Departamentul de Ştiinţe Tehnice

anul universitar 2013 - 2014

FINISAJ
Anul III, Semestrul 1

Fizica Construcţiilor – aplicaţie practică

Este obligatorie citirea integrală a temei.

Problema 1: Se vor analiza două clădiri de locuinţe existente, L-1 şi L-2, situate în aceeaşi zonă climatică 1. Pereţii exteriori ai celor două clădiri au următoarele alcătuirii: L-1: perete structural din beton armat (de grosime d1) căptuşit către interior cu zidărie eficientă termic (de grosime d2) şi tencuit pe ambele feţe: Exterior text (ºC ) ϕ = 85% Interior tint = +20ºC ϕ = 75%

L-2: perete structural din beton armat (de grosime d1) căptuşit către exterior cu zidărie eficientă termic (de grosime d2) şi tencuit pe ambele feţe: Exterior text (ºC ) ϕ = 85% Interior tint = +20ºC ϕ = 75%

Se cere: a) Pentru a determina condiţiile de exploatare a celor două clădiri, verificaţi dacă: - este asigurat confortul termic interior (diferenţa dintre temperatura aerului interior şi temperatura suprafeţei interioare a pereţilor să fie ∆t ≤ 40C); - există riscul apariţiei condensului pe suprafaţa sau în interiorul alcătuirii peretelui. b) În funcţie de rezultatele obţinute pentru fiecare caz, se cere formularea unor specificaţii pentru reabilitarea celor două clădiri. Ca măsuri posibile, se pot lua în calcul: - adăugarea unui strat termoizolant, caz în care se va urmări respectarea reglementărilor tehnie în vigoare privind rezistenţele termice minime ale elementelor de construcţie (R0 ≥ 1,8 m2K/W); - adăugarea unei bariere contra vaporilor, ca variantă de intervenţie minimală. Soluţiile propuse vor fi verificate conform punctului a). 1 Conform Standardului SR 1907-1, România este împărţită în patru zone climatice cărora le corespund diferite temperaturi exterioare convenţionale de calcul (vezi harta, p.5).

realizat din diafragme de beton armat (de grosime d1) căptuşite către exterior cu izolaţie termică eficientă (de grosime d3).) Granit Coef.48 W/m 0C Tabel 2: Materiale cu diferite rezistenţe la difuzia vaporilor Material Strat de carton asfaltat Vopsea de ulei în două straturi Folie PVC de 0.) Polistiren expandat (p.125 m2C/W.35 W/m 0C λ b.1 4. Exterior text (ºC ) Interior tint = +20ºC ϕ = 60% ϕ = 85% Tabel 1: Caracteristici de materiale Material Beton armat Beton celular autoclavizat (b. la proiectarea unei alcătuiri de perete exterior trebuie să se ţină cont de următoarele condiţii: (1) Pentru asigurarea confortului este necesar ca diferenţa dintre temperatura aerului interior şi temperatura suprafeţei interioare a pereţilor să fie ∆t ≤ 40C. de conductivitate termică (λ) λ b.) Sticlă spongioasă (s.a = 0. acestea NU SE IAU ÎN CONSIDERAŢIE.016 g/mmHg µ b.ex.Problema 2: Conform noţiunilor prezentate la curs. reglementările tehnice în vigoare impun ca rezistenţa termică globală a pereţilor exteriori să respecte condiţia R0 ≥ 1. = 0.8 m2K/W.74 W/m 0C λ b.s.c. cu strat de aer ventilat (de grosime d4) şi finisaj din plăci de granit (de grosime d5).sp.008 g/mmHg µ v.004g/mmHg µ b.065 g/mmHg µ s.0015 g/mmHg λ s.) Vată minerală (v. = 0. Pentru limitarea pierderilor de căldură.5 mm Email clorcauciuc în două straturi Email copolimervinilic în două straturi Rv (m2h·mmHg/g) 2. = 0. Se cere să se verifice respectarea acestor condiţii în cazul unui perete cu alcătuire complexă şi strat de aer ventilat.55 W/m 0C λ PEX = 0.m = 0.c.e.035 W/m 0C Coef. = 0.m.a. = 1.c. .m.cer.a.cer.04 W/m 0C λ v.003 g/mmHg µ granit = 0.a.041 m2C/W Deşi peretele este tencuit la interior şi exterior în modul de calcul al rezistenţei termice. Rs.8 25 26 29 Valori Rs.042 W/m 0C λ granit = 3.s. pentru problemele mai sus prezentate. = 0. = 0.018 g/mmHg µ PEX = 0.i. de permeabilitate la difuzia vaporilor (µ) µ b. = 0.a = 0.cer.) Blocuri ceramice cu goluri verticale (b. = 0. (2) Pentru durabilitatea construcţiei şi pentru sănătatea utilizatorilor trebuie evitată apariţia condensului interstiţial.

91 3.41 5.00 4.42 17.30 1.30 2.09 0.31 6.74 .45 6.65 4.48 22.61 4.69 2.81 1.38 21.10 7.97 5.11 4.64 2.13 . se va alege valoarea precizată în tabel .15 .03 1.87 6.94 7.38 1.27 15.73 1.79 11.22 2.32 7.30 3.22 1.98 2.71 4.77 14.46 12.12 12.63 3.00 17.78 3.60 5.28 1.97 16.36 3.07 18.75 3.36 4.31 9.77 6.57 3.63 6.50 4.82 19.90 13.14 1.57 1.80 0.23 4.40 22.25 3.53 2.16 6.94 19.60 23.78 0.66 3.32 2.07 19.24 9.86 1.38 2.51 2.64 5.15 8.69 19.67 7.87 14.81 2.09 1.20 12.07 0.11 .42 2.94 3.98 3.11 17.83 2.06 11.00 23.64 1.28 2.57 19.33 1.84 8.37 1.71 20.20 NOTĂ: Pentru determinarea presiunii de saturaţie a vaporilor de apă (mmHg) pentru temperatura de la temperatura -20.55 1.21 6.35 13.12 1.81 0.17 2.86 16.32 20.11 1.62 11.85 0.72 7.66 9.68 15.69 1.88 0.76 17.81 12.58 1. în funcţie de temperatură (0C) 0C .73 .98 9.00 0.76 .26 1.20 19.71 13.88 17.91 11.85 3.48 3.17 .80 23.43 1.62 7.72 3.79 0.64 16.08 10.45 10.45 2.80 1.22 3.58 18.77 7.90 23.21 16.68 5.55 7.98 0.99 0.47 2.19 1.75 16.91 9.97 0.10 22.50 6.45 9.18 9.37 12.32 5.30 10.47 4.17 15.85 5.21 7.67 14.77 .46 20.27 1.75 .95 0.45 5.04 0.76 11.38 11.01 0.49 5.96 4.36 2.70 1.78 1.30 11.21 8.96 8.72 + 25 + 24 + 23 + 22 + 21 + 20 + 19 + 18 + 17 + 16 + 15 + 14 + 13 + 12 + 11 + 10 +9 +8 +7 +6 +5 +4 +3 +2 +1 +0 -0 -1 -2 -3 -4 -5 -6 -7 -8 -9 .9 OC.02 1.03 2.58 20.94 10.51 21.15 1.26 2.83 7.29 12.01 2.87 0.09 8.53 13.92 0.10 1.27 5.92 21.19 2.83 15.05 2.56 5.93 2.11 9.33 8.39 1.69 18.48 14.18 2.01 5.47 1.05 1.04 7.95 1.07 1.93 1.95 18.99 13.58 8.97 15.32 16.81 3.93 0.27 8.88 1.44 7.19 .15 7.73 8.58 2.27 7.76 2.11 6.52 8.61 8.00 1.55 2.58 15.79 21.50 1.18 .90 8.96 6.20 22.36 1.49 7.75 1.36 6.76 5.96 2.70 23.46 6.40 4.19 19.14 4.24 1.Tabel 3: Presiunile de saturaţie ale vaporilor de apă (mmHg).99 7.65 17.85 20.84 1.18 1.12 3.94 0.16 .35 5.13 1.45 3.65 21.68 4.68 10.68 6.42 3.54 3.87 0.32 1.39 8.38 9.26 4.31 17.28 14.71 9.38 7.22 4.59 9.38 14.72 .86 0.60 2.50 23.16 1.44 13.58 4.34 1.43 4.12 1.75 .18 3.33 3.14 2.60 3.02 0.26 13.24 2.99 11.88 7.40 2.62 22.91 0.73 10.04 3.79 15.11 2.41 5.48 15.41 1.38 10.56 7.06 6.79 0.54 1.60 10.44 19.71 2.30 22.82 4.42 1.83 1.23 10.89 0.51 3.73 -21OC .21 2.76 1.04 12.10 5.83 11.00 15.78 9.33 4.52 9.55 12.62 13.96 1.22 11.14 11.83 0.19 5.81 5.74 .98 1.31 1.67 8.03 4.11 20.86 2.46 11.23 5.22 18.34 21.46 18.82 6.03 0.67 1.93 4.05 0.72 5.20 21.82 0.51 7.54 17.87 12.53 10.79 8.39 3.62 2.17 1.69 3.23 1.89 5.08 3.14 .67 2.37 15.80 10.88 3.23 19.14 5.85 4.81 13.72 12.19 14.91 1.16 1.25 2.11 1.45 1.01 6.65 9.54 11.90 0.76 22.20 1.95 12.08 13.46 8.04 9.02 8.88 2.09 2.20 17.49 1.43 16.83 0.16 10.74 2.85 18.51 1.01 3.07 15.96 0.28 3.35 18.90 13.72 1.73 6.54 6.98 20.29 3.26 6.24 20.01 10.60 1.89 4.92 6.84 9.10 16.07 21.84 0.93 5.06 0.71 11.12 .78 4.53 1.63 1.00 14.08 17.53 16.10 .58 4.34 2.37 5.78 2.93 0.14 1.15 3.54 4.09 14.89 1.46 1.59 6.08 0.63 12.61 1.57 14.06 5.66 1.52 5.75 4.32 3.18 4.87 10.25 1.20 2.41 6.49 2.91 2.17 13.07 4.

apariţia punctului de rouă.ex.m. v. b.cer.a.sp. p.m.c.a. b.sp. v.a. b. s. p.c.5 12 15 12 10 12 10 15 12 10 7.m.5 11.c. etc. s.5 4 4. b.c. b.5 2. s. b.5 12 15 15 7.5 20 15 10 11.cer. p-Rv şi p-d se vor desena la scară.a.5 2.5 20 14 15 10 15 7.5 2 3 3. v. b. b.a.c. b. zona climatică beton armat zidărie eficientă termic termoizolaţie eficientă aer ventilat plăci granit grosime d1 (cm) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 grosime d2 (cm) 7.5 4 4.c. v.a.c. b.c.a.5 2 3 3.m.a. De asemenea pe fiecare planşă predată trebuie trecut numele studentului.m.sp. Predarea se va face în săptămâna a zecea în ziua de curs. b. p. lucrările fiind introduse în dosare pe grupe împreună cu listele de prezenţă.a.cer.m.c.ex. b. b.ex.ex.5 4.5 2 3 3. s.a.a.5 2.a. t-d. v.c. .c.sp.5 11. b.cer.5 2 3 3. Acestea vor fi pozitionate în pagină în aşa fel încat să ajute la determinarea valorilor prin metoda grafică prezentată în continuarea (vezi Indicaţii pentru rezolvarea aplicaţiei). b.5 11.5 2. b.5 5 4. v.5 material b. b.c.5 4 4.m. v.cer.m.m.c. b.5 2 2 I II III IV I II III IV I II III IV I II III IV I II III IV I II III IV I II III IV I II III IV I 7. v.m.c. s.5 15 10 12 10 15 12 10 7.5 4 4.5 5 4. v. v.5 12 12 7. b. b. p. b. v.c.m. var.5 15 INDICAŢII PENTRU REDACTARE: Alături de numele studentului.ex.m.5 2.c. b.cer. p.Graficele de dependenţă t-R. v. grosime d3 (cm) 8 10 12 10 8 15 12 8 12 8 10 15 12 8 10 12 8 10 10 12 15 8 12 12 10 8 10 8 10 12 8 10 10 material v. s.sp. trebuie menţionat la începutul lucrării şi numărul variantei cu date individuale de lucru din tabelul de mai sus.5 4 4. Pentru fiecare grafic desenat se vor scrie concluzii (de exemplu dacă este asigurat confortul termic. b.cer.5 4 4.cer. s.5 4.).c.m.5 4 grosime d5 (cm) 3 3.cer. v.5 7.c.ex.a. v.a.5 15 7. grosime d4 (cm) 4. b.a.5 15 15 20 15 7.5 5 4.a.5 2 3 3.5 10 15 7.a.a.5 2 3 3.5 2.5 15 7. p.sp.5 14 20 15 7.c. pe hârtie milimetrică sau de matematică. b. b.a. s.sp.c.a. p.c.5 11.5 4.5 2.5 4 4.m.Tabel 4: Date individuale de lucru Nr. p.5 5 4.ex. b.5 5 4.5 7.a. grupa şi anul universitar.ex. b.c.a. b.5 5 4. b. v.5 15 15 14 15 10 7. v.c.5 2 3 3.5 5 4.a.a.m. b. b. de mână la teu şi echer.m.c.sp.5 2.m.

România – zone climatice .

şi Rs.e. ATENŢIE la unităţile de măsură! CALCULUL TEMPERATURILOR Se determină rezistenţele termice globale. astfel: zona I: -12ºC..c. S-a considerat următoarea alcătuire a peretelui (de la interior la exterior): − material 1: beton armat.a) şi se d calculează cu relaţia Relement =Σ λ .int. Schimbul termic convectiv are loc între un solid .a. respectiv exterioară. rezistenţe termice Rs.a. Pentru simplificarea calculelor se ignoră rezistenţele termice ale tencuielii interioare şi exterioare. conform relaţiei: R0 = Rs.e.c. respectiv exterior. reprezintă rezistenţele la schimb termic convectiv ale peretelui prin cele două suprafeţe: interioară. grosimea d2 şi rezistenţa la difuzia vaporilor Rv2.i.ext.i şi Rs.) şi conducţie (Relement ). Temperatura exterioară convenţională de calcul se alege în funcţie de zona climatică. tintermediar text = -150C Rs. + Relement + Rs. Rb.a. Este luată în calcul aici comportarea termică a elementului de anvelopă faţă de două din cele trei modalităţi de transfer termic: convecţie (Rs. Schimbul termic conductiv are loc în interiorul unui solid sau între două solide aflate în contact. grosimile straturilor şi materialele se aleg din tabelul cu date individuale de lucru.e. − material 2: zidărie de b. având rezistenţa termică Rb. în ordine alfabetică. zona II: 15ºC.şi un fluid – aerul.e. În exemplul ce urmează s-a luat în calcul zona climatică II.a. Rb. Cunoscându-se R0 şi ecartul de temperatură între care are loc schimbul termic. în funcţie de anotimp şi de sensul fluxului termic.. considerând temperaturile convenţionale tint = +20°C şi text = -15°C. se poate construi abaca t-R0 în care să se citească variaţia temperaturii în funcţie de rezistenţa termică globală. Relement reprezintă rezistenţa termică prin conducţie a elementului de anvelopă (de exemplu Rbeton armat + Rb. Valorile acestor rezistenţe lor sunt indicate în standarde. având rezistenţa termică Rb.i. ⇒ Se va face verificarea condiţiilor de confort termic în regim staţionar .c. repartizate fiecărui student din grupă..INDICAŢII PENTRU REZOLVAREA APLICAŢIEI Zona climatică.. grosimea d1 şi rezistenţa la difuzia vaporilor Rv1. Rs. Atenţie: se construieşte abaca ţinând cont de succesiunea elementelor şi de relaţia lor cu spaţiul interior.peretele . Relement . zona III: -18ºC.a. tsupr. zona IV: -21ºC.i. temperaturi tint = +200C tsupr.de iarnă .c.

Ca orice gaz. Întrucât această cantitate reprezintă o parte din cantitatea maximă de vapori. t-d. se determină d rezistenţa la difuzia vaporilor de apă a elementului de anvelopă pe baza relaţiei Rv =Σ μ . . numerică a umidităţilor şi prin urmare asigură posibilitatea comparării. cantitatea de vapori dintr-un spaţiu (interior/exterior) este egală cu cea măsurată pe suprafaţa peretelui (spre deosebire de temperatură. condiţia de confort este ca ∆t ≤ 40C. unde µ reprezintă coeficientul de permeabilitate la difuzie a vaporilor. Umidităţile sunt inoperante. care reprezintă un raport procentual între umiditatea vaporilor real existenţi în aer şi umiditatea de saturaţie la temperatura înregistrată. un volum de aer poate primi o anumită cantitate maximă de vapori de apă. deci cu grosimi în loc de rezistenţe: temperaturi tint = +200C ∆t ≤ 40C tsupr.umiditate relativă a aerului: Aerul are o componentă umedă. ps. care se modifică pe suprafaţa peretelui datorită convecţiei). Această cantitate maximă de vapori determină o presiune numită presiune de saturaţie. vaporii de apă conţinuţi într-un volum de aer determină o anumită presiune. În fizica construcţiilor operăm cu umiditatea relativă a aerului interior (ϕint). tintermediar text = -150C d1 d2 tsupr. grosimi ale elementelor Se constată că temperatura suprafeţei interioare scade sub valoarea celei din cameră. DIFUZIA VAPORILOR În mod aproximativ similar se poate verifica şi comportarea la difuzie a elementelor de construcţie. a cărei valoare depinde de temperatură (vezi Tabelul 3). Cantitatea de vapori existenţi într-un volum de aer la un moment dat determină umiditatea absolută a aerului din acel spaţiu. În funcţie de temperatura la care se află.rezistenţă la difuzie şi.Rezultatele se înregistrează într-o abacă oarecum similară celei de mai sus. a cărei valoare este o parte din presiunea de saturaţie.ext. Explicarea relaţiei presiune . în caz contrar trebuie reluat calculul R0. pv. presiune grosimi de elemente. ATENŢIE! în cazul umidităţii. deci o cantitate oarecare de vapori.int. apelăm aşadar la presiuni. respectiv exterior (ϕext). Abacele pe care le vom construi se referă la relaţia presiune (a vaporilor) . respectiv. ea va determina o presiune ce se numeşte presiune parţială a vaporilor. care permit o cuantificare matematică.

58 mmHg. se scot din tabel presiunile de saturaţie. Aşadar. în construcţii este normată umiditatea relativă a aerului interior. nu şi cu temperaturile. intermediare şi exterioară). pentru băi publice. pentru un bazin de înot. Presiunea parţială a vaporilor are valoare constantă.Pentru exemplificare: dacă la temperatura de +200C presiunea de saturaţie este întotdeauna 17. se calculează raportul pentru fiecare dintre materiale şi se înregistrează în succesiunea secvenţială reală (dinspre interior spre exterior.58 mmHg. ⇒ pv = (50 ~ 60 %) • 17.54 mmHg. având în vedere că materialele şi alcătuirile sunt mai permeabile sau mai puţin permeabile la difuzia vaporilor de apă din aer. pentru o locuinţă. ϕint. . presiuni parţiale pv interior pv intermediar pv exterior rezistenţe la difuzia vaporilor Rv1 Rv2 Pe baza temperaturilor calculate pe toate suprafeţele (interioară. ajungând până la 100% (la saune. de pildă. presiunea parţială a vaporilor (presiunea vaporilor existenţi de fapt în respectivul volum de aer) variază.18 ~ 14. anumite industrii 75 .58 mmHg = 8.06 mmHg. birouri. şcoli între 50 şi 60 %. cazul pv = ps reprezintă teoretic momentul de la care apare condensul . piscine. respectiv presiunile de saturaţie pe cele două feţe extreme ale elementului de anvelopă. de pildă). umiditatea relativă a aerului interior ϕint = 50 ~ 60 %. În schimb. la temperatura de calcul de +200C. indiferent unde se face măsurătoarea: în mijlocul camerei sau pe faţa interioară a peretelui. vom avea: presiunea de saturaţie ps = 17. O comparaţie între valorile pv . Presiunea parţială a vaporilor are legătură numai cu umiditatea relativă a aerului interior / exterior şi cu temperatura interioară / exterioară.ps premite tragerea de concluzii referitoare la zonele unde poate apărea condensul: pv > ps. În funcţie de destinaţia spaţiului. ⇒ presiunea parţială pv = ϕint • ps.punctul de rouă. la aceeaşi temperatură. în ordine).79 ~ 10. astfel: pentru locuinţe.80%. Ce nu se ştie (şi trebuie determinată) este valoarea presiunii parţiale a vaporilor în interiorul alcătuirii peretelui. umiditatea aerului ar trebui să corespundă unei presiunii parţiale a vaporilor de 13. Determinarea Rv nu pune probleme.

În acest caz există condens. mărirea rezistenţei termice a peretelui prin adăugarea unui strat termoizolant (vezi Tabelul 1) poate duce. OBS: Întrucât este necesar ca R0 ≥ 1. Soluţia propusă trebuie verificată prin refacerea cele două abace. t-d şi p-d. Succes! . pentru diminuarea acestuia se poate dispune pe faţa caldă a alcătuirii un material cu rezistenţă mare la difuzia vaporilor (vezi Tabelul 2).8 m2K/W. de asemenea. şi la diminuarea condensului.presiuni ps interior ps suprafaţă interioară pv interior ps suprafaţă intermediară pv suprafaţă intermediară pv exterior d1 d2 ps suprafaţă exterioară ps exterior grosimi ale elementelor pv < ps ⇒ în alcătuire nu se produce condens. presiuni ps interior ps suprafaţă interioară pv interior pv suprafaţă intermediară ps suprafaţă intermediară ps suprafaţă exterioară ps exterior d1 d2 grosimi ale elementelor pv exterior pv > ps ⇒ în alcătuire se produce condens.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful