AUTORITATEA NAŢIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR

ORDIN pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2011, precum ş i a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor pentru anul 2011

Văzând Referatul de aprobare nr. 1094 din 24 martie 2011, întocmit de Direcţia Generală Sanitară Veterinară, Direcţia Generală Siguranţa Alimentelor, Direcţia de Igienă Veterinară şi Epidemiologie, Direcţia de Coordonare Tehnică a Institutelor de Referinţă, LSVSA, Farmacovigilenţă şi Nutriţie Animală şi Direcţia de Coordonare a Punctelor de Inspecţie la Frontieră din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor; având în vedere prevederile art. 2 şi ale art. 24 din Legea nr. 150/2004 privind siguranţa alimentelor şi a hranei pentru animale, republicată; ţinând cont de prevederile art. 63 şi ale art. 10 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare; în baza prevederilor art. 10 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 114/2011 privind aprobarea acţiunilor sanitarveterinare cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor, a acţiunilor prevăzute în Programul de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor, pe care Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să le pună în aplicare, precum şi a tarifelor maximale aferente acestora pentru anul 2011; în temeiul art. art. 3 alin. (1) şi (3), precum şi al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1415/2009 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a unităţilor din subordinea acesteia, cu modificările ulterioare, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor emite următorul ordin: Art. 1 – (1) Se aprobă normele metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2011, prevăzute în anexa nr. 1 la prezentul ordin.

1

(2) Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor pentru anul 2011, prevăzute în anexa nr. 2 la prezentul ordin. Art. 2 - Direcţiile sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, institutele veterinare şi posturile de inspecţie la frontieră din cadrul Autorit ăţ ii Na ţ ionale Sanitare Veterinare ş i pentru Siguran ţ a Alimentelor vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 3 - Pentru asigurarea prin analize de laborator pentru realizarea acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, precum şi a unui autocontrol privind sănătatea animală şi siguranţa alimentelor conform prevederilor legale în vigoare, operatorii economici pot încheia, în condiţiile legii, contracte cu laboratoarele centrale, zonale şi judeţene ale autorităţii sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor pentru efectuarea de analize pentru produsele supuse supravegherii şi controlului, cuprinse în programele prevăzute la art. 1. Art. 4 - Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor va controla modul de aplicare a prevederilor prezentului ordin. Art. 5 – Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin. Art. 6 – La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 2/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2010 şi a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor pentru anul 2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 21 ianuarie 2010, cu modificările şi completările ulterioare. Art. 7 - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Radu ROATIŞ CHEŢAN

Bucureşti, 30 martie 2011 Nr. 17

2

Anexa nr. 1 Norme metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2011 Notă 1. În sensul prezentelor norme metodologice, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) proprietar de animale – persoană care are drept de proprietate asupra unor animale; b) deţinător de animale - persoana responsabilă pentru sănătatea animalelor aflate în grija ei, având obligaţia să protejeze animalele şi oamenii de boli transmisibile ce are în posesie permanentă animale, în calitate de proprietar de animale şi/sau proprietar de exploataţie, sau are în posesie temporară animale în calitate de îngrijitor al acestora sau de persoană căreia i s-a încredinţat îngrijirea lor; această categorie include, fără a se limita la conducătorii grupurilor de animale, conducătorii mijloacelor de transport în care se găsesc animale, precum şi administratorii exploataţiilor comerciale, de tip târguri sau expoziţii de animale, tabere de vară, ferme de animale, centre de colectare a animalelor şi abatoare; c) perioada de aşteptare/interzicere a mişcării - perioadă în care animalele nu pot ieşi în afara exploataţiilor; d) carantina profilactică - complexul de măsuri sanitar - veterinare ce se aplică de către proprietarul sau deţinătorul de animale asupra animalelor nou introduse, în scopul depistării şi prevenirii introducerii bolilor transmisibile în efectivul de animale din exploataţie; e) localitate - sat - organizare teritorială cu cod siruta; f) supraveghere - colectarea, analiza, interpretarea şi raportarea sistematică a datelor referitoare la sănătatea animalelor; g) supraveghere specifică - supravegherea unei anumite boli sau infecţii; h) supraveghere pasivă - supravegherea de rutină, obişnuită, de obicei legată de vizualizarea animalelor din exploataţie, de informaţiile şi notificările făcute de fermier, având ca scop de bază urmărirea unei populaţii de animale şi înregistrarea datelor şi documentelor cu posibilă semnificaţie epidemiologică, în scopul depistării precoce a bolilor, a menţinerii sau schimbării statusului de sănătate al exploataţiei sau în vederea certificării mişcărilor de animale sau a produselor obţinute de la acestea; de asemenea, supravegherea pasivă reprezintă examinarea clinică a cazurilor de animale bolnave dintr-o populaţie considerată până atunci liberă de boli; i) supravegherea activă - orice activitate cu o frecvenţă şi intensitate prestabilite, care are ca scop stabilirea prezenţei sau absenţei unei anumite boli; de asemenea, supravegherea activă reprezintă prelevarea de probe, inclusiv examenele necropsice, asupra probelor dintr-o populaţie normală morfoclinic; supravegherea activă a animalelor acvatice cuprinde: inspecţia de rutină de către autoritatea competentă sau alt serviciu calificat şi agreat, în numele autorităţii, examinarea populaţiei animalelor de acvacultură din fermele sau din zonele de creştere a moluştelor pentru depistarea unei boli manifestate morfoclinic, prelevarea probelor în scop de diagnostic în cazul suspiciunii bolilor listate sau observarea creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei şi notificarea imediată, obligatorie, în cazul apariţiei ori al suspiciunii de boli specifice sau a oricărei creşteri a mortalităţii; 3

j) controlul bolilor - totalitatea măsurilor individuale sau de grup care se dispun în cazul unor boli care evoluează în populaţiile de animale; k) prevenirea bolilor - activităţi destinate protejării animalelor sau a oamenilor, în cazul zoonozelor, de riscuri prezente sau potenţiale, precum şi de consecinţele negative ale acestora; l) controale oficiale - orice formă de control pe care autoritatea competentă o efectuează pentru verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare, produsele medicinale veterinare, precum şi cu regulile de sanătate şi bunăstare animală; m) controale oficiale cu frecvenţă redusă - controalele oficiale efectuate pe principii veterinare non-discriminatorii, la faţa locului, la destinaţie şi/sau în timpul transportului ce pot implica şi prelevarea de probe. Prelevarea de probe se efectuează în acest caz în scopul verificării conformităţii cu cerinţele de certificare asumate la origine; n) controale oficiale cu frecvenţă întărită - controalele oficiale efectuate ca urmare a rezultatelor nefavorabile obţinute în cadrul controalelor cu frecvenţă redusă asupra lotului controlat. Controalele oficiale cu frecvenţă întărită se vor aplica următoarelor transporturi la aceeaşi destinaţie, până la obţinerea de rezultate favorabile ce vor readuce exploataţia/abatorul de destinaţie la principiul controlului oficial cu frecvenţă redusă; o) data testării – data la care a fost prelevată proba;  p) risc - posibilitatea de apariţie a unui defect de calitate cât şi severitatea urmărilor acestui posibil defect la un produs medicinal veterinar vizat; q) incidenţă - posibilitatea ca un produs medicinal veterinar vizat să aibe un defect de calitate. În mod normal aceşti indicatori sunt corelaţi cu modul de fabricare al produsului; r) expunere - gradul de distribuţie a produsului medicinal veterinar şi reflectă numărul potenţial de animale expuse unui produs cu defect; s) efectele secundare adverse (nocive) - anticiparea severităţii consecinţelor la utilizarea unui produs medicinal veterinar cu defecte de calitate. 2. Mişcările suinelor vii se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 136/2010 privind mişcarea suinelor vii pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor norme sanitare veterinare. 3. Animalele vii importate din ţări terţe se supun regulilor de carantină profilactică timp de 30 de zile; pentru efectuarea carantinei profilactice, proprietarul exploataţiei de animale este obligat să deţină locuri special amenajate în acest scop. 4. Animalele vii provenite din comerţul intracomunitar pentru creştere şi reproducţie se supun izolării într-un spaţiu separat de alte animale aflate în exploataţie, aplicându-se o perioadă de aşteptare/interzicere a mişcării de maximum 30 zile în cazul porcilor şi de 21 zile în cazul celorlalte specii.

4

5. Proprietarii şi deţinătorii de animale sunt obligaţi să notifice direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti intenţia de a introduce animale din comerţul intracomunitar şi import în exploataţie, anterior sosirii animalelor, precum şi posibila dată a introducerii. 6. Examenul clinic acceptat şi decontat de către direcţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti se poate face în baza unei decizii scrise a directorului executiv, care stabileşte zona în care se face examenul clinic, frecvenţa şi documentele necesare pentru decont în următoarele situaţii: a) în caz de suspiciune la animalele suspecte de contaminare; b) în caz de confirmare a bolii la animalele din focar, din zona de supraveghere şi protecţie specifică fiecărei boli; c) decizia directorului executiv este emisă la propunerea fundamentată a structurilor de specialitate din cadrul direcţiei sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, formulată anterior deciziei şi acţiunii de examinare clinică. 7. La propunerea direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor poate dispune, prin ordin al preşedintelui acesteia, în funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice, acţiuni imunoprofilactice de necesitate. Orice vaccinare este permisă numai cu vaccinurile înregistrate in România cu notificarea prealabilă de către direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti; notificarea va fi însoţită de motivaţie, tipul de vaccin şi schema de vaccinare. 8. Medicul veterinar oficial poate dispune, în urma rezultatelor controalelor oficiale documentare, de identitate şi fizice efectuate în timpul transportului sau la destinaţie, teste şi prelevări de probe pentru examene de laborator; rezultatele testărilor vor fi comunicate proprietarului sau deţinătorului în perioada de carantină, aşteptare/interzicere a mişcării. 9. Probele prelevate şi testele efectuate în vederea evaluării statusului de sănătate în cadrul controalelor oficiale cu frecvenţă redusă, prin sondaj, efectuate în perioada de carantină sau în perioada de aşteptare/interzicere a mişcării, în cazul animalelor provenite din import sau comerţ intracomunitar sunt suportate de stat, cu condiţia precizării exprese a bolilor supuse supravegherii active pentru care se solicită testarea. În situaţia rezultatelor nefavorabile, exploataţia va fi supusă controalelor oficiale cu frecvenţă întărită. 10. Supravegherea statusului imun postvaccinal în cazul bolilor pentru care profilaxia este obligatorie, se realizează de către medicii veterinari oficiali; în acest caz, se interzice recoltarea probelor de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi care au efectuat vaccinarea. 11. La bovine, ovine, caprine şi suine, acţiunile sanitare-veterinare din cadrul programului strategic, suportate de la bugetul de stat se efectuează numai pe animale identificate în exploataţia în care s-au născut. La ecvine şi carnasierele domestice, acţiunile sanitare-veterinare din cadrul Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, 5

protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2011, suportate de la bugetul de stat se efectuează numai pe animale identificate, conform legislaţiei în vigoare. 12. Toate costurile privind realizarea acţiunilor de supraveghere, imunoprofilaxie şi de control, pentru exploataţii nonprofesionale sunt suportate din bugetul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, în limita bugetului aprobat. 13. Prin excepţie de la prevederile pct. 12, costurile sunt suportate de proprietarii animalelor din exploataţiile nonprofesionale, după caz, în următoarele situaţii: a) manopera pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate şi testele aferente acestora, în cazul controalelor oficiale întărite, iniţiate în urma rezultatelor nefavorabile obţinute în cadrul controalelor cu frecvenţă redusă, efectuate în perioada de carantină sau în perioada de aşteptare/interzicere a mişcării, în cazul animalelor provenite din import sau comerţ intracomunitar; în această situaţie, perioada de carantină sau de aşteptare/interzicere a mişcării este prelungită până la clarificarea statusului de sănătate a animalelor şi a exploataţiei şi a situaţiei epidemiologice; b) manopera pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate şi testele aferente acestora, alte acţiuni de supraveghere, imunoprofilaxie şi control, realizate în centrele de colectare sau exploataţiile de origine, pentru certificarea loturilor destinate exportului şi comerţului intracomunitar; c) manopera pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate a animalelor care fac obiectul importului, exportului, comerţului intracomunitar sau în cazul animalelor de sport, pentru participarea la expoziţii, târguri, concursuri, circuri, grădini zoologice, rezervaţii, adopţii internaţionale, evenimente culturale, mişcări noncomerciale ale animalelor de companie; d) manopera şi testarea probelor prelevate în cadrul activităţilor de autocontrol, iniţiate conform legii de proprietarii sau deţinătorii de animale sau operatorii economici; e) manopera pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate şi testele aferente acestora, în cadrul programelor de autocontrol; f) manopera pentru probele prelevate  în vederea reevaluării diagnosticului şi testele aferente acestora, în cazul în care proprietarul sau deţinătorul solicită o contraexpertiză; costurile contraexpertizei sunt suportate de solicitanţi, recoltarea probelor se realizează, în mod obligatoriu, sub supravegherea unui medic veterinar oficial. g) manopera pentru probele prelevate şi testele efectuate la solicitarea proprietarilor sau deţinătorilor de animale; h) activităţile încadrate în definiţia supravegherii pasive; i) contravaloarea vaccinului şi a manoperei de vaccinare împotriva bolii de Newcastle; j) contravaloarea vaccinului şi a manoperei de vaccinare antirabică a carnasierelor domestice neidentificate, în cazul în care proprietarul refuză identificarea acestora; k) contravaloarea deparazitării animalelor pentru echinococoză; l) costul pentru operaţiunile de tuberculinare efectuate în centrul de colectare şi/sau exploataţia de origine în vederea certificării mişcărilor de animale pentru export sau comerţ intracomunitar; m) proprietarii animalelor din exploataţiile nonprofesionale suportă în mod exclusiv costurile aferente realizării acţiunilor de supraveghere, imunoprofilactice şi de control pentru: 6

xvii) analiza apei din bazine piscicole. prevenire. după caz. comerţ intracomunitar şi caii de sport reîntorşi în ţără. xiv) oncopatii de animale de producţie în libertate şi exotice. a celor transmisibile de la animale la om. vi) diareea virală a bovinelor. se asigură de către proprietarii acestora. vii) rinopneumonia ecvină. sunt suportate de persoana juridică responsabilă. iv) boala bacteriană a rinichiului la salmonide. precum şi a tarifelor maximale aferente acestora pentru anul 2011. protecţia animalelor şi protecţia mediului. xi) batracieni . lacuri şi iazuri amenajate pentru piscicultură. control şi eradicare a bolilor la animale. pseudomonoze. producători. ii) fascioloza. Costurile probelor recoltate şi ale analizelor efectuate în cazurile în care se înregistrează reacţii adverse postvaccinale/postterapeutice   ale produsului medicinal veterinar. 1 alin. pe care Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să le pună în aplicare. ovinelor şi caprinelor pentru anul 2011. aeromonoze şi micobacterioze.   14. xii) toxoplasmoza. v) loca americană. farmacii veterinare sau puncte farmaceutice.i) avortul salmonelic al iepelor. ix) bruceloza la iepuri. ovinelor şi caprinelor. 114/2011 privind aprobarea acţiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere. control şi eradicare a bolilor la animale. prevenire. x) moluşte gasteropode Criptobya Heticis. xvi) supravegherea tulburărilor inflamatorii ale glandei mamare. xviii) anemie infecţioasă ecvină pentru toate ecvideele provenite din import. a acţiunilor prevăzute în Programul de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor. de identificare şi înregistrare a bovinelor. protecţia animalelor şi protecţia mediului. nematode. suinelor. metacercari. a celor transmisibile de la animale la om. iii) trichomonoza bovină. distribuitori.MD. 7 . xiii) oncopatii la mamiferele de producţie şi carnasiere. se constată defecte de calitate a produsului medicinal veterinar sau se constată deficienţe privind condiţiile de depozitare a produsului medicinal veterinar. cestode. suinelor.trematode. de către deţinătorul autorizaţiei de comercializare. acantocefali. Klossia Helicina. importatori. se suspicionează lipsa de eficacitate a produsului medicinal veterinar. de identificare şi înregistrare a bovinelor. Fondurile necesare realizării în cadrul exploataţiilor comerciale a acţiunilor sanitar-veterinare din cadrul Programului acţiunilor de supraveghere. precum şi din ape curgătoare. 15. viii) bruceloza la canide. respectiv Boala mucoaselor BVD . prevăzut la art. (1) din Hotărârea Guvernului nr. xv) supravegherea sanitară veterinară a materialului seminal congelat din import.

vaccinul contra rabiei pentru vaccinarea carnasierelor domestice identificate se pun gratuit la dispoziţia medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi de către direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene. 18. respectiv a municipiului Bucureşti au obligaţia de a păstra minim 60 de zile probele testate cu rezultate pozitive. se decontează numai costul unei singure prelevări. în conformitate cu prevederile legale în vigoare. respectiv al municipiului Bucureşti din cadrul direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene. Direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene. precum şi de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi. respectiv a municipiului Bucureşti au obligaţia de a lua măsuri ca la data primirii buletinelor de analiză cu rezultate pozitive. directorul executiv adjunct (sanitar . 22. 8 . Formularele tipizate utilizate pentru înregistrarea şi raportarea acţiunilor din prezentele norme metodologice. graficele lunare sunt asumate prin semnătură de directorul executiv. 21. inspecţie şi control. Examenele şi testele de laborator necesare exportului de animale în ţările terţe se vor face ţinând cont de condiţiile impuse în certificatele transmise de către administraţiile veterinare ale ţării respective. de medicii veterinari oficiali din cadrul circumscripţiilor sanitar-veterinare zonale. respectiv a municipiului Bucureşti. 23. protecţia animalelor şi protecţia mediului. respectiv a municipiului Bucureşti vor elabora grafice lunare detaliate privind prelevarea probelor şi transmiterii acestora la laborator. ovinelor şi caprinelor pentru anul 2011. 19.veterinar). respectiv a municipiului Bucureşti. pe localităţi şi exploataţii. precum tuberculina. vaccinul contra antraxului. Contravaloarea analizelor pentru produsele medicinale veterinare incluse în Planul anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România elaborat de către Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar se achită de către deţinătorul autorizaţiei de comercializare a produsului medicinal veterinar. de şeful laboratorului sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene. 20. este necesară prelevarea unei probe pentru efectuarea mai multor teste de laborator. avându-se în vedere previziunile mişcării efectivelor pe specii şi categorii de animale şi nu efectivele existente în stoc la un moment dat. precum şi prevederile planului cifric anual. a celor transmisibile de la animale la om. Având la bază prevederile prezentelor norme metodologice. de identificare şi înregistrare a bovinelor. În cazul în care. pe boli. suinelor. de directorul executiv adjunct economic. conform precizărilor tehnice ale prezentelor norme metodologice. copii ale acestora să fie distribuite inclusiv structurilor responsabile de monitorizarea bolilor. vaccinul contra antraxului şi vaccinul contra rabiei trebuie să asigure imunitate postvaccinală pentru o perioadă de minimum 12 luni. 17. control şi eradicare a bolilor la animale. Laboratoarele sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene. în contul institutului respectiv. prevenire. precum şi medicului veterinar oficial responsabil din cadrul circumscripţiei sanitar-veterinare zonale. respectiv a municipiului Bucureşti. pentru realizarea şi finalizarea la timp a acţiunilor cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere. Planul cifric anual se va elabora la nivelul direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene. direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene.16.

28. în cazul unor suspiciuni de îmbolnăvire sau în scopul confirmării unor boli. În situaţia supravegherii prin teste de laborator. În cazul acţiunilor imunoprofilactice la care se stipulează frecvenţa de execuţie (ex: 1/an. 31.veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene. în cazul în care reglementările europene specifice nu cuprind astfel de precizări. Direcţiile sanitar . 2/an etc. 49/2010 privind calificarea exploataţiilor de bovine în raport cu tuberculoza bovină şi leucoza enzootică bovină. 41/2010 privind calificarea exploataţiilor de bovine în raport cu bruceloza bovină. conform prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Animalelor nr. Direcţiile sanitar . pentru precizări de diagnostic sau în oricare altă situaţie în care se dispune de autoritatea sanitară veterinară competentă. 32. respectiv a municipiului Bucureşti au obligaţia să realizeze analize cost – beneficiu. Medicii veterinari oficiali prelevază probe ori de câte ori se impune. 30.) se va ţine cont ca produsele biologice achiziţionate care se utilizează să asigure obligatoriu imunitate minimă intervalului între acţiuni. Numărul de probe prelevate în vederea efectuării testelor stabilite în cadrul prezentelor norme se stabileşte în baza numărului de animale ţintă existente la data operaţiunii. direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene.veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene. medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi raportează cazurile în care proprietarii refuză efectuarea acţiunilor sanitare veterinare obligatorii. pentru exploataţiile care îndeplinesc condiţiile de calificare pentru tuberculoza bovină şi leucoza enzootică bovină conform prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Animalelor nr. respectiv a municipiului Bucureşti au obligaţia să monitorizeze statusul exploataţiilor privind bruceloza bovină. 27. respectiv cu Standardele Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animală. 25. Pentru evaluarea în timp util a riscurilor epidemiologice şi pentru aplicarea măsurilor prevăzute de legislaţia în vigoare. Tipurile de analize specifice diagnosticului de laborator pentru bolile cuprinse în prezentele norme metodologice trebuie să respecte precizările de diagnostic în conformitate cu reglementările europene specifice. 26. prin care să identifice şi să utilizeze cele mai sigure şi mai eficiente metode pentru controlul bolii. 29. respectiv a municipiului Bucureşti au obligaţia să realizeze în cel mai scurt timp posibil calificarea statusului de sănătate al exploataţiilor nonprofesionale de bovine şi al exploataţiilor comerciale de bovine înregistrate/autorizate şi să întocmească dosarele aferente acestora. Refuzul efectuării acţiunilor sanitare veterinare obligatorii de către proprietarii sau deţinătorii de animale se sancţionează conform prevederilor legale în vigoare şi întreaga responsabilitate a consecinţelor refuzului cade în sarcina acestora.24. 9 . în cazul declarării unui focar de boală. cu scopul stabiliriieficacităţii şi eficienţei unor acţiuni sanitare veterinare obligatorii efectuate de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.

trebuie să fie însoţite de buletine de analiză eliberate de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar pentru fiecare lot în parte.Baza Naţională de Date CSVSA – circumscripţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor DDD – Dezinfecţie. 34.Principiile privind analiza riscurilor şi punctele critice de control (Hazard Analysis and Critical Control Point) HE . în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Animalelor nr. Deratizare DSVSA – direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană. ABREVIERI AA-PAS – albastru alcian ADNS .hematoxilină-eozină. seringă. 81/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de introducere pe piaţă şi de utilizare a reagenţilor şi a seturilor de diagnostic de uz veterinar. respectiv a municipiului Bucureşti EDTA – Etilen diamino tetraacetat de sodiu ElAs-yIFN – test imunoenzimatic pentru gamainterferon GPS – sistem de poziţionare globală HACCP . vacutainere. Dezinsecţie.influenţa aviară IDSA – Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală IFD – imunofluorescenţă directă IISPV – Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară 10 .33. 35.Sistemul de Notificare al Bolilor pentru Animale AIE – anemie infecţioasă ecvină ANSVSA – Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor BCCC . Pentru toate acţiunile suportate din bugetul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Animalelor şi cuprinse în anexa nr. tariful indicat cuprinde şi costurile anexe care pot fi reprezentate de ac.hemoglobină IA . metodă de colorare histologică HEA – hematoxilină – eozină – albastru de metil HEV .hematoxilină – eozină – verde lumină Hb . Produsele de diagnostic utilizate pentru realizarea examenelor de laborator prevăzute în prezentele norme metodologice trebuie să fie însoţite de buletine de analiză pentru fiecare lot în parte. Produsele biologice utilizate pentru acţiunile de imunoprofilaxie şi diagnostic în vivo obligatorii.Boala cronică cahectizantă a cervideelor BND . transport şi alte asemenea potrivit legii. 114/2010. dezinfectant. cu modificările ulterioare. 3 la Hotărârea Guvernului nr.

ICPBMV – Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar LEB – leucoză enzootică bovină LM .Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje TB – Tuberculoză bovină TCS – Test comparativ simultan TIA – toxiinfecţie alimentară TU – Test unic UCPR – Uniunea Crescătorilor de Păsări din România 11 .Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animală OMSA – Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animală OMS – Organizaţia Mondială a Sănătăţii PAS – periodic acid schiff PCR – reacţia de polimerizare în lanţ PIF – Post de inspecţie la frontieră PPD – extract proteic purificat PPD-J – derivat proteic purificat – Johnină .Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Influenţa Aviară LSVSA – Laboratorul Sanitar -Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţean. respectiv al municipiului Bucureşti NTG – număr total de germeni OIE .Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Encefalopatii Spongiforme Transmisibile LNR IA .Reţea naţională de laboratoare de morfopatologie LNR – Laborator Naţional de Referinţă LNR EST .paratuberculină RFC – reacţie de fixare a complementului RSAR – reacţia de seroglutinare rapidă RMA – reacţia de microaglutinare SRAAF .

pentru serotipurile O. Inspectarea periodică a zonelor recunoscute cu risc crescut de contaminare (graniţele României cu ţările terţe. ANSVSA va dispune implementarea de inspecţii clinice şi testări serologice în acest scop.PROGRAME NAŢIONALE DE SUPRAVEGHERE. Probele cu rezultat pozitiv sau dubioase la serologie se retestează. pe zona de vecinătate cu ţări terţe. fără vaccinare Supravegherea pasivă Supravegherea activă Supravegherea serologică Pentru supravegherea transfrontalieră. expoziţii. CONTROL ŞI ERADICARE A BOLILOR LA ANIMALE 1.1. recoltarea de probe de sânge de la specia ovină. Medicii veterinari oficiali gestionează conduita de investigare a oricărei suspiciuni. PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR LA ANIMALE SECŢIUNEA 1 . SUPRAVEGHERE 1 Scop: menţinerea statutului de ţară oficial liberă de febră aftoasă. Va fi recoltat un număr de maxim 1100 probe de sânge. Are ca scop identificarea şi notificarea oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de febră aftoasă. în scopul menţinerii capabilităţii de diagnostic a LNR. A şi Asia 1.în Supravegherea serologică se realizează prin teste imunoenzimatice pentru anticorpi contra proteinelor structurale ale virusurilor febrei aftoase. În cazul în care România se va afla în situaţia unui risc epidemiologic în relaţie cu ţări sau zone vecine. probele vor fi recoltate din efectivele aflate în localităţi de frontieră. odată pe an . domestice şi sălbatice. porturi.animale din specii receptive. România are statut liber de febra aftoasă fără vaccinare. În cadrul acestor judeţe. târguri de animale vii.CAPITOLUL I SUPRAVEGHEREA. gestionarii fondurilor de vânătoare şi medicii veterinari de liberă practică raportează cazurile de morbiditate şi mortalitate la animalele din speciile receptive. Verificarea certificării sanitare veterinare a animalelor provenite din ţări cu statut de indemnitate cu vaccinare. aeroporturi). Aceste probe vor fi recoltate cu prioritate din efectivele cu evoluţie masală a şchiopăturilor PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele. Probele ce rămân pozitive se supun investigaţiilor prin teste imunoenzimatice pentru 12 . FEBRĂ AFTOASĂ PRECIZĂRI TEHNICE 2 Grupa de animale ţintă . defalcat în mod egal între judeţele aflate la graniţa cu ţările terţe. Este interzis importul de animale vii şi produse ale acestora provenite din ţări unde evoluează boala.

La execuţie se vor respecta precizările tehnice 13 . 1. 3. 113/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile pentru combaterea febrei aftoase. Animalele neconcludente la două teste TCS sunt considerate pozitive şi se elimină obligatoriu din exploataţie prin tăiere de control în scop de Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele. TUBERCULOZA BOVINĂ SUPRAVEGHERE 1 Scop: calificarea statusului de sănătate al exploataţiilor şi atestarea acestora în vederea recunoaşterii statusului de ţară/zonă oficial indemnă de tuberculoză bovină. În cazul diagnosticării bolii pe teritoriul României. Diagnosticul de confirmare în febră aftoasă se face în conformitate cu prevederile Manualului pentru Teste de Diagnostic şi Vaccinuri al OMSA/2009 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. se aplică măsurile prevăzute în Manualul operaţional şi în Planul de Contingenţă pentru febra aftoasă. Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din IDSA pe probe recoltate în conformitate cu prevederile Manualului Operaţional pentru febra aftoasă. Supravegherea pasivă PRECIZĂRI TEHNICE 2 PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Supravegherea activă A. susceptibile la infecţia cu Mycobacterium bovis (cervidee. ridicată la tineret. anticorpi contra proteinelor nestructurale ale virusurilor febrei aftoase. pentru menţinerea statusului de exploataţie oficial indemnă de boală: tuberculinare intradermică prin TCS o dată pe an Pe tot teritoriul ţării.) 1. medicii veterinari de liberă practică ce trebuie. Animalele pozitive la TCS se elimină din efectiv prin abatorizare. porci mistreţi etc. Animalele neconcludente la TCS se retestează. Controalele prin tuberculinare intradermică se planifică astfel încât să se execute cu cel puţin două săptămâni înaintea acţiunilor imunoprofilactice. aprobat prin Decizia 2007/18/EC a Comisiei din 22 decembrie 2006. 2. În exploataţiile calificate ca oficial indemne de tuberculoză bovină. conform legii. să raporteze orice caz de îmbolnăvire. după revenirea din transhumanţă sau acolo unde se înregistrează o mortalitate sau în trimestrul I. În caz de suspiciune clinică şi/sau de Supravegherea virusologică laborator se execută la animalele domestice şi sălbatice receptive incriminate conform Manualului pentru Teste de Diagnostic şi Vaccinuri al OMSA/2009. 2. cu atestat de indemnitate. 1. precum şi speciile sălbatice. la toate bovinele domestice din ferme sau crescute în libertate.trimestrul IV.2.

şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. Atunci când animalele tăiate în scop de diagnostic au fost negative la examenele de abator şi laborator. b) animalele bolnave. diagnostic în maximum 30 de zile de la tuberculinare.la toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni. alterate sau cu termen de valabilitate expirat. 61/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerţul intracomunitar cu animale din speciile bovine şi suine. dacă animalele provin dintr-o altă exploataţie calificată oficial indemnă pentru tuberculoza. cu modificările şi completările ulterioare. Animalele care provin dintr-o exploataţie care nu este oficial indemnă pentru tuberculoză şi care urmează a fi introduse într-o exploataţie oficial indemnă. cu amendamentele ulterioare. 5. Până la clarificarea situaţiei epidemiologice a exploataţiei: a) se suspendă statusul de exploataţie oficial indemnă de tuberculoză şi se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 3. precum şi a instrumentarului de lucru defect. b) se interzice orice fel de mişcare a bovinelor şi furajelor. netestate. 4. exploataţia îşi recapătă statutul de oficial indemn de boală. 7. conform secţiunii IX a Regulamentului (CE) nr. Introducerea de animale într-o exploataţie calificată oficial indemnă de tuberculoza se face fară testare în prelabil. Nu vor fi supuse testării prin tuberculinare intradermică: a) animalele aflate în ultima lună de gestaţie şi cele în primele 30 de zile după naştere. conform legislaţiei în vigoare. 4. Examenele de laborator pentru precizarea 14 . ale producătorului testului de diagnostic utilizat. se testează obligatoriu prin TCS fie cu cel mult 30 de zile înaintea mişcării din exploataţia de origine. aflate în tratament sau cele în convalescenţă. 8. 853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală. Se interzice utilizarea pentru tuberculinare intradermică a tuberculinelor neînregistrate. Se vor tuberculina şi caprinele care sunt crescute în exploataţiile de bovine de la care se livrează lapte crud către procesare. fie în maximum 30 de zile de la introducere în exploataţia de destinaţie. 6. 5. 49/2010 privind calificarea exploataţiilor de bovine în raport cu tuberculoza bovină şi leucoza enzootică bovină.

1. În exploataţiile suspecte de contaminare. Medicul veterinar oficial elaborează şi controlează aplicarea planului de măsuri până la clarificarea situaţiei. Se suspendă statusul de exploataţie oficial indemnă de tuberculoză şi se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. Laptele crud care provine de la animale din exploataţii care nu sunt calificate oficial indemne pentru tuberculoză. 49/2010 vor fi atestate oficial indemne de tuberculoză bovină. C. Până la clarificarea situaţiei epidemiologice a exploataţiei: a) se suspendă statusul de exploataţie oficial indemnă de tuberculoză şi se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 2. 49/2010. 1. b) se interzice orice fel de mişcare a bovinelor. Toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni din exploataţiile care nu au fost calificate ofical indemne şi care au fost testate anterior lunii decembrie 2010 vor fi testate de 2 ori la interval de 6 luni în vederea calificării oficial indemne pentru tuberculoză. vor efectua primul test la 60 de zile de la alcătuire iar cel de-al doilea test nu va mai fi solicitat. 3. 49/2010. cu modificările şi completările ulterioare. 61/2006. Exploataţiile care nu îndeplinesc la această dată condiţiile de calificare conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 2. Exploataţiile în curs de calificare sunt acele exploataţii care nu au îndeplinit criteriile pentru calificare în urma testelor efectuate în anul 2010. Animalele pozitive la TU se retestează la 42 de zile prin TCS. Se consideră exploataţie suspectă de contaminare acea exploataţie în care bovinele care au fost testate şi care au reacţionat pozitiv la testul alergic au fost eliminate. conform legislaţiei în vigoare. cu modificările şi completările ulterioare. 1. şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 1. dar care au rezultate negative la testarea din decembrie 2010. şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi atestate oficial indemne de tuberculoză după îndeplinirea condiţiilor. Atunci când animalele tăiate în scop de diagnostic au fost negative la examenele de abator şi laborator exploataţia îşi recapătă statutul de oficial indemn de boală. 61/2006. 2. 15 . 2. diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR pentru Tuberculoză. Toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni din exploataţiile nou înfiinţate. Exploataţiile care îndeplinesc condiţiile de calificare ca oficial indemne de boală conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. Se efectuează tuberculinarea intradermică prin TU o dată pe an la toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni.B. furajelor. poate fi utilizat cu autorizaţia autorităţii competente: în cazul vacilor sau bivoliţelor care nu prezintă o reacţie pozitivă la testele de depistare a tuberculozei sau a brucelozei şi nici un simptom al acestor boli după ce a fost supus unui tratament termic astfel încât să prezinte o reacţie negativă la testul de fosfatază. la şase luni de la testul efectuat în decembrie 2010. atunci când efectivul a fost alcătuit doar din animale originare din exploataţii calificate indemne de tuberculoză. 3.

4. tuberculozei şi leucozei enzootice bovine. pentru asigurarea cerinţelor de certificare. 4. medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate este exploataţia. Se consideră exploataţie contaminată. cu modificările şi completările ulterioare. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit are responsabilitatea efectuării tuberculinărilor intradermice sub controlul şi coordonarea medicului veterinar oficial. acea exploataţie în care bovinele cu reacţie pozitivă la testul alergic.D. împreună cu medicul veterinar de liberă practică. 49/2010. Bovinele cu rezultat pozitiv la TCS sau şi EIAs-γIFN se direcţionează către abator pentru tăiere în vederea efectuării expertizei de abator. Notificarea tuberculozei se face în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA are responsabilitatea pentru monitorizarea cazurilor reagente şi implementarea tuturor măsurilor de eradicare a bolii. E. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea şi după caz. 1. 105/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri naţionale pentru eradicarea brucelozei. vor fi introduse numai animale ce sosesc dintr-o exploataţie calificată ca liberă de TB. Aceste bovine se taie în partidă separată sub supraveghere sanitară veterinară şi cu aplicarea măsurilor de decontaminare şi protecţie a mediului. 1. precum şi a examenelor de laborator. iar ultima testare s-a efectuat în ultimele 30 de zile care preced plecarea din 16 . Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploataţiile contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. Este interzisă constituirea de centre de izolare pentru tuberculoză. Medicul veterinar oficial comunică în scris proprietarului sau deţinătorului de animale restricţiile privind circulaţia animalelor şi condiţiile de valorificare a produselor de origine animală provenite de la acestea. efectuează ancheta epidemiologică şi întocmeşte programul de asanare. 7. 61/2006. 5. În exploataţiile contaminat. 4. cu modificările şi completările ulterioare. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR pentru Tuberculoză. După declararea bolii. 3. Toate bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni rămase în exploataţie sunt supuse testării oficiale pentru tuberculoză de două ori prin TCS la interval de 6 luni. 5. Orice bovină nou introdusă în efectiv înainte de finalizarea testărilor menţionate la pct. Este interzisă menţinerea animalelor pozitive în efectiv. 61/2006. 1. 104/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru planuri naţionale de eradicare accelerata a brucelozei. Este interzisă livrarea animalelor pozitive sau a celor din exploataţiile suspecte ori contaminate către alte exploataţii. 2. va fi la rândul său testată de două ori la interval de 6 luni. au fost eliminate. cu sprijinul LNR din cadrul IDSA. şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 6. În centrele de colectare pentru export sau pentru comerţ intracomunitar. 3. 3. cu modificările şi completările ulterioare. 2. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă şi declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor. iar examenele de abator şi laborator au confirmat tuberculoza: 1. 2. tuberculozei şi leucozei bovine şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. Se retrage statusul de oficial indemnă de tuberculoză şi se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.

organe genitale. Confirmarea diagnosticului de tuberculoză se face conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. parotidiene stâng şi drept. mandibulare stâng şi drept. 61/2006.centrul de colectare.precizarea diagnosticului de tuberculoză. cu modificările şi completările ulterioare. prin examene de laborator: morfopatologic. indiferent de rezultatele examenelor de laborator. b) limfonodurile traheobronhice stâng şi drept. În cazul izolării Mycobacterium spp. test biologic pe cobai. tăiate pentru testele tuberculinice sau imunologice (EIAs. În imposibilitatea efectuării examenului cultural se vor trimite ţesuturi cu leziuni de la bovinele tăiate sau de la cobaii utilizaţi pentru test biologic. tulpinile se trimit la LNR pentru Tuberculoză şi Paratuberculoză în vederea tipizării fenotipice şi genetice. rinichi. bacterioscopic. se prelevează obligatoriu probe individuale pentru γIFN). De la toate animalele reagente. 3. examene de laborator.retrofaringiene stâng şi drept. pulmon. c) limfonodurile hepatice. Tăierea de control a animalelor pozitive la 1. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR pentru Tuberculoză. 17 . d) porţiuni de ţesuturi şi organe pleură. 104/2005. iliac intern şi extern. astfel: a) limfonodurile capului . Precizările tehnice sunt în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. pulmonare se ambalează separat şi tot separat se ambalează grupul de limfonoduri prelevate din regiunea capului. 4. 105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. F. cu modificările şi completările ulterioare. ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. splină. 5. Proprietarii animalelor reagente tăiate pentru stabilirea diagnosticului se despăgubesc potrivit legii. 61/2006. glandă mamară. mediastinale anterior şi posterior. retromamar superior şi inferior şi poplitei. Prin grija medicului veterinar oficial din abator grupul de limfonoduri traheobronhice. ficat. restul limfonodurilor limfatice recoltate se ambalează de asemenea separat. 2.

Inspecţia în abator a animalelor vii Inspecţia oficială ante mortem şi post mortem se efectuează în mod curent şi obligatoriu. I. portali şi retromamari. Pe tot teritoriul ţării. să LEB.G. H. eventual şi limfocentrii mezenterici. cu modificările şi completările ulterioare. leziuni. de către medici veterinari oficiali. 1. În cazul suspiciunii de tuberculoză se recoltează probe de organe cu leziuni şi limfonoduri în vederea examinării morfopatologice şi bacteriologice. dacă sunt măriţi în volum. Se recoltează porţiuni de organe cu leziuni şi limfonoduri aferente. În lipsa organelor afectate se recoltează numai limfonoduri cu leziuni. bronhiei. conform normelor sanitare veterinare. 18 . Supravegherea bacteriologică a speciilor susceptibile din fondul cinegetic cu ocazia recoltării de trofee. la toate bovinele domestice din ferme sau crescute în raporteze orice caz de îmbolnăvire. de tăiere prin inspecţia post-mortem nu se constată către medici veterinari oficiali. la care după în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar. 1. conform legii. LEUCOZA ENZOOTICĂ BOVINĂ SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE 1 2 3 Procedura de supraveghere cuprinde Scop: eradicarea bolii şi fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în clasificarea statusului de sănătate al relaţia cu animalele. medicii veterinari de exploataţiilor ca oficial indemne de liberă practică ce trebuie. se vor recolta următoarele limfonoduri: a) submaxilari. 407/2006. retrofaringieni. Supravegherea pasivă libertate. pentru selecţie şi alte acţiuni ce sunt prevăzute în Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. Inspecţia cărnii şi a organelor Examinarea animalelor vii se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar. conform procedurilor la abator. b) mediastinale. De la animalele pozitive la testele Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează tuberculinice sau şi imunologice.3. 2.

enzootică bovină. şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 4. cu autorizaţi. probele se trimit la an. În exploataţiile necalificate ca 1. pentru menţinerea enzootică bovină. de calificare conform Ordinului 61/2006. 4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. Pentru expertiză de diagnostic. B. o dată pe zile de la prima recoltare. această dată condiţiile de calificare conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. Exploataţiile ca îndeplinesc condiţiile de calificare conform Ordinului oficial indemne de LEB: supravegherea serologică la bovine preşedintelui ANSVSA nr. Măsurile aplicate pentru supravegherea activă a bolii în exploataţii 1. Exploataţiile care nu îndeplinesc la 49/2010. II al anexei nr. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la b) toate taurinele şi bubalinele în eliberarea buletinului de analiză. atunci când este cazul. indemnă de boală: supravegherea 3. 49/2010 vor fi atestate oficial indemne de leucoză enzootică bovină după îndeplinirea condiţiilor. Testele ELISA se efectuează pe probe individuale de sânge. 49/2010. conform deosebite (expertiză) probele se trimit la enzootică bovină. 5. 1. Animalele cu rezultat pozitiv la ELISA vor fi testate pentru confirmare serologică la bovine. dacă există neconcordanţă între ELISA pozitiv şi ID negativ. Testele ELISA se efectuează pe pooluri de 10 probe. 49/2010 vor fi atestate oficial indemne de şi bubaline se realizează prin leucoză enzootică bovină. În exploataţiile calificate ca recoltează pentru bruceloza bovină. statusului de exploataţie oficial Leucoză din IDSA. ELISA. Statusul de exploataţie oficial indemnă de leucoză enzootică bovină se atestate oficial indemne de leucoză suspendă sau se retrage conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. preşedintelui ANSVSA nr. Examenele serologice se efectuează de regulă pe aceleaşi probe care se Examenele serologice (ELISA şi/sau ID) se A. confirmarea bolii se face prin recoltare de sânge şi examen prin ID după 30 exploataţiile nonprofesionale se realizează prin ELISA.1. modificările şi completările ulterioare. la: Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Leucoză din IDSA. 61/2006. 2. cu modificările şi completările ulterioare. la un 3. cu modificările şi completările ulterioare. a) taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi. efectuează la LSVSA. de două ori pe an. În cazul animalele diagnosticate pozitiv. şi cel mult 12 luni. Se suspendă statusul de sănătate al exploataţiei şi rămâne suspendat până exploataţiile indemne de leucoză. 49/2010 vor fi 2. bubaline din prin ID. când toate animalele în vârstă de peste 12 luni au reacţionat negativ la două teste serologice realizate în conformitate cu prevederile cap. iar în cazuri oficial indemne de leucoză 2. vârstă de peste 24 de luni din 6. 61/2006. cu atestat de instrucţiunilor trusei de diagnostic şi recomandărilor LNR pentru leucoză Laboratorul Naţional de Referinţă pentru indemnitate. acestea se sacrifică în maximum interval de timp de cel puţin 4 luni 30 de zile de la eliberarea buletinului de analiză. Exploataţiile care îndeplinesc condiţiile trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 2. şi Ordinului preşedintelui ANSVSA Supravegherea activă 19 . la: 4. Animalele rămase în exploataţie după eliminarea celor pozitive se a) taurii şi bivolii de reproducţie testează conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.

ucise sau măsurilor stabilite la pct. la cel puţin 3 luni de 3. În exploataţii contaminate Bovinele din exploataţiile supuse asanării prin depopulare totală nu se mai supuse asanării totale examinează serologic. indiferent de rezultatele 61/2006. 79/2010. În exploataţiile contaminate 2. 49/2010. Proprietarii animalelor tăiate se conform prevederilor b) s-a efectuat o anchetă părăsi efectivul numai pentru sacrificare sub supravegherea autorităţilor despăgubesc Hotârârii Guvernului nr. Notificarea se face în baza prevederilor notificarea internă şi declararea oficială a unor boli transmisibile ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. cu modificările şi completările ulterioare. preşedintelui ANSVSA nr. 1214/2009 epidemiologică cu rezultate veterinare. 104/2005. Exploataţiile oficial indemne. cu modificările şi completările ulterioare. viţelul trebuie ca după proprietarilor de animale tăiate. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la ANSVSA nr. 4 la respecte realizează: Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. în care un singur animal a reacţionat în exploataţiile contaminate trebuie să supuse asanării prin extracţie: prevederile Ordinului supravegherea serologică se pozitiv la unul din testele la care se face referire în cap. 4. D. cu modificările şi completările animalelor. Viţeii proveniţi de la vaci reacţionate pozitiv la examenele serologice vor 2. cu modificările şi completările ulterioare. identificare să rămână în exploataţie până la vârsta de 24 de luni şi să fie altfel afectate în vederea lichidării rapide a testat în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 6. focarelor de boli transmisibile ale animalelor. atunci când acesta a fost separat de mama lui imediat după plata despăgubirilor ce se cuvin contaminată au fost supuse fătare şi înainte de a fi supt colostru. ale a) de două ori pe an. În acest caz. vârstă de peste 24 de luni.b) toate taurinele şi bubalinele în nr. 1. În centrele de colectare pentru În cazul în care este necesară testarea export sau pentru comerţ animalelor în perioada în care acestea se intracomunitar. probele se cerinţelor de certificare: recoltează de către medicul veterinar vor fi introduse numai animale ce oficial. Testele ELISA se efectuează pe probe individuale de sânge. ca urmare a rezultatelor negative obţinute asupra animalelor în vârstă de peste 24 luni. ANSVSA nr. la un interval 61/2006. DSVSA poate acorda derogare de la obligativitatea tăierii viţelului unei privind metodologia pentru stabilirea şi epidemiologic cu exploataţia vaci infectate. 20 . ulterioare. Măsurile aplicate pentru controlul bolii C. negative şi toate exploataţiile legate 5. sosesc dintr-o exploataţie de origine calificată ca indemnă de LEB. II al anexei nr. Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului preşedintelui examenelor de laborator. se consideră Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. a). pentru asigurarea află în centrul de colectare. E. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind 3. urmând procedura de lichidare a efectivului. mult 12 luni. şi a progeniturilor acestuia. cu modificările şi completările ulterioare. 105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui de timp de cel puţin 4 luni şi cel contaminate şi intră în regim de asanare prin extracţie. la îndepărtarea animalului pozitiv eliberarea buletinului de analiză. 1. 61/2006.

la abator. după caz. splină. cu modificările şi completările ulterioare. limfonoduri. PESTA PORCINĂ AFRICANĂ SUPRAVEGHERE 1 Scop: menţinerea statutului de ţară oficial liberă de pestă porcină africană Supravegherea pasivă Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta porcină africană. vânătorii. Destinaţia cărnii şi a subproduselor comestibile rezultate de la animalele diagnosticate pozitiv se stabileşte de medicul veterinar oficial de abator. 4. a alimentelor din bagajele călătorilor şi a oricăror alte eventuale puncte de risc. administratorii fondurilor de vânătoare. notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului. ficat. PRECIZĂRI TEHNICE 2 PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii care supraveghează animalele. Inspecţia în abator a animalelor vii Inspecţia oficială ante-mortem şi post-mortem se efectuează în mod curent şi obligatoriu. Pe tot teritoriul ţării. pulmon. În cazul unui diagnostic histopatologic care permite suspiciunea de LEB. organe cu modificări cu aspect neoplazic pentru efectuarea examenelor de către medici veterinari oficiali. metoda HEA. la toate porcinele domestice şi mistreţi. metoda RomanwskyGiemsa/Pappenheim sau metoda Lillie-Pasternack. la toate speciile domestice şi sălbatice receptive. Se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. Pe tot teritoriul ţării. medicii veterinari de liberă practică ce trebuie. alte unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar. rinichi. metoda Van Gieson. conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire sau moarte. 105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 3. 61/2006. 1. 21 . a animalelor de companie susceptibile. ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. medici veterinari de liberă practică sau oficiali. miocard. După caz. conform procedurilor. rezultatul final infirmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv. Responsabilitatea supravegherii pasive revine şi autorităţilor competente pentru controlul la frontieră efectuat asupra importurilor de alimente de origine animală. Are ca scop identificarea. 104/2005. histopatologice. 2.F.În cazul în care se depistează tumori la animalele tăiate.4. se recoltează Examinarea animalelor vii se efectuează în probe din tumoră. se examinează serologic la LSVSA toate animalele din exploataţia din care provine animalul respectiv. 1.

După caz. România se va afla în situaţia unui risc epidemiologic crescut în relaţie cu ţări sau zone vecine. cu rezultat negativ pentru această boală. Zonele şi ţintele vor fi stabilite în cadrul grupului de experţi constituit de ANSVSA. Testarea se face pe probe de ser sau lichid 1. Se notifică imediat ANSVSA. supraveghere activă pentru pesta porcină clasică. Este obligatorie respectarea prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. la dispoziţia ANSVSA va fi implementată supravegherea serologică la mistreţi asupra grupurilor de animale de mare risc. în perioada de carantină sau de africană. dar implementează un program de aşteptare/interzicere a mişcării. la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie Examinare clinică. 79/2008. 25/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare. Zonele şi ţintele vor fi stabilite în cadrul grupului de experţi constituit de ANSVSA. Cazurile suspecte. Toate probele provenite de la cazurile suspecte de pestă porcină clasică. probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali. asupra grupurilor de animale de mare risc. În cazul în care România se va afla în situaţia unui risc epidemiologic în relaţie cu ţări sau zone vecine. În cazul în care România se va afla în situaţia unui Se face în unităţi în care au fost introduse risc epidemiologic în relaţie cu ţări sau zone animale noi. la sosirea în abator. cu o frecvenţă sporită. prelucrare primară. Supravegherea serologică 22 . LNR monitorizează testele efectuate şi prezintă lunar la ANSVSA raport privind numarul testelor şi rezultatul acestora. 2.Cazurile suspecte se investighează imediat. În cazul în care. ANSVSA va dispune implementarea de inspecţii clinice şi testări regulate. Supravegherea activă Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care nu pot fi rezolvate pe calea investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul supravegherii pasive se analizează imediat prin prelevarea de probe şi transmiterea acestora la laborator. aplicabilă în contextul în care în cazul importului sau comerţului România este oficial liberă de pesta porcină intracomunitar. 4. sunt testate obligatoriu şi pentru pesta porcină africană. Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din cadrul IDSA. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. cu modificările şi completările ulterioare. ambalare şi transport al probelor destinate examenelor de laborator în domeniul sănătăţii animalelor. la plecarea animalelor spre abator şi vecine. 3.

1. supraveghere şi monitorizare a rabiei pentru apărarea sănătăţii publice şi a sănătăţii animale. 998/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului privind numărul maxim de animale de companie din anumite specii care fac obiectul circulaţiei necomerciale. scăderea răspândirii rabiei în populaţiile de animale domestice şi sălbatice care va duce treptat la eradicarea acestei boli. 388/2010 al Comisiei din 6 mai 2010 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. Pentru realizarea acestor scopuri. Supravegherea virusologică Se face prin PCR pe probe de organe. TURBAREA SAU RABIA SUPRAVEGHERE 1 Scopuri: Realizarea eficientă a programului de control. 998/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 mai 2003 privind cerinţele de sănătate animală aplicabile circulaţiei necomerciale a animalelor de companie şi de modificare a Directivei 92/65/CEE a Consiliului.5. prevederile Regulamentului (UE) nr. ovule şi embrioni care nu se PRECIZĂRI TEHNICE 2 PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 23 . prevederile Directivei 92/65/CEE a Consiliului din 13 iulie 1992 de definire a cerinţelor de sănătate animală care reglementează schimburile şi importurile în Comunitate de animale. se au în vedere şi prevederile Regulamentului (CE) nr. prelevate de la mistreţi găsiţi morţi la care testele virusologice pentru pesta porcină clasică au prezentat rezultat negativ.toracoabdominal prelevate de la mistreţi concomitent cu probele prelevate pentru pesta porcină clasică. Se face pe probe prelevate de la porcinele domestice cu suspiciune de pestă porcină clasică la care testele de laborator pentru pesta porcină clasică au fost negative. material seminal.

a pisicilor şi a dihorilor domestici provenind din ţări terţe şi care intră în Comunitate. circuri şi alte spaţii organizate conform legii şi care adăpostesc animale. silvatic. mediul urban. 1.supun. medici veterinari oficiali. proprietari exploataţii nonprofesionale. Obiectiv: Observarea modificărilor de Supravegherea pasivă comportament care pot induce Animale de companie. a) Examinare clinică obligatorie a animalelor care au Animale care au muşcat şi/sau zgâriat. reglementărilor comunitare speciale prevăzute în anexa A punctul I la Directiva 90/425/CEE. de circ şi din grădinile zoologice. În cazul în care medicul veterinar oficial decide existenţa unui punct de risc. deţinute în spaţii de vânzare tip suspiciunea de rabie. precum şi prevederile Deciziei 2010/684/UE a Comisiei din 10 noiembrie 2010 de modificare a anexei E partea 1 la Directiva 92/65/CEE a Consiliului în ceea ce Grupa de animale ţintă: priveşte modelul de certificat de sănătate pentru animalele Toate animalele susceptibile la infecţia cu virusul rabiei în regiunile de risc din care provin din exploataţii. cu modificările şi completările ulterioare. administratori fonduri de vânatoare. rural. medici veterinari de liberă practică. în ceea ce priveşte cerinţele de sănătate animală. se vaccinează toate animalele receptive din focar conform metodei de vaccinare recomandată de producătorul de vaccin in instrucţiunile de utilizare ale acestuia. anului. grădini zoologice. în adăposturile de câini fără stăpân şi alte spaţii. prevederile Deciziei nr. Medic veterinar de liberă practică sau medic Grupa de animale ţintă: Supravegherea activă veterinar oficial. 29/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile generale de prevenire şi control al rabiei la animale domestice şi sălbatice. În cazul animalelor suspecte de rabie şi care care au muşcat/zgâriat unul sau mai multe animale dintr-o exploataţie de orice fel se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. domestice şi sălbatice. instituţii descentralizate şi organizaţii non-guvernamentale. muşcat sau zgâriat persoane şi animale. 2. În cazul animalelor din exploataţii în 24 . Administratori ferme. 824/2004/CE a Comisiei din 1 decembrie 2004 de stabilire a unui model de certificat de sănătate pentru circulaţia necomercială a câinilor. pe tot timpul pet-shop.

2. se testează pentru rabie. Medic veterinar de liberă practică sau medic veterinar oficial. 5. Excepţie fac animalele ucise. b) Prin examene de laborator la animale moarte suspecte Grupa de animale ţintă: şi ucise. cu modificările şi completările ulterioare. odată cu ridicarea restricţiilor oficiale. Inoculare intracerebrală a şoarecilor. Cadavrele animalelor turbate sau suspecte de turbare se distrug în întregime nejupuite. transportă cu respectarea strictă a Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. Investigaţii de laborator în cazul suspiciunii de boală: 1. Dupa eliminarea animalelor pozitive. suspecte de rabie care au manifestat tulburări de Animale moarte şi ucise comportament ce pot fi atribuite rabiei. listerioză în funcţie de specie. animalele sănătoase rămase în exploataţie pot părăsi exploataţia după cel puţin 30 zile. Probele recoltate pentru rabie se examinează şi pentru EST. 3. boala Aujeszky. IFD. 2. 3. 29/2008. 1. Prelevare probe şi examen de laborator: probele se recoltează. care au fost suspecte de rabie. Inoculare pe culturi celulare se efectuează la LNR din cadrul IDSA.care au pătruns carnivore domestice sau sălbatice turbate sau suspecte de turbare se procedează conform instrucţiunilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 29/2008. 25/2008 şi a Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 4. cu modificările şi completările ulterioare. Examenele virusologice se efectuează la LSVSA desemnate de LNR şi/sau LNR din cadrul IDSA. 25 . suspecte de rabie. Animalele ucise/ moarte.

c) În fonduri cinegetice. EST. aprobat prin Decizia 2010/712/UE a Comisiei din 23 noiembrie 2010 de aprobăre a programelor anuale şi multianuale şi a contribuţiilor financiare din partea Uniunii pentru eradicarea.3. Se prelevează probe o dată pe an de LSVsa din cazuistica anuală a judeţului respectiv şi se transmit către LNR în funcţie de prelavenţa bolii în judeţ. după caz. fonduri. d) Supravegherea circulaţiei tulpinilor virale Recoltarea probelor se face de către medicul veterinar oficial al LSVSA conform incidenţei anuale a bolii. 55/2008 pentru aprobarea programului strategic privind supravegherea. anunţării oricărei suspiciuni de rabie către autoritatea sanitară veterinară teritorială. Se recoltează probe în vederea realizării analizelor de laborator care confirmă sau infirmă diagnosticului de rabie. Grupa de animale ţintă: Fiecare specie pe care au existat cazuri pozitive. grădini zoologice. cu modificările ulterioare. Probele recoltate pentru rabie se examinează şi pentru boala cahectizantă a cervideelor. Inoculare pe culturi celulare. 1. 1. Administratori unităţi. combaterea şi monitorizarea anumitor boli ale animalelor şi a anumitor zoonoze. 26 . 4. prezentate de statele membre pentru 2011 şi anii următori şi cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. Examen histopatologic. 2. listerioză în funcţie de specie. medicul locuri care adăpostesc animale receptive la rabie: obligaţia Animale domestice şi sălbatice. veterinar oficial. Personalul fondurilor de vânătoare instruit în cadrul DSVSA. medicul veterinar oficial al DSVSA şi medicul veterinar de liberă practică. control si eradicare a rabiei pentru anul 2011. Atunci când sunt găsite vulpi moarte. în cadrul vânătorii de vulpi organizate cu scopul verificării titrului de anticorpi postvaccinali. boala Aujeszky. Prelevarea probelor (vulpilor) la minimum 45 de zile dupa terminarea perioadei de vaccinare. Cazurile suspecte se anunţă prin orice mijloc DSVSA şi a municipiului Bucureşti. Uciderea se realizează numai cu respectarea condiţiilor de bunăstare. Examinarea probelor la LNR din cadrul IDSA. Investigaţiile se efectuează la LNR din cadrul IDSA. 2. circuri şi alte Grupa de animale ţintă: Medicul veterinar de liberă practică. e) Rabia la vulpe: în conformitate cu Programul de supraveghere. Grupa de animale ţintă: vulpi din mediul silvatic. controlul şi eradicarea turbării la vulpe în România.

ecvinele şi porcinele se supun inspecţiei ante şi post-mortem. caprinelor. limfonoduri aferente. os lung nedeschis. Se interzice deschiderea cadavrelor animalelor microscopic direct şi cultural (izolarea Bacillus suspicionate a fi moarte de antrax anthracis). în de tăiere autorizate sanitar –veterinar. ficat. b) lichid de puncţie din zona edematoasă. splină. conţinut digestiv sanguinolent. Supraveghere pasivă Examen clinic al bovinelor. părăsi exploataţia după minimum 15 zile de la b) de la cadavre nedeschise: secreţii sangvinolente şi eliminarea cazurilor suspecte de îmbolnăvire cu probe de sânge. În caz de suspiciune se prelevează: Animalele rămase în exploataţii vor putea a) de la animale vii: probe de sânge sau secreţii sangvinolente. la sfârşitul zilei de lucru. ovinelor. ANTRAX SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE 1 2 Scop: supraveghere si control in scopul monitorizarii Monitorizarea datelor referitoare la incidenţa cazurilor de boală. 2. la LNR din cadrul IDSA pentru studii suplimentare. ANIMALE VII Bovinele. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. excepţia dirijării spre sacrificare. resectiv IDSA. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA agreate. c) de la cadavre deschise accidental sau animale tăiate de urgenţă: probe de sânge recoltat prin puncţie cardiacă sau pe tampoane. Animalele clinic sănătoase provenite din loturi în Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi care au existat cazuri de antrax se taie în abator. 4. de către partidă separată. Medicul veterinar oficial din cadrul LSVSA. I. 27 . Tulpinile de Bacillus anthracis izolate la LSVSA vor fi trimise. MĂSURI: II. fragmente piele cu resturi de ţesut conjunctiv şi muscular. bolii pentru prevenirea apariţiei acesteia la om.6. în condiţii de biosecuritate. carnasierelor şi a speciilor receptive din fondul cinegetic. CARNE ŞI ORGANE 1. rinichi. În cazurile de antrax localizat se prelevează: a) ţesut din regiunea glosofaringiană împreuna cu limfonodurile adiacente şi tonsile. sub coordonarea LNR pentru Antrax din IDSA. Probele prelevate se examinează bacteriologic: 1. limfonoduri. porcinelor. De la animalele cu formă digestivă de antrax: fragmente intestin. ecvinelor. Supraveghere activă. 3. INSPECŢIA ANIMALELOR IN ABATOR I. II. ovinele.1. medici veterinari oficiali sau personal PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

Notele de însoţire a probelor de sânge recoltate în scopul testării imunităţii postvaccinale. c) data vaccinării. Metoda folosită (RIHA pentru testarea imunităţii postvaccinale) este aplicabilă în contextul în care România practică vaccinarea obligatorie şi se execută la 10-14 zile după cea de-a doua vaccinare. prin recoltarea randomizată a 10 probe de sânge pe localitate.7. pe o rază de 3 km în jurul exploataţiilor comerciale de păsări înregistrate/autorizate.desemnat de către veterinară competentă. se efectuează verificarea imunităţii postvaccinale. 3. b) vaccinul folosit. autoritatea sanitară 2. Probele trebuie să fie identificate conform notei de însoţire. organele şi subprodusele de la animale bolnave şi cele care au venit în contact cu acestea se confiscă şi se distrug. BOALA DE NEWCASTLE SAU PSEUDOPESTA AVIARĂ SUPRAVEGHERE 1 Supravegherea activă PRECIZĂRI TEHNICE 2 PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Grupa de animale ţintă: păsări domestice Prelevarea probelor se realizează de către medicul vaccinate din exploataţii nonprofesionale situate veterinar oficial. 1. În exploataţiile noncomerciale. trebuie să menţioneze: a) categoria de vârstă a păsărilor. se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om şi a contaminării mediului. În toate situaţiile în care se confirmă o formă de antrax. 28 . Carcasele. pe o rază de 3 km. În jurul exploataţiilor comerciale. I.

se prelevează 30 de probe/ fermă/serie. -în cazul obţinerii de titruri neuniforme şi mai mari de 1/512 la examenul serologic la porumbeii vaccinaţi.probelor se face sub 1). Medicul veterinar oficial. gestionarii fondurilor de vânătoare şi medicii veterinari de liberă practică raportează cazurile de morbiditate şi mortalitate la animalele din speciile receptive. În exploataţiile comerciale înregistrate/autorizate. 1. Medicii veterinari oficiali gestionează conduita 29 . Prelevarea precum şi în cele de găini ouă consum. Grupa de animale ţintă: galinacee domestice si porumbei din asociaţiile de profil înregistrate/autorizate sanitar veterinar. Investigaţii virusologice -în cazul suspiciunii de boală. BOALA VEZICULOASĂ A PORCULUI SUPRAVEGHERE 1 Scop: menţinerea statutului de ţară oficial liberă de boală veziculoasă a porcului Supraveghere pasivă PRECIZĂRI TEHNICE 2 Boala veziculoasă a porcului este o boală notificabilă pe teritoriul României. se prelevează 30-50 de practică împuternicit. În exploataţiile de reproducţie şi selecţie. Este interzis importul de animale vii şi PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele. -supravegherea virusologică a porumbeilor aflaţi în evidenţa asociaţiilor de profil se efectuează pe tampoane cloacale la o prevalenţa de 10% cu o confidenţa de 95% ( 25 probe ). după responsabilitatea medicului veterinar de liberă vaccinarea a 2-a şi a 4-a. verificarea imunităţii postvaccinale se realizează în cadrul programelor de autocontrol. probe / ferma/serie. după vârsta de 28 de zile. Supravegherea serologică -are valoare limitată în cazul aplicării programelor de vaccinare contra ND. II. În exploataţiile de pui de carne.8. Grupa de animale ţintă porci domestici şi sălbatici România are statut liber de boala veziculoasă a porcului. 2).

profilaxie şi combatere conform prevederilor Deciziei nr. cu modificările şi completările ulterioare. România se va afla în situaţia unui risc epidemiologic. de investigare a oricărei suspiciuni. supraveghere. în mod întemeiat. Examenele serologice sunt realizate în cadrul LNR din IDSA. se aplică măsurile de diagnostic. 428/2000/CE şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care. 3. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii. la dispoziţia ANSVSA vor fi implementate inspecţii clinice şi testări serologice în acest scop. nu se poate face distincţie între boala veziculoasă a porcului şi febra aftoasă. Întrucât. Are ca scop identificarea şi notificarea a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boala veziculoasă a porcului. 133/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri generale pentru controlul unor boli ale animalelor şi masuri specifice referitoare la boala veziculoasa a porcului. 30 . 2. Probele vor fi recoltate de către personal instruit. recoltarea de probe în caz de suspiciune va fi realizată în conformitate cu prevederile Manualului Operaţional pentru febra aftoasă. ANSVSA organizează instruiri periodice pentru medicii veterinari oficiali şi cei de liberă practică pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de bolile veziculoase. nu pot fi infirmate pe calea investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul supravegherii pasive. 1. se vor analiza imediat prin prelevarea de probe şi transmiterea acestora la LNR febră aftoasă şi boala veziculoasă a porcului. 1. din punct de vedere al manifestărilor clinice evidente într-un efectiv de porcine. sub supravegherea medicului veterinar oficial cu echipamentul disponibil în cel mai apropiat Centru Local de Combatere a Bolilor (CLCB) sau DSVSA. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA. 2. În cazul în care.Supraveghere activă produse ale acestora provenite din ţări unde evoluează boala.

sub supravegherea medicului veterinar oficial cu echipamentul disponibil în cel mai apropiat CLCB sau DSVSA. Medicii veterinari oficiali gestionează conduita de investigare a oricărei suspiciuni. în mod întemeiat. România are statut liber de stomatită veziculoasă.1. Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care.9. 1. ANSVSA organizează instruiri periodice pentru medicii veterinari oficiali şi cei de liberă practică pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de bolile veziculoase. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA. Probele vor fi recoltate de către personal instruit. nu pot fi infirmate pe calea investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul supravegherii pasive. În cazul în care România se va afla în situaţia unui risc epidemiologic. STOMATITA VEZICULOASĂ SUPRAVEGHERE 1 Scop: menţinerea statutului de ţară oficial liberă de stomatită veziculoasă Supravegherea pasivă PRECIZĂRI TEHNICE 2 Grupa de animale ţintă specii de animale receptive domestice şi sălbatice. gestionarii fondurilor de vânătoare şi medicii veterinari de liberă practică raportează cazurile de morbiditate şi mortalitate la animalele din speciile receptive. 31 . 2. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele. la dispoziţia ANSVSA vor fi implementate inspecţii clinice şi testări serologice în acest scop. Este interzis importul de animale vii şi produse ale acestora provenite din ţări unde evoluează boala. se vor analiza imediat prin prelevarea de probe şi transmiterea acestora la LNR febră aftoasă şi boala veziculoasă a porcului. Are ca scop identificarea şi notificarea oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de stomatita veziculoasă. Supravegherea activă Recoltarea de probe în caz de suspiciune va fi realizată în conformitate cu prevederile Manualului operaţional pentru febra aftoasă.

10. timpul transportului sau la destinaţie în cazul recunoscut oficial de OIE. importului sau comerţului intracomunitar. precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele. fără aplicarea unui program Supravegherea pasivă este esenţială. România se va afla în situaţia unui La dispoziţia ANSVSA vor fi implementate inspecţii SUPRAVEGHERE 1 32 . Scop: menţinerea statutului de ţară oficial liberă de României. Supravegherea activă Aplicabilă în contextul în care România este oficial Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice După caz. prelevarea de probe şi transmiterea acestora la laborator. mai ales asupra îmbolnăvire. în mod întemeiat. din ţări Cazurile suspecte se investighează imediat. nu pot fi rezolvate pe calea veterinari de liberă practică sau oficiali. investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din supravegherii pasive. probele pot fi recoltate de medici liberă de pesta bovină. 62/2005 carantină. de vaccinare. de origine animală provenite de la acestea. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA. introduse prin comerţul intracomunitar sau Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor importul din ţări terţe. Examinarea clinică Perioada de incubaţie este stabilită conform România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei bovine şi nici produse recomandărilor OIE la 21 de zile. animalelor domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import. medici veterinari de liberă practică sau oficiali. caz de boală şi menţinerea sau schimbarea statusului medicii veterinari de liberă practică ce trebuie. pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind acţiunile sanitare veterinare de supraveghere şi imunoprofilactice obligatorii ale căror costuri sunt suportate de către proprietarii animalelor. incluzând controalele documentare.1. Supravegherea pasivă Aplicabilă în contextul în care România este oficial de sănătate a animalului conform legii să raporteze orice caz de liberă de pesta bovină. se respectă prevederile susceptibile moarte sau tăiate în perioada de Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. la controalele oficiale efectuate în care nu au statut de ţară liberă de pestă bovină. PESTA BOVINĂ (RINDERPEST) PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE 2 3 Pesta bovină este o boală notificabilă pe teritoriul După caz. notificarea şi raportarea Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi pestă bovină. Are ca scop identificarea. În cazul în care. se vor analiza imediat prin IDSA. Cazurile suspecte. în perioada La animalele vii din speciile receptive nou de carantină sau de aşteptare/interzicere a mişcării. fără aplicarea unui program care. de vaccinare. de identitate şi fizice a fiecărui lot importat.

incluzând controalele documentare de identitate şi fizice a fiecărui lot importat. Supravegherea serologică Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat. micilor rumegătoare domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import. În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la prelevarea de probe de la animale bolnave. asupra grupurilor de animale de mare risc. metoda HEA pe probe de limfonod retrofaringian. probele se trimit de IDSA. mai ales asupra îmbolnăvire. fără aplicarea unui program de vaccinare. Zonele şi ţintele vor fi stabilite în cadrul grupului de experţi constituit de ANSVSA Supraveghere morfopatologică: în caz de suspiciune Se efectuează examen morfopatologic. de ţesut prelevat de la baza limbii şi din pleaopa a IlI-a. conform legii să raporteze orice caz de de sănătate a animalului. în urma investigaţiilor epidemiologice şi clinice nu exclude boala. 1. notificarea şi raportarea Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi Supravegherea pasivă Aplicabilă în contextul în care România este liberă precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele. produse de origine animală provenite de la 33 . sau apariţie a bolii.11. oficiali. medici veterinari de liberă practică sau teritoriul României. Supravegherea pasivă este esenţială. ce LNR din cadrul IDSA. receptive la pesta micilor rumegătoare şi nici Cazurile suspecte se investighează imediat. caz de boală şi menţinerea sau schimbarea statusului medicii veterinari de liberă practică ce trebuie. de pesta micilor rumegătoare Are ca scop identificarea.clinice şi testări serologice regulate. cu aprobarea ANSVSA. cu o frecvenţă sporită. Examinarea clinică Perioada de incubaţie este stabilită conform România nu importă animale vii din speciile recomandărilor OIE la 21 de zile. prezintă semne clinice ce pot fi atribuite bolii şi care. Supravegherea virusologică Pentru examene virusologice de diagnostic. PESTA MICILOR RUMEGĂTOARE SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE 1 2 3 Scop: menţinerea statutului de ţară oficial liberă Pesta micilor rumegătoare este o boală notificabilă pe După caz. de boală. la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale şi sunt plătite de către DSVSA risc epidemiologie. necropsie.

introduse prin comerţul intracomunitar sau Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor importul din ţări terţe. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA. în mod întemeiat. 62/2005. asupra grupurilor de animale de mare risc. clinice şi testări serologice regulate. Zonele şi ţintele vor fi stabilite în cadrul grupului de experţi constituit de ANSVSA. importului sau comerţului intracomunitar. prezintă semne clinice ce pot fi atribuite bolii şi care în urma investigaţiilor epidemiologice şi clinice nu exclude boala. la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale şi sunt plătite de către DSVSA 34 . în perioada La animalele vii din speciile receptive nou de carantină sau de aşteptare/interzicere a mişcării. probele se trimit de IDSA. În cazul în care. recunoscut oficial de OIE. supravegherii pasive. din ţări care nu au statut de ţară liberă de timpul transportului sau la destinaţie în cazul pestă bovină. oficial liberă de boală. cu aprobarea ANSVSA. Supravegherea serologică Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat. Supravegherea activă Aplicabilă în contextul în care România este Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice După caz. investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul IDSA. la controalele oficiale efectuate în acestea. ce LNR din cadrul IDSA. fără aplicarea unui program care. În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la prelevarea de probe de la animale bolnave. carantină.Cazurile suspecte. se respectă prevederile susceptibile moarte sau tăiate în perioada de Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. cu o frecvenţă sporită. România se va afla în situaţia unui La dispoziţia ANSVSA vor fi implementate inspecţii risc epidemiologie. Supravegherea virusologică Pentru examene virusologice de diagnostic. probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali. nu pot fi rezolvate pe calea Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din de vaccinare. se vor analiza imediat prin prelevarea de probe şi transmiterea acestora la laborator.

se examinează clinic şi sunt se fac în prezenţa medicului veterinar recontrolate serologic. reprezentative pentru examene bacteriologice. Animalele suspicionate pentru această boală sunt Animalele cu reacţii serologice neconcludente sau Prelevările de probe în caz de suspiciune investigate prin metode de la laborator: serologice pozitive se identifică. 3. (RFC sau ELISA) şi microbiologice. de lichid pleural şi ţesut pulmonar. În abatoare: inspecţia de abator trebuie să se De la toate animalele cu leziuni suspecte de realizeze prin proceduri adecvate în scopul decelării pleuropneumonie contagioasă se prelevează probe leziunilor pulmonare specifice. în zonele de protecţie şi de supraveghere În caz de suspiciune sau apariţie a bolii.12. supraveghere. se aplică în cazul suspiciunii de boală. profilaxie şi vigoare combatere şi prevederile legislaţiei comunitare. histopatologice. pleuropneumonia contagioasă bovină.1. De la animalele la care se oficial. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 2. conform legislaţiei în măsurile de diagnostic. PLEUROPNEUMONIA CONTAGIOASĂ BOVINĂ SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE 1 2 Scop: menţinerea statutului de ţară liberă de Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA în condiţii de linişte epidemiologică. Clinică. mucus nazal şi lichid pleural recoltat prin puncţie aseptică. 4. pentru examen bacteriologic. care se efectuează pentru confirmare la LNR din cadrul IDSA. Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală. fără aplicarea unui program de vaccinare Examene anatomoclinice şi necropsice ale animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de aşteptare. în vederea precizării diagnosticului de pleuropneumonie contagioasă. Supravegherea pasivă 1. 35 . reconfirmă un rezultat serologic pozitiv şi care prezintă simptome suspecte de pleuropneumonie se prelevează probe.

informaţii şi notificări Aplicabilă în contextul în care România făcute de fermier. Clinică: în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală. la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie. pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii.Supravegherea pasivă exploataţie. medicii veterinari de liberă practică ce de variolă ovină şi caprină.13. fără aplicarea unui program de vaccinare. menţinerii statusului de sănătate: trebuie. 79/2008.1. b) în unităţile desemnate a efectua carantina pentru animale importate. este liberă de boală. cu modificările şi animalelor din speciile domestice completările ulterioare. receptive la virusul variolei ovinelor si caprinelor. 2. VARIOLA OVINĂ ŞI CAPRINĂ SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE 1 2 3 Scop: menţinerea statutului de ţară liberă În scopul depistării rapide a Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi eventualelor cazuri de boală şi a zilnic în relaţia cu animalele. Inspecţia vizuală planificată a Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire. conform legislaţiei în vigoare. vizualizarea animalelor din 1. cu modificările şi completările ulterioare. teritoriul Romaniei: a) în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră. Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 36 . aflate pe Nu există manual de diagnostic în domeniu. 133/2006.

informaţii şi notificări făcute de fermier. pentru punerea în evidenţă a incluziunilor intracitoplasmatice specifice pe probe de material recoltat prin biopsie. Inspecţia obligatorie în abatoare Investigaţiile de diagnostic se realizează în cadrul IDSA. şi puncte de tăiere a animalelor Diagnosticul de confirmare a unui focar de variolă ovină şi caprină se din specii susceptibile ce provin realizează numai de către IDSA . fără aplicarea unui program de vaccinare PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE 2 3 În scopul depistării rapide a eventualelor cazuri de Medicul veterinar oficial din cadrul boală şi a menţinerii statusului de sănătate: DSVSA vizualizarea animalelor din exploataţie. 37 . precum şi ţesut cutanat cu leziuni.14. fixat în formol.3. Supravegherea pasivă Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală. Efectuarea de examene necropsice şi morfopatologice prin metoda HE. precum şi a celor taiate în perioada de carantină după import. din localitati ţintă. efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de agentul cauzal. PESTA AFRICANĂ A CALULUI SUPRAVEGHERE 1 Scop: menţinerea statutului de ţară liberă de pesta africană a calului.LNR pentru Variolă Ovină şi Caprină. 1. Morfopatologică şi virusologică: în caz de suspiciune a bolii şi la animale importate din tari libere de boala dar cu risc epidemiologic de vecinatate.

În cazul apariţiei de probe pozitive. iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA la laboratoare de referinţă. Prelevarea probelor: medicul veterinar de liberă practică Probele se testează la LNR din cadrul IDSA 1. Serologică (ELISA gE): a) la 5% din animalele de reproducţie din exploataţiile autorizate de porcine.5% din animalele provenite din comerţ intracomunitar. 3. cu modificările şi completările ulterioare. 83/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind garanţii suplimentare în legatura cu boala Aujeszky în comerţul intracomunitar cu porci şi criteriile de furnizare a informaţiilor despre aceasta boală şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. supraveghere serologică şi virusologică în caz de suspiciune. dar nu mai puţin de 2 probe pe lot. 38 .o data pe an. se testează 0. PRECIZĂRI TEHNICE 2 în scopul Inspecţia planificată pentru efectivele de porcine libere de infecţie: în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animalele nou introduse. se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 185/2008/CE a Comisiei din 21 februarie 2008 privind garanţiile suplimentare în legătură cu boala Aujeszky în schimburile intracomunitare cu porci şi criteriile de furnizare a informaţiilor despre această boală. Probele pentru examene serologice de supraveghere se trimit la IDSA. 61/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sanatate a animalelor ce afecteaza comertul intracomunitar cu animale din speciile bovine si suine.15. BOALA AUJESZKY SUPRAVEGHERE 1 Scop: supraveghere şi control monitorizării bolii. 1. 135/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de control şi combatere a pestei africane a calului. 2. /sau IDSA. care nu vaccineaza sau vaccineaza cu vaccin marker . precum şi prevederile legislaţiei comunitare în vigoare. se testează toate animalele din import ţări terţe. Probele de sânge se recoltează de la porcinele Examenele serologice se efectuează la LSVSA şi nevaccinate sau vaccinate cu vaccin marker. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Conform prevederilor Deciziei nr. cu modificările şi completările ulterioare. 2.Supravegherea activă 1.

se controlează prin examen serologic. Supraveghere pasivă II. met. Confirmarea bolii se realizează prin examene de laborator: bacteriologice şi morfopatologice. Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie de boală Aujeszky. c) toate bovinele cu reacţii pozitive la tuberculina de tip aviar. PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. În exploataţii indemne: 1. HEA. 39 . se fac tăieri în scop de diagnostic fiind selectate animalele. I. alte segmente de intestin cu leziuni şi limfocentrii mezenterici aferenţi. ovinele şi îmbolnăvire. toate bovinele. Supraveghere activă I. prin examen necropsic şi de laborator. după caz. cu faza de absorbţie. Pentru precizarea diagnosticului de paratuberculoză. cu semne clinice suspecte de paratuberculoză. care se examinează morfopatologic şi bacteriologic. junincile şi viţelele din exploataţiile pentru reproducţie şi producţie de lapte. conform legii. 2. caprinele domestice din ferme sau crescute în libertate. Supravegherea bovinelor în vârstă de peste 24 luni prin examen serologic prin ELISA. serologic. d) toate animalele pozitive serologic sau cu manifestări clinice ce conduc la suspiciunea de paratuberculoză se controlează prin examen bacterioscopic pe probe de fecale sau.16. La taurine şi bubaline A. de la care se prelevează porţiuni de ileon terminal 25 . Mann) si pentru encefalopatii spongiforme transmisibile (metoda HE. bacterioscopic şi/sau alergice pozitive. b) 5% din vacile. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR pentru Tuberculoză şi paratuberculoză din IDSA. să raporteze orice caz de Pe tot teritoriul ţării. odată pe an. 1. la 14 . PARATUBERCULOZA SUPRAVEGHERE 1 Scop: eradicarea bolii. în trimestrele II şi IV. astfel: a) toţi taurii şi bivolii de reproducţie la autorizare şi de 2 ori pe an.21 de zile de la TCS. Examenul necropsic şi prelevarea probelor pentru examene de laborator se face de către medicii veterinari de liberă practică în prezenţa medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA. Testările serologice se efectuează pe probele recoltate pentru leucoza enzootică. medicii veterinari de liberă practică care trebuie. test rapid) la LNR din IDSA. se vor examina concomitent pentru boala Aujeszkzy (met. identificarea genomului viral prin PCR la LNR din cadrul IDSA.30 cm pornind de la valvula ileo-cecală. 3. bivoliţele.În caz de suspiciune de boală se efectuează examene virusologice. Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie de boală Aujeszky se vor examina concomitent şi pentru encefalopatii spongiforme transmisibile. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Fermieri şi muncitori implicaţi zilnic în relaţia cu animalele. în cazul animalelor moarte sau tăiate.

C. cu modificările şi completările ulterioare. paratuberculină PPD sau PPD 2. 1. De la animalele tăiate se prelevează probe individuale pentru examene complexe de laborator. iar procentul de seropozitive şi reagente nu depăşeşte 5 % din efectivul controlat se aplică conduita pentru exploataţii indemne de paratuberculoză. În exploataţii suspecte de paratuberculoză. cu antecedente sau suspecte de boală. pozitive serologic şi/sau alergic. Atunci când. Toate animalele care au fost diagnosticate ca acele exploataţii în care au fost depistate animale bolnave cu paratuberculoză se elimină din efectiv. prin abatorizare. a ovinelor şi de sânge recoltate pentru examenul pentru Maedi – caprinelor în vârstă de peste 12 luni: Visna. 2.B. când la unul sau la mai multe animale tăiate. se supun de două ori probe fecale iar la animalele abatorizate. nu au confirmat niciun caz de paratuberculoză. La animalele pozitive serologic şi/sau alergic se 2. dintro exploataţie. 1.Sunt considerate suspecte de paratuberculoză. iar în cazul taurilor. în conformitate cu programul de asanare elaborat. cu semne clinice. diagnosticul a fost confirmat postmortem prin examen morfopatologic şi bacterioscopic. obligatoriu examen bacterioscopic pe din aceste efective. examen pe an la examene serologice ELISA pe morfopatologic şi bacterioscopic pe probe de seruri adsorbite şi alergic TCS cu PPDmucoasă intestinală şi limfonoduri aferente.Supravegherea prin examene serologice prin 1. într-un interval de cel puţin 12 luni. efectuate pe un număr reprezentativ de probe. Declararea oficiala a paratuberculozei se face aviar. serologic şi/sau alergic se elimină din efectiv. În exploataţii contaminate 1. Examenele de laborator se efectuează pe probe ELISA cu faza de absorbţie. În exploataţii indemne. 1. bovin. La ovine şi caprine domestice A. Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. artrita-encefalită caprină sau bruceloza 40 . 79/2008. 3. examenele post-mortem. materialul seminal recoltat de la aceştia nu se va comercializa decât după examenul de laborator cu rezultat negativ pentru paratuberculoză. Animalele pozitive bacterioscopic. II. Animalele în vârstă de peste 12 luni execută.

Dacă acestea au murit sau au fost tăiate se va efectua examen morfopatologic şi bacterioscopic pe probe de mucoasă intestinală şi limfonodurile aferente. b) 2. În cazul în care acest procent este mai mare pentru examenul bacterioscopic se vor selecta animale dintre cele cu semne clinice suspecte de paratuberculoză şi/sau pozitive serologic dar nu mai puţine decât 5% din efectiv.5% din oile şi caprele de reproducţie din exploataţii comerciale autorizate sanitar veterinar. în efectivul respectiv se aplică măsurile prevăzute în programul de asanare prin depopulare totală sau prin extracţie.a) berbecii şi ţapii de reproducţie de două ori pe an. Animalele pozitive serologic sau şi bacterioscopic se elimină din efectiv. Animalele cu semne clinice suspecte şi/sau pozitive serologic se controlează în totalitate prin examen bacterioscopic pe probe de fecale dacă numărul acestora este de pînă la 5% din efectiv. prin abatorizare La animalele moarte sau tăiate se efectuează Se efectuează examene morfopatologice şi examen necropsic şi se trimit pentru examene de bacterioscopice. grădini zoologice. Pentru animalele nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe. produsă de B. laborator probe de mucoasă intestinală şi limfonoduri aferente. La rumegătoarele sălbatice în captivitate şi semicaptivitate din rezervaţii naturale. se testează serologic tot efectivul din exploataţie. În exploataţii contaminate Atunci când. melitensis. în turmele contaminate. III. 2. 2. 41 . procentul de infecţie depăşeşte 10 % din animalele controlate. 4. În cazul asanării prin extracţie. B. o dată pe an. 3. 1. Declararea bolii se face când examenele paraclinice pozitive au fost confirmate prin buletin de analiza(pozitiv morfopatologic şi bacterioscopic pe probe de mucoasă intestinală. se testeză un procent de 1% din animale. parcuri.

medicii veterinari de liberă practică ce trebuie. inclusiv a celor provenite din import.17. se trimit la laborator pentru investigatii in directia infecţiei brucelice. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele.Supraveghere prin examen necropsic al tuturor animalelor moarte sau tăiate în captivitate. Se efectuează examene morfopatologice şi bacterioscopice. cu atestat de indemnitate. Prelevarile de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial. pentru se aplică unul dintre următoarele regimuri de veterinari de liberă practică împuterniciţi. Are ca scop identificarea. menţinerea statusului de exploataţie oficial testare cu rezultate negative. la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau comerţului intracomunitar. mai ales asupra animalelor domestice sau sălbatice din speciile receptive. Arealul în care au fost depistate animale cu paratuberculoză se supune acţiunilor de vânătoare intensivă sau prin depopulare totală în cazul animalelor crescute în captivitate. 2. de la toate cazurile de avort. Exploataţiile calificate ca oficial indemne de La toate bovinele cu vârsta mai mare de 12 luni Probele de sânge sunt recoltate de medici bruceloză bovină. De la animalele cu leziuni suspecte de paratuberculoză se recoltează fragmente intestin cu limfonodurile aferente pentru examene de laborator bacterioscopic şi histopatologic 1. Examinarea clinică Cazurile suspecte se investighează imediat. în perioada de carantină sau de aşteptare se vor izola şi se vor investiga serologic şi după caz bacteriologic pentru bruceloză. conform Ordinului Prelevarile de probe in caz de suspiciune se fac in 42 . Probe. precum şi a celor vânate sau moarte în rezervaţii naturale. BRUCELOZA LA BOVINE 1. Analizele serologice / bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii. teritoriul României şi al Uniunii Europene. 1. notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă este esenţială. incluzând controalele documentare de identitate şi fizice a fiecărui lot importat. Supravegherea activă A. SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE 1 2 Scop: recunoşterea României ca stat membru al Bruceloza bovină este o boală notificabilă pe UE oficial liber de bruceloză bovină. Cazurile suspecte. conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Recoltarea probei de lapte se efectuează de medicul veterinar oficial. calificarii oficial indemne pentru bruceloza. Examenele bacteriologice se efecuează la LSVSA acreditate/agreate pentru izolarea Brucella spp sau la LNR pentru Bruceloze. 61/2006. Prelevarea probei amestec de lapte din tancul de racire se face dacă în fermă sunt cel puţin 30% din vaci în perioada de lactaţie. preşedintelui ANSVSA nr. precum şi cele din Exploataţiile care nu au fost calificate ofical indemne pentru bruceloza în anul 2010.Vacile. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSVSA vor fi trimise la LNR pentru Bruceloze în vederea 43 .21 zile după avort. În exploataţii suspecte de contaminare. cu modificările şi completările ulterioare: a) în exploataţiile fără tanc de racire a laptelui: un test serologic efectuat la un interval de minimum 3 luni şi maximum 12 luni faţă de data testării efectuate in 2010. Probele de lapte se trimit spre examinare la LNR pentru Bruceloză în baza graficului elaborat de LNR în colaborare cu DSVSA. lichide fetale. Probele de sange prelevate de la bovinele care au avortat se examinează serologic prin RSAR Roz Bengal şi RFC (tehnica OIE). prezenţa medicului veterinar oficial. conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică împuterniciţi în prezenta medicului veterinar oficial. Analizele pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii.Probele pozitive la unul din testele serologice se trimit spre confirmare la LNR pentru Bruceloză. B. Vor fi testate serologic de 2 ori la interval de de Probele sunt recoltate de medici veterinari de minimum 3 luni şi maximum 12 luni in vederea liberă practică împuterniciţi. bivoliţele şi junincile care au avortat sau care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecţiei brucelice. iar apoi probele pozitive se trimit la LNR pentru Bruceloză pentru confirmare. Toate bovinele cu vârsta mai mare de 12 luni se supraveghează serologic pe probe individuale de sânge. la intervale de cel puţin 3 luni. Animalele care au reacţionat pozitiv la retestare se elimină prin abatorizare. Analizele pentru cazurile suspecte se efectueaza numai la laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste investigaţii. C. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni. 1. placentă. 1.indemnă de boală. De la animalele tăiate se trimit probe de uter. 3. astfel încât de la testarea serologică din 2010 şi până la primul test Elisa pe probe de lapte să nu treacă mai mult de 12 luni.Toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 12 luni din exploataţiile nou infiinţate. 2. 2. precum şi probe de ser sanguin la 14 . Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică împuterniciţi în prezenţa medicului veterinar oficial. 2. sau b) în exploataţiile cu tanc de racire a laptelui: trei teste ELISA efectuate pe probe de lapte. 3. 41/2010 privind calificarea exploataţiilor de bovine în raport cu bruceloza bovină.

Analizele se efectueaza numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii. E. Probele sunt recoltate de medici veterinari animalele vânate. genitali). Animalele domestice si sălbatice nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe. Pentru confirmarea sau infirmarea infectiei brucelice in efectiv. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.D. randomizat un procent de 1%. animalul (animalele) trebuie izolat(e) fizic de celelalte animale. cu modificările şi completările ulterioare. G. dar nu mai puţin de 5 probe pe lot. Analizele se efectueaza numai la laboratoarele (tehnica OIE). Testare serologică pe probe individuale de sânge. În exploataţii contaminate: În cazul în care o exploataţie a fost diagnosticată Medici veterinari de liberă practică şi medici pozitiv aceasta işi recapătă statutul de liberă de veterinari oficiali. se sacrifică şi se prelevează de la acestea următoarele probe: 3 perechi de limfonoduri (retro-faringieni. respectiv inghinale (pentru masculi). Probele se examineaza prin Roz Bengal si RFC oficiali. animalele pozitive la recontrolul I in RFC (tehnica OIE). pentru a se evita contactul direct sau indirect cu acestea până ce reacţia se dovedeşte negativă. retromamari /inghinali la masculi. Prelevarile de probe se fac în 44 . tipizării fenotipice sau şi genetice. Specii susceptibile din fondul cinegetic la toate Testare serologică pe probe individuale de sânge. Testare şi trasabilitate pe probe individuale. Materialul seminal infectat se elimina de la reproducţie. bacteriologice şi de biologie moleculară. ţestut şi fluide uterine şi sânge. F. Boala se confirmă la LNR pentru bruceloză. în vederea efectuării examenului bacteriologic pentru izolare şi genotipare de Brucella spp. Probele se trimit la laborator pentru examen bacteriogic. 79/2008. randomizat un procent de 1% din efectiv. retrofaringiene şi retromamare (pentru femele). Se testează în intervalul de 30 de zile anterior sau ulterior datei la care au fost introduse în efectiv. iar apoi se trimit la LNR pentru Bruceloză pentru confirmare. limfonoduri perechi genitale. Probele sunt recoltate de medici veterinari oficiali. Probele se examinează prin Roz Bengal şi RFC (tehnica OIE). splina. glanda mamară. Analizele se efectuează numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii. În cazul în care testul este efectuat ulterior introducerii în efectiv. Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică în prezenţa medicului veterinar oficial. acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii. prin examene serologice. Material seminal introdus prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe. Cazurile pozitive şi neconcludente se examinează şi prin RFC (tehnica OIE).

Supravegherea pasivă Examinarea clinică Cazurile suspecte se investighează imediat. BRUCELOZA LA OVINE Şl CAPRINE (Infecţia cu Brucella melitensis) SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE 1 2 Scop: menţinerea statutului de ţară oficial liberă Pe tot teritoriul ţării. medicii veterinari de liberă practică ce trebuie. efectuate la interval de 60 de zile. în perioada de carantină sau de aşteptare a mişcării se vor izola şi se vor investiga serologic si dupa caz bacteriologic in directia brucelozei. Melitensis). 1. la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau comerţului intracomunitar. animalele de vârstă mai mare de 12 luni au prezentat rezultate negative la două teste consecutive. primul fiind efectuat la nu mai puţin de 30 de zile după eliminarea animalului(lor) pozitiv(e). controlul final trebuie efectuat la cel puţin 12 zile după ce ultimul animal gestant în momentul izbucnirii. dacă: fie toate bovinele aflate în efectiv în prezenţa medicului veterinar oficial. de Brucella melitensis. fie efectivul a Analizele se efectuează numai la laboratoarele fost supus unei testări de verificare şi toate acreditate/agreate pentru aceste investigaţii. a fătat.18. notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de bruceloză şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului. În cazul bovinelor care erau gestante în momentul izbucnirii. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele. România a fost recunoscută oficial ca ţară oficial indemnă de bruceloză (Brucella. 45 . Cazurile suspecte. melitensis) şi a Deciziei 2003/467/CE privind recunoaşterea oficială a statutului Sloveniei de stat indemn de bruceloză bovină. Are ca scop identificarea.boală. momentul izbucnirii au fost tăiate. Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii. Conform Deciziei 2007/399/CE a Comisiei din 11 iunie 2007 de modificare a Deciziei 93/52/CEE privind recunoaşterea oficială a statutului României de stat indemn de bruceloză (B. conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire Prelevarile de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial.

se aplică prevederile din Anexa C la Directiva 91/68/CEE a Consiliului din 28 ianuarie 1991 privind condiţiile de sănătate animală care reglementează schimburile intracomunitare de ovine şi caprine. material Medicul veterinar de liberă practică împuternicit. 46 .Supravegherea activă A. f) toate animalele nou introduse în exploataţie. Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial. lichide articulare sau din higrome. iar animalele suspecte se izolează sau se distrug imediat. 1. 5. c) 5% din efectivele de caprine existente în exploataţiile nonprofesionale din fiecare localitate. Supraveghere serologică prin RSAR Roz Bengal. splină. splina. 2. De la animalele seropozitive tăiate probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică sub coordonarea şi controlul medicului veterinar oficial. ţesuturi şi fluide uterine şi sânge. astfel: a) toti masculii necastraţi. b) 5% din efectivele de ovine existente în exploataţiile nonprofesionale din fiecare localitate.melitensis. Probele se trimit la laborator pentru examen bacteriologic. Ovinele şi caprinele în vârstă de peste 6 luni se supraveghează serologic o dată pe an. statusul fermei se suspendă provizioriu. b) Animalele care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecţiei (secreţii cervicovaginale. cu modificările şi completările ulterioare. Probele de sânge se examinează prin Roz Bengal şi RFC (tehnica OIE). Tot efectivul se supune examinării serologice prin RFC (tehnica OIE). dar nu înainte de prelevarea de probe pentru confirmarea sau infirmarea infecţiei brucelice in efectiv: 3 perechi de limfonoduri (retro-faringieni. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA agreate sub coordonarea LNR pentru Bruceloze din IDSA.veterinar) sunt serologic pozitive la testul Roz Bengal. genitali). prin examene serologice. Se încadrează în programul de supraveghere şi se examinează serologic/ bacteriologic după caz: a). 4. iar apoi probele pozitive se trimit la LNR pentru Bruceloză pentru confirmare. glanda mamara. Toţi avortonii proveniţi de la caprine şi ovine (abomas. 79/2008. retro-mamari /inghinali la masculi. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSV teritoriale vor fi trimise la LNR pentru Bruceloze în vederea tipizării fenotipice sau şi genetice. e) 5% din efectivele de caprine existente în exploataţiile comerciale. pulmon). lapte. În cazul în care mai mult de 5% din probele testate (localitate sau ferma înregistrată/autorizată sanitar . 3. Când unul sau mai multe ovine sunt suspecte de a fi infectate cu B. B. Boala se confirmă la LNR pentru bruceloză. d) 5% din efectivele de ovine existente în exploataţiile comerciale. Se utilizează testul de aglutinare rapidă pe lamă cu antigen colorat cu Roz Bengal. Analizele serologice / bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii. Cazurile pozitive şi neconcludente se examinează şi prin RFC (tehnica OIE). Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. învelitori placentare. Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste investigaţii. bacteriologice şi de biologie moleculară.

medicii veterinari de liberă practică ce trebuie. BRUCELOZA LA OVINE. cu forme clinice de epididimită sau serologic pozitivi prin RFC.Analizele serologice / bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la 47 . se trimit probe de testicule în vederea efectuării examenelor bacteriologice pentru izolarea şi genotiparea Brucella ovis. Supravegherea activă A.Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezenţa medicului veterinar oficial. b) berbecii şi ţapii cu manifestări de epididimită. Analizele serologice / bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii. limfonoduri genitale şi mamare. Analizele se efectuează numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii. respectiv infecţia cu Brucella Ovis SUPRAVEGHERE 1 Scop: eradicarea bolii Supravegherea pasivă Examinarea clinică PRECIZĂRI TEHNICE 2 Pe tot teritoriul ţării.19. bacteriologic pentru epididimita infecţioasă a berbecilor. Se utilizează testul RFC (tehnica OIE). parcuri. c) oile şi caprele la 14-21 zile după avort. în perioada de carantină sau de asteptare se vor izola şi se vor investiga serologic şi. sau de însămânţări artificiale. liberă practică în prezenţa medicului veterinar terţe. uter.seminal). după caz. conform legii. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele. Animalele domestice si sălbatice nou introduse Se examinează un procent de 1% din animale prin Probele sunt recoltate de medici veterinari de prin comerţ intracomunitar sau import din ţări Roz Bengal si RFC (tehnica OIE). 1. De la berbeci/ţapi tăiaţi sau castraţi. notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de bruceloză şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului Cazurile suspecte se investighează imediat. C. c) Probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză (splină. 2. oficial. grădini zoologice. d) Rumegătoarele sălbatice crescute în captivitate şi semicaptivitate. din rezervaţiile naturale. să raporteze orice caz de îmbolnăvire. Se supun supravegherii serologice: a) toţi berbecii şi ţapii pentru reproducţie. sistem nervos central. la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau comerţului intracomunitar. Are ca scop identificarea. cu 2 săptămâni înainte şi după perioada de montă. glandă mamară). 1. Cazurile suspecte.

vânătorii. Cazurile suspecte se investighează imediat. proveniţi Se testează animalele în procent de 2% Probele sunt recoltate de medici veterinari de din comerţ intracomunitar sau import din ţări utilizeazându-se testul RFC (tehnica OIE). Examenele de laborator pentru precizarea Notificarea bolii se face în conformitate cu diagnosticului se realizează la LSVSA agreate prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. medicii veterinari de liberă practică ce trebuie. conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire. Cazurile suspecte. porcinele de reproducţie. Analizele serologice / bacteriologice efectuate pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste investigaţii. cu modificările şi completările IDSA. Are ca scop identificarea. 3. în mod deosebit la cele aflate în localităţi învecinate cu zona silvatică.Se aplică prevederile din Anexa D la Directiva laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste investigaţii. 4. Se vor avea în vedere în mod deosebit. 1. Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste investigaţii. administratorii fondurilor de vânătoare. sub coordonarea LNR pentru Bruceloze din 79/2008. 48 . la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau comerţului intracomunitar. vor fi trimise la LNR pentru Bruceloze în vederea tipizării fenotipice sau şi genetice. după caz. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSVSA ulterioare. Berbecii şi ţapii pentru reproducţie. liberă practică în prezenţa medicului veterinar terţe. B. în perioada de carantină sau de aşteptare se vor izola şi se vor investiga serologic şi. BRUCELOZA LA PORCINE SUPRAVEGHERE 1 Scop: eradicarea bolii Supravegherea pasivă Examinarea clinică PRECIZĂRI TEHNICE 2 Pe tot teritoriul ţării. oficial. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele. bacteriologic pentru bruceloză. 91/68/CEE a Consiliului din 28 ianuarie 1991.20. notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de bruceloză şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.

Prelevarile de probe se fac de către medicul D. o dată pe an. a) carnea şi subprodusele comestibile la care nu s. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. toţi masculii necastraţi. după 7-14 zile de la avort. 10 % din scroafe. 3. animalele vii: se examinează ante-mortem şi au constatat leziuni se dau în consum fără veterinar oficial. vierii de reproducţie . 4. Se vor trimite la laborator şi probe de ser de la vierii cu care au fost montate scroafele care au avortat. 4. lichide fetale.la intrarea în exploataţie şi apoi trimestrial. o dată pe an.21 zile de la avort. 10 % din scroafele şi scrofiţele pentru reproducţie. De la vierii cu rezultat pozitiv la testele serologice se trimit la laborator testicule şi eventual material seminal in vederea efectuării investigaţiilor bacteriologice de confirmare/infirmare a bolii. cu modificările şi completările ulterioare. 79/2008. 3. În exploataţiile în care se confirmă infecţia brucelică se aplică sistarea reproducţiei şi asanarea. 61/2006. 1. 5. 2. investigaţii. In exploataţiile nonprofesionale: 1. Analizele serologice / bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii. toate scroafele şi scrofiţele montate cu vieri diagnosticaţi cu bruceloză. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA agreate sub coordonarea LNR pentru Bruceloze din IDSA. placentă.În exploataţiile comerciale înregistrate/ autorizate: 1. precum şi ser sanguin după 14 . Boala se confirmă la LNR pentru bruceloze. toate scroafele şi scrofiţele montate cu vieri diagnosticaţi cu bruceloză.Cazurile pozitive şi neconcludente în RFC (tehnica OIE). in procent de 2% din animale conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. după 1421 zile de la avort. Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică în prezenţa medicului veterinar oficial. 2. În abator: 1. 49 . Animalele nou introduse prin intracomunitar sau import din ţări terţe.veterinar. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSV teritoriale vor fi trimise la LNR pentru Bruceloze în vederea tipizării fenotipice sau şi genetice. 2. laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste tăiere autorizate sanitar . De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni. 3. prin examene serologice. Analizele serologice / bacteriologice pentru post-mortem.Supravegherea activă Supravegherea serologică: A. 1. 2. C. bacteriologice (izolarea şi identificarea B. Analizele serologice / bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectueaza numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii. cazurile suspecte se efectueaza numai la 2. carnea şi organele se examinează în unităţi de b) organele cu leziuni se confiscă. scroafele şi vierii care prezintă semne clinice care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică. Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezenţa medicului veterinar oficial. cu modificările şi completările ulterioare. trimestrial. scroafele şi vierii care prezintă semne clinice care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică inclusiv toate scroafele care au avortat. 4. se trimit la LNR pentru bruceloze pentru confirmare. restricţii. suis). 4. comerţ Testarea se face serologic prin RSAR Roz Bengal sau SAT şi RFC (tehnica OIE). 3. B. inclusiv toate scroafele care au avortat. Supravegherea serologică prin RSAR Roz Bengal sau SAT şi RFC (tehnica OIE).

Probele sunt recoltate de medici veterinari randomizat un procent de 1%.a. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către reproducători DSVSA. Tulpinile de Campylobacter spp. conţinut abcese ş. trimise la LNR din cadrul IDSA pentru c) mamelor de tauri prin examinare de mucus caracterizare fenotipică şi genetică vaginal.21. 10% din mistreţi (din probele pentru PPC) şi iepuri cu leziuni din fondul cinegetic sau obţinuţi prin vânătoare. Material seminal introdus prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe. Supraveghere activă medicul veterinar de liberă practică 1. Supraveghere pasivă Pe tot teritoriul ţării. la toate bovinele domestice din ferme sau crescute în libertate 1. Prelevările de probe se fac de către medicul veterinar oficial. Înainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se ţin Prelevarea probelor se realizează de către II. F. CAMPILOBACTERIOZA BOVINĂ SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE 1 2 3 Scop: Supraveghere în scopul menţinerii stării de Monitorizarea datelor referitoare la incidenţa cazurilor Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. ficat. într-o perioadă nu coordonarea LNR din cadrul IDSA. Materialul seminal oficiali. 50 . acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii. De la femelele care au avortat se trimit la laborator împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial. splină. sub a) înaintea sezonului de păşunat. limfonoduri. din taberele de vară. Prin examene de laborator pe probe de secreţii în repaos sexual 7 zile. Supraveghere bacteriologică şi serologică obligatorie a speciilor susceptibile. Analizele se efectueaza numai la laboratoarele infectat se elimină de la reproducţie. avortoni şi învelitori placentare. I.E. Testare şi trasabilitate pe probe individuale. pulmon. izolate vor fi b) imediat după întoarcerea la stabulaţie. de 2 ori la interval de 7 zile: Examenele de laborator la LSVSA. prepuţiale de la tauri şi bivoli pentru montă naturală 2. Serologic prin RSAR Roz Bengal sau SAT şi RFC (tehnica OIE). mai mare de 14 zile. sănătate şi nediseminării agenţilor abortigeni la de boală. De la animalele cu leziuni se recoltează probe pentru examene de laborator (aparat genital femel/mascul. Analizele serologice / bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectueaza numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii. 1.

la ovine. sub coordonarea LNR din cadrul IDSA. Tulpinile de Campylobacter spp. PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. cu rezultate negative. Supraveghere pasivă Pe tot teritoriul ţării. porcine.1. Probele prelevate pentru IBR se folosesc la cerere şi pentru testarea Diareei Virale Bovine – Boala Mucoaselor. CAMPILOBACTERIOZA LA ALTE SPECII DE INTERES ECONOMIC: ovine. 2. Examenle serologice se efectuează la LSVSA desemnate şi/ sau la IDSA. izolate vor fi trimise la LNR din cadrul IDSA pentru caracterizare fenotipică şi genetică 1. porcine şi păsări Examenele de laborator la LSVSA. Supravegherea serologică in Exploataţiile care furnizează material seminal. ca etapă pregătitoare pentru implementarea programului de combatere şi eradicare a bolii. Dacă în urma testării a 10% din animale rezultatele vor fi negative. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 51 . medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial. păsări din ferme II. de două ori pe an. de boală. din toate fermele de vaci de lapte şi carne înregistrate/autorizate. de Recoltarea de probe de fecale proaspete. masa Prelevarea probelor se realizează de către intestinală/probe cecumuri şi organe de la ovine. 1. porcine. în semestrele I şi II. astfel: a) taurii şi bivolii autorizaţi pentru reproducţie pe teritoriul României. dar nu mai putin de 10 animale. păsări SUPRAVEGHERE 1 Scop: Supraveghere în scopul asigurării sănătăţii publice I.Supravegherea serologică se efectuează prin ELISA 2. Supraveghere activă prin examene laborator PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE 2 3 Monitorizarea datelor referitoare la incidenţa cazurilor Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. Supraveghere serologică la 10%. atunci statusul fermei poate deveni indemn de IBR numai după testarea a 100% din animalele în vârstă de peste 12 luni. din efectivele în vârstă de peste 12 luni.23. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Recoltarea probelor se face de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit.22. b) tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie. RINOTRAHEITA INFECŢIOASĂ BOVINĂ – IBR SUPRAVEGHERE 1 Scop: Supraveghere în vederea stabilirii statusului bovinelor privind infecţia cu IBR.

Înainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se de reproducţie în special la montă şi la fătare. În comerţul intracomunitar cu material seminal. ţin în repaus sexual 7 zile. perioada de carantină. economic/importator la laborator. 25/2008.25. 1. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. după caz. nemaifiind folosite pentru reproducţie. Se efectuează examene de laborator pentru evidenţierea parazitului prin tehnica preparatului direct şi/sau prin tehnica cultivării pe mediu. 52 . 1. la IDSA. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Probele se recoltează de medicul de libera practică împuternicit. în cantitate 3. Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. rămase în exploataţii SUPRAVEGHERE 1 Scop: supraveghere în vederea nediseminarii agenţilor abortigeni Examenele virusologice se efectuează la IDSA. c) Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate anti . Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau LNR din IDSA. cu modificările şi completările ulterioare. ARTRITA/ENCEFALITA CAPRINĂ SUPRAVEGHERE 1 Scop: certificare pentru comerţ intracomunitar în conformitate cu Directiva 91/68/CEE a Consiliului din 28 ianuarie 1991. înainte de plecarea din ferma de origine şi la minimum 21 de zile de la intrarea în carantină în ferma de destinaţie.24. pentru efectivele indigene şi a celor aflate în 3. Animalele în vârstă de peste 12 luni.Supraveghere clinică a efectivelor de bovine 2.după împlinirea vârstei de şase luni.Monitorizarea datelor relevante despre boală. PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. suficientă pentru efectuarea examenelor şi păstrarea pentru contraprobe.Supraveghere prin examene de laborator.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. paietele se trimit de către agentul 2. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 4. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi. destinate reproducţiei. TRICHOMONOZA BOVINĂ PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. 2. se efectuează examene Izolare pe culturi celulare. 1. Examenele serologice se efectuează prin ELISA sau ID. În caz de suspiciune de boală. 79/2008. 3. virusologice.IBR-IPV sau vaccinate cu vaccin marker. 3. 2. 3.

1. 3. 3.26. 2. Toate animalele de reproducţie care fac obiectul comerţului intracomunitar cu 7 zile înainte de expediere. 3. Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv.Animalele în vârstă de peste 12 luni.dr. după caz. din animale. Examenele serologice se efectuează prin ELISA în conformitate cu Directiva 91/68/CEE a sau ID 2. cu modificările şi completările ulterioare. la IDSA. Pentru animalele de reproducţie nou Notificarea bolii se face în conformitate cu introduse prin comerţ intracomunitar sau import prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. rămase în exploataţii după eliminarea 1. Pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează un procent de 1% din animale. Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof.Constantinescu” – ANARZ. Notificarea bolii se face în conformitate cu Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA practică în prezenţa medicului veterinar oficial. Consiliului din 28 ianuarie 1991.Supravegherea serologică a caprinelor în varstă de peste 12 luni la 5% din efectivele de caprine existente în exploataţiile care fac comerţ cu animale de reproducţie şi care se află sub controlul oficial al Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof.dr.K. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Probele se recoltează de medicul de liberă practică împuternicit.G.ANARZ. se testează de 2 ori la interval de de peste 12 luni la 5% din efectivele de ovine 3 luni. Animalele importate din ţări terţe vor fi animale de reproducţie şi care se află sub certificate oficial că provin din exploataţii libere de controlul oficial al Agenţiei Naţionale pentru boală. 53 . Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi.Constantinescu” . Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică în prezenţa medicului veterinar oficial.Supravegherea serologică a ovinelor în varstă cazurilor pozitive. destinate reproducţiei. 2. existente in Exploataţiile care fac comerţ cu 4. 79/2008. MAEDI –VISNA după eliminarea cazurilor pozitive. Animalele importate din ţări terţe vor fi certificate oficial că provin din exploataţii libere de boală. SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE 1 2 Scop: certificare pentru comerţ intracomunitar 1.K. nr. nemaifiind folosite pentru reproducţie. cu modificările şi completările ulterioare.1. se testează de 2 ori la interval de 3 luni. din ţări terţe se examinează un procent de 1% 79/2008. 4.G. Toate animalele de reproductie care fac obiectul comertului intracomunitar cu 7 zile inainte de expediere.

34/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici. 8.Supravegherea gazdelor intermediare prin examene de laborator. ECHINOCOCOZA SUPRAVEGHERE 1 Scop: controlul şi eradicarea bolii 1.În baza rezultatelor analizelor de laborator care atestă infectarea animalelor cu Echinococcus spp. medicii veterinari din cadrul DSVSA au obligaţia să întocmescă ancheta epidemiologică în scopul stabilirii sursei de infestare. 3. Se recoltează fragmente de organe cu modificări chistice de către medicii veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar de la nivelul abatoarelor şi se transmit la LSVSA judeţene pentru efectuarea examenelor de laborator în vederea stabilirii genului Echinococcus (examen parazitologic şi morfopatologic).coproantigen. cu modificările şi completările ulterioare 3. LSVSA şi/sau LNR echinococoză din cadrul IDSA. este PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. 54 . 4.27. Se efectuează examene de laborator pe probe de materii fecale prelevate de la gazdele definitive prin tehnica ELISA coproantigen 5. Se efectuează examene de laborator pe probe de fragmente de intestin prelevate de la gazdele definitive pentru evidenţierea adulţilor de Echinococcus spp.1. Se efectuează examene de laborator pe probe (ficat. prin examen macroscopic şi microscopic. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. probele pozitive pentru genul Echinococcus se transmit la LNR pentru Echinococcus din cadrul IDSA pentru identificarea speciei. 25/2008. 2. 3. După stabilirea sursei de infectare. cu modificările şi completările ulterioare. Examenul ELISA coproantigen se efectuează obligatoriu la toti câinii din stâni si ferme. Examenele de laborator se efectuează la cabinete medicale veterinare (examene coproparazitologice). 79/2008. Examenul de identificare a speciilor de Echinococcus se efectueaza pe probe expediate la LNR Echinococoză din cadrul IDSA. 2. pulmon) prelevate de la gazdele intermediare pentru evidenţierea formelor larvare de Echinococcus spp. PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. 9. inclusiv prin examen serologic ELISA. 2. 6.Supravegherea gazdelor definitive prin examene de laborator. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 7.

restricţionarea deplasării în exterior a câinilor trataţi în primele 2 zile de la tratament. Supravegherea serologică a ecvideelor în vârstă de peste 6 luni. Ecvinele care au reacţionat pozitiv la testul Coggins nu se mai retestează. cu modificările şi completările ulterioare. 2. sub SUPRAVEGHERE 1 Scop: monitorizarea bolii 1.obligatoriu tratamentul câinilor depistaţi pozitiv la testul Elisa copro antigen.29. o dată pe an. 79/2008. 1. Notificarea bolii se realizează în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. Supravegherea serologică RFC a armăsarilor din herghelii şi depozite. Examenele se efectuează la IDSA. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Probele se recolteză de medicul veterinar de liberă practică împuternicit. iar proprietarul este obligat să izoleze aceste animale de alte ecvidee până în momentul uciderii sau tăierii. Probele pentru expertiză se trimit şi se examinează LNR din cadrul IDSA. Materiile fecale eliminate în aceste 2 zile de la câinii pozitivi vor fi strânse şi inactivate. 1. ANEMIA INFECŢIOASĂ ECVINĂ SUPRAVEGHERE 1 PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. Medicul veterinar de liberă practică supravegherea medicului veterinar oficial. DURINA PRECIZĂRI TEHNICE 2 Examen serologic prin RFC (tehnica OIE). Tratamentul câinilor pozitivi se va face de câte ori este nevoie cu respectarea procedurii de tratament ce implică în mod obligatoriu. Examenele serologice prin RFC în caz de suspiciune. astfel: a) armăsarii folosiţi în staţiunile temporare 55 .28. Examenele se efectuează la IDSA. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Medic veterinar de liberă practică. Scop – eradicarea bolii 1. Testul Coggins se efectuează la LSVSA. 10. 2. iar în caz de expertiză probele se trimit la LNR din IDSA.

depozite de armăsari. 2 Supravegherea serologică a tuturor ecvideelor în vârstă de peste 6 luni. după ce animalele infectate au fost sacrificate. 4. staţiuni temporare sau permanente de montă. Introducerea de armăsari sau iepe de reproducţie din exploataţiile şi localităţile contaminate în herghelii. 9.de montă. iar restul animalelelor se supun la două teste Coggins efectuate la un interval de 3 luni. se declară contaminate şi se aplică măsurile de eradicare a bolii. la un interval de 6 luni. de forma literei A. asociaţii hipice sau alte aglomerări specializate de cabaline este permisă numai după ce au fost supuşi/supuse la două teste Coggins la care au avut rezultat negativ. cu excepţia sacrificării. ecvideele de competiţii şi din alte unităţi specializate. asociaţii hipice sau alte unităţi specializate. înaintea acestui transfer. Se interzice circulaţia ecvideelor pozitive. 4. Exploataţiile nonprofesionale indemne. (iii) după 15 zile de la reîntoarcerea lor în depozit. 6. Animalele negative din exploataţii libere de AIE pot părăsi exploataţiile în cazul în care au trecut 3 luni de la testare. în care s-au înregistrat unul sau mai multe cazuri de AIE. hipodromuri. în cele 10 zile premergătoare datei 56 . cu excepţia celor enumerate mai sus. de două ori pe an. efectuate la interval de 90 de zile. 3. la care s-au obţinut rezultate negative. care provin din exploataţii contaminate. 52/2010 privind aprobarea Planului pentru eradicarea anemiei infecţioase ecvine pe teritoriul României. în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. (ii) cu 15 zile înainte de retragerea din staţiunile de montă. la un interval de 6 luni. Se interzice scoaterea de armăsari sau iepe din staţiuni temporare de montă. pentru a monta sau a se monta în localităţi cu animale contaminate. animalele pozitive se elimină. asociaţii hipice. La animalele diagnosticate pozitiv se aplică o marcă specială cu înălţimea de 10 cm. Animalele cu semne clinice de boală se ucid. la autorizare şi apoi de 3 ori pe an după cum urmează: (i) cu 15 zile înainte de plecarea din depozit. depozite de armăsari. pot părăsi exploataţiile dacă. Animalele care au obţinut rezultate negative la testul serologic. 5. c) iepele de reproducţie. depozite de armăsari. hipodromuri. hipodromuri. d) ecvideele din herghelii. 8. animalele rămase au o reacţie negativă la două teste Coggins efectuate la un interval de 3 luni. numai după efectuarea unui nou test. Operaţiunea se efectuează odată cu declararea bolii. Rezulatele celor două teste trebuie să fie negativ. 7. pe copita membrului anterior stâng. Se interzice folosirea la montă a armăsarilor care au acţionat în staţiuni temporare de montă dacă nu au fost examinaţi serologic cu 30 de zile înainte de a fi introduşi în efectivul de origine. se realizează o dată pe an. 3. herghelii. Dacă în exploataţie sunt mai multe animale şi cel puţin unul a reacţionat pozitiv la testarea pentru anemie infecţioasă ecvină. b) armăsarii din staţiunile permanente de montă la autorizare şi de 2 ori pe an. o dată pe an.

Medicul veterinar oficial. în vederea implementării. efectuat pe o probă de sânge prelevată între 90 şi 180 de zile înainte de data preconizată a transportului intenţionat. 79/2008. 10. pulmon. în cazul animalelor diagnosticate pozitiv se completează corespunzător şi secţiunea VIII a paşaportului. Medicul veterinar oficial. Rezultatul testelor de laborator efectuate pentru diagnosticarea anemiei infecţioase ecvine se completează la secţiunea VII a paşaportului. instrucţiuni tehnice suplimentare privind supravegherea. ANSVSA va elabora şi va transmite. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit. 6. rinichi. mişcării. Supravegherea prin examene morfopatologice a ecvinelor moarte în perioada de carantină sau în cazul suspiciunii bolii. prin imunodifuzie în gel de agar (test Coggins). necropsie. Pentru ecvideele care participă la competiţii internaţionale. ficat. Excepţia o constituie mişcările ecvideelor către abator. Efectuarea de examene morfopatologice. 8. probele ELISA pozitiv se confirmă prin imunodifuzie în gel de agar (test Coggins). testarea se execută în cele 10 zile premergătoare datei de expediere. splină. Notificarea bolii se realizează în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. Atunci când consideră necesar. 12.5. pentru toate ecvideele din exploataţie şi pe o rază de 200 m în jurul exploataţiei autorizate se efectuează un test Coggins la care au obţinut rezultat negativ. controlul şi eradicarea AIE. Laboratoarele de diagnostic îşi vor planifica recepţia şi introducerea în lucru a probelor de testat astfel încât să asigure citirile intermediare la 24 şi 48 ore şi citirea finală şi interpretarea rezultatelor la 72 ore. Pentru interpretarea rezultatelor testului Coggins nu sunt acceptate citirile care 57 . Testarea serologică se realizează după cum urmează: a) în judeţele în care nu există focare de anemie infecţioasă prin ELISA. limfonoduri. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 zile de la eliberarea buletinului de analiză. 7. cu modificările şi completările ulterioare Medicul veterinar oficial. metoda Perls pe probe de miocard. metoda HEA sau metoda HEV. excepţie fac ecvideele prevăzute în Decizia 2010/346/UE a Comisiei din 18 iunie 2010 referitoare la 11.

pe lângă numărul de microcip se menţionează şi dangaua. Toate ecvideele introduse prin comerţul intracomunitar sau import din ţări terţe se supun examenului serologic prin testul Coggins. care se testează numai prin test Coggins.măsurile de protecţie cu privire la anemia infecțioasă ecvină în România. 79/2008. în primele 15 zile de la achiziţie.Examen alergic 3. Medicul veterinar oficial. 5. pe probe de organe. Examenele bacteriologice se efectuează la IDSA 58 . testarea alergică sau serologică şi post mortem prin examenul bacteriologic şi morfopatologic al tuturor animalelor suspecte PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. depăşesc 72 ore. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Examenele se efectuează la IDSA sau la LSVSA. 2. Examenele bacteriologice. 9. Efectuarea de examene necropsice. Examen serologic prin RFC (tehnica OIE) Tipul probelor: sânge condiţionat pentru exprimare ser sanguin 4. Medicul veterinar de liberă practică sub supravegherea medicului veterinar oficial. prin testul Coggins. Examenele serologice se efectuează la IDSA sau la LSVSA acreditate pentru aceste investigaţii 4. Examen clinic 2. 6. în nota de însoţire a probelor către laboratoarele de diagnostic. Notificarea bolii se realizează în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.Medicul veterinar de liberă practică supervizat de medicul veterinar oficial 3. histopatiologice ( metodele HEA /HEV) 5. MORVA SUPRAVEGHERE 1 Scop: monitorizarea bolii Supraveghere obligatorie prin examen clinic.30. 1. ţesuturi. La ecvideele care sunt identificate şi prin dangalizare. cu modificările şi completările ulterioare. b) în judeţele în care evoluează anemia infecţioasă.

1. e) apatie. Situaţia centralizată a SUPRAVEGHERE 1 PRECIZĂRI TEHNICE 2 59 .31. 2. Semnele clinice care pot sugera infecţia cu virusul West Nile precum şi din cadrul ANSVSA. la păsări sunt: a) apatie. Supravegherea infecţiei cu virus West Nile la animale se Monitorizarea este efectuată de I. potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui a) ataxie. cu modificările şi cadrul DSVSA. Semnele clinice care pot sugera infecţia cu virusul West Nile semne ce pot fi atribuite infecţiei cu virusul West Nile. efectuată de f) reflex palpebral exacerbat. Localităţile ţintă pentru supravegherea serologică se stabilesc în interiorul unităţilor epidemiologice desemnate pentru supravegherea bluetongue. 3. către proprietarii sau reprezentanţi ai acestora şi raportarea g) depresie. 1. Numărul de probe prelevate într-o lună trebuie să asigure o depistare a animalelor pozitive la prevalenţă maximă de 2% cu grad de confidenţă de minimum 95%. Supravegherea pasivă 1. înainte de debarcarea animalelor la la cabaline sunt: destinaţie. Supravegherea serologică pentru depistarea imunoglobulinelor G (IgG) se efectuează lunar în perioada mai – octombrie. receptive ce provin din alte state membre ale Uniunii 2. inclusiv a documentelor sanitare veterinare şi a preşedintelui ANSVSA nr. practică împuterniciţi şi/sau oficiali din cadrul DSVSA. 129/2007 pentru aprobarea Normei sanitare b) pareză. 2. g) paralizie. d) incoordonare a mişcărilor aripilor. c) letargie. Probele pentru examene serologice de supraveghere se testează la LSVSA. f) mişcări de pedalare. în localităţi ţintă definite conform pct. aplicabile comerţului intracomunitar cu anumite animale d) imobilitate. vii şi produse de origine animală. 1 la numărul total de cabaline din judeţ se repartizează egal pe parcursul fiecărei luni (perioada maioctombrie). e) incapacitate de zbor. Europene sau ţări terţe. 3. INFECŢIA CU VIRUSUL WEST NILE PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. astfel: 2% din cabaline. veterinare privind controalele veterinare şi zootehnice c) paralizia unuia sau mai multor membre. 2.Observarea stării de sănătate a cabalinelor. 34/2006. Numărul de probe rezultat prin aplicarea procentelor din coloana 1 pct. II. altele decât cele stabilite în anul 2010. Rezultatele obţinute prin supravegherea serologică vor fi raportate lunar de DSVSA către LNR pentru arboviroze din cadrul IDSA. II. somnolenţă sau hiperexcitabilitate. altor documente ce însoţesc transporturile de animale completările ulterioare. ANSVSA nr. oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă h) hiperestezie. 2 din coloana 2. Supravegherea activă 1. în toate judeţele. b) depresie. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date realizează în conformitate cu prevederile Ordinului medicii veterinari oficiali din relevante. Unităţile epidemiologice cu suprafaţa de 25/25 km şi localităţile ţintă se stabilesc de către DSVSA şi sunt avizate de LNR pentru arboviroze din 1. din LNR pentru arboviroze din cadrul IDSA.

a zonelor de supraveghere precum şi a rezultatelor testelor de laborator efectuate în aceste zone către Institutul Naţional de Sănătate Publică şi alte instituţii abilitate. ficat sau intestin (păsări). Probele pentru examene serologice de supraveghere se testează la LSVSA. 5. semnificând un grad ridicat de risc de îmbolnăvire a animalelor din specii receptive şi a oamenilor. cu modificările şi completările ulterioare. terenuri cu vegetaţie abundentă care menţine solul umed şi afânat. şi vectori transmiţători – ţânţari . Probele care se vor preleva de la cadavre sunt creierul şi măduva spinării (cabaline) respectiv rinichi.capturaţi cu ajutorul capcanelor special destinate acestui scop. lista zonelor de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om precum şi zonele de supraveghere sunt transmise lunar. de LNR pentru arboviroze din cadrul IDSA către ANSVSA. de la păsări capturate vii sau moarte. 4. în special din ordinul Passeriforme. 5. păsări) şi tampoane cloacale şi traheale (păsări). pentru prezenţa imunoglobulinelor M (IgM) la cabalinele din zonele de risc pentru infecţii cu virusul supravegherii serologice. Probele se recoltează de la animale cu semne clinice (cabaline. în lipsa acestora. mlăştinoase. Supravegherea serologică lunară în perioada mai – octombrie. cimitire.IDSA. urmare a circulaţiei vectorilor. 3. creier. ANSVSA va dispune transmiterea listei zonelor de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om. Detectarea la cabalinele din “zonele de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om” a imunoglobulinelor (IgM) confirmă prezenţa activă a virusului West Nile în zona respectivă. inimă. păsări) sau cadavre ori. sau la cerere. Localităţile pe teritoriul cărora se depistează anticorpi specifici virusului West Nile de tipul IgG vor fi considerate “zone de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om”. Raportarea rezultatelor supravegherii infecţiei cu virus West Nile în România către Comisia Europeană se face de ANSVSA în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 2.terenuri umede. Falconiforme. Pe o rază de 20 km în jurul “zonelor de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om” se delimitează zone de supraveghere pentru infecţia cu virusul West Nile. gospodării sau ferme cu plantaţii irigate permanent. Probele prelevate de la animalele vii sunt reprezentate de sânge (cabaline. 34/2006. combinate cu existenţa unei populaţii locale de cabaline. 4. Depistarea de cabaline cu imunoglobuline M (IgM) contra virusului West Nile în “zonele de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om” este urmată de prelevarea de probe pentru izolarea virusului West Nile sau identificarea genomului viral prin tehnici de biologie moleculară. Columbiforme. 60 . În alegerea localităţilor ţintă se vor avea în vedere următoarele aspecte: prezenţa de ecosisteme propice pentru dezvoltarea populaţiilor de vectori (ţânţari) . 6.

Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Medicii veterinari de liberă identificare lunar a vectorilor (ţânţari) în zonele de risc Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. virusului West-Nile se efectuează Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor va fi realizată de la LSVSA desemnate de LNR din către DSVSA la propunerea LNR din IDSA şi ANSVSA. IDSA. Testarea virusologică pentru identificarea acidului moleculară se testează la LNR nucleic viral. În lipsa cabalinelor cu semne clinice sau moarte. din cadrul IDSA. Numărul minim de prelevări lunare este de 10 în zona de risc şi 5 în zona de supraveghere. 3. şi în zonele de supraveghere. pe durata genului şi speciei vectorilor sezonului de activitate intensă a vectorilor (mai – octombrie). pe un număr de animale care să permită depistarea celor seropozitive la o prevalenţă maximă de 2% cu grad minim de confidenţă de 95% Probele recoltate pentru izolarea 4. special instruiţi. identificarea şi pentru arboviroze din cadrul caracterizarea virusului West Nile de la cabaline. cu semne clinice sau cadavre în zonele de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om. face de către LNR pentru vectorii longitudine. Supravegherea entomologică prin capturare şi 7. 7. Monitorizarea vectorilor virusului West-Nile se efectuează împuterniciţi de către DSVSA. antigenului. 3 din coloana 2.West Nile (definite conform pct. 5 din coloana 2. 61 . a) Capturarea sistematică de vectori cu capcane. Supravegherea serologică lunară în perioada mai Probele pentru examenele octombrie pentru depistarea imunoglobulinelor M (IgM) serologice de supraveghere se la cabalinele din zonele de supraveghere definite conform testează la LSVSA. practică. iar confirmarea se b) Înregistarea coordonatelor geografice (latitudine. pct. pe un număr de animale care să permită depistarea celor seropozitive la o prevalenţă maximă de 0. pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om şi în 8. Columbiforme. Supravegherea virusologică şi prin teste de biologie virusului şi detecţia genomului moleculară pe probe de la păsări sălbatice prelevate pentru monitorizarea gripei aviare. în perioada de activitate a prin: Examenele de identificare a vectorului (mai – octombrie). altitudine) cu dispozitive GPS în toate punctele bolilor la animale şi ai zoonozelor de colectare a vectorilor. zonele de supraveghere. 6. izolarea. cadrul IDSA.5% cu grad minim de confidenţă de 95%. Falconiforme). păsări. se prelevează probe de la păsări din ecosisteme sălbatice şi sinantrope capturate vii sau moarte pentru izolarea. 25/2008. viral prin tehnici de biologie 5. identificarea şi caracterizarea virusului West Nile (în special din ordinul Passeriforme.

Pentru verificarea persistenţei infecţiei cu virusul West Nile în zonele de risc se va realizează un screening 9. în localitatea respectivă vor fi aplicate măsurile prevăzute la coloana 1. unităţile specializate furnizoare de material seminal). după vârsta de şase luni. prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni. ANSVSA va dispune comunicarea rezultatelor testelor de laborator către Institutul Naţional de Sănătate Publică şi alte instituţii abilitate. 2. prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni pe probe de sânge sau ser sanguin. ELISA pentru detecţie antigen. În cazul în care într-o localitate. 62 . ELISA pentru detecţie de anticorpi (pentru liberă practică imputernicit. serologic al cabalinelor diagnosticate pozitiv pentru IgG în anul 2010. izolare pe culturi celulare. 1 – 7. tampoane nazale. b) la toţi tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie. Probele vor fi analizate pentru detecţia imunoglobulinelor G (IgG) la LNR pentru arboviroze din cadrul IDSA. DIAREEA VIRALĂ A BOVINELOR .BOALA MUCOASELOR (BVD – MD) SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE 1 2 3 1. utilizând ca metodă virusul şi /sau antigenul BVD-MD se elimină de la reproducţie. iar după caz PCR. pe probe de sânge sau ser sanguin. 9. alta decât localităţile ţintă stabilite pentru anul 2011. pozitivi pentru de organe.32. Examene pentru depistarea virusului sau antigenului viral: a) la toţi taurii la autorizare. înainte de livrare. Supravegherea de laborator se realizează prin Probele sunt recoltate de medicul veterinar de pentru reproducţie.8. este diagnosticată infecţia cu virusul West Nile la om. confirmarea statusului de liber BVD-MD în Examenele de laborator se realizează la IDSA. alternativă şi PCR. Taurii şi bivolii de reproducţie.Supravegherea taurilor şi bivolilor autorizaţi 1. Rezultatele testelor de laborator vor fi comunicate imediat de DSVSA către ANSVSA şi LNR pentru arboviroze din cadrul IDSA. Examenele virusologice se efectuează pe probe 2. pct. 1. Screeningul va fi efectuat în perioada mai – iunie 2011.

10 lit. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel: 1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de salmonide sau în mediul natural. 170/2007. 79/2008. 170/2007.33. conformitate cu prevederile art. 170/2007. 9 lit. precum şi de către serviciile de sănătate a animalelor. 7 din Norma sanitară veterinară ce stabileşte cerinţele de sănătate animală pentru animalele de acvacultură şi produsele acestora. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. pct. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare 2. d) şi e) şi pct. IX lit. 26. cu modificările şi completările ulterioare. potrivit prevederilor anexei la Decizia 2008/896/CE a Comisiei din 20 noiembrie 2008 privind orientări pentru programele de supraveghere a sănătăţii animale bazate pe evaluarea riscului prevăzute în Directiva 2006/88/CE a Consiliului. 3 la norma sanitară veterinară respectivă. 25/2008 şi cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii. B pct. a). Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. cu modificările şi completările ulterioare. PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. şi cu prevederile art.la peşti. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. cu modificările şi completările ulterioare. 2. conform prevederilor art. precum şi pentru prevenirea şi controlul anumitor boli ale animalelor acvatice aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. PCR. 2. cu modificările şi completările ulterioare. IF. cu modificările şi completările ulterioare. alimentaţiei şi pădurilor nr. 63 . 2. Inspecţiile efectuate conform art.şi necrozei hematopoetice infecţioase NHI . 7 şi 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 3. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecţiile. Inspecţii efectuate de către autoritatea competentă în conformitate cu prevederile art.1. precum şi cu partea B a anexei nr. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în conformitate cu art. constau în verificarea registrelor unităţilor de acvacultură şi realizarea de examen clinic şi anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice. neutralizare.10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin ordinul respectiv. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. Examinarea populaţiei animalelor acvatice pentru depistarea bolii clinice.170/2007. 28 şi 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. metodele de diagnostic. SEPTICEMIA HEMORAGICĂ VIRALĂ LA SALMONIDE SUPRAVEGHERE 1 Scop: Supravegherea bolii Supraveghere activă 1. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste ELISA. 3. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 471/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind planurile de prelevare. 170/2007. cu modificările şi completările ulterioare. determinarea şi confirmarea prezenţei septicemiei hemoragice virale SHV .

Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA. astfel: 2.34. d) şi e) şi pct. neutralizare. cu modificările şi completările ulterioare. examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. IF.1. cu modificările şi completările ulterioare. 26. 28 şi 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 7 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare 2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste ELISA. 3. conform prevederilor art. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în conformitate cu art. 25/2008 şi cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii. precum şi cu partea B a anexei nr. NECROZA HEMATOPOIETICĂ INFECŢIOASĂ A SALMONIDELOR SUPRAVEGHERE 1 Scop: Supravegherea bolii Supraveghere activă 1. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. Inspecţiile efectuate conform art.2. 3. 170/2007. 2. şi cu prevederile art. 10 lit. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. 170/2007. 79/2008. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. 3 la norma sanitară veterinară respectivă. precum şi de către serviciile de sănătate a animalelor. 2. PCR alimentaţiei şi pădurilor nr. IX lit. 170/2007. potrivit prevederilor anexei la Decizia 2008/896/CE. pct. Examinarea populaţiei animalelor acvatice pentru depistarea bolii clinice. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007. a). 471/2002. cu modificările şi completările ulterioare. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de salmonide sau în mediul natural.10 din Norma sanitară veterinară respectivă. cu modificările şi completările ulterioare. 170/2007. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. cu modificările şi completările ulterioare. constau în verificarea registrelor unităţilor de acvacultură şi realizarea examenului clinic şi anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecţiile. B pct. 9 lit. Inspecţii efectuate de către autoritatea competentă în conformitate cu prevederile art. 2. 64 . PRECIZĂRI TEHNICE 2 1.1. 2. conformitate cu prevederile art. cu modificările şi completările ulterioare. 7 şi 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.

2. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în conformitate cu 1. examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 1. a). Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecţiile. 79/2008.10 din Norma sanitară 2. cu modificările şi completările ulterioare. Examenele de laborator se efectuează la LNR Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. 7 şi 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din DSVSA realizează inspecţiile. 2. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 2.2. suspiciunii bolii sau observarea creşterii cazul supravegherii active. VIREMIA DE PRIMĂVARĂ A CRAPULUI SUPRAVEGHERE 1 Scop: Supravegherea bolii Supraveghere activă 1. IF. 2. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 2. neutralizare. cu veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA din cadrul IDSA astfel: SUPRAVEGHERE 1 Scop: Supravegherea bolii 65 .1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare. B pct. 9 lit. în cazul Prelevarea si notificarea se realizezaza ca şi în Precizările de execuţie sunt aceleaşi ca în cazul supravegherii active. cu cadrul Supraveghere activă modificările şi completările ulterioare. mortalităţii în exploataţiile de ciprinide şi/sau în mediul natural se examinează populaţia de animale acvatice şi se prelevează probe pentru diagnostic.Notificarea imediată a apariţiei ori a suspiciunii de boală se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. În unităţile cu risc crescut de răspândire a bolilor se efectuează inspecţii de către serviciile de sănătate a animalelor din cadrul autorităţii competente. PCR şi secvenţiere. 7 respectivă. d) şi e) şi pct.36. 170/2007. precum şi cu examinează populaţia animalelor acvatice şi 1. astfel: 2. În cazul suspiciunii bolii sau observarea creşterii mortalităţii în exploataţiile de ciprinide şi/sau în mediul natural se examinează populaţia animalelor acvatice şi se prelevează probe pentru diagnostic. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. 10 lit. 3 la norma sanitară veterinară prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. Medicul veterinar de liberă practică art. Supraveghere pasivă Pentru unităţile cu risc mediu şi scăzut. 25/2008.1. pct. Inspecţii efectuate de către autoritatea partea B a anexei nr. IX lit. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA. competentă în conformitate cu prevederile art. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste ELISA. din Norma sanitară veterinară aprobată prin Inspecţiile efectuate conform art. BOALA CU VIRUSUL HERPES KOI PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE 2 3 1.35. 170/2007.

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1.1. 10 lit. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu suspiciunii bolii sau observării creşterii mortalităţii prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. IF.10 din Norma acvacultură şi realizarea examenului clinic şi secvenţiere şi IF.1. conform 2008/896/CE. IX lit. de către serviciile de sănătate a animalelor. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste ELISA. Supraveghere prin PCR. 66 . 1. anatomopatologic în scopul detectării modificărilor sanitară veterinară respectivă. Examinarea populaţiei animalelor acvatice patologice. potrivit prevederilor anexei la Decizia pentru depistarea bolii clinice. a) din Norma sanitară Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se ANSVSA nr. aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. Diagnostic prin detecţie de virus prin PCR. splină. cu modificările şi completările ulterioare. 2. aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. prevederilor art. NECROZA PANCREATICĂ INFECŢIOASĂ A SALMONIDELOR SUPRAVEGHERE 1 Scop: Supravegherea bolii PRECIZĂRI TEHNICE 2 Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. PCR. O probă este constituită din 170/2007.2. ulterioare. 170/2007. pct. B pct.modificările şi completările ulterioare. constau în verificarea registrelor unităţilor de 2.170/2007. cu modificările şi completările organele de la 2 exemplare de peşte pentru izolare de virus şi de la 5 exemplare de peşte pentru PCR.2. 2. conformitate cu prevederile art. şi concomitent cu bolile SHV şi NHI. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. neutralizare. în timpul inspecţiei în exploataţiile de crap sau în 79/2008 cu modificările şi completările ulterioare. a). Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel: 2. şi cu prevederile art. 10 din Norma sanitară veterinară 2. 471/2002 prelevează probe pentru diagnostic. 2. 25/2008. 26. alimentaţiei şi pădurilor nr. hepatopancreas şi branhii. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare.37. 3. 2. 9 lit. iar examenul de laborator examinează populaţia de salmonide şi se în conformitate cu Ordinului ministrului agriculturii. 28 şi 29 la Norma sanitară veterinară mediul natural. cu modificările şi completările ulterioare. d) şi e) şi pct. precum şi nr. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul 3. Se prelevează probe de organe interne: rinichi.

a) din Norma sanitară veterinară prin Ordinul preşedintelui natural se examinează populaţia de salmonide aprobată ANSVSA nr. a mortalităţii în exploataţii sau în mediul 10 lit.2. sau a oricarei creşteri a mortalităţii în 79/2008. a). cu modificările şi completările completările ulterioare. cu modificările şi completările ulterioare. 170/2007. Notificarea imediată. 25/2008. d) şi e) şi pct. 9 lit. 25/2008. culturi celulare. prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul sanitară veterinară aprobată prin Ordinul 2. B pct. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. preşedintelui ANSVSA nr. 2. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau după caz. 1. şi 2. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA. 26. se din cadrul DSVSA examinează populaţia Supraveghere pasivă 1. cu modificările şi ANSVSA nr. Medicul veterinar de liberă practică suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial exploataţiile de salmonide şi mediul natural.1. 10 lit. a) din Norma pentru diagnostic prin examene de laborator. 28 şi 29 din Norma sanitară culturi celulare cu identificare ulterioară Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui prin PCR şi secvenţiere. BOALA BACTERIANĂ A RINICHIULUI LA SALMONIDE SUPRAVEGHERE 1 Scop: Supravegherea bolii PRECIZĂRI TEHNICE 2 Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural. presedintelui ANSVSA nr. ulterioare .29 din cu prevederile art. ori suspiciunii bolii. 9 lit. 3. sau a pct. pct. Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri IX lit. Diagnostic prin izolare de virus în exploataţii sau în mediul natural conform art. obligatorie a Autorităţii realizează conform prevederilor Cap. a). Supraveghere prin izolare de virus în 2.Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul 1. animalelor acvatice şi prelevează probe Competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii. 2. 2.38. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. conform Cap. 170/2007.39. IX lit. NECROZA EPIZOOTICĂ HEMATOPOIETICĂ PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE 2 3 1. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel: natural. B pct. LNR din cadrul IDSA. SUPRAVEGHERE 1 Scop: Supravegherea bolii 67 . Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice. d) şi e) şi pct. şi se prelevează probe pentru diagnostic. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu 2.1. astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic.

d) şi e) şi pct. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel: 2. Medicul veterinar de liberă Scop: Supravegherea bolii observării creşterii mortalităţii în exploataţii şi în mediul natural. 1. populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii 25/2008. 170/2007.1. ANEMIA INFECŢIOASĂ A SOMONULUI SUPRAVEGHERE 1 Scop: Supravegherea bolii Supraveghere activă 1. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile diagnostic prin examene de Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. Supraveghere prin examen 170/2007. 3. cu modificările şi completările ulterioare. cu modificările şi completările ulterioare. Inspecţiile efectuate conform art. examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. sau în mediul natural. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Inspecţii efectuate de către autoritatea competentă în conformitate cu prevederile art. sau a oricarei creşteri sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA efectuează la LSVSA judeţene a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural. B pct. Supraveghere prin izolare de virus în SUPRAVEGHERE 1 PRECIZĂRI TEHNICE 2 68 .1. 28 şi 29 din Norma 2. 3 la norma sanitară veterinară respectivă. astfel: aprobată prin Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 2. 9 lit. 2. examen histopatologic. 7 şi 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 29 din Norma sanitară veterinară IDSA.41. 2. cu modificările şi completările ulterioare. 26. Diagnostic prin examen microscopic direct. medicul veterinar oficial din 1.1.2. histopatologic. 2. a) din Norma sanitară cadrul DSVSA examinează Competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii. veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007. cu modificările şi completările ulterioare. 10 lit. şi/sau după caz la LNR din cadrul nr. Examenele de laborator se apariţiei ori suspiciunii bolii. cu modificările şi laborator. SINDROMUL EPIZOOTIC ULCERATIV PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. Notificarea imediată. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau 1.170/2007. 3. 170/2007. se practică împuternicit şi/sau Supraveghere pasivă realizează similar specificaţiilor prevăzute în Cap. conform art. precum şi de către serviciile de sănătate a animalelor. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecţiile. examen micologic. şi cu prevederile art. precum şi cu partea B a anexei nr. b). Efectuarea anchetei epizootologice în cazul completările ulterioare. Confirmarea bolii la LNR din cadrul IDSA. 2. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în conformitate cu art. obligatorie a Autorităţii pct. 79/2008. IX lit.40. PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. cu modificările şi completările ulterioare. 7 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.

3. 10 lit. cu modificările şi completările ulterioare.Detecţie virus prin IF în amprente tesut şi PCR .10 din Norma sanitară veterinară respectivă. 79/2008. astfel: supraveghere si diagnostic prin modificările şi completările ulterioare. 3.2. şi pct.42. LNR din cadrul IDSA. PCR. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007. şi cu prevederile art. Notificarea bolii se realizează în 2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. 96°. în cazul exemplarelor mari de peşte se vor diagnostic laborator. 79/2008. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 2. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de salmonide sau în mediul natural. 1. d) şi e) culturi celulare.conformitate cu prevederile art. potrivit prevederilor anexei la Decizia 2008/896/CE. PCR şi secvenţiere. 2. se realizează prin recoltarea de examinează populaţia animalelor sau în mediul natural se examinează populaţia de salmonide şi se exemplare vii ce vor fi conservate în alcool acvatice. B pct. recolta înotătoarele. 9 lit.170/2007. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin IF. Prelevarea probelor pentru diagnostic în 1. cu modificările şi completările ulterioare. cu modificările şi completările ulterioare. Examenele de laborator se conformitate cu prevederile Ordinului efectuează la LSVSA şi/sau după preşedintelui ANSVSA nr. pct. Examinarea populaţiei animalelor acvatice pentru depistarea bolii clinice. Medicul veterinar de liberă cazul suspiciunii sau observării creşterii practică împuternicit şi/sau medicul mortalităţii în toate exploataţiile şi în mediul veterinar oficial din cadrul DSVSA Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii natural. 2. 2. sau. 26. SUPRAVEGHERE 1 Scop: Supravegherea bolii 69 . 2. GIRODACTILAZA -INFESTAŢIA CU GYRODACTYLUS SALARIS PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE 2 3 1. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA. 3. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. constau în verificarea registrelor unităţilor de acvacultură şi realizarea examenului clinic şi anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice.3. conform prevederilor art. 2. cu caz. prelevează probe pentru prin examene de prelevează probe pentru diagnostic. a). IX lit. 28 şi 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. examen microscopic direct şi examen morfometric.

SUPRAVEGHERE 1 Scop: Supravegherea bolii 1. 9 lit. a). 4 lit. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile supraveghere şi diagnostic prin creşteri a mortalităţii în exploataţiile de moluşte Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. apariţiei ori suspiciunii bolii. 2. Medicul veterinar de liberă conformitate cu prevederile Cap.1. INFECŢIA CU BONAMIA EXITIOSA PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE 2 3 1. d) şi e) şi pct. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA. obligatorie a Autorităţii prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.INFECŢIA CU PERKINSUS MARINUS şi PERKINSUS OLSENI PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE 2 3 1. veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate 1. prezenţei bonamiozei (Bonamia ostreae) şi marteiliozei (Marteilia 2. a) din Norma sanitară veterinară aprobată veterinar oficial din cadrul DSVSA 1. c). cu modificările şi completările ulterioare. Medicul veterinar de liberă cu prevederile Cap. astfel: supraveghere şi diagnostic prin cultivare în mediu modificările şi completările ulterioare. prelevează probe pentru suspiciunii bolii. obligatorie a preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi cu prevederile examinează populaţia animalelor Competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. B pct. 29 ţesut şi examen histopatologic. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului acvatice. examinează populaţia animalelor Autorităţii Competente în cazul a apariţiei ori 2. 28. mortalităţii în exploataţii sau în mediul modificările ulterioare. cu modificările şi examen microscopic în amprente bivalve sau în mediul natural. 25/2008. şi cu prevederile art. sau a oricarei 2. prelevează probe pentru bolii. apariţiei ori suspiciunii bolii. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul refringens) la moluşte. cu ANSVSA nr. pct. 10 lit. probelor şi metodele de diagnostic pentru detectarea şi confirmarea laborator. IX lit. PERKINSOZA . 29 din completările şi modificările ulterioare. Notificarea imediată. 9 lit. practică împuternicit şi/sau medicul Supraveghere pasivă d) şi e) şi pct. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în 1. pct. conform art. 10 practică împuternicit şi/sau medicul Supraveghere pasivă lit. IX lit. modificările şi completările ulterioare. BONAMIOZA -INFECŢIA CU BONAMIA OSTREAE. astfel: 2.44. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul veterinar oficial din cadrul DSVSA 1.170/2007. c). a). 4 lit. 170/2007. sau a oricarei creşteri a mortalităţii în Normei sanitare veterinare ce stabileşte planurile pentru prelevarea diagnostic prin examene de exploataţii sau în mediul natural. 28. B pct. cu cadrul IDSA. 181/2006 privind aprobarea acvatice. 79/2008. sau a oricarei creşteri a preşedintelui ANSVSA nr. Notificarea imediată. 26. 26. Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui preşedintelui ANSVSA nr. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul tioglicolat.43. sau a oricarei SUPRAVEGHERE 1 Scop: Supravegherea bolii 70 . şi cu prevederile art. examen histopatologic. 29 din Norma sanitară 2. 79/2008 cu modificările şi completările şi diagnostic prin examene de laborator. Examenele se efectuează la LNR din natural.170/2007.

şi cu prevederile art. practică împuternicit şi/sau 170/2007. cu modificările şi completările scopul detectării modificărilor patologice. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în 2. examen histopatologic. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin 2.10 din Norma sanitară şi e) şi pct. 9 lit. 4 lit. acvacultură din exploataţiile de moluşte 2. IX lit. cadrul DSVSA examinează competentă în conformitate cu prevederile Inspecţiile efectuate conform art 10 din Norma sanitară veterinară aprobată populaţia animalelor acvatice. cu modificările şi completările ulterioare. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau a observării creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de moluşte bivalve sau/şi în mediul natural. 1. Supraveghere prin examen veterinară respectivă. Examenele se efectuează la LNR sănătate a animalelor. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în conformitate cu art. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului bivalve sau în populaţiile sălbatice pentru microscopic în amprente ţesut. laborator. precum şi de către serviciile de 2. preşedintelui ANSVSA nr. precum şi cu partea B a medicul veterinar oficial din Supraveghere activă 1. 2. d) din cadrul IDSA astfel: prevederile art. Medicul veterinar de liberă sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. cu modificările modificările şi ulterioare. a). 10 examen histopatologic şi PCR. 7 şi 10 din Norma 1. 181/2006. 79/2008. 170/2007. unităţilor de acvacultură şi realizarea de examen clinic şi anatomopatologic în diagnostic prin examene de 170/2007. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. conformitate cu conformitate cu prevederile Cap. 3 la norma sanitară veterinară respectivă. Examinarea populaţiei animalelor de preşedintelui ANSVSA nr. Inspecţii efectuate de către autoritatea anexei nr. 25/2008 şi cu prevederile Ordinului microscopic în amprente ţesut. 26. conform art. art. ulterioare.INFECŢIA CU MARTEILIA REFRINGENS SUPRAVEGHERE 1 Scop: Supravegherea bolii PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE 2 3 1. 7 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA constau în verificarea registrelor prelevează probe pentru prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.creşteri a mortalităţii în exploataţiile de moluşte bivalve sau în mediul natural. 10 lit. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. depistarea unei boli clinice. cu modificările şi completările ulterioare. conform art. ulterioare.2. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 3. MARTEILIOZA . 71 . cu modificările şi completările Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. B pct.1. 170/2007. pct. c). Diagnostic prin examen 3. 28.45. cu modificările şi completările ulterioare.170/2007.

26. examene de laborator.LA CRUSTACEE SUPRAVEGHERE 1 Scop:Supravegherea bolii PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. c). 9 lit. 2. sau a oricarei creşteri a prelevează probe pentru diagnostic prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. conform art. obligatorie a autorităţii competente în din Norma sanitară veterinară aprobată prin populaţia animalelor acvatice. a). 2. cu în amprente ţesut. mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural. B pct. 28. 170/2007.2 Diagnostic prin. Examenele se efectuează la LNR apariţiei ori suspiciunii bolii. 10 lit. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu 2.1. 1. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin diagnostic prin examene de natural. 9 lit. 25/2008. 25/2008.2. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul 1. conform art. 4 lit. prelevează probe pentru mortalităţii în exploataţii sau în mediul şi cu prevederile art. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007. cu modificările şi completările şi PCR. astfel: creşteri a mortalităţii în exploataţiile de 2. 29 din Norma sanitară 2.1. a) oficial din cadrul DSVSA examinează 1. 26. Supraveghere prin examen moluşte bivalve sau în mediul natural. d) şi practică medicul veterinar oficial din Supraveghere pasivă e) şi pct. cadrul DSVSA examinează autorităţii competente în cazul a apariţiei ori 2. Notificarea imediată.46. cu modificările şi completările ulterioare. Notificarea imediată. 29 din Norma sanitară veterinară 2. MICROCITOZA . B pct. modificările şi completările ulterioare. cu histopatologic. examen microscopic preşedintelui ANSVSA nr. ulterioare. 29 din Norma sanitară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. sau a oricarei din cadrul IDSA. Medicul veterinar de liberă 1. examen veterinară aprobată prin Ordinul histopatologic. şi/sau creştere a mortalităţii în exploataţiile de crustacee sau în cadrul IDSA. cu modificările şi completările laborator. obligatorie a preşedintelui ANSVSA nr. şi mediul natural. Medicul veterinar de liberă practică 1. 10 lit. Supraveghere prin examen cu prevederile art.47. 5. pct. histopatologic. sau a oricarei creşteri a preşedintelui ANSVSA nr. 2. veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui modificările şi completările ulterioare.INFECŢIA CU MICROCYTOS MACKINI PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. 28.170/2007. IX împuternicit şi/sau medicul veterinar Supraveghere pasivă lit. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul ulterioare. cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii. suspiciunii bolii. c). Diagnostic prin. 2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Cap.1. SINDROMUL TAURA . pct. examen histopatologic ANSVSA nr. cu modificările şi completările ulterioare. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în împuternicit şi/sau conformitate cu prevederile Cap. Efectuarea anchetei epizootologice în caz de suspiciune a bolii 2. PRECIZĂRI TEHNICE 2 SUPRAVEGHERE 1 Scop:Supravegherea bolii PRECIZĂRI TEHNICE 2 72 . 170/2007. 79/2008. d) şi e) şi pct. IX lit. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului populaţia animalelor acvatice. Examenele se efectuează la LNR din prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. astfel: 79/2008.

1.48. BOALA “CAP GALBEN”- LA CRUSTACEE SUPRAVEGHERE 1 Scop: Supravegherea bolii PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică 1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX împuternicit şi/sau medicul veterinar Supraveghere pasivă lit. B pct. 5, pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) oficial din cadrul DSVSA examinează 1. Notificarea imediată, obligatorie a autorităţii competente în din Norma sanitară veterinară aprobată prin populaţia animalelor acvatice, cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a prelevează probe pentru diagnostic prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural. examene de laborator. 2. Efectuarea anchetei epizootologice în caz de suspiciune a bolii 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu 2. Examenele se efectuează la LNR din şi/sau creştere a mortalităţii în exploataţiile de crustacee sau în prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. cadrul IDSA, astfel: mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi 2.1. Supraveghere prin examen aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară histopatologic. modificările şi completările ulterioare. veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui 2.2. Diagnostic prin examen histopatologic ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările şi PCR. ulterioare. 1.49. BOALA PETELOR ALBE - LA CRUSTACEE PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Prelevarea probelor şi examenul de 1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar laborator se efectuează în conformitate cu împuternicit oficial din cadrul DSVSA examinează Supraveghere pasivă Cap. IX lit. B pct. 5, pct. 9 lit. c), d) şi e) şi 1. Notificarea imediată, obligatorie a autorităţii competente în cazul a pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară populaţia animalelor acvatice, prelevează apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în aprobată prin Ordinul preşedintelui probe pentru diagnostic prin examene de laborator. exploataţii sau în mediul natural. ANSVSA nr. 25/2008. 2. Examenele se efectuează la LNR din 2. Efectuarea anchetei epizootologice. în caz de suspiciune a bolii 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cadrul IDSA, astfel: şi/sau creştere a mortalităţii în exploataţiile de crustacee sau în cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA 2.1. Supraveghere prin examen mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară nr. 79/2008 cu modificările şi completările histopatologic. aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28, 29 din 2.2 Diagnostic prin, examen histopatologic modificările şi completările ulterioare. Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul şi PCR. preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. SUPRAVEGHERE 1 Scop: Supravegherea bolii PRECIZĂRI TEHNICE 2 PRECIZĂRI TEHNICE 2

73

1.50. ACARAPIOZA ALBINELOR SUPRAVEGHERE 1 Scop: Supravegherea bolii Supraveghere pasivă În caz de suspiciune supraveghere prin diagnostic de laborator. PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10 g/probă albine vii şi/sau moarte, recoltate de pe suprafaţa fagurelui. 2. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică si/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel : 2.1. examen microscopic direct de evidenţiere a parazitului in traheile toracice, la LSVSA; 2.2. examen microscopic de identificare a endoparazitului Acarapis woodi (metoda disecţiei), la IDSA.

\ 1.51. LOCA AMERICANĂ SUPRAVEGHERE 1 Scop: Supravegherea bolii Supraveghere activă 1. Supravegherea clinică anatomopatologică a puietului. PRECIZĂRI TEHNICE 2 PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA, astfel : 2.1. pentru supraveghere - examen AP şi microscopic direct (bacterioscopic); 2.2. pentru diagnostic - examen bacteriologic şi PCR convenţional.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Supraveghere clinică şi anatomopatologică a puietului căpăcit, în perioada şi aprilie - septembrie la: a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci"; b) 5% din coloniile stupinelor de producţie; 2. Supravegherea prin examene de c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral; laborator, iar în caz de necesitate d) la schimbarea vetrei stupinei; diagnostic complet de laborator. 3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri întregi sau porţiuni de 20 cm2/probă, fagure cu puiet căpăcit. Fagurii întregi pot conţine şi rezervă de hrană (miere căpăcită). 4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

74

1.52. LOCA EUROPEANĂ SUPRAVEGHERE 1 Scop: Supravegherea bolii Supraveghere pasivă În caz de suspiciune, supraveghere prin diagnostic de laborator. PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri întregi sau porţiuni de 20 cm2/probă, fagure cu puiet necăpăcit şi căpăcit. 3. Pentru probele pozitive, diagnosticul de locă europeană se confirmă la IDSA. 4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA, astfel: examen AP şi bacteriologic complet, pentru diagnostic.

1.53. NOSEMOZA ALBINELOR SUPRAVEGHERE 1 Scop: Supravegherea bolii Supraveghere activă 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare. 2. Supravegherea prin examene de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator. PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2.Supraveghere clinică şi anatomopatologică a albinelor lucratoare, în perioada februarie – octombrie la: a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci"; b) 5% din coloniile stupinelor de producţie, c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral; d) la schimbarea vetrei stupinei; 3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10 g/probă albine vii şi/sau moarte, recoltate de la urdiniş. 4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. pentru supraveghere - examen microscopic de evidenţiere a sporilor Nosema sp. 2.2. pentru diagnostic - examen AP şi microscopic de determinare a numărului de spori de Nosema sp.

75

1.54. VARROOZA ALBINELOR SUPRAVEGHERE 1 Scop: Supravegherea bolii Supraveghere activă 1.Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare, trântorilor şi puietului căpăcit. 2. Supravegherea prin examene de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator. PRECIZĂRI TEHNICE 2 1.Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare, trântorilor şi puietului căpăcit, în perioada martie – octombrie, la: a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor pepiniere mătci; b) 5% din coloniile stupinelor de producţie; c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral; d) la schimbarea vetrei stupinei. 2. Examenele de laborator se efectuează din 25 g/probă albine vii şi faguri întregi sau porţiuni de minimum 10/15 cm/probă, fagure cu puiet căpăcit de trântor şi/sau albină lucrătoare. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA astfel: 2.1. pentru supraveghere - examen microscopic de evidenţiere a ectoparazitului Varroa destructor; 2.2. pentru diagnostic - examen AP şi microscopic de determinare a nivelului infestaţiei.

1.55. TROPILELAPSOZA ALBINELOR SUPRAVEGHERE 1 Scop:Supravegherea bolii PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2.Examenele de laborator se efectuează pe probe de figure Supraveghere pasivă In caz de suspiciune supraveghere prin diagnostic cu puiet recoltate pentru varrooză. de laborator. 3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel: pentru supraveghere şi diagnostic - examen AP şi microscopic de evidenţiere a parazitului şi determinarea nivelului infestaţiei.

76

1.56. ATACUL GANDACULUI MIC DE STUP SUPRAVEGHERE 1 Scop: Supravegherea bolii PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2.Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate Supraveghere pasivă În caz de suspiciune supraveghere prin diagnostic pentru varrooză. de laborator. 3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA. 4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel: pentru supraveghere şi diagnostic - examen AP şi microscopic de identificare a parazitului.

1.57. POLIEDRIA VIERMILOR DE MĂTASE SUPRAVEGHERE 1 Scop: Supravegherea bolii PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din: a) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau 15- 20 Supraveghere pasivă larve mari/probă, vârstele IV- V; 15 fluturi vii/ probă; În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri b) 0, 25 gr. ouă. a mortalităţii în exploataţii se prelevează probe 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările pentru diagnostic complet de laborator. şi completările ulterioare. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. pentru supraveghere - examen microscopic direct de evidenţiere a cristaleleor poliedrice; 2.2. pentru diagnostic – examen anatomopatologic, microscopic şi histopatologic de identificare a cristalelor specifice virusului Borellina bombycis.

77

1.58. FLAŞERIA VIERMILOR DE MĂTASE SUPRAVEGHERE 1 Scop: Supravegherea bolii PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din: a) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau 15- 20 Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a larve mari/probă, vârstele IV- V; mortalităţii în exploataţii se prelevează probe b) 0, 25 gr. ouă. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile pentru diagnostic complet de laborator. Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. pentru supraveghere - examen anatomopatologic şi bacterioscopic; 2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic şi bacteriologic complet.

1.59. NOSEMOZA VIERMILOR DE MĂTASE SUPRAVEGHERE 1 Scop:Supravegherea bolii PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din: 2.1.) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei 15- 20 larve mari/probă, vârstele IV- V; 15 fluturi vii/ probă; creşteri a mortalităţii în exploataţii se 2.2.) 0, 25 gr. ouă. prelevează probe pentru diagnostic complet 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările de laborator. şi completările ulterioare. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. pentru supraveghere - examen anatomopatologic şi microscopic de evidenţiere a sporilor de Nosema bombycis; 2.2. pentru diagnostic examen anatomopatologic şi microscopic de determinare a numărului de spori Nosema bombycis.

78

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 79/2008. pentru diagnostic examen anatomopatologic şi micologic complet. secţia de morfopatologie.examen anatomopatologic şi microscopic direct. 25 gr.V. Centralizarea tumorilor în Registrul Naţional de Cancer la Animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA. 2. ONCOPATII LA PĂSĂRI .2. b) leucoze aviare. prelevează probe pentru diagnostic complet 3. Albastru de toluidina. 30 . AA-PaS.1. 2. 1. 2. PROFILAXIA ŞI CONTROLUL LA BOLI TUMORALE 2. 2.1.LEUCEMII ŞI LIMFOAME. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. SECŢIUNEA 2 – SUPRAVEGHEREA.2. şi completările ulterioare. şi anume: HE. HEA. Probele 79 .) 0. Metodele de diagnostic sunt cele folosite la IDSA. Supraveghere prin examen morfopatologic în abator şi trimiterea de probe provenite de la carcasele la care s-au depistat modificări tumorale. sectia de morfopatologie. Pappenheim.1.III sau Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei 15. Se efectuează examene anatomopatologice şi citohistopatologice. Probele pentru examenele de laborator se constituie din: 2. Van Gieson etc. ambalarea şi transportul probelor de suspiciuni de boli tumorale la păsări se face de către medicul veterinar de la unităţile avicole. Gomori.1. Monitorizarea datelor relevante despre boală. Recoltarea. după caz. PRECIZĂRI TEHNICE 2 Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. vârstele IV. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 circumscripţia sanitar – veterinară zonală. 1.O atenţie deosebită se va acorda următoarelor boli tumorale induse viral: a) boala Marek.. MUSCARDINA VIERMILOR DE MĂTASE SUPRAVEGHERE 1 Scop:Supravegherea bolii PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. medicul veterinar de liberă practică împuternicit sau medicul veterinar oficial din sunt trimise la LSVSA şi/sau IDSA. INCLUSIV BOALA MAREK.20 larve mari/probă.50 larve mici/probă vârstele I . astfel: 2. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. ALTE TUMORI SUPRAVEGHERE 1 Scop: Supraveghere în scopul identificării riscului apariţiei bolilor tumorale la om. cu modificările de laborator. ouă. creşteri a mortalităţii în exploataţii se 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA. pentru supraveghere .) larve vii.60.

după caz. Centralizarea tumorilor în Registrul Naţional de cancer la animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA. recoltarea ambalarea şi transportul se face de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit. medicul veterinar de abator sau sau medicul veterinar oficial din circumscripţia sanitar – veterinară zonală. 80 . 1.2. leucemiile. având în vedere posibila interrelaţie om animal. 2. Pappenheim. Se efectuează examene anatomopatologice şi citohistopatologice. HEA. ONCOPATII LA MAMIFERELE DE PRODUCŢIE ŞI CARNASIERE SUPRAVEGHERE 1 PRECIZĂRI TEHNICE 2 Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA 1. precum şi carcinoamele de glandă mamară şi alte tumori în cazul carnasierelor. Monitorizarea datelor relevante despre boală. secţia de morfopatologie. Supraveghere prin examene morfoclinice şi morfopatologice post-operator sau post-mortem pentru animalele în vârstă de peste 6 luni. 2. animal . Probele sunt trimise la LSVSA şi/sau IDSA. adenomatoza pulmonară a oilor şi caprelor şi alte boli tumorale ale mamiferelor de producţie induse de retrovirusuri. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Scop: Supraveghere în scopul identificării riscului apariţiei bolilor tumorale la om. Recoltarea. după caz. Gomori.om în apariţia bolilor leucemice şi a altor boli tumorale cu etiologie virală. Tumorile se înregistrează în registrele de diagnostic de la fiecare LSVSA şi IDSA. Pentru probele de suspiciuni de tumori provenite de la animale de reproducţie. sectia de morfopatologie. Metodele de diagnostic sunt cele folosite la IDSA. Probele sunt trimise la LSVSA şi/sau IDSA. Se vor avea în vedere leucozele. 3.. Van Gieson etc. AA-PaS. şi anume: HE. medicul veterinar de liberă practică împuternicit sau medicul veterinar de liberă practică din cabinetele medicale veterinare. Albastru de toluidina.2. ambalarea şi transportul probelor de suspiciuni de tumori provenite de la carnasiere se realizează de către medicul veterinar clinician. limfoamele.

La bovine: 1. b) ichterohaemorrhagiae. 2. Supraveghere activă I. cu modificările şi completările ulterioare. g) australis. Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică. Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial. f) la cerere. c) canicola. pentru determinarea statusului imunitar postvaccinal. Setul de 9 serotipuri de Leptospira spp.9 serotipuri la: a) taurii şi bivolii de reproducţie. Examenele se efectuează pe probele de sânge recoltate pentru supravegherea brucelozei. pentru bovine din import/comerţ intracomunitar: a) pomona. 1. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile anexei nr.SECŢIUNEA 3 . cu cel mult 30 zile înainte de livrare. Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 7. PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR ÎN FUNCŢIE DE ANTECEDENTELE EPIZOOTICE LA ANIMALE 3. c) canicola. i) bataviae. 1. LEPTOSPIROZA SUPRAVEGHERE 1 Monitorizarea datelor relevante despre boală. h) autumnalis. 3. sub 100 de animale se examinează cel puţin pînă la 10 probe. b) 10 % din numărul de animale dinexploataţiile înregistrate/autorizate unde au fost declarate focare de boală în ultimii 5 ani. d) wolffi. pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului. e) în cazurile de avort. sub 100 de animale se examinează cel puţin pînă la 10 probe. h) bataviae. Setul de 11 serotipuri de Leptospira spp.: a) pomona. e) hardjo. la autorizare şi ulterior o dată pe an. f) ballum. k) autumnalis. b) icterohaemorrhagiae.SUPRAVEGHEREA. d) wolffi. 79/2008. la furnizor. j) grippothyphosa. e) hardjo. PRECIZĂRI TEHNICE 2 Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA . i) australis. f) grippothyphosa. 1 la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz la LNR din cadrul IDSA 81 . g) sejroe. d) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică. c) 10% din numărul de animale în cazurile de vânzarecumpărare. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

b) 10% din numărul de animale/localităţile unde au fost declarate focare de boală în ultimii 5 ani. probe de ficat. rinichi. c) 10% din numărul de animale în cazurile de vânzare-cumpărare. Examenele se efectuează ca activitate de referinţă la LNR din cadrul IDSA Medicul practică veterinar de liberă 3. Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp. Prelevarile de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial. II. cu cel mult 30 zile înainte de livrare. 1-2 ore de la prelevare. în condiţii de refrigerare. hipodroame. exploataţia nonprofesională. la furnizor. metoda Levaditti. Examinarea morfopatologică a avortonilor în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate la viţei când se suspicionează boala. b) icterohaemorrhagiae. 79/2008. Setul de 6 serotipuri de Leptospira spp. post mortem şi probe de ficat. pentru a prevenii instalarea fenomenelor de autoliză. d) cabalinele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică. Pentru cabalinele introduse prin import/comerţ intracomunitar se folosesc aceleaşi serotipuri ca pentru bovinele din import/comerţ intracomunitar. alte unităţi specializate. La cabaline: 1. metoda HEA. Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică. sub 100 de animale se examinează cel puţin pînă la 10 probe.: a) pomona. pentru determinarea statusului imunitar postvaccinal. Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 6 serotipuri: a) armăsarilor reproducători din staţiunile temporare şi permanente de montă. Se efectuează examene histopatologice. e) în cazurile de avort. lichid pericardic şi peritoneal de la avortoni. pe probe de ficat şi rinichi. 82 . În caz de suspiciune. în vederea efectuării examenului bacteriologic. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz la LNR din cadrul IDSA Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. d) hardjo. 2. c) canicola. e) grippothyphosa. rinichi. circuri. asociaţii hipice. creer. moarte sau avort şi/sau vor fi transportate în recipiente sterile. Examen clinic şi anatomopatologic a cabalinelor în zonele în care: a) există antecedente de boală. depozite. sub 100 de animale se examinează cel puţin pînă la 10 probe. Prelevarile de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial. se recoltează probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă. 2. f) australis. b) s-a diagnosticat recent boala.2. pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului f) la cerere. cu modificările şi completările ulterioare. a celor din herghelii. 1. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz la LNR din cadrul IDSA Prelevarile de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial.

b) s-a diagnosticat recent boala. 83 . metoda Levaditti. de două ori pe an. f) australis. la furnizor cu cel mult 30 zile înainte de livrare. 1-2 ore de la prelevare. 2. în vederea efectuării examenului bacteriologic. creer. Examenele se efectuează la 2. pentru determinarea statusului imunitar postvaccinal. La porcine 1. Prelevarile de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial. 79/2008. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz la LNR din cadrul IDSA Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial. după caz. e) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică. f) în cazurile de avort. rinichi.3. d) hardjo. Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 6 serotipuri la: a) 10 % din vierii (vieruşii) nevaccinaţi antileptospiric. Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp. post mortem şi probe de ficat. metoda HEA. Se efectuează examene histopatologice. sub 100 de animale se examinează cel puţin pînă la 10 probe. veterinar de liberă Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică. c) canicola. Examenele se efectuează ca activitate de referinţă la LNR din cadrul IDSA. lichid pericardic şi peritoneal de la avortoni. 1 la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. III. se recoltează probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă. Setul de 6 serotipuri de Leptospira spp. g) la cerere. sub 100 de animale se examinează cel puţin pînă la 10 probe. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile anexei nr. la LNR intracomunitar se folosesc aceleaşi serotipuri ca pentru din cadrul IDSA bovinele din import/comerţ intracomunitar. Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial. e) grippothyphosa. pentru a prevenii instalarea fenomenelor de autoliză.: a) pomona. În caz de suspiciune. pe probe de ficat şi rinichi. în efectivele mai mari de 100 de animale. moarte sau avort şi/sau vor fi transportate în recipiente sterile. Pentru suinele introduse prin import/comerţ LSVSA şi/sau. în condiţii de refrigerare. b) icterohaemorrhagiae. rinichi. probe de ficat. b) 10 % din scroafele şi scrofiţele existente în efectivele mai mari de 100 de animale. Examen clinic şi anatomopatologic în zonele în care: a) există antecedente de boală. pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului. c) 10 % din porcinele de reproducţie în cazurile de vânzare – cumpărare. 4. sub 100 animale se examinează cel puţin pînă la 10 probe. cu modificările şi completările ulterioare. Medicul practică 1. Examinarea morfopatologică a avortonilor şi în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate când se suspicionează boala. d) la autorizarea vierilor şi vieruşilor pentru însămânţări artificiale sau pentru monta naturală.

porcinele se supun inspecţiei ante. în vederea efectuării examenului bacteriologic. Prelevările de probe în caz de suspiciune se recoltează de medicul veterinar oficial. metoda HEA. moarte sau avort şi/sau vor fi din cadrul IDSA. moarte sau avort şi/sau vor medicului veterinar oficial. 3. La câini 1. 84 . după caz. se recoltează probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă . Carnea şi organele se confiscă în cazul suspiciunii sau confirmarii boli de medicul veterinar oficial. prevederile anexei nr. Examinarea morfopatologică în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate. CARNEA ŞI ORGANELE În cazul suspicionării anatomopatologice a bolii. În caz de suspiciune. pentru a preveni instalarea fenomenelor de autoliză.Examinarea morfopatologică a avortonilor şi în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate la purcei. medicului veterinar oficial. creer.Examenele serologice se efectuează la cerere. 2.bovinele. cu modificările şi completările ulterioare. 3. se prelevează porţiuni de rinichi şi ficat de la animalele tăiate. marasmatice sau cu modificări importante ale musculaturii. MĂSURI: 1. când se suspicionează boala. Carnea şi organele se confiscă în totalitate. se recoltează probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă sau probe de ficat şi rinichi. transportate în recipiente sterile. Prelevările de probe în caz de metoda Levaditti pe probe de ficat şi rinichi. Se efectuează examene histopatologice. ANIMALE VII . cabalinele. post mortem şi probe de ficat. Se efectuează examene histopatologice. precum şi carcasele icterice. pentru a prevenii instalarea fenomenelor de autoliză. prin RMA cu setul de 4 serotipuri: pomona. Probele sunt recoltate de medici Notificarea bolii se face în conformitate cu veterinari de liberă practică.şi post . metoda Levaditti. la LNR prelevare. Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic vor fi trimise la Examenele se efectuează la laborator în cel mai scurt timp. III. metoda Prelevările de probe în caz de HEA. 2. 79/2008. 79/2008. Pieile se prelucrează prin sărare uscată şi se livrează după 14 zile. Grăsimea se dă în consum după topire. 3. suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial. pentru examen histopatologic prin metoda HEA.probe de ficat. pe probe de ficat şi suspiciune se fac în prezenţa rinichi. 1-2 ore de la LSVSA şi/sau. metoda Levaditti. lichid pericardic şi peritoneal de la avortoni. când se suspicionează boala. IV. în vederea efectuării examenului bacteriologic.mortem. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz la LNR din cadrul IDSA Probele prelevate în vederea efectuării examenului Prelevările de probe în caz de bacteriologic vor fi trimise la laborator în cel mai scurt suspiciune se fac în prezenţa timp. 1 la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. ichterohaemorrhagiae. rinichi. În caz de suspiciune. rinichi. 1 la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile anexei nr. 1-2 ore de la prelevare. canicola şi sejroe. în condiţii de refrigerare. cu modificările şi completările ulterioare. II. în condiţii de refrigerare. INSPECŢIE ABATOR I. fi transportate în recipiente sterile. post mortem.

3. de la animale ce nu prezintă afecţiuni de reproducţie se prelevează probe de sânge în scop de testare serologică prin ELISA. se prelevează probe în scopul testării PCR. miocard. se prelevează probe de sânge în scop de testare serologică prin ELISA. veterinari de liberă practică placentă. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către Procedura de supraveghere este DSVSA. după cum recoltează de către medicii urmează: veterinari oficiali şi se trimit la i) de la un număr de de maximum 3 bovine din tot LSVSA şi/sau LNR din cadrul efectivul de bovinele ce au avortat şi fetuşi în intervalul IDSA. Pentru confirmare în efectivele de bovine: 1. ii) de la un număr de minimum 6 bovine cu respectarea proporţiei de 3 multipare şi 3 primipare din efectivul de bovine ce au avortat în urmă cu 15 zile şi mai puţin de 4 luni în urmă se prelevează probe de sânge în scop de testare serologică prin ELISA. FEBRA Q SUPRAVEGHERE 1 Supraveghere pasivă: 1. splină. 85 . necropsic. pentru a atinge număul de animale testate la 6 probe în total. de 8 zile după avort. după caz. rinichi.Monitorizarea datelor relevante despre boală. se vor preleva probe de tampoane vaginale sau placentă sau materiale rezultate în urma avortului (placentă şi conţinut stomacal. 2. bacteriologic şi morfopatologic. iii) de la bovine cu afecţiuni de reproducţie cum ar fi retenţii placentare. muncitorii implicaţi zilnic în metoda Romanowsky-Giemsa sau Lillie-Pasternack pe relaţia cu animalele. În caz de suspiciune a bolii se efectuează examen serologic. organizaţi conform legii. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. efectuată de fermierii şi 2. de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare. 2. ovinelor şi caprinelor. 2 Pentru confirmare se aplică precizările tehnice din coloana nr. ce au obligaţia să raporteze orice caz de îmbolnăvire. de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare. pulmon sau ficat).. de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare. pentru a atinge PRECIZĂRI TEHNICE 2 Supraveghere activă: 1. medicii probe de limfonoduri. pulmon. metrite exprimate în ultimele 4 luni. ficat. pe probe de sânge recoltate după 14-21 zile. 2.Supraveghere prin RFC sau ELISA a bovinelor. în cazurile de avort la speciile receptive cu diagnostic neprecizat. Probele pentru confirmare se A. Se efectuează examen morfopatologic.2.

cu precădere cele ce au avortat .dacă este posibil 5 sau un număr mai mare. Pentru confirmare în efectivele de rumegătoare mici 1.număul de animale testate la 6 probe în total. de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare.dacă este posibil 5 sau un număr mai mare. În cazul în care este disponibilă numai o singură probă pentru examen PCR sau o probă din cele două examinate cantitativ PCR. Se vor efectua 2 teste PCR pe probe individuale sau 2 probe compuse în cazul în care sunt testate mai mult de 2 animale. se prelevează probe de sânge pentru examen serologic prin ELISA. cu precădere cele ce au avortat . 86 . pentru a atinge număul minim de animale testate la 10. splină. 2.dacă este posibil 5 sau un număr mai mare. se va aplica următoarea schemă : i) de la capre şi oi ce au avortat cu 15 zile sau 3 săptămâni în urmă. pulmon sau ficat de la fetuşi ) pentru examen PCR pentru a se putea efectua exanul diferenţial al avorturilor. iii) de la capre şi oi din aceeaşi turmă ce nu prezintă afecţiuni de reproducţie cu trei luni în urmă după fătare. ii) de la capre şi oi ce au fătat prematur cu 15 zile sau 3 luni în urmă. De la un număr de 2 până la 6 probe prelevate de la capre şi oi ce au avortat în ultimele 8 zile se prelevează tampoane vaginale sau tampoane placentare sau probe din materialul avortat (placenta şi conţinut stomacal. de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare. pentru a atinge număul minim de animale testate la 10. se prelevează probe de sânge pentru examen serologic prin ELISA. pentru a atinge număul minim de animale testate la 10. de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare.. se prelevează probe de sânge pentru examen serologic prin ELISA. B. cu precădere cele ce au avortat .

PRECIZĂRI TEHNICE 2 Monitorizarea cazurilor de avort al ovinelor şi caprinelor. cu modificările şi completările ulterioare. 79/2008. Prelevarea probelor: medicul veterinar de liberă practică. 1. nazofaringiene. Notificarea se realizează în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. INFLUENŢA ECVINĂ PRECIZĂRI TEHNICE 2 Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. să raporteze orice caz de îmbolnăvire Medicii veterinari de liberă practică. medicii veterinari de liberă practică care trebuie. conform legii. Probele se testează la LNR din cadrul IDSA 87 .3. 4. AVORTUL SALMONELIC AL OILOR SUPRAVEGHERE 1 Scop: monitorizarea bolii Supraveghere pasivă Monitorizarea datelor relevante despre boală. Examenele virusologice se efectuează pe probe de tampoane nazale. lavaj traheal. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 SUPRAVEGHERE 1 Scop: monitorizarea bolii În caz de suspiciune. 3.3. se efectuează examene virusologice .teste de biologie moleculară. 2. Supraveghere activă Supraveghere bacteriologica a cazurilor de avort al ovinelor şi caprinelor. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele.

3. b) avortonii se examinează prin examen morfopatologic şi virusologic. Pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează serologic (ELISA) un procent de 1 % din animale. autorizare şi începerea campaniei de montă. PRECIZĂRI TEHNICE 2 Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Supraveghere serologică a: a) armăsarilor de reproducţie din herghelii şi sânge la un interval de cel puţin 15 zile. Se efectuează examene morfopatologice necropsic. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Probele se recolteză de medicul veterinar de liberă practică împuternicit. metoda HEA pe probe de pulmon. Probele se testează la LNR din depozite. ficat. 5.6. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA 88 . Examenele de laborator se efectuează la LNR din IDSA. dar nu mai puţin de 2 animale pe lot. o dată pe an. cu modificările şi completările ulterioare. RINOPNEUMONIA ECVINĂ SUPRAVEGHERE 1 Scop: monitorizarea bolii PRECIZĂRI TEHNICE 2 Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.3. se Notificarea se realizează în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. În caz de suspiciune: a) se efectuează examene serologice (ELISA) pe probe de seruri perechi la interval de 21 de zile . ARTERITA VIRALĂ ECVINĂ SUPRAVEGHERE 1 Scop: monitorizarea bolii Supravegherea pasivă Monitorizarea datelor relevante despre boală. retesta prin seroneutralizare. limfonod. cu minim o lună înainte de 2. 79/2008. animalele se vor veterinar de liberă practică. în cazul probelor pozitive. Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate cadrul IDSA contra arteritei virale ecvine. Supravegherea activă 1. 2. Medicul veterinar oficial. Examenele de laborator efectuează la LNR din IDSA. rinichi. recoltându-se o nouă probă de 1.Supravegherea serologică se efectuează prin ELISA sau Prelevarea probelor: medicul seroneutralizare.

pot circula fără restricţii. Ecvinele de sport şi pentru reproducţie. 9. 89 . pentru destinaţia sport şi 21 de zile pentru ecvinele de producţie/reproducţie. Vaccinarea pe teritoriul României se aplică numai la armăsarii necastraţi în vârstă de peste 180 de zile dacă sunt sănătoşi clinic. cu modificările şi completările ulterioare. Vaccinarea contra arteritei virale ecvine se face cu aprobarea ANSVSA. 8. Examenele se efectueaza la la LNR din cadrul IDSA. Pentru circulaţia intracomunitară / export ţări terţe. iar cele cu titruri crescătoare sunt considerate pozitive şi se testează virusologic.3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. Animalele cu titru constant sau în scădere sunt considerate negative. Animalele seronegative nu sunt supuse restricţiilor de circulaţie. 7. serologic negativi sau cu titru constant/ în scădere şi care nu sunt eliminatori de virus. Pentru aceşti armăsari circulaţia va fi permisă numai dacă sunt castraţi. provenite din exploaţii certificate sanitar-veterinar ca oficial indemne de arterită virală în ultimele 6 luni. 2. Armăsarii eliminatori de virus se izolează şi se elimină de la montă. prin izolarea virusului pe culturi celulare şi/sau PCR pe probe de material seminal 4. folosind un vaccin inactivat. omologat şi înregistrat oficial. 5. 6. armăsarii necastraţi în vârstă de peste 180 de zile se testează serologic prin seroneutralizare pentru arterită virală cu 28 de zile înainte de îmbarcare. Notificarea oficială a bolii se face numai pe baza coroborării datelor clinice specifice cu rezultatele examenelor de laborator. cu plata de către proprietar. 79/2008.

BRUCELOZA LA CANIDE SUPRAVEGHERE 1 Scop: eradicarea bolii Supraveghere activă 1. 90 . 2. efectuat la cerere. AVORTUL SALMONELIC AL IEPELOR SUPRAVEGHERE 1 Supravegherea pasivă PRECIZĂRI PRECIZĂRI EXECUŢIE TEHNICE 3 2 Monitorizarea datelor relevante Procedura de supraveghere este efectuată fermierii şi muncitorii despre boală implicaţi zilnic în relaţia cu animalele.Examen serologic. Examinare la LSVSA şi/sau. 2.3. TULAREMIA Supraveghere pasivă. la LNR din cadrul IDSA.7. Supravegherea activă 3. 2. anatomopatologic şi bacteriologic în efectivele din canise de reproducţie şi al tuturor masculilor folosiţi la reproducţie.9. De la femelele avortate şi de la masculii seropozitivi care au fost castraţi în urma diagnosticului serologic pozitiv se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale şi testicule. cu ocazia acţiunilor imunoprofilactice. Supraveghere bacteriologică a 1. vor fi reexaminate prin hemoculturi. LSVSA au obligaţia de a trimite la LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA toate tulpinile Salmonella izolate. 3. ce au obligaţia să raporteze orice caz de îmbolnăvire.clinic. trimit probe de avortoni cu învelitori fetale şi testicule. Probele cu rezultate pozitive. b) canidele care prezintă manifestări clinice care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică inclusiv la câinii comunitari. medicii veterinari de liberă practică organizaţi conform legii. Medicul veterinar de liberă avortat şi de la masculii seropozitivi care au fost castraţi se practică împuternicit. PRECIZĂRI TEHNICE 2 PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1.8. Examinare serologică prin RFC/ ELISA. în vederea efectuării examenului de laborator. după caz. în vederea efectuării examenului complex de laborator. în vederea tipizării serologice şi a monitorizării antibiorezistenţei. Examenele se efectuează la LSVSA şi confirmarea la LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA 3. efectuată la cerere: a) canidele de reproducţie o dată pe an. 2. împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial. neconcludente serologic. Probele sunt recoltate de către medicul veterinar de liberă practică cazurilor de avort al iepelor. de la femelele care au 1.

FURUNCULOZA SALMONIDELOR CU AEROMONAS SALMONICIDA SUPRAVEGHERE 1 Scop: supravegherea bolii Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de salmonide şi se prelevează probe pentru diagnostic. în vederea efectuării examenului împuternicit şi/sau reacţia de seroaglutinare RSAR cu antigen colorat cu Roz – bacteriologic şi morfopatologic. LNR din cadrul IDSA. De la iepurii din efectivele cu bruceloză: din cadrul DSVSA. la LNR din cadrul IDSA. PRECIZĂRI TEHNICE 2 Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural. cu modificările şi completările ulterioare. 3. Examinarea probelor 2. BRUCELOZA LA IEPURI PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Scop: eradicarea bolii 1. De la animalele seropozitive se prelevează probe de testicule. 91 . 3. IX lit. 10 lit. metoda medicul veterinar oficial Bengal. b). 2.10. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA. liberă practică 1. din cadrul DSVSA. astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen lit. 25/2008. 2. necropsic. 2.3. la LSVSA şi/sau. B pct. Probele pozitive prin RSAR se examinează prin RFC. Norma sanitară veterinară aprobată 3. 1. Brown şi Brenn. prin limfonoduri. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau. conform prevederilor Cap. b) organele cu leziuni se confiscă. a) din bacteriologic. 79/2008. după caz. 9 PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 SUPRAVEGHERE 1 PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. splina şi uter.11. Examen anatomopatologic la iepurii domestici şi sălbatici de organe se realizează morţi. b) carnea şi organele se examinează în unităţi de tăiere a) carnea şi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat autorizate sanitar-veterinar leziuni se dau în consum fără restricţii. după caz. 3. Medicul veterinar de 2. metoda HEA. Examinare serologică la 5% din iepurii din crescătorii. d) şi e) şi pct. În abator: MĂSURI Medic veterinar oficial a) animalele vii se examinează ante-mortem şi post-mortem. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 1. prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. pct. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice.

LA SALMONIDE PRECIZĂRI TEHNICE 2 Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii Scop: supravegherea bolii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau după caz.13. 25/2008. astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen parazitologic. Norma sanitară veterinară aprobată PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. 25/2008. pct. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA nr. prin Ordinul preşedintelui ANSVSA SUPRAVEGHERE 1 PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. 2. conform mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se prevederilor Cap. b). IX lit. nr. 9 examinează populaţia de salmonide şi se lit. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice.12. a) din prelevează probe pentru diagnostic. 10 lit. d) şi e) şi pct. B pct. MIXOSOMIAZA SUPRAVEGHERE 1 Scop: supravegherea bolii PRECIZĂRI TEHNICE 2 Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a salmonide şi mediul natural. 3. d) şi e) şi pct. prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA judeţene şi/sau după caz. B pct. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA. pct. LNR din cadrul IDSA. IX lit. astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic. LNR din cadrul IDSA. b). 3. conform Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a prevederilor Cap. 3. prin Ordinul preşedintelui ANSVSA 3. 9 mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se lit. 3. YERSINIOZA. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice.3. RESPECTIV BOALA GURĂ ROŞIE . prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 92 . a) din examinează populaţia de salmonide şi se Norma sanitară veterinară aprobată prelevează probe pentru diagnostic. 10 lit.

LNR din cadrul IDSA. a) din Norma examene de laborator. 25/2008. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor Supraveghere pasivă acvatice. după caz. PRECIZĂRI TEHNICE 2 Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural. PRECIZĂRI TEHNICE 2 Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural. 10 lit. după caz. 3. prelevează probe pentru diagnostic prin În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a 9 lit. prelevează probe pentru diagnostic. B pct.14. prelevează probe pentru diagnostic. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA. IX lit.3. 3. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor Supraveghere pasivă acvatice. d) şi e) şi pct. conform prevederilor Cap. 3. 93 . ERITRODERMATITA LA CIPRINIDE SUPRAVEGHERE 1 Scop: supravegherea bolii PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. IX lit. B pct. pct. 25/2008. mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se sanitară veterinară aprobată prin Ordinul 2.15. a) din Norma examene de laborator. LSVSA şi/sau. pct. d) şi e) şi pct. . Examenele de laborator se efectuează la examinează populaţia de ciprinide şi se preşedintelui ANSVSA nr. b). mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se sanitară veterinară aprobată prin Ordinul 2. b). conform prevederilor Cap. astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic. BOALA COLUMNARIS LA SALMONIDE SUPRAVEGHERE 1 Scop: supravegherea bolii PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. 3. astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic. LNR din cadrul IDSA. prelevează probe pentru diagnostic prin În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a 9 lit. Examenele de laborator se efectuează la examinează populaţia de salmonide şi se preşedintelui ANSVSA nr. LSVSA şi/sau. 10 lit.

IX lit.3. prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. b). preşedintelui ANSVSA nr. 10 lit. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau. 10 lit. după caz. B pct. d) şi e) şi pct. 2. mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se 3. pct.17. d) şi e) şi pct. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. pct. conform prevederilor Cap. IHTIOFTIRIAZA SUPRAVEGHERE 1 Scop: supravegherea bolii PRECIZĂRI TEHNICE 2 Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural. 3. 9 lit. pct. a) din Norma examinează populaţia de pesti şi se prelevează sanitară veterinară aprobată prin Ordinul probe pentru diagnostic. 3. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice. IX lit. după caz. prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a conform prevederilor Cap. b). VIBRIOZA MOLUŞTELOR BIVALVE SUPRAVEGHERE 1 Scop: supravegherea bolii PRECIZĂRI TEHNICE 2 Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de moluşte bivalve şi mediul Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a natural. mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se 9 lit. 25/2008. 3. IX lit. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice. prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. a) din examinează populaţia de moluşte bivalve şi se Norma sanitară veterinară aprobată prin PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen parazitologic. B pct. B pct. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau. Examenele de laborator se efectuează la 94 . preşedintelui ANSVSA nr. d) şi e) şi pct. b). astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen parazitologic. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a conform prevederilor Cap. LNR din cadrul IDSA. 2.18. LNR din cadrul IDSA. CRIPTOBIAZA SUPRAVEGHERE 1 Scop: supravegherea bolii PRECIZĂRI TEHNICE 2 Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural.16. 10 lit. 25/2008. mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se 9 lit. 3. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice. a) din Norma examinează populaţia de pesti şi se prelevează sanitară veterinară aprobată prin Ordinul probe pentru diagnostic.

Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau. 95 .prelevează probe pentru diagnostic. 9 lit. pct. MOLUŞTE GASTEROPODE . după caz. astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic. prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. prelevează probe pentru diagnostic prin lit. B pct. 2. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. astfel: preşedintelui ANSVSA nr. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prelevează probe pentru diagnostic. 3. Supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic pentru pseudomonoze. după caz. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau. prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 25/2008.20. sanitară veterinară aprobată prin Ordinul 2. 3. Supraveghere şi diagnostic prin examen parazitologic pentru trematode. 3. d) şi e) şi pct. LNR din cadrul IDSA.2. 10 lit. B pct.TREMATODE. 2. LNR din cadrul IDSA. 9 SUPRAVEGHERE 1 Scop: supravegherea bolii Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau observarea creşterii mortalităţii în exploataţiile de batracieni şi/sau în mediul natural se examinează populaţia animalelor acvatice şi se prelevează probe pentru diagnostic. IX mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se lit. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. B pct. CESTODE. pct. 3. IDSA. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice. aeromonoze şi micobacterioze. ACANTOCEFALI. b). 9 lit. IX lit. NEMATODE SUPRAVEGHERE 1 Scop: supravegherea bolii PRECIZĂRI TEHNICE 2 Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de moluşte gasteropode şi Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mediul natural. IX lit. 25/2008.1. b). astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen d) şi e) şi pct. pct. b). prevederilor Cap. după caz. AEROMONOZE ŞI MICOBACTERIOZE PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. a) din Norma examene de laborator. PSEUDOMONOZE. d) şi e) şi pct. conform prevederilor Cap. 3. KLOSSIA HELICINA.CRYPTOBIA HELICIS. a) din Norma sanitară bacteriologic veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. METACERCARI. BATRACIENI .19. 2. 10 lit. 25/2008 LSVSA şi/sau. PRECIZĂRI TEHNICE 2 Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în populaţiile de batracieni se realizezază similar specificaţiilor din Cap. 10 examinează populaţia de gasteropode şi se lit. acantocefali. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice.

după caz. Prelevarea probelor se efectuează în Supraveghere pasivă conformitate cu prevederile Ordinului În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe preşedintelui ANSVSA nr. după caz. 79/2008. astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen microscopic directă 3. 25/2008. prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA 96 . 5. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.3. pct. 2. supraveghere şi diagnostic prin examen micologic. şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA Supraveghere pasivă IX lit. SUPRAVEGHERE 1 Scop: supravegherea bolii PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine. LNR din cadrul IDSA. Notificarea bolii se realizează în prelevează probe pentru diagnostic conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 2. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit conformitate cu prevederile prevederilor Cap. astfel: mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se ANSVSA nr. prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau. a) din Norma sanitară veterinară probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. examinează populaţia de crustacee şi se 2. B pct. 25/2008. d) şi e) şi pct.21.23. Prelevarea probelor se efectuează în 1. BRAULOZA ALBINELOR SUPRAVEGHERE 1 Scop: supravegherea bolii PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. Prelevarea probelor se efectuează în Supraveghere pasivă conformitate cu prevederile Ordinului În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe preşedintelui ANSVSA nr. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine. LNR din cadrul IDSA. 25/2008. examinează populaţia animalelor acvatice. prelevează 10 lit. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a aprobată prin Ordinul preşedintelui 2. 3. cu completările şi modificările ulterioare. AMIBIAZA ALBINELOR PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. 2. 9 lit. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau. pentru diagnostic. PESTA RACILOR SUPRAVEGHERE 1 Scop: supravegherea bolii PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE 2 3 1. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. c).22.

25. SUPRAVEGHERE 1 Scop: supravegherea bolii PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1.pentru diagnostic. LNR din cadrul IDSA. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau. Prelevarea probelor se efectuează în Supraveghere pasivă conformitate cu prevederile Ordinului În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe preşedintelui ANSVSA nr. prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. SUPRAVEGHERE 1 Scop: supravegherea bolii PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen anatomopatologic. 25/2008. Diagnostic prin examen micologic complet. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. PUIETUL ÎN SAC ŞI BOALA BOTCILOR NEGRE PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. 3. 2. după caz. Prelevarea probelor se efectuează în Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe conformitate cu prevederile Ordinului pentru diagnostic. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.2. ASCOSFEROZA ŞI ASPERGILOZA ALBINELOR PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. microscopic direct şi histopatologic. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine. LNR din cadrul IDSA. 3. 2.26.1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. după caz. 2. 25/2008. Supraveghere prin examen microscopic direct. astfel: 2. prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.24. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau. Prelevarea probelor se efectuează în PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. şi/sau. astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen macroscopic şi microscopic direct. LNR din cadrul IDSA. 2. BOLILE VIRALE PARALIZANTE ALE ALBINELOR ADULTE SUPRAVEGHERE 1 Scop: supravegherea bolii Supraveghere pasivă PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. prelevează probe 97 . 2. după caz. preşedintelui ANSVSA nr. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine. 3. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine. pentru diagnostic.

desemnat de către autoritatea sanitar PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. microscopic direct şi histopatologic. ovine şi porcine. LNR din cadrul IDSA.2. se vor examina pentru listerioză prin examen morfopatologic.şi post-mortem se efectuează Supraveghere prin examene de laborator. Probele sunt trimise la LSVSA şi/sau IISPV după caz. pentru supraveghere . Notificarea bolii se face în conformitate cu pentru diagnostic. 3. ANIMALE VII ANIMALE VII . necropsic. după caz. 79/2008.1. LISTERIOZA SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE 1 2 Examene de laborator pe probe de la Probele de creier la care diagnosticul pentru boala Aujeszky.examen anatomopatologic şi microscopic direct. astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen anatomopatologic. pentru diagnostic . metoda RomanowskyGiemsa/Pappenheim şi bacteriologic pe aceleaşi probe de creier trimise la laborator pentru EST.bovine. Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/monitorizare/recoltate de probe. metoda HEA. învelitori placentare şi avortoni.28. pentru diagnostic. nervoase. Prelevarea probelor se efectuează în Supraveghere pasivă conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 2. nu s-a confirmat. 25/2008. 2.conformitate cu prevederile Ordinului În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe preşedintelui ANSVSA nr. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel: 2. INSPECŢIA ANIMALELOR ÎN ABATOR I. pentru diagnostic prin examene de laborator. în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar. 25/2008. 3.27. pentru 98 . În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe 3. cu modificările şi completările ulterioare. animale moarte ce au prezentat semne encefalopatiile spongiforme transmisibile. 2. ASPERGILOZA VIERMILOR DE MĂTASE SUPRAVEGHERE 1 Scop: supravegherea bolii PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.examen anatomopatologic şi micologic complet. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. de către medicii veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. Înspecţia ante. prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. rabie.

SUPRAVEGHEREA. Raportare la autorităţile sanitarveterinar. TOXOPLASMOZA SUPRAVEGHERE 1 1. STREPTOCOCIA 1. ELISA. Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. testare. RUJETUL SUPRAVEGHERE 2 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.veterinară competentă. 34/2006. 2. 3. Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. cu modificările şi completările ulterioare. Raportare la autorităţile sanitar- PRECIZĂRI EXECUŢIE 4 1. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile ordinului Preşedintelui ANSVSA nr.1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.29. Supraveghere anatomopatologică PRECIZĂRI TEHNICE 3 Notificare şi raportare la autorităţile sanitar. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. BACTERIOZE 1. cu modificările şi completările ulterioare.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 2.veterinare competente. 2. în funcţie de situaţia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor. PROFILAXIA ŞI CONTROLUL ALTOR BOLI TRANSMISIBILE. pe probe prelevate de la speciile receptive. STAFILOCOCIA 99 . Se efectuează examene serologice (IFI. LSVSA şi/sau LNR din IDSA. Examenele de laborator se efectuează la cabinete medicale veterinare. ZOONOZE ŞI EMERGENTE LA ANIMALE BOALA SUPRAVEGHEATĂ 1 1.2. SECŢIUNEA 4 . micro – RFC) şi alte examene de laborator.3. 25/2008.competente. 79/2008.

veterinar.1. pentru identificarea imunoglobulinelor M (IgM) faţă de virusul febrei hemoragice de Crimeea Congo.2. YERSINIOZA 1. Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.competente. 2. Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.competente Raportare la autorităţile sanitarveterinar. Numărul de probe recoltate pentru detecţia imunoglobulinelor G (IgG) trebuie să asigure depistarea animalelor seropozitive cu o prevalenţă de 10% şi o confidenţă de 95%. Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Probele vor fi recoltate de la alte animale decât cele testate pentru detecţia imunoglobulinelor G (IgG). pentru detecţia imunoglobulinelor G (IgG) faţă de virusul febrei hemoragice de Crimeea Congo. 1. Raportare la autorităţile sanitarveterinar.5. DERMATO-MICOZA 3. 4. 2. COLIBACILOZA 2. Probele de capuse şi sânge se recoltează de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi şi special instruiţi de către DSVSA. Probele prelevate pentru examenele serologice sunt testate in cadrul LNR pentru arboviroze din IDSA. BOALA DE CRIMEEA CONGO (FEBRA HEMORAGICĂ DE CRIMEEA CONGO) şi de laborator la speciile receptive.veterinare competente.competente.1.2. vor fi aplicate următoarele măsuri: i) în localitatea respectivă se va efectua un screening serologic al populaţiei de rumegătoare. AVIARĂ CHLAMYDIOZA 1. Notificare şi raportare la autorităţile sanitar. 3. ASPERGILOZA 2. Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Raportare la autorităţile sanitarveterinar. Rezultatele examenelor serologice şi a evaluării 100 . VIROZE 3.4. Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Numărul de probe recoltate pentru detecţia imunoglobulinelor M (IgM) trebuie să asigure depistarea animalelor seropozitive cu o prevalenţă de 10% şi o confidenţă de 95%. Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Raportare la autorităţile sanitarveterinar. În cazul în care într-o localitate este diagnosticată infecţia cu virusul febrei hemoragice de Crimeea Congo la om. MICOZE 2.1. BOALA LYME 3. ii) depistarea imunoglobulinelor G (IgG) este urmată de efectuarea unui screening serologic al populaţiei de rumegătoare. Identificarea genurilor şi speciilor de căpuşe şi evaluarea distribuţiei specifice a acestora se realizează în cadrul LNR pentru vectorii bolilor la animale şi ai zoonozelor din IDSA.competente.competente. Raportare la autorităţile sanitarveterinar.competente.6. 1.

Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.5. CISTICERCOZA BOVINĂ Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la animalele receptive.4. ONCOPATII LA ANIMALELE DE PRODUCŢIE.1.Monitorizarea datelor relevante despre boală. ANSVSA va dispune transmiterea rezultatelor investigaţiilor efectuate în localitatea respectivă. 5. ÎN LIBERTATE Şl EXOTICE. 25/2008. Colectarea căpuşelor se realizează săptămânal. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. Notificare autorităţile competente. ENCEFALITA CĂPUŞE DE 3. 1. către Institutul Naţional de Sănătate Publică şi alte instituţii abilitate. Examenele de laborator se 101 . 4. 34/2006. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. şi raportare la sanitar. Supraveghere anatomopatologică şi prin examene hematologice periodice la speciile receptive. PARAZITOZE 4.3. 2. Notificare autorităţile competente. 4. 2. timp de 2 luni consecutiv. JAPONEZĂ ENCEFALITA 3. în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. în perioada de activitate a vectorilor (martie – octombrie). Supraveghere in abator a bovinelor sacrificate tinand cont de locurile de Notificare autorităţile competente. 2.veterinare şi raportare la sanitar.iii) depistarea imunoglobulinelor M (IgM) este urmată de colectarea de căpuşe de la animale şi din habitatele propice dezvoltării vectorului în scopul identificării speciilor. 79/2008.veterinare entomologice vor fi transmise de IDSA către ANSVSA. Notificarea se realizează în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. cu modificările şi completările ulterioare. 3. Notificare autorităţile competente. 25/2008. Probele de sânge şi căpuşe se recoltează de către medicul veterinar oficial. 3. ENCEFALOMIELITA ECVINĂ VENEZUELEANĂ 3.veterinare şi raportare la sanitar. 3.Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.veterinare 1. cu modificările şi completările ulterioare. cu modificările şi completările ulterioare. 3. şi raportare la sanitar. 79/2008.Se efectuează examene de laborator pentru evidenţierea formelor larvare de Cysticercus bovis prin examen macroscopic 1.6.

4. 4. urs. asin prin examen trichineloscopic şi/sau digestie artificială. IDSA şi LNR. 79/2008. 34/2006.Monitorizarea datelor relevante despre boală. 25/2008. 2. 1. 3. 79/2008. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. LSVSA şi/sau LNR din IDSA. în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. TRICHINELOZA 1.Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive. cu modificările şi completările ulterioare. Examenele de laborator se efectuează la. Se efectuează examene de laborator pentru evidentierea larvelor de Trichinella prin digestie artificială pentru suinele provenite din exploataţiile comerciale. cal. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. nutrie.electie a parazitului. Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la animalele receptive. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 3. 3. cu modificările şi completările ulterioare. Supravegherea speciilor receptive porc. Examenele de laborator se efectuează la cabinete medicale veterinare. 1.3. abator. 1.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. cu modificările şi completările ulterioare.2. 1. CISTICERCOZA PORCINĂ 1. efectuează în abator sau la LSVSA şi/sau LNR din IDSA. 2. cu modificările şi completările ulterioare. 34/2006. Se efectuează examene de laborator pentru detecţia chisturilor şi larvelor de Trichinella prin trichineloscopie pentru suinele provenite din exploataţiile nonprofesionale destinate consumului familial. 2. 2. cabinete medicale veterinare. 102 . Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. LSVSA. 25/2008 de la toate animalele suspecte de boală.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.Se efectuează examene de laborator pentru evidenţierea formelor larvare de Cysticercus cellulosae prin examen macroscopic şi microscopic. Supraveghere in abator a porcinelor sacrificate tinand cont de locurile de electie a parazitului. şi microscopic. 3. mistreţ. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 4. 2.

2.4. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare (examen copro-parazitologic).Supraveghere prin examene de laborator la animalele. 3. 3. 3.5. 79/2008. datorită ciclului biologic al parazitului. prin examen coproparazitologic şi examen serologic – ELISA. cu modificările şi completările ulterioare.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. Vectorii lieshmaniozei sunt insecte din genurile Phlebotomus şi Lutzomyia.în conformitate cu Ordinul ANSVSA 34/2006.se realizează cu dispozitive GPS în toate punctele de colectare a vectorilor. Supravegherea gazdelor definitive. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.Monitorizarea datelor relevante despre boală. 2. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 3. 4. 2.Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive. 1. 2.Examenele coproparazitologice şi serologice se 1. 25/2008. LEISHMANIOZA 1. 1.Monitorizarea datelor relevante despre boală şi gasteropodele gazde intermediare.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. cu modificările şi completările ulterioare. Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor este realizată de către DSVSA la propunerea LNR din IDSA şi ANSVSA în funcţie de situaţia epidemiologică. ovine. 1. 25/2008. 34/2006. longitudine. cu modificările şi completările ulterioare.4. 2. FASCIOLOZA 1. Înregistarea coordonatelor geografice latitudine. 103 . în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. în funcţie de situaţia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor. LSVSA şi/sau LNR din IDSA. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. Examenele de laborator se efectuează la cabinete medicale veterinare.Supravegherea entomologică prin capturare şi identificare a vectorilor. 2. Se efectuează examene de evidenţiere a parazitului prin examen microscopic. altitudine . la LSVSA şi/sau LNR din IDSA. pe probe ale aceluiaşi animal. 4. bovine.

Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. cu modificările şi completările ulterioare. culicoizii. 2. ţânţarii din genurile: Culex. Examenele de identificare a gasteropodelor gazde intermediare se efectuează în intervalul aprilie-octombrie.Supravegherea entomologică prin capturare şi identificarea vectorilor.7. 3.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui efectuează de două ori pe an toamna şi primăvara pe un procent de 1-3% din animalele în vârstă de peste 6 luni. 4. Aedes.Vectorii filariozelor sunt: Musca autumnalis. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. simulidele. 3. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare. 1. . în vederea atestări zonelor indemne de fascioloză.4. ANCILOSTOMOZA CARNIVORELOR 1. LSVSA şi/sau LNR din IDSA. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din 104 . 1. FILARIOZE 1. 2. 25/2008. 4. 1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului 1. longitudine. Stegomya şi Anopheles. 34/2006. Înregistarea coordonatelor geografice (latitudine. 2. în funcţie de situaţia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor va fi realizată de către DSVSA la propunerea LNR din IDSA şi ANSVSA în funcţie de situaţia epidemiologică. altitudine) se realizează cu dispozitive GPS în toate punctele de colectare a vectorilor 4.Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive. Se efectuează examene de evidenţiere a parazitului prin examen microscopic.6.

9.8. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare. 4. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare. în funcţie de situaţia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor 2. LSVSA şi/sau LNR din IDSA. 25/2008. 2. 25/2008. 1.Se efectuează examene de evidenţiere a parazitului din materii fecale/conţinut intestinal prin examen microscopic. în funcţie de situaţia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor 1. BALANTIDIOZA 1. 34/2006. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 3.Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive. Se efectuează examene de evidenţiere a parazitului din materii fecale/conţinut intestinal prin examen microscopic. 2. 1. în funcţie de situaţia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor. 2.Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare. LSVSA şi/sau LNR din IDSA. cu modificările şi completările ulterioare. 2. 3.Se efectuează examene de laborator pe probe de sânge pe EDTA prelevate de la animalele receptive pentru evidenţierea paraziţilor (Babesia Anaplasma. LSVSA şi/sau LNR din IDSA 1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. Theileria. 2. 34/2006. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 34/2006. 25/2008. 105 . . preşedintelui ANSVSA nr. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. HEMOSPORIDIOZE 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.Supravegherea entomologică prin capturare şi identificarea vectorilor. cu modificările şi completările ulterioare. cu modificările şi completările ulterioare. 2.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 2. Piroplasma) prin examen microscopic al frotiurilor fixate şi colorate.Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive. 2. 2. Vectorii hemosporidiozelor sunt căpuşe ixodide cadrul DSVSA.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008. cu modificările şi completările ulterioare.ANSVSA nr. 4.

3. SARCOCISTOZA 1. 2. LSVSA şi/sau LNR din IDSA. 2. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare. 1. Se efectuează examene de laborator pentru identificarea speciilor zoonotice din genul Taenia prin tehnica flotaţiei şi/sau sedimentării. LSVSA şi/sau LNR din IDSA 106 . LSVSA şi/sau LNR din IDSA. 34/2006.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor va fi realizată de către DSVSA la propunerea LNR din IDSA şi ANSVSA în funcţie de situaţia epidemiologică 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare. cu modificările şi completările ulterioare. 1.11.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.4.Supraveghere prin examen anatomopatologic şi de laborator la speciile receptive. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 25/2008. în funcţie de situaţia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor. 2.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006. 25/2008. 2. 2. cu modificările şi completările ulterioare.12. 2.10. 1. 4. Se efectuează examene de laborator pentru identificarea speciilor din genul Thelazia prin examen microscopic al secreţiilor lacrimale. 25/2008. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator. 2. 2.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. TENIAZE 4. Examenele de laborator se efectuează cabinete medicale veterinare. cu modificările şi completările ulterioare. în funcţie 1. 1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. la speciile receptive. Se efectuează examene de laborator pentru detecţia chisturilor din ţesut muscular prin trichineloscopie. 1. 2.Supraveghere prin examene clinice şi de laborator la speciile receptive. THELAZIOZA 1.

cu modificările şi completările ulterioare. cu modificările şi completările ulterioare. Supraveghere prin examene specifice de laborator a materialului seminal congelat provenit de la bovine importat din ţări terţe. DERMATOZE PRODUSE DE ACARIENI. LSVSA şi/sau LNR din IDSA.13. în conformitate cu prevederile Ordinul preşedintelui ANSVSA. PARAZIŢII ANIMALELOR 1. 2. 107 . Materialul seminal destinat însămânţărilor artificiale trebuie să corespundă condiţiilor de calitate. numai în caz de suspiciune de contaminare cu organisme patogene. conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. SECŢIUNEA 5 . 2. Supravegherea comerţului intracomunitar se efectuează pe baza certificatului de sănătate din ţara de origine. cu modificările şi completările ulterioare. a materialului seminal congelat provenit de la bovine în cadrul comerţului intracomunitar. conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 2. PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. întocmit de medicul veterinar oficial al statului membru.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006. 205/2006. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare. 1.Supraveghere prin examene clinice şi de laborator la speciile receptive. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A MATERIALULUI SEMINAL CONGELAT DIN IMPORT SUPRAVEGHERE 1 Material seminal congelat din comerţ intracomunitar sau import: 1. Se efectuează examene de laborator pentru identificarea genurilor şi speciilor de ectoparaziţi prin examen microscopic în funcţie de situaţia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor. 205/2006. nr. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. de situaţia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor 1. 205/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte cerinţele de sănătate a animalelor aplicabile comerţului intracomunitar şi importului de material seminal provenit de la animale domestice din specia bovine. 2.ACŢIUNI STRATEGICE DE SUPRAVEGHERE SANITARĂ VETERINARĂ A REPRODUCŢIEI ŞI A TULBURĂRILOR GENETICE LA ANIMALE 1. 2. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Examenele de laborator se efectuează în cadrul LSVSA şi/sau IDSA. cu modificările şi completările ulterioare. 2.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. Prelevarea de probe se va face de către medicul veterinar oficial al autorităţii veterinare teritoriale competente.4. Supraveghere prin examene specifice de laborator.

SUPRAVEGHEREA TULBURĂRILOR INFLAMATORII ALE GLANDEI MAMARE SUPRAVEGHERE 1 Monitorizarea datelor privind supravegherea mamitelor.2. 108 . aflate sub tratament medicamentos sau în perioada de aşteptare după efectuarea tratamentului medicamentos pentru combaterea mastitelor. Se interzice livrarea pentru procesare şi pentru consumul uman a laptelui de la vacile diagnosticate cu mamite subclinice. PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. la solicitarea proprietarilor sau deţinătorilor de exploataţii de animale producătoare de lapte. Pentru depistarea mamitelor subclinice se efectuează examenul cu produse revelatoare pentru fiecare sfert al glandei mamare în parte. la începutul şi la jumătatea perioadei de lactaţie. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Monitorizarea datelor privind supravegherea mamitelor. confirmată printr-un examen de laborator. 3. Se interzice livrarea pentru procesare şi pentru consumul uman a laptelui provenit de la animale producătoare de lapte care prezintă mastite clinice (inflamaţii vizibile ale ugerului). numărătoare de celule somatice. 2. până la revenirea la starea fiziologică normală a glandei mamare.

PRECIZĂRI TEHNICE 2 Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA . 109 . PRECIZĂRI TEHNICE 2 Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA. 4. după fiecare decontaminare de necesitate. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 3. Elaborarea şi respectarea Procedurilor specifice de efectuare a decontaminării în exploataţiile de animale şi în PIF. Monitorizarea documentelor privind verificarea eficienţei decontaminării. ANALIZA APEI DIN BAZINE PISCICOLE. POTABILITATEA APEI SUPRAVEGHERE 1 Monitorizarea documentelor privind analiza potabilităţii apei. precum şi din ape curgătoare. lacuri şi iazuri amenajate pentru piscicultură. PRECIZĂRI TEHNICE 2 Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA. 2. ECOPATOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI. PRECUM ŞI DIN APE CURGĂTOARE SUPRAVEGHERE 1 Monitorizarea documentelor privind analiza apelor din bazinele piscicole.ACŢIUNI DE PROTECŢIE ECOLOGICĂ 1. în exploataţiile comerciale de creştere a animalelor. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 2. Prin verificarea eficienţei decontaminării. 3. LACURI ŞI IAZURI AMENAJATE PENTRU PISCICULTURĂ.SECŢIUNEA 6 . Elaborarea de instrucţiuni specifice. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Examenele se efectuează conform metodelor acreditate. DE NECESITATE SUPRAVEGHERE 1 1. VERIFICAREA EFICIENŢEI DECONTAMINĂRII DUPĂ EVOLUŢIA UNOR BOLI.

8. 110 . în organizarea şi desfăşurarea fluxului tehnologic. DE PROTECŢIE ŞI BUNĂSTARE A ANIMALELOR ŞI PROTECŢI A MEDIULUI 7. g) amplasarea şi sistematizarea unităţilor zootehnice. bazelor de achiziţii. b) accesul în exploataţiile de animale. Amplasarea rampei de încărcare/descărcare animale la nivelul împrejmuirii. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. b) Regulamentul (CE) nr. 152/2009 al PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 SUPRAVEGHERE 1 Monitorizarea documentelor privind instituirea şi respectarea măsurilor de biosecuritate.ACŢIUNI GENERALE DE MEDICINĂ VETERINARĂ PREVENTIVĂ. l) controlul privind condiţiile sanitare veterinare pentru functionarea târgurilor. prin controlul permanent privind: a)ap licarea şi respectarea normelor sanitare veterinare. c) livrările de animale şi produse. de producere a furajelor. 3. 5.SECŢIUNEA 7 . i) salubritatea furajelor.1069/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. Asigurarea împrejmuirii. 1774/2002. 2. 6. 7. de industrie alimentară şi alte unităţi cu profil zooveterinar indiferent de proprietate. Asigurarea funcţionalităţii dezinfectorului rutier şi a filtrului sanitar veterinar. în cadrul localităţilor şi în afara lor. d) condiţiile de igienă din adăposturi. k) evaluarea stării de sănătate a animalelor din zona de protecţie a exploataţiilor.1. 4. Ecarisarea corespunzătoare a exploataţiilor. în vederea opririi accesului şi ieşirii necontrolate a animalelor şi personalului. exploataţiilor individuale şi a teritoriului. Asigurarea spaţiului pentru executarea necropsiilor. j) instituirea măsurilor de supraveghere a animalelor nou introduse în exploataţie. e) parametrii de microclimat f) atestările medicale privind sănătatea personalului. URMĂRIREA. Asigurarea echipamentului de protecţie şi materialelor de igienizare. m) controlul legalităţii circulaţiei animalelor. spaţiile de prelucrare şi incinte. h) potabilitatea apei. Respectarea prevederilor următoarelor acte normative: a) Regulamentului (CE) nr. RESPECTAREA REGULILOR GENERALE DE BIOSECURITATE PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. pieţelor şi altor locuri cu aglomerări temporare de animale.

Comisiei din 27 ianuarie 2009 de stabilire a metodelor de eşantionare şi analiză pentru controlul oficial al furajelor. 265/2006. h) Hotărârea Guvernului nr. (iv) controlul respectării interdicţiei creşterii animalelor pe gropile de gunoi. g) Hotărârea Guvernului nr. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. prelucrarea şi valorificarea produselor de origine animală. (iii) respectarea regulilor de protecţie şi bunăstare a animalelor. cu modificările şi completările ulterioare. cu modificările şi completările ulterioare. cu modificările şi completările ulterioare. tranzitului şi a exportului. recoltarea. i) Hotărârea Guvernului nr. 215/2004. p) protecţia mediului. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă. emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. (ii) aplicarea şi respectarea condiţiilor de carantină pentru animalele nou introduse în exploataţie. 195/2005 privind protecţia mediului. cu modificările şi completările ulterioare. o) evaluarea condiţiilor de bunăstare a animalelor. semnată la Chişinău la 6 noiembrie 2003. 72/2002 a zootehniei. cu modificările şi completările ulterioare.n) controlul legalităţii comerţului intracomunitar. 984/2005 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare 111 . c) Legea nr. e) Ordonanţa Guvernului nr. d) Legea nr. importului. q) controlul şi supravegherea privind: (i) vânzările şi cumpărările de animale. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar veterinare şi pentru siguranţa alimentelor. f) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2006 privind ratificarea Convenţiei europene pentru protecţia animalelor în timpul transportului internaţional (revizuită). verificarea documentară şi fizică.

201/2007 privind Procedura de eliberare a Certificatului de competenţă Medici veterinari oficiali. Protecţia animalelor în timpul transportului Supraveghere 1 Protecţia animalelor din România Precizări tehnice 2 Animale cu sau fără deţinător. medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. Persoana responsabilă de animale. 112 .2. manipularea animalelor. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. fermierii. şoferul. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei. îngrijirea. 197/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte condiţiile care reglementează prepararea. rumegatoare mari şi mici. punerea pe piaţă şi utilizarea furajelor medicamentate în Comunitate. însoţitorul transportului de animale vii şi orice altă persoană implicată în operaţiuni cu animale. Precizări de execuţie 3 După caz.205/2004 privind protecţia animalelor. 9. Se identifică şi se apreciază pe obiective. Asigurarea şi menţinerea condiţiilor de bunăstare cuprinde proprietarii şi deţinătorii de animale. k) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. cu modificările şi completările ulterioare. 7. Legea nr.veterinare şi pentru siguranta alimentelor. porcine. cu modificările şi completările ulterioare. acţiuni şi efective de animale. cu modificările şi completările ulterioare. precum şi orice altă persoană implicată în creşterea. păsări. Protecţia animalelor în timpul transportului Ecvine. j) Ordinul ministrului sănătăţii nr.83/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind respectarea condiţiilor de bunăstare a animalelor pe durata transportului.

113 . După caz. Bunăstarea puilor crescuţi pentru producţia de carne După caz. îngrijirea. medici veterinari de liberă practică sau oficiali. ouă consum. manipularea animalelor . precum şi orice altă persoană implicată în creşterea. Directiva 2002/4/CE a Comisiei din 30 ianuarie 2002 de înregistrare a unităţilor de creştere a găinilor ouătoare. Asigurarea şi menţinerea condiţiilor de bunăstare cuprinde proprietarii şi deţinătorii de animale. cu modificările ulterioare. 1/2005 al Consiliului din 22 decembrie 2004 privind protecţia animalelor în timpul transportului şi al operaţiunilor conexe şi de modificare a Directivelor 64/432/CEE şi 93/119/CE şi a Regulamentului (CE) nr. îngrijirea. manipularea animalelor. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. reglementată de Directiva 1999/74/CE a Consiliului. Regulamentul (CE) nr. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. medici veterinari de liberă practică sau oficiali.136/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind standardele minime pentru protecţia găinilor ouătoare. fermierii precum şi orice altă persoană implicată în creşterea. 1255/97.Bunăstarea găinilor ouătoare profesională pentru conducătorii şi însoţitorii de pe vehiculele rutiere care transportă animale vii.73/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind înregistrarea exploataţiilor care deţin găini ouătoare. Directiva 1999/74/CE a Consiliului din 19 iulie 1999 de stabilire a standardelor minime pentru protecţia găinilor ouătoare. Asigurarea şi menţinerea condiţiilor de bunăstare cuprinde proprietariii şi deţinătorii de animale. Pui crescuţi pentru producţia de carne. Directiva 2007/43/CE a Consiliului din 28 iunie 2007 de stabilire a normelor minime de protecţie a puilor destinaţi producţiei de carne. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. fermierii. Găini ouătoare.30/2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind stabilirea normelor minime de protecţie a puilor destinaţi producţiei de carne.

îngrijirea. Ecvine. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. fermierii precum şi orice altă persoană implicată în creşterea. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. păsări. Medici veterinari oficiali. După caz.72/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte standarde minime pentru protecţia viţeilor. Asigurarea şi menţinerea condiţiilor de bunăstare cuprinde proprietarii şi deţinătorii de animale. manipularea animalelor . probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali. fermierii precum şi orice altă persoană implicată în creşterea. Protecţia animalelor în timpul tăierii şi uciderii 114 . medici veterinari de liberă practică sau oficiali. păsări de fermă. îngrijirea. rumegatoare mari şi mici. porcine. Directiva 2008/119/CE a Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a normelor minime privind protecţia viţeilor.75/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor de fermă. Asigurarea şi menţinerea condiţiilor de bunăstare cuprinde proprietarii şi deţinătorii de animale.Bunăstarea porcinelor Bunăstarea viţeilor Bunăstarea viţeilor . Viţei. Asigurarea şi menţinerea condiţiilor de bunăstare cuprinde proprietarii şi deţinătorii de animale. Ecvine. După caz. Orice persoană implicată în operaţiuni cu animale şi în mod special persoana care execută operaţiunea de ucidere.determinarea concentraţiei de Hb Bunăstarea animalelor de fermă din specii neacoperite de legislaţie specifică Porcine. medici veterinari de liberă practică sau oficiali. rumegătoare mari şi mici. fermierii precum şi orice altă persoană implicată în creşterea. îngrijirea.180/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor în timpul sacrificării şi După caz. manipularea animalelor . Probe de sânge prelevate pe EDTA de la viţei în vârstă de o lună. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. medici veterinari de liberă practică sau oficiali. 202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte standarde minime pentru protecţia porcinelor. Directiva 2008/120/CE a Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a normelor minime de protecţie a porcilor. Analizele se realizează în cadrul LSVSA. manipularea animalelor . Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. Directiva 98/58/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind protecţia animalelor de fermă. specialist de laborator După caz.

Orice persoană implicată în îngrijirea şi manipularea animalelor. 74/2009 privind asigurarea condiţiilor tehnice pentru aplicarea Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor în timpul sacrificării şi uciderii. medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Precizări tehnice 2 Animale folosite în scopuri experimentale sau ştiinţifice.227/2002. tuberculinare la speciile susceptibile Protecţia câinilor fără stăpân uciderii. Directiva 93/119/CE a Consiliului din 22 decembrie 1993 privind protecţia animalelor în momentul sacrificării sau uciderii. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. Animale sălbatice. precum şi orice persoană 115 . Populaţia de câini fără stăpân. 180/2006.Bunăstarea animalelor sălbatice în captivitate Supraveghere pasivă şi activă. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. cu modificările ulterioare. manipularea animalelor. Orice persoană implicată în creşterea. medici veterinari de liberă practică sau oficiali. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân. cu modificările şi completările ulterioare. După caz. După caz. aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. Protecţia animalelor folosite pentru experimente sau în alte scopuri Supraveghere 1 Protecţia animalelor folosite în scopuri experimentale sau ştiinţifice. Consiliile locale ale unităţilor administrativteritoriale. Directiva 1999/22/CE a Consiliului din 29 martie 1999 privind animalele sălbatice din grădini zoologice. îngrijirea. Legea nr. 7. 37/2002 pentru protecţia animalelor folosite în scopuri ştiinţifice Precizări de execuţie 3 După caz.3.191/2002 a grădinilor zoologice şi acvariilor publice. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. Ordonanţa Guvernului nr. medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

4. alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. premixuri vitaminice şi minerale. 116 . SUPRAVEGHERE 1 Supravegherea prin examene de laborator în toate stările de morbiditate sau de mortalitate. de identificare şi înregistrare a animalelor a) b) c) Expertiza pajiştilor naturale şi a păşunilor Expertiza parazitologică a pajiştilor naturale şi a păşunilor Expertiza sanitară veterinară a furajelor care au contribuit la apariţia morbidităţii şi mortalităţii crescute PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. Probele se examinează: organoleptic. Se prelevează probe de furaje. 7. micotoxicologic.sau în alte scopuri experimentale. 2. suculente. Acţiuni generale de medicină preventivă. premixuri. 3. Metodele de analiză utilizate sunt cele stabilite de laboratorul naţional de referinţă. 143/400/2002 al pentru aprobarea Instrucţiunilor privind adăpostirea şi îngrijirea animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Analizele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz. bacteriologic. cu folosite în scopuri experimentale sau ştiinţifice. modificările şi completările ulterioare. făinuri proteice. la LNR din cadrul IDSA. biochimic. materii prime vegetale. Ordinul ministrului agriculturii. materii prime de origine minerală. aprobată cu implicată în efectuarea procedurilor pe animale modificări prin Legea nr. chimic. în care sunt incriminate furajele: de volum. toxicologic. materii prime. micologic. 471/2002.

854/2004. Stabilirea numărului de staţii de recoltare 2. II la Regulamentul (CE) nr. şi la pct. prelevează probe pentru detecţia contaminanţilor bacterieni Evaluarea surselor de poluare 2. după caz. 25/2008. 853/2004 şi (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şi (CE) nr. c). din anexa nr. 9 lit. a) ulterioare. microbiologice pentru produsele alimentare. 1. d) şi e) şi pct. Prelevarea probelor se realizează conform al Comisiei din 15 noiembrie 2005 privind criteriile controalelor oficiale privind produsele de prevederilor prevederilor Cap. LNR din cadrul IDSA. (27) din preambulul Regulamentului (CE) nr. astfel: 854/2004 al Parlamentului European şi al 3. 852/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului. pct.24 din Cap. de derogare de la Regulamentul (CE) nr. 117 . cu amendamentele ulterioare. I al anexei 1 la Regulamentul (CE) nr.17 şi Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire şi a frecvenţei de recoltare a probelor.1. cu amendamentele ulterioare. B pct.d) Expertiza sanitară veterinară a zonelor de recoltare a moluştelor bivalve (i) contaminanţi bacterieni şi virali în moluşte bivalve SUPRAVEGHERE 1 PRECIZĂRI TEHNICE 2 PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. A pct. Supraveghere prin aplicarea metodei prevăzute la pct. din Norma sanitară veterinară aprobată prin 2074/2005 al Comisiei din 5 decembrie 2005 de stabilire a Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. IX lit. microbiologică şi a cantităţii de poluanţi Tulcea şi/sau. b). uman. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau Supraveghere activă Supraveghere prin examene de laborator a geografică a zonelor de producţie moluşte medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA Constanţa şi Tulcea zonelor de producţie a moluştelor bivalve bivalve. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA Constanţa şi în conformitate cu Cap. (2)-(5) 2. 1. II lit. măsurilor de aplicare privind anumite produse reglementate de Regulamentul (CE) nr. 10 lit. cu amendamentele origine animală destinate consumului 4 lit. 2073/2005 a normelor specifice de organizare a 4. 853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şi organizarea unor controale oficiale prevăzute de Regulamentele (CE) nr. Identificarea amplasării şi delimitarea 1.

854/2004. 4 lit. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA. 2. Stabilirea numărului de staţii de recoltare şi a prelevează probe pentru detecţia biotoxinelor marine 2. A 3. 9 lit. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. în perioada obţinerii icrelor embrionate. 4. Detecţie prin metodele de diagnostic prevăzute în Anexa III Regulamentul (CE) nr.(ii) biotoxine marine SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE 1 2 3 1. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.1. o dată pe an. Probele trebuie să conţină atât moluşte bivalve cât astfel: alin. prevederilor Cap. moluştelor bivalve în frecvenţei de recoltare a probelor. d) şi e) şi pct. pct. Determinarea contaminanţilor şi a substanţelor interzise. (iii) icre embrionate SUPRAVEGHERE 1 Supraveghere prin diagnostic de laborator. 25/2008. II lit. cu amendamentele cu amendamentele ulterioare. la Regulamentului (CE) nr. Identificarea amplasării şi delimitarea geografică a 1. conformitate cu Cap. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau Supraveghere activă medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA Constanţa şi Tulcea Supraveghere prin examene de zonelor de producţie moluşte bivalve. (2)-(5) din anexa nr. laborator a zonelor de producţie a 2. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 118 . B pct. II la şi probe de apă pentru furnizarea informaţiilor 2. IX lit. referitoare la prezenţa speciilor toxice de fitoplancton. c). 2074/2005. Prelevarea probelor se realizează conform ulterioare. 10 lit. c).

cu vaccin care să asigure imunitate minim 12 luni. precum furajele şi apa folosite în hrănirea şi adăparea animalelor. 2. cu aprobarea ANSVSA. ANTRAX CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE NIVELUL EXECUŢIEI 1 2 3 Medicul veterinar Scop :Păstrarea indemnităţii teritoriale 1.SUPRAVEGHERE TOXICOLOGICĂ SUPRAVEGHERE 1 Monitorizarea datelor din programul de supraveghere. lapte. la îndeplinirea condiţiilor împuternicit. Expertiză de necesitate. 1 se utilizează metodele de analiză stabilite de laboratorul naţional de referinţă. În zona Deltei Dunării se execută obligatoriu a doua vaccinare de urgenţă în cazul apariţiei unui focar în această zonă. fiziologice şi de vârstă impuse în prospectul vaccinului. Pentru depistarea toxicului din probele prevăzute la pct. urină. PRECIZĂRI TEHNICE 2 Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 SECŢIUNEA 9 . În cazuri de intoxicaţie sau suspiciune de intoxicaţie.  Vaccinarea anticărbunoasă a tuturor animalelor din speciile de liberă practică prin aplicarea vaccinării şi a măsurilor de receptive este obligatorie. ţesut muscular.SECŢIUNEA 8 . 1.ACŢIUNI IMUNOLOGICE OBLIGATORII SAU DE URGENŢĂ PENTRU UNELE BOLI LA ANIMALE 1. biosecuritate. o dată pe an. Probe necesare pentru stabilirea diagnosticului sunt: sânge. organe. sau orice element ce poate conduce la stabilirea diagnosticului în cazurile de intoxicaţie. Se execută lunar vaccinări de completare la animale din specii receptive care la data efectuării vaccinării nu aveau vârsta de vaccinare. sau a celor care nu au putut fi vaccinate în campanie datorită contraindicaţiilor stabilite de producător. 1. 2. 2. 119 . păr sau conţinut gastric. 3.1.

la adultele din anul precedent. vaccinare cu vaccin viu atenuat. la toate categoriile de păsări receptive la virusul bolii de Newcastle. la puii eclozionaţi în sezon la vârsta de 3-4 săptămâni. administrat parenteral. parenteral. BOALA DE NEWCASTLE SAU PSEUDOPESTA AVIARĂ PRECIZĂRI TEHNICE 2 NIVELUL EXECUŢIEI 3 CONDUITA DE EXECUŢIE 1 Scop: păstrarea indemnităţii teritoriale prin aplicarea preventiva a vaccinării şi a măsurilor de biosecuritate I. întregul efectiv. la adultele din anul precedent B. la puii eclozionaţi în sezon la vârsta de 3-4 săptămâni 2. cu vaccin inactivat adjuvantat. 3 vaccinări/an. Primăvara se pot executa următoarele vaccinări: 1. 2. 1. Primăvara se execută în mod obligatoriu următoarele vaccinări: 1. parenteral. exclus parenteral. 2. Administrarea vaccinului se realizează obligatoriu individual. vaccinare cu vaccin viu atenuat. La cererea proprietarilor sau deţinătorilor de păsări situaţi în afara razei de 3 km în jurul exploataţiilor comerciale. administrat oculoconjunctival. A. B. 120 . vaccinare cu vaccin inactivat adjuvantat. întregul efectiv. Programele de vaccinare împotriva bolii de Newcastle a păsărilor din gospodăriile populaţiei se avizează de către DSVSA. administrat oculoconjunctival.1. se pot efectua 3 vaccinări/an. Toamna se execută în mod obligatoriu o vaccinare în covor. vaccinare cu vaccin inactivat adjuvantat. Toamna se poate executa o vaccinare în covor. administrat parenteral. pe o rază de 10 km în jurul exploataţiilor comerciale. ÎN EXPLOATAŢIILE NONPROFESIONALE: Se execută în mod obligatoriu. exclus parenteral. A.2. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit. cu vaccin inactivat adjuvantat.

la vârsta de 9-10 zile şi 23-24 zile cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene. a) obligatoriu 2 vaccinări. urmată optional de 2 vaccinări. 2. 9-10 zile şi 23-24 zile. 1. se aplică la propunerea administraţiei acestora. b) vaccinul se administrează în masă – sub formă de aerosoli sau individual oculo. În judeţele/exploataţiile indemne de boală de Newcastle. 9-10 zile. c) opţional se pot aplica 3 vaccinări. Sunt respectate în mod obligatoriu urmăroarele măsuri: a) vaccinări cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene la vârsta de o zi în staţiile de incubaţie.Având în vedere sensibilitatea curcilor la sinuzite. la vârsta de o zi. 4. strategia de vaccinare este în mod obligatoriu însoţită de măsuri de biosecuritate specifice. 83-84 zile şi la transfer. Sunt respectate în mod obligatoriu urmăroarele măsuri: a) vaccinări cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene la vârsta de o zi în staţiile de incubaţie. Găini de reproducţie – părinţi rase uşoare şi grele. cu avizul DSVSA care este obligata sa verifice existenţa şi funcţionalitatea aparaturii şi instrumentarului necesar vaccinării.48 săptămâni cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene. b) căile de vaccinare: oculo-nazal sau prin aerosoli. În exploataţiile avicole şi grădinile zoologice autorizate sanitar veterinar. 41-42 zile. se efectuează o vaccinare cu vaccin inactivat. 23-24 zile. c) la transfer. 1.II. Găini ouătoare. 3. 2. autorizate sanitarveterinar. Pentru exploataţiile comerciale. 83-84 zile şi la transfer. 2. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit. 23-24 zile. 121 . Procedura de vaccinare în exploataţiile avicole. oculo-nazal sau injectabil. Pui de carne. fiind exclusă vaccinarea prin administrarea vaccinului în apa de băut.nazal sau injectabil. b) vaccinul se administrează în masă – sub formă de aerosoli sau individual. 41-42 zile. La acţiunea de recoltare a probelor de sânge în scopul evaluării imunităţii postvaccinale participă medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 32 . în fermele comerciale de curci se pot folosi şi alte metode de vaccinare decât cele menţionate în coloana nr. 9-10 zile. 1. 3.1. ÎN EXPLOATAŢIILE AVICOLE COMERCIALE A.36 săptămâni şi 42.

în cadrul vaccinurilor antirabice. în perioada toamnă-iarnă. 122 . TURBAREA SAU RABIA CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE 1 2 Scop: aplicarea corectă a programului de vaccinare în populaţiile de animale I. mişcărilor intracomunitare către unele state membre ale Uniunii NIVELUL EXECUŢIEI 3 Medicul veterinar de liberă practică realizează vaccinarea profilactică a câinilor şi pisicilor inclusiv câinii de stână şi a animalelor sălbatice. dar nu mai târziu de un an de la Europeană respectiv vaccinuri inactivate de ultima vaccinare. Vaccinarea obligatorie a animalelor de companie. În conformitate cu prevederile: Proprietariul are obligaţia de a deţine un carnet de sănătate în care să 1.c) după transferul păsărilor se efectuează vaccinări la interval de 2-3 luni.3. Vaccinurile recunoscute la nivel sălbatice. circuri şi alte spaţii în care sunt adăpostite animale vaccin. rezultatul titrării anticorpilor. când este cazul. animale din adăposturi speciale. poate fi dublată de o vaccinare efectuată injectabil. III. Deciziei nr. sub formă de aerosoli. comunitar sunt acele vaccinuri care sunt Vaccinarea antirabică se realizează după efectuarea catagrafiei. In judeţele/exploataţiile cu antecedente de boală de Newcastle in ultimele 12 luni Pui de carne: a) obligatoriu 3 vaccinări la vârsta de o zi. 9-10 zile şi 23-24 zile cu vaccinuri vii atenuate preparate din tulpini lentogene. 1. tratamentele aprilie 1994 privind recunoaşterea antiparazitare. o dată fabricate în conformitate cu Farmacopeea pe an.275/94/CE a Comisiei din 18 fie menţionate următoarele: vaccinarea antirabică. urmată de vaccinări de completare la tineretul peste uz veterinar. 3 luni. rabiei pe teritoriul Romaniei. Vaccinarea profilactică a animalelor de companie/domestice: domestice şi sălbatice în vederea eradicării 1. cu vaccin inactivat. B. câini de stână. b) opţional vaccinarea la vârsta de o zi cu vaccin viu atenuat. Vaccinarea porumbeilor voiajori participanţi la concursurile columbofile naţionale şi internaţionale. animale sălbatice din gradini Conform recomandărilor producătorului de zoologice.

Vaccinarea orală a vulpilor se face prin distribuirea momelilor vaccinale cu ajutorul avioanelor sau elicopterelor. 998/2003 şi cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 3. atunci când este cazul. Deciziei 2010/712/UE. 388/2010. la confirmarea unui focar de rabie. după caz.2. Vaccinarea prin distribuţie manuală se realizează de către gestionarii fondurilor de vânătoare asistaţi de medicul veterinar oficial. Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.8/2007 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte modelul de paşaport pentru mişcarea intracomunitară a animalelor de companie: câini. Deciziei 2006/876/CE a Comisiei din 30 noiembrie 2006 de aprobăre a programelor de eradicare şi de monitorizare a anumitor boli ale animalelor şi a anumitor encefalopatii spongiforme transmisibile. Medic veterinar de liberă practică sau medic veterinar oficial. Hotărârii Guvernului nr. completarea şi legalizarea acestuia. După minim 45 de zile de la finalizarea campaniilor de vaccinare. dacă sunt însoţite de un paşaport şi au fost ţinute la locul unde s-au născut. 55/2008. DSVSA monitorizează şi gestionează circulaţia vaccinului antirabic în teritoriul de competenţă şi asigură instruirea personalului responsabil pentru vaccinarea privind respectarea condiţiilor de transport. utilizate conform recomandărilor producătorului. 4. Gestionarii fondurilor de vânătoare şi medici veterinari oficiali. de care sunt încă dependente. 998/2003. cu modificările ulterioare. 123 . 2. cu modificările şi completările ulterioare. fără să intre în contact cu animale sălbatice susceptibile de a fi fost expuse unei infectări sau dacă sunt însoţite de mamă. 5 alin. pisici şi dihori domestici. 5. se efectuează în mod obligatoriu vânători de control a eficienţei vaccinării conform procedurilor legale. tratamentele antiparazitare. 998/2003 şi în funcţie de condiţiile speciale din unele state membre ale Uniunii Europene. Europene în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. pe suprafeţe întinse sau în zonele greu accesibile. Vaccinarea populaţiei de vulpi din mediul silvatic cu momeli vaccinale: 1. testele de anticorpi antirabici se realizează conform Regulamentului (CE) nr. depozitare şi aplicare a momelilor vaccinale. statele membre pot autoriza circulaţia animalelor enumerate la anexa I părţile A şi B care au o vârstă mai mică de trei luni şi care nu sunt vaccinate. 29/2008. Vaccinarea. Conform prevederilor art. 2. II. (2) din Regulamentului (CE) nr. Pentru circulaţia animalelor de companie între statele membre ale UE. precum şi procedurile cu privire la tiparirea. se completează şi eliberează paşaportul în conformitate cu prevederile Ordinul presedintelui ANSVSA nr. Vaccinarea animalelor domestice cu risc din focare de rabie. dacă se consideră necesar de către medicul veterinar oficial pe baza anchetei. precum şi a programelor de prevenire a zoonozelor prezentate de Bulgaria şi de România pentru anul 2007 şi de modificare a Deciziei 2006/687/CE.

informare şi educaţie sanitară veterinară a populaţiei pentru apărarea sănătăţii publice şi protecţiei consumatorilor. provenite din activităţile zootehnice. MONITORIZAREA DE CĂTRE IDSA A BOLILOR INFECŢIOASE ŞI PARAZITARE LA ANIMALE. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi control al bolilor. b) Monitorizarea condiţiilor de colectare. Analize epidemiologice. TIPUL DE MONITORIZARE PRECIZĂRI TEHNICE 1. INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM. sanitare- 2. 2. OMOLOGARE. 4. al institutelor veterinare de profil şi al ANSVSA. a) Identificarea şi monitorizarea bolilor produse de agenţi poluanţi. 1. se vor monitoriza: arealul privind perimetrul de dispersie al poluantului şi gradul de poluare. MONITORIZAREA DE CĂTRE ANSVSA A BOLILOR INFECŢIOASE ŞL PARAZITARE LA ANIMALE. epurare şi evacuare a apelor uzate în mediu. ANALIZĂ. 3. 3. 2. monitorizarea datelor legate de controlul şi supravegherea mediului înconjurător. prin organizarea de cursuri de profil. realizată semestrial în zone cunoscute ca fiind zone poluate. astfel: Nr. 3. 3. La nivelul DSVSA. Monitorizarea datelor de supraveghere ecopatologică la LSVSA şi IDSA. Efectuarea de analize epidemiologice. MONITORIZARE ÎN DOMENIUL SANITAR . de statistică medicală veterinară. Prelucrarea statistică a datelor obţinute din activităţile de supraveghere a bolilor transmisibile de la animale la om. monitorizarea datelor se va face pe circumscripţii şi localităţi.veterinar. INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM. Monitorizarea datelor obţinute la nivelul DSVSA şi raportarea semestrială la IDSA şi IISPV. analiză de risc şi prognoze sanitare veterinare şi protecţia consumatorului. 124 .VETERINAR 1. 1. Prelucrarea statistică a datelor privind activitatea de supraveghere furnizate de LSVSA. Activitate de instruire şi perfecţionare continuă a specialiştilor din cadrul ANSVSA şi din structurile subordonate.ACTIVITĂŢI DE ELABORARE. MONITORIZAREA DATELOR PRIVIND ECOPATOLOGIA ŞI IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC PENTRU SĂNĂTATEA ANIMALELOR ŞI SĂNĂTATEA PUBLICĂ 1. 2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi control al bolilor şi informarea populaţiei. Activitatea de elaborare şi difuzare de materiale ştiinţifice în domeniul sanitar . în ţară şi în străinătate. pe domeniile de competenţă. EVALUARE. Monitorizarea activităţilor şi a situaţiei sanitar-veterinare la nivel judeţean. unităţile poluatoare care pot influenţa sănătatea animalelor şi calitatea producţiei animalelor. 2.SECŢIUNEA 10 . crt. Acţiuni de instruire. PREGĂTIRE PROFESIONALĂ. 5.

2. a zoonozelor. 4. 2. 2. trimise la IDSA pentru tipizare şi la alte specii bacteriene patogene. Streptococcus spp.4. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor. Rezultatele examenelor de laborator obţinute la LSVSA se transmit trimestrial la IDSA în vederea monitorizării. a reziduurilor de la animalele vii şi a produselor acestora. Monitorizarea datelor se va efectua pe specii de animale şi boli şi se raportează semestrial la IDSA. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi control al bolilor. Înregistrarea şi prelucrarea computerizată a datelor privind rezistenţa la antibiotice. 4. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor. MONITORIZAREA REZISTENŢEI ANTIMICROBIENE A BACTERIILOR PATOGENE PENTRU ANIMALE. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi control al bolilor. 2.. Escherichia coli.VETERINAR 8. MONITORIZAREA AVORTURILOR LA ANIMALE veterinare sau de industrie alimentară. izolate de LSVSA. 3. 1. Staphilococcus spp. 1. 1. MONITORIZAREA DATELOR PRIVIND SUPRAVEGHEREA ECOTOXICOLOGICĂ MONITORIZAREA UNITĂŢILOR DE PRODUCERE A FURAJELOR 6. Monitorizarea condiţiilor de funcţionare a unităţilor producătoare de nutreţuri combinate. 2. MONITORIZAREA PROGRAMULUI DE SUPRAVEGHERE ÎN DOMENIUL SANITAR . a furajelor. 3. 1. depozitare. 1. Gestionarea şi prelucrarea statistică a activităţii pe linie de supraveghere prin inspecţie şi examene de laborator. comercializare şi utilizare a produselor furajere. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor. 7. Monitorizarea condiţiilor de producere. Rezultatele se raportează anual la ANSVSA. a gradului de contaminare radioactivă a produselor de origine animală şi furaje se realizează de IISPV şi se raportează trimestrial la ANSVSA. Listeria spp. INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM 125 . 5. Efectuarea testelor de sensibilizare la substanţele antimicrobiene la toate tulpinile de Salmonella spp. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor şi informarea populaţiei.

CAPITOLUL II PROGRAME NAŢIONALE DE SUPRAVEGHERE. CONTROL ŞI ERADICARE A BOLILOR LA ANIMALE APROBATE PRIN DECIZIA NR. d) alte instituţii publice. 3. primul test care se efectuează este cel de imunofluorescenţă directă pe frotiuri de măduvă sternală. de către LNR pentru Pesta Porcină Clasică din cadrul IDSA. Zilnic proprietarul de animale. 2. este înregistrată şi arhivată la DSVSA. 4. 4.1. Procedura de diagnostic prin examene de laborator şi supraveghere a pestei porcine clasice În cazul suspiciunii unui focar primar de pestă porcină clasică probele recoltate conform procedurii de prelevare sunt trimise la LSVSA.Autorităţile competente pentru implementarea Procedurii de vaccinare de urgenţă contra pestei porcine clasice la mistreţi sunt: a) ANSVSA. fişă în care sunt înregistrate şi neconformităţi. Medicul veterinar de liberă practică . Supravegherea serologică nu se efectuează.3.Supravegherea clinică este efectuată de proprietarul de animale. conform prevederilor legale în vigoare. 1. Un exemplar al fişei întocmite de medicii veterinari oficiali şi medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi. 42/2004 privind 126 .Recoltarea probelor este efectuată de medicul veterinar de liberă practică şi medicul veterinar oficial în funcţie de responsabilitatea fiecaruia. trebuie să expedieze probele la LNR din cadrul IDSA pentru confirmare care va elibera buletinul de analiză. Dacă testul de imunoperoxidază (IP) este negativ pentru virusul sălbatic al pestei porcine clasice se va emite rezultat negativ pentru pesta porcină clasică. Programul pentru monitorizarea. medicul veterinar oficial zilnic şi periodic în funcţie de tipul de exploataţie şi atribuţiile medicilor veterinari. Responsabilitatea efectuării testelor aparţine laboratoarelor sanitare veterinare si pentru siguranta alimerntelor judeţene respectiv a municipiului Bucuresti si IDSA iar în cazuri de expertiză. conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. controlul şi eradicarea pestei porcine clasice în România pentru anul 2011 SUPRAVEGHERE 1 Scop: recunoaşterea statutului de ţară liberă de pestă porcină clasică şi includerea României în partea II din anexa la Decizia 2008/855/CE a Comisiei din 3 noiembrie 2008 privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine clasice în anumite state membre A. 5. Laboratoarele care nu sunt incluse în lista laboratoarelor desemnate pentru a elibera rezultate pozitive. Supravegherea virusologică 1. controlul şi eradicarea pestei porcine clasice sunt reglementate prin: a) Decizia 2010/712/UE. iar rezultatul este pozitiv LSVSA inclus în lista laboratoarelor desemnate de LNR PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1.odată cu vizitarea exploataţiei în vederea certificării mişcării porcinelor pentru vânzare. 1. medicul veterinar de liberă practică. III. c) DSVSA. b) LNR pentru PPC din cadrul IDSA. 3. de la porcii PRECIZĂRI TEHNICE 2 A. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale I.când este solicitat de proprietar să investigheze cazurile de porci bolnavi sau morţi.Medicul de liberă practică . În situaţia în care testul de imunofluorescenţă este pozitiv confirmarea diagnosticului de pestă porcină clasică se face prin testul de imunoperoxidază cu anticorpi monoclonali sau RT-PCR. 1. II. În cazul în care cel de al II-lea test utilizat este RT-PCR. Monitorizarea.2. care coordonează implementarea procedurii. 2010/712/UE ŞI COFINANŢATE DE COMISIA EUROPEANĂ 1. Se recoltează probe de organe şi stern de la porcii bolnavi cu semne clinice. 2. În cadrul LSVSA. Dacă testul de imunoperoxidază (IP) este pozitiv LSVSA inclus în lista laboratoarelor desemnate de LNR de a elibera rezultate pozitive va emite buletin de analiză cu diagnosticul de pestă porcină clasică. Supravegherea clinică 1. 25/2008. b) Ordonanţa Guvernului nr. Medicii veterinari oficiali responsabili de inspecţii şi de sănătate animală – lunar randomizat 10% din exploataţiile nonprofesionale cu porcine din fiecare localitate. 1.

Dacă testul RT – PCR este pozitiv. trebuie făcut testul de imunoperoxidază cu anticorpi monoclonali şi în funcţie de rezultatul acestui test se va elibera buletinul de analiză: pozitiv pestă porcină dacă IP este pozitiv şi negativ pestă porcină dacă IP este negativ. d) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.proprietarul de animale.Se recoltează sânge pe EDTA pentru efectuarea PCR de la porcii bolnavi cu febră şi semne clinice de pestă porcină clasică. Se recoltează sânge pe EDTA pentru efectuarea PCR de la porcii bolnavi cu febră şi semne clinice de pestă porcină clasică.Dacă rezultatul la RT-PCR este negativ. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 1. 2. Supravegherea serologică 1% pe an. cu modificările ulterioare.Se recoltează 10 probe de organe şi stern/lunar de la porcii bolnavi cu semne clinice şi de la porcii morti şi au leziuni tipice de pestă porcină clasică.morţi şi care au leziuni tipice de pestă porcină clasică. 1. 2. c) Hotărârea Guvernului nr. Supravegherea clinică 1. 3. In cazul unor rezultate finale negative pentru pesta porcină clasică probele vor fi trimise la LNR pentru a fi testate pentru pesta porcină africană. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 127 . Zilnic . având în vedere rezultatul pozitiv la testul de imunofluorescenţă. probe care vor fi supuse testelor de diagnostic menţionate mai sus (IFD + IP sau RTPCR). 3. 215/2004.2. planificat lunar III. Un exemplar al fişei întocmite de medicii veterinari oficiali şi medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi (fişă în care sunt înregistrate şi neconformităţi) sunt înscrise şi arhivate la DSVSA. funcţionarea şi atribuţiile Centrului Naţional de Combatere a bolilor şi ale structurilor din componenţa acestuia.medicul veterinar de liberă practică responsabil de exploataţie. 2. 2. În situaţia în care testul de imunofluorescenţă directă pe frotiuri de măduvă sternală este negativ. Supravegherea în exploataţiile comerciale de tip A I. din toate categoriile de porcine sănătoase. C. 2. fişa fiind înregistrată în registrul de consultaţii şi tratamente.1. 67/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la masurile pentru controlul pestei porcine clasice. toate probele care provin dintr-o suspiciune de pestă porcină clasică vor fi testate şi prin RT – PCR care are o sensibilitate mai mare. Lunar .5. care prezintă semne clinice şi/sau leziuni specifice de pestă porcină. II. cu modificările ulterioare. Toate tulpinile de virus al pestei porcine izolate vor fi trimise la Laboratorul Comunitar de Referinţă de la Hanovra pentru realizarea unei bănci cu izolatele virale. iar probele se vor trimite la LNR pentru a fi testate pentru pesta porcină africană. 4. cu modificările şi completările ulterioare.medicul veterinar oficial. Supravegherea în exploataţiile comerciale pentru pesta porcină de a elibera rezultate pozitive va emite buletin de analiză cu diagnosticul de pestă porcină clasică. 2. Dacă în exploataţia respectivă nu mai există alte animale din specia suine probele vor fi organizarea activităţii sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor. Săptămânal . randomizat. Probele pozitive provenite dintr-un focar primar vor fi trimise la LNR pentru pesta porcină clasică din cadrul IDSA unde se va face izolarea pe culturi celulare şi secvenţierea izolatelor virale în vederea studiilor de epidemiologie moleculară. Se recoltează probe de organe şi stern pentru examenul virusologic (IFD) de la 5% din porcii sacrificaţi în luna decembrie şi prezentaţi pentru examen trichinoscopic. 1189/2009 privind organizarea. Se recoltează probe pentru efectuarea examenului virusologic (IFD) de la porcii sacrificaţi pentru consum familial în timpul anului şi prezentaţi pentru examen trichinoscopic. e) Ordinul presedintelui ANSVSA nt. B. se vor preleva probe suplimentare de la alţi porci existenţi în exploataţia respectivă.Dacă testul RT-PCR este negativ se va elibera Buletin de analiză cu rezultat negativ pentru pesta porcină clasică. Supravegherea virusologică 1.4.

care vor fi supuse examenelor virusologice şi serologice. Un exeemplar al fişei întocmite de medicii veterinari oficiali şi medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi. se va elibera un buletin de analiză cu rezultat negativ pentru pesta porcină clasică. b) sânge sau lichid toracoabdominal.1.Săptămânal . D. d) înregistrarea. 2. LSVSA va emite buletin de analiză cu diagnosticul de pestă porcină clasică. Supravegherea porcilor mistreţi Se colectează probe de la toţi mistreţii vânaţi sau găsiţi morţi. c) aplicarea rapidă şi eficientă a măsurilor de control şi eradicare a bolii.2. 128 .veterinar I. b) evaluarea situaţiei pestei porcine clasice la porcinele domestice din exploataţiile comerciale şi din exploataţiile nonprofesionale care au fost vaccinate de urgenţă în cadrul unor programe aprobate de Comisia Europeană şi a rezultatelor vaccinării de urgenţă. porţiuni de ileon si vezica urinara. f) stabilirea fondurilor necesare realizării acţiunilor de supraveghere. se va elibera buletin de analiză pozitiv pentru pesta porcină clasică. Probele prelevate sunt examinate în cadrul LSVSA. Supravegherea clinică 1. Dacă testul de imunofluorescenţă este negativ probele care provin dintr-o suspiciune de pestă porcină clasică vor fi testate şi prin RT – PCR. Supravegherea virusologică 1. Monitorizarea pestei porcine clasice prin examene de laborator are următoarele obiective: a) evaluarea privind pesta porcină clasică la mistreţi. din toate categoriile de porcine sănătoase. c) stern. sunt înscrise şi arhivate la DSVSA. fişă în care sunt înregistrate şi neconformităţi. 3. Dacă testul de imunofluorescenţă este pozitiv. Zilnic . 1. e) stabilirea măsurilor de control şi eradicare a bolii. trimise la LNR din cadrul IDSA. În cazul unui focar secundar de pestă porcină clasică probele recoltate conform procedurii de prelevare sunt trimise la LSVSA şi vor fi supuse investigaţiilor de laborator: În cadrul LSVSA primul test care se efectuează este cel de imunofluorescenţă directă pe frotiuri de măduvă sternală.Se recoltează 10 probe de organe şi stern/lunar de la porcii bolnavi cu semne clinice care au murit şi care au leziuni tipice de pestă porcină clasică.proprietarul de animale.Lunar .medicul veterinar de liberă practică responsabil de exploataţie. tonsile. iar rezultatul final va fi dat în urma examenului de izolare pe culturi celulare. randomizat.Se recoltează sânge pe EDTA pentru efectuarea PCR de la porcii bolnavi cu febră şi semne clinice de pestă porcină clasică. care are o sensibilitate mai mare. 2. Supravegherea serologică 1% pe an. fişa fiind înregistrată în registrul de consultaţii şi tratamente. procesarea şi utilizarea datelor epidemiologice în relaţie cu pesta porcină clasică. Dacă testul RT – PCR este pozitiv. Dacă testul RT . 2. 2.medicul veterinar oficial. III. planificat lunar. Pentru supravegherea pestei porcine clasice se vor preleva următoarele probe: a) organe: rinichi.accidentaţi.PCR este negativ. 2.. limfonoduli.autorizate sanitar . II.

evaluarea rezultatelor vaccinării se realizează separat pe judeţe şi pe grupe de vârstă. cu modificările ulterioare.veterinară. E. cu modificările ulterioare. Supravegherea în abatoare In abatoare pot fi sacrificaţi doar porci din exploataţiile comerciale insoţite de certificat de sănătate. Procedura de vaccinare de urgenţă contra pestei porcine clasice la mistreţi. Se vor folosi următoarele teste serologice: 1. 2 şi art. accidentaţi. B. b) în fondurile de vânătoare în care în 2010 nu s-a efectuat vaccinarea contra pestei porcine clasice testele serologice se vor efectua la toţi mistreţii vânaţi.şi post-mortem. Testul ELISA pentru detecţia anticorpilor pe probe de ser sau lichid toracoabdominal. trimestrial se realizează tipizarea tulpinilor izolate. 2. iar în cazuri de expertiză. 16 alin. probele virusologic pozitive sunt investigate în primele 28 de zile după distribuirea momelilor. 3. pentru tipizare prin secvenţializare în vederea diferenţierii între virusul vaccinal şi virusul sălbatic. toţi mistreţii cu vârsta de până la 1 an. 67/2005. (2) lit. pe probe prelevate de la: 1.a) coroborat cu art.(7) lit. conform prevederilor art. 3. Supravegherea serologică se va efectua astfel: a) în fondurile de vânătoare în care vaccinarea va continua în 2011 testele serologice se vor face la toţi mistreţii vânaţi indiferent de categoria de vârstă. de către LSVSA din cadrul DSVSA. Testul RT-PCR se poate efectua pe probe comasate – pool-uri de câte 10 probe. aprobată de Comisia Europeană. h) realizarea de examene clinice şi prelevare de probe pentru examene de laborator. Examene virologice: a) testul RT-PCR pentru detecţia genomului viral specifică. mistreţi vânaţi. principiul de evaluare a eficienţei vaccinării antipestoase îl constituie estimarea raportului dintre mistreţii serologic negativi şi incidenţa virusului la mistreţii virusologic pozitivi. mistreţi găsiţi morţi. Testul de virusneutralizare în cazul probelor pozitive la ELISA provenite din fondurile de vânătoare unde nu se vaccinează. mistreţii împuşcaţi sau găsiţi morţi. care prezintă leziuni ce induc suspiciunea de pestă porcină clasică. b) testul de imunofluorescenţă pe probe de la toate animalele vânate sau găsite moarte. de către LNR pentru Pesta Porcină Clasică din cadrul IDSA. ce trebuie efectuate cu respectarea instrucţiunilor conţinute în prezenta normă sanitar . 2. 129 . Obiectivele procedurii de vaccinare şi parametrii de evaluare a eficienţei acesteia sunt: 1. sunt supuşi examenelor de laborator pentru pesta porcină clasică. Deasemenea se vor recolta în cazul animalelor g) evaluarea imunizării mistreţilor ca rezultat al aplicării vaccinării de urgenţă pe cale orală a acestora. 15 alin.I. Interpretarea rezultatelor serologice se va face ţinând cont de vaccinarea sau nu contra pestei porcine în fondurile de vânătoare respective. Zonele de vacinare sunt: a) Zonă infectată – zona definită conform art. accidentaţi inclusiv în zona de vaccinare. c) testul de izolare a virusului pe culturi celulare în toate cazurile pozitive.b) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. II. 17 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 67/2005. 2. Supravegherea se va face prin examen clinic consecutiv inspecţiei ante.

luând in considere densitatea mistreţilor şi circulaţia acestora. respectiv decapitare. curăţare. c) Loc specific de vaccinare – locul ales de către gestionarul fondului de vânătoare din cadrul inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi de vânătoare. ulterior. 130 . e) Spaţiu de refrigerare fix sau mobil – mijloc auto izoterm prevăzut cu agregat de refrigerare. până la primirea rezultatelor de laborator pentru pesta porcină clasică. toaletare. b) Zonă de vaccinare pentru mistreţi – aplicarea unei de politici de vacinare de urgenţă a mistreţilor in zonele cu risc epidemiologic la graniţa cu ţările terte vecine (Ucraina si Moldova). în conformitate cu legislaţia în vigoare. în vederea depistării cazurilor pozitive şi pentru testarea eficienţei imunizării postvaccinale. pe cordoane de 20 Km (buffer zone). recoltarea trofeului. vânzare cu amănuntul. La 5% de la porcii sacrificaţi se recoltează probe pentru efectuarea examenelor virusologice. accidentaţi sau împuşcaţi. identificarea. în care se distribuie hrană pentru mistreţi pentru inducerea unui reflex condiţionat de loc şi în care. în colaborare cu medicul veterinar oficial. unde vânatul se păstrează la temperatura de +7 C. răcirea şi prelucrarea primară a vânatului sălbatic provenit direct din fondurile de vânătoare. d) Centru de colectare vânat sălbatic – unitatea cu spaţii şi dotări adecvate în care se desfăşoară activităţi pentru recepţia. monitorizarea aplicării planului de vaccinare de urgenţă a mistreţilor se realizează prin testarea probelor prelevate de la toţi mistreţii găsiţi morţi. sortarea. eviscerare.bolnave cu febră şi alte semne clinice – sânge pe EDTA pentru PCR. carcasele de mistreţi pentru consumul propriu. se distribuie momelile vaccinale în vederea imunizării orale a mistreţilor. trichineloza. jupuire parţială şi livrarea produselor rezultate către unităţi autorizate sanitar-veterinar. în conformitate cu legislaţia în vigoare. unde situaţia epidemiologică nu este cunoscută.

stabilesc numărul de mistreţi ce urmează a fi supuşi vaccinării în anul 2011. care coordonează implementarea procedurii. Tipizarea prin secvenţializare a tulpinilor de virus pestos porcin. DSVSA. Expertiza de diagnostic şi examenele pentru testarea eficienţei imunizărilor antipestoase la mistreţi se realizează de IDSA. pentru judeţele în care LSVSA nu sunt abilitate pentru realizarea unor astfel de investigaţii. Inspectoratele teritoriale de regim silvic şi de vânătoare. precum şi definirea relaţiilor epidemiologice ale acestora se realizează de LNR pentru Pesta Porcină Clasică şi de LNR pentru Biologie Moleculară şi Biochimie din cadrul IDSA.Autorităţile competente pentru implementarea Procedurii de vaccinare de urgenţă contra pestei porcine clasice la mistreţi sunt: a) ANSVSA. Examenele de laborator pentru depistarea bolii la mistreţi sunt realizate de către LSVSA din cadrul DSVSA. coordonează campania locală de vaccinare antipestoasă. b) LNR din cadrul IDSA. probele prelevate de la mistreţi se trimit la IDSA. c) DSVSA. d) alte instituţii publice. DSVSA au responsabilitatea organizării 131 . conform prevederilor legale în vigoare. desemnate pentru efectuarea investigaţiilor în vederea diagnosticării pestei porcine clasice. în colaborare cu DSVSA. în cooperare cu inspectoratele teritoriale de regim silvic şi de vânătoare. ANSVSA examinează lunar rezultatele campaniei de vaccinare. prin analiza cazurilor pozitive diagnosticate la mistreţi şi a testelor referitoare la evaluarea eficacităţii vaccinării orale.

Gestionarii fondurilor de vânătoare. accidentaţi sau vânaţi. Cu ocazia vânătorilor. în prezenţa medicului veterinar oficial. prelevează probe pentru depistarea cazurilor de pestă porcină clasică şi pentru testarea eficacităţii imunizării orale. gestionarii fondurilor de vânătoare. astfel încât boala să nu mai prezinte un risc major pentru populaţia de porcine domestice. probe similare se prelevează şi de la mistreţii morţi. DSVSA gestionează momelile în condiţii de depozitare corespunzătoare şi cu respectarea prevederilor producătorului şi le distribuie gestionarilor fondurilor de vânătoare în momentul în care este preconizată efectuarea vaccinării orale de urgenţă. d) diminuarea presiunii virale în relaţia cu virusul pestei porcine clasice în fondul cinegetic şi reducerea semnificativă a numărului de mistreţi afectaţi de boală. acestea se trimit la LSVSA acreditate pentru realizarea investigaţiilor specifice. c) supravegherea sanitar-veterinară continuă a efectivelor de mistreţi prin examene anatomopatologice şi de laborator efectuate la toţi mistreţii morţi. Obiectivele vaccinării de urgenţă împotriva pestei porcine clasice la mistreţi sunt următoarele: a) asigurarea unei perioade de linişte epidemiologică prin protejarea populaţiei de mistreţi împotriva virusului pestei porcine clasice. 132 . pentru a fi protejaţi împotriva virusului pestei porcine clasice. conform situaţiei prevăzute. accidentaţi.procedurii de achiziţie a momelilor vaccinale pentru anul 2011. b) menţinerea statusului imun al mistreţilor din fondul cinegetic. distribuie momelile vaccinale la locurile stabilite pentru a fi consumate de mistreţi. sub supravegherea medicului veterinar oficial. Vaccinarea de urgenţă contra pestei porcine clasice se efectuează la populaţie de mistreţi.

respectiv 6 administrări. pentru a nu deranja mistreţii şi pentru a se asigura consumul în totalitate al momelilor.Vaccinul utilizat pentru vaccinarea de urgenţă a mistreţilor împotriva pestei porcine clasice este un vaccin viu. înglobat în momeli vaccinale. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA instruiesc gestionarii fondurilor de vânătoare şi personalul implicat în plasarea momelilor vaccinale cu privire la condiţiile de depozitare şi utilizare a produsului precizate de producător. aprobate prin Decizia 2010/712/UE. la fiecare administrare trebuie să fie plasate câte două momeli vaccinale pentru fiecare mistreţ. Plasarea momelilor vaccinale se face la locurile de hrănire. Personalul din cadrul inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi de vânătoare judeţene răspund de plasarea momelilor vaccinale în locurile stabilite. se interzice vânătoarea la locurile specifice de vaccinare timp de 4 zile. iar numărul de momeli va fi calculat în funcţie de numărul de mistreţi care se hrănesc în fiecare dintre aceste locuri. primăvara: martie-aprilie. vara: iunie-iulie. După fiecare plasare de momeli. astfel încât să fie protejat faţă de variaţiile de temperatură din mediul extern. după 5 zile de la administrare. sub coordonarea şi responsabilitatea medicului veterinar oficial. momelile neconsumate şi eventual capsulele momelilor consumate sunt colectate de către vânători şi returnate prin responsabilitatea medicului veterinar oficial la DSVSA. Se efectuează 3 campanii cu rapel. 133 . toamna: octombrie-noiembrie. Produsul medicinal veterinar utilizat trebuie să fie autorizat pentru comercializare conform prevederilor Directivei 2009/9/CE a Comisiei din 10 februarie 2009 de modificare a Directivei 2001/82/CE a Parlamentului European şi a Consiliului de instituire a unui cod comunitar cu privire la produsele medicamentoase veterinare.

vânători. DSVSA organizează activităţi de informare a populaţiei şi de instruire a personalului propriu şi a gestionarilor fondurilor de vânătoare cu referire la modalităţile practice detaliate de efectuare a vaccinării orale de urgenţă contra pestei porcine clasice. Cota anuală de vânat este alcătuită din aproximativ 30% mistreţi din categoria tineret în vârstă de sub un an. de paznici. gestionari ai fondurilor de vânătoare. vânarea mistreţilor din categoria tineret constituie elementul esenţial pentru reducerea presiunii virale. monitorizarea mistreţilor vaccinaţi şi prelevarea de probe în vederea efectuării examenelor de laborator. care să permită accesul tuturor mistreţilor din arealul arondat. numărul de mistreţi ce trebuie vaccinaţi în anul 2011 este de aproximativ 3000. În vederea obţinerii unei imunizări eficiente a mistreţilor din categoria tineret. 10% mistreţi între 1 – 2 ani şi 60% mistreţi adulţi în vârstă de peste 2 ani. la sfârşitul fiecărui sezon de vânătoare. Mistreţii din categoria tineret sunt purtători şi eliminatori ai virusului pestei porcine clasice şi constituie principalul element de risc în lanţul epidemiologic al bolii. Locul specific de vaccinare trebuie să aibă o arie de cel puţin 200 mp. astfel încât să permită numai accesul mistreţilor din categoria tineret. confecţionate din bare. Numărul de mistreţi ce trebuie vaccinaţi se determină pe baza unor evaluări efectuate de gestionarii fondurilor de vânătoare din cadrul inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi de vânătoare.5 m înălţime. Durata programului vaccinării de urgenţă a 134 . acesta notifică la DSVSA datele referitoare la efectuarea vaccinării orale de urgenţă a mistreţilor. pentru vaccinarea acestora trebuie să se utilizeze cuşti sau ţarcuri de aproximativ 1.Distribuirea momelilor vaccinale este organizată de gestionarii fondurilor de vânătoare împreună cu medicul veterinar oficial de la CSVZ.

b) stabilirea necesarului de momeli vaccinale pentru fiecare fond de vânătoare. stabilind numărul de mistreţi ce urmează să fie vaccinaţi. Pentru realizarea în condiţii corespunzătoare a vaccinării de urgenţă a mistreţilor contra pestei porcine clasice. c) ustensilelor necesare plasării momelilor vaccinale. Gestionarii fondurilor de vânătoare trebuie să asigure următoarele condiţii pregătitoare pentru vaccinarea de urgenţă: a) catagrafierea populaţiei de mistreţi de pe fiecare fond de vânătoare. salopetă. suprafaţa fondului de vânătoare şi densitatea populaţiei de mistreţi. cizme de cauciuc.mistreţilor aprobat se poate prelungi în situaţii epidemiologice nefavorabile sau când riscul privind pesta porcină clasică se menţine. sub control sanitar-veterinar oficial. d) echipamentelor de protecţie constituite din: halat. e) efectuarea instruirii teoretice şi practice a personalului prevăzut la lit. gestionarii fondurilor de vânătoare trebuie să dispună asigurarea: a) necesarului de furaje la locurile de hrănire/administrare a momelilor vaccinale. combinezon de unică folosinţă. b) transportului. d) stabilirea de către gestionarul fondului de vânătoare a personalului responsabil pentru plasarea momelilor. bonetă. e) unei hărţi a fondului de vânătoare şi a zonei în 135 . d) şi a medicilor veterinari oficiali şi a medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi care participă la acţiunea de imunizare orală a mistreţilor. la sfârşitul sezonului de vânătoare. depozitării şi manipulării momelilor vaccinale în condiţiile precizate de producătorul acestora. c) solicitarea adresată. în scris către DSVSA pentru asigurarea necesarului de momeli vaccinale. mănuşi de unică folosinţă.

d) plasarea momelilor vaccinale şi a furajului în gropi aflate în perimetrul delimitat din 2 în 2 metri şi acoperite cu pământ ce nu trebuie tasat. c) furajarea continuă a mistreţilor pe o perioadă de 10-14 zile înainte de plasarea momelilor vaccinale. b) formular pentru înregistrarea datelor privind vaccinarea de urgenţă. e) interzicerea vânătorilor şi a circulaţiei persoanelor în zonele specifice de vaccinare.care se aplică vaccinarea.verbal de predare/primire. Măsurile pentru prevenirea răspândirii virusului vaccinal la porcinele domestice sunt următoarele: a) plasarea manuală a momelilor în locurile specifice de vaccinare şi îngroparea acestora în sol la o adâncime de cel mult 20 cm. DSVSA trebuie să asigure formularele necesare întocmirii evidenţelor sanitare veterinare: a) formular pentru receptia momelilor de către gestionarii fondurilor de vânătoare. d) macheta pentru raportarea vaccinarii de urgenta la mistreţi. în coordonarea şi supravegherea medicului veterinar oficial sau de liberă practică împuternicit. în vederea predării acestora la DSVSA pe baza de proces . c) formular pentru examinarea de laborator a mistreţilor. personalul instruit pentru aplicarea momelilor. pentru a le proteja faţă de variaţiile de temperatură din mediu şi faţă de alte specii de animale existente în biotop. b) pentru porcinele domestice şi mistreţi în zona 136 . urmăreşte: a) stabilirea locurilor de hrănire unde se aplică momelile vaccinale pe fiecare fond de vânătoare. în vederea protejării vaccinului. Pentru efectuarea vaccinării. b) marcarea locurilor unde sunt administrate momelile vaccinale. f) colectarea momelilor vaccinale neconsumate şi a capsulelor după 5 zile de la administrarea acestora.

pentru examene de laborator. 5. confiscarea şi denaturarea vânatului ilegal.infectată. 4. depistarea şi declararea de către gestionarii fondurilor de vânătoare a mistreţilor morţi. expertiza sanitar-veterinară a carcaselor de mistreţi. metode de prelevare a probelor si criterii pentru evaluarea testelor de laborator pentru confirmarea pestei porcine clasică. 7. a gunoiului şi a aşternutului în exploataţiile de porcine. interzicerea creşterii liber a porcinelor domestice. care se efectuează conform Manualului de diagnostic aprobat prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. gestionarea resturilor menajere. accidentaţi. cu 137 . 67/2005. astfel încât acestea să nu vină în contact sau să fie accesibile mistreţilor. asigurarea ecarisării în spaţiul cinegetic naţional. în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 67/2005. cu modificările ulterioare. vânaţi şi accidentaţi. 66/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care aproba un manual de diagnostic stabilind proceduri de diagnostic. 3. interzicerea accesului vânătorilor în exploataţiile de porcine cel puţin 21 de zile după participarea la vânători. 2. c) prelevarea de probe de la mistreţii morţi. precum şi alte măsuri aplicate în vecinătatea fondurilor de vânătoare în care se execută vaccinarea de urgenţă orală a mistreţilor: 1. 6. d) interzicerea comercializării mistreţilor vii şi a cărnii proaspete de mistreţi vânaţi din zonele infectate. prelevarea de probe pentru stabilirea cauzelor care au dus la moartea/accidentarea acestora. depistarea şi sancţionarea braconierilor. cele prevăzute de Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.

fiecărui mistreţ împuşcat i se aplică un număr de identificare de către gestionarul fondului de vânătoare din cadrul inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi de vânătoare. conform instrucţiunilor medicului veterinar oficial în a cărui arie de competenţă are loc vânătoarea. pe durata transportului trebuie să se evite contactul direct sau indirect cu porcinele din exploataţiile de porcine domestice.acest numar va fi inscris pe nota de insotire a probelor. măsurile trebuie să asigure că nici o carcasă provenită de la 138 . carcasele de mistreţi se păstrează în aceste centre de colectare.modificările ulterioare. probele prelevate de la mistreţi în centrele de colectare vânat sălbatic se trimit la laborator pentru efectuarea examenelor în relaţie cu pesta porcină clasică. prin grija gestionarului fondului de vânătoare. b) mistreţii vânaţi trebuie să fie transportaţi. asigurand trasabilitatea acestora. Măsuri suplimentare pentru controlul vânatului: a) imediat după vânătoare. cu modificările ulterioare. conform Normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. la centrul de colectare vânat sălbatic. d) distrugerea cadavrelor şi a carcaselor de mistreţi pentru care investigaţiile de laborator au relevat rezultate pozitive este în responsabilitatea gestionarilor centrelor de colectare vânat sălbatic şi a mijloacelor mobile. până când rezultatele de laborator privind pesta porcină clasică si trichineloza sunt disponibile. c) în cazul unui rezultat pozitiv. la DSVSA şi la medicul veterinar oficial care a trimis probele spre examinare. la IDSA. e) DSVSA controlează distrugerea în siguranţă a cadavrelor şi a carcaselor de mistreţi. copii ale buletinului de analiză se trimit la ANSVSA. 67/2005. sau la mijloacele auto dotate cu instalaţii mobile de refrigerare pentru mistreţii care fac obiectul autoconsumului.

cu privire la tehnicile speciale de transport şi manipulare a acestora. C. la locul de încărcare a momelilor vaccinale. depozitarea şi utilizarea vaccinurilor antipestoase sub formă de momeli vaccinale cu administrare orală. numit prin decizia directorului executiv al DSVSA. Instrucţiuni privind utilizarea: a) DSVSA eliberează momelile vaccinale către personalul care plaseaza respectivele momeli sub 139 . inclusiv în cazul cadavrelor de mistreţi. de urgentă a mistreţilor I. Pentru comercializarea carcasei de mistreţi. II. III. Instrucţiuni privind transportul. f) pentru examinarea de laborator a mistreţilor se foloseşte modelul formularului prevăzut. Instrucţiuni privind transportul: personalul din cadrul depozitului farmaceutic veterinar implicat în operaţiunile de transport al momelilor vaccinale către DSVSA este instruit de către medicul veterinar care are calitatea de şef al depozitului farmaceutic veterinar sau persoana responsabilă cu calitatea produselor medicinale veterinare din cadrul depozitului. la finalizarea instruirii se întocmesc procese-verbale de instruire.mistreţii la care investigaţiile de laborator au fost pozitive nu este scoasă din centrul de colectare vânat sălbatic sau din zona infectată. aceasta se marchează în conformitate cu prevederile Ordinului presedintelui ANSVSA nr. depozitarea şi distribuţia vaccinului pe raza judeţului. Instrucţiuni privind depozitarea: personalul implicat în operaţiunile specifice activităţii de depozitare a momelilor vaccinale din DSVSA este instruit de căre medicul veterinar oficial cu responsabilitate în recepţia. 10/2008 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste procedura pentru marcarea si certificarea sanitara veterinara a carnii proaspete si marcarea produselor de origine animala destinate consumului uman.

numit prin decizia directorului executiv al DSVSA cu privire la modul de transport. completează fişa de inspecţie. depozitare şi utilizare la nivelul judeţului a momelilor vaccinale. depozitare şi utilizare a acestuia prin întocmirea unui proces-verbal de instruire. LSVSA. verifică respectarea instrucţiunilor de transport. e) instrucţiunile producătorului privind condiţiile de utilizare a momelilor vaccinale se aplicî intocmai. prin Compartimentul de coordonare tehnică a activităţii farmaceutice veterinare şi nutriţie animală. d) personalul care plasează momelile vaccinale este instruit de către medicul veterinar oficial în ceea ce priveşte condiţiile de folosire a momelilor vaccinale. DSVSA. b) eliberarea momelilor vaccinale se face după instruirea personalului responsabil.supravegherea medicul veterinar oficial. depozitarea şi distribuţia momelilor vaccinale pe raza judeţului. iar rezultatele verificării sunt raportate lunar la Direcţia Coordonare Tehnică a Institutelor de Referinţă. Farmacovigilenţă şi Nutriţie Animală din cadrul ANSVSA. de către medicul veterinar oficial cu responsabilitate în recepţia. 140 .

Supravegherea păsărilor salbatice de apa. examene serologice . Colaborarea autorităţile sanitar . îndeosebi cele care sunt situate în zone cu risc crescut sau nu deţin condiţii severe de biosecuritate. Perioada execuţiei: perioada migraţiei şi când se constată existenţa unor factori de risc. lacuri si alte cursuri de apa unde au fost descoperite păsări moarte. Pentru păsări domestice: 1.veterinare competente teritorial cu inspectoratele teritoriale de regim silvic şi de vânătoare. Perioada execuţiei: pe toată durata unui an calendaristic.2. situate în zone cu risc crescut. ambalării. cu asociaţiile vânătorilor şi pescarilor sportivi din România şi cu Asociaţia Ornitologică Română. în scopul culegerii de date referitoare la speciile de păsări sălbatice existente pe teritoriul României şi la starea de sănătate a acestora. Programul naţional de supraveghere a influenţei aviare la păsările domestice şi sălbatice în România pentru anul 2011 SUPRAVEGHERE 1 Supravegherea pasivă PRECIZĂRI TEHNICE 2 Grupa de animale ţintă: păsările sălbatice de apă. Inspectarea periodică a habitatelor păsărilor sălbatice. cu transmiterea datelor la Comisia Europeană în sistem on-line. Păsări sălbatice prevăzute în Partea 2 din Anexa II la Decizia 2010/367/UE. 2. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 Medicii veterinari oficiali în colaborare cu asociaţiile de profil prevăzute în coloana nr. Supraveghere activă Grupa de animale ţintă: păsări domestice din exploataţiile comerciale. Păsări domestice din exploataţiile noncomerciale.RIHA H5/H7. conform prevederilor Părţii 2 din Anexa II la Decizia 2010/367/UE a Comisiei din 25 iunie 2010 privind punerea în aplicare de către statele membre a unor programe de supraveghere a gripei aviare la păsările de curte şi la păsările sălbatice. etichetării şi expedierii probelor la DSVSA sub controlul şi responsabilitatea medicului veterinar oficial. 141 . migratoare din speciile ţintă. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit deţine responsabilitatea recoltării. migratoare în special din speciile ţinta cu risc mare de contaminare cu H5N1 HPAI din zonele apropriate de mare.

2. examene virusologice – teste de biologie moleculara.2. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind controlul salmonellei şi al altor agenţi zoonotici specifici. 3. „Microbiologia alimentelor şi a hranei pentru animale – Metoda orizontală de detectare a Salmonella spp. tipizare. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte obiectivul UE de reducere a prevalenţei anumitor serotipuri de Salmonella la efectivele reproducătoare adulte din specia Gallus gallus. Hadar. 2. se efectuează în conformitate cu amendamentul 1 al standardului EN/ISO 65792002/Amd1:2007. în fecale de animale şi în probele de mediu din etapa de producţie primară. tampoanele şosete şi praf recoltate în cadrul Programului naţional de control a salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducţie din România pentru anul 2011 se testează numai în cadrul LSVSA agreate de către LNR pentru Salmoneloze animale din cadrul IDSA. 2. Serotipuri relevante: S. Enteritidis. Lista actualizată a exploataţiilor şi a efectivelor incluse în program este disponibilă la nivelul fiecărei DSVSA. Regulamentul (UE) nr.” 2. analize filogenetice. a recoltării de probe din cadrul controlului realizat PRECIZĂRI TEHNICE 2 Cadrul legal: 1. Depistarea serotipurilor de Salmonella spp. Pentru păsări sălbatice: 1. tipizare. La păsările sălbatice. Un efectiv de găini de reproducţie este reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de găini de reproducţie ce împart aceeaşi unitate de producţie. Probele de materii fecale. izolare de virus. eşantionare. prezenţi în reţeaua alimentară. 142 .teste de biologie moleculară. – Amendamentul 1: Anexa D: Depistarea Salmonella spp. secvenţiere. Programarea caledaristică. 3. 3. Infantis şi S. examene de laborator virusologice . 200/2010 al Comisiei din 10 martie 2010 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. Regulamentul (CE) nr. 4. S. typhimurium). gripa aviară se suspicionează prin teste de biologie moleculară şi se confirmă prin teste de izolare de virus. pe săptămâni. Virchow. 1177/2006 al Comisiei din 1 august 2006 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. secvenţiere. gripa aviară se suspicionează la obţinerea de rezultate pozitive la examenul serologic şi se confirmă prin examene virusologice. izolare de virus. La păsările domestice. Typhimurium (inclusiv tulpinile monofazice de S. 2160/2003 al PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. S. analize filogenetice. sunt adăpostite în acelaşi spaţiu-aer sau în aceeaşi zonă de creştere şi sunt exploatate în acelaşi scop. Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducţie din România pentru anul 2011 SUPRAVEGHERE 1 1. Toate exploataţiile ce cuprind cel puţin 250 de găini de reproducţie sunt incluse în program. Regulamentul (CE) nr. S. 5.

6. 5. recoltate în cadrul Programului Naţional de Control a salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducţie din România pentru anul 2011 se testează în cadrul LSVSA în cadrul cărora se realizează controlul substanţelor antimicrobiene – antibiotice şi sulfamide. B din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. cu modificările şi completările ulterioare. 2. 3. Preşedintelui ANSVSA nr.de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploataţie şi pentru fiecare efectiv din exploataţie se trimite DSVSA şi este supus aprobării acesteia. c) adulte . Utilizarea produselor antimicrobiene în exploataţiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. Probele oficiale pentru testarea prezentei agentilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene. Categorii de testat şi frecvenţa: a) pui de o zi . 143 .probele recoltate în cadrul Programului naţional de control al salmonelzelor zoonotice la găinile de reproducţie din România pentru anul 2011 sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop. 34/2006. 1003/2005 în ceea ce priveţte controlul şi testarea salmonelei în efectivele de reproducţie din specia Gallus gallus şi de curcani.cel puţin 2 probe de materii fecale de Parlamentului European şi al Consiliului privind cerinţele în vederea utilizării de metode de control specifice în cadrul programelor naţionale de control al salmonelei la păsările de curte. b) tineret – fiecare efectiv din exploataţie (hală populată): 1. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 2 al Regulamentului (CE) nr. Se recoltează minimum 2 perechi de “tampoane şosete“ sau 2 probe compuse de materii fecale din fiecare efectiv (hală populată). 4. 2160/2003. 5. 4. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. cu aproximativ 2 săptămâni înainte ca păsările să intre în faza de ouat sau să fie mutate în unitatea de ouat.din două în două săptămâni în fiecare efectiv(hală populată): 1. Lunar se efectuează raportarea probelor prelevate în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zonotice la găinile de reproducţie din România pentru anul 2011 (probele de autocontrol şi probe oficiale) de către responsabilul din cadrul DSVSA la Notificarea suspiciunii/confirmării se face în Direcţia Generală Sanitară Veterinară din cadrul conformitate cu prevederile Ordinului ANSVSA. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) . 1177/2006. Prevederile Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducţie din România pentru anul 2011 aprobat prin Decizia 2010/712/UE. potrivit prevederilor lit. Regulamentul (CE) nr. 79/2008. la 4 săptămâni. A.maxim 10 probe meconiu pentru fiecare 500 pui livraţi şi maxim 60 cadavre. 213/2009 al Comisiei din 18 martie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. cu modificările şi completările ulterioare. în baterii .

3. într-un moment suficient de îndepărtat de cele 2 prelevări anterioare. la sol: i) 5 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane “şosete“) din fiecare efectiv (hală populată). 2. ii) la sol .5 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane “şosete“).cel puţin 2 probe de materii fecale de cel puţin 150 g fiecare din fiecare efectiv(hală populată). Programul de control oficial . o prelevare oficială de rutină în termen de 4 săptămâni de la începutul perioadei de ouat sau de la mutarea păsărilor în unitatea de ouat. cel mai devreme cu 8 săptămâni înainte de terminarea ciclului de producţie. 2. o prelevare oficială de rutină spre sfârşitul perioadei de ouat. din fiecare efectiv (hală populată). a) Control oficial de rutină în toate efectivele (hale populate) din exploataţie: 1. b) Prelevarea oficială pentru confirmare: 1.B. sau cel puţin o pereche de încălţăminte de unică folosinţă şi o probă de praf din fiecare efectiv (hală populată) ori cel puţin 2 probe compuse de materii fecale proaspete din fiecare efectiv (hală populată).probele recoltate în cadrul Programului Naţional de Control al salmonelzelor zoonotice la găinile de reproducţie din România pentru anul 2011 sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop cel puţin 150g fiecare din fiecare efectiv(hală populată). 144 . odată cu prelevarea oficială de probe pentru confirmare se prelevează şi probe suplimentare pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală. din toate efectivele din exploataţie. o prelevare oficială de rutină în cursul producţiei. sau ii) cel puţin o pereche de încălţăminte de unică folosinţă şi o probă de praf din fiecare efectiv (hală populată) sau iii) cel puţin 2 probe compuse de materii fecale proaspete din fiecare efectiv (hală populată). Se prelevează următoarele categorii de probe: i) în baterii .

Un efectiv de găini ouătoare este reprezentat grup sau mai multe grupuri de găini ouătoare ce împart aceeaşi unitate de producţie. Depistarea serotipurilor de Salmonella spp. Această acţiune se realizează numai la solicitarea scrisă a proprietarului/administratorului. 4. C din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. – Amendamentul 1: Anexa D: Depistarea Salmonella spp. Regulamentul (CE) nr. 2. se efectuează în conformitate cu amendamentul 1 al standardului EN/ISO 65792002/Amd1:2007. 1168/2006 al Comisiei din 31 iulie 2006 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. Toate exploataţiile ce cuprind cel puţin 350 găini ouătoare (Gallus gallus) ce produc ouă destinate consumului uman vor fi incluse în program.2. în cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării nu sunt corespunzătoare. sunt PRECIZĂRI TEHNICE 2 Cadrul legal: 1. care are obligativitatea înştiinţării în scris a Direcţiei Generale Sanitare Veterinare din cadrul ANSVSA. cu aprobarea DSVSA. Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor de găini de reproducţie incluse în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de găini de reproducţie din România pentru anul 2011 este opţională şi se face în conformitate cu prevederile art. în caz de confirmare a prezenţei serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile lit. 2160/2003. se repetă acţiunile de decontaminare. după care se recoltează încă o dată teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării. în fecale de animale şi în probele de mediu din 145 . este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienţei decontaminării. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la stabilirea unui obiectiv comunitar de reducere a PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. 1177/2006. 3 din Regulamentul (CE) nr. după depopularea unui efectiv confirmat pozitiv. „Microbiologia alimentelor şi a hranei pentru animale – Metoda orizontală de detectare a Salmonella spp. 3. Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2011 SUPRAVEGHERE 1 1. Regulamentul (CE) nr. 2. 2160/2003 şi prevederile Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducţie din România pentru anul 2011.

2 din Regulamentului (CE) nr. cu conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. Lunar se efectuează raportarea probelor prelevate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2011 (probele de autocontrol şi probele oficiale) de către responsabilul din cadrul DSVSA la DGSV din cadrul ANSVSA. Probele oficiale pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene. Programarea caledaristică a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploataţie şi pentru fiecare efectiv din exploataţie se trimite DSVSA şi este supusă aprobării acesteia. Punerea pe piaţă a ouălor provenite din Notificarea suspiciunii/ confirmării se face în efective de găini ouătoare ce produc ouă conformitate cu prevederile Ordinului destinate consumului uman se face în preşedintelui ANSVSA nr. recoltate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2011 se testează în cadrul LSVSA în cadrul cărora se realizează controlul substanţelor antimicrobiene – antibiotice şi sulfamide. 5. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploataţiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. inclusiv tulpinile monofazice de S. 2160/2003 şi a Deciziei 2006/696/CE cu privire la comercializarea ouălor provenite din efectivele de găini ouătoare infectate cu Salmonella. cu modificările şi completările ulterioare. 5. 1237/2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 34/2006. 146 . 4. S. Prevederile Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2011 aprobat prin Decizia 2010/712/UE. tampoanele şosete şi praf recoltate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2011 se testează numai în cadrul LSVSA agreate de către LNR pentru Salmoneloze zoonotice din cadrul IDSA. Probele de materii fecale. 1237/2007 al Comisiei din 23 modificările şi completările ulterioare octombrie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. prevalenţei anumitor serotipuri de salmonela la găinile ouătoare din specia Gallus gallus şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 5. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului şi a Deciziei 2006/696/CE în ceea ce priveşte introducerea pe piaţă a ouălor provenind din efective de găini ouătoare infectate cu Salmonella. etapa de producţie primară. 5.” 2. Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 3. enteritidis.adăpostite în acelaşi spaţiu-aer sau în aceeaşi zonă de creştere şi sunt exploatate în acelaşi scop. 79/2008. Lista actualizată a exploataţiilor şi a efectivelor incluse în program se va găsi la nivelul fiecărui DSVSA. 1003/2005. 4. Serotipuri relevante: S. 1177/2006. 3. typhimurium 4. 3. cu modificările şi completările ulterioare. typhimurium. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.

În cadrul controlului oficial se recoltează: 1. Programul de control oficial .A.2 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane “şosete“).maxim 10 probe meconiu pt fiecare 500 pui livraţi şi maxim 60 cadavre potrivit prevederilor lit.cel puţin 2 probe de materii fecale de cel puţin 150g fiecare din fiecare efectiv (hală populată). Prelevarea oficială de probe de realizează: a) în toate efectivele (halele populate) o dată pe an. d) în toate efectivele din exploataţie în cazul în care se confirmă în urma controlului oficial sau în urma autocontrolului prezenţa Salmonellei enteritidis sau a Salmonellei typhimurium într-unul dintre efectivele din exploataţie.probele recoltate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2011 sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop Se recoltează probe din toate efectivele (hale populate). ca rezultat al investigaţiei epidemiologice asupra focarelor de toxiinfecţie alimentară. B din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. c) adulte .enteritidis sau S. astfel: a) pui de o zi . b) la vârsta de 24 săptămâni ( ± 2 săptămâni) a unui efectiv nou ce a fost introdus într-o hală/adăpost în care efectivul anterior a fost depistat pozitiv pentru Salmonella enteritidis sau Salmonella typhimurium. 2.typhimurium. 2160/2003.la un interval de 15 săptămâni din fiecare efectiv (hală populată): 1.probele recoltate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2011 sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop B. la sol . c) când se suspectează o infecţie cu S.2 probe compuse de materii fecale 147 . e) în cazul în care autoritatea competentă consideră necesar. b) tineret .Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) . Se recoltează minimum 2 perechi de “tampoane şosete“ sau 2 probe compuse de materii fecale din fiecare efectiv (hală populată). în baterii .cu aproximativ 2 săptămâni înainte ca păsările să intre în faza de ouat sau să fie mutate în unitatea de ouat din fiecare efectiv (hale populate) . în baterii .

2160/2003 şi prevederile Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2011. DSVSA poate decide înlocuirea unei probe compuse de materii fecale proaspete sau a unei perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane şosete) recoltate în cadrul controlului oficial cu o probă oficială de praf de cel puţin 100g. d) şi e) se verifică documentele care atestă că păsărilor nu li s-au administrat agenţi antimicrobieni şi se prelevează şi probe pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală. se vor repeta acţiunile de decontaminare. b). din toate efectivele din exploataţie În caz de confirmare a prezenţei serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile lit. la sol . În cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării nu sunt corespunzătoare. Odată cu prelevarea oficială a probelor prevăzută la lit. D din Anexa II la Regulamentul (CE) nr.proaspete plus cel puţin o probă compusă de materii proaspete în funcţie de mărimea efectivului. Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor de găini ouătoare incluse în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2011 este 148 . plus cel puţin o pereche de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane şosete) în funcţie de mărimea efectivului. După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv.2 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane “şosete“). c). este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienţei decontaminării. după care se vor recolta încă o dată teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării. sau 2.

3. Utilizarea produselor antimicrobiene în 149 . sunt adăpostite în acelaşi spaţiu . Regulamentul (CE) nr. 1177/2006. cu zoonotice în efectivele de broileri din România modificările şi completările ulterioare. în fecale de animale şi în probele de mediu din etapa de producţie primară. Depistarea serotipurilor de Salmonella spp. inclusiv tulpinile monofazice de S.aer sau în aceeaşi zonă de creştere şi sunt exploatate în acelaşi scop. 3 din Regulamentul (CE) nr.Probele de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane “şosete“) recoltate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2011 se testează numai în cadrul LSVSA agreate de către LNR pentru Salmoneloze zoonotice din cadrul IDSA. 5. se efectuează în conformitate cu amendamentul 1 al standardului EN/ISO 65792002/Amd1:2007.opţională şi se face în conformitate cu prevederile art. Regulamentul (CE) nr. 4. 4. 2160/2003. 1091/2005. Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2011. PRECIZĂRI TEHNICE 2 Cadrul legal: 1. 79/2008. Programarea caledaristică. – Amendamentul 1: Anexa D: Depistarea Salmonella spp. Lista actualizată a exploataţiilor şi a efectivelor incluse în program este disponibilă la nivelul fiecărei DSVSA.” 2. 2. 5. 646/2007 al Comisiei din 12 iunie 2007 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 3. cu aprobarea DSVSA. cu modificările şi completările ulterioare. S. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006. 34/2006. enteritidis. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte obiectivul comunitar de diminuare a prevalenţei Salmonella Enteritidis şi Salmonella Typhimurium la puii de carne şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. aprobat prin Decizia 2010/712/UE. Typhimurium. Această acţiune se realizează numai la solicitarea scrisă a proprietarului/administratorului. 2. 3. Typhimurium. Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2011 SUPRAVEGHERE 1 1. a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploataţie şi pentru fiecare efectiv din exploataţie se trimite DSVSA şi este supus aprobării acesteia. „Microbiologia alimentelor şi a hranei pentru animale – Metoda orizontală de detectare a Salmonella spp. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. pentru anul 2011 se testează în cadrul LSVSA în cadrul cărora se realizează controlul substanţelor antimicrobiene – antibiotice şi sulfamide. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. recoltate în cadrul conformitate cu prevederile Ordinului Programul naţional de control al salmonelozelor preşedintelui ANSVSA nr. Toate exploataţiile cu efective de pui de carne (broileri) ce cuprind cel puţin 500 de păsări din specia Gallus gallus vor fi incluse în program. 4. 5. care are obligativitatea înştiinţării în scris a Direcţiei Generale Sanitare Veterinare din cadrul ANSVSA. pe săptămâni. Serotipuri relevante: S. Un efectiv de pui de carne (broileri) este reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de pui de carne (broileri) ce împart aceeaşi unitate de producţie. Probele oficiale pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor Notificarea suspiciunii/ confirmării se face în al proliferării bacteriene.

1177/2006. Prelevarea oficială de probe de realizează: a) anual din cel puţin un efectiv de pui de carne din cel puţin 10% din exploataţii.exploataţiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. c) din toate efectivele nou introduse într-o exploataţie unde Salmonella enteritidis şi/sau Salmonella typhimurium a fost depistată într-un efectiv anterior. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) . Odată cu prelevarea oficială de probe prevăzută la B. Pentru ca puii de carne să poată fi expediaţi către abator. enteritidis şi/sau typhimurium la controlul realizat la iniţiativa operatorului (autocontrol). Probele constau în 2 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane “şosete“) pentru fiecare efectiv (hală populată). d) ori de câte ori este necesar. Fiecare efectiv de pui de carne din exploataţie (hală populată) va fi testat într-un interval de 3 săptămâni înainte de începerea depopulării şi expedierii păsărilor către abator.probele recoltate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2011 sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop 150 . 2 al Regulamentului (CE) nr. Programul de control oficial . Lunar se efectuează raportarea probelor prelevate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2011 (probele de autocontrol şi probele oficiale) de către responsabilul din cadrul DSVSA la Direcţia Generală Sanitară Veterinară din cadrul ANSVSA. este obligatoriu să se cunoască rezultatul testării şi să se completeze documentele care furnizează informaţiile privind lanţul alimentar. 5. A. Probele constau în 2 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane “şosete“) pentru fiecare efectiv (hală populată).probele recoltate în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2011 sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop. b) din toate efectivele din exploataţie în cazul în care în aceea exploataţie a fost depistat un efectiv pozitiv pentru S.

Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngăşat SUPRAVEGHERE 1 1. 2. 6. Un efectiv de curcani pentru îngrăşat este reprezentat de grup sau mai multe grupuri de curcani pentru îngrăşat ce împart aceeaşi unitate de producţie. sunt adăpostite în acelaşi spaţiu-aer sau în aceeaşi zonă de creştere şi sunt exploatate în acelaşi scop 3. S. 34/2006. din toate efectivele din exploataţie. Serotipuri relevante: S. este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienţei decontaminării. 2160/2003 şi prevederile Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2011. în fecale de animale şi în probele de mediu din etapa de producţie primară. b) se verifică documentele relevante care atestă că păsărilor nu li s-au administrat agenţi antimicrobieni şi se prelevează şi probe pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală. Probele de încălţăminte de unică folosinţă 151 . 2. enteritidis. se vor repeta acţiunile de decontaminare. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte obiectivul comunitar de diminuare a prevalenţei Salmonella Enteritidis şi Salmonella Typhimurium la curcani. se efectuează în conformitate cu amendamentul 1 al standardului EN/ISO 65792002/Amd1:2007. Regulamentul (CE) nr. 4. după care se vor recolta încă o dată teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării. În caz de confirmare a prezenţei serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile Anexei lit. 2160/2003. Sunt incluse în program toate exploataţiile cu efective de curcani pentru îngrăşat ce cuprind cel puţin 500 de curcani pentru îngrăşat. 584/2008 al Comisiei din 20 iunie 2008 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv. 1177/2006.lit. PRECIZĂRI TEHNICE 2 Cadrul legal: 1. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. – Amendamentul 1: Anexa D: Depistarea Salmonella spp. În cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării nu sunt corespunzătoare.1. Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani din România pentru anul 2011 6.” 2. Depistarea serotipurilor de Salmonella spp. Regulamentul (CE) nr. „Microbiologia alimentelor şi a hranei pentru animale – Metoda orizontală de detectare a Salmonella spp. Regulamentul (CE) nr. E din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. cu modificările şi completările ulterioare. 3.

probele recoltate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngăşat sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop. cu 3. A. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploataţiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. Fiecare efectiv de curcani pentru îngrăşat din exploataţie (fiecare hală populată) este testat întrun interval de 3 săptămâni înainte de începerea depopulării şi expedierii păsărilor către abator. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) . Pentru ca curcanii pentru îngrăşat să poată fi expediaţi către abator. Prevederile Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani din România pentru anul 2011 aprobat prin Decizia 2010/712/UE. 4. 79/2008. 2 al Regulamentului (CE) nr. Probele oficiale pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor modificările şi completările ulterioare. 152 . Programarea caledaristică. pe săptămâni. inclusiv tulpinile monofazice de S. Lista actualizată a exploataţiilor şi a efectivelor incluse în program se va găsi la nivelul fiecărui DSVSA. al proliferării bacteriene.Typhimurium. typhimurium. 4. Programul de control oficial . Prelevarea oficială de probe de realizează: a) anual din cel puţin 10% din exploataţii. 5. este obligatoriu să se cunoască rezultatul testării şi să se completeze documentele care furnizează informaţiile privind lanţul alimentar. 5.probele recoltate în cadrul Programul naţional de control al (tampoane “şosete“) recoltate în cadrul Programului Naţional de Control a salmonelozelor zoonotice la curcanii pentru îngrăşat se testează numai în cadrul LSVSA Notificarea suspiciunii/ confirmării se face în agreate de către LNR pentru Salmoneloze conformitate cu prevederile Ordinului zoonotice din cadrul IDSA. Lunar se efectuează raportarea probelor prelevate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngăşat (probele de autocontrol şi probele oficiale) de către responsabilul din cadrul DSVSA la Direcţia Generală Sanitară Veterinară din cadrul ANSVSA. B. recoltate în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngăşat se testează în cadrul LSVSA în cadrul cărora se realizează controlul substanţelor antimicrobiene – antibiotice şi sulfamide. a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploataţie şi pentru fiecare efectiv din exploataţie se trimite DSVSA şi este supus aprobării din partea acestuia. 5. 1177/2006. Probele recoltate constau în 2 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane “şosete“) pentru fiecare efectiv. preşedintelui ANSVSA nr.

Probele recoltate constau în 2 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane “şosete“) pentru fiecare efectiv. d) ori de câte ori este necesar. În cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării nu sunt corespunzătoare. după care se vor recolta încă o dată teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării. În cazul prelevării de probe oficiale în conformitate cu prevederile lit. E din Anexa II la Regulamentul (CE) nr.salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani b) din toate efectivele din exploataţie în cazul în pentru îngăşat sunt recoltate numai de personal care în aceea exploataţie a fost depistat un efectiv pozitiv pentru S. c) din toate efectivele noi introduse într-o exploataţie unde Salmonella enteritidis şi/sau Salmonella typhimurium a fost depistată într-un efectiv anterior. se vor repeta acţiunile de decontaminare. 153 . din toate efectivele din exploataţie. 2160/2003 şi prevederile Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii pentru îngrăşat. b). Odată cu prelevarea oficială de probe prevăzută la lit. După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv. se recoltează probe pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală. În caz de confirmare a prezenţei serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile lit. este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienţei decontaminării. din toate efectivele din exploataţie. enteritidis şi/sau typhimurium la instruit în acest scop. controlul realizat la iniţiativa operatorului (autocontrol). b) se verifică documentele relevante care atestă că păsărilor nu li s-au administrat agenţi antimicrobieni şi se prelevează şi probe pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală.

4. Regulamentul (CE) nr. cu modificările şi completările ulterioare. 4. sunt adăpostite în acelaşi spaţiu-aer sau în aceeaşi zonă de creştere şi sunt exploatate în acelaşi scop. tampoanele şosete şi praf recoltate în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie se testează numai în cadrul LSVSA agreate de către LNR pentru Salmoneloze zoonotice din cadrul IDSA. se efectuează în conformitate cu amendamentul 1 al standardului EN/ISO 65792002/Amd1:2007. PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 1. Probele de materii fecale. Regulamentul (CE) nr. Prevederile Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie. Controlul realizat de către operatorul Categorii de testat şi frecvenţa: PRECIZĂRI TEHNICE 2 Cadrul legal: 1. Un efectiv de curcani de reproducţie este reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de curcani de reproducţie ce împart aceeaşi unitate de producţie. 213/2009 al Comisieidin 18 martie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1177/2006. 4.” 2. Toate exploataţiile ce cuprind cel puţin 250 de curcani de reproducţie sunt incluse în program. în fecale de animale şi în probele de mediu din etapa de producţie primară. 3. Regulamentul (CE) nr. Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie SUPRAVEGHERE 1 1. Serotipuri relevante: S. Lista actualizată a exploataţiilor şi a efectivelor incluse în program este disponibilă la nivelul fiecărei DSVSA. „Microbiologia alimentelor şi a hranei pentru animale – Metoda orizontală de detectare a Salmonella spp. 34/2006. 584/2008. – Amendamentul 1: Anexa D: Depistarea Salmonella spp. 2. recoltate în cadrul Programului naţional de control al Notificarea suspiciunii/ confirmării se face în salmonelozelor zoonotice la curcanii de conformitate cu prevederile Ordinului reproducţie se testează în cadrul LSVSA în preşedintelui ANSVSA nr. Programarea caledaristică. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.6.2. A. aprobat prin Decizia 2010/712/UE. Typhimurium. Probele oficiale pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene. 2. S. 5. Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 3. 79/2008. 6. inclusiv tulpinile monofazice de S. 3. pe săptămâni. 2 al Regulamentului (CE) nr. 5. 5. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. Depistarea serotipurilor de Salmonella spp. enteritidis. 154 . typhimurium. cu cadrul cărora se realizează controlul modificările şi completările ulterioare substanţelor antimicrobiene – antibiotice şi sulfamide. 2160/2003. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploataţiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. Lunar se efectuează raportarea probelor prelevate în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie (probele de autocontrol şi probe oficiale) de către responsabilul din cadrul DSVSA la Direcţia Generală Sanitară Veterinară din cadrul ANSVSA. a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploataţie şi pentru fiecare efectiv din exploataţie se trimite DSVSA şi este supus aprobării din partea acestuia. 1003/2005 în ceea ce priveşte controlul şi testarea Salmonellei în efectivele de reproducţie din specia Gallus gallus şi de curcani. 1177/2006.

maxim 10 probe meconiu pt fiecare 500 pui livraţi şi maxim 60 cadavre. 5 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane “şosete“) dintr-un efectiv (hale populate). 2160/2003. potrivit lit. 2. 2. la 4 săptămâni. Control oficial de rutină în toate efectivele din exploataţie: 1. cel puţin 2 probe compuse de materii fecale proaspete de cel puţin 150g fiecare dintr-un efectiv (hală populată).probele recoltate în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop. Prelevarea oficială de probe de realizează prin: A. din toate efectivele noi introduse într-o exploataţie unde Salmonella enteritidis şi/sau Salmonella typhimurium a fost depistată într-un efectiv anterior. sau 3.probele recoltate în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop. Se recoltează următoarele probe: a) 5 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane “şosete“) dintr-un efectiv (hale populate). B din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. străbunici şi bunici. a) pui de o zi . b) tineret. Programul de control oficial . sau 155 . 4. 2160/2003. din toate efectivele (hale populate) din toate exploataţiile de curcani de reproducţie adulţi cu vârsta cuprinsă între 30 şi 45 de săptămâni.din trei în trei săptămâni din toate efectivele (hale populate): 1. cel puţin o pereche de încălţăminte de unică folosinţă şi o probă de praf dintr-un efectiv (hală populată). Se recoltează minimum 2 perechi de “tampoane şosete“ sau 2 probe compuse de materii fecale din fiecare efectiv (hală populată). potrivit lit. în toate exploataţiile de curcani de reproducţie de elită. 3. sau 2. c) adulte .economic (autocontrol) . B din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. din toate efectivele (hale populate) din exploataţie: 1. B. ori de câte ori este necesar. cu aproximativ 2 săptămâni înainte ca păsările să intre în faza de ouat sau să fie mutate în unitatea de ouat. o dată/an.

3. Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor de curcani de reproducţie incluse în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie este opţională şi se face în conformitate cu prevederile art. 2. în caz de confirmare a prezenţei serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile lit. cu aprobarea DSVSA care au obligativitatea înştiinţării în scris a Direcţiei Generale Sanitare Veterinare din cadrul ANSVSA. odată cu prelevarea oficială de probe pentru confirmare se prelevează şi probe suplimentare pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală. se vor repeta acţiunile de decontaminare. Prelevarea oficială pentru confirmare 1. sau c) cel puţin 2 probe compuse de materii fecale proaspete de cel puţin 150g fiecare dintr-un efectiv (hală populată). după depopularea unui efectiv confirmat pozitiv. În cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării nu sunt corespunzătoare. 2160/2003 şi prevederile Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie. Această acţiune se realizează numai la solicitarea scrisă a proprietarului/administratorului. C din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. din toate efectivele din exploataţie. B. 3 din Regulamentului (CE) nr. 1177/2006.b) cel puţin o pereche de încălţăminte de unică folosinţă şi o probă de praf dintr-un efectiv (hală populată). după care se vor recolta încă o dată teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării. 156 . este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienţei decontaminării.

c) rumegătoarele autohtone tăiate în abatoare autorizate.Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante. selecţie şi alte acţiuni ce sunt prevăzute în Legea nr. înainte de debarcarea animalelor la destinaţie 2. la Laboratorul Comunitar de Referinţă pentru bluetongue şi/sau la alte laboratoare internaţionale de referinţă. rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerţului intracomunitar sau cele importate din ţări terţe cu destinaţia abatorizare. inclusiv a documentelor sanitare veterinare şi a altor documente ce însoţesc transporturile de animale ce provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau ţări terţe. Examen clinic pasiv. NIVELUL EXECUŢIEI 3 Fermieri şi muncitori implicaţi zilnic în relaţia cu animalele. certificate şi cuantificate de către medici veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare. Examenele PCR şi virusologice se efectuează la LNR din cadrul IDSA. iar probele pentru confirmarea serotipului viral se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi/sau cei de liberă practică împuterniciţi. medicii veterinari de liberă practică care trebuie. d) rumegătoarele sălbatice cu ocazia recoltării de trofee. Examenele serologice de supraveghere. Examenele de identificare a genului şi speciei vectorilor culicoizi se efectuează la LSVSA Supraveghere activă 157 . b) toate rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerţului intracomunitar şi toate rumegătoarele importate din ţări terţe. Programul pentru supravegherea Bluetongue în România pentru anul 2011 SUPRAVEGHERE 1 Supraveghere pasivă PRECIZĂRI TEHNICE 2 1. cu modificările şi completările ulterioare. 407/2006. să raporteze orice caz de îmbolnăvire. pe durata perioadei de aşteptare. Testele de seroneutralizare se efectuează la LNR din cadrul IDSA 4. se efectuează la LSVSA desemnate şi/sau LNR din cadrul IDSA. Inspecţia animalelor receptive din specii domestice şi sălbatice existente pe teritoriul României: a) animale situate în localităţile sau efectivele ţintă. 1.7. conform legii. Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate. 3. 2. 1. 5.

desemnate; probele pentru confirmarea speciilor de vectori se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA, la Laboratorul Comunitar de Referinţă pentru bluetongue şi/sau la alte laboratoare internaţionale de referinţă. 2. Supravegherea serologică: A. În perioada de linişte epidemiologică, se realizează în conformitate cu Programul pentru supravegherea Bluetongue în România pentru anul 2011, aprobat prin Decizia 2010/712/UE, pentru a se asigura depistarea la o prevalenţă de 2% şi o confidenta de 95%. B. În exploataţiile în care s-au introdus animale receptive din zone de restricţie seropozitive, vaccinate sau imunizate prin infecţie naturală, ori material seminal recoltat de la tauri rezidenţi în zone de restricţie, supravegherea serologică se efectuează pe animale indigene seronegative din exploataţia respectivă sau din cea mai apropiată exploataţie din vecinătate pentru a asigura depistarea la o prevalenţă de 2% şi o confidenţă de 95%. C. În cazul importului sau achiziţiei prin schimburi intracomunitare: Toate rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerţului intracomunitar nevaccinate sau netrecute prin infecţie naturală şi toate rumegătoarele importate din ţări terţe, pe durata perioadei de aşteptare. 3. Supravegherea prin detecţia genomului viral, pe probe de sânge prelevate pe EDTA imediat după fătare, de la produşii obţinuţi din mame seropozitive la bluetongue (vaccinate ori imunizate natural), care provin din zone de restricţie, în baza derogărilor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1266/2007 al Comisiei din 26 octombrie 2007 referitor la normele de punere în aplicare a Directivei 2000/75/CE a Consiliului în ceea ce priveşte combaterea, monitorizarea, supravegherea febrei catarale ovine, precum şi restricţiile privind deplasările unor animale din specii receptive la aceasta, cu amendamentele ulterioare, sau provin din zone care au fost supuse restricţiilor pentru bluetongue şi au fost incluse în cadrul unui program de vaccinare dar care au ieşit din zona de restricţie la sfârşitul anului 2010 sau vor ieşi în cursul anului 2011. 6. Localităţile şi efectivele ţintă, sunt stabilite de DSVSA de comun acord cu LNR din cadrul IDSA. 7. Probele de ser pentru supravegherea serologică şi probele de sânge prelevate pe EDTA pentru detecţia genomului viral bluetongue prin PCR se transportă la laborator în decurs de maximum 48 ore de la prelevare. Din momentul prelevării şi până la recepţia probelor în laborator, acestea se menţin permanent la tempertaura de refrigerare (+4 - +8o C).

158

4. Supravegherea prin examene de detecţie a genomului viral şi de izolare a virusului pe probe prelevate de la animale la care datele epidemiologice, alături de informaţii obţinute prin investigaţii serologice şi/sau clinice ori anatomopatologice, conduc către suspicionarea bluetongue ori a riscului de bluetongue. 5. Supravegherea virusologică sau prin teste de biologie moleculară a rumegătoarelor sălbatice moarte, vânate în condiţii normale ori vânate datorită faptului că prezintă simptome ce ar putea fi atribuite bluetongue 6. Monitorizarea vectorilor şi a parametrilor mediului ambiant insecte din genul Culicoides: a) în perioada de linişte epidemiologică se realizează în conformitate cu Programul pentru supravegherea Bluetongue în România pentru anul 2011, aprobat prin Decizia 2010/712/UE. b) în situaţia apariţiei bluetongue în ţările vecine, a extinderii zonelor de restricţie din ţările vecine pe teritoriul României, a depistării unor specii noi de vectori competenţi şi în alte situaţii de risc major pentru bluetongue, prin capturarea sistematică de vectori cu capcane mobile, pe durata sezonului de activitate intensă a vectorilor în perioada mai – octombrie, conform unui grafic stabilit ad hoc.

8. Punctele de recoltare a vectorilor, sunt stabilite de către DSVSA de comun acord cu LNR din IDSA şi, atunci când este necesar, cu grupul de experţi pentru bluetongue, constituit de ANSVSA. 9. Înregistrarea coordonatelor de latitudine, longitudine şi altitudine pentru fiecare punct de colectare a vectorilor se face cu mijloace GPS.

8. Programul pentru eradicarea şi monitorizarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile pentru anul 2011 8.1. Encefalopatia Spongiformă Bovină SUPRAVEGHERE 1 I. Supraveghere pasivă Semnalarea tuturor animalelor bănuite de a fi infectate cu o formă de ESB şi atunci când prezenţa unei forme de ESB nu poate fi exclusă printr-o examinare clinică, efectuarea pe animalele respective a unor CONDUITA DE EXECUŢIE 2 1. Supraveghere şi/sau monitorizare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă, cu amendamentele PRECIZĂRI TEHNICE 3 1. Raport lunar transmis la ANSVSA, de către DSVSA privind situaţia bovinelor suspecte clinic de ESB, precum şi situaţia rezultatelor testelor efectuate la bovinele suspecte de ESB, în condiţii de linişte epidemiologică. 2. Probele prelevate de la bovinele suspecte de ESB, se transmit la LNR pentru EST din cadrul IDSA (LNR-EST) pentru a fi supuse examinărilor specifice, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. NIVELUL EXECUŢIEI 4 1. Proprietarii şi deţinătorii de bovine au obligaţia anunţării medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi şi a medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA cu privire la oricare semne clinice nervoase.

159

teste de laborator;

depistare

în ulterioare. 2. Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii.

II. Supraveghere activă Efectuarea de teste de depistare pe animalele care nu au fost semnalate ca fiind bănuite de a fi infectate cu o formă de EST, precum animalele sacrificate de urgenţă, animalele care prezintă semne de boală în momentul inspecţiilor antemortem, animalele găsite moarte, animalele sănătoase sacrificate şi animalele sacrificate în legătură cu un caz de EST, în special pentru a determina evoluţia şi prevalenţa formelor de EST pe teritoriul României sau într-unul din judeţele acesteia.

1. Supraveghere prin examene de laborator. 2. Supraveghere şi/sau monitorizare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

2. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi/sau medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi prelevează capul animalelor moarte, sacrificate, ucise în scop de diagnostic, suspecte de ESB şi transmit probele la LNR pentru EST din cadrul IDSA în vederea efectuării testelor specifice de laborator. 1. Raport lunar transmis la ANSVSA de către DSVSA, în 1. Medici veterinari condiţii de linişte epidemiologică. oficiali din cadrul 2. Medicii veterinari epidemiologi din cadrul DSVSA, DSVSA. nominalizaţi prin decizie a directorului executiv al acesteia, pentru controlul ESB, centralizează în mod corelativ şi transmit lunar la Direcţia Generală Sanitară 2. Medicii veterinari Veterinară din cadrul ANSVSA, situaţia privind numărul epidemiologi din cadrul testelor rapide efectuate la bovinele din grupele ţintă de DSVSA, nominalizaţi testare, tipul de test rapid efectuat şi rezultatele testelor prin decizie a directorului rapide efectuate în vederea raportării la Comisia executiv al acesteia, Europeana a datelor de monitorizare a ESB. pentru controlul ESB. 3. Prelevarea probelor de creier se realizează prin: a) tehnica de prelevare a creierului integral; b) tehnica foramen magnum se efectuează conform 3. Medicul veterinar de instrucţiunilor, în spaţii special amenajate în abatoarele liberă practică autorizate sau în sălile de necropsie din incinta împuternicit şi/sau laboratoarelor EST sau în spaţii destinate prelevării de medicul veterinar oficial. probe din incinta unităţilor de procesare categoria 1, unităţilor intermediare categoria 1 şi de incinerare care recepţionează cadavre categoria 1 cu respectarea 4. Recoltarea probelor de măsurilor de prevenire a transmiterii bolilor de la animale creier se realizează cu la om. truse de unică folosinţă în 4. Conform prevederilor anexei III la Regulamentul (CE) baza procedurilor stabilite nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, probele de creier provenite de la toate bovinele în vârstă de peste 24 conform legii, numai de veterinari luni, sacrificate în regim de urgenţă, cu semne clinice la medicii inspecţia antemortem, precum şi probele de creier abilitaţi. provenite de la toate bovinele sănătoase în vârstă de peste 5. Examinarea probelor se 30 luni sacrificate în regim de tăiere normală se realizează la LSVSA prelevează prin tehnica foramen magnum numai în şi/sau după caz, la LNR abatoarele autorizate pentru a sacrifica bovine. din cadrul IDSA.

160

5. De la toate bovinele domestice şi rumegătoarele din mediul silvic şi exotice, care prezintă semne clinice nervoase/suspecte de ESB, se prelevează creierul în întregime în vederea examinării de laborator pentru ESB, inclusiv cu trunchi cerebral şi se efectuează investigaţii complexe pentru rabie, boala lui Aujeszky, listerioză, precum şi pentru alte boli, după caz. 6. De la toate bovinele suspecte de ESB, indiferent de vârstă, care după 15 zile de observaţie clinică rămân suspecte de ESB, precum şi de la toate bovinele în vârstă de peste 24 luni, moarte sau ucise în cadrul măsurilor de eradicare a ESB, se prelevează si se trimite capul nedeschis la LNR-EST în vederea efectuării examenelor de laborator speciale pentru ESB. 7.Transportul probelor la LNR-EST/LSVSA desemnate pentru diagnosticul ESB, după caz, se efectuează cât mai curând posibil după recoltare, în ambalaje etanşe, conform prevederilor legislaţiei sanitare veterinare în vigoare. 8. Procesarea şi examinarea probelor de creier pentru ESB se realizează în exclusivitate în cadrul reţelei naţionale de laboratoare de morfopatologie din LSVSA ale DSVSA (LM), coordonate tehnic de LNR-EST din cadrul IDSA. 9. Metodele uzitate pentru diagnosticul ESB sunt cele precizate de LNR - EST din cadrul IDSA în baza prevederilor Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri şi a prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. 10. De la animalele moarte, precum si de la animalele sacrificate şi confiscate în abator sau in diverse exploataţii, probele de creier vor fi procesate prin test rapid, conform punctului 9 de mai sus şi histologic, conform procedurii specifice, cu aplicarea de metode de colorare HE, HEA, Mann, Pappenheim s.a., după caz, conform precizărilor LNR-EST. Probele cu rezultat histologic pozitiv şi/sau test rapid pozitiv se vor trimite la LNR-EST. 11.Confirmarea diagnosticului se efectuează în exclusivitate la LNR - EST din cadrul IDSA. 12. Evidenţele privind efectivele de bovine indigene şi din import, inclusiv mişcarea acestora, pe categorii de exploatare, sex şi vârstă se întocmesc şi se actualizează zilnic de specialiştii epidemiologi din fiecare DSVSA.

161

Monitorizarea şi eradicarea se realizează în conformitate cu Programul pentru eradicarea şi monitorizarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile pentru anul 2011, aprobat prin Decizia 2010/712/UE. INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE I. ANIMALE VII

Se examinează ante- şi post-mortem.

II. CARNE şi ORGANE Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali.

1. Până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili un diagnostic negativ, nicio parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării şi investigaţiei pentru ESB nu se va utiliza pentru consum şi nici la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice şi a medicamentelor; 2. Notificarea în cazul suspiciunii şi/sau confirmării bolii se realizează conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. Carnea, organele şi subprodusele se confiscă aplicându-se prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare şi ale Regulamentului (CE) nr.1069/2009. 3. Se aplică măsurile de eradicare a bolii conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. Medicii oficiali din abatoare recoltează şi trimit, în fiecare lună, la laboratoarele de morfopatologie nominalizate, probe pentru depistarea materialului de risc specific, SNC, în carne. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA

Confirmarea diagnosticului se efectuează în exclusivitate la LNR EST din IDSA

1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examinare la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA.

162

8.2. Scrapia la ovine si caprine SUPRAVEGHERE 1 I. Supraveghere pasivă Semnalarea tuturor animalelor bănuite de a fi infectate cu o formă de EST şi, atunci când prezenţa unei forme de EST nu poate fi exclusă printr-o examinare clinică, efectuarea pe animalele respective a unor teste de depistare în laborator. CONDUITA DE EXECUŢIE 2 1. Supraveghere şi/sau monitorizare conform Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. 2. Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii. PRECIZĂRI TEHNICE 3 1.Raport lunar transmis la ANSVSA, de către DSVSA, privind situaţia ovinelor şi caprinelor suspecte clinic de scrapie, precum şi situaţia rezultatelor testelor efectuate la ovinele şi caprinele suspecte de EST, în condiţii de linişte epidemiologică. 2.Probele prelevate de la ovinele şi caprinele suspecte de scrapie se transmit la LNR - EST din cadrul IDSA pentru a fi supuse examinarilor specifice, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. NIVELUL EXECUŢIEI 4 1. Proprietarii şi deţinătorii de ovine şi caprine au obligaţia anunţării medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau a medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA asupra oricărei suspiciuni de scrapie - semne clinice nervoase ce nu pot fi atribuite, pe baza anamnezei şi a examenului clinic, altor boli cu simptomatologie nervoasă. 2. Medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA prelevează capul animalelor moarte sacrificate sau ucise în scop de diagnostic, suspecte de scrapie şi transmit probele la LNR pentru EST din cadrul IDSA în vederea efectuării testelor specifice de laborator 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial.

II. Supraveghere activă Efectuarea de teste de depistare pe animalele care nu au fost semnalate ca fiind bănuite de a fi infectate cu o formă de EST, precum animalele sacrificate de urgenţă, animalele care

1. Supraveghere prin examene de laborator. 2. Supraveghere şi/sau monitorizare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. 3. Genotiparea ovinelor

1.Prelevarea probelor de creier se efectuează în spaţii special amenajate în abatoarele autorizate sau sau în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST sau în spaţii destinate prelevării de probe din incinta Unităţilor de procesare categoria 1, unităţilor intermediare categoria 1 si de incinerare care recepţionează cadavre categoria 1 cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii bolilor de la animale la 2. Recoltarea probelor de om; prelevarea probelor de creier se efectuează astfel încât să creier se realizează cu truse se evite reprezentarea excesivă a unui grup în ceea ce priveşte de unică folosinţă în baza

163

să se prelevează probe de creier provenite de la ovinele si caprinele în vârstă de peste 18 luni din toate exploataţiile înregistrate/autorizate sanitar-veterinar cu peste 100 de animale şi exploataţiile unde nu au fost depistate niciodată cazuri de scrapie. 4. De la toate ovinele şi caprinele încadrate în grupa ţintă “suspecte de EST”. trunchi cerebral. conform prevederilor Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. animalele sănătoase sacrificate şi animalele sacrificate în legătură cu un caz de EST. precum şi de la toate ovinele şi caprinele în vârstă de peste 18 luni. 6. cu amendamentele ulterioare. moarte sau ucise în cadrul măsurilor de eradicare a EST.Medicii veterinari epidemiologi din cadrul DSVSA. Probele prelevate trebuie să fie reprezentative pentru fiecare regiune şi sezon. De la ovinele si caprinele în vârstă de peste 18 luni. vârsta. se prelevează şi se trimite capul nedeschis la LNR-EST. pentru controlul EST. originea. conform prevederilor capitolului A. c) animale din turmele infectate care au fost ucise pentru distrugere. partea II. rasa. indiferent de vârstă. măduvă rahidiană din regiunea cervicală si limfonoduri retrofaringiene. 999/2001. 164 . la LNR din cadrul IDSA. cu excepţia ovinelor şi caprinelor încadrate în grupa ţintă “suspecte de EST” înscrise la pct. 5. după caz. cu amendamentele ulterioare. şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. în special pentru a determina evoluţia şi prevalenţa formelor de EST pe teritoriul unei ţări sau întruna din regiunile acesteia. 2. centralizează în mod corelativ şi transmit lunar la Direcţia Generală Sanitară Veterinară din ANSVSA situaţia privind numarul testelor rapide efectuate la ovinele si caprinele existente pe raza de activitate a DSVSA. Eşantionarea multiplă în aceeaşi turmă trebuie evitată pe cât posibil. în vederea efectuării examenelor de laborator speciale pentru EST. pct. tipul de producţie sau orice alte caracteristici. prin programele proprii de monitorizare. cortex cerebral. Efectuarea testelor moleculare discriminatorii conform prevederilor Regulamentul (CE) nr. 3. 133/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte cerinţele minime pentru studiul genotipurilor de proteine prionice la rasele de ovine. 999/2001. numai de medicii veterinari instruiţi în acest sens. 999/2001/CE. b) animale nesacrificate pentru consum uman. 4 din prezenta coloană. pe parcursul mai multor ani consecutivi de eşantionare. se prelevează obligatoriu următoarele probe: cerebel.prezintă semne de boală în momentul inspecţiilor antemortem. numiţi prin decizie a directorului executiv. 4. care după 15 zile de observaţie clinică rămân suspecte de EST. din grupele tinta supuse testarii pentru EST. 3. 2. DSVSA trebuie să urmărească. Se prelevează probe de creier provenite de la ovinele şi caprinele în vârstă de peste 18 luni din grupele ţintă. Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau. 3 şi 5 din anexa III la Regulamentul (CE) nr. cu amendamentele ulterioare. animalele găsite moarte.: a) animale sănătoase sacrificate pentru consum uman. pentru fiecare grup procedurilor stabilite conform legii.

11. De la animalele moarte precum si de la animalele sacrificate şi confiscate în abator sau in diverse exploataţii. tipul de test rapid efectuat şi rezultatele testelor rapide efectuate în vederea raportării la Comisia Europeana a datelor de monitorizare şi eradicare a scrapiei. conform capitolului A. 15.ţintă de testare. ovinele moarte şi ovinele vii. Probele pentru genotipare prin selectie se vor preleva de la ovinele sacrificate pentru consumul uman. în ambalaje etanşe. pct. cu amendamentele ulterioare. pct. 8. 999/2001. coordonate tehnic de LNR-EST din cadrul IDSA. cu amendamentele ulterioare. 165 . Genotiparea. Genotiparea prin selectie a ovinelor. 999/2001. 8. 2 şi 3 lit. 8. a 3000 de berbeci de reproductie proveniti din judete unde au fost confirmate focare de scrapie. Partea II. 999/2001. Genotiparea se realizează de către structura competentă din cadrul IDSA. 14.Transportul probelor la LSVSA pentru diagnosticul EST se efectuează cât mai curând posibil după recoltare. cu amendamentele ulterioare. 10. În vederea genotipării se recoltează probe de sânge pe EDTA pentru ovinele vii şi probe de creier în cazul cazurilor de scrapie confirmate şi a ovinelor moarte. Metodele uzitate pentru diagnosticul EST sunt cele precizate de LNR .1 din anexa III la Regulamentului (CE) nr. 7. conform Capitolul A. în situaţia în care se adoptă aplicarea măsurilor de eradicare din Capitolul A. 12. se realizează în cadrul reţelei naţionale de laboratoare de morfopatologie din LSVSA ale DSVSA. (ii) din anexa VIII la Regulamentul (CE) nr. 13. Genotiparea tuturor ovinelor pozitive confirmate de LNREST.2 din anexa III la Regulamentul (CE) nr.EST din cadrul IDSA în baza prevederilor Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri şi a cerinţelor specificate în Regulamentul (CE) nr. 16. Procesarea şi examinarea probelor de creier pentru EST la ovine şi caprine. pct. 9. Genotiparea ovinelor din turma infectată (focar). conform prevederilor legislaţiei sanitare veterinare în vigoare. in vederea cresterii rezistentei genetice a ovinelor la scrapie. cu amendamentele ulterioare. 999/2001. (b) pct. Partea II.

a. nicio parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării şi investigaţiei pentru scrapie nu se va da în consum şi nici nu se va utiliza la fabricarea produselor alimentare.1069/2009. cu amendamentele ulterioare şi ale Regulamentului (CE) nr. la LNR din cadrul IDSA. II. de către medici veterinari oficiali. 2. conform punctului 13 de mai sus şi histologic. INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE I. sex şi vârstă se întocmesc şi se ţin la zi de specialiştii epidemiologi din fiecare DSVSA. a produselor cosmetice şi medicamentelor. conform precizărilor LNREST din cadrul IDSA. CARNE şi ORGANE Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar. Mann. 19. 999/2001. HEA. 1. se efectuează în exclusivitate la LNR . Pappenheim s. Se aplică măsurile de eradicare a bolii conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. cu amendamentele ulterioare. Evidenţele privind efectivele de ovine si caprine indigene şi din import. Probele cu rezultat histologic pozitiv şi/sau test rapid pozitiv se vor trimite la LNR-EST din cadrul IDSA. 18. aplicându-se prevederile Regulamentului (CE) nr.. 166 . Examinare la LSVSA şi/sau după caz. ANIMALE VII Se examinează ante şi postmortem.Până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili un diagnostic negativ.EST din cadrul IDSA. ANSVSA nr. 17. Confirmarea diagnosticului. inclusiv discrimnarea suselor responsabile de infectiile prionice. 79/2008.probele de creier vor fi procesate prin test rapid. organele şi subprodusele se confiscă. 1. pe categorii de exploatare. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA. cu amendamentele ulterioare. Notificarea în cazul suspiciunii şi/sau confirmării bolii se Medic veterinar oficial din realizează conform prevederilor Ordinului preşedintelui cadrul DSVSA. cu aplicarea de metode de colorare HE. 999/2001. cu modificările şi completările ulterioare. 2. după caz. 3. conform procedurii specifice. inclusiv mişcarea acestora. Carnea.

999/2001. Orice persoană care observă semne nervoase la cervidee are obligaţia anunţării medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA asupra oricărei suspiciuni de BCCC . 999/2001. cu amendamentele ulterioare 2. Supraveghere pasivă Semnalarea tuturor animalelor bănuite de a fi infectate cu o formă de EST şi. precum animalele CONDUITA DE EXECUŢIE 2 1. 8.semne clinice nervoase ce nu pot fi atribuite. Supraveghere prin examene de laborator 2. aprobat prin Decizia 2010/712/UE. cu modificările şi completările ulterioare. 79/2008. conform prevederilor Regulamentului (CE) nr.Monitorizarea şi eradicarea se realizează în conformitate cu Programul pentru eradicarea şi monitorizarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile pentru anul 2011. Supraveghere activă Efectuarea de teste de depistare pe animalele care nu au fost semnalate ca fiind bănuite de a fi infectate cu o formă de EST. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. altor boli cu simptomatologie nervoasă 1. cu amendamentele ulterioare NIVELUL EXECUŢIEI 4 1. cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii creier se realizează cu truse unor boli infecţioase de la animale la om. Medicul veterinar oficial amenajate în abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din cadrul DSVSA. Supraveghere şi/sau monitorizare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr.3.BCCC şi EST la alte rumegătoare aflate în mediul silvatic sau în captivitate SUPRAVEGHERE 1 I. atunci când prezenţa unei forme de EST nu poate fi exclusă printr-o examinare clinică. de unică folosinţă în baza 2. Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii. din incinta laboratoarelor EST sau la nivelul fondurilor de 2. efectuarea pe animalele respective a unor teste de depistare în laborator. cu amendamentele ulterioare. pentru a fi supuse examinărilor specifice.Prelevarea probelor de creier se efectuează în spaţii special 1. PRECIZĂRI TEHNICE 3 Prelevarea probelor provenite de la cervideele suspecte de BCCC şi transmiterea la Laboratorul Naţional de Referinţă. 999/2001. Recoltarea probelor de vânătoare. Se preleveaza probele de creier provenite de la cervidee în procedurilor stabilite vârstă de peste 18 luni din grupele ţintă: conform legii. pe baza anamnezei şi a examenului clinic. Supraveghere şi/sau monitorizare conform Regulamentului (CE) nr. II. numai de 167 . Boala cronică cahectizantă a cervideelor .

Examinarea probelor se realizează la LSVSA. Pentru genotipare se recoltează probe de creier pentru cazurile de BCCC confirmate. 5. la LNR din cadrul IDSA. 6. şi/sau după caz. 3. Procesarea şi examinarea probelor de creier pentru EST la. în ambalaje etanşe. Genotiparea se realizează de Serviciul de biologie moleculară şi organisme modificate genetic din cadrul IDSA. coordonate tehnic de LNR pentru Encefalopatii Spongiforme Transmisibile LNR -EST din cadrul IDSA. 3. Metodele uzitate pentru diagnosticul BCCC sunt cele precizate de LNR . conform prevederilor Deciziei 2007/182/CE a Comisiei din 19 martie 2007 privind un studiu asupra bolii cronice caşectizante a cervidelor. Până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili un diagnostic negativ. animalele găsite moarte. animalele care prezintă semne de boală în momentul inspecţiilor ante-mortem. pentru bovidee. 999/2001. a) cervidee sănătoase vânate b) cervidee sănătoase sacrificate în abatoare c) cervidee prezentând semne clinice de boală d) cervidee rănite sau ucise pe şosele e) cervidee moarte/ucise. 4. în special pentru a determina evoluţia şi prevalenţa formelor de EST pe teritoriul unei ţări sau într-una din regiunile acesteia.EST din IDSA în baza prevederilor Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri şi a cerinţelor specificate în Regulamentul (CE) nr. medicii veterinari instruiţi în acest sens. alte specii de rumegătoare mici sălbatice. nicio parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării şi investigaţiei pentru BCCC nu se va da în consum şi nici nu se va utiliza la fabricarea produselor alimentare. animalele sănătoase sacrificate şi animalele sacrificate în legătură cu un caz de EST. cervidee şi alte rumegătoare aflate în mediu silvatic sau în captivitate. cervidee. a produselor cosmetice şi medicamentelor.cu amendamentele ulterioare. se realizează în cadrul reţelei naţionale de laboratoare de morfopatologie LM din LSVSA ale DSVSA.EST din cadrul IDSA. Confirmarea diagnosticului se efectuează în exclusivitate la LNR .sacrificate de urgenţă. 7. 8. conform prevederilor legislaţiei sanitare veterinare în vigoare. Transportul probelor la LSVSA pentru diagnosticul EST se efectuează cât mai curând posibil după recoltare. 168 .

1. organele şi subprodusele se confiscă. Programul pentru supravegherea. efectuează în unităţi de tăiere 2. Carnea. aprobat prin Decizia 2010/712/UE. Vaccinurile antirabice vii folosite pentru vaccinarea orală a vulpilor trebuie să îndeplinească cerinţele Farmacopeei Europene şi recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în privinţa PRECIZĂRI TEHNICE 2 Vaccinarea vulpilor se va desfăşura în două campanii. 999/2001. la LNR de către medici veterinari din cadrul IDSA. Monitorizarea şi eradicarea se realizează în conformitate cu Programul pentru eradicarea şi monitorizarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile pentru anul 2011. autostrăzilor. Notificarea în cazul suspiciunii şi/sau confirmării bolii se Medic veterinar oficial din realizează conform prevederilor Ordinului preşedintelui cadrul DSVSA. CARNE şi ORGANE 1. Numărul de momeli aplicate la vizuină va fi de 25 doze vaccinale/campanie/km2 . NIVELUL EXECUŢIEI 3 Vaccinarea orală a vulpilor se face prin distribuirea momelilor vaccinale cu ajutorul avioanelor sau elicopterelor. ANIMALE VII Se examinează ante şi post. cu modificările şi completările ulterioare. manual. precum şi în zonele submontane până la altitudinea de 1000 m. nr. II. 79/2008. controlul şi eradicarea rabiei la vulpi în România pentru anul 2011 SUPRAVEGHERE 1 Vaccinarea antirabică cu momeli vaccinale a întregului efectiv de vulpi prin distribuire aeriană şi manuală pe întregul teritoriu al României. cu o distribuire predominant aeriană.prevederile Regulamentului (CE) nr. Examinare la LSVSA autorizate sanitar-veterinar. şi/sau după caz. distribuirea de momeli vaccinale se va face manual. prin depunerea acestora la gurile de intrare în vizuină. al luciului de apă. distribuindu-se 20 doze vaccinale/campanie/km2. cu asistenţă din 169 .1069/2009. 2. ANSVSA nr. etc. În aceste zone. cu amendamentele ulterioare şi ale Regulamentului (CE) mortem. aplicându-se I. evitânduse teritoriul localităţilor. cu avionul şi/sau elicopterul. la vizuină. oficiali. INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE 9. de primăvară şi de toamnă. pe suprafeţe întinse sau în zonele greu accesibile. Medic veterinar oficial Examinarea carcaselor se din cadrul DSVSA. iar in jurul localităţilor. prin gestionarii fondurilor de vânătoare.

prioritate vor avea probele provenite de la animale care manifestă comportament de animal turbat. după caz. se efectuează la LSVSA desemnate şi/sau LNR din cadrul IDSA. La 45 de zile după fiecare campanie de vaccinare. va fi efectuată vanătoarea de vulpi în scopul evaluarii eficienţei vaccinării. cât şi în identificarea cauzelor de eşec a vaccinării. Supravegherea serologică: Test imunoenzimatic (ELISA). Incidenţa virusului rabic se va efectua pe 4-8 probe/100 km². 2. veterinari 1. Examenele virusologice de supraveghere. De la vulpile vânate se vor recolta probe pentru testarea nivelului de anticorpi (ELISA). Prelevare probe şi examen de laborator: probele se recoltează. Supravegherea virusologică: Testul de imunofluorescenţă directă (IFD) În privinţa supravegherii rabiei se vor preleva probe de la animalele suspecte în urma examinării clinice şi de la cele găsite moarte. Testul pentru depistarea markerului tetraciclină: Controlul eficacităţii vaccinării se realizează prin depistarea prezenţei biomarkerului tetraciclină în întreaga aria de vaccinare prin examinarea oaselor şi dinţilor (mandibulei) vulpilor împuşcate. Această identificare a tetraciclinei are rol important în monitorizarea consumului de momeli vaccinale de către speciile ţintă (vulpi). 1. Personalul fondurilor de vânătoare instruit în cadrul DSVSA. pentru aceasta vor fi împuşcate 4 vulpi/100 km2 . 25/2008. 2. Supraveghere activă: se vor preleva probe Grupa de animale ţintă: de la vulpile găsite moarte sau împuşcate. Se vor recolta de la vulpile vânate sau de la vulpile moarte probe pentru testarea nivelului de anticorpi. medicul veterinar oficial al DSVSA şi medicul veterinar de liberă practică. Testele ELISA şi Testele pentru depistarea markerului tetraciclină se efectuează la LNR din cadrul IDSA. la microscop în lumină ultravioletă. precum şi pentru detectarea biomarkerului tetraciclinei. partea medicilor oficiali. vulpi din mediul silvatic. 3. care permite determinarea cantitativă a anticorpilor antirabici postvaccinali din serurile recoltate de la vulpe. transportă cu respectarea exigentelor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.eficacităţii şi siguranţei în utilizarea acestora. 170 .

de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.bovine. tractusul genital şi sângele care provin de la animalele la care a fost depistată o reacţie pozitivă sau neconcludentă la un test de depistare a brucelozei trebuie să fie declarate improprii pentru consumul uman.mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar . crt. CARNE şi ORGANE Se recoltează organe în următoarele cazuri: a) de la animalele reacţionate pozitiv.mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar . Mamelele. ovinele. III. MĂSURI 1. de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.bovinele. porcine. ovinele. Precizări tehnice*** 3 I. probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză. păsări. I. ANIMALE VII Bovinele.DEPISTAREA PRINCIPALELOR ZOONOZE LA ANIMALE Nr. 2.CAPITOLUL III EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ŞI A FURAJELOR SECŢIUNEA 1 . CARNE şi ORGANE Inspecţia post . ovinele. b) de la animalele sacrificate la abator. 3. dubioase sau neconcludente la testele pentru brucella. BRUCELOZA* III. se confiscă şi se distrug. II. leporidele Supraveghere de laborator pentru speciile receptive .a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice II. chiar dacă nu a fost detectată nici o leziune de acest tip. Supraveghere de laborator pentru speciile receptive . ANIMALE VII Bovinele. 0 Boala 1 Strategia şi conduita de execuţie 2 I. porcinele şi leporidele se supun inspecţiei ante .a se vedea 1. LAPTE CAMPILOBACTERIOZA* I. ovine. Laptele crud care provine de la animale care prezintă o reacţie pozitivă la testele de supraveghere privind bruceloza nu va fi utilizat pentru consum uman.veterinar. porcinele 171 . Carnea care provine de la animale la care inspecţia post-mortem a permis punerea în evidenţă a unei bruceloze acute trebuie să fie declarată improprie pentru consumul uman. porcinele. luându-se toate precauţiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a celorlalte carcase. a liniei de sacrificare şi a personalului prezent în abator. acestea trebuie să fie sacrificate separat faţă de celelalte animale. În cazul în care animalele prezintă o reacţie pozitivă sau neconcludentă la un test de depistare a brucelozei sau în cazul care există alte motive pentru suspectarea unei infecţii. caprinele.veterinar. ANIMALE VII . caprinele. ANIMALE VII .

Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe: a) programul HACCP şi în mod special formulele de tratament termic în toate unităţile de procesare carne pasăre. 1. cu modificările şi completările ulterioare. ANIMALE VII Animalele din speciile I. Recoltarea de probe este efectuată de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi analiza acestora se efectuează în cadrul IISPV şi în cadrul LSVSA desemnate de către ANSVSA la propunerea IISPV. lapte. 172 . ECHINOCOCOZA* I. ANIMALE VII A se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. III. de către medici veterinari oficiali. 2. d) evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică. moluşte. CARNE Precizări tehnice*** 3 Capitolul I din prezentele Norme metodologice. din reţeaua de desfacere cu amănuntul. 2. în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în ferme. crt. Conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.. conform programului specific elaborat de ANSVSA. Carnea şi organele vor fi supuse tratamentului termic înainte de a fi consumate. de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. cu sau fără piele.mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar . cu sau fără os). carne roşie. II. 3. Tulpinile de Campylobacter trebuie trimise la IISPV pentru confirmare şi colecţie. de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. pentru testarea Campylobacter spp. Inspecţia post . porcine şi păsări se monitorizează antibiorezistenţa. peşte.veterinar. CARNE Recoltarea de probe de carne de pasăre (carne tranşată/porţionată. Se va testa rezistenţa antimicrobiană şi la alţi agenţi zoonotici. 2. b) evitarea contaminării carcaselor cu fecale în abatoarele de bovine. cu sau fără piele. MĂSURI Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care s-a decelat prezenţa de specii de Campylobacter termofile. ovine şi porcine. 1.Nr. 0 Boala 1 Strategia şi conduita de execuţie 2 şi păsările se supun inspecţiei ante . în măsura în care aceştia prezintă un risc pentru sănătatea publică. cu sau fără os) din reţeaua de desfacere cu amănuntul. la tulpinile de Campylobacter jejuni şi Campylobacter coli. II. 34/2006. izolate din produse alimentare de origine animală provenite de la bovine.mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar .veterinar. Recoltarea de probe de carne de pasăre (carne tranşată/ porţionată. nefiind supuse restricţiilor sanitare veterinare. c) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică. Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator.

se denaturează şi se îndepărtează în condiţii de siguranţă. probele se examinează prin inoculări pe medii medici veterinari oficiali uzuale în ziua primirii. d) Interzicerea recuperării organelor parazitate pentru folosirea în alimentaţia carnivorelor. III. porcine. PRODUSE LACTATE. b. MĂSURI SPECIFICE sau de către personalul Carnea şi organele infestate se supun următoarelor măsuri: a) Carnea şi organele infestate şi/sau cu chişti hidatici se declară auxiliar oficial. care nu prezintă modificări senzoriale se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic. de către laborator în vederea stabilirii genului Echinococcus (examen medici veterinari oficiali parazitologic şi morfopatologic). ovinele.1069/2009. Inspecţia post . PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PESCUIT: Recoltarea de probe este efectuată de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi analiza acestora se efectuează la IISPV. LISTERIOZA* Strategia şi conduita de Precizări tehnice*** execuţie 2 3 receptive tăiate pentru II.mortem a b) Se recoltează fragmente de organe cu modificări chistice de către carcaselor se efectuează în medicii veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar de la nivelul unităţi de tăiere autorizate abatoarelor şi se transmit la LSVSA pentru efectuarea examenelor de sanitar-veterinar. conform Regulamentului (CE) nr. improprii consumului uman. acestea se retrag din consum se declară improprii consumului uman. de către medici veterinari oficiali sau de II.bovinele. În cazul confirmării prezenţei L. ovinele. CARNE ŞI ORGANE consum uman se supun Se examinează fiecare carcasă şi organele de bovine. CARNE ŞI ORGANE condiţii de siguranţă. iar creierul se examinează după păstrarea la sau de către personalul frigider (4-8 oC) timp de 48 de ore. 0 Boala 1 (HIDATIDOZA) 3. os sanitar-veterinar. organele şi grăsimea. CARNE. II. carnea. de către Interzicerea prezenţei câinilor în abatoare si ferme. MĂSURI 1. PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PESCUIT 1. PRODUSE DIN CARNE. ANIMALE VII I. caprinele prezentele Norme metodologice. crt. MĂSURI GENERALE sanitar-veterinar. auxiliar oficial.a. c) Grăsimea se dă în consum fără restricţii. 173 .mortem se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitarveterinar. ovine. I. În cazul confirmării bolii. ANIMALE VII . probele pozitive pentru genul sau de către personalul Echinococcus se transmit la LNR pentru Echinococcus din cadrul IDSA pentru identificarea speciei. monocytogenes în produse din carne. ecvine şi cervide destinate consumului uman. produse lactate. auxiliar oficial. 2. CARNE ŞI ORGANE unităţi de tăiere autorizate În caz de suspiciune se recoltează probe: capul întreg sau creierul. medici veterinari oficiali IV.a se vedea Capitolul I din Bovinele. peşte şi produse din pescuit. inspecţiei ante . PRODUSE LACTATE. de către lung şi porţiuni de ficat. şi porcinele se supun inspecţiei ante .mortem în caprine. PRODUSE DIN CARNE.Inspecţia post .Nr. 4. caprinele. se denaturează şi se îndepărtează în II. unităţi de tăiere autorizate III.mortem în II. porcinele Supraveghere prin examene de laborator . cu amendamentele ulterioare.

cu termen lung de valabilitate. b) Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare. moluşte. unde este cazul. produse din carne sau peşte ambalate sub vid). moluşte. în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum. Precizări tehnice*** 3 3. a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare carne roşie. se trimit la IISPV pentru confirmare. peşte. 4. e) Recoltarea de probe de apă potabilă şi gheaţă utilizată în procesare. lapte. peşte. peşte. carne roşie. monocytogenes izolate din produsele alimentare de origine animală. lapte. 174 . 2. de către personalul angajat. precum şi în unităţile de alimentaţie publică. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe: a) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă. f) Evitarea contaminării prin manipularea alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică. produse din carne tip pate şi produse din carne feliate. carne roşie.Nr. alimentaţie publică. moluşte. precum şi în unităţile de alimentaţie publică. lapte. d) Prelevarea de teste de sanitaţie de pe suprafeţele cu care vin în contact alimentele după tratamentul termic în cadrul Programului de autocontrol în unităţile de procesare carne pasăre. în vederea efectuării examenului microbiologic. 0 Boala 1 Strategia şi conduita de execuţie 2 către personalul auxiliar oficial. c) Alimentele cu termen lung de valabilitate să fie depozitate la temperatura de refrigerare (brânzeturi cu pastă moale. crt. Recoltarea probelor de către medici veterinari oficiali şi efectuarea examenelor în LSVSA şi în IISPV. Tulpinile de L. în cadrul Programului de autocontrol în unităţile de procesare carne pasăre.

. acestea se declară improprii consumului uman. caprinele. carne de vânat şi carne de pasăre la care s-a decelat prezenţa S. În cazul cărnii roşii şi a cărnii de vânat se declară improprie consumului uman carnea de la animalele la care a fost diagnosticată salmoneloza acută. II. 2. de la carcase de pasăre. 1. pot fi puse în consum uman numai acele produse care mai pot suporta un alt tratament termic efectuat sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că acestea sunt corespunzătoare microbiologic. cabaline. 5. CARNE şi SUBPRODUSE COMESTIBILE Programul de control pentru Salmonella. ANIMALE VII (bovine. şi programului specific elaborat de ANSVSA. 0 Boala 1 Strategia şi conduita de execuţie 2 I. ovine. 2073/2005. typhimurium. caprine.mortem a carcaselor şi organelor precum şi recoltarea de probe se efectuează în abatoare autorizate sanitarveterinar. Carcase de păsări: se recoltează porţiuni din pielea gâtului. 3.a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. ovinele. şi programului specific elaborat de ANSVSA. În cazul produselor din carne roşie. de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. cabalinele şi păsările se supun inspecţiei ante mortem în abatoare autorizate sanitar-veterinar. porcinele. lagomorfe. caprine. Carcasele de bovine. se realizează prin metoda nedistructivă cu ajutorul bureţilor abrazivi de pe suprafaţa carcasei conform prevederilor Regulamentul (CE) nr. a) În cazul loturilor de păsări destinate abatorizării care provin din efective de păsări în care a fost decelată prezenţa S. Inspecţia post . 3. typhimurium. cu amendamentele ulterioare. aceasta se declară improprie consumului uman. de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. În cazul identificării în carnea roşie şi în carnea de vânat a prezenţei S. cuprinde recoltarea de probe şi analize. pentru testarea Salmonella spp. precum şi depozitele destinate pentru aceste cărnuri. cu amendamentele ulterioare. după procesare şi tratament termic sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv executării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic. MĂSURI: A. 2. porcine. În situaţia identificării altor serotipuri de Salmonella la produsele din carne roşie şi carne de vânat. enteritidis şi/sau S. păsări): Programul de control pentru Salmonella la animalele vii se efectuează conform normelor sanitare veterinare în vigoare . enteritidis şi/sau S. din zona gâtului. ovine. CARNE SUBPRODUSE COMESTIBILE şi Precizări tehnice*** 3 I. Recoltarea de probe este efectuată de către inspectorii din cadrul DSVSA şi analiza acestora se efectuează în cadrul IISPV şi în cadrul LSVSA desemnate de către ANSVSA la propunerea IISPV.Nr. SALMONELOZA* 1. 2073/2005. Recoltarea de probe de piele. Verificarea şi recoltarea de probe include şi sălile de tranşare sau unităţile de tranşare şi reambalare a cărnii roşii şi a cărnii de pasăre. conform prevederilor Regulamentul (CE) nr. aceasta se poate admite în consum uman în mod condiţionat. În situaţia identificării altor serotipuri de Salmonella la carnea roşie şi carnea de vânat. III. ANIMALE VII Bovinele. conform programului specific elaborat de 175 . crt. 2. în conformitate cu reglementările Uniunii Europene.. porcine şi cabaline: se recoltează probe de pentru analiza Salmonella spp. de către medici veterinari oficiali. după cum urmează : 1. de la nivelul abatoarelor. enteritidis şi/sau S. II.

tăiate în partidă separată. S. thompson şi altele în produsele din carne de pasăre şi/sau alte produse care au în compoziţie carne de pasăre. pullorum. la care a fost decelată în mod sporadic Salmonella spp. conform legislaţiei în vigoare . berta. thompson şi altele. S. serotipurile S. unităţi de procesare ouă. S. b) În cazul identificării S. S. f) În cazul decelării serotipurilor S. tăiate în partidă separată. IV. V. depozite.a se vedea Secţiunile 1. HRANA ANIMALĂ (Furaje) – a se vedea Capitolul III. S. conform procedurii elaborate de către ANSVSA. după procesare şi tratament termic sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic. ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALĂ Alimentele de origine animală sunt supuse analizelor de laborator pentru Salmonella. gallinarum. S. S. 0 Boala 1 Strategia şi conduita de execuţie 2 ANSVSA. se tratează termic sub supraveghere sanitară veterinară şi se supun unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că acestea sunt corespunzătoare microbiologic. enteritidis şi/sau S. aceste loturi vor fi tăiate în partidă separată şi se vor recolta în mod obligatoriu în abator probe de piele din zona gâtului de la carcasele de păsări după răcire.Nr. OUĂ Verificarea şi recoltarea de probe se efectuează în centre de colectare. d) Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care în fermă s-a decelat prezenţa în mod sporadic de Salmonella spp. e) În cazul abatorizării unor loturi de păsări. iii) semipreparatele culinare din carne de pasăre care nu pot fi supuse unui alt tratament termic se declară improprii consumului uman. carnea de pasăre se poate admite în consum uman în mod condiţionat. enteritidis şi/sau S. ifantis. carnea de pasăre se poate admite în consum uman în mod condiţionat.din abator.. III. iv) în toate cazurile la care la examenul microbiologic s-a decelat Salmonella spp. se vor recolta în mod obligatoriu probe de carne ce vor fi trimise la laborator pentru efectuarea analizelor în vederea decelării S. 2. c) În cazul identificării S.. berta. serotipurile S. pullorum. supravegherea sanitară veterinară va superviza 176 . atât la ferme cât şi la abator. având în vedere situaţia epidemiologică a efectivelor. typhimurium. de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial a se vedea Secţiunile 1.. galinarum. centre de ambalare ouă unităţi producere ouă lichide. S. crt. şi luarea măsurilor ce se impun. Decizia admiterii în consum este luată de către medicul veterinar oficial. pullorum. 3 şi 4 din prezentul capitol. S. 2. ifantis. se aplică următoarea procedură: i) produsele din carne care nu mai pot fi supuse unui alt tratament termic se declară improprii consumului uman. probe care vor fi trimise la laborator pentru efectuarea analizelor în vederea decelării S. thompson şi altele. enteritidis şi/sau S. typhimurium în probele de piele recoltate din zona gâtului de la carcasele de păsări în abator. ii) produsele din carne care mai pot fi supuse unui alt tratament termic. unităţi de alimentaţie publică şi unităţi de desfacere autorizate şi înregistrate sanitarveterinar. gallinarum. enteritidis şi/sau S. S. S. S. Secţiunea 9 din prezentele Norme metodologice Precizări tehnice*** 3 typhimurium în probele recoltate în cadrul controalelor oficiale. după procesare şi tratament termic sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic. typhimurium. typhimurium în probele de piele recoltate din zona gâtului de la carcasele de păsări. ifantis. berta. Decizia admiterii în consum este luată de către medicul veterinar oficial având în vedere situaţia epidemiologică a efectivelor. 3 şi 4 din prezentul capitol.

carnea de pasăre. Virchow şi altele) se prelucrează sub supraveghere sanitară veterinară în produse din carne tratate termic.). S.. b) sunt marcate înainte că acestea să fie introduse pe piaţă. sau care au fost identificate ca fiind sursa de infecţie în cadrul unui focar specific de toxiinfecţie alimentară la om. thompson. astfel încât să se garanteze distrugerea serotipului S.10 din Regulamentul (CE) nr. conform art. (4) din Regulamentul (CE) nr. alimentele de origine animală sau în furaje tulpina izolată se va trimite la IISPV. în carnea roşie. pentru confirmare şi tipizare. enteritidis şi/sau S. B. conform art. DSVSA au obligaţia de a notifica la ANSVSA orice situaţie în care se depistează germenii din genul Salmonella la animale vii. precum şi de a efectua investigaţiile epidemiologice pentru a elimina sursa de infecţie sau contaminare. gallinarum. enteritidis şi/sau S. în vederea luării măsurilor preventive de difuzare a bacteriei. Ouăle provenite din efective cu statut veterinar necunoscut sau care sunt suspicionate de a fi infectate/care sunt infectate cu Salmonella spp: a) sunt considerate ouă de categoria B. se pot admite în consum uman numai după ce au fost supuse unui tratament. crt. 2 alin. enteritidis şi/sau S. g) Loturile de carne de pasăre separată mecanic la care s-a decelat serotipul S. ifantis. berta. 177 . pentru care a fost stabilit un obiectiv de reducere a prevalenţei (de ex.. S. c) sunt distribuite către centrele de ambalare numai în cazul în care DSVSA avizează în mod favorabil măsurile implementate de către operatorul de industrie alimentară. typhimurium. 4. S. produsele acestora. (serotipurile S. consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic. DSVSA organizează şi monitorizează programul pentru recoltarea probelor în vederea decelării germenilor din genul Salmonella. Ouăle provenite din efective cu statut veterinar necunoscut sau care sunt suspicionate a fi contaminate/care sunt contaminate cu anumite serotipuri de Salmonella. S. alimente de origine animală sau furaje. în unităţi autorizate sanitar-veterinar care dispun de echipamente tehnice dotate cu aparatură pentru înregistrarea grafică a temperaturii şi duratei tratamentului şi se supun unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic. loturile din carne de pasăre separată mecanic la care s-a decelat Salmonella spp. 589/2008. pullorum. typhimurium. typhimurium se declară improprii consumului uman. S. În toate cazurile în care a fost depistată prezenţa Salmonella spp. 589/2008 al Comisiei din 23 iunie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. S. 0 Boala 1 Strategia şi conduita de execuţie 2 Precizări tehnice*** 3 înregistrarea grafică a temperaturilor şi a duratei tratamentului termic. 1234/2007 al Consiliului privind standardele de comercializare aplicabile ouălor. în vederea prevenirii contaminării încrucişate cu ouă provenite din alte efective.Nr.

II. în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în ferme. precum şi a rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator. prin SRAAF. ouă.porci domestici. lapte şi produse din lapte. carne de pasăre. crt. carnea de vânat. carnea roşie. enteritidis şi/sau S. vi) În toate cazurile în care la examenul microbiologic s-a decelat serotipul S. typhimurium în probele de carne roşie. carne de vânat. cu amendamentele I. carne tocată.mortem. v) Evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică. la examenul microbiologic s-a izolat serotipul S. vii) În toate cazurile în care. enteritidis şi/sau S. carnea tocată şi carnea separată mecanic. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe: i) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă. iii) Respectarea programelor DDD în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică. lapte. ANIMALE VII TRICHINELOZA* Animalele tăiate pentru consum uman. cabaline şi alte specii receptive. se face conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. Măsurile anterior precizate luate în cazul cărnii roşii. peşte. I. carne separată mecanic. urşi. carne preparată. precum şi la DSVSA din judeţele de provenienţă a animalelor. mistreţi. Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor inspecţiei ante şi post . 0 Boala 1 Strategia şi conduita de execuţie 2 Precizări tehnice*** 3 C. peştele şi produsele din pescuit şi produsele din ouă se declară improprii consumului uman. trebuie examinate la tăiere pentru Trichinella 178 .CARNE Recoltarea probelor pentru decelarea Trichinella spp. D. respectiv porci domestici. DSVSA comunică medicilor veterinari oficiali din unităţile situate pe teritoriul judeţelor în care au fost diagnosticate acestea. moluşte. typhimurium. mistreţi. carne roşie. produsele din carne. carnea de pasăre. produse din carne. carnea preparată. ouă şi produse din ouă. ii) Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică. cărnii de pasăre şi ouălor se notifica ANSVSA. iv) Efectuarea examenelor medicale periodice ale operatorilor de industrie alimentară în vederea identificării şi eliminării purtătorilor de germeni din genul Salmonella din toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică. urşi. 2075/2005. cărnii de vânat. peşte şi produse din pescuit. laptele şi produsele din lapte. cabaline şi alte specii receptive Supraveghere prin examene de laborator pentru speciile receptive – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. ANIMALE VII . a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare carne pasăre.Nr.

DSVSA au obligaţia ca în timpul investigaţiilor din cadrul anchetei epidemiologice să recolteze şi să examineze toate probele suspecte. În conformitate cu prevederile art. vor iniţia investigaţii epidemiologice în vederea identificării fermei şi a eliminării surselor. cu amendamentele ulterioare. 2075/2005. CARNE 1. II. III. 2075/2005 al Comisiei din 5 decembrie 2005 de stabilire a normelor specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezenţa de Precizări tehnice*** 3 ulterioare. se declară improprie consumului uman. poate fi realizata şi de personalul auxiliar oficial sau de personalul din unităţile de tăiere autorizate sanitar-veterinar. Efectuarea examenului pentru decelarea Trichinella spp. 3. b) metoda digestiei eşantioanelor combinate/colective cu asistenţă mecanică: i) tehnica sedimentării. b) DSVSA vor lua măsuri pentru interzicerea punerii pe piaţă a cărnii la care a fost depistată Trichinella. după cum urmează: 1. se efectuează conform prevederilor legale. Carnea proaspătă provenită de la speciile de animale receptive se admite pentru consum uman numai după efectuarea examenului pentru decelarea Trichinella spp. crt. vor dispune distrugerea acestora. 6. Examenul pentru depistarea trichinei se efectuează printr-una din următoarele metode. c) În situaţia în care se constată că produsele din carne. de către medici veterinari oficiali sau medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA. d) Toate eşantioanele pozitive sunt trimise la LNR din cadrul IISPV pentru a fi identificate speciile de Trichinella în cauză. Marcarea cărnii care a fost supusă examenului pentru decelarea Trichinella spp. care îşi desfăşoară activitatea sub supravegherea şi responsabilitatea medicului veterinar oficial sau a medicului veterinar de liberă practică împuternicit. Examen trichineloscopic direct prin compresie pe lamă în condiţiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. c) metoda de digestie automată pentru eşantioane combinate/colective până la 35g – metoda echivalentă.metoda echivalentă. ii) tehnica de izolare prin filtrare-metoda echivalentă. 5 din Regulamentul (CE) nr. 0 Boala 1 Strategia şi conduita de execuţie 2 spp. 2. 2. MĂSURI a) Carnea de la animalele la care a fost diagnosticată Trichinella spp. carnea preparată şi carnea tocată cu origine necunoscută. Metoda digestiei: a) metoda digestiei eşantioanelor combinate/colective. utilizând un agitator magnetic – metoda de referinţă. decizia finală privind admiterea în consum a cărnii fiind luată de către medicul veterinar oficial. 179 .Nr. care au stat la baza declanşării unor episoade de trichineloza la om.

se efectuează în cadrul institutelor naţionale de referinţă. înregistrare şi analiză utilizate în laborator. crt. în laboratoarele din circumscripţiile sanitar veterinare de asistenţă.Nr. Examenul pentru decelarea Trichinella spp. 4. în circumscripţiile sanitar veterinare şi pentru siguranţa alimentelor. la LSVSA din cadrul DSVSA. cu amendamentele ulterioare. ori în laboratoarele din unităţile care manipulează carne de vânat sălbatic. tot personalul implicat în examinarea probelor pentru decelarea Trichinella spp. în laboratoarele special amenajate şi dotate pentru decelarea trichinei din abatoarele în care se sacrifică porcine şi/sau cabaline. trebuie să fie instruit corespunzător şi să participe la: a) un program de control al testelor utilizate pentru decelarea Trichinella spp. 0 Boala 1 Strategia şi conduita de execuţie 2 Trichinella în carne. b) o evaluare periodică a procedurilor de testare. Precizări tehnice*** 3 180 .

leporidele şi 7. dacă sunt măriţi în volum. MĂSURI a) În cazul în care animalele prezintă o reacţie pozitivă sau neconcludentă la tuberculină sau în cazul care există alte motive pentru suspectarea unei infecţii. animalele se dirijează la tăiere în condiţii normale.bovinele. 0 Boala 1 Strategia şi conduita de execuţie 2 5. bronhici. CARNE şi ORGANE Se recoltează probe în următoarele cazuri: a) În cazul animalelor care au reacţionat pozitiv la testele alergice şi/sau serologice. portali şi retromamari. III. TUBERCULOZA* (produsă de Mycobacterium Bovis) 181 .mortem nu se constată leziuni. luându-se toate precautiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a celorlalte carcase. ANIMALE VII bovinele. mediastinali. În cadrul inspecţiei post mortem se examinează inclusiv ganglionii limfatici ai capului şi organelor. Inspecţia post . submaxilari. caprinele. după caz. În lipsa organelor afectate se recoltează numai limfonodulii cu leziuni. crt. porcinele. II. de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. leporidele şi vânatul sălbatic: Precizări tehnice*** 3 I. b) În cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu leziuni şi ganglioni limfatici în vederea examinării bacteriologice şi histologice. acestea trebuie să fie sacrificate separat faţă de celelalte animale. retrofaringieni. eventual şi mezenterici. I. porcinele. II.se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar. caprinele. c) Medicul veterinar oficial va notifica la DSVSA toate cazurile de suspiciune/leziuni detectate la examenul post . CARNE şi ORGANE 1. a liniei de sacrificare şi a personalului prezent în abator. conform normelor sanitare veterinare în vigoare. în caz contrar animalele se dirijează la Supravegherea speciilor receptive în ferme prin teste alergice şi/sau serologice pentru tuberculoză şi expedierea animalelor reagente către abator în vederea sacrificării în partidă separată .mortem a carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitarveterinar. ANIMALE VII vânatul sălbatic: . 3. 2. 2.a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.mortem. Contravaloarea examenelor pentru decelarea trichinei se va efectua în conformitate cu prevederile legale în vigoare. se vor recolta următorii ganglioni limfatici: 1. Se recoltează porţiuni de organe cu leziuni şi limfonodulii aferenţi. la care după tăiere prin inspecţia post . de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. În cazul în care nu s-au constatat semne clinice specifice la examenul ante mortem. .Nr.

c) d) III. Precizări tehnice*** b) 3 Sancţiunile de abator la carnea şi organele mamiferelor se aplică în funcţie de localizare şi extinderea leziunilor şi în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare. A. LAPTE CRUD A) În animale lapte. în vederea obţinerii de produse lactate. ANIMALE VII Bovinele şi ovinele se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere III. B. I. MĂSURI LAPTE CRUD A. Laptele provenit de la animalele care nu prezintă semne clinice de boală şi nu au dat reacţii pozitive la testele de tuberculinare. B. provenite din exploataţii care nu sunt oficial libere de tuberculoză.1. în vederea obţinerii de produse lactate. numai organul afectat sau această parte a carcasei şi ganglionii limfatici asociati trebuie să fie declarata improprii pentru consumul uman. 182 . ESCHERICHIA COLI VEROTOXIGENĂ* I.2. ANIMALE VII (bovine) Supraveghere prin examene de laborator . cu condiţia să fie supus unui tratament termic care să dea o reacţie negativă la testul fosfatazei alcaline. crt. 0 Boala 1 Strategia şi conduita de execuţie 2 tăiere în partidă separată. Laptele provenit de la vacile cu reacţii pozitive sau dubioase la testul unic (TU) în perioadă de 42 zile până la efectuarea testului comparativ simultan (TCS) nu va fi utilizat în consum uman. Laptele provenit de la vacile cu reacţii pozitive sau dubioase la TU (în perioadă de 42 zile până la efectuarea TCS) nu va fi recepţionat şi admis la procesare în unităţile supuse înregistrării sanitare veterinare (centrele de prelucrare a laptelui) şi în unităţile de procesare autorizate sanitar-veterinar. provenite din exploataţii care nu sunt oficial libere de tuberculoză poate fi livrat pentru procesare. cu aprobarea DSVSA. cu aprobarea DSVSA. Toată carnea care provine de la animale la care inspecţia postmortem a permis punerea în evidentă a unor leziuni tuberculoase în mai multe organe sau părţi ale carcasei trebuie să fie declarată improprie pentru consumul uman. Laptele provenit de la animalele care nu prezintă semne clinice de boală şi nu au dat reacţii pozitive la testele de tuberculinare.Nr.1.2. poate fi recepţionat şi utilizat pentru procesare. În cazul în care a fost evidentiată o leziune tuberculoasă în ganglionii limfatici ai aceluiaşi organ sau în aceeaşi parte a carcasei.a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. exploataţiile producătoare de de B) În unităţi de procesare a laptelui supuse autorizării şi/sau înregistrării sanitare veterinare. cu condiţia să fie supus unui tratament termic care să dea o reacţie negativă la testul fosfatazei alcaline.

MĂSURI Carne 1. Recoltarea de probe este efectuată de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi analiza acestora se efectuează în cadrul IISPV şi în cadrul LSVSA desemnate de către ANSVSA la propunerea IISPV. alimentaţie publică şi în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum cu termene de valabilitate lungi. care conţine carne de bovine şi ovine. coli O157 elaborat de ANSVSA. 0 Boala 1 Strategia şi conduita de execuţie 2 autorizate sanitar-veterinar. de către medici veterinari oficiali. I. CARNE Se recoltează probe de carne tocată de bovine şi ovine. PĂSĂRI VII Păsările vii se supun III. ovine si caprine. coli O157. Precizări tehnice*** 3 8. care conţine carne de bovine şi ovine. II. care conţine carne de bovine şi ovine. LAPTE CRUD 9. de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. precum şi probe de carne preparată de bovine şi ovine. În cazul izolării E. 183 . carnea tocată tocată amestec. probe de carne tocată tocată amestec. INFLUENŢA AVIARĂ** I. a programului HACCP în toate unităţile de abatorizare bovine şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică. probe de carne tocată tocată amestec. coli verotoxigene trebuie trimise la IISPV pentru confirmare şi colecţie. carnea tocată de bovine şi ovine. III. LAPTE Respectarea igienei mulsului. CARNE Recoltarea de probe de carne tocată de bovine şi ovine. precum şi probe de carne preparată de bovine şi ovine. precum şi carnea preparată de bovine şi ovine se confiscă şi denaturează. conform programului specific pentru monitorizarea prevalenţei E. b) evitarea contaminării carcaselor cu fecale în abatoarele de bovine.Nr. Tulpinile de E. IV. Medicul veterinar oficial controlează prin supraveghere/monitorizare/recoltare de probe: a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă. d) evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică. din reţeaua de desfacere cu amănuntul. II. c) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare. 2. PĂSĂRI VII A se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. crt.

Nr. crt. 0

Boala 1

Strategia şi conduita de execuţie 2 examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar şi în ferme, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

Precizări tehnice*** 3 II. MĂSURI: 1. DSVSA au obligaţia de a notifica prin SRAAF în regim de urgenţă cazurile suspecte. 2. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe: a) respectarea măsurilor de curăţire, spălare şi dezinfecţie a mijloacelor de transport şi cuştilor; b) abatorizarea pe loturi urmată de dezinfecţia între tăieri; c) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP în toate unităţile de abatorizare a păsărilor; d) prevenirea contaminării încrucişate în timpul tăierii şi procesării; e) îndepărtarea subproduselor rezultate în urma abatorizării păsărilor, respectiv pene, viscere şi a cadavrelor în condiţii de siguranţă; f) interzicerea prezenţei animalelor indezirabile, cum ar fi câinii, pisicile, rozătoarele în incinta abatoarelor de păsări; g) interzicerea recuperării subproduselor pentru alimentaţia carnivorelor. 3. În toate cazurile se vor lua măsuri de protecţie a personalului operator care intră în contact cu păsările vii destinate abatorizării şi/sau carcase. I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, ecvinele, vânatul sălbatic Supraveghere – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II. CARNE ŞI ORGANE Se prelevează capul întreg pentru examen virusologic, inclusiv bioprobă şi histologic. Diagnostic diferenţial EST, Aujeszky şi Listeria, conform Capitolul I din prezentele Norme metodologice. III. MĂSURI a) În cazul în care au existat semne clinice de turbare sau au trecut mai mult de 6 zile de la muşcătura infectantă se declară impropriu consumului uman animalul în întregime; b) În cazul în care animalele au fost tăiate după mai puţin de 6 zile de la muşcătură, fără semne clinice de turbare, se declară impropriu consumului uman locul muşcăturii, capul şi coloana

I. ANIMALE VII 10. Bovinele, ovinele, caprinele, ecvinele si vânatul sălbatic se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARCASE Inspecţia post - mortem a carcaselor precum şi recoltarea de probe se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-

RABIA **

184

Nr. crt. 0

Boala 1

Strategia şi conduita de execuţie 2 veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi leporidele se supun inspecţiei ante - mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

Precizări tehnice*** 3 vertebrală; Restul cărnii şi subproduselor comestibile se livrează pentru consum uman, fără restricţii.

c)

I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi leporide Supraveghere specii receptive - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II. CARNE, ORGANE ŞI PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ În caz de suspiciune se recoltează probe din loturile de produse de origine animală. Determinarea prezenţei toxinei botulinice în probe se face prin bioprobă pe şoareci şi testele imunologice ELISA, RIA. III. MĂSURI 1. În cazul în care este diagnosticată boala, carnea se declară improprie consumului uman; 2. În cazul în care se identifică prezenţa toxinei botulinice în produse de origine animală, acestea se distrug; 3. DSVSA au obligaţia de a notifica la ANSVSA toate situaţiile de suspiciune şi confirmare a cazurilor de botulism sau orice situaţie în care se depistează toxina botulinică, în alimente de origine animală sau furaje, în vederea luării măsurilor preventive, precum şi de a efectua investigaţiile epidemiologice pentru a elimina sursa de infecţie sau contaminare; 4. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe: a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic, durata, presiunea şi temperatura de sterilizare şi/sau pasteurizare în toate unităţile de procesare carne, lapte, peşte; b) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică; c) identificarea şi eliminarea conservelor şi semiconservelor bombate sau alte defecte fizice, cu modificări senzoriale ca urmare a controlului oficial în unităţile de procesare,

11.

II. CARNE şi ORGANE bovine, ovine, caprine, porcine şi leporide Inspecţia post - mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. III. Produse din carne, lapte, peste sau produse compuse in recipienti ermetic inchisi Controlul organoleptic al recipienţilor in vederea identificării eventualelor modificări ulterioare obţinerii, verificarea închiderii acestora, termostatarea, de către

BOTULISM **

185

Nr. crt. 0

Boala 1

Strategia şi conduita de execuţie 2 medicii veterinari oficiali. Controlul modului în care sunt respectaţi şi monitorizaţi parametrii de tratament termic etc., de către medicii veterinari oficiali. I. ANIMALE VII Bovinele, cabalinele şi porcinele se supun inspecţiei ante - mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

Precizări tehnice*** 3 depozitare şi comercializare.

12.

II. CARNE şi ORGANE Inspecţia post - mortem a carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitarveterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

LEPTOSPIROZA **

I. ANIMALE VII -bovine, porcine, cabaline Supraveghere serologică prin examene de laborator - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II. CARNE şi ORGANE Se prelevează porţiuni de rinichi şi ficat de la animalele tăiate ; III. MĂSURI 1. Carnea şi organele: a) Se declară improprii consumului uman în totalitate carcasele icterice, marasmatice sau cu modificări importante ale musculaturii; b) Se sterilizează prin fierbere sau autoclavare în cazul prezenţei leziunilor degenerative numai în ficat şi a examenului bacteriologic pozitiv; c) Grăsimea se dă în consum după topire, iar glandele endocrine şi sângele se confiscă; d) Pieile se prelucrează prin sărare uscată şi se livrează după 14 zile. 2. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe: a) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă şi a programului HACCP în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică; b) Evitarea contaminării carcaselor cu excreţii de la speciile receptive prin utilizarea de tehnici de tăiere şi inspecţie adecvate care includ protejarea vezicii urinare şi a rinichilor; c) Îndepărtarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă a excreţiilor de la speciile receptive, din boxele de aşteptare; d) Evitarea contaminării surselor de apă potabilă cu excreţii provenite de la speciile receptive; e) Respectarea programelor DDD în toate unităţile de procesare, precum şi în unităţile de alimentaţie publică; În toate cazurile se vor lua măsuri de protecţie a personalului operator care intra în contact cu animalele vii destinate abatorizării şi/sau

186

Nr. crt. 0

Boala 1

Strategia şi conduita de execuţie 2

Precizări tehnice*** 3 carcase. 3. Laptele: a) Respectarea igienei mulsului; b) Evitarea contaminării cu excreţii provenite de la animalele receptive. I. ANIMALE VII - porcine, ovine, cabaline, păsări Supraveghere - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II. CARNE şi ORGANE 1. porcine, ovine, cabaline: în cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu leziuni şi ganglioni limfatici aferenţi în vederea examinării bacteriologice şi histologice, după caz, conform normelor sanitare veterinare; b) în lipsa organelor afectate se recoltează numai ganglionii limfatici cu leziuni. 2. păsări: în caz de suspiciune se recoltează carcase întregi şi organe cu leziuni (ficat, splină). III. MĂSURI 1. porcine, ovine, cabaline: măsurile de abator la carne şi organe se aplică în funcţie de localizarea şi extinderea leziunilor şi în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare. 2. păsări: Măsurile de abator pentru carne şi organe se aplică în funcţie de localizarea şi extinderea leziunilor. Se declară improprii consumului uman carcasele şi organele în caz de: a) infecţie generalizată; b) leziuni pe organe însoţite de cahexie şi infiltraţii în musculatură. În cazurile în care carcasa nu prezintă modificări, dar există leziuni pe organe se confiscă organele cu leziuni, iar carnea se admite în consum după sterilizare prin fierbere. a)

III. LAPTELE I. ANIMALE VII Porcinele, ovinele, cabalinele şi păsările se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. 13. II. CARNE şi ORGANE 1. porcine, ovine, cabaline a) Inspecţia post - mortem a carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitarveterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. b) La inspecţia post mortem se examinează inclusiv ganglionii limfatici ai capului şi organelor. c) În cazul în care nu s-au constatat semne clinice specifice la examenul ante mortem, animalele se dirijează la tăiere în condiţii normale, în caz contrar animalele se dirijează la tăiere în partidă separată.

TUBERCULOZA** (alta decât cea produsă de Mycobacterium Bovis)

187

Nr. crt. 0

Boala 1

Strategia şi conduita de execuţie 2 2. păsări Pasările se supun inspecţiei post - mortem individuale după tăiere, prin examinarea carcasei şi organelor. I. ANIMALE VII Porcinele se supun inspecţiei ante - mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

Precizări tehnice*** 3

I. ANIMALE VII - porcine : Supraveghere anatomopatologică şi de laborator - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II. LA NIVELUL ABATOARELOR 1. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe: a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare a cărnii de porc; b) prevenirea contaminării în abator prin utilizarea de tehnici de tăiere adecvate care includ protejarea rectului cu pungă de plastic; c) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică şi în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum cu termen lung de valabilitate; d) evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică. Programul specific elaborat de ANSVSA în baza specificaţiilor tehnice transmise de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor – EFSA. Recoltarea de probe este efectuată de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi analiza acestora se efectuează în cadrul IISPV. I. Înainte de prelucrare sau comercializare, loturile de peşte, icrele şi lapţii sunt supuse inspecţiei vizuale randomizate de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial în vederea depistării şi îndepărtării paraziţilor vizibili cu ochiul liber. II. MĂSURI Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe modul în care se prelucrează peştele,

14. YERSINIOZA **

II. CARNE 1.Inspecţia post - mortem a carcaselor şi organelor de porcine se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

ANISAKIDOZA ** ŞI ALTE PARAZITOZE LA PEŞTI

1. Fiecare lot de peşte, icrele şi lapţii se supun examenului prin inspecţie vizuală. 2. Se prelevează probe reprezentative din fiecare

188

Nr. crt. 0

Boala 1

Strategia şi conduita de execuţie 2 lot de peşte, icre şi lapţi.

Precizări tehnice*** 3 icrele şi lapţii: a) peştele parazitat sau părţile parazitate din acesta nu vor fi comercializate pentru consum uman; b) peştele întreg la care au fost evidenţiate formaţiuni parazitare doar la nivelul viscerelor şi care pot fi îndepărtate în totalitate, se dirijează la procesare sub supraveghere sanitară veterinară într-o unitate autorizată sanitar-veterinar care dispune de facilitaţi pentru îndepărtarea eficientă a părţilor parazitate şi în care sunt respectate condiţiile de igienă pentru evitarea posibilităţilor de contaminare; c) peştele întreg la care au fost evidenţiate formaţiuni parazitare la nivelul musculaturii sau la nivelul musculaturii şi a viscerelor se declară impropriu pentru consum uman şi nu se acceptă valorificarea acestuia pentru consumul uman. I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, porcinele Supravegherea prin examene de laborator - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II. CARNE ŞI ORGANE Se examinează fiecare carcasă de bovine, ovine, porcine destinată consumului uman. III. MĂSURI 1. Carnea şi organele infestate trebuie să fie declarate improprii pentru consumul uman, cu următoarele precizări: a) în cazul infestaţiei generalizate sau dacă musculatura prezintă modificări senzoriale carnea şi organele se declară improprii consumului uman; b) în cazul infestaţiei localizate, porţiunile infestate se confiscă, iar restul cărnii se poate pune în consum condiţionat după tratament termic prin fierbere sau prin congelare, atunci când caracterele senzoriale ale cărnii, organelor şi subproduselor sunt normale; c) grăsimea de porc se topeşte la 1000C după care se poate utiliza pentru consum; d) masa gastrointestinală se poate utiliza în procesare fără restricţii, dacă nu prezintă chişti. 2. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe: a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de

15.

16.

I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele şi porcinele se supun inspecţiei ante - mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE ŞI ORGANE CISTICERCOZA ** 1. Carnea proaspătă provenită de la animale receptive se supune inspecţiei post - mortem imediat după tăiere. 2. Inspecţia post - mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

189

*** MĂSURI LE CARE SE APLICĂ DUPĂ EFECTUAREA CONTROALELOR . Medicul veterinar oficial trebuie să consemneze şi să evalueze rezultatele activităţilor din cadrul controlului.COMUNICAREA REZULTATELOR CONTROALELOR: 1. de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. Conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. **Zoonoze ce se vor monitoriza în conformitate cu situaţia epidemiologică. se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om/personalul operator şi a contaminării mediului de lucru. provenind din loturi în care au existat cazuri de antrax. ANIMALE VII Bovinele. de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. b) în forma localizată la porci (glosantrax).mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar. 190 . a) În cazul în care controlului pun în evidenţă prezenţa unei boli sau a unei stări patologice care ar putea afecta sănătatea publică sau animală sau ar putea periclita bunăstarea animalelor. c) interzicerea prezenţei câinilor în abatoare. e) reluarea activităţii se poate face numai după efectuarea unei dezinfecţii severe astfel încât agentul chimic utilizat să rămână în contact timp de 8 ore cu suprafeţele supuse dezinfecţiei. c) în toate situaţiile în care se suspicionează o formă de antrax în abator trebuie suspendate toate activităţile până la confirmarea diagnosticului. d) în cazul în care se depistează un caz pozitiv de antrax toate carcasele contaminate trebuie distruse şi îndepărtate în condiţii de siguranţă. cabalinele. MĂSURI: a) animalele clinic sănătoase. I. ovinele. b) respectarea programelor DDD în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică.bovinele. cu modificările şi completările ulterioare: * Zoonoze care trebuie monitorizate. 34/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici. se dirijează la abator pentru sacrificare în partidă separată.Nr. f) în toate situaţiile în care se suspicionează sau se confirmă o formă de antrax.mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar. ANTRAX ** (B-051) II. caprinele. 2. cabalinele şi porcinele se supun inspecţiei ante . animalele sunt izolate sub restricţii şi se recoltează porţiuni de splină. 0 Boala 1 Strategia şi conduita de execuţie 2 Precizări tehnice*** 3 tratament termic în toate unităţile de procesare carne roşie. ovinele. crt. caprinele. ANIMALE VII . medicul veterinar oficial trebuie să informeze operatorul din sectorul alimentar despre aceasta. I. II. ganglioni limfatici şi os lung nedeschis. porcinele: Supraveghere anatomopatologică şi de laborator pentru speciile receptive . CARNE şi ORGANE Inspecţia post . 17.

VERIFICARE SUPRAVEGHERE. 4. O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse reambalate O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse O dată pe trimestru pentru fiecare specie O dată pe trimestru conform reglementărilor UE în vigoare sau programelor specifice aplicate suplimentar în Categ. O dată pe lună pentru fiecare specie O dată pe lună conform reglementărilor UE în vigoare sau programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităţilor autorizate pentru export in ţări terţe Categ. 3.CONTROLUL OFICIAL ÎN UNITĂŢILE AUTORIZATE SANITAR –VETERINAR Nr. Rezultatele controalelor şi testărilor vor fi monitorizate în bazele de date ale ANSVSA şi DSVSA. Semestrial II. crt. 3. în timpul unei inspecţii ante . Categorie UNITATEA PRIN AUDIT. III 6. Lunar II. III Categ.b) În cazul în care problema identificată a apărut în cursul producţiei primare. ovine. II Categ. Permanent Permanent Permanent Probe de pe suprafaţa carcaselor de bovine. Recoltarea de probe se efectuează de către DSVSA în scop bine determinat în cadrul controlului oficial. 1. Unităţi cu activitate generală 5. AUDIT medicii veterinari din cadrul Serviciului de Igienă Veterinară şi Epidemiologie al DSVSA II. suspectează prezenţa unui agent infecţios menţionat în lista A a OIE. toate măsurile şi precauţiile care se impun pentru a împiedica eventuala răspândire a agentului infecţios. cu amendamentele ulterioare. c) În cazul în care animalele în cauză provin dintr-o crescătorie a unui alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-o ţară terţă. O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse reambalate O dată pe lună pentru fiecare categorie de produse. CONDUITA CONTROALELOR OFICIALE PRIN RECOLTAREA DE PROBE PENTRU EXAMENE DE LABORATOR Frecvenţa recoltării probelor pentru examenele prevăzute la Natura probei Secţiunea 4 din prezentul capitol Precizări tehnice*) **) 1. împreună cu aceasta. 2073/2005. Lunar Ţesut muscular. este obligat să informeze imediat DSVSA şi să ia. subproduse comestibile a) Abator II. Săptămânal Trimestrial Lunar Trimestrial Lunar Anual Lunar Trimestrial Semestrial Trimestrial Semestrial Trimestrial 18 luni Trimestrial Semestrial b) Unitate de reambalare Produse alimentare de origine animală c) Piaţă en-gros 2. în vederea verificării siguranţei produsului şi a conformităţii alimentului cu criteriile de siguranţă prevăzute în Regulamentul (CE) nr. MONITORIZARE (***) I . Produse depozitate care necesită regim termic Categ. Săptămânal I. medicul veterinar oficial trebuie să informeze despre aceasta medicul veterinar de liberă practică împuternicit responsabil de supravegherea stării de sănătate a animalelor din exploataţia de origine. în conformitate cu legislaţia comunitară care se aplică. 4. Carne de ongulate domestice Produse expuse la vânzare I. Medicul veterinar oficial care. I 2.mortem sau post-mortem sau în cursul oricărei alte activităţi de control. după cum urmează: a) verificarea siguranţei a) Depozit frigorific I. supraveghere medicii veterinari oficiali din cadrul unităţilor sau/şi CSVSA Categ. operatorul din sectorul alimentar. 1. caprine. medicul veterinar oficial trebuie să informeze DSVSA. Săptămânal I. cabaline. fondul de vânătoare respectiv. I 8. Secţiunea 2 . Verificare. O dată pe an pentru fiecare categorie de produse O dată pe an pentru fiecare categorie de produse reambalate O dată pe an pentru fiecare categorie de produse O dată pe semestru pentru fiecare specie O dată pe semestru conform reglementărilor UE în vigoare sau programelor 9. DSVSA şi după caz. II 7. Lunar II. porcine 191 .

Lunar Trimestrial Permanent Trimestrial Semestrial Permanent Semestrial Carne tranşată O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de carne pe specii. Permanent Permanent Permanent produsului şi. c) obţinerea de informaţii privind statusul microbiologic a unor alimente comercializate pe piaţă. O dată pe semestru conform reglementărilor UE în vigoare sau programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităţilor autorizate pentru export în ţări terţe O dată pe an pentru fiecare categorie de carne pe specii. respectiv. O dată pe semestru pentru fiecare specie O dată pe semestru conform reglementărilor UE în vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităţilor O dată pe lună pentru fiecare specie Ţesut muscular. O dată pe semestru pentru fiecare categorie de carne pe specii. Permanent I. Permanent I. a conformităţii alimentului din punct de vedere microbiologic cu criteriile de siguranţă care nu sunt prevăzute de legislaţia comunitară. porcine O dată pe lună conform reglementărilor UE în vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităţilor autorizate pentru export in ţări terţe a) Abator II. 192 . Permanent Permanent Permanent Probă comună de piele recoltate din zona gâtului de la carcase de pasăre (broileri şi curcani) pentru testarea Salmonella spp. Probe de pe suprafaţa carcaselor de bovine. Lunar Trimestrial Permanent Trimestrial Semestrial Permanent Semestrial Carne tranşată O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de carne pe specii O dată pe an pentru fiecare categorie de carne pe specii. O dată pe trimestru conform reglementărilor UE în vigoare sau programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităţilor autorizate pentru export în ţări terţe O dată pe semestru pentru fiecare categorie de carne pe specii. ganglioni). O dată pe trimestru pentru fiecare specie O dată pe trimestru conform reglementărilor UE în vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităţilor autorizate pentru export in ţări terţe a) Abator II.cazul unităţilor autorizate pentru export în ţări terţe specifice aplicate suplimentar în cazul unităţilor autorizate pentru export în ţări terţe b) Unitate de tranşare 3. program HACCP. Carne de pasăre şi de lagomorfe I. a conformităţii alimentului din punct de vedere microbiologic cu criteriile de siguranţă prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2073/2005. respectiv. Lunar II. splină. Carne de vânat de crescătorie I. b) verificarea siguranţei produsului şi. organe (ficat. cu amendamentele ulterioare. d) verificarea sistemului de proceduri şi programe implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea asigurării siguranţei alimentelor (proceduri de bune practici de igienă şi producţie. O dată pe lună conform reglementărilor UE în vigoare sau programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităţilor autorizate pentru export în ţări terţe b) Unitate de tranşare 4. dar care sunt cuprinse în legislaţia naţională. rinichi. Lunar II.

2073/2005. Permanent Trimestrial Permanent Trimestrial Permanent Semestrial Permanent Semestrial Permanent Produse finite O dată pe semestru pentru fiecare specie intrată la tranşare şi o dată pe semestru din carnea tranşată O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse. sesizărilor. Lunar II. Carne tranşată 6. preparată şi carne separată mecanic a) Unitate pentru carne tocată I. g) obţinerea de informaţii cu privire la noi hazarde. proceduri de retragere/rechemare. în care autoritatea sanitară veterinară locală va înscrie rezultatul controlului oficial şi va argumenta scopul recoltării. e) verificarea conformităţii alimentului/ lotului/ loturilor suspicionate. cu amendamentele ulterioare autorizate pentru export in ţări terţe O dată pe an pentru fiecare specie intrată la tranşare şi o dată pe an din carnea tranşată O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse. 2073/2005. Permanent I. Permanent Trimestrial Permanent Semestrial Permanent Carne tranşată O dată pe trimestru pentru fiecare specie intrată la tranşare şi o dată pe trimestru din carnea tranşată O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse.tratament termic). 3. Permanent Săptămânal Lunar evitarea contaminării încrucişate şi/sau a contaminăriii post . Carne de vânat salbatic a) Unitate care manipulează carnea de vânat salbatic b) Unitate de tranşare a cărnii de vânat salbatic I. reclamaţiilor. rezultate în urma evaluării riscului. f) dezvoltarea investigaţiilor în cursul anchetelor de toxiinfecţii alimentare. O dată pe semestru pentru fiecare specie şi categorie de carne tranşată O dată pe trimestru comform prevederilor Regulamentului (CE) nr. cu amendamentele ulterioare sistem de trasabilitate.b) Unitate de tranşare a cărnii de vânat de crescătorie I. Lunar Trimestrial Semestrial Produse finite II. O dată la 18 luni pentru fiecare specie şi categorie de carne tranşată O dată pe an comform prevederilor Regulamentului (CE) nr. Recoltarea de probe de către autoritatea sanitară 193 . 2. În cazul în care în urma controlului se suspicionează sau se constată o neconformitate care necesită investigaţii de laborator recoltarea de probe va fi însoţită întotdeauna şi de o notă de control. cu amendamentele ulterioare 5. Carne tocată. Lunar II. 2073/2005. O dată pe an pentru fiecare specie şi categorie de carne tranşată O dată pe semestru comform prevederilor Regulamentului (CE) nr. Lunar II.

b) recoltare selectivă – când se adresează unor categorii de alimente cu risc înalt (în baza informaţiilor. recoltarea efectuată ca parte a investigaţiei în focarele de TIA. sau în timpul unei evaluări a programului HACCP în urma cărora se constată 194 . c) recoltare în caz de suspiciune – care se bazează pe o analiză şi o experienţă privind lotul şi circumstanţele recoltării (de exemplu. În stabilirea strategiei de recoltare DSVSA trebuie să ţină cont de următoarele principii de: a) recoltare randomizată şi reprezentativă pentru lot. care trebuie să urmărească obţinerea de informaţii – date comparabile. necesare autorităţii sanitare veterinare locale. investigaţiilor şi a experienţei anterioare).veterinară locală se realizează planificat în baza unei strategii stabilite de către DSVSA.

b) Unitate pentru carne preparată I. Lunar II. 2073/2005. Lunar II. stabil). 2073/2005. Lunar II. Permanent I. Permanent Trimestrial Săptămânal Semestrial Lunar Produse finite O dată pe trimestru comform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2073/2005. Permanent Trimestrial Săptămânal Semestrial Lunar Semestrial Permanent Produse finite O dată pe semestru pentru fiecare categorie carne O dată pe trimestru comform prevederilor Regulamentului (CE) nr.deficienţe care afectează siguranţa produsului). cu amendamentele ulterioare O dată pe semestru comform prevederilor Regulamentului (CE) nr. Săptămânal I. Lunar II. cu amendamentele ulterioare O dată la 18 luni pentru fiecare categorie carne O dată pe an comform prevederilor Regulamentului (CE) nr. cu amendamentele ulterioare O dată pe semestru O dată pe semestru O dată pe an comform prevederilor Regulamentului (CE) nr. În scopul obţinerii de date relevante. Produse din carne Unitate de procesare I. Moluşte bivalve vii a) Centru de colectare b) Centru de purificare I. 2073/2005. cu amendamentele ulterioare O dată pe an pentru fiecare categorie carne O dată pe semestru comform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2073/2005. Saptămânal Trimestrial Lunar Trimestrial Lunar Semestrial Trimestrial Semestrial Trimestrial Moluşte bivalve vii Apă de contact Moluşte bivalve vii Apa de contact O dată pe trimestru O dată pe trimestru 195 . DSVSA trebuie să ţină cont în elaborarea strategiei de recoltare ca frecvenţa şi procedura de recoltare să se aleagă în funcţie de tipul de microorganism sau toxină şi tipul de aliment implicat (perisabil. cu amendamentele ulterioare O dată pe an O dată pe an Trimestrial Permanent Produse finite 8. cu amendamentele ulterioare c) Unitate pentru carne separată mecanic 7. al monitorizării şi al supravegherii corespunzătoare a riscului microbiologic pe întreg lanţul alimentar. Lunar II. 2073/2005.

Trimestrial II. Lunar I. Peşte şi produse din pescuit a) Vas fabrică b) Vas congelator c) Unitate pentru produse proaspete din pescuit (cherhana) ***** d) Unitate procesare a produselor din pescuit Semestrial Semestrial I. Permanent Semestrial Săptămâna l Anual Lunar Lapte crud materie primă înainte de procesare Produse finite. Trimestrial II. Săptămânal Semestrial Lunar Anual Semestrial O dată pe lună pentru fiecare categorie in parte 196 . 853/2004 O dată pe an O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse finite obţinute O dată pe semestru pentru fiecare categorie în c) Unitate de procesare a produselor lactate I. Trimestrial II. Săptămânal Trimestrial Lunar Semestrial Trimestrial Materii prime Produse finite e) Piaţă de licitaţie f) Piaţă de desfacere 10. Săptămânal Anual Anual Semestrial Lunar La 18 luni La 18 luni Anual Trimestrial Peşte si produse din pescuit Peşte si produse din pescuit congelate Peşte si produse din pescuit pescuite Produse proaspete din pescuit obţinute O dată pe semestru pe fiecare specie O dată pe semestru pe fiecare specie O dată pe semestru pentru fiecrare specie O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse din pescuit obţinute O dată pe trimestru pentru fiecare categorie O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse obţinute O dată semestru de la 1% dintre comercianţi O dată semestru de la cel putin 1% dintre comercianţi O dată pe trimestru . pentru 1% din obiective care livreaza cea mai mare cantitate de lapte determinarea parametrilor din Regulamentul (CE) nr. Trimestrial II. Lapte crud şi produse din lapte a) Exploataţii de animale producătoare de lapte care livrează laptele la unităţile de procesare **** I. inclusiv lapte pasteurizat. Lunar II. Lunar I. 853/2004 O dată pe semestru O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse finite obţinute O dată pe trimestru pentru fiecare categorie în parte I. pentru 1% din obiective care livrează cea mai mare cantitate determinarea parametrilor din Regulamentul (CE) nr. pentru 1% din obiective care livrează cea mai mare cantitate de lapte determinarea parametrilor din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 O dată pe an pe fiecare specie O dată pe an pe fiecare specie O dată pe an pe fiecare specie O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse din pescuit obţinute O dată pe semestru pentru fiecare categorie O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse obţinute O dată an de la 1% dintre comercianţi O dată an de la 1% dintre comercianţi O dată pe semestru . Trimestrial II. alte produse finite O dată pe trimestru O dată pe lună pentru fiecare categorie de produse finite obţinute O dată la 18 luni pe fiecare specie O dată la 18 luni pe fiecare specie O dată la 18 luni pe fiecare specie O dată pe an pentru fiecare categorie de produse din pescuit obţinute O dată pe an pentru fiecare categorie O dată pe an pentru fiecare categorie de produse obţinute O dată la 18 luni de la 1% dintre comercianţi O dată la 18 luni de la 1% dintre comercianţi O dată pe an . Lunar Semestrial Trimestrial Semestrial Trimestrial Semestrial Trimestrial Anual Semestrial Anual Semestrial Anual Semestrial Produse valorificate Produse valorificate Lapte crud materie primă b) Unitate de procesare a laptelui materie primă I. inclusiv lapte pasteurizat pentru determinarea fosfatazei alcaline Materie primă intrată la procesare.9. Trimestrial II.

Săptămânal I. Alte activităţi Materii prime şi produse finite 197 . Trimestrial II. Săptămânal I. Trimestrial II. jumări Unitate de procesare a) Centru de colectare a grăsimilor animale b) Unitate de procesare a grăsimilor animale a) Centru de colectare a materiilor prime pentru gelatină b) Unitate de procesare a gelatinei a) Centru de colectare a materiilor prime pentru colagen b) Unitate de procesare a colagenului a) Unitate de procesare a I. Pulpe de broască şi melci Grăsimi animale. Trimestrial II. O dată pe lună pentru materii prime şi o dată pe trimestru pentru produsele finite O dată pe semestru pe fiecare categorie în parte O dată pe trimestru pe fiecare categorie în parte Produse finite 14. Săptămânal Semestrial Lunar Semestrial Lunar Anual Semestrial Anual Semestrial Ouă Ouă şi/sau produse finite O dată pe trimestru O dată pe trimestru pentru ouă şi/sau pentru fiecare categorie de produse obţinute O dată pe semestru O dată pe semestru pentru ouă şi/sau pentru fiecare categorie de produse obţinute O dată pe semestru pentru ouă şi/sau pentru fiecare categorie de produse obţinute O dată pe semestru O dată pe an pe fiecare categorie în parte O dată pe trimesru pe fiecare categorie în parte O dată pe an pe fiecare categorie în parte O dată pe semestru pe fiecare categorie în parte O dată pe an pe fiecare categorie în parte O dată pe semestru pe fiecare categorie în parte O dată pe semestru pentru parte O dată pe an O dată pe an pentru ouă şi/sau pentru fiecare categorie de produse obţinute O dată pe an pentru ouă şi/sau pentru fiecare categorie de produse obţinute O dată pe an c) Unitate de procesare a ouălor I. untură.11. Săptămânal I. Trimestrial II. Trimestrial Semestrial Lunar Semestrial Lunar Semestrial Lunar Semestrial Lunar Semestrial Anual Semestrial Anual Semestrial Anual Semestrial Anual Semestrial Anual Materii prime O dată pe semestru pe fiecare categorie in parte O dată la 18 luni pe fiecare categorie în parte O dată pe trimesru pe fiecare categorie în parte O dată la 18 luni pe fiecare categorie în parte O dată la 18 luni pe fiecare categorie în parte O dată la 18 luni pe fiecare categorie în parte O dată pe an pe fiecare categorie în parte O dată pe an pentru mierea Produse finite O dată pe trimestru pe fiecare categorie in parte O dată pe semestru pe fiecare categorie în parte 15. Săptămânal Semestrial Lunar Anual Semestrial Ouă si/sau produse finite O dată pe trimestru pentru ouă şi/sau pentru fiecare categorie de produse obţinute 12. Trimestrial II. Trimestrial II. Săptămânal I. Ouă şi produse din ouă a) Centru de ambalare a ouălor b) Unitate pentru producere a ouălor lichide I. Trimestrial II. Săptămânal Semestrial Lunar Semestrial Lunar Semestrial Lunar Anual Semestrial Anual Semestrial Anual Semestrial Materii prime şi produse finite Materii prime 13. Colagen Materii prime Produse finite O dată pe trimestru pe fiecare categorie în parte O dată pe trimestru pentru mierea intrată la procesare 16. Săptămânal I. Săptămânal I. Săptămânal I. Trimestrial II. Trimestrial II. Trimestrial II. Gelatină I.

în cazul în care în urma controlului se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator. cu modificările şi completările ulterioare. cu modificările şi completările ulterioare. 206/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte principiile ce reglementează organizarea controalelor veterinare privind produsele ce intră în Comunitatea Europeană din ţări terţe. lotul sau părţile din lot trebuie distruse conform art. 1. ori de câte ori se consideră necesar. în funcţie de caz. DSVSA realizează centralizarea rezultatelor anchetei şi comunicarea acestora prin SRAAF la punctele de contact din ANSVSA. trebuie efectuate controalele prevăzute la art. urmare a controalelor prevăzute în Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. controalele evidenţiază o depăşire a limitelor maxime de reziduuri. reevaluează procedurile şi programele de bune practici de igienă şi producţie. autoritatea sanitar-veterinară locală prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. DSVSA poate dispune. până la identificarea şi eliminarea cauzei. DSVSA realizează verificarea lotului/loturilor suspicionate prin prelevarea de probe. în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în ferme. DSVSA realizează controlul şi verificarea procedurilor şi programelor implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale. operatorii economici cu activitate în domeniul alimentar au luat următoarele măsuri: 1. până la depistarea cauzei şi eliminarea pericolelor/riscului. 17 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. DSVSA dispune reţinerea oficială a lotului/loturilor de alimente suspicionate/incriminate până la terminarea anchetei şi sosirea buletinelor de analiză. c) identificării reţelei de distribuţie prin stabilirea trasabilităţii produsului/produselor. după cum urmează: 1. În cazul obţinerii unor rezultate de laborator necorespunzătoare. HACCP. cu modificările şi completările ulterioare. pH. 7. 5. 20 alin. materii prime. DSVSA realizează verificarea corectitudinii acţiunilor corective şi măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale. selectând procedura de recoltare în funcţie de tipul de hazard şi particularităţile alimentului (Aw. (1) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 4. 2. 1. 2. producătorul/ importatorul/exportatorul. b) identificării unităţii/unităţilor în care a fost produs/produse. DSVSA realizează supravegherea şi monitorizarea acţiunilor corective şi a măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea reducerii/eliminării riscurilor determinate de alimentul suspect/incriminat. şi iniţiază acţiuni şi măsuri corective suplimentare care să preîntâmpine repetarea apariţiei riscului/pericolului pentru alimentul implicat.). vor prelua produsul suspect/incriminat deja furnizat chiar de la consumatorul final şi vor furniza în timp util DSVSA documentaţia centralizată privind retragerea/rechemarea. 2.următoarele 10 transporturi care au aceeaşi origine trebuie să fie reţinute oficial pentru efectuarea de controale fizice.mierii de albine şi/sau a altor produse apicole II. mediu. se constată că legislaţia comunitară a fost încălcată. DSVSA realizează includerea în planul de recoltare de probe de sanitaţie. colaborează cu autorităţile sanitar. 6. DSVSA şi PIF dispun măsuri în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 8. respectiv PIF au următoarele obligaţii şi dispun următoarele măsuri: A. notifică în regim de urgenţă DSVSA. 206/2006. 9.veterinare competente în vederea aplicării de măsuri. precum şi de înregistrările operatorilor cu activitate în domeniul alimentar (alte neconformităţi înregistrate în timp în registrele unităţii privind produsul suspicionat/incriminat). pentru evitarea sau reducerea riscurilor determinate de alimentul suspect/incriminat şi furnizează în timp util documentaţia solicitată de către ANSVSA. incluzând recoltarea de probe şi testări de laborator prevăzute în anexa nr. 3. DSVSA notifică prin SRAAF toate punctele de contact implicate în alertă. informează consumatorii cu privire la produsul suspect/incriminat şi motivul retragerii alimentului de pe piaţă. DSVSA se asigură că. cu modificările şi completările ulterioare. în funcţie de analiza de risc. ** Probele recoltate în condiţiile precizărilor tehnice (prevăzute la coloana 6) vor fi însoţite de o notă justificativă cu precizarea motivaţiei recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele Norme metodologice.). 206/2006. temperatura etc. C. în caz de obţinere de rezultate de laborator necorespunzătoare sau ori de câte ori se constată că există motive suficiente pentru a considera că un aliment implică un risc pentru sănătatea publică. b) intensificarea controalelor pentru loturile de produse cu aceeaşi origine . 3. cu modificările şi completările ulterioare. pH. În situaţia în care controalele suplimentare confirmă nerespectarea legislaţiei comunitare. Lunar Trimestrial Semestrial şi/sau fiecare categorie de produse in parte obţinute mierea intrată la procesare şi/sau fiecare categorie de produse in parte obţinute intrată la procesare şi/sau fiecare categorie de produse in parte obţinute b) Mijloc de transport Anual De pe suprafaţa interioară şi echipamentele din interior Probe de sanitaţie în caz de suspiciune * I. măsura de reducere sau de oprire a producerii alimentului incriminat. sănătatea animalelor sau mediu. temperatura etc. 198 . relevante în funcţie de tipul de risc şi particularităţile alimentului (Aw. B. DSVSA. 5. 206/2006. 2. În situaţia în care. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. iniţiază în regim de urgenţă. DSVSA declanşează ancheta în scopul: a) identificării lotului/loturilor suspecte. d) identificării cauzei/pericolului. În cazul în care. precum şi mărirea frecvenţei de prelevare a probelor prin programul de autocontrol. procedura de retragere/rechemare a produsului din reţeaua de distribuţie şi dacă este necesar. notifică în regim de urgentă fermele furnizoare asupra rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator. 4. 6. e) evaluării pericolelor/riscului. PIF şi DSVSA iau următoarele măsuri: a) notificarea ANSVSA despre natura produselor utilizate şi transportul în cauză. DSVSA poate dispune creşterea frecvenţei controalelor şi a recoltărilor de probe în vederea eliminării riscului pentru sănătatea publică. f) aplicării de măsuri conform prevederilor legislative în vigoare în vederea eliminării cauzei/pericolului/riscului. În cazul produselor de origine animală provenite din import din ţări terţe. produse şi loturi. 206/2006. după caz.

2 0. prelucrează şi depozitează produse de origine animală. parţial implementat (15) Plan de control elaborat şi parţial respectat (15) Nesemnficative sau formale repetate (30) Evaluare Relativ recenta (20) Acceptabile (40) Medii (30) Comunitară (30) C (30) Aliment din categoria B. proces .nereguli sau neconformităţi constatate în verificările anterioare Criteriile de evaluare Dată construcţiei sau a renovării semnificative Condiţii generale de întreţinere a unităţii şi echipamentelor Dimensiunile unităţii şi capacitatea de producţie Aria de distribuţie a produselor Categoria de alimente Destinaţia utilizării Construcţie nouă (0) Foarte bune (0) Foarte mici (0) Locală (0) A (0) Aliment care nu poate fi consumat decât după un tratament termic (0) Complete şi implementate (0) Aplicat şi adecvat (0) Sistem elaborat şi implementat (0) Plan de control elaborat şi respectat (0) Nesemnficative sau formale (0) Renovare recentă (10) Bune (20) Mici (15) Naţională (15) B (15) Aliment care poate fi consumat înaintea gatirii sau transformării (15) Necesită completări şi sunt implementate (15) Carenţe minore (15) Sistem elaborat. ***** Inclusiv centru de colectare peşte. izolate şi rezolvate (100) 0. neaplicat (60) Sistem neelaborat şi neimplementat (50) Plan de control neelaborat şi neimplementat (50) Substanţiale sau grave. remedieri de deficinte ca urmare a recontrolului etc. masuri. Caracteristicile unităţii 1a 1b 2.1 Ţări terţe (50) D (50) Alimente pentru categorii speciale (copii. în care vor înscrise aspectele constatate si dupa caz. Caracteristicile produsului 3a 3b 4.) (50) Nu sunt elaborate şi nu sunt implementate (40) Inadecvat. notă de constatare. întocmită o dată la 6 luni de către medicii veterinari oficiali din cadrul Serviciului de Igienă Veterinară şi Epidemiologie al DSVSA Denumirea societăţii comerciale Sediul societăţii comerciale Adresa unităţii de producţie Activitatea pentru care a fost emisă autorizaţia Număr de autorizare Categoria 1. **** Inclusiv centrele de colectare a laptelui. verificărilor etc. care va fi adus la cunoştinţa operatorului. Criterii specifice 0.2 5. se vor finaliza cu întocmirea unui document (raport de audit. izolate şi rezolvate (60) Veche (30) 0.2 199 .18 Punctaj Factor de corecţie Data auditului: Medic veterinar oficial: Total Nota 4a 4b 0.).12 Insuficiente (70) Mari (50) 0.verbal etc. Sistemul de autocontrol Proceduri preoperaţionale Program HACCP Trasabilitatea 5a 5b 6. Antecedente 6a Criterii microbiologice Istoric . Capacitate de producţie 2a 2b 3. fermă cu centru integrat. bolnavi etc. Fişa de evaluare care cuprinde criteriile în baza cărora se realizează încadrarea pe grupe de risc a unităţilor care produc.*** Rezultatele auditurilor. C şi D gata pentru consum (30) Necesită completări şi sunt implementate parţial (20) Carenţe majore (40) Sistem în curs de elaborare şi implementare (30) Plan de control în curs de elaborare şi implementare (30) Substanţiale sau grave.

6.lapte pasteurizat. paste cu carne. după cum urmează: a) verificarea siguranţei produsului şi. CATEGORIA II – Unităţi cu risc mediu – între 30 şi 50 de puncte. caprine. 2073/2005. Recoltare de probe pentru examene de laborator Nr. branzeturi maturate mai mult de 60 de zile. produse din peşte afumate. SECŢIUNEA 3 . fileuri de peşte. a conformităţii alimentului din punct de vedere microbiologic cu criteriile Carne 1. produse din carne tratate termic. CATEGORIA I II– Unităţi cu risc înalt – peste 50 de puncte. mierea. 4. cabaline. Clasificarea alimentelor in funcţie de risc: 1. 4. 2. 1. 3. pentru fiecare categorie de produse. Grupa A – lapte praf. produse din lapte nepasteurizate. CSVSA. brânzeturi opărite sau maturate mai mult de 6 luni. sosuri proaspete. Grupa D – Lapte crud.Categoriile de risc. 2073/2005. 2. Unitatea Natura probei Frecvenţa recoltării probelor pentru examenele prevăzute la Secţiunea 4 din prezentul capitol 5. Anual pentru fiecare specie Precizări tehnice* 0 1. conservele. iaurt. ovine. unt. produse din carne tăiate. în vederea verificării siguranţei produsului şi respectiv a conformităţii alimentului cu criteriile de siguranţă prevăzute în Regulamentul (CE) nr. Serviciul de Igienă Veterinară şi Epidemiologie al DSVSA 3. cu amendamentele ulterioare Anual pentru fiecare specie 200 . lapte UHT sau altfel sterilizat.CONTROLUL OFICIAL ÎN UNITĂŢILE ÎNREGISTRATE SANITAR –VETERINAR CONDUITA DE CONTROL OFICIAL PRIN VERIFICARE/TESTARE/RECOLTARE DE PROBE Categoria de produs/ activitate Frecvenţa verificărilor/ supravegherii/ monitorizării efectuate de medicii veterinari oficiali. produse din peşte preparate. marinate. porcine. 2. branza proaspată sau maturată mai puţin de 60 zile. Grupa B – Produse din carne crud uscate sau/şi maturate. produse din carne semiuscate. CATEGORIA I – Unităţi cu risc scazut – mai puţin de 30 de puncte. produse din lapte fermentate. smântană. Recoltarea de probe se efectuează de către DSVSA în scop bine determinat în cadrul controlului oficial. 3. lapte bătut. ouă. peşte uscat. cu amendamentele ulterioare. a) Carmangerie Lunar Materii prime Produse finite b) Măcelărie Lunar Carne proaspătă Semestrial. icre. produse din ouă pasteurizate sau sterilizate. Grupa C – Carne proaspată de la bovine. respectiv. peşte proaspat. moluşte. carne tocată şi carne preparată. conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. crt. criterii şi punctaje pentru încadrarea unităţilor de industrie alimentară în baza analizei riscului: 1. păsări şi lagomorfe.

2073/2005/CE. proceduri de retragere/rechemare.c) Centru colectare a vânatului sălbatic*** Semestrial în sezoanele de vânătoare - - de siguranţă prevăzute în Regulamentul Comisiei nr. g) obţinerea de informaţii cu 201 . b) verificarea siguranţei produsului şi respectiv a conformităţii alimentului din punct de vedere microbiologic cu criteriile de siguranţă care nu sunt prevăzute de legislaţia comunitară. d) verificarea sistemului de proceduri şi programe implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea asigurării siguranţei alimentelor (proceduri de bune practici de igienă şi producţie. evitarea contaminării încrucişate şi/sau a contaminăriii post tratament termic). dar care sunt cuprinse în legislaţia naţională. c) obţinerea de informaţii privind statusul microbiologic a unor alimente comercializate pe piaţă. cu amendamentele ulterioare. sesizărilor. program HACCP. e) verificarea conformităţii alimentului/ lotului/ loturilor suspicionate. toxiinfecţii reclamaţiilor. sistem de trasabilitate. f) dezvoltarea investigaţiilor în cursul anchetelor de alimentare.

d) Centru pentru sacrificarea păsărilor şi/sau lagomorfelor la nivelul fermei Semestrial Carcase păsări/lagomorfe Semestrial. sau în timpul unei evaluări a programului HACCP în urma cărora se constată deficienţe care afectează siguranţa produsului). În scopul obţinerii de date relevante. recoltarea efectuată ca parte a investigaţiei în focarele de TIA. conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2. Recoltarea de probe de către autoritatea sanitară veterinară locală se realizează planificat în baza unei strategii stabilite de către DSVSA. cu amendamentele privire la noi hazarde. conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. În cazul în care în urma controlului se suspicionează sau se constată o neconformitate care necesită investigaţii de laborator recoltarea de probe va fi însoţită întotdeauna şi de o notă de control. care trebuie să urmărească obţinerea de informaţii – date comparabile. b) recoltare selectivă – când se adresează unor categorii de alimente cu risc înalt (în baza informaţiilor. cu amendamentele ulterioare Lapte a) Centru de prelucrare a laptelui ** Semestrial Produse finite Semestrial pentru fiecare categorie de produse obţinute. În stabilirea strategiei de recoltare DSVSA trebuie să ţină cont de următoarele principii de: a) recoltare randomizată şi reprezentativă pentru lot. 3. investigaţiilor şi a experienţei anterioare). 2073/2005. necesare autorităţii sanitare veterinare locale. 2073/2005. rezultate în urma evaluării riscului. c) recoltare în caz de suspiciune – care se bazează pe o analiză şi o experienţă privind lotul şi circumstanţele recoltării (de exemplu. al monitorizării şi 202 . în care autoritatea sanitară veterinară locală va înscrie rezultatul controlului oficial şi va argumenta scopul recoltării.

b) carne pasăre şi lagomorfe. e) ouă. În caz de reclamaţii.pentru fiecare categorie de produse Anual . suspiciuni sau toxiinfecţii alimentare Anual Trimestrial Materii prime. c) peşte proaspăt. 1.pentru fiecare categorie de miere al supravegherii corespunzătoare a riscului microbiologic pe întreg lanţul alimentar. stabil).în perioada iulie-septembrie Anual . semipreparate şi produse finite Produse finite a) vânat sălbatic. 203 . suspiciuni sau toxiinfecţii alimentare *I. respectiv PIF au următoarele obligaţii şi vor dispune următoarele măsuri: A. f)Depozit alimentar. i) Cantină. c) identificării reţelei de distribuţie prin stabilirea trasabilităţii produsului/produselor. gasteropode Anual . d) melci şi moluşte bivalve. b) Pizzerie. DSVSA trebuie să ţină cont în elaborarea strategiei de recoltare ca frecvenţa şi procedura de recoltare să se aleagă în funcţie de tipul de micro-organism sau toxină şi tipul de aliment implicat (perisabil. Prepararea mâncărurilor la comandă Produse primăre destinate vânzării directe Catering a) vânat sălbatic. g)Hipermarket. În caz de reclamaţii. Miere Anual Materii prime şi produse finite Alimentaţie publică şi alte activităţi 5. ulterioare a) Ambarcaţiune comercială de pescuit b) Punct de debarcare *** Peşte şi produse din pescuit 3. În caz de reclamaţii. În cazul obţinerii unor rezultate de laborator necorespunzătoare. b) carne pasăre şi lagomorfe. h) Supermarket. Anual Anual Anual Anual Anual Anual Anual Igiena suprafetelor ce intră în contact cu peştele Peşte Peşte şi produse din peşte Batracieni. suspiciuni sau toxiinfecţii alimentare Trimestrial . gasteropodelor a) Centru colectare a mierii şi a altor produse apicole b) Centre de extracţie a mierii c) Magazin de desfacere a mierii a) Restaurant şi alte unităţi în care se prepară şi servesc mâncăruri gătite.pentru fiecare specie Anual .pentru fiecare categorie în parte Anual 7. c) peşte proaspăt. f) miere de albine. c) Magazin de desfacere (pescărie) d) Centru de colectare a batracienilor. DSVSA declanşează ancheta în scopul: a) identificării lotului/loturilor suspecte. sesizări. d) Pensiuni turistice. e) Unităţi cu vânzare prin internet.teste de sanitatie Anual .pentru fiecare specie Anual pentru fiecare categorie de produse Anual . 2. d) melci şi moluşte bivalve e) ouă. DSVSA. Magazin alimentar 6.2. f) miere de albine g) lapte. Miere şi produse apicole Miere Miere 4. c) Laborator patiserie. DSVSA notifică prin SRAAF toate punctele de contact implicate în alertă. sesizări. g) lapte crud. b) identificării unităţii/unităţilor în care a fost produs/au fost produse.

autoritatea sanitar. etc. până la identificarea şi eliminarea cauzei. selectând procedura de recoltare în funcţie de tipul de pericol şi particularităţile alimentului (Aw. DSVSA realizează controlul şi verificarea procedurilor şi programelor implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale.20 alin. precum şi mărirea frecvenţei de prelevare a probelor prin programul de autocontrol. vor prelua produsul suspect/incriminat deja furnizat chiar de la consumatorul final şi vor furniza în timp util DSVSA documentaţia centralizată privind retragerea/rechemarea produsului. controalele suplimentare confirmă nerespectarea legislaţiei comunitare. trebuie efectuate controalele prevăzute la art. menţionate la coloana 6. până la depistarea cauzei şi eliminarea pericolului/riscului. În situaţia în care. dozatoarele de comercializare a laptelui. vor fi însoţite de o notă justificativă cu precizarea motivaţiei recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice. păstrăvărie) care livrează peşte pentru consum uman. 7. *** Inclusiv fermele piscicole (bazin piscicol. reevaluează procedurile şi programele de bune practici de igienă şi producţie. DSVSA realizează verificarea corectitudinii acţiunilor corective şi a măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale. 206/2006. precum şi de înregistrările operatorilor cu activitate în domeniul alimentar (alte neconformităţi înscrise în timp în registrele unităţii privind produsul suspicionat/incriminat). DSVSA realizează supravegherea şi monitorizarea acţiunilor corective şi a măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea reducerii/eliminării riscurilor determinate de alimentul suspect/incriminat. Probele recoltate în condiţiile precizărilor tehnice. b) ori de câte ori se consideră necesar. În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecvenţa de prelevare a probelor poate fi mărită până la identificarea şi eliminarea cauzei. notifică în regim de urgenţă fermele furnizoare asupra rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator. DSVSA realizează centralizarea rezultatelor anchetei şi comunicarea acestora prin SRAAF la punctele de contact din ANSVSA. 8. şi iniţiază acţiuni şi măsuri corective suplimentare care să preîntâmpine repetarea apariţiei riscului/hazardului pentru alimentul implicat. 4. cu modifcările şi completările ulterioare. 2. măsura de reducere sau oprire a producerii alimentului incriminat. DSVSA şi PIF dispun măsuri în baza prevederilor Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 4. temperatură etc. DSVSA poate dispune creşterea frecvenţei controalelor şi a recoltărilor de probe în vederea eliminării riscului pentru sănătatea publică. notifică în regim de urgenţă DSVSA. 10. 2. 1. relevante în funcţie de tipul de hazard şi particularităţile alimentului (Aw. f) aplicării de măsuri conform prevederilor legislative în vigoare în vederea eliminării cauzei/pericolului/riscului. lotul sau părţile din lot trebuie distruse conform art. cu modifcările şi completările ulterioare. pH. În cazul în care controalele evidenţiază o depăşire a limitelor maxime de reziduuri. DSVSA realizează includerea în planul de recoltare de probe de sanitaţie.veterinară competentă prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator.206/2006. B.206/2006.206/2006.). după caz. în funcţie de analiza de risc. temperatură. în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în ferme. după cum urmează: a) în cazul în care în urma controalelor se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator. II. ** Include şi centrele de prelucrare a laptelui independente sau integrate în cadrul exploataţiilor. 5.). cu modifcările şi completările ulterioare. pH. 5. în urma controalelor prevăzute în Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. sănătatea animalelor sau mediu. producătorul/ importatorul/exportatorul. produse şi loturi. b) intensificarea controalelor pentru loturile de produse cu aceeaşi origine (următoarele 10 transporturi din aceeaşi origine trebuie să fie reţinute oficial pentru efectuarea de controale fizice. 3. 6. În cazul produselor de origine animală provenite din import din ţări terţe. (1) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. PIF şi DSVSA iau următoarele măsuri: a) notificarea la ANSVSA despre natura produselor utilizate şi transportul în cauză.d) identificării cauzei/pericolului. operatorii economici cu activitate în domeniul alimentar au luat următoarele măsuri: 1. DSVSA poate dispune. cu modifcările şi completările ulterioare. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. În situaţia în care. 6. 9. mediu. informează consumatorii cu privire la produsul suspect/incriminat şi motivul retragerii alimentului de pe piaţă. colaborează cu autorităţile veterinare competente în vederea aplicării de măsuri. pentru evitarea sau reducerea riscurilor determinate de alimentul suspect/încriminat şi furnizează în timp util documentaţia solicitată de către ANSVSA. DSVSA realizează reţinerea oficială a lotului/loturilor de alimente suspicionate/incriminate până la terminarea anchetei şi sosirea buletinului de analiză. incluzând recoltarea de probe şi testări de laborator prevăzute în anexa nr. HACCP. materii prime. iniţiază în regim de urgenţă procedura de retragere/rechemare a produsului din reţeaua de distribuţie şi dacă este necesar. 204 . în caz de obţinere a unor rezultate de laborator necorespunzătoare sau ori de câte ori se constată că există motive suficiente pentru a considera că un aliment implică un risc pentru sănătatea publică. 17 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.206/2006). DSVSA realizează verificarea lotului/loturilor suspicionate prin prelevarea de probe. în funcţie de caz. se constată că legislaţia comunitară a fost încălcată. DSVSA se asigură că. 3. e) evaluării pericolului/riscului.

altele decât cele reglementate în atribuţiile Ministerului Sănătăţii (11) Alimente gata pentru consum ce constituie suport de creştere pentru L. cabaline(13) 5 DA Număr total de germeni EN ISO 4833 - - - DA Enterobacteriaceae ISO 21528-2 - - - 205 . 5 DA Listeria monocytogenes EN ISO 112901. 2073/2005. monocytogenes. cu amendamentele ulterioare - - - 3. cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. altele decât cele destinate sugarilor şi alimente gata preparate în scopuri medicale speciale (11)(12) 3 1. 2073/2005. altele decât cele destinate sugarilor şi alimente gata preparate în scopuri medicale speciale Alimente gata pentru consum ce nu constituie suport de creştere pentru L. cu amendamentele ulterioare - - - 4. ovine.2 Regulamentul (CE) nr. 2073/2005. 5 Da Listeria monocytogenes EN ISO 11290-1 Regulamentul (CE) nr. crt.EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ PRIN EXAMENE DE LABORATOR OBLIGATORII* Nr.SECŢIUNEA 4 . 5 DA Listeria monocytogenes EN ISO 11290-1 - - - 2. cu amendamentele ulterioare Analize fizico-chimice Referenţial interpretare Criterii Metoda(1) rezultate(2) 7 8 9 0 1 Alimente cu destinaţie nutriţională specială. Carcase de bovine. unităţi/ probă (3) 2 Examen organoleptic Analize microbiologice / parazitologice Referenţial Criterii Metoda (1) interpretare rezultate (2) 4 5 6 Regulamentul (CE) nr. 2073/2005. cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. Categorie de produse Nr. caprine. monocytogenes. 2073/2005.

cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. cu amendamentele ulterioare - - - - - - - - - - - - - Testul chimic şi/sau testul de scurgere. 2073/2005. cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. 2073/2005. 2073/2005. conform Regulamentului (CE) nr. 543/2008 al Comisiei din 16 iunie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. Carcase de păsări. Carcase de suine(13) 5 DA Enterobacteriaceae ISO 21528-2 DA Salmonella Samonella/25 g de probă comună din pielea gâtului recoltate EN ISO 6579 5 DA EN ISO 6579 Regulamentul (CE) nr. Carne proaspătă şi subproduse comestibile 1 DA Determinare specie (numai pentru carnea proaspătă atunci când se impune) Metoda USDAFSIS (cu exceptia cărnii de vânat) - - - - 206 . respectiv pui broileri şi curcani 7 (test chimic) 20 (test scurgere) - - - Determinarea conţinutului în apă la carnea de (25) pasăre Regulamentul (CE) nr. cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr.DA Salmonella EN ISO 6579 DA Număr total de germeni EN ISO 4833 5. 2073/2005. 543/2008 Carne de vânat sălbatic 7. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce priveşte standardele de comercializare a cărnii de pasăre - DA 6. 2073/2005.

2073/2005. 2073/2005. destinată să fie consumată gătită Carne tocată şi carne preparată provenită de la alte specii decât pasăre. SR 2443 Regulamentul (CE) nr. 5 DA Salmonella EN ISO 6579 - - - DA 5 DA Număr total de germeni(15) EN ISO 4833 - - - E. destinată să fie consumată gătită Salmonella EN ISO 6579 - - - Listeria monocytogenes EN ISO 112901. SR 3275. cu amendamentele ulterioare - DA 8. cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr.2 Metoda USDAFSIS - - - 1 DA - - - 207 . 2073/2005. conform Regulamentului (CE) nr. Carne tocată şi carne preparată destinată să fie consumată crudă 5 DA Carne tocată şi carne preparată provenită de la păsări. cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. 2073/2005.2 - - - 9. SR 2443 SR 2713. cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. 5 DA Salmonella EN ISO 6579 - - - 10. SR 2443 SR 2713. cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. 2073/2005. 543/2008 SR 2713.1 DA - - - Azot uşor hidrolizabil Reacţia Kreis Reacţia pentru H2S Reacţia Nessler Determinarea raportului apă / proteină la carnea de pasăre(25) SR 9065-7 SR 9065-10 SR 9065-11 SR 9065-8 Testul chimic. SR 3275. coli(16) Determinare specie atunci când este cazul ISO 16649-1. 543/2008 5 piese tranşate de pasăre DA - - Regulamentul (CE) nr. 2073/2005. SR 2443 SR 2713. SR 3275. SR 3275.

2073/2005. 2073/2005. 854/2004 şi (CE) nr. SR 2443 208 . 853/2004. 882/2004 ale Parlamentului European şi ale Consiliului Art 4 din Regulamentul (CE) nr. SR 3275. (CE) nr. cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. 2073/2005. cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. 1162/2009 al Comisiei din 30 noiembrie 2009 de stabilire a unor măsuri tranzitorii de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 1162/2009 SR 9065-10 1 DA - - - Conţinut de grăsimi (carne tocată) SR ISO 1444 - - Regulamentul (CE) nr. Carne separată mecanic(17) DA Număr total de germeni EN ISO 4833 - - - Escherichia coli(16) Determinare specie atunci când este cazul - ISO 16649-1.- - - Azot uşor hidrolizabil (carne tocată) Reacţia Kreis SR 9065-7 Art 4 din Regulamentul (CE) nr. cu amendamentele ulterioare - Raport ţesut conjunctiv/ proteine din carne (carne tocată) - SR ISO 3496/A1 SR ISO 937 Salmonella EN ISO 6579 - - 5 11.2 Metoda USDAFSIS - - - - 1 1 Azot uşor hidrolizabil SR 9065-7 SR 2713.

2073/2005. 1 DA Metoda ELISA - - Ordinul ministrului agriculturii. 560/1. al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi al preşedintelui ANSVSA nr. Produse din carne de pasăre destinate să fie preparate (gătite) 5 DA Salmonella Determinare specie atunci când este cazul EN ISO 6579 Cu excepţia produselor pentru care procesul de fabricaţie sau compoziţia produsului elimină riscul de contaminare cu Salmonella. cu amendamentele ulterioare - - - - - - - 14. al ministrului sănătăţii publice. 2073/2005. conform Regulamentului (CE) nr.Produse din carne destinate a fi consumate crude 12. 5 DA Salmonella EN ISO 6579 13. cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. cu completările ulterioare 1 DA - - - Reacţia Kreis SR 9065-10 209 .271/339/ 210/2006 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea produselor din carne. pădurilor şi dezvoltării rurale.

cu completările ulterioare Ordinul ministrului agriculturii.271/339/ 210/2006. cu completările ulterioare Ordinul ministrului agriculturii. al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi al preşedintelui ANSVSA nr. al ministrului sănătăţii publice. al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi al preşedintelui ANSVSA nr. al ministrului sănătăţii publice. pădurilor şi dezvoltării rurale.271/339/ 210/2006. al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi al preşedintelui ANSVSA nr. pădurilor şi dezvoltării rurale. 560/1.Produse din carne tratate termic Reacţia pentru H2S SR 9065-11 - - - Apă ISO 1442 - - - Substanţe grase SR ISO 1444 Ordinul ministrului agriculturii.271/339/ 210/2006. pădurilor şi dezvoltării rurale. 560/1. cu completările ulterioare 210 . 560/1. al ministrului sănătăţii publice.

560/1.2 - - - Proteine totale SR ISO 937 - - - Azot uşor hidrolizabil SR 9065-7 Ordinul ministrului agriculturii. al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi al preşedintelui ANSVSA nr. al ministrului sănătăţii publice. cu completările ulterioare Ordinul ministrului agriculturii. al ministrului sănătăţii publice. cu completările ulterioare Ordinul ministrului agriculturii.- - - NaCl SR 1841/1. pădurilor şi dezvoltării rurale. pădurilor şi dezvoltării rurale.271/339/ 210/2006. pădurilor şi dezvoltării rurale. 560/1. cu completările ulterioare 211 . al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi al preşedintelui ANSVSA nr.271/339/ 210/2006. al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi al preşedintelui ANSVSA nr. al ministrului sănătăţii publice. 560/1271/339/ 210 /2006.

pădurilor şi dezvoltării rurale. cu modificările şi completările ulterioare Ordinul ministrului agriculturii. cu completările ulterioare 212 . 560/1. al ministrului sănătăţii publice. 438/295/2002 pentru aprobarea Normelor privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consumul uman.271/339/ 210/2006. al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi al preşedintelui ANSVSA nr.1 - - - Raport maxim colagen/ proteină SR ISO 3496/A1 SR ISO 937 - - - Nitrit de sodium (pentru produse din carne netratate termic. alimentaţiei şi pădurilor nr. afumate şi uscate) SR EN 12014-3 Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei şi al ministrului agriculturii.

cu amendamentele ulterioare Regulamentul(CE) nr.coli ISO TS 16649-3 - - - 5 DA Stafilococ coagulazo-pozitivi EN ISO 68881. 2073/2005. cu amendamentele ulterioare - - - DA Salmonella Listeria monocytogenes (numai pentru cele care se consumă ca atare) EN ISO 6579 - - - 5 Crustacee şi moluşte decochiliate gătite Produse decorticate şi decochiliate provenite de la crustacee şi moluşte gătite DA EN ISO 112901. al ministrului sănătăţii publice. 2073/2005. cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. Conserve din carne 1 (5 recipiente conform SR 8924 5 DA Analiza microbiologica (atunci cand este cazul) SR 8924 Regulamentul (CE) nr.- - - Proteină vegetală Tehnică Real – Time PCR Ordinul ministrului agriculturii. 560/1. cu amendamentele ulterioare Regulamentul(CE) nr. 2073/2005. cu completările ulterioare 15.2 - - - 17.2 - - - 16. echinoderme. pădurilor şi dezvoltării rurale. cu amendamentele ulterioare Regulamentul(CE) nr. Moluşte bivalve vii. tunicate şi gasteropode vii 5 DA Salmonella EN ISO 6579 - - - 213 .271/339/ 210/2006. 2073/2005. al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi al preşedintelui ANSVSA nr. 5 DA E. 2073/2005.

melci fără cochilie congelaţi 5 DA Salmonella EN ISO 6579 Regulamentul(CE) nr. fructe de mare refrigerate. cu amendamentele ulterioare 1 DA Examen parazitologic Regulamentul (CE) nr. Produse din pescuit proaspete (5) 9 DA - - - Histamina (numai pentru produsele din speciile de peşti asociate cu cantităţti mari de histidină) (9) (25) HPLC conform Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005. cu amendamentele ulterioare Regulamentul(CE) nr.1(18) DA E. cu amendamentele ulterioare - - - 19.coli(16) ISO TS 16649-3 Regulamentul(CE) nr. 2073/2005.2073/2005/ CE. Moluşte. 2074/2005. congelate şi altele Pulpe de broască.2073/2005/ CE. cu amendamentele ulterioare - - - 18. cu amendamentele ulterioare - - - 214 . cu amendamentele ulterioare Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005. crustacee întregi sau decochiliate /decojite refrigerate sau congelate.

2074/2005. 2073/2005. 2073/2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare 9 DA - - - Histamina (la speciile din familiile Scombridae şi Clupeidae) (25) HPLC 215 . cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. 2074/2005.1 DA - - - Prospeţime ABVT (numai la produsele proaspete şi preparate) Regulamentul Comisiei nr.2074/2005/ CE. Produse din pescuit preparate (6) 1 DA - - - Regulamentul (CE) nr. cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. cu amendamentele ulterioare - - - 1 DA Examen parazitologic Prospeţime ABVT (numai la produsele proaspete şi preparate) - - 20. cu amendamentele ulterioare Regulamentul(CE) nr. 2074/2005. 2074/2005 în privin a valorilor limită pentru azotul bazic volatil total (ABVT) 5 DA Listeria monocytogenes (numai pentru cele care se consuma ca atare) EN ISO 112901. 1022/2008 Regulamentul (CE) nr. cu amendamentele ulterioare Regulamentul(CE) nr.2 Regulamentul (CE) nr. 1022/2008 al Comisiei din 17 octombrie 2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1441/2007 al Comisiei din 5 decembrie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr.

2 EN ISO 4833 ISO 16649-1. 1881/2006 DA Carne de peşte separată mecanic (10) DA Număr total de germeni Escherichia coli EN ISO 4833 ISO 16649-1. 5 DA Salmonella EN ISO 6579 EN ISO 6579 216 . conform Regulementului (CE) nr.5 DA Listeria monocytogenes (numai pentru cele care se consumă ca atare) EN ISO 112901. cu amendamentele ulterioare 1 DA - - - Benzpireni Numai pentru produsele ce au fost supuse unui tratament de afumare.2 Regulamentul(CE) nr. Produse din pescuit transformate(7) 9 DA - HPLC conform Regulamentul( CE) nr.2 - - - 22. cu amendamentele ulterioare Histamina (numai pentru produsele maturate în saramură obţinute din speciile de peşti asociate cu cantităţi mari de histidină) (9) (25) - - 21. 2073/2005. 2073/2005. cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 Regulamentul (CE) nr. 2073/2005.

cu amendamentele ulterioare - - - Stafilococi coagulazo pozitivi (numai pentru produsele cuprinse la pct.6.11.1 1 (5 23.2.4. 2073/2005.21. 2. 1. 1 la Regulamentul(CE) nr. din Anexa nr. 2. unt şi smântână obţinute din lapte crud sau lapte ce a fost supus unui tratament termic mai scăzut decât pasteurizare Alte produse lactate din lapte netratat termic 5 DA Listeria monocytogenes (numai pentru laptele crud sau produsele destinate consumului ca atare) Salmonella (numai pentru produsele cuprinse la pct. cu amendamentele ulterioare - - - EN ISO 6579 Regulamentul(CE) nr.2 Regulamentul(CE) nr. 1 DA Număr celule somatice (pentru laptele crud) EN ISO 13366-1 sau ISO 133662 (19) Regulamentul (CE) nr. 2.2.2. 2. 1 la EN ISO 68881. cu amendamentele ulterioare (20)) EN ISO 112901. 2073/2005. 2. 1. 2.2. 853/2004 - - - EN ISO 4833 - - - 24.4 din Anexa nr. Conserve din peşte (8) recipiente conform SR 8924) DA Lapte crud provenit din unităţile de procesare a laptelui materie primă Lapte crud destinat procesării provenit din exploataţiile de vaci producătoare de lapte Analiza microbiologică a recipientelor închise ermetic (atunci când este cazul) Număr total de germeni (pentru laptele crud) SR 8924 Regulamentul (CE) nr.2. cu amendamentele ulterioare - - - .2. 1.2. Brânză. 2073/2005.2.2 217 Regulamentul(CE) nr.11.3. 853/2004 - - - 25. 2073/2005.

1 la Regulamentul (CE) nr.11. 2073/2005. cu amendamentele ulterioare - - Punct crioscopic (pentru laptele crud) Densitate (pentru laptele crud) 1 DA Prospeţime determinarea acidităţii (pentru lapte crud şi produse lactate acide) EN ISO 5764 SR 2418 Anexa A SR 2418/2008 Anexa B SR ISO 11869 SR ISO 6091 SR 2418 SR 3665 SR 3664 218 .2.2. si 2. 2.2.Regulamentul(CE) nr.21.2 Regulamentul(CE) nr. cu amendamentele ulterioare - - - Escherichia coli (21) (numai pentru produsele cuprinse la pct. cu amendamentele ulterioare) ISO 16649-1.4. cu amendamentele ulterioare) Enterotoxina stafilococică (Dacă se detectează valori mai mari de 105 CFU/g stafilococi coagulazo-pozitivi) Metoda europeană de screening a EURL pentru stafilococi coagulazopozitivi Regulamentul(CE) nr.2. 2073/2005. 1. 2073/2005. 2. 2073/2005. 1.6 din Anexa nr.

2073/2005. 2. congelate 5 DA Enterobacteriaceae (numai pentru produsele cuprinse la pct. cu amendamentele ulterioare - - - ISO 16649-1. cu amendamentele ulterioare - - - EN ISO 68881. 2073/2005. 2. produse din lapte sau din zer ce a fost supus tratamentului termic Alte produse lactate şi subproduse din lapte tratat termic Îngheţată şi deserturi pe bază de produse lactate. 2.2 Regulamentul(CE) nr. 1 la Regulamentul(CE) nr. 1 la Regulamentul(CE) nr. 2073/2005.2. 2.21. cu amendamentele ulterioare - - - 219 .2. 2073/2005.2.2 Regulamentul(CE) nr. 1 la Regulamentul CE 2073/2005) Enterotoxina stafilococică (Dacă se detectează valori mai mari de 105 CFU/g stafilococi coagulazo-pozitivi) ISO 21528-1.2.2 Regulamentul(CE) nr.4 si 2.2. Brânzeturi maturate şi nematurate. 2073/2005. 2. 2073/2005. din Anexa nr.4.2.5 din Anexa nr. 2073/2005.1(22) şi 2. cu amendamentele ulterioare) Listeria monocytogenes (numai pentru produsele destinate consumului ca atare) Escherichia coli(21) (numai pentru produsele cuprinse la pct. 2.2.8(23) din Anexa nr.5. 1.2.2. cu amendamentele ulterioare - - - EN ISO 112901. cu amendamentele ulterioare - - - Metoda europeană de screening a EURL pentru stafilococi coagulazopozitivi Regulamentul(CE) nr. cu amendamentele ulterioare) Stafilococi coagulazo pozitivi (numai pentru produsele cuprinse la pct.Lapte pasteurizat şi alte produse lactate lichide pasteurizate 26.2 Regulamentul(CE) nr.2.

cu amendamentele ulterioare - - - 1 DA - - - Determinare a activităţii fosfatazei alkaline (pentru lapte pasteurizat) (25) ISO 11816-1 Regulamentul (CE) nr.13 din Anexa nr. 1. îngheţată. 1664/2006 al Comisiei din 6 noiembrie 2006 de modificare a Regulamentului (CE) nr. smântână) Determinare a grăsimii (lapte pasteurizat.Salmonella (numai pentru produsele cuprinse la pct. 1 la Regulamentul(CE) nr. 2073/2005. unt. brânză telemea) 1 DA - - - SR 143 anexa B SR ISO 6092 SR ISO 6091 SR ISO 2446 SR EN ISO 2450 SR EN ISO 3727-3 SR ISO 3433 SR 143 SR 2444 SR 7001 SR 1981 220 . cu amendamentele ulterioare (20)) EN ISO 6579 Regulamentul(CE) nr. 2073/2005. smântână. 2074/2005 în ceea ce priveşte dispoziţiile de aplicare privind anumite produse de origine animală destinate consumului uman şi de abrogare a anumitor dispoziţii de aplicare 1 DA - - - Determinare a acidităţii (pentru lapte pasteurizat.

2073/2005.21. 2073/2005. 2. 1 la Regulamentul(CE) nr. cu amendamentele ulterioare - - - EN ISO 68881. Lapte praf şi zer praf Salmonella EN ISO 6579 Enterobacteriaceae. cu amendamentele ulterioare - - - 221 . 1. cu amendamentele ulterioare - - - EN ISO 112901. cu amendamentele ulterioare) Regulamentul(CE) nr.21. (numai pentru produsele cuprinse la pct. 2073/2005. (numai pentru produsele cuprinse la pct.7(22) din Anexa nr. 2073/2005. 1. 2.2. cu amendamentele ulterioare - - - ISO 21528-2 Regulamentul(CE) nr. 1.1 DA - - - Determinare a clorurii de sodiu (brânza telemea) EN ISO 5943 SR 1981 27.12.2. 1 la Regulamentul(CE) nr.2 Regulamentul(CE) nr. cu amendamentele ulterioare) 5 DA Listeria monocytogenes.7(22) din Anexa nr. 2073/2005. 1. 2073/2005.2 Regulamentul(CE) nr.12. (pentru produsele care se consuma ca atare) Stafilococi coagulazo-pozitivi.

2073/2005. cu excepţia produselor care în timpul procesului de fabricaţie sau datorită compoziţiei elimină riscul de Salmonella 1 (minim 5 bucăţi) DA Salmonella (continut şi coajă) - - 29. 2073/2005. 2073/2005. cu excepţia produselor care în timpul procesului de fabricare sau datorită compoziţiei produsului elimină riscul de Salmonella Produse din ouă. 5 DA Salmonella EN ISO 6579 Regulamentul(CE) nr. 2073/2005. cu amendamentele ulterioare - - 1 DA - EN ISO 6579 - Prospeţime determinarea acidităţii ISO 6091 (metodă de referinţă) ISO 6092 (metodă de rutină) - SR ISO 5559 28. 5 DA Salmonella EN ISO 6579 Regulamentul(CE) nr. cu amendamentele ulterioare - - - 30. cu amendamentele ulterioare Regulamentul(CE) nr. cu amendamentele ulterioare - - - - 5 DA Enterobacteriacee EN ISO 215282 - - Regulamentul (CE) nr.Enterotoxina stafilococică (Dacă se detectează valori mai mari de 105 CFU/g stafilococi coagulazo-pozitivi) Metoda europeană de screening a EURL pentru stafilococi coagulazopozitivi Regulamentul(CE) nr. 853/2004 1 DA - - Concentraţia de acid butiric 3 OH - 222 . Ouă pentru consum Alimente gata preparate care conţin ouă crude.

853/2004 31. SR 784-2 Directiva 2001/110/CE.1 DA - - - Conţinutul de acid lactic în cazul materiei prime utilizate pentru fabricarea produselor din ouă Conţinut de fructoză şi glucoză (exprimat ca zahar invertit) Conţinut de zaharoză Conţinut de apă Aciditate Indice diastazic HMF - Regulamentul (CE) nr. cu amendamentele ulterioare - Directiva 2001/110/CE a Consiliului din 20 decembrie 2001 privind mierea. SR 784-2 Directiva 2001/110/CE. Gelatină şi colagen 5 DA Salmonella EN ISO 6579 Regulamentul(CE) nr. 2073/2005. SR 784-2 Directiva 2001/110/CE. Miere de albine 1 DA - - - SR 784-3 SR 784-3 SR 784-3 SR 784-3 - - - SR 784-3 223 . SR 784-2 Directiva 2001/110/CE SR 784-2 Directiva 2001/110/CE SR 784-2 - - - SR 784-3 32.

(3) se va recolta o singură dată numărul de unităţi/probă prevăzute pentru o singură categorie de produse din care vor fi efectuate analizele de laborator microbiologice sau fizico-chimice. cu amendamentele ulterioare 5 DA Enterobacteriaceae ISO 21528-1 * Operatorii din domeniul alimentar. comunitare şi internaţionale. Formule de început deshidratate şi produse alimentare dietetice pentru scopuri medicale speciale destinate sugarilor sub şase luni (24) 30 10 30 DA Salmonella EN ISO 6579 - - - - DA 34. de origine animală 5 1. referenţialul pentru interpretarea rezultatelor se poate modifica şi / sau completa în conformitate cu prevederile legislaţiei specifice naţionale. 2073/2005. Preparate şi semipreparate culinare prelucrate din materii prime. 224 . Formule de continuare deshidratate DA Salmonella ISO 6579 Regulamentul(CE) nr.2 ISO 6579 ISO 21528-1 ISO/TS 22964 Regulamentul(CE) nr. 2073/2005. cu amendamentele ulterioare Regulamentul(CE) nr. conform rubricii „criterii”. în cadrul programelor de autocontrol elaborate în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. trebuie să monitorizeze toţi parametrii relevanţi stabiliţi în prezenta secţiune. (1) (2) Se va utiliza revizia cea mai recentă a standardului. având în vedere specificul activităţii unităţii. formulă uscată de continuare pentru copii cu vârsta de peste 6 luni DA DA DA Listeria monocytogenes (produse alimentare gata de consum) Salmonella Enterobacteriaceae EN ISO 112901.5 33. 2073/2005. cu amendamentele ulterioare - - - Cronobacter spp. Formulă uscată pentru sugari şi alimente dietetice deshidratate pentru diferite scopuri medicale speciale destinate sugarilor sub 6 luni.(Enterobacter sakazakii) 5 DA Bacillus cereus prezumtiv EN/ISO 7932 30 2.

în conformitate cu protocolul stabilit de standardul ISO 8196 şi atunci când metodele sunt aplicate în conformitate cu standardul ISO 13366-2 sau cu alte protocoale analoage recunoscute pe plan internaţional. (25) Programul se va desfăşura în cadrul IISPV şi LSVSA al DSVSA desemnate de ANSVSA la propunerea IISPV. În cazul în care se detectează Enterobacteriaceae într-unul dintre eşantioanele de produse testate la unitate de procesare individuală. (16) E. care nu au fost supuse nici unui tratament care să asigure păstrarea şi conservarea. indiferent de temperatura la care aceste produse pot fi depozitate. (Enterobacter sakazakii). (Enterobacter sakazakii). prăjirea. sau obţinută din produse din pescuit întregi eviscerate şi spălate în prealabil. (23) Numai îngheţata cu ingrediente pe bază de lapte. în măsura în care aceştia prezintă un risc pentru sănătatea publică. Pomatomidae. nu există nici un risc de contaminare cu Salmonella. (14) Cele 50 de probe sunt prelevate în cursul a 10 sesiuni de prelevare de probe consecutive în conformitate cu normele şi frecvenţele pentru prelevarea de probe stabilite de Regulamentul (CE) nr. inactivarea şi neproliferarea microorganismelor. filetarea etc. (17) Aceste criterii se aplică în cazul cărnii separate mecanic (CSM) produse prin tehnicile prevăzute la pct. (7) produse transformate – toate produsele din pescuit refrigerate sau congelate care au fost supuse unui proces fizic sau chimic cum ar fi: fierberea. la tulpinile de Salmonella spp. inclusiv produsele ambalate în vid sau în atmosfera modificată. Clupeidae. decapitarea. (19) se acceptă utilizarea metodelor de analiză alternative pentru laptele crud în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. (18) O probă grupată conţinând minimum 10 animale individuale. (4) 225 . Listeria monocytogenes şi E. unitati de vanzare cu amanuntul etc. cu amendamentele ulterioare. porţionarea. atunci când metodele sunt validate în raport cu metoda de referinţă definită mai sus. 2073/2005. moluşte bivalve vii. porcine şi păsări se monitorizează antibiorezistenţa.pe documentul de însoţire al probei recoltate se va înscrie atât categoria generală de produs. jupuirea. 34/2006. după cum urmează: a) pentru stabilirea numărului total de germeni la 30°C. afumarea. nave pescador. monocytogenes.92.. Tulpinile de Salmonella spp. 1664/2006. Conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. cum ar fi: desolzirea. în condiţii normale. Coryfenidae. (21) E.4 sau aw ≤ 0. (15) Acest criteriu nu se aplică pentru carnea tocată produsă la nivelul vânzării cu amănuntul. Scombresosidae. (12) Produsele cu pH ≤ 4. (5) produse proaspete – toate produsele din pescuit (întregi sau portionate). produsele tratate termic în ambalajul final). (13) Limitele (m şi M). (6) produse preparate – toate produsele din pescuit care au fost supuse unor operaţiuni care au afectat integritatea anatomică a acestora. Engraulidae. deshidratarea sau marinarea. se aplică numai probelor prelevate prin metoda destructivă. Media logaritmică zilnică se calculează prin luarea unei valori logaritmice a fiecărui rezultat individual al testului şi apoi prin recalcularea mediei respectivelor valori logaritmice. de asemenea. (9) determinările de histamină se vor efectua la speciile de pesti din familiile Scombridae. depozite frigorifice. (24) Trebuie efectuată testarea paralelă pentru Enterobacteriaceae şi Cronobacter spp. sub rezerva unei justificări ştiinţifice.94. Este responsabilitatea producătorului de a demonstra. pentru următoarele produse gata pentru consum: — produsele alimentare care au fost supuse unui tratament termic sau unei alte transformări eficiente pentru a elimina L. (8) conserve din peşte – toate produsele din pescuit introduse în recipiente ermetic închise care au fost supuse unui tratament termic înalt (sterilizare) în măsură să asigure distrugerea. în cazul în care recontaminarea nu este posibilă după acest tratament (de exemplu. produsele cu o perioadă de conservare mai mică de cinci zile sunt considerate în mod automat ca aparţinând acestei categorii. — miere. sau oricare altă combinaţie a acestor tratamente. Alte categorii de produse pot. 2073/2005. (20) Excluzând produsele pentru care producătorul poate demonstra. 2073/2005. în conformitate cu protocolul stabilit de norma SR EN ISO 16140/2003 sau cu alte protocoale analoage recunoscute pe plan internaţional. coli trebuie trimise la IISPV pentru confirmare şi colecţie. Relaţia de conversie dintre metoda alternativă utilizată şi metoda de referinţă definită mai sus se stabileşte în conformitate cu standardul SR EN ISO 21187/2006. după caz. eviscerarea. Se va testa rezistenţa antimicrobiană şi la alţi agenţi zoonotici. cu amendamentele ulterioare. atunci când metodele sunt validate în raport cu metoda de referinţă definită mai sus. din unitati de procesare. sărarea. (Enterobacter sakazakii). aparţine acestei categorii. cât şi indicaţia cuprinsă în paranteza din dreptul categoriei generale pentru a putea fi identificat produsul conform Regulamentului (CE) nr. cu amendamentele ulterioare. asociate sau/nu cu alte ingrediente alimentare. b) pentru stabilirea numărului de celule somatice. în cazul în care perioada de conservare a produsului este mai mică de 24 de ore. conform Regulamentului (CE) nr. că datorită timpului de maturare şi a valorii aw a produsului. coli este folosit aici ca indicator al nivelului de igienă. spre satisfacţia autorităţilor competente. produsele cu pH ≤ 5. blanşarea. dacă există o astfel de corelaţie între Enterobacteriaceae şi Cronobacter spp.0 şi aw ≤ 0. 3 din capitolul III al secţiunii V din anexa III la Regulamentul (CE) nr. (11) Testele regulate pe baza criteriului nu sunt necesare. altul decât răcirea.. cu excepţia cazului în care s-a stabilit o corelaţie între aceste microorganisme la nivel de unitate de procesare individuală. cu modificările şi completările ulterioare. (22) Acest criteriu nu se aplică produselor destinate unei prelucrări ulterioare în sectorul alimentar. 853/2004. (10) produse din pescuit separate mecanic– carnea obţinută imediat după filetare prin separarea mecanică a produselor din pescuit. lotul trebuie testat pentru Cronobacter spp. coli este folosit aici ca indicator al contaminării fecale. izolate din produse alimentare de origine animală provenite de la bovine. spre satisfacţia autorităţii competente.

în laborator. SECŢIUNEA 6 . fosfataza. coli Enterococi Legea nr. 458/2002. Kreis şi Potabilitate apă . crt. prin metodele standardizate. în funcţie de produs. Determinarea eficienţei tratării termice a cărnii uree. glucoza în funcţie de produs. cât şi o cantitate de minim 150 grame din proba pozitivă. peroxidaza. cu modificările şi completările ulterioare Da Apa din reţea publică E. cu modificările şi completările ulterioare Reţea publică semestrial Sursă proprie trimestrial Apa din sursă proprie E coli Enterococi Cl. Examene rapide pentru determinarea: azotiţi. Perfringes (inclusiv pentru spori) pH amoniu azotiţi azotaţi cloruri SR ISO 10523 SR ISO 5664 SR ISO 6777/A99 SR ISO 7890/1 SR ISO 9297 226 .*) Eficienţa pasteurizării laptelui Determinarea numărului de celule somatice din laptele crud *) Rezultatele necorespunzătoare vor fi obligatoriu confirmate. 1. 458/2002 privind calitatea apei potabile.metoda ATP total *) Examene pentru determinarea: pH-ului.DETERMINĂRI RAPIDE EFECTUATE PE AUTOLABORATOR ÎN ZONE DE INTERES TURISTIC SAU ALTE PROGRAME DE SUPRAVEGHERE DE NECESITĂTE DISPUSE DE ANSVSA Determinări microbiologice Determinări fizico-chimice Teste de sanitaţie . azotaţi.În cazul probelor pozitive pentru enterotoxina stafilococică se vor trimite către IISPV atât tulpinile izolate de Stafilococ coagulazo-pozitiv. decelare falsificare smântâna.SUPRAVEGHEREA PRIN EXAMENE DE LABORATOR ÎN TIMPUL PRODUCŢIEI A ALTOR PRODUSE CARE INTRĂ ÎN COMPOZIŢIA MATERIILOR PRIME ŞI PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ SAU VIN ÎN CONTACT CU ACESTEA Nr. aciditate.metoda ATP total *) H2S. Produsul Apă potabilă Frecvenţa controlului Examen senzorial Examen microbiologic Interpretare rezultate Examen fizico-chimic Trimestrial pentru apa din sursă proprie conform conform prevederilor Legii nr. SECŢIUNEA 5 . reacţiile Nessler.

În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecvenţa controlului va fi mărită până la obţinerea de rezultate corespunzătoare. iar pentru aceste prelevări de probe. 2073/2005. Materiale utilizate pentru preambalarea produselor de origine animală Număr total de germeni SR EN ISO 4833 Bacterii coliforme ISO 4831şi 4832 Drojdii şi mucegaiuri ISO 21527-1 Ordinul ministrului sănătăţii nr. depozitarea.EXAMENE DE LABORATOR PENTRU STABILIREA EFICIENŢEI OPERAŢIUNILOR DE IGIENIZARE Teste de sanitaţie (1) Examene Microbiologic Număr total de germeni Enterobacteriaceae Bacterii coliforme Stafilococ coagulazo-pozitivi Listeria monocytogenes (3) Unitatile in care se preleveaza teste de sanitatie În unităţile autorizate/aprobate sanitar veterinar şi unităţile înregistrate sanitar veterinar prevăzute în Secţiunile 2 şi 3 din prezentul capitol. (1) 227 . 976/1998 pentru aprobarea Normelor de igienă privind producţia. 458/2002. Semestrial Da NOTĂ: Probele de apă recoltate din surse clorinate se vor neutraliza cu soluţie 2 % de tiosulfat de sodiu înainte de a fi examinate microbiologic. SECŢIUNEA 7 . standardul ISO 18593 se foloseşte ca metodă de referinţă. În unităţile care fabrică produse alimentare gata pentru consum Teste de sanitaţie(2) Conform Ordinului ministrului sănătăţii nr. păstrarea. transportul şi desfacerea alimentelor. Notă: Prelevarea testelor de sanitaţie se efectuează de către medicii veterinari oficiali din DSVSA numai în cazul în care în urma verificării/supravegherii/monitorizării se suspicionează sau se constată o neconformitate. cu amendamentele ulterioare. Frecvenţa verificărilor/ supravegherii/monitorizării se face conform prevederilor Secţiunilor 2 şi 3 din prezentul capitol. 2. depozitarea. (2) Conform art. 5 din Regulamentul (CE) nr.Sau metode alternative validate care să îndeplinească condiţiile impuse de prevederile Legii nr. păstrarea. (3) Probele se prelevează din zonele de prelucrare şi din echipamentul utilizat la producţia produselor alimentare în timpul sau la sfârşitul etapei de producţie. prelucrarea. cu modificările şi completările ulterioare. 976/1998 pentru aprobarea normelor de igienă privind producţia. transportul şi desfacerea alimentelor. prelucrarea.

CONTROLUL EFICIENŢEI OPERAŢIUNILOR DE DEZINSECŢIE ŞI DERATIZARE ÎN SECTORUL SANITAR . b) supraveghere. Control (probă planificată) Făină de peşte Control (probă planificată) Unităţi furnizoare şi depozite 1 Examene corespunzatoare matricilor indicate. oleaginoase şi derivate. şroturi Tip supraveghere Unităţi controlate / operatori Unităţi producătoare de nutreţ combinat 1.VETERINAR Examene Frecvenţa Controlului Controlul eficienţei operaţiunilor de dezinsecţie şi deratizare se efectuează de către medicii veterinari oficiali din DSVSA numai în cazul în care în urma verificării/ supravegherii/monitorizării se suspicionează sau se constată o neconformitate. subproduse. a) verificare. seminţe întregi.SECŢIUNEA 8 . Examen de laborator1 Pesticide organoclorurate Substanţa Pesticide organoclorurate şi PCB indicatoare (ICES-7) Grupa de furaje/ matrici Materii prime vegetale pentru nutreţuri combinate: cereale boabe. Frecvenţa verificărilor/supravegherii/monitorizării se stabileşte conform prevederilor secţiunilor 2 şi 3 din prezentul capitol. Unităţile în care se controlează eficienţa operaţiunilor de dezinsecţie şi deratizare Unităţile autorizate/aprobate sanitar-veterinar şi unităţile înregistrate sanitar-veterinar prevăzute în secţiunile 2 şi 3 din prezentul capitol. SECŢIUNEA 9 – EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A FURAJELOR Nr crt. c) monitorizare. 228 .

Micotoxine Aflatoxina B1. Deoxynivalenol Fumonisina T-2 Aflatoxina B1 Materii prime vegetale pentru nutreţuri combinate: cereale boabe. subproduse Control (probă planificată) Unităţi producătoare de nutreţ combinat Nutreţuri combinate pentru rumegătoare Nutreţuri combinate pentru păsări Nutreţuri combinate pentru porci Nutreţuri pentru cabaline Nutreţuri granulate pentru peşti de crescătorie Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Unităţi producătoare de nutreţ combinat 229 . Zearalenona. Ochratoxina A.Nutreţuri combinate pentru porci Control (probă planificată) Unităţi producătoare de nutreţ combinat Nutreţuri combinate pentru păsări Control (probă planificată) Unităţi producătoare de nutreţ combinat Nutreţuri granulate pentru peşti de crescătorie Control (probă planificată) Unităţi producătoare de nutreţ combinat Nutreţuri combinate pentru rumegătoare (vaci de lapte) Control (probă planificată) Unităţi producătoare de nutreţ combinat 2.

Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control Exploataţii comerciale Unităţi producătoare de nutreţ combinat Unităţi producătoare 2 Determinarea reziduurilor de Hg – pentru făină de peşte 230 . trifoi şi iarbă). rădăcinoase. masă verde (inclusiv făinuri din lucernă. carbonaţi Aditivi furajeri: aminoacizi sintetici. înlocuitori de lapte praf Deoxynivalenol – DON Nutreţuri combinate pentru porci Nutreţuri combinate pentru rumegătoare Zearalenona Nutreţuri combinate pentru porci Nutreţuri combinate pentru rumegătoare OchratoxinaA Nutreţuri combinate pentru porci Nutreţuri combinate pentru păsări Fumonisina B1+B2 Nutreţuri combinate pentru porci Nutreţuri pentru cabaline Nutreţuri granulate pentru peşti de crescătorie Nutreţuri combinate pentru păsări Nutreţuri combinate pentru rumegatoare T-2 Materii prime vegetale pentru nutreţuri combinate: cereale (ovăz şi produse din ovăz) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Unităţi producătoare de nutreţ combinat 3. tuberculi şi derivate Materii prime de origine minerală pentru nutreţuri combinate: fosfaţi.Produse şi derivate din lapte. As Nutreţuri de volum: fibroase. Hg2.Cd. Metale grele Pb.

şroturi Control (probă planificată) Unităţi producătoare de nutreţ combinat 231 . seminţe întregi. antioxidanţi. coloranţi Făină de peşte Premixuri vitamino-minerale şi amestecuri minerale Nutreţuri combinate: păsări. Seminţe de buruieni şi plante toxice Seminţe si fructe de buruieni si plante cu continut alcaloizi. porci. enzime furajere. rumegătoare.vitamine. nutreţuri granulate pentru peşti de crescătorie Nutreţuri pentru cabaline (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) de nutreţ combinat Unităţi furnizoare şi depozite Unităţi producătoare de nutreţ combinat Unităţi producătoare de nutreţ combinat Exploataţii comerciale şi crescători Nitriţi Nutreţuri de volum: fibroase. oleaginoase şi derivate. glicozizi si alte Substanţe toxice Materii prime vegetale pentru nutreţuri combinate: cereale boabe. masă verde. microelemente. emulgatori. 5. drojdii. rădăcinoase. tuberculi şi derivate Nitriţi Făină de peşte Nutreţuri combinate pentru păsări Nutreţuri combinate pentru rumegătoare Nutreţuri combinate pentru porci Nutreţuri granulate pentru peşti de crescătorie Nutreţuri pentru cabaline Exploataţii comerciale Unităţi furnizoare şi depozite Unităţi producătoare de nutreţ combinat Unităţi producătoare de nutreţ combinat Unităţi producătoare de nutreţ combinat Unităţi producătoare de nutreţ combinat Unităţi producătoare de nutreţ combinat 4. acidifianţi.

păsări de expoziţie) Monitorizare (probă selectivă) Producători/ Furnizori/ Distribuitori/Importatori Monitorizare (probă selectivă) Producători/ Furnizori/ Distribuitori/Importatori Alte substanţe nedorite (daunatori) Claviceps spp.Seminţe de plante invazive cu potenţial alergen Ambrosia artemisiifolia Materii prime vegetale pentru nutreţuri combinate: cereale boabe (seminţe de grâu. oleaginoase (soia. orz). păsărilor de colivie. in. ovăz. secară. secară. concentrate proteinovitamino-minerale şi zooforturi cu conţinut de proteină brută peste 5% Nutreţuri combinate pentru păsări Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control Unităţi producătoare de nutreţ combinat 6. porumb. dughie şi amestecuri de seminţe pentru hrana porumbeilor. Materii prime vegetale pentru nutreţuri combinate: cereale boabe (grâu. sorg. floarea soarelui) Nutreţuri combinate pentru păsări (mei. triticale) Făină de peşte Premixuri. orz. Proteine animale procesate (PAP-interdicţia de furajare) Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală Unităţi furnizoare şi depozite Unităţi producătoare de nutreţ combinat Exploataţii comerciale Unităţi producătoare de nutreţ combinat Unităţi producătoare de nutreţ combinat pentru mai multe specii Mijloace de transport autorizate3 Exploataţii comerciale Exploataţii nonprofesionale Unităţi producătoare de nutreţ combinat Unităţi producătoare de nutreţ combinat pentru mai multe specii Mijloace de transport autorizate Nutreţuri combinate pentru rumegătoare 232 .

Amestecuri de uruieli pentru rumegătoare . raţe) Monitorizare (probă selectivă) Monitorizare (probă selectivă) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Nutreţuri combinate pentru porci Pentru mijloacele de transport se recoltează probe din furajele în vrac transportate după un lot de furaj cu conţinut de făină proteică sau coccidiostatic (analiza prafului din benă poate constitui un mod de verificare) pentru controlul contaminării încrucişate. înlocuitori de lapte praf Materii prime vegetale pentru nutreţuri combinate (produse din soia sau pe baza de soia) Nutreţuri combinate pentru păsări (pui de găină. Substanţe interzise ca aditivi furajeri 5 Substanţe cu acţiune antimicrobiană.amestec unic Nutreţuri combinate pentru porci (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Exploataţii comerciale Exploataţii mixte rumegătoare/ nerumegătoare Exploataţii nonprofesionale Exploataţii comerciale Exploataţii nonprofesionale Unităţi producătoare de nutreţ combinat Mijloace de transport autorizate Exploataţii comerciale Exploataţii nonprofesionale Unităţi producătoare de nutreţ combinat pentru mai multe specii Unităţi producătoare de nutreţ combinat Unităţi producătoare de nutreţ combinat Unităţi producătoare de nutreţ combinat Exploataţii comerciale Unităţi producătoare de nutreţ combinat Exploataţii comerciale 7. histomonostatică şi coccidiostatică. 5 Utilizarea ca aditivi furajeri a acestor substanţe este neautorizată pentru toate matricile şi unităţile prevăzute. 4 Pentru produsele care au ca ţară de origine China sau care au fost ambalate în China. promotori de creştere Produse şi derivate din lapte. Melamină4 Melamină 8. 3 233 . curcani.

234 . caprine) 9. Substanţe coccidiostatice6 (pentru furaje nevizate) Substanţe cu acţiune histomonostatică şi coccidiostatică Nutreţuri combinate pentru păsări (pui de găină. Gosipol Gosipol liber Nutreţuri combinate cu continut declarat de subproduse din seminţe de bumbac Monitorizare (probă selectivă) Unităţi producătoare de nutreţ combinat 11. Cupru total 7 Zinc total Cupru total Zinc total Nutreţuri combinate pentru porci Control (probă planificată) Unităţi producătoare de nutreţ combinat Combinaţii de analiţi/matrici/specii în acord cu limitele prevăzute în Directiva 2009/8/CE a Comisiei din 10 februarie 2009 de modificare a anexei I la Directiva 2002/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte limitele maxime ale transferului inevitabil de coccidiostatice sau histomonostatice în furajele nevizate. caprine) Nutreţuri pentru cabaline Exploataţii comerciale / Crescători 10. 7 6 Reţetele furajere controlate sunt cele destinate categoriilor de vârstă de peste 12 săptămâni. raţe.Nutreţuri combinate pentru rumegătoare (bovine. curcani. gâşte) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Unităţi producătoare de nutreţ combinat Exploataţii comerciale Unităţi producătoare de nutreţ combinat Nutreţuri combinate pentru porci Exploataţii comerciale Unităţi producătoare de nutreţ combinat Exploataţii comerciale Unităţi producătoare de nutreţ combinat Exploataţii comerciale Unităţi producătoare de nutreţ combinat Nutreţuri combinate pentru rumegătoare (bovine. ovine. ovine.

Materii prime vegetale pentru nutreţuri combinate – olaeginoase (soia boabe tratată termic).12. Microorganisme patogene Salmonella spp. Produse şi derivate din lapte. şroturi (soia. urmare a identificarii unui risc sau a unor probe cu rezultatul analizelor neconform ce impune o supraveghere suplimentară.prelevare planificată (obiectivă) sau prelevare programată în conformitate cu programul cifric al acţiunilor de supraveghere. furnari şi PCB asemănătoare dioxionelor Suma PCDD şi PCDF PCB asemănătoare dioxinelor Făină de peşte Făină de peşte Siloz (silozuri şi semisilozuri) Nutreţuri combinate pentru porci Nutreţuri combinate pentru păsări Notă: Probă planificată . in. antecedente. înlocuitori de lapte praf Control (probă planificată) Unităţi producătoare de nutreţ combinat Control (probă planificată) Control (probă planificată) Monitorizare (probă selectivă) Monitorizare (probă selectivă) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Monitorizare (prelevare la suspiciune) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Unităţi producătoare de nutreţ combinat Unităţi furnizoare şi depozite Unităţi producătoare de nutreţ combinat Unităţi producătoare de nutreţ combinat Unităţi producătoare de hrană pentru animalele de companie Unităţi producătoare de hrană pentru animalele de companie Unităţi furnizoare şi depozite Unităţi furnizoare şi depozite Exploataţii comerciale Unităţi producătoare de nutreţ combinat Unităţi producătoare de nutreţ combinat Făină de peşte Nutreţuri combinate pentru porci Nutreţuri combinate pentru păsări Hrană deshidratată pentru animalele de companie Hrană umedă pentru animalele de companie Enterobacteriaceae Clostridium perfringens Listeria monocitogenes 13. studii de distribuiţie etc.prelevare selectivă sau prelevare suplimentară. 235 . Dioxină. Probă selectivă . bumbac. rapiţă. floarea soarelui).

cu modificările şi completările ulterioare Decizia 2005/34/CE Directiva 2008/97/CE Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 37/2010 al Comisiei din 22 decembrie 2009 privind substanţele active din punct de vedere farmacologic şi clasificarea lor în funcţie de limitele reziduale maxime din produsele alimentare de origine animală Regulamentul (CE) nr. 7. cu modificările şi completările ulterioare Decizia 2005/34/CE a Comisiei din 11 ianuarie 2005 de stabilire a standardelor armonizate privind testele pentru detectarea anumitor reziduuri în produsele de origine animală importate din ţări terţe Directiva 2008/97/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 de modificare a Directivei 96/22/CE a Consiliului privind interzicerea utilizării anumitor substanţe cu efect hormonal sau tireostatic şi a substanțelor beta-agoniste în creşterea animalelor Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006.prelevare în cazul suspiciunii unor cauze care pot declanşa boli la animale sau la om. 1.EXPERTIZA REZIDUURILOR LA ANIMALELE VII. A2 A3 A4 A5 A6 B1 B2a Tiroidă Urină Ser Urină Muşchi Urină Ficat Urină Ficat Urină Muşchi Rinichi Muşchi Ficat Ficat Exploataţii Abator Exploataţii Abator Exploataţii Abator Exploataţii Abator Exploataţii Abator Abator Abator Viţei Tineret bovin Vaci Viţei Tineret bovin Vaci Viţei Tineret bovin Vaci Viţei Tineret bovin Vaci Viţei Tineret bovin Vaci Viţei Tineret bovin Vaci Viţei Tineret bovin 236 . cu modificările şi completările ulterioare Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. FURAJE ŞI APĂ BOVINE Nr. 6.Prelevare la suspiciune . PRODUSELE ACESTORA. 2. cu modificările şi completările ulterioare Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 5. 8. 470/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 6 mai 2009 de stabilire a procedurilor comunitare în vederea stabilirii limitelor de reziduuri ale substanţelor farmacologic active din alimentele de origine animală. Grupa de substanţe A1 Matrice Urină Muşchi Locul de prelevare Exploataţii Abator Categoria de animale Viţei Tineret bovin Vaci Referenţial interpretare rezultate Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006. contaminare încrucişată etc. cu modificările şi completările ulterioare Decizia 2005/34/CE Directiva 2008/97/CE Decizia 2003/181/CE a Comisiei din 13 martie 2003 de modificare a Deciziei 2002/657/CE în ceea ce priveşte stabilirea limitelor de performanță minime necesare (LPMN) pentru anumite reziduuri în alimentele de origine animală Regulamentul (UE) nr. 3. SECŢIUNEA 10 . 199/2006. de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 199/2006. crt. 4. 199/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind interzicerea utilizării în creşterea animalelor de fermă a unor substanţe cu acţiune hormonală sau tireostatică şi a celor betaagonist.

B3b B3c Grăsime Muşchi Abator Abator Tineret bovin Viţei Tineret bovin Vaci 237 . B2d B2e Rinichi Ficat Muşchi Abator Abator Tineret bovin Vaci Viţei Tineret bovin 13.9. 10. în ceea ce priveşte diclofenacul Decizia 2005/34/CE Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Recomandarea 2007/225/CE a Comisiei din 3 aprilie 2007 privind un program de monitorizare comunitar coordonat pentru 2007 pentru a asigura respectarea conţinuturilor maxime ale reziduurilor de pesticide din şi de pe cereale şi alte produse de origine vegetală şi programe de monitorizare națională pentru 2008 Regulamentul (CE) nr. Regulamentul (CE) nr. 16. Decizia 2005/34/CE. 396/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conţinuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare şi hrana de origine vegetală şi animală pentru animale şi de modificare a Directivei 91/414/CEE Regulamentul (CE) nr. 12. 1213/2008 al Comisiei din 5 decembrie 2008 privind programul comunitar de control. 199/2006. 315/93 al Consiliului din 8 februarie 1993 de stabilire a procedurilor comunitare privind contaminanţii din alimente 11. multianual şi coordonat pentru 2009. B2b B2c Ficat Muşchi Abator Abator Tineret bovin Vaci Tineret bovin Vaci 2377/90 al Consiliului şi de modificare a Directivei 2001/82/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 178/2006 Recomandarea 2007/225/CE Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul (CE) nr. 178/2006 al Comisiei din 1 februarie 2006 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 629/2008 al Comisiei din 2 iulie 2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Directiva Consiliului 96/23/CE din 29 aprilie 1996 de stabilire a măsurilor de monitorizare a unor substanţe şi reziduuri la animalele vii şi la produsele de origine animală şi de abrogare a Directivelor 85/358/CEE şi 86/469/CEE şi Deciziilor 89/187/CEE şi 91/664/CEE Regulamentul (CE) nr. 2010 şi 2011 de asigurare a respectării limitelor maxime de reziduuri de pesticide din şi de pe alimentelele de origine vegetală şi animală şi de evaluare a expunerii consumatorilor la reziduurile de pesticide Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. B2f Urină Ficat Grăsime Abator Viţei Tineret bovin Vaci Tineret bovin 14. 1881/2006 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiţi contaminanţi din produsele alimentare Regulamentul (CEE) nr. cu modificările şi completările ulterioare. B3a Abator 15. 396/2005 Regulamentul (CE) nr. 582/2009 al Comisiei din 3 iulie 2009 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 396/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului prin întocmirea anexei I în care sunt prevăzute produsele alimentare şi hrana pentru animale al căror conţinut de reziduuri de pesticide face obiectul unor limite maxime Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al Comisiei din 19 decembrie 2006 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiţi contaminanţi din produsele alimentare Regulamentul (CE) nr. 2377/90 al Consiliului de stabilire a unei proceduri comunitare pentru stabilirea limitelor maxime de reziduuri de produse medicinale veterinare în alimentele de origine animală.

199/2006. B2e B2f B3a Ficat Muşchi Urină Ficat Grăsime Abator Abator Abator 238 . Decizia 2005/34/CE Directiva 2008/97/CE Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 3. 470/2009 Directiva 96/23/CE Regulamentul (CE) nr. 2. cu modificările şi completările ulterioare Decizia 2005/34/CE Directiva 2008/97/CE Decizia 2003/181/CE 7. 11. 6. cu modificările şi completările ulterioare Decizia 2005/34/CE Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 1213/2008 Regulamentul (CE) nr. 1. cu modificările şi completările ulterioare Decizia 2005/34/CE Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006. 396/2005 Regulamentul (CE) nr. 582/2009 Decizia 2005/34/CE Regulamentul (CE) nr. B1 B2a B2b B2c B2d Rinichi Muşchi Ficat Ficat Ficat Muşchi Rinichi Regulamentul (UE) nr. 9. 14. 199/2006. 37/2010 Regulamentul (CE) nr. 199/2006. crt. cu modificările şi completările ulterioare Decizia 2005/34/CE Directiva 2008/97/CE Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 470/2009 Regulamentul (CE) nr. cu modificările şi completările ulterioare. 10. 4. 470/2009 Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Directiva 96/22/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind interzicerea utilizării anumitor substanţe cu efect hormonal sau tireostatic şi a substanţelor β-agoniste în creşterea animalelor şi de abrogare a Directivelor 81/602/CEE. 470/2009 Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Recomandarea 2007/225/CE Regulamentul (CE) nr. Grupa de substanţe A1 A2 A3 A4 A5 A6 Matrice Urină Muşchi Tiroidă Urină Urină Muşchi Ficat Urină Ficat Urină Ficat Urină Muşchi Locul de prelevare Exploataţii Abator Exploataţii Abator Exploataţii Abator Exploataţii Abator Exploataţii Abator Exploataţii Abator PIF Constanţa Sud Abator Abator Abator Abator Abator Referenţial interpretare rezultate Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 88/146/CEE şi 88/299/CEE Decizia 2005/34/CE Regulamentul (CE) nr. 199/2006. 5. 13. 8.PORCINE Nr. 178/2006 12.

A2 A3 A4 A5 A6 Tiroidă Urină Urină Urină Ficat Urină Ficat Muşchi 7. 396/2005 Regulamentul (CE) nr. cu modificările şi completările ulterioare. B2a B2b Regulamentul (CE) nr. crt. 16. Decizia 2005/34/CE. 1881/2006 Regulamentul (CE) nr. Directiva 2008/97/CE. 1. 9. a T-2 şi HT-2 şi a fumonisinelor în produsele destinate hranei animalelor OVINE/CAPRINE Nr. Directiva 2008/97/CE. a zearalenonei. Grupa de substanţe A1 Matrice Muşchi Locul de prelevare Abator PIF Constanţa Sud Abator Abator Abator Abator Abator PIF Constanţa Sud. 199/2006. 5. 470/2009 239 . 199/2006. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. cu modificările şi completările ulterioare. 1881/2006 Recomandarea 2006/576/CE a Comisiei din 17 august 2006 privind prezenţa deoxinivalenolului. PIF Otopeni Abator PIF Constanţa Sud Abator Abator Referenţial interpretare rezultate Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. B3b B3c B3d Grăsime Muşchi Rinichi Abator Abator Abator Regulamentul (CE) nr. Decizia 2005/34/CE. Directiva 2008/97/CE. 178/2006 Recomandarea 2007/225/CE Regulamentul (CE) nr. 315/93 Regulamentul (CE) nr. 199/2006. B1 Rinichi Muşchi Ficat Ficat Ficat Regulamentul (UE) nr. Decizia 2005/34/CE. cu modificările şi completările ulterioare. Decizia 2005/34/CE. 6. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 17. Decizia 2003/181/CE 2. a ochratoxinei A. 629/2008 Regulamentul (CEE) nr. 37/2010 8. 199/2006. cu modificările şi completările ulterioare. 199/2006. 3.15. 4. cu modificările şi completările ulterioare. 470/2009 Regulamentul (CE) nr. Decizia 2005/34/CE.

7. 15. Decizia 2005/34/CE Directiva 2008/97/CE Decizia 2003/181/CE Regulamentul (UE) nr. 6. 1881/2006 Regulamentul (CE) nr. Decizia 2005/34/CE Directiva 2008/97/CE Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006. crt. 8. Grupa de substanţe A1 A2 A3 A4 A5 A6 B1 B2a Matrice Muşchi Locul de prelevare Abator Exploataţii Exploataţii Abator Abator Abator Abator Abator Abator Referenţial interpretare rezultate Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 470/2009 Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Recomandarea 2007/225/CE Regulamentul (CE) nr. 582/2009 Decizia 2005/34/CE Regulamentul (CE) nr. cu modificările şi completările ulterioare. 199/2006. 178/2006 Recomandarea 2007/225/CE Regulamentul (CE) nr. 1. 199/2006. 14. cu modificările şi completările ulterioare. 3. 1213/2008 Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Urină Urină Urină Ficat Urină Ficat Muşchi Rinichi Muşchi Ficat Ficat 240 .10. B2c B2d B2e B2f B3a B3b B3c Muşchi Rinichi Ficat Muşchi Urină Ficat Grăsime Grăsime Muşchi Abator Abator Abator Abator Abator Abator Abator Regulamentul (CE) nr. 629/2008 Regulamentul (CEE) nr. 4. 5. 11. 470/2009 Directiva 96/22/CE Decizia 2005/34/CE Regulamentul (CE) nr. 13. Decizia 2005/34/CE Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 396/2005 Regulamentul (CE) nr. 37/2010 Regulamentul (CE) nr. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. cu modificările şi completările ulterioare. 16. 315/93 CABALINE Nr. 396/2005 Regulamentul (CE) nr. 12. 178/2006 Regulamentul (CE) nr. 2. 470/2009 Directiva 96/23/CE Regulamentul (CE) nr. cu modificările şi completările ulterioare. Decizia 2005/34/CE. cu modificările şi completările ulterioare. 199/2006. Decizia Comisiei 2005/34/ CE Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. Directiva 2008/97/CE. 199/2006.

10. 582/2009 Decizia 2005/34/CE Regulamentul (CE) nr. cu modificările şi completările ulterioare. Grupa de substanţe A1 Matrice Muşchi 2. 14. A3 Muşchi Ficat Locul de prelevare Abator PIF Constanţa Sud Abator PIF Constanţa Sud Abator PIF Constanţa Sud Abator PIF Constanţa Sud Referenţial interpretare rezultate Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.9. cu modificările şi completările ulterioare. 15. 470/2009 Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Directiva 96/22/CE Decizia 2005/34/CE Regulamentul (CE) nr. 1. 1881/2006 Regulamentul (CE) nr. 199/2006. cu modificările şi completările ulterioare. Decizia 2005/34/CE 4. 629/2008 Regulamentul (CEE) nr. 199/2006. crt. 178/2006 Recomandarea 2007/225/CE Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul (CE) nr. Decizia 2005/34/CE Directiva 2008/97/CE Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. Decizia 2005/34/CE Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 12. 470/2009 Recomandarea 2007/225/CE Regulamentul (CE) nr. 199/2006. 199/2006. 396/2005 Regulamentul (CE) nr. 178/2006 Regulamentul (CE) nr. 1213/2008 Regulamentul (CE) nr. 11. A4 Ficat 241 . 396/2005 Regulamentul (CE) nr. Decizia 2005/34/CE Directiva 2008/97/CE Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. B2c Muşchi B2d Rinichi B2e B2f B3a B3b Grăsime B3c Muşchi Abator Abator Ficat Muşchi Urină Grăsime Abator Abator Abator Abator Abator Regulamentul (CE) nr. 315/93 PĂSĂRI Nr. A2 Muşchi 3. 13. cu modificările şi completările ulterioare.

396/2005 Regulamentul (CE) nr. vor fi recoltate direct din exploataţiile de producţie. B2b Ficat Abator PIF Constanţa Sud Abator PIF Constanţa Nord. 37/2010 Regulamentul (CE) nr. furani şi PCB asemănătoare dioxionelor Muşchi Muşchi Observaţii: Pentru păsări o parte din probe. 1881/2006 9. PIF Constanţa Sud Abator PIF Constanţa Sud Abator Abator Abator Abator Abator Abator PIF Constanţa Sud PIF Constanţa Sud Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. A5 Ficat 6. 1881/2006 Regulamentul (CE) nr. 315/93 Regulamentul (CE) nr. 242 . B1 Muşchi Ficat 8.5. 470/2009 Regulamentul (CE) nr. B2c B2e B2f B3a B3b Muşchi Muşchi Ficat Ficat Grăsime Grăsime 14. 629/2008 Regulamentul (CEE) nr. 1213/2008 Regulamentul (CE) nr. 396/2005 Regulamentul (CE) nr. în conformitate cu prevederile Directivei 96/23/CE. A6 Muşchi Sânge 7. Decizia 2005/34/CE Directiva 2008/97/CE Decizia 2003/181/CE Regulamentul (UE) nr. 13. 10. aproximativ 40%. 178/2006 Recomandarea 2007/225/CE Regulamentul (CE) nr. Probele se recoltează de către medicul veterinar oficial de la animalele sacrificate în scop de diagnostic. 470/2009 Recomandarea 2007/225/CE Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Directiva 96/23/CE Regulamentul (CE) nr. 15. PIF Constanţa Sud Abator. B3c Dioxine. 199/2006. 470/2009 Regulamentul (CE) nr. 178/2006 Regulamentul (CE) nr. PIF Constanţa Nord. 12. 582/2009 Decizia 2005/34/CE Regulamentul (CE) nr. 11. cu modificările şi completările ulterioare.

6. PIF Otopeni Referenţial interpretare rezultate Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. cu modificările şi completările ulterioare. Decizia 2005/34/CE Directiva 2008/97/CE Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 396/2005 Regulamentul (CE) nr. Decizia 2005/34/CE Decizia 2003/181/CE 5. 4. PIF Moraviţa. Decizia 2005/34/CE Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. B3c Peşte de crescătorie Regulamentul (CE) nr. PIF Constanţa Nord.ACVACULTURĂ Nr. cu modificările şi completările ulterioare. 315/93 243 . PIF Otopeni Fermă piscicolă PIF Albiţa. cu modificările şi completările ulterioare. 3. 199/2006. 470/2009 Regulamentul (CE) nr. 1. PIF Constanţa Sud. 1881/2006 Regulamentul (CE) nr. 199/2006. 37/2010 Regulamentul (CE) nr. 629/2008 Regulamentul (CEE) nr. 178/2006 8. 199/2006. B1 B2a B3a Peşte de crescătorie Peşte de crescătorie Peşte de crescătorie Regulamentul (UE) nr. 7. Grupa de substanţe A1 A3 A4 A6 Matrice Peşte de crescătorie Peşte de crescătorie Peşte de crescătorie Peşte de crescătorie Locul de prelevare Fermă piscicolă Fermă piscicolă Fermă piscicolă Fermă piscicolă PIF Constanţa Sud Fermă piscicolă Fermă piscicolă Fermă piscicolă PIF Constanţa Nord. crt. 2.

9.

B3e

Peşte de crescătorie

Ferma piscicola PIF Constanţa Sud, PIF Otopeni

Decizia 2004/25/CE a Comisiei din 22 decembrie 2003 de modificare a Deciziei 2002/657/CE în ceea ce priveşte stabilirea limitelor de performanţe minime cerute (LPMC) pentru anumite reziduuri din alimentele de origine animală

LAPTE DE BOVINE/LAPTE DE OVINE/LAPTE DE CAPRINE
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Grupa de substanţe A6 B1 B2a B2e B2f B3a B3b B3c B3d Matrice Lapte Lapte Lapte Lapte Lapte Lapte Lapte Lapte Lapte Locul de prelevare Fermă PIF Moravita Fermă Fermă Fermă Fermă Fermă Fermă Fermă Fermă, PIF Albita, PIF Moraviţa Referenţial interpretare rezultate Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 Regulamentul (UE) nr. 37/2010 Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul (CE) nr. 582/2009 Regulamentul (UE) nr. 37/2010 Regulamentul (UE) nr. 37/2010 Regulamentul (CE) nr. 396/2005 Regulamentul (CE) nr. 178/2006 Regulamentul (CE) nr. 396/2005 Regulamentul (CE) nr. 178/2006 Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 Regulamentul (CE) nr. 629/2008 Regulamentul (CEE) nr. 315/93 Regulamentul (CE) nr. 1881/2006

244

OUĂ DE GĂINĂ/OUĂ DE PREPELIŢĂ
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. Grupa de substanţe A6 B1 B2b B3a Matrice Ouă Ouă Ouă Ouă Locul de prelevare Fermă Centru colectare Fermă Centru colectare Fermă Centru colectare Fermă Centru colectare Referenţial interpretare rezultate Decizia 2003/181/CE Regulamentul (UE) nr. 37/2010 Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul (CE) nr. 396/2005 Regulamentul (CE) nr. 178/2006

LEPORIDE
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Grupa de substanţe A1 A2 A3 A4 A5 A6 B1 B2b B2c Matrice Muşchi Urină Urină Urină Ficat Muşchi Rinichi Muşchi Ficat Muşchi Locul de prelevare Abator Abator Abator Abator Abator Abator Abator Abator Abator Referenţial interpretare rezultate Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare; Decizia 2005/34/CE Directiva 2008/97/CE Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare; Decizia 2005/34/CE Directiva 2008/97/CE Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare; Decizia 2005/34/CE Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare; Decizia 2005/34/CE Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare; Decizia 2005/34/CE Directiva 2008/97/CE Decizia 2003/181/CE Regulamentul (CE) nr. 37/2010 Regulamentul (CE) nr. 124/2009 Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Recomandarea Comisiei 225/2007/CE Regulamentul (CE) nr. 1213/2008

245

10. 11.

B2e B3a

Ficat Grăsime

Abator Abator

Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Decizia 2005/34/CE Regulamentul (CE) nr. 396/2005 Regulamentul (CE) nr. 178/2006

VÂNAT DE CRESCĂTORIE
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. Grupa de substanţe A1 A2 A3 A4 A5 A6 B1 B2b B2c B2e B3a B3c Matrice Muşchi Muşchi Muşchi Ficat Muşchi Muşchi Muşchi Rinichi Muşchi Ficat Ficat Muşchi Muşchi Grăsime Muşchi Locul de prelevare Abator Abator Abator Abator Abator Abator Abator Abator Abator Abator Abator Abator Referenţial interpretare rezultate Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare; Decizia 2005/34/CE Directiva 2008/97/CE Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare; Decizia 2005/34/CE Directiva 2008/97/CE Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare; Decizia 2005/34/CE Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare; Decizia 2005/34/CE Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare; Decizia 2005/34/CE Directiva 2008/97/CE Decizia 2003/181/CE Regulamentul (UE) nr. 37/2010 Regulamentul (CE) nr. 124/2009 Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Recomandarea 2007/225/CE Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Decizia 2005/34/CE Regulamentul (CE) nr. 396/2005 Regulamentul (CE) nr. 178/2006 Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 Regulamentul (CE) nr. 629/2008 Regulamentul (CEE) nr. 315/93

Observaţii:
Pentru păsări o parte din probe, aproximativ 40%, vor fi recoltate direct din exploataţiile de producţie. Probele se recoltează de către medicul veterinar oficial de la animalele sacrificate în scop de diagnostic, în conformitate cu prevederile Directivei Consiliului 96/23CE.

246

VÂNAT SĂLBATIC
Nr. crt. 1. 2. Grupa de substanţe B3a B3c Matrice Grăsime Ţesut muscular Regulamentul (CE) nr. 396/2005 Regulamentul (CE) nr. 178/2006 Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 Regulamentul (CE) nr. 629/2008 Regulamentul (CEE) nr. 315/93 Referenţial interpretare rezultate

MIERE
Nr. crt. 1. Grupa de substanţe A6 Matrice Locul de prelevare Centru colectare PIF Constanţa Sud PIF Halmeu, PIF Otopeni, PIF Sculeni, PIF Siret Centru colectare Centru colectare Centru colectare Centru colectare Centru colectare Referenţial interpretare rezultate Decizia 2003/181/CE

Miere

2. 3. 4. 5. 6.

B1 Miere B2c Miere B2f B3a B3b Miere Miere Miere

Regulamentul (UE) nr. 37/2010 Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Recomandarea 2007/225/CE Regulamentul (CE) nr. 1213/2008 Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Directiva 96/23/CE Regulamentul (CE) nr. 396/2005 Regulamentul (CE) nr. 178/2006 Regulamentul (CE) nr. 396/2005 Regulamentul (CE) nr. 178/2006

247

Observaţii generale: Matricea sânge va fi prelucrată în vederea efectuării analizelor, în funcţie de indicaţiile transmise de laboratorul zonal, plasmă sau ser sanguin. Menţiuni: a) Până la finalizarea implementării metodelor de confirmare în cazul probelor pozitive recoltate în cadrul Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2011, acestea se vor trimite la un LNR din statele membre ale Uniunii Europene, cheltuielile fiind suportate de DSVSA sau IISPV; b) Probele pozitive rezultate în urma recoltării din activităţile de import, export şi autocontrol se vor trimite la un LNR, prin grija autorităţii sanitar - veterinare competente, cheltuielile fiind suportate de către proprietarul produsului analizat; c) Pe lângă metodele de analiză prevăzute în prezentele Norme metodologice se pot utiliza metode recomandate de către Comunitatea Europeană sau Laboratorul Comunitar de Referinţă, alte metode alternative standardizate precum şi metode preluate din publicaţii ştiinţifice de specialitate dezvoltate şi implementate în cadrul laboratorului care realizează aceste analize. d) Pentru recoltarea şi transportului probelor se vor respecta cerinţele prevăzute în Ghidul privind prelevarea oficială de probe în vederea monitorizării anumitor substanţe şi a reziduurilor acestora la animalele vii, produsele de origine animală, furaje şi apă, elaborat de IISPV, în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 95/2007 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind măsurile de supraveghere şi control al unor substanţe şi al reziduurilor acestora la animalele vii şi la produsele de origine animală.

CONTROLUL CONTAMINANŢILOR ÎN CONFORMITATE CU PREVEDERILE REGULAMENTULUI (CE) NR. 1881/2006 Nr. crt. 1. Grupa de substanţe Micotoxine Substanţa Aflatoxine Matricea lapte neprelucrat, lapte tratat termic, lapte destinat fabricării produselor din lapte Unitatea de prelevare Ferme de animale producatoare de lapte, unităţi de procesare lapte Metoda de analiza Screening Confirmare Regulamentul Regulamentul (CE) nr. (CE) nr. 401/2006 al 401/2006 Comisiei din 23 februarie 2006 de stabilire a modalităţilor de prelevare de probe şi a metodelor de analiză pentru controlul oficial al conţinutului de micotoxine din produsele alimentare Regulamentul Regulamentul (CE) nr. (CE) nr. 333/2007 al 333/2007 Comisiei din 28 martie 2007 de

2.

Metale grele

Plumb

lapte neprelucrat, lapte tratat termic, lapte destinat fabricării produselor din lapte

Ferme de animale producatoare de lapte, unităţi de procesare lapte

248

carne (fără organe) de bovină, cal, ovină, porc şi pasăre ficat de vită, oaie, porc, pasăre şi cal rinichi de vită, oaie, porc, pasăre şi cal muschi file de peşte cu excepţiile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 muschi file de peşte, muşchi file de peşte spadă, crustacee cu exepţiile enumerate în Reg. CEE nr. 1881/2006 moluşte bivalve, cefalopode (fără măruntaie) Mercur produse pescăreşti şi muşchi file de peşte cu exepţiile enumerate în prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, muşchi file de peşte din speciile enumerate în prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 alimente conservate (conserve din carne, conserve din peşte) lapte pentru sugari şi lapte de continuare

Unităţi de procesare carne Abatoare, unităţi de procesare carne Abatoare, unităţi de procesare carne Unităţi produse proaspete din pescuit, unităti procesare peşte, depozit frigorific, pescării, magazine alimentare, unităţi de comercializare Supermarcheturi, hipermarcheturi Unităţi de procesare, puncte de debarcare, depozit frigorific, magazine alimentare, unităţi de comercializare

stabilire a metodelor de prelevare a probelor şi de analiză pentru controlul oficial al nivelurilor de plumb, cadmiu, mercur, staniu anorganic, 3MCPD şi benzo(a)piren din produsele alimentare Regulamentul (CE) nr. 333/2007 Regulamentul (CE) nr. 333/2007 Regulamentul (CE) nr. 333/2007 Regulamentul (CE) nr. 333/2007

Regulamentul (CE) nr. 333/2007 Regulamentul (CE) nr. 333/2007 Regulamentul (CE) nr. 333/2007 Regulamentul (CE) nr. 333/2007

Regulamentul (CE) nr. 333/2007 Regulamentul (CE) nr. 333/2007

Regulamentul (CE) nr. 333/2007 Regulamentul (CE) nr. 333/2007

Staniu

Depozite, fabrici de procesare, magazine alimentare, unităţi de comercializare Depozite, magazine alimentare, unităţi de comercializare

Regulamentul (CE) nr. 333/2007

Regulamentul (CE) nr. 333/2007

249

depozit. muşchi file de anghilă (Anguilla anguilla) şi produse derivate lapte neprelucrat şi produse lactate ouă de găină şi produse din ouă grăsime de la bovine. furani şi PCB asemănătoare dioxionelor Suma dioxinelor şi PCB de tipul dioxinelor carne şi produse din carne (fără organe) de la bovine. ovine. unităţi procesare grăsimi pentru consum uman Unităţi de procesare.3. depozit frigorific. unităţi de comercializare Regulamentul (CE) nr. Hidrocarburi aromatice Benzopiren carne afumată şi produse din carne afumată muşchi file de peşte afumat şi produse pescăreşti afumate crustacee. Dioxine. 1883/2006 Gazcromatografie de înaltă rezoluţie (RSDR) Regulamentul (CE) nr. cefalopode. unităţi de procesare. unităţi de comercializare Unităti procesare peşte. unităţi de comercializare Unităţi de procesare. porcine şi pasăre grăsimi animale amestecate ulei de peşte (ulei din carne de peşte. ovine. porcine şi păsări muşchi file de peşte şi produse pescăreşti şi produse derivate. ulei din ficat de peşte şi uleiuri din alte organisme marine destinate consumului uman) Abator. porcine şi păsări ficat şi produse derivate provenind de la bovine. 333/2007 Regulamentul (CE) nr. unităţi de comercializare Unităţi de comercializare Unităţi de procesare. cu excepţia anghilei. ovine. 1883/2006 al Comisiei din 19 decembrie 2006 de stabilire a metodelor de prelevare de probe şi a metodelor de analiză pentru controlul oficial al nivelurilor de dioxine şi de PCB-uri asemănători dioxinelor din anumite produse alimentare Bioteste si metode CG/SC Regulamentul (CE) nr. unităţi de procesare Abatoare. unităţi de comercializare Unităţi de procesare Centre de ambalare. unităţi de comercializare 4. 333/2007 250 . altele decât cele afumate moluşte bivalve lapte praf pentru sugari şi lapte praf de continuare Unităţi de procesare. unităţi de tranşare. unităţi de procesare Abatoare.

Ordinul ministrului sănătăţii publice. ca urmare a unui accident nuclear sau ca urmare a altor situaţii de urgenţă radiologică. 1805/286/314/2006 privind aprobarea Instrucţiunilor referitoare la crearea cadrului legal pentru aplicarea regulamentelor Consiliului şi Comisiei Europene referitoare la stabilirea nivelurilor maxime admise de contaminare radioactivă a produselor alimentare şi furajere. ingrediente 2. Spectrometrie gama de joasă rezoluţie cu detector de NaI (STAS 12327/1985). grosiere. Spectrometrie gama de înaltă rezoluţie cu detector de Ge hiperpur (SR ISO 10703:2007). suculente. Spectrometrie gama de joasă rezoluţie cu detector de NaI (STAS 12327/1985). precum şi la condiţiile care guvernează importurile produselor agricole originare din alte ţări. Furaje Nutreţuri fibroase. ca urmare a accidentului de la centrala nuclearo-electrică de la Cernobîl. la condiţiile speciale de export al produselor alimentare şi furajere. crt. 1. 1805/286/314/2006. Produsele care se controlează Materii prime şi produse de origine animală Natura probei Metoda de analiză Spectrometrie gama de înaltă rezoluţie cu detector de Ge hiperpur (SR ISO 10703:2007). Frecvenţa recoltării probelor şi examinării O dată pe trimestru la unităţile producătoare Referenţial Interpretare rezultate* Ordinul ministrului sănătăţii publice. inclusiv cele provenind de la vânatul din fondul naţional. după un accident nuclear sau în caz de urgenţă radiologică. lapte materie primă.SECŢIUNEA 11 – DETERMINAREA NIVELURILOR DE CONTAMINARE RADIOACTIVĂ A PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ŞI A FURAJELOR (RADIOACTIVITATE CUMULATĂ DE 137Cs şi 134Cs) Nr. al preşedintelui ANSVSA şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. materii prime şi nutreţuri combinate O dată pe semestru în ferme şi fabrici de nutreţuri combinate 251 . produse finite de origine animală. miere. premixuri. al preşedintelui ANSVSA şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. făinuri proteice. Ţesuturi comestibile.

Testarea probelor se realizează în cadrul Laboratoarelor ICPBMV. Testarea probelor se realizează in cadrul Laboratoarelor ICPBMV. ICPBMV. farmacovigilenţă şi nutriţie animală din cadrul ANSVSA. ambalarea. LSVSA. O dată pe an din fermele de creştere.3. Spectrometrie gama de joasă rezoluţie cu detector de NaI (STAS 12327/1985). Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanţii ICPBMV. ICPBMV raportează rezultatele analizelor către ANSVSA. CAPITOLUL IV SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A UNITĂŢILOR CARE PRODUC. 1. O dată pe an din unităţi de industrie alimentară. LSVSA. 1. ICPBMV. Apă utilizată ca materie primă Apa din unităţiile de industrie alimentară Apa utilizată în fermele de creştere a animalelor Spectrometrie gama de înaltă rezoluţie cu detector de Ge hiperpur (SR ISO 10703:2007). 2. 1805/286/314/2006. Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanţii DSVSA şi ICPBMV. ICPBMV raportează rezultatele analizelor către ANSVSA. Ordinul ministrului sănătăţii publice. Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă. 3. 3. al preşedintelui ANSVSA şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. Importatori produse biologice de uz veterinar 252 . DEPOZITEAZĂ ŞI COMERCIALIZEAZĂ PRODUSE MEDICINALE VETERINARE Tipul unităţii 1 Unitate pentru producerea. farmacovigilenţă şi nutriţie animală din cadrul ANSVSA. 2. divizarea şi condiţionarea produselor medicinale veterinare – produse biologice de uz veterinar Frecvenţă 2 Conform Programului anual de Evaluare GMP(1) şi ori de câte ori este necesar (2) Controlul calităţii produselor medicinale veterinare – conform Planului anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România (3) Conform Programului anual de Evaluare GMP(1) şi ori de cate ori este necesar (2) Controlul calităţii produselor medicinale veterinare – Conform Planului anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România (3) Precizări de execuţie 3 Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă.

Testarea probelor se realizează in cadrul Laboratoarelor ICPBMV. 2. LSVSA. 253 . Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă. Farmacii şi puncte farmaceutice veterinare Controlul calităţii produselor medicinale veterinare – Conform Planului anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România (3) Note: (1) Programul anual de Evaluare GMP (bune practici de fabricaţie . ambalarea. LSVSA farmacovigilenţă şi nutriţie animală din cadrul ANSVSA. Numărul de flacoane de produse medicinale veterinare/ probă şi cantitatea de produse medicinale veterinare/ probă se stabilesc de către ICPBMV conform prevederilor Farmacopeei Europene. d) se constată deficienţe privind condiţiile de depozitare a produsului medicinal veterinar. se recoltează probe din seriile de produse medicinale veterinare respective şi se trimit la ICPBMV pentru testare. 187/2007. Programul anual de Evaluare GMP se elaborează în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind Codul produselor medicinale veterinare aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 2. divizarea şi condiţionarea produselor medicinale veterinare Depozite de produse medicinale veterinare Conform Programului anual de Evaluare GMP(1) şi ori de cate ori este necesar (2) La importatori şi distribuitori produse medicinale veterinare imunologice Trimestrial şi ori de câte ori este necesar (2). DSVSA La importatori şi distribuitori produse medicinale veterinare. cu modificările şi completările ulterioare. ICPBMV raportează rezultatele analizelor către ANSVSA. Testarea probelor se realizează in cadrul Laboratoarelor ICPBMV. DSVSA 1. 3. b) se suspicionează lipsa de eficacitate a produsului medicinal veterinar. ICPBMV raportează rezultatele analizelor către ANSVSA. LSVSA. DSVSA transmit rezultatele controlului la Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă. ICPBMV. farmacovigilenţă şi nutriţie animală din cadrul ANSVSA. c) se constată defecte de calitate a produsului medicinal veterinar. (2) În toate cazurile în care: a) se înregistrează reacţii adverse postvaccinale/postterapeutice ale produsului medicinal veterinar. Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanţii DSVSA şi ICPBMV.Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanţii DSVSA şi ICPBMV.Unitate pentru producerea.good manufacture practice) la fabricanţii/importatorii de produse medicinale veterinare din România se întocmeşte de către Direcţia coordonare tehnică a institutelor de referinţă. farmacovigilenţă şi nutriţie animală din cadrul ANSVSA la începutul lunii ianuarie a anului pentru care este elaborat şi se aprobă de către preşedintele ANSVSA. 3. altele decât cele imunologice – Semestrial şi ori de câte ori este necesar (2) Controlul calităţii produselor medicinale veterinare – Conform Planului anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România (3) Trimestrial şi ori de câte ori este necesar (2) DSVSA 1. urmărind cerinţele Ghidului Agenţiei Europene a Medicamentelor .EMA referitor la elaborarea programului de control la fabricanţii de produse medicinale pe baza evaluării riscului.

control şi eradicare a bolilor la animale. Planul anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România va fi constituit din trei capitole. pentru toate produsele autorizate cu 3 ani în urmă (n = 3. Atribuirea unui risc pentru un produs medicinal se face printr-un sistem de notare care se aplică fiecărui indicator în parte. prevenire. puncte farmaceutice etc). cu excepţia produselor supuse eliberării oficiale a loturilor conform prevederilor Normei sanitare veterinare privind Codul produselor medicinale veterinare aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. Capitolul II: produse autorizate prin procedură naţională – Producători din ţări terţe. Planul de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România se desfăşoară în 4 etape: a) Selectarea produselor medicinale şi întocmirea Planului anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România. unde n este anul în curs). a defectelor de calitate suspicionate. Selectarea iniţială a produselor medicinale autorizate şi includerea lor în Planul anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România se face. Determinarea riscului presupune în aceste condiţii însumarea scorului alocat pentru fiecare factor în parte. d) Raportarea rezultatelor obţinute. expunere şi efecte nocive. c) verificarea calităţii produsului finit pe întreg lanţul de distribuţie (depozite. protecţia animalelor şi protecţia mediului. de efectele secundare adverse date de acest defect sau de gradul de expunere la un eventual defect. Capitolul III: produse autorizate prin procedura naţională – Producători din Uniunea Europeană. ovinelor şi caprinelor pentru anul 2011. a) Selectarea produselor medicinale şi întocmirea Planului anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România. c) Testarea produselor prelevate (3) 254 . b) Prelevarea de pe întreg lanţul de distribuţie a produselor medicinale veterinare selectate. farmacii. astfel încât toate produsele medicinale veterinare să fie testate de mai multe ori în timpul ciclului de viaţă al produsului medicinal veterinar. de identificare şi înregistrare a bovinelor. e) investigarea. la care prelevarea de probe se va efectua de două ori pe an de la câte o serie din fiecare tip de produs în parte. pe întreaga perioadă de valabilitate autorizată. Obiectivele controlului produselor medicinale veterinare derivă din cerinţele legale şi sunt următoarele: a) supravegherea calităţii produselor medicinale veterinare plasate pe piaţă. c) Testarea produselor medicinale veterinare. mediu sau minim şi acest lucru va sta la baza aprecierii gradului de prioritate în controalele de supraveghere a pieţei. cu modificările şi completările ulterioare. b) verificarea conformităţii produselor medicinale veterinare plasate pe piaţă cu specificaţiile autorizate. 2. 3. Recoltarea probelor se desfăşoară conform Farmacopeei Europene şi specificaţiilor prospectelor produselor referitoare la condiţiile de transport şi conservare. 187/2007. întocmit de către ICPBMV. d) asigurarea că metodele de control sunt corespunzătoare. când este cazul. Selectarea ulterioară a produselor care au fost supuse selectării iniţiale şi includerea în Planul anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România se face pe baza analizei riscului. Clasificarea produselor medicinale şi evaluarea riscurilor asociate defectelor produsului se face pe baza factorilor asociaţi proprietăţilor farmaceutice. care are ca scop îmbunătăţirea stării de sănătate a animalelor. precum şi asigurarea faptului că produsele medicinale veterinare aflate pe piaţă sunt produse de calitate. la intervale de maximum 5 ani. a celor transmisibile de la animale la om. precum şi a produselor imunologice destinate profilaxiei şi combaterii bolilor incluse în Programului acţiunilor de supraveghere. suinelor. Factorii sunt împărţiţi în funcţie de influenţa lor asupra posibilităţii apariţiei unui defect de calitate. după cum urmează: Capitolul I: produse autorizate prin procedura naţională – Producători interni. Controlul calităţii produselor medicinale veterinare se realizează pe baza Planului anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România. datelor legate de producător şi de procesul de fabricare. astfel cum este prevăzut în tabelul de mai jos. Punctajul total bazat pe combinarea punctajului fiecărui indicator individual pentru un produs va stabili dacă acel produs prezintă un risc înalt. în funcţie de punctajul obţinut la analiza riscului. utilizarea clinică a produsului şi distributia pe piaţă.1. b) Prelevarea produselor medicinale veterinare Specialiştii desemnaţi din cadrul ICPBMV şi/sau personalul de specialitate din cadrul DSVSA recoltează/prelevează probe de produse medicinale veterinare de pe întreg lanţul de distribuţie a produselor medicinale veterinare conform Planului anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România şi iniţiază testarea de laborator numai dupa încheierea perioadei de recoltare stabilite în Planul respectiv. pentru toate elementele: incidenţa.

Dupa finalizarea controlului de laborator. autorizate prin procedura naţională cu rezultatele testărilor pentru toate probele analizate. Planul anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România se aprobă de către ANSVSA prin direcţia de specialitate şi se postează pe site-ul ICPBMV la inceputul lunii ianuarie a anului pentru care este elaborat. respectiv în Farmacopeea Europeană sau pe baza altor metode validate conform cerinţelor europene aplicabile Laboratoarelor oficiale de control pentru medicamente. 2 0. 2 0. 1. elaborate de către Directoratul European pentru Calitatea Medicamentelor (OMCL – EDQM). Aceste modificări se vor regăsi ca Anexă la Planului anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România aprobat iniţial. 1.Laboratoarele din cadrul ICPBMV testează produsul pe baza specificatiilor cuprinse în documentaţia tehnică de autorizare. 2 0. Pentru atribuirea punctajului pentru factorii E – J şi R sunt necesare rapoartele controalelor şi dosarele de fabricaţie ale produsului. precum şi DSVSA sunt informaţi de către ICPBMVasupra modalităţii de derulare a Planului anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România. Factor A B C D E F G H I J Factori asociaţi incidenţei Produs medicinal generic sau original Produse cu stabilitate sensibilă Complexitatea calităţii unui produs Produs recent autorizat Sursele materiei prime Modificare recentă la specificaţii Un loc nou de fabricare sau un nou producător Concluziile controalelor BPF Retrageri după piaţă a unui produs recent Nr. ICBMV informează ANSVSA în maximum 24 ore de la emiterea Buletinului de analiză. 7. 1 0. 1. 1 0. 5. 1. 2 255 . 1 0 . Toate modificările apărute ulterior aprobării Planului anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România trebuie aprobate de către ANSVSA. 1. d) Raportarea rezultatelor obţinute La sfârşitul controlului de laborator se emite un Buletin de analiză în care sunt înscrise toate rezultatele obţinute la testare. 2 0. Tabel Lista extinsă a factorilor de risc pentru produsele medicinale incluse în Planul de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România. ICPBMV va comunica DSVSA şi deţinătorilor autorizaţiilor de comercializare toate modificările aprobate. părţilor implicate în producţia MP şi PMV TOTAL INCIDENŢĂ Factori asociaţi expunerii Gradul de distribuţie al produsului Circumstanţe economice speciale TOTAL EXPUNERE Factori asociaţi efectelor secundare adverse Cale de administrare Indicaţii terapeutice limitate Pericol asupra vieţii în caz de deviere a dozei Opţiuni de notare 0. Buletinul de analiză se trimite la deţinatorul autorizaţiei de comercializare. 2 0. În cazul în care rezultatele sunt necorespunzatoare. 2 0. 2 0. ICPBMV actualizează Baza de date a produselor medicinale testate sub aspectul calităţiii.17 K L 0. 2 0. Deţinatorii autorizaţiei de comercializare. 6. 1 0. 2 0. 1. 2 0-4 M N O 0.

PMV . 1 0.bună practică de fabricaţie. 1 0.produse medicinale veterinare. O. 256 . MP . 2 0-9 Notă: BPF . J. H. I.C. R : Factori de risc suplimentari in atribuirea riscului 0. K.materii prime.B. M.P Q R Tratament de lungă durată Populaţie ţintă vulnerabilă Impuritate toxică TOTAL EFECTE SECUNDARE Model 1 D = incidenţă + expunere + efecte secundare Model 2 D = (incidenţă + expunere) x efecte secundare Model 3 D = incidenţă x expunere x efecte secundare A. G. L. P. F. N. D. Q : Factori de risc obligatorii in atribuirea riscului E.

Frecvenţa de recoltare a probelor 5. pentru fiecare ţară de origine. la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (4) O dată pe an pentru fiecare depozit La primul import al fiecărui furnizor. 1. 1. EXPERTIZA CONTAMINANŢILOR ÎN PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ Nr. care urmează a fi frontieră şi Puncte finale de import (1) sortate sau supuse altui tratament fizic înaintea consumului uman sau a utilizării ca Depozite de destinaţie (2) ingredient în produsele alimentare.uleiurilor vegetale rafinate Migdale. Denumirea 2. destinate consumului uman direct sau utilizării ca ingrediente în produse alimentare. la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (4) . din fiecare ţară de origine (3) O dată pe an de la fiecare unitate. Produsul 3.uleiurilor vegetale brute destinate rafinării . crt. cu excepţia: .alunelor de pământ (arahidelor) şi a altor seminţe şi fructe oleaginoase Depozit/siloz destinate măcinării în vederea fabricării de ulei vegetal rafinat Alune de pământ (arahide) şi alte seminţe şi fructe oleaginoase(6) şi produse prelucrate din acestea. fistic şi sâmburi de caise care Posturi de inspecţie la urmează a fi sortate sau supuse altui frontieră şi Puncte finale tratament fizic înaintea consumului uman de import (1) sau a utilizării ca ingredient în produse Depozite de destinaţie (2) alimentare Migdale. din fiecare ţară de origine (3) O dată pe an de la fiecare unitate. cu excepţia: . Locul de prelevare 4. fistic şi sâmburi de caise destinate consumului uman direct sau utilizării ca 257 La primul import al fiecărui furnizor.Anexa nr. 2 Normele metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor pentru anul 2011 A. Aflatoxină (totală şi B1) Alune de pământ (arahide) şi alte seminţe şi Posturi de inspecţie la fructe oleaginoase(6). pentru fiecare ţară de origine.

sâmburii de frontieră şi Puncte finale caise. pentru fiecare ţară de origine.migdalele. din fiecare ţară de origine (3) O dată pe an de la fiecare unitate. fisticul. pentru fiecare ţară de origine.ingredient în produsele alimentare Alune şi nuci braziliene care urmează a fi Posturi de inspecţie la sortate sau supuse altui tratament fizic frontieră şi Puncte finale înaintea consumului uman sau a utilizării ca de import (1) ingredient în produsele alimentare Depozite de destinaţie (2) Alune şi nuci braziliene destinate consumului uman direct sau utilizării ca ingrediente în produsele alimentare Alte fructe cu coajă tare decât Posturi de inspecţie la . pentru fiecare ţară de origine. fisticul. alunele şi nucile braziliene de import (1) care urmează a fi sortate sau supuse Depozite de destinaţie (2) altui tratament fizic înaintea consumului uman sau a utilizării ca ingredient în produsele alimentare care urmează a fi sortate sau supuse altui Supermarket/ tratement fizic înaintea consumului uman hipermarket sau a utilizării ca ingredient în produsele alimentare Alte fructe cu coajă tare decât . la produsele care . la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (4) Semestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ. din fiecare ţară de origine (3) O dată pe an de la fiecare unitate.migdalele. alunele şi nucile braziliene destinate consumului uman direct sau utilizării ca ingrediente în produsele alimentare precum şi produsele prelucrate din acestea. sâmburii de caise. destinate consumului uman direct sau utilizării ca ingredient în produsele alimentare Fructe uscate care urmează a fi sortate sau supuse altui tratament fizic înaintea consumului uman sau a utilizării ca ingrediente în produse alimentare Fructe uscate şi produse prelucrate din Posturi de inspecţie la frontieră şi Puncte finale de import (1) Depozite de destinaţie (2) 258 La primul import al fiecărui furnizor. la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (4) La primul import al fiecărui furnizor. pentru produsele provenind din producţia autohtonă La primul import al fiecărui furnizor. din fiecare ţară de origine (3) O dată pe an de la fiecare unitate.

c) Myristica fragrans (nucşoară).acestea. incluzând produsele din cereale prelucrate.porumb şi orez care urmează a fi sortate sau supuse altui tratament fizic înaintea consumului uman sau a utilizării ca ingrediente în produse alimentare. . cayenne şi boia de ardei. (fructe uscate derivate. 259 O dată pe an pentru fiecare depozit (5) La primul import al fiecărui furnizor.(fructe derivate. de import (1) întregi sau măcinate.produse alimentare pe bază de cereale prelucrate şi alimente pentru sugari şi copii mici. destinate consumului uman direct sau utilizării ca ingrediente în produse alimentare Supermarket/ hipermarket Unităţi de producţie/ Comercializare la locul de producţie Depozit /siloz nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (4) Semestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ.produse alimentare dietetice cu indicaţie medicală specială destinate în mod specific sugarilor Porumb şi orez care urmează a fi sortate sau Depozit /siloz supuse altui tratament fizic înaintea consumului uman sau a utilizării ca ingrediente în produse alimentare Specii de fructe destinate producerii de Posturi de inspecţie la condimente : frontieră şi Puncte finale a) Capsicum spp. cu excepţia: . la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (4) . Depozite de destinaţie (2) pudră de ardei iute. b) Piper spp. inclusiv piper alb sau negru). pentru fiecare ţară de origine. . d) Zingiber officinale (ghimbir). din fiecare ţară de origine (3) O dată pe an de la fiecare unitate. pentru produsele provenind din producţia internă O dată pe an pentru fiecare unitate pentru produse provenind din producţia internă O dată pe an pentru fiecare depozit (5) Toate cerealele şi toate produsele derivate din cereale. inclusiv ardei iute.

produse pe bază de cereale prelucrate şi alimente pentru copii destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică. cu excepţia: . .2.preparate dietetice pentru utilizări medicale speciale. pentru fiecare ţară de origine. pentru fiecare ţară de origine. la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (4) La primul import al fiecărui furnizor. din fiecare ţară de origine (3) O dată pe an de la fiecare unitate. din fiecare ţară de origine (3) O dată pe an de la fiecare unitate. Cafea boabe prăjită şi cafea prăjită măcinată Posturi de inspecţie la frontieră şi Puncte finale de import (1) Depozite de destinaţie (2) O dată pe an pentru fiecare depozit (5) O dată pe an pentru fiecare depozit (5) La primul import al fiecărui furnizor. destinate în special sugarilor. la produsele care Cafea solubilă Posturi de inspecţie la frontieră şi Puncte finale de import (1) Depozite de destinaţie (2) Stafide (currants şi sultanine) Posturi de inspecţie la frontieră şi Puncte finale de import (1) Depozite de destinaţie (2) 260 . pentru fiecare ţară de origine. din fiecare ţară de origine (3) O dată pe an de la fiecare unitate. Amestecuri de mirodenii care conţin una sau mai multe dintre mirodeniile menţionate mai sus Cereale neprelucrate Depozit /siloz Toate produsele derivate din cereale Depozit /siloz neprelucrate. Ochratoxină A e) Curcumalonga (turmeric). la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (4) La primul import al fiecărui furnizor. inclusiv produsele alimentare pe bază de cereale prelucrate şi cerealele destinate consumului uman direct.

c) Myristica fragrans (nucşoară). nectar de struguri. suc de struguri concentrat după reconstituire. inclusiv vin spumant şi exclusiv vinul licoros şi vinul cu o tărie alcoolică de cel puţin 15% vol şi vinurile de fructe Vin aromatizat. Glycyrrhiza inflate şi alte specii) Lemn dulce. pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import La primul import al fiecărui furnizor. băuturi pe bază de vin aromatizat şi cocktailuri din vinuri aromatizate Posturi de inspecţie la frontieră şi Puncte finale de import (1) Depozite de destinaţie (2) nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (4) La primul import al fiecărui furnizor. (fructe uscate derivate. cayenne şi boia de ardei.Vin. b) Piper spp. d) Zingiber officinale (ghimbir). e) Curcumalonga (turmeric). pudră de ardei iute. Amestecuri de mirodenii care conţin una sau mai multe dintre mirodeniile menţionate mai sus Lemn dulce (Glycyrrhiza glabra. pentru fiecare ţară de origine. la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (4) Unităţi de fabricare a vinurilor Unităţi de comercializare Suc de struguri. pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar O dată pe an pentru fiecare unitate Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ. la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (4) O dată pe an pentru fiecare unitate Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ. inclusiv piper alb sau negru). din fiecare ţară de origine (3) O dată pe an de la fiecare unitate. pentru fiecare ţară de origine. magazine specializate Posturi de inspecţie la frontieră şi Puncte finale de import (1) Depozite de destinaţie (2) Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket. must de struguri şi must de struguri concentrat după reconstituire destinate consumului uman direct Specii de fructe destinate producerii de condimente : a) Capsicum spp. din fiecare ţară de origine (3) O dată pe an de la fiecare unitate. întregi sau măcinate.(fructe derivate. inclusiv ardei iute. ingredient pentru infuzii de Unităţi de fabricare Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket. magazine Semestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ 261 .

produsele provenite din comerţul intracomunitar. destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică Suc de mere şi produse solide din mere. produsele provenite din comerţul intracomunitar. destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică specializate Unităţi de fabricare a sucurilor de fructe Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate O dată pe an pentru fiecare unitate Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket. pentru utilizarea în alimente. produsele provenite din comerţul intracomunitar. Deoxinivalenol Cereale neprocesate Porumb neprelucrat. inclusiv compotul de mere şi piureul de mere destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică. altele decât cele pe bază de cereale prelucrate. etichetate şi vândute ca atare. Patulina plante Extract de lemn dulce.sucul de mere şi produsele solide din mere. piure de mere destinat consumului uman direct. altele decât cele pe bază de cereale prelucrate. sucuri de fructe concentrate după reconstituire şi nectar de fructe Băuturi spirtoase. cu excepţia Depozit Depozit/siloz 262 . etichetate şi vândute ca atare Preparate pentru copii. magazine specializate Unităţi de producţie Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ. . import O dată pe an pentru fiecare unitate pentru produse provenind din producţia internă O dată pe an pentru fiecare depozit (5) O dată pe an pentru fiecare depozit (5) 4. inclusiv compot de mere. import O dată pe an pentru fiecare unitate pentru produse provenind din producţia internă Supermarket/ hipermarket Unităţi de producţie Supermarket/ hipermarket Unităţi de producţie Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ. cidru şi alte băuturi fermentate derivate din mere sau care conţin suc de mere Produse solide din mere. inclusiv compot de mere şi piure de mere destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică.3.preparate pentru copii. cu excepţia: . în special în băuturi şi produse de cofetărie Sucuri de fructe. import O dată pe an pentru fiecare unitate pentru produse provenind din producţia internă Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ.

produsele provenite din comerţul intracomunitar. 2.4. şi alte produse Unităţi de morărit Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ. 1881/2006 al Comisiei din 19 decembrie 2006 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiţi contaminanţi din produsele alimentare. clasificate la codul NC 1904 10 10 Fracţiuni rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor ≤ 500 microni.8 şi 2.porumbului neprocesat destinat procesării prin măcinare umedă Cereale destinate consumului uman direct Depozit alimentar Supermarket/ hipermarket Făină de cereale.4. produse de patiserie.4. import şi producţia internă Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (4) Unităţi de panificaţie şi patiserie Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (4) Trimestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (4) Unităţi de morărit Unităţi de morărit Trimestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (4) 263 . şi alte produse rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor > 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct. clasificate la codul NC 1103 13 sau 1103 20 40.9 din Secţiunea 2 a Anexei la Regulamentul (CE) nr. snacksuri din cereale şi cereale pentru micul dejun Fracţiuni rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor > 500 microni.7. şi ori de câte ori situaţia o impune (4) Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ. tărâţe şi germeni comercializate ca produse finale pentru consumul uman direct cu excepţia alimentelor menţionate la pct. 2. cu amendamentele ulterioare Pâine (inclusiv specialităţi de panificaţie). clasificate la codul NC 1102 20. biscuiţi.

5.10 din Secţiunea 2 a Anexei la Regulamentul Regulamentul (CE) nr.5.5. cu amendamentele ulterioare Ulei de porumb rafinat Posturi de inspecţie la frontieră şi Puncte finale de import (1) Depozite de destinaţie (2) La primul import al fiecărui furnizor.rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor ≤ 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct. clasificate la codul NC 1904 10 10 Paste făinoase uscate Unităţi de fabricare Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket.7. 2. magazine specializate Supermarket/ hipermarket Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (4) Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ.6. 2. pentru produsele provenite din import sau comerţul intracomunitar O dată pe an pentru fiecare depozit (5) 5.8. pentru fiecare ţară de origine. magazine specializate Depozit Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (4) Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ. Zearalenonă Cereale neprocesate.9 şi 2. 1881/2006. tărâţe şi germeni Unităţi de morărit comercializaţi ca produse finale comercializate pentru consumul uman direct cu excepţia alimentelor menţionate la pct. din fiecare ţară de origine (3) O dată pe an de la fiecare unitate. la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (4) 264 . 2.5. produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (4) Făină de cereale. cu excepţia porumbului neprocesat destinat prelucrării prin măcinare umedă Cereale destinate consumului uman direct Depozit alimentar/ supermarket/ hipermarket. 2.5.

clasificate la codul NC 1103 13 sau 1103 20 40. import sau comerţul specializate intracomunitar Depozit alimentar/ Trimestrial de la maximum 3 unităţi din supermarket/ fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o hipermarket. pentru produsele provenite hipermarket. pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import Fracţiuni rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor > 500 microni. magazine impune (4) specializate Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate Unităţi de comercializare Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ. clasificate la codul NC 1904 10 10 Unităţi de morărit Trimestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (4) 265 . produse de patiserie. magazine din producţia internă. şi alte produse rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor > 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct. pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar Unităţi de fabricare Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (4) Unităţi de comerţ cu Trimestrial de la maximum 3 unităţi din amănuntul .Unităţi de fabricare a uleiului Unităţi de comercializare Pâine (inclusiv specialităţi de panificaţie). biscuiţi.supermarket/ fiecare judeţ. snacksuri din cereale şi cereale pentru micul dejun O dată pe an pentru fiecare unitate Porumb destinat consumului uman direct Snackuri pe bază de porumb şi cereale pentru micul dejun pe bază de porumb Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ.

pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import Fracţiuni rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor > 500 microni. clasificate la codul NC 1904 10 10 Trimestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (4) 266 . clasificate la codul NC 1904 10 10 6. şi alte Unităţi de morărit produse rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor > 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct. clasificate la codul NC 1102 20. magazine specializate Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (4) Unităţi de fabricare Unităţi de comercializare O dată pe an pentru fiecare unitate Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ. cu excepţia porumbului neprocesat destinat procesării prin măcinare umedă Porumb destinat consumului uman direct Produse alimentare pe bază de porumb destinate consumului uman direct. clasificate la codul NC 1103 13 sau 1103 20 40. şi alte produse rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor ≤ 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct. cu excepţia: a) cerealelor pentru micul dejun pe bază de porumb şi snackuri pe bază de porumb. b) produselor alimentare pe bază de porumb procesat şi alimente pentru copii destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică Cereale pentru micul dejun pe bază de porumb şi snackuri pe bază de porumb Unităţi de morărit Trimestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (4) Depozit/siloz O dată pe an pentru fiecare depozit (5) Depozit alimentar/ supermarket/ hipermarket.Fracţiuni rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor ≤ 500 microni. Fumonisină (sumă de B1 şi B2) Porumb neprocesat.

Plumb Cereale Legume şi leguminoase Fructe Depozit / siloz Depozit / siloz Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket. magazine specializate Depozit / siloz Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket. comerţul intracomunitar şi import . magazine specializate Depozit de fructe 267 O dată pe an pentru fiecare depozit (5) O dată pe an pentru fiecare depozit (5) Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ.7. Cadmiu Fracţiuni rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor ≤ 500 microni. pentru produsele provenite din producţia internă. comerţul intracomunitar şi import Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ. pentru produsele provenite din producţia internă. şi alte produse rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor ≤ 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct. comerţul intracomunitar şi import Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ. pentru produsele provenite din producţia internă. clasificate la codul NC 1904 10 10 Cereale Soia Legume Unităţi de morărit Trimestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (4) Fructe Ciuperci 8. magazine specializate Depozit de legume si leguminoase Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket. comerţul intracomunitar şi import O dată pe an pentru fiecare depozit (5) Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ. comerţul intracomunitar şi import Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ. pentru produsele provenite din producţia internă. pentru produsele provenite din producţia internă. clasificate la codul NC 1102 20. magazine specializate Depozit de legume Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket. magazine specializate Depozit de fructe Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket.

îngheţat sau congelat Salată proaspătă Recoltată 1 octombrie – 31 martie: salată cultivată în seră salată cultivată în aer liber Recoltată 1 aprilie – 30 septembrie: salată cultivată în seră salată cultivată în aer liber Salată de tip „Iceberg” salată cultivată în seră salată cultivată în aer liber Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket. inclusiv vinurile spumante şi exclusiv vinurile licoroase.Ciuperci Uleiuri şi grăsimi vegetale Sucurile de fructe. cidru. maximum 3 probe din fiecare judeţ. import şi producţia internă 9. magazine specializate Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket. pentru produsele provenite din import şi comerţul intracomunitar Semestrial. magazine specializate Depozit alimentar Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ. magazine specializate Depozit alimentar Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket. pentru produsele provenite din producţia internă. comerţul intracomunitar şi import O dată pe an pentru fiecare unitate O dată pe an pentru fiecare unitate Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ. magazine specializate Unităţi de fabricare Unităţi de fabricare a sucurilor de fructe Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket. produsele provenite din comerţul intracomunitar. maximum 3 probe din fiecare judeţ. produsele provenite din comerţul intracomunitar. pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import O dată pe an pentru fiecare unitate Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ. băuturile pe bază de vinuri aromatizate şi cocktailuri din vinuri aromatizate Spanac proaspăt: -recoltat 1 octombrie – 31 martie -recoltat 1 aprilie – 30 septembrie Spanac conservat. sucurile de fructe concentrate după reconstituire şi nectar de fructe Vinurile. magazine specializate Unităţi de fabricare a vinurilor Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket. Nitraţi 268 . import şi producţia internă Semestrial. cidru de pere şi vinuri de fructe Vinurile aromatizate.

începând cu trimestrul II O dată pe an pentru fiecare unitate O dată pe an pentru fiecare unitate Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ. la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (4) Lunar maximum 2 probe pe ţară. exclusiv produse uscate şi sub formă de praf Uleiuri Unităţi de fabricare Unităţi de fabricare Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket. Precursori de dioxină şi PCB-uri similare dioxineiconform Secţiunii 5 din Anexa la Regulamentul (CE) nr. 1881/2006. 12. pentru produsele reprezentând primul import. începând cu trimestrul II Lunar maximum 1 probă pe ţară. conform planului cifric aprobat. pentru produsele provenite din producţia internă. din fiecare ţară de origine (3) O dată pe an de la fiecare unitate. conform planului cifric judeţean aprobat. cu amendamentele ulterioare Staniu Uleiuri şi grăsimi vegetale Unităţi de procesare ulei şi grăsimi vegetale Posturi de inspecţie la frontieră şi Puncte finale de import (1) Depozit de destinaţie(2) Alimente conservate Băuturile conservate. pentru produsele provenind din import. începând cu trimestrul II Lunar maximum 2 probe pe ţară. comerţul intracomunitar şi import O dată pe an pentru fiecare unitate 11.10. care nu reprezintă primul import. 3 MCPD Proteine vegetale hidrolizate Sos de soia Posturi de inspecţie la frontieră şi Puncte finale de import (1) Depozite de destinaţie (2) La primul import al fiecărui furnizor. sucurile de fructe şi sucurile vegetale Alimente pentru copii conservate şi alimente pe bază de cereale procesate pentru sugari şi copii de vârstă mică. Hidrocarburi aromatice policiclice 269 . conform planului cifric judeţean aprobat. magazine specializate Depozit alimentar Unităţi de fabricare a uleiului 13. pentru fiecare ţară de origine.

Timiş. rachiul de fructe cu sâmburi şi rachiul de marc de fructe cu sâmburi. mai ales cele din cireşe. alte produse pentru sugari nemenţionate mai sus Pâine. Braşov şi municipiul Bucureşti pentru produsele din import.MONITORIZARE 1. iaurt. corcoduşe şi caise Cereale neprelucrate Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket. Timiş. prune. producţia internă şi comerţ intracomunitar 2. producţia internă şi comerţ intracomunitar 3. Constanţa. Cluj. din fiecare dintre judeţele: Prahova. Iaşi. Toxina T-2 Depozit/Siloz O dată pe an pentru fiecare unitate (5) 270 . Constanţa. magazine specializate Câte o probă / produs / an. Furan Cafea măcinată sau solubilă Sucuri de fructe şi alte produse similare. Braşov şi municipiul Bucureşti pentru produsele din import. magazine specializate Câte o probă / produs / an. Suceava. Etilcarbamat Unităţi de fabricare Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ 4. pasteurizate Conserve de legume – fructe care necesită tratament termic înainte de consum Conserve mixte care necesită tratament termic înainte de consum Alimente pentru copii Sosuri Cartofi prăjiţi comercializaţi în vederea consumului imediat Chipsuri din cartofi Produse semipreparate pe bază de cartofi/ Preparate din cartofi destinate preparării la domiciliu Pâine Cereale pentru micul dejun Biscuiţi. în special. bere şi. Suceava. Iaşi. vin. Cluj. Acrilamida Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket. sos de soia. din fiecare dintre judeţele: Prahova. inclusiv biscuiţi pentru sugari Cafea prăjită Produse alimentare pentru copii conservate în recipienţi de sticlă Produse alimentare pentru copii pe bază de cereale procesate Alte produse pe bază de cacao.

cu modificările şi completările ulterioare. 271 . pentru produsele din import.ergocornine Depozit/siloz O dată pe an pentru fiecare unitate (5) Notă: (1) Punctul final de import este definit în Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. aşa cum este declarat în Documentul de intrare al produselor de origine nonanimală. Prelevarea se va realiza astfel încât să fie incluse produse provenite din producţia internă / comerţ intracomunitar/ import şi pe baza datelor existente privind riscul.ergocristine . Toxina HT-2 Cereale neprelucrate Preparate pe bază de cereale 6. Substanţele Alimente de origine vegetală perfluoroalchilate Alcaloizi ergot . producţia internă şi comerţ intracomunitar O dată pe an pentru fiecare unitate (5) Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ.ergometrine .Preparate pe bază de cereale Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket. (2) Depozitul de destinaţie reprezintă locul de destinaţie al produselor provenind din import.ergotamine Cereale şi produse cerealiere destinate .ergosine . (3) Sunt exceptate produsele importate în condiţii speciale. 145/2007 privind aprobarea Normei pentru siguranta alimentelor care stabileşte condiţiile în care se derulează operaţiunile de import-export şi comerţ intracomunitar de produse alimentare de origine nonanimală supuse supravegherii şi controlului pentru siguranţa alimentelor. (4) Există suspiciune de contaminare cu mucegaiuri. pentru produsele din import. magazine specializate Depozit alimentar Unităţi de fabricare Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ. magazine specializate Depozit alimentar Depozit/Siloz Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket. etc. cantitatea de produs. producţia internă şi comerţ intracomunitar Anual de la maximum 5 unităţi din fiecare judeţ 5.ergocryptine consumului uman . 7. (5) Depozitele / silozurile de cereale de la care se prelevează probe sunt cele cu capacităţi egale sau mai mari de 1500 tone.

f) În cazul în care în urma controlului se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. d) Proba pentru opinie suplimentară se prelevează. ministrului sănătăţii publice şi preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. respectiv Regulamentul (CE) nr. substanţelor perfluoroalchilate şi a alcaloizilor ergot se realizează în vederea stabilirii nivelurilor maxime care ulterior să fie introduse în legislaţia comunitară specifică. comerţ intracomunitar sau producţie autohtonă cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător. g) La stabilirea Programului cifric sunt luate în considerare criterii cum ar fi: originea produsului. chiar sfărâmate). e) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare. În aceste situaţii. 1203 (copră). 11 alin.Seminţele oleaginoase includ următoarele coduri CN 1201 (boabe de soia. altele decât cele de muştar). precum şi metodele de prelevare a probelor şi metodele de analiză se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. 1881/2006. cu amendamentele ulterioare. 1205 (seminţe de rapiţă sau de rapiţă sălbatică.veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene. neprăjite şi nici altfel preparate termic. numărul unităţilor de procesare şi altele. în conformitate cu prevederile art. chir sfărâmate). 1202 (arahide. ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale. până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice. capacitatea depozitului alimentar/silozului. c) Prelevarea de probe precum şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar . chiar sfărâmate) şi produse derivate înscrise la codul CN 1208 (făină de griş din fructe şi seminţe oleaginoase. şi se consemnează în procesul-verbal de prelevare. probele prelevate vor fi însoţite de o notă justificativă în care se preciează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice. cu amendamentele ulterioare. desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. 1881/2006. cu amendamentele ulterioare. 196/2007 privind monitorizarea prezentei furanului în alimente. şi de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră. 1206 (seminţe de floarea-soarelui. toxinei T2 şi HT2. Recomandarea 2010/161/UE a Comisiei din 17 martie 2010 privind monitorizarea substanţelor perfluoroalchilate în alimente şi Recomandarea nr. în conformitate cu legislaţia în vigoare. Recomandarea 2007/196/CE a Comisiei nr. Recomandarea 2010/133/UE a Comisiei din 2 martie 2010 privind prevenirea şi reducerea contaminării cu carbamat de etil a rachiului de fructe cu sâmburi şi a rachiului de marc de fructe cu sâmburi şi privind monitorizarea nivelurilor de carbamat de etil din băuturile menţionate. etilcarbamatului. b) Nivelurile maxime admise de contaminanţi pentru produsele din coloana 2 a tabelului de mai sus. 1207 (alte seminţe şi fructe oleaginoase. (6) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004. se vor preleva probe şi pentru următoarele loturi ce provin din import. acrilamidei. seminţe de pepene înscrise la codul 1207 99. h) Monitorizarea furanului. 2010/307/UE a Comisiei din 2 iunie 2010 privind monitorizarea nivelului de acrilamidă din alimente. chiar sfărâmate). chiar sfărâmate). i) Expertiza contaminanţilor în produse de origine nonanimală importate în condiţii speciale sau pe baza controalelor oficiale consolidate se efectuează potrivit tabelului de mai jos: 272 (6) . 1204 (seminţe de in. chir decorticate sau sfărâmate). respectiv a municipiului Bucureşti. 121/530/EN7289/351/2007 privind anumiţi contaminanţi din alimentele de origine animală şi nonanimală şi ale Regulamentul (CE) nr. Precizări tehnice: a) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate.

9.Nr. Frecvenţa controalelor fizice şi ale identităţii (%) 6. 14. PRODUSE IMPORTATE ÎN CONDIŢII SPECIALE Aflatoxină Nuci braziliene în coajă 1. Cod NC (1) 4. 6. (totală şi B1) Amestecuri de fructe uscate sau de 2. 15. 12. 13. crt. Locul de prelevare 7. Arahide în pachete directe cu un conţinut net ce depăşeşte 1 kg Arahide în pachete directe cu un conţinut net ce nu depăşeşte 1 kg Arahide prăjite în pachete directe cu un conţinut net ce depăşeşte 1 kg Arahide prăjite în pachete directe cu un conţinut net ce nu depăşeşte 1 kg Arahide Arahide prăjite în pachete directe cu un conţinut net ce depăşeşte 1 kg Arahide prăjite în pachete directe cu un conţinut net ce nu depăşeşte 1 kg Arahide în pachete directe cu un conţinut net ce depăşeşte 1 kg Arahide în pachete directe cu un conţinut net ce nu depăşeşte 1 kg Fistic Fistic prăjit în ambalaje directe cu un conţinut net mai mare de 1kg Fistic prăjit în ambalaje directe cu 0801 21 00 0813 50 Brazilia Brazilia 100 100 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 50 50 50 Puncte de Intrare Desemnate 1202 10 90. Denumirea 2. 1202 20 00 2008 11 94 2008 11 98 2008 11 92 2008 11 96 1202 10 90. 7. 10. Produsul 3. 11. 4. Ţara de origine/provenienţă 5. 1202 20 00 2008 11 92 2008 11 96 2008 11 94 2008 11 98 0802 50 00 2008 19 13 2008 19 93 273 China China China China China Egipt Egipt Egipt Egipt Egipt Iran Iran Iran . fructe cu coajă care conţin nuci de Brazilia în coajă Arahide 3. 5. 1. 8.

20. 274 . 20. 50 24. 21. smochine şi fistic sub formă de făină.un conţinut net de cel mult 1 kg 16. 22. 20081913 SUA 20081993 SUA 081350 SUA 10 10 10 25. alune de pădure saui fistic Pastă de smochine şi pastă de alune de pădure Alune de pădure. 23. smochine şi fistic. 080212 SUA 10 10 10. 20. taiate felii sau sparte Migdale în coaja sau decojite care sunt reglementate de „Planul de eşantionare voluntar pentru determinarea conţinutului de aflatoxine (VASP)” stabilit de Consiliul pentru Migdale din California 2006 Migdale prăjite în ambalaje directe cu un conţinut net mai mare de 1 kg care sunt reglementate de VASP Migdale prăjite în ambalaje directe cu un conţinut net de cel mult 1 kg care sunt reglementate VASP Amestecuri de nuci sau de fructe uscate şi care conţin migdale care sunt reglementate de VASP 0804 20 90 0802 21 00. 17. 20. 27. Smochine uscate Alune de pădure (Corylus sp. 50 10. preparate sau conservate. inclusiv amestecul Alune de pădure. 0802 22 00 0802 50 00 0813 50 2007 99 98 2008 19 Turcia 1106 30 90 Turcia Turcia 080211. 20.) în coajă sau decojite Fistic Amestecuri de nuci sau fructe uscate care conţine smochine. 50 10. pudră şi măcinătură Alune taiate în bucăţi. 19. 50 Turcia Turcia Turcia Turcia Turcia 20 10 50 10. 26. 18.

1202 10 90.Chilli (Capsicum annuum).28. 1202 20 00. mărunţit sau măcinat . 2008 11 10. ex 0904 20 90 India 0910 91 05 0908 10 00. 2008 11 96.Myristica fragrans (macis) 080211.Myristica fragrans (nucşoară) . 1202 10 90. 2008 11 10. 0908 20 00. 2. 2008 11 91. 1202 20 00. Argentina 10 Brazilia 10 Ghana 50 Puncte de Intrare Desemnate ex 0904 20 10.Produse pe bază de chilli . 31. 2008 11 96. . 2008 11 98. 2008 11 10. 1202 20 00. 275 50 4. 30. 29. întreg . 2008 11 98. 3. 1202 10 90. 2008 11 91. 080212 20081913 20081993 SUA SUA SUA 100 100 100 100 081350 SUA 1. PRODUSE DE RISC Aflatoxină (totală şi B1) Migdale în coaja sau decojite care nu sunt reglementate de VASP Migdale prajite în ambalaje directe cu un conţinut net mai mare de 1 kg care nu sunt reglementate de VASP Migdale prăjite în ambalaje directe cu un conţinut net de cel mult 1 kg care nu sunt reglementate de VASP Amestecuri de nuci sau de fructe uscate şi care conţin migdale care nu sunt reglementate de VASP Arahide în coajă Arahide decojite Unt de arahide Arahide altfel conservate sau preparate (produse alimentare) Arahide în coajă Arahide decojite Unt de arahide Arahide altfel conservate sau preparate (produse alimentare) Arahide în coajă Arahide decojite Unt de arahide (produse alimentare) Condimente uscate (produse alimentare) .Chilli (Capsicum annuum).

11. întreg . 9. 0910 30 00. ex 1006 30 ex 0904 20 10. 2008 11 96. 2008 11 91. Notă: Arahide în coajă Arahide decojite Unt de arahide Arahide altfel conservate sau preparate (produse alimentare) Seminţe de pepene verde (egusi.Curcuma longa (şofran de India) 0910 10 00. ex 1207 99 97.Zingiber officinale (ghimbir) . 1202 20 00. 2008 11 91. 2008 11 96. Citrullus Lanatus) şi produse derivate (3) (produse alimentare) Arahide în coajă Arahide decojite Unt de arahide Arahide altfel conservate sau preparate (produse alimentare) Orez Basmati destinat consumului uman direct (produse alimentare) . 7. mărunţit sau măcinat Stafide (struguri de vin) (produse alimentare) Tăiţei uscaţi (produse alimentare) Chilli mărunţit sau măcinat Produse pe bază de chilli (curry) Curcuma longa (şofran de India) Ulei roşu de palmier 1202 10 90. 6. 2008 11 98. ex 0904 20 90 0806 20 ex 1902 ex 0904 20 90 0910 91 05 0910 30 00 ex 1511 10 90 India 20 Nigeria 50 Africa de Sud 10 Pakistan Peru Uzbekistan China 20 10 50 10 Toate ţările terţe 10 276 . 2008 11 10. 2008 11 10. Aflatoxină (totală şi B1) Ochratoxină A Ochratoxină A Aluminiu Coloranţi Sudan 12. 2008 11 98. 5. ex 2008 99 99 1202 10 90. 10. ex 1106 30 90.Chilli (Capsicum annuum). 1202 20 00..Chilli (Capsicum annuum). 8.

1881/2006. 277 . 1152/2009 al Comisiei din 27 noiembrie 2009 de impunere a unor condiţii speciale aplicabile anumitor produse alimentare importate din anumite ţări terţe din cauza riscurilor de contaminare a produselor respective cu aflatoxine şi de abrogare a Deciziei 2006/504/CE şi cu prevederile Regulamentului (CE) nr. reprezintă valorile de referinţă. (6) din Regulamentul (CE) nr. cu amendamentele ulterioare.veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene. şi cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 669/2009. cu amendamentele ulterioare. respectiv a municipiului Bucureşti şi/sau de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră. cu amendamentele ulterioare. (3) Nivelurile maxime stabilite pentru aflatoxine în arahide şi în produsele derivate cuprinse în anexa la Regulamentul (CE) nr. în conformitate cu prevederile art. ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale. sunt suportate de către operatorul economic în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. şi se consemnează în procesul-verbal de prelevare. 121/530/EN7289/351/2007 şi ale Regulamentul (CE) nr. precum şi metodele de prelevare a probelor şi metodele de analiză se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. transportul şi analiza probelor recoltate în vederea determinării contaminanţilor din produse de origine nonanimală importate în condiţii speciale sau pe baza controalelor oficiale consolidate. c) produsele din coloana 3 a tabelului precum şi frecvenţa de prelevare menţionată în coloana 6 sunt în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. ex 1006 30: este inclus numai orezul Basmati destinat consumului uman direct). ministrului sănătăţii publice şi preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor. 11 alin. b) nivelurile maxime admise de contaminanţi pentru produsele din coloana 3 a tabelului de mai sus. 882/2004. Precizări tehnice: a) analizele se efectuează în laboratoarele specializate. d) prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar . 1152/2009 al Comisiei din 27 noiembrie 2009 de impunere a unor condiţii speciale aplicabile anumitor produse alimentare importate din anumite ţări terţe din cauza riscurilor de contaminare a produselor respective cu aflatoxine şi de abrogare a Deciziei 2006/504/CE. e) Proba pentru opinie suplimentară se prelevează. cu amendamentele ulterioare. f) Costurile privind prelevarea. 1881/2006. cu amendamentele ulterioare. cu amendamentele ulterioare. desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.(1) În cazul în care numai anumite produse de la orice cod trebuie să fie examinate şi nu există nicio subdiviziune specifică a acestui cod în nomenclatura mărfurilor. codul este marcat prin „ex” (de exemplu. 669/2009. cu amendamentele ulterioare.

Aldicarb (sumă de Aldicarb. gulii. Clorpirifos*. Brasicacee: conopidă. Fenarimol*. caise. EXPERTIZA REZIDUURILOR DE PESTICIDE ÎN PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ Grupa şi denumirea 1. brocoli. Fentoat*. pesticide organoclorurate. Diclorfluanid*. Permetrin (sumă de cis. Tiabendazol*. păstârnac rădăcină. Malation (sumă de Malation şi Malaoxon exprimată în malation)*. gutui 3. Procloraz*. Carbofuran*. Atrazin. Fructe diverse: banane. Captan*. Bromofos metil*.B. varză. dovleci 3. Fenamidon. Metalaxil*. Citrice: portocale. Dimetoat*. p. Carbaril*. Miclobutanil*. Clotianidin*. Azinfos – metil*. Aldicarb Sulfoxid si Aldicarb Sulfone. Pirimetanil*. Acetamiprid*. Aldrin si Dieldrin (aldrin si dieldrin combinati exprimati in dieldrin)*. Diclorvos*. Legume rădăcinoase şi cu tuberculi: morcovi. Protiofos.p’ DDD exprimată in DDT)*. Bromopropilat*. lămâi. vinete. Clorfenapir*.p’-DDE şi p. ardei.izomerul alfa*. Fosalon*. Tebuconazol*. pentru produse provenite din import şi comerţ intracomunitar. Ciproconazol*. Carbosulfan*. Hexaconazol*. Iprodion*. Paration*. Etion*. Procimidon*. Legume fructoase: roşii. pătrunjel rădăcină. Acefat*. Imidacloprid*. varză creaţă 4. 2. pepene galben. Metomil*. Bupirimat*.HCH. Heptaclor*. Clorotalonil*. Kresoxim-methil*. DDT (sumă de p. Hexaclorciclohexan . Triadimefon şi Triadimenol (sumă de triadimefon şi triadimenol)*. Bifentrin*. La primul import al fiecărui furnizor. Difenilamină*. Propargit*. Fenclorfos. Penconazole*. Bace şi fructe mici: struguri. Endrin*. pepene amar (Momordica charantia). Mevinfos. Fructe sâmburoase: piersici.şi transpermetrin)*. mandarine. Monocrotofos*. Hexaclorciclohexan HCH . rodii II LEGUME: 1. Folpet*. Tiametoxam (sumă 278 Produse de origine nonanimală 3. Deltametrin*. castraveţi. pentru fiecare judeţ . Flucitrinat. Metribuzin. Metidation*. Pesticide organofosforice. Legume cu frunze: spanac (în stare Locul de prelevare 4. prune 4. Hexaflumuron. Diazinon*. Pirimicarb. Punct final de import Frecvenţa probelor recoltate 5. Lambda – Cihalotrin*. Ciflutrin (sumă de 4 izomeri)*. pere. o. căpşune 5. Triazofos*. Fenhexamid*. din fiecare ţară de origine Depozite de destinaţie ale produselor provenite din import ** O dată pe an de la fiecare unitate. Profenofos*. Azinfos-etil*. ţelină rădăcină. Dicrotofos. Fenitrotion*. pentru fiecare ţară de origine. Fludioxonil*. Fructe seminţoase: mere. Fosmet*. Fenvalerat /Esfenvalerat (sumă de RS/SR şi izomeri RR/SS)*. Metamidofos*. cartofi. grapefruit. Oxamyl*. Disulfoton. Carbendazim (sumă de Benomil si carbendazim exprimată în Carbendazim)*. Propiconazol*. Hexaclorbenzen*. Hexitriazox*. beta endosulfan şi endosulfan sulfat exprimată în Endosulfan)*. Clorpirifos – metil*. Procloraz*. Puncte de inspecţie la frontieră. Epoxiconazol*. Ciprodinil*. la produsele care nu reprezintă primul transport Ori de câte ori situaţia o impune Depozite ale produselor provenite din import şi comerţ intracomunitar Maximum o probă pe an pentru fiecare matrice. Buprofezin*. Lindan (izomerul gama al hexaclorciclohexanului HCH)*. Fenpropatrin*. Difenoconazol*.p’-DDT. Metiocarb. exprimată în Aldicarb)*. izomerul beta*. Diafentiuron.DDT. Dicofol*. kiwi. mango. Cipermetrin (sumă de 4 izomeri)*. ananas. Azoxystrobin*. Pirimifos – metil*. Endosulfan (sumă de izomeri alfa endosulfan. Imazalil*. Boscalid*. I FRUCTE: 1.p’. piretroizi de sinteză şi alte tipuri de pesticide*** Denumire substanţă activă 2. cireşe. Forat. pepene verde. 2. carbamaţi. Ometoat. Paration-metil*.

Ometoat. mazăre boabe (proaspătă sau congelată) 7. Benomil. 8. 0709 30 00. Diafentiuron. sesquipedalis). ardei 0709 60 10. 0708 Desemnate. Leguminoase: fasole boabe. 0710 80 59. salată Tiophanate. Malation. secară sau ovăz IV PRODUSE PROCESATE: suc de portocale Făină de grâu tigvă (Lagenaria siceraria). Tiacloprid. Trifloxistrobin*. Endosulfan. Amitraz. pepene amar Tiabendazol.. Ciuperci: ciuperci de cultură III CEREALE: orez. exprimată în tiametoxam)*.proaspete. grâu. Metamidofos. 0709 90 90. Triforin. Metiocarb. Metomil. 6. Fenamidonă. Intrare (Vigna Diclorvos. vinete . Profenofos. Legume cu tulpină: praz. 0710 80 95. Dimetoat. 0710 80 51. congelată). 0709 90 90. Dicofol Clorpirifos. Propiconazol. usturoi 9. refrigerate şi congelate. Monocrotofos. Legume bulboase: ceapă. 0709 60 99. 0710 80 95 279 50% din numărul transporturilor de produse originare din Republica Dominicană . Puncte de fasole verde lungă Clorfenapir. Tiacloprid*. mazăre.de tiametoxam şi clotianidin. Carbendazim. proaspătă sau Tolilfluanid*. 0710 80 95. Aldicarb. 20 00. 0710 22 00. Quinalfos 5. (Momordica charantia). tigvă (Lagenaria siceraria).metil*. Acefat. Legume păstăi: fasole (proaspătă sau congelată). Imidacloprid. Oxamil. Vinclozolin. Diazinon.

Diazinon. Monocrotofos. conopidă. 0710 80 51. Carbaril. Oxamil. busuioc (sfânt. Fenpropatrin. Hexaflumuron. dulce) Desemnate. Ciflutrin Ciprodinil. etc) Puncte de Intrare Desemnate. Triadimefon. Metamidofos. Acefat. Profenofos. 0710 80 70 Legume proaspete. (varză. Dimetoat. Protiofos. 20% din numărul transporturilor de produse originare din Thailanda 10% din numărul transporturilor de produse originare din Egipt 10% din numărul transporturilor de produse originare din Turcia Metomil şi Oxamil Puncte de Intrare Desemnate. Carbendazim. Tiofanat-Metil Frunze de coriandru Puncte de Intrare 0709 90 90. Quinalphos. 0710 8059 dovlecei 0709 90 70. Malation. 0805 10 80. Piersici 0809 30 90. Etion. Metiocarb. 0709 60 99. Dicrotofos. Dimetoat. Fenitrotion. 1211 90 85 plante aromatice Portocale proapete sau uscate 0805 10 20. Carbofuran. Carbaril. 50% din numărul transporturilor de produse originare din Thailanda 280 . Puncte de Intrare Desemnate.. Triforin. Metomil. Triforin. Carbendazim. gulii. Triadimefon. Fludioxonil. Metalaxil. Dimetoat. Monocrotofos. Metomil. Clorpirifos. Etion. Metamidofos. refrigerate sau congelate ardei dulci (Capsicum anuum) 0709 60 10. Clorpirifos.Acefat. Triazofos. Ometoat. varză creaţă. brocolii. Fentoat. Ometoat. 0710 22 00 —vinete 0709 30 00. fasole verde 0708 20 00 Legume proaspete. Quinalfos. Profenofos. Etion. Ometoat. Lambda-Cihalotrin. Carbendazim. Metomil Clorpirifos-etil. Metalaxil. Malation. 0710 8095 Roşii 0702 00 00. EPN. rodii 0810 90 95 căpşuni 0810 10 00. Carbofuran. Protiofos. Clorpirifos-metil. refrigerate sau congelate (produse alimentare) —fasole verde lungă (Vigna sesquipedalis) 0708 20 00. Dicrotofos. 0710 80 95 — legume Brasicacee 0704. Triazofos.

396/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conţinuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare şi hrana de origine vegetală şi animală pentru animale şi de modificare a 281 . 0709 90 90 Puncte de Intrare Desemnate. 2012 şi 2013 de asigurare a respectării limitelor maxime ale concentraţiilor de reziduuri de pesticide din şi de pe alimentele de origine vegetală şi animală şi de evaluare a expunerii consumatorilor la aceste reziduuri. Clotianidin. 0808 20 50 Puncte de Intrare Desemnate. 10% din numărul transporturilor de produse originare din India 10% din numărul transporturilor de produse originare din Turcia 10% din numărul transporturilor de produse originare din India Notă: * Substanţă activă inclusă în programul comunitar de control. Tiametoxam. Frunze de curry Metamidofos. usturoi.0710 80 95. Monocrotofos Bame ex. *** Determinarea reziduurilor de pesticide se realizează prin metode multireziduale bazate pe GC-MS şi LC-MS. lăstari de bambus. (morcovi. Puncte de Intrare Desemnate. Acefat. Metamidofos. Precizări tehnice: a) analizele se efectuează în laboratoare specializate.) Triazofos. ** Depozitul de destinaţie reprezintă locul de destinaţie al produselor provenind din import. desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. astfel cum este declarat în Documentul de intrare al produselor de origine nonanimală. altele. Endosulfan. Triazofos. b) Nivelurile maxime admise de reziduuri de pesticide pentru compuşii din coloana 2 a tabelului de mai sus sunt în conformitate cu prevederile Regulamentul (CE) nr. Acefat. 915/2010 al Comisiei din 12 octombrie 2010 privind un program de control multianual şi coordonat al Uniunii pentru 2011. multianual şi coordonat conform cu prevederile Regulamentul (UE) nr. Monocrotofos Bergera/ Murraya koenigii – plante aromatice 1211 90 85 Amitraz Pere 0808 20 10. Propargit. Acetamprid. Clorpirifos.

901/2009 al Comisiei din 28 septembrie 2009 privind un program comunitar de control. d) prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar . şi cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.04-DGSA. c) metodele de prelevare a probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. g) În cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică denumită „Procedură privind controlul oficial pentru loturile neconforme la import” COD: PS . elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. 147/2004 pentru aprobărea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind reziduurile de pesticide din produsele de origine animală şi nonanimală şi reziduurile de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animală. cu amendamentele ulterioare. volumul importurilor derulate prin posturile de inspecţie la frontieră şi rezultatele analizelor de laborator privind depăşirile limitelor maxime admise din anii precedenţi. şi ale Ghidului pentru prelevarea de probe din produse alimentare de origine nonanimală în vederea determinării concentraţiei de reziduuri de pesticide elaborat de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinară si pentru Siguranţa Alimentelor. al ministrului agriculturii. 669/2009. până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise. 2011 şi 2012 de asigurare a respectării limitelor maxime ale concentraţiilor de reziduuri de pesticide din şi de pe alimentele de origine vegetală şi animală şi de evaluare a expunerii consumatorilor la aceste reziduuri şi prevederile Regulamentul (CE) nr. al ministrului sănătăţii nr 12/181/380/2009 privind reziduurile de pesticide în şi pe alimente şi furaje de origine animală şi vegetală. pentru 2010. numărul de consumatori. se prelevează probe şi pentru următoarele loturi ce provin din import sau comerţ intracomunitar cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător. f) în cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare. e) la stabilirea Planului cifric la nivel judeţean sunt luate în considerare criterii precum: numărul depozitelor de destinaţie a operatorilor economici care realizează importul şi capacitatea acestora. multianual şi coordonat. 282 . ponderea produselor în regimul alimentar.veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti. cu amendamentele ulterioare. probele prelevate sunt însoţite de o notă justificativă în care se preciează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice. precum şi de către inspectorii Autorităţii Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră. în aceste situaţii. pădurilor şi dezvoltării rurale. cu modificările şi completările ulterioare. precum şi de prevederile Regulamentul (CE) nr.Directivei 91/414/CEE.

din unităţi alese în mod aleatoriu. 13. SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL UNITĂŢILOR CARE PROCESEAZĂ. fabricarea prăjiturilor şi a produselor conservate de patiserie. Prin recoltarea de probe pentru examene de laborator Natura probei recoltate 4. Unitatea 2. 11. etc) Fabricarea produselor de morărit Fabricarea biscuiţilor şi pişcoturilor. Fabricarea amidonului şi a produselor din amidon Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor Apă potabilă utilizată ca ingredient Apă potabilă utilizată ca ingredient Apă potabilă utilizată ca ingredient Lunar maximum 2 probe de apă potabilă utilizată ca ingredient. produselor "uscate" de panificaţie.C. Fabricarea sucurilor de fructe şi legume Fabricarea uleiurilor şi grăsimilor vegetale Fabricarea margarinei şi a altor produse comestibile similare Prelucrarea şi conservarea cartofilor Fabricarea zahărului Fabricarea produselor din cacao. specialităţi de panificaţie. Fabricarea pâinii Fabricarea prăjiturilor a produselor proaspete de patiserie. a ciocolatei şi a produselor zaharoase Fabricarea macaroanelor. crt. 12. tăiţeilor. 6. 4. chec. Apă potabilă utilizată ca ingredient Apă potabilă utilizată ca ingredient Lunar maximum 2 probe de apă potabilă utilizată ca ingredient. DEPOZITEAZĂ ŞI VALORIFICĂ PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ Modalitate de control Nr. din unităţi alese în mod aleatoriu. dulci sau sărate. 10. din fiecare judeţ 7 8 9. din fiecare judeţ 5. 1. 1. Frecvenţa recoltării probelor 5. (plăcinte. 2 3. cuş-cuş-ului şi a altor produse făinoase Apă potabilă utilizată ca ingredient Apă potabilă utilizată ca ingredient 283 . pastelor făinoase. Prin verificare Frecvenţa* 3. tarte. produselor pentru gustări.

similare Prelucrarea ceaiului şi a cafelei Fabricarea condimentelor (maioneză. oranjadă. 24. 22. sosuri picante. muştar. etc) Producţia de ape minerale Productia de ape de izvor Producţia de alte ape îmbuteliate Depozite de seminţe de consum Depozite de legume şi fructe Depozite de alte produse alimentare Comerţ cu ridicata Comerţ cu amănuntul exclusiv supermarketuri / hipermarketuri Supermarket / hipermarket Apă potabilă utilizată ca ingredient 25 26 27 28. etc) Fabricarea altor produse alimentare Fabricarea băuturilor alcoolice distilate şi a alcoolului etilic de fermentaţie Fabricarea vinurilor din struguri Fabricarea cidrului şi a vinului din fructe Fabricarea altor băuturi nedistilate. 16. 20.14. 23. Apă minerală naturală Semestrial/unitate Apă de izvor Semestrial/unitate Apă imbuteliată în sticle sau Semestrial/unitate alte recipiente Legume şi fructe tăiate gata pentru a fi consumate Sucuri de legume şi fructe nepasteurizate gata pentru a fi consumate 284 Semestrial / unitate (pentru fiecare categorie de produs din coloana 4) . obţinute prin fermentare Fabricarea berii Fabricarea malţului Fabricarea îngheţatei Producţia de băuturi răcoritoare nealcoolice (băuturi nealcoolice aromatizate şi/sau îndulcite: limonadă. oţet. ketchup. 32 33. băuturi energizante. 29 30 31. cola. ape tonice. băuturi din fructe. 18. 17. 19. 15. 21. mirodenii.

38 39 40 41 Unităţi de îmbuteliere. 36. procesarea şi comercializarea ciupercilor Unităţi de comercializare a produselor alimentere de origine nonanimală congelate 285 . tratarea termică a cerealelor prin expandare Unităţi de fabricare a produselor alimentare congelate Unităţi pentru producţia.34. Baruri Cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering) Seminţe încolţite gata pentru a fi consumate Alimente gata de consum (care conţin ingrediente de origine nonanimală) Legume şi fructe tăiate gata pentru a fi consumate Sucuri de legume şi fructe nepasteurizate gata pentru a fi consumate Alimente gata de consum (care conţin ingrediente de origine nonanimală) Sucuri de legume şi fructe nepasteurizate gata pentru a fi consumate Legume şi fructe tăiate gata pentru a fi consumate Sucuri de legume şi fructe nepasteurizate gata pentru a fi consumate Alimente gata de consum (care conţin ingrediente de origine nonanimală Trimestrial maximum 2 probe din fiecare judeţ (pentru fiecare categorie de produs din coloana 4) Trimestrial maximum 2 probe din fiecare judeţ (pentru fiecare categorie de produs din coloana 4) Trimestrial maximum 2 probe din fiecare judeţ (pentru fiecare categorie de produs din coloana 4) 37. ambalare Unităţi pentru fabricarea cerealelor pentru micul dejun. Restaurante inclusiv fast food 35.

Precizări tehnice: a) Prelevarea probelor. controlul se va realiza o dată la 4 luni. c) Prelevarea şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laboratorul desemnat se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar . 3. se stabileşte şi se aplică în funcţie de clasificarea unităţilor în categorii de risc conform Regulamentul (CE) nr. respectiv cele care au obţinut punctajul între 30 şi 42 la evaluarea unităţii. Pentru unităţile cu activitate în domeniul alimentar cu risc scăzut. se realizează din unităţile prevăzute în coloana 2 din tabelul de mai sus. d) În cazul în care în urma controlului se constată neconformitate în aplicarea prevederilor Regulamentul (CE) nr. 2. Pentru unităţile cu activitate în domeniul alimentar cu risc mediu. 852/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare. cu amendamentele ulterioare. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice. acolo unde este cazul. (6) la Regulamentului (CE) nr. 852/2004. cu amendamentele ulterioare. 882/2004. controlul se va realiza o dată la 2 luni.veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene. respectiv cele care au obţinut punctajul > 42 la evaluarea unităţii. controlul se va realiza o dată pe lună. Pentru unităţile cu activitate în domeniul alimentar cu risc crescut. după cum urmează: 1. respectiv a municipiului Bucureşti. 11 alin. b) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate. menţionată în coloana 3 a tabelului de mai sus. Evaluarea unităţilor şi clasificarea acestora în categorii de risc se realizează anual în etapa preliminară planificării activităţii de control conform frecvenţei stabilite în prezentele norme metodologice. cu amendamentele ulterioare. şi art. 286 . nu mai mult de o dată pe an. Operatorul poate solicita reevaluarea pentru reîncadrarea în categorii de risc.Notă: * Frecvenţa supravegherii şi controlului unităţilor care procesează. e) În cazul în care în urma controlului se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. depozitează şi valorifică produse de origine nonanimală prin contol. procesul . desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. respectiv cele care au obţinut punctajul < 30 la evaluarea unităţii.verbal de constatare întocmit în urma controlului trebuie să specifice termenul de timp acordat pentru eliminarea deficienţelor constatate şi data la care se va efectua recontrolul.

Produsul 2. Examen de laborator 3. fabricarea prăjiturilor a produselor proaspete de patiserie Fabricarea biscuiţilor şi pişcoturilor.C1. Condiţii microbiologice Nr. 1. crt. a ciocolatei şi a produselor zaharoase 287 . Sucuri de legume şi fructe Salmonella nepasteurizate (gata pentru a fi consumate) Escherichia coli 3. 4. Seminţe încolţite (gata Salmonella pentru a fi consumate) Apă potabilă utilizată ca Escherichia coli /100 ml ingredient Enterococi (Streptococi fecali) /100 ml Produse introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de valabilitate în: Supermarket/ hipermarket Restaurante Cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering) Sfârşitul procesului de fabricaţie în: Supermarket/ hipermarket Restaurante Cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering Produse introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de valabilitate în: Supermarket/ hipermarket Restaurante Baruri Cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering) Sfârşitul procesului de fabricaţie în: Supermarket/ hipermarket Restaurante Baruri Cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering) Produse introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de valabilitate în: Supermarket/ hipermarket Fabricarea pâinii. Legume şi fructe tăiate Salmonella (gata pentru a fi consumate) Escherichia coli 2. 1. fabricarea prăjiturilor şi a produselor conservate de patiserie Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor Fabricarea sucurilor de fructe şi legume Fabricarea produselor din cacao. Punctul de prelevare 4.

alte unităţi de preparare a hranei (catering) Supermarket / hipermarket Caracteristici de calitate ale produselor alimentare 1 Grâu1 Conţinutul maxim de umiditate Depozit/siloz 288 .5.5 0C/ 250 ml Enterococi (Streptococi fecali) / 250 ml Pseudomonas aeruginosa / 250 ml Număr total de germeni aerobi mezofili la 220C/ml Număr total de germeni aerobi mezofili la 370C/ml Alimente gata pentru Listeria monocytogenes consum (care conţin ingrediente de origine nonanimală) Fabricarea macaroanelor. 6. tăiţeilor. 7 8 Apa îmbuteliată în sticle Escherichia coli /250 ml sau alte recipiente Enterococi (Streptococi fecali) /250 ml Pseudomonas aeruginosa /250 ml Număr total de germeni aerobi mezofili la 220C/ml Număr total de germeni aerobi mezofili la 370C/ml Apă minerală naturale Escherichia coli şi alţi coliformi la 370C / 250 ml şi 44.5 0C/ 250 ml Enterococi (Streptococi fecali) / 250 ml Pseudomonas aeruginosa / 250 ml Număr total de germeni aerobi mezofili la 220C/ml Număr total de germeni aerobi mezofili la 370C/ml Apă de izvor Escherichia coli şi alţi coliformi la 370C / 250 ml şi 44. Cantine. cuş-cuş-ului şi a altor produse făinoase similare Fabricarea berii Producţia de ape minerale şi alte ape îmbuteliate Producţia de ape minerale şi alte ape îmbuteliate Producţia de ape de izvor şi alte ape îmbuteliate Restaurante.

Aciditatea exprimată în acid acetic (%) Concentraţia alcoolică Conţinut în zaharuri Conţinutul de hidroximetilfurfural Alcoolului metilic Alcalinitatea cenuşii Extract sec total Acidul malic Unităţi de fabricare Unităţi de fabricare Unităţi de fabricare 5 Băuturi alcoolice distilate 5 6 Bulion şi pastă de tomate7 Acidul tartric Concentraţa alcoolică Alcoolul metilic Estetri Extract sec total Conţinut de substanţă uscată solubilă Unităţi de fabricare Unităţi de fabricare Notă: 1. alimentaţiei şi pădurilor. 359/671/137/2002 pentru aprobărea normelor cu privire la natura. al ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui 289 . fabricarea. alimentaţiei şi pădurilor. 1234/2007 al Consiliului cu privire la achiziţionarea şi vânzarea produselor agricole în cadrul schemei de intervenţie publică. 495/997/10/2002 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii. 1272/2009 al Comisiei din 11 decembrie 2009 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. al ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. În cazul în care în urma controlului oficial se constată o neconformitate cu privire la calitatea produselor alimentare sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. marcarea şi păstrarea sucurilor de legume. ambalarea. calitatea. în scopul verificării criteriilor de calitate. 2) pentru sucuri de legume criteriile de calitate sunt în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii. etichetarea. ministrului sănătăţii şi familiei şi preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. conţinutul. % grade refractometrice. la 20°C. alimentaţiei şi pădurilor.2 3 4 Sucuri de legume2 Maioneze şi sosuri de maioneze3 Vin4 Substanţa uscată solubilă (exclusiv adaosul de sare sau de zahăr). având în vedere următoarele: 1) pentru grâu criteriile de calitate minime sunt în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 3) pentru maioneze şi sosuri de maioneze criteriile de calitate sunt în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii.

5) pentru băuturi alcoolice distilate criteriile de calitate sunt în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.seminţe de susan şi produse derivate – probele se prelevează din unităţile de producţie a produselor de panificaţie şi patiserie.alune de pădure (Corylus avellana) şi arahide şi produse derivate (Arachis hypogeae) din unităţile de producţie a cerealelor pentru micul dejun. Precizări tehnice: a) Condiţiile microbiologice pentru produsele din tabelul de mai sus trebuie să fie în conformitate cu prevederile cuprinse în Regulamentul (CE) nr. 769/2010 pentru aprobărea normelor metodologice de aplicare a legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. precum şi prin Ordinul ministrului agriculturii. originea. prelevarea se face pentru produsele care nu conţin seminţe de susan şi produse derivate. musli. ministrului sănătăţii publice şi preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. transportul şi analiza probelor recoltate în vederea verificării criteriilor de calitate sunt suportate de către operatorul economic. Cerinţele privind etichetarea alergenilor sunt prevăzute în Directiva 2000/13/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 martie 2000 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la etichetarea şi prezentarea produselor alimentare. Costurile privind prelevarea. etichetarea. ministrului sănătăţii şi familiei şi preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. etichetarea. cu modificările ulterioare. 458/2002 privind calitatea apei potabile. calitatea. precum şi la 290 . marcarea şi păstrarea bulionului şi a pastei de tomate. 454/917/2001-22/2002 pentru aprobărea normelor cu privire la natura. 4) pentru vin.probele se prelevează din unităţi de producţie a produselor alimentare destinate persoanelor cu intoleranţă la gluten (pâine fără gluten. prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii şi familiei nr. prezentarea. descrierea. destinate comercializării pentru consumul uman. ambalarea. etc).Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 244/2002. grăsimilor tartinabile . prin Hotărârea Guvernului nr.migdale – probele se prelevează din unităţi de producţie a produselor de patiserie şi din unităţile de producţie a cerealelor pentru micul dejun. biscuiţilor care nu conţin ciocolată. . criteriile de calitate sunt stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1576/89 al Consiliului.gluten . b) Semestrial se vor preleva probe pentru determinarea alergenilor: . .republicată. 368/1160/212/2008 pentru aprobărea Normelor privind definirea. alune de pădure sau arahide şi produse derivate. alimentaţiei. prelevarea se face pentru produsele care nu conţin migdale. O dată de an se vor preleva probe pentru determinarea alergenilor: . 1020/2005 pentru aprobărea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale. cu modificările şi completările ulterioare. şi în Hotărârea Guvernului nr. paste fără gluten. cu amendamentele ulterioare. 2073/2005 al Comisiei din 15 noiembrie 2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare. ambalarea. în Legea nr. prin Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 362/670/107/2002 pentru aprobărea normelor cu privire la conţinutul. etichetarea şi protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. biscuiţi fără gluten. fabricarea. cu amendamentele ulterioare.margarine . marcarea.şi a maionezelor. 244/2002. ciocolatei. 110/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind definirea. conţinutul. produselor de patiserie. desemnarea. fabricarea. pădurilor. păstrarea şi calitatea uleiurilor vegetale. 2. 541/1025/2002 privind notificarea metodelor comunitare de analiză aplicabile în sectorul vinului. 6) pentru bulion şi pastă de tomate criteriile de calitate sunt în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii.

transportul şi analiza probelor sunt suportate de către operatorul economic. adecvanţa lor. şi a prevederilor art. pentru verificarea respectării normelor şi a criteriilor stabilite în Regulamentul (CE) nr. costurile privind prelevarea. în conformitate cu procedura specifică “Prelevarea probelor de produse alimentare în vederea testării microbiologice” COD: PS-01-DGSA. desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Pentru fiecare probă prelevată se vor folosi instrumente sterile. (6) din Regulamentul (CE) nr. 11 alin. 2 din Regulamentul (CE) nr. h) În cazul în care în urma controlului se constată o neconformitate sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Pentru probele care nu sunt prelevate în ambalajul final se utilizează tehnici aseptice de prelevare.veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene. transportul şi analiza probelor recoltate sunt suportate de către operatorul economic. cu amendamentele ulterioare. în punctele de intrare desemnate şi cu o frecvenţă stabilite în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. busuioc şi mentă. cu amendamentele ulterioare. Recipientul în care se pune probă recoltată trebuie să fie sigilat astfel încât deschiderile neautorizate să fie detectabile şi trimis la laborator în cel mai scurt timp posibil luând toate măsurile necesare de protecţie împotriva scurgerilor sau a alterării. Probă trebuie să fie ambalată în recipiente sterile sau în pungi de polietilenă de uz alimentar care să ofere protecţie adecvată împotriva contaminării externe şi protecţie împotriva deteriorării probei pe perioada transportului.publicitatea acestora. cu amendamentele ulterioare. în cazul în care în urma controlului se constată nerespectarea cerinţelor legislative se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator în vederea verificarea conformitatii cu legislaţia şi a aplicării măsurilor de control ce se impun. respectiv a municipiului Bucureşti. c) în punctele de inspecţie la frontieră şi în punct final de import se vor preleva probe de: coriandru. d) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate. f) Prelevarea şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar . Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice. e) Prelevarea se realizează prin metode diferite de prelevare în funcţie de produs. 41/2009 al Comisiei din 20 ianuarie 2009 privind compoziţia şi etichetarea produselor alimentare adecvate pentru persoanele cu intoleranţă la gluten. aceasta se realizează prin evaluarea schemelor de prelevare şi testare elaborate şi aplicate de operatori. cu amendamentele ulterioare. şi se consemnează în procesul-verbal de prelevare. 669/2009. provenite din Thailanda. iar costurile privind prelevarea. Produsele alimentare pentru persoane cu intoleranţă la gluten sunt definite în Regulamentul (CE) nr. cu amendamentele ulterioare. g) Probă pentru opinie suplimentară etichetată şi ambalată corespunzator se va păstra de către operatorii din industria alimentară în condiţii adecvate. plante proaspete. elaborată de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinară si pentru Siguranţa Alimentelor. 291 . 882/2004. 852/2004. în conformitate cu prevederile art. 882/2004. i) Supravegherea unităţilor cu activitate în domeniul alimentar se face în conformitate cu prevederile Regulamentul (CE) nr. transportului şi testării produselor alimentare sunt suportate de operatori. cu amendamentele ulterioare. 2073/2005. pentru determinarea spp Salmonella. costurile aferente prelevării. Probă de laborator trebuie să fie păstrată astfel incât caracteristicile microbiologice să nu fie modificate. analiza înregistrărilor obţinute (buletine de analiză obtinuţe în urma testării) şi evaluarea acţiunilor corective şi preventive intreprinse.

alese aleatoriu Aeromicrofloră Lunar de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ.suprafeţe de lucru care vin în contact cu produsul alimentar . 292 . 976/1998 privind aprobărea Normelor de igiena privind producţia. baruri.mâini Lunar de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ. Frecvenţa controlului 2. c) În cazul în care în urma controlului se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Lunar de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ. recipiente .C2. capse judeţ. metal. b) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate.echipamente de protecţie . baruri. cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering) Unităţi de procesare. prelucrarea. Lunar de la maximum polistiren 2 unităţi din fiecare judeţ. baruri. depozitare şi comercializare Restaurante. cantine şi alte unităţi de Bacterii coliforme preparare a hranei (catering) – Unităţi de procesare. cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering) Unităţi de procesare. Examene de laborator pentru stabilirea eficienţei operaţiunilor de igienizare Teste de sanitaţie 1. depozitare şi comercializare Număr total de germeni (NTG) Restaurante. Lunar de la maximum material plastic inclusiv 2 unităţi din fiecare capace. cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering) Unităţi de procesare. depozitare şi comercializare Restaurante. cu modificările ulterioare. transportul şi desfacerea alimentelor. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice. depozitare şi comercializare Restaurante. alese aleatoriu Unităţi de procesare. depozitarea. alese aleatoriu Recipienţi de sticlă. depozitare şi comercializare Restaurante. Examen microbiologic 4. alese aleatoriu . trebuie să fie în conformitate cu Ordinul ministrului sănătăţii nr. baruri. desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.ustensile. alese aleatoriu Ambalaje polietilenă. păstrarea. Locul de prelevare 3. cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering) Enterobacteriaceae Stafilococ coagulazo-pozitiv Număr total de germeni (NTG) Numărul total de drojdii şi mucegaiuri Număr total de germeni (NTG) Bacterii coliforme Număr total de germeni (NTG) Bacterii coliforme Numărul total de drojdii şi mucegaiuri Precizări tehnice: a) Condiţiile microbiologice pentru parametrii şi produsele din tabelul de mai sus. baruri.utilaje .

crt. respectiv a municipiului Bucureşti. Pentru fiecare probă prelevată se vor folosi instrumente sterile.d) Probă de laborator trebuie să fie păstrată astfel încât caracteristicile microbiologice să nu fie modificate. elaborată de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinară si pentru Siguranţa Alimentelor. bulion. e) Prelevarea se realizează în conformitate cu procedura specifică “Prelevarea probelor de produse alimentare în vederea testării microbiologice” COD: PS-01-DGSA. Sunset Yellow 4. Unităţi de procesare Trimestrial/ unitate şi ori de câte ori situaţia o impune Unităţi de procesare Trimestrial/ unitate şi ori de câte ori situaţia o impune Unităţi de procesare Trimestrial/ unitate şi ori de câte ori situaţia o impune 293 . f) Prelevarea şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar . 1 Aditivi /Substanţe interzise 2 Produsul 3 Locul de prelevare 4 Frecvenţa prelevării de probe 5 1. Ketchup Paste făinoase Muştar Băuturi răcoritoare Paste de fructe Produse zaharoase Paste făinoase Muştar Băuturi răcoritoare Paste de fructe Unităţi de procesare Trimestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o impune. Probă trebuie să fie ambalată în recipiente sterile sau în pungi de polietilenă de uz alimentar care să ofere protecţie adecvată împotriva contaminării externe şi protecţie împotriva deteriorării probei pe perioada transportului.veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene. Recipientul care conţine probă trebuie să fie sigilat astfel încât deschiderile neautorizate să fie detectabile şi trimis la laborator în cel mai scurt timp posibil luând toate măsurile necesare de protecţie împotriva scurgerilor sau a alterării. D. Para Red 3. Amarant Paste făinoase Muştar Băuturi răcoritoare Paste de fructe Produse zaharoase Boia Sosuri roşii Pastă tomate. Tartrazina (E102) 2. EXPERTIZA ADITIVILOR/SUBSTANŢELOR INTERZISE ÎN PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ Nr.

E221. bulion Legume conservate in oţet saramura sau ulei (exclusiv de măsline) Conserve fructe (gemuri. Ca. E222. E227. E213) 8 9. E228) Paste făinoase Muştar Băuturi răcoritoare Paste de fructe Produse zaharoase Fructe si legume deshidratate Siropuri de fructe Pasta de tomate. paste de fructe. E212. marmelade) Semestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o impune Semestrial/ unitate şi ori de câte ori situaţia o Unităţi de procesare impune Unităţi de procesare Depozitul de destinaţie(*) O data pe an pentru fiecare unitate pentru fiecare ţară de origine şi pentru fiecare furnizor Unităţi de procesare Trimestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o impune Unităţi de procesare Trimestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o impune 294 . jeleuri. Băuturi răcoritoare. E226. jeleuri. marmelade) Aspartam (E951) Băuturi răcoritoare Sosuri Conserve de fructe (gemuri. sucuri de fructe Siropuri de fructe Pasta de tomate. jeleuri. Sulfiţi (E220. E224. E223. Benzoaţi (E210. marmelade. paste de fructe) Mustar Zaharina (E954) şi Băuturi răcoritoare sărurile sale de Na. E211. K Sosuri Muştar Conserve de fructe (gemuri. marmelade. ulei sau saramura (exclusiv măsline si ardei graşi în saramură) Muştar (exclusiv muştar de dijon) Conserve de fructe (paste de fructe.5. gemuri) Vinuri Unităţi de procesare Trimestrial/ unitate şi ori de câte ori situaţia o impune Semestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o impune Unităţi de procesare Depozitul de destinaţie(*) O data pe an pentru fiecare unitate pentru fiecare ţară de origine şi pentru fiecare furnizor 7. Eritrozina 6. bulion Legume si fructe conservate in oţet. paste de fructe. jeleuri.

desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. respectiv a municipiului Bucureşti. paste de fructe) Muştar Unităţi de procesare Trimestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o impune Precizări tehnice: a) Nivelurile maxime de doză admisibilă pentru aditivii din tabel sunt în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului agriculturii. 295 . până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise. jeleuri. alimentaţiei şi pădurilor nr.10 Acesulfam Băuturi răcoritoare Sosuri Conserve de fructe (gemuri. b) Analizele se efectuează la laboratoarele specializate. d) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare se vor preleva probe şi pentru următoarele loturi ce provin din import sau producţie autohtonă cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător. 438/295/2002 pentru aprobarea Normelor privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consumul uman. marmelade. e) În cazul în care în urma controlului se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. cu modificările şi completările ulterioare.veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice. c) Prelevarea probelor se realizează în conformitate cu procedura specifică “Prelevarea probelor de produse alimentare în vederea determinării conţinutului de aditivi si de substanţe interzise” COD: PS-07-DGSA. Prelevarea şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar . elaborată de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinară si pentru Siguranţa Alimentelor.

siropuri. must de struguri proaspeţi oprit din fermentaţie (inclusiv mistelă Bere Glucoză şi siropul de glucoză Depozite de legume şi fructe / supermarket/ hipermarket. inulină Seminţe şi fructe oleaginoase. înlocuitor de osânză şi alte grăsimi alimentare preparate Zahăr din sfeclă şi din trestie. chiar şi rafinate. zahăr şi melasă caramelizate Boabe de cacao întregi şi zdrobite. plante. rădăcini şi tuberculi alimentari Fructe comestibile. zarzavaturi. chiar şi amestecaţi cu miere naturală. Punct final de import şi Depozite de destinaţie(*) Unităţi de comerţ cu amănuntul . pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import 296 .E. plante industriale şi medicinale. 1. Locul de prelevare 3. DETERMINAREA GRADULUI DE CONTAMINARE RADIOACTIVĂ A PRODUSELOR ALIMENTARE DE ORIGINE NONANIMALĂ Nr. coajă de agrume şi de pepene galben Cafea. brute sau măcinate Preparate din legume. magazine specializate Posturi de inspecţie la frontieră. gluten. paie şi furaje Uleiuri vegetale stabile.supermarket/ hipermarket. cu excepţia maté-ului Cereale Produse de panificaţie. maximum 3 probe din fiecare judeţ. din fiecare ţară de origine (1) Trimestrial. sâmburi. chiar dacă fermentaţia este oprită prin alt procedeu decât cu ajutorul alcoolului Vin din struguri proaspeţi. maximum 3 probe din fiecare judeţ. înlocuitori de miere. brute. magazine specializate Trimestrial. amidoane şi fecule. crt. Produsele controlate 2. ceai şi condimente. dar nepreparate Margarină. fluide sau solide. malţ. în stare solidă Alte tipuri de zahăr. 2 Legume şi fructe Legume. 1. fructe şi alte plante sau părţi din plante Must de struguri parţial fermentaţi. Frecvenţa recoltării probelor 4. pentru produsele provenite din producţia internă (1) La primul import al fiecărui furnizor. epurate sau rafinate Grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale hidrogenate. seminţe şi fructe diverse.

cereale (altele decât porumb) boabe sau sub formă de fulgi sau de alte cereale prelucrate (cu excepţia făinii şi grişului) Produse de panificaţie. fie fierte sau umplute. capsule goale de modele utilizate pentru medicamente. cu excepţia sucurilor de fructe sau de legume de la nr. cu sau fără adaos de cacao. spaghete. macaroane. pâini preambalate. congelat Porumb zaharat. 0401 la 0404 sau grăsimi obţinute din produsele de la nr. calculate pe materie uscată). în saramură. de patiserie sau de biscuiţi. de exemplu). tăiţei. albuminaţi şi alţi derivaţi ai albuminei Porumb zaharat. 0401 la 0404 Preparate pe bază de cafea Preparate pe bază de ceai sau maté Inlocuitori prăjiţi de cafea. nefiert sau fiert în apă sau abur. foi de paste uscate din făină. lasagna. în apă sulfurată sau în alte soluţii care să asigure provizoriu conservarea sa). care conţin în greutate mai mult de 80 % de proteine din zer. cu excepţia extractelor de lemn dulce cu conţinut de zaharoză mai mare de 10 %. cannelloni. gnochi. cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori şi alte băuturi nealcoolice. ravioli. dar impropriu consumului în această stare Dulciuri fără cacao (inclusiv ciocolata albă). saccharata) preparat sau conservat în oţet sau acid acetic Ape. cu excepţia cicorii prăjite Drojdii de panificaţie. cu excepţia pastelor alimentare umplute Produse pe bază de cereale obţinute prin suflare sau prăjire (corn flakes. care nu conţin produsele de la nr. uscate sau nu 297 . conservat provizoriu (de exemplu prin gazare cu gaz bioxid de sulf. amidon sau feculă şi produse similare Porumb zaharat (Zea mays var. hostii. fără adaos de alte materii Ciocolată şi alte preparate alimentare cu conţinut de cacao Paste alimentare. 2009.Lactoză şi siropul de lactoză Albumine (inclusiv concentratele din două sau mai multe proteine din zer. inclusiv ape minerale şi ape gazoase.

pentru produsele provenite din producţia internă La primul import al fiecărui furnizor. magazine specializate) Posturi de inspecţie la frontieră. altele decât ciupercile de cultură( (NC 0709 51. dar improprii consumului în această stare. Punct final de import Depozite de destinaţie (*) Depozite de destinaţie Semestrial pentru fiecare producător din fiecare judeţ Semestrial de la fiecare unitate pentru produsele provenite din producţia internă Trimestrial maximum 3 probe din fiecare judeţ. pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar Semestrial de la fiecare unitate pentru produsele provenite din producţia internă La primul import al fiecărui furnizor. Ciuperci de cultură Comercializare la locul de producţie Unităţi de prelucrare şi procesare Unităţi de comerţ cu amănuntul (supermarket/ hipermarket. Ciuperci proaspete sau refrigerate. din fiecare ţară de origine 4.3. 0709 59) Unităţi de prelucrare şi procesare 5 Ciuperci congelate (nefierte sau fierte în apă sau aburi). din fiecare ţară de origine Trimestrial de la maximum 3 probe din fiecare judeţ. pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar Semestrial de la fiecare unitate pentru produsele provenite din producţia internă La primul import al fiecărui furnizor. altele decât ciupercile de cultură (NC 0710 80 69) Posturi de inspecţie la frontieră Punct final de import Depozite de destinaţie (*) Depozite de destinaţie Unităţi de prelucrare şi procesare 6 Ciuperci conservate provizoriu (de exemplu cu ajutorul gazului sulfuros sau în apă sărată. din fiecare ţară de origine Trimestrial de la maximum 3 probe din fiecare judeţ. sulfurate sau cu adaos de alte substanţe pentru conservare provizorie). altele decât ciupercile de cultură Posturi de inspecţie la frontieră Punct final de import Depozite de destinaţie (*) 298 .

pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar Semestrial de la fiecare unitate pentru produsele provenite din producţia internă 7 Ciuperci uscate. dar nepreparate în alt mod. preparate sau conservate în oţet sau acid acetic. din fiecare ţară de origine Trimestrial de la maximum 3 probe din fiecare judeţ.(NC 0711 90 60. 0711 59 00) Depozite de destinaţie Unităţi de prelucrare şi procesare Trimestrial de la maximum 3 probe din fiecare judeţ. din fiecare ţară de origine Trimestrial de la maximum 3 probe din fiecare judeţ. pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar Semestrial de la fiecare unitate pentru produsele provenite din producţia internă La primul import al fiecărui furnizor. pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar Semestrial de la fiecare unitate pentru produsele provenite din producţia internă La primul import al fiecărui furnizor. altele decât ciupercile de cultură (NC 2003 10 frontieră 80) Punct final de import Depozite de destinaţie (*) Depozite de destinaţie Unităţi de prelucrare şi procesare 299 . altele frontieră Punct final de import decât ciupercile de cultură (NC 0712 30 00) Depozite de destinaţie (*) Depozite de destinaţie Unităţi de prelucrare şi procesare 8 Ciuperci. fie tăiate în bucăţi sau felii fie mărunţite Posturi de inspecţie la zdrobite sau pulverizate. preparate sau conservate altfel decât în oţet sau Posturi de inspecţie la acid acetic. Posturi de inspecţie la altele decât ciupercile de cultură (NC 2001 90 50) frontieră Punct final de import Depozite de destinaţie (*) Depozite de destinaţie Unităţi de prelucrare şi procesare 9 Ciuperci. din fiecare ţară de origine Trimestrial de la maximum 3 probe din fiecare judeţ. pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar Semestrial de la fiecare unitate pentru produsele provenite din producţia internă La primul import al fiecărui furnizor.

elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. d) În cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică „Procedură privind controlul oficial pentru loturile neconforme la import” COD: PS . precum şi de către inspectorii Autorităţii Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră. ca urmare a accidentului de la centrala nuclearo-electrică de la Cernobâl. c) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare se vor preleva probe şi pentru următoarele loturi ce provin din import comerţ intracomunitar sau producţie autohtonă cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător. 737/90 al Consiliului privind condiţiile de import al produselor agricole originare din ţările terţe în urma accidentului produs la centrala nucleară de la Cernobâl. aşa cum este declarat în Documentul de intrare al produselor de origine nonanimală. 300 .veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene. 1609/2000 al Comisiei din 24 iulie 2000 de stabilire a unei liste de produse excluse din domeniul de aplicare al Regulamentului (CEE) nr. la condiţiile speciale de export al produselor alimentare şi furajere. până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise. respectiv a municipiului Bucureşti. după un accident nuclear sau în caz de urgenţă radiologică. Nivelurile maxime admise sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. b) Prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar . Precizări tehnice: a) Analizele se efectuează în laboratoare specializate. în Regulamentul (CE) nr. 1635/2006 al Comisiei din 6 noiembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. e) În cazul în care în urma controlului se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice. 1805/286/314/2006 privind aprobărea Instrucţiunilor referitoare la crearea cadrului legal pentru aplicarea regulamentelor Consiliului şi Comisiei Europene referitoare la stabilirea nivelurilor maxime admise de contaminare radioactivă a produselor alimentare şi furajere. 733/2008 al Consiliului din 15 iulie 2008 privind condiţiile de import al produselor agricole originare din ţările terţe în urma accidentului produs la centrala nucleară de la Cernobâl.04-DGSA. desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.Notă: (*) Depozitul de destinaţie reprezintă locul de destinaţie al produselor provenind din import. ca urmare a unui accident nuclear sau ca urmare a altor situaţii de urgenţă radiologică. precum şi la condiţiile care guvernează importurile produselor agricole originare din alte ţări. 737/90 al Consiliului privind condiţiile de import pentru produsele agricole originare din ţările terţe în urma accidentului produs la centrala nucleară de la Cernobâl. în Regulamentul (CE) nr. al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. precum şi în Ordinul ministrului sănătăţii publice.

respectiv a municipiului Bucureşti şi de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră. Crt. aşa cum este declarat în Documentul de intrare al produselor de origine nonanimală. la produsele care nu reprezintă primul import La primul import /transport al fiecărui furnizor.F. c) Dozele maxime admise pentru produsele din tabelul de mai sus trebuie să fie în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii şi familiei. alimentaţiei şi pădurilor şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 1 1. DETERMINAREA TRATĂRII CU RADIAŢII IONIZANTE A PRODUSELOR ALIMENTARE ŞI INGREDIENTELOR ALIMENTARE DE ORIGINE NONANIMALĂ Nr. din fiecare ţară de origine O dată pe an de la fiecare unitate pentru fiecare ţară de origine. Produs controlat 2 Condimente Locul de prelevare 3 Posturi de inspecţie la frontieră Punct final de import Depozitele de destinaţie (*) Depozite de destinaţie Posturi de inspecţie la frontieră Punct final de import Depozitele de destinaţie (*) Depozite de destinaţie Posturi de inspecţie la frontieră Punct final de import Depozitele de destinaţie (*) Depozite de destinaţie Frecvenţa recoltării probelor 4 La primul import /transport al fiecărui furnizor. 855/2001/98/90/2002 pentru aprobărea Normelor privind alimentele şi ingredientele alimentare tratate cu radiaţii ionizante şi cu 301 . elaborată de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinară si pentru Siguranţa Alimentelor. al ministrului agriculturii. din fiecare ţară de origine O dată pe an de la fiecare unitate pentru fiecare ţară de origine. Precizări tehnice: a) Prelevarea probelor se realizează în conformitate cu procedura specifică “Prelevarea probelor în vederea testării tratării cu radiaţii ionizante a produselor şi ingredientelor alimentare” COD: PS-09-DGSA. Plante aromatice 3. la produsele care nu reprezintă primul import La primul import /transport al fiecărui furnizor.veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene. din fiecare ţară de origine O dată pe an de la fiecare unitate pentru fiecare ţară de origine. desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar . Ingrediente vegetale uscate Notă: (*) Depozit de destinaţie – Locul de destinaţie al produselor provenind din import. la produsele care nu reprezintă primul import 2. b) Analizele se efectuează în laboratoare specializate.

prevederile Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. f) În cazul în care în urma controlului se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. nu sunt introduse pe piaţă în vederea folosirii acestuia ca hrană pentru animale sau în alimente. până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise. DETERMINAREA PREZENŢEI ULEIULUI MINERAL ÎN ULEIUL DE FLOAREA SOARELUI Produs controlat Ulei de floarea-soarelui. încadrat la codurile NC 1512 11 91 sau 1512 19 90 10. în vederea autorizării introducerii lor pe piaţă. ca urmare a riscului de contaminare cu ulei mineral. 870/2006 privind aprobărea Listei cu alimentele şi ingredientele alimentare şi dozele maxime la care acestea pot fi tratate cu radiaţii ionizante. e) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare se vor preleva probe şi pentru următoarele loturi ce provin din import cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o notă justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice. originar sau expediat din Ucraina Locul de prelevare Posturi de inspecţie la frontieră Frecvenţa de prelevare 50% din totalul transporturilor Precizări tehnice: a) Prelevarea de probe se realizează de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din Posturile de Inspecţie la Frontieră. G. 302 . b) Transporturile de ulei de floarea-soarelui originar sau expediat din Ucraina care nu sunt în conformitate cu prevederile Deciziei 2008/433/CE a Comisiei din 10 iunie 2008 de impunere a unor condiţii speciale de reglementare a importurilor de ulei de floarea-soarelui originar sau expediat din Ucraina.

Produse alimentare care conţin lapte.veterinare şi pentru siguranţa 303 . Bicarbonat de amoniu destinat produselor alimentare Puncte de inspecţie la frontieră Punct final de import Depozite alimentare Supermarket/ hipermarket Puncte de inspecţie la frontieră Punct final de import Depozite alimentare Supermarket/ hipermarket Puncte de inspecţie la frontieră Punct final de import Depozite alimentare Supermarket/ hipermarket Puncte de inspecţie la frontieră Punct final de import Depozite alimentare Supermarket/ hipermarket Se prelevează probe din 20% din loturile originare sau expediate din China Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ. pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import Se prelevează probe din 20% din loturile originare sau expediate din China Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import din China 2. Prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar . DETERMINAREA DE MELAMINĂ DIN PRODUSE ORIGINARE SAU EXPEDIATE DIN CHINA Nr. crt. elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.H. pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import din China Se prelevează probe din 20% din loturile originare sau expediate din China Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import din China Se prelevează probe din 20% din loturile originare sau expediate din China Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ. produse din lapte 3 Soia 4 Produse pe bază de soia Precizări tehnice: a) Prelevarea probelor se realizează în conformitate cu procedura specifică “Prelevarea probelor de produse alimentare în vederea testării conţinutului de melamină” COD: PS-10-DGSA. 1 Produs controlat 2 Locul de prelevare 3 Frecvenţa de prelevare 4 1.

şi de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră. Produse constând. altele decât cele pentru producţia de ulei (fabrici La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o dată pe trimestru pentru fiecare depozit La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o data pe trimestru pentru fiecare fabrică * La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o dată pe trimestru pentru fiecare fabrică * La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o data pe trimestru pentru fiecare fabrică * 304 3. pentru obţinerea de alimente.04-DGSA. Fabrici de nutreţuri combinate 2. care conţin sau sunt obţinute din soia Nr. b) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate. Depozite de soia (intermediari) 1. c) Nivelurile maxime admise de melamină în produse alimentare trebuie să fie în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. I.alimentelor judeţene. din depozitele de materii prime provenite din import declarate a fi libere de organisme modificate . Crt. declarat a fi liber de organisme modificate genetic şi o dată pe trimestru pentru depozitele declarate a fi libere de organisme modificate genetic O dată pe trimestru prin recoltare de probe din depozitele de materii prime provenite din import pe bază de soia. d) În cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică „Procedură privind controlul oficial pentru loturile neconforme la import” COD: PS . elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. 1135/2009 al Comisiei din 25 noiembrie 2009 de impunere a unor condiţii speciale de reglementare a importurilor de anumite produse originare sau expediate din China şi de abrogare a Deciziei 2008/798/CE a Comisiei. 4. declarate a fi libere de organisme modificate genetic O dată pe trimestru pentru fiecare fabrică. prin recoltare de probe (materii prime) provenite din import din depozitele declarate a fi libere de organisme modificate genetic Se vor preleva probe. Modalitate de supraveghere şi control Prin recoltarea de probe pentru examene de Prin verificare laborator Frecvenţa Frecvenţa recoltării probelor 3. Unităţi de fabricare a uleiului din soia Unităţi de procesare soia. 4. La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine. Unitatea 2. conform unui program trimestrial. SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL ALIMENTELOR ŞI FURAJELOR MODIFICATE GENETIC 1. respectiv a municipiului Bucureşti. desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. 1.

care conţin sau sunt obţinute din porumb Nr. Depozite de porumb (intermediari) Unităţi de nutreţuri combinate La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o dată pe trimestru pentru fiecare depozit* La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o data pe trimestru pentru fiecare fabrică * La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o data pe trimestru pentru fiecare fabrică * O dată pe trimestru pentru depozitele declarate a fi libere de organisme modificate genetic O dată pe trimestru prin recoltare de probe din depozitele de materii prime pe bază de porumb declarate a fi libere de organisme modificate genetic O dată pe trimestru pentru fiecare fabrică.5. 1. pentru La produsele provenite din primul import obţinerea de alimente. prin recoltare de probe (materii prime) din depozitele declarate a fi libere de organisme modificate genetic Se vor preleva probe. de la maximum 5 unităţi declarate a fi libere de organisme modificate genetic /trimestru din fiecare judeţ 2. de procesare carne care utilizează produse din soia. sunt constituite sau sunt derivate din soia genetic. din depozitele de materii prime declarate a fi libere de organisme modificate genetic. biscuiţi) Unităţi de comercializare a O dată pe an pentru fiecare unitate * soiei/produselor care conţin. trimestru pentru fiecare fabrică * fabrici de produse zaharoase. 2. fabrici de produse zaharoase. conform unui program trimestrial. 1. conform unui program trimestrial. Unitatea 2. Crt. Unităţi de ulei din germeni de porumb 4. Prin verificare Frecvenţa 3. biscuiţi. din depozitele alimentare ale unităţilor de comercializare. de la maximumum 5 unităţi /trimestru din fiecare judeţ 3. de la maximum 5 unitaţi / trimestru din fiecare judeţ Se vor preleva probe. Produse constând. fulgi de porumb şi altele) 305 . altele decât pentru fiecare ţară de origine şi o dată pe cele pentru producţia de ulei (mori. Modalitate control Prin recoltarea de probe pentru examene de laborator Frecvenţa recoltării probelor 4. Unităţi de procesare porumb.

a organismelor modificate genetic ca produse precum şi a produselor care conţin sau pot conţine organisme modificate genetic şi ale Ghidului privind verificarea şi prelevarea de probe pentru alimentele şi furajele care conţin sau pot conţine organisme modificate genetic. în conformitate cu procedurile stabilite de Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. sunt constituite sau sunt derivate din porumb O dată pe an pentru fiecare unitate * Se vor preleva probe. Sălaj. Satu Mare. Precizări tehnice: a) Analizele pentru identificarea şi cuantificarea alimentelor şi furajelor care conţin soia modificată genetic şi porumb modificat genetic se efectuează la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală – Unitatea de Biologie Moleculară şi Organisme Modificate Genetic.prin verificare Frecvenţa La toate importurile de produse originare din China. Suceava şi Tulcea vor efectua. b) Prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar . şi de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră. Iaşi. respectiv a municipiului Bucureşti. Unităţi de ambalare/comercializare a porumbului/produselor care conţin. din unităţile declarate a fi libere de organisme modificate genetic. 145/2007.5. analizele probelor de soia pentru identificarea organismelor modificate genetic. cu modificările şi completările ulterioare.Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Arad. Notă: * Se referă la verificarea documentelor necesare asigurării trasabilităţii ** Controlul se efectuează conform procedurii transmise către toate posturile de inspecţie la frontieră. în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru siguranţa Alimentelor pentru aprobărea Liniilor directoare privind prelevarea de probe şi analiza organismelor modificate genetic. c) Acţiunile de verificare şi prelevare de probe (dacă este cazul). iar Laboratoarele de Biologie Moleculară ale Direcţiilor Sanitar . Braşov. conform unui program trimestrial. Brăila. Constanţa. Călăraşi. 1830/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 306 . de la maximum 5 unităţi/trimestru din fiecare judeţ 3. conform Deciziei 2008/289/CE a Comisiei din 3 aprilie 2008 privind măsurile de urgenţă referitoare la organismul modificat genetic neautorizat Bt 63 în produsele din orez**. precum şi în conformitate cu prevederile Regulamentul (CE) nr. care conţin sau sunt obţinute din orez Unitatea Puncte de inspecţie la frontieră Modalitate de supraveghere şi control . Produse constând. 1829/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare şi furajele modificate genetic şi ale Regulamentul (CE) nr. la primul import de produse din fiecare ţară de origine se realizează după primirea notificărilor din Punctele de Inspecţie la Frontieră. alături de Institutul de Diagnostic si Sănătate Animală.veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene.

în cazul în care se regăsesc şi alte produse ce ar putea conţine organisme modificate genetic autorizate. 307 .ec. produse autorizate la nivel european şi înscrise în Registrul Comunitar al Alimentelor şi Furajelor Modificate Genetic (www.. se va realiza controlul de identitate şi documentar pentru verificarea conformităţii cu legislaţia europeană în vigoare. d) În cazul în care în urma verificare se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator se vor preleva probe de soia şi porumb pentru efectuarea analizelor de laborator.europa. sfeclă de zahăr.eu/food/dyna/gm_register/index_en. bumbac. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o notă justificativă cu precizarea motivaţiei recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice. şi de modificare a Directivei 2001/18/CE.cfm. respectiv rapiţă.eu). produse din organisme modificate genetic.septembrie 2003 privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea produselor destinate alimentaţiei umane sau animale. etc.