1.

Matricele Progresive Raven
1.1. Consideraţii generale
Matricele progresive Raven formează o probă perceptivă neverbală utilizată pentru examinarea inteligenţei generale. Cercetările factoriale arată că anumite funcţii mintale sunt în strânsă legătură cu inteligenţa generală, adică sunt foarte “saturate” în inteligenţă. Prin “măsurarea” performanţelor unor astfel de funcţii puternic saturate în inteligenţă, se poate determina nivelul inteligenţei generale, adică se pot construi teste de inteligenţă, care să nu fie compuse din sarcini psihometrice eterogene, ci să cuprindă probe omogene. Testul “Matricelor Progresive Standard” (Standard Progresive Matrices), setul A, B, C, D şi E, elaborat în 1938 de J.C. Raven în colaborare cu L.S. Penrose, revizuit în 1947 şi 1956, este un test omogen de inteligenţă generală. Matricele Progresive Standard (sau Matricele Progresive Raven sau Raven necolorat, seriile A, B, C, D şi E) sunt construite astfel încât să “acopere” nivele variate (slab - mijlociu - bun) ale abilităţilor mintale şi să fie aplicabile la toate vârstele (copii, adulţi, bătrâni), indiferent de nivelul de şcolarizare, naţionalitate sau condiţie fizică. În 1947 J.C. Raven construieşte “Matricele Progresive Colorate” (The Coloured Progresive Matrices, set A, Ab and B), publicate în 1949, revizuite în 1956, destinate examinării inteligenţei generale a copiilor (între 5 ani şi jumătate şi 11 ani) şi bătrânilor (între 65 şi 85 de ani).

2

În practica examinării inteligenţei generale a apărut însă necesitatea elaborării unui test fidel şi sensibil de eficienţă mintală, aplicabil la persoanele cu capacităţi intelectuale bune şi foarte bune, în vederea stabilirii diferenţelor interindividuale între persoane cu aptitudini superioare. Testul “Matricele Progresive Avansate” (Advanced Progresive Matrices, set I, II) elaborat de către Raven (1941-1943, revizuit în colaborare cu G.A. Foulds, ambele serii în 1947 şi numai seria a II-a în 1962), serveşte acestui scop practic şi poate fi aplicat începând de la vârsta de 11 ani.

1.2. Noţiunea de inteligenţă generală (factorul “g”)
Inteligenţa generală, sugerată de către F. Galton (1869), măsurată şi teoretizată pentru prima dată în 1904 de către Ch. Spearman (teoria factorului central, 1904-1914; teoria celor doi factori, 1914-1931), este contestată de L.L. Thurstone (1938) care în urma identificării “abilităţilor mintale primare” postulează structura multiplă (multifactorială) a inteligenţei, negând existenţa factorului “g” şi implicit structura unitară a inteligenţei. Confruntările teoretice dintre Spearman şi Thurstone, în aparenţă contradictorii, se completează mai degrabă reciproc. Ele oferă o imagine mai reală în legătură cu structura inteligenţei şi cu variatele ei forme (verbală, practică, matematică etc.) de manifestare. Introducerea metodei multifactorială cu axe oblice, spre deosebire de cea cu axe ortogonale îi permite lui Thurstone intercorelarea factorilor de grup (a “abilităţilor mintale primare”) şi explicarea corelaţiilor găsite printr-un factor general de gradul II. Thurstone, spre deosebire de

3

concepţia lui Spearman, admite multiplicitatea factorului general de ordinul al doilea. O asemenea “multiplicitate” a factorului “g” (inteligenţă generală) apare în teoria inteligenţei fluide şi cristalizate a lui R.B. Cattell (1941, 1963, 1967). Autorul susţine existenţa inteligenţei generale fluide (“gf”), adică a potenţiabilităţilor mintale latente, neinfluenţate de cultură (sau inteligenţă de tip “A” după D.O. Hebb) şi a inteligenţei generale cristalizate (“gc”), care este produsul interacţiunii aptitudinii fluide cu influenţele culturale formative, modelatoare (inteligenţa “B” după Hebb). Aptitudinea fluidă atinge nivelul maxim de dezvoltare la 14-15 ani, rămâne la acest nivel până la circa 20 de ani şi scade în mod treptat de la 20 la 65 de ani. Spre deosebire de “gf”, “gc” are un punct de urcare mai tardiv (de la 14 la 20 de ani), variind după eşantioanele culturale, şi rămâne la nivelul atins pe toată durata vârstei adulte (chiar şi până la 65 de ani). Performanţele la testul Raven se schimbă foarte mult în funcţie de vârsta subiectului, întrucât reuşita la testul Raven este condiţionată în primul rând de inteligenţa generală fluidă. Teoria ierarhică a structurii aptitudinilor, elaborată de P.E. Vernon (1950), sub influenţa lui Ch. Spearman şi C. Burt, ne sugerează, pe de altă parte, că testul Raven abordează inteligenţa generală plecând mai ales de la factorul major de grup “K:m”. Din acest motiv examinarea unei persoane numai cu testul Raven nu oferă imaginea “totală” a inteligenţei generale a subiectului. Aceasta este cauza pentru care J.C. Raven recomandă asocierea Matricelor Progresive Standard (seriile A, B, C, D şi E) cu scara de vocabular Mill Hill şi a Matricelor Progresive

Raven . Cattell Gc .Necolorat .Avansat G K:m 1. Factorul specific (“s”) corespunde astfel dezvoltării organizării unui grup particular de neuroni. Vernon şi R.4 Colorate (seriile A. Spearman. este înlocuită de Spearman prin teoria proceselor neogenetice 1"V:ed" (factorul verbal-educaţional) este unul din cei doi factori majori de grup. P. Inteligenţa generală şi “măsurarea” ei din punct de vedere al teoriilor lui C.B. Vernon. iar factorul general (“g”) este datorat energiei provenite din întregul cortex.E. Ab şi B) cu scara de vocabular Crichten. descrişi de P. Mai târziu această interpretare fiziologică. Scările Mill Hill şi Crichten fiind teste verbale de inteligenţă generală abordează factorul “g” plecând mai ales de la factorul major de grup “V:ed”1 (figura 1) Figura 1. .3. alături de "K:m" (factorul spaţial-mecanic). pătrunsă de un realism naiv.Crichton V:ed Gf .Mill Hill . Natura psihologică a factorului “g” Primele tentative de interpretare psihologică a factorului “g” sunt cuprinse în teoria energiei mintale (Ch.E.Colorat . Spearman).

5 bazată pe: legea înţelegerii (trăirii) experienţei proprii. Piaget ar explica natura psihologică a factorului “g” a fost verificată şi confirmată de F. Astfel conduitele preoperatorii şi operatorii inferioare ignoră aproape total coerenţa logică a testului Raven. Ipoteza lui M. a educaţiei (stabilirii) relaţiilor (figura 2 A) şi a educaţiei corelatelor (figura 2 B). Reluarea clinică a probei Raven în aceste cazuri nu duce la ameliorarea performanţei. Figura 2 Ilustrarea grafică a concepţiei neogenetice a lui Ch. Spearman: Educaţia relaţiilor (Proba A) şi a corelatelor (Proba B) ? OPUSUL CASĂ Proba A ACOPERIŞ FRIG Proba B ? M.după care teoria operatorie a lui J. “G” măsoară neogeneza. Reuchlin . Langeat (1969). Efectele pozitive ale învăţării la proba Raven sunt mai evidente la conduitele operatorii mai dezvoltate (mai ales la cele . Piaget). Reuchlin (1964) încearcă să clarifice natura psihologică a factorului “g” prin teoria operatorie a inteligenţei (elaborată de J.

relaţiile implicite. Factorul “g” (deci şi inteligenţa generală. aşezate sub model. Acest ansamblu de operaţii mintale ar corespunde cu inteligenţa generală. în mod simultan. ar putea completa lacune din model. deci. a celor 60 de itemi (Raven necolorat) şi a celor 48 de itemi (Raven avansat) cuprinşi în variantele Matricelor Progresive presupune înţelegerea structurii modelului (a Gestaltului). Proba Raven. de integrare (sinteza unui ansamblu de impresii) şi totodată de invenţie (sau variabilitate combinatorie). adică analiză). respectiv 8 figuri particulare. evidenţiind şi trăsături dinamice. Testul Raven examinează deci spiritul de observaţie. temperamentale şi motivaţionale ale personalităţii. Rezolvarea corectă a celor 36 de itemi (Raven colorat). adică cu educaţia relaţiilor şi educaţia corelaţiilor. descoperirea principiilor de aranjare a figurilor în interiorul modelului şi evaluarea gradului în care una dintre cele 6. Capacitatea de transfer pare să fie în strânsă legătură cu nivelul de dezvoltare şi cu eficienţa inteligenţei. . Spearman factorului “g”. dintr-o structură. pe mai multe planuri. este prin excelenţă intelectuală. capacitatea de a menţine pe plan mintal informaţiile descoperite (memoria de scurtă durată) şi abilitatea de a opera cu ele. capacitatea de a desprinde. definiţie dată de către Ch.6 formale).

Fiecare matrice este formată dintr-o figură sau o succesiune de figuri abstracte. mai mult sau mai puţin asemănătoare.7 2.) precum şi a străinilor care nu cunosc limba ţării respective. potenţialul intelectual şi mai puţin volumul de cunoştinţe. În colţul din dreapta jos lipseşte un fragment. între alte desene. Segmentul care lipseşte este dat. poate contribui la evaluarea gradului de maturitate şcolară. Ab şi B) de câte 12 matrici. se utilizează la vârstele mai înaintate (65-85 ani) în scopuri clinice (de exemplu.1.seriile A. construit pentru examinarea copiilor (51/2-11 ani). la examinarea persoanelor cu tulburări grave de vorbire (afazie. în partea de jos a foii. 2. etc. sau unul din elementele componente ale matricei. subiectul trebuind să-l indice. bâlbâială. . MP (c) examinează. la cunoaşterea abilităţii mintale a deficienţilor auditivi (surzi şi hipoacuzici). Prezentarea testului Testul MP (c) constă din trei serii (A. Seriile A şi B din proba MP colorat şi necolorat sunt identice. la diagnosticarea timpurie a deficienţei mintale. la descifrarea etiologiei insucceselor şcolare. Ab şi B Testul Raven colorat. Seria Ab nu are corespondent în testul MP Standard. stabilirea determinării mintale) şi antropologice (studii de antropologie comparată). Matricele Progresive Colorate MP (c) . în general. De asemenea. cu excepţia că seriile A şi B din MP (c) sunt prezentate pe un fond colorat.

8 Probele din cadrul unei serii sunt de dificultate crescândă. J. completarea având loc în mod practic. iar piesele. 2. înainte de toate. 5 stadii sau momente cruciale: a) copilul devine capabil. Datorită faptului că rezolvarea primelor probe este deosebit de uşoară. deoarece matricea este dată sub forma unei planşete. el apreciază corect orientarea figurii atât în raport cu propria persoană. pe care subiectul trebuie să-l (să le) descopere. . sunt mobile. În plus. să distingă figurile identice de cele diferite (nonidentice) şi apoi pe cele similare de cele nesimilare. Raven identifică. în urma unor studii experimentale premergătoare construirii testului.C. în afară de prezentarea testului sub form ă de caiet (obiectul studiului de faţă) s-a creat o variantă în care sarcina apare mai clară. cât şi faţă de obiectele din câmpul perceptiv. Principiile care stau la baza construirii testului În dezvoltarea activităţii intelectuale. b) ceva mai târziu. figurile sunt desenate pe un fond viu colorat. dar ele se rezolvă pe baza aceluiaşi principiu (aceloraşi principii).2. subiectul înţelege sarcina cu o instrucţie prealabilă minimă şi-şi exersează tehnica de rezolvare în însuşi cursul parcurgerii probelor. între care se găseşte cea adevărată. Pentru ca proba să fie mai atractivă şi să menţină atenţia copiilor.

2 şi 3) în raport cu momentele cruciale ale dezvoltării intelectuale la copii. în ordinea importanţei (de la stânga la dreapta). sunt construite în scopuri diagnostice diferite.9 c) mai târziu reuşeşte să perceapă ca formând un întreg (o cantitate organizată) două sau mai multe figuri distincte. Operaţia esenţială este subliniată prin majuscule. toate figurile care pot fi alese de subiect pentru completarea matricelor. iar în interiorul primelor patru se analizează mai nuanţat alegerile greşite (notate cu literele “A . În partea de jos (în stânga) a fiecărui tabel sunt grupate după tipul de greşeală comisă. respectiv a alegerilor corecte şi greşite (tabelul 1. d) apoi copilul poate să analizeze elementele. Matricele lacunare (3 x 12) şi figurile eligibile (6 x 12) pentru “întregirea” matricelor. de gândire în cazul alegerilor inadecvate. caracteristicile întregului perceput şi să facă distincţie între ceea ce este dat în test şi ceea ce trebuie să adauge el însuşi. în stânga fiecărui tabel (1. Figurile sunt ordonate în 5 grupe (tipuri). alegerile concrete (notate cu “X”) formează cea de-a cincia categorie. e) în cele din urmă copilul ajunge să compare schimbările similare în caracteristicile percepute şi să adopte comparaţia ca metodă logică de gândire (raţionare). izolate. Din partea de jos (în . acele operaţii mintale fundamentale care condiţionează înţelegerea şi rezolvarea problemelor prezentate în mod succesiv. Acestea pot fi înţelese prin analiza calitativă a itemilor (3 x 12). 2 şi 3) sunt prezentate. În partea de sus (în dreapta) a fiecărui tabel sunt calificate (cu litere) cele 6 figuri eligibile şi prin aceasta se arată şi greşeala de raţionare. În partea de sus.J”).

Ab şi B). .10 dreapta) a fiecărui tabel se poate afla frecvenţa celor 11 tipuri de alegeri (“A .X”) în fiecare serie (A.

continue. ASEMĂNĂRII. asemănării. continue. identităţii Completarea matricelor simple. prin înţelegerea deosebirii.Înţelegerea identităţii şi a schimbărilor produse în interiorul matricelor continue Succesiunea matricelor Ordinea (sistemul) şi natura problemelor care trebuie rezolvate 1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Completarea matricelor simple. continue. orientării Completarea matricelor într-o singură direcţie cu schimbări progresive în două direcţii prin înţelegerea deosebirii. prin înţelegerea deosebirii. tendinţei de închidere Completarea matricelor simple. prin înţelegerea deosebirii.11 Tabelul numărul 1 Seria A . formării Gestaltului. ASEMĂNĂRII. orientării şi educaţiei de corelate Alegeri posibile 2 3 4 5 6 a b x b a x b j i j g x b j j a a a x j j x j j s j x a a a a j b b j e j j j x x c b b f x b b ij c h b b b jc i i c x b jc jc g jx h b g x h jc i . asemănării şi identităţii Completarea matricelor simple. orientării. continue. identităţii Completarea matricelor simple. orientării. prin înţelegerea DEOSEBIRII şi identităţii Completarea matricelor simple. continue. asemănării. asemănării. identităţii Completarea matricelor simple. Completarea matricelor într-o singură direcţie cu schimbări progresive în două direcţii prin înţelegerea deosebirii. tendinţe de închidere Completarea matricelor într-o singură direcţie cu schimbări progresive în două direcţii prin înţelegerea asemănării. identităţii Completarea matricelor simple. prin înţelegerea deosebirii. ASEMĂNĂRII. prin înţelegerea deosebirii. continue. formării Gestaltului. continue. identităţii Completarea matricelor într-o singură direcţie cu schimbări progresive în două direcţii prin înţelegerea deosebirii. asemănării. prin înţelegerea deosebirii. asemănării. asemănării. continue. formării Gestaltului. prin înţelegerea deosebirii.

dar completarea este pletă parţială Figura adecvată Figura completează matricea atât pe orizontală.Figura este identică cu partea din matrice care se găseşte la cei stânga lacunei Corelaţie incomFigura are orientare greşită pletă Corelaţie incom.Figura se încadrează corect în matrice. cât şi pe verticală .Figura este identică cu partea din matrice care se găseşte cei deasupra şi în stânga lacunei Repetarea matri.12 Felul alegerilor a b c d e f g h i j x Tipul şi natura figurilor eligibile Figura nu conţine nici un fel de model Figura aleasă este total inadecvată Figura cuprinde elemente inadecvate şi distorsiuni Figura combină (uneşte) elementele în mod inadecvat Figura este însuşi modelul sau jumătatea din el cu care se completează lacuna Frecvenţa după poziţie 1 2 3 1 1 3 1 4 4 2 3 5 1 3 1 6 2 2 Deosebire Deosebire Identificarea neadecvată Identificarea neadecvată Identificarea neadecvată 1 3 1 1 1 1 1 1 4 2 1 3 2 1 3 2 3 2 3 2 2 2 2 2 Repetarea matri.Figura este identică cu partea din matrice care se găseşte 1 cei deasupra lacunei Repetarea matri.

ORIENTĂRII. identităţii Completarea matricelor discontinue (separate) implică perceperea deosebirii. ASEMĂNĂRII.13 Tabelul numărul 2 Seria Ab . SCHIMBĂRII şi orientării părţii care lipseşte simetriei deschise şi orientării părţii care lipseşte simetriei închise şi orientării OBLICE a părţii care lipseşte ASIMETRIEI DESCHISE. schimbării şi orientării părţii care lipseşte g e b h b f x g b e x g f ei h f e x h e c c x g e g x b h c g ec x e f cb b x h bc f g x f e g d h c h x bd i j . SIMETRIEI ÎNCHISE şi orientării părţii care lipseşte deosebirii. identităţii Completarea matricelor discontinue (separate) implică perceperea asemănării. SIMETRIEI ÎNCHISE şi orientării părţii care lipseşte ASIMETRIEI închise şi orientării părţii care lipseşte deosebirii. simetriei DESCHISE şi orientării părţii care lipseşte asimetriei închise.Înţelegerea figurilor discontinue (separate) ca şi întreguri legate spaţial Succesiunea matricelor Ordinea (sistemul) şi natura problemelor care trebuie rezolvate 1 1 2 3 Completarea matricelor discontinue (separate) implică perceperea deosebirii. SCHIMBĂRII şi orientării părţii care lipseşte simetriei deschise. ASEMĂNĂRII. identităţii Alegeri posibile 2 3 4 5 j x b i c x i 6 b c j b j b ec b x c c Completarea matricelor discontinue (separate) implică înţelegerea faptului că cele trei figuri sunt elemente independente ale unui întreg care se completează cu un al patrulea element prin sesizarea: 4 5 6 7 8 9 10 11 12 deosebirii. orientării.

cât şi pe verticală .14 Felul alegerilor Tipul şi natura figurilor eligibile Frecvenţa după poziţie 1 2 3 4 5 6 a b c d e f g h I j x Deosebire Deosebire Identificarea neadecvată Identificarea neadecvată Identificarea neadecvată Repetarea matricei Repetarea matricei Repetarea matricei Figura nu conţine nici un fel de model Figura aleasă este total inadecvată Figura cuprinde elemente inadecvate şi distorsiuni Figura combină (uneşte) elementele în mod inadecvat Figura este însuşi modelul sau jumătatea din el cu care se 2 completează lacuna Figura este identică cu partea din matrice care se găseşte deasupra 1 şi în stânga lacunei Figura este identică cu partea din matrice care se găseşte deasupra 2 lacunei Figura este identică cu partea din matrice care se găseşte la stânga 1 lacunei 2 2 2 2 2 1 2 1 1 2 1 2 1 2 1 3 2 2 1 1 1 2 2 2 2 2 3 2 2 2 2 1 1 1 1 2 2 3 Corelaţie incom.Figura are orientare greşită pletă Corelaţie incom. dar completarea este pletă parţială Figura adecvată Figura completează matricea atât pe orizontală.Figura se încadrează corect în matrice.

SIMETRIEI ŞI ORIENTĂRII părţii care lipseşte Perceperea celor trei figuri ca şi un întreg care se completează prin înţelegerea asemănării.15 Tabelul numărul 3 Seria B . identităţii Completarea matricelor discontinue (separate) implică perceperea deosebirii. asemănării. sinteza analogiilor spaţiale prin înţelegerea SCHIMBĂRII ASIMETRICE şi orientării oblice a figurii care lipseşte Gândirea (raţionare) “concretă” coerentă. SIMETRIEI ŞI ORIENTĂRII părţii care lipseşte Perceperea celor trei figuri ca şi un întreg care se completează prin înţelegerea asemănării. asemănării. ASIMETRIEI ŞI ORIENTĂRII părţii care lipseşte Gândirea (raţionare) “concretă” coerentă. sinteza analogiilor spaţiale prin înţelegerea SCHIMBĂRII ASIMETRICE şi orientării oblice a figurii care lipseşte Gândirea (raţionare) “concretă” coerentă.Înţelegerea schimbărilor asemănătoare (analoge) ale figurilor legate în mod spaţial şi logic Succesiunea matricelor Ordinea (sistemul) şi natura problemelor care trebuie rezolvate 1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Completarea matricelor discontinue (separate) implică perceperea deosebirii. sinteza analogiilor spaţiale prin înţelegerea SCHIMBĂRII ASIMETRICE şi orientării oblice a figurii care lipseşte Gândirea (raţionarea) abstractă “discontinuă” implică înţelegerea analogiilor logice prin perceperea ADĂUGĂRII unei caracteristici date la o figură modificată Gândirea (raţionarea) abstractă “discontinuă” implică înţelegerea analogiilor logice prin perceperea SCĂDERII unei caracteristici date dintr-o figură modificată Gândirea (raţionarea) abstractă “discontinuă” implică înţelegerea analogiilor logice prin perceperea DUBLEI SCĂDERI din caracteristicile date ale figurii Alegeri posibile 2 3 4 5 6 c c aj x e b x b b b b b c x c j x j ch f e g ec h f g b i x d i x b h h j h g ch i g c x g c f j j h g x x h fc j d f f f g h x d j h g x d g h j x . identităţii Perceperea celor trei figuri ca şi un întreg care se completează prin înţelegerea asemănării. sinteza analogiilor spaţiale prin înţelegerea schimbării asimetrice în figură MODIFICATĂ Gândirea (raţionare) “concretă” coerentă.

16 Felul alegerilor Tipul şi natura figurilor eligibile Frecvenţa după poziţie 1 2 3 4 5 6 a b c d e f g h i j x Deosebire Deosebire Identificarea neadecvată Identificarea neadecvată Identificarea neadecvată Repetarea matricei Repetarea matricei Repetarea matricei Figura nu conţine nici un fel de model Figura aleasă este total inadecvată Figura cuprinde elemente inadecvate şi distorsiuni Figura combină (uneşte) elementele în mod inadecvat Figura este însuşi modelul sau jumătatea din el cu care se completează lacuna Figura este identică cu partea din matrice care se găseşte deasupra şi în stânga lacunei Figura este identică cu partea din matrice care se găseşte deasupra lacunei 2 1 1 1 1 1 1 1 1 2 3 2 2 2 1 1 1 1 1 1 4 Figura este identică cu partea din matrice care se găseşte la stânga 2 2 2 1 1 1 lacunei 1 1 1 Figura se încadrează corect în matrice. cât şi pe verticală 2 2 2 2 2 2 Corelaţie incompletă Figura are orientare greşită Corelaţie incompletă Figura adecvată . dar completarea este 2 1 2 3 parţială Figura completează matricea atât pe orizontală.

17

Testul MP (c) este destinat să evalueze, în primul rând claritatea capacităţii de observaţie, gândirea clară şi nivelul dezvoltării intelectuale a persoanei. Răspunsurile greşite nu pot fi utilizate în mod satisfăcător în vederea evaluării cantitative a disfuncţiei mintale. Ele indică doar unde, în ce şi eventual de ce eşuează subiectul. Gradul de încredere al concluziilor desprinse în urma analizei greşelilor depinde, pe de o parte, de natura greşelilor şi pe de altă parte de numărul lor. Analiza greşelilor are o semnificaţie psihologică mai redusă în cazurile în care se greşeşte în prea puţine sau în prea multe alegeri, faţă de acele cazuri în care circa jumătate din răspunsuri într-un fel sau altul sunt greşite, adică cota totală variază între 15 şi 27 de puncte.

2.3. Instrucţiunile de aplicare
După cum afirma I. Holban, în aplicarea matricelor colorate, ca şi a oricărei alte probe psihologice de durată, psihologului nu trebuie să-i scape din vedere o caracteristică a copiilor, şi anume aceea de a fi grăbiţi, de multe ori superficiali sau neglijenţi. Dealtfel, în aceste manifestări comportamentale pe care poate greşim dacă le catalogăm într-un fel sau altul, este implicată şi o anumită caracteristică a atenţiei copilului. Acest fapt presupune prezenţa activă a psihologului în susţinerea atenţiei copilului, a interesului său pentru probă. Intervenţiile psihologului vor prezenta un ajutor dat copilului pe linia mobilizării atenţiei acestuia asupra temei. Este necesară obţinerea asigurării că modelul a fost privit cu atenţie şi că figura indicată este considerată de copil cu satisfacţie ca fiind figura care completează în mod corect modelul. Aplicarea testului este precedată de o pregătire dispoziţională a copilului prin care se urmăreşte nu numai câştigarea copilului pentru test, dar şi crearea

18

unei anumite ambianţe psihologice (normalizarea relaţiei psiholog – copil, scăderea stării tensionale, atenuarea emotivităţii sau invers, crearea unei anumite stări de seriozitate etc.) În cazul aplicării formei de caiet a testului MP (c), copiii nu au posibilitatea “să vadă” rezultatul încadrării figurii alese în matricea lacunară. Din acest motiv ei pierd uşor interesul pentru sarcină şi devin neatenţi. Examinatorul trebuie să asigure menţinerea (stabilitatea) atenţiei subiectului, adică să-l incite pe copil la perceperea atentă a materialului. Copilul trebuie să se convingă singur că figura indicată de el este unica figură adecvată pentru completarea lacunei din matrice. Seria A. După o scurtă discuţie introductivă (stabilirea contactului) psihologul aşează în faţa subiectului caietul deschis la itemul A1. “Uită-te aici”! (i se arată modelul de sus) Acesta este un model, din care lipseşte o bucată. (s-a tăiat o bucată). Una din aceste bucăţi (i se arată cu degetul fiecare dintre cele 6 figuri aşezate sub model) completează exact acest gol (i se arată lacuna din model), se potriveşte aici. Aceasta, care are numărul 1 are aceeaşi formă, dar desenul nu este potrivit. În figura 2, nu este desen de loc. Cea de-a treia este greşită de tot. Figura a 6-a este aproape potrivită, dar aici (i se arată partea albă a figurii) este greşită. Numai una este corectă. Arată care este cea corectă. Dacă subiectul nu indică figura adecvată, psihologul continuă să explice sarcina până când subiectul va înţelege natura problemei care trebuie să fie rezolvată. A2 - A3: “Dar din acesta, care lipseşte ? Arată-mi” În cazul în care subiectul greşeşte, psihologul poate relua A1 demonstrând din nou sarcina, după

19

care revine la A2. Dacă subiectul rezolvă corect A2 se trece la A3, cu aceleaşi instrucţiuni ca şi la A2. A4 - A5: Fără a-i lăsa timp pentru alegere, i se spune subiectului: “Priveşte foarte atent modelul” (i se arată trăgând degetul mare peste model). Numai una se potriveşte total. Mai întâi să te uiţi atent la fiecare (i se arată cu degetul fiecare dintre cele 10 figuri). Numai după aceea să-mi arăţi acea figură unică, care se potriveşte aici (i se arată lacuna din model). După ce copilul a ales una, indiferent dacă este corectă sau greşită, i se spune: Aceasta este corectă ? Se potriveşte aici ? (i se arată figura indicată şi lacuna din model). Dacă subiectul răspunde afirmativ (“da”), psihologul aprobă alegerea, indiferent de caracterul ei adecvat sau neadecvat. Dacă copilul doreşte să-şi schimbe alegerea, psihologul va spune: “Bine, arată-mi acea figură unică pe care o socoteşti corectă.” După o nouă alegere făcută de către subiect, indiferent dacă este corectă sau nu, psihologul întreabă: “Aceasta este figura corectă ?” Dacă copilul răspunde afirmativ, examinatorul acceptă alegerea. Dacă însă subiectul are îndoieli şi de data aceasta, psihologul continuă: “Dar care este cea corectă ?” Figura indicată la această întrebare se consideră decizia finală a subiectului. La itemul A5 se procedează întocmai ca şi la A4. De la A1 la A5 psihologul poate reveni oricând, dacă este necesar, pentru a ilustra din nou sarcina, stimulându-l pe subiect la o nouă încercare. Dacă copilul este incapabil să rezolve corect itemii A1 - A5, examinarea se întrerupe pentru a fi reluată cu forma de planşetă (cu piese mobile) a testului Raven colorat. Dacă însă subiectul rezolvă uşor şi corect primele sarcini, examinarea se continuă cu A6.

acceptă alegerea indicată. indiferent dacă alegerea este corectă sau nu.. apoi lacuna care urmează să fie completată).Ab12: După a 5-a matrice. Dacă însă copilul doreşte să-şi schimbe părerea. Dacă examinatorul repetă prea mult instrucţia... după ce subiectul indică una din cele 6 figuri. Fii atent. Din acest motiv. aceasta . poate fi prescurtată. La itemii următori se dă aceeaşi instrucţie. psihologul întreabă: “Aceasta este figura care încheie bine ? (corect) modelul (i se arată figura aleasă şi lacuna din model) ? Ca şi mai înainte. psihologul aprobând răspunsul. în măsura în care ea este necesară. instrucţia.A12: “Priveşte atent modelul ! Care se potriveşte aici (i se arată lacuna din model) din aceste figuri (i se arată cele 6 figuri) ? Fii atent. numai una este corectă. Ab1 .. Care va fi aceea ? Fii atent ! Uită-te pe rând la fiecare. Care este aceea ?” De la Ab1 la AB5. Care este aceea ? S-o arăţi numai atunci când eşti sigur că ai găsit-o pe cea corectă. copilul nu mai trebuie întrebat asupra corectitudinii alegerii.20 A6 . Psihologul va spune doar următoarele: “Priveşte atent modelul (i se arată pe rând figurile modelului.. aceasta. El va accepta drept corectă alegerea la care ţine copilul în cele din urmă.Ab5: La Ab1. psihologul procedează întocmai ca şi la seriile A. subiectul nu va mai fi atent la ea. numai o singură figură completează corect modelul (i . dacă copilul răspunde prin “da”. Numai una se potriveşte. Ab6 .”. în cazurile în care copilul este atent şi înţelege ceea ce are de făcut. Seriile Ab şi B. psihologul arată pe rând cele trei figuri ale modelului şi în cele din urmă lacuna: “Vezi cum merg ? Aceasta.

Psihologul notează în fişa de răspuns. Este recomandat să se noteze şi manifestările comportamentale ale subiectului în situaţia de examinare (inclusiv cele verbale). Majoritatea copiilor cu VC > 8 ani realizează corect această sarcină. Deciziile. alegerile subiectului nu se comentează. În aceste cazuri. Cei 36 de itemi se rezolvă fără întrerupere în ordinea prevăzută în test. “sărind” peste itemi) şi corectitudinea însemnării alegerilor (numărul figurii alese să fie introdus la locul potrivit în fişa de cotare. doar una singură este adecvată. în măsura în care ea este necesară. Se subliniază că din cele 6 figuri prezentate sub model. Nu se acordă nici un fel de ajutor care să depăşească limitele instrucţiei standardizate. . invitându-l să examineze atent fiecare figură şi să indice alegerea după care s-a convins că a găsit-o pe cea corectă. numărul figurii indicate de către subiect. sunt invitaţi să-şi consemneze ei înşişi alegerile în fişa de răspuns.21 se arată pe rând fiecare figură). de la începutul seriei A până la sfârşitul seriei B. în condiţiile unei supravegheri atente. chiar dacă subiectul nu o poate argumenta verbal. Instrucţia standardizată este dirijarea maxim ă de care poate beneficia subiectul. se dă aceeaşi instrucţie ca şi la A6. de la VC > 8 ani testul poate fi aplicat colectiv. Atenţia copilului trebuie orientată asupra modelului ( matricei) care urmează să fie completată. se consideră răspuns corect. examinatorul supraveghează succesiunea corectă a itemilor (subiectul să nu întoarcă două sau mai multe pagini. Astfel. Alegerea corectă. La seria B. Care este aceea ? Această instrucţie se va da şi la sarcinile următoare. la fiecare model. Copiii mai dotaţi.

Cotarea răspunsurilor Răspunsurile (alegerile) corecte sunt indicate în tabelul numărul 4. performanţa (cota parţială) de la seria Ab nu se consideră în calcularea celei totale.22 Dacă testul MP (c) este rezolvat corect şi uşor de către subiectul examinat în mod individual. Tabelul num ărul 4 Grila de corecţie a Matricelor Progresive Color Itemul Seria 1 4 4 2 2 5 5 6 3 1 1 1 4 2 6 2 5 6 2 1 6 3 1 3 7 6 3 5 8 2 4 6 9 1 6 4 10 3 3 3 11 4 5 4 12 5 2 5 A Ab B . D. Cota totală astfel obţinută se interpretează după etalonul Ravenului necolorat. iar începând de la 9 ani la seriile C. la vârsta de 8 ani. D. se recomandă aplicarea Matricelor Progresive Standard. se consideră ca şi răspuns corect ultima cifră (cifra de la extrema dreaptă). indiferent dacă celelalte cifre menţionate sunt sau nu corecte. Dacă subiectul înscrie mai multe cifre într-o singură rubrică a fişei de răspuns. Dacă notarea mai multor cifre se observă numai după încheierea examenului. se poate trece în continuare la seriile C. În aceste cazuri. 2. i se atrage atenţia să “şteargă” (să taie cu creionul) şi să rămână doar o singură cifră în rubrică.4. Pentru examinarea colectivă a copiilor cu VC > 10 ani. în cazul administrării sau aplicării colective a testului. E ale Matricelor Progresive Standard.

O cotă brută însă. sub formă de cotă brută (numărul răspunsurilor corecte).23 Cotarea răspunsurilor este facilitată prin aplicarea grilei de cotare peste foaia de răspunsuri (în care sunt consemnate alegerile făcute de către subiect). Ea trebuie interpretată în comparaţie cu un standard (etalon) al rezultatelor. nu reprezintă “distanţe reale” (distanţe adevărate) între subiecţi. . Ea serveşte ca punct de plecare pentru interpretarea performanţei subiectului. prin ea însăşi nu are semnificaţie. Se observă deci că performanţa subiectului la MP (c).5. Din acest motiv. Prin adunarea tuturor punctelor realizate de subiect se obţine cota totală. adică pentru cunoaşterea nivelului de dezvoltare şi de eficienţă a inteligenţei generale. în general.1.5. cota brută obţinută de un subiect la MP (c) trebuie comparată prin intermediul etalonului. este exprimată numeric şi direct. Se acordă 1 punct pentru fiecare răspuns corect. Diferenţele şi scorurile brute. 2. ca şi la majoritatea testelor. Interpretarea cantitativă Interpretarea cantitativă este primul pas. Interpretarea rezultatelor 2. care constă în raportarea performanţei individuale la performanţa etalon (tabelul numărul 5) pentru stabilirea gradului de inteligenţă a subiectului. cu scorul mediu al grupului de referinţă (grupul de vârstă din care face parte subiectul) examinat în vederea etalonării testului. obţinută la un test psihologic.

Etalon (Anglia) Centile 51/2 ani 61/2 ani 71/2 ani Scoruri (cote) 8 ani 81/2 ani 9 ani 6 ani 7 ani 91/2 ani 10 ani 101/2 ani 11 ani 95 90 75 50 25 10 5 19 17 15 14 12 - 21 20 17 15 13 12 - 23 21 18 15 14 12 - 24 22 19 16 14 13 12 25 23 20 17 15 14 12 26 24 21 18 16 15 13 28 26 23 20 17 15 14 30 28 26 22 19 16 15 32 31 28 24 21 18 16 32 31 28 24 22 20 17 33 31 29 26 22 20 17 35 34 31 28 24 21 17 Prezentăm în continuare alte două etaloane. pentru vârstele de 5 ani şi jumătate .11 ani (tabelul numărul 6) şi 65 .85 ani (tabelul numărul 7) .Etalon I (România) realizat de către C. Zaharnic şi colaboratorii în 1974 Centile 6 ani 7 ani Scoruri (cote) 8 ani 9 ani 10 ani 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 23 20 18 17 16 15 15 14 12 11 26 24 21 19 17 16 15 14 13 12 28 26 24 22 20 18 17 16 15 14 28 27 24 23 22 21 19 17 16 15 33 29 28 26 25 24 22 20 17 16 Tabelul num ărul 6 MP (c) Raven .24 Tabelul num ărul 5 MP (c) Raven .

. C. Tabelul num ărul 7 MP (c) Raven . Gradul II: Inteligenţă peste nivelul mediu. raportată la performanţa medie a grupului de vârstă din care face parte. Gradul II +: performanţa atinge sau depăşeşte centilul 90. Gradul III: Inteligenţă de nivel mediu. Aceste etaloane străine nu pot fi utilizate decât în mod orientativ. pentru populaţia din România. Performanţa atinge sau depăşeşte centilul 75.25 elaborate de către J.Etalon (Anglia) Centile 65 33 30 28 24 18 14 12 Scoruri (în cote) la vârsta medie (în ani) de: 70 75 80 31 30 29 29 28 26 26 24 23 22 20 18 17 16 14 13 12 11 11 11 10 85 28 25 21 16 12 10 - 95 90 75 50 25 10 5 Performanţele intelectuale astfel “măsurate” (prin raportare la etalon) pot fi ierarhizate în 5 grade (nivele) diferite de inteligenţă: Gradul I: Inteligenţă superioară. Performanţa subiectului. Performanţa se situează între centilele 25 şi 75. Raven pentru populaţia engleză. atinge sau depăşeşte centilul 95. Gradul III -: performanţa se situează sub centilul 50. Gradul III +: performanţa depăşeşte centilul 50.

atunci discrepanţele sunt: -1.26 Gradul IV: Inteligenţă sub nivelul mediu. B = 5. J. se pot calcula discrepanţele interne ale cotei totale (a scorului total) faţă de scorurile aşteptate. +1. Gradul V: Deficienţa mintală. 0.C. Ab şi B. Sau. Raven recomandă studierea eventualelor discrepanţe “abateri” care pot să apară. Întrucât reuşita la MP (c) este sensibilă faţă de fluctuaţiile funcţionale ale activităţii mintale.C. -1. Cu ajutorul tabelului numărul 8. dacă cota totală (= 25 puncte) este compusă din A = 12. elaborat de J. la cele trei cote parţiale obţinute la seriile A. Performanţa nu depăşeşte centilul 5. Gradul IV -: performanţa nu depăşeşte centilul 10. -1. . Ab = 8. De exemplu dacă cota totală (= 24 puncte) este compusă din cotele parţiale: A = 9. Performanţa nu depăşeşte centilul 25. B = 7. Raven. discrepanţele sunt: +2. Ab = 8.

27 Tabelul numărul 8 Compoziţia normală a scorului Scorul Parţial aşteptat la scorul total de: 10 5 3 2 11 6 3 2 12 7 3 2 13 7 3 3 14 7 4 3 15 7 4 4 16 8 4 4 17 8 5 4 18 8 6 4 19 8 6 5 20 8 7 5 21 9 7 5 22 9 8 5 23 9 8 6 24 10 8 6 25 10 9 6 26 10 9 7 27 11 10 7 28 11 10 8 29 11 10 8 30 11 10 9 31 11 10 10 32 11 11 10 33 11 11 11 34 12 11 11 35 12 12 11 A Ab B .

.

anxietate. B = 2). Ceea ce este posibil prin interpretarea rezultatului final în raport cu comportamentul global al subiectului (manifestat în situaţia de examinare). pentru ilustrare. Subiectul totalizează 25 de alegeri greşite. se abate uşor de la ea prin asociaţii spontane. stabilitate .2. EC = 8 ani şi 11 luni. nu conştientizează şi nu trăieşte insuccesul. incapacitate de concentrare. Discrepanţele = +1. întâmplătoare.I. Ab = 2.) Pe de altă parte. I. trăsături temperamentale etc.5. nu . ceea ce pentru psiholog nu este indiferent.instabilitate emoţională. datorită funcţiei reglatoare insuficient dezvoltate a limbajului. de calităţile inteligenţei. Subiectul cu insuccese şcolare accentuate este examinat la cererea învăţătoarei. activitate nestructurată. diferiţi subiecţi pot realiza aceeaşi performanţă prin mecanisme intelectuale diferite.: privire obtuză. înţelege greu instrucţia pe care de cele mai multe ori nu şi-o poate transforma în autoinstrucţie. angajarea eu-lui în rezolvarea sarcinii.2. stil de lucru difuz. Sc. 0. Cota totală = 11 puncte (A = 7. abandonarea frecventă a sarcinii. Prezentăm în continuare. În timpul examinării se observă la T. Interpretarea calitativă a performanţei Rezultatul obţinut la MP (c) (cota totală) deşi depinde în primul rând de operaţiile mintale. gen. Nu interiorizează sarcina. sex femeiesc). identifică în mod inadecvat. rezultatele examinării subiectului T. Semnificaţia psihologică a scorului total se desprinde numai cu condiţia relevării mecanismelor psihice prin care s-a ajuns la rezultatul respectiv. (Cl. reuşita este condiţionată şi de factorii nonintelectuali de personalitate (emotivitate.. dintre care în cele mai multe cazuri: repetă în mod stereotip figura greşită.I. -1.

sunt sarcini care depăşesc capacităţile mintale ale subiectului. T. este incontestabilă. Subprobele cuprinse în scara Binet . Pe de altă parte. greşeşte în mod sistematic la acele sarcini care se rezolva prin operare simultană cu două sau mai multe criterii etc. Informaţiile diagnostice furnizate de MP (c) deşi sunt confirmate de nereuşita şcolară. CotaPiaget =Q1) concordante atestă debilitatea mintală accentuată.I. orientarea greşită şi elementele neadecvate. QIBinet = 55.30 sesizează distorsiunile. În continuare. Datele cantitative (VMBinet = 5 ani.). Pe baza acestor rezultate se poate formula un diagnostic ipotetic de deficienţă mintală. utilizează doar izolat termenii “mult” şi “puţin”.I. diagnosticul trebuie precizat (Debilitate mintală ? Imbecilitate ? etc.Simon la VM de 5 şi 6 ani.Simon şi cu probe piagetiene (de conservare a cantităţii). de neanalizare a modelului. Dificultăţile cele mai mari le întâmpină în sesizarea asemănărilor perceptive. ceea ce devine posibil tot prin lărgirea metodelor diagnostice. diagnosticul rămâne ipotetic până la confirmarea (sau infirmarea) lui de alte probe de inteligenţă. Se recomandă transferarea elevei la şcoala ajutătoare. nu conservă cantităţile. Debilitatea mintală a lui T. Greşelile la MP (c) sunt generate de repetarea stereotipă a figurii neadecvate. nesesizarea elementelor care se abat de la model. subiectul a fost examinat cu scara metrică de măsurare a inteligenţei Binet . nu poate compara două mulţimi concrete compuse din câte 6 elemente. la limita imbecilităţii a subiectului. nu posedă relaţia cantitativă “mai mult-mai puţin”. .

66 ± 0.90 ± 0.80 ± 0.65 ± 0.6. autorul testului ajunge la rezultate bune (tabelul numărul 9). şi a validităţii concurente (comparate).31 2. Calităţi psihometrice ale MP (c) În urma studierii fidelităţii. prin procedeul retestării (coeficient de constanţă).06 0.95 ± 0. Tabelul numărul 9 Comparaţii între MP (c).04 0.Merrill şi testul Crichton la copii de 9 ani Testul MP(c) Terman – Merrill Crichton MP(c) 0.02 .83 ± 0.07 0. care pledează pentru valoarea diagnostică a probei MP (colorat). Terman .Merrill 0.5 Terman .02 Crichton 0.

standard este puternic saturat în factorul “g” şi “K:m”.32 3. Spearman.Gestalt (Bender . D şi E 3.C. arată că perceperea figurilor structurate.P (s). în 1937 şi în 1956). motivaţie etc. J. de înţelegerea relaţiilor spaţiale etc. Matricele Progresive Standard M. În 1938 apare prima formă a testului (revizuită pe baza rezultatelor experimentale.P (s) este influenţat pe lângă factorii amintiţi.) În cursul celui de-al doilea război mondial M.a. Raven presupune o bună performanţă la testul Bender .P. şi de factori nonintelectuali de personalitate (temperament.probă de structurare perceptiv .motrică a spaţiului -. Deşi datele asupra validităţii conceptuale prezintă unele discordanţe. De atunci şi până în . de capacitatea inductivă. Consideraţii generale J.P. S-ar putea spune că dacă testul M.1. majoritatea psihologilor găsesc că testul M.P.C. ci o capacitate generală de organizare a Gestaltului şi de integrare a relaţiilor. Raven formulează în 1936 principiul “matricelor progresive”. C. care stă la baza constituirii testului M. Burt ş.H.Santucci) . C. afectivitate. (s) “măsoară funcţia intelectuală”. atunci realizează acest lucru bazându-se pe performanţele vizual-motrice. Faptul că rezolvarea corectă a M. şi în teoria psihologiei configuraţioniste (Gestaltpsychologie).P. Raven accentuează că testul propus de el nu măsoară pur şi simplu o performanţă intelectuală.3 milioane recruţi). (s) . B.seriile A. adică performanţele vizual-motrice joacă un rol important în reuşitele la testul Raven.P. Testul îşi are originea în gândirea psihologică a lui C. Scorul total la M. (s) a fost utilizat pe scară larga în Anglia (fiind aplicat la cca.

analogii între perechile de figuri ale matricei. prin varietatea temelor sale poate evidenţia. Testul M. devenind un test de inteligenţă aproape “internaţional”. Probele simple sunt grupate în serii de câte 12 matrici. Prezentarea testului Testul M. Fiecare probă începe cu o sarcină uşoară (a cărei rezolvare pare “de la sine”). în strânsă legătură cu inteligenţa generală.2. a deficienţilor mintali şi a bolnavilor psihici. . subiectul trebuie să decidă care este figura unică (din cele 6 sau 8 oferite pe aceeaşi planşă sub matrice) potrivită pentru “încheierea” corectă a matricei. seriile fiind notate de la “A” la “E”. că ordinea de dificultate a itemilor nu este riguros progresivă şi se propune reordonarea itemilor în interiorul testului.rigiditatea mintală) şi de transfer întrucât subiectul îşi exersează tehnica de rezolvare în cursul parcurgerii probelor. din care lipseşte o parte (un element). adică grupări de figuri în interiorul matricei. Seriile se succed tot în ordinea dificultăţii gradate.stabilitatea de relaţii în structura matricei continue. urmată apoi de 11 probleme de dificultate crescândă. ceea ce favorizează o învăţare reală pe parcursul problemelor.33 prezent matricele progresive Raven (necolorat) şi-au dovedit validitatea atât în orientarea şcolară şi profesională a normalilor. cât şi în examinarea surzilor. Fiecare serie dezvoltă o temă diferită (“A” . capacitatea de restructurare (mobilitatea . “B” . (s) deşi cuprinde un singur gen de sarcini.permutări. Fiecare item constă dintr-un desen abstract.P.P. (s) cuprinde 60 de itemi sau probe elementare. În urma examinării matricei. “E” .schimbări progresive în figurile matricei.descompuneri în elemente ale figurilor matricei). adesea dintr-un grupaj de figuri (“matrice”). “C” . Unele cercetări arată însă. 3. “D” .

3. Răspunsul corect se alege din 8 posibilităţi.2. prin diferenţierea treptată a elementelor (capacitatea de a concepe simetria între figuri). 3. cât şi în plan vertical (totalizarea elementelor noi în figura care lipseşte). date sub matrice şi prin sinteza marginilor. Figurile prezintă modificări continue de poziţie şi schimbări spaţiale dinamice. completarea marginilor părţii lacunare (a “câmpului”) cu fiecare figură din cele 6.34 3.2.3. Seria B În seria B fiecare matrice se compune din 4 elemente dintre care cel de-al IV-lea lipseşte. cele 4 părţi ale matricei sunt identice. În itemii B1 şi B2. În itemii următori elementele diferă şi formează un întreg cu o structură relaţională logică. identificarea părţii lacunare. care determină îmbogăţirea figurilor atât în plan orizontal. Elementul potrivit pentru completarea matricei se alege din 6 figuri. înţelegerea relaţiilor între elementele structurii. Seria C Seria C este formată din matrici de câte 9 elemente ordonate (3 x 3) din care unul lipseşte. .2. Probele seriei se rezolvă prin descoperirea schimbărilor progresive ale figurilor în interiorul matricei. Subiectul poate să găsească figura unică necesară pentru completarea matricei din cele 6 figuri aşezate sub matrice prin: analiza şi diferenţierea perceptivă fină a elementelor matricei.2. Sarcina subiectului constă în descoperirea analogiei între două figuri (stabilirea relaţiilor). Seria A Cuprinde matrici statice cu modele omogene.1.

Elementul care lipseşte poate fi completat pe bază de operaţii algebrice (adunare. Probele din seriile D sunt repartizate după principiul restructurării figurilor pe plan orizontal şi vertical. 3.C. În acest caz testul M. Seriile D şi E Seriile D şi E cuprind câte 12 matrici. fiecare fiind compusă din câte 9 elemente (dar unul lipseşte).P (s) “măsoară” în primul rând capacitatea maximă de observaţie şi de gândire clară. Timpul mediu necesar rezolvării celor 60 de itemi este de 40-50 minute. cantitative şi calitative. Examinatorul poate să înregistreze în aplicarea individuală a testului. fie cu rezolvarea în ritm propriu (în care caz se rezolvă în maximum o oră). timpul scurs de la începerea şi până la terminarea rezolvării problemelor.4.2. Rezolvarea corectă presupune urmărirea regularităţii consecutive a figurilor şi alternarea lor în structura matricei (descoperirea criteriilor schimbării complexe).35 3. J. deoarece “capacitatea maximă de gândire clară” variază mai puţin în funcţie de sănătate şi se perfecţionează mai puţin prin practică decât viteza unei activităţi intelectuale de precizie. Desfăşurarea examinării Testul poate fi aplicat individual sau în grup (începând de la 8 ani). este de preferat să nu se fixeze un timp limită de rezolvare.3. Partea care lipseşte se alege din 8 figuri prezentate sub matrice. Probele din seria E se rezolvă prin operaţii de abstractizare şi sinteză dinamică ce au loc în procesul gândirii superioare. scădere) efectuate asupra elementelor matricei. fie cu timp limitat. a şirurilor cinetice (dinamice). ritmul de activitate al subiectului poate . Se cere observarea evoluţiei complexe. Raven este de părere că în scopul cercetărilor cu caracter genetic sau în studiile clinice.

timpul mediu fiind de 30-35 minute. Vom prezenta totuşi. În cazurile în care testul M. din care lipseşte o parte (li se arată pata rămasă albă). notate cu literele A. Datorită faptului că rezolvarea primelor probe este deosebit de uşoară. vârsta. subiectul înţelege sarcina cu o instrucţie prealabilă minimă. Subiecţii completează întâi cu datele personale (numele. după care toate creioanele se pun pe masă. aranjate în aşa fel încât la începutul fiecărei serii sunt probe mai uşoare. data naşterii) în rubricile corespunzătoare ale fişei de cotare. Caietul test rămâne închis (în faţa subiecţilor) până la semnalul dat pentru începerea probei. în cele ce urmează. În fiecare serie (grupă) sunt 12 probleme.C. data examinării. se distribuie fiecărui subiect un exemplar din test tipărit (sub formă de caiet) şi o fişă personală de cotare pentru înregistrarea răspunsurilor.D şi E. Ele sunt aranjate în 5 grupe.P (s) se aplică în scopul ierarhizării membrilor unui anumit grup cum ar fi selecţia profesională a candidaţilor. Se ştie însă că sub 30 de ani ritmul rezolvării testului este mult mai rapid. Testul “măsoară” în acest caz capacitatea efectivă de rezolvare a subiectului în timpul dat. În partea de sus a paginii (li se arată matricea A1) se află un desen notat cu A1.36 fi considerat normal până la timpul maxim de 60 de minute. locul de muncă (şcoală). Sub . ocupaţia. Cerem atenţie sporită şi avertizăm să nu se scrie nimic pe caietul test. Consemnul: “Aveţi în faţă un caiet cu 60 de planşe (desene).B. o instrucţie mai detaliată. iar la sfârşitul lor probele sunt mai grele. În situaţia de examinare colectivă. ceea ce se comunică subiecţilor. Deschideţi caietele la prima pagină. este preferabilă respectarea unui timp limită (se recomandă timpul maxim de 30 minute). care poate fi utilizată cu schimbări minime şi în testarea individuală. destinată examinării colective.

1. deoarece are o parte albă. asemănătoare ca formă cu porţiunea goală rămasă albă din desenul mare. Aveţi grijă să scrieţi răspunsul vostru în rubricile care poartă seria şi numărul problemei. . Figura nr. Care se potriveşte dintre 4 şi 6 ? Figura nr. Această regulă trebuie să o descoperiţi la fiecare probă.2 este nepotrivită fiindcă nu cuprinde nici un desen. într-un cadru mare se află o imagine compusă din anumite figuri. Limitele din interiorul figurilor nr. Dacă cineva răspunde greşit spunem: “Mai gândiţi-vă!”. Acelaşi lucru îl constatăm şi în cazul figurilor 3 şi 5. Aţi înţeles cum trebuie să lucraţi? În cazul în care subiecţii (sau unii dintre ei) nu au înţeles sarcina. Aceste figuri sau desene nu sunt alcătuite la întâmplare. examinatorul continuă: “În fiecare probă. care trebuie completată. ca să puteţi completa partea rămasă albă. dar neterminate ale imaginii mari (li se arată din A1).4 este cea corectă. ca formă şi ca desen. dar în interior nu are acelaşi desen. continuăm: “Dacă alegem figura nr. Numai una din aceste figuri completează în mod corect. Deci figura nr. observăm că ea completează desenul ca formă. ci după o anumită regulă. fiindcă primele 2 liniuţe orizontale din interiorul ei (li se arată) şi cele 4 liniuţe verticale de la marginea interioară (li se arată) continuă exact liniuţele începute. imaginea mare (li se arată matricea A1). Dacă toţi subiecţii au înţeles. Şi acum. indiferent dacă au găsit sau nu figura adecvată. cu una din cele 6 sau 8 figuri care se află sub imaginea mare. incompletă (li se arată).6 nu. adică numărul figurii corecte.4 şi 6 sunt la fel cu cele din imaginea mare. Apoi. Care este acea figură unică ? Dacă cineva răspunde corect spunem: “Foarte bine”. scrieţi în rubrica corespunzătoare (A1) a fişei primite de fiecare numărul 4.37 această imagine mare se află 6 figuri. examinatorul va repeta explicaţiile.

fiind vorba de o examinare cu limitarea timpului. La evaluarea rezultatelor. Să nu omiteţi şi să nu săriţi peste nici o planşă. Examinatorul nu va oferi celor examinaţi nici un fel de ajutor care depăşeşte limitele instrucţiei.” .38 Treceţi succesiv de la o probă la alta. adică numărul figurii alese. să nu vă întoarceţi la ea. Respectaţi neapărat ordinea lor. Răspunsul vostru. Chiar dacă aveţi impresia că aţi rezolvat greşit o probă. li se precizează timpul de rezolvare şi se dă comanda: “Începeţi să lucraţi cât mai corect şi cât mai repede posibil” . Eventualele greşeli le corectaţi prin tăiere (cu creionul) numărul greşit şi nu cu guma. adică ultimul răspuns indicat de subiect.atunci când timpul este nelimitat (maximum o oră).A5 la care este indicat să se dea ajutor) că toţi subiecţii înţeleg sarcina. însuşi examinatorul notează răspunsurile subiectului în fişa de cotare. După ce examinatorul s-a convins (pe baza probelor exerciţiu: A 1 . Sau: “Lucraţi atent. Instrucţia de faţă poate fi prescurtată în funcţie de nivelul de înţelegere al subiecţilor (subiectului). . În cazul examinării individuale. Să nu vă grăbiţi prea mult. Începeţi. răspunsurile se cotează ca şi în cazul evaluării colective. Dacă subiectul îşi modifică răspunsul ales. Şi în acest caz se respectă instrucţia (cu mici modificări impuse de aplicarea individuală a testului şi cu prescurtări posibile). îl scrieţi cu atenţie în rubrica corespunzătoare a fişei personale. examinatorul notează “corectarea” prin tăierea răspunsului anterior şi înscrierea celui nou în aceeaşi rubrică.

10. Răspunsurile corecte la cei 60 de itemi sunt date în tabelul 1. Pentru numărarea şi cotarea rapidă a răspunsurilor corecte se recomandă folosirea grilei de corecţie (care se va aşeza peste fişa personală a subiectului). Tabelul numărul 1 Grila Matricelor Progresive Raven .Standard Seria Itemul 1.39 3. 2. 4. 9. 3. A 4 5 1 2 6 3 6 2 1 3 4 5 B 2 6 1 2 1 3 5 6 4 3 4 5 C 8 2 3 8 7 4 5 1 7 6 1 2 D 3 4 3 7 8 6 5 4 1 2 5 6 E 7 6 8 2 1 5 1 6 3 2 4 5 . 6. Punctajul obţinut prin numărarea răspunsurilor corecte se calculează atât pentru fiecare serie (cote parţiale). cât şi pentru testul întreg (cota totală). 5. Subiectul poate realiza cel mult 60 de puncte (cota maximă). 8. 11. Cotarea răspunsurilor Se acordă 1 punct pentru fiecare răspuns corect.4. 7. 12.

Rapen (Cehoslovacia) . Înţelegerea semnificaţiei psihologice cuprinse în conduite şi în performanţe presupune “interpretarea” (decodificarea) lor. Prezentăm în continuare câteva etaloane (tabelele num ărul 2. Datele adunate formează un “limbaj al sistemelor”. Tabelul numărul 2 Test colectiv .5.C.P(s).40 3. sensuri psihologice. elaborate de către I.1. adică numărul total de răspunsuri corecte obţinute de către subiect. 3 şi 4. Menţionăm însă că etaloanele străine prezentate nu au decât valoare orientativă pentru populaţia românească. pe baza cunoaşterii codului.5. nu are semnificaţie psihologică luată izolat. Interpretarea cantitativă Raportarea performanţei la etalon permite stabilirea (în Centile sau în coeficient de inteligenţă) nivelul de inteligenţă generală al subiectului. Interpretarea rezultatelor Cota brută. Acest prim pas reprezintă momentul interpretării cantitative a rezultatelor examenului psihologic. Raven (Anglia) şi L. Holban (România). care conţine şi vehiculează în formă codificată informaţii. 3. Ea primeşte valoare diagnostică în raport cu rezultatele standardizate (etalon) şi comportamentul subiectului în situaţia de examen. J.Etalon pentru elevi (România) Centile 14 49 15 53 Vârsta cronologică (ani) 16 17 18 53 53 56 19 54 20 52 90 .pentru interpretarea rezultatelor adunate prin administrarea colectivă (folosite şi în caz de autoadministrare) sau individuală a testului M.

41 80 75 70 60 50 40 30 25 20 10 46 45 43 41 38 35 32 29 27 15 50 49 48 45 42 39 35 32 29 16 51 50 49 46 44 41 38 35 32 21 50 49 48 46 43 40 37 32 28 15 53 52 51 49 47 45 42 41 38 31 53 51 50 48 45 44 41 38 37 28 49 48 46 44 42 40 37 36 33 24 .

Etalon pentru copii (Anglia) Centile 8 38 34 24 18 0 0 0 8 /2 39 36 29 21 14 0 0 1 95 90 75 50 25 10 5 9 41 38 32 24 16 0 0 9 /2 43 41 34 38 18 13 0 1 Vârsta cronologică (în ani) 10 101/2 11 111/2 12 45 48 50 51 52 43 45 47 49 49 37 39 41 45 45 30 33 35 37 39 20 23 26 29 32 13 15 16 18 22 0 13 14 15 16 121/2 52 50 46 41 34 25 17 13 52 50 47 43 35 27 19 131/2 53 51 48 44 37 28 21 14 53 52 48 44 38 28 23 Tabelul numărul 4 Test colectiv .42 Tabelul numărul 3 Test colectiv .Etalon pentru adulţi (Anglia) Centile 20 55 54 49 44 37 28 23 25 55 54 49 44 37 28 23 30 54 53 47 42 34 25 19 Vârsta cronologică adulţi (Anglia) 35 40 45 50 53 52 50 48 51 49 47 45 45 43 41 39 40 38 35 33 30 27 24 21 0 0 0 0 0 0 0 0 55 46 43 37 30 18 0 0 60 44 41 35 27 15 0 0 65 42 39 33 24 13 0 0 95 90 75 50 25 10 5 Tabelul numărul 5 Test individual .Etalonul pentru copii (Anglia) Centile 6 19 17 15 13 0 0 0 61/2 22 20 17 14 0 0 0 7 25 22 19 16 13 0 0 71/2 28 24 21 17 14 0 0 8 33 28 23 19 14 0 0 Vârsta cronologică (în ani) 81/2 9 91/2 10 101/2 37 39 40 42 44 33 35 36 38 41 26 29 31 33 35 21 22 24 26 29 16 17 18 20 23 13 13 14 14 15 0 0 0 13 14 11 47 44 38 31 26 20 16 111/2 50 48 42 35 28 21 18 12 52 49 43 37 30 23 19 121/2 53 49 45 38 31 24 20 95 90 75 50 25 10 5 .

Gradul II +: Performanţa atinge sau depăşeşte centilul 90. . Performanţa atinge sau depăşeşte centilul 75. Performanţa intelectuală astfel “măsurată” permite includerea subiectului în unul dintre cele cinci grade (nivele) diferite de inteligenţă. atinge sau depăşeşte centilul 95. raportată la performanţa medie a grupului de vârstă din care face parte. Performanţa subiectului. Gradul I: Inteligenţă superioară. permite clasificarea persoanei examinate în funcţie de scorul realizat. Gradul II: Inteligenţă deasupra nivelului mediu.43 Tabelul numărul 6 Test colectiv (30 minute) – Etalon realizat pe populaţie generală (România) Note brute 56 – 60 53 – 55 50 – 52 46 – 49 44 – 45 40 – 43 35 – 39 29 – 34 0 – 28 Nota standard 9 8 7 6 5 4 3 2 1 Calificativ Foarte bine Bine Bine Mediu superior Mediu Mediu inferior Slab Slab Foarte slab Fixarea nivelelor de reuşită la MP (s) în intervale Centile. corespunzătoare gradelor diferite ale inteligenţei.

Performanţa se situează între centilele 25-75. Tabelul numărul 7 Transformarea rezultatelor în QI Cota totală 1. Gradul III +: Performanţa depăşeşte centilul 50. 12. 6. (tabelul num ărul 7). 8. Performanţa nu depăşeşte centilul 5. 16. Gradul V: Deficienţă mintală. Gradul IV -: Performanţa nu depăşeşte centilul 10. Cota totală realizată de către subiect poate fi interpretată şi în termeni ce coeficient de inteligenţă (QI). 15. 13. întrucât fiecare performanţă corespunde unei valori definite QI. 10. 14. 7. Gradul IV: Inteligenţă sub medie. 3. 4.valorile QI care corespund scorurilor realizate de subiecţii între 8 şi 30 de ani. Performanţa nu depăşeşte centilul 10. Repan . 11. 8 73 74 76 77 79 81 82 84 85 87 89 90 92 93 95 97 81/2 68 70 72 73 75 76 78 79 81 83 84 86 87 89 90 92 9 65 67 68 70 71 83 74 76 77 79 80 82 83 79 86 88 91/2 59 61 62 64 65 67 68 70 71 73 74 76 77 76 80 82 10 57 58 60 61 63 64 66 67 69 70 72 73 75 73 78 79 Vârsta cronologică (în ani) 101/2 11 111/2 12 54 56 57 59 60 61 63 64 66 67 69 70 71 71 74 76 53 54 55 57 58 59 61 62 64 65 66 68 69 68 72 73 50 51 53 54 55 57 58 60 61 62 64 65 67 65 69 71 48 49 51 52 53 55 56 57 59 60 61 64 64 65 67 68 121/2 48 49 50 51 53 54 55 57 58 59 61 62 63 65 66 67 13 46 48 49 50 52 53 54 55 57 58 59 60 62 63 64 66 131/2 46 47 49 50 51 52 54 55 56 57 59 60 61 62 64 65 16-30 0 0 0 0 0 0 0 0 0 55 57 58 59 61 62 65 . 5. Gradul III -: Performanţa se situează sub centilul 50. 2.44 Gradul III: Inteligenţă de nivel mediu.după L. 9. Prezentăm în continuare .

18. 46. 19. 38. 32. 60. 33. 59. 55. 20.45 17. 42. 24. 27. 25. 58. 49. 21. 56. 51. 31. 41. 48. 29. 54. 45. 22. 28. 53. 52. 30. 37. 44. 34. 47. 57. 50. 39. 26. 23. 98 100 101 103 104 105 107 108 109 110 112 113 115 116 117 118 120 121 122 123 125 126 127 129 130 131 132 134 135 136 138 139 140 142 143 144 146 147 148 149 151 152 153 155 94 95 97 98 100 101 103 104 106 107 108 110 111 113 114 115 117 118 120 121 122 124 125 127 128 129 131 132 134 135 136 138 139 141 142 143 144 146 148 149 150 152 153 155 89 91 92 94 95 97 98 100 101 103 104 106 107 109 110 112 113 115 116 118 119 121 122 124 125 127 128 130 131 133 134 136 137 139 140 142 143 145 146 148 149 151 152 154 83 85 86 88 89 91 92 94 95 97 98 100 102 103 105 106 108 103 111 112 114 115 117 118 120 121 123 125 126 127 129 130 132 133 135 136 138 139 141 142 144 145 147 148 81 82 84 85 87 88 90 91 93 94 96 97 99 100 102 103 104 105 107 109 110 112 113 115 117 118 120 121 123 125 126 128 129 131 133 134 136 137 139 144 142 144 145 147 77 79 80 81 83 84 86 87 89 90 91 93 94 96 97 99 100 102 103 105 107 108 110 112 113 115 117 118 120 122 123 125 127 128 130 132 133 135 137 138 140 142 143 144 75 76 78 79 80 82 83 85 86 87 89 90 92 93 94 96 97 99 100 102 104 105 107 109 111 112 114 116 118 120 121 123 125 127 128 130 132 134 136 137 139 141 143 143 72 74 75 76 78 79 81 82 83 85 86 88 89 90 92 93 95 96 97 99 100 102 104 106 108 109 111 113 115 117 118 121 123 124 126 128 130 132 134 136 138 139 141 140 69 71 72 73 75 76 77 79 80 81 83 83 85 87 88 89 91 92 93 95 96 97 99 100 102 104 106 108 110 112 114 116 118 120 122 124 126 128 130 132 134 136 141 140 69 70 71 72 74 75 76 78 79 80 82 83 84 86 87 88 90 91 92 93 95 96 97 99 100 102 104 106 109 111 113 115 117 119 121 123 126 128 130 132 134 136 138 140 67 68 69 71 72 73 74 76 77 78 80 81 82 83 85 86 87 88 90 91 92 94 95 96 97 99 100 102 105 107 109 111 114 116 118 121 123 125 127 130 132 134 138 139 66 67 69 70 71 72 74 75 76 77 79 80 81 82 84 85 86 87 89 90 91 92 94 95 96 97 99 100 102 105 107 110 112 115 117 120 122 123 127 130 132 134 137 139 65 66 67 69 70 71 72 74 75 76 78 79 80 82 83 84 86 87 88 90 91 92 94 95 96 98 99 100 102 104 106 108 110 112 114 116 118 120 122 124 126 128 130 130 . 43. 35. 40. 36.

8 . Înmulţim 86 cu 100 şi împărţim rezultatul la 82 (performanţa aşteptată la 50 de ani. (VC = 50 ani).B. 86 × 100 = 104 . Scorului de 33 de puncte la vârstele cronologice de 16-30 de ani îi corespunde un QI = 86 (tabelul 6). QI = rotunjit. Deci. Cotat totală = 33 puncte. după tabelul 7). T. Pe baza coeficientului de inteligenţă. subiectul este inclus în unul din nivelele de inteligenţă din tabelul numărul 9.46 Pentru subiecţii de la 35 la 60 de ani. QI se calculează cu ajutorul unei formule de corecţie (reuşita fiind sensibilă la factorul vârstă): Tabelul numărul 8 Performanţa aşteptată (în %) la: Vârsta cronologică 16-30 35 40 45 50 55 60 % 100 97 93 88 82 76 70 QI ( 35− 60 ani ) = QI (16 − 30 ani ) × 100 %( tabel 7 ) De exemplu. adică 105 82 .

0. +1) şi constituie de asemenea un indice al validităţii şi fidelităţii rezultatelor. Numărul alegerilor ghicite este proporţional cu totalul răspunsurilor greşite. Pentru majoritatea cotelor totale s-au stabilit scorurile parţiale aşteptate la fiecare serie (tabelele 9 şi 10).69 20 . mai multe probleme prin ghicire decât subiecţii cu cote ridicate. Din această cauză. chiar dacă prezintă discrepanţe interne mai mari de două puncte. unele din cele 60 de probleme cuprinse în MP (s). -2.47 Tabelul numărul 9 Clasificarea intelectuală QI Peste 140 120 . . Totuşi. +2. Persoanele cu performanţe scăzute rezolvă corect. Prin scăderea scorului parţial aşteptat din cota parţială realizată se obţine discrepanţa fiecărei serii.79 50 .19 Nivel de inteligenţă inteligenţă extrem de ridicată inteligenţă superioară inteligenţă deasupra nivelului mediu inteligenţă de nivel mediu (bună) inteligenţă de nivel mediu (slabă) inteligenţă sub medie inteligenţă de limită deficienţă mintală uşoară (debilitate mintală) deficienţă mintală medie (imbecilitate) deficienţă mintală gravă (idioţie) Persoana examinată poate “rezolva” (corect sau greşit) prin ghicire. Scorul total compus din cote parţiale care prezintă discrepanţe de peste două puncte nu poate fi acceptat la valoarea lui normală ca fiind o estimare precisă a capacităţii intelectuale generale.109 90 .119 100 .140 110 .89 70 . în general.99 80 . în scopuri mai generale se acceptă şi un scor total ca fiind relativ valid.49 0 . -1. un scor total scăzut este întotdeauna mai puţin valid şi mai puţin fidel decât unul ridicat. Aceste discrepanţe se exprimă numeric (de exemplu.

5. se acordă o încredere redusă rezultatului examinării. a . Chiar în rezolvarea aceleiaşi sarcini . La alţii. dimpotrivă. asigurând astfel reuşita chiar în condiţiile unor aptitudini intelectuale mai modeste. obţinem indicele de variabilitate a rezultatelor (stabilitate fluctuaţie în activitatea subiectului). Dacă indicele de variabilitate este mai mare sau egal cu 7. Interpretarea calitativă Inteligenţa nu poate fi “măsurată” în stare pură. subiectul fiind retestat cu o altă metodă. a organizării şi planificării. trebuie să ţinem seama de întreaga personalitate a subiectului examinat. La unii. funcţiile psihice implicate se structurează într-un mod adecvat sarcinii.48 Totalizând valorile absolute ale discrepanţelor (indiferent de faptul că sunt + sau -). Dar neglijarea legilor interacţiunii constituie o sursă sigură a diagnosticării incorecte.în pofida factorilor intelectuali mai dezvoltaţi . Tabelul numărul 10 Compoziţia normală a scorului Scorul parţial aşteptat A B C D E 10 6 2 1 1 0 15 8 4 2 1 0 20 9 6 3 2 0 25 10 7 4 3 1 la scorul total de: 30 10 8 6 4 2 35 10 8 7 7 3 40 10 9 8 9 4 45 11 10 10 9 5 50 12 11 10 10 7 55 12 11 11 11 10 3.de datorează absenţei autocontrolului. Existenţa interdependenţelor între inteligenţă şi celelalte aspecte ale personalităţii nu face însă imposibilă măsurarea inteligenţei.2.contribuţiile factorilor de personalitate variază de la un om la altul. pe lângă criteriul procesualităţii îmbinat cu aspectul de performanţă (de efect). insuccesul .cotidiene sau experimentale . În diagnosticarea ei. de exemplu.

Tocmai aceşti factori fundamentali ai adaptabilităţii la situaţiile problematice. ceea ce nu înseamnă că examinatorul care dispune de o intuiţie (insight) psihologică dezvoltată nu le poate sesiza. scapă în mare măsură probelor de inteligenţă. . care contribuie la individualizarea personalităţii.49 nivelului motivaţiei.

.

51 Tabelul numărul 11 Compoziţia normală a scorului (testare colectivă sau autoadministrare) Scorul parţial aşteptat A B C D E 15 8 4 2 1 0 16 8 4 3 1 0 17 8 5 3 1 0 18 8 5 3 2 0 19 8 6 3 2 0 20 8 6 3 2 1 21 8 6 4 2 1 22 9 6 4 2 1 23 9 7 4 2 1 la scorul total de: 24 25 26 27 9 10 10 10 7 7 7 7 4 4 5 5 3 3 3 4 1 1 1 1 28 10 7 6 4 1 29 10 7 6 5 1 30 10 7 6 5 2 31 10 7 7 5 2 32 10 8 7 5 2 33 11 8 7 5 2 34 11 8 7 6 2 35 11 8 7 7 2 36 11 8 8 7 2 37 11 9 8 7 2 38 11 9 8 8 2 39 11 9 8 8 3 40 11 10 8 8 3 41 11 10 9 8 3 42 11 10 9 9 3 43 12 10 9 9 3 44 12 10 9 9 4 45 12 10 9 9 5 46 12 10 10 9 5 la scorul total de: 47 48 49 12 12 12 10 11 11 10 10 10 9 9 10 6 6 6 50 12 11 10 10 7 51 12 11 11 10 7 52 12 11 11 10 8 53 12 11 11 11 8 54 12 12 11 11 8 55 12 12 11 11 9 56 12 12 12 11 9 57 12 12 12 11 10 58 12 12 12 12 10 59 12 12 12 12 11 .

.

QI = 71. S. Examinarea psihologică va fi astfel concepută şi realizată. definite în mod teoretic. Timp = 30 minute. datorită cantonării în conduite operatorii inferioare vârstei cronologice a subiectului. temperament etc. cunoaşterea “amănuntelor” importante. sunt foarte limitate. psihodiagnosticianul caută să evidenţieze individualitatea.pe baza interpretării calitative a datelor . Graţie caracterului lor general. Concretizarea principiilor metodologice enunţate se realizează prin “arta profesională” a psihologului. Gradul: IV . care ne indică inteligenţa generală slabă.53 Sarcina examinatorului. Sc. în cursul diagnosticării.S. . Performanţele sale îl situează la limita superioară a debilităţii mintale. +2. VC = 15 ani şi 9 luni.conturarea profilului intelectual al subiectului. (Cl. definiţiile teoretice nu se potrivesc întocmai cazului particular. unicitatea cazului studiat. sex bărbătesc): Cota totală = 22 puncte. -1. se datorează capacităţii reduse de a stabili relaţii. încât să permită . a VIII-a. Ilustrăm cele spuse prin prezentarea cazului L. Prin formularea diagnozei individuale se urmăreşte înţelegerea. Ignorarea aproape totală a coerenţei logice la MP (s).. 0. Potenţialităţile intelectuale ale lui L. gen. -2. Datele psihometrice prezentate indică subdezvoltarea mintală generală a subiectului. Discrepanţa: -2. Pornind de la tipologie. nu se reduce numai la includerea subiectului în diverse tipuri de inteligenţă sau de afectivitate.

fapt constant şi la probele operatorii (piagetiene). T.74. de întârziaţii mintali. Cuburi -.P. Scară de performanţă. la operaţiile formale.01). şi T.83 şi 0. subiectul înregistrează o reuşită inferioară celeia realizate în condiţiile acordării ajutoarelor externe.54 În continuare subiectul este examinat . Capacitatea lui de utilizare eficientă a ajutoarelor programate ne permite să-l diferenţiem.). logica propoziţiilor şi proporţii-probabilităţi).74.F. În urma verificării fidelităţii testului MP (s) (procedeul retestării) J.O. subiectul trebuie condus.F. Raven găseşte coeficienţii de constanţă (stabilitate) între 0. Subiectului îi sunt inaccesibile problemele formale. Cod B 0) indică eterogenitatea mare a performanţelor. Astfel.L. Vocabular -. cât şi pentru cunoaşterea inteligenţei verbale .-. QIPWISC=70 .C.cu probe piagetiene (teste operatorii formale de: combinare. Dispersia mare a performanţelor la WISC (Scara verbală: Înţelegere +. cuprinşi în tabelele 11 şi 12 sunt puternic semnificativi (p = 0. prin efectul factorului educabilitate. dirijat în înţelegerea şi rezolvarea problemelor. Subiectul stăpâneşte insuficient limbajul.O. Coeficienţii de validitate. de gândire asociativă şi de organizare sunt nedezvoltate.74. VNBinet = 11 ani şi 9 luni. Completare de imagini ++. Asemănări +. la proba cuburilor şi la aranjarea de imagini (din WISC).atât pentru verificarea informaţiilor furnizate de proba Raven. QIVWISC=70 .93 la subiecţii între 13 şi 50 ani. fără reglare externă. QIBinet=74.O.P.. Factorul de planificare fiind deficitar. QITWISC=70 . Rezultatele: CotaPiaget = Qi. Performanţa slabă la testul Raven este confirmată de nereuşita subiectului la probe piagetiene (T. aritmetică .-.C. Aranjare de imagini . Capacitatea de invenţie. La probele . ceea ce îi împiedică accesul la formele superioare ale gândirii verbale.F. BINET-SIMON şi WISC.

Subiectul în aceste situaţii. sinteză. L. în desprinderea ideii directoare din context. Subiectul aparţine tipului slab.S. generalizare şi abstractizare chiar şi la nivel concret.S. se diferenţiază de categoria întârziaţilor mintali. predominant practice. alături de dificultatea de a opera cu conţinuturi (informaţii) abstracte şi absenţa deprinderilor elementare de calcul mintal. Diagnostic: inteligenţă de limită. Subiectul memorează mai bine materiale verbale nestructurate.S. Aceste trăsături se accentuează la acele sarcini verbale care implică cu precădere operaţii formale. Datorită capacităţii reduse de a organiza materialul. Totuşi prin capacitatea sa de învăţare. contrar aşteptărilor devine pripit şi superficial. deşi performanţele sale nici la acestea nu depăşesc nivelul operator concret. Aranjarea de imagini în vederea reconstituirii unei istorioare evidenţiază dificultăţi in înţelegerea. prezintă dificultăţi de analiză. cu reactivitate emoţională mare şi cu rezistenţă redusă la efort. . prezintă frecvent inhibiţii emoţionale.S. în căutarea dirijată. L. superioară debilităţii mintale.Simon indică un ritm lent şi o nesiguranţă mare în gândire. L. pierde frecvent informaţii esenţiale. este timid şi anxios în situaţii de examen. în controlul critic al ipotezelor. corelat cu performanţa la proba Raven şi la probele de calcul din scara Binet . se simte degajat la probele mai uşoare. Fidelitatea însă. apropiată de construcţia genetică neterminată proprie debililor mintali. Rezultatele slabe la raţionamentul matematic. L. chiar şi în acest caz lasă de dorit.S.55 de analiză şi reconstrucţie L. subiectul prezintă întârziere în dezvoltarea mintală. În concluzie.

a VIII-a (N=37) (N=39) 0.75 0.C.6. Kulcsar (1974) Tabelul num ărul 13 Validitatea predictivă a MP (s) Variabile corelate Testul Reuşita şcolară MP (s) MP (s) MP (s) Română Matematică Biologie Subiecţi (elevi) Cl. Raven (1948) J.12 11 – 12 11 – 12 11 – 12 11 – 12 MP(s) Variabile corelate Termen – Merril Mill Hill QIT WISC QIV WISC WISC WISC Binet – Simon Bender-Santucci Probe piagetiene EM Scor total QIP QIP QIP QIT QIV QIP QI Scor total Scor total Scor total 0.58 0. Kulcsar (1974) T. Raven (1948) E. Barrett (1956) E. Kulcsar (1974) .66 0. Kulcsar (1974) T.86 0.60 0.C.62 0.S. V. Kulcsar (1974) T. Calităţi psihometrice ale testului MP (s) Tabelul num ărul 12 Validitatea concurentă şi de conţinut a MP (s) Subiecţi Nr.59 0. (în ani) 150 ? 70 70 70 37 37 37 37 37 37 6 – 13 sub 30 9 –10 9 – 10 9 – 10 11 – 12 11 .60 0.68 Autor T. a V-a Cl. Barrett (1956) E. Kulcsar (1974) T. Kulcsar (1974) T.72 0.S.72 T. Kulcsar (1974) T.50 0.S.67 0.C.69 0.42 0.061 0.70 QI Autor J. Kulcsar (1974) T. Barrett (1956) 0.56 3.

Raven propune proba MP (a) .“scăzut” (deficienţă mintală). MP(a) oferă informaţii diagnostice mai exacte şi mai valoroase. Forbes şi H. folosită în selecţia personalului de conducere din armată. Matricele Progresive Avansate MP(a) În vederea unei testări rapide a inteligenţei generale. prima revizuire completă a probei realizată în colaborare cu G. Bevans (pe bază de protocoale adunate în scop de orientare şi selecţie profesională) au permis reordonarea optimă a probelor elementare incluse în MP (s).A. Foulds (1947) . Foulds . de asemenea. Se urmăreşte. sensibil pentru diferenţierea persoanelor cu inteligenţă deasupra mediei şi de nivel superior. Testul urmează să indice nivelul intelectual . “mediu” (inteligenţă normală) sau “ridicat” (inteligenţă superioară) . de asemenea. în 1962 se renunţă la acei itemi din seria a II-a care nu diferenţiază îndeajuns scorurile adulţilor cu inteligenţă deasupra mediei.într-un răstimp scurt de examinare. Faţă de forma din 1943. obţinerea unui test mai fidel. în raport cu testele de performanţă. ca probă neverbală de deficienţă intelectuală. Astfel.R. . J.forma experimentală în 1941.A. Subiectul compară figuri şi dezvoltă o metodă raţională de gândire în timpul rezolvării sarcinilor.G. iar versiunea pentru testarea de rutină în 1943. MP (a) evaluează potenţialul intelectual.versiunea din 1947 sub conducerea lui G. Probele elementare menţinute sunt rearanjate după frecvenţa rezolvării lor corecte. mai mult sau mai puţin independent de factorii educaţionali.precum şi analiza de itemi realizată de A. Spre deosebire de testele verbale. Experimentele efectuate cu MP (a) .capătă o utilizare generală.C.57 4.

În vederea evaluării capacităţii intelectuale . Totodată. Pentru evaluarea . Caută să te convingi că ai găsit figura potrivită pentru completarea corectă a matricei. în câteva minute (circa 10) se poate stabili dacă subiectul prezintă deficienţe mintale (cotă sub 6 puncte). De menţionat faptul că. Seria a II-a se administrează persoanelor care rezolvă fără dificultate mai mult de jumătate din probele seriei I. în pofida asemănării itemilor din cele două serii. Astfel. Controlează exactitatea alegerii făcute”.58 MP (a) versiunea din 1962 este astfel construită încât proba să poată fi la fel de bine utilizată cu sau fără limitarea timpului de aplicare. Apoi subiectul este invitat să rezolve în continuare itemii 2 12. ea serveşte la examinarea rapidă a inteligenţei. Seria a II-a cuprinde 48 de itemi.atât de observaţie cât şi de gândire . probele din seria a doua sunt mai dificile. Înainte de a trece la planşa (matricea) urm ătoare care cuprinde o sarcină mai dificilă. care acoperă toate procesele intelectuale solicitate la MP (s) şi la seria a II-a a MP (a). ai căror complexitate şi dificultate creşte continuu. inteligenţă medie sau superioară (face o singură greşeală). Seria I este destinată familiarizării persoanei cu tehnica de lucru (după care se introduce examinarea cu seria a II-a). Dificultatea lor creşte continuu. când se utilizează independent de seria a II-a. Testul Raven avansat (1962) cuprinde două serii de subteste (total 60 de itemi).seria a II-a se administrează fără întrerupere şi în timp nelimitat (maximum o oră). Este recomandabil ca în încheierea exerciţiului să i se spună: “Încearcă să rezolvi fiecare problemă. Seria I constă din 12 matrici. Subiectului i se prezintă matricea numărul 1 cu instrucţiunile necesare.

.59 eficienţei intelectuale seria a II-a se aplică cu timp limitat ca orice test de viteză (durata optimă este de 40 de minute).

..................................................... Cuprinsul ........................4.................................... 1........................ 1....3.............. 1............................................................. 31 Consideraţii generale ................................................... 33 Seria A ......... 1...............................4............2..........................MP(a) ........................................ 1 Noţiunea de inteligenţă generală (factorul “g”) ................................................ (s) ................................................5..................1............................. 35 3..... 1.......................................................................... 7 Principiile care stau la baza construirii testului ...................... 34 Seria B ....................................................................6............. Cuprinsul 1...2......... 7 1............... 1....................................................................1..... 32 Prezentarea testului.................................................................................... Ab şi B ..............................5......2............... Matricele Progresive Avansate .......... 8 Instrucţiunile de aplicare .............. 22 Interpretarea rezultatelor............................ 40 Interpretarea cantitativă ..................................................5....................................................................................... 1.................... Calităţi psihometrice ale MP (c) ..............................1.............................................................................................................................. 39 Interpretarea rezultatelor............................................. 32 1....................2............... 35 Cotarea răspunsurilor...................................................................................................... 1.....2......................................................................seriile A........... Consideraţii generale .........................................................................................................1................................................................ 1. 48 1............ 57 5......... 56 4.......1.. 1.... 34 Seriile D şi E .................. 3............................................................... 23 Interpretarea calitativă a performanţei .... 29 2.............3.. 40 Interpretarea calitativă ............................................................4.. 17 Cotarea răspunsurilor.......3..... 34 Seria C .................. 1.............. 1........ C.....................................................................................................................................................................2.......................................................................................... 1...... 1....................................... 2 Natura psihologică a factorului “g”...................... Calităţi psihometrice ale testului MP (s) ................ 1.............. 60 ..... 1 1.......... 4 Prezentarea testului.............2.................................1......................... B............... 23 Interpretarea cantitativă ............... 1................................................ 1...........................................................................................3................................1.....6....................1........................... D şi E....... Matricele Progresive Standard M.............1.......... Matricele Progresive Colorate MP (c) ........................... 1.................1. Matricele Progresive Raven ..............................5..60 5.........................P.seriile A... Desfăşurarea examinării .........2.................

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful