Universitatea de Vest Timisoara Facultatea de Sociologie si Psihologie Secia: tiinele Educaiei

n activitile pe care le desfurm cu elevii adesea putem observa efectele negative pe care le exercita viata agitata a parintilor asupra copiilor, datorita faptului ca lucreaza pana
1

seara, participa la cursuri de calificare pentru un post mai bine platit, isi continua studiile. Nu mai au putere si nici rabdare sa se joace cu copiii sau sa se ocupe de ei. Ii pun in fata televizorului sau calculatorului, sunt multumiti sa i stie cuminti, dar in acest fel nu rezolva problema comunicarii, a dialogului. !n astfel de copil, ajuns in colectivitate e inc"is in sine, nu e comunicativ, din contra agresiv, dur. Nu si cunoaste sentimentele, greu intelege comportamentul celorlalti si semnalele de prietenie ale altor copii. #ingura metoda eficienta in dezvoltarea normala e jocul. $fectul %curativ& al sau e de netagaduit. 'opilul se cunoaste pe sine, mediul inconjurator, se dezvolta. (ocul didactic este o activitate dirijata, dar si o metoda didactica prin care se imbina elementul instructiv educativ cu acela distractiv. 'a principala si vitala activitate a prescolarilor, jocul isi dovedeste valentele integratoare, putandu se desfasura in toate etapele si in toate activitatile cu copiii in gradinita. )rin jocul didactic se verifica si se consolideaza cunostintele insusite de copii, se imbogateste universul lor gnoseologic si afectiv. )iaget *1+,-. crede ca jocul este modul prin care copilul asimileaza noi informatii si modele in care se adapteaza la noi situatii. /upa $ri0son *1+,1. 2 jocul reprezinta o modalitate de a si pune in practica gandurile, de a exprima dificultatile si de a recunoaste traumele din viata lui. #emnificatia jocului fiecarui copil e unica. Nu exista o reteta a sa. In invatamantul prescolar activitatea principala trebuie sa fie jocul. 3stfel copiii isi insusesc limbajul sub aspect fonetic, lexical *isi imbogatesc si isi activizeaza vocabularul. jocul didactic contribuind de asemenea la dezvolatarea spiritului de ec"ipa, a spiritului de observatie, a atitudinii critice si autocritice, a vointei, a trasaturilor morale4 cinste, "arnicie, perseverenta. (ocul este o activitate umana constienta, avand caracter universal, permanent si polivalent. 5unctiile sale se sc"imba in raport cu etapele de varsta. /aca pentru copil e activitatea fundamentala, pentru adult e un inlocuitor al activitatii serioase de zi cu zi. 6egulile apar la copilul de doi patru ani in jocuri de imitatie, de constructii, in jocuri cu reguli arbitrare. )entru copil totul e joc. 7a inceput de tot se joaca cu corpul sau, mai tarziu ii face placere sa reproduca elemente din mediul apropiat *'um face cainele8pisica8pasarica8etc.. Inca de cand sunt mici trebuie sa cumparam copiilor fel de fel de jucarii, pentru ca ele sunt suporturi ale dezvoltarii intelectuale si motorii ale copilului. 5iecare stadiu de dezvoltare dicteaza modalitatea in care se desfasoara jocul, deci exista un joc specific varstei. In opinia lui (anet 9o:les *1++;. in alegerea jocului,copilul e influentat de4 factori personali4 varsta,sex,statut social, aparteneta la grup, cunostinte si deprinderi< factori de mediu4 spatiul liber la dispozitie, specificul locului, instrumente, starea vremii, supraveg"etorii< factori culturali 4 specificul jocului in cultura respectiva, comportamente acceptate, %moda&, anotimpul< !n criteriu de clasificare al specificitatii jocului in functie de nivelul de dezvoltare la care se afla copilul este4 (ocul senzoriomotor 2 in opinia lui =erger *1+>,. , drept jocul care se caracterizeaza prin placerea de a utilia simturile si deprinderile motorii. Ne putem
-

gandi, in acest caz, la incantarea pe care o traiesc copiii, pe tot parcursul copilariei, atunci cand amesteca un aluat cu mainile, cand simt diferite texturi ale materialelor. $i gasesc de asemenea o oportunitate pentru a se juca oriunde, intr o balta plina cu noroi, in cada de baie sau in mormanul de nisip. (ocul senzoriomotor este o modalitate prin care copilul isi exerseaza simturile, exploreaza, dar in acelasi timp dezvolta o personalitate sanatoasa, neconstransa sau incorsetata intre anumite reguli. (ocul care presupune anumite priceperi provenite din repetarea unor deprinderi, este jocul prin intermediul caruia copiii au posibilitatea sa si insuseasca noi deprinderi pe baza celor deja existente. /e exemplu, o simpla plimbare pana la magazinul alimentar, poate deveni, episod dupa episod, un joc care determina insusirea unor deprinderi, in speta deprinderea de a merge la cumparaturi. Invatand,de exemplu, sa si lege sireturile la pantofi, stie apoi sa si lege nurul de la "anorac. (ocul %de a luatul la tranta& este specific copiilor din gradinita, in special in cazul in care li se impune un anumit interval de timp sa stea linistiti sau sa respecte reguli de disciplina. 7a prima vedere, aceste jocuri par agresive, dar trebuie sa privim foarte atent expresia fetei copiilor implicati. %Incaieratii& intr un astfel de joc, aproape intotdeauna zambesc sau rad in "o"ote. 3cest tip de joc este mai degraba o socializare a indivizilor dintr un grup, pentru ca ei se joaca astfel doar cu cei cu care sunt familiarizati. (ocul %de a super eroul& *conform =renda (. =o:d, -??1. este privit cu foarte multa atentie de adulti, parinti ori educatori. $ste un tip de joc mai nou, %al zilelor noastre&, inspirat de persoanje @A ori din literatura pe care noi, adultii, le o oferim. )rofesorii copiilor mici isi exprima intr o modalitate tot mai accentuata ingrijorarea fata de siguranta copiilor ce adopta roluri de genul mentionat si fata de violenta care este generata *ulterior. de aceste jocuri. !n alt criteriu de clasificare este cel social, care clasifica jocurile in functie de gradul de interactiune al subiectului cu ceilalti indivizi. Identificam jocul social, care poate fi4 (ocul solitar4 copilul se joaca singur, pare netulburat de un alt copil care se joaca alaturi. (ocul ca spectator4 copilul se uita cum se joaca ceilalti. (ocul in paralel4 copiii se joaca similar cu aceleasi jucarii dar nu interactioneaza. (ocul asociativ4 copiii interactioneaza, impart materialele, dar nu par sa joace acelasi joc. (ocul cooperativ4 se joaca impreuna, interactioneaza, isi asteapta randul. (ocul prin care copilul se transpune in pielea unui personaj. )racticarea acestui joc coincide cu dobandirea gandirii simbolice de catre copii. )e masura ce cresc copiii creaza, elaboreaza scenarii pentru papusi si animale din plus. (ocul dramatic nu
1

este numai distractiv. $l ajuta copilul sa incerce roluriloe sociale, sa si exprime fanteziile si teama si il invata sa coopereze. (ocul intre frati. #e cunoaste deja existenta unei concurente intre frati, iar certurile lor sunt mai frecvente decat cu alti copii. In foarte multe familii, relatiile dintre frati sunt influentate de atitudinea parintilor fata de copii, de modul in care accentueaza sau nu concurenta intre ei, daca ii compara sau ii incurajeaza spre cooperare. )entru copil trecerea de la activitatea liber, din perioada anteprecolar, la o activitate organizat, Bn cadrul BnvmCntului precolar i apoi Bn cadrul BnvmCntului colar, constituie un parcurs cu multe obstacole, de a crui reuit depinde evoluia i Bmplinirea ulterioar a copilului. /e a lungul acestui parcurs, jocul constituie o c"eie cu ajutorul creia educatorii pot desc"ide poarta cunoaterii i Bmplinirii. $ficienta jocului didactic depinde de cele mai multe ori de felul in care invtorul stie s asigure concordana intre tema jocului i materialul didactic existent, de felul in care stie s foloseasc cuvantul ca mijloc de indrumare a elevilor prin Bntrebri, rspunsuri, indicatii, explicatii, aprecieri. )entru aceasta, invtorul va avea in vedere urmtoarele cerine de baz4 Dpregtirea jocului didactic< Dorganizarea judicioas a acestuia< Drespectarea momentelor jocului didactic< Dritmul i strategia conducerii lui< Dstimularea elevilor in vederea participrii active la joc< Dasigurarea unei atmosfere de joc< Dvarietatea elementelor de joc *complicarea jocului, introducerea altor variante.. /esfaurarea jocului didactic cuprinde, de regul, urmtoarele momente4 Dintroducerea in joc *discutii premergtoare.< Danuntarea titlului jocului i scopul acestuia< Dprezentarea materialului< Dexplicarea si demonstrarea regulilor jocului< Dfixarea regulilor< Dexecutarea jocului de catre elevi< Dcomplicarea jocului, introducerea unor noi variante< Dinc"eierea jocului *evaluarea conduitei de grup sau individuale.. $ste evident faptul c utilizarea frecvent a jocului didactic Bn cadrul activitilor de predare Bnvare a Bnlturat timpii mori, a contribuit la reducerea greelilor de scriere, calcul *i alte greeli tipice. deoarece Bn cadrul jocului copiii au iniiativ, capt Bncredere Bn forele proprii, se implic Bn activitate fr teama de a fi pedepsii.
E

(ocul implic un climat educativ pozitivant Bn care se realizeaz lucruri serioase Bntr o modalitate relaxant. )lcerea de a participa i performanta din timpul jocului creeaz copilului o imagine de sine pozitiv i Bl integreaz mai bine Bn colectivul de elevi, realizCndu se astfel o Bnvare mai rapid i afectiv. (ocul impune competiie i fair pla:, ca atare se dezvolt i caliti moral civice. n cadrul lor se Bnva comportamente, reguli, se Bnelege conceptul de libertate i de necesitate. n afara respectrii regulilor de natur general, jocul didactic a implicat i exersarea creativitii copilului, observabil Bn crearea de texte sau gsirea de soluii diverse la probleme, toate acestea contribuind la creterea randamentului colar al elevilor nc din grdini, copiii Bi Bnsuesc numeroase cunotine, care se reiau i se Bmbogesc temeinic, Bn ciclul primar, ca baz a cunotinelor din urmtoarele cicluri de BnvmCnt. 9etodele de BnvmCnt sunt, Bn general, aceleai, diferene BntClnind Bn ponderea pe care o au Bn diferite momente ale activitilor .ntre metodele activ participative se Bnscrie, cu rezultate bune, jocul didactic, considerat ca o activitate cognitiv specific vCrstei precolare i a celei colare. (ocul reprezint un ansamblu de aciuni i operaiuni care urmresc obiective de pregtire intelectual, te"nic, moral, fizic a copilului. Incorporat Bn activitatea didactic, elementul de joc imprim acesteia un caracter mai viu si mai atragtor, aduce varietate si o stare de bun dispoziie functional, de veselie si bucurie,de destindere, ceea ce previne apariia monotoniei i a plictiselii, a oboselii. (ocul didactic este un tip specific de activitate prin care se consolideaz , precizeaz i c"iar verific cunotinele elevilor, le imbogete sfera lor de cunotine, pune Bn valoare i le antreneaz capacitile creatoare ale acestora. 3tunci cCnd jocul este utilizat Bn procesul de BnvmCnt,el dobCndete funcii psi"opedagogice semnificative,asigurCnd participarea activ a elevului lecii,sporind interesul de cunoatere fat de coninutul leciei. Ftim c jocul didactic reprezint o metod de BnvmCnt Bn care predomin aciunea didactic simulat.3ceast aciune valorific la nivelul instruciei finlitile adaptive de tip recreativ proprii activitii umane, Bn general ,Bn anumite momente ale evoluiei sale ontogenice, Bn mod special. )si"ologia jocului evideniaz importana activrii acestei metode mai ales Bn BnvmCntul precolar i primar. (ocul didactic interdisciplinar este o activitate in care se imbina sarcini didactice din doua trei domenii4 de pilda, cunoasterea mediului, educarea limbajului si eduactia muzicala< obiective ale acestor domenii se subsumeaza unor obiective operationale preponderente, de obicei obiective ale educarii limbajului. $ste posibil sa se valorifice ac"izitii de la activitati matematice. $ficienta jocului didactic interdiciplinar consta in4 corelarea dintre discipline stimuleaza interesul pentru cunoastere, descoperire si autocunoastere< copilul realizeaza mai usor sarcinile didactice datorita elementelor de joc care creeaza motivatia invatarii<
G

 in jocul didactic prin elementele de joc si prin variante, se preintampina monotonia, plictiseala. )rin corelatiile interdisciplinare din jocul didactic copilul intelege adecvat fenomenele stiintifice, aspectele de viata si manifestarea lor fireasca< )rin jocul didactic se deplaseaza ponderea de pe informativ pe formativ, creste capacitatea de aplicare practica a cunostintelor. 3bordarea interdisciplinara a problemelor favorizeaza dezvoltarea gandirii logice, a creativitatii si originalitatii.

dezvoltarea capacitatii de a face distinctia intre datele reale si datele imaginare, intre cele corecte si cele incorecte din anumite contexte< consolidarea cunostintelor despre animale< consolidarea cunostintelor despre unele povestiHpovestiri cu personaje animale< dezvoltarea deprinderii de exprimare orala corecta, in structuri gramaticale dezvoltate< dezvoltarea atentiei voluntare si a gandirii logice< dezvoltarea capacitatii creative a copiilor< dezvoltarea deprinderii de a desena aspecte ale realitatii inconjuratoare sau imaginare< dezvoltarea deprinderii de a interpreta cantece adecvate temei< dezvoltarea deprinderii de a imita miscari ale anumitor animale. !"iective o erationale sa descopere greselile incluse voit in propozitiile sau in povestirea educatoarei< sa reformuleze corect enuntul dat de educatoare< sa recunoasca faptele reale si faptele imaginare din fragmentele prezentate< sa si imagineze o alta intamplare cu personaje animale< sa deseneze aspecte ale realitatii inconjuratoare sau imaginare< sa intrepreteze un cantec despre animale, respectand linia melodica. Sarcini didactice descoperirea greselilor din propozitiile despre animale *pasari. si reformularea corecta a acestora< analiuzarea unui fragment de poveste pentru a descoperi aspectele reale si cele imaginare din continut< interpretarea unui cantec despre animale< imitarea miscarilor unor animale< #eguli de joc copiii vor asculta propozitia spusa de eduactoare< la solicitarea educatoarei, copiii trebuie sa spuna daca este adevarata sau falsa ideea exprimata in propozitie< copiii trebuie sa descopere greseala introdusa intentionat in fragmentul povestit de educatoare<
,

Sco

Adevarat sau fals

la solicitarea educatoarei copiii trebuie sa aprecieze ca reale sau imaginare actiunile personajelor animale< Elemente de joc surpriza,miscare. $aterial didactic jetoane cu imagini ale unor animale< imagini ale mediului de viata *padure, ograda. imagini din povestileHpovestirile 4 #ticletele de 9.#adoveanu, )unguta cu doi bani, 'apra cu trei iezi de I 'reanga, 5ata mosului si fata babei. %esfasurarea jocului In prima secventa a activitatii, educatoarea spune o propozitie referitoare la animale, iar copiii apreciaza ca adevarata sau falsa ideea exprimata. 'opiii sunt atentionati ca vor asculta cateva propozitii, iar in unele dintre ele se vor strecura greseli. $i trebuie sa descopere si apoi sa corecteze greselile. Intrebarile lor verifica cunostiintele copiilor despre animale4 aspect fizic, "rana, adapost, foloase etc. #e pregateste un set de intrebari pe tema aleasa, unele adevarate, altele intentionat gresite. $xemple4 %Aaca este un animal salbatic&, %Aulpea are coada stufoasa&, %!rsul are blana roscata& etc. In joc se pot folosi mai multe seturi de intrebari ce vizeaza fiecare cate un aspect4 adapost, "rana, foloase etc. )entru dinamismul jocului se pot folosi mai multe moduri de lucru4 a. gruparea animalelor domestice in dreptul imaginii unei case, iar in dreptul imaginii unei paduri, animalele salbatice< b. pe un panou se aseaza animale si "rana lor specifica. 'opiii potrivesc imaginea animalului cu "rana specifica. In a doua secventa se vor prezenta fragmente din povestile amintite mai sus cerand copiilor sa desprinda faptele reale de cele imaginare si sa explice de ce unele fapte nu se pot intampla in realitate. In ultima secventa a activitatii, copiii trebuie sa realizeze un desen inspirat din realitatea inconjuratoare sau unul imaginar. In inc"eiere pot canta un cantec potrivit sau pot executa un exercitiu de miscare, imitarea unor miscari specifice unor animale, concomitent cu reproducerea unor onomatopee. (ocul antreneaza intens copilul in stimularea si exercitarea vorbirii in direcia propusa, fara ca el sa constientizeze acest efort. In scopul imbogatirii vocabularului cu substantive proprii se pot desfasura diverse jocuri didactice cum ar fi4 %7a cine s a oprit jucaria8&, %5amilia mea&, %!nde a sosit scrisoarea8&. 3u posibilitatea sa si spun numele lor, al fratilor, parintilor, al unor localitati cunoscute din jude si tara. 'ele mai multe jocuri didactice sunt destinate imbogatirii lexicului copiilor cu substantive comune care denumesc4 obiecte, fenomene, parti ale corpului, alimente, imbracaminte, incaltaminte.
;

3lte jocuri contribuie la imbogatirea lexicului cu diferite adjective4 insusiri privind culoarea, raporturi dimensionale, inusiri gustative, olfactive, termice, sau anumite calitati morale. $x. %5luturii vin la flori&, %#pune ce ai de gand8&, %'e stim despre el8&. #e pot organiza de asemenea jocuri care opereaza cu antonime4 %6aspunde repede si bine&, omonime %7a televizor&, sinonime %'um este8&. /eosebit de eficiente sunt jocurile didactice prin care se urmareste folosirea corecta a pronumelui *%'ine ti a dat jucaria8&.,a numeralelor cardinale si ordinale *%@e rog sa mi dai&, %3 cata jucarie lipseste8&., a cuvintelor care denumesc actiuni *%'ine este si ce face8&.. I categorie importanta de jocuri sunt cele care urmaresc aspecte ale structurii gramaticale4 reprezentarea propozitiei, discriminarea cuvintelor, despartirea cuvintelor in silabe, si precizarea sunetelor *%'e stim despre8&, %'ate cuvinte am spus8&, %(ocul silabelor&, %(ocul sunetelor&.. (ocurile enumerate contribuie atat la imbogatirea vocabularului, activizarea si exersarea lui, cat si la insusirea unei exprimari clare, coerente, corecte din punct de vedere gramatical, la cultivarea independentei in vorbire si stimularea creativitatii in exprimarea orala. 7imbajul copilului anteprescolar are un caracter situativ, luand in majoritatea cazurilor, forma de dialog. 3cest limbaj dialogat cuprinde fie raspunsuri la intrebarile adultilor, fie intreabari adresate acestora in legatura cu diferite dificultati ivite in activitatea sa cu obiectele. 7a grupa mica, pentru copiii de trei ani, va trebui sa respectam particularitatile de varsta, avand in vedere predominarea primului sistem de semnalizare, sa desfasuram majoritatea activitatilor sprijinindu ne pe material intuitiv, tocmai pentru a respecta caracterul concret al operatiilor sale mintale. 7a venirea copiilor in clasa intai am observat4 J un limbaj slab dezvoltat, lipsa deprinderii de audiere verbala, utilizarea insuficienta a cuvantului ca mijoc de comunicare si instrument al cunoasterii. J instabilitatea afectiva si lipsa unor deprinderi de activitate independenta< J tulburari ale perceptiei fonemelor, auz fonematic deficitar. In consecinta, invatamantul prescolar are o deosebita importanta in procesul dezvoltarii cognitive si a personalitatii copilului, dezvoltare inclusa in relatia joc invatare dezvoltare, relatie ce sta la baza mijloacelor si procedeelor folosite in actul didactic. In procesul instructiv educativ desfasurat cu copiii, informativul trebuie imbinat cu formativul pentru ca trecerea de la activitatea preabecedara la activitatea abecedara, de tip scolar, sa aiba un impact cat mai mic asupra copilului. )e parcurs se formeaza si limbajul contextual al copilului, care este mai Bnc"egat si mai coerent. 'opilului nu mai trebuie sa i se ofere atat de des sprijin concret *ilustratii.< acum este important sa il stimulam sa si organizeze rational sirul celor relatate si, prin intrebari puse cu tact si bine formulate, in cadrul jocurilor, saii formam gandirea logica. $ste evidenta, la varsta prescolara si functia de orientare sociala a limbajului4 copilul se adreseaza unui interlocuitor. $l isi regleaza comportamentul in functie de ceea ce interlocuitorul ii comunica, dar si in functie de atentia ce i se acorda. 3uzul fonematic al
>

copilului e in faza de constituire, vocabularul sau este sarac, multe cuvinte fiindu i necunoscute. )entru acest motiv educatoarea trebuie sa se asigure ca vorbele sale vor fi bine receptionate de copii si sa respecte anumite cerinte4 J sa aiba o dictie corecta< J sa se pozitioneze optim fata de copilul caruia i se adreseaza sau fata de grupa< J sa capteze interesul copiilor *privindu i, zambindu le, atentionandu i verbal ori prin gesturi,mimica.< J sa si construiasca frazele cu claritate logica. 'u timpul din limbajul extern monologat se constituie o forma speciala de limbaj pentru sine 2 limbajul interior. 'u ajutorul limbajului se formeaza si se organizeaza sisteme in care sunt integrate cunostintele, ceea ce contribuie la sistematizarea si la complicarea conditiilor interioare de formare a personalitatii. 7argirea realtiilor cu mediul, complicarea procesului de comunicare, sporirea cunostintelor copilului prescolar despre obiectele si fenomenele lumii reale, presupun si determina o insemnata crestere a vocabularului. 'opilul isi insuseste in esenta lexicul de baza al limbii materne. 7a grupa mica domina substantivele care denumesc fenomene si obiecte cu care copilul vine in contact direct in gradinita sau acasa4 numele sau, al mamei, al fratilor, al educatoarei. 7a grupa mijlocie domina substantivele care denumesc fenomene ale mediului inconjurator4 profesiuni, unelte, produse ale muncii lor. 7a grupa mare apar substantive cu un grad sporit de abstractizare si generalizare4 animale domestice, animale slbatice, sentimente sau norme de comportare civilizata, colegialitate, prietenie, Bntrajutorare. /ezvolatrea limbajului la copil nu se reduce la cresterea cantitativa a vocabularului. Idata cu asimilarea fondului lexical, copilul isi insuseste si semnificatia cuvintelor, adica notiunile, care se sc"imba, se imbogatesc si se precizeaza treptat pe masura acumularii experientei si a perfectionarii operatiilor de gandire. In concluzie jocul didactic are si valoare educativa influentand comportamentul copiilor, mai ales prin intermediul regulilor, realizand o forma de socializare a relatiilor in care copiii trebuie sa dovdeasca putere de stapanire, spirit disciplinar,spirit critic si cooperant, respecatrea partenerilor.

&i"liografie
+

1. 9itu 5lorica, 3ntonovici #tefania, Jocuri didactice integrate pentru invatamantul prescolar, $d.Kumanitas $ducational,=ucuresti -??G -. 9itu 5lorica, 3ntonovici #tefania, Metodica activitatilor de educare a limbajului in invatamantul prescolar, $d. Kumanitas $ducational, =ucuresti -??G 1. )rograma activitatilor instructiv educative in gradinita de copii, 9$N, =ucuresti -??? E. @udoran /an, Pedagogie prescolara si scolara, $d.3ura, @imisoara -??G G. 6evista Invatamantului )rescolar, 9$', Institutul de #tiinte ale $ducatiei,nr 1 -H-??, si 1 EH-??,

P#!'E(T
%ata :)*+,*-++.
1?

%'%A(T'(

/ru a : Preg0titoare %urata : 1+213 min* Efectiv :-3 co ii 'nstitutor: Po a !felia /r0dinia :PP3 (ATE/!#'A %E A(T'V'TATE : $ducarea limbajului TE$A : Personajul preferat din lumea povetilor F!#$A %E #EA4'5A#E 4 (oc didactic T'PU4 %E A(T'V'TATE : Aerificare i fixare I=I$'@IA 5!N/39$N@37
Aerificarea Bnsuirii coninutului unor poveti Bnvate < stimularea expresivitii limbajului prin utilizarea unor expresii artistice din textele literare<cultivarea interesului pentru creaiile literare Bn proz .

I=I$'@IA$

I)$63LIIN37$

s recunoasc eroii Bndrgii din poveti < s redea corect , coerent i expresiv aciuni svCrite de acetia < s uziteze cuvinte , expresii artistice specifice textului < Afective 4 s i educe sentimentele de dragoste , bucurie , preuire pentru eroii preferai < Psihomotorii 4 s sorteze imagini acionCnd individual i Bn grup < s rezolve sarcinile fiei de evaluare < #36'IN3 /I/3'@I'M 4 )rezentarea cCt mai corect , expresiv a eroului preferat< asocierea personajelor cu anumite Bnsuiri definitorii < 6$N!7I /$ (I' 4 'opiii privesc imaginea , recunosc povestea propus ,"otrsc care personaj al acesteia este preferat i se ofer s povesteasc faptele svCrite .#e fac comparaii , grupri , asocieri Bntre eroi. $7$9$N@$ /$ (I' 4 3plauze , gestica , g"icitori , competiia < #@63@$NI3 /I/3'@I'M a6 $ijloace ce 7nv00m8nt : plane cu momente din poveti < siluete cu personaje < mscue simbolice ,fie de lucru < "6$etode 9i rocedee 4 Jexplicaia, demonstraia, exerciiul, surpriza <
11

Cognitive 4

J brainstormingul, ciorc"inele, Bnvarea prin cooperare < c6$aterial "i"liografic 4 )rograma activitilor instr. educative Bn grdinia de copii, $d.AOI, =ucureti,-???< 6evista nvmCntul precolar, nr.1 E,-??G
EVE:'$E:TU4 %'%A(T'( (!:;':UTU4 T'':;'F'( Activitatea educatoarei '* $!$E:TU4 aranjarea !#/A:'5AT!#'( scunelelor Bn semicerc gruparea pernuelor pentru lucrul Bn ec"ip < pregtirea ''*(APTA#EA materialeor Bn ATE:;'E' cCmpul vizual al copiilor < controlul inutei copiilor< ST#ATE/'A EVA2 %'%A(T'(< 4UA#E Activitatea co iilor sunt antrenai Bn pregtirea cadrului ambiental propice activitii recunosc personajul i l denumesc< explicaia exerciiul se evalu eaz spiritul organi zatoric

surpriza conversaia

se prezint o '''*#EA(TUA4'5A#EA ppu din trusa (U:!T':;E4!# Fata moului i fata babei i li enumer se cere copiilor poveti =rainstor s o recunoasc < cunoscute,eroi mingul preferai < )rintr un motiveaz 'V*A:U:;A#EA brainstorming li alegerile < TE$E' se cere copiilor explicaia s spun4 ascult Jce poveti explicaiile i tiu8 le recepteaz < Jce eroi ai V*%'#'=A#EA acestor poveti >:V<;<#'' Bndrgesc cel a 6E? licarea 9i mai mult8 explicaia demonstrarea jocului Jde ce 8 urmresc cu atenie 3zi ne vom juca explicaiile demonstraia jocul educatoarei i Personajul descoper preferat din modul de lumea desfurare al povetilor Bn jocului< care fiecare copil 1-

se msoar acumu lrile copiilor

ne va arta ce cer explicaii bun povestitor suplimentare este,cCt de corect dac au vorbete < nedumeriri < 'opiii se Bmpart Bn patru "6 =oc de ro"0 ec"ipe.)entru fiecare se va folosi o poveste. #e prezint o imagine din c6 !"inerea prima erformanei poveste*Nuielua de alun..)e un fond muzical linititor ,li se cere copiilor s Bnc"id oc"ii i s i reaminteasc povestea.7a un semnal sonor*clinc"et de clopoel.,copiii desc"id oc"ii iar doritorii se anun sa i prezinte preferina. d6Asigurarea reteniei 9i 'opiii celorlalte transferului ec"ipe ascult i dac prefer i ei acelai personaj completeaz cu alte Bnsuiri ale acestuia < #e organizeaz o dat jocul pentru a evalua gradul de Bnelegere a modului de desfurare . #e trece la desfurarea jo cului prezentCnd 11

exerciiul copiii probeaz Bnelegerea jocului urmresc atent derularea jocului prezint personajul enu merCndu i Bnsuirile i povestesc fragmentele din care reies aceste Bnsuiri.

se eva lueaz puterea de Bne legere

povestirea

competiia

problemati zarea

V'*EVA4UA#EA

g"icirea recunosc personajele i stabilesc asemnrile i deosebirile problemati dintre ele. zarea

se eva lueaz cuno tinele i deprin derile de expri mare

V''*>:(@E'E#EA A(T'V'T<;''

pe rCnd cCte o imagine fiecrei ec"ipe din povetile4 JKansel i Nretel 2ec"ipa 1 J'oliba iepuraului ec"ipa J'enuereasa ec"ipa 1 J3lb ca zpada 2ec"ipa E $ste Bncurajat copilul care i prezint personajul so fac cCt mai plcut,utilizCnd expresii din textul povetii. %Ascult0torii& din celelalte ec"ipe,dac Bndrgesc i ei eroul prezentat ,intervin precizCnd pentru ce Bnsuiri Bl prefer . (om licarea jocului 1. #e aeaz pe panou siluetele a dou personaje din poveti diferite i li se cere copiilor s le compare < -. $ducatoarea red un scurt fragment dintr o poveste *al tele decCt cele activizate pCn acum. fr a numi povestea i 1E

coloreaz personajele Bndrgite pentru "rnicie i buntate Bncercuiesc pe cele care fac greeli ce le aduc necazuri . ascult aprecierile i le Bnsuesc

explicaia

prin reprez. grafic

personajul , iar coppiii trbuie s g"iceasc. #e distribuie copiilor fie de lucru se formuleaz cerinele se verific Bnelegera sarcinilor se las timp de rezolvare

#e fac aprecieri asupra calitii implicrii copiilor Bn activitate .

1G