Bú kre şt Da rúl fúnu nuñ Eğnebi y Tíl ler we Ed ebi yat la r Ihti ya ri yesíñ t óret ílmesí nde

Tomrîğa (Scythia Minor) Kîrîm Tatarşasîñ elifbesí Alfabetul limbii tătare crimeene din Dobrogea (Scythia Minor)
Conform Un i ve rsi tă ţi i din Bu cu re şt i , Fa cul ta tea de li mbi şi li te ra tu ri străi ne Hárf Litera A, a Atî DenoDeno minaţia a Okîlmasî Pronunţia

- sózníñ heryerínde makbul, awuzartî, erínsíz, geñíş okîlgan bír sozîkawazdîr (at, ana,

- a, ca a din ac, mama (at "cal", ana

kalmak, tatarlar, ramazan, bayram, kazakşa)
Á, á á - sózníñ heryerínde makbul, awuzaldî, erínsíz, geñíş okîlgan bír sozîkawazdîr. Tellafuzî úş tarzda: 1. bazî sózlerde temíz awuzaldî okîlîr (şáş, lále). 2. bazî sózlerde ya yokarda aşîklanganday, ya da ya gibí okîlîr (káát, Kázim, Kániye). 3. bazîlarî yarîmawuzaldî okîlîr (árúw, ádet, sáát, mápís). Koşak hárfler aá man áa ekí awaz ímlemez, koşaknîñ bírínğí hárfí okîlîp ses uyumî koşaknîñ ekínğí hárfíne kóre uydurulağagîn añlamîn taşîr. Mesela, kaár (kaygî)sózí tîpkî kar sózíndiy okîlîr amma ekí sózníñ şîgîş kelíşí ayîrîdîr, kaárden menkardan.

"mamă", kalmak "a rămâne", tatarlar "tătarii", bayram "sărbătoare, bairam", kazakşa "limba română, româneşte"). Este o
vocală posterioară, nelabială, deschisă şi poate ocupa orice poziţie în cuvânt. - á este un sunet specific tătarei crimeene: 1. aproximativ ca ea din belea (şáş "păr", lále "lalea"). 2. ca la punctul 1., sau aproximativ ca ia din chiar (káát "hârtie", Kázim "Chiazim", Kániye "Chianie"). 3. aproximativ ca a din belea (árúw "bun,

bine", ádet "obicei", sáát "ceas, oră", mápís "temniţă").
Este o vocală anterioară, nelabială, deschisă şi poate ocupa orice poziţie în cuvânt. Grupul de litere aá, nu simbolizează două vocale alăturate fiind o convenţie de scriere care arată că citirea se face conform primei vocale din grup iar flexiunea cuvântului se face conform celei de a doua vocale din grup. De exemplu, citirea cuvântului kaár "grijă" este identică cu a lui kar "zăpadă" însă în cazul ablativ ele vor deveni kaárden "de/din grijă", respectiv kardan "de/din zăpadă". Similar trebuie tratat şi grupul de litereáa. De exemplu, cuvântul nikáa "cununie" se citeşte ca şi cum ar fi "niká"iar dativul său va fi nikáaga "spre/la cununie". - b, ca b din bob, babă (babay "tătic", bel

B, b

be

- sózníñ soñînda kayriymakbul, kapalî, ótken, koşakerínlí okîlgan bír tartîkawazdîr (babay,

"talie, mijloc, şale", bílmek "a şti", búber "ardei", bayram "sărbătoare, bairam"). Este
o consoană oclusivă, sonoră, bilabială şi nu poate ocupa poziţie finală în cuvânt. - ç, ca şi c din cimpoi, ceară (íşçí "lucrător,

bel, bílmek, búber, kurban, bayram).
Ç, ç çe - sózníñ heryerínde makbul, yarîkapalî, ótmegen, tañlayaldî okîlgan bír tartîkawazdîr (íşçí, çetin, kardaşça). Ğalpak kîrîm tatarşasînda ç awaznîñ yeríne kóbísí ş awazî kullanîlîr. Mesela túrúkşeníñ çanak man çengel sózlerí kîrîm tatarşada şanak man şengel pí şímín alîr.

muncitor", çetin "abrupt, sever, dificil", kardaşça "frăţeşte"). Este o consoană
semioclusivă, surdă, prepalatală şi poate ocupa orice poziţie în cuvânt. În tătara crimeană autentică se manifestă o puternică tendinţă de a înlocui acest sunet cu ş. Cuvinte cum ar fi çanak "farfurie", çengel "cârlig" din limba turcă se vor regăsi în tătara crimeană sub forma şanak, şengel.

1

dak. u sozîkawazlarnîñ eğíklerínde tabîlganda. ótken.Hárf Litera D. í. Nu poate ocupa poziţie finală în cuvânt Ğ. ú sozîkawazlarnîñ eğíklerínde tabîlganda. sene. când face parte din silabe care conţin vocalele posterioare a. awuzaldî e. . moñgol. prepalatală şi nu poate ocupa poziţie finală în cuvânt. kas-kattî ge atîn taşîp kîsîk. gizem. tañlayaldî okîlgan bír tartîkawazdîr (tatarğa. awuzartî a. sonoră. laf sózí lapokîlîr. gúl "trandafir"). ghimpe când face parte din silabe care conţin vocalele anterioare e. sonoră. 2. ca g din gem. nelabială. ótken. Este o consoană constrictivă. sonoră. verb"). túrúkşeníñ okîlmagan"yumuşak g" ğ hárfí men karîştîrmamalîdîr.ğ. c hárfníñ koşagîdîr.arapşa man ağemğeden kelmeşíktír. kagîşma "lovire. surdă. ca g din goarnă. kîsîk. kagîşma. ağun. ótmegen. ğúrek. ğîmşak ge atîn taşîp kapalî. având rolul de a prelungi vocala anterioră cu jumătate din lungimea sa. tíşten okîlgan bír tartîkawazdîr (ders. kattî ge atîn taşîp kapalî. daragurt "mărar"). afet sózí apet okîlîr. tătăreşte". f fe/pe "vorbă. fereastră (fayda "folos". moschee"). gezmek "a G. ağem "persan". laf se pronunţă lap. dargîn "supărat". în fonetismul tătarei crimeene autentice se asimilează consoanei p(cuvântul fayda se pronunţă payda. f este o literă provenită din limba arabă şi din persană. g (dur). gizem "mister". ağem. dentală şi nu poate ocupa poziţie finală în cuvânt. ğamí "geamie. figel sózí pigel okîlîr). kîdîrlez). partea anterioară" şi dad "gust".sózníñ soñînda kayriymakbul. labiodentală şi poate ocupa orice poziţie în cuvânt. ótken. tílşíkten okîlgan bír tartîkawazdîr (gázáta. nene E. gară când face parte din silabe care conţin vocalele anterioare á. tañlaydan okîlgan bír tartîkawazdîr (şíñgen. awuzaldî á. ğ ğe . teneke). . tíşten-erínden okîlgan bír tartîkawazdîr (fayda. ğ hárfí túrúkşeníñ C. erínsíz. palatală. f yeríne p okîlîr (fayda sózí payda okîlîr. ağun "cosmos". dargîn. girafă (tatarğa "limba tătară. c din limba turcă şi nu trebuie confundată cu"yumaşak g" ğ din turca modernă care nu se pronunţă. nene.ald man dad sózlerníñ tîşînda sózníñ soñînda kayriymakbul. o. daragurt). velară. i sau atunci când precede semiconsoana y (şíñgen "lichid". e e "mamă". muntean. kelmek . g (extradur). tegíz "neted". . tegíz.F. d Atî DenoDeno minaţia de Okîlmasî Pronunţia . gúl. dúlber "încântătoare"). ğúrek "inimă". 1. ú (gázáta "gazetă".e. ótken. sonoră. Este o consoană oclusivă. telefon (men "eu". sene "an". sózníñ heryerínde makbul. laf F. . . muwallímatşa tellafuzunda. kóydeş. moñgol "mongol". g ge se plimba". dúlber.se pronunţă în trei feluri. laf. kelmek "a veni". . sózlígí). nergis. Este o consoană constrictivă. 1.sózníñ heryerínde makbul. o. cu expeţia cuvintelor ald "partea din faţă.d. gyúm). 2. cacofonie". Kîrîm tatarşanîñ Ğ. awuzaldî. în fonetism academic se pronunţă f. . afet "urgie". ca f din fată. gezmek. ca d din dar. Corespunde literei C. Este o vocală anterioară. afet se pronunţăapet. gómelek "fluture". ca e din elev. ğamí). u (agaş "lemn". yarîkapalî. deschisă şi poate ocupa orice poziţie în cuvânt. î.tabîlgan eğíkníñ sozîkawazîna kóre okîlîr: 1. 2. Sózníñ soñînda kayriymakbul bír tartîkawazdîr. dac". afet. g (moale). kapalî. dak "munte. sonoră. nergis "narcisă". postvelară. ó. figel "acţiune. Este o consoană oclusivă. 3. 3. teneke "tablă"). ótken. í. ó. gyúm"ghium"). i sozîkawazlarnîñ eğíklerínde tabîlganda ya da y yarîtartîkawaznîñ aldînda tabîlganda. geñíş okîlgan bír sozîkawazdîr (men. Este o consoană oclusivă. kóydeş "consătean". pronunţia sa fiind determinată de caracteristicile vocalei din silaba respectivă: 1. . figel). ca gayîn ‫ غ‬din limba arabă. î. kekírdekbaşî okîlgan bír tartîkawazdîr. gómelek. 2 . figel se pronunţă pigel). ğalpak tatarşa tellafuzunda. tîpkî arapşanîñ gayîn ‫ غ‬hárfíndiy(agaş . 2. cuvânt". Este o consoană semioclusivă. ca g din ghem. direct (ders "lecţie".

tar okîlgan bír sozîkawazdîr (it. bílmek. kasta. î î sîzîklî "dungat. halk. hotărî (îşan "şoarece". yakşî şekílínde. Este o consoană constrictivă.í este un sunet specific limbii tătare. tarih se pronunţă tariy). 3 . borj "datorie". taj "coroană". închisă şi nu poate ocupa poziţie finală în cuvânt. ca i din ilic. . ótmegen. kalk. tar okîlgan bír sozîkawazdîr (íş .i. biñ "o mie"). kîsîk. kîrîm tatarşaga mensup. insan. ca î din înalt. h Atî DenoDeno minaţia he Okîlmasî Pronunţia İ. ğamí. defect". ekí túrlí kullanîlîr: 1. i men î arasînda. . erínsíz. companie". . yahşî sózlerí. vărgat". . i i . scit". mújde "veste bună"). ótken. tar okîlgan bír sozîkawazdîr (îşan. erínsíz. borj. 2. tîpîrtî.H. tíl "limbă. se regăsesc în tătara crimeană cu sunetul k adică sub forma kasta. prepalatală şi poate ocupa orice poziţie în cuvânt. Í. awuzaldî. tîpîrtî "tropot". Bazîlarî. insan "om". infinit (it "câine". . başka altay tíllerínde h awazlî tellafuzlî sózler. tarih "istorie"). tîpkî arapşa man farsşada (hafta. ğamí "geamie. mesela túrúkşeníñ hasta. tíl. moschee""). yahşî "bun" din limba turcă. halk "popor". J. taj. awuzartî. Este o vocală anterioară. . mújde). láj. nelabială. kîsîk. sózlík). í í kírpí "arici". tarih).sózníñ heryerínde makbul. awuzaldî. bîzîk. his se pronunţă is. Este o consoană constrictivă.sózníñ heryerínde makbul. kîrîm tatarşada k awazlîdîr. kekírdekbaşî okîlgan bír tartîkawazdîr.j. sózlík "dicţionar"). his "simţ". yakşî. erínsíz. ca j din jucărie. 1.sózníñ soñînda kayriymakbul. kîrîm).Hárf Litera H. Este o vocală posterioară. láj "medicament".î. postvelară şi poate ocupa orice poziţie în cuvânt. surdă. închisă şi poate ocupa orice poziţie în cuvânt. sonoră. kas-kattî he atîn taşîp sózníñ heryerínde makbul. ca h din horă. 2. în limba germană (íş "treabă".sózníñ heryerínde makbul. bílmek "a şti". cojoc (jagun "escadron. muwallímatşa tellafuzunda. h este o literă provenită din limba arabă şi din persană. biñ). nelabială. sîzîklî. kîrîm "crimean. intermediar între i şi î . Este o vocală anterioară. câmpean. asemănător cu idin sind. crah (hafta "săptămână". închisă şi poate ocupa orice poziţie în cuvânt. his. kírpí. Unele cuvinte care în alte limbi altaice conţin sunetul h cum ar fi hasta "bolnav". kalk. . nelabială. ğalpak kîrîm tatarşa tellafuzunda okîlmaz.arapşa man ağemğeden kelmeşík bír hárf bolganîna. în fonetismul tătarei crimeene autentice nu se pronunţă (hafta se pronunţăapta. j je . tañlayaldî okîlgan bír tartîkawazdîr (jagun. în fonetism academic se pronunţă h (extradur). Î. bîzîk "stricat. .

á. î. kazak.a. í. kattî ke atîn taşîp kapalî. tîpkî arapşanîñ kaf ‫ق‬hárfíndiy (kîrîm . tatarlar "tătarii". român". ca şi c din carne. 4 . î. tellafuz). î. sílmek. erkin. e. kúlúş "râset". í. ó. túk "puf"). când face parte din silabe care conţin vocalele posterioare a. velară. fonetism"). pronunţia sa fiind determinată de caracteristicile vocalei din silaba respectivă dar poate fi influenţată şi de vocala din silaba anterioară: 1. 2. ca şi kaf ‫ ق‬din limba arabă. ótmegen. L. ú (kámil "desăvârşit". alveolară şi poate ocupa orice poziţie în cuvânt. o. Sózníñ heryerínde makbul bír tartîkawazdîr. sózlíkler "dicţionare"). akîl "minte". 2.se pronunţă în trei feluri. independent". í. o. kekírdekbaşî okîlgan bír tartîkawazdîr. tatarlar. kul. i. e. l (moale). kelmek. awuzaldî á. awuzaldî e. tañlaydan okîlgan bír tartîkawazdîr (ker. Este o consoană oclusivă. l le . ú(lále "lalea". erkin "liber. kas-kattî ke atîn taşîp kapalî. kazak "cazac. kîdîrlez.tabîlgan eğíkníñ sozîkawazîna kóre ya aldîndakî eğíkníñ sozîkawazîna kóre okîlîr: 1. yuwaktan okîlgan kattî bír tartîkawazdîr (kalabalîk. sózlíkler). b) awuzartî sozîkawazlarnîñ eğíklerínde tabîlîp aldîndakî eğík awuzaldî sozîkawazlî bolsa (bela. i. loksa. u (kalabalîk "aglomeraţie". k (dur). pronunţia sa fiind determinată de caracteristicile vocalei din silaba respectivă: 1. kitap. palatală. ca l din lac. ú sozîkawazlarnîñ eğíklerínde tabîlganda. ó. k Atî DenoDeno minaţia ke Okîlmasî Pronunţia . i sau atunci când precede semiconsoana y (ker "corb". loksa "lehuză". fanila. kyor "chior"). sílmek "a şterge". illa "pe orice cale. Este o consoană oclusivă. q hárfí kullanîlîr. 3. kurban. tellafuz "pronunţare. k (extradur). kurultay). súlale "dinastie". kattî leatîn taşîp tílkanatî. hem ózí tabîlgan eğík hem alîndakî eğík awuzartî a. akîl.tabîlgan eğíkníñ sozîkawazîna kóre okîlîr: 1. câmpean.á. postvelară. e. consiliu"). kul "rob". o. kuyruk. În alfabetul utilizat în Crimea sunetul k (extradur) este simbolizat prin litera Q. bólmek. yuwaktan okîlgan ğîmşak bír tartîkawazdîr: a) awuzaldî á. kyor). í. súlale. kitap "carte". lume atunci când atât silaba din care face parte cât şi silaba precedentă conţin vocale posterioare . kuyruk "coadă". ğîmşak ke atîn taşîp kapalî. illa. u (sakal "barbă". arc când face parte din silabe care conţin vocalele anterioare á. kîrîm "crimean. tatarlîk "tătarii. u sozîkawazlarnîñ eğíklerínde tabîlganda. túk). sakal.se pronunţă în două feluri. ú sozîkawazlarnîñ eğíklerínde tabîlganda (lále. surdă. fanila "flanelă". í. kók. i sozîkawazlarnîñ eğíklerínde ya da y yarîtartîkawaznîñ aldînda tabîlganda. i. 2. kelmek "a veni". toplantî). toplantî "adunare"). b) când face parte din silabe care conţin vocale posterioare dar care sunt precedate de vocalele anterioare . awuzartî a. surdă. leagăn: a) când face parte din silabe care conţin vocale anterioare . chel când face parte din silabe care conţin vocalele anterioare e. . k (moale). Búgún Kîrîmda kullanîlgan elifbede kas-kattî ke awazî úşún Q. Sózníñ heryerínde makbul bír tartîkawazdîr. ó. kurultay "adunare. ótmegen. întotdeauna". ó. surdă. aproximativ ca l din leac. ca şi c din chitară. koraz.Hárf Litera K. l (dur). tílşíkten okîlgan bír tartîkawazdîr (kámil. o. 2. Este o consoană laterală. ó. ótmegen. î. koraz "cocoş". q. Este o consoană oclusivă. scit". u sozîkawazlî bolsa. kírpík "geană". 3. bólmek "a împărţi". ú (bela "necaz". Poate ocupa orice poziţie în cuvânt. kúlúş. . kírpík. tătărime". kók "cer". ğîmşak le atîn taşîp tílkanatî.

sózníñ heryerínde makbul. tatarman "sunt tătar". ň eň .este un sunet specific tătarei crimeene. erík. geñíş okîlgan bír sozîkawazdîr (ortak. alveolară şi poate ocupa orice poziţie în cuvânt. tatarman. kol O. s se . beş. namaz. níşan "semn. murat) N. şómíş "polonic".Hárf Litera M. tór kepek. ótmegen. şaganoz. nene (nakîş "broderie". tătărime". cocoş (ortak "asociat". nane. Este o consoană oclusivă. câmpean. sózlík). kîsîk. tătăreşte". ramazan bayramî "sărbătoarea ramazanului".sózníñ heryerínde makbul. kanun. Este o consoană nazală. túp. S. ramazan bayramî. logodnă". ótmegen. níşan. toplantî "adunare").n. ca p din pană. awuzartî. kazakşa).sózníñ heryerínde makbul. bayram "sărbătoare. bilabială şi poate ocupa orice poziţie în cuvânt. sút. erínlí. "mână". eksík "lipsă". postvelară şi poate ocupa orice poziţie în cuvânt cu excepţia celei iniţiale. în limba engleză (mañlay "frunte". limon. o man túrúkşeníñ öarasînda. sistem (sasîk "împuţit". p pe kepek "tărâţă". m Atî DenoDeno minaţia me Okîlmasî Pronunţia . sózlík). dúrúst. şaganoz "crab". "fundal". tatarlîk. sózlík "dicţionar"). kîsîk. ses "voce". koşakerínlí okîlgan bír tartîkawazdîr (papîr. músúlman "musulman. ş şe . scit". tóle "coteţ". kóz "ochi". kîrîm. . pogaşa. awuzaldî.p. câmpean. toplantî "adunare"). . geñíş okîlgan bír sozîkawazdîr (ógíz. kazakşa "limba română. kîrîm tatarşaga mensup. româneşte"). kîrîm "crimean. ca s din sanie. kóz. makoron "macaroane". scit". tíríldewğí. intermediar între o şi ö din limba turcă.r. pepiy. Este o consoană vibrantă. palto. limon "lămâie". dentală şi poate ocupa orice poziţie în cuvânt. ca m din mac. deschisă şi poate ocupa orice poziţie în cuvânt. mere (maraz "maladie". kol. kapalî. ramazan. tatarman "sunt tătar". . ğeñmek "a învinge"). deschisă şi nu poate ocupa poziţie finală în cuvânt. . şeşmek "a dezlega". sogan "ceapă". sogan. . memleket "ţară". kanun "lege". labială. geñízden. memleket. Ş. şoñgîr.ş. soñ. Este o vocală anterioară. n ne . pogaşa "pateu". kîrîm "crimean.sózníñ heryerínde makbul. R. Este o vocală posterioară. 5 . toprak. pepiy "curcă". şapa.kîrîm tatarşaga mensup. labială. geñízden. píşím. o o . P. makoron. tíşten okîlgan bír tartîkawazdîr (renk. múren. tóle. namaz). . tañlayaldî okîlgan bír tartîkawazdîr (tatarşa. sózlík "dicţionar"). Este o consoană constrictivă. músúlman. şeşmek. ca ş din şase. tatarlîk "tătării. moşak. sút "lapte". ramazan. nane "mentă". píşím "aspect". surdă. murat "dorinţă"). r re .este un sunet specific tătarei crimeene pronunţat aproximativ ca ng dinlong. kekírdekbaşî okîlgan bír tartîkawazdîr (mañlay. kîtîm. şoñgîr "vultur".m. Este o consoană nazală. pepene (papîr "vapor". bairam". tór. músúlman. bayram. geñízden. moşak "mărgea". koşakerínlí okîlgan bír tartîkawazdîr (maraz. yuwaktan okîlgan bír tartîkawazdîr (sasîk. sózníñ soñînda kayriymakbul. prepalatală şi poate ocupa orice poziţie în cuvânt. surdă. beş "cinci". namaz "rugăciune").o. . tatarman. . órdek Ó. túp "fund". surdă. palto "palton". ses. ó ó "raţă". ca o din oaie. ca r din rană.sózníñ başînda kayriymakbul. eksík. ótmegen. toplantî).sózníñ heryerínde makbul. murat). şómíş. ca n din nas. tuş (tatarşa "limba tătară. erínlí. dentală şi poate ocupa orice poziţie în cuvânt. . bilabială şi poate ocupa orice poziţie în cuvânt.s. Este o consoană constrictivă. Este o consoană nazală. ğeñmek). asemănător cu o din chior (ógíz "bou". kurban. . murat "dorinţă"). . soñ "sfârşit".sózníñ heryerínde makbul.sózníñ heryerínde makbul. músúlman "musulman". múren "fluviu". namaz "rugăciune". tíşten okîlgan bír tartîkawazdîr (nakîş. dúrúst "corect". erík "corcoduşă". Ň. toprak "pământ". rece (renk "culoare". toplantî). órdek.

ramazan. murat). ğewez). enver. taa erínlí.sózníñ heryerínde makbul. músúlman).y este o semiconsoană specifică tătarei crimeene care se pronunţă aproximativ ca i din ied. úgúle "ciovică". tatlî. surdă. Z. iarbă (yalan "minciună".w este o semiconsoană specifică tătarei crimeene pronunţată aproximativ caw din well. "strâmb". kîsîk. kîdîrlez. ca v din vară. consiliu"). tañlayaldî okîlgan bír yarîtartîkawazdîr (yalan. saw "sănătos". "îmbrăcăminte".sózníñ heryerínde makbul. tay "mânz". vazife V. ógíy. úyeñ. neniy.u. kurultay "adunare. mawî. kurban. "sarcină". kazakşa. taa awuzaldî. ğewez "nucă"). súyúw "iubire". Este o semiconsoană prepalatală şi poate ocupa orice poziţie în cuvânt. enver "foarte strălucitor". uğuz. túz. . kîyîş Y. torgay. y ye . suw. ziyan "risipă". u u . bet. pitit (tatar "tătar". Este o consoană constrictivă. kurultay "adunare. 1. aproximativ ca u din chiul(úşúnğí "al treilea". kîyîş. Este o semiconsoană bilabială şi poate ocupa orice poziţie în cuvânt. buyuruk "ordin". 6 . úyeñ "hermelină". torgay "vrabie". sózníñ soñînda kayriymakbul. închisă. ğalpak kîrîm tatarşa tellafuzunda. túrúkşedekí ü gibí okîlîr (úy.este un sunet specific tătarei crimeene. erínlí. . v yeríne w okîlîr (vuğut sózí wuğut okîlîr. v este o literă provenită din alte limbi. awuzartî. neniy "mămică". múyúz). kúl "scrum". zer (zararsîz "inofensiv". súrúw "cârd". ótken. ógíy "orfan". labială. 2. labială. vazife. enver se pronunţă enwer. zírkír. y yarîtartîkawaznîñ katînda tabîlganda. mawî "albastru". tar okîlîr (úşúnğí. vakîf sózí wakîp okîlîr). sonoră. kurultay. 2. t Atî DenoDeno minaţia te Okîlmasî Pronunţia . intermediar între u şi ü din limba turcă. múyúz "corn"). în vecinătatea semiconsoanei y se pronunţă prin potenţarea anteriorităţii şi labialităţii. sózlík. în fonetism academic se pronunţă v. namaz "rugăciune"). consiliu". vakîf "donaţie. ústún "superior". túz "drept". sonoră. bet "obraz". suw "apă". kurultay). U. murat "dorinţă"). Este o vocală posterioară. ca u din ud. Sózníñ soñînda kayriymakbuldur. zelzele "seism".sózníñ soñînda kayriymakbul. alveolară şi poate ocupa orice poziţie în cuvânt.ekí tarzda okîlîr: 1. Ú. sózlík "dicţionar". . tot "rugină".V. tutun (urba buyuruk. bayram "sărbătoare. închisă şi nu poate ocupa poziţie finală în cuvânt.kelmeşíktír. zelzele. tar okîlgan bír sozîkawazdîr (urba. toz. murat "dorinţă"). v ve/we W. vakîf). enver sózí enwer okîlîr. ótken. vazife se pronunţă wazipe. u man túrúkşeníñ ü arasînda. namaz). ca ü din limba turcă (úy "casă". în limba engleză (wuruw "lovire". ekí túrlí kullanîlîr: 1.sózníñ heryerínde makbul.Hárf Litera T. tot. vazifesó zí wazipe okîlîr. tíşten okîlgan bír tartîkawazdîr (tatar. tíşten-erínden okîlgan bír tartîkawazdîr (vuğut. koşakerínlí okîlgan bír yarîtartîkawazdîr (wuruw. toz "praf". fundaţie"). . . ú ú . . 2. ótmegen. úgúle. dentală şi poate ocupa orice poziţie în cuvânt. awuzaldî. ziyan. uğuz "ieftin". pronunţat astfel: 1. ca z din zână. w we . tay. murat). kúl. z ze . ústún. kazakşa "limba română. Este o consoană constrictivă. Este o vocală anterioară. súrúw. yuwaktan okîlgan bír tartîkawazdîr (zararsîz. 2.sózníñ heryerínde makbul. vakîf se pronunţă wakîp). muwallímat kîrîm tatarşasî tellafuzunda. kîsîk. tiv (vuğut "corp". Este o consoană oclusivă. bazîlarî. ú. kapalî. . bairam". în fonetismul tătarei crimeene autentice se asimilează semiconsoanei w(cuvântul vuğut se pronunţă wuğut. ca t din tată. Nu poate ocupa poziţie finală în cuvânt. zírkír "burniţă". saw. bayram. toplantî "adunare". româneşte".z. . erínlí.t. músúlman "musulman"). labiodentală şi nu poate ocupa poziţie finală în cuvânt. toplantî. súyúw.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful

Master Your Semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master Your Semester with a Special Offer from Scribd & The New York Times

Cancel anytime.