Colecţia „Filosofie modernă" Coperta I: Nietzsche Nietzsche's Werke Taschen A s!a"e #and$ %eipzi! C& '& Na mann (erla!

)*+,
-escrierea CI. a #i"liotecii Naţionale a /om0niei Nietzsche1 Friedrich Wilhelm Antichristul I F& W& Nietzsche2 trad& 3i postf&: (asile 4 scă& 5 Cl 65Napoca: #i"lioteca Apostrof1 7++8 )79 p&2 )7:7718 cm& 5 ;Colecţia „Filosofia modernă"< I=#N *>85*7>*5?*5> I& 4 scă1 (asile ;trad&2 postf&< 79 @ Adit ra #i"lioteca Apostrof )**,1 )**91 7++8 @ Adit ra #i"lioteca Apostrof pentr prefaţă1 7++8 Adit ra #i"lioteca Apostrof 8B++ Cl 65Napoca str& Ia3ilor1 nr& )B telefon1 fa:: +7,BC B87 BBB apostrofDpcnet&ro T&%& se Eirează la Fni nea =criitorilor din /om0nia cont 7?))&)5)>)&)C/G%& #&C&/&1 filiala sector )1 # c re3ti

Friedrich Nietzsche

Antichrist l
Trad cere1 note 3i postfaţă de (A=I%A 4F=CH
BIBLIOTECA APOSTROF

Cl 65Napoca

Nota trad cător l i
(ol m l de faţă conţine trad cerea l crării din )999 a l i Nietzsche1 Antichristul, ltima pe care a iz" tit s5o mai termine1 Inainte ca m"rele "olii sale mentale să5) ia definitiE In stăpInirea lor& % crarea a Eăz t l mina tipar l i a"ia d pă moartea l i Nietzsche1 In )*+)1 ca prima parte a n i proiect mai East1 ce ar fi rmat să c prindă patr cărţi1 proiect ce n5a ap cat să fie isprăEit1 intit lat Reevaluarea tuturor valorilor. Fltim l plan1 toamna l i )9991 arată astfel: .rima carte& Antichristul. încercare a unei critici a creştinismului. A do a carte& Spiritul liber. Critica filosofiei ca o mişcare nihilistă. A treia carte& Imoralistul. Critica celui mai funest mod de neştiinţă, morala. A patra carte& Dion sos. !ilosofia eternei reîntoarceri. In rom0ne3te1 l crarea a mai apăr t la # c re3ti1 la „%i"r;ăria< =tănci lesc "1 In )*7+1 In trad cerea1 pe care In linii mari o p tem aprecia ca fiind re 3ită1 a l i 'eor!e #& /are32 o act alizare1 care Insă repetă m lte din !re3elile1 incl siE tipo!rafice1 ale acestei trad ceri1 a apăr t In )**)1 la Adit ra Ata din Cl 6& .rezenta trad cere s5a făc t pe "aza ediţiei !riedrich "iet#sche$s %er&e ;Taschen A s!a"e<1 C&'& Na mann (erla!1 %eipzi!1 )*+,& Antichristul se află la pa!inile 8?85B?, din Eol m l $ al acestei ediţii& = "linierile din te:t aparţin l i Nietzsche& Notele trad cător l i sInt n merotate c cifre ara"e&

V.M.

C EInt Inainte
A ceasta carte se adresea#ă celor mai puţini. 'oate că încă nici ((. nu trăieşte vreunul dintre ei. Aceştia ar putea fi cei care l)au înţeles pe *arathustra al meu+ căci cum aş putea să mă confund cu aceia cărora chiar astă#i abia li s)au desfundat urechile, ) "umai #iua de poimîine îmi aparţine. -nii se nasc postum. Cît priveşte condiţiile în care pot să fiu înţeles, în care sunt cu necesitate înţeles, acestea eu le cunosc prea bine. .mul trebuie să fie cinstit în cele spirituale, cinstit pînă la duritate, pentru a putea suporta serio#itatea mea, pasiunea mea. /rebuie să fie obişnuit pe creste de munţi pentru a vedea sub el trăncănelile #ilnice despre politica şi e0oismul popoarelor. /rebuie să devină indiferent, să nu se întrebe niciodată dacă adevărul este folositor, dacă acesta poate deveni o fatalitate pentru cineva... 'referinţa celor puternici faţă de întrebările pentru care astă#i nimeni nu are cura12 cura1 pentru cele inter#ise2 predestinarea pentru labirint. 34perienţă născută din şapte sin0urătăţi. -rechi noi pentru o mu#ică nouă. .chi noi pentru ceea ce este mai îndepărtat. .

conştiinţă nouă pentru adevărurile rămase pînă acum mute. 5i voinţă pentru economia stilului mare+ pentru a aduna la un loc puterea sa, însufleţirea sa... Respectul faţă de sine însuşi2 iubirea de sine2 libertatea necondiţionată faţă de noi înşine... 3i bine6Doar aceştia sunt cititorii mei, adevăraţii mei cititori, cititorii mei predestinaţi2 ce)mi pasă de restul, ) Restul este numai omenirea. .mul trebuie să fie superior omenirii prin forţă, prin înălţimea sufletului ) prin dispreţ... F/IA-/ICJ NIATK=CJA .rima carte

Antichrist l
Incercare a nei critici a cre3tinism l i

1.
=ă ne priEim In faţă& = ntem hiper"oreeni) 5 noi 3tim s ficient de "ine la ce depărtări Eieţ im& „Nici pe pă5mInt 3i nici pe mare n Eei !ăsi calea ce d ce către hiper5"oreeni"2 aceasta o 3tia despre noi de6a .indar7& -incolo de miazănoapte1 de !heţ ri1 de moarte 5 Eiaţa noastră1 fericirea noastră&&& „Noi am descoperit fericirea1 noi c noa3tem calea1 noi am !ăsit ie3irea din mileniile la"irint l i& Cine altcineEa ar fi !ăsit5oL 5 .oate om l modernL" 5 „N 3ti nici să ies si nici să intr 2 s nt tot ceea ce n 3tie nici să iasă1 nici să intre"1 s spină om l modern&&&
)

hiberboreeni 5 nordici& In mitolo!ia !reacă formează o pop laţie "o!ată1 i "itoare de pace1 care trăie3te dincolo de hotarele EInt l i nordic1 #oreas& 7 'indar ;?7+ I&e&n&5B77 I&e&n&< 5 poet liric !rec1 a tor al .delor !r pate de !rămăticii epocii ale:andrine In patr seni: )7 ode olimpice1 )7 ode pMthice1 la care se mai ada !ă cicl l "emeenelor 3i Istmi)celor. Nietzsche face aici al zie la Eers rile: 5 „&&& Nici pe cora"ie1 nici pe 6os C Fiind1 spre templ l săr"ătorilor hMper"oreene n5ai să !ăse3ti d mnezeiesc l dr m" 7' thian&a a #ecea 5 ? ;antistrofa<1 In .indar1 .de II, # c re3ti1 Ad& FniEers1 )*>?<& NIATK=CJA

= ntem "olnaEi de această modernitate 5 de pacea lene3ă1 de compromis l la31 de Intrea!a m rdărie Eirt oasă a modern l i dN 3i n & Această toleranţă a inimii1 acest lar0eur al ei1 care „iartă" tot l fiindcă „Inţele!e" tot l1 este pentr noi n fel de Scirocoî. Aste de preferat să Eieţ ie3ti printre !heţ ri1 decIt Intre Eirt ţile moderne 3i alte EInt ri din miazăziO&&& Am fost dest l de c ra6o3i1 n ne5am cr ţat nici pe noi 3i nici pe alţii2 Insă1 m ltă Ereme1 n am 3ti t la ce este " nă Eite6ia noastră& Am deEenit mere mai posomoriţi 3i am fost n miţi fatali3ti& -estin l nostr era deplinătatea1 tensi nea1 ac m larea p terilor& Aram Insetaţi de f l!ere 3i fapte2 ne5am păstrat cIt mai departe de fericirea slă"ăno!ilor1 de „resemnare"&&& .lină de f rt nă era atmosfera noastră1 nat ra din noi se Int neca1 căci n aEeam nici n dr m In faţă& Iată form la fericirii noastre: n da1 n n 1 o linie dreaptă1 n ţel&&&

2.
Ce este " nL 5 Tot ceea ce face să crească In om sentiment l p terii1 Eoinţa de p tere1 p terea Insă3i& Ce este ră L 5 Tot ceea ce proEine din slă"ici ne& Ce este fericireaL 5 =entiment l a tot ceea ce face p 5 terea să crească1 sentiment l că Ea fi InEinsă o ImpotriEire& N m lţ mirea de sine1 ci mai m ltă p tere2 n pace In !eneral1 ci răz"oi2 n Eirt te1 ci isc sinţă ;adică Eirt te In stil l /ena3terii1 virtii, Eirt te lipsită de moralăB<&
8 B

Sciroco 5 EInt african cald virtute liberă de morală 5 termen ce5i aparţine l i Nietzsche1 desemnInd pe acei oameni care n mai cons mă "ă t ri alcoolice1 ref ză f mat l 3i1 desi! r1 se simt Intr tot l li"eri faţă de orice o"li!aţii ale moralei c rente&

ro
A"/IC8RIS/-9

=lă"ăno!ii 3i de!eneraţii tre" ie să piară: acesta să fie prim l principi al i "irii noastre de oameni& Pi1 pe deas pra1 pe nii mai tre" ie să5i 3i a6 tăm& Ce este mai Eătămător decIt orice Eici L 5 4ila pentr toţi de!eneraţii 3i slă"ăno!ii 5 cre3tinism l&&&

3.
.ro"lema pe care o p n aici n este ce an me Ea tre" i să Inloc iască omenirea In 3ir l s ccesiE al fiinţelor ;om l este n sfIr3it<: ci care tip man tre" ie c ltiEat1 tre" ie Eoit ca fiind de o Ealoare mai Inaltă1 mai demn de Eiaţă1 mai si! r de Eiitor& Acest tip de o Ealoare mai Inaltă a e:istat 3i pInă ac m dest l de des: Insă n mai ca o IntImplare norocoasă1 ca o e:cepţie1 niciodată ca ceEa Eoit& -impotriEă1 tocmai de acesta le5a fost cel mai m lt frică1 pInă ac m el a fost cel care a reprezentat cel mai de aproape frica Insă3i 5 3i1 pornind din frică1 a fost Eoit1 c ltiEat1 Infăpt it tip l op s: animal l casnic1 animal l de t rmă1 om l animal "olnaE 5 cre3tin l&

4.
Gmenirea n Infăţi3ează Ereo eEol ţie către mai "ine1 mai p ternic sa mai Inalt1 a3a c m se crede astăzi& QAEol ţia" n este decIt o idee modernă1 adică o falsă idee& In priEinţa Ealorilor sale1 e ropean l de astăzi a rămas m lt s " e ropean l /ena3terii2 dezEoltarea In contin are n este nicidec m o necesară Inălţare1 o cre3tere1 o fortificare& Intr5 n alt sens1 e:istă n permanent s cces al caz rilor sin! lare1 In cele mai diferite loc ri ale pămInt l i 3i din sin l celor mai diferite c lt ri1 datorită căr ia ni se Infă5
NIATK=CJA

ţi3ează1 In realitate1 n tip mai Inalt: ceEa care1 raportat la Intrea!a manitate1 constit ie n fel de s praom& Asemenea caz ri fericite ale marel i s cces a fost Intotdea na posi"ile 3i1 pro"a"il1 Eor fi Intotdea na& Pi1 In an mite sit aţii1 neam ri1 tri" ri1 popoare Intre!i pot reprezenta asemenea loEit ri la ţintă&

5.
N tre" ie să decorăm şi să Impopoţonăm cre3tinism l: el a pornit n răz"oi pe Eiaţă 3i pe moarte contra acest i tip mai Inalt de om1 a ar ncat anatema as pra t t ror instinctelor f ndamentale ale acest i tip1 a distilat din aceste instincte ră l1 pe om l ră : om l p ternic drept caz tipic al cel i detesta"il1 „al om l i nemerniciei"& Cre3tinism l a ţin t partea a tot ceea ce este sla"1 6osnic1 de!enerat1 el 3i5a croit n ideal din contrazicerea instinct l i de conserEare a Eieţii p ternice2 el a cor pt Insă3i dreapta raţi ne a nat rilor spirit al p ternice1 Intr cIt ne5a propoEăd it să resimţim Ealorile cele mai Inalte ale spirit alităţii ca fiind atinse de păcat1 ca nele ce cond c la eroare1 la ispite& A:empl l cel mai 6alnic: perEersitatea l i .ascal ?1 care credea In cor perea raţi nii sale prin păcat l ori!inar1 pe cInd aceasta era cor ptă n mai de cre3tinism l să O
?

'ascal ;),785),,7< 5 om de 3tiinţă1 scriitor1 filosof mistic francez& A tor al Scrisorilor provinciale2 de importanţă filosofică deose"ită s nt fra!mentele ce poartă n mele com n de Cu0etări, concep te ca o apolo!ie a cre3tinism l i1 dar menite să rămInă frInt ri dintr5 n proiect neisprăEit& -e3i reprezentant il str al raţionalism l i francez1 pe nele lat ri ale concepţiei sale constit ie1 tot 3i1 n protest tare la adresa e:a!erărilor raţionalism l i de tip cartezian1 In acord c recr descenţa reli!ioasă a epocii Contrareformei&
12

A"/IC8RIS/-9

6.
Aste n spectacol d reros 3i plin de !roază cel care s5a arătat ochilor mei2 căci am ridicat cortina ce acoperă cor pţia oamenilor& In ! ra mea1 acest c EInt este cel mai p ţin e:p s Ere nei "ăn ieli că ar c prinde o ac zaţie morală la adresa oemenirii& A3 Erea să s "liniez Incă o dată: Inţele! acest c EIntMNra nici o intenţie morali#atoare+ 3i aceasta pInă acolo că resimt cel mai p ternic această cor pţie tocmai In loc ri nde1 pInă ac m1 om l a aspirat In mod l cel mai con3tient către virtute 3i către „diEinitate"1 Inţele! cor pţia1 c m de6a s5a lăsat !hicit1 In sens l de decadenceb+ s sţin că toate Ealorile In care omenirea 3i5a strIns laolaltă cele mai Inalte dorinţe s nt Ealori ale decadenţei& N mesc cor pt n animal1 o specie1 n indiEid care 3i5a pierd t instinctele sale1 care ale!e 3i preferă ceea ce5i este dezaEanta6os& G istorie „a sentimentelor mai Inalte"1 a „ideal rilor omenirii" 5 3i poate că Ea tre" i să o Infăţi3ez 5 ar fi totodată o e:plicare a motiE l i pentru care om l este atIt de cor pt& .entr mine1 Eiaţa contează ca n instinct de a cre3te1 a ad na1 a ac m la p tere1 puterea+ nde lipse3te Eoinţa de p tere1 acolo IntIlnim decădere& = sţin că t t ror Ealorilor celor mai Inalte ale omenirii le lipseşte această Eoinţă 5 că1 asc nse d pă n mele cele mai sfinte1 domnesc Ealori ale decăderii1 Ealori nihiliste.

7.
N mim cre3tinism l o reli!ie a milei. 4ila se op ne afectelor tonice care sporesc ener!ia sentiment l i Eieţii2 ea acţionează depresiE& Gm l I3i pierde din p tere
,

decadence 5decadenţă ;fr&< NIATK=CJA

cInd Ii este milă& .ierderea p terii1 pe care s ferinţa o ad ce In Eiaţă c sine1 spore3te 3i se m ltiplică pe sine1 Incă 3i mai m lt1 datorită milei& Insă3i s ferinţa deEine conta!ioasă prin milă2 In an mite condiţii1 datorită milei se poate a6 n!e la pierderea totală a Eieţii 3i a ener!iei de Eiaţă1 care stă Intr5o relaţie a"s rdă c c ant m l ca zei ;caz l morţii Nazarinean l i<& Acesta este prim l p nct de Eedere: mai e:istă Insă Incă n l1 mai important& =ă admitem că măs răm mila d pă Ealoarea reacţiilor pe care1 de o"icei1 ea le prod ce2 caracter l ei de pericol la adresa Eieţii Ea apărea Intr5o l mină Incă 3i

mai clară& 4ila se op ne cr ci31 In mare 3i total1 le!ii eEol ţiei1 care este cea a selecţiei naturale. Aa menţine ceea ce este copt pentr decădere1 se apără pe sine In faEoarea dezmo3teniţilor 3i condamnaţilor Eieţii1 e:istă prin n măr l mare al rataţilor de tot fel l1 pe care Ii ţine In Eiaţă1 conferă Eieţii Inse3i n aspect mai Int necat 3i mai Indoielnic& =5a Indrăznit ca mila să fie n mită Eirt te ;ceea ce In orice morală nobilă trece drept o slă"ici ne<2 s5a mers apoi mai departe1 s5a făc t din milă virtutea, f ndament l 3i ori!inea t t ror Eirt ţilor 5 fire3te1 n mai din p nct l de Eedere al nei asemenea filosofii1 fapt ce tre" ie aE t Intotdea na In Eedere1 care era nihilistă1 care 3i5a scris pe drapel ne0area vieţii. AEea dreptate In această priEinţă =chopenha er >: prin milă1 Eiaţa este ne!ată1 devine şi mai vrednică de a fi ne0ată 5 mila constit ie practica nihilism l i& Incă o dată sp s: acest instinct depresiE 3i conta!ios se p ne de5a c rmezi3 l oricăr i instinct care tinde către menţinerea 3i sporirea Ealorii Eieţii2 el este1 atIt ca multiplicator al > Schopenhauer ;)>995)9,+< 5 filosof !erman In descendenţa imediată a idealism l i clasic !erman ;Rant1 Fichte1 =chellin!1 Je!el<& =e declară n adept al l i Rant1 dar este 3i n adEersar declarat al l i Je!el1 In
n mele n i iraţionalism ce proclamă Eoinţa oar"ă1 incon3tientă1 drept principi metafizic al realităţii1 echiEalent al „l cr l i In sine" kantian& Gpera principală1 de mare infl enţă In epocă 3i mai ales d pă aceea 5 9umea ca voinţă şi repre#entare ;)9)9<&

A"/IC8RIS/-9

mizeriei1 cIt 3i ca 3i păstrător al oricărei mizerii1 principal l instr ment pentr cre3terea decadenţei 5 as pra a ceea ce ne conEin!e mila este nimic l&&& 5 Gm l n roste3te „nimic l": el folose3te pentr aceasta pe „dincolo"2 sa pe „- mneze "2 sa „Eiaţa cea adeEărată"2 sa NirEana 91 stin!erea1 fericirea&&& Această retorică neEinoEată1 ce ţine de domeni l idiosincraziei reli!ioase 3i morale1 apare imediat mult mai puţin nevinovată dacă se Inţele!e tendinţa care este InEăl ită aici In mantia s "limelor c Einte: o tendinţă adEersară Eieţii& =chopenha er a fost n adEersar al Eieţii2 de aceea, mila a deEenit la el o Eirt te&&& Aristotel *1 c m se 3tie1 a Eăz t In milă o dispoziţie "olnăEicioasă 3i peri5 c loasă1 cina am face mai "ine dacă i5am administra om l i1 cInd 3i cInd1 n p r!atiE2 el Inţele!ea tra!edia ca pe n p r!atiE& Intr5adeEăr1 pornind din instinct l Eieţii1 ar tre" i ca om l să ca te n mi6loc prin care să poată aplica o Inţepăt ră nei asemenea "olnăEicioase 3i peric loase ac m lări de milă1 prec m ne5o arată caz l l i =chopenha er ;3i1 din păcate1 de asemenea1 al Intre!ii noastre decadenţe literare 3i artistice1 de la =t& .eters" r! pInă la .aris1 de la Tolstoi )+ pInă la Wa!ner))<1 pentr ca ea să 9 "irvana 5 Inseamnă literal stin!ere1 eEadare din d rere& In " dhism 3i 6ainism1 do ă c rente de fact ră
filosofică ale reli!iozităţii indiene Eechi1 desemnează starea s premă ce Incheie 3ir l Incarnărilor ;samsara<2 p nInd capăt oricărei e:istenţe1 Inţeleasă ca izEor al d rerii1 nirvana ad ce lini3tea a"sol tă& :Aristotel ;89B5877 I&e&n&< 5 n l din cei mai mari filosofi ai 'reciei Antice2 iniţial1 discipol al l i .laton1 In Academia căr ia se formează1 dar apoi eEol ează pe o linie de !Indire proprie1 de orientare tot mai pre!nant antiplatoniciană1 deEenind n critic InEer3 nat al teoriei Ideilor& Intemeietor al lo!icii prin cicl l de l crări ce poartă n mele de .r0anon2 alte opere: ;etafi#ica, !i#ica, Despre suflet, 'oetica, 'olitica, 3tica "icomahică. Nietzsche se referă aici la concepţia l i Aristotel priEind mila1 din partea dedicată tra!ediei In 'oetica ;)BB* a1 7,57><& )+ /olstoi ;)979 5 )*)+< 5 mare scriitor r s1 a tor al nor cele"re romane: Ră#boi şi pace, învierea, Ana <arenina. %a0ner ;)9)85)998< 5 mare compozitor romantic !erman1 a tor l operelor .lande#ul #burător, Rien#i, 9ohen0rin, /annh=user, ;aeştrii cîntăreţi din "urnber0, prec m 3i al nei tetralo!ii 7Aurul Rinului, %al&iria, Sie0fried, Amur0ul #eilor>. Incearcă o form lă dramatică1 c caracter de sinteză1 care să Im"ine m zica 3i drama pe "aza nei mitolo!ii naţionale !ermanice& %a Incep t1 Nietzsche Il admiră fără rezerEe1 apoi deEine n adEersar 3i critic al să & NIATK=CJA

erupă... Nimic n este mai nesănătos1 In mi6loc l modernităţii noastre nesănătoase1 decIt mila cre3tină& A ici tre" ie să fim medici1 aici să fim neInd rători1 aici să mIn im "ist ri l 5 aceasta ne aparţine nouă, acesta este fel l nostru de a5i i "i pe oameni1 prin aceasta s ntem noi filosofi, noi1 cei hiper"oreeniO&&&

8.
Aste necesar să sp nem pe cine Il simţim drept contrari l nostr : pe teolo! 3i pe toţi aceia In Einele cărora c r!e sIn!e de teolo! 5 Intrea!a noastră filosofic& Acest destin tre" ie Eăz t mai de aproape1 mai m lt1 el tre" ie trăit In sine1 om l aproape că ar tre" i să se prăpădească pentr ca mai m lt să n Inţelea!ă1 aici1 de !l mă ;li"era c !etare a domnilor no3tri cercetători ai nat rii 3i fiziolo!iei n este1 In ochii mei1 decIt o 0lumă 5 le lipse3te pasi nea faţă de aceste l cr ri1 suferinţa pentr ele<& A5ceastă otrăEire a6 n!e c m lt mai departe decIt ne !In5dim2 am !ăsit instinct l teolo!ic al tr fiei pret tindeni nde astăzi om l se simte n „idealist" 5 nde om l1 In Eirt tea nei ori!ini mai Inalte1 I3i aro!ă pretenţia de a ar nca as pra realităţii o priEire s perioară 3i străină&&& Idealist l1 la fel ca preot l1 ţine In

mneze "1 „mInt ire"1 „eternitate"1 a fost declarată sacrosanctă& .do ă din cele mai peric loase !re3eli din cIte e:istăO< a deEenit1 iară3i1 datorită n i scepticism Eiclean 3i inEidios1 dacă n demonstra"ile1 cel p ţin imposi"il de respins. să n ne Indoim In priEinţa a ceea ce se petrece In fond de fiecare dată: cea care Erea să parEină la p tere este Eoinţa de sfIr3it1 Eoinţa nihilist l i&&& 10. PEa"ii s nt cei mai " ni mincino3i din 'ermania1 ei mint c neEinoEăţie&&& -e nde acea 6 "ilare care la apariţia l i Rant )B a trec t peste l mea saEantă !ermană1 alcăt ită pe trei sfert ri din fii de preoţi 3i InEăţători1 5de nde conEin!erea !ermană1 care I3i !ăse3te pInă astăzi )7 )8 peccatum ori0inale ) păcat ori!inar .)>*+<& A aE t o infl enţă hotărItoare as pra rma3ilor săi1 Fichte1 =chellin!1 Je!el1 prin afir5 6 marea primordialităţii A l i ca s "iect al c noa3terii1 actiE In raport c o"iect l& )9 A"/IC8RIS/-9 eco l1 că odată c Rant ar Incepe o Intoarcere către mai bineC Instinct l de teolo! asc ns In InEăţaţii !ermani a !hicit ce an me este1 de ac m1 din no c p tinţă&&& =5a deschis n dr m piezi3 către ideal l antic1 concept l de „l me adevăratăD.este tot am dez!ropat instinct l de teolo!: el este forma cea mai răspIn5dită1 c adeEărat subpămînteană.atos l care se iEe3te din ea se n me3te credinţă+ tre" ie1 o dată pentr totdea na1 să Inchizi ochii faţă de tine Ins ţi pentr ca să n s feri din ca za Infăţi3ării acest i fals inc ra"il& -in această optică !re3ită1 care atin!e toate l cr rile1 se fă re3te pentr z propri o morală1 o Eirt te1 o sfinţenie1 con3tiinţa bună este le!ată de n n!hi de Eedere fals ) se pretinde că nici n fel de altă optică n mai poate aEea dreptate1 d pă ce aceea proprie1 s " n mele de „. acela de morală Inţeles ca esenţă a l mii . /aţi nea1 dreptul raţi nii n a6 n!e atIt de departe&&& =5a făc t din realitate o „aparenţă"2 o l me In Intre!ime născocită.. ca forţe Eătămătoare 3i ademenitoare1 deas pra cărora „spirit l" pl te3te In p ră e:istenţă pentr ?@ A"/IC8RIS/-9 sine: ca 3i c m milinţa1 castitatea1 sărăcia1 Intr5 n c EInt1 sfinţenia1 n ar fi ad s pInă ac m Eieţii nesp s mai m lte pre6 dicii decIt orice altă oroare 3i Eici & =pirit l p r este c rată minci nă&&& AtIta timp cIt preot l 5 acest tă!ăd itor1 acest calomniator 3i otrăEitor prin meserie al Eieţii 5contează Incă drept o specie superioară de om1 n e:istă nici n răsp ns la Intre"area: ce este adeEăr lL AdeEăr l de1a a 3i fost p s c cap l In 6os1 dacă aEocat l con3tient al nimic l i 3i al tă!ăd irii trece drept reprezentant al „adeEăr l i"&&& 9.3i n n mai In mInă<1 el p ne In 6oc n dispreţ plin de " năEoinţă ImpotriEa „intelect l i"1 „simţ rilor"1 „onor rilor"1 „Eieţii " ne"1 „3tiinţei"1 Eede asemenea l cr ri de sus..astor l protestant este " nic l filosofiei !ermane1 iar protestantism l Insă3i peccatum ori0inale?B al ei& -efiniţia protestantism l i: paralizia1 pe de o parte1 paralizia cre3tinism l i pe de altă parte1 a raţi nii&&& Tre" ie doar să rostim c EInt l „seminar l din T "in!en" )8 pentr a pricepe ce este1 l ată In f ndamentele sale1 filosofia !ermană 5 o teolo!ie perfidă. Intre !ermani se Inţele!e imediat dacă sp n că filosofia a fost cor ptă prin sIn!ele teolo!ilor& .lat&< seminarul din /ubin0en ) instit t l teolo!ic protestant Tinde la sfIr3it l secol l i al $(III5lea s5a IntIlnit ca st denţi1 fiind cole!i de cameră1 „cei trei 3Ea"i"1 Je!el1 Jolderlin1 =chellin!& )B <ant . l mea esenţei a deEenit na reală&&& = cces l l i Rant este n mai n s cces de teolo!: Rant1 prec m % ther )? 3i prec m %ei"niz).)>99<1 Critica puterii de 1udecată .)>7B5)9+B< 5 părintele idealism l i clasic !erman prin l crările sale „criticiste": Critica raţiunii pure .mInă In Intre!ime toate marile concepte ..1 a fost . care se poate IntIlni pe pămInt1 a falsităţii& Ceea ce n teolo! socoate ca adeEărat1 tre" ie să fie fals: aEem In asta aproape n criteri al adeEăr l i& Instinct l să de conserEare cel mai 6osnic este acela care1 In orice p nct al ei1 Il Impiedică să cinstească realitatea sa măcar s5o lase să c EInte& Acolo nde pătr nde infl enţa teolo!ilor1 1udecata de valoare este răst rnată1 conceptele NIATK=CJA de „adeEăr" 3i „fals" s nt Inloc ite In mod necesar n l pnn alt l: ceea ce este mai Eătămător pentr Eiaţă se cheamă1 In acest caz1 „adeEăr"1 iar ceea ce o Inalţă1 o intensifică1 o solicită1 o 6 stifică1 o face să tri mfe1 se cheamă „fals"& -acă se IntImplă că teolo!ii 5 prin intermedi l „con3tiinţei" principilor Asau a popoarelor< 5 Intind mIna d pă putere. SmpotriEa acest i instinct de teolo! pornesc e răz"oi: Ii !ăsesc rmele pret tindeni& Cine are sIn!e de teolo! In Eine stă1 de la Incep t1 Intr5o relaţie strIm"ă 3i necinstită faţă de toate celelalte l cr ri& ..)>9)<1 Critica raţiunii practice .

eister. Sncă n c EInt ImpotriEa l i Rant ca moralist. G Eirt te tre" ie să fie născocirea noastră.. -oar instinct l de teolo! )5a p t t l a In paza saO 5 G faptă iscată din instinct l Eieţii I3i !ăse3te doEada că este o acţi ne 1ustă In plăcere2 iar acest nihilist c măr ntaie cre3tine1 do!matice1 Inţele!e plăcerea ca pe o obiecţie. .< 5 căl !ăr !erman1 teolo! 3i profesor de teolo!ie la FniEersitatea din Witten"er!& Iniţiator l /eformei1 care a d s la desprinderea protestantism l i l teran din sIn l catolicism l i& Trad cător In !ermană al #i"liei& 9eibni# .=chiller1 'oethe1 Fichte1 Je!el<2 3i Rant: fost n mare admirator al /eEol ţiei Franceze 3i al ideal l i de li"er forma anor!anică a stat l i la cea or0anicăC N 3i5a p s oare Intre"area dacă e:istă n eEeniment ce n poate fi e:plicat altfel decIt printr5o Inclinaţie morală a omenirii1 astfel IncIt să st poată doEedi prin el1 o dată pentr totdea na1 „tendinţa omenirii către mai "ine"L /ăsp ns l l i Rant s nă astfel: 5 „aceasta este reEol ţia"& Instinct l care se In3eală In toate1 instinct l contra nat rii1 decadenţa !ermană ca 3i filosofie 5 acesta este RantO 12.. %as de o parte pe cei cIţiEa sceptici care1 In istoria filo5sofiei1 ţin de tip l celor cinstiţi: ceilalţi n c nosc nici măcar pretenţiile elementare ale onestităţii intelect ale& Toţi ace3ti mari Eisători1 aceste animale mirac loase1 fac prec m tinerele femei: ei consideră „sentimentele fr moase" drept ar! mente1 „piept l ridicat" ca s flarea foalelor d mnezeirii1 conEin!erea drept criteri al adeEăr l i& In cele din rmă1 Rant Incă1 In neEinoEăţia sa „!ermană"1 prin concept l de „raţi ne practică"1 a Incercat să dea n aspect 3tiinţific acestei forme de cor pere1 acestei lipse de con3tiinţă intelect ală: a născocit o formă proprie de raţi ne pentr caz rile In care om l n tre" ie să se lase preoc pat de raţi ne2 an me1 cInd morala1 cerinţa s "limă a l i „t tre" ie"1 se face a zită c p tere& -acă aEem In Eedere că la aproape toate popoarele filosof l este n mai dezEoltarea In contin are a preot l i1 această mo3tenire preoţească1 această emisie de monedă falsă. apărarea 3i neEoia noastră cea mai personală: l ată In orice alt Inţeles este n mai n pericol& Tot ceea ce n determină Eiaţa noastră1 îi dă nează: o asemenea Eirt te1 care constă n mai Intr5 n sentiment de respect faţă de noţi nea de Eirt te1 a3a c m Eroia Rant1 este Eătămătoare& „(irt tea"1 „datoria"1 „"inele In sine"1 "inele aEInd n caracter de impersonalitate 3i )? 9uther . %ilhelm . %er&e. Afinităţi elective.B.: /eoria culorilor. ce se petrece chiar lnfaţa ochilor no3tri1 n mai s rprinde pe nimeni& -acă tate afirmat de aceasta .r siei Grientale1 azi ) Ralinin!rad1 In / sia& )9 #eul .)>B*5)987< 5 personalitate titanică a c lt rii !ermane2V scriitor1 dar 3i om de 3tiinţă 3i filosof& A tor l nor l crări cele"re:O !aust.onadolo0ia. . NIATK=CJA A"/IC8RIS/-9 de Eala"ilitate !enerală 5 toate acestea n s nt decIt năl ci1 In care capătă e:presie declin l1 ltima aten are a Eieţii1 chinezeria din Roni!s"er!)>& %e!ile cele mai adInci ale conserEării 3i ale cre3terii por ncesc e:act contrari l: an me1 ca fiecare să53i !ăsească sin! r propria sa Eirt te1 propriul să imperatiE cate!oric& Fn popor se prăpăde3te at nci cInd conf ndă datoria sa c concept l !eneral de datorie& Nimic n este mai adInc 3i interior r inat decIt concept l de datorie impersonală1 ca 6ertfa In faţa ze l i 4oloch)9 al a"stracţiei& C m se poate că imperatiE l cate!oric al l i Rant n5a fost resimţit cu pericol de viaţ=E.etamorfo#a plantelor.).Eezi Rant1 Der Streit der !a&ult=ten.oloch 5 ze l răz"oi l i In mitolo!ia feniciană& -esemneazăO sacrifici l de pr nci1 6ertfa ad să diEinităţii& In Carta!ma1 nde erai adorat c deose"ire1 i se ad cea ca ofrande copii din cele mai"de Ează & familii pentr a c ceri " năEoinţa diEinităţii In răz"oaie& )* Foethe . plăcereC ca n a tomat al „datoriei"L Aste chiar reţeta pentr decadenţă1 "a chiar pentr idiotism&&& Rant a deEenit idiot& Pi om l acesta a fost contemporan c Foethel?G Iar acest păian6en1 prin p terea soar5tei1 trecea drept filosof !erman 5 3i Incă mai treceO&&& 4ă feresc să sp n ce !Indesc despre !ermani&&& Ceea ce Rant 7+ a Eăz t In /eEol ţia Franceză oare n este trecerea de la )> chine#eria din <oni0sber0 5 referire la Rant1 care a trăit toată U l n!a sa Eiaţă la Roni!s"er!1 pe at nci capitala .< 5 mare om de 3tiinţă 3i filosof !erman1 adeEărat l părinte al filosofiei !ermane moderne& In concepţia sa priEind c noa3terea Incearcă să medieze Intre cele do ă c rente op se1 al raţionalism l i 3i al empirism l i1 iar In concepţia sa !enerală s sţine a'căt irea monadolo!ică a realităţii1 centre ener!etice de nat ră spirit ală& Gpere: /eodiceea. Căci ce distr !e oare mai repede decIt a l cra1 a !Indi1 a simţi fără nici o necesitate lă ntrică1 fără ale!ere adInc personală1 iară.5)>). 7+ Ceea ce Rant a Eăz t In /eEol ţia Franceză 5 alăt ri de alţi temporani de seamă ai săi . Akademie A s!a"e1 #d (II1 p& 9? 3i rm&<& -e altfel1 W& -iltheM considera ent ziasm l stIrnit de /eEol ţia Franceză ca n l din factorii Qerminanţi ai Eieţii c lt rale !ermane din .doar o frInă mai m lt pentr onestitatea !ermană1 3i a3a atIt de la"ilă In sine& 11. Suferinţele tînărului %erther.)B985)?B...

mneze "1 ca manifestInd dispreţ faţă de adeEăr1 ca n „posedat"& In priEinţa caracter l i 3tiinţific1 om l a fost n Ciandala 7)&&& Am aE t ImpotriEa noastrăO Intre! patos l omenirii 5 concept l acesteia c priEire la ceea ce trebuie să fie adeEăr l1 la c m trebuie să fie serEici lV adeEăr l i: pInă ac m fiecare „t tre" ie" a fost Indreptat împotriva noastră.t .e om n 5) mai deriEăm din „spirit"1 din „diEinitate"1 ci l5am a3ezat Intre animale& Al trece pentr noi drept cel mai p ternic animal1 pentr că este cel mai Eiclean2 o consecinţă a acest i fapt o constit ie spirit alitatea sa& .<& 10 21 NIATK=CJA A"/IC8RIS/-9 aEem Insărcinări diEine1 de e:empl aceea de a5i face pe oameni mai " m1 de a&5i salEa1 de5a le ad ce mInt irea 5dacă p rtăm In piept d mnezeirea1 dacă s ntem trans5miţătorii n i imperatiE de dincolo1 printr5o astfel de misi ne ne sit ăm de6a In afara t t ror acelor eEal ări care s nt p r raţionale2 printr5 o asemenea sarcină deEenim de6a1 prin noi In3ine1 sfinţi1 a6 n!em1 imediat1 prin noi In3ine1 tip ri ale nei ordini mai InalteO&&& Ce5) interesează ştiinţa pe n preotL Al stă prea s s pentr aceastaO Pi pInă ac m preot l este cel care a stăpînitl Al a determinat con56 ceptele de „adeEăr" 3i „neadeEăr"O&&& 13.?+< 5 părintele filosofiei franceze moderne1 reprezentant de seamă al raţionalism l i modern1 din a căr i concepţie .orne3te spirit l 3tiinţific 3i filosofic modern& Gpere: Discurs asupra metodei. de fapt.editaţii metafi#ice. Ne5am schim"at pe noi In3ine& Am deEenit mai mode3ti In toate& . om l a fost sfăt it să53i retra!ă In sine .5)... # c re3ti1 Ad&FniEers1 )*>>1 p& 88.odestia noastră a fost cea care s5a op s cel mai m lt ! st l i&&& G1 c m de a mai !hicit5o1 ace3ti c rcani ai l i . G"iectiEele noastre1 practicile noastre firea noastră lini3tită1 pr dentă1 s spicioasă 5 toate aceste 7) /sandala 7Ciandala> 5 cea mai dispreţ ită castă hind să din Inc antică2 aceasta rez ltă 3i din Inţeles l act al al termen l i1 care Inseamr n om acaparat de oc paţii m rdare1 desconsiderate1 o sc rs ră a societ2 le5a apăr t pe deplin nedemne 3i Erednice de dispreţ it1 In cele din rmă1 am aEea Eoie să ne Intre"ăm1 c o oarecare Indreptăţire1 dacă ceea ce a ţin t omenirea Intr5o atIt de l n!ă or"ire nu a fost. un anume 0ust estetic2 el cerea adeEăr l i n efect pitoresc2 la fel1 el cerea cel i care c noa3te să acţioneze c p tere as pra simţ rilor& ..e de altă parte1 noi ne apărăm ImpotriEa nei de3ertăci ni1 care aici ar Erea iară3i să53i a dă c p tere Eocea: ca 3i c m om l ar fi marea intenţie ce acţionează In spatele Intre!ii eEol ţii animale& Al n este1 de fel1 o Inc n nare a creaţiei: orice fiinţă este1 alăt ri de el1 pe o treaptă de perfecţi ne&&& Pi Intr cIt afirmăm aceasta1 n am sp s Incă prea m lt2 om l este1 l at In sens relatiE1 cel mai nere 3it dintre animale1 cel mai "olnăEicios1 acela care1 In mod l cel mai peric los1 s5a lepădat de instinctele sale 5 fire3te1 In ci da t t ror acestora1 rămIne 3i cel mai interesantO In ceea ce priEe3te animalele1 -escartes 771 cel dintIi1 c o Indrăzneală demnă de admiraţie1 s5a Inc metat să !indească animal l drept o ma3ină: Intrea!a noastră fiziolo!ie se străd ie3te să doEedească această afirmaţie& Noi1 din Descartes . =ă n s "apreciem aceasta: noi înşine. noi1 spiritele li"ere1 s ntem de6a o „reeEal are a t t ror Ealorilor"1 o declara5) ţie de ră#boi şi de planificată victorie la adresa t t ror conceptelor Eechi de „adeEir" 3i „neadeEăr"& Cele mai preţioase opinii Ein cel mai la rmă2 dar cele mai Ealoroase opinii s nt metodele. 'rincipiile filosofiei. /oate metodele1 toate pres poziţiile spirit l i nostr 3tiinţific 3i5a atras ImpotriEa lor1 timp de milenii1 cel mai adInc dispreţ: datorită lor1 om l a fost e:cl s din circ it l oamenilor „one3ti" 5 In fel l acesta1 el a fost socotit ca n „d 3man al l i .)?*. 22 2-3 NIATK=CJA A"/IC8RIS/-9 p nct de Eedere lo!ic1 n Il mai a3ezăm pe om aparte1 c m a făc t5o -escartes: ceea ce astăzi este1 In !eneral1 Inţeles din om1 se Intinde atIt de departe cIt concepţia despre om ca ma3ină& Gdinioară1 ca o Inzestrare din partea nei ordini s perioare1 om l i i s5a dat „li"er l ar"itr ": astăzi1 i5am l at Insă3i Eoinţa1 In sens l că prin aceasta n mai aEem Eoie să Inţele!em nici o aptit dine& (echi l c EInt „Eoinţă" serEe3te n mai pentr a desemna o rez ltantă1 n fel de reacţie indiEid ală care rmează c necesitate1 In parte contra5zicInd1 In parte acordInd 5se nei e:citaţii: Eoinţa n mai are „p tere de acţi ne"1 ea n mai „incită"&&& 4ai Inainte1 se Eedea In con3tiinţa om l i1 In „spirit l" să 1 doEada ori5 !inii sale mai Inalte1 a diEinităţii sale2 pentr a fii desăvîrşit..epocă .mneze &&& 14.W& -iltheM1 /răire :poe#ie.

mneze l să propri & In .mneze 1 acest c EInt a tre" it să fie „In mod nat ral" n l „repro"a"il" 5 Intrea!ă această l me de ficţi ni I3i are rădăcina In ura faţă de nat ral .pă ce1 mai IntIi1 s5a inEentat concept l de nat ră ca n contra5concept In raport c . In cadr l cre3tinism l i1 In nici n p nct1 nici morala 3i nici reli!ia n intră In contact c realitatea& Cau#e cil tot l ima!inare .mneze n mai al "inel i rămIne aici In afara oricărei dorinţi& AEem neEoie de .mneze pentr fiecare1 deEine n partic lar 3i n cosmopolit&&& Gdinioară a reprezentat n popor1 forţa n i popor1 tot ceea ce este a!resiEitate 3i sete de p tere In s flet l n i popor2 ac m el este n mai .mneze "1 spirite"1 „s flete"<2 o ştiinţă a naturii ima!inară ..mneze pentr a5i Inălţa 6ertfe&&& /eli!ia1 Ină ntr l nor asemenea condiţii1 este o formă a rec no3tinţei& Gm l este rec noscător l i Ins 3i2 de aceea este neEoie de n .mneze & Fn astfel de .„. c a6 tor l lim"a6 l i de semne al idiosincraziei reli!ioase 3i morale 5„penitenţă"1 „rem 3cări de con3tiinţă"1 „ademenirea diaEol l i"1 „intimitatea l i .realitateaO< 3i constit ie e:presia nei adInci nem lţ miri proEocate de realitate&&& Dar cu aceasta totul este lămurit.„Impărăţia l i .mneze "<2 o teolo0ie ima!inară .mneze care n c noa3te ce Inseamnă mInia1 răz" narea1 inEidia1 dispreţ l1 Eiclenia1 silniciaL 3i poate n i5ar fi c nosc tă nici ardoareaBH molipsitoare a Eictoriei 3i a nimiciriiL N am p tea Inţele!e n asemenea . .mneze Intr5 n .mneze ne o"li!ă Xa Y concl zie asemănătoare: n popor care mai in el Ins 3i mai are Incă .mneze "1 „6 decata din rmă"1 „Eiaţa Ee3nică"<& Această l me de p re ficţiuni se deose"e3te pe sine de l mea Eis l i1 3i Incă total In deEafoarea sa1 prin fapt l că cea din rmă răsfrîn0e realitatea1 In timp ce aceasta o falsifică1 o deEalorizează1 o nea!ă& .antropocentrică2 lipsa totală a conceptelor nor ca ze nat rale<2 o psiholo0ie ima!inară .mneze l să trebuie să se schim"e& At nci el deEine făţarnic1 temător1 modest1 dă sfat ri In Eederea „păcii s flete3ti"1 pentr Incetarea rii1 pentr toleranţă1 chiar pentr „i "irea" atIt faţă de prieteni cIt 3i faţă de d 3mani& Al moralizează In permanenţă1 se f ri3ează In "Irlo! l t t ror Eirt ţilor partic lare1 deEine n . 16.lat&< NIATK=CJA A"/IC8RIS/-9 Eictorios1 Eirt ţile l i 5 se proiectează In aceasta plăcerea ce 3i5o proc ră l i Ins 3i1 sentiment l să de p tere Intr5o e:istenţă căreia să5i poată m lţ mi pentr aceasta& Cine este "o!at1 acela Erea să dăr iască: n popor mIndr are neEoie de n . critică a concept l i cre3tin de .„păcat"1 „mInt ire"1 „Ind rare"1 „ispă3ire"1 „iertarea păca56 telor"<& G le!ăt ră Intre e4istenţe ima!inare . .„.s nt Eenerate condiţiile prin care el este nervus s mpathicus 5 nerE l simpatic . Căci cine are motiE să se mintă sin0ur pe sine pentr a a"andona realitateaL Acela care suferă din pricina ei& Insă a s feri din ca za realităţii Inseamnă a fi noi In3ine o realitate nereuşită..n mai neInţele!eri de sine1 interpretări plăc te sa neplăc te ale nor sentimente !enerale1 de e:empl 1 ale stării l i nervus s mpath&up.mneze "1 „= flet"1 „A "1 „=pirit"1 „li"er ar"itr " 5 sa chiar „neli"er"<2 acţiuni c tot l ima!inari .mneze l cel ră la fel ca 3i de cel " n: e:istenţa noastră proprie n o datorăm tocmai toleranţei1 i "irii de oameni&&& Ce ar p tea Insemna n asemenea .mneze l cel " n&&& In fapt1 n e:istă o 7B In ori!inal apare c EInt l francez l$ardeur.simţ rile prec m o W "roască ţestoasă1 să s spende le!ăt rile c cele pămInte3ti16 să se lepede de InEeli3 l să m ritor: at nci rămIne din el n mai esenţial l: „spirit l p r"& Pi prin aceasta noi am a6 ns să !Indim mai "ine: fapt l de a fi deEenit con3tienţi1 „spirit l"1 intră In consideraţie tocmai ca n simptom al nei relatiEe nedesăEIr3iri a or!anism l i1 ca o Incercare1 o "I65"Iire1 o !re3eală1 o tr dă pentr care se irose3te in til preaO m ltă forţă nerEoasă 5 ne!ăm fapt l că ceEa poate fi d s la perfecţi ne1 atIta timp cIt este făc t In mod con3tient& „=pirit l p r" este c rată prostie: dacă dăm la o parte sistem l nerEos1 simţ rile1 „InEeli3 l m ritor"1 ne desfiinţăm pe noi In3ine 5 3i nimic mai m ltO&&& 15.reponderenţa sentiment l i de s ferinţă faţă de sentiment l de plăcere este cau#a acestei morale fictiEe 3i a reli!iei: o asemenea preponderenţă oferă form la pentr decadence...mneze tre" ie să poată fi folositor 3i dă nător1 tre" ie să poată fi n prieten 3i n d 3man 5 Il admirăm In cele " ne ca 3i In cele rele& Castrarea împotriva naturii a n i .mneze : de ce am aEea neEoie de elL Fire3te: cInd n popor se d ce de rIpă2 cInd simte că5i dispare pentr totdea na credinţa In Eiaţă1 speranţa In li"ertate2 cInd In con3tiinţa sa s p nerea Ii apare ca cel dintIi dintre foloase1 iar Eirt ţile s p nerii drept condiţii ale conserEării1 at nci 3i .

mneze l InEin!ătorilor lor2 ei se răz" nă pe stăpInii lor făcInd din . 18.mneze l t t ror colţ rilor 3i loc rilor Int necoase1 al t t ror mahalalelor nesănătoase ale Intre!ii l miO&&& Imperi l să niEersal1 d pă1 la fel ca 3i Inainte1 este n imperi s "pămIntean1 n spital1 n impenu)souterrainBb.mneze l par e4cellence al păcăto3ilor 3i "olnaEilor 3i în urmă mai rămIn n mai predicatele de „4In5t itor"1 „Iz"ăEitor"1 ca predicate diEine In !eneral: at nci despre ce Eor"e3te o asemenea transformareL o asemenea red cţie a diEin l iL -es%! r1 prin aceasta Impărăţia l i .mnezeirea decadenţei. l@ NIATK=CJA A"/IC8RIS/-9 pentr toţi cei care se Ineacă1 dacă el deEine .mneze 1 .mnezei: sau ei Intr chipează Eoinţa de p tere 5 3i atIta timp Eor fi .mneze l "olnaEilor1 . n imperi !heto 7>&&& Pi el Ins 3i atIt de palid1 atIt de sla"1 atIt de decadent.mneze " n 3i a n ia ră & C acela3i instinct c care cei s p 3i I3i co"oară .mneze l n!herelor1 . dacă tot ceea ce este p ternic1 c ra6os1 măreţ1 mIndr este eliminat din concept l de .mneze ca spirit 5 este n l din cele mai cor pte concepte de .mneze l cre3tin1 la concept l de "ine a"sol t1 ar fi n pro0resC 5 /enan7? Ins 3i a făc t aceasta& Ca 3i c m /enan ar fi aE t drept l de a fi ineptO Căci tocmai contrari l este ceea ce sare In ochi& -acă premisele Eieţii ascendente.mneze l n i popor la . Concept l cre3tin al l i .mneze l oamenilor săraci1 .mneze l cel " n ca diaEol: amIndoi s5a născ t ca prod se ale decadenţei.mneze l acestora un diavol 5 . Chiar 3i cei mai palizi dintre palizi a deEenit stăpIni peste el1 domnii metafizicieni1 al"ineţi ai concept l i& Ace3tia a ţes t atIt de m lt 6 r5Impre6 r l l i pInă cInd1 hipnotizat de mi3cările lor1 a deEenit el Ins 3i păian6en1 el Ins 3i n metafizician& Ac m el a ţes t iară3i l mea din sine 5 subspecie Spino#aeBH ) ac m el s5a transformat pe sine In ceEa mere mai s "ţire 3i mai palid1 a deEenit „ideal"1 a deEenit „spirit p r"1 a deEenit „a"sol t m"1 a deEenit „l cr In sine"&&& Decăderea unui Dumne#eu+ .. 17.mneze 1 de la „..altă alternatiEă pentr .. BJ n imperi souterrain 5 9 $esprit souterrain a fost titl l Eol m l i din -ostoieEski pe care Nietzsche )5a citit In )99>& un imperiu 0hetou 5 In ţările catolice1 Indeose"i In =pania 3i In Italia1 eEreii loc ia In mahalalele ora3elor care se n mea !heto & 79 sub specie Spino#ae 5 se pare că Nietzsche Incearcă aici n 6oc de c Einte Intre Spinne 5 păian6en1 In lim"a !ermană1 3i n mele filosof l i olandez de ori!ine eEreiască1 Spino#a.mneze la care s5a a6 ns Ereodată pe acest pămInt: el reprezintă poate niEel l de adIncime al dezEoltării co"orItoare a tip l i de . . C m se pot face Incă astăzi atItea concesii prostiei teolo!ilor cre3tini pentr a se decreta Impre nă c ei că dezEoltarea concept l i de . Acolo nde o oarecare formă a Eoinţei de p tere descre3te1 e:istă1 de fiecare dată1 3i o cădere fiziolo!ică1 o decadenţă.mneze l „marii ma6orităţi"1 democrat l Intre zei1 In ci da t t ror1 n a deEenit mIndr l ze al pă!Inilor: el a rămas i de 1 a rămas .mneze l celor retardaţi fiziolo!ic1 al celor sla"i& -esi! r1 ei se consideră pe ei In3i3i n cei sla"i1 ei se n mesc „cei " ni"&&& =e poate Inţele!e1 fără a mai fi necesar Ere n alt indici 1 In ce moment al istoriei a deEenit c p tinţă1 mai IntIi1 ficţi nea d alistă a n i .mneze l ca „"inele In sine"1 ei 3ter! calităţile " ne din .mneze a a6 ns „l cr In sine"&&& 7.mneze 1 dacă acest concept decade tot mai m lt la sim5lli toia! pentr cei o"osiţi1 al n i colac de salEare I 7? Renan .mneze care a de!enerat în contra#icere a vieţii. căreia i s5a retezat Eirt ţile 3i instinctele sale "ăr"ăte3ti1 de ac m Inainte Ea deEeni c necesitate .mneze 5 .mneze l l i Israel"1 de la .mneze a deEenit mai mare& Gdinioară el a aE t n mai popor l să 1 popor l să „ales"& Intre timp1 Intocmai ca popor l să Ins 3i1 el s5a d s Intre străini1 pe căile pri"e!iei1 3i de at nci nicăieri n a mai dat de lini3te: pInă cInd1 In sfIr3it1 peste tot s5a simţit acasă1 marele cosmopolit 5 pInă n a do"Indit de partea sa „marea ma6oritate" 3i 6 mătatea !lo" l i pămIntesc& Insă .)9785)9*7< 5 filosof 3i istoric al reli!iilor francez1 In Eo!ă Za shr3it l secol l i trec t& A tor al nei Iieţi a lui Isus.mneze d 3mănia faţă de Eiaţă1 faţă de nat ră1 faţă de Eoinţa de .mnezeii n i popor 5 sau nep tinţa faţă de p tere 5 3i at nci Eor fi In mod necesar buni. In loc de a fi preamărire a acesteia1 n Ee3nic -a sp s EieţiiO A Eesti In n mele l i .mneze ca păian6en1 ..

se poate ie3i iară3i din ele<& Toate acestea s nt n mai mi6loace pentr a Intări acea irita"ilitate1 3i a3a e:acer"ată&Tocmai de aceea1 el n cere nici n fel de l ptă ImpotriEa celor care !Indesc altfel2 doctrina sa n se apără de nimic mai m lt decIt de sentiment l de răz" nare1 de aEersi ne1 de ressentimentn .mneze demn de milă al monoteism l i cre3tinO această plăsm ire hi"ridă a decăderii1 alcăt ită din nimic1 din concept 3i din contradicţie1 In care toate la3ităţile 3i o"oselile s flet l i 3i5a !ăsit sancţi nea lorO&&& 7* creator spiritus ) spirit creator .pro"a"il aEem Eoie aici să ne amintim de acel atenian1 de =ocrate881 care1 .amIndo ă stările c nosc teN cel p ţin nor cititori ai mei1 cei „o"iectiEi"1 la fel ca 3i mie Ins mi1 din e:perienţă<& .rin condamnarea de către mine a cre3tinism l i n a3 dori să comit nici5o nedreptate ImpotriEa nei reli!ii Inr dite1 care1 prin n măr l adepţilor ei1 Il Intrece chiar: ImpotriEa budhismulu'K.e "aza acestor condiţii fiziolo!ice se na3te o depresie+ # dha preEine aceasta prin i!ienă& Al recomandă ImpotriEa acesteia Eiaţa In aer li"er1 Eiaţa In 8+ budhism 5 reli!ie apăr tă in India antică prin sec& (I 5 ( I&e&n&1 al cărei Intemeietor este # dha2 constit ie o reacţie la adresa "rah5manism l i& A"/IC8RIS/-9 pri"e!ie2 c mpătarea 3i " na ale!ere In alimentaţie2 preca ţia ImpotriEa spirtoaselor2 In mod asemănător1 preca ţia ImpotriEa t t ror afectelor care prod c fiere 3i Infier5"Intă sIn!ele2 nici o !ri6ă1 nici faţă de sine 3i nici faţă de alţii& Al pretinde reprezentări care fie proEoacă lini3te1 fie Inseninează 5 el născoce3te mi6loace de a se ren nţa la celelalte& Al Inţele!e "ine fapt l de a fi prielnic1 In faEoarea sănătăţii& Ru0ăciunea este e:cl să1 la fel ca 3i asce#a2 nici n imperatiE cate!oric1 In !eneral1 nici o constrîn0ere. Fapt l că rasele p ternice din nord l A ropei n l5a respins pe .EiaţăO .mneze 1 Eoinţa de nimic deEenită sfIntă%& 19. AmIndo ă se potriEesc ca reli!ii nihiliste 5 ele s nt reli!ii de decadenţei 52 totodată ele s nt separate na de alta In mod l cel mai ci dat& -eoarece ele pot fi ac m comparate. nici chiar Ină ntr l com nităţii monahale .mneze no O In schim"1 mai stăr ie Incă In drept ri1 ca n ltimat m 3i ma:im m al p terii creatoare de zei1 a creator spiritusBG)ului din om1 acest .lat&< 79 NIATK=CJA 20. n fenome5nalism ri! ros< n ne mii predică „l pta contra păcat l i"1 ci1 rec noscInd In Intre!ime drept rile realităţii1 „l pta contra s ferinţei"& Al depă3e3te 5 3i aceasta Il deose"e3te prof nd de cre3tinism 5 a toil zia conceptelor morale 5 el stă1 ca să mă e:prim In termenii mei1 dincolo de "ine 3i de ră & Cele do ă fapte fiziolo!ice pe care se spri6ină 3i pe care le are In Eedere s nt: în primul rînd o s pra5irita"ilitate a sensi"ilităţii care se e:primă ca o capacitate rafinată de a s feri1 apoi n fel de s pra5spirit alizare1 o prea l n!ă Eiaţă Intre concepte 3i procedee lo!ice1 In care instinct l personal este pă! "it In faEoarea cel i „impersonal" .„d 3măniei n i se poate p ne capăt prin d 3mănie"1 astfel s nă refren l cel mai mi3cător al Intre! l i " dhism&&&<& Pi aceasta In mod 6 stificat: tocmai aceste afecte s nt total nesănătoase din p nct l de Eedere al intenţiei dietetice principale& ImpotriEa ep izării spirit ale pe care o !ăse3te la Eenirea sa 3i care se e:primă Intr5o prea mare „o"iectiEitate" .mneze ca form lă pentr toate calomniile „de dincoace" 3i pentr toate minci nile „de dincolo"O Neant l Ind mnezeit In .mneze era !ata făc t& # dhism l este sin! ra reli!ie c adeEărat po#itivistă pe care ne5o arată istoria: chiar 3i In teoria sa a c noa3terii .aceasta Inseamnă slă"irea interes l i indiEid al1 pierderea centr l i de !re tate al e!oism l i< el l ptă printr5o ri! roasă Intoarcere chiar 3i a intereselor indiEid ale In direcţia persoanei. -ar apasă as pra lor n "lestem1 din ca ză că n s5a socotit c acesta: ele a a"sor"it In toate instinctele lor "oala1 "ătrIneţea1 contradicţia 5 de at nci ele n a mai creat nici un Dumne#euE Aproape do ă milenii 3i nici n . critic l cre3tinism l i se arată adInc Indatorat InEăţaţilor indieni& # dhism l este de o s tă de ori mai realist decIt cre3tinism l 5 el are tradiţia p nerii o"iectiEe 3i calme a pro"lemei1 el rmează nei mi3cări filosofice ce a d rat mai m lte secole2 at nci cInd el apare1 concept l de . In doctrina l i # dha e!oism l constit ie o „datorie: sin! r l l cr necesar" 871 adică acela „c m te poţi eli"era de d rere"1 re!lează 3i limitează Intrea!a dietă spirit ală .mneze l cre3tin n este1 Intr5 adeEăr1 spre cinstea aptit dinii lor reli!ioase 5 asta pentr a n mai Eor"i nimic despre ! st& Ale ar fi trebuit să termine c acel prod s "olnăEicios 3i sleit de "ătrIneţe al decadenţei. .

a or!oli l i1 a c ra6 l i1 a li"ertăţii1 a acel i libertina0e al spirit l i8B2 cre3tină este ra contra simţurilor.mneze 1 este menţin t In permanenţă . Măutul sîn0elui. CInd cre3tinism l 3i5a a"andonat teren l pe care a apăr t1 păt rile cele mai de 6os1 l mea subpămîntean= a l mii antice1 cInd a m"lat d pă p tere Intre popoarele "ar"are1 el aEea ca p nct de plecare n ni3te oameni obosiţi. A fi cre3tin Inseamnă1 Intr5 n an mit sens1 cr zimea faţă de tine Ins ţi 3i faţă de alţii2 ra faţă de cei care !Indesc altfel decIt tine2 Eoinţa de a persec ta& In aEanscenă pă3esc reprezentări mai posomorite 3i mai t l" rătoare: stările cele sa o infl enţă enormă as pra !Indirii !rece3ti1 deschizInd epoca clasică a dezEoltării acesteia& A"/IC8RIS/-9 mai rIEnite1 cele den mite c n mele cele mai Inalte1 s nt cele epilepsoide2 re!im l de dietă era astfel ales IncIt el să poată faEoriza fenomene mor"ide 3i să s prasolicite nerEii& Cre3tinism l Inseamnă ra de moarte contra celor ce stăpI5nesc pămInt l1 contra celor no"ili 3i1 totodată1 o conc renţă asc nsă 3i secretă . puternic.prima măs ră cre3tină d pă al n!area ma rilor a fost Inchiderea "ăilor p "lice al căror n măr n mai In Cordo"a era de BJ@>. ci nii săl"ăticiţi interior1 ce se sfI3ia nii pe alţii1 5n om l p ternic1 ci rataţii& Nem lţ mirea faţă de sine1 s ferinţa In sine nu este aici1 ca 3i la " dhi3ti1 o irita"ili5tate8? 3i o capacitate de5a s feri e:a!erate1 ci1 dimpotriEă1 mai de!ra"ă dorinţa de a proEoca o s ferinţă ce depă3e3te orice limită1 de a lăsa tensi nea interioară să d că la acţi ni 3i reprezentări contradictorii Intre ele& .)+1 B7<& .remisa " dhism l i o constit ie o climă foarte "lIndă1 o mare "lIndeţe 3i li"eralitate a moraE rilor1 nici un 6 fel de militantism2 3i că păt rile mai Inalte "a chiar c lţi5 6 Eate s nt acelea In care acesta tre" ie să53i ai"ă Eatra& Gm l Erea ca s prem l ţel de Eiaţă să fie seninătatea1 lini3tea1 a"senţa dorinţelor1 3i acest ţel este chiar atins& # dhism l n este o reli!ie care aspiră doar la perfecţi nea p ră: desăEIr3irea reprezintă chiar caz l normal& In cadr l cre3tinism l i1 instinctele cel i s p s 3i as prit s nt cele care pă3esc In prim5plan: păt rile cele mai de 6os s nt acelea ce53i ca tă1 prin el1 mInt irea& Aici1 caz istica păcat l i1 a tocritica1 inchiziţia con3tiinţei s nt e:ersate ca preocupare.A ropa nici pe departe n „& coaptă Incă pentr asta<2 el este o Intoarcere a acestor Inapoi spre pace 3i seninătate1 spre dietă In cele spirit ale1 spre o an mită fortificare In cele tr pe3ti& Cre3tinism l Erea să stăpInească peste ni3te animale de pradă2 mi6loc l să este de)a le îmbolnăvi 5 slă"ici nea constit ie reţet cre3tină pentr a domestici. ca mi6loc ImpotriEa plictiselii2 aici1 sentiment l ImpotriEa cuiva. Cina cea de taină 5 o"icei "ar"ar pă!In& Nie5tzsche se referă aici la pres p sa sa prel are de către cre3tini In scop l atra!erii "ar"arilor pă!Ini la credinţa lor& NIATK=CJA A"/IC8RIS/-9 nesensi"ile2 marea pompă a c lt l i& # dhism l este reli!ie pentr oamenii Eeniţi mai tIrzi 1 pentr rasele deEenite " ne1 "lInde1 c o sensi"ilitate mat ră1 care simt m lt prea 3or d rerea . Adit ra Instit t l i #i"lic 3i de 4isi ne al #isericii Grtodo:e /om0ne1 # c re3ti1 )**+<& Socrate .2 dispreţ l manifestat faţă de spirit 3i c lt ră2 tort ra s " toate formele1 sensi"ile 3i 8B acel libertina0e al spiritului 5 6oc de c Einte1 menit să indice necredinţa 3i desfrI l& C EInt l francez libertina0e apare In ori!inal& 8? ca 3i la " dhi3ti1 o iritabilitate ) hiperesthe#ie. pentru Ncivili#aţieD. .8) 87 ressentiment ) resentiment .entr a stăpIni peste "ar"ari1 cre3tinism l i Ii era necesare concepte 3i Ealori barbare+ acestea s nt 6ertfa primelor roade2 "ă t l sIn!el i din Cina cea de taină 8. e ) laton& -e3i n a scris nimic1 a aE t prin personalitatea 3i concepţia NIATK=CJA In mod asemănător1 a făc t răz"oi ImpotriEa p rei „3tiin5ţificităţi"1 care a ridicat e!oism l personal In imperi l pro"lemelor la niEel X moralei<& 21. contra prie5 tenilor simţ rilor1 contra prietenilor In !eneral&&& 22.B. n mit .le lăsăm „tr p l"1 Erem numai 1s flet l"&&&<& Cre3tină este ra contra spiritului.In contin are1 trimiterile "i"lice se fac d pă Miblia sau Sfînta Scriptură.fr&< Lsin0urul lucru necesarD 5 compară c Sfînta 3van0helie după 9uca ) „-ar n l cr tre" ie: căci 4ăria partea cea mai " nă 3i5a ales1 care n se Ea l a de la ea" .prin intermedi l r !ăci 5 nii<2 aici1 ceea ce mai este Inalt contează ca ceEa inaccesi"il1 ca 3i n dar1 ca 3i milă& Aici1 lipse3te pInă 3i p "licitatea: cre3tinism l este 3a Inchisă1 spaţi l Int necos& Aici timp l este dispreţ it1 iar i!iena respinsă ca senz alitateN#ise5rica se apără chiar 3i ImpotriEa c răţeniei .*58** I&e&n&< 5 filosof !rec care )5a aE t ca discipol faEorit . # dhism & constit ie o reli!ie pentr sfIr3it l 3i o"oseala . In termeni medicali& 8.

enon. 'armenide. Sofistul.entr a fi adorat de femei tre" ia aE t In Eedere n sfInt fr mos1 iar pentr "ăr"aţi tre" ia a3ezată In prim5plan o 4ărie& Acestea1 In condiţiile In care cre3tinism l Erea să stăpInească n teren nde c lt l Afroditei sa al l i Adonis8* a deter5 brahmanii 5 cei care oficiază c lt l reli!ios 3i se roa!ă& N me dat preoţilor ce formează casta s perioară In "rahmanism l antic indian& 'luton . Aici e n fac decIt să atin! pro"lema naşterii cre3tinii m l i& .(en s1 la romani<2 '[donis era n tInăr fr mos1 fost i "it al Afroditei& 34 8? NIATK=CJA A"/IC8RIS/-9 minat de6a conceptul de c lt& /eclamarea abstinenţei Inti re3te Eehemenţa 3i interioritatea instinct l i reli!ios 5 t1 face c lt l mai cald1 mai ent ziast1 mai plin de s flet I "irea este starea In care om l Eede cel mai m lt l cr ril a3a c m ele n s nt& .rim l principi pentr rezolEarea acesteia s nă astfel: cre3tinism l poate fi Inţeles n mai pe teren l din care a cresc t 5 el nu constit ie o reacţie ImpotriEa: instinct l i i daic1 este Insă3i consecinţa acest ia1 concl zid ce mer!e mai departe In lo!ica sa ce inspiră !roază& In for6 m la 4Int itor l i 5 „4Int irea Eine de la eErei" B)& Al doi56 lea principi s nă: tip l psiholo!ic al !alileean l i mai poatd fi Incă rec nosc t1 Insă n mai In deplina sa de!enerare . Afrodita.instinct l să Il Indreaptă mai de!ra"ă Inspre ne!area s ferinţei1 către s portarea ei In lini3te <& AiciCN EInt l „demon" s5a doEedit a fi c adeEărat o „"inefacere" 5 3i astfel n5a fost neEoie să se r 3ineze pentr că s feră din ca za n i asemenea d 3man& Cre3tinism l are In f ndamentele sale cIteEa fineţ ri care aparţin Grient l i& Inainte de toate1 el 3tie că In sine este a"sol t indiferent dacă ceEa este adeEărat1 dar că este c m lt mai important în ce măsură este crez t ca fiind adeEărat& AdeEăr l 3i credinţa că ceEa este adeEărat: do ă l mi de interese care se desfă3oară independent na de alta1 do ă l mi aproape opuse ) se poate a6 n!e1 la na1 cIt si la cealaltă1 mer!Ind pe căi f ndamental diferite& A fi Inc no3tinţat c priEire la aceasta 5 aproape n mai atIta Il făcea pe Inţelept In Grient: a3a Inţele!ea aceasta "rahmanii8>1 a3a o Inţele!ea . !edon.lato89 3i fiecare discipol al Inţelepci nii esoterice& -acă1 de e:empl 1 fericirea se află In fapt l de a te crede iz"ăEit de n păcat1 at nci n este deloc neEoie de pres poziţia că om l este păcătos1 ci doar că el se simte păcătos& Insă dacă1 Inainte de toate1 este neEoie de credinţa ca atare1 at nci tre" ie ca raţi nea1 c noa3terea1 cercetarea să fie ad se Intr5o stare de discreditare2 dr m l către adeEăr este inter#is. Speranţa p ternică este Insă n stim lent al Eieţii c m lt mai mare decIt orice fel de " c rie indiEid ală realizată In fapt& Cel care s feră tre" ie ţin t In picioare printr5o speranţă1 care n poate fi contrazisă de nici o realitate 5 care n poate fi lichidată prin nici o Implinire: o speranţă de dincolo& . Sncă o dată sp s1 " dhism l este de o s tă de ori mai rece1 mai Eeridic1 mai o"iectiE& Al n are neEoie ca1 prin interpretarea păcat l i1 să53i facă demnă de cinste s ferinţa 3i capacitatea sa de a Ind ra d rerea 5 el sp ne n mai ceea ce !Inde3te1 „e s făr"& -impotriEă1 pentr "ar"ar s ferinţa In sine n prezintă nimic demn de cinste: mai IntIi1 el are neEoie de o e:plicaţie pentru a mărt risi că s feră .Tocmai din ca za acestei capacităţi de a5i amă!i pe nefericiţi1 speranţa contează la !reci ca ră l t t ror relelor1 ca ră l propri 5zis1 perfid+ n mai el a mai rămas In c tia relelor<& . terea de il zionare se află aici f p nct l ei cel mai Inalt1 la fel ca 3i p terea de5a Ind lci 3 de5a transfi0ura.B79C>58B9 Ie&n&< 5 considerat cel mai mare filosof antic =) adeEărat l părinte al idealism l i filosofic& Ala"orează teoria ideilor ce despică realitatea In do ă l mi op se1 cea a ideilor1 sin! ra reală1 3i cea a l cr rilor1 copii fidele ale ideilor1 e:p să In l crări cele"re ca: .mneze să fie tInăr& . Republica. Adonis ) zeităţi ale mitolo!iei olimpice !rece3ti& Afro5 lta era considerată zeiţa fr m seţii 3i a dra!ostei .careV este1 In acela3i timp1 o schilodire 3i o s praIncărcare c tră6 sat ri străine<1 doar .entr ca iubirea să fie c p tinţă1 .mneze tre" ie să fie persoană2 3i pentr ca instinctele cele mai 6osnice să poată primi !las tre" ie ca . Manchetul.ciEilizaţiei2 In faţa cre3tinism l i n e:istă Incă această ciEilizaţie el o Intemeiază n mai In an mite circ mstanţe& 23. In i "ire om l s portă mai m lte decS% altminteri1 In!ăd ie cot l& Ara Eor"a de5a se !ăsi o reli!iX In care se poate i "i: c aceasta1 om l se află dincolo da ceea ce este mai ră In Eiaţă 5 nici n Il mai Eede& Atl despre cele trei Eirt ţi cre3tine1 credinţa1 i "irea1 speran5i ţaB+2 e le n mesc cele trei Eiclenii cre3tine& # dhism l estd m lt prea tIrzi 1 prea pozitiEist pentr ca1 chiar In fel l acesta1 să fie Eiclean& 24.

#erlin1 )9981 pro"a"il c nosc tă 3i de Nietzsche Ins 3i& B8 ca si consecinţa ultimă a iudaismului ) pasa6 l acesta dezEăl ie imposi"ilitatea asimilării l i Nietzsche de partea n i antisemitism cre3tin& Afirmaţia sa că cre3tinism l este n prod s al i daism l i 3i a' instinct l i reli!ios i daic n se poate interpreta In sens antisemit1 s "liniind contin itatea celor do ă mari reli!ii1 de fapt1 Nietzsche rmăre3te să răstoarne n l din stIlpii pe care se s sţine doctrina antisemitism l i cre3tin& BB In ori!inal apare c EInt l francez ressentiment. NIATK=CJA A"/IC8RIS/-9 tr a p tea sp ne n N faţă de tot ceea ce reprezintă pei pămInt mi3carea ascendentă a Eieţii1 ceea ce este "ine făc t 6 p tere1 fr m seţe1 afirmare de sine1 tre" ia ca aici instinct l resentiment l i1 deEenit !eni 1 să53i !ăsească o altă+ l me1 de nde această afirmare a Eieţii să apară ca ră l1 ca ceea ce este repro"a"il In sine& . speranţa ) Eezi întîia 3pistolă către Corinten.ca 3i cre3tinism al l i 'avet1. ) se recomandă pentr interpretarea acest i pasa61 ca 3i pentr cea a concepţiei l i Nietzsche c priEire la istoria eEreilor1 l crarea l i X li s Wellha sen1 'role0omena #u Feschichte Israels.Qehova ) n me dat de eErei diEinităţii s preme& al lor era e:presia con3tiinţei p terii1 a " c riei In sine1 a speranţei In sine: de la el se a3tepta iz"Inda 3i mInt irea1 prin el se doEedea Increderea că nat ra Ea da ceea ce Ii este tre" incios popor l i 5 Inainte de toate1 ploaia& XahEe este . . Istoria l i Israel este de nepreţ it ca istorie tipică a oricărei denaturali#ări a Ealorilor nat rale: In aceastăi priEinţă1 indic cinci fapte& %a ori!ine1 Inainte de toate In epoca re!alităţii1 3i israeliţii stătea Intr5o relaţie corectă.riEind l cr rile din p nct de Eedere psiholo!ic1 popor l i de este popor l celei mai tenace forţe Eitale1 care1 m tat In condiţii imposi"il de s portat din propria sa Eoinţă1 c o adIncă Eiclenie a conserEării de sine1 a l at partea t t ror instinctelor decadenţei 5 n ca 3i c m ar fi stăpInit de ele1 ci pentr că a !hicit In ele o p tere prin care a p t t să se imp nă împotriva l mii& I deii s nt op s l t t ror decadenţilor+ a tre" it să se pre#inte ca fiind ace3tia pInă la il zionare1 ei a 3ti t să se p nă In fr ntea t t ror mi3cărilor decadente printr5 n non plus ultraHP al !enialităţii actorice3ti .B2 77<& I deiiB7 s nt popor l cel mai strani al istoriei niEer5ale căci1 p 3i In faţa pro"lemei e:istenţei 3i non5 e:is5ntei1 e6 a a3ezat In faţă e:istenţa1 c o con3tiinţă plină de nelini3te 3i cu orice preţ+ iar acest preţ a fost o radicală falsificare din rădăcini a oricărei nat ri1 a nat ral l i1 a oricărei realităţi1 a Intre!ii l mi interioare1 la fel ca 3i a celei e:terioare& Ai s5a delimitateCa de toate condiţiile In care a p t t pInă at nci trăi n popor sa a avut voie să trăiască2 ei a creat1 pornind din sine1 n concept contrar con5 diţiilor naturale ) na d pă alta1 ei a Intors reli!ia1 c lt l1 morala1 istoria1 psiholo!ia1 Intr5 n mod inc ra"il1 în contrariul a ceea ce era valoarea lor naturală. decadenţa constit ie n mai n instrument+ această cate!orie de oameni are n interes Eital de a Im"olnăEi omenire2 de5a răst rna conceptele de „" n" 3i „ră "1 de „adeEăr" 3i „fals" Intr5 n sens peric los Eieţii 3i defăimător& 25.întuirea vine de la evreiD 5 Eezi Sfînta 3van0helie după loan )„Pi Eă Inchinaţi căr ia n 3tiţi2 noi ne Inchinăm Căr ia 3tim1 pentr V că mInt irea din i dei este" .mneze l dreptăţii: aceasta este lo!ica fiecăr i popor care se află In p tere 3i are o " nă con3tiinţă despre aceasta& In c lt l săr"ătorii se e:primă aceste do ă lat ri ale afirmării de sine ale n i popor: el este rec noscător marilor destine1 cărora le datorează Inălţarea sa1 el este rec noscător pentr ciclicitatea an ală a anotimp rilor 3i pentr Intre! noroc l In cre3terea Eitelor 3i In a!ric lt ră& Această stare de l cr ri a rămas Incă m lt timp n ideal1 chiar 3i at nci cInd a l at sfIr3it Intr5 n mod trist: anarhia din interior 3i asirian l din afară& Insă .lat&<& B.)82 )8<& B) N. iubirea.astfel a putut servi pentr scop lT In cară a fost folosit1 ca tip l n i mInt itor al omenirii& B+ credinţa. ceea ce Inseamnă nat rală1 faţă de toate l cr rile& XehoEa B B? non plus ultra ) n mai m lt decIt C de . Sfîntului Apostol'avel 5 „Pi ac m rămIn aceste trei: credinţa1 năde6dea1V dra!ostea" .en5 B7 iudeii.mneze l l i Israel 3i1 în consecinţă. C acela3i fenomen ne mai IntIlnim Incă o dată1 dar mărit Intr5o proporţie de nesp s1 Insă1 tot 3i1 n mai ca 3i copie: "iserica cre3tină1 asemenea „popor l i sfInt"1 este lipsită de orice pretenţie de ori!inalitate& -e aceea1 eEreii s nt popor l cel mai fa)talist al istoriei niEersale2 prin infl enţa lor1 ei a falsificat omenirea Intr5o asemenea măs ră1 IncIt astăzi pInă 3i cre3tin l poate să simtă Intr5 n fel anti5eEreiesc1 fără a se socoti pe sine ca şi consecinţa ultimă a iudaismuluiHH'& In l crarea mea Fenealo0ia moralei am arătat1 mai IntIi dintr5 n p nct de Eedere psiholo!ic1 conceptele op se ale nei morale nobile 3i a nei morale a resentimentuluiHO.. ltima născInd 5se dintr5 n nu sp s ImpotriEa celei dintIi: Insă aceasta este In Intre!ime morala i deo5cre3tină& .. pentr a scoate din sine ceEa care să fie mai p ternic decIt orice partid care spune un Da Eieţii& In i daism 3i In cre3tinism1 pentr cate!oria de oameni care I3i reEendică p terea1 pentr cate!oria preoţilor.

mneze 1 adică na ce pedepse3te 3i răsplăte3te conform !rad l i de s p 3enie arătat& .mneze "& Fn pas mai departe: „Eoinţa l i .pă neEoi1 ei a făc t din fi! rile p ternice1 foarte liber dezEoltate1 ale istoriei l i Israel1 ni3te făţarnici 3i ipocriţi1 săraci c d h l sa ni3te „necredincio3i"1 ei a simplificat psiholo!ia t t ror marilor fenomene d pă form la idioată a „s p nerii sa nes p nerii faţă de .mneze cel Im"ătrInit n mai putea nimic din ceea ce odinioară mai p t se& Ar fi tre" it lăsat să plece& Ce s5a IntImplat de faptL S)a schimbat concept l să 5 s5a denaturali#at concept l să : c acest preţ a fost păstrat& 5XahEe1 .mneze care dă a6 tor1 care oferă sfat ri1 care1 In esenţă1 este c EInt l pentr fericita inspiraţie a c ra6 l i 3i a Increderii de sine&&& .mneze " .mneze condiţionat&&& Concept l să a deEenit n instr ment In mIna a!itatorilor preoţi care interpretează toată fericirea n mai ca o răsplată1 orice nefericire ca pedeapsă pentr nes p nerea faţă de .mneze falsificat2 concept l de morală falsificat 5 preoţimea i daică n s5a oprit Ini acest p nct& -acă n este neEoie de istoria Intrea!ă a popor l i: at nci In lăt ri c eaO Ace3ti preoţi a dat na3tere acelei min ni de falsificare al cărei doc ment stă Inaintea noastră ca o " nă parte a #i"liei: c n dispreţ fără e!al faţă de orice tradiţie1 In ci da oricărei realităţi istorice1 ei au tradus în plan reli0ios propri l lor trec t naţional1 ceea ce Inseamnă că a făc t din el n mecanism st pid al mIn5 t irii de păcat l ImpotriEa l i XahEe 3i de pedeapsă pentr el1 de pietatea faţă de XahEe 3i răsplata pentr ea& Noi am& resimţi c m lt mai d 3mănos acest act plin de r 3ine al falsificării istoriei1 dacă interpretarea istorică bisericească In Ei!oare de milenii n ne5ar fi făc t aproape insensi"ili faţă de pretenţia corectit dinii in historicis B>& Iar "iserica i5a atras de partea sa pe filosofi: minciuna „ordinii morale niEersale" trece prin Intre!a eEol ţie a filosofiei moderr B> in istoricis ) In cele istorice .mneze l drep5 tăţii 5 el de1a nu se mai identifică c Israel1 n mai este o e:presie a sentiment l i de sine naţional: ci1 n mai n .mneze " o an mită stare a societăţii In care preot l determină Ealoarea l cr rilor2 el n me3te „Eoinţa l i . Concept l de .adică1 condiţia de menţinere a p terii preoţimii< tre" ie cunoscută 5 In acest scop este neEoie de + „reEelaţie"& 4ai pe 3lea : deEine necesară o mare falsificare literară1 se Ea descoperi o „scriere sfIntă" 5 ea este p "licată In condiţiile Intre!ii pompe hieratice1 c zile de post ? ) c ţipete de disperare din ca za „păcat l i" Indel n!& Q(oinţa l i .mneze 2 el socote3te „Impărăţia l i .popor l a reţin t ca cea mai Inaltă dorinţă Eizi nea n i re!e care este n " n soldat 3i n ri! ros 6 decător: dar1 Inainte de toate1 acel profet tipic .aceasta Inseamnă critic 3i satiric al moment l i< care este Isaia& Insă orice speranţă rămIne neImplinită& .orala n mai este e:presia Eieţii 3i a condiţiilor de dezEoltare ale n i popor1 nici instinct l să de Eiaţă cel mai primitiE1 ci ceEa care a deEenit a"stract1 ceEa op s Eieţii 5morala ca deteriorare f ndamentală a fanteziei1 ca 3i „piaz rea" pentr toate l cr rile& Ce este morala i daică 3i ce este cea cre3tinăL IntImplarea care 3i5a pierd t neEinoEăţia sa2 nenoroc l 5 m rdărit de concept l de „păcat"2 „" năstarea" ca pericol1 ca „ispită"2 indispoziţia fiziolo!ică otrăEită de Eiermele con3tiinţei&&& 26.mneze " ca instr ment l In Eirt tea căr ia o asemenea stare poate fi atinsă sa poate fi păstrată2 el măsoară c n cinism rece popoarele1 epocile1 indiEizii1 d pă c m ele a fost de folos ori s5a ImpotriEit s pra5p terii preoţe3ti& =ă5i Eedem n mai la l cr : In mIinile preoţilor i dei1 marea epocă din istoria l i Israel a deEenit o epocă a decăderii2 anii de ro"ie1 ai l n!ii nenorociri1 s5a preschim"at Intr5o Ee3nică pedeapsă pentr marea epocă 5o epocă In care preoţii Incă n e:ista & .mneze care pretinde 5 In loc l n i . să In loc l acestei minci ni demne de milă1 Inseamnă: n soi de oameni paraziţi1 care prosperă n mai c preţ l t t ror formelor sănătoase ale Eieţii1 preot l a" zează de n mele l i .lat&< Inse3i& Ce Inseamnă „ordine morală niEersală"L Că1 o dată pentr totdea na1 e:istă o Eoinţă a l i .mneze 2 că In destin l n i popor sa al n i indiEid se arată ca fiind stăpînă Eoinţa l i .mneze 1 ca păcat2 cea mai mincinoasă manieră de a interpreta pretinsa „ordine niEersală morală" prin care1 o dată pentr totdea na1 concepte nat rale prec m acelea de „ca ză" 3i „efect" s nt răst rnate& -acă1 mai IntIi prin răsplată 3i pedeapsă1 l 5 mea1 ca zalitatea nat rală este al n!ată din realitate1 at n5Cl este neEoie de o ca zalitate antinaturală+ rmează1 de 8* NIAT7=CJA A"/IC8RIS/-9 ac m Inainte1 Intre! rest l celor nenat rale& Fn .mneze " era de6a dem lt sta"ilită: toată nenorocirea stă n mai In aceea că s5a prod s Instrăinarea de 40 .mneze care hotără3te ce face om l1 ce poate să facă2 că Ealoarea n i popor sa a n i indiEid se măsoară d pă c m asc ltă1 mai m lt sa mai p ţin1 de Eoinţa l i .

m5: neze "&&& Gare ce s5a IntImplatL C ri!oare1 c pedanterie1 i preot l a form lat1 o dată pentr totdea na1 pInă 3i marile 3i micile impozite ce tre" ia să5i fie plătite .mneze " 6 s nt1 c m este de a3teptat1 instr menteleNirin care s p nerea faţă de preoţi este !arantată Intr5 n mod 3i mai temei5 nic: sin! r preot l poate „mInt i"&&& . . Is s1 dacă ea n a fost o răscoală ImpotriEa "isericii i daice 5„"iserică" l ată aici e:act In sens l In care astăzi noi l ăm c EInt l& A fost o răscoală ImpotriEa „celor " ni 3i drepţi"1 contra „sfInt l i Israel"1 ImpotriEa ierarhiei societăţii1 nu ImpotriEa cor pţiei acesteia1 ci ImpotriEa castei1 a priEile!i l i1 ordinii1 form lelor2 a fost necredinţa In „oamenii s periori"1 n "u rostit ImpotriEa a tot ceea ce a fost preot sa teolo!& -ar tocmai ierarhia1 care prin aceasta1 fie 3i n mai pentr o clipă1 a fost p să In disc ţie1 era stIlp l care1 in mi6loc l „apelor"1 a permis popor l i i de să e:iste 3i 43 NIATK=CJA R"/IC8RIS/-9 In contin are1 ultima posi"ilitate1 do"Indită aneEoios1 de a s praEieţ i1 rezid l propriei sale e:istenţe politice2 n atac ImpotriEa acesteia era n atac ImpotriEa cel i mai adInc instinct pop lar1 ImpotriEa celei mai tenace Eoinţe pop lare de Eiaţă din cIte5a e:istat Ereodată pe pămInt& Acest anarhist sfInt care a chemat popor l de rInd1 rep diaţii 3i „păcăto3ii"1 Ciandala. Creştinismul a cresc t pe n asemenea teren fals.reot l deEalorizează1 desacrali)l #ea#ă nat ra: acesta constit ie preţ l pentr că el e:istă In !eneral&&& Nes p nerea faţă de .mneze 1 adică faţă de preot1 faţă de „le!e"1 prime3te n mele de „păcat"2 instr 5X mentele care serEesc pentr „reImpăcarea c . care nea!ă nat ra aflată In acestea1 care tocmai prin aceasta creea)O #ă.stat1 ordi5 6 ne de drept1 căsătorie1 a6 tor medical 3i social<1 oricare din cerinţele reclamate de instinct l Eieţii1 pe sc rt1 tot ceea ce i I3i are Ealoarea în sine este făc t1 datorită parazitism l i preot l i .opor l sfInt"1 care pentr toate l cr rile a păstrat n mai Ealori preoţe3ti1 n mai c Einte preoţe3ti 3i care1 c o consecEenţă lo!ică de tip silo!istic1 inspirat de !roază1 a Indepărtat de la sine ca pe ceEa „nesfInt"1 ca „l me"1 ca „păcat"1 tot ceea ce d rează pe pămInt ca p tere 5 acest popor a dat na3tere pentr instinct l să nei ltime form le1 care a fost lo!ică pInă la ne!area de sine: s5a ne!at In creştinism pInă 3i ltima formă a realităţii1 „popor l sfInt"1 „popor l ales"1 realitatea iudaică Insă3i& Caz l este n l de prim ran!: mica mi3care reEol ţionară care a fost "otezată c n mele l i Is s din Nazaret este1 încă o dată.riEind l cr rile din p nct de Eedere psiholo!ic1 In orice societate or!anizată preoţeşte.mneze "&&& . a nei Eizi nii a l mii Incă 3i mai nereale decIt cea pe care o determină or!anizaţia nei #iserici& Cre3tinism l nea!ă #iserica&&& N Eăd ImpotriEa c i a fost Indreptată răscoala al cărei cap este socotit1 pe " nă dreptate sa în mod eronat. „păcat l" este indispensa"il: de fapt1 el constit ie pIr!hiile p terii1 preot l trăieşte de pe rma păcatelor1 el ) are neEoie să se „păcăt iască"&&& .n s nt de itat cele mai ! stoase " căţi de carne1 căci preot l este n mare mIncător de "iftec ri<1 ceea ce el a vrut. In toate eEenimentele fire3ti ale Eieţii1 la na3tere1 căsătorie1 "oală1 moarte1 ca să n mai Eor"im de „6ertfă" (ospăţul).ornind de aici1 toate l cr rile din Eiaţă a fost astfel orInd ite1 IncIt preot l deEine pretutindeni de neînlăturat. o e:presie a instinct l i i daic 5 altfel sp s1 instinct l preoţesc care n mai s portă preot l ca realitate1 inEentarea nei forme de e:istenţă 3i mai absconsă.NIATK=CJA „scrierea sfIntă"& -e6a l i 4oise i s5a arătat „Eoinţa l i .mneze iartă pe acela care face penitenţă" 5 altfel sp s: I pe acela care se supune preotului.sa „ordinii morale niEersale"<1 să53i piardă f ndamental Ealoarea1 a6 n!e contrar Ealorii: este neEoie lterior de o sancţi ne 5 este necesară o p tere care conferă valoare. la ImpotriEire faţă de ordinea dominantă 5 Intr5 n lim"a6 care1 In caz că AEan!heliile ar fi demne de crezare1 ar d ce Incă 3i astăzi In =i"eria 5 a fost n criminal politic1 atIt cIt Intr5o com nitate absurd de nepolitică era c p tinţă n criminal politic& Aceasta )5a d s pe cr ce: ca doEadă1 inscripţia de pe cr ce& Al a m rit pentr vina sa 5 lipse3te orice temei pentr ceea ce se s sţine atIt de des c5ar fi m rit pentr Eina altora& 28. apare parazit l sacr 1 pentr a le falsifica$$? 5 In lim"a6 l să : pentr a le „sfinţi"&&& Aceasta tre" ie Inţeles U astfel: orice o"icei firesc1 orice instit ţie nat rală . nde Intrea!a nat ră1 orice Ealoare nat rală1 orice realitate aEea ImpotriEa lor instinct l cel mai adInc al clasei dominante1 ca o formă a rii de moarte faţă de realitate1 care pInă ac m n a fost depă3ită& „. mai IntIi1 Ealoarea&&& . „aceea este Eoinţa l i . :pentru a le falsifica 5 In sens l de a le Indrepta ImpotriEa nat riiO din om& A"/IC8RIS/-9 27.rincipi l s prem s nă: „.

-e fapt1 n se face decIt o al zie la roman l Idiotul al l i -ostoieEski& .întuitorului.)9+95)9>B< 5 teolo! 3i filosof !erman1 cele"r la Eremea sa& A scris o m lt citită In epocă Iiaţa lui Isus. /ec nosc că s nt p ţine cărţile pe care le citesc c atItea dific ltăţi ca AEan!heliile& Aceste dific ltăţi s nt altele decIt cele a căror doEedire a fost săr"ătorită de c riozitatea saEantă a spirit l i !erman ca n l din tri mf rile sale de ne itat& Aste de6a Indepărtat timp l cInd e 1 asemenea oricăr i tInăr InEăţat1 c Incetineala isteaţă a n i filolo! rafinat1 saE ram opera incompara"il l i =tra ssB*& .mneze este In A"/IC8RIS/-9 Eoi"?.mneze 5 prin asta Is s n5are In Eedere nimic n mai pentr sine1 ca 3i copil al l i .e at nci eram de do ăzeci de ani?+: de5ac m s nt prea serios pentr a3a ceEa& Ce5mi pasă de contradicţiile „tradiţiei"L B* Strauss .lat&<& Nnu te împotrivi răuluiD 5 Eezi Sftnta 3van0helie după .< 5 teolo! 3i poet italian1 Intemeietor l ordin l i franciscanilor . -acă1 Insă1 e:istă ceEa cIt de p ţin neeEan!helic1 at nci acesta este concept l de ero & Tocmai contrari l oricărei l pte1 al oricăr i sentiment de5a te afla In l ptă1 a deEenit aici instinct2 incapacitatea de5a te ImpotriEi . a ad s pentr e:plicaţia sa a tip l i l i Is s do ă din conceptele cele mai potrivite din cIte a fost date pInă ac m: concept l de 0eniu 3i concept l de erou Aheros>.„n te ImpotriEi ră l i"?81 cea mai prof ndă Eor"ă a AEan!heliilor1 cheia lor Intr5 n an mit sens< deEine ?) !rancisc d$Assissi .& ?B 3i an me1 c EInt l de idiot 5 acest c EInt a fost 3ters din ediţii din )9*? a l crării l i Nietzsche2 apoi1 reintrod s In te:t1 a fost considerat ca o pro"ă că Nietzsche se afla de6a Intr5o stare efectiEă de alienare mintală cInd a redactat Antichristul.B1 Nietzsche a citit la #onn1 st dent f nd1 l crarea l i -&F& =tra ss1 Das 9eben Qesu AIiaţa lui Isus>.este o"raz l drept1 Intoarce 3i pe celălalt" .?2 8*<& i NIATK=CJA aici morală1 fericirea In pace1 In "lIndeţe1 neputinţa de a d 3măni& Ce Inseamnă „" năEestirea"L AdeEărata Eiaţă1 Eiaţa Ee3nică este !ăsită 5 ea n este promisi ne1 ea este aici1 ea este In Eoi: ca Eiaţă In i "ire1 In i "ire fără reţinere 3i fără e:cl dere1 fără distanţă& Fiecare este copil l l i . 44 C m pot fi n mite1 de5altfel1 „tradiţie" ni3te le0ende)sfintel Istoriile sfinţilor constit ie literat ra cea mai d plicitară din cIte e:istă In !eneral: a le aplica metoda 3tiinţifică1 cînd nu dispunem de nici un fel de documente.apro:& ))975)77.mneze este e!al c celălalt&&& A face din Is s n eroul Pi ce neInţele!ere este chiar c EInt l „!eni "O Toată concept alitatea noastră1 concept l nostr c lt ral de „spirit" n a 1 In l mea In care a trăit Is s1 a"sol t nici n sens& (or"ind c ri!oarea fiziolo!ilor1 aici ar fi la loc l să n c tot l alt c EInt&&& 3i an me c EInt l de idiot ?B& C noa3tem o stare de irita"ili5tate "olnăEicioasă a simţ l i pipăit l i1 care se dă In!rozit Inapoi Inaintea oricărei atin!eri1 din faţa oricăr i o"iect tare pe care )5a ap cat&&& =ă trad cem n asemenea habi)tus fiziolo!ic In consecinţa sa ltimă 5 ca instinct de ră ImpotriEa oricărei realităţi1 ca ref !i In „ceea ce n poate fi ap cat"1 In „ceea ce n poate fi concep t" ??1 ca Eoinţă care se op ne oricărei form le1 oricăr i concept de timp 3i spaţi 1 contra a tot ceea ce este solid1 o"i3n inţă1 insti5 U t ţie1 "iserică2 n asemenea a fi acasă In l me1 care n se mai atin!e c nici n fel de realitate1 o l me „interioară"1 „adeEărată"1 „eternă"&&& „Impărăţia l i . de pe poziţii critice& ?+ eram de două#eci de ani ) pe at nci1 In )9.minoriţilor<2 canonizat de #iserica catolică& ?7 inpsiholo0icis 5In cele psiholo!ice . mi se pare de la5n5cep t ceEa condamnat 5 o simplă trIndăEie saEantă&&& 29. Ceea ce mă preoc pă este tip l psiholo!ic al 4Int itor l i& Acesta1 In ci da AEan!heliilor1 poate fi aflat In AEan!helii1 chiar dacă Intr cItEa ci ntit sa ImpoEărat c trăsăt ri străine: c m 3i tip l l i Francis d'Assissi?) s5a păstrat1 In ci da le!endei sale1 In le!enda despre el& "u este Eor"a de adeEăr l c priEire la ceea ce a făc t1 la ceea ce a sp s1 c m a m rit el de fapt: ci e Eor"a de Intre"area dacă tip l să este Incă1 In !eneral1 reprezenta"il1 dacă el este Incă „transmisi"il"L Incercările pe care le 3ti de5a !ăsi chiar In AEan!helii istoria n i „s flet" mi se par doEezile nei detesta"ile 3 rinţe psiholo!ice& -omn l /enan1 această paiaţă in ps cholo0icisPB.atei )\A Insă Eă sp n Eo ă: N Eă ImpotriEiţi cel i ră 2 iar c i te loEe3te .G c tot l altă Intre"are este dacă Is s era con3tient de o asemenea contradicţie sa dacă n tocmai prin el s5a făc t resimţită această contradicţie& Pi1 pentr prima oară1 aici1 e atin! pro"lema psiholo0iei .

ectiEe& .plăcerea< o rec noa3te n mai In fapt l că n se mai realizează Ereo ImpotriEire faţă de nimeni 3i nimic1 nici faţă de ră 3i nici faţă de cel care Infăpt ie3te ră l 5 i "irea ca nica1 ultima posi"ilitate de Eiaţă&&& Acestea s nt cele do ă realităţi fi#iolo0ice pe care 3i din care a cresc t doctrina mInt irii& %e socotesc o s "limă dezEoltare a hedonism l i?>1 pe ni3te f ndamente c tot l mor"ide& =trIns Inr dit c acesta1 chiar dacă c n adaos s "stanţial al Eitalităţii 3i5al ener!iei nerEoase !rece3ti1 ră5mIne epic reism l1 o doctrină a mInt irii pă!Ine& Apic r1 n decadent tipic+ pentr prima oară rec nosc t de mine ca atare& Frica de d rere1 chiar de d rerea oricIt de mică1 n poate sfIr3i altfel decIt Intr5o reli!ie a i "irii&&& 31.Ne filosofii ale " T' ln HHHHH 4oniste1 chiar dacă se deose"ea in interpretarea conţin t l i plăcerii& 47 \neGr1 NIATK=CJA A"/IC8RIS/-9 Această desfi! rare poartă In ea m ltă Eerosimilitate: i asemenea tip1 din mai m lte motiEe1 n p tea rămIne p r1 Intre!1 li"er de adă !iri& Tre" ia ca medi l In care se mi3ca această fi! ră străină să lase rme as pra sa1 mai m lt Incă decIt istoria1 decIt destinul primelor com nităţi cre3tine3ti2 acestea l5a Im"o!ăţit1 retrospectiE1 c trăsăt ri care pot fi Inţelese n mai datorită răz"oi l i 3i scop rilor propa5 !andistice& Această l me ci dată 3i "olnaEă1 In care ne introd c AEan!heliile 5 o l me ca dintr5 n roman r sesc1 In care pare să53i dea IntIlnire toată dro6dia societăţii1 s ferinţele psihice 3i idioţenia „copilăroasă" 5 a făc t In orice caz tip l c m lt mai 0rosolan+ In special primii discipoli1 pentr a Inţele!e ceEa din aceasta1 a transp s o e:istenţă făc tă mai IntIi In Intre!ime din sim"ol ri 3i pl tind In insesiza"il1 In propria lor cr zime 5 pentr ei tip l acesta a deEenit o e:istenţă n mai d pă ce a fost t rnat In for51 mele c nosc te date&&& .)>2 7)<& B .rofet l1 4esia1 Eiitor l 6 decător1 profesor l de morală1 făcător l de min ni1 Ioan #otezător l 5 tot atItea prile6 ri pentr o !re3ită c noa3tere a tip l i&&& In sfIr3it1 să n s "apreciem proprium)ulPi oricărei mari adorări1 mai c seamă sectare: adesea1 ea 3ter!e din fiinţa adorată trăsăt rile 3i idiosincraziile ori!inale1 de cele mai m lte ori In mod neplăc t străine 5 ea însăşi nu le mai vede.]M treme capacităţi de5a s feri 3i5a nei irita"ilităţi care1 In contin are1 n mai Erea deloc să fie atinsă1 căci fiecare atin!ere este simţită m lt prea adInc& 34cluderea instinctivă a oricărei aversiuni.3i chiar de espnt> s5a reEărsat1 din ca za stării tr .. !raţii <arama#ov. -e Incă mai Inainte am dat n răsp ns pro"lemei res5.r neze este Ină ntr l Eostr " .lat&<& ?* Dostoievs&i .adică drept ceEa nociE1 contrazis de instinct l de conserEare<2 iar fericirea .?? ?. / /ra instinctivă contra realităţii+ consecinţa nei e:5.D 5 Eezi Sfinta 3van0helie după 9uca „Pi nici n Eor zice: Iat5o aici sa acolo& Căci1 iată1 Impărăţia l i .entr moment1 se deschide o contradicţie Intre predicator l m nţilor1 lac rilor 3i cImpiilor1 a căr i apariţie are efect l n i # dha pe n tărIm foarte p ţin indic1 3i acest fanatic al atac l i1 d 3man de moarte al teolo!ilor 3i al preoţilor1 pe care reaEoinţa l i /enan )5a !lorificat ca „le !rand maItre en ironie" . a oricărei duşmănii.+& A Ins mi n mă Indoiesc că o mare cantitate de fiere .d :d/i N (lep"5 . a oricăror 0raniţe şi distanţe în sentimente+ consecinţa nei e:treme capacităţi de5a s feri 3i5a nei irita"ilităţi care resimte orice ImpotriEire 3i chiar necesitatea ImpotriEirii ca pe5o nefericire ins porta"ilă .remisa acesteia este că tip l 4Int itor l i ni s5a păstrat n mai Intr5o formă p ternic desfi! rată !reacăTech T^ NTS" " 'T" T" plăCere S hedone " In fo e Ia N =CY."nc'. 30. 4 ltU admirat de Nietzsche pentr adIncimea 3i fineţea analizei pshice& e" i să fie remarca"il de credincioasă 3i de o"iectiEă2 dar aEem motiEe să admitem contrari l& .. Ncea ce nu poate fi conceputD ) desemnează insesiza"il l1 incomprehensi"il l& NDumne#eu este în voi.)97)5)99)< 5 mare scriitor r s1 a tor al nor celei "re romane ca : Idiotul. Ar tre" i să re!retăm că In apropierea acest i cel mai interesant decadent n a trăit n -ostoieEski?*1 adică1 cred e 1 cineEa care 3tie să resimtă tocmaJarmec l emoţionant al n i asemenea amestec de s "lim1 "oală 3i copilăresc& Fn ltim p nct de Eedere: acest tip ca n tip decadent ar fii putut să e:iste In realitate dintr5o ci dată5Im"inare a m ltiplicităţii 3i contradicţiei: o asemenea posi5 "ilitate n este e:cl să In totalitate& Tot 3i1 tot l ne consiliază ImpotriEa acesteia: In acest caz1 tocmai tradiţia ar6 :proprium 5 propri . Crimă şi pedeapsă.

&&" 5 Eezi Sfînta 3van0helie după ..spirit l1 con3tiinţa<& .81 Intre chinezi de cele ale l i %ao5tze.nat ra< şipurusa .mneze l" ei1 conform c neEoile sale: d pă care i5a p s In ! ră1 fără a 3oEăi1 3i acele concepte total neeEan!helice1 la care n se mai p tea ac m ren nţa1 „reIntoarcerea"1 „6 decata de apoi" 3i orice fel de a3teptare 3i promisi ne In timp& 32. la Intrea!a ordine 3i societate ciEilă1 la muncă. . Ce 0rand maître en ironieD 5 Acest mare maestr al ironiei .81 p& 8?B& imperieu4 5 imperios1 por ncitor1 tr fa3 .& Concept l1 e4perienţa Eieţii1 a3a c m el sin! r le c noa3te1O contrazic orice fel de c EInt1 form lă1 le!e1 credinţa1 do!mă& I Al Eor"e3te n mai despre ceea ce este mai lă ntric: „Eiaţa .)+2 N . In afara oricărei reli!ii1 a oricăr i concept al c lt l i1 a oricărei istorii1 a oricărei 3tiinţe a nat rii1 a oricărei e:perienţe a l mii1 a oricăror c no3tinţe1 a oricărei politici1 a oricărei psiholo!ii1 a oricăror cărţi1 a oricărei arte 5 „c noa3terea" sa este tocmai pura prostie c priEire la fapt l că ceEa asemănător este dat& Cultura Ii este c nosc tă1 n o dată1 n mai din a zite1 n crede că este necesară ImpotriEa ei nici o l ptă 5 el n o nea!ă&&& Acela3i l cr este Eala"il c priEire la stat.rintre indieni s5arl serEi de conceptele l i =ankhMam.atei 5 „N socotiţi că ana Eenit să ad c pace pe pămInt2 n5am Eenit să ad c pace1 ci sa"ie" .fr&<& -e comparat c /enan1 Iiede1esus.7 5 ea n "ăn ie deloc măs ra In care ar p tea odată să d că la despărţiri Aa n se 6 stifică pe sine nici prin min ni1 nici prin reco: pensă 3i promisi ni1 nici chiar prin „=cript ră"2 ea Ins2 este In oricare moment min nea sa proprie1 recompensa 6 stificarea sa1 „Impărăţia l i .aris1 )9.entr acest anti5realist condiţia preala"ilă a oricărei c EIntări1 In !eneral1 este tocmai aceea că nici n2 c EInt n tre" ie l at In sens literal& .? s nt c Eintele sale pentr ceea ce este mai lă ntric 5 tot rest l1 Intrea!a realitate1 Intrea!a nat ră1 Insă3i lim"a1 a pentr el n mai Ealoarea n i semn1 a nei para"ole& In acest p nct1 n este Eoie deloc să !re3im1 oricIt de mare ar fi sed cţia care se află In pre6 decăţile cre3tine1 Erea să zic bisericeşti@@+ o asemenea sim"olică stă1 par e4cellence@J$.7 Nspada. se apără contrai form lelor& Fire3te1 accident l medi l i1 lim"a1 formaţia ei preala"ilă determină o an mită sferă de concepte: cel din5) tIi cre3tinism a folosit numai concepte i deo5semiticQ . Sncă o dată1 mă op n fapt l i ca In tip l 4Int itor l i să amestecăm fanatic l: c EInt l imperieu4@? pe care Il tilizează /enan1 de6a an lează tip l In el Ins 3i& „# naEestire" constă tocmai In aceea că n mai e:istă opoziţii2 Impărăţia cer rilor aparţine copiilor2 credinţa care prime3te aici !las n este o credinţă do"Indită prin l ptă 5ea este dată1 ea este de la5ncep t1 ea este oarec m ca o copilărie re!resată In spirit al& Caz l p "ertăţii IntIrziate Pi rămasă ca o stare nedezEoltată In or!anism1 ca n feno5 .B 5 fără ca prin aceasta să simtă Ereo deose"ire& C o an mită toleranţă In e:presie1 Is s s5ar p tea n mi n „spirit li"er" 5 el n are consideraţie pentr nimic din ceeal ce este solid2 c EInt l ucide. tot ceea ce este solid ucide.fr&< 4 8 B* NIATK=CJA A"/IC8RIS/-9 men sec ndar al de!enerescentei1 este o"i3n it cel p ţi pentr fiziolo!i& G asemenea credinţă n s pără1 n m tră1 n se apără2 ea n ad ce „spada" .mIncarea 3i "ă t ra la cina cea sfIntă ţin de ea1 acest concept de care "iserica a a" zat atIt de ră 1 ca 3i de tot ceea ce este eEre <& -ar să ne păzim de a Eedea In asta mai m lt decIt n disc rs de semne1 o semiotică1 o ocazie pentr para"ole& .iritate a propa!andei cre3tine1 peste tip l maestr l i2 se c noa3te din "el3 ! lipsa de ezitare a t t ror sectanţilor de a face din maestr l lor 6 stificarea propriei lor apolo!ii& CInd prima com nitate a aE t neEoie de teolo! l care să 6 dece1 care se ceartă1 se mInie1 ră tăcios s "til împotriva teolo!ilor1 at nci ea 3i5a creat „. la răz"oi 5 el n a aE t niciodată n motiE pentr a ne!a „l mea"1 el n a aE t niciodată Ereo părere priEind noţi nea "isericească de „l me"&&& "e0area constit ie pentr el tocmai ceea ce este c tot l imposi"il&&& In mod asemănător1 lipse3te dialectica1 lipse3te reprezentarea că o credinţă1 n „adeEăr" ar p tea fi doEedit pe "ază de ar! mente 5 ar! mentele sale s nt „l mini lă ntrice"1 senzaţii lă ntrice de plăcere1 mai m lt1 „ar! mente ale forţei"& G asemenea doctrină n poate contrazice: ea n Inţele!e .sec& (II I&e&n&<1 doctrii =ankhMam e:plică niEers l ca rod al interacţi nii a do ă realităi primordiale: pra&rti .B 9ao)t#e .mneze "& Această credinţă n se lasă form lată 5 ea trăieşte.sec& (II e&n&< 5 filosof antic chinez1 Intemeietor al n sistem filosofic 3i etic1 daoism l e:p s In cartea Dao)de) t#in2 concept lO central de Dao desemnează principi l f ndamental al ordinii niEe# sale1 indicInd calea de rmat In Eiaţă& sa „adeEăr l" sa „l mina".8 San&h am 5 na din cele 3ase 3coli filosofico5reli!ioase hetei do:e ale Indiei antice& Intemeiată de Rapila .

mneze 3i on este lichidată 5 tocmai aceasta este Nbuna vestireD.deloc că mai e:istă 3i alte doctrine1 capot e4ista..mneze 2 doar pral tica eEan!helică d ce către .ăcat l"1 orice relaţie de distanţă dintre . In Intrea!a psiholo!ie a „AEan!heliilor" lipsesc concX tele de Eină 3i de pedeapsă2 la& fel 3i concept l de răsplăti „.mneze l acest i sim"olist tipic1 la „Impărăţia l i .9 consecinţe ale unui sin0ur instinct 5 a se compara acest pasa6 ci 'redica de pe munte din Sftnta 3van0helie după . -acă e Inţele! ceEa din acest mare sim"olist1 at nci aceasta este că el a l at ca realităţi1 ca „adeEăr ri"1 n mai realităţi lă ntrice 5 că rest l1 tot ceea ce este nat ral1 temporal1 spaţial1 istoric1 le5a Inţeles n mai ca pe5 n semn1 ca pe5o ocazie pentr ni3te ale!orii& Concept l de „fi al om l i" n este o persoană concretă1 care aparţine istoriei1 ceEa indiEid al1 nic1 ci o fatalitate „eternă"1 n sim"ol psiholo!ic desprins din concept l de timp& Acela3i l cr este Eala"il Incă o dată 3i In cel mai Inalt sens 3i c priEire la .mneze "1 la „Impărăţia cer rilor"1 la „copilăria l i Is s"& N este nimic mai necre3tin ca această condiţie bisericească a n i ."isericesc<& par e4cellence 5 prin e:celenţă . a n i „fi al l i .mneze "1 a doua persoană a trinităţii1 foate acestea s nt 5 să mi se ierte e:presia 5 n p mn In ochii 5 oh1 ce fel de ochi 5 ai AEan!heliei: n cinism al isto)nei universale In persiflarea sim"ol l i&&& Insă se Eede de la =)ne ce a fost atins prin sim"ol rile „Tatăl i" 3i „Fi l i"1 de3i s nt de acord că n pentr oricine: prin c EInt l „Fi " este e:primată pătrunderea In sentiment l transfi! rării !enele a t t ror l cr rilor .practică..„aproapele"1 de fa66 toEară3 l de credinţă1 este desi! r i de l<& Al n se s păra pe nimeni1 n dispreţ ie3te pe nimeni& Al n se lasă EăzQ nici In tri" nale 3i nici n le ia In consideraţie . practica eEan!helică propri 5 zisă& N „credil ţa" este cea care Ii deose"e3te pe cre3tini: cre3tin l l crel ză1 el se distin!e printr5 n altfel de5a l cra& Nici pr4 c EInt1 nici In inimă1 el n se op ne cel i ce săEIr3e3te i ră ImpotriEa l i& N face nici o deose"ire Intre străini 3i indi!eni1 Intre i dei 3i ne5i dei .* In pra! l „credinţei" cre3tineL Pi1 pe deas pra1 o do!mă a „imac latei2 concepţii"L&&& Dar.„n fata nici n 6 rămInt"<& In nici o Impre6 rare1 nici chiar In caz l nei infidelităţi doEedite a femeii1 el n se desparl de femeia l i& In esenţă1 toate acestea constit ie n sin!il principi 1 consecinţele n i sin! r instinct . ea a murdărit concepţia. Fericirea n este promisă1 ea n este le!ată de an mite condiţii2 m este sin! ra realitate 5 rest l n este decIt n semn1 cară să Eor"ească despre aceasta&&& Consecinţele nei asemenea1 stări s nt proiectate Intr5X nouă. sentiment l eternităţii1 al Implinirii 4i5e r 3ine să amintesc ce a făc t #iserica din acest sim"olism: n a a3ezat ea oare istoria n i AmphitrMon.atei .mneze Inţeles ca persoană1 a venirii „Impărăţiei l i .mneze 1 ea este Ins 3i .? Nlumina.<& bisericeşti 5 6oc de c Einte făc t de Nietzsche Intre Christlich .mneze 5 nici chiar de r fl ci ne& Al a lichidat Intrea!a doctrină i daică a ispă3iriiO a iertării2 el 3tie că doar practica Eieţii este cea prin cară te poţi simţi „diEin"1 „fericit"1 „eEan!helic"1 n „copiii l i . ea n 53i poate Inchip i in nici n fel o 6 decată op să&&& Fnde dă peste a3a ceEa1 ea se mIhne3te1 c cea mai lă ntrică compasi ne1 din ca za acestei „or"iri" 5 căci ea Eede „l mina" 5 dar n face nici o o"iecţie& .mneze "1 In orice timp& "u pocăinţa1 nu „r !ăchl nea pentr iertare" s nt căile către . .cre3tin< 3i <irchlich .fr&< NIATK=CJA 33.9& (iaţa 4Int itor l i n a fost decIt această practică ) moartea sa1 de asemenea1 n a fost nimic altceEa&&& 4l m lt1 el n a aE t neEoie de nici o form lă1 de nici n rl pentr raport rile sale c .?2 ><& A"/IC8RIS/-9 p mneze "O 5 Ceea ce a fost lichidat prin AEan!helie a fost i daism l conceptelor de „păcat"1 „iertarea păcatelor"1 credinţă"1 „mInt ire prin credinţă" 5 Intrea!a doctrină bisericească i daică a fost ne!ată In „" naEestire"& Cel mai adInc instinct pentr fel l In care ar tre" i să trăim spre a ne simţi „In cer ri"1 pentr a ne simţi „Ee3nici"1 In timp ce prin orice altă atit dine n ne simţim deloc „In cer": aceasta este sin! ra realitate psiholo!ică a „mIn5t irii"& G no ă formă de Eiaţă1 3i nu o credinţă no ă&&& 34.)B2 . în felul acesta.D ) Eezi Sfînta 3van0helie după han ) „Is s I5a zis: A s nt Calea1 AdeEăr l 3i (iaţa& Nimeni n Eine la Tatăl 4e decIt prin 4lne" .fericirea<1 prin c EInt l „Tată"1 NIATK=CJA A"/IC8RIS/-9 însuşi acest sentiment.mneze "1 a nei „Impărăţii a cer rilor" dincolo.

: . am resta"ilit această i mai mare opoziţie de Ealori care a fost dată cIndEaO 38.arcu )?2 8*& -in acesfl motiE1 pasa6 l lipse3te din ediţia IntIi din )9*?& ?B 36. Acest ad cător al „" neiEestiri" a m rit prec m a trăiţi prec m a propovăduit 5 nu pentr a5i „mInt i pa oameni"1 ci pentr a le5arăta c m tre" ie trăit& 'ractica esteV ceea ce el a lăsat omenirii In rma l i: atit dinea sa In fatal 6 decătorilor1 In faţa z"irilor1 In faţa ac zatorilor1 In faţa a tot fel l de calomnii 3i "at6oc ri 5 atit dinea sa pe cruceE Al n se op ne1 n 53i apără drept l1 n face nici n pas careV să5) apere de ceea ce este cel mai r=u.atei 7>2 ?B 5 9uca 782 B> 5 . . Apoca noastră se mIndre3te c semnificaţia sa istorică: c m a p t t să facă credi"il pentr sine acel nonsens că la Incep t rile cre3tinism l i stă fa" la 0robiană afăcătoru)Ti de minuni şi a . mai m lt1 chiar Ilpro56 voacă. lipsa de sens a t t ror fel rilor de "oli mentale& -estin l cre3tinism l i se află In necesitatea că Insă3i credinţa sa a tre" it să fia atIt de "olnaEă1 milă1 pe cIt a fost de "olnaEe1 6osni6= 3i E l!are condiţiile care a tre" it satisfăc te odată c el& i In sfIr3it1 ca #iserică1 a Ins mat1 s " formă de p tere1 Insă3iV barbaria bolnavă 5 #iserica1 adică această formă de ră mortală faţă de orice dreptate1 faţă de orice înălţime spirit ală1 faţă de orice c lt ră a spirit l i1 faţă de orice ome nire sinceră 3i " nă& Ialorile creştine 5 valorile no"ile: mai IntIi1 noi1 spiritele devenite libere. Pi se roa!ă1 s feră1 i "e3te cu aceia 3i în aceia care5iV fac ră >+& "u se apără1 nu se mInie1 nu face pe nimeni răsp nzător&&& -e asemenea1 n se op ne ră l i 5 îl iubeşte.„Impărăţia cer rilor" este o stare a inimii 5 3i n naV „deas pra pămInt l i" sa na ce Eine „d pă moarte"& Gri56 ce concept al morţii nat rale lipseşte din AEan!helie: moar5'i tea n este n „pod"1 o trecere1 ea lipse3te pentr că eai aparţine nei c tot l alte l mi1 aparente n mai1 folositoare doar ca sim"ol& „Gra morţii" nu este n concept cre3tin ) „ora"1 timp l1 Eiaţa fizică 3i ca zele sale n e:istă deloc pentr cel care ne InEaţă „" naEestire"&&& „Impărăţia l i: .* >+ Amphitrion 5 fi l l i Alce s 3i soţ l Alcmenei1 persona6 al lo!iei olimpice !rece3ti& Frmează n pasa6 In care Nietzsche citează imprecis Mibliai /eferirile se fac la . aEem condiţiile pentr a Inţele!e ceEa ce no ăsprezece secole a Inţeles !re3it 5 orice corectit dine deEenită instinct 3i patimă1 care d ce răz"oi ImpotriEa „minci nii sfinte" mai m lt decIt ImpotriEa oricărei alte minci ni&&& Gamenii s5a Indepărtat nesp s de ne tralitatea noastră plină de i "ire 3i preEăzătoare1 de acea onestitate a spirit l i prin care este c p tinţă să se !hicească l cr ri atIt de străine1 de delicate: c n e!oism imp dic1 om l a Er t1 In toate timp rile1 să !ăsească doar propri l său aEanta6 In aceasta 3i 3i5a constr it biserica In opoziţie c AEan!helia&&& Cel care ar că ta semnele că o diEinitate ironică I3i m 3că de!etele In spatele marel i 6oc al l mii1 acela n ar !ăsi nici cel mai mic p nct de spri6in In nelini3titor l semn de Intre"are ce se n me3te cre3tinism& Că omenirea In!en nchează In faţa op s l i acest ia1 adică a ceea ce a fost ori!inea1 sens l1 dreptul AEan!heliei1 că In concept l de „#iserică" a declarat drept sfInt tocmai ceea ce acela care a ad s „" naEestirea" a simţit ca fiind s " el sa Indărăt l să 5 am că ta zadarnic d pă o mare formă de ironie a istoriei niEersale& 37.. C fiecare rispIndire a cre3tinism l i InV m lţimi de oameni mere mai lar!i 3i mai !rosolane1 care O se Indepărta mere mai m lt de condiţiile In care acestaV s5a născ t1 a fost necesar ca cre3tinism l să fie vul0ari#am să fie barbari#at 5 In fel l acesta el a a"sor"it doctrine 3l rit ri ale t t ror c ltelor subpămîntene.întuitorului 5 3i că tot ceea ce este spiri5t al 3i sim"olic a fost rez ltat l nei eEol ţii lterioareL NmpotriEă: istoria cre3tinism l i 5 mai ales IncepInd c 4oartea pe cr ce 5 n este decIt istoria1 ce Inaintează pas C pas1 a răstălmăcirii mere mai !rosolane a n i sim5 PP NIATK=CJA "olism ori0inar.mneze " n este ceEa care se a3teaptă2 n are nici n ieri' 3i nici n poimIine1 3i nici n Eine d pă „o mie de ani" ) este o e:perienţă a inimii1 e pret tindeni 3i n este nicăieri&O 35.. Noi1 cei dintIi1 noi1 cei deEeniţi spirite libere.

71 iar din )9>) cancelar al /eich l i pInă In )9*+1 cInd demisionează& PJ NIATK=CJA lipsiţi In Intre!ime de idei preconcep te1 3i In fapt anticre3tini In deplină măs ră1 se mai n mesc astăzi cre3tini 3i se d c la Impărtă3anieL&&& Fn tInăr principe >7 In fr ntea re!imentelor sale1 splendid ca e:presie a e!oism l i 3i or!oli l i popor l i să 1 5 rec noscInd 5se Insă1 fără p doare1 pe sine drept cre3tinO&&& 'e cine nea0ă. Fnde s5a d s ltim l sentiment de " năc Eiinţă1 de respect faţă de sine Ins 3i1 dacă chiar oamenii no3tri de stat>)1 n soi de oameni1 altminteri1 ) chiar oamenii noştri de stat ) referire la #ismarck1 pre3edinte al Consili l i de 4ini3tri al . stări de con3tiinţă1 o credinţă oarecare1 de pildă1 a considera ca adeEărat un lucru oarecare ) fiecare psiholo! 3tie aceasta 5 s nt pe deplin indi5 : JB un tînăr principe ) referire la Wilhelm al II5lea1 Impărat l 'ermaniei& C EInt l tînăr lipse3te din ediţia IntIi& .. 4ă Intorc 3i poEestesc istoria adeEărată a cre3tinism % i 5 C EInt l „cre3tinism" este de6a o neInţele5 !ere 5 In esenţă1 a e:istat n mai n cre3tin 3i el a m rit pe cr ce& „AEan!helia" a murit pe cr ce& Ceea ce s5a n mit „AEan!helie" IncepInd din acest moment era op s l a ceea ce el a trăit: o Nrea Eestire"1 nNd san0eliumD. 4ă it Impre6 r l me : n5a mai rămas nici măcar n c EInt despre ceea ce1 odinioară1 s5a n mit „adeEăr"1 noi n mai s portăm ca n preot să53i p nă1 nici măcar In ! ră1 c EIn5t l „adeEăr"& Astăzi1 chiar 3i c cea mai modestă pretenţie de dreptate1 trebuie să se 3tie că n teolo!1 n preot1 n popă1 c fiecare propoziţie pe care o roste3te1 n n mai că !re3e3te1 dar 3i minte 5 că1 mai m lt1 nu)i este permis să mintă din „neEinoEăţie"1 din „nec no3tinţă de ca ză"& Chiar 3i preot l 3tie1 la fel de "ine ca oricare alt l1 că n mai e:istă nici „. Ceea ce1 odinioară1 a fost n mai "olnaE1 astăzi a deEenit nec Eiincios 5 In zilele noastre este nec Eiincios să fii cre3tin& Ui aici începe de#0ustul meu. toate r=mîn cum au fost.mneze "1 nici n „păcătos"1 nici n „4Int itor" 5 că „li"ertatea Eoinţei"1 „ordinea morală niEersală" s nt minci ni: 5 seriozitatea1 adInca Eictorie a spirit l i as pra sa Ins 3i n 5i mai permit nimăn i să i!nore asta&&& /oate conceptele #isericii s nt c nosc te ca ceea ce s nt1 ca cea mai ră intenţionată falsificare de monedă din cIte e:istă1 In scop l de a devalori#a nat ra1 Ealorile nat rale2 preot l Ins 3i este rec nosc t drept ceea ce este1 ca cel mai peric los fel de parazit1 ca adeEărat l păian6en otrăEitor al Eieţii& Astăzi noi 3tim1 conştiinţa noastră 3tie cît Ealorează1 In !eneral1 la ce anume servesc născocirile preoţilor 3i ale #isericii 5 conceptele de „cealaltă l me"1 „6 decata de apoi"1 „nem rirea s flet l i" 3i Ins 3i concept l de „s flet" 5 prin care s5a atins starea de a to5dezonorare a omenirii1 a cărei priEeli3te poate să prod că scIr"ă2 ele s nt instr mente de tort ră Pi formează sisteme ale cr zimii1 datorită cărora preot l a deEenit 3i a rămas stăpIn&&& Fiecare 3tie asta 3i1 în ciuda acestui fapt. Apoca A"/IC8RIS/-9 noastră este cea care ştie.Sn acest loc n pot să5mi Ină" 3 n s spin& = nt zile cIndmă "Int ie n sentiment mai ne!r decIt cea mai nea!ră melancolie 5 dispreţul faţă de oameni. Aste fals pInă la non5sens să Eezi Intr5o „credinţă"1 credinţa mInt irii prin Christos1 semn l distinctiE al cre3tinism l i: 5n mai trac)tica cre3tină1 n mai o Eiaţă ca aceea pe care a trăit)o Cel care a m rit pe cr ce este cre3tină&&& G asemenea Eiaţă este Incă posi"ilă 3i astăzi1 iar pentr anumiţi oameni1 este chiar necesară: cre3tinism l a tentic1 ori!inar1 Ea fi c p tinţă In toate timp rile&&& "u o credinţă1 ci n a face1 n a nu face m lte l cr ri1 o altă e4istenţă. Pi c asta n las nici o Indoială c priEire la ce 3i pe cine dispreţ iescN pe om l de astăzi1 pe om l c care In mod fatal s nt contemporan Gm l de astăzi 5 e mă Ină" 3 In respiraţia l i m rdară&& %a fel ca orice c noscător1 s nt de5o mare toleranţă faţă de trec t1 ceea ce Inseamnă de o 0eneroasă InfrInare2 trec c W Int necată pr denţă prin casa de ne" ni a nor Intre!i mii de ani ai l mii1 fie că ace3tia se n mesc „cre3tinism"1 „credinţa cre3tină"1 „#iserică cre3tină" 5 mă feresc de5a face omenirea răsp nzătoare pentr "olile sale mentale& Insă sentiment l me se schim"ă "r sc1 iese la s prafaţă ime diat ce5am intrat In epoca modernă1 In epoca noastră... In zilele noastre1 orice practică1 In orice moment1 orice instinct1 orice 6 decată de Ealoare deEenită faptă este anticre3tină2 ce aEorton al falsităţii tre" ie să fie om l modern dacă1 In ci da acestora1 n 5i este r 3ine să se mai n mească cre3tinO A"/IC8RIS/-9 39. deci1 cre3tinism lL ce Inseamnă pentr el „l me"L Că om l este soldat1 6 decător1 patriot2 că se apără2 că ţine la onoarea sa2 că I3i rmăre3te propri l aEanta62 că este mîndru..r siei din )9...

Ină ac m a lipsit din ima!inea sa această trăsăt ră răz"oinică1 acest a sp ne 3i a face n 2 mai m lt Incă1 el a fost chiar contrari l aces5 5 rechile tale1 Ariadne: de ce n s nt Incă 3i mai l n!iL" . păt ra sa5cond cătoare& Pi din acest moment1 om l s5a simţit răzErătit contra ordinii1 )5a Inţeles pe Is s retro5 ) spectiE ca fiind ră#vrătit contra ordinii. n mai acest InspăimIntător parado: i5a ad s pe discipoli In faţa Intre"ării propri 5zise: Ncine a fost acesta. !re3eala este aici radicală1 ceea ce Inseamnă că mer!e pInă la esenţă1 adică se n me3te substanţială. # c re3ti1 Ad& 6 J manitas1 )**?1 p& ?)71 trad& de Al& Al& Pahi!hian<& >B In ori!inal apare c EInt l francez canaille. A"/IC8RIS/-9 reia& Aste eEident că măr nta com nitate nu a Inţeles tocmai pro"lema principală1 caracter l e:emplar al acest i fel de5a m ri1 li"ertatea1 superioritatea as pra oricăr i simţămInt de ressentiment+ doEada cIt de p ţin s5a Inţeles1 In !eneral1 din el& In sine1 prin moartea sa1 Is s n p tea să Eroiască altceEa decIt să dea1 In mod p "lic1 pro"a cea mai tare1 dovada InEăţăt rii sale& Insă cenicii săi era departe de5a ierta această moarte 5 ceea ce ar fi fost eEan!helic In cel mai Inalt !rad2 sa chiar să se abandone#e ei In3i3i1 In "lInda 3i plăc ta Impăcare a s flet l i1 nei morţi asemănătoare&&& Iară3i sentiment l cel mai m lt neeEan!helic1 ră#bunarea. a fost cel care a ie3it la s prafaţă& Ara imposi"il ca prin această moarte l cr rile să primească n sfIr3it: era neEoie de „răsplată"1 „6 decată" . . o l crare a X i Nietzsche 5 „o1 ceresc le -ionMsos1 de ce mă tra!i de rechiL )5a 'ntre"at odată Ariadne pe amant l ei filosof1 la na din acele faimoase conEersaţii In doi de pe ins la Na:os& -escopăr n soi de h mor In NIATK=CJA de#0ustul din ei cedează1 ei deEin rec noscători pentr spectacol l oferit de cre3tini: cea mai mizera"ilă stel ţă1 care se n me3te pămInt1 merită poate o priEire d mnezeiască1 n interes d mnezeiesc1 numai din pricina acest i caz c rios&&& =ă n depreciem pe cre3tin: cre3tin l1 falsificat pînă la nevinovăţie.mneze " Ea Eeni să pron nţe 6 decata as pra d 3manilor l i&&& Insă c aceasta tot l a fost răstălmăcit: „Impărăţia l i . In spatele căreia instinctele I3i 6oacă 6oc l lor 5 o orbire Inţeleaptă priEind domnia nor anumite instincte&&& „Credinţa" 5 e am n mit5o de6a adeEărata Eiclenie cre3tină 5 s5a Eor"it Intotdea na despre „credinţă"1 s5a acţionat1 Intotdea na1 n mai din instincte&&& In l mea de reprezentări a cre3tin l i n se IntImplă nimic care să priEească n mai realitatea: dimpotriEă1 am rec nosc t In instinct l de ră faţă de orice realitate element l ce imp lsionează1 nic l imp ls la rădăcinile cre3tinism l i& Ce rmează din aceastaL Ca 3i in ps holo0icus.mneze " ca act final1 ca fă!ăd ialăO AEan!helia a fost tocmai e:istenţa1 Implinirea1 realitatea acestei „Impărăţii"& Tocmai o asemenea . ce a fost acesta.3i tot 3i1 ce poate fi mai neeEan!helic ca „răsplata"1 „pedeapsa"1 „a ţine 6 decată"O<& Incă o dată1 a3teptarea pop lară a n i 4essia a ie3it In prim plan2 n moment istoric a fost l at In seamă: „Impărăţia l i . Amur0ul idolilor. =entiment l1 z! d itor 3i adInc 6i!nitor1 "ăn iala că o asemenea moarte ar p tea fi ne0area ca zei lor1 !roaznic l semn de Intre"are „de ce tocmai a3aL" 5 această stare este dest l de "ine c nosc tă& Aici tot l trebuia să fie necesar1 trebuia să ai"ă sens1 raţi ne1 o raţi ne Inaltă2 i "irea n i discipol n c noa3te IntImplarea& N mai ac m s5a Infăţi3at prăpastia: Ncine )5a omorItL cine# fost d 3man l să nat ralL" 5 această Intre"are a ţI3nit ca n f l!er& /ăsp ns l: i daism l stăpînitor. =oarta AEan!heliei s5a pecetl it prin moarte 5 a atIrnat de „cr ce"&&& N mai moartea1 această nea3teptat de r 3inoasă moarte1 n mai cr cea care1 In !eneral1 rămIne rezer5 6 Eată doar pentr canaliiJH.Nietzsche1 Utiinţa voioasă. stă c m lt deas pra nei maim ţe 5In ceea ce Ii priEe3te pe cre3tini1 o c nosc tă teorie a des cendenţei deEine c rată ama"ilitate& 40. Fenealo0ia moralei.ferente 3i de al cincilea ran! In raport c Ealoarea instinctelor: Eor"ind mai ri! ros1 Intre! l concept de ca zalitate spirit ală este fals& A red ce mod l de a fi cre3tin1 cre3tinism l1 la a considera ceEa ca adeEărat1 la n fenomen de con3tiinţă n mai1 Inseamnă o ne!are a cre3tinism l i& In realitate nu a e4istat nici un creştin. „Cre3tin l"1 ceea ce de do ă mii de ani se n me3te cre3tin1 este n mai o a to5 ne5Inţele!ere psiholo!ică& (ăz t mai precis1 în ciuda tuturor „credinţelor"1 a stăpInit In el n mai instincte 5 şi cefei de instincte6 In toate timp rile1 Intr5 n mod e:emplar la % ther1 credinţa a fost n mai o pelerină1 n prete:t1 o draperie. =ă scoatem de aici doar n concept 3i să p nem o sin! ră părticică de realitate In loc l acest ia 53i Intre! cre3tinism l se rosto!ole3te In neantO .$.riEit de s s1 acest cel mai ci dat dintre toate faptele rămIne o reli!ie n n mai determinată de erori1 ci na care este e:cl siE Eătămătoare 3i care este inEentiEă1 "a chiar !enială1 doar in priEinţa nor erori ce otrăEesc Eiaţa 3i inima1 n spectacol pentru #ei 5 pentr orice diEinităţi care s nt1 totodată1 Pi filosofi1 3i c care m5am IntIlnit1 de e:empl 1 In c rs l acelor Eestite dialo! ri de la Na:os>8& In moment l cInd dialo0uri de la "a4os ) referire la Amur0ul idolilor.

mneze 3i om1 el a trăit această nitate a l i .mneze l lor 3i l5a ridicat In Inălţimi& .aEel care să53i ai"ă patria sa in sedi l principal al il minism l i stoic >>1 care să fie Jt d san0elist ) ră Eestitor .mneze : amIn5doi prod se ale ressentiment)ului.Asta.aEel& In . pentr păcatele EinoEaţilorO Ce pă!Inism InfiorătorO Căci Is s a s primat Ins 3i concept l de păcat 5 el a ne!at orice fel de prăpastie Intre .)?2 )B A"/IC8RIS/-9 reală1 pe pămînt.7 NIATK=CJA l at drept cinstit cInd face1 de re! lă dintr5o hal cinaţie1 dovada supravieţuirii 4Int itor l i sa chiar . 3i IncepInd de ac m iese la s prafaţă o pro"lemă a"s rdă: „c m de a putut .e de altă parte1 Eeneraţia deEenită săl"atică a acestor s flete deEotate n5a mai s portat acea e!ală Indreptăţire a fiecăr ia de5a se considera1 conform AEan!heliei1 fi l l i . prin care Intre! concept l de „fericire"1 Intre!a 3i nica realitate a AEan!heliei este escamotată 5 In faEoarea nei stări de după moarteO&&& .moarte a fost „Impărăţia l i .mneze 1 pe care Is s a predicat5o: răz" narea lor a fost a)l înălţa pe Is s Intr5 n W e:a!erat1 pentr a se r pe de el: pe de5a5 ntre! l1 la fel ca odinioară i deii1 cInd1 din răz" nare faţă de d 3manii ' or1 s5a despărţit de .7 I&e&n&<& .!r&<2 op s l „" n l i Eestitor" 5 eEan!helist l& iluminismul stoic ) stoicism l1 c rent filosofic din epoca elems5Clcă Intemeiat de Kenon din Citi m .aEel s5a Incorporat tip l op s „" n l i Eestitor"1 !eni l In ră1 In Eizi nea rii1 In lo!ica neIn5 d plecată a rii& CIte n5a sacrificat rii acest dMsan!elist >. ..aEel Ins 3i a predicat5o n mai ca o răsplatăO 42. 4ai m lt Incă: el a falsificat istoria l i Israel Incă o dată1 astfel IncIt ea să apară ca o preistorie a faptelor sale+ toţi profeţii a Eor"it despre „4Int itor l" său.aEel a m tat p r 3i simpl centr l de !re tate al acestei e:istenţe In spatele e:istenţei de aici 5 In minci na despre Is s cel care „InEie"& In esenţă1 el n a aE t neEoie deloc de Eiaţa 4Int itor l i 5 el a aE t neEoie de moartea pe cr ce 3i Incă de ceEa&&& -e n .aEel1 c o"răznicia specific ra"inică ce5l caracterizează In toate trăsăt rile sale1 a făc t mai lo!ică această concepţie1 această imoralitate a concepţiei: „dacă Jristos n5a InEiat din morţi1 at nci credinţa noastră este zadarnică" >?& Pi1 dintr5odată1 AEan!helia a deEenit cea mai demnă de dispreţ dintre toate promisi nile irealiza"ile2 doctrina r 3inoasă despre nem rirea personală&&& .mneze "& N mai ac m1 In tip l 4aestr l i1 este introd să Intrea!a dispreţ ire 3i amărăci ne ImpotriEa fariseilor 3i teolo!ilor 5 3i c aceasta s)a făcut din el n farise 3i teolo!O .o NIATK=CJA 41.88B57.mneze c om l1 ca „" năEestirea" sa& Pi n ca n priEile!i O -e5ac m1 In tip l 4Int itor l i pătr nde p ţin cIte p ţin doctrina despre 6 decată 3i a do a Eenire1 doctrina despre moarte ca o moarte prin 6ertfă1 doctrina despre reînviere. se poate Eedea ce an me s5a terminat prin moartea pe Gcr ce: n aEInt In Intre!ime ori!inar către mi3carea " 5 dhistă de lini3tire1 către o fericire n n mai promisă1 ci >? credinţa noastră este #adarnică ) Eezi 3pistola întîia către Corin)ţ teni a Sfîntului Apostol 'avel 5 „Pi dacă Jristos n5a InEiat1 zadarnic este at nci propăEăd irea noastră1 zadarnică 3i credinţa Eoastră" .. „# naEestire" a fost rmată Indeaproape de cea mai reavestire cu putinţă+ de cea a l i .mneze lăsa na ca astaO" Aa asta1 raţi nea t l" rată a micii com nităţi a !ăsit n răsp ns !roaznic de a"s rd: ..mneze l nic1 Fi l nic al l i .& Inainte de toate1 pe 4Int itor: )5a ţint it de cr cea sa& (iaţa1 e:empl l1 InEăţăt ra1 moartea1 sens l 3i drept l Intre!ii AEan!helii 5 n mai e:istă nimic In afară de ceea ce Inţele!ea1 In ra l i1 acest falsificator de "ani1 de ceea ce Ii p tea fi l i de folos& "ici o realitate1 nici n adeEăr istoricO&&& Pi Incă o dată1 instinct l preoţesc al i deilor a comis aceea3i mare crimă ImpotriEa istoriei 5 el a 3ters p r 3i simpl pe ieri 3i alaltăieri din cre3tinism ţi)a născocit pentru sine o istorie a creştinismului primitiv. 4ai tIrzi 1 #iserica a falsificat istoria omenirii pentr a face din ea preistoria cre3tinism l i&&& Tip l mInt itor l i1 InEăţăt ra1 moartea1 sens l morţii1 chiar ceea ce rmează morţii 5 nimic n5a rămas neatins1 nimic n5a rămas măcar asemănător c realitatea&&& .mneze l5a dat pe fi l să ca 6ertfă pentr iertarea păcatelor& C aceasta1 dintr5odată1 s5a terminat c AEan!heliaO Xertfa care mîntuie.pă o primă fază _reacă1 c noa3te o lar!ă răspIndire In /oma antică1 fiind reprezentat de Apictet1 =eneca1 4arc s A reli s& Face din fericire1 Inţeleasă ca 3i . 3i asta In forma sa cea mai respin!ătoare1 "ar"ară1 6erfa nevinovatului. rămIne 5 am s "liniat mai Inainte ] diferenţa f ndamentală Intre cele do ă reli!ii ale decadenţei+ " dhism l n promite1 ci Impline3te1 cre3tinism l promite tot l1 dar n se ţine de nimic..

n poate fi sti!matizată c dest l dispreţ& =i tot 3i1 cre3tinism l I3i datorează victoria acestei lin! 3iri1 Erednice de milă1 a Eanităţii popoarelor 5 tocmai c aceasta a re 3it el să5i conEin!ă pe toţi rataţii1 pe cei c !Ind ri reEol ţionare1 pe cei aflaţi la strImtoare1 Intre! l ! noi 3i toate re" t rile omenirii& „4Int irea s flet l i" 5 altfel zis: „l mea se InEIrte în 1urul meuD.aEel a Er t scop l 3i1 In consecinţă1 a Er t 3i ` mi6loc l&&& Ceea ce el n5a crez t1 a crez t idioţii1 cărora le5a ar ncat InEăţăt ra sa. AEan!heliile s nt mărt rii iaestima"ile despre cor pţia a6 nsă de nestăEilit de6a In sînul primei com nităţi cre3tine& Ceea ce .olitica noastră este bolnavă din această lipsă de c ra6O&&& Aristocratism l mod l i de5a !Indi a fost s "minat1 m mod l cel mai s "pămIntean1 prin minci na e!alităţii s fletelor2 3i1 dacă credinţa In „drept rile celor mai m lţi" race eEol ţie1 3i va face.aEel1 preot l a Er t1 Incă o dată1 p terea 5 el n se p tea folosi decIt de concepte1 doctrine1 sim"ol ri c care să U tiranizeze masele1 să se formeze t rme& Ce5a prel at1 ma tIrzi 1 4ahomed de la cre3tiniL Născocirea l i . NeEoia sa a fost puterea2 c . ca măiestria In depraEarea psihică& In fel l lor AEan!heliile e:istă In mod indepen5) dent& In !eneral1 #i"lia n ..aEel a d s la " n sfIr3it mai tIrzi 1 c cinism l lo!ic al n i ra"in1 a fost1 tot 3i1 n mai proces l de descomp nere care a Incep t c moartea 4Int ito5 I r l i& Aceste AEan!helii n pot fi citite c dest lă pr denţă2 ele I3i a dific ltăţile lor Indărăt l fiecăr i c EInt& 4ărt risesc1 3i aceasta Ea fi In faEoarea mea1 că ele constit ie tocmai din această ca ză o plăcere de prim ran! pentr n psiholo!1 an me ca opusul oricărei depraEări naiEe1 I ca rafinament l par e4cellence..n mai cInc Erea să dea crezare poEe3tii sale că el a aE t această hal cinaţie1 ceea ce ar fi o adeEărată niaiserieV din partea n i psiholo!: .B A"/IC8RIS/-9 ipocriţii1 pe trei sfert ri ne" ni1 n pot să53i ima!ineze că din ca za lor le!ile nat rii Eor fi permanent sf=rîmate 5 o asemenea intensificare In infinit a oricăr i feO de e!oism1 pInă la neobră#are.aEel a fost cel mai mare 3i mai ră Eoitor atentat de pInă ac m la adresa omenirii no"ile& Ui să n depreciem această fac ltate care1 din cre3tinism1 s5a infiltrat pInă 3i5n politicăO Nimeni n are astăzi c ra6 l drept rilor speciale1 al drept rilor de5a stăpIni1 al sentiment l i de respect faţă de sine 3i faţă de semenii săi&&& 5 al patosului distanţei.. GtraEa InEăţăt rii despre Ndrepturi e0ale pentr toţi" este ceea ce cre3tinism l a Impră3tiat In mod l cel mai eficient2 pornind din cel mai tainic colţ al instinctelor rele1 cre3tinism l a făc t n răz"oi pe Eiaţă 3i pe moarte ImpotriEa oricăr i sentiment de respect 3i de distanţă dintre oameni1 adică ImpotriEa premisei oricărei Inălţări1 a oricărei cre3teri prin c lt ră 5 el 3i5a fă rit din resentimentul maselor arma principală ImpotriEa noastră1 ImpotriEa a tot ceea ce5i no"il1 Eesel1 mărinimos pe pămInt1 ImpotriEa fericirii noastre pe pămInt&&& „Nem rirea" acordată n i .. 5 să n ne Indoim de fapt l că cre3tinism l este acela1 că 6 decata de Ealoare creştină este aceea care transformă orice reEol ţie In sIn!e 3i crimă& Cre3tinism l este o reEoltă a t t ror celor care se tIrăsc pe pămInt ImpotriEa a ceea ce are înălţime+ AEan!helia celor „mici" te face mic&&& NIATK=CJA A"/IC8RIS/-9 44.fr&< . 43.. -acă centr l de !re tate al Eieţii n este In Eiaţă1 ci este m tat „dincolo" 5 în nimic 51 at nci Eieţii ca atare i s5a l at centr l de !re tate& 4area minci nă a nem ririi personale distr !e orice raţi ne1 orice nat ră din instincte1 6 5 tot ceea ce este "inefăcător1 ce promoEează Eiaţa1 ce !a5rantează Eiitor l In instincte1 stIrne3te ac m neIncrederea1 6 A trăi în aşa fel IncIt să n mai e:iste nici n sens de5a trăi1 aceasta deEine ac m „sens l" Eieţii&&& %a ce " n spirit l colectiE1 rec no3tinţa pentr ori!ine 3i predecesori1 a promoEa 3i a aEea In Eedere cola"orarea1 Increderea1 n oarecare "ine com nL Tot atItea „Incercări"1 tot atItea a"ateri de la „calea dreaptă"& „Fn sin! r l cr este necesarO"&&& Că fiecare „s flet nem ritor" este de ran! e!al c celălalt1 In colectiEitatea t t ror e:istenţelor salEarea fiecărui individ poate să ai"ă pretenţie la o importanţă eternă1 că nic c ltiEare raţională a Eirt ţii1 adeEărat l1 scop al filosofiei2 la acest ltin aspect se referi pro"a"il 3i Nietzsche cInd Eor"e3te de il minisrmi stoicilor& >9 niaiserie 5 nerozie1 ne!hio"ie . ..etr 3i .aEel1: loc l tiraniei preoţe3ti1 a formării de t rme2 credinţa nem rire 5 adică doctrina despre N1udecatăD.

mneze 1 se preamăresc pe ei In3i3i2 Intr cIt pretind tocmai Eirt tea de care ei se arată capa"ili 5 mai m lt Incă1 aceea de care a neEoie pentr a se menţine1 In !eneral1 s s 5 da marea impresie că l ptă pentr Eirt te1 că l ptă pentr domnia Eirt ţii& „Trăim1 m rim1 ne sacrificăm pentr "ine" . A"/IC8RIS/-9 .c e:cepţia n ia I X ultima ratio ) ltima raţi ne . nici cel mai mic semn priEind măiestria c care s5a 6 cat comedia& Fire3te: dacă am vedea.entr noi Eirt tea Insă3i tre" ie să dep nă mărt rie"&&& =ă citim AEan!helia ca pe5o carte a sed cerii morale: morala este sechestrată de ace3ti oameni mici 5 3ti ei ce folos să scoată din eaO Gmenirea poate fi d să de nas cel mai "ine prin moralăO a /ealitatea este că Inf m rarea predestinării celei mai con3tiente de sine face pe modesta: o dată pentr totdea na1 „colectiEitatea"1 „"inele 3i dreptatea"1 a fost p se de + parte1 de cea a „dreptăţii" 5 iar rest l1 „l mea"1 de cealal5 MfI"1 spun ei ) Eezi Sflnta 3van0helie după .lat&< 66 care1 pro"a"il1 este n mai n monstr < s5a lăsat In3elată& AEan!helia a fost citită ca o carte a nevinovăţiei.s portă nici o comparaţie& Ne aflăm Intre eErei: acesta este prim l p nct de Eedere pen5 _ tr a n pierde total fir l& Această prefăcătorie de sine1 de5a drept l !enială1 In ceEa „sfInt"1 In cărţi sa Intre oameni1 niciodată c p tinţă de atins1 nici măcar de aproape1 a5ceastă falsificare ce apare In c Einte 3i In !est ri ca artă.mneze "1 „adeEăr"1 „l mină"1 „spirit" „i "ire"1 „Inţelepci ne1 „Eiaţă"1 ca 3i c m ele ar fi sinonime c ei In3i3i1 pentr ca1 In fel l acesta1 să se delimiteze de „l me"2 mici eErei1 s per"i1 copţi pentr orice casă de ne" ni1 a răst rnat1 potriEit c ei In3i3i1 Ealorile1 ca 3i c m „cre3tin l" ar fi sens l1 pacea1 măs ra şi 1udecata din mmă a Intre!ii l mi&&& Intre5gul destin a deEenit posi"il n mai prin fapt l că In l me era de6a o formă Inr dită1 rasial Inr dită1 de !randomanie1 cea evreiască+ 3i1 imediat ce s5a deschis prăpastia dintre eErei 3i cre3tinii eEreilor1 pentr ace3tia din rmă n5a mai rămas de făc t nici o ale!ere1 decIt să Intre" inţeze acelea3i procedee ale conserEării de sine pe care le5a folosit împotriva eEreilor In3i3i1 sfăt iţi de propri l lor instinct i daic1 In timp ce eEreii le5a folosit pInă ac m doar ImpotriEa acelora care nu era eErei& Cre3tin l n este decIt n eEre de o credinţă mai „li"eră"& 45. ) n este IntImplarea nei Inzestrări indiEid ale oarecare1 X a nei nat ri de e:cepţie oarecare& ..entr asta este necesară 3i rasa& In cre3tinism1 ca artă de5a minţi c sfinţenie1 Intre! l i daism1 n e:erciţi si o tehnică de mai m lte [ secole1 l ate In mod l cel mai serios1 a6 n! la desăEIr3irea lor deplină& Cre3tin l1 această ultima ratioJG a minci nii1 ) este Incă o dată i de l 5 "a chiar de trei ori acesta&&& (oinţa f ndamentală de5a Intre" inţa n mai concepte1 sim"ol ri1 ) atit dini care s nt doEedite prm practica preot l i1 ref z X instinctiE al oricărei alte practici1 al oricărei alte perspec5) tiEe de Ealoare 3i de tilitate 5 aceasta n este n mai tradiţie1 aceasta este moştenire2 n mai ca mo3tenire ea acţio5) nează drept nat ră& Intrea!a omenire1 chiar 3i cele mai U " ne capete ale celor mai " ne Erem ri . -a cIteEa e:emple c priEire la ceea ce 3i5a "ă!at In cap ace3ti oameni mici1 c priEire la ceea e&aupuM ei în 0ura 4aestr l i lor: mărt risiri z!omotoase de „s flete fr moase"& „Pi dacă Intr5 n loc n Eă Eor primi pe Eoi1 nici n Eă Eor asc lta1 ie3ind de acolo1 sc t raţi praf l de s " picioa56 rele Eoastre1 spre mărt rie lor& AdeEărat !răiesc Eo ă: 4ai 3or Ea fi =odomei 3i 'omorei1 In zi a 6 decăţii1 dec cetăţii aceleia" A..arcu.„adeEăr l"1 l mina"1 „Impărăţia l i .m5 neze "<2 In realitate1 ei fac ceea ce n le este lăsat să facă& Intr cIt ei se strecoară In fel l cel mai perfid1 se retra! In colţ ri 3i Eieţ iesc ca m"rele In m"ră1 I3i fac o datorie din aceasta: ca datorie1 Eiaţa lor apare ca milinţă1 ca milinţă constit ie o doEadă In pl s a eElaEiei&&& Ah1 acest fel eElaEios1 cast1 carita"il1 de5a minţiO „. A n an mit fel de a deschide ochii pe care n 5) pot s porta la ei& -in fericire1 s nt cărţi care pentr cei mai m lţi dintre oameni contează n mai ca literatură. .2 ))<& 5 CIt este de evan0helici..atei 5 „N X decaţi1 ca să n fiţi 6 decaţi" .>2 )<& NIATK=CJA tă parte&&& Aceasta a fost cea mai fatală formă de !randomanie din cIte5a e:istat: mici lepădăt ri 3i mincino3i a E Incep t să pretindă pentr sine ideile de „.mneze să 6 dece1 de fapt 6 decă ei In3i3i2 Intr cIt ei Il preamăresc pe ... fie chiar 3i n mai In trecere1 ace3ti ci daţi sfinţi făţarnici 3i artificiali1 am fi la sfIr3it l l cr rilor 5 3i pentr că eu n citesc nici n c EInt fără a Eedea !est ri1 pentr mine s)a sfîrşit cu ei.. N tre" ie să5i lăsăm să ne ind că In eroare: „n 6 decaţi"9+1 sp n ei1 Insă trimit In iad tot ceea ce le stă In dr m& Intr cIt ei Il lasă pe .

.rincipi l „i "irii cre3tine"2 să fie In cele din rmă "ine plătită. l26 98 Citat din =fInt l Apostol .h l l i . 70 7+ 3i rm&<& .mneze să mInt iască pe ceNce cred prin ne" nia propăEăd irii&&& că n m lţi s nt Inţelepţi d pă tr p1 n m lţi s nt p ternici1 n m lţi s nt de " n neam2 Ci Dumne#eu Ui)a ales pe cele ne" ne ale l mii1 cal să r 3ineze pe cei Inţelepţi2 .entr a înţele0e acest pasa61 o doEadă de prim ran! pentr psiholo!ia oricărei morale de tip Ciandala1 să se citească măcar prima dizertaţie din Fenealo0ia moralei2 aici am p s pentr prima oară In eEidenţă opoziţia dintre morala nobilă 3i morala de tip Ciandala1 născ tă din ressen)timent 3i răz" nare nep tincioasă& .mneze l mea n5a c nosc t prin Inţelepci ne pe .aEel 5 3pistola întîia către Corinteni. .5)><& Asemenea l cr ri n pot fi dispreţ ite Indea6 ns&&& „A n 3tiţi că sfinţii Eor 6 deca l meaL Pi dacă l mea este 6 decată de Eoi1 oare s nteţi Eoi neErednici să 6 decaţi l cr ri atIt de miciL" .arcu.2 78<& /urmă neruşinatăH.9 „Pi cine Ea sminti pe n l din ace3tia mici1 care cred In 4ine1 mai "ine I5ar fi dacă 3i5ar le!a de !It o piatră de moară 3i să fie ar ncat In mare" A.2 88<& 5 B NMine minţit.mneze 3i dreptatea % i 3i toate acestea se Eor adă !a Eo ă" A. *2 B7< 5 CIt este de evan0helic.arcu.. >2 )57& Ce concept c priEire la dreptate 3i despre n 6 decător „drept"O<&&& „Căci dacă i "iţi pe cei ce Eă i "esc1 ce răsplată veţi aveaC A n fac 3i Eame3ii acela3i l cr L Pi dacă Im"răţi3aţi n mai pe fraţii Eo3tri1 ce faceţi mai multC A n fac 3i neam rile acela3i l cr L" A. leuleD ) parafraza n i Eers c nosc t din Iisul unei nWpţi de vară de =hakespeare 5 These 5 „#ine ai sfi3iat1 le leO" . .2$..atei.mneze 1 Eenind Intr p tere" A.arcu. chiar e:primInd 5ne moderat&&& .atei. *2 )< 5 Mine minţit.aEel1 3pistola către Corinteni.mneze apare ca 3i croitor1 cel p ţin In an mite caz ri&&& „# c raţi5Eă In zi a aceea 3i Eă Eeseliţi1 că. pentr că sfInt este templ l l i . . 82 ). le le&&&97 „Gricine Eoie3te să Eină d pă 4ine1 să se lepede de sine1 să53i ia cr cea 3i să54i rmeze 4ie& Căci&&&" Aobservaţia unui psiholo0.9) Citatele "i"lice care rmează s nt d pă ediţia indicată la i 87 a trad cerii rom0ne3ti a =fintei =cript ri& .mneze 1 îl va strica Dumne#eu pe el. .* NIATK=CJA A"/IC8RIS/-9 Acest Ntoate?+ adică1 hrană1 Im"răcăminte1 toate cele necesare Eieţii& G 0reşeală.=fInt l Apostol . ?2 B. -e6a se compară pe sine c profeţii&&& „N 3tiţi1 oare1 că Eoi s nteţi templ al l i .mneze Pi5a ales pe cele sla"e ale l mii1 ca să le r 3ineze pe cele tari2 . ţin Inainte de aceasta1 .2 )?<& Foarte compromiţător pentr n mit l „Tată"&&& „Că taţi mai IntIi Impărăţia l i .arcu.mneze 1 decIt1 aEInd amIndoi ochii1 să fii ar ncat In !heena foc l i" A. *2 B>< 5 N este Eor"a chiar de ochi l In ca ză&&& „Pi le zicea lor: AdeEărat !răiesc Eo ă că s nt nii1 din cei ce sta aici1 care n Eor ! sta moartea1 pInă ce n Eor Eedea Impărăţia l i .mneze 1 a "ineEoit .mneze Pi5a ales pe cele de neam de 6os ale l mii1 pe cele ne"ă!ate In seamă1 pe cele ce n s nt1 ca să nimicească pe cele ce s nt2 ca nici n tr p să n se la de Inaintea l i .aEel a fost cel mai mare dintre toţi apostolii răz" nării 9B&&& 46.aEel 5 3pistola întîia către Corinteni.=fInt l Apostol .. .mneze ne" nă Inţelepci nea I 5mii acesteiaL Căci1 de Ereme ce Intr Inţelepci nea l i . „Iar de n veţi ierta oamenilor !re3alele lor1 nici Tatăl Eostr n Eă Ea ierta !re3alele Eoastre" A..2 7<& -in păcate1 n s nt n mai Eor"ele n ia din casa de ne" ni&&& Acest 0roa#nic escroc contin ă Eor"a: „N 3tiţi1 oare1 că noi Eom 6 deca pe In5 6 !eriL C cIt mai m lt cele l me3tiL"&&& 98 „A n5a doEedit .mneze loc ie3te In EoiL -e Ea strica cineEa templ l l i .Act (b =cena )2 trad& -an 'ri!oresc <& . 4orala cre3tină este contrazisă prin aceste NcăciD ale sale: „ca zele" sale contrazic 5 a3a este cre3tine3te< A.mneze 1 care s nteţi Eoi" .aEel 5 3pistola întîia către Corinteni.atei. „Pi de te sminte3te ochi l tă 1 scoate5)1 că mai "ine Iţi este ţie c n sin! r ochi să intri In Impărăţia l i .mneze 3i că . 92 8B<& „N 6 decaţi1 ca să n fiţi 6 decaţi& Căci1 c 6 decata c care 6 decaţi1 Eeţi fi 6 decaţi1 3i c măs ra c care măs raţi1 vi se Ea măs ra" A.5B><& . iată1 plata Eoastră m ltă este In cer2 pentr că tot a3a făcea prorocilor părinţii lor" A9uca.=fInt l Apostol .mneze &TO .atei..

mneze "1 sa „6 decător l In!eri%or"1 at nci orice alţ principi de ale!ere1 de e:empl 1 conform dreptăţii1 spirit l i1 "ăr"ăţiei 3i mIndriei1 fr m seţii 3i li"ertăţii inimii1 este p r 3i simpl „l mea"1 r=ul în sine. -acă n „prim cre3tin" atacă pe cineEa1 acesta n 5i mIn6it de el&&& -impotriEă1 este o onoare ca cineEa să ai"ă ImpotriEa sa ni3te „primi cre3tini"& N se poate citi No l Testament fără o preferinţă pentr tot ceea ce este acolo maltratat 5 flră a mai Eor"i despre „Inţelepci nea acestei l mi"1 pe care n a!itator impertinent1 „prin predici morale"1 Incearcă zadarnic s5o distr !ă&&& Insă chiar fariseii 3i scri"ii I3i tra! n aEanta6 din această opoziţie: tre" ie că a o an mită Ealoare pentr a fi rIţi Intr5 n mod atIt de nec Eiincios& Făţărnicie 5 n repro3 pe care au îndră#nit să5) facă „cei dinţii cre3tini"O %a rma rmelor1 a fost1 de fapt1 ni3te privile0iaţi+ aceasta este s ficient de6a1 ra faţă de Ciandala n mai are neEoie de nici o motiEare& „.aEel1 am citit c IncIntare pe cel mai !raţios 3i mai o"raznic zeflemist1 . apare distincţia dintre „morala aristocratică" 3i „morala resentiment l i"1 In _ )+ . N fapt l că n 5) !ăsim pe . G reli!ie ca cea cre3tină1 care n se atin!e In nici n p nct c realitatea1 care53i pierde Eala"ilitatea Indată ce1 fie 3i n mai Intr5 n sin! r p nct1 i s5a dat dreptate realităţii1 tre" ie să fie1 pe " nă dreptate1 „Inţelepci nea l mii"1 Erea să sp n d 3mana de moarte a ştiinţei 5 ea Ea In!ăd i 99 'ilatus 5 proc ror roman In Cezareea1 In timp l Eieţii l i Is s2 de3i disp nea de p teri neIn!rădite1 n are c ra6 l să se op nă sentinţei de e:ec tare a l i Is s& . 4ai e:act priEind1 el n are nici o posi"ilitate de ale!ere& -acă cineEa Erea ca persoana sa să fie n „ales al l i .)B>.mneze Il simţim n „diEin"1 ci Erednic de milă1 a"s rd1 Eătămător1 n ca pe5o eroare1 ci ca pe o crimă ImpotriEa Eieţii&&& II ne!ăm pe .. 4orala: In ! ra n i „prim cre3tin" fiecare c EInt este o minci nă1 orice fapt pe care Il face1 n fals instinctiE 5 toate Ealorile sale1 toate 9. 71 NIATK=CJA A"/IC8RIS/-9 #or!ia9. 1 # c re3ti1 Ad& J 5manitas1 )**?1 p& 8)82 trad& de %iana 4icesc <& 9? 'etronius .5)?+>< 5 mem"r al cele"rei familii aris56 tocrate1 de ori!ine spaniolă1 ce a aE t n rol politic deose"it de important In istoria italiană a secol l i al $(5lea 3i Incep t l secol l i al $(I5lea& 4etodele lor de a p ne mIna pe p tere n e:cl dea cor pţia1 3anta6 l1 asasinat l1 trădarea& 9> e tutto festo 5 tot l e săr"ătoare .. dei ne0atioGK..mneze " 5 sa „templ l l i . Cesare Mor0ia . îl mai apuc în viaţă 5 este n răzErătit ImpotriEa t t ror priEile!iaţilor pornind din cele mai 6osnice instincte 5 el trăie3te1 l ptă Intotdea na pentr „drept ri e0aleD.mneze ca . Tre" ie oare să mai sp n că In Intre! No l Testament n apare decIt o sin0ură fi! ră care tre" ie stimatăL Acesta este .arma 5 „ e t tto festo"9> 5 nem ritor de nesănătos1 nem ritor de senin 3i de "ine iz" tit&&& Ace3ti mici escroci se In3ală In priEinţa a ceea ce este principal& Ai atacă1 dar tot ceea ce este atacat de ei deEine1 prin aceasta1 e4cepţional.etroni s 9?1 despre care s5ar p tea sp ne ceea ce -omenico #occaccio scria despre Cesare 9B In Fenealo0ia moralei.mneze al cre3tinilor1 at nci am crede In el 3i mai p ţin& In form lă: deus..Eezi Nietzsche1 Utiinţa voioasă.ilat 991 ! Eernator l roman& Al n se lasă conEins de fapt l că o pro"lemă eEreiască ar p tea fi l ată în serios.mneze nici In istorie1 nici In nat ră 3i nici pe5ndărăt l nat rii1 ci fapt l că pe acela pe care Il onorăm drept . 47. prinţ l i de ..Ce urmea#ă din astaC Fapt l că "ine facem p nInd 5ne măn 3i cInd citim No l Testament& Apropierea atI5tor m rdării aproape că te o"li!ă la asta& Ii p tem ale!e pe „primii cre3tini" ca societate tot atIt de p ţin ca pe eEreii polonezi: n pentr că ImpotriEa lor ar fi necesară fie 3i n mai o o"iecţie&&& Nici na n miroase "ine& Kadarnic am că tat In No l Testament chiar 3i n mai o trăsăt ră simpatică2 aici n se !ăse3te nimic li"er1 " n1 deschis1 drept& Aici manitatea Incă n 3i5a făc t primele Incep t ri 5 instinctele de puritate lipsesc&&& A:istă n mai instincte rele In No l Testament1 dar de fel c ra6 l Ins 3i pentr aceste instincte rele& Aici tot l e la3itate1 tot l este or"ire1 amă!ire de sine& Grice carte deEine mai clară dacă citim No l Testament: ca să da n e:empl 1 imediat d pă . Mine şi rău2 Mun şi rău.5 ...mneze &&& -acă ni s5ar arăta acest . probabil.B e&n&< 5 prozator roman1 c nosc t persona6 In ant ra6 l c rţii l i Nero& A tor al roman l i1 păstrat doar In stare fra!5mentară1 Sat ricon. Xualem 'aulus creavit.. 'rima disertaţie.rim l cre3tin" 5 3i mă tem că 3i „ ltim l cre3tin" pe care. Fn eEre mai m lt sa mai p ţin 5 ce conteazăL&&& No"ila ironie a n i roman1 In faţa căr ia s5a făc t n ner 3inat a" z c c EInt l de „dreptate"1 a Im"o!ăţit No l Testament c sin! r l c EInt ce are valoare 5 care este critica1 Insă3i nimicirea sa: „ce este adevărulD:$$.it&< scop rile sale s nt r 3inoase1 iar pe cine ră3te 3i ce ră3te el este de Ealoare&&& Cre3tin l1 preot l cre3tin In special1 este n criteriu de valoare.

mneze . „T nu tre" ie să c no3ti": rest l rmează& Frica !roaznică a l i .AEa<2 dar nici n l dintre c Eintele folosite pen5tr a den mi 3arpele n aminte3te de acest n me& >? NIATK=CJA !ri6a1 Inainte de toate1 boala 5 toate1 p re mi6loace In l pta contra 3tiinţeiO NeEoile n 5i permit om l i să !Indească&&& Pi tot 3iO 'roaznicO Gpera c noa3terii se ad nă1 aEIntIn5d 5se către cer1 an nţInd am r!irea zeilor 5 ce5i de făc tL .mneze 1 pe care .aEel Ins 3i de5a n mi .m5neze In faţa ştiinţeiC.5 preoţii a aE t Intotdea na neEoie de răz"oi&&&<& /ăz"oi l1 Intre altele1 este n mare deran6 al ordinii 3tiinţeiO -e necrez tO C noa3terea1 emanciparea de sub . dei ne0atio 5 .aEel )5a născocit pentr sine1 este n .mneze " c noa3te n mai o sin! ră mare prime6die& .aEel Erea să distru0ă „Inţelepci nea l mii": d 3manii săi s nt bunii filolo!i 3i medici de 3coală ale:andrină 5 ImpotriEa lor d ce el răz"oi& Intr5adeEăr1 n poţi fi filolo! sa medic fără ca In acela3i timp să n fii ImpotriEa cre3tinism l i& Ca filolo! te iţi în spatele „cărţilor sfinte"1 ca medic1 în spatele depraEării fiziolo!ice a cre3tin l i tipic& 4edic l zice: „inc ra"il"2 filolo! l1 „escrocherie"& 48.orala+ 3tiinţa este l cr l interzis In sine 5 doar ea e interzisă& Ptiinţa e prim l păcat1 !ermenele oricăr i păcat1 păcat l ori0inal.mneze propria sa Eiaţă: thora*7 5 este tot ceea ce e mai eEreiesc& .mneze 5 conform nat rii sale1 fiecare femeie este n 3arpe1 JeEa *B 5 asta 3tie orice preot2 „de la femeie porne3te orice nenorocire In l me" 5 de5asemenea o 3tie orice preot& „In consecinţă1 de la ea Eine 3i ştiinţaD.mneze n )5a Impiedicat să fie Eiclean& C m te poţi apăra ImpotriEa 3tiinţeiL pentr m lt timp asta a fost pro"lema l i principală& /ăsp ns l: afară c om l din paradisO Fericirea1 trIndăEia d c la !Indire 5 orice !Indire este o !Indire rea&&& Gm l n are Eoie să !Indească& Pi „preot l In sine" inEentează !ri6ile1 moartea1 pericol l mortal al !raEidităţii1 toate fel rile de mizerii1 "ătrIneţea1 *8 *B se lupta #adarnic 5 referire la n Eers din !ecioara din .9* NCe este adevărul..mneze cel Eechi1 In Intre!ime „spirit"1 In Intre!ime mare preot1 In Intre!ime perfecţi ne1 se plim"ă In !rădina sa: n mai că se plictise3te& ImpotriEa plictiselii1 ) mpra4i 5 In practică .orala este doar aceasta.rleans de =chiller& 8eva 5 Nietzsche se referă aici la "inec nosc ta etimolo!ie a eEreiesc l i JaEEah .aEel a înţeles că minci na 5 că credinţa 5 este necesară2 mai tIrzi 1 #iserica )5a Inţeles pe .aEel1 este ne!area l i .mneze faţă de sin! ra neEoie1 aceea pe care o poartă In sine toate paradis rile1 n c noa3te nici o limită: n maidecIt1 el creează alte animale& 'rima !re3eală făc tă de . =5a Inţeles oare "ine acea Eestită istorioară care stă la Incep t l #i"liei 5 despre !roaza infernală a l iX.aEel& 74 zeii In3i3i se l ptă zadarnic*8& Ce face el at nciL II creează pe om 5 om l este am zant&&& -ar ită că 3i om l se plictise3te& 4ila l i .ilat I"a zis: Ce este adeEăr lL Pi zicInd aceasta a ie3it iară3i la i dei 3i le5a zisO A n !ăsesc In Al nici o Eină&&&" . N5am Inţeles5o& Această carte preoţească par e4cellence Incepe1 c m i se 3i c Eine1 c marile dific ltăţi interioare ale preot l i: el c noa3te n mai o sin! ră mare prime6die1 în consecinţă.lat&' A"/IC8RIS/-9 *7 thora 5 le!ea1 In lim"a6 l =fint l i Apostol . .mneze 1 a3a c m )5a creat .mneze cel Eechi inEenteazl ră#boiul.mneze : om l !ăse3te că animalele n s nt distractiEe 5 el domne3te as pra lor1 el n a Er t să fie Ereodată animal& In consecinţă1 .D 5 ve#i Sfînta 3van0helie după Ioan 5 „.mneze „care distr !e" „Inţelepci nea l mii" .aEel& Acest . „.mneze cel Eechi a fost c prins de5o frică infernală& Cea mai mare !re3eală a deEenit om l Ins 3i1 prin el 3i5a creat n riEal pentr sine1 3tiinţa Il face pe om asemenea lui Dumne#eu 5 s5a terminat c preoţii 3i c zeii at nci cInd om l c noa3teO ...)92 89<& *+ deus Xualem 'aulus creavit..mneze a făc t femeia& Pi Intr5adeEăr1 c aceasta el a p s capăt plictiselii 5 dar 3i altora IncăO Femeia a fost a do a !re3eală a l i .In sens restrIns1 cele do ă mari adEersare ale oricărei s perstiţii1 filosof ia 3i medicina<1 este1 In realitate1 n mai hotărîrea decisă a l i . el desparte noroadele1 el face ca oamenii să se distr !ă nii pe alţii .lat&<& 73 NIATK=CJA toate mi6loacele prin care pot fi otrăEite1 defăimate1 discreditate disciplina spirit l i1 claritatea 3i ri!oarea In ce priEe3te con3tiinţa spirit l i1 no"ila răceală 3i li"ertate a minţii& „Credinţa" ca imperatiE este n veto ImpotriEa 3tiinţei 5 in pra4iG? o minci nă c orice preţ&&& . -e la femeie a InEăţat "ăr"at l1 mai IntIi1 să ! ste din pom l c noa3terii& Ce s5a IntImplatL .

Incă o dată sp s1 păcat l1 această formă de a to5desconsiderare a om l i par e4cellence.mneze "1 „spirite"1 „s flete" 5 ca p re consecinţe „morale"1 răsplată1 pedeapsă1 aEertisment1 mi6loc de ed caţie1 at nci premisa c noa3terii este distr să2 si cu aceasta s)a produs cea mai mare crimă împotriva omenirii. 49. In acest p nct Imi In!ăd i1 a3a c m se c Eine1 o psiholo!ie a „credinţei"1 a „credincio3ilor"1 tocmai pentr folos l credincio3ilor& -acă 3i astăzi cei care Incă n 3ti cIt de necuviincios este să fii credincios n se află In scădere 5 sau.entr fiecare pas făc t In direcţia adeEăr l i om l a tre" it să se l pte1 a tre" it să a"andoneze aproape tot1 la ceea ce ţine inima1 i "irea noastră1 Increderea noastră In Eiaţă& . trebuie înecat. ea ne minte&&& 51.retinsa „doEadă a p terii" este1 deci1 In esenţă1 iară3i1 n mai o credinţă că efect l care a fost promis de credinţă n Ea lipsi& In form lă: „cred că credinţa mă mInt ie2 în consecinţa. spore3te In ci da răz"oi l i Ins 3i& Pi . a fost inEentat pentr a face c nep tinţă 3tiinţa1 c lt ra1 orice Inălţare 3i no"leţe a oamenilor2 preot l domneşte prin născocirea păcat l i& 50. ea este adeEărată"& -ar c aceasta am a6 ns la capăt l pro"lemei& Acest „In consecinţă" ca 3i criteri al adeEăr l i ar fi absurdul Ins 3i& C o oarecare In!ăd inţă1 să admitem1 tot 3i1 că mInt irea prin credinţă este doEedită Anu este n mai dorită1 nu este doar promisă prin ! ra s spectă a n i preot<: mInt irea 5 Eor"ind mai tehnic1 plăcerea 5 ar p tea fi Ereodată o doEadă a adeEăr l iL AtIt de p ţin1 IncIt aproape ar p tea fi " nă drept contra5ar! ment sa 1 In orice caz1 drept cea mai mare "ăn ială ImpotriEa adeEăr l i1 dacă simţămintele de plăcere se amestecă In Intre"area „ce este adeEăratL" -oEada plăcerii este o doEadă pentru „plăcere"1 nimic mai m lt2 de nde s5ar p tea 3ti si! r că tocmai 6 decăţile adevărate prod c o plăcere mai mare decIt cele false 3i că1 potriEit nei armonii presta"ilite1 atra! d pă sine1 c necesitate1 sentimente plăc teL A:perinţa t t ror spiritelor ri! roase 3i prof nd dezEoltate ne InEaţă contrari l& .reot l c noa3te doar o sin5 ! ră prime6die mare: 3tiinţa 5 ideea sănătoasă a ca zei 3i5a efect l i& Insă 3tiinţa1 l ată In ansam"l l ei1 prosperă n mai In condiţii faEora"ile 5 pentr „a 3ti" tre" ie timp1 tre" ie n s rpl s de spirit&&& „In consecinţă1 om l tre" ie făc t nefericit" 5 asta a fost1 In toate epocile1 lo!ica preoţilor& =e !hice3te imediat ce este ceea ce1 conform acestei lo!ici1 a intrat mai IntIi In l me 5 NpăcatulD.. . Am fost Inţeles& Incep t l #i"liei conţine întrea0a psiholo!ie a preot l i& ..entr aceasta este neEoie de măreţie s fletească: serEici l adeEăr l i este cel mai aspr serEici & Ce Inseamnă at nci a fi corect In tre" rile spirit aleL Că om l este ri! ros ImpotriEa inimii sale1 că dispreţ ie3te „sentimentele fr moase"1 că din orice -a 3i N face o pro"lemă de con3tiinţăO Credinţa ne mInt ie: în consecinţă. Intr cIt aceasta este n semn de decadence. ea este adeEărată&" Aici1 s5ar p tea repro3a1 In prim l rInd1 că tocmai mInt irea n este doEedită1 ci n mai promisă+ niInt irea este le!ată de condiţia de a fi „credincios" 5 om l trebuie să fie mInt it pentru că crede&&& -ar1 c m poate fi doEedit că acest „dincolo"1 inaccesi"il oricăr i control1 pe care preot l Il promite credincios l i1 se Ea Implini In reali5 NIATK=CJA tateL .. de Eoinţă de Eiaţă zdro"ită 5 mIine de6a ei o Eor 3ti& (ocea mea a6 n!e 3i la cei tari de rechi& =e pare1 dacă1 de altfel1 e n am a zit !re3it1 că e:istă la cre3tini n criteri al adeEăr l i1 care este n mit „doEada p terii"& „Credinţa te mInt ie: deci.mneze cel Eechi a6 n!e la o ltimă hotărIre: „om l a deEenit 3tiinţific 5 nu mai este nimic de făcut.. Ideile dcpăcat 3i de pedeapsă1 Intrea!a „ordine morală niEersală" a fost născocite împotriva 3tiinţei 5 împotriva deta3ării om l i de preot&&& Gm l tre" ie să priEească nu In afara sa1 ci Ină ntr l să 2 el nu tre" ie să priEească In l cr ri c isteţime 3i preEedere1 ca n InEăţăcel1 In !eneral el n tre" ie să Eadă: el tre" ie să sufere.domnia preoţilor. Pi el tre" ie să s fere In a3a fel1 IncIt să ai"ă Intotdea na neEoie de preot& 'ata c mediciiO 3ste nevoie de un mîntuitor. Ideile de păcat 3i de pedeapsă1 Inţe5le!Ind prin ele 3i doctrina despre „!raţie"1 „mInt ire"1 „ier5' tare" 5 toate aceste minciuni fără nici o realitate psiholo!ică A"/IC8RIS/-9 ) s nt născocite pentr a distr !e In om simţul cau#elor+ ele s nt n atentat contra ideilor de ca ză 3i efectO Pi nu n atentat c p mn l1 c c ţit l1 c onoarea rii 3i5a i "iriiO Ci proEenind din instinctele cele mai la3e1 Eiclene1 6osniceO Fn atentat preotesei Fn atentat de para#iţii Fn Eampirism de palide lipitori s "pămInteneO&&& -acă consecinţele nat rale ale n i fapt n mai s nt nat rale1 ci s nt !Indite ca fiind trad se de năl cile concept ale ale s perstiţiei 5„.

de asemenea1 al dispreţ l i1 c m mai aEem noi drept l de a dispreţ i o reli!ie care ne5a InEăţat să n Inţele!em tr p lO care n Erea să se eli"ereze de s perstiţia s flet l iO care face n „merit" din hrănirea ins ficientă1 care l ptă ImpotriEa sănătăţii ca 3i ImpotriEa n i d 3man1 n i diaEol1 nei ispiteO care 3i5a "ă!at In cap că se poate p nă n „s flet desăEIr3it" Intr5 n cadaEr 3i care are neEoie pentr aceasta să53i prepare n no concept de *? *.acestea Eor să ai"ă p terea prin intermedi l cre3tinism l i<& Ale nu e:primă decăderea nei rase1 ele s nt n a!re!at al formelor de decadenţă de pret tindeni1 care se In!rămădesc nele In altele 3i se ca tă nele pe altele& N cor perea antichităţii" Insă3i1 a a tenticităţii no"ile1 este cea care a făc t c p tinţă cre3tinism l1 prec m se crede2 n poate fi com"ăt t c dest lă tărie idiotism l saEant care 3i astăzi mai s sţine ca fiind adeEărat a3a ceEa& In epoca In care strat rile "olnaEe 3i alterate ale Ciandalei s5a cretinizat In Intre! imperiul.lat&< trainin0 5 antrenament1 3colire ...aEel1 3pistola întîia către Corinteni .&""2 asta a fost form la1 acest in hoc si0no?KK al decadenţei a InEins& Dum) I ne#eupe cruce 5 n se Inţele!e Incă1 nici ac m1 !roaznic l *9 ** In ori!inal apare c EInt l francez rancune.aEel: „Ci . Citat din =fInt l Apostol .lat&<2 al zie la Constantin cel 4are1 Impărat l #izanţ l i1 căr ia Intr5o Eedenie Inaintea nei l pte I s5a arătat pe cer o cr ce 3i c Eintele in hoc si0no vinces.en!l&< ''$folie circulaire 5 ne" nie circ lară .mneze . in ma1orem dei honorem 5 pentr mai marea !lorie a l i .Că In an mite condiţii credinţa mInt ie1 că mInt irea Incă n face dintr5o idee fi4ă o idee adeEărată1 că credinţa n mi3că m nţii1 ci pune m nţii 3i acolo nde ace3tia n e:istă: că o trecătoare Eizită Intr5o casă de nebuni ne A"/IC8RIS/I9 lăm re3te s ficient c priEire la aceasta& Fire3te1 nu pe n preot: pentr că el nea!ă din instinct că "oala e "oală1 că o casă de ne" ni e casă de ne" ni& Cre3tinism l are nevoie Xe "oală cam tot atIt cIt elenitatea a aE t neEoie de n s rpl s de sănătate 5 a îmbolnăvi este intenţia asc nsă a oricăr i sistem de proced ri1 al #isericii1 In Eederea mInt irii& =i #iserica Insă3i 5 n este casa catolică de ne" ni cel din rmă idealL . tocmai tipul contrariu.mneze 3i5 a ales pe cele nebune ale l mii&&& pe cele slabe ale l mii&&& pe cele de neam de 1os ale l mii1 pe cele nebă0ate în seamă. no"ilimea1 a e:istat In forma ei cea mai fr moasă 3i mai coaptă& A deEenit stăpIni cei In n măr mai mare: a triumfat democratism l instinctelor cre3tine&&& Cre3tinism l n5a fost naţional1 n era determinat rasial 5el s5a adresat t t ror fel rilor de dezmo3teniţi ai Eieţii1 3i5a aE t pret tindeni aliaţii săi& Cre3tinism l a Indreptat ran)cbiunaGS celor "olnaEi pInă In măd Ea oaselor1 instinct l împotriva celor sănăto3i1 împotriva sănătăţii& Tot ceea ce este "ine făc t1 mIndria1 or!oli l1 fr m seţea Inainte de toate1 deran6ează rechile 3i ochii& Inc0 o dată1 amintesc c EInt l de nepreţ it al l i . metodic prod să1 pe n teren de6a pre!ătit pentr aceasta1 ceea ce Inseamnă In mod f ndamental mor"id& Nimeni n este li"er să deEină cre3tin 5 om l n este „conEertit" la cre3tinism 5 tre" ie să fie s ficient de "olnaE pentr asta&&& Noi1 ceilalţi1 care aEem cura1ul de5a fi sănăto3i şi. 4i5am permis odată să consider Intre! l trainin0 d cre3tin al penitenţei 3i al mInt irii .7>2 79<& )++ in hoc si0no ) c acest semn .pe care o p tem st dia astăzi cel mai "ine In An!lia< ca o folie circulamGJ.fr&< >* NIATK=CJA „desăEIr3ire"1 o fiinţă palidă1 "olnăEicioasă1 idiot e:altată1 # a3a n mita sfinţenie 5 sfinţenie care ea Insă3i n este decIt n soi de simptom ri ale tr p l i sărăcit1 enerEat1 inc ra"il de stricatO&&& 4i3carea cre3tină1 ca o mi3care e ropeană1 este de la Incep t mi3carea de ansam"l a tot fel l de elemente zate1 ce constit ie de3e ri .ămInt l1 In !eneral1 o casă de ne" niL Gm l reli!ios1 a3a c m îl vrea #iserica1 este n tipic decadent2 timp l cInd o criză reli!ioasă deEine stăpInă peste n popor e caracterizat1 de fiecare dată1 pnntr5o epidemie nerEoasă: „l mea interioară" a om l i reli!ios seamănă1 pInă la con5 f zie1 „l mii interioare" a om l i s re:citat 3i istoEit2 stările „s perioare" pe care cre3tinism l le5a p s1 ca Ealoare a t t ror Ealorilor1 deas pra omenirii1 s nt forme epilep5toide 5 #iserica n5a declarat ca sfinţi decIt ne" ni 3i escroci in ma1orem Dei honoremGP... c acest semn Eei ) 9o A"/IC8RIS/-9 f ndal de idei asc ns In spatele acest i sim"olL Tot ceea ce s feră1 tot ceea ce atIrnă pe cr ce este d mnezeiesc&&& Noi toţi atIrnăm pe cr ce1 In consecinţă1 noi s ntem diEini&&& Noi toţi s ntem diEini&&& Cre3tinism l a fost o Eictorie1 prin el s5a prăpădit o conEin!ere mai no"ilă 5 cre3tinism l a fost cea mai mare nenorocire de pInă ac m a omenirii& .

mneze "1 o min ne a „!raţiei"1 a „proEidenţei"1 a „e:perienţelor mInt irii"& Cea mai modestă risipă a spirit l i1 ca să n mai sp nem nimic despre respect1 ar tre" i să5i ad că pe ace3ti interpreţi la conEin!erea caracter l i In Intre!ime copilăresc 3i nedemn al n i asemenea a" z al calităţii diEine& -acă ne5ar stăpIni c o pietate In a3a măs ră de mică1 . .rin filolo!ie tre" ie Inţeles aici1 Intr5 n sens !eneral1 arta de a citi 3i a Inţele!e "ine 5 a p tea citi faptele fără a le falsifica prin interpretare1 fără a pierde1 din dorinţa de a Inţele!e1 preEederea1 ră"darea 3i fineţea& Filolo!ia ca epbe4ism In interpretare: fie că este Eor"a ac m de cărţi1 3tiri 6 rnalistice1 destine1 " letine meteorolo!ice 5 pentr a n Eor"i de „mInt irea s flet l i"&&& Fel l In care n teolo!1 indiferent că la #erlin sa la /oma1 e:plică n „pasa6 "i"lic" sa n fapt trăit1 de e:empl 1 o Eictorie a armatei naţionale prin l mina mai Inaltă a psalmilor l i -aEid1 este Intotdea na In a3a măs ră îndră#neaţă că aceasta Il face pe n filolo! să se rce pe pereţi& Pi c ce ar tre" i el să Inceapă cInd pieti3tii 3i alte Eaci din ţara = a"iei fac din mizera"ila lor e:istenţă cotidiană 3i c miros stăt t1 c a6 tor l „de!et l i l i . -e6a Indoiala este n păcat& %ipsa totală de c răţenie psiholo!ică la n preot 5 care se Eăde3te In priEire 5este n fenomen ce constit ie consecinţa decadenţei2 s nt de o"serEat din acest p nct de Eedere femei 3tile isterice1 pe de o parte1 copiii rahitici1 pe de altă parte1 pentr a se Eedea c m In mod re! lat falsitatea din instinct1 plăcerea de a minţi de dra! l de a minţi1 incapacitatea de a priEi 3i5a mer!e direct este e:presia decadenţei.oţi fi si! r că In f ncţie de !rad l de con3tiinciozitate In cele spirit ale1 In acest p nct modestia1 moderaţia Eor fi c atIt mai mari& A fi cunoscător In cinci l cr ri 3i a Inlăt ra c o mInă Indrăzneaţă aceasta pentr că în loc să 3tim&&& „AdeEăr l"1 a3a c m Il Inţele!e orice profet1 sectar1 li"er5c !etător1 socialist1 cleric1 este n ar! ment perfect pentr fapt l că ed caţia spirit l i 3i depă3irea de sine1 care s nt necesare pentr aflarea n i adeEăr mic oarecare 5 fie acesta oricIt de mic 5 lipsesc Incă& 4oartea martirilor1 In treacăt fie sp s1 este o mare nenorocire In istorie: ei a sed s& Concl zia trasă de toţi idioţii: 5 printre ace3tia1 femeile 3i popor l 5 că n l cr pentr care cineEa mer!e la moarte .mneze atIt de a"s rd ar tre" i s primat chiar dacă el ar e:ista& Fn . Credinţa Inseamnă a nu vrea să 3tii ceea ce este adeEărat& .sa care chiar proEoacă o epidemie a dorinţei de moarte1 prec m prim l cre3tinism< ar aEea o Ealoare1 această concl zie a . Cre3tinism l se află In opoziţie c orice l cr spiritual "ine făc t: el se poate folosi ca raţi ne cre3tină n mai de raţi nea "olnaEă1 el ia partea a tot ceea ce este idiot1 el roste3te af risenia ImpotriEa „spirit l i"1 ImpotriEa superbiei spirit l i sănătos& Intr cIt "oala ţine de esenţa cre3tinism l i1 trebuie ca 3i starea tipic cre3tină a „credinţei" să fie o formă de "oală 3i orice dr m drept1 cinstit1 3tiinţific către c noa3tere tre" ie Inlăt rat de #iserică drept n dr m inter#is.mneze ca serEitor1 factor po3tal1 om l din calendar1 In esenţă1 n c EInt pentr cel mai st pid mod de IntIm5plare&&& „.roEidenţa diEină"1 a3a c m o Eede astăzi fiecare al treilea om al „'ermaniei c lte"1 ar fi n asemenea ar! ment ImpotriEa l i .ietist l1 preot l am"elor se:e este fals pentru că este "olnaE: instinct l să pretinde ca adeEăr l să n fie afirmat In nici n p nct& „Ceea ce Im"olnăEe3te este bun2 ceea ce proEine din plenit dine1 prisosinţă1 p tere1 este ră "2 a3a simte credincios l& Constrîn0erea de a minţi 5 d pă ea !hicesc pe fiecare teolo! predestinat& Fn alt semn distinctiE al InEin!e& .mneze 1 care ne Eindecă la timp l potriEit de ! t rai sa care ne rcă In trăs ră chiar In clipa In care iz" cne3te o ploaie torenţială1 n .52.!r&< =i A"/IC8RIS/-9 53.mneze 1 In comparaţie c care n l mai tare n ar p tea fi !Indit deloc& Pi1 In orice caz1 este Eor"a de n ar! ment ImpotriEa !ermanilor&&& ) ephe4is 5 nehotărIre . Că martirii doEedesc ceEa c priEire la adeEăr l n i l cr este atIt de p ţin adeEărat1 IncIt a3 Erea să p n la Indoială că1 In !eneral1 n martir a aE t de5a face c adeEăr l& -e6a ton l c care n martir I3i stri!ă In faţa l mii ceea ce el ţine ca fiind adeEărat e:primă n !rad atIt de scăz t de corectit dine intelect ală1 o asemenea stupiditate faţă de pro"lema „adeEăr l i"1 IncIt niciodată n este neEoie să contrazici n martir& AdeEăr l n este ceEa pe care nii l5ar aEea1 iar alţii n l5ar aEea: cel m lt ţăranii sa apostolii ţărani1 de fel l l i % ther1 ar p tea !Indi In fel l ăsta despre adeEăr& .pă Eictorie Impărat l s5a decis definitiE In faEoarea cre3tinilor& 9i NIATK=CJA teolo!ilor este incapacitatea pentru filolo0ie.

Gm l credinţei1 „credincios l" de orice fel1 este1 In mod necesar1 n om dependent 5 n oarecine care n poate să se afirme pe sine ca scop1 care1 In !eneral1 din sine1 n poate afirma scop ri& „Credincios l" n 53z' aparţine1 el poate fi doar n mi6loc1 el tre" ie folosit.(I1 )8B< )+7& 54. aşadar.deEenit o frInă de nesp s ImpotriEa cercetării1 a spirit l i de cercetare 3i preEedere& 4artirii proEoacă Eătămări adeEăr l i&&&& Pi astăzi este neEoie n mai de o an mită cr zime a persec ţiei pentr ca o sectă1 In sine lncă atIt de indiferentă1 să53i creeze n n me onorabil. el are neEoie de cineEa care să5) folosească& Instinct l l i dă cea mai mare onoare nei morale a ne!ării de sine: tot l Il conEin!e de aceasta1 inteli!enţa1 e:perienţa1 sănătatea sa& Grice fel de credinţă este ea Insă3i o e:presie a ne!ării de sine1 a Instrăinării de sine&&& -acă l ăm In considerare cIt de necesară este pentr cei mai m lţi o re! lă diri! itoare1 care să5i ţină le!aţi 3i fi:aţi din afară1 3i că constrIn!erea1 Intr5 n Inţeles mai !eneral sclavia. . crucea un ar0umentC Insă1 cineEa de6a a pron nţat despre toate aceste l cr ri c EInt l de care de mii de ani ar fi fost neEoie 5 Karath stra& „C rme5nsIn!erate 3i5a 1 scris ei dr m l1 pe care5) stră"ătea 1 iar nerozia lor Ii InEăţa că adeEăr l se mărt rise3te c sIn!e& -ar sIn!ele este cel mai nepotriEit martor al adeEăr l i2 sIn!ele InEeninează cea mai p ră InEăţăt ră1 făcInd din ea doar ră 3i il zie a inimilor& Pi dacă n l pentr 5nEăţit ra sa trece prin foc 5 ce doEede3te aceastaO 4ai "ine ar fi1 Intr5adeEăr1 ca5 nEăţăt ra noastră să se nască doar din 6ir l nostr " . NIATK=CJA optică ri! roasă 3i necesară c priEire la toate Ealorile 5n mai asta condiţionează fapt l că n asemenea fel de om In !eneral1 e:istă& Insă1 astfel1 el este adEersar l1 In anta!onism c sinceritatea 5 c adeEăr l&&& Credincios l i n 5i este permis1 In !eneral1 să ai"ă o con3tiinţă In pro"lema „adeEăr l i" 3i . proEenite din forţă 3i din e:ces l de forţă al spirit l i se doEedesc prin scepticism.entr toate pro"lemele f ndamentale care priEesc Ealoarea 3i non5Ealoarea1 oamenii c conEin!eri n intră deloc In socoteală& ConEin!erile s nt Inchisori& Cine n Eede dest l de departe1 acela n Eede ceea ce se află sub el2 pentr a p tea să intri In disc ţia c priEire la Ealoare 3i non5Ealoare1 tre" ie să Eezi sub tine 5In spatele tă 5 cinci s te de conEin!eri&&& Fn spirit care Erea ceEa mare1 care Erea1 de asemenea1 3i mi6loacele pen5 )+7 Aşa 0răit)a *arathustra. Sartor Resartus. # c re3ti1 Ad& J manitas1)**B1 p& )?+5 84 A"/IC8RIS/-9 ţr aceasta este1 c necesitate1 n sceptic& %i"ertatea t t ror fel rilor de conEin!eri1 capacitatea de a vedea liber aparţine celor tari&&& 4area priEire1 f ndament 3i p tere a fiinţei sale1 este mai l minată1 mai despotică decIt este el Ins 3i1 p ne toată inteli!enţa sa In sl 6"a ei2 ea o face de ne!Indit1 ea Ii dă c ra6 l1 c ra6 l mi6loacelor1 chiar 3i nec cernice2 ea Ii permite1 In an mite condiţii1 conEin!eri& ConEin!erea ca mi1loc+ m lte se pot atin!e n mai prin intermedi l nei conEin!eri& 4area pasi ne are neEoie de conEin!eri1 cons mă conEin!erile1 n li se s p ne 5 ea se 3tie s Eerană& InEers: neEoia de credinţă d pă ceEa nedeterminat Intre da 3i n 1 de CarlMle5ism)+81 dacă mi se trece c Eederea acest c EInt1 este o neEoie de slăbiciune. C mL schim"ă Ealoarea n i l cr fapt l că cineEa I3i dă pentr el EiaţaL G !re3eală care deEine demnă de onoare este o _ rePeală care posedă o p tere de fascinaţie In pl s: credeţi EYi1 Eoi domnilor teolo!i1 că Eă lăsăm ocazia de5a face mar5 NIATK=CJA tiri pentr minci nile EoastreL Fn l cr poate fi com"ăt t1 Intr cIt poate fi p s deoparte c deplin respect2 poate fi p s deoparte2 In fel l acesta se com"at 3i teolo!ii&&& . este sin! ra 3i ltima condiţie1 pentr ca oameni c Eoinţa sla"ă1 In prim l rInd femeia1 să poată prospera2 Eom Inţele!e astfel 3i conEin!erea1 „credincios l"& Gm l conEin!erii I3i are In el Ins 3i coloana sa Eerte"rală& A nu Eedea m lte l cr ri1 a n fi nepărtinitor din nici n p nct de Eedere1 a fi partinic In sens l cel mai deplin1 a aEea o )+8 Carl le .)>*?5)99)< 5 !Inditor 3i moralist en!lez de notorietate e ropeană In epoca sa& In concepţia sa Incearcă să definească datoriile clasei cond cătoare 3i rol l An!liei In l mea 3i societatea modernă2 entic al societăţii ind striale de pe poziţii romantice& Gpere: 3roii. =ă n ne lăsăm ind 3i In eroare: marile spirite s nt sceptice& Karath stra este n sceptic& Tăria 3i libertatea.Ină astăzi1 femeia cade In !en nchi In faţa nei erori1 dacă ) s5a sp s că pentr ea cineEa a m rit pe cr ce& 3ste.rostia istorică niEersală a t t ror persec torilor a fost tocmai aceea că ei a dat l cr l i com"ăt t aparenţa de onora"ilitate 5că i5 a dat cado fascinaţia martiri l i&&& .

)+. 55.)>?95)>*B< 5 democrat reEol ţionar francez1 n l dintre cond cătorii /eEol ţiei " r!heze din Franţa .)>*85)>*B<& )+> Saint)Simon .mneze )5a InEăţat Eoinţa sa&&& 4orala: preot l nu minte 5pro"lema „adeEăr l i" sa „neadeEăr l i" n se p ne In chesti nile despre care Eor"esc preoţii1 aceste l cr ri n permit In nici n chip minci na& Căci1 pentr a minţi1 tre" ie să se hotărască as pra a ceea ce este aici adeEărat& -ar tocmai aceasta n poate om l2 preot l este1 astfel1 n mai m 3ti c l l i .Taschen A s!a"e<1 %eipzi!1 Na mann (erla!1 )*+.mneze c aceasta ceEa in tilL Gm l n poate 3ti prin el Ins 3i ce este " n 3i ce este ră 1 de aceea . omenirea Eede c mai m ltă plăcere !est ri decIt să a dă ar0umente.„Gmenesc1 prea omenesc"1 )+B Savonarola .)B?75)B*9< 5 căl !ăr dominican1 aEInd n rol important In Eiaţa politică din Florenţa anilor )B*B5)B*92 insta rează n intolerant re!im teocratic ce d ce1 Intre altele1 la distr !erea nor cele"re opere de artă ale /ena3terii& )+? Qean)QacXues Rousseau .1 =aint5=imon)+> 5 tip l op s spirit l i p ternic 3i a6 ns liber.entr ce a dat .enschliches all#umenschliches A.mneze "1 „reEelaţia l i . Discurs asupra ine0alităţii dintre oameni. "oua 8eloi#ă. Confesiuni.reoţii1 care In asemenea l cr ri s nt mai s "tili 3i a Inţeles foarte "ine o"iecţia care se află In ideea de conEin!ere1 ceea ce Inseamnă1 Intr5o minci nă principială1 fiindcă e p să In sl 6"a n i scop1 a prel at de la i dei di"ăcia de a introd ce concept l de „.. NIATK=CJA a conEin!eriO" 5 asemenea Eor"e am a zit chiar 3i din ! ra antisemiţilor& -impotriEă1 domnii meiO Fn antisemit n Ea fi deloc mai c Eiincios prin fapt l că din principi minte&&& . A:istă pro"leme In priEinţa cărora om l i nu)E este dat să decidă as pra adeEăr l i sa neadeEăr l i lor2 toate pro"lemele cele mai Inalte1 toate pro"lemele s preme c priEire la Ealori trec dincolo de raţi nea omenească&&& A Inţele!e limitele raţi nii 5 n mai aceasta este c adeEărat filosofia&&& . =ă facem n pas mai departe In psiholo!ia conEin!erii1 a „credinţei"& Aste m lt de cInd am Incep t să cercetez dacă n c mEa conEin!erile s nt n d 3man mai peric los al adeEăr l i decIt minci nile .3manii adeEăr l i&&& conEin!erile s nt d 3mani mai mari ai adeEăr l i decIt minci nile< 5 Aforism l B98 din Fr& Nietzsche1 %er&e .. A"/IC8RIS/-9 I1 aforism l B98<)+9& -e data asta a3 Erea să p n Intre"area hotărItoare: e:istă1 In !eneral1 o contradicţie Intre minci nă 3i conEin!ereL Toată l mea crede a3a2 dar ce n crede l meaO Grice conEin!ere I3i are istoria sa1 formele sale preala"ile1 tentatiEele 3i form lările sale !re3ite2 ea devine conEin!ere d pă ce m ltă Ereme n)afost 3i d pă ce 3i mai m ltă Ereme abia este& C mL s " această formă em"rionară a conEin!erii n s5ar p tea afla 3i minci naL CIte5odată este neEoie n mai de5o schim"are de persoane: pentr fi Ea fi conEin!ere ceea ce pentr tată mai era minci nă& N mesc minci nă dacă ceEa ce Eedem nu Erem să Eedem1 dacă ceEa ce Eedem n Erem să Eedem aşa c m este: dacă minci na s5a sp s faţă de martori sa fără martori1 asta n intră In consideraţie& 4inci na cea mai o"i3n ită e cea prin care ne In3elăm pe noi In3ine2 cea prin care5i In3elăm pe ceilalţi constit ie1 relatiE1 n caz de e:cepţie& Ac m1 a nu Erea să Eezi ceea ce se Eede1 acest a n Erea să Eezi aşa c m se Eede este aproape condiţia primă pentr toţi cei care1 Intr5 n sens oarecare al c EInt l i1 s nt partinici+ om l de partid este c necesitate n mincinos& -e e:empl 1 istorio!rafia !ermană este conEinsă că /oma reprezenta despotism l 3i că !ermanii a ad s pe l me spirit l li"ertăţii: ce deose"ire e:istă Intre această conEin!ere 3i o minci nă oarecareL „4ai este Incă Eoie să ne mirăm că1 din instinct1 toate partidele1 chiar 3i istoricii !ermani1 a In ! ră marele c EInt de morală 5 că morala continuă să e4iste aproape n mai pentr că om l de partid de orice fel are neEoie de ea In fiecare clipăL Aceasta este conEin!erea noastrăl o rec noa3tem In faţa Intre!ii l mi1 trăim 3i m rim pentr ea 5 respect faţă de toţi aceia care )+9 (ezi .8& 9. Scrisorile unui locuitor din Feneva către contern)poranii săi. a acestor epileptici ai concept l i1 l crează as pra marilor mase 5 fanaticii sunt pitoreşti.mneze "1 „Eoinţa l i .mneze " In acest loc& Chiar 3i Rant1 prin imperatiE l să cate!oric1 se află pe aceea3i cale: prin aceasta raţi nea sa a deEenit practică.)>)75)>>9< 5 scriitor 3i filosof francez de ori!ine elEeţiană& /eprezintă o reacţie1 In n mele sentiment l i1 ImpotriEa raţi nii ri!ide 3i seci din care il minism l I3i făc se em"lema sa& Gpere: 3mil.)>.menesc prea omenesc> )b1Feinde der Wahrheit&&& F"erze ! n!en sind !efahrliche Feinde der Wahrheit als %ii!en " .mneze & Fn asemenea silo!ism )+* preoţesc1 In fel l acesta1 n este n mai . Insă marea atit dine a acestor spirite bolnave..1 p& 8.„neadeEăr l i": a fi corect In această priEinţă ar Insemna1 imediat1 pieirea sa& Condiţionarea pato5 lo!ică a opticii sale face din om l conEin!erii n fanatic 5 =aEonarola )+B1 % ther1 /o ssea )+?1 /o"espierre)+. Robespierre .+5)97?< 5 socialist topist francez& A scris Catehismul industriaşilor.)>9*5 )>*B<& Ca 3i cond cător al iaco"inilor a instit it „teroarea Iaco"ină" .mneze om l i reEelaţiaL Ar fi făc t .

G asemenea carte de le!i1 ca cea a l i 40n 1 s5a născ t ca fiecare carte " nă de le!i: a rez mat e:perienţa1 Inţelepci nea1 morala e:perimentată a nor l n!i secole1 ea concl zionează1 n creează nimic In pl s& Condiţia nei codificări de fel l acesta este rec noa3terea fapt l i că mi6loacele de a asi! ra a toritatea n i adeEăr .=nu 5 dacă p nem In l mină p ter nică marea opoziţie dintre ce%e do ă scop ri& Critici ))7 ))8 Citat din =fint l Apostol . o operă incompara"il de spirit ală 3i s perioară1 pe care a o asemăna c #i"lia1 fie 3i n mai In treacăt1 ar fi n păcat contra spiritului.87< 5 fondator l tradiţional al reli!iei m s lmane1 Eenerat ca profet nic al sin! rei diEinităţi care este Allah& . n n mai n i daism1 amestec ră mirositor de ra"inism 3i s perstiţie 5 e:istă 3i pentr psiholo! l cel mai răsfăţat ceEa de r me!at& =ă nu ităm principal l1 deose"irea f ndamentală faţă de orice fel de #i"lie: stările no"ile: prin aceasta filosofii 3i l ptătorii ţin in s "ordinea lor m lţimile2 peste tot Ealori ale no"leţei1 n sentiment al perfecţi nii1 n -a sp s Eieţii1 n sentiment tri mfător al saE rării sinel i 3i a Eieţii 5 l mina ))+ ))) Cartea.lat&<& ))B in fla0ranţi ) as pra fapt l i .rindem in fla0ranţi??O ireli0io#itatea mi6loacelor cr tine atunci cInd măs răm scopul creştinismului c se p l Cărţii le0ilor lui . la fel de "ine ca preot l i pă!In . 3i mi6loacele sale s nt rele& Citesc c n sentiment potriEnic Cartea le0ilor lui .. 56. de e:empl concepţia1 femeia1 căsătoria1 deEin aici serioase1 s nt tratate c senozitite1 dra!oste1 Incredere& -e fapt1 c m poate să stea In mIna copiilor 3i femeilor o carte care conţine aceste c Einte 6osnice: „-ar din ca za desfrI5nării1 fiecare să53i ai"ă femeia sa 3i fiecare femeie să53i ai"ă "ăr"at l să &&& Fiindcă mai "ine este să se căsătorească decIt să ardă" ))7& Pi oare e Eoie să fii cre3tin1 atIta Ereme cIt prin ideea de immaculata conceptioT a fost cre3tinizată1 adică murdărită na3terea om l iL &&& N c nosc nici o carte In care să se fi sp s atItea l cr ri plăc te 3i " ne femeii ca In Cartea le0ilor lui .pă!Ini s nt toţi cei care sp n -a Eieţii1 pentr care „.=nu. .ro"a"il n persona6 istoric real1 a tor parţial al te:telor sacre ale mahomedanism l i1 ad nate lterior s " n mele de Coran.i daic sa cre3tin2 drept l la minci nă 3i viclenia „reEelaţiei" aparţin tip l i de preot1 preot l i decadent..72 *<& immaculata conceptio ) imac lata concepţie . le0ilor lui .laton& „AdeEăr l este aici": asta Inseamnă să se a dă pret tindeni că preotul minte.ohamed . A In cele din rmă contează In sl 6"a căr i scop minte& Că din cre3tinism lipsesc scop rile „sfinte"1 aceasta este o"iecţia mea ImpotriEa mi6loacelor sale& =cop rile s nt n mai rele+ otrăEirea1 defăimarea1 ne!area Eieţii1 dispreţ l tr p l i1 In6osirea 3i a to5dezonoarea om l i prin concept l de păcat 5 în consecinţă.mneze " este c EInt l pentr marele -a sp s t t ror l cr rilor<& „%e!ea"1 „Eoinţa l i . ace3ti "ătrIni c "ar"ă căr ntă 3i ace3ti sfinţi a n fel ama"il de5a fi faţă de femei1 care1 pro"a"il1 n5a fost Intrec t de at nci& „' ra nei femei 5se sp ne Intr5 n loc 5 săr t l nei fete1 r !ăci nea n i copil1 f m l 6ertfei s nt Intotdea na p re"& Intr5 n alt loc: „n e:istă nimic mai p r decIt l mina soarel i1 m"ra nei Eaci1 aer l1 apa1 foc l 3i respiraţia nei fecioare"& Fn ltim loc 5 poate de asemenea o minci nă sfIntă: „Toate orificiile tr p l i de deas pra " ric l i s nt p re1 toate cele de de5des pt s nt m rdare& N mai la fecioare Intre! corp l este p r"& 57.=nu.lat&< 9 O A"/IC8RIS/-9 cre3tinism l i n poate eEita să facă cre3tinism l demn de dispreţ. =e poate !hici imediat: are o adeEărată filosofie In spatele ei1 în ea.aEel1 3pistola întîia către Corinte > .=nu 5 cea mai Eestită l crare a Eechii literat ri 6 ridice din India& .?>+5. 9* NIATK=CJA soarel i străl ce3te peste Intrea!a carte& Toate l cr rile1 pe care creştinismul le acoperă cu vul0aritatea sa de nemăsurat.mneze "1 „cartea sfIn5tă"1 „inspiraţia" 5 toate s nt n mai c Einte pentr condi5 )+* silo0ism 5 raţionament ded ctiE In care din do ă premise date1 na n mită ma6oră1 cealaltă minoră1 deriEă c necesitate o concl zie& A"/IC8RIS/-9 tiile în care preot l a a6 ns să deţină p terea1 prin care preot l I3i menţine p terea 5 aceste concepte se !ăsesc la "aza t t ror or!anizaţiilor preoţe3ti1 a t t ror formaţi nilor cond se de preoţi sa filosofi& „4inci na sfIntă" este com nă l i Conf ci s1 Cărţii le!ilor l i 40n ))+1 l i 4a5homed)))1 #isericii cre3tine2 ea n lipse3te nici la .

rdinea de castă. strămo3ii1 cei care au trăit)o. Ad& FniEers1 )*9+1 Eoi& II2 trad& de Al5Jodo3 3i Th& 4ăinesc <& . le!ea s premă1 dominantă1 este n mai sancţionarea nei ordini naturale. ţini oameni s nt cei care a fr m seţea"& A"/IC8RIS/I9 de acesta nimic n le este mai p ţin In!ăd it decIt manierele rIte sa decIt o priEire pesimistă1 n ochi care urîţeşte 5 sa chiar decIt indi!narea faţă de aspect l de ansam"l al l cr rilor& Indi!narea este prero!atiEa Ciandalei2 la fel pesimism l& N9umea este desăvîrşităD) astfel s nă instinct l celor mai spirit ali1 instinct l care sp ne Da+ nedesă5EIr3irea1 orice fel de e:istenţă dedesubtul nostru. o crimă ImpotriEa predecesorilor să te Indoie3ti de ea& A toritatea le!ilor se Intemeiază pe tezele: . Acestora li s5a op s n d "l zid: o dată1 revelaţia..In Joraţi 1 .lat&< NlATK=CRA al cărei caracter drept este rec aosc t .arafraza l i Nietzsche se poate trad ce: „. /aţi nea s perioară a nei asemenea proced ri stă In intenţia de a Indepărta pas c pas con3tiinţa de Eiaţă1 ))? in infinitum 5 laCIn infinit . a nei le!itiţi nat rale de prim ran!1 as pra căreia n are p tere nici o Eoinţă ar"itrară1 nici o „idee modernă"& In fiecare societate sănătoasă se IntIlnesc1 determinInd 5se reciproc1 trei tip ri fiziolo!ice ce !raEitează diferit1 fiecare aEInd i!iena sa proprie1 domeni l să de m ncă propri 1 propri l să fel de sentiment al perfecţi nii 3i măiestriei& Nat ra 5 3i n 40n 5 este cea care separă n l de alt l tip l preponderent spirit al1 cel preponderent c m 3chi tari 3i temperament p ternic 3i n al treilea tip1 care n se remarcă nici In prim l 3i nici In al doilea1 pe cei mediocrii 5 pe cei din rmă ca cei mai m lţi la n măr1 pe cei dintIi ca cei ale3i& Casta s perioară 5 pe ei Ii n mesc cei mai puţini 5 ca cea perfectă1 are 3i priEile!iile celor mai p ţini: de aceasta ţine reprezlMatarea pe pămInt a fericirii1 a fr m seţii1 a "inel i& N mai oamenii de spirit a drept l la fr m seţe1 la năz inţa către fr mos: n mai la ei " nătatea n este slă"ici ne& 'ulchrum est paucorum bominum-b+ "inele este n priEile!i & Faţă )). ceea ce Inseamnă afirmaţia că le!ea e:ista de6a din timp ri străEechi1 că este lipsă de pietate. critica practică a Ealorilor in infinitum??P. ca cea mai Inaltă form lă a răz"oinic l i1 a 6 decător l i 3i s sţinător l i le!ii& Cei care sta pe al doilea loc s nt e:ec torii celor mai spirit ali1 cei mai apropiaţi lor1 care preia tot ceea ce .do"Indit Incet 3i cu risipă s nt f ndamental diferite de acelea prin care acest adeEăr poate fi demonstrat& G carte de le!i n poEeste3te niciodată neEoia1 f ndament l1 caz istica din preistoria nei le!i2 tocmai prin asta 3i5ar pierde ton l imperatiE1 acel „t tre" ie"1 condiţia primă ca să fie asc ltată& . ale0erea.ro"lema constă tocmai In aceasta& Intr5 n an mit p nct al dezEoltării n i popor1 păt ra sa pr dentă1 cea mai inteli!entă1 adică cea care priEe3te Inapoi 3i Inainte1 consideră ca s "Inţeleasă e:perienţa conform căreia tre" ie 5 adică1 se poate trăi& =cop l ei este ca din opera e:perimentelor 3i a e:perienţei rele să strîn0ă. C noa3terea 5 o formă de ascetism& Ai s nt cel mai onora"il tip de oameni2 asta n e:cl de ca ei să fie cei mai Eeseli 3i mai ama"ili& Ai s nt stăpIni n pentr că Eor1 ci pentr că e:istă2 ei n a li"ertatea de a fi al doilea& Al doilea+ cei care sta pe loc: ace3tia s nt paznicii dreptăţii1 cei care a In !ri6ă ordinea 3i si! ranţa1 ace3tia s nt l ptătorii no"ili1 acesta este1 Inainte de toate1 re0ele. adică acea afirmaţie d pă care raţi nea oricărei le!i nu ar fi de ori!ine omenească1 nici că tată 3i !ăsită Incet 3i prin intermedi l nor erori1 ci doar a fost com nicată ca aEInd In Intre!ime ori!ine diEină1 perfectă1 fără istorie1 n dar1 o min ne&&& Apoi1 tradiţia.pera omnia. pe cIt este c p tinţă1 recolta cea mai "o!ată 3i mai deplină& In consecinţă1 ceea ce1 Inainte de toate1 tre" ie ac m eEitat1 este de a contin a e:perimentarea1 dăin irea pe mai departe a stării insta"ile a Ealorilor1 e4primarea. 'ulchrum est paucorum hominum 5 parafrază la Eers rile l i Joraţi 5 „4aecenas e amodo tec mL C hinc repetit2 pa cor m homin m et mentis "ene sane" ASatira (2 )2 E& B85BB< 5 „-ar1 4ecena1 te ro! să5mi sp i cinstit C C tine c m se poartăL Al m lţi prieteni n5are .. distanţa1 patos l distanţei1 Ciandala Insă3i aparţin Incă acestei desă5EIr3iri& Gamenii cei mai de spirit1 ca fiind cei mai tari. I3i !ăsesc fericirea acolo nde alţii I3i !ăsesc pierirea: In la"irint1 In d ritatea faţă de ei In3i3i 3i faţă de alţii1 In că tare: plăcerea lor este de a se InEin!e pe ei In3i3i2 ascetism l deEine la ei nat ral1 neEoie1 instinct& =arcina dificilă contează pentr ei ca n priEile!i : a se 6 ca c poEeri care pe alţii Ii zdro"esc1 o odihnă.mneze este cel care a dat)o.aceasta Inseamnă dovedită printr5o e:perienţă e:traordinar de mare 3i ri! ros filtrată<: In fel l acesta este atins a tomatism l complet al instinct l i 5 această condiţie a oricăr i fel de măiestrie1 a oricăr i fel de desăEIr3ire In arta Eieţii& A ela"ora o carte de le!i de fel l celei a l i 40n Inseamnă pentr n popor a fi1 de ac m Inainte1 stăpIn pe sine1 a deEeni maestr 1 a a6 n!e desăEIr3it 5 a se am"iţiona pentr cea mai Inaltă artă a Eieţii& 'entru aceasta trebuie să)l facă inconştient+ acesta este scop l oricărei minci ni sfinte& .

Eiaţa deEine mere mai aspră 5 cre3te fri! l1 cre3te responsa"ilitatea& G c lt ră s perioară este ca o piramidă2 ea n poate sta decIt pe o "ază lar!ă1 ea are neEoie1 Inainte de toate1 ca o condiţie a sa1 de o mediocritate p ternică 3i sănătos consolidată& 4e3te3 ! %1 comerţ l1 a!ric lt ra1 ştiinţa.. Anarhist l 3i cre3tin l a o ori!ine com nă&&& ))> datoria sa 5 e:presie din Afinităţi elective.. amIndoi incapa"ili de a acţiona altfel decIt dizolEant1 otrăEitor1 Eătămător1 s !Ind sIn!e1 amIndoi aEInd ră de moarte ImpotriEa a tot ce e:istă1 a ceea ce este mare1 a ceea ce d rează1 a ceea ce promite n Eiitor Eieţii&&& Cre3ti5 ))9 aereperennius 5 mai d ra"il decIt arama& (ers din Joraţi 1 . cea mai măreaţă formă de or!anizare din cIte s5a realizat pInă ac m In ni3te condiţii dificile1 In comparaţie c care tot ce i5a premers 3i tot ce i5a s ccedat este n mai cIrpăceală1 l cr nedesăEIr3it1 diletantism 5 fiecare sfInt anarhist 3i5a făc t o „pietate" din a distr !e „l mea"1 ceea ce Inseamnă imperium romanum. Ceea ce e:ista: aereperenniusm. adică imperium Romanum.In Joraţi 1 op.III1 $$$1 Ei<5 „Fn mon ment Inălţat5am1 care e mai Ee3nic decIt arama" . de 'oethe& *B 58.entr mediocri1 a fi 3ters este o fericire2 măiestria In ceEa an me1 specializarea este n instinct nat ral& Ar fi total nedemn pentr n spirit mai prof nd să Eadă In mediocritatea ca atare o o"iecţie In sine1 este prima necesitate ca e:cepţia să poată fi dată: o c lt ră Inaltă este determinată de aceasta& -acă n om de e:cepţie se poartă tocmai c mediocrii mai delicat decIt c sine Ins 3i 3i c cei e!ali l i1 aceasta n este n mai o c rtoazie a inimii 5aceasta este p r 3i simpl datoria1 sa))>&&& . pInă ce n mai rămIne piatră pe piatră 5 pInă cInd !ermanii 3i alţi mitocani să poată deEeni stă5pini peste el&&& Cre3tin l 3i anarhist l: amIndoi ni3te deca)dents. cea mai mare parte a artelor1 Intr5 n c EInt1 In5 tre! l conţin t al actiEităţilor profesionale este compati"il n mai c mediocritatea In p tere 3i In dorinţă2 ar fi deplasat să trecem In rInd l e:cepţiilor l cr ri asemănătoare1 instinct l ce aparţine acestora ar contrazice atIt aristocratism l1 cIt 3i anarhism l& Ca om l să fie o tilitate p "lică1 o roată1 o f ncţie1 pentr asta e neEoie de5o determinare nat rală: nu societatea1 ci acel fel de fericire de care n mai cei mai m lţi s nt capa"ili face din ei ni3te ma3ini inteli!ente& . EYl5 I1 trad& de Traian Costa<& GP NIATK=CJA . este făc t 5 at nci1 nat ra a fost distr să&&& Grdinea de castă1 ordinea ran0urilor. C cIt a6 n!em mai sus.de Y \A:e!i mon ment m aere perenni s" .cit.e cine răsc mai m lt dintre ad năt rile de astăziL Ad năt ra socialistă1 apostolii Ciandala1 cei care In!roapă instinct l1 plăcerea1 sentiment l de satisfacţie al m ncitor l i c măr nta lor e:istenţă 5 care Il fac inEidios1 Il InEaţă să se răz" ne&&& Nedreptatea n se află niciodată In drept rile ine!ale1 ci se află In pretenţia la drept ri „e!ale"&&& Ce este r=uC Am mai sp s5o de6a: tot ceea ce proEine din slă"ici ne1 inEidie1 ră#bunare.este 0rosolan In m nca de a stăpIni 5 s ita lor1 mIna lor dreaptă1 InEăţăceii lor cei mai " ni& Incă o dată sp s1 In toate acestea n este nimic ar"itrar1 nimic „făc t"2 ceea ce este altul.. form lează n mai le!ea s premă a Eieţii Insă3i: separarea celor trei tip ri este necesară pentr păstrarea societăţii1 pentr a face c p tinţă tip l mai Inalt 3i cel mai Inalt 5 ine0alitatea drept rilor este prima condiţie pentr a e:ista drept ri1 In !eneral& Fn drept este n priEile!i & In fel l să de a fi1 fiecare I3i !ăse3te 3i priEile!i l să & =ă n NIATK=CJA A"/IC8RIS/-9 dispreţ im priEile!iile mediocrilor. Tn realitate1 se face o deose"ire d pă scop l In care se $minte: dacă1 c aceasta1 păstrăm sa distru0em ceEa& =e poate p ne o perfectă e!alitate Intre cre3tin 3i anarhist: scop l lor1 instinct l lor este orientat n mai Inspre distr !ere& -oEada pentr această afirmaţie tre" ie doar scoasă din istorie: ea o conţine c o precizie InspăimIn5tătoare& Tocmai am c nosc t o le!islaţie reli!ioasă al cărei scop a fost ca determinarea s premă a propă3irii Eieţii1 o mare or!anizare a societăţii1 să fie „eternizată" 5 cre3tinism l 3i5a !ăsit misi nea sa tocmai In distr !erea nei asemenea or!anizări1 întrucît ea face viaţa să prospere. Acolo1 rez ltatele raţi nii1 Ereme de ani Indel n!aţi de e:perimente 3i nesi! ranţă1 tre" ia să spri6ine neEoile cele mai Indepărtate1 iar roadele atIt de mari1 "o!ate 3i depline pe cIt era c p tinţă1 tre" ia adăpostite: aici1 a fost inEers1 In timp l nopţii roadele a fost otrăvite.

nism l a fost Eampir l Imperi l i roman 5 el a distr s peste noapte m nca e:traordinară a romanilor de a do"In5di n teren pentr o mare c lt ră1 care îşi are timpul ei.aEel& In această priEinţă instinct l l i a fost atIt de si! r1 IncIt1 c o Eiolenţă necr ţătoare faţă de adeEăr1 a p s In ! ra acest i „mInt itor" pe care )5a născocit 5 3i n n mai In ! ră 5 reprezentările prin care a fascinat toate reli!iile de tip Ciandala 3i a făcut din el ceEa care ar p tea fi Inţeles 3i de n preot al l i 4ithras& Asta a fost Eizi nea sa pe dr m l -amasc l i: el a Inţeles că are nevoie de credinţa in nem rire pentr a deEaloriza l mea2 că ideea „infer5 )77 )78 .lat&< )7) 3picur .aEel1 In care ra de tip Ciandala ImpotriEa /omei1 ImpotriEa „l mii"1 a deEenit tr p 3i !eni 1 eEre l1 etern l eEre par e4cel)lence.ithras 5 ze l solar din mitolo!ia Eeche iraniană& C lt l să a fost iniţiat s " domnia l i Arta:er:es al Il5lea .B+?58.8B)57>+ I&e&n< 5 filosof antic !rec1 Intemeietor al 3colii epic reice1 na din direcţiile principale ale !Indirii eleniste& Aste o doctrină preponderent morală1 predicInd salEarea indiEid l i prin c ltiEarea de către om a plăcerii ca 3i scop al Eieţii& * . Această rImă tainică1 care1 profitInd de noapte1 nori 3i am"i! itate1 s5a apropiat indiEid al1 pe f ri31 de fiecare 3i fiecăr i indiEid i5a s pt seriozitatea pentr l cr rile adeEărate1 instinct l pentr realităţi In !eneral1 această la dă la3ă1 feminină 3i d lcea!ă a Indepărtat pas c pas „s flet l" de această e:traordinară constr cţie 5 acele nat ri preţioase1 no"il "ăr"ăte3ti1 care a simţit In pro"lema /omei pro"lema lor proprie1 seriozitatea lor proprie1 mîndria lor proprie& Făţărnicia "i!otă1 conEentic lele secretoase1 conceptele Int necate1 ca n iad1 6ertfa neEinoEaţilor1 unio m stico?BK Intr (or"irea sIn!el i1 Inainte de toate foc l Indel n! Inteţit al rii1 al rii de tip Ciandala 5 aceasta a stăpInit /oma1 aceea3i formă de reli!ie ImpotriEa căreia1 In forma ei pree:istentă1 de6a Apic r)7) a pornit răz"oi& =ă se citească n mai ))* )7+ sub specie eterni 5 s " semn l eternităţii . Intre!a m ncă a l mii antice este în #adar+ n5am nici n c EInt care să5mi e:prime sentiment l faţă de ceEa atIt de !roaznic& Pi l Ind In considerare că m nca sa era n mai o m ncă pre!ătitoare1 că printr5o con3tiinţă de sine1 c o tărie de !ranit1 a fost p se temeliile pentr o m ncă de mii de ani1 Intre! l sens al l mii antice a fost In zadarO&&& . A"/IC8RIS/-9 % creţi pentr a Inţele!e că n pă!Inism l a fost cel ImpotriEa căr ia s5a l ptat Apic r1 ci cre3tinism l1 Erea să sp n1 depraEarea s flet l i prin concept l de Eină1 pedeapsă 3i nem rire& Al s5a l ptat contra c ltelor sub)pămîntene ale Intre! l i cre3tinism latent 5 ne!area nem ririi a fost pe at nci o adeEărată mInt ire& Iar Apic r ar fi InEins1 pentr că orice spirit onora"il In Imperi l roman a fost epic reian: atunci apare'avel..lat&< unio m stica 5 ni ne mistică . ..7 I&e&n&<& Apoi *> NIATK=CJA n l i" Ea stăpIni chiar 3i peste /oma 5 că prin „l mea de dincolo" se omoară Eiaţa&&& Nihilist 3i cre3tin: rimează1 n l c celălalt)7?1 3i n doar rimează&&& 59. Tot n Inţele!em IncăL Imperium romanum pe care Il c noa3tem1 pe care istoria proEinciilor romane ne face să5) c noa3tem mere mai "ine1 această admira"ilă operă de artă de mare stil1 a fost n Incep t& Kidirea l i a fost socotită1 spre a fi dovada sa Ins 3i1 pentr mii de am: 5 pInă astăzi niciodată n s5a mai constr it astfel 3i nici n s5a Eisat să se constr iască In măs ra e!a%ă sub specie eternii 5 A5ceastă or!anizaţie a fost s ficient de p ternică pentr a5i s porta pe Impăraţii răi: IntImplarea persoanelor n are nimic de a face In asemenea l cr ri1 5 primul principi al t t ror marilor constr cţii& Insă el n5a fost s ficient de p ternic In faţa celei mai corupte forme a cor pţiei1 ImpotriEa creştinilor..entr ce a e:istat !reciiL pentr ce a e:istat romaniiL Toate condiţiile pentr o c lt ră saEantă1 toate metodele 3tiinţifice era de6a date aici1 de6a se sta"ilise marea1 incompara"ila artă de a citi "ine 5 aceste premise pentr o tradiţie c lt rală1 pentr nitatea 3tiinţelor2 ...4a!na 4ater< a zeilor& )7B .siris ) ze l cel mai c nosc t al Eechii mitolo!ii e!iptene1 de5semnInd moartea 3i InEierea periodică a nat rii Ee!etale& marea .. Ceea ce el a !hicit a fost c m se poate aprinde n „incendi niEersal"1 c a6 tor l micilor secte ale mi3cării cre3tine1 laterale faţă de i daism1 c m prin mi6loc l l i „Is s pe cr ce" s5ar p tea strIn!e la n loc1 Intr5o ria3ă p tere1 toţi cei s p 3i1 toţi cei răzErătiţi pe asc ns1 Intrea!a mo3tenire a mi3cării anarhiste din imperi & „4Int irea Eine prin eErei&" Cre3tinism l ca form lă pentr a s pralicita 3i a ad na la n loc c ltele s "pămIntene de orice fel1 de e:empl cel al l i Gsiris)771 al marii 4ame)781 al l i 4ithras)7B: In Inţele!erea acesteia constă !eni l l i .amă 5 RM"ele1 diEinitate de proEenienţă fri!iană1 care In mitolo!ia !reacă a a6 ns să Implinească n rol teo!onic de născătoare de zei1 s " n mele de „marea 4amă" .

e n sp n ce fel de picioare<1 din ce ca zăL pentr că ea 3i5a datorat na3terea nor instincte no"ile1 "ăr"ăte3ti1 pentr că ea a sp s -a Eieţii1 3i Incă c fineţea rară 3i rafinată a Eieţii ma re& CaEalerii cr ciaţi a l ptat mai tIrzi ImpotriEa a ceEa In faţa căr ia s5ar fi c Eenit mai "ine să cadă In !en nchi 5 o c lt ră faţă de care chiar 3i secol l nostr al no ăsprezecelea ar p tea să apară drept foarte sărac1 foarte „IntIrziat"& Fire3te1 ei a Er t să prade: Grient l era "o!at&&& =ă fim1 tot 3i1 nepărtinitoriO Cr ciadele 5 o piraterie mai Inaltă1 nimic altceEaO No"ilimea1 !ermană 5 In fond1 no"ilimea Eikin!ă1 a fost1 c asta1 In element l ei: #iserica 3tia prea "ine ce este dispusă să facă no"ilimea !ermană&N No"ilimea !ermană1 Intotdea na „!arda elEeţiană" a #isericii1 Intotdea na In serEici l t t ror instinctelor rele ale #isericii 5 Insă bine plătită.1 pentr a Inţele!e1 pentr a simţi ce fel de fi! ri m rdare a a6 ns s s In fel l acesta& Ne Eom In3ela c desă5EIr3ire dacă Eom pres p ne o oarecare lipsă de raţi ne la cond cătorii mi3cării cre3tine 5 ohO s nt inteli!enţi2 inteli!enţi pInă la sfinţenie1 ace3ti domni părinţi ai #isericiiO)7> C tot l altceEa le lipse3te& Nat ra i5a ne!li6at 5 ea a itat să5i dăr iască c zestrea modestă a instinctelor )7..=f& (asile cel 4are1 =f& 'ri!ore de Nazians1 =f& 'ri!ore de NMsa< 3i na latină . Despre viaţa fericită.8?B5B8+< 5 cel mai de seamă reprezentant al patristica latine ce Incearcă să asimileze In cadr l cre3tinism l i tradiţia filosofiei 3i c lt rii antice& A scris: Confesiuni.... Că #iserica 3i5a d s la capăt răz"oi l ei pe Eiaţă 3i pe moarte ImpotriEa a tot ceea ce este mai no"il pe pămInt tocmai c a6 tor l spadei !ermane1 a sIn!el i 3i c ra6 l i !ermanO A:istă In acest loc n meroase pro"leme d reroase& No"ilimea !ermană aproape că lipseşte In istoria c lt rii mai Inalte: motiE l se poate !hici&&& cre3tinism l 3i alcool l&&& cele do ă mari instr mente de cor pere&&& CIt priEe3te islamism l sa cre3ti5 .ediu. Intre noi fie sp s1 ei nici n s nt "ăr"aţi&&& -acă islamism l dispreţ ie3te cre3tinism l1 are de mii de ori dreptate pentr aceasta: islamism l pres p ne "ăr"aţi&&& 60. Cre3tinism l ne5a pă! "it de mo3tenirea c lt rii antice1 iar mai tIrzi ne5a pă! "it de mo3tenirea c lt rii islamice& % mea min nată a c lt rii ma re spaniole1 In esenţă mai Inr dită no ă1 care sp ne simţ l i 3i ! st l i nostr mai m lt decIt /oma si 'recia1 a fost călcată In picioare . # c re3ti1 Ad& J manitas1 )**?1 p& )?5).. )7> părinţi ai Misericii 5 In latină1 patres 3clesiae 5 prima epocă1 ce se Intinde pInă In secol l ( e&n&1 a !Indirii medieEale ce Incearcă In principal să asimileze1 de pe noile poziţii ale cre3tinism l i1 material l de idei lăsat mo3tenire de antichitatea pă!Ină& Are o ram ră !reacă . Sfîntul Au0ustin . Solilocvii. Pi n n fenomen nat ral a fost acela care )5a In!ropat s " dărImăt ri Intr5o noapteO N !ermanii 3i alţii !rei de picior& Ci a fost r inată de Eampiri Eicleni1 secreţi1 neEăz ţi1 seto3i de sIn!eO N a fost InEins& I s5a s pt doar sIn5!eleO&&& =etea asc nsă de răz" nare1 mica inEidie a deEenit siăpînil Tot ceea ce este mizera"il1 s ferind In sine1 "Int it pe asc ns de sentimente rele1 Intrea!a lume de 0hetou a s flet l i a a6 ns1 dintr5o dată1 deasupraZ =ă se citească n mai n a!itator cre3tin oarecare1 de e:empl 1 =fInt l A ! s5 tin)7..Tert lian1 =f& A ! stin< 5 Eezi A& 'ilson1 !ilosofia în 3vul .3tiinţa nat rii le!ată de matematică 3i mecanică se afla pe cel mai " n dr m 5 înţelesul faptelor. ca o dres ră a creier l iO "u ca ed caţie „!ermană" c maniere "ădără5ne3tiO Ci ca tr p1 ca !est1 ca instinct 5 c n c EInt1 ca realitate&&& /oate acestea în #adarE Intr5o sin! ră noapte n mai1 Incă o amintireO 'reciiO /omaniiO no"leţea instinctelor 3i a ! st l i1 cercetarea metodică1 !enialitatea or!anizării 3i administraţiei1 credinţa 3i voinţa In Eiitor l om l i1 marele -a rostit t t ror l cr rilor ca impenum Romanum s " formă Eizi"ilă1 Eizi"ilă pentr toate simţ rile1 marele stil1 n doar ca artă1 ci deEenit realitate1 adeEăr1 viaţă.?& ** NIATK=CJA onora"ile1 plăc te1 pure. ltim l 3i cel mai preţios dintre simţ ri I3i aEea de6a 3coala sa1 tradiţia sa1 Eeche de6a de secoleO =e poate pricepe aceastaL =e !ăsise tot ceea ce este esenţial pentr ca trea"a să poată mer!e: 5 metodele1 tre" ie sp s asta de zece ori1 iată esenţial l 3i1 totodată1 factor l cel mai !re 3i1 de asemenea1 ceea ce are ImpotriEa sa pentr cel mai Indel n!at timp1 o"i3n inţele 3i lenea& Ceea ce1 astăzi1 am rec cerit c o nesp să stăpInire de sine 5 căci aEem Incă oarec m In tr p c toţii instinctele rele1 cele cre3tine 5 priEirea li"eră a realităţii1 mIna preEăzătoare1 ră"darea 3i seriozitatea In cele mai mici l cr ri1 Intrea!a corectitudine In c noa3tere 5 acestea s nt de6a aiciO Pi1 c mai m lt de do ă m de ani InainteO Pi1 mai m lt zoroastrism l a făc t din el n sim"ol moral mai comple: care constit ie e:presia morală a fidelităţii& )7? rimea#ă unul cu celalalt 5 In !ermană1 Christ 3i nihilist rimează& *9 A"/IC8RIS/-9 Incă1 e:ista tact l In ! st l " n 3i finO "u aşa.

*1 Eoi& I 3i II& )8+ ră#boaiele de eliberare ) este Eor"a de răz"oaiele d se de !ermani Intre )9+. = nt de InţelesL&&& Intr5adeEăr1 aceasta ar fi fost Eictoria pe care astăzi e sin! r o cer: c asta cre3tinism l ar fi fost s primat)7*& Ce se IntImplăL Fn căl !ăr !erman1 % ther1 Eine la /oma& Acest căl !ăr1 c tr p l plin de toate instinctele răz" nării ale n i preot nefericit1 s5a răz" nat la /oma contra /ena3terii&&& In loc să Inţelea!ă c cea mai adIncă rec no3tinţă e:traordinar l fenomen care s5a petrec t1 InEin!erea cre3tinism l i In chiar propri l să sediu 5 ra sa a Inţeles din acest spectacol n mai ce poate scoate ca hrană proprie& Fn om reli!ios se !Inde3te n mai la sine& % ther a Eăz t corupţia papalităţii1 In timp ce tocmai contrari l era Eizi"il: Eechea cor pţie1 peccatum ori0inale. In sfIr3it1 Inţele!em1 vrem să Inţele!em1 ce a fost /ena3tereaL Reevaluarea valorilor creştine.. cre3tinism l nu mai era In sca n l papilorO In schim" era EiaţaO Ara tri mf l EieţiiO Ara marele -a sp s t t ror l cr rilor Inalte1 fr moase1 IndrăzneţeO&&& Pi % ther a repus Miserica la locul ei+ el a atacat5o&&& /ena3terea 5 n fenomen fără nici n sens1 o mare #ădărniciei AhO ace3ti !ermani1 cIt ne5a mai costatO -e!ea"a 5 asta a fost Intotdea na opera !ermanilor& /eforma2 %ei"niz2 Rant In a3a5n mita filosofie !ermană2 răz"oaiele de eli"erare )8+2 Imperiulm ) de fiecare dată o zădărnicire a )7* ar fi fost suprimat 5 In le!ăt ră c aceasta s nt de Eăz t consideraţiile l i X& # rckhardt1 cole! 3i prieten c Nietzsche la FniEersitatea din #asel1 din cartea Cultura Renaşterii în Italia. Aici este necesar să atin! o amintire de o s tă de ori mai d reroasă pentr !ermani& 'ermanii a lipsit A ropa de ltim l mare rod c lt ral pe care A ropa ar fi p t t Incă să5) recolteze 5 acela al Renaşterii. 61. sp nem a le ad ce în Insă3i instinctele1 In cele mai 6oase neEoi 3i dorinţi ale cel i a3ezat pe tron&&& A Eăd In faţa mea n mai posi"ilitatea nei Eră6i 3i a n i farmec de c lori c tot l s prapămIntean 5 mi )79 !riedrich al II)lea .)7)75)7?+< 5 Impărat !erman din familia =ta fen1 Incoronat la )77+1 aflat In conflict c papii 'ri!ore al I$5lea si Inocenţi al I(5lea& IGG IGI NIATK=CJA A"/IC8RIS/-9 se pare că ea străl ce3te In toţi fiorii nei fr m seţi rafinate1 că o artă atIt de diEină1 atIt de dia"olic diEină este p să In operă1 IncIt zadarnic am că ta1 timp de s te de ani1 d pă o a do a asemenea posi"ilitate2 e Eăd n spectacol atIt de "o!at In Inţeles ri 3i1 totodată1 atIt de min nat parado:al1 IncIt toate diEinităţile Glimp l i ar fi aE t ocazia n i hohot nem ritor de rIs 5 Ce#are Mor0ia ca papă.ace 3i prietenie c islamism l": a3a a simţit 3i a3a a făc t acel mare spirit li"er1 !eni l Intre Impăraţii !ermani1 Friedrich al II5lea )79& C mL tre" ie ca n !erman să fie mai IntIi !eni 1 spirit li"er pentr a aEea simţăminte cinstite..A"/IC8RIS/-9 nism l In sine1 ar tre" i să n e:iste nici o ale!ere2 la fel de p ţin ca In priEinţa n i ara" 3i a n i i de & JotărIrea este dată2 n stă In p tinţa nimăn i să alea!ă li"er aici& Gm l este sa Ciandala sa nici nu este. G rec nosc1 ace3ti !ermani s nt d 3manii mei+ dispreţ iesc In ei orice formă de m rdărie In priEinţa conceptelor 3i Ealorilor1 de la3itate faţă de orice -a 3i N cinstit& -e aproape o mie de ani ei a Intreţes t 3i a In5cIlcit tot ceea ce a atins c de!etele lor1 ei a toate 6 mătăţile de măs ră pe con3tiinţă 5 rezolEările de a treia1 de a opta mInăO 5 de care A ropa este "olnaEă2 ei a pe con3tiinţă 3i cea mai m rdară formă a cre3tinism l i care a fost dată1 cea mai inc ra"ilă1 de necontrazis: protestantism l&&& -acă n se Ea isprăEi c cre3tinism l1 apoi pentr asta EinoEaţi Eor fi !ermanii&&& 62... c EiincioaseL N Inţele! c m a p t t Ereodată n !erman să se simtă creştin. Incercarea de a d ce la Eictorie contra)Ealorile1 Ealorile no"ile1 c toate mi6loacele1 c toate instinc5 tele1 Intreprinsă c tot !eni l&&& .5)9)7 ImpotriEa oc paţiei napoleoniene& )8) Imperiul ) se referă la imperi l proclamat In )9 ian arie )9>) de Wilhelm I care se Incoronează In sala o!linzilor din (ersailles ca Impărat al 'ermaniei& IO2 ceEa1 a ceEa care a trec t1 a ceEa care nu mai poate fi adus înapoi.. # c re3ti1 Adit ra pentr %iterat ră1 )*.Ină ac m a e:istat n mai acest mare răz"oi1 pInă ac m n a fost dată nici o p nere hotărItoare a pro"lemei decIt cea a /ena3terii 5 pro"lema mea este pro"lema sa 5 n a e:istat pInă ac m o formă de atac mai f ndamentală1 mai directă1 mai ri! roasă pe Intre! l front1 Indreptată ImpotriEa centr l iO A ataca In loc l hotărItor1 chiar In sedi l cre3tinism l i1 a ad ce aici pe tron Ealorile nobile. „/ăz"oi pInă la moarte c /omaO . C aceasta termin aici 3i5mi rostesc 6 decata& Condamn cre3tinism l 3i ridic ImpotriEa #isericii cre3tine cea mai !roaznică dintre ac zaţii pe care Ereodată n ac zator a aE t5o pe " ze& -intre toate ....

ce e:primă concepţia sa !enerală as pra e:istenţei1 făcInd din .*1 . # c re3ti1 Adit ra Ptiinţifică1 )*..5 )8& )+? (& 4F=CH /aţi nea la care trimite criticism l este cea Incorporată In manifestările filosofiei2 astfel1 nţi nea ca instanţă critică In faţa căreia reli!ia este chemată să se 6 stifice se conf ndă c filosofia Insă3i& Ansam"l l pro"lemelor specifice reli!iei n ţine de sfera de acţi ne a raţi nii critice1 a filosofiei: In priEinţa acestor pro"leme 5 de pildă1 cea f ndamentală a e:istenţei l i . mai de0rabă.arazitism l ca sin0ura practică a #isericii2 c ideal l ei de cloroză 3i de sfinţenie a s pt tot sIn!ele1 toată i "irea1 orice speranţă de Eiaţă2 l mea de dincolo ca Eoinţă de a ne!a orice realitate2 cr cea ca semn de rec noa3tere pentr cea mai s "pămInteană con6 raţie care a e:istat Ereodată 5 ImpotriEa sănătăţii1 fr m seţii1 s cces l i1 c ra6 l i1 spirit l i1 binelui s fletesc1 împotriva vieţii înseşi.. #inefacerile „ manitare" ale cre3tinism l iO A fa&ce din humanitas o contrazicere de sine1 o artă a dezonorăm de sine1 o Eoinţă de5a minţi c orice preţ1 aEersi ne1 n dispreţ al t t ror instinctelor " ne 3i drepteO Acestea ar fi d pă mine "inefacerile cre3tinism l iO . 5 acest ltim aliniat a fost scos din prima ediţie& )+B Nietzsche 3i critica cre3tinism l i Critica de pe poziţii filosofice a reli!iei constit ie n l din o"iectiEele preferate ale e:erciţi l i filosofic !erman& %ei"niz1 care poate fi considerat adeEărat l părinte al !Indirii !ermane moderne 3i1 In orice caz1 acela din a căr i concepţie porne3te Easta mi3care a il minism l i !erman1 mai că ta Incă p nctele de apropiere care să facă posi"ilă o Impăcare Intre filosofie 3i reli!ie& . %eipzi!1 #reitkopf nd Jărtel1 )*)*1 Eoi& II1 p& 7& I& Rant1 Critica raţiuniipure.mneze monada s premă In sistem l de monade ce alcăt iesc conţin t l e:istenţei1 transformă filosofia Intr5o ontoteolo5!ie& -ar Rant de6a1 care In eEol ţia !Indirii !ermane reprezintă p nct l nodal nde se prod c totodată Implinirea1 criza 3i depă3irea il minism l i !erman1 c m notează W& Windel"and )1 Ea adopta faţă de reli!ie o atit dine In deplin acord c tendinţele il ministe care domină filosofia epocii sale1 atit dine care In esenţa sa este na critică& „=ecol l nostr 5 scrie Rant 5 este adeEărat l secol al criticii1 căreia tot l tre" ie să i se s p nă& /eli!ia1 prin sanctitatea ei1 3i le!islaţia1 prin ma1estatea ei1 Eor de o"icei să i se s stra!ă& -ar at nci ele proEoacă ImpotriEa lor "ăn ieli 6 ste 3i n pot pretinde stima sinceră1 pe care raţi nea o acordă n mai acel ia care a p t t face faţă e:amen l i ei li"er 3i p "lic" 7& ) 7 W& Windel"and1 Die Feschicbte der neuen 'hilosophie.formele de cor pţie care pot fi !Indite1 ea este pentr mine cea mai Inaltă2 ea a aE t Eoinţa pentr ltima cor pţie care este c p tinţă& #iserica cre3tină n5a lăsat nimic neatins de cor pţia sa2 a făc t din orice Ealoare o non5Ealoare1 din fiecare adeEăr o minci nă1 din orice corectit dine o ticălo3ie s fletească& =ă Indrăznească n mai să mi se sp nă despre "inefacerile sale „ manitare"O 9ichidarea nei nenorociri este ImpotriEa cel i mai adInc pra!matism al ei: ea a trăit din mizerii1 a dat naşterel# mizerii1 pentr a se p tea InEe3nici pe sine. -e e:empl 1 Eiermele păcat l i: IntIi #iserica a Im"o!ăţit1 prima1 omenirea c această mizerieO „A!alitatea s fletelor In faţa l i .... Această eternă ac zare a cre3tinism l i Erea s5o scri pe toate zid rile1 pret tindeni nde e:istă zid ri 5 am ni3te litere pentr a5i face chiar 3i pe cei or"i să Eadă&&& Consider cre3tinism l drept nic l mare "lestem1 sin! ra mare cor pere internă1 sin! r l mare instinct al rii1 pentr care n e:istă n asemenea instr ment care să fie s ficient de otrăEitor1 secret1 s "pămIntean1 meschin 5 Il n mesc nica pată r 3inoasă1 nem ritoare1 a omenirii&&& =ocotim timp l d pă acest dies nefastusm care a fost Incep t l acestei fatalităţi 5 d pă prima zi a cre3tinism l iO De ce nu.lat&< Din #iua de astă#iC ) adică din zi a de 8+ septem"rie1 )8? Reevaluarea tuturor valorilorH.mneze "1 această falsitate1 acest prete4t pentr rancunesm din partea t t ror celor disp 3i la 6osnicii1 acest e:plozi"il al ideii1 care1 In cele din rmă1 a deEenit In ori!inal apare c EInt l francez rancune ) ranchi nă& )+8 NIATK=CJA reEol ţie1 ideea 3i principi l modern al decăderii Intre!ii ordini sociale 5 este dinamită creştină.onadolo0ia. după ultima sa #i. Din #iua de ast=#iCm 5 /eeEal area t t ror EalorilorO)8?& )88 )8B dies nefastus 5 zi nefastă .mneze 5 raţi nea n se poate pron nţa1 Intr cIt c aceea3i tărie lo!ică ea poate ar! menta 3i pro 3i contra& In consecinţă1 Intre! acest ansam"l de pro"leme ce n ţin de competenţa raţi nii este e:pediat Intr5 n alt plan1 acela ..

aris1 'allimard1 )*.ersona6e mitice ca -ionMsos ori Karath stra1 ce pop lează spaţi l ideatic al filosofiei sale1 In fond tot atItea mă3ti ale l i Nietzsche Ins 3i1 se definesc ca d 3mani ai profet l i cre3tinism l i1 Is s Christos& Incă din l crarea sa de tinereţe1 "aşterea tra0ediei din )9>)1 dedicată pro"lemei ori!inii tra!ediei !rece3ti1 de fapt o cercetare stilistică Intreprinsă as pra c lt rii !rece3ti din d "la perspectiEă a apolinic l i 3i a dionMsiac l i1 Nietzsche realizează n adeEărat elo!i al personalităţii mitice a l i .S/!A[R personală1 poartă 3i o eEidentă marcă pietistă& %a fel ca In caz l l i Rant1 pietism l a fost Intreţin t c ardoare Incă din medi l familial1 In care Nietzsche a fost format de către mama sa& Critica metzscheană a cre3tinism l i tre" ie Inţeleasă In conte:t l mai lar! al eEol ţiei !Indirii !ermane1 care1 In dec rs l secolelor al $(III5lea 3i al $l$5lea1 a oscilat Intre do ă atit dini op se1 Eăz te ca n rez ltat al mat rizării tendinţelor sale interne& Aste Eor"a1 pe de o parte1 de o critică In stil il minist a reli!iei 3i a teolo!iei cre3tine1 al cărei reprezentant tipic rămIne %essin!2 pe de altă parte1 la pol l op s1 se cont rează o atit dine Incărcată de nostal!ii In Eederea conserEării poziţiilor c cerite de cre3tinism In mentalitatea om l i modern& 4ai c seamă Je!el Incearcă să realizeze n compromis sta"il Intre reli!ie 3i filosofie In cadr l n i con!lomerat de idei1 In care Ideea a"sol tă pare să 6oace1 In an mite priEinţe1 rol l l i .5fith1 prin atit dinea l ată de cei doi In faţa reli!iei se instit ie o opoziţie complementară: concepţia l i Je!el reprezintă limita e:tremă a efort rilor filosofiei de a asimila reli!ia1 pe cInd Nietzsche limita e:tremă op să1 a respin!erii reli!iei In n mele filosofiei& „Cele do ă e:treme1 nire 3i separare1 s nt reprezentate de teolo!ia filosofică a l i Je!el1 pe de o parte1 3i de filosofia anticre3tină a l i Nietzsche1 pe de altă parte" 8& G trăsăt ră com nă a t t ror acestor !Inditori o constit ie1 d pă R& %oMith1 fapt l că critica lor este Intreprinsă de pe poziţiile protestantism l i& „Filosofii no3tri1 care se deda la aceasta a fost c toţii protestanţi de formaţie teolo!ică 3i critica lor a cre3tinism l i porne3te de la forma sa protestantă" B& Fn prod s al protestantism l i1 apăr t ca o reacţie la adresa ortodo:iei ri!ide la care a d s eEol ţia acest ia1 este pie5tism l& C m s5a arătat de către n mero3i cercetători ai caz l i Nietzsche1 cre3tinism l să 1 de o fact ră atIt de 8 R& %ofith1 De 8e0el a "iet#sche. fr& )+<& .mneze din sIn l teolo!iei cre3tine tradiţionale& Fapt ce e:plică1 de altfel1 3i Impre6 rarea că critica he!elianism l i de către rma3ii acest ia1 n Fe er"ach1 Rierke!aard1 dar 3i n Nietzsche1 s5a transformat 3i Intr5o critică a teolo!iei 3i a cre3tinism l i In special& Critica nietzscheană a cre3tinism l i Ea den nţa1 de altfel1 3i tendiţa de a !ăsi form la n i compromis sta"il Intre filosofie 3i reli!ie1 a3a c m apare acesta tendinţă la reprezentanţii idealism l i clasic !erman& -atorită ei1 apreciază Nietzsche1 filosofia !ermană a a6 ns n fel de semi5teolo!ie& In meditaţia a )+5a din Anticbristul.*1 p& 889& BI"idem1 p& 899& )+.entr cel care rmăre3te In timp eEol ţia spirit ală a l i Nietzsche1 este s ficient de clar1 de la Incep t1 că liniile interioare d pă care aceasta se petrece tre" ia să5) Impin!ă ineEita"il către o confr ntare radicală c cre3tinism l& .al credinţei1 ce rămIne strict la latit dinea indiEid l i1 depinde de Inclinaţiile 3i neEoile interioare ale acest ia& . Nietzsche se Ea referi In mod e:pres la „cei trei 3Ea"i"1 Je!el1 =chellin! 3i Jolderlin1 care a trec t In anii lor de st denţie prin sălile de c rs ale „seminar l i din Tii"in!en"1 făcInd din el n adeEărat sim"ol al acestei alianţe dintre filosofie 3i teolo!ie& „Intre !ermani se5nţe5le!e imediat dacă sp n că filosofia a fost cor ptă 5 sp ne )+> (& 4F=CH Nietzsche 5 prin sIn!ele teolo!ilor& . '. .e rmele l i Rant se formează o Intrea!ă tradiţie a criticii filosofice a reli!iei1 care c lminează prin concepţia l i Je!el 3i cea a l i Nietzsche& C m o"serEă Rarl %.astor l protestant este " nic l filosofiei !ermane1 iar protestantism l Ins 3i peccatum ori0inale al ei& -efiniţi a protestantism l i: paralizia1 pe de o parte1 a cre3tinism l i 5 3i1 pe de altă parte1 a raţi nii&&& Tre" ie doar să rostim c EInt l Qseminar l din T "in!en\ pentr a pricepe ce este l ată In f ndamentele sale filosof ia !ermană 5 o teolo!ie perfidăD 7Antichnstul.e parc rs l acestei eEol ţii1 In personalitatea sa spirit ală fi! ra filosof l i se estompează treptat1 pentr a ceda loc l ima!inii o"sedate 3i a toritare a profet l i& =e poate sp ne că pentr Nietzsche tip l psiholo!ic al profet l i constit ie o atracţie constantă1 care Il Insoţe3te pe parc rs l Intre!ii eEol ţii a !Indirii sale& Ca 3i profet al l mii care rmează să se nască1 pe care o Eeste3te In n mele nei noi scări de Ealori1 Nietzsche deEine ineEita"il adEersar l Eechi l i profet1 cel care1 prin intermedi l reli!iei pe care a Intemeiat5o1 a dat conţin t 3i formă l mii cre3tine& .

fr& .S/!A[R Apollo1 In care se Incarnează lat ra op să1 raţională& -ionMsos reprezintă In Eizi nea l i Nietzsche principi l totalităţii1 al conf ziei 3i al a"s rd l i1 a3a c m apar acestea In m zica 3i In dans l !recesc2 -ionMsos Inseamnă reEărsarea s flet l i In afară de sine 3i descoperirea In e:terior a li"ertăţii1 care se define3te ca lipsă de ordine 3i măs ră& . .7& 'illes -ele ze1 "iet#sche et la philosophie.entr ca să e:iste l mina Ee3nică a creaţiei1 pentr ca Eoinţa de Eiaţă să se confirme etern pe sine Insă3i1 trebuie să e:iste Ee3nic 3i Qchin l născătoarei\& C EInt l -ionMsos Inseamă toate acestea: n c nosc o sim"olistică mai mă5 A reaţă decIt această sim"olistică !reacă a dionisiacelor& In ea este resimţit reli!ios cel mai prof nd instinct al Eieţii1 cel al Eieţii Eiitoare1 al Eieţii eterne 5 Insă3i calea spre Eiaţă1 calea sacră a zămislirii&&&"..aris1 .92 trad& de (asile Frătean 3i Camelia / s& )+* (& 4F=CH la mod l s perlatiE 3i o Ea mărt risi chiar Nietzsche: 5„-ar această credinţă este cea mai Inaltă dintre toate credinţele posi"ile2 e am "otezat5o c n mele l i -ionMsos" >& In opoziţie1 cre3tinism l a proEocat o dimin are a s "stanţei Eitale din om1 o deEitalizare printr5o reli!ie a milei ce se raportează ne!atiE la d rere 3i s ferinţă& „Pi pornind de aici1 opoziţia dintre -ionMsos 3i Christos se desfă3oară1 p nct c p nct1 ca afirmarea Eieţii .S/!A[R Insă om l i ideea n i păcat ori!inar prin care a deformat1 totodată1 Intrea!a sa istorie1 pe care o interpretează n mai ca tentatiEă zadarnică de a ispă3i acest păcat1 dat ca n "lestem 3i o pedeapsă& Inc lcInd In con3tiinţa om l i ideea n i păcat ori!inar1 cre3tinism l Il face pe om n doar mai sla"1 dar1 de fapt1 adoptă o schemă de !Indire ca zală1 In fond străină mentalităţii teolo!ice1 pe care o aplică In e:plicarea mizeriei1 s ferinţelor 3i d rerilor om l i ca efecte ale acest i pres p s păcat ori!inar& „Apariţia .resses Fr Eersitaires de France1 )*991 p& )9&s IIG '.mneze l i cre3tin ca cea mai Inaltă e:presie a diEin l i1 atinsă pInă ac m1 a ad s pe l me . este de nat ră să de!radeze demnitatea condiţiei mane1 făcInd din om1 „sănătos" prin nat ră1 n „om "olnaE"& Grice fapt este real pentr om In f ncţie de eco l pe care Il proEoacă proiectarea sa pe ecran l l minos al con3tiinţei1 deci1 altfel sp s1 ca fapt de con3tiinţă& Cre3tinism l i5a con3tientizat > 9 Fr& Nietzsche1 op. cit.rin -ionMsos este dat conf z l 3i a"s rd l1 dezacord l interior ce trece peste interdicţiile oricărei cenz ri a raţi nii1 pentr a se manifesta li"er In e:altarea "eţiei& 4ai tIrzi 1 eEol ţia ideilor sale )5a d s pe Nietzsche la form larea deschisă a opoziţiei dintre -ionMsos 3i Is s Christos& 5 „Am fost oare InţelesL 5 se Intrea"ă el In 3cce 8omo )-ionMsos ImpotriEa cel i răsti!nit&&&"? =crise aceste rInd ri prin )999C'9*1 la n an Inainte de pră" 3irea definitiEă In "oală1 ele reprezintă1 Intr5 n fel1 concl zia ltimă a !Indirii l i Nietzsche: opoziţia dintre pă!Inism 3i cre3tinism Eăz tă In persoana celor doi pe care autorul Antichristului i5a inEestit c f ncţia de profeţi: -ionMsos 3i Is s Christos& Cele do ă fenomene reli!ioase1 cel dionisiac 3i cel cre3tin1 se op n Intr5 n fel ce le separă radical1 prin eEal area dată d rerii 3i s ferinţei mane& „In InEăţăt ra misterelor1 durerea 5 scrie Nietzsche 5 este declarată sacră: Qd rerile facerii\ sfinţesc d rerea In !enere 5 orice eEol ţie 3i cre35 tere1 tot ceea ce !arantează Eiitor l fac necesară d rerea&&& . Fr& Nietzsche1 Amur0ul #eilor.) /eeEal area t t ror EalorilorO&&& " .e:trema sa apreciere< 3i ne!area Eieţii .& -ionisiac l este afirmarea Eieţii 'Fr& Nietzsche1 3cce 8omo. p& .e:trema sa depreciere<& 4ania dionisiacă se op ne maniei cre3tine2 ent ziasm l dionisiac n i ent ziasm cre3tin2 sfI3ierea dionisiacă1 cr cificaţiei2 res recţia dionisiacă1 res recţiei cre3tine2 transEal area dionisiacă1 transs "stanţializării cre3tine& Căci e:istă do ă fel ri de s ferinţă 3i de s ferinzi" 9& =ol ţia l i Nietzsche se arată pe atIt de radicală1 pe cIt este de cate!orică sit aţia: replica In faţa deEitalizării n poate fi decIt cea a reEitalizării1 ce implică o reeEal are a t t ror Ealorilor1 aEInd ca efect imp nerea nei noi scări de Ealori& Acesta este de altfel 3i ltim l c EInt c care Nietzsche I3i Incheie rechizitori l In Antichristul+ „=ocotim timp l d pă acest dies nefastus care a fost Incep t l acestei fatalităţi 5 d pă prima zi a cre3tinism l iO De ce nu.7<& Fn l din motiEele pentr care Nietzsche respin!e cre35 tinism l este 3i acela că acesta a Infipt ideea păcat l i ca n !himpe d reros In chiar miez l con3tiinţei omene3ti& G asemenea idee1 crede a tor l Antichristului. # c re3ti1 Ad&Centa r s =&/&%&1 )**)1 p& >92 trad& de %iana 4icesc & . Cl 65Napoca1 Ad& ATA1 )**81 p& . mai de0rabă.-ionMsos& Interpretat ca n sim"ol1 -ionMsos dă e:presie lat rii iraţionale a s flet l i !rec1 In opoziţie c )+9 '. după ultima #iC Din #iua de astă#i.

mneze care pretinde 5 In loc l n i .mneze condiţionat&&& Concept l să a deEenit n instr ment In mIna a!itatorilor preoţi care interpretează toată fericirea n mai ca o răsplată1 orice nefericire ca pedeapsă pentr nes p nerea faţă de . Amur0ul idolilor.S/!A[R n Eid Ealoric1 an lează orice act de 6 decată& Gm l In sine n este n păcătos1 mai de!ra"ă este ne tr a:iolo!ic1 nici " n 3i nici ră 2 inoc lInd 5i ideea de păcat1 cre3tinism l )5a ar ncat pe om In cImp l minat al pro"lematizării specifice nei con3tiinţe morale1 o"li!Ind 5) să se z"ată indecis Intre polii op 3i ai "inel i Ni ră l i& In al doilea rInd1 pentr a cond ce la Eictorie campania sa ImpotriEa cre3tinism l i 3i pentr a53i Implini propri l să pro!ram de „reeEal are a t t ror Ealorilor"1 prin scoaterea lor In afara perimetr l i mentalităţii cre3tine1 Nietzsche I3i face n aliat din l mea antică pă!Ină al cărei sim"ol este identificat tot Intr5o fi! ră de profet1 cea a l i -ionMsos& In opoziţie c profet l Is s Christos1 -ionMsos se transformă Intr5 n adeEărat anti5profet2 sa 1 poate mai apropiat de intenţiile l i Nietzsche1 am p tea sp ne că1 In opoziţie c adeEărat l profet al reafirmării nestin!herite a Eieţii1 -ionMsos1 Is s Christos este cel care apare1 de fapt1 ca n anti5profet care nea!ă Eiaţa din rădăcini& -esi! r1 se prod ce aici n interesant 6oc al perspectiEelor istorice aE te In Eedere: In l pta sa contra cre3tinism l i1 pentr a imp ne propri l să no 1 Nietzsche se spri6ină pe Eechi1 n trec t m lt Indepărtat al istoriei omenirii1 antichitatea !reacă1 Ealorificată dintr5o perspectiEă nilaterală 3i deformatoare1 cea a fenomen l i dionisiac1 la rInd l să interpretat 3i el Intr5o manieră foarte personală& Fn alt cap de ac zare ad s de Nietzsche cre3tinism l i este anti5nat ralism l pe care acesta Il s sţine& (echea reli!ie i daică a intrat Intr5 n moment dat al istoriei sale Intr5 n proces de „denat ralizare a Ealorilor nat rale" . Fenealo0ia .fr&7?<1 din care s5a născ t cre3tinism l ca reli!ie promotoare a nor Ealori prin e:celenţă ne5 sa chiar antina5t rale& Conţin t l acest i proces este s rprins de Nietzsche In esenţialitatea sa prof ndă: o reli!ie ce se constit ie ))7 ca o e:presie a con3tiinţei p terii1 " c riei1 speranţei1 iz"Inzii n i popor as pra d 3manilor săi 3i as pra sa Ins 3i1 ce se "aza pe o raportare corectă faţă de realiatea Incon6 rătoare1 se transformă In contrari l ei: „.orala n mai este e:presia Eieţii 3i a condiţiilor de dezEoltare ale n i popor1 nici instinct l să de Eiaţă cel mai primitiE1 ci ceEa care a deEenit a"stract1 ceEa op s Eieţii 5morala ca deteriorare f ndamentală a fanteziei1 ca 3i „piază rea" pentr toate l cr rile& Ce este morala i daică 3i ce cea cre3tinăL IntImplarea care 3i5a pierd t neEinoEăţia sa2 neno5 .mneze l dreptăţii 5 el de6a nu se mai identifică c Israel1 nu mai este o e:presie a sentiment l i de sine naţional: ci n mai n . din declin l nestăEilit al credinţei In .mneze cel Im"ătrInit n mai p tea nimic din ceea ce odinioară mai p t se& Ar fi tre" it lăsat să plece& Ce s5a IntImplat de faptL S)a schimbat concept l să 5 s5a denat ralizat concept l să : c acest preţ a fost păstrat& XahEe1 .oralei.3i cel mai adInc resentiment al EinoEăţiei"*& C ltiEInd la om con3tiinţa păcat l i să ori!inar1 cre3tinism l prod ce cea mai radicală răst rnare a scării de Ealon In raport c totalitatea Ealorilor pro5 moEate de l mea antică1 pă!Ină& =ol ţia prop să de Nietzsche este la fel de radicală pe cIt a fost răst rnarea prod să de tri mf l cre3tinism l i: ateism l: „AdmiţInd că am intrat treptat In mi3carea inversă. Ateism l 3i n fel de a doua nevinovăţie se Impletesc")+& Ateism l are efect l inEers cel i o"ţin t de cre3tinism1 eli"erInd con3tiinţa om l i de ideea păcat l i ori!inar1 redInd acesteia c răţenia sa ori!inară& In prim l rInd1 perspectiEa Ealorică s perioară1 de pe poziţia căreia poate fi an lat efect l demoralizator pentr om al ideii de păcat 3i EinoEăţie1 poate fi o"ţin tă prin sit area „dincolo de "ine 3i de ră "& G asemenea s spendare1 de fapt * Fr& Nietzsche1 Utiinţa voioasă.mneze 1 ca păcat2 cea mai mincinoasă manieră de a interpreta o pretinsă „ordine niEersală morală" prin care1 o dată pentr totdea na1 concepte nat rale prec m acelea de „ca ză" 3i „efect" s nt răst rnate& -acă1 mai IntIi prin răsplată 3i pedeapsă1 l mea1 ca zalitatea nat rală este al n!ată din realitate1 at nci este neEoie de o ca zalitate antinat rală: rmează1 de ac m Inainte1 Intre! rest l celor nenat rale& Fn .mneze care dă a6 tor1 care oferă sfat ri1 care In esenţă este c EInt l pentr fericita inspiraţie a c ra6 l i 3i a Increderii In sine&&& .mneze l cre3tin1 s5ar p tea ded ce1 c o n prea mică pro"a"ilitate1 că ac m ar e:ista de fapt n declin considera"il al con3tiinţei mane a EinoEăţiei om l i2 3i n este e:cl să nici perspectiEa că Eictoria totală 3i definitiEă a ateism l i ar p tea eli"era omenirea de acest sim5ţămInt al datoriilor aE te faţă de Incep t rile ei1 faţă de causa prima. # c re3ti1 Ad& J manitas1 )**?1 p& 8>+& )+I"idem1p& 8>+& III (& 4F=CA '.

rocedInd la o imensă „falsificare" a concept l i de .fr&B7<& In concl zia consideraţiilor sale1 Intr cIt =fInt l Apostol .aEel Ins 3i a predicat5o n mai ca o răsplată>.fr&B)<1 el a det rnat datele realităţii de la adeEărat l lor sens a3ezInd In sl 6"a noii credinţe1 ca principal mi6loc de a atra!e masele lar!i pop lare de partea cre3tinism l i1 doctrina reli!iei 3i filosofiei antice !rece3ti c priEire la nem rirea s flet l i& -esi! r1 d pă ce a trec t5o prin filtr l nei imense falsificări& Pi rez ltat l este rmător l 5 „dacă Christos n a InEiat din morţi1 at nci credinţa noastră este zadarnică& Pi dintr5o dată AEan!helia a deEenit cea mai demnă de dispreţ dintre promisi nile de neImplinit1 ruşinoasa doctrină despre nem rirea personală&&& . .<& Critica nie5tzscheană a cre3tinism l i den nţă rol l nefast Indeplinit de .aEel ))& .roc l 5 m rdărit de concept l de „păcat"2 „" năstarea" ca pericol1 ca „ispită"2 „indispoziţia fiziolo!ică otrăEită de Eiermele con3tiinţei&&&" .aEel n este ad cător l „" nei Eestiri"1 n eEan!helist1 ci n dMsan!hehst1 ad cător l „relei Eestiri"& „(iaţa1 e:empl l1 InEăţăt ra1 moartea1 sens l 3i drept l Intre!ii AEan!helii 5 n mai e:istă nimic In afară (& 4F=CA de ceea ce Inţele!ea In ra l i acest falsificator de "ani 5c m Il considera Nietzsche pe =fInt l Apostol .mneze 2 că In destin l n i popor sa al n i indiEid se arată ca fiind stăpInă Eoinţa l i .aEel1 pentr cre3tini1 In act l acestei mistificări reli!ioase a istoriei reale a popor l i i de 5 „c o o"răznicie specific ra"inică1 ce Il caracterizează In toate trăsăt rile sale" .aEel este cel care a introd s In cadr l cre3tinism l i ideea de păcat 3i1 din această perspectiEă1 a interpretat moartea l i Is s Christos pe cr ce ca na menită să răsc mpere păcatele omenirii1 pentr Nietzsche adeEărat l Intemeietor al cre3tinism l i nici n poate fi considerat Is s Christos1 ci este =fInt l .aEel 5 de ceea ce Ii p tea fi l i de folos& "ici o realitate1 nici n adeEăr istoricO&&&" .mneze 5 contin ă Nietzsche 5 cre3tinism l1 a6 ns In mIna preoţilor care Il s p n la tot fel l de denat rări1 prod ce1 In cele din rmă1 o falsă morală& /ez ltat l acestei falsificări1 la care s5a dedat ta!ma preoţească1 Il constit ie #i"lia1 care1 In conţin t l ei esenţial1 n este decIt n act de „falsificare a istoriei" 5 „ei 5 notează Nietzsche1 refenn5 d 5se le preoţi 5 a trad s In plan reli!ios trec t l lor naţional propri 1 ceea ce Inseamnă că a făc t din el n mecanism st pid de mInt ire de păcat l ImpotriEa l i XahEe 3i pedeapsă pentr el1 de pietate faţă de XahEe 3i răsplată pentr ea& Noi am resimţi c m lt mai d reros acest act plin de r 3ine al falsificării istoriei1 dacă interpretarea istorică bisericească In Ei!oare de milenii n ne5ar fi făc t aproape insensi"ili faţă de pretenţia corectit dinii in historicis " .a l1 =fInt l Apostol .S/!A[R sa mai p ţin1 de Eoinţa l i .fr&7.<& Apoi1 ta!ma preoţească 3i5a !ăsit In dec rs l istoriei n aliat pentr intenţiile sale In cea a filosofilor2 pe f ndamentele platonism l i1 c credinţa sa In e:istenţa nor Ealori ideale1 eterne1 dincolo de spaţi 3i timp1 a"sol te1 asimilat de6a de cre3tinism prin m nca spirit ală a primelor secole de !Indire patristică1 filosofii epocii moderne1 dInd curs aceleia3i intenţii1 a a3ezat 5apreciază Nietzsche 5 „minci na" e:istenţei nei „ordini morale niEersale" ce stat ează 3i Ealori a"sol te& .mneze care hotără3te ce face om l1 ce poate să facă2 că Ealoarea n i popor sa indiEid se măsoară d pă c m asc ltă1 mai m lt ))B '.mneze & Ca reprezentant tipic pentr ta!ma preoţilor1 .fr&7.este acest e3afoda6 intelect al1 astfel constit it de efort rile con6 !ate ale preoţilor 3i !Inditorilor epocii moderne1 tronează ca o s premă e:presie a A"sol t l i concept l teolo!ico5filosofic de .fr&7?<& Acest l n! pasa61 citat din opera l i Nietzsche1 clarifică pe deplin esenţa atit dinii pe care a tor l Antichristului o ia faţă de cre3tinism& (& 4F=CH .fr& B)<& -e fapt1 In acest caz1 n concept central In ansam"l l Eechii reli!iozităţi pă!Ine1 acela de 6ertfă1 c noa3te o reEalorificare specifică In cadr l noii credinţe cre3tine& .mneze l cre3tin1 In cea mai c rată manieră pă!Ină1 I3i 6ertfe3te propri l să fi pentr a mInt i omenirea de păcat& Ideea 6ertfei mInt itoare deEine esenţială pentr cre3tinism1 care In această l mină apare ca 3i Implinirea efort rilor de salEare a indiEid l i1 care animea5ză filosofiile !rece3ti pă!Ine ale epocii elenistice1 In special stoicism l 3i epic reism l& C această idee dispare 3i concepţia proprie reli!iei pă!Ine a nei prăpăstii care Il desparte pe om de .mneze & Al reprezintă reper l e:istenţial A"sol t1 In f ncţie de care se orientează Intrea!a proces alitate a realităţii1 incl siE om l c toate faptele sale& „Ce Inseamnă Qordine morală niEersalăL\ 5se Intrea"ă Nietzsche1 pentr a răsp nde tot el: Că1 odată pentr totdea na1 e:istă o Eoinţă a l i .mneze 1 adică drept na ce pedepse3te 3i răsplăte3te conform !rad l i de s p 3enie arătat" .

fr&. cit.?& ii .S/!A[R Nietzsche este rez ltat l Indepărtării pro!resiEe a manism l i de5a l n! l istoriei sale de na din cele do ă s rse de la care s5a adăpat: cre3tinism l& -ar c aceasta manism l s5a Indepărtat In certă măs ră 3i In mod ineEita"il 3i de cealaltă s rsă a sa: antichitatea& 4ai m lt decIt atIt1 In interpretarea l i #erdiaeE1 Nietzsche reprezintă o asemenea poziţie limită In eEol ţia manism l i1 IncIt acesta se Intoarce ImpotriEa l i Ins 3i& Pi In această apreciere făc tă de #erdiaeE intră In consideraţie1 c o mare pondere1 critica nietzscheană a cre3tinism l i& Nietzsche este condamnat să se simtă admirator l ferEent al nei /ena3teri din care s nt scoase1 desi! r1 In proporţii diferite1 atIt filon l antic1 cIt 3i cel cre3tin1 3i din care el reţine doar o e:altare a eroism l i1 c lt l p terii1 care pentr a se defini pe sine are neEoie permanent să53i ridice In cale o"stacole pe care apoi să le InEin!ă spre a53i doEedi s perioritatea& Nietzsche 5 o"serEă #erdiaeE 5 este copil l manism l i timp rilor moderne 3i Eictima l i& In destin l l i Nietzsche1 manism l se transformă In contrari l l i& Nietzsche simte că om l este „r 3ine 3i milinţă"& Al este setos să5) Eadă că se Inalţă2 Eoinţa sa aspiră la s praom& 4orala l i Nietzsche n admite Ealoarea personalităţii omene3ti2 ea r pe c manism l 3i predică asprimea faţă de om In n mele scop rilor s pra mane1 In n mele Eiitor l i 3i al s "limităţii& „= praom l 5 3i In aceasta tindem să5i dăm dreptate l i #erdiaeE 5 Inloc ie3te la Nietzsche pe .S/!A[A trimis ca prin 6ertfa morţii sale să Inalţe omenirea la o Eiaţă eternă& -esi! r că n asemenea mesa6 3i5a !ăsit o cale mai directă către simţirea 3i Inţele!erea marilor mase pop lare de as priţi din Imperi l /oman1 decIt complicatele spec laţii dialectice ale n i .+<& Iar pe filiera acestei preferinţe manifestate faţă de /ena3tere1 Nietzsche se Intoarce Inapoi In timp la tradiţiile ori!inare ale manism l i antic pă!In1 reinstit ind1 astfel1 opoziţia dintre cre3tinism 3i pă!Inism1 pe care o tran3ează clar In faEoarea pă!Inism l i& Al Ea identifica1 fără ocoli3 ri1 In acesta din rmă1 e:presia cea mai realizată c lt ral a manifestărilor p terii de Eiaţă din om1 pe cInd In cel dintIi Ea Eedea doar o Eehementă ne!are a Eieţii& (& 4F=CH '.laton1 Aristotel 5 3i de cele ale epocii elenistice 5 mai c seamă stoicism l 5 ca o contin are a acestor efort ri1 cre3tinism l Incearcă propria sa tentatiEă de a da n f ndament In plan a"sol t demnităţii condiţiei om l i In l me& Incercarea sa e3 ează1 Insă1 f nd prea intim le!ată de n an mit conte:t istoric concret1 care este 3i acela In care a eEol at 3i filosofiile !rece3ti pă!Ine ale epocii elenistice1 In prim l rInd epic reism l 3i stoicism l1 dar In fel l lor 3i scepticism l sa 1 In alt plan1 neoplatonism l1 considerate toate drept ni3te filosofii ale „mInt irii"1 ale „salEării"& In conte:t l istoric concret al epocii elenistice1 astfel Im"i"at de filosofiile amintite c ideea de „mInt ire" 3i de „salEare"1 a apăr t 3i cre3tinism l ca o reli!ie tipică a „mInt irii" 3i a „salEării"& Pi1 dacă d pă o l ptă 3i l n!ă 3i IndIr56ită1 cre3tinism l ca reli!ie a mInt irii a re 3it să tri mfe as pra filosofiilor pă!Ine ale mInt irii1 fapt l se e:plică prin Impre6 rarea că cre3tinism l a Eenit c e:empl l simpl 3i conEin!ător al dramei p r omene3ti a l i Is s Christos1 )) 'illes -ele ze1 op.mneze l pierd t& Al n poate 3i n Erea să se menţină n mai In man& C indiEid alism l s pra man al l i Nietzsche1 .Identificarea nei form le care să asi! re demnitatea om l i ca om a constit it na& din direcţiile In care s5a Indreptat constant strădaniile c lt rii e ropene& . '.pă e3ec l Inre!istrat de marile filosofii !rece3ti ale epocii clasice 5 =ocrate1 .rocl s sa -amasci s1 reprezentanţi ai neoplatonism l i Eremii1 ce a fost conc rent l cel mai peric los al cre3tinism l i& -e fapt1 cre3tinism l a că tat 3i a !ăsit o form lă de Intemeiere a dramei fenomen l i man1 dar prof nd tri" tară n i conte:t istoric concret1 la fel ca 3i riEalele sale1 filosofiile !rece3ti pă!Ine ale „mInt irii"& -e aici porne3te 3i nem lţ mirea l i Nietzsche faţă de cre3tinism: el ca tă o f ndamentare pe deplin Inrădăcinată In a"sol t a demnităţii de a fi om& In această tentatiEă a sa1 preferinţele l i n mer! către tip l de „om niEersal" fă rit de cre3tinism din alia6 l filosofiei !rece3ti1 peste care a fost t rnate ideal rile noii credinţe1 ci1 mai de!ra"ă1 către tip l man1 de „ero " apăr t In /ena3tere& Aste de Eăz t In acest sens condamnarea aspră1 fără mena6amente1 a l i % ther 3i a /eformei protestante1 care a p s capăt aEInt l i manist al /ena3terii printr5o resta rare reli!ioasă: „Fn căl !ăr !erman1 % ther1 Eine la /oma& Acest căl !ăr1 c tr p l plin de toate instinctele răz" nării ale n i preot nefericit1 s5a răz" nat la /oma contra /ena3terii&&& In loc de a Inţele!e c cea mai adIncă rec no3tinţă e:traordinar l fenomen care s5a petrec t1 InEin!erea cre3tinism l i In chiar propri l să sediu 5 ra a Inţeles din acest spectacol n mai ce poate scoate ca hrană proprie" . p& )..

1 In .. Fr& Nietzsche1 Utiinţa voioasă. care datează din )999 3i a Eăz t l mina tipar l i n mai d pă moartea cel i care )5a scris1 este ltima l crare pe care Nietzsche a mai ap cat s5o redacteze1 Inainte ca1 la 8 ian arie )99*1 !eniala sa minte să fi intrat c tot l 3i definitiE s " p terea tene"relor& „(ăz t In con5 '. pro"lema raport l i dintre sănătate 3i filosofie)B& Impresionează In caz l să distanţa1 pe care o ia In mod deli"erat1 faţă de propri l destin Impărtă3it ca n ine:ora"il fat m& „Incă mai a3tept ca n medic filosof In sens l e:cepţional al c EInt l i 5 scrie Nietzsche In acela3i loc 5 n l care să rmărească pro"lema sănătăţii !enerale a popor l i1 a epocii1 a rasei1 a manităţii 5 să ai"ă c ra6 l de a Impin!e "ăn iala mea la e:trem1 Indrăznind să s sţină că In toate filosofările nici n5a fost Eor"a pInă ac m despre QadeEăr\1 ci despre altceEa1 să sp nem despre Eiitor1 sănătate1 cre3tere1 p tere1 Eiaţă"& Filosofia echiEalează c o manifestare a preaplin l i p terilor de Eiaţă sădite Intr5 n om1 este o doEadă de sănătate1 prin care se asi! ră f ndamentarea e:istenţială a act l i de !Indire& -ar1 tocmai In aceasta rezidă 3i pericol l: prea plin l forţelor de Eiaţă Inseamnă totodată o trăire la n !rad ma:im de intensitate a ideilor proprii1 de fapt1 o identificare Intre cele do ă plan ri1 al Eieţii 3i al filosofiei1 care este de nat ră să Impin!ă In cele din rmă1 pe nesimţite1 ca n fel de sol ţie finală1 In ref !i l "olii& Pi acesta a fost 3i caz l l i Nietzsche1 ce il strează ))9 )8 )B Fr& Nietzsche1 3cce 8omo. # c re3ti1 Ad& J manitas1 )**?1 p& )+1 )7& ))* (& 4F=CH Intr5 n mod tipic această form lă de !Indire& „N s ntem 5 declară el 5 "roa3te !Inditoare1 aparate de o"iectiEare 3i de Inre!istrare c măd larele p se la !heaţă 5 noi tre" ie să na3tem permanent ideile din d rerea noastră1 Insoţin5d 5le părinte3te c tot ceea ce aEem In noi ca sIn!e1 inimă1 foc1 " c rie1 patimă1 s ferinţă1 con3tiinţă1 soartă1 fatalitate& A trăi Inseamnă pentr noi a preschim"a permanent In l mină 3i flacără tot ceea ce s ntem1 prec m 3i tot ceea ce ne atin!e1 nici nu putem altfel& Iar c priEire la "oală1 n am fi aproape tentaţi să Intre"ăm dacă de fapt ne5am p tea lipsi de eaL" #oala p tea oferi In acesta sit aţie n mi6loc de acomodare1 o s rsă de s praEieţ ire1 Intr cIt ne" nia1 resimţită ca n "lestem diEin1 eli"erează om l de cea mai !rea dintre presi nile la care este s p s In permanenţă1 aceea a con3tiinţei sale l cide& Ca formă a eEazi nii din faţa contact l i prea d r1 ins porta"il1 c caracter l nemalea"il al Eieţii1 ca 3i pentr Jolderlin 5 pentr a inEoca iară3i caz l să 5 ne" nia Inseamnă 3i la Nietzsche a fi scos dintre cei Eii1 dar rămInInd Intre ei1 o formă de d plicitate ea Insă3i1 In sens l de a"senţă In prezenţă sa prezenţă In a"senţă& #oala inc ra"ilă1 ce an lează1 de o"icei1 atIt trec t l1 ce rămIne doar simplă amintire 3i n n dat efectiE In tr p l prezent l i1 cIt 3i Eiitor l1 In lipsa oricărei perspectiEe1 Inseamnă concentrarea e:cl siEă In prezent1 pInă la totala l i ep izare1 ceea ce Inseamnă amplificarea paro:istică a dat l i& Impre6 rarea intensificării trăirii pInă aproape de ltima ei limită posi"ilă e:plică 3i In sit aţia l i Nietzsche Eehemenţa1 rară chiar 3i la el1 a e:presiei1 ca efect al n i asemenea !rad Inalt al trăirii 3i ea caracterizează pa!inile Antichnstului. CraioEa1 Ad& Gmniscop1 )**?1 p& 89& l i Jolderlin1 nici con3tiinţa clară a "olii de care s feră& Capitol l ltim1 De ce sunt un destin. n l din motiEe este1 desi! r1 3i acela că eEol ţia In timp a !Indirii sale )5a d s la .ima!inea om l i dispare")7& Impresionează In "io!rafia l i Nietzsche con3tiinţa de sine tot mai ac tă pe care o do"Inde3te In ltima parte a Eieţii1 din care1 desi! r1 n p tea lipsi1 Intocmai ca In caz l )7 N& #erdiaeE1 -n nou ev mediu..)999 C9*< Incepe c o z! d itoare declaraţie ce mărt rise3te presimţirea de către Nietzsche a tra!ic l i să destin 5 „Imi c nosc soarta& Intr5o zi de n mele me se Ea le!a amintirea despre ceEa neo"i3n it1 despre o criză c m n5a mai e:istat pe pămInt1 despre cea mai prof ndă ciocnire a con3tiinţelor1 despre o deci#ie împotriva a tot ceea ce a fost crez t1 cer t1 sfinţit pInă ac m& A n s nt n om1 s nt o dinamită")8& Gm l Nietzsche1 chin it de presimţirea pră" 3irii sale definitiEe1 I3i Ea p ne Incă din )99. Ad& Centa r s =&/&%&1 # c re3ti1 )**)1 p& JB.. -acă Nietzsche a p s mai m ltă tărie In acest ltim atac decIt In Consideraţii. din 3cce 8omo . Amur0ul #eilor.refaţa la ediţia a Ii5a din Utiinţa voioasă. Antichristul. Fenealo0ia moralei.S/!A[\ HO te:t l !Indirii nietzscheene 5 notează Rarl %ofith )Antichristul n este n ori!inal Qo"iect de scandal\ 3i nici o redescoperire a cre3tinism l i ori!inal& Antichristul este rez ltat l n i traEali critic care Incepe c Consideraţiile inactuale$??P..

. R& %ofith1 op. In Eoi& "iet#sche et la metaph siXue.an and8is 'hilosoph . Adited and Translated "M Walter Ra fmann1 . cit.pă ce Eor fi citit proEocatoarele 3i incendiatoarele pa!ini scrise de Nietzsche înAnticbristul.aris1 'allimard1 )**8& mat rităţii depline a scris l i l i Nietzsche1 deEenit ac m n fel de stăpIn a"sol t peste res rsele de e:presie ale lim"ii !ermane1 o adeEărată performanţă a filosof l i In mIn irea mi6loacelor lin!Eistice aflate la dispoziţia sa)9& .precizarea tot mai clară a poziţiilor propriei sale concepţii& Aa face parte dintr5 n proiect mai East de „reeEal are a t t ror Ealorilor" In care Nietzsche intenţiona să se an!a6eze1 dar care1 eEident1 n a mai ap cat să fie d s pInă la capăt& 'randios l proiect rmărea să deschidă n proces1 istoric Eor"ind1 m lt IntIrziat1 al Ealorilor f ndamentale pe care se spri6ină l mea modernă1 Ealori pe care cre3tinism l le5a colorat inconf nda"il c spirit l ce5i este specific& Fără Indoială1 apariţia cre3tinism l i a frInt In do ă istoria omenirii1 Intr5o eră pre5cre3tină 3i na post5cre3tină1 Intr5o form lă In care r pt ra contin ităţii1 discontin itatea1 se asociază c contin itatea& In reeEal area pe care Nietzsche o intenţionează1 cre3tinism l este Eizat1 deci1 In primă linie& Această Impre6 rare este de nat ră să clarifice Intr5o an 5 mită măs ră o an me am"i! itate de sens ri pe care Il comportă1 de la Incep t1 titl l l crării& Walter Ra fmann a o"serEat referitor la c EInt l !erman „der Antichrist"1 ce dă titl l acestei ltime l crări nietzscheene1 că Il desemnează pe Antichrist5 l din Apocalipsă1 dar1 In acela3i timp1 e:primă 3i ideea de anti5cre3tin p r 3i simpl & Intr cIt Inţele!erea tip l i man al profet l i )5a preoc pat pe Nietzsche In permanenţă1 credem că acest d "l sens n poate fi tran3at nici Intr5 n fel 3i nici In celălalt ).?1 p& 789& )77 )758 C prins Nota trad cător l i&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& ? .en! in #ooks1 Jarmondsforth1 4iddlesse:1 )*971 p& ?.S/!A[R )> 4ichel Jaar1 "iet#sche et la maladie du lan0a0e.& )? ). %o isi5ana =tate FniEersitM .?& )7) (& 4F=CA Care este impact l "olii om l i Nietzsche as pra destin l i operei filosof l i din elL -esi! r1 mIna destin l i ce a interEenit nemilos In e:istenţa om l i1 căr ia i5a ad s inc ra"ila "oală1 n a permis ca opera filosof l i să prindă n cont r definitiE& Aa a fost Intrer ptă In mod tra!ic1 condamnată să rămInă ceEa neisprăEit1 n tors& Apoi1 cre3terea intensităţii trăirii1 odată c apropierea "olii1 ad ce c sine 3i o schim"are a caracteristicilor scris l i l i Nietzsche: acesta deEine tot mai nerEos1 frazele s nt sc rte1 se prăEălesc na peste alta c n z!omot parcă de stInci& %apida5ritatea de ac m a celor mai m lte fraze face ca ele să fie de o e:tremă concentrare a !Indirii1 deose"it de dense In conţin t1 ni3te adeEărate dinamite1 c m aEea să sp nă odată Nietzsche despre el Ins 3i& -esi! r1 această ltimă formă pe care o Im"racă eEol ţia stilistică a a tor l i l i Karath stra coresp nde c concepţia intimă a acest ia priEind nat ra 3i f ncţiile lim"a6 l i& Aa se op ne 5 c m o"serEă Intr5 n pătr nzător st di 4ichel Jaar 5 atIt doctrinei nominaliste1 ce vede In lim"a6 rez ltat l nei simple conEenţii1 cit 3i p nct l i de Eedere s sţin t In Crat los)uE l i . /eE e philo5sophie e de la France et de l'etran!er1 nr& B1 oct&5dec& )*>91 3i din acela3i cap& (I 5 9a maladie native du lan0a0e. nii dintre cititorii cărţii se Eor p tea Intre"a as pra rost l i p "licării ei1 Intr5 n asemenea moment de adIncă criză spirit ală1 deci 3i morală1 ce caracterizează act ala stare istoricăL Ce impact poate aEea as pra marel i p "lic de cititori o critică de o asemenea Eir lenţă a cre3tinism l i1 a #isericii 3i a sl 6itorilor eiL -impotriEă1 credem că tocmai Intr5 n asemenea moment de criză spirit ală1 cInd #iserica tre" ie să53i as me rol l de na din cele mai importante forţe de re!enerare morală ale societăţii rom0ne3ti1 cartea l i Nietzsche1 inEitaţie la o meditaţie sinceră 3i prof ndă1 poate constit i 3i temei l pentr o atit dine socială responsa"ilă& VA !"# M$ %& )9 /&X& Jolin!dale1 "iet#sche+ /he . p& B8?& Walter Ra fmann1 /he'ortable "iet#sche.ress1 #aton /o !e1 )*.laton1 d pă care c Eintele ar deriEa din nat ra l cr rilor2 lim"a6 l coresp nde accidentelor inte5riorităţii s "iectiEe a om l i1 e:primă stările acesteia& „A:primInd prin sonoritatea lor1 tonalitatea lor 3i ritm l lor mi3cările psihism l i1 sa manifestInd prin mi6locirea" c tăr i sa c tăr i cod c tare tip al Eoinţei de p tere1 c Eintele trad c n an mite esenţe ale l cr rilor1 ci esenţa s "iectiEităţii&")> Caracteristicile lim"a6 l i din Antichris)tul l i Nietzsche s5a m lat fidel pe eEol ţia sa psihică de ac m& N5a IntIrziat să apară nii comentatori 3i interpreţi care a identificat In aceste caracteristici n semn al '. .

'arado4ul monoteismului 40. . Apocalipsa după. "iet#sche. Cartea împărtăşirii ' ?.000 le' .ur . %o*st/*t-* <ă+ules1u4Motru. Animal pe moarte .isterioasa dispariţie a oraşului din cîmpie G Ilad . .000 le' =or6/* M/*e/.mul problematic 30. Despre clovni 100.000 le.. ediţia a !-4/ . .000 le:) 2e*r) %or0-*.000 le)++&+++ le. . 3%. AleD/*+ru Vo*/.000 le.. A*sel6 +-* %/*ter0ur).000 le' !. !ilosofia în cetate 35.C EInt Inainte&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&> ANTICJ/I=TF%&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&* Nietzsche 3i critica cre3tinism l i de (A=I%A 4F=CH&&&&&&)+? Adit ra „#i"lioteca Apostrof" B++)?7 Cl 65Napoca str& Ia3ilor1 nr& )B tel&Cfa:: +7. 8eide00er 45.itul utilului 35./r+t./0r-el M/r1el.000 le' Vl/+-6-r7/*8ele(-t1.?+&+++ le..000 le100.3 9. Iiaţa şi filosofia sa ..?+&+++ le. S=mbăta en0le#ă şi alte povestiri 20. Mla0a suprave0heat de Securitate ' !o* V/rt-1. Fenomenul mistic 30. Viaţa lui Isus. 'ostmodernulpe înţelesul copiilor 30. M/rt/ ?etreu. Don Quan şi Celestina 60.70. te-*. "-(-u Aleo1/. . ediţia a Ii5a adă !ită ' Au1ur B-*1u.000 le- .ctombrie.3 ?etru .000 le' 5lor-* -1o-e. spectacolul morţii . . "e( Eosto-. I=rsta de aur sau Dulceaţa vieţii 40. M-r1e/ C/1-u.000 le' =or6/* M/*e/.000 le. ..000 le' .O .000 le' TTT1 'rocesul Ntovarăşului CamilD 20.-ll.000 le. Cîntul pămîntului.oartea lui han Ilici .eorge A/*u.000 le' "u+o(-1/<e0re/*u.or-.000 le' M-1.u6-tru Bepe*e/g.arta 50. -itarea 60. AleD/*+ru Vo*/.onolo0ion despre esenţa divinităţii 35.?+&+++ le. dicţionar)antolo0ie . Destin cu popeşti . ora opt 40.000 le' =or6/* M/*e/.8&+++ le160. @r0u. !o* V/rt-1.000 le69./0r-el M/r1el. !r-*/ ?etr/ş. AXuarium .000 le. Miblioteca de bu#unar .000 le' . </+u ?etres1u.BCB87BBB e5mail: apostrofDpcnet&ro C le!ere 3i tehnoredactare comp terizată: „#i"lioteca Apostrof" Tipar l e:ec tat la Centr l de . Să iertăm? 30../*. Adio pîn= la a doua Ienire 50..000 le. Don ]ui1ote.#la!a Z !o* Aălu. !ericirea obli0atorie 50.ituri că#ute 30.000 le' 3e/*45r/*1o-s ")ot/r+. Apărarea civili#aţiei ' </+u t/*1/. Mistica.000 le' </6-ro +e M/e>tu. Corespondenţă. .resă /eformat CA/TAA -A CA/A AI NA(GIA Adit ra „#i"lioteca Apostrof" Eă oferă rmătoarele titl ri Incă disponi"ile: ' #(el)* $*+er. Sinuciderea din Frădina Motanică . Qucătorul de re#ervă .u0ur.99.000 le' V/s-le Mus1ă. Scrisori către bunul Dumne#eu 8?&+++ le' Art. A fi şi a avea 30. Clanul Cara0iale )++&+++ le150. . =. ed& a !-4/ adă !ită . <oşe/.-l-p <ot. >eona literaturii. Cioran naiv şi sentimental. 9iteratura între revoluţie şi reacţiune. I.000 le' MartaPetreu. O istorie afilosofiei rom=neşti 100. C/.u6-tr-u./r-/ Ao-lă.el 2//r. 3smeralda . Amintiri şi consideraţii asupra mişcării le0ionare . Ionescu în ţara tatălui.?+&+++ le?+&+++ le. /*+/ %or+oş.000 le' !o* !/*oş-.

75.100.000 le.000 le.000 le.000 le100.160.000 leComandInd cel p ţin trei titl ri "eneficiaţi de o red cere de )+d& Chelt ielile de e:pediere prin po3tă sInt s portate5de edit ră& Adit ra I3i rezerEă drept l de a modifica preţ l cărţilor In f ncţie de rata inflaţiei& I=#N *>85*7>*5?*5' .000 le150.75.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful