Duminică, 30 ianuarie, 2000 În continuarea studiul asupra cărţilor Vechiului Testament, astăzi ne apropiem de

,

CARTEA PROVERBELOR
Fiindcă în studiul nostru din cartea lui Iov am văzut cum înţele ciunea lui !umnezeu a stat la "aza încercărilor din viaţa lui Iov# vom utea să vedem acum cum înţele ciunea lui !umnezeu stă $sau ar tre"ui să stea%& la "aza vieţii o"i'nuite de zi cu zi a (iecăruia dintre noi)
Înţeleptul împărat evreu Solomon ce a domnit în Israel între 971-931 în. de H. este cel ce a scris următoarele trei cărţi ale Bibliei !roverbele, "cle#iastul $i %&ntarea %&ntărilor, c&t $i !salmii '2 $i (2'. !roverbele vorbesc despre înţelepciunea necesară în viaţă, "cle#iastul, despre prostia (nesăbuinţa) omenească, prezentă în viaţă, iar %&ntarea %&ntărilor, despre dragoste ca subiect neutru. Se pare că dra)ostea este un intermediar potrivit între cele două e*treme. Solomon este autoritatea care se e*primă asupra celor trei importante subiecte distincte.

INTRODUCERE
Cuvântul cheie al cărţii este +Î,-"."!%I/,"01, sau “abilitatea de a trăi viaţa cu c ib!uinţă "i #rice#ere$. 0 trăi o viaţă evlavioasă într2o lume nele)iuită nu este o sarcină deloc u$oară. !roverbele o3eră îndrumările detailate ale lui Dumne#eu prin care cei ce2i aparţin să $tie să în3runte cu succes problemele practice de #i cu #i ale vieţii, cum să trăie$ti pentru Dumne#eu, cum să te înţele)i cu părinţii, cu copiii, cu semenii, cum să respecţi autorităţile, precum $i multe alte aspecte practice de viaţă. %&l&'&n( aut&rul l&r #rinci#al( )&l&*e"te & combinaţie de #&e!ie( #ilde( 'a+i'e( întrebări cu t,lc "i *curte #&ve*ti&are #entru a #une într-& )&r'ă 'e'&rabilă bunul *i'ţ "i #er*#ectiva divină nece*ară vieţii4iindcă Solomon, repre#entantul înţelepţilor Israelului a 3ost principalul contribuitor, titlul evreiesc al acestei cărţi este “Mishle Shelomoh”, adică +!roverbele lui Solomon1 5( (6. 7itlul )recesc este “Paroimiai Salomontos” 5proverbele lui Solomon6, iar titlul latinesc este “ i!er Prover!iorum”, în care se combină cuvintele +pro1 5pentru, spre6 $i +verba1 5cuvinte6 pentru a descrie 3elul în care proverbele reu$esc să concentre#e multe cuvinte în e*presii 5#icale6 scurte. În scrierile rabinice +proverbele1 sunt denumite “Sepher "o#hmah”, adică +%artea Înţelepciunii1.

CE ESTE UN “PROVERB” ?
*n rover" este o e+ rimare care comunică un adevăr $sau o realitate a vieţii& într,o manieră (oarte incisivă 'i concisă) Cineva a s us că rover"ele sunt# “fraze scurte produse de o experienţ !nde"un#at ”) !e (a t# este vor"a de adevăruri ce sunt e+ rimate într,o (ormă u'or de amintit) Prover"ul se mai oate denumi 'i ma+imă# zicală sau dicton)
%red că putem ale)e ca V$%S$T C"$&$ al !roverbelor,

.r&v-1/7 0rica D&'nului e*te înce#utul 1tiin2ei3 dar nebunii ne*&c&te*c în2ele#ciunea 1i înv424tura-

ORIE-T*L APROPIAT 'i ORIE-T*L .I/LOCI* re rezintă în 0eneral patria pro$er%e"or) 1e crede că 1olomon a cules mai multe ma+ime din ast(el de surse) El le,a editat e toate 'i a scris multe dintre ele) *n doctor# e nume T2irtle# s une Vernon .c3ee# recum 'i alţi cercetători au o"servat că la un moment dat se etrece o sc&i'%are de pronu'e de la ersoana a doua la ersoana a treia) Ast(el ei su0erează că rover"ele scrise în ersoana a doua au (ost ce"e predate "ui So"o'on de c tre !n$ ţ torii "ui# iar cele scrise la ersoana a treia au fost scrise de !nsu(i So"o'on)

(

!roverbele nu le2a scris după ce inima lui s2a depărtat de Domnul. în primul verset de . materialism $i idolatrie.2:. Fi sB nu laFi ca perii lui cei albi sB se po)oare în pace în locuinEa morEilor. cînd 3u)eam de 3ratele 2 . 1Re<i 11/1-> ÎmpBratul Solomon a iubit multe 3emei strBine. preoţii care ţineau le)ea e*istau trei cate<&rii de &a'eni care pro3eţii care transmiteau %uv&ntul $i vedeniile.atul din lips* de +n)elep)i. 1i s* nu $i E!ec iel 7/:."!%I/. pentru cB ea a venit dela mar)inile pBmîntului.(0 (222 (< la cap. cum . %on3orm lui Iere'ia 19/19 5. 4n 1olomon vedem cum credincio'i care odată erau deose"it de romiţători# de dotaţi# de talentaţi 'i de rice uţi# av5nd discernăm5nt s iritual# "inecuv5ntaţi 'i (oarte înţele ţi# ot deveni (oarte îm ietriţi 'i imuni la cuvintele !omnului) Privind la înălţarea 'i căderea lui 1olomon# la 0loria 'i diz0raţia lui# o"servăm că el l.2:229 au 3ost str&nse de "#ec.RO6ER7E8OR Îl cunoa$tem din studiile 3ăcute despre el@ un t&năr care a început bine în +viaţa de credinţă1.. David. sau bătr&nii poporului care s3ătuiau În ca#ul proverbelor. . !roverbele scrise de Solomon însu$i provin din 8urul anului 93( în. SB te porEi cu bunBvoinEB cu 3iii lui Bar#ilai. "cle#iastul cu conclu#iile sale amare cuprinde e*perienţa insatis3acţiei unei vieţii 3ără Dumne#eu.1:/>: ÎmpBrBteasa dela Dia#B#i se va scula alBturi de neamul acesta. . "domite. 5umnezeului s*u. ci înainte. . tîrît de iubire.a iu"it e !umnezeu# dar a 'i racticat unele lucruri# o use Cuv5ntului 1ău care i. Fi nici ele sB nu intre la voiC cBci v4ar +ntoarce ne-re1it inimile +nspre dumnezeii lor.. s* urzim rele +mpotriva lui &eremia. dar care a s3&r$it2o prost A 0 devenit +nesimţitor1 3aţă de învăţăturile %uv&ntului lui Dumne#eu $i s3aturile tatălui său. 5Vine nenorocire peste nenorocire. Fi2l va osîndi.au adus ru'inea în cele din urmă) Nu'ele lui %&l&'&n . Fi ei sB mBnînce la masB cu tineC cBci tot aFa sHau purtat Fi ei cu mine.'tunci ei au zis( . iar cele din cap. pentru !rov.ost +n totul a 5omnului. pentru !rov. 0monite. nici cuv+ntul din lips* de prooroci/ "aidem s*0l ucidem cu vor!a. Jalaaditul. în primul verset de .GG De aceste neamuri sHa alipit Solomon. C*ci doar nu va pieri e-ea din lips* de preo)i. "ste un produs al $colii de înţelepciune a Israelului.(0..(29 la cap. în #iua 8udecBEii.226 proorocilor3 dar preo)ii nu mai cunosc e-ea.RO6ER7E8OR %artea !roverbelor repre#intă o colecţie de ma*ime de înţelepciune $i nu o carte despre istorie. nici pro3et.-9 4B dupB Î. ca sB audB înEelepciunea lui SolomonC Fi iatB cB aici este /nul mai mare decît Solomon.ia. %înd a îmbBtrînit Solomon. 5UTORU8 .Veni)i. 0 avut de neveste Fapte sute de crBiese împBrBteFti Fi trei sute de EiitoareC Fi nevestele i0au a!*tut inima.D5T5RE5 . Dumne#eu ne transmite înţelepciunea Sa prin Solomon care nu este nici preot. pentru !rov.2:229 Doar aproape 9== din cele 3-=== de proverbe ale sale sunt incluse în aceste colecţii solomonice din aceste cărţi. de H. Tatăl lui( î'#ăratul David( îi recun&a"te înţele#ciunea/ 1Re<i :/. a3arB de 3ata lui 4araonC Doabite. ieFindu2mi înainte. cari 3Bceau parte din neamurile despre cari Domnul #isese copiilor lui Israel . trăită în imoralitate.aturi”6 vorbeau poporului în numele lui Dumne#eu . nici s. de H. cam cu 230 de ani mai t&r#iu. 1i !*tr+nii nu mai pot da s. $i înţelepţii. în primul verset de a#are la înce#utul cel&r trei *ecţiuni #e care le-a *cri* #er*&nal/ la cap."0 70.I". zvon dup* zvon/ $i cer vedenii 5>pen Bible Stud? "dition6 lu*m seama la toate vor!irile lui.(.SB nu intraEi la ele. "#ec. Hetite. nevestele i0au plecat inima spre al)i dumnezei3 1i inima nu i0a . Sidoniene.ia a domnit între '(: $i <=< în.u a e*istat un om mai potrivit dec&t Solomon pentru a 3i autor al acestor ma*ime spirituale.usese inima tat*lui s*u 5avid/ Isus vorbe$te de )ai'a lui binecun&*cută în lume datorită înţelepciunii lui pe care veneau să o asculte la curtea lui oameni din străinătate ?at.

"!7. IatB cB ai lîn)B tine pe Kimei. !riceperea. Dumne#eul meu. care nu poate 3i nici socotit.oE. aFa cum nHa 3ost nimeni înaintea ta Fi nu se va scula nimeni niciodatB ca tine. Ki era numai spini. Fi #idul de piatrB era prBbuFit.3(6. el a mai învBEat Fi FtiinEa pe popor. 3iindcB nu ceri pentru tine nici viaEB lun)B.aboratorul înţeleptului lui devine lumea@ .nescAGG. prin pro3eţii. Beniamitul. Fi Ftii cum trebuie sB te porEi cu el. ca un . 6i am tras +nvăţătură” din ce2a vă#ut $i în consecinţă deduce următorul dicton 33 .. un document de învăţături asupra slu8bei civile scris de un e)iptean ce a trăit între (000 în... #icînd . iar cel de2al doilea este un împărat care redă învăţătura pe care i2a dat2o mamă2sa.96 $i cum Dumne#eu îi satis3ace cererea 5ve#i. ca un om înarmat. de H. !LI.i$te persona8e misterioase sunt 5CUR. B0. 3iul lui Iac. .4iindcB lucrul acesta îl ceri. .r&v-:>/3=-3: 0m trecut pe lîn)B o)orul unui leneF. îEi voi da Fi ce nHai cerut bo)BEii Fi slavB.SB mai dorm puEin. . popor 3oarte mare.anaim. 3M Ki sBrBcia vine peste tine pe neaFteptate. Fi pe lîn)B via unui om 3BrB minte.E O5?ENI !arcă pentru a completa paleta de 3orme în care Dumne#eu le2a vorbit oamenilor.I". . 1i am tras +nv*)*tur* din ce am v*zut/ “M0am uitat !ine 6i cu luare aminte. 1Re<i 3 ' 0cum Doamne. 3iul lui J. (2 voi 3ace dupB cuvîntul tBu. el +a cu)etat $i a căutat să 3acă ordine în multe proverbe1.GG Îl vedem ca t.ilor prin vi#iuni $i vise. 5CU? Domnul îi vorbe$te lui Solomon prin intermediul observaţilor pe care acesta le 3ace asupra naturii umane $i creaţiei. "l a rostit împotriva mea mari blesteme în #iua cînd mB duceam la Da.e 5cap. din Ba. tu sB nu2l laFi nepedepsitC cBci eFti /. pe poporul acesta aFa de mare la numBrAGG (0 %ererea aceasta a lui Solomon a plBcut Domnului. ca sB 8udece pe poporul 7Bu.tBu 0bsalom. /ltima colecţie de proverbe solomonice a 3ost alcătuită de către *cribii @cărturariiA re<elui E!ec ia deoarece acesta a avut interesul de a2$i binecuv&nta supu$ii cu valorile spirituale ale %uv&ntului lui Dumne#eu. După "cle#iastul (2 9. a 3ăcut2o prin le)i. dar nu $tiu c&t de si)ur este.RO6ER7E8E C5 0OR?D .. În vremea aceea înţelepţii se vi#itau reciproc $i probabil că 0menemope a împrumutat c&teva a3orisme evreie$ti. a cercetat. Fi i2am 8urat pe Domnul. care par similare celor descoperite în Înţelepciunea lui 'menemope. /nii îi identi3ică pe ambii cu Solomon. 5%0 /.era. 5*e'ănări B !artea de la !rov. Dar sHa po)orît înaintea mea la Iordan.M 3MC (0 (2(3. a adîncit Fi a întocmit un mare numBr de #icBtori. de H. (Le)i.RIN C5RE DU?NEEEU FI FNDRU?D . 2M6. (3 Dai mult.. lui Doise 3aţă2n 3aţă.urim.e2a vorbit patriar. discernăm&ntul $i perspicacitatea în luarea unor deci#ii au 3ost at&t de e*traordinare înc&t i2au dus 3aima în lume. sB mai aEipesc puEin.ia se crede că $i ei au contribuit la această colecţie de proverbe. ÎEi voi da o inimB înEeleaptB Fi priceputB. acum vedem că ale)e înţelepciunea. Fi lipsa. !rimul roste$te doar ni$te cuvinte înţelepte drept învăţătură. sB deosebeascB binele de rBuA %Bci cine ar putea sB 8udece pe poporul 7Bu. 9 DB dar robului 7Bu o inimB priceputB.um. sB mai încruciFe# mînile puEin ca sB mB odi.năr î'#ărat cum cere înţele#ciune de la Du'ne!eu 5(Le)i 3 :. din pricina mulEimii lui. M4am uitat !ine 1i cu luare aminte. S/L!LI. Ecle!ia*tul 1:/9 !e lîn)B cB "clesiastul a 3ost înEelept.G 0cum. >D Î. nici numBrat. "ste probabil ca Solomon să 3i cule* "i editat $i alte proverbe pe l&n)ă ale sale. ci ceri pricepere. $i 8E?UE8 5cap.(2 <2=6. nici moartea vrB8maFilor tBi.DI7. 7u ai pus pe robul 7Bu sB împBrBEeascB în locul tatBlui meu DavidC Fi eu nu sînt decît un tînBr. prin înt&mplări istorice. aFa încît în tot timpul vieEii tale nu va 3i niciun împBrat ca tine. nici bo)BEii. SB2i po)ori perii albi însîn)eraEi în locuinEa morEilor. acoperit de mBrBcini. $i <00 în. din nou pro3eţilor prin vise $i vedenii 5.22 (' la 2M 3M cuprinde “CUVIN !"! #N$!"!%$I"&'( 522 ('C 2M 236. = Lobul 7Bu este în mi8locul poporului pe care l2ai ales. ca sB 3aci dreptate.u te voi omorî cu sabia.306. (( Ki Dumne#eu a #is . 4iindcă $i pro3eţii I*aia $i ?ica au slu8it pe vremea lui "#ec.D"L"6 3 . nu sînt încercat.

%u alte cuvinte înţeleptul vrea să #ică că în creaţia actuală atinsă de păcat 3uncţionea#ă un principiu al entropiei 5te. 4ausset and BroOn %ommentar?6 50IR?5GII ITIINGI0ICE CORECTE !roverbele î$i demonstrea#ă inspiraţia $i prin aceea că nu 3ac nici o a3irmaţie ne$tiinţi3ică sau observaţii ine*acte.'00 de ani mai t&r#iu doctorul Harve? a descoperit că inima pune s&n)ele în mi$care prin tot or)anismul. Calitatea 'a+i'el&r $i val&area l&r indică & in*#iraţie net *u#eri&ară. Un capitol foarte important în înţelegerea proverbelor constă în. a$a cum susţin unele teorii. Ba mai mult avem . ducerii lor în captivitate $i împră$tierilor evreilor în lume. IN%. acesta pur $i simplu a scos2o ca un as de pe mînecă A 0sta da. de pildă. a lua deci#ii $i a acţiona c&nd mintea umană este limitată în soluţii. nu pentru că nu o au. Datorită mi)raţilor. însă înţelepciunea de sus este eficace. .RET5RE 5 8OR M . %red că înţelepciunea ce vine de la "l conţine acest aspect al observaţiei atente a tot ce este în 8ur $i a deducţiei cuvenite cu bun simţ a celor vă#ute. înţelepciune A Este ca şi cum ai împuşca cu adevărat doi iepuri dintr-o dată ! Raţiunea umană.nic. E*te “înţele#ciunea$ ceva 'i*teri&* ce cade a*u#ra &'ului ca & ceaţă( a#&i *e ridică B "ste important să observăm că înţelepciunea nu este doar turnată a$a ca $i cu o p&lnie în capul nostru c&nd ne ru)ăm Domnului pentru ea. DI0ICU8TDGI8E @%5U( CERINGE8EA DE INTER. %&nd noi eram în cri#ă de soluţii. "ste totodată prima carte a Bibliei care este pre3aţată cu numele autorului. %&l&'&n a trăit cu H== de ani înaintea celor celebrilor +$apte înţelepţi ai Jreciei1. c)ci din ea ies izvoarele vie. !lato.iiDoar cu 2. uneori îi scapă amândoi.oul 7estament abundă de citări ale !roverbelor. autori cre$tini $i evrei au acceptat cartea !roverbelor de2a lun)ul vremilor ca o creaţie inspirată a lui Solomon.aosului iminent. De cur&nd am 3ost martor la 3elul în care cineva a re#olvat prin înţelepciunea dată respectivului de Dumne#eu o problemă spinoasă.IR5GIE 4ără nici un 3el de e*cepţii. ori pe altul. scrierilor apocri3e care la r&ndul lor pretind înţelepciune $i inspiraţie.i inima mai mult de cît orice. 3ilo#o3ii seculari sunt cei ce mai de)rabă au bene3iciat de comoara de înţelepciune cu care Dumne#eu i2a în#estrat pe ace$tia. fiul lui Sirah” este o carte scrisă de un evreu alestinian cu a roa e 677 de ani în) de 8) are un stil un similar cărţii Prover"elor) !u ă aceea# “Înţelepciunea lui Solomon”# o carte de antică de (ilozo(ie evreiască rovine din ora'ul Ale+andria al rimului secol) !ar nici una dintre aceste scrieri a ocri(e nu se ridică la nivelul cărţii Prover"elor) 5Namieson. $i cu '00 de ani înainte de vremea lui Socrate. îl împuşcă ori pe unul. /nii nu au înţelepciune. "ste clar că nu Solomon s2a inspirat din surse seculare. ci pentru că nu vor să o aibe A Văd că lenea# "eţia 'i rostia# recum 'i multe altele se lătesc# dar re(uză să înveţe minte ci se com lac) Ace'tia nu sunt înţele ţi (iindcă sunt redu'i mintal# ci (iindcă re(uză să asculte de 0lasul raţiunii date lor de !umnezeu % Fn acela"i ti'# cred că e*te nev&ie ca une&ri Du'ne!eu *ă dăruia*că *u#ranatural înţele#ciune pentru a ie$i din anumite situaţii. sau 0ristotel. ci mai de)rabă invers. însă prin disciplină se pot reversa e3ectele .r&v->/:3 care pe l&n)ă îndemnul lui spiritual conţine un verset ce de#văluie o surprin#ătoare realitate $tiinţi3ică pentru acele #ile %)ze*te+. +un consum de ener)ie ireversibil16 care distru)e viaţa. “Înţelepciunea lui Isus.

de3ines."0 a 3ost )BsitB dreaptB de toEi copiii ei."0 a 3ost îndreptBEitB din lucrBrile ei.es t. 1i s* nu01i mai aduc* aminte de necazurile lui/ 0ceste e*primări a unor adevăruri )enerale su3eră e*cepţii datorită imprevi#ibilităţii comportamentului omului păcătos. De aceea. celui cu su. este sursa vieţii.0re drac. a . dar prin studierea $i înţele)erea mesa8ului lor omul poate să a3le voia lui Dumne#eu pentru el. este !o-*)ia. dar anii celui r*u s+nt scurta)i/ %rov-1103 %*splata smereniei. %rov-. ele trebuie păstrate în inimă $i trebuie să se medite#e asupra sensului lor."!%I/. Î. Iată ni$te e*emple a căror aplicare nu poate 3i )enerală Sau.e second line e*pands.--.e ultimate end. pB#eFte învBEBturile mele.O a d&ua di)icultate e*te )&r'a #&e!iei evreie"ti/ #araleli*'ul- 5O. or. TEO8OCI5 . is t.asi#es.letul am*r+t3 ca s* !ea s*01i uite s*r*cia. mîncînd Fi bînd.G 0 venit 4iul omului.I".G 7otuF Î. s+nte)i +n : . Dumne#eu nu )arantea#ă aplicarea uni3ormă a tuturor situaţilor descrise în !roverbe.e placin) o3 trut. Fi ei #ic . un prieten al vameFilor Fi al pBcBtoFilor.e lo)ical conclusion. dacB o vei cButa ca ar)intul. !L>Q"LB" Hristos este pre#ent în !roverbe sub 3orma +înţelepciunii1 personi3icate. . completes. in some cases. Fi2mi #icea .GG ?atei 11/19 0 venit 4iul omului mîncînd Fi bînd. t.RO6ER7E 9 se spune că +înţelepciunea1 este dumne#eiască. 1i vin. adesea adevărurile răm&n ascunse $i obscure dacă sunt tratate cu super3icialitate.estiune ce ţine de inimă 2 cuvintele au puterea de a modela inimile 5în special. Fi dacB2Ei vei pleca inima la pricepereC dacB vei cere înEelepciune.05+2 5a)i !*uturi tari celui ce piere. Fi vei )Bsi cunoFtinEa lui Dumne#eu.e contrastin) point o3 vieO6 III. t. "l este numit +înţelepciune1 *uca +. atunci vei înEele)e 3rica de Domnul. nici mîncînd pîne.O a treia di)icultate 5sau cerinţă interpretativă6 constă în a reali#a că !roverbele sunt doar ni$te deducţii divine sau observaţii înţelepte care a3irmă principii divine.RO6ER7E8OR %onstă din mai multe aspecte 2 Dumne#eu este cel ce a alcătuit at&t cosmosul c&t $i societatea 2 Dumne#eu revelea#ă în această carte alcătuirea societăţii omene$ti 2 viaţa omului depinde de unitatea dintre 3aptă $i destin 2 supunerea la ordinea impusă societăţii de Domnul este o c.r&v-:1/1-H 4iule. Fi #iceEi . sau 3ă)ăduinţe absolute ale lui Dumne#eu. Fi vei trBiA II. dacB vei primi cuvintele mele. 0ceastă +înţelepciune1 s2a întrupat în Hristos în care acum “s+nt ascunse T8'T$ C8M8%& $ Î9:$ $PC&.ricii de 5omnul.IatB un om mîncBcios Fi bButor de vin.. a venit Ioan Bote#Btorul./012 7rica de 5omnul lun-e1te zilele. Fi dacB te vei ru-a pentru pricepere.!Bstrea#B bine în inima ta cuvintele mele.-0 .. Fi vei umbla dupB ea ca dupB o comoarB. 0semenea pildelor $i parabolelor lui Hristos."!%I/. or reac.9&& 1i ale 1tiin)ei/” 5C&l&*eni :/36.ic.at t.s side b? side so t. nici bînd vin. “<i voi. dacB vei lua aminte la +n)elepciune./I HLIS7>S Î. Fi #iceEi . Iată c&teva principii indicate de însă$i proverbele .I. prin $l.I".IatB un om mîncBcios Fi bButor de vin. pe cele tinere6 !L"P".GG În . este dreaptă $i curată.-/ În adevBr. emp. slava 1i via)a/ %rov-4.ri'a di)icultate constă în înţele)erea în sine a înţelepciunii.r&v->/ > @el mB învBEa atunci. Sau. $i nu repre#intă le)i in3le*ibile. dacB vei p*stra cu tine +nv*)*turile mele. un prieten al vameFilor Fi al pBcBtoFilorAG 7otuF.

M (2M N.rinci#alele in<rediente cu care *e ur!e"te întrea<a carte a . pacea. Despre prietenii lui R !rov.r&verbel&r/ !roverbele tratea#ă următoarele tipuri de relaţii I. s. destrăbălării. Hristosul. Despre încrederea lui în "l 2 !rov. Despre bunătatea lui 2 !rov. 3 (23 I. vreau sB te învBE eu astB#i. nedreptăţii.r&v-:: (' !leacB2Ei urec. Despre moartea lui 2 !rov. dra)ostea. Despre bîr3ă 2 !rov. 3( (023( H. Despre auto2controlul lui 2 !rov. 3 3 J. Dai conţine de asemenea avertismente 5pre#ent&nd consecinţele lui Dumne#eu $i naturale6 împotriva. Despre lenevia lui 2 !rov.(( D. 23 23 ".ost . (9 2' D. ( ' D. (0 2: ". Despre nesăbuinţaSprostia lui R !rov.r&verbel&r *unt înţelepciunea "i prostia @ne*ăbuinţa( nec ib!uinţa( nebuniaA. nu porni la peţitul ei 3ără să $tii cum este descrisă în !roverbe nevasta ideală A < . o viaţă lini$tită. 2' ( I. (3 M III. Despre caracterul lui 2 !rov. Despre 3rica lui de Domnul 2 !rov. imoralităţii. Despre în3runtarea încercărilor 2 (' 3 N. leneviei. (' (' %. (= 2( ". Despre păcatul lui 2 !rov. Despre răsplata lui 2 !rov. (: (( !rov. < 92(( 4. si)uranţa. = (' B. !re#intă răsplata adevăratei înţelepciuni con$tiinţei. neprih*nire.in)ire 1i r*scump*rare” 51C&r-1/3=6 Fn acea*tă carte ni *e &)eră & înţele#ciune #r&verbială ce #&artă #ecetea in*#iraţiei divine. Despre educarea lor R !rov.O'ul în ra#&rt cu *e'enii 0. 22 < I. < 23 J. Despre bo)ăţia lui 2 !rov. 2 (9 !entru ca sB2Ei pui încrederea în Domnul. !rin e*presii scurte $i concise !roverbele îi îndrumă pe oameni în principiile îndatoririi 3aţă de Dumne#eu $i semeni lor. abu#ului. Despre nepri.ea. da. Despre înţelepciunea lui 2 !rov. Despre smerenia lui 2 !rov. (( M H. Fi sB2Ei 3ie toate de odatB pe bu#e.r&verbele atin< a#r&a#e &rice d&'eniu #ractic al vieţii la care ne #ute' <îndi/   Dacă vrei să2l cuno$ti pe Dumne#eu !roverbe o3eră s3aturi clare $i principii absolut in3ailibile. Despre rolul mamei R !rov. 2< (0. 20 'C 3( 229 J. ( : %. (0 22 Ti multe altele@ . Despre disciplinarea lor 2 !rov. 2= (3 4. Despre sinceritatea lui 2 !rov. (2 2= H. cuv&ntul întrupat a 3ăcut2o practic înaintea tuturora. m&n)&ierea . Despre iubirea lui R !rov. . Despre du$manii lui R !rov. Despre m&nia lui 2 !rov. 29 (( N. . Fi ascultB cuvintele înEelepEilor. 658O5RE5 . pe tine. Dai t&r#iu.*cut de 5umnezeu pentru noi Î9:$ $PC&. a ucenicilor. Despre copii lui 2 !rov.O'ul în ra#&rt cu Du'ne!eu 0. Despre m&ndria lui 2 !rov. indolenţei. Un #lan al cărţii . în special. Despre vorbirea lui 2 !rov. Fi ia învBEBtura mea în inimB. Despre el ca tată 2 !rov.O'ul vi!avi de el în*u"i 0. Dacă vrei să2ţi )ăse$ti o nevastă. 3 3M %. (= %Bci este bine sB le pBstre#i înlBuntrul tBu."ristos &sus/ $l a .În această carte Dumne#eu s2a cobor&t să devină învăţătorul nostru în treburile practice ale vieţii.Fnţele#ciunea *e ba!ea!ă #e tea'a de D&'nul( iar nebunia #e încrederea în *ine "i ne*&c&tirea lui Du'ne!eu J . 20 (9 4. II. beţiilor. Despre binecuv&ntarea lui 2 !rov.9$. 20 (( B. a celor buni. 22 (9 B. Despre ascultarea lui R !rov.R5CTICD deosebită a !roverbelor nu se poate sublinia îndea8uns.ănirea lui 2 !rov.

ci Î. 3iul lui David.I". Să2l e*ploatăm slu8ind lui Dumne#eu. LBscumpBraEi vremea.ORNEITE DE 85 . 7rebuie să ne 3olosim de timpul nostru. %c&#ul cărţii e*te declarat ră*#icat în c iar #ri'ul #r&verb/ . Fi va cBpBta iscusinEB2 < pentru prinderea înEelesului unei pilde sau al unui cuvînt adînc. a3lă înt&i cum îi caracteri#ea#ă !roverbele pe prietenii adevăraţi A %e înseamnă să te împrumuţi. 1i $l +)i va netezi c*r*rile/ 5ce*tea *unt cuvinte adre*ate tineril&r care v&r *ă de*c&#ere *ecretul vieţii )ericiteN-a' înt.UN%URI8E J 0ceastă carte este menită să2l a8ute pe orice om. 7impul #boară. Fi îFi va mBri FtiinEa.r&v-1 ( !ildele lui Solomon."J"II care este voia Domnului. I.r&verbele #ar *ă )ie *cri*e #entru t. înEelesul cuvintelor înEelepEilor Fi al cuvintelor lor cu tîlc.lnit nici un t. tînBrului cunoFtinEB Fi c. Fi cel priceput.' ' 4rica Domnului este începutul FtiinEeiC dar nebunii nesocotesc înEelepciunea Fi învBEBtura. spune repre#intă un s3at mult mai valoros pentru un t&năr Încrede0te +n 5omnul din toat* inima ta. @ etc. ea este cartea care să2i cruţe de erorile $i e$ecurile mari ale vieţii.năr care *ă *#ună că nu vrea *ă )ie )ericit în viaţăC5RTE5 . De aceea nu 3iEi nepricepuEi. %ecunoa1te0 +n toate c*ile tale. Iar versetul c.uaEi seama deci sB umblaEi cu bB)are de seamB. Qa re#ista el U !roverbele vorbesc despre presiunea relaţiilor se*uale neprincipiale ' . ci ca niFte Î.M= '%$'” 5deci.ib#uinEB.r&v-3/H-.eie al între)ii cărţi a !roverbelor. De asemenea. 1i nu te !izui pe +n)elepciunea ta. c&t $i un adevărat sumar al cărţii se )ăse$te în vers. de dreptate. de căile $i deci#iile )re$ite care trans3ormă omul într2o ruină $i îl condamnă pentru eternitate. . nu ca niFte neînEelepEi. Der)e la ora$ unde va în3runta toate presiunile $i ispitele lui. %um îi str&n)eau la %asa de %ultură $i le atră)ea atenţia de 3aptul că acum răspundeau alt3el pentru acţiunile $i 3aptele lor U Ti comuni$tii păreau să aibă mai multă înţelepciune dec&t societatea ce se întemeia#ă astă#i A Pentru unii tineri de azi a de$eni adu"t !nsea'n a crede c au per'isiunea de a co'ite “adu"tere” 0 Este ceea ce “adu"ţii” fac1 nu ? 2du"ţi1 adu"tere ?0 %eea ce .I". pentru înEele)erea cuvintelor minEiiC 3 pentru cBpBtarea învBEBturilor de bun simE.RE%U. v&rstnic sau t&năr.nărul ce a crescut de acum $i se pre)ăte$te să plece din casa părintească. cBci #ilele sînt rele. 2 : sB asculte însB Fi înEeleptul. Fn*e'nătatea #ractică a #r&verbel&r e*te )recvent *ubliniată în N&ul Te*ta'ent“.UNERE5 7INE 0OND5TD CD DU?NEEEU 5RE TO5TE RD%. Dulţi î$i risipesc at&t vremea c&t $i viaţa pentru că nu trăiesc înţelept. pentru aceia care tocmai se pre)ătesc să iasă în lume pe propriile picioare. 2 pentru cunoaFterea înEelepciunii Fi învBEBturii."!II. #ilele sunt rele. să înţelea)ă ce este viaţa $i cum se trăie$te.  Dacă vrei să le)i prietenii. viaţa6 cre$tinului este +comandată1 să 3ie înţeleaptă 5să o trăiască cu înţelepciune6 E)e*-H/1H . împBratul lui Israel. de 8udecatB Fi de nepBrtinireC M ca sB dea celor neîncercaEi a)erime de minte./S7L0-I" Qă amintiţi de +prelucrarea1 morală de către !artid a tinerilor care împlineau (= ani.

mi2am dat seama că a$ 3i putut 3i mai înţelept.(( 22 4emeia 3rumoasB Fi 3BrB minte este ca un inel de aur pus în rîtul unui porc.a (ost s us (oarte su er(icial# (ără a se cerceta "ine situaţia ei (amilială că se oate recăsători# du ă ce divorţează de un soţ ro"lemă9 În ea sunt demascate multe din miturile contemporane . Sau.emeia de la =in-o TV care +n timp ce "oria =renciu vor!ea. idem . a petrece în beţii $i or)ii.. Dacă oamenii ar consulta2o. dar este un prieten care Eine mai mult la tine decît un 3rate. Dacă vrei *)at "i direcţie în viaţă . se*ul înainte de căsătorie. am $tiut eu oare că. . Dar de unde. la 3el. 6&rbe*c de*#re e+#erienţa 'ea #er*&nalăK 0cestea sunt s3aturi pe care mi2a$ 3i dorit mult să le aud înaintea de a ie$i în lume A Imediat ce am trecut de prima tinereţe. !roverbele sunt incomparabile cu orice altă sursă cunoa$tem.(2 M > 3emeie cinstitB este cununa bBrbatului ei. !rov. dec&t pastorul cel mai iscusit. dec&t psi. 3*USTR243E. Sau am $tiut că.(' 2= %. dar cea care2i 3ace ruFine este ca putre)aiul în oasele lui. dar 3emeia care se teme de Domnul va 3i lBudatB. să ne amintim să le impunem nu interdicţii. îi 3ace spre nenorocirea lui. le2ar mer)e mult mai bine. +6i aran>a părul 6i +6i studia permanent mi6cările? @. a 3ura de la serviciu. "tc.a r&ndul nostru care cre$tem copii. Sunt mai înţelepte dec&t prietenii cei mai bine2intenţionaţi. @etc. cunoaFte FtiinEa. I8U%TR5GIE/ . cunosc o ersoană căreia i. +6i +ndrepta spatele.ul potolit este un om priceput.olo)ul cel mai $colit. Fi 3rumuseEa este deFartB. ci *)aturi care *ă aibe *en* A 5' "tiut eu &are că B !rov. !rov. Fi cine are du. !rov. Fi de priceput dacB Fi2ar Einea )ura.. = .(= 2M %ine îFi 3ace mulEi prieteni. ea se tot uita +n cameră. Sau. /nele din relaţiile pe care le2am stricat. 3( 30 DesmerdBrile sînt înFelBtoare.(' 2' %ine îFi în3rînea#B vorbele.Ca *ur*ă de c&n*iliere "i călău!ire. $ra eAtrem de amuzant să urmăre6ti atâta prostie televizată la oră de vâr. Sau că. !rov. este +oV1 UA .r&verbe c&n*tituie cartea de ba!ă J Un capitol interesant al Proverbelor vorbeşte espre. Sau că..iar Fi un prost ar trece de înEelept dacB ar tBcea. în ce2i prive$te pe prietenii mei. !rov. cine să mă înveţe U .. Să evit să 3ac unele din lucrurile pe care le2am 3ăcut.

07X D" HXL.DIL"0 /.7L/ S>%I"707" D>D/.000 de lei AAA %&t costă un cd2u cu . este un om c. dar dra)ostea acopere toate )reFelile. dar nuiaua este pentru spatele celui 3BrB minte.II D" 0S7XPI A Cel neprih*nit +1i +ntre!uin)eaz* c+1ti-ul pentru via)*.i este o pricinB de întristare. cine doarme în timpul seceratului este un om care 3ace ruFine.>L SX7/L0L"0 %". 2 (3 !e bu#ele omului priceput se a3lB înEelepciunea. Bucuria ei se datorea#ă nu numai ordinii pe care a stabilit2o în cosmos ci $i ordinii pe care "l o stabile$te în omenire $i în3r&nării răului în lume.". dar mîna celor .Bnit sB su3ere de 3oame.0-II. J".I%" 3 Domnul nu lasB pe cel nepri.irierii de casete U 0l revistelor $i #iarelor U 0l ca3elei este mare AA /ite.arnici îmbo)BEeFte.Bnit este un i#vor de viaEB. L"." /D0.>L %>D>LI Q"T. !ermanent se observă această “te!ă$ "i “antite!ă$( “#unct$ "i “c&ntra#unct$ capitole sunt caracteri#ate de această 3ormă de e*primare6 5primele #ece . D>D."L>PI707"0 40-X D" %"I .7UCURI5 “FNGE8E.r&v-1= 2 %omorile cîFti)ate pe nedrept nu 3olosesc. 2 (( Jura celui nepri. dar îndepBrtea#B po3ta celor rBi.7 > !0J/BX !". dar nepri. "a s2a bucurat atunci c&nd a pus limite mării în3uriate 5v. UI ! C! ." %ine strîn)e vara. dar )ura nebunului este o pieire apropiatB. D" "Y!LID0L" 54"."Q>I0TI "S7" %>. pe c&nd cei +nebuni1. 3ăc&nd viaţa umană posibilă 5= 2'23(6. D" Q>LBIL"C %/D 0L 7L"B/I" SX 4I" U6 4>LD"0PX S0/ DIS7L/J" (0 %ine clipeFte din oc. cu cerurile înstelate $i păm&ntul./.Bnirea i#bBveFte dela moarte. vom primi pace su3letească $i mulţumire în starea în care ne )ăsim. +Iacobs1 este :0. vom primi lipsuri $i sărăcie. 7<N:I => ."TII S/. %e vrem U 9 .7 /LDX7>L/.r&v-1= (< “5e când nu mai !eau Bm0am pocăitC. c&t $i se bucură în 3iecare #i de 3elul în care le2a prestabilit limite corpurilor cere$ti 5= 2222<6. dar )ura celor rBi ascunde sîlnicie./. %ei înţelepţi trăiesc con3orm preceptelor în$iruite aici. am capul mai u6or 6i !uzunarul mai -reu .+6. . 2 (2 /ra stîrneFte certuri. D>BW.” . 2 (M ÎnEelepEii pBstrea#B FtiinEa. . ce2ar 3i să mă duc pe la ma)a#ine să mă interese# de preţul ţi)ărilor $i al băuturilor U 0l 3ilmelor proaste U 0l înc.I%I0 4I"%XL/I" : . . sau nec. %" S" Î. M %ine lucrea#B cu o mînB leneFB sBrBceFte.op prost U %&t costă o seară la un bar de noapte U > casetă cu mu#ică lumească U /n televi#or color U > carte U 5c&te cărţi bune sunt la librăria Ion %rean)ă U .CIUNII$ FN 05G5 ORDINII IN%TITUITE FN CRE5GIE DE DO?NU8 DU?NEEEU Înţelepciunea personi3icată în învăţăturile lui Solomon a 3ost at&t pre#entă c&nd Domnul Dumne#eu a creat /niversul cu spaţiile sale vaste.ib#uiţi le i)noră.%L"D Î. 9 U:IU. discuţia din ma*i2ta*i@ +tu ai bani A "u nu amA1 +!ăi să vedem ce consumăm 3iecare A1 Astăzi societatea ne o(eră mai multe osi"ilităţi) Tre"uie să o recunoa'tem) Pro"lema este că viciile costă mult 'i comentăm c5nd nu le utem satis(ace) Pentru mulţi salariaţi nu ar (i o ro"lemă scum irile dacă ar utea să trăiască (ără ca(ele# ţi0ări 'i alcool) 1ă trăiască auster) !a: cui îi lace# s une omul % C6 %'!78 I'! %!N 'U 6C!9 . Qrem s3inţenie $i evlavie.296. Fi cine are o )urB nesocotitB se prBpBdeFte sin)ur.u prea multe A6 De#inde de ce vre' de la viaţă dacă v&' avea #arte de *ărăcie *au înde*tulare B Qrem păcate $i plăcere.ip2.7L/ L>DW.ib#uit. .DI-I>. !L>Q"LB !". iar cel r*u +1i +ntre!uin)eaz* venitul pentru p*cat/ . 2 4>0L7" ID!>L70.

dar la o observare )enerală a omenirii. de [alter "lOell +!roverbs . ca un . $Un exe'p"u !" constituie re$o"uţia din Ro'5nia9 da cons iraţie în arte# da# revolta maselor# 'i mai ce ca să reu'ească toate acestea .707X D" ". !r (( 2M /nul. dar nu este nimicA 2 !r 20 (3 .otes1. poporul cadeC dar biruinEa vine prin marele numBr de s3etnici. -u cumva 'i intervenţia lui !umnezeu . daZ de 3iecare dată vin de la cr&$mele de pe stradă $i umblă în #i)2 #a).l recunoa'te e !umnezeu ca arte inte0rantă# c2iar este toate acestea 1tă 5n# toată s eculaţia este ca înv5rtitul c5inelui în <urul cozii lui %& !". sB mai aEipeFti puEin./ 0 4>S7 I. nici prive).(( (M %înd nu este c. . !r < < Du2te la 3urnicB.7L/ T>D"LI TI %"LT"7>LI !L>Q. Fi cîntarul mincinos nu este un lucru bun. %ur*e/ 7. Fi nHo duce înapoi la )urB. sînt o scîrbB înaintea Domnului. care dB cu mîna lar)B.r&verbele c&nectea!ă *ărăcia cu ne#ri ănirea "i b&<ăţia cu răutatea 5păcăto$enia6. 2 !rov. dar mîna leneFB va plBti bir.ib#uinEB. leneFuleU %înd te vei scula din somnul tBuU !r < (0 SB mai dormi puEin. cBci vei a8un)e sBracC desc.oE./I %/P01 .0 !I0-X 5+>%0/0 . !r (9 (: . ar vea sB strîn)B roade. ca un om înarmat. a8un)e mai bo)atC Fi altul. b? Qernon DcJee (0 . Fi strîn)e de ale mîncBrii în timpul seceriFului. !ermanent pe strada asta 50urel Qlaicu6 trec oameni a căror în3ăţi$are te 3ace să pl&n)i.r&verbele ne 'ai de'&n*trea!ă că *tructurile *&ciale nu e*istă în mod autonom $i independent de Domnul care le2a r&nduit.inB.u2i în$eală diavolul pe ace$tia U 0lţii vin $i cer împrumut.7L/ %W. sB mai încruciFe#i puEin mînile ca sB dormiA.Q".eolo)?.etor. 7. A6 !r 20 (0 DouB 3eluri de )reutBEi Fi douB 3eluri de mBsuri. !r < 9 !înB cînd vei sta culcat.(( ( %umpBna înFelBtoare este urîtB Domnului. acestea sunt doar e*cepţiile care întăresc re)ula.Bnit sB su3ere de 3oame. dar mîna celor . nem&ncaţi.ide oc. Descriu un 3el de le)e a cau#ei $i e3ectului în viaţa omului. !". dar nu sunt dispu$i să 3acă orice 3el de muncă A . Fi înEelepEeFte2teA !r < ' "a nHare nici cBpetenie.7L/ D/. %ine lucrea#B cu o mînB leneFB sBrBceFte.u iubi somnul. în unele ca#uri de e*cepţie. !r (9 2M . !r 20 M 7oamna. leneFuleC uitB2te cu bB)are de seamB la cBile ei. Fi lipsa.%I7>L/.(0 3. nespălaţi. 2 !r 20 23 Domnul urBFte douB 3eluri de )reutBEi.arnici va stBpîni.e . Oamenii se scar ină în ca 5nă la s5n0erare să a(le adevărul 0ol 0oluţ# dar (ără a. Fi su3letul molatic su3ere de 3oame.ur Stud? Bible on %D2L>D "van)elical Dictionar? o3 7. dar îndepBrtea#B po3ta celor rBi. nici stBpînC !r < = totuF îFi pre)BteFte . !rov.rana vara..ii. !r (2 2M Dîna celor . L>DW. /neori într2adevăr. !". Sunt prost îmbrăcaţi. leneFul nu arBC la secerat.. nu 3ace decît sB sBrBceascB.arnici îmbo)BEeFte.eneFul îFi vîrB mîna în strac. pare că această le)e este suspendată. "l este cel ce le susţine. !r < (( Ki sBrBcia vine peste tine.eO >pen Bible R 7.D D"LJ"-I .e Dac0rt.Fn !ilele n&a*tre *tilul de viaţă al )iecăruia îl #une într-& cate<&rie *&cială *au altaÎntre cei ce au $i cei ce n2au. dar sunt beţi A . dar cîntBreala dreaptB Îi este plBcutB.e Stud? "dition.enea te cu3undB întrHun somn adînc. Fi te vei sBtura de pîne. care economiseFte prea mult. M Domnul nu lasB pe cel nepri.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful