scaderea nivelului apelor subterane care circula pe un strat Tnclinat se poate
i'ace cu ajutorul unui dren imperfect (fig. 6), cdnd stratul acvifer este de grosime

unde:
q este debitul apei care pdtrunde Tn dren, iar
qH este debitul curentului subteran Tnainte de executarea drenului.
Introducand relatia (13) Tn (14) se obtine;

si deci
q = (H-H 1 )k-i
(15)
Addncimea drenului este:
h = e + (H - H] - Z) + h0, dar cum valoarea lui Z este mica, se poate neglija ?i

QQ - este debitul de apd colectat Tn dren prin perete; q$ - este debitul de apd
colectat Tn dren prin fundul acestuia. Curba de depresiune dintre cele doud
drenuri se presupune cd are forma unei elipse (fig. 8).

Debitul de apd ce intra prin perete pe o unitate de lungime a acestuia este

h = e + (H-H1) + h0
(16)
Tn cazul drenurilor de coastd este recomanaabil ca peretele aval al drenului
sd fie impermeabil.
Sisteme de drenuri imperfecre
Considerand sistemul format din doud drenuri imperfecte paralele (cazul
drenurilor de sub acostament sau de sub santuri) ca Tn fig. 7, debitul de apd care
pdtrunde Tntr-un dren este:
d^QA + dB (17), unde,
qA - debitul de apd ce pdtrunde prin peretele si jumdtatea fundului din cdmpul A, exterior drenului; qB - debitul de apd ce pdtrunde prin peretele si
jumdtatea fundului din cdmpul B dintre cele doud drenuri.
unde:

Dacd addncimea la care trebuie coborat nivelul apelor subterane Tntre dre-nuri
(norma de asanare) este impusd, atunci adancimea drenului este:
h = c + f=c + h0+ IL (29), de unde se determind distanta dintre drenuri ast-fel Tncdt sd
fie realizatd norma de

Puturi drenante In straturi acvifere libere
Tn cazul puturilor drenante perfecte (fig. 9) debitul de apd ce intra Tn put este:

unde:

unde:
n = porozitatea eficace a mediului avdnd valori cuprinse Tntre 50 - 70% pentru pdmanturi
cu un continut ridicat de particuie argiloase si prafoase si Tntre 25 - 50% pentru
pdmdnturi nisipoase; t = timpul (fn zile) scurs de la executia putului.
Tn cazul puturilor drenante imperfecte (fig. 9) nu existd o formula riguroasd pentru a
calcula debitul si nivelul suprafetei libere a apei dupd drenare (curba de depresiune).
Debitul de apd ce intra Tn put este cuprins Tntre debitul unui put perfect si eel al unui
putTntr-un strat acvifer al cdrui fund ar fi impermeabil:

uncle:
h, - adancimea masurata de la fundul putului pana la stratul impermeabil. Tn
cazul Tn care puturile lucreaza ca drenuri inverse (puturi absorbante)
capacitatea de absorbtie a putului este data de relatia:

notatiile fiind aceleasi ca mai sus,
Puturi drenante Tn strate acvifere captive

Straturile acvifere captive sunt straturile de pamant permeabil, cuprinse Tntre
doua straturi mai putin permeabile.
Notatiile fiind cele din fig. 10, debitul de apa ce intra Tntr-un put perfect este:

In cazul tuburilor cu secliune circulara, considerand ca acesta functioneaza plin, se
determine! S din relatia;

4
5
6
7
8

Praf nisipos sau argilos
Argila nisipoasfl sau argiloasa
Argila
Argila grasa
Geotextile

icr3-10"4
io-5- io6
TO"7- 10"8

io-8
Conform prescriptjilor tehnice ale
fiecarui geotextil

Pentru lucrdri importante valorile coeficientilor de permeabilitate ai pdmantu-lui si ai
geotextilelor.se vor determine Tn laborator sau pe teren prin Tncercdri in situ, conform
ST AS 1913/6 - 76 si a „Normelor tehnice privind utilizarea geotextilelor si
geomembranelorTn constructii". ind. C 227 - 88.

In cazu! cdnd tubul nu functioneazd cu sectiunea Tntreagd se poate folosi graficul din
fig 11.
Pentru rigolele cu sectiunea dreptunghiulard

unde
b = Idtimea rigolei;
h = Tndltimea rigolei.

Nr.
crt.

Denumirea materialului

1
2
3

Pietris curat
Nisip curat, nisip cu pietris
Nisip prafos sau argilos

Valoarea coeficientului
de permeabilitate (k)
Tn cm/s
102- 10"'
10'' -ICr3
10"2- 1CT3

ROMANIA MINISTERUL TRANSPQRTURILOR
ADMINISTRATE NAJIONALA A DRUMURILOR
B-dul Dinicu Golescu. 38, 77113 Bucuresti, sector 1 Tel.: 0-040-1-212.62.01; Fax: 0-040-1-312.09.84

ORDINUl DIRECTORULUI GENERAL AL A.N.D.
nr. 47 clinSmai 1999
In temeiul Hotdrarii Guvernului nr. 1275 din 8.12.1990, privind regulamentul de organizare si functionare al Administratiei
Nalionale a Drui nurilor, cu modificdrile ulterioare, in baza Contractului de Management nr, 4/21/1994, Tncheiat cu Ministerul
Transporturilor, Danild Bucsa - manager al Adrninistratiei Nationale a Drumurilor -R.A., emite urmdtorul:

ORDIN:
Art. 1. Se aprobd ..Normativ privind execujia la cald aTmbrdcdmintilor bituminoase pentru calea pe pod", ind. AND 546-1999, Art. 2. Aducerea la Tndeplinire a prezentului ordin revine DRDP 1-7.

ADMINISTRATE NAT I ON ALA A DRUMURILOR

NORMATIV
PRIVIND EXECUT1A LA CALD A IMBRACAMINTILOK
BITUMINOASE PENTRU CALEA PE POD

Indicativ AND 546-1999 Elaborat de: S.C. INCERTRANS S.A.

Foaie de semnaturi
is

Director:
Director executiv:
Elaborator:
Colaborator:

Ing. Ion CUNCEV
Ing, Manole $ERBULEA
Ing. Olga ACHIMESCU
Ing. Nadia POPESCU

______________PENTRU CALEA PE POD_____________

1. GENERALITATI

Obiect fi domeniu de utilizare

1.1.1. Prezentul normativ se referd la conditiile de realizare si receptie a Tmbrdcdmintilor bituminoase executate la cald pe
calea podurilor rutiere.
/. 1.2. Tipurile de Tmbrdcdminti bituminoase pentru executia cdii pe podurile rutiere sunt:
• Tmbrdcdminte bituminoasd cilindratd executatd la cald.conform SR 174/1,2, de tipul celei executate Tn calea curentd pe drum Tn
zonele adiacente podului;
• Tmbrdcdminte bituminoasa cilindrata executata la cald cu bitum neparafinos pentru drumuri;
• Tmbracaminte bituminoasa cilindrata executata la cald cu bitum modificat cu polimeri;
• Tmbrdcdminte bituminoasa turnatd executata la cald .
/. 1.3. Tmbrdcamintea bituminoasd cilindrata realizatd cu bitum se executd conform prescriptiilor prezentului normativ.
/. 1.4. Imbrdcdmintea bituminoasd cilindrata realizata cu bitum modificat cu polimeri se executd conform prescriptiilor
prezentului normativ.
/. 1.5. Imbrdcdmintea bituminoasa turnata se executd conform prevederilor ST AS 11348, STAS 175 si/sau prescriptiilor
prezentului normativ.
/. 1.6. Alegerea tipului de Tmbrdcaminte bituminoasd pentru executia pdrtii carosabile a cdii pe podurile rutiere se stabileste
prin proiectul de executie, pe baza performantelor hidroizolatiei ?i a studiului tehnico-economic.
1.1.7. Imbrdcdmintea bituminoasd la trotuare se executd din asfalt turnat, conform STAS 11348 , STAS 175 si/sau prescriptiilor
prezentului normativ.
1.2.

Prescripfii generate

1.2.1.Imbrdcdmintea bituminoasd pe partea carosabild a podului se aplicd pe stratul de protectie executat conform STAS
5088-75 sau din mortar asfaltic turnat, conform prevederilor STAS 11348 si/sau conform prevederilor normativului prezent.
1.2.2. Imbrdcdmintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum, prevdzute Tn
Elaborat de:
Aprobat de:
c r- iM^pnrnAMo o A
ADMINISTRAJIA NATION ALA A DRUMURILOR,
5. c. //vet/, I HANS S.A.
cu ayizu| nr 93/706/29.03.1999
prwzentul normaliv.se executd in perioada maL.octombrie, cu conditio cu fem-peratura atmosfericd sd fie minim +10°C.
1.2.3. Imbrdcdmintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum modificat cu polimeri, prevdzute Tn prezentul normativ, se
executd Tn perioada maL.septem-brie, cu conditio ca temperatura atmosfericd sd fie +15°C.
1.2.4. Imbrdcdmintile bituminoase turnate la cald se executd Tn tot timpul anu-lui cu conditio ca stratul suport sd fie uscat, iar
temperatura atmosfericd sd fie minim +5°C.
1.3.

Definitii fi terminologie

1.3.1. Bitumul pur este bitumul neparafinos pentru drumuri, provenit din titeiuri neparafinoase, folosit la executia straturilor
bituminoase, conform prescriptiilor tehnice Tn vigoare.
1.3.2.
Bitumul modificat cu polimeri este liantul obtinut prin tratarea bitumului pur tip D 80/100 cu polimeri de tipul
elastomerilor termoplastici liniari, Tn instalatii speciale, la temperaturi de 160 ~ 180°C. cu caracteristici fizico-chimice specifice.
1.3.3. In Tntelesul prezentului normativ, bitumul pur, bitumul modificat cu polimeri si mixturile asfaltice preparate cu acesti lianti,
vor fi notate pe scurt astfel: B
- bitum pur;
E ?rn
- bitum modificat cu polimeri;
BAP

- beton asfaltic cilindrat pentru Tmbrdcdminti la calea pe pod preparat
cu bitum pur; BAmP
- beton asfaltic cilindrat pentru Tmbrdcdminti la calea pe pod preparat

ATD
MAT
AT
1.3.4.

cu bitum modificat;
- asfalt turnat dur pentru Tmbrdcdminti la poduri cu placa din beton;
- mortar asfaltic turnat pentru strat de protectie sau de egalizare;
- asfalt lurnat pentru Tmbrdcdminti la trotuare.
Terminologia utilizatd Tn prezentul normativ este conform SR 4032/1.

1.4.

Referinfe

Prescriptiile tehnice la care se fac referiri Tn cuprinsul prezentului normativ sunt urmdtoarele:
Bitumuri. Deterrninarea ductilitdtii.
Lucrdri de drumuri. Agregate naturale de balastierd.
Agregate naturale de piatrd prelucratd pentru drumuri.

1. SR 61-97
2. SR 662-2002
3. SR 667-2000

Conditii tehnice generate de executie.
4. SR 4032/1-2000
Lucrdri de drumuri. Terminologie.

5.
6.
7.
8.
9.

ST AS 35-81
Bitumuri. Determinarea densitdtii.
STAS 42-86
Bitumuri. Determinarea penetratiei.
STAS 60-89
Bitumuri. Determinarea punctuiui de Tnmuiere.
STAS 113-74
Bitumuri. Punct de rupere Fraass.
STAS 115-80
Tmbrdcdminti bituminoase cilindrate executate la cald.
Conditii generale de calitate.
10. STAS 175-87
Lucrdri de drumuri. Tmbrdcdminti bituminoase turnate,
executate la cald. Conditii tehnice generale de calitate.
11. STAS 539-79
Filer de calcar, filer de cretd si filer de var stins Tn pulbere.
12. STAS 730-89
Agregate naturale pentru lucrdri de cai ferate si drumuri.
Metode de Tncercare,
13. STAS 863/1-85
Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor.
Prescripts de proiectare.
14. STAS 1338/1-84
Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si Tmbrdcdminti bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor. Pregd-tirea probelor si confectionarea epruvetelor.
15. STAS 1338/2-87
Lucrdri de drumuri. Mixturi asfaltice si Tmbrdcdminti bituminoase executate la cald. Metode de determinare si Tncercare, confectionarea si aecofrarea epruvetelor.
16. STAS 5088-75
Lucrdri de arid. Hidroizolatii. Prescripts de proiectare si
executie.
17. STAS 5489-80
Bitumuri. Punct de inflamabilitate Marcusson.
18. STAS 8098-68
Bitumuri. Determinarea continutului de parafind
19. STAS 8877-72
Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapidd pentru
lucrdri de drumuri.
20. STAS 10969/3-83
Lucrdri de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri
la agregate naturale. Metoda de determinare cantitativd.
21. STAS 11348-87
Lucrdri de drumuri. Tmbrdcdminti bituminoase pentru
calea pe pod.
22. AND 521R-1996
Instructiuni tehnice privind metoda de determinare a corrv
pozitiei chimice a bitumuiui rutier pe patru componenti.
23. AND 526-1996
Instructiuni tehnice privind executia Tmbrdcdmintilor bituminoase cilindrate la cald realizate cu bitum modificat cu polimeri.
24. AND 535-1997
Instructiuni tehnice pentru determinarea stabilitdtii Tn strat
subtire a bitumuiui pentru drumuri. Tncercarea TFOT.
25. AND 536-1997
Instructiuni tehnice pentru determinarea stabilitdtii Tn strat
subtire a bitumuiui pentru drumuri. Tncercarea RTFOT.
26. AND 537-1997
Normativ privind caracteristicile tehnice ale bitumuiui
neparafinos pentru drumuri.
27. AND 538-1998
Metodologie de determinare a caracteristicilor bitumuiui
modificat utilizat la executia lucrdrilor de drumuri.

2. TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE
2.1. Tipurile de mixturi asfaltice cuprinseTn prezentul normativ sunt prezentate Tn tabelul 1.

Nr. Tipul mixturii asfaltice
crt.

Simbol

1

Beton asfaltic cilindrat, cu
bitum pur

B.A.P.

2

B.A.m.P.

3

Beton asfaltic cilindrat, cu
bitum modificat
Asfalt turnat dur

4

Asfalt turnat

laoeiui i
Dimensiunea Domeniul de aplicare
maxima
a granuiei, mm
16
Tmbrdcdminte pe partea
carosabila a podului
16

A.T.D.

8

A.T.

7

Imbrdcdminti la poduri cu placa de
beton.
Tmbrdcdminte pe trotuare

5

Mortar asfaltic turnat

M.A.T.

5

Strat de protectie a hidroizolatiei
de pe calea pe pod

2.2. Tipul
de
mixture
asfalticd
pentru
Tmbrdcdmintea
bituminoasd
pe
partea
carosabild
a
podului
se
stabileste
prin
proiectul
de
executie,
findnd
seama
de
urmdtoarele recomanddri:
• Tmbrdcdmintea bituminoasd pe calea podurilor rutiere se executd de reguld din mixturi asfaltice de tipul betonului asfaltic cilindrat
sau asfalt turnat dur preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri;
• Tmbrdcdmintea bituminoasd din beton asfaltic cilindrat preparat cu bitum modificat cu polimeri se executd Tn cazul podurilor
situate pe drumuri publice cu trafic foarte intens si greu,Tn scopul cresterii rezistentei la deformatii perma-nente la temperaturi
riaicate si a rezistentei la fisurare la temperaturi scdzute.
2.3. Mortarul asfaltic turnat se poate utiliza ca strat de protectie a hidroizolatiei sau de egalizare a cdii podului, functie de
prevederile proiectului de exeeutie.
2.4. Asfaltul turnat se utilizeazd Tn general la executia Tmbrdcdmintii trotuarelor cdii podului.

3. IMBRACAMKNTE BITUM1NOASA CILINDRATA
EXECUTATA LA CALD DIN BETON ASFALTIC CILINDRAT
CU BITUM TIP B.A.P.
3. J. Condifii tehnice
3.1.1.
Elemente geometrice
3.1.1.1. Grosimea totala a Tmbrdcdmintii din beton asfaltic cilindrat cu bitum este de 6 cm $i se executd din doud straturi,
grosimea fiecarui strat fiind de 3 cm.
3.1.1.2. Profilul transversal, Tn aliniament, se executd Tn forma de acoperi? cu doud pante racordate Tn treimea mijlocie.
Profilul transversal Tn curbe se executd conform STAS 863/1.
Pantele profilului transversal, Tn aliniament sunt de 2%. Aceste pante se pot reduce la 1,5% sau 1,0% dacd declivitatea Tn
profit longitudinal este de 2,5%...4,0% ?i respectiv mdi mare de 4,0%.
3.1.1.3. Profilul
longitudinal
al
traseului
drumului
si
umentatiei tehnice de proiectare.
3.1.2.
Abater! limita la elementele geometrice
3.1.2.1. Abaterile limita la grosimea straturilor, fata de valorile prevdzute Tn
proiect, sunt-10%.

al

podului

sunt

conform

doc-

t

3.1.2.2..
Abaterile limita la panta profilului transversal sunt de 2,5 mm/m.
3.1.2.3. Deniveldrile maxime admiseTn lungul cdii pe pod, sub dreptarul de 3
m sunt de 3mm.
3.1.3.
Materiale
3.1.3.1.
Agregate naturale
3.1.3.1.1.
Agregatele naturale care se utilizeazd sunt urmdtoarele:
• Cribluri sort 3-8 si 8-16 mm, conform SR 667;
• Nisip de concasaj sort 0-3 mm, conform SR 667;
• Nisip natural 0-3 sau 0-7 mm, conform STAS 662.
3.1.3.1.2. Fiecare
tip
si
sort
de
agregate
trebuie
silozuri
proprii,
pe
platforme
betonate,
amenajate
evifarea amestecdrii.
3.1.3.2.
Filer

sd
cu

fie

depozitate
separat,
Tn
pereti
despdrtitori
pentru

3.1.3.2.1.
Filerul trebuie sd fie din calcar sau cretd mdcinatd, conform STAS 539.
3.1.3.2.2. Filerul se depoziteazd Tn silozuri sau Tn Tncdperi acoperite ferite de urnezeald. Nu se admite folosirea filerului
agiomerat.
3.1.3.3.
Bitum
3.1.3.3.1. Tipurile de bitum care se utilizeazd la prepararea betonului asfaltic
cilindrat tip BAP sunt:
• Tip D 60/80, conform Normativ indicativ A.N.D. nr.537. pentru zona climaticd caldd;
• Tip D 80/100, conform Normativ indicativ A.N.D. nr.537, pentru zona climaticd rece.
3.1.3.3.2. Caracteristicile tehnice ale tipurilor de bitum tip D 60/80 si D 80/100 sunt prevdzute de Normativ A.N.D. nr.537 si

sunt prezentate Tn tabelul 2.
3.1.3.3.3. Transportul bitumului se face Tn vagoane cisternd speciale sau auto-transportoare termoizolate, curate, Tn conditiiin
care sd se evite impurificarea sau amestecarea cu alte sorturi de bitum.
3.1.3.4.3. Chittiocolic, conform reglementdrilor tehnice Tn vigoare, pentru col-matarea rosturilor Tn zonele de contact ale sapei
hidrofuge si Tmbrdcdmintii bitu-minoase cu elementele de constructie (borduri, rosturi de dilatatie, guri de scurgere, etc.).

Nr.
crt.

Caracteristica

1.
2.
3.

Penetratie la 25°C, 1/10 mm
Puncf de Tnmuiere

4.
5.
6.
7.

Condifii de
admisibilitate
D 60/80 D 80/100
60... 80
80... 100
48...55
44...49

Ductilitate la:
- 5°C, miri., cm
- 25°C, min., cm
Punct de rupere Fraass, °C, max.
Punct de Inflamabilitate Marcusson, °C, min.
Solubilitate Tn solventi organici, %, min.
Stabilitate la Tncdlzire In strat subtire la 163°C: a)
metoda TFOT:
- pierderea de masd, %, max.
- penetrafia reziduald, % , min.
- cresterea punctului de Tnmuiere, °C, min.
- ductilitatea reziduald la 25°C, cm, min.
b) metoda RTFOT
- pierderea de masd, %, max.

- penetratia reziduald, %, min.
- cresterea punctului de Tnmuiere, °C, max.
- ductilitatea reziduald la 25°C, cm, min.
8.
Continut de parafina, %, max.
9.
Densitate la 15°C, g/cm3, min.
10. Indice de instabiiitate coloidald, max.

11. Adezivitate pe agregat etalon, min.

4,0 100

5,0 100

-13
250
99.0
0,8

-15
250
99,0
0,8

50
10
50

47
9
75

0,9

0,9

50
10
50
2,0
0,995

-

47
9
75
2,0
0,992
0.5

80

80

Metoda de
verificare
STAS 42
STAS 60
SR61

STAS 113
STAS 5489
STAS 115
Instructiuni tehnice
A.N.D. nr. 535
Instrucfiuni
tehnice
A.N.D
nr,536

STAS 8099
STAS 35
Instructiuni
tehnice
A.N.D.
Nr. 521R
STAS 10969/3

3.1.4. Compozitia si caractehsticile fizico-mecanice ale betoanelor asfaltice cilindrate tip BAP
3.1.4.1. Compozitia mixturii asfaitice se stabileste pe baza unui studiu prelimi-nar, tinandu-se seama de respectarea conditiilor
tehnice impuse de prezentul normativ.
3.1.4.2. Limitele normale ale procentelor sorturilor de agregate naturale din agre-gatul total, pentru betoanele asfaltice
cilindrate tip BAP sunt conform Tabeiul 3.
Nr. crt.
1
2
3

Agregate naturale, % din agregatul total
Criblura peste 3,15 mm
Filer ?i fractiuni sub 0,09 mm
Filer ?i nisip 0,09... 3,15 mm

Condijii de admisibilitate
40...55
10...12
rest pana la 100*

" Proportia de nisip natural din amestecul cu nisip de concasaj este de max. 20%.
3.1.4.3. Granulozitatea normald a agregatului natural total precum si continutul obisnuit de bitum pentru betoanele asfaltice
cilindrate tip BAP sunt cuprinse Tn limitele din tabelul 4.
Nr, crt.
1

2

Specificatii
Granuiozitatea agregatelor naturale: - trecp prin
ciurul de 16 mm, %
- trece prin ciurul de 8 mm, %
- trece prin ciurul de 3,15 mm, %
- trece prin sita de 0,63 mm, %
- trece prin sita de 0,20 mm. %
- trece prin sita de 0,09 mm, %
Continutul de bitum, % din masd

Conditii de admisibilitate
90...100
60...80
45...60
25...40
14...25
10...12
6...7

3.1.4.4. Continutul optim de bitum Tn betonul asfaltic cilindrat tip BAP se stabileste prin studii preliminare de laborator conform
ST AS 1338/1,2.
3.1.4.5. Caracteristicile fizico-mecanice ale betoanelor asfaltice cilindrate tip BAP trebuie sd Tndeplineascd conditiile din tabelul
5.
3.1.4.6.
Corpurile de probd Marshall se confectioneazd conform STAS 1338/1,2.
3.1.4.7. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determind pe mixturi preparate Tn laborator pentru stabilirea

compozitiilor, pe probe de mixturd prelevate de la malaxor sau de la asternere pe parcursul executiei, precum si din
Tmbrdcdmintea gata executatd
Nr. Caracteristici
crt,
A
1
2
3
4
B
1
2
3

Beton asfaltic cilindrat tip BAP
Tipul bitumului

D 60/80
D 80/100
Caracteristici pe probe Marshall
Densitate aparenta. kgj'm3, min.
2350
2350
Absorbtie de apa, % vol, max.
1,0
1.0
Stabilitatea (S) ia 60°C, kN, min.
7,5
7,0
Indice de curgere (fluaj) (1) la 60°C, mm
1,5,..4,5
1,5...4,5
Caracteristici pe probe intacte (carote ) prelevate din Tmbracaminte
Densitatea aparenta kg/m3, min.
2250
2250
Absorbfia de apd, %, vol, max.
2,0
2,0
Grad de compactare, %, min.
97
97

3.2. Prescriptii generate de execufte

-

3.2.1.
Utilaje si echipamente
3.2.1.1. La executia Tmbrdcdmintilor bituminoase din beton asfaltic cilindrat preparat cu bitum pur (tip BAP) se folosesc
conform SR 174-2:1997 , urmdtoarele utilaje si echipamente:
instalatie automatizatd de preparare a mixturii asfaltice, dotatd cu echipamente de dozare a componentilor;
- rezervoare de stocare a bitumului;
repartizator finisor care asigurd precompactarea mixturii asfaltice, dotal cu sis-tem de Tncdlzire a grinzii vibratoare;
atelier de compactare compus dintr-un compactor cu pneuri de 120 - 160 kN, un compactor cu rulouri netede de 100 -120 kN si un
compactor de 1,2 kN pentru compactdri marginale;
autocamioane basculante cu bend termoizolantd sau cu bend acoperitd cu prelatd;
- dispozitiv mecanic pentru executia amorsdrii cu emulsie bituminoasd cationicd;
3.2.2.
Pregatirea stratului suport
3.2.2.1.
Verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de executie.
3.2.2.2. Pregdtirea
stratului
suport
se
efectueazd
diferit
Tn
functie
de
natura
acestuia, dupd cum urmeazd:
3.2.2.2.1. Tn cazul Tn care Tmbrdcdmintea bituminoasd se aplicd pe suprafata din beton de ciment, se verified planeitatea
acesteia Tn conformitate cu proiec-tul de executie si se admite sau respinge continuarea lucrdrilor, aceasta fiind faza
determinantd. Suprafata astfel verificatd, dupd uscare, se curdtd si se amorseazd cu emulsie cationicd cu rupere rapidd;
3.2.2.2.2. in cazul in care Tmbrbcdmintea bituminoasd se aplicd pe stratul de mortar asfaltic turnat, suprafata acestuia se
curdtd si se amorseazd cu emulsie bituminoasa cationicd cu rupere rapidd numai atunci cdnd executia Trnb'rd-cdmintii se
efectueazd la un interval de peste 24 h de la turnarea mortarului asfaltic sau acesta a fost supus circulatiei;
3.2.2.2.3. Tn cazul Tn care Tmbrdcdmintea bituminoasd se aplicd pe un strat bituminos rezultat ca urmare a frezdrii
Tmbrdcdmintii bituminoase vechi, suprafata acesteia se curdtd si se amorseazd cu emulsie bituminoasd cationicd cu rupere
rapidd.
3.2.2.2.4. In cazul Tn care Tmbrdcdmintea bituminoasd se aplicd direct pe hidroizolatie, se va avea Tn vedere corelarea
stabilitdtii termice a hidroizolatiei cu tipul de mixturd utilizat si se va asigura aderenta.

3.2.2.3. Amorsarea se executd mecanizat, realizdndu-se o peliculd omogend, pe toatd suprafata stratului suport. Dozajul de
bitum rezidual va fi de 0,3...0,4 kg/m2.
3.2.2.4. Amorsarea se faceTn fata repartizatorului pe disfanta minima care sd asigure timpul necesar ruperii complete, a
emulsiei bituminoase, dar nu mai mult de 100 m.
3.2.2.5. Suprafata stratului suport pe care se executd amorsarea trebuie sd fie uscatd si curatd.
3.2.3. Prepfiirarea $i punerea Tn opera a mixturilor asfaltice cilindrate tip BAP 3.2. 3.1. Prepararea mixturii asfaltice
3.2.3.1.1. Prepararea mixturii asfaltice cu bitum la cald se realizeazd Tn instalatii automatizate, conform SR 174/2:1997.
3.2.3.1.2. Statia de preparare a mixturii asfaltice trebuie sd dispund de un sis-lem de alimentare si dozare a componentilor.
Tolerantele dozajelor de agregate naturale si bitum vor fi conform prevederilor din tabelul 6.
Nr. crt.
1
2
3
4

Definirea masurilor
Dozaj bitum
Dozaj agregate naturale
Dozaj nisip
Dozaj filer

Tolerante admise
±2%
±. 3%
± 5%
±2%

3.2.3.1.3. Se recomandd ca instalatia sd fie prevdzutd cu uscdtor de filer si sd fie dotatd cu buncdr de stocare a mixturii

termoizolat sau cu sistem de Tncdlzire.
3.2.3.1.4. Mixtura asfalticd cilindratd se prepard Tn conformitate cu prevederi-le SR 174/2 pet. 2.2., cu precizarea ca
temperaturile agregatelor naturale, bitu-mului si ale mixturii asfaltice la iesirea din malaxor vor fi conform tabelului 7.
Tipul bitumului

Tip D 60/80
TipD80/100

Temperaturile componentelor la prepararea mixturii
asfaltice, °C
Agregate naturale la
Bitum la intrare Tn
iesire din uscdtor
malaxor
180... 190
160... 170
175...185
150... 170

Temperatura
mixturilor la iesire
din malaxor

°C

165... 175
160.,.170

3.2.3.2.
Transportul mixturii asfaltice
Mixtura asfalticd cilindratd se transportd la punctul de lucru Tn autocamioane basculante cu bene curate, termoizolante sau
acoperite cu prelatd.
Se interzice transportul mixturii asfaltice cu autobasculante cu bena nea-coperitd, Tntrucdt pierderea de temperaturd sub
limitele stabilite prin prezentul normativ conduce la nerespectarea temperaturilor de asternere si compactare si deci la o
Tmbrdcdnninte bituminoasd neetansd, improprie pentru calea pe podurile rutiere.
3.2.3.3.
Asternerea mixturii asfaltice
3.2.3.3.1. Asternerea mixturii asfaltice cilindrate se face la temperaturi atmos-ferice de peste 10°C. Executia se Tntrerupe pe
limp de ploaie sau vdnt puternic si se reia numai dupd uscarea suportului.
3.2.3.3.2. Asternerea mixturii asfaltice cilindrate se executd numai mecanizat, cu repartizator-finisor, care sd asigure
precompactarea mixturii asfaltice.
Repartizatorul trebuie sd fie capabil de a asteme mixture asfalticd fdrd sd se producd segregarea acesteia, respectdnd pofilele
si grosimile fixate prin proiec-tul de executie.
3.2.3.3.3. Mixtura
asfalticd
trebuie
asternutd
continuu,Tn
mod
uniform
atdt
din
punct de vedere al grosimii cat si al afdndrii.
Viteza de astemere cu repartizatorul trebuie sd fie adaptatd conditiei de sosire a mixturii asfaltice de la instalatia.de preparare,
si cat se poate de con-stantd pentru a evifa total Tntreruperile Tn timpul executiei stratului bituminos Tn ziua respectivd.
In buncdrul repartizatorului trebuie sd existe Tn permanentd suficientd mixturd pentru a se evita o rdspdndire neuniformd a
materialului.
3.2.3.3.4. tmbrdcdmintea
bituminoasd
pe
calea
podului
se
executd
prin
asternerea mixturii asfaltice pe cafe o bandd de circulatie, pe straturi.
3.2.3.4.
Compactarea mixturii asfaltice
3.2.3.4.1. Operatia de compactare a mixturii asfaltice se executd imediat dupd asternere, astfe! Tncdtsd se obtina valorile
oplime ale caracteristicilor fizico-mecanice si de suprafatare.
3.2.3.4.2. Atelierul
de
compactare
va
fi
constituit
din
compactori
cu
rulouri
netede de 120 kN si compactori mici de 1,2 kN pentru compactare marginald.
Numdrul cornpactoarelor va fi stabilit Tn functie de cantitatea de mixturd ce se asterne si de timpul necesar de compactare
pentru Tnscrierea Tn limitd minima a temperaturii de compactare.
3.2.3.4.3. Numdrul oplim de treceri al fiecdrui compactor se stabileste prin Tncercdri pe un sector de drum, Tnainte de a
setrece la executia Tmbrdcdmintii bituminoase pe calea podului, dar nu va fi mai mic de 12.
3.2.3.4.4. Temperatura mixturii la asternere si la compactare trebuie sd se TncadrezeTn limitele din tabelul 8,
Nr. Tipul bitumului
crt.

Temperatura mixturii, °C

1.
2.

150
145

Bitum tip D 60/80
Bitumtip D 80/100

la asternere

min.
la Tnceputul
compactarii
145
140

la sfarpitul
compactarii
120
110

3.2.3.4.5. Compactarea se executd Tn lungul cdii podului, de la margine spre axd. Suprafata stratului se va controlaTn
permanentd, micile deniveldri care apar pe suprafata se corecteazd dupd prima trecere a compactorului pe toatd Idtimea benzii.
3.2.3.4.6. Pentru ca suprafata stratului sd fie uniformd deniveldrile maxime admisibile sub dreptarul de 3 m, Tn profil
longitudinal trebuie sd fie de max. 3 mm, sau conform SR 174-1, functie de clasa tehnicd a drumului pe care este situat podul.
3.2.3.4.7.
Executia rosturilor longitudinale si transversale
Rosturile de lucru longitudinale si transversale se realizeazd conform prescriptiilor SRI 74-2,pct.2.4.6.
Rosturile care separd mixtura asfalticd asternutd de la o zi la alta trebuie sd fie astfel realizate Tncdt sd asigure o tranzitie Tntre
suprafetele vechi si noi.

3.3. Controlul calitafii literarilor
Controlul calitdtii lucrarilor de executie a Tmbrdcdmintii bituminoase cilindrate pe calea podurilor rutiere, din beton asfaltic
cilindrat se executd pe faze, astfel:
• Controlul calitdtii materialelor Tnainte de preparare;
• Controlul fabricatiei si punerii Tn opera a mixturii asfaltice;
• Controlul stratului suport ca fazd determinantd;
• Controlul calitdtii Tmbrdcdmintii bituminoase executate.
3.3.1. Controlul calitatii materialelor
Materialele destinate fabricatiei mixturilor asfaltice vor fi verificate Tn confor-mitate cu prescriptive din standardele respective si
Tn conditiile ardtate la pet. 3.1.3. din prezentul normativ.
3.3.1.1. Verificdrile
si
determindrile
ce
se
executd
de
laboratorul
de
santier
constau Tn urmdtoarele:
3.3.1.1.1.
Bitum:
• Penetrafie la 25°C, STAS 42;
• Punct de Tnmuiere IB, STAS 60;
• Ductilitatela25°C.SR61.
3.3.1.1.2.
Criblura:
• Natura mineralogicd (examinare vizuald);
• Granulozitate, STAS 730;
• Coeficient de forma, STAS 730;
• Continutul de fractiuni sub 0,09 mm, STAS 730;
3.3.1.1.3.
Nisip de concasaj:
• Granulozitate, STAS 730;
• Coeficient de activitate, STAS 730.
3.3.1.1.4.
Nisip natural:
• Granulozitate, STAS 4606;
• Echivalent de nisip, STAS 730;
• Materii organice, STAS 4606.
3.3.1.1.5.
Filer decalcar:
• Finete, STAS 539;
• Umiditate. STAS 539.
3.3.1.2. Frecventa determindrilor prevdzute la punctele de mai sus, constd Tn efectuarea acestora pentru fiecare lot de
materiale aprovizionat destinat executiei Tmbrdcdmintii bituminoase pe calea podurilor rutiere,
3.3.1.3. Verificdrile si determindrile ce se executd de un laborator de speciali-tate autorizat, Tnainte de Tnceperea lucrdrilor
cuprind toate Tncercdrile si deter-mindrile cerute de standardele de profil pentru materiale.
3.3.2. Controlul fabricatiei tf punerii Tn opera a mixturii asfaltice
Mixturile asfaltice de tipul betonului asfaltic cilindrat pentru calea pe pod sunt
supuse Tncercdrilor preliminare pentru stabilirea compozitiei mixturii asfaltice si
controlului Tn tirnpul fabricatiei, Tn conformitate cu conditiile ardtate la pet. 3.1.4.
din prezentul normativ si conform SR 174-2:1997.
Verificdrile si determindrile se executd de laboratorul de santier, laboratorul
antreprenorului sau de un alt laborator autorizat si constau Tn urmdtoarele:
3.3.2.1. Verificdri
si
determindri
efectuate
de
laboratorul
de
scantier
in
timpul
prepardrii mixturii asfaltice:
• Determinarea granulozitdtii si umiditdtii amestecului de agregate naturale;
• Reglarea predozatoarelor conform retetei adaptate;
o Controlul reglajului de dozare a materialelor la instalatia de preparare a mixturii asfaltice;
• Verificarea temperaturilor tehnologice a agregatelor naturale, a liantului, a mixturii asfaltice la iesirea din malaxor, la asternere si
compactare;
• Verificarea compozitiei mixturii asfaltice: continut de bitum si granulozitatea agregatului total, conform STAS 1338/2;
3.3.2.2. Incercdri
si
determindri
efectuate
de
laboratorul
antreprenorului
sau
la
un alt laborator autorizat, pentru:
3.3.2.2.1. Stabilirea
compozitiei
mixturii
asfaltice
?i
a
caracteristicilor
fizicomecanice pe epruvete Marshall conform pct.3.1.4. din prezentul normativ.
3.3.2.2.2. Verificarea
calitdtii
mixturii
asfaltice
Tn
timpul
executieiTmbrdcdmintii.
din mixturi prelevate de la instalatia de preparare sgu de la asternere:


compozitia mixturii asfaltice;
caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall.
3.3.2.3. Pentru
verificarea
compozitiei
mixturilor
asfaltice
se
determina
granu
lozitatea
agregatelor
naturale
si
dozajul
de
bitum,
care
trebuie
sd
corespundd
dozajelor stabilite prin studiul preliminar de laborator.
Abaterile admise fata ae compozitia prescrisd sunt conform tabelului 9.
3.3.2.4. Frecventa
verificdrilor
si
determindrilor
efectuate
pentru
controlul
calitdtii - fabricatiei este data In tabelul 10.

Abater! maxime admise. (%)

Caracteristica
Dozajul de liant

±0.3

Compo2itiaj3ranulometrica:
fracfiunea 8-16 mm
fractiunea 3,15 -8 mm
fractiunea 0,63 - 3.15 mm
fractiunea 0.2 - 0,63 mm
fractiunea 0,09 - 0.2 mm. •
fracfiunea 0.09 - 0 mm

±5
+5
±4
±3
±2
± 1.5

Nr. Natura controlului sau Tncercdrii

rrt

Frecventa controlului sau Tncercarii la laboratorul
antreprenorului

de santier

Studiu preliminar de
laborator pentru stabilirea
compozitiei mixturii asfaltice

-

1 Caracteristici fizico-mecanice pe
epruvete Marshall

Mixture asfalticd de la
malaxor: 1 proba/200t
mixtura fabricate! sau pe
lucrare pentru cantitati mai
mici de 200t

-::

2 Controlul reglajului instalatiei de
preparare a mixturii asfaltice

-

3 Compozitia mixturii asfaltice

4 Temperatura agregatelor, a liantului
si a mixturii la iesirea din malaxor
5 Temperatura mixturii
la aslernere si la compactare

Tnainte de Tnceperea
fabricafiei fiecdrui tip de
mixtura, cu consemnare
scrisa

Mixtura asfalticd de la
malaxor: 1 proba/200t
mixtura fabricate! sau pe
lucrare pentru cantitdji mai
mici de 200t

zilnic

-

permanent, min. la 1 ora

permanent,
min. la 3 ore

3.3.2.v5. Calitatea mixturilor asfaltice preparole va fi atestatd prin declaratia de conformitate si prin buletinul de Tncercdri
elaborat pe baza Tncercdrilor si anali-zelor de laborator.
3.3.3. Controlul calitatii Tmbracaminfii hituminoase executate Tmbrdcdmintea bituminoasa gata executata va fi supusd
urmdtoarelor verificdri:
• Verificdri prin analize de laborator efectuate de laboratorul antreprenorului sau de un alt laborator autorizat;

Verificdri prin mdsurdtori tehnice de drum.
3.3.3.1. Verificdri prin analize de laborator
3.3.3.1.1, Verificdrile prin analize de laborator se efectueazd pe probe prelevate din Tmbrdcdmintea biturninoasd la 20 zile de
la execulia acesteia si constau Tn urmdtoarele determindri:
• Compozitia mixturii asfaltice, care trebuie sd corespundd dozajelor stabilite prin studiul preliminar de laborator, abaterile admise
fiind cele din tabelul 9;

Caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall.
3.3.3.1.2. Verificari
pe
probe
intacte
(carote)
prelevate
din
Tmbrdcdmintea
bituminoasd.
Verificarile prin analize de laborator pe carote prelevate numai cu carotiera, se efectueazd numai in caz de litigii, si/sau la

cererea scrisd a comisiei de receptie a lucrarii pentru rezolvarea unor neconformitqti.
3.3.3.1.3. Gradul
de
compactare
se
verified,
de
reguld,
tructive (cu gamadensimetru) conform instructiunilor aprobate.
3.3.3.2. Verificdri prin masuratori tehnice

prin

Tncercdri

nedis-

3.3.3.2.1. Verificarea elementelor geometrice: prin verificarea profilului transversal si longitudinal si a uniformitdtii in profil
longitudinal cu echipamente adec-vate omologate conform prevederilor SR 174/2 pct.3.4 si 3.5.

4. IMBRACAMINTE BITUMINOASA CILINDRATA
EXECUTATA LA CALD DIN BETON ASFALTIC CILINDRAT
CU BITUM MODIFICAT TIP BAmP 4.1. Condifii tehnice
4.1.1.
Elemente geometrice conform pct.3.1. J. din prezentul normativ
4.1.2.
Matehale
4.1.2.1.
Agregate naturale
• Cribluri sort 3-8 si 8-16 mm, conform SR 667;
• Nisip de concasaj sort 0-3 mm, conform SR 667;
• Nisip natural sort 0-3 mm sou 0-7 mm, conform SR 662.
4.1.2.2.
4.1.2.3.

Filer din calcar sau cretd mdcinata conform STAS 539
Bitum.

4.1.2.3.7. Tipul de bitum care se utilizeaza la prepararea bitumului modificat tip Brn pentru betonul asfaltic cilindrat tip BAmP
este D 80/100 cu caracteristici
tehnice conform Normativ AND indicativ nr. 537 si aratatein tabel 2 din prezentul normativ.
4.1,2.3.2. Temperature bitumului la descdrcarea din mijlocul de transport Tn rezervoarele de stocare ale instalatiei de
preparare a bitumului modificat trebuie sa fie demin. 140°C.
4.1.2.4. Polimeri
4.1.2.4.1. Polimerii utilizati pentru modificarea bitumului folosit la executia Tmbracdmintilor bituminoase pentru calea pe pod din
prezentul normativ sunt de tipul elastomerilor termoplastici liniari. iar caracteristicile acestora sunt conform celor prevdzute Tn
certificatul de conformitate a calitdtii emis, potrivit regle-mentdrilor Tn vigoare.
4.1.2.4.2. Dozajul normal de polimer este de 4...6% din greutatea biturnului, pro-cent care se stabilesteTn functie de tipul
polimerului, bitumul utilizat, zona climaticd de aplicare si tipul lucrdrii, Tn conditiile respectdrii conditiilor tehnice pentru bitumul
modificat cu polimeri tip Bm prevdzute la pet. 4.1.2.5. din prezentul normativ.
4.1.2.4.3. Tipul de polimer si dozajul acestuia Tn bilum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar de laborator autorizat.
tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate Tn prezentul normativ.
4.1.2.5.
Bitumul modificat
4.1.2.5.1. Conditiile
pe
care
trebuie
sd
le
Tndeplineascd
bitumul
modificat
tip
Bm
sunt conform Instrucfiuni tehnice AND indicativ 526 si sunt prevdzute Tn tabelul 11.
4.1.2.5.2. Prepararea,
transportul
si
depozitarea
bitumului
modificat
cu
polimeri se efectueazd conform pct.3.1. din Instrucliuni tehnice AND nr.526.
4.1.2.6.
Alte materiale
4.1.2.6.1. Emulsie bituminoasd cationicd cu rupere rapidd conform STAS 8877, pentru amorsarea stratului suport.
4.1.2.6.2. Chit tiocolic, conform reglementdrilor tehnice Tn vigoare, pentru col-matarea rosturilor Tn zonele de contact ale
sapei hidrofuge si Tmbrdcdmin|ii bitumi-noase cu elementele de constructie (borduri, rosturi de dilatatie, guri de scurgere, etc.).

Nr.
crt.
1
2
3
4
5

Caracteristica

6

Stabilitate la Tncalzire in strat subtire la 163°C
(metoda TFOT)
- pierdere de masa, % max.
- penetratie reziduald, % min.
- cresterea punctului de Tnmuiere; °C, max.
- ductilitatea reziduala la 25°C, cm, min.
- revenirea elastica la 13°C, % min.
Adezivitate pe agregat etalon, %, min.

Penetratia la 25°C, 1/10 mm
Punct de Tnmuiere IB. °C, rnin.
Ductilitate la 130C cm, min.
Punct de rupere Fraass, °C, max.
Revenire elastica la 13°C, % min.

7
8

Omogenitate (microscop cu lumina fluorescent a), %:
Dispersie foarte find a particuielor sub 5 JJ, %, min.
Stabilitate la stocare 72 ore la temperatura de 163°C:
Diferenfa Tntre punctele de Tnmuiere, °C, max.

9

Conditii de
Metoda de
admisibilitate
verificare
55-70
STAS 42
55 '
STAS 60
80
SR61
-20
STAS 113 ,
75
Metodologie AND
nr. 538
0,8
Instructiuni
tehnice AND nr.
535
50
9
80
75
85
STAS 10969/3
80
Metodologie AND
5

nr. 538
Metodologie
A.N.D nr. 538

4.1.3, Compozifia $1 caracteristicile fizico-mecanice ale betoanelor osfaltice cilindrate cu bitum modificat tip BAmP
4.1.3.1. Granulozitatea agregatului natural total precum si oontinutul de bitum pentru betonul asfaltic cilindrat tip BAmP sunt
cuprinse Tn limitele date Tn tabelul 4, pct.3.1.4 din prezentul normativ.
4.1.3.2.
4.1.3.3.
tabelul 12.

Continutul optim de bitum se stabileste prin studii preliminare de labo-rator conform ST AS 1338/1,2.
Caracteristicile fizico-mecanice ale betoanelor asfaltice cilindrate tip BAmP trebuie sd Tndeplineascd conditiile din

.Nr.
crt.

Caracteristici

A
1

Caracteristici pe probe Marshall
Densitate aparentd. kg/m , min.
Absorbfie de apa, % vol, max.
Stabilitatea (S) la 60°C, kN, min.
Indice de curqere (fluaj) (1) la 60 C, mm
Caracteristici pe probe infacte (carote)
Densitatea aparentd kg/m3, min.
Absorbfia de qpd, % vol. max.
Grad de compactare, %, min.

0

3
4
B
1
2
3

Beton asfaltic . cilindrat tip BAmP

2350
1,0
10,0
2,0...3,5
2250
2,0
97

r

4.1.3.4. Corpurile de proba Marshall se confectioneazd conform STAS 1338/1,2 cu mentiunea ca temperatura mixturii asfaltice
si a tiparelor trebuie sd fie majo-ratd cu 10°C fata de STAS, iar compactarea sd se efectueze cu 75 x 75 lovi-turi/epruvetd.
4.1.3.5. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determind pe mixturi preparateTn laborator pentru stabilirea
compozitiilor, pe probe de mixturd prelevate de la malaxor sau de la asternere pe parcursul executiei, precum si din
Tmbrdcdmintea gata executatd.
4.2. Prescript!! generate de execufie
4.2.I. Utilajele si echipamentele utilizate la execufia Tmbrdcdmintii bituminoase din beton asfaltic cilindrat cu bitum modificat
sunt cele precizate la pet. 3.2.1. din prezentul normativ .
4,2,1.1. Instalatie speciald pentru prepararea bitumului modificat cu polimeri si rezervor vertical de stocare a bitumului
modificat, conform .Jnstructiuni tehnice privind executia imbrdcdminfilor bituminoase cilindrate la cald realizate cu bitum rnodificat
cu polimeri", ind, A.N.D. 526.

4.2.2. Pregalirea slratului suporl conform pel.3.2,2. din prezentul normativ si SR 174/2.
4.2.3.
Prepararea si punerea Tn opera a mixturilor asfaltice cilindrate tip BAmP
4.2.3.1.
Prepararea bitumului moaificat
4.2.3.1.1. Prepararea bitumului modificat se realizeazd Tn rafindrie sau pe santier, la locul de preparare a mixturii asfaltice.
4.2.3.1.2. Prepararea bitumului modificat, transportul si depozitarea se realizeazd conform Jnstructiuni tehnice privind executia
Tmbrdcdmintilor bituminoase ciiindrate la cald realizate cu bitum modificat cu polimeri" - indicativ AND nr.526.
4.2.3.2.
Prepararea mixturii asfaltice
Mixtura asfalticd se prepard Tn conformitate cu prevederile SR 174-2 pet. 2.2.2., cu precizarea cd temperaturile agregatelor
naturale, ale bitumului modificat si ale mixturii asfaltice la iesirea din malaxor vor fi conform tabelului 13.

Temperatura componentelor la prepararea mixturii asfaltice,
°C
Amestec de agreqate naturale
180-190

Bitum modificat
165-175

Temperatura mixturii la iesirea din
maiaxor, °C
170-180

4.2.3.3.
Transportul mixturii asfaltice
4.2.3.3.1. Mixtura
asfalticd
se
transporld
Tn
autocamioane
basculante
cu
bena
termoizolantd sau acoperite cu prelatd.
Se interzice transportarea mixturii asfallice Tn autotransportoare cu bena nea-coperitd, Tntrucdt pierderea de temperatura sub
limitele slabilite prin prezentul normativ conduce la transformarea acesteia Tntr-un material rigid, neutilizabil.
4.2.3.3.2. Necesarul
mijloacelor
de
transport
pentru
mixtura
asfalticd
se
sta
bileste
Tn
functie
de
distanta
de
transport
prin
realizarea
unei
corelatii
corespunzdtoare
Tntre
capacitatea
acestora
si
cea
a
repartizatorului
de
asfalt,
astfel
Tncdt sd se realizeze asternerea mixfurii fdrd Tntrerupere.
4.2.3.4.
Asternerea mixturii asfaltice
4.2.3.4.1. Asternerea mixturii asfaltice se face la temperaturi atmosferice de peste 15°C. Executia se Tntrerupe pe timp de
ploaie sau vdnt, si se reia numai dupd uscarea stratului suport.
4.2.3.4.2. Asternerea mixturii asfaltice se realizeazd numai mecanizat, cu repartizor - finisor, care sd asigure precompactarea
mixturii asfaltice.
Asternerea mixturii asfaltice se executd Tn conditiile ardtate la pet. 3.2.3.3. din prezentul normativ si conform prevederilor SR
174-2 pet. 2.4,2.
4.2.3,5. Compactarea mixturii asfaltice
4.2.3.5.1.
Cornpactarea mixturii asfaltice se executd conform prevederilor de
la pet. 3.2.3.4. din prezentul normativ cu urmdtoarele precizdri:
• Atelierul de compactare va fi constituit dintr-un compactor cu pneuri de 120 -160 kN si unul cu rulouri netede de 120 kN;
._

Numdrul minim de treceri al fiecdrui compactor va fi de 14.
4.2.3.5.2.
Temperatura mixturii la asternere si la compactare trePuie sd se
TncadrezeTn limitele prevdzuteTn tabelul 14.
Temperatura mixturii, °C, min.
la ajternere
min.160

la inceputul compactarii
min. 155

la sfar^itul compactarii
min. 130

4.2.3.5.3. Executia rosturilor longitudinale si transversale. Rosturile longitudinale si transversale se executd conform pct.3.2.3.4.7.
din prezentul normativ sau prescripfiilor SR 174-2, pct.2.4.6. 4.3. Controiul cafitafli lucrarilor
Controlul calitdtii lucrdrilor de executie a Tmbrdcdmintii bituminoase cilindrate pe calea podurilor rutiere, din beton asfaltic
cilindrat tip BAm P se executd pe faze, astfel:
• Controlul fabricatiei bitumului modificat cu polimeri;
• Controlfil calitdtii materialeior;
• Controlul fabricatiei si punerii Tn opera a mixturii asfaltice;
• Controlul stratului suport ca fazd determinantd;
• Controlul calitdtii Tmbrdcdmintii bituminoase executate.
4.3.I. Controlul fabricatiei bitumului modificat cu polimeri 4.3.1.1. Bitumul pur, polimerul si bitumul modificat se verified de cdtre un
labo-rator auforizat, independent, laboratorul producdtorului, respectiv al rafindriei, Tn cazul prepardrii liantului Tn rafinarie, sau al
antreprenorului, Tn cazul prepardrii aces-tuia pesantier, Tn conformitate cu prevederile de la 3.1.3. din prezentul normativ.
4.3.1.1.2. Tn
fimpul
prepardrii
bitumului
modificat,
veiificdrile
constau
Tn
urmd
toarele:

» Verificarea indicelui de instabilitate coloidald al bitumului;
• Verificarea temperaturii de preparare a bitumului modificat;
• Urmdrirea respectdrii dozajului de polimer;
• Verificarea omogenitdtii, la microscopul cu lumind fluorescentd.
4.3.1.1.3. Prepararea
bitumului
modificat
cu
polimeri
se
va
efectua
sub
directa supraveghere a laboratorului autorizat conform reglementdrilor Tn vigoare.
4.3.1.1.4. Calitatea bitumului modificat cu polimeri va fi atestatd prin buletine de Tncercare elaborate pe baza Tncercdrilor si
analizelor de laborator.
4.3.2. Controlul calitafii materialelor Tnainte de anrobare
Materialele destinate fabricatiei mixturilor asfaltice cilindrate vor fi verificate Tn conformitate cu prescriptiile din standardele
respective si cu conditiile ardtate la pct.3.1.3. din prezentul normativ.
4.3.2.1. Verificdrile
si
determindrile
ce
se
executd
de
laboratorul
de
santier
constau Tn urmdtoarele:
4.3.2.1.1.
Bitum:
• Penetratie la 25°C, STAS 42;
• Punct de Tnmuiere IB, STAS 60;
• Ductilitatela25°C.SR61.
4.3.2.1.2.
Bitum modificat cu polimeri:
• Pehetratie la 25°C. STAS 42;
• Punct de Tnmuiere IB, STAS 60;
• Ductilitate la 13°C.SR61.
• Revenire elasticd la 13°C, ind. AND nr.538.
4.3.2.1.3.Criblura:
• Natura mineralogicd (examinare vizuald);
• Granulozitate, STAS 730;
• Coeficient de forma, STAS 730;
• Continutul de fractiuni sub 0,09 mm, STAS 730.
4.3.2.1.4.
Nisip de concasaj:
• Granulozitate, STAS 730;
• Coeficient de activitate, STAS 730,
4.3.2.1.5.
Nisip natural:
• Granulozitate, STAS 4606;
• Echivalent de nisip, STAS 730;
• Materii organice, STAS 4606.
4.3.2.1.6.
Filer de cqlcar:
• Finete, STAS 539;
• Umiditate, STAS 539,
4.3.2.1.7. Frecventa
determindrilor
prevdzute
la
punctele
de
mai
sus,
consta
Tn
efectuarea
acestora
pentru
fiecare
lot
de
materiale
aprovizionat
destinat
executieijmbrdedmintii bituminoase pe calea podurilor rutiere.
4.3.2.2. Verificdrile
si
determindrile
ce
se
executd
de
un
laborator
autorizat,
inde
pendent
si/sau
de
laboratorul
furnizorului
cuprind
toate
Tncercdrile
si
determindrile
cerute de standardele de profil pentru materiale, Tnainte de Tnceperea lucrdrilor.
4.3.3.

Controlul fabricatiei ?/' punerii Tn opera a mixturilor asfaltice BamP

Controlul fabricafiei si punerii Tn opera a .mixturilor asfaltice de tip BAmP se
efectueazd conform pet. 3.3.2. din prezentul normativ.
4.3.4.
Controlul calitatii Tmbracarnintii bltuminoase executate
Controlul calitatii Tmbrdcdmintii bituminoase executate se efectueaza conform pet. 3.3.3. din prezentul normativ si SR
174/2:1997, pct.3.4. si 3.5.

BRACAMlNTE BITUMINOASA TURNATA EXECUTATA LA CALD DIN ASFALT TURNAT DUR
5.1. Candifii tehnice
5.1.1. Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului turnat dur sunt conform ST AS 175 si conform pet. 5.1.5. din
prezentul normativ.
5.1.2.
Elemente geometrice

5.1.2.1. Grosimea Tmbrdcdmintii din asfalt turnat dur, stabilitd constructiv, este de 5 cm si se executd Tntr-un stratTn cazul
turndrii mecanizate si Tn doud straturi Tn cazul turndrii manuale.
5.1.2.2. Profilul transversal, Tn aliniament, se executd Tn forma de acoperis cu doud pante racordate Tn treimea mijlocie.
Profilul transversal Tn curbe se executd conform STAS 863/1.
Pantele profilului transversal, Tn aliniament sunt de 2%. Aceste pante se pot reduce la l,5%sau l,0%dacd declivitateaTn profil
longitudinal este de 2,5%... 4,0% si respectiv mai mare de 4,0%.
5.1.2.3. Profilul
longitudinal
al
traseului
drumului
si
al
podului
sunt
conform
documentatiei tehnice de proiectare.
5.1.3.
Abateri la elementele geometrice
5.1.3.4.
Abaterile limitd la grosimea straturilor, fafd de valorile prevdzute Tn proiect, sunt ± 10%.
5.1.3.5.
Abaterile limitd la panta profilului transversal sunt de ±2,5 mm/m pen-tru Tmbrdcaminti asternute mecanizat si de
±5 mm/m pentru Tmbrdcdminti tur-nate manual.
5.1.3.6. Deniveldrile maxime admise Tn lungul cdii pe pod, sub dreptarul de 3 m sunt de 3 mm Tn cazul asternerii mecanizate
si respectiv 5 mm Tn cazul turndrii manuale.
5.1,4. Maleriale
5.1.4.1.
Agregate naturale
5.1.4.1.1.
Agregatele naturale care se utilizeazd sunt urrndtoarele:
• Cribluri sort 3-8 mm, conform SR 667;
• Nisip de concasaj sort 0-3 mm, conform SR 667.
5.1.4.1.2. Fiecare
tip
si
sort
de
agregate
trebuie
sd
fie
depozitate
separat,
Tn
silozuri

proprii,

pe

platforme

betonate,

amenajate

cu

pereti

despdrlitori

pentru

si

40/50,

evitarea amestecdrii si impurificarii agregatelor.
5.1.4.2.
Filerul trebuie sd fie din calcar sau cretd macinatd, conform STAS 539.
5.1.4.3.
Bitum
5.1.4.3.1.
Tipurile de bitum care se utilizeazd la prepararea asfaltului turnat dur sunt:
• Tip D 25/40, conform normativ indicativ A.N.D. nr.537, pentru zona climaticd caldd;
• Tip D 40/50, conform normativ indicativ A.N.D, nr.537. pentru zona climaticd rece.
5.1.4.3.2. Caracteristicile
tehnice
ale
tipurilor
de
bitum
tip
prevdzute de normativ AND indicativ nr.537, sunt prezentate in tabelul 15.
5.1.4.4.
Alte materiale

D

25/40

D

5.1.4.4.1. Emulsie bituminoasd cationicd cu rupere rapidd conform STAS 8877, pentru amorsarea stratului suport.
5.1.4.4.2. Aditiv tensioactiv pentru Tmbundtdtirea adezivitdtii bitumului la agregate naturale, conform datelor prevdzute de
certificatul de conformitate a calitatii emis potrivit reglementdrilor Tn vigoare.
Tipul de aditiv si procentul acestuia Tn bitum se stabilesc prin Tncercdri prelim-inare de laborator de cdtre producdtorul mixturii
asfaltice Tn vederea stabilirii necesitdtii aditivdrii bitumului, astfel Tncdt sd fie realizatd conditio de adezivitate prevdzuta Tn tabelul
15.
5.1.4.4.3. Chit
tiocolic,
conform
reglementdrilor
tehnice
Tn
matarea
rosturilor
Tn
zonele
de
contact
ale
sapei
hidrofuge
noase cu elementele de constructie (borduri, rosturi de dilatatie, guri de scurgere,

vigoare,
pentru
si
Tmbrdcdmintii

colbitumi

etc.).
5.1.5. Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului turnat dur
5.1.5.1. Compozitia mixturii asfaltice respectiv iimitele procentelor sorturilor de agregate naturale din agregatul total, pentru
asfaltul turnat dur sunt conform STAS 175 si cuprinse Tn tabelul 16.
5.1.5.2. Continutul optim de bitum Tn mixturile asfaltice de tipul ATD se sta-bileste prin studii preliminare de laborator,
efectuate conform STAS 1338/1,2.
5.1.5.3. Caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului turnat dur, se determind pe cuburi si pe cilindri Marshall, confectionate
conform STAS 1338/1,2 si trebuie sd Tndeplineascd condiliile din tabelul 17,

Nr.
crt.

Caracteristica

1
2
3

Penetratie la 25°C, 1/10 mm
Punct de Tnmuiere

4
5
6
7
8
9

Punct de rupere Fraass, °C, max.
Punct de inflamabilitate Marcusson, °C, min.
Solubilitate Tn solvent! organici, %, min.
Continut de parafind, %, max.
Densitate la 15°C, g/cm3. min.
Adezivitate pe agregat etalon, min.

Ductilitate la: - 5°C, min., cm -25°C, min,, cm.

Nr, Specificatii
crt.
1
Criblura peste 3,15 mm, %
2
3
4

Filer si fractiuni din nisipuri sub 0,09 mm, %
Filer si nisip 0,09 .,, 3,15 mm, %
Confinut de bitum, % din masa

Nr, Specificatii
crt.
1
Criblura peste 3,15 mm, %
2
3
4

Filer si fractiuni din nisipuri sub 0,09 mm, %
Filer si nisip 0,09 .,, 3,15 mm, %
Confinut de bitum, % din masa

Condifii de
admisibilitate
D 25/40 D 40/50
25...40
40..,50
57...67 '
55.,.60
25
50

-10
260
99,0
2,0
1,0
80

-12
260
99,0
2,0
• 0,998
80

tvletoda de
verificare
STAS 42
STAS 60
SR61

STAS 113
STAS 5489
STAS115
STAS 8099
STAS 35
STAS 10969/3

Condrtii de admisibilitate
ATD
30.,.40* 40...55**
20.,.30
rest pan a la 100%
7,5..,9.5*** 7,0...9,0****

Condrtii de admisibilitate
ATD
30.,.40* 40...55**
20.,.30
rest pan a la 100%
7,5..,9.5*** 7,0...9,0****

5.1.5.4. Caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului turnat dur se determine! pe mixturi preparate Tn laborator pentru stabilirea
compozitiei pe probe de mix-turi prelevate de la malaxor si de la asternere precum si pe carote prelevate din Tmbrdcamintea
executata.
5.2. Prescriptii generate de execufie
5.2.1.
Utilaje si echipamente
5.2.1.1.
Pentru preparare, conform STAS 175:
- instalatii speciale (malaxoare mecanice sau statii fixe) cu sau fdrdTncdlzire prea-labild a materialelor, dotate cu echipamente de
dozare a componenlilor (dis-pozitive de cdntdrire sau dozare volumetricd);
- instalatii pentru prepararea la cald a mixturilor asfaltice cilindrate prevazute cu malaxor cu sistem de Tncdlzire si mentinere a
temperaturii si uscatoare - Tncalzi-toare pentru filer.
5.2.1.2.
Pentru asternere, conform STAS 175:
- repartizatoare prevazute cu vibratoare Tn cazul asternerii mecanizate a mixturii;
- dispozitiv mecanic pentru executia amorsdrii stratului suport.
5.2.2.
Pregatirea stratului suport
5.2.2.1. Pregatirea stratului suport, conform pct.3.2.2, din prezentul normativ sau STAS 11348, constituie faza determinants
pentru continuarea lucrarilor.
5.2.2.2. Amorsarea se executd mecanizatTn conditiile prezentate la pct.3.2.2, din prezentul normativ.
5.2.3.
Prepararea si punerea Tn opera a asfaltului turnat dur
Prepararea, transportul si punerea Tn opera a asfaltului turnat dur se
efectueazd conform STAS 175:87, cu urmdtoarele precizari:
5.2.3.1. Transportul se face Tn autotransportoare prevazute cu dispozitive de amestecare si de Tncalzire sau Tn malaxoare
mecanice mobile.
5.2.3.2.
Temperatura la asternere a asfaltului turnat dur este de min, 180°C.
5.2.3.3. Asternerea se executd mecanizat cu repartizatoare prevazute cu vibratoare sau manual cu driscd.

5.2.3.4. Suprafata proaspdt turnatd se trateazd cu 2-3 kg/m2 nisip sort 0-3 si se compacteazd cu rulouri usoare de 40-50 kg.

5.2.3.5. Pentru sporirea rugozitdfii Tn zonele periculoase suprafata se cluteazd cu 6-8 kg/m2 de criblurd 8-16 mm bitumata si
se compacteazd cu un rulou de aproximativ 100 kg.
Tratarea suprafetei se efectueazd cand mixtura are o temperatura de 130°C si max. 140°C.
5.3. Controlul calitatii lucrarilor
Controlul calitatii lucrdrilor de executie a Tmbrdcdmintii bituminoase pe calea podurilor rutiere, din asfalt tumat dur se executd ,
astfel:
• Controlul calitdtii materialelor;
• Controlul fabricatiei si punerii in opera a asfaltului turrtat dur;
• .Controlul stratului suport ca fazd determinants,• Controlul calitdtii Tmbrdcdmintii bituminoase executate.
5.3,1.Controlul calitatii materialelor
5.3.1.1.
Verificarea materialelor Tn laboratorul de santier:
5.3.1.1.1.Bitum:
. Penetratie la 25°C. ST AS 42;
• Punct de Tnmuiere IB, STAS 60;
. Ductilitatela25°C,SR61.
5.3.1.1.2.Criblura:
• Natura mineralogica (examinare vizuala);
• Granulozitate, STAS 730;
• Coeficient de forma, STAS 730;
• Continutul de fractiuni sub 0,09 mm, STAS 730.
5.3.1.1.3.
Nisip de concasaj:
• Granulozitate, STAS 730;
• Coeficient de activitate, STAS 730.
5.3.1.1.4. Filer de calcar:
. Finete, STAS 539;
• Umiditate, STAS 539.
5.3.1.1.5. Frecventa
determindrilor
prevdzute
la
punctele
de
mai
sus.
constd
Tn
efectuarea
acestora
pentru
fiecare
lot
de
materiale
aprovizionat
destinate
executiei Tmbrdcdminfii bituminoase pe calea podurilor rutiere.
5.3.1.2. Controlul
calitdtii
materialelor
la
un
laborator
autorizat,
independent
si/sau
la
laboratorul
anteprenorului
pentru
toate
materialele
conform
standardelor de profil, Tnainte de Tnceperea lucrdrilor.
5.3.2. Controlul fabricatiei si punerii Tn opera 5.3.2.1. Controlul Tn timpul prepardrii:
- respectarea temperaturilor tehnologice a agregatelor naturale si a bitumului atunci cdnd acestea sunttncdlziteTn prealabil,
permanent;
- respectarea succesiunii de introducere a materialelor Tn procesul de preparare, la fiecare sarjd;
- respectarea durafei de malaxare Tn conformitate cu prescriptiile STAS 175, permanent.
5.3.2.2. Verificarea compozi)iei mixturilor aslallice de 1ipul asfalfului turngt durTn timpul prepardrii pe probe prelevate de la
malaxor (2 x 10 kg pentru fiecare 200 tone de mixturd fabricatd sau /lucrare cdnd cantitatea este mai mare de 2001) prin:
- verificarea continutului de bitum conform STAS 1338/2;
- verificarea granulozitdtii agregatului natural, conform STAS 1338/2;
- verificarea caracteristicilor fizico-mecanice.
5.3.3. Controlul calitatii fmbracamintii bituminoase executate
5.3.3.1. Controlul calitdtii Tmbrdcdmintii bituminoase executate se face dupd minim 20 zile de la darea Tn circulate prin
metode nedistructive sau pe carote, Tn caz de litigiu, la cererea beneficiarului si constd Tn verificdrile mentionate la pet. 5.3.2.2.
privind compozitia mixturii asfaltice.
5.3.3.2. Verificarea respectdrii elementelor geometrice se face Tn conformitate cu prevederile SR 174/2.

6. MORTAR ASFALTIC TURNAT CA STRAT DE PROTECT! E
SAU DE EGALIZARE PENTRIJ CALEA PE POD 6.1. Condi fit tehnke
6.1.1. Elemente geometrice
6.1.1.1. Grosimea stratului de mortar asfaltic turnat se stabileste constructiv si prezintd valori de 1 pana la 2 cm.
6.1.1.2. La turnarea mortarului asfaltic se vor respecta conditiile impuse de proiectul de executie pentru profilul transversal si
longitudinal, conform STAS 1348-87.

6.1.2.Materiale
6.1.2.1.
Agregate naturale
6.1.2.1.1. Agregatul natural care se utilizeazd este nisipul de concasaj sort 0-3, conform SR 667.
6.1.2.2.
Filerul trebuie sd fie din calcar sau cretd mdcinatd, conform STAS 539.
6.1.2.3. Bitum tip D 60/80, cu caracteristici tehnice conform normativ indicativ A.N.D. nr.537 prezentateTn tabelul 18.
6.1.2.4. Alte materiale, conform pct.5.1.4.4. din prezentul normativ sau STAS 11348.
6.1.3. Compozijia si caracteristicile fizico-mecanice ale mortarului asfaltic turnat
6.1.3.1. Compozitia mortarului asfaltic turnat, conform STAS 11348, este prezen-tatdTn tabelul 19.
6.1.3.2. Caracteristicile fizico-mecanice ale mortarului asfaltic turnat se deter-mind pe epruvete cubice si sunt conform
tabelului 20.
Nr.
crt.
1
2
3

Caracteristici

Tip D 60/80

Penetrcrfie la 25°C, 1/10 mm
Punct de Tnmuiere

60...80
49...55

Ductilitate la: -5°C, min., cm - 25°C, rnin., cm.

4,0 100

4
5
6
7

Punct de rupere Fraass, °C. max.
Punct de inflamabilitate Marcusson. °C, min.
Solubilitate in solvent! organici, %, min,

-13
250
99,0
0,8

8
9
10

Stabilitate ia Tncdlzire Tn strat subfire la 163°C: a)
metoda TFOT:
- pierderea de rnasa, %, max.
- penetratia reziduala, % , min.
- cresterea punctului de Tnmuiere. °C. max.
- ductilitatea reziduald la 25°C, cm, min.
b) metoda RTFOT
- pierderea de masa, %, max.
- penetratia reziduala, %, min.
- cresterea punctului de Tnmuiere, °C, max.
- ductilitatea reziduala la 250C, cm, min.
Continut de parafina, %, max.
Densitatefa 15°C, g/crn , min.
Adezivitate pe agregat etalon, min.

50
10
50
0,9
50
10
50
2,0
0,995
80

Metoda de
verificare
ST AS 42
STAS 60
SR61

STAS113
STAS 5489
STAS 115
Instructiuni tehnice
A.N.D. nr. 535

Instructiuni
tehnice
A.N.D
nr. 536
STAS 8099
STAS 35
STAS 10969/3

Tabelul 19
Nr. crt.
1
2
3
4

Specificafii
Continut de agregate peste 3,15 mm, %
Filer si fractiuni din nisipuri sub 0,09 mm, %
Filer si nisip0,09 ... 3,15 mm. %
Continut de bitum, % din masd

Conditii de admisibilitate
5...20
25,..35
rest pdnd la 100%
11... 12
Tabelul 20

Nr.
crt.
1
2
3

Caracteristici
Densitate aparenta, kg/m3, min.
Absorbtia de apd, % vol.
Patrunderea la 40°C sub o forfa de 525 N, aplicata t de
30 rnin. cu un poanson cu sectiunea de 500 mm2

mp
, mm

Conditii de
admisibilitate
2150
0...1
1...15

6.2. Pre$aipiii generate de execufie
6.2.1.
Utilaje si echipamente, conform pct.5.2.1 .din prezentul normativ sou STAS 175.
6.2.2. Pregatirea stratului suport, conform pct.5.2.2. din prezentul normativ sau STAS 11348-87.

6.2.3. Prepararea si punerea Tn opera a mortarului asfaltic turnat
6.2.3.1. Prepararea. transportul si punerea Tn opera a mixturilor asfaltice tur-nate de tipul MAT se efectueazd conform STAS
175.
6.2.3.2. Mortarul asfaltic turnat, ca strat de protectie a hidroizolatiei sau ca strat de egalizare se aplicd dupd amorsarea
acesteia cu emulsie.
6.3. Controlul cnlitatii lucrarilor
6.3.1. Controlul procesului de preparare a mortarului asfaltic turnat, conform STAS 175.
6.3.2. Verificarea materialelor, conform prevederilor standardelor de materi-alesi pct.5.3.1. din prezentul normativ.
6.3.3. Verificarea compozitiei si a caracteristicilor fizico-mecanice, conform STAS 1338/1,2, pe probe luate de la malaxor sau
de la astemere prin:
- verificarea continutului de bitum;
- verificarea granulozitdtii agregatului total din mixtura;
- verificarea caracteristicilor fizico-mecanice.
6.3.4.
6.3.5.

Verificarea stratului suport ca faza determinantd.
Controlul calitajii Tmbrdcdminfii executate

6.3.5.1. Verificdri pentru compozitia mortarului asfaltic si a caracteristicilor fizico-mecanice, conform STAS 1338/1,2.
6.3.5.2. Verificarea respectdrii elementelor geometrice pe parcursul executiei, conform STAS 174/2.

FALT TURNAT PENTRU EXECUTIA IMBRACAMINTH PE TROTUARE LA GALEA PE POD
7.1. Condifii tehnice
7.1.1.
Elemente geometrice
7.1.1.1. Grosimea Tmbrdcdmintii pe trotuare se stabileste constructiv si are val-ori cuprinse Tntre 2...3 cm.
7.1.2.
Materiale
7.1.2.1.
Agregate naturale
7.1.2.1.1. Agregatele naturale:
• Nisip natural sort 0-3, conform SR 662;
• Nisip grduntos (pietris) sort 3-7, conform SR 662.
7.1.2.1.2.Filerul trebuie sd fie din calcar sau cretd mdcinatd, conform STAS 539.
7.1.2.2. Bitum, tip D 40/50, cu caracteristici tehnice conform normativ indicativ
A.N.D. nr. 537, prezentate Tn tabelul 15 din prezentul normativ.
Nr.
crt.
1
2
3
4

Specificatii
Nisip graunfos 3,15-7,1 mm, %
Filer $i fractiuni din nisipuri sub 0,09 mm, %
Filer si nisip 0,09 ... 3,15 mm, %
Confinut de bitum, % din masd

Conditii de admisibilitate
30...40
20...30
rest pana la 100%
7.5.„9,5

Tabelul 22
Nr. crt.
A
1
2
3
4
5
6

B
1
2

Caracteristici
Caracteristici pe cuburi:
Densitate aparenta, kg/m , min.
Absorbjia de apa, % vol
Rezistenta la compresiune la 22°C N/mm2, min.
Rezistenta la compresiune la 50°C N/mm2, min.
Reducerea rezistentei la compresiune dupd 28 zile imersie !
n apa la temp, de 22 C, % max.
Patrunderea la 40°C sub o forja de 525 N, aplicata timp de
30 min. cu ajutorul unui poanson avdnd~ secfiunea de 500
mm2, mm.
Caracteristici pe cilindri Marshall
Stabilitate (S) la 60°C, kN, min.
Indice de curgere (fluaj) (1) la 60°C, mm.

Asfalt turnat
2400
0...1
3,0
1,5
10
1...15

4.0
1,5 ...4,5

F

Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului turnat
7.1.3.1. Compozitia
asfaltului
turnat,
conform
STAS
175-87
este
tabelul21.
7.1.3.2, Caracteristicile
fizico-mecanice
ale
asfaltului
turnat

prezentatd
sunt

Tn

conform

STAS 175 si sunt prezentate Tn tabelul 22.

7.2.

Presetipfii generate de execufie

7.2.1.Prepararea asfaltului turnat, conform STAS 175 si conform pct.5.2. din prezentul normativ.
7.2.2. Transports asfaltului turnat se faceTn transportoare de asfalt turnat (TAT) prevdzute cu dispozitive de
amestecare ?i de Tncdlzire sau Tn malaxoare mecanice mobile prevdzute cu sisteme de Tncdlzire.
7.2.3.
Punerea Tn opera a asfaltului turnat se efectueazd manual.
7.3.

Controlul calitafii lucrarilor

7.3.1. Verificarea materialelor.Tn conformitate cu standardele de materiale si pet. 5.3.1.1. din prezentul normativ.
7,3.2,Verificarea compozitiei si caracteristicilor fizico-mecanice, conform STAS 175 si pct.5.3.2.2. din prezentul
normativ, pentru rnixturile prelevate la preparare si la asternere si consta Tn:
- verificarea continutului de bitum,,conform STAS 1338/2;
- verificarea granulozitdtii agregatului natural;
- verificarea caracteristicilor fizico-mecanice. conform STAS 1338/2.
7.3.3.
Verificarea stratului suport ca fazd determinants
7.3.4.
Verificarea Imbrdcdmintilor executate, Tn caz de litigii.

8. RECEPTIA LUCRARILOR 8. J. Recepfia prelim'mara
8.1.1.
Receptia preliminard se face la eel putin o lund de la darea lucrdrii Tn circulate.
8.1.2.
Comisia de receptie va examina lucrarea executatd conform documen-tatiei tehnice aprobate si
documentatiei de control Tntocmite Tn timpul executdrii.
8.1.3.
Documented tuturor verificdrilor stabilite conform acestui normativ fac parte din documentatia
receptiei preliminare si se predau beneficiarului lucrdrii pentru a fi gestionate Tn cartea podului.
8.1.4.
Eventualele degraddri ce aparTn termenul de garantie a lucrdrii execu-tafe, precum si propunerile
facute de comisia de receptie preliminard vor fi remediate de constructor, pe cheltuiala acestuia, Tn mod
corespunzdtor si la termenele stabilite,

8.2. Recepfia finals
8.2.1. Receptia finald se va face la un an de la data efectudrii receptiei preliminare, timp Tn care se va face
verificarea comportdrii Tn exploatare a lucrdrii executate si se vor realiza eventualele remedieri ale deficientelor
apdrute Tn perioada de garantie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful