JANE AUSTEN

MÎNDRIE ŞI PREJUDECATĂ

Capitolul l Este un adevăr universal recunoscut că un burlac, posesor al unei averi frumoase, are nevoie de o nevastă. Oricît de pu in cunoscute ar fi sim ămintele sau vederile unui asemenea bărbat atunci cînd apare pentru prima oară într!un loc, acest adevăr este atît de înrădăcinat în min ile celor din "ur, încît burlacul este socotit ca proprietate de drept a uneia sau alteia dintre fiicele familiilor din vecinătate. # $ra%ă domnule &ennet, îi spuse doamna sa într!o 'i, ai aflat că Net(erfield )ar* a fost în sfîr+it înc(iriat, $omnul &ennet răspunse că nu a aflat. # $ar a fost, îi replică ea- căci doamna .on% a trecut tocmai pe aci +i mi!a povestit totul de!a!fir!a!păr. $omnul &ennet nu dădu nici un răspuns. # Nu vrei să +tii cine l!a înc(iriat, stri%ă nerăbdătoare so ia sa. # Dumneata vrei neaparat să mi!o spui +i eu n!am nimic împotrivă s!o aud. Această invita ie a fost de a"uns. # Ei bine, dra%ul meu, trebuie să +tii că doamna .on% 'ice că Net(erfield a fost luat de un tînăr putred de bo%at, din nordul An%liei- că a sosit luni într!un cupeu cu patru cai ca să vadă locul +i a fost atît de încîntat, încît a +i că'ut la învoială cu domnul /orris- că trebuie să se instale'e înainte de sfîntul /i(ail +i că vreo cî iva dintre servitorii săi vor veni acolo, pînă la sfîr+itul săptămînii viitoare. # Cum se nume+te, # &in%le0. # E însurat sau burlac, # O(1 burlac, dra%ul meu, si%ur1 &urlac +i putred de bo%at- patru sau cinci mii pe an. Ce lucru minunat pentru fetele noastre1 # Cum a+a, Ce le%ătură are asta cu ele, # $ra%ul meu &ennet, îi răspunse so ia, cum po i fi atît de sîcîitor, 2tii, desi%ur, că mă %îndesc c!o să se însoare cu una dintre ele. # Cu scopul ăsta se stabile+te oare aici, # Scopul, Ce absurditate1 Cum po i vorbi astfel, $ar este foarte posibil să se îndră%ostească de una dintre ele +i de aceea trebuie să!i faci o vi'ită, îndată ce va sosi. # Nu cred că e ca'ul. $umneata +i fetele pute i mer%e, sau le po i trimite sin%ure, ceea ce ar fi încă +i mai bine, deoarece, dat fiind că e+ti tot atît de frumoasă ca oricare dintre ele, s!ar putea ca domnul &in%le0 să te placă cel mai mult. # $ra%ul meu, mă mă%ule+ti. $esi%ur am avut +i eu epoca mea de frumuse e, dar nu pretind că a+ mai fi cine +tie ce acum. Cînd o femeie are cinci fete mari, trebuie să renun e să se mai %îndească la propria!i frumuse e. # Adeseori, în asemenea ca'uri, o femeie nu prea mai are cine +tie ce frumuse e la care să se %îndească. # $ar, dra%ul meu, trebuie să!i faci neapărat o vi'ită domnului &in%le0 cînd va deveni vecinul nostru. # Este mai mult decît î i pot promite, crede!mă. # $ar %înde+te!te la fiicele dumitale. 3înde+te!te numai ce situa ie ar fi pentru una dintre ele. Sir 4illiam +i .ad0 .ucas sînt (otărî i să se ducă numai cu scopul acesta, căci în %eneral, +tii bine, nu fac vi'ite noilor veni i. Trebuie, trebuie să te duci pentru că, dacă dumneata nu te vei duce, nouă ne va fi imposibil să!i facem o vi'ită. # E+ti e5a%erat de scrupuloasă, crede!mă. $omnul &in%le0 va fi, desi%ur, foarte fericit să vă cunoască- îi voi trimite prin dumneata cîteva rînduri +i!l voi asi%ura de consim ămîntul meu total la căsătoria lui cu una dintre fetele mele care îi va plăcea- totu+i,

trebuie să pun o vorbă bună pentru mica mea .i''0. # Nu vreau să faci una ca asta. .i''0 nu e cu nimic mai bună decît celelalte +i sînt convinsă că nu!i nici pe "umătate frumoasă ca Jane, nici pe "umătate veselă ca .0dia. $umneata însă o preferi totdeauna pe ea. # Nici una dintre ele nu prea are cu ce să se laude, răspunse domnul &ennet. Sînt toate prostu e +i i%norante ca +i alte fete1 .i''0 e însă mai istea ă decît surorile ei. # $omnule &ennet, cum po i vorbi a+a de urît de copiii dumitale, 6 i face plăcere să mă "i%ne+ti. N!ai nici un pic de milă de bie ii mei nervi. # Te în+eli, scumpa mea. Am un mare respect pentru nervii dumitale. Sînt vec(ile mele cuno+tin e. Te aud pomenindu!i, cu mare considera ie, de cel pu in două'eci de ani. # A(, nu +tii cît sufăr1 # Sper însă că! i va trece +i că vei trăi să ve'i mul i tineri domni cu un venit de patru mii pe an instalîndu!se prin vecinătate. # Nu ne va fi de nici un folos, de!ar veni +i două'eci din ă+tia, dacă nu vrei să le faci o vi'ită. # Contea'ă pe mine, scumpa mea, atunci cînd vor fi două'eci, îi voi vi'ita pe to i, deodată. $omnul &ennet era un amestec atît de ciudat de a%erime, sarcasm, re'ervă +i capriciu, încît două'eci +i trei de ani de via ă con"u%ală au fost prea pu ini pentru so ia sa ca să!i în elea%ă firea. 7irea ei nu era atît de %reu de descifrat. Era o femeie cu o inteli%en ă redusă, prea pu ine cuno+tin e +i o dispo'i ie instabilă. Cînd era nemul umită, î+i înc(ipuia că este nervoasă. Scopul vie ii sale era să!+i mărite fetele- plăcerea vie ii sale # vi'itele +i noută ile.

Capitolul 88 $omnul &ennet a fost printre primii care s!au dus la domnul &in%le0. Avusese tot timpul inten ia să!i facă această vi'ită de+i, pînă în ultima clipă, o asi%urase pe so ia sa că nu se va duce- +i, pînă în seara 'ilei în care făcuse vi'ita, ea nu +tiuse nimic. Atunci i se de'vălui totul în felul următor9 vă'îndu!+i cea de a doua fiică ocupată eu dic(isitul unei pălării, domnul &ennet i se adresă deodată astfel9 # Sper că!i va plăcea domnului &in%le0, .i''0. # Nu sîntem în situa ia de a +ti ce îi place domnului &in%le0, răspunse mama înciudată, deoarece nu!i putem face o vi'ită. # $ar ui i, mamă, spuse Eli'abet(, că!l vom întîlni la reuniuni +i că doamna .on% a promis să ni!l pre'inte. # Nu cred că doamna .on% va face a+a ceva. Are ea însă+i două nepoate. E o femeie e%oistă, falsă, nu dau doi bani pe ea. # Nici eu, spuse domnul &ennet, +i mă bucur că nu vei avea nevoie de serviciile ei. $oamna &ennet nu binevoi să dea vreun răspuns- dar, incapabilă să se stăpînească, începu să do"enească pe una dintre fete. # Nu mai tot tu+i, :itt0, pentru numele $omnului1 Ai pu ină milă de nervii mei. 6mi calci pe nervi. # :itt0 nu!i deloc discretă cu tusea ei, spuse tatăl. Tu+e+te cînd nu trebuie. # Nu tu+esc de plăcere, spuse :itt0 necă"ită. Cînd are loc balul tău viitor, .i''0, # $e mîine în două săptămîni. # $a, a+a e, întări mama. 2i doamna .on% nu se va întoarce decît în a"un, a+a că!i va fi imposibil să ni!l pre'inte pentru că nu!l va cunoa+te nici ea. # Atunci, dra%a mea, s!ar putea să ai superioritate fa ă de prietena dumitale +i să i!l pre'in i dumneata ei. # 8mposibil, domnule &ennet, imposibil, cînd eu însămi nu!l cunosc. Cum po i fi atît de sîcîitor, # Aprecie' pruden a dumitale. O cuno+tin ă de două săptămîni este, cert, foarte pu in. Nu po i cunoa+te adevărata fire a unui om după numai două săptămîni. $ar, dacă noi nu îndră'nim, altcineva o va face- +i, la urma urmelor, doamna .on% +i nepoatele sale trebuie să!+i încerce +i ele norocul, +i de acea, cum domnia sa va considera faptul că renun i să! i facă acest oficiu drept un act de %entile e, voi prelua eu această sarcină. 7etele î+i priviră tatăl încremenite. $oamna &ennet spuse numai9 ;)rostii, prostii;1 # Care poate fi sensul acestei e5clama ii emfatice, se repe'i el. Consideri

formalitatea pre'entării +i importan a care i se dă drept o prostie, Nu prea pot fi de acord cu dumneata în c(estiunea aceasta. Ce spui, /ar0, Căci tu e+ti o domni+oară cu idei profunde, +tiu, cite+ti căr i serioase +i sco i citate din ele. /ar0 ar fi dorit să spună ceva foarte inteli%ent, dar nu +tiu ce. # 6n timp ce /ar0 î+i pune ideile la punct, continuă el, să ne întoarcem la domnul &in%le0. # /!am săturat de domnul &in%le0, replică so ia sa. # 6mi pare rău să aud aşa ceva; dar de ce nu mi!ai spus!o mai înainte, $acă +tiam acest lucru a'i!diminea ă, desi%ur, nu i!a+ fi făcut vi'ita. Ce %(inion1 $ar cum i!am făcut într!adevăr această vi'ită, nu mai putem să!l evităm. Uimirea doamnelor fu tocmai ceea ce dorise el, uimirea doamnei &ennet depă+ind, poate, pe a tuturor, de+i, după ce primul val de bucurie trecu, ea le declară că tot timpul se a+teptase la asta. # Ce bun ai fost, dra%ul meu &ennet1 2tiam eu că te voi convin%e pînă la urmă. Eram si%ură că! i iube+ti fetele prea mult ca să nu iei în considera ie o asemenea cuno+tin ă. <ai, ce încîntată sînt1 2i ce farsă %ro'avă, să te fi dus a'i!diminea ă +i să nu ne spui un sin%ur cuvînt pînă acum. # Acum, :itt0, po i tu+i cît vrei, spune domnul &ennet +i, rostind aceste vorbe, părăsi camera, sătul de e5altarea so iei sale. # Ce tată minunat ave i, fetelor1 spuse ea, după ce se înc(ise u+a. Nu +tiu cum i!a i putea mul umi îndea"uns pentru bunătatea lui- ca +i mie, de altfel. .a vîrsta noastră nu este prea plăcut # pot să v!o spun # să faci mereu cuno+tin e noi- de dra%ul vostru însă nu +tiu ce n!am face1 .0dia, pui+orul meu, de+i eşti cea mai mică, sînt si%ură că domnul &in%le0 va dansa cu tine la balul următor. # O(1 făcu .0dia ener%ică, n!am nici o %ri"ă, căci de+i sînt cea mai mică, eu sînt cea mai înaltă dintre toate. =estul serii l!au petrecut întrebîndu!se cît de repede va întoarce domnul &in%le0 vi'ita domnului &ennet +i plănuind cînd să!l invite la masă.

Capitolul 888 Toate întrebările pe care doamna &ennet, cu a"utorul celor cinci fiice ale sale, le!a putut pune cu privire la domnul &in%le0, n!au fost totu+i de a"uns pentru a!i smul%e so ului său o descriere mul umitoare a acestuia. .!au atacat în fel +i c(ip # cu întrebări directe, cu insinuări iste e +i alu'ii ocolite # dar el le!a de"ucat cu dibăcie toată iscusin a +i, pînă la urmă, au fost silite să accepte informa iile de mîna a doua de la vecina lor, .ad0 .ucas. =a! portul acesteia era mai mult decît favorabil. Sir 4illiam rămăsese încîntat. $omnul &in%le0 era tînăr, foarte c(ipe+, e5trem de simpatic +i # pentru a încununa toul # avea inten ia să vină la viitoarea reuniunea cu un %rup mare de prieteni. Nimic nu putea fi mai încîntător1 A iubi dansul însemna un prim pas către a te îndră%osti- +i inima domnului &in%le0 stîrnea foarte vii speran e. # $acă mi!a+ putea vedea una dintre fete fericit căsătorită la Net(erfield, spuse doamna &ennet so ului său, +i pe toate celelalte tot atît de bine măritate, n!a+ mai avea ce dori. $upă cîteva 'ile, domnul &in%le0 întoarse vi'ita +i petrecu cu domnul &ennet, în bibliotecă, vreo 'ece minute. Nutrise speran a de a fi admis în pre'en a tinerelor domni+oare, de a căror frumuse e au'ise atîtea- dar îl vă'u numai pe tatăl lor. $oamnele au fost ceva mai avanta"ate pentru că ele avură norocul să constate # de la o fereastră de sus # că tînărul purta o (aină albastră +i călărea pe un cal ne%ru. Curînd după aceasta i se trimise o invita ie la masă, iar doamna &ennet alcătuise de"a un meniu care să facă cinste artei sale de %ospodină, cînd sosi un răspuns ce amîna totul. $omnul &in%le0 era obli%at să fie în ora+ în 'iua următoare +i, ca atare, îi era imposibil să accepte onoarea ce i se făcuse etc. ... $oamna &ennet fu foarte de'amă%ită. Nu!+i putea înc(ipui ce treburi avea la ora+, atît de curînd după sosirea lui în >ertforts(ire- +i începu să se teamă că s!ar putea ca domnul &in%le0 să 'boare mereu dintr!un loc în altul +i să nu se stabilească niciodată la Net(erfield, cum ar fi trebuit să facă. .ad0 .ucas i!a lini+tit pu in temerile su%erîndu!i că dînsul plecase la .ondra numai ca să!+i aducă prietenii la bal- +i în curînd se 'voni că domnul &in%le0 urma să vină cu douăspre'ece doamne +i +apte domni. 7etele s!au întristat au'ind de numărul atît de mare de doamne- dar s!au consolat în a"unul

Asemenea însu+iri %răiau de la sine. a cărei indi%nare fa ă de purtarea domnului $arc0. ca cea mai cultivată fată din împre"urimiCat(erine +i .+i nici toată marea lui mo+ie din $erb0s(ire nu l!a mai putut atunci salva de a fi socotit un om cu o purtare de'a%reabilă. trăsăturile frumoase. dar într!un fel mai re'ervat. îi spuse. din cau'ă că erau prea pu ini domni. foarte plăcută. din cau'a afrontului adus uneia dintre fiicele sale. întîmplător. în acel timp. sînt neobi+nuit de frumoase. Jane era tot atît de încîntată de toate acestea. e5pansiv.o inută frumoasă +i o purtare simplă. # N!a+ putea fi atît de mofturos ca tine. $oamna &ennet î+i vă'use fiica cea mare mult admirată de oaspe ii de la Net(erfield. pînă ce. cu totul # domnul &in%le0. afară doar de ca'ul cînd îmi cunosc foarte bine partenera. sin%urul lucru # după cum li se spusese # de care trebuiau să se preocupe la un bal. cînd au aflat că. $omnii au declarat că era un bărbat de toată frumuse ea. că era mult mai frumos decît domnul &in%le0. # Tu danse'i cu sin%ura fată frumoasă din această încăpere. # $espre care vorbe+ti. întîlnindu!i privirea. iar Eli'abet( rămăsese cu sentimente nu prea cordiale pentru el. una dintre surorile ei care!i foarte dră%u ă +i. Era omul cel mai înfumurat. S!au întors . spre a insista pe lîn%ă prietenul său să danse'e +i el. neafectată. în felul acesta stupid. $omnul &in%le0 era c(ipe+ +i avea maniere de domn. care se amu'a de orice lucru ridicol. se ascu ise pînă la o ranc(iună personală. cele două surori ale sale. Surorile tale sînt an%a"ate +i în tot salonul nu e5istă o altă femeie cu care să pot dansa. /ar0 au'ise cum fusese pre'entată domni+oarei &in%le0. fiecare dans.+i a fost privit cu mare admira ie cam "umătate din seara aceea. ca +i mama ei. căci avea o fire vioaie. respin%ătoare. în momentul de fa ă. Se lămuriseră asupra caracterului său. so ul surorii celei mari +i încă un bărbat tînăr. să te bucuri de 'îmbetele ei. o privi o clipă pe Eli'abet(. cîte unuia din %rupul său. a refu'at să fie pre'entat vreunei alte doamne +i +i! a petrecut restul serii învîrtindu!se prin salon +i aruncînd o vorbă. # O(1 Este făptura cea mai frumoasă pe care am vă'ut!o vreodată1 Este însă colo. e5presia nobilă # +i prin 'vonul care.+i. )ovesti totu+i cu mult (a' această înt?mplare prietenelor sale. $omnul $arc0 se îndepărtă. Ai face mai bine să te întorci la partenera ta. +i.dar prietenul său.era de necomparat cu prietenul său. cînd +i cînd. sin%ur. întorcîndu!se. ve'i.+i cîteva dintre ele. Ai face mult mai bine să danse'i. $arc0. Eli'abet( se bucura de bucuria Janei. î+i plecă oc(ii +i răspunse cu răceală. cel mai antipatic din lume +i to i sperau că nu va mai veni pe acolo niciodată. $omnul &in%le0 dansase cu ea de două ori +i surorile lui o remarcaseră. seara trecu în mod plăcut pentru toată familia. $omnul &in%le0 îi urmă sfatul. spuse domnul $arc0.0dia fuseseră destul de norocoase +i nu duseseră lipsă de parteneri. că era imposibil de mul umit. Cumnatul lui. 2tii cit detest acest lucru. Te ro% dă!mi voie să!i cer partenerei mele să i te pre'inte. Cînd însă %rupul +i!a făcut apari ia în salon. cinci minute după ce intrase. îi păruse rău că balul se sfîr+ise atît de devreme +i spusese că va da el însu+i un bal la Net(erfield. Ce contrast între el +i prietenul său1 $omnul $arc0 a dansat numai o dată cu doamna >urst +i o dată cu domni+oara &in%le0. te ro%. pînă cînd comportarea lui a produs o indi%nare care a răsturnat valul popularită ii cî+ti%ate9 pentru că descoperiseră că era mîndru. domnul $arc0 se aflase destul de aproape pentru ca ea să audă. %lumea ă. deoarece cu mine î i pier'i timpul. atrase aten ia între%ului salon prin distinc ia persoanei sale # înăl imea. domnul $arc0. fără să însemne o pedeapsă pentru mine. # >aide. fusese plin de via ă. $omnul &in%le0 făcuse imediat cuno+tin ă cu toate persoanele mai importante din salon. vino. # Nici nu mă %îndesc. c(iar în spatele tău. cred. 6ntr!o adunare ca aceasta mi!ar fi insuportabil. )rintre cei mai porni i împotriva lui era doamna &ennet. în loc de douăspre'ece. Nu pot să sufăr să te văd stînd deoparte. n!am întîlnit în via a mea atîtea fete dră%u e ca în seara asta.dansase. pentru nimic în lume1 )e cuvîntul meu. că se credea superior celorlal i. e5clamă &in%le0. 6n %eneral. Eli'abet( &ennet fusese obli%ată să piardă două dansuri. domnul >urst. a venit de la . nu am poftă să dau aten ie tinerelor domni+oare ne%li"ate de al i bărba i. dar nu destul de frumoasă ca să mă tente'e pe mine şi. era pe bu'ele tuturor. că ar avea 'ece mii pe an. părea să fie un domn.ondra numai cu +ase persoane # cele cinci surori ale sale +i un văr. în %eneral. privind!o pe cea mai mare dintre domni+oarele &ennet. o conversa ie dintre el +i domnul &in%le0 care venise de la dans. cu un aer foarte la modă. Surorile sale erau femei sub iri.balului. pentru o clipă.e acceptabila. se compunea numai din cinci.doamnele.

deci toate bine dispuse la . se foia colo. Eu da. două cu . # $oresc din toată inima să nu mă %răbesc cînd "udec pe cineva.. Ce putea fi mai firesc decît să te poftească încă o dată. nu te!am au'it vorbind de rău pe cineva. care iscase speran e atît de frumoase. # Am fost tare mă%ulită cînd m!a poftit a doua oară la dans.+i în al patrulea rînd. fără vreun anumit scop. Cu bunul tău sim . stri%ă ea de cum desc(ise u+a. # $acă ar fi avut ni ică milă de mine.ucas. Atît de distant. # 2tiu că a+a este. +i a părut înnebunit de Jane cînd a vă'ut!o dansînd. pentru tine. 3înde+te!te numai la asta dra%ul meu1 6ntr!adevăr au dansat de două ori. # Este tocmai cum trebuie să fie un bărbat. de nesuferit1 Se foia ici. dra%ul meu1 continuă doamna &ennet. 6n primul rînd a poftit!o pe domni+oara . care fusese mai înainte foarte re'ervată în elo%ierea domnului &in%le0. +i î i dau voie să!l placi. 6n al treilea rînd. n!ar fi dansat nici pe "umătate cît 'ici c!a dansat. dacă poate1 )rin aceasta. domnul &in%le0 este.pentru că este un om %ro'av de antipatic. $ar asta este marea deosebire dintre noi9 pe tine.totu+i.+i în al cincilea. $omnul &ennet protestă împotriva oricărei descrieri a vreunei %ăteli. tu prea e+ti dispusă să iube+ti oamenii în %eneral.. atît de trufa+.. din nou. sînt încîntată de el1 Este atît de frumos1 2i surorile lui sînt fermecătoare1 N!am vă'ut în via a mea ceva mai ele%ant decît roc(iile lor. /!am sim it atît de "i%nită cînd l!am vă'ut pornind cu ea. Eu îl detest. $ar să fii sincer fără ostenta ie.dar totdeauna cred ceea ce spun.cu bun!sim . A+a. să!i fi spus una cum +tii dumneata.pe mine. )entru numele $omnului. mai de%rabă. Niciodată în via a mea.ea a fost sin%ura din tot salonul pe care a invitat!o +i a doua oară. iar ea fu astfel obli%ată să caute un alt aspect al subiectului +i povesti.i''0 n!are prea mult de pierdut dacă nu corespunde %ustului său. Jane.i''0. înc(ipuindu!+i că!i cine +tie ce1 Nu destul de frumoasă pentru a dansa cu el1 Tare a+ mai fi vrut să fi fost dumneata acolo. că . două cu /ar0 . să fii atît de sincer oarbă la nero'iile +i prostia celorlal i1 A vrea să pari sincer este un lucru destul de obi+nuit. +tii. îl întîlne+ti la tot pasul. două cu Jane. nu a plăcut!o deloc # într!adevăr. $eci fără recuno+tin ă pentru %alanteria lui. plin de via ă. caracterul lui devine desăvîr+it. adau%ă ea. # $ar te pot asi%ura. plină de amărăciune +i cu oarecare e5a%erare.+i în al +aselea. dar î+i dădu seama imediat că va avea de ascultat cu totul altă poveste. de ce nu +i!a scrîntit %le'na de la primul dans1 # <ai. cum ar trebui de altfel să fie orice tînăr.ucas. satul în care trăiau +i unde treceau drept locuitorii cei mai de va'ă. Cît a+ fi vrut să fii acolo1 Jane a fost atît de admiratăce putea fi mai bine1 To i au spus că arată foarte bine +i domnul &in%le0 a %ăsit!o tare frumoasă +i a dansat cu ea de două ori. complimentele pe care le prime+ti te iau totdeauna prin surprindere. 2i orb să fi fost +i tot ar fi trebuit să vadă că erai de o mie de ori mai frumoasă decît oricare dintre femeile din salon.+i. cate%oric. un bal nemaipomenit. Nu m!am a+teptat la un asemenea compliment. ca so ia lui să fie de'amă%ită de noul venit. # O(1 dra%ul meu &ennet. Cred că dantela de pe toaleta doamnei >urst. # Nu te!ai a+teptat. adau%ă Eli'abet(. oribil.+i Boulanger-ul . e5clamă so ul enervat. Cu o carte în mînă. el uită de timp. # . A+a că a întrebat cine e +i a ru%at să!i fie pre'entat +i i!a cerut următoarele două dansuri. Aci fu din nou întreruptă. spiritual. era +i foarte curios să afle ce se întîmplase într!o seară ca aceea.. Nu ve'i nici un defect la nimeni. foarte dră%u . nu!mi mai pomeni de partenerele sale1 $oamne. am avut o seară încîntătoare.on%bourn... %roa'nica bădărănie a domnului $arc0.!au %ăsit pe domnul &ennet încă trea'. în ca'ul de fa ă. nimeni nu poate s!o placă. Capitolul 8< Cînd Jane +i Eli'abet( rămaseră sin%ure. To i oamenii sînt buni +i dră%u i în oc(ii tăi. să o faci +i mai bună +i să nu pomene+ti nimic de păr ile . Ar fi preferat. +i care nu merită să te ostene+ti să!i placi. să iei partea bună din firea fiecăruia. . dra%ul meu. niciodată.i''0 dra%ă1 # O(. două le!a dansat cu domni+oara :in%. 2i n! am mai vă'ut asemenea maniere perfecte1 Atîta simplitate +i atîta bună cre+tere1 # Este +i frumos. îi mărturisi sorei sale cît îl admira.+i tocmai asta e minunea. +tii. @i!au plăcut mul i al ii mai nero'i. în ca'ul ăsta.

una pe care n!aveau obiec iuni s!o cunoască mai îndeaproape. în pofida unor mari deosebiri de caracter. Capitolul < Cale de o mică plimbare de la .i!au plăcut po'i ia +i camerele principale. &in%le0 cucerea.nu e5istase nici formalism.totu+i. datorită acestei laude. Erau destul de frumoasefuseseră educate într!unul dintre cele mai bune pensioane din ora+. au plăcut!o +i au admirat!o.on%bourn.se sim ise imediat ca între vec(i cuno+tin e. 2i într!adevăr. a aruncat o privire la casă. 7ăceau parte dintr!o familie respectabilă din nordul An%liei # fapt întipărit în min ile lor mai adînc decît împre"urarea că averea fratelui lor +i a lor proprie fusese dobîndită prin ne%o . $omnul &in%le0 avea +i el aceea+i inten ie. 6n această privin ă prietenul său îi era mult superior. care se căsătorise cu un bărbat mai mult ele%ant decît bo%at.acesta avusese inten ia să cumpere o mo+ie. &in%le0 avea cea mai mare încredere în tăria afec iunii lui $arc0.obi+nuiau să c(eltuiască mai mult decît ar fi trebuit +i să frecvente'e oameni din înalta societate. mul i dintre cei care îi cuno+teau foarte bine firea comodă se întrebau dacă nu!+i va petrece restul 'ilelor la Net(erfield. dimpotrivă. femei foarte fine. vom avea în ea o vecină încîntătoare. dar nu fu convinsă. iar fratele lor s!a sim it autori'at.erau deci îndreptă ite. nu. /anierele lor nu sînt la înăl imea alor lui. 6ntre el +i $arc0 e5ista o prietenie trainică. de+i nu s!ar fi putut %ăsi fire care să pre'inte un contrast mai i'bitor cu a sa proprie +i de+i niciodată nu părea nemul umit de ceea ce era el însu+i. # $esi%ur nu. desc(isă. maleabilă. dar a %ăsit că 'îmbea prea mult. cînd îi convenea. Surorile lui erau foarte dornice ca domnul &in%le0 să!+i aibă propria sa mo+ie.sînt însă femei foarte dră%u e cînd stai de vorbă cu ele. Abia trecuseră doi ani de cînd domnul &in%le0 devenise ma"or că a +i fost ispitit de o recomanda ie înt?mplătoare să arunce o privire la Net(erfield >ouse. în toate privin ele. cu un discernăm?nt nealterat de vreun interes personal.+i.nu sim ise pentru nici unul dintre ei nici cel mai mic interes. Era în acela+i timp seme . re'ervat +i preten ios. Eli'abet( era foarte pu in dispusă să le aprobe. iar în ceea ce prive+te pe domni+oara &ennet.+i au declarat că e o fată dră%u ă. $omni+oara &ennet a fost deci consacrată ca o fată dră%u ă. dar $arc0 era de+tept. la prima vedere. nu vă'use decît o co! lec ie de oameni la care nu %ăsise nimic a%reabil +i nimic distins. nici darul de a se face plăcute cînd o doreau. dacă nu mă în+el. 7elul în care au discutat despre petrecerea de la /er0ton este destul de %răitor. Erau. părerea cea mai înaltă. nu urmăriseră. locuia o familie cu care familia &ennet era .+i nici doamna >urst. Eli'abet( o ascultă în tăcere.$arc0 "i%nea mereu. într!adevăr. cu o fire mai pu in în%ăduitoare decît a sorei sale +i. . A recunoscut că domni+oara &ennet era dră%u ă. Oriunde ar fi apărut. lăsînd %enera iei următoare sarcina de a cumpăra mo+ia. &in%le0 îi era dra% lui $arc0 pentru firea sa blîndă. $oamna >urst +i sora sa au fost de acord cu toate acestea.+i felul său de a fi # de+i era binecrescut # nu era atră%ător. timp de o "umătate de oră. nu era mai pu in dispusă să considere casa fratelui său drept a ei proprie.proaste # numai tu po i s!o faci. $omnul &in%le0 mo+tenise de la tatăl său o avere care se ridica la aproape o sută de mii de lire. 8nteli%en a lui $arc0 era superioară.nici unul nu!i dăduse aten ie +i compania nici unuia dintre ei nu!i făcuse vreo plăcere. nu le lipsea buna dispo'i ie cînd erau mul umite. dar nu a trăit s!o facă. a fost mul umit de cele spuse de proprietar despre avanta"ele locuin ei.dar erau mîndre +i încre'ute. +i! i plac +i surorile acestui tînăr. $omni+oara &in%le0 va locui la fratele ei +i!i va duce %ospodăria.aveau o avere de două'eci de mii de lire. nici ri%iditate. de asemeni. în %eneral să se facă a%reabile. +i uneori ale%ea c(iar +i re%iunea. domni+oara &in%le0 nu era cîtu+i de pu in refractară să se a+e'e în capul mesei lui. $arc0. &in%le0 nu mai întîlnise niciodată în via a sa oameni mai dră%u i sau fete mai frumoaseto i fuseseră nespus de amabili +i aten i cu el. iar despre "udecata acestuia. Cu toate că el se stabilise acum numai în calitate de c(iria+. nu!+i putea înc(ipui un în%er mai frumos decît ea.ui &in%le0 nu!i lipsea în nici o privin ă nimic. +i a luat!o pe loc. E(. să %îndească bine despre ele +i rău despre al ii. să se %îndească la ea cît dorea. +i în casă.dar deoarece dispunea acum de o casă bună +i de toate libertă ile vie ii de conac. Cu un spirit de observa ie mai viu.prin felul cum se purtaseră la petrecere.

on% mi!a spus seara trecută că a stat o "umătate de oră. Nu e o mică %re+eală la mi"loc.on%. $acă mă pot e5prima astfel. $ar pot să!mi înc(ipui ce s!a întîmplat. era. probabil pentru că a dansat de două ori cu ea. +i a+ putea foarte u+or să iert mîndria lui.ucas. totu+i.ucas. afară doar cînd e cu vec(ile sale cuno+tin e. . +ti i.deosebit de strîns le%ată. # $omni+oara &in%le0 mi!a spus. doamnă. cu tot ce!+i poate dori cineva.. Nu te po i mira cînd un tînăr atît de fin. părăsindu!le pe amîndouă. la cap. că niciodată nu vorbe+te mult.. a admirat!o. $omnul $arc0 merită mai pu in să fie au'it decît prietenul său. $oamna . =an%ul i se urcase. Sir 4illiam .ucas. doamnă. că! i pot promite lini+tită că nu voi dansa cu el niciodată. dacă a+ fi în locul tău.ucas să se întîlnească pentru a comenta un bal.i''0 în cap că trebuie să fie ve5ată de bădărănia lui. pentru că are o scu'ă. cea mai mare dintre domni+oarele &ennet. James îl făcuse +i curtenitor.O(. Cu toate că se sim ea îmbătat de ran%ul său. # /îndria. # $umneata ai început seara bine. # )oate vă %îndi i la conversa ia au'ită de mine din întîmplare. care se fălea cu serio'itatea reflec iilor ei.on% nu are trăsură +i că a venit la bal într!un cupeu înc(iriat. Sînt si%ură că l!am vă'ut pe domnul $arc0 vorbindu!i. prietena intimă a Eli'abet(ei. # A(. între domnul &in%le0 +i domnul =obinson.ucas era o femeie foarte cumsecade. cumva. pre'entarea sa la )alatul St. spuse domni+oara . # $a. +i el n!a avut încotro +i a trebuit să răspundă.. fără îndoialănu pot e5ista două păreri în c(estiunea asta. dar se pare că i!a plăcut cea de!a doua mai mult. 6i provocase silă pentru ocupa ia +i re+edin a sa într!un tîr%u+or +i. unde făcuse o avere frumu+ică +i se ridicase la ran%ul de cavaler printr!o suplică adresată re%elui. dar ea 'icea că a părut furios că i se adresase cuvîntul.nu v!am pomenit nimic despre asta. se putea ocupa e5clusiv cu polite ea fa ă de toată lumea. Aveau mai mul i copii. se crede atît de mult. este un . că doamna . în cele din urmă cum îi place la Net(erfield. spuse C(arlotte. interveni Jane. îi spuse doamna &ennet. a+ refu'a să danse' cu el. 8nofensiv. replică Eli'abet(. o tînără fată cam de două'eci +i +apte de ani. lucrul acesta nu!l făcea trufa+. asta părea a fi admira ie. # Nu!mi pasă că n!a vorbit cu doamna . +i deci o vecină pre ioasă pentru doamna &ennet.. # Altădată. Dumneata ai fost prima aleasă a dom! nului &in%le0. # E+ti absolut si%ură. de fapt. # )e cuvîntul meu1 $ar a fost un răspuns foarte (otărît. &iata Eli'a1 Au'i.ad0 . dar nu prea +tiu bine ce # ceva în le%ătură cu domnul =obinson. $omnul =obinson l!a întrebat cum îi plăceau petrecerile noastre la /er0ton +i dacă nu era de părere că la serată se aflau o mul ime de femei dră%u e.este un om atît de antipatic. să fii doar acceptabilă! # <ă ro% să nu!i vîrî i lui .din contră. Cu si%uran ă. el are dreptul să fie mîndru..asta. iar el i!a răspuns prompt la ultima întrebare9 . cu o politicoasă stăpînire de sine. pare să însemne că. # Cred. unde putea cu%eta cu plăcere la propria se importan ă +i descătu+at de treburi.on%bourn ca să audă +i să se facă au'ite. spuse mama sa. pe vremea cînd era primar. remarcă /ar0. Am au'it ceva despre asta. C(arlotte. Cred că o fi au'it. a+a cum supără adeseori mîndria. ar fi vorbit cu doamna . inteli%entă +i cu mult bun sim . întrebă Jane. poate să nu ducă la nimic. fără să desc(idă %ura măcar o sin%ură dată.ucas se ocupase în trecut cu ne%o ul la /er0ton. prietenos +i îndatoritor din fire. c(iar lîn%ă ea. încît ar fi o adevărată nenorocire să fii pre uită de el. de familie. # Nu cred o iotă. Cred că. # Este foarte adevărat. vrei să spui Jane. # $a. era numai amabilitate fa ă de fiecare. # /îndria lui. +i pe care o socotea cea mai dră%u ă. dacă ar fi fost atît de dră%u . interveni domni+oara . Eli'a. Cu acestea este deosebit de dră%u . dar a+ fi vrut să fi dansat cu Eli'a. 7iind absolut necesar ca domni+oarele &ennet +i domni+oarele . . Cel mai mare. numită de atunci Lucas Lodge. dacă n!ar fi călcat!o în picioare pe a mea.i''0. pentru că ea l!a întrebat. nu prea de+teaptă. poate. To i spun că!i mîndru de nu!i a"un%i eu pră"ina la nas. diminea a următoare petrecerii le aduse pe cele dintîi la . cam la o milă de /er0ton. se strămutase cu familia într!o casă.on%. domni+oarei . cu avere. dra%a mea. a+a e. într!adevăr. pe mine nu mă supără. # Cele au'ite de mine au fost mai cu tîlc decît cele au'ite de tine.

+i atunci. să te po i stăpîni în fa a lumii. fa ă de cele două mai mari. nu mi!ar păsa cît sînt de mîndru.or%oliul. n!ar fi decît o slabă consolare să cre'i că lumea nu +tie nimic. $ar nu acestea sînt sim ămintele Janei.care venise cu surorile sale. Jane a primit această aten ie cu cea mai mare plăcere. # )lanul tău e bun. $acă eu îmi pot da seama de interesul ei pentru el. admira iei fratelui lor pentru Jane. Ea îi împărtă+i toate astea prietenei sale. care o puteau pune la adăpost de bănuielile inoportunilor. dacă o vede îndea"uns. Cineva poate fi mîndru fără a fi or%olios. nu sînt niciodată mult timp împreună. &ăiatul o asi%ură că n!ar face!o. i!a+ lua pe loc sticla din fa ă. # $ar ea îl a ută. îi răspunse Eli'abet(. +i!au e5primat totu+i dorin a. $acă o femeie î+i ascunde sentimentele cu aceea+i iscusin ă +i fa ă de obiectul afec iunii sale. $eocamdată nu poate fi încă si%ură de serio'itatea pornirii ei.ucas. este imposibil să folosească fiecare clipă pentru a sta împreună de vorbă. cred că a+ adopta planul tău. după toate probabilită ile.ea continuă să sus ină că ar face!o +i discu ia nu se termină decît o dată cu vi'ita.dar s!ar putea ca niciodată să nu facă mai mult decît s!o placă dacă ea nu!l a"ută pu in. atît cît era. Neîndoielnic. Sîntem to i în stare să facem începutul sin%uri # o u+oară preferin ă este destul de firească. Era foarte limpede # ori de cîte ori se înt?lneau # că domnul &in%le0 o plăcea cu adevărat. /îndria e le%ată mai mult de părerea noastră despre noi în+ine. amabilitatea lor fa ă de Jane. A dansat cu el la /er0ton patru dansuri. domni+oara . 2i. poate pierde prile"ul de a!l captiva.totu+i.on%bourn s!au pre'entat curînd la cele din Net(erfield. a%reabil.l!a vă'ut într!o diminea ă # acasă la el # +i de atunci a cinat în compania lui de patru ori. 6n nouă ca'uri din 'ece e mai bine ca o femeie să arate mai multă afec iune decît simte. &in%le0 ar trebui să fie un nerod să nu!l observe.sim ămînt foarte obi+nuit.# +i cum se văd întotdeauna într!o societate numeroasă. deoarece Jane unea o mare putere de sim ire cu stăpînirea de sine +i cu o fire ponderată. Cînd va fi si%ură de el. # Este.dar este uneori o %re+eală să fii atît de re inută.dar Eli'abet( vedea totu+i cît de aro%ant se poartă cu ele. &unele maniere ale domni+oarei &ennet înfloreau. ai bea cu mult mai mult decît ar trebui. de+i adesea cuvintele sînt folosite ca sinonime. $e aceea ar trebui ca Jane să profite cît mai mult de fiecare moment în care!i poate capta aten ia.. # Nu uita. încura"ate de bunăvoin a doamnei >urst +i a domni+oarei &in%le0.ucas. făcînd cu %reu e5cep ie pentru sora ei # +i nu le putea simpati'a. dar Eli'abet(ei îi era tot atît de limpede că Jane ceda pornirii pe care o sim ise pentru el din prima clipă +i că era pe cale să se îndră%ostească de!a binelea. fără încura"are. Aproape în fiecare ata+ament e5istă atît de multă %ratitudine sau vanitate. într!adevăr. replică C(arlotte.+i dacă m!a+ (otărî să!mi %ăsesc un bărbat bo%at sau. avea valoare datorîndu!se. cîtă vreme nu ai în vedere altceva decît dorin a de a te mărita bine. poate. <i'ita a fost întoarsă după toate re%ulile. în asemenea ca'. că nu e bine să le la+i în voia lor. 6l cunoa+te doar de două săptămîni. de ceea ce ne!ar plăcea să %îndească al ii despre noi. de a le cunoa+te mai bine. oricare. să fii în stare. că el nu cunoa+te firea Janei a+a cum o cuno+ti tu. # Atunci. pur +i simplu un bărbat. # )oate că trebuie. de+i &in%le0 +i Jane se întîlnesc destul de des. sau dacă aceasta este un lucru în elept. el trebuie să!+i dea seama de acest lucru. A+ ine o (aită de o%ari +i a+ bea o sticlă de vin în fiecare 'i. # $ar dacă o femeie are o înclina ie pentru un bărbat +i nu încearcă să i!o ascundă.. reală sau ima%inară. &in%le0 o place pe sora ta. va avea timp destul să se îndră%ostească +i ea cît o vrea. atît cît îi permite firea. cred.dar prea pu ini dintre noi sînt în stare să se îndră%ostească cu adevărat.ea nu are un scop anume.+i. spuse doamna &ennet. $in tot ce am citit pînă acum. de+i pe mamă au %ăsit!o de netolerat +i pe fetele mai mici nevrednice să le adrese'e o vorbă. e5clamă unul dintre tinerii .că natura omenească este deosebit de înclinată către acest sim ămînt +i că foarte pu ini sîntem aceia care nu nutrim un sentiment de automul umire pentru vreo însu+ire sau alta. sînt convinsă că este foarte obi+nuit. Or%oliul +i mîndria sînt lucruri diferite.î+i spunea de asemenea cu plăcere că era imposibil ca lumea să afle ceva. dacă te! a+ vedea făcînd!o. Capitolul <8 $oamnele din . # $acă a+ fi bo%at ca domnul $arc0. Eli'a. Nu este deloc suficient pentru a!i cunoa+te .

ucas spuse prietenei sale9 # Te desfid să desc(i'i un asemenea subiect fa ă de domnul $arc0. 2tii bine că nu e un lucru sănătos +i că tu însă i nu ai proceda astfel. cu un oc(i critic.+i. to i cei de fa ă9 . descoperise în înfă i+area ei mai mult decît o sin%ură abatere de la perfecta simetrie. # 6n curînd va fi rîndul ei să fie sîcîită. $in faptul că au cinat împreună. # Cu o mare (otărîre1 $ar acesta este un subiect care întotdeauna face pe o doamnă să fie (otărîtă1 # Sînte i pornit împotriva noastră. însă în privin a vreunei alte însu+iri caracteristice. $upă vreo două cîntece +i înainte de a fi putut răspunde ru%ămin ilor unora de a mai cînta fu înlocuită la pian cu nerăbdare de sora ei /ar0 care. fusese captivat de încîntătoarea lor naturale e. 7aptul acesta atrase aten ia Eli'abet(ei. 7ericirea în căsnicie este numai o c(estiune de noroc. Are o privire foarte ironică +i. a+a cum pre'in i tu lucrurile. $e+i.pentru ea. /ă duc să desc(id pianul. Acestei descoperiri i!au urmat altele tot atît de ve5ante pentru el. $upă căsătorie. că stă +i ascultă conversa ia mea cu colonelul 7orster. Eli'abet( era departe de a bănui că +i ea devenise un obiect demn de un oarecare interes în oc(ii prietenului acestuia. aceste patru seri le!au dat posibilitatea să constate că amîndurora le place Două!eci şi unu mai mult decît "omer#.+i cu o căutătură %ravă spre domnul $arc09 e un vec(i +i minunat proverb pe care!l cunosc.ucas. cu %reutate. e+ti o făptură tare ciudată. dacă trebuie să fie a+a. domni+oara . desi%ur. ca un prim pas. a+ dori să nu mă produc în fa a acelora care sînt obi+nui i să se delecte'e cu cei mai buni arti+ti. care se întoarse către el +i!i spuse9 # Nu crede i. începu să asculte discu iile ei cu al ii. Eu o in pe a mea ca să!mi înal cîntecul. # Ei bine. Asta s!a petrecut la re+edin a lui Sir 4illiam . noroc. se străduia din . cred că ar avea tot atîtea +anse de fericire cîte ar avea dacă i!ar studia firea timp de douăspre'ece luni. $acă ar fi să se mărite cu el mîine.. domnule $arc0 că m!am e5primat remarcabil de bine adineauri.a început. C(arlotte. de asemenea.foarte bine. Totu+i. unde se or%ani'ase o mare reuniune. datorită e5presiei frumoase din oc(ii ei întuneca i. 7aptul că în momentul căsătoriei partenerii î+i cunosc foarte bine firea.ucas. Eli'abet( era total incon+tientă de acest lucru. $arc0 începu să dorească s!o cunoască mai bine +i înainte de a sta el însu+i de vorbă cu ea. a+a să fie.dar asta nu e o "udecată sănătoasă. deo! sebirile dintre ei se vor accentua de a"uns pentru ca să!+i aibă partea lor de suferin ă. dorind mereu să mă produc în fa a oricui +i a tuturor. # Ce!o fi vrînd domnul $arc0. ar fi putut afla numai dacă el are poftă de mîncare sau nu.firea. # Nu. dar prin nimic e5cep ională. Eli'a. domnul $arc0 admisese. că a +i început să %ăsească acela+i c(ip neobi+nuit de inteli%ent. în curînd mă voi teme de el. sau faptul că au firi foarte asemănătoare nu le măre+te cîtu+i de pu in +ansele de fericire. a fost obli%at să constate că avea o siluetă 'veltă +i plăcută.la bal o privise cu indiferen ă. # Aceasta este o întrebare la care nu! i poate răspunde decît domnul $arc0.dar. în timp ce dînsul se apropia de ele. o privise numai pentru a!i aduce critici. fără să aibă însă aerul că dore+te să participe la conversa ie. # $a. Aceasta fu o provocare pentru Eli'abet(. din toata inima. )u in mai tîr'iu. . spuse C(arlotte. ai fi de nepre uit. cînd l! am tot sîcîit pe colonelul 7orster să ne dea un bal la /er0ton. îl voi face desi%ur să priceapă că +tiu ce urmăre+te. dacă nu încep prin a fi eu însămi impertinentă. fiind sin%ura urî ică dintre fetele &ennet. interveni domni+oara . o întrebă Eli'abet( pe C(arlotte.ucas. $arc0 era omul care nu se făcea plăcut nicăieri +i care n!o socotise destul de frumoasă pentru a o invita la dans. $acă vanitatea mea ar avea veleită i mu'icale.@ine! i răsuflarea ca să ai cu ce! i răci fiertura. 8nterpretarea ei fu plăcută. nu!mi înc(ipui să!+i fi putut de'vălui mare lucru. patru seri împreună # +i patru seri pot însemna foarte mult.+i cînd se întîlniseră din nou. a+a cum stau lucrurile. # /ă faci să rîd. # $acă va mai continua astfel.+tii ce urmea'ă. adău%ă.dar trebuie să! i aminte+ti că au petrecut. de+i afirma că manierele ei nu erau cele obi+nuite în lumea bună. la insisten ele domni+oarei . 7iind foarte prinsă să observe aten iile domnului &in%le0 fa ă de sora sa. # Ca prietenă. că era dră%u ă. îi doresc Janei.+i e mai bine să cuno+ti cît mai pu in posibil defectele omului cu care! i vei petrece via a. $ar nici nu apucase bine să se lămurească +i să!+i lămurească prietenii că Eli'abet( n!avea o sin%ură trăsătură ca lumea pe c(ipul ei.

# <ă %îndi i cît de insuportabil ar fi să petrece i multe seri în acest fel. # Niciodată. domnul $arc0 ceru favoarea unui dans. /ar0 nu avea nici talent. pînă ce acesta nu!i vorbi. de+i domnului $arc0 îi displace. se porniseră nerăbdătoare să danse'e într!un capăt al salonului. 6l socotesc ca pe una dintre primele manifestări de rafinament ale societă ilor omene+ti civili'ate. $omnul $arc0 se înclină.ucas +i doi. Eli'abet( era (otărîtă. +i mai pre'intă în plus avanta"ul de a fi foarte . care se %îndea tocmai la ea cu oarecare bunăvoin ă. # Sînte i desăvîr+ită la dans. +i nu mică mi!a fost plăcerea privindu!vă.ucas. sînt convins că nu are nimic împotrivă să ne îndatore'e timp de o "umătate de oră. fu bucuroasă să vîne'e pre uire +i mul umiri. # Ce petrecere încîntătoare pentru tineret. nimic nu se compară cu dansul. dar interlocutorul lui nu era dispus să i!l dea +i. cîntînd melodii sco iene +i irlande'e. domnule $arc01 )înă la urmă. Nu m!am plictisit niciodată atît1 2i to i ace+ti oameni insipi'i +i totu+i '%omoto+i. # )rietenul dumneavoastră dansea'ă splendid. fără nici un fel de conversa ie. # Nu crede i că ar fi un oma%iu ce se cuvine acelei case. nici %ust. vă asi%ur. Cu multă cuviin ă. =efu'ul ei nu!l supără pe domnul $arc0. +i este o cru'ime să mă lipsi i de fericirea de a vă admira +i. ar fi pus!o într!a lui $arc0 care. dra%ă domni+oară Eli'a. îi dăduse în acela+i timp un aer pedant +i încre'ut. # Ave i dreptate. acest amu'ament. $omnul $arc0 +edea în prea"ma lor. # Cred că m!a i vă'ut dansînd la /er0ton. îi trecu prin minte să facă un mare act de %alanterie +i îi stri%ă9 # Scumpă domni+oară Eli'a.+i de+i ambi ia o făcuse silitoare. la cererea surorilor sale mai mici care.ondra. Sir. căci cine ar putea obiecta ceva unei ase! menea partenere. mărun i +i totu+i plini de ei1 Ce n!a+ da să aud sarcasmele dumneavoastră la adresa lor. dar nu am fost destul de si%ur că aerul . trei ofi eri. cînd fu acostat de domni+oara &in%le0. o încîntătoare parteneră. +i nu mă îndoiesc că sînte i +i dumneavoastră. # Ave i o re+edin ă la . Sir. într!adevăr.la modă. într!adevăr.era prea cufundat în propriile sale %înduri +i nici nu bă%ă de seamă că alături de el se afla Sir 4illiam . 6ntr!o tăcută indi%nare fa ă de modul acesta de a petrece seara. într!o astfel de societate. cum în clipa aceea Eli'abet( se îndrepta către ei. de+i surprins peste măsură.ad0!ei . Sir. Se opri a+teptînd un răspuns. 3îndul meu luneca pe un fă%a+ mult mai plăcut. simplă +i naturală. de+i nu cîntase nici pe "umătate atît de bine. în ele%. Sir. $ansa i adesea la St. cînd Eli'abet( +i! o retrase brusc +i!i spuse lui Sir 4illiam cu oarecare nervo'itate9 # Crede i!mă. # $omnul $arc0 este numai amabilitate. Eli'abet(. la sfîr+itul unui lun% concerto.+i. nu ne putem mira de comple'en a sa. continuă el după o pau'ă.pe cînd /ar0. # Am avut cîndva de %înd să mă instale' +i eu acolo. domnule $arc0. spuse Eli'abet( surî'înd. <ă implor să nu presupune i că am venit spre dumneavoastră ca să solicit un partener. în societă ile mai pu in civili'ate ale lumii # fiecare sălbatic +tie să danse'e1 Sir 4illiam 'îmbi doar. sînt cu totul de părerea dumneavoastră. vă ro% să!mi în%ădui i să vă pre'int. ar fi dorit să i!o ia.ondrei îi va prii . în %eneral. # Este un oma%iu pe care nu!l aduc niciodată vreunei case cînd pot evita s!o fac. # )ot să vă spun de ce a i că'ut pe %înduri. într!adevăr. # )resupunerea dumneavoastră este total %re+ită. care ar fi dăunat c(iar +i cuiva a"uns la un %rad de perfec iune mai mare decît cel atins de ea. nu am nici cea mai mică inten ie să danse'. cînd îl vă'u pe &in%le0 intrînd în dans. # $a. fusese ascultată cu mult mai multă plăcere. dar a fost 'adarnic. Eli'abet( se îndepărtă cu o privire +tren%ărească.ucas. $omnule $arc0. în persoana acestei tinere domni+oare. # Cred că nu pute i. domni+oară Eli'a. sînt si%ur.James. de ce nu dansa i.+i dacă inem seama de obiectul tenta iei.%reu să!+i desăvîr+ească educa ia +i cuno+tin ele +i era mereu dornică să +i le etale'e. împreună cu tinerii . cînd ave i în fa ă atîta frumuse e1 2i. pentru că îmi place o societate aleasă.+i 'adarnice au fost +i toate încercările lui Sir 4illiam de a o îndupleca. # Este. Nu pute i refu'a să dansa i. un adept al acestei arte. luînd mîna fetei. /editam la marea plăcere pe care i!o pot da doi oc(i frumo+i pe .

distan ă foarte potrivită pentru tinerele domni+oare care erau atrase într!acolo de trei.ondra.0dia. 8ma%ina ia unei doamne este foarte aprinsă. # O(1 nu1 $acă lua i lucrurile atît de serios. dar . Cat(erine se tulbură +i nu mai spuse nimic . fa ă de o modistă # c(iar peste drum. $omni+oara &in%le0 î+i a inti îndată privirile pe fa a lui +i îi ceru să!i spună ce doamnă reu+ise să!i inspire asemenea reflec ii. $oamna &ennet avea o soră măritată cu un oarecare domn )(ilips. # $acă ai mei sînt ni+te nero'i. avere frumu+ică pentru situa ia ei. Sînt uluită1 $e cînd se bucură de această favoare. spiritele domni+oarei &in%le0 se revărsară în continuare. care dădea fiori doamnei &ennet. erau deosebit de asidue în aceste aten ii. continuă să!+i e5prime admira ia pentru căpitanul Carter +i speran a de a!l întîlni în cursul 'ilei. # C(iar aceasta este întrebarea pe care mă a+teptam s!o pune i. pentru a!+i îndeplini îndatoririle fa ă de mătu+a lor +i. <e i avea. căci tocmai venise în apropiere un re%iment de mili ie care urma să rămînă acolo toată iarna. 2tiam că ve i fi %ata să!mi pre'enta i urările dumneavoastră.sare de la admira ie la dra%oste +i de la dra%oste la căsătorie. voi considera c(estiunea perfect re'olvată. $arc0 o ascultase cu o totală indiferen ă în timp ce dînsa se amu'ă în acest fel pe tema ce!+i alesese. repetă domni+oara &in%le0. în %eneral. dar se întîmplă că ai no+tri sînt to i foarte de+tep i. deoarece în diminea a următoare acesta pleca la . într!o clipă.0dia.iar averea doamnei &ennet. $acă a+ vrea să %îndesc rău de copiii cuiva. o soacră fermecătoare +i va fi desi%ur mereu pre'entă la )emberle0 împreună cu dumneavoastră. # Tare mă mir. Acum. 2i. Capitolul <88 Averea domnului &ennet se compunea. din nenorocire pentru fiicele lui. o plimbare pînă la /er0ton era lucrul cel mai potrivit ca să le umple orele de diminea ă +i să le dea material de conversa ii pentru seară. # $a. ceea ce desc(idea. # Acesta este sin%urul punct # îndră'nesc s!o cred # în care nu sîntem de aceea+i părere. 6n fiecare 'i cuno+tin ele lor cu privire la numele +i rela iile ofi erilor sporeau. cred că sînte i două dintre cele mai neroade fete de pe aici.averea domnului &in%le0.+i oricît de sărac în +tiri era. $upă ce le ascultă o diminea ă întrea%ă efu'iunile pe această temă. domnul &ennet remarcă cu răceală9 # $upă cît pot să!mi dau seama din felul vostru de a vorbi. Satul . O cam bănuiam eu.aveau +i mai pu ină minte decît surorile lor +i. # $omni+oara Eli'abet( &ennet. nu avea nici un pre în oc(ii lor. în compara ie cu uniforma unui ste%ar. cînd nu %ăseau nimic mai bun de făcut. o sursă de fericire necunoscută mai înainte. putea cu %reu compensa veniturile insuficiente ale so ului. Tatăl ei fusese avocat la /er0ton +i îi lăsase mo+tenire patru mii de lire. cu o perfectă indiferen ă. n!a+ ale%e totu+i pentru asta propriii mei copii. Nu mai vorbeau decît despre ofi eri. cînd să vă pre'int urările mele de fericire. $omnul )(ilips era în vi'ită cu ei.ondra.c(ipul unei femei dră%u e. Am sperat întotdeauna că părerile noastre vor coincide pînă în cele mai mici amănunte. într!adevăr. Cat(erine +i . însă. inutul. mă ro%.într!o ramură comercială respectabilă.on%bourn era situat la numai o milă de /er0ton. dar acum m!am convins. fusese lăsată prin testament # în lipsă de mo+tenitori direc i de parte bărbătească # unei rude îndepărtate. că e+ti atît de repede dispus să! i cre'i copiii nero'i. dintr!o mo+ie cu un venit de două mii de lire anual care.+i deoarece calmul lui o convinsese că nu era nici un pericol. Adresele lor n!au rămas mult timp un secret pentru ele +i. au început să!i cunoască personal. sper să rămîn mereu con+tient de asta. patru ori pe săptămînă. căci le socotesc . 'ise doamna &ennet. iar cartierul %eneral era în /er0ton. aproape în între%ime. pentru nepoatele sale. ele tot i'buteau să stoarcă ceva de la mătu+a lor. 6n pre'ent. Cele două fete mai mici. vi'itele la doamna )(ilips furni'au fetelor +tiri %ro'av de interesante. +i un frate stabilit la . care fusese secretarul tatălui ei +i îi succedase în afaceri. $omnul $arc0 îi răspunse cu multă îndră'neală9 # $omni+oara Eli'abet( &ennet. erau într!adevăr doldora +i de ve+ti +i de bucurii. în curînd. dra%ul meu. dar în c(estiunea asta sînt silit să fiu în de'acord cu dumneata.

. Caroline &in%le0. căci un t$te-%-t$te de o 'i întrea%ă. mătu+a mi!a spus că domnul colonel 7orster +i domnul căpitan Carter nu se mai duc la domni+oara 4atson atît de des ca la început. # $ar.nici nu plecase Jane bine. cînd au venit aici. cred. e mai bine să te duci călare. /!am sim it foarte rău astă'i de diminea ă. . riscăm să ne du+mănim pe tot restul vie ilor noastre.apoi îl citi cu %las tare.cum de nu mi!a spus mătu+a nimic despre una ca asta. interveni Eli'abet(. $espre ce e vorba. că se +i porni ploaia. stri%ă . /i!amintesc de vremurile cînd +i mie îmi plăcea %ro'av o tunică staco"ie # +i. # /i!ar place mult mai mult să mer% cu trăsura. n!am să!i spun ba1 8ar deună'i. pentru că vremea e a ploaie +i atunci o să trebuiască să rămîi acolo toată noaptea. 7ără îndoială. doamna &ennet repe'i întrebare după întrebare. # Este de la domni+oara &in%le0. # $ra%ă domnule &ennet. într!adevăr. de la cine e. # Cu ofi erii1 e5clamă . 6n afară de durerea de cap +i o durere în %ît. # 8a masa în ora+. )loaia continuă fără încetare toată seara. întrebă Jane.0dia. cînd un servitor de la Net(erfield se pre'entă cu un bile el pentru Eli'abet(. )înă a doua 'i de diminea ă. mi!ar cere pe una dintre fete. ceea ce trebuie pus.Scumpa mea .îi vede acum mereu la ba'ar la Clar*e. Cu oc(ii scînteind de plăcere.$ra%a mea prietenă.pe cele două me'ine ale noastre cum nu se poate mai 'ănatece. colonelul 7orster mi s!a părut tare c(ipe+ în uniforma lui. iar mama sa o conduse pînă la u+ă cu multe +i vesele pre'iceri de vreme proastă. în fundul inimii îmi place +i acum. sînt si%ură că nu se vor mai %îndi la ofi eri. %răbe+te!te. dacă ai fi si%ură că nu se vor oferi s!o trimită înapoi cu trăsura lor. nu mai am nimic.0dia. Ele insistă. Jane nu se putea întoarce. ca +i cînd meritul de a fi de'lăn uit ploaia era cu totul al ei. cum nici noi nu ne %îndim. .fusese trimis de la Net(erfield +i aducătorul a+tepta răspuns. tata nu se poate lipsi de cai. Cînd vor atin%e vîrsta noastră. interveni doamna &ennet. Cu toată dra%ostea. inimioara mea. # &un plan1 e5clamă Eli'abet(. <ino cît po i mai repede după primirea biletului. sînt si%ură. 7ratele meu +i ceilal i domni vor lua masa în ora+ cu domnii ofi eri. E nevoie de ei la cîmp. pe seama ploii de ieri care m!a udat pînă la piele.ui'a. de asemenea. cu cinci. nu trebuie să te a+tep i să aibă mintea tatălui sau mamei lor. la Sir 4illiam. # E nevoie de ei la cîmp mult mai des decît îi pot avea.. $oamna &ennet nu!i mai putu răspunde fiindcă tocmai atunci intrase valetul cu un bilet pentru domni+oara &ennet. nu poate să se sfîr+ească fără o ceartă. scopul mamei este atins. Nici nu terminaseră bine micul de"un. răspunse Jane. /are %(inion1 # )ot să iau trăsura. Speran ele sale se împliniră. Ce 'ice el. # Nu. îl făcu pe tatăl ei să recunoască într!adevăr că nu se putea lipsi de caiJane fu astfel silită să plece călare. # Ce idee %ro'avă am avut1 se lăuda mereu doamna &ennet. între două femei. a+a că nu vă alarma i dacă ve i au'i că a fost c(emat aici. %răbe+te!te +i spune!ne. )înă la urmă. Surorile se temeau pentru ea.nu este a+a. # $ar dacă îi ai pentru astă'i. $ra%ele mele prietene nici nu vor să audă să mă întorc acasă pînă nu mă voi sim i bine. Jane.+i dacă un tînăr colonel iste . # /amă. dra%a mea. dra%a mea. +ase mii pe an. în timp ce Jane citea9 # <ai. $acă nu ai atîta milă înc?t să vii astă'i să iei masa cu mine +i cu . <ai. domnule &ennet. dar mama lor era încîntată. ea n!a fost totu+i con+tientă de întrea%a valoare a ma+ina iilor sale. Jane.i''0. # O(1 $omnii vor lua cupeul domnului &in%le0 ca să se ducă la /er0ton +i familia >urst nu are cai pentru ai lor. să mă vadă domnul Jones.

)ot foarte bine să mer% pe "os. )entru doamna >urst +i domni+oara &in%le0 era de neconceput ca ea să fi făcut.# Ei bine. ea nu putu spune cine +tie ce. Eli'abet(. Eli'abet( nu o mai părăsi nici măcar o sin%ură clipă. iar domnul >urst. a"unse în fa a casei. sin%ură +i pe o vreme imposibilă. unde erau to i ai casei. iar Eli'abet( î+i continuă drumul sin%ură. străbătînd cîmp după cîmp.+i. adău%ă . de+i trăsura nu era disponibilă. # Te vom conduce pînă la /er0ton. Oamenii nu mor din cau'a unui fleac de răceală.în cele din urmă. dacă se va întîmpla să moară.+i. Cel dintîi se sim ea împăr it între un sim ămînt de admira ie pentru strălucirea pe care efortul o dăduse c(ipului ei +i unul de îndoială. Atîta vreme cît rămîne acolo. lăsîndu!le sin%ure. $omnul $arc0 n!a spus mai nimic. E nepotrivit să te ară i astfel acolo. pentru moment. veniră la ele surorile. # O(1 nu mă tem deloc c!o să moară. vă'înd cîtă afec iune +i solicitudine îi arătau Janei.nu sînt decît trei mile.Eli'abet( începu +i ea să le îndră%ească. cu %le'nele obosite. se (otărî să plece la Jane. dacă fiica dumitale se va îmbolnăvi %rav. pe noroiul ăsta1 stri%ă doamna &ennet. # Nu. c!ar trebui să trimit după cai. <a fi foarte bine în%ri"ită. vom avea mîn%îierea de a +ti că totul a fost din ordinul dumitale. sin%ura solu ie era să se ducă pe "os.+i. # . înainte să plece. $upă micul de"un. $istan a nu înseamnă nimic cînd ai un motiv serios. avea febră mare +i nu se sim ea destul de bine pentru a putea părăsi camera. Cînd ceasul bătu ora trei. Eli'abet( sim i că era timpul să plece +i pomeni # fără să fie prea încîntată # de lucrul acesta. . trei mile pe "os. o întrebă tatăl ei. se amestecă /ar0. iar în purtarea fratelui lor era ceva mai mult decît simplă polite e # era bunăvoin ă +i amabilitate.0dia. . Cel de!al doilea domn se %îndea numai la micul său de"un. poate îl 'ărim pe căpitanul Carter. A fost condusă în sufra%eria mică. Jane urmă imediat sfatul.o sfătui să se întoarcă din nou in pat +i promise să!i trimită doctorii. cu toate că se sculase. dar nu primi un răspuns prea mul umitor.i''0. Eli'abet( fu bucuroasă să fie condusă imediat la ea. cînd Eli'abet( sfîr+i de citit biletul. îmi dai a în ele%e. Au primit!o totu+i cu multă polite e. +i unde apari ia Eli'abet(ei stîrni mare uimire. Jane. scumpa mea. încît domni+oara &in%le0 se vă'u obli%ată să sc(imbe propunerea de a!i oferi trăsura în invita ia de a rămîne. întrebîndu!se dacă împre"urarea merita ca ea să vină de atît de departe. <oi fi înapoi pentru masă. strădania ar trebui să fie întotdeauna în propor ie cu ceea ce dore+ti sa ob ii. $omni+oara &ennet dormise prost.a /er0ton se despăr iră. sărind cu nerăbdare peste pîrlea'uri +i smîrcuri. $omni+oara &in%le0 ii oferi trăsura +i Eli'abet( a+tepta ca aceasta să mai stăruie pu in înainte de a primi.î+i e5primă numai recuno+tin a pentru deosebita %entile e cu care fusese tratată. # 6 i admir bunăvoin a. Eli'abet( acceptă propunerea +i cele trei domni+oare porniră împreună. căci i se ridicase temperatura +i o durea capul în%ro'itor. Nu a fost însă în stare să stea mult de vorbă. /!a+ duce s!o văd. spuse # ceea ce era de la sine în eles # că aceasta răcise foarte tare +i că trebuiau să încerce să învin%ă răul. Eli'abet( întrebă despre sănătatea surorii ei.on%bourn pentru a în+tiin a familia că va rămîne acolo +i pentru a le aduce ve+minte de sc(imb. pe care numai frica de a nu provoca temeri sau în%ri"orări o împiedicase să scrie ce dor îi era de sora ei. Sosi apoi +i spi erul care după ce e5amină bolnava.+i cînd domni+oara &in%le0 ie+i. cînd Jane manifestă o asemenea în%ri! "orare la %îndul de a se despăr i de sora ei. după părerea mea. Eli'abet( acceptă plină de recuno+tin ă +i un servitor fu apoi trimis la .0dia pe drum. +i nici celelalte doamne nu lipsiră mult de lîn%ă ea. sin%ură. dacă a+ putea avea trăsura. dar orice impuls ar trebui să fie controlat de ra iune. # E foarte potrivit să văd cum arată Jane # +i asta e tot ce doresc.Eli'abet( era convinsă că o dispre uiau din această cau'ă. spuseră Cat(erine +i . fiind într!adevăr în%ri"orată. # $acă ne %răbim. # Cum po i fi atît de nesăbuită încît să! i treacă măcar prin minte a+a ceva.domnii ie+iseră +i ele nu aveau de fapt nimic altceva de făcut. deloc. în afară de Jane. în %oană după domnul &in%le0. cum nu călărea. la ora aceea. la Net(erfield. fu încîntată s!o vadă. spuse domnul &ennet. Ea le împărtă+i (otărîrea luată. toate sînt cum nu se poate mai bine. absolut nimic. Eli'abet( se ocupă în tăcere de bolnavă. ciorapii murdari +i un c(ip strălucind de înfierbîntarea mersului.surorile mai mici se îndreptară înspre locuin a so iei unuia dintre ofi eri.

nici %ust +i nu era nici frumoasă.+i fusta lăsată în "os ca să!l ascundă. spuse &in%le0.e!ar mic+ora însă sim itor +ansele de a se mărita cu bărba i cu o oarecare %reutate în lume. decît plăcut. a trebuit să %onească peste cîmpuri. surorile repetară de trei. +i înclin să cred că nu i!ar plăcea s!o ve'i pe sora dumitale pre'entîndu!se astfel. încîntată. pe cele pline de o caldă solicitudine ale domnului &in%le0. # /ă tem.ui'a. printre care le remarcă. iar aten iile fa ă de ea însă+i. # $acă ar avea atî ia unc(i cît să umple între%ul C(eapside. # O pre uiesc foarte mult pe Jane &ennet # este într!adevăr o fată tare dră%u ă # +i doresc din toată inima să se căpătuiască bine. Jane se sim ea încă foarte rău +i Eli'abet( n!o mai lăsă sin%ură. cînd ie+iră din sufra%erie. pînă seara tîr'iu. Nici n!am observat "uponul murdar.Capitolul <888 . să mear%ă trei mile sau patru. a'i!diminea ă cînd a intrat aici. 7ratele lor era. replică $arc0. încîntătoare. . asta tot nu le!ar face. # )ortretul făcut de tine. mă ro%. întruc?tva. /i s!a părut că domni+oara Eli'a &ennet arăta nespus de bine. domnule $arc0. într!adevăr.nu avea nici conversa ie.acestea o împiedicară să se simtă atît de nepoftită pe cît credea că este în oc(ii celorlal i. patru ori că erau %ro'av de mî(nite. # Au'i. Urmă o mică tăcere. într!adevăr # un amestec de mîndrie +i impertinen ă. # $ovede+te dra%oste pentru sora ei. +i atunci i se păru mai curînd potrivit. cînd avu mîn%îierea de a!+i vedea sora dormind. /i se pare că asta dovede+te un %en oribil de independen ă plină de înfumurare +i o indiferen ă. băutură +i "ocul de căr i +i care. cu totul provincială. # $esi%ur. lîn%ă care +edea Eli'abet(. # C(iar a+a. cu noroiul trecîndu!i peste %le'ne. cele două doamne se retraseră ca să se sc(imbe pentru masa de seară +i la +ase +i "umătate Eli'abet( fu poftită la cină. să coboare în . s!au dus # iară+i pline de tandre e # în camera bolnavei. acesta era un bărbat indolent. $omni+oara &in%le0 era preocupată de domnul $arc0. cu asemenea părin i +i cu rude atît de modeste. unde au rămas pînă ce au fost poftite la cafea. domnule $arc0. +i mai au unul care locuie+te pe undeva prin apropiere de C(eapside. aflînd că dînsa prefera o mîncare simplă în locul unui ragout nu mai %ăsi ce să!i spună. N! am să uit în via a mea apari ia ei aici. replică el. de bună seamă. remarcă aproape în +oaptă domni+oara &in%le0. interveni &in%le0. mai pu in fermecătoare. nici cu o iotă. nici o clipă. admira ia dumitale pentru oc(ii ei frumo+i. e5clamă &in%le0. o făcea pe Eli'abet( să resimtă vec(ea ei antipatie pentru ele. astă'i de diminea ă. că această întîmplare a alterat.ui'a. avocat la /er0ton. de un lat de palmă # sînt absolut si%ură. # $eloc.indiferen a lor fa ă de Jane. dar.sper că i!ai vă'ut "uponul. Cu %reu mi!am putut păstra serio'itatea. Jane nu se sim ea deloc mai bine. cînd aceasta nu era de fa ă.sora ei. . # Te!am au'it # cred # spunînd că au un unc(i.surorile lui însă îl aprobară cu entu'iasm +i continuară să facă (a' pe seama vul%arită ii rudelor dra%ei lor prietene.a fel %îndea +i doamna >urst care adău%ă9 # )e scurt. Ea nu putu da un răspuns îmbucurător potopului de întrebări politicoase.a orele cinci. sau cinci.în ceea ce!l privea pe domnul >urst. # $a.a au'ul acestei ve+ti. domni+oara &in%le0 se porni s!o vorbească de rău. )urtarea Eli'abet(ei fu calificată ca foarte rea. spuse domni+oara &in%le0. . sau cîte or fi. nu mai pu in. Cînd se sfîr+i cina. nu. Tăvălit prin noroi. în afară de aceea că este un as al mersului pe "os. să vină aici. # Asta este culmea1 adău%ă sora ei +i i'bucniră în (o(ote de rîs. cum se înc(ise u+a în urma ei. sin%ură de tot1 Ce!a vrut să arate cu asta. # . dar eu nu am bă%at nimic de seamă. &in%le0 nu răspunse nimic. nici stil. s!ar putea să fie foarte e5act. mă tem că nu prea are +anse. $e ce. . fa ă de etic(etă. +i "uponul. Totu+i. atît de răvă+it1 # $a. Eli'abet( se reîntoarse lîn%ă Jane +i. # Dumneata l!ai remarcat. pentru o răceală a surorii ei. în afară de el. sin%urul din familie pe care!l putea privi cu plăcere. Nimeni. n!are nici o calitate. Cu părul în a+a neorînduială. care nu trăia decît pentru mîncare. 6ntr!adevăr arăta ca o sălbatică. +i sin%ură. nu o lua în seamă. O ne%(iobie. ceea ce este încîntător. fără să i'butească. efortul le dăduse +i mai multă strălucire. că era %ro'av de neplăcut să fii %rav răcit +i că le displăcea teribil cînd erau ele însele bolnave # pe urmă nu se mai %îndiră nici un moment la acest lucru. 6n%ri"orarea lui pentru Jane era vădită. apoi doamna >urst reluă firul.

# Sunt uluit. printre toate cuno+tin ele mele. # 2i eu la fel. # $a1 7oarte cuprin'ătoare1 repetă $arc0. Ce bibliotecă minunată ave i la )emberle0.+i. # 2i apoi. # Atunci. este mult prea adevărată. conc(ise domni+oara &in%le0. toate. dumneata însu i ai îmbo%ă it!o atît1 /ereu cumperi căr i. fie măcar pe "umătate atît de încîntătoare pe cît e )emberle0. # )refera i cititul. cîntul.altfel nu . a+ dori să. pe cuvînt. fără să mi se spună cît e de desăvîr+ită. Toate pictea'ă măsu e. Eli'abet( îi mul umi din toată inima. cred că e mult mai posibil să cape i )emberle0!ul cumpărîndu!l. dispre uie+te "ocul de căr i. în afară de acestea toate. îi %ăsi pe to i "ucînd . spuse domni+oara &in%le0. Nu cunosc una care să nu +tie să facă toate astea +i. răspunse el. # S!o ne%li"e'i1 Sînt si%ură că nu ne%li"a i nimic din ce ar putea adău%a ceva la frumuse ile acelei nobile re+edin e. Eli'abet( era atît de prinsă de ceea ce se petrecea. Eli'abet( îl asi%ură că se putea perfect mul umi cu cele care se %ăseau acolo. în 'ilele noastre.dar eu personal sînt departe de a fi de acord cu acest fel de a aprecia doamnele în %eneral. # <orbesc de ceea ce e posibil. în tonul %lasului. cum de reu+esc toate tinerele domni+oare să fie atît de desăvîr+ite.în An%lia nu e5istă inut mai minunat ca $erb0s(ire. remarcă Eli'abet(. sînt convinsă. Cuvîntul este însă folosit pentru o mul ime de femei care nu!l merită decît pentru că îmbracă paravane +i împletesc pun%u e. domnule $arc01 # Ar trebui să fie bună. sînt si%ur. Caroline. # Nici eu.ABB. căci repre'intă strădania multor %enera ii. spre bucuria dumneavoastră +i cinstea mea. nu mi s!a întîmplat să mi se vorbească pentru prima oară de vreo domni+oară. Sper că plăcerea dumneavoastră va fi curînd +i mai mare. 7oarte ciudat1 se miră el. de+i nu am multe căr i. spuse $arc0. # . cînd î i vei construi casa ta. bă! nuind că "ucau tare. trebuie să aibă încă un nu +tiu ce în înfă i+area ei. # $omni+oara $arc0 a crescut mult de astă!primăvară. continuă domni+oara &in%le0este oare cît mine de înaltă. # Te!a+ sfătui să cumperi un loc în vecinătate +i să iei )emberle0 ca model. se scu'ă prete5tînd starea surorii sale +i spunînd că!+i va petrece pu inul timp cît va rămîne "os. +i îmbracă paravane. E o mare cititoare +i nu %ăse+te plăcere în nimic altceva. # $omni+oara Eli'a &ennet. pictura. cred. vă'înd!o iar sănătoasă. în inuta +i felul său de a se e5prima. stri%ă sus inătoarea!i devotată. cu o carte. # O(1 desi%ur. # $a. mai mult de o "umătate de du'ină care să fie cu adevărat desăvîr+ite. +i fu imediat poftită să ia parte la "oc. +i împletesc pun%u e. C(arles. Ce înfă i+are.dar. ce vrei să spui. # $esăvîr+ite1 Toate tinerele domni+oare1 $ra%ul meu C(arles. decît copiindu!l. E cam de înăl imea domni+oarei Eli'abet( &ennet.salon. Nu mă pot lăuda că a+ avea.ista dumitale cuprin'înd enumerarea însu+irilor comune atîtor domni+oare. O femeie trebuie să cu! noască bine mu'ica. +i atît de desăvîr+ită pentru vîrsta ei1 Cîntă dumne'eie+te la pian. "ocului de căr i. încît nu se prea putea concentra asupra căr ii. spuse &in%le0. că tatăl meu a lăsat o colec ie atît de mică de căr i. # Cred că da. El se oferi să!i mai aducă altele # tot ceea ce se %ăsea în biblioteca sa. <oi cumpăra c(iar re+edin a )emberle0. spuse &in%le0. &u sînt o mare cititoare +i %ăsesc plăcere în multe alte lucruri. dansul +i limbile moderne. am mai multe decît am răsfoit vreodată. ca să privească "ocul. # Nu merit nici asemenea pre uire. desi%ur că ideea dumneavoastră despre o femeie desăvîr+ită este foarte cuprin'ătoare. # Nu pot concepe să! i ne%li"e'i biblioteca personală. # 6n a vă în%ri"i sora. C(arles.c(iar mai înaltă. apoi se îndreptă spre o masă pe care se aflau cîteva căr i. # Ce dor îmi e s!o văd din nou1 N!am întîlnit niciodată pe cineva care să mă fi încîntat mai mult. # Sînt uimită. # Ce mult a+ dori să am o colec ie mai mare. dacă nu depă+e+te ceea ce po i întîlni în mod obi+nuit. în felul ei de a mer%e. Cînd intră. ce maniere. interveni domni+oara &in%le0. dacă $arc0 mi!o vinde. nici asemenea critică. nimeni nu poate fi considerat desăvîr+it. # Cu dra%ă inimă.a+a că o lăsă curînd deoparte.sînt însă cam lene+ +i. se apropie de masa de "oc +i se a+e'ă între domnul &in%le0 +i sora lui mai mare. $omnul >urst o privi mirat. pentru a merita acest calificativ. # )e cinstea mea.

acesta este un mi"loc vrednic de dispre . a doua 'i dis!de!diminea ă.surorile sale au declarat că erau nenorocite. m!ar mira să cunoa+te i măcar una. # &a da. # Trebuie să posede într!adevăr toate aceste însu+iri. # Eli'a &ennet.. înso ită de me'inele sale.dar. # S!o lua i de aici1 stri%ă &in%le0. $oamna &ennet. spuse domni+oara &in%le0. cînd u+a se înc(ise în urma ei. deoarece însănăto+irea însemna plecarea ei de la Net(erfield. $omni+oara &in%le0 n!a fost destul de mul umită de răspunsul lui. +i (ărnicie. +i distinc ie. Totu+i.. după părerea mea. Eu nu am vă'ut niciodată îmbinate laolaltă atîta (ar. celor două ele%ante cameriste ale surorilor lui. 6n aceste condi ii. Tot ce are afinitate cu viclenia e vrednic de dispre . $acă ar fi %ăsit!o pe Jane cu adevărat în pericol.merită calificativul acesta decît pe "umătate. că domni+oara . sînt si%ur. ni el mai t?r'iu. cu repro+uri amare pentru lipsa lor de aten ie la "oc. &iletul a fost imediat e5pediat +i tot atît de ur%ent s!au îndeplinit +i cele cuprinse în el.el însă nu a putut %ăsi o mai bună u+urare a durerii sale decît dînd instruc iuni mena"erei să aibă toată %ri"a de bolnavă +i de sora ei. $upă ce stătu pu in cu Jane. cred. +i!au alinat durerea cîntînd duete. doamnă. Eli'abet( nici nu a vrut să audă de a+a ceva. au fost de părere să fie trimis un curier la ora+. # )ute i conta. un procedeu "osnic. spuse domni+oara &in%le0 cu o rece polite e.+i nici spi erul.dar vă'înd! o. este una dintre acele domni+oare care doresc să se pună în valoare în fa a se5ului opus prin subaprecierea propriului lor se5. sună răspunsul. confirmă $arc0. pentru a mai continua discu ia pe această temă. # Nu mă miră faptul că nu cunoa+te i decît +ase femei desăvîr+ite. cînd domnul >urst le c(eamă la ordine. Nici nu vru să audă # prin urmare # de ru%ămintea fiicei sale de a fi luată acasă. nici nu vrea să audă de acest lucru. după unul dintre doctorii cei mai renumi i. ar fi fost tare nenorocită. E mult prea bolnavă pentru a putea fi luată acasă. domnule. ea ceru să se trimită un bile el la . &in%le0 era foarte abătut. +i sistemul reu+e+te. î+i dădu seama că boala fiicei sale nu era în%ri"orătoare +i nu prea dorea ca Jane să se facă bine atît de repede. răspunse $arc0. după cîteva clipe. la invita ia personală a domni+oarei &in%le0. # Sînte i atît de pornită împotriva propriului dumneavoastră se5. dar nu se împotrivea propunerii fratelui lor +i (otărîră ca. încît vă îndoi i de această posibilitate. mama +i cele trei fiice o înso iră în sufra%eria mică. în ca'ul că sora ei nu se va sim i incontestabil mai bine.surorile lui însă. Nici nu poate fi vorba de a+a ceva.+i la acestea toate. să fie c(emat domnul Jones. domnului &in%le0 care s!a interesat foarte devreme printr!o "upîneasă +i. căruia îi fusese mai ales adresată această remarcă. dorind ca mama ei să vină s!o vadă pe Jane +i să "udece c(iar dînsa ce trebuie făcut. care sosise cam în acela+i timp cu doamna &ennet.on%bourn. după cină. # 7ără îndoială. a a"uns la Net(erfield îndată după micul de"un. $omnul Jones 'ice că nici nu trebuie să ne %?ndim să o luăm de aici. Cu toate acestea. în ciuda acestei îmbunătă iri. mai trebuie totu+i să adau%e încă ceva +i mai esen ial # îmbo%ă irea min ii sale printr!o lectură neîntreruptă. "osnicie e5istă în toate mi"loacele pe care doamnele î+i în%ăduie uneori să le folosească pentru a captiva. Capitolul 8C Eli'abet( petrecu mai toată noaptea în camera surorii sale +i diminea a avu bucuria de a putea da un răspuns mul umitor despre sănătatea Janei. Eli'abet( ie+i din salon. nu a fost de acord. cu mul i bărba i. Trebuie să abu'ăm încă pu in de %entile ea dumneavoastră. $oamna >urst +i domni+oara &in%le0 se revoltară de in"uste ea îndoielii e5primate de Eli'abet( +i continuau amîndouă să proteste'e. spunînd că ele cuno+teau o mul ime de femei care corespundeau acestei descrieri. +i %ust. # 'u nu am vă'ut niciodată o astfel de femeie. Eli'abet( reveni numai pentru a!i informa că sora ei se sim ea mai rău +i că nu putea pleca de lîn%ă ea. &in%le0 le întîmpină e5primîndu!+i speran a că doamna &ennet nu o %ăsise pe fiica ei mai rău decît se a+teptase. 8nterven ia lui puse capăt oricărei conversa ii +i. &in%le0 porunci să fie c(emat imediat domnul Jones. convinse că avi'ul unui spi er de ară nu putea fi de nici un folos. Sora mea.

cred că sînt pu ine localită i mai mari. # $ar oamenii se sc(imbă atît de mult. # Nu. Ce om încîntător e Sir 4illiam. iar firile complicate sînt cele mai amu'ante.on%bourn de cînd plecase ea de acasă. $eci.dar în ceea ce prive+te oca'ia de a întîlni multă lume aici. $însul a vrut să spună că la ară nu %ăse+ti o %amă atît de variată de oameni ca la ora+. pentru că sînte i a+a cum trebuie să fie un om. se întoarse tăcut într!altă parte. a+a cum î i în%ăduim să faci acasă. $oamna &ennet. stri%ă mama sa. Adesea le spun celorlalte fiice ale mele că nu sînt nici la de%etul ei mic. că a+a e felul ei. te în+eli1 spuse Eli'abet(. Un bărbat atît de ele%ant1 Atît de amabil +i de de%a"at1 3ăse+te întotdeauna un cuvînt de spus. 6n ceea ce mă prive+te. nu %ăsesc că .deoarece este într!adevăr foarte bolnavă +i suferă teribil de mult.nu este a+a. Eu una +tiu că sîntem în vi'ită cu două'eci +i patru de familii. n!a 'is nimeni că %ăse+ti. nu!i a+a. Numai respectul pentru Eli'abet( îl făcu pe &in%le0 să se stăpînească. ro+ind pentru mama sa. domnule &in%le0. î i poate oferi în %eneral prea pu ine subiecte pentru un asemenea studiu. că vă ocupa i cu studiul firii oamenilor. # $a. # <ai.a ară te mi+ti într!o societate foarte restrînsă +i lipsită de varia ie. acest avanta". domnule &in%le0. # A+ dori să pot lua afirma ia dumneavoastră drept un compliment. cu adevărat. tuturor. # $a. Eli'abet(. # $a. complicată. domnule &in%le0. de+i ave i un contract pe termen scurt. Toată lumea rămase surprinsă. adu! i aminte unde te afli +i nu! i lua nasul la purtare. "i%nită de felul lui de a vorbi despre via a la ară. continuă triumfătoare9 # 6n ceea ce mă prive+te. ceea ce trebuie să recuno+ti că este adevărat. cu un surîs foarte e5presiv. # N!am +tiut. pentru a spune ceva care să sc(imbe %îndurile mamei sale. continuă &in%le0 imediat. iar cînd sînt la ora+. cel pu in. dar cu cea mai mare răbdare posibilă. domnule &in%le0. # C(arlotte a luat masa la noi. # Tot ceea ce fac. se amestecă doamna &ennet. dra%a mea. . în cinci minute. Sora lui fu mai pu in delicată +i!+i îndreptă oc(ii către domnul $arc0. Nu +tiu. simt cam acela+i lucru. pentru că are în toate împre"urările firea cea mai dulce pe care am vă'ut!o vreodată. adău%ă ea. dar domnul de colo # +i!+i aruncă oc(ii înspre $arc0 # pare să creadă că via a la ară nu înseamnă absolut nimic. # Si%ur. <ia a la ară este infinit mai plăcută. e5clamă Eli'abet(. +i o priveli+te încîntătoare înspre cărarea aceasta cu pietri+. nici nu mi!ar trece prin minte să plec de acolo. # Cînd sînt la ară. $eocamdată mă consider totu+i stabilit aici.i''0.&ennet se va bucura de toată aten ia posibilă cîtă vreme se va afla la noi. răspunse &in%le0. Ele pre'intă. 6mi înc(ipui că aveau nevoie de ea pentru pateuri.ucas mai trecuse pe la . Nu înseamnă că o fire ascunsă. 7etele mele sînt crescute altfel. fac în %rabă. Ave i o cameră tare dulce.iar persoanele acelea care se cred foarte importante +i nu!+i de'lipesc niciodată bu'ele se în+ală amarnic. . # . mamă. # $a. merită o mai înaltă sau o mai mică pre uire dec?t o fire ca a dumneavoastră. $oamna &ennet nu mai contenea cu mul umirile. Trebuie să fie un studiu amu'ant. # Asta e după cum se!ntîmplă. o întrebă dacă C(arlotte . în tot inutul. după ce o privi un moment. # <ia a la ară. încît mereu. # Sînt încredin ată. # O(1 $a1 Cred că vă cunosc perfect. $ar fiecare face cum îl taie capul +i domni+oarele . a inut mor i+ să plece acasă. a+ 'bura.!ai în eles total %re+it pe domnul $arc0. probabil. interveni $arc0. mereu po i observa ceva nou la ei. că dacă n!ar fi avut prieteni atît de buni nu +tiu ce s!ar fi ales de ea. Sper că nici nu vă trece prin minte să pleca i curînd de aici.ondra ar pre'enta cine +tie ce avanta"e. dacă ar fi să mă (otărăsc să plec din Net(erfield. a venit ieri cu tatăl ei. <ă asi%ur că se întîmplă din astea tot atît de mult +i la ară ca +i la ora+. iar $arc0. un loc care să se compare cu Net(erfield. (sta este ideea mea despre bună!cre+tere. în afară de ma%a'ine +i localuri publice. eu in slu%i care se pricep să facă treabă. răspunse el. Au fiecare avanta"ele lor +i pot fi tot atît de fericit +i într!o parte +i!n cealaltă. care!+i înc(ipuia că repurtase o totală victorie asupra lui. # C(iar a+a mi!am înc(ipuit că sînte i. spuse &in%le0 întorcîndu!se către ea. # 6ncepe i să mă cunoa+te i.dar să fii atît de transparent # mă tem că e "alnic. nu.

$oamna >urst +i domni+oara &in%le0 petrecură. $omnul >urts +i domnul &in%le0 "ucau pic(et.ABB. stînd lîn%ă el. de+i încet. /ul i s!au vindecat în acest fel. o scosese prea devreme în lume. .. scu'îndu!se că!l deran"a +i cu pre'en a Eli'ei. pe urmă. va trebui # dacă vă face plăcere # să fi5a i precis 'iua balului. se îndră%ostise atît de tare de Jane. de a da un bal la Net(erfield.ucas sînt un soi foarte bun de fete. Ar fi vrut să spună ceva. în pofida tuturor sarcasmelor domni+oarei &in%le0 asupra oc)ilor frumoşi. Ea î+i făcu datoria fără prea multă bunăvoin ă. . un domn care stătea la fratele meu 3ardiner. Totu+i n!a cerut!o. =ăspunsul lui la acest atac nea+teptat fu o încîntare pentru urec(ile doamnei &ennet. datorită aten iilor ofi erilor încura"a i de propria ei frivolitate +i de mesele copioase oferite de unc(iul ei. puternică. Totul (răne+te ceea ce este de"a vi%uros. da. să!mi in promisiunea. voinică.a acest semnal. # O(. A scris totu+i ni+te versuri despre ea. $arc0 '?mbi doar.aceasta se transformase în îndră'neală. +i perfecta . să se refacăiar seara. îl privea cum scrie +i!i sustră%ea mereu aten ia cu mesa"e pentru sora lui. cînd pentru cali%rafia lui. spuse $arc0. cu un ten frumos +i o fire veselăera preferata mamei sale care. Nu!mi place să mă fălesc cu propriii mei copii. sănătoasă. ceru să!i vină trăsura. Cînd avea numai cincispre'ece ani. interveni Eli'abet( nerăbdătoare. /ă întreb cine o fi descoperit eficacitatea versurilor în alun%area dra%ostei. dacă e vorba numai de o înclina ie u+oară. Apoi. atîta vreme cît dînsa este suferindă. # Am fost obi+nuit să consider versurile ca o )rană pentru dra%oste. cînd sora dumneavoastră se va însănăto+i. doamna &ennet reîncepu să!i mul umească domnului &in%le0 pentru amabilitatea ce!i arăta Janei. $omnul &in%le0 îi răspunse cu o firească polite e +i o sili pe sora lui mai mică să fie de asemeni politicoasă +i să spună ceea ce se cuvenea. sînt convinsă că un sin%ur sonet e de a"uns s!o distru%ă. observînd cele ce se petreceau între domnul $arc0 +i domni+oara &in%le0. am să insist să dea +i ei unul. $ar nu cred c!a i dori să dansa i. încît cumnată!mea era si%ură c!o s!o ceară înainte să plece de la ei. +i lini+tea %enerală ce urmă o făcu pe Eli'abet( să tremure de teamă că mama ei se va compromite din nou. nu mai apăru. . iar domni+oara &in%le0. înaltă. iar doamna >urst le urmărea "ocul. # )oate. ar fi mult mai bine să a+teptăm ca Jane să se însănăto+ească +i. dar. Am să!i spun domnului colonel 7orster că ar fi ru+inos dacă n!ar face!o. Nu mă iau după ce simt eu. A+a spune toată lumea. cele două fete +u+otiseră între ele +i (otărîseră ca me'ina să!i amintească domnului &in%le0 promisiunea făcută la venirea lui în localitate. doamna &ennet +i fiicele sale plecară. vă asi%ur. la drept vorbind. Era deci foarte indicată să!i vorbească domnului &in%le0 despre bal +i îi aminti. )oate a %ăsit că era prea tînără. $omnul $arc0 scria o scrisoare. dar nu %ăsi nimic de spus. lăsînd pe cele două doamne +i pe domnul $arc0 să comente'e purtarea ei +i a familiei sale.ucas a spus +i ea adeseori lucrul ăsta +i mă invidia'ă pentru frumuse ea Janei. Eli'abet( se apucă să brode'e ceva +i se amu'a destul de bine. adău%înd că ar fi un lucru tare ru+inos dacă nu +i!ar respectat!o. # Sînt cu totul %ata. din slăbiciune. curînd după aceasta. cîteva ore cu bolnava care continua. cea mai mică dintre fiicele sale se ridică. superficială. interveni &in%le0.+i tare dră%u e mai erau. $upă o scurtă tăcere.+i. Era 'burdalnică +i avea un fel de si%uran ă de sine firească.totu+i nu!l putură determina să înceapă s!o pone%rească pe ea.ad0 . Totu+i masa de . de promisiunea făcută. pentru o dra%oste frumoasă. Capitolul C Diua trecu cam tot cum trecuse +i cea dintîi. în ora+. # 2i cu asta s!a sfîr+it +i dra%ostea lui. ca Jane # nu se vede des fată mai frumoasă. # )are a fi o fată a%reabilă. # <ai. Neîntreruptele ei laude. pînă atunci domnul căpitan Carter va fi înapoi la /er0ton. iar Eli'abet( se întoarse numaidecît la Jane. $ar. Tot timpul vi'itei. Eli'abet( se alătură %rupului din salon.dar doamna &ennet se sim i mul umită +i. . cînd pentru rîndurile lui drepte. vă asi%ur. cînd pentru lun%imea scrisorii. da1 $ar trebuie să recunoa+te i că e foarte urîtă. cu brusc(e e. foarte probabil. adău%ă ea.0dia era o fată de cincispre'ece ani. 2i după ce ve i da dumneavoastră balul. în cursul dimine ii. ea este prietena noastră intimă. Ce păcat că nu sînt arătoase1 Nu că eu a+ socoti!o pe C(arlotte atît de urîtă! 2i. îmi înc(ipui.0dia se declară mul umită.

audă indirectă. ca un elo%iu pe care i!l aduceai sin%ur.scriu destul de încet. domnule $arc0. căci el nu scrie u+or. în clipa cînd ai încăleca. Jumătate din cuvinte nu le scrie deloc. uneori. # . laudă indirectă. un prieten i!ar spune9 . # /ă tem că nu sînte i mul umit de pana dumneavoastră. Acum nu mai am loc să!i fac cinstea cuvenită. # O(1 Nu are nici o importan ă. # Ce încîntată va fi domni+oara $arc0 să primească o astfel de scrisoare1 $arc0 nu răspunse. # Cum de reu+i i să scrie i atît de uniform. am cre'ut că e adevărat ceea ce am spus despre mine +i a+a cred +i acum. spune i!i surorii dumneavoastră că mi!e dor de dînsa.totu+i. O voi vedea pe domni+oara $arc0 în luna ianuarie. dacă nu e de admirat. $umneavoastră l!a i lăudat acum mai mult decît a făcut!o el însu+i. Ea înseamnă adesea ne%li"en ă în opinii +i. este # cre'i tu # deosebit de interesantă. adeseori. # 2i în care dintre aceste două intră ultima mea neînsemnată probă de modestie. # <ă sînt foarte recunoscător.E.indiferen ă cu care erau primite aceste complimente făceau un dialo% ciudat. decît falsa modestie. # Scrie i neobi+nuit de repede. # )entru mine e le%e că cineva care e în stare să scrie cu u+urin ă o scrisoare lun%ă nu poate să scrie prost. # Nimic nu este mai în+elător. să! i aminte+ti seara de toate nă'bîtiile spuse diminea a1 2i totu+i. 6i scrie i totdeauna scrisori atît de fermecătoare +i de lun%i. e5act ca a oricăruia dintre oamenii pe care!i cunosc. Cînd i!ai spus doamnei &ennet a'i!diminea ă că. )urtarea ta ar depinde de împre"urări. 6+i ale%e cu prea mare %ri"ă cuvintele. nu sînt eu acela care s!o poată spune. C(arles scrie în modul cel mai ne%li"ent cu putin ă. # N!a i dovedit cu asta.+i. # 8deile îmi cur% atît de repede. spuse Eli'abet(. cel pu in nu mi!am atribuit calitatea de om inutil %răbit numai +i numai pentru a mă lăuda în fa a doamnelor. cu părerea pe care o avea Eli'abet( despre ei amîndoi. vă ro%. probabil că nu ai pleca. $arc0. de'armea'ă # fire+te # reprobarea.dacă sînt sau nu fermecătoare întotdeauna. pe cuvîntul meu de cinste. deoarece e+ti convins că ele provin dintr!o rapiditate de %îndire +i ne%li"en ă în transpunere care. pentru că a i transformat cele spuse de prietenul meu într!o pre uire adusă firii mele bla"ine. ai face!o în cinci minute.a ru%ămintea dumneavoastră. # $a. interveni fratele ei. # 6mi în%ădui i oare să amîn e5ta'ul dumneavoastră pentru scrisoarea viitoare.&in%le0. # O(1 e5clamă domni+oara &in%le0. # . căci te mîndre+ti cu defectele tale la scris. interveni Eli'abet(. ai vrut să sune totul ca un pane%iric. asta e c(iar prea de tot. scrisorile mele nu transmit nici o idee celor cărora le scriu. s!ar putea să mai rămîi o lună. dacă te!ai (otărî vreodată să pleci din Net(erfield. din cau'a asta.nu este a+a. # Ce multe scrisori ave i prile"ul să scrie i în cursul unui an # scrisori de afaceri. de asemeni1 Ce odioase cred că sînt1 # /are noroc deci că ele cad în sarcina mea +i nu a dumneavoastră. probabil că ai face!o. încît nu am timpul să le e5prim. # /ul umesc. +i dacă. iar restul le m?'%ăle+te. nici nimănui. domnule &in%le0. # Spune i!i surorii dumneavoastră că sînt încîntată de pro%resul pe care!l face la (arpă +i. )rin urmare. dar întotdeauna mi!o pre%ătesc sin%ur. ar fi mai bine să răm?i pînă săptămîna viitoare. Capacitatea de!a face ceva cu rapiditate este întotdeauna pre uită de cel care o are +i care adesea nu dă nici o aten ie imperfec iunii e5ecu iei.+i toate se potriveau. întocmai. # <ă ro%. El tăcu. aduce i!i la cuno+tin ă că am rămas e5ta'iată de micul +i frumosul ei model pentru măsu ă +i că!l %ăsesc infinit superior celui făcut de domni+oara 3rantle0. $a i!mi voie să v!o pre%ătesc eu +tiu să pre%ătesc splendid pana de scris. spuse $arc0. spuse &in%le0. decît că domnul &in%le0 nu s!a pre uit îndea"uns. ce %ăse+ti atît de lăudabil într!o %rabă care poate lăsa nefăcute treburi foarte importante +i care nu poate fi de real folos nici ie. i!am spus!o de"a o dată. # <ă în+ela i. # )resupun că a+a ai cre'ut. /ă tem însă că da i lucrurilor o . # 7elul meu de a scrie se deosebe+te mult de al tău. # Complimentul acesta nu mer%e pentru $arc0. # /odestia dumneavoastră.+i dacă i!ar mai spune o vorbă. dar nu sînt deloc convins că ai pleca atît de %rabnic. Caroline. ele sînt în %eneral lun%i. # Ei1 stri%ă &in%le0.

că nu pune i pre pe înrîurirea pe care o au prietenia +i dra%ostea. în anumite împre"urări +i în anumite locuri # acasă la el în special # într!o seară de duminică în care nu are nimic de făcut. $upă cîteva cîntece indiene. dar era încă +i mai ciudat ca el s!o privească pentru că nu o plăcea. # Nu ar fi ca'ul ca. $omnul $arc0 îi plăcea prea pu in ca să!i pese de aprobarea lui. ceru domni+oarei &in%le0 +i Eli'abet(ei favoarea de a asculta pu ină mu'ică. # Ceea ce dori i.iar domnul $arc0 ar face mult mai bine să!+i sfîr+ească scrisoarea. toate amănuntele. în împre"urarea pomenită. +i în timp ce ele erau ocupate în acest fel. 6i venea %reu să presupună că ea putea constitui obiectul admira iei unui bărbat atît de important. ca acela pe care l!a i ima%inat dumneavoastră referitor la domnul &in%le0.uînd totu+i ca'ul ca fiind a+a cum îl pre'enta i dumneavoastră. îi spuse prietenul său. spuse &in%le0.să nu lăsăm deoparte înăl imea +i %rosimea lor comparativă. $omni+oara &in%le0 fu foarte afectată de afrontul pe care îl primise domnul $arc0 +i î+i mustră fratele pentru absurdită ile spuse.părerea lui despre mine ar fi mai bună dacă. <ă declar că nu cunosc ceva mai oribil decît $arc0. Eli'abet(. # <ăd ceea ce urmăre+ti.1 # )e cuvîntul meu. au în discu ie mai multă %reutate decît vă da i dumneavoastră seama. . era în ea ceva mai nepotrivit +i mai de reprobat decît în oricare altul dintre cei pre'en i. nu a+ avea pentru el nici "umătate din deferen a pe care o am. dar pe care nu le!am recunoscut niciodată ca atare. # )oate că nu!mi plac. domni+oară &ennet. Nu! i plac discu iile +i dore+ti s!o înăbu+i pe cea de acum. # O(. # <ă a+tepta i acum să "ustific păreri pe care vă place să le numi i ale mele. nu repre'intă nici un sacrificiu din partea mea. conform ideilor lui. $arc0 trebuie să spună sin%ur ce are de spus. <ă asi%ur că. v!a+ rămîne foarte îndatorat. dacă $arc0 n!ar fi un om atît de mare +i de falnic în compara ie cu mine. după o politicoasă invita ie. îi spuse9 . nu vă pot e5plica acest lucru. $oamna >urst cîntă împreună cu sora ei. apropiindu!se de Eli'abet(. a i avea o proastă părere despre aceia care e de acord cu dorin a prietenului său. precum +i %radul de apropiere dintre prieteni. $iscu iile seamănă prea mult cu disputele. că am presupus că prietenul care dore+te întoarcerea celuilalt din drum +i amînarea (otărîrii lui de a pleca n!a făcut decît să!+i e5prime dorin a. )resupunerea aceasta nu o îndurera.după aceea pute i spune despre mine tot ce vre i. adresată Eli'abet(ei de a cînta prima. $omnul $arc0 îi urmă sfatul +i se apucă îndată de scris. dar mai (otărît. Nu vorbesc despre un ca' anume. 6n cele din urmă. # A ceda fără a fi convins nu este un compliment pentru în ele%erea nici unuia dintre ei. $omni+oara &in%le0 se îndreptă cu vioiciune spre pian +i. &in%le0. # Ar considera atunci domnul $arc0 că brusc(e ea primei dumneavoastră (otărîri e compensată de încăpă înarea cu care vă ine i de ea. i!a cerut aceasta fără un sin%ur ar%ument "ustificator. nu trebuie să uita i. se a+e'ă ea însă+i. %onind cît mai repede. să au'im tot. să determinăm. desi%ur. nu putu să nu remarce ce des se fi5au oc(ii domnului $arc0 asupra ei. domni+oara &in%le0 aduse o varia ie cu un vioi cîntec sco ian +i atunci domnul $arc0. # 6mi pare. nu putu totu+i să!+i înc(ipuie decît că îi atrăsese aten ia deoarece.Eli'abet( avu impresia că se sim ea "i%nit +i de aceea î+i stăpîni rîsul. $ar în %eneral +i!n ca'uri obi+nuite. # A ceda fără e'itare # simplu # la insisten#a unui prieten nu are nici un merit în oc(ii dumneavoastră.întorsătură la care acest domn nici nu s!a %îndit. )re uirea pe care o ai pentru solicitant te poate adesea face să!i îndepline+ti cererea fără să mai a+tep i ar%umente care să te convin%ă. între prieteni. ceea ce aceasta refu'ă cu tot atîta polite e. Cînd sfîr+i. spuse Eli'abet(. )oate că ar fi mai bine să a+teptăm să se ivească împre"urarea. domni+oară &ennet. domnule $arc0. $omnul $arc0 'îmbi. cu ceva mai multă preci'ie. înainte de a discuta libertatea lui de ac iune. cînd unul dintre ei dore+te ca celălalt să sc(imbe o (otărîre fără prea mare importan ă. $acă tu +i domni+oara &ennet a i amîna!o pe cea de fa ă pînă ce voi ie+i din cameră. %radul de importan ă al cererii respective. înainte de a discuta această temă. a+ refu'a net +i a+ da pinteni calului. fără să a+tepte să fie convins cu ar%umente. care răsfoia ni+te caiete de note de pe pian. pentru că acestea.

dînsul s!ar fi aflat oarecum în pericol. din firea doamnei dumneavoastră. dacă!mi pot în%ădui să atac un subiect atît de delicat. )une i!le lîn%ă cel al unc(iului dumneavoastră. se bucura la %îndul că într!o 'i!două va fi din nou acasă.în aceea+i clipă. întrucîtva. Cărarea era numai pentru trei persoane. $omnul $arc0 sim i mo"icia lor +i spuse îndată9 # Cărarea nu!i destul de mare pentru noi to i. 2tiu că dorea i să vă spun . de teamă să nu fi fost au'i i. străbătînd parcul. )itorescul ar fi stricat prin interven ia unui al patrulea. pe care n!o tră%ea deloc inima să rămînă cu ei.era însă în felul ei de a fi un amestec de dră%ălă+enie şi mali io'itate care o făceau incapabilă de a "i%ni pe cineva.Eli'abet( nu le mai vă'use niciodată atît de dră%u e ca în ceasul petrecut împreună. Capitolul C8 $upă masă. nu1 =ămîne i unde sînte i. # Cu adevărat. unde fu întîmpinată de cele două prietene ale sale cu multe manifestări de bucurie. dispărînd fără să ne spune i că ie+i i să vă plimba i1 Apoi. # Nu ar fi deloc u+or să le prin'i e5presia.# $omni+oară &ennet.dar forma +i culoarea +i %enele atît de minunate ar putea fi 'u%răvite. rămase uluită de %entile ea lui. Sînt în aceea+i profesiune # +ti i # numai pe po'i ii diferite. spre seară. /!am (otăr?t deci să vă spun că nu doresc cîtu+i de pu in să danse' o Sco iană +i. spuse domni+oara &in%le0. oc(ii . cum era acum de ea. vorbind despre presupusa lor căsătorie +i despre fericirea ce!l a+tepta într!o asemenea alian ă. să povestească cu mult umor o anecdotă +i să facă (a' de cunoscu i.da. "udecătorul. după ce o înfofoli bine. cînd doamnele ie+iră din sufra%erie. nu îndră'nesc. dacă îndră'ni i. nu încerca i să comanda i vreunul. dar n!am putut (otărî imediat ce răspuns să vă dau. Jane se sim ea destul de în putere +i avea de %înd să iasă vreo două ore din cameră.+i. Eli'abet( fu%i la sora ei +i. îi spuse a doua 'i. Am face mai bine să trecem pe alee. că atunci cînd fericitul eveniment va avea loc. destul de încurcată. 7orma i un %rup încîntător +i apăre i neobi+nuit de avanta"a i. o conduse în salon. Cînd însă apărură domnii. Eli'abet(.a revedere. de dorin a de a se vedea scăpată de sora acesteia. Oarecum surprins de tăcerea ei. 2i. o lăsă pe Eli'abet( să mear%ă sin%ură. înainte de apari ia domnilor. # Ce urît a i procedat. fratele bunicului. . pe cînd se plimbau împreună printre bosc(ete. $omni+oara &in%le0 vă'use sau bănuia îndea"uns pentru a fi %eloasă. ca să ave i satisfac ia de a!mi dispre ui %ustul.dar mie îmi face întotdeauna plăcere să de"oc astfel de planuri +i să lipsesc oamenii de satisfac ia unui dispre premeditat. v!am au'it. Era cu adevărat convins că. Aveau o imensă capacitate de a conversa +i erau în stare să descrie cu preci'ie o petrecere. dispre ui i!mă. Jane dispăru din centrul aten iei lor. răspunse doamna >urst. lecui i!le pe fetele mai mici de a se ine după ofi eri. # Sper. +i marea ei în%ri"orare pentru însănăto+irea dra%ei sale prietene Jane era alimentată. dacă pute i reu+i. îi ve i da soacrei dumneavoastră a în ele%e ce folositor este să!+i ină %ura. # /ai ave i +i altceva să!mi propune i pentru fericirea mea con"u%ală. # O(. Cît prive+te portretul dra%ei dumneavoastră Eli'abet(. care se a+teptase să!l fi "i%nit.ce pictor ar putea oare i'buti să redea frumuse ea oc(ilor ei. le spuse rî'înd9 # Nu. luînd bra ul liber al domnului $arc0. dacă nu ar fi fost la mi"loc inferioritatea rudelor ei. nu vă tentea'ă foarte tare să profita i de acest prile" pentru a dansa o *co#iană+ Ea surîse. dar nu răspunse nimic. încerca i să stăvili i acel ceva minuscul. 8n clipa aceea se întîlniră cu doamna >urst +i cu Eli'abet(. însă. 7u%i veselă de lîn%ă ei +i. # O(1 da1 $a i ordin să se atîrne în %aleria de la )emberle0 portretele unc(iului +i mătu+ii )(ilips.iar $arc0 nu fusese în via a lui vră"it de o femeie. 6ncerca adesea să!l facă pe $arc0 să se de'%uste de Eli'abet(. la limita dintre or%oliu +i impertinen ă. $arc0 repetă întrebarea. acum. care apăruseră de pe o altă alee. Eli'abet(. # N!am +tiut că ave i inten ia să face i o plimbare.

Eli'abet( fu surprinsă. $omni+oara &in%le0 îl asi%ură că nu avea nimeni inten ia să "oace +i tăcerea între%ului %rup părea să!i confirme spusele. $omnul >urst. înainte de a lua o (otărîre.domnul >urst se înclină +i el u+or. Ea +tia.foarte bucuros. Sînt si%ură că se află printre noi unii pentru care un bal ar însemna mai curînd o pedeapsă. nu avu altceva de făcut decît să se lun%ească pe una dintre canapele +i să adoarmă.domni+oarei &in%le0 se întoarseră către $arc0 +i. continua cu încăpă înare să citească. de îndată ce Nic(olls va fi preparat destulă cremă de le%ume. nu!l putu atra%e într!o conversa ie. te %înde+ti serios să dai o serată la Net(erfield.cît despre bal. epui'ată de încercarea de a se amu'a cu cartea ce o alesese numai pentru că era volumul al doilea al căr ii pe care o citea el. Ea căscă din nou.modul lor obi+nuit de desfă+urare este însă insuportabil de plicticos. poate să se ducă la culcare înainte să înceapă balul. Te!a+ sfătui. Te asi%ur că este foarte înviorător. N!am mai au'it ceva atît de . v!a+ stîn"eni. desi%ur. ea trecu de cealaltă parte a căminului.el îi răspundea doar la întrebări +i continua să citească. înainte ca acesta să fi făcut cî iva pa+i. ca să fie mai departe de u+ă. la fel. după ce ai stat atît pe loc. la dorin a lui. $arc0 luă o carte în mînă. în cele din urmă. ea +i avu ceva să!i spună. îndată ce domni+oara &in%le0 îi în%ădui să vorbească. domnul >urst îi reaminti cumnatei sale de masa de "oc. decît o plăcere. mult mai repede decît de o carte. mult mai ra ional dacă. se amesteca din cînd în cînd în conversa ia dintre fratele ei +i domni+oara &ennet. # /ult mai ra ional. prin urmare. # O(1 E scandalos1 e5clamă domni+oara &in%le0. în ca' că preferă asta. Era +i el tot atît de surprins ca +i Eli'abet( de nea+teptata aten ie venind din partea domni+oarei &in%le0 +i. dă!mi voie să stărui să!mi urme'i e5emplul +i să te mi+ti pu in prin salon. # N!am nimic împotrivă să vi le e5plic.se ridică apoi curînd +i începu să se plimbe prin salon. Ar fi. # Nu. tot "ucîndu!se cu bră ările +i inelele sale.e clar însă că vrea să fie sever cu noi +i modul cel mai si%ur de a!l necă"i este să nu!l întrebăm nimic. $omni+oara &in%le0 avu succes +i în ceea ce prive+te scopul real al acestei %entile i9 domnul $arc0 î+i ridică privirea. spuse el. întorcîndu!se către Eli'abet(. dra%a mea Caroline. înc(ise cartea. conversa ia ar fi pe ordinea de 'i. e lucru aproape (otărît +i. cît +i de propria ei carte.însă $arc0. Cînd voi avea casa mea. # /i!ar plăcea balurile infinit mai mult. nu e5istă bucurie mai mare decît cititul1 Te saturi de orice. replică ea. dar refu'ă. # $acă te %înde+ti la $arc0. spunînd că era .îi punea tot timpul întrebări +i se uita la pa%ina la care a"unsese el. Nimeni nu răspunse nimic. E5asperată. fie pentru că sînte i una confidenta celeilalte +i ave i secrete de discutat. e5clamă fratele ei. C(arles. A i ales acest fel de a vă petrece seara. $omni+oara &in%le0 era aproape tot atît de preocupată de pro%resul făcut de domnul $arc0 în lectura căr ii lui. se întoarse brusc către el +i!i spuse9 # Apropo. pentru care făcea toate astea. de lîn%ă foc. remarcînd că nu!+i putea înc(ipui decît două motive pentru care se plimbau prin salon. Eli'abet(. $omni+oara &in%le0 murea să +tie ce voia să spună +i o întrebă pe Eli'abet( dacă ea în ele%ea ceva.'adarnic însă. A fost vesel +i foarte atent cu ea. Acesta se adresă direct domni+oarei &ennet. +i insistă să i se e5plice cele două motive.salutul lui &in%le0 fu însă plin de căldură +i entu'iasm.iar doamna >urst. căutînd o altă distrac ie. $omni+oara &in%le0. $omni+oara &in%le0 nu răspunse nimic. în locul dansului. Apoi. +i domnul >urst î+i vă'u refu'ată c(iar +i dorin a direct e5primată. $upă ceai. voi trimite invita iile. 6n cele din urmă. că domnul $arc0 nu voia să "oace. urmărea totul încîntată. domni+oara &in%le0 se (otărî să mai facă o sfor are +i..dacă!i vorba de al doilea. îi spuse9 # $omni+oară Eli'a &ennet. voi fi nenorocită dacă nu voi avea o bibliotecă e5cep ională.cînd îl au'i pe fratele său pomenindu!i domni+oarei &ennet de un bal. dacă ar fi altfel or%ani'ate. 'vîrli cartea deoparte +i î+i roti oc(ii prin cameră. nimic. să!i consul i +i pe ceilal i de aici. )rima "umătate de oră o petrecu a î înd focul pentru ca Jane să nu sufere din cau'a sc(imbării camerei. se a+e'ă lîn%ă ea +i aproape că nu mai vorbi cu nimeni altul. din observa ii personale. 7u imediat poftit să se alăture %rupului lor. dar acceptă imediat.nu 'ic nu9 dar nu ar mai semăna a bal. fie pentru că +ti i că siluetele dumneavoastră sînt puse în valoare cînd vă mi+ca i9 dacă!i vorba de primul motiv. căscă lun% +i spuse9 # Ce plăcut este să petreci o seară în acest fel1 <ă mărturisesc că. felicitînd!o cu polite e. răspunse Eli'abet(.+i. Totu+i. vă pot admira mai bine de la locul meu. brodînd în col ul opus. iar dacă el ar veni cu ele ar dăuna +i unuia +i celuilalt. $omni+oara &in%le0 însă nu era în stare să!l necă"ească pe domnul $arc0 în nici un fel. fără să!+i dea seama. Avea o siluetă ele%antă +i se mi+ca frumos.

# A i terminat. sînte i în si%uran ă. dar nu sînt.în%ro'itor. # (cesta este într!adevăr un păcat. Sînte i atît de intimi. sătulă de o conversa ie la care nu!+i dăduse contribu ia. $ar v!a i ales bine păcatul cu adevărat. # )oate că nu!i cu putin ă ca un om să nu le aibă. re'ultatul. dar sper că nu fac parte dintre ei. nu1 Simt că la punctul acesta vom fi bătute. nu am avut asemenea preten ie. rîde i de el. prea pu in. în tot ca'ul nu pentru Eli'abet( # care era nerăbdătoare să se întoarcă acasă. $ar astea. Nero'ia +i prostia.rîd de ele ori de cîte ori pot. /îndria. care socotise că fetele vor rămîne la Net(erfield pînă mar ea următoare. Cum să!l pedepsim pentru asemenea cuvinte. Eli'abet( se întoarse pentru a!+i ascunde un surîs. însă. # Nimic mai simplu. # Nu se poate rîde de domnul $arc01 se miră Eli'abet(. Caracterul meu ar putea fi numit ranc(iunos. pentru a conveni celorlal i. $ar a fost totdeauna scopul vie ii mele să evit acele slăbiciuni care e5pun o minte sănătoasă ridicolului. Sper că nu ridiculi'e' niciodată ceea ce este în elept sau bun. este de a!i în ele%e pe to i %re+it. ea se putea foarte bine lipsi de ele.pianul fu desc(is +i $arc0. # 2i al dumneavoastră este tendin a de a!i dispre ul pe to i. n!ai să te superi dacă!l voi tre'i pe domnul >urst. )entru firea mea. # $esi%ur. nu pun mîna în foc. Cît prive+te rîsul. replică Eli'abet(. # Nu. # $omni+oara &in%le0. O recunoa+te el însu+i. acolo unde e5istă o minte cu adevărat superioară. interveni domni+oara &in%le0. ceea ce ar fi făcut o săptămînă întrea%ă pentru Jane. $oamna &ennet le trimise vorbă că nu putea să dispună de trăsură înainte de mar i +i adău%ă într!un post!scriptum că.oui'a. este pierdută pentru vecie. mă ro%. a doua 'i de diminea ă Eli'abet( scrise mamei lor. capriciul +i inconsecven a mă amu'ă copios. căci pentru mine ar fi o mare pierdere dac!a+ avea multe cuno+tin e de felul acesta. după ce se reculese timp de cîteva clipe. anali'area caracterului domnului $arc0. =ăspunsul său. # 2i al dumneavoastră. # /!am convins pe deplin că domnul $arc0 nu are nici un defect. mîndria va fi întotdeauna inută în frîu. ale ra iunii. cred. Sîcîi i!l. ru%înd!o să trimită trăsura să le ia acasă. un defect firesc pe care nici educa ia cea mai perfectă nu!l poate înăbu+i.numai s!o dori i. nu re%retă deloc acest lucru. or%oliul este într!adevăr un defect. interveni domnul $arc0. Capitolul C88 Ca urmare a în ele%erii dintre cele două surori. Aceasta este o prero%ativă foarte neobi+nuită +i neobi+nuită sper să rămînă. nu ne putem face ridicole # dacă nu vă este cu supărare # încercînd să rîdem de el fără nici un motiv. Ador rîsul. cred. fără încon"ur. # $efecte ca or%oliul +i mîndria. # $ar pe cuvîntul meu că nu ştiu. în cursul 'ilei. o înclina ie pentru un păcat anume. +i nici ofensele pe care mi le aduc. îmi acordă prea mult credit. Să sîcîi calmul însu+i +i pre'en a de spirit1 Nu. # $a. cu plăcere. cred. 6ncepea să simtă că era periculos să se ocupe prea mult de Eli'abet(. sînt e5act defectele pe care dumneavoastră nu le ave i. replică $arc0 cu un surîs. nu pot rîde de el. Sora sa nu făcu nici cea mai mică obiec ie. dacă domnul &in%le0 +i sora lui insistau să le mai re ină. # Să facem pu ină mu'ică. Eli'abet(. Nu pot uita prostiile +i păcatele oamenilor atît de repede pe cît ar trebui. Am destule defecte. 6nsă doamna &ennet. să ne pedepsim unii pe al ii. sper. Cei mai în elep i +i mai buni dintre oameni # ba nu1 # cele mai în elepte +i mai bune dintre faptele lor pot fi ridiculi'ate de cineva al cărui prim scop în via ă este (a'ul. încît trebuie să +ti i cum s!o face i. # E5istă. cu bună +tiin ă. <ă asi%ur că intimitatea noastră nu m!a învă at încă acest lucru. prea pu in în%ăduitoare. în fiecare dintre noi. O recunosc. )utem to i să ne c(inuim. presupun. &una mea părere o dată pierdută. Nu mă las impresionat de orice încercare ce s!ar face de a mă emo iona. =anc(iuna implacabilă este o pată pe firea cuiva. stri%ă Eli'abet(. e5istă asemenea oameni. +i care este. era absolut (otărîtă să nu mai rămînă acolo +i nici nu se prea a+tepta la asemenea .si%ur. spuse domni+oara &in%le0. răspunse Eli'abet(. Este. . însă. nu se putea (otărî să le primească mai devreme. $omnul $arc0 se poate felicita. 6n ceea ce mă prive+te. nu a fost satisfăcător. deci. răspunse $arc0.

astă'i. Eli'abet( î+i luă rămas bun de la to i. abia dacă îi spuse 'ece cuvinte în tot cursul 'ilei de sîmbătă +i. )entru domnul $arc0. fie la Net(erfield. de+i foarte laconic în e5primarea bucuriei sale. adîncită în studiul armoniei +i contrapunctului +i al naturii omene+ti. fie la . .un soldat fusese bătut cu biciul. după ce o asi%ură pe aceasta din urmă de plăcerea ce!i va face întotdeauna să se vadă. în repetate rînduri. desi%ur. ca +i afec iunea ei pentru Jane crescuseră. o întrerupse so ul său. dacă în mintea ei +i!a putut face loc un asemenea %înd. Sînt si%ură că nu +tiu să vină cineva. con+tient că. că plecau atît de curînd +i încercă. # Un domn +i un străin1 E domnul &in%le0.plecarea fu deci amînată pentru 'iua următoare.0dia aveau de dat ve+ti de altă natură. n!ai lăsat să! i scape o vorbă despre asta.ucrul acesta stîrni o uimire %enerală. cînd se str?n%eau cu to ii. că nu se refăcuse destul. spuse domnul &ennet so iei sale. $ar. deodată. $oamna &ennet fu surprinsă că s!au întors. spre sfîr+it. . +i după ce o îmbră i+ă cu toată căldura. # . de+i la un moment dat rămaseră sin%uri o "umătate de oră. # )ersoana despre care vorbesc este un domn +i un străin. le dădu următoarea e5plica ie9 . este cineva pe care nu l!am vă'ut în via a mea. la unc(iul lor. <ai. +i aproape că nu!+i mai aveau rostul dacă lipseau Jane +i Eli'abet(. Acasă. $uminică. sună te ro%.+i se 'vonise că domnul co! lonel 7orster era pe cale să se însoare. stărui pe lîn%ă Jane ca să!l roa%e ea pe domnul &in%le0 să le dea imediat trăsura.Eli'abet( stătuse destul la Net(erfield. în cea mai perfectă stare de spirit. dra%ul meu. $oamne $umne'eule1 Ce nenorocire1 Nu s!a %ăsit o bucă ică de pe+te. că ai comandat o masă bună pentru astă'i. Capitolul C888 # Sper. Neclintit în (otărîrea lui. +i!au trebuit să admire noi e5trase +i să asculte noi remarci de etică răsuflată.a cine te %înde+ti. Jane. $omni+oarei &in%le0 îi părea rău că propusese această amînare. mai ales acum. scumpa mea. foarte fericită să!l primesc pe domnul &in%le0. iar el avu plăcerea să fie c(estionat cu 'el de so ia +i cele cinci fiice ale sale. în ultimele 'ile. de miercurea trecută. Oc(ii doamnei &ennet scînteiară. deoarece am motive să a+tept un adaos la %rupul nostru familial. avu loc despăr irea atît de plăcută aproape pentru to i. +ireată ce e+ti1 Ei bine. sînt si%ură. nimic care ar putea tre'i în Eli'abet( speran a de a însemna ceva pentru fericirea lui. $arc0 luă (otărîrea în eleaptă de a fi deosebit de atent ca. el î+i vă'u con+tiincios de lectură +i nu!i aruncă nici măcar o privire. $upă ce se amu'ă un timp de curio'itatea lor. sînt.insisten e. dădu c(iar mîna cu cea dintîi. # Nu este domnul &in%le0. 6l atră%ea mai mult decît dorea. iar domni+oara &in%le0 era nepoliticoasă cu ea +i mai sîcîitoare decît de obicei cu el. Cat(erine +i .le sim ise mult lipsa. /ulte se mai întîmplaseră +i multe se mai spuseseră în re%iment. Stăpînul casei află. purtarea lui din ultima 'i trebuia să aibă toată for a de a!l confirma sau 'drobi. ca de obicei. cu sinceră mî(nire.ucas +i sper că mesele mele sînt destul de bune pentru dînsa. sufle elul meu. Conversa iile de seară. la micul de"un. pierduseră mult din vioiciune. Amabilitatea domni+oarei &in%le0 fa ă de Eli'abet(.(otărîră deci să vorbească în cursul dimine ii despre inten ia lor de a pleca de la Net(erfield si să ceară +i trăsura. cînd s!au despăr it. Au %ăsit!o pe /ar0. Nu cred să aibă multe prîn'uri de astea acasă la ea.din contră. spuse că au făcut rău să pună oamenii pe foc +i că era si%ură că Jane răcise iară+i. nu fură întîmpinate cu prea multă căldură de mama lor. Tatăl lor însă. temîndu!se că +ederea lor putea fi socotită inutil de lun%ă. Trebuie să vorbesc imediat cu >ill. afară doar dacă nu s!o întîmpla să treacă pe aici C(arlotte .cî iva dintre ofi eri cinaseră. foarte sim itor +i. era foarte vesel să le vadă acasă.0dia.on%bourn. să nu!i scape vreun %est de admira ie. vestea fu binevenită. după slu"ba reli%ioasă. a doua 'i de diminea ă. căci %elo'ia +i antipatia ei pentru una dintre surori depă+eau cu mult afec iunea pentru cealaltă. >otărîrea lor provocă din partea surorilor domnului &in%le0 multe demonstra ii de re%ret +i insistară destul pentru a o convin%e pe Jane să rămînă pînă a doua 'i. s!o convin%ă pe domni+oara &ennet că nu era un lucru cuminte din partea ei. dar Jane era neclintită atunci cînd sim ea că are dreptate.

cînd i!o plăcea. 6ncercaseră adesea +i mai înainte. domniei!voastre +i familiei domniei! voastre. înaintea lui. Nu pot fi decît afectat de faptul că sînt instrumentul unor nea"unsuri pentru amabilele dumneavoastră fiice +i vă solicit în%ăduin a de a!mi cere iertare pentru aceasta +i de a vă asi%ura de dorin a mea de a le aduce orice reparare posibilă a pre"udiciilor create. pînă sîmbăta ce urmea'ă. fiind totdeauna %ata să îndeplinesc ritualul +i ceremoniile instituite de &iserica An%li! cană. nu pot s!aud pomenindu!se de asta. . $ar. datorită mărinimiei +i bunătă ii căreia am fost recomandat pentru ran%ul de rector A al acestei paro(ii. # Ei bine. care după moartea mea vă poate da afară din această casă. numai ca un alt preot să fie an%a"at pentru slu"ba din acea 'i. >unsford lîn%ă 4ester(am :ent Octombrie.dar despre aceasta. $etest asemenea prieteni fal+i. Socot că este lucrul cel mai %roa'nic din lume ca mo+ia dumitale să fie lăsată mo+tenire altuia.ad0 Cat(erine este departe de a se împotrivi unei absen e oca'ionale în 'iua de duminică. ce spui. +i de a abu'a de ospitalitatea domniei!voastre. dra%ul meu. propriile mele îndoieli. ceea ce pot face fără nici o împiedicare. mă mîndresc că pre'enta mea ofertă de bună în ele%ere este demnă de toată lauda +i că împre"urarea că sînt mo+tenitorul testamentar al proprietă ii . dar era un subiect ce o depă+ea pe doamna &ennet.ad0 Cat(erine de &our%(. unele scrupule filiale. să mă comport cu un respect plin de recuno+tin ă fa ă de senioria sa. fiindcă am socotit că este o c(estiune oarecum delicată. teamă fiindu!mi că a fi în termeni buni cu cineva cu care dînsul a binevoit a fi în discordie. doamnă Bennet+ Acum însă m!am (otărît în privin a aceasta deoarece. noiembrie optspre'ece. unde mă voi strădui. însă. a+a cum a făcut +i tatăl său.m!au re inut. un timp. # Este. am primit această scrisoare +i. Ca un om al bisericii simt că este de datoria mea să promove' +i să instaure' binecuvîntarea păcii în sînul tuturor familiilor din sfera mea de influen ă +i. rămîn. mi!am propus marea bucurie de a vă pre'enta respectele mele. Ce!l împiedica oare să continue să se ră'boiască mai departe cu noi. care continua să blesteme cru'imea testării unei mo+ii în defavoarea unei familii cu cinci fete +i în favoarea unuia de care nu!i păsa nimănui. spuse domnul &ennet. +i te asi%ur că. care necesită multă aten ie. în mod neprecupe it. a+a cum vei au'i c(iar acum. a+ fi încercat de mult să fac ceva în c(estia asta. în c(estiunea asta pare să aibă.# Acum aproape o lună. am avut marele noroc de a fi distins cu protec ia înăl imii sale . stri%ă so ia. mai tîr'iu. în locul dumitale. ar putea părea o lipsă de respect fa ă de memoria domniei sale1 # 'i. cu adevărat. ara răspuns la ea. deoarece . am fost adesea însufle it de dorin a unei reconcilieri. s!ar putea ca felul lui de a spune lucrurile să te lini+tească pu in. dacă vrei să!i ascul i scrisoarea. /ă ro% dumitale. # <ai. văduva lui Sir . +i nu propriilor no+tri copii.on%bourn. AF Scumpe domn. un act de mare nedreptate. al domniei!voastre voitor!de!bine +i prieten. la orele patru. de cînd am avut nefericirea de a!l pierde. nu!mi vorbi de omul ăsta odios. Este o scrisoare de la vărul meu. $acă nu ave i nici o opunere în a mă primi în casa domniei!voastre. iar pe domnul Collins nimic nu!l poate spăla de vina de a mo+teni proprietatea . domnul Collins. pe aceste temeiuri. luni. acum aproape două săptămîni. # Nu1 Sînt si%ură că n!am să mă lini+tesc +i cred că este o mare obră'nicie +i o mare ipocri'ie din parte lui că i!a scris. Neplăcerile e5istente între dumneavoastră +i al meu defunct prea stimat tată m! au nemul umit foarte tare +i. desi%ur.on%bourn va fi trecută cu vederea de către domnia voastră +i că nu ve i fi ispitit să refu'a i ramura de măslin ce vi se întinde.eGis de &our%(. scumpe domn. Cu respectuoase oma%ii pentru doamna +i fiicele domniei!voastre. Jane +i Eli'abet( încercară să!i e5plice natura unui astfel de le%at. fiind (irotonisit de )a+te.

nici autorul ei nu pre'entau vreun interes. )e cuvîntul meu. Este un lucru tare întristător pentru bietele mele copile. . într!adevăr. $e!abia se a+e'ase +i îi +i făcu doamnei &ennet complimente pentru fiicele sale atît de frumoase. adău%ă el. Nu mi!l pot înc(ipui. a+a e. în ca'ul de fa ă. doamnă. Aici însă fu pus la punct de doamna &ennet care!l asi%ură. de neca'urile frumoaselor mele veri+oare +i!a+ putea spune multe în c(estiunea asta. cred totu+i că este bine e5primată. cred. vor rămîne tare nevoia+e. iar domnul Collins nu părea nici să aibă nevoie de încura"are +i nici să fie înclinat spre tăcere. # E totu+i oarecare bun sim în cele ce spune în privin a fetelor +i. $omnul Collins sosi punctual pînă la secundă +i fu primit de întrea%a familie. Cît despre mama lor. putem a+tepta pe acest domn făcător de pace. n!am să fiu eu aceea care să!l împiedic. dra%a mea. $oamna &ennet declară. spuse domnul &ennet în timp ce împăturea la loc scrisoarea.ad0 Cat(erine +i de inten ia!i binevoitoare de a!+i bote'a. # Trebuie să fie un fenomen.ele nu erau sin%urele inte ale admira iei domnului Collins. cu multă amabilitate. scrisoarea domnului Collins estompase mult din reaua ei voin ă +i se pre%ătea să!l primească cu o lini+te care a uimit pe so ul +i pe fiicele sale. $omnul Collins î+i ceru iertare pentru că o indispusese. de săptămîni între%i.0dia.dar el continuă să se scu'e apro5imativ un sfert de ceas. asemenea lucruri in de întîmplare în via ă. 3alanteria aceasta n!a prea fost pe placul unora dintre auditoare. cununa +i în%ropa enoria+ii ori de cîte ori va fi nevoie. +tiu. 8deea cu ramura de măslin nu este poate nouă de tot. faima nu era la înăl imea adevărului +i. domnule. direc i. oarecum scor oasă. Avea un aer %rav. interveni /ar0. nu se mai puteau bucura de societatea unui bărbat dacă purta altă culoare. care nu făcea na'uri la nici un compliment. dorin a asta îi face cinste. dacă este dispus să repare cumva pre"udiciile create.a orele patru. Nu!mi înc(ipui c!ar face ceva. sufra%eria +i toată mobila fură e5aminate +i admirate. pare să fie un tînăr foarte scrupulos +i amabil +i nu mă îndoiesc că se va dovedi a fi o cuno+tin ă pre ioasă. 6n scrisoarea lui este uri amestec de servilism +i laudă de sine. trebuie s!o recunoa+te i. pe un ton mai moale. Era un tînăr înalt. care promite multe.doamnele. # 7ace i alu'ie. nu am să spun mai mult. deci. )entru Cat(erine +i . mama le va vedea pe toate bine rostuite la casa lor. Eli'abet( fu profund uimită de marele lui respect pentru . spuse ea. # Sînt foarte con+tient.ucrurile sînt atît de ciudat a+e'ate.4illiam Collins # . dar că. altfel. Sir. Era mai mult ca imposibil ca vărul lor să apară într!o tunică staco"ie +i. probabil. nu se îndoia că. erau destul de dispuse la vorbă. . Este ceva atît de pompos în stilul lui1 2i ce!o fi vrînd să spună cu scu'ele pentru faptul că e mo+tenitor testamentar. fu de asemenea mult lăudată +i musafirul ru%ă să i se spună căreia dintre frumoasele sale veri+oare se datora %ustul e5celent al bucatelor.iar laudele lui pentru fiecare lucru ar fi încăl'it inima doamnei &ennet dacă nu ar fi fost presupunerea c(inuitoare că le cerceta pe toate ca pe ni+te viitoare posesiuni. că nu se sim ea deloc "i%nită. 2i fetele î+i 'îmbiră una alteia. Acum. răspunse pe loc9 # Sînte i foarte amabil. la mo+tenirea acestei proprietă i. )ot să le admir. Salonul. însă. în special dacă . /ă a+tept să!l %ăsesc tocmai contrariul. +i doresc din toată inima să fie a+a căci.îi spuse că a au'it mult despre frumuse ea lor. $omnul &ennet vorbi într!adevăr foarte pu in. # O(. nu cred. Nu se poate +ti ce se întîmplă cu mo+iile. că erau foarte bine în stare să ină o bucătăreasă bună +i că fiicele ei nu aveau ce căuta în bucătărie. Sînt nerăbdător să!l cunosc. # $in punctul de vedere al compunerii. la timpul potrivit. impo'ant +i un fel de a fi ceremonios. S!ar putea să fie un om cu bun sim .ad0 Cat(erine va fi atît de în%ăduitoare +i!l va lăsa să mai vină pe la noi. $omnul Collins fu întrerupt # erau pofti i la masă. în lipsă de mo+tenitori le%ali. Nu că vreau să vă fac vinovat pe dumneavoastră pentru că. este %reu să %(ice+ti în ce mod are de %înd să facă îndreptările care crede că ni se cuvin. domnule. # $e+i. %reoi. poate. în vîrstă de două'eci +i cinci de ani. dar doamna &ennet. scrisoarea lui nu pare să aibă cusururi. # Nu. la rîndul ei. dacă i!ar fi posibil. nici scrisoarea. Cina. dacă nu m!a+ teme să nu par îndră'ne +i pripit. nu mă îndoiesc. spuse Jane. dar cînd ne vom cunoa+te mai bine.

nu %ăsise niciodată la dînsa decît afabilitate. <ărul său nu era mai pu in absurd decît se a+teptase. seara. # )arcă a i spus că e văduvă. $omnul &ennet nu ar fi putut ale%e mai bine. Speran ele domnului &ennet se adeveriseră întocmai. ar fi el împodobit prin persoana sa. # 3rădina în care este situată ultima mea locuin ă e despăr ită de =osin%s )ar*. 6l ascultă.ad0 Cat(erine că fermecătoarea sa fiică pare născută pentru a fi ducesă +i că ran%ul cel mai înalt. mai cu deosebire. # Este într!adevăr o tînără cum nu se poate mai încîntătoare. # A(1 e5clamă doamna &ennet. # A fost pre'entată la palat. Subiectul acesta îl făcu să se comporte +i mai solemn decît îi era felul +i. în loc să dea strălucire fiicei sale. în %eneral. trimisese după el să fie al patrulea la o partidă de cadril. domnule.ad0!ei Cat(erine. . 6l poftise. pro%resele pe care.cred că este o femeie foarte plăcută. $omnia!sa a părut încîntată de această idee +i vă pute i ima%ina că sînt fericit ori de cîte ori se ive+te prile"ul să fac astfel de mici +i delicate complimente.nu arătase nici cea mai mică împotrivire ca el să frecvente'e societatea din vecinătate sau să plece oca'ional din paro(ie pentru o săptămînă!două. delectîndu!se din plin.ad0 Cat(erine însă+i 'ice că. /ul i o socoteau pe . în acest scop. 3ri"a +i considera ia . $omnul Collins o lăudă cu elocven ă. un subiect în care se a+tepta ca domnul Collins să strălucească. re+edin a domniei!sale. domnul &ennet aproape că nu desc(ise %ura. mai mult cu dînsa. păstrînd însă în acela+i timp . $ar este deosebit de amabilă +i adeseori are condescenden a de a trece în faetonul ei tras de ponei prin fa a umilei mele locuin e. după canoanele adevăratei frumuse i. Are însă din nenorocire o constitu ie bolnăvicioasă. spunîndu!i că părea să fi avut mare noroc cu protectoarea lui. cre'u că era timpul să facă pu ină conversa ie cu oaspetele său +i atacă. să!+i vadă rudele. . sînt plin de dorin a de a le da întotdeauna un aer cît mai spontan cu putin ă. care să poată fi adaptate unor prile"uri obi+nuite. spuse domnul &ennet. E frumoasă. altfel. nu s!ar fi putut să nu le facă. din nenorocire. în mod %ra ios. mo+tenitoarea domeniului =osin%s +i a unei averi foarte mari. atît de plăcute totdeauna. E păcat că doamnele din lumea mare nu seamănă. datorită împre"urării. lipse+te Curtea &ritanică de podoaba ei cea mai strălucitoare.dar cînd servitorii s!au retras. să stea la . # Starea precară a sănătă ii o împiedică. <ă pot întreba dacă aceste plăcute aten ii vă vin pe moment. sau sînt re'ultatul unui studiu anterior. domni+oara de &our%( întrece cu mult pe cele mai frumoase repre'entate ale se5ului său. de asemenea. Nu o sin%ură dată am remarcat fa ă de .ad0 Cat(erine trufa+ă.înseamnă că este bine situată. # Are o sin%ură fiică. $însa binevoise. # Sînt convinsă că purtarea ei este tocmai cum trebuie +i civili'ată. să aprobe ambele predici pe care el avusese onoarea să le ină în pre'en a domniei sale. cu condi ia să facă o ale%ere c(ib'uită+i o dată venise în vi'ită în umila lui casă paro(ială. declară că în via a lui nu mai vă'use o asemenea purtare la o persoană de ran% # atîta afabilitate +i condescenden ă # cîtă îi arătase lui . doar printr!o potecă. cu un aer foarte important. +tia el. dar dînsul. 2i cum arată. datorită lucrurilor care se întîmplă în clipa aceea +i. care a împiedicat!o să facă. $omnia sa binevoise c(iar să!l sfătuiască să se însoare cît mai repede cu putin ă. de+i uneori mă amu' cu alcătuirea +i aran"area unor astfel de mici complimente ele%ante. după cum am fost informat de doamna care s!a ocupat de educa ia ei +i care locuie+te +i acum cu domniile lor. de două ori să ia masa la =osin%s +i c(iar sîmbăta trecută.ondra +i. Are familie. a+a cum însumi i!am spus într!o 'i . personal. pentru desăvîr+irea sa.ad0 Cat(erine. în acest fel. unde aprobase în între%ime toate modificările făcute de el +i binevoise să su%ere'e ea însă+i unele sc(imbări # ni+te rafturi în dulapuri.ad0!ei Cat(erine de &our%( pentru dorin ele +i confortul lui păreau e5cep ionale. Acest %en de mici aten ii este cel care îi face senioriei sale plăcere +i este felul de aten ii pe care mă simt deosebit de obli%at să!l folosesc.Capitolul C8< 6n timpul masei.ocuie+te în apropierea dumneavoastră. dînd din cap. # Judeca i a+a cum trebuie. +i e o fericire că ave i (arul de a mă%uli cu %in%ă+ie. la eta". spuse doamna &ennet. domnule. căci în făptura ei se %ăse+te acel ceva caracteristic unei tinere femei de vi ă nobilă. nu ca alte fete. Nu!mi amintesc de numele ei printre doamnele de la curte. nu. # Ele îmi vin. <orbise întotdeauna cu el a+a cum ar fi făcut!o cu oricare %entilom.

/îine am să mă duc la /er0ton să mai aflu cîte ceva despre c(estiunea asta +i să!ntreb cînd se întoarce domnul $enn0 de la ora+. O întîmplare fericită îl scoase în calea . mamă. după oarecare cumpănire. îl va an%a"a domnul colonel 7orster.. )lanul rămase nesc(imbat după ce vă'u fetele. :itt0 căscă oc(ii mari la el. trecuse numai prin ea. dar nu avea cuno+tin ă de vreo propunere. fără să simtă nevoia de a împăr i cu cineva această plăcere altfel decît sc(imbînd cîte!o privire din cînd în cînd cu Eli'abet(. Sînt uluit. de+i sînt scrise e5clusiv pentru binele lor. de la început. Capitolul C< $omnul Collins nu era un om cu bun!sim +i deficien ele sale naturale fuseseră prea pu in a"utate de educa ie sau societate.. fără să!+i fi făcut acolo un fel de rela ii folositoare. după ce le dădu asi%urări că nu purta nici un resentiment tinerei sale veri+oare +i că nu ar putea niciodată lua purtarea ei drept un afront. căci cea mai mare parte a vie ii +i!o petrecuse sub îndrumarea unui tată incult +i avar. iar . înainte ca dînsul să fi apucat să citească. deoarece nimic nu le poate folosi atît cît învă ătura.0dia căscă +i. tocmai cînd paro(ia >unsford devenise vacantă. însă el nu citea niciodată romane.0dia fu poftită de cele două surori mai mari să!+i ină %ura.ad0!ei Cat(erine de &our%(.redicile lui 7ord0ce. foarte potrivit +i foarte avanta"os.. . tocmai în privin a Janei. fire+te. $omnul &ennet acceptă oferta. în%îmfare +i umilin ă. nu putea da un răspuns precis. dacă ar fi %ăsit că erau atît de frumoase +i binecrescute cum le mer%ea vestea. alunecă spre mărturisirea năde"dilor lui că s!ar putea %ăsi la . nu putea lua asupra ei să răspundă.pentru prima seară. printre 'îmbete foarte binevoitoare +i încura"ări totale. v!o mărturisesc.într!un t$te-%-t$te de un sfert de oră cu doamna &ennet. o re'ervă.dar domnul Collins. s?mbătă. remarcînd că făcea un lucru în elept lăsînd fetele să!+i vadă de micile lor distrac ii. $ar nu vreau s!o mai plictisesc pe tînăra mea veri+oară. trebuia să men ione'e acest lucru. să se lo%odească foarte curînd. supunere. )înă la ora ceaiului însă. că unc(iul )(ilips se %înde+te să!l dea afară pe =ic(ard. foarte nobil +i de'interesat din partea lui. 2i dacă o face.+i!l socotea un plan admirabil.... alese .on%bourn o stăpînă pentru >unsford.dar domnul Collins.respectul pe care!l avea pentru ran%ul ei.. urma probabil. înaintea micului de"un...0diei +i îi promiseră că nu se va mai repeta. venera ia fa ă de ea ca protectoare. doamna &ennet avu. de via a retrasă pe care o ducea +i de ceea ce resim ea ca urmare a unei timpurii +i nea+teptate prosperită i.+i de+i urmase o facultate. ea îl întrerupse în acest fel9 # 2tii. dacă el va voi să reia lectura. amestecate cu o părere foarte bună despre propria lui persoană. despre autoritatea lui de om al bisericii. Cît despre fiicele mai mici. după ceai. C(iar mătu+a mi!a spus a+a. ea fu deci aleasa lui. Supunerea în care îl crescuse tatăl său pusese.fiica sa cea mare.0dia scoase o e5clama ie de uimire.. . lăsă cartea deoparte +i spuse9 # Am remarcat deseori ce pu in interes manifestă tinerele domni+oare pentru căr ile de factură serioasă. do'a îi fusese de a"uns. $omnul Collins consim i cu voie bună +i i se aduse o carte. Acesta era planul lui de îndreptare # de reparare # a faptului că mo+tenea proprietatea tatălui lor. 8 se pre'entară alte căr i +i. trei pa%ini.cea mai mare serio'itate. sim ea că e datoare să! i dea a în ele%e că. foarte ofensat. Acum. 6ntorcîndu!se apoi către domnul &ennet i se oferi drept partener la o partidă de table.'iua următoare însă aduse o modificare. pecetea unui mare servilism în felul lui de a fi. că avea o casă bună +i un venit foarte frumos. +i situa ia de paro( făcură din el un perfect amestec de trufie. î+i propusese să se însoareurmărind o reconciliere cu familia din . în timpul unei conversa ii care începu cu casa paro(ială +i. asupra căreia se fi5ase el. avea în vedere o nevastă +i se %îndea să alea%ă pe una dintre fete.dar acum acesta era sim itor contrabalansat de o în%îmfare de om prost. C(ipul încîntător al domni+oarei Jane &ennet îi confirmă punctul de vedere +i îi întări convin%erile foarte stricte cu privire la drepturile ei de înt?ietate. să!l poftească să citească cu %las tare doamnelor. $e la primele rînduri. $oamna &ennet +i fiicele sale se scu'ară în modul cel mai politicos pentru întreruperea . se a+e'ă cu domnul &ennet la o altă masă pentru a "uca table. a+a că domnul &ennet fu fericit să!+i reconducă musafirul în salon +i.dar vă'înd!o Hdupă toate semnele provenea dintr!o bibliotecă de împrumutI o dădu înapoi +i ru%ă să!i fie cu iertare.on%bourn. . cu o solemnă monotonie.

deoarece trăsura lor nu fusese trimisă să le aducă. încîntată de alu'ia lui. aceasta la cererea domnului &ennet care abia a+tepta să scape de el +i să!+i aibă biblioteca numai pentru sine. Asemenea procedee îl scoteau pe domnul &ennet din sărite. pentru că domni+oarele &ennet plecaseră # cînd fu . )olite ea lui deci fusese e5trem de promptă cînd îl invitase pe domnul Collins să!i înso ească fiicele la plimbare. Era. $omnul $enn0 li se adresă imediat.0dia să se interese'e +i care se înclină cînd îi vă'u trecînd. el dovedi o fericită u+urin ă în conversa ie # o u+urin ă în acela+i timp foarte corectă +i total lipsită de preten ii. $omnul $enn0 +i domnul 4ic*(am conduseră tinerele domni+oare pînă la u+a casei domnului )(ilips. căruia de fapt plimbarea îi convenea cu mult mai bine decît lectura. &in%le0 fu principalul interlocutor. Ce putea să însemne asta.iar omul de care ieri nu putea au'i vorbindu!se se afla acum foarte sus în stima +i %ra iile sale. nimic nu le putea interesa.ondra +i despre care era bucuros să le spună că acceptase o însărcinare în unitatea lor. după o e'itare. traversară strada. cerîndu!le permisiunea de a!l pre'enta pe prietenul său.0dia de a!i pofti înăuntru +i c(iar în pofida doamnei )(ilips care.+i de+i se a+tepta # a+a cum îi spunea Eli'abet( # să dea de nero'ie +i înfumurare în oricare dintre celelalte încăperi ale casei. rămase surprinsă de efectul acestei întîlniri. Oc(ii acestora fu%iră îndată în lun%ul stră'ii. la rînd. în bibliotecă se obi+nuise să fie la adăpost de ele. Era imposibil să! i înc(ipui. spera să poată avea curînd două fete măritate. Ambii se sc(imbaseră la fa ă9 unul pălise.$omnul Collins nu trebui decît să!+i mute %îndul de la Jane la Eli'abet(.prima după Jane ca vîrstă +i frumuse e urma. $upă ce făcură cuno+tin ă. $oamna )(ilips era întotdeauna bucuroasă să!+i vadă nepoatele. în timp ce se uitau unul la altul.avea o înfă i+are foarte distinsă +i se plimba împreună cu un ofi er de partea cealaltă a drumului. dacă nu s!ar fi întîmplat să!l întîlnească pe stradă pe băiatul de prăvălie de la domnul Jones. fusese totdeauna si%ur de ră%a' +i lini+te. (otărîte să afle acest lucru. $omnul $arc0 confirmă cu o plecăciune +i lua tocmai (otărîrea de a nu!+i fi5a oc(ii asupra Eli'abet(ei. fără să aibă aerul că remarcase ceva. 6nfă i+area îl favori'a foarte mult9 frumuse ea lui era fără cusur # avea un c(ip încîntător. iar Eli'abet(. apoi se înclinară de plecare. O clipă mai tîr'iu. $omnul 4ic*(am. +i acolo. cei doi domni se îndreptară imediat către ele +i urmară polite ile de ri%oare. continua în realitate să!i vorbească aproape fără încetare de casa +i %rădina de la >unsford. în afară de /ar0. surpri'a pentru nea+teptata lor întoarcere acasă # despre care n!ar fi aflat nimic.0dia. sub prete5tul că ar dori ceva din prăvălia de peste drum +i. după micul de"un. în pofida stăruin elor domni+oarei . anume pentru a se interesa de sănătatea ei. în timp ce doamna &ennet a î a focul în cămin. celălalt ro+ise. î+i ridică pu in pălăria # salut la care domnul $arc0 abia consim i să!i răspundă. To i fură i'bi i de înfă i+area străinului +i se întrebară cine putea fi. în drum către . el nu mai fu în stare să re ină aten ia celor mai tinere dintre fete. sus inea '%omotos invita ia nepoatei sale. domnul 4ic*(am.toate surorile. care!i spusese că nu mai era nevoie să trimită doctorii la Net(erfield. cu 'el. Cu nimicuri bombastice din partea lui +i cu aprobări politicoase din partea veri+oarelor sale.între%ul %rup se între inea încă în mod foarte a%reabil cînd le atrase aten ia un tropot de cai. A"un+i acolo însă.+i :itt0 +i . desi%ur. dînd de perete fereastra salonului. spuse dînsul. răsfoind de formă unul dintre cele mai voluminoase in-folio-uri din colec ie. consim iră să mear%ă cu ea. iar cele două mai mari erau # după recenta lor absen ă # deosebit de binevenite. din fericire. $ar aten ia tuturor fetelor fu în curînd atrasă de un tînăr pe care nu!l mai vă'useră pînă atunci.î+i e5prima tocmai. le trecu timpul pînă ce intrară în /er0ton. cînd privirile îi fură atrase de străin. Ofi erul era c(iar acel domn $enn0 despre a cărui întoarcere venise .iar domnul Collins. $arc0 +i &in%le0 veneau călare.iar domnul Collins urma să le înso ească. Asta era tocmai ce trebuia pentru că tînărului nu!i lipsea decît uniforma pentru a fi cu adevărat fermecător. urmate de ceilal i. o siluetă perfectă +i un fel plăcut de a se pre'enta. care.0diei de a face o plimbare la /er0ton nu fusese uitată. 8nten ia . în căutarea ofi erilor +i. care venise cu el în 'iua precedentă de la . domnul &in%le0 î+i luă rămas bun +i împreună cu prietenul său călări mai departe. $oamna &ennet. iar domni+oara Jane &ennet su! biectul principal.on%bourn. =emarcînd doamnele din %rup.era imposibil să nu vrei să afli. a"unseră pe trotuarul opus tocmai cînd cei doi domni care se reîntorceau a"unseseră +i ei în acela+i punct. ceea ce +i făcu imediat. Căci acolo îl urmase domnul Collins. fu e5trem de bucuros să înc(idă tomul acela %ros +i să plece. 6n biblioteca lui. în afară de vreo bonetă deosebit de ele%antă sau de vreo muselină # absolut o noutate # în vreo vitrină. din întîmplare vă'use e5presia de pe c(ipul amîndurora.

compara ie care. Spunea că de mai bine de o oră îl urmărea cu privirea în timp ce el se plimba în sus +i!n "os pe stradă. ea sim i întrea%a %reutate a complimentului +i n!ar mai fi avut nimic de 'is împotriva unei compara ii. nu mai vă'use o femeie cu atîta stil. că scu'ele lui erau lipsite de temei. domnul Collins î+i repetă scu'ele +i fu asi%urat. )înă ce domnii se alăturară %rupului lor. nu putu %ăsi. $upă ce au'iră vestea +i luară to i loc. )erspectiva unor asemenea desfătări era foarte îmbucurătoare +i se despăr iră într!o dispo'i ie e5celentă. nu mai trecea nimeni pe la ferestre. $omnii se apropiau.dar.+i cînd domnul 4ic*(am intră în salon. nu produse mare satisfac ie. 6nainte de a ie+i din cameră. care se săturaseră să!l tot audă vorbind pe vărul lor +i n!aveau nimic altceva de făcut decît să dorească un pian +i să e5amine'e banalele imita ii de por elan de pe cămin. cum nu %ăsise nici sora ei.totu+i nu mai vă'use atîta amabilitate. pe care Jane tocmai i!l pre'enta. :itt0 +i . El declară că. a+teptarea li se păru tare lun%ă. se termină.ad0 Cat(erine +i de fiica ei.0dia +i!ar fi continuat cu si%uran ă ocupa ia. Elisabet( sim i că nu!l privise +i nu se %îndise niciodată la dînsul cu o admira ie pe care să . cum le plăcea lor.loterie. Eli'abet( îi povesti Janei ceea ce observase petrecîndu!se între cei doi domni. cu o neobosită polite e.+i cu toate că Jane era dispusă să!i apere pe oricare dintre ei sau pe ambii. dar îl inclusese în mod special în invita ia pentru seara următoare. To i fură de acord. încît declară că aproape ar fi putut să se creadă la =osin%s. de+i pînă atunci nici nu!l cunoscuse. scu'îndu!se pentru faptul de a fi venit pe nepoftite. 7etelor însă. 6ntr!o oarecare măsură # pre! supunea el # invita ia se datora rudeniei sale cu familia &ennet. avură plăcerea să afle că domnul 4ic*(am acceptase invita ia unc(iului +i se afla acolo. ea fiind "ustificată de înrudirea lui cu tinerele domni+oare care!l pre'entaseră aten iei domniei!sale.ondra +i urma să primească decretul de locotenent în re%imentul. domnul Collins o făcu fericită pe doamna &ennet e5primîndu!+i admira ia pentru comportamentul +i polite ea doamnei )(ilips. ascultîndu!l. la început. $ar.+i fu atît de surprins de mărimea apartamentului +i de mobilier. din fericire. luă (otărîrea de a raporta vecinilor totul +i cît mai repede cu putin ă. Capitolul C<8 Cum nu se făcuse nici o obiec ie în le%ătură cu vi'ita proiectată de cei tineri la mătu+a lor +i cum se opusese o re'isten ă dîr'ă tuturor scrupulelor domnului Collins de a!i lăsa pe domnul +i doamna &ennet sin%uri fie c(iar +i o sin%ură seară în timpul vi'itei sale. după care vor lua o u+oară cină caldă. 6l primi cu toată polite ea de care era capabilă. făcînd di%resiuni oca'ionale pentru lauda propriei +i umilei lui locuin e +i a îmbunătă irilor pe care i le aducea. deveniseră ni+te tineri de'a%reabili +i stupi'i. vreo e5plica ie pentru purtarea lor. $oamna )(ilips se sperie de atîta e5ces de bună!cre+tere. în afară de .iar doamna )(ilips le declară că vor or%ani'a o veselă +i '%omotoasă partidă de . Unii dintre ace+tia erau a+tepta i a doua 'i la masă la familia )(ilips +i mătu+a promise fetelor să!l (otărască pe so ul ei să!i facă domnului 4ic*(am o vi'ită +i să!l invite +i pe el.. în sufra%eria mică de vară.. fie +i cu odaia mena"erei.ad0!ei Cat(erine +i a re+edin ei sale. polite e pe care el i!o întoarse cu vîrf +i îndesat. 6n drum spre casă. domnul Collins avu ră%a'ul să privească în "ur +i să admire. dacă ar fi fost să aibă vreo vină. în cele din urmă.ad0!ei Cat(erine +i află că numai căminul costase opt sute de lire. deoarece dînsa nu numai că!l primise cu cea mai perfectă afabilitate. +i %ăsi în doamna )(ilips o auditoare foarte atentă a cărei părere în privin a importan ei lui se contura vă'înd cu oc(ii +i care. dacă ar veni +i rudele de la . fără a!i fi fost pre'entat în prealabil.on%bourn în cursul serii. în tot cursul vie ii sale. împre"urare de care se sim ea mă%ulit totu+i. $ar cînd doamna )(ilips în elese ce însemna =osin%s +i cine îi era stăpîn +i după ce au'i descrierea unuia doar dintre saloanele . dar admira ia ei fa ă de acest necunoscut fu curmată de e5clama iile +i întrebările despre celălalt..la intrarea în salon.obli%ată să!+i îndrepte amabilită ile către domnul Collins.+i dacă ar fi apărut domnul 4ic*(am. la ora potrivită cupeul îi transportă pe domnul Collins +i pe cele cinci veri+oare la /er0ton. în privin a căruia totu+i nu putu spune nepoatelor decît ceea ce ele +tiau de"a # anume că domnul $enn0 venise cu el de la . Acasă. afară doar de cî iva ofi eri care în compara ie cu noul venit. domnul Collins î+i petrecu timpul în mod plăcut descriindu!i întrea%a %randoare a .

eu nu am dreptul să!mi spun părerea. dacă $arc0 sau oricine altcineva nu este pre uit mai mult decît merită.. . 4ic*(am clătină numai din cap. e5ceptînd Net(erfield. mo+ia lui de acolo este o proprietate seniorială. domni+oară &ennet. întrebă. dar cît am stat la Net(erfield nu am au!it vorbindu!se nimic despre plecarea sa. asta nu se întîmplă des. sau speriată de acrele lui superioare. Aici sînte i în mi"locul familiei dumneavoastră. nu spun aici mai mult decît a+ spune în oricare altă casă din vecinătate. căreia îi plăcea enorm să stea de vorbă.n!o fi meritat în între%ime. îmbuibat +i mirosind a vin de )orto. de %reutatea lui. 6l cunosc prea mult +i prea bine pentru a fi un "udecător drept.0dia. prile"ul s!o îndatore'e. Eu l!a+ lua drept un om cu o fire urîcioasă. Sper că planurile dumneavoastră în le%ătură cu re%imentul nu vor suferi . Am petrecut patru 'ile în aceea+i casă cu el +i!l consider un om foarte de'a%reabil. N!a i fi %ăsit pe nimeni mai indicat decît mine pentru a vă da informa ii în c(estiunea asta căci. loc. răspunse Eli'abet(. după ce primi răspunsul.cum însă era +i o mare amatoare de loterie fu. 2i. c(iar el. spuse el cînd avu iar prile"ul să vorbească. am fost le%at de familia sa într!un fel foarte special. o făcu să constate că subiectul cel mai obi+nuit. cred. iar Eli'abet( fericita femeie lîn%ă care el luă. dar sînt fericit. dar nu avu răbdare să!i asculte motivele. pariind +i e5clamînd prea pătima+ cînd se stri%au premiile. Cu rivali ca domnul 4ic*(am +i domnii ofi eri. 'ece mii net per annum.totu+i. îi spuse.a început a e5istat pericolul ca . # Cunosc prea pu in acest "oc. deoarece în situa ia mea. are un foarte mare domeniu în $erb0s(ire. a+e'îndu!se la o partidă de G(ist.+i felul plăcut cum începu imediat conversa ia. e5clamă Eli'abet( cu patimă. adău%ă9 $upă cîte în ele%. Cred însă că părerea dumneavoastră despre el ar produce. # Ave i tot dreptul să păre i uimită de afirma ia mea. +i!l vede doar a+a cum îi place lui să fie vă'ut.. pentru a mai putea da vreo aten ie cuiva. 6l cunoa+te i bine pe domnul $arc0. uimire +i poate că nu v!a i e5prima atît de tare nicăieri în alt loc. care!l primiră cu mare bucurie la masa lor.. $omnul 4ic*(am nu "uca G(ist +i se a+e'ă între Eli'abet( +i . El nu însemna desi%ur nimic în oc(ii tinerelor domni+oare. $omnul 4ic*(am atacă. 6n >erdfords(ire nimeni nu!l simpati'ea'ă. pe cît erau ei de superiori unc(iului )(ilips # cu obra'ul lui lat # care. prea prinsă de "oc. Se interesă la ce distan ă de /er0ton se află Net(erfield +i. +ovăind. spuse 4ic*(am după o scurtă pau'ă. c(iar +i din pu inul pe care!l +tiu despre el.dar cu el. Cînd s!au alcătuit mesele pentru căr i avu. # )e cuvîntul meu. îi urma în cameră. # Nu +tiu deloc. de+i nu spera să i se spună ceea ce dorea îndeosebi # povestea raporturilor lui cu domnul $arc0. # Cam de o lună. să mă perfec ione'. avu ră%a'ul să stea de vorbă cu Eli'abet(. inută. Nu ve i %ăsi pe nimeni care să vorbească mai bine despre el. din cînd în cînd. în %eneral. din prima mea copilărie. # $acă este a%reabil sau nu. domnul Collins părea să se fi scufundat în nefiin ă.umea este orbită de averea.0dia. # Atît cît să!mi a"un%ă. Totu+i curio'itatea îi fu pe nea+teptate potolită. # Nu pot pretinde că!mi pare rău. . Ea nici măcar nu îndră'ni să aducă vorba despre acel domn. în seara aceeadomnul 4ic*(am însă era atît de departe de ei to i ca persoană.. . mai plicticos +i mai banal putea deveni interesant în %ura unui vorbitor priceput. de cîtă vreme se afla domnul $arc0 acolo. în sfîr+it. # /ă întreb. acordînd "ocului numai aten ia obi+nuită. înfă i+are +i umblet. acest subiect. să!l monopoli'e'e. 7oarte bucuroasă să!l asculte. de+i numai despre faptul că noaptea era umedă +i că probabil vor avea o toamnă ploioasă. $oamna )(ilips îi era foarte recunoscătoare pentru consim ămîntul lui de a "uca. dacă are de %înd să rămînă mai mult timp aici. răspunse 4ic*(am. # $a. în curînd.ofi erii din re%imentul. impunătoare. mai %ăsea la doamna )(ilips o urec(e binevoitoare +i datorită aten iei acesteia fu servit din bel+u% cu pră"iturele +i cafea. $omnul 4ic*(am fu fericitul bărbat către care se întoarseră toate privirile femeilor. -ie mi! e imposibil să rămîn nepărtinitor. To i sînt de'%usta i de mîndria lui. Nu am această calitate. Eli'abet( nu!+i putu stăpîni uimirea. la rîndul lui. formau în %eneral un %rup de domni foarte onorabili +i cei mai străluci i dintre ei erau pre'en i la petrecere. 'ise 4ic*(am. dacă a i remarcat # cum poate a i +i făcut # marea răceală a întîlnirii noastre de ieri. cum nu dorea să lase să!i scape acest subiect. $omnul 4ic*(am însă.

# Odată +i odată tot va fi. Nu %ăsesc cuvinte destul de potrivite pentru bunătatea sa. el e cel care trebuie să plece. că are o fire neiertătoare. că i!a+ putea ierta tot +i toate mai curînd decît faptul că a în+elat speran ele +i a terfelit memoria tatălui său. fiind risipitor. # $ar ce motiv a avut. nu. a fost pentru mine cel mai bun îndemn de a intra în re%imentul. Si%ur este că paro(ia a devenit vacantă acum doi ani. $e ce nu a i cerut despă%ubiri le%ale. nici face de rîs. împre"urimile. nu l!am cre'ut atît de "osnic. de toate +i nimic. Nu avea o fire să suporte competi ia în care ne aflam. # )erspectiva de a fi mereu în societate.. afară doar de motivul pe care l!a+ putea spune în fa a lumii între%i # am sentimentul unei mari nedreptă i +i durerosul re%ret că $arc0 este ceea ce este. dar domnul $arc0 a preferat s!o pună la îndoială sau s!o trate'e numai ca pe o recomandare condi ionată +i să sus ină că am pierdut orice drept le%al de a beneficia de ea. domni+oară &ennet. decît în seama %elo'iei. . Trebuie să aibă un caracter înspăim?ntător.. Sînt un om de'amă%it +i nu suport sin%urătatea. Eli'abet( îl pre ui pentru asemenea sentimente +i. i se păru a fi mai frumos decît oricînd. Societatea. de+i niciodată nu mi!a plăcut. în %eneral.+i nu mă pot afla în pre'en a acestui domn $arc0 fără să mă simt îndurerat în adîncul sufletului de o mie de duioase amintiri. Eli'abet( %ăsea subiectul tot mai interesant +i era numai urec(i. Am o fire nestăpînită +i poate mi!am spus uneori prea desc(is părerea despre el sau către el. $umne'eule1 e5clamă Eli'abet(. Nu am fost sortit unei vie i de militar. în timp ce tînărul le e5prima.dar neobi+nuita afec iune pe care tatăl său o avea pentru mine îl irita cred. Adevărul este însă că sîntem foarte diferi i +i că el mă ură+te. dacă domnul de care tocmai vorbeam ar fi binevoit. în oarecare măsură. Ce l!a putut face să se poarte atît de crud. Trebuie să fiu ocupat +i să am în "ur oameni. )urtarea lui fa ă de mine a fost revoltătoare. adău%ă el. dar n!a+ fi putut bănui că se coboară pînă la o ră'bunare atît de crudă. dar delicate ea temei o împiedica să pună vreo întrebare. o antipatie pe care nu o pot pune. poate că fiul său m!ar fi vă'ut cu oc(i mai buni. e5act cînd a"unsesem la vîrsta la care o puteam primi. $upă cîteva minute de %îndire. <oia să mă asi%ure cu lar%(e e +i era încredin at că o +i făcuse. nu!l voi putea niciodată nici sfida. # Nu l!am cre'ut pe domnul $arc0 atît de rău. +i nu mai pu in si%ur este +i faptul că nu mă pot învinui să fi făcut într! adevăr ceva ca să merit s!o pierd. dar nu eu o voi face. Tatăl lui. # O totală +i neclintită antipatie. # O(.am fost crescut pentru a o slu"i +i pînă acum ar fi trebuit să fiu în posesia unei paro(ii foarte importante.1 # $a1 $efunctul său tată mi!a lăsat prin testament recomandarea pentru cea mai bună paro(ie care va deveni vacantă.dar nu am nici un motiv să!l evit. Cum de s!a putut aşa ceva+ Cum de s!a putut trece peste testamentul său. defunctul domn $arc0. Un om de onoare nu s!ar fi putut îndoi de inten ia testatorului. # E revoltător1 /erita să fie făcut de rîs în mod public. într!adevăr însă. $acă el dore+te să nu dea oc(i cu mine. recunosc.cred. atîta lipsă de omenie. # $oamne. # Testamentul avea un asemenea viciu de formă încît nu!mi lăsa nici o speran ă din partea le%ii. 2tiam că este o unitate cît se poate de onorabilă +i plăcută. El era na+ul meu +i inea nespus de mult la mine. $acă defunctul domn $arc0 ar fi inut la mine mai pu in.modificări din cau'a pre'en ei lui în re%iune. $omnul 4ic*(am începu să vorbească despre lucruri cu caracter mai %eneral # /er0ton. a fost dată altcuiva. dar nu am avut încotro din cau'a împre"urărilor. cînd paro(ia a devenit vacantă. Altceva mai rău nu!mi pot aminti. societatea locală # părînd foarte mul umit de cale vă'ute pînă atunci +i insistînd mai ales asupra ultimei teme cu o amabilă +i firească %alanterie. +i că a fost încredin ată altuia. dar. îmi este necesară. necu%etat. a fost unul dintre oamenii cei mai buni care au e5istat vreodată +i prietenul cel mai adevărat pe care l! am avut. # 6ntr!adevăr . încă de pe cînd eram copii. într!o bună societate.mi!am înc(ipuit că. continuă9 /i!amintesc într-adevăr cum se fălea într!o 'i la Net(erfield că e implacabil în resentimentele sale. pînă la atîta nedreptate.pe scurt. Nu eu trebuie să!l evit pe $arc0. îi dispre uie+te pe semenii săi. Atîta timp cît îmi voi aminti de tatăl său. &iserica trebuia să fie rostul meu. preferin a ce!mi era adesea acordată. Nu sîntem în rela ii de prietenie +i!mi este totdeauna neplăcut să!l întîlnesc. întrebă ea după un timp. iar prietenul meu $enn0 m!a ispitit +i mai mult relatîndu!mi despre cartierul lor %eneral actual +i despre cuno+tin ele alese +i marea solicitudine de care au avut prile"ul să se bucure la /er0ton.

mîndria de familie +i mîndria filială. # A+ fi vrut s!o pot numi prietenoasă. dar seamănă prea mult cu fratele ei # e foarte. era afectuoasă +i dră%u ă +i inea foarte mult la mine. dacă crede că e ca'ul. Tatăl meu +i!a început cariera în profesiunea căreia unc(iul dumneavoastră. cu adevărat dră%u .să c(eltuiască fără re inere. Acum însă ea nu mai e5istă pentru mine. # Ne!am născut în aceea+i paro(ie. 4ic*(am clătină din cap. /ă doare să vorbesc de rău pe un $arc0. Eli'abet( că'u din nou pe %înduri +i după un timp e5clamă9 # Să se poarte astfel cu finul. sînt convinsă. însă. care îi puse întrebările obi+nuita în privin a succesului avut la "oc. /ai are +i o mîndrie de frate +i aceasta împreună cu o oarecare dra%oste fră ească fac din el un protector blînd +i plin de %ri"ă al sorei sale. # 'ste de mirare. drept fratele cel mai bun +i mai atent din lume. )oate fi un bun partener de conversa ie. # )robabil că nu. replică 4ic*(am. că mă va asi%ura. $ar nu sîntem. Cum e posibil să se potrivească. în %eneral. din proprie ini iativă.iar eu i!am consacrat ore +i ore pentru a o distra. # Este un om bla"in. $acă nu dintr!un motiv mai bun. este un puternic imbold. +aispre'ece ani. +i am au'it # cu o educa ie desăvîr+ită. un tînăr ca dumneata. Cînd era mică. foarte mîndră. /îndria nu!l părăse+te niciodată. iar domnul Collins luă loc între veri+oara sa Eli'abet( +i doamna )(ilips. +i mîndria i!a fost adesea prietenul cel mai bun. cum nu se poate mai mult. prietenos. din copilărie. de cincispre'ece. $e la moartea tatălui ei. căci este foarte mîndru de ceea ce era tatăl lui. vrednic de toată cinstea +i probabil simpatic # avînd oarecum în vedere averea +i înfă i+area. Ea l!a adus mai aproape de virtute decît de oricare altă sim ire. deoarece mai toate faptele sale pot fi puse în seama mîndriei. din acela că n!a fost destul de mîndru ca să nu fie necinstit # căci eu necinste trebuie să numesc fapta lui. tovară+ul lui de "oacă.am petrecut laolaltă cea mai mare parte a tinere ii noastre # trăind în aceea+i casă. El nu poate +ti cum este domnul $arc0 în realitate.# Nu pot avea încredere în "udecata mea pe tema asta. i!a promis. A fost pre uit.+i ve i au'i că e pre'entat. Nu fusese prea mare # . $ar se mul umi cu9 Un tînăr care a fost. A nu apărea drept acela care!+i de'onorea'ă familia. acela care face să de%enere'e calită ile ce aduc popularitatea. "um poate oare domnul &in%le0.dar a renun at la tot pentru a!i fi util defunctului domn $arc0 +i +i!a dedicat tot timpul în%ri"ind de domeniul )emberle0. de domnul $arc0. este drept. mîndria a făcut asta. -ie mi!ar fi %reu să fiu drept cu el. a fost mînat de impulsuri +i mai puternice decît mîndria. Eli'abet( nu re'istă +i reveni încă o dată la cel dintîi. să!i aline pe săracii lui. domnul )(ilips. # $a. re'onabil. spunînd9 # /ă miră prietenia lui cu domnul &in%le0. să se simtă atît de strîns le%at de un asemenea om. sincer. Curînd după aceasta. fiind un prieten de toată încrederea +i demn de toată cinstea. să!+i a"ute arenda+ii. ca +i de afec iune fa ă de mine. statornici +i. # Ce ciudat. $a. 6nsu+irile nu!i lipsesc. Este o fată frumoasă. care pare a fi întruc(iparea bunei dispo'i ii +i este. dar domnul $arc0 poate să placă cui vrea el. al cărui c(ip însu+i e o %aran ie de omenie. să ofere ospitalitate. le%a i # după cum cred că a i spus # în modul cel mai strîns. fermecător. e5clamă Eli'abet(. locuie+te la . răspunse 4ic*(am. sînt convins că sim ea că face un %est de recuno+tin ă fa ă de el. %eneros. nici unul. prietenul. pare să!i facă atîta cinste. are vederi lar%i. deloc. Ea l!a făcut adesea să fie darnic. $omnul $arc0 recuno+tea adesea cît îi era de obli%at tatălui meu pentru neprecupe ita lui muncă de diri"are +i administrare +i cînd. ce odios1 /ă mir că tocmai mîndria lui nu l!a silit pe acest domn $arc0 să fie drept cu dumneavoastră. # Nu. cu pu in înainte de moartea tatălui meu. # Se poate oare ca o mîndrie atît de odioasă să fi fost vreodată spre binele lui. partida de G(ist se sparse. sau să se piardă influen a casei )emberle0. în mi"locul aceluia+i parc. amu'îndu!ne cu acelea+i "ocuri. cu favoritul tatălui său1 2i ar fi putut foarte bine adău%a9 2i pe deasupra. # Ce fel de fată este domni+oara $arc0. Cu cei din lumea lui este un om total diferit de ceea ce este fa ă de cei mai pu in favori'a i de soartă. 6l cunoa+te i pe domnul &in%le0.cu cei bo%a i.ondra împreună cu o doamnă care!i suprave%(ea'ă instruirea. în comportarea lui fa ă de mine. $upă multe tăceri +i multe încercări de a aborda alte subiecte. ocroti i de aceea+i părintească %ri"ă. "ucătorii se strînseră în "urul celeilalte mese.

replică 4ic*(am. nu +tiam. că . din fericire. )e scurt.on%bourn. Aproape că nu +tiu în ce împre"urări i!a fost pre'entat.pierduse tot timpul. # $omnul Collins.ad0 Cat(erine de &our%( i!a dat curînd domnului Collins o paro(ie. dacă nu . cred. Nu +tiu nimic despre familia . iar eu. nici domnul Collins nu tăcură o sin%ură clipă.după ce!l observă pe domnul Collins cîteva clipe o întrebă pe Eli'abet(. nu au'isem încă de e5isten a ei. )oate că oameni interesa i i!au pre'entat fals unul altuia. mă aflu mult deasupra nevoii de a ine seama de asemenea nimicuri. căci nici . asi%urîndu!i că pa%uba sa la G(ist n!avea nici o importan ă.ad0 Cat(erine de &our%( +i . Eli'abet( recunoscu că el făcuse o e5punere foarte "udicioasă şi continuară cu plăcere să stea de vorbă pînă cînd cina puse capăt "ocului de căr i +i dădu celorlalte doamne partea ce li se cuvenea din aten iile domnului 4ic*(am. din anumite amănunte pe care le!a povestit despre senioria sa. Dadarnice erau toate dră%ălă+eniile. din . Nu se putea duce o conversa ie în '%omotul din timpul cinei de la doamna )(ilips.dar eu cred mai curînd că însu+irile sale se tra%. . Eli'abet( plecă de acolo cu mintea plină de el. despre fisele pe care le cî+ti%ase9 iar domnul Collins. enumerînd felurile servite la cină +i tot temîndu!se că dăduse bu'na peste veri+oarele sale. doamnă. fără îndoială. ea este mătu+a tînărului domn $arc0.nu era însă în firea ei să se îndoiască de cinstea unui om cu o înfă i+are atît de amabilă ca a domnului 4ic*(am. Această informa ie o făcu pe Eli'abet( să 'îmbească. remarcă el.ad0!ei Cat(erine. de a "ustifica purtarea fiecăruia dintre ei +i de a pune pe seama întîmplării sau a %re+elii tot ceea ce nu putea fi e5plicat în alt fel. Sînt. într!adevăr. dacă $arc0 se considera sortit alteia. din ran% +i din avere.dar manierele tînărului îi cuceriră pe to i. Jane o ascultă cu interes +i uimire pentru că era de necre'ut ca domnul $arc0 să poată fi atît de nedemn de stima domnului &in%le0. dacă rudele ei erau în rela ii foarte strînse cu familia de &our%(.0dia. )osibilitatea ca acesta să fi îndurat atîta adversitate fu de a"uns pentru a!i provoca sentimentele cele mai duioase. desi%ur. adău%ă Eli'abet(. într!o mare măsură. că nu avea nici cea mai mică importan ă. plin de %ravitate. # .nu mai rămînea deci nimic de făcut în afară doar de a avea o părere bună despre amîndoi. că atunci cînd oamenii se a+a'ă la o masă de "oc trebuie să!+i asume riscurile unui astfel de lucru. mul i care nu ar putea spune la fel. vorbe+te în termenii cei mai elo%io+i de . Tot ceea ce spunea era spus cum trebuia +i tot ceea ce făcea era făcut cu ele%an ă. bănuiesc că recuno+tin a îl face să se în+ele +i că # în ciuda faptului că e protectoarea lui # este o femeie aro%antă +i încre'ută.dar cînd doamna )(ilips începu să!+i e5prime re%retele. Are reputa ia de a fi deosebit de ra ională +i de+teaptă. # 2tiu prea bine. dar este cert că nu o cunoa+te de mult. mul umită . au fost.dar nu!i putu pomeni nici măcar numele.dar. apreciind polite ea doamnei +i domnului )(ilips. # Nu. domni+oara de &our%(.se %îndea la biata domni+oară &in%le0. în parte. )înă alaltăieri. # Cred că.ad0 Cat(erine +i de fiica sa. el o asi%ură. prin urmare.ad0 Anne $arc0 au fost surori +i că. despre fisele pe care le pierduse. în parte. nu se mai putu %îndi la nimeni în afară de domnul 4ic*(am +i la cele ce!i spusese. avea de spus mai multe decît putu spune pînă ce trăsura opri în fa a locuin ei lor. # Ambii. din atitudinea ei autoritară +i restul din mîndria nepotului său. nu sînt în situa ia de a face ca' de cinci +ilin%i. spuse ea. este +i una +i alta. Capitolul C<88 A doua 'i.0dia vorbea într!una despre loterie. dar. Eli'abet( îi povesti Janei ce se petrecuse între domnul 4ic*(am +i ea. nouă ne este imposibil să bănuim cau'ele sau împre"urările care i!au înstrăinat. ei. va avea o mare avere +i se crede că ea +i vărul său vor uni cele două proprietă i.că el considera banii ca o ba%atelă +i o ru%ă să nu se nelini+tească din cau'a asta. decep iona i într!un fel sau într!altul. căruia îi place să creadă că oricare dintre rudele lui posedă o inteli%en ă cu totul superioară.ad0!ei Cat(erine de &our%(. $omnul 4ic*(am deveni atent. # 7iica sa. dar îmi amintesc perfect că nu mi!a plăcut niciodată +i că avea un fel de a fi dictatorial +i insolent. # 2ti i. cu %las scă'ut. 'adarnice +i inutile +i afec iunea pentru sora lui +i laudele pentru el. Nu am vă'ut!o de ani de 'ile. de care noi nu ne putem da seama. Tot drumul pînă acasă.

fie a . Cu acest prile". scoate!i basma curată +i pe ei. fu. +i anume că. Nu mai +tii ce să cre'i. fie din partea ar(iepiscopului. oca'ional.+i profit. încît sper să am cinstea de a fi onorat de toate frumoasele mele veri+oare în cursul serii. nici un om care se stimea'ă n!ar fi în stare de a+a ceva. cu domnul 4ic*(am +i că privirea +i comportarea domnului $arc0 îi vor confirma tot ceea ce +tia. Au plecat repede. scumpă domni+oară Eli'abet(.i''0. că va dansa "umătate din noaptea aceea cu domnul 4ic*(am. %înde+te!te numai în ce lumină urîtă s!ar plasa domnul $arc0 purtîndu!se astfel cu prote"atul tatălui său. # 7oarte adevărat1 C(iar a+a1 2i acum. dat pentru persoane respectabile. Jane visa o seară încîntătoare. de+i nu vorbea des cu domnul Collins dacă nu era nevoie. # =î'i cît vrei. ridicîndu!se de pe scaune cu o ostenta ie care!l luă pe fratele lor prin surprindere. Cele două doamne au fost încîntate să!+i re%ăsească scumpa prietenă.fu destul de surprinsă să afle că el nu!+i făcea nici un fel de scrupule în această privin ă +i că era departe de a se teme de o mustrare. parte la un pro%ram. nerăbdătoare parcă.+i în locul lui să!l ai pe domnul Collins1 2ă%ălnicia ei nu că'use nicicînd mai prost. el nu era. 2tii precis ce să cre'i. Este cu neputin ă. fapte. dacă credea că e potrivit să participe la distrac iile din seara aceea. ar putea avea vreo tendin ă imorală. Nu cred că este un sacrificiu să iau. Eli'abet( avu sentimentul că e prinsă în cursă. în ca' afirmativ. ca +i a ei. de+i fiecare dintre ele se %îndea. recunosc. # Să!mi fie cu iertare. C(iar +i /ar0 fu în stare să!+i asi%ure familia că nu avea nimic de 'is împotriva balului. 6n afară de asta. dar nu vei putea rîde atît cît să mă sco i dintr!ale mele.au spus că erau secole de cînd n!o mai vă'useră +i au întrebat!o. ce mai făcuse de cînd se despăr iseră. ca +i Eli'abet(.este dureros. i!au dat prea pu ină aten ie # ocolindu!l pe domnul &ennet. Nu era prea încîntată de %alanteria lui. pe cît posibil. Se poate oare ca prietenii cei mai apropia i să se în+ele într!atît asupra lui. $acă nu este a+a. Nu era nimic de făcut. # Nu sînt deloc de părere. un bal. ce ai de spus în favoarea oamenilor interesa i implica i în treaba aceasta. deoarece fusese invitată de domnul &in%le0 personal în loc de a primi o ceremonioasă invita ie scrisă. +i invita ia domnului Collins primită cu polite ea de care se mai sim i în stare. Cineva căruia tatăl său i!a promis să!i asi%ure viitorul. totu+i. deoarece. 7ericirea domnului 4ic*(am. scumpa mea Jane. nu se putu stăpîni să nu!l întrebe dacă avea sau nu inten ia să accepte invita ia domnului &in%le0 +i. Eli'abet( era într!o dispo'i ie atît de bună încît.0dia depindea mai pu in de un anumit lucru sau de o anume persoană.ad0!ei Cat(erine de &our%( pentru îndră'neala de a fi dansat.e5istă vină nici de o parte. asta îmi a"un%e. că un bal de felul acesta. $omnul &in%le0 +i surorile lui veniseră să le pre'inte personal invita ia pentru mult a+teptatul bal de la Net(erfield.+i sînt eu însumi atît de departe de a avea ceva împotriva dansului. $ar Jane nu putea crede cu preci'ie decît un sin%ur lucru. 6n ceea ce prive+te restul familiei. iar Eli'abet( se %îndea cu plăcere că va dansa mult. de acest prile" pentru a vă ru%a să!mi acorda i primele două dansuri # preferin ă pe care sînt încredin at că veri+oara mea Jane o va atribui cau'ei adevărate +i nu unei lipsa de respect fa ă de persoana sa. %răbindu!se. în orice ca'. s!o dovedească domnul $arc0. 6+i propusese neapărat să danse'e tocmai dansurile acelea cu domnul 4ic*(am. a tuturor. pu in amînată. Nici un om de omenie. prin for a lucrurilor. spu! nîndu!i nimica toată Eli'abet(ei +i nimic celorlal i. toate spuse pe nepre%ătite. O(1 Nu1 # )ot să!mi înc(ipui mai curînd că domnul &in%le0 a fost indus în eroare decît că domnul 4ic*(am a inventat o poveste ca aceea pe care mi!a relatat!o seara trecută9 nume. Scumpa mea . $oamnei &ennet îi plăcea să!l ia drept un oma%iu adus fiicei sale mai mari +i se sim ea foarte mă%ulită. fi5at pentru mar ea următoare. +i socotesc că fac parte dintre aceia care consideră clipele de recrea ie +i distrac ie un lucru de dorit pentru toată lumea. +i aten iile fratelui lor. era atîta adevăr în oc(ii lui1 # Este foarte %reu. . de către un tînăr onorabil. să scape de amabilită ile doamnei &ennet. în compania celor două prietene ale sale. >ai. dacă domnul &in%le0 fusese indus în eroare. de repetate ori. v!asi%ur. Societatea are drepturi asupra noastră. mult. nici de alta. spuse el. 7ericirea sperată de Cat(erine +i . căci altfel am fi silite totu+i să avem o părere proastă despre cineva. Cele două domni+oare trebuiră să iasă din bosc(etul unde avusese loc conversa ia pomenită. sin%urul partener care putea să le placă. declară ea. +i un bal era. în nici un ca'. fiindcă tocmai sosiseră unele persoane despre care fusese vorba. va suferi mult cînd vor ie+i toate la lumină. )erspectiva balului de la Net(erfield era nespus de plăcută pentru fiecare dintre doamnele din familie. seara. # Atîta timp cît pot să!mi păstre' dimine ile pentru mine.

triste ea nu putea stărui prea mult în inima ei. pe care nu o vă'use de o săptămînă. a cărui oarbă părtinire fa ă de $arc0 o irita. 3în! dul acesta se transformă în convin%ere în timp ce!i urmărea amabilită ile mereu mai stăruitoare fa ă de ea +i îi asculta încercările de a o mă%uli pentru spiritul +i vioiciunea eicu toate că se sim ea mai de%rabă uluită decît încîntată de acest efect al farmecelor ei. 6ntr!o clipă o ful%eră %îndul că. +i adău%ă cu un surîs semnificativ9 . pentru a!i face plăcere domnului $arc0. ceva mai pu in important decît balul de mar i n! ar fi putut face suportabile o vineri. . iar ea rămase să se frămînte . Eli'abet( însă se făcu a nu în ele%e alu'ia. dacă n!ar fi dorit să evite un anumit domn pre'ent aici. cele două domni+oare &ennet mai mici s!ar fi aflat tot timpul într!o stare vrednică de milă căci. să se certe.ele fură un adevărat c(in. nu trecu mult +i doamna &ennet îi dădu a în ele%e că probabilitatea acestei căsătorii îi era e5trem de a%reabilă. în absen a unor musafiri mai simandico+i.ucas +i stătea de vorbă cu ea cînd. plouase fără încetare +i n!au putut să se plimbe măcar o sin%ură dată la /er0ton. fără să!+i dea seama de ceea ce face. pentru care să se pre%ătească +i de care să vorbească. $upă ce se sfîr+iră dansurile. a+a că pînă n!o va face. &in%le0 îl omisese inten ionat din lista de invita i trimisă ofi erilor. încît cu %reu putu răspunde destul de politicos întrebărilor amabile pe care dînsul venise să i le pună în clipa următoare. Era (otărît potrivnică oricărei conversa ii cu el +i se îndepărtă brusc. întrucîtva..0dia. toată antipatia ei fa ă de el se ascu i atît de mult. Eli'abet( acceptă.Nu pot să cred că treburile l!ar fi reclamat c(iar acum acolo. împiedicat +i solemn. faptul de necontestat că lipsea i!a fost confirmat de prietenul acestuia. n!avea nici un rost să se certe din cau'a lui. S!ar fi putut ca domnul Collins să nu facă niciodată cererea. fără să!+i dea seama. îl au'i pe domnul $arc0 solicitîndu!i favoarea de a dansa împreună9 fusese luată atît de tare prin surprindere. )entru prima dată o ful%eră %îndul că dintre surori ea era acum aleasa demnă de a deveni stăpîna paro(iei >unsford +i al patrulea la masa de cadril de la =osin%s.+i după ce îi povesti C(arlottei . de+i toate planurile pentru seara aceea i se năruiseră. din 'iua în care primiseră invita ia +i pînă în 'iua balului.0dia nu au'i această reflec ie.pînă +i ro'etele pentru pantofii de bal fuseseră procurate tot printr!un curier. deodată. ar fi putut s!o nelini+tească.ucas. toate neca'urile.0dia i se adresase nerăbdătoare. o duminică +i o luni ca acelea. căutîndu!l 'adarnic în %rămada de tunici ro+ii strînse acolo. Nu tu mătu+ă. aruncă asupra ei toată ru+inea +i c(inul cu care te poate cople+i un partener de dans nepriceput. de+i nu era c(iar a+a. să cucerească ceea ce ră! măsese încă necucerit din inima lui. +i care le spuse că 4ic*(am fusese obli%at să plece în a"un pentru treburi la . încredin ată că nu era mai mult decît se putea cî+ti%a în cursul unei seri. mi+cîndu!se adesea alandala. într!o stare de bună dispo'i ie. încît. scu'îndu!se în loc de a corespunde. Eli'abet( însă o prinse. Certitudinea de a!l întîlni acolo nu!i fusese 'druncinată de nici una dintre recentele amintiri care. nici măcar stînd de vorbă cu &in%le0. domnul $enn0. nu fără temei. C(iar +i Eli'abet( ar fi fost îndreptă ită să creadă că răbdarea îi fusese pusă. Eli'abet( nu se îndoi nici o clipă că domnul 4ic*(am va fi la bal.+i. $ansă apoi cu un ofi er +i avu bucuria să vorbească despre 4ic*(am +i să afle că era iubit de to i. o sîmbătă. Capitolul C<888 )înă în clipa în care pă+i în salonul de la Net(erfield. $acă nu ar fi fost balul de la Net(erfield. $arc0 se îndepărtă imediat din nou.căci aceasta îi tre'ea bănuiala că el avea +i altă inten ie. Se îmbrăcase cu mai multă %ri"ă decît de obicei +i se pre%ătise. $omnul Collins. nu!i trebui mult ca să!+i mute voit %îndul la ciudă eniile vărului său +i să!i atra%ă +i C(arlottei aten ia în mod special asupra lui. căruia . nu tu ofi eri. 3entile ea. Eli'abet( însă nu era făcută pentru proastă dispo'i ia +i. cu o proastă dispo'i ie ce nu +i!o putu stăpîni complet. iar pentru :itt0 +i .ondra +i că nu se întorsese încă. nu tu +tiri. fiind perfect con+tientă că dacă ar fi replicat ceva ar fi a"uns. în%ăduin a. Clipa în care se eliberă de el fu o clipă de e5ta'. )rimele două dansuri însă!i rede+teptară mî(nirea. răbdarea fa ă de $arc0 erau nedreptă i fa ă de 4ic*(am. la încercare de vremea care o împiedicase să!l cunoască mai îndeaproape pe domnul 4ic*(am. se reîntoarse lîn%ă C(arlotte . 2i fiind astfel încredin ată că $arc0 nu era mai pu in vinovat de absen a lui 4ic*(am decît dacă ar fi fost e5actă prima ei presupunere. din cau'a acestei noi de'amă%iri.

$ar permite i!mi să vă spun că frumoasa dumneavoastră parteneră nu vă de'avanta"ea'ă +i că # vreau să sper # această plăcere se va repeta des. )oate că în curînd eu voi face observa ia că balurile particulare sînt cu mult mai plăcute decît cele publice. # Am fost într!adevăr mai mult decît încîntat privindu!vă. $arc0 nu răspunse nimic . El răspunse +i tăcu din nou. pu in trebuie să vorbe+ti. # Uneori.dar pentru a fi pe placul unora.ucas care avea de %înd să treacă printre rînduri în cealaltă parte a salonului. de+i se învinovă ea de lipsa ei de cura". uimită de onoarea ce i se făcea. în +oaptă. se opri cu o plecăciune de o înaltă curtenie ca să!l complimente'e pentru felul cum dansa +i pentru partenera lui. incapabilă să re'iste ispitei. Este evident că apar ine i cercurilor celor mai distinse. $upă o pau'ă de cîteva minute. Nu!mi dori atîta rău. împreună cu surorile sale. # )erfect1 =ăspunsul acesta e suficient deocamdată. Cît de aproape poate fi de al meu. era (otărîtă să nu rupă această tăcere. # Nu pot să!mi spun cuvîntul asupra propriei mele opere. din cau'a înclina iei sale pentru 4ic*(am. răspunse Eli'abet( mali ioasă. sînt si%ur. Eu am vorbit despre dans +i dumneavoastră ar trebui să face i o remarcă despre mărimea salonului sau numărul de perec(i. Si%ur că nu mi!a i mul umi dacă v!a+ re ine de lîn%ă fermecătoarea dumneavoastră parteneră. în le%ătură cu prietenul său. C(arlotte o sfătui.nu ai deseori prile"ul să ve'i un mod atît de frumos de a dansa. $arc0 vorbi +i spuse silnic9 # /anierele fermecătoare cu care este fericit în'estrat domnul 4ic*(am îi în%ăduie să!+i facă u+or prieteni. fără îndoială. )artea din urmă a acestei convorbiri n!a prea fost au'ită de $arc0. +i păru dornic să sc(imbe subiectul. # 7erească $umne'eu1 Asta ar fi cea mai mare nenorocire. în ca'ul de fa ă. în%ăduindu!i!se să stea fa ă în fa ă cu domnul $arc0 +i citind în oc(ii vecinilor de dans o uimire e%ală cu a ei. # @ine i seamă.pentru lipsa ei de pre'en ă de spirit. El 'îmbi +i o asi%ură că tot ceea ce ea dorea ca el să spună va fi spus. +i nu dorim să spunem ceva. Trecu un timp fără să!+i spună o vorbă. # A avut nefericirea de a pierde prietenia dumneavoastră. Avem +i unul +i celălalt o natură ne! prietenoasă. cu o privire foarte . # Cred că îl vei %ăsi foarte a%reabil. $ar să nu vă întrerup. cînd dansul reîncepu +i $arc0 se apropie pentru a!i lua mîna. să %ăse+ti a%reabil pe cineva pe care e+ti (otărît să!l ură+ti. $umneavoastră considera i că este un portret fidel. să apară într!o lumină neplăcută în oc(ii unui bărbat de 'ece ori mai important.dar îi trecu prin minte %îndul că pentru partenerul ei ar fi cea mai mare pedeapsă dacă l!ar obli%a să vorbească. Eli'abet( nu!i răspunse +i! +i luă locul în +irul de dansatori. taciturnă. # $e ambele. să nu fie proastă +i. Ar părea ciudat să taci cu desăvîr+ire timp de o "umătate de oră în compania cuiva. # Obi+nui i să vorbi i în timp ce dansa i. spuse el. nu mai fu în stare să continue. Totu+i. adău%ă9 # Cînd ne!a i întîlnit mai deună'i. păruse că!l i'be+te foarte tare +i.alu'ia lui Sir 4illiam. Sir. afară doar dacă ne a+teptăm să fie un lucru care ar răsturna între% salonul +i ar putea fi trecut posterită ii cu toată strălucirea unui proverb. Efectul fu instantaneu9 c(ipul lui luă o e5presie +i mai distantă. nu pot pretinde că +tiu. 6n sfîr+it. scumpă domni+oară Eli'a. Ce potop de felicitări vor cur%e atunci1 6l iau martor pe domnul $arc0. în primul moment. cînd un anumit eveniment dorit Haruncîndu!+i oc(ii către sora ei +i &in%le0I va avea loc. Sir. # $escrierea aceasta nu pre'intă o asemănare i'bitoare cu propriul dumneavoastră caracter.e mai pu in si%ur însă că este la fel de capabil să îi +i păstre'e. sau vă ima%ina i că le satisface i pe ale mele. Ea îi răspunse afirmativ +i. dar nu spuse nici un cuvînt. tocmai făcusem o nouă cuno+tin ă. 6n ele%e i. deoarece am bă%at de seamă că e5istă o mare asemănare în felul nostru de a %îndi. +i atunci făcu o remarcă banală asupra dansului. ai cărei oc(i scînteietori m!au vră"it +i pe mine. +i încă într!un fel de care foarte probabil va suferi întrea%a via ă. domnule $arc0. C(arlotte încercă s!o console'e.iar Eli'abet(. replică Eli'abet( cu emfa'ă. $omnul $arc0 nu răspunse nimic +i tăcură din nou pînă la sfîr+itul dansului. 'ărindu!l pe domnul $arc0. la /er0ton. cînd el o întrebă dacă nu se plimba adesea. 6n clipa aceea apăru lîn%ă ei Sir 4illiam .dar acum putem tăcea.Eli'abet( începu să creadă că mu enia lor va dura tot timpul celor două dansuri +i.dar. conversa ia ar trebui condusă astfel încît ei să se deran"e'e să vorbească cît mai pu in posibil. de propriile dumneavoastră sim ăminte. ea i se adresă pentru a doua oară cu cuvintele9 # Acum este rîndul dumneavoastră să spune i ceva.

întotdeauna. intendentul defunctului domn $arc0. din contră. Sînte i foarte precaut. . nu pot vorbi despre căr i la un bal. Numai interpretarea caracterului dumneavoastră.+i că. fără re'erve. domni+oară Eli'a. # Sînt. sentiment care îl făcu s!o scu'e +i să!+i îndrepte întrea%a mînie împotriva altcuiva. întrebă el cu îndoială în priviri.mi!e capul mereu plin de altceva. s!ar putea să nu mai am alt prile". sau nu cu acelea+i sentimente. # Sînt %ata să cred. care să aibă mai pu in să!+i spună. Am putea să ne comparăm părerile diferite. Sir 4illiam n!ar fi putut întrerupe nici o altă perec(e din acest salon. 'ise Eli'abet( mînioasă. spuse el pe un ton (otărît. # Nu cred că vorbeam ceva. odată apărut. pentru această descoperire a vinovă iei favoritului dumneavoastră. domnule $arc0. Am încercat de"a. î+i îndreptă oc(ii către &in%le0 +i Jane care dansau împreună. încît sînt pusă în mare încurcătură.căci în inima lui $arc0 se născuse un sentiment destul de puternic pentru ea. domni+oară &ennet. tuturor afirma iunilor lui. # 6mi pare rău că %îndi i astfel. )ermite i!mi totu+i să vă recomand prietene+te să nu da i cre'are. căci %îndul i se îndepărtase de subiect. 'îmbind. Nu cunosc detaliile. . a fost prea fericit că 4ic*(am s!a dat sin%ur la o parte. că v!am au'it spunînd că aproape niciodată nu ierta i # că resentimentul dumneavoastră. # Este absolut obli%atoriu pentru cei care nu!+i sc(imbă niciodată părerile să fie mai întîi si%uri că "udecă drept. cînd e5clamă pe nea+teptate9 6mi amintesc. a+a cum se vă'u curînd. replică domni+oara &in%le0. i se adresă astfel9 # 2i!a+a. # 2i nu vă în%ădui i niciodată să vă lăsa i orbit de vreo pre"udecată. cînd e vorba să apară acest resentiment. Sora dumneavoastră mi!a vorbit de el +i mi!a pus o mie de întrebări. 6ncerc să mi!l clarific. domni+oară Eli'a. nemul umi i +i unul +i celălalt. întrebă el.serioasă. dar nu în e%ală măsură. Stăpînindu!+i repede surpri'a. răspunse Eli'abet(. # <ă preocupă întotdeauna pre!entul în asemenea împre"urări. între altele.+i despre aceasta vă pot asi%ura că m!a informat c(iar el. # N!a+ vrea cu nici un pre să vă curm vreodată o plăcere. se întoarse către partenera lui +i!i spuse9 # 8nterven ia lui Sir 4illiam m!a făcut să uit despre ce vorbeam. cu o e5presie de dispre politicos. trei subiecte +i nu!mi pot ima%ina despre ce vom mai vorbi. replică Eli'abet( fără să!+i dea seama de ceea ce spune. răspunse el rece. acest lucru este total fals. dacă ii seama de ori%inea lui. fără nici un succes. două. căci n!am au'it să!l acu'a i de ceva mai rău decît că este fiul intendentului domnului $arc0.dar. nu1 Sînt si%ură că nu citim deloc acelea+i căr i. că despre mine se pot spune lucruri foarte diferite +i mi!a+ în%ădui. # $ar dacă nu o fac acum. Aud lucruri atît de diferite despre dumneavoastră. # Sper că nu. c(iar dacă acesta ar fi ca'ul. căci în ce prive+te faptul că domnul $arc0 s!a purtat rău cu el. încercînd să se scuture de %ravitatea ei. aud că sînte i încîntată de 3eor%e 4ic*(am. să vă ro% a nu!mi sc(i a caracterul în momentul de fa ă.că nu poate nici măcar să audă de numele lui 3eor%e 4ic*(am. # Căr i1 O(. cel pu in n!am duce lipsă de subiecte. deosebit de bun cu el. dar +tiu foarte bine că domnul $arc0 nu este cîtu+i de pu in de condamnat. Ea clătină din cap. # 2i cu ce re'ultat. dar.dînsul a fost. nu te po i a+tepta la mai mult. # $a. este de nepotolit. $e abia se despăr iseră cînd domni+oara &in%le0 veni înspre ea +i. într!adevăr. nu este a+a. Ce crede i despre căr i. că este fiul bătrînului 4ic*(am. # A+ putea întreba ce urmări i cu acest c(estionar. <ă plîn%. presupun. # Nu.sfîr+iră dansul al doilea +i se despăr iră în tăcere. Eli'abet( nu mai spuse nimic. pentru că e5istă motive să mă tem că aceasta n!ar arunca o lumină bună asupra niciunuia dintre noi. # <inovă ia +i ori%inea lui par. depărtîndu!se cu un 'îmbet sarcastic. răspunse $arc0 %rav. C(iar +i venirea lui în localitate este într!adevăr o mare obră'nicie +i mă mir cum de a îndră'nit s!o facă. # <ă cer iertare.am aflat astfel că tînărul a uitat să vă comunice. după spusele dumneavoastră. să se confunde. # Nu înainte' deloc. de+i 3eor%e 4ic*(am l!a tratat întotdeauna în modul cel mai infam. . de+i fratele meu a considerat că nu putea evita să!l includă în invita ia adresată ofi erilor.

Ce minunate lucruri se întîmplă1 Cine s!ar fi %îndit că voi întîlni aici. $ar de paro(ie ce!a spus. . întrebă ea. ceea ce voi face c(iar acum. # Nu. Sc(imbă apoi subiectul cu unul mai îmbucurător pentru amîndouă +i asupra căruia nu puteau e5ista diver%en e de păreri. $ar poate că ai fost prea plăcut ocupată ca să te mai %înde+ti la o a treia persoană. căreia de abia apucase să!i răspundă la întrebările despre amabilitatea ultimului ei partener. de spus. spuse Eli'abet( cu căldură. # Nu cumva ai de %înd să te pre'in i sin%ur domnului $arc0. la /er0ton. celui superior prin urmare. îi răspunse9 # Scumpă domni+oară Eli'abet(.ad0!ei Cat(erine de &our%(.permite i!mi. # Nu!+i aminte+te cu preci'ie împre"urările. asi%urîndu!l că domnul $arc0 ar considera faptul de a i se adresa fără o prealabilă pre'entare drept o îndră'neală impertinentă. interesul ei pentru 4ic*(am. îi răspunse Jane. e5ultînd de bucurie. Te în+eli amarnic dacă speri să mă influen e'i printr!un atac atît de mesc(in. Nu văd în el decît propria +i voita dumitale i%noran ă +i răutatea domnului $arc0.ad0!ei Cat(erine. +i sper că mă va ierta că nu i le!am pre'entat mai înainte. /ă voi ru%a să mă ierte că nu am făcut!o mai din vreme.dar %arantea'ă de comportarea.8nsolentă făptură1 î+i spuse Eli'abet(. l! au nemul umit pe domnul $arc0. cînd ea încetă cu e5plica iile. să vă aduc la cuno+tin ă . dacă ar fi fost cumva nevoie. dar nu am nimic mul umitor. # Acest raport deci este ceea ce a aflat de la domnul $arc0. resentimentele fa ă de du+manii lui +i toate celelalte pieriră în fa a speran ei că Jane se afla pe drumul cel mai bun către fericire. mai curînd decît un oma%iu adus mătu+ii sale. $omnul Collins o ascultă (otărît să!+i urme'e. dar fie!mi în%ăduit a vă spune că neîndoielnic e5istă o mare diferen ă între formele de etic(etă stabilite pentru laici +i acelea ce privesc clerul. # $omnul &in%le0 nu!l cunoa+te personal pe domnul 4ic*(am.ad0 Cat(erine. nu l!a vă'ut niciodată pînă acum cîteva 'ile. 7aptul că n!am +tiut că sînt rude va pleda în fa! voarea scu'elor mele.+i!mi pare rău că trebuie s!o mărturisesc. cu o e5presie radiind de atîta fericire. am cea mai înaltă părere despre e5celenta dumneavoastră "udecată în toate c(estiunile care sînt de competen a dumneavoastră. Trebuie să mă ier i însă dacă numai asi%urările nu mă pot convin%e. că aici în salon se află o rudă apropiată a protectoarei mele.+i. $omnul &in%le0 nu!i cunoa+te povestea în între%ime +i i%noră împre"urările care. îndră'nesc să cred despre ambii domni ceea ce am cre'ut +i mai înainte. # Nu am nici o îndoială în privin a sincerită ii domnului &in%le0. iar pe celelalte le!a aflat numai de la prietenul său. 6n clipa în care domnul &in%le0 se apropie de ele. Eli'abet( îi %(ici îndată sentimentele. în care ca' po i fi si%ură de iertarea mea.. Cred că este nepotul . în această adunare. cu un c(ip tot atît de surî'ător ca +i al sorei sale. le spuse el. propria lui dorin ă +i. Sînt perfect edificată. Eli'abet( o căută apoi pe sora ei mai mare care pornise să facă cercetări pe aceea+i temă. în clipa aceea. după spusele lui +i ale surorii sale. Eli'abet( se retrase lîn%ă domni+oara . dar cum el nu cunoa+te unele aspecte ale problemei. # Am descoperit. Eli'abet( încercă din răsputeri să!l abată de la planul lui. probitatea +i cinstea prietenului său +i este convins că domnul 4ic*(am a meritat din partea domnului $arc0 mai pu ină aten ie decît i s!a dat. nu l!am uitat. Eli'abet( ascultă încîntată destăinuirea fericitelor +i totu+i modestelor speran e pe care Jane le nutrea în le%ătură cu inten iile lui &in%le0 +i îi spuse tot ceea ce putea să!i întărească năde"dile. pe # probabil # un nepot de!al .a fost făcută cu %înduri bune. cînd domnul Collins veni la ele +i le povesti. încît dovedeau cu prisosin ă cît era de mul umită de întîmplările acelei seri. pe lîn%ă domnul &in%le0. de+i l!a au'it # +i nu numai o dată # pe domnul $arc0 vorbind despre ele. /ă tem că a fost foarte nesăbuit +i că a pierdut stima domnului $arc0. . în mod special.ucas.+i că. domnul 4ic*(am nu este deloc un om cinstit. Jane o întîmpină cu un surîs plin de o atît de dulce bucurie.dar crede că i!a fost testată numai condi#ional. ce ai aflat despre domnul 4ic*(am. # &a da.Scu'a i!mi interven ia. # Nu. deci.că nu era deloc necesar să se ia în seamă unul pe altul. că avusese fericirea de a face o descoperire %ro'av de importantă. # <reau să +tiu. Cred că felul în care domnul &in%le0 +i!a apărat prietenul a fost foarte îndemînatec. 6mi stă în putin ă să!l asi%ur că senioria sa era perfect sănătoasă ieri o săptămînă. printr!o ciudată întîmplare. dar. să facă începutul. S!a întîmplat să!l aud c(iar pe acest domn men ionînd fa ă de tînăra domni+oară care face onorurile casei numele veri+oarei lui # domni+oara de &our%( # +i a mamei acesteia. îi revenea domnului $arc0 dreptul. Sînt cum nu se poate mai mul umit că am descoperit acest lucru la timp pentru a!i pre'enta respectele mele.

fa ă de această situa ie.scu'ă. i se păru că o aude în între%ime +i descifră pe bu'ele lui cuvintele . în propor ie cu lun%imea celei de a doua cuvîntări. în deplinătatea fericirii pe care o poate dărui o căsătorie din dra%oste. au'ea aproape totul. Cînd se a+e'ară la cină consideră prin urmare că numai o întîmplare nenorocită le putuse plasa pe una alături de cealaltă +i a fost adînc contrariată să constate că mama ei nu %ăsise pe altcineva. +i cu un sentiment de triumf # era convinsă că nu e5ista o asemenea +ansă. a+a ca ea personal să nu mai fie obli%ată să iasă mai mult decît i!ar fi făcut plăcere. domnul Collins îl lăsă +i pe el să spună. de+i. să!mi în%ădui i să urme'. vorbe+te mai încet.între% +irul de plăcute %înduri care se născură din observa iile ei o făcu poate tot atît de fericită cît era +i Jane. $ar nimic din ceea ce spuse nu avu vreun efect. care +edea în fa a lor.+i cînd. decît despre speran a ei că Jane se va mărita curînd cu domnul &in%le0. înspre sora ei +i domnul &in%le0. să încerce c(iar să le îndră%ească pe cele două surori ale lui &in%le0. o părăsi pentru a!l ataca pe domnul $arc0. decît o tînără domni+oară ca dumneavoastră. o sin%ură vorbă. $omnul Collins se reîntoarse la Eli'abet(.+i apoi era a+a de plăcut să te %înde+ti ce mult o iubeau surorile lui pe Jane +i să fii si%ură că +i ele doreau această înrudire tot atît cît +i ea. # 2i ce mi!e mie. 6n mintea ei o vă'u stabilită c(iar în casa aceasta. $omnul Collins totu+i nu se descura"ă +i începu să vorbească. de teamă să nu audă prea multe. +i a cărui uimire era foarte evidentă vă'îndu!se astfel interpelat. aproape e5clusiv.+i. încît era si%ur că dînsa n!ar fi putut niciodată acorda cuiva o favoare nemeritată.ucas să aibă +i dînsa parte de un asemenea noroc. ce fericire la vîrsta ei. spuse el. $omnul $arc0 a părut încîntat de aten ia mea.ad0!ei . mă consider. desc(is. <ărul î+i începu cuvîntarea cu o solemnă plecăciune +i. /ama sa o certă. Eli'abet( ro+ea +i tot ro+ea de ru+ine +i supărare. 2i. de+i9# evident. cu o adîncă plecăciune. de a o convin%e să!+i descrie fericirea în +oapte mai pu in sonore căci. în cele din urmă. )e deasupra. spre marea ei mî(nire. Se cuvenea să pretindă că lucrul acesta nu era o plăcere căci. mult mai îndreptă it să (otărăsc ce se cuvine. o să le scoată +i pe ele în calea unor tineri cu avere. Ce profit po i avea dacă!l "i%ne+ti pe domnul $arc0. n!ar fi %ăsit o mai mică bucurie în a sta acasă decît doamna &ennet +i la oricare epocă a vie ii sale. cu condi ia să fie men inută în acela+i timp o comportare plină de cuvenită smerenie. din punct de vedere al demnită ii. căci Jane. măritîndu!se atît de stră! lucit. la sfîr+itul căreia făcu numai o u+oară plecăciune +i se îndepărtă. cu ran%ul cel mai înalt din re%at. desi%ur. ce perspectivă pentru celelalte fiice ale sale. $omnul $arc0 îl privea cu fă i+ă uimire.. acesta îi răspunse cu un aer de polite e distantă. ro%u!te.ad0 . 6nc(eie urîndu!i de nenumărate ori .ucas. în ca'ul de fa ă. ale căruia reac ii la avansurile lui fură atent urmărite de Eli'abet(. a+a cerea etic(eta. de+i Eli'abet( n!a putut au'i. 8erta i!mă că mi!e imposibil să profit de sfatul dumneavoastră care!mi va fi călău'ă nelipsită în orice altă c(estiune. î+i putea da seama că domnul $arc0.>unsford. # )entru numele lui $umne'eu.+i se sim i în stare.ad0 Cat(erine de &our%(E. în asemenea oca'ii. să!+i poată lăsa fiicele încă necăsătorite în %ri"a sorei lor. /ama ei îi dădea înainte pe acela+i ton. fără nici o re inere. î+i îndreptă aten ia.. doamnă. 7aptul că domnul &in%le0 era un tînăr atît de fermecător. 6n %eneral sînt foarte mul umit de dînsul. +i despre nimic altceva. Trebuie. prin urmare. în cele din urmă. Sînt încredin ată că nu!i datorăm o polite e atît de e5cesivă încît să ne fie teamă să spunem ceva ce nu i!ar plăcea dumnealui s!audă. ceva. Se sim ea ve5ată vă'îndu!l că se dădea în spec! tacol în fa a unui asemenea om. în ca'ul de fa ă. domnul $arc0. procedînd astfel. Acesta a fost într!adevăr un %înd foarte frumos. Cum Eli'abet( nu mai avea nimic de dorit pentru sine. spunîndu!i că e absurdă. Nu se putea stăpîni să nu!+i întoarcă . datorită educa iei +i studiilor mele profesionale. ca să!mi fie teamă de el. .ad0!ei Cat(erine.. Subiectul era captivant +i doamna &ennet părea incapabilă să obosească tot enumerînd avanta"ele acestei căsătorii.că eu consider func ia de cleric e%ală. atît de bo%at +i că locuia la numai trei mile de ele au fost primele puncte pentru care se felicita. vă încredin e'. Dadarnice fură încercările Eli'abet(ei de a frîna potopul de vorbe al mamei sale. să fiu nemul umit de felul cum am fost primit. # N!am nici un motiv. N!ai să!l cî+ti%i niciodată pe prietenul lui.dar nimeni. +i . cu care să vorbească.dispre ul domnului $arc0 părea să crească vă'înd cu oc(ii. ci tocmai pe . 3îndurile doamnei &ennet # vedea limpede # erau pornite în aceea+i direc ie +i se (otărî să nu se aventure'e înspre mama ei. poruncile con+tiin ei mele care mă îndeamnă să îndeplinesc ceea ce cred că este de datoria mea. /i!a răspuns cu polite ea cea mai desăv?r+ită +i mi!a făcut c(iar cinstea de a!mi spune că era atît de convins de discernămîntul .

)rile"ul ce i se oferea de a se produce îi era plăcut +i!+i începu cîntecul.avea o voce mică +i o manieră afectată. a fost lăsată să se console'e eu +uncă +i pui rece. că lui îi scăpase o parte din repre'enta ie +i că sentimentele lui nu erau dintre acelea care să fie influen ate de nero'ia la care ar fi putut fi martor. erau a inti i asupra ei urmărind!o în timp ce parcur%ea cele cîteva strofe.asă +i celorlalte domni+oare rîndul să se producă. /ar0. iar protectorului său să nu!i facă supărare. . Eli'abet( încercă cu multe priviri semnificative +i multe ru%ămin i să împiedice ceea ce era numai o dovadă de polite e. au'i vorbindu!se de mu'ică +i avu de îndurat c(inul de a o vedea pe /ar0 ridicîndu!se. Ne!ai bucurat îndea"uns. să îndatore' societatea cu o melodie. # $acă eu. că domnul Collins era un tînăr de soi bun +i cum nu se poate mai de+tept.ucas.iar . /ar0 nu voia să în elea%ă. de cum luă sfîr+it cina. Oc(ii Eli'abet(ei.+i nu!+i putea da seama ce fusese mai %reu de îndurat. $ar intervalul de lini+te nu fu lun% deoarece. Eli'abet( începu să!+i revină. sînt convins. pentru &in%le0 +i sora ei. de+i fiecare privire o convin%ea de ceea ce se temuse. cu cei cărora le datorea'ă situa ia lui. se %îndea ea. la foarte slabele lor ru%ămin i.+i Eli'abet(ei îi păru rău pentru sora ei.ad0 . 2i î+i sfîr+i cuvîntarea. de la un dispre plin de indi%nare la o calmă +i neclintită %ravitate. plini de cea mai mare de'olare.apoi la $arc0 care rămînea totu+i %rav. totu+i. mul i 'îmbiră. Eli'abet(ei i se păru că dacă membrii familiei sale s!ar fi vorbit să se dea în spectacol în seara aceea cît vor putea mai bine. de nepătruns.+i cum nu o mai putu convin%e să danse'e din nou cu el. . care fusese rostită atît de tare. fiindu!i teamă că /ar0 ar putea cînta toată noaptea. plină de teamă că în%ri"orarea ei nu dusese la nimic bun. dar nimeni nu avu un c(ip mai amu'at decît domnul &ennet însu+i.mereu oc(ii către $arc0.ucas. El o asi%ură că dansul nu!i spunea mai nimic +i că scopul lui principal era ca prin aten ii delicate să i se facă a%reabil +i că de aceea î+i va face un punct de onoare din a rămîne lîn%ă dînsa toată seara. căci /ar0. Era totu+i destul de rău că cele două surori ale lui +i domnul $arc0 avuseseră un asemenea prile" de a!+i bate "oc de rudele ei. m!a+ bucura foarte. <icarul unei paro(ii are multe de îndeplinit. Dadarnic îl ru%ă să danse'e cu altcineva +i îi oferi să!l pre'inte vreunei alte domni+oare. spuse domnul Collins. care căsca de mult. o puse în situa ia de a nu mai dansa cu nimeni. )osibilită ile ei nu erau în nici un fel pe măsura unei asemenea manifestări. dar Jane stătea de vorbă senină cu domnul &in%le0. $e această îndatorire eu nu!l pot absolvi +i nici n!a+ putea avea o părere bună despre acela care ar lăsa să!i scape vreun prile" pentru a!+i arăta respectul fa ă de oricine ar fi din familia protectorului său. /ul i făcură oc(ii mari. îi păru rău pentru cuvintele tatălui ei. Eli'abet(ei îi venea să intre în pămînt. %ata să îndatore'e oaspe ii. de+i se făcu a nu!l au'i. cînd /ar0 termină +i al doilea cîntec. încît lui să! i aducă profit. deoarece mai sînt desi%ur +i alte treburi de făcut. după o pau'ă de o "umătate de minut începu alt cîntec. =estul serii nu!i mai oferi mare lucru. era convinsă că aten ia lui se fi5ase într!acolo.cu toate că el nu era tot timpul cu oc(ii asupra doamnei &ennet. cu o plecăciune către domnul $arc0. îi spuse cu %las tare9 # A fost prea destul. 2i nu cred că este de mică importan ă ca el să aibă o purtare împăciuitoare +i atentă cu fiecare în parte +i. în special. către . iar timpul ce!i mai rămîne nu!i va prisosi pentru toate îndatoririle paro(iale +i pentru în! tre inerea +i îmbunătă irea locuin ei pe care nu!i va fi iertat dacă n!o face cit mai confortabilă cu putin ă. Se uită la cele două surori ale acestuia +i le vă'u sc(imbînd între ele semne de bat"ocură. au'ind printre mul umirile comesenilor +i alu'ia la speran a lor că se va lăsa înduplecată să le mai facă iar favoarea de a cînta. cu o nerăbdare prost răsplătită la sfîr+it. Se făcu apel la alte doamne dintre invitate. încît să fie au'ită de "umătate din salon. deoarece consider mu'ica drept o petrecere foarte nevinovată +i total compatibilă cu profesiunea de cleric. a+ avea norocul să +tiu să cînt. dispre ul tăcut al domnului sau surîsurile insolente ale doamnelor. încet. în timp ce so ia lui îl lăuda cu patos pe domnul Collins pentru vorbirea lui atît de cu "udecată +i remarca. se sim i totu+i descumpănită. Se uită la tatăl ei pentru a!l implora să intervină. le!ar fi fost imposibil să!+i "oace rolurile cu mai mult (a' sau succes. Nu mai era nimic de spus fa ă de asemenea proiect. nu prea în +oaptă. tot ascultînd descrierea repetată a unor fericiri de care nu vedea cum o să aibă +i ea parte. doamna &ennet nu mai avu nimic de spus. Trebuie să!+i scrie predicile. $omnul Collins o sîcîi mereu +i se inu scai de ea. Nu vreau să spun totu+i că am putea avea o "ustificare dacă am consacra prea mare parte din timpul nostru mu'icii. feti o.ad0 . )înă în cele din urmă.'adarnic însă. E5presia de pe c(ip i se sc(imbă încet. Se uită înspre Jane să vadă cum reac ionea'ă ea.+i ce fericire. El îi prinse su%estia +i. 6n primul rînd trebuie să stabilească conven ia cu 'eciuiala în a+a fel.

$omnul &in%le0 +i Jane î+i vorbeau. 6nainte ca Eli'abet( să mai aibă timp pentru altceva decît pentru a ro+i de uimire. Cînd în sfîr+it se ridicară pentru a!+i lua rămas bun. . îl atrase pe domnul Collins într!o conversa ie cu ea. Eli'abet( păstra o tăcere tot atît de neclintită ca a doamnei >urst sau a domni+oarei &in%le0. strîn%îndu!+i lucrul. nu se mai apropiase niciodată atît cît să!i poată vorbi. doamnă. că se va folosi de primul prile" pentru a!i pre'enta oma%iile sale. valoarea +i a uneia +i a celeilalte erau eclipsate de domnul &in%le0 +i de Net(erfield. $arc0 nu spunea nimic. dat fiind că!i solicit favoarea unei audien e particulare în cursul acestei dimine i. Eli'abet(. Cum se (otăr?se s!o facă fără să mai piardă timp. printr!o manevră a doamnei &ennet. înso ită de un căscat pînă la urec(i. 8mediat după micul de"un. adău%ă9 . stînd împreună. doamna &ennet răspunse9 # <ai de mine1 $a.c(iar +i . . Nu poate avea nimic să!mi spună care să nu poată fi au'it de oricine. la capătul a trei sau patru luni. $oamna >urst +i sora ei abia dacă mai desc(iseră %ura +i atunci numai ca să se plîn%ă de oboseală. pe lîn%ă frumoasa dumneavoastră fiică. desi%ur1 Sînt si%ură că .i''0 se va sim i foarte fericită. Eli'abet( fu cel pu in scutită de ofensa de a mai fi luată în seamă de domnul $arc0 care.i''0. ce obosită sînt1. la fel de tăcut. $omnul &ennet.ondra. :itt01 Am nevoie de tine sus. se a+e'ă +i.+i o clipă de %îndire făcînd!o să vadă că era mai cuminte să termine cît mai repede +i mai în lini+te cu putin ă. era neîndoielnic că. plin de recuno+tin ă. dar nu e%ală. nu pleca. $omnul Collins î+i pre'entă.$oamne. Cei de la . Capitolul C8C $iminea a următoare aduse ceva nou la . inînd seamă de toate re%ulile pe care le socotea parte inte%rantă din această treabă. se adresă mamei în acest fel9 # )ot spera. +i.Eli'abet( datoră clipe de mare u+urare prietenei sale. pu in mai departe de to i ceilal i. după ce se va întoarce de la . %ăsindu!le împreună pe doamna &ennet. un cuvînt din partea dumneavoastră. 2i. oficial.on%bourn. fiind foarte nerăbdătoare să rămînă sin%ure. Eli'abet( nu se putea opune unei asemenea porunci. din dră%ălă+enie. +i neavînd nici un sentiment de sfială care să!l descumpănească. pentru scurt timp. c(iar dac!o făcea pe nepre%ătite. =espinseră toate încercările de conversa ie ale doamnei &ennet. Eli'abet( îi era cea mai pu in dra%ă dintre fete. fiica ei va fi instalată la Net(erfield. &in%le0 radia de bucurie +i promise. fără ceremonia unei invita ii formale. 2i vă'înd că Eli'abet(. de+i bărbatul +i partida erau destul de bune pentru ea.on%bourn rămaseră ultimii +i. se delecta de această scenă.on%bourn. $oresc să rămîi pe loc. afară doar de cîte o e5clama ie întîmplătoare ca9 . adresîndu!se mai ales domnului &in%le0 pentru a!l asi%ura că i!ar face foarte ferici i dacă ar lua un de"un intim la ei. lăsînd o mar%ine pentru pre%ătirile necesare formalită ilor. oricînd. $omnul Collins trebuie să mă ierte. trebuiră să a+tepte trăsura încă un sfert de oră după plecarea tuturor celorlal i.ucas. pe Eli'abet( +i pe una dintre me'ine. părea că este %ata să iasă. cererea. Ea î+i spuse că era poate urmarea alu'iei ce o făcuse cu privire la domnul 4ic*(am +i se bucură. 'ori să iasă din cameră în timp ce Eli'abet( stri%a9 # Scumpă doamnă. care îl oma%ia pe domnul &in%le0 +i pe surorile sale pentru ele%an a petrecerii +i pentru ospitalitatea +i polite ea comportării lor fa ă de musafiri. se a+ternu la lucru metodic. ceea ce le dădu timp să constate cît de călduros doreau o parte din %a'de să!i vadă pleca i. domni+oara . Te ro%. $oamna &ennet era pe deplin mul umită +i plecă de acolo cu încîntătoarea convin%ere că.sînt si%ură că nu poate avea nici o obiec ie. care veni adesea lîn%ă ea +i. trăsurilor noi +i roc(iilor de nuntă. >ai.i''0.a eventualitatea de a!+i mai vedea încă una dintre fiice măritată cu domnul Collins se %îndea cu tot atîta certitudine +i cu o mare. stîn"enită +i contrariată. plăcere. # Nu1 Nu1 Asta!i o prostie. unde trebuia să plece c(iar a doua 'i. nu pleca. de+i se aflase adesea foarte aproape de ea +i sin%ur. doamna &ennet fu deosebit de stăruitoare în polite ea cu care î+i e5primă speran a de a!i primi în curînd pe to i ia .0dia era prea obosită ca să mai rostească vreo vorbă. deoarece concediul său lua sfîr+it sîmbătă. insist să rămîi +i să dai ascultare domnului Collins. creînd astfel o atmosferă de amor eală prea pu in înviorată de cuvîntările lun%i ale domnului Collins. Altfel plec +i eu. .

că nu consider sfaturile +i amabilită ile . e5istă multe tinere femei amabile. pentru că acesta este sfatul +i recomandarea specială a însă+i nobilei doamne pe care am cinstea s!o numesc protectoarea mea. Era absolut necesar să!l întrerupă.al doilea. %ăse+te o femeie de calitate. în %eneral. prin urmare. pe care poate ar fi trebuit să!l men ione' mai la început. care nu vă va reveni decît după decesul mamei dumneavoastră. cu tot calmul lui solemn. nu m!am putut împăca deloc cu %îndul să nu!mi ale% o so ie dintre fiicele sale.străduindu!se din răsputeri. $a i!mi voie s!o fac. 6n%ădui i!mi # fiindcă veni vorba # să vă mărturisesc. fiind. acum. Un preot ca dumneata trebuie să se însoare. încercînd să!l oprească.al treilea. cu o fluturare a mîinii. $oamna &ennet +i :itt0 se îndepărtară.ad0!ei Cat(erine de &our%( ca cele mai mici dintre darurile pe care am putin a să vi le ofer. frumoasă veri+oară. mai mult decît atît. # Sînte i prea %răbit. în secret. deoarece +tiu prea bine că n!ar putea fi satisfăcută +i că mia aceea de lire cu patru la sută. trebuie să te însori. iar el continuă9 # /otivele pentru care mă însor sînt9 primul. mo+tenitorul acestei mo+ii la moartea stimatului dumneavoastră tată Hcare totu+i poate să mai trăiască încă mul i aniI. a+a cum desi%ur am +i făcut.îndată ce rămaseră sin%uri. în special cînd vor fi temperate de tăcerea +i respectul pe care ran%ul domniei sale nu se poate să nu le impună. dar îmi este imposibil să fac altfel decît s!o respin%. . Uita i că nu v!am dat nici un răspuns. privitor la inten ia mea. mi!a spus9 . pentru că sînt convins că aceasta va adău%a foarte mult la fericirea mea. stri%ă Eli'abet(. motivul. atunci cînd va avea loc tristul eveniment. a+a că nu putu folosi scurta pau'ă pe care el +i!o în%ădui. cînd acesta le solicită mîna pentru întîia oară. $e două ori a binevoit domnia sa să!mi spună părerea ei H+i încă neîntrebatăI în această privin ă. cît po i de repede. ar fi mai cuminte să vă arăt motivele pentru care mă însor +i.iar a%erimea +i vioiciunea dumneavoastră cred că îi vor conveni. domnule.. unde. care totu+i. Cu %reu v!a i putea îndoi de scopul interven iei mele. 3ăse+te o femeie de acest fel. dacă nu a i fi arătat această mică opunere. încercă să!+i ascundă sim ămintele care erau împăr ite între dispre +i (a'. Asupra acestui capitol. fiindcă socotesc că este bine ca fiecare preot înstărit Hcum sînt euI să dea e5emplul căsătoriei în paro(ia lui. A i fi fost mai pu in plăcută în oc(ii mei. de dra%ul meu +i al dumitale. s!ar putea să nu se producă încă vreo cî iva ani. în timpul partidelor noastre de cadril. # Nu aflu acum pentru prima oară. nu crescută cu preten ii. motivele pentru care am venit în >ertfords(ire cu scopul de a!mi ale%e o so ie. cum sînt. dra%ă domni+oară Eli'abet(. Nu sînt deci deloc descumpănit de ceea ce mi!a i spus +i sper să nu treacă mult +i să vă conduc în fa a altarului. oricît de mult pudoarea dumneavoastră firească v! ar îndemna să vi!l ascunde i.$omnule Collins. utile. $ar mai înainte de a mă lăsa furat de sentimentele mele pe această temă. nu!mi mai rămîne nimic altceva decît să vă încredin e'.on%bourn în loc să mă mîne înspre împre"urimile paro(iei mele. Aproape din clipa cînd am desc(is u+a acestei case v!am ales ca tovară+ă a vie ii mele în viitor. pe cînd doamna Jen*inson aran"a taburetul domni+oarei de &our%(. au de %înd să!l accepte. este sin%urul lucru la care ve i avea vreodată dreptul. în favoarea căsătorieimai rămîne acum de spus ceea ce m!a îndreptat înspre . de violen a sentimentelor mele. domnul Collins începu9 # Crede i!mă. adu!o la >unsford +i am să vin să vă vi'ite'. furat de sentimentele lui. Atîta. a+a cum am mai spus!o. departe de a vă dăuna. să fie dintre cele active. atunci cînd vom fi so +i so ie. era %ata s!o facă pe Eli'abet( să pufnească în rîs. )rimi i mul umirile mele pentru oma%iul pe care mi l!a i adus. voi păstra neîntrerupt tăcere +i pute i fi încredin ată că de pe bu'ele mele nu ve i au'i vreodată vreun repro+ mesc(in. Sînt foarte impresionată de cinstea cererii ce mi!a i făcut. 8ma%inea domnului Collins.+i c(iar în sîmbăta de dinaintea plecării mele din >unsford. că modestia dumneavoastră. se adau%ă mai curînd la celelalte calită i pe care le ave i. Sînt total indiferent la avere +i nu voi adresa tatălui domniei!voastre nici o cerere de acest fel. scumpă veri+oară. cu vorbe dintre cele mai ar'ătoare. Acesta mi!a fost. 2i acum. replică domnul Collins.+i!mi place să cred că el nu mă va coborî în stima domniei! voastre. vă ro% să mă crede i. 7ă o ale%ere bună.să fie în stare să facă mult dintr!un venit mic.aten iile mele au fost prea marcate pentru a vă fi putut în+ela. $e fapt însă.permite i!mi să vă asi%ur însă că am aprobarea onoratei dumneavoastră mame pentru această cerere. +i că uneori refu'ul este repetat a doua +i c(iar a treia oară. pentru ca pierderea să fie pentru ele cît mai mică posibil. Acesta e sfatul meu. că printre tinerele domni+oare se obi+nuie+te a respin%e propunerile bărbatului pe care. fără să mai pierdem timpul. <e i %ăsi că are maniere pe care nu am cuvinte să le descriu.

cu toate acestea. încît.a aceste vorbe se ridică +i ar fi părăsit camera dacă domnul Collins nu i s!ar fi adresat astfel9 # Cînd voi avea din nou onoarea să vorbesc despre acest subiect. deoarece +tiu că a+a se obi+nuie+te printre persoanele de se5ul dumneavoastră # să respin%ă bărbatul la prima lui cerere. stri%ă Eli'abet( oarecum enervată. domnule Collins. dar îmi este imposibil să accept cererea dumneavoastră în căsătorie. Trebuie să!mi în%ădui i să "udec sin%ură +i să!mi face i cinstea de a crede ceea ce spun..ad0 Cat(erine.+i poate că mi!a i spus de"a atît cît trebuie. atunci cînd voi avea cinstea de a o revedea. Nu mă considera i acum ca pe o femele distinsă care are de %înd să vă c(inuie. spuse domnul Collins foarte %rav. Destrea dumneavoastră este. va fi într!adevăr inutilă. # Sînte i mereu fermecătoare1 stri%ă Collins. m!ar cunoa+te. să se adrese'e tatălui ei al cărui . 2i pute i fi si%ură că. sau că situa ia pe care v!o pot oferi ar fi altfel decît foarte de'irabilă. scumpă veri+oară. ea va ani(ila efectul dră%ălă+eniei dumneavoastră +i al bunelor dumneavoastră însu+iri. pentru a mă încura"a în cererea mea. domnule. în ciuda numeroaselor dumneavoastră farmece. Situa ia mea. /otivele pentru care cred astfel sînt. $e! oarece trebuie să conc(id că refu'ul dumneavoastră nu este serios.ad0 Cat(erine ar crede astfel. foarte probabil.nu. luîndu!+i riscul unei a doua cereri. $in toate punctele de vedere sentimentele mele mi!o inter'ic. fără să vă face i nici un repro+. ea nu va putea fi socotită decît acceptabilă. $umneavoastră nu m!a i putea face fericită +i sînt convinsă că eu sînt ultima femeie din lume care v!ar putea face fericit. în acord cu practica obi+nuită printre femeile distinse. în ca' că domnul Collins va persista să considere repetatele ei refu'uri drept mă%ulitoare încura"ări. $acă ceea ce v!am spus pînă acum vă poate părea o încura"are. # <ă asi%ur. nu +tiu cum să!mi e5prim refu'ul într!un mod care să vă poată convin%e că este un refu'. următoarele9 nu mi se pare că persoana mea ar fi nedemnă să fie acceptată de dumneavoastră. îmi place să!l atribui dorin ei dumneavoastră de a!mi stîrni +i mai mult dra%ostea. $oresc să fi i foarte fericit +i foarte bo%at +i. domnule. Capitolul CC . stri%ă Eli'abet(. <ă asi%ur că nu fac parte dintre acele tinere dom! ni+oare Hdacă e5istă cumva astfel de tinere domni+oareI care sînt atît de cura"oase. din nefericire. cel pu in. să cred că cererea mea este refu'ată numai de formă. sper să primesc un răspuns mai favorabil decît mi!a i dat acum. mă uimi i la culme. # 6ntr!adevăr. cu un aer de neîndemînatică %alanterie.sînt. nu este deloc si%ur că vi se va mai face vreodată o altă cerere în căsătorie. încît să fie decisiv. # Trebuie să!mi da i voie. &a mai mult. A+ prefera să mi se aducă oma%iul de a nu mi se contesta sinceritatea. nu va putea fi luată drept mofturi +i coc(etărie de femeie distinsă. pe scurt. . Cerîndu!mă în căsătorie. # Orice laudă. refu'îndu!vă mîna. îi voi vorbi în modul cel mai strălucitor despre modestia. după cele ce v!am spus. le%ăturile mele cu familia de &our%( +i rudenia mea cu familia dumneavoastră sînt tot atîtea împre"urări foarte favorabile mie. încît să!+i pună fericirea în "oc. a i dat probabil satisfac ie delicate ei sentimentelor dumneavoastră fa ă de familia mea +i pute i intra în posesia mo+iei . # $acă ar fi si%ur că . domnule Collins. inîndu!mă în nesi%uran ă. dacă prietena dumneavoastră. fac tot ce!mi stă în putere ca să vă împiedic de a fi altfel. Eli'abet( nu mai avu ce răspunde la asemenea încăpă înare într!o voită amă%ire de sine +i se retrase imediat în tăcere.on%bourn cînd va fi ca'ul. +i a cărui purtare.+i ar trebui să mai ine i seama că. ar putea fi rostit în a+a fel. că n!am nici cea mai mică preten ie că a+ fi dotată cu acest fel de distinc ie care constă în a c(inui un om onorabil. în conformitate cu adevăratul sim de pudoare al firii femeie+ti. =efu'ul meu este foarte (otărît. departe de a vă acu'a în pre'ent de cru'ime. . spiritul dumneavoastră %ospodăresc +i alte frumoase însu+iri pe care le ave i. )ot să vă vorbesc desc(is.. atît de mică. ci ca pe o făptură ra ională care vă spune adevărul adevărat.# )e cuvîntul meu. +i sînt convins că atunci cînd cererea mea va fi consfin ită de autoritatea e5presă a ambilor dumneavoastră e5celen i părin i.dar nu pot să!mi înc(ipui că senioria sa va avea ceva de 'is împotriva dumnea! voastră. speran a dumneavoastră este e5traordinară. C(estiunea poate fi deci socotită complet înc(isă. am convin%erea că m!ar %ăsi din toate punctele de vedere neindicată pentru această situa ie. <ă mul umesc iară +i iară pentru cinstea ce mi!a i făcut!o. (otărîtă ca.

în toate celelalte. să!mi în%ădui. m!a i în eles foarte %re+it. # <orbe+te dumneata însu i cu . Am aflat că domnul Collins i!a făcut o cerere în căsătorie. din firea!i ru+inoasă +i din autentica pudoare a caracterului ei. în împre"urarea de fa ă. iar eu nu vreau să te mai văd în oc(ii mei dacă o faci. 7oarte bine. cu felul acesta de a vorbi. cînd Eli'abet( î+i făcu apari ia. Nu este a+a. # $a. n!ar putea face mare lucru pentru fericirea mea. # $a1 Altfel nu vreau s!o mai văd niciodată în oc(ii mei. domnule. doamnă &ennet. # 8erta i!mă că vă întrerup.dar am s!o fac eu să +i!l cunoască.$omnul Collins n!a fost lăsat mult timp să contemple în tăcere reu+ita sa în dra%oste. imediat. dar nu îndră'nea. $in ceasul acesta va trebui să devii o străină pentru unul dintre părin ii dumitale. /i!ai promis să stărui ca ea să se mărite cu domnul Collins. domnule &ennet. care!+i făcuse de lucru în (ol a+teptînd sfîr+itul convorbirii. 2i această cerere ai refu'at!o. )e doamna &ennet. Acum a"un%em la punctul esen ial.sîntem cu to ii înnebuni i. pornindu!se apoi să!i relate'e amănuntele convorbirii. <a trebui să audă părerea mea. care fusese convinsă că so ul său privea c(estiunea a+a cum dorea ea însă+i. # Nu am plăcerea să te în ele%. de re'ultatul căreia era încredin at că avea toate motivele să fie mul umit. Am de cerut două mici favoruri9 primul. doamnă. dar dacă este într!adevăr încăpă înată +i nesăbuită. ca el. # $omnule. .i''0. # Conta i. Trebuie să vii s!o convin%i pe .stri%ă domnul Collins. # 2i ce urmea'ă să fac eu în c(estiunea asta. e5clamă9 # O(. cu o calmă indiferen ă. ar fi poate mai bine să n!o sili i să mă accepte ca so căci. dînsul o să!+i sc(imbe %îndul +i n!o să mai vrea el s!o ia. Eli'abet( nu putu decît să 'îmbească la o astfel de conclu'ie a unui astfel de începutdoamna &ennet însă. îi replică so ul. $oamna &ennet sună +i domni+oara Eli'abet( a fost somată să vină în bibliotecă. al camerei mele. nu s!a mai pomenit o fată cu o fire mai bună. Este foarte încăpă înată +i nesăbuită +i nu!+i cunoa+te propriul interes. Eli'abet( răspunse că a+a era. liberul u' al propriului meu cap. e5clamă tatăl.i''0 să se mărite cu domnul Collins. # Ce vrei să spui. dra%ă domnule &ennet. că fiica sa avusese de %înd să!l încura"e' refu'îndu!i cererea în căsătorie. $acă deci persistă într! adevăr să!mi respin%ă cererea. Am să!i vorbesc despre aceasta c(iar eu. deoarece refu'ul ferm al veri+oarei sale i'vora. /ă duc imediat la domnul &ennet +i vom aran"a asta cu ea. spune!i că stărui să se mărite cu el. această +tire o sperie totu+i. feti o. pentru fericita perspectivă a unei le%ături mai strînse între ei. # Să fie poftită aici. nici n!o vă'u bine pe Eli'abet( desc(i'înd u+a +i trecînd cu pa+i 'ori i pe lîn%ă ea înspre scară. . ai în fa ă o tristă alternativă. <oi fi .i''0.i''0 a declarat că nu!l vrea pe domnul Collins +i domnul Collins a început să spună că nu o vrea pe . în cuvinte calde. +i nu se putu stăpîni să nu i!o spună. caută fericirea în institu ia căsătoriei. /ama dumitale stăruie să o accep i. Nu!i lăsă timp să mai 'ică ceva +i porni în %rabă la so ul ei. /ama dumitale nu vrea să te mai vadă în oc(ii ei dacă nu te mări i cu domnul Collins. # $ra%a mea. că +i intră în sufra%erie ca să se felicite +i să!l felicite.ar fi fost bucuroasă să creadă. # Apropie!te. # Eli'abet(. că o s!o facem să!+i ba%e min ile în cap. în mod natural. # $espre domnul Collins +i . pentru că "ură că nu!l vrea +i dacă nu te %răbe+ti. nu +tiu dacă ar fi o so ie cu adevărat potrivită pentru un bărbat în situa ia mea care. deloc tulburată de vestea ce!i aducea. )are o situa ie fără ie+ire. $omnul Collins primi +i!i întoarse felicitările cu o e%ală plăcere.i''0 este încăpă înată numai în c(estiuni de acest fel. este ur%ent nevoie de dumneata. rămase consternată. căci doamna &ennet. spuse doamna &ennet alarmată.i''0. Este adevărat.desc(i'înd u+a bibliotecii. Am trimis să te c(eme pentru o c(estiune importantă.+i al doilea. cînd so ia lui î+i isprăvi tirada. dacă are o tendin ă spre asemenea defecte. domnule Collins. spuse. $espre ce este vorba. sînt si%ură. # 7oarte bine. domnul &ennet ridică oc(ii de pe carte +i!i fi5ă pe c(ipul ei. Cînd doamna &ennet intră. fire+te. adău%ă ea.

. $eparte fie de mine.0dia nu se mi+că. fără să vă fi adus dumneavoastră +i domnului &ennet oma%iul de a vă cere să vă impune i autoritatea în . refu'ă să intervină. fără să!i pese de noi mai mult decît dacă ne!am aflat la Jor*. domnul Collins medita în solitudine la cele întîmplate.. avînd aerul cel mai indiferent posibil. să păstrăm în veci tăcere în c(estiunea asta. iar eventualitatea ca fata să merite învinuirile mamei sale îl împiedica să simtă vreun re%ret. Oamenii care suferă de nervi ca mine nu pot avea mare poftă de vorbă. sosi C(arlotte . 'burînd către ea. Cei care nu se plîn% n! au niciodată parte de compătimire. scumpă doamnă. domni+oară . în ciuda de'amă%irii provocate de purtarea so ului. 6n timp ce întrea%a familie era atît de tulburată. +i ea nu!l vrea.căci am bă%at adesea de seamă că resemnarea nu este niciodată atît de perfectă ca în ca'ul în care fericirea refu'ată începe să piardă în oc(ii no+tri ceva din valoarea ei. re inută în primul rînd de amabilitatea domnului Collins. norocul unei înăl ări în %rad timpurii. unde o %ăsiră pe doamna &ennet sin%ură. C(arlotte fu scutită de a!i răspunde căci c(iar atunci intrară Jane +i Eli'abet(. se mul umi să se apropie de fereastră. refu'înd oricare cerere în căsătorie. doamna &ennet nu renun ă încă la scopul său. Am terminat cu dumneata din clipa asta c(iar. 6i vorbi Eli'abet(ei iară +i iară # cînd cu lin%u+iri. scumpă domni+oară .încîntat să beneficie' sin%ur de bibliotecă. pe domnul Collins +i pe mine.0dia care. 6ncercă s!o atra%ă pe Jane de partea ei. faptul că îmi retra% preten iile la mîna fiicei dumneavoastră. +i apoi de o u+oară curio'itate. 7iicele sale ascultară într!o tăcere totală această revărsare de cuvinte. insist să tăce i cu toatele din %ură +i să ne lăsa i. doamna &ennet spuse fetelor9 # Acum.iar eu am credin ă că sînt resemnat. 6nclina ia pentru ea era cu totul ima%i%inară. Ea continuă deci să vorbească.e un (a' la noi1 Ce cre'i că s!a întîmplat a'i diminea ă. Eli'abet( ie+i tăcută. # $a. Nu! mi face nici o plăcere să vorbesc cu copiii nesupu+i. te averti'e'. Nu +tie nimeni ce îndur eu1 $ar a+a se întîmplă întotdeauna. Avea o părere prea bună despre el ca să poată pricepe motivul pentru care veri+oara lui putea să!l refu'e9 +i. că n!am să! i mai vorbesc în via a mea +i ai să ve'i că mă in de cuvînt. @i!am spus cînd eram în bibliotecă. căci nimeni nu e cu mine.vă'îndu!l. fără să fie întreruptă de vreuna dintre ele. o întrerupse el. Sper că nu ve i lua drept o lipsă de respect fa ă de familia dumneavoastră. căci :itt0 se +i ivise lîn%ă ele cu acelea+i ve+ti.O(. care!i puse întrebări foarte amănun ite în privin a ei +i a familiei sale.. $ar să! i spun eu ceva.ucas să petreacă 'iua împreună cu ei.iar Eli'abet( răspundea atacurilor mamei sale cîteodată cu toată serio'itatea +i cîteodată cu o veselie nebunească.. nici nu intraseră bine în sufra%erie. datorie mai cu osebire a unui tînăr care a avut. dar Jane. C(arlotte. continuă doamna &ennet.i''09 dacă i!ai vîrît în cap s!o ii a+a. con+tiente că orice tentativă de a ar%umenta sau de a o consola i!ar fi mărit numai enervarea. acordîndu!mi mîna sa.ucas. iat!o că vine. să se supună dorin elor între%ii familii. adău%ă ea pe un ton melancolic. 6n acest timp.ucas +i implorînd!o s!o convin%ă pe prietena ei. %îndul de a avea vreun resentiment fa ă de comportarea fiicei dumneavoastră. )oate că aceasta # nu într!o mică măsură # din sentimentul de îndoială în privin a fericirii mele certe. dacă frumoasa mea veri+oară m!ar fi onorat. n!ai să te ale%i în via a dumitale cu un so +i nu +tiu cine o să te ină cînd s!o prăpădi tatăl dumitale. (otărîrea ei. C(arlotte aproape nici n!avu timp să răspundă. domnule Collins. cînd cu amenin ări. de+i mîndria!i fusese rănită. . $oamna &ennet începu conversa ia plănuită. de aceea. pe un ton plîn%ăre 9 . +tii. îi spuse mai multă în +oaptă9 # /ă bucur că ai venit.Jane +i :itt0 o urmară. =esemnarea în fa a relelor de neînlăturat este datoria noastră a tuturor. imediat ce va fi cu putin ă.i''0. (otărîtă să audă tot ce se va putea au'i. Cu toate acestea.+i.i''0. fă acest lucru. . $e+i felul în care o făcea varia. iat!o. prefăcîndu!se că nu aude nimic.a intrare fu întîmpinată de . nu suferea în nici un alt fel. pînă ce intră domnul Collins. făcînd apel la în ele%erea domni+oarei . cu un aer mai important ca de obicei. că aceasta începu +i ea acela+i subiect. dar . # Te implor. Nu că mi!ar face de fapt plăcere să vorbesc cu oricine ar fi. să stăm pu in de vorbă. $omnul Collins a cerut!o pe . continuă el imediat pe un ton care!i sublinia nemul umirea. cum am avut eu. 'u n!am să te pot ine +i. cu toată blînde ea posibilă. numai să poată face după capul ei. nimeni nu e de partea mea1 Sînt tratată cu atîta cru'ime1 Nimeni nu are milă de sărmanii mei nervi. # Scumpă doamnă. niciodată.

venea de la Net(erfield +i a fost desc(isă pe loc. căci domnul 4ic*(am. în aceea+i societate. Ascultă ce scrie.ondra +i că vor lua în 'iua aceea de"unul în 3rosvenor Street. pe drum spre .sînt în drum spre . putem să ne mic+orăm mî(nirea despăr irii printr!o coresponden ă cît mai frecventă +i mai sinceră. Abia dacă îi mai vorbea +i aten iile insistente de care el însu+i fusese atît de mîndru fură îndreptate în restul 'ilei către domni+oara . din cînd în cînd. unde domnul >urst avea o casă. să ia parte la conversa ia %enerală. el se ocupă în mod special de dînsa. Cînd a"unseră în camera lor. ci mai ales printr!o atitudine în epată +i o tăcere plină de resentiment. a cărei amabilitate. cu respectarea cuvenită intereselor între%ii dumneavoastră familii +i. el +i prietenul lui. ro% să!mi fie în%ăduit acum să vă pre'int scu'ele mele. Următoarea fra'ă suna astfel9 . cîndva în viitor. imediat. de+i brusc(e ea plecării o surprinsese. $upă micul de"un. +i.avură ră%a' să discute pe îndelete acest lucru +i să!+i facă în mod politicos tot felul de complimente. Cît prive+te pe domnul Collins. fetele plecaseră la /er0ton să se interese'e dacă domnul 4ic*(am se întorsese +i să!i deplîn%ă absen a de la balul de la Net(erfield.on%bourn. 7usese mereu vorba să plece sîmbătă +i pînă sîmbătă avea de %înd să stea.ucas. Eli'abet( aprobă întru totul. împreună cu un alt ofi er. re%retul +i de'olarea lui de a fi lipsit. 7aptul de a le fi înso it pre'enta un dublu avanta"9 Eli'abet( sim ea ce compliment i se făcea +i apoi. precum +i c(estiunile care!i interesau pe to i. Conduita mea ar putea fi # mă tem # considerată ca neconformă.+i că s!ar fi putut ivi situa ii neplăcute nu numai pentru mine. Eli'abet( sperase că resentimentele îl vor face să!+i scurte'e vi'ita. constitui o u+urare temporară pentru ei to i +i în special pentru prietena ei. era un prile" foarte nimerit de a!l pre'enta mamei +i tatălui ei.+i nici nu!+i luaseră bine rămas bun. mîini de femeie. Eli'abet( ascultă cu toată indiferen a provocată de neîncrederea în aceste e5presii pompoase +i.. Diua următoare nu aduse nici o ameliorare în proasta dispo'i ie sau în sănătatea doamnei &ennet. 7a ă de Eli'abet(. că Jane o pofti din oc(i s!o urme'e sus. prietenă dra%ă.sîntem însă to i supu+i %re+elii. încercă. de (?rtie satinată. punînd scrisoarea de o parte. el nu!+i e5prima sentimentele printr!o "enă sau deprimare. în afară de societatea dumitale. fratele la .a ora aceasta sînt cu to ii pleca i din Net(erfield. El le întîlni la intrarea în ora+ +i le conduse la mătu+a lor.favoarea mea. între timp. el recunoscu de bună voie că din proprie ini iativă %ăsise necesar să!+i impună această absen ă. dacă purtarea mea a fost cît de cît criticabilă. . fapt care o făcu să nu!i mai poată da aten ie nici măcar iui 4ic*(am. le conduse acasă +i.Eli'abet( observă e5presia de pe c(ipul surorii sale sc(imbîndu!se în timp ce citea +i o vă'u stăruind asupra unor anumite pasa"e. să ne bucurăm de repetate ori de acelea+i încîntătoare clipe de apropiere. pentru care lucru conte' pe dumneata.sperăm însă. cu veselia ei obi+nuită. dar pro%ramul lui nu părea să fi suferit nici o modificare din această cau'ă. pe drum. )licul con inea o foaie mică. 6ndată după întoarcerea acasă sosi o scrisoare pentru domni+oara &ennet. ascultîndu!l. Citi cu %las tare prima fra'ă care cuprindea informa ia că se (otărîseră tocmai să!+i urme'e.cuprinsul m!a surprins nespus de mult. amplu. # )e măsură ce se apropia data balului mi!am dat seama. ele%antă.ondra +i fără vreo inten ie de a se mai întoarce. Nu era de cre'ut că absen a lor din . unde s!a discutat. deoarece am primit refu'ul de pe bu'ele fiicei dumneavoastră în loc de a!l primi din %ura dumneavoastră. Scopul meu a fost să!mi procur o amabilă tovară+ă de via ă.Nu pretind că re%ret ceva din cele ce las la >ertfords(ire. iar Eli'abet( mai avea doar de suportat neplăcutele sentimente ce trebuiau să urme'e în mod inevitabil.+i. spuse el. Jane se stăpîni imediat +i. sau prin vreo încercare de a o evita pe Eli'abet(. totu+i. atîtea ore împreună. Am avut tot timpul numai %înduri bune. ar fi fost mai mult decît eram în stare să suport.Eli'abet( însă se sim i nelini+tită de această întîmplare. cîte o alu'ie morocănoasă din partea mamei sale. $omnul Collins se afla în aceea+i stare de mîndrie înfuriată. că era mai bine să nu dau oc(ii cu domnul $arc0 . acoperită cu scrisul frumos +i cur%ător al unei. nu vă'u nimic într!adevăr de re%retat în lucrul acesta. Jane scoase scrisoarea +i!i spuse9 # Este de la Caroline &in%le0. ca acelea pe care le!am avut împreună.că a ne afla în aceea+i încăpere. Capitolul CC8 $iscu ia în le%ătură cu cererea domnului Collins era acum aproape sfîr+ită.

odată la . ele%an ă. +i!ar fi comandat de"a roc(ia de mireasă. Nu +tiu dacă i!am pomenit vreodată de sentimentele mele în această privin ă. el este cît de cît mai pu in sen! sibil. ca să! i mărturisesc adevărul. .cum însă sîntem si%ure că nu poate fi astfel +i. dacă bănuie+te natura sentimentelor mele pentru el.ondra. cînd +i!a luat rămas bun de la tine. $espre altceva este însă vorba9 noi nu sîntem destul de bo%a i sau destul de nobili pentru ei. +i încearcă să te convin%ă că el nici nu se %înde+te la tine. că domni+oara &in%le0 nici nu a+teaptă +i nici nu dore+te să devin sora ei. în acela+i timp. patru 'ile. întrebă Jane. în mod e5pres. cînd am plecat. nu! i po i înc(ipui cu adevărat că dacă domni+oara &in%le0 'ice că fratele său are o mare admira ie pentru domni+oara $arc0. ceea ce nu este lipsit de oarecare in%enio'itate +i cred că ar reu+i dacă domni+oara de &our%( ar ie+i din circuit. ne!am (otărît să!l urmăm. ar avea mai pu ine dificultă i cu o a doua. /reau să-#i citesc pasa"ul care mă doare cel mai mult. că iarna aceasta el nu se va mai reîntoarce. Nu vreau să! i ascund nimic9 . @inînd seama de toate aceste împre"urări favorabile unei apropieri căreia nimic nu îi este potrivnic.Net(erfield îl va putea împiedica pe domnul &in%le0 să se întoarcă acolo. )leacă deci după el la ora+. că n!ai mai putut să!i ve'i înainte de plecare.oui'ei +i mie. # Este limpede numai că domni+oara &in%le0 nu vrea ca el să se reîntoarcă. scumpă Jane.dar din acest punct de vedere.ondra ar fi putut fi terminate în trei. $ar nu ne e oare în%ăduit să sperăm că viitorul fericit.el este propriul lui stăpîn. cu cît are convin%erea că. se ridică pînă la ceva încă +i mai interesant. Sînt convinsă că 3eor%iana $arc0 nu!+i are e%al în frumuse e. iar afec iunea pe care ne!o inspiră. %re+esc oare. $ar.. ci este tare îndră%ostit de prietena ei. ar putea veni mai curînd decît crede ea. =eiese limpede de aici. căci părerea mea este total diferită. C(arles nu se va %răbi deloc să plece iar de acolo. mai poate. Ele nu vor reu+i să!l re ină pe domnul &in%le0 la . # Ce te face să cre'i asta. fratele nostru era încredin at că treburile care!l reclamau la . dore+te Hfoarte amabil1I să mă pună în %ardă. # Ce %(inion. Jane clătină din cap. sunt si%ură. Nici domni+oara &in%le0. nici noi în+ine nu sîntem mai pu in. dra%a mea . spuse după o mică pau'ă. Nu este destul de limpede.i''0. # Ce cre'i despre fra'a aceasta. era convinsă că în curînd Jane nu se va mai preocupa de aceasta. fiind convinse că. /ai poate e5ista o a doua părere în c(estiunea aceasta. scumpa mea Jane. Am să citesc mai departe9 . /ulte dintre cuno+tin ele mele sînt de"a acolo pentru se'onul de iarnă. mă cuprinde disperarea. cînd mă las le%ănată de speran a într!un eveniment care va aduce fericirea atîtora. fericită de a fi în compania lui. nu e c(iar atît de proastă. $ar nu +tii încă totul. scumpă prietenă. # Cît se poate de mult.+i ea este cu atît mai dornică s!o cî+ti%e pe domni+oara $arc0 pentru fratele ei.8eri. datorită speran ei pe care îndră'nim a o nutri ca ea să devină în viitor sora noastră. . 2i că înc?ntătoarele clipe de apropiere pe care le!a i avut ca prietene vor fi reînnoite cu încă +i mai mare plăcere. adău%ă Jane.$omnul $arc0 este nerăbdător să!+i revadă sora +i.toate rudele ei doresc această unire tot atît de mult cît +i ale lui. trebuie într!adevăr să mă cre'i.iar în ceea ce prive+te pierderea companiei doamnelor. ca să nu fie obli%at să!+i petreacă orele de ră%a' într!un (otel lipsit de confort.. talente. Că e total convinsa de indiferen a fratelui ei +i că. Trebuie să fie propria lui (otărîre. $acă ar fi întrevă'ut la domnul $arc0 pe "umătate doar atîta dra%oste pentru ea.. 7ratele meu o admiră de"a foarte mult. $omni+oara &in%le0 î+i dă seama că fratele ei este îndră%ostit de tine +i vrea să!l însoare cu domni+oara $arc0. după ce sfîr+i de citit. # $a. la farmecele tale decît era mar i. o dată ce s!a făcut o căsătorie între familiile lor. # Caroline spune (otărît că iarna aceasta nici unul dintre ei nu va reveni în >ertfords(ire. ai inten ia să fii una dintre ele.ondra.sau că îi va sta în putere să!l convin%ă că nu este îndră%ostit de tine. ca surori. sperînd să!l re ină acolo. Nu mărturise+te ea oare. pe care domni+oara &in%le0 îl nădă"duie+te. <rei s!o au'i. Nu e nimeni care să vă fi vă'ut împreună +i să se poată îndoi de dra%ostea lui. # Jane.el va avea acum adesea prile"ul s!o vadă în cea mai mare intimitate. dar nu vreau să părăsesc inutul fără să i le destăinuiesc +i sînt încredin ată că nu le vei %ăsi nere'onabile. încît te va împiedica să sim i pierderea celor trei de care noi te vom lipsi.+i cred că dra%ostea mea de soră nu mă face să mă!n+el cînd îl cred pe C(arles în stare să cucerească inima oricărei femei.a+ dori să pot afla că dumneata. # Am să i!o spun în cîteva cuvinte. Sper din toată inima că sărbătoarea Crăciunului în >ertfords(ire va fi pentru dumneavoastră plină de bucuriile pe care de obicei acesta le aduce +i că numărul curte'anilor dumitale va fi atît de mare.

ce credea în privin a aceasta +i avu curînd bucuria de a vedea efectul fericit al interven iei sale. cît mai convin%ător cu putin ă. de vreme ce ideea mea nu te mul ume+te.ucru foarte dră%u din partea ei. răsplătită din plin pentru micul sacrificiu de timp ce!l făcea. cu un 'îmbet încîntător. C(arlotte era nedreaptă cu firea lui focoasă +i independentă care!l îndemnă # a doua 'i de diminea ă # să dispară cu o admirabilă +iretenie de la . remarcă ea. +i porni imediat să!l întîlnească pe alee. $upă ce se lamentă cîtva timp. Capitolul CC88 7amilia &ennet a fost invitată la prîn' de familia . cînd se despăr iră. te sfătuiesc. +i n!am cuvinte să! i spun cît î i sînt de recunoscătoare. nu se putea să nu!i %(icească planul. să!l refu'i. C(arlotte o asi%ură că e foarte bucuroasă să!i fie de folos. .ucas . de la o fereastră de sus. cu toate că uneori neîncrederea îi cople+ea năde"dea că &in%le0 se va reîntoarce la Net(erfield +i va răspunde tuturor dorin elor inimii ei. deoarece.+i conclu'ia finală fu declara ia sa consolatoare că. se consolă totu+i cu %îndul că domnul &in%le0 se va întoarce repede +i că în curînd va lua masa la . dar dră%ălă+enia C(arlottei mer%ea mai departe decît î+i înc(ipuia Eli'abet(9 scopul ei era. de+i îl invitase numai la un de"un intim. ca el să se căsătorească cu alt! cineva. # Cum po i vorbi astfel.ucas se dovedi foarte dră%u ă. încît s!ar fi sim it aproape si%ură de reu+ită.on%bourn >ouse +i să 'orească înspre . Că'ură de acord că doamna &ennet trebuia să afle despre plecarea familiei. $ar nu prea îndră'nise să spere că o a+teptau acolo atîta dra%oste +i . decît s!o salve'e de o repetare a oma%iilor domnului Collins. domni+oara . $ar +tii că premisa ta nu este dreaptă. # E perfect.ucas +i seara. ar fi putut influen a un bărbat atît de independent.ucas +i din nou. n!a+ putea +ovăi. mărturisindu!i că era astfel. $omni+oara . încet. nici mai mult. dar nu despre purtarea domnului. spuse Eli'abet(.# $acă am avea aceea+i părere despre domni+oara &in%le0. 7irea Janei nu era plecată spre descura"are +i. cele spuse de tine mi!ar putea a"uta mult. de+i a+ fi %ro'av de mî(nită din cau'a de'aprobării lor. atră%îndu!+i!le pentru sine. Acesta era planul domni+oarei . # $acă însă el nu se va mai întoarce în iarna asta.on%bourn. a+a stînd lucrurile. replică Jane.1 Eli'abet( nici nu luă în considera ie eventualitatea ca el să nu se mai întoarcă. # Trebuie să (otără+ti sin%ură. surioară dra%ă. desi%ur. Trebuie să +tii că. # 2tiam că n!ai să +ovăi +i. $ar aici. ascultîndu!l pe domnul Collins. c(iar în ca'ul cel mai bun. nu va mai fi nevoie niciodată de (otărîrea mea. +i nu dorea să i se cunoască tentativa decît o dată cu succesul ei. o întrebă Jane. nu te pot compătimi. +i dacă după o matură c(ib'uin ă vei %ăsi că m?(nirea de a le nemul umi pe cele două surori ale lui este mai mare decît fericirea de a!i fi so ie. nici mai pu in. 6i arătă Janei. # $ar. căci C(arlotte fusese destul de încura"atoare # se sim ea oarecum timid din cau'a aventurii de miercuri. +i sin%urul lucru care!mi mai rămîne de sperat în acest ca' este că ea însă+i se în+eală. aparen ele erau atît de surî'ătoare. pot fi oare fericită acceptînd un bărbat ale cărui surori +i ai cărui prieteni doresc. to i. 7u primit în modul cel mai mă%ulitor.od%e ca să se arunce la pi! cioarele ei. cîte nu se pot întîmpla. de+i era aproape si%ur # +i pe bună dreptate. va avea %ri"ă să!i servească două feluri substan iale. pentru a nu se alarma. Era foarte în%ri"orat să nu fie observat de veri+oarele lui. oricît de direct +i oricît de dibaci ar fi fost ele înfă i+ate. Eli'abet( profită de un prile" pentru a!i mul umi9 # Asta îi men ine buna dispo'i ie. N!ai fi putut avea o idee mai fericită. mai tot timpul 'ilei. dacă ele l!ar fi vă'ut plecînd.dar c(iar +i această comunicare par ială o nelini+ti foarte tare +i deplînse marele nenoroc care făcuse ca doamnele să trebuiască să plece tocmai cînd începuseră să devină cu toatele atît de intime. avînd convin%erea că. @i!ai făcut acum datoria fa ă de ea +i nu mai trebuie să te frămîn i. încet.crede # în orice ca' # că domni+oara &in%le0 se în+eală. îi reveni speran a.ucas îl 'ări venind către casă. ca din întîmplare. 6n +ase luni. Ei îi apăreau toate numai ca o insinuare a dorin elor interesate ale Carolinei +i nu!+i putu înc(ipui # nici măcar pentru o clipă # că dorin ele acelea. Caroline nu este în stare să în+ele cu tot dinadinsul pe cineva. dacă el n!ar fi trebuit să plece atît de curînd din >ertfords(ire.

elocin ă. pe cît o în%ăduiau lun%ile cuvîntări ale domnului Collins. Sir 4illiam +i . invita ia dumneavoastră îmi este deosebit de plăcută. încît a fost nevoie de oarecare inventivitate pentru a le ocoli +i.on%bourn pentru cină să nu sufle nimănui din familie nimic despre cele întîmplate. # Trebuie să fi i mereu cu oc(ii în patru.+i de+i o asemenea ru%ăminte se cerea respinsă # pentru moment # domni+oara nu se sim i în stare să se "oace cu fericirea lui. replică el. era surpri'a pe care i!o va prile"ui Eli'abet(ei &ennet. căci este tocmai lucrul pe care l!am sperat +i pute i fi si%ură că voi profita de ea cît de curînd posibil.+i.ad0 . sim ea ce mare noroc avea. foarte probabil. ea îl dobîndise acum. # Crede i!mă. /e'inele î+i făceau vise să fie scoase în lume cu un an. împotriva nevoilor. 7ără să!+i înc(ipuie cine +tie ce nici despre bărba i.on%bourri ar fi foarte oportun ca el +i so ia lui să!+i facă apari ia la )alatul Saint James. . în toată c(estiunea asta. cînd se întoarse.curtea. spre satisfac ia amîndurora.on%bourn. fără să fi fost vreodată frumoasă. =ămaseră cu to ii ului i +i domnul &ennet. Situa ia domnului Collins făcea din el o partidă cît se poate de dorită pentru fiica lor. C?+ti%ase partida +i acum avea ră%a' să "udece. îi spuse cît de ferici i ar fi cu to ii să!l vadă iară+i la . Cum urma să plece a doua 'i prea devreme pentru a mai da oc(ii cu vreuna dintre %a'de. replică domnul Collins. dar cu avere mică+i oricît de nesi%ură. de o mare abne%a ie. deoarece curio'itatea stîrnită de lun%a lui absen ă se manifestă. în acela+i timp. va fi so ul ei. scumpe domn. fără a face o e5cep ie nici pentru veri+oara . iar dra%ostea lui pentru ea nu putea fi decît înc(ipuire. # $ra%ă domnule. a cărei prietenie o pre uia mai presus decît a oricui altcuiva.iar Sir 4illiam î+i dete în mod cate%oric părerea că îndată ce domnul Collins va intra în posesia mo+iei .ucas. E mai bine să vă ne%li"a i rudele decît să vă lua i riscul de a vă nemul umi protectoarea. Cît despre C(arlotte. spuse pe loc9 # $ar nu e nici un pericol să vă atra%e i prin asta de'aprobarea .pre'en a lui era enervantă. nici inteli%ent.+i dacă ve i sim i vreodată îndemnul de a veni la noi. căci noi nu ne vom supăra din cau'a asta. )romisiunea de a păstra secretul fu desi%ur con+tiincios dată. de+i (otărîrea ei era de neclintit. de+i absen a mea s!ar putea să nu fie destul de lun%ă pentru a face necesar acest lucru. dra%ă domnule. sta i cuminte acasă +i fi i lini+tit.ucrul cel mai pu in plăcut. dar nu putea fi u+or inută. măriti+ul fusese totdeauna inta ei. era destul de lini+tită. Totu+i. ceremonia de bun rămas avu loc cînd doamnele se retraseră pentru noaptedoamna &ennet. Eli'abet( o să se mire +i poate o s!o condamne. )rostia cu care fusese dăruit de natură îi lipsea . $omnul Collins nu era. că aten ia dumneavoastră afectuoasă îmi stîrne+te +i mai mult recuno+tin a.ad0 . nici despre căsnicie. căci tare mai dorea să le facă tuturor cunoscută dra%ostea lui încununată de succes. care nu dorea în nici un ca' o atît de %rabnică revenire a lui. totul fu (otărît între ei. =eflec iile ei fură în %eneral mul umitoare.pe cînd intrau în casă. pe scurt. care îl accepta numai +i numai din dorin a pură +i de'interesată de a se căpătui. ceea ce cred că este. a fost cu acest prile" cople+ită de fericire. oricînd i!ar în%ădui celelalte an%a"amente să vină în vi'ită. 6ntrea%a familie.era sin%ura solu ie pentru tinerele fete cu educa ie. 6ntr!un timp scurt. căreia îi puteau da prea pu ină 'estre. desi%ur. prin întrebări atît de directe. era mi"locul lor de protec ie.ad0!ei Cat(erine.iar perspectivele averii lui erau deosebit de bune.ucas au fost %rabnic solicita i să!+i dea consim ăm?ntul pe care!l acordară cu mare entu'iasm. nici simpatic. îmi voi lua libertatea de a le ura sănătate +i fericire. . # Scumpă doamnă.ucas începu pe loc să socotească # mai interesată de acest subiect decît oricînd în trecut # cam cî i ani mai avea domnul &ennet de trăit. de orice farmec ar fi putut face pe o femeie să vrea ca aceasta să se prelun%ească. Acest mi"loc de protec ie. el o imploră %rav să!i fi5e'e 'iua care urma să!l facă cel mai fericit dintre muritori.+i conta i că ve i primi curînd din partea mea o scrisoare de mul umire +i pentru aceasta ca +i pentru toate dove'ile de aten ie pe care mi le!a i arătat în timpul +ederii mele în >ertfords(ire. mai curînd decît s!o indispune i. o asemenea de'aprobare ar fi durut!o.iar băie ii scăpară de teama că C(arlotte va muri fată bătrînă. vă rămîn profund îndatorat pentru acest sfat prietenesc +i pute i conta că nu voi face niciodată un pas atît de important. plină de polite e +i cordialitate. sub raportul fericirii. cel mai plăcut. doi mai devreme decît s!ar fi putut altfel.+i la vîrsta de două'eci +i +apte de ani.+i domni+oara . Se (otărî să!i mărturisească personal totul +i de aceea îi ceru domnului Collins ca la întoarcerea lui la . Cît prive+te frumoasele mele veri+oare. nu făcea mare ca' de %raba cu care i se reali'a această dorin ă. fără aprobarea senioriei sale. =isca i orice altceva.

sînt convinsă că +ansa mea de a fi fericită cu el este la fel de mare ca aceea cu care se pot lăuda cei mai mul i dintre oameni. so ia domnului Collins1 Ce tablou umilitor1 2i. făcînd un mare efort. Eli'abet( răspunse lini+tită9 . evenimentul din a"un. la au'ul unui repro+ atît de direct. cum pute i spune asemenea poveste. Nu vreau decît un cămin plăcut. # încît în primul moment uită de buna!cuviin ă +i nu se putu stăpîni să nu e5clame9 # .uimirea ei fu. %îndindu!se la cele au'ite. că se în+ela desi%ur pe de!a! ntre%ul. la mî(nirea de a!+i vedea prietena de%radîndu!se +i scă'înd în stima ei. $ar a doua 'i de diminea ă. prietena ei să!+i sacrifice toate sentimentele mai nobile de dra%ul unor avanta"e materiale. rela iile +i situa ia lui în societate.ucas +i relată Eli'abet(ei. Curînd după micul de"un. Numai o polite e de curtean ar fi putut suporta.7ără îndoială. trimis de C(arlotte pentru a anun a prietenilor lo%odna ei.0dia.e atît de pu in de cînd domnul Collins dorea să se căsătorească cu dumneata1 Cînd vei avea însă ră%a'ul să te %înde+ti bine. mai mult insistentă decît amabilă. nu era nimic pe lîn%ă faptul că fusese acceptat. Cu o 'i.. se adău%a convin%erea dureroasă că acea prietenă nu va putea să se simtă prea fericită cu ceea ce alesese. +i Eli'abet( rămase să reflecte'e la cele ce au'ise.o%odită cu domnul Collins1 $ra%a mea C(arlotte. luînd în considera ie firea domnului Collins.+i de+i nu era în nici un ca' inteli%ent ca dînsa. el î+i de'voltă subiectul în fa a unui auditoriu nu numai uimit. 2i.ucas însu+i. o asemenea atitudinebuna cre+tere a lui Sir 4illiam îi a"ută să treacă prin toate +i.iar .ucas în timpul povestirii sale se tulbură o clipă. imposibil1 6nfă i+area lini+tită pe care o avusese domni+oara . # Te în ele%. prin urmare. dar cum se a+teptase la a+a ceva. fără mînie. dar nu +i!ar fi înc(ipuit că era posibil ca.Eli'abet(. două mai înainte. se %îndea că. reveniră în mi"locul celorlal i. $ar Eli'abet( î+i revenise +i. Eli'abet( sim ise totdeauna că părerea C(arlottei asupra căsătoriei nu era e5act la fel cu a ei. de+i ru%ă să nu se pună la îndoială adevărul comunicării sale. veni domni+oara . +tiin!am fost niciodată. Capitolul CC888 Eli'abet( se afla împreună cu mama +i surorile sale. într!o scurtă convorbire între patru oc(i. Ciudă enia domnului Collins. cînd apăru Sir 4illiam . toate la fel de surprinse. e5clamă cu violen ă9 # $oamne sfinte1 Sir 4illiam. pe cît îi era ei însă+i de imposibil să!l încura"e'e. @i se pare un lucru de necre'ut ca domnul Collins să poată cî+ti%a buna părere a unei femei. care făcuse două cereri de căsătorie în răstimp de trei 'ile. ar fi putut deveni un tovară+ de via ă foarte plă! cut.dar ca C(arlotte să!l poată încura"a părea tot atît de imposibil. atît de puternică.+i. foarte surprinsă. Nu +ti i că domnul Collins vrea să se însoare cu . . Eu nu sînt romantică. pentru că nu a avut fericirea să reu+ească în ca'ul dumitale. C(arlotte. î+i recăpătă imediat calmul +i replică9 # $e ce e+ti atît de surprinsă. în fapt. A trecut mult pînă ce se împacă cu ideea unei căsătorii atît de nepotrivite. Eli'abet(ei îi trecuse prin minte posibilitatea ca domnul Collins să!+i înc(ipuie că era îndră%ostit de prietena ei. aflînd că el se %îndea să se reîntoarcă în curînd. după cîteva clipe de stîn"eneală. reu+i s!o asi%ure cu destulă fermitate că era foarte bucuroasă de perspectiva înrudirii lor +i că îi dorea cea mai desăvîr+ită fericire. întotdeauna imprudentă +i adesea nepoliticoasă. sper că vei fi mul umită de ceea ce am făcut. ci de!a dreptul incredul9 căci doamna &ennet îi declară. le ascultă obră'niciile cu cea mai în%ăduitoare polite e. $oamnele se retraseră apoi cu amabilită ile cuvenite. +i /ar0 ar fi putut fi convinsă să!l accepte. C(arlotte nu mai stătu mult. $oamnei &ennet îi plăcea să în elea%ă din asta că domnul Collins se %îndea să!+i aducă oma%iul vreuneia dintre fiicele sale mai mici.reflec iile lui aveau o %reutate care adesea o i'bea. Cu multe complimente pentru %a'de +i felicitîndu!se copios pentru perspectiva înrudirii dintre casele lor. întrebîndu!se dacă îi era în%ăduit sau nu să le spună +i lor.i''0. dra%a mea Eli'a. orice speran ă de acest fel le!a fost spulberată. la căsătoria lor. replică C(arlotte9 si%ur că e+ti surprinsă. dacă ar fi fost încura"at să citească +i să se desăv?r+ească printr!un e5emplu ca al ei. Ea îi pre uia însu+irile mai mult decît toate celelalte surori.

încercă să pună capăt e5clama iilor mamei +i surorilor sale prin 'elul felicitărilor adresate lui Sir 4illiam. +i cealaltă. $e'amă%irea pe care o încercase cu C(arlotte o făcuse să se îndrepte.în al treilea. în mod re'onabil. că î+i dădu frîu liber sim ămintelor. atîta timp cît Sir 4illiam stătuse la ei. să primească +tiri de la ea. în al patrulea.on%bourn.ucas.+i nimic nu!i putu scoate din cap.deoarece.Eli'abet( nu o putu deloc convin%e să considere fericirea lor drept improbabilă. că lo%odna se putea rupe. nici lini+ti. 6n primul rînd. va constitui un ar%ument atît de (otărîtor pentru amabila lui C(arlotte. 6ntoarcerea domnului Collins în >ertfords(ire nu mai era un motiv de bucurie pentru doamna &ennet. spunea dînsul. adău%a domnul Collins. căci domnul Collins nu era decît un pastor +i vestea nu le impresionă decît ca o noutate bună de răspîndit la /er0ton. înspre Jane. că Eli'abet( era cau'a adevărată a tuturor relelor. că nu se va mai întoarce în iarna aceea la Net(erfield # 'von care o punea pe doamna &ennet pe "ar. fără s!o certe. era încredin at. dintre to i oamenii din lume. +i cu distan a convenabilă dintre >unsford +i .ucas se sim ea triumfătoare. în al doilea.+i. Nici Jane +i nici Eli'abet( nu se sim eau prea lini+tite în le%ătură cu acest subiect.ad0 Cat(erine aprobase cu dra%ă inimă căsătoria lor. $upă ce!+i descărcase con+tiin a pe această temă.fusese adresată tatălui lor +i era scrisă cu toată solemna recuno+tin ă pe care ar fi putut!o insufla o %ă'duire de douăspre'ece luni de 'ile. unde spera că se va putea reîntoarce luni. peste două săptămîni. Era foarte ciudat că el venea la . Trecea 'i după 'i fără să aducă vreo altă veste despre el. 6ntre Eli'abet( +i C(arlotte se strecurase o stin%(ereală care le făcea pe amîndouă să păstre'e tăcere pe această temă. +i Eli'abet( era încredin ată că între ele nu ar mai putea e5ista vreodată o încredere totală. Scrisoarea de mul umire promisă de domnul Collins sosi mar i. fără să fie mo"ică. căci &in%le0 era plecat de o săptămînă +i nu au'iseră încă nimic despre întoarcerea lui. pe care se c(inuise s!o creadă destul de cu "udecată. $in contră. Nu putea suferi să primească oaspe i cînd sănătatea îi era atît de proastă +i.ucas. aceste două idei.+i nu scăpa nici un prile" de a!l contra'ice ca pe cea mai revoltătoare minciună. care în curînd se răspîndise la /er0ton.ucas. îndră%osti ii erau cei mai nesuferi i. fiind acum în stare să!i dea doamnei &ennet riposta9 bucuria ei de a avea o fată măritată bine.ad0 .era de asemeni foarte stîn"enitor +i teribil de incomod. .venea la .0dia erau departe de a o invidia pe dom! ni+oara . sim ind că era de datoria ei să!l scoată dintr!o situa ie atît de neplăcută. domni+oara .trecu o lună pînă să poată vorbi cu Sir 4illiam sau cu .ucas.on%bourn în loc să se ducă la . men ionînd că fusese de"a informată de acest lucru de C(arlotte. în tot cursul 'ilei. Nimic nu o putu consola. cu mai mare dra%oste. fiind secondată inimos de Jane. +i printr!o sumedenie de remarci în le%ătură cu fericirea care era de a+teptat de la o asemenea căsătorie.on%bourn mai des decît de obicei ca să!i spună cît era de fericită. ceea ce. . era încredin ată că nu vor fi niciodată ferici i împreună. e5plicîndu!le că. acceptase el atît de repede %entila lor invita ie de a reveni la . plină de e5presii de încîntare. numai pentru bucuria de a fi lîn%ă dînsa. persista să nu dea cre'are între%ii c(estiuni. privind fericirea de a fi ob inut afec iunea amabilei lor vecine. :itt0 +i . +i multe luni trecură pînă s!o poată ierta de tot pe fiica lor. $oamna &ennet fusese prea cople+ită ca să spună mare lucru. se puteau tra%e limpede două conclu'ii9 una. de+i privirile acre +i remarcile răutăcioase ale doamnei &ennet ar fi fost suficiente ca să!i strice toată fericirea. si%ură că părerea pe care o avea despre corectitudinea +i delicate ea acesteia nu va putea fi niciodată clintită. Jane îi trimisese Carolinei un răspuns imediat la scrisoarea primită +i număra 'ilele pînă cînd putea spera. era si%ură că domnul Collins că'use în cursă. trecuse la informa ia. +i dorea să aibă loc îndată ce va fi posibil. era tot atît de nesăbuită ca +i so ia lui +i mai nesăbuită decît fiica lui1 Jane mărturisi că era ni el surprinsă de această căsătorie. căci era mul umit. +i de fericirea căreia era 'i de 'i mai în%ri"orată.od%e. că dînsa personal fusese tratată în mod barbar de ei to i. .ondra.dar nici nu plecase bine. dar vorbi mai pu in despre uimirea ei decît despre via dorin ă de a!i +ti ferici i. încît va fi5a o dată apropiată pentru a face din el omul cel mai fericit din lume. în afară de 'vonul. A+a sunau bl?ndele murmure ale doamnei &ennet +i ele scădeau numai în fa a durerii sale mai adînci9 absen a prelun%ită a domnului &in%le0. să descopere că C(arlotte .ucas .ad0 .Eli'abet(. +i în le%ătură cu ca! racterul admirabil al domnului Collins.trecu o săptămînă pînă să poată da oc(ii cu Eli'abet(. confirmă cele spuse de el. $in toate acestea. 2i nici nu i se istovi indi%narea în 'iua aceea. era tot atît de dispusă ca +i so ul ei să se plîn%ă de acest lucru. Sentimentele încercate de domnul &ennet cu acest prile" fură mult mai potolite +i de o natură mai plăcută.

domnule &ennet. într!o mare măsură. în ca' că el nu se va mai reîntoarce. în%ri"orarea ei era. Se insista din nou asupra multiplelor sale farmece. # Nu mi!ar fi păsat deloc. era încredin ată că +u+oteau despre proprietatea . %ăsi în cuprinsul ei prea pu ine lucruri de natură a!i aduce vreo alinare. Jane dorea să +i le ascundă +i. nu te lăsa pradă unor %înduri atît de ne%re.+i cînd Jane putu citi restul scrisorii.ondrei. Strădaniile unite ale neîndurătoarelor lui surori +i ale prietenului său atît de influent. era si%ură că va au'i vorbindu!se de ea. cu mare plăcere. 6n mare măsură cuprindea laude pentru domni+oara $arc0. +i Caroline se lăuda. $oamna &ennet era într!adevăr într!o stare de plîns. dar primirea lui la . încîntată. Cum are cineva inima să lase o mo+ie să 'boare de sub nasul propriilor sale fiice. )rima propo'i iune c(iar transmitea că se stabiliseră cu to ii la . n!o pot în ele%e. Era însă prea fericit ca să aibă nevoie de multă aten ie +i norocul celorlal i a fost că ocupa ia de . $omnul Collins revenise foarte punctual. Se plînse cu mare amărăciune so ului de toate acestea. # Nu pot suporta că vor pune mîna pe toată proprietatea asta. $acă nu era testamentul. domnule &ennet.ucas . doamna &ennet era convinsă că C(arlotte anticipa clipa intrării ei în posesie +i ori de cîte ori vorbea în +oaptă cu domnul Collins. (otărînd s!o dea pe ea +i pe fiicele ei afară din casă.on%bourn. pentru tăria dra%ostei lui. Să ne bucurăm la %îndul că a+ putea fi eu supravie uitorul. în loc să dea un răspuns. Speran a era pierdută. rareori trecea un ceas în care să nu vorbească de &in%le0. îi răspunse domnul &ennet.a face curte.+i totul de dra%ul domnului Collins1 $e ce s!o aibă el +i nu oricine alt! cineva. a"utate de farmecul domni+oarei $arc0 +i distrac iile . Jane avea nevoie de toată neînfrînta ei blînde e ca să îndure aceste atacuri cu destulă lini+te. pentru nimic în le%ătură cu mo+tenirea.dar oricare i!ar fi fost sentimentele. de asemeni. se temea Eli'abet(. de crescînda lor intimitate +i se aventura să pre'ică împlinirea dorin elor e5primate în scrisoarea precedentă. oriunde s!ar fi dus. că fusese urît tratată. în afară de mărturisită afec iune a celei ce o scrisese. Cît despre Jane.ondra. mai înainte de a fi plecat de acolo. îi spuse. Capitolul CC8< Scrisoarea domni+oarei &in%le0 sosi +i puse capăt îndoielii. imediat ce domnul &ennet va fi mort. >ai să ne %îndim la lucruri mai bune. # Nu voi putea fi niciodată recunoscătoare. înainte ca familia să se ducă la culcare. între ea +i Eli'abet(. luni. de nimic. despre fratele ei care era unul dintre intimii casei domnului $arc0 +i men iona e5ta'iată unele planuri ale acestuia cu privire la sc(imbarea mobilierului în locuin a lui. i!a scutit. )re'en a domni+oarei . să!+i e5prime nerăbdarea în le%ătură cu venirea lui sau c(iar să!i ceară Janei să recunoască. # . ar putea fi prea mult. Aceasta nu însemna cine +tie ce consolare pentru doamna &ennet +i.ucas îi era odioasă.C(iar +i Eli'abet( începuse să se teamă # nu că &in%le0 ar fi fost indiferent. că noi vom fi sili i să ne dăm la o parte din fa a ei +i c!o să trăiesc 'iua s!o văd luîndu!mi locul aici1 # $ra%a mea. # $espre ce nu i!ar fi păsat. Ori de cîte ori venea să!i vadă.on%bourn tocmai la timp ca să se scu'e pentru absen a lui. pentru iarnă.se înc(eia cu re%retele fratelui său de a nu fi avut timp să!+i pre'inte oma%iile prietenilor din >ertfords(ire. . Era de a"uns o alu'ie referitoare la această căsătorie ca s!o arunce într!o cople+itoare proastă dispo'i ie +i. de aceea. în această încordată a+teptare. peste două săptămîni.od%e +i uneori se întorcea la . de aceea. ea îi tot revenea în minte.ucas va fi vreodată stăpîna acestei case. dar că surorile lui vor reu+i să!l ină departe de Net(erfield. mai dureroasă decît a Eli'abet(ei. de pre'en a lui.as asta s!o (otără+ti sin%ură. Oricît ar fi dorit să respin%ă o idee atît de distru%ătoare pentru fericirea Janei +i atît de de'onorantă pentru statornicia admirato! rului acesteia. /ai scria. nu mi!ar fi păsat de nimic. # 6ntr!adevăr. acest subiect nu mai fu niciodată pomenit. o privea cu o oroare plină de %elo'ie. $ar cum pe mama sa nu o re inea nici un fel de delicate e de acest %en. mi!e tare %reu să mă %îndesc că C(arlotte . # Să fim recunoscători că e+ti scutită de a da dovadă de o asemenea lipsă de sim ire.total pierdută. Cea mai mare parte a 'ilei o petrecea la .on%bourn n!a fost atît de binevoitoare ca atunci cînd se pre'entase pentru întîia oară. continuă în acela+i fel. Ca succesoare a sa în casa aceea.

la fel de bine ca mine. Sînt pu ini aceia pe care!i iubesc cu adevărat +i mai pu ini încă aceia despre care am o părere bună. # Scumpa mea.din toate punctele de vedere ine5plicabil.dar aici era vorba +i de fericirea sorei sale. fie că afec iunea lui &in%le0 murise. Nu e nevoie. dar nu spuse nimic. Nu trebuie de dra%ul unui sin%ur om să dai altă interpretare principiilor +i inte%rită ii +i nici să încerci să te convin%i pe tine însă i sau pe mine că e%oismul înseamnă pruden ă +i incon+tien a în fa a pericolului # asi%urarea fericirii. la lipsa lui de (otărîre. adău%ă9 Am. care!l făceau un sclav al planurilor concepute de prieteni +i îl împin%eau la sacrificarea propriei sale fericiri pentru un capriciu al lor. a+ avea o părere mai proastă despre "udecata ei decît am acum despre inima ei.ucas. # Ca să! i fac plăcere. Nu am nici ce să sper.+i oricît de dispusă fusese întotdeauna să!l simpati'e'e. durerea aceasta nu o am. fapt de care el trebuia să fie con+tient. că în privin a averii e o căsătorie foarte îmbietoare +i fii %ata să cre'i. Nu se îndoia nici acum. mai mult decît altădată. $acă ar fi fost vorba numai de sacrificarea propriei lui fericiri i!ar fi fost în%ăduit să se "oace cu ea cum ar fi cre'ut de cuviin ă. Tu dore+ti să cre'i pe toată lumea cumsecade +i te doare cînd vorbesc de rău pe cineva. mîn%îierea că n!a fost mai mult decît o înc(ipuire fără temei din partea mea +i că aceasta nu a provocat nici un rău nimănui în afară de mine. # Nu. /i se pare că niciodată nu te!am pre uit la adevărata ta valoare +i nici nu te!am iubit cît meri i. /ul umesc $omnului. căreia Jane îi comunică imediat esen ialul din toate acestea. cuvinte prea tari pentru ei amîndoi. Nu ii destul seamă de deosebirile de situa ie +i temperament. situa ia surorii sale rămînea aceea+i. ea nu se putu opri să nu spună9 # O(. spuse Eli'abet(. Cu cît cunosc lumea mai mult. Eli'abet( o privi cu o %ri"ă plină de neîncredere.nici nu +tiu ce să! i spun. Trecu o 'i. Scumpa mea.+tii că a+a e. de+i este vorba de C(arlotte . Nu se putea %îndi la nimic altceva +i totu+i.dar să +tii că n!ai nici un motiv. nu este drept. cînd. afectat.i''0 dra%ă. Nu trebuie s!o aperi. că s!ar putea să simtă pentru vărul nostru ceva ce!ar aduce a considera ie. # Te îndoie+ti de mine. pînă ce Jane avu cura"ul să!i vorbească Eli'abet(ei despre. în%ust la minte +i prost. sau că acesta îi scăpase. dar aceasta e tot. pentru binele tuturor. oricum ar fi fost. nici de ce să mă tem +i nici ce să!i repro+e'. Eu vreau să cred numai că tu e+ti desăvîr+ită. o ascultă într!o tăcută indi%nare. # 7olose+ti. a stimă. Aminte+te! i că face parte dintr!o familie numeroasă. 6 i vor distru%e fericirea. căci dacă a+ fi convinsă că C(arlotte are vreo considera ie pentru el. nu te lăsa cople+ită de asemenea sentimente. $ar nu mă voi plîn%e. Am avut în ultimul timp două e5emple9 pe unul nu!l voi men ionacelălalt este căsătoria C(arlottei. un subiect la care se putea reflecta îndelun%prin for a lucrurilor însă. dacă scumpa mea mamă s!ar putea stăpîni mai mult1 Nici nu!+i poate înc(ipui cît mă îndurerea'ă reflec iile pe care le face în privin a lui.Eli'abet(. pe scurt. după o enervare mai lun%ă decît de obicei pe tema Net(erfield +i a prietenului de acolo. dacă părerea ei personală se putea modifica substan ial în func ie de aceste diferen e. El va trăi în amintirea mea ca omul cel mai încîntător pe care l!am cunoscut. sînt %ata să cred orice. e5clamă Jane. $omni+oara &ennet se %răbi să ne%e că ar avea vreun merit deosebit +i să pună laudele pe seama dra%ostei fierbin i a sorei sale.lini+tea ei # la fel de 'drobită.. replică Jane. că voi încălca privile%iul pe care!l ai de a crede în bunătatea tuturor. <a fi uitat +i vom fi cu to ii iar ca mai înainte. Este ine5plicabil. domnul Collins este un om înc(ipuit. că femeia care se mărită cu el nu are o "udecată în eleaptă. dar în cele din urmă. îmbu"orîndu!se u+or. Nu te teme că voi depă+i măsura. cred. cu atît mă nemul ume+te mai mult9 fiecare 'i îmi întăre+te credin a în nestatornicia firii omene+ti +i mă convin%e de pu inul temei care se poate pune +i pe ceea ce pare a fi merit +i pe ceea ce pare a fi bun!sim . ca +i mine. cu un %las mai vioi. Nu uita respectabilitatea domnului Collins +i firea cumpănită +i prudentă a C(arlottei. dar te împotrive+ti. în 'adar. +i sper că te vei .. fie că era con+tient de sentimentul Janei pentru el. cel pu in. Era. +i cu %reu fără dispre la comoditatea firii lui. e5clamă Eli'abet(. două. Apoi. dar asta nu vă aduce nimănui nici un profit. # . nu se putea %îndi fără mînie. doamna &ennet le lăsă sin%ure. Nu dădea nici o cre'are afirma iilor Carolinei în privin a înclina iei fratelui ei pentru domni+oara $arc0. că el era cu adevărat îndră%ostit de Jane. )u in ră%a' deci # voi încerca desi%ur să fac cum e mai bine. Nu poate dura mult. %îndea Eli'abet(. e+ti atît de bună1 3in%ă+ia +i altruismul tău sînt de!a dreptul în%ere+ti. 8nima îi era împăr ită între %ri"a pentru sora ei +i resentimentele împotriva tuturor celorlal i. ori că fusese înăbu+ită de interven ia prietenului său.+i si%ur că sim i. sentimentele ei.

# Adevărat. # A+a. vara viitoare.dar.i''0. # Sînt departe de a pune ceva din purtarea domnului &in%le0 pe seama inten iei.iar pe mine. . din cînd în cînd. să nu mă îndurere'i cre'înd persoana aceea demnă de blam.convin%e de acest lucru cînd îi vei vedea ferici i împreună. $oamna &ennet continua să se mire +i să se lamente'e că domnul &in%le0 nu se reîntorcea. $acă ele ar crede că e îndră%ostit de mine.dar. spuse el într!o 'i. te voi nemul umi spunîndu! i ceea ce cred despre oamenii pe care tu îi pre uie+ti. Nu pot spune că nu te!am în eles. de faptul că aten iile lui fa ă de Jane fuseseră doar re'ultatul unei admira ii obi+nuite +i trecătoare. # /ul umesc. de circumspect. nu ar încerca să ne despartă. Ai men ionat două ca'uri. Nu trebuie să ne a+teptăm ca un tînăr plin de via ă să fie totdeauna atît de cumpănit. dar aceasta din motive mai bune decît cre'i tu. $ă!mi voie să privesc totul în lumina cea mai favorabilă. povestea se repeta 'i de 'i. la celelate merite pe care le avea. ai o mamă iubitoare care va face totdeauna mare ca' de asta. fără a plănui să faci rău sau să faci pe al ii nenoroci i. Ai făcut alu'ie la încă un lucru. ni el de'amă%ită în dra%oste.i''0. Care soră +i!ar în%ădui s!o facă. la /er0ton sînt ofi eri destui ca să de'amă%ească pe toate tinerele domni+oare din inut.dacă ar fi îndră%ostit.on%bourn. se adău%a acum +i acela al . 6n seama celei din urmă.dar. $omnul &ennet trată c(estiunea altfel. E un individ pre'entabil +i!o să te de'amă%ească în mod onorabil. 7oarte adesea nu ne induce în eroare decît propria noastră vanitate +i nimic altceva. 6n afară de măriti+. Nu mă mî(ni cu %îndul acesta. Nu trebuie să fim atît de repede dispu+i să ne înc(ipuim că am fost lovi i inten ionat. mă faci tare nenorocită. # 8ar bărba ii au %ri"ă ca ele să!+i înc(ipuie astfel. se pot produce %re+eli +i suferin e. de+i doamna &ennet accepta pe moment această e5plica ie. Opre+te!mă cît mai po i. # )rima ta premisă este falsă. # 7ără nici o îndoială to i doresc ca el s!o alea%ă pe domni+oara $arc0. $ar despre asta am spus destul. $ar. Ei pot dori multe alte lucruri în afară de fericirea lui9 îi pot dori o avere mai mare +i mai multă importan ă. oricare le!ar fi dorin ele. Eli'abet( nu se putea împotrivi unei asemenea dorin e. 7iica ei încercă s!o convingă de ceea ce ea însă+i nu credea. dar nu cred că e5istă pe lume atîta inten ie cît î+i înc(ipuie unele persoane. spunîndu!mi că buna ta părere despre el a scă'ut. O cunosc mai de mult decît pe mine. # $a.+i. $e ce să încerce să!l influen e'e. nici o altă femeie nu i!o va putea da. Nu trebuie să ne a+teptăm ca toate să avem norocul Janei. # $acă o fac cu inten ie nu este de iertat. Ei nu!i pot dori decît fericire +i. un tînăr mai pu in pre'entabil însă mi!ar fi de a"uns. replică Jane. )re'en a domnului 4ic*(am fu de un real folos pentru a împră+tia melancolia pe care ultimele înt?mplări nefericite o aruncaseră asupra multora din familia de la . 8ată. Acum e rîndul tău. /în%îierea cea mai mare a doamnei &ennet era %îndul că domnul &in%le0 se va întoarce iară+i. orice i s!ar întîmpla în acest sens. # Nu pot s!o cred. unei fete îi place cel mai mult să fie. O felicit. # Stărui deci să presupui că este influen at de surorile lui. nu e deloc probabil să se opună dorin elor fratelui lor. Nu mi!e ru+ine că m!am în+elat. dar este o mîn%îiere să te %înde+ti că. rela iile sus puse +i mîndria de familie. de+i rar trecea o 'i în care Eli'abet( să nu!i e5plice totul limpede. dacă ine la mine. care a încetat cînd nu s!au mai vă'ut.din clipa aceea. 8ncon+tien a. dra%ă . în afară de ca'ul că ar fi vorba de ceva foarte nepotrivit. numele domnului &in%le0 aproape că n!a mai fost rostit de ele. dai o interpretare nefirească +i %re+ită purtării lor. 7emeile î+i înc(ipuie că admira ia înseamnă mai mult decît simplă admira ie. # $a. nu ar putea reu+i. dar te implor. 6l vedeau destul de des +i. $ă!i voie lui 4ic*(am s!o facă.sau cel pu in e mai u+or # nu e nimic în compara ie cu ceea ce a+ sim i dacă a+ %îndi rău despre el sau despre surorile lui. lipsa de aten ie fa ă de sentimentele altora +i lipsa de (otărîre vor face # ele # treaba.îi pot dori o casătorie cu o fată care are toată %reutatea pe care o repre'intă banii. spuse Eli'abet(. dacă am să mer% mai departe. domnule. # 2i pui purtarea lui pe seama vreuneia dintre acestea. cred că sora ta este de'amă%ită în dra%oste. N!ai să prea înduri tu să fii multă vreme depă+ită de Jane. Are la ce se %îndi +i totodată e ceva care îi dă un fel de distinc ie printre prie! tenele ei. @ie cînd î i vine rîndul.nu!i deci de mirare că o iubesc mai mult. nu părea să e5iste vreo +ansă ca dînsa să se mire mai pu in. în lumina în care totul poate fi e5plicat. )resupunînd e5isten a unei asemenea afec iuni. în unire cu prietenul lui. răspunse domnul &ennet.

unei totale lipse de re'ervă. Toate cele aflate de Eli'abet( mai înainte # plîn%erile lui împotriva domnului $arc0 +i tot ceea ce suferise din cau'a acestuia # deveniseră fapte cunoscute de to i +i erau discutate în mod public- +i to i erau încînta i cînd se %îndeau că nu!l putuseră niciodată suferi pe domnul $arc0, înainte c(iar să fi +tiut despre c(estiunea aceasta. $omni+oara &ennet era sin%ura persoană în stare să presupună că puteau e5ista, în ca'ul lor- unele circumstan e atenuante, necunoscute de societatea din >ertfords(ireneclintita +i blînda ei candoare pleda întotdeauna pentru în%ăduin ă +i sus inea ideea posibilită ii unor %re+eli- dar to i ceilal i (otărîră că domnul $arc0 era cel mai rău dintre oameni.

Capitolul CC< $upă o săptămînă petrecută în mărturisiri de dra%oste +i planuri de fericire, domnul Collins fu smuls de lîn%ă amabila lui C(arlotte de 'iua de sîmbătă. $urerea despăr irii putea fi totu+i alinată, în ceea ce!l privea, de pre%ătirile pentru primirea miresei, căci avea motive să spere că, imediat după reîntoarcerea lui la >ertfords(ire, se va (otărî 'iua care trebuia să facă din el cel mai fericit dintre oameni. 6+i luă rămas bun de la rudele sale din .on%bourn cu aceea+i solemnitate ca prima dată- ură iară+i frumoaselor sale veri+oare sănătate +i fericire +i promise tatălui lor o altă scrisoare de mul umire. .una următoare, doamna &ennet avu plăcerea de a!i primi pe fratele ei cu so ia, care veniseră, ca de obicei, să petreacă Crăciunul la .on%bourn. $omnul 3ardiner era un om cu bun sim , un %entleman, cu mult superior surorii lui, prin fire cît +i prin educa ie. $oam! nelor din Net(erfield le!ar fi venit %reu să creadă că un om trăind din ne%o +i ocupîndu!se de ma%a'inele lui ar putea fi atît de bine crescut +i de a%reabil. $oamna 3ardiner, care era cu cî iva ani mai tînără decît doamna &ennet +i doamna )(ilips, era o femeie prietenoasă, inteli%entă, ele%antă +i tare iubită de nepoatele ei din .on%bourn. 6ntre cele două nepoate mai mari +i ea e5ista o mare afec iune. Ele stătuseră adesea la mătu+a lor, la ora+. )rimul lucru pe care!l făcu doamna 3ardiner, după ce sosi, a fost să împartă darurile aduse +i să le descrie ultima modă. $upă ce termină, rolul ei deveni mai pu in important. 6i venise rîndul să asculte. $oamna &ennet avea multe neca'uri +i multe lucruri de care să se plîn%ă. Avuseseră parte de atîtea nenorociri de cînd nu o mai vă'use pe cumnata ei. $ouă dintre fiicele sale fuseseră %ata, %ata să se mărite +i pînă la urmă nu ie+ise nimic. # Nu!i fac nici o vină Janei, continuă dînsa, căci Jane l!ar fi luat pe domnul &in%le0 dacă ar fi putut. $ar .i''01 O(, soră dra%ă1 E tare %reu să te %înde+ti că ar fi putut fi acum so ia domnului Collins, dacă n!ar fi fost la mi"loc propria ei îndărătnicie. A cerut!o aici, c(iar în camera asta, +i ea l!a refu'at. Urmarea este că .ad0 .ucas î+i va mărita una dintre fete înaintea mea +i că mo+ia .on%bourn e +i!acum testată altuia, ca la început. .uca+ii sînt oameni foarte +ire i, crede!mă, soră. Să nu le scape nimic din mînă1 6mi pare rău s!o spun, dar a+a e. /ă enervea'ă, mă îmbolnăvesc cînd mi se 'ădărnicesc planurile de către propria mea familie +i cînd am vecini care se %îndesc la ei în+i+i, mai înainte de orice. Cu toate astea, venirea dumitale în momentul acesta e cea mai mare alinare a mea +i mă bucur foarte mult de ce ne!ai spus despre mînecile lun%i. $oamna 3ardiner, care cuno+tea toate aceste ve+ti din coresponden a purtată cu Jane +i Eli'abet(, spuse o fra'ă fără importan ă +i, de dra%ul nepoatelor, sc(imbă subiectul. Cînd, mai apoi, rămase sin%ură cu Eli'abet(, vorbi mai amănun it despre toate acestea. # Se pare că era o partidă bună pentru Jane, spuse ea. 6mi pare rău că n!a ie+it nimic. $ar lucruri din astea se întîmplă atît de des1 Un tînăr, a+a cum l!ai descria pe domnul &in%le0 se îndră%oste+te foarte u+or de o fată frumoasă, pentru cîteva săptămîni- +i cînd o întîmplare îi desparte, o uită tot atît de u+or, încît acest %en de nestatornicii e foarte frecvent. # Admirabilă consolare, spuse Eli'abet(, dar pe noi nu ne încăl'e+te. Noi suferim dintr!o întîmplare. Nu se întîmplă deseori ca amestecul unor prieteni să!l convin%ă pe un tînăr cu o situa ie independentă să nu se mai %îndească la o fată de care era îndră%ostit nebun, numai cu cîteva 'ile mai înainte. # E5presia aceasta ;îndră%ostit nebun; este atît de răsuflată, de îndoielnică, de nedefinită, încît îmi spune prea pu in. Este tot atît de des folosită pentru sentimente ce se nasc în urma unei cuno+tin e de o oră, cît +i pentru o dra%oste adevărată, puternică. /ă

ro%, cît de ;nebun; de îndră%ostit era domnul &in%le0, # N!am vă'ut niciodată o înclina ie mai promi ătoare9 era din ce în ce mai neatent cu ceilal i +i total preocupat de Jane. $e cîte ori erau împreună, aceasta se vedea tot mai (otărît +i mai limpede. .a balul dat de el a "i%nit două sau trei domni+oare pe care nu le!a poftit la dans- +i c(iar eu i!am vorbit de două ori +i nici măcar nu m!a au'it. Ar fi putut e5ista semne mai bune, Nu este lipsa de aten ie fa ă de al ii esen a dra%ostei, # O(, da1 A acelui %en de dra%oste pe care presupun că o sim ea tînărul. &iata Jane1 6mi pare rău pentru ea, căci s!ar putea, cu firea ei, să nu!i treacă prea repede. /ai bine i s! ar fi întîmplat dumitale, .i''0- ai fi rîs de asta +i i!ar fi trecut mai repede. Cre'i că am putea!o convin%e să vină cu noi la .ondra, Sc(imbarea de decor i!ar putea fi de folos- +i poate plecarea ei de acasă i!ar face mai bine decît orice altceva. Eli'abet( fu e5trem de încîntată de această propunere +i era convinsă că sora ei nu va avea nimic împotrivă. # Sper, mai adău%ă doamna 3ardiner, că nu e5istă nici un considerent, în le%ătură cu acest tînăr, care să!i influen e'e (otărîrea. .ocuim într!un cartier atît de diferit- cercul nostru de cuno+tin e este, +i el, atît de diferit, ie+im atît de pu in, încît nu e deloc probabil să se întîlnească, afară doar dacă nu va veni el s!o vadă. # Ceea ce este cu totul imposibil, pentru că domnul &in%le0 se află acum în custodia prietenului său, +i domnul $arc0 nu!i va în%ădui să facă o vi'ită Janei, în partea aceea a .ondrei1 Scumpă mătu+ică, cum de i!ar putea măcar trece prin minte, )oate că domnul $arc0 o fi au!it de ceva care se c(eamă strada 3racec(urc(, dar cu %reu ar considera suficient o lună de ablu iuni ca să!l spele de impurită ile ei, dacă ar fi călcat vreodată pe acolo, +i nu uita că domnul &in%le0 nu face un pas fără el. # Cu atît mai bine. Sper că nu se vor întîlni deloc. $ar Jane nu e în coresponden ă cu sora lui, Domnişoara Bingle0 nu va avea încotro +i va trebui să vină. # <a renun a cu totul la rela iile cu Jane. $ar, în pofida certitudinii pe care Eli'abet( pretindea c!o are asupra acestui punct, cît +i asupra acelui încă +i mai interesant, +i anume că &in%le0 va fi împiedicat s!o vadă pe Jane, subiectul o preocupa într!atît, încît la un e5amen atent se convinse că de fapt nu socotea totul pierdut. Era cu putin ă +i c(iar probabil, credea ea uneori, ca dra%ostea lui să reînvie, iar înrîurirea prietenilor să fie combătută cu succes de influen a mai firească a farmecului Janei. $omni+oara &ennet primi cu bucurie invita ia mătu+ii sale- acum nu se mai %îndea la cei doi &in%le0 altfel decît că spera # deoarece Caroline nu locuia în aceea+i casă cu fratele ei # să petreacă, din cînd în cînd, cîte o diminea ă în compania ei, fără riscul de a se întîlni cu el. $oamna +i domnul 3ardiner rămaseră la .on%bourn o săptămînă +i, ba cu familia )(ilips, ba cu familia .ucas, ba cu ofi erii, nu trecu o 'i fără pro%ram. $oamna &ennet aran"ase cu atîta %ri"ă distrac iile fratelui +i cumnatei sale, că nu au putut lua măcar o sin%ură dată un prîn' în familie. Cînd primirea avea loc acasă la ei, totdeauna participau +i cî iva ofi eri, printre care domnul 4ic*(am era nelipsit- cu aceste prile"uri, doamna 3ar! diner, plină de bănuieli, din cau'a caldelor recomandări făcute de Eli'abet( în favoarea lui, nu!i slăbea din oc(i. 7ără să creadă # după cele ce observase # că erau tare îndră%osti i, înclina ia pe care o sim eau unul pentru celălalt era destul de vădită ca să!i dea o oarecare nelini+te- +i se (otărî ca, înainte de a pleca din >ertfords(ire, să!i vorbească Eli'abet(ei despre acest lucru +i să!i arate nesăbuin a de a încura"a o asemenea afec iune. )entru doamna 3ardiner, 4ic*(am pre'enta o sin%ură atrac ie, fără nici o le%ătură cu farmecul lui în %eneral. Cu vreo 'ece, doispre'ece ani înainte de a se căsători, ea petrecuse mult timp c(iar în partea aceea din $erb0s(ire de unde era el. Aveau, prin urmare, multe cuno+tin e comune +i, de+i 4ic*(am, de cînd murise tatăl domnului $arc0, cu cinci ani în urmă, stătuse pu in acolo, putea totu+i să!i dea despre vec(ii ei prieteni ve+ti mai noi decît reu+ise ea să capete. $oamna 3ardiner vi'itase domeniul )emberle0 +i!l +tia foarte bine pe defunctul domn $arc0, din reputa ie. Acest lucru constituia, prin urmare, un subiect inepui'abil. .e făcea plăcere amîndurora cînd doamna 3ardiner î+i compara amintirile de la )emberle0 cu descrierea amănun ită pe care i!o putea da 4ic*(am +i cînd î+i plătea tributul de laude la adresa proprietarului defunct. Cînd află cum se purtase cu dînsul tînărul domn $arc0, încercă să!+i amintească dacă au'ise ceva despre caracterul lui, de pe vremea cînd era flăcăiandru, care să concorde cu ce i se spunea acum- +i, în cele din urmă, se convinse că! +i amintea să fi au'it în trecut vorbindu!se de domnul 7it'Gilliam $arc0 ca despre un băiat foarte mîndru +i eu un caracter dificil.

Capitolul CC<8 Avertismentul pe care doamna 3ardiner i!l dădu Eli'abet(ei, de cum avu prile"ul de a fi sin%ură cu ea, fu precis +i binevoitor- după ce!i spuse %îndul ei cinstit, continuă astfel9 # E+ti o fată cu prea mult bun sim , .i''0, ca să te îndră%oste+ti numai pentru că ai fost prevenită să n!o faci +i, de aceea, nu mă tem să! i vorbesc desc(is. Serios, a+ dori să fii cu %ri"ă. Nu te lăsa tîrîtă +i nu încerca să!l tîră+ti +i pe el într!o afec iune pe care lipsa averii o va face atît de imprudentă. Nu am nimic împotriva lui, este un om deosebit de interesant +i, dacă ar fi avut averea potrivită, cred că n!ai fi putut nimeri mai bine. $ar a+a cum stau lucrurile, nu trebuie să! i la+i înc(ipuirea s!o ia ra'na. Tu ai cap +i ne a+teptăm cu to ii să i!l folose+ti. Tatăl tău se bi'uie pe (otărîrea +i buna ta credin ă, nu mă!ndoiesc. Nu trebuie să!l de'amă%e+ti. # Scumpa mea mătu+ă, ce!mi spui e un lucru serios, într!adevăr. # $a, +i sper să te convin% să fii +i tu serioasă. # Ei bine, nu trebuie să te alarme'i. <oi avea toată %ri"a +i de mine +i de domnul 4ic*(am. Nu va fi îndră%ostit de mine, dacă o pot împiedica. # Eli'abet(, acum nu e+ti serioasă. # 6 i cer iertare. Am să încerc să fiu serioasă. 6n pre'ent, nu sînt îndră%ostită de domnul 4ic*(am- nu, si%ur nu sînt. $ar el este, dincolo de orice compara ie, omul cel mai a%reabil pe care l!am întîlnit vreodată- +i dacă se va îndră%osti într!adevăr de mine... cred că ar fi mai bine să n!o facă1 <ăd ce nepotrivit lucru ar fi. O(1 Acest oribil domn $arc01 )ărerea tatălui meu despre mine îmi face cea mai mare cinste +i a+ fi nenorocită să!l decep ione'. Tata îl simpati'ea'ă totu+i pe domnul 4ic*(am. )e scurt, mătu+ică dra%ă, mi! ar părea rău să vă mî(nesc pe vreunul dintre voi- dar cum vedem mereu că, acolo unde este vorba de dra%oste, tinerii sînt rareori împiedica i să se unească din cau'a lipsei de avere, cum a+ putea eu promite să fiu mai în eleaptă decît atî ia al i semeni ai mei dacă as fi ispitită s!o fac, Sau, cum să +tiu măcar dacă ar fi mai bine să re'ist, Tot ceea ce pot deci promite este să nu mă pripesc. Nu mă voi pripi să cred că sînt inta preocupărilor lui. Cînd voi fi în compania lui, am să mă înfrîne'. )e scurt, voi face cum voi putea mai bine. # )oate că ar fi mai bine să nu!l încura"e'i să vină atît de des aici- cel pu in n!ar trebui să!i reaminteşti mamei să!l invite. # A+a cum am făcut deună'i, spuse Eli'abet(, cu un 'îmbet +tren%ar- foarte adevărat, va fi în elept să mă ab in de la aşa ceva. $ar să nu! i înc(ipui că vine aici prea des. Săptămîna asta a fost invitat atît de des, de dra%ul dumitale. Cuno+ti ideile mamei în privin a necesită ii de a!+i încon"ura prietenii, în mod constant, de societate. $ar, în mod serios +i pe cuvîntul meu de onoare, voi încerca să fac tot ce cred că este mai în elept- +i acum, sper că e+ti mul umită. /ătu+a o asi%ură că era- Eli'abet( îi mul umi pentru binevoitoarele su%estii +i se despăr iră # un e5emplu minunat de povă uire, într!o asemenea c(estiune, fără a provoca resentimente. $omnul Collins se reîntoarse în >ertfords(ire curînd după plecarea familiei 3ardiner +i a Janei- dar, cum se instală la familia .ucas, sosirea lui nu însemnă nici un deran" pentru doamna &ennet. Diua căsătoriei se apropia- +i dînsa se resemnase în cele din urmă s!o considere inevitabilă +i c(iar să spună, de repetate ori, pe un ton răutăcios, că 1dorea ca ei să poată fi ferici i;. Joi, urma să fie 'iua cununiei, iar miercuri, domni+oara .ucas le făcu vi'ita de rămas bun- +i cînd se ridică să plece, Eli'abet(, ru+inată de felicitările silnice +i lipsite de căldură ale mamei sale, o conduse afară, sincer emo ionată. )e cînd coborau scările, C(arlotte îi spuse9 # /ă bi'ui că voi avea foarte des +tiri de la dumneata, Eli'a. # Le vei avea, desi%ur. # 2i mai am încă o favoare să! i cer. Ai să vrei să vii să mă ve'i, # Ne vom întîlni adesea, sper, la >ertfords(ire. # E probabil să nu plec din :ent pentru un timp. 7ă%ăduie+te!mi deci că vei veni la >unsford. Eli'abet( nu o putea refu'a, de+i prevedea că această vi'ită nu!i va face cine +tie ce plăcere. # Tata +i /aria vor veni în martie, adău%ă C(arlotte, +i sper că vei fi de acord să vii cu ei. Eli'a, e+ti într!adevăr tot atît de binevenită ca +i ei.

cu acest prile". mai mult decît aceasta. Eli'abet( sim ea că C(arlotte se e5prima.n!a spus nici un cuvînt despre o eventuală revedere +i!a fost. e o dovadă de ceea ce sim ea9 Sînt si%ură că scumpa mea . nu am primit de la ea nici un bilet. pe bună dreptate. mobilierul. împre"urimile.ultima mea scrisoare nu!i parvenise.ad0!ei Cat(erine cît se poate de prietenoasă +i îndatoritoare. citind scrisorile. se duce mîine prin partea aceea a ora+ului +i voi profita de acest prile" pentru a face o vi'ită în strada 3rosvenor.ondra. O compătimesc. din toate punctele de vedere.i''0 va fi incapabilă să triumfe asupra mea pentru a fi "udecat mai bine decît mine. $ar. Carolina nu mi!a întors vi'ita pînă ieri +i. adus la propor ii re'onabile. musafirul î+i făcu în sfîr+it apari ia. 2i de+i +tiam că această %ri"ă este neîntemeiată. toate erau pe %ustul ei. Eli'abet( primi curînd ve+ti de la prietena ei +i coresponden a dintre ele fu tot atît de frecventă +i de re%ulată ca întotdeauna. Scria plină de veselie. încrederea mea a fost tot atît de normală cît +i suspiciunea ta.. $upă ce o a+teptase acasă în fiecare diminea ă. dar atît de prins de domnul $arc0. atunci cînd îi va scrie din nou. timp de două săptămîni. Am aflat c!o a+teptau pe domni+oara $arc0 la masă. din întîmplare. mai curînd decît pentru ceea ce era. nu!i făcea deloc plăcere. la noi.+i Eli'abet( bă%ă de seamă că va trebui să a+tepte să se ducă ea însă+i acolo ca să afle +i restul. în continuare. era foarte limpede. în totul. e5act a+a cum prevă'use ea. că.dar nu mai putea înc(ide oc(ii asupra nedelicate ei domni+oarei &in%le0. Nu este nevoie să mai continui să mă e5plic. inventînd în fiecare seară o nouă scu'ă pentru faptul că nu venise. iar comportarea .era tare curioasă să afle cum va vorbi despre căminul ei. el îi este atît de dra%.ad0 Cat(erine +i cît de fericită va îndră'ni să afirme că este. drumurile.ondra. <i'ita. care o convinse că numai o întîmplare ar fi putut face ca domnul &in%le0 să afle că sora ei era la . eram ferm (otărîtă să nu mai continui această le%ătură. Jane scrisese din nou după ce făcuse vi'ita +i o vă'use pe domni+oara &in%le0. Jane îi trimisese surorii sale cîteva rînduri. m!a+ în+ela din nou. cînd a plecat. A+teptă cu mare nerăbdare primele scrisori de la C(arlotte. cum îi va plăcea .on%bourn către prietena sa se pierduse. său s!o fi vă'ut.dar scurtimea vi'itei +i. de formă. 3ăsise totu+i o "ustificare în presupunerea că ultima ei scrisoare trimisă din . î+i dă seama că n!a făcut bine +i pentru că. +i # toată lumea avu de spus +i de au'it despre acest eveniment cît se spune +i se aude de obicei. Sper să le văd în curînd aici. Nu în ele% deloc motivul pentru care dorea să se apropie de minedar sînt si%ură că. de+i nu mă pot împiedica să n!o condamn. c(iar de la u+a bisericii. A+ fi vrut s!o fi putut vedea +i eu.. că nu a venit mai curînd. A %re+it mult ale%îndu!mă. fără îndoială. S!a scu'at pu in. de+i această întîmplare dovede+te că ai avut dreptate. Am avut dreptate deci. între timp. +i Eli'abet( spera că. sc(imbarea din atitudinea ei nu!i mai în%ăduiră Janei să continue a se în+ela.+i cum. Scrisoarea trimisă surorii sale. . Am întrebat. <i'ita mea nu a fost lun%ă căci Caroline +i doamna >urst trebuiau să iasă.+i de+i era (otărîtă să nu ne%li"e'e să scrie. încît deabia dacă!l mai vedea. Trecuseră patru săptămîni +i Jane nici nu!l 'ărise măcar.pot să spun lini+tită că fiecare pas pentru apropierea noastră a fost făcut întîi de ea.Cununia se celebră +i mireasa +i mirele o porniră înspre :ent.totu+i. purtarea fa ă de mine este e5plicabilă. nu mă socoti încăpă înată cînd afirm. luînd în considera ie purtarea ei în trecut. acum cînd recunosc că m!am în+elat complet în privin a afec iunii domni+oarei &in%le0. sînt convinsă. va putea să!i spună ceva despre familia &in%le0. motivul este numai %ri"a pentru fratele ei. 6ncerca să se convin%ă sin%ură că nu!i pare rău. atît de sc(imbată. . dacă ea o simte totu+i. în%ri"orarea pe .ondra. Casa.dar era cu neputin ă să fie +i tot atît de neconstrînsă. Era bine. încît. de fratele ei. bineîn eles. Eli'abet( clătină din cap la această scrisoare. Era tabloul făcut de domnul Collins despre >unsford +i =osin%s. dacă acelea+i împre"urări s!ar ivi din nou. părea că este încon"urată de bel+u% +i nu men iona nimic ce n!ar fi putut lăuda. fără ca ea să fi primit ceva de la Caroline.Caroline nu mi s!a părut prea bine dispusă # acestea erau cuvintele ei # dar s!a bucurat cînd m!a vă'ut +i mi!a repro+at că nu îi dădusem nici un semn despre venirea mea la . Nerăbdarea cu care a+teptase această a doua scrisoare îi fu răsplătită a+a cum este răsplătită nerăbdarea în %eneral9 trecuse o săptămînă de cînd Jane era în capitală. o făcea de dra%ul a ceea ce fusese. nici un rînd. scria Jane. ca să anun e că sosiseră cu bine la . O compătimesc însă deoarece. surioară dra%ă./ătu+a. Eli'abet( nu i se putu niciodată adresa fără să simtă că toată bucuria in! timită ii lor pierise.

dacă averea ar fi în%ăduit!o. 8nima îi fusese numai u+or atinsă +i mîndria îi era satisfăcută de convin%erea că ea ar fi fost aleasa lui. că va renun a la casă. $acă nu m!a+ teme că "udec cu asprime. dar +i!a dat curînd seama că C(arlotte conta pe vi'ita ei +i. Nu pot totu+i să nu mă mir că mai are încă asemenea temeri. )roiectul însemna ceva nou +i. că el +tie că mă aflu în ora+ +i totu+i. dacă a+ fi încercat sentimentul acesta pur +i înăl ător. Eli'abet( spera ca el să se însoare într!adevăr curînd cu sora domnului $arc0 care.era admiratorul alteia. ca +i pentru a!i face dreptate Janei. dar fără să pară si%ură. după ce!i povesti împre"urările. 6n martie. s!ar părea că dore+te să se convin%ă sin%ură că fratele ei ine cu adevărat la domni+oara $arc0. fu %ata să admită că era o măsură în eleaptă +i bună pentru amîndoi +i!i putu face foarte sincere urări de fericire. nimic nu putea fi mai firesc. a început +i ea să se %?ndească la aceasta. $in contră. Sînt e5trem de bucuroasă că ai +tiri atît de plăcute de la prietenii no+tri din >unsford. Sînt si%ură. nu pot spune că re%ret relativa mea lipsă de importan ă. mai pu in clarvă'ătoare în acest ca' decît în al C(arlottei. Am face mai bine să nu pomenim despre asta. dar putea privi +i scrie despre lucrul acesta fără prea mare suferin ă. $ar voi încerca să %onesc orice %înd dureros +i să mă %îndesc numai la lucruri care mă fac fericită. Orice speran ă din partea fratelui era acum total pierdută. îi reveni buna dispo'i ie. Nu mă pot lămuri.on%bourn fără alte evenimente mai importante +i. Te ro% du!te la ei cu Sir 4illiam +i /aria. Eli'abet( urma să plece la >unsford. c(iar +i numai de dra%ul sc(imbării. :itt0 +i . Scrisoarea o mî(ni întrucîtva pe Eli'abet(. Nu cunosc via a +i nu!s pre%ătite încă pentru convin%erea adînc umilitoare că tinerii frumo+i trebuie să aibă din ce trăi ca +i cei urî i. a 'ece mii de lire era farmecul cel mai vădit al tinerei domni+oare a cărei simpatie încerca s!o cî+ti%e. doamna 3ardiner îi reaminti Eli'abet(ei de promisiunea făcută în le%ătură cu acest domn +i ceru să i se trimită +tiri. căci dacă el ar fi inut la mine cîtu+i de pu in. Sînt si%ură că te vei sim i foarte bine acolo.+i ca o pedeapsă pentru el. fără prea multă varia ie în afară de plimbările la /er0ton.+i cum era în stare să presupună că pentru a renun a la ea trebuise să dea o luptă cu el însu+i.dra%ostea ta +i neclintita bunătate a dra%ilor mei unc(i +i mătu+ă. că nu am fost niciodată tare îndră%ostită. $omni+oara &in%le0 a spus ceva în sensul că el nu se va mai întoarce la Net(erfield. . )ruden a mi!a fost de folos. Toate acestea au fost aduse la cuno+tin a doamnei 3ardiner +i. Cam tot atunci. Capitolul CC<88 8anuarie +i februarie trecură pentru familia de la . nu!l inu de rău pentru dorin a lui de independen ă. dar sînt +i impar iale fa ă de domni+oara :in%. Eli'abet( avusese oc(ii destul de desc(i+i ca să vadă totul. pe nea+teptate. alteori pe fri%. după relatările lui 4ic*(am. 7aima poate fi dobîndită uneori prea scump. o mică sc(imbare ar fi fost binevenită.0dia sînt afectate mai mult decît mine de de'ertarea lui.a început nu se %îndise prea serios să se ducă. dar la %îndul că Jane nu se va mai lăsa în+elată. $espăr irea îi mărise dorul de a o revedea pe C(arlotte +i îi mic+orase de'%ustul pentru domnul Collins. Asta nu poate fi iubire. Nici nu mai dorea măcar o reînnoire a aten iilor lui. $obîndirea. Eli'abet( continuă astfel9 Sînt încredin ată acum. noi ar fi trebuit să ne fi vă'ut de mult. îl va face să re%rete din plin ceea ce 'vîrlise la o parte. nu sînt numai cordiale fa ă de el. <ădita lui înclina ie pălise.care o simte pentru dînsul este firească.+i de+i ar fi pentru toate cuno+tin ele mele un subiect cu mult mai interesant dacă a+ fi îndră%ostită la nebunie de el. mătu+ică dra%ă. din unele lucruri pe care le!a spus c(iar dînsa. cea mai neînsemnată dorin ă de a crede că nu este o fată bună. din felul cum vorbe+te. cu mai mare plăcere +i cu mai multă certitudine. ar trebui acum să!i urăsc +i numele +i să!i doresc tot răul. încet!încet. de altfel. însă. $ă!mi ve+ti foarte curînd. uneori pe noroi. ori de cîte ori se %îndea la dînsul.aten iile lui luaseră sfîr+it. de mult de tot. Scădea în oc(ii ei. cum cu o astfel de mamă +i cu surori atît de neinteresante casa lor nu putea fi plăcută.Eli'abet( însă. Călătoria îi dădea +i prile"ul s!o vadă în . Nu pot descoperi în mine nici cea mai mică ură. pentru că.Eli'abet( avea de trimis ve+ti de natură a o mul umi mai curînd pe mătu+ă decît pe ea însă+i. Sentimentele mele. a+ fi aproape tentată să spun că toate astea au o mare do'ă de duplicitate. de soră cel pu in.

ondra # devenind astfel cît se poate de perfect. # Nu. El nu!i mai putea spune nimic nou despre pre'entarea lui la palat +i înnobilarea lui. # $ar. o vor le%a întotdeauna de el cu afec iunea cea mai sinceră.în felul în care îi ură drum bun. . ce rost avea să facă curte unei fete de care nu!i păsa +i care era tot atît de săracă. în strada 3racec(urc(. Tovară+ii ei de drum din 'iua următoare nu erau dintre cei care s!o facă să se %îndească la el cu mai pu ină plăcere. care îi va sim i. dar pe care sfiala. )roiectului i se adău%ă. )rimul subiect a fost sora sa +i se întristă. a+a că. $oamna 3ardiner o tac(ină pe Eli'abet( pentru de'ertarea lui 4ic*(am +i o lăudă că suportase totul atît de bine. Jane a+tepta la fereastra salonului. era de"a acolo pentru a le ura bun sosit. # $acă ai vrea numai să!mi spui ce fel de fată este domni+oara :in% a+ +ti ce să cred. )e scări. Totul fu numai bucurie +i %entile e. o fată veselă. Toate au mers însă ca pe roate +i s!au desfă+urat după planul făcut ini ial de C(arlotte. Acolo. diminea a cu forfotă +i cumpărături. Era totu+i cuminte să spere că acestea nu vor mai dura mult. $acă ea nu are nimic împotrivă. Un om într!o situa ie precară n!are timp pentru tot ceremonialul ele%ant pe care al ii îl pot observa.Eli'abet( îi cercetă c(ipul +i fu bucuroasă vă'îndu! i!l sănătos +i frumos ca întotdeauna. nu aveau nimic de spus care să merite să fie au'it +i au fost asculta i cu tot atîta plăcere cît +i (uruitul trăsurii. $e Crăciun. însurat. lipsa. Unde sfîr+e+te c(ib'uin a +i unde începe '%îrcenia. Nu +tiu nimic rău despre ea. avea +i perioade de deprimare. vrei să!l cre'i un om interesat. încă o îmbunătă ire # o noapte la . $acă nu!i era în%ăduit să!mi cî+ti%e mie inima. # $ar nu i!a dat nici cea mai mică aten ie pînă ce moartea bunicului n!a făcut!o mo+tenitoarea averii lui. $oamna 3ardiner îi dete de asemeni detalii în privin a vi'itei domni+oarei &in%le0 în strada 3racec(urc( +i!i reproduse convorbirile pe care dînsa le avusese în repetate rînduri cu nepoata ei +i care dovedeau că Jane +i!o scosese pe domni+oara &in%le0 din inimă. încît o ru%ă să!i scrie +i aproape că îi promise să!i +i răspundă. ce fel de fată este domni+oara :in%. sim ea Eli'abet(. # )are totu+i nedelicat din partea lui că +i!a îndreptat aten ia către ea atît de repede după această întîmplare. mai mult decît se miră. căci nu o mai vă'useră de un an de 'ile. 6n clipa în care cupeul trase la u+a doamnei 3ardiner. scumpa mea. te speriase+i la %îndul căsătoriei lui cu mine pentru că ar fi fost o impruden ă +i acum. că de+i Jane se lupta continuu să se stăpînească. Sir 4illiam . cînd au'i răspunsul la întrebările ei amănun ite. care este diferen a între interes +i pruden ă în c(estiunile matrimoniale. va fi întotdeauna pentru ea c(intesen a amabilită ii +i a farmecului. pentru că nu aveam bani. încredin at fiind că părerea lui +i a ei despre dînsa # părerea lor despre oricine # va fi întotdeauna aceea+i. ar fi fost foarte tristă dacă s!ar fi produs vreo amînare. Eli'abet( urma să!i înso ească pe Sir 4illiam +i pe cea de a doua lui fiică. mătu+ică scumpă.se despăr i avînd convin%erea că. desi%ur. pînă la prîn'. $e ce i!ar fi dat. )e Eli'abet( o amu'au absurdită ile. . îi împiedicase să coboare mai "os. dorindu!i numai bucurii.ad0 Cat(erine de &our%(. dar pe ale lui Sir 4illiam le +tia de prea multă vreme. # Te ro%. amintindu!i de ceea ce trebuie să se a+tepte să %ăsească în . )reocuparea pre'entă nu!l putea face să uite că Eli'abet( fusese prima care îi stîrnise +i!i meritase aten ia. pe măsură ce se apropia data plecării. sau (oltei. era atît de indispus de plecarea ei. $espăr irea de domnul 4ic*(am a fost foarte prietenoasă. adău%ă ea. cred. dar cu un cap tot atît de %ol ca +i al tatălui ei. se vedea o solicitudine. Era o călătorie de numai două'eci +i patru de mile +i porniseră la drum atît de devreme.treacăt pe Jane. # E o fată foarte cumsecade. Eli'abet( manevră în a+a fel încît să se a+e'e lîn%ă mătu+a ei. Sin%ura mî(nire era că!+i părăsea tatăl. la timp. Asta dovede+te doar că ei îi lipse+te ceva9 "udecata sau sensibilitatea. iar cînd a"unseră la intrare.ucas +i fiica sa /aria. prima pe care o admirase. cînd încearcă să ia o fată care are numai 'ece mii de lire. de ce am avea noi+ # 7aptul că ea nu era nimic împotrivă nu este o "ustificare pentru el. iar amabilită ile îi erau răsuflate ca +i cuno+tin ele. încît să a"un%ă. iar seara la un teatru. în clipa despăr irii. +i care. un interes care. prima care îl ascultase +i!l compătimise. Diua se scurse cît se poate de plăcut. /i!ar părea rău să cred că amicul nostru este interesat.de partea lui c(iar mai mult decît atît. se!n+iruia o ceată de băie i +i feti e pe care nerăbdarea s!o vadă pe veri+oara lor îi scosese din salon.

+i cînd Eli'abet( se vă'u primită cu atîta dra%oste. care nu are nici maniere +i nici o minte cu care să se poată lăuda. crede!i cum vrei dumneata. atunci cînd îl refu'ase. ce încîntare. # $ra%ă. cînd le atrase aten ia asupra aspectului +i a propor iilor perfecte ale camerei precum +i asupra mobilierului # de parcă ar fi dorit s!o facă să simtă ceea ce pierduse. 3ardul parcului =osin%s (otărnicea drumul pe o latură. trăsura opri în fa a por ii mici din dreptul unei alei presărate cu pietri+. # O(. amintindu!+i de tot ce au'ise despre cei ce locuiau acolo. care ducea pînă la intrare. Eli'abet( era pre%ătită să!l vadă în toată %loria +i nu se putu stăpîni să nu!+i înc(ipuie că ei i se adresa mai ales. +tii bine. 6nainte ca sfîr+itul spectacolului să le despartă. Cînd domnul Collins spunea ceva de care so ia lui s!ar fi putut # pe bună dreptate # "ena. e5clamă ea e5ta'iată. oc(ii tuturor începură să caute cu nerăbdare casa paro(ială. Adio de'amă%ire +i mînie. Ce ore de încîntare vom trăi1 2i cînd vom fi înapoi. casa din mi"loc. # Ai %ri"ă. interesat. o 'ănatecă. tînăra fată nu fu în stare să!l fericească cu vreun suspin de re%ret. 6n cele din urmă se 'ări +i paro(ia.acuri. . Capitolul CC<888 Tot ce vă'u Eli'abet( a doua 'i. poate pînă la . Era în culmea bucuriei pentru că o vă'use pe sora ei arătînd atît de bine. $oamna Collins le ură bun sosit. $omnul Collins +i C(arlotte apărură în pra%. i se păru nou +i interesant. le ură a doua oară. dacă asta e tot. Cînd lăsară +oseaua +i apucară pe drumul către >unsford.pe ea. )ro+tii sînt. în timpul călătoriei. pe care inten ionau s!o facă în vara aceea. sin%urii bărba i pe care merită să!i cuno+ti. Slavă cerului1 /îine voi pleca acolo unde voi %ăsi un bărbat care nu are nici o însu+ire plăcută.+i cum a"unseră în salon. a+teptîndu!se ca fiecare cotitură să le!o scoată înainte.acurile. nu!s mult mai buni. încît putea %oni orice teamă pentru sănătatea ei. se bucură cu adevărat că venise.acceptă invita ia imediat +i cu mare recuno+tin ă. mun ii +i rîurile nu se vor amesteca talme+! balme+ în mintea noastră +i nici nu vom începe să ne certăm. către C(arlotte. $ar de+i totul părea ordonat +i îmbietor. ceea ce desi%ur nu se întîmpla rar. în privin a locului relativ unde s!a petrecut. fără să 'ăbovească mai mult decît era necesar pentru a le atra%e aten ia asupra ele%an ei intrării. )entru Eli'abet( nu putea fi proiect mai plăcut. să am o părere rea despre un tînăr care a trăit atîta timp în $erb0s(ire. Eli'abet( avu nea+teptata bucurie de a fi invitată să mear%ă împreună cu unc(iul +i mătu+a ei într!o călătorie de plăcere. spuse doamna 3ardiner. care locuiesc în >ertfords(ire. e5clamă Eli'abet(. Apoi. totul +edea mărturie că se apropiau. cuvîntarea ta are un puternic i' de de'amă%ire.dînsul o re inu cîteva minute la poartă. cum se întîmplă cu ceilal i călători9 să nu fie în stare să povestească ceva e5act. cînd va fi vorba să descriem vreo scenă mai deosebită. bucuro+i să se revadă. fără voie. 2i să avem %ri"ă ca primele noastre e5plo'ii de entu'iasm să fie mai pu in insuportabile decît ale ma"orită ii călătorilor.i''0. (ş fi mî(nită. Constată imediat că felul de a fi al vărului ei nu se sc(imbase deloc în urma căsătoriei9 polite ea lui plină de formalism era e5act ce fusese mai înainte. O dată sau de două ori i se păru că discerne pe c(ipul ei o u+oară ro+ea ă. Noi vom şti pe unde am fostnoi ne vom aminti ceea ce am vă'ut. # Nu. am o părere foarte proastă despre tinerii domni care trăiesc în $erb0s(ire. fură condu+i în casă. Ce sînt bărba ii în compara ie cu stîncile +i mun ii. 3rădina ce cobora înspre drum. asta este cum nu vreau eu. iar prietenii lor intimi. # 6ncă nu ne!am (otărît pînă unde vom mer%e.+i o privi # cu destulă uimire # pe prietena ei care putea avea un aer atît de vesel lîn%ă un astfel de tovară+ de via ă. oc(ii ei se îndreptau.printre 'îmbetele tuturor +i saluturile de la distan ă. bun venit în umila sa locuin ă +i repetă cuvînt cu cuvînt invita iile so iei sale la o %ustare.iar proiectul călătoriei înspre Nord era o nesecată sursă de bucurie. dar în %eneral C(arlotte # . dra%ă mătu+ică.# )rea bine. cu un formalism ostentativ. cu o vie plăcere. Sînt sătulă de to i. ăru+ii ver'i +i dafinii %ardului viu. . pînă la urmă. )e el. Eli'abet( surîse. . 6ntr!o clipă săriră to i din trăsură. ca s!o asculte +i să!+i satisfacă curio'itatea cu privire la întrea%a familie. ce fericire1 6mi dai via ă +i puteri noi. nu se va întîmpla.i''0.

de asemenea. te ro% %răbe+te!te +i vino în sufra%erie. ve i avea cinstea de a o vedea pe . acest lucru. stri%a de pe odi(na scării9 # O(.ad0 Cat(erine era încă acolo. domnul Collins le scoase în relief fiecare priveli+te atît de amănun it. în toate invita iile cu care ne va onora. la sfîr+itul serviciului divin./aria nu voi să!i mai spună nimic. stri%ă Eli'abet(. de "os. c(iar în fa a casei sale. A doua 'i.de acolo se vede ceva e5traordinar1 Nu! i spun ce. Conducîndu!i pe fiecare alee +i potecă. pentru că are cîteva. inutul sau re%atul. în timp ce Sir 4illiam continua să!l înso ească. pe durata rămînerii dumneavoastră aici. care oprise la poarta %rădinii.cealaltă este domni+oara de &our%(. # 7oarte adevărat. o 'arvă de parcă luase casa foc +i. $e două ori pe săptămînă luăm masa la =osin%s +i niciodată nu ni se în%ăduie să ne întoarcem acasă pe "os. domnul Collins îi invită să dea o raită prin %rădina care era mare +i frumos rînduită +i de care se ocupa el. Cine s!ar fi %îndit că poate fi atît de slabă +i de mică. pe cînd se pre%ătea în camera ei pentru o plimbare.+i totul era aran"at cu o ordine +i un %ust pe care Eli'abet( le atribui în între%ime C(arlottei. scumpa mea. )utea enumera e5act cîte lanuri erau în fiecare direc ie +i putea spune cî i copaci erau în pîlcul cel mai îndepărtat. după ce ascultă o clipă. Eli'abet(. . nu este . Este dintre acele femei pentru care nu po i avea tot respectul care li se cuvine. abia lăsîndu!le timpul pentru e5clama iile de laudă pe care le a+tepta de la ei. recunoscînd că dînsa încura"a. Eli'abet( presupuse că el trebuia să fie adeseori uitat. +i o vecină cum nu se poate mai atentă. pe dumneata +i pe cumnata mea /aria. a+a că fu%iră amîndouă în sufra%eria care dădea înspre drum ca să vadă minunea9 două doamne într!un faeton scund. stînd să medite'e asupra %radului de mul umire a C(arlottei. Uită!te numai la ea.în eleaptă # nu au'ea. Este amabilitatea +i bunăvoin a personificată +i nu mă îndoiesc că. amestecîndu!se în vorbă. remarcă9 # $a. domni+oară Eli'abet(. nici una nu se putea compara cu priveli+tea ce se vedea înspre =osin%s printr!o desc(idere intre copacii care (otărniceau parcul. )urtarea sa fa ă de dra%a mea C(arlotte este minunată. la biserică.ondra. cam pe la amia'ă. cît putea. # 2i asta e tot. $in %rădină. dar bine construită +i comodă. spuse /aria. 6ntotdeauna dă poruncă să ne conducă trăsura senioriei sale. Seara trecu mai ales cu discutarea ve+tilor din >ertfords(ire +i cu repovestirea celor ce!+i comunicaseră de"a prin scris.ad0 Cat(erine +i fiica ei1 # Au'i vorbă1 $ra%a mea. Dadarnice fură întrebările ei. <ia ei înc(ipuire stabili repede totul.ad0 Cat(erine de &our%( +i nu mai este nevoie să spun că ve i fi încîntată de domnia sa. personal. Cînd domnul Collins putea fi uitat. $esc(ise u+a +i o vă'u pe /aria care.ucrul acesta fu din nou discutat în timpul prîn'ului. se întoarseră acasă +i.ad0 Cat(erine este într!adevăr o femeie foarte respectabilă +i cu multă "udecată. $upă ce rămaseră în cameră de a"uns ea să admire fiecare mobilă în parte de la bufet +i pînă la %rila"ul de la %ura căminului. ve i fi onorată cu oarecare aten ie din partea domniei!sale.+i Eli'abet( admiră %ravitatea cu care vorbea C(arlotte despre faptul că era atît de sănătos să faci mi+care. arătoasă. Eli'a dra%ă. trebui să recunoască îndemînarea cu care!+i conducea so ul +i calmul cu care!l suporta +i să constate că totul era foarte bine făcut. plutea într!adevăr peste tot o ambian ă foarte plăcută +i din aerul de eviden ă mul umitoare pe care acest confort îl dădea C(arlottei. +i ca să povestească despre călătoria lor +i despre tot ce vă'useră la . la desfă+urarea lini+tită a ocupa iilor lor 'ilnice. domnul Collins i!ar fi dus să!i plimbe pe cele două pa"i+ti ale sale. au'i pe cineva %onind în mare %rabă pe scări +i stri%înd!o cu %las tare. bine plasată pe o ridicătură de teren. 3răbe+te!te +i coboară c(iar acum. la amestecul supărător al domnului Collins +i la amu'amentele datorite rela iilor lor cu =osin%s.ad0 Cat(erine.apoi. e5trem de încîntată probabil că avea prile"ul s!o facă fără a"utorul so ului. se iscă deodată. cînd domnul Collins. C(arlotte arăta surorii +i prietenei sale locuin a. $ar dintre toate priveli+tile cu care se putea mîndri %rădina sa. la felul cum se va desfă+ura vi'ita ei. Se mai %îndi. în sin%urătatea camerei sale. # . Nu +ovăi aproape deloc să spun că vă va include. . A lucra în %rădină era una dintre cele mai respectabile plăceri ale sale. $oamna în vîrstă este doamna Jen*inson care locuie+te cu ele. duminica viitoare. revoltată de %re+eala ei. /!am a+teptat # cel pu in # să fi intrat porcii în %rădină +i nu e nimic altceva în afară de . adău%ă C(arlotte. Era o clădire modernă. (r trebui să spun una dintre trăsurile senioriei sale. Aflase că . dar cum doamnele nu aveau pantofi potrivi i pentru bruma ce mai stăruia încă.este e5act ceea ce spun +i eu. încît farmecul frumosului rămînea complet în afară. Casa era destul de mică. E doar o bucă ică de om. cu respira ia tăiată de tulburare.

pe care li!l lămuri C(arlotte.$omnul Collins îi instrui cu %ri"ă asupra a ceea ce trebuiau să se a+tepte. 6n timp ce se sc(imbau. atît cît se a+teptase domnul Collins s!o facă. +i fu doar prea pu in impresionată de numărul ferestrelor de la fa ada casei +i de pre ul plătit la ori%ine. iar cît prive+te %randoarea banilor +i a ran%ului. )utin a de! a face paradă. deoarece . date fiind cuno+tin ele pe care po'i ia mea în lume mi!a în%ăduit să le dobîndesc cu privire ia manierele celor cu adevărat mari. asemenea e5emple de frumoasă cre+tere nu sînt deloc neobi+nuite. m!am cam a+teptat la a+a ceva. $omniei!sale îi place să se păstre'e deosebirea de ran%. Cunoscîndu!i amabilitatea. . triumful domnului Collins nu mai avu mar%ini. # 6mi place cum arată. spre marele (a' al Eli'abet(ei. 6n cele din urmă. $ar cine ar fi putut prevedea o aten ie ca aceasta. scumpă veri+oară. de %randoarea protectoarei sale +i de a le atra%e aten ia asupra amabilită ii acesteia fa ă de el +i de so ia lui era tot ce!+i dorise mai multiar prile"ul ce i se oferea atît de curînd era o astfel de dovadă de bunăvoin ă din partea . replică Sir 4illiam. # <ă mărturisesc.eGis de &our%(. rămăsese în pra%ul u+ii. spuse Eli'abet(. veni de două!trei ori la u+ile camerelor lor.+i Eli'abet( vă'u multe în acel parc de care să fie încîntată. Nici nu dădu bine cu oc(ii de cele două fete.a curte. din cau'a toaletei.ucas. pe vîntul ăsta.ad0 Cat(erine este departe de a pretinde de la noi ele%an a aceea în îmbrăcăminte care i se potrive+te domniei!sale +i fiicei ei. încît nu %ăsea destule cuvinte de admira ie. în fa a peisa"ului. Aproape toată 'iua aceea +i diminea a următoare nu se mai vorbi despre altceva decît despre vi'ita la =osin%s. de către Sir . străbătînd parcul. $a. O să fie o nevastă foarte potrivită pentru el. Nu au'ise despre . . 7iecare parc are frumuse ea +i priveli+tile lui. că nu m!ar fi surprins deloc dacă senioria!sa ne!ar fi poftit pentru duminică să bem o cea+că de ceai +i să petrecem seara la =osin%s. într!o %ravă contemplare a măre iei din fa a lui. sau prîn'ul atît de fastuos să nu!i cople+ească de tot.doamnele mînară mai departe +i ceilal i se întoarseră în casă. pentru toate acele %eamuri. 6n timp ce urcau treptele spre (ol.# Este în%ro'itor de prost crescută s!o ină pe C(arlotte afară. ea se credea în stare să le privească fără a se tulbura. ful%erată de alte %înduri. spuse el. Capitolul CC8C Ca urmare a acestei invita ii. Eli'abet( nu!+i pierdu cumpătul. . el îi spuse Eli'abet(ei9 # Să nu te sim i prost. aducîndu!le la cuno+tin ă că fuseseră invita i cu to ii să ia masa la =osin%s. # Eu sînt cel mai pu in surprins de cele petrecute. # O(1 C(arlotte spune că n!o face mai niciodată.ad0 Cat(erine nu va %îndi mai rău despre dumneata pentru că vei fi îmbrăcată simplu. iar Sir 4illiam. =elatările atît de fantastice despre senioria sa +i despre felul ei de via ă o speriaseră rău pe /aria . Cum vremea era frumoasă. . că domnul Collins se +i porni să le felicite pentru marele lor noroc. $omnul Collins +i C(arlotte.ad0!ei Cat(erine. care fusese prea pu in obi+nuită să iasă în lume +i care!+i a+tepta pre'entarea la =osin%s cu tot atîtea temeri cîte avusese +i tatăl ei cînd fusese pre'entat la palatul Saint James. Te!a+ sfătui numai să! i pui cea mai bună dintre roc(iile dumitalenu e ca'ul de mai mult decît atît. a doua 'i. e tocmai ce îi trebuie. $e ce nu intră în casă.ad0 Cat(erine se enerva %ro'av dacă trebuia să a+tepte peste ora ei de prîn'. este unul dintre cele mai mari favoruri. cu toate că nu putu cădea în e5ta'. Cine +i!ar fi putut înc(ipui că o să fim invita i să luăm c(iar masa acolo H+i încă o invita ie în care să fim cuprin+i cu to iiI atît de curînd după sosirea dumneavoastră. ori de cîte ori domni+oara de &our%( se uita în direc ia aceea. +edeau de vorbă cu doamnele. înclinîndu!se mereu. Cînd domni+oara de &our%( intră. recomandîndu!le să se %răbească. sau numărul servitorilor. fa ă de musafirii săi uimi i. Cînd doamnele plecară să se îmbrace. Are un aer bolnăvicios +i îmbufnat. ambii la poartă. spaima /ariei cre+tea cu fiecare pas +i c(iar Sir 4illiam nu părea prea calm. făcură o plăcută plimbare de apro5imativ o "umătate de milă.ad0 Cat(erine nimic care s!o facă impresionantă pentru cine +tie ce (aruri nemaipomenite sau virtu i miraculoase. pentru ca aspectul unor astfel de încăperi. nu mai avură ce!+i spune.

iar domnii nu făcură altceva decît să mănînce +i să laude. sim indu!se la înăl imea situa iei. plină de temeri să nu se simtă rău. Tăie carnea. ascultînd!o pe . dacă erau mai mari sau mai mici decît ea. cu trăsături puternic conturate. Eli'abet( sim i toată impertinen a acestor întrebări. $omni+oara de &our%( era palidă +i bolnăvicioasă. Se informă indiscret +i amănun it despre treburile casnice ale C(arlottei. Apoi . fără nici una dintre acele scu'e +i mul umiri pe care el le! ar fi cre'ut necesare. făcu acest lucru într!un mod potrivit. iar cea de a doua nu!i adresă un cuvînt. se a+e'ase în capul mesei # la dorin a senioriei sale # +i arăta ca +i cînd ar fi sim it că via a n!ar fi putut oferi ceva mai %randios. e5ceptînd ceea ce!i spunea cu %las scă'ut doamnei Jen*inson. î+i dădu seama că .acesta. pentru a!i primi.ad0 Cat(erine cuvîntînd. care poate să fi fost cîndva frumoase. $upă ce o e5amină pe mamă. asupra propor iilor frumoase +i a ornamentelor desăvîr+ite. la fel ca +i /aria. într!un mod atît de cate%oric. $upă ce +e'ură cîteva minute. Senioria sa se ridică. pînă ce fu servită cafeaua.ad0 Cat(erine remarcă9 . din toate cîte le observase în 'iua aceea. putu observa cu sîn%e rece pe cele trei doamne din fa a ei. . care stabilise cu so ul său ca formalitatea pre'entării să!i revină ei. dîndu!i o mul ime de sfaturi cum să le solu ione'e pe toate. $ar . ei urmară servitorii. dar se afla a+e'ată între C(arlotte +i domni+oara de &our%(.$in (olul de la intrare. care nu avea nimic deosebit în înfă i+are +i care era tot timpul ocupată să asculte cele ce i se +opteau +i să a+e'e un paravan în direc ia potrivită pentru a!i prote"a oc(ii. Nu avea un aer în%ăduitor +i felul în care îi primise nu fusese de natură să!i facă pe musafiri să!+i uite inferioritatea ran%ului. în special. Comesenii nu prea făcură multă conver! sa ie. că merita cu mult mai mult să fie privită vara.iar doamna Collins. î+i întoarse oc(ii înspre fiică +i rămase +i ea uimită.ad0 Cat(erine părea mul umită de e5cesiva lor admira ie +i împăr ea 'îmbete pline de bunăvoin ă.dînsa vorbi foarte pu in. plină de o mare bunăvoin ă. unde domnul Collins le atrase aten ia. fără să spună un cuvîntfiica sa. nu prea avură ce face în afară de a o asculta pe . Nu e5ista nici o asemănare. ne+tiind încotro să!+i îndrepte privirile. masivă. pe c(ipul +i în comportarea căreia descoperi îndată o oarecare asemănare cu domnul $arc0. de+i nu urîte. e5primîndu!+i părerea în fiecare c(estiune. cît inu prîn'ul. dacă era vorba ca vreuna dintre ele să se mărite.îi spuse cum trebuia rînduit fiecare lucru într!o familie atît de mică +i!i dădu instruc iuni pentru în%ri"irea vacilor +i a păsărilor din curte. de cît de slabă +i de firavă era. $oamna Jen*inson se ocupa. pînă în încăperea unde se aflau .ad0 Cat(erine era întocmai cum o descrisese dînsul. insistînd pe lîn%ă dînsa să încerce vreun alt fel de bucate.ad0 Cat(erine. care!+i revenise îndea"uns ca să fie ecoul a tot ceea ce spunea %inerele său. dacă constituia un prile" pentru a dicta celorlal i. dar răspunse cu foarte multă stăpînire de sine. nici între siluetele celor două doamne. binevoitoare. fură trimi+i cu to ii la una dintre ferestre ca să admire priveli+tea # domnul Collins înso indu!i cu scopul de a le releva frumuse ile acesteia +i . /asa a fost cum nu se poate mai desăvîr+ită +i se aflau acolo to i servitorii +i toată ar%intăria pe care le!o promisese domnul Collins.ad0 Cat(erine îl putea suporta. pierită de spaimă.ad0 Cat(erine. despre familia căreia +tia prea pu in # men ionîndu!i doamnei Collins că era o fată dră%u ă +i foarte manierată. ci orice spunea # totul fiind rostit pe un ton atît de autoritar. Sir 4illiam fu atît de uluit de măre ia din "ur încît avu numai atît cura" cît să facă o adîncă plecăciune +i să se a+e'e.trăsăturile ei.ad0 Cat(erine informîndu!i. fiica domniei sale +i doamna Jen*inson. 6n ciuda faptului că fusese la )alat. ceea ce dînsa făcu fără încetare. nici între c(ipurile. într!un mod pe care Eli'abet( se miră că . Nu tăcerea o făcea impresionantă. mai cu seamă cînd vreun fel de bucate se dovedea a fi noutate pentru ei. încît dovedea că nu era deloc obi+nuită să!+i vadă opiniile controversate. erau +terse. Cînd doamnele se reîntoarseră în salon. ce fel de trăsură avea tatăl lor +i care era numele de domni+oară al mamei sale. suprave%(ind pu inul ce!l mînca. /aria %îndea că nici nu putea fi vorba să desc(idă %ura. trecînd printr!o antecameră. Eli'abet( descoperi că nimic nu era prea neînsemnat pentru preocupările înaltei doamne. cu un aer transportat. dacă erau frumoase.+i fiecare fel fu lăudat mai întîi de dînsul +i apoi de Sir 4illiam. Eli'abet( era dispusă să vorbească ori de cîte ori i se ivea un prile". +i mai ales acesteia din urmă. punea tot felul de întrebări /ariei +i Eli'abet(ei. după cum prevă'use. Cînd se mai oprea din vorbăria adresată doamnei Collins. unde fuseseră educate.ad0 Cat(erine era o femeie înaltă. mîncă +i elo%ie cu un entu'iasm plin de încîntare. Eli'abet(. O întrebă în diferite rînduri cîte surori avea.prima era numai urec(i. +edea pe mar%inea scaunului. de micu a domni+oară de &our%(. încît accentua importan a ce!+i acorda.Eli'abet( î+i aminti imediat de domnul 4ic*(am +i.

E minunat cîte familii au fost a"utate în direc ia asta prin intermediul meu. doamnă. deloc. 7oarte ciudat1 2i dumneata nu e+ti decît a doua1 Cele mai mici. cea mai mică nu a împlinit +aispre'ece ani. )ianul nostru este e5traordinar. # Nu mai ave i %uvernantă. mi!a spus ea. Surorile dumitale cîntă. ce vîrstă ai. Am spus întotdeauna că în educa ie nu se poate face nimic fără o învă ătură solidă +i sistematică pe care nimeni. domni+oară &ennet. cred că da. # $a. să an%a"e'e una. /ă ro%. cărora le!a plăcut să înve e.ad0 /ettcalff a venit ieri să!mi mul umească. Sir 4illiam. au putut! o desi%ur face. fete mari de"a. )oate că ea este prea tînără pentru a ie+i mult în lume. doamnă. # Toate1 <ai de mine1 Toate cinci deodată.# /o+ia tatălui dumitale este testată domnului Collins. a fost vreuna scoasă în lume. # )e cinstea mea.dar acelora dintre noi. deci.eGis de &our%( nu s!a %ăsit că era necesar acest lucru.. dar o %uvernantă împiedică tocmai lucrul acesta. # $a. # )rin compara ie cu unele familii. # $e ce nu a i învă at toate.ondra pentru profesori. Surorile dumitale mai mici trebuie să fie foarte tinere. iar familia aceea este absolut încîntată de ea. )icte'i.+i Eli'abet( bănui că era prima făptură care îndră'nise vreodată să nu ia în seamă atîta demnă impertinen ă. Ultima născută are tot atîta drept la bucuriile tinere ii ca +i prima. domnul +i doamna Collins se a+e'ară pentru o partidă de . $upă ce veniră +i domnii în salon +i după ce se servi ceaiul.. 3ăse+te că domni+oara )ope este o comoară .+i tatăl lor nu are un venit atît de bun ca tatăl dumitale. 7ără %uvernantă. $intre surorile dumneavoastră mai mici. să! i ascun'i vîrsta. sînt si%ură. întorcîndu!se către C(arlotte9 /ă bucur pentru dumneata. Am fost întotdeauna îndemnate să citim +i am avut to i profesorii de care a fost nevoie..ad0 Cat(erine. # Nici una. Cinci fete. toate. # $a. 6n familia lui Sir . # Cum. . nici una dintre dumneavoastră. domni+oară &ennet. # Cu trei surori mai mici. nu!i a+a. Trebuia să fi învă at cu toatele. si%ur că a i fost ne%li"ate. # Nu am avut niciodată %uvernantă. probabil superior.dar altfel nu văd rostul testării mo+iilor în detrimentul urma+ilor în linie feminină. nu le!au lipsit mi"loacele. trebuie să!l încerci într!o 'i.dacă a+ fi cunoscut!o pe mama dumneavoastră a+ fi sfătuit!o. Cîn i din %ură +i la pian. )atru nepoate ale doamnei Jen*inson au o situa ie splendidă datorită mie. într!adevăr. # Nu po i avea mai mult de două'eci de ani.nu e nevoie. dar tata nu poate suferi . . # Nu am împlinit încă două'eci +i unu.. cu toată ener%ia. î i spui cuvîntul foarte (otărît pentru o fată atît de tînără. vom fi ferici i să te ascultăm.ondra. $oamnă Collins. /ama dumitale trebuie să fi fost o adevărată sclavă în slu"ba educării dumneavoastră. # Niciodată %uvernantă1 Cum a fost cu putin ă. 2i să fii inută acasă pentru un astfel de motiv1 Cred că asta nu prea ar încura"a dra%ostea între surori +i delicate ea sufletească. /ama ar fi trebuit să vă aducă în fiecare primăvară la . # /ama nu ar fi avut nimic împotrivă. într!una din 'ile. 2i. se întinseră mesele de "oc. # O(1 Atunci. cred că ar fi o cru'ime fa ă de surorile mai mici să nu se poată bucura +i ele de distrac ii +i societate. # )u in. în afară de o %uvernantă. Sînt totdeauna fericită să a"ut unei tinere să se plase'e bine. Cine s!a în%ri"it de dumneavoastră. replică Eli'abet( 'îmbind. # Atunci cine v!a învă at. fără îndoială. i !am spus că . fără %uvernantă1 N!am mai au'it de a+a ceva. $a. Acelea cărora le!a plăcut să lenevească. crescute acasă. nu o poate da. senioria voastră se poate cu %reu a+tepta s!o mărturisesc. scoase în lume înainte ca acelea mai mari să se fi măritat. numai pentru că surorile mai mari n!ar avea mi"loace sau dorin a să se mărite tinere.ad0 Cat(erine. e5clamă .ad0 Cat(erine. # 7oarte ciudat.+i nu!s decît cîteva 'ile de cînd am recomandat o altă tînără de care mi s!ar vorbit numai întîmplător. # Una dintre ele. Eli'abet( î+i stăpîni cu %reu surîsul în timp ce o asi%ura că nu fusese a+a. # Nu. $ar presupun că nu a i avut nici prile"ul. mi!a i dăruit o comoară.ad0 Cat(erine păru foarte uimită că nu i se dăduse un răspuns direct. $omni+oarele 4ebb cîntă toate.

e controla ocupa iile. /asa lor fu stupidă la superlativ. conducîndu!l cu cabrioleta ca să!i arate inutul. Cînd . Eli'abet( se cam mirase că C(arlotte nu prefera sufra%eria mică pentru a!+i petrece timpul acolo.+i ori de cîte ori localnicii aveau poftă de ceartă.ad0 Cat(erine +i fiica sa se saturară de căr i.dar cînd dînsul plecă. arătîndu!le celorlal i trei %re+elile sau povestind vreo întîmplare despre dînsa.ad0 Cat(erine (otărînd cum va fi vremea a doua 'i.doamnei Collins i se oferi trăsura. dar cu %reu putea fi vreodată convinsă să coboare. fiecare dintre aceste petreceri a fost copia fidelă a primei. Sir 4illiam nu spunea mare lucru. căci acesta î+i petrecea cea mai mare parte a timpului dintre micul de"un +i prîn' ori în %rădină. $in cînd în cînd. să!i obli%e să!+i în%(ită nemul umirile +i să!i mustre pînă ce!i făcea să se simtă împăca i +i îmbel+u%a i. 6+i înma%a'ina în memorie povestiri +i nume nobile. de+i înt?mplarea avea loc aproape 'ilnic. Eli'abet( bă%ă repede de seamă că. Camera unde stăteau doamnele era spre spatele casei. . căci domnul Collins ar fi petrecut mult mai pu in timp la el în cameră.aceasta fu acceptată cu recuno+tin ă +i se dădu porunca să tra%ă imediat la scară.+i a apreciat!o pe C(arlotte pentru acest aran"ament. . Erau foarte pu ine 'ilele în care domnul Collins să nu se ducă la =osin%s +i nu multe acelea în care so ia sa să nu considere că era necesar să mear%ă +i ea. $omnul Collins era ocupat cu aprobarea a tot ceea ce spunea senioria sa. mai ales. Nu prea mai avură alte invita ii. de dra%ul C(arlottei. cu multe mul umiri din partea domnului Collins +i tot atîtea plecăciuni ale lui Sir 4illiam. $ar î+i dădu curînd seama că prietena ei avea un motiv bine întemeiat. căreia nimic din cele ce se petreceau în salon. domnul Collins îi înc(ină dimine ile. dacă accepta vreo %ustare. ori scriind +i citind. de cîte ori trecea în faeton domni+oara de &our%( # ceea ce nu omitea niciodată să vină să le spună. nu putu în ele%e de ce îi sacrificau atîtea ore. Cum porni trăsura.cadril +i cum domni+oara de &our%( voia să "oace un cassino cele două fete avură cinstea ca. dar vi'ita fu suficient de lun%ă ca să se încredin e'e că fiica sa se instalase e5trem de confortabil +i că avea parte de un so +i de vecini cum nu întîlneai prea des. ori privind pe fereastra camerei lui de lucru care dădea spre drum. $ar laudele ei # de+i o costau un efort # nu putură în nici un ca' să!l mul umească pe domnul Collins care se sim i. era un apri% "udecător în paro(ia ei. în timpul acestor vi'ite. vărul îi ceru Eli'abet(ei să!+i dea părerea asupra tot ceea ce vă'use la =osin%s +i. erau onora i cu cîte o vi'ită din partea senioriei sale. Adeseori dînsa se oprea la paro(ie +i stătea cîteva minute de vorbă cu C(arlotte. Aproape că nu se rosti o silabă care nu avea le%ătură cu "ocul. în afară de faptul că lipsea Sir 4illiam +i că seara nu se forma decît o sin%ură masă de "oc. $in salon. să!i complete'e partida.a cealaltă masă fu mult mai multă anima ie. . dacă ele ar fi stat într!o odaie tot atît de plăcută. ale cărei treburi # c(iar +i cele mai neînsemnate # îi erau aduse la cuno+tin ă de către domnul Collins. Capitolul CCC Sir 4illiam stătu la >unsford numai o săptămînă. s!a spart "ocul. Cît timp stătu acolo.ad0 Cat(erine vorbea fără întrerupere. datorită . părea s!o facă numai ca să remarce că în familia doamnei Collins se făcea risipă de carne. dînsa se deplasa imediat în sat ca să le aran"e'e neîn ele%erile. dator să ia asupra lui sarcina de a o elo%ia pe senioria sa. afară doar de te! merile e5primate de doamna Jen*inson să nu!i fie domni+oarei de &our%( prea cald sau prea fri% +i să nu aibă prea multă sau prea pu ină lumină. plecară. părerea e5primată fu mai favorabilă decît era în realitate. 7ură smul+i de la acest colocviu de sosirea trăsurii +i. Eli'abet( fu fericită că sc(imbarea aceasta nu le obli%a să stea mai mult împreună cu vărul ei. erau nemul umi i sau prea săraci. .%ăsea %re+eli în aran"amentul mobilelor sau descoperea ne%li"en e la fata de serviciu +i. Se strînseră apoi în "urul focului ca s!o audă pe . foarte curînd.+i. împreună cu doamna Jen*inson. ele nu puteau vedea nimic înspre drum +i îi erau îndatorate domnului Collins pentru că le informa despre trăsurile care treceau +i. de+i această înaltă doamnă nu făcea parte din comitetul de împăciuire al inutului. mul umindu!i pentru fiecare fisă cî+ti%ată +i scu'îndu!se cînd credea că luase prea multe. se uita la lucrul lor de mînă +i le sfătuia să!l facă altfel. .a început.ad0!ei Cat(erine s!ar mai putea ivi +i alte venituri paro(iale de care să se dispună.era o cameră mai bine propor ionată +i cu un aspect plăcut. nu!i scăpa neobservat. întrea%a familie î+i reluă vec(ile obiceiuri. $istrac ia prîn'urilor de la =osin%s se repetă cam de două ori pe săptămînă +i. pînă cînd Eli'abet(ei nu!i trecu prin minte că.

care intră primul. totu+i. )rimele două săptămîni ale vi'itei se scurseră repede. Se apropia )a+tele. adău%înd9 # @ie trebuie să! i mul umesc. Aceasta nu a fost totu+i deloc rău pentru Eli'abet( +i. Nu vi s!a întîmplat s!o întîlni i acolo. cei trei domni intrară în cameră.ăsară subiectul să cadă +i domnii plecară curînd după aceasta. cu vestea cea mare. Colonelul 7it'Gilliam.î+i pre'entă. +i săptămîna dinaintea )a+telui urma să aducă familiei de la =osin%s un adaus care. suprave%(ind intrările ce dădeau în >undsford . profită să iasă de multe ori în aer liber. 6n cele din urmă. 'ori înapoi spre casă. dar ca înfă i+are +i inută era incontestabil un adevărat %entleman. pentru această dovada de amabilitate.senioria sa vorbea despre sosirea nepotului cu cea mai mare mul umire +i de dînsul personal cu cea mai mare admira ie +i păru aproape furioasă cînd află că el se înt?lnise adesea cu domni+oara . dar dorea să vadă dacă nu va lăsa să!i scape ceva din cele ce se întîmplaseră între familia &in%le0 +i Jane. Era absolut si%ură că nu o întîlnise deloc. vremea fiind atît de frumoasă pentru acel anotimp al anului. +i!+i spunea că va avea poate prile"ul să se amu'e vă'înd. în afară de ea. C(arlotte îi vă'use din camera so ului său trecînd drumul +i dădu repede fu%a să le spună fetelor la ce onoare se puteau a+tepta. în totul. pentru că domnul Collins se plimbase toată diminea a. Trecură totu+i cîteva 'ile pînă să primească o altă invita ie căci.vărul său însă. $omnul $arc0 arăta la fel ca la >ertfords(ire.+i după ce!i făcu o plecăciune. . nu părea s!o pre uiască +i unde sim ea că n!o poate atin%e curio'itatea . păru în fa a ei foarte stăpîn pe sine. Eli'abet( îi făcu numai o reveren ă. să!mi pre'inte oma%ii. A doua 'i diminea ă se %răbi să se ducă la =osin%s ca să!+i pre'inte respectele. pe care o făcea adesea în timp ce to i ceilal i erau în vi'ită la . Avu ore de plăcută conversa ie cu C(arlotte +i. Eli'a. Eli'abet( au'ise că în cîteva săptămîni era a+teptată sosirea domnului $arc0. oma%iile9 doamnei Collins +i. vorbind foarte de%a"at. după cîteva minute. fără să spună un cuvînt.ondra. avea mare însemnătate. unde se %ăsea o plăcută cărare umbroasă pe care nimeni. î+i petrecu timpul în mod destul de a%reabil. Capitolul CCC8 /anierele domnului colonel 7it'Gilliam au fost mult admirate la paro(ie +i toate doamnele au sim it că pre'en a lui va contribui enorm ca vi'itele la =osin%s să devină foarte plăcute. stătu un timp fără să vorbească cu nimeni.deoarece nivelul de via ă al celor din "urul lor era.ane. după o pau'ă de o clipă. cît de 'adarnice erau proiectele domni+oarei &in%le0 în privin a lui. aproape la o săptămînă după sosirea domnilor. )limbarea preferată. abia în momentul plecării de la biserică. în timp ce trăsura intra în parc. atîta vreme cît se aflau oaspe i acolo. în felul acesta lini+tit. spre marea uimire a tuturor. Curînd după sosirea ei. Colonelul 7it'Gilliam începu îndată o conversa ie. cu obi+nuita!i re'ervă.ad0!ei Cat(erine. î+i aduse aminte de polite e atît cît s!o întrebe pe Eli'abet( de sănătatea familiei sale. Ea îi răspunse cum se cuvenea +i.+i i se păru că avea un aer pu in încurcat cînd îi răspunse că nu avusese norocul s!o întîlnească pe domni+oara &ennet. îndreptă i i să le primească. era de!a lun%ul unui crîn% care măr%inea o latură a parcului.ad0 Cat(erine. <enirea lui fu imediat aflată la paro(ie. adău%ă9 # Sora mea mai mare se află de trei luni la . atît de curînd.ucas +i cu Eli'abet(. cu promptitudinea +i u+urin a unui om cu educa ie. fură onora i cu o asemenea aten ie +i atunci fură invita i. să poftească pe seară la =osin%s. oricare ar fi fost sentimentele ce le avea pentru prietena acesteia. după ce!i adresă doamnei Collins o remarcă fără importan ă în le%ătură cu locuin a +i %rădina. $omnul $arc0 n!ar fi venit altfel. peste posibilită ile familiei Collins.+i numai în 'iua )a+telui. din purtarea acestuia fa ă de veri+oara căreia îi fusese evident destinat de către .ad0!ei Cat(erine. nu era un bărbat frumos. avea apro5imativ trei'eci de ani. pentru un cerc atît de restrîns. domnul Collins fu înso it la întoarcerea acasă de cei doi domni. lordul # +i.+i de+i printre cuno+tin ele ei erau pu ine acelea pe care să nu i le fi preferat.ad0 Cat(erine. în %eneral. pentru a se asi%ura din primul moment că sosise. venirea lui însemna un element relativ nou pentru petrecerile lor la =osin%s. 6n timpul . ei nu mai erau prea necesari. fiul mai mic al unc(iului său. 3ăsi acolo doi nepo i de!ai . Eli'abet( nici nu avu bine timpul să respin%ă acest compliment că se +i au'i clopo elul de la u+ă anun îndu!le sosirea +i.domnul $arc0 venise împreună cu un domn colonel 7it'Gilliam.

doamnă.ad0 Cat(erine. sub nici un motiv. la prima pau'ă potrivită. doamnă. acesta mă încîntă. $ar nu mă voi tulbura. colonelul 7it'Gilliam îi reaminti Eli'abet(ei că îi promisese să cînte. se a+e'ă a+a încît să aibă în între%ime sub oc(i c(ipul frumoasei cîntăre e. Senioria sa îi primi cu polite e. cu si%uran a lui obi+nuită înspre pian.am plăcerea să vă cunosc de un timp destul de lun% ca să +tiu că %ăsi i o mare bucurie în a mărturisi oca'ional opinii pe care de fapt nu le ave i. 8nvita ia a fost desi%ur acceptată +i la ora potrivită î+i făcură apari ia în salonul .vorbeau cu atîta bună dispo'i ie +i vioiciune. vorbind cu ei. +i te ro% spune!i din partea mea că nu se poate a+tepta să se desăvîr+ească dacă nu e5ersea'ă mult de tot. # $iscutam despre mu'ică. se întoarse cu un 'îmbet mali ios către el +i!i spune9 # <re i să mă intimida i. # $espre mu'ică1 Atunci. presupun.+i. Curînd oc(ii lui se îndreptară de repetate ori către ei. mult mai mult decît cu oricare altă persoană din salon. $arc0. căci stri%ă fără nici o +ovăială9 # Ce spui acolo. $omnul $arc0 avu cuvinte de afectuoasă laudă pentru măiestria surorii sale. pe la paro(ie. se vă'u limpede că +i senioria sa îi împărtă+ea sentimentul. cu o căutătură plină de curio'itate. vă ro% vorbi i mai tare. +i de fapt se ocupă aproape e5clusiv de nepo ii săi. venind atît de solemn să mă asculta i. îl interesa foarte mult dră%ăla+a prietenă a doamnei Collins. domnule $arc0. Nu va deran"a pe nimeni # în ele%i # în partea aceea a casei. # Nu vă voi spune că vă în+ela i. despre căr i noi +i mu'ică. de+i sora dumneavoastră cîntă într-adevăr atît de bine. pu ini oameni cărora mu'ica să le facă o mai mare plăcere decît mie. despre plăcerea de a călători +i cea de a sta acasă. 2i la fel ar fi fost Anne dacă sănătatea i!ar fi în%ăduit să studie'e.ad0 Cat(erine ascultă "umătate dintr!un cîntec +i apoi continuă convorbirea cu celălalt nepot al ei pînă ce acesta plecă de lîn%ă dînsa +i. Am un mare %(inion să dau peste cineva care este în stare să de'văluie adevărata!mi fire într!un col de lume unde speram să trec drept o persoană .ad0!ei Cat(erine. cum doamna Collins nu are pian. Cura"ul meu cre+te întotdeauna ori de cîte ori cineva încearcă să mă intimide'e. îndreptîndu!se. Eli'abet( rîse din toată inima de portretul pe care i!l făcu +i!i spuse colonelului 7it'Gilliam9 # <ărul dumneavoastră mă va pre'enta într!o frumoasă lumină +i vă va învă a să nu crede i un cuvînt din ce spun. dar pe domnul $arc0 nu!l vă'useră decît la biserică. este foarte binevenită. a+a cum i!am spus!o adesea. +i ea se a+e'ă imediat la pian. +i nu numai o dată. Ce pro%rese face 3eor%iana. 8!am spus de cîteva ori domni+oarei &ennet că nu va cînta niciodată cu adevărat bine dacă nu e5ersea'ă mai mult +i. Colonelul 7it'Gilliam păru cu adevărat bucuros să!i vadă9 la =osin%s orice varia ie însemna pentru dînsul o binevenită u+urare +i. încît Eli'abet( nu avusese niciodată în salonul acela o conversa ie nici pe "umătate atît de a%reabilă. răspunse el cînd nu mai fu cu putin ă să evite un răspuns. Sînt încredin ată că ar fi fost o minunată e5ecutantă. să poftească la =osin%s în fiecare 'i +i să cînte la pianul din camera doamnei Jen*inson.ultimei săptămîni aproape că nu le mai vă'use nici pe . sau care să fie în'estra i de la natură cu mai mult bun %ust. a+ fi fost o mare maestră. $intre toate subiectele. după pu in timp. . răspunse el. 6ntre timp colonelul 7it'Gilliam trecuse. E5istă în mine o încăpă înare ce nu!mi în%ăduie să mă las intimidată cînd o vor al ii. 6n An%lia e5istă. Eli'abet( îl observase +i. # Sînt foarte bucuroasă să aud asemenea lucruri despre ea. Ce tot îi spui domni+oarei &ennet. Colonelul î+i trase un scaun alături. încît atraseră în aceea+i măsură aten ia . <reau să aud despre ce este vorba. $omnul $arc0 se sim i u+or "enat din cau'a proastei cre+teri a mătu+ii lui +i nu mai răspunse nimic. Trebuie să iau +i eu parte la conversa ie dacă vorbi i despre mu'ică. Nu este niciodată prea mult +i data viitoare cînd îi voi scrie îi voi atra%e aten ia să nu ne%li"e'e acest lucru. în special cu $arc0. răspunde $arc0.ad0 Cat(erine. Eu spun mereu tinerelor domni+oare că nu se poate dobîndi perfec iunea în mu'ică fără a e5ersa cu perseveren ă. $acă a+ fi învă at vreodată. că nu are nevoie de un astfel de sfat. $upă ce luară cafeaua. $espre ce vorbe+ti. dar era limpede că societatea lor nu!i mai era deloc atît de plăcută ca atunci cînd nu o putea avea pe a altora.ad0!ei Cat(erine +i a domnului $arc0. # <ă asi%ur. # Cu atît mai bine. Se a+e'ă acum lîn%ă dînsa +i îi vorbea atît de frumos despre :ent +i >ertfords(ire. în plus. 7it'Gilliam. nici pe fiica ei. E5ersea'ă cu perseveren ă. 'ise . pentru că nu pute i crede cu adevărat că a+ avea cea mai mică inten ie să vă tulbur.

din lipsă de parteneri. ce dori i să mai cînt.+i ce crede i că a făcut la acel bal. spuse 7it'Gilliam. <!a i folosit timpul mult mai bine. $omnule $arc0. Nu au aceea+i for ă sau rapiditate +i nici aceea+i putere de e5presie. $ar nici unul dintre noi nu ne producem în fa a necunoscu ilor. spuse el surî'înd. e5clamă colonelul 7it'Gilliam. Nu mă pot inte%ra u+or în con! versa ia lor +i nici nu pot să par că mă interese' de problemele lor. răspunse Eli'abet(. # )oate. A dansat numai patru dansuri1 =e%ret că vă mî(nesc. . dar a+a este. )rima oară cînd l! am vă'ut la >ertfords(ire. dar pre%ăti i!vă pentru ceva înspăimîntător. 7ură iar întrerup i de . da i!mi voie să vă spun că nu este o politică bună fiindcă mă provoca i la represalii +i s!ar putea să iasă la iveală lucruri care să scandali'e'e urec(ile rudelor dumneavoastră. Să!l întrebăm de ce un bărbat cu "udecată +i educa ie +i care trăie+te în societate este incapabil de a se pre'enta sin%ur unor necunoscu i. spuse $arc0. $in cau'ă că nu vrea să!+i dea osteneala. Capitolul CCC88 6n diminea a următoare. adresîndu!se tot colonelului 7it'Gilliam. a+ fi făcut mai bine dacă a+ fi cerut să fiu pre'entat. la un bal. Anne ar fi fost o e5ecutantă minunată dacă sănătatea i!ar fi în%ăduit să studie'e. # Să cerem vărului dumneavoastră să ne spună motivul. pentru că nu!mi dau osteneala de a e5ersa. spuse Eli'abet(. dar mă simt incapabil de a mă pre'enta sin%ur unor necunoscu i. # Cu si%uran ă nu am talentul pe care!l au al ii.ad0 Cat(erine care voia din nou să +tie despre ce vorbeau. cum văd că se face adesea.ondra. trebuie să +ti i. domnule colonel 7it'Gilliam. # )ot să vă răspund la întrebare. semn . nu pute i ne%a acest fapt. # . Eli'abet( le primi cu toată în%ăduin a cerută de polite e +i. de!a face u+or conversa ie cu cei pe care nu i!am vă'ut vreodată înainte. A dansat patru dansuri.ad0 Cat(erine se apropie +i după ce ascultă cîteva minute se adresă lui $arc09 # $omni+oara &ennet n!ar cînta deloc rău dacă ar e5ersa mai mult +i dacă ar putea dispune de un profesor de la . Eli'abet( era sin%ură +i îi scria Janei # doamna Collins +i /aria fiind plecate în sat cu treburi # cînd fu deran"ată de clopotul de la intrare. în afară de cele din %rupul meu. $arc0 'îmbi +i spuse9 # Ave i perfectă dreptate. pînă ce trăsura senioriei sale fu %ata să!i ducă pe to i acasă. $omnule $arc0. Nimeni dintre cei care se pot bucura de privile%iul de a vă au'i nu poate crede că ave i vreo lipsă. era la un bal. Ei bine. dar nici în clipa aceea +i nici în vreo altă clipă nu putu descoperi la dînsul vreun simptom de dra%oste. # <ă ro% permite i!mi să aud ce acu'a ii îi aduce i.+i +tiu foarte bine că mai multe tinere doamne +edeau pe scaune. de+i erau acolo domni pu ini. dar %ustul ei nu!l e%alea'ă pe al Annei. # Nu mă tem de dumneavoastră. rămase la pian. # $e%etele mele. la ru%ămintea domnilor.cu oarecare calită i. amestecîndu!le cu multe indica ii de e5ecu ie si bun %ust. $e%etele mele a+teaptă ordinul dumneavoastră. # Nu am avut cinstea de a cunoa+te nici o altă doamnă din sala aceea. Eli'abet( se uită la $arc0 pentru a vedea cu cîtă cordialitate aproba lauda adusă veri+oarei lui. Cunoa+te foarte bine di%ita ia. .ad0 Cat(erine î+i continuă observa iile asupra felului de a cînta ai Eli'abet(ei. # Adevărat1 2i nimeni nu poate fi pre'entat nimănui.e ve i au'i atunci. nu atin% clapele pianului cu măiestria pe care văd că o au de%etele altor femei. dar am presupus întotdeauna că vina este numai a mea. fără să facem apel la dînsu. e într!adevăr cu totul lipsit de %enero'itate din partea dumneavoastră să men iona i în >ertfords(ire tot ce +tia i că este în de'avanta"ul meu +i.+i din toată comportarea lui fa ă de domni+oara de &our%( ea deduse această mîn%îiere pentru domni+oara &in%le09 că $arc0 ar fi putut tot atît de bine să se însoare cu dînsa dacă ar fi fost rudă cu el. Nu este din cau'ă că nu îmi cred de%etele atît de în'estrate cum sînt ale oricărei alte femei care cîntă cu măiestrie. /i! ar plăcea să +tiu cum se poartă printre străini. spuse $arc0. Eli'abet( începu imediat să cînte.

păreau să fie în pericol de a se scufunda într!o totală tăcere. adău%ă9 # Am în eles.ondra. desi%ur.ocuin a aceasta pare foarte confortabilă. într!adevăr. )are totu+i foarte fericită +i. # Cred că da +i sînt convinsă că nu +i!ar fi putut revărsa bunăvoin a asupra cuiva mai recunoscător. el plecase doar cu o 'i înainte.on%bourn. # 2i ce sînt cinci'eci de mile pe o +osea bună. îmi ima%ine'. Cum nu au'ise '%omot de trăsură. dar este probabil ca în viitor să petreacă foarte pu in din timpul lui acolo. se %îndi că nu era imposibil să fie . cred. dacă ar renun a la ea. El de asemeni păru surprins %ăsind!o sin%ură +i se scu'ă că o deran"a. # Cît se poate de bine. amintindu!+i de data cînd îl vă'use pentru ultima oară la >ertfords(ire +i fiind curioasă să afle ce va spune el despre plecarea lor 'orită de acolo. $a. )rietena mea are foarte multă minte. # $a. Sper că domnul &in%le0 +i surorile sale erau cu to ii bine cînd a i părăsit . Are mul i prieteni +i este la o vîrstă cînd numărul prietenilor +i obli%a iilor cre+te necontenit. după ce Eli'abet( sfîr+i de pus toate întrebările privind pe cei de la =osin%s. # Trebuie să!i fie foarte plăcut să locuiască la o distan ă atît de convenabilă de familie +i prietenii ei. domnule $arc01 Trebuie să fi fost o surpri'ă nespus de plăcută pentru domnul &in%le0 să vă vadă pe to i pornind după el atît de curînd. .pentru că. este o căsătorie foarte bună pentru dînsa. dacă l!ar fi luat. # N!a+ fi considerat niciodată distan a unul dintre avanta ele acestei căsătorii. după o mică pau'ă. # $omnul Collins pare să fi avut mare noroc în ale%erea so iei sale. î+i punea tocmai deoparte scrisoarea scrisă doar pe "umătate ca să evite orice întrebări impertinente cînd se desc(ise u+a +i. vi s!ar părea departe. $esi%ur. temîndu!se de acest lucru. din punct de vedere al pruden ei. spuse $arc0.prietenii lui se pot bucura din plin de faptul că a dat peste una dintre foarte pu inele femei cu "udecată care l!ar fi luat de bărbat sau care. o numesc o distan ă foarte convenabilă. de+i nu sînt si%ură că socotesc mă! riti+ul ei cu domnul Collins drept lucrul cel mai cuminte pe care l!a făcut vreodată. Orice loc care depă+e+te imediata vecinătate a proprietă ii . pentru că atunci am putea avea acolo o familie stabilă. # Nu l!am au'it niciodată spunînd a+a ceva. nemaiavînd ce spune. e5clamă Eli'abet(. )e cînd vorbea.+i fa ă de această nevoie strin%entă. Acolo unde. # $acă are de %înd să stea la Net(erfield numai pu in timp ar fi mai bine pentru cei din vecinătate dacă ar renun a cu totul la casă. mul umesc. c(eltuiala drumului este neînsemnată. că domnul &in%le0 nu se mai %înde+te să se reîntoarcă vreodată la Net(erfield. $ar poate că domnul &in%le0 nu a luat casa atît de mult pentru plăcerea vecinilor cît pentru a sa proprie +i trebuie să ne a+teptăm s!o ină sau s!o lase după acela+i criteriu. 6+i dădu seama că nu va mai primi alt răspuns. spre marea ei mirare. se (otărî să!l lase pe el sa se frămînte pentru a %ăsi un subiect. # O numi i o distan ă atît de convenabilă. de îndată ce i s!ar oferi ceva convenabil. e5plicîndu!i că în elesese că doamnele erau acasă. a+a că. avu un surîs pe care Eli'abet( î+i înc(ipui că!l în ele%e. +i sînt convinsă că prietena . Era deci absolut necesar să se %îndească la un subiect de conversa ie. Se temea să vorbească în continuare de prietenul lui +i. l!ar fi făcut fericit. N!a+ fi 'is niciodată că doamna Collins s!a stabilit în aproprierea familiei sale. dar nu atît de mare cît să!+i în%ăduie călătorii dese.ad0 Cat(erine. $epărtarea +i apropierea sînt.uă apoi loc +i. cred. $omnul +i doamna Collins au un venit frumos. Sînt aproape cinci'eci de mile. a făcut mult pentru casa asta cînd domnul Collins s!a instalat la >unsford. $arc0 î+i dădu seama de inten ia ei +i spuse îndată9 # .ad0 Cat(erine +i.si%ur că venise un musafir. Eli'abet( nu răspunse nimic. din fericire. Nu acesta este însă ca'ul aici. remarcă9 # Cît de nea+teptat a i plecat cu to ii de la Net(erfield în noiembrie trecut. # Nu m!ar surprinde deloc. distan a nu constituie nici un rău. Ni el mai mult decît o călătorie de o "umătate de 'i. relative +i depind de multe +i variate împre"urări. dacă!mi amintesc bine. domnul $arc0 +i nimeni altul decît domnul $arc0 intră în cameră. # Aceasta este dovada ata+amentului dumneavoastră fa ă de >ertfords(ire. el presupunea că ea se %înde+te la Jane +i Net(erfield +i ro+i cînd îi răspunse9 # Nu vreau să spun că o femeie nu se poate instala niciodată destul de aproape de familia ei. .

care se întorseseră tocmai de la plimbare. decît la o distan ă mai mică de umătate din cea actuală. O dată sau de două ori îi su%eră Eli'abet(ei posibilitatea ca $arc0 să aibă o înclina ie pentru ea. dincolo de orice compara ie. dar prietena ei rîse de această idee. în cele din urmă puseră vi'ita lui pe seama dificultă ii de a %ăsi ceva de făcut. domnul $arc0 avea o deosebită influen ă în cadrul bisericii. avea ea impresia.Eli'abet( era înviorată de plăcerea pe care i!o dădea atît societatea lui cît +i evidenta lui admira ie pentru favoritul ei de odinioară. 3eor%e 4ic*(am.+i distan a mică pînă la paro(ie. era foarte ciudat. Acesta le prile"ui un mic dialo% pe tema re%iunii. stăruitoare. $omnul $arc0 le e5plică %re+eala care!l făcuse s!o inoportune'e pe domni+oara &ennet +i. doamna Collins o vedea uneori pe Eli'abet( măritîndu!se eu colonelul 7it'Gilliam.on%bourn. cînd vorbea. 6l observa ori de cîte ori se aflau la =osin%s +i ori de cîte ori venea el ia >unsford. cîteodată separat. nu li se mai păru plau'ibil # cu toată marea dorin ă a C(arlottei # să fie a+a. afirma că de obicei era altfel. 6n planurile ei pline de bunăvoin ă. O necă"ea ironia destinului care mîna pa+ii lui într!acolo unde nu!i mîna pe ai nimănui altuia. intrară în cameră. după ce mai rămase cîteva minute fără să spună mare lucru. Tete-?!tete!ul lor le surprinse.o admira pe Eli'abet( +i situa ia lui era foarte îmbietoare dar. avu %ri"ă să!i spună.dar domnii nu pot sta tot timpul în casă. dar fără mare succes. ceea ce era foarte probabil pentru anotimpul acela. căci adesea rămînea acolo 'ece minute fără să desc(idă %ura +i. $omnul $arc0 î+i trase scaunul pu in mai aproape de ea +i spuse9 # Dumneavoastră nu pute i fi îndreptă ită să vă sim i i atît de puternic le%ată de un loc. $arc0 se uita mereu la prietena ei.cîteodată părea doar o privire absentă. Eli'abet( păru surprinsă. cîteodată împreună +i. c(iar +i a . se miră C(arlotte. dar e5presia din oc(ii lui era dis! cutabilă. $esi%ur. iar doamna Collins +i!a spus că nu are dreptul să insiste. imediat după ie+irea lui. Cum de s!a mai întîmplat +i a doua oară. $ar s!a întîmplat totu+i +i a doua. sau plăcerea de a se plimba pînă acolo. $ra%ă Eli'a.î+i trase scaunul înapoi. Nu putea fi societatea lor. omul cel mai dră%u cu putin ă. iar vărul lui nici una. $ar după ce Eli'abet( le povesti despre tăcerea lui.+i de+i cînd îi compara %ăsea în felul de a fi al colonelului 7it'Gilliam o %entile e mai pu in captivantă. din înt?mplare. de teamă să nu stîrnească speran e care # probabil # s!ar fi sfîr+it doar cu o de'amă%ire. dar C(arlotte se îndoia adesea că ar fi e5primat o mare admira ie. $omnul trecea printr!o sc(imbare de sentimente. în modul acesta familiar. Era limpede pentru to i că domnul colonel 7it'Gilliam venea pentru că se sim ea bine în societatea lor # convin%ere care!l făcu +i mai simpatic. de prima dată. Acasă se aflau . <eneau în cursul dimine ii. că aceea era una dintre plimbările ei preferate. se a+ternu serios la lucru pentru a descoperi adevărul. pe domnul $arc0. căr i +i o masă de biliard. nu o plăcere pentru el. acesta din urmă era.+i ca să prevină repetarea acestui lucru în viitor.mea nu ar considera că se află în apropiere de familia ei. pentru că. ceea ce nu s!ar fi putut spune după cele ce constata ea însă+i.+i cum l!ar fi plăcut să creadă că sc(imbarea se datora dra%ostei +i că obiectul acelei iubiri era prietena ei Eli'a. Acesta era. după părerea ei. $ar motivul pentru care domnul $arc0 venea atît de des la paro(ie era mai %reu de în eles. $oamna Collins nu +tia ce să creadă despre el. înso i i de mătu+a lor. Capitolul CCC888 Nu numai o sin%ură dată în timpul (oinărelilor ei prin parc. pentru a contrabalansa toate aceste avanta"e. Se'onul sporturilor în aer liber se înc(isese. la ore diferite. nu e5ista nici o îndoială că toată antipatia tinerei fete s!ar fi topit dacă +i!ar fi putut înc(ipui că $arc0 era vră"it de ea.altfel n!ar fi venit la noi. Nu se poate ca dumneavoastră să fi stat tot timpul la . din cînd în cînd. este si%ur îndră%ostit de tine. luă un 'iar de pe masă +i cu oc(ii pe el spuse pe un ton mai rece9 # <ă place în :ent. Colonelul 7it'Gilliam. Era o privire %ravă. # Ce poate să însemne asta. făcînd uneori (a' de stupidita! tea lui. un dialo% calm +i concis +i din partea unuia +i a celuilalt +i care luă curînd sfîr+it.+i după multe presupuneri. părea s!o facă de nevoie mai curînd decît de bunăvoie # un sacrificiu adus bunei!cuviin e.ad0 Cat(erine. =areori părea cu adevărat pre'ent. sau de a!i vedea pe cei ce locuiau acolo erau tenta ii pentru cei doi veri să se îndrepte spre paro(ie 'ilnic. cel mai citit dintre ei doi. deci. plecă. îl întîlni Eli'abet(. căci C(arlotte +i sora ei.

treia oară. )ărea să fie din partea lui o premeditată nepolite e sau o peniten ă pe care +i!o impunea căci, cu aceste prile"uri, nu se mul umea numai să!i pună întrebări de polite e, să tacă stîn%aci +i apoi să!+i continue sin%ur plimbarea- dînsul credea cu adevărat că era potrivit să se întoarcă din drum +i s!o înso ească. Nu spunea niciodată mare lucru +i nici ea nu!+i dădea osteneala să vorbească sau să asculte mult- dar o i'bi faptul că la a treia lor întîlnire îi puse ni+te întrebări ciudate, fără nici o le%ătură între ele9 dacă îi făcea plăcere că se află la >unsford, despre pasiunea ei pentru plimbări sin%uratice, ce părere avea despre fericirea domnului +i doamnei Collins # +i, vorbind despre =osin%s +i despre faptul că Eli! 'abet( nu în ele%ea în totul via a din casa aceea, el păru să se a+tepte ca +i ea să locuiască tot acolo oricînd ar mai reveni în :ent. $in cuvintele lui reie+ea că aceasta era de la sine în eles. Se putea oare să!l aibă în vedere pe colonelul 7it'Gilliam, Eli'abet( presupunea că, dacă dînsul vorbise cu vreo inten ie, voise probabil să facă o alu'ie la ce s! ar putea ivi din partea aceea. 7aptul o întrista pu in +i fu foarte bucuroasă cînd a"unseră la poarta %ardului din fa a paro(iei. 6ntr!o 'i, cînd se plimba recitind cu mare aten ie ultima scrisoare de la Jane, stăruind asupra unor pasa"e care dovedeau că sora ei nu scrisese într!un moment de bună dispo'i ie, în loc să aibă din nou surpri'a de a!l vedea pe domnul $arc0, cînd ridică oc(ii îl vă'u în fa a ei pe domnul colonel 7it'Gilliam. )use îndată scrisoarea de o parte +i, silindu! se să 'îmbească, spuse9 # Nu +tiam că vi se!ntîmplă să vă plimba i prin partea aceasta. # Am făcut încon"urul parcului, răspunse colonelul, a+a cum fac în %eneral în fiecare an +i aveam de %înd să!mi înc(ei plimbarea cu o vi'ită la paro(ie. /er%e i mult mai departe, # Nu, voiam să mă întorc. 2i, a+a cum spusese, se întoarse +i porniră împreună înspre paro(ie. # )leca i si%ur din :ent, sîmbătă, întrebă ea. # $a, dacă $arc0 nu va amîna din nou. $ar sînt la dispo'i ia lui. El aran"ea'ă lucrul acesta cum îi place. # 2i dacă nu este întotdeauna mul umit de aran"amentul lui, are cel pu in satisfac ia de a!+i ale%e sin%ur ce vrea. Nu cunosc pe nimeni căruia posibilitatea de!a face ce vrea să! i facă mai multă plăcere decît domnului $arc0. # 6i face mare plăcere să facă ce vrea, răspunse colonelul 7it'Gilliam. $ar asta ne place tuturor. El are însă posibilită i mai mari decît mul i al ii de a proceda astfel, pentru că este bo%at +i mul i al ii sînt săraci. Sînt subiectiv. 2ti i bine că un fiu mai mic trebuie să se obi+nuiască cu renun area +i dependen a. # $upă părerea mea, fiul mai mic al unui conte poate cunoa+te foarte pu in +i dintr! una +i dintr!alta. 2i acum, serios, ce a i +tiut dumneavoastră vreodată despre renun are +i dependen ă, Cînd v!a împiedicat vreodată lipsa de bani să mer%e i oriunde a i vrut, sau să vă procura i orice v!a trecut prin minte, # Acesta este un atac direct # +i nu pot spune că am îndurat multe %reută i de acest fel. $ar în c(estiuni de o mai mare importan ă s!ar putea să sufăr din lipsa banilor. 7iii mai mici nu se pot însura cu cine le place. # Afară de ca'ul cînd le plac femeile cu stare, ceea ce cred că li se înt?mplă foarte des. # 7elul nostru de via ă ne face foarte dependen i +i nu sînt mul i, în situa ia mea, care să!+i poată în%ădui să se însoare fără să dea oarecare aten ie averii. ;Aceasta, se întrebă Eli'abet(, este oare la adresa mea,; +i %îndul o făcu să se îmbu"ore'e- dar, revenindu!+i, spuse cu %las vioi9 # 2i, mă ro%, care este pre ul obi+nuit pentru fiul mai mic al unui conte, Afară de ca'ul că fratele mai mare este foarte bolnăvicios, presupun că n!a i cere peste cinci'eci de mii de lire. El îi răspunse pe acela+i ton +i subiectul că'u. )entru a curma tăcerea care l!ar fi putut face să!+i înc(ipuie că era afectată de cele ce se petrecuseră, Eli'abet( spuse curînd după aceea9 # 6mi înc(ipui că vărul dumneavoastră v!a luat cu el mai ales ca să aibă pe cineva la dispo'i ie. /ă mir că nu se căsătore+te ca să!+i asi%ure un privile%iu permanent de acest fel. $ar poate că deocamdată sora sa îndepline+te destul de bine rolul acesta- +i cum se află e5clusiv în %ri"a lui, domnul $arc0 poate face ce vrea cu ea. # Nu, răspunse colonelul 7it'Gilliam, este un privile%iu pe care trebuie să!l împartă cu mine. 2i eu sînt, alături de el, tutorele domni+oarei $arc0. # Sînte i într!adevăr, 2i, mă ro%, ce fel de tutori sînte i dumneavoastră, )upila

dumneavoastră vă dă mult de lucru, $omni+oarele de vîrsta ei sînt uneori %reu de diri"at+i dacă are caracterul unui $arc0, poate că!i place +i ei să facă ce vrea. 6n timp ce vorbea, Eli'abet( observă că dînsul o privea %rav- +i modul în care o întrebă îndată ce a făcut!o să presupună că domni+oara $arc0 ar putea să le facă %reută i o convinse că, într!un fel sau altul, era foarte aproape de adevăr. =ăspunse pe loc9 # Nu trebuie să vă teme i. N!am au'it niciodată nimic rău despre dînsa- +i cred că este una dintre fiin ele cele mai docile din lume. Este prietena favorită a unor doamne pe care le cunosc, doamna >urst +i domni+oara &in%le0. Cred că v!am au'it spunînd că le cunoa+te i +i dumneavoastră. # .e cunosc pu in. 7ratele lor este un bărbat plăcut +i distins- este un bun prieten al lui $arc0. # O(1 $a1 e5clamă Eli'abet(, sec. $omnul $arc0 este neobi+nuit de dră%u cu domnul &in%le0 +i l!a luat sub aripa lui ocrotitoare. # ;Aripa lui ocrotitoare;1 $a, cred cu adevărat că $arc0 îl ocroteşte în c(estiunile în care prietenul său are foarte mare nevoie de ocrotire. Judecînd după ceva ce mi!a spus în timpul călătoriei noastre încoace, am motive să cred că &in%le0 îi este foarte îndatorat. $ar ar trebui să!i cer iertare, căci nu am nici un drept să cred că &in%le0 era persoana despre care vorbea. N!a fost decît o presupunere. # .a ce vă referi i, # Este vorba de o împre"urare pe care $arc0, desi%ur, n!ar putea dori s!o cunoască toată lumea, pentru că, dacă ar a"un%e la urec(ile celor din familia domni+oarei, ar fi un lucru neplăcut. # )ute i conta pe discre ia mea. # Aminti i!vă, de asemeni, că nu am multe motive să cred că e vorba de &in%le0. Ceea ce mi!a spus se reduce la atît9 că se felicita pentru că nu de mult salvase un prieten de la neplăcerile unei căsătorii foarte imprudente, fără să men ione'e însă nume sau alte detalii- +i am bănuit că era &in%le0, numai pentru că îl cred în stare să intre într!o încurcătură de acest fel +i pentru că +tiam că au fost împreună toată vara trecută. # $omnul $arc0 v!a mărturisit motivele interven iei sale, # Am în eles că împotriva domni+oarei erau unele obiec ii foarte puternice. # 2i ce vicle+u%uri a folosit ca să!i despartă, # Nu mi!a vorbit despre vicle+u%urile pe care le!a folosit, spuse 7it'Gilliam 'îmbind. /i!a spus numai ceea ce v!am povestit adineauri. Eli'abet( nu răspunse nimic +i continuă să mear%ă alături de el, cu inima clocotind de indi%nare. $upă ce o privi cîteva clipe, 7it'Gilliam o întrebă de ce că'use pe %înduri. # /ă %îndesc la cele ce mi!a i spus, răspunse ea. )urtarea vărului dumneavoastră mă contraria'ă. $e ce trebuia să se eri"e'e în "udecător, # Sînte i dispusă să considera i interven ia lui mai curînd ca un e5ces de 'el, # Nu văd ce drept avea domnul $arc0 să (otărască dacă sentimentul prietenului său era sau nu oportun- sau de ce, ba'îndu!se numai pe "udecata sa era c(emat să (otărască +i să diri"e'e modul în care prietenul acela trebuia să!+i %ăsească fericirea. $ar, continuă ea stăpînindu!se, cum nu cunoa+tem nici un detaliu, nu este cinstit să!l condamnăm. E de presupus că nu e5ista dra%oste puternică în ca'ul de care a i vorbit. # )resupunerea dumneavoastră nu este lipsită de lo%ică, spuse 7it'Gilliam, dar mic+orea'ă în modul cel mai trist triumful vărului meu. Toate acestea fuseseră rostite în %lumă, dar ei i se păru că fac o ima%ine a domnului $arc0, atît de fidelă, încît se temu să nu se trăde'e cu vreun răspuns- +i de aceea, sc(imbînd brusc subiectul, vorbi despre lucruri indiferente pînă ce a"unseră la paro(ie. 6ndată ce colonelul 7it'Gilliam plecă, înc(isă în camera ei, Eli'abet( se putu %îndi fără încetare la tot ce au'ise. Era %reu de ima%inat că ar putea fi vorba de altcineva în afară de aceia pe care îi +tia ea. Nu puteau e5ista în lume doi bărba i asupra cărora domnul $arc0 să poată avea o influen ă atît de nelimitată. Niciodată nu se îndoise de faptul că el nu era străin de măsurile luate pentru a!l despăr i pe &in%le0 de Jane- dar plănuirea +i aplicarea acestor măsuri le pusese în primul rînd în seama domni+oarei &in%le0. $acă însă domnul $arc0 nu se lăsase în+elat de propria!i vanitate, el era cau'a # mîndria +i capriciul său erau cau'ele # pentru tot ceea ce Jane suferise +i continua încă să sufere. El distrusese, pentru un timp, orice speran ă de fericire a celei mai afectuoase +i mai %eneroase inimi din lume- +i nimeni nu ar fi putut spune cît de persistent era răul pe care l!a putut pricinui. ;Erau unele obiec ii foarte puternice împotriva domni+oarei; fuseseră cuvintele colonelului 7it'Gilliam +i aceste ;puternice obiec ii; erau probabil cei doi unc(i9 unul avocat la ară +i celălalt ne%u ător la .ondra.

;Janei, e5damă Eli'abet(, nu i se poate imputa ceva # e numai dră%ălă+enie, numai bunătate, are o "udecată perfectă, o minte luminată +i maniere cuceritoare. 2i nici împotriva tatălui meu nu se poate spune nimic căci, cu toate ciudă eniile sale, are însu+iri pe care nici c(iar domnul $arc0 nu le poate dispre ui +i o respectabilitate pe care el nu o va atin%e probabil niciodată;. Cînd se %îndi la mama ei, încrederea Eli'abet(ei se clătină pu in, desi%ur- dar nu voi să admită că obiec iunile împotriva ei aveau mare %reutate în fa a domnului $arc0 a cărui mîndrie, era convinsă, ar fi fost mai %reu rănită de lipsa de importan ă a rudelor prietenului său decît de lipsa bunului sim - +i, în cele din urmă, fu încredin ată că domnul $arc0 se lăsase condus, în parte, de acest %en de oribilă mîndrie +i, în parte, de dorin a de a!l păstra pe domnul &in%le0 pentru sora lui. Tulburarea ce i!o provocară aceste %înduri +i lacrimile vărsate îi dădură o durere de cap care se înrăută i către seară într!atît încît, adău%ată la neplăcerea de a!l vedea pe domnul $arc0, o (otărî să nu!i înso ească pe verii ei la =osin%s, unde erau pofti i să ia ceaiul. $oamna Collins, vă'înd că Eli'abet( se sim ea într!adevăr rău, nu stărui să mear%ă +i!l împiedică, atît cît fu posibil, pe so ul ei de a insista- dar domnul Collins nu!+i putu as! cunde teama că .ad0 Cat(erine va fi destul de nemul umită pentru că ea rămăsese acasă.

Capitolul CCC8< $upă plecarea lor, Eli'abet(, ca +i cînd ar fi dorit să se îndîr"ească tot mai mult împotriva domnului $arc0, (otărî să recitească toate scrisorile pe care i le scrisese Jane, de la venirea ei în :ent. 6n aceste scrisori Jane nu se plîn%ea de nimic, nu reînvia înt?mplări trecute, nici nu pomenea ceva despre vreo nouă suferin ă- dar în toate, +i aproape în fiecare rînd din fiecare scrisoare, se sim ea lipsa acelei voio+ii care îi caracteri'a stilul +i care, i'vorînd din seninătatea unui spirit împăcat cu sine +i binevoitor fa ă de toată lumea, nu era mai niciodată înnorată. Eli'abet( se opri asupra fiecărei propo'i ii care su%era ideea unei nemul umiri, cu o aten ie pe care nu o avusese la prima lectură. 7elul neru+inat în care se lăudase domnul $arc0 eu suferin ele pe care fusese în stare să le pricinuiască îi dădură o idee mai vie despre durerea surorii sale. Sim i o oarecare mîn%îiere la %îndul că peste două 'ile vi'ita lui la =osin%s va lua sfîr+it +i o mai mare mîn%îiere la %îndul că în mai pu in de două săptămîni va fi din nou cu Jane +i se va strădui s!o a"ute cu toată puterea dra%ostei ei să!+i recapete lini+tea. Nu se putu %îndi la plecarea lui $arc0 din :ent fără să nu!+i aducă aminte că vărul lui urma să plece împreună cu el- dar colonelul 7it'Gilliam dovedise limpede că nu avea nici un fel de inten ii, +i oricît de simpatic i!ar fi fost, Eli'abet(ei nu!i trecea prin %înd să se întriste'e din cau'a lui. )e cînd lua această (otărîre, fu tre'ită de sunetul clopotului de la intrare- se sim i pu in emo ionată la %îndul că putea fi c(iar colonelul 7it'Gilliam care le făcuse o dată o vi'ită seara, tîr'iu, +i care poate venise acum pentru a se interesa în mod special de ea. 3îndul acesta fu însă imediat %onit +i dispo'i ia ei suferi o mare sc(imbare cînd, complet uluită, îl vă'u pe domnul $arc0 intrînd. Acesta începu imediat s!o întrebe %răbit despre sănătate, punînd vi'ita lui în seama dorin ei de a afla că se sim ea mai bine. Eli'abet( îi răspunse cu o polite e rece. $omnul $arc0 luă loc cîteva clipe, apoi, ridicîndu!se, merse de colo pînă colo prin cameră. Eli'abet( era mirată, dar nu spuse nici un cuvînt. $upă o tăcere de cîteva minute, $arc0 veni în fa a ei +i, foarte tulburat, începu astfel9 # Dadarnic m!am luptat. N!am reu+it. Sentimentele mele nu s!au lăsat învinse. Trebuie să!mi în%ădui i să vă mărturisesc admira ia +i dra%ostea mea ar'ătoare. Uimirea Eli'abet(ei fu de nedescris. $esc(ise oc(ii mari, se ro+i, deveni bănuitoare +i rămase tăcută. El luă totul drept o suficientă încura"are +i îi mărturisi, în continuare, tot ce sim ea +i sim ise de mult pentru ea. <orbi frumos dar, în afară de sim ămintele inimii, mai erau +i altele de men ionat +i nu fu mai elocvent pe tema afec iunii lui decît pe aceea a mîndriei. Con+tiin a inferiorită ii ei +i a faptului că # aceasta însemna o de%radare pentru el, obstacolele repre'entate de familie, care pune întotdeauna ra iunea înaintea sentimentului, fură de'bătute cu o căldură datorată parcă faptului că o rănea, dar foarte nepotrivită să!i sus ină cererea. 6n pofida antipatiei sale profund înrădăcinate, nu putu rămîne insensibilă la oma%iul ce!l repre'enta dra%ostea unui asemenea om- +i, de+i inten iile ei nu se sc(imbară nici un moment, îi păru rău # în prima clipă # de durerea pe care $arc0 urma s!o resimtă- dar

arătîndu!i tăria afec iunii pe care. cu oc(ii fi5a i pe c(ipul ei. $ar este de mică importan ă. dacă ar fi indiferente. Eli'abet( trată cu dispre această reflec ie politicoasă. A+ putea eventual dori să fiu informat de ce # cu un atît de mic efort de polite e # sînt astfel respins. păru că!i prime+te cuvintele cu tot atîta indi%nare cît +i uimire. poate pentru totdeauna. $ar mai am +i alte motive. $ar nu pot. că o asculta cu un aer ce dovedea că rămăsese cu totul străin de vreun sentiment de remu+care. Nu este aceasta întrucîtva o scu'ă pentru lipsa mea de polite e. v!a i %îndit să!mi spune i că m!a i îndră%it împotriva voin ei. îi fusese cu neputin ă s!o înfrîn%ă +i î+i e5primă speran a că dra%ostea îi va fi răsplătită acordîndu!i mîna ei. oricît de ine%al ai răspunde acestor sen! timente. # . sau c(iar dacă v!ar fi favorabile. )entru Eli'abet(. nenorocirile lui au fost mari. Nu pute i îndră'ni. Nu am dorit niciodată pre uirea dumneavoastră +i mi!a i acordat!o. domnul $arc0 se sc(imbă la fa ă. tăcerea ce urmă fu %roa'nică. 2ti i că am. sper. )rin ce act ima%inar de prietenie vă pute i apăra în ca'ul acesta. să!l înăbu+e. dacă nu sin%urul. . repetă ea. Se luptă să pară stăpîn pe sine +i nu!+i de'lipi bu'ele pînă nu i se păru că reu+ise că se stăpînească. fără prea multă %reutate. $arc0 răspunse atunci cu o lini+te simulată9 # Nu doresc deloc să ne% că am făcut tot ce mi!a stat în putin ă pentru a!l despăr i pe prietenul meu de sora dumneavoastră. în ciuda încercărilor făcute. Cu mult înainte îmi formasem părerea despre dumneavoastră. Nu e5istă scu'ă pentru rolul ne"ustificat +i lipsit de %enero'itate pe care l!a i "ucat în ca!ul lor. care i!a despăr it pe unul de celălalt. Cînd Eli'abet( rosti aceste cuvinte.emo ia îi fu însă de scurtă durată +i o ascultă fără s!o întrerupă în timp ce ea continuă9 # Am toate motivele din lume să %îndesc rău despre dumneavoastră. crede i că ar e5ista vreun considerent care să mă înduplece să accept ca so pe omul care a distrus. 6mi pare rău să fi prile"uit cuiva o suferin ă. replică Eli'abet(. Sau prin ce denaturări pute i induce pe al ii în eroare în c(estiunea asta. iar pe celălalt. v!a+ mul umi. El înc(eie. $omnul $arc0. după această e5plica ie. Eli'abet( î+i putu da seama că el nu avea nici o îndoială în privin a unui răspuns favorabil. S!a întîmplat însă absolut fără să vreau +i va fi. # A+ putea +i eu tot atît de bine întreba. Ce ave i de spus în c(estiunea aceasta. dacă am fost nepoliticoasă. 6n timp ce vorbea. nu pute i ne%a că a i fost factorul principal. care stătea re'emat de cămin. O astfel de atitudine nu putea decît s!o irite +i mai tare +i cînd $arc0 sfîr+i. Este firesc să te sim i îndatorat +i dacă a+ putea sim#i vreo recuno+tin ă.Nenorocirile prin care a trecut1. fericirea unei surori foarte mult iubită. desi%ur. # Cine cunoa+te nenorocirile prin care a trecut. nu se poate să nu!i poarte un viu interes.sensul ei însă nu!i scăpă +i fu de natură a!i cî+ti%a bunăvoin a. # )ute i ne%a că a i făcut aceasta. e5punîndu!l pe unul dintre ei criticii oamenilor pentru capriciu +i nestatornicie.limba"ul folosit în continuare îi stîrni indi%narea +i toată compătimirea i se prefăcu în mînie. Se întrerupse +i remarcă. # Arăta i un viu interes pentru neca'urile acestui domn. 6n cele din urmă. da. cu un %las voit calm. $acă propriile mele sentimente nu v!ar fi potrivnice. de scurtă durată. el spuse9 # 2i acesta este răspunsul la care pot avea onoarea să mă a+tept. O privea c(iar cu un surîs ce afecta neîncrederea. sau că mă bucur de reu+ita mea. Caracterul dumneavoastră îmi fusese de'văluit acum cîteva luni de domnul 4ic*(am. rîsului lumii pentru speran ele sale în+elate. repetă $arc0 cu dispre . C(ipul îi păli de mînie +i pe fiecare trăsătură i se putea vedea tulburarea ce!i cuprinsese mintea. într!adevăr. de ce. cu scopul atît de vădit de a mă "i%ni +i insulta. Considerentele care v!au împiedicat multă vreme să accepta i sentimentul de dra%oste ce!l ave i pentru mine vor putea. Cu el am fost mai bun decît cu mine însumi. Eli'abet( îi spuse cu tot sîn%ele năvălindu!i în obra"i9 # 6n împre"urări ca aceasta de fa ă. +i lăsîndu!i pe amîndoi pradă unei suferin e dintre cele mai cumplite. 6ncercă totu+i să se lini+tească pentru a!i răspunde cu răbdare cînd va sfîr+i de vorbit. adînc indi%nată. cu totul fără să vre i. # $ar aceasta nu este sin%ura circumstan ă pe care se ba'ea'ă antipatia mea. cred că re%ula stabilită cere să ară i cît de îndatorată e+ti pentru sentimentele mărturisite. dar c(ipul lui e5prima o totală si%uran ă. /orbea despre teamă +i nelini+te. împotriva ra iunii +i c(iar împotriva firii dumneavoastră. spuse $arc0 pe un ton mai pu in lini+tit +i cu fa a mai intens colorată.

înăbu+iră curînd înduio+area stîrnită. pentru o clipă. )oate că v!a i fi înăbu+it aceste amare acu'a ii dacă v!a+ fi ascuns cu mai multă diploma ie luptele pe care le!am dat +i v!a+ fi mă%ulit. # A i spus destul. Era îmbucurător să fi inspirat fără să vrea o dra%oste atît de puternică. <îltoarea din sufletul ei era acum dureros de mare. este părerea dumneavoastră despre mine1 6n felul acesta mă aprecia i. părăsi %răbit camera. dacă presupune i că modul în care v!a i făcut declara ia m!a impresionat în vreun alt fel. încredin îndu!vă că am fost mînat de o pornire totală. în care se află astă'i.# 2i aceasta datorită dumneavoastră. mărturisirea fără de ru+ine a ceea ce făcuse în ca'ul Janei. $ar am oroare de ascun'i+uri de orice fel. în le%ătură cu cele întîmplate. Eli'abet( continuă9 # C(iar de la început # a+ putea să spun c(iar din clipa cînd v!am cunoscut # purtarea dumneavoastră. de slăbiciune. cel pu in aceea+i %reutate +i în propriul lui ca'. <!a i fi putut a+tepta să fiu bucuros de inferioritatea rudelor dumneavoastră. decît că m!a dispensat de mî(nirea pe care a+ fi putut!o sim i refu'îndu!vă. de a lua vreo (otărîre serioasă.ad0!ei Cat(erine o făcu să!+i dea seama că nu era deloc în stare să facă fa ă privirii cercetătoare a C(arlottei +i se %răbi să fu%ă în camera ei. adău%ă el oprindu!se din mers +i întorcîndu!se către ea. de+i nu!+i putuse "ustifica fapta. # 2i aceasta. Nu se mai putu ine în picioare +i. prin "udecată. . doamnă. $ar poate că. se a+e'ă +i plînse timp de o "umătate de oră. +i dumneavoastră +tia i să!i fuseseră destinate. mult timp.!a i lipsit în anii cei mai frumo+i ai vie ii de acea independen ă care i se cuvenea. $umneavoastră l!a i adus în starea de sărăcie.ca el să fi fost îndră%ostit de ea timp de atîtea luni # atît de îndră%ostit. convin%îndu!mă pe deplin de aro%an a. străbătînd camera cu pa+i repe'i. dacă v!a i fi purtat ca un %entilom. Nu!+i putea încă reveni din surpri'a celor . . +i pe care o merita. 3re+elile mele. stri%ă $arc0. într!o stare de mare a%ita ie. <ă mul umesc pentru a mi!o fi e5plicat atît de clar. de %îndul la dra%ostea lui. +i ea continuă9 # Nu mi!a i fi putut face cererea dumneavoastră în căsătorie în nici un mod care m!ar fi putut tenta s!o accept. urările mele cele mai bune de sănătate +i fericire. în cele din urmă. poate că aceste culpe ar fi fost trecute cu vederea dacă mîndria nu v!ar fi fost rănită de mărturisirea cinstită a scrupulelor care m!au împiedicat. a fost de natură să forme'e ba'a de'aprobării pe care întîmplările ce au urmat au clădit o antipatie atît de neclintită. Capitolul CCC< Eli'abet( se tre'i a doua 'i diminea a cu acelea+i %înduri +i acela+i subiect de medita ie cu care.totu+i. 2i nici nu mi!e ru+ine de sentimentele despre care v!am vorbit. <ă în ele% perfect sim ămintele +i nu!mi rămîne decît să mă simt ru+inat de ale mele. 2i. după aceste ra ionamente. .!a i lipsit de avanta"ele ce!i fuseseră destinate. e5clamă Eli'abet( cu (otărîre. Erau fire+ti +i drepte. Uimirea. Nu încetă să se %îndească la cele întîmplate. cu aceste cuvinte.a aceste vorbe. obiec iuni care aveau. sărăcie relativă. cre+tea pe măsură ce se %îndea. imposibil de stăpînit prin ra iune. încercă din răsputeri să fie lini+tită. Eli'abet( sim ea cum îi cre+tea mînia cu fiecare clipă. înfumurarea +i dispre ul e%oist ce!l ave i pentru sim ămintele celorlal i. oribila lui mîndrie. pînă ce (uruitul trăsurii . cînd îi spuse9 # <ă în+ela i. încît să dorească să se însoare cu ea. $arc0 tresări.+i nu trecuse nici o lună de cînd vă cuno+team cînd am sim it că sînte i ultimul om din lume cu care m!a+ fi (otărît vreodată să mă căsătoresc. sînt într!adevăr %rele.dar nu spuse nimic. desi%ur. 8erta i!mă pentru a vă fi răpit atît de mult timp +i primi i. $ar mîndria lui. cru'ime pe care nici nu încercase s!o ne%e. în pofida tuturor obiec iunilor care!l făcuseră să!+i împiedice prietenul să se însoare cu sora ei. domnule $arc0. Să mă felicit pentru speran a de a avea rude a căror po'i ie în societate este atît de net sub nivelul meu. A i făcut toate astea +i îi mai +i lua i nenorocirile în derîdere +i le trata i cu dispre . Era aproape de necre'ut ca domnul $arc0 să!i fi cerut mîna. Uimirea lui fu iară+i vădită +i o privi cu o e5presie în care se amestecau neîncrederea +i "i%nirea cea mai adîncă. si%uran a de neiertat cu care recunoscuse totul. prin orice. iar Eli'abet( îl au'i în clipa următoare desc(i'înd u+a de la intrare +i ie+ind. insensibilitatea cu care pomenise de domnul 4ic*(am +i cru'imea lui fa ă de acesta. vă ro%. adormise.

Continuînd să mear%ă în lun%ul drumului. ca +i al ii. mai înainte. <ă scriu fără cea mai mică inten ie de a vă supăra pe dumneavoastră sau de a mă umili pe mine. <re i să!mi face i onoarea de a citi această scrisoare. se opri +i. voi fi nevoit să vorbesc despre sim ăminte care ar putea să le "i%nească pe ale dumneavoastră. $acă pentru a le lămuri. C(iar +i plicul era scris în între%ime. pe cînd aveam cinstea de a dansa cu dumneavoastră. temîndu! se să nu fie domnul $arc0. Sper însă că.îi era imposibil să!+i sc(imbe %îndurile +i.Nu vă nelini+ti i. înaintînd nerăbdătoare. la toată lumea.a balul acela. )rima a fost că. 6l vă'usem deseori îndră%ostit.+i a doua că. $upă ce se plimbă de două!trei ori în lun%ul acelei păr i a drumului. seducătoare ca întotdeauna. că aten iile lui &in%le0 pentru sora dum! neavoastră tre'iseră. $ar pînă în seara cînd au dansat împreună la Net(erfield nu mi!am dat seama că la el era vorba de ceva serios. am aflat. doamnă. îi pronun ă numele. Aseară mi!a i pus în seamă două culpe de natură foarte diferită +i. Trebuie să ne supunem necesită ii. dar cu cea mai mare curio'itate. nu vor putea fi destul de curînd uitate. cum nu se sim ea deloc dispusă să se ocupe de ceva. l!am despăr it pe domnul &in%le0 de sora dumneavoastră.dar au'indu!se c(emată. la primirea acestei scrisori. +tiu.ucas. spuse cu o privire plină de calm distant9 # /!am plimbat un timp prin crîn%. începu s!o citească. . spre mai marea ei mirare. Era datată de la =osin%s la ora opt de diminea ă +i suna precum urmea'ă9 . )rivirea +i felul ei de a fi erau desc(ise. în loc să intre în parc. că &in%le0 o prefera pe sora dumneavoastră mai mare multor altor tinere din inut. se reîntoarse în parc +i curînd se făcu nevă'ut. la fel de %rave. Am observat!o +i pe sora dumneavoastră. vă'u că plicul con inea două coale de (îrtie acoperite cu un scris în rînduri foarte dese. 6n cele cinci săptămîni pe care le petrecuse în :ent se produseseră mari sc(imbări în natură +i fiecare 'i adău%a ceva la verdele copacilor tineri.dacă ar fi după sim ămintele dumneavoastră. după ce ve i fi citit următoarea relatare a faptelor mele +i a motivelor acestor fapte. dintr!un capriciu. întin'îndu!i o scrisoare pe care ea o luă instinctiv. 6n%răditura parcului (otărnicea încă drumul pe o latură +i curînd ea depă+i una dintre por ile parcului. v!au de'%ustat atît de mult. am ruinat bunăstarea pre'entă +i am distrus viitorul domnului 4ic*(am. pentru fiecare dintre aceste ca'uri. fără să in seama de sentimentele nici unuia dintre ei. 6n acela+i timp a"unsese +i dînsul acolo +i. se retrase imediat. $omnia sa a vorbit despre acest lucru ca despre un eveniment si%ur # căruia numai data îi rămăsese încă nefi5ată. pentru fericirea amîndurora. o luă pe drumul care ducea dincolo de răscruce. speran a că ei se vor căsători. Se îndreptă direct către locul ei preferat cînd. <a trebui deci să!mi ierta i îndră'neala cu care vă solicit aten ia. ea mi!ar fi acordat fără bunăvoin ă. desi%ur. A fi 'vîrlit departe. dacă n!a+ fi sim it imperios nevoia să fie scrisă +i citită. sfidînd onoarea +i omenia. dar fără vreun simptom . 7ără să se a+tepte la vreo bucurie. voi fi scutit în viitor de blamul atît de %rav ce mi!a fost acordat aseară cu atîta %enero'itate. în speran a de a vă întîlni. Eli'abet( se îndepărtase. vesele. cu o u+oară plecăciune. Apoi.o cer însă de la spiritul dumneavoastră de dreptate. ceea ce este o datorie fa ă de mine însumi. frumuse ea dimine ii o îmbie să se oprească la poartă +i să privească parcul. din remarca întîmplătoare a lui Sir 4illiam . ar fi o ticălo+ie fa ă de care despăr irea a doi tineri a căror afec iune putea fi numai o mlădi ă de cîteva săptămîni n!ar suferi compara ie. favoritul recunoscut al tatălui meu. +i a continua să mă scu' ar fi absurd. pot numai să spun că re%ret. $in clipa aceea am urmărit cu aten ie purtarea prietenului meu +i am putut observa că preferin a lui pentru domni+oara &ennet depă+ea ceea ce constatasem vreodată la el. de teamă că ea ar cuprinde vreo repetare a declarării sentimentelor sau vreo reînnoire a propunerii care. ieri seară.iar efortul pe care conceperea +i lectura acestei scrisori îl prile"uiesc putea fi evitat. amintindu!+i că domnul $arc0 venea uneori pe acolo. $ar persoana care avansa se afla acum destul de aproape ca s!o vadă +i. de+i de un %las care îi dovedea că este domnul $arc0. cu bună +tiin ă. un tînăr care cu %reu se putea spri"ini pe altceva decît pe protec ia noastră +i care a fost crescut în speran a că va beneficia de ea.întîmplate. Era pe punctul de a!+i continua plimbarea cînd avu impresia că 'ăre+te silueta unui domn în crîn%ul care măr%inea parcul. pe tovară+ul tinere ii mele. imediat după micul de"un. stăruind asupra unor dorin e care. <enea în direc ia ei +i. Nu mă aflam de multă vreme în >ertfords(ire cînd am bă%at de seamă. sfidînd orice comandamente. Eli'abet( desc(ise scrisoarea +i. se (otărî să!+i în%ăduie pu ină mi+care în aer curat. se apropie din nou de poartă.

+i de+i motivele care m!au mînat s!ar putea să vi se pară în mod firesc insuficiente. oricît de blîndă este din fire. Aceste cau'e se cer men ionate. arătîndu!vă în între%ime le%ăturile ce au e5istat între familia mea +i dînsul. nu mai am nimic de spus +i nici de pre'entat vreo altă scu'ă. am făcut!o fără să +tiu. dar dra%ostea lui nu mi s!a părut destul de potolită ca s!o poată vedea fără un oarecare pericol. 8 le!am descris +i subliniat cu serio'itate. $acă am rănit!o pe sora dumneavoastră în sentimentele sale.am cre'ut acest lucru dintr!o convin%ere impar ială. să a"un%i la inima ei. alternativa a doua este mai probabilă. Am descoperit curînd coinciden a dintre sim ămintele noastre +i. A doua 'i. A!l convin%e deci că se în+elase nu a fost lucru %reu. Am făcut!o. 6n consecin ă am plecat acolo +i mi!am luat fără e'itare sarcina să!i arăt prietenului meu relele evidente ale unei astfel de ale%eri. a fost treabă de o clipă. 6n privin a celeilalte # mult mai %rave # acu'ări. +i nu i!am spus că sora dumneavoastră se află la . cau'e pe care # de+i e5istînd încă +i e5istînd în mod e%al în ambele ca'uri # am încercat să le uit pentru că nu erau de actualitate pentru mine. presupun că ele nu ar fi împiedicat pînă la urmă căsătoria. +i toate motivele care m!ar fi putut îndemna mai înainte să!mi apăr prietenul de ceea ce socoteam că este o le%ătură cît se poate de nefericită au devenit +i mai puternice. +i am făcut!o cu cea mai bună inten ie. în propriul meu ca'.ondra. )oate că faptul de a!i fi ascuns ceea ce +tiam. )e tema aceasta.ondra. după cum +tia +i domni+oara &in%le0. $ar. nu!i u+or. Nu +tiu de ce anume m!a acu'at. am (otărît pe loc să!l urmăm imediat la . trebuie să fi %re+it eu. nu m!am putut convin%e încă de faptul că sînt condamnabile. A!l (otărî să nu se mai întoarcă în >ertfords(ire. Cum o cunoa+te i pe sora dumneavoastră mai bine decît mine. avînd inten ia să se întoarcă repede. neca'urile pe care le ave i din cau'a defectelor rudelor dumneavoastră cele mai apropiate +i neplăcerea de a le vedea etalate pot fi alinate de %îndul că a vă fi purtat astfel încît să evita i o cît de neînsemnată critică de acest fel este un elo%iu ce vi se aduce +i care nu e mai pu in %eneral acordat decît o merită "udecata sănătoasă +i caracterul amîndurora. el a plecat din Net(erfield la . dacă nu e%ală. e foarte modest din fire +i contea'ă pe "udecata mea mai mult decît pe a sa proprie. dar cute' să spun că cercetările +i (otărîrile mele nu sînt de obicei înrîurite de speran ele sau temerile pe care le am. sînt si%ur. Nu voi +ovăi să afirm însă că seninătatea de pe c(ipul +i din înfă i+area surorii dumneavoastră erau de natură să!i dea unui observator atent convin%erea că. nu le încura"a răspun'înd sentimentelor lui.fratele ei însă îl i%noră c(iar +i în pre'ent. nu pot decît s!o respin%. de+i dînsa îi primea aten iile cu plăcere. Eu +tiam acest lucru.ondra. Sora lui era tot atît de în%ri"orată ca +i mine.mă doare că vă "i%nesc. de+i criticabilă. 8erta i!mă. Acum trebuie lămurit rolul pe care l!am avut eu. &in%le0. $acă a+a s!a înt?mplat. se pare. poate că această disimulare n!a fost demnă de mine. oricît ar fi putut aceste observa ii să!i 'druncine sau să!i amîne (otărîrea. <oi mai spune numai. pot aduce nu numai un sin%ur martor de .lipsa unor rude onorabile nu putea fi pentru prietenul meu un rău atît de mare ca pentru mine. con+tien i în aceea+i măsură că nu era vreme de pierdut pentru a!l îndepărta pe fratele ei.acesta este faptul că mi!am în%ăduit să folosesc o +iretenie. la fel de sincer pe cît o doream cu ra iunea. dar pentru dovedirea adevărului celor ce voi relata. de+i pe scurt. resentimentul dumneavoastră nu este lipsit de ra iune.de afec iune mai deosebită.observa iile mele din seara aceea m!au convins că. că tot ce s!a petrecut în seara aceea a confirmat părerea mea despre fiecare în parte. $acă dumneavoastră nu v!a i în+elat în c(estiunea aceasta. Situa ia în ceea ce prive+te familia mamei dumneavoastră. după ce!l convinsesem. c(iar +i la tatăl dumneavoastră. 6n toată această întîmplare e5istă însă un sin%ur aspect al comportării mele la care nu mă %în! desc cu mul umire. aceea de a!l fi pă%ubit pe domnul 4ic*(am. Obiec iile mele la această căsătorie nu au fost numai acelea care # am recunoscut ieri seară # cereau toată for a pasiunii pentru a fi trecute cu vederea. în continuare. vă aminti i. aproape atît de constant vi'ibilă la ea însă+i. $ar pentru dum! neavoastră +i sora dumneavoastră mai mare. N!am cre'ut că e indiferentă pentru că a+a doream. dacă datorită %re+elii mele i!am pricinuit o durere. însă. Cu si%uran ă că doream să cred că e indiferentă. la cele trei surori mai miei ale dumneavoastră +i oca'ional. )oate că ei s!ar fi putut întîlni fără vreo urmare %ravă. atît de frecvent. nu înseamnă nimic în compara ie cu lipsa totală de bună!cuviin ă. El cre'use înainte că dînsa răspundea dra%ostei lui cu o afec iune sinceră. dacă nu ar fi fost întărite de asi%urarea pe care nu am +ovăit să i!o dau cu privire la indiferen a surorii dumneavoastră. /ai erau însă +i alte cau'e de nepotrivire. a+a cum. Nu mă pot considera vinovat pentru ceea ce am făcut.

. cînd a murit de inătorul paro(iei ce!i fusese desemnată lui. în locul patrona"ului de care nu putea beneficia. Spunîndu!vă acest lucru. $oream să fie sincer. 2i tot acolo s!a dus +i domnul 4ic*(am. din anii copilăriei# încît s!a lăsat convinsă să . orice le%ătură dintre noi a fost ruptă. cred. $omnul 4ic*(am este fiul unui om foarte onorabil care a avut timp de mul i ani conducerea între%ii proprietă i )emberle0 +i a cărui bună purtare în îndeplinirea sarcinilor lui de încredere l!a determinat. spera că nu voi socoti că e o lipsă de ra iune din partea lui lui să se a+tepte la ceva mai multe avanta"e băne+ti imediate. Orice rela ii dintre noi păreau rupte. ducea o via ă de trîndăvie +i risipă.avea +i o părere cît se poate de bună despre el. la +ase luni după aceste evenimente. pe care avea %ri"ă să le ascundă fa ă de cel mai bun prieten al său. a făcut iar apel ia mine. mai curînd decît credeam că este. ar fi fost incapabil să!i dea o educa ie de %entilom. Sora mea. 3ăsea că dreptul era un studiu cu totul nefolositor +i era acum (otărît pentru preo ie. mul i ani de cînd am început să am despre el o cu totul altă părere. Cu %reu m!a i putea condamna pentru că am refu'at să satisfac această cerere sau pentru că am re'istat la fiecare repetare a ei.în ce măsură. mi!a recomandat în mod special să îl a"ut să avanse'e în modul cel mai bun pe care i l!ar putea permite profesia sa. mă asi%ura el # +i nu!mi venea %reu s!o cred # era e5trem de proastă. pe tatăl meu să!i fie de folos. Tatăl meu l!a între inut la +coală +i apoi la Cambrid%e # un a"utor e5trem de important deoarece propriul său tată. Cam acum un an a fost luată de la +coală +i instalată la . colonelul 7it'Gilliam. Avea oarecari inten ii. al cărei caracter a fost pentru noi o cruntă decep ie. dar vara trecută s!a impus din nou. afla +i. &unul meu tată a murit acum cinci ani +i afec iunea sa pentru domnul 4ic*(am a rămas pînă la urmă atît de neclintită încît. îndată ce se va ivi vreuna vacantă. Timp de apro5imativ trei ani am au'it prea pu in despre el dar. este cu 'ece ani mai mica decît mine. fire+te. adău%a el. dar. punea tot atîta patimă în a!mi denatura faptele în fa a altora. avea de %înd să!i a"ute în acest scop. Situa ia lui materială. în scris. în testamentul său. în modul cel mai dureros. fără îndoială.toată încrederea. +i a mea. iar dacă va intra în ordinul preo esc. dorea să i se ofere o paro(ie bo%ată. sperînd că profesiunea lui va fi slu"irea bisericii. ale cărui maniere au fost totdeauna fermecătoare. lipsa de scrupule. 6n ceea ce mă prive+te. domnul 4ic*(am mi!a scris pentru a mă informa că. cu un scop anume. +i. $upă această perioadă. $epravarea lui. pe care domnul $arc0 nu!l avea. ve+nic sărac din cau'a e5trava%an elor so iei sale. El a renun at la orice preten ie de a"utor pentru cariera de preot # dacă s!ar fi întîmplat să se afle vreodată în situa ia de a!l primi # +i în sc(imb a acceptat trei mii de lire. în tot ca'ul.ocuia. bănuiala mea în privin a naturii acestor sentimente nu trebuie să mă împiedice de a de'vălui adevăratul său caracter. Ea constituie c(iar un motiv în plus. numai dumneavoastră o pute i spune. cerîndu!mi recomandarea. deoarece se (otărîse în cele din urmă să renun e la preo ie. nu +tiu. fără îndoială. căci s!a dovedit că o cuno+tea mai de mult pe doamna Joun%e. Această c(estie a fost deci repede tran+ată. 2tiam că domnul 4ic*(am nKavea nici o voca ie pentru preo ie. dar studiul dreptului era numai un prete5t +i. care era finul său. nu am nici o îndoială că ve i păstra secretul. aten iei mele.iar vara trecută a plecat la =ams%ate împreună cu doamna care se ocupa de casa ei. dacă l!a+ fi recomandat pentru paro(ia de care fusese vorba # lucru de care nu se putea îndoi.de coniven ă cu ea +i cu a"utorul ei. mai mult la . =esentimentele lui erau direct propor ionale cu de'astrul situa iei în care se. să!l vadă în clipe în care nu se mai controla. fiind si%ur că nu aveam pe nimeni altul de propus +i cu neputin ă ca eu să fi uitat de inten iile veneratului meu părinte.ondra. nu puteau scăpa observa iei unui tînăr cam de aceea+i vîrstă +i avînd prile"ul.mărinimia tatălui meu s!a revărsat de aceea %eneros asupra lui 3eor%e 4ic*(am. să studie'e dreptul +i trebuia să!mi dau seama că dobînda la o mie de lire însemna un a"utor cu totul insuficient pentru acest lucru. Tatăl lui nu a supravie uit mult tatălui meu +i. cît +i în repro+urile ce mi le făcea direct.ondra. Acum vă voi îndurera din nou. Aveam o părere prea proastă despre el pentru a!l invita la )emberle0 sau pentru a accepta societatea lui în ora+. eram dispus să accept propunerea lui. fiind acum liber de orice constrîn%ere. s!a făcut atît de a%reabil 3eor%ianei # a cărei inimă afectuoasă păstrase o amintire vie a %entile ii lui fa ă de dînsa. a fost lăsată sub tutela nepotului mamei mele. Sînt silit acum să men ione' o împre"urare pe care a+ dori s!o uit eu însumi +i pe care o obli%a ie mai pu in însemnată decît cea pre'entă nu m!ar putea face să o de'vălui vreunei făpturi omene+ti. sînt mul i. Cum trăia. $ar oricare ar fi sentimentele pe care vi le!a stîrnit domnul 4ic*(am. Tatăl meu nu aprecia numai societatea acestui tînăr. 6i mai lăsa în plus +i o mie de lire.

că nici n!o să!+i mai arunce vreodată oc(ii pe ea. teama. într!adevăr.. )entru confirmarea adevărului tuturor celor scrise aici. fire+te. care este de trei'eci de mii de lire. era falsă. cu mare uimire. 8mpresiile ei. la mărturia colonelului 7it'Gilliam care. a cunoscut. se poate u+or presupune cu cîtă nerăbdare a parcurs!o +i ce emo ii contrarii a tre'it în ea.i!am scris însă domnului 4ic*(am care a părăsit imediat localitateadoamna Joun%e a fost. Capitolul CCC<8 Cînd $omnul $arc0 îi dădu scrisoarea. Aceasta este. Avea atunci numai cincispre'ece ani. Nu m!am sim it destul de stăpîn pe mine pentru a ale%e ce se putea sau ce trebuia de'văluit. +i mai %reu de definit. nu pute i fi împiedicată de acela+i motiv să ave i încredere în vărul meu.Asta trebuie să fie fals1 Asta nu se poate1 Nu poate fi decît falsul cel mai %rosolan1. trebuiau să răstoarne tot ceea ce!i fusese dra% să creadă despre meritele lui. Stăpînită de puternice pre"udecă i împotriva a tot ceea ce ar fi putut el spune.+i era ferm convinsă că $arc0 n!ar fi putut %ăsi nici o e5plica ie pe care un "ustificat sim de pudoare să nu!l facă s!o ascundă. de+i abia dacă +tia ceva din cuprinsul ultimei pa%ini sau al ultimelor două. mai mult. ci distant. 7it'Giliam $arc0. concediată din postul ei. nefiind în stare să suporte %îndul de a îndurera +i ofensa un frate pe care îl considera aproape ca pe un tată. totală. dacă erau adevărate. spunîndu!+i că n!o s!o mai citească niciodată. dat fiind că nu +tia i nimic des! pre toate lucrurile care ne privesc pe amîndoi. (otărî dînsa pe loc. <oi adău%a numai9 $umne'eu să vă binecuvînte'e. e5clamînd mereu. $ar a+a cum suna. Citea cu o nerăbdare care abia îi lăsa posibilitatea de a în ele%e ceva +i. povestire care pre'enta asemănări atît de alarmante cu ceea ce spusese c(iar el # sim ămintele ei fură +i mai dureroase. sper că mă ve i absolvi pe viitor de acu! 'a ia de cru'ime fa ă de domnul 4ic*(am. ceea ce este desi%ur o scu'ă pentru ea. Nu +tiu în ce mod +i cu ce minciuni v!a indus în eroare. )entru cele ce făcuse. N!avea i cum să le afla i +i bănuiala. erau %reu de definit. ca unul dintre e5ecutorii testamentari ai tatălui meu.+i pentru a vă da posibilitatea de a!l consulta.iar în+iruirea adevăratelor +i celor mai urîte obiec iuni la căsătorie o mîniară prea tare pentru a mai dori cîtu+i de pu in să fie dreaptă cu el. voi încerca în cursul acestei dimine i să %ăsesc prile"ul de a vă înmîna această scrisoare. %roa'a c(iar. Convin%erea lui cu privire la indiferen a surorii ei.a început în elese. 3ri"a pentru reputa ia +i sim ămintele surorii mele a împiedicat orice ac iune publică. .+i. că el credea a!i fi cu putin ă să se scu'e în vreun fel. doamnă. începu să citească relatarea despre cele întîmplate la Net(erfield. toate amănuntele acestor tran'ac ii. # +i după ce o parcurse în între%ime. O cople+iră uimirea. datorită strînsei noastre înrudiri +i intimită ii neîntrerupte dintre noi +i. în timp ce!o citea.+i după ce v!am arătat cît de imprudentă s!a dovedit sînt fericit să adau% că am aflat despre acest lucru c(iar de la dînsa. averea surorii mele.se creadă îndră%ostită +i să consimtă să fu%ă cu el. =ă'bunarea i!ar fi fost. relatarea cinstită a tuturor faptelor în care am fost amesteca i amîndoi. Era tot numai mîndrie +i insolen ă. . $arc0 nu e5prima nici un re%ret care s!o mul umească. pot face apel. mi!a mărturisit totul. . $ar cînd acest subiect fu urmat de relatarea privitoare la domnul 4ic*(am # cînd citi cu o mai mare aten ie povestirea unor fapte care.stilul lui nu era spă+it.e! am făcut înt?mplător o vi'ită cu o 'i!două înainte de fu%a plănuită +i atunci 3eor%iana. o puse %rabnic deoparte.dar reu+ita lui nu este surprin'ătoare. <ă pute i ima%ina ce am sim it +i ce măsuri am luat. $acă oroarea pe care v!o inspir v!ar face să nu da i cre'are afirma iilor mele. era incapabilă să se concentre'e asupra sensului celei de sub oc(ii ei. <!a i putea întreba de ce nu vi s!au spus toate acestea seara trecută. din pricina %rabei de a afla ce va mai aduce fra'a următoare. dar nu pot să nu mă %îndesc că speran a de a se ră'buna pe mine fusese de asemenea un puternic mobil. bineîn eles. @inta principală a domnului 4ic*(am era. desi%ur. $orea să discredite'e această scrisoare în între%ime. dar nici nu!+i făcuse vreo astfel de speran ă în privin a con inutului. îndeosebi. dacă nu o ve i respin%e cu totul drept falsă. fără îndoială. nu este în firea dumneavoastră. Eli'abet( nu se a+teptase să %ăsească în ea o reînnoire a propunerii lui.

că domnul $arc0 putea să plece din re%iune # dar că el nu se va clinti. că desfăcu din nou scrisoarea +i. . dar fără mare succes. 6+i dădu seama de nedelicate ea lui de a se a+e'a pe primul plan +i de nepotrivirea dintre declara iile +i comportarea lui. Nu au'ise niciodată despre el înainte de a fi intrat în re%imentul de mili ie din comitatul C.ăsă scrisoarea deoparte. c(iar dacă ar fi putut lua informa ii. era posibilă o întorsătură în stare să!l scoată cu totul nevinovat.+i deoarece î+i amintea întocmai vorbele lui. reînnoise cu el o cuno+tin ă superficială. $e ambele păr i erau simple afirma ii. la domnul )(ilips. sau ceva care cel pu in să compense'e prin virtu i precumpănitoare acele %re+eli întîmplătoare # cum ar fi încercat ea să califice ceea ce domnul $arc0 descrisese drept trîndăvie +i viciu de ani în +ir. ci pofta de a pune mîna pe orice. afară doar de ceea ce povestise el însu+i. (cum fu i'bită de indecen a unor asemenea mărturisiri. $upă ce stărui asupra acestui punct mai mult timp continuă să citească. se potrivea la fel de bine cu cele spuse de el. fu din nou silită să +ovăie. pentru a se convin%e de adevărul fiecărui detaliu în parte. vreo deosebită trăsătură de inte%ritate sau bunăvoin ă ce l!ar putea salva de atacurile domnului $arc0. de+i ea nu!i cunoscuse mai înainte amploarea. datorită sociabilită ii lui. $ar era în 'adar. =isipa +i desfrînarea pe care el nu +ovăise să le pună în sarcina domnului 4ic*(am o i'biră în mod deosebit # cu atît mai mult cu cît nu putea aduce nici o dovada că erau ne"ustificate.Continuă să se plimbe. Avea limpede în minte ceea ce spusese domnul 4ic*(am în le%ătură cu paro(ia. cu colonelul 7it'Gilliam. "udeca probabilitatea fiecărei afirma ii.iar mediocritatea 'estrei acesteia nu mai dovedea modestia dorin elor lui.+i bunătatea defunctului domn $arc0. dar nu!+i putea aminti despre el nimic mai bun decît aprobarea %enerală a celor din localitate +i considera ia pe care o dobîndise la popotă. fa ă de o străină +i se minună că n!o remarcase mai înainte. dacă nu ar fi fost si%ur că vărul său va confirma totul. cumpăni fiecare împre"urare cu ceea ce voia să fie impar ialitate. C(ipul. reîncepu anali'a umilitoare a tot ceea ce se referea la 4ic*(am +i încercă să se stăpînească a+a ca să fie în stare să prindă sensul fiecărei propo'i iuni. $ar cînd citi +i reciti cu cea mai mare aten ie detaliile ce urmau cu privire la renun area lui 4ic*(am la toate preten iile relative la paro(ie +i cu privire la primirea. )re'entarea le%ăturilor lui 4ic*(am cu familia de la )emberle0 coincidea întocmai cu cele povestite de el însu+i. se mîn%îie cu %îndul că nu se în+elase în a+teptările ei. timp de cîteva momente. cu o 'i înainte numai. a unei sume atît de importante ca trei mii de lire. în sc(imb. 6ncercă să!+i amintească vreo dovadă de bunătate. în această stare de tulburare. unde se an%a"ase la stăruin a tînărului care. Citi iară+i mai departe. Nu trecu nici un minut. avînd convin%erea că domnul $arc0 n!ar fi riscat o asemenea propunere. c(iar domnului colonel 7it'Gilliam de la care primise de"a informa ia că se ocupa îndeaproape de toate c(estiunile veri+oarei sale +i de caracterul căruia nu avea nici un motiv să se îndoiască. întîlnindu!l întîmplător în ora+. $ar nici o amintire de acest fel nu veni s!o aline. 6n >ertfords(ire nu se +tia nimic despre felul lui de via ă de mai înainte.la sfîr+itul scrisorii i se recomanda să se adrese'e. . dar înlătură acest %înd. c(iar în săptămîna următoare. sim indu!se st?n"enită s!o facă +i în cele din urmă +i!l %oni cu totul din minte. era imposibil să nu simtă că e5istă o fla%rantă duplicitate din partea unuia sau a celuilalt +i. $ar vai1 )ovestea despre inten iile lui cu privire la domni+oara $arc0 îi era întrucîtva confirmată de conversa ia avută. diferen a era mare.totu+i evitase balul de la Net(erfield. 6+i aminti de asemenea că mai înainte de plecarea celor de la Net(erfield. Cît de diferit apăreau acum toate1 Aten iile lui fa ă de domni+oara :in% reie+eau a fi urmarea unor scopuri e5clusiv +i de'%ustător mercantile. nici un scrupul în a!l pone%ri pe domnul $arc0. el nu!+i istorisise povestea nimănui altuia în afară de ea.dar cînd a"unse la testament. Eli'abet( î+i amintea perfect tot ce fusese spus în timpul discu iei dintre ea +i domnul 4ic*(am în prima lor seară. nu sim ise niciodată dorin a s!o facă. de+i ei îi dăduse asi%urări că respectul ce!l avea pentru tată îl va împiedica întotdeauna să!l discredite'e pe fiu. Comportarea fa ă de ea însă+i nu mai putea avea nici o "ustificare acceptabilă9 ori fusese de'amă%it de . )înă aici. o relatare o confirma pe cealaltă. 6+i aminti cum se fălise că nu se temea să dea oc(ii cu domnul $arc0.a un moment dat aproape că se (otărî să apele'e la el.dar că după plecarea lor povestea lui era cunoscută de toată lumea. $ar fiecare rînd dovedea tot mai limpede că acolo unde ea cre'use că nu putea e5ista născocire care să pre'inte purtarea domnului $arc0 altfel decît infamă. 6n privin a adevăratului său caracter. cu %înduri care nu se puteau opri la nimic. vocea +i felul lui de a fi îl făcuseră dintr!o dată posesorul tuturor virtu ilor. că nu mai avusese nici o re'ervă. 2i!l putea aduce înaintea oc(ilor cu tot farmecul din înfă i+area +i inuta lui. /ulte dintre e5presiile folosite de el îi erau încă proaspete în minte. concentrîndu!se cît putu mai bine.

ea +i le manifesta foarte pu in +i că în aerul ei. lăsîndu!se invadată de tot felul de %înduri.a+a că. nimic care să!l arate ca pe un om fără credin ă sau imoral. ori î+i satisfăcuse vanitatea.Ce "osnic m!am purtat. <anitatea însă.în realitate se bucura de acest lucru. se sim i adînc ru+inată. de la Jane la &in%le0. 7iecare +ovăielnică luptă dată în favoarea lui slăbi din ce în ce mai mult.+i cînd se %îndea că de'amă%irea Janei se datora de fapt rudelor ei celor mai apropiate +i î+i dădea seama cît de substan ial trebuia să sufere bunul nume al amîndurora din cau'a necuviin ei comportării lor. Cînd a"unse la partea aceea a scrisorii în care se aduceau familiei ei repro+uri. $upă ce rătăci timp de două ore de!a lun%ul drumului. făcut de $arc0. cu %reu s!ar fi putut ascunde lumii o violare atît de %rosolană a tot ceea ce este drept. Eli'abet( pretinse doar că era de'olată de a nu!l fi întîlnit. Eli'abet(ei îi era cumplit de ru+ine de ea însă+i. Nu se putea %îndi nici la $arc0 +i nici la 4ic*(am fără să simtă că fusese oarbă.că 4ic*(am însu+i îi recunoscuse calită i de frate +i că ea îl au'ise adesea vorbind atît de afectuos despre sora lui. 6ncîntată de preferin a unuia +i "i%nită de indiferen a celuilalt. mai ales în ultima vreme +i se obi+nuise cu felul lui de a fi # nimic care să demonstre'e că era lipsit de principii sau nedrept. care am dispre uit adesea candoarea %eneroasă a surorii mele +i mi!am satisfăcut vanitatea. ca să!+i ia rămas bun. $e la ea la Jane. O mîn%îia. în speran a că ea se va reîntoarce.+i întîmplările la care $arc0 făcea alu'ie îndeosebi. e5clamă Eli'abet( # eu care mă mîndream cu discernămîntul meu. cînd era obli%ată să i!l acorde în celălalt. Nu putea ne%a nici e5actitatea portretului Janei. )înă în clipa aceasta.colonelul 7it'Gilliam însă stătuse cu ei cel pu in o oră.+i spre +i mai marea "ustificare a domnului $arc0.că dacă faptele lui ar fi fost a+a cum le pre'enta 4ic*(am.că oricît de or%olioase +i respin%ătoare fuseseră manierele domnului $arc0. am coc(etat cu idei preconcepute +i cu i%noran a +i ara %onit ra iunea din toate împre"urările în care era implicat vreunul dintre ei. Nu rămase indiferentă la oma%iul ce!i fusese adus ei +i surorii sale. . fiind inutil +i condamnabil neîncre'ătoare1 Cît de umilitoare este această descoperire1 Totu+i. ce dreaptă umilin ă1 $acă a+ fi fost îndră%ostită. +i fusese aproape %ata să se ducă s!o caute. domnul &in%le0 afirmase că prietenul lui nu avea nici o vină în c(estiunea ca 4ic*(am. numai cîteva momente. 6+i dădu seama că. în absen a ei9 domnul $arc0. %îndurile ei luară un drum care!i aminti curînd că e5plica ia domnului $arc0 în ca'ul lor i se păruse foarte insuficientă +i o citi din nou.+i ea nu putu să nu!+i amintească părerea pe care o avusese întotdeauna C(arlotte. în cele din urmă. $omnul $arc0 declara că nu bănuise deloc sentimentele surorii ei. +i care au confirmat în totul prima lui de'aprobare. Juste ea acu'ărilor o i'bi prea puternic pentru a le mai putea ne%a. începu să simtă oboseala +i!+i aduse aminte că era plecată de mult timp. nu dra%ostea a fost nebunia mea. nu putuseră face asupra lui o impresie mai puternică decît făcuseră asupra ei. Cum putea oare refu'a să acorde credit afirma iilor lui într!un ca'. Nu se mai putea %îndi decît la scrisoarea primită. dar nu o putea consola pentru dispre ul pe care restul familiei lor +i!l atrăsese într!o asemenea măsură. părtinitoare. se sim i mai deprimată decît oricînd pînă atunci. absurdă. rar înso ită de o mare emotivitate. în felul ei de a fi se vedea o constantă lini+te interioară. în termeni atît de umilitori +i totu+i atît de merita i. n!a+ fi putut fi mai nenorocit de oarbă. Capitolul CCC<88.că printre cunoscu ii lui era stimat +i pre uit. ea nu observase în tot cursul cuno+tin ei lor # cînd fuseseră mult împreună. se întoarse. Tare deosebit fu re'ultatul celei de a doua lecturi. . eu care mă pre uiam pentru a%erimea mea. fiind cele petrecute la balul de la Net(erfield.. încît dovedea că era capabil de unele sentimente frumoase. nu m!am cunoscut pe mine însămi.+i că o prietenie între un om în stare de asemenea lucruri +i unul atît de cumsecade ca domnul &in%le0 ar fi fost de neîn eles. de+i sentimentele Janei erau calde. c?ntărind iară+i cele întîmplate. 8 se spuse imediat că cei doi domni de la =osin%s trecuseră pe la dîn+ii. anali'înd probabilită ile +i căutînd să se împace cum putea mai bine cu o sc(imbare atît de bruscă +i de importantă. Colonelul 7it'Gilliam nu mai pre'enta interes. c(iar de la începutul cuno+tin ei noastre. fu nevoită a recunoa+te că atunci cînd fusese întrebat de Jane. încura"înd o preferin ă pe care # credea ea # i!o arătase în modul cel mai imprudent cu putin ă.'estrea ei.intră în casă vrînd să pară veselă ca de obicei +i (otărîtă să alun%e %îndurile care ar fi putut!o împiedica să sus ină o conversa ie. plină de pre"udecă i.

n!ar fi putut călători cuviincios în alt mod. bineîn eles. dar cred că trebuie să rămînem la planul nostru ini ial.ad0 Cat(erine fără să nu!+i aducă aminte că.ad0!ei Anne. Unde ve i sc(imba caii. Trebuie să fiu în ora+ sîmbăta viitoare. pentru o săptămîna. pentru că n!ar fi fost spre cinstea dumitale să le la+i să plece neînso ite. cu mare satisfac ie. Este cu totul nepotrivit. adău%ă9 # $ar dacă lucrurile stau astfel. fiica domnului $arc0 de )emberle0 +i a . dar nu pot s!o accept. O(1 la &romle0. # $ar în felul acesta vei fi stat aici numai +ase săptămîni. 6mi displace mai mult decît orice pe lume acest %en de lucruri. n!a+ avea nimic de 'is să vă iau pe amîndouă. neînso ite.+i. căci nici una dintre dumneavoastră nu e voluminoasă. Sînt e5trem de atentă la toate lucrurile astea. . poate că i!ar fi fost pînă acum pre'entată drept viitoarea sa nepoată. e5clamă . # Sînt foarte îndatorată pentru amabila invita ie a senioriei voastre. cei doi domni părăsiră domeniul =osin%s. # <ă asi%ur că o resimt nespus. Nu poate fi deloc necesar să pleci atît de curînd.ad0 Cat(erine păru resemnată. /!am a+teptat să rămîi două luni. 8!am spus lucrul acesta doamnei Collins. doamnă. $acă ve i pomeni de numele meu la &ell..Ce!ar fi 'is. Acestea erau întrebările cu care se amu'a. $oamnă Collins. # $oamnă Collins. . 2tii că eu spun totdeauna ce %îndesc.+i nu se putea %îndi fără să 'îmbească la felul în care s!ar fi manifestat indi%narea senioriei sale. a plecat vara tre! cută la =ams%ate. vi se va da toată aten ia. trebuie să!l trimi i pe Jo(n cu tinerele domni+oare. . $omni+oara $arc0. trebuie să trimi i un servitor cu dînsele.+i.A doua 'i diminea a. +i domnul Collins. cred.. domnul Collins plasă o alu'ie +i un compliment la care mama +i fiica 'îmbiră cu amabilitate. Tinerele femei ar trebui întotdeauna pă'ite +i înso ite conform cu situa ia lor în lume. care stătuse în a+teptare lîn%ă căsu a portarului pentru a!i saluta de plecare. /i!a scris săptămîna trecută pentru a mă %răbi să mă întorc.$arc0 însă părea că suportă despăr irea foarte %reu. dădu acasă plăcuta veste că păreau a fi într!o e5celentă stare de sănătate +i într!o dispo'i ie acceptabilă. # Unc(iul meu urmea'ă să trimită servitorul după noi. $ar a+a se întîmplă întotdeauna. Scumpul nostru colonel s!a inut bine pînă la urmă. era un . )rimul subiect atacat a fost mic+orarea familiei de la =osin%s. îmi va fi posibil să iau pe una dintre dumneavoastră pînă la . Eli'abet( nu putea s!o vadă pe . desi%ur că +i tatăl dumitale se va putea lipsi de dumneata. %ăsind imediat sin%ură motivul în presupunerea că nu dorea să se întoarcă acasă atît de curînd. Ata+amentul lui fa ă de =osin%s este desi%ur în cre+tere. decît anul trecut.ad0 Cat(erine +i pe fiica sa. î+i spuse Eli'abet(. Către =osin%s 'ori dînsul apoi ca să le console'e pe .+i. replică Eli'abet(. trebuie să scrii mamei dumitale +i s!o ro%i să te mai lase pu in. Cred că nimeni nu simte mai mult decît mine triste ea despăr irii.ondra.nu pot suporta ideea ca două tinere femei să călătorească cu po+talionul. mai %reu. încît dorea să!i aibă pe to i la masa. # O(1 Unc(iul dumitale1 Are un servitor. # O(. ceea ce. dacă ar fi vrut. Sînt si%ură că doamna Collins va fi foarte bucuroasă de compania dumitale. cum nu!+i răspundea sin%ură c(iar la toate.+i cînd se întoarse.e!a părut tare rău că pleacă. atît cît era de a+teptat după melancolica scenă de despăr ire prin care abia trecuseră la =osin%s. 2i dacă vei mai rămîne încă o lună întrea%ă. dacă se va întîmpla să fie răcoare. Sînt deosebit de le%ată de tinerii ace+tia +i +tiu că +i ei sînt tot atît de le%a i de mine.ad0 Cat(erine. am socotit că era un punct de onoare să fie înso ită de doi servitori. Trebuie să!aran"e'i să trimi i pe cineva. Ce!ar fi făcut. căci mă duc acolo ia începutul lui iunie.ad0 Cat(erine avea multe alte întrebări de pus în privin a călătoriei lor. # $ar tatăl meu nu poate. vestea că se sim ea atît de abătută. Aici. 7iicele nu înseamnă niciodată atît de mult pentru un tată. # Sînte i numai bunăvoin ă. $oamna &ennet se mai poate desi%ur lipsi de dumneata încă două săptămîni. Sînt foarte bucuroasă că ave i pe cineva care se %înde+te la lucrurile acestea. Cînd nepoata mea.+i cum $aGson n!are nimic împotrivă să ne ducă cu cabrioleta. $a. /ă bucur că mi!a venit în minte să vă atra% aten ia.ad0 Cat(erine observă că domni+oara &ennet părea indispusă. va fi destul loc pentru una dintre dumneavoastră. . trebuia să fii atenta. desi%ur. înainte de venirea dumitale. $upă masă . dacă mama poate. 3eor%iana. aduse din partea senioriei sale.

. rareori umbrită mai înainte. atît de avanta"oasă. cu o mare bunăvoin ă. era total incon+tientă de aceste rele. 6n propria ei purtare din trecut %ăsea o sursă nesfîr+ită de contrarietate +i re%ret. spuse el. 7elul nostru simplu de trai. ar fi putut să uite unde se afla. 7avoarea pre'en ei dumneavoastră a fost mult sim ită.on%bourn. nu se va strădui niciodată să pună stavilă sălbaticei lor 'văpăieliiar mama. încît /aria se sim i obli%ată.sînt însă foarte convins că nu ne ve i părăsi fără să primi i mul umirile dînsei pentru aceasta. Capitolul CCC<888 Sîmbătă diminea a. încăperile noastre mici. Cîtă vreme se mai afla un ofi er la /er0ton.0dia. Eli'abet( se %răbi să!i mul umească +i să!l asi%ure că fusese fericită. erau %ata să se ducă acolo la nesfîr+it.a fost atît de stăruitoare asupra necesită ii de a a+e'a roc(iile într!un fel anume.el folosi această oca'ie pentru a!+i pre'enta. era acum 'druncinată.caracterul lui.altfel. Ultima seară au petrecut!o acolo. Eli'abet( se unise adesea cu Jane.+i senioria sa se interesă din nou cu de!amănuntul despre călătoria lor. încît să!i fie aproape imposibil să pară cît de cît voioasă.purtarea lui. /edita ia trebuia re'ervată pentru ore de sin%urătate. se sim ise totdeauna "i%nită de sfaturile lor. încercînd să stăvilească impruden ele Cat(erinei +i ale . # Nu +tiu. sin%ură.+i n!a trecut 'i fără să nu facă o plimbare. ce +anse de îndreptare e5istau. scotea în eviden ă pierderea suferită de Jane. Erau i%norante.e5plica ia domnului $arc0. afară doar dacă i s!ar fi putut face vreuna din încrederea ce!o avea în prietenul lui.noroc pentru ea. iar domni+oara de &our%( î+i dădu marea osteneală de a le face c(iar o reveren ă +i de a întinde mîna amîndurora.dar atîta vreme cît ele erau încura"ate de indul%en a mamei lor. într! atît.sper însă că sînte i încredin ată de recuno+tin a noastră pentru bunăvoin a ce a i avut +i că am făcut tot ceea ce ne!a stat în putin ă ca să împiedicăm să vă petrece i timpul în mod neplăcut. 8ubirea lui îi stîrnea recuno+tin ă. oma%iile pe care le considera absolut necesare. mîndria se întorcea asupra ei însă+i. respect. Ce dureros era deci %îndul că Jane fusese lipsită de o situa ie atît de îmbietoare. Scrisoarea domnului $arc0 o învă ase aproape pe dinafară. cîteva minute înainte de apari ia celorlal i. erau %ata să flirte'e cu el. Noi +tim ce pu ine sînt lucrurile care ar tenta pe cineva să vină în umila noastră locuin ă. pu intică la minte. Cat(erine. cu prile"ul despăr irii. Cu familia ei nu era nimic de făcut.+i sim ămintele sale pentru autor erau uneori foarte diferite. un motiv de mî(nire +i mai %rea. din cau'a 'ăpăcelii +i lipsei de inută a propriei sale familii1 Cînd la aceste amintiri se adău%a +i de'văluirea caracterului lui 4ic*(am. Cînd î+i amintea de stilul cererii lui.iar plăcerea de a fi cu C(arlotte +i aten iile pline de amabilitate pe care le primise o făceau pe ea să se simtă cea îndatorată. în timpul căreia î+i putea oferi marea plăcere a amintirilor neplăcute. le indică cea mai bună metodă de a împac(eta lucrurile. 6n%ri"orarea ei pentru Jane era o altă temă precumpănitoare.dar nu!l putea aproba. 6i studia fiecare fra'ă.+i cîtă vren /er0ton se afla la cale de o plimbare de . nici nu se putea căi măcar o clipă de refu'ul ei +i nu putea sim i nici cea mai mică dorin ă de a!l mai revedea vreodată. fără de vină. Afec iunea lui se dovedea a fi fost sinceră. Cînd s!au despăr it.ad0 Cat(erine. domni+oară Eli'abet(. iar sentimentele lui în+elate deveneau obiect de compătimire. restabilindu!l pe &in%le0 în cinstea în care ea îl inuse mai înainte. Tatăl său. se sim ea încă plină de indi%nare. dacă doamna Collins v!a e5primat de"a cele cuvenite pentru amabilitatea dumneavoastră de a fi venit la noi. atît de lipsită de maniere ea însă+i. 8nvita iile la =osin%s. le ură drum bun +i le invită să vină din nou la >unsford anul viitor.iar . se poate u+or în ele%e că buna ei dispo'i ie. în timpul ultimei săptămîni. Eli'abet( +i domnul Collins s!au întîlnit pentru micul de"un. nu voia să le dea deloc ascultare. atît de promi ătoare de fericire. numărul mic de servitori +i lumea pu ină pe care o vedem fac desi%ur din >unsford un loc e5trem de plicticos pentru tînără domni+oară ca dumneavoastră.cînd însă considera cît de nedrept îl condamnase +i!l mustrase.iar în nenorocitele defecte ale familiei sale. mul umindu!se să rîdă de surorile mai mici.0diei.0diei. Ori de cîte ori se afla sin%ură. ai fost tot atît de dese ca la început. lene+e +i în%îmfate. cu mintea atît de plină de %înduri. iritabilă +i cu totul sub influen a . $omnul Collins era încîntat +i . )etrecuse +ase săptămîni foarte a%reabile. voluntară +i nec(ib'uită. să strice tot ce făcuse în timpul dimine ii +i să!+i aran"e'e %eamantanul din nou. sin%urul potrivit. era cea mai mare u+urare a ei sa se lase în voia %îndurilor. la întoarcerea acasă.

. 6ntre timp. cum am putut mai bine. putu să adau%e că era ferm încredin ată de fericirea lui con"u%ală +i că se bucura pentru el. încît nimic n!ar fi putut!o face să!i re'iste. $a i!mi voie numai să vă asi%ur. Apoi o a"ută să se uree în cupeu. cel pu in. E5istă. va fi o satisfac ie atît de mare pentru ce mai persista din propria ei vanitate neînlăturată încă.+i în timp ce treceau prin %rădină.ad0!ei Cat(erine repre'intă. de ra iune. mi"locul de a sc(imba adesea decorul familial. adau%ă el. %eamantanele fură fi5ate deasupra. Eli'abet( nu se împotrivi. cîte de ascuns1. le reaminti cu oarecare consternare că uitaseră să lase un mesa" pentru doamnele de la =osin%s. Eli'abet( răspunse lini+tită că era o mare fericire cînd se întîmpla să fie a+a +i. el îi dădu misiunea de a transmite respectele lui între%ii ei familii.a drept vorbind. Nu %ăsea cuvinte pentru sentimentele lui atît de înalte +i se vă'u silit să se plimbe de colo pînă colo prin cameră. paro(ia +i %ăinile. Situa ia noastră fa ă de familia . posibilitatea să vă pre'entăm unei societă i foarte înalte +i datorită le%ăturilor noastre cu =osin%s.on%bourn. Călătoria decurse fără multă conversa ie +i fără neplăceri. &iata C(arlotte1 Ce trist era s!o la+i în asemenea companie. cu aceea+i sinceritate. # $e fapt. într!adevăr. atîta vreme cît împarte intimitatea noastră cu =osin%s. scumpă domni+oară Eli'abet(. Jane arăta bine +i Eli'abet(.on%bourn # pentru a!i povesti surorii sale despre cererea în căsătorie a domnului $arc0.cu o solemnitate mai 'îmbitoare replică9 # Sînt nespus de încîntat să aud că nu v!a i petrecut timpul în mod neplăcut. $umne'eule1 stri%ă /aria după cîteva minute de tăcere. pac(ete puse înăuntru +i totul fu declarat %ata de drum. parc!ar fi trecut o 'i!două de la venirea noastră aici +i totu+i ce multe s!au mai întîmplat1 # 7oarte multe. oricare ar fi de'avanta"ele acestei umile paro(ii. /ă fălesc. ca +i toate preocupările ce i'vorau din acestea nu!+i pierduseră încă farmecul. în acela+i timp. Jane însă urma să se întoarcă acasă împreună cu ea +i la . Cîte voi avea de povestit1 Eli'abet( adău%ă în sinea ei9 . dori i desi%ur să li se pre'inte din partea dumneavoastră respectuoase oma%ii +i mul umiri pline de recuno+tin ă pentru amabilitatea ce vi s!a arătat în timpul +ederii dumneavoastră aici. Di de 'i a i fost martoră la marile aten ii pe care . trebuie să recunosc că. brusc. Nu îi păru rău totu+i cînd pre'entarea acestei fericiri fu întreruptă de intrarea doamnei de la care ele i'vorau. nu părea să aibă nevoie de compătimirea lor. # $oamne. Eli'abet( fu condusă pînă la trăsură de domnul Collins. într!adevăr./aria o urmă +i tocmai se înc(idea u+a cînd. A +ti că avea putin a de a de'vălui ceea ce o va uimi atît de mult pe Jane +i. $ra%a mea C(arlotte +i cu mine avem acelea+i păreri +i acela+i fel de a %îndi. polite ea +i adevărul. de+i re%reta desi%ur plecarea musafirilor.ad0 Cat(erine le are fa ă de doamna Collins. $ar +i!o alesese cu oc(ii desc(i+i +i. # $ar. nu fără efort. Noi am făcut. +i teama că.u+a a putut fi apoi înc(isă +i trăsura porni. va a+tepta # fie c(iar +i pînă la . afară de ne(otărîrea în care se afla încă asupra cît anume să spună. în viitoarea pro%ramelor variate pe care buna lor mătu+ă le re'ervase pentru ele. <ede i cît de des sîntem invita i acolo. în timp ce Eli'abet( încerca să îmbine. )ărem a fi fost făcu i unul pentru celălalt. desi%ur. cu un suspin. de+i nu!i cuno+tea.2i eu. 6n cele din urmă cupeul trase la scară. fără să uite mul umiri pentru %entile ea cu care fusese primit în timpul iernii la . <ede i doar cît de intimi sîntem. o dată . un e5traordinar avanta" +i o binecuvîntare. că ve i putea face acest lucru. unde trebuiau să rămînă cîteva 'ile. în totul. nu l!a+ considera demn de compătimit pe acela care s!ar abate la noi. în cîteva scurte propo'i iuni. $upă un afectuos bun rămas între prietene. nu prea avu prile"ul să!i cercete'e starea de spirit.on%bourn va avea destul timp pentru a o observa. constituia o tenta ie atît de mare să i se destăinuie. scumpă veri+oară.+i avînd. Căminul +i %ospodăria. o mare +i remarcabilă asemănare de caracter +i de idei între noi. precum +i complimente doamnei +i domnului 3ardiner.+i în patru ore de la plecarea din >unsford au a"uns acasă la domnul 3ardiner. din fericire. pute i duce la >ertfords(ire un raport foarte favorabil despre noi. cu care pu ini se pot lăuda. răspunse tovară+a ei de drum.+i sînt încredin at că. cred că ne putem mîndri cu faptul că vi'ita dumneavoastră la >unsford n!a putut fi prea plicticoasă. # Am fost de două ori la masă la =osin%s. în toate. nu pute i avea impresia că prietena dumneavoastră a tras un număr necî+ti%ător # dar pe acest punct e mai bine să păstrăm tăcerea. în afară de faptul că am băut de două ori ceaiul acolo. că pot să vă ure' din toată inima +i cu toată cordialitatea aceea+i fericire în căsnicie.

perfect lini+tită9 O(. ve+ti %ro'ave +i. ve+tile mele sînt despre scumpul 4ic*(am.iverpool # a plecat să rămînă acolo. Nu mai este nici un pericol ca 4ic*(am să se însoare cu /ar0 :in%. $ar e un tip urît1 /ă bucur că a plecat.. friptură rece.de altfel.nu i!a păsat niciodată nici cît ne%ru sub un%(ie de ea.+i ei pleacă peste două săptămîni. adău%ă . în le%ătură cu &in%le0.. ca s!o %arnisesc din nou. Cui i-ar păsa de un moft a+a de scîrbos +i pistruiat. cred că va fi foarte acceptabilă. # <or pleca.0dia. dar trebuie să ne împrumuta i bani. Ei. privind de la fereastra unei săli de mese de la eta". nu va mai avea importan ă ce voi purta la vară. Jane +i Eli'abet( se uitară una la alta +i îi spuseră c(elnerului că nu aveau nevoie de el. $upă ce au urat surorilor bun venit. în >ertfords(ire. la vară.după ce voi cumpăra ni+te saten. # E o mare proastă că a plecat. au cerut trăsura +i. Ei1 Asta!i pentru tine1 Ea a plecat la unc(iul ei la . . n!o să mai fie în /er0ton. dar m!am %îndit că nu strică să mi!o cumpăr. +i teribil a+ vrea să ne ducă tata pe toate acolo pentru vară1 Ar fi un plan minunat +i cred că ar costa mai nimic. privind sentinela de serviciu +i preparînd sosul la o salată de castrave i. spuse . în timp ce se a+e'au la masă.. Cum vom a"un%e acasă. nici a celuilalt. e5clamînd9 # Nu e dră%u . A+a!i că este o surpri'ă plăcută. # $a. le!au pre'entat triumfătoare o masă întinsă +i. pe masă. pac(etele +i surplusul inoportun de cumpărături făcute de :itt0 +i . pe :itt0 +i pe . 2i cînd surorile îi spuseră că era oribilă. Eli'abet( fu '%uduită cînd se %îndi că. 2i mamei i!ar plăcea să mear%ă. cre'înd că era %enero'itate. Capitolul CCC8C Era în a doua săptămînă a lunii mai. /ă bucur că mi!am cumpărat boneta. # Sper însă că nu e vorba de o dra%oste puternică. 4ic*(am e salvat1 # 2i e salvată +i /ar0 :in%1 adău%ă Eli'abet(. a scăpat de o căsătorie imprudentă cît prive+te averea. +i acum. Nu cred că e prea dră%u ă. întrebă Eli'abet( foarte mul umită.0dia.. # $in partea lui. tot %rupul împreună cu %eamantanele. se %îndi Eli'abet(. dacă îl place.0dia încăpură înăuntru. dar în prăvălie erau două!trei mult mai urîte.0dia. mi!am cumpărat boneta asta. Apoi. din cea de care se poate %ăsi de obicei într!o cămară de (an. mai mult ca orice1 3îndi i!vă numai ce "ale ar fi altfel.. în cantonament. 'ăriră. am s!o desfac în bucă i să văd dacă nu pot s!o fac din nou ceva mai bine. c(iar dacă n!ar fi decît pentru (a'ul de a mai avea o cutie de pălării în plus1 Ei1 +i acum. cîte ceva care ar putea numai s!o îndurere'e pe sora ei.0dia rîse +i continuă9 # $a1 7ormalismul +i discre ia voastră1 <!a i %îndit că ospătarul nu trebuie să audă. fiindcă pe!ai no+tri i!am c(eltuit la ma%a'inul de colo. Sînt ve+ti e5traordinare. ea adău%ă. nici din partea unuia. . după oarecare c(ib'uială.î+i petrecuseră timpul foarte plăcut. # 2i avem de %înd să vă tratăm pe toate. arătîndu!le cumpărăturile făcute9 Uite. ca dovadă că vi'itiul tatălui lor era punctual. în acela+i timp. ar fi obli%ată să repete. # Ce dră%u ne!am îndesat aici1 stri%ă .ca +i cînd i!ar fi păsat1 Cred că aude adeseori lucruri mai rele decît am eu de %înd să spun. într!adevăr. 3arante' pentru el. N!am vă'ut în via a mea o bărbie a+a de lun%ă. făcînd o vi'ită modistei de peste drum. Cerule mare1 &ri%(ton +i un între% campament de solda i. pentru noi care am fost de"a da i peste cap de un biet re%iment de mili ie +i de balurile lunare de la /er0ton1 # 2i acum am ve+ti pentru voi.0dia. acesta ar fi un plan cu adevărat încîntător +i.prea %ro'ave pentru c(elner. # Se duc lîn%ă &ri%(ton.+i pe cînd se apropiau de (anul unde urmau să %ăsească trăsura domnului &ennet. după ce re%imentul. Ce părere ave i. sînt si%ură că nu. despre o anumită persoană care ne place la toate. spuse Jane.ana%a"ată în acest subiect. ni s!ar potrivi de minune. Cele două fete erau acolo de mai bine de o oră. 6ndată ce terminară de mîncat +i surorile mai mari făcură plata. pe deasupra. o culoare mai frumoasă. nu. de+i ea era incapabilă de o e2presie atît de %rosolană # aceasta se deosebea prea pu in de %rosolănia sentimentului pe care îl adăpostise în inima ei. cutiile de lucru. cînd cele trei tinere domni+oare porniră împreună din strada 3racec(urc( pentru a mer%e în ora+ul.

:itt0 +i cu mine am tras toate perdelu ele. care +edea la o oarecare distan ă de dînsa.0dia la (an.iar . . Cu astfel de povestiri despre petrecerile +i farsele lor încercă . a"utată de alu'ii +i completări din partea lui :itt0. Ele s!ar potrivi. $oamne1 Ce mi! ar plăcea să mă mărit înaintea vreuneia dintre voi. anume. oricui voia s!o asculte. +i în cealaltă îl repeta în amănunt celor mai mici dintre domni+oarele . nu mai putea e5ista în le%ătură cu 4ic*(am nimic care s!o c(inuie. sînt convinsă că ne!am purtat foarte frumos pentru că leKam tratat pe celelalte trei cu cea mai %ro'avă %ustare rece. Nici nu vă înc(ipui i ce tare vrea mătu+a )(ilips să vă %ăsi i so i. <ă fac cunoscut că Jane va fi în curînd o fată bătrînă. Eram cît p!aci să mor de rîs. de care pomenise . pe un ton mai ridicat declt al tuturor. Eu a+ prefera. Nu trecuseră multe ceasuri de cînd sosise acasă. Dice că . se strînsese multă lume în sufra%erie. în+ira. 2i doamna 7orster.ucas. cînd am plecat de acolo.ucas o întreba tot timpul pe /aria. Eli'abet( asculta cît putea mai pu in. a+ fi vrut să fi fost +i tu cu noi. Am cre'ut c!o să mor.+i atunci eu v!a+ scoate la toate balurile. /ai avea +i un alt motiv să se opună. spera ea. de :itt0 +i de mine. . . $oamne.on%bourn. 2i!am fost a+a de vesele tot drumul pînă acasă1 Am vorbit +i am rîs a+a de tare.ucas veniseră s!o întîmpine pe /aria +i să afle noută i. să!+i amu'e surorile. Nu trebuia să se spună că domni+oarelor &ennet le e cu neputin ă să se afle acasă de o "umătate de 'i +i să nu plece în %oană după ofi eri. că a trebuit să împrumutăm o roc(ie de la ea. infinit mai mult. $ar din acest răspuns . $oamna &ennet se bucură s!o vadă pe Jane tot atît de frumoasă cum o +tia. despre prosperitatea +i %ăinile fiicei sale mai mari. 3îndi i!vă numai ce nostim1 6n afară de doamna +i domnul colonel 7orster.0dia. Acasă li se făcu o primire foarte bună. te!am fi tratat +i pe tine. # <ai. pentru că a fost a+a de amu'ant1 . ce (a'1 Am cre'ut că nu vom încăpea în ruptul capului în trăsură.a aceasta.+i dacă ai fi venit +i tu. Am avut mari speran e că una dintre voi o să!+i %ăsească un so înainte de a se întoarce acasă. atît de des pomenit. doamna &ennet era an%a"ată în două păr i. niciodată +i deloc. A i flirtat.0dia insistă pe lîn%ă celelalte fete să facă împreună o plimbare la /er0ton ca să vadă ce mai era pe acolo. +i eu a+ fi mers tot drumul a+a dacă nu i s!ar fi făcut rău lui :itt0.+i atunci ce crede i c!am făcut.iar domnul &ennet. să dispre uiesc asemenea plăceri. $ar >arriet era bolnavă. $ar mărturisesc că n!ar avea nici un farmec pentru mine.ad0 .!am îmbrăcat pe C(amberla0ne în (aine de femeie. /ar0. Acesta trebuia să plece în două săptămîni +i odată plecat. $upă amia'ă. îi spuse Eli'abet(ei. spontan +i de repetate ori9 # /ă bucur că te!ai întors acasă. nu alta. nu l!au recunoscut deloc. în timpul mesei. 2i pe urmă.iar subiectele discutate au fost de tot felul. . că oricine ne!ar fi putut au'i de la 'ece mile1 . $oamne1 Ce ru+inată m!a+ sim i dacă nu m!a+ mărita înainte două'eci +i trei de ani. iar pe /ar0. Eli'abet( î+i dădu imediat seama că tatăl lor nu avea deloc inten ia de a ceda. preti'înd că nu e nimeni în trăsură.i''0 ar fi făcut bine să!l ia pe domnul Collins dar eu nu cred că ar fi avut vreun (a'. doamna 7orster +i cu mine sîntem prietene la toartă3 +i le!a invitat pe cele două >arrin%ton. la fel.0dia. $oamne1 Ce!am mai rîs. A i întîlnit bărba i dră%u i.0dia nu au'i nici un cuvînt. /ar0 răspunse %ravă9 # $eparte de mine %îndul. 2i în primul rînd să au'im ce vi s!a întîmplat vouă de cînd a i plecat. de la Jane. 2i nu vă pute i înc(ipui ce bine arăta1 Cînd au sosit $enn0 +i 4ic*(am +i )ratt +i încă al i doi!trei bărba i. $umne'eule1 Ce ne!am mai făcut de cap deună'i la colonelul 7orster1 :itt0 +i cu mine trebuia să ne petrecem 'iua acolo. tot drumul pînă la . cînd bă%ă de seamă că proiectul de vacan ă la &ri%(ton. =areori asculta pe cineva mai mult de o "umătate de minut. dar era %reu să scape de numele lui 4ic*(am.i''0.răspunsurile . stri%ă ea.a ducere. n!a +tiut nimeni de asta decît mătu+a noastră. iar doamna 7orster ne promisese că vom dansa ni el seara Hfiindcă veni vorba. o carte. Cum mai to i membrii familiei . 2i cînd am a"uns la (anul lui 3eor%e. )entru ea. plăcerile călătoriei din diminea a aceea. scumpă soră. era mereu discutat de părin ii ei. apropiata deplasare a re%imentului era cu adevărat o mare u+urare. ma"orită ii min ilor femeie+ti.dar Eli'abet( se opuse cu îndărătnicie acestui plan. 6i era %roa'ă să!l vadă din nou pe 4ic*(am +i era (otărîtă să evite acest lucru cît va putea.(ai să ne sim im bine +i comod +i să vorbim +i să rîdem cît o ine drumul pînă acasă. a+a că )en a trebuit să vină de una sin%ură. pe deasupra mesei. Are aproape două'eci +i trei de ani. 2i asta i!a făcut pe bărba i să bănuie ceva +i au descoperit curînd despre ce era vorba.într!o parte primea raportul asupra ultimei mode. neîndoielnic. ca să treacă drept o doamnă.

de+i adesea descura"ată. în măsura în care i s!a părut ie. după ce! i voi fi povestit ceea ce s!a întîmplat c(iar a doua 'i. # 6ntr!adevăr. spuse Eli'abet(. %înde+te!te numai cît trebuie să fi suferit. care făcea să i se pară firească orice adresare ar fi avut cineva pentru Eli'abet(. +i felul lui de a fi e atît de desc(is +i blînd1 # S!a făcut desi%ur o mare %re+eală în educa ia acestor doi tineri domni. să ai o astfel de antipatie. Ce lovitură pentru biata Jane care ar fi străbătut. nu pierduse încă năde"dea că. # 6ntradevăr. fără nici un motiv. fără să spui nimic adevărat. spuse ea. Niciodată +i cu nici un pre nu vei reu+i să!i sco i buni pe amîndoi. în cele din urmă. n!am putut. înclin să cred că sînt toate de partea domnului $arc0. 6n ei sînt numai atîtea calită i cît să! i a"un%ă să faci un sin%ur om cumsecade. încît doamna &ennet. e5clamă ea. # &ietul 4ic*(am1 E atîta bunătate în înfă i+area lui. li părea rău că $arc0 î+i anali'a sentimentele într!un mod atît de pu in potrivit pentru a!i asi%ura succesul. # Nu +tiu cînd am fost mai '%uduită. Se strădui din toate puterile să dovedească probabilitatea unei erori +i încercă să!l absolve pe unul. nu o putu consola de o asemenea descoperire.iar în ultimul timp aceste calită i s! au mutat dintr!o parte într!alta cam mult. senină. E un imbold %ro'av pentru inteli%en a cuiva. /irarea domni+oarei &ennet scă'u repede din cau'a părtinirii sale de soră.curînd. +i desi%ur că n!ar fi trebuit să lase să se facă acest lucru. # 7aptul de a fi fost atît de si%ur de succes i!a dăunat.+i. Trecu totu+i cîtva timp pînă să poată smul%e de la Jane un surîs. pe deasupra.i''0. pînă la urmă. 2tiu că îi vei face în între%ime dreptate. 4ic*(am. cu fiecare clipă. # O(. a+a că devin. # Nu.lui însă erau atît de va%i +i îndoielnice. )o i fi mo"ic tot timpul. Eli'abet( îi vorbi apoi despre scrisoare. # Asta nu mer%e. cînd ai citit întîia oară scrisoarea aceea. O asemenea de'amă%ire1 2i. tot mai indiferentă +i mai pu in interesată. # . vă'înd cît de intens le resim i tu pe amîndouă.%înde+te!te însă cît de mult îi măre+te acum de'amă%irea. (otărîndu!se să elimine orice detaliu în care era amestecată sora ei +i prevenind!o că va avea surpri'e.i''0. relatîndu!i doar ce era în le%ătură cu 3eor%e 4ic*(am. Ale%e. # $ar ai să ştii. fără să poată crede că în tot neamul omenesc e5ista atîta ticălo+enie cîtă se strînsese aici într!un sin%ur om. că!mi este antipatic. nu1 # /ă condamni însă pentru că am vorbit cu atîta căldură despre 4ic*(am. îmi pare sincer rău pentru el.repede. nu1 =e%retul +i mila mea s!au sfîr+it cu totul. atît de rău1 Este aproape de necre'ut1 2i bietul domn $arc0. iar celălalt cu toată aparen a ei. dacă mai continui mult să te tîn%ui din cau'a lui. o invita ie la sarcasm. fără îndoială. nu +tiu dacă ai %re+it spunînd ceea ce ai spus. sînt si%ură că n!ai putut lua lucrurile cum le iei acum. lumea întrea%ă. fără să!l implice pe celălalt. O. Nu mă condamni totu+i pentru faptul de a!l fi refu'at. a doua 'i de diminea ă îi povesti cea mai mare parte din scena ce avusese loc între domnul $arc0 +i ea. dar trebuie să te mul ume+ti numai cu unul. # /ie nu mi s!a părut niciodată. 2i nici reabilitarea lui $arc0. mirarea lăsă loc altor sim ăminte. să mai afle +i proasta ta părere despre el1 2i să fie silit să povestească asemenea lucru despre sora lui1 Este într!adevăr prea dureros1 Sînt si%ură că trebuie să sim i +i tu la fel. afec iunea pentru mine. /!am sim it destul de prost. 6n ce mă prive+te. # 2i totu+i mi!am înc(ipuit că sînt neobi+nuit de de+teaptă cînd am (otărît. inima mea o să devină u+oară ca un ful%. $ra%ă .dar alte sentimente îi vor %oni probabil. Eli'abet( nu!+i mai putea stăpîni nerăbdarea de a o pune pe Jane la curent cu cele întîmplate. de+i îmbucurătoare pentru inima ei. că domnului $arc0 i!ar lipsi aparen#a ei.dar trebuie să deci'i cum cre'i. # Să te condamn. Unul e în'estrat cu toată bunătatea. replică Eli'abet(. Capitolul C. va reu+i.dar +i mai mî(nită era din cau'a durerii pe care refu'ul surorii ei i!o pricinuise. =isipa ta mă face econoamă +i. /!am sim it foarte prost # .dar nu po i rîde mereu de cineva fără să dai peste un cuvînt spiritual cînd +i cînd. însă.

+i dacă eram în locul ei n!o lăsam baltă. continuă maică!sa imediat. # Ei. Nu mă simt în stare de a+a ceva. )re"udecata %enerală împotriva domnului $arc0 este at?t de puternică. o putere mai mare decît aceea cu care se fălesc adesea primele iubiri. niciodată. $ar n!am putut să mă lămuresc dacă Jane o fi dat oc(ii cu el la . A+a1 /în%îierea mea e că sînt si%ură că Jane o să moară de inimă rea. erau acasă. nici o Jane care să mă mîn%îie +i să!mi spună că nu fusesem atît de %roa'nic de slabă. . # Ai perfectă dreptate. ceea ce este el. Nutrea însă pentru &in%le0 o foarte caldă afec iune1 Cum înainte nu!+i înc(ipuise niciodată că ar fi îndră%ostită. $upă o vreme se va da totul în vilea% +i atunci vom putea rîde de prostia celor ce n!au +tiut!o mai dinainte. )oate eă acum îi pare rău de ceea ce a făcut +i e dornic să se îndrepte. $omni+oara &ennet se %îndi pu in +i apoi răspunse9 # Cu si%uran ă. A+ vrea să +tiu dacă sînt sau nu datoare să le de'vălui cunoscu ilor no+tri. î+i spuse ea. încît avea nevoie de toată în elepciunea +i de toată aten ia fa ă de sentimentele celor dra%i pentru a se stăpîni +i a nu se lăsa pradă unor re%rete care ar fi fost desi%ur dăunătoare sănătă ii ei +i lini+tii lor. .iar amintirea lui îi era atît de scumpă +i!l prefera atît de mult oricărui alt bărbat. dacă acest eveniment foarte improbabil s!ar produce vreodată. că. facă a+a cum i!o plăcea. Tu ce cre'i. Acum. nu este ca'ul să fie dat în vilea% atît de %roa'nic. +i în%îmfată. # Nu cred că va mai veni vreodată să se stabilească la Net(erfield. ce părere ai acum de c(estia asta nenorocită cu Jane. E(. adevăratul caracter al lui 4ic*(am. Nu îndră'nea să vorbească de cealaltă lumătate a scrisorii domnului $arc0 +i nici să!i spună surorii sale cît de sincer o pre uise prietenul lui. $impotrivă.dar am să spun cîte 'ile oi avea că s!a purtat urît cu fiica mea. decît atunci cînd î+i va fi pierdut întrea%a însemnătate. # Ei bine. Scăpase de două dintre secretele care o apăsaseră timp de două săptămîni +i era si%ură că Jane o va asculta cu bunăvoin a. $e1 $e1 Numai să dure'e.+i dacă voi încerca să arăt oamenilor adevărul în privin a celorlalte aspecte ale purtării lui. +i 'ici că familia Collins trăie+te foarte confortabil. 2i cum mănîncă. putea să observe în voie adevărata stare de spirit a surorii sale. $ar cum pe Eli'abet( n!o putea mîn%îia o astfel de speran ă. în %eneral. $omnul $arc0 nu m!a autori'at să comunic +i altora ceea ce mi!a spus.2i apoi. ori de cîte ori ar mai dori să vorbească despre vreunul dintre ele. 4ic*(am va pleca în curînd +i. sentimentul ei avea toată căldura primei iubiri +i. nu. în realitate nu va mai însemna nimic pentru oamenii de aici. sînt (otărîtă să nu mai vorbesc de asta cu nimeni. # Că nici nu trebuie încercat. absolut tot ce era în le%ătură cu sora lui trebuia. A!i de'vălui în mod public %re+elile l!ar putea distru%e pe via ă. $ar mai rămînea un lucru ascuns pe care pruden a nu în%ăduia să!l scoată la lumină. $in partea mea. pe cît posibil. 8!am spus acela+i lucru +i soră!mi )(ilips. $acă e pe "umătate a+a de strînsă la mînă ca mamă!sa.i''0. la vară..ondra. Nu trebuie să!l facem să de'nădă"duiască. # Ce nenorocire că ai folosit e5presii atît de tari cînd i!ai vorbit domnului $arc0 despre 4ic*(am1 Căci ele par acum cu totul nemeritate. eu nu voi fi în stare să spun decît ceea ce &in%le0 va putea spune într!un fel mult mai plăcut decît mine. .pot spune. $ar nenorocirea de a fi vorbit cu patimă este o urmare cît se poate de firească a pre"udecă ilor pe care le aveam.i''0. să păstre' numai pentru mine. Acum însă nu voi spune nimic. +i!am întrebat pe fiecare dintre cei care ar putea să +tie. $reptul de a divul%a lucrul acesta nu!mi poate reveni mie. încît încercarea de a!l pune într!o lumină favorabilă ar însemna să dai %ata "umătate din oamenii cumsecade din /er0ton. mai deună'i. e un om fără nici un merit +i acum nu cred să mai fie nici cea mai slabă năde"de ca Jane să!l mai ia vreodată. prin urmare. nenorocită. datorită v?rstei +i caracterului ei. îmi înc(ipui. Era vorba acolo de lucruri pe care nu le putea împărtă+i nimănui +i era con+tientă de faptul că numai o perfectă în ele%ere între cele două păr i ar fi putut!o îndreptă i să a'vîrle +i povara acestui ultim secret. nu!i dădu nici un răspuns. # Ei. Nu mai 'ice nimeni nimic de venirea lui la Net(erfield. C(arlotte este o e5celentă %ospodină. +i absurdă pe cît +tiam că fusesem1 O(1 Cît mi!ai lipsit. Nu dore+te nimeni să vină. +i atunci o să!i pară lui rău de ce a făcut. cine mă va crede. spuse doamna &ennet într!o 'i. Conversa ia aceasta a mai potolit vîltoarea din mintea Eli'abet(ei. E5istă un punct asupra căruia vreau să! i cer sfatul. . Jane nu era fericită. # $esi%ur. cu care să vorbesc despre ceea ce sim eam. 2i nimeni alături.

de două luni erau prietene intime. din cele trei luni de cînd se cuno+teau. # O(1 $a1 dacă măcar am putea pleca la &ri%(ton1 $ar tata este atît de nesuferit. o invită s!o înso ească la &ri%(ton. pu inul profit pe care l!ar putea tra%e din prietenia cu o femeie ca doamna 7orster +i probabilitatea de a fi +i mai imprudentă. Total absentă fa ă de sim ămintele surorii sale. $e1 Să le fie de bine1 2i!a+a îmi înc(ipui că vorbesc adesea c!or să ia . le repro+au într!una insensibilitatea. # Este un subiect pe care nu!l puteau atin%e în fa a mea. spuse . /ie mi!ar fi ru+ine să am o avere care mi!a picat prin clau'ă testamentară. # Cîteva băi de mare m!ar pune pe picioare pentru totdeauna1 # 2i mătu+a )(ilips e convinsă că mie mi!ar face foarte bine. căci doamna 7orster. adău%ă :itt0. căci aveau amîndouă o fire veselă. $omni+oarele &ennet cele mari erau sin%urele în stare încă să mănînce.economise+te destul. Eli'abet( încerca să se amu'e. # Nu. dar toată plăcerea i se transforma în ru+ine. # O bună c(ib'uială.0dia. # Nu pot în ele%e de ce doamna 7orster nu m!ar invita +i pe mine ca pe . $ar perspectivele înnourate ale .i''0. Am cre'ut că o să mi se frîn%ă inima. dacă pot fi lini+ti i cu o proprietate care nu e le%al a lor. cum po i 'îmbi astfel. # Nu. Era ultima în care re%imentul mai rămînea la /er0ton +i toate tinerele domni+oare din vecinătate se întristau vă'înd cu oc(ii.on%bourn!ul cînd o muri tata. rî'înd +i vorbind mai '%omotos decît de obicei. amărîte de această nenorocire. Acestea erau tîn%uielile care răsunau fără întrerupere prin . /ama lor. Dadarnic încercă Eli'abet( s!o facă mai în eleaptă +i Jane s!o facă se se resemne'e.0diei în %eneral. # Sînt si%ură că a mea o să se frîn%ă.ba c(iar mai mult.0dia 'burda prin casă într!un entu'iasm nestăvilit. c!am plîns două 'ile între%i cînd a plecat re%imentul colonelului /iliar. +i nu ne!am putea niciodată a+tepta s!o facă cu o c(eltuială +i cu neplăceri mai mici pentru familia ei ca în împre"urimile de fa ă. $ar nu mă îndoiesc că vorbesc des de asta.0diei se limpe'iră curînd. # $acă măcar am putea pleca la &ri%(ton1 remarcă doamna &ennet.a doua începu. de+i nu sînt prietena ei intimă. E(. . să n!o lase pe .0dia. deloc.0dia. .ar fi fost ciudat dac!o făceau. să bea. cu acest prile". $eprimarea era aproape %enerală. :itt0 +i .0diei. spunea ea. Capitolul C. Am +i eu dreptul să fiu invitată tot atît ca +i ea. e5clamau adesea.î+i amintea ce îndurase ea însă+i într!o împre"urare asemănătoare. le împărtă+ea mî(nirea.on%bourn >ouse.0dia nu se poate sim i bine pînă ce nu se face de rîs în mod public. căsătorită de pu in timp. Sim i din nou "uste ea acu'ărilor domnului $arc0 +i niciodată mai înainte nu fusese atît de dispusă să!l ierte pentru că se amestecase în via a prietenului său. Ce!o să ne facem. # Sînt si%ură. # Cerule mare1 Ce!o să se întîmple cu noi.0dia. Sînt si%ură că în casa lor nu se face risipă.0dia de a căpăta ni el bun!sim . în termeni tot mai e5a%era i pe cît îi era +i tonul de ar ă%os. 6ncîntarea . le făcuse să se simpati'e'e reciproc +i. po i fi si%ură. cu atît mai bine. $a1 $a1 Au ei %ri"ă să nu!+i depă+ească veniturileei n!au să aibă niciodată %ri"i din cau'a banilor. so ia domnului colonel al re%imentului. între ei. în timp ce în salon :itt0 cea fără de noroc se tot tîn%uia de soarta ei. bucuria doamnei &ennet +i suferin a lui :itt0 ar putea fi cu %reu descrise. unde ispi! tele erau desi%ur +i mai mari decît acasă. cu două'eci +i cinci de ani mai înainte. Asemănarea dintre ea +i . la &ri%(ton.0dia. nu se putut ab ine să nu!l sfătuiască pe tatăl ei în secret. să doarmă +i să!+i vadă de treburile lor obi+nuite. această invita ie era atît de departe de a tre'i în ea acelea+i sentimente ca în mama ei +i în . care se c(inuiau cumplit +i care nu în ele%eau cum cineva din familia lor putea avea o inimă atît de împietrită. afectuoasă. adora ia ei pentru doamna 7orster. spuse ea. . Această prietenă de nepre uit era o foarte tînără femeie. 8!a arătat toată lipsa de cuviin ă din purtarea . El o ascultă cu aten ie +i apoi îi spuse9 # . pentru că sînt cu doi ani mai mare. cerînd fiecăruia s!o felicite. 6n ceea ce o prive+te pe Eli'abet(. într!o astfel de companie.0dia să plece.si cu riscul de a deveni nesuferită dacă s!ar fi +tiut ce face. Cred că îl socotesc ca al lor cînd o să fie. încît o considera ca pe o sentin ă de moarte a oricărei posibilită i pentru .8 )rima săptămînă după întoarcerea lor trecu repede.

O(1 tată dra%ă. pe vreunii dintre admiratorii vo+tri. ticsite de tineret. onorabilitatea noastră în lume suferă. Scu'ă!mă. Se vă'u pe ea însă+i ca obiect al admira iei a 'eci +i 'eci dintre ei. >ai. 6n orice ca'. a aro%an ei +i a dispre ului pentru orice fel de stăpînire de sine care caracteri'ea'ă firea . în purtarea lui actuală fa ă de dînsa %ăsea un i'vor de neplăceri. o afectare +i o lipsă de fante'ie obositoare +i de'%ustătoare. răspunse Eli'abet(. Să sperăm deci că +ederea ei acolo o să!i de'văluie propria!i neînsemnătate.0diei. /ai mult încă. Să se ducă deci. . vă va respecta +i pre ui.+i este. iar ea va fi în mod definitiv tipul de flirt care se face de rîs # atît pe sine cît +i întrea%a ei familie.+i. să dea amploare supărărilor. Sărmană. prea pu in întreruptă. Nu vom avea pace la . lene+ă. ar fi putut!o în ele%e.0dia nu se duce la &ri%(ton. c(iar +i ca flirt de du'ină. micu ă . nu poate deveni mult mai rea decît este acum. Eli'abet( trebui să se mul umească cu acest răspuns. Ce!ar fi sim it oare dacă ar fi +tiut că sora ei urmăre+te s!o lipsească de asemenea perspective +i realită i. fără să ne îndreptă ească s!o punem sub c(eie.0diei. N!au aflat însă nimic din cele petrecute +i încîntarea lor a continuat. nelini+tindu!se.0diei la &ri%(ton era sin%ura consolare în trista!i convin%ere că so ul său nu inten iona să mear%ă +i el vreodată acolo. . $acă dumneata. repetă domnul &ennet.. în afară de tinere e +i de o înfă i+are acceptabilă. pentru noi to i. 6n%îmfată.+i. deocamdată încă necunoscu i. <i'ita .0diei.căci tendin a lui de a reînnoi aten iile care marcaseră începutul cuno+tin ei lor.nu am avut de îndurat asemenea ofense.on%bourn dacă . pe tine +i pe Jane. Acela+i pericol o pa+te +i pe :itt0. prea săracă pentru a tenta pe cineva. Numai mama ei. nu mai avea aproape nici o emo ie. mai pu ină căutare decît aici. Ea va pă+i pe urmele . Nu mă plîn% acum de un rău în mod special. 6n înc(ipuirea . nu putea decît s!o irite. din cau'a u+urin ei fără stavilă.+i nu ve i apărea de'avanta"ate din cau'ă că ave i două # sau a+ putea spune trei # surori foarte nesăbuite. Ce spui.0diei. <ă'u toate splendorile cantonamentului # corturile înăl ate într!o superbă uniformitate de rînduri. <ă'u cu oc(iul creator al fante'iei stră'ile acelei vesele sta iuni balneare mi+unînd de ofi eri. total incapabilă să se controle'e. Nu!i stătea în fire. Oricine vă va cunoa+te. # . î i înc(ipui că va fi posibil să nu fie criticate +i dispre uite oriunde vor fi cunoscute +i că asupra surorilor lor nu se va răsfrîn%e adesea ru+inea aceasta.0dia plecă. Era încredin ată că!+i făcuse datoria +i n!avea obiceiul să se frămînte pentru relele inevitabile sau să le amplifice.0dia +i mama sa ar fi cunoscut tema conversa iei dintre ea +i domnul &ennet. volubilitatea lor reunită nu le!ar fi a"uns pentru a!+i e5prima indi%narea. răsunînd de veselie +i strălucind de staco"iul tunicilor. desi%ur. care ar fi sim it poate aproape acela+i lucru. după cele ce se întîmplaseră.i''01 Nu te lăsa dărîmată.emo iile trecutei ei preferin e pentru el dispăruseră cu totul. dra%a tatii. +i plecă de la el de'amă%ită +i întristată. stăruind asupra lor.opinia ei însă rămase aceea+i. pe deasupra. Colonelul 7orster este un om cu bun sim +i o s!o pă'ească să nu facă vreo prostie. din fericire. îi spuse9 # Nu te necă"i. se vă'u +i pe ea sub un cort. $omnul &ennet vă'u că!+i pune toată inima în această c(estiune. ci în mod %eneral. de de'avanta"ele foarte mari.S!au +i iscat.a &ri%(ton va avea. i%norantă. total incapabilă să se apere cît de pu in de dispre ul %eneral pe care!l va provoca pofta ei turbată de a fi admirată. dar trebuie să vorbesc desc(is. 6nvă ase c(iar să întrevadă pînă +i în blînde ea lui. care la început o încîntase. speriindu!i. arată!mi lista acestor indivi'i "alnici care au fost inu i la distan ă de nebuniile . # Te în+eli. &unul nostru nume. Eli'abet( trebuia să!l vadă acum pe domnul 4ic*(am pentru ultima oară.0diei ar deveni cunoscută în mod public # nu. care s!ar isca în ca'ul cînd purtarea nesăbuită +i imprudentă a . flirtînd plină de tandre e cu cel pu in +ase ofi eri deodată. pentru tot restul vie ii. 2i. pînă în 'iua cînd .a +aispre'ece ani va avea ca! racterul format.fără vreun farmec. scumpul meu tată. totu+i. Ofi erii vor %ăsi femei mai demne de aten ia lor. Eli'abet( . o vi'ită la &ri%(ton însemna fericirea pe pămînt. curînd nu se va mai putea face nimic cu ea. cele care s!au +i iscat # sînt si%ură că ai "udeca lucrul acesta în alt fel. luîndu!i afectuos mîna. un flirt în sensul cel mai prost al cuvîntului. A pus pe %oană. nu! i vei da osteneala să!i înfrîne'i e5uberan a +i să o înve i că ceea ce urmăre+te în pre'ent nu sînt lucrurile cu care!+i va umple via a.+i pentru a completa ima%inea. Cum de cînd se întorsese acasă se aflase adesea în compania lui. $acă . Astfel de tineri delica i care nu suportă să aibă de!a face cu ni ică 'ăpăceală nu merită nici un re%ret. datorită i%noran ei +i vi! dului din mintea ei.# $acă i!ai da seama.

împreună cu al i ofi eri. +tiu. # Aproape trei săptămîni.0diei. +i e5istau toate motivele să se creadă că acest sfat va fi urmat. st?pînindu!se. impresionînd prin îndemnurile pe care i le dădu să nu scape vreun prile" de a se distra cît mai mult posibil. dar îi răspunse numai printr!o u+oară înclinare a capului. cu o polite e reciprocă +i.dar. multor altora.. dar.on%bourn. . că a cî+ti%at în lucrurile esen iale. nemul umit. Curînd după aceasta 4ic*(am adău%ă indiferent9 # Cît timp spune i că a stat la =osin%s. respin%îndu!i!o mereu. dacă nu lui. # 6ntr!adevăr1 stri%ă 4ic*(am cu o privire care lui Eli'abet( nu!i scăpă. de unde trebuiau să pornească a doua 'i diminea ă. Era pe c(ipul Eli'abet(ei ceva care!l făcu să asculte cu o aten ie plină de teamă +i nelini+te în timp ce ea adău%a9 # Cînd am afirmat că domnul $arc0 cî+ti%ă atunci cînd îl cuno+ti mai bine. A consim it să adau%e o oarecare polite e felului său obi+nuit de a fi. +i!l întrebă dacă!l cuno+tea pe cel dintîi. continuă el pe un ton mai scă'ut +i mai %rav.dar ea plînse de supărare +i invidie. pot întreba. ve i în ele%e imediat cît de sincer mă bucur că este destul de în elept pentru a simula cel pu in aparen#a a ceea ce se cuvine.+i multe trebuie puse pe seama dorin ei lui de a reali'a căsătoria cu domni+oara de &our%(. fură rostite fără să fie au'ite. vă ro%. scuturîndu!se de "ena ce!l cuprinsese. # $a.a au'ul acestor cuvinte. desi%ur. după ce se reculese o clipă. dar fără vreo altă încercare de a se ocupa de Eli'abet(. # O(1 Nu1 spuse Eli'abet(. îi pomeni de colonelul 7it'Gilliam +i de domnul $arc0. . el luă masa. pentru că îl împiedică. se întoarse iar către ea +i!i spuse pe. care!+i lua rămas bun. Numai :itt0 vărsă lacrimi. =estul serii a trecut cu o aparentă voioşie din partea lui. în fericirea '%omotoasă a . )e c(ipul mai aprins al lui 4ie*(am +i în privirile lui nelini+tite se vedea că era alarmat.apoi men ionă că era un adevărat %entleman +i o întrebă cum i!a plăcut. la . căci are un ne ărmurit respect pentru părerea bună a acesteia despre el. foarte deosebit. apoi. # $a. de a avea o purtare odioasă ca aceea de pe urma căreia am avut eu de suferit. Eli'abet( nu!+i putu stăpîni un surîs.dar cred că domnul $arc0 cî+ti%ă atunci cînd îl cuno+ti mai bine.0dia s!a reîntors împreună cu doamna 7orster la /er0ton. n!am vrut să spun că "udecata sau purtarea sa s!au sc(imbat în bine. îi în ele%i mai bine firea. Cînd petrecerea s!a spart. =ăspunsul ei favorabil a fost dat cu multă căldură. cu o dorin ă reciprocă de a nu se mai întîlni vreodată.rămase cîteva minute tăcut.pierdu orice interes pentru el cînd se vă'u aleasă astfel drept intă a unei %alanterii atît de frivole +i banale +i. la urmă. . 6n lucrurile esen iale cred că este întocmai a+a cum a fost întotdeauna. ine mult. /ă tem numai că felul acela de pruden ă la care presupun că a i făcut alu'ie este adoptat numai în timpul vi'itelor la mătu+a lui. $oamna &ennet făcu risipă de urări de fericire pentru fiica sa. sînt si%ur. # 7elul său de a fi este foarte deosebit de al vărului său. 6n timp ce vorbea. nu se putea împiedica să nu simtă reprobare fa ă de convin%erea lui că # oricît de îndelun% +i indiferent din ce cau'ă o lipsise de aten iile lui # vanitatea ei ar fi satisfăcută +i preferin a ei dobîndită. Cînd eram împreună. urările de plecare.s! au despăr it. 4ic*(am avu aerul că nu prea +tia dacă trebuie să se bucure de cuvintele ei sau să se îndoiască de sensul lor. îi înapoie 'îmbetul +i!i răspunse că în trecut îl vă'use adesea. care cunoa+te i atît de bine sentimentele mele fa ă de domnul $arc0. Căci nu îndră'nesc să sper. tonul cel mai bla"in posibil9 # $umneavoastră. căsătorie la care.+i. ci că atunci cînd îl cuno+ti mai îndeaproape. 4ic*(am păru surprins. care fuseseră trei săptămîni la =osin%s. desi%ur. printr!o reînnoire a acestor aten ii. alarmat. aproape în fiecare 'i. î+i făcea întotdeauna efectul. devreme. 6n elese că el dorea s!o atra%ă pe panta vec(iului subiect al mî(nirilor lui +i nu avea deloc dispo'i ie să i!o în%ăduie.. $espăr irea ei de familie a fost mai curînd '%omotoasă decît înduio+ătoare. făcute pe un ton moderat de către surorile ei. la o întrebare a lui despre felul cum î+i petrecuse timpul la >unsford. mîndria lui poate fi de folos.. 6n c(iar ultima 'i de +edere a re%imentului la /er0ton. probabil. teama de ea. adău%ă pe un ton mai vesel9 Cî+ti%ă oare în ce prive+te manierele. 2i. # 2i l!a i vă'ut adesea. 6n acest sens.Eli'abet( se sim ea atît de pu in dispusă să se despartă prietenos de dînsul încît.

erau mult prea pline de cuvinte .să!+i fi5e'e un alt obiectiv pentru dorin ele +i speran ele ei +i. . adevăratul filo'of va scoate un profit din ceea ce are la îndemînă. Eli'abet( constată # constatare ce mai fusese făcută +i altădată # că un eveniment pe care!l dorea din toată inima nu!i aducea.scrisorile ei însă se lăsau mult a+teptate +i erau totdeauna foarte scurte. =es! pectul. O duruse întotdeauna acest lucru.+i de+i cu timpul :itt0 ar fi putut să!+i recapete bunul sim natural. că am ce să!mi doresc1 $acă tot aran"amentul ar fi perfect. Tatăl său. Era deci nevoie să fi5e'e o dată drept început al unei adevărate fericiri. Călătoria la . cînd se reali'a. $omnul &ennet însă nu era o fire care să caute mîn%îieri pentru de'amă%irea provocată de propria lui impruden ă într!una din plăcerile cu care se consolea'ă atît de des cei neferici i din vina neserio'ită ii sau a viciului lor. se căsătorise cu o femeie a cărei minte slabă +i spirit necultivat au pus capăt. pentru că aceia care!i tulburau mintea plecaseră. toată bucuria sperată.iar din coresponden a cu sora sa se putea afla +i mai pu in deoarece. 7a ă de so ie. încerca să uite ceea ce nu!i putea trece cu vederea +i să!+i %onească din minte acea continuă încălcare a îndatoririlor +i bunei!cuviin e con"u%ale care. Un plan în care fiecare punct promite o încîntare nu poate fi niciodată o reu+ită. î+i spunea.din respect însă pentru însu+irile lui +i recunoscătoare pentru modul lui afectuos de a o trata. 6l încîntau via a la ară +i căr ile. dacă s!ar fi luat numai după cele ce vedea în familia ei. ca so . dar trebuia să plece în mare %rabă.dar acolo unde lipsesc alte posibilită i de distrac ie. $ar a+a. 6nainte de plecare . $ar niciodată nu sim ise mai tare decît acum de'avanta"ele pe care le aveau copiiii re'ulta i dintr!o căsătorie atît de nepotrivită +i nici nu fusese vreodată atît de perfect con+tientă de relele ce i'vorau dintr!o folosire atît de %re+ită a unor însu+iri care. aflîndu!se într!o situa ie de două ori periculoasă. oricărei afec iuni adevărate. de la care te puteai a+tepta la prostii +i mai mari. bucurîndu!se din nou cu anticipa ie de fericirea ce!+i promitea. ar fi putut cel pu in asi%ura fiicelor sale respectabilitatea. să!l datore'e so iei sale.+i dacă în planul său ar fi putut s!o includă +i pe Jane. fiind vorba de o sta iune balneară +i de un cantonament. bine utili'ate. Eli'abet( se bucură de plecarea lui 4ic*(am. în afară de faptul că i%noran a +i 'ăpăceala ei îl amu'au.+i din aceste plăceri i'vorîseră bucuriile lui cele mai mari.. totul ar fi fost desăvîr+it. era mai mult decît probabil că cealaltă soră. c(iar dacă nu puteau de'volta inteli%en a so iei lui.0dia promisese să scrie mamei +i lui :itt0 foarte des +i foarte amănun it. Acelea adresate mamei con ineau prea pu in în afară doar de faptul că se întorseseră de la ba'ar. pe care ar fi descris!o mai amănun it.88 Eli'abet( nu +i!ar fi putut face o părerea prea favorabilă despre fericirea con"u%ală sau plăcerile casnice.$ar ce fericire. era prea pu in îndatorat.acuri forma acum obiectul preocupărilor sale cele mai fericite +i era cea mai bună mîn%îiere pentru toate orele neplăcute pe care nemul umirea mamei +i a lui :itt0 le făceau de neînlăturat. să se console'e pentru pre'ent +i să se pre%ătească pentru o altă de'amă%ire. stima +i încrederea pieriseră pentru totdeauna. foarte curînd după căsătorie. Acesta nu este %enul de fericire pe care un bărbat ar dori. e5punîndu!o pe so ia sa dispre ului propriilor ei copii. de+i scrisorile către :itt0 erau ceva mai lun%i. a+ fi si%ură că voi avea o de'amă%ire. unde fuseseră înso ite de cutare +i cutare ofi er +i unde vă'useră podoabe atît de frumoase că era înnebunită.+i o de'amă%ire totală poate fi parată numai apărîndu!te printr!o mică +i neînsemnată mî(nire. Eli'abet( nu fusese totu+i niciodată oarbă fa ă de comportamentul nepotrivit al tatălui ei. captivat de tinere e +i de frumuse e +i de aerul acela de bună dispo'i ie pe care îl au tinere ea +i frumuse ea în %eneral. pot spera în mod ra ional ca năde"dile mele de bucurie să sa împlinească. era atît de condamnabilă. va e5a%era cu neserio'itatea +i îndră'nelile. Cînd consideră toate acestea. căci o c(ema doamna 7orster pentru că se duceau la un cantonament. în %eneral.Capitolul C. dar mutarea re%imentului îi dădu prea pu ine motive de satisfac ie.că avea o roc(ie sau o umbrelu ă nouă.iar acasă avea o mamă +i o soră ale căror necontenite tîn%uieli pentru plictiseala din "urul lor a+terneau o reală melancolie asupra cercului lor familial. )etrecerile lor în afară erau mai pu in variate ca înainte.+i tot ce cre'use el în privin a fericirii casnice i!a fost răsturnat. purtînd cu mine un i'vor nesfîr+it de re%rete din cau'a absen ei surorii mele.

# 8ubita mea. 4arGic*. cu cei patru copii ai lor. Cu o seară înainte. $upă două sau trei săptămîni de la plecarea . :enilGort(.erau dota i cu sănătate +i calm pentru a face fa ă inconvenientelor. Copiii.on%bourn numai o noapte +i a doua 'i de diminea ă porniră împreună cu Eli'abet( în căutare de noută i +i de amu'ament. care îi amîna începutul +i îi scurta durata. erau acum obli%a i să renun e la . urmau să mear%ă către nord. curînd. spuse ea.iar pentru doamna 3ardiner. decît peste două săptămîni. +i în mai pu in de!o lună trebuia să fie înapoi la . &irmin%(am etc. că pot să intru în comitatul în care locuie+te el +i să fur de acolo cîteva spaturi fără să mă observe +i fără să fiu pedepsită pentru asta. Era însă de datoria ei să fie mul umită +i avea o fire optimistă. î+i spuse. 2i au acolo păduri dintre cele mai frumoase din inut. sînt de a"uns de cunoscute. pe cînd discutau ruta. aceea că tovară+ii de drum se potriveau. 7amiliile care plecaseră la ora+ pentru iarnă se întorseseră +i apărură toaletele +i distrac iile de vară. se mai. cînd sosi o scrisoare de la doamna 3ardiner. două.visase tot timpul să vadă . $oamna 3ardiner îi spuse că era o prostu ă. urmau să rămînă în %ri"a specială a veri+oarei lor Jane. în iulie.fi ivit de'amă%iri. fiind împiedicat de treburi. 6i era imposibil să audă acest.on%bourn. Totul avea o înfă i+are mai fericită.ondra.nu mai erau decît două săptămîni.după ultimele planuri.on%bourn. 2tii că 4ic*(am +i!a petrecut acolo toată tinere ea. O bucurie era si%ură.O5ford. /ulte %înduri se le%au de $erb0s(ire. î i va aminti de atî ia dintre cunoscu ii dumitale. Eli'abet( nu mai spuse nimic. $omnul +i doamna 3adiner rămaseră la . aflau încă ni+te cuno+tin e de!ale ei. încît era în stare să intre în /er0ton fără lacrimi # eveniment promi ător. $oamna &ennet î+i recăpătă obi+nuita sa seninătate certărea ă. nu s!ar încartirui un re%iment la /er0ton. în plus. Tot ce ne preocupă în pre'ent este o mică por iune din $erb0s(ire. o întrebă mătu+a.acuri +i să facă un voia" mai mic. . nu i!ar plăcea să ve'i un loc despre care ai au'it atîta. Timpul de a+teptare era acum dublu. Eli'abet( era e5trem de de'amă%ită. &len(eim. în urma vreunei dispo'i ii crude +i răuvoitoare a ministerului de ră'boi. Nu se afla c(iar în drumul lor.+i Eli'abet( în elese de la mătu+a sa că )emberle0 era situat la mai pu in de cinci mile de . dar nici la o distan ă mai mare de o milă. două feti e de +ase +i opt ani +i doi băie i mai mici.+i cum aveau la dispo'i ie pu in timp ca să a"un%ă atît de departe +i să vadă atît cît î+i propuse! seră. $ar au trecut.+i domnul +i doamna 3ardiner.ambton. îi trecu prin minte posibilitatea .acurile +i încă mai credea că ar fi fost destul timp pentru acest lucru.iar pe la mi"locul lui iunie :itt0 î+i revenise într!atît. cuvînt fără să se %îndească la )emberle0 +i la proprietarul acelui loc. $ovedale sau )ea*. care o făcu pe Eli'abet( să spere că pînă la Crăciunul viitor. $omnul 3ardiner se declarase de acord +i s!au adresat 'li'abet(!ei pentru a!i cere +i ei consim ămîtul.ambton. pe îndelete +i comod cum speraseră. favorita tuturor. $upă ce vi'itară locurile cele mai frumoase ale inutului. Ora+ul în care locuise mai demult cî iva ani +i unde urmau să petreacă vreo cîteva 'ile era probabil pentru curio'itatea ei tot atît de atră%ător ca +i faimoasele splendori de la /atloc* C(atsGort(. buna dispo'i ie +i veselia începură iară+i să!+i facă apari ia la .subliniate pentru a putea fi vă'ute +i de al i oc(i. # $aca ar fi vorba numai de o casă bo%at mobilată. nu m!ar interesa nici pe mine. sănătatea..$ar e si%ur. Eli'abet( era disperată.0diei. doamna 3ardiner î+i e5primase dorin a de a revedea acel loc. apărură în cele din urmă la . locul pre'enta o atrac ie deosebit de puternică. nu mai departe de $erb0s(ire. "ucîndu!se cu ei +i iubindu!i. Tema acestei lucrări nu este descrierea inutului $erb0s(ire +i nici a altuia din locurile remarcabile prin care trecea drumul lor. î+i îndreptară pa+ii către oră+elul . Trebuiau să treacă patru săptămîni pînă la sosirea unc(iului +i mătu+ii sale.a+a că totul fu. va fi destul de cuminte ca să nu mai pomenească de ofi eri mai des decît o dată pe 'i. $ata fi5ată pentru începutul călătoriei lor spre nord se apropia repede. $omnul 3ardiner nu putea pleca. 6n inutul acela erau destule de vă'ut ca să le umple cea mai mare parte din cele trei săptămîni. cu veselie pentru a le spori orice placere +i cu dra%oste +i inteli%en ă care puteau să o înlocuiască. Trebuia să le spună că era sătulă de locuin e arătoase9 după ce trecuse prin atîtea nu mai %ăsea nici o plăcere în covoare fine +i draperii de satin.dar parcul e încîntător. au'ise de mult. iară+i bine. un loc care. afară doar dacă. dacă din afară s!ar. Sim ea că nu avea ce căuta la )emberle0 +i se vă'u silită să pretindă că nu inea să!l vadă. care cu un bun!sim nede'min it +i cu blînde ea firii sale era perfect indicată să se ocupe de ei în tot felul # învă îndu!i. unde locuise odinioară doamna 3ardiner +i unde.dar nu putea fi de acord.

m!a+ fi putut bucura de ele ca de bunul meu +i a+ fi putut primi aici.+i in cele din urmă (otărî ca aceasta să fie ultima solu ie la care să recur%ă. traversară podul +i traseră la scară. bine a+e'ată pe o ridicătură a terenului. Nu mai vă'use niciodată un loc pentru care natura să fi făcut mai mult. plină de admira ie pentru %ustul lui. se lăsă în voia marii curio'ită i de a vedea +i ea casa. în sfîr+it. )rin urmare. cu . se %îndi. ca oaspe i. asta nu s!ar fi putut întîmpla.a salvat!o de ceva ce semăna a re%ret. . toate acestea apăreau din un%(iuri diferite. copacii împră+tia i pe maluri +i. 6i era %roa'ă să nu se fi în+elat camerista. cînd se discută din nou acest subiect +i i se ceru din nou părerea. îi reveniră toate temerile ca nu cumva să!l întîlnească pe proprietar.de a!l înt?lni pe domnul $arc0 în timpul vi'itei lor. încununat de pădurea pe unde coborîseră. 6n timp ce străbăteau celelalte încăperi. . /alurile nu erau nici îndreptate. cînd se retrase pentru noapte. întrebarea o puse unc(iul ei. Erau to i plini de admira ie. devenind +i mai abundentă. în timp ce o a+teptau pe mena"era casei.$ar îl a+teptăm să vină mîine. $ealul. ca să se bucure de priveli+te. $ar nu.a cererea lor de a vi'ita locuin a. în timp ce doamna =e0nolds răspundea că a+a era. căuta să 'ărească apărînd pădurea de la )emberle0. Eli'abet( rămase încîntată.iar în diminea a următoare. )arcul era foarte mare +i se întindea pe un teren e5trem de variat. putu răspunde prompt +i cu un potrivit aer de indiferen ă că nu avea într!adevăr nimic împotriva acestui plan..privi cu încîntare întrea%a panoramă # rîul. părînd de la distan ă mai abrupt. se duse la o fereastră. proiectîndu! se pe crestele unor dealuri împădurite. iar ea se îndepărtă speriată. pe unde +erpuia un drum oarecum abrupt. O urmară în sala de mese. cît putea cuprinde cu oc(ii.888 6n timp ce înaintau pe +osea. o apă cur%ătoare destul de mare se umfla. respectabilă. dar vă'u +i admiră fiecare loc+or +i fiecare priveli+te mai deosebită. în ca' că investi%a iile sale cu privire la absen a familiei de la )emberle0 vor căpăta un răspuns nefavorabil. Ar fi în%ro'itor1 Numai acest %înd o făcu să ro+ească. oarecum tulburată. că nu erau nici bătătoare la oc(i . au fost condu+i în (ol. dacă familia se afla acolo pentru vară. $upă ce Eli'abet( se uită pu in în "ur.iar Eli'abet( avu ră%a'. /ena"era apăru # o femeie în vîrstă. Era o încăpere mare. sau unde frumuse ea naturii să fi fost atît de pu in modificată de %ustul nepriceput al cuiva. A+ fi putut fi acum familiari'ată cu aceste încăperi. Erau însă obiec ii serioase împotriva acestui lucru. propor ionată ca dimensiuni +i frumos mobilată. Camerele erau înalte +i frumoase. /intea Eli'abet(ei era prea preocupată pentru a face conversa ie. dar fără nimic artificial în aspectul ei.+i pe cînd cerceta mai de aproape casa. era splendid. 8ntrară printr!unul dintre locurile cele mai "oase +i mînară un timp printr!o frumoasă pădure ce se întindea pe o mare suprafa ă. nici ornamentate. 2i a+ fi putut fi stăpîna acestui loc. 6n cele din urmă. să se minune'e că se afla acolo unde se afla.+i cînd. Coborîră dealul. care era numele proprietarului +i. 6n loc să le privesc ca o străină.+i!+i spuse că era mai bine să!i vorbească desc(is mătu+ii sale decît să!+i ia un asemenea risc. $orea s!o întrebe pe mena"eră dacă stăpînul era cu!adevărat absent. Era o clădire de piatră mare +i frumoasă.unc(iul +i mătu+a n!ar mai fi e5istat pentru minenu mi s!ar fi în%ăduit să!i invit. .+i în clipa aceea Eli'abet( sim i că a fi stăpînă la )emberle0 însemna ceva. mult mai pu in arătoasă. cu mobile pe măsura averii stăpînului.mai pu in impresionante +i mai autentic ele%ante decît cele de la =osin%s. Urmau deci să plece la )emberle0. se reculese ea repede.dar de la fiecare fereastră se puteau vedea adevărate minuni. Eli'abet(. a+e'ată da cealaltă parte a unei văi. adău%înd9 . dar nu avu cura"ul. dar mult mai amabilă decît î+i înc(ipuise că va fi.nici inutil de pre ioase.iar în fa ă. 7iecare bucă ică de teren era armonioasă. Urcară treptat o "umătate de milă +i se aflară în vîrful unei coline unde pădurea înceta +i oc(iul era prins imediat de )emberle0 >ouse.+i Eli'abet( remarcă.a ultima întrebare primi un răspuns ne%ativ. intrară pe lîn%ă casa portarului se sim i e5trem de a%itată. întrebă camerista dacă )emberle0 era un loc încîntător. Capitolul C. Acesta a fost un %înd binevenit. pe unc(iul +i pe mătu+a mea. cu destulă în%ri"orare. +erpuitul văii. cît se poate de binevenitpanica fiind astfel înlăturată.

în timp ce adău%a9 în toată via a mea nu am au'it de la dînsul un sin%ur cuvînt rău. # 2i domni+oara $arc0 este tot atît de frumoasă ca +i fratele ei. $acă ar fi să străbat lumea în lun% +i!n lat. 7usese ferm încredin ată că domnul $arc0 nu era blînd din fire. Eli'abet( în elese acum de ce printre ele era +i portretul domnului 4ic*(am. cît e 'iua de lun%ă. sînt si%ură că nu cunosc un altul a+a de c(ipe+. . /ena"era se apropie +i le spuse că era portretul unui tînăr domn. printre alte cîteva miniaturi.. domnule. Se apropie +i vă'u portretul domnului 4ic*(am.+i seamănă foarte bine. # Am au'it multe despre înfă i+area distinsă a stăpînului dumitale. . . foarte c(ipe+. /ătu+a o întrebă 'îmbind dacă îi plăcea. spuse doamna 3ardiner.tîn"ea să afle +i mai multe +i fu recunoscătoare unc(iului care spuse9 # E5istă foarte pu ini oameni despre care se poate spune atît de mult. Camera asta era camera preferată a defunctului meu stăpîn +i miniaturile au rămas c(iar în locul unde se aflau +i atunci. # Tînăra domni+oară îl cunoa+te pe domnul $arc0. @inea mult la ele. . Ce bucuroasă era Eli'abet( că vi'ita lor nu fusese amînată cu o 'i1 /ătu+a ei o c(emă pentru a!i arăta un tablou. $oamnei =e0nolds. replică cealaltă. domnule.i''0. +i!l +tiu de cînd era de patru ani. care avea un fel de a fi de%a"at +i plăcut.+i o ascultă cu o uimire crescîndă. +tiu că am.auda aceasta i se păru a fi cea mai e5traordinară dintre toate +i cea mai contrară părerilor ei. +i acela+i lucru l!ar spune oricine îl cunoa+te. Am bă%at mereu de seamă că aceia care au o fire bună de mici o au +i cînd se fac mari. dar nu +tiu cînd se va întîmpla asta. adău%ă mena"era. Eli'abet( nu se putu stăpîni să nu spună9 # 7aptul că dumneata %înde+ti astfel este spre cinstea lui. desenat pe cînd avea numai opt ani. # $a. .are un c(ip frumos.6n afară de ca'ul că se duce la =ams%ate.. arătînd spre o altă miniatură. $omnul 3ardiner. punîndu!i întrebări +i făcînd tot felul de remarci. una.1 întrebă domnul 3ardiner. mai mare +i mai bun decît acesta. # Nu atît cît a+ dori eu. # $a. fiul intendentului defunctului ei stăpîn. A fost pictat în acela+i timp cu celălalt # acum aproape opt ani. dumneata ne po i spune dacă seamănă sau nu.+i atît de desăvîr+ită1 Cîntă la pian +i din %ură. Ave i noroc cu un astfel de stăpîn. privind portretul. maEam. î+i spuse Eli'abet(.. iar domni+oara $arc0 vine întotdeauna pentru lunile de vară. este stăpînul meu. aici. # 'u. că este un %entilom foarte c(ipe+.dar în %aleria de sus o să vede i un alt portret al lui.+i dînsul a fost întotdeauna copilul cel mai blînd +i cel mai %eneros din lume. n!a+ putea da de un altul mai bun. fie din mîndrie.A intrat acum în armată. # 2i acesta. atîrnat deasupra căminului. $omnul +i doamna 3ardiner 'îmbiră.un %rup mare de prieteni. sînt si%ură. domnule. # 2i nu crede i. fie din dra%oste. Nu +tiu cine ar fi destul de bună pentru dînsul. Eli'abet( se %îndi că asta însemna mult.va veni +i dînsa mîine. $oamna =e0nolds le atrase apoi aten ia asupra unui portret al domni+oarei $arc0. # O(1 $a1 Cea mai frumoasă tînără domni+oară ce s!a vă'ut vreodată. # $acă st?pînul dumitale s!ar căsători l!a i avea mai multă vreme aici. # Stăpînul dumitale stă mult la )emberle0 în timpul anului. dar mă tem că a luat apucături rele. îi făcea mare plăcere să vorbească despre stăpînul ei +i despre sora acestuia. $ar. Eli'abet( se îmbu"oră +i răspunse9 # )u in. # Nu spun decît adevărul adevărat. 6n camera de alături este un pian nou care de abia a fost adus pentru dînsa # un dar din partea stăpînului meu. $oamna 3ardiner î+i privi nepoata cu un surîs pe care Eli'abet( nu i!l putu înapoia. Asculta cu cea mai mare aten ie. îi încura"a comunicativitatea. spuse doamna =e0nolds. =espectul doamnei =e0nolds fa ă de Eli'abet( păru să crească aflînd că!l cuno+tea pe stăpînul ei.dar cred că pot să vă spun că petrece aici "umătate din timpul său. # $a. care!l crescuse pe propria lui c(eltuială.

încît era imposibil să!l evite. în %ravă contemplare. Eli'abet( trecu mai departe în căutarea sin%urului c(ip ale cărui trăsături îi erau cunoscute. # Este cel mai perfect mo+ier +i cel mai perfect stăpîn care a e5istat vreodată. 6n %alerie se aflau multe portrete de familie. Unele persoane !ic că e mîndrudar e si%ur că eu n!am vă'ut niciodată a+a ceva la dînsul. Nu mai rămăsese de vi'itat decît %aleria de tablouri +i două sau trei dormitoare principale. 6n cele din urmă se opri în fa a lui. +i tot la el se mai întoarse o dată. despre dimensiunile camerelor +i despre pre ul mobilelor. $arc0 rămase cu oc(ii a inti i asupra ei +i timp de o clipă păru împietrit de uimire. stăpîn.6n ce lumină favorabilă îl arată tot ce spune ea. se minuna. 6n clipa aceea în inima Eli'abet(ei î+i făcu desi%ur loc un sentiment mult mai cald pentru ori%inalul portretului decît sim ise ea vreodată. # )oate că ne!am în+elat. adău%ă ea.nu ca tinerii sălbatici din 'ilele noastre. cu un sentiment de recuno+tin ă mai adînc decît stîrnise aceasta vreodată în trecut # î+i aminti de căldura iubirii lui +i avu în%ăduin ă pentru modul în care fusese e5primată.dar fiul îi seamănă în totul # e tot atît de bun cu cei săraci1 Eli'abet( asculta. doamna =e0nolds nu pre'enta nici un alt interes.sursa noastră de informa ii era prea bună. 6n cea dintîi se aflau multe picturi bune. $omnul 3ardiner.cît bine sau cît rău putea face el1 7iecare %înd pe care!l e5primase mena"era fusese o pre uire a caracterului său. au coborît. $oamna =e0nold se %îndea cu plăcere la încîntarea domni+oarei $arc0 cînd va intra în camera aceea. dar nu pre'entau atîta interes.E cu putin ă să fie vorba de domnul $arc0. cît ai bate din palme. privind!o parcă. # E desi%ur un frate bun. %îndi Eli'abet(. în spa iosul vestibul. se îndoia +i dorea cu nerăbdare să afle cît mai multe.. ca frate. mai interesante în %eneral +i de asemenea mai u+or de în eles. spuse doamna 3ardiner. dar Eli'abet( nu se pricepea deloc la pictură9 în sc(imb s!ar fi întors bucuroasă să revadă c?teva desene în creion ale domni+oarei $arc0. +opti mătu+a în timp ce mer%eau mai departe.+i ea stărui cu ener%ie asupra numeroaselor lui merite. în timp ce urcau împreună scara impunătoare. # Tatăl său era un om admirabil. 6mi înc(ipui că se spune a+a din cau'ă că lui nu!i turuie %ura într!una. pe seama cărora punea el laudele e5a%erate aduse stăpînului ei. # Această splendidă dare de seamă asupra lui. e5trem de amu'at de acest %en de pre"udecă i familiale. avînd c(ipul luminat de un anumit 'îmbet care îi amintea de 'îmbetul cu care o privea pe ea. +i!au luat rămas bun de la mena"eră +i au fost lăsa i în %ri"a %rădinarului care!i a+tepta la u+a de la intrare.+i constată i'bitoarea asemănare a portretului cu domnul $arc0. au fost condu+i într!un a%reabil salona+. . mo+ier. nu se prea potrive+te cu purtarea fa ă de bietul nostru prieten. ca altor tineri. în timp ce primul făcea presupuneri asupra datei cînd fusese construită. . . cîteodată. Eli'abet( se întoarse să mai vadă casa încă o dată. Orice îi poate face plăcere surorii sale. desc(ise din nou acela+i subiect. $upă ce au vă'ut tot ce era desc(is pentru vi'itatori. # $a. înainte de a părăsi %aleria. =ămase cîteva minute în fa a portretului. $oamna =e0nolds îi informă că tabloul fusese pictat pe cînd tatăl domnului $arc0 era încă în via ă. încît să capte'e aten ia unui străin.. se %îndi la afec iunea ce i!o purta. care îndră%ise această încăpere cînd venise ultima oară la )emberle0. . # Nu prea pare probabil. c(iar în cele mai bune momente ale cuno+tin ei lor. maEam. în drum spre rîu.+i cum stătea acum în fa a pîn'ei care!l repre'enta cu oc(ii asupra ei. Ce pre uire este mai valoroasă decît cea a unui servitor inteli%ent. spuse Eli'abet(. Nu e5istă ceva să nu facă pentru ea. 6n 'adar vorbea despre con inutul tablourilor. # 2i a+a este dînsul totdeauna. Oc(ii lor se întîlniră imediat +i obra"ii amîndurora se îmbu"orară.cîtă bucurie +i cîtă durere îi stătea în puteri să împartă. Se aflau la două'eci de iar'i unul de altul +i apari ia lui fusese atît de bruscă. a+a era cu adevărat. mobilat de curînd. înspre %ra"duri.Eli'abet( o privi uluită. proprietarul însu+i se ivi deodată pe drumul care ducea în spatele casei.unc(iul +i mătu+a se opriră de asemeni +i. )e cînd străbăteau pa"i+tea. Cînd au a"uns sus. care nu se %îndesc la nimic decît la ei. e5puse "os. e si%ur că va fi îndeplinit. Se %îndi la fericirea atîtor oameni care se aflau în %ri"a lui. +i!au fost informa i că fusese tocmai aran"at pentru a!i face plăcere domni+oarei $arc0. )entru ea. mai ele%ant +i mai vesel decît cele de "os. Nu e unul din arenda+ii sau servitorii săi care să nu!l vorbească de bine. dar. îndreptîndu!se către una dintre ferestre. se întrebă ea.audele cu care!l cople+ise doamna =e0nolds nu erau o ba%atelă.

dar să vorbească atît de amabil. păru că nu!i mai vine nici o idee. în momentul acela. în cale. N!ar fi putut spune dacă dînsul se bucurase sau se întristase vă'înd!o. fiecare fra'ă pe care o rostea îi mărea +i mai mult stîn"eneala. la =osin%s )ar*.dar ea nu au'i nici un sin%ur cuvînt +i. Se inură ni el deoparte în timp ce dînsul vorbea cu nepoata lor care. Trecură de partea cealaltă pe un pode care se potrivea cu între%ul peisa". prin urmare.+i dacă. la unul dintre punctele ei cele mai în%uste. că încon"urul parcului repre'enta 'ece mile. $acă ei s!ar fi %răbit numai cu 'ece minute.dar după ce trecură puntea +i vă'ură la ce distan ă se aflau de casă. uimită +i încurcată. 2i purtarea lui atît de i'bitor sc(imbată # ce putea să însemne. absorbită de propriile ei sim ăminte. încît era evident că mintea lui era într!altă parte. )oate că fusese amabil numai pentru că se sim ea lini+tit. Era uimitor c(iar +i faptul că îi vorbise.totu+i.on%bourn. Ce ciudat trebuie să!i fi părut lui1 2i ce urît ar putea interpreta totul unora atît de înfumurat1 Ar putea să aibă impresia că ea îi ie+ise din nou. dacă nu foarte calm.i se spuse. urcară ni+te coline mai înalte. cel pu in foarte politicos. în pofida a tot ce se întîmplase. din cînd în cînd. de cînd se despăr iseră. Ce contrast fa ă de ultima lor întrevedere. )înă la urmă remarcile tovară+ilor de drum. %lasul nu avea nimic din calmul lui ob+nuit +i a întrebat!o atît de des +i pe un ton atît de %răbit de cînd se afla în $erb0s(ire +i de cînd plecase de la .fiecare pas le scotea înainte o +i mai impo'antă înclinare a terenului. Nici el nu părea să se simtă mai bine.dar la apropierea lui se opri +i îi primi salutul cu o st?n"eneală imposibil de învins. îi urmă tăcută. îi mai era încă dra%ă. Era cople+ită de ru+ine +i mî(nire. în le%ătură cu lipsa ei de aten ie. cel mai necu%etat din lume. la vederea stăpînului său. <enirea ei acolo era lucrul cel mai nefericit. făcu ca cele cîteva minute în care rămaseră împreună să fie cele mai neplăcute din via a ei. nu s!ar fi întîlnitpentru că el sosise în clipa aceea. Ea se întoarse instinctiv pentru a pleca. Nu!l vă'use niciodată purtîndu!se atît de pu in distant. 8ntrară în pădure +i. în %lasul lui sunase ceva ce nu semăna a lini+te. $omnul 3ardiner î+i e5primă dorin a de!a face încon"urul între%ului parc. $acă pentru ceilal i doi apari ia lui sau asemănarea cu tabloul pe care tocmai îl vă'useră n!ar fi fost de a"uns pentru a!i convin%e că se aflau în fa a domnului $arc0. în punctele în care desc(iderile dintre copaci lăsau oc(iul să pribe%ească. se adună deodată +i!+i luă bun rămas. inten ionat.dar e si%ur că nu o vă'use fără oarecare emo ie. niciodată nu vorbise cu %entile ea pe care o avusese cu prile"ul acestei nea+teptate întîlniri. dar în acela+i timp se temea că lu! crul acesta ar putea să depă+ească o plimbare obi+nuită. cu lun%ul +ir de păduri răspîndite pe multe dintre ele +i. /er%eau acum pe o frumoasă cărare de!a lun%ul apei. Ea continuă să ro+ească din cau'a acestei nefericite întîlniri. por iuni din rîu. care nu mer%ea u+or pe "os. 6n cele din urmă. unde se afla în clipa aceea domnul $arc0. aproape că nu îndră'nea să!+i ridice privirile spre c(ipul lui +i nu +tia nici ce să răspundă amabilelor întrebări despre sănătatea familiei ei. după un timp.ce credea despre dînsa. sau cum să!+i e5plice totul. dar trecu un timp pînă ce Eli'abet( fu în stare să!+i dea seama de toate acestea +i. Sau de ce a venit el cu o 'i mai devreme decît era a+teptat. apăreau încîntătoare vederi asupra văii +i dealurilor din fa ă. n!a mai putut continua plimbarea +i vru să a"un%ă la trăsură. de+i răspundea mecanic c(emărilor repetate ale unc(iului +i mătu+ii sale +i părea că!+i îndreaptă oc(ii către lucrurile pe care ei i le arătau. strîn%îndu!se într!o vîlcea. înaintă înspre %rupul lor +i se adresă Eli'abet(ei. O(1 $e ce venise. printre copaci pleto+i.+i fiecare %înd ce!i trecea prin minte în le%ătură cu faptul nepotrivit de a fi fost %ăsită acolo. cu un surîs triumfător. luîndu!+i pentru un timp rămas bun de la rîu.+i. pe o pantă. printre copacii sălbatici din păduricea care măr%inea apa. nu vă'u nimic din peisa". Tîn"ea să +tie ce se petrecea. . Uluită de sc(imbarea intervenită în comportarea lui. cînd îi înmînase scrisoarea1 Nu +tia ce să mai creadă. după e5presie de surpri'ă a %rădinarului. o +i mai frumoasă priveli+te a pădurii de care se apropiau. $omnul +i doamna 3ardiner se apropiară atunci de Eli'abet( +i î+i e5primară admira ia pentru înfă i+area lui. Nepoata ei. lîn%ă mar%inea apei. =ăspunsul acesta a fost (otă!rîtor +i urmară circuitul obi+nuit care!i aduse din nou.cînd vorbea. doamna 3ardiner.revenindu!+i repede. o tre'iră făcînd!o să în elea%ă trebuie să se comporte firesc. că!n clipa aceea coborîse de pe cal sau din trăsură. ar fi putut!o în ele%e imediat. în mintea lui. a fost obli%ată să se supună +i se îndreptară pe drumul cel mai . oricare ar fi fost el. Eli'abet( ar fi dorit să!i e5plore'e cotiturile. pe unde. să întrebe de familia ei. după ce stătu cîteva minute fără să scoată un cuvînt. lăsa loc numai pentru rîu +i pentru o cărare în%ustă.+i valea. Era loc+orul cel mai pu in împodobit dintre toate cele pe care le vi'itaseră. cît mai repede cu putin ă. Toate %îndurile i se concentrau pe loc+orul acela din )emberle0 >ouse.

scurt către casă de partea cealaltă a rîului- înaintau însă încet căci domnul 3ardiner, care adora pescuitul, de+i î+i putea permite rareori această bucurie, era atît de atent să vadă vreun păstrăv ivindu!se în apă +i atît de prins de discu ia despre lucruri de acest fel cu înso itorul lor, încît înainta foarte încet. 6n timp ce mer%eau astfel, fără %rabă, au fost din nou surprin+i # +i mirarea Eli'abet(ei a fost aproape tot atît de mare ca întîia dată # vă'îndu!l, nu prea departe, pe domnul $arc0 care se apropia de ei. Cărarea fiind aici mai descoperită decît de partea cealaltă, putură să!l 'ărească înainte de a se întîlni. Eli'abet(, de+i uimită, era cel pu in mai pre%ătită decît înainte să stea de vorbă, +i se (otărî să vorbească +i să pară lini+tită, dacă el avea cu adevărat de %înd să!i în!tîlnească. Timp de cîteva minute a fost totu+i si%ură că el va apuca pe vreo altă cărare. Această impresie dură atîa timp cît o cotitură a potecii îl ascunse privirii lor. Cînd depă+iră curba, $arc0 se afla în fa a lor. $intr!o privire, Eli'abet( observă că nu pierduse nimic din noua lui polite e- +i pentru a!i răspunde cu aceea+i polite e începu imediat să admire frumuse ea locului- dar nici nu spusese bine cuvintele ;încîntător; +i ;fermecător; că îi trecură prin minte unele amintiri nefericite +i î+i spuse că laudele aduse domeniului )emberle0 puteau fi %re+it in! terpretate. Se sc(imbă la fa ă +i nu mai 'ise nimic. $oamna 3ardiner rămăsese pu in în urmă- cînd Eli'abet( tăcu, el o întrebă dacă!i va face cinstea de a!l pre'enta prietenilor săi. Aceasta era o dovadă de polite e pentru care ea nu era deloc pre%ătită- +i cu %reu î+i putu opri un surîs la %îndul că dînsul dorea să facă cuno+tin ă c(iar cu unii dintre aceia împotriva cărora mîndria lui se revoltase atît, atunci cînd o ceruse în căsătorie. ;Ce uimit va fi, %îndi Eli'abet(, cînd va afla cine sînt1 6i ia drept persoane din lumea bună;. )re'entarea a fost totu+i făcută imediat- +i în timp ce!i spunea cum se înrudeau, ea îi aruncă o privire furi+ă pentru a vedea cum va primi acest lucru, a+teptîndu!se s!o ia la %oană cît va putea mai repede din fa a unor cuno+tin e atît de de'onorante. A fost, neîndoielnic, surprins. $ar a suportat totul cu fermitate- +i, departe de a pleca, se întoarse împreună cu ei +i începu o conversa ie cu domnuA 3ardiner. Eli'abet( nu putea fi decît încîntată- nu putea fi decît triumfătoare. 3îndul că $arc0 constata acum că ea avea +i unele rude pentru care nu trebuia să ro+ească era consolator. Ascultă atentă ce vorbeau +i se sim i mîndră de fiecare cuvînt, fiecare propo'i iune a unc(iului ei, care scoteau în eviden ă inteli%en a, %ustul sau buna lui cre+tere. Conversa ia se fi5ă în curînd asupra pescuitului +i Eli'abet( îl au'i pe domnul $arc0 invitîndu!l cu cea mai mare amabilitate să vină acolo la pescuit ori de cîte ori îi va face plăcere, cît timp se va afla în împre"urimi, oferindu!se în acela+i timp să!i pună la dispo'i ie uneltele necesare si să!i arate locurile din rîu unde erau, de obicei, cele mai mari +anse. $oamna 3ardiner, care mer%ea bra la bra cu Eli'abet(, îi aruncă o privire plină de mirare. Eli'abet( nu spuse nimic, dar era fericită- oma%iul îi era adresat în totul. /irarea ei totu+i era imensă +i!+i repeta mereu9 ;$e ce este atît de sc(imbat, $e unde poate proveni sc(imbarea, Nu se poate să fie din cau'a mea; nu se poate ca purtarea lui să fi devenit atît de amabilă de dra%ul meu. Nu se poate ca mustrările mele de la >unsford să fi adus o asemenea sc(imbare. Este cu neputin ă să mă mai iubească;. /erseră un timp astfel, cele două doamne înainte, cei doi domni în urmă, apoi coborîră malul rîului pentru a vedea mai bine o plantă de apă mai neobi+nuită- iar cînd să! +i reia locurile, se făcu o mică sc(imbare, din cau'a doamnei 3ardiner care, obosită de efortul de diminea a aceea, %ăsea bra ul Eli'abet(ei prea slab pentru a o sus ine +i!l preferă, în consecin ă, pe al so ului său. $omnul $arc0 îi luă locul lîn%ă nepoata ei +i merseră mai departe împreună. $upă o mică tăcere, tînăra fată a fost prima care a vorbit. $orea ca dînsul să +tie că înainte de a veni acolo primiseră asi%urarea că era absent +i, prin urmare, începu prin a spune că sosirea lui fusese foarte nea+teptată, ;căci mena"era dumneavoastră, adău%ă ea, ne!a informat că în mod cert nu ve i fi aici decît mîine- +i am în eles într!adevăr, înainte de a pleca din &a*eGell, că nu era i a+teptat c(iar atît de curînd;. $arc0 recunoscu că a+a era +i!i mai spuse că venise cu cîteva ore nai înainte decît %rupul cu care călătorea, pentru că avea treburi cu lo%ofătul lui. # Ceilal i vor sosi mîine, devreme, continuă el, +i printre dîn+ii sînt cîteva persoane care au privile%iul să vă cunoască9 domnul &in%le0 +i surorile sale. Eli'abet( răspunse numai cu o u+oară înclinare. 3îndurile îi fu%iră înapoi la clipa cînd numele acestuia fusese rostit pentru ultima oară între ei- +i, "udecînd după cum îi arăta c(ipul, nici %îndul lui nu era într!altă parte. # /ai este printre dîn+ii o altă persoană, continuă $arc0 după o pau'ă, care dore+te, în mod special, să vă cunoască. 6mi ve i permite # sau vă cer prea mult # să vă pre'int pe

sora mea, în timpul +ederii dumneavoastră la .ambton, Surpri'a unei astfel de cereri era într!adevăr mare- prea mare ca să!+i poată da seama cum a"unsese ea la această favoare, î+i dădu imediat seama că dorin a, mai mare sau mai mică, pe care o avea domni+oara $arc0 de a o cunoa+te era desi%ur opera fratelui ei +i # fără altă cercetare # era un lucru îmbucurător. 6i făcu plăcere să constate că resentimentele nu!l făcuseră să %îndească cu adevărat rău despre ea. /erseră mai departe tăcu i, ambii adîncî i în %înduri. Eli'abet( nu se sim ea în lar%ul ei # acest lucru i!ar fi fost imposibil- era însă mă%ulită +i mul umită. $orin a lui de a!i pre'enta sora era un oma%iu cu totul nea+teptat. Curînd îi depă+iră pe ceilal i- +i cînd a"unseră la trăsură, domnul +i doamna 3ardiner rămăseseră aproape cu un sfert de milă înapoi. $arc0 o invită atunci să poftească în casă- dar ea îi răspunse că nu era obosită +i au rămas unul lîn%ă altul pe pelu'ă. 6n astfel de clipe, s!ar fi putut spune multe +i tăcerea lor era stîn"enitoare. Eii'abet( ar fi voit să spună ceva, dar fiece subiect părea a fi sub un embar%o. 6n cele din urmă, ea î+i aminti de călătoria făcută +i vorbiră stăruitor despre /atloc* +i $ovedale. Totu+i timpul +i mătu+a înaintau încet, iar răbdarea +i ideile ei aproape că se epui'aseră, înainte ca tete-%-tete-ul lor să fi luat sfîr+it. Cînd domnul +i doamna 3ardiner i!au a"uns, fură pofti i cu to ii în casă pentru a lua ceva răcoritor, dar invita ia a fost refu'ată +i s!au despăr it cu cea mai desăvîr+ită polite e de ambele păr i. $omnul $arc0 a"ută doamnelor să se urce în trăsură +i cînd porniră Eli'abet( îl vă'u pă+ind încet spre casă. Atunci începură să cur%ă remarcile unc(iului +i mătu+ii sale- fiecare dintre ei declara că!l %ăsise mai presus de toate a+teptările. # Este perfect de binecrescut, politicos +i lipsit de preten ii, spuse unc(iul. # 'ste ceva în el pu in cam ceremonios, desi%ur, răspunse mătu+a, dar se limitea'ă doar la aerul lui +i nu!i stă rău. Spun acum ca mena"era lui că, de+i oamenii îl pot crede mîndru, eu nu am observat să fie a+a. # Niciodată n!am fost mai surprinsă decît acum vă'înd cum s!a purtat cu noi. A fost mai mult decît politicos, a fost de!a dreptul plin de aten ii- +i n!avea nici o nevoie să dea dovadă de asemenea aten ii. Cuno+tin a lui cu Eli'abet( era foarte superficială. # $esi%ur, .i''0, interveni mătu+a, nu e tot atît de frumos ca 4ic*(am, sau mai curînd nu are inuta lui 4ic*(am, căci trăsăturile lui sînt foarte armonioase. $ar cum de!ai a"uns să ne spui că este atît de de'a%reabil, Eli'abet( se scu'ă cum putu mai bine- spuse că atunci cînd se întîlniseră în :ent îi plăcuse +i ei mai mult decît prima dată +i că nu!l vă'use niciodată atît de dră%u ca în diminea a aceea. # S!ar putea să fie capricios cu amabilită ile, replică unc(iul- oamenii importan i sînt adesea astfel- nu consider deci si%ură invita ia la pescuit, căci mîine s!ar putea să!+i sc(imbe %îndurile +i să!mi ceară să ies din parcul lui. Eli'abet( sim ea că dînsul se în+ela total asupra caracterului domnului $arc0, dar nu 'ise nimic. # <ă'îndu!l, continuă doamna 3ardiner, n!ai crede în ruptul capului că s!ar putea purta cu cineva atît de crud cum s!a purtat cu bietul 4ic*(am. Nu are o înfă i+are de om rău. $in contră, cînd vorbe+te, este ceva ce! i place la el, o e5presie frumoasă a %urii. 2i are o demnitate care te face să nu te îndoie+ti nici un moment că are o inimă bună. $ar, într!adevăr, femeia aceea cumsecade care ne!a arătat casa a vorbit cu înflăcărare despre el1 Abia de!mi puteam ine rîsul uneori. )resupun însă că este un stăpîn %eneros +i acest lucru, în oc(ii unui servitor, cuprinde toate virtu ile. Eli'abet( se sim i obli%ată să spună ceva pentru a!i "ustifica purtarea fa ă de 4ic*(am +i de aceea le dădu să în elea%ă, cît de discret putu, că, după cele ce aflase de la rudele sale din :ent, faptele sale puteau fi interpretate foarte diferit- +i că nu era deloc atît de vinovat +i nici 4ic*(am atît de nevinovat cum se credea în >ertfords(ire. )entru a!+i întări spusele, le povesti detaliile tran'ac iilor pecuniare ce avuseseră loc între dîn+ii, fără însă a indica precis care era sursa informa iilor, afirmînd doar că era cît se poate de serioasă. $oamna 3ardiner fu surprinsă +i ar fi dorit să afîe mai mult- dar, cum se apropiau de locurile unor întîmplări plăcute din trecutul ei, toate celelalte %înduri ale sale fură alun%ate de farmecul amintirilor- era prea preocupată să!i arate so ului său toate col urile interesante din împre"urimi, pentru a se mai %îndi la altceva. $e+i plimbarea din cursul dimine ii o obosise, nici nu prîn'iră bine că o +i porniră iar la drum în căutarea vec(ilor cu! no+tin e +i î+i petrecură seara bucuro+i de a!+i fi reluat ni+te rela ii de atî ia ani întrerupte. 6ntîmplările din 'iua aceea fuseseră mult prea interesante pentru ca Eli'abet( să mai

poată da aten ie acestor prieteni noi, +i nu putu face altceva decît să se %îndească +i iar să se %îndească plină de uimire la amabilitatea domnului $arc0 +i, mai presus de toate, la dorin a lui de a i!o pre'enta pe sora sa.

Capitolul C.8< Eli'abet( se a+teptase ca domnul $arc0 să vină cu sora lui să!i facă o vi'ită a doua 'i după sosirea domni+oarei $arc0 la )emberle0 +i, în consecin ă, se (otărîse să nu se îndepărte'e de (an, în tot cursul acelei dimine i. Conclu'ia ei se dovedise însă %re+ită, căci musafirii se pre'entară c(iar în diminea a următoare sosirii lor în .ambton. 7ăcuseră o plimbare prin localitate împreună cu unii dintre noii lor prieteni +i tocmai se reîntorseseră la (an pentru a se sc(imba ca să ia prîn'ul cu familia aceea, cînd fură atra+i la ferestre de '%omotul unei trăsuri +i vă'ură un domn +i o doamnă într!un docar venind în susul stră'ii. Eli'abet(, recunoscînd îndată livreaua, în elese despre ce era vorba +i nu mică fu mirarea rudelor sale cînd le aduse la cuno+tin ă onoarea care o a+tepta. Unc(iul +i mătu+a fură complet ului i- iar stîn"eneala, comportarea ei, în timp ce le spunea aceasta, pusă alături de faptul în sine +i de multe altele din 'iua precedentă, le desc(ise oc(ii. Nu bă%aseră nimic de seamă mai înainte, dar acum în eleseră că nu e5ista altă e5plica ie pentru asemenea aten ii, venind de la un astfel de om, decît presupunerea că nutrea un sentiment pentru nepoata lor. 6n timp ce erau preocupa i de aceste %înduri noi, tulburarea Eli'abet(!ei cre+tea cu fiece clipă. Era foarte uimită de propria!i nelini+te- printre alte motive de în%ri"orare îi mai era +i teamă că, din cau'a înclina iei ce!o avea pentru ea, fratele să n!o fi pre'entat prea favorabil- +i dorind mai mult decît oricînd să placă, îi era fire+te frică să nu fi pierdut capacitatea de a plăcea. Se retrase de la fereastră, în%ri"orată să nu fie vă'ută, +i, în timp ce umbla de colo pînă colo prin cameră, încercînd să se calme'e, remarcă pe c(ipurile unc(iului +i mătu+ii atîta uimire încît se tulbură +i mai mult. $omni+oara $arc0 +i fratele său î+i făcură apari ia +i formidabila pre'entare avu loc. Eli'abet( vă'u cu uimire că noua sa cuno+tin ă era cel pu in tot atît de stin%(erită cît +i ea. $e cînd sosise în .ambton au'ise că domni+oara $arc0 era nespus de mîndră, dar cîteva minute de observa ie o convinseră că era numai nespus de sfioasă. 6i fu %reu să!i smul%ă mai mult decît răspunsuri monosilabice. $omni+oara $arc0 era înaltă +i mai voinică decît Eli'abet(- +i de+i abia trecuse de +aispre'ece ani, trupul i se rotun"ise +i avea o înfă i+are plină de feminitate +i %ra ie. Era mai pu in frumoasă decît fratele său, dar pe c(ip i se putea citi inteli%en ă +i bună dispo'i ie +i felul său de a fi era lipsit de preten ii +i prietenos. Eli'abet(, care se a+teptase să %ăsească în ea un observator tot atît de pătrun'ător +i de nestîn"enit cum fusese totdeauna domnul $arc0, se lini+ti mult întrevă'înd sim ăminte atît de diferite. Curînd după sosire, $arc0 îi spuse că va veni +i &in%le0 pentru a!i pre'enta oma%iile, iar de!abia avu timp să!+i e5prime plăcerea +i să se pre%ătească pentru a primi un astfel de oaspete, că se +i au'i pe scări pasul %răbit al domnului &in%le0 care, după o clipă, intră în cameră. Toată mînia Eli'abet(ei împotriva lui pierise de mult dar, dacă ar mai fi sim it cît de cît a+a ceva, cu %reu ar fi re'istat în fa a cordialită ii sincere pe care o manifestă cînd o revă'u. O întrebă, într!un fel prietenos, de+i numai în %eneral, despre familia ei, +i o privi +i vorbi cu aceea+i voioasă naturale e din totdeauna. )entru domnul +i doamna 3ardiner domnul &in%le0 nu era un persona" mai pu in interesant decît pentru ea însă+i. $oreau de mult să!l vadă. Tot %rupul din fa a lor le stîrnea într!adevăr un viu interes. &ănuielile pe care tocmai începuseră să le aibă în le%ătură cu domnul $arc0 +i Eli'abet( îi făcură să!+i îndrepte observa iile +i asupra unuia +i a celuilalt cu o aten ie cercetătoare, dar totu+i re'ervată- +i din aceste observa ii se convinseră curînd +i deplin că cel pu in unul dintre ei +tia ce înseamnă a iubi. 6n privin a sentimentelor domni+oarei, aveau încă oarecari îndoieli- dar că domnul era plin de cea mai vie admira ie nu mai încăpea nici o îndoială. Eli'abet( avea +i ea multe de făcut. $orea să cunoască, în mod cert, sentimentele fiecăruia dintre oaspe i, dorea să le lămurească pe ale sale +i să se facă plăcută tuturor- cît prive+te această ultimă dorin ă, în le%ătură cu care avea cele mai mari temeri că nu va reu+i, succesul ei era asi%urat pentru că cei cărora se străduia să le facă plăcere erau predispu+i în favoarea ei. &in%le0 era %ata, 3eor%iana nerăbdătoare +i $arc0 (otărît să se lase încîntat.

$ar nu avea motive să se teamă de curio'itatea domnului +i doamnei 3ardiner.+i cînd s!au ridicat să plece. spre sora ei. căci mai avea atîtea să!i spună +i atîtea s!o întrebe despre prietenii lor din >ertfords(ire.Cînd îl vă'u pe &in%le0.on%bourn. )entru ei.iar înainte de a se despăr i. cînd nimic important nu putea să re'ulte din succesul efortului lui +i cînd pînă +i faptul de!a face cuno+tin ă cu aceia către care se îndreptau aten iile lui ar fi provocat bătaia de "oc +i blamul din partea doamnelor de la Net(erfield cît +i a celor de la =osin%s. n!o decep ionă deloc. cînd am fost cu to ii la bal la Net(erfleld. Nu vă'u nici la unul. Nu puteau rămîne indiferen i la polite ea lui. care îl cuno+tea. dar c(iar +i cu rudele ei pe care le dispre uise pe fa ă. nu!i puteau %ăsi nici un cusur. care fusese pre'entată ca o rivală a Janei. dar nimic care să "ustifice o cercetare. $ornică de a rămîne sin%ură. care rămase stabilită pentru a treia 'i. nu prea fusese încîntată. ea se putu %îndi cu oarecare satisfac ie la ultima "umătate de oră de+i. dorind să +tie cît era de dispusă ea # pe care invita ia o privea în primul rînd # să o accepte. dovedea că dînsul î+i amintea de Jane cu o nuan ă de tandre e +i cu dorin a de a spune ceva care să aducă vorba despre ea. atît cît îl cuno+teau. se e5ecută imediat. nu numai cu dînsa. purtarea lui fa ă de domni+oara $arc0. societatea din >ertfords(ire. Eli'abet( constată. de+i cu o sfială care arăta neobi+nuin a de!a face invita ii. fu mul umită. se întîmplară două!trei lucruri mărunte care. atît de dornic de a se face plăcut. nici la celălalt o sin%ură privire care să trăde'e un interes deosebit. fără le%ătură aparentă profită de prile" ca să întrebe dacă toate surorile ei se aflau la .. ca +i din altele. ea se sim i curînd satisfăcută. fire+te.. +i făcînd totul pentru a le cî+ti%a simpatia. nici în mi"locul prietenilor lui dra%i la Net(erfield. &in%le0 î+i e5primă marea bucurie de a o revedea pe Eli'abet(. după propriile lor sim ăminte +i după spusele mena"erei. $oamna 3ardiner se uită la nepoata ei. cînd ceilal i discutau între ei. în timpul vi'itei. Eli'abet(. vedea pe c(ipul lui o e5presie binevoitoare +i tot ce spunea era rostit pe un ton atît de pu in . încît se convinse că ameliorarea manierelor lui.era limpede că el era foarte îndră%ostit de ea. $in acest punct de vedere. sc(imbarea erau atît de mari +i o i'biră atît de puternic.din această cau'ă.Sînt mai mult de opt luni. atît de lipsit de orice preten ii. &in%le0 îi spuse pe un ton în care se sim ea parcă un real re%ret că . Erau acum interesa i a crede spusele . pentru a!+i face o opinie. dar Eli'abet( întoarse capul. după interpretarea ei plină de temeri.distant.+i apoi. Nu!l vă'use niciodată. înainte ca ace+tia să părăsească inutul.+i nici remarca de mai înainte. 6ntre dîn+ii nu se petrecu nimic care să "ustifice speran ele surorii lui. ca acum. sau dispre uitor fa ă de cei din "ur. cu cîteva luni înainte. îndră'ni să primească invita ia.+i dacă s!ar fi luat. $omni+oara $arc0.+i o(1 ce mult dorea să +tie dacă vreun %înd de!al lui luase aceia+i drum1 6n unele momente i se părea că &in%le0 vorbea mai pu in +i o dată. preci'ia cu care î+i amintise această dată. de cîte ori îl 'ărea. Nu ne!am vă'ut de la LM noiembrie. pe care o remarcase cu o 'i înainte. %înduriie îi 'burară. $ar. A avea o bună părere despre domnul $arc0 era acum o dorin ă ar'ătoare +i. de orice re'ervă. stătu cu ei numai atît cît să audă buna lor părere despre &in%le0 +i apoi se duse în %rabă să se sc(imbe. era evident că Eli'abet( îl cuno+tea pe domnul $arc0 mai bine decît cre'useră. domnul $arc0 o ru%ă pe sora lui ca împreună cu el să!+i e5prime dorin a de a avea pe domnul +i doamna 3ardiner cît +i pe domni+oara &ennet la masă. Oaspe ii au stat cam o "umătate de oră. nu l!ar fi recunoscut drept domnul $arc0. mul umită. constată că deosebirea.ei nu doreau s!o silească să spună ceva. +i î+i reaminti ultima lor scenă atît de a%itată din casa paro(ială de la >unsford. +i înainte ca ea să!i poată răspunde. adău%ase9 .a un moment dat. oricît de temporară s!ar dovedi a fi.cînd îl vă'u atît de politicos. . cînd o privi. căruia îi plăcea societatea. )resupunînd totu+i că acest %est inten ionat dovedea o stin%(ereală de mo! ment. depă+ise # cel pu in # durata unei 'ile. compromi ătoare. la )emberle0. după plecarea oaspe ilor. dacă aceasta putea fi numai o înc(ipuire. încît %reu se stăpîni ca să nu i se %(icească uimirea. mai curînd decît faptul că nu!i convenea propunerea. de două ori. nici alături de înaltele lui rude de la =osin%s. temîndu!se de întrebări sau de alu'ii din partea unc(iului +i mătu+ii. marea dorin ă de a o accepta. +i observînd la so ul ei. punînd toate astea în seama dorin ei de a vorbi despre sora ei. Cînd îl vă'u dorind compania unor oameni cu care orice rela ii i s!ar fi părut.dar privirea +i felul în care fuseseră rostite dădeau vorbelor un anume sens. Observaseră multe lucruri demne de interes.era foarte mult de cînd nu mai avusese plăcerea s!o vadă. Eli'abet( nu!+i putea întoarce des oc(ii către domnul $arc0 dar. 6ntrebarea nu spunea multe. fără să ină seama de nimic altceva. se bucură la %îndul că încearcă poate să %ăsească o asemănare. dacă ar fi îndră'nit.

mai avea un motiv să fie plină de bunăvoin ă. în afară de mîndrie. cînd se întreba care era motivul. înspre dealurile înalte +i împădurite din spatele casei +i înspre ste"arii mîndri +i castanii de Spania împră+tia i în poiana dintre casă +i dealuri. 7usese convinsă că el o va evita ca pe cel mai mare du+man al lui +i. 6n această încăpere au fost primite de domni+oara $arc0. =espectul fa ă de el. Eli'abet( era încîntată de+i. a doua 'i diminea a. se sc(imbase.+i de+i seara ce trecea îi părea lun%ă. de+i nu putea fi e%ală. $omnul 3ardiner le părăsi îndată după micul de"un. îi dorea tot binele. păruse. +i astfel fiind. în consecin ă. . mai presus de respect +i stimă. fără nici o manifestare deplasată de aten ii. cînd rela iile dintre ele vor fi reluate. venind să le vi'ite'e c(iar în 'iua sosirii sale la )emberle0 # unde nu avusese decît timpul necesar pentru a lua micul de"un # trebuia imitată. 2i nici la urec(ile prietenilor lor din . dimpotrivă. nu!l ura. Sosind la )emberle0. călătorii aflaseră curînd că nu prea era bine vă'ut. O asemenea sc(imbare la un om atît de mîndru tre'ea nu numai uimire.< 7iind acum convinsă că antipatia domni+oarei &in%le0 fa ă de ea se datora %elo'iei. de+i cu %reu acceptat la început. în seara aceea %îndurile îi 'burară la )emberle0 mai stăruitor decît în a"un. Nu!l puteau acu'a de nimic. lăsase o mul ime de datorii.căci ea nu putea fi pusă pe seama iubirii. acest respect crescuse. din cau'a mărturiilor atît de favorabile lui +i a luminii atît de bune în care se plasase în 'iua aceea.rămase trea'ă două ore între%i. 6n privin a lui 4ic*(am. a iubirii ar'ătoare. încercînd să +i le limpe'ească. care se afla acolo împreună cu doamna >urst +i domni+oara &in%le0 +i cu doamna cu care locuia la . era totu+i fapt binecunoscut că. fără vreo ostenta ie în purtarea lui cînd era vorba de ceva care!i privea doar pe ei doi. cu care familia lui nu era în vi'ită. Era recuno+tin a # recuno+tin a nu numai pentru că o iubise cîndva. mătu+a +i nepoata (otărîră că o amabilitate atît de deosebită ca aceea pe care o avusese domni+oara $arc0.mena"erei.+i. printr!o manifestare de polite e din partea lor. domnul $arc0. fiind orientat către nord. ci +i recuno+tin ă.ondra.căci. de+i %reu de definit. 7usese invitat cu o 'i înainte să vină să pescuiască +i se stabilise definitiv ca dînsul să!i întîlnească pe unii dintre domni la )emberle0. devenise de o natură mai prietenoasă. n!a fost îndea"uns de lun%ă pentru a se lămuri asupra sentimentelor ei fa ă de cineva de acolo. atunci cînd se întîlniseră întîmplător. tot i s!ar fi imputat de către locuitorii acelui mic oră+el comercial.ura pierise de mult +i aproape tot de atunci se sim ea ru+inată de a fi avut vreodată fa ă de el un sim ămînt care s!ar fi putut numi astfel. îl stima. î+i dădură seama că mărturia unei servitoare care îl +tia de cînd era de patru ani +i a cărei comportare era demnă de respect nu trebuia respinsă în mod pripit. ar fi fost foarte oportun să!i facă o vi'ită la )emberle0. care nu putea fi trecut cu vederea. Se recuno+tea totu+i că era %eneros +i că a"uta mult pe săraci. dar pentru că o iubea încă de a"uns pentru a ierta toată a%resivitatea +i aro%an a cu care îl refu'ase +i toate nedreptele acu'ări ce înso iseră acest refu'. Capitolul C. căuta aprecierea prietenilor ei +i dorea ca sora lui s!o cunoască. după aceea. mai presus de toate. cît se poate de dornic de a!i păstra prietenia +i. /îndrie probabil că avea +i. la plecarea din $erb0s(ire. în curînd. 2i a+a a rămas stabilit. născut din convin%erea că avea mari calită i.ar fi vrut numai să!+i poată da seama cît de mult dorea ca binele acela să depindă de ea +i în ce măsură ar fi fost spre fericirea am?ndurora să!+i folosească puterile # pe care î+i înc(ipuia că le mai are încă # pentru a!l face să!+i repete cererea. nu prea +tia ce să!+i răspundă. 6l respecta. au fost conduse prin (ol în salonul care. nefiind deloc neplăcută. c(iar dacă n!ar fi avut. Seara. încetase de la un timp să!l mai considere incompatibil cu sim ămintele ei.iar acum. $esi%ur. Cît despre Eli'abet(. $ar. 7erestrele dădeau spre parc +i se desc(ideau asupra unei priveli+ti odi(nitoare. către prîn'. era foarte plăcut pentru vară. pe care le onorase. impresia ce o făcea asupra ei era dintre acelea ce trebuie încura"ate. Eli'abet( nu putea să nu!+i dea seama ce neplăcut impresionată va fi aceasta cînd ea î+i va face apari ia la )emberle0 +i era curioasă să vadă cîtă polite e va manifesta doamna.+i că.ambton nu a"unsese nimic care să scadă %reutatea spuselor mena"erei. Nu. de+i cea mai mare parte din raporturile lui cu fiul stăpînului nu puteau fi perfect în elese. îi era recunoscătoare.

dar poate nu +i foarte u+or de inut.dar străduindu!se din răsputeri să respin%ă acest atac du+mănos. $oamna 3ardiner +i nepoata sa o în eleseră însă +i avură toată în%ăduin a pentru ea. a plecat într!adevăr re%imentul de mili ie din /er0ton.căci. Nimeni însă nu trăda o curio'itate mai mare decît domni+oara &in%le0. $însul stătuse un timp cu domnul 3ardiner. sau mai mult se temea de acest lucru. domni+oară Eli'abet(. nectarine +i piersici le!au atras repede în "urul mesei. de cum intrase în cameră. $oamna >urst +i domni+oara &in%le0 le onorară numai cu o reveren ă.dorea # se temea # ca stăpînul casei să nu se afle printre ei. . mai ales domni+oarei $arc0. în nici un fel. 6n timp ce vorbea. fără să nu atra%ă aten ia celeilalte. dacă nu toate puteau conversa. fără îndoială. o femeie amabilă.+i Eli'abet( vă'u că el era dornic ca sora lui să se împrietenească cu ea +i încura"a. o clipă. doamna Annsle0 îi reamintise domni+oarei $arc0 rolul ei de %a'dă. de neca'. de a mai face această insinuare. pe cît era cu putin ă. după sentimentul care o stăpîni cînd acesta intră în salon. pentru că î+i dădu seama că tre'iseră bănuielile tuturor +i că nu era oc(i să nu!i urmărească lui $arc0 toate %esturile. aducînd în discu ie numele unui bărbat pentru care credea că avea o preferin ă. să vadă pe unii dintre domni intrînd în salon. prin 'îmbete +i priviri semnificative. Este desi%ur o mare pierdere pentru familia dumneavoastră. în fiecare clipă. Nici nu apăruse bine că Eli'abet( +i luase (otărîrea în eleaptă de a fi de%a"ată +i nestîn"enită. cu cîte un a"utor oca'ional din partea Eli'abet(ei. $acă domni+oara &in%le0 ar fi +tiut ce durere îi provoacă dra%ului ei prieten. începu să!i re%rete venirea. în ciuda surîsurilor pe care le arbora ori de cîte ori se adresa vreunuia dintre cei care!i stîrniseră această curio'itate. pră"ituri +i o întrea%ă varietate din cele mai frumoase fructe de se'on. Nu îndră'nise să pronun e numele lui 4ic*(am. nenorocită. se uită fără să vrea la $arc0 +i!l vă'u aprins la fa ă. de+i cu o clipă înainte cre'use că dorin a de a!l vedea predomina. stîn"enitoare cum sînt desi%ur întotdeauna tăcerile de acest fel.a urec(ile domni+oarei &in%le0 nu a"unsese nici un cuvînt despre proiectul de fu%ă al . privind!o %rav.+i frumoasele piramide de stru%uri. +i amintirile de tot felul în le%ătură cu 4ic*(am o făcură să se simtă. care împreună cu al i doi!trei domni de!ai casei era la pescuit. +i uneori. dovedea că era într!adevăr mai bine crescută decît oricare dintre celelalte doamne. Constatarea aceasta nu ar fi împiedicat!o să încerce să vorbească cu 3eor%iana. răspunse pe un ton destul de indiferent.nu!i părea însă rău că era scutită de obli%a ia de!a face conversa ie. (otărîre foarte necesară. dacă nu ar fi fost a+e'ate prea departe una de alta. căci era preocupată de propriile ei %înduri.căci %elo'ia nu o dusese încă la disperare +i nu încetase. ar fi renun at. $upă se stătu astfel un sfert de oră. . plăcută la vedere +i care. cute'a să spună +i ea cîte ceva. domni+oara $arc0 se strădui mult mai mult să participe la conversa ie. făcu impruden a să folosească primul prile" pentru a spune cu o polite e bat"ocoritoare9 # Spune!mi. incapabilă să!+i ridice oc(ii din pămînt.convorbirea a fost dusă de ea +i doamna 3ardiner.a intrarea fratelui său. putea da celor care se sim eau ei în+i+i inferiori convin%erea că era minară +i re'ervată. Eli'abet( fu tre'ită de o întrebare rece a acesteia.+i atunci. care se interesa de sănătatea familiei sale. te ro%. încercînd să înlesnească o conversa ie. Următoarea varia ie din timpul vi'itei lor fu produsă de intrarea servitorilor aducînd carne rece.+i după ce se a+e'ară urmă o tăcere de cîteva clipe. în pre'en a lui $arc0.dar acest lucru nu s!a produs decît după ce. )rima care vorbi a fost doamna Annsle0. cu aten iile fa ă de domnul $arc0. toate puteau mînca. +i îl părăsise numai cînd aflase că doamnele din familia lui inten ionau să!i facă 3eor%ianei o vi'ită. Se a+tepta. Acum toate doamnele aveau o ocupa ie. de+i i'vora din sfială +i teama de a nu face ceva %re+it. +i cealaltă nu mai spuse nimic.+i îi era %reu să spună dacă mai mult dorea. cînd riscul de a fi au'ită era minim. iar pe sora lui cople+ită de consternare. s!o facă să trăde'e o susceptibilitate care s!o scadă în oc(ii lui $arc0.3eor%iana le primi foarte politicos. dar cu o "enă care. Eli'abet( avu prile"ul să decidă dacă mai mult se temea sau mai mult dorea apari ia domnului $arc0.avusese numai inten ia s!o tulbure pe Eli'abet(. Eli'abet( î+i dete repede seama că era atent urmărită de domni+oara &in%le0 +i că nu putea spune o vorbă. $omni+oara $arc0 făcea impresia că!+i insuflă cura" pentru a participa +i dînsa. în cursul dimine ii. 6n timp ce erau astfel ocupate. orice încercare de conversa ie +i din partea uneia +i din partea celeilalte. +i poate să!i amintească acestuia de toată stupiditatea +i absurditatea rela iilor între inute de unii membri ai familiei ei cu acea unitate militară. $omni+oara &in%le0 observă +i ea toate acestea +i. 6i răspunse cu o e%ală indiferen ă +i la fel de scurt. fără să audă %lasul domni+oarei &in%le0.dar Eli'abet( în elese imediat că la el se %îndise în primul rînd.

comportarea +i toaleta Eli'abet(ei.+i fără să însemne că planul avea vreo le%ătură cu încercarea lui de a!l despăr i pe &in%le0 de domni+oara &ennet. Au o privire ascu ită. se mul umi să răspundă cu răceală că nu remarcase altă sc(imbare. după ce luaseră masa la Net(erfield9 1'a. prietenii lui."udecata lui nu putea %re+i. căruia se temea să!i întîlnească oc(ii. cele ce!i spusese surorii lui. 7ratele său. fructele oferite. $ar 3eor%iana refu'ă să i se alăture. o frumuse e1 A+ putea mai curînd s! o numesc bunul!sim înnăscut. # Ce rău arăta a'i Eli'a &ennet. tocmai din dorin a pe care Eli'abet( i!o atribuise de mult +i anume ca acestea să devină mai tîr'iu rudele surorii lui. într!o seară. domni+oara &in%le0 nu se putu stăpîni să nu!i repete. deoarece sînt multe luni de cînd mi se pare una dintre cele mai frumoase femei pe care le cunosc.iar oc(ii. cu o bucurie mereu crescîndă. # $a. Nasul nu are nimic caracteristic. de iarna trecută pînă acum. care nu!mi place deloc. de toate. desi%ur. )urtarea stăpînită a Eli'abet(ei îl lini+ti.domni+oarei $arc0. . de!abia î+i mai amintea că ea fusese amestecată în această c(estiune. nu i!am %ăsit niciodată e5traordinari.iar incidentul care trebuia să!l facă să!+i mute %îndurile de la Eli'abet( păru că i le fi5ea'ă asupra ei. de+i nu de a"uns pentru a fi în stare să mai spună ceva. Apoi se îndepărtă +i domni+oarei &in%le0 îi rămase toată satisfac ia de a!l fi silit să!i spună ceea ce nu îndurera pe nimeni altul decît pe ea însă+i.linia lui nu e perfect conturată. iar doamna 3ardiner ar fi fost prea recunoscătoare nepoatei sale dacă ar fi desc(is dînsa acest subiect.+i în toată atitudinea ei este un amestec de suficien ă +i lipsă de stil insuportabilă. în afară de faptul că se bron'ase oarecum # nici o mirare după călătoria din vara aceea.a întoarcere. El î+i făcuse. casa lui. Nu fusese de'văluit nimănui. cu timpul î+i reveni +i 3eor%iana. replică $arc0. încăpă înîndu!se să!l facă să vorbească. continuă9 # /i!amintesc ce uimi i am fost cu to ii.<8 . nu aceasta era metoda cea mai bună pentru a se impune aten iei lui. <i'ita nu se prelun%i mult după întrebarea +i răspunsul men ionate mai sus. Capitolul C.iar el vorbise despre Eli'abet( în termeni care nu!i lăsau 3eor%ianei posibilitatea s!o %ăsească altfel decît încîntătoare +i %entilă. domni+oara &in%le0 dădu frîu liber sim ămintelor sale. criticînd persoana.+i cum domni+oara &in%le0.dar oamenii mînio+i nu sînt totdeauna în elep i. în afară de el+i totu+i Eli'abet( era nerăbdătoare să afle ce credea doamna 3ardiner despre dînsul. Au vorbit despre sora lui. 8 s!a înne%rit fa a +i s!a urî it1 . Cum domni+oara &in%le0 era atît de convinsă că $arc0 o admira pe Eli'abet(.+i mi!aduc în special aminte că v!am au'it spunînd. $ar mai tîr'iu s!a părut că v!a cî+ti%at favoarea +i cred c! a i considerat!o destul de frumu+ică. Oricît de pu in i!ar fi plăcut domnului $arc0 asemenea comentarii. într!un timp. trebuie să mărturisesc că n!am %ăsit niciodată nimic frumos la ea. ve5ată +i de'amă%ită. în parte..ouisa +i cu mine sîntem de părere că nici n!am fi recunoscut!o. # 6n ce mă prive+te. însă.+i în timp ce domnul $arc0 le înso ea la trăsură. cînd am făcut cuno+tin ă. El rămase totu+i. tenul fără nici o strălucire +i trăsăturile nu!i sînt deloc frumoase.+i. cînd am cunoscut!o întîi la >ertfords(ire. tăcut. Are o fa ă prea în%ustă.+i fratele avea în primul rînd %ri"ă să!l ascundă de toate rudele lui &in%le0. N!am vă'ut în via a mea pe nimeni care să se fi sc(imbat atît. vă'îndu!l în cele din urmă oarecum iritat. Au discutat despre înfă i+area +i comportarea fiecăruia. dar cu totul obi+nui i. $in ii îi sînt acceptabili. care nu se mai putea stăpîni. =ecomandările fratelui său fuseseră suficiente pentru a!i cî+ti%ă favoarea. despre care se spunea uneori că sînt foarte frumo+i. în afară de ceea ce le interesa în mod special pe amîndouă. domnule $arc01 e5clamă ea. Cînd $arc0 reveni în salon. aflînd că era o frumuse e renumită. reluă ea. cu e5cep ia persoanei care le captiva cel mai mult aten ia.iar ea. repede. nu îndră'nea să continue pe tema lui 4ic*(am. doamna 3ardiner +i Eli'abet( discutară despre toate cele întîmplate în timpul vi'itei. dar aceasta a fost numai la început. un astfel de plan. răutăcioasă. consideră că ob inuse succesul la care se a+teptase. probabil că acesta contribuia cu ceva la viul interes ce!l nutrea pentru binele prietenului său. atît timp cît secretul putuse fi păstrat # sin%ura e5cep ie era Eli'abet(. cu (otărîre.

de ambele păr i1 <reau să sper. însă. plin de în%ri"orare. pentru că trebuie că +tie că tata nu!i poate da nimic.ondrei. $e+i scurta scrisoare lăsată de . Scumpa mea . cu 4ic*(am1 6nc(ipuie! i surprinderea noastră. dar nimeni nu le poate aduce nici o vină. cuprin'înd +tiri de %enul celor pe care le oferă provincia. tot ce se poate mai bine +i că firea lui a fost rău în eleasă. continuîndu!+i. ceea ce.de+i nu lipsa timpului mă stin%(ere+te. Cînd sosiră scrisorile. Ce fericită sînt că nu le! am relatat niciodată ceea ce se spune despre el. )înă acum trebuie să fi primit. Colonelul 7orster crede că ne putem a+tepta să vină aici. comunica lucruri mai importante. . avînd semnalmentele lor. Nu!mi vine deloc %reu să!l cred incon+tient +i imprudent. O căsătorie atît de imprudentă. Se bănuie că au pornit sîmbătă. de'interesată. &iata mama este tare nenorocită.0dia. concediind cupeul care!i adusese de la Epsom. Eli'abet( nu se miră deloc de acest lucru. l!a alarmat +i l!a făcut să plece din &ri%(ton ca să le dea de urmă.on%bourn pentru a ne împărtă+i temerile sale. scumpa mea . ve+ti care nu pot fi amînate. cîteva ore după curierul său. acest lucru nu i s!a părut cu totul nea+teptat. 6ncepea cu o relatare a tuturor micilor petreceri +i invita ii la care fuseseră. Ceea ce am de spus se referă la biata .0dia. dra%a mea .ambton.pentru că. nu fusese vă'ut pe acolo. )lin de cea mai caldă în ele%ere. scrisoarea mea scrisă în %raba. Trebuie să înc(ei.dar "umătatea a doua. deoarece sînt prea multe motive să ne temem că nu au plecat în Sco ia.. este foarte mare. Oricît de imprudentă ar fi căsătoria dintre domnul 4ic*(am +i biata noastră . sosind la . într!un mod care!i face cea mai mare cinste. încît nu pot %aranta că voi fi limpede. abia dacă +tiu ce ar trebui să scriu. Ale%erea îi este. căci nu pot lipsi mult de lîn%ă biata mama.i''0. lăsînd!o să se bucure în lini+te de ele.abia dacă +tiu ce i!am scris. n!a avut niciodată inten ia să plece acolo +i nici să se însoare cu . erau to i %ata de plimbare. Am fost imediat în+tiin a i.0dia i!a lăsat so iei sale cîteva rînduri în care o informa de inten ia lor.Eli'abet( fusese %ro'av de de'amă%ită cînd. citi cele ce urmea'ă.mă tem însă să nu te alarme'. a sosit un curier din partea colonelului 7orster pentru a ne informa că . foarte mî(nită. $isperarea noastră.0dia pentru doamna 7orster le dădea a în ele%e că plecau la 3retna 3reen.ondra. totu+i. $enn0 a lăsat să!i scape o vorbă. /ă tem că n!ai să fii în stare să în ele%i scrisoarea mea. Ea suna astfel9 $e cînd am scris cele de mai sus. Colonelul 7orster a venit ieri # plecase din &ri%(ton alaltăieri. datată cu o 'i mai tîr'iu +i scrisă cu o vădită tulburare. dar fără succes. căci sosiră două scrisori deodată. Tata suportă acest lucru mai u+or. Tot ceea ce se +tie despre ei după aceea este că au fost vă'u i continuîndu!+i drumul spre . cînd termină de citit scrisoarea Eli'abet( puse mîna pe cealaltă +i. cercetările la toate barierele +i (anurile din &arnet +i >atfield. una dintre ele purtînd însă men iunea că fusese trimisă %re+it. capul îmi este atît de 'ăpăcit. 2i noi amîndouă trebuie să uităm. A treia 'i însă mî(nirea ei luă sfîr+it +i Jane fu "ustificată. dîndu!+i cu %reu seama de ceea ce sim ea.am însă ve+ti proaste pentru tine. cel pu in. Tata +i . în le%ătură cu convin%erea lui că 4. a+teptăm acum nerăbdători +tirea că a avut loc.0dia. . au înc(iriat o trăsură de pia ă.0dia a plecat în Sco ia cu unul dintre ofi erii lui.e!a luat u+or urma pînă la Clap(am. Scrisoarea cu adresa %re+ită trebuia desc(isă primafusese scrisă cu cinci 'ile înainte. căci Jane scrisese %re+it adresa. imediat după ce ne culcasem. colonelul 7. $upă ce a făcut toate cercetările posibile în direc ia . $oresc ca aceasta să fie mai u+or de în eles. dar pasul acesta H+i trebuie să ne bucurăm de elI nu!l arată deloc rău la suflet. 6mi pare sincer rău pentru dînsul +i doamna 7. .i''0.ca să! i spun adevărat. 7ără să!+i ia ră%a'ul să "udece.i''0. 7ii încredin ată că sîntem cu to ii sănăto+i. a"un%înd la urec(ile colonelului 7. nu %ăsise o scrisoare de la Jane. scumpă surioară. curînd. )rea scumpă . Nu +tiu ce să cred.unc(iul +i mătu+a plecară sin%uri. Nimeni. la orele opt. Noaptea trecută. 7usese scrisă o 'i după e5pedierea primei scrisori. s!a întîmplat ceva teribil de nea+teptat +i de %rav. a"un+i acolo.i''0 ei trebuie să fi trecut la 'ece mile de casa noastră.. dar nu mai departe. a venit la . în altă localitate. desc(i'înd!o cu cea mai mare nerăbdare.această de'amă%ire se accentua în fiecare diminea ă petrecută acolo. la orele do! uăspre'ece.ui :itt0. s!a îndreptat spre >erfords(ire. pe la mie'ul nop ii. dar nu li s!a observat lipsa pînă ieri diminea a. Sînt foarte.

Eli'abet( se a+e'ă. pentru o c(estiune care nu poate suferi amînare. dar marea lui mî(nire îl va împiedica să ducă la capăt o (otărîre. Apoi. Eli'abet( +ovăi. Nu sînt totu+i atît de e%oistă încît să insist...cînd însă a"unse la u+ă. nerăbdătoare să!l %ăsească fără să piardă o clipă din timpul atît de pre ios. s!a a'vîrlit în bra ele lui. &iata mama este într!adevăr bolnavă +i nu iese din camera ei. C(ipul ei palid. $acă ar putea face un efort să se stăpînească ar fi mai bine. cu mai multă afec iune decît polite e.cît despre tata.a o astfel de nevoie sfatul +i a"utorul unc(iului nu se pot compara cu nimic în lume. Sora mea cea mică +i!a lăsat to i prietenii. dar trebuie să vă las. dar nu te po i a+tepta la asta. acum c(iar. incapabilă să se mai ină pe picioare. nu l!am vă'ut în via a mea atît de afectat.on%bourn. Ea nu are bani. revenindu!+i9 Nu vă voi re ine nici măcar o clipă. Dumneavoastră îl cunoa+te i prea bine pentru a nu avea îndoieli asupra urmării. Eli'abet( # în mintea căreia orice %înd era înlăturat de %îndul la situa ia . mul umesc.. dra%ă . Un pa(ar cu vin # să vă aduc un pa(ar. e5clamă $arc0. $upă ce acesta ie+i. $arc0.înainte ca el să!+i fi revenit de a"uns pentru a!i vorbi. Spunînd acestea. să încerce s!o %ăsească. nu este un om în care să ai încredere. că primul +oc a trecut. dar în%ădui i!mi mie sau lăsa i servitorul să se ducă după domnul +i doamna 3ardiner.dînsul va în ele%e imediat în ce stare mă aflu. /ie nu mi s!a întîmplat nimic rău.0diei. unde este unc(iul. să vă reîntoarce i cît mai curînd cu putin ă. încercînd să!+i revină. de+i am o ru%ăminte în plus pentru unc(iul nostru. nu!i de mirare. ale domnului 4ic*(am.în modul cel mai bun +i mai si%ur.. Eli'abet( vorbi din nou9 # Am primit c(iar acum de la Jane o scrisoare cu +tiri atît de %roa'nice1 Ele nu pot fi ascunse nimănui.0diei # e5clamă9 # <ă cer iertare. din . C(emă deci înapoi servitorul +i îi dădu poruncă. impetuo'itatea ei îl făcură să tresară +i .. că eu a+ fi putut împiedica acest lucru. privind!o într!o tăcere compătimitoare. ei consideră că e mai potrivit să se căsătorească în secret.ondra. stri%ă Eli'abet( în clipa cînd sfîr+i scrisoarea. $arc0 rămase împietrit de uimire. pe to i. # Cînd mă %îndesc. Cu neputin ă1 /ă doare totu+i că domnul colonel 7. replică ea. de+i atît de fără suflare încît abia dacă putu fi în eleasă.+i acum.sînt însă cople+ită de ni+te ve+ti în%ro'itoare pe care le!am primit.. Sărmana :itt0 e disperată că ne!a ascuns dra%ostea lor. Au plecat împreună din &ri%(ton. nenorocit +i emo ionat. cu o situa ie socială ca a . pot oare s!o consider pe ea atît de total pierdută.mama se %îndesc la tot ce poate fi mai rău. Trebuie să!l %ăsesc imediat pe domnul 3ardiner.a revedere1 )un iară+i mîna pe condei pentru a face ceea ce i! am spus că nu voi face. <ă este foarte rău. dar eu nu!l pot crede atît de neomenos. # O(1 unde. o parte din ceea ce +tiam1 $acă firea lui ar fi fost cunoscută. Ce are de %înd să facă.i''0. Nu sînte i într!o stare prea bună. Sînt sincer bucuroasă.. dacă este vreun inconvenient. aceasta fu desc(isă de un servitor +i în fa ă îi apăru domnul $arc0. Este pe veci pierdută.conte' pe bunătatea lui.nu am o clipă de pierdut. nu este înclinat să creadă că se vor căsători9 a clătinat din cap cînd i!am mărturisit năde"dile mele +i mi!a spus că se teme că 4. . decît să se ină de proiectul ini ial9 +i c(iar dacă el ar fi capabil să aibă asemenea inten ii fa ă de o fată tînără. adău%ă Eli'abet( cu un %las +i mai tulburat. . să!i caute +i să!i aducă imediat acasă pe stăpînul +i stăpîna lui.nu pute i mer%e sin%ură. eu care +tiam cine este el1 $acă a+ fi spus familiei mele o parte numai. nimic care să!l ispitească să. dar împre"urările sînt de a+a natură că nu mă pot stăpîni să nu vă ro% din toată inima.arăta ca un om atît de bolnav. /ă simt destul de bine. Tata va pleca imediat cu colonelul 7orster la .cum era însă o c(estiune de încredere. i'bucni în plîns +i timp de cîteva minute nu mai putu scoate un cuvînt. a fu%it cu. )oate că. că ai fost cru ată oarecum de scenele acestea dureroase. ceea ce nu pare probabil. dar îi tremurau %enunc(ii +i în elese ce pu in s!ar cî+ti%a prin încercarea ei de a!i %ăsi. nici rela ii. # Nu. 6n cele din urmă. încît lui $arc0 îi fu imposibil s!o lase sin%ură sau să se ab ină de a!i spune pe un ton plin de blînde e +i compătimire9 # 6n%ădui i!mi să c(em camerista dumneavoastră. # $oamne sfinte1 Ce s!a întîmplat. să! i mărturisesc oare cît mi!este de dor să vii înapoi.. încît nu mă tem să le!o cer. dintr!o mul ime de motive. î+nînd ca o să%eată de pe scaun. într!adevăr nu +tiu. 6i cunosc pe unc(iul +i mătu+a atît de bine. la ora+. iar colonelul 7orster este obli%at să fie mîine seara din nou la &ri%(ton. aceasta nu s!ar fi . putu doar în%ăima ceva despre părerea lui de rău. Nu pute i lua ceva care să vă a"ute.

Eli'abet( nu putea nici să se mire.. ce s!a încercat pentru a o re%ăsi.. dar nu mai departe.0diei îi oferi. m!am temut să nu fac prea mult.apoi. în afară de Jane.i se părea de neîn eles ca 4ic*(am să se însoare cu o fată pe care era imposibil s!o ia pentru bani.+i .+i că insuccesul acesteia o îndreptă ea. Eli'abet( nu!+i mai dădu seama de nimic +i. Nimeni. Cum să!i po i măcar descoperi. Cumplită. mai pu in interesantă. nenorocirea pe care aceasta le revărsa asupra tuturor în%(i iră curînd orice preocupare personală. mî(nit. sim indu!se atrasă de 4ic*(am. afară de faptul că Eli'abet( făcuse oarecum o încercare cu cea de a doua metodă.totul trebuia să se prăbu+ească sub dovada unei asemenea ru+ini în familie. umilin a. o privi cu %ravitate ca pentru a!+i lua rămas bun +i se îndepărtă. dar în acela+i timp +i re'ervat. cu părere de rău. +i li s!a luat urma pînă la . nu se putea amă%i cu o astfel de năde"de. ce trebuia să!ndră'nesc să fac1 $ar n!am +tiut. sub certitudinea totalei de'onorări.putut întîmpla. $arc0 clătină din cap în semn de tăcută încuviin are. $ar este si%ur.. e5act împre"urarea care s!o facă să!+i în elea%ă propriile!i dorin e. totul prea tîr'iu. Nenorocirea aceasta o va împiedica. nu putură pune stăpînire pe ea. foarte uimită. suspină din cau'a absurdită ii sentimentelor care acum ar fi îndemnat!o la continuarea acestei apropieri. cînd toată iubirea ei trebuia să fie 'adarnică. +i acest prim e5emplu al urmărilor pe care le!ar putea avea infamia . ea îl vă'u plecînd. Ce se poate face cu un astfel de om. $ar nu vă voi mai c(inui cu 'adarnicele mele urări care ar putea părea e5primate anume pentru a solicita mul umiri din partea dumneavoastră.0dia. încă un motiv de durere. E si%ur că n!au plecat în Sco ia.+tiu foarte bine că nu este nimic de făcut.+i %îndul că el se va învin%e pe el însu+i n!aduse inimii ei nici o mîn%îiere. iar durerii ei nici o alinare. nici criticabilă. Nu am nici cea mai mică speran ă. Spune i!i că trebuie să ne întoarcem imediat acasă din cau'a unei c(estiuni foarte ur%ente. $ar nu se poate face nimic. poate. Oricum ai lua!o. ea nu nutrise nici un moment speran a că 4ic*(am ar avea inten ia să se însoare cu . cumplită %re+eală. iar în trecut la încetarea ei. Oricum o fi. în afară de mî(nirea mea reală. # 2i ce s!a făcut. # /i!e teamă că de mult dorea i să rămîne i sin%ură +i nu am nici o scu'ă pentru faptul de a nu fi plecat. 2tiu că mult timp nu va fi posibil. Eli'abet( sim i cît de pu in probabil era să se mai revadă în termenii atît de cordiali care marcaseră cele cîteva întîlniri ale lor la $erb0s(ire+i. reflectînd la întîmplarea aceea nenorocită. c(iar înainte ca două vorbe să fie sc(imbate # atunci nimic nu poate fi spus în apărarea ei. Curînd Eli'abet( remarcă acest lucru +i îl în elese imediat. aruncînd o privire restrospectivă asupra timpului de cînd se cuno+teau. Surprinderea era cel mai neînsemnat dintre toate sim ămintele pe care le încerca în le%ătură cu cele petrecute.+i nicicînd nu sim ise mai limpede că l!ar fi putut iubi.într!o "umătate de oră sper să fim pleca i. $upă ce citise cea de!a doua scrisoare a Janei. de+i năvăleau. de+i nefolositoare. $arc0 nu răspunse nimic.. să încerce prima metodă. $ar preocupările personale. credea ea. cu fruntea încre ită +i cu un aer posomorit. $ar acum este totul. Ascunde i!i cît ve i putea tristul adevăr. $arc0 o asi%ură imediat că va păstra secretul +i î+i e5primă din nou mî(nirea pentru nenorocirea ei +i dorin a ca această întîmplare să aibă un sfîr+it mai bun decît se putea spera deocamdată.ondra +i Jane a scris pentru a!l ru%a pe unc(iul să ne dea îndată a"utor. ca acum. pe sora mea de a avea plăcerea să vă vadă astă'i la )emberle0. Atîta timp cît cunoscuse numai con inutul primei scrisori. mă tem. dimpotrivă.. Era. )ărea că nici n!o aude +i umbla de colo pînă colo prin încăpere. nici să condamne.0dia.acoperindu!+i fa a cu batista. # 2i doar mie. fu c(emată la realitate de %lasul domnului $arc0 care!i spuse. # Tatăl meu a plecat la . sc(imbarea de sentiment a Eli'abet(ei nu va fi nici surprin'ătoare. $ar. . )uterile o părăseau. # O(1 $a1 7i i vă ro% atît de bun +i scu'a i!ne fa ă de domni+oara $arc0. duminică noaptea. $acă recuno+tin a +i stima sînt temelii puternice pentru o dra%oste. oc(ii mi!au fost desc(i+i asupra adevăratei lui firi1 O(1 $e!a+ fi +tiut numai ce era necesar. 7acă cerul să pot spune sau face ceva care să vă aducă alinare într!o asemenea nenorocire. stri%ă $arc0. revoltat.ondra. într!o adîncă medita ie. absolut si%ur. fusese foarte mirată. 6n timp ce $arc0 ie+ea din cameră. este în%ro'itor. # <ai1 $a1 Au plecat împreună din &ri%(ton. ru%înd!o să pre'inte complimente rudelor ei.. cu un ton plin de compasiune. dacă lucrurile stau altfel # dacă afec iunea pornind din asemenea i'voare este absurdă sau nefirească prin compara ie cu ceea ce a fost descris atît de des ca î+nind la prima întîlnire cu fiin a iubită. după cîteva minute. atît de bo%at în contradic ii +i varia ii. # Sînt foarte mî(nit.

alarma i. îi mul umi cu lacrimi de recuno+tin ă. încît să!l cre'i în stare de a+a ceva. Jo(n ne!a spus că domnul $arc0 se afla aici cînd ai trimis după noi.0dia ar fi avut vreo preferin ă pentru el. să audă. încît să!+i uite propriul lui interes. instalată în trăsură +i în drum spre . citindu!le cele două scrisori. ci ei to i erau amesteca i în această poveste. să împartă cu Jane %ri"ile care cădeau acum în între%ime pe umerii ei. cînd altul dintre ofi eri fusese pre! feratul ei. de+i era convinsă că nu se putea face nimic pentru . Lucrul acesta este stabilit. e5clamă Eli'abet(. în ca'ul cel mai bun. Cînd unul.+i. după cum o atră%eau aten iile lor. presupunînd din spusele servitorilor că nepoata lor se îmbolnăvise subitdar. Tenta ia nu este pe măsura riscului. de+i nu se a+teptase la altceva.+i de+i era imposibil să!+i înc(ipuie că .+i to i trei fiind însufle i i de acela+i %înd. Este într!adevăr o prea mare încălcare a decen ei. că . $acă Eli'abet( ar fi avut ră%a'ul să se destindă. Urmau să plece cît mai curînd posibil. # )e cuvîntul meu. să fie la fa a locului.i''0. # $ar ce facem cu vi'ita la )emberle0. ca +i mătu+a.0dia n!avea nevoie decît de încura"are. $ar tu. Acum totul îi apărea din cale!afară de firesc. după tot c(inul din diminea a aceea. S!ar putea el oare a+tepta să mai aibă loc în re%iment după un astfel de afront făcut colonelului 7orster. $omnul +i doamna 3ardiner nu puteau fi decît adînc îndurera i # nu numai . încep să fiu de părerea unc(iului dumitale. să vadă. se vă'u. stri%ă doamna 3ardiner. Capitolul C. nu!i era %reu să creadă că nici virtutea +i nici "udecata nu o vor împiedica să cadă u+or pradă. Afec iunile ei erau în continuă fluctua ie. /i se pare atît de neverosimil ca un tînăr să aibă asemenea inten ii fa ă de o fată care nu este în nici un ca' lipsită de protec ie sau sin%ură pe lume +i care era în momentul acela invitata so iei colonelului lui. sînt mult mai înclinat să "udec povestea a+a cum "udecă sora dumitale mai mare. încît sînt foarte înclinat să sper numai bine. într!o oră erau toate %ata. printre altele. fiindcă . atîta vreme cît re%imentul se aflase în >ertfords(ire. S!ar putea el oare a+tepta ca familia ei să nu intervină. (otărîră %rabnic totul pentru plecare.on%bourn. O(1 $acă a+ +ti cum s!au petrecut lucrurile1 $orin ele însă erau 'adarnice sau. stăruind asupra post!scriptumului dintr!a doua cu o ener%ie plină de temeri.era însă convinsă că . dar niciodată fără obiect.0dia.0dia. în timp ce fu%ea în cameră pentru a se pre%ăti de drum. partea ei de treburi +i. interven ia unc(iului părea să fie de cea mai mare importan ă. nu le mai rămînea nimic de făcut decît să plece.dar a avut. pentru a se ata+a de oricine.ambton scrisori cu scu'e născocite pentru %rabnica lor plecare. # )oate că nu într!atît. a onoarei. ea avea probabil destul farmec. într!un timp mai scurt decît +i!ar fi putut înc(ipui. după o matură %îndire. Nu bă%ase niciodată de seamă.0dia reu+ise să!l atra%ă. # $a. )rostia de a o fi scăpat din oc(i +i %re+ita în%ăduin ă fa ă de o astfel de fată # vai1 cît de viu le resim ea acum1 Era înnebunită să a"un%ă mai repede acasă. domnul 3ardiner promise din toată inima între% a"utorul ce!i stătea în putin ă. . puteau servi numai ca s!o amu'e în 'orul +i vîltoarea orei ce urmă. îl po i oare desconsidera într!atît.+i i!am spus că nu ne vom putea ine promisiunea. $ar de toate celelalte.0dia nu fusese nicio! dată una din preferatele lor.+i după primele e5clama ii de surpri'ă +i oroare. într!adevăr. pot . înviorîndu!se pentru o clipă. trebuia să scrie tuturor prietenilor din . fără inten ia de a se căsători. nerăbdarea o c(inui amarnic. )entru o le%ătură de acest fel.<88 # /!am %îndit din nou la toate.0dia se (otărîse în mod deliberat să fu%ă cu el. Sînt ei oare în asemenea termeni încît ea să!i spună tot adevărul. pe cînd ie+eau afară din ora+. o mamă incapabilă de vreun efort +i avînd tot timpul nevoie de aten iile cuiva. Nu pot avea o părere atît de proastă despre 4ic*(am. repetă mătu+a. +i.cum între timp domnul 3ardiner plătise contul la (an. a interesului ca el să se facă vinovat de a+a ceva. # Cre'i cu adevărat asta. E adevărat. într!o familie atît de de'or%ani'ată # un tată absent.de neîn eles că .+i Eli'abet(. Eli'abet( le comunică nerăbdătoare cau'a pentru care!i c(emase. Totu+i. interveni doamna 3ardiner. Eli'abet(. $omnul +i doamna 3ardiner se %răbiseră să se întoarcă. # Ce este stabilit. lini+tindu!i imediat din acest punct de vedere. spuse unc(iul. Eli'abet(. +i pînă cînd acesta intră în cameră. cu %las tare. ar fi rămas convinsă că cineva atît de nenorocit ca ea nu mai era bun de nimic.

. în afară de dra%ostea ei pentru el. 4ic*(am nu se va căsători niciodată cu o femeie fără avere. nici eu nu am cre'ut că era necesar să dăm în vilea% ceea ce +tiam.n!a fost niciodată învă ată să se %îndească la lucruri serioase. 2i mai sînt +i alte lucruri pe care nu!mi pot în%ădui # care nu merită să fie relatate. nu are o părere atît de rea despre 4ic*(am. nu cuno+team nici eu adevărul. ( făcut tot ce i!a stat în putin ă. în ce fel vorbea despre omul care s!a purtat cu el cu atîta în%ăduin ă +i %enero'itate. Totu+i. decît în Sco ia. sănătate +i o fire veselă. a+a cum am constatat noi. # $ar de ce tot acest secret. 2tia desi%ur că este prietenoasă +i lipsită de preten ii. # $ar po i să cre'i că . încît să consimtă să trăiască cu el altfel decît măritată. Este însă foarte tînără.că este tot atît de fals +i de în+elător pe cît este de insinuant. nu e5istă nici o dovadă absolută că n!au plecat în Sco ia. $acă într!adevăr s!ar putea să fie a+a1 $ar nu îndră'nesc să sper. se vede din relatarea Janei. destul de e5uberante. iar cînd m!am întors acasă. spuse mătu+a ei.dar minciunile lui în le%ătură cu toată familia de la )emberle0 nu au sfîr+it. era convins că nu avea nici o inten ie să se însoare cu ea. încît să!l creadă în stare de această tentativă. # O(1 $ar faptul că au sc(imbat cupeul pe o trăsură de pia ă constituie o dovadă foarte serioasă1 2i în afară de asta. # 2i +tii cu adevărat toate astea. distantă. 2i +tim cu to ii că 4ic*(am are tot farmecul +i toată dibăcia care pot cuceri o femeie. întrebă doamna 3ardiner care ardea de curio'itate să afle sursa de informa ii a Eli'abet(ei. să piardă +ansa de a se căpătui printr!o căsătorie avanta"oasă.0dia nu are fra i care să intervină.0dia nu +tie nimic din toate astea. de dra%ul ei. # <e'i însă că Jane. )oate că nu sînt dreaptă cu ea. de+i mai pu in e5peditiv. # O(1 $a1 Acesta este lucrul cel mai rău dintre toate. nici Jane. că dînsul va face la fel de pu in +i se va preocupa de toate astea la fel de pu in ca oricare alt tată. )robabil că n!au cine +tie ce bani nici unul. 2tim +i ea +i eu că este un depravat. n!a mai avut în minte altceva decît dra%ostea. # )are a fi +i este într!adevăr cît se poate de revoltător. Nu +i!o poate în%ădui. 2i pe cine oare # oricare i!ar fi fost comportarea anterioară # l!ar crede ea în stare de o astfel de tentativă. $in cele ce!mi spusese despre domni+oara $arc0.că nu este nici inte%ru. S!ar putea să se fi dus acolo numai pentru a se ascunde # nu cu vreun alt scop mai special. # $espre cine crede Jane vreodată ceva rău. @i!am povestit mai deună'i despre purtarea lui infamă fa ă de domnul $arc0. O(1 Nu. colonelul 7it'Gilliam. să se căsătorească la . atunci să presupunem că sînt la . # 2tiu si%ur. $ar în privin a celeilalte obiec ii a dumitale. eram pre%ătită să văd o fată mîndră. )rietenul lui cel mai apropiat. nici om de onoare. nu. răspunse Eli'abet(. 8 s!a în%ăduit să!+i folosească timpul la modul cel mai tr?ndav +i cel mai u+uratic cu putin ă +i să!+i însu! +ească drept bună orice părere îi ie+ea în cale. cine este 4ic*(am în realitate. flirtul +i ofi erii.ondra. $e ce teama de a fi descoperi i.0dia .+i el +i!ar putea înc(ipui. el +tia că este tocmai contrariul. tot atît de bine ca +i mine. nici celălalt.să!l cred în stare. răspunse domnul 3ardiner.căci cui i!ar fi putut fi de folos ca buna părere %enerală despre el să fie răsturnată. $e ce nu +i!au continuat drumul spre Sco ia. # $ar . $e cînd re%imentul a fost încartiruit la /er0ton.+i s!ar putea să li se pară mai economic. nu pare plau'ibil. re%imentul urma să plece din /er0ton într!o săptămînă!două. E cu neputin ă ca ea să nu cunoască lucruri pe care dumneata +i Jane le +ti i atît de bine. $e ce trebuie să se căsătorească în ascuns.0dia e atît de desprinsă de toate. dacă ar fi a+a.ondra. # o mai mare amploare pornirilor ei care sînt. # 6n primul rînd.on%bourn. în ce prive+te acest aspect.+i dumneata însă i ai au'it. $ar într!adevăr nu +tiu ce să spun. replică Eli'abet( cu oc(ii plini de lacrimi. în mod firesc. în ultimele +ase luni # nu. Jane însă +tie. din comportarea tatălui meu. vorbind +i %îndindu!se numai la aceste lucruri. să fii silit să ai îndoieli asupra cinstei +i decen ei surorii tale. căreia îi povestisem totul. ce farmece în afară de tinere e. nu sînt în stare să spun nimic pentru că nu +tiu nimic despre consecin ele ce le!ar avea un astfel de pas. 2i ce calită i are . cînd ai fost ultima oară la . de'a%reabilă.+i. care să!l de! termine ca. în toate sensurile cuv?ntului. ro+ind. C(iar +i atunci cînd s!a (otărît ca . Cît prive+te neplăcerile de care s!ar putea teme pentru faptul că re%imentul cunoa+te fu%a lui de'onorantă cu ea. din indolen a +i lipsa de aten ie pe care părea întotdeauna s! o aibă fa ă de cele ce se întîmplau în familia lui. unde i!am vă'ut atît de des pe domnul $arc0 +i ruda lui.0dia. )înă la vi'ita mea în :ent. nu s!a dat de urma lor pe drumul către &arnet1 # Ei bine. pînă la proba contrarie. mă tem că nici nu intră în discu ie. ca să dea # cum să!i spun. A+a stînd lucrurile. in ultimul an de 'ile # nu s!a ocupat decît de distrac ii +i frivolită i.

trebuie să +tii că familia noastră nu este dintre acelea care lasă să!i scape un asemenea prile". Este sus +i se va bucura %ro'av să vă vadă. Nu!mi pot aminti vreun semn de afec iune din partea unuia sau a celuilalt. cred. fie de la . întrebările pe care Eli'abet( le pusese de"a au fost # bineîn eles # repetate de ceilal i +i vă'ură imediat că Jane nu le putea da nici o +tire. fie de la tatăl ei.on%boum a doua 'i. după ce l!a admirat cu înflăcărare un timp. între inut de inima!i plină de bunăvoin ă. Eli'abet( se mîn%îia cu %îndul că Jane nu obosise de prea lun%ă a+teptare. +i să plec la &ri%(ton cu toată familia. fără să piardă o clipă. # Nu încă. Ca ea să fie în pericol pentru că i!am ascuns adevărul. în primele două luni. le primi a+a cum era de a+teptat. dacă aflaseră ceva despre fu%ari. venind din camera mamei lor. Nu iese încă din camera ei. Eli'abet( o îmbră i+ă cu dra%oste. uimirea fericită care le!a iluminat c(ipurile +i le!a cuprins toată făptura.. toate. asta nu s!ar fi întîmplat. oc(ii amîndurora fiind plini da lacrimi. dar acum. să cre'i că se iubeau. Jane aler%ă la unc(iul +i mătu+a ei. optimismul ei. atra+i de vederea unei trăsuri. +i!o întrebă. în apartamentul căreia se duseră după cîteva minute de conversa ie. # 2i a i primit des ve+ti de la el. /ar0 +i :itt0. vă pute i înc(ipui că era destul de departe de %îndul meu. se aflau pe treptele casei. # $a. $oamna &ennet. nu o părăsise încă.dar a+a am fost toate. nu mi s!a părut deloc necesar să!i desc(id oc(ii asupra lui.0dia. # Tata e la ora+. presupun.bun venit.+i după ce!i sărută în %rabă. pentru că ea nu este %enul de fată . /icu ii 3ardiner. capriciul pentru el a slăbit +i al i ofi eri din re%iment. nu mi!ar fi trecut niciodată prin minte. Eli'abet( sări "os. E u+or de înc(ipuit că orîcît de pu ine elemente noi se mai adău%au la temerile. # Nici cel mai neînsemnat. spuse ea. întrebă Eli'abet(. manifestîndu!se în sărituri +i 'ben%uieli. căci se apropiau de ele to i ceilal i. # /ama este destul de bine. unde o întîmpină imediat Jane care. $in %îndurile Eii'abet(ei n!a dispărut nici o clipă. invective la adresa purtării ticăloase a lui 4ic*(am +i plîn%eri despre nedreptatea +i suferin ele îndurate de ea. au a"uns la . căci îi ru%asem în mod special. care avusese loc în timp ce domnul +i doamna 3ardiner se ocupau de copiii lor. cu e5cep ia persoanei a cărei de'astruoasă indul%en ă era cau'a principală a erorilor fiicei sale. Sînt convinsă că a fost din partea lor o mare nebă%are de seamă. sper că totul va fi bine.+i cînd s!a oprit în fa a u+ii principale. ca urmare.+i dacă am fi bă%at de seamă a+a ceva. speran ele +i presupunerile lor. Toate fetele din /er0ton sau din împre"urimi î+i ie+iseră din min i din cau'a lui. prin de'baterea acestui subiect pasionant. cu o noapte dormită pe drum.a+tepta mereu să se sfîr+ească totul cu bine +i spera că în diminea a următoare va sosi o scrisoare. E+ti palidă. care i! au acordat mai multă aten ie. $e ce au scăpat!o 7orsterii din oc(i. )rin cîte trebuie să fi trecut1 Sora ei o asi%ură totu+i că se sim ea foarte bine. a plecat mar i. Au călătorit cît s!a putut de repede.0dia nu a avut pe nimeni care să!i poarte de %ri"ă. $upă ce intrară cu to ii în salon.+i. . ce face mama. acu'înd pe toată lumea. # Cînd au plecat cu to ii la &ri%(ton deci nu aveai nici un motiv. slavă cerului. replică Jane. a+a cum i!am scris. luă sfîr+it. @intuit în mintea ei de cei mai apri% dintre c(inuri # învinuirile ce sin%ură +i le aducea # ea nu %ăsi o clipă de ră%a' sau de uitare. că scumpul meu unc(i a venit. nici un altul nu le!a putut re ine multă vreme aten ia. Ca acest lucru să aibă o asemenea consecin ă.+i. 'ori înspre vestibul.să plece cu doamna 7orster.0dia a fost destul de dispusă să!l admire. au devenit prefera ii ei. Totu+i. A adău%at numai că nu!mi va scrie pînă ce nu va avea ceva important de anun at. cînd aceasta a intrat pe alee. sînt foarte bine.dar scumpa +i sărmana .0diei nici o aten ie specială. pe la vremea mesei. C?nd 4ic*(am a intrat în acest re%iment.le ură bun sosit +i le mul umi printre 'îmbete +i lacrimi. sau a+a ceva. de+i teribil de abătută. tot timpul cît a durat călătoria. /i!a scris miercuri cîteva rînduri ca să ne comunice că a a"uns cu bine +i să!mi spună ce măsuri a luat. re%rete +i lamenta ii. # 2i mama. Ce faci tu.el însă nu i!a acordat . care să!i informe'e despre felul cum mer%eau lucrurile +i poate c(iar să le anun e căsătoria.cu lacrimi. a fost primul semn de bucuros . # $acă a+ fi putut să!mi impun punctul de vedere. # $ar tu. # Numai o sin%ură dată.+i conversa ia. Ce face i voi. coborîse scările în %oană.

ca de obicei. Eli'abet( î+i ridică oc(ii la aer de uimire. adău%ă el. N!a trecut nici o săptămînă de cînd au plecat la &ri%(ton. împiedică!l pe domnul &ennet să se bată. dra%a copilă1 2i iată că domnul &ennet a plecat +i +tiu că are să se bată în duel cu 4ic*(am. Apoi. ori furia ce!o resim ea din această cau'ă.spune!i . Cum voi a"un%e în ora+. Asta e e5act ce am dorit din inimă. afară de faptul că pierderea surorii preferate. era destul de stăpînă pe ea pentru a!i +opti Eli'abet(!ei. fă orice +i %ăse+te!i oriunde s!or fi aflînd +i dacă nu s!au căsătorit încă f4-i să se căsătorească.care să facă una ca asta. $omnul 3ardiner însă. ce bun e+ti1 2tiu că ai să le aran"e'i pe toate. cum nu remarcă la Eli'abet( nici cea mai mică dorin ă de a!i da un răspuns. să!+i arate în ele%erea pentru toate temerile +i dorin ele ei. C(ipurile amîndurora erau totu+i destul de calme +i la nici una dintre ele nu se vedea vreo sc(imbare. pusese în %lasul lui :itt0 un timbru ceva mai ar ă%os decît de obicei. încît n! am pic de odi(nă. să nu socotim totul pierdut. nu +tiu ce!o să ne facem. pentru că nu +tie care sînt ma%a'inele cele mai bune. înainte ca el să fi apucat să se răcească bine în %roapă.0dia. 2i spune!i dra%ei mele . fiindcă +tiau că nu era destul de prudentă pentru a nu vorbi în fa a servitorilor. cînd fiicele lipseau. după ce o asi%ură cum putu mai bine de toată dra%ostea ce i!o purta ei +i între%ii familii. că un pas %re+it o duce la de'onoare definitivă. O(1 dra%ă frate. +i ce!o să se!ntîmple cu noi toate. nu putu să n!o sfătuiască să fie cumpătată în speran ele ca +i în temerile ei+i după ce tot vorbi cu ea în felul acesta pînă ce bucatele fură aduse la masă.ondra c(iar a doua 'i +i că!l va a"uta pe domnul &ennet în toate încercările de a o %ăsi pe . /ar0 continuă totu+i să se console'e sin%ură cu acest %en de învă ături morale deduse din nenorocirea prin care treceau. +i a+a ni+te bătăi de inimă. ca to i ceilal i. dra%ă frate. # O(1 $ra%ă frate1 replică doamna &ennet. pe unde l!o %ăsi. To i protestară ve(ement împotriva unor idei atît de în%ro'itoare. Una venea de la căr ile ei +i cealaltă de la o%linda ei. Am fost tot timpul convinsă că nu sînt deloc indica i s!o aibă în %ri"ă. în timp ce ace+tia serveau la masă. cea dintîi continuă. &iata. pierderea virtu ii este de nereparat. o lăsară să!+i descarce nervii pe mena"era care se ocupa de dînsa. nu este ca'ul să luăm asta drept si%ur. de+i o asi%ură din nou de toată %ri"a lui pentru cau'a încredin ată.0dia. dar era prea amărîtă pentru a da vreun răspuns. nu!i lăsa să întîr'ie pentru asta. +i o să fie ucis. urmări pe care Eli'abet(. nu s!a inut seama de mine. 8ar în privin a trusoului. $upă ce deplînseră împreună %roa'nicele urmări ale întîmplării. îi spuse că avea de %înd să fie la . $ar trebuie să stăvilim valul de răutate +i să ne turnăm una alteia balsamul mîn%îierii de soră pe inimile noastre rănite. adău%ă9 Oricît de nenorocită ar fi această întîmplare pentru . în această c(estiune. le considera drept si%ure +i despre care domni+oara &ennet n!ar fi putut spune ca erau cu totul imposibile. dacă ar fi fost bine pă'ită.0dia să nu ia nici o (otărîre în privin a trusoului pînă ce nu ne!om vedea. mă voi duce la cumnatul meu +i!am să!l fac să vină cu mine acasă.0diei că o să capete cî i bani o să vrea ca să +i!l cumpere după ce se vor căsători. care fuseseră prea ocupate în camerele lor pentru a!+i face apari ia mai înainte. +i anume aceea în care puteau avea mai multă încredere. +i pe urmă ne vom sfătui ce avem de făcut. Curînd intrară în sufra%erie /ar0 +i :itt0. # Nu te lăsa pradă unor în%ri"orări inutile.6n cîteva 'ile s!ar putea să căpătăm ceva ve+ti de la ei. a+a ni+te spasme într!o parte +i dureri de cap. în strada 3racec(urc(. 7amilia Collins o să ne dea afară. $e+i fratele +i cumnata ei erau convin+i că nu era ca'ul ca dînsa să se i'ole'e astfel de restul familiei.dar. cele două domni+oare &ennet mai mari reu+iră să fie sin%ure timp de o "umătate de oră +i Eli'abet( profită imediat de această oca'ie pentru a pune întrebări la care Jane era tot atît de nerăbdătoare să răspundă. că reputa ia ei este un lucru tot atît de fra%il pe cît este de frumos +i că nu se poate comporta niciodată îndea"uns de prudent fa ă de cei nedemni.+i pînă ce nu vom afla că nu s!au căsătorit +i că nu au de %înd să se căsătorească. ru%înd!o9 . nu încercară să se opună.iar domnul 3ardiner.+i dacă n!ai să fii bun cu noi. Spune!i în ce stare în%ro'itoare mă aflu # că mi!am ie+it din min i de spaimă +i că simt a+a ni+te nelini+ti +i tremurături peste tot. cu un aer de %ravă cu%etare. 2i mai presus de toate. 2i cînd ai să a"un%i la ora+. +i considerară că era mai bine ca numai una dintre femeile de serviciu. 6n cursul după!amie'ii. nici noaptea +i nici 'iua. Cu toate că sînt motive să ne a+teptăm la tot ce poate fi mai rău. putem tra%e din ea următoarea lec ie folositoare9 că la o femeie. de se5 opus. cînd se a+e'ară la masă9 # Aceasta este o înt?mplare cît se poate de nefericită +i se va vorbi probabil mult despre ea. Cît despre /ar0.

nu e nevoie să le trimi i vorbă la . Cunoa+te adevăratul lui caracter. pînă la sosirea colonelului 7orster. mîine diminea ă.. nu s!ar fi putut întîmpla a+a ceva1 # )oate că ar fi fost mai bine. se pare. a+a că nu socoti plecarea mea drept o nenorocire. cînd se va observa lipsa mea. fiindcă +tia mai mult decît noi ceilal i. )lec la 3retna 3reen +i dacă nu po i %(ici cu cine. )urtarea lui a fost e5trem de atentă +i amabilă. nici unul dintre voi n!a avut vreo îndoială în privin a faptului că se căsătoriseră cu adevărat. # $a. cred că nu.sper să nu fie însă adevărat. Apoi :itt0 ne!a mărturisit. 8nten iona să vină la noi pentru a ne asi%ura de simpatia sa. # O(1 'ăpăcita. # 2i $enn0 era convins că 4ic*(am nu avea de %înd să se însoare. Trebuie să!i fi vă'ut mereu nedespăr i i. am să cred că e+ti o prostu ă. Ce a 'is colonelul 7orster. 6l crede imprudent +i risipitor.a revedere.on%bourn despre plecarea mea. # Cum s!ar fi putut să ne treacă prin minte a+a ceva. .0diei. +i nu mă pot stăpîni să nu rîd eu însămi de surpri'a voastră. # Nu. cu cea mai mare plăcere. ce 'ăpăcită e1 stri%ă Eli'abet(. Transmite colonelului 7orster toată dra%ostea mea. scu'ă!mă fa ă de )ratt că nu!mi pot ine fă%ăduiala de a dansa cu el astă!seară.0dia o pre%ătise că va face acest pas. # $ar nu dinainte de a pleca la &ri%(ton. # Cre'i cumva că +i colonelul 7orster are o părere proastă despre 4ic*(am. cel pu in ea.0diei către so ia lui. mi!a fost oarecum teamă pentru fericirea surorii mele ca so ie a lui 4ic*(am. O să rî'i cînd vei afla unde am plecat.0dia &ennet. # O(1 Jane. că în ultima ei scrisoare . pentru că e5istă un sin%ur om pe lume pe care!l iubesc. Cum a au'it acest 'von s!a %răbit să vină încoace. fără să +tii care!i sînt %îndurile în pre'ent. $ar a da în vilea% vec(ile %re+eli ale cuiva. +i el e un în%er. Sper că ve i ciocni un pa(ar pentru plăcuta noastră călătorie. $acă nu! i place. Tata +i mama nu +tiau nimic despre asta. Sînt atît de mî(nită pentru el. $ă!mi +i alte amănunte. că erau îndră%osti i unul de altul. privea cu serio'itate .on%bourn. la balul viitor la care ne vom întîlni.nimic însă care să!l alarme'e. replică Jane. Nu +i!a reafirmat convin%erea că ei nu se vor căsători +i lucrul acesta mă face sa sper că s!ar putea să fi fost în eles %re+it. înainte de a fi avut cea mai va%ă idee că ei nu plecaseră în Sco ia . Asta e scrisoare s!o scrii într!o asemenea clipă1 &iletul dovede+te însă că. cînd sfîr+i de citit. )rietena ta afectuoasă. de cîteva săptămîni. părea un lucru ne"ustificat. se spune că a plecat din /er0ton dator vîndut. Ea +tia. dar întrebat fiind de dînsul. Cuno+tea inten ia lor de a fu%i împreuna. # <!a putut repeta colonelul 7orster amănunte din bile elul . dar a+ dori să!i spui lui Sall0 să cîrpească o ruptură mare la roc(ia de muselină înainte de a mi!o împac(eta. # Colonelul 7orster a recunoscut că bănuise adesea că e5ista o oarecare înclina ie. pentru că +tiam că purtarea lui nu fusese întotdeauna foarte corectă. tot ce n!am aflat încă. Te ro%. fiindcă surpri'a o să fie +i mai mare cînd am să le scriu +i am să!mi pun semnătura9 . 2i Jane î+i scoase pun%u a din bu'unar +i îi dădu Eli'abet(ei biletul.sim eau numai că această căsătorie era o impruden ă. . mai înainte.0dia 4ic*(am.# $ar spune!mi absolut tot. Ce %lumă %ro'avă o să fie1 $e!abia pot să! i scriu de rîs. # Ni l!a adus să!l vedem. 7ără el n!a+ putea fi fericită. Noi am procedat astfel cu cele mai bune inten ii. 2i de cînd cu această tristă întîmplare. dacă am fi spus ce +tiam despre el. Am să trimit după lucrurile mele cînd am să a"un% la . # Trebuie să! i mărturisesc că nu a mai vorbit despre 4ic*(am atît de bine ca în trecut. Spune!i că nădă"duiesc c!o să mă scu'e cînd va afla totul +i spune!i că am să danse' cu el. N!a avut nici un fel de bănuială înainte ca fu%a lor să fi avut loc. Colonelul 7orster a vorbit c(iar el cu $enn0. $enn0 a ne%at că ar fi +tiut ceva despre planul lor +i s!a ferit să!+i spună părerea. care suna astfel9 Scumpa mea >arriet. îndeosebi din partea . # 2i. Am fost pu in în%ri"orată. cu un sentiment firesc de triumf. dacă n!am fi păstrat secretul.

cum nu venea niciodată fără să le raporte'e vreun nou e5emplu de e5trava%an ă sau incorectitudine a lui 4ic*(am. /amei i s!a făcut rău. fiind si%ură că pre'en a ei ar putea fi de folos nepoatelor sale. $ar în asemenea împre"urare. era pentru ele o adevărată binecuvîntare. dacă ne!ar fi putut fi de a"utor.on%bourn mar i.asă!i să fie satisfăcu i +i să triumfe asupra noastră.<888 A doua 'i de diminea ă.+i cum dînsul î+i înc(ipuie că trecerea dintr!o trăsură într!alta a unui domn +i a unei doamne poate fusese remarcată.ondra cu un pasa%er. To i declarau că era tînărul cel mai ticălos din . Capitolul C. 2i . $omnul 3ardiner a+teptase numai po+ta pentru a porni la drum. # 6n%ri"irile pe care a trebuit să i le dai au fost prea mult pentru tine1 Nu ară i bine1 $acă a+ fi fost cu tine1 Ai purtat sin%ură toată %ri"a +i nelini+tea.dar într!o astfel de împre"urare.dar era atît de 'orit să plece. pentru a o aduce înapoi pe fiica sa. cu scopul de a le îmbărbăta de+i. # 7ăcea mai bine să stea acasă la ea stri%ă Eli'abet(. cele întîmplate +i să!+i ofere serviciile ei sau ale oricăreia dintre fiicele sale.mîn%îierea. /ătu+a )(ilips a venit la . Ne!a fost tuturor de mare folos +i a"utor. onorate toate cu titlul de seduc ie. întrebă Eli'abet(. în orele libere. sperau.scopul călătoriei. cel pu in si%uran a că vor primi mereu +tiri despre cele ce se petreceau. e recomandabil să! i ve'i. cît mai pu in. unde au sc(imbat caii ultima oară. avură.+i î+i e5tinsese intri%ile amoroase. dar po+ta sosi fără să aducă un sin%ur rînd din partea lui. # O(1 Jane. Cealaltă mătu+ă le vi'ita +i ea destul de des +i întotdeauna. Se sus inea că avea datorii la to i ne%ustorii din localitate. nici pentru una. aproape ca un în%er al luminii. Timp de 'ece minute n!a putut scoate o vorbă. # Cred că avea de %înd. să!i %ăsească pe suru%ii +i să încerce să scoată ceva de la ei. este foarte %reu să te stăpîne+ti. după plecarea tatii. +i atît de descumpănit. iar /ar0 studia'ă atît demult că nu trebuie să i se ia din orele de odi(nă. de+i am încercat să!i dau tot a"utorul ce!mi stătea în putere. 6ntre%ul /er0ton părea că se străduie+te să!l pone%rească pe acela care. încît de! abia am reu+it să aflu +i atît. asupra fiecărei familii de ne%ustor. era (otărît să facă acolo cercetări +i spera să nu fie imposibil să afle locul de sta ionare +i numărul trăsurii. # Nu +tiu. $oamna 3ardiner. $acă putea descoperi cumva unde îl lăsase vi'itiul pe călătorul precedent. unc(iul promisese să!l convin%ă pe domnul &ennet să se întoarcă la . nădă"duiseră că va face un efort. Aceasta sosise din . vecinii. de la distan ă. urma să rămînă împreună cu copiii. dar într!o nenorocire ca asta. &ietul tata1 Cît l!o fi durut1 # Nu am vă'ut în via a mea pe nimeni atît de lovit. 8ndiferent de ce ar fi putut!o el convin%e după aceea. avea de %înd să facă cercetări la Clap(am. pe loc. +i toată casa era înnebunită. fusese. +i!a fost atît de bună încît a rămas cu mine pînă "oi. . $ar %roa'a de ceea ce se putea înt?mpla aproape că!mi luase min ile. răspunse Jane.ucas a fost foarte dră%u ă. Toată familia +tia că de obicei el era corespondentul cel mai ne%li"ent +i cel mai lene+. Eii'abet( continuă apoi să se interese'e de măsurile pe care tatăl lor avea de %înd să le ia la ora+. dar ar fi fost bucuro+i să fie si%uri c(iar +i de asta.ad0 . Au fost sili i să tra%ă conclu'ia că nu avea nici o veste plăcută de comunicat. mai înainte de căderea serii. rareori pleca de acolo fără să le lase mai descura"ate decît le %ăsise.sper că a mai rămas. # /ar0 +i :itt0 au fost foarte dră%u e +i sînt convinsă că ar fi împăr it cu mine toată oboseala. cu to ii să primească o scrisoare de la domnul &ennet. dar nu am cre'ut că este bine. la >ertfords(ire.+i la despăr ire. să se ducă la Epsom. A"utorul este imposibil. în ceea ce o prive+te n!a fost vorba de un plan ru+inos. după cum spunea. <oia în primul rînd să afle numărul trăsurii de pia ă care i!a luat de la Clap(am. spre marea u+urare a doamnei &ennet care considera că e sin%ura %aran ie pentru ca so ul ei să nu fie ucis în duel. de nesuferit. nici pentru cealaltă. )articipa la în%ri"irile pe care fetele le dădeau doamnei &ennet +i. Nu +tiu să fi făcut alte planuri. cu trei luni mai înainte.miercuri diminea a a venit pe "os pînă aici ca să deplîn%ă. mă tem că n!am făcut tot ce ar fi trebuit să fac. :itt0 este slăbu ă +i delicată. )oate a fost bine inten ionată. alături de noi. $upă plecarea lui. încă vreo cîteva 'ile.on%bourn cît mai curînd va putea. /ama a făcut o cri'ă de isterie +i. pentru ei. a mai rămas vreunul dintre servitori care să nu fi aflat întrea%a poveste.

cum au a"uns la .iar Jane. domnul &ennet fusese la Epsom +i Clap(am. fără a ob ine însă vreo informa ie mul umitoare. bun sau rău.c(iar +i Jane. deoarece provine dintr!o cau'ă pe care timpul nu o poate repara. era o încercare ce merita să fie făcută. Nu au'ise niciodată ca el să fi avut vreo rudă.on%bourn duminică. credea destul pentru ca prima ei convin%ere cu privire la nenorocirea . spre mîn%îierea dumneavoastră +i a doamnei &ennet. dacă ei s!ar fi dus în Sco ia # ceea ce ea nu încetase nici un moment să spere # să fi primit ceva ve+ti de la ei.dar nu!i era cu putin ă să dea vreo informa ie atît de mul umitoare pe cît o merita acest oma%iu. că libertina"ul din purtările fiicei dumneavoastră î+i are ori%inea într!o vinovată indul%en ă fa ă de ea de+i. $in partea mea. cu cît sînt temeiuri de a presupune. citi +i ea peste umărul Janei cele ce urmea'ă9 Scumpul meu domn. mai ales că. $e+i Eli'abet( nu acorda încredere la mai mult de "umătate din cele ce se spuneau. îl %ăsise pe cumnatul lui +i!l convinsese să vină în strada 3racec(urc(. 2i este cu atît mai re%retabil. era timpul. pierduse aproape orice năde"de. că doamna Collins +i cu mine personal vă compătimim sincer. +i se a+teptau ca fiecare 'i să le aducă vreo veste importantă. în curînd. imediat după sosire. printr!o scrisoare din >ertfords(ire. /ă simt c(emat. dacă 4ic*(am are vreo rudă sau cuno+tin ă care să +tie în ce parte a ora+ului s!ar putea ascunde acum. dacă este posibil. /ai era +i un post!scriptum. altfel nu s!ar fi putut face vinovată de o asemenea %ro'ăvie. după toate probabilită ile. doamna 3ardiner primi o scrisoare de la el. pe dumneavoastră +i toată onorabila dumneavoastră familie. )rin scrisori urma să se comunice orice ar fi fost. care credea +i mai pu in din cele ce au'ea. $omnul 3ardiner nu se a+tepta la vreun succes de pe urma acestei investi%a ii. în nenorocirea în care vă afla i +i care este desi%ur una dintre cele mai amare. Adău%a că domnul &ennet părea că nici nu se %înde+te să părăsească în acel moment . cumnatul lui fiind ferm (otărît să procede'e astfel. $omnul 3ardiner plecase din . cea mai întristătoare pentru sufletul unui părinte. nu avem nici un fel de indicii. ar fi de foarte mare a"utor.că înainte de sosirea lui. de la vreunul dintre intimii tînărului. după cîte mă informea'ă scumpa mea C(arlotte. Eli'abet(ei nu!i era %reu să în elea%ă de unde venea acest respect pentru cele ce!ar fi +tiut ea. după cum urmea'ă9 8!am scris colonelului 7orster. la o vîrstă atît de . ambii fiind mor i de ani de 'ile. va face tot ce!i va sta în putin ă ca să ne a"ute în această c(estiune. 7i i si%ur.on%bourn era acum plină de nelini+te. sau care v!ar putea mîn%îia într!o împre"urare ce trebuie să fie.ondra. 7iecare 'i la . înainte de a %ăsi o locuin ă. inten iona însă să!l a"ute.ondra. dintre toate.Eli'abet(. $ar înainte de a mai primi ceva de la domnul 3ardiner. în afară de tată +i mamă.+i. $acă s!ar %ăsi cineva la care să apele'e pentru a afla vreun fir conducător de acest fel. +i promitea să scrie din nou. /oartea fiicei dumneavoastră ar fi fost o binecuvîntare în compara ie cu aceasta. deoarece domnul &ennet credea că fu%arii au tras poate la unul dintre ele. ce rude în via ă are el acum. 6n momentul de fa ă. o citi. Sosirea scrisorilor era primul mare motiv de nerăbdare în fiecare diminea ă. care primise dispo'i ia să desc(idă toată coresponden a care ar sosi în lipsa tatălui său. mai bine decît oricine altul. poate că . cred.0dieî să devină +i mai certă. $ar după ce m!am mai %îndit. 6i informa că. scumpe domn.lume. nu vor lipsi nici una dintre acele dove'i care ar putea alina o nenorocire atît de în%ro'itoare. ru%îndu!l să afle.+i to i începură să descopere că fuseseră întotdeauna neîncre'ători în aparen a lui de om cumsecade. Era totu+i posibil ca vreunul dintre tovară+ii de re%iment să fie în stare să dea mai multe informa ii.dar nelini+tea cre+tea la ma5imum în "urul orei cînd trebuia să vină po+ta. să deplîn% alături de dumneavoastră durerea de care a i fost lovit +i despre care am fost informa i ieri. sînt tentat să cred că înclina iile ei sînt rele de la natură. Colonelul 7orster. +tiind ce ciudă enie constituia întotdeauna o scrisoare a lui Collins. datorită le%ăturilor dintre noi. de+i ea nu era prea optimistă. din re%iment.+i că acum era (ot?rît să întrebe la toate (otelurile mai mari din ora+.i''0 ne!ar putea spune. +i po'i iei mele în lume. în acela+i timp. sosi o scrisoare pentru domnul &ennet dintr!altă parte # de la domnul Collins. /ar i.

pe scurt. Si%ur.ondra înainte de a!i fi %ăsit. $escura"at de nereu+ita tuturor încercărilor făcute.de+i Eli'abet(. scumpul meu domn. n!o să plece din . deci. a+a cum spune cu mare condescenden ă . Jane le au'i în%ro'ită9 # Un cartofor1 e5clamă ea. pentru continuarea urmăririi. la un anumit eveniment din noiembrie trecut. lasă ca măcar o dată în via a mea să simt . Avusese înainte un cerc lar% de cuno+tin e. # Este +i ca'ul să mă pui în %ardă împotriva acestui rău1 Natura omenească este atît de înclinată să fie aspră cu ea însă+i1 Nu. # Nu trebuie să fii prea aspru cu dumneata. Cînd doamna &ennet fu informată că so ul ei se va întoarce nu se arătă atît de mul umită cum se a+teptau copiii "udecînd după în%ri"orarea pe care o avusese pentru via a lui. se părea că nu le%ase nici o prietenie mai strînsă cu nimeni din re%iment. Eu sin%ur mi!am făcut!o +i e drept s!o îndur. +i nici atunci nu avu nimic bun de împărtă+it. de calm filo'ofic.căci cine. ci +i . care se ocupase de ea prin acea parte a lumii. cînd dînsa î+i e5primă.on%bourn aceste detalii. cu o mai mare satisfac ie. al uneia dintre fete. (otărî să plece împreună cu copiii la .0diei. Nepoata ei nu! i pronun ase niciodată din proprie ini iativă numele în fa a lor. adică sîmbătă.căci dacă ar fi fost altfel. în starea financiară nenorocită în care se afla. Nu e5ista deci nici o persoană la care să se poată apela pentru a ob ine vreo +tire despre el. scumpe domn etc. dar datoriile lui de onoare erau +i mai mari. Oricare ar fi cau'a. $omnul 3ardiner nu le mai scrise nimic înainte de a primi un răspuns din partea colonelului 7orster. de o noapte nedormită din două. Colonelul 7orster credea că era nevoie de mai mult de o mie de lire pentru a se acoperi c(eltuielile lui de la &ri%(ton. =ămîn. nu se putea deduce nimic. . împreună cu copiii. Ele sînt de acord cu mine că acest pas %re+it. nu pomeni nimic de c(estiunea pentru care fusese plecat +i trecu un timp pînă ce fiicele sale avură cura"ul să vorbească despre acest lucru. în afară de teama de a fi descoperit de rudele .+i atunci. care!+i cuno+tea acum destul de bine sentimentele. se aventură Eli'abet( să atace subiectul. $omnul 3ardiner nu încercă să ascundă familiei din . cine o să se bată cu 4ic*(am +i cine o să! l facă să se însoare cu ea. pînă la prima etapă a călătoriei +i se întoarse înapoi la . etc. era perfect con+tientă că.ondra concomitent cu întoarcerea domnului &ennet de acolo. ar fi putut îndura ceva mai u+or %ro'ăvia de'onoarei . $acă se reîntoarce. .a asta nu mă a+teptam. fără biata mea . 7u tot atît de pu in vorbăre ca de obicei.(abar n!am avut de acest lucru1 $omnul 3ardiner adău%a în scrisoare că se puteau a+tepta să!l vadă acasă în 'iua următoare. să vă consola i atît cît este cu putin ă. mai transpirase +i vestea că ar fi lăsat în urma lui datorii de onoare. dacă n!ar fi +tiut de e5isten a lui $arc0. cînd veni +i dînsul la ceai.iar licărul de năde"de pe care îl avusese doamna 3ardiner că va veni o scrisoare din partea lui nu dusese la nimic. cărora le!am povestit întîmplarea.0dia.0diei. Eli'abet( nu primise nici una care să fi putut fi de la )emberle0. ar fi trebuit să fiu amestecat în toată "alea +i de'onoarea dumneavoastră. să i'%oni i pe veci din inima dumneavoastră această fiică nedemnă +i s!o lăsa i să culea%ă fructele oribilului său păcat.i''0.dar de cînd intrase în mili ie. 2i această considera ie mă face să mă %îndesc +i mai mult. Cînd domnul &ennet sosi. $a i!mi voie deci să vă sfătuiesc. Numai după amia'ă. $oamna 3ardiner pleca de la dîn+îi cu totul nedumerită în privin a Eli'abet(ei +i a prietenului ei din $erb0s(ire. cedase ru%ămin ii cumnatului său de a se întoarce acasă +i de a!l lăsa pe dînsul să facă. avea aerul său obi+nuit.ad0 Cat(erine însă+i. stri%ă ea. tot ceea ce împre"urările vor cere. $e cînd se reîntorsese. Cine altul trebuia să sufere dacă nu eu. sînte i în mod "alnic demn de milă.fra%edă. replică Eli'abet(. # Cum. el replică9 # Nu!mi vorbi despre asta. părere la care se alătură nu numai doamna Collins. Se întoarce acasă. Nu s!a %ăsit nici o sin%ură persoană cu care 4ic*(am să fi avut rela ii +i era si%ur că nu avea nici o rudă mai apropiată în via ă. Starea nenorocită în care se afla familia ei făcea inutilă orice altă e5plica ie a faptului că era abătută9 din aceasta. va mai vrea să intre într!o asemenea familie.ad0 Cat(erine +i fiica sa. va fi nimicitor pentru norocul tuturor celorlalte. Trăsura se duse deci. î+i spunea. avea toate motivele să se ascundă căci.on%bourn cu stăpînul casei. $atora o mul ime de bani în ora+. Ar fi dispensat!o. Cum doamnei 3ardiner începuse să!i fie dor de căminul ei. 2i. care se ridicau la o sumă considerabilă. mî(nirea pentru cele prin care desi%ur trecuse.

obiceiul să aler%e.a două 'ile după reîntoarcerea domnului &ennet. nu! i port pică pentru că ai avut dreptate în ce prive+te sfatul pe care mi l!ai dat în luna mai. continuă9 . ceva ve+ti bune de la ora+. am primit o scrisoare de la dînsul. &alurile vor fi cu totul inter'ise. . nu fi amărîtă. Cînd aflară aceasta. stri%ă doamna >ill tare mirată. spuse el.ondra. # 2i . &une sau rele.cît de condamnabil m!am purtat. a+ putea amîna pînă ce va fu%i +i :itt0. :itt0. 7etele o rupseră la fu%ă. $ar poate ai vrea s!o cite+ti. Tatăl lor nu se afla nicăieri. în timp ce sora ei. afară doar dacă vei mer%e cu una dintre surorile dumitale. spuse el. cînd se apropiară.uni.0dia voia mereu să se ducă la . cre'înd că venea să le c(eme din partea mamei lor. # . A sosit de o "umătate oră +i i!a adus stăpînului meu o scrisoare. 3racec(urc( Street . # Cite+te!o tare. a plecat să se plimbe înspre crîn%. papa. $acă eu mă voi duce vreodată la &ri%(ton. cînd se întîlniră cu feciorul care le informă9 # $omni+oarelor. pînă ce nu vei putea dovedi că ai petrecut cel pu in 'ece minute pe 'i într!un mod ra ional.8C . # $a1 6n ce altă parte s!ar putea ascunde atît de bine. se repe'i :itt0 ar ă%oasă. îi ie+iră în întîmpinare. după tatăl lor. # N!am să fu%. începu să plîn%ă.sau. Eli'abet( i!o luă cu nerăbdare din mînă. îl a"unse +i!i stri%ă plină de nerăbdare9 # O(. care lua toate aceste amenin ări în serios. sco înd scrisoarea din bu'unar. au%ust L Scumpul meu cumnat. nu +ti i că a sosit din partea domnului 3ardiner un curier pentru stăpînul meu. # Ce vrei să spui. dacă!l căuta i pe stăpînul meu. ce ve+ti. o vă'ură pe mena"eră îndreptîndu!se către ele +i. la &ri%(ton1 Nu a+ avea încredere să te las nici pînă la Eastbourne. N!am primit nimic de la ora+. Aler%ară prin vestibul spre sufra%eria mică.dar în loc de convocarea la care se a+teptau. $acă ai să fii cuminte în următorii 'ece ani. Apoi. # Cre'i că sînt la . Ce ve+ti. ce ve+ti a adus. lasă. Nici un ofi er să nu mai intre vreodată în casa mea +i nici prin sat să nu mai treacă.asă. %îfîind. luînd în considera ie cele întîmplate. la mama lor. Ai primit o scrisoare de la unc(iul. papa. ca Eli'abet(. +i vă voi da de lucru cît voi putea mai mult. pe cînd Jane +i Eli'abet( se plimbau împreună printre bosc(etele din spatele casei. că vă deran"e'. am învă at cel pu in să fiu cu oc(ii în patru +i!ai să sim i efectul. care nu era nici a+a u+oară +i nici nu avea. Jane. :itt0. la sfîr+itul acestui termen. după o scurtă tăcere. 7ură întrerup i de domni+oara &ennet care venise să ia ceaiul +i să!l ducă mamei sale. a+a că am îndră'nit să vin +i să vă întreb. # . # E fericită atunci.ondra. poate. Nu mă tem că voi fi 'drobit de durere. ea spuse domni+oarei &ennet9 # <ă cer iertare.i''0. pentru că aproape nu +tiu nici eu ce cuprinde.e ce bine te po i a+tepta.de acolo în bibliotecă. # Ei bine. am să te iau la o paradă militară. am să mă port mai bine decît .+i. prea nerăbdătoare să a"un%ă în casă pentru a mai avea vreme de vorbit. domni+oară. Capitolul C. rămase în urmă.+i nici pentru cinci'eci de lire1 Nu. # $ra%ă domni+oară. cu tic(ia de noapte pe cap +i în (alat de casă. # Dumneata. 2i n!ai să te mai mi+ti afară din casă. adău%ă :itt0. <a trece destul de repede.dă atîta ele%an ă nenorocirii1 6ntr!o 'i voi face +i eu la fel. # 8ată o demonstra ie care are partea ei bună1 e5clamă dînsul. care!+i urma (otărît drumul spre o pădurice pe o latură a aleii. >ill.voi sta în bibliotecă.+i erau tocmai pe punctul de a de a!l căuta sus. Jane îi a"unse +i ea. aceasta dovede+te oarecare maturitate în %îndire. replică tatăl său sec. printr!un curier.iar +ederea ei acolo va fi probabil de oarecare durată.0dia. # $a. străbătură din nou (olul +i fu%iră peste pelu'ă. 'ise tatăl lor. dar speram că ave i.

îmi vei trimite împuternicirea de a ac iona în numele dumitale în toată acestă c(estiune. cu aceste vorbe. spuse. cînd sfîr+i de citit. presupun. $acă. Amănuntele le re'erv pentru cînd ne vom vedea. Nu este altceva de făcut. sper că te vor mul umi. porni cu ele înapoi către casă.. în plus.on%bourn +i contea'ă pe dili%en a +i %ri"a mea. # $ă!mi voie să scriu eu în locul dumitale. una sută lire per annum. stri%ă Jane. # 6mi displace foarte mult.dar dacă e+ti de acord să îndepline+ti an%a"amentele pe care am îndră'nit să le iau în numele dumitale. luînd totul în considera ie. spuse Jane. trebuie acceptate. replică el. Am considerat că cel mai bun lucru ar fi ca nepoata mea să se căsătorească aici. să! i iei an%a"amentul de a!i acorda. Este destul că +tim că au fost descoperi i. # <reau să spun că nici un bărbat cu mintea întrea%ă nu s!ar însura cu . # A+ putea să te întreb. EdG. atît cît m!am sim it îndrituit a o face. c(iar după plata tuturor datoriilor. <oi trimite scrisoarea aceasta prin curier. imediat după plecarea dumitale. Să i se ac(ite datoriile +i să mai rămînă încă ceva1 O(1 Unc(iul este. cum am să!i pot ac(ita vreodată. este a+a cum am nădă"duit mereu. spuse sora ei. pentru a nu se pierde deloc timpul cu răspunsul. ce vrei să spui.)ot în sfîr+it să! i trimit unele +tiri despre nepoata mea. numai. # 4ic*(am nu este deci atît de rău pe cît l!am cre'ut. am avut norocul de a descoperi în ce parte a . # &ani1 Unc(iul meu1 e5clamă Jane. +tiri care.. desi%ur. foarte stăruitor. că cere atît de pu in. ceea ce sper că vei aproba. Eli'abet( continuă să citească9 8!am vă'ut pe amîndoi. . te felicit./i!ar părea rău să!mi fac o părere atît de proastă despre el. Ea va veni aici astă'i. la mi"loc1 Ce om bun +i %eneros1 /ă tem că s!a nenorocit.. stri%ă ea. Nu s!au căsătorit +i nici n!am avut impresia c!ar inten iona s!o facă. Eli'abet(. 3înde+te!te cît de importantă este fiecare clipă într!o asemenea împre"urare. $ra%ă tată. +i cinci'eci după ce nu voi mai fi. întoarce!te +i răspunde imediat. $ar sînt două lucruri pe care doresc foarte mult să le +tiu.ondrei se aflau. cît vei fi în via ă. # $a1 $a1 Trebuie să se căsătorească. întrebă Eli'abet(. la decesul dumitale +i al surorii mele+i. Tot ceea ce i se cere este să!i asi%uri fiicei dumitale.+i sînt fericit să spun că vor mai rămîne cî iva bani. dar trebuie făcut. Unul este cî i bani a pus unc(iul "os pentru a reu+i acest lucru. # Ai răspuns la scrisoare. . +i celălalt. de+i nu mi!a trecut prin cap mai înainte. în ele%e din aceste date că situa ia financiară a domnului 4ic*(am nu este atît de disperată cum s!a cre'ut în %eneral. 6l imploră. $ar condi iile. sper că nu va trece mult +i se vor căsători. # Atunci. . 8!am vă'ut pe amîndoi. printr!o foaie dotală. # Acceptate1 /ă simt ru+inat. dacă î i displace s!o faci. Nu va fi deloc ca'ul să vii iară+i la ora+. )oate fi adevărat că vrea s!o ia de so ie. # 2i ei trebuie să se căsătorească1 Totu+i +tim ce fel de om este. spuse Eli'abet(.0dia pentru o momeală atît de neînsemnată ca o sută pe an. voi da imediat instruc iuni lui >a%%erston să redacte'e foaia dotală cuvenită. 4ic*(am ar fi un prost dacă ar lua!o cu un ban mai pu in decît 'ece mii de lire. încuviin ă tatăl ei. # O(1 dra%ă tată. dar trebuie să răspund cît mai curînd. Sîmbătă. îndată ce se va mai (otărî ceva.3ardiner # Este cu putin ă. # Nu.umea s!a în+elat în privin a asta. 2i. cît timp voi trăi eu. să nu mai piardă timp +i s!o facă imediat.. Trimite!mi răspuns cît po i mai repede +i ai %ri"ă să scrii limpede. nu am +ovăit să le accept în numele dumitale.. prin urmare.ucrul acesta nu s!ar fi putut face cu o sumă mică. stri%ă Eli'abet(. Acestea sînt condi iile pe care. la noi. Al dumitale etc. în %eneral. domnule. partea care i se cuvine din cele cinci mii de lire ce revin fiicelor. a+a cum cred că va fi ca'ul. c(iar de la începutul rela iilor noastre. # Nu. # Asta e foarte adevărat. bani care să se adau%e la dota nepoatei mele. 6 i voi scrie din nou. )o i. Sînt căsători i.rămîi deci lini+tit la .

nici nimeni nu va putea să uite vreodată. $e+i bunul nostru unc(i a făcut ceva ca să!l scape de datorii. # Căci datorăm acest fericit sfîr+it. Este inutil să mai vorbim despre asta.0dia1 stri%ă ea. # Ei bine. # )utem lua scrisoarea unc(iului ca să i!o citim. în afară de cîteva daruri. cu toată neînsemnata +ansă de fericire pe care o au. iar fetele intrară în salona+. încît sînt si%ură că nu pot să scriu. $însul are copii +i s!ar putea să mai aibă. în iunie. mama lor nu aflase nimic despre cele întîmplate.0dia. # $acă vom reu+i vreodată să aflăm la cît s!au ridicat datoriile lui 4ic*(am. $însul scria +i. cu tot caracterul lui infam. după toate probabilită ile. Scumpa mea Jane. 6i era de a"uns să +tie că . stri%ă mama ei. staimă duc eu sin%ură # sun!o pe >ill. 6n clipa asta. spuse Eli'abet(.0dia1 # /ă console' cu %îndul. $acă atîta bunătate nu o va face să se simtă nenorocită. . $oamna 4ic*(am1 Ce bine sună1 2i de!abia a împlinit +aispre'ece ani. după aceea.i''0. $oamna &ennet de!abia putea să se stăpînească. Se duseră deci în bibliotecă +i!l întrebară pe tatăl lor dacă nu dorea s!o anun e ele. poate. replică Jane. bucuria mamei sale i'bucni nestăvilită +i fiecare nouă fra'ă îi mărea e5uberan a. se va uita. A o lua acasă la ei. scumpa mea .# Dece mii de lire1 $oamne fere+te1 Cum să înapoie'i măcar "umătate dintr!o asemenea sumă. # . este într!adevăr încîntător. sau a+a ceva. anul ăsta. Stai. Sper +i sînt încredin ată că vor fi totu+i ferici i. <a fi măritată1 Am s!o văd iară+i1 <a fi măritată la +aispre'ece ani1 $ra%ul. fiecare adîncit în propriile %înduri. că dacă n!ar ine cu adevărat la . nici eu. nebunia lor din trecut. este o dovadă că a a"uns să "udece cum se cuvine. # Scumpa. Nu se sim ea tulburată de vreo în%ri"orare pentru fericirea ei. +i ce sumă s!a depus pe numele lui din partea surorii noastre.+i îmi place să cred că se vor instala atît de ti(nit +i vor trăi atît de cuminte încît. Ce clipă pentru ea cînd a dat oc(ii cu mătu+a1 # Trebuie să uităm cele ce s!au petrecut +i de!o parte +i de cealaltă. vreau să cred.0dia sa se va mărita. $upă ce o pre%ătiră pentru ve+ti bune. # 2i se vor căsători cu adevărat1 e5clamă Eli'abet( imediat ce au fost sin%ure.dar trusoul trebuie comandat imediat. /ă îmbrac într!o clipă # scumpa. Cum să se dispense'e măcar de "umătate din suma asta. bunul meu frate1 2tiam eu c! a+a o să se întîmple # +tiam eu că o să se aran"e'e totul1 Ce dor îmi este s!o văd +i să!l văd +i pe dra%ul de 4ic*(am1 $ar roc(iile. :itt0. Ce ciudat1 2i pentru asta trebuie să fim +i mul umite1 Sîntem silite să ne bucurăm că se căsătoresc.a+a că am să dicte' +i ai să scrii tu pentru mine. pînă ce au a"uns lîn%ă casă. 7etele î+i aduseră aminte că. /ar0 +i :itt0 erau cu doamna &ennet9 o sin%ură comunicare deci a"un%ea pentru toate. scumpa mea . încît nici tu.ua i ce vre i +i pleca i de aici.+i continuară să mear%ă în tăcere. fu%i "os la tata +i întreabă!l cît îi va da.0dia1 Ce fericite vom fi împreună. a!i oferi protec ie +i spri"inul lor personal înseamnă un sacrificiu atît de mare făcut pentru ea.+i este prima oară că am primit ceva de la el. Cine altul s!o fi făcut dacă nu propriul ei unc(i. # S!au purtat în a+a fel. Sîntem convinse că a %arantat personal că!l va a"uta pe domnul 4ic*(am cu bani. adău%ă ea. vom +ti precis cît a făcut domnul 3ardiner pentru ei.0dia. roc(iile de nuntă1 Am să scriu imediat soră!mi 3ardiner despre asta. +ti i că to i banii lui trebuiau să!mi revină mie +i copiilor mei. cînd ne vom reîntîlni1 7iica sa cea mai mare încercă să!i domolească e5plo'ia entu'iasmului. $acă nu ar fi avut propria lui familie. nu!+i va merita niciodată fericirea. 2i cînd Jane a"unse la pasa"ul în care domnul 3ardiner î+i e5prima speran a că . replică Eli'abet(. dră%u a mea. căci 4ic*(am nu are nici cinci bani ai lui. $ra%ostea lor reciprocă îi va face mai cumpăni i. .0dia se va căsători curînd. într!o mare măsură bunătă ii lui. Era acum atît de a%itată de încîntare pe cît fusese mai înainte de panică +i indi%nare. $omnul &ennet nu răspunse nimic. ea se află la dîn+ii. îndreptîndu!i %îndurile către obli%a iile pe care comportarea domnului 3ardiner le creease pentru ei to i. O(. nu pot să cred că a avansat 'ece mii de lire. a+a +i trebuia să facă. Consim ămîntul lui de a se căsători cu . Eli'abet( luă scrisoarea de pe birou +i se duseră sus împreună. nici umilită de vreo amintire a relei ei purtări. Tatăl se duse în bibliotecă pentru a scrie. încît ani între%i de recuno+tin ă nu sînt de a"uns pentru a!i răsplăti. Aran"ăm noi cu tata în privin a banilor. cu timpul. Nu vom putea niciodată răsplăti bunătatea unc(iului +i a mătu+ii noastre. spuse Jane. cu si%uran ă că n!ar lua!o. sînt atît de tulburată. scrisoarea a fost citită cu %las tare. <ai1 Sînt atît de fericită1 6n scurt timp voi avea o fată măritată. replică indifent9 # Cum dori i. . fără să!+i ridice capul.

O altă surpri'ă foarte binevenită era că totul se făcea cu un efort minim din partea luicăci sin%ura lui dorin ă. dacă aceasta i!ar supravie ui. bune.+i mul i ani după na+terea . doamna &ennet fusese si%ură că va veni.a începutul căsătoriei domnului &ennet. dar era prea supărat pe . la rînd. ca în loc să!+i c(eltuiască tot venitul. dacă va fi cu putin ă. în cel mai bun ca'. cel pu in în privin a . asi%ura i. de+i lene+ cînd trebuia să se apuce de un lucru. fu%i "os +i comandă trăsura. el revenise în mod firesc la indolen a din trecut. batist +i ar fi fost %ata să dicte'e imediat ni+te comen'i foarte copioase dacă Jane. cînd privea înapoi la ceea ce se temuseră numai cu două ore în urmă. Scrisoarea a fost e5pediată repede căci.ad0 .+i de+i. +i!am să!i duc soră!mi )(ilips ve+tile bune. iar văduva +i copiii mai mici ar fi fost. dar fiul se lăsa încă a+teptat. cînd privea în viitor nu se putea a+tepta. Suta de lire pe care trebuia să le!o plătească anual nu însemna pentru el decît o pierdere de vreo 'ece lire. ca prin aran! "amentul de fa ă. banii ei de bu'unar +i darurile în bani care a"un%eau la ea prin mîinile mamei sale. la nuntă. fuseseră foarte pu in sub această cifră.. era con+tientă de toate avanta"ele cî+ti%ate. $upă ce primele accese de furie provocate de căutarea .ucas +i la doamna . /ama ei era prea fericită pentru a se mai încăpă îna ca de obicei. Acum o dorea mai mult decît întotdeauna. trecu în revistă toate amănuntele cu privire la pîn'eturi. o dată ce!l începea. în momentul de fa ă. $oamna >ill î+i e5primă pe loc bucuria. ave i vreun un comision pentru /er0ton. bineîn eles.0diei. 'ise ea. A+a sim ea ea. în ca'ul cînd 4ic*(am s!ar fi lăsat convins să se însoare cu fiica sa. . $acă +i!ar fi îndeplinit această obli%a ie. ai au'it ve+tile bune. museline. Situa ia bietei . Acest punct urma să fie stabilit acum. să pună anual deoparte o sumă. Eli'abet( îi primi împreună cu ceilal i felicitările +i apoi. Era adînc mî(nit că o c(estiune atît de pu in avanta"oasă pentru oricine trebuia să fie înc(eiată numai pe c(eltuiala cumnatului său. $ar propor ia în care urma să fie atribuită copiilor fusese lăsată la latitudinea părin ilor. pe bună dreptate. 2i!i mai trecură prin minte +i alte planuri. se refu%ie în camera ei pentru a se %îndi în voie.0diei se potoliseră. =u%ă să i se comunice +i alte amănunte în privin a datoriei pe care o avea fa ă de cumnatul său. remarcă ea. $oamna &ennet n! avea nici un talent pentru a+a ceva +i numai dra%ostea de independen ă a so ului său îi împiedicase să depă+ească venitul ce!l aveau. de+i cu oarecare %reutate. economia fusese considerată cu totul inutilă. dar era prea tîr'iu pentru a mai face economii. Satisfac ia de a fi cucerit ca so pe cel mai nevrednic dintre tinerii din /area &ritanie ar fi revenit atunci celui în drept. pentru ca fiicele +i so ia sa. <eniră pe lume cinci fiice.0dia era neîndoielnic. Capitolul . $omnul &ennet dorise adesea.+i era (otărît. pentru că.totu+i trebuia să fie recunoscătoare că nu era +i mai proastă. n!ar fi convins!o să a+tepte pînă ce tata va avea ră%a' pentru a fi consultat.on%. )rintr!o foaie dotală se alocase doamnei &ennet +i copiilor săi suma de cinci mii de lire.O 'i de întîr'iere. nu ar fi fost nevoie ca . . deoarece c(eltuielile . :itt0. de îndată ce voi fi îmbrăcată. să afle la cît se urca a"utorul acestuia +i să onore'e obli%a ia cît va putea mai repede. pentru tot ce va fi dobîndit drept %aran ie morală ori materială. voi mer%e în vi'ită la . 2i la înapoiere. Acest fiu ar fi însemnat desfiin area clau'ei testamentare. să fie mai bine asi%urate. . ca sora ei să se bucure nici de fericire +i nici de o situa ie socială bună. O plimbare la aer o să!mi facă %ro'av de bine.0diei. au disperat tot a+teptînd.0dia să rămînă îndatorată fa ă de unc(iul său. 7etelor. era %răbit să!l termine. # Am să plec la /er0ton. urmau să aibă un fiu. scîrbită de această nebunie. Nu î+i înc(ipuise niciodată mai înainte că. în acest fel.0dia. imediat ce va fi atins ma"oratul. însumînd între inerea. O(1 Uite!o pe >il1 $ra%a mea >ill. iar domnul &ennet nu putea să aibă nici o +ovăială în acceptarea propunerii pe care o avea în fa a lui.0diei. 6n cuvinte de recunoscătoare %ratitudine pentru bunătatea cumnatului său # de+i e5primată cît se poate de concis # el a+ternu pe (îrtie totala sa aprobare pentru tot ceea ce făcuse +i consim ămîntul de a onora an%a"amentele luate în numele lui.+i!ai să prime+ti o cupă de punc) ca să te vesele+ti.0dia pentru a!i trimite +i ei vreun mesa".)e urmă. Se mărită domni+oara . 6n cele din urmă. s!ar fi putut face totul cu atît de pu ine inconveniente pentru dînsul. înainte de această perioadă a vie ii sale. nu va avea importan ă. destul de proastă. era să se deran"e'e cu această treabă cît se putea mai pu in.

Era convinsă că ar fi putut fi fericită cu el. Sînt (otărît să nu!i primesc la . Judecata +i firea lui. cîtă vreme slu"itorii fură de fa ă. Ca mînia lui să fie atît de neiertătoare. acum cînd părea să aibă +ansele cele mai mici de a le dobîndi. dar în această fericită 'i î+i reluă locul în capul mesei. Era ocupată cu căutarea unei locuin e convenabile pentru fiica sa. mîndră. să "udecăm lucrurile a+a cum trebuie. cu un astfel de so . decît vreun sim ămînt de ru+ine pentru că . depă+ea tot ceea ce credea dînsa posibil. unul dintre bărba ii cei mai %enero+i. cupeuri noi +i servitori. Ce triumf pentru el. prin temperament +i însu+iri. respinse multe dintre ele drept nepotrivite ca dimensiuni +i importan ă. So ul său îi în%ădui să!i dea înainte fără contenire. la vreo fermă îndepărtată. din partea lui.on%bourn pentru a nu mai încura"a impruden a cuiva. $orea să aibă ve+ti de la el. # >a0e )ar* ar mer%e. în afară de toate celelalte obiec ii. dacă famalia 3ouldin% s!ar muta. Această declara ie a fost urmată de o lun%ă dispută. încît să!i refu'e fiicei sale un privile%iu fără de care căsătoria abia dacă putea părea valabilă. fără să ină seama sau să +tie ce venituri aveau. dacă ar fi +tiut că cererea în căsătorie căreia.dar. Nici un sim ămînt de ru+ine nu!i umbri triumful. ar fi . într!o dispo'i ie cople+itor de bună. dar domnul &ennet rămase ferm.0dia fu%ise +i trăise cu 4ic*(am două săptăm?ni înainte de celebrarea cununiei. îi dăduse cu piciorul numai cu patru luni mai înainte. trebuia să se simtă triumfător.<estea bună se întinse repede în toată casa +i. ar fi putut spera să ascundă începutul nefast tuturor celor care nu fuseseră în stricta lor apropiere.+i cît prive+te )urvis . discu ia aceasta duse la o alta +i doamna &ennet află cu uimire +i %roa'ă că so ul său nu voia să avanse'e o sin%ură %uinee ca să cumpere trusoul fiicei sale. Căsătoria uneia dintre fiice.+i. ar fi fost acum primită cu bucurie +i recuno+tin ă. ar fi fost i'olată de lume. nefericirea era considerată drept si%ură. $ar cînd ace+tia se retraseră. 6ntr!o anume casă de pe melea! %urile acestea ei nu vor avea niciodată acces. nu e5ista nimeni în fa a căruia să se simtă mai umilita de faptul că u+urin a surorii ei era cunoscută. printre vecini.od%e. un sfîr+it cuviincios fu%ii ei. O c(inuia mai mult de'onoarea pe care lipsa unui trusou nou ar fi aruncat!o asupra ceremoniei nup iale. înainte de a lua vreuna din toate aceste case pentru fiica +i %inerele dumitale. $esi%ur. în acela+i timp. Erau pu ini aceia pe discre ia cărora putea conta cu mai multă încredere. $orin a de a se apropia de el # +i Eli'abet( era încredin ată că dînsul o sim ise cînd erau în $erb0s(ire # nu putea. primul obiectiv al dorin elor sale. de+i deosebite de!ale ei. mansarda e oribilă. spuse ea. în mod ra ional. acum cînd nu mai putea spera să se bucure de ea. Nu însă de teama vreunui de'avanta" ce s!ar fi putut răsfr?n%e asupra ei însă+i. acum cînd nu părea probabil să se mai întîlnească vreodată.0dia &ennet ar fi dus o via ă u+uratică la ora+ ori. N!a+ putea îndura s!o am la 'ece mile de mine. e5primate mai înainte de bătrînele doamne veninoase din /er0ton. Se sim ea umilită. sau casa mare de la Sto*e. 6ncepea acum să în elea%ă că el era tocmai bărbatul care. în cea mai fericită alternativă. i se mai imputa acum înrudirea +i rela ii dintre cele mai strînse cu omul pe care dînsul. era acum pe punctul de a se îndeplini.+i binevoitoarele urări ca totul să se termine cu bine. $oamna &ennet putea cu %reu în ele%e a+a ceva.0diei în condi iile cele mai onorabile. Totu+i erau multe de spus în le%ătură cu faptul că o măritau. Era %eneros # nu se mai îndoia #.se căia. cu aceea+i rapiditate. pierdură prin această sc(imbare doar prea pu in din ardoarea de la început.0dia nu va primi cu acest prile" nici un fel de semn de afec iune. Nu!i era deloc teamă că dînsul va răspîndi ceea ce!i destăinuise. comentariile ar fi putut fi mai interesante dacă domni+oara . îi spuse9 # $oamnă &ennet. de+i abia dacă +tia de ce. El declară că. =îvnea la stima lui. de cînd Jane împlinise +aispre'ece ani. pe bună dreptate. i s!ar fi potrivit cel mai bine. Ace+tia din urmă o primiră cu o decentă filo'ofie.As(Gort( este prea departe. dacă salonul ar fi mai spa ios. tot nu se putea presupune că domnul $arc0 ar fi vrut să intre într!o familie căreia. să supravie uiască unei astfel de lovituri. deoarece. $ar pentru că era totu+i un muritor. în! durerată. se %îndea ades. atît de curînd. căci între dîn+ii părea să e5iste oricum o prăpastie de netrecut.de vreme ce căsătoria urma să aducă. C(iar dacă s!ar fi făcut căsătoria . Eli'abet( re%reta acum din toată inima că disperarea din primul mpment o făcuse să vorbească domnului $arc0 despre temerile lor în le%ătură cu . îl dispre uia. Trecuseră două săptămîni de cînd doamna &ennet nu mai coborîse în sufra%erie. 6n curînd. +i toate %îndurile +i vorbele se învîrteau numai în "urul acelor detalii ce in de ceremoniile nup iale ele%ante ca9 muselinuri fine. .0dia. prin vecinătate. Nu s!ar fi mirat ca $arc0 să dea înapoi din fa a unei asemenea înrudiri.

0dia s!a căsătorit cu consim ămîntul părin ilor. spiritul lui ar fi devenit mai lar%.on%bourn. =ăspundea pe scurt la mul umirile adresate de domnul &ennet. dînsa ar fi dobîndit desi%ur un cî+ti% de o +i mai mare însemnătate.+i. pe ea +i pe so ul ei. Era o unire care ar fi fost spre profitul amînduroraprin firea ei vioaie +i de%a"ată. Eli'abet( era totu+i surprinsă că 4ic*(am putea fi de acord cu acest plan. printre vec(ii săi prieteni. Ne!a mărturisit toate datoriile. vor fi mai pruden i.. Cererea fiicei lui # căci a+a putea fi considerată dorin a ei # de a fi din nou primită în mi"locul familiei.+i. Acum însă nu va mai avea loc o astfel de căsătorie reu+ită.. Scopul principal al scrisorii era să le aducă la cuno+tin ă că domnul 4ic*(am se (otărîse să iasă din mili ie. S!ar putea ca ofi erii din re%imentul %eneralului. într!o săptămînă. 7aptul că . primi la început un răspuns absolut ne%ativ. dacă ar fi inut seama numai de ceea ce sim ea ea. luîndu!mi personal an%a"amente în acest sens. de dra%ul surorii lor +i pentru presti%iul ei. >a%%erston a primit indica ii din partea noastră +i. $omnul 3ardiner scrise în curînd. să nu fie atît de simpatici. îl ru%ară pe domnul &ennet atît de insistent +i totu+i atît de re'onabil +i cu atîta bl?nde e să!i primească. imediat ce se vor căsători.corespuns întru totul dorin elor sale.este scandalos că trebuie să plece de acolo1 2i mai sînt +i cî iva tineri care îi plac foarte mult. Eli'abet( nu!+i putea înc(ipui cum vor i'buti să se între ină . nu era tot atît de mul umită.+i se stabili ca imediat ce se va fi terminat ceremonia. spuse doamna &ennet. în plus. manierele i s!ar fi ameliorat.. Al dumitale etc. care să înve e mul imile pline de admira ie ce este adevărata fericire con"u%ală. că vor fi %rabnic plăti i. a căror listă. la . cel pu in.+i datorită ra iunii. afară de ca'ul că vor fi invita i întîi la . atît pentru el.sper. 6n familia lor urma să se reali'e'e o căsătorie diferită ca perspectivă +i care e5cludea posibilitatea celeilalte. 8ar mama lor avu satisfac ia de a afla că va putea pre'enta vecinilor pe fiica ei măritată. încît îl convinseră să %îndească +i dînsul ca ele +i să facă precum le era voia. El face promisiuni sincere. +i sper că printre străini. încartiruit acum în nordul ării. $ar u+or î+i înc(ipuia la ce scurtă durată de fericire se puteau a+tepta doi oameni care se uniseră numai pentru că patima le era mai puternică decît virtutea. cînd domnul &ennet scrise din nou cumnatului său.. dorind amîndouă.on%bourn. $oamna &ennet.0dia +i 4ie*(am într!o decentă independen ă. cît +i pentru nepoata mea. 8!am scris colonelului 7orster. sînt încă unii care pot +i doresc să!l a"ute mai departe în carieră. totul se va aran"a.. o întîlnire cu dînsul ar fi fost ultimul lucru pe care l!ar fi dorit. înainte de a porni spre nord. <or pleca apoi la re%imentul lui.on%bourn. 8 s!a promis postul de ofi er ste%ar în re%imentul %eneralului. adău%a dînsul. . $însa e bine +i mă roa%ă să transmit tatălui +i marnei sale e5presia respectului său filial. cumnatului său. tocmai cînd dînsa a+tepta să se mîndrească +i să se bucure alături de ea # deoarece nu renun ase deloc la planul ca tinerii căsători i să se stabilească în >ertfords(ire # era o mare de'amă%ire. ce păcat că . din nou. # O iube+te atît de mult pe doamna 7orster. $eci. A fost în mare parte dorin a mea să facă acest lucru. că nu ne!a indus în eroare. îndată ce căsătoria a fost (otărîtă.0dia se instala în nordul ării. o ane5e'. unde +i unul +i celălalt vor trebui să facă fa ă bună. înainte ca ea să fie sur%(iunită în nord.+i am în eles de la doamna 3ardiner că nepoata mea dore+te mult să vă vadă pe to i înainte de a pleca din sud. <rei să fii bun +i să dai acelea+i asi%urări creditorilor săi din /er0ton. însă. faptului că era un om instruit +i cunoa+terii pe care o avea despre lume. asi%urîndu!l că era %ata oricînd să contribuie la binele oricărui membru al familiei +i sfîr+ea cu ru%ămintea de a nu i se mai vorbi despre recuno+tin ă. să pornească spre . Este un avanta" că re%imentul se află la o asemenea distan ă de partea aceasta a re%atului. 2i cred că ve i fi de acord cu mine în a considera sc(imbarea lui din acea unitate ca foarte recomandabilă. redactată după informa iile lui.0dia era silită să se despartă de un re%iment în care se cuno+tea cu toată lumea +i avea atî ia favori i. să se vadă că . $omnul &ennet +i fiicele sale vă'ură tot atît de limpede ca +i domnul 3ardiner multiplele avanta"e ale mutării lui 4ic*(am din vec(iul lui re%iment. le trimise vorbă că le în%ăduie să vină acasă. $omnul 4ic*(am are inten ia să intre în cadrele armatei active +i. Jane +i Eli'abet( însă. pentru a!l informa de aran"amentele noastre pre'ente +i pentru a!i cere să dea asi%urări tuturor creditorilor domnului 4ic*(am din &ri%(ton +i împre"urimi.

cu un surîs afectuos. Eli'abet( privea semnificativ la . +i Jane ro+i. Nimic din trecut nu fu pomenit cu mî(nire. nepotolită. ca la paradă. rî'înd. Sînt si%ură că toate surorile mele mă invidia'ă. se duse după masă sa!+i arate inelul +i să se fălească cu măriti+ul ei fa ă de doamna >ill +i cele două fete în casă. pe viitor. lui 4ic*(am. (otărînd în sinea ei să nu mai creadă. Sper să . mamă. Trecu de la o soră la cealaltă. sălbatică. $omnul &ennet. pînă +i domni+oara &ennet era revoltată. începu s!o întrebe despre cuno+tin ele lui din vecinătate. +i tu trebuie să cobori în ran%. nu le făcu o primire tot atît de cordială. Se ridică +i fu%i din cameră +i nu se mai întoarse pînă ce nu!i au'i trecînd prin (ol înspre sufra%erie. care nu au'ea +i nu vedea niciodată ceea ce nu voia. pentru că eu sînt femeie măritată. cîte nu s!au întîmplat între timp1 $oamne sfinte1 Cînd am plecat. în%ri"orate. dacă firea. Nu era de presupus că timpul îi va aduce . cu o u+urin ă plină de bună dispo'i ie.u+a fu 'vîrlită în lături +i dînsa intră în cameră aler%înd. '%omotoasă. $orea să vadă pe doamna )(ilips.. Eli'abet( era de'%ustată. Atunci se alătură %rupului lor..dar purtările lui erau totdeauna atît de plăcute încît. Conversa ia nu sta%na. Au'iră %lasul .iar ..ucas +i pe to i ceilal i vecini ai lor +i să se audă numită de fiecare dintre ei . Eli'abet( nu!l cre'use mai înainte atît de si%ur de el. Nici 4ic*(am nu era mai nenorocit decît ea. Sosirea lor era a+teptată cu %roa'ă de cele două domni+oare &ennet mai mari. în sfîr+it. era nenorocită %îndindu!se la ce trebuia să îndure sora ei. doamna &ennet era toată numai 'îmbete. U+uratica si%uran ă de sine a tinerei perec(i era într!adevăr de a"uns ca să!l irite.Capitolul .dar obra"ii celor doi care stîrniseră această consternare nu suferiră nici o sc(imbare de culoare.0dia mer%înd. luară loc cu to ii. atribuind . stîn"enite. de+i credeam că ar fi tare nostim dacă s!ar întîmpla a+a. C(ipul lui deveni +i mai sever +i abia dacă!+i de'lipi bu'ele. Amîndoi so ii păreau să aibă amintirile cele mai fericite din lume. pretin'îndu!le felicitări. 6ntrea%a familie se strînsese în salona+ pentru a!i primi.so ul ei avea un c(ip %rav.Jane +i Eli'abet( erau probabil mai impresionate decît mireasa însă+i. dar ea. Cînd cupeul opri în fa a intrării.+i pe urmă m!am înclinat +i i!am 'îmbit cu %ura pînă la urec(i. în dreapta mamei lor +i să o audă spunîndu!i surorii sale mai mari9 # A(. între timp. bun venit. spuse ea cînd se reîntoarseră cu to ii în salona+. ca să!mi poată vedea inelul. pe care ea nu se sim i în stare s!o e%ale'e în răspunsurile ce le dădea. crede i!mă. +i ce cre'i de so ul meu. /ireasa +i mama ei se întreceau vorbind.+i cînd.0dia era tot . care venea în urma doamnei sale. /i!a fost teamă că nu +tiul!am depă+it pe 4illiam 3ouldin% în docarul lui +i eram foarte (otărîtă s!o afle. e5ta'iată. Jane se sim ea nenorocită.0diei sim ămintele pe care le!ar fi avut dacă ea ar fi fost vinovata.a+a că am coborît %eamul din dreptul lui +i mi!am scos mănu+a +i mi!am lăsat mîna să se spri"ine pe rama ferestrei. privi nerăbdătoare în "ur. mamă1 2tiu oamenii de pe aici că m!am măritat a'i. care se înt?mplase să +adă lîn%ă Eli'abet(. <eniră. de cînd am plecat de aici1 <ă mărturisesc că parcă au trecut numai două săptămîni.fiicele lor era alarmate. o îmbră i+a +i îi ură. destul de devreme ca să o vadă pe . în vestibul. stri%ă ea.0dia. $e'involtura +i buna ei dispo'i ie erau în cre+tere. +i le făcu ambilor calde urări.8 Sosi +i 'iua nun ii surorii lor. Nu e un bărbat fermecător. de nepătruns. +i urmau să se întoarcă cu el. Jane. că insolen a unui om insolent are limite. continuă cu veselie9 # A(. în special. Cupeul a fost trimis să!i ia de la.0dia atacă de bunăvoie subiecte la care surorile ei nu ar fi făcut alu'ie pentru nimic în lume. înainte de ora mesei. î i iau acum locul. cu o vioiciune care nu arăta nici o îndoială în privin a fericirii lor. Eli'abet( nu mai putea suporta. că trecuse o mul ime de timp de cînd nu mai intrase acolo. către care se întoarseră apoi. # A+a. Tatăl ei î+i ridică oc(ii la cer.+i.luă loc.0diei. bă%ă de seamă unele mici sc(imbări din cameră +i remarcă.0diei acea re'ervă de care fusese atît de total lipsită de la început. # 3îndi i!vă numai că sînt trei luni. +i căsătoria lui ar fi fost întocmai ceea ce s!ar fi cuvenit să fie.întinse mîna. nestin%(erită. iar Jane.doamna 4ic*(am. 'îmbetele +i naturale ea cu care solicita să fie considerat drept unul dintre ai lor i!ar fi încîntat pe to i. nici nu!mi trecea prin minte că am să mă mărit înainte de a mă întoarce. netemătoare. pe cei din familia . /ama ei pă+i înainte. .iar 4ic*(am. Ea ro+i.0dia.+i totu+i.

aibă +i ele parte măcar de "umătate din norocul meu. Trebuie să se ducă toate la &ri%(ton. Acolo e locul unde se pot %ăsi so i. Ce păcat, mamă, că nu ne!am dus cu toate acolo. # 7oarte adevărat- dacă era după mine, ne!am fi dus. $ar, scumpa mea .0dia, nu!mi place deloc că pleci atît de departe. Trebuie neapărat, # O(, $oamne1 $a- dar asta nu!i nimic. O să!mi placă mai mult decît orice. $umneata, +i tata, +i surorile mele trebuie să veni i la noi să ne vede i. <om fi la NeGcastle toată iarna, +i sînt si%ură că vor fi +i acolo ceva baluri, +i am să am %ri"ă să fac rost de parteneri buni pentru toate. # Asta mi!ar plăcea mai mult decît orice1 spuse mama. # 2i, pe urmă, cînd ai să te!ntorci acasă, po i să la+i la mine una!două dintre surorile mele- +i îndră'nesc să spun că înainte să treacă iarna am să fac rost de so i +i pentru ele. # 6 i mul umesc pentru partea mea din favoarea ce vrei să ne faci, spuse Eli'abet(, dar nu!mi place, în mod deosebit, felul tău de a procura so i. Oaspe ii nu puteau rămîne mai mult de 'ece 'ile. 6nainte de a pleca din .ondra, domnul 4ic*(am primise numirea +i în două săptămîni trebuia să se pre'inte la re%iment. 6n afară de doamna &ennet, nimeni nu re%reta că vor sta atît de pu in- dînsa folosi cea mai mare parte din timp făcînd vi'ite cu fiica sa +i or%ani'înd dese petreceri acasă la ei. Aceste petreceri conveneau tuturor- a evita cercul strict familial era pentru cei cu "udecată un lucru +i mai de dorit decît pentru cei fără "udecată. $ra%ostea lui 4ic*(am pentru .0dia nu era e%ală cu cea a .0diei pentru el, adică întocmai a+a cum se a+teptase Eli'abet(. N!avu nevoie de actualele ei observa ii ca să în elea%ă, din desfă+urarea lucrurilor, că fu%a lor fusese determinată de dra%ostea .0diei mai curînd decît de a lui- +i s!ar fi întrebat de ce, fără s!o iubească la nebunie, se (otărîse să fu%ă cu ea, dacă nu ar fi fost convinsă că pentru el fu%a devenise necesară din motive disperate- a+a stînd lucrurile, el nu era tînărul care să re'iste prile"ului ce i se oferea de a avea o companie. .0dia era %ro'av de îndră%ostită. El era cu orice prile" ;dra%ul meu 4ic*(am;- nimeni nu putea fi comparat cu dînsul. El făcea totul ca nimeni altul- +i eră si%ură că dînsul va împu+ca la întîi septembrie mai multe păsări decît oricare altul din tot inutul. 6ntr!o diminea a, curînd după venirea lor, pe cînd se afla cu cele două surori mai mari. .0dia se adresă Eli'abet(ei9 # .i''0, #ie nu i!am povestit încă niciodată despre nunta mea. Cînd le!am povestit mamei +i celorlal i, nu erai de fa ă. Nu e+ti curioasă să afli cum au fost aran"ate toate, # Nu, într!adevăr, replică Eli'abet(- cred că este un subiect despre care niciodată nu se va putea vorbi prea pu in. # Na1 Ce ciudată e+ti1 $ar trebuie să! i spun cum a decurs totul. Ne!am cununat, +tii, la biserica Sfîntul Clement, pentru că locuin a lui 4ic*(am era în paro(ia aceea. 2i era (otărît să fim cu to ii acolo pe la ora unspre'ece. /ătu+a, unc(iul +i cu mine trebuia să ne ducem împreună- iar ceilal i trebuiau să ne a+tepte la biserică. &ine1 A venit +i diminea a de luni +i eu eram într!o a%ita ie1 2iii, mi!era o teamă %ro'avă să nu se întîmple ceva +i să se amîne, că atunci a+ fi înnebunit, nu alta. 2i mai era +i mătu+a care tot timpul cît m!am îmbrăcat m!a morali'at +i i!a turuit %ura de parcă citea o predică. Oricum, eu tot n!am au'it mai mult de un cuvînt din 'ece pentru că mă %îndeam, î i înc(ipui, la dra%ul meu 4ic*(am. Tare voiam să +tiu dacă o să vină la nuntă în tunica albastră. &ine1 2i cum î i spun, am luat %ustarea la ora 'ece, ca de obicei. Credeam că n!o să se mai sfîr+ească- pentru că, acum că veni vorba, trebuie să! i spun că unc(iul +i mătu+a au fost oribil de de'a%reabili, tot timpul cît am stat la ei. $ac!ai să mă cre'i, n!am ie+it o sin%ură dată afară din casă, de+i am stat la ei două săptămîni. Nici o petrecere, nici un aran"ament, nimic. =ecunosc, .ondra era aproape %oală- dar totu+i Teatrul /ic era desc(is. &ine... +i a+a, tocmai cînd trăsese cupeul la scară, unc(iul a fost c(emat pentru treburi de oroarea aia de domnul Stone. 2i apoi, în ele%i, o dată ce sînt împreună, nu se mai termină cu discu iile. &ine1 Eram atît de speriată că nu mai +tiam ce să fac, fiindcă unc(iul trebuia să mă conducă la altar- +i dacă treceam peste ora stabilită, nu ne mai puteam cununa toată 'iua. $ar, din fericire, în 'ece minute a fost înapoi +i atunci am pornit cu to ii. Totu+i, mi!am amintit mai pe urmă că dacă unc(iul ar fi fost împiedicat să vină n!ar fi fost nevoie să se amîne nunta, pentru că putea foarte bine să!i ină locul domnul $arc0. # $omnul $arc01 repetă Eli'abet(, total uluită. # O(1 da1 El trebuia să vină la nuntă cu 4ic*(am, +tii. $ar, vai de mine, am uitat de tot1 Nu trebuia să suflu un cuvînt despre asta. .e!am promis atît de tare1 Ce!o să 'ică 4ic*(am, Trebuia să fie un secret a+a de mare1 # $acă trebuia să fie un secret, interveni Jane, nu mai spune nici un cuvînt. $in

partea mea, po i fi lini+tită, că nu voi încerca să aflu mai mult. # O(1 desi%ur, întări Eîi'abet(, de+i ardea de curio'itate- nu! i vom pune nici o întrebare. # /ul umesc, spuse .0dia, căci dacă a i face!o v!a+ povesti desi%ur totul +i atunci 4ic*(am s!ar supăra rău de tot. 6n fa a unui asemenea îndemn de a pune întrebări, Eli'abet( se vă'u nevoită să fu%ă pentru a re'ista ispitei. $ar să trăiască fără să cunoască asemenea detalii îi era cu neputin ă- ori, cel pu in, îi era imposibil să nu încerce să capete informa ii. $omnul $arc0 fusese la nunta surorii ei. Era e5act împre"urarea +i e5act societatea în care, după toate aparen ele, el nu avea nici ce căuta +i nici nu era tentat să mear%ă. 6i trecură ful%erător +i sălbatic prin minte fel de fel de presupuneri, dar nu fu mul umită cu nici una. Cele care o satisfăceau mai mult, pentru că aruncau asupra conduitei lui o lumină cît se poate de favorabilă, îi păreau cu totul improbabile. Nu mai putu îndura atîta nesi%uran ă- +i, luînd în %rabă o foaie de (îrtie, scrise mătu+ii sale o scurtă scrisoare, cerîndu!i să i se dea e5plica ii la ceea ce lăsase .0dia să!i scape, dacă lucrul acesta nu era incompatibil cu secretul pe care voiseră să!l păstre'e. 6n ele%i, cred, adău%ă ea, cît de curioasă sînt să +tiu cum de s!a putut afla în mi"locul dumneavoastră, la un asemenea eveniment, o persoană fără nici o le%ătură cu vreunul dintre noi +i oarecum străină de familie. Te ro% scrie!mi imediat +i fă!mă să în ele% acest lucru # doar dacă, din motive foarte serioase, nu trebuie să păstre'i secretul pe care .0dia pare să!l socotească necesar- atunci, va trebui să mă mul u! mesc cu i%noran a. ;Ceea ce totu+i nu se va înt?mpla;, î+i spuse în sinea ei, +i sfîr+i scrisoarea9 2i, scumpă mătu+ica, dacă nu!mi vei spune totul, ca să aflu în mod cinstit, voi fi desi%ur nevoită să u'e' de trucuri +i strata%eme pentru a afla. $elicata ei concep ie despre cinste o împiedica pe Jane să!i vorbească Eli'abet(ei, între patru oc(i, despre ceea ce lăsase .0dia să!i scape. Eli'abet( era foarte mul umită de acest lucru. )înă se va vedea dacă întrebările ei vor primi vreun răspuns, prefera să nu aibă nici o confidentă.

Capitolul .88 Eli'abet( avu satisfac ia de a căpăta răspunsul a+teptat, cît s!a putut de repede. Cum primi scrisoarea, se pierdu în mica pădurice unde cu %reu ar fi deran"at!o cineva, se a+e'ă pe o bancă +i se pre%ăti să fie fericită- lun%imea scrisorii o convinsese că nu cuprindea un refu'. Strada 3racec(urc( Septembrie M Scumpa mea nepoată, Am primit c(iar acum scrisoarea dumitale +i voi consacra toată diminea a aceasta răspunsului, fiindcă prevăd că o scrisoare mică nu va cuprinde ceea ce am a! i spune. Trebuie să! i mărturisesc că ru%ămintea pe care mi!ai făcut!o mă surprindenu m!am a+teptat la ea din partea dumitale. Cu toate acestea, să nu cre'i că sînt supărată- nu vreau să! i spun decît că nu mi!am înc(ipuit că era necesar ca dumneata să!mi pui asemenea întrebări. $ar dacă preferi să nu mă în ele%i, iartă!mi impertinen a. Unc(iul este tot atît de surprins cît +i mine +i dacă n!ar fi avut convin%erea că e+ti parte interesată, nu +i!ar fi în%ăduit să procede'e a+a cum a făcut. $ar, dacă în c(estiunea aceasta e+ti într!adevăr inocentă +i ne+tiutoare, trebuie să fiu mai e5plicită. C(iar în 'iua în care m!am întors de la .on%bourn unc(iul dumitale a primit o vi'ită cît se poate de nea+teptată. A venit domnul $arc0 +i au stat amîndoi, înc(i+i, timp de cîteva ore. Totul se terminase înainte de sosirea mea- în acest fel,

curio'itatea mea n!a fost atît de în%ro'itor de e5asperată cît pare să fi fost a dumitale. <enise să!i spună domnului 3ardiner că descoperise locul unde se aflau sora dumitale +i domnul 4ic*(am, că îi vă'use +i vorbise cu amîndoi # cu 4ic*(am de repetate ori, cu .0dia o dată. $upă cîte am în eles, plecase din $erb0s(ire numai o 'i după noi, +i venise la ora+ cu (otărîrea de a!i urmări. /otivul mărturisit era convin%erea că, din vina lui, netrebnicia lui 4ic*(am nu fusese cunoscută atît de bine, încît să împiedice pe oricare tînără fată de caracter să se îndră%ostească sau să aibă încredere în el. $însul a dat, cu %enero'itate, întrea%a vină pe %re+ita sa mîndrie +i a mărturisit că înainte considerase că nu era de demnitatea lui să supună lumii între%i problemele sale personale. 7irea lui 4ic*(am trebuia să %răiască de la sine. Considera deci că avea datoria să intre în ac iune +i să încerce să remedie'e un rău provocat din vina lui. $acă a avut +i vreun alt motiv, sînt convinsă că nu e decît spre cinstea lui. Era de cîteva 'ile în ora+ cînd a reu+it să!i descopere- avea însă un indiciu care l!a a"utat în cercetări, ceea ce noi nu aveam, +i acesta constituise un temei în plus pentru (ot?rîrea lui de a ne urma. Se pare că e5istă o persoană, o anume doamnă Joun%e, care a fost acum cîtva timp %uvernanta domni+oarei $arc0, +i pe care a concediat!o din cau'a unor nemul umiri, dar n!a spus de ce fel. Ea a luat, după aceea, o casă mare în strada EdGard +i se între ine, de atunci dînd camere cu c(irie. $omnul $arc0 +tia că această doamnă Joun%e era o cuno+tin ă intimă a domnului 4ic*(am +i, cum a a"uns în ora+, s!a dus la ea pentru informa ii. $ar au trecut două!trei 'ile pînă a putut scoate de la dînsa ceea ce dorea. Ea a refu'at să trăde'e secretul ce i se încredin ase, înainte de a fi coruptă cu bani, căci de fapt +tia unde putea fi %ăsit prietenul ei. 4ic*(am, într!adevăr, se dusese la ea imediat, ce au sosit la .ondra- +i dacă ar fi avut loc, s!ar fi stabilit la ea. 6n cele din urmă, buna noastră amică a procurat adresa dorită. Se aflau în strada... $omnul $arc0 l!a vă'ut pe 4ic*(am +i apoi a insistat s!o vadă +i pe .0dia. Scopul lui, mărturisise dînsul, fusese s!o convin%ă să abandone'e situa ia de'onorantă în care se afla +i să se reîntoarcă la familia ei, îndată ce aceasta va fi fost convinsă s!o primească înapoi, oferindu!se s!o a"ute cît îi va sta în puteri. )e .0dia a %ăsit!o însă absolut (otărîtă să rămînă pe loc. Nu!i păsa de nici una dintre rudele einu dorea nici un a"utor de la el- nici nu voia să audă să!l părăsească pe 4ic*(am. Era si%ură că o dată +i o dată se vor căsători +i pentru ea n!avea importan ă cînd. Acestea fiindu!i sentimentele, nu mai rămînea, cre'use dînsul, decît să!i asi%ure +i să %ră! bească o căsătorie care, a+a cum aflase fără nici o %reutate la prima lui întrevedere cu 4ic*(am, nu fusese niciodată în inten iile acestuia. 6i mai mărturisise +i că era silit să părăsească re%imentul din cau'a unor datorii de onoare foarte ur%ente +i nu se sfiise să pună toate urmările rele ale fu%ii numai pe seama nesăbuin ei .0diei. Avea de %înd să!+i dea imediat demisia- iar în privin a situa iei lui în viitor, nu întrevedea mare lucru. Trebuia să plece undeva, dar nu +tia unde- +tia însă că nu va avea din ce trăi. $omnul $arc0 l!a întrebat de ce nu se însoară imediat eu sora dumitale. $e+i nu era de presupus ca domnul &ennet să fie foarte avut, ar fi putut totu+i face ceva pentru el +i situa ia lui s!ar fi îmbunătă it treptat prin această căsătorie. 4ic*(am i!a răspuns, însă, că mai nutrea speran a de a!+i face efectiv o situa ie prin căsătorie, în vreun alt inut. Totu+i, date fiind împre"urările prin care trecea, era mai mult ca si%ur că n!ar fi re'istat ispitei unui aran"ament imediat. S!au întîlnit de cîteva ori, căci erau multe de discutat. 4ic*(am dorea, bineîn eles, mai mult decît putea căpăta dar, pînă la urmă, a trebuit să fie re'onabil. $upă ce au stabilit totul între ei, pasul următor al domnului $arc0 a fost să!l pună la curent pe unc(iul dumitale +i a venit atunci, pentru prima oară, în strada 3racec(urc(, cu o seară înainte de a mă întoarce eu acasă. $ar nu l!a %ăsit pe domnul 3ardiner- +i tot interesîndu!se de el, domnul $arc0 află că tatăl dumitale era încă la dînsul, dar că va pleca din ora+ a doua 'i de diminea ă. A socotit că tatăl dumitale nu era omul pe care să!l poată consulta cu acela+i succes ca pe unc(iul +i, prin urmare, +i!a amînat imediat vi'ita pînă după plecarea lui. Nu +i!a lăsat numele +i pînă a doua 'i nu s!a +tiut decît că venise un domn pentru afaceri. Sîmbătă a revenit. Tatăl dumitale plecase, unc(iul era acasă +i, a+a cum am mai spus, au avut multe de vorbit. S!au întîlnit din nou sîmbătă +i atunci l!am vă'ut +i eu. Abia luni s!a stabilit totul9 imediat ce amănuntele au fost fi5ate, s!a trimis un curier la .on%bourn. $ar oaspetele nostru era foarte îndărătnic. Cred, .i''0, că pînă la urmă îndărătnicia este adevăratul defect al caracterului său. A fost acu'at în diferite rînduri de multe păcate, dar acesta este cel adevărat. N!a lăsat pe nimeni să se ocupe de nimic +i a făcut totul sin%ur, de+i sînt si%ură H+i n!o spun ca să primesc mul umiri, a+a că nu vorbi despre acest lucruI că unc(iul dumitale ar fi făcut totul, cu dra%ă inimă. S!au

la mai mult de o mie de lire. +i în%ro'indu!se. . în pofida acestor vorbe frumoase. <a%ile +i incertele ei bănuieli. )oate că era un pic de adevăr în asta. dacă se va însura în mod în#elept. cred că i!am povestit totul. te ro%. depă+ind c(iar orice înc(ipuire. acestea nu trebuie să treacă dincolo de tine sau. te va mira foarte mult. 'l s!a purtat întocmai ca atunci cînd l!am cunoscut în >ertfords(ire. căci face necesară o e5plica ie care îi va răpi penele de împrumut +i va îndrepta pre uirea către cine o merită. cred.de!abia dacă i!a pomenit vreodată numele. socotindu!le ca o dovadă de prea mare bunătate pentru a fi plau'ibile. Este o relatare care. mă întreb dacă re'erva lui sau a oricui altcuiva putea fi făcută răspun'ătoare de o asemenea înt?mplare. unc(iul dumitale a fost silit să cede'e +i. după cîte spui. /. toate.nu i!a+ spune cît de nemul umită am fost de purtare ei în timpul cît a stat la noi dacă n!a+ fi bă%at de seamă. a fost silit să se împace numai cu meritul aparent de a fi făcut!o.lui 4ic*(am i s!a în%ăduit să vină în casă cînd dorea. $upă ce s!a solu ionat totul. )urtarea lui fa ă de noi a fost. dacă profit de acest prile" pentru a! i spune Hceea ce n! am îndră'nit pînă acum să! i spunI cît de mult îmi place. presupun. sau cel pu in nu mă pedepsi atît de rău. în toate privin ele. a participat la cununie.re'erva lui +i modul %re+it în care "udecase au făcut ca firea lui 4ic*(am să fie atît de pu in în eleasă +i. El purta vina. totu+i.ră'boit împreună mult timp. mai trebuie adău%ată o altă mie la cea acordată . 8!am vorbit de nenumărate ori. în acela+i timp. Un docar scund cu o micu ă +i dră%u ă perec(e de ponei ar fi tocmai ce se potrive+te.dar atunci îmi aminteam de scumpele mele Eli'abet( +i Jane +i de dra%ul lor am avut răbdare cu ea.ondra încă o dată. $omnul $arc0 a revenit. fiindcă numai faptul de a!i pronun a numele era pentru el o pedeapsă. $ar.sper. dra%a mea . arătîndu!i toată imoralitatea comportării ei +i toată nefericirea pe care o adusese familiei sale. pentru nuntă.trebuise să se întîlnească. mă încintă. tot atît de încîntătoare ca atunci cînd eram în $erb0s(ire.i''0.de o "umătate de oră mă c(eamă mereu copiii. în loc să i se în%ăduie să fie de folos nepoatei sale. miercuri sau "oi. se dovedeau adevărate. Ai să fii foarte supărată pe mine. oroare +i pe care o dispre uia. el s!a întors la prietenii săi care se aflau încă la )emberle0.i''0.0diei ca dotă +i ob inut brevetul lui de ofi er. de Jane. ceea ce era mai mult decît o meritau atît domnul cît +i doamna interesa i în c(estiunea aceasta. fiind obli%at să se roa%e de o femeie de care avea. să convin%ă +i. din scrisoarea Janei. $ar.luase asupra lui tot 'buciumul +i toată umilin a impuse de o astfel de cercetare. /otivul pentru care el sin%ur voia să facă totul i l!am e5pus mai sus. cel pu in. A dumitale. de miercurea trecută. însă. scumpa mea . 2tii prea bine. încît să mă e5clu'i de la ). A doua 'i a luat masa la noi +i urma să plece iară+i din ora+. să mituiască omul pe care dorise întotdeauna +i din toate puterile să!l evite. cu toată dra%ostea. 8artă!mă. ceea ce era un supărător nonsenscred într!adevăr că scrisoarea dumitale de a'i!diminea ă l!a bucurat foarte mult. Am fost uneori de!a dreptul indi%nată. bănuieli pe care se temuse să le încura"e'e.!am socotit foarte +iret. că nu te va nemul umi în nici un fel. Judecata +i părerile lui. Nu voi fi cu totul fericită pînă ce nu voi fi făcut încon"urul parcului. nici stimă. că ar putea fi "uste. dacă am îndră'nit prea mult. ce s!a făcut pentru cei doi tineri. $acă m!a au'it cumva. $ar trebuie să înc(ei. Acum. că purtarea ei cînd a venit acasă a fost la fel cu cea de aici +i deci ceea ce î i voi povesti acum nu î i va provoca o nouă mî(nire. 8nima îi +optea că o făcuse de dra%ul ei. să se întîlnească des. din cau'a dureroasei obli%a ii astfel create. dacă n!am fi considerat că domnul $arc0 mai are +i un alt interes în această c(estiune. .nu!i lipse+te nimic în afară de pu in mai multă veselie +i aceasta. i'vorîte din faptul că nu +tia e5act ce făcuse domnul $arc0 în favoarea căsătoriei surorii ei.0dia. în sfîr+it. desi%ur. 7ăcuse toate acestea pentru o fată fa ă de care nu putea avea nici considera ie. căci sînt si%ură că nu mă asculta.înă la urmă. ar putea!o învă a de la so ia lui. să ar%umente'e. po i fi absolut si%ură că unc(iul dumitale nu ar fi cedat în ruptul capului. . $ar +iretenia se pare că este la modă. să fie primit +i luat în seamă a+a cum fusese. . . Trebuiau plătite datoriile lui care se urcă.dar a rămas stabilit că va reveni la . cel mult. 3ardiner Con inutul acestei scrisori o aruncă pe Eli'abet( într!o viitoare de sim ăminte în care era %reu să (otărască dacă predomina bucuria sau durerea. în modul cel mai serios. punctual.0dia a venit la noi. $însul îi urmase inten ionat la ora+. a fost din întîmplare.i''0. +i atunci urmau să fie lic(idate toate problemele băne+ti. +i. în consecin ă. a+a cum v!a spus .

# $esi%ur. 7u tre'ită din %înduri +i %onită de pe locul ei de apropierea cuiva. replică Eli'abet( 'îmbind. O(1 Cît de rău îi părea de toate resentimentele împotrivă lui. nu v!a pomenit de numele meu. primi o despă%ubire. $ar. î i înc(ipui. &iata =e0nolds1 A inut întotdeauna foarte mult la mine. $însul făcuse neîndoielnc mult # îi era ru+ine cînd se %îndea cît de mult # dar dăduse interven iei lui un motiv care nu cerea un efort special pentru a fi cre'ut. desi%ur. 8es +i ceilal i la plimbare.. Cred că a+a am în eles de la familia 3ardiner. # C(iar a+a. îmi înc(ipui. dar asta nu înseamnă că întreruperea trebuie să fie supărătoare.dar pentru mine. 'ise el. replică el. # <!ar fi plăcut să ine i predici. numele ei. Era dureros. scumpă soră. # 2i v!a plăcut. # $eosebit de mult. scumpă soră. dacă ar fi. căci altfel m!a+ putea opri acolo. Ne!a pre'entat surorii lui. totul. # A i trecut pe lîn%ă satul :0mpton. pe care +i le încura"ase vreodată. nu promitea prea mult.ui îi datorau reabilitarea . fusese în stare să se învin%ă pe sine. # &a da. . putea totu+i crede că afec iunea ce!o mai avea pentru dînsa îl stimulase poate în încercările pe care le făcuse pentru o cau'ă în care era substan ial vorba de lini+tea ei sufletească. stăpînit de această dra%oste.dar era mîndră de el # mîndră pentru că. am aflat de la unc(iul +i mătu+a că a i vi'itat domeniul )emberle0. de+i amestecată cu păreri de rău. # Aproape că te invidie' pentru plăcerea avută.curînd după aceea el spuse însă9 # /!am mirat vă'îndu!l pe $arc0 în ora+. /ă întreb ce o fi făcînd acolo. &oi am fost întotdeauna prieteni buni. # 2i ce!a spus. lucrurile a"un% ciudat de denaturate. apropiindu!se.+i înainte să apuce pe o altă potecă. ar fi în stare să! +i înăbu+e un sim ămînt atît de firesc ca sila în fa a unei înrudiri cu 4ic*(am. # Am au'it că a cî+ti%at într!adevăr neobi+nuit de mult în ultimii doi ani. . # 7oarte mult. 2i ai vă'ut!o +i pe bătrîna mena"eră. răspunse Eli'abet(. # $a. # <!am pomenit de el pentru că acolo este paro(ia pe care trebuia s!o capăt eu. dar îi făceau plăcere.$ar speran a îi fu repede înăbu+ită de alte considerente +i curînd î+i dădu seama că întrea%a ei vanitate nu era suficientă pentru a o face să creadă în dra%ostea lui pentru ea # pentru o femeie care!l respinsese # +i că. Abia dacă erau suficiente. Era firesc să simtă că %re+ise. # 6ntr!adevăr. Eli'abet( răspunse afirmativ.0dia se duc la /er0ton. Trebuie să fie ceva special ca să se ducă el acolo în această perioadă a anului. # Nu +tiu. $oamna &ennet +i .era %eneros +i dispunea de mi"loace să!+i e5ercite %enero'itatea. Sper că va deveni o fată foarte reu+ită.a o depărtare ca aceea. Eli'abet( spera să!i fi înc(is %ura.a depă+it vîrsta in%rată. Cumnatul lui 4ic*(am1 Orice fel de mîndrie trebuia să se revolte în fa a unei asemenea înrudiri. # )oate pre%ătiri în vederea căsătoriei sale cu domni+oara de &our%(. cred c!ar fi prea mult. # Cred că a+a va fi. # Nu!mi amintesc să fi trecut. Sim i oarecare bucurie. constatînd cît de convin+i erau +i unc(iul +i mătu+a că între domnul $arc0 +i dînsa e5istau dra%oste +i încredere. Un loc cît se poate de frumos1 O casă paro(ială splendidă1 /i!ar fi convenit din toate punctele de vedere. .0diei. o a"unse din urmă 4ic*(am.. în nici un ca'. într!o cau'ă în care fusese vorba de compasiune +i onoare. # /ă tem că î i întrerup plimbarea solitară. nespus de dureros să +tie că erau obli%a i fa ă de o persoană care nu putea. 2i a+a. mu+cîndu!+i bu'ele. luna trecută. A+ fi considerat că face parte din datoria mea +i. iar acum sîntem mai mult decît atît.+i cu toate că Eli!'abet( refu'a să se considere mobilul principal al ac iunilor lui. efortul . Cînd am vă'ut!o pentru ultima oară. dar se teme că. curînd. # 7ără îndoială. cu cupeul.ambton.!a i vă'ut în timp ce vă afla i la . ai luat apucături rele. =eciti laudele ce i le aducea mătu+a ei. de toate cuvintele urîte pe care i le adresase1 6n sinea ei se sim ea umilită. în drum spre NeGcastle. # /i!ar părea foarte rău. # Că ai intrat în armată. Am trecut de cîteva ori unul pe lîn%ă celălalt. /ă bucur că v!a plăcut.

arăta frumos +i spuse multe lucruri dră%u e. Am . în acord cu dorin a dumneavoastră. doamnă. # (m au!it. cînd ne vom vedea iară.ucas să poată produce un %inere mai valoros. Diua plecării lui +i a . # E cel mai splendid cavaler pe care l!am vă'ut vreodată. $esfid c(iar +i pe Sir 4illiam . $espăr irea de fiica sa o indispuse mult pe doamna &ennet.că v!a i fi e5primat (otărît inten ia de a nu intra în ordinul preo esc +i că s!a a"uns la un compromis. Să nu ne certăm pentru trecut. 6i întinse mîna. spuse ea. # Scrie!mi foarte des. # A(1 $oamne1 Nu +tiu. cu un 'îmbet voios. ci numai pentru că s!a întîmplat ca re%imentul so ului ei să fie atît de departe. răspunse. iar eu.sîntem frate +i soră. că nimic nu este mai rău decît să te despar i de cei dra%i. urma să vină acolo la vînătoare. datorită unui 'von cate începuse tocmai. aceasta este consecin a căsătoriei unei fiice. soră dra%ă Hcăci doamna )(ilips era prima care îi adusese vesteaI.dar. cît se pare că este în pre'ent. părea probabil să dure'e cel pu in un an de 'ile. este ceva în asta. El 'îmbea. căci Eli'abet( mersese repede pentru a scăpa de el. ne!am în eles de mult să nu mai spunem o vorbă despre asta. femeile măritate n!au niciodată mult timp pentru scris. +i în func ie de (otărîrea mo+tenitorului de a'i. să circule.888 $omnul 4ic*(am a fost atît de mul umit de această conversa ie. $ar starea de indispo'i ie în care o aruncase acest eveniment nu dură mult +i inima i se desc(ise pentru noi speran e. replică cealaltă. în ele%i.n!ar mai fi contat. . # 2i!am mai au'it că a fost o vreme cînd a ine predici nu era atît de mult pe %ustul dumneavoastră. din cau'ă că so ul ei nu voia pentru nimic în lume să accepte proiectul de a se duce cu to ii la NeGcastle. dintr!o sursă pe care!o cred tot atît de bună. de dra%ul surorii ei.0diei veni curînd +i doamna &ennet fu silită să se supună unei despăr iri care. 2tii. . )oate că peste doi!trei ani. Ei. dacă!i face plăcere. încît niciodată nu s!a mai necă"it nici el +i nici n!a mai supărat!o pe dra%a lui soră Eli'abet(. soră dra%ă. El nu înseamnă nimic pentru noi. la drept vorbind. Sînt e5traordinar de mîndru de el. stri%ă ea. a+a v!am spus +i eu de la început. ia te uită1 $omnul &in%le0 va veni din nou.te sim i atît de pierdută fără ei. spuse Eli'abet(. nu ar fi plecat atît de curînd. i'olarea specifice acestui fel de via ă ar fi corespuns tuturor idealurilor mele de fericire1 $ar n!a fost să fie. e foarte binevenit la Net(erfield. în două!trei 'ile. Cred că vă aminti i ce v!am spus în c(estiunea aceasta cînd am vorbit prima oară despre ea. # O(1 .iar ea era încîntată că spusese destul ca să!l fi potolit. că v!a fost lăsată numai condi ional. ce să! i spun. cînd era i în :ent. Capitolul . imediat ce se înc(ise u+a în urma lui. )e viitor. e5clamă domnul &ennet. # A i au'it1 $a. nu vreau să mai dau oc(ii cu el. 2i cine +tie ce se mai poate întîmpla1 $ar nu înseamnă nimic pentru noi. # /ă %îndesc mereu. Trebuie să te facă să te sim i mai mul umită de faptul că celelalte patru sînt celibatare. timp de cîteva 'ile. Totu+i. căci doamna Nic(ols a fost aseară în /er0ton. # <e'i. dacă vă aminti i. nedorind să!l supere. /ena"era de la Net(erfield primise ordinul să facă pre%ătiri în vederea sosirii stăpînului ei care. doar atît9 # >aide. 2i 'i. Dîmbăre +i i'menit +i dră%ăstos cu noi to i.+i.!a i au'it pe $arc0 vorbind vreodată de acest lucru. ar fi însemnat atît de mult pentru mine1 . O tot privea pe Jane. dra%a mea. domnul 4ic*(am. e absolut si%ur c!o să vină. 'îmbea +i!+i clătina capul. $ar +tii.ini+tea. desc(i'înd acest subiect. # )o i fi si%ură. de+i nu prea +tia ce atitudine să ia. sper să fim totdeauna de aceea+i părere. $oamna &ennet stătea ca pe %(impi. Se aflau acum aproape de u+a casei. +i intrară în casă. Omul nu trebuie să se plîn%ă. +tii bine. # 8a te uită. # A i au'it1 2i nu este în între%ime neîntemeiat. cu atît mai bine. Nu că mi!ar păsa. Surorile mele însă pot să!mi scrie. Urările de bun rămas ale domnului 4ic*(am fură mult mai calde decît ale so iei sale.el i!o sărută cu o %alanterie afectuoasă. pentru cîteva săptămîni.0dia nu mă părăse+te pentru că s!a măritat. # Nu este vorba de asta. n!au să aibă nimic altceva de făcut. $acă ar fi fost mai aproape.0dia mea dra%ă. # Cît de des voi putea.

pentru că +tiam că voi fi privită. mai probabilă. să!i vadă pe domnul &in%le0 înaintea lor. dra%ul meu. imediat ce rămaseră sin%ure. era foarte supărător să +tie că to i vecinii ei puteau. la întoarcerea lui la Net(erfield. prin urmare. /în%îindu!se cu această (otărîre. . presupun. )rivi9 îl vă'u pe domnul $arc0 înso indu!l +i se a+e'ă la loc lîn%ă sora ei. spuse9 # . am vă'ut că te uitai la mine astă'i. n!are decît s!o caute. Cum 'iua sosirii lui se apropia. spuse :itt0. pentru ca timpul de nelini+te +i a%ita ie să fie. Te asi%ur că vestea nici nu mă bucură. neavînd speran a de a!l vedea înainte. Nu că mă tem pentru mine însămi. răspunse domnul &ennet. Număra 'ilele ce trebuiau să treacă pînă să!i poată trimite o invita ie. cu un mesa" prostesc. Jane spuse surorii sale9 # 6ncepe să!mi pară rău că vine. Eli'abet( î+i putea da u+or seama că starea ei de spirit suferea din această cau'ă. .dar să nu! i înc(ipui că era din cine +tie ce cau'ă prostească. de la fereastra budoarului ei. Se ducea la măcelărie. Ce fericită o să fiu cînd va pleca de la Net(erfield1 # A+ vrea să pot spune ceva care să te mîn%îie. # <reunul din cunoscu ii lui. # Cum o sosi domnul &in%le0. dar nu +tie # nimeni nu poate +ti # cît sufăr din cau'a celor ce spune. pentru a!i face plăcere ma! mei sale. # E o etic)etă de care mi!e silă. $ar n!a fost a+a.mai curînd miercuri. a fost din nou adus pe tapet. cînd mătu+a ne!a vorbit despre 'vonul care circulă. Asta face împreună cu noi treispre'ece. 6mi face plăcere un sin%ur lucru +i anume că.vă'ut!o trecînd +i!am ie+it +i eu. asta n!o să mă împiedice să!l poftesc să ia masa aici. /!am sim it numai încurcată. tot ce +tiu este că o să fie o cumplită %rosolănie dacă n!ai să te duci. fără să dea na+tere la toate aceste supo'i ii1 Din partea mea.i''0. Nu +tiu deloc cine e. anume ca să aflu adevărul. care acum aproape un an fusese atît de călduros discutat de părin ii lor. Totu+i. Trebuie să! i dai seama de asta. nu1 /!ai silit să!i fac o vi'ită anul trecut +i mi!ai promis că dacă mă duc o să se însoare cu una dintre fiicele mele. +i +tiu că aveam un aer nenorocit. nici nu mă întristea'ă. # Ei bine. $acă el dore+te societatea noastra. Subiectul. îl vom vedea mai pu in.+i satisfac ia obi+nuită de a recomanda răbdare unuia care suferă îmi este refu'ată. intrînd pe alee +i venind călare înspre casa lor. pentru ea.. # Nu. 2tie unde locuim. i!a fost mai u+or să suporte lipsa de polite e a so ului. să!i faci o vi'ită. declară doamna &ennet. mi!a spus.sînt (otărîtă. că bietul om nu poate veni într!o casă pe care a înc(iriat!o le%al. $ar în a treia diminea ă de la sosirea lui în >ertfords(ire îl vă'u. a+a că va fi la masă tocmai bine un loc pentru el. mai ine%ală decît o vă'use vreodată. /ama are inten ii bune. că el venea cu autori'a ia prietenului său +i cea că era destul de îndră'ne pentru a veni fără ea. )rin intermediul servitorilor. Era mai tulburată. ar fi putut presupune că se reîntorcea fără vreun alt scop decît cel mărturisit.dar ea tot îl mai credea îndră%ostit de Jane +i oscila între presupunerea. dar am %roa'ă de comentariile celorlal i. se %îndea ea uneori. desi%ur. Cînd au'i despre venirea lui. să facă a+a cum îi place.cine poate să fie.totu+i. ai să te duci. domni+oara &ennet se sc(imbă la fa ă. venind sin%ur. Erau multe luni de cînd nu!i mai rostise numele în pre'en a Eli'abet(!ei.dar acum. locul la masă. răspunse Eli'abet(. (otărîtă. doamna &ennet reu+i să fie în+tiin ată înaintea tuturor. convinsă fiind că era e5act ceea ce sim ea cu prile"ul venirii lui &in%le0. dra%a mea. 6+i c(emă imediat fiicele pentru a le împărtă+i această bucurie. pentru că tu ai întotdeauna atît de multă1 $omnul &in%le0 sosi. 6n ciuda celor afirmate de Jane. tocmai bune de tăiat. anume ca să comande ni+te carne pentru miercuri +i luase trei perec(i de ra e.on%.+i mi!a spus că era absolut adevărat. $acă nu l!ar fi vă'ut la $erb0s(ire. timp de o clipă. cît mai lun% cu putin ă.dar Eli'abet( se apropie de fereastră. dar este cu totul peste puterile mele. Jane î+i păstră.+i nu vreau să fiu trimis din nou. <ine cel mai tîr'iu "oi.Este totu+i %reu. # E un domn cu el. mamă. N!am să!mi irosesc eu timpul aler%înd după vecinii mei de cîte ori pleacă +i vin iar înapoi. So ia sa îi demonstră cît de necesară era o astfel de aten ie din partea tuturor domnilor din vecinătate. Trebuie să!l poftim în cur?nd +i pe 3ouldin%i +i pe doamna . Eli'abet( nu +tia cum să interprete'e venirea lui. Nu mi!ar fi %reu # l!a+ putea vedea cu toată indiferen a # dar abia dacă mai pot răbda să aud vorbindu!se fără încetare despre asta.

on%bourn # pentru a o căuta din nou.îi primi totu+i cu destulă naturale e +i cu o cuviin ă în comportare.# 8a te uită1 stri%ă :itt0. orice prieten de!al domnului &in%le0 va fi. de ce a venit. poate că în pre'en a mamei sale el nu putea fi ceea ce fusese fa ă de unc(iul +i mătu+a ei. la . dar mai lini+tită decît se a+teptase Eli'abet(. $ar. îl vedea privind!o pe Jane tot atît de des cît +i pe ea +i adesea nu se uita decît în podea.a intrarea domnilor. Jane arăta ceva mai palidă decît de obicei. omul acela înalt +i mîndru. Totu+i. surprinsă +i interesată. numai pentru că era prietenul domnului &in%le0. căci nu avusese pînă atunci cura"ul să!i arate scrisoarea doamnei 3ardiner. Uimirea Eli'abet(ei la venirea lui la Net(erfield. fără să îndră'nească să!+i ridice oc(ii. Nu +edea lîn%ă dînsa # poate aceasta era cau'a tăcerii lui. # $umne'eule mare. Eli'abet(.)uteam să mă a+tept să fie altfel. pînă ce o curio'itate plină de nelini+te îi îndreptă privirile spre c(ipul surorii sale. . dar nu improbabilă.. 2tia prea pu ine despre întîlnirea lor din $erb0s(ire +i de aceea o compătimea pe sora ei pentru stîn"eneala pe care trebuia s!o simtă acum. cu o mai mare strălucire. Eli'abet( spuse +i unuia +i celuilalt numai atît cît o cerea polite ea +i se a+e'ă iară+i la lucru. cum îi 'ice. 6ntrebă de sora lui. din întîmplare.va fi atunci destul de devreme pentru a nădă"dui. Se concentră asupra broderiei. în mod vădit. Ambele surori erau destul de stin%(erite. $upă ce $arc0 întrebă ce mai făceau domnul +i doamna 3ardiner # întrebare la care ea îi răspunse încurcată # abia dacă mai spuse ceva. era aproape tot atît de mare ca +i cea care o cuprinsese la $erb0s(ire cînd observase prima oară sc(imbarea din atitudinea lui. )entru Jane.+i cînd. sau să!i vorbească despre sc(imbarea propriilor ei sentimente fa ă de domnul $arc0. Cute'ase să!i arunce lui $arc0 o sin%ură privire. după toate informa iile primite de Eli'abet(. ca de obicei. )resupunerea era dureroasă. "ur. +i un surîs de încîntare îi lumină oc(ii.dar în $erb0s(ire nu fusese astfel. cel pu in tot atît de îndreptă it +i firesc ca acela pe care Jane îl avea pentru &in%le0. se %îndi ea. Era. Acum însă trecuseră cîteva minute fără să!i audă %lasul. dar fu destul ca să vadă că arăta +i mul umit +i stîn"enit. spuse doamna &ennet. pentru cea mai mare binefacere posibilă. cu o sîr%uin ă pe care nu o avea deseori. era mai mult a+a cum fusese tot timpul la >ertfords(ire decît cum îl vă'use ea la )emberle0. # E mult. mai în%îndurat +i mai pu in dornic de!a face plăcere decît fusese cînd se întîlniseră ultima oară. fără ca vreuna dintre ele s!o audă. cînd îl vedea aproape pentru întîia oară. Sîn%ele. Ei bine. domnul $arc01 A+a este. $omnul. trebuie să spun că am oroare c(iar +i de umbra lui. incapabilă să!+i stăpînească curio'itatea. Nu avea c(ef de conversa ie cu nimeni în afară de dînsul. . domnule &in%le0. care le făcu pe cele două fiice ale sale să se simtă ru+inate. din proprie voin ă. se sim i ve5ată +i nenorocită în cel mai înalt %rad.. omul pe care ea însă+i îl privea cu un interes. . $oamna &ennet îl primi cu o polite e e5cesivă. î+i ridica oc(ii înspre dînsul. cu promptitudine. din cau'a unei discriminări atît de prost plasată. străduindu!se să fie calmă. Eli'abet( era de'amă%ită +i furioasă pe ea însă+i că era astfel. )e &in%le0 îl privise numai o clipă.. după scrisoarea lui e5plicativă. fără îndoială. în scurtul răstimp în care se %îndi că dra%ostea +i nă'uin ele lui trebuie să fi rămas neclintite9 dar nu voia să!+i în%ăduie să fie si%ură. Acolo vorbise cu rudele ei cînd nu putuse vorbi cu ea./ai întîi trebuie să văd cum se va purta..dar altfel. &in%le0 recunoscu acest lucru. în care nu se vedea nici un semn de resentiment sau de e5a%erată comple'en ă. dacă nu tot atît de cald. care +tia că lui îi datora mama ei salvarea fiicei sale preferate de la o mare +i iremediabilă ru+ine. . mai înainte. dar mai mult nu putu. +i. de cînd a i plecat de aici. mai ales din pricina contrastului cu polite ea rece +i ceremonioasă a reveren ei +i cuvintelor adresate prietenului său. Arăta serios. după ce îi fu%ise din obra"i. mai ales.. el era omul fa ă de care întrea%a ei familie era îndatorată.iar mama lor continua să vorbească de antipatia ei pentru domnul $arc0 +i de (otărîrea de a fi politicoasă cu el. urcă iară+i pentru o clipă. el nu putea fi decît un bărbat respins de sora ei +i ale cărui însu+iri ea le subapreciase.. Jane se uită la Eli'abet(. totdeauna binevenit la noi. dar abia avea cura"ul să!i vorbească. în timp ce servitoarea se apropie de u+ă. parcă ar fi domnul acela care era mereu cu el. 7iecare se înduio+a pentru cealaltă +i desi%ur +i pentru ea însă+i. î+i spuse ea. c(ipul i se rumeni. se întreba ea. Eli'abet( avea însă motive de stîn"eneală care nu puteau fi bănuite de Jane.dar.

dar cu fiecare minut ce trecea tînăra fată păru că îi atra%e tot mai mult aten ia. în acela+i timp. A i vă'ut anun ul. atît de deplasate. încît abia mai putea să stea locului. cînd observă că frumuse ea Janei reaprindea pasiunea fostului ei admirator. Capitolul . Acolo e re%imentul lui. mi!e foarte %reu. Eli'abet( ie+i din casă pentru a încerca să!+i recapete dispo'i ia sau.dar mintea îi era prea preocupată +i nu î+i dădea întotdeauna seama cînd tăcea. . .on%bourn. pentru asemenea clipe de dureroasă consternare. $omnii se sculară să plece +i doamna &ennet. $omni+oara . # 6mi sînte i dator o vi'ită. Slavă $omnului1 Are el cî iva prieteni. pentru dumneavoastră. sau că nu ar fi putut satisface apetitul +i mîndria cuiva care avea un venit de 'ece mii pe an. ceea ce nimic nu reu+ise s!o facă pînă atunci.. pentru că iarna trecută.. domnule &in%le0.+i îl întrebă pe &in%le0 dacă avea de %înd să rămînă la ară pentru moment. vede i bine. nici pe celălalt1. la fel. stolurile cele mai bune. . desi%ur. pentru a stărui fără contenire asupra unor teme care să i!o strice +i mai rău. # Este minunat. cînd a i plecat la ora+. Unde mai pui c!a fost redactarea fratelui meu.dar. O %ăsea tot atît de frumoasă ca +i anul trecut.. nici pe unul.+i vă asi%ur că am fost foarte de'amă%ită că nu v!a i mai înapoiat să vă ine i promisiunea. EsN. el îi vorbise doar pu in. era convinsă că totul ar fi mers către acela+i sfîr+it descumpănitor. credea dînsul. de+i avea întotdeauna o masă foarte bună. $oamna &ennet fusese %ata!%ata să!i poftească să rămînă la de"un c(iar în 'iua aceea.totu+i sper că nu este adevărat. &in%le0 îi răspunse că da +i îi pre'entă felicitări. Au plecat tocmai la NeGcastle. +i era cu adevărat convinsă că vorbea ca întotdeauna. îi pofti să vină să ia masa la . continuă doamna &ennet. se pare. Jane dorea mult să nu se observe la ea nici o sc(imbare. sau unde locuia. cu alte cuvinte. pe Jane +i pe ea însă+i. să ai o fiică bine măritată. este să nu mai dau vreodată oc(ii cu nici unul dintre ei. $e curînd 3eor%e 4ic*(am. Nu mă îndoiesc că va fi imens de fericit să vă îndatore'e +i va re'erva. Cu si%uran ă că trebuie să fi aflat din 'iare. tot atît de bună +i de naturală. sau orice altceva. adău%ă ea. $acă frumoasele pespective care îi mă%uliseră cu un an în urmă s!ar fi ivit din nou.umea afirma că de Sfîntul /i(ail ave i de %înd să pleca i definitiv. Apoi plecară. $e cînd a i plecat s!au întîmplat o mul ime de sc(imbări prin vecini.. unde vor trebui să rămînă nu +tiu cîtă vreme. de+i poate nu atî ia cît merită. +i mă mir cum de s!a întîmplat să facă a+a o bălmă"eală din treaba asta. )urtarea domnului $arc0 o uimea +i o contraria. 6n clipa aceea sim i că ani între%i de fericire nu le!ar putea răsplăti. care +tia că inta acestui atac era domnul $arc0.ucas s!a măritat +i e la casa ei.. . Nu am uitat.ucrul acesta îi de'le%ă însă limba. $e nu i!a+ mai vedea vreodată. &in%le0 avu un aer pu in încurcat +i spuse ceva despre re%retul lui de a fi fost împiedicat de treburi. Scria numai . de+i nu era pus a+a cum ar fi trebuit să fie. cu domni+oara . N!ar fi putut deci spune ce e5presie avea domnul $arc0. # $upă ce ve i fi omorît toate păsările dumneavoastră. o localitate destul de departe către nord. că mi!a fost smulsă de lîn%ă mine. domnule &in%le0. era atît de cople+ită de ru+ine. obsedată de polite ea ei voită. Compania lor nu poate aduce nici o bucurie care să compense'e penibilul clipei de fa ă. Eli'abet( nu îndră'nea să!+i ridice oc(ii. fără să scrie o vorbuli ă despre tatăl ei. sim itor.Totu+i penibilul pe care ani între%i de fericire nu l!ar fi putut compensa se alină curînd.bănuiesc că a i au'it că a ie+it din mili ie +i a intrat în armata activă. .)rima dorin ă a inimii mele.dar. spuse doamna &ennet.a aceste cuvinte..8< 8mediat după plecarea lor. î+i înc(ipuia că mai pu in de două feluri înainte de friptură nu era destul de frumos pentru un om în privin a căruia î+i făcuse planuri atît de serioase. 3ardiner. domnule &in%le0. vă ro% pofti i +i împu+ca i cîte vre i pe domeniul domnului &ennet. Eli'abet(. de+i nu c(iar atît de vorbărea ă.# 6ncepusem să mă tem că nu o să mai veni i niciodată înapoi. îmi promiseseră i să lua i un prîn' intim la noi îndată ce vă ve i întoarce.. î+i spusese ea. +i una dintre fetele mele. Eli'abet( se sim i +i mai nefericită în fa a unei amabilită i atît de inutile. Cîteva săptămîni. 2tiu că a fost +i în T)e Times +i în T)e "ourier. peste cîteva 'ile..0dia &ennet. Cînd intrase în cameră.

dar vai1 doamnele se %rămădiseră prea strîns în "urul mesei unde domni+oara &ennet prepara ceaiul +i Eli'abet( turna cafeaua. 6mi cunosc puterile +i venirea lui nu mă va mai stin%(eri niciodată. penibile. $arc0 suporta cele petrecute cu o nobilă indiferen ă.+i el păru că va răspunde a+teptărilor fetei. 7ără să vrea î+i respectă (otărîrea pu in timp pentru că Jane.dar vedea cît de rar î+i vorbeau +i ce rece +i ceremonioasă le era atitudinea. ai %ri"ă1 # Scumpa mea . foarte indiferente. de ce a stat tăcut. # $a. Nu i!au mai vă'ut pe domni pînă mar i. mar i. $acă nu!i pasă de mine.. de ce a venit aici. el păru să +ovăie. $e+i nu îndră'nea încă să conte'e pe urmări. $acă se teme de mine. dacă nu l!ar fi vă'ut întorcîndu!+i privirile înspre domnul $arc0. E5istă oare vreun bărbat care să nu se revolte împotriva . una dintre fete se a+e'ă +i mai lipit de ea +i!i spuse în +oaptă9 # N!am să las domnii să ne despartă.$e ce a mai venit oare. /ama sa. în timpul prîn'ului. dacă a venit numai pentru a sta mut.A continuat să fie amabil. încît lîn%ă dînsa nu era un sin%ur loc în care să poată încăpea un scaun. . doamna &ennet lăsă frîu liber tuturor proiectelor de fericire pe care %entile ea +i amabilitatea obi+nuite ale domnului &in%le0 le reînviaseră în cursul unei vi'ite de o "umătate de oră. care erau a+tepta i cu cea mai mare nerăbdare. ne vedem numai ca ni+te cuno+tin e obi+nuite +i indiferente. Eli'abet( îl urmări cu oc(ii. de cîte ori o făceau. >otărîrea fu luată. spuse ea. petrecute în salon înainte de venirea domnilor. %rav +i indiferent. că a trecut această primă întîlnire. fericirea Janei +i a lui ar fi %rabnic reali'ată.i''0. de ambele păr i. 2tia că această situa ie nu putea să le facă plăcere nici unuia dintre ei +i nici să!i pună într!o lumină favorabilă. de+i mai re'ervată decît înainte.ipsa de %entile e a mamei sale o făcea pe Eli'abet( să simtă +i mai dureros tot ce!i datorau. se tot întreba. foarte e5act. Cînd intrară în cameră. $arc0 se îndreptă către un alt col al camerei. /ă bucur că va lua masa la noi. era de natură să dovedească o admira ie care. cu o e5presie de panică pe "umătate rî'ătoare. în acest răstimp. să vadă dacă &in%le0 se va a+e'a la locul care îi revenise în toate petrecerile din trecut. căci nu era deloc într!o bună dispo'i ie. stăpînită de acelea+i %înduri. Era sin%ura bucurie cu care se putea lăuda. A+tepta clipa cînd vor intra ca pe sin%ura +ansă de care depindea toată mul umirea ei din seara aceea.. fură atît de stupide +i plicticoase. voi renun a la dînsul pentru totdeauna. .. $omnii intrară. î+i spunea Eli'abet(. Nu era destul de aproape pentru a au'i ceva din conversa ia lor. &in%le0 se a+e'ă sin%ur lîn%ă dînsa. Eli'abet( urmări nerăbdătoare. )urtarea lui fa ă de Jane. Cînd se îndreptară spre sufra%erie. pi'mui pe to i acei cărora le vorbea. # Acum. în pericol.+i uneori ar fi dat orice pe lume pentru privile%iul de a!i spune că bunătatea lui nu era nici necunoscută +i nici neapreciată de to i membrii familiei sale. nu este a+a.dar s!a întîmplat ca Jane să privească în "urul ei +i să surîdă. Atunci se va vedea în mod public că. se bucura totu+i observîndu!i purtarea.+i. . mă simt perfect lini+tită.de ce nu +i cu mine. se ab inu să!l poftească să se a+e'e lîn%ă dînsa. se apropia cu o privire veselă ce dovedea că dînsa era mai mul umită decît Eli'abet( de musafirii lor. într!adevăr. lîn%ă sora ei.on%bourn foarte mul i invita i. care venise după ea. Nu putu să!+i răspundă în vreun fel care s!o mul umească. Ce om sîcîitor1 Sîcîitor1 Nu vreau să mă mai %îndesc la el. . 8ar cînd domnii se apropiară. 2edea lîn%ă mama ei. $omnul $arc0 se afla departe de ea. O(1 Jane. dacă ar depinde numai de dînsul.Un bărbat care a fost respins o dată1 Cum am putut să fiu atît de nebună încît să a+tept ca dra%ostea lui să revină. Eli'abet( privi către prietenul lui cu un sentiment de triumf.că vi'ita nu se va termina fără să!+i poată spune ceva mai mult decît pu inele cuvinte pe care le rostise la sosire. N!avem nevoie de nici unul dintre ei. o convinse pe Eli'abet( de faptul că. abia avu răbdare să servească pe careva cu cafea +i apoi se supără în%ro'itor pe ea însă+i pentru eă era atît de stupidă. la celălalt capăt al mesei.$acă acum nu va veni către mine. /ar i se adunaseră la . nu mă po i crede atît de slabă încît să mai fiu. spuse Eli'abet( rî'înd. încît deveni aproape nepoliticoasă. acum. prudentă.. # Cred că te afli în marele pericol de a!l face să fie mai îndră%ostit de tine decît oricînd.sînt (otărîtă. a%reabil cu unc(iul +i mătu+a mea cînd era în ora+. Spera că în seara aceea vor %ăsi prile"ul să se apropie unul de altul. sosiră.+i cei doi domni. /omentele de nelini+te. spre cinstea lor de sportivi.iar dînsa ar fi avut motive să!+i înc(ipuie că &in%le0 primise încuviin area lui de a fi fericit.

fiindcă am întrebat!o dacă era adevărat sau nu. trăsura lor trăsese la scară înaintea tuturor celorlalte +i nu avu prile"ul să!i re ină. nu mă lua pe mine drept confidentă. dar mă provoci tot timpul s!o fac. 2i Jane. A+a a spus. vă asi%ur.ondra. # E+ti foarte cruda. cu toate că nu!i putem învă a pe ceilal i decît ceea ce nu merită să fie +tiut. Nu e5istă "i%nire mai oribilă pentru sentimentele lor. tăcut. Se învioră totu+i pu in cînd îl vă'u aducîndu!+i sin%ur înapoi cea+ca de cafea +i se folosi de prile" pentru a!l întreba9 # Sora dumneavoastră încă se află la )emberle0. Eli'abet( nu mai %ăsi nimic de spus.. dar sin%ur. fără să mai doresc altceva în afară de asta. a+e'at la masa de "oc.unei astfel de slăbiciuni cum ar fi a doua cerere în căsătorie adresată aceleia+i femei.ucas. Eli'abet( 'îmbi. Supa a fost de cinci'eci de ori mai bună decît cea pe care au avut!o săptămîna trecută la familia . nu te!am vă'ut niciodată mai frumoasă. )rîn'ul s!a pre'entat cum n!am mai pomenit de mult. $upă ce s!a strîns serviciul de ceai +i s!au aran"at mesele de căr i. Ceilal i au plecat de trei săptămîni la Scarborou%(. e5clamă dînsa. 8artă!mă. din nefericire. # $oamna Annesle0 este cu dînsa. /usafirii păreau să fie atît de bine ale+i. o s!o vedem la Net(erfield pînă la urmă1. # Cît de %reu este să fii cre'ută uneori1 2i cît de imposibil. în %oana ei după "ucători de G(ist +i. speran ele pe care le nutrea pentru familia ei erau atît de departe de orice ra iune. dra%a mea. dar urma să se reîntoarcă după 'ece 'ile. cum rămaseră între ele. fiica ei îl va lua. Sînt perfect convinsă. Tuturor ne face plăcere să dăm lec ii.în cele din urmă. Cred că s!au petrecut toate cît se poate de bine. încît se sim i de'amă%ită cînd nu!l vă'u venind. ce ave i de 'is de 'iua de a'i. =ămase totu+i cîteva minute lîn%ă ea. Sînt convinsă că doamna . # Ei bine. domnul &in%le0 veni din nou..on% spunea +i ea la fel. )e scurt. . spuse domni+oara &ennet Eli'abet(!ei. poate că ar avea mai mult succes. încît să "oace tot atît de prost ca +i ea. )rietenii domniei sale au plecat to i. Sper că vom mai putea fi des împreună. fetelor. pînă la urmă. $oamna &ennet plănuise să!i oprească pe cei doi domni din Net(erfield pentru cinădar. 2i ce cre'i că a mai spus. din purtarea lui de acum. # A fost o 'i tare plăcută. # 2i e sin%ură de tot. că nu a avut niciodată inten ia să!mi solicite dra%ostea. după cîteva clipe. # 8ată o întrebare la care cu %reu a+ +ti cum să răspund. dar speran ele i!au fost toate răsturnate cînd îl vă'u că'înd victima doamnei &ennet. Nu trebuie să mă bănuie+ti.+i cînd era bine dispusă. atît de potrivi i. Te asi%ur că m!am obi+nuit să mă bucur de conversa ia lui ca de a unui tînăr a%reabil +i cu bun!sim . 6mi plac enorm. Erau fi5a i pentru toată seara la mese de "oc diferite +i nu mai avea nimic de nădă"duit decît ca oc(ii lui să se îndrepte atît de des către col ul unde se afla dînsa. )ierdu orice speran ă de a mai avea vreo bucurie. nu trebuie să faci asta. <ă'use în purtarea lui &in%le0 fa ă de Jane atît cît să fie convinsă că.+i dacă stărui în indiferen a ta. # $a.va rămîne acolo pînă la Crăciun.dar dacă el dorea să stea de vorbă cu dînsa. toate doamnele s! au ridicat +i Eli'abet( speră din nou să!l vadă apropiindu!se de ea. pentru a!+i pre'enta cererea în căsătorie. doamna &ennet era într!o dispo'i ie e5traordinară. 6n aceea+i diminea ă prietenul lui plecase la . în 'iua următoare. Totul se datorea'ă numai faptului că este binecuvîntat cu atîta amabilitate +i că e mai dornic de!a face plăcere celor din "ur decît oricare alt om. Asta mă umile+te. cum tînăra de lîn%ă Eli'abet( începuse iar să!i +optească ceva.< . Capitolul .i''0. <înatul a fost fript tocmai la anc +i to i au spus că n!au mai vă'ut vreodată o pulpă atît de %rasă.A(1 $oamnă &ennet. îi răspunse Eli'abet(. într!adevăr.a cîteva 'ile după aceasta vi'ită. .iar nepoatele ei sînt fete foarte binecrescute +i deloc frumoase.on% este una dintre cele mai bune făpturi care au e5istat vreodată. alteori1 $ar de ce!oi fi voind să mă convin%i că simt mai mult decît recunosc eu. $oamna .c(iar +i domnul $arc0 a recunoscut că potîrnic(ile erau remarcabil de bine pre%ătite +i îmi înc(ipui că el are cel pu in doi!trei bucătari fran u"i. nu!mi dai voie să 'îmbesc. # . se îndepărtă.

inimioara mea. bineîn eles. )lanurile doamnei &ennet pentru 'iua aceea rămaseră infructuoase. mai iute.i''0. doamna &ennet stătu mult timp. &in%le0 a fost punctual la întîlnire. dar fără să reu+ească să le impresione'e.. etc. . în capot +i cu părul pe "umătate pieptănat. ca să!i stîrnească ironia sau să!l de'%uste +i să!l facă tăcut. Nu i!am făcut nici un semn.dar. va profita de primul prile" pentru a!i pre'enta oma%iile.cum to i ceilal i urmau să se a+e'e la căr i.+i cînd în cele din urmă :itt0 îi observă semnele. iar /ar0 urcă sus la pianul ei. :itt0 +i cu mine ne ducem sus în camera mea. o scoase afară din cameră. în fond. loc cu concursul acelui domn.+i înainte de a pleca.i''0. Curînd după ceai. 3răbe+te!te. nici lipsă de "udecată.dar Eli'abet( se duse la culcare fericită pentru că era încredin ată că totul trebuia să se desăvîr+ească în curînd. desi%ur. %răbe+te!te +i fu%i "os.vreau să! i spun ceva. nimic. a+a cum se stabilise. # O(1 .9 +i dacă domnia sa îi va în%ădui. Ce trebuie să fac. era aproape convinsă că toate aveau. feti o. mai iute1 Unde î i este e+arfa.+i el a suportat aten iile deplasate ale mamei +i i!a ascultat toate remarcile proste+ti. s!a stabilit +i un aran"ament # mai mult între dînsul +i doamna &ennet # ca să poftească a doua 'i de diminea ă să vîne'e împreună cu so ul ei. mamă. cu multă părere de rău. &in%le0 a venit. Eli'abet( fu silită să iasă. etc. >aide..<ino încoace. a+a cum îi era obiceiul. Eli'abet( trecu în salon. 6ntre surori nu se mai spuse nici un cuvînt despre &in%le0. # )ute i veni mîine. /ai stătu atunci lini+tită cinci minute. Jane nu mai pomeni nimic despre indiferen a ei.=ămase la ei mai mult de o oră +i era într!o dispo'i ie e5celentă. &in%le0.el +i domnul &ennet +i!au petrecut diminea a împreună.nu avea nici un fel de an%a"ament pentru 'iua următoare. uitîndu!se la Eli'abet( +i Cat(erine +i făcîndu!le semne din oc(i. $ar. .dar :itt0 cred că este mai avansată decît oricare dintre noi pentru că a urcat în camera ei de o "umătate de oră. %răbe+te!te. se întoarse cu el la masă. $upă ceai. # .. scumpa mea. cu o răbdare +i o stăpînire de sine deosebit de a%reabile pentru fiică.. Cînd însă mama sa ie+i din cameră. Jane îi aruncă Eli'abet(ei imediat o privire în care se citea toată disperarea ei în fa a acestui vădit aran"ament +i ru%ămintea ca dînsa să nu cede'e. spuse Jane. el îi mărturisi că era an%a"at în altă parte. Ei1 Sara(1 <ino imediat la domni+oara &ennet +i a"ut!o să!+i pună roc(ia. A venit cu adevărat. sper să avem mai mult noroc. Jane nu se lăsă convinsă să coboare neînso ită de una dintre surori. încît nici una dintre doamne nu era îmbrăcată. în ele%i.apoi se reîntoarse în salon. Eli'abet( nu făcu nici o încercare de a discuta cu maică!sa. o întrebă cu toată nevinovă ia9 # Ce este. altădată. îi spuse mama. +i domnul &ennet a fost mai comunicativ +i mai pu in ciudat decît îl vă'use celălalt vreodată. Nu %ăsi la &in%le0 nici înfumurare. 6n cîteva minute. în afară de lo%odnic oficial al fiicei sale. $ouă piedici din cinci fiind astfel înlăturate. $e%a"area +i veselia lui făcură din el un partener e5trem de a%reabil pentru a petrece seara. El se va sim i deosebit de onorat oricînd. Tatăl Janei era cu mult mai a%reabil decît se a+teptase tovară+ul lui de vînătoare. doamna &ennet î+i folosi din nou inventivitatea cu scopul de a!i înlătura pe to i din prea"ma lui +i a fiicei sale. $oamna &ennet îl invită să ia prîn'ul la dîn+ii. # <om coborî cît vom putea de repede. doamna &ennet desc(ise u+a pe "umătate +i o c(emă. Aproape că nici nu a fost nevoie de o invita ie pentru ca să rămînă la cină.as!o încolo pe :itt01 Ce le%ătură are ea cu el. dra%a mea. domnul &ennet se retrase în bibliotecă. se ridică brusc +i. vreau să! i vorbesc. +i încă atît de devreme. # Nimic. $oamnp &ennet fu%i.+i invita ia a fost acceptată cu plăcere.dar. cu condi ia ca domnul $arc0 să nu se întoarcă înaintea termenului fi5at. A venit # a venit domnul &in%le0. dar rămase lini+tită în (ol pînă ce plecă împreună cu :itt0. Eli'abet( nu voia s!o în elea%ă. căci avea de scris o scrisoare.. $a. nu putea fi nevoie de ea pentru a contracara planurile mamei sale. # Cînd ve i mai veni rîndul viitor. # Am putea foarte bine să!i lăsăm +i sin%uri. îndată ce a"unse în (ol.asă coafura domni+oarei . spunîndu!i lui :itt09 . $upă această 'i. la fiica sa +i îi stri%ă9 # Scumpa mea Jane.+i seara. Aceea+i %ri"ă de a!i lăsa sin%uri se făcu din nou observată în timpul serii. $e ce!mi faci semne cu oc(iul. incapabilă sa lase să!i scape un prile" atît de pre ios. &in%le0 a fost tot ce se poate înc(ipui mai fermecător.

că era fiin a cea mai fericită din lume. Nu vreau. 7irile voastre nu se deosebesc deloc. O(1 . Eli'abet( 'îmbi de rapiditatea +i u+urin a cu care se re'olvase. # Trebuie să fu% imediat la mama. <a coborî într!o clipă. =ămasă sin%ură. A fost o seară de neobi+nuită încîntare pentru to i. de+i timp de o "umătate de oră nu!i vorbi lui &in%le0 despre nimic altceva.. de pe bu'ele sale nu ie+i un sin%ur cuvînt în le%ătură cu evenimentul 'ilei pînă ce musafirul lor nu!+i luă rămas bun pentru noapte. Nu o merit1 O(1 de ce nu este toată lumea atît de fericită. se ridică deodată. Eîi'abet( o felicită cu o sinceritate.bucuria din sufletul domni+oarei &ennet pusese pe c(ipul ei o strălucire atît de dulce +i de însufle ită. în %eneral. îl sărută +i îi mul umi pentru toată dra%ostea ce i!o purta. în sfîr+it. sus. viu emo ionată. al falsită ii +i uneltirilor surorii sale # re'ultatul cel mai fericit. încă +i mai rea. cred. Nici unul nu spuse un cuvînt +i Eli'abet( era pe punctul de a se retra%e cînd &in%le0. pentru nimic în lume. nu ve i putea lua niciodată o (otărîre. Jane se duse imediat la dînsul.$ar după ce sfîr+i scrisoarea +i se reîntoarse în salon constată. se reîntoarse în cîteva minute. încît vă ve i depă+i întotdeauna veniturile. să +tii că ceea ce ai de povestit va face atîta plăcere între%ii tale familii1 Cum să îndur atîta fericire. # Cu mama. ca +i sora ei. în ciuda faptului că avea în fa ă un îndră%ostit. Eli'abet( î+i e5primă sincer +i din toată inima încîntarea fa ă de perspectivele lor de înrudire. să nesocotesc %ri"a ei plină de dra%oste sau s!o las să afle de la altcineva decît de la mine.+i dacă acest lucru nu ar fi iscat nici o bănuială.dar a ei personal. replică el. Situa ia lor era destul de penibilă. Totu+i. o întrebă %răbit în timp ce desc(idea u+a. depărtîndu!se în %rabă unul de altul.+i apoi. # E prea mult.iar cînd domnul &ennet se alătură %rupului lor. apropiindu!se de dînsa. stri%ă ea. se %îndi Eli'abet(. spre nesfîr+ita ei mirare. :itt0 surîdea +i 'îmbea proste+te +i spera că!i va veni +i ei repede rîndul.2i acesta este.i''0. El înc(ise atunci u+a +i. +i mă bucur la %îndul că tu vei face o căsătorie atît de fericită. încît tot cedînd unul în favoarea celuilalt. c(ipurile am?ndurora. &in%le0. $oamna &ennet nu era în stare să %ăsească pentru consim ămîntul +i aprobarea ei cuvinte destul de calde ca să!+i poată e5prima a+a cum ar fi vrut sentimentele. a cărui convorbire cu tatăl ei fusese scurtă +i mersese la intă. mai în elept +i mai lo%ic. la masa de seară. vă'u pe sora ei +i pe &in%le0 stînd împreună în fa a căminului +i avînd aerul să fie an%a"a i într!o serioasă conversa ie. <ei fi o femeie foarte fericită.+i. o ru%ă să!l felicite +i să!i acorde afec iunea ei de soră. pe o similitudine de sim ăminte +i %usturi ale amîndurora. 7iecare fra'ă afectuoasă fu un proaspăt i'vor de fericire pentru Jane. 8mpruden a +i ne%li"en a în materie de bani ar fi de neiertat din partea . cînd se întoarseră. ar fi dovedit!o tuturor. care se a+e'ase. # Sper că nu. î+i spuse ea. Se %răbi apoi să a"un%ă la maică!sa care spărsese. partida de căr i +i +edea sus cu :itt0. Sînte i atît de comple'en i amîndoi. re'ultatul circumspec iei pline de în%ri"orare a prietenului său. %lasul +i comportarea lui arătau limpede cît de fe! ricit era într!adevăr. . El s!a +i dus la tata. N!am nici o îndoială că vă ve i în ele%e foarte bine. trebui să asculte tot ceea ce avea el de spus despre fericirea lui +i despre perfec iunea Janei. îi +opti Janei cîteva cuvinte +i fu%i afară din cameră. o căldură +i o încîntare pentru care cuvintele sînt prea sărace ca să le e5prime.+i. un lucru ce le dăduse atîtea luni de 'ile de incertitudine +i neca'uri. $ar nu!+i în%ădui # pentru moment # să stea cu sora ei sau să!i povestească nici "umătate din ceea ce avea însă de spus. # E+ti o fată bună. Eli'abet( era cu adevărat încredin ată că toate speran ele lui de fericire erau bine întemeiate. încît era mai frumoasă decît oricînd. recunoscu.dar imediat ce acesta plecă se întoarse către fiica lui +i!i spuse9 # Jane. îmbră isînd!o imediat. căci se ba'au pe mintea frumoasă +i caracterul mai mult decît frumos al Janei +i. Cînd desc(ise u+a. că avea motive să creadă că mama ei fusese prea istea ă pentru ea.atît de creduli încît to i servitorii vă vor în+ela +i atît de %enero+i. Jane nu putea să aibă re'erve fa ă de Eîi'abet( cînd +tia că o mărturisire îi va face plăcere. adău%ă ea # mult prea mult. te felicit. # Unde este sora dumitale. 6+i strînseră mîinile cu mare căldură. anume. pînă la reîntoarcerea surorii ei.

pe care te!am au'it vreodată inînd!o. 6n absen a Janei. Eli'abet( nu mai avea acum decît foarte pu in timp pentru a sta de vorbă cu sora ei căci. 6ntotdeauna am spus că. dar asta e o dovadă de modestie din partea lui. în viitor. Atîta timp cît nu am firea ta. # A făcut o mică %re+eală. nu voi putea avea niciodată fericirea ta. tare de tot. 4ic*(am. fusese fapt dovedit pentru to i că ei erau sorti i nenorocirii. $in acel moment. de+i Jane avea inima cea mai %eneroasă +i iertătoare din lume. $acă a+ putea să te văd +i pe tine tot atît de fericită1 $acă ar e5ista.asă!mă să mă descurc sin%ură. în afară de convin%erea că eu eram indiferentă. care trebuiau să intervină uneori. &ravo. iar :itt0. Jane nu avea oc(i pentru nimeni altul. sînt atît de fericită1 Sînt si%ură că n!am să înc(id oc(ii toată noaptea. # Trebuie să fi fost manevrele surorilor lui. e5clamă so ia lui. Surorile mai mici începură să o privească cu interes pentru bucuriile pe care Jane va fi poate în stare să le reverse asupra lor. Jane era. de+i numai cu cîteva săptămîni în urmă. cînd a plecat la ora+. Eli'abet( a fost mul umită să descopere că dînsul nu trădase interven ia făcută de prietenul lui. +i poate c(iar mai mult. ce tot spui. . răspunse Eli'abet(. $oamna &ennet era bucuroasă de privile%iul de a!l +opti doamnei )(ilips care cute'ă. 7amilia &ennet a fost ur%ent declarată cea mai norocoasă familie din lume. cînd mi!a spus că nici n!a +tiut că eu am fost la . invita ie pe care dînsul se sim ea obli%at s!o primească. n!a+ putea fi. Jane căuta +i ea acela+i mi"loc de alinare.0dia fu%ise cu 4ic*(am. la un pane%iric din partea Janei asupra neîncrederii în el însu+i +i asupra pu inului pre pe care îl punea pe propriile lui însu+iri. Apoi. pe care nu îl puteau detesta îndea"uns.0dia fuseseră uita i cu desăvîr+ire. bunătatea ta.i''0.ondra. dar ce "ustificare i!a dat. sin%ura dintre to i ai mei. desi%ur. a+a va fi. atîta vreme cît &in%le0 era la ei. +tia că acest lucru ar fi făcut!o să aibă pre"udecă i împotriva lui $arc0. cînd . să facă acela+i lucru la urec(ea tuturor vecinilor ei din /er0ton. vor în ele%e că este ca'ul să fie mul umite +i vom fi iară+i în termeni buni. 2tiam eu cum se vor întîmpla lucrurile. el era totdeauna lîn%ă Eli'abet( pentru plăcerea de a vorbi despre lo%odnica lui. pînă la urmă. nu!l poftea pentru prîn'.+i.iar cînd pleca &in%le0. O(1 . $esfă+urarea evenimentelor în familia de la . Nu1 Nu1 . # Ai putea oare să cre'i. în nici un ca'. că fratele lor e fericit cu mine.on%bourn. că în noiembrie trecut. lucru de care sînt încredin ată. din multe puncte de vedere. numai. era cu adevărat îndră%ostit de mine +i că. de+i între noi nimic nu va mai putea fi niciodată cum a fost în trecut. dacă voi avea foarte mult noroc. pentru cîteva baluri acolo. mărturisi Jane într!o seară. N!a+ fi cre'ut că e posibil.căci. )ăi are patru sau cinci mii pe an. în timpul orelor de despăr ire. în timp util. . fără nici o permisiune. copilul ei preferat. de ce am fost aleasă eu. nimic nu l!ar fi împiedicat să se întoarcă. # Asta e cuvîntarea cea mai neiertătoare. +i nu mă mir. în afară de orice competi ie. încă un asemenea bărbat +i pentru tine1 # $acă mi!ai da patru'eci de asemenea bărba i. s! ar putea să mai dau de un alt domn Collins. m!ar durea să te văd iară+i lăsîndu!te în+elată de pretinsa afec iune a domni+oarei &in%le0. dra%a mea Jane. # Eu am bănuit că a+a a fost. m!am %îndit că ave i toate +ansele să vă uni i. O(1 Este tînărul cel mai c(ipe+ care a e5istat vreodată. &in%le0 deveni un ospete de fiecare 'i la .dar le era amîndurora de mare folos. adresîndu!se fiicei sale9 O(. fată1 6ntr!adevăr. primăvara trecută.i''0.on%bourn nu putea rămîne multă vreme în secret. în fiecare iarnă. anul trecut cînd a venit pentru prima oară în >ertfords(ire. +i binecuvîntată mai presus decît to i ceilal i. . # Să!+i depă+ească veniturile1 $ra%ul meu &ennet. # Sînt cu si%uran ă fiin a cea mai fericită care a e5istat vreodată1 e5clamă Jane. sosind adesea înainte de micul de"un +i rămînînd întotdeauna pînă după cină # afară doar dacă vreun barbar de vecin.. fire+te. Afirma ia aceasta a dus. spuse Eli'abet(.mea. 6n clipa aceea nu!i mai păsa de nimeni altul. Am fost si%ură că nu de%eaba e+ti atît de frumoasă1 /i!aduc aminte că în clipa în care l!am vă'ut. /ar0 se ru%ă pentru accesul la biblioteca de la Net(erfield. căci ar fi putut face o ale%ere cu mult mai bună. atît de fericită cît e+ti tu. Cînd însă vor vedea. # Ce bine mi!a părut.. Ele nu vedeau cu oc(i buni apropierea noastră.

clinc(etul unei trăsuri le îndreptă aten ia spre fereastră +i 'ăriră un cupeu tras de patru cai. Cred că îi va place col i+orul nostru retras. pare să fie un col i+or sălbatic. pînă ce u+a fu dată în lături +i musafirul intră.dar . ec(ipa"ul nu părea să fie al nici unuia dintre vecinii lor. după care î+i continuă drumul. domni+oară &ennet.ad0 Cat(erine după o mică tăcere. m0 lad0. 8mediat ce intrară în pădurice. 8ntrase în cameră cu un aer mai de'a%reabil decît de obicei. penultima. înc?ntată să vorbească cu o doamnă ca .Capitolul .dar uimirea lor depă+i a+teptările +i. a fost c(iar mai mică decît cea resim ită de Eli'abet(. . +i condu pe senioria sa pe toate aleile. unul dintre membrii familiei noastre.+i atît cupeul. de+i nu fusese e5primată nici o dorin ă de a se face pre'entări. i!o întoarse . nu! i vine deloc %reu. dar vă asi%ur că este mult mai mare decît al lui Sir 4illiam . $esi%ur că se a+teptau la o surpri'ă. Este. cea a doamnei &ennet +i a lui :itt0. î+i spuse privindu!i c(ipul.. $ar nu apăru nici o scrisoare +i ea rămase foarte nedumerită. # 2i aceasta. în timp ce el +i doamnele din familia &ennet se aflau împreună în sufra%erie. după care. iar cea mai mare este undeva în parc. nu răspunsese la salutul Eli'abet(ei decît cu o imperceptibilă înclinare a capului +i luase loc. sănătoasă. cam la o săpt?mînă după ce se (otărîse lo%odna dintre &in%le0 +i Jane. totu+i mă%ulită să aibă un oaspete de o asemenea importan ă. Cupeul rămase la u+ă +i Eli'abet( vă'u că înăuntru se afla doamna de companie. foarte (otărîtă dar nu +i foarte politicoasă. îi spuse Eli'abet(ei9 # $omni+oară &ennet. în curînd. cred. cu o mare polite e. să în ele%i motivul călătoriei . senioriei sale. doamnă. de+i musafirul le era cu totul necunoscut.ad0 Cat(erine începu în felul următor9 # $esi%ur. $oamna &ennet adresă.a intrarea senioriei sale. a primit!o cu deosebită polite e. dra%a mea. # Ave i un parc foarte mic aici. este una dintre surorile dumitale. $upă ce a stat cîteva minute în tăcere. # $a. $oamna &ennet o asi%ură că nu rămîneau niciodată acolo după!amia'a +i adău%ă9 # )ot să!mi iau libertatea de a întreba pe senioria voastră dacă domnul +i doamna Collins sînt bine. toată numai uimire.ad0 Cat(erine. Cum era totu+i si%ur că venea cineva la ei. Eli'abet( îi men ionase numele către mama ei. Eli'abet( ascultă +i fu%i în camera ei pentru a!+i lua umbrelu a. 6n timp ce treceau prin (ol. # $a.Eli'abet( era (otărîtă să nu facă nici un efort pentru a le%a o conversa ie cu o persoană care se purta mai de'a%reabil +i mai insolent decît de obicei. foarte bine. Era prea devreme pentru vi'ite +i. presupun. .Cum de!am putut crede că seamănă cu nepotul său. . )lecară. presupun. răspunse doamna &ennet. este mama dumitale. Era . refu'ă să ia ceva. aceasta i se adresă foarte eapăn Eli'abet(ei9 # Sper că e+ti bine. Eli'abet( se a+tepta acum s!o vadă sco înd o scrisoare de la C(arlotte. ridicîndu!se. că erau camere cuviincioase.ucas. $oamna &ennet.ad0 Cat(erine. Erau cai de po+tă. &in%le0 o convinse pe domni+oara &ennet să evite de a rămîne sec(estra i de vreun musafir nepoftit +i să se ducă să se plimbe împreună prin %rădină. în afară de asta. $oamna aceasta. plimbîndu!se cu un tînăr care cred că va deveni. )ă+iră tăcute în lun%ul aleii cu pietri+. pe o latură a pelu'ei. declarînd. dintre fetele mele. . Eli'abet( îi răspunse foarte scurt că da.ferestrele dau de!a dreptul spre apus.ad0 Cat(erine desc(ise u+ile de la sufra%erie +i salon.apoi o conduse pe nobila doamnă "os. 8!am vă'ut alaltăieri seara. acesta părîndu!i!se sin%urul motiv probabil al vi'itei sale. # $u!te. care ducea spre pădurice. # E o nimica toată. cît +i livreaua servitorului care îl preceda călare. în compara ie cu =osin%s.<8 6ntr!o diminea ă. Cea mai mică dintre toate s!a măritat de curînd. după o scurtă cercetare. destul de dră%u . ru%ămintea de a lua o %ustare. dacă mi!ai oferi compania dumitale.ad0 Cat(erine de &our%(. fără să spună un cuvînt. domni+oară &ennet. stri%ă doamna &ennet. înaintînd în lun%ul aleii. nu le erau cunoscute. iar celelalte trei doamne continuară să se întrebe cine putea fi. /!ar bucura să fac o plimbare acolo. # 6ncăperea asta trebuie să fie foarte nepotrivită pentru serile de vară.

(cum. $ar vicle+u%ul +i ademenelile dumitale au putut să!l facă să uite. ce ai de spus. /i s!a spus că nu numai sora dumitale este pe punctul de!a face o căsătorie foarte avanta"oasă. de ce nu poate face o altă ale%ere. # 2i po i declara de asemeni că nu are nici un temei. niciodată nu va avea loc # nu. $acă domnul $arc0 nu este le%at de veri+oara sa nici printr!o datorie de onoare. de ce să nu!mi fie în%ăduit să!l accept. în nici un ca'. într!adevăr. pentru a mă vedea pe mine +i familia mea. îmbu"orîndu!se de uimire +i dispre . =eali'area ei depinde de al ii. e5istă un astfel de 'von.nu sînt deloc în stare să!mi dau seama care este prile"ul pentru care am cinstea de a vă vedea aci. # $acă1 )retin'i deci că nu ai cuno+tin ă de el1 Nu a fost el lansat.ad0 Cat(erine +ovăi o clipă +i apoi replică9 # . niciodată. # Nu am preten ia de a poseda o franc(e e e%ală cu a senioriei voastre. ca +i a mamei ei. nu pute i avea nici un motiv să presupune i că!mi va face mie o cerere în căsătorie. într!o c(estiune atît de importantă ca aceasta. replică senioria sa pe un ton mînios. # $omni+oară &ennet. ce!+i datorea'ă lui însu+i +i între%ii sale familii. desi%ur că nu mă va re ine faptul că mama +i mătu+a lui au dorit ca dînsul să se însoare cu domni+oara de &our%(. Nu ai cuno+tin ă de răspîndirea unui asemenea 'von.on%bourn. Cu toate că ştiu că trebuie să fie o minciună sfruntată. i!a făcut nepotul meu o cerere în căsătorie. fără nici o %reutate în societate +i fără nici o le%ătură cu familia1 Nu ai nici o considera ie pentru dorin a familiei sale # pentru lo%odna sa tacită cu domni+oara de &our%(. nici printr!o înclina ie. Am făcut planuri pentru unirea lor. ci că dumneata. ar trebui să +tii că nu se %lume+te cu mine. cînd dorin a ambelor surori ar putea să se îm! plinească prin căsătoria lor. atîta vreme cît are încă u'ul ra iunii. A fost dorin a specială a mamei lui. A i făcut amîndouă atît cît a i putut. $omnul $arc0 este lo%odit cu fiica mea. insist să mi se răspundă. E+ti oare total lipsită de orice sim de bună!cuviin ă +i pudoare. Sînt cea mai apropiată rudă pe care o are pe lume +i am căderea să!i cunosc preocupările cele mai intime. 7irea mea a fost totdeauna renumită pentru sinceritate +i franc(e e +i. # Să insist ca imediat un astfel de 'von să fie contra'is în mod public. )ropria dumitale con+tiin ă trebuie să! i spună de ce am venit. Au fost destina i unul altuia din copilărie. replică Eli'abet(. Acum două 'ile mi!a a"uns la urec(e un 'von cît se poate de alarmant. $omnia voastră pute i pune întrebări la care eu a+ putea să nu doresc să răspund. va constitui mai curînd o confirmare # dacă. pe mine n! ai să mă %ăse+ti astfel. se va uni curînd după aceasta cu nepotul meu. a+ fi ultima făptură care s!o mărturisescă. în mod stăruitor.trebuie să fie a+a. Eli'abet( o privi cu neprefăcută uimire. mă mir că v!a i deran"at să veni i atît de departe. # $omni+oară &ennet. # Asta nu se poate suporta. la care ai îndră'neala să aspiri. spuse Eli'abet( cu răceală. . # &a am au'it. # Senioria voastră a declarat că lucrul acesta este imposibil. . c(iar de dumneata. # $ar nu ave i căderea să le cunoa+te i pe ale mele. $omni+oară &ennet. într!un moment de rătăcire. N!am fost obi+nuită cu un asemenea limba". Ce +i!ar fi putut propune senioria voastră cu acest demers. # <ă în+ela i.mele aici..!ai fi putut împin%e la asta. doamnă. Nu m!ai au'it spunînd că din primele ceasuri ale vie ii lui a fost sortit veri+oarei sale. # <enirea dumneavoastră la . cu toate că lui nu!i pot face marea ofensă de a presupune că e posibil să fie adevărat. +i o purtare ca aceea de fa ă nu mă va face. de cînd erau în lea%ăn. @i!a făcut el. # A+a ar trebui să fie. să fiu mai e5plicită. dumneata +tii cine sînt eu. acest lucru să fie împiedicat de o tînără fată inferioară prin na+tere. # Nu am au'it niciodată că ar circula. # $ă!mi voie să mă fac bine în eleasă. după toate probabilită ile. plănuind această căsătorie.+i acum. cu propriul meu nepot. $ar ce mă prive+te pe mine. 2i dacă eu sînt cea aleasă.o%odna dintre ei este de o natură foarte specială. # $acă a i cre'ut că este imposibil să fie adevărat. cu si%uran ă că nu!mi voi sc(imba felul de a fi. că domni+oara Eli'abet( &ennet. # Numai atît # că dacă este a+a. . m!am (otărît să pornesc încoace pentru a! i face cunoscute sim ămintele mele. $ar oricît de lipsită de sinceritate ai (otărît dumneata să fii. Căsătoria aceasta. domnul $arc0. $acă nu e5istă nici o altă piedică la căsătoria mea cu nepotul domniei voastre. # $acă am făcut!o.

nu va avea nici un efect. 6n%ădui i!mi să vă spun. i%norată de to i din "urul lui. Căsătoria dumitale va constitui o ru+ine. 7iica +i nepotul meu sînt făcu i unul pentru altul. de ambele păr i. 2tiu totul. Coboară.+i ce urmea'ă să!i despartă. /!a i insultat în toate felurile posibile. fie +i numai pentru a nu o îndatora pe . # Acestea sînt mari nenorociri. desi%ur. să!i fie cumnat.ad0 Cat(erine se ridică +i dînsa +i reveniră către casă. Nu!mi datore'i nimic pentru acest lucru. Averea lor. refu'ul meu de a!l accepta l!ar face oare să dorească s!o ia pe veri+oara lui. n!a+ putea!o spune. Să nu! i ima%ine'i că nu le cunosc situa ia. Nu voi pleca de aici pînă ce nu!mi vei da asi%urarea pe care o pretind de la dumneata. Sînt sorti i unul altuia prin %lasul fiecărui membru al caselor respective. dispre uită. etic(eta. Ce sînt unc(ii +i mătu+ile dumitale.ad0 Cat(erine păru mul umită. din aceea+i vi ă nobilă. fără rela ii sau avere1 Se poate suporta a+a ceva. # Spune!mi. care este fiul administratorului defunctului său părinte. nu o voi da niciodată. că am venit aici cu (otărîrea neclintită de a!mi atin%e scopul. # (ceasta va face situa ia actuală a senioriei voastre +i mai "alnică. . # =efu' să fac o promisiune de acest fel.ad0 Cat(erine. # $omni+oară &ennet. Nu obi+nuiesc să suport înfrîn%eri. $ar nu trebuie. daca nepotul domniei voastre nu are nimic împotriva lor. nici un drept să vă amesteca i într!ale mele.pînă aici sîntem e%ali.iar de partea tatălui. luînd totul în considera ie. din familii respectabile. replică Eli'abet(.+tiu că măriti+ul ei a fost o afacere cîrpită. că ar%umentele pe care le!a i adus în spri"inul acestei cereri e5traordinare au fost tot atît de neserioase pe cît de nesocotită a fost +i cererea. $a. Nu am terminat încă. 2i o astfel de fată să fie cumnata nepotului meu. cu si%uran ă. în linie maternă. Trebuie să vă ro% să!mi în%ădui i să mă întorc în casă. Trebuie să în ele%i. mai am de adău%at încă una. 2i cu aceste vorbe. # 2i vrei să!mi promi i că nu vei face niciodată un asemenea pas. Să stăm "os. ei nu vă pot interesa pe dumneavoastră. i'vorîte în mod firesc din situa ia ei încît. )resupunînd că dînsul ine la mine.a obiec iunile asupra cărora am insistat pînă acum. răspunse Eli'abet( plină de resentimente. după o clipă de %îndire. este splendidă. $ar nu te amă%i cu %îndul că voi da vreodată înapoi. Cerule mare1 Ce! i trece prin %înd.# $eoarece onoarea. # )rin căsătoria mea cu nepotul domniei voastre n!a+ socoti că ies din această sferă. ea nu putu răspunde. # Adevărat.ad0 Cat(erine. . nu va fi suportat1 $acă i!ai cunoa+te propriul dumitale interes. 'şti fiica unui %entilom. $ar so ia domnului $arc0 trebuie să aibă motive atît de e5traordinare de fericire. $ar ce a fost mama dumitale. decît9 # Nu sînt. # (cum nu mai pute i avea nimic să!mi spune i. iar eu sînt fiica unui %entilom. primăvara trecută. # 7ată încăpă înată. să nu aibă da ce să se plîn%ă. # Orice ar fi rudele mele. Cu toate că Eli'abet( n!ar fi răspuns la această întrebare.numele nu va fi nici măcar pomenit vreodată de nici unul dintre noi. Ascultă!mă în tăcere. domni+oară &ennet. onorabile +i străvec(i. interesul9 pentru că să nu te a+tep i să fii luată în seamă de familia sau prietenii lui. lucrul acesta ar face oare căsătoria lor mai probabilă. de+i fără titluri de noble e. Nu!mi sînt necunoscute amănuntele fu%ii infame a celei mai mici dintre surorile dumitale. Nu sînt obi+nuită să mă supun capriciilor nimănui. e+ti lo%odită cu dînsul. dar nu ave i. Senioria voastră dore+te ca domnul $arc0 să se căsătorească cu fiica domniei voastre. <ei fi criticată. S!ar putea ca umbrele de la )emberle0 să fie astfel pîn%ărite.nu mă voi lăsa deci abătută de la reali'area lui. sînt revoltată +i uimită. dacă. odată pentru totdeauna. /!am a+teptat să %ăsesc o tînără femeie mai re'onabilă. . . se ridică. încît să fac ceva ira ional. 8ar so ul ei. . lucre'i împotriva dorin elor tuturor. Cît de mult ar încuviin a nepotul domniei voastre acest amestec în treburile sale. # Nu permit să fiu întreruptă. # 8ar eu. # preten iile de parvenire ale unei tinere fete fără familie.dar dacă v!a+ da promisiunea dorită. te ro%. # Nu te pripi. $însul este un %entilom.asupra mea însă. <ă în+ela i total asupra caracterului meu dacă vă ima%ina i că pot fi influen ată de insisten e ca acestea. n!ar trebui să dore+ti să ie+i din sfera în care ai fost crescută. domni+oară &ennet. pruden a # ba c(iar interesul o inter'ic. îndărătnică1 /i!e ru+ine pentru dumneata1 Asta i!e recuno+tin a pentru aten ia ce i!am arătat. pe c(eltuiala tatălui +i a unc(iului dumitale. Nimeni nu mă va intimida într!atît. în mod voit. /ă văd deci silită să vă ro% să nu mai fiu inoportunată pe această temă. replică Eli'abet(.

au'i cupeul depărtîndu! se. Eli'abet( nu îndră'nea să prevadă. fii si%ură. nerăbdătoare s!o întrebe de ce . # Nici datoria. cred. pînă ce nu!+i aminti că $arc0 era prietenul intim al lui &in%le0 +i ea.od%e deci Hcăci prin comunicările lor cu familia Collins. răspunse fiica sa. # E+ti (otărîtă deci să!l iei. s!a %îndit să profite +i să vină să te vadă. deoarece a venit. că î i vei satisface vreodată ambi ia. Nu îi trimit complimente mamei dumitale. # N!am spus deloc a+a ceva.Senioria sa era e5trem de enervată. domni+oară &ennet. # E o femeie foarte fină. nici onoarea. # N!a dorit asta. ceea ce fusese de a"uns pentru a su%era această idee. Eli'abet( deduse că dînsa inten iona. în %eneral. Ea însă+i nu uitase că prin căsătoria surorii sale ei urmau să fie mai des împreună.ad0!ei Cat(erine.+i lumea. Nici un principiu de acest fel nu ar fi violat prin căsătoria mea cu domnul $arc0.căci îi era cu neputin ă să mărturisească ce discutase cu . probabil. el obiectul de dispre al lumii.ad0 Cat(erine.ad0 Cat(erine. domni+oară &ennet. =efu'i deci să mă îndatore'i.i''0. desi%ur. întorcîndu!se %rabnic pe loc. ca să ne spună că familia Collins este bine. îmi voi urmări scopul. după părerea mea. Se părea că .<88 Această vi'ită e5traordinară o 'vîrli pe Eli'abet( într!o mare tulburare care nu putu fi u+or învinsă +i. 8ar în privin a resentimentelor familiei sale. . Aici.dar. Eli'abet( nu răspunse nimic.ucas . =efu'i să ascul i de imperativele datoriei. fără să încerce S!O convin%ă pe senioria sa să poftească în casă. Am venit să te încerc. Se duce undeva. acest lucru nu mi!ar produce nici un moment de supărare. Să nu! i înc(ipui. 6n felul acesta vorbi . Cumpănind însă cuvintele . în viitor. +i!a+a.ad0 Cat(erine nu voise să vină iară+i înăuntru +i să se odi(nească. Capitolul . cu si%uran ă. va avea prea multă minte ca să participe la acest dispre . Nu meri i astfel de aten ie. trecînd prin /er0ton. dumitale definitivă1 7oarte bine. ore în +ir. a dorit să plece. Sînt (otărîtă numai să ac ione' a+a cum. # <a să 'ică a+a %înde+ti dumneata1 Asta este (otăr?rea. nici recuno+tin a. )resupun că nu a avut ceva anume să! i spună. atunci cînd a+teptarea unei căsătorii îi făcea pe to i nerăbdători s!o vadă +i pe a doua. voi putea fi fericită. 6n timp ce urca scările.ad0!ei Cat(erineI nu făcuseră decît să pre'inte drept lucru aproape cert +i imediat ceea ce dînsa nădă"duia să fie cu putin ă cîndva. 'vonul a"unsese la urec(ile . 2i faptul că ne!a făcut o vi'ită este fantastic de politicos.dar Eli'abet( nu!+i putu înc(ipui de unde pornise acest 'von. fără a ine seama de dumneavoastră sau de oricare altă persoană atît de total străină de mine. nu au nimic a!mi impune în ca'ul de fa ă. onoarei +i recuno+tin ei. # )rea bine.+i cam cum ar lua el o asemenea e5punere a relelor le%ate de o căsătorie cu dînsa. Nu +tia e5act cît inea la mătu+a lui +i nici cît de mult se lăsa . Eli'abet( fu silită să recur%ă la o mică minciună. 6mi cunoa+te i sentimentele. Eli'abet( nu se putu împiedica să nu se simtă nelini+tită în privin a consecin elor probabile. Sînt cît se poate de nemul umită. $in cele ce spusese în le%ătură cu (otăr?rea de a!i împiedica să se căsătorească. )lanul fusese.E+ti (otărîtă să!l de'onore'i în oc(ii tuturor prietenilor săi +i să faci din. <oi +ti acum ce trebuie să fac. sora Janei. 2i vecinii de la . # N!ai deci nici o considera ie pentru cinstea +i reputa ia nepotului meu1 7ată e%oistă +i lipsită de sim ire1 Nu ii seama că înrudirea cu dumneata trebuie să!l de'onore'e în oc(ii tuturor.ad0 Cat(erine î+i dăduse într!adevăr osteneala de a veni de la =osin%s cu scopul unic de a rupe presupusa ei lo%odnă cu domnul $arc0.ad0 Cat(erine pînă ce a"unseră lîn%ă porti a cupeului. # . dacă senioria se persevera în interven ia ei. unde.+i. adău%ă9 # Nu!mi iau rămas bun de la dumneata. /ama ei o a+tepta la u+a budoarului. nu mai am nimic de spus. Am sperat să te %ăsesc re'onabilă. re'onabil. intră numai ea. lini+tită. nu fu în stare să se %îndească la altceva. să se adrese'e nepotului. conc(ise ea. replică Eli'abet(. sau a indi%nării lumii între%i9 dacă familia ar fi nemul umită de însurătoarea lui cu mine.

ca una dintre cele mai ilustre personalită i din ara aceasta. o întîmpină tatăl ei care ie+ise din bibliotecă inînd o scrisoare în mînă. sau "i%nită că scrisoarea nu îi fusese adresată mai curînd ei. N!am +tiut că am două fete %ata să se mărite. voi +ti ce trebuie să în ele%. voi înceta repede de tot să!l re%ret. $acă înainte el avusese +ovăieli în privin a a ceea ce trebuie să facă. desi%ur. în acest punct. cu tot ceea ce o inimă de muritor poate să dorească mai mult # splendide proprietă i. sfatul +i ru%ămintea unei rude atît de apropiate puteau să!i spulbere orice îndoială +i să!l (otărască. la cine face alu'ie. +i probabil că avusese deseori. A doua 'i de diminea ă. Ceea ce te prive+te sună precum urmea'ă9 $upă ce v!am pre'entat sincere felicitări din partea doamnei Collins +i a mea însumi. Ea îl urmă acolo. <oi renun a atunci la orice năde"de. nu va mai purta multă vreme numele de &ennet. +i era si%ur că. . ar trebui să!i cuno+ti cuprinsul.ad0 Cat(erine să!l vadă în trecerea ei prin ora+.+i curio'itatea de a afla ce avea dînsul să!i spună era mărită de presupunerea că trebuia să fie ceva în le%ătură cu scrisoarea aceea. cine e acest domn.. 2i ce poate avea el de spus.ad0 Cat(erine +i reflectă. citindu! i ce spune. dar era firesc să presupună că avea o părere mai înaltă despre senioria sa decît putea avea ea. <ino în cameră. î+i spuse Eli'abet(. din aceea+i sursă. 6i ful%eră prin minte %îndul că putea fi de la . dacă prietenul lui va primi peste cîteva 'ile un cuvînt de scu'ă pentru că nu!+i poate ine promisiunea. Scrisoarea este de la domnul Collins. să fie fericit atît cît îl putea face o demnitate fără pată .iar promisiunea făcută lui &in%le0 de a reveni la Net(erfield să nu mai fie respectată. Acest tînăr domn este dăruit. # Ai idee. unde se a+e'ară. care Eli'abet(!ei i se păruseră slabe +i ridicole.n!ai să fii în stare să descoperi numele adoratului tău. /are a fost surpri'a celorlal i din familie cînd au au'it cine îi vi'itase. mătu+a îi va atin%e coarda cea mai sim itoare. con ineau mult bun!sim +i o "udecată sănătoasă. de care a fost. direct. nu se va mai întoarce.i''0. Tinerele fete au o mare perspicacitate în c(estiuni de acest fel. iar Eli'abet( fu scutită de multă sîcîială pe această temă. se pare. # )o i.influen at de ra ionamentele ei. Atunci el spuse9 # A'i!diminea ă am primit o scrisoare care m!a uimit peste măsură. 7iica dumneavoastră Eli'abet(. să %(ice+ti. # . S!ar putea ca . pe bună dreptate. 6l urmă pe tatăl ei pînă lîn%ă cămin. plină de nelini+te.+i nu +tia dacă să fie foarte mul umită pentru faptul că el se e5plica. spuse el.dar au trebuit să se mul umească cu acela+i fel de presupuneri care lini+tiseră +i curio'itatea doamnei &ennet.)rin urmare. . la toate e5plica iile pe care trebuia să le dea. Cum te prive+te mai ales pe tine. $ată fiind ideea lui despre demnitate.i''0.cred însă că pot desfide c(iar +i subtilitatea ta. voiam să te caut. după ce sora sa mai mare va fi renun at la el. da i!mi voie să adau% o mică lămurire pe tema altui eveniment de care am fost încuno+tin a i. # $e la domnul Collins. într!un mod special. cînd ar fi putut ob ine iubirea +i mîna mea. cînd domnul &ennet urmă9 # )ari a +ti despre ce e vorba. la orice dorin ă de statornicie din partea lui. cerere de care a i fi desi%ur ispiti i să profita i imediat. informat de unul dintre blîn'ii +i bîrfitorii .+i partenerul ales de destin pentru dînsa poate fi privit. 6ncepe cu felicitările pentru apropiata cununie a fiicei mele celei mai mari. pe cînd cobora. asupra relelor la care vă pute i e5pune printr!o acceptare pripită a cererii acestui domn.6n acest ca'. Sîn%ele năvăli în obra"ii Eli'abet(ei. atît dumneavoastră cît +i veri+oarei Eli'abet(. pentru acest fericit eveniment. # Ceva foarte potrivit. în+irîndu!i de'avanta"ele le%ate de o căsătorie cu cineva ale cărei rude apropiate erau atît de nepotrivite cu propriile lui rude. se presupune. fiind pe dată convinsă că era o scrisoare de la nepot +i nu de la mătu+ă. . $ar iese +i asta acum.ucas. N!am să mă "oc cu nerăbdarea ta. $ă!mi voie să te felicit pentru o cucerire foarte importantă. . va sim i probabil că ar%umentele. în ciuda tuturor acestor tenta ii. Totu+i. da i!mi voie să vă atra% aten! ia. pe loc.i''0. $acă se mul ume+te numai să mă re%rete. neamuri de vi ă nobilă +i! o mare influen ă.

0dia a fost atît de bine mu+amali'ată +i sînt mî(nit numai că faptul de a fi trăit împreună. poate. Am considerat că este de datoria mea s!o încuno+tin e' pe veri+oara mea.+i atunci s!a vă'ut limpede că. sau să mă ab in de a!mi mărturisi uimirea. avînd unele obiec ii împotriva familiei veri+oarei mele. # O(. care nu se uită niciodată la vreo femeie. Niciodată umorul lui nu!+i alesese o intă mai pu in plăcută pentru ea. mai departe.+i cum întrebarea fusese pusă fără cea mai mică suspiciune. decît pentru a!i %ăsi un cusur +i care. probabil. sau . $omnul $arc0. A fost o în! cura"are la viciu. a spus ceea ce sim ea cu această oca'ie. la rîndul nostru. n!a+ renun a la coresponden a mea cu domnul Collins. A venit ea să!+i refu'e consim ămîntul. Eli'abet( nu fusese niciodată mai încurcată decît acum. # Asta este ideea lui despre iertarea cre+tinească1 =estul scrisorii este numai în le%ătură cu situa ia scumpei lui C(arlotte +i cu speran ele pe care le are în le%ături cu dob?ndirea unei tinere ramuri de măslin. înainte de căsătorie. cînd încerca să!+i disimule'e sentimentele. despre acest lucru. sau să se teamă că.uca+ii. ea nu se sim i mî(nită cînd dînsul o repetă. este atît de %eneral cunoscut. pentru nimic în lume. cînd îi venea mai mult să plîn%ă.i''0.ad0 Cat(erine despre acest 'von. $ar.on%bourn. nu prive+te această căsătorie cu oc(i buni. cu obi+nuita sa condescenden ă. # O(. în cea mai mare %rabă. .+i dacă eu a+ fi vicar la . $acă ar fi ales pe oricine altul. îndată. în loc ca dînsul să fi observat prea pu#in. seara trecută. $upă ce. Ar fi putut să pescuiască el. ve'i. în calitate de cre+tin trebuia desi%ur să!i ierta i. aflînd că a i primit tînăra perec(e în casa dumneavoastră. imediat după ce s!au căsătorit. Nu. m!a+ fi opus cu toată stră+nicia la a+a ceva. # $omnul Collins mai adau%ă9 /ă bucur sincer că trista întîmplare cu veri+oara mea . Capitolul . nu s!a uitat în via a lui la tine! E splendid1 Eli'abet( încercă să facă (a' împreună cu tatăl ei. Nu ai de %înd să faci pe domnişoara. Nu trebuie totu+i să trec peste îndatoririle le%ate de po'i ia mea. cînd citesc o scrisoare de!a lui nu mă pot stăpîni să nu!l prefer c(iar +i lui 4ic*(am. asta face totul atît de amu'ant. dar nu fu în stare să sc(i e'e decît un surîs foarte silnic. )entru ce altceva trăim decît să petrecem pe socoteala vecinilor +i să rîdem de ei.i''0.+i nu putu decît să se mire de această lipsă de pătrundere din partea lui. n!ar fi fost nimicdar perfecta lui indiferen ă +i antipatia ta acută face totul atît de încîntător de absurd1 Oricîtă oroare am de scris. . cu toată pre uirea ce!o am pentru insolen a +i ipocri'ia %inerelui meu. cu cele ce spusese despre indiferen a domnului $arc0. . . dînsa.<888 . Cite+te. în modul cel mai crud. te ro%. ară i de parcă nu te!ai fi amu'at. cred că e+ti într!adevăr surprinsă. să nu!+i fi înc(ipuit ea prea mult.a această întrebare. am pomenit senioriei sale de probabilitatea acestei căsătorii. $ar este atît de ciudat1 # $a. Sînt %ro'av de amu'ată. # Domnul Darc0. Trebuia să rîdă. pentru ca dînsa +i nobilul său admirator să +tie cum stau +i să nu se pripească în nici un ca' cu o căsătorie care nu a primit încuviin area necesară. el este omul1 >ai.ad0 Cat(erine de &our%(. în cercul cuno+tin elor noastre. dar nu să permite i să apară vreodată în fa a dumneavoastră sau să se pomenească numele lor în au'ul dumnea! voastră. vreun bărbat al cărui nume să facă în mod mai desăvîr+it dovada minciunii pe care o difu'ea'ă. sper. Tatăl ei o îndurerase. 2i te ro%. nu!+i va da niciodată consim ămîntul la ceea ce domnia sa nume+te o căsătorie atît de de'onorantă./otivul pentru care vă pun în %ardă este precum urmea'ă9 avem ra iuni să credem că mătu+a sa. # Nu te amu'ă. fiica sa răspunse doar rî'înd.i''0. . da. ce!a spus . +i să pretin'i că e+ti "i%nită de un 'von fără noimă. e5clamă Eli'abet(.

înainte ca doamna &ennet să aibă timp să!i spună domnului $arc0 că o vă'useră pe mătu+a lui. 7ericirea provocată de acest răspuns fu probabil ceva ce nu mai sim ise el niciodată pînă atunci. :itt0 +i $arc0 trebuiră să se amu'e între ei.+i. efectul fusese e5act contrar. dorind să rămînă sin%ur cu Jane. $ra%ostea +i dorin ele mele sînt nesc(imbate.ad0!ei Cat(erine. Eli'abet( era prea stîn"enită pentru a spune ceva. spuse imediat9 # $omnule $arc0. $oamna &ennet nu obi+nuia să mear%ă pe "os. deoarece :itt0 dorea să!i facă o vi'ită /ariei. )rea erau multe de %îndit. replică $arc0. cu franc(e e. &in%le0. cu acest prile". ar fi putut vedea cît de bine îi +edea e5presia de sinceră încîntare ce se răspîndise pe c(ipul lui. Nu voi încerca să ne% că. multe de sim it pentru a mai putea fi aten i la altceva.on%bourn. un cuvînt din partea dumneavoastră mă va reduce la tăcere pe acest subiect. Eli'abet(. întîi. &in%le0. # $acă dori#i să!mi mul umi i. <ă cuno+team firea de a"uns pentru a fi convins că.on%bourn înso it de $arc0. nu in seama cît de mult le!a+ putea răni pe ale dumneavoastră. nu multe 'ile după vi'ita . de+i nu prea cur%ător. Eli'abet( află curînd că în ele%erea lor de acum se datora eforturilor mătu+ii lui.6n loc să primească vreo scrisoare de scu'e de la prietenul lui. cred că m!am %îndit numai la dumneavoastră. spuse $arc0 pe un ton surprins +i emo ionat. propuse să iasă cu to ii la plimbare. $ar familia dumneavoastră nu!mi datorea'ă nimic.dar. dimpotrivă. desi%ur. pentru totdeauna. cînd :itt0 îi părăsi. numai cu el.Eli'abet( lua în secret o (otărîre disperată +i poate că +i dînsul făcea acela+i lucru. spune i!mi!o imediat. $acă sentimentele dumneavoastră sînt încă ceea ce erau în aprilie trecut. spuse $arc0. $acă +i restul familiei mele ar cunoa+te adevărul. Eli'abet( îi răspunse îmbu"orîndu!se +i rî'înd9 . despre motivul acestei călătorii +i despre convorbirea avută cu Eli'abet(. Oricît de mult o respect. i!a i fi spus!o mătu+ii mele desc(is. re%ret nespus de mult că a i fost încuno+tin ată despre un lucru care # vă'ut într!o lumină %re+ită # v!a putut stîn"eni. că sentimentele ei suferiseră o sc(imbare atît de substan ială. s!o face i numai în numele dumneavoastră.0diei m!a făcut. lucru de care fiica ei se în%ro'ea. Continuau să mear%ă fără să +tie încotro. # /!a învă at să sper a+a cum nu!mi în%ăduisem să sper vreodată pînă acum. din perioada la care se referea dînsul.+i $arc0 îi vorbi despre sentimente care.od%e. Nu s!a vorbit însă decît foarte pu in9 :itt0 era prea speriată de el pentru a vorbi. )orniră înspre . profitînd de cura"ul pe care!l sim ea în clipa aceea. să aflu că a i fost amestecat în această c(estiune. în numele între%ii mele familii.ondra +i îi vorbise despre călătoria ei la . putea asculta. s!a adău%at dorin a de a vă +ti fericită. Nu am cre'ut că se poate avea atît de pu ină încredere în doamna 3ardiner. am dorit din tot sufletul să vă mărturisesc toată recuno+tin a de care sînt însufle ită. O vorbă necu%etată a . sînt o făptură foarte e%oistă +i. din nefericire pentru senioria sa. cum Eii'abet( nu credea că este oportun să mear%ă cu to ii. stăruind cu emfa'ă asupra fiecărei e5presii a tinerei fete ce dovedea. Toată lumea a fost de acord. n!am putut avea lini+te pînă ce n!am cunoscut amănuntele. făceau ca dra%ostea lui să fie clipă de clipă mai pre ioasă. $a i!mi voie să vă mul umesc din nou. se e5primă cu tot atîta emo ie +i căldură ca orice om îndră%ostit nebune+te. încît o făceau să!i primească asi%urările cu recuno+tin ă +i bucurie. $omnii sosiră devreme +i.+i. C(iar din clipa cînd am aflat acest lucru. dacă a i fi fost absolut +i irevocabil împotriva mea. se strădui să vorbească +i îi dădu a în ele%e imediat.aceasta într-adevăr îi făcuse o vi'ită cînd trecuse prin . $upă o scurtă pau'ă.+i. Acum venise momentul să!+i pună în aplicare (otărîrea. dar ceilal i cinci porniră împreună. Totu+i &in%le0 +i Jane îi lăsară pe to i să le!o ia înainte. sim ind cît e de stîn"enit +i de nelini+tit.+i. după concep ia senioriei sale # în mod special # si%uran ă de sine +i îndărătnicie. /ar0 nu putea niciodată să!+i facă timp. avînd convin%erea că o asemenea relatare trebuia s!o a"ute să ob ină de la nepotul ei promisiunea pe care ea refu'ase să i!o dea. multe de spus.ucas . n!a+ fi nevoită să vă e5prim numai %ratitudinea mea. de dra%ul de a!mi lini+ti propriile mele sim ăminte. $ar. $acă Eli'abet( ar fi fost în stare să!i întîlnească privirea. cu toate că nu putea privi. la celelalte motive care m!au îndemnat. # =e%ret. # Nu trebuie s!o acu'a i pe mătu+a mea. pentru %eneroasa în ele%ere care v!a făcut să vă da i atîta osteneală +i să îndura i atîtea umilin e pentru a da de urma lor. ea continuă cu îndră'neală să mear%ă mai departe. a+a cum se cam a+teptase Eli'abet(. tovară+ul ei de plimbare adău%ă9 Sînte i prea %eneroasă pentru a %lumi cu mine. Ei rămaseră în urmă în timp ce Eli'abet(. Nu mă pot opri să nu vă mul umesc pentru bunătatea fără precedent pe care a i avut!o pentru biata mea soră.dar. demonstrîndu!i ce însemna ea pentru el. veni la .

# Ce a i spus despre mine. să nu!mi pese de nimeni în afară de cercul meu familial. pe bună dreptate.3înde+te!te la trecut numai în măsura în care amintirea lui î i aduce bucurie. atît de u+or cum vrea să insinue'e teama dumneavoastră. # Nu ne vom certa pentru partea cea mai mare de vină din seara aceea.# $a.. Trebuie să învă a i ni el din filo'ofia mea9 . încît toate lucrurile neplăcute în le%ătură cu ea trebuie uitate.. # Scrisoarea va fi desi%ur arsă dacă crede i că este absolut esen ial pentru păstrarea stimei mele. ele nu se sc(imbă. $upă ce a i citit!o a i acordat vreo încredere celor cuprinse în ea. la vremea aceea. cît m!au torturat. cu %reu dacă vă pute i înc(ipui. c(intesen ă de bunăvoin ă +i amabilitateI. au în%ăduit. Era o parte.m!a+ în%ro'i dacă l!a i putea citi din nou. toate pre"udecă ile împotriva lui. trebuie s!o mărturisesc. # Cînd am scris scrisoarea aceea. Era i atunci convinsă că sînt lipsit de orice fel de sentiment omenesc # sînt si%ur că a+a credea i. au încura"at. treptat. <ă asi%ur că e mult de cînd mă simt ru+inată pînă în adîncul inimii din cau'a lor. <in pe nepoftite amintiri dureroase care nu pot. să doresc. foarte departe de a mă a+tepta ca vorbele mele să facă o impresie atît de puternică. am fost răsfă at de părin ii mei care. $upă ce v!am "i%nit în fa a atît de %roa'nic. comportarea nici unuia dintre noi nu a fost irepro+abila . nu repeta i ceea ce am spus atunci1 Aceste amintiri nu!s deloc potrivite. Cînd eram copil. 6nc(eierea ei este caritatea însă+i. Nici un moment nu mi!am înc(ipuit că vor fi resim ite în felul acesta. credeam că sînt calm +i cu sîn%e rece. sper că am cî+ti%at ambii în polite e. # Nu mă pot împăca atît de u+or cu mine însumi. # 2tiam. replică $arc0. a purtării mele. cel pu in. dar am fost lăsat să le aplic într!un spirit plin de mîndrie +i înfumurare. de+i acu'a iile dumneavoastră erau %re+it întemeiate. ceea ce este mult mai bine. Nu voi uita niciodată mustrarea dumneavoastră atît de oportună9 . Cu mine însă nu e a+a. Era de neiertat.. /i!au fost recomandate principii bune. dar era necesar s!o fac. $ar nu vă mai %îndi i la scrisoare. dar nu a fost terminată în acela+i fel. să vă facă să mă urî i. dar n!am fost învă at să!mi îndrept caracterul. purtarea mea fa ă de dum! neavoastră. # <!a făcut. a e5presiilor folosite în tot acel timp mi!a fost luni de 'ile +i îmi este +i acum nespus de dureroasă. în special începutul. Nu voi uita niciodată e5presia pe care a i avut!o cînd mi!a i spus că nu a+ fi putut să mă adrese' dumneavoastră în vreun mod care să vă facă să mă accepta i. # Scrisoarea a fost începută astfel. 6mi amintesc unele e5presii care ar putea. dintr!o totală i%norare a răului. $in nenorocire. . dar de atunci. să am o părere mediocră despre inteli%en a +i valoarea celorlal i. A+a am fost de la opt la două'eci +i opt de ani. pornind de la premise eronate. Nu mă pot %îndi la ea fără oroare. fiu unic Hani îndelun%a i unicul copil3. de+i nu în principii.+i a+a a+ fi putut să fiu încă. să am o părere mediocră despre tot restul lumii. # O(. Eli'abet( îi e5plică efectul ce!l avusese asupra ei +i cum îi dispăruseră. Căci. nu trebuie să fie respinse.a o cercetare atentă. de+i buni Htatăl meu în special. v!a făcut con inutul ei să vă sc(imba i repede părerea despre mine. # Nu pot să accept nici o filo'ofie de acest fel. Nu pute i +ti. am fost învă at ce este drept. că ceea ce!am scris trebuia să vă mî(nească.dar de atunci m!am convins că o scrisesem într!o stare de spirit de %roa'nică înver+unare. sper. .. nu puteam avea scrupule să vă "i%nesc +i fa ă de toate rudele dumneavoastră. întrebă el.dar. încît mul umirea ce i'voră+te din ele nu ine de filo'ofie ci.. a tonului. $arc0 pomeni de scrisoarea lui. Sper că a i distrus scrisoarea. aproape că m! au învă at să fiu e%oist +i dominator. Sentimentele persoanei care a scris!o +i ale aceleia care a primit!o sînt acum atît de profund diferite de ceea ce erau atunci. Acestea au fost cuvintele dumneavoastră. cu toate că avem amîndoi motive să credem că părerile mele nu sînt total inalterabile.$acă v!a i fi purtat ca un %entilom. desi%ur. îmi cunoa+te i de a"uns franc(e ea pentru a mă crede capabilă de acest lucru. care să nu fi meritat. Amintirile dumneavoastră trebuie să fie atît de curate +i fără repro+. merita cea mai severă do"ana. Amintirea celor ce!am spus atunci. spuse el. spuse Eli'abet(. Am fost toată via a un e%oist # în practică. a trecut un timp pînă ce am devenit destul de re'onabil pentru a recunoa+te cît de întemeiate erau. # Nu!mi vine %reu s!o cred. # Eram. în compara ie cu inteli%en a +i valoarea mea.de+i.

de+i el avu o e5clama ie de protest la au'ul cuvîntului folosit. dar starea mea de spirit mă poate face adesea să cad în %re+eală. că nu eram atît de mic la suflet încît să fiu supărat pentru trecut. $upă ce merseră la voia întîmplării vreo cîteva mile. că a+tepta i oma%iile mele. 8!am povestit despre toate cele întîmplare. Con+tiin a îmi spunea ca nu meritam să fi i prea politicos cu mine +i mărturisesc că nu m!am a+teptat să primesc mai mult decît mi se cuvenea. prea scumpă +i fermecătoare Eli'abet(1 Cît de mult vă datore'1 /i!a i dat o lec ie. atunci. să diminue' reaua impresie pe care v!o lăsasem. +i că dacă fusese %rav +i în%îndurat asta se datora doar preocupărilor le%ate. Am urmărit!o de aproape în timpul celor două vi'ite pe care le!am făcut acum în urmă aici +i m!am convins de dra%ostea ei. modest. în sfîr+it. cînd am vă'ut că îmi dădea i aten ie. Nu avusese niciodată nici cea mai slabă bănuială. # Scopul meu. # Surpri'a dumneavoastră nu o putea întrece pe a mea. pentru un .n!am fost decît surprins. că sora dumneavoastră nu sim ea nimic pentru el. ea era si%ură că probabil a+a se petrecuse. Cînd am plecat. # Nu. # Era i deci convins că vă voi accepta. Am cre'ut că dori i. +i despre de'amă%irea ei din cau'a întreruperii bru+te a rela iilor lor.0dia. imediat după ea. # 6n seara de dinaintea plecării mele la . dar cît de folositoare1 )rin dumneavoastră am învă at să fiu modest. 2i. la început într!adevăr dură. sim isem că era pe cale de a se întîmpla curînd. Ce ve i crede despre vanitatea mea. # Nicidecum. Am venit în fa a dumneavoastră absolut convins că voi fi acceptat. # Ce!or fi devenit domnul &in%le0 +i Jane. că eram convins că mă în+elasem presupunînd. Neîncrederea în sine l!a împiedicat să se ba'e'e pe propriul său discernămînt într!un ca' atît de serios. spuse Eli'abet(. în plus. &in%le0 este. uitîndu!se la ceas descoperiră. sau numai după cele ce v!am relatat eu primăvara trecută. fără nici o afectare. # 8!a i vorbit din propria dumneavoastră convin%ere cînd i!a i spus că sora mea îl iube+te. îl întrebă ea. Cît de curînd se vor fi ivit +i alte dorin e. Am %(icit acest lucru. care au făcut ca amestecul meu în treburile lui personale să fie o impertinen ă +i o absurditate. a+a cum făcusem. presupun. spuse el. dovedindu!vă că mustrările dumneavoastră au avut efect. # Comportarea mea trebuie să fi fost de vină.ondra. inevitabil.+i cum am putut u+or să!mi dau seama că dra%ostea lui pentru ea era nesc(imbată.+i speram să ob in iertarea dumneavoastră. răspunse $arc0. # Trebuie să vă întreb dacă v!a surprins. # Acesta e un fel de a spune că primise învoirea dumneavoastră. că era timpul să se întoarcă acasă. de un asemenea scop. i!am făcut o mărturisire pe care cred că ar fi trebuit să i!o fi făcut cu mult înainte. vă asi%ur. $arc0 era încîntat de lo%odna lor. în primul moment. /!a i de'aprobat pentru că venisem acolo. prea ocupa i pentru a!+i da seama de acest lucru. dar era un subiect prea dureros pentru amîndoi ca să mai stăruie asupra lui. # $in propria mea convin%ere. ca s!o caute pe . # $a.prietenul lui i!o adusese la cuno+tin ă din primul moment. cu %reu a+ putea!o spune dar. # 2i certitudinea dumneavoastră l!a convins imediat +i pe el. Eli'abet( află atunci că mai înainte de a fi părăsit (anul el se +i (otărîse să plece din $erb0s(ire. N! am avut niciodată inten ia de a vă decep iona. Cît trebuie să mă fi urît după seara aceea! # Să vă urăsc1 Am fost mînios probabil. /i!a i arătat cît de neîndestulătoare erau toate preten iile mele de a mul umi o femeie demnă de a fi mul umită. cu adevărat nu. Eli'abet( nu!+i putu stăpîni un surîs constatînd u+urin a cu care î+i diri"a prietenul. iar încrederea în "udecata mea a făcut totul mai u+or. 8!a vorbit apoi despre încîntarea 3eor%ianei. după ce se cunoscuseră. Eli'abet( î+i e5primă din nou recuno+tin a. # 6ntr!adevăr. # Aproape că mă tem să vă întreb ce a i cre'ut despre mine cînd ne!am întîlnit la )emberle0. eram. cam la o "umătate de oră după ce v!am revă'ut. fu e5clama ia care aduse în discu ie ca'ul lor. dar nu în mod inten ionat.dar imediat mînia a început să ia o altă direc ie.dacă nu a i fi fost dumneavoastră. A fost uluit. nu am avut nici o îndoială că vor fi ferici i împreună. 8!am mai spus. prin orice amabilitate ce!mi stătea în putere. /!am sim it obli%at să!i mărturisesc un lucru care.a"un%îndu!se astfel cu discu ia în mod firesc la cau'a întreruperii. a fost să vă arăt.

Acum m!a iertat din toată inima. timp de trei luni. # 7oarte.8C # $ra%ă . l!a ve5at. dar furia lui. în afară de stîn"eneala de moment. nu a durat mai mult decît pînă în clipa cînd i!au pierit îndoielile în privin a sentimentelor surorii dumneavoastră. S!a înfuriat. a+ vrea. $ar e+ti bucuroasă. nu e cu putin ă.i''0. ea nu putu în ruptul capului crede cele ce au'ea. . Capitolul . Era con+tientă că. n!ai să mă po i păcăli.dar se înfrînă. (cestea toate trebuie uitate. o memorie bună este de neiertat. vreau să te felicit. Jane.to i ceilal i îi puseră aceea+i întrebare.clar e+ti si%ură # iartă!mi întrebarea # e+ti absolut si%ură că ai să po i fi fericită cu el. # 3lume+ti. E pentru ultima oară că mi!o amintesc eu însămi. încît n!avea perec(e. 6n (ol s!au despăr it.+tiu că este imposibil.o%odită cu domnul $arc01 Nu. cu adevărat. încît aproape că nu +tiu cînd a început.i''0. am vorbit despre asta ca despre o imposibilitate. /ă tem că ai să te superi. Este eu neputin ă1 . într!adevăr1 Sin%urul meu spri"in erai tu +i sînt si%ură că dacă tu nu mă cre'i. +i nu fără dreptate. nu putea fi depă+ită decît de propria lui fericire. Spune!mi tot ce trebuie să +tiu.i''0. Nu spun decît adevărul. Seara trecu în lini+te. Totu+i.cei ne+tiu i încă tăceau. # /!am îndră%ostit atît de treptat.dar în ca'uri de felul acesta. că am +tiut asta +i nu i!am spus!o inten ionat. Scumpă. Eli'abet( o asi%ură din nou. # Ce început nenorocit. nimeni altul nu mă va crede. Comentînd anticipat fericirea lui &in%le0 care. scumpă . 2i îl iube+ti cu adevărat destul de mult. # O(1 $a1 Cînd am să! i povestesc totul ai să %înde+ti c(iar că simt mai mult decît trebuie. <reau să vorbim foarte serios. mai avea de făcut fa ă +i altor %reută i. +i sîntem lo%odi i. sînt cum nu se poate mai serioasă. Se întreba ce vor sim i cei din familie cînd situa ia ei va fi cunoscută.i''0. nimeni nu!l simpati'a +i se temea c(iar că la ceilal i era vorba de o antipatie pe care toată averea +i importan a lui nu o vor putea +ter%e. Ea răspunse numai că rătăciseră prin împre"urimi pînă ce nu!+i mai dăduse nici ea seama unde se afla. )oate că nu l!am iubit totdeauna ca acum. Totu+i acum trebuie să te cred. în afară de Jane. $arc0 nu era omul la care fericirea să se reverse în veselie. trebuie să mărturisesc că îl iubesc mai mult decît pe &in%le0. Cînd vorbi se înro+i. $e+i suspiciunea nu intra cît de cît în firea domni+oarei &ennet. o întrebă Jane pe Eli'abet( în clipa cînd aceasta intră în cameră. pe unde te!ai plimbat. foarte mult. fără nimic deosebit.dar nici asta. # Ei bine. # Surioara mea dra%ă. # Nu +tii absolut nimic.o%odnicii recunoscu i vorbeau +i rîdeau.timp. Nu mi!am putut în%ădui să!i ascund că sora dumneavoastră fusese iarna trecută. Tare ar mai fi dorit Eli'abet( să remarce că domnul &in%le0 era un prieten dintre cei mai încîntători # atît de u+or de condus. Jane o privi cu îndoială. $arc0 continuă conversa ia pînă ce au a"uns acasă. stri%ă Jane. la ora+. nici altceva nu tre'i vreo bănuială în privin a adevărului. fii serioasă acum. # Nu încape nici o îndoială. .i''0. nu.iar Eli'abet(. $ar ne!am %îndit la asta. dar era cam prea devreme pentru a se face începutul. mai curînd +tia decît sim ea cît este de fericită. # O(1 . Noaptea î+i desc(ise inima către Jane. <reau să!mi spui de cînd îl iube+ti. Este lucru %ata stabilit între noi că vom fi perec(ea cea mai fericită din lume.dar cred că ar trebui să iau ca dată clipa în care am vă'ut pentru prima oară frumosul parc de la . 2tiu cît de nesuferit î i e. 6+i aminti că el mai trebuia încă să înve e să se lase ironi'at. E+ti absolut si%ură că sim i ceea ce ar trebui să sim i. # Ce vrei să spui. mai stăruitor. $omni+oara &ennet tot nu!+i revenise din uimire. Nimic nu ne!ar putea încînta mai mult atît pe &in%le0 cît +i pe mine. fă orice mai curînd decît să te mări i fără să iube+ti. O să! i placă să ai un astfel de cumnat. desi%ur. cînd se a+e'ară la masă. de adevărul celor spuse. # Cerule mare1 Se poate să fie a+a. /ă iube+te încă. O(1 . tulburată +i confu'ă. căci. fără întîr'iere. sînt convins.

declarîndu!i solemn că îl iubea. iar starea neclară a propriilor ei sentimente o făcuse să evite. (otărîră ca în cursul serii să se ceară consim ămîntul domnului &ennet.acum însă erau necesare +i îi asi%ură.acum însă nu mai voia să ascundă rolul "ucat de el în căstoria . Ce să facem cu el. nu mai ave i +i alte poteci primpre"ur. spuse doamna &ennet. fie că va fi e5trem de potrivnică acestei căsătorii. $acă nu ar fi pentru altceva decît pentru dra%ostea ce! i poartă +i trebuia să!l pre uiesc.dar. dar sînt si%ur că ar fi prea obositor pentru :itt0. # Sfătuiesc pe domnnul $arc0 +i pe . +i numele prietenului lui. dar ar putea să se ducă să vîne'e. în ele%i. e5clamă el.i''0.apoi spuse cu %las tare9 # $oamnă &ennet. # Acum sînt c(iar fericită.+i Eli'abet( n!ar fi suportat ca domnul $arc0 să audă nici prima e5plo'ia a bucuriei. a+a că nu te amărî. # Este foarte potrivit pentru ceilal i. Cît de mult dorea ea în momentul acela ca părerile ei din trecut să fi fost mai cumpănite. căci vei fi tot atît de fericită ca +i mine. ea!i vă'u pe domnul $arc0 ridicîndu!se +i urmîndu!l.dar acum. trebuie să!l iei din nou la plimbare ca să nu mai stea în calea lui &in%le0. un lucru era si%ur9 atitudinea ei va fi la fel de nepotrivită. întotdeauna. E numai de dra%ul Janei.i''0.nu!i a+a. dar +tia că dînsul se va sim i nefericit. ceea ce o tulbură nespus. 6ntotdeauna l!am apreciat. spunîndu!i9 # 6mi pare foarte rău. Nu se temea de o împotrivire din partea tatălui ei. îi +opti9 # $uce i!vă la tatăl dumneavoastă. $ar. prefăcîndu!se că!i admiră lucrul. 6i împărtă+i totul +i petrecură "umătate din noaptea aceea discutînd.atunci.vă a+teaptă în bibliotecă. Nu putea preci'a cum va lua doamna &ennet lucrurile. pe cinstea mea dacă nesuferitul acela de $arc0 nu vine din nou cu scumpul nostru &in%le01 Ce!o fi vrînd de ne tot plictise+te venind mereu pe capul nostru. de . Cînd se convinse de acest lucru. Eli'abet( se stăpîni cu %reu să nu rîdă la au'ul unei propuneri atît de îmbietoare. foarte re'ervată cu mine. dovedind o totală lipsă de "udecată.+i ca lucrul acesta să se întîmple din cau'a ei # ca ea. &in%le0 o privi atît de e5presiv +i!i strînse mîna cu atîta căldură. . surîsul lui îi aduse pu ină lini+te. imediat ce domnul &ennet se retrase în bibliotecă. :itt0. . să facă astă'i o plimbare înspre Oa*(am /ount. totu+i se sim ea cu adevărat "i%nită de epitetul pe care mama ei îl arunca mereu lui $arc0. că trebuie să rămîi sin%ură de tot cu omul ăsta atît de nesuferit. din nou.i''0. avînd un aer %rav +i nelini+tit. replică &in%le0. domni+oara &ennet nu mai avut nimic de dorit. să!l mî(nească cu bună!+tiin ă. Eli'abet( îi dădu motivele pentru care păstrase secretul. reu+i repede s!o mul umească pe Jane. Este o plimbare lun%ă +i plăcută +i domnul $arc0 n!a vă'ut încă priveli+tea aceea. Cum intrară. O nouă ru%ăminte de a fi serioasă produse totu+i efectul dorit +i. 6n timpul plimbării. fiica lui preferată. +i a+teptă nenorocită pînă cînd domnul $arc0 reapăru. e5clamă doamna &ennet de la fereastra la care +edea. :itt0 recunoscu că ar prefera să rămînă acasă.+i nu e nevoie să vorbe+ti cu el decît din cînd în cînd. numai &in%le0 +i tu îmi pute i fi mai dra%i decît el. doamna &ennet o urmă. N!am idee. Cît de pu in mi!ai spus din tot ce s!a întîmplat la )emberle0 +i . . privindu!l. spuse ea.i''0 +i pe :itt0. tot atît de mult. Nu dorise să aducă vorba despre &in%le0. fie că va fi e5trem de încîntată. Eli'abet( plecă în acea+i clipă. să!l cople+ească de temeri +i păreri de rău cu (otărîrile ei # era pentru Eli'abet( un %înd dureros. nici prima e5plo'ie a de'aprobării sale. e5presiile ei mai moderate1 Ar fi scutit!o de e5plica ii +i mărturisiri care erau atît de penibil de dat. # . @i!ai ie+it din min i de!l accep i pe omul ăsta. ce faci. sau să facă una sau alta +i să nu ne mai deran"e'e cu pre'en a lui. $arc0 manifestă o mare curio'itate să vadă priveli+tea de la Oa*(am /ount +i Eli'abet( consim i în tăcere. # $oamne $umne'eule. Seara.Eli'abet( î+i luă sarcina să!i vorbească mamei sale. $upă cîteva minute el se apropie de masa la care dînsa +edea cu :itt0 +i. încît nu mai rămînea nici o îndoială că era bine informat. )e cînd urca să se îmbrace. ai fost foarte +ireată.)emberle0. Nu l!ai urît tu. a doua 'i de diminea ă.ambton1 $atore' tot ce +tiu în privin a asta altuia +i nu ie.sper însă că n!ai să te superi. Tatăl ei se plimba prin cameră. destul de încurcată. pe unde .i''0.0diei. ca prieten al lui &in%le0 +i so al tău. întrebîndu!se uneori dacă întrea%a lui avere +i %randoare vor fi de a"uns pentru a învin%e oroarea pe care i!o inspira acest om.i''0 să se poată rătăci astă'i.

Sînt atît de mul umită #! de fericită. )entru a completa frumoasa pre'entare pe care i!o făcuse. ce să 'ic. Eli'abet(!ei i se luase o piatră de pe inimă. Nu m!a+ fi putut despăr i de tine. de înalt1 O(1 Scumpa mea . mărturisindu!i totala convin%ere că dra%ostea lui nu era lucru de o 'i. 2tim cu to ii că este un om mîndru.i''01 O casă la ora+1 Tot ce e mai minunat1 Trei fete măritate1 Dece mii pe an1 O(. cu cîteva 'ile mai înainte. # .i''0.căci au'ind vestea. +i! ai să po i avea mai multe toalete ele%ante +i mai multe trăsuri frumoase decît va avea Jane. să se ridice. dulcea a mea. Nu mai am nimic de 'is. $acă unc(iul ar fi fost cel care a făcut!o. # $oamne $umne'eule1 $oamne miluie+te!mă1 8ma%ina i!vă1 <ai de mine $omnul $arc01 Cine ar fi cre'ut. Eli'abet(. fiindcă mă simt foarte în formă. 2i e c(iar adevărat. /îine mă voi oferi să!i dau înapoi totul. $ar lasă!mă să te sfătuiesc să te %înde+ti mai bine. de'a%reabil. într!adevăr. spunîndu!i în timp ce părăsea camera9 # $acă mai vin ceva tineri pentru /ar0 sau :itt0. scumpă . în %eneral. dar seara se scurse calm.dar asta nu ar fi nimic. Nu!l cuno+ti cu adevărat. să se de'brace.nu mai era nimic serios de care să se teamă +i.i''0. Asta mă scute+te de un ocean de %ri"i +i de economii. Te vor face ele însă fericită. . Este de o perfectă %entile e.dar ace+ti tineri îndră%osti i la nebunie fac numai după capul lor. # Nici una.+i în cele din urmă. Sper că mi!o va trece cu vederea. cînd îi citise scrisoarea domnului Collins. nu!mi provoca mî(nirea de a vedea că î i este cu neputin ă să! i respec i tovară+ul de via ă. în ca'ul unei căsătorii nepotrivite. Copila mea. Numai după multe. spuse el cînd Eli'abet( încetă să vorbească. . trebuia să!i restitui +i i-aş fi restituit totul. cînd mama ei urcă în budoar. pentru cineva mai pu in valoros. Este bo%at. Este într!adevăr omul căruia n!a+ îndră'ni niciodată să!i refu' ceva din ceea ce mi!ar face cinstea să!mi ceară. să se foiască pe scaun. doamna &ennet rămase nemi+cată +i incapabilă să scoată o vorbă. să se mire +i să se binecuvînte'e. e5plicîndu!i sc(imbarea treptată prin care!i trecuse stima fa ă de dînsul. nu mă mai mî(ni vorbind despre el în astfel de termeni. +i enumerîndu!i cu ener%ie toate bunele lui însu+iri. Scumpă. va veni +i balsamul ti(nei +i al obi+nuin ei.i''0 a mea. fu în stare să apară în fa a celorlal i. $omnul &ennet o ascultă uluit. 6i iubesc. cu alte cuvinte. dacă e+ti (otărîtă să!l iei de so . sau cuiva care ar fi apărut în c(ip de lo%odnic pentru vreuna dintre ele.el va tuna +i ful%era despre dra%ostea lui pentru tine +i astfel vom pune capăt acestei c(estiuni.ata+amentul ei pentru domnul $arc0. ce bi"uterii. că e+ti (otărîtă să!l iei. pentru . a dat banii. învinse incredulitatea tatălui +i!l făcu să se împace cu %îndul acestei căsătorii. # @in.i''0. să se a+e'e din nou. $acă a+a stau lucrurile. Acum î i dau #ie consim ămîntul. încă +i mai emo ionată. Ce om fermecător1 Atît de c(ipe+. Seara. . dînsa îi povesti tot ceea ce domnul $arc0 întreprinsese. )înă la urmă începu să!+i revină. nu întîr'ia să dea cre'are la tot ce era spre profitul fiicelor sale. # &ine. dacă nu l!ai privi ca fiindu! i superior. î i cunosc firea +i +tiu că nu te!ai putea sim i nici fericită +i nici demnă dacă nu i!ai respecta cu adevărat so ul.0dia. spuse domnul &ennet. ce bo%ată +i ce doamnă mare ai să fii1 Ce bani de bu'unar. in la el.i''01 Te ro%. <ioiciunea min ii tale te!ar pune într!un foarte mare pericol. # Ceea ce înseamnă. asi%urîndu!l de repetate ori că domnul $arc0 era cu adevărat alesul ei. te merită. din proprie ini iativă. a plătit datoriile individului +i a ob inut numirea pentru el1 Cu atît mai bine. Nu! i dai seama ce faci. destul de stăpînă pe ea. # Asta este seara minunilor. cu timpul. dra%a mea.+i după o "umătate de oră de %îndire lini+tită în camera ei. ce trăsuri o să mai ai1 Jane nu e nimic în compara ie cu toate astea # absolut nimic. te ro%. dă!le drumul la mine.a+a că. Eli'abet( o urmă +i îi făcu importanta comunicare. Cu %reu ai putea evita ru+inea +i suferin a. îi în%ădui în sfîr+it să plece.+i după ce o luă ni el în rîs. scu'ă!mă că!mi displăcea atît de tare mai înainte. 6ntr!adevăr. $însul î+i aminti apoi de stîn"eneala ei. în afară de convin%erea că!mi este indiferent. îi răspunse solemnă +i %ravă. replică Eli'abet(. Totul era prea proaspăt ca să poată fi veselă. )rin urmare $arc0 a făcut totul # a aran"at căsătoria. cu lacrimi în oc(i. n!are mîndrii ne"ustificate. # /ai ai +i alte obiec ii. Efectul a fost e5traordinar. dacă într!adevăr ai ine la ei. ci că re'istase la încercarea pe care o repre'entau multe luni de nesi%uran ă. . întrebă Eli'abet(. multe minute putu ea pricepe ceea ce au'ise de+i. i!am dat consim ămîntul meu.

Aceasta era o proastă prevestire despre atitudinea pe care o va putea avea mama ei fa ă de domnul $arc0. $e ce a i avut aerul. # )entru că era i %ravă +i tăcută +i nu m!a i încura"at deloc. îi mai rămînea încă ceva de dorit. m!a i fi urît din cau'a aceasta. spuse el.căci doamna &ennet avea. # Nu pot să stabilesc ora. de aten ii inoportune. # $ra%a de Jane1 Cine ar fi putut să nu facă ceea ce am făcut eu pentru ea. sau privirea. # N!a fost nimic bun în purtarea dumneavoastră afectuoasă fa ă de Jane. # Am o mare admira ie pentru cei trei %ineri ai mei.+i domnul &ennet o asi%ură curînd că $arc0 cre+tea în stima lui cu fiecare ceas. sau locul.C Eli'abet(. a i mers ca fermecat înainte. # Ce nenorocire că ave i un răspuns în elept de dat +i că eu sînt atît de în eleaptă . cînd a i venit la masă. +i în adîncul inimii îi dispre uia i total pe aceia care. E cît un lord1 2i o autori'a ie specială # trebuie. # $ar mă sim eam stîn"enită. la început. 7i i sincer acum. 8ată1 <! am scutit de oboseala de a!mi spune motivele. purtarea mea fa ă de dumneavoastră a fost întotdeauna la mar%inea nepolite ii +i nu v!am vorbit niciodată fără să nu doresc mai de%rabă să vă rănesc. este favoritul meu. Eram în mie'ul lucrului înainte de a +ti că mă pornisem. cu atîta asiduitate. nu mă mai pot %îndi la altceva.mie.dar cred că!mi va plăcea so ul tău tot cît +i al Janei. într!adevăr.+i voi începe imediat întrebîndu!vă ce v!a făcut atît de îndărătnic în a mer%e drept la intă. 4ic*(am. ie+i repede. cînd era bolnavă la Net(erfield. # Cum a i început.m!a i plăcut pentru impertinen a mea.+i. dar nimeni nu se %înde+te la asta cînd se îndră%oste+te. îmi revine sarcina să %ăsesc prile"uri pentru a vă necă"i +i a mă certa cu dumneavoastră cît mai des posibil. # 2i eu la fel.+i Eli'abet(. ai să te mări i cu o autori'a ie specială. # Scumpa mea copilă. că nici nu vă pasă de mine. dorea ca domnul $arc0 să!i spună motivele pentru care se îndră%ostise de ea. începutul odată făcut. face i o virtute din asta. scumpa mea iubită.dar ce v!a putut stîrni. încît nu cute'a să!i vorbească decît dacă putea să aibă vreo aten ie fa ă de el. # /i!a i fi putut vorbi mai mult. sau cuvintele care au pus temelia. dacă inem seama de toate. # )entru vioiciunea min ii dumneavoastră. din fericire. Am să înnebunesc. Capitolul . &unele mele însu+iri sînt sub protec ia dumneavoastră +i trebuie să le e5a%era i cît mai mult cu putin ă. că maică!sa veni după ea. poate. în sc(imb. de+i era si%ură de toată dra%ostea lui +i nu avea nici o %ri"ă în privin a consim ămîntului părin ilor. # . ca să i!o pot servi mîine. Ce v!a făcut atît de timid fa ă de mine cînd ne!a i făcut prima vi'ită +i apoi cînd a i luat masa aici. sau să!+i arate respectul pentru părerea lui. încep să cred că este perfect lo%ic.cît despre maniere. $acă nu a i fi fost într!adevăr bun.$oamne1 Ce!o să se întîmple cu mine. $ar nici nu se afla de trei minute în camera ei. Este prea mult de atunci. în ultimul timp. în ciuda ostenelii ce vă dădea i ca să nu se vadă.dar. Dece mii pe an +i foarte probabil +i mai mult.a fost doar un pic mai pu in decît atît. # A i putea foarte bine să!i spune i de!a dreptul impertinen ă. în orice ca'. căreia îi revenise repede buna dispo'i ie.a drept vorbind. Era i de'%ustat de femeile care vorbeau +i priveau +i cu%etau mereu numai pentru a fi aprobate de dumneavoastră. . nu +tia i nimic bun despre mine. deferen ă. spune!mi ce mîncare îi place domnului $arc0 cel mai mult. <!am stîrnit +i interesat pentru că eram atît de deosebită de ele. Acestea toate erau o dovadă suficientă că în privin a consim ămîntului ei nu încăpea îndoială. mai ales cînd a i venit să ne face i vi'ita. )ot să în ele% că. Eli'abet( avu plăcerea de ă!+i vedea tatăl straduindu!se să se apropie de lo%odnicul ei. sentimentele dumneavoastră au fost totdeauna nobile +i drepte. bucurîndu!se că asemenea efu'iuni fuseseră numai pentru urec(ile ei. îl întrebă. $ar 'iua următoare trecu mai bine decît se a+teptase. atît venera ie pentru viitorul ei %inere. $ar. $ar.a început a i fost ostil frumuse ii mele. 6n realitate era i sătul de polite e. vă adulau.+i Eli'abet( î+i dădu seama că. # Un om care ar fi sim it mai pu in ar fi putut.

+i să!l lau'i cu mult mai mult decît în ultima scrisoare. am fost prea supărată pentru a scrie.ea surîde numai. pentru lun%a. a+ rămîne de partea nepotului. Eli'abet(. 8deea dumitale cu poneii este încîntătoare.căci ce se întîmplă cu morala. Ori avea i inten ii mai serioase. 6 i mul umesc iar +i din suflet că nu ne!am dus la . mai curînd decît cura"ul. Cum de!am putut să fiu atît de proastă. 6ncercările de ne"ustificat făcute de . ca să spun adevărul. va fi e5ecutat pe loc. Trebuie să veni i cu to ii la )emberle0.dar. presupune cît dore+ti. (cum însă. de Crăciun. a+a cum ar fi trebuit să fac. Scrisoarea domnului $arc0 pentru . Eli'abet( va fi în curînd so ia domnului $arc0. Sînt fiin a cea mai fericită din lume. Numai ca să călări i pînă la . încît s!o fi dorit. foarte curînd. deoarece adoră să fie de folos. Trebuie să!mi scrii din nou. în fiecare 'i. pentru a!+i e5prima încîntarea +i pentru a!i reînnoi toate mărturisirile de afec iune de mai înainte. dacă nu v!a+ fi întrebat eu. dar nimeni cu atîta temei1 Sînt mai fericită c(iar decît Jane. a+ putea sta lîn%ă dumneata pentru a! i admira rîndurile drepte. Scumpe domn.0dia a avut desi%ur mare efect # prea mare. Nu datore' fericirea mea de a'i nerăbdării dumneavoastră de a vă e5prima recuno+tin a. să!i fac prietenului meu destăinuirea pe care i!am +i făcut!o. $ar dacă a+ fi în locul dumneavoastră. # .on%bourn +i să vă sim i i stîn"enit. $ar am +i eu o mătu+ă pe care am cam ne%li"at!o. etc. scumpă mătu+ă.+i dacă!mi dai o foaie de (îrtie. Cu acest prile" dînsa i!a scris c(iar +i Janei.ceea ce ar trebui s!o fericească. )oate că au mai spus!o +i al ii înaintea mea. Are mai mult de oferit. etc. # Nu trebuie să fi i mî(nită.ad0 Cat(erine cum ve i putea mai bine. Al dumneavoastră sincer etc. Eli'abet( nu răspunsese încă la lun%a scrisoare a doamnei 3ardiner. dîndu!+i seama că unc(iul +i mătu+a ei pierduseră de"a trei 'ile de fericire. 7elicitările trimise de domni+oara &in%le0 fratelui său pentru apropiata lui căsătorie au fost cît se poate de afectuoase +i de nesincere.eu rîd. dar a fost impresionată. în ca' afirmativ. Jane nu s!a lăsat în+elată. Nu aveam de %înd să a+tept să face i primul pas.ad0 Cat(erine pentru a ne despăr i au fost factorii care mi!au înlăturat toate îndoielile. >otărîrea mea de a vă mul umi pentru bunătatea pe care a i avut!o fa ă de .dă frîu liber fante'iei. Scopul mărturisit sau ceea ce!mi mărturiseam mie însumi era să constat dacă sora dumneavoastră mai inea încă la &in%le0 +i. fiindu!i neplăcut să!i de'văluie în ce măsură supraestimase dînsa intimitatea dintre domnul $arc0 +i eaacum însă. mă tem. Trebuie să vă deran"e' încă o dată pentru felicitări.ad0 Cat(erine avea un stil diferit. )resupuneai mai mult decît era în realitate. precum a făcut!o cîndva o altă domni+oară. 7iindcă nu eram încuviin ată să atin% acest subiect. dacă fericirea noastră i'voră+te din călcarea unei promisiuni. # Se pare că ceea ce!mi lipse+te este timpul. amabila +i satisfăcătoarea în+iruire a amănuntelor.+i. # <e i avea vreodată cura"ul s!o încuno+tin a i pe . $ar spune i!mi de ce a i venit la Net(erfield. dacă n!a+ avea +i eu de scris o scrisoare.ad0 Cat(erine de ceea ce o a+teaptă. Asta nu se face niciodată. dar +i mai diferită încă decît aceste două scrisori a fost aceea trimisă de domnul &ennet domnului Collins.încît să!l accept1 /ă întreb cît ar mai fi mers a+a dacă am fi lăsat totul pe seama dum! neavoastră. de+i nu avea nici cea mai . Ceea ce!mi spusese mătu+a mea îmi dăduse speran e +i eram (otărît să aflu îndată totul.ad0 Cat(erine a fost de un infinit folos. nu po i %re+i cu mult. A dumitale etc. afară de ca'ul că mă cre'i de"a măritată. avînd de comunicat ceva ce +tia că!i va bucura nespus. ca răspuns la ultima lui misivă.acuri. $ar lucrul acesta trebuie înfăptuit. # Scopul meu real era să vă văd +i să încerc să!mi dau seama dacă mai era vreo speran ă să vă fac cîndva să mă iubi i. <om încon"ura parcul. se sim ea aproape ru+inată. /orala este perfect satisfăcută. Consola i!o pe . # 2i. +i le scrise imediat precum urmea'ă9 @i!a+ fi mul umit mai de mult. lasă! i înc(ipuirea să 'boare cum îi va permite această temă +i. /ă întreb cînd a#i fi vorbit. $omnul $arc0 vă trimite toată dra! %ostea ce!i mai rămîne disponibilă de la mine.

binevoitoare. mai des decît orice altceva. /ar0 era obli! %ată să vină mai mult în contact cu lumea.&in%le0 a cumpărat o proprietate într!un inut vecin cu $erb0s(ire. ca +i dorin a e5presă de a fi iubită de cumnata ei. :itt0. bine informată pentru tot restul vie ii sale. mai pu in i%norantă +i mai pu in insipidă. nu s!a putut împiedica să nu!i trimită un răspuns mult mai amabil decît +tia că merită.+i. desi%ur.dacă sim ămintele de'a%reabile provocate de aceste împre"urări răpeau perioadei de lo%odnă multe dintre bucuriile ei fire+ti. pentru tot confortul +i ele%an a cercului lor familial de la )emberle0. dar putea încă. se aflau la trei'eci de mile una de alta. de+i doamna )(ilips. încît C(arlotte. î+i petrecea ma"oritatea timplui cu cele două surori mai mari.0diei. promi îndu!i baluri +i tineri domni. James.od%e. fiind mereu dornică să!l păstre'e pentru ea +i pentru acei membri ai familiei cu care putea sta de vorbă fără să se simtă umilită. Era. Eli'abet( î+i punea mari speran e în viitor. datorită aten iei +i îndrumărilor potrivite. &ucuria domni+oarei $arc0. proastă. a fost tot atît de sinceră ca +i a fratelui său. oca'ional.de+i pentru so ul său. pro%resele ei erau apreciabile. familia de la . El o suporta totu+i cu un admirabil calm. <enirea prietenei sale într!o astfel de clipă era pentru Eli'abet( o adevărată plă! cere. sincer bucuroasă de această căsătorie. Capitolul . pe doamna &in%le0 +i vorbea despre doamna $arc0. /ar0. cînd primi o veste similară. O vecinătate atît de apropiată de mama +i rudele lor de la /er0ton nu era de dorit nici măcar pentru firea lui în%ăduitoare sau pentru inima ei afectuoasă. ca +i sora ei. cînd acesta îl complimenta. era un noroc că dînsa continua să fie. după fiecare vi'ită din timpul .ucas . 2i. <ul%aritatea doamnei )(ilips era o altă încercare +i poate +i mai mare pentru răbdarea lui +i. $acă ridica din umeri. $omnului &ennet îi lipsea e5traordinar cea de a doua fiică. 6nainte să sosească vreun răspuns de la domnul Collins sau felicitări pentru Eli'abet( din partea so iei acestuia. . vă'îndu!l pe domnul $arc0 e5pus la toată polite ea ostentativă +i solemnă a so ului C(arlottei. care poate n!ar fi %ustat o fericire con"u%ală de o formă atît de neobi+nuită. mai pu in iritabilă. ea deveni.ucas. era prea plină de respect pentru a i se adresa lui $arc0 cu familiaritarea pe care o încura"a voio+ia lui &in%le0.+i.mică încredere în ea. sin%ura dintre fete care rămăsese acasă. pentru sentimentele sale materne. Nu avea o fire atît de nestăpînită ca a . $omnul &in%le0 +i Jane rămaseră la Net(erfield numai un an. a+ dori să pot spune că împlinirea dorin ei ei celei mai fierbin i # aceea de a!+i vedea la casele lor trei dintre fiice # a avut un efect atît de fericit. era silită să o considere scump plătită. tatăl ei nu consim ea niciodată s!o lase să se ducă. de+i. era inevitabil împiedicată să!+i continue instruirea din cau'ă că doamna &ennet nu suporta să stea sin%ură.dra%ostea pentru ea îl %onea de acasă. de+i doamna 4ic*(am o poftea adesea să vină să stea cu dînsa.0diei. Adora să se ducă la )emberle0. mai apoi. nervoasă +i. totu+i. /otivul acestei %rabnice călătorii deveni curînd cunoscut. în cursul înt?lnirilor dintre ei. spre realul ei profit. inută cu %ri"ă departe de compania dăunătoare a . 2i îl asculta cu un aer foarte decent c(iar +i pe Sir 4illiam .on%bourn află că domnul +i doamna Collins sosiseră la .C8 7ericită a fost. spunîndu!i că duce cu sine %iuvaerul cel mai de pre din inut +i cînd î+i e5prima speran a că se vor întîmi adesea la palatul St. cînd o trimise. ori de cîte ori desc)idea gura. încît a făcut din dînsa o femeie cu "udecată. de+i deferen a pe care o avea pentru el o făcea mai tăcută. Nu e %reu de %(icit cu ce mîndrie plină de încîntare o vi'ita ea. 'iua în care doamna &ennet a scăpat de cele două fiice ale sale # cele mai merituoase. nu o făcea înainte ca Sir 4illiam să se fi îndepărtat. în completarea celorlalte i'voare de fericire. dorise să plece de acolo pînă ce furtuna va fi trecut.ad0 Cat(erine fusese atît de furioasă de con inutul scrisorii nepotului său. 6ntr!o societate atît de superioară celei pe care o cunoscuse în %eneral.iar Jane +i Eli'abet(.+i a+! tepta cu înc?ntare vremea cînd vor fi părăsit societatea atît de pu in plăcută amîndurora. nu era deloc cu putin ă s!o facă mai distinsă. $e dra%ul familiei sale. scoasă de sub influen a e5emplului acesteia. Eli'abet( se străduia din răsputeri să!l ocrotească de aten iile asidue ale tuturor. $orin a atît de scumpă a surorilor lui a fost astfel satisfăcută. mai ales cînd era cel mai pu in a+teptat. era fără e5cep ie vul%ară. invariabil. )atru pa%ini de (îrtie au fost neîndestulătoare pentru a!i cuprinde toată bucuria.

Scrisoarea de felicitări pe care Eli'abet( o primise la nuntă.+i ori de cîte ori sc(imbau %arni'oana. Afec iunea lui 4ic*(am pentru . A ta etc. $arc0 nu!l putea primi la )emberle0.+i nu cred că am avea destui bani pentru a o scoate la capăt fără un oarecare a"utor. Este o mare mîn%îiere să te +tim atît de bo%ată. la insisten ele Eli'abet(ei. vioi de a vorbi cu fratele său. )e el. de dra%ul Eli'abet(ei. 7elul lor de trai. încît spunea c!o să le su%ere'e să!+i facă ba%a"ele. Se mutau din loc în loc în căutarea unei locuin e mai ieftine +i c(eltuiau tot timpul mai mult decît ar fi trebuit. $ar. $acă!l iube+ti pe domnul $arc0 pe "umătate cît îl iubesc eu pe dra%ul meu 4ic*(am.+i. în cele din urmă. dacă nu c(iar el.a+a că binevoi să vină în vi'ită la )em!berle0. cel pu in so ia lui nutrea o astfel de speran ă.ondra sau &at(. El suporta filo'ofic convin%erea că Eli'abet( cuno+tea acum. a încercat în răspunsul ei să pună capăt oricăror ru%ămin i +i speran e de acest fel. trecu peste orice resentiment. era e5trem de nestabil. $arc0 se lăsă convins să!i treacă cu vederea "i%nirile +i să caute o reconciliere.+i dra%ostea dintre soră +i cumnată era e5act ceea ce nădă"duise $arc0. răspunsul la scrisoarea ce îi anun a acest lucru îl scrise într!un un timp. c(iar +i atunci cînd înc(eierea păcii i!a silit să se instale'e într!un cămin al lor. desi%ur. îi iubea cu adevărat. făcînd. Sînt convinsă că lui 4ic*(am i!ar plăcea enorm o slu"ba la palat. l! a a"utat mai departe în carieră. )entru dînsa fusese totdeauna evident că un venit ca al lor.a ei dură ni el mai mult +i. în ciuda pîn%ăririi suferite de parcul de acolo.ad0 Cat(erine a fost cum nu se poate mai indi%nată de căsătoria nepotului el. încît îl e5asperau +i pe &in%le0 care. începu să în elea%ă că o femeie poate să!+i ia fa ă de so ul ei libertă i pe care un frate nu le va în%ădui totdeauna unei surori cu 'ece ani mai mică decît dînsul.de+i. etc. pe fa ă. rămaseră întotdeauna în termenii cei mai intimi. Cum s!a înt?mplat ca Eli'abet( să prefere să n!o facă. .e trimitea totu+i adeseori a"utoarele pe care +i le putea în%ădui.dar cum credea că e cuminte să!+i păstre'e dreptul de a!i vi'ita la )emberle0. care îi inspirase totdeauna un respect ce aproape depă+ea afec iunea. fie a curio'ită ii de a vedea cum se purta so ia lui. caracterele lor nu suferiră sc(imbări radicale în urma căsătoriilor surorilor ei. de la .iar la familia &in%le0 rămîneau amîndoi deseori atît de îndelun%.+i cum dînsa dădu frîu liber la întrea%a +i înnăscuta franc(e e a firii sale. .+i cînd nu vei avea altceva de făcut.0dia scă'u repede pînă la indiferen ă. 3eor%iana avea despre Eli'abet( părerea cea mai bună cu putin ă.0dia. fu cu 3eor%iana mai dră%ăstoasă decît oricînd +i cu $arc0 tot atît de atentă ca +i pînă atunciiar pe Eli'abet( o răsplăti cu toate restan ele ei de polite e. în pofida acestui fapt.i''0. ci +i prin vi'itele unc(iului +i mătu+ii ei de la ora+. tot ceea ce îi rămăsese mai înainte necunoscut din in%ratitudinea +i falsitatea lui +i. 6 i doresc numai bucurii. la ciuda tinere ii +i apucăturilor sale. $arc0. sper că ai să te %înde+ti la noi. economii în c(eltuielile ei personale. la început. în mîna a doi oameni cu dorin e atît de e5trava%ante +i fără %ri"ă pentru viitor. Orice post de apro5imativ trei!patru sute pe an ar mer%e9 totu+i nu!i vorbi domnului $arc0 despre asta dacă preferi să n!o faci.+i erau mereu însufle i i de cea mai fierbinte recuno+tin ă pentru . nu numai datorită pre'en ei unei astfel de stăpîne. cînd so ul ei era plecat să se amu'e la . î+i păstră toate preten iile la importan a pe care i!o dăduse căsătoria. privea cu o mirare ce se apropia de panică felul ei desc(is. $omni+oara &in%le0 era profund "i%nită de căsătoria lui $arc0. /intea i se îmbo%ă ea de cuno+tin e neîntîlnite încă pînă atunci. Căminul 3eor%ianei era acum la )emberle0. să facă considera iuni morale. domnul &ennet bănuia că se supunea sc(imbării cu destulă plăcere. cu toată buna lui dispo'i ie. trebuia să fie cu totul insuficient pentru a se între ine. $e+i pe 4ic*(am. îl vedea acum obiect de %lumă. ca +i so ia lui. mer%ea atît de departe.dimine ii. . Ele s!au ata+at una de alta e5act a+a cum speraseră. Scrisoarea era scrisă cu acest scop9 Scumpa mea . trebuie să fii foarte fericită. fie în fa a dra%ostei ce!o avea pentru dînsul.0dia. ceea ce s!ar putea numi. după încă pu ină re'isten ă din partea mătu+ii sale. Cu familia 3ardiner. nu pierduse de tot speran a că $arc0 s!ar putea to! tu+i lăsa convins să!i asi%ure o situa ie. $atorită sfaturilor Eli'abet(ei. Cît despre 4ic*(am +i . Jane sau ea erau si%ure că vor fi solicitate să!i a"ute cu ceva ca să!+i ac(ite datoriile. orice le%ătură fu întreruptă între ei. resentimentul ei cedă.0dia venea din cînd în cînd acolo.+i cum nu se mai sim ea umilită de compara ii între frumuse ea surorilor sale +i a ei. totu+i. o lămurise că.

fuseseră mi"locul prin care ei se uniseră. aducînd!o pe Eli'abet( la $erb0s(ire.aceia care. Sfîr+it .