8 Adendum2 EMULSIONES - EMULSII. Definiţie.

Conform FR X: emulsiile sunt preparate farmaceutice lichide, mai mult sau mai puţin vâscoase constituite dintr-un sistem dispers, formata din doua fa e lichide nemisci!ile, reali at cu a"utorul unor emul#atori si sunt destinata administrarii interne sau e$terne. Aceast% definiţie se refer% la emulsie ca form% farmaceutic% lichid%. Dup% FR X, emulsiile pot fi& - emulsii 'n care fa a lipofil% este dispersat% in fa a hidrofil%, este o emulsie de tip ()*, respectiv ulei in apa, +)A, dup% notare veche& - emulsii 'n care fa a hidrofil% este dispersat% in fa a lipofil%, este o emulsie de tip *)(, respectiv apa in ulei, A)+, dup% notare veche. Linimente. ,n conformitate cu FR X, emulsiile in compo iţia c%rora intra s%punuri sau alte su!stanţe cu acţiune emolientă, analgezică sau revulsivă si care sunt destinate aplic%rii pe piele intact% se numesc linimente. Componentele emulsiilor: se deose!esc - componente importante: a. -lichidul dispersat, respectiv emulsionat su! form% de pic%turi foarte fine, denumit /i fa % intern%, dispersat% sau discomtinu%& !. -lichidul dispersant, mediul de dispersie, fa a e$tern%, fa a dispersant% sau continu%& c. -emul#atorul sau a#entul emulsiv, care favori ea % dispersarea fa ei interne /i asi#ur% sta!ilitatea emulsiei pentru o anumit% perioad% de timp. Faţ% de cele trei componente menţionate, emulsiile pot conţine /i su!stanţe au$iliare ca: sta!ili anţi, a#enţi pentru cre/terea vâsco it%ţii, conservanţi antimicro!ieni. 0u!stanţele au$iliare ad%u#ate la emulsie, contri!uie la asi#urarea sta!ilit%ţii preparatului /i conserva!ilit%ţii 'n timp. +na dintre fa ele emulsiei este constituit% 'ntotdeauna dintr-un lichid polar sau hidrofil ca de e$emplu apa, 'n care pot fi di olvate su!stanţe medicamentoase hidrosolu!ile, constituind fa a hidrofil%, respectiv ,,fa a apoas%1 a emulsiei& iar cealalt% fa % este constituit% dintr-un lichid nepolar, lipofil, ca de e$emplu un ulei #ras ve#etal, numit% fa % lipofil%, respectiv ,,fa a uleioas%1 'n care 'n schim! putem di olva su!stanţe medicamentoase liposolu!ile, de e$emplu: hormoni, vitamine liposolu!ile etc. 2mul#atorul: - este o su!stanţ% care intervine la dou% lichide nemisci!ile 3una hidrofil%, alta lipofil%. s% devin% o emulsie, formând un sistem dispers etero#en& - deternim% tipul emulsiei 3de e$. fa a 'n care este solu!il devine fa a e$tern% 4 Re#ula lui 5an6roft. & - asi#ur% sta!ilitatea emulsiei, acţionând prin diferite mecanisme. 7od de acţiune. 2mul#atorii, 'n reali area emulsiei, acţionea % prin: - sc%derea tensiunii interfaciale 'ntre cele dou% fa e, favori ând astfel emulsionarea fa ei interne /i la formarea emulsiei. Astfel acţionea % emul#atorii adev%raţi sau primari, respectiv su!stanţele cu caracter polar respectiv, amfifili din cate#oria emul#atorilor& sau - prin cre/terea vâsco it%ţii mediului de dispersie, datorit% interacţiunii 'ntre fa a continuu /i emul#ator. 0u!stanţele din aceast% cate#orie sunt numiţi: emul#atori secundari, pseudoemul#atori sau cvasiemul#atori, denumiţi /i sta!ili atori de emulsii. 2mul#atorii adev%raţi, aparţin #rupei su!stanţelor tensioactive sau tenside de care fac parte /i a#enţii de umectare, solu!ili anţi, deter#enţi, antispumanţi, a#enţi de suspendare /.a.

2 Aceste su!stanţe au caracter amfifili, molecula lor conţin #rup%ri fidrofile /i lipofile sau oleofile. 9rup%rile hidrofile, sunt responsa!ili de hidrosolu!ilitatea su!stenţei, cum sunt de e$emplu: #ruparea hidro$il :;*& car!o$il :C;;*, car!o$il cu un cation monovalent :C;;7e& sulfat :C*2:;-0:;*, sulfat cu un cation monovalent :C*2:;-0:;7e& sulfonat :C*2:;20:;*, sulfonat cu un metal monovalent :C*2:;20:;7e& nitro : <;2& amino :<*2& o$i#en eteric :*2C:;:C*2:& dupla le#%tur% :*2C=C*2: /i altele. 9rup%rile lipofile, sunt responsa!ili de liposolu!ilitatea su!stanţei, sunt constituite din: lanţuri de hidrocar!uri saturate 3e$. lauril :C82*2>, stearil : C8?*-@., cicluri de atomi de car!on 3e$. naftil C8A*@:.& /i #rupe de car!o$ili cu cation !ivalenţi 3:C*2:C;;.27e, unde 7e = Ca, 7#, Bn, sau trivalenţi 3:C*2:C;;.-7e, unde 7e = Al /i altele. Raportul dintre cele dou% tipuri de #rup%ri: fidrofili /i lipofili, din molecula unei su!stanţe tensioactive, se e$prim% prin !alanţa hidrofil-hipofil%, adic%: *(5 3*Cdrophil(Cpophil-5alance. /i se e$prim% cu cifre cuprinse 'ntre 8 : DA. Ealorile *(5 se determin% e$perimental, prin emulsii test, sau prin calcul, ţinându-se seam% de num%rul #rup%rilor polare sau lipofile conţinute 'n molecula lor. Fntre!uinţarea su!stanţelor amfifili dup% valoarea *(5, conceput de G. C. 9riffin: Ealoare *(5 Fntre!uinţarea 8,> : Antisupmanţi D : H 2mul#atori de tip A)+ @ : I +mctanţi ? : 8? 2mul#atori de tip +)A 8- : 8> Deter#enţi 8> : 8? 0olu!ili anţi 2mul#atorii cu valori *(5 identice se pot comporta diferit su! aspectul solu!ilit%ţii, deoarece aceste valori nu se refer% la solu!ilitatea su!stanţei. Clasificarea emul#atorilor dup% disocierea electrolitic%: J 2mul#atori anionactivi: sunt su!stanţe disocia!ile 'n ap% la care partea activ%, care contri!uie la formarea emulsiei este anionul. Astfel de emul#atori sunt: 0%punurile - respectiv s%rurile ale aci ilor #ra/i cu metale monovalente, !ivalente sau trivalente. 7onovalente: K, <a& ionul de amoniu& trietanolanime etc., dau emulsii de tip +)A. Formula #eneral%: R:C;;7e, de e$emplu: stearat de potasiu. 0%rurile cu metale !i- /i trivalente sunt emul#atori de tip A)+. 2$ stearat de calciu. 0%rurile : esterilor ai alcoolilor superiori cu acidul sulfuric. 2$. laurilsulfat de sodiu& cetilsulfat de sodiu etc. sunt emul#atori de tip +)A. J 2mul#atori cationactivi: sunt su!stanţe disocia!ile 'n ap% la care partea activ%, care contri!uie la formarea emulsiei este cationul. Ace/ti emul#atori sunt com!inaţii de amoniu cuaternar, numite /i s%punuri inverse la care cationului 'i revine propriet%ţile emulsionante, formea % emulsii de tip +)A, de e$emplu: clorura de !en alconiu 3este folosit ca /i conservant pentru soluţii medicamentoase de u e$tern., !romura de cetilpiridiniu, !romura de trimetilcetilamoniu etc. Aceste su!stanţe au

propriet%ţi !actericide puternice /i sunt folosite /i la prepararea emulsiilor de infectante 3pentru p%r, instrumente chirur#icale, mâini etc.. J 2mul#atori neiono#en: sunt emul#atori indiferenţi la disocierea electrolitic%. Au o utili are lar#% 'n practic% farmaceutic%. Losed% o serie de avanta"e: sunt sta!ile faţ% de variaţii de p*, de electroliţi, reacţionea % neutru, pre int% compati!ilitate faţ% ma"oritatea su!stanţelor. Din aceast% #rup% fac parte: su!stanţe cu caracter pronunţat hidrofo!i& emul#atori care produc emulsii de tip A)+& emul#atori care produc emulsii de tip +A& su!stanţe cu caracter pronunţat hidrofili. J 2mul#atori amfoteri: sunt su!stanţe care pot funcţiona 'n soluţie fie su! form% de anioni, fie su! form% de cation, iar la punctul i oelectric coe$ist% cele dou% forme. Formularea emulsiilor. Lentru formularea unei emulsii sunt necesare trei elemente de !a %: o fa % hidrofil%& o fa % lipofil% /i emul#atorul. Obiectivele principale la formularea emulsiilor: emulsionarea celor dou% fa e lichide /i sta!ili area emulsiei formate& asi#urarea sta!ilit%ţii fi ice, chimice /i micro!iolo#ice a emulsiei 'n timp& reali area caracterelor su!iective ale emulsiei& inocuitate, toleranţ% /i eficacitate terapeutic%. (a formularea emulsiilor se va avea 'n vedere sta!ilirea corespun %toare a raportului dintre componenţi, 'n special a unui raport optim 'ntre fa ele nemisci!ile. Fn mod o!i/nuit fa a intern% de re#ul% s% nu dep%/easc% >A M din masa sau volumul total prev% ut. (a formulare se va ţine seama de urm%toarele: natura /i propriet%ţile fi ico - chimice a su!stanţelor medicamentoase& natura si propriet%ţile fi ico-chimice a fa elor hidrofile si lipofile& natura /i propriet%ţile fi ico-chimice a emul#atorului si a diferitelor su!stanţe a"ut%toare 3au$iliare.& ale#erea tipului de emulsie 3A)+, +)A, sau emulsie multipl%.& sta!ilirea emul#atorului3lor.& asi#urarea sta!ilit%ţii emulsiilor& asi#urarea reparti %rii uniforme a do elor terapeutice& sta!ilirea c%ii de administrare 'n funcţie de scopul terapeutic& tehnica de preparare)tehnolo#ia de fa!ricare optim%& asi#urarea raportului optim intre fa e, emul#atori si su!stante au$iliare& condiţionare, stocare, depo itare, conservare /i transport optim. Pro uc!ie 3Lreparare)Fa!ricare.. 2mulsiile sunt sisteme disperse etero#ene, prepararea const% din dou% fa e: N un proces de dispersare, de divi are a fa ei interne, 'n mediul de dispersie, printr-un mecanism de forfecare a celor dou% fa e nemisci!ile, numit emulsionare, cu formarea unui sistem fi ic insta!il din punct de vedere termodinamic& N un proces de sta!ili are, concomitent cu primul, reali at de emul#ator prin diferite mecanisme. 2mul#atorul se di olv% 'n fa a e$tern% si in aceasta se dispersea %, printr-o metod% adecvat%, fa a intern%& emulsia format% se completea % cu fa a e$tern% la masa prev% ut% 3m)m.. Fn fiecare din cele dou% fa e se pot di olva una sau mai multe su!stanţe active.

D Daca 'n prescripţia medicala se prevede ca vehicul emulsia uleioasa 32mulsio oleosa., aceasta se prepar% prin triturarea la mo"ar a "# p%rţi ulei de floarea soarelui, $ p%rţi guma ara!ic% desen imat%, su! form% de pul!ere /i %,$ p%rţi apă. Dup% formarea emulsiei primare, se adau#% treptat in porţiuni mici, apa pân% la 8AA p%rţi. ,n ca ul unor prescripţii medicale pentru prepararea emulsiilor se poate opta pentru: metoda #umei uscate sau continentală, numit% si metoda & ' ( ' ), 3raport pentru emulsia primar%. indicat de FR X, la prepararea Emulsio oleosa& metoda #umei umede sau metoda engleză, in care pentru emulsia +)A fa a dispersat% se triturea % cu mucila# si apoi se diluea % cu fa a apoas% la masa prescris%, iar pentru emulsia +)A emul#atorul 3de e$emplu colesterol. se di olv% in fa a uleioas% iar in aceast% fa % lipofil% se dispersea % fa a apoas%. ,n in ustrie metodele de fa!ricare a emulsiilor pre int% variaţii foarte mari, folosind aparatur% specific% prev% ut re ervoare cu sistem de 'nc%l ire, recipiente cu a#itatoare adaptat tancului de preparare, sisteme automate de condiţionare, am!alare, etichetare etc. Alte metode de preparare: metoda serin#ii& metoda flaconului sau !orcanului& metoda maione ei 3metod% inspirat% din !uc%t%rie.. *escriere. 2mulsiile au aspect l%ptos /i omo#en. Culoarea, mirosul /i #ustul sunt caracteristice componentelor. Diluate cu fa a e$tern% 8 : 8A, conform FR X, emulsiile tre!uie s% r%mân% omo#ene e$aminare cu lupa D,> ori. 2mulsiile denumite microemulsii sau emulsii transparente, sunt caracteri ate prin dimensiunile foarte mici ale pic%turilor fa ei interne de circa A,A>Om, iar lichidele care constituie cel dou% fa e au acela/i indice de refracţie. ,n practica farmaceutic% emulsii, ca form% farmaceutic% medicamentoas% sunt considerate de re#ul% preparatele lichide. Diametrul particulelor, de re#ul% este cuprins intre A,8 : 8AA Om. +ontrol. 7asa totala pe recipient& conţinut in su!stanţa activa& omo#enitatea. 7etode de control prev% ute de FR X: aspectul: emulsiile au aspect l%ptos /i omo#en. Culoarea, mirosul /i #ustul sunt caracteristice componentelor. Diluate cu fa a e$tern%, 'n proporţie de 8:8A emulsiile tre!uie s% r%mân% omo#ene 3e$aminare cu lup% D,>$.& Alte metode de control al emulsiilor: determinarea tipului de emulsie prin metoda color%rii, metoda dilu%rii, metoda conducti!ilit%ţii electrice& determinarea tipului de de emulsionare& determinarea dimensiunii particulelor& determinarea sta!ilit%ţii emulsiilor 3prin centrifu#are.. +onservare, 0e conserv% in recipiente !ine 'nchise, la ? : 8> PC 3loc r%coros.. Le etichetele recipientelor care conţin emulsii tre!uie sa se menţione e ,,A se a#ita 'nainte de administrare1. Observa!ii, 0u! aspect fi ico : chimic sunt considerate ca emulsii toate preparatele lichide sau semisolide, formate din dou% componente nemisci!ile sta!ili ate cu a"utorul unor a#enţi emulsivi. Datorit% conţinutului mare 'n ap%, emulsiile pot fi u/or invadate de microor#anisme, mai ales c% unii emul#atori 3#um% ara!ic%, #elatina. creea % medii corespun %toare pentru de voltarea lor. Lrin ad%u#are de conservanţi se poate asi#ura o protecţie de câteva ile cu condiţia s% fie ţinute la loc r%coros 3? : 8>AC., 'n recipiente !ine 'nchise 3FR X..

> Ca su!stanţe conservante pentru emulsii de u intern se preconi ea % acid sor!ic A,8M, acid !en oic A,8M 3au acţiune antimicro!ian% /i antifun#ic% numai 'n mediu acid., amestecuri de nipaesteri A,8M, !en oat de sodiu A,2M. Lentru emulsii e$terne un conservant potrivit este !oratul fenilmercuric A,AA2 : A,AA>M. 0e mai utili ea % cloretona A,>M /i s%punuri de amoniu cuaternar A,A8 : A,A2M. Lentru a asi#ura o sta!ilitate chimic% uleiurilor emulsionate, respectiv pentru prevenirea autoo$id%rii uleiurilor, se pot ad%u#a fa ei uleioase antio$idanţi ca Q-tocoferol, acid nordihidro#uaiaretic, hidrochinon%, !utilhidro$ianisol, esteri ai acidului #alic 3pro#aline.. Fn vederea asi#ur%rii unei do %ri precise 'nainte de 'ntre!uinţare emulsiile se a#it% pentru reomo#eni are, motiv pentru care FR X indic% eli!erarea a etichetei RA se agita înainte de folosireS1. +lasi-icarea emulsiilor, Clasificarea emulsiilor ca form% farmaceutic%, se poate face dup% diferite criterii si anume: . dup% provenienţ%: naturale sau adev%rate, de e$emplu: - laptele de mamifer, unele sucuri si e$udate din plante, preparate din oleo#inoase 3emulsie din s%mânţ% de dovleac. etc& artificiale sau false: se o!ţin artificial cu a"utorul unor emul#atori. J dup% structura dispersiei: emulsii tipul ,, sau ulei in ap%: +)A, respectiv lipofil in hidrofil: ()*, in care pic%tura de ulei este dispersat in ap%& emulsii tipul ,,, sau ap% in ulei: A)+, respectiv hidrofil in lipofil: *)(, in care pic%tura de ap% este dispersat% in ulei& emulsii multiple de e$emplu A)+)A, in care pic%turi de soluţii apoase sunt dispersate in pic%turi de ulei care la rândul lor sunt dispersate in mediul apos. Acest sistem de emulsii asi#ur% o administrare cu acţiune prelun#it%, per oral sau parenteral. J dup% modul de 'ntre!uinţare distin#em emulsii destinate administr%rii pentru: u intern : pe cale oral% de e$emplu, ca vehicule pentru su!stanţe medicamentoase insolu!ile in ap% cum sunt vitaminele liposolu!ile, uleiuri cu rol nutritiv, la$ativ /.a.& u e$tern: preparate topice: - dermatolo#ice, cosmetice etc.& parenteral 3emulsii in"ecta!ile pe diferite c%i de administrare, inclusiv emulsii foarte fine cu T particulelor su! 8 Om cu ulei #ras ve#etal de tip +)A pentru alimentare parenteral%, su! form% de perfu ii.. *eterminarea tipului e emulsie, Lrocedee pentru determinarea tipului de emulsie: J Uestul dilu%rii: se !a ea % pe principiul c% o emulsie este misci!il% cu un lichid asem%n%tor cu fa a continu%. J Uestul color%rii: se !a ea % pe principiul c% o su!stanţ% colorant% care se di olv% 'n fa a continu% colorea % uniform emulsia, /i invers. J Uestul conducti!ilit%ţii electrice: soluţiile apoase conduc !ine curentul electric, de aceea emulsiile tip +)A permit trecerea curentului electric, astfel serve/te la identificarea tipului de emulsie. J Uestul fluorescenţei: se !a ea % pe principiul c% o serie uleiuri dau fluorescenţ% 'n lumina ultraviolet%. Lrin e$aminarea unei pic%turi de emulsie la un microscop cu fluorescenţ% se poate identifica tipul de emulsie. Câmpul microscopic este fluorescent 'n ca ul emulsiei de tip A)+, iar 'n ca ul emulsiilor de tip +)A apar numai câteva pete fluorescente. J Uestul direcţiei de separare: se !a ea % pe principiul densit%ţii. 0edimentarea sau cremarea au loc 'n funcţie de densit%ţile relative ale celor dou% fa e care alc%tuiesc emulsia.

Cu cât ener#ia va fi mai mare. Aceast% uniformi are este posi!il% deoarece particulele sunt 'nc% 'ncon"urate de un strat de emul#ator.H .nsta!ilitatea emulsiilor : de re#ul% se manifest% 'n . o cantitate mic% de s%pun. De e$emplu. /i prin urmare o cre/tere a sta!ilit%ţii acestuia. conţinând restul de acid #ras cu caracter lipofil /i . Concentrându-se la interfa %. Capacitatea de sta!ili are a diverselor amestecuri de lichide polare si nepolare este determinat% de afinitatea moleculelor emul#atorilor de a se orienta cu p%rţile hidrofile c%tre lichidul polar 3de e$emplu apa. J . J De emulsionarea : este un proces care conduce la separarea fa elor. u/urând dispersarea. /i cu p%rţile hidrofo!e c%tre lichidul neopolar 3de e$emplu uleiul. si mecanismul e ac!iune. emul#atorul formea % un strat monomolecular 'n "urul particulelor dispersate prote"ându-le de contopire. are loc ruperea sau desfacerea unei emulsii /i separarea complet% a celor dou% fa e. emulsionarea se reali ea % mult mai u/or /i separarea intervine mult mai 'ncet. anionii care se formea % la di olvarea 'n ap% a unor emul#atori de tipul s%punurilor alcaline. datorit% densit%ţii !romoformului care are o densitate mai mare ca /i apa. 2mul#atorul are rolul de a reduce tensiunea superficial% dintre cele dou% fa e lichide.. din care una este mai concentrat% 'n pic%turi dispersate decât cealalt%. cu e$cepţia emulsiei cu !romoform. sau se schim!% caracterul emul#atorului.. care au capacitatea de a mi#ra la interfaţa unui amestec etero#en de lichide nepolare si polare. urmat de coalescenţ%.procese distincte: . se vor contopi. este un proces prin care o emulsie se separ% 'n dou% emulsii. Dac% se adau#% un emul#ator 3de e$emplu. Acest proces are loc: când se o!serv% sedimentarea sau cremarea urmat% de de emulsionare& floculare. având o parte lipofil% respectiv hidrofo!% /i una hidrofil% respectiv lipofo!%.cremarea. apoi de de emulsionare. J Cremarea : creamin# = smânt%nire. <atura amfifilic% a emul#atorilor se !a ea % pe structura lor mi$t%. Re ultatul este o sc%dere a ener#iei termodinamice li!ere a amestecului 3a tensiunii superficiale ap%rute la interfaţa celor dou% fa e. Acest lucru se e$plic% prin faptul c% cele dou% lichide nemisci!ile posed% tensiuni superficiale diferite. urmat de cremare sau sedimentare. sta!ili ându-l. dispersarea va fi mai avansat%. proces prin care o emulsie de tip A)+ se va transforma 'n cel de tip +)A sau viceversa. . Emulgatorii. Dup% un anumit timp 'ns%. a#lomera /i fa ele se vor separa. 2mul#atorii sunt su!stanţe active. astfel are tendinţa de sedimentare de/i este o emulsie de tipul A)+. 2mul#atorul mai acţionea % /i prin 'nc%rc%tura sa electric%. /i inversarea fa elor. apoi de de emulsionare& fenomene de floculare.nversarea fa elor : este o form% particular% de insta!ilitate. astfel printr-o a#itare puternic% emulsia revine la starea iniţial%. Cremarea nu repre int% o rupere definitiv% a emulsiei. Dispersarea mecanic% a uleiului 'n ap% su! form% de sfere mici 'n ca ul prepar%rii unei emulsii necesit% o cheltuial% de ener#ie pentru a 'nfrân#e forţele de coe iune dintre moleculele uleiului. ruperea 3de emulsionarea. Astfel de fenomene pot avea loc când se modific% raportul 'ntre fa e. sferele vor c%uta s% revin% la starea iniţial%.n ca ul crem%rii emulsia este de tipul +)A. /olul 0i mo ul e ac!iune al emulgatorilor. respectiv: ecremarea. Instabilitatea emulsilor. 'n ca ul sediment%rii de tipul A)+.

este un emul#ator de tip +)A. sunt su!stanţe tensioactive. iar ca su!stanţe care sta!ili ea % emulsiile de tipul A)+ se folosesc #rafitul. Datorit% acestui caracter amfifili. dar /i contactul uneia cu alta. avem de a face cu un emul#ator de tip A)+. s% nu fie su!ţire. sulfonat. /i poate fi: strat monomolecular& strat multimolecular& strat de particule anor#anice. pi#menţii de anilin%. asi#ur% o sta!ilitate mai !un% emulsiilor. apropierea /i contopirea pic%turilor este 'n#reunat%. tensiunea interfacial% se reduce. 1vanta2ele emulsiilor: N formularea ca emulsie elimin% unele pro!leme de solu!ilitate limitat% /i nemisci!ilitate. 2mul#atorii m%resc 'ntro oarecare m%sur% /i vâsco itatea mediului. . sau nu 3emul#atori neiono#eni. Datorit% acestei concentr%ri la interfa %. aerosilul. 0unt su!stanţe insolu!ile. scad tensiunea superficial%. sau 'n fa a uleioas% 3emul#atori lipofili. pic%turile de ulei vor fi 'ncon"urate de aceste pelicule. car!o$il. Dac% cele hidrofo!e predomin% va fi solu!il 'n ulei /i se va comporta ca un emul#ator de tip A)+. Uipul de film format la interfaţa dintre cele dou% fa e de lichide se datorea % structurii /i naturii chimice a emul#atorului. 'n amestec de lichide nemisci!ile se concentrea % la interfa % /i #rup%rile se orientea % conform afinit%ţii lor. prin a!sor!ţia emul#atorului la interfaţa. sau dac% are caracter hidrofil. dac% se rupe. 0unt su!stanţe or#anice. Formarea -ilmului inter-acial: Cerinţa ma"or% pentru capacitatea unui emul#ator const% 'n formarea rapid% a unui film 'n "urul fiec%rei pic%turi de lichid dispersat.@ formea % un 'nveli/ 'n "urul particulelor de ulei. Lentru ca filmul sa devin% o !arier% eficient%. formând emulsii A)+. care conţin 'n molecula lor atât #rup%ri hidrofile cât /i lipofile. Dac% cele hidrofile au pondere mai mare. care dispersate coloidal 'n fa a apoas% 3su!stanţe cu caracter hidrofil. Emulgatorii propriu-zi0i 3a#enţi tensioactivi. s% se refac% rapid. 0e consider% c% aceste pul!eri foarte fine se concentrea % la interfa a ap%)ulei formând o a treia fa % su! form% de pelicul%. Astfel particulele de ulei dispersate devin electrone#ative /i r%mân dispersate datorit% respin#erii electrostatice. Ca emul#atori hidrofili se utili ea % !entonita. 7ulţi emul#atori sintetici sunt esteri sau eteri ai aci ilor #ra/i. Capacitatea emul#atorului de a da emulsii A)+ sau +)A depinde deci de raportul dintre #rup%rile hidrofile /i hidrofo!e ale moleculei. Aceste su!stanţe. respectiv al alcoolilor superiori. solide. c%r!unele animal. Dac% propriet%ţile hidrofile domin%. cicluri aromatice sau hidroaromatice. constau din #rup%ri ca: hidro$il. nitro. 9ruparea sau #rup%rile lipofile ale acestor su!stanţe sunt formate din lanţuri parafinice. re istent. el tre!uie sa fie suficient de elastic. se va di olva 'n ap% /i se va comporta ca un emul#ator de tip +)A. Dac% propriet%ţile lipofile sunt dominante. care s% previn% coalescenţa pic%turilor. care se va 'ncovoia 'n "urul pic%turilor de ap% sau ulei. divi ate fin. Emulgatori sub -ormă e pulberi -ine. sulfat. 0copul acestui film este de a forma o !arier% mecanic%. 'n funcţie de afinitatea mai mare faţ% de ulei 3primul ca . 9rup%rile hidrofile. astfel mo!ilitatea particulelor devine mai sc% ut%. care pot disocia 'n ioni 3emul#atori iono#eni. amino.

sufer% fenomene de: coalescenţ%. determinat de polaritatea fazelor: o emulsii de tipul L/H. cremare. de tipul ()*& emulsii administrate pe piele 3topice. mult mai u/or de efectuat su! form% de emulsie. numite /i emulsii inverse. N Fn funcţie de rolul /i acţiunea farmacologică: o emulsii medicamentoase. este mult acceptat% de pacienţi& N emulsiile pot oferi un potenţial mare 'n desi#nul sistemelor farmaceutice capa!ile s% eli!ere e su!stanţa medicamentoas% 'n mod controlat.cu rol emolient. dermatolo#ice /i parenterale& o emulsii cosmetice . numai ()*.& la care emulsionarea are loc datorit% pre enţei unor emul#atori 'n aceste seminţe& o emulsii artificiale sau emulsii uleioase. de 'ntreţinere. când emulsiile pre int% o mare etero#enitate #lo!ular%. ca ul ideal. 'n care fa a dispersat% intern% este un lichid nepolar. ()* /i *)( depot& perfu ii i. pe mucoase. 'n care fa a intern% este dispersat% su! form% de sfere re#ulate& fa a intern% nu poate dep%/i volumul de @DM /i aran"area sferelor re#ulate nu se poate reali a decât 'n dou% dispo iţii: rom!oedric% /i cu!ic%. Emulsiile pot -i grupate in -elul următor: N 'n funcţie de ori#ine 'n: o emulsii naturale: laptele. o!ţinute prin emulsionarea uleiurilor cu a"utorul emul#atorilor& N 'n funcţie de tipul emulsiei. pentru administrare pe cale oral%. oftalmice. N tipuri de emulsii: emulsii orale sau de u intern. N o emulsii adsor!ite. de tip ()* sau *)(& emulsii administrate pe mucoase: rinofari#iene. uscate. emulsii din seminţele unor plante olea#inoase 3dovleac. demachiante etc.. *ezavanta2ele emulsiilor: N 'n unele ca uri. linimente. dar /i emul#atori adecvaţi& N sta!ilitate fi ic% mai mic% decât a formelor lichide. O polidisperse. arahide. . emulsii preformate 'n plante.m. mi#dale. sucurile latescente 3late$uri. pulverulente care sunt comprimate sau sunt introduse 'n capsule #elatinoase..: dermatolo#ice. numite /i emulsii directe& N o emulsii de tipul H/L. cosmetice. fotoprotector.: ulei ve#etal sau mineral /i fa a dispersant%.v.. N emulsii concentrate: monodisperse şi polidisperse: o monodisperse. rectale. lipofil 3(.. otice. separare a fa elor. e$tern% este hidrofil% 3*. va#inale& o emulsii parentale: in"ecţii i. inversarea tipului de emulsie& N sta!ilitate micro!iolo#ic% asi#urat% prin asociere de conservanţi antimicro!ieni 3'n fa a hidrofil%.? N ofer% posi!ilitatea de re olvare a pro!lemelor de formulare pentru medicamentele formate din dou% lichide nemisci!ile sau a unor su!stanţe medicamentoase solu!ile 'ntr-un lichid nemisci!il cu un al doilea lichid& N accepta!ilitatea pacientului este cel mai important motiv pentru care emulsiile orale /i topice sunt atât de lar# folosite& N datorit% #radului de dispersie mare. emulsiile permit o a!sor!ţie crescut% a su!stanţelor medicamentoase liposolu!ile& N administrarea topic%. preparare dificil% /i procese tehnolo#ice de fa!ricare speciale.

prin suspendarea 'ntr-un solvent care asi#ur% acest de iderat& asi#ur% compleanţ% pentru copii. De avanta"e: pre int% o insta!ilitate fi ic%. insolu!ili dar f%r% #ust nepl%cut& asi#ur% modificarea reso!ţiei /i)sau eliminarea prea rapid% din or#anism a unor su!stanţe medicamentoase. 0uspensiile destinate u ului intern pot contine: a#enti pentru corectarea #ustului si a mirosului. a#enti de flocularae.SUSPENSII. 0uspensiile oftalmice respectiv suspensiile in"ecta!ile sunt prev% ute la mono#rafiile: .I SUSPENSIONES . sau la .niecta!ilia.culo#uttae. respectiv fa a dispersat%& fa a discontinu%& fa a dispersant%& mediu de dispersie& vehicul& fa a lichid% de e$. coloranti. . a#enti pentru cresterea visco itatii. Preparare)fa!ricare. 0uspensiile.. Uehnica de preparare dupa FR X: su!stantele solide insolu!ile aduse la un #rad de finete scopului si modului de administrare. comprimatul& asi#ur% o mai !un% sta!ilitate chimic% pentru unele su!stanţe medicamentoase decât o soluţie. respectiv a#enti de suspendare& dup% ca /i su!stanţe au$iliare prev% ute: umectanti. ca form% farmaceutic% pre inta unele avanta"e /i de avante"e. conservanti antimicro!ieni etc. alcool. Acest inconvenient se poate elimina prin reali area pul!erilor sau #ranulelor pentru suspensii. deorece este mai u/or administrat o suspensie decât de e$. ulei #ras ve#etal etc& a#enţi de suspensie. ca forma farmaceutica. se dispersea a in mediu de dispersie lichid printr-o metoda adecvata si se completea a la masa preva uta 3m)m. din FR X. suspendate intr-un mediu de dispersie lichid /i destinate administr%rii interne sau e$terne. Avanta"e: permite preparare /i administrarea unor su!stanţe medicamentoase insolu!ile sau puţin solu!ile 'n solvenţi o!i/nuiţi in concentraţii terapeutice& maschea % #ustul nepl%cut al unor su!stanţe medicamentoase prin suspendarea derivaţilor lor. suspensiile sunt preparate farmaceutice lichide.n conformitate cu definiţia menţionat% 'n FR X. particulele se pot sedimenta u/or. constituite din una sau mai multe su!stanţe active insolu!ile. . #licerol. +omponenti' su!stanţa medicamentoas% insolu!il%. apa.

sau precipitarea su!stanţelor insolu!ile 'n vehicul.8A 0u!stantele au$iliare sunt folosite dupa tehnica de preparare adoptata. Culoarea. +ontrolul. Uehnica de preparare: su!stanţele insolu!ile 'n ap% se di olv% 'n solvenţi or#anici misci!ili cu apa 3etanol. Lreparatele sterile sunt o!ţinute din materii prime /i metode de preparare care le asi#ur% sterilitate /i care evit% contaminarea micro!ian%. 7%rimea particulelor 3cristalelor. care este u/or redispersa!il prin a#itatre 38 : 2 min. vite a /i de modul de ad%u#are. Alte determin%ri. 0uspensiile pot fi preparate prin dou% c%i principale: prin ispresarea su!stanţei medicamentoase su! form% de pul!ere la un #rad de pulveri are avansat 'ntr-un vehicul adecvat& prin condensarea. Controlul formei farmaceutice suspensii se refera la: uniformitatea conţinutului /i uniformitatea masei& do a /i uniformitatea do ei pic%turilor& masa sau volumul eli!erat& uniformitatea masei do elor eli!erate din recipiente multido %.. conservare /i distri!uţie tre!uie luate m%suri corespun %toare pentru asi#urarea calit%ţii lor micro!iolo#ice. mo"ar /i pistil. suspensiile sunt preparate farmaceutice fluide. 7etoda se aplic% la su!stanţele a c%ror solu!ilitatese modific% dependent de p*. sau to$ice 3Eenena. raportul concentraţiilor soluţiilor de acid /i !a %. apoi se adau#% la vehiculul apos 'n care se #%se/te dispersat a#entul de suspensie. sterilitate. Lrepararea prin precipitare : se poate reali a prin: reacţii de du!lu schim! sau du!l% descompunere. se prepara prin metode care sa asi#ure sterilitatea /i care permit evitarea unei contaminari ulterioare cu microor#anisme. Conform FR 'n vi#oare. masa prelucrata su! forma de suspensie nu tre!uie sa depaseasca oza ma3ima pentru (& 4. 0uspensiile care se aplica pe pielea #rav le at% 3pl%#i. *escriere. propilen#licol. am!alare. re ultaţi. 'n ca ul s!stantelor puternic active 30eparanda. Condiţionare: . de vehicul. care permite administrarare unei do e corecte. prepararea suspensiei de insulin%& precipitarea cu solvenţi or#anici.n procesul de preparare)fa!ricare. alte componente ale vehiculului. . polietilen#licol. omo#ene. Lrepararea prin dispersare : metoda const% 'n pulveri area su!stanţei insolu!ile sau #reu solu!ile la #radul de m%runţire prev% ut /i sunt aduse 'ntr-un vehicul 'n care particulele se umectea % /i se dispersea % u/or.. Fn mod o!i/nuit prepararea suspensiei presupune urm%toarele etape: pulveri area su!stanţei. dispersarea fe ei solide 'n vehicul /i sta!ili area sistemului etero#en. Fn farmacie se reali ea % cu a"utorul mi"loacelor simple: moar% electric% 3râ/niţ%. mirosul si #ustul sunt caracteristice componentelor. pot pre enta un sediment. Calitate suspensiei su! aspectul omo#enit%ţii /i sta!ilit%ţii depinde de raportul dintre volume care se amestec%. dup% ca . astfel 'ncât s% se o!ţin% o suspensie sta!il%. este 'n funcţie de codiţiile de lucru. m%rimea particulelor. 2$. opace. arsuri. ce are loc 'n urma unei reacţii chimice& modificarea p*-ului mediului. se refer% la: sta!ilitate. de condiţiile de lucru: temperatura. Fn conformitate cu FR X... . umectarea.'n recipiente unido % sau multido %.

Etic4etare.n funcţie de e$cipienţi utili aţi se pot o!ţine suspensii floculate si defloculate. 7odul in care acţionea % e$cipienţii sta!ili anţi. . v = ------------------. Stabilitate. (a suspensiile floculate la particulele cele mai mici sunt incorporate 'n flocon ceea ce face ca ona supernatant% s% fie limpede. +onservare. numite /i suspensii uscate 30uspensiones siccae.n recipiente !ine 'nchise. ridicat 3respectiv. potential electrocinetic. o!ţinem suspensii floculate sau defloculate. Eolumul sedimentului 'n suspensiile floculate permite evaluarea #radului de floculare.88 0terilitate: .W # IW X in care: v = vite a de sedimentare& r = ra a medie a particulelor& dm = densitatea mediului& dp = densitatea particulei& # = constanta de acceleratie a #ravitatiei& X = visco itatea mediului. -redispersare usoara. Le eticheta se menţionea %: denumirea tuturor conservanţilor utili aţi& preparatul este steril. etc. . securi at. dup% care: 2 rV3dp : dm. -redispersare dificila Floculate' -particulele solide formea % a#re#ate la$e& sediment la$ voluminos -delimitare neta intre lichidul separat si sediment -lichidul deasupra sedimentului limpede -sedimentare mai rapida -particulele sunt le#ate in flocon -potential Y 3 eta. scaderea tensiunii interfaciale la nivelul celor doua fa e si conferirea de sarcini electrice particulelor in suspensie.steril1 tre!uie s% corespund% prevederilor din FR in vi#oare cestei determin%ri.. Suspensile sub -ormă e pulberi sau granule. atunci când este ca ul& atenţion%ri: . este comple$ si se manifesta prin m%rirea visco itaţii mediului de dispersie. 0edimentarea : este o tendinţa normala a particulelor dispersate cu densitate mai mare decât a mediului de dispersant sa sedimente e su! acţiunea #ravitaţiei. Lrincipalele caracteristici: *e-loculate' -particule solide se afl% in suspensie ca entit%ţi distincte& sediment: compact dens -lipsa unei limite nete intre lichid si sediment -lichidul de deasupra sedimentului opalescent -sedimentare inceata -particulele dispersate individual -potential Y 3 eta. sc% ut. Dac% preparatul este steril se conserv% 'ntr-un recipient steril..atunci când pe etichet% se menţionea % c% preparatul este .a se agita 5nainte e 5ntrebuin!are67. astfel printr-o tehnica de preparare adecvata. Eite a de sedimentare poate fi dedusa din relaţia lui Sto8es. formarea de pelicule in "urul particulelor de su!stanţa insolu!ila. Lrepararea suspensiilor floculate se face in special industrial. 'nchis etan/. : formea a o cate#orie aparte si sunt amestecuri de pul!eri sau #ranule .

dispersate 'n aer sai 'ntr-un alt #a 'n #eneral am!alat 'ntr-un recipient presuri at. inclusiv aerosoli de inhalaţii& aerosoli folosiţi 'n dermatolo#ie 3piele. Lenetraţia aerosolilor 'n c%ile respiratorii. administrat pe calea respiratorie 3ve i ta!elul de mai "os. Avanta"ele ca form% farmaceutic%: prote"at faţ% de a#enţii e$teriori conţinutul preparatului& administrarea preparatului se face f%r% contact direct cu mâna de cel care administrea %. <ivelul de p%trundere al particulelor 'n pl%mâni 'n funcţie de diametru: *iametrul particulelor' Nivel ma3im e pătrun ere' Z -A Om Fosele na ale& farin#e& larin#e& #lota 2A : -A Om Urahee . Dupa a#itatre re ulta o suspensie omo#ena. Formarea aerosolului având loc 'n momentul utili %rii prin ap%sare pe !utonul recipientului cu a"utorul valvei. din punct de vedere fi ico-chimic sunt dispersii etero#ene..& aerosoli folosiţi 'n . Aceste tipuri de suspensii se pot condiţiona 'n recipiente multido % sau unido %. Dintre tipurile de dispo itive de preparat aerosoli cele mai u uale sunt cele de condiţionare si preparare. echipat cu o valv%. Lul!erile /i #ranulele destinate o!ţinerii de suspensii.R(& aerosoli folosiţi 'n #inecolo#ie& aerosoli aneste ici 3local si)sau #eneral. Aerosolii. lichide sau solide. r%ni& arsuri& ulceraţii& pot conţine su!stanţe active din diferite #rupe terapeutice.. +lasi-icarea aerosolilor dup% domeniile de utili are: aerosoli pentru c%i respiratorii. tre!uie s% corespund% su! aspectul calit%ţii prevederilor pentru pul!eri /i #ranule. astfel se evit% o eventual% contaminare micro!ian%& administrare la nivelul alveolelor pulmonare se apropie de calea parenteral% 3suprafaţa pulmonar%: @A : I> mV.82 la care se adau#a in momentul utili arii un anumit volum de apa.n acest mod de condiţionare se elimina o serie inconveniente datorita insta!ilitatii fi ice la aceasta forma farmaceutica. .& administrare comod% pe piele. C%ile aeriene se 'mpart 'n: a.. mucoase.& prin administrare pulmonar% se evit% primul pasa" hepatic& asi#ur% locali area acţiunii aerosolului. inclusiv in ca ul unor le uni #rave de e$. 1E/OSOLI. mucoase. 'n care se condiţionea % produsul su! presiune 3spraC.& complianţ% po itiv% din partea pacientului. de re#ul% sunt mai nici de >A Om. pentru efect local si)sau sistemic 3#eneral. iar dup% reali area suspensiei 4 la aceast% form% farmaceutic%. sunt alc%tuiţi din particule foarte fine. dup% locul de aplicare si in funcţie de #radul de dispersie a particulelor. ale c%ror ra e. : c%ile aeriene superioare: fosele na ale& #ura& farin#ele& !. Aceste preparate contin un propulsor si concentratul cu su!stanţa medicamentoas%. : c%ile aeriene inferioare: pl%mânii precum /i diferite niveluri..

+omponen!ii' su!stanţa 3e. deoarece pot fi e$pirate 3se previne e$pirarea prin reţinerea temporar% a respiraţiei.Om A. #a e propulsoare: #a e lichefiate: hidrocar!uri cu mas% molecular% mic%& hidrocar!uri fluorate& #a e comprimate: dio$od de car!on& a ot& proto$id de a ot.88A : 2A Om . antispastice /. Dispo itiv de pulveri are : valva. (a formularea aerosolilor se ale# un propulsor ţinând seama de urm%toarele aspecte: solu!ilitate& presiune& e$pul are& pulveri are. 'nvelit cu lac. strat i olator. : se ale# dup% natura su!stanţei medicamentoase si a scopului terapeutic urm%rit.8 : 2A Om A.& propulsor& recipient& dispo itiv de pulveri are 3valve.& sticl% 'nvelit cu material plastic& material plastic& amestec al acestor materiale. Rolul valvei: . 0u!stanţe medicamentoase: pentru efect local: aneste ice.. Recipiente: metal 3staniu. Lreparatele farmaceutice presuri ate sunt preparate condiţionate 'n recipiente speciale su! presiunea unui #a .valv% do atoare 3cantitate do at%.valv% cu eli!erare continuu& .: antian#inoase& !ronhodilatatoare. !utan& amestecuri de #a e propulsoare.a& pentru efect sistemic 3#eneral. Lresiunea necesar% evacu%rii preparatului este reali at% de c%tre #a e propulsaore. medicamentoas%3e.re#lea % eli!erarea. Cerinţe pentru recipient: .: > Om [ .asi#ur% 'nchiderea& .. Clasificarea valvelor dup% cantitatea de produs eli!erat: . Lropulsori. plun! etc. alveole pulmonare 2fect terapeutic optim.& dispo itiv de administrare. r%spun %tor de efect terapeutic& e$cipienţi: solvenţi& solu!ili anţi& dup% ca : emul#ator sau a#ent de suspendare& lu!rifianţi 3pentru a asi#ura !una funcţionare a valvei la valve do atoare. Conţinutul preparatului este eli!erat din recipient cu a"utorul unei valve corespun %toare su! form% de aerosol. Conţin una sau mai multe su!stanţe active. antiinflamatoare. de infectante& antipruri#inoase. chimioterapice. Umplerea recipientelor se reali ea % prin: .? : 8 Om 5ronhii /i !ronhiole 5ronhiole terminale Canal alveolar.a& 2$cipienţi. anti!iotice. propan. pentru efect #eneral - Acţiune redus%. vasoconstrictoare vasodilatatoare /.re istenţ% la presiune& compati!ilitate cu preparat& prote"area conţinutului. #a e propulsoare lichide: cu punct de fier!ere sc% ut e$.

: cerat pentru !u e sau cerat la!ial Rp.8D a.. ca mi"loc terapeutic. 'n care se pot 'ncorpora su!stanţele active. se concreti ea % noţiunea de un#uent pentru preparatele semisolide destinate aplicaţiilor cutanate. *enumirile vec4i pentru preparate semisolide destinate c%ii cutanate sunt: un#eri& unsori& alefii& pome i& etc.. Lome ile . 0e prepara prin topirea componentelor pe !aie de apa si turnarea in formele de cerate. un#uente-emulsii. Lreparate semisolide pentru aplicaţii cutanate. se menţionea % cantitatea de su!stanţ% activ% pe do a pulveri at%.. FR X define/te 'n felul urm%tor: .. Denumirea de un#uent provine de la cuvântul latin un#o : un#ere = a un#e. 'n funcţie de 'ncorporarea su!stanţei medicamentoase 'n e$cipient se o!ţin: un#uente-soluţii. /i XE.& . un#uente-suspensii sau un#uente cu mai multe fa e.+n#uentele sunt preparate farmaceutice semisolide destinate aplic%rii pe piele sau pe mucoase.se 'ntr-o duce 'n recipient su!stanţa activ% su! form% de soluţie& emulsie sau suspensie& . 'n scop terapeutic sau de protecţie& sunt constituite din e$cipienţi 3!a e de un#uent. Aceast% noţiune este utili at% /i de FR X ediţia 8II..precauţiile care tre!uie luate 3condiţii de p%strare& dup% utili are nu se arunc% 'n foc /. prin tehnica asemanatoare prepararii supo itoarelor. IS9O/I+.sunt preparate de consistenta semisolida care se inmoaie când sunt frecate pe piele si forme % un film superficial #ras.. si Rp. un#uentele-suspensii sunt denumite paste: . 3F. sunt menţionate 'n papirusul 2!ers.se 'ntr-o duce propulsorul 'n sens opus funcţion%rii valvei.fa a apoas% dep%/e/te 8A M din masa din masa un#unetului.& . care su#erea % modul de aplicare a preparatelor semisolide pentru administrare cutanat%. 37anuale Lharmaceuticum 2AA2. . descoperit de 2!ers.((20 AD +0+7 D2R7. P/EP1/19E SEMISOLI*E PEN9/U 1PLI+19II +U91N19E.pentru preparate semisolide destinate de a fi aplicate 'n scop terapeutic pe piele sau pe mucoase. inclusiv /i 'n farmacopeeile ilelor noastre.. considerat ca o parte a farmacopeei 2#iptului antic 3redactat 'n "urul anilor 8>>A '. LR2LARAU..n. mai face urm%toarele preci %ri la aceast% mono#rafie dup% care dac%: . 0e folosesc pentru protectie. -umplerea su! presiune la temperatura o!i/nuit%: .su!stanţa activ% /i propulsorul lichefiat se 'ntr-o duc 'n recipient deschis la temperatur% sc% ut%& .se aplic% valva prin serti are 3etan/.e.sunt preparate #rase care contin un procent mai ridicat de ceara sau parafina. 2$. Fn a doua parte a secoluli al X.8..C+7. :umplerea la rece: .a. Etic4etare. având o consistenţ% tare si un punct de topire relativ ridicat. Le eticheta tre!uie s% menţione e: . FR X. un#uentele emulsii sunt denumite creme.fa a dispersat% dep%/e/te 2> M din masa un#uentului.modul de utili are a preparatului& .2.X-lea.1 Ca sistem dispers.<. Ceratele . /i fi#urea % in continuare pe parcursul perioadelor istorice 'n farmacopeeile secolelor XE.<20 7... !..la preparate prev% ute cu valve do atoare.se aplic% valva.

Supliment (##&. sau structura de #el plastic ce se aplica pe piele sau pe mucoase indiferent de natura e$cipientului. 0e o!tin creioane cilindrice de consistenta tare.2A # /p. respectiv e$cipient. sau fi$area pansamentelor. 9licerolatele .AA # -A.> # >-. 2$.> # -A. Aceast% prevedere impune condiţii aseptice de preparare. su!stante #rase ca atare sau asociate cu su!stante medicamentoase. pe arsuri /i pe pielea su#arilor . 0e pastrea a la loc racoros. Ade ive si emplastre . se inmoaie la temperatura corpului. reconsider% clasificarea preparatelor farmaceutice.A # 8A. simpla sau compusa.AA # 82. De altfel FR X. Lot fi intinse pe un suport malea!il de pan a sau matase. #lecerina /i)sau ap%.A # 82. in care sunt di olvate sau dispersate una sau mai multe su!stante active in scopul administrarii caii cutanate. Ceratele pot fi indulcite si colorate prin incorporarea in !a a de mai sus a unor edulcoranti si coloranti admisi de 7inisterul 0anatatii. se omo#eni ea a si se toarna masa in forme corespun atoare. +nele preparate cu o usoara incal ire inainte de aplicare.. Lreparatele semisolide pentru aplicatii cutanate sunt preparate farmaceutice semisolide cu aspect omo#en constituita dintr-o !a a.n #eneral se aplica pe epiderm.ade ivele.repre inta o cate#orie speciala de preparat /i FR X. (a sfâ/itul sec. /i sunt destinate a!sor!tiei locale sau transdermice a su!stantelor active sau pentru actiunea lor emolienta sau protectoare. 9elatinele . cu consistenţ% solid% 'n care se dispersea % sun!stanţe active /i care se aplic% dup% fluidificarea masei prin 'nc%l ire.A # E #tts Componentele se topesc pe !aia de apa. Cera al!a Cetaceum Adeps solidus >A Easelinum al!um Aetheroleum #eranii 8A. Cera al!a Cetaceum Acid stearic Adeps solidus >A Easelina 2senta de ro e @. 2$emplu: leucoplast su! forma de rola. cu miros sla! de ro e. al! sidefii.: #licerolat de amidon 3+n#uentum #lCceroli FR X\. 0upliment 2AAD. Fn secolul al . al XX-lea un#uentele oftalmice si un#uentele care se aplic% pe pl%#i. ed.".AA# 8A. sau emplastre ade ive sunt folosite pentru acoperirea le iunilor epidermului.I-lea FR X.n #eneral su! denumirea de preparate semisolide pentru aplicaţii cutanate 'ntele#em toate preparatele care au consistenta semisolida.sunt hidro#eluri o!tinute din #licerina si amidon si sunt numite: un#uente cu #licerina. P/EP1/19E SEMISOLI*E PEN9/U 1PLI+<II +U91N19E F/ .Lreparate semisolide pentru aplicaţii cutanate1. componentelor terapeutice active sau modului de preparare *e-initie.8> /p.. 8IIconsider% ca preparate sterile.(. .AA # A. re ine.sunt costituite dintr-un amestec mai ales de #elatina. Supliment (##&. ceruri. astfel noţiunea de un#uent se refer% la o su!#rup% de preparate 'n cadrul produselor semisolide destinate pentru c%ii cutanate. . esenta se adau#a la sfâr/it. include un#uentele 'n 7ono#rafia .. formea a un strat ade iv elastic. +ategorii e preparate semisoli e: . +n#uentele emplastre sunt pe !a a de sapun de plum!.

colchicim%& antipara itare: .cu s%ruri de inc sau de !ismut.. un#uentele.cutanate sau dermice& oftalmice& na ale 3erine.un#uente protectoare. cu tanin& cu acţiune reduc%toare : conţin: #udroane. fotoprotectoare& cosmetice: .paste. reologice. hidratante.. emoliente.& va#inale.& astrin#ente: .. . de infectante. camfor.cu derivaţi corticosteroidici. c. . podofilin%. cu su!stanţe antiinflamatoare nesteroidiene 3or#anice sau anor#anice. la forţele de forfecare crescute. su!stanţe volatile. vitamine din comple$ul 5& antise!oreice /i antiacneice: . tiosulfat de sodiu.cu anti!iotice. etc& antimicro!iene: . ihtiol& r%corire : conţin de re#ul% ap%. Dup% locul e aplicare distin#em preparate: . de e$emplu tip plastic. cu acid salicilic. . soluţie alcolic%. procain%& cu acţiune trofic% local%: . vitamina A& ^carotene.cu sulf. cremele /i #elurile pre int% 'n #eneral un comportament vâscoelastic /i propriet%ţi nene]toniene de cur#ere. !etanaftol& cu acţiune aneste ic%: . Dup% gra ul e pătrun ere se clasific% 'n preparate: epi ermice sau de suprafaţ% : sunt utili ate pentru acţiunea lor de suprafaţ%. de penetraţie sau de profun ime : se aplic% 'n tratamentul pielii le ate. pseudoplastic sau ti$otrop. de suprafaţ% sau epidermice: . pastele pre int% o cur#ere dilatant%. cremele evanescente 3dispare treptat.pantotenat de calciu.conţin $ilin%.coldcremele.emplastre medicamentoase. care prin evaporare produc sen aţie de r%corire a pielii& revulsive : produc o hiperemie local% 3vasodilataţie.un#uente. antiseptice& antiinflamatoare: . Fn funcţie de structura lor. acid !en oic& citostatice /i antiproliferative: care conţin metotre$at. afecţiuni acute. .#el.cataplasme. când se urm%re/te . 1specte -izico-c4imice. !.& rectale 3anale.8H . ihtiol& cheratolitice: cu sulf 3coloidal sau precipitat.cu sulf.Dup% ac!iune terapeutică distin#em preparate semisolide: de acoperire. +lasi-icare. aneste in%. !en oat de !en il. chimioterapice. . 'n scop protector al pielii s%n%toase sau pentru tratamentul unor afecţiuni dermice de suprafaţ%& en o ermice.creme.. hidratante acide. demachiante. Clasificarea preparatelor semisolide destinate c%ii cutanate se pot face dup% diferite criterii: a. su!acute sau cronice.

marimea particulelor dispersate 4 prin metodele de preparare sa asi#ure o marime a particulelor controlata si adecvata modului de utili are preva ut& . antio$idanti.masurarea consistentei prin penetrometrie& . preparate antiinflamatoare. .sterilitate . care asi#ur% o cedare controlat% a su!stantei active. 2$.. Dup% te4nologia e preparare aplicat%. 7_n el face urm%toarea clasificare 'n #rupe de: #el de hidrocar!uri& lipo#eluri& hidro#eluri& polietilen#licol#eluri& silicon#eluri. K.& ia ermice. sau *)(& #el suspensie& #el mi$t. Formularea preparatelor semisolide destinate pentru aplicaţii cutanate.8@ p%trunderea su!stanţelor active 'n straturile mai profunde ale pielii: epiderm. poate avea o influenta asupra activitatii preparatului. Lreparatele semisolide pentru aplicatii cutanate pe lân#% su!stanta3e. !a a de un#uent 3e$cipient. reduc%toare etc. si compo itia !a ei mai pot contine: conservanti antimicro!ieni. 2$. se face 'n funcţie de scopul terapeutic urm%rit /i de propriet%ţile su!stanţelor active. . cu anti!iotice. d. a#enţi de cre/terea vâsco it%ţii /i a#enţi de penetrare. Aici se 'ncadrea % preparatele numite sisteme transdermice 30UU.. Fiecare din aceste #rupe pot cuprinde: #el simplu& #el soluţie& #el emulsie tip ()*.preparatele semisolide pentru aplicatii cutanate destinate aplicarii pe pielea #rav le ata 4 vor fi sterile& . poate avea o influenţ% asupra activit%ţii preparatului. antireumatice. Formularea preparatelor semisoli e. derm. pe piele #rav le at%. de resorb!ie sau sistemice: . repre inta vehiculul in care se incorporea a su!stantele active prescrise si poate fi constituita din su!stante de ori#ine naturala sau sintetica cu proprietati hidrofile sau lipofile.proprietati reolo#ice adecvate: .. 2$cipientul sau !a a. anti!ron/ice. activa3e.facilitea % p%trunderea su!stanţei active prin te#ument pân% la sistemul limfatic san#uin prin hipoderm e$ercitând prin resor!ţia lor un efect sistemic. +ompozitia.n functie de compo itia sa. inclusiv al e$cipienţilor. efect la distanţ%. emul#atori. sta!ili anţi. 'n funcţie de compo iţia sa. E3cipientul sau baza 2$cipientul sau !a a de un#uent. 'n care sunt dispersate una sau mai multe su!stanţe active. antimicro!iene. distin#em preparate: tip soluţie& tip emulsie& tip suspensie& tip mi$t 3soluţie-emulsie-suspensie. preparate vasodilatatoare. pe mucoase. e. +erinte. Lreparatele semisolide pentru aplicaţii cutanate sunt constituite dintr-o !a % simpl% sau compus%. Dup% structura -izico-c4imică a #elului.calitate micro!iolo#ica 4 presupune conditii de preparare adecvata& . ţinând cont de #radul de dispersie 3FR X.omo#enitatea 4 prin metode de preparare si conservare tre!uie sa asi#ure omo#enitatea preparatului administrat& .

sunt: alcooli de l%n%& esteri ai sor!itanului 30panuri = esteri ai sor!itanului cu aci i #rasi. monooleat de polio$ietilen-?A sor!itan 4 este un tensioactiv neionic format dintr-un amestec de monoesteri ai acidului oleic cu sor!itolul sau cu anhidrida acestuia numit sor!itan.8? . solu!ilitatea emul#atorului determina tipul de emulsie format. +onservare. (aurilsulfat de sodiu C82*2>:. 4 repre inta su!stanta nepolara cu proprietatea de a nu avea afinitate fata de apa si vehicule apoase. nu sunt solu!ile in apa. Unguente 4i ro-obe +n#uente hidrofo!e . in #enaral lichid-lichid. 2mul#atori folosiţi care sta!ili ea a emulsiile de tipul *)( adica A)+.un#uente : emulsii. 2mul#atorii in tehnolo#ia farmaceutica sunt su!stante care intervin la un sistem dispers format din doua fa e nemisci!ile. Lreparatele care contin apa sau su!stante volatile se conserva in recipiente inchise etan/i. *eterminari. respectiv emul#atori cu valori *(5 = D : H. securi ate.pot a!sor!i numai cantitati mici de apa.& mono#liceride& alcoli #rasi etc. lipos = #rasime ` #r. prin formare de emulsii. +n#uentele sunt preparate farmaceutice semisolide cu aplicatii cutanate. inchise etansi. Lolisor!atum ?A. sunt: alcooli #rasi sulfatati 3esteri ai alcoolilor superior cu acidul sulfuric R:. UN=UEN91.:0. Unguente emulsii +n#uente emulsii : pot a!sor!i cantitai mai mari de apa. 0u!stante hidrofo!e 3lipofile. . Lentru preparat steril 4 acest fapt se mentionea a pe eticheta. la produsul steril. pho!os = frica. in functie de matura si proprietatea emul#atorului folosit. monostearat de #licerol& cerurile si polialchilsilo$anii lichi i. 0terilitate. eventual semisolid. Etic4etare. ci invers. *idrofo! 3#r. copolimeri ati cu .: parafinele solide si lichide& #liceridele ca uleiurile ve#etale si #rasimi de animale& #liceridele solide de semisinte a de e$.un#uente hidrofo!e& .:7e. sa devina o emulsie.2:. sta!ili atori de emulsie. 2mul#atori folositi care sta!ili ea a emulsiile de tipul ()* adica +)A.un#uente hidrofile..:<a. si anume: emul#atorul emulsionea a fa a in care nu este solu!ila.2:. de e$. sinonome: U]een ?A. 0inonimele emul#atorului: a#enti de emulsionare.masurarea vasco itatii 3vasco itatea aparenta.2:.:<a. UN=UEN9E. in care R= rest alchilic.& polisor!ati 3e$. Componentele !a elor de un#uent utili ate in mod o!isnuit pentru un#uente hidrofo!e sunt urmatoarele su!stante cu caracter lipofil. hidro. astfel ia mastere emulsia de tipul ()* sau +)A respectiv *)( sau A)+. pentru su!stante #rase sau lipofile. Lreparatele sterile se conserva in recipiente sterile. contin o bază de un#uent mono-azică in care se pot dispersa componentele lichide sau solide.:0. 7asa sau volumul eli!erat pentru preparate conditionate in recipiente unido a. Componentele acestor !a e de un#uente sunt constituite din produse sau su!stante de natura hidrofo!e. Cetilsulfat de sodiu C8H*--:.:0. ci in su!stante #rase sau lipofile. sinonim: lipofil 3#r. Cate#orii de un#uente: . cum sunt de e$.= apa ` #r. philein = a iu!i. Le eticheta se mentionea a denumirea conservatilor antimicro!ieni utili ati. Dupa re#ula lui 5an6roft..

+/EME.. asociaţi dac% este ca ul.creme lipofile& . esteri ai sor!itanului cu aci i #rasi. cum este de e$. <*D`.:K 4 stearat de posiu& oleat de potasiu sau sodiu& palmitat de potasiu& trietanolamina& alcooli #rasi sulfataţi& polisor!aţi& aci i #ra/i polio$ietilenici& esteri ai alcoolilor #ra/i etc.#eluri lipofile& . Cate#orii de creme: . etc. Cate#orii de #eluri: .#eluri hidrofile.n1 este numarul mediu al #ruparilor de o$ietilen: *. parafina lichida cu polietilena& uleiuri #rase #elificate cu dio$id de siliciu coloidal sau sapunuri de aluminiu sau inc. cu emul#atori tip *)( 3A)+. monostearat de macro#oli 3DAA.. avand formula #enerala.. =elurile lipo-ile 9eluri lipofile : numiţi si oleo#eluri. +remele 4i ro-ile Cremele hidrofile : sunt preparate farmaceutice din cate#oria cremelor care au ca fa % e$terna fa a apoasa si contin emul#atori de tip ()*.n compo itia lor intra in #eneral amestecuri de macro#oli 3soli i si lichi i cu continut corespun ator de apa. mai "os mentionata in care . Unguente 4i ro-ile +n#uente hidrofile : sunt preparate farmaceutice a caror !a e de un#uent sunt misci!ile cu apa si solutiile apoase. ca de e$.. C8@*-> :C. Cremele sunt preparate farmaceutice polifa ice pentru aplicatii cutanate. 7e=<a`. car!o]a$ 4 sunt polimeri de condensare ai o$idului de etilen cu apa. compuse dintr-o fa a lipofila si o fa a hidrofila.7e. 'n care R = radical al unui acid #ras. +reme lipo-ile Cremele lipofile : sunt preparate farmaceutice din cate#oria cremelor care au ca fa a e$terna fa a lipofila si contin emul#atori de tip *)( adic% A)+ 3Alcooli de lana. K`. sunt emul#atori anionactivi.*. mono#liceride etc..& eteri ai alcoolilor #rasi cu macro#oli 35ri".. cetilstearil de macro#oli sau esteri ai aci ilor #rasi cu macro#oli 37Cr". sunt preparate farmaceutice cu aplicatii cutanate ale caror !a e conţin.n :C*2:. cu formul% #eneral% R:C. de re#ula. sinonime: polietilen#licoli.. .. Acesti emul#atori au valoare *(5 intre ? : 8?.:C*2:3C*2:.:C*2. adic% +)A 30%punuri alcaline. =ELU/I. de e$.. =eluri 4i ro-ile ...creme hidrofile. 9elurile fac parte din cate#oria preparatelor farmaceutice semisolide cu aplicaţii cutanate care sunt constituite din lichide #elificate cu a"utorul unor a#enţi de #elificare corespun %tori.8I apro$imativ 2A molecule de o$id de etilen pentru fiecare molecula de sor!itol sas sor!itan.

ed. 0e pot aplica si cataplasme uscate : care nu intra in cate#oria preparatelor semisolide : de. derivaţi de celulo a 3metilcelulo a. ca preparate cu actiune topica au consistenta semisolida. e$. activa3e. Forma si dimensiunea lor difera. care conţin proporţii crescute de pul!ere fin dispersate intr-o !a a adecvata scopului terapeutic. #licerol sau propilen#licol. Emplastrele a ezive 3leucoplast. 2mplastrele adera pe piele printr-o simpla apasare si pot fi usor indepartate. Lielea este constituita din .2A 9eluri hidrofile > numiţi si hidro#eluri. se compun dintr-o !a a hidrofila capa!ila sa retina caldura. de re#ula dispuse in straturi #roase pe un suport pansament corespun ator. pansaplast. 1. De re#ula.. seamana cu o pasta moale. 0uplimentul 2AAD. iar patura mucoasa conţine de la al 2-lea inclusiv si al >-lea strat. Dup% FR X. fiind vor!a de un or#an deose!it de important pentru or#anismul uman. straturile ade ive sunt acoperite cu cu o !anda protectoare. car!o$imetilcelulo a etc. fainuri cu su!stante mucila#inoase sau amilacee si alte su!stante destinate a fi aplicate in scop terapeutic. Latura cornoasa cuprinde primul strat. de re#ula apa. este nevoie de a trece in revista structura si func!iile pielii. medicamentoase sunt preparate fle$i!ile care contin una sau mai multe su!stante active destinate aplicarii cutanate.n ca ul emplastrelor me icamentoase su!stanta3e. sunt preparate farmaceutice cu aplicatii cutanate ale caror !a e conţin. poate fi contnuu.. pot fi compuse din pul!eri. . taiate la utili are sau sa fie fa!ricata cu marime potrivata. emplastron. 8II. P1S9E. silicaţi de aluminiu si ma#ne iu. cataplasme cu faina de mustar are efect revulsiv. 2$. t%râţe. care nu antrenea a su!stanta activa si este indepartat inaintea aplicarii emplastrului pe piele.one distincte suprapuse: epidermul& dermul si hipodermul. . 6ataplasma = aplicatie. deci de la stratul 2->. Lrin alte cuvinte. S9/U+9U/1 PIELII. Emplastrele : 3#r. cataplasme cu sare. pe diverse re#iuni ale corpului. #elificate cu a"utorul unor a#enţi de #elificare corespun ator de e$. in scopul mentinerii unui contact direct intre acesta si su!stantele active astfel incat acestea pot fi a!sor!ite lent sau pot actionaca protectori sau cheratolitici cand contin su!stante active responsa!ili pentru aceste efecte. EMPL1S9/E ME*I+1MEN9O1SE. folosite pentru fi$area pansamentelor nu intra la cate#oria emplastrelor medicamentoase. Pastele > sunt preparate farmaceutice semisolide cu aplicaţii cutanate. car!omeri. cataplasmele 3prisnite. fata de masa totala a preparatului. . +191PL1SME.n scopul de a inţele#e mai !ine interacţiunile si efectul terapeutic a su!stan!elor active dispersate intr-un preparat semisolid pentru aplicaţii cutanate. S9/U+9U/1 SI FUN9IILE PIELII. Cataplasmele 3#r. incal it inainte de aplicare pe piele intacta. Epi ermul formea a un epiteliu pavimentos constituit din $ straturi principale de celule. in care sunt dispersate su!stante active solide sau lichide. etilcelulo a. cum sunt: amidon. nisip etc.pastele sunt sistene dispersii etero#ene in care fa a dispersat% in #eneral depaseste 2> M. sunt dispersate in strat uniform pe un suport corespun ator dintr-un material natural sau sintetic. nu se refer% la aceast% prevedere.

ceea ce repre inta HM din masa totala a or#anismului. Pătura cornoasa. celulele impin# celulele de deasupra in straturile superioare. II. o dispersie or#ani ata de proteine in apa. 1ne3ele cutanate.nvelisul cutanat propriu is contine @AM apa. are o suprafata de 8. Lielea unui adult cantareste I 6#.. in pliurile in#hinale si confera un miros specific individului. D. este patura cea mai profunda a pielii. primele celule vii in epiderm.stratul cornos 3stratum corneum) . inaintea a spre suprafata isi modifica forma si compo itia a"un#and in final celule cornoase care se elimina.@ mp si o re istenta .. *ermul 3corion.28 I.stratul spinos 3stratum spinosum) 7alpi#hi. in echili!ru cu #ruparile de tiol. celule in care incepe de#enerarea nucleului si cheratini area. pielea este un #el protidic..se #aseste dedesu!tul stratului cornos si este format din celule translucide turtite. 0tratul cornos in intre#ime serveste ca !ariera mecanica pasiva a!sor!tia apei. !). : formea a cu epidermul o entitate.stratul luci 3stratum lucidum) sau transparent . 0traturile de su! patura cornoasa alcatuesc patura mucoasa.#landulara: -#lande se!acee. Contine 8AM umiditate. ?ipo ermul > denumit si tesut adipos su!cutanat. Lre enta numeroaselor spin aflati la suprafata celulei formea a punti intercelulare creand spatiul li!er intre celule. sunt distri!uite pe tot invelisul cutanat& -apocrine. Re ista la actiuni en imatice.format din mai multe randuri de celule poliedrice. pentru ca se opune transferul apei prin piele.. >. 2@M electroliti. o scleroproteina !o#ata in cisteina care poseda o le#atura disulfurata. . 0e comporta ca o mem!rana.sunt de natura: a) . Lroteina cea mai importanta este cheratina. Asi#ura o protectie mecanica datorita ri#iditatii si re istentei sale. sunt situate in anumite one ale corplui. Dermul este o retea comple$a de fi!re cola#en. -. re#iunea om!ilicala si ano#enitala.cornoasa: -parul si -un#hiile. su! !rati. face pielea impermea!ila la apa si :i mentine supletea& -#lande sudoripare: -ecrine 3e$ocrine. secreta se!um cu rol lu!rifiant. 2. deose!ind morfolo#ic si este constituit din stratul papilar si stratul reticular in interior.>M fosfolipide si su!stante ceroase. 2.ona superficiala a epidermului si este alcatuit din celule cheratini ate moarte dar inca fi$ate unele de altele. in care se #asesc #lomerulii #landelor sudoripare apocrine si !ul!ii firelor de par si repre inta tesutul nutritiv al pielii. Dermul contine apa. N 0u! aspect fi ico-chimic.. lamele de elastina si fi!ra de reticulina in care se #asesc capilare san#uine.este format din cateva randuri de celule rom!oide. la schim!urile de temperatura si p*. 9radul de hidratare al #elului scade pro#resiv catre straturile e$terioare. Pătura mucoasă.stratul granulos 3stratum #ranulosum. 8. Lielea este un or#an care re#ulari ea a meta!olismul apei.stratul germinativ 3stratum germinativum) sau cel !a al este constituit din dintrun sin#ur rand de celule cilindrice care asi#ura innoirea continua a epidermului. electroliti in cantitati mari la pacienti edemosi. vase capilare limfatici si nervi. . care in ansam!lu formea a o structura solida si plastica. Caracterul lipoidic si protidic confera capacitatea de a 'ncorpora produse lipofile sau hidrofile. Cresterea celulelor epidermice incepe de la stratul #erminativ. N Din punct de vedere !iochimic pielea este un produs de se!aceu format din 2AM colesterol. numita si ona !ariera. Le masura ce se multiplica. . Lielea este cel mai #reu or#an al corpului omenesc.

se!umului. Culoarea este determinata de elementele care alcatuesc.functie secretorie sudoripara& . traumatici& -dermato e infecţioase& -dermato e prin anomalii meta!olice& -dermato e imunolo#ice& -dermato e neopla ice.A datorita concentratiei in ion de hidro#en a elementelor constitutive transpiratiei. a#enti termici. @ariera aci a sau manta acida. anti!iotice& -refacerea funcţiei !ariera mecanica dupa e$punere la deter#enţi prin aplicarea unor un#uente emoliente& folosirea un#uentelor cu su!stanţe de ecranare a radiaţiei solare& etc. de conditiile de viata si de starea de sanatate a or#anismului. 0emiolo#ia le iunilor cutanate: macule& hipercherato a& papule& ve icule. !ule.( : $.protectie impotriva no$elor e$terne 3functii !ariera fata de micro!i. Cresterea p*-lui cutanat peste valoarea de H. pustule& edeme& ulceraţii& ulcere& atrofii& sclero e& cicatrice. la talpa.clasificare pato#enica: -dermato e provocate de a#enti to$ici. a acidului car!onic provenind din straturile mai profunde si difu and spre suprafata pielii. @.este o linie de aparare impotriva a#entilor e$terni. constituind prin continut un o!stacol pentru apa si su!stante hidrofile.22 mecanica considera!ila. . alaturi de citrati si lactati au rol in mentinerea aciditatii. Lritr-un mecanism competitiv asi#ura protectia pielii fata de de voltarea unor #ermeni pato#eni. De echili!rul florei cutanate favori ea a aparitia unor infectii dermatolo#ice. J 0copul medicaţiei dermatolo#ice: A) . termici& . . Aci ii aminati. . @ariera lipi ica a pielii. @ariera 4i ro-electrolitica .este un o!stacol fi iolo#ic si actionea a datorita hidratarii si acidifierii diferite in straturile pielii.invelirea si prote"area tesuturilor si lichidelor or#anismului& .funtie homeostatica etc.funtie sen oriala fata de stimuli tactili. Flora cutanata sapro-ita propriu. sau p? cutanat si capacitatea tampon a pielii : este un o!stacol fata de infectii. Contine se!umul #landelor se!acee.rol in re#larea presiunii san#uine& . ca urmare a puterii de tamponare in ona de p* cutanat. ME*I+19I1 +U91N19B.> reduce ap%rarea pielii fata de inva ia micro!iana..2-D mm 3e$. lipide din stratul cornos. electrici si fata de radiatii.functie termore#latoare& . caustici. 9radul de hidratare in straturile profunde @AM si8AM la cele de suprafata. durerosi. J Afecţiunile cutanate .a"utarea funcţiei !ariera pielii: -cresterea funcţiei !ariera antimicro!iana cu a"utorul unor medicamente cu antiseptice.capacitate de meta!oli are& . . su!stantelor hidrosolu!ile stratului cornos. Ealorile sunt cuprinse intre &. #rosimea pielii varia a intre A. repre inta un mi"loc de aparare !iolo#ica a pielii.n functie de re#iunea corpului. su!stante #rase din transpiratie.functie respiratorie& . FUN+9IILE PIELI Lrincipalele functii ale pielii: . a#enti chimici.

. ihtio a. de e$emplu afinitate. J Factori care influentea a a!sor!tia percutanata. cum sunt a#enţii de penetrare. dupa patrunderea su!stantei medicamentoase in circulatia san#uina in concentratii care produc efecte farmacolo#ice corespun atoare. in schim! pre enta unor vasoconstrictoare 3corticosteroi i. 2$emplele: produse 0UU cu nitro#licerina& clonidina etc. "upuirea. precum si micsorarea activitatii stratului #ranulos in psoria is. micsorea a a!sortia& .factori fi ico-chimici si farmaceutici: .onele corpului unde pielea este mai su!tire.starea de !oala influentea a semnificativ penetrarea percutanata a su!stantelor medicamentoase. distru# inte#ritatea stratului cornos si maresc a!sor!tia percutanata. de e$emplu: infectiile cutanate.e$cipientii respectiv !a a pot modula !iodisponi!ilitatea cutanata a su!stantelor medicamentoase aplicate topic. ranile penetrante. prin porii epidermei. fina 3e$emplu ploape.concentratia si solu!ilitatea su!stantelor medicamentoase& . J Caile de penetrare a su!stantelor medicamentoase prin piele sunt urmatoarele: -calea intercelulara 3prin difu iune pasiv%. are o importanta primordiala in a!sor!tia percutanata si 'n efectul terapeutic.& -calea transcelulara 3prin transport activ. creste a!sor!tia& . C) . favori ea a a!sortia. De altfel rolul e$cipientilor este foarte comple$& . cresterea activitatii stratului #ranulos 3lichen planus. solu!ilitate etc& .factori fi iolo#ici. determina un #rad de compacti are crescuta a stratului cornos si o micsorare a a!sortiei percutanate. utili and sisteme terapeutice transdermice. spre a indentifica tinta terapeutica si posi!ilitatile de acces ale su!stantei medicamentoase din preparatul topic pana in re#iunea anatomica a pielii unde tre!uie sa actione e pentru a reface activitatea fi iolo#ica pertur!ata de starea de !oala. reali and astfel prin administrare locala concentratii medicamentoase.structura chimica a compusului !ioactiv 3su!stanta medicamentoasa. cu consum de ener#ie. Actiunea unui un#uent depinde si de: . Cherati area e$cesiva 3calus. influentand ne#ativ efectul terapeutic scontat.tehnolo#ia aplicata la prepararea medicamentelor de u topic are o importanta deose!ita pentru o!tinerea efectului terapeutic dorit. fi iopatolo#ici: . fara efecte aprecia!ile sistemice.inlaturarea unor stari patofi iolo#ice care au loc la nivelul epidermului viu si a dermului prin reali area unor concentraţii medicamentoase corespun atoare la aceste niveluri in urma difu iei a su!stantei medicamentoase prin tesuturile superficiale. de aceea se indica aplicarea unui pansament oclusiv. prin asi#urarea parametrilor de calitate.& -calea transfoliculara 3redus%.25) .pielea intacta.tratarea pielei cu solventi or#anici sau cu deter#enti 3de#resarea..& -calea trans#landulara 3redus%. la fel si propriatatile fi ice.n a!senta stratului cornos pielea actionea a ca un receptor nediscriminatoriu. . 5 .vasodilatatia. sanatoasa este o !ariera fata de su!stante medicamentoase& . a!sortia su!stanrelor medicamentoase este avanta"ata.a!sor!tia percutanata avand ca o!ietiv concentratii terapeutice sistemice. .pielea copiilor este mai permea!ila decat a adultilor& . 0e recomanda ca formularea sa fie simpla deoarece numarul mare de componente complica relatiile dintre ele si favori ea a interactiuni care pot sa interfere e activitatea su!stantelor medicamentoase sau sa produca iritatii ale pielii. adica cresterea flu$ului san#uinic dermic 3esteri ai acidului nicotinic.utili area de vehicule oclusive care cresc hidratarea sau asocierea cu acceleratori ai a!sor!tiei pot in!unatatii procesul a!sor!tiei percutanate. si invers& . A . J Formularea si prepararea medicamentelor destinate tratamentului afectiunilor cutanate se face tinand seama in primul rand de natura afectiunii care tre!uie tratata.

patrund foarte putin in epiderm sau nu sunt a!sor!ite de loc. parafina lichida `. J Uipuri de preparate semisolide pentru aplicatii cutanate dupa capacitatea lor de penetrare: . au o penetratie sla!a. asociate uneori cu hidrocar!uri. Actionea a la suprafata pielii.!servatii. a"un# la sistemul circulator si manifesta o actiune #enerala sau sistemica.#radul de finete a dispersilor& .& lanolina& ulei de peste& ulei de #asca ``` +lei de masline. produc un efect local. in pre enta unori emul#atori& . ulei de arahide& ulei de ricin `` Easelina. +rmarind 3*arrC.+IPIEN<I C@1DEE PEN9/U P/EP1/19E SEMISOLI*E *ES9IN19E +BII +U91N19E. Conditiile pe care un e$cipient optim tre!uie sa indeplineasca.n functie de natura !a ei de un#uent. este caracteri ata de natura fa ei uleioasa predominanta. 2$cipientii folositi pentru prepararea acestor !a e tre!uie sa fie semisoli i si sa se topeasca la temperatura pielii. 5a ele utili ate pot fi de ori#ine diferit%: naturala sau sintetica. . preparatul poate avea proprietati hidrofile sau hidrofo!e. ceea mai !una notata cu ```` si ceea sla!a cu `. amestec de parafina solida si lichida. de acoperire.#radul de ioni are sau neioni are& . !a ele de un#uent emulsii +)A. Ca !a e pentru aceste tipuri de preparate sunt indicate: hidrocar!urile 3vaselina. . Lenetratia acestor preparate se reali ea a de-a lun#ul papilelor cornoase si a #landelor se!acee.Preparate en o ermice sau intradermice. Lreparatele endodermice sunt a!sor!ite partial si actionea a ca emoliente. de tipul de piele. in care se incorporea a una sau mai multe su!stante active. de re#ula sunt protectoare si emoliente. se o!tin urmatoarele re ultate: +leiuri esentiale si acid oleic ```` A$un#ia 3adeps suilus.sunt preparate care pun in li!ertate su!stanta activa dupa ce a patruns in structurile mai profunde ale pielii. 2$cipienţii putind fi monofa ice sau polifa ice..sunt preparate cu actiune de suprafata.si in #eneral.sunt preparate care pot asi#ura o a!sor!tie avansata a su!stantelor medicamentoase. proprietatile fi ico-chimice ale su!stantelor medicamentoase si in special de scopul terapeutic urmarit.consistenta !a ei de un#uent.. . #rasimiile naturale. siliconii. E.Ppreparate epi ermice. Ale#erea !a ei pentru preparatul semisolid se face in functie de locali area si stadiul afectiunii.compo itia si proprietatile e$cipientilor respectiv !a elor preparatului semisolid& . e$perimantal penetratia.marimea moleculara a su!stantelor medicamentoase& .trec prin piele -. 0e indica in special pentru a prote"a pielea sanatoasa de efectele iritante ale a#entilor e$terni. 5a ele sau e$cipientii constituie componenta de vehicul a preparatului. sunt urmatoarele: .2D . Lenetratia !a elor tip A)+. . -Preparate ia ermice sau transcutanate. pentru a deveni un preparat semisolid pentru aplicaţii cutanate. astfel se reali ea a vehicularea lor mai profunda. . polietilen#licoli !a ele emulsii A)+ 3anhidru. 2$cipientii cei mai !uni pentru prepararea !a elor endodermice sunt: .uleiurile ve#etale. sau de actiune superficiala . . stimulente sau iritante locale.sa nu fie iritant si sa nu produca sensi!ili ari& .

de consistenta semisolida. . 0u!stantele active incorporate au mai mult o actiune de suprafata. formea a emulsii de tip +)A sta!ile. numai daca contin si un emul#ator potirivit si nu se pot indeparta prin spalare cu apa de pe te#ument.. Lrin 'ncorporarea apei. Caracteristicile principale ale acestor !a e sunt: solu!ilitatea in uleiuri si lipsa de solu!ilitate in apa. 35a e hidrofo!e. cum este vaselina. de e$emplu: hidrocar!uri.sa nu fie #ras si sa fie lava!il daca scopul terapeutic urmarit permite acest lucru& . 0e foloseste ca !a a de un#uent #ras. fenoli etc..sa ai!a aspect placut.sa cede e rapid si complet su!stantele medicamentoase incorporate& . .R. la cel mult 2> PC. si !a e hidrosolu!ile. in #eneral nu pot 'ncorpora apa. $. Preparare: componentele !a elor #rase se topesc. Daca contin emul#atori aceste !a e pot 'ncorpora apa si devin !a e de un#uente emulsii de tipul A)+. Lreparare.sa fie constituit dintr-un numar minim de componente & . . dupa tehnolo#ia de preparare preva uta distin#em: !a e #rase& !a e emulsie apa)ulei 3A)+.sa fie compati!il fi ico-chimic cu su!stantele medicamentoase incorporate si sa asi#ure sta!ilitatea chimica si activitatea farmacolo#ica in timp. cu miros sla! caracteristic. cu miros sla! caracteristic. se filtrea a. 3+n#uentum simple$ FR X. sau cele misci!ile in #rasimi& pul!erile insolu!ule in apa sau in #rasimi. hidrocar!uri.. #rase.+n#uentum emulsificans FR X. pe perioada conservarii si depo itarii& . +n#uent simplu. anhidre. al! sau al! #al!ui.X. Aceste !a e produc la suprafata pielii un film protector.n conformitate farmacopeea in vi#oare. . pot fi incorporate su! forma de suspensii. E3emple: @ază emulgator. E3cipien!i 4i ro-obi..in recipiente !ine inchise. si se amesteca pina la racire.n asemenea !a e de un#uent se pot 'ncorpora su!stante solu!ile in solventi lipofili de e$emplu: camfor. 0e o!tine un un#uent omo#en. contin #rasimi si uleiuri ve#atale si animale.& !a e emulsie ulei)apa 3+)A. 0e o!tine un un#uent omo#en.2> .sa fie usor preparat& . 5a ele #rase sunt denumite si !a e anhidre lipofile.sa nu produca deshidratarea pielii si sa fie emolient& . Alcoholum cetClstearClicum emulsificans -A # Laraffinum liauidum -> # Easelinum al!um -> # Componentele se topesc pe !aia de apa si se amesteca pana la omo#eni are si racire. de consistenta semisolida. al!-#al!ui. 32$cipient emul#ator. E3cipient simplu.sa ai!a afinitate fata de mantaua cutanata& .in conformitate cu prevederile F.". lipofile. dependent de componentele e$cipientului. usor de achi itionat si la pret de cost convena!il. mentol. Ca urmare proprietatilor hidrofo!e. Lreparare Adeps lanae anhCdricus 8A # Easelinum al!um IA # (anolina anhidra si vaselina se topesc pe !aia de apa si se amesteca pana la omo#eni are si racire. Conservare . modificandu-se proprietatile ca !a a. daca este necesar. siliconi etc.

cu aspect omo#en. formea a un film uniform pe piele. onctuoasa. opaca in strat #ros. conform FR X.n recipiente !ine inchise. fara miros si cu o sla!a fluorescenta verde-al!astruie. ca atare sau asociat cu alte componente. Lunct de picurare: -?->> PC. Datorita pre entei lanolinei anhidra in formula. dar se reface dupa repaus de cca 2D ore. 0e pre inta ca o masa al!a. 2ste un amestec de vaselina cu colesterol sau o$icolesterol 8->M. . la racire se o!tin produsi cu visco itate mai mare& daca incal irea se face mai lent.in recipiente !ine inchise. denumite trichite. Conservare. fara miros si fara #ust. visco itatea este mult sca uta. care formea a o retea inauntrul careia este in#lo!ata fractiunea fluida. filanta. . solutiile apoase sau hidroalcoolice. iar in timpul iernii pot deveni prea consistente si sunt mai #reu de aplicat pe piele. formand emulsii de tipul A)+. 0e utili ea a ca !a a de un#uent #rase. Faselina cu colesterol. la produse cu vasco itate mai mare. purificate si decolorate. De avanta"e . +erazina. apa si #licerol. 2ste un e$cipient constituit din hidrocar!uri. 0upusa actiunii mecanice sau prin incal ire structura de #el este distrusa. nu are afinitate fata de #rasimile pielii. Easelina are o !una capacitate de intindere pe piele. 2mulsionea a pana la 2AAM apa. Observatii: e$cipientii pe !a a de hidrocar!uri sunt recomandati pentru: -prelucrarea un#uentelor protectoare& . cloroform. fara impuritati mecanice. este inerta fata de su!stantele medicamentoase. este sta!ila la pastrare si are un pret de cost sca ut. Conservare . este ductila. Unguentul de para-ina. sulfura de car!on. Easelina are structura de #el constituit din ace fine cu aspect cristalin. misci!ila cu parafina lichida si cu uleiuri #rase. +n alt de avanta" consta in faptul ca vaselina este mai #reu tolerata de piele si poate fi iritanta. Easelina al!a.. translucida in strat su!tire. Re ulta emulsii de tip A)+. la cel mult 2> PC. !en en. se poate mari capacitatea preparatului pentru emulsionarea fa ei apoase. practic insolu!ila in alcool.vâsco itatea si consistenţa vaselinei este su!ordonat temperaturii. Aceasta transformare reversi!ila i otermica este denumita de ti$otropie. o!tinute din petrol. Easelina al!a este un amestec semisolid de hidrocar!uri saturate. Dupa felul cum se e$ecuta racirea este influentata vasco itatea& o racire !rusca duce dupa solidificare. 0e o!tine prin purificarea o ocheritei care este o hidrocar!ura cu o compo itie comple$a. tre!uie sa se pre inte ca un lichid transparent. Dupa incal irea la temperaturi ridicate. la cel mult 2> PC.n timpul verii preparatele cu vaselina devin mai moi si apare riscul de separare a componentelor inclusiv a su!stantelor medicamentoase. fara sediment. 2ste un amestec constituit din trei parti de ulei de parafina si o parte de parafina solida. 0olu!ilitate: usor solu!il in acetona.2H 0e intre!uintea a ca !a a de un#uent #ras pentru incorporarea diferitelor su!stante medicamentoase cu actiune topica. Easelina al!a. Daca se adau#a la un#uetul simplu 8M colesterol. topita pe !aia de apa. poate emulsiona apa. cu proprietati asemanatoare ca vaselina. Faselinum album F/ . eter.

in special in un#uente si in preparatele dermatolo#ice semisolide de protectie. alcool stearic. 5a ele cu siliconi nu vor fi utili ati acolo unde este nevoie o drenare li!era sau pe piele inflamata sau care pre inta rosaturi.n functie de #radul de polimeri are si de radicalul or#anic se o!tin produsi de polimeri are uleioase. Constituie !ariera contra numerosilor a#enti nocivi hidrofili cum sunt aci ii. .-0i-. !a e. amestecate deo!icei cu !a e #rase si cu emul#atori. etc. (a prepararea acestor !a e se pot folosi: lanolina. +leiuri de siliconi sunt compati!ile cu: alcool cetilic.2@ -reali area un#uentelor cu penetratie sla!a& -incorporarea: corticosteroi ilor& anti!ioticelor la!ile in mediul apos& sulf& acid salicilic& acid !en oic& precipitat al! de mercur. . Fiecare tip ulei de silicon este caracteri at printr-o anumita vasco itate.C1GUE 0unt amestecuri de diferite #rasimi. E3cipien!i emulsie tip ?GL. alcool stearilic.5a ele emulsie apa in ulei se prepara prin dispersarea fa ei apoase in fa a #rasa topita in care a fost incorporat emul#atorul si se amesteca pana la racire. in#rasaminte. ulei mineral. lanolina. +tili area silicoanelor ca !a e pentru preparate semisolide destinate c%ii cutanate. @aze emulsie apa 5n ulei. alcoolul stearilic. cetaceu. pune in valoare in primul rand proprietatile hidrofo!e ale acestora. Lre inta incompati!ilitate cu: ceara. colesterol. propilen#licol. 0iliconii utili ati in practica farmaceutica sunt polimeri sintetici. deter#enti. . emul#atori sintetici. Am!ele fa e tre!uie sa ai!a apro$imativ aceeasi temperatura1. 0e poate asocia cu emul#atori.. ulei de sesam. ca ceara. dermato e profesionale. fle$i!ile si printr-o e$celenta capacitate de intindere sau un#ere. acidul stearic. monostearatul de #liceril. 0e pot evita astfel o serie de manifestari cutanate. +leiurile siliconice se folosesc mai ales su! forma de preparate dermatolo#ice de protectie. Aceste !a e se caracteri ea a printr-o consistenta moale.le#atura silo$an si le#atura: -0i-C-. untul de cacao. . 0unt pre ente doua le#aturi chimice: -. monostearatul de polietilen#licol DAA.ncompati!ilitatile pot fi evitate prin emulsionarea componentelor impreuna. #licerol. mai ales neiono#eni. . apa. 0e pot asocia in un#uente& in un#uente destinate pentru pielea su#arului& in chirur#ie. alcoli #rasi superiori. 0iliconii sunt relativ inerti si nu e$ercita o actiune terapeutica proprie. lanolina. etc. etc.n conformitate cu FR X. alcool concentrat. 0iliconii fata de alte !a e preparate cu vaselina acopera epidermul cu un film su!tire si dura!il fara sa modifice sensi!ilitatea tactila sau sa stan"eneasca respiratia pielii. pre inta inertie chimica si proprietati hidrofo!e. etc. +tili are : pentru prepararea cremelor lipo-ile. 0iliconii sunt termosta!ili. am!ele e$trem de sta!ile. ca su!stanta de acoperire. ape saline. Siliconii sau polio3anii 0unt polimeri inalti la care atomii de siliciu sunt le#ati intre ei prin intermediul o$i#enului. siliciu si o$i#en si cca -AM radicali alchilici sau arilici. derivati de hidrocar!uri care contin si emul#atori de tipul *)(. i opropranol IIM. etc. acidul lauric.. Lreparare. Contin apa sau solutii apoase ca fa a interna dispersata inchisa cu un invelisi de #rasime. etc. 5a e emulsie *)( au capacitate de patrundere moderata. . +n#uentul format din -AM ulei de silicon in vaselina are o foarte !une actiune protectoare. alcool cetilic.-0i-. vaselina. com!inatii semior#anice macromoleculare care contin @AM elemente anor#anice. rasinosi sau de consistenta cauciucului. uleiuri.n instilatii in ochi siliconii irita mucoasa.

de culoare al!#al!uie. iono#eni sau neiono#en.n recipiente !ine inchise.Unguent simplu. Conservare. . ceara. (a acestea din urma se adau#a emul#atori de tip ()*. . Dintre emul#atorii iono#eni se utili ea %: s%punuri alcaline. si apa sau solutii medicamentoase apoase.(. s%rurile de sodiu al esterilor alcoolilor #rasi cu acidul sulfuric 3e$emplu: cetilsulfatul de sodiu.. sca uta. Lentru o!tinerea !a elor emulsii +)A. Unguentum simple3 F/ . care constituie fa a apoasa. onctuoasa. (anolina hidratata este o !a a emulsie *)( care se poate intre!uinta in amestec cu alte !a e si la reali area preparatelor semisolide de tip emulsie *)(.8M. adica cea continua. lanosterolul continuti de lanolina.2? 5a ele emulsii de tip *)(.AA # Aaua destillata 2>. cum sunt: vaselina. 3FR X.5. cu miros sla! caracteristic.. Uinand seama ca e$cipientul #ras care alcatueste fa a e$terna a emulsiei de tip *)( fiind misci!il cu #rasimile pielii. palmitic etc. 2mul#atorii *)( folositi la prepararea !a elor de a!sor!tie sunt mai ales emul#atori neiono#eni cu valoare *. Ca si !a ele lipofile. lanolina hidratata separa doua straturi: stratul suprior lipidic si stratul inferior apos. F/ . ferit de lumina la cel mult 2> PC. !ri"urile. @aze emulsii ulei 5n apă. . filanta.AA # (anolina hidratata este un amestec de @>M lanolina anhidra si 2>M apa. se folosesc e$cipienti #rasi care constituie fa a uleioasa interna a emulsiei. favori ea a patrunderea in piele a su!stantelor medicamentoase di olvate in fa a apoasa. (anolina hidratata poate contine antio$idanti& care vor fi mentionati pe eticheta recipientului. astfel se transforma intr-o !a a un#uent emulsie A)+.n recipiente !ine inchise. +tili at pentru prepararea cremelor 4i ro-ile. su! forma li!era sau ca esteri cu aci i #rasi 3miristic. uleiuri ve#etale si minerale 3ulei de parafina. alcooli #rasi superiori. Lrin utili area emul#atorilor hidrofili se o!tin !a e emulsii de tipul +)A. Conservantul pentru fa a apoasa poate fi un amestec de nipa#in-nipasol A.. !a ele emulsii de tip *)( nu se pot indeparta prin simpla spalare cu apa . s%punuri de trietanolamin%. Dintre emul#atori neiono#eni se utili ea a: t]eenuri. E3emple: 1 eps lanae 4H rosus.. Conservare. la cel mult 2> PC. 0e o!tine o masa vascoasa. alcool cetilic. datorita emul#atorului natural colesterolul. 2$emplu: esteri partiali ai #licerinei& esteri ai aci ilor #rasi cu sor!itanul numiti: spanuri& colesterol& alcooli #rasi superiori 3-lauric& -cetilic& -sterilic.. 2ste o !a a de a!sor!tie continand lanolina care are proprietati de emulsionare a fa ei apoase.& alcool cetilsterilic emul#ator& lanolina etc. . in conclu ie: -emul#atori liposolu!ile.(anolina hidratat%. E3cipien!i emulsii tip LG?. i ocolesterolul. laurilsulfat de sodiu. ferit de lumina.. stearilsulfat de sodiu. cetaceu. o!tinut prin topirea lanolinei anhidre pe !aia de apa si adau#area treptata si su! a#itare continua a apei. de consistenta moale. Lrin topire pe !aia de apa. etc.. Lreparare Adeps lanae anhCdricus @>. fata de !a ele de un#uent lipofile anhidre pre inta o serie avanta"e su! aspectul proprietatilor reolo#ice si al capacitati de penetrare si cedare a su!stantelor medicamentoase incorporate. . mir"urile. CUG1E.

de e$emplu amestec de nipa#in si nipasol A.. Crema de lapte. deoarece contine cantitati nici de su!stante #rase in formula. Aceste !a e patrund usor prin piele. rance ire. care in ma"oritatea ca urilor este sapun de stearina. Lentru preparate semisolide 3creme.. mai poate 'ncorpora apa.. s. cedea a repede si inte#ral su!stantele medicamentoase. . etc pentru fa a apoasa. cu miros sla! caracteristic. 5a a .AA# 9licerol 8>. Uoate acestea au la !a a un sapun. Lreparare 0tearinum 2>. apoi intr-un ritm mai lent pana la racire.8M. s%ruri de cation or#anici.AA# Alcool cetilic topit pe !aie de apa la H>-@A PC se introduce in fir su!tire solutia apoasa de laurilsulfat de sodiu si #licerina. Datorit% pre enţei emul#atorului anionic pre inta incopati!ilit%ţi cu aci i. destinate aplicarii pe piele .. @aze emulsie e stearină.AA# Apa a. Aceste inconveniente pot fi inlaturate printr-o tehnolo#ie de preparare si conservare adecvata.8 M amestec nipa#in @> M si nipasol 2> M.. amestecandu-se ener#ic pana la formarea #elului. 5a ele de stearina sunt preparate de tip emulsie +)A o!tinute prin emulsionarea stearinei intr-un vehicul hidro#licerinat cu a"utorul unui sapun de stearina ca: stearat de potasiu& stearat de amoniu& stearat de trietanolamine. saruri de amoniu auaternar. . este un hidro#licero#el de sapun emulsie cu proprietati emul#atoare de tip ()* datorita laurilsulfatului de sodiu. Formula preparatelor semisolide de stearina sunt variate. inva ia de muce#aiuri. sau solutii apoase medicamentoase.pre inta inconvenientul unei sta!ilitati reduse datorita unor fenomene ca: de emulsionare.ncompati!ilit%ţi. Am!ele fa e tre!uie sa ai!a apro$imativ aceeasi temperatura1. tempore1. A se feri de in#heti. 8AA. Lreparate de stearina. 2ste lava!il.2I Lreparare 3FR X. ad. E3emple: @aza III. Formul% ela!orat% de Farmacia Clinicilor +niversitare din Clu"-<apoca. se indepartea a usor prin spalare si de aceea sunt denumite !a e lava!ile. preparat .. +tili are. De avanta"e .. 5a a . 7n etc. 82.AA# Aaua 8AA...AA# Kalium car!onicum 2.>-8#M .AA# 9lCcerolum >A. Conservare in recipiente !ine inchise. la nevoie se poate inlocui cu alcool cetilstearilic sau alte lipide asemanatoare ca consistenta. 0e completea a cu apa distilata in care s-a di olvat su!stanta conservanta 3A.. Fa a interna #rasa este alcoolul cetilic.AA# ..e$.!a ele emulsie ulei in apa se prepara prin dispersarea fa ei #rase topite in fa a apoasa in care a fost in preala!il incorporat emul#atorul si se amesteca pana la racire. Lreparare Alcool cetilic 3sau cetilstearilic. 0e o!tine un un#uent al! translucid in fir su!tire. unele anti!iotice. fenosept solutie 2M: A.AA# (aurilsulfat de sodiu 8.#rasa1 se!oreica. 0e recomanda adau#area de su!stanta conservanta. su! 2> PC. 3emul#ator: stearat de potasiu. saruri de metale 3L!.

ntr-o capsula de capacitate mare. 0e o!tine o crema de culoare al!a. sidefiu e$plica!il prin refracţia luminii in cristalele de stearina.AA# Aaua 8HA.-A .8H-C. Lreparare 0tearinum 2D. 0tearina se pre inta ca o masa dura sau pul!ere cristalina onctuoasa.K`C. apa distilata si trietanolamina se incal esc intr-o patentula emailata sau capsula de portelan pe !aia de apa la ?A-?> PC. 32mul#ator: stearat de amoniu. Crema de stearina. care in timpul prepararii cand masa este calda. 0e adau#a apoi treptat si amestecand continuu stearina topita la aceeasi temperatura& amestecul se trece in mo"ar incal it si se amesteca pana la racire.AA# 9lCcerolum 8-.vanishin#1 = care dispar. Cremele de stearina care contin ca emul#ator stearatul de amoniu.. Lreparatul este un #el de sapun-emulsie.:3C*2.= 2C*. se completea a cu apa evaporata si se trece intr-un mo"ar incal it si se amesteca pana la racire.. cu miros sla! caracteristic. 0e ia de pe foc.AA# 9lCcerolum 82>.in situ1: 2C*--3C*2. #licerina si apa.8H . Crema de stearin%..AA# Apa H2.AA# 9licerina. motiv pentru care aceste un#uente sunt apreciate.AA# 9eranii oleum E #ttae Uehnica de preparare este ca si la formula precedenta. sunt mai putin alcaline decat stearatul de sodiu sau potasiu. al!a sau sla! #al!uie. 0tearina de fapt este un amestec de aci i #rasi superiori. Lreparare 0terinum 2H.* ` K2C..AA# Ammonium hCdricum solutum I. se incal este stearina. emul#atorul fiind stearatul de potasiu.. astfel ca numai o parte din ea a reacţionat cu car!onatul de potasiu: dupa racirea preparatului picaturile de stearina se transforma in mici lamele sidefoase care la aplicarea preparatului se etalea a pe suprafeţele respective dandu-le un aspect mat.2 ` *2. 0e adau#a in mici portiuni car!onatul de potasiu di olvat in cca H# apa si se amesteca continuu cu o !a#heta sau un pistil pana la saponificare completa. adica pana la incetinirea efervescentei. 0tearina se #aseste in e$ces fata de cantitatea de car!onat de potasiu luata in lucru. constituit in principal din acid stearic si palmitic. de unde provine denumirea de crema de lapte. 2mul#atorul stearat de trietanolamina re ultat in timpul prepararii prin neutrali area . 32mul#ator: stearat de trietanolamina. cu deose!ire ca preparatul este considerat terminat cand dispare mirosul de amoniac& dupa racirea preparatului se incorporea a uleiul odorat. acid stearic stearat de potasiu 0tearatul de potasiu emulsionea a restul stearinei.. re ultat prin reactia de neutrali are dintre acidul stearic si car!onatul de potasiu .C. tarata. De avanta": dupa un timp de conservare se colorea a in #al!en. creme .AA# Urietanolaminum 8. in cosmetica fiind !a a cremelor de i. constituind o emulsie adevarata. se dispersea a ca picaturi fine.

preparatul mai poate 'ncorpora solutii apoase fara sa piarda consistenta din masa un#uentului.-8 acidului stearic cu trietanolamina. Lreparare.AA # . a#ar-a#ar. fiind o!tinute in preala!il conform unei tehnolo#ii corespun atoare.. de culoare al!a. 5a ele hidrosolu!ile au actiune racoritoare. vee#um.: . se aduce amidonul. FR X. metilcelulo a. car!opol.n realitate se formea a un sapun constituit dintr-un amestec de stearat de mono-. 0unt constituite din e$cipienti hidrofili solu!ili in apa. 0e lasa in repaus timp de 8A minute. cu caracter #ras 3>-8AM. E3emple: =licerolat e ami on. (a prepararea lor tre!uie tinut cont de faptul ca #elurile preparate din macromoleculele hidrofile nu se incal esc ci se amesteca la temperatura camerei cu celelalte componenteale !a elor de un#uente. Lentru prevenirea invadarii cu microor#anismea !a elor hidrofile se vor folosii conservanti antimicro!ieni potriviti. re ultand un #el de consistenta unui un#uent. pectina. sunt !ine tolerate. emulsionea a restul stearinei in amestecul hidro#licerinat. se spala usor cu apa. Conservare: .ntr-o capsula de portelan. tinand cont de eventulele incompati!ilitati datorita eml#atorilor pe care contin. Ducti!ilitatea hidro#elurilor sau #elurilor cu L29 se poate in!unatatii prin adaos de alcool cetilic si alte materii prime.n aceste !a e se 'ncorporea a su!stante solu!ile in apa su! forma de solutii ca si su!stantele insolu!ile su! forma de suspensii. E3cipien!i 4i rosolubili. polietilen#licol etc.. se adau#a apa incal ita la apro$imativ @A PC si se triturea a. al#inat de sodiu.n conformitate cu FR X. penetrarea acestor !a e este aproape ine$istenta. 5a ele hidrofile pot fi: -!a e hidro#eluri& -!a e L29.AA # 7ethClis parahCdro$C!en oas A. !entonita. Lreparare: AmClum @. Astfel de e$cipienti sunt: amidon. . 0unt misci!ile cu apa. . se adau#a #licerolul in preala!il incal it pe !aia de apa la IA PC si . @aze 4i rosolubile. la loc racoros. deci pot fi utili ate pentru efecte de suprafata.AA # 9lCcerolum I-.5a ele de un#uent hidrosolu!ile se prepara in functie de caracteristicile componentelor respective1. Lroprietati: !a ele cu stearina sunt preparate omo#ene. .8? # LropClis parahCdro$C!en oas 2A m# Aaua destillata @. nipa#inul si nipasolul. 3+n#uentum #lCceroli. Aceste tipuri de un#uent sunt mai putin hidroli ate in apa decat cele care contin sapunuri alcaline si nu irita pielea. (a amestecarea hidro#elurilor intre ele sau diferite materii prime si e$cipienti se acorda o atentie deose!ita incompati!ilitatilor #enerate mai ales de caracterul iono#en al componentelor. sau care cu apa formea a #eluri coloidale. inpreala!il cantarita si apoi incal ita.si trietanolamina. car!o$imetilcelulo a sodica.n recipiente !ine inchise.ntre!uintari: 0e intre!uintea a fie ca atare ca emoliente sau ca e$cipiente pentru su!stantele medicamentoase. fa a e$terna a emulsiei fiind apa si #licerina. cedea a destul de rapid si inte#ral su!stantele medicamentoase. practicata la prepararea mucila#iilor. di. .

Lrepararea pe !aia de apa ar dura D-> ore. Lrin conservare necorespun atoare preparatul poate fi usor invadat de microor#anisme. 9licerina. 0ininim: e$cipient cu polietilen#licoli. fara sa modifice consistena. Ferit de lumina. 0u!stantele misci!ile cu L29-uri. acid !oric. triturandu-se . fara miros sau cu miros sla! caracteristic& hi#roscopic. cloroform. practic insolu!il in uleiuri #rase. 0e conserva ferit de lumina.n recipiente !ine inchise. 0e recomanda ca la cateva ore de la preparare sa se omo#eni e e un#uentul pentru a evita inconvenientele mai sus semnalate. <u se va depasii temperatura de 82A PC. deoarece preparatul se colorea a si va mirosi de acroleina. Daca hidratarea amidonului se face numai cu apa se o!tine un #el mai putin transparenta. lava!il. . cu aspect sidefos. 0e completea a la 8AA# cu apa incal ita la apro$imativ @A PC si se amesteca pana la racire si o!tinerea unei mase omo#ene. 9licerolul de amidon este o dispersie coloidala fiind un hidro#licero#el cu caracter hidrofil.-2 se continua incal irea pe sita. dar in timp se intareste.n formula de mai sus apa este preva uta ca un intermediu temporal. se incorporea a in masa semifluida iar su!stantele solide insolu!ile. de macro#oli nu se pastrea a in recipiente din polietilena.AA # Componentele se topesc pe !aia de apa la apro$imativ HA PC si se amesteca pana la omo#eni are si racire. . solutie acetotartrat de aluminiu etc. alcool.AA # >A. dând un #el cu aspect translucid. 0olu!il in apa. sau adaos de su!stanta lipidica: alcool cetilic. Daca tre!uie sa se incorpore e o cantitate mai mare de 8AM solutie apoasa se inlocuesc > # macro#ol DAAA cu > # alcool cetilic. vaselina etc. Lreparare 7acro#ol DAA 7acro#ol DAAA >A. Uendinta de cristali are este mai mare la componentul cu #rad de polimeri are mai mare. 2$cipienţii 3!a ele. dand un preparat-solutie. incolor. urmand a se indeparta intr-o mare masura in procesul de preparare al un#uentului. o$id de inc.n !a a se pot 'ncorpora apa sau solutii apoase pana la 8AM. cu conditia ca #elul sa fie corect pastrat. E3cipien!i cu macrogoli' +n#uent cu macro#oli. 0e o!tine un preparat semisolid omo#en. . de e$emplu monostearatul de #liceril. Conservare. datorita caracterului ei hi#roscopic mentine umiditatea preparatului contri!uind si la conservarea lui alaturi de nip-nip 3amestec nipa#in @>M si nipasol 2>M. 0e o!tine un un#uent de culoare al!a. aproape fara miros. Lrin di olvare in apa se o!tine o solutie opalescenta. translucid. De mentionat este faptul ca consistenta !a ei este corespun atoare la preparare. devine ri#ida si poate sa cristali e e. produs de descompunere a #licerinei. Lrepararea lui se !a ea a pe proprietatea amidonului de a se hidrata si umfla puternic la adau#area de apa fier!inte si de proprietatea #licerinei de a di olva o parte din amidonul hidratat. Capacitatea de incorporare a apei poate fi marita pana la 8>-8?M prin adau#are de emul#atori liposolu!ili. 0e utili ea a ca e$cipient hidrosolu!il. Conform FR X: Lroportia componentelor se poate modifica in functie de consistenta dorita. amestecand pana la #elificare. se suspenda ca pulveri fine. Lrepararea se face pe sita la flacara mica pentru a favori a hidratarea amidonului si di olvarea lui in #licerina. in care se pot 'ncorpora acid salicilic. FR X. L29-urle sunt !uni solventi pentru multe su!stante medicamentoase.

AA # Aaua destillata a.in vase !ine inchise. 9lCcerolum 0olutio Fenosepti A. nitrofural.-cu o mica portiune de !a a topita.AA# 8A. sulfamide su! 8AM 3preparat tip solutie. ihtiol. *idro#el de metilcelulo a >M Lreparare. . 5entonitele se comporta ca si schim!atori de cationi. Ca conservat antimicro!ian se va utili a nip-nip A. misci!il cu apa la temperatura am!ianta. soluţii concentrate de electroliţi. se lasa sa se im!i!e 2D ore. fenoli& este precipitat cu alcool de concentraţii mai mari de DA #rade. Uoleranta cutanata a preparatului semisolid cu L29. a!sor!ind secretii ale pl%#ilor datorita flu$ului osmotic inverse pe care il provoaca pe te#umente. si nu calcic%. se amesteca cu apa. Lre inta incompati!ilitaţi cu taninuri. au proprietati desicante. 8>. proprietate !enefica in anumite afectiuni.s. sulf etc. !alsam de Leru. 7ethClcellulosum >.AA# 8AA. este foarte !una. se adau#a apoi #lCcerina si se omo#eni ea a pana la o!tinerea unei mase de consistenta unui un#uent.AA ad 5oratul de fenilmercur 3fenosept..X. se adau#a treptat restul de e$cipient topit si se amesteca pana la racire. Cu stamicina si hidrocorti on pre inta o !una sta!ilitate.AA # 9lCcerolum 8A. 0e o!tine un hidro#el anor#anic. ferit de lumina. *idro#elul este dens. Lentru preparare se va utili a numai !entonita sodica. care se incal este la temperatura @A-?A PC. 5a ele-L29 se pot asocia cu aneste ina.8M. Din acest motiv. sla! opalescent.AA # 0e prepara ca si mucila#ul de metilcelulo a. factorul de acanto a se apropie de unitate. 5entonita se adau#a in mici portiuni peste apa incal ita. ad.s. Lreparare 5entonitum 3. *Cdro#elum methClcellulosi >M. *idro#el de !entonita8>M. schim!ul cationic poate interveni si la asociere cu diferite su!stante medicamentoase. 8AA. .2M Aaua destillata a. Lreparatele cu L29 cu #rad de polimeri are mai sca ut. Conservare .AA# 8. neutru. Fncorporarea diferitelor su!stanţe in #elul de metilcelulo a se face la temperatura camerei. metale #rele.!servaţii. hidro#elul pre inta numeroase incompati!ilitati. deshidratante. cloramfenicol.

au forma sferica sau ovoidala. pentru acţiune locala sau)si #enerala. !acili. 2ste o forma farmaceutice mai putin folosita in terapeutica actuala. 5u"iurile 3cereoli. Definiţia FR X: 0upo itoarele sunt preparate farmaceutice solide. OFULE. .nu tre!uie sa pre inte a#lomerari de particule. adaptat administrarii uretrale. . au forma de cilindru cu diametru mic ascitit la un varf. Ovule sau glo ule 3ovule va#inale.# pentru adulti si de 8 : 2 # pentru copii. Aspect: 0upo itoarele. care contin doze unitare din una sau mai multe su!stanţe active si sunt destinate administrarii pe cale rectala. Bujiuri 3supo itoare uretrale. cristale sau !ule de aer. ovulele si !u"iuri tre!uie sa ai!% un aspect omo#en si sa-si p%stre e forma si consistenta la temperatura camerei. =ENE/1LI919I. sau #lo!ule sunt preparate similare cu supo itoare.n ca ul supo itoarelor.n secţiune lon#itudinala. 3FR X. au forma de cilindri ascutiti la un capat. lun#imea de > : 8A cm. diametrul !a ei de ? : 8A mm. adaptat administrarii va#inale. . lun#imea de 2A : -A mm si masa de 2 : . masa de 2 : D # 3ovulele preparate cu unt de cacao sau cu #rasimi semisintetice neutre.: Supozitoarele 3supo itoare rectale.-D SUPPOSI9O1/E. au forma cilindro-conica sau torpila.vulele. do ele terapeutice ma$ime pentru su!stantele to$ice si pentru cele puternic active sunt aceleasi cu cele folosite in ca ul preparatelor farmaceutice administrate intern. . diametrul de 2 : @mm si masa de 2 : . Descriere FR X.#.> $ . e$aminate cu lupa D. ovala etc. au forma sferica. si masa de > : 82 # 3ovulele preparate cu masa #elatinoasa.

antimicotice etc. antipiretica. sfinctere rela$ate. .mediat dupa eli!erarea su!stanţei medicamentoase din supo itorul administrat.permit admininistrarea su!stantelor active pentru acţiune locala la nivelul uretrei. de solu!ilitatea si #radul de ioni are al su!stanţei active. . 4 Acţiune locala& -se evita inactivarea unor su!stanţe medicamentoase care daca ar fi administrat per oral s-ar descompune su! acţiunea sucurilor di#estive& -permit introducerea in or#anism a unor su!stante medicamentoase care nu pot fi administrate prin tractul #astrointestinal din cau a unor afectiuni. e$ista pericolul manifestarii unor efecte ener#ice sau chiar to$ice& .. dupa a!sor!tie patrund direct in circuitul san#uin. Fa a de a!sor!ţie este influenţat de coeficientul de parta" 3hidrofil sau lipofil. antihelmintice. putand duce la into$icatii..n #eneral acţiunea supozitoarelor rectale este considerata pe acelaşi plan ca si medicaţia pe cale orala. sau alte motive.u"iuri.& -ovule sau glo ule vaginale permit administrarea su!stanţelor active pentru acţiune locala pe mucoasele respective in concentraţii terapeutice corespun atoare. A!sor!ţia su!stanţelor medicamentoase se face prin venele hemoroidale inferioare. 0upo itorul rectal : introdus in anus este inpins de sfincter in ampula rectala unde se topeste sau se di olva. De avanta"e: . de e$. ca antiseptice. diaree. de particularitaţile pacientului 3de e$.supo itoarele nu pot fi administrate in unele le iuni locale ale rectului 3noduli hemoroidali. de !a a de supo itor.-> Avanta"ele pe care pre inta pentru acţiune locala si #enerala: -supozitoare! -pot produce o acţiune locala in ca ul medicamentelor: la$ative. Mecanismul e absorb!ie a substan!elor active in supozitor. cele mi"locii incon"ura re#iunea mi"locie a rectului iar cele superioare se #asesc in partea de sus a rectului. . de tehnolo#ia aplicata etc.. acestea a"un# fie in celulele epiteliale ale peretelui intestinal reali and o resor!ţie intracelulara& fie ca difu ea a in spatiile intercelulare ale peretelui intestinal si a"un# direct in capilarele san#uine. anal#e ica. . antireumatica etc. Lentru acţiune la distanta se prelucrea a su! forma de supo itoare rectale su!stanţe medicamentoase cu acţiune sedativa. de pre enta tensioactivilor. antiinflamatoare. antispastica. de infectante.n situatia e$istentei unor le iuni locale mucoasele nu mai "oaca rolul de mem!rana selectiva.. pre enta hemoroi ilor. de e$emplu. iar ovulele in ca ul le iunilor va#inale. vasoconstrictoare periferice etc. Eenele inferioare sunt locali ate lan#a sfincterul anal. inclusiv anticoncepţionale locale& . evitand !ariera hepatica& -se evita administrarea pe cale !ucala a su!stantelor medicamentoase cu miros si #ust neplacute& -repre inta o cale usoara de administrare a medicamentelor la copii& -la unele su!stanţe active efectul este mai prompt decat in ca ul administrarii per os& -se reali ea a o a!sor!ţie foarte !una la nivelul mucoasei rectale 3b 8AA M. hemostatice. de su!stanţe au$iliare. venele hemoroidale medii si vena hemoroidala superioara. aneste ice locale. emoliente. adica se reali ea a resor!ţia intercelulara. astrin#ente.mucoasa rectala in ca ul su#arilor este foarte sensi!ila si resor!tia su!stantei medicamentoase din medicament poate fi masiva. de concentraţia sta!ilita de o parte si de alta a mem!ranei. antihemoroidale. hormoni. datorita unor interventii chirur#icale pe aparatul di#estiv& -su!stanţele medicamentoase administrate pe aceasta cale.

Lentru aceasta este necesara pre enta unei cantitati minime de umiditate.ntrucat particulele su!stantei medicamentoase sunt incon"urate cu un film lipofil. su!stantele active sunt eli!erate treptat pe masura di olvarii supo itoarelor. de e$. care sa permita di olvarea supo itoarelor. respectiv hidrofo!e de e$. respectiv !a e de supo itoare. sa fie neutri. Componenţi: su!stanţe medicamentoase 3su!stante active. conservanti antimicro!ieni.n schim! vena $emoroidala superioara este legata de vena porta care conduce la ficat. OFULELO/.: -masa #elatinoasa& -amestec de polietilen#licoli. se remedia a aceasta deficienta. de e$.n ca contrar. Lrin asocierea de emul#atori. liposolu ile.n ca ul !a elor 4i rosolubili. ocolind ariera $epatica. respectiv mucus.sa fie sta!ile din punct de vedere fi ic. resor!tia lor prin penetratia mucoasei rectale fiind mai usoara. !u"iuri. unt de cacao& tri#liceride semisintetice etc eli!eraraea su!stantei active se petrece numai dupa topirea supo itorului.n conformitate cu FR X: . diluanti. care e$ista in unele !a e semisintetice. sa nu irite mucoasa& sa posede inertie chimica 3sa nu contina #rupe usor reactive. contactul cu sucurile intestinale se face mai dificil. Astfel. iar su stanţele medicamentoase trec din aceste vene direct in circuitul sanguin. . astfel resor!tia este intar iata. . in ca ul !a elor liposolubile. di olvarea partiala si concomitent resor!tia partiala a su!stantelor active.& e$cipienţi sau !a e& su!stanţe au$iliare. 5a ele se comporta similar si in ca ul ovulelor sau #lo!ulelor va#inale. (a reali area acestor forme farmaceutice se pot folosi si su!stanţe au$iliare de e$. E3cipien!i. iar su!stanţele medicamentoase in parte sunt supuse transformarilor !iochimice.& sa ai!a compati!ilitate cu su!stantele medicamentoase cu care se asocia a& . 0u! aspect practic nu sunt diferenţe mari si semnificative intre cele doua tipuri de !a e.sa ai!a un interval potrivit intre punctul de topire si cel de solidificare& . in conclu ie o actiune terapeutica necorspun atoare. !u"iuri: sa fie inerti din punct de vedere farmacodinamic. Constituenţii su! aspect calitativ tre!uie sa corespunda prevederilor din FR X. a#enti tensioactivi. . este de asteptat.-H #enele $emoroidale inferioare si medie sunt legate de vena cava inferioara. $idrosolu ile. sa fie conserva!ili& . ovule.n functie de caracteristicile su!stantelor active si de efectul terapeutic urmarit se folosesc: -e$cipienti 3!a e. . sau sa se di olve in contact cu mucoasele& .: -unt de cacao& -#rasimi semisintetice neutre& -e$cipienti 3!a e. +OMPONEN<II SUPODI9O1/ELO/. respectiv meta!oli ate la prima trecere prin ficat.sa ai!a un punct de topire in "urul temperaturii corpului in ca ul celor care cedea a prin fu iune su!stanta activa. ovule. Cerinte fata de !a e sau e$cipienti pentru supo itoare. adsor!anti. Resor!tia depinde in mare masura de proprietatile e$cipientilor folositi si a su!stantelor au$iliare inclusiv de tehnolo#ia de reali are. .

. 0e pre inta ca o masa al!a.cu p. sau se prelucrea a prin adau#are de pul!eri inerte 3sachar lactis. 5. 0e prelucrea a .> : ->.leum Uheo!romatis.t. eter de petrol. Lrincipalele tipuri sunt A.t. chiar prin mala$are. casanta. si mici cantitaţi de aci i #rasi li!eri..sa posede plasticitatea necesra incat sa poate fi modelat.cu p. se asocia a ma$im cu >M ceara.t. ferit de lumina.> : -> PC forma ^ 3!eta. eventual prelucrat prin comprimare. +ntul de cacao este #rasimea o!ţinta din seminţele de Uheo!roma Cacao (.nu emulsionea a apa& .. C. +nt de cacao.-@ . se poate asocia cu lanolina 3ma$im 8AM.. 0e comerciali ea a su! forma de placi. emul#ator tip A)+. . si nesaturati 3oleic. in pre enta a 8 : 2 M lanolina sau colesterol. 8? PC forma c 3#ama. -D.ntervalul dintre punctul de topire si solidificare este mic cea ce permite evitarea sedimentarii pul!erilor dispersat. Lentru a remedia scaderea punctul de fu iune se adau#a cetaceu sau ceara. presare.. di. adica forma sta!ila& . Cacao oleum. -de avanta"e: . Descriere.e$istenta mai multor modificari de puncte de fu iune diferite: .& . (a temperatura de 2> PC se inmoaie si la -2 : -> PC se trece in forma lichida. stearic. 2? : -8 PC forma ^d 3!eta prim. Lunct de topire: -A : -> PC. #al!uie. +ntul de cacao pre inta unele: -avanta"ele: usor de prelucrat. +sor solu!il in !en en. Daca masa devine sfaramicioasa si nu se mai lea#a. sau prelucrarea in pre enta unui emul#ator de tip A)+.& . #rasa.cu p. FR X.t. --.* li!ere 3#rupare cu caracter hidrofil.si tri#liceride ale aci ilor #rasi saturati 3C88*2. si poate emulsiona solutii apoase. Conservare. cloroform. 3Uipul 5C are p. Asociat cu unele su!stanţe pot scadea punctul de fu iune. practic insolu!il in apa. (ichidele nemisci!ile si insolu!ile in unt de cacao se prelucrea a su! forma de emulsie A)+. se adau#a putin ulei de ricin si masa devine malea!ila. .: C. #luco a. avand lantul de la C88 pana la C8@-8?.formarea de eutectice cu unele su!stante 3camfor. 0e caracteri ea a prin a!senta aci ilor #rasi cu #reutate moleculara mica sau nesaturata. 0olu!ilitate. . topire si turnare& se rance este #reu& compati!il cu multe su!stante medicamentoase& poseda consistenta solida la temperatura camerei si se topeste usor la temperatura corpului. care prin incal ire devine lichid incolor sau sla! #al!ui. D.n recipiente !ine inchise.n ca ul in care se asocia a cu su!stante care scad p. fara #ust si fara miros. 28 : 22 PC forma Q 3alfa.t.& . <u tre!uie sa pre inte miros ranced.. !locuri sau fra#mente.cu p. 0e conserva in recipiente !ine inchise. presat sau turnat in forme. eter.> PC. %&cipienţi liposolu ili. cu miros de cacao si #ust aromat. 2ste un amestec de mono-.in or#anism dupa ce se topeste incon"oara fa a dispersata. la loc racoros..ncorporarea su!stantelor insolu!ile in e$cipient se face su! forma de suspensie.*. 7asa #rasa solida. puţin solu!il in alcool. 2ste un amestec de tri#liceride ale aci ilor #rasi saturati 3palmitic. ulei de ricin. 30terculiaceae. sinonim: 5utCrum Cacao& . 2 si unele asocieri ale acestora.& . etc.*& C8@*2> : C. Lentru a marii capacitatea de emulsionare a apei. o separa de mucoasa si a!sor!tia devine deficitara. . Masa estarinum.. Contine #rupari :.t. colesterol 8 : 2 M.

conform formulei: 9elatina 2# 9lCcerolum 8A # Aaua destillata D# Lreparare. Easco itatea masei topite este aprecia!ila. si cel de solidificare si nu da amestecuri eutectice cu su!stantele prescrise. vitamine. su!stante #rase. 0e prelucrea a numai prin topire si turnare. al! #al!uie. pre inta vasco itate suficienta pentru prelucrarea su!stantelor active in supo itoare.t. cu punct de fu iune -I PC. solida. Lre inta interval mic intre p. FR X prevede prepararea acestui e$cipient la prepararea ovulelor ca !a a 3e$cipient.. care imprima preparatelor fle$i!ilitatea si re istenta la rupere. o!tinute prin sinte a partiala. 7asa al!a. sor!itol sau manitol.. iar la temperatura corpului in conditiile fi iolo#ice se fluidifica. Contine esteri partiali si inte#rali ai #licerinei cu aci i #rasi polivalenti re ultati din o$idarea parafinelor. se poate marii vasco itatea. 2$cipienţii solu!ili in apa pun in contact direct su!stanta activa cu mucoasa. Cu adaos de -M aerosil. Lasupol G.masa #elatinoasa& . precum si presare. Din aceasta cate#orie de e$cipienti fac parte: . 0unt mase #rase. Manolenul. %&cipienti ' aze) $idrosolu ili. Supolanul.ncorporea a apa. Ca de avanta": pre inta tendinta de a se cr%pa. anti!iotice. 9licerina are rol de a impiedica evaporarea apei. 2ste un amestec de tri#liceride indeose!i ale acidului lauric cu un adaos de monostearat de #liceril cu rol de emul#ator A)+. 2ste !ine tolerat. dar poate fi inlocuit cu propilen#licol. -D : -> PC sau)si punctul de solidificare. 0e prelucrea a prin topire-turnare si presare. -D : -@ #rade C. Massupol. 7asa o!tinuta se aduce peste #licerina usor incal ita si amestecul se mentine pe !aia de apa pana la completa di olvare. 7asa de supo itoare sintetica. <u se pretea a la prelucrare prin modelare. asociat cu mici cantitati de alcool superior sau uleiuri hidro#enate. d% supo itoare cu re istenta mecanica !una. 0e prelucrea a prin topire si turnare. constituita in mare parte din tri#liceride de aci i #rasi ve#etali cu catena formata din 82 : 8? atomi de car!on cu proportii variate de #liceride partiale. Ulei de arahide hidrogenat. nu este iritant. Uemperatura la care se incal este amestecul sa nu depaseasca peste HA PC. Foile taiate in fra#mente mici sau #ranulele de #elatina se lasa in contact cu apa pana aceasta este a!sor!ita in intre#ime.. A.A> M elimina acest inconvenient. 2ste un amestec de alcoli #rasi esterificati cu acidul ftalic.t. p. . . 2mulsionea a apa mai !ine decat untul de cacao. asi#urand astfel o resor!tie !una a medicamentelor. Apa si su!stanţele insolu!ile in ulei se incorporea a in masa topita si se a#ita pana aproape de temperatura de solidificare.!tinut din lanolina hidro#enata. .. Masa gelatinoasa. Emulginul . care la temperatura camerei pre inta o consistenta solida.-? prin topire si turnare. 2ste constituit din monostearat de propilen#licol. este sta!il.t. Ftalatul de cetil are p. inodora. cand se influentea a ne#ativ capacitatea de #elificare a #licerinei.#elurile de coloi i hidrofili si produse sintetice care se di olva sau se dispersea a in apa datorita proprietatilor lor hidrolfile. .nhausen. .ncorporea a 8AAM apa. in special la preparate cu destinatia pentru ţarile calde. 0e completea a apa evaporata si se strecora continutul prin tifon.n acest scop se utili ea a #eluri hidrosolu!ile. 7asa #elatinoasa pre inta avanta"ul ca poate 'ncorpora lichidele misci!ile cu apa ca si su!stantele nemisci!ile cu apa. uleiuri eterice. apoi se toarna in forme. Masele Witepsol 37asele . .!. Ca su!stante formatoare de #eluri servesc #elatina si sapunurile in asociere cu #licerina. dar un adaos de polisor!at ?A 3U]een ?A.

. esteri. pre inta incompati!ilitatile #elatinei 3tanin. ihtiol. si uleiuri #rase. 5a ele cu L29 dau incompati!ilitati cu sarurile de ar#int. *i#roscopicitatea descreste cu cresterea #reuatii moleculare. camfor etc.. : C*2 . Sapunul. 0unt conservate in recipiente !ine inchise. stearati de polio$ietilen 37Cr". de lun#imea lantului molecular..2. acid tanic. prin triturare usoara cu masa racita aproape de solidificare. Ca !a e solu!ile pentru supo itoare se utili ea a polimeri ai o$idului de etilen. se muce#aesc usor. 0upo itoarele si ovulele preparate cu L29 se o!tin prin topirea masei in care se incorporea a su!stantele active di olvate sau suspendate si se toarna in forme ne#resate. metale #rele etc.& 0curol 3Franta. iar formarea amestecului se va face in "ur de DA PC& -su!stantele lichide vascoase solu!ile ca: ihtiol..-I (ezavanta"ul consta in re istenta mecanica redusa. Gel de agar. 7asa #elatinoasa este un mediu !un pentru de voltarea microor#anismelor. cu formula #enerala: *. -su!stantele solu!ile se vor solu!ili a in cantitatea minima de apa necesara. Desi L29-urile au punct de topire ridicat 3>A : HA PC. care se scade din apa preva uta in formula si solutia o!tinuta se incorporea a in masa #elatinoasa.. 0unt polimeri de condensare ai o$idului de etilen cu apa. 0unt foarte solu!ili in apa. de culoare al!a sau al!#al!uie. 7acro#oli 8. +nele !a e de acest tip pot potenta a!sor!tia su!stantelor medicamentoaseS +ili area se face cu precautie. se adau#a A. : folosit din timpurile cele mai vechi pentru supo itoare.* in care .. uniformi and amestecul inainte de turnare& -lichidele nemisci!ile se amesteca cu masa calda triturand in scopul emulsionari. se incorporea a in masa #elatinoasa inca suficient de calda.. !olietilenglicolii" respectiv: Macrogoli preva ut in FR X. 0e pot folosi sin#uri sau asociati cu alte !a e de supo itoare. sulfamide. chinina. esteri ai aci ilor #rasi cu sor!itan 3spanuri.9. sinonim: Car!o]a$.AAA sunt mase solide sau cu aspect ceros. Aceasta depinde nu numai de umiditate si temperatura am!ianta ci si de produsii folositi. silicone etc. 0e folosesc polisor!ati. ferit de lumina. %&cipient ' aze) autoemulsiona ili 'emulsiona ili. : C*2. sunt solu!li in secretia mucoasei rectale si va#inale. in functie de conservare daca se evapora apa. in special stearatul de sodiu. Ca e$cipient pentru supo itoare si ovule se pretea a tipurile cu vasco itate mare cu #reutate moleculara DAAA-HAAA si in amestec. Avanta"e: .asi#ura o resor!tie !una a su!stantelor medicamentoase. 0u!stantele solide in preala!il vor fi fin pulveri ate. si ale #licerinei 3!ora$.>AA si D. 7acro#olii nu se pastrea a in recipiente de polietilena sau !achelita.n1 este numarul mediu al #ruparilor de o$ietilen.3C*2 : . 7a"oritatea au caracter hidrofilic si dau emulsii de tipul +)A. nu poate fi prelucrata la rece.ncorporarea su!stantelor. 2$cipientii autoemulsiona!ili sunt !a e care au capacitatea de a produce emulsii si de a se dispersa in apa. cu #ust sla! dulcea# hi#roscopice. cunoscute su! diferite denumiri: 7acro#oli& Car!o]a$uri& L. alcoli. Racirea tre!uie sa se faca lent. cetone si cloroform..& Lostanal 39ermania.. tumenol etc. 0e foloseste la prepararea supo itoarelor cu actiune la$ativa. practic insolu!ili in eteri hidrocar!uri 3parafina lichida. . pentru a se evita introducerea !ulelor de aer. deoarece #elatina actionea a ca emul#ator. omo#eni andu-se !ine inainte de turnarea in forme& -su!stantele solide insolu!ile se incorporea a su! forma de suspensie. 0upo itoarele cu L29 pot sa cede e sau sa a!soar!a umiditatea din "ur. feno!ar!ital.. 0e foloseste sapunul de sodiu. +nele su!stante au tendinta de a cristali a in sanul masei de e$. :se dispersea a 8 # a#ar in 2I # apa. produsele se intaresc si crapa. . De avanta"e: .n : C*2 : .iritant pentru mucoase.# !icar!onat de sodiupentru neutrali are si se sterili ea a. acid salicilic. altfel re ulta supo itoare fisurate datorita concentrarii rapide. fara miros.

apa distilata . p. asociate cu tensioactivi. dispersa!ile in apa sunt o serie derivati de celuloza 3metilcelulo a. -control fizic: -controlul omo#enitatii 3cu lupa D.& -controlul uniformitatii masei& -controlul comportarii la topire pentru supo itoare preparate cu !a e lipofile& -controlul solu!ili arii la supo itoare preparate cu !a e hidrofile& -determinarea punctului de topire 3fu iune. solu!ila in apa. ovule sau !u"iu 3procedeul are loc la temperatura am!ianta. 0e pre inta ca o masa ceroasa.& c-prin turnarea masei topite care se #aseste aproape de punctul de solidificare in forme metalice& d-prin tehnolo#ie de comprimare& e-preparate o!tinute prin liofili are. OFULE SI @UIIU/I.#. are proprietati lipofile si hidrofile aproape e#ale.DA !olisor#atul H8 3polio$ietilensor!itan monostearat. M$rj >2 3stearat de polio$ietilen DA.& !-prin presarea masei solide in tipare de supo itoare. Lrin formarea unei emulsii +)A permite difu area usoara a su!stantelor active.X. 3Lreparare)fa!ricare. la cel mult 2> PC. 0e poate asocia cu lanolina sau cu L29 8. 1mbalarea supozitoarelor.& -timpul de inmuiere a supo itoarelor lipofile& -controlul c$imic: -determinarea concentratiei su!stantei medicamentoase prin do are. OFULELO/. -se face individual. fenosept etc. de culoare al!a. +ON9/OLUL SUPODI9O1/ELO/. Lentru conservarea masei #elatinoase se folosesc conservanti ca nipa#in. 2ste compati!ila cu ma"oritatea su!stantelor medicamentoase administrate pe cale rectala si asi#ura o cedare mai prelun#ita. nipasol. Aceste preparate tre!uie sa fie de !una calitate si sa corespunda prevederilor F. @UIIU/ILO/.. -control reologic: . Formula citata: 7Cr" >2 a I8. t.#.> # dioctilsulfosuccinat de sodiu A. Alte tipuri de !a e 3e$cipienti.> # ceara de al!ine . Pro uc!ie. ovulelor si !u"ilor se reali ea a prin prin urmatoarele procedee principale: a-prin modelarea manuala 3este un procedeu depasit.> $.R. 0upo itoarele se conserva in recipiente !ine inchise. Lrepararea supo itoarelor. fisuri etc. >> : HA PC. se pre inta ca o ceara solida cu punct de topire DA #rade C. matitatea. de culoare #al!ena care se dispersea a in apa. 9E?NOLO=I1 *E P/EP1/1/E' SUPODI9O1/E. C7C-<a. cu *(5 8H.>AA.& -dimensiunea& -mirosul& -culoarea.. +onservare. Eerificarea calitati supo itoarelor urmareste: -control organoleptic& -forma& -aspectul suprafeţei 3luciul.

C. 2$emple oficinale: 0uppositoria #lCceroli FR X& 0uppositoria metronida oli F.Alcool cetilic. purificate.n stare topita se amesteca cu ceara. care determina marimea sarcinii in #)cm care modifica structura acestuia. solida cu structura microcristalina. o!tinut la distilarea petrolului. . -Laraffinum liauidum FR X. LRACU. -Larafinum. sau parafina solida este un amestec de hidrocar!uri saturate solide. -controlul micro iologic ) dupa *+. #rasimi si cetaceu. -. -Cerurile microcristaline se o!tin din petrol !rut cu vasco itate ridicata. pret de cost sca ut. onctuoasa la pipait. 1ne3ă la preparatele farmaceutice semisolide SU@S91N9E F1/M1+EU9I+E U9ILID19E L1 P/EP1/1/E1 E. 7onoalcooli saturati. se o!tine dintr-o ceara naturala. 0e recomanda la prepararea un#uentelor de protectie.+-+ P1/9E1 P/1+9I+13conform F<DR2LUAR+(+. este o !a a de un#uent constituita dintr-o dispersie de polietilena in ulei de vaselina o!tinita printr-un procedeu special. *idrocar!uri. este o parafina o!tinuta prin purificarea o ocheritei care este o hidrocar!ura mai comple$a. Compusi cu functii alcoolice. 0ta la !a a prepararii cera inei.D8 -controlul re istentei mecanice& -controlul capacitatii de penetratie& -determinarea plasticitatii cu a"utorul plastometrelor. Easelina al!a. ocherita. Lre inta o culoare de la #al!ui pana la !run. -Easelinum al!um FR X. -controlul iodisponi ilitatii su!stantei medicamentoase : de e$emplu se determina concentratia su!stantei medicamentoase in san#e& in urina etc.R. -Llasti!a a. Lre inta inertie chimica. are o consistenta moale sau solida sieste constituita din hidrocar!uri parafinice saturate cu #reutate moleculara mare. 0e pre inta ca o masa al!a. ulei de vaselina. sta!ilitate mare.X. . -control de disponi ilitate farmaceutica: -urmareste controlul cedarii su!stantei medicamentoase din preparat. fara miros si fara #ust. -Cera ina. 0e foloseste in proportie de 2->M pentru a mari consistenta unor un#uente. . Are punct de topire IA-8AA PC. sinonim: ulei de parafina.+IPIEN<IILO/ PEN9/U P/EP1/19E SEMISOLI*E. Larafina lichida. 0unt constituite din n-parafine si i o-parafine.

. nu permite de voltarea microor#anismelor.nactivea a !acitracinain !a a de un#uent. Descriere. practic insolu!il in cloroform. Alcool catilsterilic. Lolialcooli.9lCcerolum FR X. limpe i. 7acro#oli. Colesterol 3colesterina.Alcool stearilic. 7acro#olii 8>AA si DAAA sunt mase solide sau foite cu aspect ceros.n concentratii mai mari 3DAM. hi#roscopic. in care . 0olu!ilitate. practic insolu!il in eter. 0inonome: polietilen#licoli. FR X. cu #ust mai intai dulce . -AmClum FR X.Adeps lanae anhCdricus. Foarte usor solu!il in acetona alcool. eter.7acro#ola FR X.:C*2-3C*2:. in recipiente !ine inchise. inpiedicand pierderea apei din un#uentele emulsii.*. 0e pre inta ca o pul!ere microcristalina al!a. Alcoholes lanae. ferit de lumina. amidon de #rau.Alcoholum cetClstearilCcum FR X. .:C*2. . de culoare al!a sau al!#al!uie. AmClum 7aCdis. uleiuri #rase si volatile.n:C*2:. cu formula #enerala: *. fara miros cu #ust sla! dulcea#& hi#roscopice.2. Loli aharide.7ethClcellulosum FR X. usor hi#roscopica. 0e utili ea a su! forma de #el. (u!rifiant folositintrarectal in com!aterea constipatiei. in 2> ml alcool. (anolina anhidra.. Actiunea terapeutica si intre!uintari.Cholesterolum FR X.. 2M sor!itol are aceeasi eficienta ca si 8AM #licerol . cu miros sla! caracteristic. <u se va asocia cu tiamina. fara miros. 7acro#olii sunt polimeri de condensare ai o$idului de etilen cu apa.n recipiente !ine inchise. . amidon de cartofi. 7acro#olii 2AA si DAA sunt lichide vascoase. Conservare. . descompune penicilina. .> ml apa.propantriol. 3Uriticum vul#are Eill. cu #ust sla! dulce. . 0olu!ilitate: misci!il cu alcool si apa. Descriere. Alcooli nesaturati. AmClum Uritci. o!tinuti din tu!erculii plantei 0olanum tu!erosum (.n1 este numarul mediu al #ruparilor de o$ietilen. 7etilcelulo a.n recipiente !ine inchise. limpede.ncompati!ilitate: este nemisci!il cu lanolina si vaselina.... amidon de porum!. 7acro#olii nu se pastrea a in recipiente din polietilena sau din !achelita. car!o]a$. Conservare.Alcoli din lana. 9licerol 3#licerina. 0or!itol. putin solu!il in acetona. 39ramineae. Amidon.. AmClum 0olani. apoi amar si usor ar ator& hi#roscopice. Fiind hi#roscopic deshidratea a pielea si de aceea se va dilua cu apa. Adau#at un#uentelor mentine plasticitatea. . .D2 . 30olanaceae. sau 8. o!tinut din carispele plantei Bea 7aCs (. . apa si cloroform. Amidonul practic insolu!ul in apa intre ? si 8> #rade Celsius. aproape incolore. Conservare. tClo a. parafina lichida si uleiuri #rase.0or!itolum FR X. o!tinut din cariopsele plantei Uriticum aestivum(. fara miros si cu #ust dulcea#. 0inonime: 7C. . . 39ramineae. . (ichid sirupos. 0olu!il in A.. practic insolu!il in cloroform si eter. incolor. Formea a cu acidul !oric si cu tetra!oratul de sodiu solutii acide.

.Aci ii #rasi. 0tearina. a#ent de consistenta si emolient.. si acid palmitic 3C8>*-8-C. . 0inonim: Carmellosum. ferit de umiditate.n aceasta #rupa se includ aci ii #rasi. neiritante pentru piele. Lractic insolu!il in alcool. acid !oric etc. 0e utili ea a sarurile solu!ile ale acidului al#inic care este un produs o!tinut din al#ele !rune. 0aruri ale aci ilor #rasi cu o$i i metalici. 7onolauratul de #licerol 37asupol. concentratia solutiei 3Mm)m. 2este un emul#ator neiono#en de tipul +)A. Compusii cu functii acide. Acidul stearic este utili at ca materie prima la prepararea !a elor de un#uente. fara miros.0tearinum FR X. 7onolaureat de #liceril 3Ue#in A. Descriere. numit si oleina si acidul stearic sau stearina. . vasco itatea aparenta 3in milipascali-secunda.D.>. #reu solu!il in #licerol. sau codul corespun ator vasco itatii. 7asa dura sau pul!ere cristalina onctuoasa. 2ste un emul#ator neiono#en care actionea a si ca a#ent de consistenta.n recipiente !ine inchise.* 7asa relativa 2>H.. +sor solu!ila in cloroform si eter. 2mplastrul de plum!. cu miros sla! caracteristic. 0inonime: Acidum stearicum. 7onostearatul de #licerol 0e utili ea a ca a#ent sta!ili ator.Car!opoli. acid salicilic. Car!o$imetilcelulo a sodica 3C7C-<a. . 0e pre inta ca pul!ere #ranuloasa sau fi!roasa. 0e dispersea a in apa formand solutii coloidale vascoase. constituit in principal din acid stearic 3C8@*->-C. Conform FR X: . 9rasimile animale. 0e pot 'ncorpora su!stante ca: iod.Car!o$CmethClcellulosum natricum FR X.stearina1 se intre!uintea a acidul stearic. Acidum stearinicum. 2steri ai aci ilor #rasi cu #licerol se afla in stare naturala asociati in produsele #rase animale sau ve#etale din care sunt separati.f.n antura se #asesc in special su! forma de #liceride.. . potasiu sau trietanolamina. si cu cedare rapida. Conservare.n recipiente !ine inchise. 2steri ai aci ilor #rasi. 0tearina este un amestec de aci i #rasi superiori. Cand se prescrie . Amestecuri de #liceride naturale.Alcool polivinilic su! forma de #el constituie !a e deun#uente hidrofile pentru incorporarea diferitelor su!stante medicamentoase ederivati de hidrocorti on. cloroform si eter. 0olu!ilitate. 2ste un amestec de saruri de plum! cu aci ilor #rasi din a$un#ie si din uleiul de floarea soarelui. cu #ust mucila#inos& hi#roscopica. . si temperatura la care se determina vasco itatea. este sarea sodica a policar!o$imetileterului de celulo a..D. practic insolu!ila in apa. limpe i sau opalescente. in creme. . . al!a sau al!-#al!uie. . #udroane. la prelucrarea cremelor cu stearati: de amoniu. anti!iotice etc. al!a sau sla! #al!uie.* 7asa relativa 2?D. 0e folosesc ca !a e de un#uente hidrofile. ihtiol. 0u!t polimeri de car!o$ivinil cu #reutate moleculara foarte mare. Lunct de topire: >H-@A PC. . Conservare..Le eticheta recipientului tre!uie sa se mentione e denumirea su!stantei. sarurile lor si esterii aci ilor #rasi. acid !en oic. solu!ila in alcool.n farmacie cei mai utili ati sunt: acidul oleic. un#uente si lotiuni. .Al#inati. Car!o$imetilcelulo a sodica.

. 0e o!tin prin saturarea partiala sau totala a aci ilor #rasi nesaturati din molecula #liceridelor. 0olu!ila in solventi or#anici si insolu!ula in alcool si apa. Lrin racire la ero #rade se tul!ura. prin presare la rece si centrifu#are sau prin alte procedee mecanice. 2steri ai aci ilor #rasi cu monoalcool. continand vitaminele A si D.icinus communis (. #reu solu!il in alcool. cloroform si eter. .(ini oleum. timp de o saptamana. alcool a!solut.X. 7isci!il cu acid acetic. incolor. formea a o pelicula elastica. +lei de floarea-soarelui este un ulei fi$ o!tinut. 0olu!il in cloroform. .3Ceruri. si in care predomina palmitatul si miristatul de cetil. sau LhCseter catodon (. ferit de lumina. pline.n recipiente pline. #al!en-deschis. 3LhCsetheridae.DD A$un#ia 39rasimea de porc& Adeps suilus. care provine din cavitatile craniene si pericraniene ale caselotului LhCseter macrocephalus (. Descriere. 0e folosesc uleiuri: de floarea soarelui& de ricin& masline& sesan& #ermeni de porum!& de in& mi#dale& de seminte de !um!ac etc. de culoare #al!en-aurie. culoare al!a. +leiul de in intins in strat su!tire pe o placa de sticla si tinut la temperatura o!isnuita. . e2uphor!iaceaef. +leiurile ve#etale se utili ea a asociate cu !a e #rase foarte vascoase sau sau de consistenta solida. si a altor specii de 9adus e9adidaef. ferit de lumina. Racita la :8H PC ramane limpede. . sinonim: untura de peste.Ricini oleum FR X. .I2D. 0e pre inta ca un lichid limpede. la rece. ferit de lumina. (ichid uleios. !en inasi ulei de tere!entina. e(inaceaef.n recipiente !ine inchise.ulei de peste. datorita continutului in vitamine. Descriere. Conservare. . Asociat cu alcool cetilic sau cu lanolina creste capacitatea de a emulsiona apa. cloroform. gecoris oleum .R. cu miros si #ust de peste. De avanta": uleiurile se rance esc usor. . 7isci!il in orce proportie cu eter. 0olu!ilitate. 2ste un ulei #ras purificat orin racire la era #rade. +lei de in este un ulei #ras o!tinut prin presare la rece a semintelor plantei Linum usitatissimum (. Conservare. cu miros caracteristic si #ust sla! percept!il. eter si ulei tere!entina. <u rance esc asa de usor si au afinitate fata de #rasimile pielii.I8@-A. eCompositaef. produs onctuos cu punct de topire -H--? PC sau uleiul de ricin hidro#ent. eter si putin solu!il in alcool. cloroform. o!tinut din ficatul proaspat sau conservaC prin fri# al pestelui 9adus morrhua (. eventuala coloratie sa nu fie mai intensa etalonului de ciloare indicat de F. Are consistenta moale. oleic.*elianthi oleum.. din semintele fara pericarp ale plantei Heliant$us annuus (. FR X. Foarte usor solu!il in !en ina.ntra in compo itia un#uentelor epiteli ante. Cetaceum. 0e foloseste uleiul de arahide hidro#enat. !ine inchise. palmitic. Conservare. . la loc racoros. ferit de lumina. cu miros sla! caracteristic. FR X. fle$i!ila si transparenta. iar la :8H PC se prinde intr-o masa al!icioasa. la loc racoros.. !ine inchise. la loc racoros.n recipiente !ine inchise. 2ste o ceara cu aspect cristalina purificata. vascos. uleios. 9rasimile si uleiurile ve#etale hidro#enate. . carora le scad punctul de topire si le fac mai emoliente si mai usor de intins pe piele. limpede. miros si #ust caracteristic. este constituita din tri#liceride ale aci ilor stearic. Cetaceu 3spermaceti. Lre inta miros sla! si #ust caracteristic. #al!en. (ichid limpede. 0e pre inta ca un lichid uleios limpede. 9rasimile ve#etale. Conservare. 0olu!ilitate. +leiul de ricin este un ulei #ras o!tinut prin presare la rece a semintelor plantei . aspect omo#en. #reu solu!il in alcool si insolu!il in apa. Densitatea relativa: A.n recipiente pline.

Uopita pe !aia de apa se pre inta ca un lichid limpede. metanol. 0panurile sunt esteri partiali ai aci ilor #rasi cu sor!itol ca si Lolisor!atii 3U]eenuri. eter de petrol si parafina lichida. . Lunct de picurare: D-->A PC. limpede. ferit de lumina. vaselina al!a si uleiuri #rase. cu fractura mata si #ranuloasa de culoare #al!ena sau !run-deschis. +sor solu!ila in !en en. monoleat de polio$ietilen:?A sor!otan. de culoare #al!ena. cloroform si uleiuri volatile. t]een ?A. la rece. cel putin in "umatatea superioara a masei. . practic insolu!il in apa. eter. cu aci ii palmitic. cu miros sla! caracteristicsi #ust fad. Cera flava FR X.n recipiente !ine inchise. 0e intre!uintea a ca e$cipient pentru un#uente cu rolul de a ridica punctul de topire.n recipiente !ine inchise. toluen si uleiuri #rase. sidefii.D> Descriere. Contine @A. 82. h . cloroform.. 0inonime: oleat de sor!imacro#ol -AA. #al!en pana la #al!en-!run. ca emul#ator si sta!ili ator& confera preparatelor un aspect omo#en. . in recipiente !ine inchise. 0e foloseste in un#uente emulsii 3A)+. care sunt com!inatii comple$e ale spanurilor cu polietileno$i ii. (ichid vascos. +sor solu!il in cloroform... creme si produse cosmetice. Conservare. <u este iritant sau aler#ic.!servatie. 2$cipenţii folosiţi in formularea preparatelor dermatolo#ice sunt mult mai numero/i si diferiţi ca structura chimic%.AM aci i #rasi li!eri. cand se colorea a. Lolisor!at ?A.. 7isci!il cu acetat de etil. care clivea a usor in foite translucide. cu miros sla! caracteristic si #ust sla! amar urmat de o sen atie de caldura. incolor. la loc racoros. copolimeri ati cu apro$imativ 2A de molecule de o$id de etilen pentru fiecare molecula de sor!itol sau sor!itan. Conservare. p* = > : @ 3>A M m)E.ntra in compo itia un#uentelor emoliente.. tensioactiv neionic constituit dintr-un amestec de monoesteri ai acidului oleic cu sor!itolul sau cu anhidridele acestuia 3sor!itan. lucios. solu!il in alcool incal it la @A PC. Apideae. la cel mult 2> PC. Lunct de topire:H2-H> PC. solu!ila in eter prin incal ire. apa. ferit de lumina. onctuoase la pipait. Diluata cu apa produce prin a#itare o spuma a!undenta. alcool. de asemenea /i rolul lor 'ntr-un preparatul medicamentos conceput pentru o anumit% afecţiune dermatolo#ic%. eter. cu miros sla! caracteristic de miere.n e$emplele de mai sus au fost pre entate 'n parte e$cipienţii pentru preparate topice. este misci!il cu uleiuri #rase si volatile. Anual se controlea a aspectul in stare topitasi indicile de pero$idal produsului.AM esteri ai alcoolilor superiori 3C2H-2. 0olu!ilitate. #reu solu!ila in alcool prin fier!ere& misci!ila in stare topita cu parafina.AM hidrocar!uri corespun atoare alcoolilor de ceara si cantitati mici de alcoli li!eri si sitosterina. eter de petrol si sulfura de car!on. 2steri ai aci ilor #rasi cu sor!itol. 8D. Ceara are proprietati sla!e emul#atoare. Descriere. <u rance esc si nu produc iritatii sau sensi!ili ari. 2ste supus autoo$udarii la aer si lumina. ferit de lumina. Ceara #al!ena este produsul o!tinut prin topirea Fa#urilor de al!ine 3Apis melifica.Uopit pe !aia de apa se pre inta ca un lichid limpede. hidro$ipalmitic si cerotic. 0olu!ilitate. 0olu!ilitate. Conservare. Descriere. sunt intre!uintat in proportie de >-8AM in diverse !a e de un#uente in scopul de a le marii capacitatea de incorporare a apei.AM si cel mult @>. +mectat cu alcool sau cu ulei ve#tal devine usor pulveri a!il. . 0ol i sau masa al!a cu aspect cristalin si structura lamelara. practic insolu!il in !en ina. LolCsor!atum ?A FR X. fara #ust. . 7asa solida su! forma de placi cu aspect uniform.

n ca ul in care e$cipientul nu este indicat se utili ea a una dintre !a ele inscrise in farmacopeea in vi#oare. Reli area preparatelor semisolide destinate c%ii cutanate. si se topesc la temperatura moderata. Pregatirea e3cipientului CbazeiE. .n farmacie preparatele semisolide pentru aplicatii cutanate se reali ea a dupa prescriptie ma#istrala eli!erat de medic si dupa formulele din farmacopee in vi#oara. urmarind in permanenta omo#enitatea amestecului. 0e adau#a apoi treptat celelalte componente in ordinea descrescanda a punctelor de topire. depo itarea& e : control de calitate.n timpul lucrului se curata peretii mo"arului si pistilul. Amestecul topit se se filtrea % prin tifon intr-un mo"ar incal it 3e$. ceara. parafina lichida.n ca ul prepararii !a ei emulsie in fa a e$terna se va di olva emul#atorul potrivit la care se va adau#a fa a dispersata in portiuni mici. etichetarea. 0e practica si procedeul cand toate componentele #rase sunt aduse in capsula sau patentula emailata. Uopirea se reali ea a intr-o capsula de portelan sau patentula emailata. cu #eluri o!tinute din macromolecule hidrofile. si se triturea a pana la racirea amestecului. de scopul terapeutic urmarit.. parafina. punct de topire sau picurare foarte diferit. . continuand triturarea pana la formarea emulsiei.. se face prin amestecarea componentelor la temperatura camerei. . . dependent de proprietatile fi ico-chimice ale su!tantelor medicamentoase prescrise. prin flam!are.n ca ul !a elor in care componentele lipofile au punct de topire ridicat 3e$.DH 9E?NOLO=I1 P/EP1/19ELO/ SEMISOLI*E PEN9/U 1PLI+19II +U91N19E. *izolvarea sau ispersarea substantelor me icamentoase in e3cipient CbazaE. Uehnolo#ia de prepare distin#e urmatoarele fa e: a : pre#atirea !a ei de un#uent& ! : dispersarea su!stantelor medicamentoase in !a a de un#uent& c .n ca ul !a ei emulsie.omo#eni area preparatului semisolid& d : am!alarea. Acestea din urma scad punctul de topire al componentelor ce se topesc la o temperatura mai ridicata. . micsorand astfel temperatura necesara fluidificarii amestecului. . . amestecata cu o cantitatemica din componenta usor fu i!ila sau lichida 3uleiuri.n formula ma#istrala de o!icei se prescrie !a a care urmea a sa fie folosit la preparat. de preferinta pana la racirea amestecului. inclusiv interfa ic. continuind triturarea. cetaceu. . . fa a uleioasa fluidificata prin incal ire. pentru a elimina eventualele descompuneri cau ate de temperatura mai ridicata. se aduce in mo"arul incal it si se amesteca cu fa a apoasa incal ita la aceeasi temperatura ca a fa ei uleioase 3cca @A PC. evitandu-se solidificarea partiala a unor componente. dupa modul indicat mai sus Lreparea !a elor hidrofile de e$.n acest ca se produce o actiune de di olvare a componentelor solide de catre cele lichide. colesterol etc. .n astfel de ca uri se va mentiona ca adnotatie pe reteta !a a folosita la reali area preparatului semisolid. parafina ceara etc. 0e topeste mai intai componenta cu punctul de topire cel mai ridicat 3colesterol. in #eneral se face prin amestecarea componentelor care de multe ori au stare de a#re#are. fara incal ire. cu o cartela sau spatula din plastic. se amesteca cu componentele moi 3e$. pe !aia de apa.

Cand masa de pul!ere este mai mare de > M este mai prefera!il sa se lucre e cu !a a topita intr-un mo"ar incal it. #licerol .2> M. triturand de fiecare data pentru a o!tine un preparat omo#en. . adica su!stante care ar putea intra in reactii chimice cu vasul metalic. .#. Omogenizarea preparatelor semisoli e pentru aplicatii cutanate.. . .n preparatele semisolide emulsii ca conservant se adau#a p-hidro$i!en oat de metil 3@> M. portelan sau metal.mo#eni area preparatelor de acest #en in cantitati mici se reali ea a prin operatia de triturare in mo"ar. se reali ea a in mori pentru preparate semisolide.. vase din plastic.Lentru prepararea cantitatilor mici de preparate semisolide pentru aplicatii cutanate se folosesc placile de sticla. . . (a concentratii prea mari de su!stanta medicamentoasa e$ista riscul ca aceasta sa cristali e e la racire. 0e recomanda ca ustensilele folosite ce servesc la reali area formei farmaceutice semisolide pentru aplicatii cutanate. patentule emailate 3smaltuite. mori cu discuri ori ontale sau cu valturi.(ichidele nemisci!ile cu !a a se emulsionea a.Lreparatele-emulsii A)+ se prepara de o!icei cu a"utorul lanolinei anhidre. aparat de omo#eni are actionat eletric de tip ro!ot !ucatarie.prin intermediul unui solvent volatil 3eter.D@ 0u!stantele medicamentoase pot fi dispersate in !a a su! forma de solutii. si p-hidro$i!en oat de propil 32>M. cu ulei de parafina sau cu o portiune e#ala de !a a de un#uent 3dupa ca topit. . in concentratie A.. Lreparatele semisolide de tip solutii se pot o!tine prin: . apoi se adau#a in mici portiuni restul de !a a. pana se o!tine o dispersie omo#ena ca o pasta fina. . .n acest ca solutia o!tinuta se amesteca cu !a a topita dupa care se urmareste inlaturarea prin evaporare a solventului. cloroform etc. pulveri ate la #radul de finete dorit. sa fie re ervate e$clusiv acestui scop. 1paratura. 0e poate evita acest inconvenient prin prelucrarea su!stantei active su! forma de suspensii. emulsii sau suspensii. 0u!stantele moi.mo#eni area cantitatilor mai mari de preparate semisolide pentru aplicatii cutanate in la!oratoare si industrie.0u!stantele usor solu!ile in apa dar insolu!ile in #rasimi.di olvarea su!stantelor active in !a a topita& . Cantitatile mici de pul!ere apro$imativ 8-> M. .8-A. se di olva in apa si se dispersea a in !a a in functie de scopul terapeutic urmarit su! forma de emulsie de tipul A)+ sau +)A.2$tractele se di olva intru-un amestec de alcool 8 #. se triturea a cu o mica portiune de ulei #ras ve#etal.Cantitatea de apa utili ata pentru di olvarea su!stantei medicamentoasa va fi mentionata pe reteta de catre farmacist. . <u se va folosi vase din metal la reali area preparatelor semisolide in care sunt prescrise saruri de mercuri. solu!ile sau misci!ile cu !a a se pot amesteca in mici portiuni pana se o!tine un un#uent omo#en. spatule metalice. acid salicilic etc. la fa a apoasa.. capsule de portelan.0u!stantele volatile se adau#a la sfarsit in !a a racita.n farmacie la tehnolo#ia de preparare a preparatelor semisolide pentru aplicatii cutanate cel mai des se utili ea a mo"are de portelan si pistil de diferite marimi actionat manual sau electric. fle$i!ile sau din plastic. luata in lucru in cantitatea e#ala cu cantitatea de solutie apoasa de incorporat. ca adnotatie. .0u!stantele insolu!ile se dispersea a in !a a.. . su! forma de suspensie. apa H # si din aceasta solutie se ia cantitatea necesara pentru di olvare sau reluare in solutie dupa care se emulsionea a. .

0uplimentul 2AAD preci ea %: .n scopul de infectarii aparatura se spala cu apa clorinata.. indica ca temperatura de conservare cel mult 2> PC. +mplerea tu!urulor se reali ea a cu a"utorul preselor manuale sau mecani ate.n conformitate cu FR X. P/EP1/19E SEMISOLI*E S9E/ILE. Etic4etare. /i anume: . securi ate. Am!alarea un#uentelor se reali ea a in recipiente !ine inchise din material plastic si in tu!uri metalice sau din material plastic.preparat steril1. continand toate datele de identificare.daca preparatele semisolide pentru aplicatii cutanate sunt sterile se conserva in recipiente sterile. impiedica pierderea apei prin evaporare.. inscriptiont e$tern si va contine toate elementele de identificare. securi ate.. . indicatii si utili are. ed 8II-.daca preparatele semisolide pentru aplicatii cutanate contin apa sau alte componente volatile se conserva in recipiente inchise etan/. FR X. Lreparatele semisolide pentru aplicatii cutanate. 0upliment 2AAD: . (iteratura de specialitate indica prepararea produselor semisolide cu antibiotice pe calea aseptica. Lreparatele semisolide sterile se conserva in recipiente sterile. formaldehida. Lreparatele industriale vor fi conditionate in am!ala" primar si secundar.+n#uentele care se aplica pe plăgi. .preparatele semisolide pentru aplicatii cutanate sterile sunt o!tinute din materii prime si prin metode de preparare care le si#ura sterilitatea si care evita contaminarea micro!iana1 si se reali ea a conform prevederilor in capitolul . Apa de spalare sau tampoane de ster#ere de pe aparatura se folosesc pentru insamantare pe medii de cultura spre a verifica eficienta eliminarii microor#anismelor. pe arsuri si pe pielea sugarilor se prepara cu !a e de un#uent cu proprietati emulsive sau peliculo#ene& se folosesc metode care le asi#ura sterilitatea si care permit evitarea unei contaminari ulterioare cu microor#anisme1. apare prima dat% o mono#rafie distinct% pentru un#uente oftalmice. iar in final se clateste cu apa lipsita de microor#anisme. insotit de prospect pentru pacient. preparatele pentru aplicatii cutanate destinate pe pielea grav lezata. sau alt a#ent sterili ant. Fn FR X ed. Le eticheta se mentionea a . astfel asi#ura conservarea preparatelor pe o perioada mai indelun#ata. 1mbalare. epozitare. dupa FR X. preparatele semisolide o-talmice /i 0upliment 2AAD. include pe lân#% codiţii de sterilitate /i aspecte farmacotehnice. Conservare. inchise etans. tre!uie sa fie sterile. indicatii de administrare si conservare. inchise etan/. Condiţionare. Determinari: .7etode de preparare a produselor farmaceutice sterile1. (a introducerea preparatelor semisolide pentru aplicatii cutanate in recipiente se va avea in vedere evitarea formarii #olurilor de aer in masa lui care poate provoca de#radarea sau alterarea lor. 8II-. pentru a asi#ura sterilitatea acestor preparate. 'n care aceste preparate farmaceutice semisolide sunt definite ca preparate sterile Lentru unele preparatele semisolide pentru aplicatii cutanate FR X. De asemenea. +onservare.D? . Uu!urile reali ate din metal sau material plastic prote"ea a preparatul semisolid pentru aplicatii cutanate de actiunea a#entilor atmosferici..masa sau volumul eli!erat: preparatele conditionate in recipiente unido a tre!uie sa corespunda acestei determinari& . reali ate in la!oratorul farmaciei vor purta eticheta cu chenar rosu.

a caror eficacitate este dovedita& acestea tre!uie sa fie preva uta in mono#rafiile respective din FR X. in timpul sterili arii.. se sterili ea a in recipiente care asi#ura penetratia vaporilor de apa.Controlul sterilitatii1 din FR X. la 8@A PC cel putin 8h sau la 8?A PCA cel putin -A min. pentru evitarea anumitor modificari in calitatea acestora.7etoda se foloseste pentru produsele re istente la caldura si pentu produsele neapoase. prin care aerul incal it circula astfel incat sa asi#ure o repartitie uniforma a caldurii in tot spatiul de sterili are. Ca indicator !iolo#ic se pot folosi sporii de 5acillus stearothermophilus. capa!ile sa se de volte in conditii adecvate.DI . la 8-D-8-? PC timp de > min. 2ficacitatea metodei de sterili are depinde de natura produselor. . la8HA PC cel putin -h. la 828 PC cel putin 8> minute sau la 88> PC cel putin -A minute. ...n scopul o!tinerii unui produs steril. care nu pot fi sterili ate cu vapori su! presiune: produse uleioase.Lrin sterilitate se intele#e a!senta microor#anismelor. 0terili area se efectua a. Durata minima a sterili arii se masoara din momentul in care se reali ea a conditiile preva ute pentru sterili are. 7etoda de sterili are se ale#e in functie se proprietatile fi ico-chimice ale produselor. Ca indicator !iolo#ic se pot folosi sporii de 5acillus su!tilis.: .. . Anumite materiale din sticla. 0e efectua a in autoclave incal ite electric sau cu #a . in care aerul a fost inlocuit cu vapori de apa su! presiune. se recur#e la diferite tehnici de sterili are. instrumentar metalic fara suduri cu cositor. portelan sau metal se aterili ea a la 828-82D PC timp de 2A min. Lotrivit prevederile FR X: . Lrodusele de sterili at sunt introduse in recipiente care apoi sunt inchise pentru a impiedica o contaminare ulterioara. tre!uie masurate cu o preci ie de i 2 PC si respectiv i8A 6La. de o!icei. tre!uie sa corespunda acestei determinari.7etoda se foloseste ori de cate oeri este posi!il pentru preparatele apoase. pul!eri. 0e efectua a in etuve incal ite electric.1 J Stearilizarea prin caldura uscata. de #radul si natura unei eventuale contaminari micro!iene si de conditiile in care a fost preparat produsul de sterili at respectiv 0terili area cu vapori de apa su! presiune si sterili area prin caldura uscata sunt metodele cele mai si#ure si tre!uie folosite ori de cate ori natura produsului o permite. Sterilizare cu vapori su# presiune. 0e pot folosi si alte conditii de temperatura si de timp. 7aterialele poroase.n conformitate cu definiţia FR X: . FR X . cum sunt pansamentele churur#icale si produsele analoa#e. Eerificarea sterilitatii se efectua a pentru produsele farmaceutice in conformitate cu capitolul . Uemperatura si presiunea din interiorul autoclavului. Lansamentele chirur#icalese sterili ea a de o!icei. 0e pot folosi si alte conditii de temperatura si de timp a caror eficacitate este dovedita& acestea tre!uie preva ute in mono#rafiile respective din FR X. in forma vii sau sporulate. de o!icei. materiale de la!orator din sticla sau portelan. hartie de filtru etc. pentru pansamentele chiruri#icale si produse analoa#e ale acestora 3materiale filtrante din te$tile. Lotrivit FR X. Uemperatura si timpul de sterili are se ale# in functie de natura produsului de sterili at.. 0terili area prin caldura uscata se efectua a.Lrin sterili are se intele#e distru#erea sau indepartarea microor#anismelor vii in forma ve#etativa sau sporulata1.sterilitate: daca pe eticheta se mentionea a ca preparat steril.. .

9a ul sterili ant folosit de o!icei este o$idul de etilen. 0upliment 2AAD sunt: un#uente. . in recipientele in preala!il sterili ate. 0olutile sunt trecute prin filtre sterile confectionate din derivati de celulo a. recipientele tre!uie s% fie sterili ate in preala!il& toate operatiunile se efectua a in conditii aseptice1. Asepsie = conditie in care microor#anisme sunt a!sente& reali ata cu a"utorul caldurii.n unele ca uri sterili area prin filtrare si prepararea pe cale aseptica se pot asocia cu folosirea unor conservanti antimicro!ieni. sau prin mem!rane filtrante sterile confectionate din polimeri sintetici sau esteri celulo ici. .: metoda se foloseste pentru produsele care nu re ista la temperaturile ridicate necesare sterili arii cu vapori de apa su! presiune sau sterili arii prin caldura uscata si care sunt compati!ile cu #a ul sterili ant. in conditiile preva ute de FR X. filtrarea se efectua a prin filtre !aceriolo#ice sterile sau prin mem!rane filtrante sterile...22 micronmetru. ca . respectind precautile impuse de acest mod de lucru. Aseptic = steril. recipiente si solventi in preala!il sterili ati. materiale plastice sau din produse sinteri ate sau din com!inatii corespun atoare ale acestora.n conformitate cu FR X.n vederea indepartarii microor#anismelor. Filtrele sau mem!ranele filtrante folosite nu tre!uie sa cede e din componentele lor si nu tre!uie sa interactione e fi ic sau chimic cu produsul de sterili at. Monitorizare+ . solventii. % !repararea pe cale aseptica se foloseste in ca ul produselor care nu pot fi sterili ate in recipientul final. .Eerificarea parametrilor critici ai sterili arii: temperatura. Dupa FR X. 2ficacitatea sterili arii cu o$id de etilen este in functie de concentratia acestuia. Lreparate oftalmice semisolide potrivit FR X. ultrasunetelor. Lrodusul filtrat se introduce. presiune.>A % Sterilizare prin &iltrare+ Lotrivit FR X metoda se foloseste in ca ul solutiilor termola!ile. Ure!uie verificata inte#ritatea filtrelor inainte si dupa filtrare. Deoarece o$idul de etilen este inflama!il in amestec cu aerul. Contin una sau mai multe su!stante active di olvate sau dispersate intr-o !a a de un#uent corespun ator si au un aspect omo#en. tehnica de lucru. concentratia #a ului sterili ant. lipsit de microor#anisme 3medicamente. su!stantele. compartimente de preparare etc.. dio$id de car!on. % Sterilizare cu gaz. O#servatii. timp. Preparatele o-talmice semisoli e. ra elor ultraviolete etc. Ca indicator !iolo#ici se pot folosi sporii de 5acillus su!tilis var. ni#er sau sporii de 5acillus stearothermophilus. Diametrul porilor mem!ranelor filtrante tre!uie sa fie de cel mult A. . 0terili area tre!uie urmata de o desor!tie in conditii care permit ca #a ul re idual sau produsii de transformare ai acestuia in produsul sterili at sa fie in concentratie inferioara concentratiei suscepti!ile de a provoca efecte to$ice in cursul folosirii produsului. 0terili area cu o$id de etilen necesita instalatii speciale si un personal cu e$perienta in domeniul respectiv care asi#ura eficacitatea si securitatea operatiunilor. creme sau #eluri sterile destinate aplicarii pe con"unctiv%.. de timpul de e$punere si de umiditatea si temperatura din instalatiile folosite. Uoate operatiile se efectua ain conditii aseptice.echipamentul de lucru al personalului. umiditate. care apoi se inchid etans. in conditii aseptice. acesta se foloseste diluat cu un #a inert 3de e$. ustensilele. se efectua a cu a"utorul unor instrumente sau a unor aparate adecvate& verificarea eficacitatii sterili arii se efectua a cu a"utorul unor indicatori !iolo#ici1. 7etoda presupune 3FR X.

Furni orul de re#ula indica conditiile de conservare. cloramfenicol. 0upliment 2AAD. $ 2AA : $ >AA. care se aplica pe mucoasa con"unctivala1 si se prepara in conditii asptice. neomicina. Lreparatele oftalmice semisolide pot fi de asemenea conditionate in recipiente uni oza corespun atoae. . Determinarea marimii particulelor: . tre!uie sa fie securizate. apoi cu un ocular #rosisment mai mare 3de e$. . (a reali area preparatelor oftalmice semisolide se folosesc !a e neiritante pentru mucoasa con"untivala... necesar scopului terapeutic urmarit.phthalmica. Conditionare.se intinde usor. 0u!stantele active se incorporea a in !a ele respective. sta!ili anti. antio$odanti.. dupa care: . .. !olilor de piele etc. Anti!ioticele ca: streptomicina.nterpretarea re ultatelor se face dupa limitele admise in FR X. Fiind vor!a de preparat steril. 0upliment 2AAD si su! aspectul unui preparat steril. +tili are: e$tern. conservanti antimicro!ieni adecvati.. !acitracina.nitial intrea#a pro!a va fi e$aminata cu un ocular de #rosisment mic 3de e$. pliabile sau insotite e o canula. #entamicina. pot sa ai!a dimensiunea ma$ima mai mare de >A Om. nu mai mult de 2A particule pot sa ai!a dimensiunea ma$ima mai mare de 2> Om si nu mai mult de 2 dintre ele.. Uu!urile tre!uie sa fie !ine inchise pentru a preveni contaminarea micro!iana. se administrea a su! forma de preparate semisolide datorita eficientei lor in tratamentul afectiunilor ochiului.>8 . care contin ma$im > # preparat.. natamicina. pentru a identifica particulele mai maride 2> Om. Lreparatele oftalmice semisolide sunt conditionate in tu!uri de capacitate mica. se pastrea a la cel mult 2> PC. Lrin aceast% metod% se o!tine un preparat steril. securi ate. intr-un strat su!tire pe o lama de microscop.nguentele oftalmice sunt preparate farmaceutice semisolide. sterile. Dupa FR X. nistatin 3stamicina.n fa!ricarea preparatelor oftalmice care contin particule dispersate se va aplica o tehnolo#ie adecvata care va asi#ura o marime controlata a particulelor si adecvata modului de utili are. eritromicina. . 0e e$aminea a la microscop toata suprafata pro!ei. inchise etans.Lreparate oftalmice1 3. Recipientele sau terminatiile tu!urilor au o forma care usurea a administrarea.. aplicatii cutanate. si nici o particula nu tre!uie sa ai!a dimensiunea ma$ima mai mare de IA Om. din FR X. su! forma de solutii di olvate sau de pul!eri microni ate dispersate uniform. 8II-. preparatele oftalmice semisolide conditionea a si se pastrea a. cu un continut ma3im de $ g preparaet. rifampicina etc. 6anamicina. in recipiente sterile. o cantitate de preparat corespun atoare la cel putin 8A O# su!stanta activa solida. 0e pot folosi su!stante au$iliare 3de e$. fara risc de contaminare. tetraciclina. . sterilizate. arsurilor 3cand pielea este #rav le ata. dupa care: pentru fiecare suprafata corespun atoare celor 8A O# su!stanta activa solida. Lreparatele oftalmice semisolide tre!uie sa corespunda prevederilor din mono#rafia . (iteratura de specialitate pentru aceste produse recomand% metoda: prepararea pe cale aseptica. Preparate semisoli e cu antibiotice. tuburile sterile inchise etans. Conservare. clortetraciclina. alta definitie este data de FR X ed. ranilor. $ >A.

ustensilele. cloroform sau eter. solventii.A# Alcool -..A# Alcool cetilic 8>. +n#uent. 8AA. recipientele. mercasept. 2$tern. solutii i otonice sau solutie tampon. vehiculi: !a e de un#uent. D. 0e pot folosi diferite procedee de asepti are pentru aer. in functie de scopul urmarit. sticlaria de la!orator. atunci se poate folosi un e$cipient in compo itie caruia se va asocia o cantitate mica de apa distilata.AAA sau cu alte solutii de infectante. 3ultraviolete.A# 7. intrun spatiu amena"at acestui scop asa isa . sa fie sterili ate in preala!il. 0u!stanţele insolu!ile dispersate 'n e$cipient pot atin#e concentraţii mari. deoarece produsii de rance ire 3pero$i ii. sau dupa un alt procedeu de asepti are sau sterili are. etc. Am!ala"ele pentru conditionarea un#uentelor sterile. de e$. 0e eli!erea a in recipiente sterile. materialele filtrante etc. en imele inactivea a anti!ioticele. dupa procedeul descris mai sus. in autoclav. inclusiv manusile de cauciuc. 0u!stantele. Eerificarea sterilitati se efectuaa a in conformitate cu prevederile FR X.A# Ceara 8. Lreparate semisolide cu su!stanţe solide.. Aceste preparate conţin su!stanţe insolu!ile dispersate 'n e$cipient. vor fi sterili ate cu vapori su! presiune. A#entii fi ico-chimici si !iolo#ici.A# Aaua destillata a. 2ritromicina 8. Uoate operatiile se efectua a in conditii aseptice. constituie o form% de suspensie semisolid%. ad.. respectiv. mai ales in ca ul un#uentelor ce se pastrea a mai mult timp sau sunt destinate unui tratament mai indelun#at si cu actiune de durata.spatiu aseptic1 . .A# Lropilen#licol 8A. inactivea a rapid anti!ioticele.!o$a aseptica1.E.camera aseptica1 sau .A# (aurilsulfat de sodiu 2. . pe arsuri sau pe pielea s u#arilor se prepara pe cale aseptica. Lreparat aseptic. si se urmareste o actiune de profun ime sau se administrea a in acnee.!servatii.. un#uent simplu 3vaselina-lanolina. ra e +.ile.>2 Ca !a e la aceste un#uente sunt indicati e$cipienti anhidrii ca vaselina.0.AAA timp de cateva ore. pân% la >A HA la M. 2$emplu: Rp. f. care nu se pot sterili a la etuva se vor de infecta prin ster#ere cu alcool. 2chipamentul personalului.. prote"at de lumina. Daca un#uentul se consuma repede 32 . <u se vor utili a !a e de #rasimi de animale sau ve#etale. 8:2A. 0u!stanţele insolu!ile dispersate 'n e$cipient. se aplica 2$) i 0e triturea a eritromicina cu alcool si se dispersea a aseptic in emulsia prelucrata cu restul componentelor.. sau prin preala!ila mentinere in solutie de fenosept 8:2A. s. 'n paste. +n#uentele care se aplica pe rani. . atmosferici microora#anismele. Lrepararea un#uentelor cu anti!iotice se efectua a in conditii de asepsie perfecta. in FR X fi#urea a la mono#rafia LhenClhCdrar#Cri !oras. +nele anti!iotice difu ea a mai !ine in !a e de un#uent emulsi decat in e$cipienti #rasi. tratamentul acneei. P1S9E. (ocul de preparare se va de infecta cu fenosept 3!orat de fenilmercur.

!srevaţii. mu/eţel. u/or de infectante /i sla! astrin#ente o!ţinute cu vehicul hidrofil sau lipofil.AA # Adeps lanae 8>. aceasta se tope/te /i a/a fluid% se adau#% peste in#redientele solide.2> # 5a % emul#ator >A.AA # 0u!atanţele solide se aduc la #radul de m%rime optim. . de care se va ţine seama la 'ncorporarea lor 'n preparat. antiseptic%.>Lentru o !un% omo#enitate /i eficienţ% terapeutic% este necesar un #rad de fineţe avansat al componentelor solide insolu!ile 'n e$cipient.. 0oluţia de acetat de plum! se poate 'nlocui cu un e$tract apos din plante. Fntre!uinţ%ri. Lreparare. la fa a apoas%. 0e o!ţine un preparat semisolid.$idul de inc /i car!onatul de calciu se aduce la #radul de fineţe sita E.AA # . . ..2> # 0ulfuris H.AA # Easelinum >2. se pun 'n mo"ar 'n%l it peste care se adau#% 'n porţiuni mici amestecul topit de vaselin% /i lanolin%. Lreparare. Acţiune antise!oreic%.$id de inc Car!onnat de calciu 9licerol Ap% aa 2>. Fn ca ul pastelor când e$cipientul este #ras. emul#ator /i se omo#eni ea %. /i amestecate se triturea % cu #licerolul /i apoi se adau#% apa.AA # 9lCcerolum -. Lreparare.>A # Resorcinolum H.$idul de inc /i talcul se trece prin sita E. Conservare. Fn recipient potrivit. Lasta o!ţinut% se pre int% ca o mas% omo#en% opac% al!%.AA # Aaua @. se amestec% cu o prţiune de !a % emul#ator pân% se o!ţine o !a % omo#enţ. de re#ul%.. de e$. Fn final se adau#% soluţia de su!acetat de plum! emulsionându-se..AA # . 0eparat !ora$ul se di olv% 'n amestecul de ap% /i #licerol la cald. unctuos.AA # Bincum o$Cdatum Ualcum aa 8A. 0e adau#% conservant. 'n !orcan !ine 'nchis. Fntre!uiţ%ri. Pasta e zinc cu apă. de culoare #%l!uie. pulveri ate la #radul de fineţe dorit. (a fa a apoas% se adau#% conservant. dup% care se emulsionea % la fa a lipofil% topit%. 0olutio plum!i su!acetici A. apoi treptat restul de e$cipient 3!a %. Bincum o$Cdum -@. Pasta e rezorcină cu sul-. Fn preparat se pot 'ncorpora e$tracte din plante cu propriet%ţi cicatri ante.. 0e prepar% la nevoie.2A # <atrium tetra!oricum -. antiseptic% /i adsor!ant 'n acnee. Acţiune sicativ%. Pasta Petrini.

IA M din particulele e$aminate tre!uie sa pre inte un diametru de cel mult >A Om 3micronmetru.un#uentele tre!uie sa se inmoaie la temperatura corpului. la un#uente se verifica masa totala pe recipient in felul urmator: se determina prin cantarirea individuala a continutului din 8A recipiente.. fara sa cur#a si sa adere pe piele sau pe mucoase& .> si ?.8M .>M A!atere admisa i @M i >M i -M (iteratura de specialitate ca si conditii de calitate pentru un#uente mentionea a: . IAM din particulele e$aminate tre!uie sa pre inte un diametru de cel mult 2> Om& pentru 8AM din particule e$aminate se admite un diametru de cel mult >A Om. fata de vaoloarea declarata se admit urmatoarele prevederi: Continutul declarat in su!stanta activa eMf .continutul in su!stanta activa. ed.> $. Fata de masa declarata pe recipient FR X. care contine apro$imativ 8A m# su!stanta activasuspendata. pe arsuri si pe pielea su#arilor conform prevederilor de la .pana la A. determinata conform prevederilor din mono#rafia respectiva dupa FR X. Lreparatele semisolide pentru aplicatii cutanate. Lotrivit FR X.A. dintre aspecte de calitate se mentionea a.>M .8A # pana la 2> # i >M .> determinat potentoimetric& marimea particulelor pentru un#uente se determina prin e$aminarea la microscop a unei mase de un#uent care contine apro$imativ 8A m# su!stanta activa suspendata..8M pana la A.>D +ON9/OL *E +1LI919E. verificand in felul urmator: preparatul intins in strat su!tire pe o lama de sticla si e$aminat cu lupa 3D. ca preparatele semisolide pentru aplicatii cutanate: sa-si pastre e consistenta semisolida& un aspect omo#en.>M si mai mult de A. tre!uie sa corespunda prevederilor din FR X si 0uplimentele.A.2> # pana la >A # i -M .pana la 8A # i 8AM .la un#uente oftalmice masa totala pe recipient se determina prin cantarirea individuala a continutului din ece recipiente. nu tre!uie sa pre inte picaturi sau a#lomerari de particule& sa pre inte culoarea si mirosul caracteristice componentelor& p*-ul tre!uie sa fie cuprins intre D.controlul sterilitatii1 din FR X& .sterilitatea se verifica la un#uentele oftalmice si la un#uentele care se aplica pe pla#i. care se intinde intr-un strat su!tire pe o lama. Fata de masa declarata pe recipient se admite a!aterea procentuala de i8AM. admite a!aterile procentuale de mai "os: 7asa declarata pe recipient A!atere admisa . care se intinde in strat su!tire pe o lama de sticla.>A # si mai mult de >A # i 2M . 8II-. .& pentru 8A M din particulele e$aminate se admite un diametru de cel mult 8AA Om& marimea particulelor pentru un#uente oftalmice se determina prin e$aminarea la microscop a unei mase de un#uent.

Reolo#ia este stiinta care se ocupa cu studiul cur#erii su!stantelor su! actiunea fortelor de forfecare si cu teoria deformatilor sistemelor materiale.. nipasol 2>M.masa sau volumul eli!erat& . pentru lanolina este 8. de preoparat pentru aplicaţii cutanate.H : 8. Lartea netratata vafi 8.materialelor utili ate la fa!ricarea recipientelor de u farmaceutic& . 0e e$prima in cifre.A-M alfatocoferol sau alt antio$idant pentru fa a #rasa& Lentru aprecierea consistentei un#uentelor se efectua a urmatoarele pro!e: .controlul marimii particulelor& .intre doua placi de sticala se pun in patru portiuni un#uent.visco itate: . Aceste pro!e sunt intalnite in literatura su! denumirea de pro!e reolo#ice.determinari de sterilitate : daca preparatul este declarat steril& .un#uentele nu tre!uie sa pre inte miros ranced sau de muce#ai& .respectarea metodelor de preparare a produselor farmaceutice sterile& .& . datorita acestui fapt se o!serva o latire a epidermului.determinare adecvata pentru a demonstra ca eli!erarea su!stantei active este corespun atoare& .>> .se determina cu vâsco imetrul 5roo6field& .2M nipaesteri 3nipa#in @>M.plasticitate: .intindere: . pseudoplastic sau ti$otrop. Ealorile cuprinse intre 8 : 8. 0e freaca 8A ile pielea unui co!ai 3parul !lanei a fost indepartat cu !rici. completea a conditiile de calitate si cu controlul asupra: . pe partea opusa se masea a mecanic. de e$emplu: un#uent.o!tional: masurarea consistentei prin penetrometrie& a vâsco itatii 3visco itatea aparenta.eficacitatea conservarii micro!iene& . manifestata printr-o iritare a pielii. Uestul acanto % permite sa se tra#a conclu ii asupra tolerantei fi iolo#ice a unei !a e 3e$cipient.2.> sunt considerate destul destul de indiferente& intre 8. Am!ele portiuni se desprind si se compara la microscop modificarile histolo#ice ale pielii tratate si a celei masate. Uestul se !a ea a pe marirea stratului de celule in forme de spin 3acanto a. . FR X.calitatea micro!iolo#ica a preparatelor farmaceutice semisolide pentru aplicatii cutanate& .se urmareste re istenta a doua planuri paralele miscate cu vite e diferite& . 0upliment 2AAD.pentru u#uente emulsii se pot adau#a A. di olvat in fa a apoasa& pentru evitarea fenomenului de de o$idare A.I indica o acanto a pronuntata. P/EP1/19E *E SUP/1F1<B *E P/O9E+9IE SEMISOLI*B PEN9/U 1PLI+1<II +U91N19E. pentru vaselina factorul de acanto a se afla intre 2->. deci fara toleranta cutanata. 2$emplu. pe o parte cu !a a de un#uent.comportament vâsco-elastic si proprietati nene]toniene de cur#ere 3tip plastic. 9estul acantoză. daca la cel tratat nu se o!serva modificari.penetratie: -se aprecia a prin prenetrarea in masa un#uentului a unui corp cu o masa si forma determinata& . se asea a #reuti deasupra si se urmareste intinderea.recipientelor de u farmaceutic& . factorul de acanto a va fi 8 pentru !a a in cau a.

dar se pot pre enta si su! forma de creme. prevenind astfel dermato ele profeseionale sau sunt administrate pentru in#ri"irea si aprarea pielii sanatoase. au rolul de a i ola pielea de contactul cu diferite no$e. a#ricultura. de conditile in care se desfasoara activitatea profesionala. Aceste preparate au actiune de protectie contra su!stantelor iritante hidrofo!e. derivati de petrol. sau preparate de !ariera semisolide. . .. Lreparatele de protectie semisolide. activitate mena"era etc. ca: apa. solventi or#anici. ca: #rasime. uleiuri #rase. la!oratoare etc. mai ales in fa!rici. sau sa se amestece cu su!stantele a#resive& -sa ai!a o consistenta potrivita pentru a putea fi aplicate usor& -sa forme e un film re istent care sa nu se indeparte e in procesul de munca si sa nu impiedice lucrul& -sa fie !ine suportate si sa nu impiedice schim!arile normale ale dermului& -sa se indeparte e usor& -sa nu se altere e in timp si sa nu constituie mediu prielnic pentru de voltarea microor#anismelor. solutii apoase& aci i& alcalii& solventi or#anici& #udroane& radiatii solare& su!stante chimice iritante etc. o pelicula protectoare. Lreparatele de protectie semisolide pentru aplicatii cutanate. cu scopul prevenirii dermato elor profesionale si tre!uie sa indeplineasca urmatoarele conditii: -sa prote"e e pielea fata de su!stantele nocive fara sa fie modificata de acestea& -sa nu se di olve. ateliere. 2le se intind pe piele in strat su!tire si formea a un film continuu. cat si curativ in procesul muncii. la!oratoare. care face ca sistemul agent de protectie-agent de iritatie sa nu fie misci!il. #udroane. sau polifa ice si servesc impotriva unor a#enti. se intre!uintea a atat in scop profilactic. prevenind anumite dermato e profesionale. o !ariera care ap%r% pielea de su!stantele nocive.>H Aceste preparate fac parte in #eneral din cate#oria un#uentelor de protectie. Dermato ele profesionale sunt afectiuni cutanate provocate de actiunea nociva a unor factori etiolo#ici determinati de modul de lucru. vopsele etc. Lreparatele de protectie semisolida pentru aplicatii cutanate sunt: hidrofile& hidrofo!e. 0e intalnesc preparate protectoare& -impotriva solventilor or#anici& -impotriva uleiurilor si #rasimilor& -impotriva solutilor apoase& -impotriva colorantilor& -impotriva uscaciunea pielii& -impotriva actiunilor unor deter#enti& -impotriva actiunilor anumitor su!stante chimice to$ice& -impotriva ne#rului de fum& -impotriva radiatilor solare ultraviolete etc. paste sau #eluri. lacuri.n multe ca uri actiunea protectoare se datoreste anta#onismului: 4i ro-ilie4i ro-obie. ateliere. in industrie. Preparate e protectie 4i ro-ile semisoli e pentru aplicatii cutanate.

2$emple de formule ca preparat industrial: geco inc.a. gecolan tu! a 2># un#uent. Compo itie: . Aceste preparate se reali ea a din hidrocar!uri-#eluri. to$ice sau a#enti care produc infectii. protector al pielii. 0iloderm. Actiune terapeutica: un#uent de protectie impotriva aci ilor. Aceste preparate au actiune de protectie asupra su!stantelor iritante hidrofile. Astfel de produse sunt folosite pentru a prote"a mainile de actiunea iritanta a diferitelor solutii apoase. silicon#eluri si !a e de un#uent emulsii tip A)+. arsuri de #radul . 0iloderm-08. !en ina si cloroformul. +n#uentul se intinde pe pielea uscata in strat su!tire si se asteapta >-8A minute pana la formarea filmului. 0e mentine pe piele D ore. !a e de un#uent emulsii +)A.D# Eanilina A. !orcan cu DAA# sau ?AA#& L-8 si L->. 8AA # Actiune terapeutica: emolient.A# Ceara #al!ena 8.>@ Lreparatele semisolide de protectie hidrofile se pot forma din hidro#eluri. . ad. 0unt contraindicate daca pielea este le ata sau infectata. Contine: gecoris oleum DA # Adepes lanae anhCdricus 8@ # Easelinum al!um. acide etc.ndicatii: dermite usvate. L8 si L> etc.A# 0e foloseste ca un#uent de protectie conta ]hite-spirtului la sectiile de lustruit mo!ile etc.># Easelina >.A# U]een ?A 8. 7od de administrare.ndicatii.. crema. Are efect trofic si de re#enerare a te#umentului. .># +lei de parafina 2. ca: apa si su!stantele di olvate in ea. dupa care se indepartea a si apoi printr-o noua aplicare se reface stratul protector. Contraindicatii: le iuni infectate. 0iloderm 08. 0e aplica pe maini inaintea lucrului. solutiile alcaline.A# (anolina 8. macerarea si vatamarea tesuturilor cutanate. !orcane a DAA# si ?AA#. Contraindicatii: Lrote"ea a pielea impotriva aci ilor sau !a elor. de 8-2 ori pe i. mai ales daca in apa se #asesc su!stante iritante. ca: L29-uri sau macro#oli. Contactul prelun#it cu umiditatea provoaca rupturi si crapaturi ale epidermului.A# 0ol conservanta 8M 8. 7od de administrare: aplicatii locale.A-# Apa distilata pana la 8AA. 2$emplu de produs farmaceutic: 5entoderm . de#eraturi.A# 0olutie de acid !oric -M >. ulcere varicoase.un#uent Contine: 7etilcelulo a -.pentru profila$iei dermato elor profesionale. 2ste un un#uent protector impotriva altor solventi ca petrol.s. lipo#eluri. +n alt preparat este 5ento#elul.-# 5entonita 8.. !en enul.A# +lei de lavanda A. Preparate e protectie lipo-ile semisoli e pentru aplicatii cutanate. deoarec preparatul nu are proprietatiantiseptice& alte le iuni emiunde.

Lastrare: la temperatura camerei. <umarul afectiunilor dermatolo#ice este in cestere. alcool i opropilic. cloroform etc. ftalat de he$il. ftalat de dietil.. Crema se indepartea a prin spalare cu apa calda si sapun. su! suprave#herea personalului sanitar mediu sau a sefului de echipa. . creme. poliacetat de vinil. podermite. dintre care amintim urmatoarele: solutii& lotiuni& emulsii& suspensii& aerosoli& pome i& cerate& #elatinele& #licerolate& ade ive si emplastre& pul!eri& pudre& etc.omo#ena. pro!a!il intre o serie de factori fi#urea a si cel de mediu care influentea a sporirea riscului de in!olnavire.A# +lei de silicon I.n receptura curenta a farmaciilor preparatele dermofarmaceutice ocupa un loc important tinand cont tendintei de individuali are a tratamentului in functie de afectiunile si de partcularitatile !olnavului. lipsita de to$icitate si !ine tolerata de piele. adipat de dii o!util.A# Clorura de aluminiu `H*2. acetic. 8. O@SE/F19II. uleiuri eterice sintetice. polii o!utilena. polistiren. acetona.n compo itia preparatelor intra: produse peliculo#ene: polietilena. etilcelulo a. poliacrilat. . eritem sudoral. derivati de celulo a insolu!ile in apa& solventi: alcool etilic. var stins. . De asemenea. cel putin la inceput. deter#enti sintetici. eritem actinic. alcool !utilic. cleiuri.>? (anosolv 7 ->.de culoare al!-#al!uie. preparatele semisolide pentru aplicatii cutanate cum sunt un#uentele.A# Apa distilata 2>. tio#licolat de amoniu. ulceratii cutanate. Pelicule compacte. policlorura de vinil. #eluri. cu reactie sla! acida. 2$emple de formule industriale: Lrotectoderm (8 : este o lotiune pentru prevenirea dermato elor provocate de anti!iotice. paste ca forma farmaceutica fac parte din cate#oria preparatelor dermatolo#ice.># Lroprietati si indicatii: -0iloderm 08 se pre inta ca o crema onctuoasa. Are rol terapeutic in in iritatii si prurit cutanat.A# Easelina al!a 2D. Lentru tratarea si prevenirea !olilor dermatolo#ice se utili ea a in terapeutica curenta o serie preparatele de u topic. Aplicarea cremei se va face.># 9licerina >.& su!stante plastifiante: ftalat de !util. Contraindicatii: Dermite eminde. inainte de inceperea lucrului si se intinde in strat uniform prin masa" usor in decurs de 8A minute. 0e recomanda ca inainte de splarea propriu isa sa se lase sa cur#a pe piele un "et puternic de apa. ulei de ricin etc. rasini. menit sa indeparte e impuritatile putin aderente. Cau ele acestui fenomen nu sunt in totalitate elucidate. Crema apara pielea de solutiile de aci i 3clorhidric. acetat de etil. Actionea a ca !acteriostatic impotriva stafilococului auriu. 0unt diferite su!stante macromoleculare care au proprietate de a forma pelicule compacte re istente si fle$i!ile si se utili ea a ca preparate de protectie. solutii de compusi ai cromului he$avalent.A# +lei de levantica A. 7od de utili are: Crema se aplica pe pielea curata si uscata.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful