21 ianuarie 2009 Adrian Șonka

Ce sunt asteroizii? Răspunsuri posibile:
Obiecte cu aspect p stelar ce se mișcă p printre stele Mici planete Viermii cerului

Cum de s-au descoperit asterozii? Legea lui Titius-Bode, prezicea o planetă între Marte și Jupiter Cine? Titius-Bode? Titius Bode?

48.4. apoi adaugi 4 la sfârșit împarți totul cu 10 rezultatul este aproximativ egal cu distanța medie dintre d t e planet p a etă și Soa Soare e rezutatul: 0.2.1766 Johann Daniel Titius a observat că: dacă iei numerele 0. 12. 5. 6. 0. 1. 2. 1.8. 24.7. 3.6.. Legea Titius-Bode . etc. 10 ..

4 UA .1.5 UA 1 UA 0 7 UA 0.7 0.

2 2.10 UA 5 2 UA 5.5 UA .8 UA 1.

2 UA .6 UA 10 UA 5.19.

Johann Bode găsește că distanțele medii ale planetelor sunt de 1.5 ori mai îndepărtate una față de alta În 1781 Herschel descoperă planeta Uranus. la ocu indicat d cat de legea egea Titius-Bode t us ode locul Toate aceste descoperiri duc la ideea că între Marte și Jupiter trebuie să se afle o planetă .

1800 baronul b l maghiar hi Franz F X i von Zach Z h organizează și sponsorizează o echipă de 24 astronomi cu scopul de a găsi planeta lipsă Zodiacul a fost împărțit în 24 de zone zone. În Xavier Î 1800. fiecare desemnată unui astronom Acesta trebuia să caute planeta lipsă în zona atribuită lui Cei 24 au p primit numele de „ „Poliția Cerească” .

pe 1 ianuarie 1801 La câteva luni după descoperire. Giussepe Piazzi. din Palermo. Piazzi prime p ește propunerea p opu e ea de intrare t a e în „ „Poli o ția a Cerească” . descoperă un obiect ciudat în constelația Taurus.

.

.

iar astronomul Olbers în redescoperă în noaptea de 31 decembrie 1801 Obiectul primește numele de Ceres (Ferdinandea) Nu foarte departe de Ceres. Olbers descoperă pe 28 martie 1802 un alt obiect. ce a primit numele de Pallas . matematicianul Gauss inventează o metodă de calcul a poziției corpurilor cerești folosindu-se numai trei observații Gauss calculează poziția obiectului pentru iarna 1801-1802. A Anun ță descoperirea d i pe 23 i ianuarie i d dar pierde i d obiectul bi t l În vara lui 1801.

.

.

.

pe 1 sept 1804 După patru ani.77 2 77 UA. bănuind că există mai multe lt obiecte. bi t apeleaz l ăl la ajutorul j t l lui l iK Karl l Harding Acesta descoperă un alt obiect.8 UA conform legii TitiusBode Olbers continuă căutarile și. Olbers descoperă pe Vesta. Juno. Depărtarea D t medie di d de S Soare a lui l i Ceres C era de d 2. pe 29 mar 1807 . foarte aproape de 2.

.

.

.

acesta descoperă pe Astraea și. Următ U torul l obiect bi t este t d descoperit it î în 1845 1845. de către Hencke . 1847 pe Hebe Cursa descoperirilor se reia Apar descoperitorii recordmeni: Hind 10 asteroizi. asteroizi de Gasparis 8 Încet încet se descoperă din ce în ce mai mulți asteroizi . i în 1847. d după 15 ani de căutări.

1850 – 10 asteroizi cunoscuți .

1868 – 100 asteroizi cunoscuți

1873 – se descoperă Aethra

1891 – 322 asteroizi

Max Wolf introduce o nouă metodă de descoperire a asteroizilor – metoda fotografică Descoperă astfel zeci de asteroizi .

.

1923 – 1000 de asteroizi .

.

asteroid de se apropie de Terra .1898 – Eros.

1906 – Achille. se mișcă pe orbita lui Jupiter .

1920 – Hidalgo. afeliul aproape de Saturn .

trece de orbita lui Venus .1932 – Apollo.

se apropie de Soare mai mult decât Mercur .1949 – Icarus.

971 au nume.115 asteroizi. peste 1200 fac parte din centura lui Kuiper se estimează că există maxim 2 milioane de asteroizi mai mari de 1km diametru masa tuturor t t asteroizilor t i il di din centura t principal i i lă este 4% din cea a Lunii . Cum arată sistemul solar acum (11 ian 09)? 439. 14.

Centura principală Asteroizi troieni Asteroizi troieni .

Centura p principal p ă .

Centura lui Kuiper .

prima regul fost i lă adoptat d t tă a f t ca aceștia ti să primească nume de personaje feminine din g mitologie adoptat regula ca asteroizii să primească un număr î ordinea în di descoperirii. d i ii pe lâng lâ ă nume regula a fost încălcată în 1898 când s-a s a descoperit (433) Eros pentru că erau din ce în ce mai mulți s-a inventat un cod al fiecărui asteroid .

pentru ca un asteroid să primească un număr.. .. se trece anul se dă câte o literă care înseamnă jumătatea de lună a descoperirii A – prima jumătate a lui ianuarie B – a doua j jumătate a lui ianuarie C – prima jumătate a lui februarie D – a doua jumătate a lui februarie .... este nevoie să fie observat timp de patru opoziții . A – primul descoperit B – al doilea C – al treilea .......... tot în ordinea descoperirii AA1. AA3. se mai a dă o liter te ă ce a arat ată ordinea o d ea descoperirii descope în acea jum ju ătate a lunii u dacă se descoperă mai mulți de dă și câte o cifră... AA2.

STUDIEM ORBITELE Studiem elementele orbitale Studiem lumina care vine de la ei Mergem g p până la ei .

Centura principală cei mai mulți asteroizi se găsesc acolo cei mai mari sunt Ceres 952 km Pallas P ll 531 km k Vesta 529 km Hygeia 407 km .

Centura principală .

. (911) Agamemnon Agamemnon. aflat în punctele lagrange L4 și L5 se va afla în echilibru (va fi atras de cele doua corpuri masive cu aceeași forță) S-au descoperit: 4 troieni marțieni 2909 troieni ai lui Jupiter J p 6 troieni ai lui Neptun De ce se numesc troieni: (588) Achilles . (884) Priamus . 659) Nestor . etc etc. (624) Hektor . (617) Patroclus . .. distanța „gravita gravitațională” acestuia față de celelalte doua este aceeași rezultă că obiectul cu masă neglijabilă. în cazul a trei corpuri. dintre care unul cu masă neglijabilă. Sunt asteroizii ce se află în punctele Lagrange L4 şi L5 punctele Lagrange sunt regiuni unde.

.

Centura principală Asteroizi troieni Asteroizi troieni .

asteroizi ce se apropie de orbita Terrei au distanța periheliului mai mică decât a planetei noastre t (0 (0.9833 9833 UA) sunt de mai multe feluri: tip Aten (distanta medie mai mică de 1 UA) tip Apollo (distanța medie mai mare de 1 UA) tip Amor (se apropie de orbita Terrei dar nu trec de ea .

Asteroizi de tip Aten .

Asteroizi de tip Apollo .

Asteroizi de tip Amor .

S-au descoperit până în ianuarie 2009. iar a dintre d t e aceșt tia a sunt su t selecta se ectați 1011 0 asteroizi Potențial Periculoși (PHA) Asteroizii PHA sunt cei ce se pot apropia la mai puțin de 7. 2915 Apollo. 2487 Amor) ) Doar asteroizii de tip Aten și Apollo pot fi periculo pe cu oși.05 05 UA) .480.000 7 480 000 km de Terra (0 (0. 5896 de asteroizi NEA (494 Ateni. .

000206 0 000206 UA 7 oct 2008 31 mar 2004 9 oct 2008 20 oct 2008 2008 TC3 2004 FU162 2008 TS26 2008 US Viit Viitoare apropieri i i 0.000231 UA 0. Apropieri minime ale asteroizilor PHA 0.000086 UA 0.002654 UA 13 apr 2029 22 ian i 2148 7 aug 2027 Apophis 1998 OX4 1999 AN10 .000043 UA 0.000090 UA 0.002004 0 002004 UA 0.

000 de ani a asteroizi de peste 5 km diametru – odată 10 milioane de ani (dinozaurii acum 65 milioane de ani) . asteroizi (obiecte) de 5-10 m cad pe Terra odata pe an (asemanător cu Hiroshima) asteroizi de 50 de metri se ciocnesc odată la (Tunguska g 1908) ) 1000 de ani ( asteroizi de 1 km diametru se ciocnesc cu Terra odată la a 500.

000 de ani .2 km diametru •acum 50.Craterul Barringer •obiect de 50 m în diametru •craterul are 1.

.

sunt asteroizi ce se plimbă printre planetele mari afeliul se află pe unde este Neptun iar periheliul de la Jupiter până la Uranus primul asteroid de acest tip a fost 2060 Chiron .

Asteroizi Centauri .

asterozii ce au orbite în vecinătatea lui Neptun sau mai departe de acesta raza orbitei mai mare de 30 UA s-au s au descoperit (până ian 2009) 1093 asemenea obiecte .

Asteroizi plutino .

Asteroizi trans-neptunieni .

asteroizi care au orbita în interiorul orbitei terestre (163693Atira) .

.

asteroizi retrograzi sensul de rotație în jurul Soarelui este opus celui al planetelor 1999 LE31 sau 2000 DG8 .

.

afeliul la 975 UA perioada de rotație în jurul Soarelui 12059 ani (4 404 480 zile) (4.404. descoperit în 2003 periheliul la 76 UA. asteroidul Sedna.480 ile) .

.

o regiune aflată la aproximatic 50.000 UA de Soare (1 an lumină) conține obiecte înghețate este o regiune ipotetică .

.

Studiem orbitele STUDIEM ELEMENTELE ORBITALE Studiem lumina care vine de la ei Mergem până la ei .

sa descoperit că există goluri în centura principală – golurile lui Kirkwood (1857) pentru a le vedea trebuie să vedem distribuția asteroizilor în funcție de semi-axa mare a orbitei o b te sau perioada pe oada de revolu evo uție e golurile sunt regiuni de rezonantă orbitală cu Jupiter .

.

asteroizi t i i ce au elemente l t orbitale bit l asemănătoare t semiaxa mare a orbitei excentricitatea înclinarea orbitei s-au descoperit peste 20 de familii de asteroizi cele mai numeroase familii Eos – 480 membri Eunomia – 370 (5%) Flora – 590 (4-5%) Hygeia – 105 (1%) Koronis – 310 Maria – 80 Nysa – 380 Themis – 530 Vesta – 240 (6%) .

.

.

Studiem orbitele S di bi l Studiem elementele orbitale STUDIEM LUMINA CARE VINE DE LA EI Mergem până la ei .

silicaţi de fier.22) 0 1 0 22) • de tip M – 8 %.18) .1-0. foarte întunecaţi (albedo 0. fier-nichel. fier-nichel pur (albedo 0. 75% condritici condritici. magneziu (albedo 0. se determină spectrul asteroizilor s-a observat că există câteva tipuri de asteroizi de tip C – 75%.03) 0 03) • de tip S – 17%.1-0.

strălucirea pe care ar avea-o asteroidul dacă ar fi situat la 1 UA de Soare- H – mag absolută (necunoscuta) m – mag aparentă (se măsoară) dBS .distanța Soare-asteroid ( (se calculează) dBO – distanța observator-asteroid (se calculează) d0 – 1 UA dOS – distanța Soare-Observator (se calculează) cu valoarea H se poate face o transformare în km .

folosindu-se albedoul asterozilor ( o valoare foarte greu de măsurat) se determină diametrul acestora link asteroizii ca mărime .

1910 February 4. 1807 April 12.720 2. Charlois.137 3. Watson.766 2.170 3. 1866 March 8. John Russell Hind Max Wolf Auguste Charlois G B V C F C C X C S S Class Centaur C D B C G S C 370×195(×195) 225×205×195 3.576 3. Spacewatch Ferguson.770 3. 1801 M h 28. G. A. de Gasparis.437 2. A.Name 1 Ceres 2 Pallas P ll 4 Vesta 10 Hygiea 704 Interamnia 52 Europa 511 Davida D id 87 Sylvia 65 Cybele 15 Eunomia 3 Juno J 10199 Chariklo 31 Euphrosyne 624 Hektor 88 Thisbe Thi b 324 Bamberga 19 Fortuna 532 Herculina 451 Patientia 48 Doris 375 Ursula 107 Camilla 45 Eugenia 7 Iris 29 Amphitrite 423 Diotima 13 Egeria 94 Aurora 16 Psyche Diameter (km) (geometric mean) 952 544 529 431 326 301 289 286 273 268 258 258 256 241 232 229 225 225 225 222 216 215 213 213 212 209 206 205 186 Dimensions (km) 975×975×909 582×556×500 578×560×458 530×407×370 350×304 360×315×240 357 294 231 357×294×231 385×265×230 302×290×232 357×255×212 320 267 200 320×267×200 Mean Distance from Sun (in AU) 2.067 3.479 2. 1867 March 17. A.361 3. W. 1868 Pogson. 1847 March 1. 1893 Auguste Charlois November 17.773 2. H.159 2. H di Harding. F Palisa. Scotti. K.766 2 773 2.646 2 668 2.919 C F S S C G C M . J. D Dugan. James V. H F. Olbers. 1852 Goldschmidt.385 2. 1858 M 30 May 30. 1904 December 4. H.203 2 766 2.87 Date Discovered January 1. 285×205×170 285 205 170 305×220×145 240×200×200 233×212×193 217×196 225×173 240×185×145 3. C. W. R. 1903 May 16. March 28 1802 March 29. J. 1857 Goldschmidt. C C. Marth. 1849 October 2. Goldschmidt. 1896 November 2. Hind.060 3. A. 1861 July 29. R. H.109 3. R.554 3. A. September 18. Olb Olbers.148 5.124 278×142 September 19. 1892 August 22.668 15.066 2. de Gasparis. Cerulli. February 25.682 2. Kopff. H. P Peters. 1854 December 7. 1852 April 20. J. 1857 August 13. R S. 1997 September 1. 1850 September 6. E. K L L.101 3 170 3. H H. V. de Gasparis. A. S Norman Robert Pogson Tempel. 1899 Discoverer Piazzi. de Gasparis. 1804 February 15.443 2. H. N. J. 1907 J June 15 1866 15. 1851 S t b 1 September 1.490 3. A. W W. 1854 February 10. June 27.

majoritatea asteroizilor au strălucire constantă în timp s-a s a observat că strălucirea unora variază după modul în care variaz aria ă se poate deduce forma. perioada de rotație .

.

.

. se pot f l i d di t l t emite it unde d rada către asterozii ce trec pe lângă Terra după timpul în care se întoarce unda se poate determina forma asteroidului primul asteroid observat radar este 1566 Icarus în iunie 1968 observații radar se fac la marile radiotelescoape: . Goldstone Arecibo. folosindu-se un radiotelescop.

Kaliope .

1998 KY26 .

.

2000 DP107

2001 SN263

g p ce p g ale singurul telescop poate lua imagini suprafețelor asteroizilor este Hubble

Studiem orbitele S di bi l Studiem elementele orbitale Studiem lumina care vine de la ei MERGEM PÂNĂ LA EI .

în februarie 2000 sonda d Stardust S d a a trecut pe lâ lângă asteroidul id l Annefrank A f k în î noiembrie i bi 2002 sonda Hayabusa a devenit satelit al asteroidului Itokawa în octombrie 2005 sonda Rosetta a vizitat asteroidul Steins în 2008 . în 1997 sonda Deep Space 1 a trecut pe lângă asteroidul Braille în iulie 1999 sonda NEAR a devenit satelit al asteroidului Eros. sondele trecut lângă asteroizi d l spațiale i l au t t ocazional i l pe lâ t i i altele au fost trimise special p către asteroizi sonda Galileo a trecut la 1000 km de Gaspra. în 1991 sonda Galileo a trecut la 2400 de km de Ida. în 1993 sonda NEAR a trecut pe lângă asteroidul Mathilde.

1991 .Gaspra.

Ida și Dactil. 1993 .

1997 .Mathilde.

2000 . .Eros.

Itokawa. 2005 .

2005 .Itokawa.

2005 .Itokawa.

.

.

ce aveau cozi . Cometa .stea „păroasă” Apariții scurte. impresionante. ale unor obiecte difuze.

Cometa din 1066 .

Cometa din 1577 .

.

Cometa Donatti din 1858 .

Cometa din 1910 .

Cometa C/1965 / S1 (Ikeya-Seki) .

Cometa C/1965 S1 (Ikeya-Seki) .

C/1975 V1 (West) .

Cometa Hyakutake. 1996 B2 .

Cometa Hale-Bopp. 1995 O1 .

C/2006 P1. Cometa McNaught. .

.

Coada de gaz gaz. coadă ionică Coama Coadă de praf .

.

.

cometele numele descoperitorilor t l primesc i l d it il primele comete au primit numele celor care l-au calculat orbita: ex Halley. C/1995 O1 (Hale-Bopp). 197P/LINEAR după două treceri la periheliu cometa primește un număr . Halley Encke se folosește un cod asemăntor celui de la asteroizi: P – cometă periodică C – neperiodică X – cometă istorică D – cometă pierdută se mai adaugă o literă ce dă luna descoperirii și un număr ce p dă ordinea descoperirii ex: P/2008 Y3 (McNaught) .

prima orbită a unei comete a fost calculată de Edmund Halley în 1682 acesta a observat că elementele orbitale ale cometei din 1682 erau asemănătoare cu ale altor a to co comete ete observate obse ate a descoperit astfel o cometă periodică. cu perioada de 76 de ani .

există comete periodice și neperiodice perioadele au diferite valori
scurt p periodice, , P mai mic de 200 de ani lung periodice, P mai mare de 200 de ani cometa cu cea mai scurtă p perioadă este Encke, 3,3 ani

toate între de t t cometele t l au un nucleu l ce are î t 100 d metri și 40 km diametru nucleul este compus din roci, roci praf, praf apă, gaze (monoxid de carbon, dioxid de carbon, metan, ) amoniac) în nucleu se mai află și compuși organici pe măsură ce se apropie de Soare, nucleul sublimează și praful rămâne în urma acestuia se formează coama și coada cometa rămâne activă până se îndepărtează de Soare

cometele clasice supraviețuiesc mai mult. ce vin de la marginea g sistemului solar au o viață mai scurtă (aprox 50 treceri la p periheliu) ) unele comete se fragmentează . aproximativ 10.000 de ani (aprox 1000 de treceri la l periheliu) h l ) cometele noi.

.

Comet P/Shoemaker-Levy 9 Fragments Date: 05.17.1994 .

.

.

.

cuoaștem câteva nuclee de comete în 1986 sonda Giotto a survolat nucleu cometei Halley acesta are 15 km lungime. datorită sondelor spațiale. 8 km lățime coma produs d ă de d el l are 100 milioane l km k d diametru .

sonda d Deep-Space D S 1 a survolat l nucleul l l cometei i Borrely. B l în î septembrie bi 2001 nucleul are 8x4x4 km .

5x4x3. sonda d S Stardust d a trecut l la numai i 236 k km de d nucleul l l cometei i Wild 2 nucleul are 5.3 km .

9 km sonda a lansat un impactor ce s s-a a ciocnit cu nucleul . sonda d Deep-Impact D I a survolat l cometa 9P/Tempel 9P/T l nucleul are 7.6x4.

.

sunt strânși legați de comete particulele de praf din cozile cometelor rămân pe orbită în jurul Soarelui ocazional oca ional planeta noastră trece prin acea zon onă iar praful arde în atmosferă acesta este motivul pentru care sunt previzibile .

.

.

meteoroid – particula de praf aflată în spațiu meteor – fenomenul luminos observat pe cer meteorit – roca ce se cade pe Pământ .

.

.

.

.

.

cometa Thatcher Perseide. i li maxim i 60 de d meteori. 13 dec. cometa 109P/Swift-Tuttle Leonide. câteva momente din an sunt favorabile pentru observații Lyride. maxim 120 de meteori. 22 aprilie. i cometa 55P/ Tempel-Tuttle T lT l Geminide. L id 17 iulie. asteroidul 3200 Phaeton . 12 august. maxim 120 de meteori. maxim 20 de meteori.

M octombrie b i 2005 . M Meteor pe Marte.

.

M t it pe Marte. Meteorit M t ianuarie i i 2005 .

meteor foarte strălucitor este însoțit uneori de sunete meteoroidul ce arde în atmosferă poate avea zeci eci de centimetri în diametru .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful