Psihoterapie isihastă

Vasile Andru

PARALELA 45

1

Colecţie coordonată de Vasile Andru Vasile Andru Editor: Călin Vlasie Redactor: Constantin Dumitru; Culegere: Irina Vulcan şi Măria Apşan; Tehnoredactor: Viorel Mihart; Coperta colecţiei: Andrei Mănescu Ilustraţia copertei: Parabola fiului risipitor, rescă la Marea !a"ră# Athos $repress: Viorel Mihart

Psihoterapie isihastă
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României ANDRU VA!ILE %&&' $sihoterapie isi"ast# ( Vasile Andru) * $iteşti: $aralela +,# -i.liogr) I/-0 12&3 456*'45*'6&*&; I/-0 1263 457*456*'45*'6&*l '2,)7,2 Cop8right e Editura $aralela +,# %&&'# pentru pre9enta ediţie PARALELA 45

2

PR$LE%$&ENE Filocalia şi viaţa Actualitatea terapiilor bazate pe tradiţia filocalică Termenul de psihoterapie isihastă, sau filocalică, desemnea9ă un domeniu aparent nou) Istoriceşte# el pro"ine din tradiţia practicilor monahale şi sacerdotale) Aşadar domeniul este "echi# numai termenul şi structurarea materiei sunt noi) :tim că de;a a ost acreditat termenul <psihoterapie iloso ică=# a">nd ca speci ic modi icarea unor trăsături greşite şi stări negati"e# prin modi icarea iloso iei indi"iduale) Aşa cum reiese din descrierea acestei terapii# ?ntr*o enciclopedie# "e9i că e "or.a mai degra.ă de o particulari9are ?n cadrul disciplinelor paideice) $sihoterapia isihastă# sau ilocalică# are mari perspecti"e de a i omologată ca disciplină ca atare) :i prin istoricul ei# şi prin undamentele ei# şi prin re9ultatele ei din epoca patristică p>nă a9i# psihoterapia filocalică este mai temeinic statuată dec>t cea < iloso ică=) @ricum# ele sunt ?nrudite) 0oi am "or.it şi scris despre asocierea posi.ilă a ilocaliei cu psihoterapia din 2477* l474# de la "olumul <Viaţă şi semn=) Ant>r9ierea ?n omologarea acestei materii# şi includerea ei ?n ta.loul curent al terapiilor# sau măcar ?n istoricul lor# se datorea9ă i9olării şi lipsei de comunicare ?ntre domenii) Acel tragism al căilor paralele: di icultatea ?nt>lnirii ?ntre in ormaţional şi re"elatoriu) I9olarea dintre mulţii practicieni ai in ormaţiei şi oarte puţinii practicieni ai cunoaşterii re"elatorii) An o.ştile monahale a eBistat dintotdeauna o <ştiinţă= a ?m.unătăţirii umane# a "indecării .olilor egoului# a ştergerii impurităţii patogene şi corectarea unor trăsături de personalitate# pre"enirea unor tul.urări de personalitate# re9ol"area unor di9armonii şi de9ordini a ecti"e# a unor di icultăţi eBistenţiale) Aceste re9ultate se o.ţineau prin moduri speci ice# prin interiori9area metodică a eBigenţelor creştine de "iaţă# modi icarea stărilor de conştiinţă olosind eBperienţa ilocalică) Toate pra"ilele(regulile practicii isihaste# de la Ioan /cărarul# la Calist şi Ignatie# includ această eBigenţă modelatoare pe care# ?ntr*o a9ă# o numim terapeutică# iar ?n altă a9ă# adică ?n inal# o numim soteriologică) 0oi n*am ăcut dec>t să dăm nume unui domeniu care a eBistat demult) :i să ;alonăm un o.iect de studiu# ?ntr*o materie <medicală= eBistentă de;a) An structurarea materiei# am o.ser"at un paralelism ?ntre psihoterapia clasică şi cea numită de acum filocalică. Acest paralelism poate o eri şi un argument de "ala.ilitate a domeniului nou numit; dar şi o propunere ca psihologia clasică să preia sugestii sau suporturi terapeutice din tradiţia patristică) !a mulţi autori patristici eBistă eBperienţe# ca9uistică# de9"oltări pri"ind echili.rul psiho* emoţional# pri"ind <arderea= ocarelor psihogene# re9ol"area unor ca9uri dramatice de .oli ale egoului şi tul.urări de personalitate) Monahii ?m.unătăţiţi# asceţii 9işi harismatici au ost mereu căutaţi de oameni ?n di icultate# şi au re9ol"at ca9uri grele# de .oli# ie emoţionale# ie somati9ări psihice) De la unii precursori au rămas ormulate practici# de la alţii au rămas capitole terapeutice; notăm autori precum Ioan Casian# MaBim Mărturisitorul# Ioan Crisostom# $etru Damaschin# /imeon Meta rastul# Isaac /irul# la care s*au adăugat# p>nă ?n "eacul nostru# nume mari de medici de trup şi su let) Cele trei 'indec#ri( tru) minte su*let Medicina# dintru ?nceput# era str>ns legată de religie# de credinţă) An"ăţătura creştină poate i "ă9ută ?n trei iposta9e: "indecătoare a trupului 1terapie3# "indecătoare a minţii 1liniştire# iluminare# eBtensia conştientului3 şi "indecătoare a su letului 1m>ntuire3) De la această .a9ă a plecat practica "indecărilor spirituale)
3

olii sau in irmităţii=) $e acest <nu numai= ?l "om completa acum# apro und>nd actorul psihic pre9ent ?n de iniţie: sta.ilirea dreptei naturi# re9ol"area con lictului generator de .eam şi despre ormarea sau in ormarea noastră ?n acest domeniu de a"angardă) Multe din temele cărţii de aţă au ost de9.i.uţii ?n ca9uri gra"e# cum ar i sindromul de posesiune) De alt el# ?n @ccident# psihiatrii a"i9aţi ?n acest sens# au conturat o disciplină nouă: etnopsihiatria.licat de.lică şi patristică) Cu speci icul de .ută să conectăm trupul direct la sursa spirituală a ?nsănătoşirii) . ca domeniu totuşi autonom şi delimitat# este includerea practicii noera proseuche 1rugăciunea minţii ?n inimă3 ?n actul ormator al terapeutului) $ractica isihastă ?nsăşi# ca lucrare puternică asupra mentalului# ca metodă de introspecţie şi lucrare prile.andă magnetică a unor de9.ol'area unor boli ale e-oului) /au# contri. "indromul de posesiune şi tratarea lui.=# %&&+) An deschiderea acelei cărţi# "or.ateri şi lucrări practice) @ "ersiune restr>nsă a acestui "olum a apărut cu ' ani ?n urmă# la Chişinău) Reguli filocalice pentru restabilirea sănătăţii @rgani9aţia Mondială a /ănătăţii 1@M/3 de ineşte ast el sănătatea.ogăţi mi.area emoţional# a omului 1aspect de icitar ?n societăţile a"ansate3# terapia relaţiei de cuplu şi a relaţiilor interumane# re.ilitate emoţională# mulţumire ermă# parametri spirituali ridicaţi) De iniţia de mai sus este acceptată ştiinţi ic# deşi are un anume idealism) Ea arată că atitudinea mentală este hotăr>toare ?n resta.a un "olum: !orcismele.a de )rocedee )ri'ind maturi.uind saltul de la simţuri la Duh# constituie o .osF $entru că ele urmăresc ce"a mai mult decat ?ntărirea <g>ndirii po9iti"e=) Ele ne orientea9ă# ne a.Dilocalia ?nsăşi# ?n esenţă# urmăreşte trei scopuri: )uri*icare iluminare +i des#'ar+ire) Chiar aşa sună su.loacele o erite de taina metanoia.oală# a con lictului ?ntre trup şi lege) Iar iluminarea este capătul acestui demers medical: este s >rşitul medicinii) Este re lectarea deplinei sănătăţi ?n toate cele trei paliere: trup# minte# su let) Cartea de aţă doar .loacele) E "or.alonea9ă un cadru care "a putea i apro undat ?n "iitor# de către căutătorii care să ai.ă o practică ?n materie) Paralelisme orientati'e +i s)eci*icul *ilocalic /peci icul psihoterapiei isihaste (sau filocalice).senţa ./ !tarea de bine mental -r#be+te re*acerea *i. </tarea completă de .ătute ?n conteBt practic# ?n cadrul <Erupului de practică isihastă şi studiul Dilocaliei=# pe care*l ?ndrum de aproape două decenii) De aceea# unele capitole au o notă de oralitate şi transmisie directă# iind chiar transcrierea de pe .ordat aici este de sorginte .a9ă: 'indec#rile )rin ridicarea indicelui de s)iritualitate# prin acti"area protimiei# prin mi.ilirea sănătăţii) Dar de ce numim < ilocalice= regulile de mai . Aceasta "alori9ea9ă corect şi tradiţia terapiilor pre*creştine# sau a celor creştine di9ol"ate ?ntr*o materie etnogra ică) Tot aşa# ea ar putea "alori9a terapiile de sorginte patristică) $e această direcţie# am pu.ă du.a9ă pentru psihoterapia ilocalică) Dar# mai ?nt>i# pentru ormarea terapeuţilor) Demersul nostru nu este o simplă punere ?n paralel a două ta. Eseu de etnopsihiatrie) Editura <$aralela +.titlul Filocaliei: <Despre cum să ne puri icăm# să ne iluminăm şi să ne desă">rşim=) Vindecarea este resta. prin care $sihologia şi $sihiatria şi*ar putea ?m.lă cunoaştere: a Dilocaliei şi a $sihologiei şi# e"ident# să ai.ic# Este regula numărul unu# şi toate celelalte sunt detalii ale ei) 4 . $e l>ngă acel paralelism de orientare şi de conlucrare# e"idenţiem specificul filocalic.ine i9ic# psihic şi social# care este dată nu numai de a.louri: unul psihiatric# altul ilocalic) Ci# ?n principal# modul terapeutic a.

ăr.atul o "ede ?nchisă şi retrasă# şi atunci se g>ndeşte că sentimentele ei aţă de el s*au răcit) Dar acel .sent din casă) E şi asta o ugă) /au < uge= să .a9ată pe mulţumire ermă# "a asigura o sănătate .at nu ?nţelege că aşa*9isa răceală a emeii este o a9ă normală prin care ea tre.ral# #nt$i #nţele%i lumea şi eşti mulţumit că lumea este ceea ce este) Dacă aparţii tipului intuiti"# a ecti"# ?nt>i ?ţi cree9i starea de mulţumire# şi "a urma ?nţelegerea) Depinde cărui tip mental ?i aparţii) Dacă dominanta este intuiti"ă# atunci creea9ă*ţi o stare de mulţumire.oritatea impasurilor pe care le "or a"ea copiii noştri mai t>r9iu se datorea9ă con lictelor din amilie# petrecute ?n perioada copilăriei acestora) Aceasta este# deci# prima regulă: sănătatea este o consecinţă a .le cu "reun "ecin) /au < uge= la mănăstire# dacă este mai pios) Demeia poate să ?nţeleagă că .ire psihică) @mul .i despre .inelui mental) Iar acest .oace ta. din ea "a re9ulta inteligenţa) Dacă dominanta este cere.uie să treacă pentru a*şi re ace comportamentul a ecti") Dinamica masculină este alta# oscil>nd ?ntre fu%ă şi revenire.inele mental) 0/ Nu considera boala ca o )edea)s# )entru )#cate Jnii consideră .ătut de Dumne9eu# şi că Atotputernicul i*a dat .ări de personalitate ale mem.ui să ştie că dinamica lui a ecti"ă se re ace prin ugă) Această idee nu tre. ea ar tre.ăticia din el nu dispare) Ei . persona.uie ?nţeleasă eronat# cum că cei care ug au şi dreptate s*o acă) Duga poate să ie eBprimată di"ers H un .oi printre s inţi# răstoarnă nişte ca9ane unde se ier. Ca să*şi re acă a ecti"itatea# .une/ Mulţumirea lăuntrică este garantul ?mplinirii acestei stări) Cum se poate do.ăr.a9ă ?nţelegerea şi o stare de mulţumire) Iar credinţa ?ntăreşte .ine# a.ţină iniţierea şi# ast el# ea a de"enit <egala cerului=# nemuritoare) Ansă# cu toate că era nemuritoare# maimuţa tot ăcea po9ne) $oate e şi situaţia omului: deşi do.rală# atunci ?nţelegerea creea9ă mulţumire) Este un apt "ala.ung>nd această maimuţă# la un moment dat# ?n cer# ace tără.ine mental gră.ine mental are la .eşte re acerea i9ică) /ănătatea noastră este o uncţie a psihicului şi a g>ndirii po9iti"e) @mul este ceea ce g>ndeşte) @ g>ndire care selectea9ă a ecte po9iti"e# o g>ndire .ea eliBirul "ieţii# strică nişte tocmeli))) / inţii atunci se supără 5 .>ndi mulţumireaF Mută mintea de la <"eacul acestaG şi mintea se "a schim.>ndeşte at>ta ştiinţă# săl.oala ?n chip de pedeapsă) Dar dacă .oala nu este o pedeapsă pentru păcate# ce este atunciF $utem "or.ui să se teamă că sen* timentele lui aţă de ea s*au răcit.a) Antre. Ca să se re acă a ecti"# uneori emeia se ?nchide# se retrage ?n sine# pare m>hnită) -ăr.rilor amiliei I ie locali9ate scurt# ie cu amprentă de durată asupra copiilor) $sihologii au eBplicat de.ăr* .ră# care se cheamă &ălătorie #nspre soare apune.ăr.atul are# la un moment dat# ne"oie de ugă) Anţelegerea aptului că asemenea stări sunt naturale ar e"ita numeroase con licte sau pertur.il şi ?n relaţia dintre doi parteneri# doi soţi) De ce apar rec"ent situaţii con lictuale ?ntre soţiF $entru că unul nu ?nţelege natura celuilalt) De pildă# emeia tre.oală ca iind o oprire de la păcat.atul uge) Iată de ce# atunci c>nd "ede un .ăr.utat*o să o.uie ?nţeleasă din punctul de "edere al dinamicii a ecti"e) @scil>nd ?ntre #nchidere şi deschidere.oala ca iind o pedeapsă pentru păcate.at < ugind=# emeia n*ar tre.olna" se re ace mai greu c>nd consideră că a ost .ul principal este o maimuţă) @ maimuţă po9naşă# născută dintr*un ou de piatră) :i ea s*a dus să caute iniţierea) Jn maestru a a.aţi*"ă: suntem mulţumiţiF EBistă o relaţie ?ntre mulţumire şi inteligenţă# ?ntre mulţumire şi ?nţelegere) Dacă eşti tipul cere. aceasta este o do"adă de slă.a că ma./tarea de .at < uge= ?n cititul presei# e a. o in ormare# o atenţionare că am ?ncălcat o lege) Antr*o carte cele.ună sau o recuperare rapidă) Trăim ?ntr*o lume ?n care pierdem adesea condiţia sănătăţii celei .

at modul de a m>nca# de a g>ndi# de a 1con3"ieţui) 6 .oala nu este pedeapsă pentru păcat# ci oprire de la păcat) /*a pus adesea ?ntre.olii# ca să smulgem tandreţe# căldură) !e amintim celor din .: 2&3) Considerăm această ra9ă ca porunca a II*a) 0u poţi a.oala din acest punct de "edere şi dacă nu ne "om mai teme de ea# "om constata că ast el ieşim mai repede din .area: <De ce ne ?m. Acest termen se traduce prin: ?n"iere# renaştere la "iaţă ade"ărată# ?ntărire su letească) Aceasta este deci regula a treia: .os) :i atunci un !uminat a luat un cerculeţ de ier# l*a pus pe capul maimuţei şi l*a iBat .uie să descoperim oprirea spirituală) @preşte*te şi ă un minut de introspecţie) Introspecţia deri"ă din liniştea interioară) 0u anali9a interiorul: anali9a este un "iciu intelectual) Introspecţia este oglindirea lăuntrului) <@$RIREA= este o practică) Ea a ost de9"oltată ?n Filocalia.olnă"im ca să smulgem tandreţe) An lumea aceasta ?n care toţi sunt gră. ?n greceşte# stasis ?nseamnă eBerciţiu spiritual# cum ar i rugăciunea) :i rugăciunea este marea oprire) Cununa opririi este anastasis.ile şi ?ncălcarea legilor uni"ersale re"elate) $ăcat ?nseamnă să ai gri. de oprire# de introspecţie# de cunoaştere) 4/ A da un sens 3mboln#'irii( boala este un )rile2 de sc"imbare Dacă "om pri"i .oala este un prile.i H dacă ai gri.ile ne ?mpuţinea9ă liniştea# ?mpuţinea9ă "iaţa) <Rumegarea= g>ndurilor slă.ilitatea minţii) A doua oprire este oprirea de la păcat) A treia oprire este oprirea de la m>ncarea care ne aprinde) A patra oprire: de la adunarea cu oamenii in eriori moral H deci ?ndemn de a te aduna cu oameni sporiţi# cu oameni cu preocupări ?nalte) @prirea este stasis.olnă"imF= Jn răspuns ar i că ne ?m.ine# ca ea să nu*l poată da . care a propus <eBerciţiul celor ' opriri=) Acest <opreşte*te= se poate re eri şi la controlul celor ' surse de agitaţie şi de9organi9are a personalităţii) $rima oprire este sta. cum ăcea o po9nă mare# cerculeţul o str>ngea.i# ai păcate) Eri.os# spun>ndu*i: <De c>te ori "ei călca o lege di"ină# cercul te "a str>ngeK= :i a "enit maimuţa pe $ăm>nt.şi se pl>ng lui Dumne9eu că o maimuţă ?ntoarce totul cu susul ?n .olnă"imF 0e ?m.uieşte ?ntreruperea gri.ilitatea i9ică: ea atrage după sine sta.# sună aşa: <@preşte*te şi cunoaşteK= 1<@priţi*"ă şi cunoaşteţi că Eu sunt Dumne9eu= $s) +.olnă"im ca să ne amintim de Dumne9eu) Antotdeauna c>nd suntem .olna"i# mulţi oameni şi*au schim.olnă"im ca să ne smerim# ca să ne aducem aminte că suntem trecători) An a ară de asta# de ce ne mai ?m.ur că ne datorea9ă căldură# căci ei uităK Toţi uităm că datorăm ce"a semenului) 1/ Boala nu trebuie )ri'it# ca o catastro*# ci ca un )rile2 de intros)ecţie de lini+te De iniţia păcatului de la minor la gra") $ăcatul sunt gri.eşte omul) -oala prile.olna"i# ne amintim de Dumne9eu) $utem spune că ne ?m.oală) După ce au ost .iţi# nimeni nu "rea# nu are timp să ne dea tandreţe) Atunci# inconştient# ne lăsăm .unge la cunoaştere din mers) 0oi tre.ilor# este o oprire orţată din <mecanica păcatului=# din mecanica "ieţii păcătoase) $orunca a II*a# un "erset ?n $salmul +. şi o durea capul şi se cuminţea) Iată deci că durerea ei de cap nu era o pedeapsă# ci o in ormaţie că a ?ncălcat o lege sacră# o lege ?mpotri"a "ieţii) Atunci te doare capul H c>nd ?ncalci o lege sacră# o lege ?mpotri"a "ieţii) Dacă ne*am corecta atitudinea şi n*am mai ?ncălca legea# ne*ar lăsa imediat durerea de cap# ără pastilă şi ără doctor) Iată deci că .

olna") RelaBat# cu ochii ?nchişi# repetă*ţi ormule ale ?nsănătoşirii) Cea mai curentă ast el de ormulă este: '(ă simt din ce #n ce mai bine.5/ De'ii s#n#tos dac# iţi dore+ti cu ade'#rat acest lucru Asta ?nseamnă# ?ntruc>t"a# că mulţi sunt .olna"i) A irmaţia poate părea# la prima "edere# şocantă) :i totuşi# ei sunt .olnă"irea) Asta tre.ui să ştie c>te ce"a despre corelarea dintre %reşeală şi boală * ce tip de greşeală naşte o categorie de . pe zi ce trece şi din toate punctele de vedere)* tre.olnă"ire prin starea de .ine mental) /tarea aceasta de .oli "enite dintr*o ?ncălcare a !egii re"elate) :i este palierul actual: cumul cotidian de erori) 7 .ine mentalul# cu at>t "om stăp>ni starea de sănătate) @mul ar tre.uţi su.oli) Te*ai născut cu predispo9iţia pentru ele) 0/ Alte .a greacă# ?nseamnă lege) E "or.iniţiatic -oala nu numai că ?ţi dă o in orrnaţie despre "iaţă# dar ?ţi poate crea şi condiţia unei schim. atunci su.oală * tocmai pentru a e"ita ?m.oli sunt genetice sau ancestrale: te*ai născut cu o po"ară ?n soartă) 0u eşti răspun9ător de aceste .oli pro"in din con lictele sau traumele a"ute ?n perioada prenatală şi ?n copilărie) Dacă au eBistat con licte puternice sau traume ?n acea perioadă# indi"idul le "a resimţi ?n tot timpul "ieţii) Iată de ce copilăria# amilia# mediul sacru al casei tre. ci omul alege răul) @mul alege răul din ignoranţă# din ?nşelare# din cădere# din constrangere) Este constrans să ?l aleagă) Constrangerea ţine de irea omului# de naşterea lui# de <"ocile= ancestrale numite pulsiuni) @riginea .ile: .ită structura noastră) Dacă această ormulă este repetată# ?n perioadele de slă.uiesc pri"ite cu mare gri.oală) Dacă "rei cu ade"ărat să de"ii sănătos# de"ii sănătos) 4/ A2ut#5ţi subcon+tientul s# -r#beasc# 'indecarea Acest lucru este posi.ale) Această ormulă a ost olosită de dr) Emile Coue# care a "indecat# prin ea şi prin climat psihic spiritual# sute de ca9uri) Repetarea acestei ormule duce la preluarea ei de către rinence al# iar rinence alul transmite comen9ile de re acere acolo unde este ne"oie) Rinence alul# dience alul şi ormaţiunile reticu* lare trimit comen9ile de re acere acolo unde este slă.ilirii sănătăţii) A.ine mental ?ntreţine starea de .ine mental poate i clădită prin autoimpunere şi prin puri icare) E7)licarea *ilocalic# a 3mboln#'irii $redispo9iţia noastră pentru .olna"i pentru că# ?n inconştient# ei se lasă să ie .ine i9ic şi gră.unătăţire) 6/ Pentru cei 'rednici un im)as )recum o boal# )oate s# *ie un )ra.ări mentale pro unde# o trăire iniţiatică) Acestea sunt regulile resta.ire# timp de %2 de 9ile# seara la culcare# adică ?n acel inter"al de <stare alpha= sur"enită ?n mod natural# se produce ?ntotdeauna o ?m.a de . "or să ie trataţi ca nişte copii) C>nd lupta "ieţii ne copleşeşte# toţi simţim ne"oia să im trataţi precum copiii.ilească sănătatea) El ar tre.uie rostită la indicati" pre9ent# pentru că su.uie reţinut: aptul că# sănătoşi iind# putem să e"ităm o e"entuală ?m./ Jnele . ?n lim.il: să*ţi a.conştientul <cheamă= o .conştientul) Este un proces care se petrece ?n stare de relaBare# ?ntr*o stare destinsă * mai ales dacă eşti .eşte re acerea i9ică) Cu c>t "om supra"eghea mai .olilor depăşeşte# adesea# puterea noastră de ?nţelegere) EBistă 6 origini repera.conştientul nu cunoaşte alte timpuri "er.ui să ştie nu numai cum poate să ?şi re"ină# cum să*şi resta.ă) 1/ -oli cu surse nomice) +omos.ungem din nou la regula dint>i: starea de .oală "ine din predispo9iţia pe care o a"em de a alege răul) Dumne9eu nu "rea răul omului.olna"i# ?n primul r>nd# ca să*şi atragă un beneficiu nevrotic.

a9a comple!ului &ain.ine dacă elimină sau ie tineşte pe cine"a) Mai ales terapia iertării şi ofranda remedia9ă agresi"itatea inconştientă) <Ampacă*te cu aproapele tău))) cu ratele tău# cu p>r>şul tău=) 1Matei .:%6*%. are circa +& de ani# merge la .at ce*i de ăcut) <Tre.ucurie pentru acea <scorpie=) An cele din urmă a ?nceput să "adă că nu era chiar aşa de scorpie cum credea el# şi că numai ?ncărcătura lui de ură o ăcea pe osta lui soţie să pară at>t de rea) @ do9ă de a%resivitate inconştientă este ?n toţi) 0e naştem cu ea) Ea este .Condiţii a-ra'ante( agresi"itatea şi culpa.un ?nchinător# un practicant al religiei) Cu toate aceste calităţi# prietena lui simţea l>ngă el un discon ort eBtraordinar) Cei doi au "enit la mine să mă ?ntre.isericos.il) $oţi să iei oarte uşor o gripă sau o in ecţie# de eBemplu) An acelaşi timp poţi resimţi in luenţa negati"ă ce "ine dinspre o anumită persoană# sau pur şi simplu din c>mpurile din . Inconştient# "rei să*l elimini pe semenul tău) @mul se simte .a9ală# a energiilor ancestrale) -olile uterului pornesc de la asemenea atitudine# de autodepreciere# de autoie tinire a emeii) 8 .ine de ce# c>nd se a lă l>ngă tine# partenera are aura 9drenţuităK=# i*am 9is eu atunci) &e se #nt$mplă c$nd ai o aură zdrenţuită.ilitatea) Agresi"ul şi "ino"atul se ?m.uie să*l depăşeştiK 0umai dacă te rogi pentru ea o să*ţi di9ol"i agresi"itatea inconştientă =) <Dar nu merită)))=# mi*a răspuns) <Tocmai pentru că nu merităK Cu c>t te rogi mai mult pentru ea# cu at>t ea "a ?n lori# acolo unde se a lă)= <Dar nu merită să ?n loreascăK Vreau să piară# să se usuceK= <Iată# cred că ţi*ai conştienti9at destul de .olnă"esc mai lesne) An pri"inţa agresi"ităţii# tre.l>n9i ?i iartă pe toţi ceilalţi şi se atacă pe ei ?nşişi) Asta este o agresi"itate ?mpotri"a ta) /ă nu spui niciodată <0u merit să trăiesc=) Această agresi"itate naşte predispo9iţii maladi"e ?n 9ona .un ca p>inea lui Dumne9eu H ăcea şi pomeni# punea lum>nări la .iserică))) <Cum să*mi di9ol" agresi"itatea inconştientăF= m*a ?ntre.ăr.un# milosti"# ?nsă inconştient era agresi") El ştia că este .ă cu el# am a lat că mai usese căsătorit# di"orţase şi purta o ură ?n"erşunată primei sale soţii) E lesne de ?nţeles că# ?n prea.atul m*a ?ntre.ma lui# orice emeie simte un mare discon ort# pentru că el se ?mpotri"eşte emeii ?n sine) A l>nd acestea# .3) Dacă ai o a"ersiune aţă de cine"a# atunci la rugăciune e"ocă*i aţa senină şi <dăruieşte*i= mintal: pace# sănătate şi Car) Agresi"itatea inconştientă se ?ndreaptă ?n trei direcţii: *?mpotri"a ta# *?mpotri"a semenului tău *?mpotri"a spaţiului ?n care trăieşti) Con lictul psihic cu spaţiul predispune la .uie spus că de multe ori nici nu o conştienti9ăm) EBistă printre cunoştinţele mele un domn care este oarte .e de ce se ?nt>mplă acest lucru# de ce ea simte ast el) /t>nd un pic de "or. Eşti "ulnera.uie să*ţi di9ol"i agresi"itatea inconştientă=# i*am spus) An "iaţa sa conştientă# el era .oli de piele# dar şi la di9armonii ner"oase) Cei agresi"i ?mpotri"a lor ?nşişi sunt oarte mulţi) Adesea# cei .urul nostru 1din care# c>nd suntem sănătoşi# selectăm numai po9iti"itatea3) Re"enind# pot să "ă spun că acel pacient a reuşit p>nă la urmă să se "indece# să se roage cu .iserică# este un .at) !*am s ătuit ca# ?n iecare 9i# ?n rugăciunile sale# să o pomenească pe osta lui soţie şi să ceară pentru ea putere# sănătate# har) <Cum să cer aşa ce"a pentru eaF Este o scorpie# cea mai mare scorpieK a ripostat el) 0u pot să mă rog pentru eaK= <Acest nu pot tre.

ul digesti") El nu a reuşit să digere această situaţie adulterină# deci o simaţie de păcat mortal) An asemenea ca9uri se constată ?m.are: răul 9 .uie puri icată rădăcina) Resta.un presupune armonie# deci sănătate mentală şi sănătate somatică) <Rumegarea= g>ndurilor are e ect asupra aparatului digesti") Jn act sim.ile: o.ile sunt <păcatul ?nsuşi=) Ele sunt păcatul ?mpotri"a propriei tale naturi) $ăcate cu urmări asupra sistemului ner"os sau acele .oli care ţin de somati9ări ner"oase) :i păcatul <negru=: m>nia# duşmănia# os>ndirea aproapelui) $e drept s*a spus ?ntr*o para.ăr.oala s*ar i re lectat ?n urmaşul său) /e naşte ?ntre. dacă ar i reuşit să <digere= această situaţie duplicitară# credeţi că scăpa de cancerF $oate reuşea# cel mult# să*l decale9e cu o generaţie: să*l trans ere urmaşului) An natură eBistă o echili. L respectul "ieţii ?n toate ormele ei# ?ncep>nd de la ni"elul personal# p>nă la orme de "iaţă elementare) !istă o relaţie #ntre erori şi #mbolnăvire.olnă"it) Tratamentul medical este util ?n cri9e# dar este ine icient ?n destin) Căci resta.a9ală# la aparatul genital# prima măsură pe care tre. eBistă o relaţieF Da# sigur că eBistăK Jn coe icient de personalitate .olna"ii care au credinţă se "indecă mai repede) /*a "ădit că medicul care*şi spirituali9ea9ă actul medical este mai e icient ?n planul pro und al "indecării) -elaţia #ntre păcate şi boli @ para.olic atacă planul concret) /im. dar măcar atunciK /*a "ădit că .olii.unătăţirea atitudinii mentale: nu numai su.sesiile# rumegarea g>ndurilor) Cine"a spunea chiar că gri. ameninţarea .a# nici cu g>ndul) Doarte rar se ?ntrea.at care ăcea curse ?ntre soţie şi amantă# una locuind ?n cartierul $io* nierilor*Tineretului# iar alta ?n Militari) Ele nu au ştiut niciodată una de alta) $ersona.inele şi răul nu descreşteF / Augustin a dat răspunsul la această ?ntre. L relaţia armonioasă cu sacrul. $utem pre"eni sau remedia o ?m.rare a c>mpurilor# iar dacă el ar i scăpat# nepăsandu*i prea mult de adulter# . presiunea şi su.ilirea temporară# sau ieşirea din cri9ă# este doar supra aţa ade"ăratei "indecări) Tre.>ndit totuşi m>ntuirea pentru că n* a ocăr>t niciodatăK Adică acela a a"ut cea mai mare "irtute: n*a os>ndit pe semenul său# nici cu "or.olnă"eşte# el stă uneori să se ?ntre.oluri şi# dacă nu le digerăm# aparatul digesti" se ?m.olnă"i niciodată# şi# deci# nu "ei a"ea ne"oie de darul "indecării) Care sunt păcatele# cum pot i cunoscute şi ce .olnă"ire de cancer* c>nd se să">rşeşte un păcat mortalK El a murit.olnă"eşte) Cunosc ca9ul unui .ă omul ce legi uni"ersale a ?ncălcat) A.olă athonită că: un om care ăptuise multe greşeli ?n "iaţa lui a do.ul masculin nu mai este ?n "iaţă# a murit de cancer la tu.ilirea deplină a sănătăţii stă ?n practicarea respectului aţă de cele trei legi uni"ersale: L relaţia armonioasă cu semenul.uie s*o luaţi este să "ă schim.area.inele este recompensat# iar răul este pedepsit# de ce nu sporeşte .olnă"ire prin eliminarea erorilorF Dar ?ntre personalitate şi boală.olă monahală 9ice: <0u cere de la Dumne9eu darul "indecării# ci darul de a*ţi "edea propriile păcateK= De ce este mai important al doilea darF $entru că# dacă*ţi "ei "edea păcatele şi le "ei ?ndrepta# tu nu te "ei mai ?m.e de ce s*a ?m.aţi atitudinea aţă de "oi# ?n creşterea stimei de sine) Este importantă aşadar# ?m.ia c>nd se ?m.leme la 9ona .olurile au o putere oarte mare) 0oi <rumegăm= sim.oli ne p>ndesc dinspre eleF Cum se re lectă# ?n planul sănătăţii# ?ncălcarea poruncilor re"elateF $ri"ind ca9uistica . din moment ce ?ntotdeauna .Dacă a"eţi pro.olna"ilor# pri"ind e ectul# "e9i că unul dintre tăietorii "ieţii sunt %ri.

ili9are) Jrmarea ?n ?m.olnă"iri) Cunosc ca9ul unei etiţe de 2& ani# "ictimă a con lictelor din amilie) $ărinţii se despart# dar ?n chip scandalos şi traumati9ant pentru copil) EBistă despărţiri care produc un stres imens# cum sunt cele din cau9e adulterine# sau cele legate de di9armoniile mentale ale unuia dintre părinţi# despărţiri care lasă traume asupra copilului) Detiţa de care spuneam a căpătat o la.ună pentru om) $entru că se ?nt>mplă a>ta rău ?nc>t# dacă am i pedepsiţi imediat# m>ine n*am mai i) Daptul că suntem pedepsiţi cu ?nt>r9iere este o şansă# pentru unii# să se sal"e9e) Cei sensi.io eed*.i numeroase situaţii# <nuanţe=) <Rumegi= g>nduri c>nd te*a "eBat cine"a şi nu eşti destul de pregătit lăuntric să ?nţelegi că nu te*a "eBat un om# ci o ne"ro9ă) Este o categorie mai ino ensi"ă eBpusă totuşi# ?n primul r>nd# să acă o ne"ro9ă eBistenţială) Asta ?nseamnă . L alţii păcătuiesc ?mpotri"a lor ?nşişi * e "or.nu scade pentru că# deşi este pedepsit ?ntotdeauna# acest lucru se ?nt>mplă cu mare ?nt>r9iere) 0iciodată imediat) :i# p>nă la pedeapsă# omul are timp să mai acă .& de păcate# pentru care nu este <a"erti9at= imediat# ci peste alţi cinci ani) Iată de ce mecanismul .uni terapeuţi căut>nd să*l elucide9e) An mintea sa# copilul in"entase un a%ent pedepsitor.oli de "edere# de au9# de percepţie H sunt a"ori9ate de nemulţumirea aţă de sine) 0u este puţin lucru) -olile "ă9ului "in dintr*o rică de "iitor# de pildă# din rica de a "edea ?nainte) Jnele con.ili# cei care pot să*şi ?nsuşească o lecţie se sal"ea9ă prin această ?nt>r9iere) Ceilalţi H ?ntunecaţii# ?nchişii# ?mpietriţii acumulea9ă păcate ?n plusK Mecanismul lent al consecinţelor lasă speranţe pentru corecţii) Tre.ilităţilor# dar mai pot duce la de9echili.inelui şi la gestionarea răului este . Deci demonul care o poseda părea o ela.ilitate) Ea nu şi*a 9is conştient: <Eu# copilul# sunt cau9a rupturii 10 .olnă"ire este di erită# la iecare dintre aceste două categorii) @mul de care "or.e psihice# ine icienţă socială# irita.orare a minţii sale) Ea se credea "ino"ată de ruptura dintre părinţi# ruptură care a a"ut at>ta "iolenţă ?nc>t a născut inconştient# ?n ea# un mare sentiment de culpa.acM nu uncţionea9ă at>t de per ect la rasa umană) Totuşi ?nt>r9ierea care se produce ?n primirea .a de autoagresi"itate# culpa.ilitate# pierderea sentimentului plăcerii# incapacitate deci9ională# incapacitate de acţiune autentică) /ă luăm ca9ul unei persoane care reacţionea9ă spun>ndu*şi: <0u merit să trăiesc# mă simt inutil pe acest păm>nt)))=) Dacă nutriţi asemenea g>nduri# puteţi i siguri că "ă aşteaptă o consecinţă maladi"ă) Culpa ?mpotri"a ta ?nsuţi este mai puţin gra"ă dec>t culpa ?mpotri"a semenului# dar tot gra"ă este) 0emulţumirea de sine# ne?ncrederea ?n propria persoană duce la di9armonii psihice# la un randament scă9ut şi o micşorare a posi.oală pentru păcatul pe care l*a ăcut acum cinci ani.ilitate eBtremă# a ăcut un sindrom de posesiune) Adică a ?nceput să se mani este ca o posedată) Ca9ul s*a re9ol"at oarte greu# doi .eam mai de"reme# care ăcea curse ?ntre soţie şi amantă# comitea un păcat ?mpotri"a semenului# un păcat oarte gra"# care a a"ut o urmare la el de gra"ă) $ăcatul ?mpotri"a semenului este mult mai gra" dec>t acela care se produce c>nd rumegi g>nduri care te pri"esc pe tine şi care nu "i9ea9ă un atac ?mpotri"a celui de l>ngă tine) :i aici se pot deose.ectarea "ieţii) Acel <nu merit să trăiesc=# <nu merit prea multe de la "iaţă=) Acea stare retractilă) &ate%oria care se autoculpabilizează este oarte eBpusă la ?m.oală de "edere) :i timiditatea este o culpă ?mpotri"a ta) 0emulţumire# ne?ncredere# re.& de păcate))) El primeşte o <a"erti9are= cu .loca.uncti"ite gra"e "in dintr*o rică de "iitor) Jitaţi*"ă ce maşinărie complicată este omul# cum ne?ncrederea ?n sine poate duce la o .re somatice) Multe .oli ale simţurilor * .uie să ?nţelegem că nu orice <rumegare= de g>nduri "a aduce dis uncţii gra"e ?n aparatul digesti") Toţi oamenii digeră g>nduri# e drept# dar ei se ?mpart ?n două categorii: L unii ac păcate ?mpotri"a semenului: prin ură# agresi"itate# m>nie. ?ntre timp a mai ăcut .

orarea ?ntre un preot şi un psiholog) De ce era ne"oie de un preotF $entru că noi a"em un modela.conştientului) Iar dacă acesta este curat# n*ai de ce te teme# ?ntr*ade"ăr) Dar poţi şti că este chiar ără nici o urmă de con lictF Din pu.ine ?n acţiunea ei inconştientă de autoelimi* nare) :i atunci a do.dintre părinţi)))=# ci sensi.conştientul nu este su icient de curat# in ormaţia aceasta cutremurătoare "a lăsa o amprentă negati"ă care# ?n uncţie de con lictele pe care le ai * actuale sau ancestrale *# ar putea să producă tul.lic este la el de traumati9antă) /igur# poţi să participi dacă eşti pregătit# şi mai ales dacă ştii că?n psihicul tău nu eBistă con licte) Dar de cele mai multe ori# oamenii care asistă sunt oameni oarte "ulnera.licul pe care l*am "ă9ut asist>nd la eBorci9ări# mulţi sunt oameni de mare simplitate care "in cu neca9uri din amiliile lor))) @rice con lict din amilie măreşte sugesti.ele de eBorci9are să ie ăcute cu pu..lic.at: <Eu sunt dia"olul# "reau să iau "iaţa acestei etiţeK=) Acel agent pedepsitor din mintea etiţei tre.conştient) Dacă su. hipno9ă# dialog>nd cu ea# terapeutul a ?ntre.uie să ai.il de răscolitoare# anul>nd eta.ilităţile de control ale unui om) Atunci te a li# pentru c>te"a minute# la discreţia su.ariera raţională şi tu nu mai eşti stăp>n pe conştient# in ormaţia trec>nd direct ?n su. şi cine nu se ?n"ino"ăţeşteF 0oi suntem destul de sla.ele conştientului la cei care asistă) /cena 9">rcolirii demoni9atului ?ţi surpă . acest lucru este o mare greşeală) !a noi se ace asta# iar riscul do.ilitatea sa copilărească# nea">nd un prag de toleranţă la agresi"itate# a sucom.lic) @ eBorci9are cu pu.i şi ne ?n"ino"ăţim adesea# ori ?n"ino"ăţirea este o impuritate care deschide poarta preluării unui program ne"rotic) EBorci9ările de la Cernica nu sunt de un dramatism prea mare# dar şi ele pot să lase ?n tine un program negati") Cele de la Mănăstirea /ihăstria# ?nsă# sunt de un dramatism eBtraordinar) Acolo# dacă nu eşti un om puternic şi ără con licte# cu o eBistenţă puri icată# rişti să preiei# măcar parţial# programul patogen) @ slu.ă de eBorci9are * mai ales mediati9ată# cum au ost c>te"a ?n ultimul timp * este teri.ili# cu puternice con licte psihice# iar dacă ai conflicte psihice eşti su%estionabil.ă aerul unei ?n.>ndit sindromul de posesiune şi ?ntr*?nsa au apărut mani estări dia"oleşti) /u.a ?nseamnă a nu mai putea lupta) A nu mai lupta ?nseamnă că tu te "e9i nu numai "ictimă# ci şi "ino"at de ce s*a petrecut) An mintea etei a apărut deci această idee şi atunci ea a căutat un agent pedepsitor# puternic# care s*o spri.osiri) Jmilinţa ?n aţa lui Dumne9eu este un lucru eBtraordinar# dar nu şi ?n aţa ta şi a semenilor tăi) :tim că părintele Cleopa 9icea adesea 'sunt un putre%ai.ili9ării# riscuri pe care ar tre.at: <Cine eşti tu# cel care chinui această etiţăF= iar copilul răspundea cu un glas schim.il# de aici şi predispo9iţia de a <achi9iţiona= un sindrom de posesiune) 0u este recomanda.uia s*o chinuie at>t de tare ?nc>t să o elimine) Detiţa a ost la un pas de moarte# ?nsă a ost eli.ilitatea este mai mare la autoculpa.erată prin cola.urări ale personalităţii# dacă nu chiar un sindrom de posesiune) Riscul <contaminării= este oarte mare# am "ă9ut oameni cutremur>ndu*se))) /unt lucruri care depăşesc posi.ră păm>ntului# nu merit acest lucru)))=) 0u aceasta*i smerenia) Ceho" spunea: <0umai ?n aţa lui Dumne9eu să te smereşti# nu ?n aţa ta ?nsuţi şi ?n aţa celor cu care con"ieţuieşti=) /merenia nu tre.ilitatea şi lasă programul male ic să se strecoare ?n mintea ta) Acestea sunt riscurile autoculpa. dar el ?n aţa lui Dumne9eu 9icea acest lucruK 11 .ui să le pre?nt>mpinăm) Cum poţi să pre?nt>mpini riscul acestaF Jnii con undă smerenia cu retractilitatea) A i smerit nu ?nseamnă să*ţi spui: <Eu sunt un nimic pe această lume# mă mir că mai ac um.uia s*o suprime# tre.il ca slu. cultural pro und impregnat de credinţă) Jn psiholog singur nu ar i putut duce la capăt terapia acelei etiţe) /ugesti.>ndirii unui sindrom de posesiune# dacă asişti la un ritual de eBorci9are# este oarte mare) E ca şi cum ai ace o eBecuţie cu pu.at) A sucom. Acest lucru se ?nt>mplă mai ales ?n ca9ul ?n care con lictul psihic este de natură să te acă să te ?n"ino"ăţeşti..

it de rău de semenul său# produce .ili9area şi# prin aceasta# "ei de"eni mai puţin sugestiona.il# mai puţin "ulnera.ili o relaţie cu seBul opus) Deodată# a a lat că posedă un atu care să*l a.utaF Ea deocamdată se a lă ?n stadiul c>nd nu "rea să "adă pe nimeni# nu măn>ncă# se ?nchide ?n sine# tocmai a depăşit un episod suicidar) Va tre.ilitatea# H toate# aducătoare de rele H "or diminua prin gri.ul))) $oţi să a.stinenţa seBuală produce ascinaţie ?n chip natural# i*a sporit ?ncrederea ?n sine) Jn alt eBemplu))) @ emeie mai trupeşă# ca să slă.unătăţirea relaţiilor sale) Această descoperire# că a.utor să*ţi spui erm: </unt un neadaptat= !uare de cunoştinţă care tre9eşte resursele adaptării))) T>năra ?n discuţie se "ădeşte a i o persoană care nu luptă) An ca9uri din acestea se luptă) $entru un partener lupţi H ie lupţi ca omul care "rea să ?şi modi ice partenerul# ie lupţi ca acele emei care nu sunt interesate să ?şi modi ice partenerul# ci numai să*l ai.il) Adaptare la real.ili9area# sugestiona. să renunţi la ego) /ă descoperi sensul slu.ească# a ?nceput să ţină dietă se"eră# trăind 12 .ul * scapi de ?m. şi ştiind aceasta# posi. Cunosc ca9ul unei ete ce a"ea un prieten pe care ?l ideali9a# un om cu reale calităţi) Relaţia durase mult# "eri icată ?n timp ca armonioasă şi .ră păm>ntului# pentru că acem parte dintr*un plan di"in) <0u merit să trăiesc măruntK= * asta poţi s*o spui# dar nu ca o autoeBcludere# ci ca o eBcludere a mărunţişului din "iaţa ta) Ast el se "a micşora autoculpa.) A"anta.stinenţa seBuală) El ?ndeplinea această condiţie# chiar dacă o a"ea dintr*o rustrare şi dintr*o ne?nde>nare totală de a sta.unătăţirea ei# aduni putere) Este şi o prime.ă) Ele nu ?l "or numaidec>t ?m.ună) Ei .ur# i*am spus că primul secret al ascinaţiei naturale este a.olnă"iri) De9a"anta.unătăţitK Aceasta este cu putinţă) Acum 6 ani# un cunoscut mi se pl>ngea că are di icultăţi ?n relaţia cu seBul opus şi că are impresia că nu este plăcut# deşi el este o persoană arătoasă) An puţinele ?ntre"ederi pe care le*am a"ut# mi*am dat seama că di icultatea lui "enea din ne?ncrederea ?n sine# su.ute la ?m.unătăţit# ci ?l "or al lorK Altele ?l "or ?m.ul * că aduni putere) E un mare de9a"anta.die şi un a"anta.ă aţă de semen şi prin ?ncrederea ?n sine) 0ncrederea diminuează culpa.ui pri"ită din eBterior această situaţieF /ă ne pară rău că ea a descoperit aptulF @.il) T>năra nu l*a mai putut su eri şi# ?n plus# a ăcut o depresie psihică) Cum o putem a.dios pentru semenii tăi) Jn om care adună putere# dacă este "or.ungi şi aiciK Corectaţi*"ă deci atitudinea şi ?nţelegeţi ade"ărata smerenie) Ade"ărata smerenie este să ştii că eşti micuţ ?n aţa lui Dumne9eu şi ?n aţa eternităţii# dar# ?n acelaşi timp# să ştii că eşti o putere ?n timpul ce ţi s*a dat şi prin a.irii semenului# la ?nceput prin empati9are) Timiditatea# culpa.oală ?n acesta) Iată de9a"anta.ilitatea de a i luat prin surprindere scade) R>"nim la ideal# dar ne adaptăm la real C>nd su eri crunt şi c>nd te cre9i "ictimă# ca prim autodiagnostic şi prim*a.uşită) Cum ar tre. /ă nu spui: <0u merit să trăiesc)))=) A# dacă spui: <0u merit să trăiesc mărunt)))=# asta este altce"a) @ asemenea a irmaţie poate să*ţi dea chiar un elan) Merităm să acem um.ilitatea.utorul pe care ?l poţi da) /merenie mai ?nseamnă să nu*l "eBe9i pe semenul tău.ser"aţi că# deodată# dintr*un om <ideal=# indi"idul a de"enit re.ui să*i stimulăm adapta. răul "ine ?n primul r>nd din neadaptare) Jn adaptat ştie că iinţa umană are at>tea moduri de a se conduce# ?nc>t poate o eri oric>nd surpri9e.ine# ?ntr*o 9i ata descoperă că acel prieten o ?nşală) A ost şocată# pră. să aduni putere# ?n primul r>nd pentru că de"ii mai prime.>ndu*mă el de ce unii au succes# cum de reuşesc să producă un soi de ascinaţie asupra celor din .ecta.estimarea de sine) Antre./ă nu spui niciodată 'sunt un putre%ai) dec>t ?n aţa lui Dumne9eu) An aţa ta ?nsuţi spui 'sunt o putere/) De ceF $entru că te interese9i de destin# de m>ntuire) /*a constatat că ?n măsura ?n care te preocupi de soarta ta# de ?m.

eşte de păcat şi de puri icare3 a surprins această posi.reF Dintre terapiile spirituale# pe loc de runte stau taina euharistiei şi taina maslului. @ mai nouă constatare con irmă o mai "eche intuiţie ilocalică: păcatele# sau ?ncălcările legilor re"elate# se ?nscriu ?n codul generic şi se pot transmite urmaşilor) Dar este "ala. a9a 9isă <lucrătoare=) $e l>ngă acestea# se poate recurge# după ca9# la soluţii medicale# la psihanali9ă# la procedee insi%ht de "indecare a unui simptom) /e poate apela şi la so rologie# disciplină medicală inspirată din terapiile spirituale) 13 .ilitatea) Iată de ce autosugestia putea să treacă direct ?n su.ileşte 7 clase pulsionale) $rin tehnici proiecti"e# se poate a la acest ta.erea9ă nu doar persoana ?n cau9ă# ci şi urmaşul) -elaţia #ntre păcate şi clase pulsionale Etnogra ul Artur Eoro"ei 127'+*l4.conştient# iar dacă trece ?n su.doar cu apă) Ei .ţinerea premiselor unei schim.a chiar a a"ansat o ci ră plau9i.conştient# ea de"ine act) Dacă şi*ar i 9is: <slă.ilitate# .23 notea9ă o credinţă la rom>ni: <C>nd se naşte copilul# el ia 5 păcate din păcatele mamei sale# pentru a*i răsplăti durerile) De asta nu se poate om ără păcate)= Ast el este atestată o intuiţie a etno*psihologiei: Copilul se naşte cu cel puţin 5 păcate) Dolclorul opinea9ă că pruncul le preia ca s*o uşure9e pe mama şi s*o răsplătească) An realitate el le preia pentru că aceste <păcate= ?i sunt ?nscrise ?n proto*gene) $sihologul !eopold /9ondi 12746*l47'3 numeşte această moştenire a nou*născutului cu termenul de <pulsiuni=) $ulsiunile sunt porunci ancestrale# sunt "oci genetice care ordonă alegeri ?n destin: alegerea .conştientul ar i preluat lesne un asemenea program) Păcatele se #nscriu #n A1+.ări prin practica Rugăciunii minţii ?n inimă 1noera proseucbe).olic# dar şi un ade"ăr) Ea ţine de puri icarea prin ?mplinirea unei legi a "ieţii) Dins)re su*let s)re tru) Care sunt modurile de re9ol"are a unor di9armonii# di9a.ilă: 5 păcate) 1!a /9ondi sunt indicaţi 7 actori pulsionali sau "oci ancestrale# iecare condiţion>nd două tendinţe opuse3) Intuiţia ilocalică a mai accentuat: <De aceea nimeni nu se naşte ără păcat=) 0u intrăm ?n detaliile paralelismului <păcate moştenite= şi <clase pulsionale=.conştient un program de ?ngrăşare) De ce ?nsă la alţii nu <prinde= acest programF Iată de ce: su.esc m>ncnd trei p>ini pe 9i=# ar i slă.it# pentru că# la c>t de compleBată era# su. Apoi# cu discernăm>nt şi cu ?ndrumare .erea9ă de cel puţin 5 păcate H o.strat religios pentru că "or. ele pot i apro undate de cel care "rea să se instruiască special ?n acest domeniu) An legătură cu o.ună: ?ntărirea terenului psihic şi o.conştientul primeşte selecti" programele) $ersoana care spunea că se ?ngraşă cu apă chioară a"ea un compleB de auto?n"ino"ăţire# iar acest compleB măreşte sugesti.ilităţi# de9echili.lou al pulsiunilor) /e poate şti care pulsiune ?ţi comandă eşecul sau reuşita şi# cunosc>ndu*le# poţi participa la controlul lor) Intuiţia populară# cu su.il şi in"ersul: puri icarea sau de9legările# sau ştergerea păcatului# se ?nscriu şi ele ?n codul genetic# şi eli.ser"aţia etno*psihologică: mama# prin naşterea pruncului se eli.ser"aţia are un aspect sim.inelui sau a eşecului# a păcatelor sau a ispăşirilor# ără ca omul să ştie de ce el alege aşa şi nu alt el) $ulsiunile au o putere mare# dar secundară ?n raport cu cea a instinctelor) /9ondi sta.ine# ?ntr*o 9i a spus: <Mă ?ngraş din apă chioarăK= C>nd spui: <mă ?ngraş din apă chioară=# de.a ai introdus ?n su.

@.uinţe) moţiile distructive şi tratarea lor din perspectivă filocalică 14 .erare) Ci toleranţa la rustrare) Jn sărac chinuit de sărăcia lui este un om care*şi scurtea9ă "iaţa) Jn sărac pe care sărăcia nu*l doare ?nsă# a do.om.ol# iar sim.ucuria# a">nd "eşnic chipurile crispate) 0u găseau nici un om ericit))) $rinţul Tamas aştepta# trimişii nu mai "eneauK An s >rşit# unul dintre trimişi a a.ora pe cei din .ur# căci un prinţ m>hnit ace ne"ro9ă# iar un prinţ ne"rotic dă porunci rele) :tim şi noi# căci am a"ut despoţi ne"rotici şi aţi "ă9ut ce porunci rele dădeau) An consecinţă# cei de la curte au ?ncercat să*l optimi9e9e) Jn ?nţelept de la curte i*a 9is că ar putea să ie ericit dacă ar ?m.ută la resta.>ndit detaşare şi este un om longe"i" şi sănătos) '&ămaşa fericirii) constă #n depăşirea frustrării prin renunţare.răca o cămaşă a unui om ericitK Iată o sugestie .erpelită şi# c>nd să*i smulgă cămaşa# au constatat că su.udecă aşa) $rinţul deodată s*a ?n"eselit şi a trimis soli prin toată ?mpărăţia ca să găsească un om ericit şi să smulgă de pe el cămaşa# d>ndu*i ?n schim. este un proces de liniştire la cei care ?ncep un urcuş spiritual.ser"area relaţiei păcat*.iţi# rat>nd o randa# rat>nd .erpelită omul nu a"ea cămaşăK /*au dus atunci rapid la prinţ şi i*au spus cum arăta cămaşa ericirii: omul ericit era at>t de sărac# ?nc>t nu a"ea cămaşă pe elK Dar nu deposedarea ?n sine aduce eli.ănitori# gră.ăluia ce"a c>nt>nd H părea să ie ericit) Ei . este un proces de e!pulzare a e%oului la cei care ?naintea9ă spre trăiri empatice# spre comuniune cu semenul) :i este o schimbare a condiţiei de om ne ericit# de iinţă ne ericită# la cea de iinţă care măcar ?şi ?nţelege ne ericirea ca o premisă de apro undare a condiţiei umane) 8ericirea )osibil# Dericirea este o re9ultantă a dreptei "ieţuiri) Cine aleargă după ericire# n*o "a a"ea# dar cine caută dreapta "ieţuire "a a"ea şi ericirea) A ost odată un prinţ melancolic H Tamas# aşa se numea) Era un prinţ m>hnit# după cum ?l arată şi numele: <Tamas=# ?n sansMrită# ?nseamnă N?ntunecatG) :i prinţul acesta m>hnit ?ngri.uns pe unde"a unde a găsit un ins oarte "esel) @mul tre.ser"are ?nsoţită de <oprirea de la păcat= şi con erirea unui sens ?ncercărilor "ieţii H a.ine# trimişii prinţului s*au uitat .lia spune că# dacă ai două cămăşi# una s*o dai aproapelui) Aşa arată <cămaşa ericirii=* eli. haina aceea .iţi# amăr>ţi# necă.ilirea sănătăţii) /e poate "or.locată la un stadiu in antil anal# oral sau genital.ună: cămaşa unui om ericit ar putea să te acă ericit) E>ndirea magică .a de cumpărarea unui sim.erarea de multele tre. 0u degea.olurile se ">nd scump))) Aşadar# solii au mers să caute cămaşa ?n ?mpărăţia respecti"ă# care era plină numai de oameni .i despre auto"indecare# c>nd la o persoană eBistă predispo9iţia de cunoaştere şi de urmare a unor metode# ie medicale# ie ilocalice) An alte ca9uri# ?nsă# este necesară inter"enţia specialistului# a cunoscătorului) Cre+tere +i *acere Terapia ilocalică este un proces de creştere la cei ?nt>r9iaţi emoţional# la cei cu ">rsta a ecti"ă .uinţe care ?mpo"ărea9ă iinţa) Vindecarea de cele o mie de tre.ine la el# au luat aminte cum se poartă cu amilia))) ?şi răs ăţa soţia# o alinta# ?i 9icea cu"inte rumoase deşi# arătau a i căsătoriţi de mult timp) Cu copiii se purta la el) Acela era omulK Aşa că nu mai răm>nea dec>t să*i ia cămaşa# sim. aur H aici e "or.a -i.oală# a relaţiei ?ntre ?ncălcarea unei legi şi urmările ei# o.olul ericiriiK /*au repe9it la el# i*au tras de pe umeri o haină .

oinic# şi chi.oinic de pro esie s*a dus la un maestru spiritual să*l ?ntre.iei# şi al căinţei# i*a 9is: H Aceasta*i poarta spre rai) O Aşadar# emoţiile distructi"e sunt: ura# m>nia# dispreţul) /ursa lor este orgoliul# egoul .oinic strălucitF Ai o mutră de pungaş pocit) Atunci ră9.oinicul# ?n uriat clocot# scoate sa. Alte emoţii distructi"e sunt: tristeţea mor.une şi ridică tonusul a ecti") Ce sunt emoţiile distructi"eF /unt reacţii a ecti"e imediate sau persistente# care ?ţi pertur. mod de a produce liniştea <medicală=) De reţinut * ca premisă pro ilactică * aptul că primul e ect ne ast al emoţiei distructi"e este ?ngustarea conştiinţei p>nă la un ni"el asemănător cu al handicapaţilor psihic) 15 .oinic cu g>ndire de ră9.ă personalitatea şi care dăunea9ă şi celui ce le are# şi celor din .dea# indignarea) /ursa lor este: auto2 a%resivitatea.ilitatea contracarării# a modelării unei naturi colerice# prin practica noera proseuche.9uieşte cum să*i eBplice unui asemenea om noţiuni su.ia ridicată# 9ice: H Aceasta*i poarta spre iad) Ră9.stacole ?n calea m>ntuirii) Parabola )orţilor la iad +i la rai Jn ră9. ignoranţă) $sihologia orientală "or.utor şi procedeul trainin% auto%en.) Am numit ast el şi cele două eluri de e ecte: emoţiile distructi"e# sau negati"e: eBplo9ie * distrugere) :i emoţiile po9iti"e: potenţare * regla.Jn psiholog 9icea că: emoţia parcurge o traiectorie asemănătoare cu cea a unei rachete# care este lansată dintr*un punct şi cade ?n altul# produc>nd un anume e ect: eBplo9ie(distrugere sau potenţare( regla.ăgat sa. Reiese din această constatare şi posi.ă taina) Maestrul l*a cercetat# a "ă9ut că*i un ră9.uind monta.ia din teacă# să*l taie pentru asemenea o ensă) Maestrul# "ă9andu*l cu sa.oinicul a ?nţeles pe loc lecţia# s*a ruşinat# a .lestem# .tile de meta i9ică şi de m>ntuire) :i*l ?ntrea.e care*i poarta iadului şi cea a raiului# căci era la amurgul "ieţii şi se g>ndea la lumea de apoi) A. şi altele au sursa ?n amă%ire.ă: H Dar cine eşti dumneataF Acela răspunde: H /unt ră9.las emie) :i are deschidere maBimă ?n stare de calm# de mulţumire duho"nicească 1numită a%alia) sau de linişte duho"nicească 1numită isihia).unge la un maestru şi*l ?ntrea. pierderea stimei de sine# atimia) Mai eBistă emoţii distructi"e care au sursa #n ataşarea de lucruri.eşte despre cele trei otrăvuri: in"idie# dorinţă# ilu9ie) 9n-ustarea con+tiinţei Emoţiile distructi"e produc e ecte imediate sau ?ndepărtate) E ect imediat: pierderea autocontrolului şi #n%ustarea conştiinţei. ?ndrumată) Este de mare a.ur) Dilocalia le include ?n categoria: o.oinic strălucit# mă cunoaşte şi regeleK Maestrul 9ice: H Tu ră9.idă# de9năde.rusc la m>nie# in"idie# delir de persecuţie# .olna"# a%resivitatea.e po9iti"e care propulsea9ă acţiuni . @rice emoţie negati"ă ?ngustea9ă conştiinţa) Jn om care are ?n mod normal PI Q 2%&# la m>nie se comportă ca un retardat mental) Conştiinţa este precum o dia ragmă# care se ?ngustea9ă .) Dolositoare sănătăţii# sporind capacitatea de adaptare# prile.ia ?n teacă# a cerut iertare) Maestrul# "ă9>nd gestul ascunderii să.

mental la surpri9ă# urmat de luarea unei deci9ii greşite) De.Inteli-enţa +i reacţia de )rimaritate Rom>nii au o inteligenţă .ile) <ToBinele= psihice# au o acţiune ero9i"ă asupra creierului: ele produc microle9iuni pe creier) Este o constatare mai recentă a cercetării creierului) !a ?nceput# aceste microle9iuni# in inite9imale# sunt negli.udicioasă a deci9iei: am>narea răspunsului# a reacţiei# căci orice am>nare ?m.ători# PI*ul Rom>niei creşte# pentru că se ?ntorc ?n ţară# ?n "acanţă# .olnă"ire somatică# ie demenţă senilă precoce) Multe din cau9ele demenţei senile precoce stau ?n emoţiile distructi"e) De aici# o dată ?n plus# importanţa contracarării emoţiilor negati"e# c>t mai de timpuriu# c>nd se mai poate e ecti" ace ce"a) .ra9: ?n psihoterapie# aceasta se numeşte modelarea reacţiei de primaritate) :i recursul la reacţia de secundaritate: adică să nu răspun9i la un stimul agresi" prin gest agtesi"# ci să am>ni reacţia# p>nă ce*ţi ?m.a luată) Remediul unor asemenea situaţii ar i: am>narea .ună# media PI la noi iind peste 22.abilit#ţi )si"ice $>nă să i mers pe / Munte Athos# prin ispită ?nţelegeam ceea ce ?nţelege toată lumea: seducţie# concupiscenţă# cădere. 1pe scala Ra"en3) Au o inteligenţă# dar n*o olosesc) Din pricini a ecti"e) Jnii sunt "isători) Alţii sunt m>nioşi# irita.ă# stres) El se re ace la linişte) $rin practica liniştii regenerati"e) Aceasta conduce la starea hes4chia: liniştea sănătăţii şi a . C>nd eşti lo"it# să ?ntorci celălalt o.locarea minţii sur"ine la un timp după trecerea surpri9ei# c>nd deci9ia este de.ili) Ancă o trăsătură "alahă speci ică: mintea de pe urmă) Adică g>ndesc după ce au ăptuit) Regret>nd sau repar>nd) <Mintea de pe urmă= se datorea9ă unui .rală nu doare) An timp ?ndelungat# ?n ani# prin acumulare# dacă emoţiile distructi"e n*au ost corectate# microle9iunile acestea pe creier se ampli ică şi ?şi arată e ectul: ie o ?m.ine) 3indecarea eului "alori9ea9ă inteligenţa) Ai noştri tineri# c>nd pleacă la olimpiade şcolare ?n străinătate# sunt testaţi şi se clasea9ă pe locuri de runte) Ei se ac remarcaţi iute.ile: ele nu dor# căci masa cere.uie "alori9ată mai .ursierii noştri de prin America# de prin @ccident) Ei se ?ntorc de săr.ormonul 'ieţii An acord cu cele de mai sus# notăm o constatare ştiinţi ică: hormonul "ieţii a ost reperat# identi icat) $roducerea hormonului "ieţii este reglată de glanda pineală) Cormonul "ieţii se distruge la m>nie# agitaţie# gri.unătăţeşte răspunsul) Această am>nare speci ică se cheamă: trecerea de la reacţia de primaritate la reacţia de secundaritate.a.oritatea) &icrole.ursă ?n /tatele Jnite răm>n acolo şi după terminarea studiilor) Răm>n acolo# ma.ători ?n ţară# şi PI*ul ţării creşte deodată# pentru două săptăm>ni) După aceea# ei pleacă iarăşi# şi nu mai "in) De regulă# tinerii care primesc . unii sunt determinaţi să rămană ?n @ccident) Cine"a constată că# de săr.unătăţii) Cele 6 is)ite 3n relaţie cu 6 di.ună# dar tre.unătăţeşti răspunsul şi*ţi ?nsănătoşeşti eul) Inteli-enţa ţ#rii cre+te la s#rb#tori: Re"enim la constatarea că inteligenţa rom>nească este .iunile An timp ?ndelungat# emoţiile distructi"e# dacă nu sunt tratate# produc e ecte şi mai reduta. mai ales seducţie erotică şi cădere ?ntr*un păcat trupesc))) 16 .loca.

) @s>ndirea. +) M>nia. .at dacă tre. %) Antristarea.ilităţile psihice# compleBe# tul.dii mari. ') Iu.şte# la singurătate totală# unde să acă numai contemplare isihastă) Duho"nicul nu i*a ?ngăduit# căci ştia că t>nărul este ?mpătimit# la. An lim.şte# prin ascultări speci ice# duho"nicul lucrea9ă la despătimirea .il emoţional# "ulnera.il) Iar ?n o. di"erse ?n ăţişări spăimoase) Apoi cel rău a trecut la atac i9ic Despica . ?n care actori eBteriori 1o.urări de personalitate) An -u%ăciunea 1omnească.uie corectat acest "erset din 5atăl nostru/ Jn "ă9ător răspunde: 0u corectaţi# ci lărgiţi ?nţelegerea) Jnde nu ?nţelegeţi# lăsaţi să lucre9e uimirea# care eBtinde mentalul) -i. 5) Distragerea 1de la urcuşul desă">rşirii3) Is)itirea ana"oreţilor Am a lat# la schitul $rodromu de pe Athos# că un t>năr monah rom>n a cerut să plece la pustie) Adică să plece din mănăstirea de o.induire# "oia instinctelor) !a plural# ispite inseamnă nenorociri.şte# la despătimire) Dar unii ug# pentru că "or să guste mai repede dulceaţa rugăciunii) Dug din mănăstire la pustietate# că numai acolo guşti eBta9ul) Dar la cel ?mpătimit apar halucinaţii ?n loc de "i9iuni)= 17 . e!perienţă. 6) Tr>ndă"ia.stacole# stihii3 ?ţi pun ?n e"idenţă ?mpătimiri sau di9a. Este un sens "echi# pierdut) Mi l*am reactuali9at# 9iceam# pe Athos) An clasi icarea athonită sunt 5 ispite: 2) Drica.rupt# prime. noi repetăm "ersetul: <:i nu ne duce pre noi ?n ispită=) Jnii au ?ntre.olo"ani din peretele st>ncos şi*i proiecta ?n direcţia monahului# care era să ie stri"it# dar s*a ales doar cu traumatisme craniene) :i iarăşi năluciri noaptea# să*şi piardă minţileK /*a ?ntors la mănăstire ?n ricoşat# panicat# anBios) A 9ăcut multă "reme)= An altă 9i# părintele Ilie# de la /chitul / >nta Ana# ?mi spune: <Ispita cea mai mare este spaima) Căci la singurătate# c>nd anahoretul este sus pe muntele pustiu# apar halucinaţii# dacă nu este el despătimit) De aceea nu i se ?ngăduie oricui la pustietate# ci este ţinut ?n mănăstirea de o.a sla"onă 1de unde pro"ine termenul3 ?nseamnă cercetare.dător să <prospere= singur) :i a plecat la pustie# adică la singurătate totală# cu de la sine "oire) /*a instalat ?ntr*o crăpătură de st>ncă# mai sus de peştera / antului Athanasie) Jn loc greu de urcat# a.dios) A stat acolo c>te"a săptăm>ni) Mi se spune că# acolo# t>nărul monah a a"ut mari ispite) <Ce ispiteF= am ?ntre.$e Muntele Athos# am a lat că sensul real al acestui termen este: #ncercare %rea. An rom>nă# la singular# ?nseamnă: seducţie# .irea de arginţi. prime.at) Mi se răspunde: <Cel rău "enea noaptea şi*l ?nspăim>nta groa9nic) I se arăta su.raţi psihic# primesc ?ngăduinţa să plece la pustie) Dar t>nărul monah era sătul de ascultările <terapeutice=.unelui monah) 0umai cei despătimiţi# echili. era neră.lia nu se corectea9ă# ci se trăieşte) Ce inseamnă ispită.

orda su.uşirile psihice) /tarea numită a6edia este un aspect al ?ntristării) AMedia pare să ai. şi urmele păcatelor părinteşti# ?n timpul decen9urării contemplati"e# pot de.ă pe ucenic: H De ce uge iepurele de tineF Jcenicul răspunde: H $entru că ?i este rică de mine) Maestrul 9ice: H* 0u) Ci din pricină că ai ?n tine o pornire spre ucidere) Contracararea *ricii EBistă o deose.iecti"ă# sau este altce"a) Important este că el "a produce o emoţie po9iti"ă# de ?nsănătoşire) Is)ita 3ntrist#rii EBistă două eluri de tristeţe) Jna sănătoasă şi una mor.diei# este o reacţie de pre"edere) Frica "ine din ce"a ce te ia prin surprindere) Mai eBistă grade de intensitate. /eparaţia de părinte.ele: Toate urmele cu care neo itul a "enit din lume.ire ?ntre teamă şi rică) 5eama este o anticipare a prime. panică# angoasă# spaimă# teroare) <0u "ă ie rică=# spune Mantuitorul ucenicilor) Andră9niţiK <$uţin credinciosuleK $entru ce te*ai ?ndoitF= 1Mt) 2+:623 ?i spunea lui /imon $etru# ?n"ăţ>ndu*l mersul pe ape) Terapia ricii# la apostoli# era ?ntărirea credinţei) Credinţa arde orice rică) Copilului tău ?i este rică de ?ntunericF An"aţă*l să controle9e ?ntunericul) An"aţă*l că ?ntunericul poate i controlat la "oinţă) $rin deschiderea ochilor: elucidarea con lictului sursă) Drica de ?ntuneric este o frică simbolică.ăm dacă# ?n asemenea ca9 terapeutic# ?ngerul care "ine este o ela. ormă de "edenii) Toate conţinuturile a.ilitate numită atimie.işnuit monahicesc: <rugăciunea de toată "remea=) Dar treapta a doua a meditaţiei isihaste# a9a "ă9ătoare# este ?ngăduită şi de9"ăluită numai celor despătimiţi) Dacă eşti ?ncă ?mpătimit# la.a chiar ace parte din canonul o.işnuite# ea este chiar <.orare su.oala pro esională= a monahilor: langoarea tristă# care se ?n"ecinea9ă şi cu ispita a treia: tr>ndă"ia) 18 . dispariţia propriei persoane) EBistă riscul să*i apară copilului "edenii male iceF An"aţă*l să cheme ?ngerul) Dacă chemi ?nger# vine ?nger) 0u ne ?ntre.idă) EBistă tristeţea <sal"atoare= 1?n latineşte: tristia salutifer).isale impure# con licte ?ngropate ?n psihic# compleBe nere9ol"ate se pot eBteriori9a ?n scenarii halucinante dacă aci contemplaţie maBimală) EBistă două trepte ale rugăciunii minţii: a9a lucrătoare şi a9a "ă9ătoare) Da9a lucrătoare o poate practica oricine# .ilitate) Aşa ni se arată ?n următoarea para. spun psihologii) Antunericul sim.olă: Jn maestru ?l ?ntrea.urări psihice ne"indecate) Parabola *ricii s#n#toase 0u orice rică este indiciu de la.oli9ea9ă separaţia şi dispariţia.Cau. adică de apro undare a condiţiei umane) Dar eBistă şi tristia mortifer: tristeţea care ?ngustea9ă conştiinţa şi ?ntunecă "iaţa) E tristeţea din stările depresi"e# sau din acea di9a.il emoţional# cu accese de m>nie# de in"idie# de os>ndirea aproapelui# dacă ai di9armonii de personalitate# ?n timpul lucrării ascetice pot apărea "edenii sau halucinaţii# adesea ?nspăim>ntătoare# care pot agra"a tul. /unt pră.ă rădăcini ontice# ?n ?nsăşi <setea de repaus= a speţei umane) Am tradus a6edia prin <insatis acţia de a i=) Este o langoare pe care călugărul o simte adesea) An orme o.

oli şi contracararea ei) C>nd ormele depresi"e se instalea9ă opresi"# pe langă "oinţa proprie# penitentul tre. ci ele ser"esc la nuanţări şi di erenţieri pe terenul medical general) <ristia secundum Dei Re"enim la <tristeţea de apro undare=# adică po9iti"ă) EBistă ceea ce se cheamă <Tristeţea după Dumne9eu=) Este acea ormă ?mplinitoare de <tristeţe=: a căutării di"ine) Maestrul ?şi ?ntrea. de / Casian 1sec) IV3 descrierea acestei .ă şi un a.ile nu doar ?n medii religioase# de unde le* am luat noi.une))) El ?nsuşi era con"ins că şi*a pierdut şi m>ntuirea# şi "iaţa) Dar ?ntr*o rugăciune# a a"ut "i9iunea "ieţii sale postume şi i s*a dăruit acest ?nţeles: An toată "iaţa sa# el nu a os>ndit pe nimeni) Iar lipsa os>ndirii este cea mai ?naltă "irtute) :i lipsa totală a os>ndirii l*a ?nălţat pe el la măsura celor mai aleşi m>ntuiţi) 19 . de ?ntristare) /ă te ?ntriste9i că l*ai dat la spate pe Dumne9eu) Vi s*a ?nt>mplatF Remediul la acest el de tristeţe este recursul la pra"ila isihastă) Reamintim că toate pra"ilele mai cunoscute au# ca punct esenţial# <amintirea de Dumne9eu=) Al cincilea precept din pra"ila lui Calist şi Ignatie se cheamă <Amintirea Rudecăţii de Apoi=) An pra"ila tot de cinci prescripţii a lui Arsenie -oca# punctul al cincilea se re eră tot la <a ţine mintea lipită de cele di"ine=# ca să nu*l dai pe Dumne9eu la spate) Jn canon minimal respectat 9ilnic# consec"ent# ne ţine ?n duh şi nu lasă loc pentru ispita lumescului) /*a spus: Dacă ar i urmat un canon# p>nă şi Churchill s*ar i m>ntuit) Is)ita mâniei= is)ita osândirii !e luăm ?mpreună) Ele ţin de pulsiunile agresi"e) Tristeţea este o ormă de autoagresi"itate. m>nia este o ormă de agresi"itate ?ndreptată asupra semenului) Am.lestemul sunt aspecte ale <os>ndirii= şi aspecte ale compleBului Cain# gra"ă di9a.ă ucenicul# adesea: <Te*ai ?ntristat astă9i de Dumne9euF C>te minute sau ceasuri te*ai ?ntristat de Dumne9euF= Aceasta presupune să te g>ndeşti dramatic la apropierea ta de cele ?nalte# de posi.ilitate psihică) /unt multe para.uie să ai. rugător# nu stăruia ?n cele .utor speciali9at) Ispitele# ?ncep>nd cu rica şi continu>nd cu ?ntristarea sau tr>ndă"ia sau sindromul depresi"# sunt <epi enomene ?n cadrul unei patologii organice şi(sau psiho*somatice=) Aceste ?nscrieri noseogra ice# dincolo de terminologia ilocalică# pot ser"i ?n descrierea şi diagnosticul mirean) Adică sugestiile din psihoterapia ilocalică sunt "ala.ole ?n patristică legate de acest compleB) /e spune că era un părinte care nu a"ea nici o "irtute şi se credea că este sortit pier9aniei) Era leneş# era nepostitor# era sla.las emia# .AMedia este o stare cu care monahul poate lupta# prin "oinţă şi stăruinţă ?n ascultări) Ve9i ?n &onvorbiri duhovniceşti.at.area unui tanăr dacă să pri"ească la tele"i9or# $ărintele Teo il $ărăian răspunde: <C>nd te uiţi la tele"i9or# ai ?n aţă tele"i9orul: iar pe Dumne9eu l*ai dat la spateK=) Iată un prile.ocura# .ele sunt toBine psihice) /unt otră"uri psihice) </ă nu introduci otra"a patimilor ?n g>ndirea ta=# spune / ) Vasile cel Mare) @s>ndirea aproapelui este semnul compleBului Cain) Aşa a ost numită tendinţa maladi"ă de a*ţi elimina semenul# de a*l de"alori9a# prin "or.ă sau aptă) In"idia# de ăimarea# discreditarea# .ilitatea "ederii teo anice) V*aţi ?ntristat că l*aţi dat pe Dumne9eu la spate# de at>tea oriF !a ?ntre.

să acă amor cu emeia# ar i călcarea "otului castităţii) :i*a spus că poate ace o mică concesie: "a .ogăţie) Is)ita distra-erii de la ideal Ea se numeşte şi căderea cu ?ncetul# şi abaterea de la cale# pierderea .ogăţie) :tim că / >nta @limpiada a a"ut .irea de arginţi nu răspunde nici unui instinct# este o deturnare de la ire) $rin această preci9are# monahul athonit nu scu9a adulterul# ci ?l punea doar pe altă treaptă a păcatelor) /e ?nt>lnesc şi mireni# dar şi monahi# cu iu. /unt oameni cu .ogăţie# şi toată "iaţa a ăcut milostenie# o rande# ctitorii) Ea n*a simţit niciodată "reo legătură ?ntre ea şi .ogăţii imense# dar a ost complet detaşată de . Iar ?mprăşrierea este super icialitate) Cunosc persoane care rec"entea9ă şapte cercuri di erite# de arcane şi hermeneutici# de dicteu automat sau mane"re magice) Ispita ?mprăştierii e mare) :i aici poţi "edea semnele cedării) Capcane# ilu9ii) Distragerea de la reali9are se mani estă şi prin am$nare.irii de arginţi 1ar%hirofilie) la un ierarh muntean# cu pro.ire de arginţi) Dacă ?n tr>ndă"ia religioasă ?l dai pe Dumne9eu la spate# ?n iu. anali9ea9ă cu ochi de psiholog ispita iu. /au căutarea preteBtelor pentru a am>na reali9area) Parabola micilor concesii Jn monah a ieşit din mănăstire să str>ngă onduri pentru ne"oile o.eletristică) Damian /tănoiu# in romanul 7 zi din viaţa unui mitropolit. şi*n asemenea ca9# mai .une intenţii# care urmăresc un progres spiritual# dar găsesc tot elul de moti"e să am>ne# să negli.irea de arginţi trece drept greu păcat) Mai greu dec>t adulterulK 9icea un monah) Căci adulterul este un păcat din ire# din instinctul .e9e consec"enţa unei preocupări 9ilnice aţă de <noera proseuche=) 20 .inecu">ntării) Ea a"erti9ea9ă despre micile concesii care cheamă marile alunecări) Ea se numeşte# la asceţi# fu%a din chilie.ăut "inul# s*a ameţit şi i s*au aprins şi lui oarte tare simţurile şi a ăcut amor cu doamna respecti"ă# apoi a tăiat şi pasărea că de*acum nu mai conta restul) * Antotdeauna o cedare atrage după sine un cortegiu de cedări# aşa*i omul) Distragerea de la ideal se cheamă# ?n alte ca9uri# #mprăştiere.ire de arginţi ?l elimini de tot pe Dumne9eu din minte) Căci mintea are orma o.ucuroasă să dormi la mine# dar ca plată# ?ţi cer să*mi aci un hat>r# la alegere# dintre acestea trei: ori să .unele monah# ?n mod iresc i se aprind simţurile.stacol psihic# ci ataşarea de .urări de personalitate .leme a ecti"e# cu tul.ine să te pă9eşti dec>t să te pui la ?ncercareK Demeia ?i 9ice: <Te primesc .ea un pahar cu "inK După ce a .ine ascunse# eBplica.itorii de dolari# mintea are ormă de dolar) Această <ispită= poate i corelată cu compleBul psihic anal# cu personalitatea de tip anal) Vă9ută ca o nematuri9are a ecti"ă) Vădită la persoanele care au su erit traume sau şocuri la a9a anală# la ">rsta mică) $entru eBempli icare# ac trimitere şi la o carte de .ei un pahar cu "in# ori să*mi tai o găină# ori să aci dragoste cu mine)= Monahul a stat pe g>nduri# apoi a 9is că ?ntre cele trei hat>ruri# două se eBclud categoric) /ă taie pasăre "ie# ar i o cru9ime.ogăţia ?n sine este o.iectului dorit) !a iu.ile prin traume a ecti"e şi rustrări ?n copilărie) 0u .a9ic al speţei) Dar iu.Is)ita iubirii de ar-inţi Am "ă9ut# pe / >ntul Munte# că iu.ştii sale) Antr*un sat# el ?nnoptea9ă la o casă de ţară) An casa aceea era o emeie singură# o "ădu"ă rustrată erotic) C>nd ?l "ede pe .

area cor* ticală prin drog psihedelic) Dar au eBistat şi delaţiuni li. semnul Ampărăţiei) Mai eBistă şi))) ispita .uşeşte rumos) Animalele nu cunosc această regresie lentă la stadii rudimentare) @mul cade adesea "oluptuos) Aceasta*i ultima <ispită=) Remediul ?nt>i este !uarea de Cunoştinţă) 5rezia.ust al lui Mao) !ucrătorul aruncă .lu9a transpirată pe umerii lui Mao# ără nici o intenţie o ensatoare) Jn coleg ?l "ede şi ?l p>răşte imediat) Al p>răşte că a ?ndră9nit să pună o .ire.racă .un răspuns la tendinţa ?mprăştierii) Caută numai Ampărăţia) Iar celelalte pe care le adaugi# "or i su.ere# ăcute de oameni ur>ţi caracterial# pentru ră9.i# rotun. Remediul cel mare este eBprimat prin ra9a 1Mt) ':663: &ăutaţi mai #nt$i 0mpărăţia lui 1umnezeu şi dreptatea lui şi toate celelalte se vor adău%a vouă. ?şi de9.ună) Aici ar intra cele şapte arte# date omului ca parte din acel <paradis estetic= de care "or.at pe 0) /teinhardt: H* @are de ce toarnă turnătoriiF H Din in"idieK mi*a răspuns monahul de la Rohia) An toate ca9urile# delaţiunile au ost din in"idie) :i mi*a po"estit un ca9 care s*a petrecut ?n China anilor S'&# dar se putea petrece şi*n Rom>nia anilor S'&: Jn muncitor chine9 a transpirat lucr>nd.>ndirii liniştii) Ispita Cain Antr*o 9i l*am ?ntre. semnul deri9oriu al turnării))) Ciu*uta doamn# Cain Au eBistat delaţiuni cu pistolul la t>mplă) Au eBistat turnări su.udecat şi ace 2& ani puşcărie) @amenii denunţă din in"idie# ?n primul r>nd) Alte cau9e# cum ar i interesele materiale# laşitatea# constr>ngerea# cedările * sunt secundare) Marele moti" este in"idia: presiunea animalică şi inconştientă de eliminare a semenului# ri"alitatea .unare sau pri"ilegii# sau din in"idie) 21 .eşte Erigorie /inaitul) Aici ar intra aşadar şi scrisul de literatură# ?n măsura ?n care acesta este un ?nsoţitor pe un drum al do. Este cel mai . inhi.erant# denunţătorul acela poate produce de9astre) <urnarea de *rate $rima ra9ă din istoria graiului rom>nesc sună ast el: <Torna# torna# ratre)= Asta ?nseamnă <Antoarce*te# ?ntoarce*te# rateK= Ver. tortură# sau su.lu9ă transpirată pe umerii lui Mao) Muncitorul transpirat este acu9at de insultă gra"ă adusă marelui Mao# şi este arestat# şi . semnul nostalgiei ontice şi al dramei istorice pro und trăite# ci su. dar ?n latina t>r9ie# adică şi ?n proto*rom>nă# ?nseamnă a ?nturna# #nturnare.ul tornare ?n latina clasică# ?nseamnă a rotun.@mul nu*şi dă seama c>nd cade) El cade rumos) Antre toate "ieţuitoarele de pe lume# omul e singura "ieţuitoare care se pră. ?ntoarcere) $rima ra9ă atestată din istoria graiului rom>nesc conţine nostalgie# chemare caldă# duh) C>nd o murmur# ra9a asta ?mi intimi9ea9ă tot trecutul# păm>nt şi cer) Dar ?n anii dictaturii# această ra9ă a ost tradusă# ilar# ast el: <Toarnă*l# toarnă*l pe ratele tăuK= Este şi ha9 de neca9# este şi oglindire a per"ertirii su letului rom>nesc) At>t de curent de"enise lagelul turnării de rate# ?nc>t# iată# era eBtins p>nă la origini) Turnura hilară "oia să spună că "lahul nu s*a născut su.olna"ă) Dar numai ?ntr*un sistem politic a.lu9a şi caută ?n ?ncăpere un cui sau un suport unde s*o at>rne) 0u găseşte) Dar ?n ?ncăpere se a la un .

olică) Din rică sau din indignare# omul ci"ili9at a a.ile# plasate pe Internet) Jn con rate literat ?mi 9ice: <Cine are timp să na"ighe9e pe Internet# se cruceşte c>te ?n.ută la anonimi9area calomniei şi adesea ?l prote.orea9ă scenarii calomnioase# sau ciudosul care le di u9ea9ă# "or su eri microle9iuni pe creier) !a el şi m>nia# insulta# in"idia# rumegarea gandurilor otră"ite# produc microle9iuni pe creier) Acestea nu dor 1căci masa cere.urnal ?n sertar) Ele au declarat după 244&# pur şi simplu# că ?l detestau pe Eheorghe Jrsu# care nu se purta rumos cu ele şi le*a "eBat 1prin superioritatea luiK deducem noi3) Ele erau două colege istericuţe# uneori ner"oase# psihopăţele 1dar nu clinic3 şi au spus că Eheorghe Jrsu < ăcea pe deşteptu=# şi ele "oiau doar să i2o coacă.a de o de ăimare) Cititorul <comun= şi nai" este derutat# sau intoBicat mediatic# con orm regulei: <.ser"aţie medicală a lată mai recent) Cel ce ela.ilea9ă# di u9ea9ă mai departe pe la neamuri şi pe la megieşi) !*am ?ntre.at şi ascuns "a plăti realmente) Ticeam: el să">rşeşte un omor sim.ine) Dar el# omul modern# n*a putut ?n r>na impulsul de a os$ndi. ele "oiau doar să2l #nfunde puţin.a# cu eBplo9ii emoţionale negati"e# cu emiteri spontane de unde cere. dar prin cumul# ?n timp# aceste microle9iuni produc demenţă degenerati"ă) 22 .las emiaţi# calomniaţi că p>nă la urmă tot răm>ne ce"a=) Cititorul <candid= se .a am ost şi ameninţat cu moarteaK= Consecinţe )rime2dii Internetul a.ucură că te "ede de ăimat# .olic) Atacă imaginea# "rea să asasine9e imaginea# ştiind că trăim ?ntr*o lume ?n care imaginea este un capital serios) Cum plăteşte de ăimătorulF Dr) !a9are" spune# din practică ştiind# că# dacă emiţi un .Am citit ?n presă despre duduiţele * colege de .at cum să reacţione9 la această de ăimare# descoperită t>r9iu) A r>s şi a 9is: <Vedeţi*"ă de trea.lestem# o de ăimare# o .uns să controle9e impulsul de a ucide# şi acest control a adus mult . . adică a ucide cu g>ndul# cu "or. să*l scuture# să*l "adă la p>rnaie# at>tKK Restul# uciderea# a ost ăcută de statul poliţienesc# criminal) Crima aparţine sistemului) Dar turnarea aparţine colegei# ciu uta doamnă Cain) Apoi a "enit re"oluţia) Astă9i# turnarea şi de ăimarea nu au consecinţe letale# se pare) De ăimarea este o omor>re sim. 0u pre"edeau că un <Rurnal intim= l*ar putea ucide) Ele nu "oiau să meargă p>nă la crimă.at pe poetul !i"iu Ioan /toiciu# prieten şi coleg# om drept# de*o onestitate eBemplară# dar prigonit adesea# aşadar l*am ?ntre.ăK Eu citesc 9ilnic de ăimări şi mai mari la adresa mea# pe internet.urături şi c>te enormităţi se transportă electronic)= !ucrul e trist şi dă o imagine despre eBtinderea reală a unui compleB psihic la ni"elul societăţii) Am a lat# cu mare ?nt>r9iere# că eu ?nsumi am ost o.>r ă otră"ită H "ei su eri consecinţe psihice gra"e) Dr) !a9are" enumera ca9uri concrete# o ca9uistică psihopatologică) Adăugăm o o.ea9ă pe calomniator) :i totuşi# caracteropatul prote.ile trei moduri de a recepta: Jn cititor logic şi normal psihic "ede iute că*i "or.las emie# o .u.iecml unei de ăimări prin Internet) An asemenea ca9# sunt posi.irou * care l*au turnat pe Eheorghe Jrsu# cum că acesta ascundea un .rală nu doare# cum spun şi neurochirurgii3.rale theta(negati"e# cu de ăimarea# cu ocara) Cel care de ăimea9ă 1sau propagă(di u9ea9ă o de ăimare preluată din presă# din 9"on sau de pe Internet3 să">rşeşte un omor sim.olic) Chiar c>nd candidul# "irtualul asasin nu reuşeşte să ucidă realmente# el cade ?n ceea ce numim <ispita Cain=) /au medical 9is: este marcat de <compleBul Cain=) De*#imarea )rin Internet Tot mai mulţi oameni de mare an"ergură culturală ne semnalea9ă că au ost# sau sunt# ţinta unor atacuri igno.

ilurile hulitorului# şi nu*l resimt ad"ersar sau duşman# ci*l resimt "ictima propriei lui ne"ro9e) Marcu Ascetul 9icea: </ă cumpărăm cu aur ocările şi prigonirile ce le pătimim de la oameni)))= Asta ?nseamnă că mişcarea minţii tale poate i mai presus de ire) &ane're anonime Jn de ăimător i*a trimis Mitropolitului Antonie $lămădeală o scrisoare <anonimă=# semnată insă cu numele Andru) :i*n această <anonimă=# <semnatarul= critica "ehement instituţia .e dinlăuntrul -)@)R) Dar Antonie $lămădeală# om cu seninătate iloso ică# mi*a spus despre anonima pe care de ăimătorul o semnase <Andru=) Dar ştiu eu ce*a rămas ?n su letul săuF Au mai ost ad"ersităţi# din partea unora prea de dreapta.u ?n </ăptăm>na= ?n toamna lui 247%# după uga ?n @ccident a poetului) An .a.u nirii este Monica !o"inescu) Am citit şi dosarul <Rom>niei literare= cu tema Ion C# acum trei ani) !uaţi de acolo conclu9iile şi detaliile) Aici eu note9 ce"a ce a scăpat de9.uco"inenii pe <consăteni= sau pe oameni pro"enind din aceeaşi arie geogra ică rom>nească H ocupată de ruşi3) Deduc că acest de ăimător al meu are tangenţe cu clerul# căci cunoştea nişte hi.e uncţionale# ie cancer) Creştinismul ne ?ndeamnă să ne rugăm pentru duşmanii noştri) Cei prigoniţi să se roage pentru prigonitori) Ruga di9ol"ă toBina psihică a prigoanei) O $atristica 9ice: </ă consideri hulirea ca pe o laudă.urnal sunt şi denigrări aduse c>tor"a scriitori din ţară# dar ?n principal ţinta ră.# sau pentru .isericească şi pe mitropolit) De ăimătorul "oia să mă pună rău cu clerul şi cu <păm>nteanul meu= 1aşa numesc .ile# dar# prin cumul# produc ie demenţă degenerati"ă# ie .il# hula drept laudă) Dar spun că am ?nţeles mo.licat de Eugen -ar.asara.unătăţit)= @are putem i at>t de senini ?nc>t să considerăm hulirea ca pe o laudăF 0u mă laud că am şi a.unul principiu ilocalic de a uita repede in.urnalul= lui C) pu.enii şi .Aşadar# printre noi circulă oameni care se cred normali# dar care# datorită urii şi ner"ilor# datorită cumulului de microle9iuni pe creier# au un coe icient de inteligenţă tot mai redus) Ei nu sunt destul de deterioraţi psihic ca să ie internaţi la spital# şi totuşi ei sunt "ictimele unei demenţe degenerati"e) :i ast el ei gre"ea9ă rău asupra relaţiilor de amilie sau de societate) Ce*i de ăcutF Cel ?nţelept "a ?nţelege) De ce a *#cut cancer Ion C: De ăimările aduse Monicăi !o"inescu de Ion C) sunt la el de gra"e ca turnările ciu utei doamne Cain ?n ca9ul Eheorghe Jrsu) Ion C) a atacat cumplit imaginea unei personalităţi de mare an"ergură şi de mare rectitudine morală# cum este Monica !o"inescu) De ce a acut*o oareF Din constr>ngere# din şanta.uns să consider# impertur.uria şi hula) C>t despre delatorii pe care nici nu*i ştiu))) Mă rog Domnului să*i erească# pe ei# de microle9iuni pe creier) 23 . Dar n*aş "rea ca# prin replică# să renunţ la . şi lauda ca pe o hulire) :i atunci eşti cu ade"ărat om ?m.aterilor de la <Rom>nia literară=) :i anume aptul că Ion C) a murit de cancer# şi cancerul său are directă legătură cu pulsiunile denigratoare) ToBina psihică produsă de rumegările <theta= ale uriei# ale in"idiei# ale de ăimării au produs microle9iuni care# 9iceam# sunt nedureroase şi impercepti.loca.ene iciiF /au pur şi simplu# din in"idie# din pulsiunile Cain) Am citit <.

ra prigoana) Dar "iaţa ne o eră şi corecţii la acest <clişeu= ideal# pentru o mai . dar sunt rechini.ul <ideal= cu un a"ertisment <medical=: <Chiar şi după acest episod şocant# continuăm să spunem că nu eBistă ad"ersari# ci numai ne"ro9e) Dar ?n lume eBistă şi rechini# eBistă şi şacali) Rechinii nu sunt adversari.usolat))) Asasinul era erm con"ins că are dreptate) 0ici Mesia nu i*ar i scos din cap ante9ia mor. şi instinctul lor este să "ă mănance# să "ă s >şie) Rolul lor este pur şi simplu să "ă măn>nce) Aşa că# eriţi*"ă) Deschideţi ochii sau# dacă puteţi# deschideţi trusa de prim a.il# nu te "a atinge hula# nu te "a otră"i .uie ucis) Asasinul lui Eandhi era un pic şcolit# usese ?n"ăţător o "reme# lucrase şi cu ci rele) I se spusese# de către un anatic# că Eandhi e "ino"at# e mincinos# e de.ertatea) Vladimir 9ice: <Eu chiar "ă credeam c>nd spuneaţi că nu eBistă duşmani# şi ?i pri"eam pe toţi cu totală ?ncredere# total descoperit# iar acum era să iu pe drumuri) Eu cred că ne lăsaţi un pic descoperiţi ?n aţa lumii=) După această ?nt>mplare# am completat mesa. ci acela este o .utorul tău) Dacă "ei g>ndi ast el# "ei do. ci "oi sunteţi doar prada lor# cotletul lor. el are ne"oie de a.las emia# nu te "a de9echili.surdă# că tu chiar eşti "ino"atK Asta nu scu9ă crima sa# dar te a.iată "ictimă a unei ne"ro9e.utor) Deriţi*"ă# dar nu*i duşmăniţi) $entru rechini# "oi nu sunteţi victime.ună adec"are la real) Jn cursant al nostru# Vladimir D)# ne spune ?ntr*o 9i# şocat# cum asociatul său i*a ?ntins o cursă# l*a ?mpins ?ntr*o năpastă din care era să*şi piardă şi slu.ută pe tine să nu ?l consideri <duşman= pe prigonitor) Vor.e Această propo9iţie# că <nu eBistă ad"ersari=# am spus*o adesea studenţilor mei# ?ntr*o ?ncercare insistentă de a demonta# sau a tămădui acel con lict Cain# acel sentiment de ad"ersitate care gre"ea9ă asupra unor oameni) An cartea mea 5erapia destinului 1Editura Cerald3# am un capitol care chiar aşa se intitulea9ă: <0u eBistă ad"ersari# ci numai ne"ro9e=) Adică: pe omul care te lo"eşte să nu*l pri"eşti ca pe un duşman. O abordare filocalică /iluan Athonitul# ?n scrisorile către ucenici şi ucenice 1care ?i cereau s at medical prin corespondenţă# neput>nd "eni la Athos3 citea9ă adesea acest paragra din Matei 122:%73: < 3eniţi la (ine voi cei osteniţi şi #mpovăraţi.unghiat pe părintele Roger de la Tai9e anul trecut) Asasinul lui Eandhi a"ea pur şi simplu mintea ?ngustată de m>nie şi de o in ormaţie primită de la un <m>nuitor= al său# cum că Eandhi e "ino"atK Aşadar crima este uneori in ormaţională# dar tot de sorginte ner"oasă: presiunea psihopată a eliminării unei "alori) CompleBul <eliminării= semenului are at>tea chipuriK De la ostul prieten de"enit duşman# p>nă la ostul deţinut de"enit torţionar) Acum# ?n timp de pace şi de r>s caragialesc# puterea urii pare ?n descreştere# e ectele ei par ?n descreştere) @ricum# propo9iţia <nu eBistă duşmani# ci numai ne"ro9e= tre.Nu e7ist# ad'ersari ci numai ne'ro..) Crima este in*ormaţional#: @ de ăimare# o acu9aţie calomnioasă# poate i# ?n rare ca9uri# o năpăstuire) Adică persoana care de ăimea9ă crede# dintr*un conteBt sau dintr*o in ormaţie a.a şi li..uie rostită cu discreţie# ca şi tainic) Ea ?ţi este un semn de deşteptare# şi nicidecum un prile.>ndi un mental in"ulnera.im aici# aşadar# şi de cei rău in ormaţi# şi de caracteropaţi) De pildă asasinul lui Eandhi era con"ins că Eandhi este "ino"at şi că tre. ) /e remarcă opţiunea şi insistenţa lui /iluan Athonitul pe acest "erset plin de sugestii terapeutice) El se re eră la dimensiunea su letească a odihnei) De9"ăluie secretul ade"ăratei re aceri) Totul răm>ne actual pentru omul de a9i# pentru cei . şi u vă voi odihni pe voi.. de superioritate aţă de "ictimele ne"ro9ei) Căci şi sentimentul de <superioritate= este un deri"at al compleBului Cain) /ă nu căutăm <superioritate=# ci autenticitate) Oboseala şi stresul.idă) Acel asasin şaten nici nu era măcar un psihotic ?n genul acelei schi9o rene rom>nce care l*a ?n.olna"i de osteneală cronică# pentru hipo*timici) 24 .

de Aime Marcel# 247'3) / >ntul Calinic a"ea ne"oie doar de puţină odihnă) /e odihnea circa 2.iologică# logică) Dar eBistă o mulţime de oameni care spun că sunt o.ser"ăm două realităţi: 23 @dihna este mai importantă dec>t somnul) %3 Dără somn# omul poate trăi) Dără odihnă# nu poate trăi) EBemplul inimii: Acest organ nu doarme niciodată) Dar se odihneşte mereu) De alt el# ea ne dă modelul odihnei ără somn) Inima are acele mişcări ritmice# sistolă şi diastolă: contracţia şi destinderea muşchiului inimii) Inima se)odihneşte după iecare mişcare de pompare a s>ngelui) Ant>i se contractă# adică munceşte) Apoi se destinde# se odihneşte) @mul este dependent de somn pentru că nu a descoperit odihna) 0u ştie să se odihnească) !a ma.un trupului trecător) Calinic de la Cernica luase o.uie să doarmă) Cum se 3n'aţ# odi"na /ă o.uie să te constr>ngi la "eghe) C>nd ?ţi "ine somn# să dormi) $ărintele Teo il de la />m.e acidul lactic din ţesuturi musculare3# ără somn) 1Ve9i cartea (etanoia.Aşadar# cum ne odihnimF @. şi alta ?n"ăţată religios) Mircea Eliade 124&5*l47'3# ?n anii a">ntului său creator# a ?n"ăţat să se re acă doar după 6 ore de somn pe noapte) Eraţie unui antrenament special# după 6 ore de somn din %+# el era per ect re ăcut# cu mintea clară pentru lucrul său) Recuperarea neuro*musculară rapidă se poate ?n"ăţa) EBistă un <secret= medical şi unul sapienţial al acestui antrenament) !e "om aminti la s >rşitul capitolului) $di"na s)iritual# Calinic de la Cernica 12575*l7'73# de la %2 de ani# nu a dormit niciodată ?ntr*un pat) 0*a mai a"ut ne"oie de pat moale şi .ăta 9ice: </omnul e o aptă .osiţi# epui9aţi# eBtenuaţi * chiar ?n condiţiile ?n care dormK $di"na medical# EBistă o odihnă prin antrenament medical şi alta prin sporire spirituală) Aşadar# o odihnă ?n"ăţată anatomic.uinţă naturală) Căci sunt şi oameni care ?ncă nu au descoperit odihna ilocalică şi atunci ei tre.ştea sa) !omnul este totu+i o/// *a)t# bun# Cum eBta9ul este rar# odihna prin somn este irească) 0u tre.ună) Dacă ţi*e somn# dormi) Daci o aptă .ună=) Dacă trupul tău cere somn# nu*l chinui# nu*l rustra de o tre.ser"ăm care sunt caracteristicile somnului# ca să le trans erăm ?n planul <odihnei= controlate) Ce se petrece cu omul c>nd doarmeF 25 . minute# apoi continua contemplaţia isihastă) /e odihnea pe scăunelul isihast# nu ?n pat) El alterna deci rugăciunea cu odihna scurtă) :i era mereu odihnit# ?ntr*o stare de "i"acitate mentală şi de tre9ie deplină# pilduitor pentru toată o.oritatea oamenilor# somnul coincide cu odihna) Adică# pentru cine nu are la ?ndem>nă alt mod de a scăpa de osteneală# e"ident# recursul la somn este soluţia naturală# .iceiul să e"ite somnul ?n pat de pe la 25 ani) Dar acest mod de"ine constant şi de initi" după %2 de ani# după ce a a"ut primul eBta9) De atunci# el n*a mai a"ut ne"oie de somn şi de pat) /*a constatat că aceia care au eBta9e nu au ne"oie de somn) Iar trupul lor se re ace per ect# şi neuronal# şi i9iologic 1se resoar.

a3 /e ?ntrerupe luBul g>ndurilor) Asta este prima trăsătură speci ică a somnului .un) Aşadar# dacă şi ?n stare de "eghe "om ?ntrerupe luBul g>ndurilor# pe anumite perioade# c>nd suntem o.osiţi# noi ne "om re ace ără somn) Cum ?ntrerupi luBul g>ndurilorF /piritual# prin noera proseuche. Medical# prin ceea ce se numeşte <$rotopostură= 1"e9i lucrarea noastră 5erapia destinului, edit) Cerald# %&&+3) .3 An somn# se micşorea9ă numărul respiraţiilor pe minut) An Rugăciunea minţii ?n inimă sur"ine acelaşi e ect: micşorarea numărului de respiraţii) Re9ultatul ?n plan psihic H este o destindere# o ?ncetare a agitaţiei mentale ostenitoare) Aşadar odihna este şi ?n uncţie de ritmul respiratoriu) An somn# acesta se linişteşte de la sine) An noera proseuche o a;utăm noi să se liniştească# repet>nd rar stihul isihast) c3 Ritmul cardiac se ?ncetineşte) An starea de "eghe# ritmul cardiac este de circa 5& de .ătăi pe minut# 5& de spaime pe minut# aş 9ice) An somn# inima ?şi micşorea9ă mult temerile) An contemplaţia isihastă# ritmul inimii este şi mai lent# de la sine) 0u dăm ci re# ca să nu accentuăm pe e ecte i9iologice) Căci lucrarea are# ?n realitate# e ecte mult mai mari: trecerea de simţuri la duh) Lini+tea medical# *aţ# cu cea *3localic# /tresul 1cau9a a circa +,U din ?m.olnă"irile psiho*somatice3 şi o.oseala pot i contracarate prin procedee ilocalice) Asociate uneori cu cele medicale) C>nd .olna"ul ?nţelege să ie şi pacientul şi penitentul, lucrurile se re9ol"ă mai lesne) <!iniştea medicală=# se o.ţine prin so rologie) Termenul so rologie ?nseamnă <armonia minţii=) Este corespondentul medical al Isihiei (hes4cbia, ?nseamnă linişte3) /imetria ?ntre aceste domenii este tentantă) /o rologia lucrea9ă pe stările de conştiinţă# şi prin procedeele ei speci ice se poate remedia <conştiinţa patologică=# o.ţin>nd conştiinţa normală# sănătoasă) Ea sugerea9ă trecerea la <conştiinţa eBtinsă=# o stare asemănătoare cu <tre9"ia= sau stările niptice# ?n ilocalie) Ce"a mai mult decat <conştiinţa eBtinsă= sau <niptică= ar i stările de supraconştiinţă# ?nt>lnite doar ?n mistică) An re9ol"area unor pro.leme psiho*emoţionale care au la .a9ă stresul sau epui9area# se poate apela aşadar şi la <liniştea medicală=# produsă prin procedee cum ar i cel numit trainin% auto%en. /tările al a o.ţinute ?n so rologie sunt complementare isihiei) Direşte eBistă deose.iri calitati"e# chiar therapeutic "or.ind) Isihia poate resta.ili echili.rul psihic# reducerea ocarelor con lictuale dinspre interior spre a ară# prin golirea conţinuturilor impure) /o rologia a;ută la echili.rarea şi re9ol"area ocarelor patogene dinspre e!terior, prin diri;are din eBterior# prin inducere# printr*un repertoriu de sintagme medicale) Acestea nu sunt simple <sugestii= de ?nsănătoşire; ci sunt chiar acti"area memoriei sănătăţii .a9ice# eBistente ?n om# dar pertur.ate de păcat# de "iciu# de cumul de erori 1?nnăscute sau do.>ndite3# de ?ncălcarea legilor re"elate) Corectarea mişcării minţii An Filocalia sunt numite trei mişcări ale minţii: * Mintea se mişcă ?mpotri"a irii) * Mintea se mişcă ?n acord cu irea) * Mintea se mişcă mai presus de ire) Mintea #mpotriva firii este un semnal ne"rotic)
26

Corect>nd mişcările greşite# su.* ireşti# ale minţii# pre?nt>mpini sau re9ol"i ocare ne"rotice şi .oli ale egoului) Ce ?nseamnă <mintea ?mpotri"a irii=F Cum se mani estă şi care*i indiciul de a cunoaşte această mişcare greşită(.olna"ă a minţiiF Indiciul gra" este tendinţa de a os$ndi. @mul care os>ndeşte este ?mpotri"a irii) EBistă trepte de gra"itate) Jn prim semnal de alarmă este tendinţa de a #nvinui pe alţii pentru un eşec personal) A ?n"inui impulsi"# agresi"# prin "ehemenţe "er.ale sau i9ice) $e cine ?n"inuieşte omul su.* iresc ?n impas ma;orF Jnul ?n"inuieşte "oarta. Altul dă "ina pe un semen. Altul se ?n"inuieşte pe sine. Toţi trei se ?nşală şi sunt eBpuşi ne"ro9ei# sau sunt "ictime ale ei) 8abul# )e mar-inea )r#)astiei $reluăm din Esop a.ula &ălătorul şi "oarta. Jn călător ăcea un drum lung şi# c>nd l*a do.or>t osteneala# s*a lăsat l>ngă un puţ şi a adormit) Cum era gata să cadă ?n puţ# /oarta s*a apropiat de el# l*a tre9it din somn# spun>nd: <$rietene# dacă ai i că9ut ?năuntru# m*ai i in"inuit pe mine# nu nesocotinţa ta)= Tot ast el mulţi oameni# nenorocindu*se din pricina lor# aruncă "ina pe 9ei) 9n -ro)ile Bucure+tiului Ca şi călătorul lui Esop# călătorul de astă9i# că9>nd ?n gropile de pe şoselele .ucureştene# are tendinţa să ?n"inuiască "ehement ?n trei direcţii# potri"it pulsiunilor sale: ?nt>i ?n;ură pe $rimar; apoi ?n;ură /oarta şi# "aiK# chiar pe unii s inţi protectori ai drumurilor) An ine# dacă este mai de etist şi deprimat# se .lamea9ă pe sine) Iar dacă e suicidar# re u9ă să mai iasă din groapă# a;ung>nd la conclu9ia că nu merită să mai acă um.ră# păm>ntului) Auto*ie tinirea este tot o .oală a egoului) @ricum# şi cu "ehemenţa aţă de 9ei# şi cu dispreţuirea aţă de sine# groapa "a rămane neastupată# iar mintea ne"indecată) At>t de rec"ente sunt aceste reacţii(atitudini# ?nc>t omului i se pare chiar < iresc= ca atunci c>nd este copleşit de un impas să găsească un "ino"at# eBterior sau lăuntric) :i pentru că pare < irească= tendinţa aceasta# este şi mai greu să lupţi cu ea şi ea se instalea9ă ?n "iaţă) &intea 'ec"iului Adam Mintea ?mpotri"a irii este ?nt>lnită şi la strămoşul nostru Adam) :i el dădea "ina pe semenul său) An rai# c>nd a ost luat la ?ntre.ări de Tatăl ceresc pentru apta sa# Adam a răspuns pur şi simplu: <Demeia pe care mi*ai dat*o ca să ie l>ngă mine# ea mi*a dat din pom şi am m>ncat=) $osi.il ca Tatăl să*i i răspuns: <Ea ţi*a dat ructul din pom# dar nu ţi*a .ăgat ?n gură=# corect>nd ast el mişcarea minţii strămoşului) E"a# la r>ndul ei# luată la ;udecare# dă "ina pe şarpe) Tice: <:arpele m*a amăgit şi am m>ncat din pom=) E"ident# Tatăl i*a deschis ochii că ea ?nsăşi a m>ncat ructul) Iar şarpele# am 9ice noi# şi*a ăcut doar meseria lui de amăgitor) Asta era speciali9area lui# rolul lui; iar ad"ertising*ul şi strategiile ">n9ării# a9i# se inspiră copios din acel arhetip al seducţiei din paradis) Aşadar# ?n rai# un lanţ al ?n"inuirilorK Filocalia spune că mintea ?mpotri"a irii este <mintea "echiului Adam=) Iar după "enirea M>ntuitorului# acest mod de g>ndire a ost ?ndreptat# ?nsănătoşit) Iar 0oul Adam este chiar modelul terapiei acestor de"ieri ontice) $sândirea semenului( un canibalism mascat A"erti9>nd despre postirea alsă# Vasile cel Mare spune:
27

<0u postiţi ?n ;udecăţi şi certăriK Tu nu măn>nci carne# dar măn>nci pe ratele tăuK Te a.ţii de la "in# dar nu*ţi stăp>neşti ocările Vşi te ?m.eţi cu ocăriWK= EBpresia <măn>nci pe ratele tău= numeşte direct un cani.alism mascat# al ipocri9iei dintot* deauna) @s>ndirea# ocara sunt eBprimări ale acestui cani.alism mascat# ?nt>lnit# la toate ni"elele sociale) !a el .las emia# .at;ocura# .lestemul sunt eBpresii ale de"orării ratelui) /unt semne ale unui mental .olna"# ?mpotri"a irii; şi care ?şi poate agra"a situaţia) -las emia* torul# "ictimă a unei ne"ro9e sau a unui compleB# dacă nu*şi re9ol"ă di9a.ilitatea psihică# riscă s* o accentue9e) ToBina psihică a urii şi os>ndirea produc microle9iuni pe creier care# prin cumul# ?n timp 1aniK3# produc orme de degenerescenţă# sau demenţă precoce) !a el şi cei care practică ocara(os>ndirea pe internet sunt eBpuşi acestui risc al degenerescenţei) Aretas sau mântuirea *#r# osteneal# Ca un model "iu al minţii "indecate de maBima "ătămare care este os>ndirea# ?l "om e"oca pe Cu"iosul Aretas# un s >nt leneş# sau <nepăsător=# cum 9ice $atericul) Jn s >nt simplu şi ără şirul de "irtuţi cu care se ?mpodo.esc aleşii) Jn s >nt ără asce9ăK :i atunci ce găsim la elF De ce a a;uns ?n calendarF Iată# are ce"a eBemplar: n*a os>ndit pe nimeni) Cu"iosul Aretas# sau Areta# altul dec>t Areta martirul# este pomenit ?n calendar pe 26 martie# ?n dreptul numelui său scrie doar at>t: cel care nu a .udecat pe nimeni. Asta*i toată ispra"a "ieţii lui; şi chiar dacă pare nespectaculoasă# ea este semnul mare al sănătăţii şi al m>ntuirii) /crie ?n Patericul sinaitic 123: Jn rate numit Aretas era mai nepăsător cu "iaţa monahală) C>nd era să moară# s*au aşe9at ?n ;urul lui unii din monahi) :i "ă9>ndu*l pe Aretas că se s >rşea cu veselie şi cu bucurie, stareţul# care ştia că "eselia duho"nicească este unul din semnele m>ntuirii# a ?ntre.at morali9ator: <Drate# crede*mă# cu toţii ştim că n*ai ost r>"nitor ?n ne"oinţă 1asce9ă3; şi cum te duci de aici cu at>ta ?n lăcărare pe chipF= Aretas a răspuns: <Crede*mă# părinte# ade"ăr ai grăit) Ansă de c>nd m*am ăcut monah# nu ştiu să i ;udecat 1os>ndit3 "reun omK /au dacă se supăra cum"a "reunul# ?n aceeaşi 9i mă ?mpăcam cu el) :i aş "rea să*i spun lui Dumne9eu: Tu ai 9is +u .udecaţi ca să nu fiţi .udecaţi 1!c)':653# şi: 8ertaţi şi vi se va ierta vouă 1Mt)':2%3K = Vor.ele lui Aretas au ost 9iditoare celor de aţă) Iar stareţul i*a 9is: <$ace ţie# iule# că şi ără osteneală te*ai m>ntuit=) Re-uli de 'iaţ# lun-# Cercet>nd modul de "iaţă al unui număr de longe"i"i# nonagenari şi centenari# s*au desprins c>te"a <secrete=) Ta.loul general al acestor <secrete de "iaţă lungă= l*am pre9entat ?n "olumul 5erapia destinului. Aici reţinem doar constatarea că toţi longe"i"ii au do"edit o sănătate mentală mani estată şi prin următoarele două atitudini: 1a3 0u au ?n;urat niciodată# mai .ine 9is nu au cunoscut acea ier.ere m>nioasă ?mpotri"a cui"a# numită in;urătură) 1.3 0u au pus la inimă niciodată ?n;urătura sau de ăimarea altora) Aşadar# n*au persecutat şi n*au ost stresaţi de prigoana altora) Au ost şi prigoniţi# dar n*au pus la inimă# .a chiar i*au ?nţeles şi i*au iertat cu largheţe pe persecutori) /unt trei atitudini la os>ndirea celorlalţi: * Dacă*l ?nţelegi pe prigonitor# ai ner"ii .uni)
28

ili# culpa.utor ?n ?ndreptarea irii sunt Dericirile .ungi să "e9i că nu*i <duşmanul=# ci "ictima unui compleB anal# sau a paranoii) A instaura raportul a%apic cu categoria semenilor .ui să integre9e Dericirea a VIII*a: 'Fericiţi cei pri%oniţi pentru dreptate.lamul sau prigonirile# eBistă riscul prim să aci o ne"ro9ă eBistenţială) An nciclopedia de Psihiatrie.eşti# eşti un iluminat) Cum "ei reuşi să*l şi iu.ună) * Dacă*l iu.uie con undată cu de"alori9area de sine şi cu umilirea de sine sau auto la* gelarea) /merenia este o stare spirituală ?naltă# re9ult>nd după puri icarea egoului# sau eBpul9area acestuia) /merenia este 9ero egoism) Este acea <lepădare de sine= la care cheamă M>ntuitorul) Terapiile clasice se ocupă şi ele de redresarea unui mental pră.lice) Ioan Crisostom ace din ele .ili9aţi# sugestiona.lic# să*l iu.uşit# atacat de agresiuni sociale sau con licte interne) Mai ales la cei hipersensi.i.ilitate a persoanei de a*şi trăi propria eBperienţă# ?n mod independent) !ipsa autonomiei# dependenţa stresantă de părerile celorlalţi şi de mentalităţi creea9ă disperare# anBietate# pierderea "alorilor eBistenţei) /ur"in de9ordini mentale şi de9organi9area personalităţii*163 Jn asemenea risc se "ede şi la persoanele de icitare la imaginea de sine# la stima de sine.ilitate spirituală) Auto?n"ino"ăţirea# autodeprecierea constituie o orientare ne"rotică a personalităţii) "merenia nu tre.utor <medical= celor care "or aceasta# prin practica ascultărilor speci ice şi a canonului speci ic) $rin puri icarea egoului) C>nd eBpul9e9i egoul# simţi o continuitate ?ntre tine şi semen) An asemenea ca9# n*ai cum să te m>nii pe cine"a) An primul r>nd# ?nţelegi şi simţi compasiune) Apoi ierţi ca să domesticeşti) Apoi chiar ?ndrăgeşti să guşti iluminarea) :i ast el s*a produs corectarea mişcării minţii) Ne'ro.a9a terapiilor ilocalice) $entru tema de aţă# apelăm la Dericirile 7 şi 4: Fericiţi cei pri%oniţi pentru dreptate.ilitate a egoului# şi smerenie# ca sănătate maBimă a eului) 8ericirile biblice un corector )si"o5a*ecti' De un mare a.eşti pe duşman) Dilocalia o eră şi un a. /unt persoane cu stări timice negati"e# cu concepţii negati"e asupra eBperienţei proprii# cu idei negati"e despre "iitor) 0eputinţa de a "edea un sens po9iti"# imediat sau ?ndepărtat# ?ntr*o eBperienţă personală eşuată# arată o "ulnera. găsim descrierea ne"ro9ei eBistenţiale: @ ina.ute şi pe ei.lică are două e ecte sal"atoare: Ant>i# pre"ine un compleB de persecuţie# un delir de persecuţie) Apoi ea conduce mintea spre instaurarea raportului a%apic cu prigonitorul: pe acesta a.* Dacă*l ierţi# ai inima .i. pentru a distinge ?ntre de etism psihic# ca de.olna"i poate să*i a. că a lor este #mpărăţia cerurilor).a e7istenţial# Dacă nu s*a produs# totuşi# corectarea mişcării minţii# şi dacă te a ectea9ă pro und .i. Această ericire . şi: Fericiţi cei pri%oniţi pentru :ristos# pentru apostolat duho"nicesc) @ persoană candidă# lucr>nd ?ntr*un mediu ostil# su erind persecuţii din partea unor orţe de interese rapace# "a tre.eştiF @mul din comunităţile tradiţionale reuşea aceasta prin interiori9area deplină a preceptului .ili# predispuşi depresiei) Ridicarea stimei de sine este ăcută printr*un antrenament adec"at) Văd că şi o carte scrisă de un psiholog modern 1+3 apelea9ă la sugestii ilocalice) Cartea "tima de sine citea9ă la loc de cinste pravila "f$ntului 9enedict. iar pe tine te conduce la iluminare# la Ampărăţie) 29 .

ine prin rău) * Vieţuirea duho"nicească: c>nd chiar celui ce*ţi ace rău ?i răspun9i prin acere de .ună lucrare) Alţii do.ser"ăm că Dilo* calia distinge patru eluri de "ieţuiri 1sistemati9ate ast el de un ascet din Carpaţi3: * Vieţuirea omenească# atunci c>nd răspun9i la . o sf ntă depresivă.ine) Mintea care se mişcă pe potriva firii este a omului care nu asupreşte şi nu simte asuprire) Are mulţumirea ermă şi ?nţelege paradoBurile di"ine) Dacă ?ncă "ă doare eBistenţa şi dacă ?ncă "ă doare răul lumii# nu*i de "ină lumea sau eBistenţa# ci egoul ?ncă este .are# stări de anBietate# sentimente de 30 .lic# -ucureşti 2455) PAR<EA a Il5a Vindecători şi vindecaţi Olimpiada.# $aris 2444) Versiunea romanească la Editura Trei# %&&6# .>ndesc temporar# episodic# c>nd se a lă ?n conteBt liturgic sau ?n . Traducere# studiu# note de $reot D) Decioru# Editura Institutului -i.itocească# c>nd unul răspunde la rău prin rău) * Vieţuirea ghia"olească# c>nd unul răspunde la .uşire a ecti"ă# cu ?ntristare# descura.ine) * Vieţuirea do. 7milii (( cuv$ntări. Traducătorii moderni ai scrisorilor au tradus prin <depresie ner"oasă# deprimare=) Atimia este scăderea tonusului a ecti"# şi este o ormă se"eră de hipotimie# şi ?nsoţeşte depresia pro undă) Este o pră.) %) / antul Vasile cel Mare) "crieri I) 7milii la :e!aemeron. şi !terapeutul" ei Ioan #risostom Atimia +i de)resia ner'oas# @limpiada# atestată ?n calendar drept Cu"ioasa @limpiada Diaconiţa (? 6'+ X +&73 su erea de atimie 1ath8mia3) 0u ştim cum a de. 7milii la Psalmi.olna"# şi trăirea ?n trup este mai mare dec>t trăirea ?n duh) &intea mai )resus de *ire Acesta este stadiul c>nd s*a reali9at trecerea de la simţuri la Duh) Jnii o do.urarea ei ner"oasă şi dacă s*a datorat traumelor re9ultate din prigoanele ?mpăratului.lic# 247') 6) Constantin Eorgos 1coordonator3) 1icţionar enc4clopedic de Psihiatrie. "olume) Editura Medicală# -ucureşti 2474) +) Dranţois !elord# Cristophe Andrc# <= stime de soi.ine prin . "=aimer pour mieii! livre avec 8es autres. . lumina şi desăv$rşi. Ed) @dille Raco.Vol) VII Traducere# introducere# note de $r) $ro ) Dumitru /tăniloaie# Editura Institutului -i.>ndirea puterilor sau harurilor supra ireşti) C>t prin asumarea ?n ierii di"ine) Re*erinţe biblio-ra*ice 2) Dimitrios E) Tsamis) Patericul sinaitic. In romaneşte de $r) $ro ) Dr) loan Ică# Editura Deisis# /i.>ndesc ?n chip statornic mintea slă"itoare) Dericirea a VII*a con irmă chiar acest ni"el mai presus de ire) 0u at>t prin do.iu 244.) >>> DI!@CA!IA sau &ule%ere clin scrierile sfinţilor părinţi care arată arm se poate omul curaţi. sau s*a mani estat doar ca o depresie de a.andon# după ce a ost eBilat Ioan Crisostom# din scrisorile căruia a"em toate in ormaţiile maladiei) Au rămas 25 scrisori de la loan Eură de Aur# ?n care el ?şi s ătuieşte ucenica# o susţine# o redresea9ă) Ioan oloseşte termenul ath4mia.Cele 4 'ieţuiri $entru a ?ntări discernămantul şi a iBa aceste <corecţii= ale mişcării minţii# o.utat tul.

# chiar pe cele aran.& de ecioare) 0u erau acolo reguli mănăstireşti tipice) Dăceau doar rugăciune) Dar rugăciunile se des ăşurau pe schim.at) Asceta citeşte -i. %+ de ore din %+# rugăciune: ca păm>ntul să stea mereu su.umătate) /e consacră "ieţii religioase şi daniilor) Re u9ă categoric propuneri de maria.aţii sunt mai cur>nd <s inţiţi= 1adică ierarhiK3) $aladie spune că @limpiada# prin cele .at=: andreia 2%4ne.ogăţii) Asce. sau chiar la an%elos.ire3) Ast el ea de"ine < emeie*.ăr.autodepreciere# incapacitate de .ertate) $rima emancipare totală a emeii a ost asce9a) De aceea# ?n istoria sal"ării# mai lesne emeile au a.ate de ?mpărat) Dace asce9ă aspră# are <descoperiri= di"ine) Dace daruri mari# pentru construire de . /*a măritat la %& de ani) A rămas "ădu"ă după un an şi .ăr.: l*l23 &ona"ii >neadormiiţi? @aAoimetoiB /pre 6& de ani# @limpiada este ăcută diaconiţă şi i se restituie a"erea) Dispun>nd de a"erea ei# ace acte de caritate de proporţii) Au rămas liste impresionante# cu numele celor care au primit danii) Ea trans ormă palatul său ?ntr*o mănăstire# gen undaţie pri"ată# unde adună o o. mulier virilis.ăr.ogăţiile @limpiadei# ener"at că t>năra ăcea danii))) cu nemiluita) Voia să acapare9e el aceste .şte de %.iserici) Ampăratul Teodosie cel Mic a pus sechestru pe .eşte de cele ale Domnului=) Chiar Cristos spune că milostenia e superioară ecioriei 1Mt) %.uns s inte# iar .at# ci pe cea care se ?ngri.darea neca9urilor3 ace trecerea de la %4ne la anthropos.uri 1trei grupuri3# ast el ca să ie acoperite toate cele %+ de ore) După modelul monahilor neadormiţi.ă cu oameni ?nduho"niciţi c>nd "rea ea# poate slu. cum citim ?n 1ialo%ul lui $aladie 1trad) Const) Corniţescu# %&&23) Crisostom# ?n scrisoarea VIII# o include pe @limpiada ?n <corul acelor ecioare s inte=) :i 9ice: <$a"el n*a numit ecioară pe cea care n*a ăcut eBperienţa căsătoriei sau a con"ieţuirii cu un .ucurie# g>nduri despre moarte# pl>ns acil# atitudine negati"ă aţă de "iitor# rumegare de g>nduri rele despre eBperienţe personale trecute) /ă anali9ăm un asemenea impas psihic şi contracararea lui# aşa cum apar din scrisorile lui Ioan Eură de Aur către diaconiţa @limpiada) II Precocitatea reli-ioas# a $lim)iadei /*a născut la Constantinopole# ?ntr*o amilie de demnitari imperiali) Rămane de timpuriu or ană şi moştenitoarea unei a"eri imense) Este educată cu dascăli aleşi) /e ace cunoscută prin inteligenţă şi dărnicie) Erigore de 0a9ian9 ?i dedică un poem de 9iua nunţii) Erigore de 08ssa ?i dedică &omentariul la &$ntarea &$ntărilor. apte *"iaţă ?nălţată# osteneală# asce9ă# gno9ă 1cunoaştere3 şi sophros4ne 1ră. <?nger ?n trup=) 8eciorie +i libertate /e "ădeşte că asce9a re"irginea9ă emeia) Decioria nu ?nseamnă doar <ne*nuntire=# ci ?nseamnă li. o <cupolă= de rugăciuni) 31 .ertate degre"ată de po"erile casei# ale naşterii de copii# ale supunerii la .a ma7imal# +i libertatea *emeii După sechestrarea a"erilor ei) @limpiada se aruncă ?n asce9ă# uit>nd de tot lumescul) Asce9ă p>nă la morti icare) Asce9a a ?nsemnat# pentru emeie# o ormă de li.ăr.i ca diaconiţă 1diaconic ?nseamnă chiar slu.lia c>nd "rea ea# stă de "or.

dar ea ace dependenţă de <terapeut= şi# c>nd nu primeşte <leacul=# recade ?n su erinţă) 8a.ine să dormi somn natural# '*5 orc .iceiurile Domnului# de a şti <"oia !ui=) 32 . adică rugăciunea minţii) Ai 9ice: Cheamă*! mereu pe Dumne9eu) Dacă Dumne9eu nu te "indecă imediat# să nu te ener"e9i) Tice: <Acesta e o.udicios) Dăceau 9i şi noapte rugăciune# epui9>ndu*şi trupul) Am>ndoi a"eau aceleaşi .iceiul lui Dumne9eu: nu elimină de la ?nceput cele cumplite)))= Jn mod de a intimi9a relaţia cu Dumne9eu# rostirea amiliară: Nacesta*i o.ele >tera)iei? An prima a9ă# Ioan o ?ndeamnă la: mutarea continuă a g>ndului# de la eşec# la divin.ia stomacului# iar la cei care au eBta9 religios# ne"oia de somn dispare ?n mod iresc) 0u postul ruinea9ă sistemul digesti". A.erea9ă de somn# dar c>nd nu ai eBta9 este .uie să posteşti .# 2udicioas# Daptul că şi Ioan şi @limpiada a"eau sănătatea ruinată nu se datorea9ă asce9ei) $ostul .stinenţa lor# ?n>t orice am.il că @limpiada l*a iu.it pe Ioan şi ca emeie# dar şi*a ?n r>nat cu 5 peceţi orice impuls erotic) /au mai precis# trans igurarea ei religioasă ?i ştergea pre*simţul .at şi emeie# ?n pro un9ime# conţine o am. dar c>nd ai un sistem digesti" ruinat tre.udicios creea9ă autonomie de ro.iceiul lui Dumne9eu)))= Ca şi cum poţi a"ea pri"ilegiul de a şti o.olii# nu ştim dacă ea a mai a"ut episoade depresi"e) $oate starea depresi"ă s*a instalat ?n urma şocului prigonirii lui Ioan şi a stresului despărţirii) E posi.ăr.eşte hainele) @ cucereşte ?n lăcărarea credinţei lui Ioan) Am>ndoi erau adepţii asce9ei morti icatoare) $osteau mult şi ne.Prietenia 3ntre doi s*inţi Cand @limpiada a"ea spre 6.) /crisorile lui Ioan sunt singurul ei remediu.ună=# 9ice un monah rom>n) !tresul de abandon C>nd Ioan de Crisostom a ost eBilat# @limpiada a ăcut o cădere depresi"ă alarmantă) 0u ştim istoricul .ăr. de ani# la s >rşitul "eacului al IV*lea# "ine la Constantinopole# ca episcop# Ioan Crisostom) Antre el şi <doamna milosteniilor= se naşte o prietenie spontană şi de initi"ă) Erau potri"iţi cu totul# a"eau aceeaşi ?nălţime spirituală# aceleaşi deprinderi spre asce9a maBimală) Ioan de"ine duho"nicul mănăstirii cu %.oli: şi*au ruinat sistemul digesti"# sistemul pancreatic# plăm>nii) Erau at>t de radicali ?n asce9a lor# ?n a.a nu 3mboln#'e+te dar cei bolna'i au ne'oie de asce.une) </omnul este o aptă .olna" el ?nsuşi# deşi prigonit#este mereu ?n lăcărat# are acea protimie.at* emeie) Dapt este că atimia ei ia orme gra"e după eBilarea a. pe care ţi*o dau naşterea şi rugăciunea) Anţelegem# din scrisori# că starea ner"oasă a @limpiadei se ad>nceşte ?n anii +&+ H +&.& de monahii) @limpiada ?i aduce 9ilnic lui Ioan rugala m>ncare şi*i ?ngri.aterea de la g>nduri triste prin <chemarea ne?ncetată a lui Dumne9eu=) Aşa cum se ace prin repetarea 0umelui di"in) $rocedeu care# mai t>r9iu# se "a numi noera proseuche.iguitate erotică) Aceşti doi s inţi sunt# ?nsă# mai presus de această e"entualitate naturală) Asce.iguitate erotică a relaţiei lor este eBclusă) Deşi orice prietenie ?ntre .u9i"ă a lui Crisostom şi după ce planul suprimării acestuia de"ine clar) Ca s*o ?ntărească# s*o redrese9e# Ioan ?i scrie din eBil# ?ncep>nd cu +&+) /crisori lungi# 9iditoare# Ioan# deşi .udicios# moderat) EBta9ul mistic te eli.

ile# spirituale) Căci el descoperise ade"ărata .ată şi el nu mai dorea .# şi ratea9ă ?nt>lnirea di"ină) Acest decala.ogăţie a "ieţii) !a urmă# acest om a olosit toată .ţinere) Mulţi nu suportă acest decala.ogat) Dar mintea lui era de*acum schim.ine# ie ?n penitenţă# dă celor drepţi timp să se ?ntărească# iar celor răi le dă timp să ispăşească) Ioan Crisostom 9ice# ?n chip genial: 33 .unicii mei) Deci cu un decala.oiereşteK :i se tot ruga 9i şi noapte# că era chiar creştin practicant.ani) Jnul se ruga ast el: <Doamne# dă*mi şi mie un dolar să*mi iau o p>ine şi un Mil de carto iK= Altul se ruga: <Doamne# dă*mi şi mie un milion de dolari# să ?ncep o a acere gro9a"ăK= $rimul: <Doamne# dă*mi şi mie un dolar)))= Al doilea# ener"at# scoate din . de % generaţiiK Dacă Dumne9eu ar pedepsi imediat# ar re9ulta pe păm>nt numai masacre# numai groa9ă# căci toţi am a"ea de plătit prea mult) Decala. ?ntre aptă şi răsplată# ?ntre cerere şi o.ogăţie) :i l*a ?ntre.ertatea omului luminat) După 9ece ani# la schitul său se pre9intă un notar# aduc>nd "estea că pustnicul tocmai a primit o moştenire de la o rudă din Canada) @ moştenire mare) :i deodată acest om "ede că Dumne9eu i*a ?mplinit# după 2& ani# rugămintea să*l acă .iserică goală# doi cetăţeni se rugau lui Dumne9eu să le dea .isericuţă dacă ?i dă a"ereK Iar Dumne9eu * nimicK /ătul să se tot roage ără răspuns# omul trage conclu9ia că Dumne9eu nu*i .ul ?ntre aptă şi răsplată# ie ?n . şi promitea că "a ace şi*o .ancher şi nu ?mplineşte cereri inanciare) Renunţă să mai ceară) :i cum a"ea plăcerea rugăciunii# lasă lumea# se retrage la pustie# ?n -ucegi# şi se consacră "ieţii ascetice) Descoperă rumuseţea asce9ei# dulceaţa rugăciunii# descoperă li.lema meaK= De aici se "ede cine a ost ascultat# /us) Parabola decala2ului 3ntre cerere +i )rimire Jn cetăţean se tot ruga: H Doamne# dă*mi şi mie a"ereK Vreau să trăiesc şi eu .# pentru ?nţelept# este <şcoală şi imagine= ale celor ne"ă9ute) Durata aşeptării <ploconului= di"in este uneori prile.ogăţie) $rice amânate a r#s)l#ţii are un sens Dacă Dumne9eu ne*ar răsplăti imediat# ar periclita m>ntuirea# prin comoditate şi lene) Iar uneori cred că# ?n ceea ce mă pri"eşte# am primit nişte daruri de la Dumne9eu pentru rugăciuni pe care le*au ăcut .u9unar un dolar# ?l dă săracului şi spune: <0a# ţine un dolar# şi nu mai ă gălăgie# lasă*! pe Dumne9eu să se concentre9e pe pro.Aşadar# Dumne9eu răspunde #ntotdeauna la rugăciune# dar neră.ogăţia <că9ută din cer= ?n 9idiri carita.darea noastră ace să ratăm răspunsul) Dumne9eu răspunde cu un decala.at pe Dumne9eu: <De ce mi*ai ?mplinit aşa t>r9iu rugăminteaF Acum# c>nd eu nu mai am ne"oieK= Antr*o "i9iune# a primit răspunsul: Dumne9eu i*a lăsat eBact un inter"al ca să se tre9ească# să se reali9e9e# să ştie care*i ade"ărata .ul deschiderii ochilor) Parabola darului imediat Jneori Dumne9eu răspunde imediat la rugăciune) Acum ceri# acum ţi*a dat) Depinde c>t ceri# cum ceri) 9ntâm)lare( Antr*o .

a de ce Dumne9eu a ăcut o asemenea tocmire nedreaptă) /*a rugat şi a postit şi Dumne9eu i*a re"elat răspunsul: $ustnicul mai a"ea un păcat# iar pentru curăţire# s*a ?nt>mplat că trupul i*a a.ră de păcat) Iar demnitarul acela corupt# o i ăcut şi el o aptă . "irtutea de"ine ?n ea ?nsăşi răsplata ei ?nseşi# ?naintea răsplătirilor ei)= Dumne.olilor pacienţilor şi "eţi gră.uri# să nu te răm>nţi# ci răm>i mulţumindu*I pentru toate# slă"indu*!=) Astă9i# metoda de creaţie <Delphi= te supune la un antrenament mental: să ?nţelegi paradoBul şi să poţi tu ?nsuţi crea paradoB) C>nd nu ?nţelegeţi "reo cru9ime a istoriei sau a politicii# amintiţi*"ă de "or.ucurie) Tice: </u erinţa este o comoară=) Adică: ă dintr*o emoţie distructi"ă o emoţie "indecătoare) 34 .inele ce*l aci nu răm>ne nerăsplătit) Ce aptă .ună la "iaţa lui# iar Dumne9eu l*a răsplătit cu cinstea ?nmorm>ntării) Căci Dumne9eu răsplăteşte pilduitor chiar şi un iricel de aptă .olii# su erinţei) Daţi un sens impasului şi "eţi cunoaşte redresarea) Ca medici# daţi un sens .ă de ce Dumne9eu ocroteşte pe nemernici şi prăpădeşte pe s inţi) De ce ?ngăduie nedreptăţi strigătoare la cerK De ce mişeii se .<Răutatea ?şi are ?n ea ?nsăşi pedeapsa ?nainte de pedeapsă.ună de a i murit la timp)#) C"eia tera)iei( A da un sens su*erinţei Astă9i se ştie că "indecarea este gră.ună o i ăcut demnitarulF $oate apta . :i 9ice: </ă nu te tul.a lui Crisostom: Dumne9eu este paradoBal) De aici "a urma ?nţelegerea) Iar ?nţelegerea ?nlătură o emoţie distructi"ă) Anţelegerea creea9ă o emoţie "indecătoare) 0u "ă ră uiţi cu Dumne9eu# că de ce ?ngăduie nedreptăţi strigătoare la cer) Căci tot el "ă ?ngăduie şi "ouă două lucruri: să aceţi păcate strigătoare la cer sau să iţi deasupra nedreptăţii# prin CAR) Parabola celor doi morţi bine d#ruiţi Am preluat de la Arsenie -oca o para.ună# căci nimic din .lemă "eche şi mereu nouă# deciK3) 0u suportă că episcopii prigonitori nu sunt pedepsiţi de $ronieK Cum tolerea9ă Dumne9eu acesteaF Ioan ?i calmea9ă re"olta# 9ic>ndu*i: '<ucrările lui sunt parado!ale).ucură# iar drepţii su eră))) @limpiada nu suportă nici decăderea clericilor 1pro.ită dacă dai un sens . de .olă# pe care o repo"estesc ?n cu"intele mele# păstr>nd ?nsă duhul ei) $ărintele Arsenie -oca ?nsuşi o ştia din patristică) Eu am actuali9at*o puţin) /*a ?nt>mplat că au murit# ?n aceeaşi 9i# un pustnic şi un demnitar) Era un pustnic s inţit# şi era un demnitar corupt) :i trupul pustnicului a ost m>ncat de iare) Iar demnitarul corupt a a"ut parte de ?nmorm>ntare cu onoruri naţionale) Jcenicul era m>hnit# deprimat şi se ?ntre.eu este )arado7al Altă etapă a <terapiei= lui Crisostom: re"elarea acţiunii paradoBale a lui Dumne9eu) /ituaţia era ast el: @limpiada# disperată# ?ntrea.i "indecarea) C>nd acel sens ?ţi este de nepătruns# să ştii un lucru: -oala nu este niciodată o pedeapsă pentru păcat# ci o oprire de la păcat) Deci nu daţi sensuri catastro ale# pier9ătoare: ci numai sens sal"ator) Ioan Crisostom# după modelul Dericirilor lui Cristos# "rea să trans orme su erinţa @limpiadei ?n in"ersul ei# ?n prile.uns la iare) Acel călugăr# deşi s >nt# mai a"ea o ultimă impuritate de ars# o ultimă d>ră de orgoliu de şters# şi i s*a creat oca9ia unei ultime smeriri# ca să plece dincolo curăţit de orice um.

olile hipotimice se tratea9ă ?n spirit# Crisostom recomandă şi recursul la medici# la armacie# la igienă) El ?nsuşi cere cutare leac# pe care spune că l*a olosit cu succes# pentru stomac) El ?nsuşi o.ili9e9i ?n "oioşie=) /e oloseşte de eBemple: s inţi şi pro eţi care au a"ut# episodic# tul.uşire3 şi eutimia 1emoţie po9iti"ă# ericire3) Ioan a"ea un caracter ericitK constată Anne*Marie Molingre8) $rogramul său terapeutic# spiritual# e .isericii# poate ştiind că tre. An scrisoarea a VIII*a 9ice: <Tristeţea ără măsură e otra"ă)= 0e amintim că psihologia oloseşte termenul de <toBină psihică=# iar orientalii numesc: <cele + otră"uri= corespun9ătoare celor + <emoţii distructi"e=) I ><ratat? des)re de)resie /crisoarea a Y*a a lui Crisostom este un ade"ărat <tratat= psihoterapeutic) $e %+ de pagini# el de ineşte depresia ner"oasă şi a9a ultimă a <terapiei=: ?ntărirea terenului psihic) Tice: <Deşi am des iinţat tirania deprimării tale şi am surpat cetăţuia ei 1)))3 e ne"oie de a.uie să*i pregătească pe oameni ?n aţa celui mai curent o.ăile 9ilnice# ?n acord cu stoicismul asce9ei sale) Atimia +i eutimia Ioan pune mereu ?n opo9iţie atimia 1stare negati"ă# pră. şi nu in"ers) Doar dacă te nedreptăţeşti tu pe tine# alţii "or a"ea spor să te rănească# să te "atăme) Dacă ?ţi lipseşte <stima de sine=# "ei i "ulnera. Este in"ersul# opusul lui a6edia.un dec>t părinţii meiK= 16 Rg) 24:+3 :i Crisostom comentea9ă: <Ast el atimia este mai apăsătoare dec>t moartea# căci# ca să scape de moarte# omul uge spre moarte=) >!# nu5ţi *aci ţie nedre)tate? Acest a orism este din /crisoarea a YVII*a) Este o scrisoare despre medicina su letului) Este ?mpotri"a autoagresi"ităţii) Crisostom spune că bolile se nasc din deprimare.stacol# sau cel mai rec"ent datum al condiţiei umane) 35 . ?ntristarea) Isihastul ştie să cureţe mintea de "ălurelele "ieţii ca să sur"ină a%alia.urări de personalitate# di9* armonii psihice) Chiar / ) Ilie a cunoscut momente de deprimare şi g>nduri suicidareK El spunea: <Destul acum# Doamne) Ia de la mine su letul meu# pentru că nu sunt mai .Valori9ea9ă su erinţa ca pe o comoară) 0u oricui poţi spune acest lucru# că nu te crede) 0u oricine poate a irma aşa ce"a# că nu*l cre9i) Dar c>nd ţi*o spune Ioan Eură de Aur# deci o autoritate ?n materie re"elatorie# o asemenea ra9ă produce un şoc tre9itor) /crie: <Acesta "reau să ie leacul scrisorilor mele: să*ţi producă multă "oioşie)= 0u m>ng>iere "oiesc# ci "oioşie) 0u aneste9ic# ci leac) Voioşie duho"nicească se 9ice a%alia.utor prin cu">nt ca pacea să*ţi ie ad>ncă 1)))3# să arăţi o seninătate iBă şi să te sta.ser"ă igiena riguros# ?i plăceau .lice) Jnde nu*i su erinţă nu*i m>ntuireK spun toţi părinţii .a9at pe Dericirile .i.il) /ă nu te de"alori9e9i pe tine# să nu te auto*eBclu9i) Recăpătarea <stimei de sine= este o noţiune "ehiculată astă9i de psihoterapie) /e adresea9ă celor cu stări timice negati"e) Cu idei negati"e despre "iitor) Astă9i se scriu tratate pe tema asta) Cu toată con"ingerea că .

ştea de călugăriţe <neadormite=# ?nţelegem că şi ea a a"ut <gena ericirii=) :i a a"ut o trăire ericită) Tdruncinată la inter"ale de crunte nedreptăţi din partea ?mpăratului# a ?mpărătesei cu suita ei# şi din partea episcopilor care l*au nenorocit pe Ioan Crisostom şi au orţat*o pe ea ?nsăşi să lase o.io*psiho*social şi cultural) Edit) :tiinţi ică# -ucureşti 2456) $vdochia şi trauma de iniţiere Tradiţia ilocalică o eră ca9uri care pot i a.uită de re"elaţia hristică) Ca9ul E"dochia este grăitor ?n această pri"inţă) Este pilduitor pentru cei care urmăresc o "indecare de pro un9ime: nu doar dispariţia sindromului# ci remodelarea umană# p>nă la meta2 noia.ită de "estea morţii acestui prieten iu. p>nă la identi icarea cu corpul*duh 1soma pneumati6on.orios# pentru a produce ?n su. Traducere şi note de $r) pro ) Dumitru Decioru) Editura Institutului -i.limat de initi" eminitatea# p>nă ?n punctul de sus c>nd# murind# eminitatea ei su.iu %&&6.orată# pregătită la. Către @limpiada şi cei rămaşi credincioşi) Despre deprimare# su erinţă şi $ro"idenţă) Volum reali9at de diac) Ioan I)Ică .are 1%3) Este "or.r) /tudiu introducti" de diac) Ion I) Ică .ă# la +&7) A"ea ++ de ani) Deşi moartea ei pare să ie determinată de melancolie şi traumă emoţională# ?n realitate# ea este atinsă de ocul martiriului) / >rşitul ei aşadar nu este un eşec# ci o cunună) $entru moderni# @limpiada este relansată ca personalitate eBemplară: ea apare ca o emeie care şi*a su. Aspectul ei .rairie $ion# 24. / >ntul Ioan Eură de Aur# Predici la sărbători #mpărăteşti şi cuv$ntări de laudă la "finţi.r) /tudiu pre aţator de Anne*Marie Malingre8) Deisis# /i.it) Ea se stinge degra.limată şi s inţită şi*a luat cea mai emoţională re"anşă) 0oi am reţinut*o aici ca pe un <ca9= de luptă cu cedarea ner"oasă) /inaBarele# calendarele o reţin# ?nsă# aşa cum este ea cu ade"ărat# ?n posteritate: o s >ntă) A lăsat o pildă care ne ?n lăcărea9ă# aşa cum ea s*a ?n lăcărat de Crisostom) A ăcut ea ?nsăşi "indecări miraculoase ?n timpul "ieţii. $ărintele Arsenie -oca# 5alanţii #mpărăţiei. <Commes de Dieu=) !i. Volum din teBte adunate de arhim) /era im $opescu) Edit) <Credinţa strămoşească=# %&&%. 0icolae Mărgineanu# &ondiţia umană.orată# prile. Constantin Virgil Eheorghiu# "aint @ean 9ouche d=7r. a mi. iar morm>ntul ei a ăcut ?nsănătoşiri atestate şi ?n scris# şi ?n memoria populară) A a"ut ucenice şi hagiogra i) Ampăratul care a urmat i*a cinstit memoria.iect o mutaţie la un alt ni"el psihic sau eBistenţial) 36 .Din "iaţa @limpiadei# din dărnicia cu care ?şi risipea a"erile# din ?nţelepciunea cu care a ?ntemeiat o.ştea ei şi să se eBile9e) Ioan Crisostom moare# orţat de către torţionarii episcopali# la un marş eBterminator# ?n condiţii teri.ordate din această perspecti"ă: restructurarea integrală a unei personalităţi# medical şi spiritual# printr*o şocare ela.ile) Ampăratul Arcadie# care ?ncă se mai temea să*l omoare# să nu cadă păcatul asupra lui# a ost asigurat de episcopii ostili că ?l "or ucide at>t de discret# că nu "a a la nici Dumne9eu ?nsuşiK))) @limpiada a ost i9.ser"a că emo*psihiatria a anali9at uncţionarea traumatismului ?n ritualurile de schim.a de o şocare ela.lic# %&&%. ?n ormulare paulină3) An simetrie# "om o.it un cult pentru ea) /tareţa /erghia# succesoarea la mănăstirea @limpiadei# a simţit ?ntr*o "i9iune pre9enţa ei) Antr*o "edenie cu @limpiada# stareţa /erghia a primit <cu">nt din cu">nt=: </unt cu "oi ?n toate 9ilele "ieţii "oastre=) Re*erinţe critice / >ntul Ioan Eură de Aur# "crisori din e!il.5.

prin cu">nt re"elat# au9it de la un trimis.liei) Tradiţia ilocalică a olosit termenul <cutremurare=# oarte apropiat de ceea ce "rea să spună termenul <traumatism intelectual=) An mintea E"dochiei# această propo9iţie a M>ntuitorului# rostită de un trimis 1apostello). <Cine ?şi "a păstra "iaţa o "a pierde# şi cine o "a pierde o "a c>ştiga=# a lucrat răscolitor) Aşa a ost ?nceputul trans ormării ei) :tim din istoria m>ntuirii că şi alţi oameni predestinaţi şi*au schim.Primul +oc iniţiatic( cu'ântul re'elat E"dochia trăieşte ?n secolul al III*lea# pe "remea lui Aurelian 1 aima ei este pe culme pe la %5&3 şi a urmaşilor acestuia) Era din Iliopolis# era samariteancă# .ună samariteancă= ?n sensul castigant "or. 1$rin iniţiere.urată) EBistă cu"inte şi oameni care lasă un ecou a.isal# care răscolesc lutul din noi) Mai ales c>nd acestea cad pe un teren emoţional sensi. şi acolo el "or. Antonie cel Mare# Cu"ioasa $arasche"a# $elerinul rus * ca să luăm doar ca9uri răsunătoare * au simţit m>narea spre desă">rşire după ce au au9it o propo9iţie re"elată# spusă de om re"elat) EBistă un !ogos care a schim.lie# şi cum era siderată de trimisul Eher* mano# şi cum era răscolită de marele ?ndemn N(etanoeite).at pe ascet ce ?nseamnă aceasta) Ascetul i*a răspuns: N(etanoeite) E"dochia n*a ?nţeles şi a plecat tul.lociu# al -i. ?n sens soteriologic# se ?nţelege reali9area mutaţiei de la simţuri la duh)3 /*a petrecut ast el) $rin cetatea aceea# a trecut un ascet# Ehermano# care şi*a luat adăpost aproape de locuinţa E"dochiei# din ?nt>mplare.ucurau cu toţii de ?ntoarcerea ei) :i unde o arătare intunecită scr>şnea că ea se sustrage de su.ea oamenilor) Antr*o 9i# l*a ascultat şi E"dochia) :i a ost şocată de cu"intele: <Cine ?şi "a păstra "iaţa# o "a pierde) :i cine ?şi "a pierde "iaţa# pentru Mine# o "a c>ştiga)= 1Mt) 2&:643 !*a ?ntre.a chiar <. puterea sa= 123) Această "edere a marcat*o de initi") :tim şi din alte eBemple ale Dilocaliei că oameni "estiţi au primit# prin "ise re"elatorii# harul misionar şi li s*a de9"ăluit o putere ce era ?n ei# sau trecea prin ei) 37 .area) 0u din senin# ci ?n urma unei ?nt>mplări pe care o "oi numi şoc iniţiatic.a eBistent# <traumatism intelectual=) După modelul o erit de E) -ateson 163) Acest model este stră"echi# dinainte# de E) -ateson# e"ident) A ost olosit ?n cunoaşterea orientală) Adică ?n @rientul culturii Ten# dar şi*n @rientul Mi.at radical "iaţa după o şocare filocalică.ind# adică dăruia domnilor plăceri trupeşti) Era oarte rumoasă şi s*a lăsat ?n "oia "oluptăţii) A de"enit o pro esionistă a "oluptăţii: o prostituată .il) Mai ales c>nd acestea sunt spuse unei persoane care se a lă ?n pragul unui impas eBistenţial) Aceste cu"inte H re"elate H produc o şocare filocalică* este aşteptată de cei care cer ?nţelepţilor <cu"inte de olos=) Cu"inte de ?nsănătoşire) 'Aocare filocalică== este un concept care stă per ect ?n simetrie cu conceptul# de.at destine# eBistă rostiri care au ci"ili9at continente) Al doilea +oc( 'isul re'elator !a E"dochia s*a mai petrecut ce"a) Cum ea era rămantată de propo9iţia iniţiatică din -i. căci transa este o stare mediumnică# o stare de conştiinţă alterată) /ă*i 9icem secundă re"elatorie) An Dilocalia se 9ice: <I s*a ăcut o descoperire=) Adică i s*a dăruit o rele"aţie# un minut re"elatoriu) :i ?n descoperirea ce i s*a ăcut# <s*a simţit răpită cu mintea şi s*a "ă9ut pe sine luată de m>nă de un ?nger şi ridicată la cer# unde ?ngerii se .udicioasă# care a adunat şi a"ere din meseria ei) An plină tinereţe des r>nată# E"dochia cunoaşte schim. ?ntr*o 9i a cunoscut o stare de răpire ?nsoţită de o "edere ?ngerească) /ă nu*i 9icem acelei stări <transă=.

isalului3# prile.uit <?ncăl9irea ascetică=) :i una interioară.erea9ă imediat# cu rică şi e"loghie) $>nă ce a "enit un dregător crud# Vichentie# care nu s*a lăsat "indecat# şi a supus*o pe E"dochia la tortură# ca să*şi lase credinţa) E"dochia a primit cu ?n lăcărare cununa martiriului) Dar ?n pre9entul capitol# care are ca tematică psihoterapia ilocalică# noi su.uiesc sănătate# "indecare# renaştere# adică anastasis. ?n <0ou"elle re"ue dSEthnops8chiatrie= n*'(247') 6) E) -ateson# <a ceremonie du +aven.ile toată a"erea sa) /e retrage la "iaţă ascetică) Do. poate reali9a o apropiere de ni"elul pneumati6osBduh. $aris# Ed) De Minuitl452# +) Vasile Andru# (istici din &arpaţi. Editura $ontos# Chişinău %&&&) .ett# Funcţia reli%ioasă a psihicului.uită de noera proseuche.>ndirea unor puteri supra ireşti: darul clar* "i9iunii# darul de a ace "indecări) :i "iaţa sa a ost minunată) Dar suntem ?n secolul al III*lea# pe timpul persecuţiilor ?mpotri"a creştinilor) Din in"idie# din răutate# E"dochia este denunţată că*i creştină) A ost chemată la .iecti"e şi /EM0E dumne9eieştiF $rin o.orare personală şi in ormaţional dumne9eiesc) $oţi să cre9i ?n "i9iuni numai dacă eşti E"dochia# sau Maica Teresa ))) :i p>nă să a li dacă eşti E"dochia# cum să distingi ?ntre ela.liniem modelul terapeutic al E"dochiei: #nsănătoşirea e%oului şi restructurarea totală a personalităţii) /unt de reţinut# ca uni"ersal "ala. după /inaBare din Minee şi Triod) Editura -iserica @rtodoBă# AleBandria %&&6 %) To.ie 0athan# 5rauma et memoire.eră) !a o nouă arestare# se ?nt>mplă acelaşi lucru: ?l "indecă pe persecutor# care o eli.) !ionel Cor.isal orientat spre ?nsănătoşireF /ă credem ?n asemenea apariţiiF :tim că Antonie cel Mare# şi E"agrie# şi Erigore /inaitul au lăsat ?ndemnuri să se <re u9e= ?ngerul# mai ales din viziunile neofiţilor. Ca9uri grăitoare găsim din antichitate p>nă*n 9ilele noastre) Mai aproape de noi# o amintesc pe Maica Teresa din Calcutta# o arom>ncă*al.orări su. /unt dumne9eieşti semnele care prile. ?n prag de moarte# el a primit# ?n "is trea9# puterea supra irească şi s*a tre9it tămăduit de orice slă.ote9ul creştin şi*l primeşte de la episcopul Teodot 1rămas şi el ?n calendare3) Doloseşte ?n scopuri carita. ?n"iere) /emnele care des erecă i9"oarele "ieţii şi ale sal"ării omului) Re*erinţe biblio-ra*ice 2) OOO 3ieţile sfinţilor de peste tot anul. Traducerea din engle9ă# pre aţă şi note de dr) !eonard Ea"riliu) Editura IRI# -ucureşti %&&2) 38 .iciune# iar "iaţa sa din inchisoare a ?n lorit ?ntr*un misionarist al carcerelor 1+3) <aumata adică minune Viaţa E"dochiei se schim.ane9ă: ea a primit puterea misiunii sale ?n "is) Alt ca9: Dilaret Eămălău din satul Crucea*-uco"ina# ?ncarcerat la Aiud prin anii .uie să acem cu asemenea "i9iuniF Răspunsul Dilocaliei este: poţi să cre9i ?n "ise numai dacă eşti Iosi # sau Daniel# adică dacă ai an"ergura lor şi puterea lor de a discerne ?ntre ela.iecti"e# ale unui psihism a.>ndeşte darul tămăduirii şi al "ederii ?nainte) Căci mutaţia de la simţuri la duh este ?nsoţită de do.ă complet) Cere .udecată) Dar ea l*a ?nsănătoşit pe iul c>rmuitorului şi a ost lăsată li.&# torturat.ile# cele două circumstanţe care au declanşat procesul ?nsănătoşirii) Jna e!terioară: ?nt>lnirea cu un purtător de !ogos re"elat# care a prile.Visul pro etic ace să eBplode9e ?n eBterior un ultim ni"el al identi icării: identi icarea ?n duh) După cum şi introspecţia temeinică 1introspecţie Q re lectarea a.orări su. Ant>lnirea cu !ogosul lăuntric# sau cu <?ngerul=# care a acti"at spontan <gena m>ntuirii=) Erau reali acei ?ngeri din "i9iunea E"dochieiF Erau ela.ser"area calităţii lor anastasice. 10eo it ?nsemn>nd <proaspăt iluminat=3) Căci la neo it# <?ngerul= s*ar putea să nu ie ?nger) Aşadar# ce tre.

iecte) <rei moduri contra 'iciului EBistă chiar şi preoţi# şi monahi care se tul.ură c>nd o "ede) El e gata să renunţe la rodul .ă teri.ăr.ună) @ patimă reprimată ?l roade pe .oi al cărnii)= :i / ) Ioan l*a supus# ?n "is# la un el de chirurgie psihică# l*a ?nsemnat cu semnul crucii pe pieptul de9"elit) A doua 9i# Conon# c>nd a miruit*o pe prea rumoasa persană <nici n*a simţit că este emeie cu irea=) /oluţia reprimării dorinţei nu*i .esc simţurile# tace spiritul) Trăirea spirituală mistică este trecerea de initi"ă de la simţuri la Duh) !egendara Citra ?nt>lneşte un ascet ?n pădure# ?l pri"eşte "ră.at reacţii hormonale şi endocrine ca şi c>nd actul seBual ar i ?nceput ?n realitateK Dantasma erotică * deşi este numai un <su.a doar de gelo9ie a.oiul acela=# adică de po tirea emeilor) $reotul Conon# curios de e ectul acelei terapii prin "i9iune# s*a dus la slu.surdă) Dar este "or.Ridicarea bărbatului că%ut &Vindecările credinţei' An istoria trans ormărilor minunate# ca9urile de emei sunt mai numeroase şi mai dramatice dec>t ca9urile de .>ntuit de antasme erotice) :i# ?n"ino"ăţindu*se oarte tare# a "rut să părăsească preoţia# simţindu*se ne"rednic) Atunci a a"ut o "i9iune: Că a "enit la el Ioan -ote9ătorul şi i*a 9is: <Răm>i preot# că te "oi uşura eu de ră9.eşte o eternitate# o gri.ogat al asce9ei ?ndelungate) Căci şi prin emeie "or.ăr.aţi) :i Thaisa# şi Maria Egipteanca# şi / >nta Dotini s*au ridicat pentru totdeauna# ără nici o ?ntoarcere la "iciu# ără nici o concesie) -ăr.surdăF /ă "edem) -iochimia a demonstrat că: a .oli9at prin alegerile . preotul s* a smintit de tot# şi# disperat# a decis iarăşi să ugă din mănăstire) Iarăşi i s*a arătat ?n "edenie Ioan -ote9ătorul# şi i*a spus: <$rima dată# nu ţi*am luat cu m>na mea patima# ca să te lupţi singur# să . eBerciţiu a. An $ateric citim despre mulţi asceţi care nu s*au putut sal"a dec>t prin ugă# precum s >ntul Martinian) Pri'irea +i "ormonii <$>nă şi o pri"ire "ino"ată mă ucideK= ?i spunea o emeie .atul o acu9a de gelo9ie a.aţii ne*au apărut mai "ulnera. capitolul ros (( ru%ăciune).stitut= de real * te "a osteni mai tare decat realul ?nsuşi) Ce*i rău ?n astaF Iată ce*i rău: C>nd "or.ă) :i c>nd a "rut să miruiască o ată persană# <im.ilitate# ca pe un eBerciţiu spiritual# amilia ar putea i egală cu monahismul))) De alt el# ?n orice alegere .ăr.ită) /e apropie de el) El se tul.indui ?n minte după o emeie produce ?n .are a naturii "icioase) 1a3 Acţiunea interioară sau asce9a: prin mutarea g>ndului mereu spre di"initate) Iar c>nd apare o antasmă erotică# o pri"eşti neutru# ără ?nc>ntare# o laşi să treacă.ilă a naturii de a păstra speţa umană) Citra l*a tul.urat) A ost o tul.urare# nu o ispitire) Adică Citra n*a ăcut*o pentru plăcerea ei) Ci# printr*o ?ngăduire a legii perpetuării speţei# ea "rea să*l mute# pe acel om sporit# de la asce9a pustiei# la asce9a căsniciei) Căsnicia tot asce9ă este# şi dacă ţi*o asumi cu responsa.iruieşti# şi ast el ai i a"ut multă plată şi rumoasă cunună) Acum te "oi uşura cu m>na mea de acest ră9.ăr.atului ei) -ăr.ili la patimă) Am anali9at ca9uri de asceţi carpatici şi necarpatici care au luptat cu ispitele# ?ntr*o altă carte (5erapia destinului.unătăţită# dar at>t de rumoasă= 1preci9ea9ă <imonariul).ea şi ca preot) El se smintea c>nd miruia emei) Era .ună se a lă Dumne9eu) Dumne9eu este sim.at# sau ?i dă acele "ise umede# care ac di icilă lucrarea ascetică) /oluţia represi"ă duce la re ulări) /unt trei moduri de preschim.une# după cum Eul este sim.ură la "ederea emeii rumoase) :i ?n "echime# şi astă9i) Din "echime# amintim pe monahul Conon# care slu.oli9at prin o.utător# 39 ..

conştienti9area că ăptura ta este pri"ită de ochi cereşti şi că este .utorul posi. şi a scăpat tea ăr din toate cinci) Jneori martirii erau aruncaţi la iare săl.uns ?n Cilicia) Tocmai atunci acolo se petreceau alte s>ngeroase persecuţii) El a asistat la torturarea pu. păcatul simţurilor şi al indi erenţei la .atice lăm>nde# şi iarele nu le ăceau nici nu rău) Asta am ?nţelege*o prin comunicarea "iului la ni"el in racelular# sau la ni"elul empatiei animale) Dar uimitoare este mărturia că# aruncat ?n cuptor ?nroşit# s >ntul scapă ne"ătămat) :i*n ca9ul lui $antelimon# şi*n ca9ul lui -oni aciu# supliciul ocului# al cuptorului ?nroşit# al ca9anului cu smoală topită sunt uimitoare) Aceste minuni sunt ade"ărate şi pro.uit la eBtinderea gra.il primit ?n "is# acea chirurgie psihică# este un semn că cel preocupat de schim.ogate: Aglaia) Trăia ?n "oluptate şi păcat cu stăp>na sa) Era şi iu.lică a unui creştin) A ost cutremurat şi s*a aprins de r>"nă) A ost trans ormat cu totul "ă9>nd minunile re9istenţei martiriului) -oni aciu s*a apropiat de cel torturat# a sărutat rana de martir şi# ?n acel moment# s*a produs ?n el iluminarea cerească) A mărturisit că este creştin# a ost legat şi supus la tortură) Dar iluminarea ?i con erea supra* putere# aşa că a scăpat tea ăr şi ne"ătămat din cele trei munciri: străpungerea corpului cu săgeţi de trestie# plum.un la su let şi chiar ?nclinat spre cele religioase.itor de "inuri dulci) /e spune că era .>ndească asemănare cu Cristos cel cruci icat) Ei nu "oiau să ai.3 Acţiunea eBterioară: metaniile şi postul) C>t despre a.inecu">ntare# iind şi ea un amestec ambi%uu de .il că ele au contri.ine şi rău# de sen9ualitate şi compasiune * i*a 9is: <Mergi ?n @rient# ?n Cilicia# unde au ost torturaţi creştini# şi să aduci aici moaşte de Mucenici# să le a"em spre a.utor şi "indecare)= Iar el# glumind# eu ori9at de "inuri# a 9is: <De "or aduce moaştele mele# le "ei primi oareF= Aglaia i*a 9is: <-eţi"an simpatic# du*te şi ă ce te*am rugatK= I Iluminarea lui Boni*aciu +i )uterea su)ra*ireasc# -oni aciu a a.area sa# cu căinţă şi stăruinţă# primeşte acest dar: acti"area spontană a arhetipului m>ntuirii) c3 Modul radical de trans ormare# cum s*a "ă9ut ?n istoria m>ntuirii# este martiriul#*care arde rădăcina răului şi dăruieşte desă"arşire) Boni*aciu cel bun +i u+uratic -oni aciu 1sau -oni atie3 a trăit la Roma# pe "remea lui Diocleţian 1sec) IV3) Era "ăta pe moşia unei emei .ioenergetice# şi că ei# ?n genere# nu doreau să le o.ună numai dacă produce . topit "ărsat peste el# aruncarea sa ?n ca9anul cu smoală topită) <ru)ul care nu arde 3n *oc Adesea ?nt>lnim ?n "ieţile s inţilor acest apt: că# supus la tortură# trupul s inţit re9istă) / >ntul $antelimon# patronul medicilor# de pildă# a ost supus la cinci suplicii.ă parte de ?n"iere) Minunea se producea la unii# la alţii nu) Măreţia lor este martiriul# nu miracolele) Cei care nu cunoşteau miracolul# primeau cu eBta9 cununa de martiri) :i sunt multe ca9uri c>nd# ?n arenă# iarele lăm>nde s >rtecau credincioşi) Dar şi atunci se petrecea un miracol: ?n timp ce iarele ?i impresurau# ei c>ntau imnuri de sla"ă şi mulţumeau pentru nunta cerească) 40 .nică a creştinismului) Vom spune ?nsă că nu toţi martirii "ădeau aceste mutaţii .ţină# nu se aşteptau la ele) Dimpotri"ă# ci aşteptau cununa martiriului# ca# prin aceasta# să do.ucurie# şi nu ?n"ino"ăţire) 1. dar aceste calităţi erau 9ădărnicite de po te trupeşti şi de amoralitatea sa structurală) Dumne9eu a r>nduit ca el să ie trea9 la m>ntuire# ?nt>mplarea a ost ast el: Aglaia# * a lată şi ea su.a.ă parte de cruţarea de oc# ci "oiau să s >rşească martiri ca să ai.

oli de trai rău.u9 din partea .ser"i echili.oală) !a urmă# lui -oni aciu i s*a tăiat capul) Ansoţitorii săi i*au găsit moaştele şi le*au cumpărat cu .oli de trai de mi.ilă eBplicaţie ?n ca9ul imunităţii la oc) @mul iluminat# omul identi icat cu corpul*duh 1corpul cau9al sau dumne9eiesc3 nu arde niciodată) $entru simplul moti" că duhul nu arde niciodată ?n oc) Aceasta e de alt el do"ada că omul are şi un duh# un corp*duh) :i dacă omul s*ar identi ica * prin credinţă * cu acel corp*duh# nu ar cunoaşte nici ardere ?n oc# nici degradarea prin .iti") Cuplurilor <normale= le recomanda h>tru: <0ici a.ună=# adică om cu aparenţă .&& de gal.ună3# el a de"enit -oni atum 1<soartă . pa9a hormonilor. dar .oli de trai . concepţii de "iaţă creştine) Acest ?ndreptar insistă mai mult pe sănătate dec>t pe asce9ă) $ărintele Arsenie e con"ins că <nu poţi să ai credinţă dacă nu ai sănătate=) :i in"ers: Cei ără credinţă sunt oarte "ulnera.un şi sunt .eni.uns la nişte conclu9ii raţionale) Este mai rodnic pentru m>ntuire să accepţi ca minune asemenea situaţie) Dar nici eBplicaţia ştiinţi ică nu micşorea9ă calitatea acestor enomene şi# ?n general# nu ?nlătură cu totul calitatea de miracol) Adică ce"a răm>ne ?ncă neeBplicat) Iată aşadar o posi.urări emoţionale) Multora le recomanda perioade de a.ăr. glico* gen.stinenţă seBuală de la trei luni la şase luni# după ca9) Această a.duiţi cu degenerarea) $ărintele Arsenie "edea o concordanţă ?ntre i9iologie şi duho"nicie) $ărintele arhimandrit Teo il $ărăian ne*a detaliat aceste cinci puncte ale ?ndreptarului de "iaţă: </ă trăieşti ?n mediu i9ic curat# ?n aer curat.a endocrin# An legătură cu pă9irea "ieţii hormonale şi cu disciplina seBuală# părintele Arsenie -oca ?ntreprinde o ade"ărată terapie de cuplu) Veneau la el cupluri de tineri căsătoriţi# sau amilişti relati" tineri# "eneau cu pro.loc nu suntK= Despre <somn=# părintele Teo il ne detalia: <Ma.rul organic prin hrană raţională: nici prea mult# nici prea puţin.Ctiinţa nu nea-# calitatea de miracol Anali9>nd situaţia corpului care nu arde ?n oc# omul modern a a.ă# acem şi*o 9i neagrăK Pa.ună=# om cu destin ales3) Relaţia credinţă(sănătate &)n tratamentele părintelui *rsenie +oca' 9ndre)tarul de 'iaţ# $ărintele Arsenie -oca a lăsat un <?ndreptar de "iaţă=# codi icat ?n cinci puncte: oBigen.leme de sănătate sau cu tul.stinenţă periodică este olositoare ?n regenerare) $ărintele Arsenie 9icea: <@mul este ?nc>lcit cu des r>narea=) <@mul se lasă momit de plăcere şi ast el este t>lhărită energia genetică=) /au: <@amenii au despărţit plăcerea de poruncă=) El nu era un simplu moralist sau un prohi. să o. sunt .atului# nici re u9 din partea emeii# interpretau unii))) Dar nu ştim)3 0u insistăm pe aceste relati"i9ări# căci hedoniştii şi adepţii plăcerilor ac tocmai din aceasta <regulă=# şi nu detaliul regulii) 41 .oritatea ne"oitorilor pun accent pe pri"eghere# pe "eghe# pe nedormire) @r părintele Arsenie pune accent pe somn# pe odihna minţii=) An altă circumstanţă# părintele Teo il $ărăian ne*a spus: <Dacă acem o noapte al. le*au adus la Roma# unde s*a ?nchinat o .iserică pentru el) Aglaia s*a s inţit şi ea# prin asce9ă# prin rugăciune# intr>nd şi ea ?n calendar) 0e ?ngăduim o re erinţă meta orică pe seama numelui martiriului: din -oni acies 1< aţă .ili i9ic şi psihic# sunt prime.u9# nici re u9=) 10ici a. somn.

umătate este de la Dumne9eu=) Ceea ce este <pe păm>nt= este elucidat de <cei care ştiu ce e şi cum lucrea9ă= iar aici ?i are ?n "edere pe marii terapeuţi su leteşti şi trupeşti) $e primul loc sunt "indecătorii su letului) Tice: <Dumne9eu trimite "estitorii iecărei "remi 1slu.la sa acţiune: i9iologică şi duho"nicească) An cartea sa# &ărarea 0mpărăţiei.itorii cei de dis*de*dimineaţă3 ca să*ţi dea răga9 să te ?ndrepţi=) Dou# Iaduri +i dou# Raiuri $ărintele Arsenie nu ameninţa cu iadul# ci cu i9iologia) Mai sunt şi a9i preoţi care*şi sperie enoriaşii sla.umătate este de pe păm>nt# iar numai cealaltă . p) %+23 Dar acestea sunt şi 9one re leBi"e# o.ine * că l*au smintit la minte# ?nc>t s*a lepădat de Dumne9eu 1Regi 22: 6*+3)= El ace distincţie ?ntre <iadul teologic= şi alt iad: mai amiliar# mai concret: <Iadul "ieţii mi9era. el scrie: <-ăr.Insistenţa )e )a.ser"ăm) Ele re lectă "iaţa şi se supun re leBiei) @chiul este creier de9"elit de os) $a9a simţurilor# ?nainte de a putea i o preocupare personală şi o purtare de gri.utată de părinţi trupeşti sau duho"niceşti) Copiii 1dar şi adulţii care răm>n copii ca ">rstă emoţională3# <se rea9imă pe mintea părinţilor=) Iar omul matur# 9icem# se rea9imă pe rugăciune# adică pe mintea lui Dumne9eu# c>nd sunt "rednici de aceasta) Relaţia credinţ#5s#n#tate Acţiunea "indecătoare a părintelui -oca este ?nsemnată) 0u ăcea propriu*9is <medicină isi* hastă=# ?mi spune părintele Daniel# ost ucenic al părintelui -oca# ?n pre9ent duho"nicul mănăstirii $rislop) 0u ăcea deci ceea ce a9i ar "rea să se numească <medicină isihastă=) El dădea prescripţii sigure şi e iciente# pentru "iaţa duho"nicească) Dar cu urmări ?n "ieţuirea sănătoasă) Cerea ermitate ?n "iaţa de cuplu) Multe ca9uri ale degenerării# el le surprindea ?n de9ordinea trăirii relaţiei de cuplu şi a atmos erei din amiliile scindate) <Damilia e mai pretenţioasă dec>t călugăriaK= 9icea) Jneori ?ndemnurile sale erau strict personale) Alteori a"eau un caracter general) An con erinţele şi predicile sale sunt remarca.ească atenţia# să lucre9e la despietrirea celor ?mpietriţi) Tice: <Cormonii sunt gloanţele instinctului) 1)))3 @chii# urechile# nările şi gura sunt 9one erogene)= (&ărarea 0mpărăţiei.redă# şi el ?i punea pe picioare) Cu du.ă pentru om# este a. 42 .atul e poligam din ire 1)))3 /olomon a"ea 2&&& de emei * ?nsă i*au plătit .ind despre aceasta) Arsenie -oca are eBprimări percutante# adesea şocante# ca ade"ărul să i9.ile preocupările de "ieţuire sănătoasă) Antre sănătate şi credinţă este o relaţie directă) Mistica se ?ntemeia9ă pe adunarea harului şi pe puterile naturale şi# la r>ndul ei# orientea9ă aceste puteri# cum sunt ereditatea# mediul# destinul) <Această orţă# destinul# este şi naturală şi supranaturală# căci .i de ?nger: ?i sperie cumplit cu scenarii male ice# in ernale# şi aceşti preoţi induc 1?n enoriaşii "ulnera.ile=# <con"oiul mi9eriei asupra căreia des igurarea şi degenerarea se ?ntind ca o pereche de gheare# trăg>nd pe cine prind ?ntr*o enormă gloată de chinuiţi şi dosădiţi ai sorţii)= 1&ărarea 0mpărăţiei).a simţurilor $a9a simţurilor are mai ales rol pro ilactic) Vor.ili3 ne"ro9e sau sindromul de posesiune) De ce mai sunt ast el de preoţiF Reminiscenţe dintr*o pedagogie negati"ă# care nu ştiu c>te roade a dat ?n E"ul Mediu# dar a9i ?n mod cert este un ata"ism şi un semn de retardare) /puneam# părintele Arsenie nu ameninţa cu iadul) 0u <răsplătea= cu raiul# ci cu perspecti"a sănătăţii per ecte şi cu regenerarea puterilor) Veneau la el oameni de 6&*+& de ani# cu sănătatea şu.

utele /ale# prin !egea /a# prin Voia /a) Arsenie Boca +i )si"anali.+3) 0u este o re erinţă ?nt>mplătoare# ci realmente părintele Arsenie -oca ace psihanali9a unui ca9: ateul) Co.isalul acestuia să descopere <ce urtuni .uie ?nţeles că aceasta este o misiune mistică spre puterile naturale=) EBperienţa mistică * pătrunderea tainei m>ntuirii prin comuniunea cu Dumne9eu H e pri"ită ?n relaţie cu cele trei puteri naturale: ereditate# mediu# destin: <Destinul# după concepţia creştină# "ine mai mult de la di"initate=) Dar: </e poate inter"eni şi ?n puternica orţă a destinului=# căci o componentă a lui este din lumea aceasta) 43 .ire= cu El# ci prin atri.loca.rogene9ei) $ărintele Arsenie -oca 9ice: <Cuprinsul credinţei se ?n"aţă) Anclinarea de a ?n"ăţa sau nu H se do.Tot aşa# eBistă două Raiuri) Jnul <teologic=# ?n relaţie cu taina "ieţii de apoi) Altul * raiul psihologic# să 9icem aşa: raiul lăuntric al omului# raiul amiliei armonioase# raiul "ieţii duho"niceşti aici şi acum) Credinţa +i s#n#tatea &oncepţii de viaţă creştine C iată un aspect esenţial pentru sănătatea i9ică şi psihică# pentru regenerarea indi"iduală şi# poate# naţională) <Ateismul este o alienaţie mentală=# spunea părintele Arsenie) Din ericire# lumea n*a că9ut de tot ?n ateism.lică <Acesta e glasul de dimineaţă al "remii ce "a să "ină= este interpretată de părintele Arsenie ast el: <Tre. %.rionară şi din con licte din prima copilărie) Con lictele din amiliile di9armonice# certuri sau "iolenţe# se răs r>ng dramatic asupra ătului# de cand ?ncepe procesul cere.e "enind din perioada em. ?n stră undul său# omul este religios) Dar poate omul modern să*şi păstre9e credinţaF Cum poate să*! mai <"adă= omul modern pe Dumne9eu# după toate urtunile raţionaliste şi scientisteF /unt două căi de a*! percepe pe Dumne9eu: calea <po9iti"ă=# a $roniei.e ale eului# sau .isalul său) Jn capitol din "olumul &ărarea 0mpărăţiei se intitulea9ă Dn fel de psihanaliză p.>ntuie acolo 1)))3 şi de ce realitatea spiritului este ineBistentă la elF= A. şi calea <negati"ă=# a Rudecăţii) Asceţii# monahii# dar şi mirenii r>"nitori şi dăruiţi# ?l percep pe calea $roniei) Dar asta e oarte rar ?n "eacul nostru) Intelectualii# chiar cei cu minte deschisă# ?l pot percepe pe calea negati"ă# a <Rudecăţii=. @ ace ca un terapeut# pornind de la natural spre supra iresc) Ascetul taumaturg# ascetul "indecător este o tradiţie importantă ?n istoria sal"ării) Dra9a .unge la constatarea că ateismul este o in irmitate# un handicap# care are şi cau9e ereditare# dar şi con lictele psihice recente) Astă9i s*a cercetat dacă eBistă o relaţie ?ntre ateism şi cli"a.ila sporire a coe icientului de spiritualitate) Anima naturaliter christiana 1 Q /u letul este ?n mod natural creştin3) Doar că su letul se inter erea9ă cu trupul care# dacă este năruit de con licte ce <9ac ?n stră unduri=# ?i tul.>ndeşte) Anclinarea su letului este către ob$rşia saK= Este ast el semnalată o premisă terapeutică: remedierea stă ?n posi.ură eBprimarea) &istica 3n relaţie cu( ereditate mediu destin $ărintele Arsenie -oca are mereu ?n "edere# ca misiune mistică: #nsănătoşirea individului.a <Caut rădăcinile durerii=# spune părintele Arsenie -oca) !e caută ?n amilia pacientului# ?n trecutul său# ?n a.i. a familiei.oară ?n a. adică nu prin <con"or. a naţiei.

<@ri de c>te ori# ca duho"nic# au9im că copilul e neputincios# tot de atatea ori ne lo"im de ereditate. ediţie de $reot $ro ) /imeon Todoran şi Monahia Tam ira Constantinescu# Edit) Episcopia Arad# 244. Ediţie de Arhim) /era im $opescu# Edit) Credinţa strămoşească# %&&+) $ărintele Arsenie -oca: 1espre #ndumnezeirea omului prin har.ucătărieF 44 .i e un păcătos))) @ persoană o.) OOO Părintele Arsenie 9oca. Ediţie de Daniil /toenescu# episcop de V?rşeţ şi Monahia Tam ira Constantinescu# De"a# %&&') $ărintele Arsenie -oca: -ostul #ncercărilor.ile .) $ărintele Arsenie -oca: &uvinte vii.ani şi la uncţii.şti# daruri neaşteptate# schim.*0apoca# %&&%) Vindecări miraculoase C"eia 'indec#rilor( tr#irea 3n du" $e / ) Munte Athos "om au9i adesea că s*au să">rşit minuni) /*ar putea 9ice că# acolo# miracolul este apt cotidian) /unt a.til păcat este plăcerea perversă sau satis acerea imediată a simţurilor) Eri.şte# ie la pustie# trăiesc ?n Duh) Chiar şi pelerinii# călătorii care "in acolo cunosc şi ei trăirea ?n Duh) :i "in pentru o perioadă limitată) Dar şi ?n acest inter"al limitat# ei cunosc in luenţa puternică a mediului athonit şi# măcar pe timpul acela# ei trăiesc ?n duh# nu ?n trup) Jnii dintre aceşti călători "or prelungi starea de trăire ?n duh şi după re"enirea ?n lume) Ce 3nseamn# a tr#i 3n tru) /unt trei eluri de trăire: ?n trup# ?n minte şi ?n Duh) A trăi ?n trup ?nseamnă a răm>ne conectat la sursa păcatului) Anseamnă a trăi ?nro.ucătăriei))) ?nseamnă că noi# gospodinele# acem păcate că stăm ?n . copilul ispăşeşte vina părinţilor. Ediţie de Arhim) /era im $opescu# %&&.utoare minunate "in dinspre relic"e s inte# locuri consacrate# sau dinspre asceţi sporiţi) De ce pe / >ntul Munte se petrec miracole mai mult dec>t oriundeF Iată de ce) $entru că ei# cei de acolo# trăiesc ?n Duh# şi nu ?n trup) Asceţii mari de pe Munte# ne"oitorii# ie la o.a.uie s*o ispăşească şi pe a strămoşilor) /e poate ?nsă inter"eni şi ?n ereditate# şi chiar ?n 9ona di"ină a destinului nostru care co">rşeşte pe păm>nteni=) Re*erinţe biblio-ra*ice Arsenie -oca# ieromonah: &ărarea 0mpărăţiei. cu o pre aţă de Arhim) Teo il $ărăian) Ediţie alcătuită de Ioan Einscă# Edit) Teognost# Clu. a i dominat de am. Ediţie de Arhim) /era im $opescu# Edit) Credinţa strămoşească# %&&+) $ărintele Arsenie -oca: (ăr%ăritare duhovniceşti. a te g>ndi la .ni6 ?nseamnă păcătos) $e drept cu">nt: cel copleşit de gri.utoare cereşti sau minuni să">rşite prin e"la"ie şi prin icoana Maicii Domnului: ?nsănătoşiri# sal"area unei o.i şi plăcere) Jn mare păcat este %ri.ile ?nseamnă a trăi ?n trup) A te identi ica deci cu trupul# cu partea ta că9ătoare şi "ulnera. de in luenţa mediului.ile gospodăriei# gri.area "ieţii) Alte a. De multe ori tre. mare #ndrumător de suflete din secolul EE.it patimilor# simţurilor) A te g>ndi doar la m>ncare# la seB# la satis acerea ne"oilor primare. Jn su.iectea9ă: H Acasă ne năpădesc gri.ilă# ?n sla"onă# %re. :i dacă mergem şi mai la rădăcina lucrurilor# la destin.iţii şi egoism) A trăi ?ntre gri.

.ţine pro it personal imediat.ăneşte şi sc>nceşteK Cristos o găseşte eBemplară pe Maria nu pentru că ar renunţa la muncă# ci pentru că mintea ei este pregătită pentru contemplaţia di"inului) Că# dacă ?nlături .ola '(arta şi (aria) a ost rău ?nţeleasă de oameni) Cristos nu de9apro.ire) 45 .eşte de două principii care gu"ernea9ă procesele mintale: principiul plăcerii 1in antil3 şi principiul realităţii 1comportament de adaptare# de a.ură c>nd ?l rustre9i de 9ăhărel) Este <mintea de "iaţă lungă=) Căci a mulţumi pro"ine din cu"intele a mulţi2ani.irii) /lu. :i# mai ales# este mintea care ace trecerea de la plăcere la realitate# de la trup la Duh) &enţinerea tre.irii.inare# rupere# scindare# ?n"ră.unătăţii şi a sănătăţii) Aşa se ace trecerea de la trup la Duh# şi*n mediul amilial# şi*n cel pro esional) Princi)iul )l#cerii /puneam că mare păcat este %ri. dar şi prin re"endicări "ehemente# nemulţumiri şi m>nie# ?n ca9uri de di9armonie ner"oasă) Aceasta se remedia9ă sau se corectea9ă prin practica despătimirii 1"e9i şi rugăciunea lui E rem /irul3) &intea mulţumirii +i a iert#rii Dacem distincţie ?ntre plăcere şi mulţumire. Mulţumirea este o stare sal"atoare: este sta.utoare# asce9ă eBterioară# conteBt sal"ator) @mul este sla.olon ?nseamnă unire) Iar contrariul lui s4mbolon 1unire3 este diabolos.om.olnă"eşte3 şi cel mai su. iar c>nd acestea nu pot i ?mplinite# omul sc>nceşte# ?n.in) Menţinem mintea ?n Duh şi ?n tre9ie# prin rugăciune# prin cele 5 taine# prin sim. pentru că duce la stagnare# la regresie in antilă# la indi erenţă religioasă# cădere) An psihologie# se "or.ăneală şi o.urile gospodăriei sunt slu. mintea limpede a . adică: Dumne9eu dă iertare) Anţelegem# prin această re erire la etimologie# de ce mintea mulţumirii este mintea "ieţii lungi# este mintea iertării.ustare la di icultăţi3) $rincipiul plăcerii re"endică ?ndeplinirea imediată a unor tre.iri.:25*l73) $rin mulţumire ?nţelegem un stadiu al minţii oarte sta.sesiile şi in"idia H capeţi mintea slu.i) -ucătăria este slu.uinţat şi de /ado"eanu: mulţănesc# adică ?ţi ure9 mulţi aniK Iar ?n sla"onă# <mulţumesc= se spune bo%da2prosti.ă aptul că Marta munceşte) El de9apro. cu simţul dăruirii# cu drag şi ără .oală))) !a adult# rustrarea de plăceri se poate mani esta prin re"erie şi "is# ca satis acere ilu9orie.uinţe.om. care ?nseamnă de9. dar menţinerea tre9iei este grea) $entru menţinerea ?n Duh sunt necesare a.ăneşte# urlă. sau# ?n alte ca9uri# el cade ?n re"erie# "ise compensatorii# ascundere ?n . nu gri.lochea9ă# ?ntunecă# ?m.ă că Marta .Răspunsul: Tre.il# erit de luctuaţii a ecti"e# erit de eBaltare# pe de o parte şi de sc>nceală# pe de altă parte) Mulţumirea de9"ăluie un psihism calm# puternic# senin: nu se ?nc>ntă c>nd primeşte 9ăhărelul# nu ?n.ii# la mintea slu.ăneală) $ara.oluri religioase) 0e amintim că s8m.a 1pentru că .ire# nu gri. şi are ne"oie de spri.om.om. Ve9i termenul popular ?ntre.irea ?nseamnă: muncă de9interesată de a o.iei Importantă este menţinerea acestei trăiri) Căci unii primesc darul tre9iei ?n duh# o clipă# ie prin contactul cu locul sacru# ie prin puterea unui duho"nic sau maestru.ilitatea emoţională) / ) $a"el de ineşte ast el condiţia ?naltei e"oluţii spirituale: <Rugaţi*"ă ne?ncetat) Antru toate mulţumiţi= 1I Tes) .til păcat este plăcerea.ură# .ă) Trans ormă mintea: de la mintea gri.

area se m>ntuieşte)= $are simplu) Este simplu) Doar că tre.olul harurilor / ) Duh) 0uca: per ecţiunea omenească) Metania: sim.olul hristic# lumina "ieţii) Icoana: sim.ote9at 1copacul "erde şi copacul uscat3) Dlorile: sim.area procură un aneste9ic# o pilulă de urgenţă) $entru ucenic# ?ntre.olul este o scară: nu idolatri9e9i scara# ci urci pe ea spre taine şi ?nţelesuri şi menţii mintea ?n tărie# trăieşti ?n duh# eşti ?n "esti.olul mărturisirii) !um>narea: sim.olon este şi <Cre9ul= de la 0iceea 1sim.ol un apt lucrător# nu un idol) 8coana nu este idol# ci este sim. Daceţi*l 9ilnic) !imboluri a2ut#toare Crucea: sim.isericii# al chiliei# al trape9ei) C>nd deschi9i o uşă# să*ţi aminteşti de aceasta# şi ast el intrările şi ieşirile "or i sporitoare) :i# cum omul deschide 2%&&& de uşi pe an# ar a"ea oca9ia să*şi reactuali9e9e planul spiritual de 2%&&& de ori))) Deschiderea unei uşi de"ine un e!erciţiu spiritual./8m.olul ?ntrupării di"inului ?n istorie) Muntele: sim.area deschide uşa cunoaşterii) Aşadar# nu simpla ?ntre. = 1Ioan 2&:43) @ uşă desparte două spaţii: spaţiul amor # al lumii# şi spaţiul consacrat: al casei# al .olul ?ntrupării şi elucidea9ă taina ?ntrupării) /im.uie ?ntre.ulul miracolului) Cu )ntrebarea te m ntuieşti Jn a orism ilocalic spune: <Cel ce se m>ntuieşte# cu ?ntre.oli9ea9ă: ?n"ierea corpului 1pe morminte3. omul .iect comun# cu care ne ?nt>lnim 9ilnic))) $entru cel sporit ?n duh# uşa este nu numai un cadru dreptunghiular de ieşire şi intrare.olul m>ntuirii) Cartea: sim.utător: Jşa) @.olul puri icării) $>inea şi "inul: sim. ar.olul slu.are multă şi ascultare multă) Antre.ote9at aţă de cel ne.irii# al ascultării) Tripticul crucea Z ancora Z inima sim.area ?nseamnă ucenicie şi strădanie) Dacă Dacultatea de medicină durea9ă şase ani# oare crede cine"a că Dacultatea rugăciunii minţii ?n inimă# Dacultatea noera proseuche.olul ?n"ierii omului din moartea păcatului) Toaca: chemare şi mediere păm>nt*cer) Clopotul: "ocea eBterioară a .olul credinţei3. şi păşune va afla.are care*ţi re9ol"ă o situaţie de moment# un impas eBistenţial) Ci ?ntre. durea9ă mai puţinF EBistă răspunsuri care iluminea9ă spontan şi trecător.olul p>inii 1Qtrup hristic3 la iecare masă) Ar.olul "indecării) $iciorul: sim.orii: Iisus# ericirea cerească. ci el ?şi aminteşte sensul duho"nicesc# cel rostit de Cristos: ' u sunt uşa: de va intra cineva prin (ine.oluri euharistice) Ca eBprimare spirituală# rememorăm sim. s8m.isericii) Amin: ?nceputul şi s >rşitul) Direşte# ?nţelegem prin sim.orii mai sim.olon este şi o imagine care declanşea9ă o amintire di"ină# un conteBt sal"ator# o eBperienţă spirituală) Jn eBemplu de sim.de# dragoste) Apa: sim.olul credinţei) M>na: sim.area*şcoală# răspunsul*cale) 46 . se va m$ntui* şi va intra şi va ieşi.oli9ea9ă: credinţă# năde. numai dacă urmea9ă o asce9ă sistematică iluminarea se iBea9ă ?n iinţă) $entru cel disperat# ?ntre.ol a.

a "iaţa) An orice "eac# chiar şi*n acesta# trăiesc oameni care au darul "indecării sau al ?ndreptării "ieţii) Un ca.it de un ?nger) :i de aici# un prile.olilor) A"ea cunoaştere# adunată nu ?n şcoli# ci ?n asce9ă şi*n ?n"ăţătura patristică) /*a ormat şi s*a in ormat mereu) /*a ormat prin practica noera proseuche.ile# cancere) A re9ol"at multe ca9uri de atimie# de stări depresi"e# de toBicomanie# de .ătr>nul care# părăsit de un ucenic doct şi tru aş# a ost slu. dar şi din cărţile sale) :tim că $aisie a a.iogra ul său# ierom) Cristodulos# altele sunt scrise doar ?n Cartea "ieţii) Cuvintele de folos ale asceţilor. pentru noi să ad>ncim ?nţelesul relaţiei omului cu ?ngerul său) $aisie Aghioritul n*a ?ncetat niciodată să eBerse9e# să se in orme9e şi să ia notiţe# păstr>ndu*şi curio9itatea "ie de ucenic# chiar şi după ce el ?nsuşi era maestru şi era căutat de sute de oameni) Cei care apelau la el erau din aceste categorii: * oameni cu .oli incura. * oameni cu eşecuri de "iaţă# re9ult>nd din di9armonii şi tul.utat mii de oameni) A"ea daruri "indecătoare reale) A"ea şi darul "indecării ignoranţei H care*i sursa .anu# $ustnicul de la Rameţi# a "enit o emeie slă.olnă"it# şi doctorii nu puteau ace nimic) Ant>lnirea cu pustnicul a ost hotăr>toare pentru ea) Deşi pustnicul a rostit retoric acea respingere# emeia s*a cutremurat şi a a"ut re"elaţia că a ?ncălcat o lege uni"ersală.$aisie Aghioritul 9ice: <C>t timp trăieşte# omul să dea eBamene duho"niceşti) Corigenţi nu eBistă)= Paradi-ma ascetului 'indec#tor Despre cu"iosul $aisie Aghioritul 124%+*l44+3 am a lat din relatări directe# pe / >ntul Munte.lestemele aruncate de ea asupra "ecinului s*au ?ntors asupra ei 1cum de alt el se ?ntorc toate .ă cu "ecinul pe care l*ai .>ndise căldura permanentă a corpului# le"ita# deşi nu*i ăcea deloc plăcere să le"ite9e# iar darul teleportării ?l considera chiar ispită dia"olească# şi se lupta cu el) Cu"iosul $aisie l*a cercetat şi pe . de 'indecare )rin cu'ânt Jnii asceţi rostesc cu">ntul "indecător ?nainte ca penitentul să spună pentru ce a "enit) !a Ion Cio. )nsănătoşire şi )ndreptare a vieţii @amenii merg să ceară <cu">nt de olos= c>nd se a lă ?n impas eBistenţial# la disperare# la . * oameni cu con licte ?n cuplu# cu de9astre amiliale.ăteau spre oameni) Teo ilact a"ea eBta9e# do.oli somatice) Jnele din acestea sunt consemnate de .oli psihice# cu ne"ro9e.urări de personalitate. * oameni cu .ser"a practici# asculta# lua notiţe# sistemati9a episoade eBemplare) A lăsat scrieri adunate# p>nă acum# ?n cinci "olume) A ost un monah migrator# la di"erse mănăstiri# din Capadochia originilor sale# la mănăstirea /inai şi*n mănăstirile din Erecia# mai ales pe / Munte) !*a cercetat pe Teo ilact# poate cel mai sporit dintre contemporanii cunoscuţi) Deşi mulţi erau ?ncredinţaţi de s inţenia lui Teo ilact# el ?şi ascundea c>t putea desă">rşirea şi minunile# care tot mai ră9.ătr>ni luminaţi# de la care o.oală# la ne"oia de a*şi sal"a un copil sau un părinte) Dar şi din dorinţa de a*şi schim. ea a ost răscolită de 47 . /*a in ormat la <doctorii= pustiei aghioritice) /*a ormat temeinic# cercet>nd .lestemat şi l*ai os>nditK= Demeia era uluită că pustnicul ştia totul dinainte# prin clar"i9iune) A a lat ast el că .ănoagă# adusă ?n spate de eciorul ei) $ustnicul# de ?ndată ce a "ă9ut*o i*a spus: <$leacă de aici# emeie) Du*te şi te ?mpacă degra.lestemele3 şi ea s*a ?m.

olna" de păcatele tale) El 9ace la pat# de două săptămani# de păcatele tale)= :i i*a numit păcatul pe care nu*l ştia nimeni) -ăr.uie să*i iu.ătr>nul Euse.le-are Venind de departe# un .ăr.at se apropia de coli.ească aşa cum sunt# şi nu pentru ceea ce ar "rea să ie sau pentru că le seamănăK= Rolul *emeilor rele !a .oală) Ea ţine şi de <păcat= ?n măsura ?n care orice tăietor al vieţii este considerat un păcat) 48 .ertate şi acceptă cu greu s aturile) Trataţi*i pe copii ca pe nişte m>n.e# sau măcar ilu9ia lor) I*a cerut părerea lui /iluan) Acesta i*a spus: <Domnule# ?nainte de a "ă aprinde ţigara# rugaţi*"ă) /puneţi 5atăl nostru.atul a ost cutremurat de această de9"ăluire) <Cum să şterg acel păcat# părinteF= a ?ntre.anu# $ustnicul) Dără să*l i cunoscut# pustnicul i*a spus: <Copilul tău este .ătr>nul $or irie a "enit un t>năr care "oia să se căsătorească şi care a"ea temeri cu pri"ire la irea "iitoarei ne"este# se temea să nu nimerească peste o emeie rea) -ătr>nul $or irie i*a 9is: <@ emeie rea poate i pentru tine oca9ia de a do.ilităţi a unui copil presupune tratarea părinţilor# sau a unuia dintre părinţi) Vindecă*i pe părinţi şi se "or "indeca iii) -ătr>nul Ieronim din Eghina 1Z24''3 i*a spus unei emei care a "enit să*i ceară a.iu din satul Melissopetra 1Z24%43: <Dec>t să tot "or.utor ?n ?ndreptarea unui copil neascultător: <Ai "ei pre9enta lui Dumne9eu# pentru a*ţi sal"a iul# genunchii tăi .ine să nu*l acem)= $entru a e"alua <ispita= umatului "om spune că# potri"it unei recente clasi icări a .iţi*le r>ul# după ca9) $ărinţii tre.ătătoriţi)= Cum se 3ndrea)t# co)iii de a.eşti copiilor despre Dumne9eu# mai cur>nd "or.a lui Ion Cio.i: puneţi*le r>ul sau slă.urată# mai .iţi*i lui Dumne9eu despre copiii "oştri) /u letul adolescentului trece printr*o eBplo9ie de li.ruscă trans ormare# a iertat# a ars ura ei şi*n acel moment s*a "indecat) Ca.i -ătr>nul $or irie din Attica 124&'*l4423 le spune unor părinţi aceste s aturi: <0u*i orţaţi pe copii) Ceea ce doriţi să le spuneţi# spuneţi2le #n ru%ăciune. de de. Ceea ce ei nu ştiu să asculte cu urechile# "or primi cu harul)= Aşa spunea şi .) 0egustorul a răspuns cu mirare: <$ăi nu prea merge să te rogi ?nainte de umatK= $ărintele /iluan a 9is: <@rice lucru care nu mer%e cu rugăciunea netul.această re"elaţie# a cunoscut o .at) <Mărturiseşte de două ori şi ă de9legare duho"nicească=) Apoi i*a dat un canon de ?ndreptare) :i pe c>nd ?i dădea de9legarea omului# copilul său se ăcea sănătos) $sihoterapia medicală cunoaşte şi ea multe ca9uri de acest el# c>nd "indecarea unei di9a.>ndi RaiulK= Is)ita *umatului /iluan Athonitul s*a ?nt>mplat să meargă ?n tren l>ngă un negustor# umător pasionat) Acesta a aprins o ţigară şi a simţit ne"oia să*şi apere apucătura# 9ic>nd că are şi unele a"anta.olilor# intrate ?n "igoare ?n 2444# dependenţa de tutun a ost recunoscută o icial ca .

dareK= Ră.ionaleB Varsanu ie din Ea9a 1Z.eţie) A "enit o .eat şi a cotonogit*o) Demeia a ugit la mama ei) <Ce să acF Cum să*l m>ntuiescF= $ărintele Cleopa i*a 9is: <M>ntuieşte*te tu singură) $e acest om tu nu*l poţi m>ntui) Dar pe tine# da)= @ mamă a ?ntre.+&3 a ost ?ntre.at: <Ce să acă iica mea# căci are mare spaimă de ?ntuneric şi de "ociK= $ărintele i*a răspuns: </ă acă semnul s intei cruci# asta să acăK= :i a ?ntărit rostirea# cu un gest erm# apăsat# implic>nd toată iinţa: semnul crucii care alungă orice rică# sim.loacele ilocalice au succes# dar pot i asociate cu psihoterapii clasice) >Vindecarea? 'iselor <Dacă suntem chinuiţi de "ise ur>te# să ?nmulţim rugăciunea=# spune arhim) Teo il $ărăian) Visele ur>te re lectă impurităţi# stresuri# traume) Ele re lectă persistenţa unor con licte psihice) Vindec>nd un con lict# <"indeci= şi "isul) Rugăciunea minţii# corectarea mişcării g>ndirii# cumulul de emoţii po9iti"e sunt moduri a.de 1<ră.dare# ră.atul ei) Era .l>nd# se ruga) :i Dumne9eu l*a ?nsănătoşit) Iar după ce s*a ăcut .ăr.olic# mutaţia de după o lucrare cu sine) Toate acestea au in luenţă asupra stării a ecti"e din etapa următoare) <re.ine# a sărit din pat# s*a dus la cr>şmă# a "enit . cum să prind de "este că răspunsul "ineF De c>te ori să mă rog ca să capăt un răspunsF= 49 .oală peste el# a parali9at# a 9ăcut un an# şi de"enise cel mai "irtuos om: citea toată 9iua -i. din copilărie# mi. $ro esoara a ost oarte mişcată) Iar părintele Teo il# ?n sinea lui# şi*a 9is: <0u ştiu eu# dacă mi*ar i spus cine"a lucrul acesta# cum aş i putut să mă achit de ?ndrumarea asta)))= Remediile )#rintelui Cleo)a $ărintele Cleopa de la /ihăstria era căutat de multă lume pentru cu">nt de olos) C>nd i se cerea secretul depăşirii unui impas emoţional# părintele Cleopa răspundea că secretul său este: <Ră.irea con+tiinţei )rin ci*re @ pro esoară de matematică ?l ?ntrea.lia# "or.ă pe părintele Teo il $ărăian cum să tre9ească conştiinţa ele"ilor# cu o materie aridă precum cea pe care o predă d>nsa) $ărintele Teo il i*a spus să predea matematica aia cum ar preda 1omnul :ristos.olul sal"ării) Vindecarea de +o'#ire @!)orirea ca)acit#ţii deci.eţi" şi agresi" la .C>nd ca9urile de toBicomanie au ca moti" un mal sevra.dare de s >nt=# 9ice Dilocalia3) @ emeie ?i cerea s at despre .utătoare) /e poate apela şi la programare so ronică# atunci c>nd este ca9ul sau c>nd speci icul di9a.ilităţii o impune) Jn proces de puri icare se re lectă ?n conţinutul "isului) EBistă şi "is <corector= a ecti"# care re lectă# sim.at: <Dacă mă rog lui Dumne9eu să*mi dea un răspuns la o ale%ere şovăielnică. *Toleranţă la rustrare.dare ?nseamnă cel puţin trei lucruri. *Autocontrol. *0ăde.dare# ră.ea .

3asile cel (are şi# mereu la mari ?nălţimi su leteşti: Psalmii. alteori răspunsul nu este cel aşteptat de tine# ci acela care# ?n pro un9ime# ?ţi tre. "oi) YI3) /ă te rogi ără o. orma mulţumirii lăuntrice) /au su.unăF= a ?ntre.at un t>năr) !a aceasta# părintele /tăniloaie a răspuns: <Chiar dacă ?n aparenţă nu se ?mplineşte aşa cum am cerut# Dumne9eu o ?mplineşte aşa cum e .era căile spre a.ătr>n# tre.i se descura. de timp. frem "irul. (olitvele "f.sesia de a căpăta răspuns <ca la carte=# ci cu aşteptarea liniştii) Răspunsul se arată su. 50 .uie să urme9i cu consec"enţă) <Dar de unde ştiu că "a urma o alegere .a9ă ?n terapiile spirituale) Dar pentru că omul este sla.Varsanu ie# numit şi <Marele -ătr>n=# a răspuns: <C>nd nu poţi ?ntre.>nd# <c>ştigi măcar smerenia=# 9ice Varsanu ie din $ustia Ea9a) Jnii caută cu su erinţă# alţii cu năde.udecăţi# ără superstiţii# cu despietrire) Apropie*te spun>nd ?ncet: <E"loghite# $aterK= Vii să ceri cu">nt de olos pentru trans ormarea taF Jn ascet ?ţi poate spune: <0u*ţi dau cu">nt de olos# că degea. Acestea sunt complete şi totale) Fericirile biblice sunt şi ele de .ine pentru noi)= /o rologia a preluat această sugestie a lui Varsanu ie) Doar că ?n loc de a cere de 6 ori# ea recomandă să ceri de %2 de ori# ?n %2 de seri la r>nd# ?n acele minute ?ntre "eghe şi somn 1culoarul al a# natural3) Di erenţa ?ntre 6 şi %2 arată oare di erenţa dintre puterea rugăciunii aţă de so rologieF /au numai semnalea9ă e ortul suplimentar de a eli.uie să te rogi de trei ori pentru orice lucru.de) Chiar şi cei ?mpietriţi cunosc .ea9ă# dar cei "rednici stăruie) $utem selecta c>te"a rugăciuni care au un răsunet particular ?n iinţa umană şi produc mai lesne lucrarea "indecătoare) An primul loc stau: -u%ăciunea 1omnească şi -u%ăciunea isihastă. orma ?nclinaţiei de a ace .rusc o deschidere luminoasă la au9ul <cu">ntului de olos=) Jn pelerin a "enit la stareţul Vasile de la $oiana Mărului şi i*a 9is: <0u am duho"nic) Dă*mi un cu">nt de olos=) -ătr>nul i*a răspuns doar at>t: <C>nd nu ai duho"nic# să*l cauţi pl>ng>nd=) PAR<EA a IlI5a Practici sacerdotale Cele mai puternice rugăciuni Care sunt cele mai puternice rugăciuniF /unt cele spuse din inimă şi cu lacrimi) Aşadar# contea9ă calitatea adresării# evlavia. cei sla. şi că9ător# şi nu poate lua tot rodul acelor rugăciuni <totale=# adăugăm şi altele care au sal"at eBistenţe# au ?ndreptat patimi şi au adus "indecări) E "or.uieşte) Jneori răspunsul "ine cu un decala.a pe .irii credinţei la omul de a9iF Ritualuri la )rimirea cu'ântului 'indec#tor Jn cu">nt de olos nu*i o simplă anecdotă sau a orism rostit <la gura chiliei=) Este un concentrat in ormaţional care poate a"ea răsunet p>nă*n codul genetic) /ă te apropii ără pre.isal ?n condiţiile slă. stăruinţa# mutarea cu mintea de la lume la Dumne9eu# mutarea de la trup la duh) !a toate rugăciunile# "ei primi un răspuns) 0u eBistă rugăciune ără răspuns) Jneori răspunsul este ?n"ăluit.a de -u%ăciunea "f. :i# după aceasta 1a treia 9i3 ia seama spre ce ?nclină inima ta măcar c>t un ir de păr) :i ă aceea) Căci este "ădită ?nştiinţarea# şi ea se arată ne?ndoielnic inimii)= (Filocalia.inele) :i ceea ce alegi atunci tre.a ţi l*aş daK Că oricum tu nu*l "ei ţineK= /ă ii conştient că# ?ntre. ctenia cererilor.

ătr>n spunea: Dacă "rei să ţi se ridice o piedică din cale# să spui 5atăl nostru de şapte ori) An practica isihastă# rugăciunea ?mpărătească se rosteşte ?nainte de concentrarea monologhică) M>ntuitorul ne ?n"aţă: <Iată cum tre.ui să practice numai a9a <rugăciunii lucrătoare=) $rocedeul <rugăciunii minţii ?n inimă= se practică prin repetarea stihului isihast: <Doamne Iisuse Cristoase# miluieşte*mă=) Acesta este stihul cel scurt# de cinci cu"inte# şi aşa l*am preluat de pe / Munte Athos) /e practică ?nsă cu olos stihul de9"oltat: <Doamne Iisuse Cristoase# Diul lui Dumne9eu# miluieşte*mă pe mine# păcătosul=) Condiţiile concentrării# meşteşugul# asce9a eBterioară şi interioară# le poţi a la numai de la călău9a spirituală) Atitudinea lăuntrică este de primă importanţă) /e reali9ea9ă acel stadiu de linişte# c>nd <tac g>ndurile ca să "or.erată de percepţia temporală con"enţională) Cum se roste+te .ească Dumne9eu=) Cei care nu au un ?ndrumător 1duho"nicul poate i ?ndrumător numai dacă el ?nsuşi a practicat şi do. Jn . ca o practică spirituală esenţială# "a i eBpusă ?ntr*un "olum special: 8sihasmul sau meşteşu%ul liniştirii. sau pre9entul continuu# c>nd mintea este eli.unătate) Rugăciunea -omnească Antre.rid şi ne olositor) 51 . El ?ncepea această rugăciune seara# o spunea toată noaptea# o termina dimineaţa) An tot acest timp# el o recita mental doar o singură dată# ne.atăl nostru Mai ?nt>i# "rem să ?nlăturăm entu9iasmul unora pentru practici tehniciste sau sincretiste) Antr*un tratat de <eBerciţii spirituale= 1re"oluţionar de alt el3 se propune procedeul ritmării ( sincroni9ării cu respiraţia# ast el: primul cu">nt e spus pe inspiraţie# al doilea pe eBpiraţie# al treilea pe inspiraţie şi tot aşa) Deşi autorul acestei metode a a.uie să "ă rugaţi: ≪Tatăl nostru care eşti ?n ceruriK≫= 1Matei ':43 Aşadar# "om 9ice <Tatăl nostru= la ?nceputul meselor şi la ?nceputul oricărei lucrări# şi la ?nceput de meditaţie isihastă) Jn isihast# atestat ?n Pateric. Rugăciunea isihastă este un mare dar pentru cel care caută <cum să ne puri icăm# cum să ne iluminăm şi cum să ne desă"arşim= 1am citat din su.titlul Filocaliei).ăg>nd de seamă că a trecut noaptea))) Căci# ?n timpul rugăciunii inimii# sur"ine acel prezent litur%ic.# un participant t>năr şi ără ipocri9ie a răspuns# ?n plină emisiune TV: <Mi*a reamintit rugăciunea 5atăl nostru/) 5atăl nostru este cea mai puternică rugăciune creştină.*%& minute de rugăciunea minţii ?n inimă) E ectele sunt# la r>"nitori# o stare de tre9ie# şi un prim stadiu de isihia: liniştea lăuntrică# un temei de sănătate şi . olosea ca procedeu unic numai repetarea necontenită a rugăciunii 5atăl nostru.ăra isihastă din iulie 244.-u%ăciunea isihastă. cu scopul acti"ării < orţei spirituale cosmice=) E un procedeu hi. Rugăciunea isihastă este personală# este tainică# este iniţiatică: se ?ntemeia9ă pe transmiterea de la ?ndrumător la ucenic) $rocedeul rugăciunii lui Iisus poate i cunoscut de oricine# dar cu o remarcă: lucrătorul #n lume 1mirean3 "a tre.uns s >nt ?n calendare 1pentru alte apte# nu pentru acest procedeuK3# metoda sa# tehnicistă şi corporală# nu a ost practicată) Este limitati"ă şi recitarea medicală a rugăciunii# asociind iecare propo9iţie cu anumite glande endocrine# sau cu anumite pleBuri) Acest procedeu poate i aplicat doar ?n tratamente speci ice# şi nu precum lucrare 9ilnică spirituală) De*a dreptul 9adarnic şi precar s*a "ădit procedeul sincretist# de asociere a acestei rugăciuni cu concentrarea pe iecare cha6ra.>ndit această lucrare3 nu "or depăşi 2.at ce oloase <miraculoase= i*a adus ta. este o cale de puri icare şi iluminare# cum spune Filocalia.

3oia.Rugăciunea ?mpărătească 5atăl nostru se rosteşte simplu# ţin>nd mintea şi inima <nede9lipite de Dumne9eu=) $ărinţii din pustia sMetică ne mai ?ndeamnă s*o rostim <din inimă şi cu lacrimi=) Este . sunt terapeutice.il putem apro unda sensurile acestor cu"inte# totuşi# ?n timpul rugăciunii# e"ităm orice teologhisire# orice comentariu iloso ic sau teologic pe marginea lor# pentru a lăsa mintea să se pătrundă de ade"ărul di"in şi pentru a o. ea ?nsăşi a">nd două părţi# luid unite: prima parte este iluminatorie.ţine starea de isihia 1linişte lăuntrică3) Practica celor / 0ericiri. +umele. *Dericirile '*4 sunt iluminatorii. 8artă. 52 .lu soteriologic) O 0e ericirea este agitaţia minţii) Dericirea este liniştea minţii) Cele 4 Dericiri scot din mental germenii neliniştii# ai agitaţiei# ai rustrării# ai rumegării de g>nduri) /cot din minte pre. terapie şi iluminare <Dericirile= 1din Predica de pe (unte) propun şi prile.alast# este mintea sănătăţii) <Dericirile= dau şi şocul iluminării) !a drept "or. 0mpărăţia. :ocantă# paradoBală rostire.ositoare# supriman* tă) Mintea# puri icată de acest .ine ca# de iecare dată c>nd e ca9ul rostirii ei# să ie spusă de două ori consecuti") $rima dată: cursi"# dulce# cu căldură) A doua oară: la el# dar ?n plus# ?ndrept>nd atenţia spre cu"intele cheie# menţin>ndu*le mult timp ?n minte) Ast el practicianul iese din mecanica rostirii şi reali9ea9ă o trăire mai pro undă) Care sunt cu"intele cheieF Din prima parte a rugăciunii 1partea iluminatorie3 acestea sunt: 5atăl. 8zbăveşte. Diecare dintre aceste cu"inte au o semni icaţie "astă şi un e ect imens) /*au scris tratate ?ntregi despre aceasta) Deşi ?n preala.itoare# ?ntre altele: că hulirea ar i ?n.ind# iluminarea nu este un spectacol os orescent: ci# iluminarea este un aspect al deplinei sănătăţi) 8ericirea 3ntâi( !0ericiţi cei săraci cu duhul că a lor este )mpărăţia cerurilor1. An partea a doua 1care e predilect <'indec#toare=3 cu"intele cheie sunt: P$inea. 8spită. a doua este terapeutică# "indecătoare) Ca# de alt el# toată ?n"ăţătura Marelui Doctor Cristos# care este "indecare*iluminare*m>ntuire: "indecarea trupului 1terapie3# a minţii 1iluminare3# a duhului 1m>ntuire3) Doarte didactic "or. An realitate# ele toate sunt un ansam.udecăţi 9dro.ind# 9icem că: *Dericirile %*.uiesc o terapie şi o iluminare) Ele au o parte terapeutică şi una iluminatorie) An analogie cu -u%ăciunea 1omnească. ea are rol aparte: de a produce <?ncăl9irea ascetică=# a ace corectarea irii# corectarea mişcării minţii# corectarea <agitaţiei=# trecerea minţii spre un registru special de percepţie# "alori9>nd eBact ceea ce pare mai dispreţuit ?n om: sărăcia duhului.

că aceia se vor m ng ia". $rin aceasta se reali9ea9ă terapia agresi"ităţii) 0u prin pedepsirea ei# ci prin trans ormarea sa ?n opusul ei) Cristos nu*i <didactic=# ci practic: arată ce .ătăuşii săi şi prin dispreţul general al <.Valori9>nd la maBimum <piatra= pe care meşterii o <aruncă=# dar M>ntuitorul ace din ea <piatra unghiulară=) Este şi ericirea stării naturale: ?ncura.ilă# o recompensă ertilă))) $erspecti"a răsplătirii .l>n9irea= satului 1care# prin anii S'&# era renumit prin . :i c>nd i se con eră o moştenire at>t de ?nsemnată# mintea cunoaşte o trans ormare# o mutaţie: trăirea predestinării) El ?nţelege spontan că .ilitate psihică) !a mulţi din satul unde păstorea le*a cerut repetarea Dericirii a II*a# asociată cu mătănii) El indica repetarea acelei Dericiri ?n perioada postului# cu care o asocia) El o.l>ndeţii topeşte agresi"itatea 1inconştientă adesea3) Jn psihoterapeut poate olosi această re"elaţie ?n tratarea compleBului Cain) Am cunoscut un duho"nic care dădea canon <medical= repetarea unei < ericiri=# aleasă ?n uncţie de lacuna morală sau temperamentală a penitentului# sau ?n uncţie de o di9a. 53 . Interiori9area acestei < ericiri= tămăduieşte intoleranţa la rustrare) $l>nsul este un semn al nesuportării rustrărilor) /unt mai multe eluri de lacrimi şi de pl>nsuri) EBistă tristeţea mortifer şi cea salutifer.enei# al eBcluderii) Dar pl>nsul este "alori9at ca semn care atrage m>ng>ierea) Ca slă.l>n9i) Cristos ace o promisiune 1sau o re"elare3 mare: &ei bl$nzi vor moşteni păm$ntul/ @mul reacţionea9ă puternic po9iti" la sugestia moştenirii.iciuneK3) El ?mi 9ice: De alt el# repetarea consec"entă a < ericirilor= a ost propriul meu canon# ca să nu se ?n">rtoşe9e mintea) 8ericirea a IV5a( 0ericiţi cei ce flăm n%esc şi cei ce )nsetea%ă pentru dreptate.oala rom>nilor la acest răga9 de "eac) 8ericirea a IlI5a( !0ericiţi cei bl n%i.ilitatea de a ?ndura rustrările de tot elul) $l>nsul intoleranţei# al .l>ndeţea este oarte renta.iciune care cheamă un .ene iciu) $l>nsul nu in eriori9ea9ă# ci "alori9ea9ă) Dar mai ales# repară rustrările))) Tămăduieşte intoleranţa la frustrare.ene iciu imens "or a"ea cei care "or topi agresi"itatea şi se "or ?m. .ţinea re9ultate ?nsemnate ?ntr*o comunitate rurală) Astă9i el are 4% de ani) 0u*şi etalea9ă merite ?n <?m.>ndit ?mpărăţia) Dericirea <Menosis=) 8ericirea a II5a( !0ericiţi cei ce pl ng.are teri.area ei# elogiul ei) /ăraci cu duhul: gradul 9ero al imaginaţiei# al "iciului# al egoului) /tarea*copil care a do.l>ndeţii=# considerată o slă. M>ntuitorul se re eră la cea oarte des ?nt>lnită: a celor depăşiţi de posi. că aceia se vor sătura". că aceia vor moşteni păm ntul".ilă# predestinatăK @ ?ncura.

ere9i# m>ntuieşti) D 8ericirea a VI5a este din seria 0ericirilor iluminării. ie "icleneşte# ăc>nd*o su.iologică şi sete de dreptate) Tămăduieşte neră.tilă şi at>t de dureroasă# ?nc>t o păţeşti ?ntreit) $icătura chine9ească# daF 0oi# creştinii# ca să eBersăm reacţia de secundaritate# ?m.unătăţim răspunsul la o "eBare ?ntorc>nd şi celălalt o. la o lo"ire reacţionăm imediat) @rientalii# iată# nu reacţionea9ă imediat) @rientalii au reacţii de secundaritate) Dacă l*ai lo"it sau l*ai "eBat pe un chine9# el nu reacţionea9ă deloc# am>nă replica# re"anşa) Am>narea ?nseamnă ?m.dării şi# spuneam# pre"ine reacţia de primaritate. %3 Alt sens: dacă !*ai "ă9ut pe Dumne9eu# nu mai poţi supra"ieţui lumescului) De"ii altce"a# de"ii altcine"a) 0u mai eşti din lumea aceasta) /imeon 0oul Teolog 9ice că poţi să*! "e9i ?n condiţii cu totul şi cu totul eBcepţionale pe Dumne9eu ?n timpul "ieţii) Jnii <"ă9ători= spun că au a"ut parte de arătări di"ine) Este mai cur>nd "or.a de medierea prin <mesageri= care sunt ?ngerii) An%helos ?nseamnă "este) Adică Dumne9eu se "esteşte *?şi "esteşte 54 . căci aceia vor vedea pe -umne%eu.i) $uri icarea creea9ă condiţia iluminării) 0u ?ţi aduce prompt iluminare# ci condiţia iluminării) Ce ?nseamnă: <Al "or "edea pe Dumne9eu=F Vor trăi starea teo orică sau teofania.duiţi3) Iar c>nd această ?ndemnare hristică ne spune: <Dericiţi cei ?nsetaţi de dreptateK= reuşeşte să pre"ină reacţia de impulsi"itate# sentimentul re"oltei# al neră. Este terapia egoului# a hipertro iei egoului) Multe tul.un răspuns) 8ericirea a V5a( !0ericiţi cei milostivi. că aceia se vor milui"." Rugăciunea minţii ?n inimă ?ţi puri ică mintea de g>nduri# de amintiri# de neca9uri# de gri.iecte dăruieşti# at>ta egou arunci# eli. arătarea lui Dumne9eu) Este posi.uie să opte9e pentru Dericirea a .iologic# cedarea la ?n ometare şi sete) Vom ?nţelege şi la propriu şi la igurat) :i sete .ra9) Iert>nd) Vindec>nd) Este cel mai .*a) Milostenie Q o randă) Eul este sim.oli9at ?n o.unătăţirea reacţiei) El o ?m.ilă "ederea lui Dumne9eu chiar ?n "iaţa aceastaK spune /imeon 0oul Teolog) Mulţi se ?ndoiesc) /tă scris că nu poţi să*! "e9i pe Dumne9eu şi să mai trăieşti după aceea) Ce ?nseamnă astaF Asta ?nseamnă: 23 Die că Al "e9i pe Dumne9eu doar ?n clipa inală a morţii# dacă ai trăit la mari ?nălţimi su leteşti. !0ericiţi cei curaţi cu inima.urări de personalitate sunt cau9ate de egoul hiperde9"oltat) Cei care se suspectea9ă de egoism# tre.darea# tămăduieşte impulsi"itatea# 1căci cei ?nsetoşaţi de dreptate pot lesne de"eni impulsi"i# prime.iecte) C>te posesiuni aduni# at>ta egou hrăneşti# mani eşti) :i in"ers: c>te o.Tămăduieşte reacţia de primaritate) Deci tămăduieşte primiti"ismul nostru# dependenţa de .unătăţeşte ?n două moduri: ie creştineşte# adică# anul>nd*o. care este şi o trăsătură naţională) 0oi a"em temperamente de primaritate) Adică# la o insultă# reacţionăm imediat.

ene iciu "a i al tău) Dacă acel <altul= e .olna"# neputincios# atunci ?l a.iecti"e) $uri icarea "i9iunii) Cum se puri ică o "i9iuneF De ce tre.orări personale şi scenarii personale) Dar pe măsură ce le spui să plece# ele re"in mai curate# p>nă ce ?ntr*o 9i# c>nd "ei a"ea harul şi eBperienţa lui Antonie# "i9iunile "or i at>t de curate ?nc>t poţi să speri la atingeri teo orice# aproape de in ormaţionalul dumne9eiesc) Cine optea9ă pentru Dericirea a '*a# ?nseamnă că are predilecţii spre iluminare) 8ericirea a VII5a( !0ericiţi făcătorii de pace.iecti"e# de impresii su.un aspect al "oii sale printr*un an%helos.uie să o puri icămF $oţi să ai o "i9iune care este plină de ela.ine am ăcut că l*am alungat) :i "a "eni m>ine ?ncă o dată# dacă sunt ?ntr*o stare recepti"ă# ?i spun să plece şi m>ine) :i "a mai "eni ?ncă o dată) De iecare dată c>nd el "a "eni# "a "eni mai puri icat de adaosurile tale su. că aceia fiii lui -umne%eu se vor chema".orări su. 55 .ine să te rogi pentru altul# dar Dumne9eu nu "rea tr>ndă"ia acelui <altul=) Chiar dacă te rogi pentru altul# primul .iecti"e# de impurităţi personale# din imediat sau din depărtat# din ancestre) @ "i9iune# ca să ştii că este tot mai aproape de in ormaţionalul di"in# tre.it şi agitat şi su erind) /e aşa9ă un strop de pace ?n su letele concetăţenilor noştri# chiar dacă ei nu ştiu) Important este ca ăcătorul de pace să simtă că a ăcut pace ?n el) Ioan Eură de Aur spune: <Roagă*te şi pentru altul=) $entru pacea altora) E . printr*un "estitor# care desigur# nu este umanoid# nu seamănă cu un omuleţ) Este o "estire at>t de puternică ?nc>t poate a"ea concreteţe luminoasă) @ să re"enim altă dată la relaţia dintre "i9iune şi <in ormaţional= di"in) O Mulţi se apropie de un in ormaţional special) $rin inspiraţie sau prin "i9iune) C>tă "reme mai ai impurităţi# <"i9iunea= este de ormată de ela.iecti"e) $uri icarea "i9iunii se ace prin ?nlăturarea "i9iunii) $entru că ?n primele a9e ale "ieţii contemplati"e# "i9iunile au multe ela. Este o Dericire iluminatorie) Ce ?nseamnă <Dăcătorii de paceF=) An primul r>nd# ne re erim la pace interioară) Cu c>t "eţi ace mai multă pace interioară# cu at>t "or "eni e lu"ii de pace spre cetatea agitată şi su erindă# care este -ucureştiul actual# sau Europa actuală# şi care au ne"oie de această pace) Jn grup care se roagă este un nucleu mor ogenetic# adică născător de orme energetice .uie puri icată şi ştim că Antonie cel Mare spunea ucenicului său: <A9i a "enit la mine ?ngerul şi i*am spus să plece=) Jcenicul s*a speriat şi Antonie i*a 9is: <0u te speria# să aci la el c>nd ?ngerul "ine la tine: să*i spui să plece=) De ceF Dacă a ost cu ade"ărat ?ngerul# el ştie de ce l*am alungat) Dar dacă nu a ost cu ade"ărat# . că a lor este )mpărăţia cerurilor".une) Antr*o stare de contemplaţie# sunteţi nişte emiţători de c>mpuri mor ogenetice ?n -ucureştiul acesta năcă.uţi) An tot ca9ul# c>nd te rogi# primul e ect ?nălţător ?l resimţi tu ?nsuţi# spune Ioan Eură de Aur) Această Dericire de9"ăluie taina şi condiţiile #nfierii di"ine) Vei i ?n iat de Dumne9eu Tatăl dacă "ei cere ?n ierea cu "rednicie# cu e"laghie şi cu isihie) 8ericirile a VIII5a +i a IE5a( !0ericiţi cei prigoniţi pentru dreptate.orări su.

Dericirile VIII şi IY sunt ale Ilumin#rii prin martiriu.urări de personalitate 1deprimare# atimie# o.rul psiho*somatic şi*n destin) /unt# ?n ?ntregul lor# un eBcelent corector al mişcărilor că9ătoare# psihogene# ale minţii) Corectarea mi+c#rii minţii <Dericiţi cei ce pl>ng)))= Aşa sună o mare descoperire terapeutică: a da un sens po9iti" su erinţei) A da su erinţei un sens trans ormator) Mintea care dă sens po9iti" pl>nsului sau su erinţei gră.ilitatea psihică indi"iduală) An conteBt liturgic# "edem că Dericirile sunt plasate ?n prima parte a slu. :i care# ?n prima a9ă# se ser"eşte de toate 4 <Dericiri=# cre>nd condiţia trecerii de la simţuri la duh) An a9a a doua# el alege spre interiori9are una dintre cele 4 Dericiri# ?n uncţie de di9a.eşte "indecarea) Tristeţea# m>nia# nemulţumirea# os>ndirea H sunt mişcări greşite ale minţii) $sihologia "estică le numeşte <emoţii distructi"e=) $sihologia orientală "or. +ucuraţi(vă şi vă veseliţi.!0ericiţi veţi fii c nd vă vor ocări şi vă vor prigoni din pricina 2ea. şi vor %ice tot cuv ntul rău )mpotriva voastră.eşte de <cele + otră"uri ale minţii=) M>nia# in"idia sunt otră"uri puternice# sunt auto*otră"iri) Intoleranţa la rustrare 1?nsetare# ?n ometare3 ?ngustea9ă mentalul) Tristeţea# pl>nsul diminuea9ă pre9enţa persoanei ?n lume şi# c>nd atinge ni"elul <morti ier=# produce depresie) 0on*.uşiri personale şi pot prile. cu D mare Q Dumne9eu) /unt cununi ale desă">rşirii omeneşti) O An plan terapeutic# <Dericirile= pot pre"eni pră.l>ndeţea# os>ndirea semenului * sunt semne ale compleBului Cain) $uterea de şocare# de a"erti9are a celor 4 Dericiri corectea9ă asemenea mişcări patogene ale minţii) O Cum se practică <cele 4 Dericiri=F An mod curent# la creştinii practicanţi# se ace ?n conteBt liturgic) An mod special# se ace de către psiho*terapeut care le asocia9ă modurilor de decondiţionare mentală.ustiţia di"ină) /unt cele două orme ale martiriului: cu d mic Q dreptate.sesii# compleB de persecuţie3) $ot <recicla= a ecte negati"e 1in erioritate# de"alori9are3 mut>nd mintea ?n planul a ectelor po9iti"e) $reschim.ei şi puri ică mintea de apăsări şi ?ndoieli păm>ntene# pregătind penitentul pentru taina euharistiei) 56 .leme emoţionale# ne"ro9e# tul. $rin ultima pro." Dacă Dericirile VI şi VII sunt Dericirile Ilumin#rii prin asce%ă.ustiţiei terestre) A i prigonit pentru Cristos) Anseamnă martiriu pentru .>nd plum. minţind.ă a s inţirii# care este martiriul) Căci asce9a oric>t de puternică ar i# nu ne duce chiar p>nă la identi icarea cu Cristos) 0umai martiriul) A i prigonit pentru dreptate) /e re eră la martirii .ul depresiei ?n aurul ?nseninării) Trans ormă psihologia de ?n"ins ?n psihologie de ?n"ingător# prin credinţă# prin re"elarea puterii celui <sla. că plata voastră multă este )n ceruri..=) Corectea9ă ast el actori a ecti"i implicaţi ?n echili.ui ?n loriri spontane# ?n lăcărări "indecătoare) EBtensia emoţiilor po9iti"e) Iar emoţiile po9iti"e sunt "indecătoare) :tergerea surselor psihogene) Dericirile pot re9ol"a aşadar pro.

olna"ii ?n mare su erinţă tre.ilul ia narcotice# su. sau "eselia duho"nicească# sunt paşi importanţi ?n do.ilitatea minţii * este cea care durea9ă) Rugăciunea minţii ?n inimă poate acilita ea ?nsăşi secreţia de endor ina# mai ales ?n a9a incipientă# ?n a9a lucrătoare) An practica isihastă# incidenţa cu <chimia ericirii= este secundară) An a9a <co.ine# a ost descoperit ?n 245.ser"a că practica celor 4 Dericiri are e ecte spirituale care depăşesc orice altă re erinţă) Ele reuşesc acea mutaţie de la simţuri la duh care# ?n inal# au o ?ncununare soteriologică) Rugăciunea lui $frem 3irul pentru despătimire Vindecarea de patimile cele multe se ace prin <ascultare=) Ascultările sau <slu.ser"ate ?n timp.O După <teologia ericirilor=# să spunem şi un cu">nt despre < i9iologia= lor) /*a studiat chimia fericirii şi s*a constatat că corpul nostru produce şi un <drog= H se cheamă endorfină.ine# trupul nostru# produce el singur un narcotic# o su.ile) Am ăcut aceste re erinţe medicale pentru că ele dau posi.) <Vărul= "egetal al endor inei ar i macul))) Vincent -orel# care a studiat <chimia dragostei=# o.ora su icient endor ina# acea mor ină umană naturală) Dericirea care depinde de un o. ormă de canon sau penitenţă# dar mai rec"ent su.ine se eBtinde# p>nă la eu orie) C>nd această <u9ină de am etamine= este pusă*n mişcare de amorul i9ic# corpul este solicitat tot mai mult şi după %*6 ani sur"ine un surmena. ormă de ?mplinire a unei munci pentru <tăierea "oii=# pentru micşorarea egoului# pentru moderarea aroganţei# pentru stimularea unei atitudini <slu.ilite de ?ndrumător sau de duho"nic şi sunt atent o.stanţă calmantă# şi apropiată de opium# ca e ecte) Acest drog uman# care pre9idea9ă chimia stării de .stanţă psihedelică) Este endor ina) Jn el de mor ină su.or>rea minţii ?n inimă=# ştim că se produc e ecte medicale ?nsemnate# ?ntre altele acti"area acelei <inimi= energetice# care este th4mos.rare a personalităţii) 0umai după o . Jn narcotic) Aşa cum . ormă de lucrări speci ice# su.ser"a mecanismul natural al corpului: Cipotalamusul# centrala chimică a creierului# stimulat i9ic 1prin hormoni "olatili# de pildă3# sau psihic 1prin memoria a ecti"ă# din hipoc>mp3# inundă corpul cu un "al de am etamine naturale 1dopamină etc3) /tarea de .itoare= aţă de semen# pentru sporirea smereniei) An multe ca9uri# ?mpătimirea se mani estă ca psihopatie# ca ne"ro9ă# ca di9armonie psihică) Iar despătimirea este o grea lucrare de echili. ele sunt date su. supra"eghere) 0arcoticul ce aceF -lochea9ă calea la su erinţă) Ei . amoros chimic# creierul nu mai poate ela.ine inter"enţia sa corectoare) Dar# după toate acestea# "om o. sau ?n lăcărarea inimii# şi a%alia.irile= sunt sta. glanda timus) Timus*ul este un corector energetic# implicat ?n sporirea imunităţii# dar şi*n acea stare numită <protimie=) Protimia.iect eBterior este trecătoare) Dericirea care decurge din interior# din progresie spirituală# din sta.>ndirea unei ericiri sta.uie să ia narcotice H eBistă un stadiu c>nd nu se poate alt el: incura.ilitatea terapeutului să controle9e mai .ună despătimire# ucenicul primeşte ?ngăduinţa să practice rugăciunea isihastă "ă9ătoare) 57 .tilă şi gro9a"ă) A lăm ast el că eBistă şi narcotice <la purtător=# produse de trup) Cum# ?n ce condiţii trupul poate produce endor ineF Endor ina este <molecula ericirii=) /u.

Aşa. dar aceasta a at>rnat greu# căci se 9ice: dacă nu ai os>ndit# nu "ei i nici tu os>ndit la . al răbdării şi al dra%ostei dăruieşte2l mie.udecaţi ca să nu iţi . robului tău. ci o aci ?mpreună cu M>ntuitorul şi ?i simţi darul) C>nd spui <Doamne=# simte*I pre9enţa# nu imaginea) 0umai c>nd ai simţit realmente că nu lucre9i singur# ci cu El# puterea ta se resta.) $sândirea ca omorâre simbolic# Esenţa acestei rugăciuni este eBprimată ?n ra9a ultimă: să discern ?n mine ?nsumi şi să nu os>ndesc pe aproapele meu) </ă nu os>ndeşti=: este o apro undare ultimă a poruncii a şasea.ilitate ?n timpul rostirii ei 1ca lucrare a minţii# concentrare3 şi mereu sentimentul că nu aci singur această lucrare# căci nu poţi reuşi de unul sin%ur.olică# adică ne"ă9ută uneori şi nes>ngeroasă aparent# urmările ei sunt .olică) :i# deşi este sim.urări a ecti"e# neuronale şi uneori somatice) Rugăciunea lui E rem /irul este un .Rugăciunea lui E rem /irul este olositoare pentru auto*despătimire şi ?ntărire personală) /e citeşte 9ilnic# pentru conştienti9area impurităţilor# a <toBinelor= psihice şi pentru ?nlăturarea lor din minte# puri ic>nd mintea# sporind sănătatea psihică) <e7tul ru-#ciunii lui E*rem Cirul '1oamne şi "tăp$nul vieţii mele/ 1uhul tr$ndăviei. dăruieşte2mi să2mi văd %reşalele mele şi să nu os$ndesc pe aproapele meu. al %$ndului smerit.uie ăptuită cu mintea şi cu trupul) Adică să ie precedată de mătănii şi ?nchinări 1ca lucrare a trupului3 şi de multă sta.&) A "enit acolo un mirean# dorind să se călugărească) Dar mica o.udecata inală) Deci "ei i m>ntuitK :i arhanghelul Mihail a rupt h>rtia cu păcate# omul scăp>nd de os>nda "eşnică# primind sal"area) -ătr>nii de la Athos au con irmat această "i9iune# ca "alidă şi "enită de la Dumne9eu# şi ?nt>mplarea a ost trecută ?n Pateric..ine) Dar el# omul modern# n*a putut ?n r>na tendinţa de a os>ndi# adică de a ucide cu g>ndul# cu "or.un de călugăr) 0u a"ea pic de chemare# era leneş şi ără r>"nă# nu era atras de preocupări duho"niceşti) Dar a ost ?ngăduit să răm>nă la schit# să lucre9e ca argat) Antr*o 9i# el a au9it la slu.iunea de la Colibele Arse !a / ) Munte Athos am căutat schitul Coli. al %ri.ine"enit medicament) Dar ea tre.a# cu eBplo9ii emoţionale negati"e# cu emiteri spontane de unde cere. de unde am a lat*o noi) $ 3m)linire tra-e )e alta 58 .ii de multe. al stăp$nirii peste alţii şi al %răirii #n deşert depărtează2l de la mine.ă cu"intele E"angheliei: <0u .at.şte de la schit a constatat că nu*i . &ă binecuv$ntat eşti #n veci vecilor.uns să*şi controle9e tendinţa de a ucide# şi acest control i*a adus mult .ele Arse# de care este legată o ?nt>mplare petrecută ?n anii S.ocorit pe nimeni# nici cu g>ndul) An apropierea morţii# el a a"ut o "i9iune: !*a "ă9ut pe arhanghelul Mihail ţin>nd ?n m>nă o h>rtie pe care erau scrise toate păcatele lui şi lipsea de acolo un singur păcat: cel al os>ndirii aproapeluiK Adică a"ea o singură "irtute. /ă nu uci9i) De . Amin.alnice) Mai ales pentru persoana care nu*şi controlea9ă os>ndirea# căci ea "a su eri tul.udecaţi=) El şi*a 9is imediat ?n g>nd: <Ticăloase# cel puţin această poruncă s*o ?mplineşti=) El s*a ţinut mereu de această poruncă# adică nu a os>ndit pe nimeni# nu a in"idiat pe nimeni# nu a .ine# de rău# omul ci"ili9at a a. 8ar 1uhul curăţiei. 0mpărate. 1oamne.ileşte# sporeşte) Vi.rale theta# cu de ăimarea# cu ocara) De aceea spunem că os>ndirea semenului este o ucidere sim.

63 ră.uieşte programarea minţii cu trăsături pro und po9iti"e: 23 duhul curăţiei. +3 dragostea <agapică=) @.at 6 mătănii) După iecare ra9ă# se .ilind legea iu.ie# adică .ser"at starea şi i*a spus: <V*aţi supărat crunt pe soţ# aseară ?n . adică păcatul# adică rumegarea de g>nduri rele# răsp>ndirea minţii# angoasa) 63 Patima stăp$nirii peste alţii.urul orei 5=) Demeia a con irmat uimită: <Da# l*am ocăr>t=) Doctorul i*a eBplicat că ocara 1nimicire sim. %3 g>ndul smerit. .olică a semenului3 ?ncalcă o lege di"ină) Iar migrena a apărut# nu ca s*o pedepsească# ci ca s*o oprească de la sudalmă) Resta.Culti"area consec"entă a unei singure puteri 1"irtuţi3 atrage după sine o suită de alte "irtuţi# eli.ut>ndu*l pe om să*şi mute g>ndul de la ură la pace# sădindu*i un g>nd po9iti") </cindarea= personalităţii# adică schi9oidia# arată că m>nia şi ura persistă şi se iBea9ă ?n caracter) Cele )atru robiri +i cele )atru de.olilor))) &i-renele ce*aleea( o)riri de la )#cat Doctorul /)0) !a9are" po"esteşte că o emeie a "enit la el cu mari dureri de cap) Doctorul i*a o. $aragra ul următor al rugăciunii lui E rem /irul# prin e"ocarea celor patru "irtuţi esenţiale# prile.erării este: discernăm>ntul şi eBpul9area tru iei) Discernăm>ntul: "ederea greşelilor tale# ca smerire# dar şi ca ?ntărire: greşelile tale# nu ale <ad"ersarului=# sunt sursa con lictelor# eşecurilor# .erării) $remisa eli.ia minţii.loca.senţa preocupării de m>ntuire# inerţia mentală# aMedia# ?ntunecarea rugăciunii) %3 Fri. legată de hipertro ia egoului# paranoia# in antilism# autoritarism# posesi"itate# gelo9ie# suspiciune) +3 Patima %răirii #n deşert.loului <legărilor=) Este utilă această reamintire# ca ?ntărire a supraeului) Cele patru legări sau patimi sunt: 23 5r$ndăvia.3 scindarea minţii) <0u i ro.erarea) De aceea spuneam# este important să repetăm mai des ultima ra9ă a rugăciunii lui E rem /irul: <Dăruieşte*mi# Doamne# să*mi "ăd greşalele mele şi să nu os>ndesc pe aproapele meu=) Dacă ţii mintea nede9lipită de această propo9iţie şi o repeţi 9ilnic interiori9>nd*o# ai creat premisa eli. adică a.dare. energetic# ?ngustarea minţii) Doctorul !a9are" tratea9ă o ce alee# a.irii# prin iertare# recapeţi sănătatea) Aşadar# os>ndirea semenului se plăteşte şi pe $ămant# aici şi acum) /unt două trepte de gra"itate ale acestui rău: a3 ro.at c>te 6 mătănii) :i se ?ncheie cu 6 mătănii) 59 .ser"ăm că sunt reluate# cu alte cu"inte# patru din cele 4 Dericiri) Cum se )ractic# ru-#ciunea des)#timirii: Cu trupul şi cu mintea) @steneşte*ţi trupul şi "a seca tru ia) Anainte de a repeta rugăciunea# se .robiri Rugăciunea lui E rem /irul este o recapitulare a ta.ul supărării=# 9icea un ascet) /upărarea este ro.ile.

inecu">ntare şi protecţie di"ină) EBorcismele anuale se asocia9ă .lic doar o dată pe an. ca o eli. 0u reproducem aici teBtele celor trei rugăciuni.ila acumulare inconştientă a răului) !a unele .isericile creştine# după liturghie# se citesc (olitvele 1sau !orcismele) lui Vasile cel Mare) Ast el că# de Anul 0ou# oamenii au şansa să a le şi conţinutul# şi puterea EBorcismelor teologice de .ru psihic.erare de posi. ele se a lă ?n Molit"elnice# dar citirea personală nu este a"uată) Ele se citesc de preoţi special r>nduiţi# sau ierarhi# ?n conteBt special) 0u tre.#ri )ublice +i )ri'ate !a 2 Ianuarie# ?n .a9ă) Toţi pot să .olna" şi muritor=# el este supus căderii# iar curăţirea sau de9legarea ciclică ?l menţin su.ută ?nt>i pe cei cu un de9echili..oli somatice care au origine psihică) Aşadar# la 2 Ianuarie# se citesc rugăciunile alungării răului pentru toţi creştinii) Ele se citesc pu.lu de trei rugăciuni) Ele au o succesiune terapeutică şi s inţitoare oarte precisă) Prima molit'#( Denunţarea t#ietorilor 'ieţii 60 .ilităţii este o lucrare corporală mai grea dec>t muncirea) Tendinţele agresi"e sau patimile seBuale se domolesc# c>nd este ca9ul# prin sute de mătănii) An acest timp# se practică un regim alimentar "egetarian şi postul supra"egheat) </eacă stomacul şi mor patimile= 9icea $etru cel Mic Atonitul 1Z 24.utorul lui Cristos) C>nd 9ici <Doamne şi stăp>nul "ieţii mele=# să*I simţi pre9enţa "ie# cum El lucrea9ă ?n tine) <Dăruieşte*mi= se repetă de 6 ori ?n teBtul rugăciunii) Asta ?nseamnă că tu lucre9i ca să rodească DARJ!) Căci# la urmă# despătimirea şi minunea sunt daruri# iar lucrul tău consec"ent este doar pregătirea darului) Dispare orice g>nd de "ictimi9are şi de auto*compătimire) CompleBul persecuţiei şi al "ictimei arată că tu os>ndeşti semenul# ?l simţi agresi"# persecutor) /imte mai ales că tu eşti micşorat de patimi# gata pentru despătimire) Rugăciunea lui E rem se practică mai ales ?n cri9e a ecti"e# ?n şocuri emoţionale) @ "or practica şi cei care mai luptă cu patimile lor) An perioada de cri9ă# ea poate i ăcută de 4 ori pe 9i) După ce urtuna emoţională a trecut# după ce nestăp>nirea pătimaşă a ost ?n"insă# după ce starea su letească se aşa9ă ?n senin# rugăciunea lui E rem se ace de două ori pe 9i# ca o pro ilaBie spirituală) 2olitvele 3f ntului Vasile cel 2are E7orci.73) Atitudinea mentală# pe timpul practicii: să simţi că nu poţi reuşi prin tine singur# ci cu a.Asce9a trupului are două aspecte: unul dinamic# altul static: metania şi sta. dar ele ac .ene icie9e de cea mai e icientă <de9legare= şi alungare a răului din om şi ardere a impurităţilor adunate un an de 9ile) Cine este in"itat cu precădere să asiste la slu.iserici se citesc săptăm>nal# după / >ntul Maslu) Această practică este de9a"uată) !a mănăstirile unde se ac eBorci9ări# ele se citesc c>nd este ca9ul) An cele ce urmea9ă# dăm c>te"a eBplicaţii pri"ind acţiunea de puri icare şi "indecare) Molit"ele sau eBorcismele / >ntului Vasile sunt un ansam.ilitatea per ectă) $ăstrarea sta.ele ?n care se citesc eBorcismeF Ele# eBorcismele# ?i a.ene ic cu de9legările pe care le dau duho"nicii la spo"edanie şi ?mpărtăşanie) Molit"ele lui Vasile cel Mare sunt tainice. .lic pentru că <orice om este "irtual .ine şi*n ca9ul unor .uie citite prea des# pentru ca e ectul lor percutant să nu se tocească) 1!a el cum tehnicile proiecti"e# ?n psihoterapie# nu tre.uie aplicate prea des aceleiaşi persoane)3 De aceea# ele se citesc pu.

lestem= 1'6atara).uinţă psiho*somatică "a i citit# cel puţin ?n şapte 9ile la r>nd# ie de către terapeut 1care cunoaşte modul adec"at de citire sau de asociere cu practica sa medicală3# ie de pacient sau de penitent ?nsuşi) Citirea lui se ace ?ntr*o stare de destindere# de linişte lăuntrică# cu uitare de sine# trăind pro und iecare cu">nt al $salmului) Din cei 2.iruinţa alungării răului şi preamăreşte curăţenia şi "iaţa) @amenii care participă ?şi rostesc numele) Diecare ?şi rosteşte numele său# cu "oce tare sau ?n g>nd. căci# deşi rugăciunea este pu.lestem= pentru a impresiona şi şoca imaginaţia penitentului# ca eli.& de $salmi# am ales 2& ca prioritari ?n ?mprospătarea orţelor şi re acerea sănătăţii) $e aceştia i*am ?mpărţit ?n patru categorii: 61 .rare endocrină) !ectura $salmilor se recomandă şi ?n pro ilaBia degenerării) Iată moti"e pentru care propunem să se acă o corelaţie ?ntre $salmi şi "indecare) Jn $salm care a ost selectat pentru o tre.locarea hipnotică 1sau autohip* notică# la superstiţioşi3) Ruperea legăturii se ace prin repetarea poruncii de alungare# ?n numele lui Cristos) Aceasta este partea cu <.i.Citirea primei rugăciuni# de către preot# pregăteşte terenul minţii pentru alungarea răului) Despietreşte inima şi acti"ea9ă stră undul religios al omului) Tdruncină legătura dia"olească# prin memoria di"inului din om) An timpul rugăciunii sunt denunţaţi <tăietorii "ieţii=# sunt denunţate orţele răului care alungă pe Dumne9eu din om) Cine alungă pe Dumne9eu din omF Cine <taie= "iaţaF Iată.lică# iecare dintre cei ce participă se de9leagă personal şi se re?ntoarce la Cristos personal) /al"area este personală# chiar dacă pră.uie umplută cu <pă9itorii "ieţii=# cu numele lui Cristos# cu reinstalarea pre9enţei lui Dumne9eu ?n minte) A treia rugăciune ?ntăreşte .uieşte umplerea golului rămas după alungarea răului 1golul de posesiune3) Căci mintea curăţită poate i inundată rapid de răul alungat) De aceea# ea tre.uşirea poate i colecti"ă))) Psalmii şi vindecarea Fece Psalmi cu e*ecte tera)eutice )articulare /*a constatat că citirea consec"entă a unor teBte .lice ?m.lice# pe care le rostesc at>t pentru spirituali9area actului medical clasic# c>t şi ca terapie autonomă) De eBemplu# ştiu că un medic oloseşte sistematic $salmul %% 1%63 pentru echili.unătăţeşte climatul psihic# ăc>ndu*l a"ora.iţi prin puterea rugăciunii) A doua molit'#( Des*acerea le-#turii sau >alun-#rile? A doua rugăciune rupe legătura male ică sau "icioasă# des ace .ilirii sănătăţii) Am au9it despre medici care şi*au selectat un <repertoriu= de teBte . ?n greceşte3) El a olosit termenul grecesc e!or6iso se. adică <te alung pe tine=) Dormula sa completă este: <Te alung pe tine# mai marele răului şi al hulei=) An rom>neşte# s*a tradus termenul <te .erarea să ie mai e icientă) Vasile cel Mare mai oloseşte ormula <să te certe Domnul= sau <te cert cu puterea Domnului=: aceasta este o ormulă clasică de protecţie psihică şi alungare a răului) A treia molit'#( Um)lerea >-olului de )osesiune? A treia parte din Molit"ele lui Vasile cel Mare prile.il resta.ine să ştim că Vasile cel Mare n*a olosit niciodată# ?n aceste molit"e# termenul <. neascultarea sau ră9"rătirea luci erică# lenea# plictisul# alcoolul# drogurile# lăcomia# dorinţa de putere# dorinţa de a m>nui orţele răului 1magia3) Tăietorii "ieţii şi <legătorii= sunt 9dro.lestemele=) Este .i.

rei morţii= stimul>nd resursele "ieţii# neutrali9>nd potri"nicii sau tăietorii "ieţii) <Toiagul Tău şi "arga Ta# acestea m*au m>ng>iat)))=: lo"irea sorţii este resimţită ca operaţie psihică de ?ntărire) $salmul acesta este construit ?n ?ntregime pe arhetipul renaşterii şi pe sim.olul sal"ării: ?ncep>nd cu sal"area i9ică 1hrana# apa3# continu>nd cu cea energetică 1<))) /u letul meu l*a ?ntors=3 şi termin>nd cu cea ponti icală 1<ca să locuiesc ?n casa Domnului)))=3) E ectul medical şi atitudinea mentală imunogenă decurg din identi icarea cu realitatea Duhului) Psalmul .2) $salmi care se citesc ?n ca9 de . arderea negati"ităţii ancestrale sau achi9iţionate şi resta.uie spus că .oală) Eroarea# contra9icerea legii# păcatul# au ca urmare o ?m.lii# este numerotat ca $salmul 01B ?ncepe cu "ersetul: <Domnul mă paşte şi nimic nu*mi "a lipsi= 1<Domnul este păstorul meu=3) /e citeşte pentru orice el de <poticnire= maladi"ă# psihică sau somatică) Este un $salm al ?nsănătoşirii dinspre spirit spre trup) $uterea lui constă nu doar ?n sugestie# ci ?n acti"area arhetipului Tatălui protector şi dătător de "iaţă) Tatăl care . +) $salmii per ecţiunii# pentru cei care# după ?nsănătoşire# caută iluminarea) I/ Psalmii 3ns#n#to+irii( 00 +i .urare de personalitate# ca o scindare sau o di9armonie) $salmul ' nu lasă păcatul să se ?ncui.ine mental H condiţia resta.G1B care ?ncepe cu <-inecu">ntea9ă# su lete al meu# pe Domnul)))=) Acesta conţine sugestii puternice# care creea9ă un .olnă"ire somatică sau psihică) -oala psihică apare mai ?nt>i ca o ?ngustare a minţii# alteori ca o tul.oală# ci*l stopea9ă) Tre.ul din Ecle9iast: Toate sunt 9adarnice# numai poruncile lui Dumne9eu dau sens ?n acest uni"ers))) An alt $salm găsim o idee care ar părea şocantă prin paradoBul ei: <minciună sunt iii oamenilor=# ca o traumă de tre9ire spre Duh# spre sal"are spirituală) III/ Psalmii )enitenţei sau ai )uri*ic#rii( 0. Ansănătoşirea presupune două etape.4. 6) $salmii penitenţei# sau ai puri icării.a mea)))= 1<Tis*am.oală# poticnire# stres# depresie anagapică# di9armonie. 1. %) $salmii pro ilaBiei# sau păstrătorii "ieţii.G0 Psalmul 00 1?n unele -i.iruieşte <"alea um.ilirea comuniunii cu armonia di"ină) Psalmul %2 1%%3# care ?ncepe cu <Dumne9eul meu# Dumne9eul meu# ia aminte la mine# pentru ce m*ai părăsitF= 1<Dumne9eule# Dumne9euleK $entru ce m*ai părăsit)))=3 :tim că Iisus# pe cruce# 62 .unge .ilirea legii) Psalmul 67 1643 care ?ncepe cu <Tis*am: $ă9i*"oi căile mele# ca să nu păcătuiesc eu cu lim.oala nu e o pedeapsă pentru păcat# ci o oprire de la păcat) 0u concepem un Dumne9eu pedepsitor) El a plantat ?n om# ?n iecare celulă a corpului omenesc# legea /a) C>nd legea este ?ncălcată sau contra9isă# se mani estă durerea şi .e9e p>nă a.ilirii sănătăţii) $acientul e ?ntărit ?n redescoperirea legii re"elate) Este prin eBcelenţă un psalm al regenerării# al ?ntineririi) II/ Psalmii )ro*ilactici( 4 +i 1H Psalmul 4 care ?ncepe cu <Doamne# nu cu m>nia Ta să mă mustri pe mine# nici cu urgia Ta să mă cerţi)))=) Este un $salm care e"idenţia9ă relaţia ?ntre păcat şi . 5G .oala H nu ?ntru pedeapsă# ?nsă# ci ?ntru resta.G0 @. Voi "eghea asupra căilor mele)))=3) Este un $salm care ne ?ndeamnă la luarea de cunoştinţă a condiţiei noastre de trecători# de pelerini pe acest păm>nt) Amintirea morţii nu naşte tristeţe# ci o "alori9are corectă a "ieţii) Este aici conţinut şi mesa.

irea de Dumne9eu şi iu.lă ?n legea Domnului)= 1<Derice de cei ără prihană ?n calea lor)))=3) $salmul acesta ?i <?ncununea9ă= pe toţi ceilalţi) Este un tratat de medicină# de ?nţelepciune# de mistică) El reaminteşte secretul restaurării omului: interiori9area !egii re"elate.olnă"ire) -lestemul# .ăr.utor ?ntru neca9urile ce ne ?mpresoară)= 1<Dumne9eu este adăpostul şi spri.olilor: ?ncălcarea legilor uni"ersale) Cele mai importante legi uni"ersale pe care le ?ncalcă omul sunt iu.ăcea rugăciunea /a# rostind chiar acest $salm: <Eli# EliK !ama sa.a# deci# de o poticnire sau o de9năde.irea de semen) Această ?ncălcare se numeşte: agresi"itate# egoism# m>ndrie# urie# "anitate# os>ndirea aproapelui şi neputinţa iertării) $sihologia numeşte această serie de erori# structurate ?n caracter# <compleBul Cain=: tendinţa omului de a*şi elimina semenul) Această tendinţă H adesea tradusă ?n practică H are ca urmare şi ca a"ertisment o ?m.las emia# ura# os>ndirea# au ca primă urmare o ce alee# o dereglare endocrină sau circulatorie# o scădere energetică) 0u ca să te pedepsească# ci ca să te oprească de la ?ncălcarea legii uni"ersale) 63 . şi cau9a . .IB/ <Dericiţi cei ără prihană ?n cale# care um..inul nostru)))=3 Este un $salm al practicii spirituale) Ade"ărata sănătate nu este o pro.ser"area unei ca9uistici a penitenţei uni"ersale# ?nsoţit ?nsă de următoarea eBplicaţie: prin greşeală# te micşore9i) $oţi trăi şi micşorat# suport>nd ?nsă toate incon"enientele micşorării tale: marginali9are# mediocritate))) $oţi trăi micşorat şi sănătos 1K3# cu condiţia să nu ieşi de su.H @. @.4.23) <Miluieşte*mă# Dumne9eule# după mila Ta 1)))3 ?ntoarce aţa Ta de la păcatele mele)))=) Este cel mai important $salm al penitenţei) Jneori duho"nicii impun drept canon copierea 9ilnică a acestui psalm# timp de %2 de 9ile) El conţine şi sugestia arderii păcatului# dar şi imperati"ul iertării# ca ultima şansă a puri icării) Psalmul .atul# căruia nu*i "a socoti Domnul păcatul# nici nu este ?n gura lui "icleşug)))= 1<Derice de cel cu ărădelegea iertată şi de cel cu păcatul acoperit) Derice de omul căruia nu*i ţine ?n seamă Domnul nelegiuireaK Derice de omul căruia Domnul nu*i socoteşte greşala=3 Este un $salm cu putere de ?ntărire) Apare ?nsă ?ntre.de a /a# ci de penitenţă pentru neamul omenesc) Iisus rosteşte acest $salm# căci ?n acel moment El ?i ?mplineşte pro eţia.: 2&3 Jnii autori ilocalici 1Isaia $ustnicul# de eBemplu3 au de9"oltat acest "erset# "or.ahtaniF= 1Mat) %5: +'3) 0u*i "or. ?n acest $salm se spune: <))) /trăpuns*au m>inile mele şi picioarele mele 1)))3 şi pentru cămaşa mea au aruncat sorţi=) $enitenţa !ui arde păcatul lumii) Citind acest $salm# reactuali9ăm penitenţa lui Cristos ?nsuşi) Psalmul 62 16%3) <Dericiţi cărora s*au iertat ărădelegile şi cărora s*au acoperit păcatele) Dericit .lemă medicală# ci su letească) De aici reiese şi importanţa acestui $salm al asce9ei# unde găsim scris: <@priţi*"ă şi cunoaşteţi că Eu sunt Dumne9eu)))= 1<@preşte*te şi cunoaşte )))=3 1+.I/ Litania Le-ii Psalmul 45 @44B/ <Dumne9eu este scăparea şi puterea noastră# a..inecu">ntare# ca micşorarea să nu de"ină nimicire) Psalmul 5G 1.oală sau moarteF EBistă greşeli pe care Dumne9eu le*ar trece cu "edereaF Răspunsul# 1a irmati"3# re9ultă şi din acest psalm# dar şi din o..area: eBistă oare greşeli care nu sunt <socotite=F Ereşeli pentru care nu plăteşti prin .ind despre cele ' opriri ale reali9ării) Psalmul .40B/ <Cu glasul meu către Domnul am strigat# cu glasul meu către Domnul m*am rugat)= 1<Cu glasul meu strig către Domnul)))=3 Este $salmul asumării sacri iciului de sine# spre ridicare celor părăsiţi şi spre trans ormarea singurătăţii ?n şansă) IV/ Psalmii des#'ar+irii( 45 +i .

oli: ataşarea de o.>ndit# renunţarea la inerţii negati"e# la apucături) /porirea capacităţii de empatie# de trăire pentru celălalt) Modelarea caracterială# ?nsănătoşirea egoului) Demeia care insista ca .oli) @rgoliul igurea9ă printre cele 5 păcate capitale# do"adă că prime. -e%ăsirea lor cere un travaliu ascetic.a de .iecte) Doctoria contra .are ?n tine) Am tot aşteptat o schim.atul: <0u "rei să te schim.area# ?n acest ca9# ?nseamnă: remedierea radicală a unei trăsături de caracter# a unui năra" din născare sau do. "crierile revelate conţin coduri puternice.irea de eu3# egomanie şi ego onie H acestea a">nd şi "ariante clinice) E "or.oli9at ?n o.oli ale eului care pot i pre9ente ?n personalităţi di9armonice de tip isteric# sau ?n psiho9a paranoică) Aici ne "om opri ?nsă la stadiul ne*clinic# indi"idualism# egoism# rica de a*şi pierde pri"ilegiile# sla.are de la tine) Dar tu nu te laşiK= Ce anume ?nţeleg oamenii c>nd cer partenerului să se schim. oamenii moderni.ăr.Psalmul .i) De trei ani mă străduiesc să se producă o schim. 9NC.iecte. ci şi toţi ceilalţi.erapie şi metanoia -e la vindecare la transformare.eF Ce el de schim.a capacitate de empatie) @rgoliul# sla"a deşartă H sunt denumiri ilocalice ale acestei .H ne tre9eşte ?n memorie detaliile legii# rememorarea lor continuă# ?ntru deplina sănătate a trupului şi ?ntru iluminarea minţii) N$<A BENE/ "e #nţele%e că nu numai Psalmii selectaţi de noi aici.e ştia ce 9ice) /imţea că egoul aceluia este ?n su erinţă şi "iaţa de cuplu este pe surpare) Bolile e-oului Care ar i .olilor egoului sunt# aşadar# cele trei legăminte monahiceşti) :i mai ales practicarea legămintelor) Căci sunt dese ca9urile c>nd simpla <"accinare= cu depunerea "oturilor nu re9ol"ă pro.olile egouluiF Cea mai la "edere# şi tare supărătoare# este hipertro ia eului) Egopatia H suprae"aluarea eului la personalitatea structurată di9armonic.uie să urme9e şi aplicarea# <ne"oinţa=) 64 . eBcesul legat de eBprimarea instinctului seBual şi incapacitatea interiori9ării legii din cau9a .are aşteaptă de la eiF /chim.. dar adesea eni%matice.două etape )n tratamentele filocalice Am au9it pe o emeie mustr>ndu*şi .ăr.iecte# aspect al compleBului anal# este şi o . egocentrism# agresi"itate) 0egarea altei persoane) Mai găsim noţiuni precum: ego ilie 1iu.lema# nu "indecă egoul) Căci omul este că9ător) Aşadar# după <"accinare= cu cutremur# după depunerea "oturilor# tre.atul ei să se schim.ara.oală a egoului) Iar egoul este sim. au o ener%ie benefică salvării noastre.EIERE . pierdute uneori de noi.elor eului) Aşa s*a născut ?nţelepciunea celor trei "oturi# care redresea9ă eBact cele trei <"icii= de ond ale irii umane) Chiar şi ataşarea de o.ştile monahiceşti# ?nsănătoşirea egoului se practică prin <ascultări=) /e ştie că neo itul care "ine din lume# are un ego contaminat de lumesc) Dar şi de e"entuale compleBe personale) Aşadar# regula <ascultării= este introdusă chiar ?ntre cele trei legăminte ăcute la tunderea ?n monahism: "otul sărăciei# al castităţii# al ascultării) Instituirea celor trei legăminte decurge din aptul că natura umană este predispusă la aceste trei . de fiecare dată răsplătit.dia sa pentru armonia personalităţii a ost resimţită ?n toată gra"itatea ei pre*clinică şi chiar clinică) Voturile ca )ro*ila7ie An o.

ţine cel mult o <ne"ro9ă normală= ))) Dar noi "om a.lema unei acţiuni de pro un9ime) <aina sc"imb#rii metanoia An greceşte# metanoia ?nseamnă chiar trans ormare# schim.lă ormaţieF Această du.ene iciile ne"rotice# pe care i le aduce apatia lui) EBistă stagnări))) con"ena. 1ar femeia speră că bărbatul se va schimba c$t mai %rabnic. Ai am$ndoi speră de%eaba.iecti"ul psihoterapiei este a o. bărbatul speră ca femeia lui să nu se schimbe niciodată. ci tratamentul numit <pre acerea totală a personalităţii=# redată prin sim. 0ici Dreud nu*i mai "esel c>nd spune că o.ote9# pentru că actuali9ea9ă harul .il prin ascultări# prin canon# prin psihoterapie) Toate acestea# alese şi ierarhi9ate ?n uncţie de pacient sau penitent) Duho"nicii cu har# dar şi duho"nicii care cunosc şi psihologie# sunt e icienţi) Dormaţie ilocalică şi psihologică) E greu de ?ntrunit această du.irea speci ică nu este doar o prestare de munci olositoare o.are) Acest cu">nt a dat numele Tainei a cincea de iniţiere creştinească. re9ult>nd din această practică# este starea de hes4chia.atul: <De trei ani aştept să te schim. starea de linişte 65 .ote9ului) Este numită şi a II*a iluminare) Cei ce practică rugăciunea minţii ?n inimă 1noera proseuche) ştiu că prima iluminare.An mănăstiri# se dau <ascultări= personale# adică lucrări speci ice alese de duho"nicul*terapeut ?n uncţie de dominanta egorică a pacientului) Ast el că ascultarea# slu. .uie căutat răspunsul la ?ntre.orda un alt aspect terapeutic: nu doar acel tratament care atenuea9ă simptomul.lă competenţăF Ami amintesc că părintele $etroniu# c>nd l*am "i9itat pe Athos# ?n 2445# ?mi semnala două tratate de psihoterapie ale unor autori occidentali# la care el apela# căci simţea că are ce lua de acolo# şi pentru că simţea cum se ?nt>lnesc# la medicul spirituali9at# cunoaşterea medicală şi cea psiho ilocalică) An mediul medical .i# şi tu nu "reiK= Inerţiile acestuia se eBplică prin .3 Restructurarea personalităţii) $rimul aspect este reali9a. taina pocăinţei) $ocăinţa# metanoia# este numită şi al II*lea .ene iciul unui asemenea <tratament=F E"ident# spo"edania şi ?mpărtăşania# cu canonul de rigoare# poate eBtinde# ?n mediul mirean# modelul terapiei prin ascultări) :i# ?n uncţie de relaţia duho"nic*penitent# chiar se o.ţin e ecte de aceeaşi calitate ca ?n mediul care a generat modelul) Aici tre.ileK $e care le descoperim şi*n relaţia de cuplu# şi ?n parlamentul ţării) Jn sceptic a spus: 0n căsătoria lor.ucureştean# am constatat# sunt mai e icienţi medicii care şi*au spirituali9at actul "indecător# prin sporirea propriei lor ţinute spirituale) Aşadar# primul aspect terapeutic H dispariţia simptomului H este o etapă reali9a.olul anastasic) De la tera)ie la metanoia /unt aşadar două aspecte ale lucrării terapeutice: a3 Dispariţia simptomului.ăr.ilă prin mi.ştii# ci are darul să ?ndrepte <accentuările= eului) Mai este şi <tăierea "oii=# adăugată ascultării) Asta ?nseamnă ?nlocuirea principiului plăcerii cu acela al realităţii) E7tensie s)re mireni Dar ce se poate ace spre lumea mireană# unde nu eBistă .loacele psihoterapiei) Al doilea aspect# restructurarea personalităţii# pune pro.area emeii care*şi mustra .

povăţuirile şi testamentele sfinţilor stareţi F: 7-F: şi &A<8+8& de la &ernica.>ndi omul pe acest păm>nt: trecerea de la stadiul rudimentar# trăitul ?n trup ( simţuri# de la omul care se identi ică cu soma 1 i9icul# corpul grosier3# cu oamea# cu setea# cu glasul instinctelor. de"enind Duh / >nt3 şi au gustat cu">ntul .iu 2444) Arhim) -enedict Ehiuş# Taina răscumpărării ?n imnogra ia ortodoBă) Editura Institutului -i.er3: <Cei care au ost luminaţi o dată 1tous apa! fotisthentas) şi au gustat darul ceresc# şi s*au ăcut părtaşi Duhului / ant 1?n teBt: %henethendas pneumatos a%iou. la omul metanoic# care se "a identi ica de*acum cu <corpul pneumatiMon= 1corpul duh3# cum ?l numeşte / ) $a"el) Această trecere de la simţuri la Duh este mai mult dec>t "indecare.ună# o naştere din nou) /e mai 9ice <?n"iere din moartea păcatului=) Este lucrarea esenţială pe care o poate do.ocaru şi Da"id $opescu# Editura Institutului -i. Monumentele spiritualităţii cernicane# 2) Ediţie de arhim) Clement $opescu şi diac) Ioan I) Ică . Editura Arhiepiscopiei -ucureştilor# 244&) Raiul este o aşe%are sufletească Antr*un dialog cu părintele arhimandrit Teo il $ărăian# la Mănăstirea />m. aceasta poate să ne ridice iarăşi la rumuseţea stră"eche=) Ce 3nseamn# sc"imbare: An esenţă# schim.un al lui Dumne9eu (5heou rima) şi puterile "eacului "iitor 1d4namis te me%lontos eonos)))) şi dacă după aceasta totuşi au că9ut# e ca şi cum l*au răstignit a doua oară pe Cristos ?n ei)= $a"el# aşadar# "or.ăta de /us# la ?ntre. traducere de Vasile Co.r) Editura Deisis# /i.erator ?n cele din urmă) Este resimţit cu nuanţe di erite# ?n uncţie de temperament# de capacitatea de trăire# de progresia spirituală) :i este o ?nnoire# o pre acere .eşte aici despre iluminare. traducere de $r) $ro ) Ion -uga# Editura Asociaţiei Christiana# 2446) $r) $ro ) Dr) Ion -ria# 1icţionar de teolo%ie ortodo!ă. şi a"erti9ea9ă despre păcatul pierderii acesteia# al căderii) $etru Damaschin# ţin>nd cont de <?mpietrirea omului= 1cum 9ice M>ntuitorul3# te ?ndeamnă: <Dacă ai că9ut# ridică*teK= :i continuă: <Totuşi# dacă "oim harul cel de*al doilea al lui Dumne9eu# sau pocăinţa.lic# 244&) $aul E"odochimo"# 3$rstele vieţii spirituale.lic# 2472) O O O 3ieţile.lic# 2447) $r) $ro ) Dr) Ene -ranişte# !plicarea sfintelor taine de iniţiere.area este trecerea de la simţuri la duh) De la trăirea ?n simţuri la trăirea ?n duh) Trecerea aceasta# sau saltul# are un aspect cutremurător la unii# şocant la alţii# pro und emoţional la alţii# pro und eli.duho"nicească# care urmea9ă după puri icarea şi golirea minţii de orice conţinuturi# de orice <crampe mentale=) /tadiul acesta se mai numeşte: <mintea 0oului Adam=) A doua iluminare este do. Editura Institutului -i. Aşezăminte mănăstireşti şi &onvorbiri duhovniceşti.area <ce*i raiul? acesta ne*a spus: <0oi suntem ?n rai printr*o aşe9are su letească) Raiul ?ncepe aicea. căci ?nsănătoşeşte nu numai corpul# nu numai ?n secol# ci şi*n "eşnicia de care omul poate a"ea parte) Re*erinţe biblio-ra*ice / >ntul Ioan Casian# "crieri alese.>ndită prin taina metanoia) Cu">ntul iluminare apare la / $a"el: 1E"rei# ':+*'3 / $a"el 9ice 1traduc li. nu*l aşteptăm ?n altă parte)= 66 .

al iluminării.licat o carte care ?n rom>nă a ost tradusă cu titlul &ărarea pierdută.inecu">ntare3# a "ă9ut aura oamenilor) De ce roadele unui post nu sunt de initi"eF De ce acem mereu post lung# de patru ori pe anF Docul tre. de ?nc>ntare şi ericire) An altă 9i# c>nd re"ine acolo# nu mai regăseşte tăr>mul acela) El a pierdut cărarea str>mtă spre tăramul acela) $e locul respecti" el găseşte o pădure . Dorma arhetipală a raiului este grădina) Trecerea spontană ?n rai# aşa cum este pre9entată ?n opere şi*n ?nţelepciunea religioasă# de9"ăluie două lucruri: Că şansa aceasta ţi se dăruieşte ?n chip neaşteptat: adică n*o poţi o.ţine prin "oia ta# ci prin "oia Celui de /us# ?ntr*un moment de graţie) Altă conclu9ie este că ar eBista locuri predestinate# porţi de trecere# coline inspirate# peşteri inspirate prin care <treci dincolo=) !e "om discuta pe r>nd) Raiul se )ierde din l#comie Adam# ?n raiul părintesc# cunoaşte o graţie supranaturală) Dar el a"ea şi o interdicţie# o ascultare: să ra.stinenţa resta.area este: cum o acemF Dilocalia# practica isihastă# ne răspund cum o acem: prin puri icare# spre iluminare şi desă">rşire) $remisa raiului este sănătatea psihică deplină) 0u se poate rai dacă ai ne"ro9e) 0u se poate rai dacă eşti pradă ilu9iilor) C#rarea )ierdut# Alain Doumier# la ?nceputul secolului# a pu.Cred că este cea mai pertinentă de inire a raiului) @ de inire a raiului care se asocia9ă cu practica optimi9ării umane) Raiul este asociat cu aspiraţia de a depăşi condiţia umană că9ătoare şi a do.uie ?ntreţinutK ar i primul răspuns) Dar ade"ăratul răspuns este că nu a"em dorinţa destul de mare ca să iBăm re9ultatul postului) Jnii trec o clipă pe alt tăr>m# dar nu au tăria să răm>nă acolo) Ei cad# dar se ridică iarăşi# căut>nd cărarea pierdută) 67 .de# să nu măn>nce din pomii opriţi) El calcă interdicţia şi pierde raiul) Raiul a ost pierdut prin m>ncare# prin lăcomie) El poate i rec>ştigat prin postire# prin ?n r>* narea lăcomiei) $ostul şi a.darea# măsura# curăţenia) At>t postul terapeutic. /e po"esteşte despre un t>năr care nimereşte ?ntr*un tăr>m eeric# unde totul este prile. A scris şi Mircea Eliade# care a găsit ?n spaţiul oriental "ariante la această temă: "e9i nu"ela +opţi la "erampore.ma mea# după un post de o săptăm>nă 1 ăcut cu . al dezinto!icării* c>t şi postul reli%ios.>ndi condiţia di"ină) Antre.ilesc ră.anală# oameni . -asmul rom>n 5inereţe fără bătr$neţe şi viaţă fără de moarte arată că şi omul simplu# carpaticul simplu# este capa.il de o teologie a timpului şi a spaţiului# ?n ce mă pri"eşte# ca scriitor# am ost atras de această temă şi# ?n 2456# am schiţat un roman cu titlul iniţial Frădinile secrete.ili9at ?ntr*un regiment de in anterie# pleacă ?ntr*o misiune de recunoaştere# de unde nu s*a mai ?ntors) Corpul său nu a ost găsit niciodată) <receri s)ontane )e alt t#râm Despre treceri spontane ?n alt tăr>m# sau pătrunderi ?n lumea ne"ă9ută# treceri ?nsoţite de stări de eBta9 şi de "i9iuni paradisiace 1percepţii hipnagogice coerent structurate)SS3 au mai scris# ?ntre alţii# Eala Ealaction# preot şi scriitor mare: "e9i nu"ela (oara lui &ălifar. După un post de o săptăm>nă# sănătos iind# ai o transparenţă mentală eBtraordinară) @ persoană din prea.anali) El a pierdut cărarea spre tăr>mul de "is) An realitate el a pierdut puritatea adolescenţei# prospeţimea receptării# acuitatea simţurilor# şi nu mai "edea <aura ?ngerească=# ci doar corpul grosier al lumii) Cartea# eBcelent scrisă# apare ?n 2426) /traniu este s >rşitul acestui autor rance9 Alain Doumier) An 242+ a ost mo.

eşte*l pe aproapele tău) Cunosc>nd cau9a# ?ncepi lucrarea) Cei 68 .anal) 0oroc că duho"nicul i*a spus: <Trăind ?n rai# nu ai termen de comparaţie# nici nu sesi9e9i e"enimentulK Rugăciunea te "a ?mprospătaK= Contra plictisului se luptă prin memorie) $ierderea memoriei .e Toţi "or.uie să descoperim cum comunicăm acest ade"ăr unor atei# tot mai numeroşi) Aceştia nu*! au pe Dumne9eu# dar doresc RaiulK))) :i pentru aceştia este "ala.inelui se pedepseşte) Calea este ?nt>i pierdută# apoi uitată))) Cum "om duce această luptă a memorieiF $rincipiul numărul unu al tre9iei# sau pra"ila cea mai ?naltă a lucrătorilor ?n duh este: <[ine mintea nede9lipită de Dumne9eu=) /au <remem.esc de despătimire) Cum să te despătimeştiF Ce sunt patimileF Insistenţa pe despătimire are un caracter terapeutic) Cristos este numit <marele doctor=) /unt reperate trei patimi: patima răutăţii.lat de un psihanalist) Dar# mai important ar i ca omul 1pacientul# penitentul3 să ie propriul său medic) :i după ce primeşte a.Du"o'nic5Ucenic Jcenicul: De ce nu pleacă de la mine patimileF Duho"nicul: $entru că ?n tine se a lă cau9ele lor) An tine se a lă amanetul patimii) Jcenicul: De ce nu pot ?nlătura cau9aF Duho"nicul: $entru că tu 9ici <nu pot=# dar ?n realitate nu "rei) Raiul se )ierde din ne'ro.a9ă# care au raport cu ruptura dintre om şi cer: Con lictul cu semenul# cu sacrul# cu sine) Cei 6 </= ai di9armoniei psihice# ai ?mpătimirii şi ai eşecului) Con lictul cu semeniiB se mani estă prin m>nie# in"idie# gelo9ie# ri"alitate# os>ndire) Con lictul cu sacrul: se mani estă prin indi erenţă religioasă# tr>ndă"ie religioasă# hulire# .iecte# de lume) De aceea# se "or.utorul de la Marele Doctor Cristos# să trudească el singur la despătimirea sa) Psi"otera)ie *ilocalic# sau 'indecarea celor trei con*licte mintale /unt trei con licte psihice de .las emie# aposta9ie) Con lictul cu sine are două aspecte tragice: a3 de9năde.il principiul luptei memoriei) Ai per ecţiunea dacă ?ţi aminteşti mereu că o ai) $ier9i raiul pentru că uiţi raiul) $ier9i per ecţiunea pentru că uiţi per ecţiunea) Rugăciunea este rememorarea di"inului# memoria timpului pur) Dialo.lat de un preot# şi preotul să ie du.eşte*! pe Dumne9eu.3 aroganţa# tru ia# la altă eBtremă) $sihoterapia ilocalică numeşte cau9a acestor maladii: călcarea celor două porunci re"elate: iu.er Eod=) Tre. a plăcerii. a averii. .dea# la o eBtremă.uie# sunt ne ericiţi) Ei nu ştiu ce le lipseşte) Chiar un călugăr ?mi spunea că# la Athos# la ?nceput era eBaltat# apoi elanul şi moti"aţia i*au scă9ut# traiul i se părea .eşte de trei de9legări 1sau despătimiri3) @mul <pătimaş= sau <?mpătimit= poate i "ictima unei psihopatii# a unei ne"ro9e) $atimile continui se mani estă ca şi psihopatii) $atimile temporare# episodice sau rec"ente# se mani estă ca şi ne"ro9e) Despătimirea ?nseamnă şi re9ol"area ne"ro9elor# ?m.unătăţirea structurii personalităţii) Veţi 9ice că asta o ac psihanalistul# psihiatrul) Ei o ac numai p>nă la un punct) Ideal ar i ca psihanalistul să ie du. Adică trei dependenţe: dependenţa de a ecte# de o. iu.Raiul se )ierde din )lictis Riscul rutinei este mare) Capacitatea de rai se toceşte) /e instalea9ă <nesimţirea=) Jnii pierd raiul din nesimţire şi ?mpietrire) $entru că ?n om este "ie şi tendinţa de stagnare# de cădere# de re"enire la anorganic) An categoria aceasta intră cei care# deşi au tot ce le tre.

?n timp lung# produce le9iuni pe creier) An plan spiritual# sur"ine ieşirea de su.oala pun>nd*o pe pacientă să se roage 9ilnic pentru acea rudă# pacienta g>ndind ier. Car) 45O3*R A-alia 1gr)3: Veselie duho"nicească) Jna dintre calităţile omului ?m.ilor) Andemn de trecere de la cele materiale la cele duho"niceşti: <0u "ă ?ngri.# 'iaţa Am cercetat un centenar să "ăd ce "iaţă a dus şi cum a reuşit să trăiască 47 de ani) $rima constatare nota. 0u şi*a os>ndit semenul nici prin cle"etire# nici prin "ehemenţe "er.urare ără noimă a minţii= 1/ ) Ioan Casian3# deprimare# <duhul ?ntristării care usucă orice plăcere a su letului= 1E"agrie $onticul3) Insatis acţia de a i) Amerimnia 1gr)3: !ipsa gri. ?n ascuns# de ră9"rătire şi ură) De aici re9ultă di9armonia personalităţii# alungarea din rai) An amilie# ?ntre unii soţi se sta.a9ă a asce9ei şi a ?m. A.urat niciodată.unătăţirii# reluată de practica isihastă) $usă ?n relaţie cu hes4chia 1isihia3# adică 69 .ilă: Acest om n2a #n.ţii sal"area# ără alte ne"oinţe: <Iată o cale de m>ntuire ără post# ără pri"eghere şi ără osteneală=) Acest paradoB al / ) Atanasie /inaitul se re eră la cei care stau su. scindată: ?n aparenţă# de acceptare.unătăţit) AAedia 1gr)3: !angoare# tristeţe# lipsa .e9e duc>nd o viaţă dublă.ale# nici ?n"ino"ăţindu*l sau acu9>ndu*l) An.it ?n alt capitol) Iadul este scindarea )ersonalit#ţii După <cădere=# relaţia dintre cer şi păm>nt s*a rupt) An greceşte <a rupe= se spune schizein.lamat3) $entru aceste 5 cu"inte# el a ost lipsit de acoperăm>ntul darului lui Dumne9eu timp de 5 ani) :i s*a rugat 5 ani p>nă să*l recapete la loc) Doctorul /erghei !a9are" constată că o pacientă a sa a"ea migrene puternice# pentru că g>ndise cu tru ie şi . faza <lucrătoare=# despre care am "or. /ocietăţile moderne# mai ales cele poliţieneşti# sunt societăţi schi9o renice) Ele determină omul să ascundă ade"ăratele sale sentimente# să se prote.ucuriei ?n lucrare# <tul.ia după un timp# "or trece la oratio mentis.inte că acea rudă este mai .ună dec>t ea) An mod eBcepţional# dacă scapi de patima os>ndirii# o.urătura şi os$ndirea 9drenţuiesc aura# scurtea9ă "iaţa) $ăcatul os>ndirii este cel mai greu# pentru că el ?nsumea9ă şi egoism# şi in"idie# şi tru ie# şi compleBul de castrare# şi compleBul Cain 1de eliminare a semenului3) @s>ndirea este o toBină psihică şi poate produce migrene celui care os>ndeşte. .ilor# lăsarea gri.pătimaşi să ?nceapă cu repetarea -u%ăciunii lui frem "irul.oraţiK= 1mi merimnate).ilesc relaţii schi9o renice) /uspiciunea reciprocă dintre soţi# p>nda reciprocă# incapacitatea de preţuire# certurile# ocările H produc cupluri ne"rotice şi damnate# cu consecinţe dramatice şi pentru psihismul copiilor) 9n2ur#tura scurtea.lamare despre o rudă) Doctorul a re9ol"at . ?n Matei ':%.# %'# 6+) <Căutaţi numai Ampărăţia şi toate celelalte "i se "or adăuga "ouă=) Matei ':66) 0oţiune de .inecu">ntare şi pierderea harului şi eşecuri multiple) -oala sau eşuarea nu sunt pedepse pentru patimă# ci opriri de la păcatul ?mpătimirii) Căci omul singur <nu poate=# şi el ia aminte doar c>nd "ede prăpastia) Penitenţ# 6 ani )entru 6 cu'inte rele Jn ascet 1Ioan /a"aitul3 odată# a rostit 5 cu"inte rele: <@ K Vai şi amar de capul luiK= 1la adresa unui rate . De aici "ine termenul schi9o* renie (phren ?nseamnă: mintea# spiritul3) Relaţia schi9o renă cu cerul produce omul alienat.

ne"oinţă. Direct legată de păcat şi de ?ncălcarea legii re"elate# .oala nu este pedeapsă pentru păcat# ci oprire de la păcat) Canon( Măsură# regulă pri"ind r>nduiala creştină# disciplină# legislaţie . pregătire duho"nicească metodică# desprindere de patimi# disciplina trupului şi a su letului# eBerciţiu consec"ent de schim.ilor 1amerimnia) ?n toate lucrurile)= 1Cap) YYVII# Despre s inţita liniştire a trupului şi a su letului3) Asce9ă 1din gr) as6esis): $ractică# eBerciţiu.isericească) Canon de pocăinţă: rugăciuni# o rande# citiri . 10iptici Q care practică tre9"ia3) Antologia a ost tradusă ?n sla"onă de $aisie de la 0eamţ 1cu titlul: 1obroto2liubie.licat ?n 24+5# la /i.l>n9i ca porum.lice# pelerina. cunoaştere directă a raţiunilor di"ine) / ) MaBim 9ice că "ederea minţii 1contemplarea3 <curăţeşte mintea care se ?ntinde spre "ederea lui Dumne9eu pe c>t ?i este cu putinţă=) 8ilocalia( 2) Dragoste de rumos duho"nicesc) %) Culegere de teBte patristice din scrierile# mărturiile# eBperienţele marilor asceţi.iecte.ru organic# psihic# social) </tigmat al neamului omenesc# sau poate o caracteristică genetică a speţei=# . Dumne9eu e sim.e. ?n 2% "olume 1primul pu.a rom>nă# eBistă două "ersiuni) Ediţia completă e tradusă de părintele pro ) Dumitru /tăniloaie# cu titlul: Filocalia sfintelor nevoinţe ale desăv$rşirii. ultimul "olum e pu.ru şi sănătate psihică deplină) 0ormalitatea mentală este tolerantă necondiţionat şi este ără răutate) <Cei . conţine pra"ile# metode# modele de "iaţă contemplati"ă şi ascetică) Culegerea a ost alcătuită ?n sec) YVIII# de către 0icodim Aghioritul şi Macarie din Corint# pe / >ntul Munte Athos şi pu.licat ?n 2442 la -ucureşti3# conţin>nd şi note şi comentarii de mare "aloare teologică) 8ilocalia desc"is#/ $osi.l>n9i "or moşteni păm>ntul=# 9ice M>ntuitorul) -l>ndeţea tre.uie prote.are a direcţiei "ieţii de la simţuri la duh) Ascultare( Responsa. sec) YVIII3 şi ?n rusă de Ignatie -riancianino" 1sec) YIY3) EBistă şi o "ersiune ?n hindi 1sec) YY3) An lim.liniştea contemplati"ă) Ioan /cărarul ?i consacră două capitole# aşe9>nd*o pe treapta %5 a "cării: <-una r>"nă a liniştii 1hes4chia) este lipsa gri. dar şi oprire temporară de la ?mpărtăşanie) Jn canon aspru este resimţit ca o penitenţă) Canonul 6udicios este un medicament.eii= 1Mt)l&:2'3 Boal#( /u erinţă i9ică sau psihică) Alterare a stării de sănătate ca stare de echili.i.oli9at ?n o.ată prin ?nţelepciune şi tact# cu care se ?nsoţeşte: <Diţi dar ?nţelepţi 1?n teBt# ?n gr): fronimiQdeştept# prudent# a"i9at3 ca şerpii şi .oala psihică a pro"ocat o atentă mirare# o cutremurare a celor ce o ?nt>lneau 1Eduard $am il# Doru @godescu H Psihozele). /ensul generos al canonului este urmarea consec"entă# 9ilnică# a unui program spiritual# indicat de călău9a duho"nicească şi asumat cu "rednicie) Contem)laţie 1gr) theoria* lat) contemplatio):Vederea minţii) Treaptă a cunoaşterii re"elatorii 1theoria Q"ederea ne*mediată a lui Dumne9eu3.inele un re leB al harului: <o ra9ă arătătoare de Dumne9eu=# cum spune Calist Cata igiotul 1Dilocalia# "ol) 73) Blândeţe( /tarea celui temperat şi iu.iu# unde apar + "olume.itor) Trăsătură esenţială decurg>nd din echili.ilitate# lucrare manuală sau intelectuală ?ncredinţată de po"ăţuitorul duho"nicesc unui ucenic# "i9>nd şi modelarea unei trăsături de caracter sau despătimire) Atimie 1gr) ath4mia): Cădere psihică# lipsă de tonus a ecti"# scăderea capacităţii de adaptare la mediu# indi erentism a ecti"# ?nsoţind stări depresi"e) Binele( Ceea ce nu contraria9ă dreapta natură şi legile re"elate) 1Ve9i capitolul <Corectarea mişcării minţii=3) Valoare morală şi religioasă) @.licată la Veneţia ?n 257%# cu titlul: Filocalia părinţilor niptici.ser"aţie psihologică coneBă: Eul este sim.oli9at ?n alegeri optime) Creştinismul consideră .ile adaosuri moderne la "echea Dilocalie) Termenul < ilocalia deschisă= a ost olosit de părintele Teo il $ărăian# mare promotor contemporan al Dilocaliei) Teologia occidentală consideră că epoca Dilocaliei s*a ?ncheiat odată cu s >rşitul epocii de aur a patristicii) @rtodoBia răsăriteană consideră că duhul ilocalic s*a eBprimat ne?ntrerupt p>nă astă9i) Aşadar# 70 .

os.ilocalia nu*i doar un enomen istoric# cu o durată re"olută. Psi"otera)ie( Terapia care oloseşte mi. Tradiţie ascetică# ?ncepand din secolele IV şi V# de căutare a 0mpărăţiei cereşti ?nlăuntrul omului 1!uca 25:%2: '. eleison me 1Q Doamne Iisuse Cristoase# miluieşte*mă)3 $rima a9ă# numită <rugăciunea lucrătoare= 1gr) pra6ti6e) poate i olosită ?n psihoterapia ilocalică) A doua a9ă# ?ngăduită doar celor despătimiţi# este <rugăciunea "ă9ătoare=) 71 .a9ată pe tradiţia ilocalică# pe practica isihastă şi pe "indecări sacerdotale) Doarte potri"it ar i termenul Psihoterapie filocalică..ine materia# resursele şi conţinutul acestei discipline) Este "or. "e9i mai .iect# ci mai ales de spiritualizarea actului medical: pregătirea psiho*terapeuţilor pe un teren de duho"nicie) Puri*icare iluminare des#'âr+ite( Cele trei principii şi stadii ale practicii ilocalice) Aceste trei cu"inte*cheie igurea9ă ?n su. "e9i mai .un ?ndreptar de psihoterapie spirituală# intitulat neutru: &arta de%li operatori sanitari 1Vatican# 244+3 Credem că termenul Psihoterapie filocalică.titlul Dilocaliei) $rima etapă are şi un .esJc"ia isi"ia 1gr3: Tăcere# linişte# liniştire.ogat conţinut terapeutic) Dar nu se pot trasa linii de demarcaţie ermă ?ntre aceste stadii# toate iind implicate ?nt>i ?n terapie# apoi ?n desă">rşire) Ru-#ciunea lui Iisus( <Rugăciune a minţii ?n timpul căreia este in"ocat Iisus=) Alte denumiri: Rugăciunea inimii. ci este un enomen "iu# producti" şi* n 9ilele noastre) Ve9i ?n acest sens "olumul Florile%iu filocalic.a9ea9ă pe relaţia terapeut*pacient) Terapeutul urmăreşte dispariţia sau ameliorarea simptomului# decondiţionarea mecanismelor etiopatogenice# eli. C) -uceac# <itur%hia.a nu doar de conturarea unui nou o.olna"# prin ungere cu untdelemn s inţit şi in"ocarea harului / >ntului Duh de către preoţi# primeşte tămăduirea trupului şi iertarea su letului 1$r) Dr) Ion -ria# 2472.9asileia tou 5heou entos imon estin)). circumscrie .loace psihologice# cu acţiune asupra unei maladii sau asupra persoanei a late ?ntr*o di icultate eBistenţială# ără inter"enţie directă asupra somaticului) Inter"enţia se . antologie de monahul Ignatie 1Editura Cerald# %&&63) .a9at pe repetarea unui stih isihast# 0n anumite condiţii 1stare# loc# durată# mod# etape# precauţii3# ără de care lucrarea nu se reali9ea9ă) $rima condiţie este transmiterea directă# de la călău9itor duho"nicesc la ucenic.rietate# "eghe# discernămant) $a9a minţii# luare*aminte) Ve9i: Tre9"ie) Noera )roseuc"e 1gr)3) Rugăciunea minţii. dar sunt restricti"i# căci ar implica şi eBistenţa unei psihoterapii catolice# protestante# musulmane etc) /*au mai propus şi termeni precum <psihoteologie= sau <psihoreligie=# asupra cărora se eBprimă Erin* der şi -endler# ondatorii $rogramării neuro*ling"istice) An spaţiul catolic apare un . tre9"ia sau <atenţia inimii= 1nepsis) şi mutarea de la simţuri la duh (metanoia). Cernăuţi 24&43) Ne)sis 1gr)3: /o.os) $ra tio mentis 1lat3) Rugăciunea minţii. sau isihastă. concentrare interioară) Isihia nu este un scop ?n sine# ci terenul pe care se practică "irtuţi precum despătimirea (apateia).. rugăciunea pură) $rocedeu de concentrare# introspecţie şi contemplare# . alte condiţii sunt de9"ăluite personal de călău9itor) EBistă mai multe stihuri isihaste) Cel mai rec"ent olosit pe / Munte Athos este: G4rie 8isou :riste.rul psihic şi re9ol"area unor ocare patogene# .erarea resurselor persoanei# de9amorsarea surselor con lictuale 1Deia8# $ichot# C) E8# Const) Eorgos3) Psi"otera)ie isi"ast#( Terapie "i9>nd echili. Isi"asm @din -r/ hes7chia'. /tructurată ca o mişcare de renaştere spirituală ?n secolele YIII*YIV# prin introducerea metodică şi sistematică a Rugăciunii lui Iisus ca procedeu de puri icare a minţii# de tre9"ie) 0icodim Aghioritul 1sec) YVIII3 spune că: rugăciunea inimii aparţine tuturor# at>t monahilor cat şi mirenilor) &aslu( Taina ?n care cel . rugăciunea minţii ?n inimă. numind materia şi resursele domeniului) $>nă acum# s*au olosit termeni precum: $sihoterapie ortodoBă 1Mitropolit Cierotheus Vlachos3 sau Terapii ortodoBe) Doctorul Dmitri AleBandro"ici Andree" sugerea9ă şi termenul: $sihiatrie ortodoBă) Aceşti termeni indică terenul con esional pe care s*au cristali9at aceste cercetări.

'ie( /tare de luare*aminte şi de menţinere a mentalului puri icat) E"itare a e"enimentelor psihice# unele spectaculoase# care pot sur"eni ?n timpul contemplaţiei.atului că9ut 1Vindecările credinţei3))))))))))))))))))))))))))))))))))))))2&7 Relaţia credinţă*sănătate 1?n tratamentele părintelui Arsenie -oca3)))))))))))22.irea are o destinaţie soteriologică sau de m>ntuire) !o)"rosJne 1gr3: An r>nare# autocontrol# ră.iologic la spiritual# de la emoţia distructi"ă a ro.a9ate pe tradiţia ilocalică\\\)))))))))))))))))))))))))))5 PAR<EA I Princi)ii))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))26 Reguli ilocalice pentru resta.otelii la emoţia ilocalică a celui "indecat ?n cotidian şi de cotidian) An greceşte# slu. Relaţia ?ntre păcate şi .irii: senină# mulţumită) Munca poate i ăcută ca o o randă# cu mulţumire răţească# sau ca optimă eBprimare de sine) $asul de la gri. An plan ?nalt# slu.4 @. @limpiada# o s >ntă depresi"ă# şi <terapeutul= ei Ioan Crisostom\\))))))))75 E"dochia şi trauma de iniţiere)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))2&% Ridicarea . re u9ul antasmelor# re u9ul transei# menţinerea discernăm>ntului şi a conştiinţei eBtinse# clare) <Tre9"ia 1)))3 i9.EIERE <era)ie +i metanoia)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))255 De la "indecare la trans ormare:două etape ?n tratamentele ilocalice\)))))254 Raiul este o aşe9are su letească)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))27' 72 .oseala şi stresul) @ a.irea este lucrarea celui care nu*i preocupat de c>ştigul ce ar re9ulta din lucrul său) Este cu">ntul corector pentru <gri.ordare ilocalică)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))'4 Corectarea mişcării minţii)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))5+ PAR<EA a Il5a Vindecători şi "indecaţi))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))7.oli))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))%5 Relaţia ?ntre păcate şi clase pulsionale)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))67 Emoţiile distructi"e şi tratarea lor din perspecti"ă ilocalică)))))))))))))))))))))))+6 Cele 5 ispite ?n relaţie cu 5 di9a.dare# ?nţelepciune) !oteriolo-ie 1gr)@ /oter QM>ntuitorul3) Doctrina creştină despre m>ntuire) <re.ilităţi psihice))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))+7 Ispita Cain))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))). ea ?i dăruieşte# at>t c>t este cu putinţă# de9legarea tainelor dumne9eieşti şi ascunse)= 1Isihie /inaitul3) Cuprins PR$LE%$&ENE Dilocalia şi "iaţa))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))).!lu2ire( An sens ilocalic# slu.ă la slu. Actualitatea terapiilor .ăr.ă=) An lucrul pe care*l ace ?n amilie# ?n mediul pro esional# ?n r>nduieli religioase# omul ?m.ilor# ci mintea slu. $ractica celor 4 Dericiri: terapie şi iluminare))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))2+7 Rugăciunea lui E rem /irul pentru despătimire))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))2'& Molit"ele / >ntului Vasile cel Mare))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))2'5 $salmii şi "indecarea)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))252 INC.area te m>ntuieşti))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))2%4 Cu"intele de olos ale asceţilor:?nsănătoşire şi ?ndreptare a "ieţii))))))))))))))26% PAR<EA a IlI5a $ractici sacerdotale)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))2+2 Cele mai puternice rugăciuni))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))2+6 Rugăciunea Domnească))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))2+.ire este pasul de la .ire se 9ice dia6onia.ilirea sănătăţii))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))2.ă"eşte pe om de g>nduri şi cu"inte pătimaşe# de apte rele. Vindecări miraculoase)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))2%6 Cu ?ntre.unătăţit nu are mintea gri.

. e*mail: redacde]edituraparaleM+.2Leditura)aralela45/ro sau accesaţi MMM/editura)aralela45/ro Condiţii: L ra.tradusă şi comentată de Vasile Andru #nt$lniri cu maeştri vizionari de Vasile Andru &ercul apropierii. $iteşti# .*0apoca# .)ro -ucureşti# cod 526+2# /ector 2# $iaţa $resei !i. tel)( aB: 1&%'+3+6)+&)62.9ucureşti.ere# corp C%# me9anin '*5*7. nr. L plata se ace ram. traducere de Vasile Al*Eeorge Aocul amintirilor de.66. Dorina Al*Eeorge &ontravaloarea timbrului literar se depune #n contul Dniunii "criitorilor din -om$nia.ud) Clu.)ro Clu. &%+7 '62 +64. &%+7 '62 +4%) E*mail: comen. deschis la 9&-.U. $iteşti# . 1&%+73'6)2+)4%. cel)( aB: 1&%+73'6)2+)64.an (ahabharata.U şi %.]edituraparalela+. -I.-+&9 JKIK IIII IKLK IIIK. Filiala "ector K. cercul #ndepărtării $H /il"iu !upaşcu !orcismele de Vasile Andru 0nţelepciune indiană. Editura $aralela +.ud) Argeş# cod 22&25+# str) Draţii Eoleşti 2%7*l6&. e*mail: .ere nr) 2# Casa $resei !i.)ro C$&ENFI *5CAR<EA PRIN P$C<K EDITJRA $ARA!E!A +. L taBele poştale sunt suportate de editură.E!@/AR))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))24. 73 .ud) Argeş# cod 22&25+# str) Draţii Eoleşti 2%7* Tel)(DaB: &%+7 %2+ .l) D# /C 6# ap) +6.)66.6# str) Ion $opescu*Voiteşd l*6# .urs# la primirea coletului) Tiparul eBecutat la tipogra ia Editurii $aralela +.# cod +&&2. An colecţia </A$IE0TIA= au apărut: F$ndirea pozitivă de !idia :lesar van%helia după 5oma. antologie de Vasile Andru <imbă şi %$ndire #n cultura indiană de /ergiu Al*Eeorge (ărturisirile unui psihanalist de Irena Tala.at intre . 1&%+73%2)+. e*mail: depclu.ucuresP]edituraparalela+. tel)( aB: 1&%23625)4&)%7.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful