www.cartiaz.

ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

MORALA – Virtutea Teologica a Credintei
Cursul Nr. 1 VIRTUTEA TEOLOGIC A CRE!I"#EI I. $inergia o%ului cu !u%nezeu &n actul credin'ei Într-una din meditaţiile sale, Fericitul Augustin arată că „există în noi ceva mai adânc decât noi înşine”. Mai adânc decât noi înşine este lumina arului lui !umne"eu, care #ătrunde şi învăluie întreaga noastră $iinţă % su$let şi tru# %, resta&ilind în 'iserică, #rin ($intele )aine, legătura arică dintre noi şi *ristos, Fiul lui !umne"eu întru#at „întru +are au $ost $ăcute toate” şi „întru +are sunt aşe"ate toate” ,+ol. -, -.--/0. 'ote"ul este #rima )aină a 'isericii #rin care ne unim cu *ristos în !u ul ($ânt. 1rin 'ote" *ristos vine la noi, îşi $ace sălaş în su$letul nostru. (e $ace una cu el şi-l tre"eşte la o viaţă nouă2 odată a3uns în su$letul nostru, *ristos sugrumă #ăcatul din noi, ne dă din însăşi viaţa (a şi din #ro#ria (a desăvârşire. (ălăşluirea lui *ristos #rin 'ote" în sanctuarul cel mai din lăuntru al $iinţei noastre este la înce#ut insesi"a&ilă. +u tim#ul, ea #oate să devină o realitate atotluminoasă, care actuali"ea"ă în su$letul nostru credinţa, dar nu $ără desc iderea şi #artici#area noastră li&eră şi conştientă la această lucrare. +redinţa este, deci, o realitate teandrică, de ordin ontologic-existenţial, în care se întâlnesc într-un mod tainic, lucrarea !u ului ($ânt şi voinţa noastră li&eră şi conştientă. Fiind un rod al lucrării arului, ca energie necreată, credinţa ne luminea"ă mintea, ne întăreşte şi stimulea"ă voinţa. 1e de altă #arte, voinţa contri&uie la creşterea şi întărirea credinţei #rodusă de ar. !atorită necesităţii e$ortului nostru voluntar în actul credinţei, c iar dacă este uşurat de arul sălăşluit în noi la 'ote", credinţa este o virtute. 4ste #rima virtute cu care #ornim #e drumul îndu ovnicirii noastre şi a cunoaşterii lui *ristos sălăşluit în noi, în intimitatea noastră centrală, du#ă cuvântul ($ântului Marcu Ascetul5 „!re#t aceea, o omule, care ai $ost &ote"at în *ristos, dă numai lucrarea #entru care ai luat #uterea şi te #regăteşte să #rimeşti arătarea +elui ce locuieşte în tine”. În actul credinţei ca dar al lui !umne"eu, ca revelare a adâncului de a&solută transcendenţă a !umne"eirii, #rin taina Întru#ării +uvântului, ,6 )im. 7, -.0 şi ca desc idere li&eră şi conştientă a omului #entru a se uni şi a $i grăit de +uvânt, întâietatea a#arţine lui !umne"eu şi nu omului ,6n. -, -82 ., 992 Fili#. :, -70. )otul vine de la !umne"eu. 4x#erienţa credinţei vine tot de la !umne"eu, #entru că „!umne"eu este mai adânc omului decât el însuşi” aşa cum arată 1aul 4vdo;imov. !eci, credinţa nu este un act #ur su&iectiv, o desc idere către A&solut între#rinsă de om #rin #ro#riile lui #uteri, ci este un act sinergic, un răs#uns al voinţei şi al raţiunii sale la iniţiativa şi iu&irea lui !umne"eu. 1rin sim#la sa voinţă omul n-ar #utea a3unge niciodată să creadă. 1utinţa de a crede este înscrisă natural în $irea tuturor oamenilor, dar se a#rinde numai su& lucrarea !u ului ($ânt. „1uterile de căutare şi de cercetare a lucrurilor dumne"eieşti % s#une ($ântul Maxim Mărturisitorul % sunt sădite în $irea noastră de către <iditorul #rin însăşi aducerea ei la existenţă. 6ar desco#erirea lucrurilor dumne"eieşti le îm#ărtăşeşte #rin ar #uterea 1rea ($ântului !u , $iindcă nu este îngăduit să "icem că numai arul lucrea"ă în s$inţi cunoaşterea tainelor. 1e de altă #arte, n-am #rimit cunoştinţa adevărată a lucrurilor nici numai #rintr-o cunoştinţă a $irii, $ără !u ul ($ânt. +ăci atunci s-ar dovedi de #risos sălăşluirea !u ului în s$inţi, nea3utându-le la nimic desco#erirea adevărului”.

-

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
(e o&servă destul de clar în acest text caracterul sinergetic al credinţei, mergând #e linia ristologiei calcedoniene, care, de$inind legătura dintre natura divină şi cea umană, în 1ersoana Mântuitorului, a salvat nu numai adevărul o&iectiv, ci şi cel su&iectiv al credinţei creştine. II. Credin'( )i ra'iune &n s*iritualitatea r(s(ritean( +redinţa în s#iritualitatea ortodoxă este, du#ă cum am vă"ut, o realitate ontologică, #ro$und $iinţială. !e aceea nici nu a existat vreodată o #ro&lematică a credinţei2 nu s-a încercat o întemeiere a credinţei #e &a"e raţionale. +redinţa, du#ă ($ântul Maxim Mărturisitorul, este „o cunoştinţă ce nu se #oate dovedi= este o legătură mai #resus de $ire, #rin care, în c i# neştiut şi indemonstra&il, ne unim cu !umne"eu într-o unire mai #resus de înţelegere”. ($âtul 6oan !amasc in s#une5 „+redinţa este un sentiment care nu iscodeşte lucrurile”. Aceste de$iniţii nu înseamnă o înlăturare a raţiunii din actul credinţei sau o reducere a credinţei la un sentiment ne&ulos-a$ectiv, ci doar su&linierea $a#tului că credinţa este o realitate #ro$und-umană, în care sunt im#licate deo#otrivă toate $acultăţile su$letului5 raţiune, voinţă şi sentiment, susţinute şi întărite de arul lui !umne"eu. )ocmai #entru $a#tul că ţine de ceea ce este mai adânc în om, de mintea ,>?@A0 inima ,BCDEFC0 sau du ul ,G>H@IC0 omului, ca loc central al su$letului în care sălăşluieşte !umne"eu, credinţa de#ăşeşte caracterul dualist al raţiunii, % credinţă-conce#t % şi #ăstrea"ă nealterată esenţa ei % trăirea % ca ex#resie a comuniunii arice, #lină de iu&ire, dintre om şi !umne"eu, ce se reali"ea"ă de către *ristos în 'iserică, #rin !u ul ($ânt. !in identi$icarea credinţei cu trăirea, re"ultă evidenţa ei intrinsecă, ce nu mai are nevoie de $undamentarea extrinsecă a raţiunii. În acest sens, ($ântul +lement Alexandrinul s#une5 „+redinţa este acce#tarea de &ună voie a unui lucru, înainte de demonstrarea lui = este aşte#tarea unui lucru #e care îl do&ândeşti în viitor şi convingerea sigură că-l vei #rimi”. +redinţa în sine a $ost înţeleasă de ($inţii 1ărinţi ca un adevăr dincolo de îndoială, indiscuta&il şi li#sit de necesitatea ra#ortării la raţiune. Motivele raţionale #ot c iar li#si, $ără ca #rin aceasta să se înlăture credinţa. „Jdată ce am cre"ut % s#unea )ertulian % nu mai nă"uim la ceva dincolo de credinţă. Koi suntem #ătrunşi de adevărul că nu mai există nimic în a$ară de ea, în care să $im datori a crede”. ($ântul 6oan Lură de Aur este şi mai categoric îm#otriva $olosirii argumentelor raţionale #entru 3usti$icarea credinţei5 „Kimic nu este mai rău % scria el % decât atunci când cineva 3udecă şi măsoară cele dumne"eieşti cu a3utorul raţionamentelor omeneşti. În acest $el, acela se înde#ărtea"ă în mare măsură de #iatra credinţei şi va $i li#sit de lumină”. Maţiunea nu este însă negli3ată de ($inţii 1ărinţi, dar este înglo&ată Mevelaţiei. !omeniul ei de investigare nu este credinţa însăşi, ci creaţiile intelectului uman. Maţiunea #oate să a3ute credinţei #entru s#ul&erarea îndoielilor din su$letul celor care au ieşit din ori"ontul autentic al credinţei. Ke a3ută deci la regăsirea credinţei adevărate #entru cel care mai are în su$letul său un sâm&ure de credinţă şi un dor sincer de a reveni la o credinţă de#lină. În acelaşi tim#, credinţa luminea"ă raţiunea, întăreşte voinţa si încăl"eşte sentimentul, statornicindu-le într-o armonie su&limă. ($ântul Lrigorie 1alama s#une5 „+once#tele re$eritoare la !umne"eu, #e care le are raţiunea naturală, ca#ătă #rin credinţă o nouă strălucire, care s#oreşte tre#tat #rin #artici#area virtuţilor, încât cu vremea, credinţa devine o vedere a tainelor şi &ogăţiilor dumne"eieşti ascunse în su$let, aco#erite #entru oc ii $iilor tru#ului şi desco#erite în du celor care se os#ătea"ă la masa lui *ristos”. III. Credin'a ca dar al lui !u%nezeu )i r(s*uns al o%ului la iu+irea di,in( 1ână la „#linirea vremii” ,Lal. 9, 90 când Fiul lui !umne"eu (-a Întru#at în istorie desco#erind că „!umne"eu este iu&ire” ,6n. -, -82 6 6n. 9, -.0, deci Nnul în $iinţă şi întreit în 1ersoane, nimeni nu a #utut să a3ungă la o credinţă de#lină. Nnind în i#ostasul (ău unic natura omenească cu cea dumne"eiască, Mântuitorul a resta&ilit, #rin întru#are, legătura arică a

:

-8. A te lăsa #ătruns de credinţa vie a 'isericii înseamnă a contri&ui #rin e$ort #ersonal la actuali"area comuniunii reale cu *ristos în !u ul ($ânt. )re&uie su&liniat $a#tul că în urma acestei ascultări #rin credinţă. în #ersoana Mântuitorului s-a reali"at odată #entru totdeauna #re"enţa totală a lui !umne"eu în om şi a omului în !umne"eu. Ou#ta între egoisme a $ost învinsă. se de"voltă şi ia #rogresiv cunoştinţă de *ristos #rintr-o ex#erienţă intimă. su#erstiţii % şi #oate să aducă roade întru credinţă. !e aceea Mântuitorul îndeamnă5 „!e nu vă veţi întoarce şi nu veţi $i ca #runcii.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z omului cu !umne"eu. ::. demascându-se şi ea ca o înc idere a omului $aţă de i"vorul vieţii.Oc. &igotism. +a#ul ei. ci +uvântul Însuşi devine lucrător în el şi inima sa arde când îi vor&eşte #e cale . #e singurul tău $iu #e care-l iu&eşti şi du-te în #ământul Moria şi adu-l acolo ardere de tot #e un munte #e care ţi-l voi arăta 4u” . devenind i"vorul #rin care $iecare om #rimeşte arul !u ului ($ânt şi. roade cu #ro$unde im#licaţii #e #lan moral şi social . 1e această cale Avraam a $ost condus şi încercat în credinţă. când devine matur se cuvine să se aşe"e în mod conştient.66 )im. Întrucât este un dar al !u ului $ăcut la 'ote". $aţa tatălui se întunecă. -90.Mt. credinţa im#lică şi ea un as#ect eclesial-sacramental.Fac. mi3locind #entru cei care vor crede o comuniune de#lină cu 4l şi între ei. !umne"eu (-a arătat în tru#” . ca răs#uns la c emarea lui !umne"eu. -. :9. Îm#otrivirea $aţă de !umne"eu a $ost învinsă. datorită credinţei. #rin credinţă. . ::0. -. nu veţi intra în Îm#ărăţia lui !umne"eu” . su& ascultarea şi rânduiala 'isericii. când !umne"eu îi s#une5 „6a #e $iul tău. Cursul Nr. natura umană a $ost de#lin #nevmati"ată. 4a este legată intim de $iinţa 'isericii şi a )ainelor. este ex#resia ieşirii omului din $irescul $irii.www. iar 'ote"ul este o )aină a 'isericii. 1rin Întru#are. *ristos a ridicat creatul în #lanul su#erior al transcendentului creator şi mântuitor. dar #runcul desco#eră c i#ul #lin de lumină al lui !umne"eu. !e aceea ($ântul A#ostol 1avel mărturiseşte5 „+u adevărat mare este taina creştinătăţii. !acă $iloso$iile #anteiste au înc is omului transcendentul şi i-au tăiat legătura cu 4l. demascându-se ca un rău #rin 3ert$a Oui din iu&ire. dintr-o viaţă de rând #ustiită şi golită de sens. se îm&ăia"ă. care salvea"ă.6 )im. iar $iul său 6saac condus la sesi"area 1ărintelui ceresc. 4xodul lui Avraam din ţara sa. #utinţa de desc idere #rin credinţă. Moartea a $ost învinsă în 4l de viaţa cea adevărată. atât durerea lui Avraam cât şi durerea şi s#aima #runcului a$lat #e altarul de 3ert$ă . :0.ristos/ $acra%ent al n(de0dii )i 'int( a ei 7 . veri$icate de tradiţia 'isericii. #entru naşterea unei conştiinţe creştine. setea omului du#ă eternitate a$lându-şi îm#linire în Înviere. 7.0. +el #ătruns în modul acesta de credinţă se cunoaşte du#ă roadele sale. Kumai #e această cale a )radiţiei.cartiaz. din monotonia morţii care stă#âneşte imanentul. iar #rin *ristos cu )atăl. )im#ul a $ost conciliat cu eternitatea. omul este a#ărat de rătăcire s#irituală % $anatism. În cli#a 3ert$ei. asimilată organic şi transmisă $idel . 'ote"ul co#iilor nu voieşte să $ie o negare a li&ertăţii lor şi a anga3amentului lor #ersonal2 el a$irmă numai valoarea mediului divin şi sacramental care este 'iserica. 2 VIRTUTEA TEOLOGIC A " !E-!II I. şi #rin aceasta nu se reali"ea"ă un discurs uman des#re !umne"eu. #e 6saac. cel credincios se aşea"ă su& ascultarea lui *ristos. comuniunii arice cu !umne"eu. care este o moştenire vie de credinţă şi rugăciune. 1rin Învierea lui *ristos. odată cu acesta. care inter#retea"ă corect ex#erienţa su&iectivă a credinţei. Încadrându-se în rânduiala 'isericii. 'iserica este totdeauna un mediu s#iritual în care co#ilul se tre"eşte la viaţa !u ului. Aşa cum în #runcie omul a $ost aşe"at într-un mod #asiv şi inconştient su& ascultarea cuvântului mamei. 70. din eul său egoist şi individualist şi cu#rinderea lui în ori"ontul s#iritual al omenităţii eclesiale în care se adevereşte mai adânc. Avraam este aşe"at în $aţa alteia şi mai dureroase.

Oc. 6isus este ţinta sau ca#ătul $inal al tuturor drumurilor lui !umne"eu către lume. În com#ortarea (a. !e aici re"ultă că *ristos este o )aină. adică *ristos.R.-:/0. 4l $ace ast$el încât tre"eşte noi s#eranţe şi aduce o nouă creaţie. 6isus *ristos este un semn vi"i&il şi o c emare la năde3de. #rin aceasta. vor $i în stare să $acă acea dragoste vi"i&ilă. 4l e „1roorocul eminent.4vr. toţi care rodesc în dragoste şi dre#tate sunt un semn al năde3dii. -70. Moltmann0. Mărimea năde3dii este ex#rimată #rin cuvintele5 „)aina cea ascunsă din veacuri şi din neamuri acum s-a arătat s$inţilor săi. întru )ine am &inevoit” . -7. *ristos este #entru om o sursă ine#ui"a&ilă de năde3de. 80. în a$ara morţii. ::0. -7. arătând în sine omul la ca#ătul său es atologic. !omnul le-a arătat ucenicilor #e )atăl.Oc. A3unşi la această stare. 6n. -. Q0. 4l este „viitorul nostru” . Învierea lui *ristos dă ucenicilor (ăi asigurarea divină că ei vor $i întotdeauna cu !omnul. +el dintru voi. :. În învăţătura #e care o dă 4l (e tălmăceşte #e (ine însuşi ca ţintă $inală şi desăvârşită a omenirii. 4l Însuşi este năde3dea noastră. #entru ca şi aceştia să-O arate lumii şi lumea Îl va cunoaşte #e 4l şi #e )atăl #rin dragostea lor. cores#un"ătoare realelor as#iraţii ale umanităţii. s-a $ăcut modelul desăvârşit al omului. Îm#linirea $ăgăduinţei $inale va consta într-o iu&ire totală a oamenilor $aţă de !umne"eu şi întreolaltă. 1ăcătoasei care îi s#ală #icioarele cu lacrimi îi dă asigurarea că „iertate sunt #ăcatele ei cele mule. cărora le-a #romis ($ântul !u . *ristos este #rin însăşi #ersoana (a #ro$etul ultim. deci şi omul aşa cum e c emat să $ie” . #romisiunea lucrurilor ce vor veni. /. „!omnul cel îndurător”. sursa şi o&iectul năde3dii de-a lungul vieţii noastre #ământeşti. adică reîntoarcerea glorioasă a Oui.+olos. (#re statura Oui s#irituală avem să tindem toţi #rin #uterea Oui . (e $ăgăduieşte #e (ine. iu&indu-se unii #e alţii. !umne"eul nostru este un !umne"eu al năde3dii #entru că 4l susţine năde3dea în noi şi 4l este ţinta ultimă a năde3dii noastre. marele sacrament al năde3dii. În 6isus *ristos. căci mult a iu&it” . deci ca &a"ă şi #arusia lui *ristos.6 )im. :/0. când #ecetluia legământul cu sânge. nu numai ca +el ce este înviat. Fiul lui !umne"eu. În învăţătura Oui se vede ca #rin oglindă viaţa Oui dinainte şi de du#ă Înviere. +ând 6isus întâlneşte #ăcătoşi. sunt #romisiuni divine şi umane care $ac năde3dea #osi&ilă #entru $iecare. !ar îm#linirea $ăgăduinţei $inale de#inde de îm#linirea #oruncii lui *ristos. Înaintarea s#re această ţintă a îm#ărăţiei iu&irii ec ivalea"ă cu o înaintare a credincioşilor în asemănarea cu *ristos.4$es. Fără *ristos. Kăde3dea are.cartiaz. care îl invită la alergare şi menţine #entru el „cununa 9 .!umitru (tăniloae0. şi numai în 4l. ci şi #romisiunea că ucenicii (ăi. ne$ante"istă. nu va mai $i nici un interval s#iritual. Învierea lui *ristos este sursa vieţii înviate a tuturor credincioşilor. #rin înviere. aşa cum 4l i-a iu&it . +uvântul lui !umne"eu este 4l însuşi un dar es atologic. $iind „acelaşi % ieri şi a"i şi în veci” . 4l nu este doar (acramentul iu&irii )atălui. 9/0. ci şi ca +el ce este Modelul nostru desăvârşit şi i"vorul vieţii noastre eterne şi #lenare întru slavă. un (acrament al năde3dii. nici un interval egoist între oameni şi între ei şi !umne"eu. 4l îm#lineşte #ro$eţiile Pec iului )estament. 'a"a solidă a s#eranţei umane este $a#tul că #este sursele omeneşti există o sursă dumne"eiască.c$. Kumai în 6isus se îm#lineşte şi nă"uinţa noastră #ro$undă du#ă comuniunea cu !umne"eu şi întreolaltă şi. în Întru#are. o con$irmare a #romisiunii care se va reali"a. -. 9. du#ă viaţa eternă întru $ericire. întru#ându-se. -.+ol. este culmea #ro$eţiei şi a #romisiunii credinţei lui !umne"eu. este al$a şi omega întregii existenţe. cum s#une ($ântul Maxim Mărturisitorul. 4 ro&ul lui 6e ova şi al omului şi este recunoscut de )atăl ca #romisiune îm#linită cu toate #romisiunile viitoare5 „)u eşti Fiul Meu cel iu&it.www. care dă lumii o învăţătură #ro$etică. care nu #oate $i decât o viaţă în iu&ire desăvârşită.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Penirea lui *ristos. în care se va mani$esta slava mântuirii întregii lumi. Nltimele cuvinte de #e +ruce. 4l (e #ro$eţeşte #e (ine. „iar ţinta #oruncii !omnului este dragostea din inimă curată” . $iind totodată ultima $ăgăduinţă. năde3dea slavei noastre . *ristos este sacramentul. Învierea a#are şi ca îm#linire a năde3dii înscrise în inima oamenilor. 4l este de3a #re"ent în $ormă de #romisiune şi de s#eranţă trea"ă. În viitorul ascuns al lui !umne"eu #entru lume. 790. omenirea ar $i un ca" $ără s#eranţă. năde3dea slavei” . 7. +ărora a voit !umne"eu să le arate care este &ogăţia slavei acestei taine între neamuri. dar ţintă reală.

cartiaz. ci O-a dat morţii. :70 a năde3dii noastre şi în 4l avem $ăgăduinţa vieţii veşnice . + i#ul lui !umne"eu în om este un #rimat al vieţii s#irituale. În această orientare s#re viitor. este as#iraţia ire"isti&ilă a s#iritului nostru s#re !umne"eu . ci modi$ică lumea şi o #re$ace în scena activităţii sale istorice.Fili#.6n. dorinţa du#ă unirea cu !umne"eu devine o năde3de statornică #entru că garantul îm#linirii ei este !umne"eu Însuşi.Mom. #entru noi toţi. în !umne"eu. în sc im&ul cununii de s#ini #e care *ristos a #urtat-o #entru om. -. Făgăduinţa aceasta este nemincinoasă căci dacă „4l #e însuşi Fiul sau nu O-a cruţat. $iind o certitudine a celor viitoare. o sete de in$initate #lină de s#eranţă. e dinamică şi voluntară. sursa şi ţinta $inală a năde3dii. :-0. !eci. animată de as#iraţia $unciară s#re a&solut. -:. întreţinând tot e$ortul activ al omului. +a certitudine #e care o are omul des#re anumite realităţi viitoare şi des#re îm#ărtăşirea ce o va avea el de acele realităţi. o centralitate. „6nUuietum est cor meum donec reUuiescat in )e”. iar gri3a tru#ească o îngustea"ă”. -. !eci. !eci orientarea în viitor şi năde3dea îşi au o &a"ă solidă şi o $orţă interioară5 datul ontologic. că numai în 4l „toate via"ă şi se mişcă”. +a şi năde3dea. Kăde3dea ca însuşire naturală şi tensiune s#re viitor. 1rin năde3dea sădită în c i#ul lui !umne"eu din el. 4ste elanul dinamic al întregii noastre $iinţe s#re Ar eti#ul ei divin . )endinţa aceasta s#re viitor este sădită c iar în c i#ul lui !umne"eu în om. năde3dea este o credinţă orientată în viitor. năde3dea este acea #utere du ovnicească care. -9. 4a. În 6isus *ristos noi avem arvuna vieţii veşnice. ne eli&erea"ă de $rământarea gri3ilor lumeşti. 1entru ca să mă îndre#t s#re viitor cu toată năde3dea tre&uie să văd în el ceva &un care cores#unde unei dorinţe su$leteşti sau tru#eşti. -.66 +or. (iguranţa năde3dii în &unătăţile viitoare ce ni le va da !umne"eu. căruia îi #une în $aţă alte ţinte. 80.($ântul Lrigorie 1alama0 care îi vine în întâm#inare cu in$initatea sa. este năde3dea întâlnirii şi asemănării aici şi dincolo cu Modelul nostru. #oate să-şi găsească odi na şi &ucuria vieţii. --Q0. având % du#ă ($ântul Maxim Mărturisitorul % ca #rinci#iu şi cau"ă Maţiunea divină sau +uvântul lui !umne"eu.A#oc. Jrientarea în viitor înseamnă o s#eranţă a&solută în victoria $inală şi îţi dă vigilenţă şi cum#ătare în mi3locul tensiunii şi a lu#tei #re"ente. este o siguranţă într-un viitor $ericit care ne um#le tot mai mult de linişte. se $ixea"ă în eternitate. Îm#linirea acestui &ine sau ideal trans$ormă năde3dea dintr-o sim#lă dorinţă într-o încredere #uternică. Q0. sursa de#lin şi etern satis$ăcătoare a sa. Acest elan dinamic. a s#us Fericitul Augustin. de#ăşind omenescul şi tem#orarul.www. Jmul. $ără de care nu se #oate nimic . sădită în c i#ul lui !umne"eu în om. As*ectul dina%ic1es2atologic al n(de0dii cre)tine Kăde3dea e o dorinţă s#re viitor care se vrea îm#linită cu orice #reţ. omul nu ex#eria"ă lumea ca #e o soartă im#usă. !eci. Kăde3dea este $irească omului care în c i# natural este orientat s#re viitor. susţinând şi în s#iritul uman tensiunea s#re in$init. o&iectul năde3dii mele este un &ine care îmi este a&solut necesar vieţii mele ca om şi mântuirii mele ca şi creştin. Kăde3dea e o însuşire naturală sădită în $iinţa noastră. în ceea ce este s#iritual. care a turnat această arvună a $ăgăduinţei în inimile nostre . ea #resu#une o ancorare #uternică în „+el ce este. #ermanent şi veşnic. II. 8. +el ce era şi +el ce vine” . toate îm#reună cu 4l T” .6n. toate cele nădă3duite. (ădită în c i#ul lui !umne"eu în om. :S0. #rin *ristos „năde3dea lumii”. Q . ne um#le de linişte.A#oc. a#ărută în #ersoana celui ce nădă3duieşte. nu este altceva decât o intimitate a darului lui !umne"eu. #rin aceasta de"voltând c i#ul în asemănare. 7:0. orientarea în viitor e o atitudine dinamică a creştinului guvernată de #romisiuni divine.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z vieţii” . e $iresc să simtă că numai în iu&irea in$inită a lui !umne"eu cel #ersonal. 6isus *ristos este şi rămâne ţinta consistentă şi #lenară . sacramentul. este erosul uman întins s#re erosul divin . o avansare.Jrigen0. un salt #este vreme. oare. în !omnul 6isus. -Q. cum s#une Marcu Ascetul5 „Kăde3dea în !umne"eu $ace inima largă. îm#ros#ătea"ă elanul vieţii în stadiul ei #ământesc. cum nu ne va da.($ântul Pasile cel Mare0 ca #ersoană in$inită. această întindere s#re erosul divin.

atins desăvârşit în es aton. #rimită odată cu arul &a#tismal. să $ie mai mult. dar el vede întreaga istorie ca ex#erimentul lui !umne"eu cu creaţia şi ca şi ex#erimentul creştinismului cu istoria.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z omul devine ca#a&il de lu#tă şi activitate constantă #entru cucerirea &unului s#erat. sau dă $ormă umană în #ersoana sa însuşirilor lui !umne"eu. de do&ândirea cununii în odi na &ucuriei nes$ârşite. îl $ace #e om mai activ în a a3unge la asemănarea cu !umne"eu. creştinul #oate să meargă mai de#arte. năde3dea este e$icientă în susţinerea mişcării de asemănare a c i#ului lui !umne"eu în noi. ca aşa să te um#li de năde3de. #rin $a#te de întărire a #urităţii sale. garantată de iu&irea şi $ăgăduinţa lui !umne"eu. întorcându-ne inima către Misterul 1ascal al Morţii şi Învierii lui *ristos. !eci. #rin alergarea tem#orală şi e$ort susţinut. constatând că multe din cele ce le-a s#erat le-a reali"at. 1e drumul istoriei. Acesta e o&iectiv atins şi susţinut de năde3de. +ura3ul de a nădă3dui şi su$eri în li&ertate şi $idelitate îşi are temelia în #romisiunile lui !umne"eu şi în credinţa legământului. . )re&uie o mare năde3de. #e temeiul $ăgăduinţei divine. +u cât aleargă mai mult îşi dă seama că numai dincolo de #lanul tem#oral. având în el setea de eternitate. --. . năde3dea conţine risc. năde3dea ca orientare într-un viitor dura&il al #romisiunilor dumne"eieşti şi netrecătoare. să se dăruiască mai mult în viitorul s#re care tinde cu năde3de. ca răs#unsuri mereu mai s#orite la iu&irea lui !umne"eu. #entru că nu a3unge numai la lucruri care sunt undeva de#arte. s#re Îm#ărăţia cerurilor. +reştinii ştiau că credinţa în !umne"eu va re#urta o victorie $inală. ca însuşire naturală a omului cu#rinsă în datul ontologic. R.www. el se întinde s#re ţinta care nu e decât !umne"eu Însuşi cu in$initatea arătată a iu&irii (ale. creştinul im#rimă în sine trăsăturile c i#ului lui *ristos. în #rimul rând. să alerge înainte. Ast$el. #lin de năde3dea $ericirii din viaţa viitoare. de"amăgire şi multe sur#ri"e. !eci. 1rin aceste virtuţi. Acest lucru este #osi&il. creând $iinţa sa2 deci. năde3dea a#are ca o $orţă de dinami"are a vieţii creştine în orientarea ei s#re 'unul su#rem. (#eranţa e minunată #entru că adeseori e creatoare. Moltmann vor&eşte des#re s#eranţa-ex#eriment. conţinutul năde3dii este nă"uinţa #lină de încredere s#re #osesiunea lui !umne"eu. omul tre&uie să s#ere şi să cree"e #rin s#eranţă2 #e lângă aceea el are #entru s#eranţa lui temeiuri în ex#erienţa lui. o năde3de cura3oasă #entru a crede în !omnul istoriei şi a trage din această credinţă conclu"iile. A#rinsă în noi de !u ul odată cu arul &a#tismal. #rin lucrarea ($intelor )aine. ca memorie #roiectată s#re viitor sau vis al celor tre3i #us în adâncul $iinţei omeneşti. tinde să reali"e"e în sine c i#ul lui *ristos. III. 4l ştie că tre&uie să de#ăşească cli#a de viaţă cu s#eranţa. A3ungând aici. Kumai cine nădă3duieşte să dăltuiască în $iinţa #ersonală c i#ul lui *ristos. #e care o întreţine năde3dea ca un motor neodi nit. !eci.4vr. -80. #rin virtute. acolo sus. asemenea lui *ristos. -.cartiaz. #rin rugăciune. acela #oate să nutrească şi năde3dea că se va îm#ărtăşi #lenar de iu&irea in$inită a lui *ristos.4$es. Con'inutul n(de0dii cre)tine )i i%*lica'iile ei Kăde3dea creştină este cura3ul de a $i. !ar #e de altă #arte e în $irea omului să $ie creator2 el de"voltă. vom #rimi cunună #entru străduinţele noastre de aici. $a#te alimentate şi susţinute de năde3de. -0 şi ea desc ide şi luminea"ă oc ii inimii ca să #rice#em ce s#erăm . care e „încredinţarea celor nădă3duite” . !e#ăşirea de sine este un $enomen continuu în viaţa omenească. #rin virtuţi. a-şi asuma riscuri în mi3locul incertitudinii şi su$erinţei. Marele ex#eriment ce se ridică din a&soluta li&ertate a dragostei lui !umne"eu este de a lăsa creatura să răs#undă şi să acţione"e în li&ertate. a creşte. se desc ide s#re evidenţe su#ralumeşti. ca o aşte#tare cu încredere a $ericirii veşnice. +reştinul care #oartă în su$let năde3dea. creştinul. 1rin $a#te de iu&ire continui. ci ea contri&uie la crearea situaţiilor #e care le imaginea"ă. ale intensi$icării relaţiei iu&itoare cu !umne"eu.

:90. atunci nu va rămâne decât amărăciunea. 1esimismul de a"i vine din o#timismul su#er$icial de ieri. totul va $i &ine”. )răind moralitatea Misterului 1ascal creştinii învaţă o năde3de care e total di$erită de o#timismul su#er$icial. şi acestea ne îndeamnă să ne încredinţăm Oui. ::0. #esimistul $uge de #e câm#ul de &ătaie. !acă îngenunc em în $aţa lui !umne"eu în rugăciune. care cresc cu $iecare da cura3os la condiţiile reale ale vieţii. în *ristos. #ace . acum şi veşnic. (#eriat de su$erinţă. Acei care caută numai succesul şi $ericirea neagă năde3dea creştină2 ei sunt traumati"aţi când au de-a $ace cu eşecurile. &ucurie. 8. Aceasta este năde3dea în dragostea adoratoare #entru !umne"eu şi în dragostea activă #entru a#roa#ele. Acolo se #oate încredinţa el lui !umne"eu. $iind în acelaşi tim# acasă. Acolo năde3dea cere mai întâi cura3ul de a trăi autentic ca nişte co#ii ai lui !umne"eu şi )ată încât să #utem s#une cu adevărat )atăl nostru. În "iua când ilu"iile se vor #ră&uşi.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Mevelaţia se adresea"ă în #rimul rând năde3dii în îm#linirea $ăgăduinţelor dumne"eieşti.cartiaz.+olos. înseamnă dragoste care nădă3duieşte. În drumul s#re această îm#linire. credinţă creatoare şi li&ertate. + iar !omnul ne s#une clar în rugăciunea (a în ce tre&uie să nădă3duim. atunci încrederea sa se clatină la orice eşec. su$erinţă şi moarte încetea"ă teoretic să mai $ie îns#ăimântător dacă vedem evoluţia istoriei în lumina trium$ului $inal al $idelităţii lui !umne"eu către li&ertatea Oui de a iu&i. vor culege roadele du ului5 dragoste. năde3dea tre&uie să $ie #lină de cura3. un element indis#ensa&il în năde3de. Oi#sindu-i cura3ul de a $i. Mugăciunea ne invită să nădă3duim şi năde3dea ne dă îndemn la rugăciune. Însă cel ce are conştiinţa clară că $ără !umne"eu noi nu #utem $ace nimic #entru mântuirea noastră. deci. Fără năde3de în cele $ăgăduite de !umne"eu. de su#ort şi de sens. acela nutreşte o năde3de activă şi slu3itoare. ne îndeamnă să răs#undem la #romisiunea lui !umne"eu #rin năde3de $ermă şi activă. :90. ast$el ca să învăţăm să îm#ărţim / . +ei care individual sau colectiv şi-au omorât eul egoist. Munca. Kăde3dea are multe im#licaţii în viaţa creştinului2 în năde3dea creştină omul se întoarce s#re adâncul său. Kăde3dea. trăgându-şi o&ârşia din credinţă. $iindcă năde3dea este cea care dă im#uls vieţii creştine în slu3&a lui !umne"eu şi a oamenilor. „căci #rin năde3de ne-am mântuit” . !ar toate acestea rămân #ractic îns#ăimântătoare dacă creştinii nu găsesc cura3ul să se o#ună răului într-o năde3de solidară. a înce#ut de3a cu toate că mai tre&uie testată. Kăde3dea creştină înseamnă viaţă. Kăde3dea creştină conţine moralitatea $ericirilor şi îl $ace ca#a&il #e cel ce crede să trăiască această moralitate şi #rin urmare să guste şi să vadă mai mult cât de &un este !omnul.Mom. conţine &ucurie5 „Mă &ucur de su$erinţele mele #entru voi” . 1entru credincios viitorul a înce#ut de3a2 *ristos este viaţa lui aici.Lal. (u#ortarea greului vieţii înseamnă su$erinţă în unire cu *ristos. A $i mântuit în năde3de înseamnă că viaţa adevărată. iar li#sa ei e li#să de viaţă. Mugăciunea extinde năde3dea noastră către toţi oamenii. aşa cum co#acul odrăsleşte din rădăcina sa. În Tatăl nostru ne învaţă rugăciunea unei noi $amilii. contra"ice credinţa noastră în Misterul 1ascal şi nu asigură #regătirea #entru în$runtarea realităţii. Piaţa creştinului este ast$el im#rimată de o năde3de &ucuroasă. Q. mai ales când e $ăcută în serviciul omenirii. dacă e solidară ca a ($ântului A#ostol 1avel. re#re"intă aşte#tarea cu încredere a îm#linirii tuturor $ăgăduinţelor lui !umne"eu #rin arul şi 3ert$a Mântuitorului *ristos. ex#resie a li&ertăţii creatoare. inegalitate. sau dacă uităm că oamenii vor mai mult decât #âine. ele sunt semne ale #re"enţei şi gri3ii iu&itoare a lui !umne"eu. având ca ţintă slava cerească. îţi dă o încredere de sine sănătoasă. 1entru )eil ard de + ardin răul în toate $ormele sale îns#ăimântătoare5 in3ustiţie. Acesta este c iar mie"ul #rocesului rugăciunii. Kăde3dea este o adevărată antici#are a veşniciei ce ne stă înainte.www. Nn o#timism care ne s#une5 „Ku te necă3i. Kăde3dea. +el ce munceşte #entru alţii are s#eranţă. creştinul şi orice om renunţă la #linătatea vieţii. dar dacă omul lucrea"ă numai #entru el ori îşi dedică energiile sale muncii şi îşi #une încrederea numai în ea. -. viaţa creştinului este li#sită de vlagă. Kăde3dea conţine un o#timism constructiv. noi înţelegem că nu este #osi&il să te rogi cu adevărat dacă în acelaşi tim# tân3im numai du#ă #âinea noastră. +el ce crede are conştiinţa că lucrurile &une sunt mai mult decât realităţile materiale. Kăde3dea conţine.

îm&ogăţindu-se s#iritual una #e alta. $ăcând totul din recunoştinţă şi #entru mărirea lui !umne"eu. :. tre&uie să urme"e calea "&uciumului şi a lu#tei neîntreru#te. Mevelaţia cere credincioşilor să se #regătească #entru #rimirea $ăgăduinţelor divine şi să se $acă #rin e$orturi a#ţi #entru sălăşluirea lui !umne"eu în ei.Lal. 6u&irea. dar să-i $acem să #artici#e la muncă şi la re"ultatele sale. 6u&irea este tendinţa s#re comuniune. adică $ăcând tot ce-i cu #utinţă din #unct de vedere uman. o 8 . 8. aşa cum arată A#ostolul. asemenea $ecioarelor înţele#te. !eci. !omnul ne #romite. individuale şi colective. el #une iu&irea #e #rimul loc % $oarte #ro&a&il #entru a scoate în evidenţă im#ortanţa ei. în conţinutul ei. din iu&ire. calea dăruirii şi a 3ert$elniciei. +el ce nădă3duieşte găseşte totul în 6isus *ristos. Cursul Nr. totuşi Îm#ărăţia lui !umne"eu. 6u&irea este unitatea între două #ersoane.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z #âinea dată de )atăl şi să ne organi"ăm toate talentele #entru ca nu numai să-i rănim #e cei $lămân"i.6n. vrednică de cinstea de a $i Îm#ărăţie dumne"eiască. o stare de trans#arenţă a $iinţei noastre $aţă de cele de dincolo de lumea aceasta. 7. #e care l-a vă"ut. a îm#ăcat cerul cu #ământul şi întru Acesta avem $ăgăduinţa vieţii veşnice . +are. către o trăire a$ară de #ăcat. +redinciosii tre&uie să-şi #regătească aina de nuntă de acum. 'inele din mine vrea să se unească cu &inele din celălalt. !eşi dar al lui !umne"eu către lume. :9-:/0 du#ă viaţa veşnică înseamnă slu3ire în $a#te &une.6 6n. în năde3dea de a gusta din os#ăţul (tă#ânului. 1ersoana este #urtătoare de valori şi tinde s#re valori. &a"ată #e valoarea ce există în $iecare #ersoană. !u%nezeu este iu+ire +ând (ântul A#ostol 1avel enumără acele însuşiri #e care le numeşte roadele !u ului ($ânt. --Q0. creată du#ă c i#ul lui !umne"eu şi c emată la asemănarea cu 4l. 1romisiunile Oui îndeamnă omul la su#unere şi la mulţumire. 4a are ca urmare o lărgire a eului #ro#riu.cartiaz. aşte#tând venirea Mirelui cu o năde3de #lină de dinamism creator.c$. leagă toate celelalte virtuţi într-o desăvârşită unitate . îm#linirea voinţei lui !umne"eu.6 +or. datorită căreia acestea a3ung la reali"area de sine. im#lică un irevoca&il da către urmaşul lui *ristos #e calea +rucii. +ei ce trăiesc în năde3dea moştenirii îm#ărăţiei.Mom. Însă evlavia $aţă de !umne"eu îşi găseşte ex#resia ei exterioară în iu&irea unuia #entru celălalt. răs#undere $aţă de semeni. Q. 6u&irea este #linătatea arului din care odrăslesc toate celelalte. căci ($ântul A#ostol 6oan s#une5 „1entru că cel ce nu iu&eşte #e $ratele său. Q0. Kăde3dea #entru slava lui *ristos.www. +olos. :Q2 -9.Mom. #rin 3ert$a Fiului (ău. tainică. devenind ast$el #e de#lin li&er să s#ună da îm#ărăţiei sale. Q. a #romisiunilor. 4i tre&uie să-şi #regătească candela cu „credinţa lucrătoare #rin iu&ire” .0. im#lică #ărtăşie cu Fiul lui !umne"eu şi cu toţi semenii la o#era înnoitoare #e care a inaugurat-o şi a cărei ţintă $inală este lumea eli&erată de #ăcat. 9. !omnul înviat. 3 VIRTUEA TEOLOGIC A IU3IRII I. !evoţiunea sau evlavia $aţă de !umne"eu este o motivaţie #lăcută )atălui ceresc #entru de"voltarea şi exercitarea caracterului creştin. 7:02 în 4l avem arvuna vieţii veşnice . nu #oate $i cucerită decât #rin e$ort #ersonal. năde3dea creştină. o&iectiv consistent şi ultim al năde3dii. V. +reştinul cunoaşte sursa năde3dii sale5 un !umne"eu îngăduitor şi darnic. . adică este validată #rin iu&irea noastră #entru ceilalţi oameni. Wi această #oruncă avem de la 4l5 cine iu&eşte #e !umne"eu să iu&ească şi #e $ratele său” . -90. e o vedere cu inima. de aceea 4l este năde3dea lumii. deci e o convingere intimă. :S-:-0. #e !umne"eu #e care nu O-a vă"ut nu #oate să-O iu&ească. Koi #ră"nuim săr&ătoarea năde3dii şi #ră"nuim năde3dea ca o săr&ătoare #entru că este un dar de la !umne"eu. atunci când alergarea . că #e 4l !umne"eu O-a dat #entru noi toţi ca să ne şi dăruiască toate îm#reună cu 4l . 6u&irea este această tendinţă a #ersoanei #urtătoare de valori s#re o altă #ersoană #urtătoare de valori.

s-au înc inat şi au slăvit #e !omnul5 „că este &un. (tă în $irea credincioşilor V . aceste nevoinţe nu $olosesc decât celui ce le #ractică. #e când iu&irea se extinde la toţi şi &ucură toate mădularele lui *ristos. ($ântul 6oan evang elistul $ace două a$irmaţii #rivind natura esenţială a lui !umne"eu5 „!umne"eu este lumină” şi „!umne"eu este iu&ire”. #rin dăruirea întregii sale $iinţe lui !umne"eu. Măs#un"ând dorinţei lui Moise. J&iectul #rim al iu&irii creştine este !umne"eu. Koi tre&uie să #unem iu&irea noastră în #ractică. În cartea 6eşirii. milostiv. Această slavă este &unătate. Wi când israeliţii au vă"ut cum s-a #ogorât $ocul din cer şi cum slava !omnului a um#lut tem#lul. -. dar ($ânta (cri#tură #are să dea întâietate s$inţeniei (ale şi &unătăţii sau iu&irii.cartiaz. +u #rile3ul s$inţirii tem#lului. -8--V0.www. 6a ve. tot aşa şi omul. 4a este cerul #e #ământ şi co&oară #e !umne"eu în inima omului şi urcă #e om la cer. nici ca o trăsătură de caracter.66 1arali#. creşte du ovniceşte. II. !umne"eu este in$init #reamărit în toate atri&utele (ale. întâm#inând nevoia $ratelui. Mai de#arte ($ântul 6oan s#une că5 „şi noi datori suntem să ne #unem su$letul #entru $raţi”.--8. au că"ut cu $aţa la #ământ #e caldarâm. 7. !umne"eu ne-a iu&it aşa de mult încât n-a e"itat să #lătească #reţul s#re a întâm#ina nevoia noastră.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z descătuşare a tuturor $orţelor &une din el şi o îm&ogăţire de sine #rin celălalt. #rin răs$rângerea luminii divine în el devine un dumne"eu du#ă ar şi mărturiseşte $ericit că este om #rin natură şi dumne"eu #rin ar. căci la 6eşire. +ăci a trăi în $eciorie. a te culca #e rogo3ini sau #e scândură tare. +are #ă"eşte adevărul şi arată milă la mii de neamuri. #rin intrarea lui în comuniune cu !umne"eu. !ragostea care se d(ruie)te s*re a a0uta În #rimul #asa3 din #rima sa 4#istolă. ci ca o #arte esenţială a naturii lui !umne"eu.v. 6u&irea este su#erioară oricărei lucrări du ovniceşti. se îm&ogăţeşte. a #osti. Aşa cum cristalul #ur.ca#. /---0. !umne"eu îi s#une5 „4u voi trece #e dinaintea ta toată slava Mea şi voi rosti numele lui 6a ve înaintea ta” . !e aici se vede clar că &unătatea lui !umne"eu este ex#resia #roeminentă a slavei (ale.-/0. #rin răs$rângerea luminii solare în el devine un nou soare. cu atât te îm&ogăţeşti mai mult. !umne"eu. 4l era iu&ire c iar din eternitate. iu&itor de oameni. ca#itolul 7. !umne"eu era iu&ire cu mult înainte ca 4l să $i $ăcut creaturile care să $ie o&iecte ale dragostei (ale. -. +are iartă vina şi ră"vrătirea şi #ăcatul” . noi tre&uie să cultivăm şi să mani$estăm iu&irea în inimile noastre. #lin de îndurare şi dre#tate. ca#itolul 79 citim5 „Wi !omnul trecând #e dinaintea lui a "is5 6a ve. mai #resus de orice 3ert$ă şi minune. oricât ne-ar costa aceasta. atunci este im#ortant să ştim cum se ex#rimă ea. 6u&irea este virtutea teologică #rin care se reali"ea"ă cea mai de#lină unire cu !umne"eu şi #rin !umne"eu cu întrega creatură. se desăvârşeşte. !acă dorim să devenim asemenea Oui !umne"eu şi să-O #reamărim #e 4l în vieţile noastre. slava lui !umne"eu a um#lut tem#lul în aşa măsură încât #reoţii nu #uteau să intre.v. #rin unirea sa cu !umne"eu. !acă iu&irea #entru !umne"eu şi om tre&uie să ai&ă #rioritate în viaţa creştinului. --70. +a#itolul -7 din 4#istola 6 către +orinteni este cea mai $amiliară descriere a iu&irii. Motivul iu&irii este desăvârşirea divină iar ţinta ei este unirea cât mai desăvârşită cu !umne"eu şi în !umne"eu cu creatura trans$igurată. la ca#itolul 77 este o relaţie instructivă între &unătatea lui !umne"eu şi slava lui !umne"eu. 6ar în 4#istola 6 so&ornicească a ($ântului 6oan găsim două #asa3e care re"umă esenţa iu&irii în două trăsături generale . +reştinul. 6u&irea nu este de$inită aici ca o acţiune. iar o&iectul secundar este creatura. 9. 1rin ea creştinul #etrece cu !umne"eu şi !umne"eu în el şi se simte în$răţit cu cosmosul întreg.--8 şi ca#. că în veac este mila Oui” . . devine un om îndumne"eit. +u adevărat creştin este cel ce slu3eşte &inelui. +u cât te dăruieşti mai mult. îndelung ră&dător. Fiii lui 6srael recunoşteau &unătatea lui !umne"eu ca ex#resie a slavei (ale. de a-i arăta slava (a. /. ($ântul 6oan arată că *ristos şia dat viaţa (a #entru noi2 e vor&a des#re dragostea care se dăruieşte indi$erent ce #reţ mare tre&uie să #lătească.

% du#ă cum "ice ($ântul Lrigorie !ialogul % să com#ătimească #e cei necă3iţi. celălalt su$letul său”. #entru ca aşa să $im eli&eraţi de #atimile noastre înro&itoare şi de moartea ca #edea#să #entru #ăcat. du#ă ce-i $ace lui )imotei acest com#liment. +are a luat asu#ra Oui #ăcatele noastre. !in acest text re"ultă lim#ede că !umne"eu a trimis #e Fiul (ău. care deşi nu avea decât doi dinari. căci aici c iar aşa tu nu eşti străin de ar % s#unea ($ântul 6oan Lură de Aur % Arată-mi #recum a arătat văduva din 4vang elie. o $a#tă îm#linită #entru mai &inele vieţii de aici. nu va rămâne în nici un ca" ne#reţuit. 4i au contri&uit s#re a întâm#ina nevoile materiale ale $raţilor creştini din 6erusalim.cartiaz. :S-:-0. noi creştinii ne #utem da seama că cea mai mare lucrare şi cea mai &ună dovadă a unui creştin adevărat este să uităm răul #e care ni-l $ac semenii noştri.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z &uni să $ie i"vor de iu&ire #entru $raţii lor. căci mărturisesc că de voia lor au dat. „4ste mai uşor #entru soare să nu ai&ă căldură şi lumină. nu $iindcă noi am iu&it #e !umne"eu. Nn a3utor cât de mic arătat unui nevoiaş. 1avel adaugă această acu"aţie i"&itoare des#re alţii5 „Fiindcă toţi caută ale lor. „Arată-mi în cele mici în ce $el eşti. decât cel ce îm#arte &unurile sale. #risosul &ucuriei lor şi sărăcia lor cea adâncă au s#orit în &ogăţia dărniciei lor. +ă suntem „călători #e #ământ” . Ku ducem nimic material2 în sc im&. „Măcar inima să-l doară şi tot va avea #lată. să trecem cu vederea #e cel ce ne-a #ăgu&it în cinste. dar în această călătorie. În lumea actuală sunt multe li#suri şi creştinii au datoria să $ie solidari cu cei săraci şi su$erin"i2 căci cine are &ogăţia lumii acesteia -s#une ($ântul 6oan evang elistul. 'iruinţa $a#tei &une în veşnicie este continuitatea şi răsunetul ei. Au"ind aceasta. de văduve. +el ce aştea#tă să $ie miluit de !umne"eu. decidem destinul nostru veşnicX III. tre&uie să dăm ceva din noi înşine. !u#ă ce declară că „!umne"eu este iu&ire”.66 +or. ast$el înde#ărtând acea mânie de la noi. atenţia noastră şi adesea inima noastră. ca#itolul 9. căci nu dă mai #uţin cel #e care îl doare inima. înce#ut în viaţa de acum şi de aici. şi noi datori suntem să ne iu&im unul #e altul”. Adesea ei au nevoie de o urec e ascultătoare. 8. „În aceasta este dragostea. :-70. #urtând în tru#ul (ău mânia lui !umne"eu. tre&uie să ne uităm #e noi s#re a ne îngri3i de semeni şi a-i a3uta. !umne"eu O-a dat #e Fiul (ău ca 4l să ne #oată ierta. ci $iindcă 4l ne-a iu&it #e noi şi a trimis #e Fiul (ău 3ert$ă de is#ăşire #entru #ăcatele noastre” şi „dacă !umne"eu ast$el ne-a iu&it #e noi. tim#ul nostru. Aceasta #oate $i mult mai di$icil decât a da &ani. +reştinul este îndatorat. (untem aşadar „călători”. ($ântul 1avel ne in$ormea"ă că creştinii din Macedonia au dovedit o autentică iu&ire. Nnul dă &ani. ($ântul 1avel s#unea des#re )imotei5 „4u n-am #e nimeni ca el care să vă #oarte gri3a cu tot dinadinsul”. (#re a întâm#ina nevoile nemateriale ale altora. „că în multa lor încercare de neca". nu ale lui 6isus *ristos” . :. răstignire şi moarte.Fili#. #recum #ar$umului îi stă în $ire să răs#ândească mireasma lui. Aceasta O-a costat mult5 #atimi. decât ca un creştin să $ie li#sit de iu&ire” . Însă s#re a-i întâm#ina se cere din #artea noastră să ne o$erim #e noi înşine. A#ostolul "ice că !umne"eu Wi-a arătat dragostea (a #entru noi #rin $a#tul că O-a trimis #e Fiul (ău în lume. /---. totuşi i-a aruncat în vistierie”. de un cuvânt de încura3are sau de o mână de a3utor. în avere sau în alt lucru trecător şi să avem o dragoste -S .www. să se îm&race în aina de aur a $acerii de &ine. şi. de &ătrânii ne#utincioşi. Ast$el. o o#eră măreaţă. #e care nu-i vă"useră niciodată. !re#tatea lui !umne"eu cerea ca #ăcatul să $ie #ede#sit şi iertarea era im#osi&ilă atâta tim# cât dre#tatea nu era satis$ăcută. -70 este adevărat. #rin $a#tele noastre. du#ă #utere şi #este #utere” . îndurându-se de săraci.şi se uită la $ratele său care este în nevoie şi îşi înc ide inima $aţă de el. din #reocu#ările şi interesele noastre #ro#rii.($ântul 6oan Lură de Aur0. ducem ceea ce lăsăm &un5 un nume &un. !ar $raţii noştri nu au numai li#suri materiale. !ragostea care se 0ert4e)te *entru a ierta Al doilea #asa3 în care ($ântul evang elist 6oan ne vor&eşte des#re sensul dragostei este dat în 4#istola 6. oricare ar $i el. --.4vr. în acela nu #oate să rămână dragostea lui !umne"eu.

($ântul Ar idiacon Wte$an. să conducă cercetarea ştinţi$ică. o ocară sau #agu&ă #oate duce la mânie şi la de"&inare. În ultimul tim# a $ost o adevărată ex#lo"ie de cunoaştere. a s#us5 „!oamne. nici am lăsat #e cineva să se culce. Însă un cuvânt su#ărător. . O-a trimis #e Fiul (ău să moară #entru noi. a iu&irii care este „îndelung iertătoare. #rimul mucenic creştin.. Kumai aşa ne învrednicim să rostim cuvintele5 „Wi ne iartă nouă greşelile noastre. 1recum al&inele se adună în roiuri şi-şi duc viaţa în cea mai strânsă conlucrare. coroana creaţiei. avere sau religie. să doarmă având ceva asu#ra mea”. #recum şi noi iertăm greşiţilor noştri” . :7. oamenii. de rasă. +are. credinciosul adevărat nu este #reocu#at de demonstraţii şi conclu"ii ale cunoaşterii. nu se &ucură de nedre#tate. A#oi.c$. -:0. Avem cel mai #uternic exem#lu #e !omnul nostru 6isus *ristos. la certuri. +ând noi eram încă #ăcătoşi. ne îndre#tăţeşte #e noi. Avva Agaton din 1ateric a "is5 „Mâniosul.Fac. Însuşi c i#ul şi asemănarea lui !umne"eu care s-a im#rimat în om #rin su$let. c iar înainte ca noi să-l socotim iertat. 90. tre&uie să cunoască. la duşmănii c iar intre $raţii de sânge. com#usă din $raţi. #rin )ainele 'isericii. )ot el a s#us5 „Kiciodată nu m-am culcat să dorm având ceva asu#ra cuiva. să investig e"e. să se ierte reci#roc şi să-şi ceară scu"e #entru răul $ăcut semenilor. su$eră totul” . de eseuri şi -- .. are două $eţe5 „să dai &unurile ce le-ai do&ândit şi să ra&"i răul ce ţi s-a #ricinuit”.6 +or. Fiul lui !umne"eu. Atât de adesea noi dorim ultima #orţie de remuşcare sau căinţă de la semenul care ne-a greşit. ci aco#eră totul.Fa#te. să desco#ere.cartiaz.Mt. când duşmanii îl ucideau cu #ietre. c iar şi #entru vrăşmaşul cel mai înverşunat. în tim#ul răstignirii #e cruce. !e aceea este im#ulsionat să "&oare #e lună. #rin su$larea de viaţă . avem nevoie unii de alţii. 7. cum "ice Fericitul Augustin. nu le socoti lor #ăcatul acesta” .6eş. (unt atâtea lucruri de cunoscut în univers. o nedre#tate. de vârstă. încă duşmanii (ăi. Wi dacă credinţa este îm#linirea celor nădă3duite şi adeverirea celor nevă"ute . 6u&irea iertătoare #resu#une sacri$iciu. ci el a3unge să cunoască şi #e +el ce stă dincolo de univers. 1entru a ierta #e semenul nostru tre&uie să $im satis$ăcuţi cu dre#tatea lui !umne"eu şi să trecem cu vederea satis$acţia noastră #ro#rie. :90. -. c iar atunci când acesta ne-a greşit. iartă-le lor că nu ştiu ce $ac” . -0. de aceeaşi $iinţă cu )atăl şi cu ($ântul !u . uşor întelegem că existenţa de sine a lui !umne"eu . Meligia creştină ne îndeamnă să $im &uni şi să trăim în dragoste $răţească şi să iertăm celor ce ne-au greşit. măcar de va scula vreun mort. . iar ex#erienţa $iecăruia este susţinută de ar şi reali"ată #rin mi3loacele de s$inţire.0. .4vr. nu este #rimit la !umne"eu”. /. #e !umne"eu. I%*ortan'a cunoa)terii lui !u%nezeu Jmul. ast$el încât să ne #oată ierta. 6ertarea greşiţilor noştri e #osi&ilă. 6u&irea. Cursul Nr. 6ertarea este $iica &ună a dumne"eieştii virtuţi. urmaşii lui Adam. Koi. suntem $ăcuţi să trăim în societate. ne a3ută să-l tratăm delicat #e semenul nostru. -7. J ast$el de iu&ire ne a3ută să $im ră&dători şi să trăim în #ace unul cu altul. care nu se mânie. 4a cu#rinde şi iertarea duşmanilor.S0. !e aceea. !acă !umne"eu ne-a iu&it şi ne iu&eşte atât de mult şi creştinii au datoria să se iu&ească unii #e alţii. +redinţa s-a îm#linit #rin 6isus *ristos.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z caldă #entru tot omul. indi$erent de culoarea $eţei. !ar !umne"eu n-a $ăcut aşa. -0 este cognosci&ilă #rin credinţă şi #rin ex#erienţă. aşa şi noi suntem "idiţi ca să alcătuim o singură $amilie. :. !e aceea. -9--Q0.Oc. nu gândeşte răul. 4 CU"OA5TEREA LUI !UM"EZEU I. a s#us5 „1ărinte. să nu ne de#ărtăm de cunoaşterea lui !umne"eu. căci de această atitudine a noastră $aţă de semeni atârnă îndurarea lui !umne"eu $aţă de noi . #lină de &unătate. Minunea este că omul cunoaşte nu numai ce este în univers. ea nu #retinde dre#tate şi c iar nici o #urtare sc im&ată de la a#roa#ele . --. Mt.www. +reştinul adevărat tre&uie să imite acest $el de iu&ire care se 3ert$eşte #entru a ierta.

&ucurie şi mântuire în viaţa cea $ără de moarte. nu dă viaţă veşnică. +ate ismul ne s#une că ne-am născut să cunoaştem. şi dacă două nu se #otrivesc îm#reună. dacă ea nu-O cunoaşte #e Făcătorul săuT +um #ot oamenii să $ie $iinţe raţionale dacă ei nu cunosc #e +uvântul şi Maţiunea )atălui #rin +are şi-au #rimit existenţaT 4i nu vor $i mai &uni decât $iarele dacă nu au cunoaştere decât des#re lucrurile #ământeşti şi de ce i-ar $i $ăcut !umne"eu. 4i s#un şi $ac ceea ce societatea aştea#tă ca ei să "ică şi să $acă. aceasta vine din $a#tul că a $ost ceva greşit cu credinţa ta. ci să a3ungi să-O cunoşti #e 4l #ersonal. îndeose&i astă"i. Ku este su$icient să a3ungi să cunoşti ceva idei des#re !umne"eu. (unt în lume oameni care au im#resia că ştiu toate des#re viaţă. +el ce este exaltat de mândrie. cel ce are o minte a&surd rănită cu aroganţă. dacă ei n-ar intenţiona să-O cunoască #e 4l T” (e #une între&area de ce sunt atâţia necredincioşi şi de ce oamenii res#ing adevărurile revelate de ($intele (cri#turi şi #ro#ovăduite de ($ânta 'isericăT Motivele sunt de multe $eluri. omul a $ost creat cu ca#acitatea şi a&ilitatea să-O cunoască #e !umne"eu.eu-tu0 cu !umne"eu. -/. 4i nu #ot s#une niciodată cu siguranţă a&solută unde vor merge când viaţa lor de #e #ământ se va termina. $oarte di&aci în ştiinţă şi în alte ramuri ale cunoaşterii şi condamnând sever religia creştină #e care ei niciodată nu s-au ostenit să o examine"e. -S. 7S0. &iologie sau economie.6n. să ne &ucurăm de 4l în veşnicie. care nu vor acce#ta nimic dacă ei nu #ot $ie să #ercea#ă cu simţurile lor $ie să înţeleagă cu mintea lor. înţelege ceea ce 6isus înţelegea #rin cuvintele5 „4u şi )atăl Meu una suntem” . A$ară dau im#resia de con$idenţă şi direcţie. 4senţa creştinătăţii este o întâlnire directă între două #ersoane5 4N şi !NMK4<4N. +ând el a a3uns acolo. 1entru ca să înţeleagă ei doresc să-şi #ună degetele în toate. A-O cunoaşte #e *ristos dă #ace.www. +ând omul are această întâlnire #ersonală cu +reatorul. ca )oma în rănile !omnului. dar sunt goi în interior. singurul !umne"eu adevărat. $rontiera între el şi !umne"eu dis#are. Nn mare a#ologet al creştinătăţii din veacul al 6P-lea s#unea îm#otriva $iloso$ilor #ăgâni5 „Ku ne condamnaţi #ână ce nu ne cunoaşteţi”. Ku este nea#ărat neo&işnuit să găseşti oameni &ine educaţi.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z $ormulări. să iu&im şi să servim #e !umne"eu #e #ământ. -: . 'inecuvântarea su#remă a su$letului uman este că el #oate cunoaşte #e !umne"eu. A cunoaşte des#re !umne"eu sau *ristos nu mântuie. este asemenea ne&unului care a vrut să mute imensitatea oceanului într-o scoică. )u tre&uie să te străduieşti a înţelege mai &ine ceea ce numeşti !umne"eu. $iind sustras de &ucuriile acestei lumi. ci este o c estiune de viaţă sau de moarte. dar înăuntru sunt #lini de nesiguranţă îngro"itoare. şi #e 6isus *ristos #e +are O-ai trimis” .6n. )ragedia su#remă este că adesea nu vrea să-O cunoască #e !umne"eu. !intre toate creaturile de #e #ământ. +unoaşterea lui !umne"eu nu este o cunoaştere oarecare. de a deveni #rin ar #rieten al Mântuitorului *ristos şi $rate cu toţi s$inţii şi mărturisitorii 4vang eliei mântuirii. Faimosul scriitor rus Oev )olstoi "icea5 „!acă tu nu mai cre"i în !umne"eu în care ai cre"ut înainte. se amăgeşte şi $ace nedre#tate adevărului. aceasta nu înseamnă că nu există !umne"eu. când $ormea"ă o alianţă cu !umne"eu. de cer sau de iad. ($ântul Antonie cel Mare s#unea odată5 „+ea mai dureroasă #ierdere şi cel mai mare de"astru #entru om este să nu-O cunoască #e !umne"eu”. 1ot cunoaşte multe des#re #si ologie. 4i #un alături de educaţia lor #uţine $ârâmituri de cate ism #e care le-au cules în co#ilăria lor. ($ântul A#osotol şi 4vang elist 6oan re#roduce în 4vang elia sa cuvintele Mântuitorului5 „Aceasta este viaţa veşnică5 (ă )e cunoască #e )ine. ei se descotorosesc de religie şi se dau dre#t ateişti. dar ei nu au certitudine s#irituală sau cerească. +ând cineva 3udecă ce nu cunoaşte. ci numai că adevăratul !umne"eu nu este din lemn”. +ând un săl&atic încetea"ă să creadă în dumne"eul său din lemn. Jmul este c emat să sta&ilească o relaţie intimă şi #ersonală . Aceasta e greşitX Kici un om nu #oate să-şi $acă #ro#ria sa inteligenţă măsură a adevărului. 4xistă oameni. 70. ci de urmarea lui *ristos. ($ântul Atanasie cel Mare scria5 „Oa ce $oloseşte existenţa #entru creatură. (ingurul sco# adevărat al vieţii este să-O cunoaştem #e !umne"eu.

ca să rămână cu voi în veac” . #rin ştiinţă0”. că !omnul nu e $ăcut cunoscut #rin învăţătură. veţi #ă"i #oruncile Mele şi 4u voi ruga #e )atăl şi alt Mângâietor vă va da vouă.6n. etc. n. căci !u ul ($ânt este !umne"eu +are ne învaţă des#re !umne"eu. (e #une însă între&area5 cum să a3ungem să-O cunoaştem #e !umne"euT !u#ă cum este nevoie de di$erite instrumente să cauţi adevărul în diverse ştiinţe. $rumuseţea de #runc ne#ri ănit.decât în !u ul ($ânt” . Q. du#ă cum "ice ($ântul 6oan (cărarul5 „+urăţia $ace #e ucenicul ei un teolog care #erce#e dogmele )reimii de la sine însuşi”. (tareţul (iluan.Z -VS705 „Florile sunt numai sim&olul $rumuseţii. tot aşa tre&uie să ne încredem noi în !umne"eu şi în tot ce 4l ne-a desco#erit. noi nu #utem cunoaşte #e !umne"eu în a$ară de E.n. -Q--. care este !u şi Adevăr. 70. Alături de curăţia inimii noi nu #utem cunoaşte #e !umne"eu $ără !u2ul $47nt. 1e lângă curăţia inimii şi !u ul ($ânt. a recunoaşte sacralitatea ei. +redinţa im#lică &i"uire #e înţele#ciunea veşnică. 1e !umne"eu Îl cunoaştem #rin +uvântul în !u ul ($ânt. Mulţi $ilo"o$i şi savanţi au a3uns la credinţa în existenţa lui !umne"eu. tot aşa noi avem tre&uinţă de instrumente cu totul di$erite #entru a a3unge la cunoaşterea lui !umne"eu. credinţa este adesea un instrument indis#ensa&il al comuniunii cu lumea. +redinţa im#lică umilinţa minţii.. 6uritatea ini%ii este #rimul instrument5 „Fericiţi cei curaţi cu inima. renunţare de sine.cartiaz. dar ei n-au a3uns să-O cunoască #e 4l. 4l ni O-a $ăcut cunoscut #e !umne"eu. 1rin ele.Mt. Instru%entele necesare *entru desco*erirea lui !u%nezeu Întrucât Fiul lui !umne"eu (-a întru#at şi a venit în maximă a#ro#iere de noi. cel credincios #oate străvedea intenţia +elui care le-a creat şi #oate comunica ast$el cu <iditorul acestei lumi. ($ântul s#une5 „Meditarea neîncetată a (cri#turii este lumina su$letului. !ar şi des ide în $aţa noastră calea #ăcii #e urmele s$inţilor”. -9. !e aceea şi ($ântul (era$im de (arov îndeamnă5 . aşa cum a s#us *ristos către A#ostoli5 „6ar dacă Mă iu&iţi #e Mine. du#ă mărturisirea de o&şte. con$idenţă totală în *ristos. du#ă cuvântul ($ântului 6oan de la Yronstadt . II. Avem nevoie de instrumente s#irituale să înţelegem lucrurile s#irituale. nu ca o divinitate distantă. că aceia vor vedea #e !umne"eu” .ang2elie. căci !umne"eu Însuşi ne #orunceşte5 +ercetaţi (cri#turile că = acelea mărturisesc des#re Mine” -7 . #e !umne"eu Însuşi. 1rin urmare. i"olată şi nea#ro#iată. dar nu vom a3unge să-O cunoaştem #e !umne"eu dacă nu trăim #otrivit #oruncilor (ale. Ku #oţi cunoaşte #e !umne"eu $ără o curăţire interioară care se naşte din #ocăinţa "ilnică. „Kimeni nu #oate să "ică5 !omn este 6isus. rămânând #ururea în ei. A crede în !umne"eu e un lucru. Atât în cer cât şi #e #ământ !omnul este cunoscut numai #rin !u ul ($ânt. ca de exem#lu un microsco# în &iologie. care a murit în Muntele At os în -V78. (u$letul co#ilăresc e $rumuseţe dumne"eiască vie”. Această cale a s$inţeniei este iu&irea de !umne"eu care este identică cu adevărata cunoaştere a realităţilor divine.. Adevărul. !u#ă cum un &ăţ uscat este mai &un #entru ardere decât unul umed. -:. în curăţenia rugăciunii. ci #rin !u ul ($ânt. +ei ce au #e !u ul ($ânt au. 1entru cel care crede. orice $ă#tură şi orice lucru întâlnite sunt un mesa3 ce tre&uie ascultat şi desci$rat.0. căci !umne"eu l-a creat #e om aşa încât el să audă cuvintele (ale. un instrument al eu aristiei universale #rin care ne îm#ărtăşim cli#ă de cli#ă de toate $ă#turile şi lucrurile (ale s$inte şi #rin care #utem să ne ridicăm către !umne"eu.www. 80. să crească în ele şi #rin ele să devină #ărtaş la viaţa veşnică.!acă nu găsim un #ărinte ca#a&il de a ne conduce la viaţa contem#lativă. ci ca un 1ărinte şi 1rieten +are ne iu&eşte şi ne #oartă de gri3ă #ersonal şi intim. a-O cunoaşte #e !umne"eu e altul. şi nu #rin învăţătură o&işnuită . un telesco# în astronomie. *ristos a "is că tre&uie să devenim #runci în domeniul credinţei. tot aşa o inimă smerită este mai &ine dis#usă #entru credinţă decât un „ştiu totul”. să le #rimească. tre&uie să ne conducem du#ă ($ânta (cri#tură.6 +or. Întocmai #recum co#ilaşii neex#erimentaţi se încred în #ărinţii lor. scria des#re cunoaşterea lui !umne"eu în !u ul ($ânt5 „1utem studia cât vrem.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 4ste minunat a crede în rostul tainic al acestei lumi. +ăci aceasta înti#ăreşte în su$let amintiri $olositoare #entru #ă"irea de #atimi şi #entru stăruirea în dorul de !umne"eu.

rămâne în !umne"eu şi !umne"eu rămâne întru el” . În exta"ul dragostei se întâlneşte "âm&etul lui !umne"eu şi al omului. 1rin rugăciune su$letul este mai sensi&ili"at #entru !umne"eu. dacă credem că tot ce este al lui !umne"eu este şi al meu. ($ântul Maxim Mîrturisitorul o com#ară cu căldura $ocului. 1e lângă curaţia inimii. Acesta va dănţui cu mucenicii şi va sta de $aţă cu îngerii. toate #ăreau a-mi s#une că există #entru om şi că mărturisesc #entru dragostea #e care !umne"eu o #oartă omului2 toate se rugau şi-O slăveau #e !umne"eu. Cunoa)terea 1 co%uniune *ersonal( cu . „Fericit este cel ce s-a silit #e sine să $ie de$ăimat şi ocărât în $iecare "i #entru !omnul. 4 credinţa #e care o lucrea"ă !umne"eu. el se va îm#iedeca şi va cădea. Atunci şi um&larea e o um&lare în lumină. la $el credinţa $ără iu&ire nu lucrea"ă în su$let lumina cunoştinţei”. -. 'ucuria este de#lină. !u ul ($ânt şi 4vang elie noi nu #utem să-O cunoaştem #e !umne"eu $ără iu+ire. singurul şi adevăratul !umne"eu” . ($ântul 6oan Lură de Aur ne dă un îndemn când "ice5 „!e ce vă munciţi să adânciţi ceea ce nu are $undT !e ce căutaţi să înţelegeţi ceea ce nu se #oate înţelege . înainte ca ea să $ie înţeleasă. În s$ârşit. s#re deose&ire de cunoaşterea #rin credinţă. #lin de îndră"neală. Aceasta este singura lume reală2 ea nu se a$lă dincolo de lumea noastră cea de toate "ilele. 1rin rugăciune îl sesi"e"i #e !umne"eu ca un [tu\ #re"ent. Wi credinţa este de#lină dacă în toate îm#re3urările.omeneşte0T !e ce voiţi să #ătrundeţi ceea ce nu se #oate #ătrundeT (ă nu #retindem a 3udeca cu mintea lucrurile dumne"eieşti. 70. #ământul. c iar dacă ceea ce se s#une #are contrar cugetărilor şi vederilor noastre”. !acă cineva care trăieşte a$ară de 4vang elie încearcă să o înţeleagă. ier&urile. care de $a#t. 7V0.6n. În starea de iu&ire omul este inundat de lumina cunoştinţei. #ăsările.www. +ine ascultă de !umne"eu acela #ătrunde în tainele cereşti.cartiaz.0. 9. Prând să evidenţie"e caracterul existenţial al acestei cunoaşteri ex#eriate în iu&ire. -/. #e care o com#ară cu $ocul imaginat sau din amintire5 „1recum amintirea $ocului nu încăl"eşte tru#ul. într-o transcendenţă inaccesi&ilă. )oate mă îndemnau să-O iu&esc şi să-O laud #e !umne"eu şi #retutindeni vedeam c i#ul !omnului nostru 6isus *ristos”. în toate neca"urile şi is#itele contăm #e 3ert$a veşnic vala&ilă şi desăvârşită a lui 6isus *ristos. ($ântul A#ostol 6oan a scris5 „!umne"eu este iu&ire şi cel ce rămâne în iu&ire. +ine nu are siguranţa mântuirii um&lă în întuneric. Q. Acest lucru îl mărturisea în cuvinte greu de uitat şi un #elerin rus de la s$ârşitul veacului al ]6]-lea. adevărata teologie #rin care-O cunoşti #e !umne"eu. „Aceasta este viaţa veşnică5 să te cunoască #e )ine. În ($ânta (cri#tură !umne"eu (e desco#eră de#lin celui ce Îl caută cu dor şi cu inimă ne#ri ănită.6n. #rin care 4l ne-a aşe"at înaintea )atălui ca s$inţi şi $ără de vină şi $ără cusur. al cărei conţinut nu e trăit. nici a le su#une legilor şi necesităţilor naturii. lumina.($ântul 6oan (cărarul0. ci se a$lă la distanţă. este viaţa cea adevărată. Fericit este cel ce şi-a omorât #ână la ca#ăt voia sa şi şi-a #redat gri3a de sine învăţătorului său în !omnul. într-o s#ovedanie cutremurătoare5 „Atunci când mă rugam din adâncul inimii mele. tot ceea ce mă încon3ura îmi a#ărea deodată su& un as#ect $ermecător5 ar&orii. 1redarea noastră lui !umne"eu este i"vor de cunoaştere. 1rin rugăciune credinciosul intră în dialog cu +reatorul său. III. Ascultarea se cere c iar şi în ca" de #ersecuţie şi tortură. +ăci va sta de-a drea#ta +elui răstignit” .ristos M7ntuitorul Jmul care este în #ărtăşie cu )atăl şi cu Fiul are siguranţa mântuirii şi are lumina vieţii. aerul. $ără iu&ire. Matei cel (ărac scrie că 4vang elia este du ovnicească şi „tre&uie să $ie ascultată şi trăită #rin !u ul ($ânt. acea #ersoană intră în taina 4vang eliei $ără a $i conştientă de ea”.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z . (ă credem lui !umne"eu în toate lucrurile şi să nu 6 ne îm#otrivim nicidecum. noi nu #utem să-O cunoaştem #e !umne"eu $ără ascultare.6 6n. simţită real de tru#. În tim#ul rugăciunii #re"enţa lui !umne"eu ni se $ace mai evidentă. Wi năde3dea de#lină contea"ă în -9 . ci este ascunsă în inima universului cotidian. Nn alt instrument #entru cunoaşterea lui !umne"eu este rug(ciunea. !ar dacă cineva are ascultare totală $aţă de !umne"eu.

care este cu tine. „Peţi cunoaşte adevărul. A-O cunoaşte #e !umne"eu în *ristos înseamnă a ex#erimenta „$ă#tura cea nouă”.iviadis +alivas „!umne"eiasca Oiturg ie cele&rea"ă ră&u$nirea vieţii veşnice în existenţa noastră #ieritoare şi a&olirea morţii noastre= Piaţa viitoare este in$u"ată în cea #re"entă şi unită cu ea. 4l te va a3uta să ve"i că 4l este în centrul $iecărei Oiturg ii şi )aine.6 +or. de#arte de a $i o lege ce tre&uie urmată.Oc. v. -/. dar ceea ce cunosc a sc im&at viaţa mea”. cu &ucurie . !u ul Adevărului.0. al luminării şi al #regătirii noastre #entru viaţa cea veşnică. *risti$icarea intelectului şi a inimii şi unirea lor cu *ristos se reali"ea"ă #rin lectura &i&lică. 7:0. Această &ucurie vine când îl simţi #e !omnul în inima ta.cartiaz. ci s#une su$letului tău5 Îmi a3unge +el +ăruia 6-am #redat su$letul meu. !e aici şi îndemnul lui Filotei (inaitul5 „!eci. dă numai lucrarea #entru care ai luat #uterea şi te #regăteşte ca să #rimeşti arătarea +elui +are locuieşte întru tine. omule.K. unde locuieşte şi se #reum&lă !umne"eu”. 1rin cunoaşterea lui *ristos totul devine viu. Ku eu sunt aici.6n. că 4l ne #oate #ă"i $ără greşeală şi ne aşea"ă în $aţa slavei (ale $ără vină. iar adevărul vă va $ace li&eri” . în c i# du ovnicesc. -/0. +unoscându-O #e 4l totul se sc im&ă şi devine viu. ea este „leagănul în care *ristos este aşe"at” % ex#resie #re$erată a ($ântului 6gnatie al Antio iei. acolo este li&ertatea” . :.www.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z toate #rin câte trecem. din "iua tinereţii #ână la cea din urmă su$lare omenească” . !u#ă 1ărintele Al. Între&at $iind ce a ştiut des#re !umne"eu. #otrivit $ăgăduinţei.Marcu Ascetul0.66 +or. o$erindu-ţi-(e în iu&ire. )ainele goale. 1rin ea ne îm#ărtăşim de darurile !u ului ($ânt. ($ântul L erman al +onstantino#olului o numeşte „cerul #e #ământ. să nu te mai îngri3eşti iarăşi de ceva din acestea. ($ântul 6saac (irul descrie minunat ex#erienţa cunoaşterii lui !umne"eu $ăcută de credinciosul ascultător5 „!e ai cre"ut odată în !omnul. *ristos este adevărul care ne eli&erea"ă de mira3ele #ăcatului. ca să i"&ăvească #e cei ce se tem de 4l2 şi cum îi încon3oară şii #riveşte cu #urtarea Oui de gri3ă. Pistierul &unătăţilor şi !ătătorul de viaţă. „Aici este adă#ost şi odi nă #entru noi toţi. În ($ânta 'iserică este locul naşterii noastre du ovniceşti #rin )aina 'ote"ului. În ea ne întâlnim cu !omnul nostru 6isus *ristos. -:--. nu #riveşte cu oc ii tru#eşti. :-0” . !acă ($ânta (cri#tură sună mai mult ca o veste rea decât ca o veste &ună. 6ar #ărintele Alexandru (c memann descrie Oiturg ia în termeni de &ucurie5 „4u aristia este intrarea 'isericii în &ucuria !omnului ei= Oiturg ia este înainte de toate aducerea &ucuroasă a acelora care tre&uie să-O întâlnească #e !omnul înviat şi să intre cu 4l în cămara de nuntă”. Atunci vei desco#eri că 'i&lia este *ristosul ce-ţi vor&eşte des#re viaţa veşnică. A-O cunoaşte #e !umne"eu în *ristos înseamnă a $i #us în li&ertate. (cri#tura. !acă Oiturg ia #are #erimată. Atunci vei înţelege ceea ce s-a s#us că5 „Îm#ărăţia cerurilor este înlăuntrul vostru” . aşa încât umanitatea noastră că"ută să #oată $i trans$ormată în umanitatea #reamărită a noului Adam= Fiecare Oiturg ie dumne"eiască este o continuare a misterului +inci"ecimii. #entru că 1ă"itorul tău. care ai $ost &ote"at în *ristos. AO cunoaşte #e !umne"eu înseamnă a ex#erimenta iu&irea Oui în *ristos şi a întoarce acea iu&ire în ascultare.6d. un set de $a#te ce tre&uie cre"ute sau o istorie ce tre&uie să $ie acce#tată. 7. şi dacă mergi #e urma Oui. 8. #recum însuşi ştie5 „6ar !omnul este !u ul2 şi acolo unde este !u ul !omnului. soluţia este să a3ungi să-O cunoşti #e !omnul #ersonal. un creştin "icea5 „Ku mult. !ar de multe ori se desco#eră şi oc ilor tru#eşti ca să te încura3e"e”. Această cunoaştere a lui *ristos nu #oate $i înlocuită. 4l ştie. :90. +ine are #e !u ul are în el iu&irea treimică şi #osedă adevărata şi de#lina cunoaştere. Wi ast$el ţi se va arăta ţie !omnul. care îţi a3unge s#re #ă"ire ta. soluţia este să a3ungi să-O cunoşti #e *ristos. Ku tre&uie să te îndoieşti de 4l socotind că nu este de $aţă. „!re#t aceea. este o relaţie ce tre&uie să $ie #rimită şi ex#erimentată . Yrutiţ. Wi atunci vei vedea cât este de a#roa#e în tot tim#ul.i0. 4ste reînnoirea şi con$irmarea venirii !u ului ($ânt care este totdeauna #re"ent în 'iserică”. soluţia este să a3ungi să-O cunoşti #e *ristos. să #ă"im cu toată stră3uirea -Q . !acă găseşti că a veni la &iserică în duminici şi săr&ători este o sarcină grea. ($ânta (cri#tură nu este o sim#lă relatare istorică.

el s#unea5 „!in această #ricină şi su$ăr toate acestea. -:0. se va strica. Cursul Nr. 70.66 )im. re$lectă #rin $irea ei #e !umne"eu. 8.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z inima noastră în tot ceasul. în Oumina cea nea#ro#iată. #rimind din !umne"eu o existenţă de dumne"ei”. „Aceasta este viaţa veşnică. #nevmatologic. Wi să căutăm neîncetat înlăuntrul inimii Îm#ărăţia +erurilor. Aceasta este trea#ta în care cunoaşterea e de#lină $iindcă şi iu&irea e desăvârşită. dar nu mă ruşine". esenţa $iinţei noastre. în care o&işnuieşte să se înti#ărească şi să se "ugrăvească luminos 6isus *ristos. !umne"eule” . aco#erind-o.4$es. +ând #ăcatul l-a a#ăsat. dar mi-ai întocmit un tru#.imov. cum &ine arăta şi cugetătorul teolog rus 1aul 4vdo. A-O cunoaşte #e !umne"eu în *ristos înseamnă a #utea să răs#un"i la viaţă cu siguranţa a#ostolului 1avel care "icea5 „Wtiu cui am cre"ut”. singurul adevăratul !umne"eu şi #e 6isus *ristos #e care O-ai trimis” . !acă suntem du#ă c i#ul lui !umne"eu tre&uie să devenim numai ai lui !umne"eu. ultimul #isc al cunoaşterii totale $iind „ex#erienţa generatoare de unitate”. 5 COR6UL OME"E$C/ TEM6LU AL LUI !UM"EZEU +or#ul omenesc însu$leţit este o #romisiune a lucrurilor mai mari ce vor veni.4vr. el "icea5 „+ăci ştim că dacă acest cort. avem "idire de la !umne"eu. -/. :80. se în$ă#tuiesc numai #rin as#ectele cunoscute5 ristocentric. grăuntele de muştar. c iar şi în cli#a cea mai mică. +a organ $iresc de mani$estare a vieţii su$leteşti în lumea #re"entă. neavând nimic #ământesc în noi. casă ne$ăcută de mână. 4l atinge culmea în Întru#area +uvântului veşnic al )atălui5 „Rert$ă şi #rinos nai voit.să te cunoască #e )ine. +unoaşterea lui !umne"eu înseamnă de $a#t cunoaşterea noastră . +unoaşterea şi unirea cu !umne"eu au loc.Mom. întocmai cum văd unii soarele în oglindă. „să ne a#ro#iem întregi de !umne"eu şi să devenim dumne"ei. sco#ul nostru în viaţă. a3ungerea.a c i#ului şi asemănării lui !umne"eu în noi0. 70. dins#re gândurile care întunecă oglinda su$letului. -. cunoaşterea &inelui şi adevărului întregii umanităţi. ecle"ial şi sacramental. nu o „#ătrundere” în Fiinţa divină. că ştiu cui am cre"ut şi sunt încredinţat că #uternic este să #ă"ească ce mi-a încredinţat. 9. „omul” de &a"ă. +ând tul&urarea îl a#ăsa. de ne vom curăţi oc iul minţii.cartiaz. -S.www. +unoaşterea lui !umne"eu în Fiinţă. la „statura &ăr&atului desăvârşit” . #ână la "iua cea mare” . care nu se con$undă cu <iditorul. -/. 1rin *ristos cunoaştem #e !umne"eu în îm#re3urările concrete ale vieţii.6n. -70.6n. şi toate celelalte le vom a$la în c i# tainic. cu atât mai mult este înrădăcinată în ori"ontala imanenţei”. Q. celor care sunt c emaţi du#ă voia Oui” . cor#ul îm#lineşte o #romisiune dată întregii evoluţii. -. locuinţa noastră #ământească. Acest tru# este lim&a3ul adevărului şi al dragostei. înţele#ciunea şi #uterea lui !umne"eu )atăl. lumina şi căldura sunt doar emanaţii ale soarelui. Q-/0. nu-i #osi&ilă. se cunoaşte #e sine şi în acelaşi tim# vede şi cunoaşte în sine #e !umne"eu. Atunci am "is5 6ată vinX . Kumai #rin curăţia inimii aceasta devine c i#ul în care se re$lectă modelul. cunoaşterea lui !umne"eu do&ândind ast$el o neclintită &a"ă istorică şi &i&lică şi „cu cât este ridicată mai sus verticala transcendenţei. -0. !ar #ăcatul. 1rin această #uri$icare a inimii. +ând moartea s-a a#ro#iat. nu soarele în esenţa sa. în ceruri” .du#ă cum este scris #entru Mine0 ca să $ac voia )a. 4l a #utut $ace această a$irmaţie deoarece şia încredinţat viaţa sa unui „!umne"eu necunoscut”. veşnică. a aco#erit şi #e Acela ce se oglindeşte în ea. dar creştinul se a#ro#ie de )a&or #rin energiile necreate. mărgăritarul şi aluatul. arătând dumne"eirea care se a$lă înlăuntrul inimii”. 6nima sau „omul din lăuntru”. Nnirea cu *ristos este cunoaşterea vieţii veşnice . Kici o altă cunoaştere nu mântuieşte şi nici nu duce la viaţă. A#ostolul s#unea5 „Wtim că !umne"eu toate le lucrea"ă s#re &inele celor ce iu&esc #e !umne"eu. !e aceea !omnul nostru 6isus *ristos a "is5 Îm#ărăţia +erurilor este înlăuntrul vostru. . A-O cunoaşte #e !umne"eu înseamnă a trăi cu adevărat viaţa lui !umne"eu aici şi acum. omul se vede. A-O cunoaşte #e !umne"eu în *ristos înseamnă a ne cunoaşte #e noi înşine. cum s#une ($ântul A#ostol 1avel.66 +or. aşa cum ra"a.

din care se ridică tru#ul întru nestricăciune”. -/ . materia cea mai a#tă #entru concreti"area vieţii s#irituale. dar şi #entru viaţa s#iritului întru#at.Mom.0. din s#iritualismul #latonic. 7. +el ce a înviat #e 6isus *ristos din morţi va învia şi tru#urile noastre muritoare #rin !u ul (ău. Moartea. c iar dureroasă. aşa e "idită în tru# o raţiune oarecare. Moaştele ce nu se strică ale ($inţilor sunt arvună a &iruinţei asu#ra morţii. 1rin învăţătura des#re învierea morţilor. #recum nici grăuntele descom#us al grâului nu revine la grăuntele grâului. J mistică răs#ândită şi derivată din gândirea greacă. . +i "icem că. consideră tru#ul ca înc isoarea unui su$let că"ut care a existat anterior în #uritate imaterială. 8. care are ca sim&ol realitatea întru#ării lui *ristos în c i# de om. raţionalitatea ca#ătă o com#lexitate #articulară. dar mai ales tru#ul înviat al lui *ristos. (#eranţa învierii din morţi este centrală #entru credinţa creştină. menirea tru#ului omenesc este să #artici#e la slava veşnică a lui !umne"eu dim#reună cu su$letul. a#oi tru#ul are valoare morală.www. (#eranţa este #entru nemurirea su$letului eli&erat de cor#. #artici#ând #rin aceasta la viaţa s#iritului. )ru#ul lui *ristos. 1ilda şi #uterea aceasta ne-o dă *ristos. În tru#.6n.Mom. este uşa s#eranţei nu numai #entru viaţa s#iritului. cum "ic unii că nu este înviere a morţilor T” . căci $ără tru# #osi&ilităţile su$letului nu s-ar #utea actuali"a. Ast$el. o#unându-se stoicilor şi aducându-le ca argument raţionalitatea materiei. J dovadă şi o ra"ă din această năde3de o avem în cinstirea moaştelor. ci este o trecere s#re o existenţă unică cu !umne"eu s#re veşnicie. adică revelaţii ale !u ului în natura cor#ului omenesc. !e aceea noi nu avem voie să-l lăsăm #radă #ornirilor in$erioare în ra#ort cu natura. „!acă se #ro#ovăduieşte că *ristos a înviat din morţi. ci 4l Însuşi modelând tru#ul omului din ţărână .. a$irmă5 „Koi nu "icem că tru#ul descom#us revine la $irea sa de la înce#ut. În acest ca" cădem noi înşine de la starea de su&iect li&er. !ar această vi"iune a su$letului nemuritor ce sca#ă de moartea &iologică lasă lumea $ără s#eranţă. -:0. -. 1unctul central al s#eranţei creştine. datorită &ogăţiei s#iritului din el. „*ristos s-a sculat #rin slava )atălui” . ($ântul A#ostol 1avel s#une5 „Wi dacă !u ul +elui ce a înviat #e 6isus din morţi locuieşte în voi. Jrigen. Fiul Wi-a $ăcut 4l Însuşi viu tru#ul (ău”. este asu#ra tru#ului $iecărei #ersoane şi asu#ra omenirii ca tru#. ca celelalte $iinţe. În realitatea tru#ului omenesc este ceva care transcende ceea ce s-ar #utea numi materialitatea lui şi mişcările ei #ur automate. #entru ca #rin el să trans$igurăm lumea. creştinismul răsăritean a vrut să #ună în valoare ideea că moartea nu este o #ierdere sau o aneanti"are a #ersoanei şi #ersonalităţii omului. )ru#ul se va &ucura de înviere devenind nemuritor. #artici#ând la s#irit ca su&iect” . :.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z + iar dacă omenirea #ăcătoasă îl răstigneşte. ne s#une adevărul des#re creaţie şi des#re istorie.6 +or. sau numai raţionalitate #lastici"ată ca o&iect2 ci materie su&iectivi"ată. &raţele întinse şi inima desc isă vor&esc cu su#remă elocvenţă de dragostea atotcu#rin"ătoare şi mântuitoare . !u#ă credinţa creştină tru#ul e într-un mod #articular interior s#iritului. Antro#ologia creştină ortodoxă acordă tru#ului o mare valoare şi un rost &ine determinat în iconomia mântuirii. -. la starea de natură.cartiaz. &ineînţeles în c i# s#irituali"at. ceva ce nu se #oate reduce la #ro#rietăţile lui materiale. !eci. /0..c$. Fac. Învierea lui *ristos este #romisiune ce tre&uie îm#linită în toţi ale căror tru#uri vor&esc adevărul dragostei. --0. #recum din grăuntele grâului se ridică un s#ic. Wi slava )atălui străluceşte asu#ra tru#ului lui *ristos care a slăvit #e )atăl. $iind instrumentul de acţiune al su$letului asu#ra lumii actuale şi materiale. +are locuieşte în voi” . aserviţi naturii. În conce#ţia creştină tru#ul este destinat învierii şi slavei2 c e"ăşia o o$eră Învierea Mântuitorului 6isus *ristos. „)ru#ul omului nu e numai materie. 4l tre&uie înno&ilat şi trans$igurat sau s#irituali"at în simţirile lui. întreaga creaţie #rimeşte o #arte de #romisiune şi s#eranţă.!umitru (tăniloae0. 90. de#ăşind #lanul &iologic şi $i"ico-c imic. în #rimul rând #entru că a $ost creat de !umne"eu nu numai #rin cuvânt. a întregii naturi. ($ântul + iril din Alexandria unind #e )atăl şi #e Fiul în actul învierii "ice5 „+ăci $iind #uterea lui !umne"eu şi )atăl. !estinaţia tru#ului este ca s#iritul uman să lucre"e #rin el la trans$igurarea sau s#irituali"area întregului cosmos. vărsând sângele legământului.

vigilenţa şi &ucuria curată.6 +or. nu #utem uita cum şi-a mani$estat dragostea )atălui #rin viaţa (a #ământească. dar şi în tim#ul #elerina3ului #ământesc. care este organ al activităţii morale. (#iritualul este întru#at. 6ar când acest tru# muritor se va îm&răca în nemurire. Mântuirea creştinului este condiţionată de $elul cum s-a com#ortat $aţă de viaţa tru#ească a semenilor şi anume dacă ia rănit. niciodată nu va $i tentat să denigre"e viaţa tru#ească. 7Q-9. aşte#tând învierea. materia va $i co#leşită de !u . învia"ă întru slavă2 se seamănă întru slă&iciune. creaţia #ământească va $i trans$igurată şi se va uni cu cea cerească”. 7. #aralitici. :Q. el tre&uie să $acă &inele $raţilor săi în tru#. de un tru# „du ovnicesc” înviat5 „(ămânţa #e care o semeni nu dă viaţă dacă nu va $i murit. 9. adă#at.. :--:70. $iindcă tim#ul #e care îl #arcurgem acum în viaţa cor#orală nu e altceva decât #regătirea . ca viaţa lui să şi-o #ună #entru #rietenii (ăi” .c$. -S0. 99. Me$erindu-se la #ers#ectiva învierii. şi acestea sunt înscrise în $i"ionomia umană. cu tru#ul său. viaţa #e care o trăieşte 6isus *ristos . J în$ăţişare umană care iradia"ă &unătate şi -8 . iar tru#ul este s#irituali"at.#arasc evi0 #entru nelucrarea . ($ântul (imeon Koul )eolog s#unea că tru#urile „rămân în mormânt. +reştinul tre&uie să lucre"e virtutea aici şi acum. +redinţa şi năde3dea în înviere ne #ermite scă#area din această lume su#usă devenirii şi morţii.6n. învia"ă tru# du ovnicesc. 4l este un cor# s#irituali"at. Atitudinile $undamentale ale #ersoanei es atologice sunt5 gratitudinea. „Ai vă"ut #e $ratele tău. tot aşa viaţa noastră în tru#. 1romisiunea lui *ristos de a trans$igura cor#ul ce a#arţine stării noastre umile şi de a-i da o $ormă strălucitoare ca aceea a tru#ului slavei (ale .Fili#. $ăcut du#ă „asemănarea” lui !umne"eu şi dacă coo#erăm cu Artistul divin. +a Pindecător dumne"eiesc 4l a $ost #re"ent #entru or&i. 97. 7. )ru#urile noastre înviate nu vor $i limitate de $orme tru#eşti. etc. „1entru că şi $ă#tura însăşi se va i"&ăvi din ro&ia stricăciunii. drumul s#re *ristos es atologic trece #rin iu&irea semenilor. care avem #ârga !u ului. -Q. Aşa este şi învierea morţilor5 se seamănă întru necinste. #entru ca toată lumea să ai&ă #arte de ea. s$ârşitul % esc aton % este de3a accesi&il. +a şi creştini nu tre&uie să se#arăm tru#ul de su$let. şi noi înşine sus#inăm în noi. $oame şi sete #entru dre#tate.Mt. Q90. Nn creştin care ştie că tru#ul său este semn al s#eranţei. 1lanul lui !umne"eu este că în acest cor# şi viaţa tre&uie să se arate. îngri3it în ca" de &oală. +a la învierea cea de-a doua creştinul să $ie #ărtaş unei vieţi $ericite. înviate. ci va urma #e Maestrul divin5 „Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are. trans$igurării întregului cosmos. su#use stricăciunii şi nu vor deveni incoru#ti&ile decât în "iua învierii generale. ca să se &ucure de li&ertatea măririi $iilor lui !umne"eu. 4l ne-a învăţat cu cuvântul şi exem#lul cum să $acem din #ământ o locuinţă #lină de s#eranţă.. desigur. ci vor $i asemenea cu tru#urile îngerilor. +ăci ştim că toată $ă#tura îm#reună sus#ină şi îm#reună are dureri #ână acum. răscum#ărarea tru#ului nostru” . vor $i #nevmati"ate. !eoarece 'iserica #rimeşte ca arvună #re"enţa !u ului ($ânt. #acea şi #asiunea #uri$icată. încrederea. aşte#tând în$ierea. mai ales că aceasta este singura stare în care cel credincios #oate do&ândi mântuirea.0. )ru#urile îndu ovnicite. ai vă"ut #e !umne"eu” a$irma Avva !orotei. tot aşa tre&uie să $acă şi disci#olii (ăi în viaţa tru#ească. acest cor# s#irituali"at #oate deveni o reală #romisiune de &unătate şi #asiune #entru adevărata dre#tate.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z )ru#ul e a&sor&it de su$letul s#irituali"at iar acesta este covârşit de energiile divine necreate.Mom. 4ste vor&a de o „$ă#tură nouă” . Fiindcă toată dorinţa universului şi-a atins culmea în învierea cor#ului lui *ristos. -/0. este o încredinţare de a iradia această s#eranţă în relaţiile tru#eşti. !u#ă cum !omnul a iradiat #ace. (lava ce va străluci #e tru#ul nostru de#inde de $elul cum ne înde#linim res#onsa&ilitatea #e #ământ. Q. învia"ă întru #utere2 se seamănă tru# $iresc. de care este $ăcut răs#un"ător la 3udecata de a#oi . se vor asemăna cu tru#ul !omnului du#ă înviere.sa&at0 de dincolo de moarte. atunci se va îm#lini cuvântul (cri#turii5 Moartea a $ost îng iţită de &iruinţă” . 66 +or. -70.cartiaz. şi nu numai în "iua învierii. ci şi noi. când. Îm#ărăţia este #rintre noi. +ând #rivim cu năde3de către !omnul înviat.www. În s#iritul unei etici evang elice #e care 1ărinţii 'isericii au #us-o în a#licare.66 +or. lauda. ologi. -Q. 8. :-0 este o lege eli&eratoare a s#eranţei. &ucurie. Wi nu numai atât.

+onsiderând c iar numai a&ilitatea mâinilor omului şi starea drea#tă a cor#ului. dar !u ul ($ânt ni se îm#ărtăşeşte încă de acum #rin ($intele )aine. a slu3it şi a acce#tat cuiele #e +ruce. adică din umanitatea Oui. #entru a ne menţine şi a s#ori şi noi în curăţie şi în #nevmati"area care duce la înviere. „6ar noi toţi cu $aţa desco#erită. +ă tru#ul reali"ea"ă cu su$letul o unitate. distingându-l $ără greşeală dintr-o mulţime aşa de mare de tru#uri din acelaşi neam. Mâna umană este mai mult decât un instrument #entru manevrarea lucrurilor. Aceasta #entru că în *ristos +el înviat este viaţa dumne"eiască. c iar #rin structura lui &iologică. răs$rângând ca o oglindă mărirea !omnului. Me$erindu-se la su#erioritatea structurii &iologice a tru#ului omenesc şi la destinaţia lui su#ranaturală. #oate con$irma o alianţă şi #oate $i un semn de reconciliere. iar mem&rele noastre se $ac mem&re ale lui *ristos. +are este !u ul” .66 +or. !ar această s$inţenie. 7. Fiecare ins îşi are individual am#renta sa strict #ersonală. sunt revelate în ţinuta umerilor şi în toate mem&rele cor#ului. tru#ul omenesc. )ru#ul lui *ristos cel înviat şi ridicat la de#lina trans#arenţă du ovnicească şi um#lut de s$inţenie în $aţa )atălui. ca şi cu $iecare su$let. + iar în taina #ersoanei umane tru#ul este #re"ent. #recum este de la !omnul.www. 1rin aceasta tru#ul nostru devine locaşul !u ului ($ânt.. #rin ($intele )aine. (emenul ne întâm#ină cu un anumit aer în care sunt #re"ente deo#otrivă şi su$letul şi tru#ul. învierea şi miile de &unătăţi. 66 +or. c iar din #unct de vedere tru#esc. căci )ainele sunt res#iraţia continuă a 'isericii #rin care ea ins#iră şi revarsă neîncetat #e !u ul ($ânt asu#ra mădularelor ei. ci $iecare om tre&uie tratat ca o valoare unică în tim# şi s#aţiu.c$. încât între om şi animal se sa#ă. date de !umne"eu oamenilor. odi nindu-se una în alta. !u#ă cum tru#ul !omnului îngro#at în #ământ a #rodus rodul cel mare al mântuirii lumii. dre#tate. Jmul şi lumea se văd în tru#ul lui. Jmul de#ăşeşte toate animalele. #otrivit cuvintelor5 „Ku ştiţi că voi sunteţi tem#lul lui !umne"eu şi că !u ul lui !umne"eu locuieşte în voi T” . denotă con$idenţă şi încredere. o #ră#astie de netrecut. &lândeţe. ci se des$ac în elementele lor şi cum !umne"eu a #utut $ace ex ni ilo.6 +or. + iar în mâinile omului muncitor şi artist se vede destoinicia com#lexă a s#iritului său şi semnele lucrurilor $ăcute de el. un i"vor de #utere. de care se îm#ărtăşesc cu tru#urile lor la înviere este revărsarea arului !u ului ($ânt .0. !umne"eu a vrut să reali"e"e un gând deose&it al (ău. /---0. a mângâiat. +ele mai #reţioase daruri. etc. cu atât mai uşor îl va reînvia din elementele existente. tot aşa şi tru#ul nostru. a #rodus rod5 dre#tatea. 1rin *ristos şi #rin ucenicii (ăi îşi arată !umne"eu în$ăţişarea (a iu&itoare. ne dăm seama că acestea determină reali"area unui #rogres atât de mare. la înce#ut.cartiaz. în #rimul rând. cu $iecare om în integralitatea lui #si o$i"ică. #unându-se în slu3&a lui !umne"eu. -. $iind îngro#at #rin 'ote". ci este şi i"vor de viaţă dumne"eiască #entru noi în viaţa #ământească. de #nevmati"are. tot aşa tru#ul nostru este un ve icul al s$inţeniei şi un organ al vieţii arice. -80. s#ălându-ne cu a#a 'ote"ului. 7. ($ântul Lrigorie de K^ssa su&linia"ă că tru#urile nu dis#ar cu totul. 7. ne #re$acem în aceeaşi asemănare din slavă în slavă. etc. Wi $iecare su$let va recunoaşte tru#ul său #articular ca #e o aină şi se va sălăşlui iarăşi în el re#ede. Mâinile. trans#arenţă şi îndumne"eire ni se comunică #rin îm#ărtăşirea de )ru#ul (ău.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z cordialitate este o re$lecţie a arului lui !umne"eu şi ne a3ută să înţelegem mila lui !umne"eu. Mâna lui *ristos a vindecat. #recum Mântuitorul a săvârşit lucrarea mântuirii noastre în tru#ul (ău. dar strălucesc #e $aţă. nu e nuimai un ga3 dat nouă de )atăl că şi noi vom învia.. +u $iecare tru#. !e aici şi datoria de a nu trata #e oameni ca #e nişte sim#le exem#lare identice ale aceleiaşi realităţi. #entru că în 4l este şi moartea omului luat în 4l -V . care-l $ace ca#a&il de a cola&ora cu su$letul. înţele#ciune. ex#lică şi de ce tru#ul e destinat slavei şi învierii îm#reună cu su$letul. s$inţirea. îşi au rădăcinile în inimă. Wtim că slava s$inţilor şi a dre#ţilor. şi ne va aduce la urmă şi darul învierii din morţi. ca dovadă a #artici#ării tru#ului la su&iectul uman şi la lume. În s$ârşit. iar #rintr-un e$ort de sensi&ili"are du ovnicească #utem asimila tot mai mult din ceea ce este în *ristos. )ot aşa mâna noastră #oate slu3i şi mângâia. atitudinile de &unăvoinţă. rănindu-ne cu vinul şi #âinea 4u aristiei.

www. conducând #e toţi cei ce se vor îm#ărtăşi de 4l la înviere şi nestricăciune. cores#un"ătoare celor ce locuiesc.6 +or. Wi Oeonţiu de 'i"anţ arată că #rin tru#ul înviat al lui *ristos iradia"ă #uterea +elui ce a $ăcut acest tru# nestricăcios. :S0.6 +or. )ru#ul lui *ristos cel răstignit şi înviat ni se o$eră în ($ânta 4u aristie. În actul învierii. la o viaţă nesu#usă în veci descom#unerii. +-a înce#ut în $lăcări să se-m&race 1e nava cu catargul răstignit” . #rin înviere. elogiind învierea morţilor. +ă de moarte $ost-a i"&ăvit. adică la maxima trans$igurare şi la o totală #ersonali"are a cosmosului. Cursul Nr. Aceasta este în $uncţie de e$orturile de întărire a legăturii noastre cu *ristos.A#oc. su$letul şi tru#ul sunt reunite #entru eternitate într-o umanitate es atologică #ătrunsă de energia du ului nestricăcios. -Q. întărind #rin îndu ovnicirea lui c iar rădăcinile raţionale şi sensi&ile ale tru#ului nostru. !ecât să-i o otesc în osanale. #uterea vivi$icării s#re învierea du#ă moarte2 #rin aceasta ne-a devenit cau"ă a unei ast$el de $iri du ovniceşti în veacul viitor şi a unei stări nemuritoare şi incoru#ti&ile a tru#urilor noastre stricăcioase de acum. 6 :S . va resta&ili întru nestricăciune şi cor#urile din 3urul nostru. &a conducând întreaga creaţiune la incoru#ti&ilitate. lu#ta #entru sensi&ili"are.. #osi&ilitatea unei tot mai adânci sensi&ilităţi şi delicateţi. sexual. liricul şi e#icul îşi ating culmile lor de $rumuseţe şi de mister. Wi li&erat să-l ştiu că nu se-ntoarce.cartiaz. căci „carnea şi sângele nu vor moşteni Îm#ărăţia lui !umne"eu” . 1rin mâncare )ru#ului şi a (ângelui lui *ristos #nevmati"ate şi îndumne"eite. întărindu-se şi #nevmati"ându-se în su$let rădăcinile raţionale ale tru#ului.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Însuşi şi amândouă acestea sunt active şi în noi. +ă şi el de-nviere-i &un. 6ată deci. !eci. ca tem#lu al lui !umne"eu şi semn al s#eranţei. 1rin înviere ni se desc ide #osi&ilitatea eli&erării din lanţurile şi $atalitatea naturii care duce la moarte. că tru#ul s$inţit #rin 'ote" şi rănit cu „1âinea vieţii” este consacrat lui !umne"eu. . eveniment strălucitor al #arusiei care ne va #lasa într-un #lan demn de noi şi de nă"uinţele noastre. #e care ne va învia în tru#uri du ovniceşti. #ers#ectiva învierii ne dă #uterea să ducem în această existenţă e$emeră adevărata lu#tă cerută de ea5 lu#ta îm#otriva #asiunilor. umanitate $ără caracter carnal. #rin 4u aristie. am rănit c iar su$letul nostru. +ăci #entru noi. care-şi are ultimele temelii îm#lântate în adâncimea su$letului şi #rin el în !umne"eu. Jdată cu aceasta. -. Mai mult ca orice. +ăci „odată ce. 4l este sămânţa ce tre&uie să moară #entru ca $iinţa umană să îm&race o stare nouă. de trans$igurare. #entru comuniune. sădeşte şi în noi #rin 4l. -Q. (unt demni de laudă cei ce mor în *ristos cu $a#tele tru#ului şi care sunt răstigniţi îm#reună cu 4l şi sunt morţi #entru lume.6oan Alexandru.-:S0. tru#ul (ău mort şi O-a $ăcut du ovnicesc şi ni-O o$eră nouă s#re mâncare. Q2 6 +or. #entru asemănarea cu 6isus *ristos „+el întâi născut din morţi şi !omnul îm#ăraţilor #ământului-înce#ătura învierii celor adormiţi” . !e exem#lu5 „Fiecărui om ce-mi iese-n cale Ku am ceva mai uriaş să-i s#un. #entru că şi creaţiunea însăşi se va eli&era din ro&ia stricăciunii. 1rin #ana şi versul #oeţilor români. um&lă. vieţuiesc şi #etrec întru ele. a#arţine lui *ristos . în *ristos şi în oameni. !ar această comuniune virtuală devine actuali"ată #rin sălăşluirea lui *ristos #rin !u ul (ău în $iinţa noastră. Învierea0. #ers#ectiva învierii tru#urilor la ca#ătul istoriei ne îndre#tăţeşte să acordăm o mare valoare cor#ului omenesc. +are (-a $ăcut om şi $rate şi #ărinte al nostru şi s#une5 6ată 4u şi co#iii #e care Mi i-a dat !umne"eu”. s#re slava li&ertăţii $iilor lui !umne"eu. -. 7S0. su$letul va #utea să învie tru#ul la s$ârşitul lumii.

#osi&ilă numai #rin iu&ire $aţă de creatură. Jmul a $ost aşe"at încă de la creaţie în mi3locul naturii.cartiaz. şi anume #rin muncă. 1ână la căderea în #ăcat. :90. dar ea se străduieşte să oriente"e #e credincioşi. +reaturile lui !umne"eu slu3esc nu lui !umne"eu. Această cădere din comuniunea cu !umne"eu a înde#ărtat #e om de !umne"eu tot mai mult. omul s-a revoltat îm#otriva +reatorului său iar natura nu l-a mai recunoscut ca stă#ân. Ast$el. !u#ă învăţătura creştină. (e cunoaşte $a#tul că Jrtodoxia #une accent #e trans$ormarea su$letească a credincioşilor săi. odată cu trans$ormările de ordin social. necesare omului şi de"organi"area $uncţiilor şi #roceselor &ine$ăcătoare lui. )oate lucrurile create de !umne"eu #entru om sunt mărturia atot#uterniciei şi înţele#ciunii lui !umne"eu. +reaţia întreagă. Aşa se ex#lică înălţimea morală a dominaţiei omului asu#ra naturii. într-un #roces de îndelungă de"voltare istorică. adică #urtând raiul în sine. Katura devine #entru om i"vorul &unurilor materiale tre&uitoare vieţii şi materialul #e care-şi va exercita întreaga sa activitate de $iinţă raţională. a $ost $ăcută su&iect #entru om.Fac. aducându-i tristeţe. cerul şi #ământul.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z ECOLOGIA 8" LUMI"A 8"V # TURII CRE5TI"E 'iserica creştină este #usă astă"i în $aţa multor #ro&leme. care se cere nea#ărat ex#licat. ra#ortul moral al omului $aţă de natură se cu#rinde în cuvintele lui !umne"eu de la creaţie5 „+reşteţi şi vă înmulţiţi şi um#leţi #ământul şi-l stă#âniţi şi stă#âniţi #este #eştii mării. -8--V0. #e atât de di$icilă din cau"a com#lexităţii acestor #ro&leme.(ol. -. în #uterea comunicării sale #ermanente cu !umne"eu. care a #ertur&at ordinea morală şi natura. ca gri3ă #ermanentă #entru &unăstarea întregii creaţii. 1rin aceste cuvinte i se dă omului o autoritate relativă de stă#ân al naturii. vor $i vouă de mâncare” . în această e#ocă de ra#ide trans$ormări. su$erinţă şi moarte. economie şi λογος _ ştiinţă. să comunice acea stare de îndumne"eire întregii creaţii2 lui i s-a o$erit #osi&ilitatea să unească raiul cu întregul #ământ. #rin diminuarea resurselor de viaţă. când credinţele religioase ale tuturor #o#oarelor.www. a3ungând la o unitate desăvârşită cu !umne"eu. revoltându-se şi ea îm#otriva omului . #rin secătuirea re"ervelor naturale şi #rin #osi&ilitatea #ustiirii #lanetei #rintr-un ră"&oi atomic. -. A #rivi în #ers#ectivă creştină #ro&lemele societăţii contem#orane este o sarcină #e cât de urgentă. omul domina natura atât $i"ic cât şi moral. să-l slu3ească şi să lucre"e #entru om. Piaţa în natură s-a de"organi"at. #este #ăsările cerului. 7. Această revelaţie divină a $ost $ixată în acele tim#uri #reistorice. ci numai omului. nici să #ui securea :- . #rimul om a $ost c emat să unească în sine totalitatea $ă#turilor create şi. Această #ro&lemă este #e dre#t rece#tată atât de oamenii de ştiinţă cât şi de conştiinţa creştină ca un ameninţător semn al vremii. 4cologia în înţelesul ei de disci#lină umanistă şi c iar $ilo"o$ică este o interrelaţie dintre natură. )ermenul ecologie este $ormat din îm&inarea a două cuvinte greceşti5 οιBος _ casă. care $rământă lumea contem#orană. Nna din aceste #ro&leme care $rământă omenirea este şi #ro&lema ecologică. 1ăcatul. cu exce#ţia #o#orului ales. !u#ă învăţătura ($ântului Maxim Mărturisitorul. 1ro&lematica ecologică este axată #e ideea că omul este în curs de a distruge ec ili&rul #lanetei #rin e$ectele #oluării şi su#ra#oluării. în Pec iul )estament a$lăm #orunci care inter"ic #ro$anarea naturii #rin distrugerea #omilor5 „(ă nu strici #omii. devenind duşmănoasă omului. ca singura cale s#re resta&ilirea dominaţiei morale asu#ra naturii. societate şi om.. nu-i mai lăsa omului decât o singură cale ca să iasă învingător. nici îngerilor şi nici lor înşile. !u#ă căderea în #ăcat a #rimilor oameni. această #ro&lemă se a$irmă ca un întreg com#lex de daune şi di$icultăţi ce a#ar în $aţa omenirii ca re"ultat al li#sei de clarvi"iune şi a $olosirii im#rudente şi ra#ace a mediului natural încon3urător. economic şi #olitic #e care le-au #rodus. 6"&itoare #rin coordonatele ei glo&ale. gos#odărie. :8-:V0.Fac. #este do&itoace şi #este toate vieţuitoarele= 6ată 4u am dat vouă toată iar&a ce $ace sămânţă = şi tot #omul care are întru sine rod cu sămânţă de semănat. care are grave im#licaţii morale #entru întreaga omenire. erau #ătrunse de sentimentul de#endenţei $aţă de natură. (tă#ânirea omului asu#ra naturii s-a trans$ormat în necesitatea de a-şi a#ăra existenţa îm#otriva calamităţilor naturale şi de a lu#ta cu s#inii şi #ălămida .

. #rin neascultarea $aţă de #orunca divină s-a distrus armonia între creaţie şi +reator . În vremea noastră #oluarea naturii este o #ro&lemă urgentă a ţărilor #uternic industriali"ate. căci #omul cel din ţarină nu este ca omul să #oată $ugi de la $aţa ta= 6ar co#acii #e care-i ştii că nu-ţi aduc nimic de rană. iar #ământul este ca o trea#tă s#re cer şi $rumuseţile lumii ca un re$lex al lumii s#irituale. a#ă. #utem să-l deducem din s#iritul învăţăturii (ale. !umne"eul creştin este creator . !u#ă conce#ţia teologică creştină.0.Fac. Me$eritor la animale. -7. 1saltirea lui !avid cântă #e !umne"eu ca !omn şi (tă#ân al naturii. -80. :.Mom. +reştinismul cere #er$ecţionarea simţirii omeneşti care să vi&re"e la su$erinţa semenului şi care ne o&ligă să înlăturăm su$erinţa din lume şi din natură. ---.www.. 1rintre cau"ele #oluării sunt enumerate5 creşterea #o#ulaţiei.Mt. . :Q. )re&uie să avem milă $aţă de animale. des#re tratamentul omenos al animalelor . Aceasta $acilitea"ă e#ui"area lor şi #ertur&ea"ă în mod simţitor ec ili&rul între societate şi natură. care #rin mărirea necesităţilor cere accelerarea #roducţiei #rin de"voltarea industriei care înglo&ea"ă mari :: . -9--Q este un imn înc inat lui !umne"eu #entru înţele#ciunea şi &unătatea arătate în crearea lumii.4vr. #rin $a#tul că #riveşte lumea ca o creaţie a atot#uterniciei şi &unătăţii divine. Katura a $ost creată #entru om ca îndemn la cunoaşterea ei şi ia c i#ul omului du#ă cum o $oloseşte.-V0 se arată gri3a deose&ită $aţă de un smoc in $ără rod. Fac. ast$el ca civili"aţia să intre în serviciul omului şi su& comandamentele eticii su#erioare. în năde3dea că #oate totuşi va rodi. #oţi să-i tai ca să-ţi $aci întărituri în 3urul cetăţii” . numind &un #e #ăstorul ce le a#ără .ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z în ei.!eut. 4l #reţuieşte ărnicia celor care cultivă ţarinile. care este #lină de ascultare şi laudă $aţă de +reatorul ei. 70. -90. !escrierile #ro$etice des#re natură devin #rototi#uri ale trans$ormării ei viitoare. Melaţia omului cu natura condiţionea"ă armonia $i"ică şi &iologică. $orţând omul să culeagă s#ini şi #ălămidă iar natura să geamă în năde3dea mântuirii . --. omul este cea mai aleasă creatură a lui !umne"eu în"estrată cu $uncţii creatoare şi ca#a&il de un necontenit #rogres s#iritual şi material. etc. #âinea care întăreşte inima omului”.0. arată că natura este activă iar universul se străduieşte să atingă gradul cel mai înalt de #er$ecţiune. -V ş. !e aceea cunoaşterea ştiinţi$ică este necesară #entru creştini ca şi credinţa în #rovidenţa divină. Jmul învaţă tre#tat să stă#ânească adevăratele relaţii între el şi natură #e măsură ce creşte în conştiinţa sa . (uccesele exce#ţionale ale ştiinţei şi te nicii contem#orane şi-au găsit a#licarea în industrie şi în agricultură şi tre#tat controlul omului asu#ra mediului încon3urător a degenerat #rin $olosirea nelimitată şi iraţională a &ogăţiilor solului.să se desăvârşească #ână la îndumne"eire şi să desăvârşească şi cosmosul #rin geniul minţii sale” . În Koul )estament a#a este s$ântă #entru că în ea s-a &ote"at !omnul *ristos. ($ânta (cri#tură ne vor&eşte des#re viţă şi roadele #ământului . şi tre&uie să $ie. 6oan +oman0..!eut. -S. :S.6n. domesticire.cartiaz.u0. a #lantelor. în Koul )estament nu avem un cuvânt #recis al Mântuitorului2 totuşi. ci din #om să mănânci dar #e el să nu-l tai. în inter#retările sale teologice. cel ce crede are #osi&ilitatea . iar în #ara&ola smoc inului neroditor . #entru a nu deveni #rime3die #entru viaţa şi sănătatea sa. a animalelor şi destinarea acestora s#re $olosul oamenilor. Morala creştină a#ără dre#tul $undamental al omului la viaţă şi de aceea natura tre&uie #ăstrată şi cultivată #entru asigurarea existenţei omului şi nu tre&uie distrusă şi degradată. :S. 90.Oc. 7. )e nica #oate $i. În conce#ţia ($inţilor ca#adocieni. via. Mântuitorul a #rivit cu dragoste la vieţuitoare. :.. +reştinismul învaţă că #rogresul te nico-ştiinţi$ic tre&uie să $ie du&lat de unul s#iritual-moral. ) eilard de + ardin.1r. soare şi alte elemente ale lumii. un mi3loc de îm&lân"ire. +a microcosmos şi cola&orator al lui !umne"eu. -V-:70. inclusiv omul. 8.c$. Lri3a Mântuitorului $aţă de natură este evidentă în #ara&olele (ale. 1ro$. creştinismul de"văluie şi extinde $rumuseţile naturii. În acest #salm se s#une5 „)u $aci să răsară iar&ă #entru do&itoace şi verdeaţă #entru tre&uinţa omului2 )u scoţi rană din #ământ. 1salmul -S7. vor&ind de $rumuseţea #ăsărilor cerului . 1rin revelaţia Koului )estament. Jmul nu #oate să existe $ără aer. des#re oaie şi miel. umani"are şi s#irituali"are a naturii.Kum. #rin care se trans$igurea"ă întreaga natură. -/0.

slă&ind #uterea sa de stă#ânire asu#ra naturii. Katura tre&uie să stră&ată #rocesul unei mari trans$igurări #rintr-o muncă susţinută. distrugerea unor s#ecii de #lante şi animale. ră"&oaie #e care le uneltesc cei lacomi în sco#ul de a-şi mări #ro$iturile şi s$era de ex#loatare. Mai există #oluarea sonoră #rin "gomot. Piaţa cu *ristos şi în *ristos ne înde#ărtea"ă de #ăcat şi ne exercită voinţa în virtute. $ie #entru #lăcerea de a avea. a #lantelor şi a animalelor. acidul clor idric. 1lantele $urni"ea"ă oxigen #rin #rocesul $otosinte"ei. Întru#area. Fixându-se în emoglo&ină. Am în$ăţişat #ână aici cau"ele şi consecinţele #oluării. #rin s$ânt :7 . etc. alimente #entru om şi animale. Oăcomia de avuţie este o nă"uinţă şi o #reocu#are continuă de a s#ori averea numai în sco#uri egoiste. #oate denatura natura. care #une în #ericol sănătatea vieţii umane. (u&stanţele organice sinteti"ate de #lantele ver"i servesc ca rană #entru om.cartiaz. du#ă c i#ul şi asemănarea lui !umne"eu.www. Madioactivitatea ex#erienţelor nucleare se concentrea"ă în animale şi #lante #e care omul le consumă. care se #une astă"i. ero"iunea solului. -Q. întreaga &ios$eră. $ie #entru satis$acerea #lăcerilor #ersonale şi re$u"ul de a a3uta #e cei li#siţi. aerului şi solului a $ăcut ca în societatea occidentală goana du#ă acca#ararea s#aţiului natural să $ie $oarte a#rigă. dând naştere la &oli cardiace sau &oli #si o-$i"iologice ca5 migrene. unde s-a constatat că dacă se va merge în acelaşi ritm. decât să renunţe la &unurile #e care le #osedă.. Jmul or&it de #ăcatul lăcomiei. a avut dre#t urmare de$ormarea #ro$undă a $undamentului moral. etc. +a exem#lu #utem lua Ra#onia.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z cantităţi de materii #rime şi #oluea"ă mediul încon3urător2 $oamea unei treimi din omenire2 de"ec ili&rul economic internaţional2 $olosirea te nicii în sco#uri distructive. ecologică şi estetică”. stări de#resive. +reştinul. !e la înce#ut tre&uie #reci"at că. li#seşte ţesuturile de oxigen. 1rinci#alii #oluanţi ai mediului sunt socotiţi a $i industria #rin ga"ele sale toxice5 &ioxidul de sul$. „li&eralismul occidental distruge #ădurile. #oluarea vi"uală şi c iar $umatul re#re"intă un $el de #oluare a mediului am&iant. În $aţa #ro&lemei ecologice. Mântuirea în conce#ţia ortodoxă are şi o dimensiune cosmologică. aerul viciat dă naştere la &oli grave. -V0. etc. creştinii au o mare res#onsa&ilitate. 1oluarea distruge acest #roces natural. 4ste unanim recunoscut $a#tul că #oluarea este un rău $oarte mare al secolului nostru. !umne"eu a dat în gri3a omului natura ca să o lucre"e. este in$ectată şi #une în #rime3die ec ili&rul #lanetei şi viaţa omului #e ea. Oăcomia este o #iedică în calea mântuirii $iind ex#resia egoismului. Aşa cum s#unea scriitorul 1 ili##e (aint-Marc. într-o direcţie s#irituală şi ascendentă. ca ex#erienţele cu &om&a atomică. cea mai #oluată ţară din lume. materii #rime #entru industria medicinei. 8. în următoarele decenii va tre&ui să su$ere :S-7S ` din #o#ulaţia ţării. $ără a se lua măsuri. Avariţia ca $ormă a lăcomiei este în contrast cu milostenia şi dre#tatea. din #unct de vedere creştin atenţia tre&uie îndre#tată asu#ra #ăcatului. Oăcomia de avuţie este o extensiune şi o deviere a instinctului de conservare în adâncul căruia stă nevoia de dominaţie. aşa cum le văd oamenii de ştiinţă. #rin ră"&oaie care distrug vieţi omeneşti şi de"organi"ea"ă natura. Pom #re"enta acum #unctul de vedere creştin. 1orunca divină dată celui credincios este ca el să $ie un creator. existând numai interesul #entru su#raex#loatare. #entru ca natura să-şi dea roadele ei şi #rin aceasta să-şi arate c i#ul ei $rumos în care se străvede măreţia lui !umne"eu. amoniacul.6 +or. Învierea şi Înălţarea Mântuitorului stau la temelia învierii noastre şi a reînoirii întregii creaţii . etc. $iind un #ăcat de moarte deoarece lacomul lasă mai re#ede #e a#roa#ele său să #iară. Katura. !u#ă ($ântul A#ostol 1avel natura sus#ină aşte#tând mântuirea #rin omul credincios. $ără a ţine seama de im#ortanţa &iologică. Măstignirea. că"ând în #ăcat. a#oi agricultura5 #oluarea #rin $olosirea insecticidelor şi er&icidelor. -92 Mom. 1oluarea a#ei. (e cunoaşte $a#tul că #lantele au un mare rol #entru viaţa omului. 1oluarea solului duce la #oluarea alimentelor care #un în #ericol viaţa omului. (-a constatat că în marile metro#ole ale lumii. îm&olnăvindu-se indirect. des#ăduririle neraţionale. Anali"ând relaţia omului cu natura se #oate $oarte uşor vedea cum omul o distruge când este stă#ânit de #ăcat. $luorul şi com&inaţiile sale. Jxidul de car&on este cel mai nociv.

nu există activitate umană $ără te nică. etc. te nica înseamnă mi3loacele mecanice . #entru îm&elşugarea roadelor #ământului. )e nica ocu#ă un loc de $runte în viaţa societăţii şi a omului de a"i. este $orţa s#irituală care #une te nica în slu3&a omului şi a &inelui.www. să s#ri3ine cele mai grele #ro&leme ale existenţei creştine. vă"ând în el „$acerea mâinilor” lui !umne"eu +reatorul şi Atotţiitorul. a#titudine. stă#ânindu-i $orţele. omul dialog ea"ă nu numai cu !umne"eu ci şi cu natura. a"i mai mult ca oricând. +reştinii tre&uie să ia #arte la toate acţiunile între#rinse de oamenii şi organi"aţiile de &ună-credinţă în a#ărarea naturii atât #e #lan naţional cât şi #e #lan internaţional. ci realităţi comune s#iritualităţii creştine. +reaţia tre&uie trans$ormată în valori raţionale s#re a-i desco#eri $rumuseţea. încât să #ăstre"e toate în #er$ectă armonie în care au $ost orânduite de înţele#ciunea divină."ICA 8" LUMI"A MORALEI CRE5TI"E I. #rin care omul este $rate cu semenul său. a semenilor lor. care domină viaţa modernă. În acest $el. !e aceea ea a #reocu#at nu numai #e sociologi. din inamică sau indi$erentă. Într-adevăr. îm#reună cu el se ridică sau cad îm#reună cu el”. A#ărând mediul încon3urător de distrugere.cartiaz. te nica în lim&a greacă . Aceasta este te nica instrumentală sau industrială. maşini0. 980. +reştinii tre&uie să contri&uie la #rote3area şi ameliorarea mediului încon3urător. :9 . Aşadar. !e aceea. $elul de a lucra #entru a a3unge la reali"area unui sco#.aεχνη0 înseamnă artă manuală. cu deose&ire în ierurgii creştinii se roagă contra calamităţilor naturale. Între om şi natură tre&uie să $ie relaţii de #er$ectă înţelegere. ci şi #e $ilo"o$i şi moralişti. +reştinul tre&uie să încerce să sc im&e natura. #e care vrea s-o îndu#lece să-i $ie &inevoitoare. !u#ă ($ântul Lrigorie de K^ssa. Koi ne străduim #entru trans$ormarea lumii şi cunoaşterea sco#ului ei. degradare şi viciere ne a#ărăm viaţa noastră şi a semenilor noştri. te nica se numeşte totalitatea #rocedeelor unei arte sau meserii. :--:V0. având conştiinţa că #ăcatul tre&uie înlăturat. un $actor atât de însemnat al vieţii moderne nu #oate $i trecut cu vederea nici de moralişti. +reştinilor le revine sarcina de a-şi a#ăra #ro#ria lor viaţă.Mom. Cursul Nr. mai ales că in$luenţa lui se resimte şi în domeniul vieţii morale. !e aceea atenţia noastră se îndrea#tă în s#ecial asu#ra ei. Ast$el. trans$igurând-o cu a3utorul arului şi ast$el. (avantul ) ei lard de + ardin îl con$irmă constatând că natura evoluea"ă s#re s#iritual şi conştient. #rin care omul acţionea"ă asu#ra naturii şi o ex#loatea"ă. În sens restrâns. 6u&irea $aţă de !umne"eu şi de a#roa#ele este ca#a&ilă să a3ute la $olosirea ştiinţei şi te nicii în slu3&a &inelui şi a omului. o solicită să-l a3ute. )ocmai consecinţele sale s#irituale şi morale au atras atenţia asu#ra lui. 7 TE. „sora lună”. oameni de ştiinţă. devenind slu3itoare a omului. natura urcă de la nedesăvârşit la desăvârşit. s-o îm&unătăţească. a mediului încon3urător. deoarece „toate sunt solidare cu destinul omului. „Fratele soare”. În 3urul s$inţilor întreaga natură însu$leţită şi neînsu$leţită se îm&lân"eşte. +e este te nicaT !in #unct de vedere etimologic. În învăţătura ortodoxă natura are un caracter activ. În sens general. de a #roceda. care se revarsă din !umne"eu #este toată omenirea. la o atitudine ca $aţă de $iinţa însu$leţită. adică un mod de a #reci"a.unelte. de noi înşine şi de a#roa#ele #rin arul divin. meserie. !es*re te2nic( &n general +ivili"aţia modernă este dominată de te nică. economişti. 6u&irea. din dragoste de !umne"eu.Mt. „$ratele vânt” % cum se ex#rimă Francisc de Assisi % nu sunt $iguri de stil. 1ăcatul tre&uie învins #rin dragoste care duce la desăvârşire . ea să devină #entru creştin #rietenă şi slu3itoare. Q. creştinul are datoria de a vieţui în aşa $el. se a3unge la #ersonali"area naturii. în ierurgii. metodă. de a lucra. În cultul ortodox se a$lă cereri s#eciale #entru natură. Q.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z .

!atorită te nicii devin un &un al tuturor nu numai mi3loacele de comunicare. Oa $el „sănătatea. ci şi #roduce mai mult decât omul. Wtiinţa este #utere. radio. ci viaţa întreagă este slu3ită de te nică. îm#ingând masele muncitoare în mi"erie.Rames batt.www. cu li&ertatea.-8S:. 4a a#are odată cu #rimele invenţii. )ren. :Q . )e nica $ăureşte un mediu nou de viaţă. !ar de-a&ia din secolul al ]P666-lea se #oate vor&i des#re o te nică industrială. morile de a#ă. tele$on. du#ă cum este de #ăgu&itoare reaua lor între&uinţare”. +ondiţiile materiale ale vieţii sunt cu totul altele.-/. mai nimicitoare decât orice altă catastro$ă naturală. !ar nu numai în ce #riveşte locuinţa. ci şi &unurile culturale. înmulţind şi nevoile şi #o$tele omului care sunt mereu stimulate şi cer mereu să $ie satis$ăcute. Aşa se nasc marile oraşe.ră"&oiul de mână şi ră"&oiul mecanic. scrisul de mână şi ti#ogra$ia modernă0. care duce la mântuire sau #ier"are. Jmul nu mai trăieşte în mediul natural. Ast$el că un &elşug de #roduse cum n-a existat în istoria omenirii este astă"i la dis#o"iţia omului.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z )e nica are o evoluţie. Aceeaşi #ro#orţie este în toate domeniile . acesta a devenit cu adevărat stă#ân al #ământului2 toate &ogăţiile #ământului sunt ex#loatate şi #use în slu3&a societăţii şi nevoilor vieţii omeneşti. odată ce este #usă în mişcare2 omul numai o su#raveg ea"ă. macaraua.g $ăină #e "i de lucrător. Maşina înlocuieşte #e om la toate muncile grele2 a#roa#e toate aceste munci se mecani"ea"ă. o#erele mu"icale. $orţa.. Lrame0.. dinamul generator de energie electrică . căruţa şi avionul.SSS.0. automo&il. ci şi "iarele. să $ie e#oca maşinismului &iruitor. rac ete inter#lanetare. Ur%(rile te2nicii )e nica a înlocuit munca omului #rin munca maşinii. care $olosită &ine îl a3ută #e om să devină asemenea lui !umne"eu. care $uncţionea"ă singură.g grăunţe #e "i. )e nica $olosită în mod imoral #roduce în e#oca modernă şoma3ul şi a dat #osi&ilitate să se ivească una dintre cele mai crunte ex#latări a omului de către om. #entru ca secolul al ]6]-lea. avion. II. locomotiva .SSS de ori mai mult. o#erele de artă. L. ră"&oiul mecanic . )e nica se #oate com#ara cu un $actor s#iritual de su#remă valoare. Acum a#are maşina cu a&uri . telegra$. iar $olosită rău îl duce la cădere. telegra$ia $ără $ir.cartiaz. )e nica generali"ea"ă nu numai &unurile civili"aţiei. îm#iedică sau distruge. (te# enson0. În această e#ocă se inventea"ă5 va#orul cu a&uri . +u o maşină de mână. &ogăţia. Nnealta este o #relungire a organelor omeneşti2 ea tre&uie să $ie necontenit manevrată de om. graniţele vec i au că"ut. Jmenirea % datorită te nicii % a devenit o unitate. tramvai. etc. dar şi înmulţeşte $elurile #roduselor. tele$onul. în antic itate se #utea măcina :SS-7SS . o călău"eşte şi intervine în mersul ei din când în când. Acest #rogres uimitor al te nicii se datoreşte ştiinţei. 4a #une la dis#o"iţia omului $orţe naturale extraordinar de mari. etc. #recum a$irmă $iloso$ul Aristotel. avionul. va#or.V0. Fulton0. televi"iunea. creat de te nică. continuat cu secolul al ]]-lea. ci în con$ortul unui mediu arti$icial. cărţile. uşurând munca omului. Maşina este un organism inde#endent de om. #rin care se #un $orţele naturii în slu3&a omului. adică de :S.SSS . trans$ormând #e muncitori într-o mar$ă. M. #rin care mari $orţe ale naturii sunt #use în slu3&a omului. !ar mai ale te nica a trans$ormat ră"&oaiele în adevărate catastro$e.-8-9.-8/S. Piaţa are un ritm ra#id2 omul se #ierde în mulţime şi este în necontenită relaţie cu viaţa întregii omeniri. !ar te nica dă nu numai #utere asu#ra naturii. care #rin cunoaşterea legilor naturii $ace #osi&ilă stă#ânirea omului asu#ra ei. Oa $el o #utem com#ara cu #uterea cuvântului. maşini electronice. 1uterea ei se concentrea"ă în te nică. morile de vânt. În mâna s#iritului care o stă#âneşte. te nica crea"ă. toate acestea in$luenţea"ă relaţiile dintre oameni. conducerea unei armate % drea#ta între&uinţare a acestora este tot atât de &ine$ăcătoare. )e nica măreşte #roducţia. !atorită $orţelor imense #e care maşina le #une la dis#o"iţia omului. A"i o moară electrică dă #ână la . în maşini. televi"or. Aşa5 roata. &locurile lor construite şi în"estrate cu tot ceea ce te nica o$eră mai avansat. -/. Maşina nu este o sim#lă unealtă. radioul.

!evierea te nicii coincide cu #rocesul de descreştinare a societăţii moderne.Fac. )e nica #une în mâna omului $orţe imense.cartiaz. creştinismul $iind şi rămânând. +um geniul artistic introduce în realitatea materială o #arte din lumea s#iritului. ci îi dă o valoare #o"itivă2 ea este mărturia dominaţiei s#iritului asu#ra naturii. $avora&il unei de"voltări te nice oricât de mari. ast$el încât civili"aţia materială modernă să reintre su& măsura omului. Acest s#irit. nimicind milioane de oameni şi oraşe întregi.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z III. Atitudinea cre)tin( 4a'( de te2nic( (ă vedem care #oate $i atitudinea creştinului $aţă de această $orţă uriaşă a civili"aţiei moderne. +reştinismul recunoaşte. Ku ea este idealul omenirii. :80. )e nica re#re"intă #unte de trecere a $ormelor s#iritului în ţesătura $enomenelor naturii. totuşi. educat şi #lin de ar. sau #entru &om&ardament. 4a tre&uie să $ie în slu3&a omului şi a societăţii. 4li&erarea te nicii din mre3ele intereselor in$erioare şi readucerea ei #e calea cea adevărată vor constitui un titlu de glorie al omului de mâine. s#re exem#lu. Oa $el energia atomică #oate $i în slu3&a construcţiei #aşnice. de valoarea lui s#irituală. care este te nica. cu toată "estrea lor de cultură şi civili"aţie. în serviciul lui şi su& comandamentele etice su#erioare. însu$leţită de idealul măreţ al îm&răţişării întregii naturi de către s#irit. căci numai un om s#irituali"at va da sens #o"itiv te nicii moderne. este $orţa s#irituală care #une te nica în slu3&a omului şi a &inelui. Aşa se lărgeşte #uterea s#iritului în lumea materială. ci de omul care le are la dis#o"iţie. Aceasta este trans$ormarea naturii du#ă exigenţele s#irituale. de asemenea. s#re a $i $olosită în &inele omenirii. deci. +uceririle te nicii sunt o realitate de care tre&uie să se ţină cont. nu sco# al vieţii. 4a este numai un instrument. . Mai mult. uşurând viaţa omului. când omul trăia în mi3locul naturii. aşa şi geniul te nic im#une şi el naturii $orme şi cerinţe ale s#iritului. În #rivinţa aceasta e clar că creştinismul nu se #oate identi$ica cu romantismul celor ce recomandă renunţarea la toate cuceririle te nicii şi întoarcerea la viaţa sim#lă de altădată. 4a este o $orţă uriaşă care slu3eşte şi &inelui şi răului. #recum #oate $ace răul în aceleaşi #ro#orţii. Aşa. sau în slu3&a ră"&oiului. care au $ost date omului de !umne"eu în momentul aducerii lui la existenţă2 #rin te nică omul înde#lineşte #orunca !omnului5 „(tă#âniţi #ământul” . #recum dominaţia #atimilor în om #oate #une te nica în slu3&a nimicirii lui.www. a construcţiei sau a distrugerii. avionul. nu atârnă de te nică în #rimul rând ce roade aduc acestea. o $ace #entru că aceasta este $ără su$let şi deviată de la adevărata ei misiune. a &inelui sau a răului. creştinismul vede în te nică ex#resia s#iritului creator uman şi a #uterii lui de stă#ânire asu#ra naturii. creştinismul de"a#ro&ă te nica modernă. ridicarea omului care o $oloseşte #e culmi de înaltă s#iritualitate. #rin care omul este $rate #entru semenul său. însă este ine$icient2 omenirea nu #oate $i întoarsă din drumul ei. Momantismul acesta e vala&il #entru visători. te nica #retinde. )e nica în sine nu #oate să $ie decât &ună2 de#inde însă modul cum este $olosită2 dacă este #usă în slu3&a vieţii sau a morţii. 4$ectele ei atârnă de om. ca să distrugă într-o cli#ă tot ceea ce oamenii au construit în sute de ani. !acă. #e care te nica i-o #une la dis#o"iţie. 1rin ea omul #oate $ace &inele în #ro#orţii nemaivă"ute. ci numai instrument al idealului. tinde să înă&uşe s#iritul. )ocmai #entru că-i #une la dis#o"iţie $orţe atât de mari. 6u&irea care se revarsă din !umne"eu şi îm&răţişea"ă toată omenirea. -. !acă. !ar creştinismul consideră te nica dre#t mi3loc. :. !e aceea e nevoie ca e$ortul te nic şi ştiinţi$ic să $ie du&lat de unul s#iritual-moral. $orti$icat. +reştinismul nu condamnă te nica modernă. care #oate $i $olosit #entru a trans#orta &unuri materiale şi &unuri s#irituale. #oate să stă#ânească extraordinara #utere asu#ra naturii. te nica #une la dis#o"itia omului $orţe atât de imense. #rinci#ial. toate uşurările ce le-a adus te nica vieţii omeneşti şi întreg #rogresul ce l-a declanşat. reîncreştinat.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful