MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

Material orientativ pentru stimularea dezvoltării copilului de la naştere la 3 ani
(pentru uzul personalului de îngrijire şi educaţie)

2008

1

Cadru de referinţă general
1. Introducere. Perspectiva istorică asupra conceptului şi domeniului educaţiei timpurii Definirea conceptului de educaţie timpurie
Până în ultimele două decenii ale secolului trecut (XX) conceptul de educaţie timpurie se referea la educaţia de dinainte de şcolarizarea copiilor, desfăşurată în intervalul de la 3 ani la 6/7 ani. Educaţia timpurie era considerată o activitate sistematizată, efectuată în instituţii specializate de tipul grădiniţelor si era cunoscută ca învătământ/educaţie preşcolară. Conferinţa Mondiala de la Jomtien (Thailanda) din 1990 –Educaţia pentru toţi – a introdus un nou concept: cel de “lifelong learning” (educaţie pe tot parcursul vieţii) şi, odată cu el, ideea că educaţia începe de la naştere. Astfel, conceptul de educaţie timpurie s-a lărgit, coborând sub vârsta de 3 ani, şi a fost exprimat prin sintagma “dezvoltarea timpurie a copilului” - incluzând în sfera sa educaţia, protecţia şi sănătatea. Acest fapt a condus la un nou discurs în politicile privind copilul mic, printr-o abordare convergentă a domeniului social, educaţional, sanitar (sănătate şi nutriţie). În zilele noastre, prin educaţie timpurie se înţelege abordarea pedagogică ce acoperă intervalul de viaţă de la naştere la 6/7 ani, momentul intrării copilului în şcoală şi, totodată, momentul când se petrec importante transformări în registrul dezvoltării copilului. Această nouă perspectivă asupra perioadei copilăriei timpurii, considerând totodată evoluţia familiei şi a rolului femeii în societate, precum şi noile descoperiri şi teorii asupra dezvoltării copilului, a impulsionat un alt discurs al guvernelor multor ţări privind serviciile integrate şi a condus la o orientare a preocupărilor specialiştilor şi ale celor care reconstruiesc strategii şi politici socio-educaţionale către ideea de: - Oportunitate a îngrijirii copilului mic în afara familiei, în servicii specializate şi, prin urmare, trecerea de la îngrijirea privată în familie la cea în servicii publice denumite servicii de îngrijire şi educaţie în afara familiei (”out of family”). Noua perspectiva privind familia şi copilul mic, precum şi momentele semnificative ale anului 1990 în acest domeniu, care au marcat semnificativ politicile privind dezvoltarea timpurie a copilului, au contribuit semnificativ la conturarea principiilor de bază ale Convenţiei Naţiunilor Unite pentru Drepturile Copilului, prin care se subliniază că bunăstarea şi dezvoltarea copilului este rezultatul unei abordări convergente, incluzând sănătatea, educaţia şi protecţia copilului.

2

2. Documente care au marcat direcţia preocupărilor şi investiţiilor în educaţia timpurie
În contextul evenimentelor la nivel mondial care au marcat politicile privind dezvoltarea timpurie a copilului atât la nivel naţional, cît şi internaţional, o serie de documente legislative, la care România a aderat sau le-a adoptat şi care definesc contextul educaţiei timpurii au fost elaborate. Dintre acestea, amintim: • Convenţia cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 20 noiembrie 1989, la New York şi ratificată de România prin Legea nr. 18/1990, republicată; • Declaraţia Conferinţei Mondiale de la Jomtien, adoptată în 1990, referitoare la Educaţia pentru toţi, care subliniază faptul că învăţarea începe de la naştere şi care aduce în prim plan necesitatea de servicii care integrează domeniile sănătăţii, al nutriţiei şi al igienei cu dezvoltarea cognitivă şi emoţională a copilului; • Declaraţia de la Salamanca, adoptată în 1994, cu privire la realizarea şcolii de tip incluziv, la accesibilitate, participare şi calitate în contextul unei educaţii pentru toţi; • Ţintele Mileniului pentru Dezvoltare (The Millennium Development Goals) până în 2015, reiterate în cadrul Summit-ului Mondial din 2005 de la New York, respectiv: eradicarea sărăciei extreme şi a foametei, finalizarea educaţiei primare, promovarea egalităţii de gen şi a emancipării femeii, reducerea mortalităţii infantile, îmbunătăţirea sănătăţii prenatale, combaterea HIV/SIDA, a malariei şi a altor boli, asigurarea autosusţinerii mediului, construirea unui parteneriat global pentru dezvoltare; • Mişcarea Globală pentru Copii (Global Movement for Children), care repune în atenţia tuturor - guverne, opinie publică, organizaţii guvernamentale sau neguvernamentale - zece imperative prioritare, printre care: eliminarea excluziunii sociale şi a discriminării de orice formă a copiilor, respectarea drepturilor copiilor, asigurarea, pentru toţi copiii, a unui start bun în viaţă (cel mai bun posibil), stoparea exploatării copiilor, accesul la educaţie al tuturor copiilor, băieţi sau fete, lupta împotriva HIV/SIDA, dreptul copiilor şi al tinerilor la exprimare şi la participare la luarea deciziilor care îi privesc, protejarea copiilor de războaie, protejarea pământului şi, nu în ultimul rând, lupta împotriva sărăciei, prin investirea în copii; • Convenţia privind lupta împotriva discriminării în domeniul învăţământului (UNESCO, 1960), care, în Art.1 defineşte „discriminarea” drept orice distincţie, excludere, limitare sau preferinţă care, întemeiată pe rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau orice altă opinie, origine naţională sau socială, situaţie economică sau naştere, are drept obiect sau ca rezultat suprimarea sau alterarea egalităţii de tratament în ceea ce priveşte învăţământul şi mai ales: a) înlăturarea unei persoane sau a unui grup de la accesul la diverse tipuri sau grade de învăţământ; b) limitarea la un nivel inferior a educaţiei unei persoane sau a unui grup; c) instituirea sau menţinerea unor sisteme sau instituţii de învăţământ separate pentru persoane sau grupuri (sub anumite rezerve); d) plasarea unei persoane sau a unui grup într-o situaţie incompatibilă cu demnitatea umană • Legea învăţământului 85/1994, cu modificările şi completările ulterioare, care vizează serviciile publice de educaţie destinate copiilor cu vârste între 3 şi 6/7 ani menţionează, printre altele: finalităţile educaţiei - art.3 (1) şi (2), art.4 (1a...g), 2, 3 - strategii şi tehnici moderne de învăţare, art. 5.1- drepturi egale de acces la educaţie, 5.2 – principiile învăţământului democratic, dreptul la educaţie diferenţiată, pe baza pluralismului educaţional, în beneficiul individului şi al întregii societăţi. 3

care a iniţiat din anul 1996 o nouă abordare a educaţiei timpurii a copilului. Dintre acestea.Tendinţele la nivel internaţional cu privire la drepturile omului .Apariţia Convenţiei privind drepturile copilului . Legea privind concediul maternal/paternal pentru îngrijirea copilului din 1997 stipulează că mamele (sau taţii) au posibilitatea de a-şi lua 2 ani de concediu pentru îngrijirea copilului (lucru care a condus la o descreştere a numărului de copii cuprinşi în creşe şi. Strategia pentru educaţie timpurie (ca parte a Strategiei convergente privind dezvoltarea timpurie a copilului.Accentele prezente în politica mondială privind echitatea sociala . prin care sunt promovate şi reglementate respectarea şi protejarea drepturilor copilului. ca urmare.Noile perspective ale evoluţiei familiei la nivel mondial . la rândul lor determină specificitatea implementării Convenţiei Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului .2005) 3. Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. iar rapoartele de monitorizare au fost difuzate si discutate (Raportul Starting Strong I. 539/2001 pentru aprobarea Strategiei guvernamentale în domeniul protecţiei copilului în dificultate (2001-2004) şi a Planului operaţional pentru implementarea Strategiei guvernamentale în domeniul protecţiei copilului în dificultate (2001-2004). fiecare copil are dreptul: . prin care. din 2001 şi Starting Strong II. Conform Convenţiei. cele mai importante sunt: Summit-ul ONU din anul 2000. în intervalul 1996 – 2004. elaborată de MECT cu sprijinul Reprezentanţei UNICEF din România . din 2006 (vezi www.la viaţă. sănătate şi dezvoltare (art.Conştientizarea beneficiilor economice ale educaţiei timpurii .Apariţia unor noi studii privind dezvoltarea copilului în perioada educaţiei timpurii OECD (Organizaţia de Cooperare Economică şi Dezvoltare).• • • • Hotărârea Guvernului nr.6 si 24) 4 .org/edu/earlychildhood) Rapoartele OECD subliniază faptul că fiecare ţară are un specific şi o cultură proprie cu privire la problematica în domeniul copilului şi al copilăriei. multe creşe au fost desfiinţate). 20 de ţări incluse în program au dezvoltat strategii adresate copiilor cu vârste cuprinse în intervalul de la naştere până la vârsta începerii şcolarizării obligatorii.oecd. o serie de evenimente şi actori la nivel internaţional şi naţional au contribuit la promovarea şi orientarea preocupărilor spre educaţia timpurie.Noi dimensiuni ale procesului de emancipare a femeii . Evenimente internaţionale si naţionale care au contribuit la promovarea educaţiei timpurii Pe lângă cadrul legislativ care marchează direcţiile de politică educaţională în domeniul dezvoltării timpurii. prin care statele membre au fost chemate sa investească în educaţia timpurie din următoarele considerente: . Acestea. Strategiile respective au fost implementate şi monitorizate. în contextul în care aceasta constituie punctul de referinţă în organizarea strategiilor de educaţie timpurie.

non-discriminare (art. a valorizării sinelui (cultivarea respectului faţă de sine.30) .de a fi ascultat (art. politeţe. integrală şi armonioasă a personalităţii copilului.13) . Descoperirea. în perioada copilăriei timpurii este deosebit de importantă atenţia acordată dezvoltării sale din toate punctele de vedere. capacităţi.3). atribuindu-i o viziune mai amplă si o armonizare cu reglementările europene în domeniu. a propriei identităţi. ca experienţe autonome de învăţare. a demnităţii persoanei. Obiective generale ale educaţiei timpurii a copilului de la naştere la 6/7 ani Dezvoltarea liberă. Structura prezentului material de sprijin Copilul este o entitate care evoluează de-a lungul parcursului său educaţional. încercărilor si experimentărilor. toleranţă.. Acest material orientativ poate fi considerat un prim pas pentru sprijinirea copilului mic pornit pe acest drum al învăţării.la educaţie . interesul superior al copilului primează (art. Dezvoltarea capacităţii de a interacţiona cu alţi copii. Drepturile copilului impun valorile care converg spre respectarea egalităţii şanselor. Integrarea României în UE în ianuarie 2007 a lărgit contextul şi cerinţele educaţionale pentru acest segment de vârstă. deprinderi. Sprijinirea copilului în achiziţionarea de cunoştinţe. 4. Încurajarea explorărilor. deprinderi şi atitudini necesare acestuia la intrarea în şcoală şi pe tot parcursul vieţii 5. onestitate). a dreptăţii în actul de instruire şi educaţie. colaborare. a autonomiei şi dezvoltarea unei imagini de sine pozitive. cu adulţii şi cu mediul pentru a dobândi cunoştinţe. sprijinind formarea autonomă şi creativă a acestuia. în funcţie de ritmul propriu şi de trebuinţele sale. exerciţiilor. sau a relaţiilor cu semenii (respect. a stimei faţă de sine). Pentru o pregătire cât mai bună a copilului pentru şcoală şi pentru viaţă. încredere. atitudini si conduite noi. în această experienţă a cunoaşterii acordată la timpul şi societatea din care face parte. 5 .în orice circumstanţă. de către fiecare copil.la o familie .

dezvoltarea senzorială. Brunet. Spitz. din raţiuni pedagogice. dar copilul este implicat şi socio-emoţional. Printre primii care urmăresc dezvoltarea copilului de la naştere este Arnold Gesell şi el elaborează una dintre primele inventare de dezvoltare structurat pe domeniile de dezvoltare. copilul înţelege mesajul şi simte susţinerea adultului. DEZVOLTAREA FIZICĂ. limbaj şi comunicare. Între toate domeniile există o intricare şi participare interrelaţională. execută mişcări de motricitate fină. ca şi pentru observarea evoluţiei copilului. chiar dacă în cea mai are parte este implicat domeniul fizic. cognitiv-senzorial. dar şi coordonarea. Adultul comunică cu el în acel moment. Gesell urmăreşte evoluţia copilului în funcţie de creştere şi de maturizarea sistemului nervos corelat cu procesul de achiziţii în plan psihologic. I. uneori inventând cursul narativ sau problematizând cursul narativ (dezvoltare cognitivă). practici de menţinerea sănătăţii si securităţii personale. De exemplu. sau simte dacă are nevoie de ajutorul unui alt copil sau adult (dezvoltare socio-emoţională). care urmează să îi asigure un start bun în viaţă. SĂNĂTATE SI IGIENA PERSONALĂ – cuprinde o gamă largă de deprinderi şi abilităţi (de la mişcări largi. cum sunt săritul. Când experimentează. acestea dând posibilitatea de a identifica atât aptitudinile cât şi dificultăţile fiecărui copil în parte. îl încurajează. copilul este implicat şi din punct de vedere al receptării semnalelor auditive (dezvoltare senzorială) şi din punct de vedere al dezvoltării socio-emoţionale prin interacţiunea cu adultul şi din punct de vedere al limbajului (receptează mesaje orale). simte siguranţa. conceptul de „domeniu de dezvoltare” apare în secolul XX. alergarea. stabileşte relaţii de cauzalitate. cel al motricităţii grosiere. când copilul învaţă să meargă. este implicat din punct de vedere senzorial. 6 . prezentul material este structurat pe domenii de dezvoltare1. amintim R. trăieşte emoţii şi descoperă ce poate şi ce nu poate să facă (imagine de sine). îi transmite emoţii. astfel că fiecare achiziţie într-un domeniu influenţează semnificativ progresele copilului în celelalte domenii. O. Lezine. autonomie şi deprinderi de autoservire. Precizăm că domeniile de dezvoltare sunt diviziuni convenţionale necesare. N. Domeniile de dezvoltare sunt instrumente pedagogice esenţiale pentru a realiza individualizarea educaţiei şi învăţării. Dimensiuni ale domeniului: Dezvoltare fizică: Dezvoltarea motricităţii grosiere Dezvoltarea motricităţii fine 1 Din punct de vedere istoric. gesticulează (motricitate fină) sau se manifestă chiar prin mişcări largi (motricitate grosieră). După concepţia lui Gesell dezvoltarea este divizată în: domeniul motor. Bayley şi alţii. până la mişcări fine de tipul realizării desenelor sau modelarea). Această abordare a dezvoltării copilului şi a achiziţiilor sale este utilizată de mai toţi specialiştii preocupaţi de evoluţia neuropsihică a copiilor de vârstă mică. Aşadar. alături de cunoştinţe şi practici referitoare la îngrijire şi igienă personală. Domeniile de dezvoltare vizate sunt: A. pentru că urmăreşte reacţiile celorlalţi şi învaţă semnificaţia lor. între cele două războaie mondiale. îi zâmbeşte. Când încearcă să povestească ceva. finalitatea educaţiei în perioada copilăriei timpurii fiind dezvoltarea globală a copilului. nutriţie. pentru asigurarea dezvoltării plenare. în cea mai mare parte este implicat domeniul dezvoltarea limbajului şi a comunicării.Astfel. complete.

Dimensiuni ale domeniului: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării .Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Dezvoltarea premiselor citirii şi scrierii 7 . DEZVOLTAREA LIMBAJULUI SI A A COMUNICĂRII – vizează dezvoltarea limbajului (sub aspectele vocabularului. dar şi a înţelegerii semnificaţiei mesajelor). de a înţelege şi a răspunde emoţiilor celorlalţi. În strânsă corelaţie cu conceptul de sine se dezvoltă imaginea despre sine a copilului. precum şi dezvoltarea conceptului de sine. Dezvoltarea emoţională vizează îndeosebi capacitatea copiilor de a-şi percepe şi exprima emoţiile. sintaxei. DEZVOLTAREA SOCIO-EMOŢIONALĂ – vizează debutul vieţii sociale a copilului. care influenţează decisiv procesul de învăţare.Dezvoltarea capacităţii de ascultare si înţelegere (comunicare receptivă) . gramaticii. nonverbală si verbală) şi preachiziţiile pentru scris-citit şi însoţeşte dezvoltarea în fiecare dintre celelalte domenii. crucial pentru acest domeniu. Dimensiuni ale domeniului: Dezvoltare socială Dezvoltarea abilităţilor de interacţiune cu adulţii Dezvoltarea abilităţilor de interacţiune cu copiii de vârstă apropiată Acceptarea şi respectarea diversităţii Dezvoltarea comportamentelor prosociale Dezvoltare emoţională Dezvoltarea conceptului de sine Dezvoltarea controlului emoţional Dezvoltarea expresivităţii emoţionale C. Interacţiunile sociale mediază modul în care copiii se privesc pe ei înşişi si lumea din jur. comunicare orală si scrisă. capacitatea lui de a stabili şi menţine interacţiuni cu adulţi si copii.Dezvoltarea senzorio-motorie Sănătate şi igienă personală: Promovarea sănătăţii şi nutriţiei Promovarea îngrijirii şi igienei personale Promovarea practicilor privind securitatea personală B. a comunicării (cuprinzând abilităţi de ascultare.

modul în care abordează sarcinile şi contextele de învăţare. în afara deprinderilor si abilităţilor menţionate în cadrul celorlalte domenii de dezvoltare. cunoaşterea şi aprecierea cărţii . operaţii. cunoaşterea şi înţelegerea lumii . înţelegerea modelelor.. Spaţiul. reprezentări numerice.Reprezentări matematice elementare (numere. implicit. metode ştiinţifice) E. un comportament necesar a fi stimulat. În acest sens. considerăm că personalul de îngrijire şi de educaţie va găsi utile exemplele de activităţi de stimulare/exersare prezentate. dincolo de caracteristicile lor fizice. forme geometrice. evenimente şi persoane. 8 . asocierea sunet-literă .Conştientizarea mesajului vorbit/scris . Pământul. măsurare) . Domeniul include abilităţile de gândire logică şi rezolvare de probleme.Însuşirea deprinderilor de scris. Dimensiuni ale domeniului: Curiozitate şi interes Iniţiativă Persistenţă în activitate Creativitate Fiecare reper de dezvoltare menţionat în acest material constituie un obiectiv de urmărit şi. fenomene. folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj D.Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică.Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie.Participarea la experienţe cu cartea. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ – a fost definită în termenii abilităţii copilului de a înţelege relaţiile dintre obiecte. concepte de spaţiu. precum şi la atitudinea sa în interacţiunea cu mediul şi persoanele din jur. Dimensiuni ale domeniului: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE – se referă la modul în care copilul se implică într-o activitate de învăţare. cunoştinţe elementare matematice ale copilului şi cele referitoare la lume şi mediul înconjurător.

un adult la 4 copii. experimentează şi explorează.îl ajută să-şi exprime emoţiile şi apoi să-şi controleze emoţiile şi să se cunoască pe sine. copilul va reuşi să-şi concentreze atenţia. Prin joc copilul învaţă. Jocul are un rol fundamental în dezvoltarea lui deoarece: . să urmărească desfăşurarea evenimentelor la care asistă şi să achiziţioneze informaţia propusă de adult în procesul educaţional inclus în obiectivele curriculare. Umanizarea copilului este posibilă numai în interacţiune cu adultul. 9 .îi dă prilejul să imite tot ceea ce înregistrează şi să înţeleagă legăturile de tip cauzal. Copilul este un subiect activ şi competent în procesul învăţării. în interacţiune directă cu adultul (începând cu mama/tata şi apoi cu educatoarea). Caracteristicile şi specificul învăţării copiilor de la naştere la 3 ani Învăţarea începe încă înainte de naşterea copilului. Învăţarea copilului se realizează în context social şi emoţional.încurajează mişcarea. . . În afara interacţiunii cu adultul acumulările copilului sunt nestructurate şi nu au semnificaţie pentru conţinutul socio-cultural al grupului din care el face parte. Activitatea esenţială a copilului mic este jocul. îndeosebi la vârstele mici. Astfel. . Copilul învaţă interacţionând cu obiectele din mediul înconjurător. prin care se stimulează corpul şi organele de simţ. Pentru copil nu există diferenţă între joc şi învăţare. Rata adult/copil este definitorie în calitatea educaţiei şi îngrijirii copilului. prin explorarea şi manevrarea obiectelor. Exemple care evidenţiază importanţa socializării si a structurării psihologice numai în contextul interacţiunii strânse adult–copil sunt oferite atât de istoria copilului-lup. un adult la 8 copii. cât şi de copiii crescuţi in instituţiile secolului trecut. Studiile recomandă următoarea rată adult/copii: pentru intervalul de vârstă de până la 12-18 luni.îi satisface copilului nevoia de cunoaştere.Cadru de referinţă specific 1. Jocul este activitatea de bază prin care copilul interacţionează cu mediul social şi fizic. Această rată se stabileşte în funcţie de vârsta copiilor. pentru intervalul de vârstă 18-36 luni. Jocul este modalitatea de bază prin care se desfăşoară activităţile de învăţare cu copiii mici. tip leagăn.

să conţină materiale didactice şi produse realizate de copii.să fie dotat cu echipamente confortabile. cum ar fi: . 10 . explorare şi experienţe.să fie un spaţiu sigur.să fie împărţit în zone de activităţi. iar jocul îi permite practicarea acestora într-o modalitate naturală şi în acelaşi timp atractivă.să fie cât mai larg. care permit flexibilitate în organizarea spaţiului . O altă caracteristică a învăţării copilului mic constă în reluări şi repetări ale unei activităţi şi a operaţiilor activităţii până ce aceasta se perfecţionează şi se rafinează. . Copilul învaţă prin imitare.să permită colaborarea şi interacţiunile dintre copii .- dă posibilitate oricărui copil să se exprime şi să acţioneze în spaţiul în care se află şi sprijină adultul să-i identifice potenţialitatea. ţinând vie curiozitatea copilului şi dorinţa acestuia de cunoaştere. ventilaţie. întrucât induce inhibiţia de protecţie a copilului şi limitează identificarea obiectelor în mediul respectiv . uşor de manipulat. fără riscuri de accidente .să asigure acces. inclusiv copiilor cu nevoi educaţionale speciale sau celor care provin din familii defavorizate.să reflecte diversitatea culturală a copiilor. căldură adecvate. care să stimuleze dezvoltarea copilului în toate domeniile . creativitatea şi să exerseze capacitatea copilului de a alege . apucările în pensă bidigitală şi vorbitul. expuse şi la nivelul vizual al copiilor . suficiente. în aşa fel încât să încurajeze mişcarea şi explorarea . care să incite şi să stimuleze operaţiile gândirii.să evite supraaglomerarea suprafeţelor de expunere. confort şi siguranţă copiilor cu cerinţe educaţionale speciale . Cerinţe generale privind organizarea spaţiului fizic pentru educaţia şi dezvoltarea copilului de la naştere la 3 ani Pentru asigurarea condiţiilor optime de stimulare a dezvoltării copilului în primii trei ani de viaţă este necesar să fie respectate câteva cerinţe generale privind mediul fizic.să asigure sănătatea copilului prin luminozitate.să conţină materiale diverse. Exemplele cele mai vizibile sunt mersul. 2.

În schimb. 11 . în procesul de stabilire a obiectivelor educaţionale şi în alcătuirea programului de activitate potrivit vârstei şi chiar fiecărui copil în parte. Cunoaşterea acestor trăsături va sprijini adulţii care lucrează cu grupe de copii sub trei ani.Fiecare copil este diferit şi nu poate fi comparat decât cu sine însuşi. precum şi în evaluarea rezultatelor obţinute. sunt câteva trăsături esenţiale în funcţie de care poate fi apreciat nivelul de dezvoltare al unui copil în plan socio-emoţional. în planul limbajului şi al cunoaşterii. precum şi în plan fizic.

cântat la pian. „Privim în jur”. „Hopa –sus!” etc. ”Aruncăm mingea”. pe spate (copilul este ajutat să se rostogolească prin mişcarea unui prosop pe care acesta se află poziţionat.”. „Punem/scoatem jucăriile din găletuşă/coş/cutie” etc. „Mergem la buni/la tata/la masă etc. Jocuri funcţionale-jocuri de prindere/atingere a unei jucării: „Ia jucăria”. 12 . „Asezăm cercul pe gâtul lebedei”.A. „Unde e…?” etc. nisip. „Bicicleta”. sus. „Atingem clopoţelul”. „Ridicăm capul”. Să apuce obiecte şi să le manipuleze în scopul Exerciţii de manipulare şi jocuri în care se aşează în jurul copilului jucării.”. Copilul este capabil: Să demonstreze control în mişcările mâinilor şi Jocuri de prindere a unei jucării. ursuleţul etc. imitarea răpăitului de ploaie. Să golească cutii de conţinut şi să le reumple Jocuri de construcţie în care copiii sunt încurajaţi să încarce şi să descarce containere. Jocuri care solicită mişcarea degetelor: bătut din palme. iniţial. însoţite de cântece şi rime. Să stea în picioare. ”Împingem jucăriile”. Jocuri de mişcare sau mici întreceri în care copiii să exerseze golirea şi umplerea unor vase cu apă. „Prinde-dă-mi cubul/mingea. pui de urs!”. pe burtă Exercitii “Îmi ţin capul sus”. prindem fulgul etc. susţinut(ă) sau sprijinit(ă) Jocuri pe podea sau. în care copilul este încurajat şi ajutat să stea în picioare: „Sus. „Greierele picioarelor răsturnat”. deplasându-le în câmpul vizual al acestuia cu scopul de a le Să îşi controleze mişcările capului când este aşezat(ă) urmări. pietricele (asistaţi şi ajutaţi de un adult): „Punem bila în cutie”. „Unde e burtica?” etc. „Lovim popicele”. „Tragem jucăriile” Să execute rostogoliri de pe spate pe burtă şi de pe Jocuri de schimbare a poziţiei corpului prin rostogoliri de pe spate pe burtă şi de pe burtă burtă pe spate. „Batem cu picioarele in podea” etc. SĂNĂTATE ŞI IGIENĂ PERSONALĂ Intervalul de vârstă Repere/Exemple de comportament Exemple de activităţi de stimulare şi exersare 0 – 18 luni Jocuri în cadrul momentelor de tranziţie în care copilul este aşezat pe burtă şi i se arată jucării care produc sunete. Domeniul DEZVOLTARE FIZICĂ. „Ne răsucim” etc.”. pe masa de înfăşat. Exerciţii pe muzică: „Ne rostogolim ca mingea – Ujaaa!”. Jocuri de mişcare pasivă a picioarelor. „Privim luminiţa mişcătoare” etc. obiecte de explorării sau utilizării lor diferite forme pe care este încurajat să le apuce şi să le manipuleze: „Ne jucăm cu păpuşa/balonul etc. afectuoasă): „Ne rostogolim” . iar adultul se va adresa copilului cu o voce caldă.

„Cum face…cubul/răţuşca…?” Jocuri tip „Cucu-Bau!”. Să apuce în pensă bidigitală obiecte relativ mici Exersări libere. la culcare”.2/2 cm) pijamaua de guler şi mergem pe vârfuri. (răsfoind cărţi)” etc. „Rostogolim mingiile”.(răţuşca. „Mai departe…” etc. „Să aşteptăm în linişte pe…. „Turnăm apa/nisipul/mălaiul”. „Turnul”. dar mai întâi citim împreună o carte”. jucării cu butoane şi manivele atât în timpul jocurilor şi activităţilor de stimulare şi exersare cât şi în timpul momentelor de tranziţie: „Alegem jucăriile care cântă”. Exersări libere. jucării de tras şi împins. 13 . „Unde s-a ascuns?”. utilizate în timpul momentelor de tranziţie.?”. Jocuri de construcţie cu cuburi/pioneze mari de plastic/mărgele de hârtie mototolită: „Trenul”. „Cine-i acolo?” etc. „Dă mai departe jucăria!” etc. „Mişcăm jucăriile cu beţişorul” etc. „Plimbă pietricelele în lingură!”. nedirijate. adesea dând mai multe Jocuri cu cartea: citire de imagini indicând elementele din imagine. pentru localizarea vocii umane sau a unor zgomote/sunete produse de diferite obiecte/jucării: „Unde-i mama/tata/răţuşca…”. cu jucării care produc sunete. încet-încet. Să localizeze sursa de zgomot şi vocea umană Jocuri cu jucării care produc zgomote şi sunete (plasate la diferite distanţe de copil) în care adultul le loveşte şi copilul este antrenat pentru a le localiza sau în care copilul este încurajat să le lovească şi împreună cu adultul să le localizeze: „Ghici unde se aude….Să dea paginile unei cărţi mari. Să dovedească abilitate în coordonarea oculo-motorie Jocuri şi activităţi de stimulare şi exersare în care copilul este încurajat să încarce cutii/coşuri cu diferite obiecte (jocuri tip Incastro. sub formă de joc. în timpul unor momente de tranziţie: „Apucăm (aprox. jocuri de construcţie simplesuprapunerea a 2-3 cuburi./ciocănelul de plastic/clopoţelul etc. exersarea răsfoirii pagini unei cărţi (datul paginii): „Acum citim: unde e pisica/mărul/…?”. „Adunăm hârtiuţele de pe covor” etc. „Aducem prosopul la…”.): „Golim… şi umplem…”. „Mărgele pentru păpuşă/mama/bunica” etc. „Gardul”. aşezarea în linie dreapta a 2-5 cuburi etc. Exersări libere favorizate de rutine: „Acum e vremea să ne culcăm/relaxăm.

„Ne-am sculat şi acum spălăm ochii” etc. faţă de copil. în asperitate etc.).) Jocuri cu cărticelele-set cu coli din diferite materiale sau din combinaţii de variante – în culoare. atenţia. foiţă transparentă.Să exploreze activ obiecte şi suprafeţe de diferite Jocuri cu obiecte din materiale diferite (lemn.care ne deranjează. i se atrage atenţia care urmează (somn.ale aceluiaşi material (carton. ce crede că simte/a pipăit ( o floare care este frumoasă. Acum ştii ce trebuie să faci? etc. dragostea etc. precum şi pentru a anticipa ce urmează până la sfârşit: Ce am făcut acum? Ce urmează să facem? Fii atent.) copilului asupra acţiunii / activităţii pe care o face. în cazul în care acestea au fost ascunse privirii lui. în grosime. 14 . Activităţi de stimulare a comportamentelor pozitive legate de igiena personală: comentarii de tipul „Acum ne schimbăm. pânză. pentru a fi curaţi”. corelat cu momentul / rutina / tranziţia / activitatea care le precede sau urmează – Ce melodie se aude? Ce urmează/ce facem acum? Stimularea (prin întrebări şi încurajări sau atenţionări) copilului / copiilor în timpul unei activităţi / rutine deja familiare ca structură pentru el / ei pentru a reţine paşii/etapele derulate . carton etc. în funcţie de context. masă. material textil de diferite consistenţe etc. rutina/activitatea Rutine / activităţi de stimulare şi exersare în care. plastic. deci „măimăi”. să le miroasă etc. un cub de lemn cu colţuri tari. De asemenea.. Exersări libere favorizate de momentele de rutină sau de tranziţie în care copilul spune ce a atins. Să anticipeze. plastic. să le desfacă. Să îşi exprime confortul sau disconfortul propriu în Activităţi de rutină (tip schimbarea scutecelor) care sunt însoţite de un dialog cu copilul raport cu o situaţie de igienă corporală specifică vârstei prin care adultul îşi manifestă aprecierea. pentru că suntem murdari”. hârtie glasată. care şi ea poate fi „măi-măi”. în care copilul texturi este încurajat să le pipăie. bluziţa de pijama pufoasă şi frumos mirositoare. ce a întâlnit în cale şi cum este (cu ajutorul adultului). copilul poate fi încurajat să spună ce simte (cu ajutorul adultului) sau. creponată. deci este tare şi ne înţeapă „Au!”etc. joacă etc.) – Pipăim şi spunem „Măi-măi”(când ne place) sau „Nu măi-măi” (când nu ne place şi ne deranjează consistenţa materialului). „Să spălăm mânuţele înainte de masă. sub formă de joc. fă şi tu ca mine.

cu cretă pe asfalt. Jocuri tip: „V-aţi ascunselea”.” Ţop în jos pe scări. cu diferite Jocuri libere cu coli mari de hârtie şi creioane colorate sau negre groase (sau creioane instrumente de scris şi pe diferite suprafeţe cerate). Jocuri muzicale care antrenează mişcarea muşchilor mari: imitarea unor mişcări ale diferitelor animale. „ Mergem pe o coordonare a mâinilor şi a picioarelor) si oculo-motorie cărare”. cu pensula groasă pe hârtie.. aruncarea şi prinderea mingiei . „Suntem broscuţe” etc. pictură). 15 . alergări. „Linii de tren”.” Sus pe scară!”.19 – 36 luni Jocuri cu mingea. „Şoarecele şi pisica”. „ Loveşte mingea cu piciorul/mâna”. sar. Exersarea trasării semnelor respective în aer. să facem curat”. Activităţi şi jocuri de mişcare în aer liber în care copiii aleargă. Utilizarea momentelor de tranziţie sau a Să demonstreze control asupra corpului (echilibru şi plimbărilor în aer liber pentru exersare: „Rostogolim mingea între noi”. cu piciorul. în timpul tranziţiilor (atunci când se poate face legătura cu tema activităţii care urmează) sau a plimbărilor în aer liber . Facem baloane de săpun(cu mâinile)”. „ Mestecăm în mâncare”. alergare: „Mergi după mine”. Să exerseze „scrierea” unor semne mari. „ Lovim popicele”. „La plimbare prin pădure”.. „Drumul”. în care copilul va exersa trasarea de forme/semne : „Facem căsuţa piticilor”. (pot fi şi mişcări pe muzică şi rime). cu temă dată. „Ouşoare”. Activităţi de învăţare. în care copiii sunt încurajaţi să urce trepte sau diferite denivelări ale podelei: „Urcăm. se rostogolesc. exerciţii de rostogolire a mingiei cu mâna. cu beţişorul pe nisip etc. rostogoliri trasee în care se pot combina deprinderile respective. Să execute mersul prin alternarea picioarelor. „Decorăm cutii pentru jucării” etc. „Suntem păsărele” . „Punem hăinuţele pe pat ca să ne pregătim de ieşit afară” etc. Jocuri cu text şi cânt în care sunt prezente mişcările tip săritură. Să dovedească abilitate în a urca singur(ă) scările Jocuri de mişcare în interior sau în aer liber. „Mergem pe băncuţă” etc.. însoţite de cântecele sau rime. exersări libere în timpul momentelor de tranziţie şi chiar al rutinelor (sosirea şi plecarea). în funcţie de tema săptămânii: „Mingea”. „Suntem iepuraşi”. şi coborâm”. „Dăm cu măturica. „Casuţa din poveşti” etc. ca mingea!” etc. „Ocolim obstacolele” etc. Mici sărituri. din categoria activităţilor artistico-plastice (desen. a unor activităţi de rutină observate la cei apropiaţi sau practicate de ei: „Spălăm rufele ca mama”.cu mingii de mărimi diferite. Copilul este capabil: Jocuri de popice şi de fixare a pieselor tip Lego.

servirea mesei. în care copilul va fi încurajat să caute şi să arate unde este un obiect/animal/element cunoscut. care se găseşte într-o carte cunoscută deja de el şi pusă la dispoziţia lui în timpul jocului. copilul este încurajat să se mişte pe muzică (diferite intensităţi şi ritmuri) şi să exprime lumini. Exerciții în care. excepţional furculiţă plastic cu vârfuri exersează folosirea corespunzătoare a tacâmurilor: „Cu ce mâncăm asta?”.Să dea paginile unei cărţi mari. în care mişcările cu diferite mesaje senzoriale primite (sunete. sau chiar la semnale vizuale (culori. rotunjiţi) sau jocuri-rimate şi jocuri cu text şi cânt (creaţia educatoarei). „Mergem tiptil ca pisica” etc. rând pe rând. fragmente în versuri. utilizate în momentele de tranziţie ce preced rutina respectivă Să îşi coordoneze corpul şi membrele. braţe. „Mâinile sus!”. în funcţie de ce aude şi vede: „Piciorul drept în faţă!”. corelând Jocuri şi activităţi de stimulare/exersare. ne e cald. material textil de diferite consistenţe etc. Jocuri-mimă sau jocuri simbolice. copilul va mişca ritmic diferitele segmente ale corpului nominalizate de educatoare/adult: degete. plastic. în care copilul în mod. cad picăturile de ploaie. favorizate de jocul cu cărticeleleset cu diferite materiale (carton. Exersări libere favorizate de momentul de rutină .) sau de jocurile cu jetoane. Jocuri-exerciţiu cu cărţi din carton: citire de imagini. deseori una câte una Activităţi de stimulare/exersare a lecturii/utilizării cărţii. comenzi etc. hârtie glasată. concomitent cu exersarea răsfoirii cărţii (datului paginii una după alta. foiţă transparentă. în timpul tranziţiilor sau rutinelor. în care copilul e încurajat şi ajutat să folosească tacâmuri (îndeosebi lingura şi linguriţa şi. numărători etc.) prin mişcare ceea ce i se transmite prin muzică: „Tropăim ca elefanţii din Cartea junglei”. chiar furculiţa de plastic cu dinţi mari. „Mâncăm singuri” etc. cu păpuşi şi tacâmuri de jucărie. culori. frământări de limbă. „Hrăneşte rotunjite) în mod corespunzător păpuşa cu lingura”. prin dans. lumini) sau sugestii verbale (ne e frig. cap. creponată. apelând la fragmente muzicale. „Ne legănăm şi ne întindem ca Mowgli”. Exersări libere ale mişcării diferitelor părţi ale corpului sau a corpului în ansamblu. bate vântul etc.) 16 . Să folosească tacâmuri (îndeosebi lingură/linguriţă şi. „Suntem acrobaţi!”etc. din categoria activităţilor euritmice. Jocuri tip: „Caută şi răspunde”. picioare.). poleială. Exersări libere ale mişcărilor specifice răsfoitului cărţii. uneori.

folosirea prosopului etc. din categoria activităţilor euritmice. Exersări libere ale mişcării diferitelor părţi ale corpului sau a corpului în ansamblu. activităţi muzicale etc. mâncăm în linişte şi mestecăm bine tot ce avem în gură.) sau să imite şi să recunoască mişcările specifice ale acestora. igienă personală. a încurajat să se mişte (eventual pe muzică) şi să exprime o acţiune specifică/un ansamblu hăinuţelor de acţiuni din cadrul unei rutine cunoscute: „Plecăm în parc. utilizare toaletă. „Periem dinţii ca să crească mari!” etc. nu stăm în clasă cu aceeaşi încălţăminte cu care ieşim afară etc. spălăm dinţii după fiecare masă. a mesei. Ne spălăm. pieptănatul. Exersări libere. spălat dinţi) mâini.Să participe activ la activităţi de rutină/tranziţii care Jocuri şi activităţi de stimulare. ne îmbrăcăm şi plecăm la creşă”. nu alegăm cu gura deschisă. alimentaţie etc. pe rând: cuburile. apelând la fragmente muzicale. „Ne-am jucat cu jucăriile şi acum punem la loc. dovedind cunoaşterea lor după imagini. jocuri didactice. jocuri cu text şi cânt sau jocuri didactice în care copilul va fi încurajat să corporală adecvate vârstei/stadiului de dezvoltare vorbească despre anumite deprinderi de igienă corporală adecvate vârstei (spălat pe (spălat pe mâini. spălarea dinţilor. în timpul rutinelor sau tranziţiilor. observate şi îndrumate cu atenţie de către educatoare/adult în timpul rutinelor sau tranzitiilor: „ Ne spălăm singuri pe mâini”. numărători adecvate (cu tematică: sănătate. în care copilul este implică mişcare: aranjarea jucăriilor. păpuşile şi maşinile. în timpul tranziţiilor sau rutinelor. punem paltonul şi împingem căruciorul singuri până la uşă”. 17 .) Exersări libere. observate şi îndrumate cu atenţie de către educatoare/adult. Ne încălţăm. fragmente în versuri. spălat pe faţă.” etc. Să aplice reguli de păstrare a sănătăţii (adecvate Jocuri şi activităţi de stimulare tip: jocuri de rol.) Să dovedească stăpânirea unor deprinderi de igienă Jocuri de rol. Jocuri didactice în care copilul va fi încurajat să mimeze şi să numească acţiuni pe care le cunoaşte şi le-a practicat anterior într-o rutină/tranziţie/altă activitate. „E dimineaţă. prin care se accentuează regula care trebuie respectată şi motivaţia aferentă. prin care se urmăreşte gradul de cunoaştere şi modul de aplicare al unor reguli de păstrare a sănătăţii (ne spălăm pe mâini înainte de masă. frământări de limbă. citire de imagini/lectură nivelului lui de înţelegere).

.” etc. Merele au un gust dulce. rime prezentate copiilor pentru explicarea consecinţelor.”. „Mâncarea mea preferată are gust. jocuri de rol în care sunt utilizate simboluri care indică pericolul. atât pentru el cât şi pentru ceilalţi. miros. 18 .. Morcovul are un gust dulce şi ne ajută să vedem mai bine. în care sunt (aragaz. sobă. Să vorbească despre gustul alimentelor cunoscute şi Activităţi de învăţare şi jocuri în timpul cărora copilul e stimulat să denumească despre caracteristicile nutritive ale acestora.. au vitamine şi ne ajută să creştem mari.servirea mesei. gustul acestuia şi calităţile nutritive.) Discuţii libere. în care copilul e încurajat şi ajutat să servească diferite alimente sau mâncăruri şi să recunoască gustul lor: „Să găsim cea mai gustoasă mâncare/cea mai parfumată prăjitură”. Portocala are un gust acrişor şi are vitamina C etc. uscător de păr etc. joc didactic. joc senzorial.): “Cine ştie ce culoare are.. alimentul. „Spune ce este?” etc.Să recunoască diferite mâncăruri şi gustul diferitelor Jocuri şi activităţi de învăţare tip: joc de rol. privind regulile de protecţie şi de circulaţie: „La plimbare”. „Unde a greşit copilul?” etc.: Carnea de pui este dulce şi gustoasă. a manipulării greşite a unor obiecte casnice sau a necunoaşterii şi nerespectării unor reguli. prize) utilizate obiecte casnice care incumbă un risc de accidentare declanşat de o manipulare greşită (ex:: aragaz. Exersări libere favorizate de momentul de rutină . „Simt miros de prăjituri/lapte/pâine.. „Traversăm corect”.?”. jocuri cu text şi cânt.. imitare etc. gust etc.) Să evite locurile. fier de călcat. fier de călcat. scurte povestiri. Memorare de poezii cu teme nivelului lui de înţelegere) care îl feresc de accidente. Să recunoască şi să vorbescă despre reguli (adecvate Jocuri pe teme rutiere cu respectarea regulilor de circulaţie.. Jocuri didactice. după o serie de repetări şi exemplificări anterioare oferite de adult (ex. citire de imagini alimente prin care copilul este încurajat să guste/recunoască diferite alimente/mâncăruri şi să precizeze gustul acestora folosindu-se de diferite simţuri (văz. obiectele sau situaţiile periculoase Jocuri şi activităţi de stimulare tip: joc de rol. joc didactic.

atenţia.: Activităţi de rutină desfăşurate secvenţial urmând acelaşi algoritm zilnic. dragostea etc. dar de culori diferite. „Fă ca mine” etc. „Ne jucăm împreună” etc. faţă de copil cunoscuţi Copilul este capabil Să imite comportamentul copiilor mai mari în diferite Jocuri şi activităţi pe diferite teme cu grupuri mici de copii de vârste apropiate: „Cum activităţi râde bebe?”. 19 .B. „ O ajutăm pe mama să pună florile în vază”. braţe) Să accepte şi alţi copii în timpul jocului/activităţilor Jocuri în care se împart jucării de acelaşi fel grupului de copii.. Să anticipeze o activitate de tip rutină (de ex. Se repetă şi se continuă cu schimbul jucăriilor de acelaşi fel. de întors paginile apropiat cărţii când i se citeşte: „Facem ordine la masă/la jucării”. apoi se schimbă jucăriile între doi copii. aşezat masa. apoi ridică braţele când se apropie adultul pentru a fi luat în spălat pe mâini.”. de aranjat şi de strâns masa. Subdomeniul DEZVOLTAREA SOCIALĂ Intervalul de vârstă Repere/Exemple de comportament Exemple de activităţi de stimulare/exersare 0 -18 luni Activităţi de rutină (tip schimbarea scutecelor. venit?”. „Mergem ca băieţii mari”. culcarea. îmbăierea etc. „ etc. pus şervetul la gât. Ne spălam singuri pe mâini/dinţi.) care sunt însoţite de un dialog cu copilul prin care adultul îşi manifestă (atât verbal cât şi prin Să relaţioneze pozitiv în interacţiune cu adulţii mimică sau gesturi) aprecierea.” Îi ducem ziarul bunicului/mătuşii/lui. etc. Domeniul DEZVOLTAREA SOCIO-EMOŢIONALĂ B . „Aranjăm hăinuţele”. „Cine Să dovedească abilitate în a interacţiona cu adulţii.. Să solicite ajutorul adultului atunci când se află în Activităţi comune cu adultul în care copilul este ajutat să facă singur ceea ce se ştie că impas poate să facă şi singur: Mâncăm singuri. hrănitul. 19 – 36 luni Activităţi de stimulare/exersare a abilităţii de a interacţiona cu adulţii la care sunt invitaţi apropiaţi ai copiilor pentru a asista/participa la jocuri de tipul: „Avem musafiri”. spălat pe mâini. De exemplu: deschide gura când se apropie linguriţa cu mâncare.1. servit masa sau utilizat toaleta. Aşezăm jucăriile la locul lor”. inclusiv cu alţii decât cei apropiaţi Copilul este capabil: Să imite comportamentele adulţilor din anturajul lui Activităţi/joc de strângere a jucăriilor.

din mai multe variante oferite: „Vreau să dat.. „Dansăm cu prietenul nostru” etc. „Ne luăm de mână cu colegul/prietenul nostru şi mergem…”. mă joc cu…”. „Trenuleţul/turnuleţul nostru” etc. se începe prin a avea aceeaşi culoare de vopsea pentru toţi copii. 20 . poster – Lumea florilor. formate în baza preferinţei copilului pentru comportamente pozitive faţă de copii diferiţi anumiţi copii: „Acum ne jucăm cu prietenii noştri”. cu sau fără (Jocuri-cântec sau poezii care amintesc de momente de rutină. „Doresc să mănânc…”. apoi fiecare copil va folosi o anume culoare „Ora de amestecat culori” Să aleagă din multiple variante de obiecte. Ex: pictat cu degetele pe o coală mare de hârtie. apoi încurajaţi-l să o returneze. Organizarea unei activităţi de grup în care să fie implicaţi 2-3 copiii. iar pacheţelul va fi făcut împreună cu adultul sau cu un alt coleg/prieten). Când un copil lasă o jucărie angajaţi-l în a o oferi copilului de lângă el. Activităţi în grupuri mici care necesită exersarea abilităţilor de cooperare şi care solicită împărţirea aceloraşi materiale sau realizarea unui produs comun (o construcţie . Înainte să mâncăm. Confecţionarea unor daruri pentru alţi „colegi”. a jucăriilor. acţiuni.Să construim Casa Piticilor din poveste. Activităţi care permit exersarea alegerii sarcinilor. ex. „Aşezăm masa pentru colegii noştri”.) Jocuri de construcţii sau jocuri simbolice care încurajează schimburile de jucării între copii: „La 2 schimbăm jucăria”. a locului de la măsuţă etc.Să manifeste dorinţa de interacţiune cu alţi copii şi Activităţi în grupuri mici sau în perechi. Cu prilejul unei sărbători facem daruri altui copil (darul va fi oferit într-un mic pacheţel. Să dovedească abilitatea de a coopera cu alţi copii. a partenerilor de joc. „Prefer locul de lângă… Gigel” etc. a persoane pe cea/cel pe care o/îl doreşte la un moment felurilor de mâncare. Să urmeze şi să respecte reguli simple (adecvate Jocuri în care copiii vor anticipa derularea algoritmului rutinei şi respectarea regulilor nivelului lui de înţelegere). ajutor/supraveghere trebuie să ne spălăm!) Joc exerciţiu (pregătirea pentru somn): „Unde zboară pantalonii/ciorapii/bluziţa?” Să împartă cu personale/dulciuri alţi copii jucării/obiecte Jocuri în grup mic cu jucării diferite. dar egal cu numărul copiilor. Povestiri pe tema prieteniei între copii. etc.

„Acesta sunt corpului în reprezentarea imaginii corpului propriu eu!”. „Roteşte capul păpuşii”.: Ana mănâncă. „Ştiu cum mă cheam2” etc. când face un lucru nou – ne bucurăm împreună şi arătăm şi altora ce am făcut noi…etc. Rostirea de scurte poezii.Eul fizic) Jocuri cu păpuşile pentru a indica elementele de schemă corporală: „Ridică braţele păpuşii”. „Ne punem pălăriuţa pe cap”. la îmbrăcat. „Fac gimnastică în oglindă” etc.) Să se identifice. animale etc. să se arate şi să îşi spună numele când se vede în oglindă). „Pe cine vedem noi aici?” etc. alte persoane. Copilul este capabil: Activităţi de colaj.2. pictură cu personaje din poveşti preferate (de cele mai multe ori completare de lacune cu autocolant. spunându-şi numele Jocuri în care se foloseşte numele fiecărui copil de către adult şi de către ceilalţi copii: „Cine te-a strigat?”. intonarea de cântecele care denumesc părţi ale corpului. desen etc. „Facem cunoştinţă”. „Unde e…?”. „Arată ce spun eu…” etc. Să urmărească şi să observe reacţiile celor din jur Realizarea contactului vizual ori de câte ori adultul interacţionează cu un copil Vizite şi plimbări în care să privească în condiţii de siguranţa alţi copii. 19 – 36 luni Jocuri şi activităţi de exersare în care se denumeşte fiecare parte a corpului copilului în diferite ocazii (static şi în mişcare): la spălat. discutând pe un ton liniştit şi arătându-i atenţie şi numind sentimentul trăit şi motivul descoperit. Ana se joacă…) Jocuri la oglindă (să se privească în oglindă. de desen. „Cine are ursuleţul/păpuşica/mingea?”. Domeniul DEZVOLTAREA EMOŢIONALĂ Intervalul de vârstă Repere/Exemple de comportament Exemple de activităţi de stimulare/exersare 0 -18 luni Copilul este capabil: Să exploreze cu interes părţile corpului Să îşi recunoască numele atunci când este apelat Să se recunoască în oglindă atunci când se vede Jocuri în care sunt denumite părţile corpului la copil şi pe diferite păpuşi. Ex. Joc: „Cine este aici?”. Jocuri în care copilul este strigat pe nume (fiecare activitate/interacţiune cu copilul va implica pronunţarea numelui acestuia. Să exprime adecvat emoţii corespunzătoare cu Activităţi de stimulare/exersare a reacţiilor corespunzătoare ale copilului faţă de o situaţie situaţiile trăite dată: când plânge – găsirea împreună a soluţiei. (Schema corporală . în oglindă: „Punem sandalele Să dobândească abilitatea de a-şi integra părţile în picioare”.B. 21 . „Ne spălăm pe mâini/faţă”.

„La masă”. Jocuri simbolice la iniţiativa copiilor cu personaje din poveşti preferate: „Scufiţa Roşie speriată/suparată/veselă”. Domeniul DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII Intervalul de vârstă Repere/Exemple de comportament Exemple de activităţi de stimulare/exersare 0-18 luni Copilul este capabil: Să recunoască vocile adulţilor cunoscuţi Verbalizarea cu voce tare a tuturor activităţilor desfăşurate cu copilul (jocurile şi rutinele) şi jocuri de exersare a recunoaşterii vocii persoanelor cunoscute fără a le vedea: „Cine a vorbit?”. feţe triste”. mirare.. „De ce plânge?” etc. „Să ne mirăm”. „băieţii sunt puternici”.) în care sunt numite sentimentele trăite. Activităţi de povestire a unor evenimente din viaţa personală (aniversări. folosirea oglinzii pentru a înfăţişa copilului mimici specifice pentru bucurie. Activităţi de povestire cu suport imagistic în care copii sunt încurajaţi să-şi exprime propriile emoţii faţă de situaţii şi personaje din povestiri: supărare.): „Băieţeii câte doi”. „Lupul supărat/vesel/sătul” etc. „Care e vocea lui…? etc. Să recunoască diferenţe evidente între o fată şi un băiat şi să se identifice cu un gen sau altul Să identifice şi să recunoască emoţii. evenimente plăcute etc. veselie. „În vizită” etc. bucurie. „Un băiat-o fată”. jocul cu păpuşi. C. Jocuri simbolice în care se construiesc situaţii imaginare în care copilul identifică emoţiile trăite de el în funcţie de situaţie: „Feţe vesele.Să recunoască şi să denumească membrii propriei familii Activităţi de citire de poveşti cu imagini reprezentând familii de animale: „Puii animalelor”. Să identifice şi să numească trăirile emoţionale ale altora Jocuri cu imagini. „Mergi la grupul de fetiţe” etc. tristeţe. supărare. „Al cui este?” etc. „Cine se aude?”. Activităţi în care sunt utilizate fotografii ale copiilor cu familia. (Evitaţi steoreotipii care dezvoltă discriminarea de gen de tipul ”fetiţele sunt drăguţe”. însoţite de povestirea unor evenimente şi de identificarea rolurilor pe care le au personajele în familie: „De ziua mea”. 22 . mirare etc. pornind de la propriile experienţe Jocuri de identificare a caracteristicilor fizice de gen.

evenimente. silabe) Verbalizarea şi comunicarea cu copilul a tot ceea ce se întâmplă în jurul lui. sau personaje preferate): „Jocul întrebărilor”. „Adu-mi o carte/ Să identifice obiectele denumite verbal de adult păpuşa…”. denumire obiecte. încurajându-l să numească ce/pe cine vede. Povestioare scurte. Povestire după imagini (cărţi de poveşti pentru copii de până la 3 ani). în versuri şi cărţi cu imagini mari şi clare sau pe suport audio. „Cine este/cine sunt?” etc. lalaţiuni. explicaţii pe imagine. „Punem jucăriile în coş” etc. despre activitatea care urmează etc. să privească imaginile împreună cu un adult Să dovedească interes pentru ascultarea lecturilor Activităţi frecvente de citire de istorioare şi poveşti prin crearea unei atmosfere plăcute şi relaxante (utilizarea zonei de relaxare) şi asigurarea interesului copilului prin utilizarea de omanotopee. cu numirea obiectelor şi a personajelor Proiecte tematice (Familia mea. denumirea fiecărui element din imagine. Să denumească persoanele şi obiectele din jur Povestiri după imagini mari şi clare. material plastic şi unde copilul va putea să „răsfoiască” cărţile. „Ora de poveşti” etc. să răspundă Jocuri cu întrebări şi răspunsuri (despre obiecte. poveşti ascultate la întrebări.. fenomene. ce face persoana respectivă etc. pânză. utilizarea onomatopeelor şi încurajarea copilul pentru a le repeta Să manipuleze cartea Activităţi de explorare şi „lecturare” a cărţilor cu poveşti. solicitări şi să pună întrebări. 23 . Amenajarea unui loc pentru poveşti şi cărţi cu cărţi din materiale diferite: carton. contact vizual: „Scăunelul fermecat”. (asocierea cuvânt – obiect) Să asculte mesajele transmise de ceilalţi. 19 – 36 luni Copilul este capabil: Jocuri de etichetare a obiectelor din jurul copilului (indicare obiecte cu degetul/mâna. aprecierea reuşitei): Jocul „Ia şi dă mai departe!”. Casa mea) ce permit utilizarea fotografiilor familiei şi comentarea lor împreună cu copilul.Să emită sunete diferite (gângurit.

Activităţi alese în care copilul este solicitat. Să dovedească abilitate în a comenta ce i s-a citit şi în Activităţi individuale de „lectură”. prin întrebări succesive. plimbări în parc. la cumpărături). Este o etapă specifică în evoluţia şi dezvoltarea limbajului activ al copilului. poveşti preferate.). jocuri imaginare în centre de activităţi la alegere) Jocuri care implică exprimarea verbală şi în care se acordă atenţie formulărilor corecte (reformulând corect. lăudându-l pentru fiecare reuşită etc. învăţate şi trăite! b) Cartea este importantă pentru copil dacă în spaţiul în care el există cărţii i se acordă o importanţă deosebită. adaptate vârstei: „Citim carticele” Activităţi de explorare a obiectelor în care copilul descrie ceea ce vede: „Spune ceva despre…”.Să comunice în propoziţii simple sau cu cuvinte frază2 Activităţi de povestire şi repovestire după imagini utilizând cărticele cu imagini mari şi clare. să spună ce/cum face (construcţii. Activităţi în perechi. Prima condiţie este să existe cărţi adecvate vârstei copilului! Cuvânt – frază este acea exprimare a copilului printr-un cuvânt care capătă semnificaţia unei propoziţii. aflate. Să îşi exprime preferinţa pentru anumite cărţi şi Organizarea de jocuri în care copilul numeşte cărţi. 2 24 . „Cum este…?” etc. desen. dacă el nu a spus cum trebuia. în care să fie utilizate diferite simboluri şi imagini Confecţionarea unui orar pe care să se folosească imaginile ca simbol al activităţilor ce se vor desfăşura şi care este manipulat de copil ajutat de adult a) Reţineţi că toţi copiii înţeleg de la adult semnificaţia celor văzute. le identifică în raft poveşti şi le citeşte altor copii: „Micul povestitor” Să identifice şi să „citească” imagini Activităţi de construcţie de unor trasee (excursie la munte. în care copilul răsfoieşte cărţi şi “reciteşte” singur a simula citirea unei cărţi povestea cunoscută. în care copiii îşi „citesc” unul altuia povestea aleasă de ei.

dorit. mărime. stoarce bobul de strugure. „Lovim clopoţelul” etc. mişcări). loveşte popicele etc. Să reproducă acţiuni. categorie) şi observarea diferenţelor între ele. Activităţi în care copilul asistat de adult învârte butonul de la lumină. „Lovim tobiţa”. gesturi pentru a atinge scopul Jocuri în care să reproducă gesturi. apasă o sonerie. Poezii cu versuri ce pot fi exprimate prin mişcări şi imitate de copil. să imite ce a văzut la altă persoană. modelează plastilina/lutul/aluatul. 19 – 36 luni Copilul este capabil: Să prevadă efectul unui act pe care îl întreprinde Să realizeze comparaţii Să perceapă relaţiile de mărime Să observe şi să exprime relaţii cantitative. obiectelor zgomotul clopoţelului ca efect al scuturării. Jocuri de grupare a obiectelor după mărime: „Cuburi mari . Cântecele cu mişcări ce pot fi imitate de copii. Jocuri care implică gruparea şi sortarea mai multor obiecte după criterii diferite (culoare.cuburi mici”. „Păpuşi mari şi mici” etc. Jocuri de înseriere şi de grupare pe criteriul mult-puţin: „Coş cu mere multe (3) . „Rostogolim mingea”. 3 25 . 3 Jocuri cu apariţii şi dispariţii de obiecte: Jocul „Cucu–Bau” Să observe efectul acţiunilor întreprinse de el asupra Jocuri cu obiecte. ca efect al unei manipulări efectuate de copil asupra lor: „Înălţăm zmeul”. rostogoleşte o bilă/minge.D. deschide robinetul.coş cu mere puţine (1)” Permanenţa obiectului este un concept piagetian în structurarea inteligenţei copilului-prin care se specifică capacitatea copilului de a percepe existenţa obiectelor şi persoanelor chiar dacă acestea nu se află în câmpul vizual al copilului. Jocuri cu jucării care produc efecte diverse (sunete. jucării în care se urmăresc căderea jucăriei ca efect al aruncării. Domeniul: DEZVOLTAREA COGNITIVĂ Intervalul de vârsta Repere/Exemple de comportament Exemple de activităţi de stimulare/exersare 0 – 18 luni Copilul este capabil: Să perceapă „permanenţa obiectului” .

„Îndulcim ceaiul”. „Joacă-te cu mine!”.) activităţi: să mănânce/bea.Să realizeze legături de tip cauză-efect şi să prevadă Organizarea de activităţi în care copilul să experimenteze plutirea/scufundarea obiectelor consecinţele unor acţiuni în apă. îndulcirea apei. Să demonstreze interes pentru explorarea obiectelor Jocuri stimulative cu sunete diferite şi spoturi luminoase de intensităţi diferite. „Priveşte maşina/bicicleta” etc. pentru a-l încuraja pe copil să descopere singur jocuri. care nu supun la riscuri copilul. „Suc pentru păpuşă”. colorarea. crearea de situaţii în care să facă singur anumite (să mănânce. cum ar fi: aşezarea unei cutii/a unui scaun ca să ajungă la masă Activităţi de explorare a unor obiecte de uz casnic. o Jocuri pentru exersarea susţinerii atenţiei cu tehnici specifice (onomatopee. din apropierea imediată Să acţioneze autonom şi să facă singur diferite acţiuni Activităţi de exersare a autonomiei. Să rezolve situaţii problemă corelând elementele cunoscute. „Spălăm rochiţa păpuşii” etc. Domeniul ATITUDINI ŞI CAPACITĂŢI ÎN ÎNVĂŢARE Intervalul de vârstă Repere/Exemple de comportament Exemple de activităţi de stimulare/exersare 0 -18 luni Copilul este capabil: Jocuri cu jucării şi obiecte diferite pe care le poate explora în linişte. 26 . privirii urmărind cu degetul). să bea apă etc. Reluarea şi repetarea activităţilor realizate spontan de copil. Jocuri tip Puzzle/Incastro cu număr de piese redus. creşterea plantelor etc. „Ascultăm ciripitul păsărelelor”. „.. uscarea obiectelor la soare sau pe calorifer. E. rostogolirea obiectelor pe suprafeţe înclinate.Ascultă cântecul cocosului!”. cum ar fi: să bată cu lingura în cratiţe întoarse. Să se concentreze asupra unei activităţi simple. orientarea unitate scurtă de timp. dar şi în care să fie încurajaţi să găsească explicaţia celor întâmplate: „Scufundăm pietricele”. să îşi ia jucării. Să găsească soluţii la situaţii nou întâlnite Jocuri cu obiecte uzuale şi jucării diverse şi interesarea copilului pentru a găsi utilizări noi unui obiect.

lipici. utilizând diverse etc. Să combine original materiale în configuraţii noi. Oferirea de alternative. „Frunzele şi vântul” etc. „Ne jucăm cu cuvintele!” etc. pentru a le încuraja creativitatea: „Combinăm culorile”. trenul Să desfăşoare activităţi simple. a jucăriei cu care să doarmă. Ce îţi mai trebuie ca să poţi termina? etc . „Săculeţul meu pentru baie” etc. inclusiv în cadrul rutinelor (culoarea farfuriei.). mărimi Jocuri simbolice în care sunt încurajate combinaţii inedite de personaje şi materiale. Realizarea unor postere tematice având la dispoziţie cât mai diverse materiale: „Fructele şi sănătatea”. experimente. obiecte din jurul lui Copilul este capabil: Să facă alegeri şi să ia decizii Activităţi şi jocuri care oferă posibilitatea alegerii de către copil a materialelor pe care să le utilizeze. vopsele şi materiale care reflectă propria cultură pe care copii le pot utiliza cum doresc. în care se descrie ce vede şi etichetează denumind activitatea raspunzand la întrebarea: „Ce este asta?”(castelul. a îmbrăcămintei etc. Utilizarea întrebărilor deschise pentru a-l orienta pe copil spre activitatea ce o desfăşoară: Acum cum o să continui?. Să creeze povestiri utilizând cuvinte cunoscute sau Activităţi de stimulare şi exersare a creaţiilor verbale: „Spune ceva despre jucăria ta inventate. coli mari de hârtie. forme. Jocuri de construcţii cu piese de diferite culori.19 – 36 luni Jocuri de construcţii.). încurajarea copilul să aleagă singur jucăriile. 27 . Amenajarea spaţiului de joc cu jucăriile pe rafturi la înălţimea câmpului vizual al copilului. a tipului de sarcină. Să finalizeze ce a început Jocuri şi activităţi cu durată redusă de timp. Activităţi de creaţie plastică cu materiale din texturi diferite. preferată”. a obiectelor în funcţie de însuşirile acestora etc. „Prietenul meu Pisi”. jocuri de masă. a partenerilor de joc.

28 .

1993. IOMC. 2006. D. Bowlby. 2005.) Early childhood education and care: policy and practice.J. Early Childhood Education: An Introduction.C. J.C. Five Curriculum Outlines. 2001. Bucureşti. C. Weikart. Curriculum in Early Childhood Education and Care. 1991 29 . cu modificările ulterioare. Iaşi. Agentia Natională Socrates Unitatea Eurydice. 2002. NAYECWashington.Current thinking and provision.). 2001.. Seefeldt. 2008. în limba română. Amy Laura. Englewood Cliffs. Significant Benefits: The High/Scope Perry Preschool Study Through Age 27. DeMause. No. 1993. Trister Dodge. Maternal care and mental health.. N. Copenhagen 1959. (coord. The creative Curriculum for Infants and Toddler. Anghelescu. 2003. WHO. Editura Vanemonde. UNICEF. Curricula and Pedagogies in Early Childhood Education and care. the family and the outside world. Iucu. UNICEF. UNESCO Policy Brief on Early Childhood.W.Humanitas. EFA Global Monitoring Report 2007. Diane. D.. Ionescu. Merill.Margaret (coord. *** Starting Strong. Barbour. Dombo. MEC. 2003. September 2004. Carmen. Luxembourg.) Educaţia preşcolară în România. 1996. Mary. High/Scope press. 2002. SAGE Publication. Schweinhart. L. *** Legea 84/1995. *** Legea Creşelor Nr. 2007. Washington. Setting up for infants and toddler care. L. Situaţia actuală a învăţământului preşcolar din România. Bucuresti. *** Convenţia Naţiunilor Unite a Drepturilor Copilului. E. Polirom. Programa activităţilor instructiv-educative din grădiniţă. UNICEF. 2000. *** Regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului preşcolar (2000) *** Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani. The child. Foundation Psychohistory. NJ. 2004 *** Strategia MECT privind educaţia timpurie (2006) *** Strong Foundation. Păun. 1994 Winicott.. Clark.. 1997). Bebeluşul este o persoană. ISEUNICEF Bucureşti.26. London. D. Michigan. Teaching Strategies. M. Godwin.. Lorrain. Ed. Bennett. The evolution of childhood. NY.. Ypsilanti.D.. Pinguin Books. J.236 /2007. Ainsworth. ECSCEC-EAEC. *** O lume demnă pentru copii (Documente asumate la Sesiunea Speială dedicată copiilor a Organizaţiei Naţiunilor Unite.Bibliografie - *** Educaţia timpurie în Romania. *** Preschool Education in the European Union.. Early Childhood and Education. Directorate for Education.P. OECD. UNESCO 2006. Shrag. 2007. UNICEF. CEDP.(trad. 2003. 1995. Bucureşti. Mihaela (coord. Brussels. R. Annabelle.

Zerotothree www.unicef.ro 30 .oecd.Au fost consultate materiale incluse pe siturile: - www.org www.edu.ro www.org/edu/earlychildhood www.anpdc.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful