.DE-ACUM. Il APARTD SPADEJ.

51-1 VEI APARTINE PANA IN ZIUA
Ţ TALE..."
VraciuL Tom ş Alice ;au poro.it
in ă spre Irlanda,
fugind de rizboiu1 din Comit;at.
Acolo. Tom trebuie ă ă ă unui
grup de magi diabolici. disperati
ă se ă de Vraci
ş de ucenicul ă ş ă ş ă
propriile puteri întunecate.
Primejdioasa lui misiune impotriva
magilor il ă pc Tom spre Sabia
Destinului: o ă cu o ă
intuneca ti ş insctaU de sânge .. .
Unicul lucru care-i ă ă ă acum
pc Tom ş pc Alice fusese fragilul
urcior cu sânge - dar oare arma aceasta
noul ii va oferi lui Tom vreo ş in
lupta impotriva Diavolului?
ă e si scape cu ţ ă  
el n avea nevoie de ă
ş o ă pcrso;ana il poate ajuta -
Grimalkin. ă aSilsini.
Întuneric tmpotriva intunericului ...
CEA DE-A OPTA POVESTE
JOSEPH DELANEY c t un lu r
profesor de engle/1 cJre lmuac re
in lancashire. Muca Hraunae.
Arc trei copii ş ş nepot a
ş este un orator ă ş
gata oricând ă participe la ţ
sau ă ş ă de carle
în biblioteci ş ă
Casa lui se ă in inima
teritoriului duhurilor. iar în satul ă
ă ş ş un duh ă numit
          ş ă
cuc a fost ă imobilizat
sub treapta unei case de ă ă
Cele mai multe locuri
din Cronicile Wardstone
sunt inspirate
de geografia din lancashire.
Iar ideile pentru ă
povestite vin de multe ori
din ş ş legendele locale
despre stafii ş vrâjitoare.
Copcm ş ilustratiile: David Wyatt
CRONICILE W ARDSTONE
Cartea întâi: Ucenicul Vraciului
Cartea a doua: Blestemul Vraciului
Cartea a treia: Secretul Vraciului
Cartea a patra: ă ă Vraciului
Cartea a cincea: ş Vraciului
Cartea a ş   Sacrificiul Vraciului
Cartea a ş   ş Vraciului
Cartea a opta: Destinul Vraciului
ş Vraciului: ă
Amintirile Vraciului
ă site-ul:
www .cronicilewardstone.ro
Destinul
Vraciului .
Joseph Delaney
Traducere de
Adrian Deliu
CORINT JUNIOR
CEL MAI îNALT DEAL DIN COMITAT
ESTE Ă IN MISTER.
SE ZICE Ă UN OM A MURIT AlO INTR-O
Ă Ă Ă   tN TIMP CE INCERCA
Ă Ă UN DEMON
CARE AMENINTA INTREAGA LUME.
APoi GHE1URJLE AU VENIT DIN NOU PESTE Ă  
IAR CÂND S-AU RETRAS, Ă Ş FORMA DEALURILOR,
Ă Ş NUMELE TÂRGURILOR DIN VALE
SE Ă
AsTFEL, PE VÂRFUL CEL MAI INALT
DIN Ţ DEALURILOR, N-A Ă NIOUN SEMN
DIN CE S-A Ă Ă
DOAR NUMELE 1 S-A Ă
l SE SPUNE
W AliDSTONB -
LBSPBDBA CARE Ş Ă
Cuprins
Capitolul 1. Atenpe la ă   . . . .. . .. ... . . . .. .... .. . 11
Capitolul 2. Sânge pretutindeni . . .. . .. . . .. . . ... . ... . .. . 26
Capitolul 3. Oaspetele ..... .... ..... ... . .. . .. .. .... .. 47
Capitolul 4. Oglinda .. .. .. . . .. .. . ...... . .. .. . . .. . . .. . 70
Capitolul 5. Killorglin .. ........... . .... . .... . .. ...... 99
Capitolul 6. Un instrument de ă . . ..... . ........ . 113
Capitolul 7. Asediul asupra castelului Ballycarbery . . ... .. 125
Capitolu 8. Shaun ă ă ...... . .... . ....... . ... 141
Capitolul 9. Degete mici ş reci .. . ........... . .. . .. .. . 160
Capitolul 10. în ghearele Diavolului .............. .. ... . 174
Capitolul 11. Ţ din Killorglin ... . .. . .. . ..... . .. . ... 186
Capitolul 12. Pan. vechiul zeu ...... . ........ . ......... 206
Capitolul 13. O ă .............. . ...... . .. . ..... 215
Capitolul 14. Capul ă . . . ...... . ............... 226
Capitolul 15. îngerul negru ....... ... ................. 235
Capitolul 16. Bârlogul dragonului . .. . ........ .. .. . ..... 249
Capitolul 17. Cuvinte în ă . . ............. . . . ... . . 262
Capitolul 18. Ghearele lui Morrigan . .. . ... . . . .. .. . .. ... 273
Capitolul 19. ă   din Calann . . ... ..... . . .. . ..... .. . 284
Capitolul 20. Nimeni n-o ă ă ppând . . .. . ..•.. ... 302
Capitolul 21. încremenit în timp .. .. ........ . ....... . . . 318
Capitolul 22. Sabia Destinului ........................ . 329
Capitolul 23. ă de sânge .. . .. . ... . ..... .. .... . .... . 340
Capitolul 24. BietulTom ..... . ... .. .... . .............. 353
Capitolul 25. Ş cad top din senin . .. ................... 363
Duhurir-tk
  pentru Duh
. fl S +- spintccltor 'J2 Duh legat

X+-nng Jj
. +- nume . Duh
P- periculos •
X - abia observat
cu forta
Thornas Ward este al ş fiu al unul al ş
ftu. Aceasta ă ă H ă cu anumite ha- ·
ruri, care îl fac perfect pentru rolul de ucenic al V ra-
ciulul. Tom poate ă ă ş ă ă pe cei ţ
sl este dusmanul ă al Întunericului. Dar asta
. '
nu il ă pe Tom ă se ă ş va avea ne-
voie de tot curajul ă vrea ă ş acolo unde
ţ ă ş ă de ucenici au ş
Vraclul este o ă ă Este inalt ş are
o ă ţ ş destul de ă ă   ă o pe-
ă ă cu ă ş întotdeauna are la el un
toiag ş un ţ de argint. La fel ca ş ucenicul ă
Tom, este stângaci ş este al ş fiu al unul al
ş fiu. Timp de mal bine de ş de ani e! a
ttatut· de toate lucrurile ă
'
Alic-e..
Tom ş poate da prea bine seama ă Alice e rea
ă ă Ea îl ş pe ă ţ din sat, se în-
ş cu ă dintre cele mai malefice clanuri ale
ă (Malkin ş Deane) ş de multe ori a f<>'-
losit magia ă ă ea a fost ă ţ ă toate
aceste lucruri ă ş împotriva ţ sale ş h1
salvat pe Tom din câteva ţ foarte dificile. Pare
ă fie o ă ă   dar poate Tom ă se ă
pe deplin în ea?
Mama lui Tom a ş dintotdeauna ă fiul el va de-
veni ucenicul Vraciului. Ea îl ş ,.darul ei
tru Comitat". ă iubitoare, ă ă si

ş ă ă   ea a fost intotdeauna ţ ă
Originea el ă ă un mister. De fapt,
sunt destule lucruri misterioase legate de mama ...

ă de o ă dintre cele mai blânde, mica
ă ă ă ă plutea încet spre
apus, ă ş ă ţ ă ă Pri-
veam drept înainte, spre dealurile verzi ale Irlandei, în-
c rcân.d ă observ cât puteam de mult înainte ă se
însereze. Peste ă de minute avea ă fie întuneric.
ă   s-a auzit un soi de de vuiet, ş pesca-
rul ş ridicat alarmat privirea. Un vânt puternic s-a
pornit din senin. Un nor negru se apropia în ă
d noi dinspre nord, cu fulgerele zigzagate ă
pre marea care acum clocotea ş se agita, ă mica
ă sa se zguduie alarmant. Cei trei câini ai ş au
11
început ă scheaune. Celor trei câini-lupi de ă ne-
ţ   ă   Sânge ş Oase, nu le ă ă ă
riile pe mare nici în cele mai bune ţ
Eu ă în genunchi, ţ ă de ă   iar
frigul îmi ş urechile ş stropii de ă de mare îmi
ţ ochii.
Vraciul ş prietena mea Alice se ă ă ghem sub
copastie, ă din ă ă se ă
ă Valurile ă ă mult mai mari-
nefiresc de mari, m-am gândit eu. ă ă eram pe
punctul de a ne ă Ş   în timp ce ne strecuram
printre ă valuri, un talaz gigantic, un enorm perete
de ă   s-a ivit din neant, planând deasupra ă ş
ţ ă ne ă mica ambarcapune, pre-
ă în surcele ş înecându-ne pe ţ
ş   cumva_ am ă cu ţ ă ş ne-am suit pe
coama valului. Atunci, a sosit un torent de ă un
ş de ţ ă ă asupra ă ş a ă   iz-
bindu-ne capetele ş trupurile cu o ţ ă ă
ă o ă   fulgerele au scânteiat aproape drept deasu-
pra ă Ridicându-mi privirea spre masa învolbu-
ă a norului negru de sus, am ă ă ă
globuri luminoase.
u
DllsnNuL VRAOULUI
M-am holbat uluit la ele. Erau destul de aproape
unul de ă ă ă ă ă gândesc la doi ochi
ă ţ Dar pe ă sub privirea mea, au început ă se
transforme. Erau ochi ş ă doi ochi foarte distinc-
ti.vi, privind în jos dinspre norul negru. Cel din stânga
era verde, cel din dreapta, albastru ş ă ă scânte-
ieze de ă
Oare ă fi fost numai rodul închipuirii mele? m-am
întrebat. M-am frecat la ochi, crezând ă am vedenii.
Dar, nu- ă erau acolo. Tocmai ă ă ă
strig, ca ă atrag ţ lui Alice, ă au devenit din
ce în ce mai ş ş chiar sub ochii mei, ă de tot
ă la ă
Vântul a încetat la fel de brusc pe cât se stâmise în
mai ţ de un minut, giganti.cele valuri nu mai erau.
ă apa era ceva mai ţ ă ţ ă de cum fusese
înainte de ă iar vântul ne împingea ă o ă
din spate, mânându-ne cu o ă mai mare ă uscat.
- Cinci minute, ş ă duc la ă   a strigat pescarul.
ă o parte ă în orice, ă ş într-o ă
Gândul mi-a zburat din nou spre ochii din norul de
ă Poate ă doar mi-i închipuisem. Poate ă ar fi
13
Ja;EPH 0m..ANEY
meritat ă pomenesc Vraciului despre ei, ă acum nu
era momentul.
- Ciudat cât de brusc s-a pornit furtuna aia! am
strigat.
Pescarul a ă din cap.
-Nicidecum, a zis. Pe mare vezi tot felul de ă
ţ   ă asta n-a fost decât o ă ă Se ă
adesea din senin. Dar marea chiar c-a pus probleme.
Aproape ca un val de reflux. ă copaia asta e mai
ă ă decât pare, a ă   ă destul de
ţ de sine. Eu trebuie ă fiu înapoi ă se ă
de ă ş avem un pic de vânt ca ă ne umfle
pânzele.
Vraciul îl ă cu generozitate, dându-i aproape ul-
timii lui bani, ă   chiar ş   pescarul ş asumase un
mare risc. Plecasem de pe insula Mona cam cu opt ore
în ă   traversând spre vest, în ţ Irlandei. Eram
ţ   ca urmare a ă Comitatului, ş eu, Vra-
ciul ş Alice ă destule luni de primejdii pe
acea ă Acum, locuitorii de pe Mona îi trimiteau pe
ţ ţ peste care ă înapoi în Comitat- în
mâinile ş cotropitoare. Se ă ş ă ă in-
tense. Sosise vremea ă ă
14
DFsrlNuL VRAOULUI
- Sper ă avem parte de o mai ă primire aici, a
d ă ă ă Alice.
- Ei bine, fato, mult mai ă decât ultima ă n-are
ă fie, i-a ă Vraciul.
i avea ă dreptate. Pe Mana, ă fu-
proape imediat.
- N -ar trebui ă ţ multe necazuri pe-aici! astri-
t pescarul, ă ă se ă auzit pe deasupra
t lor vântului. Foarte putini dintre ai ş s-au
turat atât de departe, ş o ă mare. Câteva guri
lus de ă nu-i vor îngrijora prea tare. Poate c-o
iti de lucru ca vraci. Unii o numesc "Insula bân-
". Ş -i sigur ă are o ţ mai mult decât ă ă
ntome.
Vracii se ă cu întunericul. E o meserie primej-
... v ...... , ş eu ă aflam în cel de-al treilea an de ucenicie
magistrul meu, John Gregory, ă ţ cum ă ă
re cu ă   cu duhurile cu toate felurile de
turi supranaturale. De obicei, fantomele nu sunt
periculoase, fiind cea mai ă ă dintre grijile
tre. Cele mai multe dintre ele nici ă nu ă
murit   ă ţ cuvintele nimerite, le pop.
nvinge ă ă spre ă
15
-Dar ei ş au vracii lor? am întrebat.
-Sunt o stirpe ă mi-a ă pescarul.
A urmat o ă ă _Am auzit, a continuat el
apoi, ă în Dublin nu mai ă niciunul, ş un ş ca
ă sigure infestat de ă
-De ă m-am mirat eu. Ce-i aia ă ă
Pescarul a izbucnit în râs.
-Tu, ucenic de vraci, ă nu ce-i aia ă ă Ar
trebui ă fie ş   Ş ă fii mai atent la ţ  
Comentariile lui m-au ă ă ă simt sâcâit. Ma-
gistrul meu se pierduse în propriile gânduri nu ă
ă fi ascultat ă vorbele pescarului. El nu pomenise
ă despre vreo ă ă ş eram convins ă nu
exista o consemnare despre ş ceva în Bestiarullui, pe
care ş -1 îndesase în sac, la loc sigur. Îl scrisese cu mâna
lui, ca o înregistrare ă a tuturor creaturilor pe care
le întâlnise de care auzise, ş notase cum trebuie ă te
ţ cu ele. Cu certitudine, nu exista nicio referire
la ă în ţ ă "Fantomelor''. M -am
întrebat ă el ă de ţ lor.
- Mhî, a continuat pescarul, nu mi-ar ă o me-
serie ca asta. Cu toate furtunile ş toanele ei, marea e un
16
DFSilNUL VRAOULUI
mult mai sigur decât alea unde înfrunti ă
la ă   Mai bine înecat decât înnebunit!
ă în acest punct, ţ s-a încheiat: pes-
• acostase deja la un mic debarcader din lemn care
ntindea în mare de pe un ă cu ş Cei trei
n-au întârziat ă ă din ă Noi am debarcat
mult mai ă ă ă ă ă ă
ţ ş ţ
teva clipe mai târziu, pescarul pornea din nou pe
1
iar noi ne începeam drumul spre ă ă al
rcaderului, ş apoi pe ţ ă ă ă ş ă
le sub ă noastre. Oricine ar fi putut ă ne
de la kilometri ă ă ă n-avea cum
ă prin ă Ş în orice caz, ă pes-
spusese ă probabil ă nu ne-ar fi pândit
primejdie din partea insularilor ş
asupra ă pluteau nori ş ş se întunecase
mult, ă tot ă contururile a ceea ce ă
o ţ ă profilându-se în ţ ă ă la
1
s-a dovedit ă era o ă ă ă ă ă pentru
care a devenit ă nostru peste noapte.
,. ,. ,.
17
}OSEPH DBl..ANEY
Zorile ne-au adus o. zi mai ă Cerul s-a limpezit,
iar vântul a încetat. Cu toate ă era ă ă di-
mineata de ş de februarie sugera apropierea
ă
Pescarul o numise "Insula ă   ă ă
denumire, "Insula de smarald", speram ă fie mai po-
ă ... cu toate ă în realitate, Comitatul era exact la
fel de înverzit. Coboram o ă ă cu ă de-
desubtul nostru se întindea ş Dublin, ă sale
ă ţ ş ambele maluri ale unui fluviu mare.
-Ce e aia ă ă l-am întrebat pe Vraci.
Ca de obicei, eu ă ambii ş saci, plus pro-
priul toiag. El înainta într-un ritm vioi, iar mie lui Alice
ne era greu ă ţ pasul.
-Nu precis, ă mi-a ă ă
peste ă Probabil ă este numele dat de cei din par-
tea locului pentru ceva cu care suntem deja familia-
ţ - este ţ cea mai ă Spre exemplu,
ceea ce numim noi un duh ă este cunoscut, în unele
ă ţ ale lumii, drept ă ă sau chiar ţ ă
Se cunosc numeroase tipuri de duhuri, de la spin-
ă ş de sânge ă la relativ inofensivii bu-
buitori, care nu fac decât ă ă ă ş ă ă
18
DFsnNuL VRAOULUI
rie lumea. Mi se ă un lucru ş ca
meni ă le atribuie alte nume.
am ă ă ă magistrului meu ce
  în furtuna de noaptea ă
Va mai ţ când ne-a lovit furtuna aceea? am
ă ceva ciudat în norul negru de deasupra: o
h de ochi, privindu-ne.
du) s-a oprit ş m-a fixat cu o ă ă ă ă
, ei mai ţ dintre oameni ar fi fost neîncre-
iar altii mi-ar fi râs în ţ ă Ş ă spusesem
ă o nebunie, ă magistrul meu ă lua în
ti sigur, ă m-a întrebat. Am fost în pericol.
i pescarul era speriat ... cu toate ă a încercat, mai
, s-o dea pe ă în astfel de situatii, mintea
ne joace feste ciudate. ţ ă e
ă la lucru ş ă ş fix norii îndea-
mult, începi ă vezi chipuri în ei.
unt sigur ă n-a fost numai ţ mea. Erau
hi, unul verde unul albastru, ş nu ă deloc
ri t ş i-am ă
V iul a ţ din cap.
19
-Trebuie ă fim ţ Suntem într-o ţ ă
ă ă ar putea ă ne ă tot felul de primej-
dii necunoscute pe-aici.
Ş   cu asta, ş reluat drumul. M-a surprins faptul ă
Alice n-a contribuit absolut deloc la ţ avea
pe chip o expresie de îngrijorare.
Cam ă o ă   am ţ în aer miros de ş în
scurt timp, ne ă drumul pe îngustele ş aglome-
ratele ă ale ş   îndreptându-ne spre fluviu. în
ciuda orei timpurii, pretutindeni era o ă zgo-
ă   oamenii ş croiau drum împingându-se, iar
negustorii ţ ne împuiau capul la fiecare col-
ţ ş Erau ş ţ de ă un ă scripcar ş
mai ţ tineri cântând la flajolete
1
. Dar, cu tot acest
haos, nimeni nu ne-a contestat dreptul de a ne afla în
ş Era un început cu mult mai bun decât cel de care
ă parte în Mona.
Hanuri se ă din ş   ă cele mai multe
dintre ele aveau ş în geam ţ ă au toate lo-
curile ocupate. în cele din ă   am ă vreo ă cu
camere libere, ă la cel dintâi ţ s-a dovedit a fi
1
Instrument muzical ă ă flautului, constând dintr-un
tub lung ţ   din lemn sau din metal, cu orificii sau clape, in-
tâlnit mai ales in fanfare (n. trad.).
20
DESTINUL VRACIULUI
mare. Magistrului meu abia ă mai ă ă ă
parale ş spera ă ă ţ cazarea pentru
trei sau patru ţ   ă când ş ă mai
•lgllm ceva bani. La cel de-al doilea han, ni s-au re-
camerele ă ă ă ni se dea vreo ţ ă
meu n-a încercat ă discute în contradictoriu.
nu le plac vracii; îi ă ă ideea ă au de-a
cu Intunericul ş ă ă relele nu s-ar mai
IMII\JirltA de ei.
ia apoi, pe o ă ă ă ă ă   ă
1 o ă de metri ă de fluviu, am ş ă
un al treilea han care ă ă ş camere libere. Vra-
1 a privit cu ă
Nu-i de mirare ă au camere libere, a comentat
1 ă chip ă ţ era încruntat. Cine-ar vrea ă
.,
CI.
dat aprobator din cap. Fatada hanului avea mare
d o ţ ă de vopsea, iar ă dintre fe-
• •• de la primul etaj, ca ş una de la parter, erau as-
••lte cu scânduri. ă ş firma ă ţ -
un singur cui fiecare ă de vânt ţ
rl pe pietrele pavajului. Numele hanului era
21
}OSEPH DElANRY
Scripcarul Mort, ş firma aceea ă ă ţ ş un
schelet cântând la ă
- Ei bine, avem nevoie de un ş deasupra ca-
pului nu ne permitem ă fim prea ş   a decla-
rat Vraciul. ş ă ţ ă ă ă pe proprietar.
ă era atât de întuneric ş de lugubru, încât
puteai ă crezi ă e miezul ţ în parte, de ă erau
ferestrele acoperite cu scânduri, dar ă mare de
vizavi, care se apleca spre aceasta peste ă ţ ă
Pe tejgheaua din ţ ă pâlpâia o lumânare în spatele
ă se vedea un mic ţ Vraciul a ridicat
ţ ş 1-a ă ă ă zgomotos. La început,
ă acestuia nu i-a ă decât ă   ă
apoi s-a auzit zgomot de ş coborând scara, ş han-
giul ş ă ţ în ă   intrând pe una din-
tre cele ă ş interioare.
Era un ă îndesat, cu ă ţ ş ă   cu ă
lins unsuros ă peste gulerul ros. ă ă  
învins de lume, ă când mi-a ă magistrul, i-a stu-
diat pelerina, gluga ş toiagul ş schimbat instanta-
neu întregul comportament.
22
DEsTINuL VRACIULUl
Un vraci! a exclamat cu ă ă   luminându-se
Ca ă vezi, în ş mi-au fost ascultate ş mie
Am venit ă ne ă de camere, i-a zis ma-
meu. Dar ă ţ oare ă ai avea o ă cu
ş vraci, nu-i ş a insistat hangiul, apoi ş
ă privirea spre pantofii cu bot ţ ai
ş a dat impresia ă e ţ cuprins de ă
ş fetele care ă pantofi cu bot ţ
desea ă ă ar fi ă Ceea ce era întru
devarat Î\1- ţ lui Alice, care fusese ă ă
doi ani de mama ei, Osoasa Lizzie. Era prietena
ă ş ă ă prin foarte
- magia lui Alice ă salvase nu o ă   ă
meu era mereu îngrijorat la gândul ă   într-o
-ar putea ă din nou a ă de partea întuneri-
-a încruntat scurt spre ea, ă care s-a întors
_ ....,nr .. hangiu.
ş   sunt vraci, iar el e ucenicul meu, Tom
Pe ă o ă Alice ă pentru mine,
ă ă ţ ş se ş cu alte corvezi.
23
JOSHPH OEl.ANEY
Dar de ce nu-mi spui pentru ce ai nevoie de serviciile
mele?
-Mai întâi, ş ă colea ş ă ă câinii în
curte, a zis proprietarul, ă spre o ă
dintr-un ţ ă aduc micul dejun pe ă ă spun ce
e nevoie de ă
Nici nu ne-am ş bine, ă ne-a adus o ă lu-
mânare, pe care a pus-o în mijlocul mesei. Pe ă   a
ă într-una dintre ă din spate n-a durat
muJt ă când am auzit sfârâind ceva într-o tigaie
ş simtit delicioasa ă a ţ ă plutind
spre noi prin ş ă
în scurt timp, înfulecam din farfuriile pline de ţ ă
ă   ă ş cârnati. HangiuJ ne-a ş ă ă
ă ă de mâncat abia apoi s-a ş ă de
noi la ă ş ş început povestea.
- N -am mai avut un client ă aici de aproape
ş luni încoace. Sunt prea speriati. De când a sosit, ni-
meni nu vrea ă se mai apropie de hanuJ meu ... ş ă
ă tern ă nu am cum ă ă ă cu bani ă
Dar, ă ă ă de ea, ă dau trei camere gratis
pentru o ă ă ă Cum vi se pare?
ă te ă ă de ce? a vrut ă ş VraciuJ.
24
DEsTINuL VRAOULUI
Oricine-o ş ajunge în câteva minute ă
în gol, ca nebunul, alb la ţ ă ă han-
o ă ă ş ă una ă ă  
25


SANGE PRETUTINDENI
_ s i ce anume e o ă ă s-a interesat ma-
gistrul meu.
' -Ce, nu ş s-a mirat proprietarul, pe al
ă chip s-a citit din nou îndoiala.
-Acolo de unde vin eu, în Comitat, nu avem nimic
din ceea ce se ş ă ă   i-a explicat Vraciul.
ş ă ă ţ osteneala ş spune-mi totul despre ea; pe
ă   voi ş mai bine cu ce am de-a face.
- O ă ă apare de cele mai multe ori ă
într-o ă ă ă de când luat ţ cineva asta-i
ce s-a petrecut   a început ă ă hangiul.
Camerista era în slujba mea de mai bine de doi ani - o
26
DFsriNuL VRACIULUI
ă muncitoare ş ă ca o ă Asta i-a
eirea. A atras pe cineva mai presus de rangul ei.
prevenit-oi dar n-a vrut ă ă asculte. în fine, ca
  • povestea, el i-a ă ă ă eli ... dar pe care
de gând ă le ă Ş chiar ă fi avut în minte ş
nici ă ca familia lui ă le aprobe unirea.
ă în ş unei ş ş cu un nume
-•'""'!:' ă W întreb eu acum: putea el ă ia de ne-
ă ă ă ă o para ă la ţ ei? El
c-o ş Ea sigur îl iubea. Dar, cum era de
a ş ă El s-a însurat cu o ţ ă de rang;
el mariajul fusese aranjat cu luni înainte. O
tot timpul, iar când fata a aflat, i s-a frânt inima.
n ă ş ă beregata. O ă nu prea
Am auzit-o ş ă ş dat fuga
d care-i ă ă ş Era sânge pretutindeni.
ta de ea, a murmurat Alice, cutremurându-se.
ţ încercând ă alung din minte
... 11"••• cumplitei ţ a cameristei. E mare ă
ingur ţ oricât de rea ţ s-ar ă ţ
ă fusese ş ă de disperare ş nu
27
]OSEPH DBl.ANEY
ă sunt pete pe ă   a continuat ş   ş ori-
cât le-ai freca, nu se iau. A durat ceva ă ă ă
l-am adus un doctor, dar n-a avut ce ă ă Doctorii
sunt nefolositori, asta-i ă ş ă Ă nu ş
zice nici câte ceasul. în orice caz, fata ar fi ajuns la ci-
mitirul ă   ă de vreme ce fusese muncitoare,
cum v-am zis, i-am ă eu însumi ă A
trecut mai ţ de o ă ă ă de la moartea ei ă
a sosit ă Abia ă se ă biata ă în mor-
mântui ei, ă ...
Ş care au fost primele semne ale sosirii? 1-a în-
trerupt Vraciul. ş bine. E important.
-S-au auzit ă ciudate în scândurile ş
melelor ... aveau un anume ritm: ă ă ă repezi, ă
care trei mai încete, iar iar. ă câteva zile, o ă ă
de ă s-a ţ în locul în care a murit biata ă  
drept deasupra petelor de sânge. în ziua ă   unul
dintre oaspetii mei a înnebunit. A ă pe ă ş ş
frânt ă picioarele pe caldarâm. Picioarele i s-or
vindeca, ă mintea e mai presus de orice lecuire.
-Dar sunt sigur ă n-ai mai folosit camera aceea,
nu? ă ă ă   l-ai prevenit cu privire la ă
ş la locul friguros?
28
DEsTINuL VRAOULUI
-El nu locuia în camera în care a murit fata; aia fu-
sese o ă pentru servitori, la ă   tocmai în
vârful casei. O ă ă bântuie locul precis în care s-a
petrecut sinuciderea, ş eu am presupus c-o ă ă ă
acolo. Acum ă mi s-a spus ă poate ă ă oriunde
ă ă
-Dar de ce i se spune ă ă am întrebat eu.
-Din cauza zgomotului pe care-I face, ă   mi-a
ă hangiul. Scoate un zgomot de parc-ar ă ă
o femeie ă ă ş de una ă su-
nete care nu au vreo ă   dar sunt ş ă
S-a întors din nou spre Vraci. ş   crezi ă poti s-o
ţ la ă ţ n-au putut ă ă nimic. ş
ă e plin de ţ   ă nu -s cu nimic mai buni decât
doctorii.
Vraciul s-a încruntat.
-Acum, ă cum spus, eu vin dintr-un cu
totul alt loc - din Comitat, un ă de dincolo de
mare, spre est, i-a explicat el. Sunt nevoit ă recunosc
ă n-am auzit ă de ceea ce-mi descrii. ş fi cre-
zut ă vestea despre ceva atât de ş ar fi ajuns
ă acum la noi.
29
- ă   vezi durrmeata, a ă hangi.ul, ă
sunt ţ noi în ş nostru. Au început ă apara
cam acum un an. Ş sunt ca o ă întâi, au fost
ă în sud-vest   cu încetul, s-au ă spre est.
Primele cazuri au ajuns în ş imediat înainte de
ă Unii cred ă ar fi lucrarea magilor-tapi din
Keny, care s-au dedat dintotdeauna magiei negre. Dar
cine poate
Noi ş pupne despre magii irlandezi -
doar ă se aflau într-o ă stare de ă cu
unii dintre ş în Bestiarul Vraciului nu exista decât
o ă referire la ei. ă s-ar fi închinat la vechiul zeu
Pan în schimbul puterii lor. Se zvonea ă în ă lucra-
rea lor ar fi fost implicate ş sacrificii ş ă
ă
-Am dreptate ă afirm ă ă asta a voastra
nu este ă decât ă ă întunericului? s-a in-
teresat Vraciul.
Hangiul i-a ă printr-un semn de ţ
- Ei bine, în cazul acesta, vom încerca s-o ă
ă ă Te-ar deranja ă ne-am ocupa camerele
în avans pentru îndeplinirea ă ă Am vrea sa
30
DEsTINuL VRACIULUI
ă din somn, ca ă fim în stare ă în-
ă asta a dumitale.
ă doar ş poate, ă ă dati ş   ă cer ă
pentru fiecare zi în care ţ sta aici. Eu nu-mi
nici ă un minut în casa asta ă ă
· dorm la frate-meu. ş ă   ă se va do-
cesar, îmi ă ţ mâine ă
Mi se pare destul de corect, a încuviintat Vraciul,
_..,.n.ru -i mâna hangiului ca ă ă în tele-
mai ţ oameni nu se ă în vânt ă se
prea mult de un vracL ă omul acesta avea ne-
financiare gr'ave ş era ă magistru-
u pentru ajutor.
m ales fiecare câte o ă ş ne-am petrecut
minetu ş începutul ă recuperând
pierdut pe drum, stabilind ă ne întâlnim în
cam cu o ă înainte de ă întunericului.
meu a fost unul agitat - am avut un vis îngro-
intr-o ă Nu se vedea luna, ă copacii
într-o ă ă de argintie.
31
Singur ş neînarmat, ă târam în patru labe, ă
ceva de care aveam ă nevoie: toiagul meu. 1mJ
ă seama ă ă ă el nu puteam ă ţ
Mai erau doar câteva minute ă la miezul ţ
ş ă la acea ă aveam ă fiu atacat de ceva - d
ceva ă ă Mintea îmi era ţ ă ş nu
puteam ă amintesc despre ce ă era vorba,
ă ş ă fusese ă de o ă Ea voia ă
ă pentru ceva ce-i ă eu.
Dar ce se-ntârnpla cu mine? De ce nu ş ă
amintesc nimic ca lumea? Oare ă fi fost deja sub efec·
tul cine ş ă ă Undeva, în ă   clopotul
unei biserici a început ă ă ă împi •
trit de ă   ă fiecare ă
La cea de-a treia, am ă în picioare, cuprins d
ă   ş am rupt-o la ă Crengile copacilor îmi ş
chiuiau ţ   ă ă mi se ă ţ de picioare ş mi 1
zgâriau în timp ce alergam disperat printre copaci, ă
biserica ă ă Ş acum ă ă ă ş ceva,
ă nu alerga prin ă ţ ş nu era ceva pe ă picioar ,
nici pe patru - auzeam ă ă furioase ale unor aripi
gigantice.
32
DEsnNuL VRACJULill
privit înapoi peste ă ş sângele mi s-a ă
apa. Eram ă de o ă ă ă ş
ei vedere mi-a sporit groaza. Era Morrigan, ve-
z ţ a ă celtice, zeitatea ă de
care le ciugulea ochii ţ ş ş ă
ş ă ajung în ă eram la ă
u ş ă de ce; de obicei, bisericile nu repre-
locuri de refugiu împotriva întunericului. Vracti
·· lor preferau ă se bazeze pe instrumentele
meserii pe o ş ă ă ă a ş
.."llivi practici care puteau fi ţ Cu toate acestea,
ca trebuie ă ajung la ă ... ă altfel
ă mor ş ă pierd sufletul în favoarea întu-
  împiQdicat de o ă ă ă ş m -am ă ş cu
inainte. în timp ce ă ă ă ă ridic în ge-
mi-am întors privirea spre cioara ă care
poposise pe o ă ă -o ă pârâie ă se
sub greutatea ei. Aerul din ţ mea tremura
nevoit ă clipesc cu furie ca ă lirnpezesc ve-
Când, în ş am ş ă ă m-am trezit
unei ş ă
33
JosBPH DEl..ANEY
La ţ ş de mine era o ă ă   într-o ro-
chie ă care ă aproape ă la ă Era
ş ă ă de sânge. ă a femeie de la gât în
jos, ă avea un cap imens de ă   cu ochii ca ă
le le plini de cruzime, ş un plisc enorm. Ş   chiar sub
ochii mei, capul ciorii a început ă se preschimbe. Plis-
cul s-a ş   ochii ca ă ş îndulcit
ă ă ş s-au ă ă când capul s-a ă
într-unul omenesc. ă   mi-am dat seama ă
era un chip cunoscut! Îi ţ unei ă care
acum era ă ă ă pe care vraciul Bill
Arkwright o omorâse ă în Comitat. Eu ă
ucenicie ş pe ă Arkwright ş ă aruncân-
ş pumnalul în spinarea ă   apoi ă ş
câinii cu inima ei, ca ă se asigure ă n -o ă se mai în-
ă din ţ Bill era ţ ă ţ ă de ă
mult mai dur decât magistrul meu, John Gregory.
Dar ea ă fi fost? O ă pe ă aceea
destul de îndeaproape ş ş sigur ă ambii ei ochi
ă ş culoare. Ş   în momentul acela, am
ş ă nimic din toate acestea nu era ă Aveam
un ş ş ă unul de cea mai rea ţ ă - un
ş lucid, unul în care ş captiv nu ţ ă scapi,
34
DESTINUL VRAOULln
nu ţ ă te ş Era ş pe care-1 tot aveam de
luni de zile ... ş de fiecare ă era mai îngrozitor.
Acum, ă venea spre mine cu ţ întinse,
cu ghearele ă ă ş carnea de pe oase.
M-am chinuit ă ă trezesc. Eliberarea de ş
însemna o ă ă ă Deschizând ochii, am ţ
cum frica mi se stinge treptat. ă a trecut mult timp
ă când am putut ă ă ş de tot. Acum eram
complet treaz ş nici gând ă mai adorm la loc. Ş nu
eram în ţ cea mai ă pentru înfruntarea
unei ă ... indiferent ce-ar mai fi fost ş asta.
Ne-am întâlnit jos, în ă ă   ă nu aveam de
gând ă ă ceva consistent. Ne ă ă în-
ă întunericul, ş ă Vraciul a insistat ă ă  
ţ ă ţ doar câte o ă ţ ă de
ă   cu care ă prindem un pic de putere. Magistrul
meu ducea dorul brânzei lui ă preferate din
Comitat ş   oriunde s-ar fi aflat, se plângea de fiecare
ă ă hrana din partea locului nici nu se ă cu
ea. ş   de data aceasta a ciugulit în ă   apoi s-a
întors cu fata spre mine, cu întrebarea ă ă
- Ei bine, ă   ce ă ai despre asta?
35
Ja>EPH DELANEY
L-am privit drept în ţ ă ă ă fi fost ă ă în
granit, ă pe frunte avea acum cute mai adânci, iar în
ochi i se ă oboseala. Barba îi fusese ă ă din
prima ă în care-I ă   acum aproape trei ani,
când sosise în ă la ferma tatei, ca ă discute despre
ucenicia mea. ş   pe atunci mai erau amestecate ş
alte culori: mai mult ş   dar ş brun, ş negru; acum
era cu totul ă Iar el ă ă ă ul-
timilor trei ani ş ă cuvântul.
- ă ă   i -am ă E o ă de
care nu ne-am mai ocupat ă acum ş ş ceva e în-
totdeauna primejdios.
-Da, ş este, ă Sunt prea multe necunoscute.
Ce anume este o ă ă ş oare o fi ă în ţ
ă ş a piliturii de fier?
- E posibil ă nici nu existe vreo ă ă   a inter-
venit Alice.
Ş cam ce-ai vrea ă spui prin asta, fato? a luat-o
la rost magistrul meu, ă sâcâit.
ă ă ă   gândea ă ea ş vâra nasul unde nu-i
fierbea oala, amestecându-se în treburile lui de vraci.
ă acela care ă problemele e spiritul
ă persoane moarte, ă cumva în captivitate?
36
DEsriNuL VRAOUUJI
a întrebat ea. Magia ă poate ă ă ă ş
ceva.
înauntarea a ă de pe fruntea Vraciului ş el a
dat gânditor din cap, în semn de ţ
  ă din Pendle au un astfel de descântec?
s-a interesat el.
- ă specializate în magia oaselor un
descântec cu care pot ă lege un spirit de zona din
preajma propriului mormânt.
- Unele spirite sunt oricum legate astfel, fato. Noi le
numim spirite care ă pe ă mormânt.
- Da, dar astea nu doar ă ă ele îi mai
ş sperie pe oameni, a precizat Alice. Descântecul se
ş adesea ca ă   ţ ă pe oameni la ţ ă de o
parte a ţ bisericii, astfel încât ă ă ă
jefui mormintele ş culege netulburate oasele.
ă care se ocupau cu magia oaselor adunau
oase ş ca ă le ă în genul lor de magie.
Oasele degetelor mari erau deosebit de ţ Ele le
fierbeau într-un cazan, ca ă le ă ă puteri magice.
- Prin urmare, ca ă ă în ş idee, ă
sunt spirite captive, atunci sunt silite cumva ă   mâne
pe oameni spre pragul nebuniei. Toate acestea au o
37
ă   dar cum de ce se ă a mai întreb
magistrul meu.
ă e o ă   i-a ă Alice, atunci înseamn
ă a ă de sub control. .. aproape ca ş cum
dezvoltat o energie de sine ă ă   ă 1
ă   ă ş drum ă ă ă Osoasa Lizzie
aruncat ă o ă ă   care a ă de su
control. A fost prima ă când am ă ş
Vraciul ă barba, ca cum i-ar fi ş t
pe-acolo vreo gânganie ă
- Mda, are ă   a confirmat el. Ei bine, presup
ă ar trebui ă ă mai întâi locul în care ă
ă ş curmat zilele. Voi avea nevoie ca ă ă
cu mine nu ă mdoiesc ă ne vei ţ ş tu, fato.
Cea din ă ţ fusese ă cu o ă d
sarcasm. Eu ş Alice ne aflam la mare ananghie
n-aveam cum ă ă ă Anul trecut, ca ă salvez ţ
mai multor oameni, inclusiv pe-a Vraciului lui Alic
1
îmi vândusem sufletul Necuratului -Diavolului ş
întunericului întruchipat. El fusese adus pe ă d
o adunare a clanurilor ă din Pendle, ş acum
devenea din ce în ce mai puternic; o ă ă a întu-
nericului se ş peste lumea ă
38
DEsTINuL VRAOULUI
"'ft1LUT\<Ill magia ă a lui Alice îl mai împiedica
Diavol ă ă ş ă ia sufletul. Ea ă ă
i ă din sângele ei ş trei dintr-al meu în
se numea "urciorul cu sânge". Eu îl ă ă
tr-un buzunar, Diavolul nu se mai putea apro-
mine ... ă Alice era ă ă stea prin
ca ă beneficieze ea de ţ lui.
totdeauna riscul ca eu ă fiu cumva ă
ş   în ţ ă   privat de vraja lui protectoare.
umai asta: atunci când aveam ă mor- fie peste
peste ş de ani -, Diavolul va ş ă
-i ţ ş ă ă ă chinurilor ş
cale de ă era ca eu ă -1 nimicesc cumva
1 leg înainte de asta. Perspectiva unei astfel de
îmi ă greu umerii.
· ă ă a clanului Malkin, era
.... n.r-a Diavolului; ea credea ă el ar putea fi legat
ţ ă mai înainte era ă cu ţ
aliaj de argint. Alice luase ă cu ea, Gri-
declarase de acord ă ni se ă într-o astfel
IBIIINt't"at·p ă de-atunci ă ă ă întregi
i ă ş de la ea Alice se temea ă  
fi fost de ă   tot ă ţ ceva. Comitatul
39
JOSEPH DEl..ANHY
se afla sub ţ ş ă - poate ă   ă la
ă   acestea le ă pe ă din Pendle,
ă ă sau întemnitându-le. Oricare ar fi fost
ă   urciorul cu sânge era mai important ca ori-
când.
La scurt timp ă ă întunericului, cu o lumâ-
nare în ă   Vraciul a pornit înaintea ă   urcând
spre ă - acolo era mica înghesuita ă ă ţ ă
din vârful ă hanului în care ă ş murise
ă ă
Patul fusese despuiat de saltea, de ş ş
perne. ă marginea lui dinspre ă am ă
pete întunecate de sânge pe scândurile ş Vra-
ciul ş pus lumânarea pe mica ă ş ne-am
ş cât am putut de comod pe podea, chiar în fata
ş închise. ă care am ş Era rezonabil ă
presupunem ă ă ă avea nevoie ă ă vic-
time ă ă   va veni ă noi. în definitiv, nu mai
ă ă nimeni altcineva în han.
Eu îmi umplusem buzunarele cu sare cu ă de
fier - ţ care ş aveau efect împotriva
duhurilor rele ş   într-o ceva mai ă ă ă   asupra
40
DEs11NuL VRACIULUJ
ă Dar ă teoria lui Alice era ă   ş noi
aveam de-a face cu un primejdios spirit captiv, sarea
pilitura de fier deveneau ineficiente.
N -am avut prea mult de ş ă ă ă
ă Ceva invizibil a început ă ă ă în
scândurile podelei. ă ă ă ţ   urmate de trei
ă ă ă Se repetau iar ş iar ş îmi simteam nervii
ş la maxim. Pe ă   lumina ă a început ă
pâlpâie aerul s-a ă brusc. Pe ă   mie îmi era
chiar ş mai frig- era semnalul de ă pe care-I
ş adesea un al fiu al unui al fiu
atunci când se apropie o ă a întunericului.
Drept deasupra petelor de sânge ă ţ o
ă de ă purpurie; sunetul emanat din ea îmi
confirma ă ă ş merita numele. Avea o voce
ţ   de ş ă   dar ş ă Boscorodea aiu-
reli, zgâriindu-mi timpanele ş ă ă ă ă simt
nelalocul meu ş putin ametit. Era de ă lumea s-ar
fi aplecat într-o parte, ş eu ş mai fi putut ă tin
echilibrul.
Am simtit ă ă voia ă ă ă ă
ă de tot. Îmi voia moartea. Neîndoios ă ş Vraciul,
ş Alice auzeau ş sunete ă cu toate
41
acestea, când am aruncat câte-o privire în stânga
dreapta, am observat ă niciunul nu se clintea, ci doar
priveau fix, cu ochii mari, spre coloana aceea de ă  
ca ţ
ş   în duda ţ mele, puteam ă ă ş  
ş ă m-am ă ă trec la ţ înainte ca bosco-
rodeala ă -mi ă ă în cap ă ă determine ă fac
exact ce voia creatura. ş ă m -am ridicat în picioare
am pornit drept înainte, înfundându-mi mâinile în bu-
zunarele ă cea ă a apucat sarea, iar cea
ă   pilitura de fier. Apoi, le-am azvârlit pe amân-
ă spre coloana de ă
ţ au nimerit drept la ţ ă Ochisem bine.
Dar vestea ă era ă n -am ţ vreun efect Co-
loana de ă continua ă ă ă   iar particulele
de sare ş de fier se ă ş inofensive, ă ş
du-se pe ş ş pe ă pat.
Acum, bolboroseala începea ă provoace durere.
ă ţ de ă mi-ar fi fost înfipte ace ţ în
ochi, ş o ă de ţ mi-ar fi strâns fruntea, stri-
vindu-mi cu ă ţ Pe ă   ţ
de ă sporea. La un moment dat, nu voi mai fi ca-
pabil ă tolerez durerea. Oare urma ă fiu mânat spre
42
DFsriNuL VRAOULUI
nebunie? m-am întrebat. împins ă comiterea unui
gest ş   care ă ă ă chinurilor?
ă   zguduit de ş   mi-am dat seama de alt-
ceva. Bolboroseala nu era doar o ă ă ă ă sens. La
început, repeziciunea ş tonul ş ă ă ă ă ă
De fapt, era Graiul Vechi: o ş de cuvinte cu un
anume ţ Era un descântecl
Brusc, lumânarea s-a stins, cufundându-ne în bez-
ă cu toate ă lumina purpurie era ă ă
ă   am descoperit ă nu ă mai puteam ş
Voiam ă fug din mansarda asta ă ă de claustra-
fobie, în care biata ă ş pusese ă zilelor, ă nu
puteam: ă prinsesem ă ă în podea. ă mai
ţ ş ţ ş pierdeam echilibrul. ă
ă   am ă greoi într-o ă M-a ă o du-
rere ţ ă   ca cum ş fi ă ş peste o ă
în timp ce ă ă ă ă ridic, am auzit o ă
voce: una de femeie, intonând la rândul ei ceva în
Graiul Vechi ă a doua voce ş tot mai mult,
în timp ce prima se stingea cu ţ ă   ă când a ajuns
ă ă cu totul. Spre ş mea, boscorodeala
a încetat.
43
}OSEPH OELA.NEY
Pe ă am auzit brusc un ă torturat. Mi-am
dat seama ă a doua voce era a lui Alice: se folosise de
un descântec de-ale ei ca ă ă ă bolboroselii.
Spiritul fetei era acum liber, ă în chinuri. Ş ă era
mort ă ă ă prins în Limb.
Acum ă auzeam o a treia voce, una mai ă
ă ă ă una pe care o ş bine. Era a Vra-
ciului.
- ă fato, zicea el. Tu nu trebuie ă ă
aici ...
La cât de buimac eram, am crezut pentru o ă ă
ş cu Alice; abia apoi am înteles ă se adresa spi-
ritului fetei moarte.
-Du-te spre ă i-a poruncit el. Du-te imediat
spre ă  
S-a auzit un vaiet chinuit.
- Nu pot! a ţ spiritul. Sunt ă în ţ ă Nu
pot ă ă drumul.
- Drumul e chiar în ţ ta. ş cu ţ ş vei
ă calea spre ă
- Eu am ales ă pun ă ă ţ Am comis
un ă ş acum sunt ă  
44
DFSI1NUL VRACJULUI
întotdeauna, ş ş celor care ă de
moarte ă ş ă le era mai greu ă ş ă ă
drumul spre ă Uneori, sufletele lor ă ă ani
de-a rândul prin ţ din Limb. Dar era posibil. Un
vraci le putea ajuta.
-Te ş ă ă ă fie nevoie, i-a spus magistrul
meu spiritului fetei. Nu este necesar. Ai fost ă
N-ai ce faci. Acum, vreau ă te ş foarte bine.
Ai vreo amintire ă din ţ ta de dinainte?
- Da. Da. Am o ţ de amintiri fericite.
-Atunci, care ·ar fi cea mai ă ... cea mai ă
dintre toate? a întrebat-o el insistent.
- Eram foarte ă   n-aveam mai mult de cinci, ş
ani. Mergeam pe o ş   culegând margarete ă cu
mama, într-o ţ ă ă ş ă   ascultând zumze-
tu.l albinelor cântecul ă ă Totul era ă   lumi-
nos ş plin de ţ ă Ea mi-a împletit din margarete o
ă pe care mi-a pus-o pe cap. 1mi zicea ă sunt o
ţ ă ş ă într-o zi aveam ă întâlnesc un ţ Dar asta
n-a fost decât o ă ţ ă ţ ă ă e foarte ă
Poate fi peste ă ă de ă Am cunoscut un ă des-
pre care credeam ă e ca un ţ   ă el m-a ă
45
-întoarce-te la momentul acela. întoarce-te la vre-
mea când viitorul ă ţ se ş ţ ă plin de pro-
misiuni calde ş ţ ă a ă ţ
Vraciul. Acum, ş din nou acolo. ţ ă vezi imagi-
nea? ţ ă auzi ă ă Mama e ă tine, ţ
du-te de ă ţ ă ţ atingerea?
- Da! Da! a strigat spiritul. ă strânge de ă ă
duce undeva ...
-Te duce spre ă   a exclamat Vraciul. Nu-i vezi
ă în ţ ta?
- O ă   ă lumina! ţ s-a risipit!
-Atunci, du-te! ă în ă   Te duci ă  
Spiritul a scos un lung suspin de alean, ă care a
început ă ă ă Un râs vesel, urmat de o
ă ă ş ă Magistrul meu izbutise. O trimisese
în ă ..
- Ei bine, a rostit el apoi pe un ton ţ ă tre-
buie ă ă de ă despre ce s-a petrecut aici.
Cu ă izbânda ă nu se bucura. Alice se fo-
losise de magia ă ca ă elibereze spiritul fetei de
sub înrâurirea ă
46
J
os, în ă ă   am luat o ă ş ă   ă ă din
azime ţ ă Când am terminat, Vraciul îm-
pins deoparte farfuria ş ş -a dres glasul.
-Ei bine, fato, acum spune-mi ce-ai ă
- Spiritul cameristei era legat printr-o ă întune-
ă de constrângere, a început ă explice Alice. Era cap-
tiv în interiorul hanului silit ă ă un descântec
de tulburare a mintii. care ă ă pe oricine I-ar auzi
în pragul nebuniei. Pe oameni îi sperie în ş hal, ă ă
da, încât ar da orice ă scape.
- Ş ce anume ai ă a insistat ă ă Vraciul.
Nu omite nimic!
47
- M-am folosit de ce m-a ă mai demult
Osoasa Lizzie, i-a ă Alice. Ea se pricepea foarte
bine ă ş exercite controlul asupra ţ De ă
ce ă ă de la ei tot ce dorea ... ş atât timp cât ei nu în-
cercau ă i se ă prea tare, îi ă liberi. Ş   ca
ă elibereze, avea nevoie de un alt descântec. Se
ş avaunt: un vechi termen pentru "te du".
ş   în ciuda tuturor ă în care te-am
avertizat ă n-o faci, tu ai ţ din nou magia
ă
- Ş ce altceva ş fi putut ă fac? a protestat Alice, ri-
dicând ă tonul. Sarea pilitura de fier nu aveau
efect! Cum ar fi putut ă ă   când înfruntam spiritul
chinuit al unei fete tinere, ş nu ceva din lumea întune-
ricului? Foarte curând, am fi putut ajunge cu totii într-o
ţ foarte ă ş ă am ă ce era de ă
Ş rezultatul a fost unul bun, m-am ă eu ă
vin în sprijinul lui Alice. Spiritul fetei ă calea spre
ă   iar hanul este din nou un ă sigur.
Vraciul era, evident, profund îngrijorat, ă nu prea
mai avea ce ă ă La urma urmei, deja ş compro-
misese principiile permitându-ne ă ă ă urciorul cu
sânge. ţ ă ă lui era, în cea mai mare parte,
48
DEsnNuL VRAcruun
ă împotriva ei, Alice s-a ridicat de la ă ş a
urcat ă în camera ei.
Mi-am întors privirea spre magistrul meu; m-am în-
tristat, ă durerea necazul din ochii lui. In decur-
sul ultimilor doi ani, între noi trei începuse ă se creeze
o ă tot mai ă din cauza ţ ă ma-
giei negre. Eram nevoit ă încerc aplanarea ţ ă
mi-era greu ă ă ceva de spus.
-Cel ţ am rezolvat-o cu ă am zis ă
la ă Cred c-o ă însemnez totul în caiet.
ă idee, ă m-a aprobat Vraciul, lumi-
nându-se ţ la ţ ă Ş eu voi scrie un nou articol în
Bestiarul meu. Orice s-ar întâmpla, noi trebuie ă con-
ă trecutul ş ă tragem ă ţ ă din el.
ş ă în timp ce eu ţ în carnetul meu, o
ă relatare a celor întâmplate, Vraciul ş scos Bes-
tiarul- singura carte care ţ incendierii casei
ş bibliotecii sale din Olipenden - din sac. O vreme, am
scris amândoi în ă ş printr-o ţ ă ne-am
încheiat ă aproape în ş timp.
-Voi fi fericit când se va   ş ă ş vom putea
ă ne întoarcem ş ţ în Chipenden. N-ar fi frumos
ă ne întoarcem la obiceiurile noastre normale ...
49
- Mda, ă   ar fi. Categoric, duc dorul Comita tu-
lui abia ş ă ă casa aia a mea.
- Dar nu va mai fi la fel ă ă duh, nu -i ş am co-
mentat eu.
Duhul fusese un locatar aproape invizibil, ă ş
din cândîn când ţ sub forma unui motan mare,
ş Îl slujise bine pe V raei în multe ţ ş
ă casa ă Când casa fusese ă din teme-
lii, ş ş i se ă ş   pactul dintre magistrul
meu ş duh ş aflase ş Duhul devenise liber ă
plece.
-Categoric nu va mai fi. Va trebui ă ne îndeletni-
cim singuri cu ă ş ă ţ   iar tu vei fi ă
ă cu micul dejun. ă meu stomac îi va fi
greu ă se împace cu asta, a ă Vraciul, cu un zâm-
bet aproape imperceptibil.
Totdeauna glumea pe seama slabei mele pricepeti la
ă ş ă bucuram ă ă punându ş din nou la în-
cercare umorul.
ă un pic mai vesel ne-am dus la culcare la scurt
timp ă aceea. Aveam un sentiment de nostalgie
ă la vechea ă ţ ă ş ă întrebam
ă de-acum s-o fi zis cu ea pentru totdeauna.
50
DESTINUL VRACIULill
Cu toate acestea, spaimele ţ ă nu se
ş ă Ajuns înapoi în camera mea, am ă o des-
coperire ş ă
Mi-am vârât mâna ă în buzunarul ă ş
imediat mi-am dat seama ce anume îmi provocase du-
rerea aceea când ă într-o ă Fusese urciorul cu
sânge.
ă se fi spart? Am ţ cum mi se ă ş ş inima
ă ghete. Cu mâna ă   mi-am extras gri-
juliu micul urcior din buzunar, l-am dus ă la lumâ-
nare ş l-am examinat. M-arn cutremurat de ă
Avea o ă ă ă carei se întindea pe aproape ă
din lungime. M-am întrebat: oare acum urciorul era în
pericol ă se ă
Aproape ă panicii, m-am dus ă ă   unde
era camera lui Alice, ş am ă ş în ş ă Când
a deschis, i -am ă urciorul. La început, a fost la fel de
ă ca ş mine, ă ă ce 1-a examinat temei-
nic, mi-a zâmbit ş
-Pare ă nu ă nimic, Torn. Doar o ă ă ă ă  
atât. Sângele nostru e ă ă   ceea ce ă
ă suntem la ă de Diavol. Sunt urcioare zdravene
51
ş nu se sparg ş   cu una, cu ă Suntem ă în si-
ă   ş ă nu-ti face griji.
M -am întors în camera mea, ş ă aflu ă avuse-
sem un atât de mare noroc.
Curând, s-a dus vestea prin ş ă a ă un vraci
capabil ă se ocupe de ă
ş ă   în vreme ce ne bucuram de ă pentru
izbânda ă o ă ă ă de ş la han -,
am fost vizitati de alte persoane care ne-au cerut ajuto-
rul.
Vraciul a refuzat ă mai lucreze cu Alice, ă   ă ă
tragere de ă   mi-a permis mie s-o fac. ş ă în
noaptea de ă prima ă ă   eu ş Alice am
pornit ă ne ă de o ă ă ă   de data aceasta
una care bântuia camera de lucru din fundul locuintei
unui ceasornicar. Omul se înglodase în datorii ş ş luase
viata într-o ă   târziu, ă ce ă prea mult vin.
Rudele lui aveau nevoie ă ă ă ă   dar nu pu-
teau, cu o ă ă ca locatar.
întâlnirea a imitat-o aproape exact pe cea dintâi, de
la ă ă ă ritmice, a ă o ă lumi-
ă   ş spiritul ş început lucrarea ă Cu
52
DEsTINuL VRACIULUJ
toate acestea, abia a apucat ă ş ă boscorodeala,
ca Alice a ş contracarat-o cu un descântec. S-a des-
curcat mult mai bine decât mine, închizându-i gura la
ă în ce ă ş   am avut nevoie de trei în-
ă ca ă trimit spiritul ceasomicarului spre ă
Nu era o ă ă el avusese ţ ă grea,
mereu ă ş banii ş ă ş griji ă i-ar
putea pierde. Nu avea prea multe amintiri fericite pe
care ă le scot la ţ ă ş de care ă ă ă ţ ş  
ă la ă am izbutit, ş spiritul a fost eliberat.
ă tocmai atunci s-a întâmplat un lucru care m-a
umplut de ă ă de bancul de lucru, am ă
ceva pâlpâind o ă de ă ş ş ă
ţ Din câte se ă   un alt spirit venise ă ne ă
companie. Ş ă   aproape de vârful coloanei era o pe-
reche de ochi, ă cu o ă ă Unul
era verde, ş ă   albastru; ă foarte mult cu
cei pe care-i ă în norul de ă ş m-au ă
ă ă dau înapoi, alarmat.
Apoi, coloana de ă a pâlpâit, ş în ţ ă
a ă o femeie. Nu era ă în carne ş oase: si-
lueta ei era ă   lumânarea de pe bancul de lucru
ramânând ă ş prin rochia ei de culoare ă
53
era doar imaginea ei, ă de altundeva. ă
i-am recunoscut chipul. Era ă pe care-o omo-
râse Bill Arkwright.
Am mai privit-o o ă ş cu un junghi de ă
mi-am dat seama ă era ă din repetatul meu
ş
- Sper ă ţ ă furtuna mea! a ă cu o ex-
presie ă în ochii ei ţ ş fi putut ă te înec
atunci, dar te ă pentru mai târziu. Am eu altceva
în minte! Te-am ş ă   Cu atâtea ă
pe-aici, ş c-o ă te ă ţ ă la ă Cum ţ se
par? E cea mai ă ă pe care am ă de ţ
ani încoace!
Nu i-am ă ş ochii ă s-au rotit spre
Alice.
Ş iat-o pe Alice ... V-am tot ă Am ă
ce prieteni buni sunteti. Curând, veti fi amândoi în ghea-
rele mele.
Mânios, am ă câtiva ş înainte, ă
între ă ş Alice. ţ s-a strâmbat hidos.
-A! Bag de ă ă ţ ă de ea. Îti ţ
pentru asta, ă Mi-ai confirmat ceea ce ă
Acum, cunosc ă un mod de ţ face ă Ş ă ţ voi
54
DEsTINuL VRACIUI.m
ce. Fii sigur c-o ă te ă ă de mult mai multe ori
pentru ce-ai ă  
Imaginea ei s-a ă cu repeziciune, ş Alice a
venit ă mine.
-Cine a fost, Tom? m-a întrebat. ă impresia
el te-ar ş
- Îti ş de ochii aceia pe care i-am ă în
norul de ă Ea era. ţ era cea a ă cel-
tice ucise de Bill Arkwright.
- Cred ă suntem amândoi în primejdie. Magia ei e
ă pot s-o simt, mi-a ă Alice, ă
ochii mari. Tot ea este ă ă de aparitia ă
delor. Ş ă ă e ă foarte ă
dac-a putut ă ă ş ceva
Ajungând înapoi la han, i-am povestit Vraciului des-
pre întâlnirea ă cu imaginea ă
- E primejdios ă fii vraci, a zis el. Ai putea înceta
sa te ocupi de ă ă asta ar însemna ca multi
oameni ă fie ă ă ţ oameni ţ care ar putea
fi ţ ă tu ţ faci treaba cu mult curaj. De tine de-
pinde. ă este un element necunoscut- ceva
55
}OSHPH DEl..ANBY
care trebuie tratat cu mare ţ Nu ş ă
ă te-ai da deoparte. ş   ce vei face?
-Vom merge mai departe ... amândoi, am ă  
ă spre Alice.
-Bun ă ... ă gândeam ă ţ va fi ă
punsul ... ă ă ă gândul ă singura cale de
a ne descotorosi de ă este ţ magiei
negre, a ă magistrul meu. ş   poate ă vre-
murile se ă Poate ă   în viitor, aceasta va fi o
ă ă prin care un vraci ă lupte împotriva In tu-
nericului, folosindu -se de ş Intunericul. Eu, perso-
nal, nu sunt de acord cu ş ceva, ă fac parte dintr-o
cu totul ă ţ Eu ţ trecutului, pe când tu
ş viitorul, ă Tu vei înfrunta primejdii noi, diferite,
ş te vei ocupa de ele într-o modalitate ă
ş ă eu ş Alice ne-am continuat munca, iar pe
parcursul a ş zile am eliberat ă de ă
ă hanuri, ă o ă ă ş cinci case particulare. De
fiecare ă   Alice contracara descântecul, ă care eu
convingeam spiritul eliberat ă se ă din Limb
ş ă se îndrepte spre ă De fiecare ă   aveam te-
meri, ă ă n -a mai ă Oare ă nu fi fost
56
DEsTINuL VRAOULUI
decât un bluf, doar o încercare de a ă izgoni printr-o
ă ş ă Eu aveam ş o ă de ă
Spre deosebire de Comitat, se ă ă în Irlanda
obiceiul era ă ă ş pe cineva imediat cum ş ă
ş treaba, ş ă aveam bani din ş prin buzu-
nare. Apoi ă   am avut un oaspete - cineva care a
sosit într-a ş zi, ţ pe un cu totul alt
drum.
ă la masa ă ş ă ş ne luam micul
dejun. Hanul ă nu avea ţ ţ în afara ă  
ă proprietarul era ă în faptul ă ţ se va
schimba cât de curând ş ne ă apropouri cum ă
plecarea ă ar ă sosirea celor dintâi ţ
ă ai ă Acum, ţ ă aici era bine cu-
ă ş   cu toate ă hanul nu mai era acum bântuit,
ţ ş fi dorit cu ă ă ocupe o ă într-o
ă care ă ş un vraci. Magistrul meu ţ
asta ş deja ne ă ă ă ne ă calabalâcul chiar
ă   ceva mai târziu, probabil pornind spre sud, pe
firul fluviului Liffey, care ă ţ ş în ă
Eu tocmai ţ ultima felie de bacon ş îmi
inmuiam o ă ţ ă de pâine ă cu unt în ă ş
S7
}OSEPH DEl.ANEY
de ou când a intrat în ă un ă venit din ă
Era un ă înalt ş drept, cu ă alb ş mustata ş
barba contrastant de negre. Fie numai asta ş tot era
de ajuns ca ă -1 mai ş ş a doua ă pe oricare
dintre ticsitele artere ale Dublinului; ă ă ă
ş ş - o ă ă   ă ă la
genunchi, pantaloni negri impecabil ă ş cizme
scumpe, ceea ce-l ă ca fiind un gentleman de prim
rang- ş ochii, trecerea sigur i-ar fi fost ă Mai
ducea cu el ş un baston de ş   cu ă ă de
forma unui cap de vultur.
Hangiul s-a repezit ă întâmpine, înclinându-se
adânc ă dinainte de a-1 pofti în han de a-i oferi cea
mai ă ă din câte avea. ă ă abia ă
ă ascultare gazdei - privea ă dincolo de
hangiu, spre masa ă Ş   ă ă ă mai ă tim-
pul, s-a apropiat de noi i s-a adresat Vraciului.
-Am oare ă ă vorbesc cu John Gregory? a
întrebat. Iar dumneata trebuie ă ş Tom Ward, a
ă ă
Cât despre Alice, a salutat-o doar cu o ă încli-
nare a capului.
58
DESTINUL VRACIULUI
Vraciul i-a ă ş el ş capul ş s-ari-
dicat.
- Mda, eu sunt, a zis. Ş el este ucenicul meu. Ai
venit ă ne soliciti ajutorul?
ă a ă din cap.
- ă   am venit ă ă ofer sprijinul meu.
Succesul pe care ţ reputat în ţ ă
ş de numeroase dintre ţ acelea ă ă
toare au atras asupra ă atentia unei gru-
ă puternice ş periculoase. ă refer la ţ din
Staigue. Avem ş noi spionii ş   ş ei m-au informat
ă magii ş trimis deja asasini în ş Ca slujitori ai
Intunericului, ei nu ă pot tolera ţ în noas-
ă ă de ce ş cei ţ vraci irlandezi ă ş ă
marile ş ş nu se stabilesc ă într-un loc
anume pentru mai mult de ă zile.
Vraciul a ţ gânditor.
-Am auzit ă sunt o stirpe pe cale de ţ
Ceea ce spui dumneata are ă   ă de ce ai vrea ă
ne fii de ajutor? Prin asta, nu te-ai supune dumneata
ţ la riscuri?
ţ mea este în ţ ă ă riscurilor,
i-a ă omul. ţ ă ă prezint. Eu sunt
59
JOSEPH DEl.ANEY
Farrell Shey, ă ţ Funciare, o ă a
ş care se ă ş cu magii de mulp ani.
In plus ţ ă de ceea ce citisem în Bestiarul Vraciului,
cât timp lucrasem cu Bill Arkwright cunoscusem un
ş care fugise din Irlanda ca ă scape de magi. Nu-i
fusese de niciun folos. ă ă el o ă
ă   ă omoare în refugiul ă din Comitat, ea se
achitase cu succes de ă   cu toate eforturile noastre
suspnute de a-1 salva.
- Ei bine, în cazul acesta, sprijinul dumitale este cu
certitudine bine-venit, a zis Vraciul.
-Iar în schimb, a ă Shey, poate ă vep între-
ţ priceperea ne vep ajuta. In ţ ă ni se ş câ-
teva luni de primejdie ... luni din care unora dintre noi
le va fi foarte greu ă scape cu ţ ă magii-tapi se pre-
ă pentru ă lor ritual în Killorglin ... ş ă
nu trebuie ă mai pierdem vreo ă ă bu-
nurile ş ă voi scoate imediat din ş
Am procedat ş cum ne ă ţ ş   în doar câteva
minute, ne luam ă de la ă
ă ă ş urmam pe Shey pe o serie de alei în-
guste, ş pe o ă ă ă unde ş o
ă ă ă de un echipaj ă din cai, ă
60
DEsTINuL VRAOULUI
fie ă pentru ă   ş ţ nu s-a dovedit
deloc ş ă VIZitiu! era ă frumos, într-o li-
vrea verde, ş avea ca ajutor un ă masiv ş ă  
cu o ă la ă   care s-a înclinat în ţ lui Shey
ti ne-a deschis ă ş ă   ă care ş ocupat
din nou locul ă de vizitiu.
ş ţ confortabil ş ş de privirile curioase de
perdelele din ă   am traversat în scurt timp fluviul,
tndreptându-ne spre apus, ă din ş monotonul
tropa-trop a devenit curând un tunet ritmic al ropotului
de copite.
Alice s-a întors spre mine ş   când ni s-au întâlnit pri-
virile1 am ghicit ă ş ea gândea ş lucru ca mine: ă
totul se petrecuse mult prea repede. Acest Farrell Shey
ra ş ă se afle la ă ş avusese nevoie de
prea ţ ă putere de convingere ca ă ne determine
-1 ă Cam în ce ne vâram noi acum?
- Care ne este ţ s-a interesat Vraciul.
-Ne ă spre Keny, în sud-vest, a ă
hey.
-Dar nu acolo ş au ş ţ magii-tapi? am în-
bat, începând ă ă simt ş mai stânjenit.
61
]OSEPH DEl..ANEY
ă   ş este, a ă el. Dar acolo lo-
cuim ş noi. Este o regiune ă   dar ă a
mândrei noastre insule. ă   ca ă ă o ame-
nintare, trebuie s-o ă cu ă ă Ati fi pre-
ferat ă muriti în ş   ş ă ă asasinii ă ă
caute? Sau ţ ă veniti ş ă ă uniti puterile cu ale
noastre în încercarea de a pune ă pentru totdeauna
înrâuririi magilor?
- Ne vom uni puterile cu ale voastre, a ă Vra-
ciul. Nu te îndoi de asta.
Am mai schimbat o privire cu Alice. Era limpede ă
Vraciulluase o ă
-Am luptat ă viata împotriva întunericului, i-a
spus el lui Shey, ş voi continua s-o fac ă în ziua
ţ mele.
ă ziua, ă ne-a dus spre vest, oprindu-se
doar de ă ori, ca ă schimbe caii. Câinii au ă ă
ă cu noi, alergând din când în când pe ă
ă ă   ca ă ş mai ă picioarele. Pe ă  
drumurile au devenit mai înguste, iar ritmul înain-
ă noastre a încetinit considerabil. Deja puteam ă
62
DEsTINuL VRAOULUJ
tingem în ă contururile ţ purtând
ş de ă ă
ş sunt ţ din Kerry; casa mea este pe
ninsula Uibh Rathach, ne-a informat Shey. Dar nu
m putea ă ajungem ă acolo în seara asta. Avem
W\ han în ţ ă pe care putem ă ă
tr-un loc sigur.
ş   suntem deja în primejdie? a dedus
Vraciul.
-Primejdia ă totdeauna Sigur am fost ă ţ
de la plecarea din ş   ş ş ş se ă atât
fata, cât în spatele nostru. Dar nu ă ţ griji -
tem bine ă ţ
Locul în care urma ă poposim era situat la margi-
nea unei ă ş se putea ajunge la el doar pe o ă
are ă în realitate, nu se vedea nicio ă atâr-
nând ă ş   cu toate ă Shey îl numise "han", ă
mai ă a ă ă   ţ ă ca ă ofere
fugiu într-un loc primejdios.
Seara, ă ce am plimbat câinii, am cinat bine,
âncând ţ generoase de ă de cartofi cu ă  
ă cu ă ţ de carne ă de oaie. în timp ce
âncam, magistrul meu a început ă interogheze pe
63
}OSEPH 'DELANEY
Shey cu privire la ţ Ş deja ă cu
caracter general la unele dintre ă sale, ă ş
era metoda Vraciului: ceea ce-i spunea Shey putea ă
ă ş noi ţ importante, capabile eventual
ă ă diferenta dintre victorie ş înfrângere. Supra-
ţ ă poate ă depindea tocmai de ce
ş ă ă aici.
-Ai pomenit despre faptul ă magii-tapi ş ă
tese ritualul lor din Killorglin ... ? a întrebat el.
-Ai ţ corect, i-a ă Shey, ş
mustata ă Ş asta atrage întotdeauna o ţ de
ă
- Dar e ă ă   ş eu am auzit ă o astfel de ce-
remonie se ă ş ă în august ...
-Acum ei se ă de ă ori pe an, a replicat
Shey. ă   era un eveniment anual, organizat la
ş verii, cunoscut sub numele de Târgullui Puck.
ş ă ă un de munte pe o ă
ă ş ă acolo; ritualurile lor sumbre se ş
cu sacrificii umane. Scopul lor era ă ă pe zeul
Pan ă ă ă în trupul viu. ă ă   atunci
puterile lor magice devin ş mai mari, ţ
ă ş vâneze ş ă ş ă ş în schimb, ă
64
gia lor ă ş vine rândul nostru ă ă în
ţ ă lor de a ne înfrânge, ei ă ă invoce acum
de ă ori pe an: atât în martie, cât ş în august.
ul trecut, au ş în ambele ţ ă în întreaga
r istorie ă în care s-au ocupat cu întune-
dc:ul, nu s-a cunoscut ă dea ş de trei ori la rând.
Shey s-a oprit ţ ă ne ă apoi conti-
nuat povestirea.
-în plus ţ ă de toate astea, ei au un nou con-
ă un fanatic periculos, numit Magistrul Doolan,
e nu se ă în ă de la nimic când e ă ş ă
opurile. E un ă însetat de sânge a ă ă e
fie numit ă din Bantry''. S-a ă pe malul
solfului Bantry, din sud, ş chiar a fost ucenic de ă
lar înainte de ş descoperi talentul pentru artele
Intunericului. ă oameni doar de dragul de a
omorî, ă degetele de la mâini ş de la picioare
ul câte unul; îi ţ ş în sute de ă ţ doar ca
le ă agonia înainte de a le reteza, în
ş capetele. Prin urmare, este o vreme de mare pri-
ejdie pentru noi. Suntem ţ ă presupunem ă
a ă ă nu-i ă îl vor invoca pe
an vor dobândi mai multe puteri asasine.
65
}OSEPH DEl.ANEY
-V-am promis ajutorul ... dar, în mod normal, cum
ţ încerca ă ţ s-a interesat Vraciul.
- ă ă împotriva magilor de secole; me-
toda ă ş ă este ă recurgem la ţ arme-
lor... cu toate ă succesul ţ este limitat. Ei
ă de un ă invulnerabil în ţ de
la Staigue, ă majoritatea se ă ă ă pen-
tru ceremonia din Killorglin. ă deseori îi ă ţ
pe drum sau îi ă chiar în ş în trecut, astfel de
ă n-au ă decât ă întârzie pe magi, ă
când magia lor a dat ş   chiar am izbutit ă omorâm o
ă parte din ei înainte de a se putea întoarce în fort.
- Dar ţ cumva pentru ce se duc ei la Killorglin?
s-a mirat magistrul meu. De ce acolo? De ce ş
ă ş ă pur ş simplu ceremonia la ă forti-
ficapilor?
-Noi credem, i-a ă Shey, ridicând din umeri,
ă amplasamentul ţ din Killorglin are ţ
lui: acolo este locul în care puterile întunecate naturale
ies din ă Din câte ş noi, ei n-au încercat ni-
ă ă ş ă ş ritualul altundeva ...
Ceea ce spunea avea ă ă   ă locuri
speciale pe ă unde practicarea magiei negre este
66
DFsnNuL VRACIULt.n
  ă întregul Comitat este ca un liman pentru du-
urile rele. între hotarele lui se ă locuri cu un foarte
e ţ în special în jurul dealului Pendle. Cu
te apele sale ă deloc lesne de traversat,
ndle a atras mai multe clanuri mari de ă
-Nu s-ar putea ca magii ă fie ş ă din refugiul
o ă pentru totdeauna? a întrebat magistrul meu.
- E imposibil, a ă Shey. Fortul Staigue este o
zare ă ă ă de vechile neamuri care au
pulat insula în ă cu ă mii de ani sau chiar mai
ult. O încercare de a-1 ataca ne-ar costa mult prea
p. Practic vorbind, e invulnerabil.
-Dar cu ă celtice? am intervenit eu. Cu
1 ţ vreo ă domnule Shey?
ă gândeam la ochii din nor la ă care ne
ţ ă ce ne ă de ă ă ă
rele celtice se presupunea ă ar fi aliatele magilor.
- Uneori, ele ă rolul de spioane ale magilor, ă
ş ă clanuri. Noi nu avem de-a face decât cu
Ajitoare izolate, ă - ele ă mai ă
A ă ă decât o ţ ă ş
m este cea a magilor, mi-a explicat Shey.
67
-Este posibil ca Tom chiar ă fie într -o primejdie cu
totul ă din partea ă   1-a informat Alice.
Mai demult, ă   a ajutat la omorârea unei ă
celtice. Ş   înainte ă ă   ă l-a ţ ă
o ă fie ucis de Morrigan ă va cuteza ă ă
ă piciorul pe insula asta.
- Probabil ă nu e decât o ţ în vânt, ş -a
dat cu ă Shey. în cea mai mare parte a timpului,
Morrigan doarme; ea se ş ş ă în lumea
ă doar atunci când e ă de o ă
Ceea ce se ă doar extrem de rar, fiind o ţ ă cu
care e greu ă te ţ ş ş ă adesea mânia
asupra propriilor ă slujitori. ş ă ţ bate capul ă ă
rost cu asta, ă Magii sunt cei care ă cel
mai mare pericol pentru noL Iar mâine, cu cât ne vom
afunda mai mult în Kerry, primejdia aceasta va spori.
Shey a pus pe ă o ă   pe care a ă ş  
întinzând-o complet.
-Asta ne e ţ   a zis, ş degetul
într-un punct situat chiar în centrul ă ţ Aici îmi e
casa. Eu o numesc lui Dumnezeu!
Era un nume foarte potrivit pentru un loc pe care ă -1
agreezi - ă era plin de magi malefici care practicau
68
DEsTINuL VRACIULUI
gia ă ş   ă ă de câteva ă cel-
. Am început ă studiez harta mi-am ţ
mariei cât mai multe ă am putut. în înde-
tnicirea de vraci, nu se ş ă când ar putea
-ti fie de folos buna ş a terenului.
69
t
n noaptea aceea, am avut un nou vis lucid, ă
un incident ş ă din trecutul meu: cea din
ă întâlnire cu ă ă pe care Bill Ark-
wright cu mine o ă mai demult ă   în
Comitat.
Acum o vedeam pe ă chiar în ţ mea, aler-
gând printre copaci în lumina ă a lunii. O ă
ream, ă vertiginos, ă lantul
de argint, ă ă ă puteam s-o leg.
ă tocmai când ă ă ă arunc, s-a ă
brusc din drum, astfel încât acum un copac ă între
mine ş tinta mea. ă   statura ă a lui Bill
70
DllsnNuL VRACJULUI
s-a ă ţ   înfruntând-o, ş ei doi s-au doc-
t. El a ă   dar ea doar s-a ă ş numai pentru
ă   ă care ş continuat goana mai iute ca ari-
d.
Acum eram în câmp deschis, dincolo de copaci,
rintând spre un gorgan funerar acoperit cu ă Dar
.....,rn_,,· când eram pe cale ă ţ de argint,
ă ă m-a izbit drept în ă   orbin-
ă pe moment. Pentru câteva clipe, silueta ă
s-a profilat pe fondul galben al unei ş rotunjite.
i, ă   numai întuneric ş ă
M-am oprit scurt, icnind ă aer, încercând ă
seama unde ă aflu. Aerul era acum mai cald ah-
lut ş ă   dincolo de ş aceea, lumini
eau pe ţ ş ă negre, de ă
· puteam ă ă ş o ă ţ ă cu ă scaune din
Spre groaza mea, mi-am dat seama ă ă aflam
•   ă gorganului funerar! O urmasem pe
., .. .,.titn"'r"' prin ş ă ă pe care o deschisese ... ş iat-a
• amn, stând în fata mea, cu o expresie de furie pe chip.
tras de câteva ori aer adânc în piept, ca ă ă
ş ă încetinesc ă ă inimii.
7l
- Cât de nechibzuit poti ă fii, ă mine ca ă vii!
a strigat ea.
-Mereu ş ş   în rime? am întrebat-o, în-
cercând s-o ă
Mi-a ş   iar ă n-a mai avut ocazia ă
dea replica, ă   în timp ce vorbeam, mi -am ş arun-
cat ţ de argint; am silit-o ă ă în genunchi, za-
lele carei se strângeau peste ă reducând-o la ă
Fusese o aruncare ă O legasem pe ă  
ă acum ă confruntam cu o ă ă Nu
mai vedeam nicio ş ă Ş   cum aveam ă mai ies
dingorgan?
Poate ă eram prins acolo, în captivitate, pentru tot-
deauna. Ş nu mai puteam ă ă trezesc ă ... Ce
gând îngrozitor!
Am cercetat cu ă interiorul ă   plimbân-
du-mi degetele peste locul prin care aveam impresia ă
intrasem. ă stânca nu avea nici cea mai ă ă
ă ă ă Arkwright era ă pe ă eu eram,
ă   închis ă Oare eu o legasem pe ă
toare, sau ea ă legase pe mine?
Am îngenuncheat aproape de ea, privind -o fix în
ochii care ă ă formeze riduri de amuzament pe la
72
DEsTINuL VRACIULUI
ţ Dincolo de lant îi vedeam buzele ă peste
ţ   pe ă a zâmbet, pe ă a ă ă
ă   ţ nevoia ă de a afla cum
ies de-acolo. Trebuia ă iau ţ de pe gura ă
astfel încât ă ă vorbi.
Dar nu voiam ă fac ş ceva, ă îmi amintisem
ă ce s-a întâmplat în continuare.
Acea parte din mine care ă ă ş ă -
" a care ă visez - se lupta cu disperare ă preia
ntrolul. Cumva, ş ă nu trebuie ă fac asta. Dar
u ă puteam împiedica. Eram prizonierul visului,
rtat ă urmez ş riscant curs al ţ ş ă
am ă strânsoarea ţ în dreptul gurii. Acum,
nevoit ă suport ţ
Având buzele eliberate de lant ă era capa-
1 ă ă descântece de magie ă   ceea ce a
început, ă ă întârziere. Vorbind în Graiul Vechi, a
ţ trei fraze rapide, fiecare încheindu -se cu câte
ă Pe ă   a deschis gura foarte larg un nor gros
fum negru a izbucnit din ea.
Am ş în picioare ş m-am dat înapoi, ă
ă   în timp ce ă nor continua ă
ă ţ ă era ă încetul cu încetul,
73
norul devenind tot mai dens ş luând o ă întune-
ă   ă
Puteam acum ă ă aripile cu pene negre, ghearele
întinse pliscul ascutit Norul se ă într-o ă
ă Gura ă ă a ă era un portal ă în-
tuneric! Ş ea ş invocase ţ   pe Morrigan!
ă nu era o ă de ă ş de proportiile
normale: era ă   ă ş ă în ceva
grotesc ş malefic. Pliscul, picioarele ş ghearele erau
lungi.te, întinse, venind spre mine, în timp ce capul ş
trupul ă la ţ ă   ă relativ ă
Pe ă ă   au început ă ă ş aripile, ajun-
gând ă se ă de-o parte ş de ă a mon-
struoasei ă ă ş ă umple tot spatiul existent ă
aerul, fâlfâind ă peste ţ ă   izbind
ă ţ ş rupând-o în ă Ghearele s-au repezit spre
mine. M-am ă în jos, ş ele au zgâriat peretele deasu-
pra capului meu, ă în stânca ă
Aveam ă mor acolo! ă ă   m-am simtit plin
de o ţ ă ă încrederea a luat locul fricii; mai
era mânie acolo.
Am ţ ă ă vreo ă ş ă ş cu o
ţ ă care m-a uluit ă ş pe mine. Am ă câtiva
74
DEsTINuL VRACIULUJ
ş înainte, ă de Morrigan, ă ă
  ă lama ă a toiagului meu ş ş
ea ş   de la stânga la dreapta. Lama a spintecat
ânc pieptul ă ă   ă o ă ş de sânge
· penajul ei negru.
S-a auzit un ă ă Trupul ţ a fost cu-
s de convulsii, s-a contractat, ş cu re-
. dune, ă când a ajuns ă fie nu mai mare decât
ul meu. Pe ă   a ă ... cu toate ă pene
gre mânjite de sânge continuau ă ă încet
re ă
Acum, puteam s-o ă din nou pe ă ă
cap, cu o expresie de ă uimire.
- Nu e posibil! striga. Cine ş tu de ţ ă faci una
-Numele meu e Tom Ward, i-am zis. Sunt ucenic
vraci meseria mea este ă lupt împotriva întuneri-
ui.
Mi-a ă cu un zâmbet hain.
-Ei bine, ti-ai dat cea din ă ă ă   ă N-ai
m ă mai scapi de-aici, ş foarte curând zeita se va în-
ce. Nu ti se va mai ă la fel de ş ş a doua ă
75
Am zâmbit la rândul meu mi-am coborât privirea
spre penele ş de sânge, ă pe jos. Apoi
am privit-o pe ă drept în ochi, ă tot posi-
bilul ă nu clipesc.
-Vom vedea. Data viitoare poate c-o ă tai
capul ...
Era un bluf, desigur. Eu doar ă ă ă ă
ă mai ă decât ă ţ de fapt. Trebuia
s-o conving pe ă ă ă ş gorganului.
-Nu cumva ă vizitezi ă ţ ă  
m-a prevenit ea Acolo, Morrigan e mult mai ă
Ş e ă ă Te va chinui mai presus de orice
putea imagina Orice-ai face, stai departe de Irlanda!
M-am trezit ă într-o sudoare rece, cu inima
ă ş ş ă ă ă se apropiau
zorii.
Mi-am amintit de întunecatele zile petrecute de noi
pe insula Mana, când ne luptam ă ă ă cu ţ ă
Apoi, de Vraci ş de ş care-I bântuiau. Din
fericire, ale lui ă ă ă se ă ă le ş
sem eu. Acum rareori ă mai bucuram de un somn
odihnitor, ă ă vise.
76
DFSTINuL VRAOULUI
Am derulat în minte ce s-a întâmplat mai departe în
'tate, atunci, în Comitat. ă un târg cu ă
... 1081-e.a. Ea urma ă ă ş ă ă ş   în schimb, eu
promisesem ă poate ă plece ă   atât timp cât
sea Comitatul ş se întorcea în Irlanda. Numai ă  
ediat cum am ajuns ă   nici n-am apucat bine s-o
berez din ţ meu de argint, ă Bill Arkwright
azvârlit ţ în spinarea ei, omorând-o pe loc. Ceva
· târziu, îi scosese inima le-o ă câinilor lui s-o
··•-nânce . .. asigurându-se astfel ă ea nu se va mai
tea întoarce din ţ
ş   nici ă ca una ş ă
ă fi aici, în Irlanda, ă ş ă Am
rcat ă ă conving de asta, ă tot ă ţ
gherit ş aveam o ă ţ ă ca ş
ceva s-ar fi desprins din ş meu, m-ar fi
Irit s-ar fi aflat acum în ă cu mine.
ă   din cel mai ă ţ al camerei,
•·•l\llrte aproape de ş ă   am auzit un zgomot slab. Oare ă
fost un sau un
Am ascultat cu ţ   dar nu s-a mai auzit nimic.
te ă ă ş ... ă   a ă Acum era
77
ca un zgomot de ş   ţ fiind de un alt sunet ...
unul care ă umplea de o ă ă
Era sfârâitul ş arzând.
Sunetul acela mi -a readus în minte amintirea
uneia dintre cele mai rele ţ ale mele de când
devenisem ucenicul Vraciului. De obicei, vestea apro-
pierea Diavolului, copitele lui despicate arzând scându-
rile podelelor.
Inima mi-a ă ă gât când am auzit ă
ă sunete de ă ă ori, într-o succesiune
ă Acum chiar ţ mirosul lemnului ars!
Dar tocmai când ă gândeam ă Diavolul ş va face
ţ ă mine dintr-o ă în alta, sfârâitul a înce-
tat, ş mirosul de ars s-a risipit. Ş a urmat ă Am
ş timp îndelungat ă când am ă ă
cobor din pat. în cele din ă   adunându-mi curajul,
m-am ridicat, întinzând lumânarea ca ă examinez
ş Ultima ă când îl ă pe Diavol ma-
nifestându-se astfel, ă urme adânci de ă în
podea. Aici nu erau decât semne slabe imprimate în
lemn. ă   ă ă ţ ă de ă   erau patru urme de
copite despicate, ducând de la ş ă spre pat.
78
0EsnNuL VRACIULUI
ă ă nu trezesc ă casa, m-am dus ă caut
magistrul meu ş pe Alice ş i-am adus în camera
Magistrul meu a ă din cap; în schimb, Alice
-a ă cu ă ş ă
- E prea ţ loc de ă   ă   a zis Vraciul.
volul, asta-i sigur. Dar credeam ă urciorul acela
trebuit ă ţ ă la ţ ă ...
ă voie ă mai ă o ă   Tom, mi-a cerut
întinzând mâna.
- Am ă peste urcior atunci când am înfruntat
ă ă   i-am ă magistrului meu în timp
întindeam micul vas lui Alice. Dari l-am ă   iar
- Dar acum nu -s chiar atât de ă   replicat ea,
din cap, cu o expresie ş ă
Cu mare ă   ş plimbat degetul de-a lungul ă
Când 1-a ridicat apoi, avea pe el o foarte ă
ş
-Nu se poate spune ă s-ar scurge ... dar, la drept
nu erau în el decât ă de sânge. Pu-
lui de a-1 ţ la ţ ă pe Diavol scade încetul cu
Timpul nostru se scurge ...
79
. Nu mai era nevoie ă ş ş ă fraza. Pe ă ă
ce puterile urciorului ă   Diavolul avea ă fie în
ă ă ă se apropie din ce în ce mai mult. ă la
ă   putea ă ă ş ş ă ă ă în întuneric ...
ş s-o ă ş pe Alice, ca ă pentru faptul
ă ă ajutase.
-Am crezut ă avem timp mai mult decât suficient
ca ă ne ă de Diavol, i-am zis magistrului meu.
Acum ă   devine urgent. Urciorul ar putea ă nu mai
ă putere dintr-o ă în alta.
M-am întors apoi spre Alice.
-Ce-ar fi ă mai încerci ă dai de Grimalkin?
-Fac tot posibilul, Tom. Sper numai ă nu i se fi în-
tâmplat nimic.
Vraciul n-a scos o ă   ă expresia de pe chipul
lui era ă Din punctul lui de vedere, totul era de
ă Prin faptul ă depindeam de urciorul cu sânge,
eram deja de ţ ă cu întunericul. ă n-o che-
mam pe Grimalkin, urciorul avea ă ş ă ă la
ă puterea, ş Diavolul urma ă ă ă mine ş
ă Alice ... chiar ş ă Vraci, ă ă ar în-
cerca ă stea în cale. în schimb, cerându-i ajutorul lui
Grimalkin, ne foloseam ă o ă de întuneric. Ş
80
DEsnNuL VRAauLtJI
se simte ţ ş compromis de întreaga ţ ...
totul era numai din vina mea.
Noaptea fusese rece ş ă de vânt ş o ă
albea ă în timp ce noi porneam spre
ă Kerry. Soarele ţ timpurii ă ă sc1i-
ă ă piscuri ă în ă ă
fata ă ă o ă   Alice ş în încercarea
lua ă cu Grimalkin. Se folosise de o ă  
cu toate eforturile ei, ă ă nu
-O ă mai încerc, Tom, mi-a zis ea. E tot ce pot ă
Dar mi-e ă Nu se poate ş cât timp mai avem
ca urciorul ă ş ă puterea
Vraciul doar ă din cap, privind fix ă   pe fe-
cum alergau câinii ş pe ă ă ă Nu
era nimic de spus. Nimic de ă ă Grimalkin
.... , ............ -!"'"'cât mai curând, totul avea ă se termine.
ş o eternitate de chinuri ne ş
într-o ă   un grup de ă ă ţ ţ   ş
în.tunici verde-smarald, ni s-a ă în chip
.... doi mergeau în fata ă   ş ţ patru, în
ă ziua ne-am continuat drumul în ţ
81
sud-vest, altitudinea crescând pe ă ă ce ţ din
fata ă se ă ţ spre cerul albastru-deschis, ă ă
pic de nor. Apoi, când soarele a început ă coboare spre
apus, am ă marea dedesubtul nostru ş un ă ş
ă ă la marginea estuarului unui fluviu.
-Acela e Kenmare, ş meu, ne-a informat
Shey. E un refugiu împotriva magilor. Aici nu ne-au ata-
cat ă ... cel ţ   nu ă Casa mea e
la marginea unei ă   spre vest.
Casa s-a dovedit de fapt a fi un elegant conac, ă
în forma liteiei E; cele trei aripi aveau fiecare câte trei
niveluri. ş erau zdravene, iar ferestrele de la parter
aveau obloane. în plus, mai era un zid înalt, care o
înconjura complet. Intrarea pe proprietate se ă
printr-o ă ă din fier forjat, ă exact cât ă
ă trecerea ă noastre. In mod sigur oferea
ă proteqie împotriva atacurilor. Mai erau paz-
nici ţ   care patrulau atât dincolo, cât dincoace
de zid.
Ospitalitatea gazdei noastre era de foarte ă cali-
tate am cinat bine jn acea ă
-Ce ă ţ de asta verde a ă a în-
trebat la un moment dat.
82
DFsnNuL VRAOUU.H
- E ca la noi ă i-am zis. îmi ş de Co-
în care locuim.
ţ i s-a destins într-un zâmbet larg. ă
ă ă în realitate îi ă chiar
. Crezusem în fiecare cuvânt rostit.
- E o ţ ă ă ă cu oameni mândri, dar buni la
a zis el. ă Lumea ă nu e ă prea
- E locul în care ă ă ş eroii ă ţ ai Irlandei,
ş ş de a ş
Vraciul a dat aprobator din cap, ă era mult prea
IOilbC<>S ca ă dea glas ă sale gânduri. La
urmei, eram ţ iar gazda ă fusese
ă foarte ă Prin "Lumea ă  
Shey probabil ă ţ întunericul. Nu
despre eroii irlandezi, ă era cu ţ ă
le\ra.Tclt ă unele ă malefice se ă din
... 1·npr1r ca ă ă pe lumea aceasta.
- Noi nu avem prea ţ eroi în Comitat, fie ei vii,
ţ a intervenit Alice cu un zâmbet viclean. Nu-i
decât pe vraci pe ă lor ucenici!
83
Vraciul s-a încruntat la Alice, ă eu n-am ă
decât ă zâmbesc. Ş ă n-o spusese cu ă
Apoi, magistrul meu s-a întors elin nou spre Farrell
Shey 1-a întrebat:
- ş amabil ă ne spui câte cevadespre eroii ş
irlan_dezi? Noi suntem ă de ă ş am vrea
ă ă mai multe despre ea.
- Dac-ar fi ă ă ofer o relatare ă despre
eroii Irlandei, a replicat Shey zâmbind, am sta zile în-
tregi la taclale, ş ă n -o ă ă povestesc decât foarte pe
scurt despre cel mai mare dintre ei. Numele lui este
Cuchulain, dar mai este cunoscut ş drept ă din
Calann. Acest al doilea nume i s-a dat deoarece, pe când
era ă   s-a luptat cu mâinile goale cu un imens fio-
ros câine de ă L-a omorât, izbindu-1 cu capul
de un stâlp din gard zburându-i creierii. Avea o putere
ă ş era priceput ·cu spada cu ţ   ă faima
i se datora mai ales furiei cu care se lupta: un soi de furie
ă ş ş întregul trup i se umflau; un ochi i se
înfunda în ă   iar ă îi ş holbat, de sub frun-
tea ă Unii spun ă   în ă ă   sângele îi erupea
elin fiecare por al corpului; ţ   ă nu era decât sângele
ş pe care-i ă ă Ş ă patria în
84
DEsTINuL VRAOULUI
gm1ero1ase rânduri, obpnând victorii ă ţ când ţ
cumplit de potrivnici. Dar a murit ă
-Cum ă ş s-a interesat Vraciul.
-A fost blestemat de ă a ă Shey.
sleit ă ş ţ stâng, astfel încât puterea i-a
la ă Dar chiar ş ş el a continuat ă
ş a luat ţ multora dintre ş ă
i-a sosit atunci când Morrigan, ţ omoruri-
s-a întors împotriva lui. Ea îl iubise, ă el îi res-
avansurile. Ca ă Morrigan ş folosit
împotriva lui. ă el a suferit o ă ă
iar ş i-au ă capul. Acum, ş ă
urne a ă ă când va veni vremea ă se în-
ş ă salveze din nou Irlanda.
Am mâncat apoi în ă pentru o vreme; Shey era
evid,ent întristat de amintirea ţ Lui Cuchu-
în timp ce Vraciul ă adâncit în propriile gân-
ln ce ă ş fusesem tulburat de ţ
    !ntâlnindu-i privirea lui Alice, am consta-
85
ă ă ceea ce spui despre ă "Lume
ă   a zis ă Vraciul, rupând ă Ş ă
ă voastre sunt capabile ă ă ş ma-
gice ca ă ă ă în ă gorgane funerare. Pot
ele ă intre ş în Lumea ă
-Pot ... ş adesea o ş fac, i-a ă Shey. Qe fapt,
un alt nume pentru Lumea ă este acela de Dea-
lurile scobite. Gorganele acestea sunt, de fapt, porti de
intrare spre acele domenii. Dar nici ă ă
nu stau acolo mult timp. Este un teritoriu primejdios,
ă în interiorul lui ă locuri pentru refugiu. Li se
spune sidhe ş cu toate ă în ochii oamenilor ş ţ
ele ă ca bisericile, în realitate sunt forturi capabile ă
reziste ă ş asediului unui zeu. ă o sidhe este un
ă pentru eroi: numai cei ş pot ă
ă ă O ţ ă ă ar fi ă într-o ă -
i s-ar distruge atât trupul, cât ş sufletul.
Cuvintele lui mi-au readus în memorie o imagine din
repetatul meu ş Când fugeam de Morrigan,
mi-am ă refugiu în ceea ce ă ă fie o ă
Oare ă fi fost de fapt o sidhe? Visele mele începeau ă
capete un oarecare soi de ţ Oare ă ţ d.Î!l ele,
86
DFsnNuL VRAOUUD
ş ţ care mi-ar putea ajuta pe viitor?
întrebat.
-Vezi dumneata, asta-i ceea ce ă   în ţ ă  
a continuat Shey. ă ă putere de
ei ă ca într -o zi ă ţ ă ă peste
ă ... aceasta ţ anumite lucruri
i-ar putea înzestra aici cu puteri imense.
-Ce fel de lucruri? s-a interesat Vraciul. Descân-
Puteri ale magiei negre?
-Posibil, a zis Shey. Dar arme de mare eficaci-
ş de ş ş zeii. Unii cred ă un ciocan ă
Hefaistos, zeul fierar, ar fi ascuns acolo. ă az-
el ş ă ă ţ ş se întoarce
în mâna ă Doolan, ă   ar fi
ă ă mâna pe ş ceva!
Vraciul i-a ţ ·gazdei noastre pentru infor-
ş subiectul ţ s-a schimbat, trecân-
la ă ş la ş ă pentru viitoarea
de cartofi. ă doi ani de ă ă o re-
ă i-ar fi adus pe multi oameni în pragul înfo-
Incepeam ă ă simt vinovat. Noi ă
pe timpul noastre în Irlanda, în timp ce, pe
erau oameni ţ
87
Eram cu ţ ţ de pe, urma ă ă   ş ă
ne-am dus devreme la culcare. Alice era în camera
ă ă   suficient de aproape încât ă fie ă de
urciorul cu sânge, iar Vraciul, ceva mai încolo, de-alun-
gul coridorului. Tocmai ă ă ă ă dezbrac
ă ă sui în pat când am auzit o voce ă
Am deschis ş ş am privit cu ţ Nu era nimeni
pe coridor. Am trecut dincolo de prag, am auzit din nou
vocea mi-am dat seama ă venea din camera lui Alice.
Cu cine vorbea? M-am rezemat de ş ei am stat ă
ascult. Era. ă ă doar poate, vocea lui Alice, ă numai
ş numai a ei. ă ă fi rostit o ţ mai degraba
decât ă fi vorbit cu altcineva.
Am deschis ş ş ş m-am ş ă  
închizând-o cu ă ă mine, astfel încât ă nu fac
nici cel mai mic zgomot. Alice era ş ă în ţ oglin·
zii mesei pentru ă   privind ă în ea.
ă ea era o lumânare.
ă   s-a oprit din intonat am ă ă mi·
ă ceva din buze, ă ă ă ă vreun sunet, spr
ă Unele ă scriau pe oglinzi, ă cele mai
88
DEsnNuLVRAcim.UI
--..cu1uu::: se foloseau de cititul pe buze. Alice sigur în-
ă ş ă intre în ă ă cu Grimalkin.
Mi-a ă inima, ă   în locul reflexiei lui Alice,
ă în ă contururile unui cap de femeie. Din
mea de ă ş ă   nu puteam ă disting
...... ă pentru o ă am ţ ă ţ ă
...... ,o;;u:; în vine. Cu toate acestea, ă ce m-am mai
de ă   fiorii reci mi-au trecut foarte
ă de-acum îi ş chipul lui
Alice stabilise în ş ă Eram în culmea
plin de ţ ă Poate ă ă ă
ă ă crurând în Irlanda ă ne ajute ă ă
Diavol, astfel încât ă putem în ş ţ ă
bizuim pe urciorul cu sânge, care ş ş ă ca
• r..na•rn ă ă ş din transa ei ş ă ă acolo,
posibil ă sufere un ş cumplit, ş ă am plecat,
ă ă zgomot ş în urma mea. Cum am ajuns
mea ă   m-am ş pe scaun am în-
s-o ş Eram sigur ă ea avea ă ă curând
ă tot ce era legat de ţ ei cu
89
ă lucru pe care mi-1 mai amintesc este ă
m-am trezit cu un zvâcnet, ă în capul oase-
lor. Adormisem. Era miezul ţ   ş lumânarea mea se
mistuise ă jos. M-am mirat ă aflu ă Alice nu-mi
ă vreo ă   ci poate ă adormise ea între timp.
ă ă de ă zile ş eram amândoi epuiza ş
ă m-am ă ş m-am urcat în pat.
·M-a trezit o ş ă ă în ş ă M -am ridicat în
capul oaselor. Soarele ţ se ă prin perdele.
ş s-a deschis ţ ş am ă pe Alice, care ă
în prag, zâmbindu-mi.
-Tot în pat, ă mi-a zis. Am întârziat deja
la micul dejun. Îi aud vorbind. Nu ţ mirosul de
ţ ă
-Ne vedem jos! am replicat, întorcându-i zâmbetul.
Abia ă ce a plecat Alice ş am început ă ă îm-
brac mi-am dat seama ă ea nu-mi pomenise nimic des-
pre faptul ă ă de ă cu Grimalkin în ă
M -am încruntat. Sigur era ceva foarte important, ca ă
fie ă pe mai târziu, mi-am zis.
Pentru o ă   m-am gândit la posibilitatea ca eu
doar ă fi visat totul, ă magistrul meu pusese mereu
90
DEsTINuL VRAOOLID
pe ţ de a discerne ţ dintre tre-
somn. Starea ă putea uneori ă repre-
o ă pentru vraci; acelea erau momentele în
ă ş ţ slujitori ai întunericului încercau
ţ pentru atingerea propriilor scopuri.
ţ ă ă ă ş care cum este. Ş ş
u fusese un vis.
Am coborât la micul dejun ş foarte curând înfule-
câmap de porc ţ ă în timp ce magistrul meu
gazdei alte ş alte ă despre ş
ţ
u nu ascultam decât în parte ce se spunea Voiam ă
cât mai curând posibil singur cu Alice, ca s-o pot
despre ce se petrecuse ă Oare Grimalk.in
llilllrlliJ::;t:, în ş pe drumul spre noi? Va ş ă
la noi fuainte ca ţ ă de urciorul cu
ă ă De ce nu ţ Alice nimic
ţ ei nici ţ ă de Vraci? Ceva ciudat
ă   se petrecea aici.
-Am nevoie de ţ aer ... ies la o plimbare, am
1\Untatt, ă de la ă Oricum, ş câinilor
prinde bine un pic de antrenament
-Vin cu tine, mi-a zis zâmbindAlice.
91
Desigur, era ş ceea ce ă ş putea per-
mite ă se lase ă ţ ă de urciorul cu sânge.
-Ar fi de preferat ă nu ă ţ prea departe
de ă   ne-a ă Shey. Kenmare o fi el un refugiu,
dar chiar ă am paznici care ă împreju-
rimile ş   regiunea nu e în totalitate ă
ş ş   aproape sigur, sunt cu ochii pe noi.
ş   ă Fii cu ă de ă   a ă
Vraciul. Suntem într-o ă ă ă ă ş avem de-a
face cu necunoscutul.
Manifestându-mi acordul printr-o înclinare a capu-
lui, am ş din sufragerie ă cu Alice. Ne-am
dus ă la ş   ă ă pe ă   Sânge Os, ş
la scurt timp ă aceea ş pe ă   coborând în
pas vioi panta care ne ă de ă Era din nou o
ă ţ ă ă   cât de ă puteam
spera pentru o zi de ş al iernii, ş câinii goneau
entuziasmati în ţ ă   ă tot felul de
mirosuri ă zgomotos.
ă în ţ ă ceva nelalocul lui, am
ă într-o ă în care solul era ă alb de chi-
ă ajungând acolo, am trecut pe sub crengile dezgo-
lite ale unui sicomor am intrat direct în subiect.
92
DFsriNuL VRACIULUI
-Te-am auzit spunând o ţ la ă
ă   Alice. Am intrat în camera ta te-am ă dis-
tând cu Grimalkin. Ce spus? E în drum spre noi?
ă ă nu mi-ai povestit ă acum despre asta ...
ă ă ca vocea ă nu-mi exprime iritarea.
Alice mi s-a ă ă pentru o ă ş
ş
ă ă   Tom, mi-a zis. Aveam ă ţ spun, dar
-am gândit ă mai bine ă ş o vreme. Nu-s ş
bune.
- Ce? ă ea nu poate ă ă la noi?
- Ba vine, nici ă   dar ar putea ă ă niscaiva
timp ă ş ş ţ inamicului au ă razii
prin întregul Pendle, încercând ă ţ de toate ela-
urile ă La început, le-a mers ă cum au
vrut: au ars câteva case ş au omorât câteva ă
Dar, cum s-a ă întunericul, elanurile au chemat o
ţ ă ă ş   ă ce i-au speriat bine pe oameni, i-au
atras în Valea ă   unde ş ă ţ
ş în noaptea aia, ă au avut un ă ţ pe
cinste. Cu toate ă asta n-a avut darul de a satisface
i clanul Malkin, ă pe· Grimalkin au trimis-o
ă comandant, care se refugiase în castelul Caster.
93
}OOEPH DEl..ANEY
Grimalkin a escaladat zidurile la miezul ţ ş 1-a asa-
sinat în patul lui I-a luat falangele degetelor mari ş a
scris, cu sângele lui, un blestem pe ţ dormitorului.
M-am cutremurat auzind toate acestea. ă
ă era ţ ă ş ş ă fie ş ă atunci când
o impnnea ţ Nimeni ş dorea ă stea în calea
mâniei.
ă asta, s-a pus un pret pe capul lui Grimal -
kin, ş toti ţ inamici aflati la nord de Priestown o
ă   a continuat Alice. Ea ă ă ă în ţ
ş de acolo ă ia o ă astfel încât ă ă veni în Ir-
landa.
-Dar eu tot nu-mi dau seama de ce nu mi-ai spus
asta ă acum.
ă ă   Tom, dar eu chiar am crezut ă e mai
bine ă ţ ascund ş proaste pentru o vreme.
- Dar asta nu e o veste chiar atât de ă   Alice.
Grimalkin a ă ş   chiar ă mai întârzie, tot e pe
drum.
Alice ş ă privirea în jos, uitându-se la boturile
ascutJ_te ale pantofilor.
-Nu enumai atât, Tom ... nu pot ă mai ascnnd
asta mult timp, nu-i ş Ş   Grimalkin e ă
94
Dl!snNuL VRAOULUI
ntru tine. Ea vrea ă ă pe DiavoL chiar
a, ă e de ă ă nu poate s-o ă decât cu aju-
ă Ea crede in ce a spus mama ta .. . ă vei ă tu
mod prin care ă dai lovitura de ţ Acum ă
ghicitoare a avertizat-o ă ş în primejdie ... ă ş ă
ori de mâna unei ă moarte ...
-Ce ... vrei ă spui ... ?
-Da ... ă ă despre care ai pomenit ...
pe care a omorât -o ş Arkwright. Grimalk:in
une ă s-a întors din ţ ş ă te ă pe tine.
Imagini din ş meu mi-au ă ă ţ
minte. ă fi însemnat ele un avertisment? Poate toc-
. de aceea aveam ş vis, iar ş iar. Dar cum era
ibil ca ă aceea ă fie pe urmele mele? m-am
trebat
-Nu e cu ţ ă Alice. Ea n-are cum ă se
toarca. Bill Arkwright i-a scos inima ş le-a dat-o
.., •• ·,ni· or s-o ă  
- ş sigur? Grimalkin ă ă ă are drep-
te, mi-a zis Alice.
-Am fost acolo când a ă Alice. L-am ă
i-a aruncat-o lui ă ş ă ţ ş ei.
95
}OSEPH DELANEY
ă spânzurai o ă   ea putea ă se ă
din ţ   ă existau ă ă ţ prin care te pu-
teai asigura ă nu mai revine. Una era s-o arzi; ă
era ă ţ inima ă ă Acesta era moti-
vul pentru care Bill Arkwright le scotea mereu inimile
ă de ă ş le ă câinilor ă le ă
La fel procedase ş cu ă ă era o ă
ă ş ă de-a vracilor; totdeauna ş Iar
ă aceea era ă   cu ţ ă de a se mai
întoarce.
ţ ş ă ţ spus despre visul meu,
Alice ... visul despre Morrigan? am întrebat-o.
Alice mi-a ă printr-un semn de ţ
-Ei bine, în fiecare noapte am ş ş O
ă mare ş ă ă ă mine. Sunt într-o
ă ş alerg ă o ă E singura mea ă de
a-mi ă refugiu trebuie ă ajung ă înainte de
miezul ţ ... altfel îmi ă ş Dar ă
cioara ş ă ă ţ ş Acum ă aproape de
mine, cu trup de femeie, dar cu cap de ă ...
-Nu e nici ă de ă ... e Morrigan, asta-i
sigur, a ţ Alice.
96
DEsriNuL VRAOULUI
Ş pe ă capul ciorii se ă   încetul cu în-
  într-unul omenesc. Ş ţ aia e una pe care am
· ă E a ă pe care a omorât-o Bill
'ght. Dar de ce ş lua Morrigan ţ unei ă
emoarte?
- Poate ş ş ă pentru ţ ă tu
fi Bill Arkwright, ş dat cu ă Alice. Faptul ă se
ş de ţ slujitoarei ei moarte e un mod de a te
preveni în ă ă cu ce-o ă se-ntâmple. Nu-mi face
ă ă ţ spun asta, Tom, dar se poate ă fie ceva mai
mult decât un ş ca toate ş
Am ţ ă ă ă spun nimic. Oricât era de în-
ş ă   ă plauzibil. Putea ă fie un avertisment
direct din partea lui Morrigan, una dintre cele mai ă
ă ş mai însetate de sânge dintre Vechile
ă ţ
ţ ă mi se accentua. Nu doar
ă aveam de înfruntat data tot mai ă a ritualu-
rilor magilor-tapi: acum, ş o amenintare din partea lui
Morrigan ă ă Era o ş ă ş ă Gri-
malkin ni se va ă curând ... chiar ă asta ar fi
atras o ă provocare: tentativa de a-l lega pe Diavol.
Foarte curând, era posibil ă avem de înfruntat conco-
mitent trei puternice ă ţ ale întunericului.
Mi-am vârât mâna în buzunar am scos de acolo
urciorul cu sânge, ridicându-lla ă ş examinându -1
cu ţ Nu cumva ă ă era acum ţ mai
mare? Mi se ă clar ă ş ar fi. Il-am întins lui Alice.
-Nu cumva ă s-a ă ă ţ am între-
bat-o agitat.
Alice a studiat îndelung urciorul, sucindu -1 iar iar
în mâini. în cele mi 1-a dat înapoi.
- E posibil ă se fi lungit un pic ă ă   a admis
ea, ă acum nu se mai scurge sânge deloc. Nu-ti face
griji, Tom. Când va sosi Grimalkin, îl vom putea lega pe
Diavol nu vom mai avea nevoie de urciorul
Ne-am întors încet spre ă   câinii urmându-ne în-
deaproape. între timp, vântul mânase norii dinspre vest,
astfel încât ei acopereau acum soarele. Din câte se ă  
perioada de vreme ă ş ă se ş ţ
miros de ploaie.
98
ând ne-am întors ă la Farrell Shey, l-am ă
pe Vraci patrulând încolo în fata portii.
Pe chip avea o expresie ă
-Unde-ati umblat? ne-a luat el la rost. ă ş
tam înapoi de-acum o ă   N-ap fost preveniti ă nu ă
ă prea mult de ă Am crezut ă vi s-a
întâmplat ceva.
-Dar n-am fost foarte departe, am protestat eu.
Doar am stat de ă atât. Alice a luat ă cu Gri-
malkin. în ş ea a pornit încoace. S-ar putea ă ia
ceva timp, dar sigur vine. Prin urmare, sunt ş bune,
nu?
99
Normal ă nu i-am spus Vraciului totul. Ş ş îi
venea destul de greu ă colaboreze cu ă asa-
ă ş ă ă ă ă ă despre ceea ce-i
ă ea comandantului inamic.
- Mda, ă   sigur ă sunt, a ă   ă
acum un pic mai vesel. Dar, cât timp ai fost tu plecat,
s-au luat ă La drept vorbind, ă s-au luat
la micul dejun, dar tu ă ă ai alte ă în
minte. Peste vreo doi ani, ţ vei fi terminat ucenicia ş
vei fi tu ţ vraci. E vremea ă ş ş ă te com-
ţ ca un vraci. AI trebui ă te concentrezi, nu ă ţ
umble mintea la zâne.
- Imi cer scuze, am zis, ă capul în jos. îmi
ă seama ă era ă de mine. Ş   ain între-
bat, ce ă
ă ş i-au atacat pe magi imediat
înainte de ritualul mi -a explicat magistrul meu;
de obicei, când plecau din fort, în ă ă pre Killor-
glin. De data aceasta ă   va fi altfel. Farrell Shey crede
ă va mai dura aproximativ o ă ă ă ă ca majo-
ritatea magilor ă plece spre ş   ă ei ş trimit
totdeauna ţ oameni înainte, ca ă le asigure caza-
rea ă ă turnul pentru platforma pe care o
100
DEsnNuL VRAOULUI
folosesc în cadrul ritualului. El o ă ş ă ţ
oameni în Killorglin, ca ă ia prin surprindere pe cei
din ă   iar noi vom merge cu ei. Ş   trebuie ă
ă ă ă unul dintre magii-tapi, pe care
ă ă Ar fi posibil astfel ă ă unele dintre
secretele ceremoniei. .. poate chiar cum s-o oprim sau
s-o ă Desigur, partea cea mai grea va fi ă
ajungem la Killorglin ă ă ca spionii magilor ă pre-
ă în ă ă cu prezenta ă ş ă Shey ş
ă o ţ de oameni ţ   ş vor pe-
trece ziua ă zonele rurale ă ş eli-
berându-le de primejdii.
-Dar, cu ă activitatea asta, magii n-ar putea ă
ă faptul ă li se ă ş ceva? am întrebat eu.
- Mda, ă   ar putea .. . ă nu vor ş exact ce
anume. Ş este cu mult mai bine decât ă le permitem
spionilor lor ă dea raportul la Staigue despre plecarea
ă din ă ş despre ţ în care pornim.
Oamenii Aliantei Funciare s-au întors pe înserat, de-
clarând ă întreaga regiune e ă ş ă   ă
acolo câinii ş sacii, eu, Vraciul ş Alice am pornit spre
101
}OSEPH DHLANEY
Killorglin la ă întunericului, în compania a vreo
ă de ă ş   sub comandalui Shey.
Am ă ă pe jos, prin ţ   urmând un arc larg
ş urcând spre nord-est, în timp ce o ţ ă grea rece
transforma încetul cu încetul ă potecii în noroi.
Aproape de venirea zorilor, am ocolit malurile unui lac
întins, ă care am ajuns în ă ş Killarney. Ne-am
ă într-un hambar de ia marginea lui ş am dor-
mit ă ziua, ş seara am pornit din nou. _
între timp, ploaia se oprise, ş ă mersul a devenit
mai lesnicios. în scurt timp, am ajuns ă ă cursul
râului Laune, ă în ţ ă   ş am ajuns ă I<illor-
glin cu mult înaintea zorilor. Poposind pe un câmp în-
tins noroios de la marginea ş   ne-am întâhrit cu
ţ ţ   care ă în ş Târgului lui Puck.
ă mâinile la foc, l-am întrebat pe Farrell
Shey cum de se adunase deja lumea într-un ă atât
de mare.
- ă ă ă ă atât de ă lume aici
1
atât de
devreme, a zis Vraciul. ă la târg mai sunt câteva zile.
în lumina ş a zorilor, vedeam câmpul forfo-
tind de activitate. Unii ş ă tarabe ş vindeau
mâncare: ş de ţ   ă ş cartofi. Erau multe
102
0Esn:NuL VRACIULUI
animale: caii erau ş ă alerge în galop de-a lungul ş
de-a latul câmpului, supunându-i la destule riscuri pe
ş
- Oamenii ă ş nu par deloc ţ   am re-
marcat eu.
-Totdeauna sunt câte unii care ă   indife-
rent cât de rea ar fi ţ   mi-a ă Shey.
ă   sunt pe-aici ş foarte multe guri ă
ţ sunt prea ă ţ ca ă mai ă pe jos ă la Kil-
lorglin. ·cu toate astea, târgui e tot mai mare de la un an
la altul. ă e ă   ă e ă   nu e nicio ţ ă chiar
oi pe vreme rea, sunt ş aici cu sutele. Vin de la ţ
kilometri ţ ă Destui sunt negustori ş aduc
animalele ca ă le ă sau ă le dea la schimb, dar mai
sunt ş cârpa ci sau ghicitori de noroc, ca ş ţ -în
special ş ş devine repede prea ă ă
pentru atâta lume. Câmpul de-aici nu e decât unul din-
tre multele care se umplu ă la refuz.
- Dar magii? s-a interesat Vraciul
-Ei ş ă majoritatea locurilor de cazare din
ş ... în mod special pe cele cu vedere la ţ triun-
ă din centru, acolo unde se ţ ă platforma. Pe
103
}OSEPH Dm.ANHY
durata festivalului principal, Killorglin le ţ efec-
tiv. Numai ă de data asta, le facem noi o ă  
Am ă în ş ţ târziu, înghesuin-
du-ne pe ă înguste spre centru, unde era ţ
Tarabele erau ă ă pe pavajul din ă ă
din centrul ş Killorglin. Cele mai multe ş mici
au câte o ţ ă de ă ă ă sau ă ă cea
de-aici era, ă ă se înclina spre o
ă ţ ă care cobora, într-o ă ă spre un râu
ă traversat de un pod.
Shey se ş cu o manta ă din ă ca
ă ş ă straiele scumpe, ş ă nimeni nu ne-a
acordat cine ş ce ţ Ne-am amestecat cu gloata
ă când ne-am închiriat o ă în ceea ce ă ă
fie cel mai ă ă ş mai ă ă ă dintre numeroa-
sele hanuri cu vedere la aglomerata ţ ă Am ajuns re-
pede ă apreciem faptul ă fusese o alegere ă
deoarece, spre deosebire de majoritatea celorlalte ha-
nuri, avea accesul printr-o ă ă cu marginea
ă a triunghiului din ă ă ş ă puteam
ă ă ş ă ş ă ă ă fim ţ de cineva din-
tre cei ţ în ţ ă
104
DilsnNuL VRAOULUI
- E ultimul han pe care 1-ar putea alege magii, ne-a
explicat Shey, ş ă alb spre spate. Ei ţ
la confortul lor ş mai vor ş ă ş protejeze statutul-
pentru ei, numai ce e mai bun mai bun. ă e ă ş
ia cineva camere aici, atunci numai servitorii lor ar putea
ă fie.
Ne-am întors pe câmp, unde oamenii lui Shey
ă ceva la foc. Oricum, înainte de apusul soarelui
ne-a ajuns vestea ă un mic grup de magi a ă ă
ă din ţ de la nord de ţ Staigue  
mergând noaptea, se ă direct spre Killorglin.
Aveau ă ă înainte de ivirea zorilor. Ceea ce în-
semna ă noi ă exact la timp.
Luându-ne ceva provizii pentru veghea ă  
ne-am întors în camera cu vedere spre piata, unde pu-
team ă ş ă sosirea inamicilor ş Am tras
draperiile peste ferestre, ă numai o ă des-
ă ă în centru. Cerul era senin, ă ă pic de nor, ş
luna, care fusese ă cu trei zile în ă   arunca o
ă argintie peste ă acum pustii
Cam cu ă ore înainte de zori am auzit tropa-trop
de copite. Doi ă ă ş ă aparitia în câmpul
105
JosBPH Dm..ANEY
nostru vizuaL ţ de patru ă ţ care ă boc-
cele voluminoase pe umeri.
- Magii sunt cei care au sosit ă   ne-a explicat
Shey. ţ sunt muncitorii care vor construi plat-
forma.
Amândoi caii erau de ă   ă negri ţ
pentru gonit, iar ă ă lor erau ţ cu ă mari
ş curbate, ale ă lame se ă ţ spre vârf- ş
rrritele ş ă   magii s-au îndreptat spre
vârful triunghiului pietruit. Erau ă ţ ţ   cu sta,turi
vânjoase, sprâncene negre stufoase ş ă scurte ş
ţ   din cele ă li se spune ă ă de tap, ă
ă cu smocurile din ă ţ
Le-au ă ţ spre pavaj   ă ă ă mai ă
ă vreo ă   cei patru dulgheri au început ă ridice
înalta ţ din lemn care avea ă ă ă plat-
forma. Boccelele lor ţ unelte ş ă ţ de lemn
care ă ă fi fost special ş ş Doi dintre
ă ţ au plecat ă ţ timp, întorcându-se În
câteva minute cu ă grinzi mari din lemn. Acestea
probabil ă ă ţ pe plan local, În con-
formitate cu ă ţ lor. Abia le-au ş jos, ă au
ş plecat din nou, întorcându-se apoi cu alte lemne.
106
DEsrlNtn. VRACIULUI
Curând, zgomotul ciocanelor a început ă tulbure
ş noptii. ş piedestalul prindea contur încetul cu
încetuL
Muncitorii au lucrat ă ziua, iar magii au stat pe
jos sau au dat târcoale piedestalului care ş ă
cu ochii, ă ţ ţ
Locuitorii din Killorglin s-au departe de ţ ă  
ş în ziua aceea nu s-a mai instalat nici ă o ă
acolo.
-Le e ă de magi? m-am interesat eu. De-aia nu
se ţ ă azi?
-Le e ă   sigur ă da, mi-a ă Shey. Cât
timp se ş platforma, ei ş ă stea cât
mai departe de ţ ă Dar, de ă ce ţ va fi la locul
lui, se vor întoarce ş ei, ş ţ va fi mai ă ca
oricând ... ş   în cea mai mare parte, cu ş pen-
tru ă de bere sticle de vin. ţ se ă - poate
ş ca ă nu mai ia în ă ororile pe care le aduc magii
în ş Pentru ţ   este unul dintre cele ă eveni-
mente importante ale anului totul este dus la extrem.
- Când ai de gând ă încerci ă ţ pe unul din-
tre magi? l-a întrebat Vraciul.
107
-La ă serii, i-a ă Shey. Atunci o ă
ş ă foc platformei. ă ă ă ă o ă ă
alta, dar asta ă ă ş ă alte materiale din
Staigue. Ş ş cel ţ îi mai întârziem cât de cât.
ş vor folosi magia ă ca ă se apere? a mai
vrut ă ş magistrul meu.
- E posibil ă încerce, a admis Shey, ă ... Ne-a
adfesat tuturor o privire ă ă Am încredere în for-
tele noastre conjugate. Sunt ă în ş ă
- Ei bine, eu am lantul meu de argint, a zis Vraciul.
Ş ă îl are pe-allui. Astea îl vor lega mai sigur decât
oricare funie.
Lanturile de argint aveau efect împotriva ă
lor ş a ă ţ magilor. ă foarte simplu: aveam
superioritate ă ţ ă de cei doar doi magi ş
muncitorii lor mai aveam de partea ă ş elemen-
ă Ş ş am ă cu coada ochiului expre-
sia lui Alice. ă ă
-Care-i problema, Alice? am întrebat-o.
-Nu legarea magului ă ş ş mi-a ă
puns. O ce-o ă fie ă când ţ o ă afle ce s-a
petrecut. O ă ă peste noi... ş o ă ă  
108
DEsTINuL VRAOULUI
-Toate acestea au fost gândite în ă ţ ş
puse la cale cu ă   fato, i-a spus Vraciul. Caii ţ
ş ţ prizonieri vor fi ş spre sud-est, ţ din
care am venit noi. în schimb, noi patru, cu prizonierul
nostru atât de special, vom porni în ă ţ - în
josul coastei. E un castel acolo - Ballycarbery, ă
unui alt ş e o ă ţ ă ă   în care vom
putea ă ă ţ pe mag.
Soarele a început ă ă ş   când lum.ina s-a mai
ţ   a venit vremea ă trecem noi la ţ
Jos, ţ era aproape ă un piedestal
înalt ş ă din lemn, în echilibru deasupra pietrelor
pavajului, la aproape zece metri ă ţ   domina acum
suprafata ţ Era o realizare ă pentru o
ă de numai o zi. ă   ţ   ş strângeau
ustensilele în timp ce magii ş ă ă   cu bra-
ţ ş ş caii ţ de un par din ţ cel
mai ă Oamenii ş ne ă ă ei ş
ă camere în cel mai mare dintre hanuri, unul cu
ţ spre noi, ş foarte curând aveau ă se ă
acolo pentru noapte.
109
Ne-am ă ă punctul de observape, am coborât în
ă ş ne-am îndreptat spre marginea ţ des-
tinate pietei, având ă ă ne menpnem în ă
Cu Vraciul ş Shey în ă   am început ă îna-
ă lent ş ş   ş ă oamenii ş înarmap se
apropiau din spate, ă inamicilor orice ş ă de
ă
ă   cei doi cai priponiti au început ă se cabreze
ş ă necheze agitap. Probabil ă ne ă mirosul ş  
alarmap instantaneu, cei doi magi scos ş ş
au luat o pozitie de ă   spate în spate. Shey ma-
gistrul meu au ş atunci la ă ş s-au repezit spre
ş ş   urmap îndeaproape de mine ş de
Alice. Auzeam ă poruncitoare zgomotele altor
ş alergând prin întuneric, pe ă ă ce trupele noas-
tre convergeau spre pnta lor.
Magul aflat cel mai aproape de noi ridicat arma,
ă Vraciul ş aruncat ţ din ă Cu un pocnet
ă ă   acesta s-a ă   descriind o ă ă
A fost o aruncare ă   ă   ţ ă peste
capul peste umerii magului, imobilizându-i ţ pe
ă corp ă ă scape ş pe pietrele pava-
jului. Atât de ă a fost aruncarea, încât o parte
llO
DEsTINuL VRACIULUI
a ţ i s-a strâns peste ochi ş ă   ş ă magul
nu mai putea acum nici ă ă   nici ă ă Le- -
garea gurii este ceva foarte important atunci când ai
de-a face cu cineva dotat cu puteri ă ş ş capabil
ă ă descântece de magie ă Ş magii se fo-
losesc de descântece, ş ă magistrul meu ş asu-
mase nici cel mai mic risc.
ă mag s-a ă spre Shey ş s-a auzit un
ş metalic în clipa în care armele li s-au ciocnit cu
putere. Apoi, magul a scos un ă   a ă ş din
ă ş s-a ă ş greoi cu ţ în jos; a ă acolo,
iar sângele a început ă formeze o ă ă în jurul lui.
Cei patru muncitori s-au ă ă ă în genunchi, cu
bratele ridicate deasupra capului, implorându-ne ă le
ţ ă ţ Oamenii lui Shey strângeau acum cercul
în jurul nostru n-am avut nevoie decât de ţ mi-
nute ă ă ă pe dulgheri cu funii ş ă ducem
de-acolo, cu tot cu cei doi cai.
ş ă în timp ce oamenii ş se ă ă
plece spre sud-est, cu ţ Killarney, Vraciul, Shey,
Alice ş cu mine ne-am luat prizonierul am pornit spre
castelul Ballycarbery, de ă ş Cahersiveen.
m
De ă ce ne-am ă pe drum, ş ţ din Killor-
glin, am privit înapoi ş am ă fum negru ă
ş deasupra ş Oamenii lui Shey in-
ă platforma de lemn; ă muncitorilor
ă zadarnice. Planul nostru decursese bine, ă
nu ă puteam împiedica ă fac griji cu privire la fap-
tul ă focul va ţ ca un far, ă ş
spre ş   într-un atac în ţ ă
lU
 
Oy6:s'.C
UN INSTRUMENT
DE Ă
D allycarbery s-a dovedit a fi o ă ţ ă ă ă
D cu ţ groase din ă ş o ă ă
ă spre vest. Cu toate acestea, castelul nu avea ş
ş ţ de ă ţ cu ă ş pod basculant, ceea ce,
conform propriei mele ţ privitoare la astfel de
ţ reprezenta o ă ă însemna ă
inamicul putea ă se apropie tocmai ă la bastioane.
Ş trebuie ă spun ă ă ţ cunoscuse ş zile mai
bune. Acum avea ţ ţ cu ă Un ataca-
tor ă se putea folosi de ea ca ă se ţ
113
ă legat cu ţ de argint al Vraciului, magul a
fost dus jos, în carcera ă   ca ă ş ş inte-
rogatoriul de a doua zi dimineata. ă ni s-au repar-
tizat paturi confortabile în castel ş n -am mai pierdut
timpul, ci ne-am întins, ă ne punem la punct cu som-
nul. înainte de a ţ   mi-am mai verificat urciorul cu
sânge nu m -am putut împiedica ă meditez ă   în tre-
cut, ţ ă fusese adesea extrem de ă în
astfel de ţ   ă prin ţ întune-
coase, umede, ş moartea, în timp ce
ş ş se aflau în ţ celui puternic.
Am visat din nou- ş ş în care eram
ă de Morrigan, sub ă ţ ş unei ciori. ă am
avut impresia ă visul a fost ceva mai ţ ş ă
decât rândul trecut. ţ ă se apropia acum trep-
tat, ă eu alergam mai repede, ajungând din ce în ce
mai aproape de ă de refugiu.
M-am trezit brusc, inundat de o sudoare rece, cu
inima bubuindu-mi în piept, ă m-am ţ ţ oarecum
încurajat. Oare ă ţ   deveneam un pic mai puternic
de fiecare ă când treceam prin acest ş
114
DESTINUL VRAOULUI
Dar în momentul acela s-a petrecut ceva mult mai
ă ă decât oricare teroare ă
Am auzit acel buf, buf, buf surd al ş apropi-
indu-se de patul meu, ţ de sfârâitullemnului ars.
Am încercat ă deschid ochii, ă pleoapele îmi erau
prea grele; ă îmi ş în icnete hârâite, iar
ă ă inimii mi le ţ dureroase în piept. Aveam
impresia ă ă patul meu se ă ş ceva imens, ceva
care se întinde spre mine. Apoi, am simtit pe ţ ă o ă
fiare fierbinte, am mirosit duhoarea ă Ş o voce
mult prea bine ă mi-a vorbit ă urechea
ă Era vocea Diavolului.
-Acum aproape ă ş al meu, Tom. Aproape ă
pot ă te ating. Doar ţ timp ă mai ă   ş pute-
rea urciorului va pieri! Ş atunci, vei fi al meu!
Am deschis ochii, ş ă ă ă enormul
cap, cu coarnele sale încovoiate, ş gura ă de ţ
ţ ţ ă   spre ş mea, acolo nu era nimic. Am
coborât în ă din pat   în scurt timp, am constatat
ă nu fusese doar un vis - ş aici, o serie de amprente
de copite ă scândurile podelei ă mai
adânc decât în ultima ocazie, în camera mea de la han.
115
Timpul îmi era pe terminate. Puterea urciorului cu sânge
era aproape pe ş
Nui-am spus lui Alice nimic din ce s-a întâmplat, ş
nici Vraciului. De ce ă le mai sporesc temerile? Era un
lucru în ă ă cu care nu aveam ce ă facem. Nu pu-
team decât ă sper ă Grimalkin va sosi cât mai curând.
ă micul dejun, am coborât spre ă ă
cu Shey cu trei paznici ţ   ca ă începem inte-
rogarea prizonierului.
- N -a primit nici mâncare, nici ă   a remarcat Shey
în timp ce ne apropiam de ş celulei. Asta ar trebui ă
mai dezlege ţ limba.
Doi dintre paznici au intrat cu noi în celula rece ş
ă   iar cel de-al treilea ne-a încuiat ă cu
magul ş a ă de ă ă Nu se risca nimic, ş
puterile inamicului nu erau în niciun caz subestimate.
Celula era ţ ă ş ă evident ă
prizonierilor. Cu toate ă nu exista vreun loc pentru dor-
mit, cu ţ unui ş de paie dintr-un ţ  
ă ţ o ă ş trei scaune, unul dintre
acestea fiind ă cu curele din piele, pentru imobi-
lizarea ţ Cu ă îndemânare, Vraciul ş
116

DBs11NuL VRAOULUI
ă ş ţ cu care-11egase pe mag, iar acestuia i
s-a pus repede un ă ş ş i s-au legat mâinile la spate.
In cele din ă a fost prins cu curele de scaun, iar Vra-
ciul ş Shey s-au ş de ă parte a mesei.
Pe ă era o lumânare, iar intr-un suport fixat in
perete, ă ş ă se afla o ţ ă dând ă ă
pentru ce ne trebuia. Mai erau ş un urcior mare cu ă
ş ă ş ţ Eu ş Alice ă in picioare in spatele
Vraciului ş al lui Shey, in timp ce paznicii se ă
aproape de scaunul prizonierului.
- ţ vom pune câteva ă a început Shey, a
ă ă scotea aburi în lumina ă Ar fi o
ă de ţ ă ă cu sinceritate. Orice
încercare de a ocoli ă va conduce la ă
ă ţ
Magul a ă un semn de incuviintare. La un semn
din partea lui Shey, unul dintre paznici i-a scos ă ş
din ă Imediat, prizonierul a inceput ă ş ă su-
focat; ă impresia ă se ă ş ă ă ceva:
ă ... ţ ă ă rog! a cerut ă la ă
cu vocea ă ş ă
-V ei primi ă peste ţ timp, 1-a informat Shey.
Dar mai întâi va trebui ă ne ă la ă  
ll7
JOSEPH DEl..ANEY
Apoi a întors capul spre Vraci ş i-a ă un semn.
-De ce ă ş uneori ceremonia ă cu
s-a ă ă întrebe magistrul meu, ă ă ă mai ă
timpul.
-Nu ă voi spune nimic! a ă încruntându-se
magul. Absolut nimic!
-Vom scoate ă de la tine într-un fel sau în
altul, 1-a ţ Shey. ă calea mai ş ă ş calea
mai ă Alege ...
ă ă sau ă mor aici, nu ă ă
nicidecum.
-Atunci, ă ă ori ş un ori nebun!
s-a ă Shey. Nu ă îndoiesc ă e a doua ă   a
ă   ş mâna în buzunar ţ un mic
instrument metalic, pe care 1-a ş pe ă în fata
magului. ă cu un ş Vei suferi dureri înainte
de a muri, i-a atras el ţ Dureri cumplite! Asta-i
ceea ţ ş
Vraciul s-a încruntat, ş din ochi i-au ş fulgere.
- Cam ce-ai vrut ă spui cu asta? 1-a luat el la rost pe
Shey, ă spre mica ă
Farrell Shey a luat instrumentul, care acum obser-
vam ă ă mai ă cu un ş de fierar.
118

DEsnNut VRACIULUI
-Este un instrument versatiL i-a explicat el ş
unul care poate fi întrebuintat în diverse moduri ca ă
ă un prizonier ă ă ă trebuie ă vor-
ă Poate ă ă degete sau ă ă ţ
-· Eu nu sunt partizanul torturii! a replicat Vraciul, în
a ă voce se simtea mânia. Ş numai un ă
ş ş ceva. Supune pe cineva la durere ş ţ va
spune orice numai ca s-o ă ă înceteze. ţ dintre
cei ţ pe nedrept de ă au ă sub
ă Temporara ş a durerii este ă ă
curând de mult mai marea ţ ă a ţ ş a
ţ ş ă ă deoparte instrumentul, sau eu nu mai
continui!
ă simteam mândru de faptul ă sunt vraci. Ne
ă treaba în mod onorabil.
Shey s-a încruntat ş ş ă gura ă   furios,
dar vârât instrumentul pentru ă la loc în bu-
zunar. Neîndoios ă lungii ani de ă dintre magi ş
ş ă mari ă ă   ca ă ţ co-
mise de-o parte de ă întunericul ş sporea pu-
terea i corupea ă ş pe cei carei se împotriveau. Eu
ă comprornisesem ă de întuneric ca ă
119
ă în ţ ă   ş ă nu eram în ţ de a judeca pe
cineva.
Atunci, magistrul meu repetat întrebarea.
- Ceremonia cu tapul ... de ce ă ş uneori?
Magul a ş ă ţ   dar apoi fixat privirea asu-
pra Vraciului a bolborosit:
- Din ă ă faptele noastre nu sunt pe placul
zeului.
-Dar voi nu ţ ce-i este pe plac? a întrebat Vra-
ciul ă ş ritualurile tenebroase de sute de ani.
Nu trebuia ă ş ţ ă acum?
- Depinde de multe lucruri. Sunt variabile care nu
pot fi prezise.
- Ce variabile?
-Mi-e sete. Am gâtui uscat. ţ ţ ă ă ş
ă voi spune... .
Dintr-un impuls ş ă ă mai ş ă lui
Shey, am ă ş înainte, am luat urciorul ş am turnat
ţ ă ă în ş ă mai aproape de mine, ă
care am ridicat-o ă la buzele magului ş am încli-
nat-o ş ş ă a zvâcnit în timp ce
ţ ă ă apa. De ă ce a terminat, am
vorbit pentru prima ă de când intrasem în ă
uo
'
DEsTINuL VRAOULUI
- Cum te ş l-am întrebat.
- Cormac,   ă magul.
Shey s-a incruntat la mine, ă Vraciul a zâmbit ş
mi-a ă un semn din cap, dând de ţ ă  
aproba ţ
-Ia spune, Cormac, a continuat el. Care sunt varia-
bilele?
-Alegerea tapului este ă El devine tru-
pul sacru în care trebuie ă intre zeul nostru, Pan. El nu
va lua în ă un trup care nu-i este pe plac. Initial,
sunt ş ş ţ Noi trebuie ă   ă ă
pe cel mai bun. Nu este o misiune ş ă Profetii ş
dezbat alegerea zile de-a rândul.
Magistrul meu a dat aprobator din cap.
- Care sunt celelalte variabile? a întrebat.
-Trebuie ă sacrificii umane ... trei cu totul. Ş
acestea trebuie ă fie perfecte. Una dintre victime tre-
buie ă fie femeie, iar ea trebuie ă   ş ă moartea,
ă   ş cu bucurie ţ ţ doi trebuie ă fie
magi care ă   ş ofere ş ei de ă ţ zeului. Eu
ă ă fiu unul dintre ţ ă a murit de
mâna ta ă piedestalul de lemn! a ă el, pri-
vindu-1 mânios pe Shey.
121
}OSEPH DEl.A.NEY
Vraciul a ţ   ă pe gânduri.
- ş   cei doi magi care se ă voluntari ă
ă ă de supravegherea construirii platformei?
-Da, este un obicei ă ·
- Ş ce se ă acum, ă unul dintre voluntari
este deja mort?
-Numele lui a fost Mendace- a fost un ă vi-
teaz, a ă moarte ele mâna ş este la fel de
ă pentru Pan ca ş când ar fi survenit ca parte
a ceremoniei. Nu ne ă ă în vreun fel cauzei.
-Dar cum ă cu dumneata, Cormac? 1-a în-
trebat magistrul meu. Dac-ar fi ă mori aici, atunci
moartea dum.itale ar fi la fel de ă
-Da ... ă ă ţ   ţ contribui direct la ri-
tual, a ă magul, zâmbind pentru prima ă ă
de ce nu ă tem. Primesc moartea cu bucurie!
Ş ă noi ne ă ă nu te ucidem?
Cormac n-a zis nimic ş a fost rândul Vraciului ă
ă
-Atunci, din moment ce procesul a început, nu se
permite înlocuirea, nu? Pentru asigurarea ş   tre-
buie ă fii dumneata, ş nu altul! Prin urmare, ă noi
122
DEsnNuL VRACIULUI
te ţ ă ru ă ocazie, ă ţ lui Pan
probabil ă va da ş ...
Magul ş ă ochii în jos, fixând timp îndelungat
cu privirea ă mesei, ă ă ă ă o ă
- Sunt de ă ă ă lui Cormac spune totul,
a rostit în cele din ă Vraciul, ş ţ spre
Shey. Ne-am atins deja scopul. Tot ce trebuie acum ă
facem este ă ţ închis aici. Castelul poate fi ă
împotriva unui atac al magilor?
- Niciun castel nu este cu ă ş inexpugnabil,
i-a ă Shey. Iar inamicul nostru va fi disperat ...
este posibil ă ne asalteze aici.
- Atunci, va fi nevoie ă aduci aici cât mai multi oa-
meni cu ţ ă   care ă apere, ş   de asemenea, ă
aprovizionezi cum se cuvine pentru un asediu, 1-a ă
ţ magistrul meu. Nici ă se putea ă ă mai bine.
ă aici, iar pe ă   pe la mijlocul verii, înainte
ca ei ă ă încerca din nou când sunt mai ă ţ ca
oricând, ne vom abate direct asupra fortului Staigue
vom da gata o ă pentru totdeauna; acesta e sfatul
meu.
Shey i-a ă cu un zâmbet.
U3
JOSEPH Dlll.ANRY
- E un sfat bun, John Gregory. Exact ş vom pro-
ceda. Vrajba de secole va putea în ş ă înceteze prin
înfrângerea lor. Îti ţ
Alice fusese ă atunci un martor mut al interoga-
toriului, ă acum l-a fixat pe prizonier cu o privire
ţ ă
- One e femeia ... cea care s-a oferit ă ă fie
sacrificatli? l-a întrebat ea.
Pentru o ă   am crezut ă el n-o ă ă ă  
ă ş ridicat ă capul a privit-o drept în ochi.
-E o ă ... una dintre cele care s-au aliat cu
noi.
Alice a dat din cap în semn de ţ   ă care
a schimbat o privire ş ă cu mine. Prin urmare,
una dintre ă celtice era aici, în regiune, ş ur-
mase ă ă în I<illorglin, ca ă se sacrifice. Acum, ă ă
ă ă va veni încoace, ă asediului asu-
pra castelului Ballycarbery.
124

0#C:7:$.{
AsEDIUL ASUPRA
CASTELULUI BALLYCARBER Y
S
hey a trimis mesageri cu ş despre ţ
ă ş s-au ş ă ă pentru
ă castelului. Spre ş mea, am ă cum
un grup numeros de oameni a început ă taie iedera de
pe ziduri, astfel încât ş ă nu se ă ă ţ ă cu
ajutorul ei.
în ziua ă au început ă ă oamenii
ş   Erau cu mult mai ţ ă de ţ ă
ş - nu mai mult de cincizeci cu ţ -, ă
fiecare mic grup aducea cu el arme, alimente ş provizii
125
Ja;BPH DEl..ANEY
în exces ţ ă de propriile nevoi, astfel încât castelul era
acum aprovizionat ă pentru asediul antici-
pat ... cu toate ă   probabil, ne bizuiam pe mai ţ de
optzeci de oameni.
- fi crezut ă ai fi în ă ă ă ă ş mai ţ
oameni care ă adere la cauza dumitale, Vra-
ciul în timp ce priveam cu ţ   de pe crenelurile din-
spre vest, spre ceea ce ă Aliantei Funciare
ne spusese ă ar reprezenta cel din ă contingent.
Acesta consta din cinci ă ţ ţ ş ă
ă ţ micj, fiecare dintre ele ă de câte un ă care
ă peste ă ă de ă ş gata ă se ă
ş ă
-Nu e nici mai bine, nici mai ă ţ ă de ceea ce
speram, i-a ă Shey. Fiecare ş trebuie ă ş
ă ş de propria ă ş ă se asigure ă are sufi-
ţ slujitori cu el
Vraciul a dat aprobator din cap, ă ş replica
în minte în timp ce privea soarele care cobora tot mai
mult spre mare.
- Când vor ataca? a întrebat el.
ă sau mâine, a replicat Shey. Vor veni din-
spre est, prin ţ
U6
DFsrr.NuL VRACIULUI
ţ
- Probabil cam o ă cincizeci, ă cele mai re-
cente ă ale noastre.
-Atât de ţ s-a mirat Vraciul, ă ş
sprâncenele. Ş ţ dintre ş ar fi magi?
- în total sunt vreo cincisprezece, ă cu vreo
ş ucenici. Probabil, cam ă treimi din ei vor veni
încoace. Restul vor ă în fortul lor, la Staigue.
- Ş ţ Cine le sunt slujitorii sprijinitorii?
- ş ţ pe ă ei vreo treizeci de ă ţ ţ
ş poate vreo ţ zece care ă ca ă ş
ş ş   cum ar fi ă   ă ă ş zidari. ă
când vine vorba despre o ă ă   pot ă ă mult mai
ţ   ca ă ş ă efectivele. ţ ş pro-
vin din rândul ă - al celor care nu au decât o
ă ă ş foarte ţ ă ş care ă la li-
ă Ei ă de partea magilor în schimbul
alimentelor pentru familiile lor, dar ş de ă în defi-
nitiv, cine ar refuza chemarea la arme când vine emisa-
rul magilor în ă la coliba ta ă ş te ă
Oamenii pe care-i ă acum vor fi prost ţ
ş   în majoritatea lor, ă ţ de foamete.
127
Ş nu ă îndoiesc ă dumneata slujitorii dumi-
tale ţ mâncat bine pe durata iernii, ş ă ţ fi în pu-
tere mai ţ pentru ă ... , a comentat Vraciul.
Eu îi _sesizam dezaprobarea din glas, ă Shey n-a
dat impresia ă fi remarcat. Eram de acord cu Vraciul.
Trebuia ă ţ piept ş pericolului re-
prezentat de magi, ă   ş cum era adesea cazul în
lumea asta, cei puternici luptau pentru ă sau
pentru mândrie, în timp ce ţ oameni din popor
sufereau.
- Categoric, ş este, a confirmat Shey. Noi vom
avea alimente ş provizii aici, ă castelului, în
timp ce recrup.i de ă vor primi numai rapi ă ă
ă Estimez ă   în mai ţ de o ă ă ă   ă
nu ne fac vreo ş ă în ziduri, magii vor fi ţ ă se re-
ă   ţ Îi vom ă ş ă ţ tocmai ă la
fortu11or. Ş poate ă Staigue va ă ă la ă  
oferindu-ne în ş victoria.
Am dormit bine în noaptea aceea, ă am fost smuls
dintr-un somn adânc de Alice, care m-a apucat de brat
ş m-a· ţ ă era ă întuneric, ş ă ea
o lumânare în ă
128
DEsTINuL VRACIULUI
-Sunt aici, Tom! a strigat ea, cu vocea ă de în-
grijorare. Au venit magii! Ş sunt atât de ţ  
Am urmat-o ă la ă care ă spre est, ş
am privit ă Luminile spre noi cât puteai ă
vezi cu ochii. Era clar ă ş ş atacau în ţ ă
Era cu ţ ă numeri, ă judecând ă lu-
mini, ă mai ţ încoace ţ ă de ţ ă
Shey.
ţ face griji, Alice, am zis, încercând s-o ş
tesc. Avem ă mâncare aici ca ă ă timp
de mai multe ă ă ş în orice caz, de ă ce
timpul ţ pentiu ceremonie va fi trecut, asediul va .
deveni zadarnic ... ş ei vor pleca.
Am stat ă ă ă ţ de
mâini, dar ă ă ă vorbim. Focurile de ă ă ale inami-
cului au inceput ă ă ţ ă îflcercuind complet
ă ă ă Alice gândea ş lucru ca
mine - ă ă ă era ea acolo, stân.d ă
unul dintre focurile acelea. Oare ă fi fost cea care ă
. .
ă O ş ea ă aici? M-am ş singur cu
gândul ă n-are cum ă ă la mine- zidurile
groase ale ar împiedica-o.
129
]OSEPH DELANEY
ă zorii au adus ş de ă ă spulbere
unele dintre sperante. O pereche de boi tâ;a încet
ceva spre castel- un cilindru metalic mare, pe roti.
Aveau o ă pentru asedii: un
1
tun de calibru! optzeci
ş patru!
Atât eu, cât Alice ă ă în actiune o ă atât
de ă Un astfel de tun fusese folosit de soldati
pentru spargerea zidurilor Turnului Malkin. ă cu
o mare precizie, ş ghiulele izbind aproape în
ş loc din zid ă când acesta cedase în ş ş le
lasase cale libera atacatorilor. ă foarte multe depin-
deau de ă tunarilor de aici. Oare erau ei într-atât
de experimentati, încât ă ă zidurile protectoare ale
castelului Ballycarbery?
Nici Shey, nici oamenii ă nu ă ă fie prea tul-
burati de ceea ce se petrecea în afara zidurilor noastre.
ă un mic dejun copios cu ă ş miere, eu Alice
ne-am dus pe creneluri, ă el ş Vraci.
Ş ţ ă au un tun pentru asedii? l-am întrebat pe
magistrul tneu.
- Ş ă au unul în posesie. A fost ă în Dublin
acum peste cincizeci de ani ş a cunoscut de ă ori
ţ   dovedindu-se a fi o ă ă Magii
DEsTINuL VRACIULUI
I-au ă ş 1-au transportat aici anul trecut. ă
spionii lor ne-au raportat ă duc ă de tunari experi-
ţ
Tunul fusese târât ă când ş ocupase ţ la
vest de castel. l-am examinat pe ă ţ ş în jurul
lui. La asediul Turnului Malkin, din câte îmi aminteam_
zgomotul fusese asurzitor, ă remarcasem ă tu-
narilor: cum lucrau ă   ca o ă ă fie-
care om ş sarcina cu economie de ş ă
Printre ă ă ş ţ se ă vreo
ş sau ş ş   care, ş arcurile lungi,
ă acum ia la ă pe tunari. Cu toate aces-
tea, ţ era mult prea mare, iar vântul ă din
ţ ă   ş ă ă ţ lor nu ă unde
trebuia.
Am ă cu privirea cum greaua ă de fier s-a
rostogolit ă în gura tunului ş cum s-a aprins fitilul.
Acum, tunarii ş astupau deja urechile.
S-a auzit un bubuit înfundat un nor de fum s-a
ă din gura tunului în timp ce mingea de fier ş în-
cepea zborul. Traiectoria i-a fost prea ă ş a ă în
ţ zidurilor, rostogolindu-se prin iarba ă ş o prin-
du-se ă Ia ă într-un ă de ă ă Asta
131
a provocat un cor de ă batjocoritoare din partea
ă ă de pe creneluri.
Inamicul a avut nevoie de vreo cinci minute ă ă
ă ă foc. De data aceasta, ghiuleaua a izbit
zidul castelului foarte jos. La impact, s-a auzit un tras-
net puternic câteva fragmente de ă au ă pe
ă Nu fusese o ă ş ă   ă acum nu s-au
mai iscat ă de ă ă ă a
fost din nou prea ă   ă care toate ă de
tragere au avut ca rezultat lovirea, într-un loc sau
în altul, a zidurilor de ă ale castelului. Zgomotul
era demoralizant, ă zidurile nu ă pagube
însemnate.
Shey s-a dus ă stea de ă cu oamenii ă   ă
du-i pe spinare pe fiecare, pe rând Era un bun coman-
dant., care încerca ă le ţ ă moralul .ridicat.
-Trebuie ă fii extrem de precis în tragere ş ă ni-
ş zidul în ş loc de fiecare ă   i -am precizat
Vraciului. Oamenilor acestora le ş ă de a
face o ş ă
- în cazul acesta, ă ă ă nici nu sunt dintre
cei care ţ ă repede, ă   a remarcat el, ă ă
132
DEsTINuL VRACIULUI
ă au ghiulele din ş pe-acolo o ă ă ă la dis-
ţ în care ă ş ă ă ă ochire a!
Era ă Pe ă butoaiele cu ă folosite pen-
tru ă tunului a ş saci cu praf de ş ă
se vedeau zeci de piramide de ghiulele, stivuite aproape
de ş ă ş alte ă cu munitii care ş
ceva mai departe. Tot ce le lipsea în prezent era abilita-
tea de ş întrebuinta în mod eficient arma lor ţ
ă
ă circa o ă tunul a ă ş un s-a apro-
piat de poarta castelului. Era neînarmat ş ducea cu el
un steag alb, care flutura în ă vântului dinspre vest.
S-a oprit aproape de ă ş ridicat capul a înce-
put ă ş strige mesajul. ă speriat.
- ă mei cer ă eliberati pe magul Cormac
ă ni-l ţ imediat. ş ă ţ ş ă vom ă în
pace. ă nu ă ţ supune, ţ avea de suportat con-
secinte ă ă vom dobori zidurile ţ cei ţ
între ele vor fi ţ prin ă ş ă  
Fata lui Shey zvâcnea de furie ş am ă cum ş
ş ă armele ţ pe mesager, pe care nu-l
mai ă de moarte decât cât-eva secunde. Cu
133
toate acestea, Shey le-a ă semn, iar ei ă ar-
curile în jos.
-întoarce-te la ă ă ş ·spune-le ă ă  
a strigat el. V.remea lor s-a cam dus. Zidurile castelului
acestuia nu pot fi sparte de ă ă ă pe ţ tocmit
ca tunari. Curând, va veni rândul vostru ă ţ ţ
ă vom ă fortul ă când nu va mai ă
ă pe ă  
Solul ne-a întors atunci spatele a pornit spre rân-
durile inamicului. în cinci minute, tunul a reinceput ă
ă
Vraciul a ă ă era o ocazie ca eu ă mai Iecupe-
rez din ă în ă cu ă ţ ă ă
târziu, îmi ţ o ţ ă ţ istoria întunericului.
Vraciul îmi povestea despre un grup de magi numiti Ko-
balos care se zicea c-ar fi ţ departe, spre nord. Cu
toate ă ă în ă picioare, nu erau oameni ş
aveau ă Ş ă de vulpi sau de lupi. ă nu prea erau
dovezi în sprijinul ideii ă ar exista în realitate; doar în-
ă ă de unul dintre cei dintâi vraci, un
ă pe nume Nicholas Browne. Gtisem deja despre
ei ş nimic nu însemna o noutate pentru mine, ş ă
134
DEsTINuL VRACIULUI
am încercat ă atrag pe Vraci ă un subiect care mi
se ă cu mult mai interesant 1n definitiv, aveam de-a
face cu magi malefici ş ostili care i se închinau zeului
Pan.
-Dar cum e cu Pan? l-am întrebat. Ce ş despre
el?
Vraciul ş scos Bestiatul din sac ş a început ă
ă ă ă când a ajuns la ţ despre Ve-
chii Zei. Apoi, mi-a întins cartea.
-Mai întâi, ş aici, ş abia pe ă pune în-
ă   mi-a poruncit.
Articolul despre Pan era destul de scurt, ş ă l-am
citit repede.
PAN (ZEUL lNCORNORAT)
Pan este Vechiul Zeu, venerat la origine de greci, care gu-
ă natura ş ia ă Jonne fizice distincte.1ntr-una
dintre ă sale, este un ă care ă un in-
strument ă din tuburi de trestie melodii atât de vigu-
roase, încât niciun cântec de ă nu le poate egala ş ă
ş stâncile se ş ă sub ţ lor.
135
1n ă ă a sa, este cumplita zeitate a naturii a
ă apropiere îi umple pe oameni de ă cuvântul
  ă   este derivat din numele ă prezent, sfera sa de
ţ ă s-a ă ş este venerat lfe magii-tapi din Irlanda.
ă opt zile de sacrificii ş Pan vine din Intuneric
printr-un portal ş ă pentru scutt timp, în trupul
unui ţ El îl ă pe animal, ă în ceva
greu de privit ...
- E un articol foarte scurt, am comentat. Nu ş
prea multe despre Pan, ş e?
-Aici ai dreptate, ă mi-a ă magistrul
meu, ş ă vom ă tot ce vom putea cât timp sun-
tem aici. Lucrurile s-au mai schimbat de când l-am scris.
Acum, ş despre ceremonie ă se ă ş ă de ă
ori pe an, nu doar o ă ă Dar ceea ce mi s-a
ă totdeauna interesant este dualitatea lui Pan.
într-una dintre formele lui, este un muzician care pare
,aproape benign, în timp ce în ă este ş ă ş
aparpne, clar, întunericului.
"...-Dar de ce ă existe ceva ca întunericul?
l-am întrebat_. Cum a început?
136
DEsTINuL VRACIULtn
-Nimeni nu precis asta ... nu putem decât ă
ghicim. Am prea ţ de ă la ţ pe
care le-am ă în Bestiarul meu acum ţ ani.
Dar ă mai cred ă întunericul este alimentat de
ă ş ă ă ş pofta de
putere îl fac ă ă ă ş mai puternic, ş mai pri-
mejdios. ă am putea ă ă ă inimile
ă ţ ş ale întunericul ar fi ă ... sunt
convins de asta. Dar am ă destul de mult încât ă ş
ă ar fi mai ş ă ş mareele decât ă ş ş ş
ceva. Nu putem decât ă ă
ă am ş ă ă pe Diavol, ar fi un înce-
put, mi-am dat eu cu ă
-Cu ţ ă ă ar fi, ă   m-a aprobat Vraciul,
ă care s-a încruntat. Lucrurile nici ă ar putea ă stea
mai ă decât sunt în prezent, a continuat el ă   cum,
ă ă ş Farrell Shey, un ş al întunericului,
este gata ă ţ tortura ca ă ţ ă ş
ş ... Asta nu face decât ă arate cât de rea a deve-
nit ţ
ă   mi-am dat seama ă tunul ă
-Tunul nu mai trage, am zis cu voce tare. Poate ă
s-o fi ă ş i-o fi ă teava.
137
E nevoie de foarte ă ă ca ă ţ ţ rece.
ă tunarii devin ţ în ă ţ ă   un tun
poate chiar ă explodeze, omorând totul din jurul lui.
Oamenii aceia nu erau ţ De aceea, exista un real
ă se întâmple ce spusesem.
Dar, mainte Vraciul ă ă ă un me-
sager a ă repede la ş ă ş a intrat în ă ă ă ă
fie invitat. Eram ţ de ţ ă la creneluri.
în timp ce urcam treptele, eram ţ de ă ţ
ţ care mergeau la rândullor sus. Ceva trebUie
ă se întâmpla ... oare ă fi fost vreo ă ţ
Alice era deja acolo a venit spre noi în timp ce
clipeam, ca ă ne ş cu lumina soarelui, care
cobora deja spre mare. ş mâna ş ă la
ochi, ne-a ă ceva.
- Magii s-au adunat în jurul tunului, ne-a informat
ea. Pun ei ceva la cale. Shey e îngrijorat de-a binelea
Nici nu apucase ă ţ bine numele, ă mo-
ş a venit spre noi cu ş mari, în timp ce ţ
de pe creneluri se ă deoparte ca ă ă loc.
- Cred ă vor ă încerce nu ce ă ne-a zis el.
în Killorglin, nu prea era pericol ca ei ă ş ă
138
0EsnNuL VRAOULUI
întunericul de partea lor, ă nu aveam de înfruntat
decât doi. Acum sunt ă ş ş unesc ţ ...
Mi-am coborât privirea spre tun. Magii ă un
cerc în jurul lui. Abia pe ă am observat ă punctul
spre ş concentrau ţ nu era ş tun; de
fapt, tunarii erau îngenuncheap. în ţ lor, iar magii le
ţ mâinile pe capete ş pe umeri. ş transferau
puterile asupra lor în cine ş ce mod. Dar ce fel de
puteri? m -am întrebat. ş ţ ş îndemânarea
unor tunari experimentati? Mi se ă ceva destul de
probabil.
Pe creneluri, ă ă ă ă în schimb, puteam
ă auzim vântul care ă dinspre mare suspinând de-
parte ş   foarte slab, incantap.a magilor. Valuri de frig
mi-au ă ă ş ă ă ş de la o astfel de
ţ ă   tot puteam ă detectez folosirea magi ei negre.
Era ă ş ă
Dar cât anume de ă aveam ă ă zece
minute mai târziu, când tunul a reînceput ă bubuie.
Prima ă a tunarilor a nimerit direct zidul, undeva
jos ş imediat la stânga ţ ă de poarta ă La fel
ş a doua, a treia. Loveau aproape în ş loc, cu fie-
care ghiulea. ă ş la ora aceea, cu putin înainte de
139
ă întunericului, puteam ă vedem limpede pagu-
bele. Zidul era gros/ ă straturile exterioare de ă
ă deja ă se ă ă   Pe iarba de dedesubt se
formase o ă ă de ă ă  
ă întunericului ne-a adus un respiro în ţ
atacurilor, ă ă ă doar poate ă ele urmau ă reîn-
ă în zori aveam impresia ă era foarte posibil ca,
ă la ă apus de soare, ă se ă o ş ă în
zid.
140
'

v:c:-8-:5-:C
SHAUN Ă Ă
1
virea zorilor ne-a adus nori perspectiva apropierii
ploii, ă tunarii magilor ş remceput atacul cu
nou-descoperita lor precizie. ş vântul ă acum
dinspre sud mai ă decât direct din spatele tunu-
lui, ş ş au fost în ă ă ă ă o ploaie de
ă în ă armei, provocând o întârziere de
aproximativ o ă ă ce tunul ă fie ţ în
afara ă ă ă
ţ aceasta ă ă n-a adus ş niciun fel de
ţ ă în ţ preciziei ş   ş punct din
zid fiind supus unor bubuituri crâncene, ghiulelele iz-
bind în ş loc la fiecare cinci minute, cu pauze ceva
141
}OSE.PH DEI..ANEY
mai lungi atunci când ţ apa ca ă ă ă
ţ
Spre ş ă   situatia devenise ă
zidul castelului era ă de un mic orificiu. ă
spusele lui Shey, nici nu era nevoie de prea multe alte
ă pentru ă crestei de zid de deasupra,
care ar duce la crearea unui morman de pietre ă de
ă   loc pe unde s-ar putea ă atacatorii ş
ă captureze castelul
Din disperare, a pornit în fruntea unei mici ş
ă din vreo ă de ă ţ ă ă   ş pe
poarta ă ş atacând direct spre tun, cu ţ
de a-i ucide pe tunari. Dar oamenii ş au fost inter-
ţ mai întâi de ă ă ţ inamici, ş apoi de ţ
ş Cu ă defensiva ş ă   ă
ă evolueze pe placul lui Shey: oamenii lui ş
teren, înaintând ă tun. în vreo ă minute, ş fi
atins scopul, ă n-ar fi intervenit tocmai atunci cineva
Un ă masiv, musculos, cu teasta ă ş o ă ţ ă
de a intrat în ă ă ş ă Avea în mâini o ă
secure cu ă ă ş   pe care o ţ cu efecte
ă Pe doi dintre ţ ş i-a spintecat
de pe cai cu o ă ă ş cursul imediat s-a
142

0FsnNuL VRACIULUl
schimbat. Inamicul nostru a început ă lupte cu o vi-
goare ă   Shey ă ţ ă improvizeze
o retragere ă ă Abia a ş s-o ă   ă in-
amicul deja ajunsese la ziduri.
N -a ă .mult acolo. ş ţ au ucis ş au
ă ţ ţ ş ţ s-au retras pe ă
tunarii lor. ă ş ă ş ă imediat tirul,
ă în loc de ş ceva, l-am ă pe ă acela
masiv apropiindu-se singur de ă Nu ducea cu el
un steag alb, ci enorma lui secure, care i se odihnea pe
ă Spre deosebire de   ă ă ş
ă ş ţ ţ ş
Shey s-a ă ţ ă la loc pe creneluri, postându-se
ă Vraci.
-Acesta-i Magistrul Doolan, ă   ă
torul magilor, 1-a informat el.
Doolan s-a opnt drept dedesubtul nostru, arun-
cându-ne o privire fi o ă
- One ă ă se ă cu mine? a întrebat .în
ă   vocea Lui bubuitoare ă -se spre noi.
Neprimind ă   a izbucnit într-un râs prelung, ze-
flemitor. ţ ş cu ţ Nu ă nici ă un
ă ă printre voi! ne-a strigat, începând ă se
143
plimbe ă în jurul zidurilor, ş provocator
securea spre noL
- ţ   le-a poruncit Shey ş ă
ş au început ă ş sloboade ă ţ spre eL Nu
avea ă ş ă ă va muri cu certitudine. ă
dintr-un anume motiv, toate ă ţ ori au trecut pe
ă el_, ori au avut ă prea ă Oare ă fi folosit
vreun soi de descântec magic împotriva lor? ă magii
erau în stare ca, prin intermediul unui descântec, ă ă
din ş tunari novici experti, ă ă ă ă puteau
ă ş opusul. ă o ă ă s-a repezit drept
spre ţ ei, dând impresia ă se va îngropa în inima
ş ă ă el ş ă enorma secure ca ş
cum ar fi fost ş ă ca un fulg ş a deviat ă
ă ă ă pe ă ă
Cu un nou hohot de râs, ne-a întors spatele ş a re-
venit ă ă la propriile linii; toate ă ţ slobozite
spre el au avut ă mult prea ă Imediat, tunarii
inamici ş reinceput tirul.
ă la ă lumina a început ă se ţ ş
tunarii ş încetat bubuiturile asupra punctului slab al
Zidului apusean, ă noi ş ă ziua ă avea
144

DFSTINUL VRACIULUI
ă fie ă un atac cu toate ţ asupra caste)ului
era de ş de ă ce se va fi ă ş zidul.
La scurt timp ă ă întunericului, am ţ o
ă cu Shey.
- Castelul va ă mâine .. . probabil la scurt timp
ă iv.irea zorilor, a recunoscut el Propun ca, de ă
ce zidul va fi spart, ă ţ   luându-J ş pe prizonier cu
voi. Pot ă ă lipsesc de patru soldati care ă ă
ă ă ş ă Eu o ă stau aici, cu oamenii care mi-au
, ă Vom lupta ş ne vom vinde scump ţ
Vraciull-a aprobat, înclinând solemn din cap.
- Mda, pare ă fie c_ea mai ă ţ   a ă
el. Dar nu vom fi ă ţ
- ă o ă ă ă spre sud, ă de
ş ş de o ă de ă ţ inamicului va
fi ă asupra ş ţ destule ş de
ă
- Enecesar ă ţ pe mag în ţ ă ş departe de
mâinile lor, a continuat Vraciul. Încotro ar trebui ă ne
ă Mai ă vreun alt refugiu?
· -Nu; va trebui ă ă ţ ă la mine, în
Kenmare- e locul cel mai sigur, i-a ă Shey, apoi
a ă din cap, oftând. ă nu ă va fi ş ţ
145
înfrunta o ă ă ă Spre sud ş spre est sunt
ş întinse. V ş propune ă ă ţ spre râul
Inny. Apoi, ă ţ spre izvor, prin ţ Oamenii
mei cunosc drumul. ă vor ă ă   ocolind cu mult
Staigue pe la nord ş evitând fortul. ă care o ţ
apuca din nou spre sud -est, in ţ Kenmare.
- N-ar fi mai bine ă pornim acum, cu mult înain-
tea zorilor? am propus eu. ţ ă poarta e bine
ă   ă spionii putea ă ă ş ă
despre ea. Am avea cu mult mai multe ş ă am
pleca Ia ă întunericului.
Alice mi-a adresat un zâmbet aprobator, ă pentru
o ă am avut impresia ă Vraciul se ă ş ă
ă ideea; ă ă   l-am ă ă ş
barba ţ
- S-ar putea ca ă ă ă dreptate, a zis, întor-
cându-se spre Shey. Ar reprezenta asta o ă
-Absolut deloc. Am putea ă ă facem ă ţ
ă într-o ă
ş ă ne-am început ă Magul a fost adus
din celula lui legat bine cu frânghii, cu bratele imobi-
lizate pe ă corp. De asemenea, a fost legat la ochi
i s-a pus ă ş   astfel încât ă nu ă striga ă
146
0RsnNut. VRAOULUI
ajutor; în schimb, picioarele i-au fost ă libere. Aces-
tea fiind ă   ne-am luat ă de la Shey,
dorindu-i mult noroc în proxima ă ă
Cei patru ţ desemnati ă ne asigure escorta
ne-au condus ă poarta dinspre sud; ă ce am
urcat câteva trepte din ă   ei s-au oprit ă asculte cu
ă orice eventual zgomot de activitate din ă Sa-
ă ţ de concluzia ă drumul era liber, i-au ă
semn ş unei mici trupe de soldati înarmati din
apropiere. Trupa aceasta fusese ă aici ca ă îm-
piedice atacarea ţ din exterior.
Ş a descuiat poarta ă folosind o cheie
mare. Poarta s-a deschis spre interior, ă
privirilor un camuflaj din ă ş pietre. Doi dintre
oamenii lui au ă ş înainte cu spadele în mâini ne-au
croit la ă drum prin el, iar aerul rece ne-a mân-
gâiat în scurt timp ţ
în timp ce ei ş vedeau de lucru, Vraciul ne-a privit
pe rând pe fiecare, ă care ne-a zis cu o voce abia mai
tare decât o ş ă
ă ţ se ă ş suntem ţ ă ne
ă ţ   ă ne întâlnim la râu.
147
Acum era întuneric ă Din moment ce nu ne pu-
team folosi nici de ţ   nici de felinare, era de o im-
ţ ă ă ă ă ă Cam la cinci ş
ă de ă era o ă de ă ă s-o
ă de· privirile celor ţ mai în ă ă
tot exista posibilitatea ca ţ inamici ă ne ş
imediat dincolo de ea. ă magji ă exis-
ţ ţ secrete? O ă ă din Pendle
sigur ar fi adulmecat-o. .
Era un moment de primejdie ş cei patru ţ au
pornit primii, urcând panta abrupta ş ă ş
ă ă paravanul ş din vârf. Am.stat ă
ă   ă peste tot domnea ă Calea ă
de ă era ă Vraciull-a împins pe împleticitul
nostru prizonier în ţ lui, iar eu ş Alice i-am urmat.
Am îngenuncheat pe ă   ascultând zgomotul ţ
încuiate ă noi.
Acum, eram pe cont propriu; dac-am fi fost ţ  
nu puteam ş vreun ajutor din partea celor ă ş
în interiorul castelului. Am urcat ş noi panta ne-am
ă pe vine ă de escorta ă Se vedeau focuri
aprinse în ă   spre sud, spre vest ş spre est.
Inamicul ne încercuise complet, ă printre aceste
148
DEsnNuL VRAauLUI
focuri de ă ă erau ş ş   unele mai mari decât al-
tele. ţ dintre ş sigur erau de ă   ă
vigilenti primejdiile, ă speram ca majoritatea ă fi
adormit.
Am început ă ne tâi'am la vale, unul ă altul.
ş jos, ne-am târât mai departe înainte, trei dintre
ţ din ă asigurând avangarda, urmap. de
Vraci, cu cel de-al patrulea soldat, ş ducându-1 pe pri-
zonier între ei. Alice mergea imediat în urma lor, iar eu
reprezentam ariergarda.
La fiecare câteva minute ă câte-o oprire, ă
nând perfect ş   ş cu fata în jos pe ă
tul umed. ă vreo cincisprezece minute de înaintare,
eram aproape la nivel cu inelul de ă ă care încercuia
castelul. ă la mijlocul distantei între ă
astfel de focuri, cam la cincizeci de ş ă de fie-
care dintre ele. Vedeam santinela stând în fata unui
ă confectionat din ă de animale întinse
peste un schelet de lemn. Mai erau ş ţ oameni în
câmp deschis - cei care nu mai ă ă în cort -,
dormind aproape de ă focului.
Aceasta era partea cea mai ă a ă noas-
tre. ă ne-ar fi ă acum, zeci de ă ţ ţ
149
JOSEPH Dln.ANEY
s-ar fi ă asupra ă în câteva secunde. ă o
ă   am pornit la drum, ă acum focurile în ă  
bine-venitul întuneric ş ă ne ă ş ă ne
ă de ş ş
ă o ă   ne-am oprit, ş cu ţ în jos, în în-
tuneric. Dar ă   când începeam ă ne târâm iar în-
ainte, unul dintre ţ ş a fost cuprins de o tuse
ă ş ă Instantaneu, am ţ cu ţ Am aruncat
o privire înapoi, spie stânga mea, ş am observat ă san-
tinela din ţ cortului cel mai apropiat se îndrepta spre
noi. Mi-am ţ ţ Soldatul s-a oprit, ă a
continuat ă ă încordat în ţ ă Îl au-
zeam pe soldatul din ţ mea pufnind sufocându-se.
încerca ă se ă aproape irezistibilei nevoi
de a ş ă nu ş   ne punea tuturor ţ în
primejdie.
A pierdut ă ă ş a ă ă scape un sunet puter-
nic, aproape exploziv. Santinela a strigat ceva   ţ
spada, a pornit în ă spre noi. S-au auzit alte ă
ş alti soldati inamicii s-au ă Ridicându-ne în pi-
cioare, am rupt-o la ă Singura ă ţ ă era
ă ne pierdem de ă ş prin întuneric.
150

DESTINUL VRACIULID
ţ care trebuiau ă ne escorteze au fugit ca ă ş
scape ţ   ş ă am fugit ş noi. Pentru câteva clipe,
Alice alerga imediat în ţ mea, ă apoi am trecut pe
ă Vraci, care se lupta cu Cormac, magul captiv.
L-am apucat de ă ă pe individ   ă cu
magistrul meu, l-am târât înainte. ă era inutil. Când
am privit înapoi, am ă ţ pâlpâind am auzit
bubuitul ş Se apropiau de noi cu repeziciune. Iar
mersul devenea tot mai anevoios. Terenul era neregulat
ş tot ă prin ă Intram în ş ă
ă ă ă ă existau ş drumuri sigure prin ea,
ă acum eram ă ş ţ   ă ă noastre aflân-
du-se undeva înainte, ş ă temeam ă ne-am putea
poticni în cine ş ce loc primejdios, care ă ne ă
cu totul. ă cea mai mare ţ era acum
aproape în spatele nostru, ş ă   ţ simultan
instinctiv, eu ş Vraciul i -am dat drumul prizonierului,
împingându-1 ă ă ă în genunchi, ne-am
ă pe ă   cu toiegele ă   ă
ă ne ă ă
îmi amintesc ă m-am întrebat unde-o fi Alice- era
ă ş nu putea ă ă ţ ă ă ă ă   ă
ş permitea nici ă se aventureze prea departe de
151
}a>BPH DELANBY
ţ ă de urciorul cu sânge. Dar apoi am fost
silit ă ă concentrez asupra primejdiei imediate. Un
mag ă   agitând o ă în mâna ă ş o ţ ă
în stânga, venea în ă drept spre mine, ţ
capul, cu gura larg ă ă   ă ş ţ ă
cu un animal ă
Neluând în ă spada, mi-am repezit baza toia-
gului spre frufltea lui. Lovitura -a atins   la ţ ei
ă ş ţ avântului ă Omul s-a ă
ş   ş spada i-a zburat învârtindu-se elin ă ă mai
erau ş ţ ă ţ ţ ş ne înconjurau. Timp de
câteva clipe, am luptat spate în spate cu magistrul meu.
Din nou, ne-am ă aproape simultan butqanele to-
iegelor, ă ă ă lamele. Acum, era vorba ă omori
sau ă fii omorât. Ne-am luptat cu disperare, învâr-
tindu-ne împungând, ă ă la ă   sub presiu-
nea atacului, am ajuns ă ne ă ţ
Amenintat din toate ă ţ ş ă ă cineva care ă
acopere spatele, începusem deja ă obosesc; atacatorii
erau inepuizabili. Am crezut ă totul s-a terminat
pentru mine, ă mi-am ă ă ă
Trei ţ ă presau cu ă   ă numai unul
avea o ţ ă l-am zburat-o din ă   iar ţ a ă  

152
DEsTINul. VRAOULUI
stingându-se în contact cu ă î:mbibat de ă ş
cufundându-ne în întuneric.
în ă ă ă   m-am avântat spre ceea ce cre-
deam ă ar fi sud-estul, în ţ râului Inny. Vraciul
spusese ă   ă ţ se complica, aveam ă ne în-
tâlnim acolo. Ei bine, se complicase, nu ă   ş îngri-
jorarea mea cu privire la Alice sporea tot mai mult. ă
se ă prea tare de urciorul cu sânge, Diavolul
avea ă ă ă ea.
încercarea ă de evadare ă cu ostaticul
se soldase cu un dezastru. Acum eram ţ     iar
magii îl ă în mod sigur. Acum, puteau ă ş
ă mai departe de ceremonie. Alianta avea în ţ ă vre-
muri tare întunecate.
La un moment dat, m-am op_rit ş am privit în ă  
ascultând concentrat. Nici semn de ă în
schimb, ochii mi se ă acum la întuneric ş pu-
team ă ă ă focuri de ă ă   nu mai mari
decât ş ă minuscule de ac luminând prin în-
tuneric. ş ă mi-am continuat drumul cu mai ă
ţ   încercând adâncimea apei din ţ mea cu
ajutorul toiagului. Nu o ă   asta m-a salvat de înec sau
de pericolul de a fi ţ de ş ă Chiar ş ă  
153
}OSEPH DELANI!Y
ă poticneam în ţ ă de smocuri mari de ă
de ş ă sau ă cufundam ă la genunchi în apa
ă ş rece ca gheata.
Amintirea ă lui Shey ă ajuta ă fac o oare-
care idee despre cât de mult ar trebui ă dureze ă ă
ş despre faptul ă înaintarea avea ă fie ă Mi-am
amintit ă trebuia ă ă menpn bine de tot la nord ţ ă
de munp ă voiam ă ajung la râu. în afara faptului
ă aveam ş ţ destul de vagi în ă ă cu tere-
nul, ş ă undeva, la marginea ă a dealurilor, se
gasea inelul fortului Staigue. Unii dintre magi ş slujito-
rii lor se aflau ă acolo; prin urmare, era un loc care
trebuia evitat cu orice ţ
Trecerea timpului era greu de estimat, ă ă la
ă cerul din ţ mea a început ă se lumineze ş am
ş ă nu va mai dura mult ă la venirea zorilor.
Sperasem ă asta ă va ajuta ă stabilesc ţ ţ ă
de ţ ş ă ă râul, ă n -a fost ă fie. Curând,
fuioare de ţ ă au început ă ş ă spre mine ş
am fost ă foarte repede într-o ă ă Aerul
era ş ş   în afara zgomotului propriei mele
154
DilsnNuL VRACIUUJI
ţ ş a ă ghetelor prin ş ă   domnea
ă
Mai târziu, în lumina timpurie a zorilor, am ă o
ă conturându-se în ţ mea prin ţ ă Pe ş ei a
ş un barbat înalt ţ   du când o ă pe ă
Purta o ă cu ă   nu foarte ă de a mea, ă
nu i se vedea nici fir de ă pe frunte. Din ă  
ă ca un ş pornind spre o zi de ă   ă ă
ă profite din plin de ţ ore ale unei zile de ă
Mi-a ş în cale ş mi-a adresat un zâmbet larg. Abia
atunci am remarcat cât de ă îi era ţ ă Nu
era ţ cuiva ş cu munca în aer liber.
-Pari ă te fi ă ă   ă încotro te ţ m-a
întrebat cu o voce ă precum ă ă unei ă
ş
Pielea îi era ă peste ţ de foarte aproape,
ă un pic ă ă   de ă ar fi fost bolnav de
curând. Avea ochii ţ în orbite/ ţ ă în
craniu, pleoapele grele ş cute de piele ă peste ele.
ă indrept spre râu, i-am zis. Trebuie ă ă în-
tâlnesc acolo cu ţ prieteni.
155
JOSEPH Dm..ANHv
-Ai luat-o pupn ş ar trebui ă mergi într-acolo,
mi-a zis el, ă într-o ţ care ă ă fie
mai spre est. Ai mers ă noaptea?
Am ţ
- Ei bine, în cazul ă ă ă ţ frig ş
foame. Jupâneasa Scarabek o ă dea ceva de mâncare
ş ă te lase o vreme ă te ă ş la foc, mi-a zis el,
ă spre ş de la intrarea în ă Bate încet,
ă nu-l ş pe ă   mic, ş roag-o de ceva de-ale gurii.
Spune-i ă te-a trimis Shaun ă ă
ă ţ ş omului mi se ă ş ă ă
aveam nevoie ă de ă ş de ă 1 -am
ţ înclinându-m:i capul, ă care m-am în-
dreptat spre ă ş am ă ş la ş ă în cer-
când ă fac cât mai ţ zgomot cu ţ ă
Am auzit ă de ă goale ş ş s-a întredeschis.
ă era întuneric, dar mi s-a ă ă ă un sin-
gur ochi, care privea ă ă ă
-M-a trimis Shaun ă ă i-am zis cu voce
ă ă ca ă nu-i trezesc copilul. El mi-a spus c-o
ă ţ ceva de mâncare, ă rog. ă nu ă ă
prea tare ...
156

DEsTINuL VRAOULUI
Pentru ceea ce mi s-a ă ă a durat o ş   nu
mi-a ă nimic, ă apoi ş s-a deschis ă ă zgo-
mot am ă o femeie ă ş ă într-un ş verde
din lâna. Probabil ă e jupâneasa Scarabek, m-am gân-
dit. Avea o ă ţ ş ă ş   la fel ca Shaun, o piele
foarte ă   cu ochii ş ţ   care ă de ţ fie
ă plânsese de curând, fie ă ă ă ă noap-
tea Da, probabil ă pruncul o ţ ă
ă   m-a îndemnat cu o voce ă ş mi-aduc
aminte ă m -am gândit atunci cât de mult contrasta cu
ă ă ă ş al lui Shaun ă ă Dar toiagul ă
ţ ş ă   mi-a atras ea ţ Nu avem ţ ă
de ă vracilor pe-aici.
ă ă ă ă gândesc, m-am supus imediat, reze-
mându-mi toiagul de un perete, în apropierea ferestrei,
ă care am intrat în ă Era ă ş primitoare, cu
un foc din ă dogorind în ă ă taburete erau
ş în ţ ă   iar ă perete se vedea un
mic ă în drum spre ă ă   Scarabek 1-a pus în
ş ca ă ă ă ş
ă câteva clipe, s-a întors pnând în mâini un mic
castron, pe care mi l-a întins.
157
-Uite ... asta-i tot ce am, ţ terci de ă Sun-
tem oameni ă Vremurile sunt grele, ş eu trebuie
ă ă gândesc la nevoile familiei mele.
l-am ţ ş am început ă ă din terciul
ţ ă de degete. Era rece ş un pic cam
lipicios, dar ă ceea ce-mi spusese adineauri, m-am
ă ă nu-mi ă ă Ş   la drept vorbind,
nu avea deloc un gust ă doar ţ cam ş
nuit, cu un iz picant. ă   ciudat lucru, ă ă ă
simt gura foarte ă
ţ   i-am zis ă ce mi-am terminat ter-
ciul, având ă ă înfulec ă la ultima ă ă ş
putea cumva ă ă deranjez pentru un pahar de ă
-Nu ai nevoie de ă   mi-a ă Scarabek pe
un ton misterios. De ce nu te întinzi în ţ focului, ă ţ
ş oasele tinere ă când ă
Lespezile din ă -erau tari ş reci, cu ă apro-
pierea focului, ă ă ţ ă extrem de
istovit, iar ceea ce-mi propunea mi se ă ă ar fi o
idee ă ş ă m-am întins în ţ vetrei.
-închide ochii, mi-a ordonat Scarabek. Ar fi mai
întelept. Va fi mai bine pentru noi ţ de ă ce s
va întuneca
1.58
DEsTINuL VRAOULUI
îmi amintesc ă vorbele ei mi s-au ă foarte ciu-
date ş ă m-am ţ derutat. Ce-o fi vrut ă ă
Cum ă fie întunericul"mai bine pentru noi ţ   Ş
mai mult decât atât, soarele nu ă ă decât de o
ă de om. Mai erau ă ore ă ă se întunece.
Ea se ş ca eu ă stau întins acolo atât de mult
timp? Dar nu aveam ceva de ă Trebuia ă ă în-
tâlnesc cu cineva. ă nu ş ă amintesc cu
cine ş nici unde.
159

0%::9:::< .(
DEGETE MICI Ş RECI
A
m deschis ochii; era întuneric în ă ş ă
ţ ţ ş înfrigurat. Focul se stinsese,
ă pe policioara ă ardea o lumânare.
ă simteam cu ă ş istovit ş nu-mi doream
decât ă închid ochii ă ă cufund la loc într-un somn
adânc. Tocmai eram pe cale ă fac asta când am ă
ceva care m-a determinat ă icnesc îngrijorat. ă
copilului se ă ş ă ă trântit într-o ă  
Ş ă ş pe prunc, ă ă ă ă
tru, ă ă ş într-o ă ă din ă Am
s-o strig pe ă ă când am deschis gura, nu
mi-a ş decât un cârâit slab. Atunci mi-am dat seama
160
DFsnNuL VRAOULtn
ă respiram precipitat; inima îmi fâlfâia în piept cu o
ă ş ă de ă   ă ă ă tem
ă s-ar putea opri în orice ă Eram incapabil ă
ş membrele.
Oare ă fi fost grav bolnav? m-am întrebat. ă ă fi
molipsit de cine ş ce soi de ă prin ţ
ă ş
ă   mi s-a ă ă ă ş ă be-
ş A fost ca un fel de zvâcnet, ă care a înce-
put ă se ridice ş ă coboare ritmic, dând de înteles ă
pruncul respira ă ş ă ţ ă ă Am în-
cercat din nou ă strig mama, ă tot n-am izbutit ă
scot decât un sunet slab, iar efortul mi-a ă inima ă
se avânte într-un fâlfâit atât de iute, încât am început ă
tremur din tot corpul, ă ă o ă mor.
ă   mi-am dat seama ă ă din ă se
ş ă de-acum în cu totul alt fel. ă ă ă se apropie
încetul cu încetul de mine. Dar cât de mare ă fi fost co-
pilul? Destul cât ă se ă târî ş Ş chiar ă era
complet acoperit de ă ă ş n-avea cum ă ă înco-
tro mergea, se îndrepta direct spre mine. Oare putea
ă ă ţ ş ă alinare? Dar de ce nu
venea Scarabek ă ă ce face?
161
JosEPH DELANBY
am auzit un sunet straniu. Venea dinspre
ş Cu ă ş ă ş ă din ă
nu auzeam niciun fel de ţ doar un soi de
pocnet ritmic. Suna ca un ş din ţ Deo-
ă mi s-a ă ă ş atât de mici nu au
ţ  
Nu, trebuia ă fie altceva. In momentul în care gân-
dul acesta mi-a ă în minte, un fior rece mi-a
ă ă ş ă ca un avertisment foarte
aproape de mine se afla ceva venit din întuneric. M-am
ă cu disperare ă ş membrele, ă ş
acum îmi erau ca paralizate. ă acolo, privindu-1
neputincios.
în timp ce ş se apropia de mine, ă din
ă mi s-a ă ă se ă ă ş am auzit un icnet
ş ca cum ceea ce s-ar fi aflat sub ea fi
ţ ă vreme, iar acum avea nevoie ă
de energie pentru cin:e ş ce efort imens.
Ajungând la picioarele mele, s-a oprit pentru câteva
clipe. Din nou, am auzit ceea ce suna a ă inspira-
ţ ş ă ă de data asta am identificat sunetul:
prima ă nu ghicisem bine. Adulmeca ... adulmeca
precum o ă adunând ţ despre mine.
162
DEsTINuL VRAOULUI
Desprinzându-se de gheata mea, a început ă mi se
ş în sus pe trup, oprindu-se în dreptul pieptului.
ă o ă   a adulmecat zgomotos.
M-am cutremurat când a început ă mi se ţ lent
pe piept. Simteam patru mici membre ş pe
mine. Oriar prin ş   erau foarte reci, ca patru
blocuri de ţ ă Vietatea, ce-o mai fi fost, mi-a ajuns
ă la ă în dreptul fetei ş am intrat în ă -
inima a mceput ă bubuie cu mai mare ă ă
Ce ă fie? Ce vietate ă o fi ă sub ă asta
ş ă
Am încercat ă ă rostogolesc pe o parte, ă n-am
ş ă adun puterile pentru ş ceva. N-am izbu-
tit decât ă ridic ţ capul. Nici ă ă ă cu mâi-
nile n-am izbutit- îmi tremurau nefolositoare pe ă
corp, în timp ce ţ de sudoare mi se scurgeau de
pe frunte, ă în ochi. Eram incapabil ă
ă ă
între timp, mi-a ajuns în ş s-a ridicat
un pic în mâinile sale mititele, vrând ă ă ă ă
la ă astfel, ă i-a ă ş   în ş timp, am
putut ă ă ş eu chipul.
163
}OSEPH DELANEY
ă ş ă am în ţ ochilor un monstru te-
merile mi s-au împlinit întru totul . . . dar nu ş cum ă
ş
Capul nu-i era mai mare decât al unui copil de ă
sau trei luni, ă avea figura unui ă ă ţ ş îi
era ă de ă ş de o anume nevoie ă Ş
ă foarte mult cu Shaun ă ă ş care
ă trimisese aici ă mâncare. Am ţ ă ă  
ş fusesem ă   ă mi se ă un pic de terci,
eram în ş timp ş ă - ă de ţ
pentru ţ asta ă Iar ceea ce mâncasem
ţ probabil o ţ ă adormitoare, ă ă
ă ă slab Acum, creatura deschis
gura latg, ă ş ţ lungi ţ ţ precum
acele, ţ gâtul.
I -am ţ degetele mici reci pe ţ o durere
ă ş ţ ă   când ţ mi-au ă carnea. A
început ă ă zgomotos ş mi-am ţ sângele sor-
bit din trup ... ş ă cu el, ţ
Nu aveam putere ă ă împotrivesc. ţ ţ ă
durere, mai ă o ţ ă plutesc ă moarte.
Cât ă fi durat, habar n-am, ă primul lucru de care
am fost ş pe ă a fost imaginea lui Scarabek
164
DESTINUL VRAOULUI
intrând cu ş ă ţ în ă   cu umbra pâl-
pâindu-i pe tavan în lumina ă Traversând ca-
mera, a desprins cu ţ vietatea de pe mine; am
ţ o ă la gât când i-au ş ţ de acolo.
A dus-o apoi în ă care ă ă într-o ă ş a
ă ş la loc în patura din ă .
. Pe ă   a început ă cânte cu voce ă ă un
cântec de ă care putea fi folosit ca ă ş ă un
copil normal. Apoi, a îndreptat ă ş a ş crea-
tura ă   potrivind cu ă ă ca ă ţ ă de
cald.
ă ce-a terminat cu toate astea, Scarabek s-a în-
tors la mine ş m-a privit ă   iar eu am observat
ă se schimbase la ţ ă înainte, probabil ă se folosise
de cine ş ce farmec ca ă se deghizeze. Acum, ade-
ă ş la ă ş am recunoscut-o imediat. Nu
exista ă de ă era ă ă din visele
mele. ş erau ochii- unul verde, ă albas-
tru- pe care-i ă ă norului în timp ce ne
apropiam de Irlanda ş când am înfruntat ă în
Dublin ş m-am cutremurat ă cu ă ă ă
priveau.
165
Dar cum era cu ţ ă Cum s-ar fi putut întoarce
din ţ ă ce-i ă câinii inima?
-Tom Ward! Cât de ş mi-ai picat în ă   ă
de când te-ai apropiat de ţ ă noastre, te-am
ă ş am ş   a strigat ea. N -am avut nevoie
decât de cel mai simplu dintre descântece ca ă te ade-
menesc în coliba mea. Ş cât ai fost de ă ă
ţ pretiosul toiag ă   Acum, ş cu totul în puterea
mea. ţ mi se va ş curând, ă îmi ă
spmtul ca sacrificiu pentru Pan. Tu vei muri, la rândul
ă dar numai ă ce vei îndura "Chinuri cumplite pen-
tru cei-ai ă ă  
Surori ... Oare ă gemene? ă atât de
mult! vrut s-o ă eram într-atât de ă
încât aproape ă nu puteam nici ă trag aer în piept. Cât
sânge mi-o fi sorbit mica vietate? m-am întrebat. M-am
ă ă ă ş ă am ţ cum capul în-
cepe ă mi se ă ş m-am ă ş în ă
ă îmi promisese ă ă va face ă ă eu
deja ă ţ aproape de moarte ... cu toate ă nu •
exista vreo ă de ă ci doar o ă epuizare.
166
DEsTINuL VRACIUWI
Nu ş cât timp am ă ş   dar când
mi-am revenit, am auzit voci: un ă ş o femeie
discutau încet între ei. Am încercat ă ş ce spu-
neau- era ceva despre gorgane un drum spre nord.
ă la ă   mi-am ă ţ de a deschide ochii. Cei
doi ă priveau de deasupra: erau Scarabek, ă  
ş ă ă i se spunea Shaun ă ă
Dar era el ă un ă   sau altceva? ş
ă gluga pe spate, ţ la ă un chip schele-
tic, pe care aproape ă puteai ă iei drept cel al unui
cadavru. Oasele craniului erau clar vizibile, pielea sub-
tire ş ă ca foita de pergament, iar ă de
ă se vedea ă de petice de piele ă  
ă
-Are o ă ă ă în buzunarul stâng
al pelerinei, a zis Scarabek. la-i-o, Shaun. Eu nu pot s-o
ating.
Shaun ă ă ş vârât mâna în buzunarul
meu. Nu aveam ţ ă ă ă împotrivesc, ş ă mi-a
scos lantul de argint de acolo. Cât timp 1-a ţ în
ă   i-am ă ţ pe chip; cutremurându-se,
1-a ă ă ă pe jos, unde ă nu-l pot eu ajunge.
167
Ja;m>H DEl..ANEY
-De el s-a folosit ca ă lege sora înainte ă fie
ă Dar nu va mai avea nevoie ă ă
ă ţ lui ca ucenic de vraci s-a ş Acum,
o ă ducem spre nord, Shaun, a zis ă O ă
fac ă sufere din plin, ă ă ş el câte ceva din sufe-
ţ prin care am trecut eu.
ă ă pierderea lantului meu de argint, dar cel
ţ ă consolam cu faptul ă nu-mi descoperise ur-
ciorul cu sânge din buzunar.
Shaun ă ă s-a apropiat iar de mine, m-ari-
dicat m-a aruncat pe ă lui, exact cum ş
magistrul meu ă care o ă ă înainte de a o
pune în ă ă ţ de picioare, astfel încât capul
îmi atârna spre ă lui. îmi lipsea energia de a ă
împotrivi ş ţ un ciudat miros de mucegai ema-
nând din el, duhoarea ă unor locuri umede, sub-
terane. ă ceea ce ă dezarma cu ă era
extrema ă ă a trupului ă chiar ă îl ţ ş -1
auzeam ă ă   era de ă ş fi fost ă în spinare
de un mort.
Curios lucru, ş trupul îmi era ă   mintea
mi-a devenit ş de ă Am încercat ă
168
DllsnNuL VRAcruun
experimentez ce m-a ă ţ Vraciul ş ă analizez cu
ă toate ă ţ în care ă aflam.
ă ce am ş din ă   am pornit ă nord,
Scarabek mergând în ţ ă ş ducând creatura ă ş ă
în din ă aproape de pieptul ei, ca pe un ş
normal Poate ă era familiarul ei. De obicei, ă
rele le ă familiarilor propriul sânge, ă adesea
acesta era suplimentat cu sânge luat de la victimele lor.
Cei mai ş ţ familiari erau pisicile, ş  
ă ă ş ş râioase, ă ă ă
foloseau ş ă mai exotice. Pentru creatura pe care o
ă ea nu ă vreo denumire; cu ţ ă ă nu
era ă în Bestiarul Vraciului. ă aveam de-a
face cu o ă dintr-o ţ ă ă ă   iar puterile ş
obiceiurile ei îmi erau, în mare ă ă   ă
Spre est, cerul începea deja ă se lumineze. însemna
ă sigur dormisem timp de cel ţ o zi ş noapte.
Ceata se ridica puteam ă ă contururile a doi ţ
ă ţ în fata ă   spre dreapta. Abia apoi am
ă ş altceva: forma ă a unui gorgan fu-
nerar ... ş ne îndreptam direct spre el. Era mic, ă ş
cu foarte ţ dublul ă ţ unui om, ş acoperit cu
ă Când am ajuns la mai ţ de cinci metri
169
ă de eL s-a produs un fulger puternic de ă
ă Când s-a mai stins, am ă silueta ă
rei profilându-se în cadrul unei ş rotunde.
Câteva clipe mai târziu, vântul s-a oprit ş aerul a
devenit imediat ţ mai cald; eram ţ de
întuneric ş ne aflam chiar în interiorul gorganului.
Brusc, a izbucnit o ă ş am ă ă ă
ti-nea în ă o lumânare ă   pe care tocmai o
aprinsese prin mijloacele magiei. ă gorganului
erau o ă   patru scaune ş un pat, spre acesta din
ă ă ea.
- Pune-l acolo ă   i-a indicat ea lui Shaun
ă ă   care m-a trântit pe pat ă ă pic de menaja-
ment. E vremea ă ă iar, a ă ă
Am ă acolo timp de mai multe minute, ă
ă din ă ă ă ş ă sufeream de acea
stranie paralizie. ă trecuse într-o ă ă
din gorgan, ă Shaun ă ă aici, ă   privin-
ă de sus cu ochii lui care nu clipeau. Începeam ă
ă simt ţ mai în putere, iar ă ă inimii ş ritmul •
ţ îmi reveneau treptat la normal. Cu toate aces-
tea, intuiam ă Scarabek avea acum de gând ă dea
ă ă o ă ţ de terci 1mbibat cu ă
170
DBsnNut VRAOULUI
ă ş fi putut ă redobândesc deplina ă
nire asupra membrelor ...
S-a întors ă câteva minute, ducând în mâini un
castronel.
- ă capul, Shaun, a poruncit ea.
Shaun ă ă m-a apucat cu mâna ă de
ă   ridicându-mi partea de sus a trupului aproape la
ă De data aceasta, ă adusese o ă
ă din lemn   în timp ce mi-o apropia de ă   ă
ţ ferm de frunte, iar Shaun îmi ă cu mâna
ă falca în jos, ţ ă ă ţ gura larg
ă ă
ă mi-a tot îndesat în ă terciul picant
ă când am fost silit ă înghit, ă altfel ş fi
înecat.1n timp ce fiertura îmi aluneca în jos pe gâtlej, a
zâmbit.
-Ajunge, ă ... ă drumul, a zis. Prea
mult terci 1-ar omon am alte planuri pentru el, mai
întâi.
Shaun ă ă m-a ă la loc pe pat ş în-
dreptat apoi spinarea, ă ă Scarabek. Sub
privirile lor ă   ţ cum mi se usca gura
incaperea a început ă se ă
171
-Hai ă mergem ă ş s-o ă pe ă   am
auzit-o spunând pe ă Ele la loc destul de sigur
aici.
Fata ... Care ă m-am întrebat. Era vorba despre
Alice? Dar apoi, ă o ă   mi-am ţ inima palpi-
tând ş m-am ă ş în ă O vreme, n-am mai
ş altceva decât ă ă tot visam zburând ş ă
Din cine ş ce motiv straniu, eram constrâns ă ă
arunc de pe o ă   ă larg ţ   ca ari-
pile unei ă ă Pe ă ă   plonjam în picaj de pe
cerul întunecat, ă ă ă ă în în-
tâmpinare .
.Am sim:pt cum cineva ă ţ cu brutalitate de
ă apoi, fata mi-a fost ş ă cu ă rece. Am
deschis ochii ş l-am ă pe Shaun ă ă pri-
ă de sus ş i-am ţ mirosul ă al
ă ă ă ă ă trezit, s-a tras înapoi,
ă ţ în ă a altor ă persoane. •
Una dintre ele era ă   iar ă   Alice.
Mi-a ă inima cât colo. Alice ă ă ă Ş ă ş avea
mâinile legate la spate.
172
Dl!snNuL VRAauun
-Of, Tom! a strigat ea. Ce ţ ă ă ţ tare
bolnav ...
ă ă a întrerupt-o.
ă ţ griji pentru tine, ţ   a repezit-o ea. ţ
ta pe ă e pe cale ă se ş ă ă într-o ă
te voi oferi ă ă Diavolul
173
..
 
ÎN GHEARELE DIAVOLULUI
T n ce Shaun ă ă ă ridica din nou, am
1 auzit-o pe Scarabek strigând nu ş ce cuvinte
ţ magiei negre. ă câteva clipe, ne aflam
ă din gorganul funerar. Era din nou întuneric ş ve-
deam pe cer secera lunii ă precum ceara; aerul
era foarte rece, un strat de ă formându-se deja
peste ă moale, ă ş
Am pornit spre nord, ă ţ ş degetele
înfipte în ă lui Alice ş ă ă ea. Familia- •
rul fusese ă în gorgan.
Alice nu fusese în raza ţ protectoare a urcio-
rului cu sânge, ş ă m-am întrebat de ce nu venise
174
DESTINUL VRACIULUI
deja Diavolul ă ea. Amândoi ne ş ă ca. la
cea dintâi ocazie ă   el ă ş caute ă
Prin urmare, ă avea ă cheme acum? ă
da, urciorul cu sânge îl va împiedica ă se apropie. Ea
n-o despre el? Sau îl va sparge ne va da pe amân-
doi pe mâna Diavolului?
Peisajul era sumbru lipsit de copaci, ă ă
tul era acoperit de ă ă ş ă ş   ş cum era ş
ş încâlcit spre care ne-a condus ă la ă
ă Pe Alice a târât-o spre o ă mare, ă  
legându-i ă de crengile-i întretesute. Aruncat fiind
pe ă lui Shaun ă ă   sub privirile mele în-
grozite de ceea ce se petrecea, Scarabek a ocolit ă ă
ş de trei ori în sens invers mersului acelor de
ceasornic, intonând descântece de magie ă Alice
a început ă ă ş ei despre acest ş
ş îi spuneau precis ce anume ă ă
-Of, Tom! mi-a strigat ea. ă a ă un
târg cu Diavolul. Vrea ă ţ ă ş ţ ă El o ă so-
ă aici curând
ă   aici va fi! a aprobat-o Scarabek. ş
ă e vremea ă te ducem de-aici, ca Diavolul ă ă
175
}OSEPH DH1.ANHY
veni ă ş preia pe ă ă mergem! i-a poruncit ea lui
Shaun ă ă
ă ş - ş sperasem - ă fiu legat ă
de Alice. Aveam ă urciorul cu sânge în buzunar,
ş de ă   ş ă el n-avea cum ă ă
vreun ă
Cu toate acestea, ă vedeam acum dus departe de
Alice, la deal. întors cu ţ privirile în ă   de
sus. Alice se ă ă de tot, ă ş disting
zvârcolirile disperate în încercarea de a se elibera din
ă ă ş
Foarte curând( aveam ă dau seama cât de amar-
nic ă ş în ţ lui Scarabek: ea totul!
-Acum suntem suficient de departe, a zis ea, fata
nu tnai e sub protectia urciorului pe care 1-a ă ş
ă asta va fi prima dintre ţ pe care le vei în-
dura: ă vezi pe Diavol cum îi ă ş ţ ş sufletul
ă ţ tale prietene! E încântat ă are ocazia ă te ă
ă suferi. Dar ţ face griji, nu-l voi ă ă ă mâna
pe tine! Am de gând ă i te dau lui Morrigan. •
Un fulger a spintecat ă ă ă apus,
în timp ce nori negri goneau dinspre ţ ă   întunecând
în câteva secunde, a fost urmat de huruitul
176
DEsTINuL VRACIULUJ
tunetului, iar apoi, în ă care a urmat, am auzit un
sunet' nou: acela al unor ş ă ţ   dar foarte
greoi, fiecare dintre ei fiind urmat de câte un sfârâit
ă
Cu toate ă era ă   în cea mai mare parte, invizibil,
Diavolul tocmai începuse ă se materializeze. Avea ă
ia acea ă ă a ceea ce ă numesc "te-
muta sa maiestate", o ă ă ă însufle teama
ţ tuturor celor care-1 ă Unii spun ă vede-
rea lui te poate face ă mori de ă pe loc. ă ă ă  
e.ra ă pentru cei mai emotivi, ă eu ă mai
aflasem ş ă ă de ţ ă cu el când luase o astfel
de ă   la fel ş Alice, ş ţ ă amândoi
întâlnirii.
Eram prea departe ca ă vedem urmele de ş din
ce în ce mai apropiate. Erau încinse   în timp ce copi-
tele lui despicate puteau ă ă scândurile ş
lor, ă ş urmele în ele, pe un teren ă ş   cum
era acesta, ar fi ă doar ca ă ă scuipe ş ă
sfârâie, erupând în jeturi de aburi la fiecare atingere.
Cu toate ă norii ă acum cam pe la ă
tatea drumului lor pe cer, luna era ă în ţ acestei
cortine întunecate în ă înaintare la lumina ei l-am
177
JOSEPH DEl.ANBY
ă pe Diavol materializându-se complet. ă ş de
la o astfel de ă   era enorm: gros musculos, cu
trunchiul de forma unui butoi cu întregul trup acope-
rit de un ă des precum cel de taur. Imensele coarne i
se curbau de pe cap ş coada îi în sus, ca un arc,
în urma lui.
Inima mi se suise în gât în timp ce-l priveam mer-
gând cu ş mari drept ă Alice, care se ă za-
darnic ă se ă din ă ă ş chiar ă
aud urletele de ă Am încercat ş eu ă ă smulg
din strânsoarea lui Shaun ă ă   ă era un
individ foarte puternic ş   în starea mea de ă ă  
eforturile îmi erau palide.
Profilându-se ă deasupra lui Alice, Dia-
volul ş întins ş lui ă ă ş ş înfipt
degetele în ă ei, ş cum procedase ş ă  
smulgând-o din ă ă ş ş ridicând-o, astfel încât ă
ă cu ţ în dreptul ochilor lui. Alice a mai scos un
urlet când i s-a desprins ă din ş ş a început ă

ă Diavolul s-a aplecat mai aproape de ea, ca ş
cum ar fi avut de gând ă ă capul de pe umeri
dintr-o ş ă ă
-Tom! Tom! a strigat ea. Adio, Tom! Adio!
178
DEsTINuL VRAOULUI
La auzul acestor cuvinte, inima mi-a ă ă în
ă ş abia am mai putut ă respir. Asta ă fi fost? ă se
fi ş cu ă   ă la ă Diavolul o avea în
ghearele lui eu nu mai puteam face nimic ca s-o sal-
vez. ă cum ă mai ă ă ă Alice? Lacrimile au în-
ceput ă mi se ă pe ţ ă ş am fost cuprins de
hohote necontrolate. Era ţ iminentei pierderi,
da, ă ş junghiurile provocate de empatia mea cu
Alice.
Eram într-atât de apropiati, încât precis prin ce
trecea. Sufeream de ce suferea ea. ă ş ă nu vei mai
avea parte de ă pe lumea asta, ă anticipezi o eter-
nitate de ţ ă ş de teroare, iar sufletul ă ti se ofi-
ă în întuneric, la cheremul Diavolului, care va
ă interminabile torturi ca ă se ă pe ea,
pentru necazurile ş durerile pe care ea i le provocase
din cauza mea. Totul, din cauza mea. Era, pur simplu,
prea mult de îndurat.
în clipa imediat ă   totul s-a ş S-a iscat
un fulger luminos, s-a auzit un huruit de tunet o ă
de vânt fierbinte ne-a pârjolit ţ Mi-am închis strâns
ochii ş   când am izbutit ă deschid la loc, Diavolul
ă   luând-o pe Alice cu el.
179
ă un junghi de ţ ă a pierderii mi-a strâns
stomacul. Alice nu mai era acum pe lumea asta; nu ă
mai ţ ă atât de singur. Ş   în timp ce
Shaun ă ă ă ă mai departe, Scarabek mer-
gea aproape de mine, ă   ş ă cu ze-
flemele crude.
Cu toate ă rânjea ă de lacrimile mele, care
curgeau la fel de copios ca ploaia care se ă asupra
ă   mie nu-mi ă deloc de vorbele ei necrU-
ţ ă Lacrimile mele erau pentru Alice pentru mine
însumi Acum, lumea se schimbase într-un mod cum-
plit. îmi pierdusem mama ş ă ş ă pierde-
rile ă devastatoare, ă acum era cu totul altceva.
Era o ţ ă mai presus chiar decât cele provocate de
pierderea ă ţ Pe Alice o numisem prietena mea,
ă ţ cu ea de ă   ă ă de ea. ă
abia acum, când fusese ă de ă mine pentru
totdeauna, întelegeam pe deplin ă
O iubeam pe Alice, iar acum, ea nu mai era.

ă ce ă ş recuperat creatura ă ă în
gorgan, ne-am întors la ă   ş Shaun ă ă m-a
trântit pe pat ca pe un sac cu cartofi stricap.
180
DFsriNuL VRAOULUI
Scarabek m-a privit cu ţ
-Chiar ă ai plânge tu un ocean de lacrimi, mi-a
ş ea, durerea ta nu va putea nici ă ă se apro-
pie de-a mea. Mi-am iubit sora ca pe mine ă   fi-
ă ea era ă în mine, iar eu eram în ea!
-Ce vrei ă spui? am întrebat-o.
Cu ă ţ   vraciul din mine ş   ascuns
imediat sub ţ ă Magistrul meu ă ă ţ ă ă
folosesc de fiecare ocazie ca ă ă ţ tot ce se poate des-
pre ş ş   astfel încât ă am mai mari
ă înfrângîn cele din ă
gemene, mi-a ă ea ă ge-
mene sunt .ceva atât de rar, încât o ă ă ă
acum s-a mai ă ş ceva în tara ă ă
ă ş o ă minte- o minte care controla ă
trupuri. Vedeam prin ochii ei, iar ea, prin ai mei.
- Dar ochii ă nu sunt la fel ca ai ei! Unul e albas-
tru, iar ă   verde ... de ce sunt ş am întrebat-o,
rnânat de curiozitate.
- ă   ambii mei ochi au fost ş   ă
ă moartea surorii mele am ă ă printre Dealurile
scobite, ă putere, mi-a ă ă Ori-
cine ă prea mult timp acolo se ă ă eram mai
181
]OSEPH DElANEY
apropiate decât putea tu imagina ă Tot ce-a
ă ea am ă ş eu. Durerile pe care le-a ţ le-am
ţ ş eu. Am fost acolo când ai ă ş ai orna-
rât-o. ă din mine a fost ş ă la moartea ei.
-Dac-ai fost acolo, atunci ă n-am omorât-o eu,
am protestat. G magistrul meu, Bill Arkwright.
-Nu ţ   Voi doi ţ ă ţ
pus la cale moartea. A fost un - ă ta.
Am ă slab din cap.
-Nu e ă Eu ş fi ţ partea de
ţ
-De ce ş crede eu pe ucenicul unui vract? Ceea
ce spui tu ă prea ţ ş nu va schimba cu nimic
ce am eu de gând.
Ş ce-o ă fad acum cu mine? m-am interesat.
Era mai bine ă ş ce ă ă ş Cu tot neca-
zul meu, ă încercam ă calculez ş
ă orice posibilitate de ă oricât de ă
ţ meu de argint ă se afla pe podea, acolo unde-I .
azvârlise Shaun ă ă ş când l-am privit cu
coada ochiului, Scarabek mi-a zâmbit cu ă
- ă de eL Zilele în care mânuiai o astfel de ă
s-au dus. Vei fi prea slab ca s-o mai ţ folosi, fiind
182
DFSl1NuL VRAOULUI
ă pentru Konal. O ă i se ă foame iar, ă
într-o ă
- Konal e familiarul ă
ă a ă din cap.
- Nu, Konal e iubitul meu fiu, iar ă îi e Shaun
ă ă   ă gorganelor, al ă timp pe
ă e acum scurt. Un ă are un singur fiu,
ă de o ă ... copilul care-i va lua locul ş
juca rolul în continuare.
ă De ce e numit ş
-Denumirea e ă ă ţ nume-
roasele gorgane risipite prin ă ă   ele
conpneau osemintele ţ din vechime, ă acum
sunt refugiul ă celtice. Shaun menpne pute-
rea magiei îi ş pe cei care le-au ă   ă
spiritele lor nu sunt ă _prea departe. El le ş
sânge.
Un gând oribil m-a izbit atunci. Oare Shaun
ă ă avea nevoie de sânge la fel ca fiul ă
Mi-am ridicat repede privirea spre ă   care mi-a
ă cu un zâmbet ă ă
ţ citesc frica pe ţ ă   mi-a zis el. Tu crezi c-o ă ţ
sorb eu sângele? ş e?
183
M-am ă mic în ţ lui. Oare era capabil ă ci-
ă gândurile?
- Ei bine, nu e nevoie ă te temi în ţ asta,
m-a asigurat Shaun ă ă Eu jertfesc sângele ani-
malelor. Un ă rareori ia sânge omenesc. Atunci
ă   ă setea îi e mare, ş ă ş victimele ă
când le ă
-Dar nimic din toate astea nu te ă   1-a în-
trerupt ă   ă tu mai ai, poate, mai ţ de
o ă de ă Curând, vom fi în Killorglin, iar
suferintele ti se vor ţ Am vorbit destul. Shaun, mai
adu terci!
M -au ă din nou cu sila, de data aceasta cu o
cantitate mai ă apoi, în timp ce ă acolo nepu-
tincios, cu gura ă ş o ţ de ă ş fi avut
ş în gât, iar lumea începea ă se ă în jurul
meu, ă ş adus pruncul la mine. L-a ă ş
ţ de ă ă ş 1-a ş pe Konal aproape de gâtui•
meu. ă câteva clipe, i-am ţ ţ ă ţ
ţ ţ ş   sub ochii lui Scarabek, care veghea deasupra,
sângele mi-a fost sorbit încetul cu încetul.
184
DEsn:NuL VRAOULUI
Gândurile mele se îndreptau ă spre soarta lui
Alice, iar durerea îmi ajunsese în gât în piept, aproape
  ă ă care ă cuprindea repre-
zenta o ş - terciul ă ş lenta pierdere a sân-
gelui m-au cufundat într-o   ă ş ţ ă
185
u!{!Tf?!:k<
Ţ DIN KILLORGL!N
M
i -aduc. aminte foarte ţ Probabil ă am
mers pe cai: ca de la mare ă   am auzit
zgomot de copite, ş trupul mi-a fost zguduit ş smucit
în repetate rânduri. Ori ă am fost .într-o ă ţ ă   ori legat
de spinarea unui ponei, nu ş sigur - poate, pe ă
durata ă ă   ă se fi întâmplat ă
ă mea amintire limpede era de când
ă pe un ă de paie murdare, într-un pod
ă Era plin de gunoi ş drapat cu enorme pânze de
ă   ă cu stârvuri uscate de ş ă
jenii ă ţ prin unghere întunecate, ă ţ
ă ţ ş ă asupra ă victime. Lumina zilei
186

DllsnNuL VRAOULUI
ă prin unica ă o ă ă în
tavanul înclinat drept deasupra mea Auzeam ş
cârâielile ă ş care umblau pe ş Eram
singur în ă   cu mâinile legate la spate; în schimb,
picioarele îmi erau libere.
ă ţ neputincios, ă din cea de-a doua în-
cercare am ş ă ă ridic anevoie în picioare. Au-
zeam alte zgomote -uneori, tropa-trop de copite ş
ă ş   în stilul cântat al negustorilor din
piete. Am ă ă am fost dus înapoi în Killorglin.
M -am ă peste clanta ş   ă era ă   ş ă
m-am tot ş prin podul acela, ă ceva care
m-ar putea ajuta ă evadez. Poate ă exista ceva ă  
care ă reteze ă ...
Nici nu-mi începusem bine ă   ă în ă
s-a ş întunericul. ă fi fost vreun nor negru ş
care o fi acoperit soarele? ă se fi apropiat vreo
ă ă tot întrebam. Zgomotele ă au început
ş ele ă se ă treptat, ă când n-am mai auzit
nimic de dincolo de zidurile închisorii mele: eram cap-
tiv într-un cocon de ă
Pe ă   temperatura a început ă ă vertiginos;
asta ă prevenea ă se apropia o ă a întunericului.
187
]OSEPH DEl.ANEY
M-am ş într-un colt ă cu spinarea de
perete, ca ă nu ă ă ataca nimic din spate. Nu
aveam arme cu care ă ă ă ă ş fi avut
mâinile libere, mi-am zis. Faptul ă erau legate ă
ă ă ă simt vulnerabil.
Ceva a început ă ş ş ă la ureche. Mai întâi,
m-am gândit ă ar putea ă fie o ă ă ş întregul
trup a început ă tremure de ă   ă apoi mi-am
dat seama ă era alt soi de spirit. Vorbele îi erau doar pe
ă formate ş de ţ   ă aveau o ţ ă ma-
ă ă alte câteva clipe, i s-au ă ş altele; câte
anume, nu puteam ă ş precis, ă ă erau
aproape am ă fulgere ale unei sinistre lumini pur-
pltrii dând ă podului întunecos apropiindu -se din
ce în ce mai mult. Degete ţ au început ă ă ă
de urechi, ă care mâini puternice mi-au cuprins
gâtui ş m-au strâns. Era o ă ă   una
ă   ş eu eram neputincios în fata ei.
Un al fiu al unui al fiu are o anume
imunitate împotriva unor spirite atât de primejdioase,
ă eu nu întâlnisem ă unul atât de puternic;
am început ă ă sufoc, traheea fiindu-mi ă
de degete invizibile. M-am chinuit ă respir, încercând
188

DEsTINuL VRAOULUI
ă ă în minte ce anume din ă mea mi-ar
putea fi de ajutor. Am icnit, ţ cum suflarea începe
ă ă ă ă ă
Dar apoi, ă   presiunea asupra gâtului meu
a ă   ş vocile acelea ş au ă   din fericire.
ş   ă meu n-a ă decât câteva clipe,
ă un glas profund ş ă le-a luat locul:
acela al Diavolului.
-Acum o am cu mine pe prietena ta Alice, mi-a zis
el cu o voce baljocoritoare. Ţ ă s-o auzi?
ă ă ă   am auzit pe cineva hohotind de
plâns. Sunetul ă ă ă la mine de la o ă
foarte mare, ă ceea ce auzeam era plânsul unei fete.
ă fi fost, ă   Alice sau cine ş ce truc de-ale
Diavolului? Nu degeaba una dintre titulaturile sale era
aceea de ă Minciunilor.
- E ş ă ş ă   Tom. Te ş Curând,
i te vei ă Deja aproape ă pot ă te ating. ş
aproape ... atât de aproape, foarte aproape ...
Avea ă dreptate. Nu puteam ă ă de-a bine-
lea, ă îi simteam ă fierbinte, ă   pe ă ş
aveam senzatia apropierii a ceva ş ş ă ă
189
]OSEPH DEI.AN:BY
Diavolul se ghemuise în ţ mea, încordându-se ă ă
ă ş ă ă ă
- N-ai vrea ă ş cu prietena ta_ Tom? Poate
ă auzul vocii tale îi va inai alina ţ ţ ... ,
a gâjâit el.
N-am ascultat de rapune ş am strigat-o. Pur ş
simplu, nu puteam suporta s-o aud plângând ş prin
întuneric.
-Alice! Alice! Sunt eu, Tom! i-am strigat. Ţ
bine, fii tare. Te scot eu cumva de-acolo! Ş ă te aduc
înapoi ă  
-Mincinosule! a strigat Alice. Nu ă minti tu pe
mine. Tu nu ş Tom. Mi-a ajuns cât am fost ş ă  
-Eu sunt, Alice, ţ jur!
- Diavole! Demone! ă ă în pace!
Cum ş fi putut s-o conving ă eram ă eu?

ş fi putut ă spun, ca ă dovedesc mai presus
de orice ă Dar, ă ă ă veni ceva în
minte, Alice a început ă urle, ca cum ar fi îndurat su-
ţ cumplite.
-Te rog, nu ă mai chinui! ă   ă   Nu
mai pot ă suport. O, te implor, nu mai face asta!
190
DEsnNuL VRAauun
Apoi, a încetat ă mai implore, ă a reînceput ă
ă ş ă ă ă unei mari dureri.
Ţ cât ai auzit, Tom? m-a întrebat Diavo-
lul. N -o ă mai ă mult timp ă când îi vei
ă ă ş chinurile. Iar ceea ce ă ea e cu mult mai
ă decât ă la care e ă o ă
ş la ţ ă unor ace ţ imagi-
ă povara unor stânci grele ţ strâng pieptul;
simte ă ă pâlpâind, din ce în ce mai aproape de
stâlp. Carnea se umple de ă ş iar sângele ş
Doare foarte ă ă ă la ă moartea aduce eli-
berarea. Pentru Alice ă nu ă o asemenea
ă Ea e prizoniera întunericului ş va fi ă
ş ş   Asta ă ă va continua pentru tot-
deauna! Ş ă voi întoarce foarte curând ă te iau ş pe
tine. Puterea urciorului aproape ă s-a risipit
L-am ţ pe Diavol ă de mine, iar
ţ lui Alice s-au stins treptat, ă când s-a ă
din nou ă Tremuram de ţ Nu puteam ă
fac nimic ca s-o ajut pe Alice, în oricare ţ ă era mai
mult decât puteam ă îndur.
Treptat, lucrurile au revenit la normal: ă ne-
gustorilor din ă au reînceput ă se ă de ă
191
}OSEPH Din.ANBY
iar podul s-a luminat tot mai mult. M-am ă ă ă
pun pe picioare ş   aproape înnebunit de ce auzisem,
m-am împleticit de la un perete la altul ă când
m-am ă ş ş mi-am pierdut din nou ţ
ă lucru de care am fost ş era ă
Shaun ă ă ă zgâltâia de ă
ă în ş   sprijinit cu spinarea de peretele de
ă ş ă Pe podea, ă de mine, erau un castron cu
un lichid întunecat, aburind, ş o ă Shaun a cu-
fundat lingura în lichid ş mi-a dus-o ş la ă
Am încercat ă ă sucesc, ă el mi-a pnut capul cu
mâna ă ş mi-a îndesat lingura printre buze. O mare
parte din lichidul fierbinte s-a scurs pe jos, ă mi-am
dat seama ă nu mai avea izul acela picant: nu mai era
terciul ă Avea gust de ă din ă de ă

-Nu e nimic care ă ţ ă ă în asta, m-a asigu-
rat Shaun ă ă E ă mi-a zâmbit
ă ă -, ca ă te mai ţ ă în ţ ă pentru ţ timp.
Nu ş sigur ă era cazul ă cred sau nu, ă
eram prea ă ş prea obosit ca ă ă împotrivesc, ş
ă l-am ă ă vâre în ă ţ castronului
cu ă ă la ultima ă ă
192
DEsTINuL VRAOULUI
Pe ă   Shaun a descuiat ş ş m-a scos ă din
pod, ă ă din nou pe ă ca pe un sac cu car-
tofi. între timp, se însera, iar ţ era pustie, ţ
ă un grup de siluete în pelerine, strânse în jurul
unei ţ înalte de lemn, plasate în cel mai ridicat
punct al ţ înclinate, de ă ă ş
mi-am dat seama ă ă ă turnul de lemn.
ă de ţ aceea se afla un butuc mare,
cu o ă ă ă în partea de sus. Mai
ă un astfel de butuc în satul Topley, aproape de
ferma în care ă ă Nu-l mai ă de mai
bine de o ă de ani, ă nimeni nu-i uitase menirea.
Era butucul ă ă Victima ş ă capul pe el înainte
de a-i fi retezat de gâde.
Shaun ă ă m-a pus jos, pe picioare, ş am
ă pe loc, ă ă O ă m-a apucat de
u.m!r ca ă ă stabilizeze am întors capuL dând ochii
cu ă
- ă pe noul ă prieten! mi-a zis ea zeflemi-
toare. Amândoi ţ avea parte de o ă ă ă
Cu ă ă ţ de funie un ş în ţ
coamelor, pe frunte îi fusese ş ă o ă de bronz
193
strâns ă cu ă ă   ă de sângele
ă ţ
ă ş ţ ă cu Regele Puclcl a continuat Scara-
bek. Voi doi ţ ă ţ platforma, ca ş nebunia su-
ţ care ţ .onoarea aceasta. ă la ş
ţ îl vom invoca pe Pan.
Au dus ţ sus, pe scânduri, ş 1-au priponit cu
ţ de argint, legându-i strâns picioarele din spate,
fixate de inele din fier. ş   animalul era imobilizat ş
putea fi ridicat ă ă probleme. Am fost împins ş eu jos
pe ă   silit ă îngenunchez ă de ş legat
la ochi, cu mâinile ă prinse la spate. Scândurile au în-
ceput ă ţ ş ă ă când, utilizând un sistem
de ţ ş de frânghii, patru ă ţ ne-au ridicat cu
încetul. De ă ce platforma a ajuns în vârful axului
de lemn, au legat frânghiile ca ă ne fixeze acolo. '
Ţ ş început ă ş zvârcolelile, ă ă ă
ă se ă elibera. Eu m-am ridicat în ş ş am iz-
butit cumva ă ş capul ş umerii, astfel încât
ă deplasez ă de pe ochi. Apoi am examinat
împrejurimile. Din câte vedeam, nu ă ă nicio
ă Mi-am coborât privirea spre pavajul ţ ş spre
ş din jur. în ă   abia ă podul de
194
DEsTINuL VRAOULUI
peste râu. Vraciul din mine a început ă evalueze
de salvare.
Iar înhmericul se ă acum cu repeziciune. în afara
magilor ş a partizanilor acestora_ ş ă pustiu.
ă ă ă ă locuitorii se ă cu ţ în spa-
tele ş încuiat_e ş ă Dedesubt, am auzit cum
încep ţ ş un fior înghetat mi-a ă ă de-
ă ş ă   în sus jos.
Magii ş ă ţ
ţ ţ au ă ă nu au niciun efect,
ă am constatat ă vântul s-a domolit la început, ă
care s-a stins cu totul, aerul a ă extrem de ş
cat. Mi se ă   în ş timp, nefiresc de cald, aproa-
pe ca într-o ă noapte de ă
între timp, magii ă pe pavajul din jurul bazei
turnului de lemn gol pe ă un cerc din lumâ-
ă - am ă treisprezece; pe ă   au ă
un ş au început ă dea ă lent, în sensul contrar
ş ă acelor de ceasornic, ţ lor devenind
treptat tot mai sonore.   care ă acum tot ă
de ţ   ă disperat, a ă ş ş
ă într-atât, încât puteai ă iei drept o statuie.
ă mai apoi, ă vreo zece minute, am observat ă
195
tremura din tot corpul. Vocile izbucneau din ce în ce mai
puternic, culminând cu un ă ţ ş din cele trei-
sprezece gâtlejuri de dedesubt.
în momentul acela, ţ s-a cutremurat ş ă
ţ mizeria ă s-a ă pe scândurile
platformei o parte din ea a ş ş pietrele pava-
jului de jos. Duhoarea aproape ă m-a ă ă vomit la
rândul meu m-am tras mai spre margine, bucuros ă
valul maroniu se oprise chiar ă mine.
Când mi-am coborât din nou privirea, am ă ă
magii se ă Mi-am dat seama ă ar fi fost im-
posibil ă cobor pe înaltul turn de lemn cu mâinile le-
gate, ş ă mi s-a ă ţ ă economisesc
energia.
M-am rezemat cu spatele de un stâlp gros, mi-am ri-
dicat genunchii la piept am încercat ă trag un pui da
somn. Zadarnic ă Sub influenta terci ului ă   îmi
petrecusem cea mai mare parte din ultimele ă zile
ă ă ţ   ş acum eram treaz de-a binelea.
ş s-a ă ă am îndurat o noapte ă   nenoro-
ă   cocotat ă cu tapul pe platforma aceea
ă   ă ă cu disperare ă ă o cale de
ă ă mi se ă greu ă ă concentrez-
196
DEsTINuL VRAOULUI
mintea mi se tot întorcea la ş întrebare: ce
se-ntâmplase cu magistrul meu ă ce ă din
castel? Izbutise el ă scape neprins? ă cel mai impor-
tant rol în mintea mea îl ocupa durerea pierderii lui
Alice. Toate aceste gânduri mi se învârteau la ş
prin minte, ă unicul sentiment absent era cel de ă
Propria moarte ă ş nu mai departe de vreo ă
zile ş ş   din nu ş ce motiv, nu eram ş de
ţ ă
Frica a sosit imediat înaintea ă ă   în lumina
ă a lunii pe cale ă se ă
ă   am observat ă ţ ă fixa cu inten-
sitate. Privirile ni s-au întâlnit pentru o ă lumea a
început ă se ă ă ş tapului se schimba
sub ochii mei, lungindu-se strâmbându-se în chip de
necrezut.
Acum, ă temeam. Oare transformarea aceasta se
petrecea ă Pan îi ă în trup? Sperasem oa-
recum ca ritualurile ă nu fi avut efect, ă acum, zgu-
duit de un fior, mi-am dat seama ă era foarte posibil ca
invocati-a lor ă fi avut succes. Ş poate ă aveam ă îm-
part platforma cu un Vechi Zeu renumit pentru faptul
ă le aduce frica ş nebunia celor de care se apropie.
197
ă din gâtlejul a izbucnit un ă pu-
ternic, ş momentul meu de ă a trecut. Un vânt
rece se ă ţ acum, suflând dinspre nord-est, ş am în-
ceput ă tremur.
în zori, magii s-au întors în ţ ă ş au coborât plat-
forma ă la sol Eu am fost tras jos pe pavaj în timp ce,
din fericire, cineva s-a apucat ă ţ ă tapu-
lui de pe scândurile platformei. Mâinile mi-au fost dez-
legate ş mi s-au împins în ă un castron cu ă
fierbinte ş ă felii groase de pâine.
-Nu vrem ă mori prea devreme! mi-a zis ă ă
unul dintre magi.
Am înfulecat ă ţ în timp ce ş tapului i se
ă mâncare ă înconjurat de zeci de ochi vigi •
ţ nu aveam nici cea mai ă ş ă de ă
Când mi s-a luat castronul golit din mâini, magii s-au
retras mai în spate, ă loc unui ă enorm, cu
teasta ă care a înaintat ă în ţ mea. L-am recu-
noscut imediat.
ă ţ capul, ă   mi-a o voce în ure-
che. El este magistrul Doolan.
198
DEsnNuL VRAOULUJ
ă am ă ă ă supun, o ă mi -a apucat
brutal capul mi l-a împins cu ţ ă în·jos. De ă ce
am putut ă mi-1 ridic la loc, l-am privit în ochi pe cel
mai puternic dintre ţ   pe cel numit de ei ă
larul din Bantry. Când privirea lui a întâlnit-o pe-a mea,
am remarcat ă   ă   avea ochi de fanatic: ă
ceau de convingere. Aveam în ţ ă un ă cu idei
neclintite, care va face orice ca ă ş urmeze cauza.
- ş aici ca ă suferi, ă   m-a informat ·el,
ridicând glasul astfel încât toti magii adunati acolo ă
ă auzi fiecare cuvânt. Suferintele tale sunt darul
nostru pentru Scarabek, ca multumire pentru generozi-
tatea cu ş ă ţ pentru cauza ă ţ unui
ucenic de vraci ar trebui ă reprezinte o cât se poate de
ă completare a sacrificiilor noastre. De ase-
îi va sluji ca lecpe oricui i-ar trece prin gând ă
ni se ă
Mi-a ă spre butucul ă ă ş mi -a zâmbit rece;
apoi, mâinile mi-au fost legate iar ş am fost ă pe
ă
In mai pupn de o ă   peticul triunghiular de pavaj
s-a umplut de tarabe. Vitele erau mânate pe ă spre
ţ amenajate. Pe ă ă ce ziua înainta, oamenii
199
deveneau treptat tot mai ă ă ş   stând în ş case-
lor sau Lenevind ţ de ziduri, cu ă de bere în
mâini. Era cea dintâi ţ ă a târgului de trei zile, iar
locuitorii din .Killorglin - ă cu cei care ă ă
ă ţ kilometri ca ă ă aici -începeau ă se
bucure de ă ă
Când soarele s-a ă în spatele caselor, piata s-a
golit din nou. Platforma a fost ă ă jos, iar eu am fost
tras pe pietrele pavajului. Magistrul Doolan ş
aaolo, cu ş lui secure cu ă ă ş Acum, era
ş în negru, ca un gâde, purtând ă ş de
piele ş lungul ţ de piele al ă ă ă trupul îi era
ă de curele de piele -în ele ţ ţ ş tot
felul de alte unelte metalice, amintindu-mi de Grimal-
kin, ă ă   ş purta armele într-un
mod ă ă S-a întors spre mine ş m-a ă

din cap ă picioare, de ă ar fi vrut ă estimeze
ă ş de care ş fi avut nevoie, adre-
sându-mi un zâmbet plin de ă
Pentru o ă de ă   mi-a trecut prin gând ă
aveam ă fiu executat acolo, pe loc. ă ă ş
Nu vedeam nici ă de ă în schimb, ă
ă ă era Cormac, magul pe care-I ă noi.
200
DEsTINuL VRACIULUI
Din câte se ă   acum îi venise momentul ţ
ă au fost aprinse, iar magii s-au adunat în
jurul butucului ă
Cormac a îngenuncheat ş ş gâtui în scobi-
tura butucului. Sub capul lui ş o ă ă ă
Altcineva a adus ă în dreptul ă ţ Spre mi-
rarea mea, animalul repezit limba înainte 1-a lins
de trei ori pe obraz pe mag, ă care a ă domol.
La vederea acestei scene, ceilalti magi au ă apro-
bator din capete, zâmbind. ă ă se felicite între ei.
ă toate ţ   ritualul decurgea bine.
Doolani-a descheiat lui Cormac gulerul ă ă ş   ast-
fel încât ă ă gâtui. Apoi, ş ridicat secu-
rea cu ă ă ş Unul dintre magii care asistau la
ă a început ă sufle într-un mic instrument muzical,
care consta din cind mici cilindri metalici, ţ unul
ă altul. Sunetul era ţ   ca de caval, ş mi amin-
tea de oftatul vântului printre trestiile de la malul unui
lac. Era melancolic ... plin de ţ pierderii de ine-
vitabilitatea ţ
Magii au început ă intoneze la unison - un fel de
bocet cântat. Pe ă   atât vocile, cât instrumentul au
ă ă ş am ă cum securea ă  
201
descriind rapid un arc de cerc. Am închis ochii ş am
auzit cum lama ă ş butucul; apoi, zg{)mo-
tul a ceva ă greoi în ă ă Când am deschis
ochii, Doolan capul lui Cormac de ă ş scutura
pe deasupra tapului, astfel încât ă ş cu ă
de sânge din gâtul retezat. ă câteva clipe, tapul -
probabil sub influenta cine ş ă descântec de
magie ă ă cu ă sângele mortului din
ă ă
ă alte cinci minute, erau gata ă ridice din nou
platforma. De data aceasta_ nu s-au mai sinchisit ă
dea de mâncare. Oricum, nu-mi era ă
ţ ţ ş de ceea ce ă ş   mi-au
dus la buze o ă cu ă ş am ş ă iau vreo patru,
cinci ţ
Ajuns ă o ă la ă   i -am privit pe magi; rt-
tualullor a fost exact ş din noaptea ă Au
dat iar ă ă   în sens invers acelor de cea-
sornic. Acum ă   când ţ au atins acel ă
punct culminant, doar întors capul pri-
vit drept în ochi.
Oare e posibil ca un ă ă Tot ce pot ă
spun e ă ă ă ş ă joc de mine; un fior rece mi -a
202
DEsTINuL VRACIULUI
coborât pe ă Acum eram sigur ă ritualul ş
atingea scopul. Dintr-un moment în altul, Pan avea ă
intre in trupul   iar eu o ă ă pomenesc pe mica
ă ţ ă în ă cu el, înfruntând nebunia ş
groaza.
Noaptea ă ă nu se mai termine. Magii pleca-
ă   iar vântul acum de-a lungul ş  
ă peste ţ ă rafale de ploaie rece. M-am în-
tors cu spatele, mi-am ă capul în jos ş l-am smucit
inainte de mai multe ori, ă când mi -a fost acoperit
de ă Apoi, m-am ghemuit jos, încercând ă ă
ă pe cât posibil de furia naturii. ă eforturile
mi-au fost zadarnice, ă foarte curând am fost ud
ă la piele. s-a pornit ă ă din ce în ce mai
tare ş ă o vreme am avut impresia ă ă striga pe
nume, ă care izbucnea într-un râs dement. Având
mâinile legate, nu puteam ă vâr degetele în urechi
ca ă nu mai aud zgomotul.
în cele din ă   cerul s-a luminat, iar ă alte câ-
teva ore, piata era din nou ă de oameni.
Când s-a întunecat iar ploaia s-a mai domolit, plat-
forma a fost ă   iar eu am ajuns cu picioarele pe
pietrele pavajului. Tremuram de frig. între timp, mi se
203
ă foame de-a binelea ş m-am bucurat de farfuria
cu carne de oaie pâine ă ă de la cei care ă
pneau în captivitate de ă ce mi-au dezlegat mâi-
nile. Am înfulecat totul ca un lup ă
Instinctul îmi spunea ă ă ă se-ntâmple ceva.
Oare îi venise rândul ă ă fie ă Mi s-a
strâns stomacul de ţ la gândul acesta. înainte ă
ă   ă ă ă ă ea va vrea ă ş ă
ă ă   ă aveam ă ă fiu execu-
tat acum, de ae s-ar mai fi sinchisit ă dea de mân-
care? Timpul trecea cu ă Magii deveneau tot
mai ţ Ş   ă   ş ă ţ Doolan, du-
ş securea pe ă
- Scarabek a ă   a mârâit el printre ţ Mi-e
greu ă cred ă a fost în stare ă ne lase ă ş •
-Dar ce-ai zice de ă gorganelor, ă a
propus unul dintre magi.
- Nici ă de el, de asemenea, dar nu se poate ă
ă ş acum! a strigat ă Nu se poate, când
totul a decurs atât de bine. ă jertfe au fost deja
aduse.
S-a întors cu ţ spre mine, ă cu ochii lui
ă ţ   plini de cruzime.
204
DEsTINuL VRAOULUl
-Îl vom executa mai întâi pe ă   ca ă fie trei.
Asta ne-ar ajuta ă mai ş ă timp ş ă mai
domolim mânia lui Pan ă când se va întoarce
Scarabek.
S-a auzit un murmur aprobator, iar Doolan a început
ă ş ă ă ş pe mâini. ă ţ aspre m-au
ş ă ş m -am pomenit târât spre butucul pentru
ţ
205
yiTOLu
 
PAN, VECHIUL ZEU
E rau, pur simplu, prea multi- nu aveam nici
J:l cea mai ă ţ ă ă ş putea împotrivi
ţ lor conjugate. Magii m-au împins, ă ă
cad în genunchi, ş ă doar câteva clipe, gâtul mi-a
fost pus pe butucul rece ş umed. •
Am început ă dârdâi. Chiar mai ă decât frica
mea de secure era ş ţ faptului ă ă din momen-
tul ţ mele, aveam ă fiu ă ţ de Diavol. M -am
ă iar, ă cineva ă prinsese de ă ţ
capul în jos ş gâtul expus, ă ă întâmpine ă ş
securii; ă ă ă atât de tare de ţ larg
ă încât erau în primejdie ă mi se disloce din
umeri. Eram total neputincios.
206
DFsnNuL VRAOULUI
Am ţ ridicarea securii ş m-am încordat pentru
inevitabila ă strângând pleoapele. Totul se sfâr-
ş Gândul mi-a zburat la V raei. Îl ă Dar
-apoi, în chiar ultima ă am auzit zgomot de ş în-
dreptându-se spre noi.
ţ   a strigat o voce pe care am recunoscut-o
ă Era a lui Shaun ă ă ă gorga-
nelor.
-Unde e Scarabek? 1-a luat la rost ă
ş va aduce capul de ă pe butuc, nu ă
ţ griji, l-a asigurat Shaun ă ă Îmi pun ţ
gaj pentru asta. De ce ă ţ acum pe ă Ea
ă n-a terminat ce avea de gând cu el. Mai ş ziua de
mâine. ă garantez ă va fi aici ă atunci.
-Prin urmare, te întreb ă o ă Ea unde e?
- A fost ă ă ă îi voi lua urma ş -o
voi elibera. N-a fost ă departe ...
- E în mâinile ş ş ... ale Aliantei?
- E în mâini ş da, dar nu unele cunoscute
ă i-a ă Shaun. Sigur este vorba despre cineva
puternic, dac-a fost în stare s-o ă ă ă Dar,
oricine ar fi:, va regreta. Mai are ă înfrunte mânia. Eu
207
sunt ă gorganelor. Cine a ă ş va dori ă
nici nu se fi ă  
Cu toate ă vorbea despre "mânie", Shaun ă ă
nogul ă extrem de calm, ă ă ă dea ă de cine
ş ce ţ M -am întrebat ă avea în el, de fapt, o
cât de ă ă ţ ă ă
M -au ă din nou pe picioare ş am ă pe loc,
tremurând, cât timp s-au dus magii ă ă ş
aduse de Shaun. Doi dintre slujitorii lor ă ă pneau
de mâini. Dar, în orice caz, eram prea ă ca ă pot
, fugi.
Când s-a întors, Doolan i s-a adresat direct lui Shaun
ă ă
-Ai ă ă mâine ă la ş ă când
vom oficia cel de-al patrulea ş ultimul ritual; îl
vom ucide pe ă în locul eL Pentru ca ţ ă hoas-
tre ă fie încununate de succes, este de o ţ ă
ă ca Scarabek ă fie aici ş ă ş ă ţ de
ă
Dând aprobator din cap, Shaun a plecat pe ă Mie
mi-au fost din nou legate mâinile m-au târât pe plat-
ă ă de ţ Apoi, au ă ţ la ă ş
am ă în genunchi, ă ş Fusesem la câteva
208
D1lsnNuL VRAOULUI
clipe de moarte; simpsem cum securea începuse ă
ă
De ă ce mi -am venit în ţ   am început ă
ă gândesc la ce spusese Shaun ă ă Cine
ar fi putut s-o ş pe Scarabek? Era o ă
ă   deloc lesne de biruit. ă fi fost Vraciul? in
definitiv, Shaun afirmase ă era vorba despre cineva
,.necunoscut". ă ş atunci magistrul meu se
afla într-o mare primejdie.
Noaptea a trecut cu foarte mare ă ş   cu
mult înaintea zorilor, ţ s-a pornit ă ă jalnic,
ca ş cum ar fi fost cuprins de ă in lumina ă
a lunii, am ă ă de sânge scurgându-i-se din
ă de la cap, acolo unde-1 ă sârma ghim-
ă Sângele îi curgea pe ţ ă   ocolindu-i ochii
ajungându-i la ă   de unde limba îi ş   începând
ă ă
Acum ă   zbieretele s-au schimbat ţ
au devenit puternice, de ă ar fi lansat o provocare.
ş fi vrut ă abat ă nu eram în stare de
ş ceva - eram silit ă ă cum chipul tapului începe
209
JOSEPH IJm..ANEy
ă se ă ş ă se ă în ceva pe ă
tate omenesc, pe ă animalle.
Atunci, ş -a ă apari }ia groaza: un sentiment de te-
roare ş de ceva ă ş ă ă era total
diferit ţ ă de cel insuflat de oricare ă înfrunta-
sem ă ă astfel de farmece ş   de obicei, ş cum
ă fac ca ă le pot birui efectele. ă acesta mai avea
ceva în el, un ingredient suplimentar- o ă de con-
strângere. Am ţ un imbold ă de a ă apro-
pia de ţ   o nevoie de a-l atinge. ă
ă   m-am târâtînainte pe genunchi ă când am
ajuns într-atât de aproape, încât suflarea urât mirosi-
toare a ă ţ s-a ă ă
, Ţ se transformase cu totul între timp. Acum, ă
aflam în ţ lui Pan. Avea chip omenesc, dar cu o ă
ă ă ş ţ   marcat de ţ aturii.
Coarnele îi ă ă   ă ă mai avea copite; unica
ă ă ă ă ă ă era ă de ochi:
pupilele ă ca ă ă negre, sclipind
demente.
Pan s-a ridicat anevoie din patru picioare în ă  
ă ţ ă deasupra mea, cu picioarele
din spate ă imobilizate de lanturile din argint. Ş  
210
DEsTINuL V:RACIULUI
ă   a scos un hohot de râs prelung ă ă ..
cu acea ă ş ă veselie a demenplor.
Nu avea el reputatia de ş împinge victimele spre ne-
bunie? Eu ă ă simteam întru totul lucid; gândurile
îmi ă a-mi fi în ă ordine ş logice. Da, îmi era
ă ş eram nevoit ă inspir adânc ca ă ă ş  
ă ă aveam impresia ă el era nebunul,
nu eu.
Oare faptul de a fi ucenic de vraci ă ajuta ă
ă cât de cât uzul ratiunii? Dar n-a apucat bine
gândul acesta ă ă ă în minte, ă totul a înce-
put ă se învârteas_9. ş m-am pomenit cufundat într-o
ă ă ş ă M-am simtit ă ş ă Era de
ă întreaga constructie din lemn s-ar fi ă sub
mine ş ă repezeam cu ă viteza spre pietrele reci
de jos.
Am auzit vântul printre trestii ş apa clipa-
cind melodios peste stâncile din apropiere. ă în-
tins pe spate; imediat, am deschis ochii m-am ridicat
în capul oaselor; primul lucru pe care l-am observat a
fost ă nu mai aveam mâinile legate.
211
Ş pe un ă acoperit de ă   aproape de un
râu care sclipea precum argintul. Mi-am ridicat privirea,
ş ă ă ă luna, ă cerul era întunecat.
Abia apoi am observat ă totul în jurul meu sclipea într-o
ă ă argintie. Pe malul râului, trestiile înalte se
ă ritmic în vântul ş care ă spre mine, la
vale. Ş ele aveau luciul acela argintiu.
Unde ă aflam? Cum de era cu ţ ă ă fi fost un
vis? ă da, avea o limpezime ş ă puteam ă
simt mirosul florilor în ă vântului, iar ă de
sub picioare mi se ă cât se poate de solid. La stânga
mea era liziera unei ă   care se întindea pe ă
mal ă de foioase, cât vedeam cu ochii, cu crengile
grele de flori, ş un aer înmiresmat. ă ă fie în toiul
verii, nu pe acea vreme ă   ă oare
ă   din I<illorglin.
M -am ridicat în picioare ş atunci am auzit un zgo-
mot nou. La început, am crezut ă e ş vântului care
înfoaie trestiile, ă apoi am auzit unele sunete
ş   care mi s-au ă ademenitoare. Voiam ă le
mai aud.
ş ă am pornit în aval, ă direqia din care ve-
neau sunetele. Am ajuns într-un ş larg, plin de
212
DESTINUL VRAOULUl
ă   care ă râul; acolo, am ă o ă ului-
toare. ş era plin cu sute de animale: în general,
iepuri ş iepuroaice, dar ş câteva vulpi ş o pereche de
bursuci, toate privind fascinate spre locul de unde se
auzea melodia, cu ochii ă ţ ş ă ă ă ă   de
ă ar fi fost hipnotizate. în plus, top copacii din
ă erau plini de ă ă din toate speciile.
Un ă ţ ă pe un bolovan ş cânta dintr-un
fluier. Instrumentul ă ă fi fost ă dintr-o ă
trestie, ă muzica pe care o crea era ă Avea
ă lung, chipul foarte palid era ş
costum care ă impresia ă fi fost ă din frunze
ş ă ţ îî era întru totul ă   ţ
ă urechile, alungite un pic ţ Avea picioa-
rele goale ş i se vedeau unghiile atât de lungi, încât se
încovrigau toate, în ă
Din ce citisem în Bestiarul Vraciului, ş ă trebuia
ă fie Pan. Iar aceasta era ă ţ ş lui cea mai ţ
ţ ă Când lua forma unui ă   zeul era con-
siderat uneori inofensiv, întrupând ă ş ţ ă a
naturii.
ă ş ridicat privirea spre mine s-a oprit din
cântat. Imediat, ă ţ ă au zbughit-o, vraja
213
melodiei rupându-se. în câteva secunde, nu mai
ă ă ă decât noi doi.
-Unde ă aflu? l-am întrebat.
ă simteam foarte calm ş de ţ ă
-Are ă unde te afli? a ţ ă
Avea un zâmbet ă   ă ă lui vorbe m-au
umplut brusc de ă Te-am adus în regiunea în care
ă ă ş   mi-a ă el. Aici este ceea ce voi
numiti "întunericul": locul de care ă temep cel mai
mult ş mai mult!

214
i-am ridicat privirea spre copacii care sclipeau
în argintiu. Chiar era posibil ca, ă  
acesta ă fie întunericul? m-am întrebat. In mod sigur,
nu era cum ă ş ă Pan avea dreptate.
Aceasta fusese cea mai mare dintre temerile mele: ă fiu
târât spre întuneric ă moarte. ă ă ş
ca Diavolul ă fie de ă pentru asta.
-Nu mi-am imaginat ca Intunericul ă arate ş  
-am zis cu o voce de-abia mai ă decât o ş ă
-Asta din ă ă nu este Intunericul, mi-a ă
uns Pan cu ţ ă în glas.
-Dar tocmai spuneai ă . ..
215
}OSEPH DllLANEY
ă ă bine, ă Am zis ă este un loc pe
care voi îl ţ întunericul. în realitate, aceasta este o
lume de ă   care se întinde între Limb ş întu-
nericul propriu-zis. Este un loc pentru ă Pentru
mine, ă numele de Dealurile scobite, ă poporul
Irlandei îi zice Tech Duinn .. . sau, alteori, Lumea cea-
ă Zeii lor au drag de locul acesta; la fel ş ă ţ lor
eroi. ă majoritatea oamenilor n-ar putea ă prea
mult timp aici. Dar tu nu trebuie ă te temi acum de asta,
ă doar sufletul îp e prezent aici. Trupul ti -a ă
pe ă   cu animalul acela urât mirositor.
-Dar Morrigan? ş ea aici? m-am interesat, ridi-
cându-mi agitat privirea spre coroanele copacilor
- Mai vine din când în când, dar nu ş în clipa de
ţ ă

- Sunt mort? am vrut ă ş
- ă nu, mi -a ă Pan, ă ă mai
ă ş mult timp aici, cu ţ ă ă vei fi. Trupul
de-abia ţ mai ă Trebuie ă te întorci cât mai re-
pede cu ţ ă   ş ă ă nu mai pierdem timpul .
Te-am adus aici ca ă putem discuta. Am avut nevoie
ă adun toate puterile: sunt atras întruna în trupul
ţ ş vine tot mai greu ă ă împotrivesc magiei
216
0EsnNut. VRAOULUI
negre a magilor. Iar ţ în lumea ă ă în-
ş de aceea, îi contaminez pe câte unii cu
ş nebunie.
-Despre ce vrei ă ă l-am întrebat.
Oare Pan chiar avea de gând ă ă ă în
lumea mea?
-Am nevoie ă faci ceva pentru mine. în schimb, ţ
vei ă ă ă ă
Am ţ   privindu-1 precaut. Ce-ar fi putut ă
\'rea de la mine unul dintre Vechii Zei? ş putea eu
ă împlinesc, iar el, nu?
-Tot ce trebuie ă faci este ă eliberezi copitele
ppului din ţ de argint care le ă   mi-a expli-
cat el.
- Ş cum ş putea ă fac una ca asta? Am mâinile
gate, i-am amintit.
- ţ va veni ţ vreo idee ... sunt convins, a replicat
Zâmbind Pan. Apoi, de ă ce ă vei fi eliberat, ă
i ocupa eu de restul.
-De restul? Ce vei face pe ă
-Voi ă ă trupul ţ ş voi ă de sub
ntrolul magilor. Consider ă este ă ă fiu
vocat astfel.
217
}OSEPH DELANEY
-Eu credeam ă Vechii Zei ş doresc ă fie ve-
nerap ... , i-am zis.
-Magii nu ă ă cu ă nu cu res-
pectul cuvenit. Ei se folosesc de mine pentru propriile
avantaje. ţ acestor ritualuri oculte ă
ţ ă ă intru în trupul ţ ş ă stoarce de_pu-
teri, ă ă cu ă ă Pe mine ă ă ş   ş pe ei
îi ă ş
-Au ş deja ceva puteri? m-ar.n interesat
- Ceva ... magia lor ă va fi ă pentru o
vreme, m-a informat el.
-O ă fac tot ce-mi ă în puteri, l-am aprobat. Dar
ş mai vrea un lucru de la tine ...
Pan m-a privit ă ţ ş sprâncenele.
-Am o ă pe nume Alice care a fost ă de •
vie în lumea întunericului. Ai putea ă o ă ş ş s-o
eliberezi?
-Cine a dus-o acolo?
-Diavolul, i-am ă
-Atunci, nu ă nicio ţ ă   a decretat zeul
în lumea întunericului, ă numeroase teritorii di-
ferite. Am ş eu unul al meu acolo. Fiecare ţ ă ş
are propriul teritoriu, generat de propriile sale puteri.
218
Diavolul ş are legea lui ş ă ş peste cel mai în-
tins dintre teritorii. Este un loc îngrozitor în care ă se
afle o ţ ă muritoare, fie ă mai este sau nu în ţ ă
ş putea, ş ajuta. ă sunt neputincios. Ş
cum, trebuie ă ne întoarcem. Nu mai am ă
energie ca ă mai putem ă amândoi mult timp
aici.
l-am ă un semn de ţ   iar Pan a reîn-
ceput ă cânte din fluierul lui. Pretutindeni în jurul nos-
tru s-au auzit ş ş ă ă de aripi, pe ă ă ce
ă ă la loc în ş   chemate de îm-
bJetoarea lui ă
Dar, ă   sunetul fluierului a încetat; totul a
început ă iar în fata ochilor mi -a ă   ă o
ă   întunericul.
M-am pomenit întins pe ă ă ă
ă ă ridic în   m-am uitat în jos, spre ţ ă ca ă
ă asigur ă nu ă vede cineva Apoi, l-am privit ă
pe ţ Mi-a ă cu un ă   ş ă întors
spatele ş mi-am repezit mâinile spre botul lui. îmi ve-
nise în minte o cale prin care ă pot elibera mâinile.
219
}OSEPH DRLANEY
Ţ mi-a adulmecat frânghia, ă care a început
s-o ă încântat. O ă sau de ă ori, mi-a ciupit
ş pielea, ă ă ă tresar, ă animalul a avut ne-
voie doar de câteva minute ca ă ă elibereze.
Mi-am frecat mâinile ca ă restabilesc ţ  
ă care mi-am concentrat ţ asupra problemei
ă ţ ţ de argint care-I priponeau
erau menite ă ţ ă în captivitate atât o ă a întu-
nericului, cât un animal ă Nici gând ă pot
rupe zalele cu mâinile goale. Aveam asupra mea cheia
ă ă ă ă majoritatea încuietorilor.
ş   din moment ce n-aveam de unde ă ş când ar
mai putea ă fie ă   am ajuns la concluzia
ă ş ar fi posibil s-o folosesc ca ă rup una dintre zale,
nu merita s-o stric decât ă nu mai aveam de ales. •
Mi-am întors ţ ă belciugele care fixau
ţ de scândurile platformei. Luna ă   ş
ă eram în ă ă ă ă limpede totul. Lemnul pro-
priu -zis era nou ş rezistent nici ă ă le pot
smulge de-acolo. ă abia apoi am remarcat ă ţ
erau prinse de ă mici inele de fier, acestea fiind, la
rândullor, fixate în ş de scânduri. Oare puteam
ă le ş în mod evident, magilor nu le trecuse
220
prin cap ă s-ar ă cineva dispus ă încerce. Era posi-
bil ă nu le fi strâns prea tare?
Am stat o ă pe gânduri înainte de a-mi vârl din
nou mâna în buzunar, unde am ă o ă l-am
strecurat muchia în ş ţ de pe capul ş ş am
ă Nu s-a clintit deloc. Am ă cât am putut de
tare ş   ă la ă   a început ă se ş în scurt timp,
am putut ă ş numai cu degetele.
Cel de-al doilea ş s-a dovedit a fi cu mult mai
ă ă ţ Aproape ă ă cuprinsese disperarea ă
ă clintesc, iar ş ă ţ ţ din capul ş începuse
ă se strice, ă ă la ă s-a ă în ş  
inelul s-a de·sprins de ă   iar ţ s-a pomenit
eliberat.
Vietatea m-a privit ş a ă o ă ă Am
avut impresia ă ş ă tot trupul; apoi, spre
marea mea uimire, a ă jos de pe ă
Am privit oripilat cum se ă ş ş ţ ş cum se
ş de pavaj cu un bufnet surd. N -a scos niciun ţ ă
la impact, ă picioarele i-au zvâcnit de câteva ori ş
0
ă ă de sânge a început ă se formeze dedesubt. Co-
roana i-a ă de pe cap ş s-a rostogolit mai departe,
221
JOSEPH DEl:.ANEY
prin ă Acum am înteles ă prin moartea ţ
avusese de gând Pan ă se elibereze.
Zeul nu ne-a ă ă lumea în ş o ă ă
de vânt s-a iscat de ă   smucind din tâtâni toate fe-
restrele care ă spre ţ ă ş smulgând P.glele de pe
ş   ă -le ă se ă de caldarâm.
ş au zburat din balamale, iar ş noptii a fost
ş ă de ţ
De ă ă platforma s-ar putea ă dintr-o
ă într-alta, am început ă cobor de pe ea, ă cu
ă puncte de sprijin pe stâlpul de lemn. Dar nu era
cazul ă fac griji: vântul îi avusese ca ă pe magi,
care ă camerele cu vedere spre ă tun:tul,
aflat chiar în punctul de calm al furtunii, abia ă se
clintise.
Luna ş ş lumina peste tot nu-mi ă nici
cel mai mic ş posibil, ş ă   ă ă ajung la sol,
i-am ă pe magi îndreptându-se spre constructia
de lemn. Unul dintre ei a scos un ă de ă
când a ajuns la trupul Am pornit în goana mare
prin triunghiul pietei, ă strada din fund, ă cineva,
înarmat cu un ţ cu ă ă ş ă   mi-a
blocat trecerea. L-am ocolit în ă   ă
222
DEsTINuL VBAOULUI
spre râul care se întindea, ca o ă argintie, în
ă Dincolo de el se vedeau copaci ş ţ
întunecoase, umbrite. Imediat ce traversam podul,
aveam ţ buni de ă
Aruncând o privire înapoi, am obsezvat ă sunt
ă Am încercat ă ţ ş   ă corpul
nu-mi ă la comenzi, fiind ă ă ă ce
petrecuse zile ş ţ lungi pe platforma aceea, expus
furiei ţ naturii prea ţ ă Când am pri-
vit înapoi ă o ă   am ă ă ă ş
teren cu repeziciune. ă eu eram acum tot mai
aproape de pod. ă aveam o ă ş ă de a-1 tra-
versa ş de a-mi ă ă printre copaci.
ţ aceasta ă n-a avut ţ ă prea ă Am
auzit tropotul copitelor în galop ş mi-am dat seama ă
doar câteva clipe ă ă ţ de momentul în care
aveam fie ă fiu din nou luat prizonier, fie omorât. Cel
dintâi ă ă ţ s-a ă ă din dreapta l-am
ă spada sclipind în lumina lunii ş m-am ferit spre
stânga când ş repezit-o spre teasta mea. Ori ă lovi-
tura fusese ă ă ă ă   ori ă ş folosise
decât latul spadei, nu aveam cum ă dau seama, ă
foarte curând am fost înconjurat de ţ ă ă ţ   cu
223
}OSHPH Dl!l.ANEY
armele îndreptate spre mine, ş ă ne ă din
ă ş ş
Câteva clipe mai târziu, mâini brutale m -au ş ă
ş am fost târât din nou la deal, ă ţ ă Magistrul
Doolan ă ş ă turn, întunecat la ţ ă
- Ai multe lucruri pentru care trebuie ă ă
ă   mi-a zis, ă ă scatoalce ă ă
de mi-au ţ urechile. Mi-ar ă ă te tai în felii cu
mâna mea, încetul cu încetul, ă i te voi ă ă
toarei. Ea va mai bine cum ă te ă ă suferi.
Ş cu asta, am fost din nou legat de mâini ş de pi-
cioare ş azvârlit pe spinarea unui cal. Peste tot în jurul
meu auzeam ă pe ă ă ce magii ş ţ lor
se ă ă plece din I<illorglin. în scurt timp, am
pornit, îndreptându-ne spre sud într-un lung convoi.
ă ă ă magii se temeau de faptul ă membrii
ţ ar putea profita de ocazie ca ă atace, ş ă
ne-am deplasat cu atâta ă încât cei care ă ă ă
pe jos au fost ţ ă ă în pas ă ca ă se
ţ ă ă cai.
ţ pentru scurt timp, gustul ă ţ Acum,
din câte aveam impresia, ne îndreptam ă refugiul
magilor, spre fortul Staigue. ă ţ lui Shey,
224
DEsTINuL VRAOULUI
rtificatille acestuia ţ inexpugnabile. De ă ce
ajungeam ă   eram ca ş mort. Aveau ă ă dea
pe mâinile ă
în ciuda tuturor acestora, mi -am permis ă savurez
ta ţ a ă asupra faptului ă magii
ă ţ ţ ă ş abandoneze ceremonia
Aceasta ă ş   iar eu fusesem ·cel care-i îm-
piedicase ş
225
1 •
P
ă la ivirea zorilor, ne ă destul de
mult printre dealurile din sud. Acum ploua zdra-
ă   ş eu eram ud ă la piele. Atâmam cu capul în
jos pe coastele calului, zgâltâit chinuitor în sus jos,
ş ă principala imagine pe care-o aveam în ţ ochi-
lor era cea a solului ă ş
Cea dintâi vedere ă a fortului Staigue am avut -o
când am fost tras de pe cal mi s-au dezlegat picioarele.
Mi-am ridicat privirea spre ceea ce ă ă fie un
gigantic zid de ă ă ă deasupra
ă   pietrele fiind plasate cu ă una deasupra
alteia. ă ă a ţ noroiul sau mortarul ca ă le
226
DE:snNtn.VRACIULUI
fixeze. "Fort circular" era o denumire ă   ă
exact asta era: un enorm cerc defensiv din ă ă
lumea ă ş în scurt timp am aflat ş de ce. în fort
nu se putea ă decât printr-o ă extrem de
ă   mult prea ă ă pentru un cal.
De ă ce am trecut de ă din zid, am
avut în fata ochilor prima imagine din interior a forti-
ficathlor magilor. Nu exista ş   ă zidurile erau
foarte înalte, cu ă ş separate de trepte din ă
ducând în sus, spre metereze, loc de unde puteau fi res-
ş atacatorii. ă de ă fusese ă
tat ă la consistenta unui mâl moale, ă din loc în
loc ă ă câteva ă din scânduri. Oar,
fortul din ă era foarte vechi, ă constructiile aces-
a din lemn ă ă fie de ă relativ ă Unele
ă impresia ă ar fi destinate locuitului, ă cea din
ntru, ă ca ă   avea probabil o cu totul ă
enire; tocmai spre ă ă am fost târât.
N -am intrat imediat. Am fost silit ă ă ş în
oroi, înconjurat de patru paznici înarmap cu spade. Cât
p am ş   strâmta ă ă prin care
ă în fort a fost ă ermetic cu pietre.
ă cu atâta ă   încât nu se vedea nici cea
}OSEPH DEl.ANHY
mai ă ă a ţ unei ă în locul acela.
Am presupus ă J;Ilai ă ă ş cineva ă   ca ă
mâne caii spre ă
în cele din ă   am fost ridicat pe picioare, ş ă
larul m-a condus în ă aceea ţ ă .. ă
se ă un podium ă ţ   de ă ă Era vop-
sit ş lustruit, iar pe ţ lui fusese ă o stea
mare în cinci ţ de genul celor ţ de magi
pentru invocarea vreunui demon sau a ă alte crea-
turi supranaturale. Mai multe scaune o ă ă
amplasate în centru. în jurul podiumului era noroi pro-
babil ă se aflau acolo cel ţ ă paznici înarmap,
ţ în el ă la glezne. Pe podium ă în pi-
cioare ş magi ţ   iar aproape de marginea lui
l-am ă pe Shaun ă ă ş ţ în ţ fiuL •
pe Konal, ă ă ş într-o ă ă Shaun avea gluga
ă peste frunte, capul plecat umbrit.
Doolan s-a apropiat de marginea ţ din
lemn ca ă i se adreseze.
-Unde e Scarabek? s-a ă el.
-Am dat ş ... în ciuda ţ ă mele, ea e
ă ă ă ş ei e gata s-o ofere în
schimbul ă ă ă ă ţ drumul- aici,
228
DEsTINuL VRACIULUI
Shaun a ă un semn din cap spre mine- ş ş os-o
ţ pe Scarabek la ă   cas-o ţ data vii-
toare când vom încerca ritualul.
- Cine este ş acesta? a întrebat cu furie
ă magilor.
Shaun ă ă ş ridicat capul ş   cu mâna
ă   ş tras gluga pe spate, astfel încât chipul ă fie
vizibil. ă dinainte ă ă o ă am ş iden-
titatea ş care-I biruise. Pe frunte îi avea ă
semnul, din care curgea ă sânge.
-Numele ei este Grimalkin- e o· ă asa-
ă ş provine dintr-un puternic clan de dincolo de ape.
ă n-am întâlnit pe cineva cu atâta ş ş
ă magia ş toate puterile mi s-au dovedit nefolosi-
toare ă Am fost în întregime 1a cheremul ei,
a ă Shaun.
ă   m-am ţ inundat de o ă spe-
ţ ă Grimalkin era aici!
- E ă a vrut ă ş Doolan. Sau ă de
ţ membri ai clanului?
229
ă
-Atunci, ne putem ocupa de ea.
Shaun ş -a ă privirea.
-Cu toate ă n-am izbutit ă ă zeul, încer-
carea ă a dat ceva roade ... Vocea ă
mustea de încredere. Ne-a ă puterile magice. Ea e
doar una; ă ne vom aduna ţ puterile ş -vom ali-
menta cu ele un singur mag, atunci unul singur dintre
noi va fi de-ajuns ca s-o omoare. Ş eu îi voi fi ă ă  
Doolan ş ă capul în jos ş a început ă ă
ceva ca pentru el; cuvintele rostite erau în Graiul Vechi,
ceea ce însemna ă ţ magia ă Atunci,
ţ ş magi au îngenuncheat ciorchine la margi-
nea podium ului, intonând ceva timp de aproximativ un
minut, ă care s-a ă brusc ă
Pe ă s-au apropiat de Doolan ş ş -au întins
ţ ş ş palmele pe pe umeri, pe
ţ ş pe piept Au reînceput ă intoneze ş ta re-
zultat, omul pe care-1 ă ă a închis
ochii ş a început ă se cutremure.
Mi-am amintit cum ă ş ă un ritual
ă ă cu tunarii, în decursul asediului asupra cas-
telului Ballycarbery. înainte ca magii ă le insufle putere,
230
DEsTINuL VRAOULUJ
ei ă ţ ă   ă devastator de
ş ş ă ă zidul castelului. Doolan avea deja
puteri formidabile. Cât de primejdios avea ă ă
Oare era el capabil ă reprezinte o ţ
ă la adresa lui Grimalkin?
!n cele din ă   magii au ă ş ş retras
mâinile.
-Acum, plec! i-a ţ ă   ş
ţ ă voi întoarce capul ş
nostru!
A ş din ă ş am fost târât ă el. M-am între-
bat cui:n avea ă procedeze ca ă ă din fort. Doar nu
era nevoie ă se ă pietrele care astupau acum
ş   nu? Magul s-a îndreptat spre cea mai ă
dintre ă ducând în jos, de pe meterezele din
ă de sus al zidurilor. ă ele se ă ţ un stâlp
de ă De acesta era ă o frânghie ă ş rezis-
ă   ă ă colac dedesubt. Doolan a apucat-o de un
ă târând frânghia ă el în timp ce urca. L-am
ă cum o ă dincolo de zid. Pe ă   s-a ă ţ ă
pe muchia lui ş a ă de ă parte. Cobora
ă jos pe frânghie.
231
ă câtva timp, a scos un ă ş unul dintre·paz-
nici a dat fuga spre stâlp ş a început ă ă de frân-
ghie. ă acesteia ş ă ţ pe deasupra
zidului ş a început ă coboare treptele, ş iute ca
o ă ă Atunci, am fostsUit ă ă las din nou pe vine
în noroiul umed. ă care am ş
Am ş ziua ă ş nu s-a mai întâmplat
nimic. Mi-au schimbat ă în ă rânduri. Din
nou, eram ud ă la piele, tremurând de frig_ ş de
ă ş fiind în ţ prin înfometare.
ă   la amurg, am auzit un ă Îh ă •
ă ă fie unul de ă ţ ă
Unul dintre paznicii mei a scuipat Îii noroi.
-Un animal, nimic altceva, a rostit dispretuitor.
Cu toate acestea, ţ mea de ucenic de vraci
îmi spunea ă   mult" mai probabil, fus:ese un urlet
omenesc.
Din când în când, câte unul dintre magi se ă ţ ă pe
metereze ş privea cu ţ _prin noapte. între timp,
chiar ă ţ seama de altitudinea terenului, tot ar
fi trebuit ă vedem luna spre ă ă ă norii grei pro-
miteau ş mai ă ploaie, ş cerul ţ devenea din
232
DEsnNuL VRACIULUI
ce în ce mai întunecat. ă felinare de cârligele
fixate în ziduri, ă   din dne ce motiv, lumina ă
de acestea era ă   de ă ş întunericul ar fi fost
vâscos ş dens. Auzeam vocile magilor, ă înfundate
ş ş
ă   s-a auzit un ă puternic limpede de
dincolo de zid:
- ţ frânghiaJ
Am recunoscut vocea aceea ă ş ă Îi
ţ ă ă fi fost încercarea ă
de ş ă m-am întrebat.
Unul dintre paznici a aruncat jos ă frânghiei  
câteva clipe mai târziu, Doolan ă ţ pe me-
tereze; Soldatul a întins un felinar cât mai aproape de
fata lui. Doolan a pornit înainte, coborând treptele.
Când a ajuns pe noroiul de jos s-a apropiat de cel din-
tâi felinar fixat de zid, am observat ă ducea ceva în
mâna ă între timp, ă ş Shaun ă ă
din coliba aceea de ă ă   urmat îndeaproape
de o ă de ă de magi.
Au ă ţ ă ş în spatele meu, în timp ce
Doolan ă ş ă prin noroi. Cu mâna ă   ş
scos de la ă un ţ lung, cu lama ă ă de
233
JOSEPH DEl.ANEY
sânge; în stânga ţ ă ă de ă un cap retezat.
Greata mi s-a ă ă în fundul stomacului. ă
rull-a ridicat, astfel încât ă ă vedea bine ţ ţ
magii.
ş chipul - ă frumos, dar ş
crud, cu ţ ţ ş buzele vopsite cu negru.
ă   Capul ă   a urlat el.
Aveam în ţ ochilor chipul ă asasine.
Grimalkin era ă
234
-piTO.tr'"

ÎNGERUL NEGRU
1
nima mi s-a ă ş în ghete. Totul era pierdut.
Singura mea ţ ă de ă îmi fusese ă ă
De asemenea, Grimalkin ne oferise unica ă ă de
a-l putea lega ă pe Diavol. ţ în ş
timp ţ Fusese o ă ă   asasina cla-
nului Malkin, ă ă ă   ă ă
ă ă ă ajutorul lui Grimallcin, ş fi fost mort deja.
- Scarabek unde e? s-a interesat Shaun ă ă
- E într-un loc destul de sigur, i-a ă Doolan,
ă a fost ă ă în ă Eu am venit înainte, ca ă
ă aduc ş ă ă cu ă bucuria ă ă ocup eu
de ă ş ă ă moartea ă pe care o ă
235
pe drept. Ş voi începe chiar de-acum, a ă eL ri-
ş ţ ş lingând sângele de pe lunga-i ă
M-au smucit în picioare ş mi-au retezat ă
Apoi, Shaun m-a apucat de ă ş m-a târât spre ă
tenia magilor.
-A venit moartea ă tine, ă   a strigat el.
ş ş ă chip!
Doolan, ă zâmbea ţ ă Apoi ă a
rostit ceva extrem de ciudat.
-Moartea trimis îngerul negru în locul ei!
Ingerul negru? Ce-o vrea ă ă
Mi-am întors privirea spre Doolan ş am constatat
ceva bizar la el- Deasupra capului u pâlpâia o ă
purpurie, iar chipul ă i se topea. ş schimba ă ţ
ş buzele îi erau negre. Ş fruntea ă ă
fie mai ă iar ţ mai ă ţ ţ Nu mai era
chipul ă magilor.
Era al lui Grimalkin.
Ca de obicei, ă ă era ă ă pen-
tru înfruntarea ţ avea trupul ă de curele din
piele, fiecare dintre acestea ţ mai multe teci; te-
cile îi ă ă lame, ca ş foarfeca între-
ţ ă de ea pentru retezarea falangelor degetelor
236
mari ale ş ţ De ă stâng avea atâr-
nat un sac din ă ă Acesta ce ă ă o
mai conpne? m-am întrebat în sinea mea. Avea buzele
pictate cu ş   când a deschis gura, i-am ă ţ
aceia ş ă   pilip astfel încât ă ă vârfuri
ţ ă ă   ş ă din cap ă
picioare.
ă ă folosise o mantie de magie
ă ca ă ş ă ă inamicul. M -am ţ inun-
dat de un val de bucurie: ă nu eram mort. în mâna
ă   ·Grimalkin ţ capul retezat al lui Doolan, pe
care acum tocmai îl azvârlea, cu o ş dispretui-
toare, în noroi. Dintr-o ă ş ă   ş
aruncat apoi ţ spre mine cu o ţ ă ă ă nu
eu eram   iar Grimalkin rareori ă ş
Shaun ă ă a scos un urlet, iar mâna i-a zvâc-
nit înainte de a-rni da drumul la ă ă  
l-am privit cum cade în genunchi, în mâl, cu ţ
înfipt în piept ă ă Magii din jurul meu,
ş de ă   au început ă se dea ă ă   înde-
ă de ă
Grimalkin s-a ă înainte, m-a apucat de ă
rul stâng m-a rotit ca pe un titirez ă în spatele ei.
JOSEPH DEl.ANEY
Am alunecat ş m-am pomenit în patru labe în noroi.
Acum, ea se afla între mine ş ş ş ă ă pe
vine, ă ă ă atace. Unul dintre soldati a o
ţ ă spre pîeptul ei. Ţ bine ş se ş iute, ă
în ultima ă ea a împins-o deoparte cu muchia pal-
mei, azvârlind în ş timp ş ea un cupt. Soldatul a
murit chiar înainte ca sulita ă ă ă ă
M -am ă ă ă ridic în picioare.
ă fuga spre ă   ş de frânghie! mi-a
strigat ă ă spre zid.
M-am supus poruncii ei, ă ă lungile zile ş
ţ de captivitate ş de rele tratamente, nu eram deloc
în ă Îmi simteam picioarele Ş iar mâlul îmi
sorbea cizmele ş întârzia înaintarea Intorcând capul
ă privesc în ă am ă ă Grirnalkin nu încerca
nicidecum ă ă urmeze. Ea se ă cu o ă de
magi ş de soldati, ă ş spintecând. Auzeam
urlete ş gemete de agonie în timp ce ă ş ei crestau
ş împungeau, ş înapoi inamicul.
Ajungând la ă am început ă urc treptele cât pu-
team de repede, ş picioarele îmi erau grele ca plum-
bul. Când am ajuns pe metereze, am privit iar înapoi, fu
DEsTINuL VRAClULUl
jos. Grimalkin se afla în ă retragere se lupta acum
ă stâlpul de fier de care era legat ă frânghiei.
ă   am remarcat o mare primejdie. De
ă ce fi ă ă ă pozitie ar fi încercat ă
ă ş ea, ş i-ar fi retezat frânghia. Sigur o fi ş
ea ş ă de pericol, gândit. ş ă m-am
ă ţ ă dincolo de muchia zidului ş am început ă
cobor. ă ţ ţ ş ă tot roteam în jurul frân-
ghiei, fiindu-mi greu ă ă ţ de ea.
ă la ă   ă ă ă suflu ş ă de efort, am
ajuns la sol am privit în sus. Se auzeau ă de din-
colo de metereze; apoi, Grimalkin ş ă ţ pe
coama zidului ş ş început rapida coborâre. Îmi
ţ inima în gât, ă am ă ă ă
mine, ă spre ă ă
- Cea mai ă ş ă a ă e ă mergem
pe-aeolo, de-a lungul coastei! mi-a zis ea.
Ş   ă ă ă mai ş ă   a pornit în ă
m-am tiflut ă ea cât am putut de bine, ă de la un
moment dat a început ă se ă tot mai mult de
mine. ă la ă   s-a oprit a venit înapoi spre mine.
întorcând capul, puteam ă ă în ă luminile
ţ
239
- Sunt prea ţ ca ă ne putem lupta cu ei, mi-a
zis. In scurt timp, ş vor trimite ă ă E cazul ă te
ş mai repede. ţ noastre depind de asta
Mintea mea era ă s-o asculte, ă trupul, pur
simplu, nu era capabil ă se arate pe potriva ţ ei.
-Nu pot, ă Am stat legat zile de-a rân-
dul ş am mâncat foarte ţ îmi pare ă   dar chiar
n-am putere.
ă ă ă mai ă o ă   ă m-a ş
de picioare ş m-cr ă pe umerii ei, ca ş cum ş fi
ă mai mult decât un sac cu puf. ă care a
pornit spre est.
Grimalkin a mai alergat timp de cel ţ o ă La
un moment dat, a ă peste un curs de ă într-o ă
ocazie, a alunecat pe o ă ş a ă în genunchi. Nu
mai ş altceva decât ă am fost dus într-un soi de
ă ş ă jos, pe ă Apoi, am ă într-un
somn adânc. Când m-am trezit, Grimalkin ă ceva
deasupra unui foc, iar fumul plutea în sus, spre un horn.
M -am ridicat Îl1Cet în capul oaselor am privit în jur.
Era ă ş ne ă într-o ă ă ă ă Nu
ş ă ă nici ă de ă ş era evident ă
240
DESTINUL VRAOULUJ
animalele se ă inaintea ă de refugiul
acesta. Pe lespezile de ă din apropierea pragului se
vedeau ă ă de oaie. Coliba nu mai avea ş ă ş sin-
gura ei ă fusese ă Era curent, dar bine ă
ă ş ă ă întreg era uscat ă
ă ă ă pe vine în fatavetrei, ă
dnd cu ă doi iepuri ţ în câte-o frigare. fn-
torcându-se, mi-a adresat un zâmbet,   ş la
ă dintii ţ
Apoi, spre surprinderea mea, mi-am ă toia-
gul rezemat de perete în coltul cel mai ă al
ă
- Ţ   recuperat toiagul din coliba lui Scarabek
l-am ă aici, în drumul meu spre Staigue. Te simti mai
bine acum? m-a întrebat.
Am ţ din cap.
-Da,   ţ ţ pentru ă mi-ai salvat viata.
Din nou, am accentuat, ă care am ă în directia
focului. Nu-ti faci probleme din pricina fumului care
iese pe ş Au încetat ă ne mai caute?
-Nu, dar n-au cum ă ne ă ă aici: am ă
zona cu o mantie ă De ă ce se noaptea,
ne ă drumul. ·
241
JOSEPHDEI.ANEY
- încotro ne ă m-am interesat eu.
-Spre Kenmare, ă întâlnim magistrul.
-Ai stat deja de ă cu el?
-Da. A ş ă ă înapoi acolo ... cu toate ă
Alice n-a mai fost cu el, ş eu.n-am mai luat ă
cu ea. Acum e foarte departe de ţ urciorului cu
sânge.
Mi-am ă capul în jos.
- Urciorul cu sânge nu mai are cum s-o ajute acum,
i-am zis întristat. Scarabe_k, ă ă   i-a dat-o
Diavolului pe Alice, iar el a luat-o pe teritoriul lui.
-Biata a zis Grimalkin. Atunci, e ă 1
mai avem nimic de ă pentru ea. ş fi dorit ă fi
ş asta. I -am dat drumul lui Scarabek. îmi servise sco-
pul: nu era decât mijlocul de a te elibera pe tine. Ar fi
trebuit s-o omor!
Auzindu-i cuvintele, am simtit un junghi de durere
în piept. îmi confirmau ceea ce deja credeam în ă ă
. cu Alice; ă   venind de pe buzele ă asasine,
aveau o îngrozitoare fermitate.
-Acum, ă e ă   Scarabek va porni din nou în
ă mea, i-am -zis lui Grimalkin. Eram cu Bill
Arkwright atunci când el i-a omorât sora ă ă
242
0EsnNuL VRACIULUI
Ea ă ă se ă ş abia apoi ă ă ă ă
Diavolului.
-Nu trebuie ă faci grijL Vei fi în ţ ă avân-
ă pe mine ă mi-a zis Grimalkin. în plus, am
mai luat altceva din coliba ă
Atunci, mi-a întins sacul de ă pe care-I obser-
vasem mai devreme. L-am ă ş spre încântarea
mea, am ă ă în el era ţ meu de argint.
- Pune-1 deoparte, mi-a cerut Grimalkin. Chiar
ă ridic în sac, ş tot mi-a ars   Nu pot suporta
ă fiu în apropierea lui!
Apoi, mi-a întins o frigare.
- ă ă O ă ai nevoie de putere.
Un timp, am stat ă ă în ă Iepurele
avea un gust delicios. Eram lihnit de foame tot ar-
deam gura în ă mea de a-l înfuleca mai re-
pede.
- Cum a primit magistrul ă ş despre urciorul
cu sânge? m-a întrebat Grimalkin. Mie nu mi-a spus
prea multe; ă preocupat, adâncit în gânduri. Nu-i
venea prea ş ă accepte faptul ă ucenicul lui se ă
sub protectia magiei negre.
]OSRPH DH1.ANEY
- -A primit-o foarte ă   i-am ă   ă in-
stinctiv, ă ă ă mai aveam în buzunar. Pentru o
ă   am avut impresia ă o ă ă imediat ...
ţ pe tustrei pentru totdeauna în întuneric,
ă apoi a ă mai moale; a fost de ă planul ă
i-ar fi ă noi ţ ţ i-a dat lovituri grele în
ultimele luni. Casa biblioteca i-au ars ă în teme-
lii- ş pe care era dator s-o ă în ă
stare. De atunci, n-a mai fost ş
- Ei bine, nu s-ar mai fi ş nici ă fim ţ
ă ce-a fost în Grecia. Nici asta nu cred ă i-a venit
ş s-o accepte, a observat ea.
Ţ spus Alice ă urciorul s-a ă ş ă efectul
a început ă ă
Grimalkin a ţ
-Mi-a spus, ş e de o ţ ă ţ ă ă re-
ă cât mai curând posibil cu Diavolul.
-Cum ai ş ă scapi din ţ m-am inte-
resat.
- ş un biet pescar convingându -1 ă ă
ă încoace, mi-a ă ea cu un zâmbet aprig.
L-am ă ă ţ ţ  
244
DEstiNuL VRAOULUI
- Ş cum mai merg treburile prin Comitat? am mai
întrebat-o, lingându-mi degetele de ultimele ă ă ş ţ
suculente ale iepurelui.
- în clipa de ţ ă   foarte ă Oamenii nu mai au
nimic: ţ ş le-au luat totul. Dar n-o ă mai
reziste ei la ş
ş e posibîl ă mai avem mult de ş
ă ă ne putem aventura spre ă   am dedus eu.
Gândul mi-a zburat spre familia mea, ă ă în Co-
mitaf. Cum ş ă ţ ă ei ţ in-
amice? Era foarte posibil. ca ferma ă fi fost ă ş
animalele furate, ca ă fie ă ă pentru hrana ş
Oare ţ mei, Jack ş James, or fi încercat ă se împo-
ă ă da, atunci însemna ă erau deja ţ
-Inamicul a înaintat prea departe: efectivele ş li-
niile lor de aprovizionare s-au întins s-au ţ prea
mult, a afirmat Grimalkin. Ş ă R-au ş ă ă
comitatele din extremitatea ă Dincolo de ele se
ă ţ de la ş la ă ă   lor li se vor
ă cei de la munte. Pe ă   se vor avânta ş vor
ataca ă noi, ă   ne vom juca rolul nos-
tru. Vor fi numeroase ţ Vom împinge inamicul spre
245
sud, apoi pe mare. ă noastre au ă
deja asta.
ă ă vedeau, ă   viitorul,
ă ş ă era posibil ş ca ele ă se ş   ş ă
n-am mai comentat în schimb/ i-am îndrumat gându-
rile lui Grimalkin ă cel mai puternic dintre ş
ş
Ş tu chiar crezi ă am putea ă ă pe
Diavol? am întrebat-o.
-Altfel ş mai fi ă tot drumul mi-a repli-
cat ea, adresându-mi un zâmbet scurt. Cu toate ă e ne-
cesar ă ă totul cu John Gregory. încercarea va •
fi ă ş ne-ar putea aduce tuturor ş E
un risc mare ... dar, da, eu chiar cred ă se poate ă
tui. Locul în care va fi legat Diavolul este foarte impor-
tant. Trebuie ă existe posibilitatea ascunderii lui ă de
cei care ar putea vrea ă descopere.
- Prin magie ă
ă ă a dat aprobator din cap.
- Da, voi ă ş locul cu o mantie de magie
ă Dar trebuie ă fie izolat: nu ne putem permite ă
dea cineva din întâmplare peste el.
246
DEsTINuL VRACIOLUJ
ă ă întunericului, ne-am continuat drumul
spre Kenmare. AcumJ ă ţ mult mai în putere
eram încântat ă simt toiagul în ă ş ă aud fa-
miliarul clincllet al argintului în buzunar. în cea mai
mare parte a timpului, am mers în ă   ă la ă
cu toate acestea, ă ă preocupau gândurile refe-
ritoare la soarta lui Alice, pW la ă am deschis din
nou subiectul.
Ş chiar nu ă nicio ă pentru Alice? am
întrebat-o. Nicio cale de a o readuce în luri1ea ă
ă tem ă n-avem nimic de ă ş fi dorit ă
fie c;Utminteri.
-Dar ă izbutim ă ă pe Diavol? Asta n-ar
schimba ţ
- Când vom distruge urciorul cu sânge, el va veni,
disperat ă te ţ O va ă acolo pe Alice ş acolo
va ă Ş ă e un fapt îngrozitor de acceptat. .. dar
ă cu gândul ă   de ă ce el va fi legat
ş vor fi retezate ă cu teritoriul ă   ţ
lui Alice în mod sigur se vor mai domoli. El nu va mai fi
acolo, ă i le ă
încercarea lui Grimalkin de a ă consola nu avea
ţ de ă M-am gândit la Alice, ă în
247
ă   ă   ş ă ş ă unor chinuri inima-
ginabile. Mi-am amintit cuvintele lui Pan ...
Diavolul ş are legea lui ă ş peste bel mai întins
dintre teritorii. Este un loc îngrozitor în care ă se afle o ţ ă
muritoare, fie ă mai este sau nu în ţ ă
j
• 1
L

248
yiTO.t)- ..
 
BARWGUL DRAGONULUI
m ajuns în Kenmare cam cu ă ore înainte de
ă ă soarelui ş eram aproape de zidul înalt
care înconjura conacul fortificat al lui Shey când ne-au
oprit la ă ţ paznici agresivi. Grimalkin a scos
la ă un pumnal ş ş dezvelit ţ ţ ţ La
lumina felinarului, ă întru totul ca o ă în-
ş ă ce era, ş ă oamenii, ş ă recunoscu-
ă manifestau ţ ă în fata ei erau ă ţ s-o
atace.
'Erau cind la ă ă nu ş fi dat cine ş ce
ş împotriva lui Grimalkin. Cu toate acestea, ţ
nea a ş biruitoare i-am convins ă ă pe unul
249
dintre ei ă ă pe Shey pe Vraci. Soldatul s-a
întors repede, ă cuvinte de ă   ş am fost
ş ă ă
Am avut o ă întrevedere între patru ochi cu ma-
gistrul meu ş i-am povestit tot ce se petrecuse. Când
am ajuns la partea cu disparitia Diavolului, care se în-
torsese pe ă întunericului luând-o cu el pe în-
grozita Alice, mi s-a pus un nod în gât am hohotit, cu
ochii plini de lacrimi.
Vraciul m-a ă cu ţ pe ă
- Nu prea am ce ă spun ca ă te fac ă te simti mai
bine, ă Tu doar ă ă fii tare.

Grimalkin ş cu mine ne-am ă Vraciului lui
Shey în biroul din aripa de est a castelului, unde un foc
din ă ardea în ă
Cred ă ă ş ă ă ă viu
pe ţ Funciare, gândindu ă ă sigur avea ă
fie omorât ă ce inamicul ă zidurile castelului
Ballycarbery. ş   el ne-a explicat ă pe magi nu-i in-
teresase decât ă ş -1 recupereze pe confratele lor, luat
prizonier de noi, astfel încât ă ă sacrifica Din mo-
ment ş ă scopul, ă imediat asediul.
250
DEsTINuL VRACIULUI
-Te-ai descurcat foarte bine, ă   m-a felicitat
Shey. Una dintre iscoadele noastre mi-a adus vestea.
Magistrul Doolan e mort. De unul singur, cu mâinile
goale, ai pus ă ritualului. trebuit ceva curaj ca ă
ellberezi tapul ă împingi jos de pe ă
-în realitate, n-am fost chiar singur, i-afu ă
sit, ă care le-am explicat totul în ă ă cu vizita
în Dealurile scobi te ş rolul jucat de Pan în întreaga
întâmplare.
M-au ascultat cu ţ în ă ă când am înche-
iat, Shey întins ţ ş m-a ă ş pe
spate.
-Ai dat ă de un curaj incredibil, mi-a zis. Cei
mai ţ s-ar fi ă înnebuniti de el.
ă ă eL ca mine, e al fiu al
unUi al ş fiu, i-a explicat Vraciul. în astfel de
situatii, asta ne ă ş o ţ ă care altora le ş
-Poate, a intervenit Grimalkin, ă Tom e mai
mult decât atât. ş ţ prin vene îi curge sângele
mamei sale. Chiar ai impresia ă Pan ar fi catadicsit ă
coopereze cu tine, John Gregory, în felul ă ş prea
crede.
251
Vraciul nu i-a ă   ă nici n-a contrazis-o. în
loc de asta, s-a întins peste ă ş a luat harta lui ţ  
care ă ţ ş ţ Keny. Apoi, a ă ş a în-
tins-o pe ă
-Am dreptate ă afirm ă ţ iar într-un
punct mort cu magii? a întrebat, privindu-1 drept în ochi
pe ă Aliantei Funciare.
Shey a dat aprobator din cap.
- ă tem ă da. Chiar ă ntualurile s-au ş
  ei tot au ş o oarecare putere ... orice alt
atac pornit acum împotriva lor ar putea fi riscant.
-Ei bine, noi vom încerca un lucru extrem de pri-
mejdios, ă ă ne ş ş   ar putea ă fie de folos
ş cauzei voastre, a continuat Vraciul. Vom încerca ă
ă ş ă ă pe Diavol- pe Necuratul în
ă ă vom izbuti, puterile întunericului ş ale
tuturor ţ slujitori ai acestuia se vor reduce. Da,
da, ş aici sunt incluse cele ale magilor. Dar ceea ce ne
trebuie este un loc izolat - unul potrivit pentru legarea
lui. ă voastre ... ce ţ 1-a între-
bat, ă i spre ă
Shey s-a ridicat în picioare, s-a rezemat cu mâinile
de ă mesei a început ă studieze harta, trasând cu
252
DEsTINuL VRACIULUI
degetul ă ă contururile coastei de sud-vest, spre
Cahersiveen, înainte de a trece spre interior.
-Ai<;i e o ă ă   ne-a informat, împun-
gând cu degetul un punct de pe ă La Kealnagore.
Localnicii cred ă e ă   ş ă se tin departe de ea.
ţ putea ă alegeti un loc mai bun ca ă
- E ţ cam prea aproape de fortul Staigue, -a re-
marcat Vraciul. Ultimul lucru pe care ni l-am dori ar fi ca
tocmai un mag ă ă peste el.. . mai ales în
timp ce ne ă de legare.
Auzindu ... l, Shey ş mutat degetul spre est
1
ă peste Kenmare.
-Atunci, de ce ţ incerca pe-aproape de-aici?
Este, probabil, regiunea în care este cel mai ţ pro-
babil ă ă magii. Ş ă un loc pe care majo-
ritatea localnicilor îl ă   un cerc din pietre aflat în
imediata apropiere a satului
- E tot un loc bântuit? l-a întrebat Vraciul. .
Shey a ă din cap.
-Sigure ceva acolo, dar poate ă nu o ă Am
vizitat locul o ă   pentru un ă ă ş   ş am ţ
eu însumi ... ru toate ă n-am putut ă ă nimic. E un
loc ş ă   mai ales ă ce se ă întunericul.
253
Tremuram întruna ... eram, pur simplu, ş de
faptul ă e ceva prin apropiere, ceva imens îngrozitor.
ă ş la lumina zilei, oamenii se la ţ ă destul
de mare.
-Ei bine, atunci propun ă mergem ă vedem cer-
cul acesta din pietre despre care se spune ă ar fi bântuit,
a conchis zâmbind Vraciul. E posibil ă fie exact ce
ă ă  
Era o ţ ă ă ş ă iar ă
era acoperit de ă ă soarele ă
prea ţ ă ă ă ş ă ă noastre produc au
aburi în aerul rece. Cum cercul de pietre nu se ă de-
parte de casa lui Shey, am pornit înainte de micul dejun,
de ă ce s-a luminat ă Era o vreme ă
pentru plimbare, ş ă am luat câinii cu noi. Ei s-au
pornit ă alerge înaintea ă ă entuziasmati,
ş ă se ă din nou în câmp deschis ă
cu noi.
In scurt timp, am ă in ă cercul de pietre.
Era pe un mic deal, înconjurat din trei ă ţ de copaci. In
decursul ă ă mele ă cu Vradul, mai
ă astfel de cercuri, ă din pietre mult mai
254
DEsr:INuL VRAOULUI
mari, ş în picioare. Unele dintre cele de aici nu
erau mai mari decât ş bolovani; le-am ă erau
ă în total.
Când am ajuns la cerc, cei trei câini-lupi au început
ă ă ă ă apoi, s-au ş la marginea lui
n-au vrut ă mai înainteze.
Ş eu am ţ imediat ceva. Un frison rece mi-a
ă ă ş ă Ceva legat de întuneric era prin
apropiere. ă spre surprinderea mea, magistrul mi-a
adresat unul dintre atât de rarele lui zâmbete.
- Nici ă se putea ă nimerim mai bine, ă   mi -a
zis el. Ceea ce avem noi aici este un dragon, ş ă unul
cu totul specialJ Acesta este bârlogul dragonului!
L-am urmat ă cercului de pietre. Shey ă
ingrijorat. ă ş Grimal.kin ă ă ţ ş
mâna pe mânerul celui mai mare ţ al ei. Mi-am
amintit vag ă citisem despre astfel de creaturi în Bes-
tiarul Vraciului.
-Cei mai ţ oameni cred ă un dragon nu e alt-
ceva decât o ş ă ş ă care scoate fum foc pe ă
ă un dragon veritabil este un elemental, ne-a explicat
VraciuJ.. Sunt spirite ale aerului, invizibile, ă de di-
mensiuni imense. Acesta de ţ ă este, probabil, ă
255
JosEPH Dm.ANEY
în interiorul dealului. Ei ş duc ţ într-un ritm cu totul
diferit ţ ă de cel al nostru, al oamenilor. Pentru o ţ ă
de-a ă ă cât o clipire din ochi. Majoritatea
oamenilor cu greu ar ţ ă prezenta unui dragon,
ă acesta de-aici este mai puternic decât în mod
ş Nu-l ţ ţ cât este de malefic? Suficient cât ă
ţ ă la ţ ă pe oameni ... iar asta e exact ceea ce vrem.
Pe ă   încruntându-se, s-a întors cu ţ spre Shey. Cu
toate acestea, pe un ă slujitor al Întunericului nu
I-ar îngrijora. Nu putem garanta ă regiunea aceasta va
ă pe ş ă ş sub ă ă
- O pot ă cu o mantie, a propus Grimalkift.
Chiar ă magii ş ă în ă pie-
trelor, n -ar ă ce anume a fost aici. Desigur, mai
ă ş ţ slujitori puternici ai Întunericului care ar
putea ă ă ă dincolo de magia mea ... Dar ă înce-
pem cu începutul ...
-Da, n-are rost ă mai ă   a aprobat-o Vra-
ciul. ă ne pornim ă Vom încerca ă ă
chiar în centrul cercului, între colacii dragonului.
Acum, voi avea nevoie de serviciile unui pietrar, dar ş
de ale unui bun ş Trebuie ă fie ş în care
ă avem încredere ă ş vor gurile închise. Ai putea
256
DFsrlNuL VRACJULUI
ă ă ş ş ceva? a întrebat, întorcându-se din
nou spre Shey.
- Ş un pietrar excelent prin ă ţ locului, i-a
ă acesta. E posibil ă fie ceva mai dificil cu
ş   ă o ă fac ă
-Iar eu am nevoie de altceva de la dumneata, a
intervenit Grimalkin. Trebuie ă ş ş ş
piroane cu care ă ă pe Diavol. Am observat ă ai
grajduri întinse în spatele casei; ai cumva o ă
-Da, un fierar excelent, pe care vi-1 voi pune la
dispozipe.
- ă în sine mi-ar fi de ajuns. Eu lucrez sin-
ă   a replicat Grimalkin încruntându-se. ş prefera
ă încep cât mai curând posibil munca.
-Desigur ... ă conduc ă într-acolo, a ă
agitat Shey, în mod evident intimidat de ă
ş   a încuviintat Vraciul; între timp, eu ă
vom începe ă ne ă de ă
ă ce ne-am 'Întors ă ş am mâncat un mic
dejun ş   ne-am luat sacii ă cazmale zdravene,
pentru ă ă foarte probabil ca vremea ă ă ă
'}1;7
}OSEPH DHLANEv
ă pentru tot restul zilei Era cazul ă ne începem
treaba. N-ar fi avut niciun haz ă ă ă pe ploaie.
-Bun, a rostit Vraciul ă ce am ă jos sacii ş
cazmalele, aproape de centrul cercului ă din pie-
tre. E un loc foarte bun. ă o cazma, ă   A înfipt
unealta adânc în ă moale a scos un ă
de satisfacpe. ă ar trebui ă fie relativ ş Dar,
mai întâi, voi însemna marginile gropii, a ă el,
ţ din sac un metru pliant. Ar fi de preferat s-o
facem ă ă nu ă îndoiesc ă Diavolul ş va
face ţ sub ş ă ca data ă ş ă
trebuie ă fie de cel ţ trei ori mai mare decât o •
ă pentru duhuri. ă ă ă ţ ă ă
ţ ă ţ îndurate, ă
Asta însemna ă aveam de scos o ă ă de
ă ă ă ă ă mie avea ă ă cea mai
mare parte a ă chiar ă ă ă ţ
ă ş ă ă voi alege cu ă ă ş dureri de
spinare.
L-am ă cu privirea pe Vraci cum ă cu
foarte mare precizie pe ă gol dimensiunile gro-
pii, folosindu-se de mici ţ ă ş de lemn ş de ă
ă ce a terminat, am luat de jos cea mai mare dintre
258
DESTINUL VRACIULUJ
cazmalele aduse m-am pus pe ă Aveam în ţ
mea o zi ă în cea mai mare parte a timpului, ma-
gistrul meu ă decât ă ă ă   ă cam
ă fiecare ă îmi ă câte o ă ş începea ă
sape el ş
La început, în timp ce lucram, ă tot gândeam la
ă mea Alice, ă ă o vreme mintea mi s-a
golit de gânduri, ă ă prevaleze ţ pa-
ralizie a ă din greu. La un moment dat, m-arn
oprit ă trag sufletul ş m-am rezemat, greoi, în
coada cazmalei.
- Dar ce facem cu lespedea de ă cu care trebuie
ă acoperim groapa? m-am interesat. Va fi mult mai
grea decât de obicei aici nu avem nicio ă de pe
care s-o coborâm.
Când legam duhurile rele, ş ş ă fi-
xeze lespedea de o ă ş ă se ă de ea la
coborârea pietrei. Acesta era ş motivul pentru care ne
ă întotdeauna gropile sub câte un copac mare.
- ş va trebui ă ă un pod rulant
ă   din lemn, ă   cu o ă de care ă atâme
lespedea. Asta face ca treaba ă ă ş mai grea ş ă
ă timp în plus. Nu doar ă avem nevoie de un
259
}OSBPH DEl..ANEY
ş priceput în ş ş lui ş capabil ă ş ţ ă
gura ă pe ă pe ă asta, atât el, cât ajuto-
rul lui vor trebui ă fie viteji. Ţ aminte ce a ă ţ
ă Billy Bradley?
Billy fusese ucenicul lui }ohn Gregory înaintea mea.
ă   Vraciul se ă nevoit ă ă
pe Billyde unul singur ă lege un primejdios duh spin-
ă Dar lucrurile nu ă cum trebuia. Lespe-
dea de ă îi prinsese degetele lui Billy ş ă ce
terminase sângele din ă   ă îi
înfulecase degetele. Billy mUrise ca urmare a ş ş
a pierderii de sânge.
Am ţ cu ţ
- ş ş au intrat în ă   mi-am amintit.
ş a fost, ă ă ş fi ă ă  
ş ş ajutorul lui ar fi putut ă ridice în doar câ-
teva clipe lespedea de pe degetele lui Billy, iar el ar mai
fi fost viu ş în ziua de azi. Avem nevoie de un ş
experimentat, care ă nu se lase ş prea lesne!
ă   m-a izbit un gând- cioplirea pietrei ...
-Unde ne vom ă semnul ă ce se va ă ş
legarea? l-am întrebat. ă cioplim un simbol pe partea
260
DFsnNul. VRAOULUI
de deasupra, iar sub el ă ne trecem numele, ca ă
ă ă cine 1-a legat pe ş Diavolul?
- Ar fi, ă ă ă apogeul operei mele de-o
ţ ă mi-a ă magistrul meu. ă de data asta,
n-o ă ă ă niciun semn. Nimeni nu trebuie ă ş ă
el e acolo. Peste lespede o ă punem un bolovan.
lumea din anii care vor veni va presupune doar ă face
parte din ş pietrelor ş nu va avea de gând s-o
tulbure. în orice caz, ă a continuat el apoi, te-ai
odihnit destul, ş ă hai ă punem ă speculapilor
ă ă rost ş ă ne întoarcem la ă   în loc ca doar ă
crestezi dimensiunile gropii, ce-ar fi ă încerci adânci-
mea chiar prin locul în care stai acum?
ă în momentul acela, lucrasem metodic, urmând
semnele trasate de Vraci ş ă nivelul ă ă
mai mult sau mai ţ uniform. ă ceea ce propunea
acum era logic. Era un sfat bun de înscris în ţ
meu, pentru viitoare ă un lucru pe care, ă ă
doar poate, magistrul meu îl ă ţ din ţ ă
Trebuia ă ă ă ş ă atingem adâncimea
ă ş ă m-am apucat ă sap mai adânc.
Am început ă simt un fior: oare ă fi fost dragonul,
care simtea ă tulbur bârlogul?
261
A
doua zi, am dat destul de repede peste ă
ă ş n-am putut continua mai în adânc.
Speram ă groapa va fi îndeajuns de mare pentru scopul
ă de noi. Cam pe la ă ă   când
eram pe ş te, ne-a vizitat Grimalk:in. Ducea pe ă
ceva ă ş în ă de sac - ă ă ă   ţ ş
pe care le ş
-Va fi îndeajuns de mare? a întrebat, ş
privirea ă ă de ă spre fundul gropii.
ş fi vrut s-o fac mai ă   dar stânca
asta m-a ă ă ă opresc, i-am spus.
Grimalkin a ă ă
262
DFstlNuL VRACIULUI
-L-am ă pe Diavol ă mai mare decât
atât. Era gigantic, monstruos.
- Dac-o fi atât de mare, atunci nu mai avem ce ă
facem, am zis eu.
ş ţ   am dat ş copilului ă ... co-
pilul pe care 1-a ucis, mi-a atras ţ Grimalkin. El nu
se poate apropia de mine decât ă vreau eu. Asta ar
putea ă reprezinte ultima ă linie de ă
A zâmbit, ă ş buzele de peste dintii
ţ ţ precum vârfurile de ac.
- Ş poate ă stratul ă de ă va fi în folosul
nostru, a continuat ea. Am ş ş   dar ceva
piroane mai scurte. Stânca ne va oferi un fundament
solid pentru legare.
-Ei bine, a conchis Vraciul, acum suntem ă ţ
mai ă de-atât n-am putea ă fim ă Putem
ă ne odihnim ş ă ne ă puterile pentru truda
ă de la noapte.
Grimalkin a ă din cap.
-Nu, mai întâi mai avem treburi de ă   l-a con-
trazis ea. îngenunchind, ş ă ş pânza de sac pe
mânt ş a scos la ă ş ş pitoanele. Nu
eam nici ă de aliaj cu argintul. Toate ă ă
26"3
}OSI!PH Dm.ANEY
fie ă din ţ pur. Am nevoie de argint pe care ă
amestec în ţ   ne-a zis ea.
Ş ă nu am de ales. Eram nevoit ă jertfesc
ţ de argint. Pentru un vraci, este o ă de o
ţ ă ă   plus ă prirnisem cadou de la mama,
ă ţ la el avea ă ă ă legarea
Diavolului.
ţ ă ş ă   i-am zis, dând ă i-1
înmânez.
Vraciul ă s-a încruntat.
- Noo, ă   a zis el, vei mai avea nevoie de el
într-o ă zi. Îl vom folosi pe-al meu. Ce ţ
mai ă ş putea da? în plus, fostul meu magis-
tru, Henry Horrocks, avea propriul ţ   pe care l-am
ş ă moartea lui. Acum e ă din calea
ă   la fratele meu, Andrew, în Adlington, la atelierul
lui de ă ă ş într-o zi, când ne vom putea întoarce
în ă ţ ă în Comitat, vom trece ă ă
în timp ce vorbea, am ş pe chipul Vraciului o
ă de ţ ţ îi slujise foarte bine lungul
anilor. Îi venea greu ă ţ la el.
***
264
DEsTINuL VRACIULUI
Grimalkin a avut nevoie de ă zile ca ă ş
ă armele într-un chip ă ă pentru ea. Au-
zeam forja din spatele casei ă de bubuiturile
ritmice ale barosului ei. Topise ţ de argint al ma-
gistrului meu, ă care îl ă ş   iar pe acestea le
introdusese, cu îndemânare, în fierul ş ş al
piroanelor cu floarea ă
în ă celei de-a doua zile, unul dintre slu-
jitorii lui Shey mi-a adus de veste ă Grimalkin voia ă
stea de ă cu mine între patru ochi. Am intrat în ma-
gazia care ă forja unde lucra ea. ă ă
nu-i tulbur cumva concentrarea, n-am spus nimic, ci am
ş ă ă într-un ungher, ă cum
ş o ş ă Purta ă ş groase din piele, me-
nite ă apere pielea de ă de fier ş de argint.
Lunga ş ascupta ş ă din mâinile ei era ă
într-o ă ă   un fin aliaj ă din argint fier.
Era ultima dintre cele patru; piroanele ă deja
terminate.
ă ă în cele din ă   a ş arma ă
pe o ă   aproape de ă   ă care s-a întors cu
ţ spre mine, suspnându-mi privirea.
265
JOSEPH Dln.ANEY
ă   mi-a zis, cu ochii aruncând ă ă ş  
ă reflectau luminile forjei. ă îl ă ...
orice-ar fi. ş da ţ ca ă ş   ă va fi ne-
voie.
Am ţ
- ă tem ă   în clipa în care Diavolul ş va da
seama ă e în ă   va opri timpul. Ş eu nu voi avea
ă ţ ă ca ă împiedic ... cu toate ă   jur, o ă
ă ă ă la moarte.
- M-am gândit adesea la Diavol ş la puterile lui,
mi-a ă Grimalkin, încruntându-se. în trecut, când
a mai oprit timpul, ţ i-a ţ ş ă mai
ă decât ă stai în ă   încercând ă îm-
piedici, n-ar fi mai bine ă ataci, oprind tu ţ tim-
pul ă din clipa în care ş face ţ
-Am ş asta de ă ori în trecut, ă efectul
n-a fost de ă ş   o ă fac tot posibilul, am asi-
gurat-o.
ă ş ş   timpul se va opri pentru ţ cei
ţ în ă gropii ... pentru ţ în ă de tine.
Diavolul va ţ repede ţ   ă între timp tu îi
vei fi înfipt deja adânc ş în pielea lui ă
266
DEsTINuL VRACIULUT
Am aprobat-o. Era posibil chiar ă dea roade. Gri-
malkin avea dreptate. De data asta, aveam ă iau eu
ţ ş ă lovesc primul.
Am ă tot posibilul ă prindem câteva ore de somn
înainte de ă întunericului. Avean:t nevoie ă fim
puternici, ţ ş ageri pentru misiunea care ne
ş Nu m -am mai obosit ă ă dezbrac; cu toate
acestea, am verificat la ă prezenta urciorului
meu cu sânge în buzunar. ş ă   ă ă ţ ă
ă la distanta pe Diavol. Pe ă   m -am întins pe
deasupra cuverturilor am închis ochii.
Curând, m-am cufundat într-un somn adânc, ă ă
vise, ă când am ţ ceva ciudat, m-arn smuls din
ă   ă brusc în capul oaselor.
Oglinda de pe ă de ă pâlpâia. Apoi, în ea
a ă un chip. Era al lui Alice! Avea ochii mari de
ă mi se rupea inima ă într-un asemenea
hal.
Oglinda s-a ţ ş Alice suflase pe suprafata celei
folosite de ea. A început ă scrie, iar mesajul ei ă
ţ cu încetul.
267
Literele îmi ă de-a-ndoaselea pe ă
ă ă Tom! Pot ă ă întorc cu ajutorul ă  
Oare ea chiar putea ă evadeze de pe ă Intu-
nericului? m-am mirat eu. ă m-am ţ in-
undat de sperante proaspete. Am suflat repede peste
ă ş mi-am scris ă pe sticla ă
268
Cum pot ă te ajut?
hm 'ha 'hhl.)O\'\ o iia'h"& l.)-im nl.)C\.
ţ
l.)n" ia\'\ "" "tl.)G

.mo'T hnoi"\.1.) mh
DFsnNuL VRAautm
Alice a început iar ă scrie, ă cuvintele îmi ă
cu mare ă ă fi fost ă suferintelor? Ce se
petrecea?
Pe acesta l-am descifrat cu ş ă   în mai pupn
timp decât îi trebuise ei ca ă scrie: Pan mi-a ă o
ă prin care ă ă pot întoarce. Dar nu pot ă trec de
una ă prin ea, nu? Am nevoie de ajutorul ă   Tom.
Chiar era cu ţ ă ă existe o ă de întoarcere
spre lumea ă Mai mult ca sigur, Pan o ajuta pe
Alice ca ă ă ă ă ă pentru ajutorul dat împotriva
magilor. ş   îmi spusese ă nu poate ă ă ajute ... ă
Diavolul era prea puternic. Ş cum era cu ă ă te
ş de o ă ca ă comunid de pe ă în-
tunericului? Toate aceste ă ă ă Poate
de-aia îi lua atât de mult ă ă scrie fiecare cuvânt! Am
suflat repede în ă ş am scris iar.
Unde e poarta, Alice?
ă ei a sosit mai repede de data asta
269
JOSE.PH DEl.ANEY
în bârlogul dragonului? ş numise Vraciul cercul din
pietre în care speram ă   ă pe Diavol.
Te referi la cercul din pietre de la Kenmare?
Oglinda a pâlpâit ş s-a întunecat. Inima mi s-a
îngreunat ş mi s-a ă ş în ghete. Alice ă
înainte ca eu ă pot obtine de la ea ă ţ de
ţ ă ă Dar tocmai când începea ă ă
ă disperarea, oglinda s-a umplut din nou de
ă iar degetul lui Alice a început ă caligrafi.eze cu
foarte mare ă .
. ottN ,ilG.
S)a ttilq
...
îmi cerea ă vin singur- era destul de logic. Gri -
malkin îi spusese Vraciului ă Pan nu discuta decât cu
mine, ş asta ă mamei mele. Era primejdios ă ă
duc de capul meu, ă ă era singura cale însemna ă
nu aveam de ales.
270
DEsTINuL YRAOULUJ
ă perdeaua într-o parte, am privit ă   pe fe-
ă Era amurgul; curând, avea ă se întunece de tot.
Îl auzeam pe Vraci foindu-se în camera ă Mi-am
umplut ă buzunarele cu sare ş ă de fier
luate din pungile din sacul meu. Pe ă   mi-am luat
ţ din argint mi l-am legat în jurul mijlocului, as-
cunzându-1 pe sub ă ş ă
Cu ghetele într-o ă ş toiagul în ă   am ş
pe ş ă în vârful picioarelor am izbutit ă ajung jos ă ă
ă ă întâlnesc cu cineva. Unul dintre slujitori m-a
ă în timp ce ă pe treapta din ţ ş ş
ă ghetele în picioare. M-a salutat printr-o încli-
nare a capului ş i-am ă întocmai,_ ă care
m-am ridicat, am pornit pe ă ş am ş pe poarta
ă
N -am ş ă ă pe nimeni dintre paznicii lui
Shey, dar ş ă ş ă se ţ ă ă
Probabil ă se ă prin copaci ş ă ă  
dar n-avea ţ ă Li se spusese ş lor un pic
despre ce aveam noi de gând ă facem la cercul din pie-
ă nu destul cât ă ă prea tare. Ei
credeau ă era vorba despre un soi de ritual menit ă
ă puterile întunecate ale magilor; când m -au
271
ă ă în ţ aceea, probabil au cre-
zut ă porneam cu ţ înaintea celorlalti
Foarte curând, ajunsesem ă trec printre copaci,
ă de pietre - de bârlogul dragonului.
ă pe ă moale, ă mele ă câ-
ă ă ă o ă O ţ ă alburie se
ă ă aproape de sol, ă tot era ă ă
cât ă pot evita ă ă ciocnesc de un trunchi de copac
sau ă ă împiedic de vreo ă Am ş din
ă la poalele dealului, privind în sus spre pietrele
ş în ţ ă   abia vizibile pe fundalul ce-
rului lipsit de nori. Cele mai ă dintre stele
erau deja pe cer, ă luna nu avea ă ă decât peste
câteva ore.
Inima îmi ă cu ţ ă Oare chiar voi fi în stare
s-o aduc înapoi pe Alice?
m
A
m urcat într-un ritm ă dealul, cutremurat
de un fior care mi-a ă ă brusc ş ă
Era ş semnal care ă prevenea ă se apropia
ceva legat de întuneric, ă nu i-am acordat cine ş
ce ţ   concentrat fiind asupra scopului meu.
Câteva clipe mai târziu, ă în picioare în inte-
riorul cercului din pietre, aproape de groapa pe care o
ă pentru Diavol. Nu auzeam nimic altceva decât
propriile ă ă repezite ale inimii ş ă precipi-
ă ţ ă ă se ş ş ă se ţ în fuioare
ş M-am ă lent pe ă   cercetând totul
împrejur. ţ ă ă se ridice de la sol ş era din
273
ş Pur simplu, nu mi se ă normal. ă fi fost
ă dragonului? m-am întrebat.
Nu, era ceva absurd. Dragonii nu scoteau foc pe ă
ş nu aveau ă fierbinte; nu erau altceva decât
ş spirite elementale ale aerului. Nu era decât o
ă ş ă
ă am ă aerul pâlpâind brusc drept înain-
tea mea, de ă parte a gropii Eram ţ ă în ţ ă cu
Alice. Inima mi-a zvâcnit, ă apoi am ă ă ea nu
zâmbea; nu ă ş de ţ ă ă ă
ă ... ă ă   Avea fata ă ă ă de un strat de
noroi din care i se vedeau albul ochilor înnebuni ă
încâlcit ş gura ă într-o ă ă de
ă ă impresia ă ă chiar în spatele acelei per-
deie pâlpâitoare. Iar aceasta ă atât de ă   Sigur
nu mi-ar fi fost deloc greu ă trec prin ea ...
Cu un gest brusc, Alice repezit mâna ă spre
mine, ă drept în lumea în care ă aflam.
ă ă Tom! a strigat. ă ă ă ă
vocea îi era ă ş ă ş ă Trebuie ă ă tragi
încolo! Eu nu pot ă trec de una ă  
ă ă vreo ă de ş ă ă i-am apucat mâna cu
fermitate, stânga mea strângând stânga ei.. . care mi
274
0EsnNut VRAOULUl
se ă atât .de rece ... ă ş fi ţ de ă o
ă
Am tras cu putere, ă Alice ă ă se împotri-
ă ă fi fost ţ ă acolo? O ţ ceva din
spate? Am smucit ş mai tare, ă atunci strânsoarea
asupra mâinii mele s-a ţ   provocându-mi o verita-
ă durere. ă Alice s-ar fi ă ă ă
oasele mâinii! Ş apoi, în timp ce eram târât înainte ă ă
voia mea, chipul lui Alice a început ă se transforme. Nu
era al ei. Era al lui Scarabek!
Am încercat ă ă împotrivesc, ă iarba era alune-
ă   ş ă ă mele ş pierdut ţ   iar to-
iagul mi-a zburat din ă ... ş m-am pomenit tras prin
perdeaua aceea pâlpâitoare, prin poarta ă întuneric.
urmat un fulger ă de ă ă   iar
Scarabek mi-a smucit ţ   ă care mi-a dat dru-
mul din strânsoare foarte brusc, ă ă ă ă în-
vârtesc ca titirezul de ă ea. M -am izbit cu putere de
ă ş m-am rostogolit de câteva ori înainte de a ă
opri în trunchiul unui copac, ciocnire care mi-a ă
ă ă tot aerul din ă
M-am ridicat în genunchi, icnind ă aer, ş m-am
uitat repede în jur. Eram într-o ă ş ţ copacii
275
ă enormi. Era ş ş destul de ciudat, ă totul era
ă într-o ă argintie. Era ca ş cum ar fi radiat
din orice - din copaci, din ă ş din cer - ş un
singur lucru ş cu certitudine: ă cu mult în
ă lumea ă mie.
Brusc, mi-am dat seama de ă Acesta nu era
ă întunericului. ă aflam din nou în Tech Duinn,
în Dealurile scobite -locul în care ă dusese Pan cu
spiritul.
Mi-am ridicat privirea spre Scarabek. Ea mi-a ă
puns cu un zâmbet plin de ă ă contururile
ă ă se ş Mi-am amintit de ce ne povestise
Shey: ă nu puteau ă stea mult timp aici.
-Te las aici, ă   Te dau în seama lui Morrigan.
Ea va veni ă tine la cea de-a ă ă a
clopotului de miezul ţ   Iar asta n-o s-o uiti, sunt
ă   Ş ă ă nu uiti nici cine ş   mi-a strigat
Scarabek pe un ton ă de ă
ă care a ă ă ă în voia ţ
ă de ea. ·
M-am ridicat în picioare, cu ultimele ei cuvinte în-
vârtindu-mi-se în cap. Uitarea! Aceasta era o primejdie
ă ă Nu ş îmi spusese Pan?
276
DEsi'JNUL VRACIULUI
Amintirile se scurg în lumina aceea argintie ş se pierd
pentru totdeauna. Numai eroii pot ă suporte ...
Era vorba despre eroii Irlandei - cei vechi, marii
eroi. cum fusese Cuchulain. Cu toate puterile ei magice,
nici ă o ă ă n-avea cum ă reziste aici
prea mult timp. Prin urmare, eu ce ş aveam? ă
aflam aici, pe Lumea ă   atât cu trupul, cât ş cu su-
fletul. Cum puteam ă sper ă voi ă viu de Morri-
gan? Aveam în buzunare sare ş ă de fier ş ţ
meu din argint legat în jurul mijlocului. Cu toate aces-
tea, astfel de arme n-aveau cum ă ă ă unei ţ
Mi-am amintit de lupta mea cu Ordeen, de mai demult,
în Grecia: cum se scuturase, pur ş simplu, de ţ pe
care-1 aruncasem asupra ei.
Nu prea mai ş ce s-a petrecut mai departe, ă
m-am pomenit ă ă în patru labe în
loc ă merg pe ă picioare ş ă ţ ă ş
dezorientat. îmi ă toiagul, care-mi fusese smuls
din ă Unde o fi? Aveam nevoie ă de o
ă ş instinctiv ă ă ă o ă ş mai fi putut
ă cu ţ ă
Miezul ţ se apropia cu repeziciune ş atunci o
ă ă avea ă ă ă ia ţ Dar ce
277
JOSEPH DEl.ANRY
anume ă fie ea? Un soi de demon? Tot ce puteam
ă mai amintesc era ă o ă fusese cea· care
mi -o trimisese. Voia ă pentru ce-i ă eu.
Dar ce anume îi ă Despre ce ă fi fost vorba?
De ce nu puteam ă aduc aminte de toate aceste
lucruri ş cum se cuvenea? în minte mi se învârtejeau
fragmente de amintiri - frânturi pe care nu ş ă
le potrivesc cap la cap. Oare eram deja sub ţ
vreunui soi de descântec de magie ă m-am în-
trebat. ă   mi s-a ă frig, foarte frig. Ceva
venit din Întuneric se apropia acum din ce în ce mai
mult.
Cuprins de ă   am ţ ş în picioare ş am înce-
put ă alerg disperat printre copaci, ă
de crengi ş de ş spinoase, care ă ă ţ ş ă
zgâriau, dar ă ă ca mie ă pese. Eu doar trebuia ă
ă ă
Acum chiar auzeam cum ă ă ş ceva, dar nu
era o vietate care alerga pe picioare. Ceea ce se auzea
era fâlfâitul furios al unor aripi gigantice. Am aruncat o
privire înapoi peste ă ş   imediat, mi-am dorit ă n-o
fi ă   ă imaginea ă ă n-a ş decât ă
ă groaza panica.
278
DEsTINuL VRAOULUI
Eram ă de o ă ă ă
O frânturi1 din memoria mea ă s-a întors Ia
locul ei.
Enorma ă era Morrigan, vechea ţ ă ă de
sânge a ă celtice. Ea ş zgâria victimele, în-
semnându-le pentru moarte. Bântuia pe câmpurile de
ă ă ş le ciugulea ochii muribunzilor.
Un al doilea fragment de amintire s-a potrivit în ţ
ă
Acesta m-a umplut ţ ă Ş ă mai am
ă o ă ş ă de a ă de ea. în ţ ă era un fel de
ă ă ajuns ă aveam ă fiu la ă
ţ ă de ţ ă Oare puteam ă ajung la ea înainte ă fiu
ş ă de Morrigan? Visasep1 de atâtea ori ţ
asta, ă acum se întâmpla cu ă ă n-ar fi
fost acel ş repetitiv al meu, lumea ă în
argintiu a Dealurilor scobite mi-ar fi ă ă ş ultima
ă de amintire. Chiar m-am întrebat ă price-
perea de a ă ţ din propriile vise o fi un alt dar ş
tenit de la mama mea.
în mod ş   bisericile nu erau locuri de refugiu
ţ ă de creaturile întunericului Oricât ar fi crezut ţ
asta, vracii cu certitudine nu le ă ă ş ă
Z/9
Chiar ş   ş ş cumva ă la cea de dinaintea
mea trebuia ă ajung ... sau ă înfrunt moartea.
Alergam din ă   luând prea ţ în ă
obstacole precum trunchiurile ă ş sau ă ă
ş la ă Inevitabil, ă la ă îm-
piedicat am ă ă în genunchi, m-am
uitat la ă mea.
în ţ mea ă o ă ş ă   purtând
o rochie ă   ă   care-i ajungea ă la
glezne: era ă femeie, ă ă Avea pi-
cioarele goale, cu gheare în loc de unghii - ca ş în
cazul unghiilor de la mâini -, un cap enorm, acoperit
cu pene, ş un plisc ă
ă   a început ă ş schimbe ă ţ ş Pliscul
i s-a ş   iar ochii de ă i s-au transformat
ă când întregul cap i-a dobândit o ă ţ ş ome-
ă
O a treia ă de amintire mi-a revenit.
Era un chip pe care-I ş Îi ţ ă
toarei celtice pe nume Scarabek. ă ă ă ă
Morrigan îi preluase ă ţ ş ca ă ă
de crima mea ă împotriva ă care o
venerau.
280
DESTINUL VRAOULUI
ă   în ă am auzit ă unui clo-
pot. ă fi fost un clopot de ă ă da, atunci pu-
team ă urmez sunetul ă la locul ă de ţ ă
ş ă ă refugiul!
Merita încercat, ş ă   la auzul celei de-a doua ă ă  
am ă în picioare ş am început ă alerg în ţ din
care se auzise. ă   am început ă ă întreb cât
o fi de departe. Oare puteam ă ajung acolo la timp? O
a treia ă a ă foarte aproape, ă ţ
ţ lui Morrigan în spatele meu, plutind din ce în
ce mai aproape cu fiecare pas iute al eL Privind înapoi,
am remarcat ă ţ îi fusese din nou ă de enor-
mul cap de ă Pliscul ţ îi era larg ă   iar
ghearele ă i se avântau spre mine, ă ă
ş carnea, ă sfârtece trupul ş ă ă
oasele ă ţ ă ă
ă acum ă printre copaci contururile argintii
ale unei ă Era cu ţ mai mare decât o ă ş
avea o ţ ă ă ă ă ş putea ă ajung
la ea!
Pe ă ă ce ă apropiam, contururile au început
ă tremure, iar forma ă se preschimbe cu încetul
ţ muchiilor s-a îndulcit, turla a ă ş
281
}OSHPH DBi..ANEY
ă la ă a ă ă forma unui gorgan funerar. Mai
mult decât atât- sub cupola ă a ş în-
velit de un strat de ă se afla o ţ dintr-o
ă ă de ă Acum, puteam ă ă ş o ş ă
ă   cu un prag de ă sculptat ţ din-
colo de el ş o ă ă
Ghearele lui Morrigan au greblat aerul spre ă
meu stâng, ă eu m-am ă într-o parte ş m-am
aruncat prin intrarea aceea ă ş ă ă   în refugiul
cel întunecat. Când m-am izbit de sol, mi s-a ă
moale; era acolo un ş din paie galbene ş m -am
rostogolit pe el de vreo ă ori ă ă ă opresc.
Mi-am ă ochii ă se adapteze cu încetul la întuneric
ş foarte curând am fost în ă ă ă disting ce ă în-
conjura.
Am inspirat adânc de vreo ă ori, ă care am
luat o ţ ghem ă ş am privit în jurul meu. în cen-
trul înaltului tavan al misterioasei capele atârna un can-
delabru de aur cu ş ţ   ă subtiri ş
albastre fiind aproape ă ă lumina ă nu
ajungea în cele patru colturi ale ă   unde bezna
se aduna în ţ impenetrabile.
282
DEsr!NuLVRAOULUJ
Cu toate acestea, ă cel mai semnificativ era
acela ă misterioasa ă argintie dis ă în totali-
tate. Capela era, ă   un loc de refugiu ţ ă de
creaturile de pe Lumea ă   iar mintea mea, care
devenise difl ce în ce mai ă ş mai ă   era
acum din nou ţ ă ş limpede ş aminteam tot ce
se petrecuse·
S-a un mârâit gros, iar apoi ă unor pi _
doare greoaie. Dintre umbre a ă ă un ă mon-
struos. Ain Î!lceput ă tremur. ă ş puii ei, ş
acum mari, erau bestii feroce, ă ă ă era mare
cât un cal de tra_qiune din Comitat ş la fel de masiv ş
de puternic ca ţ cei trei câini-lupi ai ş la un loc.
ă fi fost ă acestui loc? ă da, aveam prea
ţ ş Î!l ţ unei astfel de ă ţ ă n-am mai
avut nevoie ă ă ă   ă un monstru ă ş mai
mare ş ţ din ă ş ş ă
0
ă pe capul câinelui, potolindu-1.
283
E
ra un ă ş   cu o ă ă ă de ă
ş ş aspru. în mâna ă avea o ţ ă   iar la
ă purta o ă
ă lui izbitor de ş mi-a ţ brusc din nou
ţ Cu toate ă nu era nici cea mai ă adiere de
vânt, ă ă impresia ă se ş ă Îi ă ridicat
vâlvoi ş i se unduia încet, precum se ş ă trestiile sub
ă prinse de un vârtej.
-Aici ş la ă   ă   mi-a zis el cu o voce
ă   bubuitoare, în timp ce se ş ă câinele
acela magnific de ă Fiara asta n-o ă se ă
de tine. De ceea ce te ş ă ă ar trebui ă te temi.
284
DEsTINuL VRAOULUI
Ş eu ă tem de Morrigan, ă ea nu poate ă ă ă
aici. Acesta e un sidhe - un loc pentru refugiu. Ai un
nume?
îmi ţ gâtul uscat am fost nevoit ă înghit în
sec înainte de a putea vorbi.
-Tom Ward, i-am ă
Ş cu ce te ocupi, Tom? Ce te aduce aici?
- Sunt ucenic de vraci. Magistrul meu ş cu mine
ă împotriva întunericului. Am fost ş de o
ă ş ademenit ă ajung pe Lumea ă ... ea
vrea ca Morrigan ă ă ă ă
-Ei bine, atât timp cât ă în interiorul acestui
sidhe, ea nu se poate atinge de tine. Nici ă o ţ ă
nu poate ă ă ă ă n-ar fi întelept ă stai prea
mult. Aici, timpul trece cu totul altfel. Nu se scurge în
ş ritm ca pe ă ă în salturi mari.
Acum, ne apropiem de miezul noptii. Foarte curând,
clopotele vor bate ora. La cea de-a ă
ă   timpul va zvâcni brusc înainte: într-o ă se-
ă ă aici, dincolo, în lumea ta, vor trece
ţ ani. ţ cei pe care-i ş vor muri. ş ă
du-te repede, cât mai ai la ce ă te întorci.
285
-Eu vreau ă ă întorc, dar nu drumul. Ş cum
ş putea ă trec de Morrigan?
ţ ă te ţ cu ea. Eu m-am mai luptat cu ea
ă acum, dar de fiecare ă se ş ş cu suferinte
ş ă trezesc aici, ş ă ă puterile ...
-Dar cine ş l-am întrebat.
- ă mi se spunea ă din Calann, pen-
tru ă l-am omorât pe ă   din fata ta cu mâinile
goale. Acum, în viata de ă suntem ţ unul de
ă
Mi-am amintit de povestea ă de Shey.
-Prin urmare, ş Cuchulain ... unul dintre cei mai
mari eroi ai Irlandei. ..
ş a zâmbit.
ş ă descrie lumea, Tom? Asta-mi place. Ş ce
altceva se mai spune despre mine?
- Se spune ă te ş aici ş ă te vei întoarce
atunci când Irlanda va avea nevoie de tine.
Cuchulain a izbucnit în râs.
-Eu ... ă ă întorc? Nu prea cred! O ţ ă mi-a
fost de-ajuns, oricât de ă M-am ă ă omor
oameni. Nu, n-o ă ă mai întorc, asta-i sigur. Dar ă
gândesc foarte serios ă te ajut pe tine ă te întorci. Am
286
DF.sriNUL VRA lUI III
chef de o ă ... cu toate ă   trebuie ă te pr vin,
nu sunt cel mai potrivit dintre ţ în decursul
ă ă   ă cuprinde o furie ă ş o ţ ă ş îmi
ă vederea. Când sunt în starea asta, omor prie-
teni ş ş ă Am regretat pe ă   dar
asta nu mai desface tot ce-a fost ă Nu-i mai aduce
înapoi pe ţ ş ă fii cu luare-aminte! ş   oferta
mea ă ă ţ sau refuzi. Dar acum nu e
momentul ă pierzi prea mult timp stând pe gânduri.
ş ă s-a întins pe jos a închis ochii peste
mine ş Cuchulain s-a ş ă ă câteva
clipe, ş lui i-a ă capul în piept i s-au închis ochii.
ă era ă accept oferta de ajutor a eroului, nu
aveam nicio ţ ă el chiar m-ar putea ă de
Mo.rrigan. Nu spusese abia adineauri ă   ori de câte ori
se lupta cu ea, ş cu dureri ţ Mereu pier-
dea. Ş   pe ă   mai era ş nebunia aceea care-I cu-
prindea în focul ă ă în timp ce se lupta cu ea, putea
la fel de lesne ă ă omoare pe mine. ă   m-am gân-
dit, ă ă eram ca ş mort. N -aveam ă
mai ă ă pe cineva dintre cei la care ţ
ş ş acum ă Alice era ă pentru mine, îmi
ă ă familia. Ş Vraciul, ş Grimalkin. ă ş
287
ş mea de a-llega pe Diavol s-ar fi risipit, iar eu ş
fi fost altceva decât un ă într-o lume ă
Aveam datoria ă ă lupt cu întunericul. Trebuia ă
ă ş ă ş ă ajung Vraci cu drepturi de- _
pline. Nu, trebuia ă plec din acest sidhe ... ş cât mai cu-
rând cu ţ ă oricare ar fi fost riscurile.
- ş vreun drum de întoarcere în lumea mea?
l-am întrebat pe Cuchulain.
ă a mârâit prin somn, iar ş l-a mângâiat
pe cap, ţ ş ă ochii ş
- Cunosc câteva ţ care duc înapoi -cea mai
ă se ă nu departe de aici. Am putea ajunge
ă la ă drumului înainte ca ţ ă ş dea
ă seama ă ne-am ă ă refugiul.
-Trebuie ă scap, i-am zis. Vrei ă ă ţ
Cuchulain a deschis un ochi mi-a adresat un zâm-
bet ş
ă ă inimii mi s-au ţ   a strigat el. Simt miro-
sul sângelui lui Morrigan. ă încercat. De data asta,
s-ar putea ă înving. De data asta, s-ar putea ă zbor
capul! Vezi tu, a ă hohotind, eu sunt un ş
optimist. ă ă nu ţ   Asta-i ă ca-
litate care te scoate în ţ ă ca erou. ă ă nu
288
DEsTINuL VRACIULUI
ţ   nici ă când ţ pare ă ă ă Ş
eu cred ă ş tu ai calitatea asta, ă Ş tu ş un erou!
- Eu nu cred, am zis ă din cap. Nu sunt
decât ucenic de vraci ... adesea mi se face ă atunci
când înfrunt întunericul.
ă ş eroilor li se face ă ă   Tom, mi-a
spus zâmbind Cuchulain. E nevoie de vitejia unui erou
ca ă ţ ş frica. în plus, tu te afli aici, în sidhe, ş
respiri ă ă n-ai fi awt ă ţ de erou, ai fi fost ni-
micit ă din clipa în care ai ă aici.
Ridicându-se în picioare, ş luat enorma ă ş
m-a întrebat:
-Ai arme, Tom?
-De obicei, folosesc un toiag de vraci, ă mi l-am
pierdut când am fost tras încoace din lumea mea, pe
poarta aceea. Acum, nu am nimic altceva decât sare ş
ă de fier ş lantul meu de argint ...
-Pe Morrigan n_.au cum s-o deranjeze prea tare
sarea ş pilitura de fier, iar lantul n-ar putea s-o lege
decât pentru câteva clipe. Ş schimba ă ţ ş ş
s-ar strecura ă din el cât ai clipi din ochi. Uite ... ia
pumnalul   mi-a zis, ş mâna pe sub vesta
289
JOSBPH DEl.ANEY
lui din piele ş întinzându-mi apoi un ţ ş
cât ţ de tare cu el. O ă ă   ţ minte ţ spun.
Pentru Cuchulain, putea ă fi fost un pumnal, ă el
era un ă gigantic, de ă ori ş ceva cât fierarul
satului Chipenden. Iar arma pe care mi-o înmânase era
o ă ă ă fie una cu totul ă   ă ă doar ş
poate ş ş ă pentru un rege. Avea garda împodo-
ă   în forma capului unui soi de ă Am recunoscut-o
ş Era o lipitoare, o vietate care se ascunde prin
ă ă ă din apropierea apelor, ă care
iese fuga de-acolo ca ă bea sângele victimelor sale.
Botul lung al lipitorii ă lama ţ ă a spadei;
ochii îi erau ă rubine mari. Era logic -în Irlanda se
ă ă ş ş ape, gazd.e ale lipitorilor,
ş ă spada fusese ă în chip ă ă cu
ă vietate.
Am apucat-o de mâner cu mâna ă ş am cân-
ă ă ă fie numai ă   aproape de ă ar fi
fost ş ă special pentru mine.
Apoi, am observat ă lama ă fusese ă ă
dintr-un aliaj de argint. O astfel de ă era ă ă
ă un demon. Cu toate ă nu era ă îm-
potriva unui Vechi Zeu, lama putea oricum s-o ă ă
290
DEsnNuL VRACJULU1
pe Morrigan ă ne ă un ţ ş de timp, în
care eu ă pot ă
ă am observat ă din ă picura sânge,
care deja începea ă formeze o ă ă ă ş pe
ă Pentru o ă gândit ă ă ă în
lama ei ţ ă pe ă ă spre marea mea uluire,
mi-am dat seama ă sângele picura din cei doi ochi din
rubine.
Cuchulain mi-a zâmbit.
-Îi place de tine, ă   a exclamat el. Îi place foarte
mult de tine! Prima ă când am ţ în ă a
ă un pic de sânge. ă atât de mult ca în clipa
asta! Tu îi ţ spadei. Ea e ă ta. Ş ţ
ă în ziua ţ tale.
Cum ar fi fost posibil ca o ă ă fie ă mea?
m-am întrebat atunci. Oare nu eu eram ă ei? Cu
toate acestea" nu era momentul potrivit ca ă contra-
zic pe Cuchulain.
ş gata, Tom? m-a întrebat eL
Am dat aprobator din cap.
-Trebuie ă ne ş ă repede. De ă ce am
ş din sidhe, ş scurt la stânga. ă vreo cincizeci
de ş ajungem la un vad. Traversarea nu e ş ă
291
ă de partea ă se ă ş o ş ă Fugi drept
ă ea ă ă ă ă ţ ş goana. Peretele din
partea ă este poarta de întoarcere în lumea oa-
menilor, dar ca ă ţ trece prin ea, trebuie ă ş
cât te picioarele. Ai înteles?
l-am ă un nou semn de încuviintare.
- Sunt gata, i-am zis apoi.
Atunci, Cuchulain -a ş ă sulita a ş în ă
din sidhe, cu ş lui ă ă Am alergat în urma
lor, ţ spada ă ă Din nou, eram ă ţ
în acea ă ă ă argintie. M-am ţ ă
ă concentrez, ă ă nu-mi pierd memoria.
Când am ajuns ă   nu se vedea nici ă de Mor-
tigan. Cuchulain ş ă se ă   ş ă m-am
ă ă ţ pasul cu ei. Am ă râul în ţ ă   ca un
ş gras argintiu printre copaci. ă   rn-am po-
menit ă de Cuchulain. Izbutisem cumva ă
iutesc ş sau încetinise el?
Privind spre dreapta, am observat ă se ă Când
ş ă din sidhe, ă ş bratuJ.lui stâng îi ă
puternice, musculoase. Acum, erau ofilite, într-atât de
slabe, încât de-abia mai putea sulita în ă în
timp ce-l priveam, trecut arma în mâna ă ş a
292
DEsTINuL VRAOULUI
continuat ă înainteze, împleticindu-se, încetinind cu
fiecare pas, ă gata ă se ă ş ă în orice ă
Mi-am amintit de povestea lui Shey: pe timpul ţ   lui
Cuchulain puterile îi ă ă de blestemul unei
ă Oare acum Morrigan ş exercita magia asu-
pra lui, reînnoind vraja?
Atunci, am auzit un zgomot nou: ă aspru al
ciorilor. Crengile copacilor din fata ă erau înco-
voiate de greutatea ă ă negre. Oare Morrigan se
afla printre ele? m-am întrebat. ă a sosit de-
ă
Nu! O ă ă   mare cât Cuchulain,
zbura drept spre noi, cu ghearele întinse pliscul ă
în timp ce Morrigan ă printre copaci, eu am ă
brusc spre stânga; în schimb, Cuchulain ă ţ
ş a împuns-o. Au zburat pene prin aer, iar ţ a scos
un ă O ă ş o ă ă ă greoaie la ă
ă în clipa imediat ă   ea deja zbura din nou
spre el, ş cu ghearele.
M-am întors, ă ă sar în ajutor lui Cuchulain,
strângând cu putere mânerul spadei. Erau ş ţ
într-o ă corp la corp, ghearele ei sfârtecându-i car-
nea, ă am ă ş pene însângerate pe ă
293
Amândoi sângerau. Morrigan ca o ă ban-
shee, iar Cuchulain urla zbiera ca o ă ă ă
M -am apropiat mai mult, ş ocazia de a o
ă cu spada. Am observat ă ş ă ă
lupta. De ce nu ă ă ş ajute ă L-am privit
mai cu ţ pe Cuchulain mi-am dat seama ă în-
cepea ă se transforme. Furia ă ă se ă asupra
lui. Unul dintre ochi ă ă ă din ă   iar ă
i se ridicase vâlvoi, ş -se precum acele ţ
ale unui arici. Pielea de pe ţ ă îi ă   dantura i se
dezgolise într-un mârâit, de ă ar fi vrut ă ă
dintr-o ş ă ă capul ciorii care-I înfrunta.
Am pornit în ă înainte, ridicându-mi spada ca s-o
lovesc pe ă Din fericire, n-am ajuns suficient de
aproape pentru ş ceva, ă ş fi ă ş
Turbat de furie, Cuchulain întins mâna ă ş
ş ă ă de ă Cu tot ţ lui ofilit, furia de-
ă îi ă ţ ă Dintr-o zvâcnire, 1-a repezit pe
ş câine în trunchiul celui mai apropiat copac. Ma-
sivul trunchi s-a cutremurat de ţ impactului, ă
teasta ă s-a ă precum coaja unui ou,
ş lemnul ă cu ă ţ de creier ş
cheaguri ş de sânge.
294
DEsTINuL VRACIULUI
Cuchulain a azvârlit cât colo trupul ă ă ţ ă ă
care rotit privirea feroce în jur. Pentru o ă ochii
i s-au oprit asupra mea groaza m-a ă ă încreme-
nesc pe loc. Apoi, ş   mutat privirea mai departe, ă
în loc ă se ă asupra lui Morrigan cu o furie reîn-
ă a atacat un stejar vânjos! Ş avântat ţ spre
el, ă o ă ş ă o ă loviturile ă prin
ă Crengile se frângeau ş ă ă pe
iarba argintie. Pe ă a început ă ş ă vârful
ţ al ţ în trunchi. Cu fiecare ă arma
ă tot mai adânc, ă ş ă zboare prin
aer. ă acum privirea mea nu mai era ă spre
Cuchulain. :Acum ă holbam la ş ă ş
preschimba ă ţ ş chiar sub ochii mei.
ă o ă Morrigan lua forma lui Scarabek. Zâm-
bindu-mi, a pornit spre mine. Distras de propria-i furie,
Cuchulain nu mai reprezenta un pericol pentru ea.
Acum, ea venea ă ă atace pe mine!
M-am întors ş am rupt-o la ă în ţ râului,
ş cum fusesem ă ţ Când am ajuns la mal, am
constatat cu mare necaz ă apa era ă ş curgea cu
ţ ă era un torent argintiu pe care nu-l puteam
traversa. Unde ă fi fost vadul? Acum, Morrigan venea
295
JOSEPH 0m:.ANEY
spre mine în pas de plimbare, aproape ă ă   de
ă ar fi avut la dispozitie tottimpul-din lume ...
Tot timpul din lume? Era exact ceea ce eu nu aveam.
Se apropia miezul noptii de ă ce clopotul avea ă
ă ş pentru a ă ă   ă   în lumea
mea, treceau ani cu duiumul. Scrutând cu ţ malul,
am descoperit pietrele pe care puteai ă Erau în
stânga mea: opt la ă   partea lor ă abia
ş la ă din ă
Morrigan a ă încotro ă îndrept ş a pornit în
ă spre mine, ă tot eu am ajuns primul la vad am
ă un salt mare spre cea dintâi ă Era ă ş
ă ş am fost cât pe ce ă pierd echilibrul.
Cu toate acestea, am ş ă sar ă pe a doua, apoi
pe a treia. Când am ajuns la a cincea, am privit înapoi.
Morrigan ă   la rândul ei, de pe o ă pe alta. Spe-
rasem întrucâtva ca ea ă nu ă traversa apa
ă ă   cu toate ă se deghizase sub ă ţ ş
unei ă   ea ă o ţ ă   ş ă torentul nu
se dovedea un obstacol pentru ea. Nu mai aveam decât
o ă   ă care puteam ă sar pe ă mal al râu-
lui. ş   Morrigan era acum prea aproape de mine.
296
DFsriNuL VRACIULUI
ş fi avut cum ă ş ş ă m -am întors cu ţ
spre ea mi-am ă ţ spada, ă ă ă ă
S-a aruncat asupra mea, cu mâinile întinse, cu ghea-
rele sclipindu-i. Mi -am ă spada cu ă puterea.
Am lovit-o destul de tare în ă stâng. A ţ ş
sânge, iar ea, ţ un ţ ă   a ă în ă   cu un
ă formidabiL Aceasta era ş mea! Am izbutit
ă sar ă pe cea din ă ă ă   apoi pe
mal, cu inima bubuindu-mi în piept.
ă în ţ ă intrarea în ş ă ca o ă larg
ă ă în-faleza argintie. M-am zorit în ţ ei. La un
moment dat, am privit mapoi. Morrigan se ridicase ş
pornise din nou în ă mea. Nici ă nu alerga.
Oare credea ă nu voi fi în stare ă scap?
ş era ă   dar nu într-atât pe cât
ă la prima vedere; ă de ş misterios
ă argintiu care ilumina ă Lumea ă   în ă
de sidhe. Am examinat peretele din fund. ă ă fie
dur ... ş solid. Am alergat spre el, ş cum ă ă ţ
Cuchulain, ă 1n ultimul moment am încetinit ţ
ş ş ă   anticipând impactuL
M-am izbit de stânca ă o ă formida-
ă   care m-a zguduit din cap ă picioare. M-am
297
}OSI!PH DELANE:Y
tras înapoi, ă iar spada mi-a.zburat din
ă ş am ă întins pe loc, ă ă dureau capul
ş genunchii. ţ în ă gust de sânge.
Unde ş Poate ă Morrigan ţ
cine ş ce soi de farmec, m-am gândit. Oare de-asta
venise atât de ă ă spre mine, ă ă ă se sinchi-
ă ă ă alerge? M-am ridicat în genunchi ş
m-am târât spre locul în care-mi ă spada. Am
apucat-o cu mâna ă ş am ş ă ă pun pe pi-
cioare, apoi am ă ţ ş ţ ş ş ă
gura ş Când am ajuns la ea, ţ era la numai
vreo zece ş ţ ă   înaintând ă ă ă ă
Am tras aer adânc în piept, ca ă potolesc teme-
rile, ş mi-am ă spada în ă ă cu cât Mor-
tigan se apropia mai mult de mine, cu atât încrederea
în propriile ţ îmi ă Am remarcat ă rochia îi
era ă nu se ă nici ă din rana pe care i-o
provocasem. O ţ ă ă cu o asemenea putere era
ă ă se vindece repede. Lama din argint putea
s-o ă ă ş ă ă înaintarea, dar nu s-o
ă Tot ce puteam ţ era ă ş ţ
timp ...
298
D5riNuL VRACIULUl
Timp! Nici nu mi-a ă bine gândul acesta în
minte, ă s-a auzit în ă prima ă a clopo-
tului vestind miezul ţ Ş ă atunci când o ă
ă cea de-a ă   timpul de acolo, de pe
ă   avea ă ă înainte. ă intrebam,
cuprins de disperare, ş putea ă fac mai departe
ş atunci mi-a revenit in minte ceea ce-mi spusese
Cuchulain în ă ă cu poarta.
S-a auzit ă cea de-a doua ă ...
ă ş cât te ţ picioarele - trebuia ă alergi din
ă   cu ă viteza, spre acel perete din fundul
ş Numai ă eu încetinisem ş ş ă în ultima
ă Îmi venea greu ă imaginez un impact mai
puternic decât cel suferit de mine, ă trebuia s-o fac.
Era singura mea ă de a ajunge înapoi, în lumea pe
care o ş Mai întâi ă trebuia ă ă ocup de
Morrigan ...
Acum, ea alerga spre mine cu ghearele întinse ş
ochii arzând de o furie feroce. în timp ce se arunca
ă   clopotul a ă pentru cea de-a treia ă  
M-am ă spre stânga ea nu m-animerit, iar ghea-
rele ei au râcâit stânca în dreptul capului meu.
299
}OSEPH DEl.ANEY
Pe ă   am izbit-o cu spada, ă lovitura a fost
ă cu ă ş în ă Lama s-a lovit ă ă
de peretele solid al stâncii, ă b.ratul ă vibreze.
Ş clopotul a ă ă o ă ...
ă câteva secunde au trecut ca prin ţ ă ş
ş ă trebuie ă închei mai repede lupta. Pe deasupra
zgomotelor ă ă mele chinuite, a mârâitului lui
Morrigan ş a ş ă mele pe solul stâncos,
puteam ă aud ă ă lente, ă   ale clopotului.
Numai ă între timp le pierdusem ş Cât ă mai fie
ă la cea de-a ă ă
Gândul mi s-a îndreptat iar spre peretele din fundul
ş trebuia ă cred ă pot trece prin el. Am început
ă concentrez gândurile. Oudat lucru: în timp ce
ă asta, am simtit spada vibrându-mi în ă ş o
ă ă ă de sânge a ă din rubinul ochiului
drept.
Când zeita a dat din nou buzna spre mine, am fen-
tat spre stânga, ă care ain schimbat brusc cu o lovi-
ă din dreapta, ă cu ţ ă ă ş spadei,
aproape orizontal, spre ea. A fost o ă ă Ca
ş cum ş fi ă un calup de unt, spada i-a retezat capul
de pe umeri. A ă pe ă cu un ş
300
DEsTINuL VRAOULUI
ţ ş ă   ă apoi a început ă se ă ş ă se
ă la vale, ă râul argintiu de jos.
Pentru o ă   trupul decapitat al lui Morrigan a
ă pe loc, ă   cu gâtul ş sânge.
Apoi, în loc ă ă   a pornit împleticindu-se la vale, în
urma propriului cap. Mi se ă ţ probabil ă
ă înainte de a se rostogoli în apele râului.
ă ă ă mai pierd vremea, m-am zorit înapoi în
ş ă Am alergat din ce în ce mai repede drept spre
peretele din ă ă   care ă ş Am avut ne-
voie de întreaga putere a ţ ca ă nu încetinesc, ă
nu ezit sau ă ă abat din drum. Tot am ţ o ă
ă - ă care totul s-a întunecat.
Am auzit în ă un ultim ă al clopotului.
Pe ă   ă
301

 
NIMENI
N-0 Ă Ă Ţ
C
hiar înainte ă deschid ochii, am ţ un vânt
rece pe ţ ă ş iarba sub trupul meu lungit pe jos.
M-am ridicat în ş ş am privit în jur, mi-am dat
seama ă ă ţ în ă spada ă
Acum era aproape întuneric. ă aflam în centrul
cercului ă din pietre verticale de la Kenmare.
Dar ă întorsesem oare la timp? Cât ă fi trecut ... un
secol?
M -am ridicat în picioare am pornit în ţ gro-
pii. Era greu ă dau seama în lumina ă ă ă ă
ă ă ă arate la fel. Dac-ar fi fost ă
302
0F.snNuL VRAOULUI
m-am gândit, chiar ş trecerea a doar câteva luni ar fi
umplut-o de ierburi ş de buruieni
Apoi, mi-am ă toiagul ă pe ă Imagi-
nea aceasta a fost ca o ă a ă ţ
Vraciul ar fi venit în ă mea. El ar fi ă toiagul ş
1-ar fi luat. .. nu 1-ar fi ă ă ă în locul acesta.
ş ă mi-am luat toiagul ş am pornit spre casa lui
Shey. Când am ajuns la ă pe-acolo patrulau doi
paznici, dar mi-au ă semn ă intru ca cum nimic
nu s-ar fi întâmplat.
Când am ţ în vestibul, Vraciul Grimalkin erau
acolo. ă ă avea ş la ea, ă ş te
în pânza de sac, iar Vraciul ş ţ toiagul în ă
M-am ţ nespus de ş Era limpede ă aici tre-
ruse mai ţ timp decât pe Lumea ă Amândoi
m-au privit ţ
ş ă ă m-a întrebat magistrul meu.
Am ă din cap.
- Câteva ă ş ă ă dar nimic serios.
-Ce s-a întâmplat? Unde ai fost? m-a luat el la rost
- Ce ă   a exclamat Grimalkin, ă ochii mari
de uimire, înainte ca eu ă pot ă ă voie s-o
vad!
303
Ş ă jos bocceaua cu ş iar eu i-am înmâ-
nat spada. ă ă a examinat-o îndea-
ă a evitat ă ă lama din aliaj de argint.
Apoi, ş întors privirea spre mine.
-Tu ce-i asta? a strigat, privind ă stra-
niile însemne gravate pe ă ş ă capul de lipi-
toare sculptat.
Am ă din cap. La ce se referea?
- Este o   ă pentru eroi" ă ă de unul dintre
Vechii Zei, pe numele ă Hefaistos, m-a informat ea.
Numai trei au fost create ă iar asta e cea mai
ă dintre ele!
l-am ă cu un zâmbet.
-Eu l-am cunoscut pe erou! i-am confirmat. Am
fost pe Lumea ă ş el mi-a ă spada lui. ă ă
ea, ş mai fi fost aici. M-a atacat Morrigan, dar eu
i-am retezat capul
- Morrigan se va vindeca, m-a asigurat Grimalkin.
ţ ă contezi pe asta. ă eu ă gândesc la viitoarea
ă ă ă împotriva Diavolului. Arma asta ne ă
ş mult mai mari de ş ă Mai are ş un alt nume
specific- ş poate unul care-i ş mai bine
menirea. A fost ă "Sabia Destinului". Cel care o
0FsnNut. VRACIULUI
ş duce la îndeplinire scopul pentru care a fost
ă
-Eu nu sunt de acord cu asta, a întrerupt-o Vraciul
Noi ne ă viitorul cu fiecare dintre faptele noas-
tre. Destinul nn ă Nu e decât o iluzie - ceva des-
pre care ne înahipuim ă putem vedea retrospectiv.
-Te contrazic, a zis Grimalkin.
- Mda, m-am gândit ă ş o ă faci, motiv pentru
care propun ă ă de acord ă avem opinii diferite,
i-a replicat ma,gistru.I meu. Acum, ă ă ş isto-
vit. Ş cu totii avem nevoie ă fim în cea mai ă ă  
ă vrem ă ă pe Diavol. în ţ ă   s-o
ă ă pe mâine.
Grimalkin -a exprimat ţ dând afirmativ
din cap.
- Prin urmare, fuga în pat, ă   mi -a poruncit
Vraciul, ă cu severitate. Iar ţ ă ne vei
putea istorisi întreaga
M-am trezit, ş de faptul ă se afla cineva-
sau ceva -la mine în ă Chiar ă o ă
ă profilându -se pe fundalulluminii ş a zorilor,
305
strecurate printre perdele. M-am ridicat repede în capul
oaselor mi-am dat seama ă era Grimalkin.
- Sus, ă   mi-a ordonat ea. Avem multe de ă
ă
Adormisem deasupra cuverturii, ă ă cu
ă ş ş ă mei. Am ă în picioare, ş cum
îmi comandase ea. ă s-a apropiat de mine; ă
domina cu statura ei, fiind cu un cap mai ă
- Scoate-ti ă ş
ă ă ă ezit, Gri.malkin a ă din cap ş
a zâmbit, buzele ei vopsite cu negru ă su-
ficient cât ă ă dintii ascutiti de dincolo de ele.
-Am mai ă eu piele ş oase la ţ mea! mi-a
zis pe un ton zeflemitor.
Ş atunci am remarcat ă ţ în mâna ă un
ş de culoare ş
Mi-amdescheiat ă ş ş am ă Grimal-
kin a început ă ă ş cu ş ă experte,
ş în jurul pieptului. La un moment dat, s-a
oprit, remarcându-mi semnul de pe ţ din locul în
care Alice îmi înfipsese o ă unghiile în carne.
- E semnul lui Alice, nu-i ş m-a întrebat.
306
DEsTINuL VRAOULUI
ţ   ţ inima grea la gândul ă
n-aveam ă mai ă ă prietena.
Mi-am îndreptat atentia asupra ş pe care
mi-laranja Grimalkin. Era un soi de ă ş ă   ă ă
ă fie ă ş ă la umeri. Mai exista o ţ ă ş ă  
mergând pe ă de la ă meu drept în jos,
ă la ş stâng. ă mi-a încheiat repede
nasturii ă ă ş cu degetele ei agile, ă care a scos o
ă dintr-o ă ă pe una dintre ş de
piele care-i ă trupul.
Am ă ş am ă un pas înapoi Era foarleca de
care se folosea ca ă reteze falangele degetelor mari ale
ş ă Unii spuneau ă ă asta cât ei ă
respirau.
ă nu oasele mele ş le dorea ea. Cu ş ă iuti, a
Îhceput ă taie din materialul ă ă ş   ajustând-o în par-
tea de jos apoi la mâneci, scurtându-le ă deasupra
coatelor.
-Asta este o ă de corp ă ş ă   mi-a explicat
apoi. O ţ ca nu cumva ă te ă curelele ş tecile.
Acum, în ă o ş ă de piele; de ea era
ă o ă ă ă cu cele purtate de ea. Ime-
diat, s-a apucat s-o ajusteze. ă ce i-a potrivit mai
307
întâi lungimea cu foarfeca, a luat un ac cu ţ ă ş a
ă de flanela de corp din doar ă ă
îndemânatice.
Când a fost gata, Grimalkin a luat spada mi-a în-
tins-o.
-Pune-o în ă   mi-a ordonat.
-Trebuie s-o folosesc cu mâna ă m-am in-
teresat eu.
- ţ vei folosi oricare dintre mâini, dar din moment
ce arma ta ă este toiagul, pe care-1 ş
cu stânga, va trebui ă tragi spada cu ă
Mi-am strecurat spada în ă
-Acum, scoate-o cât ţ de repede!
l-am executat ordinul.
-Pune-o în ă ş scoate-o iar ...
ă ce am flicut ceea ce-mi ceruse, Grimalkin a re-
ţ ş de piele ş de data asta, a prins-o
mai bine de flanela de corp, folosind mai multe ă
Ş m-a ţ cu un zâmbet aspru, e tim-
pul ă coborâm în beci ...
Beciul era situat mult dedesubtul ţ pentru lo-
cuit ale casei. ă am urmat-o pe Grimalkin pe
308
DESTINUL VRACIULUI
lunga ă a treptelor de ă ă beciului,
podeaua ă cu lespezi era ă   ţ ă
o ă ă ă ă cel mai apropiat perete. Su-
ţ era ă de circa o ă de ţ fixate în
suporturile de pe ţ ă ca cum se ă de
curând.
Grfrnalkin a închis ş ă de lemn în urma
ă   ă care a ă cheia în încuietoare, a
scos-o de acolo ş a azvârlit-o pe ă
-De ce-a trebuit ă coborâm aici? am întrebat-o,
ţ brusc gura ă
- în primul rând, pentru ă avem ţ din plin,
mi-a ă ea. Dar nu numai de-asta: aici, jos, în beci,
nimeni n-o ă ă ţ
Am ă un pas înapoi. Grimalkin a ă unul spre
mine.
- N-ai unde ă fugi, Thomas Ward, mi-a zis ea cu o
voce ă ă ş ă de ă M-ai ă ă
toiagul ă Ţ ă datoare pentru asta- ş eu
îmi ă totdeauna datoriile. Nu-mi va fi de ajuns
nimic altceva decât ţ ta, ş ă ţ spada ş
ă ă ... ă ş în stare!
309
Era ă ă ă îi înfipsesem lama toiagului în
ă   ţ de un copac. Dar atunci acponasem în
ă ă ea ă ă   ă ă
ia ţ De atunci încoace ă   ă ă  
unul ă de ă eu îmi în.chipuisem ă suntem
aliati ş ă Grimalkin venise la Kenmare ca ă ne ajute
ă ă pe Diavol. ă fi fost totul doar o ă
m-am întrebat. Oare nevoia ei de ă ă fie atât
de ă ă salvase din fort doar ca ă ă
aduce ş aici, în beciul ă   cu mâinile ei?
Eram ş ş ă ă tremure genun-
chii. Abia am mai izbutit ă scot spada din ă
ă ă ă atace ea. ţ ş ă rupte dintr-oda-
ă   GrimaJkin s-a repezit drept spre mine. Mi-am ridicat
Sabia Destinului am ş ă deviez arma din mâna
ei ă   ă ă în ş timp astfel incât cea-
ă ă ă ă pe ă ureche la mai ţ de
doi centimetri.
ă ă ă echilibrul ş cum se cuvenea,
s-a ă din nou spre mine. Cuprins de ă   mi-am
avântat spada, ă ă retez capul, ă ea aparat
lovitura mi-a zâmbit cu asprime înainte de a-mi
ă stâng. N-am fost îndeajuns de iute am simpt
310
DFsn:Nut.VRACIULUl
o durere ţ ă când lama mi-a ă în carne. Cât
de grav m-o fi ă Am aruncat o privire spre ă ş
am ă sângele ş în jos, spre cot.
Faptul ă am vrut ă verific cât de ă îmi era
ă ă ă a fost o ş ă ă - una care era
cât pe ce ă ă coste ţ în clipa în care am privit în
jos, Grimalkin a profitat de ţ mea ş a lansat un
atac decisiv. Asaltul ei violent m-a dezechilibrat, dar la-
mele ei nu m-au nimerit.
M-arn rostogolit într-o parte ş am ă în picioare.
Grimalkin s-a apropiat din nou de mine, cu ochii scân-
teindu-i ş gura larg ă   de ă ar fi vrut ă
ş din carnea mea. ţ aceia, pe care ş pilise
ă când le ă vârfuri ă de ţ   repre-
zentau una dintre cele mai ă ă caracteris-
tici ale ă asasine.
începeam ă ă simt cuprins de disperare. Ce ş
aveam eu impotriva lui Grimalkin? Cum puteam ă sper
c-o voi înfrânge pe cea mai ă ă din cla-
nul Malkin ă ă ă Mi-am dat seama ă nu
aveam decât o ă ş ă ă Cumva, în fier-
binteala ş ă   trebuia ă concentrez gândurile
ş ă încerc încetinirea scurgerii timpului. Darul acesta,
311
ş de la mama. îmi salvase viata nu o ă Tre-
buia ă o fac ş acum.
înainte ă pot duce planul la îndeplinire, Grimal-
kin a atacat. Un val brusc de mânie m-a ă ă Ce
tot ă ea? Eu nu meritam ă mor în beciul ă   Ş
ă ea m-ar omorî acum, Diavolul ar fi la ă ş
tând ă tortureze sufletul. Cu o explozie de
ă încredere în fortele mele, am inceput
ă înaintez mi-am avântat spada spre ea din toate pu-
terile, ţ -o ă se lase pe spate la ă ă
care ă ă un pas în lateral. Am atacat-o din nou, de
data asta schimbându-mi spada din mâna ă în
cea ă Era un truc pe care-1 ă ţ de la Vraci
în timp ce exersam cu toiegele noastre. ş izbutisem
s-o ă ş data ă
Cât pe ce s-o prind ă ş acum, ă a ş
ă se eschiveze, ă care a înaintat din nou. Atunci,
am inspirat adânc ş am început ă ă concentrez,
ă puterile care ă în adâncurile fiintei
mele.
ă   ă timpul. ş ă ă
se ă  
3U
DEsTINuL VRACIULUI
Grimalkin venea spre mine, iar înaintarea ei aproape
ă lua forma unui dans. Se ă pe degetele de la
picioare ş ş îndoia genunchii, ă un salt spre
stânga ş ţ ca ă administreze o lo-
ă ă drept în ă ă ş ă i se încetineau
din ce în ce mai mult, în timp ce eu eram tot mai iute.
Spada mea i-a oprit pumnalul din ş ş i 1-a ă
ă zboare din ă
Sclipind în lumina ţ   pumnalul asasinei s-a în-
vârtit prin aer o ă ş ă o ă ş ca fulgul, ă
lent spre lespezi. ă   s-a oprit de tot. A ă
ş   încremenit în ţ   plutind deasupra pode-
lei. Chiar izbutisem ă opresc timpul!
Mi-am inversat atunci ş spadei, spintecând
aerul ă gâtui ă Grimalkin era neputin-
ă - biruisem.
Mi-am privit spada repezindu-se spre gâtui ei lipsit
de ă ă chiar atunci am observat un alt ă
nunt. Grimalkin era ă în timp, ă  
ă ă privea în ochi ... ş zâmbea! Îmi zâmbea în timp
ce ă ş spadei mele era la doar ţ centimetri de
gâtui ei!
313
In ultima ă am deviat ş spadei în sus, ast-
fel încât ă n-o ă Pe ă   m-am ă ş
m-am ă pe vine. De ce n-am omorât-o atunci când
avusesem ocazia? Ce se petrecea cu mine? Pe insula
Mona, nu fusesem capabil s-o omor pe Osoasa Lizzie
când avusesem ocazia. ă ţ faptul ă era mama
lui Alice. Dar acum, care ă fi fost problema? m-arn în-
trebateu.
Ş   ă   am ş ă ă  
i-am permis timpului ă ş reia scurgerea. Iar Grimal-
kin ş vârât repede ă ţ în ă ş a înaintat
spre mine. Zâmbea ă
Atunci, mi-am dat seama ă totul fusese un fel de în-
cercare. Ea ă verificase. Apoi, a început ă ă
-Am consultat-o ă pe Martha Ribstalk, pe
atunci cea mai ă dintre ă din Pen-
dle, mi-a explicat Grimalkin, iar ea mi-a spus ă tocmai
ce se ă un copil care reprezenta o ţ ă ă
s-o contracareze cumva pe cea a Diavolului. Oricât de
ă ar fi fost ă Martha, cineva i-1 ascundea ve-
derii. Acum, cred ă mama ta p-a fost protectoarea; tu
ş copilul acela ... aliatul meu în lupta asta împotriva
ş meu de moarte. ă   vom ş ş
314
DEsTINul VRAOULUI
este sortit ă fie. Destinul nostru este ă nimicim pe
Diavol.
Mâinile au început ă tremure ş Acum, ă
totul se terminase, m-am simpt inundat de un val de
ş
-Am vrut ă bag frica în tine. Aveam nevoie ă te
pun sub presiune, astfel încât ă te lupti ca ş cum p-ar
fi ţ în joc. Acum am avut ocazia ă ţ studiez ş sti-
. lui de folosire a spadei ş ş de ce ai nevoie ca ă ţ
ă ă ţ ş Am stat de ă cu John Gregory ş
i-am explicat ă trebuie cel ţ o ă ă ă ca ă
te ă El a fost de acord. De ă ce vei atinge
standardul cerut, vom încerca ă ă pe DiavoL E
cea mai ă ş ă a ă
Ş ă ă lupt cu Diavolul cu spada asta?
Grimalkin mi-a zâmbit iar.
- Nu tocmai ... ă ceea ce te voi ă ţ eu va fi de
o   ţ ă ă   ă ţ ă ţ Intunericului,
slujitorii Diavolului, te vor ă mai apoi. Vor încerca ă
te vâneze, ş ă vei avea nevoie de pricepere în mâ-
nuirea spadei. Ea ar putea face ţ dintre ţ ă ş
moarte. ă cum ţ spus, arma mai ă ş
un alt nume - Sabia Destinului - ş   în ciuda celor
315
}OOBPH DEl.ANEY
afirmate de magistrul ă   fiecare dintre posesorii -ei ş
ş destinul, ă scopul pe care i-a fost dat ă
ă în ţ ă   cât timp o ă cu el.
-Asta ă ă prea mult cu soarta, i-am zis; cu
teoria conform ă viitorul ne este prestabilit. Aici,
sunt de partea Vraciului. Consider ă fiecare dintre noi
are, într-o oarecare ă ă   liber-arbitru, o anume pu-
tere de a alege.
- Copile, poate ă este ă   ă eu chiar cred
ă tu ai un destin: tu te-ai ă ca ă ş pe
Diavol. Ş ş ă întunericului. Acum, ă ai în
ă ş spada asta, întunericul va începe ă se
ă cu ă de tine! ţ ş cum f-ai retezat
capul lui Morrigan?
ă   am ţ ce ş Grimalkin de la
mine.
- Tu vrei ă fac asta cu Diavolul?
- Îl ă ş apoi îl ă Pe ă   eu îi
voi îngropa capul în alt loc. Asta ţ va da timpul nece-
sar ca ă descoperi o ţ ă   prin care el ă fie
nimicit pentru totdeauna.
-Adineauri a fost cât pe ce ă te omor, i-am zis. în-
cercarea a mers prea departe ...
316
DEsTINuL VRACIULUJ
Grimalkin a ă din cap.
-Eu când mi-e dat ă mor. Martha Ribstalk
mi-a spus-o ş pe-asta. Nu mi-e scris ă mor aici, de
mâna ta.
Am încuviintat. Ş ă Vraciul ar fi considerat în-
crederea lui Grimalkin în ă ţ cu ă
ă ă  
#t.
317
yiTOLJ- ..
 
ÎNCREMENIT îN TIMP
B
il1 Arkwright ş petrecuse ă ş luni pre-
ă ă punând accentul pe aspectele fizice
ale ş ş de vraci, în mod special pe lupta cu
ajutorul toiagului. Fusese un instructor aspru, ajungând
uneori ă la ţ cruzimii, ş ă umplusem de
ă ă Fusese o ţ ă ă ş ă
ş acea ă nu însemnase nimic în com-
ţ cu cele prin care am trecut în ă ă petre-
ă sub ă lui Grimalkin. O mare parte a
ţ .mi -a fost ă de groaza ă pe care
o resimteam, ă parte-n parte cu ă
ă Pe ă ă avea ă ţ ş aceea de ă ă
318
DEsTINuL VRACIULUI
te ş   ochii îi dogoreau de o ferocitate ă
ă intimideze ş nu ă care ă o ă ă
la ă din numeroasele teci prinse de trupul ă
De asemenea, Grimalkin avea o ţ ă ă pe care
n -o puteam ă egala. Eram nevoit ă ă ţ în
afara razei ei de ţ Cum ş ă ă mâna
pe mine, ă pomeneam în mod invariabil trântit pe
spate, cu tot aerul scos ă din ă ş un ţ la
ă
M-a ă   ş nu o ă mi-ar fi prins bine acum s-o
am la ă pe Alice, cu plantele ş ş ţ ei
ă ă Durerea ă de pierderea celei mai
bune prietene nu se domolise; ă ş ţ ale la-
.melor lui Grimalkin nu însemnau nimic în ţ
cu ea.
În scurt timp, am devenit îndemânatic în mânuirea
spadei -_pe care o ţ acum ca pe o extensie a
propriului corp-, ă ă ă mi-a spus
imediat ă asta nu reprezenta decât începutul a ceea ce
aveam nevoie ă cunosc. ţ ă o ă devin tot
mai bun de fiecare ă când luptam pentru propria
ţ ă cu un potrivnic care ă ă ă omoare - asta
319
}OSHPH DBl.ANEY
presupunând, evident, ă ă cu ţ ă din respec-
tiva întâlnire.
Una dintre deprinderile pe care eram pus ă mi le
exersez iar iar era cea de a face ă se ă timpul
într-o ă Pe ă ă ce trecea ă ă   controlul
meu se ă ă ţ ă cum demonstrasem deja, fo-
ă de asta puteam ă fiu pe potriva unui ad-
versar redutabil ca Grimalkin.
Dar ă ă aceasta de antrenamente intense
aflat prea curând ş   iar acum eram ă ţ ă în-
ă cu ţ cea mai mare provocare din câte întâl-
ă ă
De cum a apus soarele, am plecat din casa lui Shey
ne-am dus spre ă Nu eram decât noi trei: Vraciul,
Grimalkin cu mine. Eu eram ş cu ş
ă   ă pe sab ea aveam Sabia Destinului, ă ă
în ă Urciorul cu sânge era în buzunarul ă
Cât timp ă antrenasem cu ă   Vraciul mai
ă ă În Bestiarullui, actualizându-1 acolo
unde era cu ţ ă ş completându-1 cu un nou capitol
despre ă noastre pentru legarea Diavolului.
320
DEsnNu1. VRAOULUI
în anii pe care-i petrecusem ă de Vraci, ă
ş întotdeauna ca ş Alice ă joace un rol în
îndeplinirea acestei misiuni ă acum nu mai
era cazul. Acum, ea era ă pentru totdeauna, iar
eu trebuia ă ă ţ ă accept realitatea aceasta.
ş ş ajutorul lui ne ş ă un imens
cadru de lemn pe care-1 ă deasupra gropii.
Amândoi ă ş ţ   ă ă acum ă ă
ă ă ă de palan, ă în plan ori-
zontal, era o ă ă ă   care avea ă astupe
groapa. într-o parte ş greul bolovan care urma ă
fie plasat deasupra. ă în el un belciug, ca ă
ă fi ridicat mai lesne.
Aproape de ă era ă ă mormanul de
ă pe care trudisem atât de mult ă scot din
ă în el ă amestecate ă ţ mari de sare
ş de ă de fier. Nu te puteai ş ca ţ
acestea ă ă cine ce putere împotriva Diavolului,
ă Vraciul considera ă ş ă nu ă decât ă
ă ă oricât de ţ ţ   tot merita încercat; ă
ş ă ă   amestecul acesta urma ă umple
groapa.
321
}CSEPH DEI...ANEY
ă ă ş ... Diavolul nu va întârzia ă ş ia
ş pentru ceea cei-am ă se va ocupa mai întâi
de mine abia apoi îi va ucide pe V raei pe Grimalkin.
ă aceea, sufletele noastre vor avea de înfruntat chi-
nurile ş
Am remarcat ă Grimalkin ducea cu ea doi saci-
unul ţ ş ş piroanele, ă era con-
ţ din piele ş ă ă fie gol. ă destul de
nou ... oare ă fi cusut ea ă ş m-am întrebat. Ş
ă ambii saci pe jos ş purtând deja ă ş ei de
piele, a despachetat cu ţ cele patru ş lungi.
Pe ă acestea erau mai multe piroane din aliaj de ar-
gint, lungi ş cu floarea ă   precum ş ă baroase cu
ă ă   cu care ă le ă bate în carnea Diavo-
lului. Pe unul dintre ele i 1-a înmânat Vraciului.
Deja ă ă de acord ca eu ş Vraciul ă ne
ă ţ ă gropii, ă ţ ă ă
pe Diavol de jos, în timp ce, de deasupra, Grimalkin va
încerca ă ă ă inima cu ş Pe ă   ă
ne ş totul, urma ă batem în piroane de ă
între timp, soarele apusese ş lumina începuse ă
ă   ă groapa era ă de ş felinare; trei
dintre acestea erau suspendate de podul rulant de lemn,
322
DEsTINuL VRACIULUJ
iar celelalte, ş pe ă aproape de fiecare din-
tre cele patru colturi ale ei.
Vraciul a coborât în ă iar eu l-am urmat. în
ciuda ţ solide reprezentate de stânca din cauza
ă îmi oprisem ă ă era destul de ă
ş Vraciului abia ajungând ă la ă ă
toarea ă ne-a înmânat ă câte o ş ă
Acestea erau suple ş flexibile, cu vârfurile ţ Pe
ă eu ş Vraciul ne-am luat în primire pozitiile din
ă ţ opuse ale gropii. Deasupra ă Gri-
malkin ţ o a treia ţ ş ă cu ambele mâini - cea
de-a patra era pe ă ă ea- ş privea
ă în jos.
Vraciul a ş ş glasul.
-Acesta este momentul pe care l-am ş cu
topj, a anuntat el cu solemnitate. Unul sau mai ţ
dintre noi ar putea ă ş ă ţ Dar va merita cu
vârf ş îndesat, ă vom izbuti ă ă pe Diavol.
ă ă ş ş ţ ş ă ţ amândurora
pentru faptul ă stati ă  
Era o ţ uluitoare din partea magistrului meu.
El chiar li ţ unei ă pentru faptul ă
lucra ă cu el! Grimalkin i-a ă printr-un
323
zâmbet abia ţ ş ş înclinat capul spre eL semn ă
luase ş ţ ă de ţ
-A sosit timpuL ne-a zis Vraciul ş ţ
spre rrtine. ă urciorul cu sânge!
Aveam gura ă ş tremurau mâinile, ă
eram ă ă fac ceea ce era necesar. M-am concen-
trat ca ă controlez ţ ş ă ă calmez.
ţ mi-am scos urciorul cu sânge din buzunar,
am traversat ă de ă parte a gropii il-am în-
mânat Vraciului. Cât de ciudat era ă eu ş cu Alice ne
ă atât timp ă griji cu privire la
faptul ă urciorul ă ar putea ă ş ă puterea
ă ă Diavolului ă ne ţ iar acum Vraciul se
ă ă ă  
M-am întors repede la postul meu. Pentru o ă
Vraciul a fixat micul urcior din lut cu o privire dezgus-
ă ă care 1-a ridicat.
- ă ă urciorului i-a permis Diavolului ă se
apropie de tine în mai multe rânduri, a rostit el. ă
iesc ă el se ă totdeauna prin apropiere, ş ă
ă ş ă ş ă la îndeplinire ă în conse-
ţ ă ă ş ca el ă ş ă ţ ă din clipa în
care urciorul va fi spart. ş ă fii ă  
324
DEsTINuL VRACIULUI
Cu o ă ş ă   Vraciull-a azvârlit în
sus, ă din ă   drept într-unul dintre solizii stâlpi
de lemn care ţ podul rulant. ţ un pocnet
ascutit, micul vas s-a sfro-âmat, iar mie aproape ă mi -au
cedat genunchii.
Gata. Diavolul avea ă ă în câteva clipe. Alice
sustinuse mereu ă   ă s-ar sparge urciorul, ţ lui
ar fi ă
Cu toate acestea, secundele s-au transformat în mi-
nute ... ş tot nu s-a întâmplat nimic. începeam ă ă
simt stânjenit. Poate ă aveau ă ă zile întregi ă
la sosirea lui. ă ş era, atunci ne va fi greu ă ne
ţ ţ Nu ne ş ă la ş ceva.
Apoi, ă   am ţ o ă ţ sub
ă ă se ş Brusc, luminile felinarelor au
pâlpâit ţ ă ş au început ă ă Au pierit
aproape de tot, ă la nivelul unui firav ă   ş unul
dintre ş ş a scos un puternic ă de ă
Drept deasupra ă s-a auzit un sunet ca bubuitul
tunetului ş pentru o ă am fost ţ într-o
ă ă ş ă
Diavolul se apropia.
325
]OSHPH DElANEY
Am început ă ă concentrez, adunându-mi toate
ţ ă opream timpul prea devreme, Diavolul
n-ar mai fi putut ă ă în ă ă izbuteam
prea târziu, el ar fi preluat controlul asupra ţ ..
iar eu aveam ă devin prizonierul lui, captiv ca o ă
ă de ă ş ă în vreme ce el ş ă ţ asupra
mea toate relele.
Felinarele au mai ă puternic ă o ă ş cu
un ă îngrozitor, care ă capabil ă ţ
lumea ă Diavolul ş ă ţ în ă
între mine ş Vraci. Radia el ş o ă de un ş
sângeriu. Cu ă groaza mea, m-am ţ ş inundat
de ţ ă El venise. Se putea face.
ă   ă timpul! ă ă se ă  
Diavolul era de trei ori mai mare decât Vraciul, avea
pieptul lat, o ă ă copitele despicate coarnele
încovoiate, ca de berbec, ş era acoperit de o ă
ă ă Pupilele îi erau ă fante verticale ş
emana o ă duhoare de animal, care-mi întorcea
stomacul pe dos. ă cu ă groaza ţ ă am
constatat ş ă groapa avea ă fie suficient de mare.
Diavolul nu se ş - acum, controlul asupra tim-
pului îmi devenise ca o a doua ă -, ă ş
326
DEsTINuL VRACIUUJI
lucru era valabil ş pentru Vraci, ş pentru Grimalkin.
Totul era ş ş ă Mie ă îmi ă inima.
ă respiram. Oprisem timpul ă o ă Iar acum,
trebuia ă ă cu ş ...
M-am apropiat de el, vrând ă înjunghii, ă
ţ ş mea se ş prea încet. Ba, mai ă de-atât,
ă ă inimii ă impresia ă mi se încetinesc, fie-
care ă ă având nevoie de mai mult timp decât
cea de dinainte ca ă se ă Diavolul riposta, încer-
când ă ă ă pe mine în timp ş ă se eli-
bereze pe sine.
ă fi întârziat eu prea mult? Cum de sperasem ă
fiu pe ă Abia acum îmi puneam ă Dar
trebuia ă încerc. Nu se putea ă renunt tocmai acum.
ş din ţ   mi-am îndreptat ş de ar-
gint ă pântecul lui ă am ă ă se ş ă
din ce în ce mai încet. ă ă ş cu ş
asta, Diavolul avea ă ne ă ă vietiJor. Asta ar în-
semna ş a tot ce ă ă facem. Mi-am
repezit arma spre el din toate puterile, adunându-mi în-
treaga capacitate de concentrare în ş aceasta.
ă acum eu ă ă fiu încremenit.
327
Grimalkin . .. mi-a trecut prin minte. Ea n-ar putea
ă   ă ă prin puterea vointei?
Speranta aceasta mi -a fost imediat ă Cum
ar fi putut? Ea se afla în exact ş ţ ca mine,
ă într-o ă a trecerii timpului, întrebându-se
cu disperare ce ar mai putea fi de ă N -avea cum ă
ş   ă ă pe Diavol, ă atunci ar fi
ă de ş ei Grimalkin avea încredere în mine;
se baza pe capacitatea mea de a -1 înfrânge pe Diavol.
Dar ă nu eram fn stare?
Ş atunci, vederea a început ă ă ă ă ă
328
 

SABIA DESTINULUI
C
hiar în timp ce vederea mi se înnegura, am con-
tinuat ă lupt, adunându-mi ă o ă ă pu-
terea de concentrare. Nu se putea ă ţ Nu acum.
Mi-am amintit sfatul pe care mi-1 ă Cuchulain: tre-
buie ă lupt mai departe, oricât de ă ar ă
ţ Iar gândulla ce-i ă Diavolul lui Alice m-a
determinat ă încerc o ă ţ Chiar ă pe ea
nu puteam s-o aduc înapoi, ă puteam ă fac lui
ă ă pun ă ă ă Ş ă era ă pierd, ă ă
ă lupt ă la amarui final.
Dar tocmai atunci, exact când toate ţ ă
reau ă se fi ă s-a produs o schimbare ă Am
329
ţ cum ceva se destinde extrem de ş Inima a în-
ceput ă ă înfundat în piept -la început, mai cu
ă apoi din ce în ce mai repede! ţ am din
nou controlul, iar sângele îmi ă ă prin vene. Diavo-
lul era în ţ mea, în picioare, masiv ş ş ă ...
dar ş Acum, el era cel încremenit, iar eu ă
ş  
I -am repezit în coaste ţ ş de argint. Pentru o
ă ceva a opus ţ ă ă care a ţ ş un
de sânge negru. Am împins ş mai tare, cât mai adânc
prin blana lui ă Diavolul a scos un urlet, un zgo-
mot care ă mi -a perforat timpanele, un ă de du-
rere ş de mânie capabil ă despice ă în ă
sub noi ă ă ă sângereze ă ş pietrele. M-a izbit
într-atât de tare, încât mi-am pierdut concentrarea ...
controlul asupra timpului.
ă Diavolul a ă de sub ă
mea; s-a ă spre mine ş trântit enormul pumn
în jos, ca pe o ă M-am eschivat ş l-am ţ cum
îmi atinge, în ă ă
ă timpul curgea acum din nou liber, ş ă ş cei-
ţ erau capabili ă ataee. Diavolul a scos un al doilea
330
DFsnNuL VRACIULUI
zbieret în clipa în care Vraciul i-a împlântat propria
ţ ş ă în pântecul ă   ă ă ă în gemmchi.
Deasupra ă   un fulger înfurcat a ă cerul,
urmat imediat de huruitul profund al tunetului. Furtuna
a izbucnit ă ă întârziere, o ploaie ţ ă începând
ă ă ă pe ă ă ă fi venit de ă
Ridicându-mi privirea, am ă pe Grimalkin
stând în echilibru pe vârfurile picioarelor ş tffitind cu
mare ă ă ă nu ş tinta nicio-
ă ... doar nu avea s-o rateze de data asta? îmi sim-
team inima în gât, ă nu era cazul ă fac griji. Mâna
i s-a repezit în jos cu o ş ă   iar ţ ş i-a
ă Diavolului spinarea. I-a ă ă corpul din-
tr-o parte în ă ş   într-o explozie de sânge negru
închegat, vârful ei fu:sângerat i-a ş la ă prin piept.
Grimalkin îi ă inima cu argint. Dar oare avea
ă fie suficient?
Fulgerul a ă din nou cerul, despicându -1 în
ă   ş o ploaie ă s-a ă peste ă în
timp ce ă ă azvârlea cea de-a doua
ţ ş ă   care i-a ă trupul Diavolului la vreo doi
centimetri ă de prima. Inima lui era acum per-
ă de ă ţ ş de argint. ţ un ă
331
puternic de durere, s-a aplecat în ţ ă   sângele ş saliva
curgându-i din gura ă Acum, Grimalkin a ă
în ă   în stânga lui. într-o ă ţ barosul, în
ă   ă ş ă   un pumn de piroane din argint.
între timp, Vraciul s-a deplasat spre mâna ă a
Diavolului.
Diavolul ajunsese acum ă stea în patru labe, smu-
cind din cap ca un taur ă ş urlând de durere. ă
toarea ă   profitând de ocazie, i-a înfipt un piron în
mâna ă   ă care i-a lovit floarea ă de trei ori
cu barosul, ă ă ă prin carne ş ţ laba
aceea ă ş ă ă drept de ă Diavolul ş
sucit capul, a ă larg gura ş s-a avântat spre ea, ca ş
cum ar fi vrut ă ă capul de pe trunchi din-
tr-o ş ă ă ă ea, cu sprinteneala unei pisici, s-a
ferit de gura aceea ă ş ş repezit cu putere
barosul în ţ lui, ă ţ din ţ ă în
mici ă ţ ş ă doar cioturile sparte, însânge-
rate.
L-am ă cu privirea pe magistrul meu cum în-
fige la ă un piron în mâna ă a Diavolului,
ţ ş ă încordându-i-se în timp ş
avânta barosul greu într-un ritm ş cu o ţ ă care nu-i
332
DEsTINuL VRACIULUI
ă vârsta. Câteva clipe mai târziu, lucrând în ă
Vraciul ş Grimalkin ă ă ă ă fiecare, cu
câte un piron, gleznele Diavolului. Printre ă de
durere ale acestuia, Grimalkin mi-a ă un semn.
-Capul! mi-a strigat ea Acum! Taie-i capul! ă
imediat!
Am scos din ă spada eroului ş m-am apropiat
de Diavol; în timp ce mergeam, din ambele rubine în
chip de ochi a început ă picure sânge. Am ridicat-o cât
am putut de sus, am inspirat adânc, mi-am încordat
ş ă care am ă ă ş spre gâtullui. Sân-
gele negru a ţ ş în sus când lama i-a spintecat car-
nea, ă bratul mi-a tremurat când am dat peste oase ş
tendoane. Diavolul a scos un zbieret, lama spadei mi s-a
poticnit ş am avut nevoie de vreo ă secunde ă
s-o pot elibera de acolo.
-Mai ş o ă   a strigat Grimalkin. Haide!
ă o ă mi-am repezit spada în jos, spre ş
loc din gât. De data aceasta, ţ a fost mult mai
ă ş spada i-a retezat Diavolului enormul cap de pe
umeri, ă ă se ă în ă ajun-
gând ă la ă la picioarele lui Grimalkin.
333
JOSEPH DEl.ANEY
l-am întâlnit privirea Vraciului, ă n-am ă în
ochii lui vreun semn de triumf. Doar mi-a ă un semn
aprobator.
Grimalkin a luat capul de coarnele lui ă ş 1-a
ţ ridicat. Din el picura sânge negru, iar buzele um-
flate ale Diavolului se ş peste ţ ă ţ   ca
cum ar fi încercat ă ă ceva. ă ochii i se ă ă
deja peste cap; nu se mai vedea decât albul lor. Atunci,
Grimalkin a ă ă din ă ş a îndesat capul în
sacul ei nou de piele. ă ce 1-a legat bine la gât, s-a
întors la ă   unde trupul decapitat al Diavolului ă
se cutremura se zvârcolea.
Eu ş Vraciul ne-am luat cazmalele am început de-
ă ă umplem groapa cu amestecul de ă cu
sare ă de fier. Mi-am ridicat privirea spre podul
rulant. ş ş ajutorul lui nu erau de ă pe
ă ă
Sub ploaia ţ ă care ă ă   am aruncat tus-
trei ă în ă cât am putut de repede. Uzi ă
la piele, munceam cu ţ ă   ş de frenezie,
ă ţ ă ascundem monstruoasa bestie, ă nu
ş ă de mai putea fi ă Chiar m -am
întrebat ă ş ş   ă   n-ar mai putea cumva ă
334
DESTINUL VRAOULUl
se elibereze. Dar, treptat, zbaterile i s-au mai domolit;
gemetele capului din sac erau acum mai slabe.
Mai târziu, ş ş ajutorul lui s-au întors. între
timp, ă aproape de tot trupul decapitat al
Diavolului, cu toate ă ă ă zvâcnea ă
Cu chipurile ş   cei doi ă ă scuzele. Vra-
ciulle-a ă simplu, ă amical pe spate.
Acum, cu mâna de lucru ă munca ă
a înaintat mai repede, cu toate ă ne-a luat aproape ă
o ă ă ca, în ş   ă umplem groapa ă ă ă
rim ă cu picioarele. Treaba fiind ă   am
ă pe loc, privind în jos, piepturile ă
ă de pe urma efortului. în ş   venise vremea ă
coborâm lespedea grea peste ă
între timp, ploaia încetase, ă ă de sub pi-
cioare devenise alunecos, ş ă trebuia ă avem mare
ă în timp ce ş se ocupa de scripete, eu ş
Grimalkin am apucat lespedea de o parte, iar Vraciul ş
ajutorul ş ţ de ă Piatra a coborât
lin ne-am tras ţ mâinile în ultima ă   ă ă
ă la locul ei, unde s-a potrivit de minune.
Pe ă   ajutorul ş a tras ţ mai
aproape ş a fixat cârligul ÎD;,belciugul bolovanului.
335
în scurt timp, acesta era ridicat în aer apoi ă la locul
stabilit, în centrul lespezii. Pe ă   treaba fiind
ă   ş a ş belciugul de fier. în
cele din ă   am ă ă ă ă peste
lespede ş în jurul bolovanului. De ă ce va ş
iarba, nu va ă decât ca o a treisprezecea ă ver-
ă   ă în centrul celorlalte ă care·
o ă Iar lumea nu va ş ă ă trupul
decapitat al Diavolului zace acolo, îngropat ă
cercului de pietre de la Kenmare.
ă Grimalkin nu terminase ă Pe ă primej-
dia ă de dragon, ă locul cu un farmec
de-ale ei, astfel încât ă ă ţ Diavolului de
slujitorii întunericului. Vraciul s-a întors cu spatele cât
timp ş ă ş ea ritualul, ocolind de trei ori prin
exterior cercul din pietre; în timp ce mergea, ş intona
puternicul descântec.
La ă   a venit ă noi. Se ă ă ş ă
ş bestie era ă în ciuda tuturor ţ ă sale,
nu ş ă se elibereze. Am mai ă un timp acolo,
în picioare, ă ă ă scoatem o ă   abia venindu-ne ă
credem ceea ce tocmai ă
336
DEsn:NuL VRAClULUI
-Diavolul nu e legat ş pentru ş   ş e?
am ă ă întreb ă la ă   cu o voce abia
ş ă într-un fel sau în altul, într-o zi tot va fi liber. ..
-Nimic nu ă ş o ş   ă   mi-a
ă Vraciul încruntându-se. ă acum el ş
poate ă ă forma asta, din ă ă i-a fost ă ă
carnea cu argint ş ă e legat de ă Iar ă ţ
capului de trup face ca legarea ă ă chiar mai pu-
ă Va ă aici ă când vom ă o cale prin
care ă aducem ş Dar temerea mea cea mai
mare este ă altceva ar putea ă elibereze. Asta e acum
primejdia cea mai ă
ş ceva n-o ă se-ntâmple, 1-a asigurat Grimal-
kin. ă cum spui, atât timp cât capul ş trupul sunt
ă ţ   Diavolul va ă legat. La început, aveam
de gând ă îngrop capul în cu totul alt loc ... poate chiar
undeva, departe, dincolo de mare. Dar acum m-am
gândit la o ă mai ă Grimalkin ne-a privit pe
rând, apoi a continuat. Acum, capul îmi ţ Eu îi
voi fi custode. Am de gând ă ă întorc în Comitat ş
ă -1 ă aproape de mine tot timpul. Locuitorii în-
tunericului vor vrea ă ă vâneze. Vor veni ă mine
ă recupereze capul ă ă înapoi aici, ă eu îi
337
voi omorî unul câte unul. Îl voi ă atât timp cât voi
putea- rostind acestea, Grimalkin ă privirea în
jos -, cu toate ă   e ă   nici eu nu pot ă fug ă
ă ascund la ş Vor fi prea ţ ş ă la ă
tot ă vor prinde. Ş întors ţ spre mine m-a pri-
vit drept în ochi. Cât timp îi eu pe loc, tu ă ş o
cale de a-l da gata o ă pentru totdeauna
Am tras spada din ă ş am întins-o spre ea, cu
mânerul înainte.
-Ia spada, i-am propus. ţ va fi de folos!
Grimalkin a ă din cap.
-Nu, am armele mele, iar nevoia ta va fi mai mare.
Nu uita ă slujitorii Diavolului te vor ă ş pe tine.
Ei vor ce s-a ă ş ţ vor ş rolul jucat în
· ă întâmplarea. în plus, acum tu ş ă ă Sa-
biei Destinului. Vei ş singur când va veni vremea ă o
ă ş altcuiva. în timp ce ă trupul Dia-
volului cu ş de argint, înfigeam o ş de ă
în ţ locuitorii de pe ă întunericului, oricât de
puternici ar fi ei. Acum, ş cu ţ ce ă ă ţ
fie ă Iar din momentul în care i-ai retezat capul
Diavolului, destinul ti s-a schimbat. ă ă ai fost
338
DEsTINuL VRACIULUI
vânatul, acum ş ă celor de pe ă întu-
nericului!
Acestea fiind spuse, ă ă ă mai arunce ă o pri-
vire înapoi, Grima1kin ş ridicat sacul de piele, ş 1-a
ă pe ă stâng a pornit în ă prin noapte.
Vraciul m-a fixat cu o privire cât se poate de ă
-Ar fi de preferat ă ş sfatul cu destule re-
zerve. ă este ă   ă ă ă pact, ai fost
norocos ă ţ s-a mai oferit o a doua ă   ă   mi-a
zis ă din cap. ş   ea are dreptate dintr-un
punct de vedere: vom avea o ă ă de înche-
iat cu Diavolul; ă atuncL ne-am ş dreptul la
un mic ă Ş trebuie ă folosim cum se cuvine.
339
A
m ă în casa lui Shey ă când mugurii
ă ş s-au ă ş soarele a convins cele
dintâi flori ş ă de ă ă ă se ă
Vânturi turbulente ă aduceau din când în când rafale
vijelioase de ploaie dinspre apus, ă atunci când soa-
rele ă de-a binelea ă cu ă ă ă
ş bune au sosit din Comitat. ş cum prezisese
Grimalkin, atât scopenii din joase, cât cei de
la munte se ă ă unei ţ a comitatelor nor-
dice libere. O mare ă ă se purtase la nord de Kendal.
Inamicul fusese mânat spre sud, ă conflictul era,
ă   departe de a se fi încheiat. ş ş
340
DEsTINuL VRAOULUI
se ă în apropiere de Priestown ş o ă
ş devenise ă în fiecare zi ş cu
ă   sperând ă vor veni alte ş îmi doream
ă merg ă
ă celor care ă în jurul casei a fost du-
blat de când unul dintre ei a ă în chip misterios,
ă ă ă lase nici cea mai ă ă Ţ minte sfa-
tullui Grimalkin, ă nu observasem vreun semn de
slujitori de-ai Intunericului.. Lungul ă dintre magi
proprietarii de ă ajunsese ă o ă în acea
stânjenitoare ţ de impas care ă de secole.
Cu toate ţ ă noastre, nimic nu se schimbase cu
ă
Intr-o ţ ă   devreme, când soarele ă pe
cerul complet lipsit de nori, ă plimbam ă ş
ă ţ cu câinii. Avusesem o noapte ă ş
nu dormisem deloc bine. ă tot gândisem la Alice. Pier-
derea el era o durere care ă ţ ă treaz.
Câinii au ţ primii ă se întâmpla ceva. Tustrei au
încetat ă mai latre ş s-au oprit brusc din alergat ...
Priveau ţ ă spre o ă ă la aproximativ un
kilometru spre vest. Apoi, ă   cu ă în frunte,
341
}OSBPH Dm.ANEY
s-au ă într-acolo, ă ă ţ 1 -am chemat
înapoi, dar nu m-au luat în ă   ş ă n-am avut de
ales ş a trebuit ă fug ă ei.
M-am gândit ă e destul de ţ probabil ă fi fost
doar un iepure. ă   Sânge ş ş erau, de obicei,
câini ă ş indiferent cât de puternic ar fi fost mi-
rosul pe care-I prindeau, de ă ce primeau comanda,
veneau imediat la picior. Ce se petrecea acum cu ei?
ă ă ajung eu în dreptul primilor copaci, câinii
deja o ă cu mult înainte, afundându-se adânc în
ă Le auzeam ă din ce în ce mai slab. Iritat,
am încetinit la pas. Imediat, am remarcat ă sub bolta
de frunze verzi, proaspete, era foarte ă ş Vân-
tul se oprise nu se auzeau ă ă cântând. Nimic nu se
clintea din loc. Ş atunci, l-am auzit ... ă sunet
al fluierului. Mai auzisem muzica asta. Era Pan!
Am reînceput ă fug. Cu fiecare pas cu care înain-
tam, muzica se auzea din ce în ce mai tare. ă câteva
clipe, am dat buzna într-un ş Zeul luase din nou
ă ţ ş unui ă ş în verde ş ă pe
o ă   cu un zâmbet pe ţ ă în jurul lui se aduna-
ă în cerc numeroase animale fermecate: hermeline,
dihori, iepuri, plus cei trei câini ai mei; toate îl priveau
342
DEsTINuL VRAOULUI
concentrate. Deasupra lor, crengile copacilor erau tic-
site de ă ă Iar la picioarele lui ă ă o ă
într-o rochie ă   ă de noroi.
ă ă pe spate, cu capul rezemat de butu-
ă ş ă ă   avea ă alb. Nu era de un
ş ă ţ   ci albul ca de ă ă
ţ în picioare avea pantofi cu botul ţ Ş  
am recunoscut-o ă era Alice.
Pans-a oprit din cântat ş ş ă fluierul în jos.
Imediat, toate animalele, cu ţ celor trei câini ai
mei, au fugit printre copaci. Deasupra capului am auzit
ă ă din aripi, ă ă risipindu-se la rândul lor.
ă   Sânge Oase au venit spre mine au început
ă ă ş Acum, ă muzica încetase, li se
ă ă
Am privit-o fix pe Alice în timp ce un amestec de
gânduri ş de sentimente mi se învolbura pe ă
Pe de-o parte, eram plin de bucurie. Ea se întorsese, ş
nu ă mai ş s-o ă ă ă se vedea
limpede ă era ş ceva în ă   iar asta ă ă ă
ă simt alarmat.
înainte ă pot spune eu ceva, a vorbit Pan.
343
- N-am uitat nici de tine, nici de ce mi-ai cerut; prin
urmare, în semn de ş ţ ă pentru faptul ă m-ai
eliberat din trupul tapului, ti-am adus înapoi prietena,
mi-a zis el pe un ton ă ă ţ Atunci când l-ai legat pe
Diavol, zidurile teritoriului i s-au   ş ă am fost
capabil ă ă acolo. Ceea ce ai ă tu a fost un
act de vitejie, dar ş de ă ţ ă Slujitorii lui ă
acum ă capul ă Mai devreme sau mai târziu, tot îl
vor ţ
Mai multe sentimente contradictorii se învârtejeau
în mine: bucuria ă Alice se întorsese; spaima pentru
ceea ce-i ă ă
-Ce s-a întâmplat cu ea? am murmurat, îngenun-
chind ă de Alice, cu fericirea ă de schim-
ă pe care le vedeam.
l-am mângâiat ţ   ă a ă la atingerea mea,
ă ca un animal ă   cu ochii plini de
ă
-A locuit pe teritoriul Diavolului ş a ă lucruri
pe care niciun muritor n-ar trebui ă le ă ă
ă ă ă ă a fost ă ş la numeroase chinuri.
ă tem pentru ă ă ei ă
ş va putea reveni ă m-am interesat
344
DEsTINuL VRAOULUI
-Cine poate ş mi-a ă Pan cu un zâmbet
ă ă Eu am ă tot ce mi-a stat în puteri. ă
faptul ă te-ai ocupat de Diavol e un alt motiv pentru
care trebuie ă ţ Practicantilor magiei
negre din întreaga lume le-au ă puterile din cauza
a ceea ce ai izbutit tu. Iar acum, eu voi fi în ă ă ă
ă magia numai pentru mine!
Mi-a zâmbit din nou, ă care a început ă ă
încetul cu încetul. Timp de câteva secunde, a mai
ă   ca o ă fantomatic de ă apoi, a
ă de tot. ă câteva clipe, ă ă au reînceput
ă cânte ş o ş ă ă ă ş ă printre copaci.
M-am întors spre fata de ă mine.
-Alice! Alice! Sunt eu, Tom. Ce s-a întâmplat cu
tine? am strigat.
Ea ă nu mi -a ă - doar s-a holbat la mine
cu ochii mari de ă ş de uimire. Am încercat s-o ajut
ă se ridice, ă ea smucit mâna s-a repezit ă se
ă în spatele buturugii. în afara ă alb, ă
exact ca Alice, prietena mea, ş cum mi -o aminteam,
ă mental ă ă se fi schimbat în totalitate. Mai
avea vreo amintire privitoare la mine? Îmi mai ş
ă numele? Nu-mi ă impresia.
345
JOSBPH DBl.ANEY
M-am aplecat în ţ ă am apucat-o de ă ş
am încercat s-o ridic în picioare. Ş repezit spre mine
unghiile mâinii stângi, ă pe obrazul drept
ş trecând milimetric pe ă ochi. Am privit-o cu
luare-aminte. Ce puteam ă fac?
-Haide, Alice! am îndemnat-o, ă poteca
dintre copaci. Nu ţ ă ă aici. Hai ă ne întoarcem
la casa lui Shey. E bine acum ... te-ai întors din lumea
întunericului. Acum ş în ţ ă Ş ă am
ş   Am izbutit ă ă pe Diavol!
Alice m-a fixat cu o privire ă dar n-a ţ
nicicum. ă de cazul în care o luam cu ţ pe sus,
nu mai aveam decât o ă la ţ ş ă
m-am întors spre câini.
ţ ă pe Alice! ţ pe Alice!
le-am strigat, ă mai întâi spre ea, apoi spre casa
lui Shey.
Cei trei câini-lupi s-au ş în spatele ei, ă care
au început ă mârâie. Alice ş întors privirea spre ei
ţ a început ă i se crispeze, ă ă durea fap-
tul ă eram nevoit ă fac tocmai ei una ca asta, ă nu
prea aveam de ales. Nu puteam ă explic logic ş tre-
buia s-o aduc cumva ă la ă
346
DEsn:Nut. VRAOULill
Pentru câteva clipe, a ă pe loc, ca ş cum ar fi
prins ă ă Abia când ă a scos un ă de
avertisment ş   dezvelit ţ a început ea ă se ur-
ă ş ă au mânat-o pe Alice ă ă ca pe o
oaie ă ă ă A durat destul de mult timp, ă ea tot
încerca ă scape ş era nevoie ă fie ă ş ţ ă ă
ă mai departe în ţ ă N -a fost ş
pentru câini; ei ş ş înfruntau o oarecare primejdie. Din
când în când, ş ea mârâia ş se avânta spre ei, cu un-
ghiile ţ precum lama de brici.
A fost nevoie de mai mult de o ă ă s-o aducem
ă fusese un drum pe care altfel   ş fi parcurs, în
pas de plimbare, în nu mai mult de cincisprezece mi-
nute. Dar abia ă ce am ajuns mi-am dat seama ă
necazurile mele abia ă
-Mintea i-a luat-o razna, a decretat Vraciul, ş
nimic nu ne poate garanta ă va mai fi ă ea
ă ş Ş poate fi de mirare? Unii oameni au înnebunit
de-a binelea ă ce-au ă doar pentru o ă o crea-
ă a Întunericului; ă ă chiar ş   petrecut
ceva timp pe teritoriul Diavolului. ă tem ă perspectiva
nu e prea ă
347
Alice se ghemuise într-un ţ al ţ   ă
de cei trei câini. Din timp în timp, câte un ă viclean îi
fulgera în ochi atunci încerca ă ă ă avea
deja o ă ă imediat deasupra ochiului
drept.
- Trebuie ă existe vreo ă prin care s-o facem
ă se ă mai bine, am insistat.
Vraciul a ridicat din umeri.
- Shey a trimis ă doctorul din partea locului,
ă ă ă se va dovedi inutil, ă Ce doc-
torii despre întuneric ş despre ţ lui?
- Dar o ă nu ne-ar putea ajuta? am propus,
anticipând deja ţ Vraciului - un fulger de mânie
care i-a traversat chipul. ă refer la o ă ă  
o ă ă   am continuat ă Sunt câteva la
noi, în Comitat. E ă ş ei, Agnes Sowerbutts.
- Pentru asta, ar trebui mai întâi ă ne întoarcem în
Comitat, mi-a atras ţ Vraciul.
Am ţ ă nu ne era cu ţ ă Doar spe-
ram ca rezultatul ă ă despre care se spunea ă ar fi
ă va fi în favoarea ă ş ă vom putea re-
veni curând.
348
DEsr!:NuL VRACIULUI
ă cum ă prevenise Vraciul, am constatat ă
doctorul n-a fost de niciun folos. Doar ne-a dat câteva
medicamente, ca s-o ajute pe Alice ă ă La
ă serii, am incercat ă ă medicamen-
tele, dar nu ne-a fost ş Am avut nevoie de ajutorul
a trei dintre cameristele lui Shey ca s-o ţ ă pe pat. Cu
toate acestea, în primele trei rânduri a scuipat tot din
ă Atunci, cineva a ţ de nas, ţ ă în-
ă Cum am ă c-a adormit, am pus-o în pat am
încuiat-o în ă pe ă
M-am trezit brusc, ş de faptul ă se întâm-
plase ceva. Imediat, am auzit zgomotul scos de pantofii
cu bot ţ în timp ce traversau pardoseala de lemn
am ş în capul oaselor. Camera lui Alice era ă
cu a mea.
Am ă repede jos din pat ş mi-am tras pe mine
ă ş   ă ş ghetele. Am ă la ş lui Alice
înainte de a ă cheia, care fusese ă ă în încuie-
toare. Patul era gol, iar fereastra fusese larg ă  
ş ă un curent rece umfla perdelele, ă drept
în ă
349
JOSEPH DELANHY
M -am repezit la ă ş am privit cu ţ ă
Nici ă de Alice. Dormitorul era doar la primul etaj,
ş ă am ş pe ă   m-am ă ă cad pe po-
teca din ă de dedesubt ş am traversat în ă
ă I -am strigat ş numele lui Alice, ca ă nu
trezesc pe ă lumea. Starea ei de ă ă deja tul-
burase îndeajuns atmosfera nu voiam ă întind mai
mult coarda ă ţ lui Farrell Shey.
Apoi am ă în ă silueta unei fete .. . ă nu
se ă acolo unde ş fi ş eu ă fie. Alice nu
se îndreptase spre ă Se ă ţ ă pe zidul ă  
iar acum aproape ă trecuse peste el!
Am dat fuga spre ea, ă trecuse de partea ă
ş ă din vedere cu mult înainte ă pot ajunge eu
acolo. încotro s-o duce? m-am întrebat. Oriunde, numai
ă fie cât mai departe? Ajungând la zid. am început ă
ă ţ ă la rândul meu. Cea dintâi ă a fost lip-
ă de succes. Erau prea ţ puncte de sprijin pen-
tru mâini, iar ploaia ă ca piatra ă ă
ă   ş ă tot ă înapoi aterizam stânje-
nitor pe spate. Alice ă ca totul ă ă atât de sim-
plu! A doua ă   am ş ă ă aburc ă pe coama
zidului. Tocmai fusesem la un pas de a-mi scrânti
350
DEsnNut. VRAOULUI
glezna, ş ă nu mai eram dispus ă asum riscuri:
m-am întors cu ă   ţ ă bine, ş mi-am ă
încet trupul în jos, abia apoi dându-mi drumul pe
ş ţ Tot m-am rostogolit o ă   dar m-am
pus repede pe picioare ş am început ă scrutez întune-
ricul, ă ă ă dau de ă lui Alice.
Nu se ă luna, ş ă eram nevoit ă ă bizui pe
lumina stelelor. Dar chiar ă puteam ă ă în întu-
neric mai bine decât majoritatea ţ oameni, tot
nu observam nici ă de Alice. în ţ ă   m-am
concentrat, am închis ochii am început ă ascult.
Drept înaintea mea, am auzit un ă strident, urmat
de un soi de ă ă ş ă ş fâlfâit de aripi. M-am repe-
zit spre ţ dinspre care veneau sunetele. S-au mai
auzit ceva cârâieli, ceea ce m-a ă ă dau seama ă
veneau dinspre cotetul în ş ţ Shey ă
Cu cât ă apropiam mai mult, cu atât zgomotele iz-
bucnite dinspre ţ ă ă erau mai puternice.
Acestea ă ă de colo-colo, cuprinse de ă
ă ă de o ă ţ de ş   mi-am
amintit de o întâmplare ă din ă într-o
noapte, un vulpoi ă iarna prin ă tatei.
Când ajunsesem noi acolo, cu ochii ţ de somn,
351
JarnPH DBI..ANEY
ş din paturile noastre de o ă cacofonie
ă   cinci ă erau deja moarte. Pretutindeni se ve-
deau sânge ş fulgi.
Numai ă   de data aceasta, nu un vulpoi era cel care
teroriza ă ... ci Alice. Nu puteam s-o ă   ă chiar
ş printre cârâielile ă ă puteam ă aud un sunet atât
de grotesc, încât la început mintea mea a refuzat ă ac-
cepte ţ M -am ă pe vine, aproape de ş
de lemn, încremenit pe loc. Pe ă   am auzit ă
ş bubuit de cizme grele alergând spre noi. ă
lucru pe care-I mai este ă a ţ cineva o ţ ă ri-
ă ş ne-a ă oroarea ă
Alice era ă în mijlocul ţ era în-
ă de ă ă moarte sau muribunde. Unele din-
tre ele aveau capetele sau aripile smulse. O ă ă
ă alerga ă de colo-colo. Alice ţ în fiecare
ă câte o ă ă Le mânca în stare ă ş
avea gura ă de sânge.
352
A
lice era un animal de ă   cu nimic ă
unei fiare ă însetate de sânge. M -am
ţ zguduit ă în strafundurile ţ s-o ă com-
portându-se astfel. Vraciul avea dreptate: mintea ei era
total ă Oare mai ă ă ă vreo
parte elin Alice cea pe care o cunoscusem, sau acum nu
era altceva decât o ă complet ă ă
Paznieul care ţ a scos o ă ă Un altul,
ridicând o ă   a ă în ţ Alice s-a ridicat ă
nându-se în picioare ş   pentru o ă   am crezut ă
ţ ă ă atace. Dar apoi a ă A fost un salt
neverosimil, care a ă ă se ţ ş ă ă
drept pe deasupra capului lui, ă care ă aterizeze în
353
noroiul de ă ă ă ă mai ă înapoi, a rupt-o
la ă prin întuneric.
Am privit pe rând chipurile uluite ale paznicilor,
ă care le-am întors spatele am pornit în ă pe
urmele ei. Se îndrepta acum spre ţ ă ă
zite   cu toate ă sprintam, dorind cu disperare s-o pot
prinde, ea îmi ă impresia ă ar fi sub ă cine
ş ă ţ supranaturale. Alice se ă de mine
cu fiecare pas, iar zgomotul pantofilor ei cu botul ascupt
în contact cu iarba se auzea din ce în ce mai slab.
în scurt timp, ă a început ă râcâie gâtul
ş oboseala ă ă ă ă încetinind, am continuat ă
merg în ş direcpe. M-am gândit ă nu poate ă
ă ş ritm pentru prea mult timp. Din când
în când, ă mai opream ă ă ascult. ă nu era
nimic de auzit- numai oftatul vântului printre copaci
ş   uneori, câte un ă sinistru al cine ş ă ă ţ
nocturne. Dar apoi, în ş   a ă secera lunii în ul-
timul ă ş am putut ă pun în aplicare unele din-
tre ş ţ despre citirea urmelor deprinse de la
Vraci. Foarte curând, am descoperit amprentele ă
lui Alice la marginea unui crâng, ceea ce mi-a confirmat
faptul ă ă nu-i pierdusem urma.
354
DEsTINuL VRAOULUI
N -a trecut mult ă când am început ă am o
ţ de tulburare. în mod normal, nu ş fi ha-
zardat ă ă plec ă ă toiagul meu, ă fusesem
într-atât de îngrijorat pentru Alice, încât pornisem in-
stinctiv în urma ei, ă ă ă ă mai gândesc. Cât despre
Sabia Destinului, pe ea o ă în teaca ş ă de
Grimalkin. Lantul meu de argint îmi ă ă în sac
nici ă nu-mi umplusem buzunarele cu sare ş cu
ă de fier. Eram complet neînarmat era frig,
ă doar în ă ş ă ş ă Eram complet ne-
ă ş fiecare pas cu care ă ă de ă
putea ă ă primejdia. Oare nu fusesem preve-
nit în ă ă cu faptul ă locuitorii de pe ă în tu-
nericului ă vor ă ca ă se ă pentru rolul
jucat de mine în legarea Diavolului?! Cât timp li luasem
eu urma lui Alice, era posibil ă fi fost vânat eu de ceva
anume.
Alarmat de ă posibilitate, m-am oprit pe loc ş
m-am întors cu ă   descriind un cerc complet
ş cercetând împrejurimile. Nu ş nici ă ă   nici
ă simt ceva. Nici ă o ţ de frig, care ă ă
ă ă prin apropiere s-ar afla ceva venit din .întu-
neric. ş ă   ă ă ş ş extrem de
355
vigilent, mi-am continuat drumul. Nu puteam s-o las
pe Alice ă aici, oricare-ar fi fost riscurile.
A mai trecut o ă ş am descoperit noi ·indicii care
ă ş ţ ă ă aflu pe pista ă Pe ă o
ă serie de urme, am mai ă o ă ă din ro-
chia lui Alice, de când trecuse drept printr-un rug de
mure. Forma ş adâncimea urmelor de ş ă infor-
mau ă nu mai alerga, ş ă m-am ă ă merg mai
departe, sperând s-o prind în ş din ă Ş am
continuat ş ă când am ajuns la poalele unui deal
ă
ă serie de urme mi-a ă inima ă
plonjeze drept în ghete. Erau unele care nu-i ţ
lui Alice. Mai erau dovezi ă avusese loc o ă  
ă fiind ă ă se ă în ă ..
ş ă de sânge. ă semne, estimam ă Alice fusese
ă ă de mai multe persoane.
ă ţ total neghiob - un ucenic de vraci ă ă
nicio ă la el! -, ă cum ş fi putut s-o ă ă pe
Alice tocmai acum? ş ă m-am strecurat prudent
printre copaci, m-am oprit acolo am stat ă ascult. Era
o ă ă   ă ş ă ă tot ce era viu ş
fi ţ ş   ă ă ă nu fac nici
356
DEsTINuL VRAOULUJ
cel mai mic zgomot am mai înaintat ţ ş   ă
care am ascultat iar. ă ă simteam din ce în ce
mai îngrijorat.
Eram obligat ă gândesc repede. Aveam nevoie ă
improvizez. Pe ă   la stânga mea, ă o ă
ă Am ridicat-o ş mi -a ă ă ă constat ă
era ă ă ş cu foarte ţ mai ă ş mai ă
decât toiagul meu; tot era mai bine decât nimic. Apoi
m-am ă ă merg mai departe, panta devenind tot
mai ă cu fiecare pas pe care-I ă
în timp ce ă apropiam de vârful pantei, am ţ
ă sunt ă de o ă ă ă Cu toate aces-
tea, cele dintâi perechi de ochi pe care le-am ă n-au
fost ş Mi-am ridicat privirea. Copacii de dea-
supra mea erau plini de ciori. Le-am remarcat pliscurile
ţ   penajul negru, lucios, ş ghearele ă ca
lama de brici înfipte în crengi. Inima a început ă
ă mai repede. Oare o fi ş Morrigan pe-aici? m-am
întrebat. ă ă ă ş   ă când mi-am
coborât privirea, am ă ceva care a ă ă mi se
usuce gura de ă
Drept în ţ mea era un ă ş pe ă ş
rezemat cu spinarea de trunchiul unui copac. ă ă
357
ă ă fix,. ă ochii nu-i erau altceva decât ă
orbite goale. Am ă un pas spre el, apoi un altul.
Ş   mi-am dat seama ă era mort. ş ume-
de, ă   îi erau de culoare verde, ceea ce-l distin-
gea ca fiind unul dintre paznicii lui Shey. Sigur era cel
care ă acum aproximativ o ă ă Fusese
legat de copac, ş ciorile îi ă ochii. Ele se
ă ă deja
Cel ţ   ă acesta era mort acum ş nu mai
suferea. Nu ţ nici cea mai ă senzape de
frig, care ă ă ă spiritul lui ar mai ă prin
ă Nu, frigul m-a prins în ghearele lui abia ă
ce am trecut de el, ă copacul ă Alice ă
acolo, în ş pozipe, cu spatele lipit de trunchi, iar
mâinile îi erau legate de el cu ă   ridicate în sus
într-un unghi de patruzeci cinci de grade. ă
erau foarte strânse -le vedeam cum îi intrau în
carne. în plus, ă ei alb ca neaua îi fusese ă
într-un coc ş ă în cuie de copac, ceea ce ă ca
gâtui ă fie întors într-un unghi incomod. Gemea în-
ş
M-am repezit spre ea i-am ă sângele închegat
pe ă Atunci, ş ridicat privirea spre mine. Ochii
358
DFsnNuL VRAOULUI
îi erau ă în orbite, ă nu vedeau mai mult decât
ă goale ale ă mort. Privea drept prin
mine, ca ş cum nici ş fi existat. Când m-am ă în
genunchi în ţ ei, a scâncit. întregul trup îi tremura.
l-am atins cu ţ fruntea. Cum ş ţ ă dez-
leg mâinile ă ă s-o ă
-Alice, i-am zis ş !mi pare foarte ă O ă
încerc ă te ajut, dar s-ar putea ă te ă ţ ...
ă ţ de frig de pe ş ă mi
s-a intensificat. Se apropia o ă a întunericului.
-Ce-ar fi ă ă ă pentru tine, ă   am auzit
un ă din spatele meu. Foarte curând, ş pe tine o ă
te ă  
M-am ă pe ă recunoscând vocea, ş
m-am pomenit ţ ă în ţ ă cu Scarabek, ă pe
Konal îl purta acum prins cu hamuri în spinare, iar chi-
pullui cu ă ă ce ă ciudat de ă ă pri-
vea lacom peste ă ei. în spatele ei se vedeau ş
magi ă ş ţ cu spade. Am auzit apoi zgomote
venind din stânga din dreapta mea: ţ ş ţ ă ţ
ţ se îndreptau spre mine, ş dintre copaci.
Eram complet încercuit.
ţ -1! a ordonat ă
359
JosBPH DEl.A.NHY
Magii s-au ă spre mine am izbit spre cel mai
apropiat dintre ei cu ă agitându-1 frenetic, astfel
încât ă oblig ă ă ţ ă un simplu ă ţ
nu putea ă fie de vreun folos în ţ unor ă ţ în-
ţ cu spade. Numai ă lovituri au fost necesare
m-am pomenit ţ în ă doar un ciot scurt de
lemn.
- ă jos, ă nu vrei ca ă ă
ă ţ reteze bratul! m-a avertizat magul aflat cel mai
aproape de mine.
M-am supus ş am aruncat deoparte ciotul. Am fost
imediat ş ă cu brutalitate, ţ fiindu-mi ă
cite dureros la spate. Pe ă am fost târât spre copa-
cul aflat ţ ă în ţ ă cu cel al lui Alice ş împins jos, în
ţ ş astfel încât ă ă uit direct la ea. Apoi,
Scarabek s-a oprit ă mine, ă de sus.
ţ Morrigan e ă   a strigat ea. Ai dat
ă de prea ă ă ă   I -ai ă puterile în
Dealurile scobite, iar ea nu te va uita pentru asta. De
atunci, l-ai legat pe Diavol- o ă care le face ă tu-
turor slujitorilor întunericului. Pentru asta, a poruncit ă
ai parte de o moarte ă ş ă Nu va fi o
moarte ă ca a credinciosului meu sot Shaun. Te
360
DEsTINuL VRAOULUJ
vom lega de copacul acesta vom ă ciorile lui Mor-
tigan ă ţ ă ochii. Pe ă   te vom ă în
ă ţ   începând cu degetele de la mâini. ţ vom re-
teza ă cu ă   câte o ă ă pentru fie-
care plisc ă care ş ă deasupra! ţ vom
sfârteca ă carnea de pe oase ă când ţ va mai
ă doar scheletul! ţ de copac! a poruncit ea.
M-am împotrivit din toate puterile, ă erau, pur ş
simplu, prea ţ Mi-au ş mânecile ă ă ş   ă
care m-au lipit cu spinarea de trunchi mi-au imobilizat
ţ la spate, în jurul lui. Mi-au ă ş foarte strâns
cu ă ambele încheieturi ş aproape ă mi-au smuls
ţ din umeri atunci când au tras de cele ă capete
ş le-au înnodat pe ă trunchi. Am avut nevoie ă
concentrez întreaga ţ ă ca ă nu urlu în gura mare. Nu
voiam ă ofer lui Scarabek ţ de a ş ă ă
Ridicându-mi privirea, am ă ă ă
ă ă în ţ mea.
- Shaun al meu a murit din cauza ta, mi-a zis
mârâind.
Ţ ţ stâng ridicat, la fel ca un dresor de
Numai ă nu un ş ă ţ acolo, ci o ş ă
ă ă   cu privirea ă ş pliscul ă
361
JOSEPH DEl.ANEY
-Vom începe cu ochiul stâng, a ţ ea.
Dar arunci, din spatele ei s-a auzit o ă voce. A lui
Alice.
-Bietul Tom! a strigat ea. Bietul Tom e ă  
-Da, fato, a aprobat-o Scarabek, întorcându-se ş
rânjind batjocoritoare spre ea. E ă sigur ă da, dar
ă e numai începutul.
Cioara ş ă ş aripile ş a zburat ă pe
ă meu stâng. I -am ţ ă ţ ă a ghea-
relor în timp ce ochii ei cruzi priveau drept în ai meL Am
încercat ă întorc capul, ă a ă ş mai aproape a
împuns cu pliscul spre ochiul meu stâng.
362
-piTOLu

Ş CAD Ţ DIN SENIN
A
m strâns pleoapele cât am putut de tare m-am
aplecat cât mai mult cu ţ ă   sucindu-mi capul
astfel încât ă îngreunez ciorii ajungerea la ţ ă Cu
toate acestea, ş ă ă nu-mi sunt de folos.
Peste doar câteva clipe, aveam ă fiu orb.
ă   Scarabek a scos un ă strident am sim-
ţ cum cioara ş ă ş strânsoarea ghearelor ţ
asupra ă meu. Apoi, ă a ă M -am
întrebat ă oribila ă ş fi luat zborul de pe
mine. Deschizând ochii cu ţ ă   am ă ă
pe ă   ă mine. Nu se ş Avea ochii larg
ş   ă ă ca din ă Dar ce ă ţ Era
ă
363
}OiEPH Dm..ANEY
-Tom e ă   a strigat din nou Alice. Nu-l mai
ă ţ  
ă se holba la doara ă de la picioarele
ei, nevenindu-i ă ă ă s-a întors spre Alice.
-Tu! i-a strigat. Tu ai ă asta!
- Nu-i corect ă faci ă lui Tom, a ripostat Alice.
El nu ă asta. De ce nu încerci ă te iei în schimb de
mine?
Atunci, Scarabek a scos un ţ de la ă ş a
ă un pas spre Alice.
-Exact asta o ă fac, fato! a replicat. Ş ă ocup per-
sonal de tine!
-Mie nu ţ ă fad ă i-a atras ţ Alice.
Nu ş destul de ă
Vreo doi dintre magi au izbucnit în râs, ă nu ho-
hoteau chiar din ă inima. Cum ă acolo, ă
de trunchiul copacului, ă luând în derâ-
dere o ă ă cu un ţ Alice ă ă
ş în dodii. Numai ă ă ă ei ă ă ş erau
acum schimonosite într-un rânjet dispretuitor- acea
expresie pe care o ă pe chipul mamei sale,
Osoasa Lizzie,. înainte de a arunca vreun descântec
sumbru, malefic.
364
DEsTINuL VRACIULUI
Apoi, l-am ţ A fost de ă mi-ar fi înfipt ci-
neva o ş de ţ ă drept în ş ă ă
aceea ă avertiza întotdeauna de apropierea a ceva
ţ de întuneric- o ţ ş atunci când se
ă de mine ă ş magii. ă de data
aceasta avea o ţ ă ş o intensitate mai presus de orice
cunoscusem eu ă atunci.
Ş apoi, spre marea mea uimire, Alice ş -a smuls mâi-
nile, eliberându -le din sforile care o legau de copac,
ă care le-a ridicat ş ă ă din cuie. Scu-
lându-se în picioare, s-a oprit ţ ă în ţ ă cu ă
Sângele îi picura din încheieturile mutilate, ă ea nu
ă impresia ă ar ţ vreo durere. Zâmbea, ă
nu era nicidecum un zâmbet ă Era plin de ă
La vederea ei, Scarabek a ezitat ş ă arma în jos.
Pe ă   Alice s-a întors înapoi, ş capul
spre trunchiul copacului. Ce tot ă Dar, când ş
întors din nou ţ ă ă   era ă
Scarabek a scos un ţ ă brusc de furie ş s-a ă
tit drept spre ea, ţ ţ ridicat. N-arn ă ce
s-a petrecut mai departe, ă ea nu ă ă s-o
ă pe Alice. în schimb, am remarcat ă ş azvârlit
ă mâna în sus ş a scos un ă de durere, ă
365
care s-a împleticit a ă în genunchi. Alice a izbuc-
nit într -un hohot de râs isteric când Scarabek s-a ă
spre mine ş s-a ridicat din nou, ă   în picioare.
ă ă ă fi uitat complet de ţ lui
Alice. Acum se apropia de mine cu ş foarte încep ş
instabili. ă ţ ă pumnalul în ă   iar ţ
îi erau cât se poate de limpezi. l-am observat pe magi
privind-o cu expresii de ă oroare pe fete. Avea ă ă
ă ă ă ă ă ş va opri pentru ea o
ă a degetului mare. Eram de-a dreptul îngrozit.
ă apoi, când mi-am ridicat privirea spre ţ ei,
mi-am dat imediat seama de ce ţ în ochiul ei
stâng, cel verde, avea împlântat un cui, ş sângele îi
ş pe obraz. Alice probabil ă scosese cu ţ cuiul
din trunchiul copacului, ă care îl scuipase drept în
ochiul ă   cu mare ţ ă ş precizie.
Scarabek s-a ă din nou, ă înaintând ă ă ă
nindu-se spre mine. Atunci, Konal a scos un ă înfio-
ă   din cele ţ ţ ă sângele în vine. Fie ă era
ă ă de moarte, fie ă nu, ă ă avea sufi-
ă ţ ă în ea încât ă ş ă mânui arma. Din câte
se ă   nimic nu mai putea ă ă salveze.
366
DESTINUL VRACIULUI
Ş atunci, am auzit un huruit de undeva, din adâncul
ă   ş ă întreaga lume a început ă se
ş Deasupra capului meu, crengile zvâcneau ş se
zvârcoleau, ca ş cum trunchiul copacului ar fi fost
ă ş zgâltâit de mâna unui ş Privirea ă
rei s-a ă de la mine, ridicându-se ă spre
cer. ă primejdia pentru ea venea din ţ ă
Brusc, o ş ă ă ă ă a despicat ă în
ă Cu un muget ş   ş ă   s-a ă ş
mai mult, îndreptându-se spre Scarabek cu o ă mai
mare decât cea cu care ar fi putut ă alerge oricine. În
chiar ultima ă   ea a încercat ă ă într-o parte, ă
era prea târziu. ă a înghitit-o cu totul, ă care
s-a închis la loc cu un bufnet profund, ă ă   ă
du-i la vedere numai degetele de la mâna ă
ţ tipete aspre, stolul de ciori luat ă
zborul; apoi, ă de sub picioarele mele a început
ă se onduleze ş ă tremure, suprafata devenind la fel
de ă precum cea a unui ocean, cu valuri rostogolin-
du-se pe solul ă Valurile acestea ă ă radie-
ze din locul în care se afla Alice ş chiar cu tot zgomotul
acela, puteam s-o aud intonând un descântec în Vechiul
367
]OSEPH DEl.ANEY
Grai. Magii ş slujitorii lor alergau acum în toate
direqiile.
Copacii erau ţ în unghiuri demente, ă ă
nile fiindu-le dislocate de violenta ş ă Apoi,
ă   totul a redevenit ş ş ă   de ă
întreaga Lume ş fi ţ   ă de ceea
ce se întâmplase. Acum, un singur lucru se mai ş
un singur sunet care ă umple ă
Alice se rotea ca un titirez, ă ţ prin ă cu
ţ întinse ş sângele ă picurându-i din încheie-
. turi. Ţ ochii ş   zâmbea ş murmura ceva ca
pentru sine. ă câteva clipe, a început ă se învâr-
ă mai repede ş ă cânte exact atât de tare cât ă
pot auzi cuvintele:
Un cerc, un cerc de roze ş pumnul plin de spini,
Un cerc, un cerc de roze ş ă de ciulini.
Râd mai întâi, ş o ă ă ţ
Ş cad ţ din senin!
· Chicotind, a repetat cel din ă vers, de ă ar fi
încântat-o:
- Ş cad ţ din senin!
368
DESTINUL VRACIULUI
Aici, Alice a ă ă ş pierde echilibrul ş a ă  
izbindu-:se cu putere de ă   dar ă ă ă înceteze cu
chicotitul. Apoi ă capul pe spate a izbucnit în
hohote ă ă - a trecut destul timp ă ă se
ă în cele din ă   a ă ă ă ş o expre-
sie ă i s-a ş pe chip. A început ă se tâ-
ă spre mine, apropiindu-se într-atât, încât ţ
aproape ă ni se atingeau.
-Pot ă fac pe ţ ă ă   Tom. Nu-i ş Pân'
pe Grimalkin, care-i a mai tare dintre ţ ... ş ei ş
putea ă fac! Ce, nu ă crezi?
ă privea drept în ochi, ă Am dat apro-
bator din cap doar ca s-o binedispun. încheieturile
mâinilor ă ă usturau ş zvâcneau de durere;
ţ ă   dintr-o ă în alta, era posibil ă mi se ă
ă   ă mi se ridice fierea ă în gât.
Pe ă   Alice ridicat capul ş apropiat gura
de mâna mea ă A apucat cu ţ sfoara care-mi
lega încheietura a ş din ea. Am icnit de durere.
Apoi, a procedat întocmai cu încheietura mea ă
Mi-am ă ţ în jos, ă ş pen-
tru ă le am libere. Nu mai avea ţ ă ce fel de
magie ă folosise Alice; în momentul acela, chiar ă
369
}OSEPH DEl.ANEY
nu ă interesa îmi ă ă ţ tocmai când cre-
zusem ă am pierdut-o.
Pe ă   Alice mi-a cuprins încheietura mâinii stângi
cu degetele ei. Am ţ o ă durere ţ ă  
ă de o ţ de ă radiind din degetul
ei mare ă degetele mele urcându-mi apoi, prin în-
ă   pe ţ Zvâcnetele de durere au început ă
se ă La fel mi -a ă ş la încheietura
ă   ă care s-a aplecat mi-a petrecut un ţ
pe ă spate, ă ă ă pun pe picioare.
-Crezi ă ş în stare ă mergi, Tom? m-a întrebat.
Am ţ
-Atunci, cel mai bine ar fi s-o de-aici. Cei
care au plecat nu ă ş ţ pe ş Sunt
magi ş ţ ă ă de-a face cu întunericul.
Am privit-o ă pe Alice. ă n-ar fi fost cu-
loarea ă   aproape ai fi avut impresia ă ş reve-
nit la normal.
-Dar tu ş mai bine, Alice? am întrebat-o.
A ă din cap, ş ş buza de sus. Ochii îi
ă de lacrimi.
-Mai bine? De-acum, n -o ă fiu ă mai bine,
Tom. Dar vreau ă fiu cu tine. îmi doresc asta mai mult
370
DEsTINuL VRACIULUI
decât orice pe lume. Asta-i ceea ce tocmai ne-a salvat
pe amândoi.
Am oftat, ă la rândul meu din cap.
-Trebuie ă ă de ă despre toate astea. De
unde ai ă ă atâta putere cât ă faci ş ceva?
-Nu acum, Tom. Am nevoie de ceva timp. Nu vom
avea parte de ş când vom ajunge înapoi- în ni-
ciun caz, ă tot ce s-a întâmplat -, dar vino mâine
ă în camera mea ş ă ţ spun ce pot ă fac. E
ă ce mi-ai zis ieri? Chiar ţ ş ă ţ pe
Diavol? m-a întrebat ea.
- Da, e ă   am ţ Suntem din nou
liberi, Alice.
Mi-a zâmbit mi-a luat mâna într-a ei.
-Prin urmare, avem un pic de timp, Tom ... un mic
ă în care ă ne gândim la o cale de a-l da gata o ă
pentru totdeauna.
M-am încruntat.
- Dar prima ă ă este ă ne întoarcem
ă la Shey, i-am zis. ă ă povestea din cotetul
ă   ă îndoiesc ă am mai fi ţ acolo. ţ
ş ce s-a întâmplat. .. ?
Alice a ţ ă
371
JCSEPH DELANEY .
-îmi amintesc totul, ă O ă încerc ă ţ
explic mâine.
în timp ce porneam la drum, am mai privit o ă în-
apoi. Vreo patru-cinci ciori ciuguleau ceva din ă
Una dintre ele luat ă zborul, planând destul
de jos, deasupra ă înainte de a se ă ţ ş a po-
posi pe o ă în plisc ţ unul dintre degetele
ă moarte.
l-am strâns mai tare mâna lui Alice. Ce bine era ă
fim din nou ă  
Ajungând înapoi la casa lui Shey, am avut nevoie de
întreaga mea putere de convingere ca ă abat furia gaz-
dei de la Alice; ş cu ajutorul Vraciului, el oame-
nii ă au fost în cele din ă ă ţ ă ea se aflase
sub ţ unei ă ă acum ş revenise la vechea
ei personalitate.
ă ă ţ de ă fiind ă ş ă ne-am
ă ca ă ă nu-i spunem nimic Vraciului.
Ş ă se întreba ce anume s-a petrecut în realitate,
ă ş ă seama ă nu era momentul ă ne intero-
gheze mai în ă
m
DEsTINuL VRACIULUI
N-am mai avut de înfruntat nici problema ă
motivului pentru care aveam încheieturile mâinilor sfâr-
tecate. ă am ajuns ă erau deja aproape complet
vindecate; nici ă cicatrice nu ă ă ă ca ă
ă ă despre ce ni se ă ă ă era
o ă de magie ă ă exercitarea unei puteri
atât de extraordinare nu putea proveni decât de pe
ă întunericului. Oricât eram de istovit, am dor-
mit destul de ţ în ce mai ă ă din noaptea
aceea.
ţ ă am avut ş despre ă aduse de un
curier ă din Dublin.
Vraciul a venit ă mi le comunice personal.
ş bune, ă ş ă bune. Inami-
cul a fost înfrânt într-o mare ă ă ă la nord de
Priestown a fugit, în dezordine, ă tocmai la ţ
ă a Comitatului. Acum, se ă în ă retragere.
Putem ă ne întoarcem ă ă putem ă ne în-
toarcem în Comitat. Eu pot ă ă casa ş ă
încep colectarea ş scrierea ă ţ pentru o ă bi-
ă  
în ochi îi vedeam sclipind lacrimi; lacrimi de ţ ă
ş de bucurie.
373
}OSEPH DEl.ANEY
ş   în ciuda acestor ş bune, ă îngrozea
apropiata mea ţ cu Alice. Oare ce s-o fi întâm-
plat cu ea cât timp fusese pe ă întunericului? Ce
anume devenise? De ce nu ar mai putea ă ă fie
mai bine? Ajunsese, ă la ă   o ă ă
Felul în care-i omorâse pe ş ş în noaptea
ă ă determina s-o privesc astfel.
ă ce ă lumea a mers la culcare ş casa în-
ă s-a cufundat în ă   m-am dus ă stau de
ă cu Alice. De data asta, nu m-am mai obosit ă bat
la ş dormitorului ei. ă ş ş nu-mi doream ă
risc ca Vraciul ă se ă   ă avea camera doar
ţ mai încolo, pe coridor.
Alice ă pe marginea patului, privind fix pe fe-
ă   în întuneric. Când am intrat în ă   închi-
zând ş ş în urma mea, ş -a întors ţ spre mine
ş mi-a zâmbit. Am luat lumânarea de pe ă ţ de
ă ş am ş pe pervazul ferestrei. Pe ă  
mi-am tras un scaun m-am ş cu ţ spre ea.
-Cum te ţ am întrebat-o.
-Foarte bine, Tom. Sau, mai ă   nu foarte ă  
atât timp cât nu ă gândesc la ce s-a întâmplat.
374
DFsriNuL VRAOULUI
-Vrei ă ă despre asta? Crezi ă ţ fi de
ajutor sau n-ar face decât ă ţ ă ă ţ ă situatia?
- Nu ă ă vreau sau nu ă discut despre
asta, Tom. Tu ţ ă ş totul. ă care va trebui ă
te ă ă ş ă mai vrei ă fii prieten.
-Indiferent ce mi-ai spune, eu tot ţ voi fi prieten,
am asigurat-o. Am trecut prin prea multe ă ca
s-o pornim acum pe drumuri diferite. Ş avem nevoie
unul de ă ca ă supravietuim. ă nu erai tu, eu
ş fi fost mort acum ... ă în ă ţ de ă aia
ş dat drept ă ciorilor.
-Nu pot desface ce-am ă Ş ş vrea chiar
ş putea - altfel, ş fi pierdut pentru totdeauna
ş fi pierdut ş propria ţ ă Dar mi-a ă Tom.
Aici e oroarea. Am savurat nimicirea ă ă
ă ă ori de câte ori ă sau omoram ceva legat
de întuneric, ă ţ ă dar nu ş de data asta.
Mi-a ă ă pun ţ la încercare cu a ei. Mi-a
ă ă înving. M-am schimbat. Acum, sunt ca Gri-
malkin. ş simte ş ea. ă lupta! Am omorât ... ş
nu mi-a ă  
-Asta ă fie din ă ă ţ petrecut atât de
mult timp pe ă întunericului? am întrebat-o,
375
}OSEPH DEl.ANEY
ă ă ă ă tenul ă Asta te-a
ă ă te schimbi?
-Mai mult ca sigur, Tom, ş n-am ce ă fac. Când
m-am întors de pe ă întunericului, la început
n-am crezut ă e ă Eram ă ă sunt ă
acolo. De-asta eram ă ă ş ă chirceam de
ă în ţ ta. Cei care-1 slujeau pe Diavol îmi jucau
adesea astfel de renghiuri. O ă   am crezut ă m-au
trimis înapoi în lumea ă Te-am ă pe tine la
marginea unei ă Ba chiar am crezut ă ş tu.
Mi-ai zâmbit mi-ai strâns mâna Dar n-a fost decât o
ă ă ă Tu te-ai transformat treptat într-un demon.
Am ă cum se ş ţ sub ochii mei
cum încep ă ţ ă ă pe frunte coarne încovrigate. Ş
atunci mi-am dat seama ă nu ă ă nicidecum
ă întunericului. ş ă am crezut ă ş vorbele lui
Pan nu erau decât o ă ş ă ş ă o ă se-ntâm-
ple ş lucru ca data ă Am crezut ă tu nu ş
decât un demon cu chip omenesc.
Am dat aprobator din cap. Crezusem ă ă
ă nebuniei, ă ceea ce spunea acum era perfect
logic. Aceea ar fi fost ţ ă a cuiva care are
376
DEsTINuL VRAOULUI
impresia ă lumea în care se ă nu este ă ă nu e
decât o iluzie ă de întuneric, ca s-o tortureze pe ea.
-Dar de data asta cum de ai ă sunt eu? am
întrebat-o. Chiar ă m-au legat de copac ş se ă
teau ă ă omoare, tot ar fi putut ă fie o ş ă
- Când am fost prizoniera întunericului, demonul
care pretindea ă ai fi tu avea ţ acoperite. Dar aici_
imediat cum ş mânecile, mi-am ă semnul
pe ţ ă Torn. Semnul acela e foarte special pentru
mine ş pentru tine ... n-ar putea fi falsificat nici ă
de Diavolul ş  
Cicatricele pe care mi le ă ea pe brat nu se ş
ă ş de ţ Era marcajul ei special, care ă
însemna ca ţ ei, ş niciunei alte ă
Am ţ ă ă mi-a venit altceva în
minte.
-Dar ce-a fost cu cotetul ă Alice? Acolo ce-a
mai fost? De ce-ai ă asta?
Alice s-a cutremurat, ş ă m-am aplecat în ţ ă ş
i-am petrecut ţ pe ă umeri. A trecut mult timp
ă ca ea ă ă ă
-Nu ă gândisem decât cum ă evadez ş ă în-
dreptam spre zid. Dar tocmai atunci am ţ sângele
}OSEPH DEi..ANEY
cald pulsând prin vene ş nu m-am mai putut ă
Am avut un impuls cumplit de puternic ă beau sânge.
Faptul ă am locuit în lumea întunericului m-a trans-
format, Tom. Nu mai sunt ş   nu-i ş Cred ă
de-acum îi ţ întunericului. ă n-o ă mai pot
traversa o ă ă Nu-i ş ă ş Gregory
ş da seama imediat ce sunt?
Era, ă   o întrebare extrem de ă
ă magistrul meu ar avea dovada ă a faptului ă
Alice era ă a întunericului, ar lega-o într-o
ă pentru tot restul ţ ei. Indiferent cât de ă
ă se dovedise, el avea ă ă doar ce credea de
ţ ă ă ar fi de datoria lui, ca Vraci.
Gândul mi-a zburat în trecut, la cuvintele rostite odi-
ă de mama despre Alice:
Ea s-a ă cu suflet de ă ş nu are încotro
decât ă ş urmeze acea cale.
Dar apoi mama continuase, spunând ă existau mai
multe tipuri de ă era posibil ă se ă
ă la ă ă Alice este o ă ă   ş nu
una ă O a treia posibilitate era ca ea ă ă
undeva între bine ă
378
DEsTINuL VRAotn..Ul
Fata asta ar putea deveni nenorocirea ţ tale, o
ă ă   o ă pentru tot ceea ce faci, îmi spusese
mama. Sau este posibil ă se ă ă la ă cea
mai ă ş mai ă ă din câte vei avea vreo-
ă
în mintea mea, nu exista nici ă de ă ă ul-
tima ă era cea ă ă Era oare posibil ca
Alice ă fi devenit o ă ă   dar ă
ă ă în continuare ă Nu ş se întâmplase ş cu
Grimalkin?
ş   mai aveam o ă întrebare.
- Alice ... de unde ai dobândit tu ă puterea asta?
Ai ă ă pentru ă ai stat atât de mult timp pe
ă întunericului?
Alice a dat aprobator din cap, ă pe chip i se citea
îndoiala. Pentru o ă   am crezut ă ă ă as-
ă ceva, ă tocmai atunci a început ă ă
încet.
-Cred ă am adus cu mine puteri din lumea întu-
nericului- s-a întrerupt m-a privit în ochi -, dar la
fel de ă e ă am avut mereu mai ă putere
ţ ă de cât p-am ă pe, Tom. Cineva m-a prevenit
379
ă n-o folosesc- s-o îngrop cât mai în adâncul meu ş
ă încerc ă uit de ţ ei acolo. Ş ş de ce, Tom?
Am ă din cap.
- Din ă ă ori de câte ori ţ astfel de
puteri ale întunericului, te schimbi. Pic cu pic, te apro-
pii din ce în ce mai mult de întuneric, ă când, în cele
din ă   ajungi ă faci parte din el. în momentul acela,
ş pierdut ş nu te mai ţ întoarce ă la
ce-ai fost.
ţ ce voia ă ă Acesta era ş motivul
pentru care Vraciul se temea atât de mult pentru noi doi.
Ş mi-am mai amintit ceva ce-mi spusese mama ă  
când îi ă cât de ă se dovedea a fi
ţ mea ca vraci.
Cum ţ ă fii singur? Te ai pe tine, nu-i ş ă
ă te-ai pierde pe tine, abia atunci ai fi cu ă
singur.
Atunci nu-i ţ pe deplin cuvintele, ă
acum, da. Ea se referea la integritate, la acea scânteie de
ă din interiorul ă care te face ă fii ceea ce ş
în realitate. De ă ce ea s-a stins, ş pierdut ş
cu ă singur, neavând drept companie decât
întunericul.
380
DEsTINuL VRACIULUI
* *,.
Din nou, am transcris din memorie cea mai mare
parte din toate acestea, ţ ţ
doar atunci când am considerat de ţ ă
Mâine ne începem ă ă de întoarcere în Cornitat.
Prima ă este ă ă Irlanda. Numai ă în calea
ă se ş numeroase fluvii ş râuri. Va fi Alice
ă ă le traverseze? Numai timpul ne va da
ă
Vraciul nu nimic despre asta îmi ă impresia ă
este mai energic, mai plin de putere ş mai voios decât
în oricare ă ă din ultimii doi ani. ă avem în po-
sesia ă cea mai mare parte din banii pe care i -am
ş ocupându-ne de ă din Dublin. Ma-
gistrul meu ă ă va folosi ca ă ş ă re-
ţ casei, pornind cu ş   ă ă ş
biblioteca.
în ceea ce-o ş pe Grimalkin, ă acum n-am
mai primit nici cea mai ă ş despre ea. Nu putem
decât ă ă ă a izbutit ă ş evite sau ă ş omoare
ă ş ă are capul Diavolului ă în ţ ă
la ea
381
}OSEPH DEl.ANE.Y
Pe ă toiagul ş ţ meu de argint, acum am o
a treia ă spada care mi-a fost ă ă de Cuchulain,
Sabia Destinului. Voi avea nevoie de ă ş ei ţ ca
ă ă ă împotriva locuitorilor întunericului care ă
vor ă   ă ă pentru faptul ă l-am
legat pe Diavol.
Se apropie cu repeziciune vremea când eu nu voi mai
fi ucenic, ci voi deveni vraci, ş sunt ă ă ajung la
fel de bun ca magistrul meu. în plus, sunt fiul mamei
mele, cu tot cu darurile speciale pe care mi le-a transmis
ca ş Chiar ă întunericul ă ă ş   va
sosi vremea când prevestirea mamei se va adeveri. Ş  
ş cum au profept atât mama, cât ş Grimalkin, eu voi
deveni ă   iar ei vor fugi de mine. Vine vremea
mea, iar ziua aceea nu este chiar atât de departe.
ă a schimbat Comitatul pentru totdeauna,
ă tot voi avea de luptat împotriva întunericului. Nu
pot decât ă sper ă familia mea i-a ţ
în ciuda tuturor celor întâmplate, eu ă sunt uce-
nicul Vraciului ne întoarcem în Chipenden.în ş  
mergem ă
Thomas J. Ward
382

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful