You are on page 1of 77

Sfaturi practice pentru fiecare dintre noi 1.

ASCHII IN PIELE O aschie mica de lemn, metal, sticla sau alt material dur care intra in piele poate fi surprinzator de dureroasa. Daca nu este indepartat, un astfel de corp strain poate produce inflamatie si disconfort si se poate si infecta. De regula, aschiile pot fi scoase repede si usor, folosind tehnici simple de prim ajutor. Mainile, picioarele si genunchii sunt zonele care pot ajunge cel mai usor in contact cu achii. Desi accidentul pare lipsit de importanta, nu il neglijati. Aschiile pot deveni o sursa de infectie, care, in cazul cel mai rau, se intinde si spre alte parti ale corpului. Tratament pentru aschii in piele Inainte si dupa ce indeprtati o aschie, puneti o picatura de ulei de levantica, arbore de ceai sau smirna. Aceste uleiuri esentiale ajuta la vindecare si, datorita proprietatilor lor antibacteriene, previn infectia. Pentru a scoate mai usor o aschie, aplicati un unguent sau o cataplasma de ulm american timp de 2 de ore. Leacuri din camara pentru aschii in piele pentru a aduce la suprafata o aschie intrata adanc in piele, puneti o cataplasma calda cu paine sau tarate de cateva ori pe zi. Apoi aplicati unguent cu tataneasa si acoperiti cu un pansament usor timp de 2 de ore. scoateti o aschie rebela acoperind!o peste noapte cu un plasture uns cu miere sau caolin "de la farmacie#. Cum scot o aschie intrata in piele ? curatati pielea din jurul aschiei cu sapun si apa calda. daca aschia iese din piele, apucati!o cu o penseta cat mai aproape de piele si trageti!o afara usor. Daca aschia este sub piele, sterilizati varful unui ac de cusut tinandu!l cateva secunde in partea clara a unei flacari. $asati!l sa se raceasca, apoi folositi!l ca sa scoateti aschia. dupa ce aschia a iesit, stoarceti rana pana sangereaza usor, puneti o picatura de ulei de arbore de ceai si acoperiti!o cu un pansament. Apelati la medic daca : aschia e mare sau nu paote fi scoasa. aschia se afla pe o articulatie. zona din jurul aschiei e rosie, umflata sau fierbinte. rana din jurul aschiei arata murdar. s!ar format puroi in zona aschiei. nu ati facut vaccin antitetanic in ultimii %& ani.

. TAIET!"ILE SI #!LIT!"ILE O parte inevitabila a copilariei si o prezenta ocazionala la adulti in bucatarie si gradina, taiturile si juliturile minore pot fi aproape intotdeauna tratate eficient in casa cu ajutorul remediilor traditionale de prim ajutor. Scopul tratamentului este de a opri eventuala sangerare, de a proteja pielea lezata impotriva infectiei si de a grabi vindecarea. 'aieturile pielii si ale tesutului de dedesubt cauzate de obiecte ascutite, cum ar fi un cutit sau un ciob de sticla, sangereaza uneori abundent daca sunt sectionate vase de sange. (uliturile sau abraziunile sunt rani superficiale, produse prin zdrelirea pielii. In ele pot intra particule de murdarie sau nisip. Tratament pentru $ulituri Primii pasi sunt inlaturarea murdariei, oprirea sangerarii si protejarea impotriva infectiei) *palati!va pe maini cu sapun si apa calda inainte de a atinge rana. *palati cu grija rana sub un jet de apa caldura, pentru a indeparta murdaria. +scati rana cu un tampon steril de tifon sau o panza curata si apasati!o usor cateva minute. +niti marginile unei rani deschise cu fasii subtiri de banda chirurgicala. Acoperiti o taietura sau julitura mica cu un pansament adeziv, iar una mai mare cu un pansament din tifon steril, fi,at cu bandaje. Pre%enirea infectiilor in ca& de $ulituri *palati taietura sau julitura cu solutie de bicarbonat de sodiu sau cu o infuzie racita de scortisoara, salvie sau frunze de patrunjel, care sunt antiseptice. -eaiul negru obisnuit, sucul de ceapa sau de usturoi sunt si ele antiseptice ajuta la oprirea sangerarii. Mierea aplicata pe taietura previne infectia si grabeste vindecarea. Aplicati pe rana un tifon umezit bine cu solutie de hamamelis distilat. Acesta opreste rapid sangerarea, usureaza durerea, reduce umflatura si favorizeaza vindecarea. -uratati rana cu o solutie de %& picaturi din remediul homeopatie ./percal la jumatate de cana de apa. Daca rana este foarte dureroasa, aplicati un pansament temporar muiat intr!o astfel de solutie, proaspat preparata. 0aceti un amestec din 2 picaturi de ulei esential de geraniu, 2 de ulei de levantica si % de ulei de menta si picurati!l pe un pansament curat, cu care acoperiti rana. Aplicati unguent cu calendula pe julitura, inainte de a pune pansamentul. Daca o rana sangereaza abundent, dar nu are corpi straini, ridicati partea afectata, aplicati un bandaj curat si apasati cu mana pentru a controla sangerarea. Peste pansament infasurati strans un bandaj. Apelati la medic : 'aietura nu formeaza crusta intr!o saptamana sau prezinta semne de infectare "umflatura, roseata, puroi#. *angerarea este grava sau nu se opreste in cateva minute. +n corp strain este incorporat in rana. 'aietura a fost provocata de un object murdar, iar persoana nu a fost vaccinata impotriva tetanosului in ultimii %& ani.
2

'. A"S!"I -aldura, frecarea si produsele chimice pot arde sau opari pielea. Multe arsuri sunt rezultatul unor accidente casnice si un prim ajutor prompt poate fi esential pentru o cicatrizare rapida, fara afectarea in profunzime a tesuturilor pielii. 1apiditatea este esentiala atat pentru arsurile minore, cat si pentru cele grave. Puteti sa va tratati singur doar arsurile superficiale, folosind masurile de prim ajutor enumerate mai jos. Arsurile mai profunde, precum si cele cauzate de socuri electrice necesita interventie medicala de urgenta. Tratamentul arsurilor Dupa primul ajutor, arsurile minore se pot vindeca singure. Incercati insa si sfaturile urmatoare) Aromaterapie : aplicati ulei de levantica peste arsura si acoperiti!o cu tifon. Aplicati din nou ulei la doua ore timp de 2 de ore, fara a indeparta tifonul. Daca dupa acest tratament arsura nu s!a vindecat, aplicati de patru ori pe zi un amestec obtinut din 2 picaturi de ulei de levantica, 2 de ulei de geraniu si % lingurita de ulei din seminte de struguri sau de migdale dulci. (itoterapie : utili&ati urmatoarele produse : gel de aloe vera. ulei de sunatoare. unguent cu galbenele. compresa cu dilutie de hamamelis distilat sau cu ceai rece de musetel, galbenele, flori de soc sau studenita. lotiune sau unguent cu flori de soc. frunze de stevie zdrobite. Homeopatie aplicati +rtica sau ./percal "unguent sau ticnitura# pe arsurile fara basici. luati -antharis pe cale orala din patru in patru ore pentru arsurile cu basici. Primul a$utor pentru arsurile minore plonjati imediat zona afectata in apa rece cel putin %& minute pentru a raci pielea, a opri arsura si a calma durerea. Daca nu aveti apa rece la indemana folositi orice lichid rece, neiritant cum ar fi laptele sau ceaiul cu gheata. scoateti bijuteriile sau hainele ) zona se poate umfla. acoperiti arsura cu pansament steril neaderent sau folositi orice panza curata, uscata si absorbanta. nu spargeti basicile. Cereti ur)ent a$utor daca : arsura este mai mare de 3 cm. arsura a afectat tesuturi de profunzime. arsura este la gura sau la gat. rana este purulenta, rosie si umflata. arsura a fost provocata de o descarcare electrica sau de substante chimice caustice

*. +ANATAILE Majoritatea vanatailor se datoreaza unor lovituri sau cazaturi minore si dispar in cava zile. 'otusi ele pot produce durere mai ales daca locul este apasat sau lovit. Puteti impiedica formarea unei vanatai sau cel putin si reduceti gravitatea ei, daca va aplicati singur un tratament pe zona afectata imediat dupa producerea loviturii. 5anataia este o zona de piele depigmentata, care apare de obicei dupa ce o lovitura deterioreaza micile vase de sange "capilare#. $a inceput, sangele care se scurge din capilare face vanataia neagra sau albastruie. Apoi, cand sangele se opreste, vanataia devine galbena, verzuie sau vinetie. Cum scapam de %anatai ? Inter%entie imediata: Aplicati peste leziune o compresa rece cat mai curand posibil. Muiati o batista in apa rece ca gheata si aplicati!o pe zona afectata timp de %& minute sau folositi o punga cu mazare congelata invelita intr!un servetel. Pentru reducerea invinetirii, luati una sau doua granule din remediul homeopatie Arnica 4&-. cat mai curand posibil. 1epetati doza o data la %3 sau la 2& de minute, in functie de gravitatea leziunii, si continuati sa luati cateva doze. De asemenea, aplicati unguent sau crema cu arnica, daca rana nu e deschisa. (itoterapie) O serie de plante ajuta la reducerea gravitatii unei vanatai. Daca nu e o rana deschisa sau o zgarietura, faceti o compresa cu tataneasa muind niste tifon in ceai de tataneasa si tinandu!l pe zona afectata timp de % ora. 0aceti ceaiul turnand %62 % de apa fiarta peste 4& g de tataneasa uscata "sau 2& g de planta verde#, infuzati timp de %& minute, apoi strecurati. "7u beti ceaiul.# O cataplasma cu frunze de varza are un efect calmant. $uati frunzele cele mai verzi ale verzei si indepartati nervurile. Incalziti frunzele in apa fierbinte, apoi stoarceti!le si intindeti!le cu un facalet pentru aluat. Puneti cateva frunze pe vanataie si legati!le cu bandaj sau banda adeziva. *chimbati cataplasma la cateva ore. +nguentul cu galbenele si hamamelisul distilat sunt remedii traditionale pentru vanatai, amandoua ajutand la oprirea sangerarii de sub piele. Aromaterapie) Amestecati 3 picaturi de ulei de maghiran si cate 2 de ulei de smirna "nu folositi in primele 2& de saptamani de sarcina# si de musetel cu 3 lingurite de ulei sau lotiune cu galbenele. Aplicati pe pielea fara rani deschise cat mai curand dupa lovire si repetati din ora in ora dupa ce durerea incepe sa cedeze. Stiati ca ? $amaile, ardeii, capsunele si strugurii contin pigmenti de plante apartinand marii familii a flavonoidelor.

Acesti pigmenti potenteaza actiunea) vitammei - in corp intarind vasele de sange si prevenind invinetirea. Asigurati!va ca aportul de vitamina - si flavonoide este adecvat. -inci portii de legume si fructe ar trebui sa va asigure nevoile zilnice. Apelati la medic daca : 5anataile apar fara nici un motiv clar. Decolorarea pielii este insotita de dureri si inflamatii severe. 5anataia nu dispare dupa o saptamana

,. INTIN-E"I SI L!.ATII Intinderea este lezarea unui muschi si a tendonului, iar o lu,atie este lezarea unui ligament care leaga si sustine oasele de fiecare parte a unei articulatii si capsula fibroasa care inconjoara articulatia. Ambele tipuri de leziuni sunt produse de o smucire sau rasucire brusca a partii afectate care intinde prea tare tesuturile sau le rupe, si sunt frecvente la sportivi. *imptomele intinderilor si lu,atiilor sunt durere, umflare si invinetire. Intinderea musculara apare ca urmare a unui efort neobisnuit sau la e,ercitii fizice sau ridicari imprudente. $u,atia de glezna este provocata de sucirea gleznei pe un teren denivelat. 'esuturile din jurul articulatiilor degetelor si ale faptelor articulare ale coloanei sunt alte locuri unde apar des lu,atii. Pentru a evita lu,atiile, fiti atensi cum mergeti, purtati incaltaminte adecvata pentru sport si renuntati la pantofii care lasa gleznele sa se rasuceasca usor. Pentru a evita intinderile, faceti incalzire si miscari de intindere inaintea e,ercitiilor. Tratament In primele doua zile, la interval de cateva ore aplicati cate %& minute o punga cu gheata, bine invelita. Apoi alternati o compresa fierbinte cu o compresa rece. 0olositi un bandaj elastic. Daca pielea amorfeste sau se invineteste, indepartati sursa de rece. -ereti ajutor medical daca senzatia si culoarea normala nu revin in cateva minute.

1idicati partea afectata ca sa scada umflatura. Odihniti incheietura sau muschiul macar 8 de ore, apoi incepeti sa!l miscati usor.

-ieta Adaugati in mancare turmeric, condiment puternic antiinflamator. Mancati ananas. -ontine bromelina, o enzina care ajuta la reducerea inflamatei. -onsumati alimente bogate in calciu si magneziu, nutrienti esentiali pentru muschi. (itoterapie Pentru a grabi vindecarea, puneti unguent cu tataneasa sau cu arnica pe locul ranii inainte de a!l bandaja. 7u folositi aceste remedii pe pielea crapata. Pentru a reduce inflamatia, faceti un ceai sau luati un supliment din planta indiana bos9ellia. "emediul clasic : 'ratati lu,atiile si intinderile cu odihna, gheata "sau o punga rece#, imobilizare si inaltare a partii afectate : o combinatie salutara. Apelati la medic daca : *imptomele sunt severe sau nu se amelioreaza dupa doua!trei zile. Partea afectata are un aspect, urat si6sau nu o puteti misca

/. NE"+01ITATEA PICI0A"EL0" Aceasta tulburare se caracterizeaza prin senzatii neplacute de amorteala, intepaturi, mancarimi sau furnicaturi in picioare. In cazurile grave, picioarele sunt obosite, grele si incordate, ca si cum ar fi umflate. Modul cel mai eficient de a alina acest disconfort este miscand picioarele. Cateva schimbari simple in viata cotidiana pot reduce frecventa si/sau gravitatea simptomelor. +nul din sase oameni sufera de senzatia de nervozitate a picioarelor, iar simptomele se ivesc de obicei dupa ce sedeti timp indelungat, seara sau chiar noaptea, in pat. Aceasta stare se mosteneste uneori. O resimt mai ales femeile de varsta medie, dar este frecventa si in ultima perioada de sarcinii. +nul din patru oameni cu artrita reumatoida e atins de aceasta tulburare, iar uneori ea se asociaza cu anemia provocata de lipsa de fier, cu venele varicoase, diabetul si boala de plamani. Pot fi afectate si bratele. 7u se cunoaste cauza e,acta a nervozitatii picioarelor, dar printre factorii declansatori se pot numara fumatul, oboseala, stresul, alcoolul, cofeina, lipsa de fier, acid folic sau vitamina ;. 2etode pre%enti%e pentru ner%o&itatea picioarelor
2

%. Mancati mai multe alimente bogate in fier, magneziu, vitamina ; si acid folic. 2. $uati zilnic un supliment cu multivitamine si minerale. 4. Daca banuiti ca ati putea avea o lipsa de fier, cereti!i medicului sa faceti o analiza a sangelui. . 7u fumati. 3. ;vitati alcoolul seara. 2. 1educeti consumul de cofeina. <. 0aceti zilnic e,ercitii fizice moderate ca efort. 8. Dormiti suficient. Tratament pentru ner%o&itatea picioarelor -and apar simptomele, masati!va gambele cu miscari energice. Daca puteti, faceti o plimbare si6sau nise e,ercitii de intindere a picioarelor. Aromaterapie: adaugati cate 3 picaturi de ulei de busuioc "de evitat in primele 2& de saptamani de sarcina# si ulei de maghiran la 4 lingurite de ulei de migdale dulci si masati!va picioarele. (lidroterapie: incercati urmatoarele terapii pentru a vedea care va prieste. Aplicati o compresa fierbinte "un prosop muiat in apa fierbinte si stors# timp de doua minute, apoi o compresa rece timp de un minut. In mod similar, aplicati o sticla cu apa fierbinte timp de doua minute, apoi o punga rece timp de un minut. 0aceti o baie rece la picioare.

Alternati o baie la picioare fierbinte de doua minute, cu una rece de un minut 3. 4LE1NE !2(LATE 4le&ne umflate O acumulare anormala de fluid in tesuturile moi poate produce o umflare, mai ales a gleznelor. Aceasta problema, cunoscuta ca edem, poate avea o cauza care necesita tratament medical, cum ar fi o boala cardiaca. Oricum, schimbarile in stilul de viata si leacurile traditionale pot juca adesea un rol important in reducere retentiei de lichid si alinierea simptomelor. +mflarea gleznelor fara legatura cu o ranire este de obicei semnul unui dezechilibru intre nivelurile de lichid in sange si celulele corpului. ;a apare cand o presiune mare in micile vase de sange, cele capilare, forteaza apa sa intre in tesuturile invecinate. Perioade lungi de stat in picioare sau asezat, e,cesul de sare si fluctuatiile hormonale dinaintea menstruatiei si din timpul sarcinii pot favoriza umflarea gleznelor.
<

Aceasta neplacere poate fi uneori semnul unei afectiuni) vene varicoase, problema de rinichi, boala de inima sau arteriala, hipertensiune sau preeclampsie "hipertensiune si retentie de lichid in timpul sarcinii#. Tratament pentru )le&ne umflate 2asuri )enerale pentru )le&ne umflate 0aceti zilnic e,ercitii fizice timp de o jumatate de ora. ;le activeaza circulatia si impiedica acumularea lichidului in membrele inferioare. Pentru a intari peretii capilari, mancati alimente bogate in vitamina - si flavonoide. 1educeti consumul de sare.

Daca stati mai mult timp in picioare sau asezat, contractati des muschii gambelor. *angele va fi impins astfel in sus prin venele gambelor, prevenind umflarea gleznelor. Aromaterapie 0aceti o baie calda in care ati adaugat 2 picaturi de ulei de geraniu, 2 picaturi de ulei de lamaie sau 4 de ulei de rozmarin. ";vitati rozmarinul in primele 2& de saptamani de sarcina.# (itoterapie =eti zilnic %:2 cani cu ceai caldut spre rece de frunze de papadie si coada soricelului. Apelati la medic daca : *imptomele se inrautatesc sau nu dau semne de ameliorare. *imptomele apar dupa ce luati un medicament nou. Aveti numai o glezna umflata. *unt umflate si sensibilizate si partea inferioara a abdomenului si zona inghinara. 1espirati greu. *unteti insarcinata. *imtiti piciorul sau laba piciorului amortita sau aveti furnicaturi in ele

5.

6. SIN-"02!L 2AINI SI PICI0A"E "ECI


8

Sindromul 2aini si Picioare "eci Mainile si picioarele sunt reci atunci cand nu primesc o cantitate adecvata de sange cald, continand o,igen si nutrienti. -auza cea mai frecventa a acestei probleme este e,punerea la aer rece, indeosebi la curent sau vant. Dar la baza poate fi si o boala nediagnosticata. Indiferent de cauza, e,ista multe modalitati de a ameliora simpotomele. Desi e,tremitatile reci sunt neplacute sau chiar dureroase, de obicei problema este relativ minora. -and nu sunteti bine protejat de frig indeosebi daca sunteti fumator si va simtiti obosit, slabit sau nelinistit, arterele periferice se ingusteaza. Acest fapt diminueaza circulatia sangelui cald spre maini si picioare, pentru a pastra cald restul corpului. ;,tremitatile pot fi reci si ca urmare a fluctuatiilor hormonale dinaintea menstruatiei, a lipsei de nutrienti in sange provocata de o cura de slabire foarte severa sau de o tulburare de nutritie, ori in perioada de incubatie a unei boli infectioase. Intre alte cauze ale mainilor si picoarelor reci se numara sindromul 1a/naud si problemele circulatorii asociate cu bronsita cronica si boala arterialii. Daca proasta alimentare cu sange a e,tremitatilor se prelungeste, pot sa apara degeraturi, umflaturi lucioase, rosii sau violacee : pe degetele de la maini si de la picioare, care pot fi dureroase sau sa provoace mincarime. 2aini si Picioare "eci 7 2etode Pre%enti%e Preveniti problema mainilor si picioarelor reci si aparitia degeraturilor in patru moduri simple) Imbracati!va calduros pe vreme rece. 1enuntati la fumat sau reduceti numarul tigarilor. 0aceti zilnic, apro,imativ 2& de minute, e,ercitii care va stimuleaza ritmul cardiac. $uati mese hranitoare pentru a sustine metabolismul si a produce caldura. Mesele usoare, dar mai dese, sunt mai indicate decat una sau doua mese consistente pe zi. 2aini si Picioare "eci 8Tratament Pastrarea caldurii Protejati!va de frig purtand mai multe straturi de haine subtiri, care retin mai bine caldura decat un singur strat gros de imbracaminte. Aveti grija sa nu lase sa intre aerul rece pe la maneci, la gat si la glezne. Purtati incaltaminte cu talpa groasa si introduceti in ea talpici izolatoare. -ieta: ;vitati mesele grele si cu multe grasimi, care deviaza sangele din e,tremitati catre stomac si intestine timp de mai multe ore. In fiecare saptamana mancati trei portii de peste gras pentru a favoriza producerea de prostaglandin "substante asemanatoare hormonilor, care ajuta sangele sa curga lin prin vene si artere#.

>

(itoterapie: Pentru a preveni ingrosarea sangelui si a ameliora circulatia) va Puneti in mancaruri si bauturi ghimbir, mustar si ardei rosu iute, condimente care incalzesc. Mancati zilnic trei catei de usturoi proaspat sau luati tablete ori capsule cu usturoi. $uati zilnic o doza de gin?go biloba, un remediu traditional pentru intensificarea circulatiei. =eti de doua ori pe zi cate o cana de ceai de paducel fie simplu, fie in amestec cu ghimbir, cu scortisoara, frasin tepos sau dong @uai. -almati degeraturile cu unguent cu galbenele sau cu boia iute. "7u folositi unguent cu boia iute pe pielea crapata.# 0aceti o baie fierbinte la picioare pana cand acestea se incalzesc. Aromaterapie: Masajul cu uleiuri esentiale stimulative poate intensifica circulatia sangelui in maini si picioare. Apelati la medic daca : *imptomele apar frecvent sau brusc. Autotratamentul nu da rezultate 19."E2E-II PENT"! CI"C!LATIA PE"I(E"ICA e langa viroze si gripa, frigul vine uneori si cu alta neplacere ! incetineste circulatia sagnelui. Senzatia de maini si picioare reci insotita de furnicaturi si de amorteli la nivelul acestor zone ale corpului, poate fi atenuata prin solutii blande, care stimuleaza circulatia sanguina. ADintre leacurile care stimuleaza circulatia periferica, sulfina este un bun fluidizant al sangelui si, in egala masura, un protector vascular. 1ecomand si preparatele din hibicus, care datorita efectului lor antio,idant, protejeaza vasele de sange. $a randul lor, infuziile de papadie, de paducel si maceratul cu ardei iute activeaza circulatia sangeluiB, precizeaza ;ugen Ciurgiu, doctor in biochimie, cu competente si in nutritie. *ulfina se prepara sub forma de infuzie "o lingura de planta uscata la o cana cu 23& ml de apa fierbinte#. *e recomanda sa se bea zilnic doua cani de ceai, timp de 2& de zile pe luna. 'ratamentul trebuie sa se intinda pe o perioada de cel putin 4 luni. Hi:iscusul com:ate o:oseala cronica
%&

O alta planta indicata pentru stimularea circulatiei periferice este hibiscusul. =ioflavonoidele si vitamina - din compozitia acesteia sunt antio,idanti puternici, care protejeaza sistemul circulator. Din florile de hibiscus se prepara o infuzie "doua lingurite de planta uscata la o cana cu 2&& ml de apa clocotita#. *e administreaza cate doua cani de infuzie pe zi, timp de 2& de zile. Dupa o pauza de doua saptamani, tratamentul se poate repeta. Masajul cu unguent de tuia, este de asemenea util pentru imbunatatirea circulatiei sangelui la nivelul talpilor si al mainilor. 'ratamentul se face zilnic pana cand dispare senzatia de frig de la nivelul e,tremitatilor. +nguentul se aplica in strat subtire si se efectueaza un masaj bland, rela,ant. 1ezultate bune are si masajul cu ulei de salvie ori de levanda care pot fi procurate de la P$A0A1 11.2ASA#!L Masajul este una dintre cele mai vechi terapii naturiste. ;l contribuie la sanatatea fizica si emotionala si poate, in functie de miscarile practicate, stimula sau rela,a muschii, imbunatati circulatia si favoriza vindecarea unei mari varietati de suferinte. In combinatie cu aromaterapia, avand in vedere ca patrunderea uleiurilor sau a lotiunilor in piele se face cu ajutorul masajului, ofera o gama larga de avantaje terapeutice. Dintre toate simturile, pipaitul este cel mai important. Il percepe chiar si fatul, in viata intrauterina. medicii chinezi si!au folosit de mii de ani aceste cunostinte. In -hina, masa$ul face parte din medicina traditionala, alaturi de acupunctura. Medicii din Crecia si 1oma antica prescriau masa$ul, dar in ;vul Mediu el a disparut din arsenalul terapeutic occidental. A redevenit popular abia la inceputul secolului al DID lea datorita lucrarilor unui suedez, Per .enri? $ing, care a creat masa$ul sau gimnastica suedeza. In secolul al DD lea s!au inventat multe tipuri de masa$ E unele derivate din ideile lui $ing, altele influentate de medicina chineza si cea japoneza. 'oate sunt benefice pentru sistemul muscular, rela,and muschii incordati si tonifiindu!i pe cei lasati. In plus, au efecte benefice si asupra organismului in anasamblu, deoarece amelioreaza circulatia sangelui si a limfei. Dupa opinia practicienilor chinezi, masa$ul favorizeaza si flu,ul energiei vitale sau @i, prin reteaua de canale meridiane, astfel incat poate fi utilizat in tratamentul multor afectiuni. O terapie japoneza specializata, shiatsu, se bazeaza pe o forma de masa$ care actioneaza asupra punctelor unde se crede ca meridianele sunt aproape de suprafata pielii.
%%

*e crede ca aceasta terapie regleaza curgerea energiei. Cereti sfatul unui specialist -and incepeti masa$ul cu un terapeut profesionist, probabil ca veti fi sfatuit sa evitati consumul de alcool in ziua respectiva si sa nu mancati nimic doua ore inaintea unei sedinte. 2asa$ul in sine va diferi in functie de problema pacientului. 'erapeutul se poate concentra pe o anumita zona sau poate lucra pe intreg corpul. 'ratamentul ar trebui sa nu fie dureros, desi muschii tensionati pot fi sensibili. $a sfarsitul sedintei terapeutul poate sa va Areaduca la realitateB tinandu!va picioarele timp de 2& de secunde. Apoi va va lasa sa va odhiniti un timp. Dupa masa$ va veti simti rela,at sau plin de energie. Muschii mai pot fi rigizi scurta vreme, mai ales daca inainte va dureau. In acest caz, terapeutul va poate sfatui sa faceti o baie calda de 4& de minute cand ajungeti acasa, si apoi sa va frectionati energic cu prosopul 1 .2ASA#!L SI E(ECTELE L!I ;ENE(ICE Masajul este in primul rand un gest refle", pe care il facem cand ne este afectata o anumita zona a corpului Scurt Istoric Chine&ii de acum &&& ani nu era deloc straini de tehnica masajului, chiar daca nu beneficiau de mijloace media care sa!l propulseze la rang de afacere. *i nici egiptenii nu erau straini de asta, din moment ce picturi murale din anul 24&& I.r. infatiseaza AvindecatoriB in e,ercitiu aplicarii masajului asupra pacientului. -a intotdeauna grecii si romanii Aau prinsB repede, astfel ca au adoptat metoda ca principal mijloc de calmare si vindecare a durerilor. (ulius -aesar care suferea de o nevralgie permanenta, profita zilnic de efectele rela,ante ale msajului. *i cu ocazia asta mai si reducea stratul adipos, caci sa nu credeti ca masajul anticelulitic ar fi un apanaj al civilizatiei moderne. +na peste alta, masajul e legitimat ca practica medicala in tratatele lui .ipocrat, parintele medicinei. Iata deci ca el nu reprezinta vreo forma alternativa sau fenomen medical atestat, cu drepturi depline. 'onul era deci dat. 7u mai ramanea decat fiecare tara sa!si perfectioneze propriile tehnici, astfel ca astazi masajul este unanim acceptat si utilizat in spitale, clinici de tratament si recuperare si saloanele specializate. Efectele masa$ului

%2

+n aspect foarte important este ca, desi masa$ul se manifesta la prima vedere ca o actiune mecanica asupra unor zone specifice, efectele sale sunt cu bataie lunga. Daca ne oprim doar asupra acestui aspect, cadem in capcana in care au cazut si anii 2& E <&, cand se impamantenise ideea ca masajul foloseste numai atletilor, pentru a le pastra musculatura in forma. 7imic mai gresit F Pentru ca e,ista o multime de tehnici, dintre care unele sunt indreptate in e,clusivitate spre rela,area psihica a individului. Iar metoda este cu atat mai practica, cu cat e sustinuta si de o e,plicatie medicala ) masandu!l, corpul se rela,eaza, stimuland in acelasi timp, la nivelul creierului, producerea de endorfine, respectiv substanta chimica aducatoare de fericire. Asta pe de o parte. Pe de alta parte, e,sita masaje care ameleoreaza durerea, masaje care stimuleaza activitatea unor organe interne, masaje pentru reducerea stratului adipos, pentru intarirea musculaturii, pentru revigorarea tonusului muscular sau pentru mentinerea unui aspect sanatos al pielii. *i, in sfarsit, un alt Apunct forteB al masajului, este acela ca nu presupune terapie medicamentoasa. Adica scapam de dureri fara sa fortam stomacul sa digere diverse substante chimice, care vindeca ici si fac rau dincolo, din cauza concentratiilor foarte puternice. #asand la o parte faptul ca sunt situatii in care pacientulu nu poate profita de anumite tratamente pe baza de medicamente, pentru ca au $containdicatii%. Si, din nou, terapia naturala e un adevarat colac de salvare 1'.2ASA#!L ANTICEL!LITIC Celulita reprezinta un aspect inestetic care nu poate fi inlaturat printr!o dieta normala si impotriva caruia trebuie luptat schimband stilul de viata, corectand modul de alimentatie si apeland la tratamente estetice. ;a poarta numele de lipodistrofie localizata si indica prezenta unor pernite de tesut deformat distribuite in unele parti ale corpului. -elulita predomina in zona inferioara si superioara a genunchilor, pe burta, solduri si fese, pe brate si in zona superioara a spatelui. -auzele care duc la formarea celulitei sunt multiple ) tensiunea, oboseala, o alimentatie incorecta, o respiratie insuficienta, o viata sedentara, lipsa e,ercitiului fizic, dar se formeaza si din cauza prezentei esterogenilor in organismul femeilor. Metodele de indepartare a celulitei sunt multiple, insa ne vom opri in cele ce urmeaza la masajul anticelulitic "celulita poate fi redusa considerabil, iar in unele cazuri, chiar eliminata#. Anumite miscari ale masajului sunt deosebit de eficiente ) ciupiturile usoare, framantatul lent si profund in forma de *, presiunile profunde ritmate in directia canalelor limfatice inghinale. -iupiturile usoare servesc la pregatirea pielii pentru masajul care va urma.

%4

0ramantatul in forma de *, apucand o cuta conjunctiva si presiunile servesc la ArupereaB acumularilor celulitice si la dizolvarea acestora. Presiunile profunde, la sfarsitul unui masaj anticelulitic acasa, servesc la ghidarea eliminarii reziduurilor spre deschiderea canalelor inghinale. Aparatele mecanice servesc la tratarea tesuturilor conjunctive cutanate, la stimularea circulatiei sangvine si la rela,area tensiunilor musculare. In cazul in care aveti posibilitatea, este foarte util si recomandat sa va rugati partenerul sa va faca masaj anticelulitic de cel putin ori pe saptamana. Pe langa faptul ca veti economisi bani si timp, a face masaj anticelulitic acasa este mult mai la indemana si va veti simti mult mai il largul dumneavoastra acasa. Paragilul "parafango#, gelurile cu particule abrazive, cremele anticelulitice pe baza de ardere, gomajul practicat cu perii aspre care duce la indepartearea celulelor moarte si o,igenarea celulelor, e,ercitiile fizice, sauna umeda si uscata, jacuzzi, hidromasajul, electrostimularea, toate acestea, impreuna cu o alimentatie sanatoasa bazata pe vitamine compusa din fructe legume, carne alba "peste sau pui# fiarta, fripta, 2 l apa pe zi, ajuta la eliminarea celulitei. *unt foarte importante gandirea pozitiva, indepartarea stresului si oboselii, respiratia normala si orele de somn cuprinse intre 2 E 8 ore pe zi 1*.-ESP"E CEL!LITA -ESP"E CEL!LITA Celulita este o inflamatie a tesutului celular adipos subcutanat, peste care se suprapune si depozitarea in celulele acestuia a unei cantitati importante de lipide. ;ste frecventa la femeile de varsta mijlocie, rareori la tinere, si nu este prezenta obligatoriu la femeile grase. Cau&ele celulitei sunt multiple : eliminarea insuficienta din organism a produsilor de metabolism intern si a to,inelor si, in consecintaG acumularea acestora in tesutul conjunctivG disfunctiile hepatice, in special cele de ordin metabolicG tulburarile de resorbtie si de eliminare intestinalaG sedentarismulG Deci, celulita este o afectiune mai frecevent intalnita la femei. Pielea de pe anumite regiuni ale corpului "fese, coapse, burta# este brazdata de %er)eturi ro& si al:e si se acopera de gaurele mici, probabil depuneri de grasime, lichide si to,ine in structura pielii acolo unde aceasta devine mai rece "tulburari in circulatie#. De origine genetica, hormonala sau din cauza lipsei de miscare, a stresului sau a unor greseli de alimentatie, celulita poate fi pre%enita si indepartata prin activarea circulatiei sangelui, regim alimentar corespunzator si mai ales prin miscare. Manifestarea clinica a celulitei este diversa. *e vorbeste de celulita nodulara "aparitia de noduli subcutanati, usor indurati#, de celulita profunda "cu aparitia de noduli situati in special in profunzimea tesutului
%

subcutanat# si de celulita generalizata "cu depunerea grasimilor sub forma de noduli diseminati in regiunea umerilor, bratelor, cefei, coapselor si soldurilor#. -ea din urma este forma cea mai frecvent intalnita la femeile de varsta medie cu tendinta la obezitate. C02;ATE"EA CEL!LITEI C! P"0-!SE NAT!"ISTE Activarea circulatiei sangelui se poate face prin masajul zonelor afectate de celulita si aplicarea pe acestea a unor alifii de castane sal:atice< iedera si cofeina, prin mai multa miscare si printr!un regim alimentar adecvat, compus din legume si fructe crude, din consumarea a 4 litri de ceaiuri de plante pe zi si din evitarea grasimilor, conserverlor, bauturilor alcoolice si cafelei. ;,ista si ac pentru co$ocul celulitei, constand in leacuri naturiste ce stau la indemana tuturor. Se prepara o pomada din urmatoarele in)rediente : 4&ml suc de struguri, 23 grame de unt, %& grame de ceara de albine "se gaseste in magazinele Apicola, sub forma de faguri#. *e topesc ceara si untul intr!un vas emailat, se adauga sucul de struguri, se amesteca si se lasa sa fiarba pana ce preparatul capata consistenta unei alifii. +nguentul se maseaza cald, in limita suportabilului in profunzimea epidermei, pe locurile atinse de celulita. "e&ultatele nu se %or lasa asteptate 1,.-ESP"E CA!1ELE CEL!LITEI -espre cau&ele celulitei = 1espectand un regim sever pentru slabire se constata ca uneori organismul refuza sa reactioneze conform dorintelor si ca in regiunea soldurilor, a coapselor si in alte regiuni, persista depozitele inestetice. ;le nu sunt totdeauna formate din grasimi si pot fi distincte de acestea. Pielea este mai putin mobila cand este apucata intre deete. Iar in cazul unui depozit gras subcutanat, faldul ce se formeaza prin strangere intre degete a unei parti din piele, are un aspect rotund. In cazul celulitei aspectul este de ciorchina. $ocul respectiv devine dureros la frecare. Celulita se datoreaza unei inflamatii a tesutului conjunctiv, dispus intre piele si muschi. ;ste mai frec%enta la femei, din cauza proportiilor mai mari de tesut conjunctiv, comparativ cu cel de la barbati. "ecunoasterea celulitei se face dupa anumiti indici : aspectul umflat al unei anumite regiuniG prezenta unor noduli care se simt la pipait si care se pot transforma in placi celuliticeG sensibilitatea crescuta la pipait, cumparativ cu alte regiuni ale corpuluiG mobilitatea pielii mai scazuta ca in alte partiG prezenta varicozitatilor in regiunea coapselor, determina pierderea elasticitatii venelor superficiale si formarea de retele venoase destul de inesteticeG orice traumatism, cat de usor lasa urme "echimoze#G ruperea fibrelor conjunctive elastice din piele, determina aparitia vergeturilorG
%3

daca celulita se instaleaza in regiunea genunchilor, ea produce tulburari circulatorii si umflarea picioarelorG daca este in regiunea cefei, poate da migrene prin compresia vaselor de sange. Care sunt cau&ele celulitei ? +n prim factor este acumularea de to,ine in organism si aparitia unor dificultati in eliminearea lor "prin rinichi, transpiratie si prin plamani sau ficat#. 7eutralizarea lor poate fi adesea impiedicata. alimentatia abundenta si bogata in calorii poate genera celulitaG consumul e,cesiv de medicamenteG e,cesul de alcool, tutun sau cafeaG consumarea in cantitate insuficienta de lichide care antreneaza eliminarea to,inelor din organismG insuficienta de o,igenare a tesuturilor datorita vietii sedentareG constipatia, colita sau unele boli de ficatG oboseala si surmenajul. "ecomandari in scopul pre%enirii si com:aterii celulitei : regim alimentar lactat si vegetarian, cu e,cluderea condimentelorG plimbari in aer liber si sportG automasa$ul in zonele amenintate de celulita sau in care s!a instalatG respectarea orelor de odihna si somnG consumarea din cand in cand a ceaiurilor depurative ce asigura eliminarea compusilor to,ici. -elulita odata instalata cedeaza destul de greu, dar cu perseverenta, ducand un regim de viata igienic, ea va ceda.

1/.-E CE ;A";ATII N! (AC CEL!LITA -auza e,acta nu a fost inca elucidata. *e stie insa ca are legatura cu nivelul de grasime din organism, iar femeile au un depozit mai generos pe solduri, coapse si fese decat barbatii. De asemenea pielea masculina este mai groasa in zonele in care se acumuleaza femeilor sunculitele "abdomen, spate si piept#, deci e mai dificil deformabila Ai n coa$a de portocalaA. 'otusi nu e o regula ca doar se,ul frumos poate avea celulita. ;,ista si o predispozitie genetica. Asa ca, in timp ce multe dintre femei, pe masura ce inainteaza in varsta, capata in diferite grade aspectul nesuferit de canapea capitonata. Mai e,ista si reprezentanti ai se,ului tare care au astfel de probleme, dar ei nu fac din asta o drama F 13. 19 PASI PENT"! A INTINE"I C! ..... 19 ANI

Incearca sa respecti sfaturile noastre sanatoase si vei vedea ca trecerea timpului nu va lasa urme pe chipul tau sau in sufletul tau.
%2

Tineretea este o stare de spirit ce merita pastrata. 1. Atentie la tinuta

corpului

Oricate griji ai avea, n!ai nici o scuza sa stai aplecat, cu umerii inainte F 7u numai ca vei arata mai in varsta dar vei avea si dureri groaznice de spate. *tai drept si vei intineri cu cel putin cinci ani. Adio tutun

Oamenii de stiinta de la 0acultatea de Medicina din $ondra au dovedit ca la fiecare %& ani de fumat, pielea imbatrineste cu % ani. Mai ai nevoie de alte argumente H '. Cofeina si alcoolul *unt diuretice, facand sa scada nivelul esential de lichide din organism. -onsumul lor e,agerat impiedica absortia corecta a vitaminelor si mineralelor, deci atentie F *. Nu8ti fie frica de schim:ari 7u ramane AcantonatB in acelasi loo? mai multi ani la rand. Daca arati bine cu parul lung la 2& de ani nu inseamna ca vei arata la fel si la 4& de ani. ,. "adiatiile !+ *oarele te imbatraneste. Alege un produs pentru protectie solara pentru fata, cu un factor de protectie de minumim %3 si foloseste!l zilnic. /. Lipsa 2iscarii $ipsa miscarii afecteaza sistemul nostru limfatic, acest lucru ducand la aparitia celulitei, de e,emplu. -um poti stimula circulatia limfei H Prin gimnastica, masaj, folosirea alternativa a temperaturilor ridicate si scazute "'ermoterapia#. 3. Somul de frumusete 7u este un mit, petrecaretii chiar arata mai in varsta F Pierderea noptilor nu face decat sa accentueze ridurile si cearcanele. Incearca sa te :a)i in pat la ora .'9 si sa dormi minim opt ore. 7u te uita la televizor, mai bine citeste o carte rela,anta. Proastele o:iceiuri

5.

alimentare

Proastele obiceiuri alimentare sunt cele care te!au adus aici ) ?ilograme in plus, senzatie de oboseala si lipsa energiei, imbatranire prematura. Ar fi bine sa mai reduci consumul de grasimi, sarea in e,ces si dulciurile concentrate. 6. Celulita ne urateste
%<

*i ne imbatraneste, de aceea trebuie s!o combatem cu toate mijloacele pe care le avem la dispozitie ) o dieta adecvata, miscare, hidratare, anumite tehnici de ingrijire a pielii care stimuleaa circulatia limfatica. 19. Alun)a pesimismul Daca descoperi secretul optimismului, s!ar putea sa nu mai ai nevoie de boto,, vei scapa de ridurile de pe frunte cat ai clipi. 0a loc gandurilor bune in viata ta si vei vedea cum chipul ti se va insenina. 15.1I!A ;!NA SE P"E4ATESTE -E -I2INEATA Omul care!si pretuieste sanatatea incepe ziua in felul urmator) 1. 'rezirea, trecerea la o tinuta cat mai sumara, deschiderea sau intredeschiderea ferestrei "daca vremea permite#. . Iece minute de miscare de inviorare) miscari ale capului) inainte, inapoi, lateral, rotiri. miscari ale trunchiului) inainte, inapoi, lateral, rotiri. miscari de fle,ie si e,tensie ale membrelor superioare si inferioare, fara a uita degetele "pentru inviorarea circulatiei periferice#. cateva sarituri. pe parcurs si la sfarsit, e,ercitii de respiratie) inspiratia in e,tensie, e,piratia in fle,ie. ;,ercitiile nu treubie sa depaseasca resursele organismului, nu trebuie sa oboseasca, sa provoace gafaiala, palpitatii. '. O frectie buna pe intregul corp cu un prosop inmuiat in apa la temperatura camerei si stors. *. 'oaleta de dimineata, imbracarea, micul dejun etc. ; nevoie, pentru toate acestea, sa ne trezim cu un sfert de ora mai devreme H Desigur. Dar merita F !n start :un dimineata< si toate ne %or iesi din plin pe toata &iua. 16.;ENE(ICIILE A-!SE -E 4I2NASTICA -ele mai multe femei asociaza e,ercitiile fizice cu o silueta perfecta. -u alte cuvinte, faci sport numai daca esti nemultimita de greutatea ta. 5eti fi surprinse sa constatati cate beneficii puteti obtine facand gimastica. 1. +ETI (I 2AI

SE.>

;,sercitiile sunt un afrodisiac. ;le permit eliberarea hormonului placerii, testosteronul, si sporesc atractia se,uala. +n studiu recent realizat pe un esantion de 8&&& de femei a aratat ca jumatate dintre cele care faceau e,ercitii fizice de trei ori pe saptamana au raportat o imbunatatire

%8

a vietii se,ualeG o treime au declarat ca numarul contactelor se,uale a crescut de cand fac gimastica, iar una din patru a spus ca ajunge mult mai usor la orgasm. . SANI 2AI SANAT0SI 0emeile sub & de ani care fac gimnastica au un risc de doua ori mai scazut de a face cancer la san fata de femeile care nu fac e,ercitii. ;,pertii considera ca gimastica conduce la o scadere a nivelului de estrogen. '. -!"E"ILE 2ENST"!ALE -ISPA" ;,ercitiile va pot ajuta sa nu mai aveti dureri in timpul menstruatiei. 7u e,agerati insaG prea multe e,ercitii pot conduce la oprirea ovulatiei si la oprirea menstruatiei pe perioade de mai multe luni sau ani. *. -0"2ITI 2AI ;INE

,.

0emeile care fac gimastica in mod regulat dorm mai profund si adorm de doua ori mai repede decat cele care nu fac e,ercitii. =eneficiile le puteti observa la cateva luni dupa ce ati inceput sa faceti gimastica. SCAPATI -E "ACEALA

Daca cineva v!ar spune atunci cand sunteti racit sa iesiti la o plimbare, ca va face bine, probabil nu !ati crede. -ercetatorii au descoperit ca plimbarile rapide de 3 minute, cinci zile pe saptamana AtaieB raul la jumatateB /. I2!NATATESTE A!1!L Poate suna destul de ciudat, dar cercetatorii sunt de parere ca gimastica va poate imbunatati auzul. Acest lucru se intampla deoarece e,ercitiile conduc la cresterea circulatiei in urechea interna. 3. INTA"ESTE 0ASELE Cimastica aerobica este un mijloc e,celent pentru a va intari oasele. Acest lucru este variabil pentru femeile care nu au implinit 4& ani. 1iscul de a face osteoporoza la femeile care au facut e,ercitiile fizice scade la jumatate. 5. +ETI T"AI 2AI 2!LT ;ste oficial E e,ercitiile iti prelungesc viata. *tudiile au descoperit ca riscul de a muri de o forma de cancer, de probleme de circulatie sau alte maladii este de doua ori mai redus chiar si la femeile care nu fac gimnastica in mod regulat. &ormiti opt ore pe zi ' (u ascultati de oamenii care au nevoie doar de patru sau cinci ore de somn pe noapte pentru a se simti odihniti.
%>

Cercetarile arata ca avem nevoie de cel putin opt ore de odihna pe noapte. Se pare ca oamenii care dorm mai putin de sase ore mor mai tineri decat cei care dorm opt ore sau mai mult. )"plicatia ! odhina insuficienta conduce la slabirea sistemului imunitar 9.0STE0P0"01A 7 ;0ALA 0ASEL0" )lena a crescut la o ferma de vite din sudul tarii. A baut trei pahare de lapte zilnic ca un copil. &upa terminarea liceului a inceput sa lucreze ca secretara intr*un birou de legislatie unde si*a petrecut intraga carierea. )lena nu a facut niciodata sport, nu a alergat, nu s*a plimbat ca e"ercitiu si nici nu a jucat tenis. A intrat in menopauza la varsta de +, ani. #a scurt timp inainte de pensionare a alunecat pe un covor din bucatarie si si*a rupt un picior. &upa o recuperare anevoioasa, se putea deplasa doar cu ajutorul unui baston. In timpul recuperarii si tratamentelor, in urma analizelor doctorii au diagnosticat*o cu osteoporoza. 0steoporo&a este o boala care subtiaza si slabeste oasele, pana in punctul cand aceste pot fi rupte foarte usor "in special oasele soldului, coloanei vertebrale, si incheiturile mainilor#. Pentru ca nu se observa nici un simptom pana la primul os rupt, osteoporoza este numita Aboala tacutaB. Osul, este un tesut viu. -elulele speciale numite osteoclasteole, sunt descompuse constant si ca orice alte celule sunt inlocuite cu tesuturi noi. $a oamenii in varsta, numarul de celule care se pierd este mult mai mare decat a celor care le inlocuiesc. Interiorul osului in mod normal arata ca un fagure de miere. In osteoporoza, spatiile in acest fagure de miere cresc deoarece dupa cum am spus mai sus mai multe celule sunt distruse decat inlocuite. Acest lucru face ca oasele sa devina slabe si vulnerabile. ;,pertii nu inteleg pe deplin ce se intampla. ;ste demonstrat faptul ca dupa ce femeile trec prin menopau&a, nivelul de esterogen scade considerabil. Acest lucru poate conduce la boala numita osteoporoza. O alta cauza a acestei boli poate fi lipsa de e,ercitii fizice sau o dieta saraca in calciu si vitamina D. Cine se im:olna%este de osteoporo&a ? Peste %& milioane de oameni sunt bolnavi de osteoporoza. Peste %8 milioane au pierdut deja prea mult tesut osos pentru a stopa aceasta boala. Peste 8&J din aceste persoane sunt femei.
2&

+na din doua femei si unul din opt barbati cu varsta de peste 3& ani are o fractura din cauza osteoporozei de!a lungul vietii. 0emeile albe si cele asiatice sunt cele mai afectate. 0emeile care au istoric in familie cu aceasta boala, in perioada menopauzei sunt vulnerabile la osteoporoza. 0steoporo&a nu este doar A:oala persoanelor in %arstaA. Poate afecta persoane de orice varsta, dar riscul creste proportional cu varsta. Dupa 4& de ani, tesutul osos se pierde si se regenereaza foarte greu. $a femei rata de pierdere a tesutului osos creste dupa cativa ani de la menopauza, apoi incetineste dar continua. =arbatii nu au aceste pierderi horomonale ca femeile in mijlocul vietii. $a barbati picatura curge mai lent, dar la varsta de 23 E <& de ani sunt afectati si ei. Cum stiu daca sunt :olna% de osteoporo&a ? Pierderea in inaltime sau ruperea oaselor in mod repetat sunt primele semne ale osteoporozei. Densitatea oaselor este termenul care descrie nivelul de rezistenta a oaselor noastre. 1azele D nu indica acest lucru, decat dupa ce o densitatea oaselor scade foarte mult. Modul cel mai e,act pentru a masura densitatea oaselor este D;DA "dual!energ/! ,!ra/!absorptiometr/#. Acesta se face asupra intregului corp. Intreaba doctorul despre acest test daca crezi ca este posibil sa suferi de osteoproza sau daca esti femeie si esti in apropierea perioadei de menopauza sau dupa. Pot pre%eni osteoporo&a ? 0steoporo&a poate fi pre%enita. O dieta bogata in calciu si vitamine D si un stil de viata care include e,ercitii fizice regulate sunt cele mai bune stari pentru a preveni osteoporoza la batranete. ;,ercitiile fac oasele si muschii mai puternici si au un rol foarte important in prevenirea osteoporozei. De asemenea dau si un bun tonus muscular si o stare de bine. ;,ercitiile de ridicare a greutatilor sunt recomandate de patru ori pe saptamana si sunt cele mai bune pentru a preveni osteoporoza. Plimbarile, alergatul, joggingul si dansul sunt de asemenea niste e,ercitii foarte bune. Cum este tratata osteoporo&a ?

Tratamentul osteoporo&ei are ca scop oprirea procesului de pierdere a tesuturilor osoase si construirea unor tesuturi noi. Odata cu schimbarea modului de viata, tratamentul implica si cateva medicamente. O parte din ele vor incetini procesul de pierdere a tesuturilor iar altele vor ajuta la crearea unor tesuturi noi.
2%

Principalele medicamente folosite in tratamentul osteoporozei sunt ) esterogenul, ralo,ifene, alendronate , risedronate si calciu. 1.P"E+ENI"EA 0STE0P0"01EI INCEPE -IN C0PILA"IE Oasele noastre ating densitatea ma,ima in jurul varstei de 2& de ani. Dupa varsta de 4& de ani, reconstructia osoasa, adica proprietatea corpului de a reconstitui tesutul osos care se pierde, se dminueaza treptat. 1ezistenta osoasa depinde de calitatea si de cantitatea tesutului osos acumulat pana la varsta la care se produce pierderea osoasa. -u cat tesutul osos este mai dens si mai puternic, cu atat demineralizarea osoasa va fi mai putin riscanta pentru organism. Din acest motiv, specialistii spun ca osteoporo&a ar trebui prevenita inca din copilarie, prin e,ercitiu fizic si printr!o alimentatia bogata in calciu, , principalul constituient al oaselor. $actatele sunt cele mai importante surse de calciu, dar acest mineral este prezent si in brocoli, in paste conservat de tipul sardinelor si ansa, in nuci, in portocale si in fructele uscate. +itamina -< o necesitate 0iindca ajuta la absorbtia calciului in organism, vitamina D este importanta in preventia osteoporozei. ;a se sintetizeaza prin e,punerea la soare, dar se gaseste si in alimente precum galbenusul de ou, ficatul sau pestele de apa sarata. De asemenea, vitamina K, ce se gaseste in legumele verzui precum brocoli, varza de =ru,elles, salata verde si spanacul, contribuie la prevenirea osteoporozei. E?ercitiile cu )reutati fortifica oasele 0steoporo&a poate fi prevenita si prin efectuarea e,ercitiilor fizice, in mod regulat. Alergatul, joggingul, plimbarile, dansul si antrenamentele cu greutati ajuta la mentinerea rezistentei tesutului osos. *unt indicate mai ales e,ercitiile pentru picioare e,ecutate cu greutati, fiindca aceste consolideaza scheletul si reduc riscul de fracturi. In plus, e,ercitiile fizice in general ne ajuta sa ne imbunatatim echilibrul si scad riscul fracturilor aparute din cauza cazaturilor. (umatul inter&is Demineralizarea oaselor este favorizata de fumat. $a femei, nicotina anuleaza efectul protector pe care esterogenul il are asupra oaselor. @@@ Su:stitutia hormonala< pentru cei cu risc Deficitul de vitamina D, sedentarismul si tulburarile de alimentatie sunt principalii factori de risc ai osteoporozei. $a acestia se mai adauga varsta, se,ul feminin, tratamentul de lunga durata cu corticosteroizi si istoricul familial de osteoporo&a.
22

De aceea, in special femeilor cu factori de risc pentru osteoporo&a li se recomanda un tratament hormonal substitutiv. .I2;AT"INI"EA (u e"ista inca nici un medicament minune sau tratament care sa previna toate simptomele fizice ale imbatranirii si sa ne ajute sa traim mai mult. )"ista insa multe metode naturale sigure pentru ameliorarea unor probleme legate de imbatranire astfel incat sa fim cat mai in forma si sa ne simtim cat mai bine pentru a ne bucura din plin de viata. Imbatranirea se datoreaza incetinirii procesului de diviziune celulara, uzurii mecanice, pierderii continue de celule cerebrale, distrugerilor genetice datorate diversilor factori de mediu si o"igenarii determinate de radicalii liberi. Aceste molecule de o"igen instabile sunt produse in celule prin metabolizare si se inmultesc datorita unor factori ca fumatul, o dieta nesanatoasa si an"ietatea. Cu varsta, acesti radicali liberi reduc elasticitatea pielii, a vaselor de sange si a tendoanelor, precum si eficacitatea functionarii organelor si articulatiilor. -otusi, daca in tinerete si la a doua tinerete v*ati pus baze solide sanatatii, aveti mai multe sanse sa o mentineti si la batranete. 2etode pre%enti%e ;ste posibil sa nu puteti impiedica albirea parului sau aparitia ridurilor, insa puteti face multe lucruri pentru a nu face burta, pentru a preveni tulburarile mintii, slabirea vederii, intepenirea articulatilor si multe alte neajunsuri care apar o data cu varsta. 5a puteti, de asemenea, proteja sistemul imunitar si preveni, intr!o anumita masura, bolile asociate batranetii, cum sunt boala Alzheimer, boala arteriala, artrita si osteoporoza. ;ste important sa ramaneti activ fizic si psihic. Principalele cai de a realiza acest lucru sunt mentinerea preocuparilor si activitatilor sociale, pastrarea legaturilor cu cei din jur, e,ercitiile fizice regulate, hrana sanatoasa si renuntarea la fumat. *anatate mintala) activitati precum participarea la discutii interesante, lectura unei carti sau a unui ziar, rezolvarea unor integrame, o partida de sah sau de bridge contribuie la prevenirea piederii cone,iunilor nervoase din creier. $egaturi cu cei din jur) 7iste relatii bune cu familia si prietenii imbogatesc si prelungesc viata, probabil fiindca reduc stresul, stimuleaza cresterea nivelurilor unor substante chimice din organism care creeaza o stare de bine si ofera un motiv in plus pentru a trai. -hiar ingrijirea unui animal de casa prelungeste viata prin reducerea stresului si scaderea tensiunii arteriale. -ontrolul stresului) *tresul e,cesiv accelereaza im:atranirea. ;l poate provoca boli arteriale si aparitia unor boli precum infectiile, artrita si migrena. 1educad la minim presiunile din viata de zi cu zi si invatati sa va controlati reactiile fata de cele ce nu pot fi depasite "v. p. 4 #.
24

*e,ul) -ei care fac se, in mod regulat au tendinta sa traiasca mai mult, poate datorita intimitatii emotionale si e,ercitiului fizic pe care il implica, eliberarii de stres prin imbratisari si cresterii nivelului hormonilor produsi in timpul orgasmului, hormoni care dilata vasele de sange. ;,ercitii) 0aceti cel putin o jumatate de ora de e,ercitii fizice moderate, cinci zile pe saptamana. Acestea va remonteaza moralul, va stimuleaza capacitatea mintala si contribuie la sanatatea inimii, plamanilor, pielii, ochilor si tesuturilor. -ontrolul stresului) *tresul e,cesiv accelereaza im:atranirea. ;l poate provoca boli arteriale si aparitia unor boli precum infectiile, artrita si migrena. 1educeti la minim presiunile din viata de zi cu zi si invatati sa va controlati reactiile fata de cele ce nu pot fi depasite. Dieta) Oamenii bine hraniti, dar care nu depasesc greutatea normala, imbatranesc de regula mai incet si sufera de mai putine boli. O dieta saraca mai ales combinata cu lipsa e,ercitiului fizic poate duce la acumularea de grasime in jurul abdomenului. Aceasta forma de crestere in greutate aduce cu sine un risc crescut de diabet si boala arteriala, care la randul lor scad calitatea vietii si longevitatea. -u varsta, eficienta sistemului digestiv scade si deci aveti nevoie de o dieta mai nutritiva, cu mai purtine alimente procesate si grase si mai multe alimente bogate in nutrienti antio,idanti. Apelati la medic daca : 5a simtiti deprimat pentru ca imbatraniti. Aveti simptome tipice de boala, care nu dispar folosind tratamente naturale.

'.0;0SEALA C"0NICA Aceasta tulburare este caracterizata prin crize de oboseala ine"plicabila si aproape invalidanta timp de peste sase luni. Anterior, aceasta stare era cunoscuta sub alte denumiri ca encefalita mialgica .)M/, sindrom de oboseala cronica si disfcuntie imunitara, sindrom de oboseala postvirala, sindrom viral )pstein*0arr, boala virala persistenta si neurastenie. 0:oseala cronica Patru din cinci persoane atinse de acest sindrom sunt femei, iar grupa de varsta cea mai afectata este cea de 2&:4& de ani. Diagnosticul se pune e,cluzand alte tulburari, ca mononucleoza infectioasa, care au simptome similare. *indromul de oboseala cronica te face neputincios atat din cauza duratei mari, de luni sau chiar de ani, cat si a simptomelor care pot varia ca gravitate. In mod obisnuit, boala recidiveaza.
2

+nele persoane mai au doar simptome usoare dupa cinci ani, iar altele se restabilesc complet. -auza sindromului de oboseala cronica este necunoscuta. +neori survine dupa o infectie virala "cu virus gripal sau cu virusul ;pstein!=arr, cauzator de mononucleoza infectioasa#, dar multi specialisti cred ca este doar o coincidenta sau consecinta scaderii imunitatii in stadiile timpurii ale sindromului. -ercetari recente au aratat ca persoanele suferind de acest sindrom au un nivel al melatoninei mult peste cel normal, melatonina fiind hormonul produs de glanda pineala si care se spune ca influenteaza bioritmurile zilnice. Alte cercetari au sugerat intre cauze into,icatia cu pesticide sau cu plumb si nivelul scazut de estrogen. Adesea sunt semnificativi factorii psihologici. +nul din doi suferinzi se simte deprimat, iar unul din patru are si o alta problema de sanatate mintala, dar nu este clar daca aceasta constituie o cauza sau un efect al bolii. In timp ce studiile arata ca factorii de risc cei mai puternici pentru acest sindrom sunt depresia, an,ietatea si stresul, acestia sunt si o consecinta fireasca a acestei boli, mai ales daca e vorba de luni sau ani de suferinta. Mintea si trupul sunt strans legate intre ele prin hormoni, neurotransmitatori si alte substante chimice din organism, ale caror niveluri pot fi alterate prin boala ,,fizicaB, dar si prin cea LmintalaB. Simptome o:oseala cronica In afara unei oboseli intense, sindromul de oboseala cronica poate provoca dureri de cap, greata, tulburari de somn si vlaguire, dureri si spasme la nivelul muschilor. $a unele persoane scade capacitatea de concentrare si memoria, apar senzatia de frig sau ganglionii limfatici umflati. Alte simptome posibile sunt ameteala, vorbitul neclar, durerile de gat, lesinul, gafaiala si o sensibilitate anormala la sunete, lumina, atingere fizica si mirosuri. 2etode pre%enti%e

Imbunatatiti!va stilul de viata cu o dieta sanatoasa si e,ercitii fizice regulate. Incercati sa reduceti sursele de stres si invatati sa!% controlati, indeosebi daca ati suferit deja de sindrom de oboseala cronica. Tratament o:oseala cronica *pecialistii recomanda un program gradat de e,ercitii fizice. Pentru persoanele care sunt si depresive, terapia cognitiv!comportamentala poate fi de ajutor. Aceasta incearca sa va ajute sa!va modificati modul de a va gandi la boala si de a face fata simptomelor. 0dihna si e?ercitii: cand simptomele sunt la apogeu, odihna zilnica este esentiala, poate sub forma unui sieste de dupa!amiaza.

23

'otusi, deoarece prea multa odihna poate duce la scaderea masei musculare si in consecinta, la accentuarea starii de slabiciune, intensificati!va treptat activitatea fizica atunci cand va simtiti destul de bine. Incepeti cu e,ercitii usoare, ca mersul pe jos si inotul. Pe masura ce va simtiti mai bine, cresteti intensitatea si durata e,ercitiului, dar opriti!va inainte de a va simti obosit. In caz ca simptomele ce apar si dispar, acordati atentie deosebita odihnei de indata ce simtiti ca ele revin. -u putin noroc, acest lucru va scurta durata crizei. Controlul stresului: reduceti stresul, rugandu!i pe ceilalti sa va pretinda mai putine lucruri si invatand sa spuneti LnuB la nevoie. +n efect calmant pot avea ascultarea casetelor de rela,are, practicarea regulata a unor e,ercitii blande de /oga si a tehnicilor de respiratie. -ieta: o dieta sanatoasa va poate creste imunitatea si capacitatea de a stapani bine stresul. Ar trebui sa evitati consumul de prea multe alimente continand zahar adaugat, indeosebi daca nu aveti pofta de mancare. -onsumul de alimente dulci poate cauza o succesiune de cresteri rapide ale nivelului glucozei in sange, fiecare crestere fiind urmata de o cadere a acestui nivel sub cel normal, ceea ce poate sa va dea senzatia de oboseala. =eti multe lichide, dar suprimati cafeaua si alcoolul. *ensibilitatea la unul sau mai multe alimente poate coe,ista cu sindrornul de oboseala cronica, agravand simptomele. Daca banuiti o alergie alimentara, incepeti prin a depista alimentele care va pot provoca simptomele si evitati!le. Intre alimentele care de obicei declanseaza sensibilitatea alimentara se numara laptele, faina de grau si alimentele fermentate, ca otetul, branza, muraturile si sosul de soia. Suplimente: se crede ca suplimentele vitaminice au un efect pozitiv in cazul acestui sindrom, desi e,ista putine dovezi stiintifice care sa sustina aceasta opinie. Daca doriti sa va intariti sistemul imunitar si sa va sporiti rezervele de energie pe aceasta cale, luati un supliment antio,idant continand vitaminele A, - si ;, seleniu, coenzima M%&, comple, vitaminic =, magneziu, potasiu si zinc sau un supliment cu mai multe vitamine si minerale. +nor persoane le poate ajuta uleiul de peste. (itoterapie : beti ceaiuri facute dintr!o combinatie de echinacea, stevie, lipicioasa si indigo salbatic. =eti cate o cana zilnic cel pupn 2 saptamani, Poate fi necesar sa continuati tratamentul timp de cateva luni. $emnul dulce are actiune antivirala si poate creste nivelul cortizolului in organism, un hormon natural util impotriva stresului.
22

$uati de doua ori pe zi 2&&&:4&&& mg de radacina de lemn dulce. Daca va simtiti mai bine dupa 2:8 saptamani, reduceti treptat cantitatea de lemn dulce si luati zilnic, timp de 4 luni, putin ginseng, pentru proprietatile sale antidepresive si fortifiante. O alternativa este unghia gaii. *unatoarea este adesea de ajutor datorita proprietatilor ei antidepresive. Mergeti la medic ! %. Daca epuizarea si alte simptome nu cedeaza la remediile din casa. 2. Daca simptomele va afecteaza munca, sormnul, relatiile si alte aspecte importante ale vietii. 4. Daca intervine o recidiva dupa o lunga perioada in care v!ati simtit mai bine *.-!"E"I SI "I4I-ITATE 2!SC!LA"A Muschii care dor, sunt rigizi si anchilozati din cauza prea multor e,ercitii fizice, a ridicatului greutatilor sau altor e,cese, precum si din cauza unor modificari aparute in chimia organismului, sunt o afectiune destul de frecventa. 'oata lumea cunoaste retete si terapii de calmare a acestor suferinte. 5a oferim totusi cateva sfaturi care v!ar putea fi utile. ;forturile, crampele, loviturile si fortarile genereaza adesea rigiditate si durere a muschilor scheletului "care controleaza miscarea corpului#. Muschii afectati intra intr!o stare de tensiune prelungita sau spasm, ca refle, pentru a preveni agravarea suferintei prin miscare. 'ensiunea musculara poate fi si o reactie la o lovitura sau o durere intr!o zona apropiata de muschiul respectiv. -and fasciculele de fibre musculare se rigidizeaza, ele formeaza sub piele fie cordoane dure, care pot fi palpate si care apar mai ales la marginea muschilor umerilor, fie umflaturi dureroase "noduli fibrozitici# in muschii incordati ai spatelui, gatului si umerilor. 'ensiunea musculara impiedica buna circulate a sangelui, ceea ce dauneaza procesului de vindecare a muschiului lezat. In plus, ea provoaca eliberarea de substance numite citocide si prostaglandine, sursele durerii. Daca tensiunea musculara este o reactie la comprimarea unui nerv "ca in cazul unor dureri de spate#, ea comprima nervul si mai mult, sporind durerea. Alte cauze de dureri si rigiditate pot fi ) *tresul, an,ietatea sau depresia. ;,punerea la aer rece sau la curent. 7utrienti insuficienti, mai ales minerale. *ensibilitatea alimentara. *indromul de oboseala cronica. Dureri de cap provocate de tensiune. ;ntorse repetate. Pozitie vicioasa.
2<

2etode pre%enti%e a durerilor musculare Pentru a va proteja muschii cand faceti e,ercitii sau o munca fizica, urmati cateva reguli de baza. Incepeti intotdeauna cu o incalzire, sporind circulatia catre muschi cu ajutorul unor miscari usoare in care este implicat tot corpul, durerile de muschi si rigiditatea fiind mai probabile atunci cand muschii sunt reci. Dupa ce corpul s!a incalzit, intindeti fiecare dintre principalele grupuri de muschi. -and sunteti pe terminate cu sedinta, rela,ati!va treptat diminuand intensitatea e,ercitiilor, apoi intindeti muschii din nou. *tilul de viata poate influenta pozitia muschilor de a deveni rigizi. +n echilibru intre odihna si e,ercitii previne problemele musculare si cauzele acestora, cum ar fi spate si umeri durerosi, ibromialgie, crampe, nervozitate a picioarelor si dureri de cap provocate de tensiune. 'rebuie sa avem o pozitie corecta, nici un grup de muschi sa nu ramana prea mult sub tensiune. In acest sens, doua dintre cele mai utile metode sunt sa mentinem capul pe aceeasi linie cu coloana si sa nu aducem umerii inainte. O alimentatie sanatoasa poate oferi toti nutrientii de care au nevoie muschii pentru a functiona bine si a!si reveni rapid dupa efort. Acesi nutrienti includ aminoacizi, calciu, magneziu, potasiu, seleniu, vitaminele = si - si flavonoide. ;ste important sa bem lichide suficient. -ontrolul stresului poate contribui la prevenirea tensiunii musculare si a fibromialgiei. Cum scapam de durerile musculare ? -el mai important aspect al tratamentului este sa impiedicam deteriorarea muschilor in timp ce se vindeca tesuturile afectate. 1ela,area muschilor atenueaza simptomele dureroase si favorizeaza vindecarea. 0dihna: 1ela,ati!va muschii durerosi in urma e,cesului de efort si de incordare, dar reluandu!va activitatea normala dupa doua sau trei zile "nu se recomanda lungi perioade de inactivitate, deoarece rezultatul poate fi scurtarea fibrei musculare#. 1eluati e,ercitiile normale in mod gradat. E?ercitii: Dupa ce v!ati odihnit o zi, incepeti prin a va intinde muschii tensionati. 0aceti e,ercitii cel mult cinci minute la inceput, de cateva ori pe ziG apoi cresteti intensitatea, dar opriti!va daca incepe durerea. Dupa mai multe zile, saptamani sau luni in functie de problema, ar trebui sa puteti intinde complet muschii. O rigiditate cronica a muschilor umerilor sau spatelui poate sa se vindece abia in cateva luni. Aromaterapie: un masa$ sau o :aie cu uleiuri esentiale poate calma durerile. Amestecati %& picaturi de ulei de rozmarin sau 2 de musetel, cu o lingura de ulei de migdale dulci sau de soia si masati bland zonele dureroase. 7u folositi ulei de rozmarin in primele 2& de saptamani de sarcina.
28

'urnati cate 4 picaturi de ulei de levantica si de chiparos in apa de baie, calda. Daca sunteti in primele 2& de saptamani de sarcina, nu utilizati ulei de chiparos. Puneti 4 picaturi de ulei revulsiv din mirodenii, cum ar fi de ghimbir, pe o compresa fierbinte si aplicati!o pe muschiul dureros.

(itoterapie: frectionati :land muschii durerosi cu un un)uent din plante< de 'A* ori pe &i. Aplicati unguent cu arnica. Pregatiti un ulei revulsiv de masaj pentru muschii durerosi, obtinut prin infuzarea a 4& de grame de ardei iute uscat in %6 de litru de ulei de floarea soarelui. 'estati pe o suprafata mica a pielii, deoarece unele persoane fac basici. *au cumparati de la farmacie un unguent compunand capsicina "substanta activa din ardei iute#. -ieta Mancati alimente bogate in magneziu. Alternativ, luati in fiecare zi 4&& mg de magneziu ca supliment. Canditi!va si la un supliment cu calciu "23& mg de doua ori pe zi#. ,.-!"E"ILE -E CAP Simptom, nu boala, durerea de cap arareori reprezinta un semn serios de maladie, fiind cel mai des provocata de tensiunea musculara rezultata dintr*o stare de stres mintal. &urerea este cauzata de fibre musculare contractate, care apasa pe nervi sau impiedica circulatia sangelui, limfei, fluidelor din tesuturi sau 1 conform medicinei asiatice 1 energiei. Durerile de cap variaza in intensitate de la disconfort usor pana la apasare ingrozitoare, care face imposibila orice activitate. *e localizeaza in diverse puncte) in spatele ochilor, tample, frunte, ceafa sau cuprinde intreg capul. +neori e posibil chiar sa simtiti prin piele fibrele musculare incordate, care sunt responsabile de durerea de cap. Migrena, o durere de cap puternica, repetata, poate fi insotita de alte simptome. Aproape toata lumea are ocazional dureri de cap, insa pe masura ce imbatranim acestea se imputineaza. Cau&ele durerilor de cap : ;,ista mai multe cauze, cum ar fi) *tresul. Deshidratarea. $ipsa de substante nutritive in muschi, in vasele de sange si nervi. Cripa sau alte infectii virale. Infectia sinusurilor. -onsumul e,cesiv de alcool.
2>

0actori de mediu, cum ar fi o atmosfera poluanta sau o lumina slaba. Medicamente : cu sau fara reteta. *chimbari hormonale, cum ar fi sindromul premenstrual "*PM#. Anomalii dentare. *indromul articulatiei temporomandibulare. Oboseala ochilor. O sensibilitate alimentara sau o alergie. Dilatarea sau contractarea vaselor de sange "dureri de cap vasculare#, care conduc la migrena. Osteoartrita sau o proasta aliniere a oaselor gatului. In cazuri rare, o tumoare pe creier, meningita, hipertensiune sau atac cerebral. 2etode pre%enti%e

O dieta sanatoasa reduce incidenta durerilor de cap, sporind rezistenta la infectii, imbunatatind starea muschilor, a nervilor si vaselor de sange si impiedicand o sensibilitate prea mare la alimente. =eti cel putin sase pahare de apa pe zi pentru a preveni deshidratarea. Incercati sa raspundeti la stres cat mai pozitiv cu putinta. *chimbati ceea ce este necesar in mediu, evitand fumul de tigara, umezind aerul uscat cu ajutorul plantelor sau al unui umidificator "care trebuie curatat in mod regulat# si ajustand nivelul si unghiurile iluminatului ambiental. +nii gasesc ca un ionizator : aparat care elimina ionii incarcati pozitiv din aer : ajuta foarte mult. Tratamentul durerilor de cap

0itoterapie) faceti un ceai "pana la trei cani pe zi# sau o tinctura "3 picaturi in putina apa# din urmatoarele plante pe care le beti in timpul sau dupa masa : la nevoie din doua in doua ore, dar nu mai mult de trei ori pe zi. $uati tinctura de spilcute cel mult doua saptamani sau mancati frunze de spilcute cu un sand9ich, pentru ai masca amaraciunea. Planta aceasta poate produce ulceratii in gura sau o limba dureroasa. Pentru a impiedica agravarea durerii de cap, beti o cana de ceai sau luati niste tinctura preparata din pasiflora, rozmarin sau betonica : ori o combinatie din una sau toate aceste plante : asociata cu cretusca. Pentru rela,area muschilor tensionati, beti o cana de ceai sau luati niste tinctura de valeriana sau de calin, asociata cu cretusca si rozmarin. Daca sunteti si stresat, adaugati musetel. 2asa$ul fruntii Ingenuncheati la capul persoanei suferinde si puneti!va degetele mari in centrul fruntii acesteia, imediat deasupra sprancenelor, cu degetele de o parte si alta a capului. 'rageti degetele spre tample si cand ajungeti la linia parului ridicati!le.
4&

1epetati miscarea, incepand apasarea din ce in ce mai sus, pana ajungeti sa masati intreaga frunte. 2asa$ul tamplelor 1 . Puneti varful degetelor pe tample si apasati ferm timp de %& secunde cu buricele degetelor. . Micsorati apasarea treptat si faceti cu degetele miscari circulare lente pe tample. >o)a contra incordarii 7iste e,emple de e,ercitii bazate pe tehnici /oga ar putea sa va reduca incordarea musculara astfel sa va calmeze durerile de cap. Intindeti!va pe spate, pe o suprafata tare, cu o perna sub ceafa, daca simtiti nevoia. Pentru a micsora spatiul dintre partea inferioara a coloanei si podea, ridicati genunchii la piept, apoi aducetii la loc incet lasand talpile sa alunece pe podea. Departati picioarele la 2&:4& cm, iar bratele la 3 cm de corp, cu palmele in sus. Inchideti ochii. -oncentrati!va atentia asupra corpului si respiratiei. In timp ce respirati, urmariti miscarea abdomenului, care se ridica si coboara. -ontinuati sa inspirati si sa e,pirati rar, concentrandu!va asupra a ceea ce simtiti cand aerul va umple plamanii si cand abdomenul se destinde la fiecare respiratie. Observati cum se rela,eaza si se retrage abdomenul cu fiecare e,piratie, tot corpul ducandu!se spre podea. Pe masura ce respirati tot mai adanc, veti simti cum se instaleaza un sentiment de rela,are cand e,pirati si de usurare si energie cand inspirati. "otiri de )at Acest e,ercitiu nu e recomandabil in caz ca suferiti de dureri de ceafa sau aveti alte probleme similare. *prijiniti!va pe genunchi si maini, cu palmele lipite de podea, sub umeri. Indoiti bratele pana cand crestetul capului atinge podeaua, apoi e,pirati si impingeti usor capul inainte. Opriti!va cand simtiti o intindere usoara in gat si ramaneti in aceasta pozitie cateva secunde. Inspirati si rasuciti incet capul Masati bland, cu 2 picaturi de ulei de levantica ceafa, tamplele si in spatele urechilor. 7u , apropiati de ochiF *tropiti o bucata de panza cu 2 picaturi de uleiuri de maghiran, levantica si menta. Inhalati adanc de trei ori. -ieta: reduceti consumul de cofeina. Daca sunteti un amator inrait, incepeti cu o scadere treptata, combinand cafea fara cofeina cu cafea obisnuita. 0iti pregatiti sa urmeze o durere de cap care poate dura si cateva zile, provocata de despartirea de cafea. -onsumati alimente bogate in calciu, magneziu si acizi grasi esentiali. ;vitati mancarurile la care aveti o sensibilitate.

4%

+nele persoane fac dureri de cap de la nitrati "din mezeluri#, de la glutanat de sodiu, tiramina "din alimente fermentate, unele vinuri rosii, mezeluri, branza fermentata, bere#, sulfati. Presopunctura contra durerilor de cap Puneti o palma pe fruntea persoanei suferinde, in timp ce cu degetul mare de la mana cealalta apasati punctul 5= %2 situat in spatele proeminentei osoase la linia parului, dupa ureche. -ontinuati sa aplicati o presiune blanda, deplasand degetul spre ochi, timp de doua minute. Puneti degetul mare pe punctul 5= 2&, intre muschii laterali si din spate, e,act sub santul cranial. -a si in miscarea anterioara, alunecand cu degetul pana spre ochi, pe partea cealalta, timp de doua minute. 1epetati ambele miscari pe partea cealalta a capului. .idroterapie) Aplicati alternativ comprese calde si reci pe ceafa. Impaturiti un prosop mic, muiati!l in apa fierbinte si stoarceti!l, apoi aplicati!l timp de doua minute. Inlocuiti!l timp de un minut cu un prosop muiat in apa rece. 1epetati procedeul timp de %3 sau 2& de minute. .omeopatie) -ontra durerii de cap ocazionale incercati unul dintre remediile de mai jos) =elladonna) contra durerilor pulsatile, agravate de lumina si zgomot.

=r/onia) contra durerilor naucitoare, agravate la cea mai mica miscare. Ignatia) contra durerilor de cap survenite in urma unor socuri emotionale acute. Alte terapii) osteopatia craniala, autohipnoza, biofeedbac?!ul, meditatia, refle,ologia si acupunctura pot si ele ajuta. Apelati la medic daca : *uferiti de dureri de cap repetate, ine,plicabile. 5a copleseste o durere de cap brusca si intensa, cum nu ati mai avut. O durere de cap puternica este insotita de stare de voma, gat) teapan, febra, eruptie cutanata, fotofobie, confuzie si6sau tulburari de vedere /.-!"E"I -E 4IT SI !2E"I

42

&urerea si rigiditatea gatului si umerilor pot varia de la un usor disconfort, care stanjeneste miscarile ample, la durere severa, care impiedica si cea mai mica miscare. &in fericire, problema poate fi adesea prevenita sau diminuata daca se reduce stresul si tensiunea din muschi sau incheituri. -ureri de )at si umeri -el mai adesea, durerea este provocata de un spasm muscular in gat si umeri) muschii devin atat de rigizi, incat incheieturile nu se mai pot misca normal. $ucrul acesta poate aparea daca ramanem prea mult timp in aceeasi pozitie, cum ar fi atunci cand conducem masina, stam la computer sau facem o munca repetitiva intr! o fabrica. $oviturile suferite in accidente de automobil sau la sport "mai ales pentru cei lipsiti de antrenament# sunt cauze obisnuite ale durerilor de umeri. Inainte de a incerca sa va tratati durerile. In plus, durerea poate aparea in locul unei vechi lovituri. Durerea persistenta si rigiditatea sunt rezultatul unei osteoartrite, cand e,crescentele din vertebrele gatului apasa nervii din zona si preseaza muschii si liganaentele. ;,ista multe alte cauze ale durerilor de gat si6sau umeri care necesita atentia unui medic) hernia de disc, tendinita, bursita, probleme ale coloanei si maladia $/me. 'ensiunea musculara in zona gatului si a umerilor este o manifestare a stresului psihologic sau emotional. In acest caz trebuie identificata si tratata sursa problemei. 2etode pre%enti%e ;vitati tensiunea dand atentie felului in care stati in picioare sau pe scaun, in care purtati obiecte. Invatati sa deslusiti semnele de stres si contracarati efectele fizice negative, abordand problema in mod adecvat 0aceti intotdeauna incalzire inainte de a trece la e,ercitii fiziceG supralicitarea muschilor ,,reciB provoaca durere si rigiditate. Tratament pentru dureri de )at si umeri -ontra durerilor minore din tensiune sau efort, incercati urmatoarele remedii naturale) 1ugati un prieten sa va faca un masaj shiatsu.

*poriti efectele calmante folosind cateva picaturi de ulei esential de levantica sau geraniu, pe langa lotiunea sau uleiul obisnuit de masaj. Puneti o compresa fierbinte peste zona afectata. *au aplicati comprese reci si calde alternativ, timp de 2& de minute. $asati compresa fierbinte trei minute, si pe cea rece un minut. Postura: Deseori, durerile de gat si umeri sunt generate de o postura vicioasa, mai ales la volan sau la masa de lucru.
44

Asigurati!va ca biroul si scaunul la serviciu sunt reglate la inaltimea potrivita. 1eglati!va scaunul automobilului mai ales inainte de calatorii lungi. *patele trebuie sa va fie bine sprijinit de spatar, pe toata lungimea. ;ste foarte important sa aveti un scaun suficient de inalt, ca sa se evite fortarea gatului pentru a vedea bine peste volan. 0olositi o perna daca scaunul nu este perfect ajustabil. (itoteraple: Durerea si rigiditatea gatului si a umerilor sunt adesea provocate de incordarea musculara rezultata din tensiunea emotionala. Plantele cu proprietati rela,ante va pot, cu siguranta, ajuta. 0aceti o baie calda in care ati adaugat ceai de rozmarin sau levantica. ;vitati rozmarinul in primele 2& de saptamani de sarcina. Incercati ceaiul de musetel, hamei, pasiflora sau 5aleriana, o cana inainte de culcare. Homeopatie Arnica: contra durerilor si rigiditatii cauzate de lovituri recente. $uati remediul ca tablete sau aplicati ca unguent. "hus to?icodendron: contra durerii de durata si rigiditatii, ale caror simptome sunt usurate de miscari usoare, de caldura si masaj. Alte terapii: Daca nu prezentati nici unul dintre simptomele de la ,,-and sa apelati la medicB "mai jos# cereti sfatul unui practician specializat in terapii bazate pe manipulari, un osteopat sau chiropractician. *i acupunctura poate fi de folos. Problemele de gat si umeri care dateaza de mult se amelioreaza prin inabunatatirea posturii, dobandita prin tehnica Ale,ander, metoda 0elden?rais sau terapii de lucru similare. 'ai chi si /oga sunt, de asemenea, utile in imbunatatirea problemelor generate de posturi vicioase. Cand sa apelati la medic ? %. 5a doare si capul, aveti febra, ameteli, slabiciune sau sensibilitate la lumina puternica. 2. Aveti noduli limfatici umflati pe gat sau inghititi cu dificultate. 4. Aveti dificultati in a misca un membru, pierdeti controlul asupra vezicii sau intestinelor, va amorteste sau aveti furnicaturi in vreun membru ori aveti dureri puternice in ambele brate. . Durerea este cauzata de o lovitura. 3. 5a miscati gatul cu dificultate 3.-!"E"I -E !"ECHI

A%eti dureri de urechi ? Cei mai multi dintre noi tinem minte ca am avut dureri de urechi in copilarie, dar simptomul apare si la adulti, deseori in legatura cu o infectie virala a nasului sau a gatului. 2emediile naturiste pot nu doar sa usureze durerile si sa favorizeze vindecarea, ci chiar sa faca mai putin probabila aparitia acestor dureri. Aceste dureri de urechi apar adesea ca urmare a unor afectiuni ale urechii e,terne sau medii. In primul caz, durerea poate fi provocata de o infectie sau o inflamatie, fie localizate sub forma unui furuncul, fie ca o zona de roseata si tumefiere generalizata. +ltima varianta poate fi efectul unei reactii alergice sau al unor frecvente imersiuni in apa "afectiune cunoscuta sub numele de ,,urechea inotatoruluiB#. Durerea poate fi provocata si de un corp strain instalat in canalul urechii e,terne. Acest lucru se intampla mai ales la copii mici, care isi vira uneori mici obiecte, ca de pilda margele, in urechi. Obiectul intepenit poate cauza dureri de urechi si inflamatii. Daca apare ulterior o infectie, provocata de bacterii sau ciuperci, se poate produce o secretie. Dopul de ceara poate fi dureros daca apasa pe timpan. -ea mai dureroasa afectiune a urechii medii este infectia "otita medie#, o posibila complicatie a racelilor sau a altor infectii ale nasului si ale gatului, in special la copii. ;a apare cand inflamatia cailor nazale blocheaza trompa lui ;ustache, lasand lichidul sa se acumuleze. 5irusii si bacteriile se inmultesc in lichid, provocand o presiune asupra timpanului. O senzatie de disconfort, insotita de pierderea auzului, poate aparea ca efect al rinitelor alergice "precum febra fanului#. Alte cauze posibile ale durerilor de urechi sunt durerile refle,e, provenind de la o problema dentara, si schimbarile de presiune a aerului in timpul scufundarilor sau al zborului. 2asuri pre%enti%e pentru dureri de urechi .ranindu!va copilul la san timp de un an il protejati impotriva durerilor de urechi, datorita anticorpilor si a celorlalte substante imunizante si antiinfectioase continute in laptele matern. Atat copiii, cat si adultii ar trebui sa evite incaperile pline de fum, care favorizeaza congestia mucoasei trompei lui ;ustache si a urechii medii. Daca aveti o predispozitie spre afectiunea ,,urechea inotatoruluiB, puneti!va in urechi lana de miel muiata in %aselina inainte de a inota. ;vitati piscinele publice, lacurile si raurile poluate. -resterea imunitatii cu ajutorul dietei sanatoase previne durerile de urechi cauzate de infectii sau alergii. -onsumati zilnic usturoi crud si luati, eventual, un supliment de betacaroten, vitaminele - si ; si flavonoide. Daca durerile de urechi se datoreaza unui alergen alimentar, identificati alimentul responsabil. Tratament pentru dureri de urechi

43

+n corp strain in urechea e,terna nu trebuie inlaturat decat de doctor. Durerea de urechi aparuta in urma unei inflamatii sau infectii poate fi calmata cu remedii simple) Dormiti cu o perna suplimentara pentru a favoriza drenarea trompei lui ;ustache. Aplicati caldura) tineti la urechea dureroasa fie o sticla cu apa calda acoperita, fie un saculet cu sare calda. Puneti 3 picaturi de ulei de levantica, cajeput sau musetel la %62 de litru de apa clocotita. Inhalati aburul timp de %& minute. Puneti 4 picaturi de ulei de cajeput, levantica, lumanarica sau de sunatoare nediluat la 2 lingurite de ulei de masline incalzit. Aplecadu!va capul pe partea cu urechea sanatoasa, puneti cateva picaturi de ulei in urechea suferinda, apoi astupati!o cu putina vata. 7u puneti niciodata ulei in ureche daca e,ista o secretie, fie ca este un lichid limpede, puroi sau sange, deoarece aceasta poate indica o perforare a timpanuluiG uleiul poate patrunde in urechea medie, declansand alte iritatii. Puneti 4 picaturi din oricare dintre uleiurile mentionate mai sus la 2 lingurite de ulei de migdale dulci, si cu cateva picaturi din acest amestec masati usor pielea urechii si a gatului. Apelati la medic : Daca aveti dureri de urechi care sunt intense sau se prelungesc mai multe zile. -and e,ista un corp strain sau puroi in ureche. Daca aveti febra mare. Daca din ureche se scurge sange sau un alt lichid

5.PIE"-E"EA A!1!L!I &eteriorarea auzului face comunicarea o adevarata problema si reduce cantitatea de informatie utila pe care o primim din mediu. &in fericire, arareori auzul se pierde complet. numeroase dintre cauzele acestei suferinte cum ar fi dopurile de ceara, pot fi prevenite usor, iar altele se trateaza cu remedii si terapii naturale. ;,ista doua tipuri de surzenie) din cauze conductive si senzorineurale. Pierderea auzului conductiv se produce cand undele sonore din lumea e,terioara nu mai ajung la urechea interna, in general din cauza unui blocaj in canalul e,terior al urechii sau din cauza unor probleme ale urechii medii ori ale timpanului. In cazul pierderii senzorineurale a auzului, sunetele ajung la urechea interna, dar nu mai razbesc pana la creier din cauza unei afecfiuni a urechii interne sau a nervului auditiv, care poate fi provocata de varsta inaintata, o boala arteriala "care reduce aportul de sange la nervul auditiv# si e,punerea prelungita la niveluri e,cesive de zgomot "peste 83 de decibeli#. +n zgomot brusc sau prelungit : la locul de munca sau la un concert roc? : poate vatama terminatiile foarte fine ale nervului auditiv. *e crede ca una dintre cauze ar fi cresterea brusca a moleculelor instabile de o,igen, numite radicali liberi, ca urmare a e,punerii la zgomot puternic. *i unele medicamente pot afecta auzul.
42

-ele mai comune cauze ale pierderii auzului conductiv includ inflamatia urechii medii, un furuncul in urechea e,terna si ceara adunata in canalul urechii. Alte cauze sunt mentinerea unui lichid gros in urechea interna in urma unei infectii, boala Meniere "v. caseta# si imbatranirea. *urzenia temporara, in timpul zborului cu avionul, este provocata de modificarea presiunii aerului in urechea medie si in gat la decolare si la aterizare, agravata de blocarea trompelor lui ;ustache din cauza unei alergii sau infectii. 2etode pre%enti%e *e recomanda cresterea rezistentei la infectii si alergii, regularizarea echilibrului fluidelor din corp, combaterea bolii arteriale si a imbatranirii premature. Asta inseamna o dieta sanatoasa , cu multe cereale integrale, fructe, legume si continut scazut de zahar, carbohidrati rafinati si sare. 0aceti e,ercitii fizice in fiecare zi, iar daca fumati, ar fi bine sa va lasati. Daca suferiti de rinita alergica sau de boala Meniere incercati sa descoperiti factorii care le declanseaza si sa actionati asupra lor. ;vitati zgomotul puternic brusc sau prelungit. Daca nu auziti pe cineva care va vorbeste direct sau cand va tiuie urechile, iar dupa aceea sunetele obisnuite par infundate, considerati!le indicii ca nivelul decibelilor e atat de mare, aceasta v!ar putea afecta auzul. Daca nu puteti evita zgomotul, folositi dopuri pentru urechi sau alte mijloace de protectie, luati un supliment de antio,idanti cu cateva zile inainte. Acestia vor neutraliza efectele nocive ale radicalilor liberi asupra urechii. Tratament Pierderea auzului legata de varsta inaintata) Incercati sa incetiniti procesul de degradare a auzului urmand o dieta care va mentine sanatoase arterele si nervii urechii. $uati suplimente de antio,idanti si magneziu timp de doua saptamani dupa e,punerea la un zgomot puternic. -ongestie nazala) Puteti aborda pierderea auzului rezultata din congestia mucoaselor in mai multe feluri. Puneti % lingurita de tinctura de salvie rope in %62 cana cu apa calda. 0olositi pentru gargara. =eti ceai de patlagina, care ajuta la lichefierea si desprinderea mucusului. =eti de doua sau trei ori pe zi, o cana de ceai din una sau mai multe dintre plantele urmatoare) musetel, lipicioasa, echinacea, flori de soc, h/drastis si lemn dulce. 'urnati pe o panza cateva picaturi de ulei de eucalipt sau de lamaie si inhalati vaporii. *au adaugati % sau 2 picaturi din uleiurile mentionate la % lingura de ulei vegetal presat la rece si intindeti pe gat si in jurul urechilor. 0olositi frunze de roinita la supe si in salate. Ce este :oala 2eniere ? 5ertij, greata, tiuit si alte zgomote in ureche, migrene "intr!un caz din trei#, combinate cu pierderea treptata a auzului sunt, de obicei, simptome ale bolii Meniere. Aceasta e cauza acumularii de lichid in urechea interna, care apasa terminatiile nervului auditiv.

4<

Printre factorii care o pot declansa se numara o proasta circulatie sangvina, retentia de lichide in perioada premenstruala si sensibilitatea la anumite alimente. Indepartarea cerii din urechi Pentru a muia ceara ca sa iasa din canalul urechii, turnati cateva picaturi de ulei cald de masline, de migdale sau lumanarica si apoi stati intins pe o parte, cu urechea in sus, I 3 minute. 1epetati zilnic de mai multe ori, doua sau trei zile. Atentie: 7u puneti nimic in ureche daca aveti o secretie sau simtiti durere : este posibil sa aveti timpanul perforat. Apelati la medic daca : 5a doare rau urechea sau prezinta o scurgere abundenta. 5a simtiti ametit. 'ratamentul la domiciliu nu da nici un rezultat in cateva zile. 5a pierdeti subit auzul 6.-!"E"I IN 4AT Aceasta problema frecventa poate fi cauzata de o infectie virala sau bacteriana, o alergie, aerul uscat sau inhalarea de fum si alti poluanti din atmosfera. Durerea de gat este adesea primul semn al unei raceli, gripe, laringite sau mononucleoze infetioase "Afebra glandularaB#. O mare varietate de remedii naturiste pot fi folosite pentru a va alina simptomele si a combate infectia. Durerea de gat, cand avem si gatul rosu, iritat, inghititi greu, poate fi insotita de febra si congestie. 'otusi, de obicei simptomele dispar repede. Tratament 0aceti gargara de 4:2 ori pe zi cu ceai de cimbru, h/drastis sau smirna ori cu cateva picaturi de tinctura in putina apa. *au folositi ceai de salvie rosie cu % lingurita de otet de mere. Aceste plante sunt antispetice si calmante. Pentru a va creste imunitatea, beti o cana cu ceai de echinacea, indigo salbatic si salvie o data la doua ore. Adaugati lumanarica, nalba mare sau podbal, care au efect calmant, daca va doare foarte tare in gat si tusiti. Daca sunteti congestionat sau aveti febra, adaugati flori de inghinarie, poate fi insotita de febra si congestie. 'otusi, de obicei simptomele dispar repede. *uplimentele chinezesti din unghia gainii si ciuperci reishi au un puternic efect fortifiant asupra sistenaului imunitar. Adaugati!le in ceaiuri sau folositi!le la gatit. +leiurile esentiale de santal si de levantica sunt calmanteG lamaia, geraniu, pinul si arborele de ceai combat infectiaG iar eucaliptul, menta si lemnul de cedru libanez ajuta la descongestionare. Ale)eti dintre aceste tratamente: Din doua in doua ore faceti gargara cateva minute cu cate 2 picaturi de ulei de santal si de lamaie sau cate 2 picaturi de ulei de lemn de cedru libanez si eucalipt, in % pahar cu apa calda.

48

0aceti gargara cu apa calda in care ati adaugat 4 picaturi de ulei de geraniu sau lamaie. Masati!va fata si pieptul cu o mi,tura din 4 picaturi de ulei de santal, 2 picaturi de ulei de eucalipt si % picatura de ulei de menta in 2 %62 lingurite de ulei de migdale dulci sau de lotiune neparfumata. Inhalati aburul de la un castron cu apa foarte fierbinte, care contine 2 picaturi de ulei de eucalipt sau pin si 2 picaturi de ulei de menta. 1epetati de 2 ori pe zi timp de 3:%& minute. (olositi : Aconitum) daca durerea debuteaza brusc, apare sau se inrautateste noaptea, gatul este fierbinte si uscat. Inghititi greu, desi va este sete. Apis) daca aveti rosu si intepaturi in gat, gatul umflat si va sunt de ajutor bauturile reci. =elladonna) daca inflamatia survine brusc, arde, zvacneste, iar gatul este rosu aprins. .epar sulphuris) daca va simtiti gatul ca si cum v!ar fi ramas in el un os de peste. *unteti prost dispus, nu suportati frigul, dar bauturile calde va calmeaza durerea. $achesis) daca este mai putin dureros cand inghititi alimente solide decat lichide. *imtiti ca si cum ati avea un nod in gat si nu suportati nimic in jurul gatului care sa va stranga. Durerea este adesea pe partea stanga sau incepe pe stanga si se deplaseaza spre dreapta. $/copodium) daca partea dreapta a gatului se simte mai rau sau durerea se deplaseaza de la dreapta la stanga. =auturile calde sunt de ajutor si va simtiti mai rau dupa!amiaza tarziu sau dimineata devreme. Ph/tolacca) daca gatlejul e inchis la culoare sau rosu!vinetiu, iar durerea este acuta mai ales cand inghititi. *imtiti de parca ati avea un nod fierbinte in gat si corpul va doare. $eacuri din camara) Puneti % lingurita de sare in apa calda. 0aceti gargara sau folositi pentru a va clati gura pana la de 2 ori pe zi. 2etode pre%enti%e Aveti grija sa va fie cald. =eti zilnic cel putin 2 pahare cu lichide fara cofeina si fara alcool. 7u fumati si evitati mediul poluat. Mancati alimente bogate in acid folic si vitaminele A, =, -, D si ;, precum si flavonoide, fier, magneziu si zinc. Mariti consumul de fructe si legume proaspete si limitati!l pe cel de carbohidrati rafinati, cofeina si alcool. Idrobiti cativa catei de usturoi crud si adaugati!i zilnic in mancare. Apelati la medic daca : *imptomele dureaza mai mult de cateva zile sau, daca sunt grave, o zi. Aveti febra mare, eruptie cutanata, ameteli, dureri puternice de cap, ganglioni mariti la gat sau inghititi foarte greu. 7u aveti suflu, va doare pieptul sau aveti palpitatii. '9.!LCE"ATII ;!CALE

4>

In gura sau pe limba pot aparea mici pete albe, cenusii sau galbene, izolate sau in grupuri. Adesea foarte dureroase, ulceratiile afecteaza cam 2& la suta din populatie. *unt mai frecvente la persoanele cu un regim alimentar sarac sau care sufera de o infectie ori cele care sunt supuse la foarte mult stres. -auzele multiple ale ulceratilor bucale, numite ulcerati aftoase, includ deficienta vitaminica, deranjamentele stomacale, sensibilitatea la anumite alimente, infectii, rani "provocate de muscatul limbii sau obrazului sau de o proteza stricata#. +lceratiile se produc mai ales daca suntem obositi sau sub influenta stresului. +neori ele pot fi simptome ale unei boli mai grave, cum ar fi tuberculoza, o infectie cu .erpes simple,, boala celiaca "intoleranta la gluten, o proteina din cereale#, maladia lui -rohn, anemia sau leucemia. 2etode pre%enti%e -onsumati alimente sanatoase. Mariti!va rezistenta la infectii mancand usturoi, ceapa, alimente bogate in vitamina si flavonoide, precum si dintre cele continand zinc, limitand consumul de carbohidrati rafinati. ;vitati sa folositi pasta de dinti continand un ingredient cum ar fi sulfatul de lauril de sodiu, deoarece acesta poate vatama mucina protectoare din mucusul gurii. Tratament Leacuri din camara: calmati ulceratiile bucale facand gargara o data sau de doua ori pe zi cu ceai rece care are efect astringent, ceai de salvie, care are proprietati antiseptice, cicatrizante si astringente. uleiurile esentiale aromatice, ca cele de geraniu, levantica, lamaie, smirna sau arbore de ceai, au o actiune benefica asupra ulceratiilor cauzate de infectii virale sau bacteriene.;vitati uleiul de smirna in primele 2& de saptamani de sarcina. amestecati 3 picaturi de ulei de arbore de ceai cu 4 de lamaie, 2 de smirna si 2 %62 lingurite de ulei din seminte de struguri. Aplicati cu degetul pe ulceratie o data la doua ore. puneti in %62 de pahar cu apa cate % picatura de ulei de arbore de ceai, de geraniu si de levantica. 0olositi ca apa de gura de cateva ori pe zi. adaugati cateva picaturi de ulei de arbore de ceai, de geraniu si de levantica intr!o cana de apa calda si folositi!o ca apa de gura de trei ori pe zi. Apa de gura sarata ) adaugati o lingura de sare intr*un pahar cu apa calda si clatiti cu aceasta solutie o data sau de doua ori pe zi. oate sa usture daca ulceratia e proaspata. +i&itati un medic daca : +lceratia din gura nu se vindeca in timp de doua saptamani sau creste in marime intr!o saptamana. Problema se repeta des. -redeti ca problema e cauzata de un dinte sau de proteza "mergeti la un stomatolog#. 'usiti, aveti diaree sau tendinta de a face infectii si in alte locuri. $uati medicamente noi
&

'1.HALIT01A 7 "ESPI"ATIA !"IT 2I"0SIT0A"E 1espiratia urat mirositoare, cunoscuta medical sub numele de halito&a, este o problema neplacuta. 5a puteti da seama cu greu ca aveti asa ceva, iar prietenii sunt de obicei prea politicosi sa va atraga atentia. Simptome halito&a: miros neplacut al gurii. poate fi insotit de un gust rau in gura. Cau&e halito&a: Halito&a are mai multe cauze, printre care se numara gumatul, consumul de alimente puternic mirositoare "ceapa, usturoi# si stomacul lasat gol mult timp. Alte cauze sunt infectiile gingivale, resturile alimentare ramase intre dinti si infectiile tractului digestiv. Tratamente naturiste pentru halito&a: ! anason E e,tract lichid, echivalentul a &,3!% grame de seminte uscate, de 4 ori pe zi. *e foloseste ca apa de gura inainte de a se inghiti. ! coriandru E infuzati %&!4& grame de seminte zdrobite intr!un litru de apa clocotita timp de %& minute, apoi strecurati. =eti cate o cana inainte de fiecare masa. ! menta se infuzeaza o lingurita de frunze uscate in %3& ml de apa clocotita, apoi se strecoara. *e raceste lichidul si se foloseste ca apa de gura de 2!4 ori pe zi. Pentru prevenirea infectiilor gingivale) ! echinacea E e,tract lichid, echivalentul a % grame de radacina uscata, de 4 ori pe zi in %3 ml de apa. 0olositi lichidul ca apa de gura inainte de a!l inghiti. *e administreaza timp de o saptamana. ! musestel sau romanita E infuzati un pliculet de ceai intr!o cana cu apa clocotita timp de 3 E %& minute. 1aciti, clatiti gura, apoi inghititi. Pentru curatarea tractului digestiv ! anason chinezesc E puneti o lingurita de fructe uscate intr!o cana cu apa clocotita. Infuzati timp de %& minute, strecurati si beti 2 cani pe zi, inainte de mese. ! cuisoare E adaugati %!4 cuisoare la o cana cu apa clocotita si fierbeti timp de %& minute. *trecurati si beti aceasta cantitate in fiecare zi. ! scortisoara E puneti % gram de scrotisoara intr!o cana cu apa clocotita. Infuzati timp de %&! minute, apoi stecurati. =eti 4 cani pe zi. Alte masuri pentru halito&a: mentineti o buna igiena orala prin perierea dintilor si folosirea atei dentare de 4 ori pe zi E incercati o pasta de dinti care sa contine arbore de ceai sau ulei de eucalipt. folositi o apa de gura antibacteriana care sa contina arbore de ceai sau manu?a. mergeti cu regularitate la stomatolog. renuntati la fumat si reduceti consumul de cafea, usturoi si alte alimente cu miros puternic. Apelati la medic:
%

daca aveti de mult timp aceasta problema, mergeti la medic pentru a putea afla cauza e,acta a acesteia.

' .C0LECISTITA -olecistita este termenul medical pentru inflamatia vezicii biliare. 5ezica biliara se umfla si devine sensibilaG de obicei, faza urmatoare este infectia. Afectiunea poate fi acuta, cand criza este subtiata si grava, sau poate fi cronica, manifestandu!se prin crize usoare repetate. -el mai frecvent le afecteaza pe femeile care au depasit varsta de 3& de ani. Simptome colecistita durere pe partea dreapta a abdomenului, chiar sub coaste febra de peste 48 grade celsius, deseori insotita de frisoane oboseala brusca si pierderea apetitului contractii abdominale dureroase Cau&e colecistita -olecistita este de obicei produsa de prezenta unei pietre care blocheaza canalul biliar. =ila ramane blocata in vezica biliara, unde devine concentrata si irita peretii acesteia. Apoi se poate infecta cu bacterii. Tratamente naturiste pentru colecistita Atentie F 7u folositi simultan plante din lista urmatoare F ! fierea8pamantului E "ticnitura, %) in acool 23J#. $uati %& E %3 picaturi in putina pa rece cu 4& minute inainte de masa de 4 ori pe zi. ! scortisoara E luati &,4 E %,3 grame pe zi, in timpul mesei. ! le%anda E infuzati 2 E 4 grame de flori intr!o cana de apa clocotita, timp de 3 E %& minute. =eti o cana de 2 ori pe zi. ! ro&marin E infuzati 2 E grame de frunze uscate intr!o cana de apa clocotita, timp de %& minute, apoi strecurati. =eti 4 cani pe zi, dupa mese. ! turmeri ! infuzati &,3 E % grame de pulbere intr!o cana de apa clocotita timp de 3 E %& minute si strecurati. =eti 2 E cani pe zi. Alte masuri in colecistita: urmati un regim care reduce colesterolul, intrucat majoritatea pietrelor au la baza colesterolul in timpul crizelor de colecistita odihniti!va mai mult in pozitia intins decat in sezut ''.P"0;LE2E ALE C0L0N!L!I +ltima parte a intestinului, care duce catre rect, se numeste colon. Mai multe boli pot afecta colonul, producand dureri abdominale. Acestea includ colota, sindromul colonului iritabil si diverticuloza. -olita este inflamatia colonului, produsa uneori de o infectie.

*indromul colonului iritabil E colon spastic E produce dureri intermitente. =oala pare sa provina dintr!o lipsa de coordonare a miscarilor intestinului. Diverticuloza reprezinta dezvoltarea de mici buzunare in peretele intestinal. Daca acestea se infecteaza, pot produce dureri abdominale severe in cadrul afectiunii numite diverticulita. Simptome : durere abdominala care are deseori caracter de colica E vine in valuri. balonari si flatulenta. zgomote bolborosite ale intestinului. durere inainte de eliminarea unui scaun. constipatie, diaree sau amandoua. sange si mucus in diaree. uneori febra. Apelati la medic Mergeti la medic daca aveti dureri abdominale persistente sau daca eliminati scaune diareice cu sange. Cau&ele pro:lemele colonului : Majoritatea problemelor colonului au legatura cu dieta. Diverticuloza, de e,emplu, este de obicei rezultatul unei diete sarace in fibre. Dar colonul iritabil poate fi accentuat de consumul de fibre si pare sa fie produs de probleme psihologice precum stresul si an,ietatea, mai mult decat probleme fizice. 2edicina naturista in tratarea pro:lemelor colonului : Atentie B 7u folositi simultan plantele din lista urmatoare. Medicina plantelor poate ajuta rezolvarea anumitor probleme care afecteaza tractul digestiv. ! lumanarica E puneti %,3 E 2 grame de flori intr!o cana cu apa clocotita. Infuzati timp de %3 minute si strecurati. =eti 4 cani pe zi. ! fenicul E adaugati %62 lingurita de seminte zdrobite intr!o cana de apa clocotita. Infuzati %& minute si strecurati. =eti o cana de 4 ori pe zi "copiii ) 2!4 lingurite de 4 ori pe zi#. ! chimen E tinctura, %) in alcool 3J. $uati %& E %3 picaturi cu apa de 4 ori pe zi, dupa mese. ! nal:a E puneti %& E %3 grame de flori uscate intr!un litru de apa clocotita. $asati sa infuzeze %& minute si strecurati. =eti 4 E cani pe zi. ! menta E infuzati % lingurita cu varf de frunze uscate in %3& ml de apa clocotita timp de %& E %3 minute. =eti % cana dupa fiecar masa. ! musetel E infuzati un pliculet de flori uscate intr!o cana de apa clocotita timp de %& minute. =eti % cana dupa fiecare masa. *au adaugati % lingurita cu varf de inflorescente intr!o cana de apa clocotita. Infuzati %& minute si strecurati. =eti de 4 E ori pe zi. Alte masuri ) urmati un regim alimentar adecvat. pentru sindromul de colon iritabil, reduceti consumul de fibre vegetale si cresteti indigestia de fibre solubile, cum sunt o%a&ul si lintea.
4

pentru a preveni diverticuloza si alte probleme ale colonului, sporiti indigestia de fibre sub forma de cereale integrale si legume. evitati mancarurile foarte picante. faceti mult sport.

'*.T"AHEITA Inflamatia infectioasa a traheei se numeste traheita. ;ste de obicei acuta, insa poate deveni cronica. *imptome traheita ) tuse initial seaca, apoi productiva tuse la inspir uneori, o reducere a intensitatii vocii, o schimbare a tonului vocii, raguseala si chiar pierderea vocii "afonie# Apelati la medic sau la un specialist in medicina plantelor B

'raheita nu are de regula nevoie de tratament medicamentos si poate fi ameliorata printr!un tratament cu plante. 'otusi, daca simptomele persista, mergeti la medic pentru a stabili severitatea afectiunii. -auze traheita : 'raheita este produsa de obicei de o infectie virala. ;ste agravata de inhalarea de fum. Aparea adesea impreuna in asociere cu laringita si bronsita. 'ratamente naturiste recomandate pentru traheita : Atentie ) 7u folositi simultan plante din lista urmatoare F Pentru pre%enirea tusei si a catarului cailor respiratorii ! lumanarica E infuzati %,3 E 2 g de flori uscate intr!o cana cu apa clocotita timp de %3 minute. *trecurati si beti 4 cani pe zi. ! fenicul ! puneti %6 E %62 lingurite de seminte zdrobite intr!o cana cu apa clocotita. Infuzati timp de %& minute. *trecurati si beti pana la 4 cani pe zi. ! nal:a E fierbeti 3 grame de planta uscata intr!un litru de apa timp de 3 minute. *trecurati si beti % E 4 cani pe zi. Pentru stimularea sistemului imun ! echinacea E "ticnitura %)3 in alcool 3 J#. $uati %3 picaturi pe zi, intr!un pahar cu apa. Pentru pre%enirea infectiei ! cim:ru E infuzati un pliculet de planta intr!o cana cu apa clocotita timp de 3 minute. beti 3 cani pe zi. ! ro&marin E infuzati 2 E grame de planta uscata intr!o cana cu apa clocotita timp de %& minute. *trecurati si beti 4 cani pe zi dupa mese. !1 E.TE"N

! eucalipt E diluati 4 picaturi de ulei esential intr!un castron cu apa clocotita, acoperiti! va capul cu un prosop si aplecati!va asupra vasului. Inhalati adanc timp de %& minute. 1epetati de 2 ori pe zi. ! pin E infuzati 2& grame de muguri intr!un litru de apa clocotita timp de %& minute si strecurati. 0olositi ca gargara de E 3 ori pe zi. Alte masuri pentru traheita : Difuzati mentol sau ulei de eucalipt in dormitor sau puneti cativa stropi intr!un vas cu apa fierbinte si inhalati aburul de 2 E 4 ori pe zi ',.4AST"0ENTE"ITA Aceasta afectiune reprezinta inflamatia stomacului si a intestinelor. Castroenterita poate sa apara brusc, producand deseori varsaturi si diaree violente. Castroenterita este de obicei insotita de crampe abdominale severe. Pentru majoritatea persoanelor afectate, gastroenterita nu este o boala grava si se vindeca in cateva zile. Simptome )astroenterita: pierderea poftei de mancare, sete puternica din cauza deshidratarii. varsaturi, spasme, colici si crampe abdominale. frison. diaree, uneori conducand la iritatie anala si dureri rectale acute. flatulenta. slabiciune. Apelati la medic sau la un specialist in medicina plantelor ) Daca pe langa aceste simptome aveti si febra sau urme de sange in scaun, adresati!va numaidecat unui medic. Aceasta recomandare se aplica pentru persoanele care au un sistem imun precar sau care s!au intors recent dintr!o calatorie in strainatate. Tratamente naturiste recomandate pentru )astroenterita: (u folositi simultan plante din lista urmatoare pentru a trata gastroenterita ' Pentru oprirea %arsaturilor si reducerea inflamatiei ! )him:ir E "ticnitura %)3 in alcool 2&J#. $uati pana la 4& de picaturi pe zi, intr!un pahar cu apa. ! musetel E infuzati un pliculet de flori uscate intr!o cana de apa clocotita timp de %& minute. =eti 4 cani pe zi. Pentru spasme intestinale ! cim:ru ! puneti un pliculet de frunze uscate intr!o cana de apa clocotita. Infuzati timp de 3 minute. =eti 4 cani pe zi. ! roinita E infuzati 2!4 grame de frunze uscate intr!o cana de apa clocotita, timp de 3 minute. =eti % cana la pranz si una seara dupa mese. Pentru reducerea )a&elor intestinale ! anason E ticnitura %) in alcool 3J. $uati 3!%& picaturi de 4 ori pe zi cu putina apa rece, dupa mese.
3

! menta E infuzati o lingurita mare de frunze uscate in %3& ml de apa clocotita timp de %&!%3 minute. =eti % cana dupa fiecare masa. Pentru pre%enirea infectiei ! usturoi ! capsule 4&& mg. $uati % E 4 capsule pe zi. ! )him:ir E ticnitura %)3 in alcool 2&J. $uati pana la 4& picaturi pe zi, intr!un pahar cu apa. Alte masuri pentru )astroenterita: stati in pat. beti multe lichide pentru a recupera apa pierduta prin varsaturi si diaree ) puneti lingurite de zahar si %62 lingurita de sare la fiecare litru de apa. *orbiti!o pe parcursul zilei. luati vitaminele A, - si ;. evitati produsele lactate. -and va revine pofta de mancare, puteti consuma orez alb fiert simplu '/.P"0;LE2ELE CA!1ATE -E IN-I4ESTIE 'ermenul medical pentru indigestie este dispepsia, care cuprinde asociate digestiei dificile a alimentelor. Simptome de indi)estie: un sentiment neplacut de greutate in stomac. greata. balonarea. flatulenta "gaze#. limba alba si incarcata. varsaturi. febra, in caz de to,iinfectia insotita de diaree. Apelati la medic simptomele

'rebuie sa mergeti la medic daca dispepsia este frecventa, cronica sau se produce scadere in greutate. Daca varsaturile sunt repetate, asociate cu sange sau icter "ingalbenirea pielii#, este neaparat necesar sa vi se stabileasca un diagnostic. Cau&ele indi)estiei Dispepsia este produsa de problemele digesive ale stomacului sau ale intestinelor. Deseori este rezultatul consumului in e,ces al alimentelor grase sau condimentate. Poate avea legatura si cu o afectiunea asupra vezicii biliare sau a pancreasului. Tratamente naturiste recomandate pentru indi)estie: Pentru indi)estie simpla ! chimen E ticnitura %) in alcool 3J. $uati %&!%3 picaturi cu apad e 4 ori pe zi, dupa mese. ! fierea pamantului E ticnitura %) in alcool 23J. $uati %&!%3 picaturi in putina apa rece, cu 4& minute inainte de masa, de 4 ori pe zi. ! scortisoara E luati &,4 E &,3 g de pulbere pe zi cu mancare. ! musetel E infuzati un pliculet de flori uscate intr!o cana de apa clocotita timp de %& minute. =eti 4 cani pe zi inainte de mese. ! )him:ir E ticnitura %)3 in alcool 2&J. $uati 2& E 4& picaturi de ticnitura intr!un pahar
2

cu apa, de 4 ori pe zi. ! menta E infuzati o lingurita de frunze uscate in %3& ml de apa clocotita, timp de %& E %3 minute. =eti % cana dupa fiecare masa. ! turmeric E ticnitura %)3 in alcool <&J. Puneti 43 picaturi intr!un pahar cu apa. $uati dupa fiecare masa. ! papaCa E tablete de papaiana, luate conform instructiunilor producatorului. 2asuri de pre%enire pentru indi)estie: evitati bauturile acidulateG eliminati!le complet in caz de flatulenta. evitati alimentele care va provoaca probleme digestive. niciodata nu supraincarcati stomacul, consumati mese mai mici si mai dese. luati 1 lun)ura de :icar:onat de sodiu< pentru neutrali&area acidului din stomac. Stiati ca ? Pro:lemele -i)esti%e

+leiurile esentiale de menta si chimen pot ajuta la ameliorarea dispepsiei cronice. Au fost efectuate studii dublu!orb cu pacienti care sufereau de diferite tulburari digestive "e,ceptand ulcerul gastroduodenal#, folosind un preparat comercial cu >&mg de ulei esential de menta si 3& mg ulei esential de chimen. Dupa saptamani de administrare a preparatului, durerea a disparut la 24,2J din pacienti, iar > ,3J dintre pacienti au avut o ameliorare a simptomelor. Ambele uleiuri esentiale sunt antispastice. S(AT!"I: %. Pentru indigestie se administreaza in timpul meselor sau dupa masa cate o lingurita de amestec obtinut din 199 )rame de hrean ras si ,99 )rame de sfecla rosie rasa. '3.4"EATA Acest termen defineste senzatia de voma. ;l provine in unele limbi de la cuvantul grecesc pentru AnavaB, intrucat a fost folosit initial pentru a descrie raul de mare. Simptome paloare dureri de cap oboseala brusca transpiratii reci, ameteala greata si posibil voma Apelati la medic sau la un speciaslist in medicina plantelor desi, in cele mai mult situatii, greata si varsaturile sunt trecatoare, este important sa va amintiti ca aceste simptome pot indica boli grave. 'rebuie consultat medicul in urmatoarele situatii ) daca simptomele sunt precedate de o lovitura la cap.

<

daca letargia, confuzia, durerea de cap, ceafa intepenita sua durerile abdominale insotesc greata si voma. daca e,ista un pericol de deshidratare "mai ales daca pacientul este un copil#. *imptomele de deshidratare la care sa fiti atenti sunt buzele si gura uscate, ochii infundati in orbite, reducerea cantitatii de urina si pulsul accelerat. daca voma persista mai mult de cateva ore la un copil si mai mult de o zi la adult. daca voma si diareea sunt prezente impreuna. daca in varsaturi apare sange "acesta ar putea arata ca zatul de cafea#. daca pulsul sau respiratia sunt accelerate. Cau&e

;,ista un numar mare de factori ce cauzeaza greata, printre care modificarile hormonale "ca in sarcina#, to,iinfectiile alimentare si raul de miscare. Poate sa apara si ca efect secundar al anumitor medicamente "cum ar fi chimioterapia# si ca simptom al unei boli precum infectiile virale si problemele vezicii biliare. Pentru persoanele sensibile, raul de miscare poate sa apara la calatoriile pe uscat, pe mare sau in aer.;ste produs de efectele miscarii asupra organelor delicate din urechea interna si este agravat de mirosurile neplacute, an,ietate sau stomac gol. 1aul de dimineata este produs de modificari hormonale care apar in cursul sarcinii. Tratamente naturiste recomandate Atentie B 7u folositi simultan plantele din lista urmatoare F +rmatoarele tratamente sunt mai eficiente daca se incep cu %2!% ore inaintea calatoriei, pentru a asigura niveluri sanguine bune la inceperea calatoriei si in cursul acesteia daca este lunga. Pentru )reta in )eneral ! )him:ir E ticnitura %)3 in alcool 2&J. $uati 2&!4& de picaturi de ticnitura de 4 ori pe zi intr!un pahar cu apa sau sub forma de tablete, conform instructiunilor producatorului. ! fenicul E infuzati %62 lingurita de seminte zdrobite, intr!o cana de apa clocotita, timp de %& minute, apoi strecurati. =eti 4 cani pe zi. ! menta E o lingurita de frunze uscate infuzate in %3& ml apa clocotita timp de %&!%3 minute, apoi strecurata. =eti % cana dupa fiecare masa. ! ulm american E % lingurita de pulbere de ulm american amestecata cu %6 cana de apa si bauta de 4 ori pe zi inainte de mese, impreuna cu un pahar suplimentar de apa. Pentru )reata de dimineata ! )him:ir E ticnitura %)3 in alcool 2&J. $uati 2&!4& de picaturi de ticnitura de 4 ori pe zi intr!un pahar cu apa sau sub forma de tablete, conform instructiunilor producatorului. Alte masuri cand calatoriti, evitati sa va aplecati in fata si sa inchideti ochii si incercati sa pastrati privirea fi,ata pe linia orizontului, daca este posibil. Incercati sa va miscati catre centrul navei sau pe locurile din fata ale masinii, intrucat astfel se reduce miscarea.

+nele persoane obtin o ameliorare prin stimularea zonelor de acupuncturaG mai ales zona incheiturii mainii este disponibila in acest sens. pentru greata de dimineta incercati sa mancati o bucata de paine prajita uscata "sau alt aliment usor# de indata ce va treziti, sau chiar inainte sa va dati jos din pat

'5."A!L -E 2ASINA< A+I0N SI +AP0" +nor persoane le e greata sau le vine sa vomite cand calatoresc cu masina, vaporul, trenul sau avionul. Aceasta stare este mai frecventa la copii, al caror mecanism al echilibrului este mai sensibil decat al adultilor. Majoritatea oamenilor sufera mai putin de aceste simtpome, pe masura ce imbatranesc. De obicei la sfarsitul calatoriei neplacerile dispar rapid. 1aul de miscare apare atunci cand canalele semi!circulare, mecanismele de echilibru din urechea interna, sunt deranjate. Ochii se obisnuiesc cu miscarea, dar urechile nu. In formele cele mai blande, aceasta produc o usoara jena sau o durere de cap. In cazurile severe apar greata, transpiratiile si varsaturile, care continua pana inceteaza miscarea. Aerul inchis, stomacul plin, vederea sau mirosul unui aliment le pot inrautati. 2etode pre%enti%e ;vitati sa luati o masa imbelsugata inainte de a porni intr!o calatorie. Alegeti locul din fata in masina sau deasupra aripii in avion, iar pe vapor stati la mijloc. 1espirati aer proaspat deschizand fereastra, daca sunteti in masina. Priviti drept inainte drumul sau spre orizont, chiar daca va aflati pe un vapor. ;vitati cititul si orice activitate care implica fi,area ochilor pe obiecte apropiate. *tati deoparte de persoanele care fumeaza, deoarece fumul va poate produce greata. Daca aveti un copil care sufera de rau de miscare nu!i sporiti nelinistea vorbindu!i despre asta inainte sau in timpul calatoriei, caci ar putea sa i se accentueze starea. Tratament .omeopatie) $uati o doza dintr!un remediu potrivit inainte de a porni la drum si apoi, in caz de nevoie, in timpul calatoriei. -occulus) pentru toate simptomele de rau de miscare. 'abacum) cand cea mai mica miscare produce greata e,trema si voma, mai ales daca sunteti palid sau transpirati din belsug. Presopunctura : Apasati punctul PI 2, intre tendoane, la doua degete de cutele incheieturii mainii, pentru a va alina greata si nelinistea. In unele farmacii se gasesc bratari de presopunctura, care actioneaza in acelasi mod. Apelati la medic daca :
>

Aveti febra, va doare rau capul sau va simtiti slabit sau ametit. *imptomele nu dispar in 2 de ore. Aveti dureri puternice in abdomen sau piept.

'6.SCHI2;A"EA (!S!L!I 0"A" Calatoria cu avionul pe distante lungi fie scurteaza ziua, fie o lungeste, deregland ciclul somn*veghe si ritmurile hormonale obisnuite ale corpului. 3borul cu avionul poate avea efecte negative si din cauza deshidratarii si a imobilitatii prelungite. In cele 2 de ore ale zilei multe dintre functiile organismului nostru, cum ar fi atentia, temperatura, libidoul si somnolenta, variaza conform unor ritmuri predictibile. Acesta este un raspuns la factorii de mediu, inclusiv ora, temperatura si nivelul de lumina. Activitatea hormonala responsabila de aceste ,,bioritmuriB este dirijata de hipotalamus si glandele pituara si pineala din creier. De e,emplu, glanda pineala raspunde la nivelul de lumina producand hormonul numit melatonina. *eara, cand lumina scade, productia de melatonina creste, continuand in timpul noptii si oprindu!se in zori. 7ivelul de melatonina din corp ne influenfeaza capacitatea de a adormi. 'oate aceste bioritmuri sunt deranjate de zborurile lungi cu avionul, producand neplaceri. *imptomele, similare cu cele ale mahmurelii, includ oboseala, somnolenta pe durata zilei si dificultatea de a adormi in timpul noii perioade de noapte. Posibil ca memoria si concentrarea sa fie si ele afectate. O calatorie spre est produce mai multe neplaceri decat una spre vest. -alatoria cu avionul mai implica si alte pericole pentru sanatate decat diferentele de fus orar. Aerul uscat, reciclat pe care il respiram in timpul zborurilor lungi poate duce la deshidratare, piele uscata, dureri de cap si infectii. *tatul nemiscat pe o perioada mai lunga poate rezulta in umflarea picioarelor si a gleznelor si un risc sporit de formare a unui cheag de sange intr!o vena a piciorului. +nele persoane sufera si de stres legat de teama de zbor. 2etode pre%enti%e Inainte de a pleca Dormiti foarte bine mai multe nopti inainte de zbor si nu incepeti calatoria deja obosit.

3&

-and calatoriti spre est, incepeti sa va obisnuiti treptat cu noua ora de somn mergand la culcare cu o ora sau doua mai devreme in fiecare seara. -and calatoriti spre vest, incepeti sa va obisnuiti cu noua ora de somn culcandu! va cu o ora sau doua mai tarziu, timp de cateva nopti. In timpul &:orului %. -um va urcati in avion, potriviti!va ceasul la ora locului de destinatie. Inca din avion incepeti sa va obisnuiti cu noul ciclu de somn ! veghe, pentru a reduce perioada de acomodare a organismului atunci cand veti sosi. 2. Preveniti deshidratarea consumand multa apa sau bauturi nealcoolice. ;vitati cofeina si alcoolul, care favorizeaza pierderea de lichide, precum si bauturile acidulate, care pot provoca balonare. 4. -e mancati poate, de asemenea, sa va afecteze in timpul zborului. 0eriti!va de alimente pe care de obicei nu le consumati. Pentru o gustare sanatoasa luati cateva fructe. . Miscati!va cel putin 3:%& minute la fiecare doua ore. 5a ajuta sa nu vi se umfle gleznele sau picioarele si micsoreaza riscul unui cheag de sange. Ajuta si daca va contractati pulpele frecvent si faceti alte e,ercitii cu picioarele. 3. 7u stati picior peste picior, pentru ca aceasta pozitie poate favoriza umflarea gleznelor. 2. Invatati sa adormiti prin e,ercitii de respiratie si rela,area treptata a muschilor. <. -ontracarati tensiunea printr!un masaj al gatului si al umerilor sau stropind o panza cu cateva picaturi de ulei esential de levantica sau muscata si inhaland. 'ratament La sosire in timpul &ilei %. Iesiti imediat si stati cam o ora in aer liber. 2. ;,punerea la lumina puternica regleaza ceasul organismul. 4. Incercati sa stati treaz "sau doar atipiti#. . Mergeti a culcare tinand cont de ora locala. 3. 0aceti e,ercitii ca sa ramaneti treaz. La sosire noaptea %. Mergeti la culcare la ora normala chiar daca nu va e somn. 2. Daca nu puteti dormi, incercati rela,area progresiva a muschilor. 4. -a sa dormiti bine, faceti o baie in care ati turnat cateva picaturi de uleiuri esentiale, cum ar fi levantica sau geraniu. +i&itati un medic daca : %. 7eplacerile legate de diferenta de fus orar tin mai mult de o saptamana. 2. *uferiti des din aceasta cauza. 4. +rmati un tratament sau suferiti de o afectiune cronica. . $a sosire va doare capul foarte rau sau aveti o durere interna de orice tip *9.T!L;!"A"I -E S02N 7 INS02NII 4n somn bun peste noapte regenereaza organismul si improspateaza mintea, dar aproape toti ne plangem din cand in cand de dificultati de somn.
3%

-eama de insomnie poate inrautati situatia, dar folosirea tehnicilor naturale .cunoscute generic drept igiena somnului/ poate fi tot ce va trebuie pentru a avea din nou un somn adanc. Adultul mediu doarme intre 2 %62 si 8 %62 ore pe noapte. 0emeile au mai multe probleme de somn decat barbatii, iar tulburarile de somn se intensifica o data cu varsta. Daca nu dormiti bine, va puteti simti obosit si cu o stare generala proasta. O lipsa cronica de somn reduce performantele fizice si intelectuale din timpul zilei si poate genera an,ietate, depresie sau alte probleme. 2etode pre%enti%e I)iena somnului: ;ste modul de a va reorganiza programul zilnic si a crea astfel conditii propice somnului. Daca acordati atentie igienei somnului puteti preveni problemele de somn si chiar ajuta la depasirea insomniei instalate. ;ste de asteptat sa nu aveti un somn bun peste noapte daca va simtiti inconfortabil, va e foame, sete, prea cald sau prea frig, asa ca este important sa va asigurati ca acesti factori nu va perturba somnul. Asi)urati8%a ca patul este conforta:il. Daca salteaua are peste %& ani vechime, probabil ca aveti nevoie de alta noua. Alegeti una destul de solida, incat sa va sustina bine, dar nu prea tare, sa nu va apese prea mult soldurile si umerii. +erificati ca temperatura din dormitor sa fie placuta. -ercetarile arata ca %8:%>N- inseamna temperatura adecvata pentru majoritatea oamenilor. In dormitor sa fie intuneric si liniste. Daca nu e posibil, atunci ganditi!va sa folositi o masca de ochi si dopuri de urechi. Tipuri de pro:leme de somn : Creutatea de a adormi este adesea cauzata de faptul ca nu ne putem opri gandurile si grijile care ne umbla prin minte. Deseori este de vina an,ietatea sau o emotie puternica, ca o furie, care nu a fost rezolvata in timpul zilei. *i emotiile anticipative pot ingreuna adormitul. Printre cauzele fizice se numara indigestia, nervozitatea picioarelor si agitatia produsa de alcool. 'rezitul devreme dimineata si incapacitatea de a readormi poate fi un simptom de depresie si6sau an,ietate. Poate sa apara si dupa consumul e,agerat de alcool sau cofeina. 'rezitul frecvent in timpul noptii si incapacitatea de a readormi imediat este ceva obisnuit la persoanele mai in varsta si pot fi legate de depresie si6sau an,ietate Alegeti un decor odihnitor, cu culori calde. -u %:2 ore inainte de a va duce la culcare nu fumati, nu consumati mancare in e,ces sau indigestia, cu continut ridicat de grasimi si multi carbohidrati rafinatiG nu beti alcool sau bauturi cu cofeinaG nu urmariti programe '5, nu cititi articole ori carti care va agita sau va tulbura si nu faceti e,ercitii fizice energice. 0aceti o baie calda chiar inainte de a va culca. Mancati o gustare usoara, care induce somnul.
32

0oamea va poate impiedica sa va gasiti somnul sau va poate trezi in timpul noptii ori dimineata devreme. In mod ideal, dormitorul ar trebui sa fie un refugiu pasnic asociat somnului. 7u il folositi pentru activitati ca lucratul si calcatul. Daca nu adormiti la o jumatate de ora dupa ce v!ati dus la culcare, sculati!va, mergeti in alta camera si faceti altceva, cum ar fi /oga sau o lectura usoara, pana simtiti ca va vine somnul. Obisnuiti!va sa va culcati si sa va sculati zilnic la aceleasi ore. $a nevoie, puneti desteptatorul sa va trezeasca. 7u atipiti pe parcursul zilei. 0aceti zilnic e,ercitii macar 4& de minute. Incercati, daca nu sunteti obligat sa lucrati in ture : sa profitati din plin de lumina puternica a dimineatii pentru a fi treaz, mai degraba decat sa dormiti in intuneric pana la amiaza. 5ariatia naturala a intensitatii luminii pe parcursul celor 2 de ore are efecte puternice asupra glandei pineale din creier, care ajuta la reglarea bioritmurilor noastre cotidiene. Daca ne culcam cand este intuneric si suntem treji cand este lumina, ne imprimam un tipic sanatos somn!veghe. Cum scapam de insomnii ? Custarile soporilice ) inainte de culcare o gustare usoara, usor digerabila, poate inpiedica senzatia de foame sa va tulbure somnul. Mai mult, anumite alimente ori combinatii de alimente pot induce somnul. ;ste vorba de cele bogate in carbohidrafi, vitamina =, calciu, magneziu, acizi grasi esentiali si aminoacidul triptofan, folosit de creier pentru a produce substante chimice care favorizeaza somnul. Aceasta combinatie de nutrienti permite ca triptofanul sa ajunga la creier si va poate induce somnul in apro,imativ o jumatate de ora. Iata cateva sugestii) *andvici din paine integrala cu salata verde. -artof fiert si piure de conopida amestecate cu putin ulei de alune sau nuci. =anana felii cu curmale taiate. $apte cald cu biscuiti. Daca banuiti ca unele alimente nu va priesc, eliminati!le din dieta cateva saptamani, sa vedeti daca dormiti mai bine. Daca vi se pare, de pilda, ca branza va produce cosmaruri, mancati doar in prima parte a zilei. *eara, inainte de culcare, rela,ati!va adaugand uleiuri esentiale sau ceai de plante in apa de baie. +leiurile din flori de tei, levantica, romanita, olibanum, floare de portocal si trandafir sunt toate adecvate, la fel ca si ceaiurile din flori de tei, musetel, iarba matei, roinita si hamei. 'inctura de sunatoare luata dupa instructiunile din prospect. -ontrolul stresului) diminuand stresul, probabil, va veti ameliora somnul. +neori stresul este inevitabil, dar e,ista cai pozitive de a!l aborda.

34

Ore de rela,are, meditatie< vizualizare, /oga sau antrenament de afirmare va pot ajuta in controlul stresului. *i autohipnoza poate sa dea rezultate. Aceste tehnici sunt propice mai cu seama daca ati folosit alimentele, tigarile, alcoolul sau alte mijloace de recreatie ca modalitati de a face fata tensiunii nervoase. Daca nu puteti sa va descurcati singur cu stresul, apelati la medic sau la cineva cu e,perienta. Hormonul somnului : Melatonina, hormonul din organism care induce somnul, poate fi cumparata in multe tari. Alimente soporifice

;ste mai bine sa mancati gustari din paine integrala, banane, salata verde, conopida si curmale decat sa numarati oile pentru a aduce somnul. +i&itati un medic daca : 'ulburarile de somn dureaza mai mult de %!2 saptamani. Adormiti sau nu puteti functiona adecvat in timpul zilei "mai cu seama daca munca necesita sa fiti alert, in forma fizica sau bine coordonat#. 5a temeti ca oboseala va afecteaza relatiile familiale. *uspectati ca la baza tulburarilor de somn se afla o boala, cum ar fi depresia sau an,ietatea grava. Aveti si simptome precum transpiratie nocturna, febra, frisoane, durere abdominala si de ceafa *1.S(AT!"I PENT"! !N S02N ;!N +n somn profund este considerat de fiziologi $salvatorul% organismului prin aceea ca permite refacerea capacitatii de lucru a celulelor nervoase si a functiilor organismului "muschii se rela,eaza, respiratia devine mai rara, bataile inimii se raresc, tensiunea scade, schimbarile energetice cresc si asimilatia intrece dezasimilatia#. Adesea, insa, la o varsta mai inaintata, poate aparea problema insomniei. De aceea amintim mai jos principalele reguli care asigura un somn de calitate. 1. 7u va culcati prea obositi sau enervati. -u o ora inaintea somnului trebuie incetata orice munca sau preocupare prea incordata. ;vitati discutiile suparatoare. . O plimbare scurta "o jumatate de ora#, neobositoare, in aer curat, ne calmeaza si favorizeza somnul. '. Culcati8%a &ilnic la aceiasi ora si prefera:il nu mai tar&iu de 11 noaptea . Astfel se formeaza refle,ul la timp, care usureaza adormirea. Mecanisme refle,e asemanatoare e,plica de ce se adoarme mai usor in acelasi pat, pe aceiasi perna, in aceiasi ambianta, in aceiasi pozitie fata de punctele cardinale si chiar in acelasi tic!tac al ceasornicului. *. *a nu va culcati cu stomacul plin. Intre ora cinei si cea a culcarii sa treca 2 E 4 ore, pentru ca digestia gastrica ingreuneaza somnul si poate favoriza visuri rele. ,. 7u consumati seara cafea sau ceai tare, deoarece sunt e,citante ale sistemului nervos.
3

;vitati de asemenea cinele prea abundente, cat si mancarurile condimentate sau grase. /. Aerisiti camera inainte de culcare si daca se poate chiar in timpul somnului "prin oberlihturi cu deschidere in sus pentru a nu proiecta aerul rece direct asupra corpului#. 3. Patul nu trebuie sa fie prea moale, iar asternutul nu trebuie sa fie prea calduros. $enjeria de pat si de corp nu trebuie sa fie aspra si trebui sa fie confectionata dintr!o tesatura care sa permita trecerea usoara a aerului si a vaporilor de apa pentru a nu produce supraincalzirea si deci transpiratie. $enjeria curata si patul primenit la timp ne fac sa dormim mai bine. 5. O baie nu prea fierbinte sau un dus cald sau cel putin o baie de picioare inaintea somnului sunt mai mult decat binevenite si pot inlocui adesea tableta de somnifer. 6. 7u va obisnuiti cu somniferele. De regula, ele formeaza o obisnuinta care poate merge pana a nu mai putea adormi fara ele, devenind cu timpul chiar ineficace. *traduiti!va mai bine sa aplicati cu strictete regulile de mai sus. 19. *omnul de dupa amiaza nu este necesar varstinicilor daca au dormit destul de bine noaptea. *iesta prelungita poate dauna somnului si favoriza ingrasarea * .S(0"AIT!L Oamenii care sforaie nu sunt, de obicei, constienti de zgomotul pe care il produc, dar el poate deveni lesne o napasta pentru viata partenerului lor, tulburand*i grav somnul. (u e"ista un leac sigur pentru sforait, dar puteti lua diferite masuri care reduc sau chiar previn aceasta problema enervanta si va imbunatatesc starea generala de sanatate. %. *foraitul In timpul orelor cand suntem treji, activitatea muschilor gatlejului tine deschis tractul respirator. In timpul somnului, acesti muschi se rela,eaza, permitand la anumite persoane restrangerea lui. Atunci respiratia lor trebuie sa devina mai adanca pentru a forta deschiderea tractului respirator si a lasa aerul sa intre in plamani. Aceasta respiratie mai adanca si puternica pe gura provoaca o vibratie zgomotoasa a valului palatin si a omusorului, care produce sforaitul. Diferiti factori pot cauza sau accentua temporar sforaitul) o raceala, o rinita alergica "Lfebra fanuluiB#, polipi nazali si vegetatii adenoide umflate. !rmatoarele cate)orii de oameni sunt predispuse la sforait: %. =arbatii : sunt afectati de trei ori mai multi barbati decat femeile. 2. Persoane de varsta medie si mai in varsta, 4. Persoane supraponderale. Crasimea de sub peretele interior al gatlejului reduce dimensiunea tractului respirator si favorizeaza respiratia pe gura. -u cat sunteti mai gras, cu atat e mai probabil sa sforaiti. . 0umatorii. 0umatul irita nasul si gatlejul si umfla peretele interior al tractului respirator, reducandu!l pe acesta si favorizand respiratia pe nas. 3. -ei care au consumat alcool cateva ore inainte de culcare. Alcoolul rela,eaza muschii gatlejului, fetei si ma,ilarului, favorizand respiratia pe gura.
33

. Cum tratam sforaitul ? Pentru a pre%eni sau reduce sforaitul: %. Pierdeti e,cesul de greutate. 2. 7u fumati. 4. 1educeti consumul de alcool. . $uati masa de seara cu cel putin trei ore inainte de a merge la culcare. 3. -ulcati!va si sculati!va la apro,imativ aceeasi ora in fiecare zi. 2. Incercati sa folositi un numar diferit de perne sau o perna pentru gat. <. 0olositi carti pentru a inalta capul patului cu <:%& cm. O In timpul unei raceli sau a unei crize de rinita alergica faceti inainte de culcare gargara cu apa rece, in care ati pus % picatura de ulei de menta. Acest remediu largeste tractul respirator, reducand umflarea peretelui interior al nasului sau gatlejului. Apelati la un medic daca : %. Masurile descrise nu ajuta. 2. -a si partenerul, sunteti obosit sau somnoros in timpul zilei. 4. Partenerul va spune ca uneori va opriti din respirat in timp ce sforaiti *'.IN(LA2ATII ALE T"ACT!L!I !"INA" Inflamatia si/sau infectia partilor inferioara ale tractului urinar .5ezica si uretra/ afecteaza patru din cinci femei la un moment dat in viata. Aceste neplaceri nu sunt, in mod obisnuit , un risc pentru sanatatea generala. &ar este important sa le tratam promt pentru a evita afectarea rinichiului, ceea ce ar deveni o problema serioasa. uteti folosi remedii naturiste pe langa medicatia prescrisa. Majoritatea infectiilor tractului urinar sunt cauzate de bacteriile ;scherichia coti. ;le sunt in mod normal prezente in intestinul gros, dar se pot raspandi din anus spre deschiderea uretrei si in sus, in vezica. Daca au conditii propice, bacteriile se pot instala in peretele vezical, unde se inmultesc si duc la infectie si, eventual, la inflamatie. Printre factorii favorizanti se numara o leziune a tractului urinar, pietre la rinichi, o anomalie anatomica, urina concentrata sau acida si anumite componente alimentare. Simptome Daca aveti tractul urinar inflamat, puteti constata unele dintre urmatoarele simptome) +sturimi sau intepaturi inainte, in timp sau imediat dupa ce urinati. O nevoie frecventa de a urina. Dureri in partea inferioara a abdomenului "dinspre vezica#. Dureri in spate, deasupra taliei "provenind de la unul sau de la ambii rinichi#. *ensibilitate in zona de deasupra osului pubian. *ange in urina, facand!o roz sau tulbure. Puroi in urina, facand!o tulbure. O urina cu miros puternic, eventual de peste. 0ebra. O nevoie brusca si imperioasa de a urina.
32

2etode pre%enti%e Pentru a elimina bacteriile sau alti factori iritanti, beti zilnic 2!8 pahare de apa pentru ca urina sa devina deschisa la culoare. 1educeti consumul de cofeina si alcool, care pot irita tractul urinar. 1enuntati la fumat, caci nicotina poate irita tractul urinar. *palati zona genitala numai cu apa, pentru a evita iritarea uretrei. 7u amanati urinatul. Daca urina ramane mult timp in vezica, se pot instala bacteriile. *palati zona genitala inaintea contactului se,ual. 0emeile ar trebui sa urineze inainte si dupa contact. *chimbati des tampoanele sau tampa,urile. ;vitati baile cu saruri, cu spumant si deodorantele vaginale, care pot irita uretra. 7u purtati lenjerie intima stramta sau groasa daca suferiti de cistita repetata. -a sa preveniti ca bacteriile sa adere la peretele vezical, beti zilnic suc de afine, cunoscute pentru proprietatile lor antiinflamatorii. Mancati multe alimente bogate in vitamina - si flavonoide pentru a va mari rezistenta generala la infectii. =eti zilnic o cana cu ceai de echinacea "sau luati cateva picaturi de tinctura# si mancati usturoi "sau luati pastile cu usturoi# pentru a va creste imunitatea. Daca cistita apare dupa ce ati inotat intr!o piscina dezinfectata cu clor, evitati apa clorinata sau la iesirea din bazin beti multa apa. Daca cistita e o urmare a se,ului, reduceti frictiunea dintre penis si partea din fata a vaginului superior intrand in erectie inainte de penetrare sau folositi saliva ori un lubrifiant din comert si evitati pozitiile care favorizeaza simptomele. Tratament 1emediile naturiste nu sunt un substitut pentru tratamentul medical clasic. Oricum, masurile schitate la ,,Metode preventiveB si cele descrise in continuare pot fi utilizate impreuna cu tratamentele recomandate de medic. $eacuri din camara) Incercati unul dintre urmatoarele remedii cu apa de orz pentru a reduce durerea arzatoare din timpul urinatului, adesea asociata cu infectiile tractului urinar. =eti 2 cani mari cu apa de orz. Apoi beti cate & cana mare la fiecare 2& de minute timp de trei ore. Pentru ca urina sa fie mai putin acida< :eti din ora in ora 1 cana cu apa de or&< la care ati adau)at 1 lin)urita de :icar:onat de sodiu. Alinati simptomele cu ceai din matase de porumb, pana la de trei ori pe zi. -austicum) pentru dureri arzatoare la urinat. *arsaparilla) pentru dureri la sfarsitul urinatului. Apelati la medic : *imtiti oricare dintre simptomele unei infectii ale tractului urinar. +rina are sange, este roz sau tulbure. Aveti dureri de spate, pe langa oricare dintre simptomele de mai sus. ;ste afectat un bebelus sau un copil S(AT!"I -IN E.PE"IENTA ALT0" PACIENTI
3<

%. +nde medicamentele nu reusesc, reusesc sigur ceaiurile, cel mai bun fiind ceaiul din coada!soricelului. ;ste un foarte bun dezinfectant. *e pun 2 linguri flori de coada!soricelului la 3&&ml de apa clocotita. *e bea caldut si fractionat. 0oarte important este sa se faca bai de sezut, tot cu ceai de coada soricelului, timp in care picioarele se tin in apa calda. In 4 zile veti rezolva problema. ;u ma tratez singura de 2 ani, si numai naturist. Pentru tensiune, recomand cu deosebit interes A=anoB, un comple, de ustoroi, paducel si vasc. 1ecomand in mod deosebit uleiul de masline si cel de catina, uleiul de masline pentru consum, in general cu salate de cruditati, pentru orice afectiuni ale pielii, pentru dureri reumatismale si ca substituient al cremelor de fata. +leiul de catina E pentru afectiuni ale pielii si aplicat in jurul ochilor pentru imbunatatirea vederii. 5a doresc sanatate F %. ;u m!am tratat de infectia urinara cronica "pe care o am din 2&&2, cand am facut iradieri si am fost operata de cancer uterin#, cu +rinal A?ut, care contine e,tract de merisor. 7ici nu mai speram sa scap de aceasta afectiune nesuferita"ce leacuri nu am incercatF# si iata ca merisorul si!a facut treaba in cazul meu. *anatateF **.PIET"E LA "INICHI Cand urina este prea bogata in unele saruri minerale, in rinichi se pot forma pietre. &e obicei, formarea pietrelor urmeaza unei infectii urinare. &aca piatra iese din rinichi si migreaza in ureter .canalul spre vezica/, apare o durere intensa, cunoscuta sub numele de colica renala. ietrele la rinichi sunt de trei ori mai frecvente la barbati decat la femei. Pietre la rinichi -ele mai multe pietre la rinichi sunt rezultatul e,cesului de acid o,alic, care produce pietre din o,alat de calciu. Mai rar, pietrele sunt provocate si de prea mult acid uric. 1iscul de pietre la rinichi scade daca beti multe lichide "apa, indeosebi# pentru a dilua urinaG limitati consumul de proteine animale, de grasime, de zahar si alcool si dati jos ?ilogramele in plus. 7u fumati, deoarece cadmiul din fum favorizeaza formarea pietrelor. Pre%enirea aparitiei pietrelor la rinichi -ieta %. =eti sase pana la opt pahare de apa pe zi. 2. Daca aveti pietre din o,alat de calciu, mancati putine alimente ce contin o,alati, cum ar fi sfecla, telina, castravetii, grepfruit, patrunjel, rubarba, spanac, capsune, cartofi dulci, nuci, ciocolata, ceai si cola. -onsumati in schimb alimente bogate in calciu, magneziu, potasiu si vitamina =2. Puteti consulta un dietetician. 4. Daca aveti pietre urice, reduceti alimentele cu purina : carne rosie, peste, crustacee, cereale integrale, mazare, fasole, conopida si spanac.

38

-e la farmacie) va pot ajuta in mod evident suplimente zilnice de vitamina =2 " & mg#, magneziu"4&&& mg# si citrat de potasiu "%3& mg#. (itoterapie: beti doua sau trei cesti de ceai din matase de porumb, buchu sau pir. Efectul calciului :

-alciul din regimul alimentar poate preveni formarea pietrelor din o,alat de calciu : probabil pentru ca in intestin calciul se combina cu o,alatul si impiedica absorbtia o,alatului pur. Alimente bogate in calciu sunt laptele, branza si iaurtul, sardelele, legumele cu frunze verde inchis, nucile, semintele si fructele uscate. +n supliment cu calciu luat in timpul sau imediat dupa masa poate avea acelasi efect luat intre mese insa suplimentul cu calciu poate spori riscul de pietre. 2er)eti la medic daca: Aveti dureri intense, intermitente, pornind din spate si coborand spre zona inghinala. +rinati cu sange. *,.E.CES!L P0N-E"AL 7 ESTE "ISC PENT"! C"EA"EA PIET"EL0" LA "INICHI ersoanele obeze au un risc de doua ori mai mare de a face calculi renali, in comparatie cu cele care au o greutate in limitele normale, au constatat, in urma unui studiu, cercetatorii de la 4niversitatea $6ohn 7op8ins% din S4A. 'esutul adipos declanseaza in organism o serie de reactii care au ca efect cresterea concentratiei de acid uric din urina, au e,plicat specialistii. Aceasta substanta creste P.! ul urinei, favorizand astfel formarea pietrelor din rinichi. */.+0";IT!L -E !N!L SIN4!" ESTE ;ENE(IC Obiceiul de a vorbi de unul singur, catalogat ca un semn de nebunie, nu este nici pe departe periculos pentru psihic. Psihologii de la +niversitatea din 'oronto, -anada au descoperit ca persoanele care vorbesc singure isi controleaza mai bine comportamentul impulsiv in situatii tensionate. In urma studiului pe care l!au efectuat, oamenii de stiinta au observat ca participantii la studiu care nu vorbeau singuri au reactionat mai impulsiv la diversi stimuli. Psihologii sugereaza chiar ca aceasta ar putea fi o metoda prin care am putea preveni deciziile impulsive *3.C"EIE"!L (E2EIL0" -!PA NASTE"E &upa ce devin mame, creierul femeilor se mareste in dimensiuni, au constatat specialistii de la Institutul (ational de Sanatate Mintala din Maruland, S4A. )i au scanat creierele a 9: femei in doua etape ! la patru saptamani de sarcina si la patru luni dupa ce au nascut.
3>

-omparand analizele, cercetatorii au observat ca, dupa nastere, volumul materiei cenusii a crescut in anumite zone ale creierului, responsabile de rationamente si de procesarea emotiilor. In mod normal, la adulti creierul nu se modifica decat in anumite situatii, precum perioadele de studiu intens sau in urma unor leziuni cerebrale. *pecliasitii sunt de parere ca aceasta modificare este menita sa ajute femeile pentru provocarile pe care le implica cresterea copilului. 7oul studiu contrazice astfel teoria conform careia memoria si ratiunea femeilor ar fi afectate negativ in timpul sarcinii si dupa nastere. *5.-EP"ESIA -!PA NASTE"E -epresia postnatala este o afectiune relativ frecventa, efectele ei pot fi devastatoare atat pentru tanara mamica, dar mai ales pentru nou nascut. Majoritatea abandonurilor noilor nascuti sunt si ca urmare a unei depresii post natale. Primele minute dupa nastere sunt de cele mai multe ori vitale in relatia mamei cu pruncul ei. 'recerea mamei in planul doi dupa nastere poate fi o cauza declansatoare a unei depresii post natale. *entimentele, intereactiunea mamei cu copilul ei in primele ore de dupa nastere, sunt e,trem de importante. Aceasta prima interactiune ,, cimenteazaB relatia mama E copil. Anumite stari pot fi considerate ,, normaleB, aceasta si datorita frecventei cu care se produc, se manifesta prin iritabilitate, an,ietate, labilitate emotionala. Aceasta faza mai este denumita si ,, bluestrul maternalB. -u ajutorul celor din jur si cu un pic de atentie tanara mama isi va reveni foarte repede. Problemele familiale de zi cu zi pot accentua depresia unei mamici si sunt cel mai frecvent declansator, cumulate cu alte probleme, pot pecetlui inca de la inceput o relatie mama E fat. $ipsurile de ordin financiar, problemele familiale, nesiguranta zilei de maine nu fac altceva decat sa agraveze starea proaspetei mamici. Aceasta cauza incepe inca din perioada de sarcina, fiind considerata ca fiind depresia prenatala, in cele mai multe situatii culmineaza cu abandonarea fatului imediat dupa nastere. +n alt element cu un rol important in relatia mama E nou nascut, este nou nascutul insusi, un copil cu probleme, tulburari alimentare, bolnavicios cu tulburari de somn va solicita la e,trem fortele fizice cat si cele psihice a proaspetei mamici. 'oate acestea cumulate cu modificarile majore de nivel endocrin suferite de organismul mamei ca urmare a nasterii, pot conduce usor dar sigur catre depresie. 1ecunoasterea problemei, identificarea ei in timp util ne va ajuta sa trecem mai usor peste aceasta problema. In majoritatea cazurilor, persoanele nu recunosc aceasta problema si nici cei din familie nu dau importanta acestor aspecte.
2&

7eglijenta sau mai degraba nepasarea e principalul motiv care sta la baza acestei probleme de sanatate, care de cele mai multe ori este observata foarte tarziu. ;ste foarte important ca la primele semne de depresie sa incercam sa luam masuri, mai ales in cazurile in care depresia s!a manifestat in perioada de sarcina, prenatal, sau daca e,ista precedente. -a urmare a depresiei mamei nu doar aceasta are de suferit ci si nou nascutul, specialistii recomandand o evaluare post natala pana in a %2 saptamana de viata a fatului. *6.C!2 "EC!N0ASTE2 SE2NELE -EP"ESIEI Din fericire, simptomele acestei tulburari psihice sunt destul de usor de recunoscut de persoanele apropiate. Apatia, lipsa interesului pentru activitatile obisnuite, oboseala persistenta si lipsa comunicarii sunt indicii clare ale unei stari depresive. *tatisticile realizate la noi in tara arata ca una din trei persoane sufera de o forma de tulburare depresiva, numarul celor afectati fiind mai mare decat in anii anteriori. Principalele cauze ale cresterii prevalentei depresiei sunt problemele financiare si pierderea locului de munca. In plus, in acest sezon, persoanele predispuse la astfel de tulburari psihice manifesta simptome depresive accentuate. Din pacate insa, o mare parte din cei care au astfel de manifdestari nu le atribuie depresiei si, prin urmare, nu merg la medic si nu beneficiaza de un tratament. 0:oseala permanenta nu este normala A*tarea de oboseala si de somnolenta, care ar putea fi gresit atribuite programului prelungit de lucru si stresului, pot fi, de fapt, simptome de debut al unei tulburari depresiveB, atrage atentia Ale,andru Paziuc. ,medic primar psihiatru in cadrul *pitalului de Psihiatrie -ampul $ung Moldovenesc. Daca la acestea se adauga si o stare permanenta de disconfort psihic, probleme de concetrare si de atentie si scaderea interesului pentru iesirile cu familia si cu prietenii, atunci probabilitatea de a suferi de depresie este mai mare. In unele cazuri persoanele in cauza pun aceste simptome pe seama unor intamplari nefericite din viata lor si le considera normale. A)ste gresit ca persoanele cu manifestari depresive sa nu mearga la medic deoarece cu ajutorul psihoterapeutului ar putea sa treca mai usor peste momentele nefericite si ar putea preveni instalarea unei tulburari depresive mai graveB spune dr. Ale,andru Paziuc. Pro%oaca dureri fi&ice In cazul multor persoane depresive, manifestarile de ordin psihic sunt insotite de simptome fizice, care ar putea face ca problema sa fie confundata cu o alta afectiune. Printre cele mai frecvente manifestari fizice ale depresiei se numara durerile repetate de cap, de spate, de incheituri si de muschi, tulburarile digestive de tipul gretei, starilor de voma sau probleme de tranzit intestinal "diaree sau constipatie#, dar chiar si dureri accentuate in capul pieptului. Potrivit specialistilor aceste simptome nu sunt Adoar in mintea lorB, ci sunt reale.
2%

-epresia este, de fapt, un dezechilibru al unor neurotransmitatori din creier "cum este serotonina, hormonul bunei dispozitii#, care determina si alte modificari in corp printre care sensibilitatea la durere. 'ulburarile de somn sunt o alta manifestare concreta a depresiei. Peste >&J din depresivi fie nu pot dormi noaptea si au o stare de somnolenta pe tot parcursul zilei, fie dorm foarte mult si au senzatia ca nu sunt odihniti ,9.PA-!CEL!L Paducelul sau prietenul inimii cum mai este cunoscut inca din vremuri de mult apuse, pentru calitatile sale terapeutice ne ajuta sa avem un sistem cardiac sanatos. -reste sub forma unui arbust cu ramuri spinoase, foarte raspandit pe teritoriul tarii noastre. In scop terapeutic se pot recolta atat frunzele, florile, dar si fructele acestuia. 0runzele si florile care au o culoare alba se recolteaza impreuna sau separat insa in aceeasi perioada a anului, luna iunie8iulie fiind potri%ite pentru recoltare. 0ructele viu colorate intr!un rosu aprins se vor recolta in lunile septembrie E noiembrie. Daca in trecut paducelul era considerat un remediu traditional, in zilele noastre medicina moderna a reconfirmat inca o data efectele terapeutice comple,e pe care le are acest produs. Proprietatiile terapeutice ale paducelului =ogate in substante active, produsele plantei contin cantitati insemnate de taninuri, vitamina -, acid crategic, acid ursolic, pectine, baze purinice, steroli vegetali. 'oate acestea au un efect aproape miraculos asupra sitemului cardiovascular, efectele benefice asupra inimii si asupra intregului sistem circulator fiind multiple. Produsele din paducel au o actiune comple,a, nu doar una stricta asupra unei functii. Paducelul are un efect calmant, ajuta la scaderea tensiunii sangvine, creste capacitatea de contractare a muschiului inimii, ajuta la dilatarea arterelor coronare. De asemenea are un efect benefic asupra sistemului nervos central, fiind recomandat in caz de stres. Indicatii terapeutice Preparatele din paducel se recomanda in afectiunile cardiace cum ar fi ) angina pectorala, ateroscleroza coronariana, hipertensiune arteriala, tulburari de ritm cardiac. De asemenea este recomandat persoanelor varstnice care au tuburari circulatorii . Prepararea si administrarea paducelului Ceai de paducel, vom prepara o infuzie folosind doua lingurite de frunze sau flori pentru 3&& ml apa. Daca vom folosi fructele pentru infuzie atunci vom avea nevoie de patru lingurite fruct pentru 3&& ml de infuzie. *e administreaza de doua ori pe zi, o cana dimineata si una seara. *e recomanda un tratament de lunga durata, cel putin 2!< luni de cura cu infuzie de paducel. *e mai poate administra sub forma de pulbere obtinuta prin zdrobirea fructelor, acesta se va administra de trei ori6 zi echivalentul unui varf de cutit.
22

Contraindicatii 7u se administreaza celor suferinzi de cardiopatii valvulare, celor cu edeme cardiace, bolnavilor cardiaci in stadiu avansat. Inainte de!a incepe un tratament cu paducel se recomanda un control medical. Acest tratament trebuie facut sub supravegherea unui medic specialist ,1.C0LICILE "ENALE Colicile renale apar de foarte multe ori in mod spontan, astfel ca de cele mai multe ori durerea ne poate lua pe nepregatite. In astfel de situatii putem incerca cateva motode care ne pot ajuta in calmarea durerilor. *e recomanda aplicatii locale de caldura , acestea se vor face cu ajutorul unor comprese umede dar in acelasi timp calde, baie fierbinte, dus fierbinte in regiunea lombara si abdominala. De asemenea putem sa incalzim regiunea cu ajutorul unei perne electrice, sau a unei perini cu sare care inainte a fost incalzita pe un calorifer. ;ste evident faptul ca cel mai important tratament il vom primi ca urmare a unui consult medical. Tratamentul clasic se bazeaza pe medicamente antispastice si anal)e&ice, insa acesta se poate aplica doar la recomandarea unui specialist. $a baza declansarii colicilor renale pot sta consumul mare de lichide, in special ceaiurile. Calculii in marea lor majoritate se pot elimina spontan, asta daca dimensiunea lor permite o eliminare pe cale naturala. ;,ista situatii cand pentru eliminarea calculilor este nevoie de interventie chirurgicala. Ceai cu efecte diuretice ) Pentru eliminarea calculilor renali vom folosi un ceai combinat, ce are in compozitie urmatoarele ) 2 parti papadie, % parte coada!soricelului, 4 parti cozi de cirese, % parte matase de porumb, % parte coada!calului si o parte osul iepurelui. 5om folosi o lingurita din acest amestec pentru o cana de apa, se va administra de trei ori pe zi cate o cana, fara indulcitor. S(AT!"I %. Daca aveti probleme renale, tratabile bineinteles acasa va recomand infuzie din cozi de cirese, intr!adevar face minuni acest ceai. , .CEAI!"I -E SLA;IT Dintre toate produsele de sla:it ceaiul este cel mai accesibil fiind la indeamna fiecaruia dintre noi, insa aceasta nu inseamna ca putem recurge la aceasta metoda de slabit fara sa respectam anumite reguli. -um bine se stie ceaiul este un produs natural, insa consumul e,cesiv al oricarui produs fie el si natural poate avea si efecte adverse.
24

In cazul celor care doresc sa recurga la o cura de slabit cu ajutorul unor infuzii obtinute din plante este recomandabil in prealabil un consult medical iar metoda prin care alegem sa slabim sa fie recomandata de catre un nutritionist. ;fectele unei metode de slabit pot avea rezultate diferite, de la caz la caz, fiecare organism in parte are nevoie de o dieta personalizata pentru a obtine rezultate multumitoare. Actiune si efecte: Produsele din categoria ceaiuri de sla:it au un puternic efect deto,ifiant, la,ativ si diuretic, avand o actiune de purificare si curatire a intregului organism, bineinteles fiecare produs are particularitatile sale in ceea ce priveste efectele si beneficiile pe care le are asupra organismului. -onsumul e,cesiv de ceai poate produce anumite dereglari la nivelul sistemului digestiv, de asemenea poate deregla si alte functii ale organismului. 2odul de preparare : Prepararea infuziei de plante este foarte importanta, rezultatele unei cure cu ceai depind daca am preparat sau nu corect infuzia. Prin procesul de fierbere e,ista posibilitatea sa se piarda substanta activa. De aceea se recomanda urmatoarea procedura ) 5om pune la fiert apa iar cand aceasta este apropae de a da in clocot vom stinge focul si vom adauga in apa partile de plante din care preparam infuzia, acoperim continutul si il lasam sa interactioneze circa %& !%3 minute. Dupa, se poate servi, de preferat fara a fi indulcit, eventual putem folosi o lingurita de miere in niciun caz zahar. -eaiul verde Probabil unul din cel mai cunoscute produse care ajuta la slabit, ceaiul verde este recunoscut inca din cele mai vechi timpuri pentru efectele sale terapeutice. In acelasi timp este un produs care trebuie consumat moderat. Pe langa efectul deto?ifiant, diuretic si cel de stimulator in arderea grasimilor, ceaiul verde are un rol foarte important in reducerea colesterolului, combate oboseala intelectuala, previne imbatranirea tenului, fiind considerat de catre multi specialisti o licoare miraculoasa. 2od de preparae si administrare : Pentru 2&& ml de infuzie se va folosi o lingurita de ceai verde, care se va lasa circa %& minute la infuzat. Il vom consuma de doua ori pe zi. ;ste indicat sa preparam doar cat vom consuma imediat. -eaiul de soc *ocul este foarte des intalnit in natura, fiind accesibil oricui isi doreste sa il culeaga, in e,tra sezon se poate procura din orice farmacie sau magazin naturist. -eaiul de soc are un puternic efect sudorific, diuretic si la,ativ, fiind deasemenea recomandat in cazul celulitei. -rescand activitatea renala, in perioada acestei cure se recomanda sa consumati ceva mai multa apa decat de obicei. 2od de preparare si administrare:
2

5om prepara o infuzie din circa 23& ml de apa in care vom adauga circa 4 lingurite de flori de soc uscate. Infuzia astfel rezultata se poate administra de trei ori pe zi. -eaiul de urzica +rzica este o planta recunoscuta in medicina traditionala, fiind intrebuintata in tratarea multor afectiuni. -eaiul de urzica actioneaza asupra sistemului circulator, scade tensiunea, avand deasemenea si un efect diuretic, favorizeza eliminarea to,inelor din organism. 2od de preparare si administrare: -onsumul recomandat in decursul unei zile este de un litru de infuzie de urzici, in doua etape, 3&& ml dimineata si 3&& ml la pranz. 5om adauga doua linguri de urzici uscate in 3&& ml de apa si vom lasa la infuzat %& E %3 minute. *e consuma neindulcit. -eai de macese Datorita unui continut bogat in vitamine in special vitamina -, macesele au un efect antio,idant, regleaza metabolismul si sistemul circulator, avand astfel un rol foarte important in curele de slabire. 2od de preparare si administrare : 5om consuma un litru de infuzie din macese 6 zi, in doua etape 3&& ml dimineata si 3&& ml la pranz. Pentru a obtine un litru de infuzie vom folosi linguri de fructe de macese care vor fi lasate la infuzat circa %3 minute intr!un litru de apa. -eai de papadie Are un puternic efect deto,ifiant, sudorific si depurativ, regleaza metabolismul, fiind folosit cu succes de catre cei care isi doresc sa scape de ?ilogramele in plus. 2od de preparare si administrare: *e recomanda a fi consumat de doua ori 6 zi dimineata si la pranz, cate 3&& ml. Pentru a prepara un litru de infuzie de papadie vom folosi patru lingurite de papadie uscata. $ista cu ceaiurile care ajuta la arderea grasimilor ar putea continua, insa este important ca dieta cu ceai sa nu fie singura cale de lupta cu ?ilogramele. *tilul de viata dezordonat, alimentatia gresita, activitatea sedentara, pot zadarnici efortul nostru. De aceea inainte de!a recurge la aceasta metoda de sla:it este important sa fim hotarati sa o ducem la bun sfarsit. 7u trebuie sa ne recapatam silueta peste noapte, timpul in care dam jos ?ilogramele trebuie sa fie similar cu timpul in care am pus ?ilogramele, indiferent de metoda de slabit la care apelam. S(AT!"I %. -eai de soc folosesc eu si este foarte bun, este important sa ai o sursa buna, eu il culeg personal, daca e de la marginea unui drum intens circulat e foarte posibil sa nu fie tocmai sanatos. 2. ; clar ca tot ceea ce este la marginea unui drum va fi poluat si total nesanatos. 7ici fructele nu sunt sanatoase daca sunt pe margine de drum, sunt pline de metale si reziduri din no,ele care sunt eliminate de masini.

23

4. -eaiurile sunt foarte sanatoase, insa nu trebui sa e,ageram cu un anumit fel de ceai, trebuie sa alternam, o saptaman, doua soc, urmat de ceai verde, etc. ,'.2ACESELE -unoscut ca si trandafirul salbatic, macesul este raspandit mai peste tot, fiind prezent atat la munte cat si in zonele de ses. -reste sub forma unui arbust care poate avea inaltimea de unu sau chiar trei metri, fiind acoperit cu spini. Din fructele acestui arbust se prepara dulceturi, dar si preparate farmaceutice. (ructele se culeg in perioada august E octombrie, fiind indicat sa fie recoltate doar fructele sanatoase. Inainte de!a ajunge materie prima pentru dulceturi, fructele sunt pastrate intr!un loc racoros si aerisit, ferit de umezeala si razele soarelui. Pasul urmator in procesarea maceselor este uscarea acestora, care se va face la o temperatura de 8&!%&& grade, acestea pastrandu!se la uscat pana devin moi iar la apasare pocnesc scotand un suntet specific. Dupa aceasta se curata de seminte si se prepara ca si alte dulceturi. 2acesele sunt bogate in %itamine, avand un continut e,trem de ridicat in vitamina -, deasemenea mai contin vitaminele A, =%, =2, PP si K, totodata continutul maceselor este completat de acizi organici, taninuri, substante glucidice, pectine, etc. Datorita acestei compozitii comple,e, macesul este unul dintre cele mai puternice vitaminizante naturale, avand un rol foarte important in procesele metabolice, cresc rezistenta vaselor sanguine, au proprietati diuretice, astringente, stimuleaza pofta de mancare si regleaza functiile aparatului digestiv. Preparate din macese Pe langa dulceturi si gemuri din macese se mai pot prepara infuzii. Infuzia de macese 5om folosi doua linguri de macese pentru jumatate de litru apa fierbinte, lasam la infuzat circa %& minute intr!un vas acoperit. Dupa care se poate consuma, fiind o cantitate suficienta pentru o zi intreaga. Acest amestec ne va ajuta in revigorarea si vitaminizarea organismului. Siropul de macese 5om folosi 2&& gr de macese ! pulpe de macese, 8&& gr de zahar si in jur la % litru apa. 5om fierbe amestecul la foc mic circa 4&! & de minute, dupa care vom strecura continutul printr!un tifon. *e va administra de 4 ori pe zi, cate 2& gr diluat in apa. *iropul trebuie pastrat la rece. Macesele intra in compozitia urmatoarelor produse ) ;fitonic, 7euromion, Plantofort, Dumasen, 1ozavit, etc

22

,*.;ATAT!"I 1. ;ataturi De cele mai multe ori acestea apar din cauza incaltamintei neadecvate. Oamenii obisnuiesc sa ceara la magazin acelasi numar la pantofi ca in anii precedenti chiar daca, in timp laba piciorului a mai crescut. 0ac acest lucru fie pentru ca pantoful este la moda, fie pentru ca au impresia ca un numar mai mare ar arata inestetic. =ataturile sunt niste zone mai mici sau mai mari, foarte bine delimitate in care pielea se intareste si stratul carnos creste. Durerea este cauzata de radacina lor care preseaza pe vasele si nervii ce se gasesc in jur. In general bataturile mai mari se formeaza pe varful degetelor, pe talpa sau pe o parte a degetului mic, iar cele mici seamana cu ranile deschise si apar de regula intre degete, ca urmare a frecarii acestora. Daca situatia se inrautateste si mersul pe jos devine un adevarat chin, atunci este bine sa apelati la sfatul unui medic specialist. Picioarele sunt cele care suporta intreaga greutate a corpului si, in consecinta, o problema banala poate deveni periculoasa intr!un val foarte redus de timp, vindecarea fiind de cele mai multe ori anevoioasa. 2. De ce apar bataturileH Asa cum am spus principalul factor il reprezinta incaltamintea nepotrivita. Daca pantofii sunt prea mari, piciorul aluneca si se freaca de la incaltaminte, ceea ce duce si la deformari ale degetelor, daca sunt prea mici strang piciorul marind astfel presiunea. De asemenea, sandalele cu toc inalt sau chiar si sosetele care nu sunt incaltate cum trebuie constituie factori de risc in aparitia bataturilor. Persoanele care au monturi sau platfus si sufera si de bataturi trebuie sa se adreseze medicului ortoped deoarece numai acesta este in masura sa recomande metoda adecvata de tratament. 4. -um prevenim aparitia bataturilor H In primul rand cand mergi la cumparaturi in cursul dupa!amiezei sau seara, cand picioarele sunt mai umflate si astfel riscul de a!ti achizitiona pantofi mai mici decat ar trebui este diminuat considerabil. Anatomic vorbind, specialistii spun ca piciorul drept este putin mai mare, asa ca intotdeauna este bine sa probezi ambii pantofi si sa faci cativa pasi pentru a te asigura ca ti se potrivesc. Pentru a face incaltamintea noua mai moale si mai confortabila, este indicata tamponarea interiorului cu ulei de cocos sau lapte demachiant timp de trei zile. O alta metoda la fel de simpla si eficienta, este introducerea unor felii de cartof crud in pantof, mai ales in zona calcaiului. Dupa doua zile ii poti incalta, si vei simti imediat diferenta
2<

,,.P"0;LE2ELE PICI0A"EL0" =ataturile, calozitatile, monturile si unghiile incarnate nu sunt doar inestetici si dureroase, ci fac dificila alegerea unor pantofi confortabili. Aceste probleme pot fi prevenite, si numeroase remedii naturale administrabile la domiciliu le pot ameliora. Ingrijindu!va picioarele care muncesc din greu, faceti ca mersul si alte forme de miscare sa ramana activitati libere de dureri si placute. 0rectiunea sau presiunea prelungita cauzata de pantofi care nu se potrivesc bine pe picior este sursa principala a majoritatii problemelor de picioare. ;ataturi ;ataturile sunt zone reliefate din piele ingrosata, de obicei pe degetele de la picioare. 7ucleul lor conic, format din piele moarta aglomerata, are varful indreptat in jos, catre tesutul de dedesubt. Daca apasati pe o batatura, acest varf dur preseaza terminatiile nervoase de sub piele, provocand durere. =ataturile dintre degete sunt de obicei muiate de transpiratie, iar bataturile de pe talpi sunt de cele mai multe ori foarte mici : cat un bob de orez. Persoanele cu bolti promulgate sunt cele mai predispuse la aceste afectiuni, deoarece atunci cand merg apasa pe degete, marind frectiunea cu peretele pantofilor. -alozitatile sunt corpuri reliefate de piele ingrosata pe talpi. *pre deosebire de bataturi, calozitatile nu dor. ;le pot fi provocate de orice afectiune a membrelor inferioare sau a labei piciorului., care nu permite talpii sa primeasca in mod egal greutatea corpului. "calozitati pot aparea si in palme#. 2onturi 2onturile sunt pernite pline cu lichid, aflate pe laterala degetului mare, suprapuse peste incheietura dintre deget si picior. Acestea se pot inrosi si deveni sensibile. 0orma acestei incheieturi face ca ea sa fie mai usor vatamata de pantofii care comprima degetele sau nu se potrivesc cu forma picioarelor. +nghii Incarante 0 un)hie incarnata apare daca presiunea asupra unghiei : de obicei cea a degetului mare si este marginea sa care creste sa intre in pielea din imediata vecinatate, ceea ce provoaca durere, inflamatie si uneori infectie. Acest lucru se intampla daca unghiile sunt taiate incorect sau cand pielea este uda de transpiratie : de e,emplu, din cauza pantofilor sau a ciorapilor din materiale sintetice, care nu permit umezelii sa iasa in afara, si care strang piciorul. 2asuri pre%enti%e %. Mergeti descult cat mai des. In colectivitatile in care se obisnuieste acest lucru, rar se vad picioare deformate si nu e,ista bataturi sau monturi.
28

2. Purtati pantofi facuti din materiale care lasa picioarele sa ,,respireB, ca pielea, panza, dar si unele materiale sintetice. 4. Alegeti pantofii care se potrivesc bine pe picior, astfel incat degetele sa se poata misca, dar sa nu lase sa alunece piciorul si sa sprijine bine calcaiele. . -iorapii nu trebuie sa fie prea stramti. 3. 0aptul de a purta pantofi care se potrivesc bine este esential in perioada copilariei, cand picioarele care sunt in crestere sunt atat de fle,ibile, incat nu simt durerea daca pantofii nu se potrivesc, dar acestia pot provoca deformatii permanente. 2. -opii mici nu au nevoie de incaltaminte pana nu merg pe afara. <. Picioarele copiilor trebuie masurate in lungime si grosime de un specialist la fiecare trei luni in primii sapte sau opt ani, apoi din ce in ce mai rar, pe masura ce cresterea piciorului incetineste. $a nevoie trebuie inlocuita incaltamintea. 8. 'aiati!va corect unghiile de la picioare. Inainte de a le taia, lasati unghiile sa creasca suficient, pentru ca marginile lor sa se separe de piele. >. ;vitati sa sapati in laturile unghiei pentru a inlatura pielea moarta si alte reziduuri. Tratament %. Inlaturati orice sursa de presiune sau frectiune asupra degetelor de la picioare sau a talpii, purtand incaltaminte care se potriveste bine pe picior. 2. ;vitati pantofii cu tocuri inalte. 4. Daca va strang, dati la intins pantofii din piele. 0aceti acest lucru la cizmar sau cu o solutie speciala, punandu!i pe suporturi de lemn reglabile. . -umparati incaminte facuta special pentru mers sau pentru alergare, care sprijina mai bine piciorul. 3. Preveniti infectiile cu ciuperci mentinandu!va picioarele curate si uscate. 2. Pentru o unghie incarnata, faceti o crestatura mica, in forma de 5, in centrul unghiei, pentru a usura presiunea e,istenta in lateral. ;ataturi si monturi: puneti pernite sau inele de fetru sau burete, pentru a usura presiunea si durerea. Calo&itati: o data sau de doua ori pe saptamana muiati!le in apa sau intr!o solutie cu acid salicilic si inlaturati pielea ingrosata cu o piatra ponce sau o pila de bataturi. +leiul de ricin moaie si el bataturile si calozitatile, la fel ca si lanolina pura "nu folositi daca sunteti alergic la lana#. Picioare urat mirositoare: imbaiati!le zilnic intr!o solutie de apa cu sare de mare. Pentru o unghie incarnata, cinci minute, de doua ori pe zi, imbaiati piciorul in apa calda in care ati pus 4 linguri de sare. 'aiati unghia numai cand inflamatia s!a retras. 2asa$ul aromaterapeutic al picioarelor Masajul pe care il puteti face singur cu ulei de aromoterapie este rela,ant, reduce transpiratia si suprima bacteriile care actioneaza asupra transpiratiei si dau mirosul neplacut.

2>

Puneti 4 picaturi de ulei de lamaie, arbore de ceai, menta sau rozmarin la 2 linguri de ulei de soia sau de migdale dulci si masati picioarele usor sau mai energic cum va place. ";vitati uleiul de rozmarin in primele 2& de saptamani de sarcina.# Lamaie la :ataturi $egati cu un bandaj ! o felie proaspata de lamaie in jurul degetului afectat, inainte de a va duce la culcare. Inlaturati!o dimineata si repetati in fiecare noapte timp de o saptamana sau doua. Apelati la medic daca : Durerea, rana sau umflatura persista Aveti o umflatura cu lichid sau puroi. 7u puteti incalta nici un pantof. -alozitatile raman dureroase. *imti o amorteala sau furnicaturi. +nghia incarnata ramane incastrata mai mult de sapte zile.

Sfat practic Dupa baia de picioare se taie cateva stafide in doua si se aplica jumatatile cu partea deschisa pe bataturi. *e fi,eaza. *e repeta de cateva ori. Incercati, da rezultate bune impotriva bataturilor ,/.C02;ATE"EA T"ANSPI"ATIEI -ombaterea transpiratiei picioarelor $a iesirea din pori transpiratia este putin mirositoare dar, dupa un timp, mirosul devine neplacut, datorita descompunerii amoniacale provocata de anumiti microbi, in special la picioare. 'ranspiratia e,agerata a picioarelor va fi combatuta prin spalarea lor cu apa rece si sapun E cel putin de doua ori pe zi, urmata de clatirea cu apa cu otet pentru a impiedica dezvoltarea microbilor care provoaca mirosul neplacut al picioarelor. Apoi se sterg bine, se lasa sa se usuce si se pensuleaza cu o solutie antisudoripara dezinfectanta si dezodorizanta. Dupa %& minute se recomanda pudrarea picioarelor cu o pudra sicativa, absorbanta si dezinfectanta) acid salicilic %g, acid boric %3 g, o,id de zinc %3 g, talc <&g. -u aceasta pudra se va pudra si talpa ciorapilor. Daca pielea picioarelor prezinta crapaturi sau rosaturi se vor evita solutiile continand formol, preferandu!se cremele "crema 7ivea pentru picioare sau Podeol#. *e mai pot folosi pastele cu he,ametilentetramina care se aplica pe piele dupa baia acida. *ub actiunea acizilor, acest produs se descompune, punand in libertate formolul. Com:aterea transpiratiei su:siorilor In cazul transpiratiei e,agerate a subsiorilor se va urmari in special inlaturarea mirosului neplacut, in care scop putem folosi solutii dezodorizante.
<&

Produsele vor fi aplicate pe pielea bine spalta cu apa si sapun si clatita cu apa acidulata. *e lasa sa se usuce solutia, apoi se pudreaza cu talc 3&g, amestecat cu acid boric %&g. Daca obisnuim sa ne radem parul de la subsiori, pentru a evita iritarea, inrosirea sau infectarea acestor regiuni, vom aplica produsele antisudoripare numai dupa 2 de ore de la terminarea opreatiei sau aplicam produsul si apoi radem parul. Aceste regiuni fiind sensibile, vom evita folosirea lotiunilor continand formol. 'otodata se va evita purtarea obiectelor de imbracaminte impermeabile, care ingreuneaza evaporarea transpiratiei. Persoanele al caror obraz transpira din abundenta vor lotiona fata o data sau de doua ori pe zi cu o solutie continand) apa distilata 23& g, tincnitura benzoe 2,3 g, alaun 3 g ,3.!N4HIILE +nghiile sunt formate dintr!un strat ingrosat de cheratina si cresc dintr!o radacina numite matrice unguala, o cuta de piele de la capetele degetelor mainilor si picioarelor. Partea unghiei din imediata apropiere a matricei, la baza unghiei, este mai groasa decat restul ei. Aceasta este AsemilunaB si faptul ca este mai groasa o face sa para mai alba. 1estul unghiei este aproape transparent, permitand sa se vada pielea de sub ea. +nghia este protejata la margini de un strat de piele moarta, numita cuticula, care este mai groasa in jurul lunulei. !n)hii deteriorate Daca primesti o lovitura la baza unghiei de la degetul mainii sau piciorului, se distruge matricea unguala sau radacina unghiei, ceea ce poate sa cauzeze caderea intregii unghii. +nghiile cresc, in medie doar &,3 mm pe saptamana. Partea de sub unghie este cunoscuta sub numele de pat al unghiei sau Acarne vieB a unghiei. *pre deosebire de suprafata unghiei, acesta este compus din celule vii. 7u trebuie sa tragi sau sa rozi cuticulele sau unghiile. Aceasta poate conduce la o infectie, cauzand o umflatura dureroasa sau purulenta numita panartiu "paron/chia#. ,5.PA"!L SI !N4HIILE Parul si unghiile noastre pot sa para mai degraba decorative decat utile, insa stramosilor nostri unghiile rezistente le serveau drept unelte cu care scormoneau dupa radacini comestibile, iar parul des de pe corp si de pe cap ii proteja de schimbarile e,treme ale vremii. 0olosirea uneltelor, traiul la adapost si purtarea hainelor timp de mii de ani, ne!au cizelat infatisarea, dar chiar si in prezent corpul nostru este acoperit aproape in totalitate de un tip sau altul de par, inca ne mai folosim unghiile drept unelte, desi doar pentru
<%

indeletniciri mult mai simple "de e,emplu desfacerea unor ambalaje#, iar parul inca ne protejeaza capul intr!o oarecare masura de frig si de razele soarelui. Atat parul cat si unghiile sunt formate in principal din cheratina, un tip de proteina are formeaza si stratul e,terior al pielii. Parul si unghiile sunt complet lipsite de simturi, noi nu simtim cand sunt taiate, asa cum nici oile nu simt cand li se tunde lana si nici caii nu simt cand li se potcovesc copitele. Orice senzatie e,ista la nivelul pielii, de e,emplu daca ne tragem de par. Cresterea parului Parul este atat de fundamental pentru noi incat deja cand ne dezvoltam in pantecele mamei corpul nostru este acoperit de un par fin, ca puful, numit lanugo. Acesta este inlocuit inainte de nastere de un alt tip de par fin cunoscut sub numele de vallum, care si el este treptat inlocuit de par normal pe masura ce crestem. Pe capul unei persoane adulte sunt apro,imtiv %2&.&&& de fire de par si fiecare dintre acestea, asemenea fierlor de par de pe corp, creste dintr!o radacina proprie, numita papila dermica. 1adacina se situeaza chiar la baza unei mici gauri in piele, cunoscuta sub numele de folicul, unde este hranita prin flu,ul sanguin. De asemenea, in fiecare folicul e,ista o glanda minuscula numita glanda sebacee, care secreta o cantitate foarte mica de substnta uleioasa numita sebum. 0iecar folicul mai are si niste muschi foarte mici, numiti muschi arector pili. 'radus cuvant cu cuvant, acesta inseamna Aridica parulB, si atunci cand ne este frig sau frica, acesti muschi se contracta, facand sa ni se ridice parul. Acest proces dateaza din vremea in care stramosii nostri aveau un par mult mai des, si puteau sa se incalzeasca sau sa faca sa para mai amenintatori prin ridicarea lui. -and muschii arrector pili se contracta, pielea din jurul firelor de par este si ea ridicata devenind ceea ce noi numim Apiele de gainaB. "itmul cresterii parului -resterea parului are loc intr!o serie de faze. Prima faza este o faza activa, in timpul careia parul creste constant din radacina. Aceasta faza dureaza pana la patru ani si este urmata de o faza inactiva "de odihna#, in timpul careia parul se devitalizeaza treptat si cade. In cea de!a treia faza foliculul gol ramane complet inactiv timp de mai multe luni, dupa care procesul incepe din nou. Parul de pe cap creste apro,imativ %.23 cm pe luna, lungimea care difera de la o persoana la alta. =ineinteles, parul de pe cap creste mult mai repede decat cel de pe corp inainte de a cadea. In medie, oamenilor le cad in jur de & pana la %&& de fire de par pe zi, fire care au ajuns la sfarsitul celei de!a doua faze, insa fire noi de par cresc mereu pentru a le inlocui, in timp ce alti foliculi inactivi devin din nou activi. -and copii ajung la varsta pubertatii si incep sa se transforme in adulti, ambelor se,e le creste un nou tip de par la subbrat si in zonele genitale, ca rezultat al schimbarilor hormonale.
<2

-urand dupa acestea, baietilor incepe sa le creasca par pe fata, si in cele din urma, in cele mai multe cazuri, si pe piept. Acest tip de par este una din caracteristicile noastre se,uale secundare. Tipul si forma parului Partea vizibila a firului de par este de fapt tesut mort format din lanturi proteice legate intre ele, si numai partea care creste in papila dermica este cu adevarat vie. $a microscop se poate vedea ca suprafata firului de par este solzoasa, asemenea pieilor reptilelor si a picioarelor pasarilor, iar acest lucru este valabil si pentru unghii. 0irele de par pot avea forme diferite, firul cilindric formeaza parul drept, firul oval formeaza parul ondulat sau cret, iar firul cu forma de rinichi formeaza parul tipic african. Culoarea parului 0oliculii contin celulele care produc cheratina, din care se formeaza firul de par, si alte celule numite melanocite care produc pigmentul melanina, cel care da firului de par culoarea. -u cat melanina este in cantitate mai mare, cu atat mai inchis este firul de par. "Melanina este si cea care da culoare pielii si ii face pe cei cu pielea deschisa sa se bronzeze daca stau la soare#. Dintr!un motiv oarecare, pe masura ce imbatranim melanina este produsa in cantitate tot mai mica in foliculi, pana cand , in cele din urma, majoritatea oamenilor au parul alb. 'ipul si culoarea parului nostru precum si varsta la care incaruntim sunt stabilite prin ereditate. ,6.CA-E"EA SI P"0;LE2ELE PA"!L!I Majoritatea problemelor parului si ale pielii capului se pot trata la domiciliu. Matreata si caderea parului pot fi legate de o proasta nutritie, stres, boala, un tratament dur sau efecte secundare ale altor medicamente. 1arirea parului se poate datora si unor dereglari hormonale temporare sau imbatranirii. Productia de sebum din pielea capului este legata de structura genetica si de echilibrul hormonalG mai interna in adolescenta, ea se manifesta printr!o activitate celulara sporita, luand forma unor mici cruste numite matreata, si poate fi provocata de o infectie micotica. *tresul, un soc, napirlirea, boala sau tratamentul cu anumite medicamente pot provoca rarirea parului. 'ensiunea musculara indusa de stres intinde pielea capului si impiedica sangele, care aduce substante nutritive, sa ajunga la foliculii de par. 1adacinile de par subnutrite se usuca si parul poate cadea prematur. -aderea paruiui pe anumite portiuni poate fi cauzata de o micoza, cum ar fi 'inea capitis. 2etode pre%enti%e pentru caderea parului *tarea parului si a pielii capului este adesea legata de stilul de viata si modul in care se ingrijese fiecare.

<4

Pentru a preveni aparitia si agravarea unor probleme, consumati alimente bogate in proteine, caroten, acizi grasi esentiali, fier, siliciu, zinc, precum si vitamine = "mai ales biotina#, ;vitati bauturile gazoase, care aciduleaza sangele si pot conduce la pierderea de minerale din par. De asemenea, nu tineti un regim pentru a slabi brusc, nesanatos, si la nevoie folositi tehnici de control al stresului. ;,ercitiile fizice regulate imbunatatesc circulatia in pielea capului si furnizeaza numerosi nutrienti foliculilor de par. Tratament pentru caderea parului Aromaterapie) alegeti una din retetele urmatoare, in functie de problema. Aplicati lotiunea pe partile afectate si lasati peste noapte. Dimineata spalati!va cu sampon si clatiti cu acelasi amestec de uleiuri esentiale aditugate in apa calda. 1epetati la o zi sau doua, pentru inceput, apoi de doua ori pe saptamana, dupa ce observati ca pielea capului arata mai bine, adaugati cate 2 picaturi de ulei de geraniu. Masaj) un masaj cu plante sau ulei aromat indeparteaza tensiunea din muschii pielii capului si imbunatateste circulatia. Asigurati!va ca miscati pielea capului, nu numai parul. 0olositi ceai de urzica sau de brusture ori un tonic preparat din semintele de schinduf ce contin o enzima numita trigonelina, care mareste cantitatea de sange ce urca la cap si permite o,igenului si substantelor nutritive sa ajunga la foliculii de par, hranind radacinile. *tructura sa chimica seamana cu cea a mino,idilului, un medicament care favorizeaza cresterea parului la unele persoane. =eti in fiecare zi o cana de ceai de schinduf. Leacuri naturiste pentru caderea parului : Pentru a scapa de e,cesul de grasime, clatiti parul cu apa distilata la care ati adaugat un pic de suc de lamaie. Intindeti pe cap % lingura de ulei de ricin, cu varful degetelor, cu doua ore inainte de a va sampona. Parul va capata stralucire si veti scapa si de varfurile despicate. 0ierbeti linguri de cimbru uscat in 2 cani de apa si raciti. Aplicati pe pielea capului curata si umeda pentru a trata matreata. Sfaturi pentru un par sanatos : Alegeti produse care se potrivesc parului propriu. Canditi!va cat e de gras sau de uscat si la tratamentele anterioare, cum ar fi permanentele. ;vitati sa folositi prea mult uscatorul de par, bigudiuri electrice sau aparate de ondulat parul si nu aplicati aer foarte cald aproape de cap. Parul uscat sau deteriorat trebuie uscat in mod natural, iar pentru a!l face sa arate mai bogat sau a!l increti, folositi bigudiuri cu termostat si aburi. Decoloratul, permanentul si unele vopsele pot vatama parul si pielea capului, asa ca trebuie sa cititi cu atentie instructiunile.
<

Daca parul nu va este prea sanatos, apelati la tratamente profesioniste. Daca aveti parul uscat si doriti sa!% colorati, folositi produse naturale, henna sau altele, care dau stralucire parului si!i confera luciu. Apelati la medic daca : Problema persista si dupa ce ati aplicat tratamentul traditional. Pierderea parului rezulta in fasii de chelie. Prezentati si alte simptome, cum ar fi oboseala si pierdere in greutate

/9.2IC01E ALE PIELII iciorul de atlet .tinea pedis/ si micoza corporala .tinea corporis/ sunt e"emple de afectiuni ale pielii cauzate de o clasa de organisme asemanatoare ciupercilor. Infectiile cu tinea sunt deosebit de contagioase si pot fi contractate de la oameni, animale, din pamant, din locurile umede .precum dusuri si piscine/, precum si de la obiecte de uz casnic. )le nu se vindeca, de regula, fara tratament. +nele tipuri de tinea, ciuperca raspunzatoare pentru micozele picioarelor, ale corpului sau ale pielii capului, traiesc in zonele calde si umede ale corpului, cum ar fi pielea dintre degetele picioarelor, de sub sani si din zona inghinala .-inea cruris/. Afectiunea se manifesta printr!o eruptie rosie, insotita de mancarirne. +lterior, pielea afectata se descauneaza si poate deveni e,trem de dureroasa. *porii ciupercii se raspandesc prin contactul cu animale si oameni infectati. 'inea corporis este asociata cu portiuni circulare de piele albicioasa si insotita de mancarime, inconjurata de o dunga rosie bine definita. ;a afecteaza de cele mai multe ori trunchiul si pielea capului. 'inea pielii capului "'inea capitis# apare mai ales la copii si produce portiuni rotunde de piele cu parul cazut si cu mancarime. -andida albicans, o ciuperca asemanatoare drojdiei, poate si ea afecta pielea si este iata cu descaunarea pielii capului, cunoscuta sub numele de matreata. Cum putem pre%eni o mico&a ? Micozele prospera in medii calde si umede, asadar stergeti!va bine dupa baie, mai ales pe vreme calda. Pentru a preveni raspandirea micozelor, luati masuri ca toti membrii familiei sa foloseasca prosoape individuale, schimbate frecvent, si ceretile celor infectati sa se spele pe maini dupa atingerea zonelor afectate. Pentru piciorul de atlet *chimbati!va zilnic pantofii si ciorapii. $asati incaltamintea sa se aeriseasca foarte bine inainte de fiecare purtare. 0olositi talc contra transpiratiei picioarelor. Purtati ciorapi din fibre naturale, care absorb umezeala, sau din cei speciali, care lasa sa treaca umezeala. $asati picioarele sa ,,respireB, alegand pantofi din piele sau dintr!un alt material natural ori cu gauri pentru aerisire daca materialele sunt sintetice. Purtati intotdeauna papuci de baie in preajma piscinelor, in vestiare publice sau in orice alt loc unde persoane care sufera de piciorul de atlet ar putea umbla desculte.

<3

Pentru tinea) -uratati frecvent cu aspiratorul covoarele si tapiteria daca aveti animale de casa, pentru a reduce riscul de contaminare. Tratament pentru mico&a entru piciorul de atlet! Inainte de culcare, muiati!va picioarele zece minute intr! un lighean cu apa calda in care ati pus cate 2 picaturi de ulei de galbenele, de levantica si de arbore de ceai. *au puteti sa aplicati pe fiecare picior o compresa calda muiata in acest amestec. Puneti!va sosete pentru a mentine compresa peste noapte. Dimineata, amestecati aceleasi uleiuri cu %62 de lingurita de ulei de galbenele si aplicati intre degete. entru piciorul de atlet sau tinea corporis! luati 4 picaturi de ulei de eucalipt in 2 lingurite de ulei de jojoba si aplicati pe pielea afectata. Aplicati pe zona afectata, de doua ori pe zi, ceai de brusture sau tinctura diluata de galbenele sau de musetel. Aplicati o tinctura diluata de smirna "a se evita daca sunteti insarcinata#, sovarv sau echinacea, de trei ori pe zi. =eti zilnic una sau doua cani de ceai de echinacea, urzica, radacina de papadie, brusture si menta. Acesta creste imunitatea. Muiati o tesatura de bumbac sau o bucata de vata in miere si fi,ati!o cu un bandaj peste zona afectata. $asati!o peste noapte. Acest lucru calmeaza iritatia pielii si grabeste procesul de vindecare. 0rectionati in fiecare zi zona afectata cu usturoi zdrobit, pentru a combate infectia. Sulphur! pentru pielea capului infectata, din patru in patru ore, ma,imum %& doze, urmate de *epia, daca nu apare nici o ameliorare. -ellurium! pentru micoze ale trunchiului, la fiecare patru ore, ma,imum %& doze. Animalele de casa : +n animal care se scarpina mult trebuie dus la veterinar pentru a constata daca nu a contractat o mico&a. De asemenea, duceti la e,aminat animalele de casa daca un membru al familiei a contractat o mico&a. Animalul ar putea fi cel care a transmis boala si deci va trebui si el tratat. Consultati medicul : -and aveti o roseata accentuata a pielii, tumefiere sau durere. Afectiunea persista in ciuda tratamentului +n tratament bun impotriva micozei este fiertura de brei. *e toarna 4 litri de apa peste un manunchi de brei!de!camp, se pune la fiert si se clocoteste % minut. *e strecoara, se varsa intr!un lighean. *e face timp de %& minute o baie la picioare. *e foloseste regulat. O baie de picioare cu ulei de levantica este de asemenea benefica impotriva micozelor. *e toarna 2 picaturi de ulei si se tin picioarele %& minute in apa.

/1.2ANCA"I2I Senzatia intensa, sacaitoare de mancarime poate fi resimtita pe intreg corpul sau intr*o singura zona.

<2

)"ista mai multe cauze posibile ale mancarimii, printre care alergia, pielea uscata si iritatia provocata de substante chimice menajere si industriale. 4nele persoane, inclusiv femeile insarcinate si persoanele in varsta, au o piele e"trem de sensibila. Mancarimea este adesea provocata de spalatul si imbaiatul e,cesiv, de sapunuri dure, produse pentru baie, detergenti sau haine aspre. Mancarimea generalizata este rara) ea poate fi un simptom al unor boli ca diabetul, o problema tiroidiana sau icterul. ;a poate fi si un efect secundar al unor medicatii sau o reactie alergica la un aliment ori la altceva. Mancarimea este simptomul multor boli ale pielii, inclusiv eczema, psoriazisul, sau al vindecarii unei rani, insa adesea cauza ramane necunoscuta. 2etode pre%enti%e pentru mancarimi: Daca stiti care este cauza mancarimii, evitati!o. 7u folositi substante care usuca pielea, cum ar fi talcul sau produsele de baie parfumate. +tilizati sapunuri si articole de toaleta pentru pielea sensibila. 'ratati pielea uscata, care se descumeaza, cu creme hidratante. Cum scapam de mancarimi ? Sfaturi generale Incercati sa nu va scarpinati, deoarece iritatia se agraveaza. Pielea se poate rani, generand o infectie. ;vitati sa faceti bai fierbinti prelungite pentru ca usuca pielea si pot inrautati iritatia. 0olositi un agent de curatire bland, fara sapun, sau spalati!va numai cu apa. Plantele antiinflamatorii, cum ar fi galbenelele, musetelul si rocoina sunt ideale pentru alinarea mancarimii. 0aceti o compresa rece muiata in ceai de galbenele sau rocoina si aplicati!o pe zona afectata. 'urnati 4 cani de apa fierbinte peste %& lingurite de rocoina uscata. $asati sa infuzeze %3 minute, apoi turnati ceaiul in apa de baie si stati mai mult timp in apa. Aplicati unguent cu musetel sau galbenele. Adaugati doua linguri de otet de mere sau doua linguri de ovaz mare "de la Plafar# in apa calda de baie. 1ela,ati!va apoi timp de %3 minute in cada. Medicina populara sustine ca sucul de cartof crud favorizeaza vindecarea pielii inflamate. Calmati inflamatia -and simtiti nevoia sa va scarpinati, aplicati pe zona afectata o compresa uda si rece. Apelati la medic daca : Mancarimea persista si dupa tratament. Pielea vi se inflameaza sau infecteaza. =anuiti ca e,ista o alta cauza. *unteti insarcinata si aveti mereu mancarimi.

<<