COMUNICARE MyForum

Nevoia de comunicare Există 6 nevoi relaţionale fundamentale (în acelaşi timp ele reprezintă şi obiectivele oricărui proces de comunicare): 1 nevoia de a spune ! " nevoia de a fi inteles ! # nevoia de a fi recunoscut ! $ nevoia de a fi valorizat ! % nevoia de a influenta ! 6 nevoia de intimitate ! &E'()*'*E' +,-.N)+/&)) +omunicare reprezintă înştiinţare0 ştire0 veste0 raport0 relaţie0 le1atură +am acestea ar fi sinonimele care ne sunt oferite de catre dictionarul explivativ pentru comunicare 2eşi pare simplu înţelesul comunicarii este mult mai complex şi plin de substrat +omunicarea are o mulţime de înţelesuri0 o mulţime de scopuri şi cam tot atîtea metode de exprimare şi manifestare Nu există o definiţie concretă a comunicării însă se poate spune cel puţin că0 comunicarea înseamnă transmiterea intenţionată a datelor0 a informaţiei +e se înţele1e prin comunicare: ¬ o provocare constantă pentru psi3olo1ia socială! ¬ o activitate! ¬ satisfacerea nevoile personale! ¬ le1ătura între oameni0 etc 4rin comunicare se exprimă ceea ce se petrece0 s5a întîmplat ori se doreşte să aibă loc la nivelul 1rupului şi6sau al fiecăruia +a urmare0 realitatea exprimată sau de exprimat se prezintă ca fapte0 sentimente şi relaţii între fapte şi sentimente 7aptele0 înfăţişate ca incontestabile0 sînt alcătuite din ce se ve8de: inclusiv atitudini posturale0 1esturi0 culori0 forme0 fi1uri0 dimen8siuni! ce se aude: vorba0 timbrul vocii0 muzica0 sunetele0 z1omotul0 ritmul0 tăcerea0 intensitatea intervenţiei! ce se spune: cuvîntul (ca sens)0 conţinuturile! ce se face: acţiuni0 munca (or1anizarea ei)0 obiectele produse0 cercetarea0 exerciţiile practice0 rezultatele obţinute 9entimentele prezente la 1rup0 sub1rup sau individ sînt recunos8cute şi prelucrate0 conştient sau inconştient0 de fiecare în fapt0 ele sînt afectivitatea pe care o 1enerează şi6sau o manifestă fiecare 1rup în modelele sale de tensiune0 de satisfacţie0 de putere0 de euforie )ndivi8dual0 fiecare le resimte la fel şi totodată diferit: pozitiv6ne1ativ0 atrac5ţie6respin1ere0 bucurie6durere0 satisfacţie6frustrare0 forţă6slăbiciune0 in5diferenţă6entuziasm &elaţia fapte5sentimente se prezintă la nivelul intenţiei0 senza8ţiilor0 impresiilor0 înţele1erii faptelor0 contextelor0 oamenilor 7iecare persoană are tendinţa să deformeze0 să interpreteze0 să înfrumuseţeze ori să umbrească ceea ce vede0 aude0 simte în 1radul şi nivelul de deformare intervin caracterul şi experienţele anterioare (bac:1roimd5u;) +a realitate0 relaţia ia forma de ceea ce s5a perceput: o a1resivitate0 o manieră atractivă de prezentare deşi0 uneori0 aceeaşi situaţie poate fi percepută exact invers de altcineva! ceea ce s5a înţeles0 deoarece şi înţele1erea poate să difere 2e reţinut că aici mai intervine şi rolul ambi1uităţii cuvintelor +ontextele însele0 la rîndul lor0 au semnificaţii diferite pentru fiecare ' se vedea experienţa <urnalistului0 care scri exact invers decît un alt cole10 de altă publicaţie0 deşi ambii vorbesc despre acelaşi eveniment0 din acelaşi loc şi despre acelaşi moment al derulării lui! ceea ce s5a exprimat0 diferenţele fiind date de claritate0 trunc3ieri0 aluzii care0 uneori0 sînt folosite pentru a lăsa înţelesul în seama celui care recepţionează mesa<ul! ceea ce am vrut să se ex8prime Este intervenţia desc3isă a receptorului care0 pentru că a vrut0 a aşteptat să audă0 să vadă0 să se spună şi a privit astfel îneît toate se vorune pe seama persoanelor0 locuitorilor0 momentelor de care avea nevoie Ne face plăcere să conferim o anumită semnificaţie celor per8cepute şi să credem că sensul acesta (al nostru) l5am dobîndit atunci de la ,rice analiză evidenţiază că înţele1erea realităţii 1enerează o perspectivă complementară0 impunîndu5se atenţiei realitatea conşti8entă şi exprimată! realitatea conştientă şi neexprimată! realitatea in8conştientă 2acă în realitatea conştientă şi exprimată rolul formatorului se reduce la a o face remarcată

amenii traiesc in comunitate in virtutea lucrurilor pe care le au in comun! iar comunicarea este modalitatea prin care ei a<un1 sa deţina in comun aceste lucruri 4entru a forma o comunitate sau o societate 0 ei trebuie sa aibă in comun scopuri0 convin1eri aspiraţii0 cunostinţe 5 o intele1ere comuna 5 =acelaşi spirit= cum spun sociolo1ii +omunicarea este cea care asi1ura dispoziţii emoţionale si intelectuale asemanatoare0 moduri similare de a raspunde la aşteptări şi cerinţe +omunicarea se realizează pe trei niveluri: 1 (o1ic " 4araverbal # Nonverbal 2intre acestea0 nivelul lo1ic (deci cel al cuvintelor) reprezinta doar >? din totalul actului de comunicare! #@? are loc la nivel paraverbal (ton0 volum0 viteza de rostire ) si %%? la nivelul nonverbal (expresia faciala0 pozitia0 miscarea0 imbracamintea etc ) 2aca intre aceste niveluri nu sunt contradicţii0 comunicarea poate fi eficace 2aca insa intre niveluri exista contradicţii0 mesa<ul transmis nu va avea efectul scontat *ipuri de comunicare: ¬ +omunicarea intrapersonala Este comunicarea în şi catre sine ¬ +omunicarea interpersonala Este comunicarea între oameni ¬ +omunicarea de 1rup Este comunicarea între membrii 1rupurilor si comunicarea dintre oamenii din 1rupuri cu alţi oamenii ¬ +omunicarea de masa Este comunicarea primită de sau folosita de un numar mare de oameni 9copul comunicării: A sa atenţionam pe alţii A sa informam pe alţii A sa explicam ceva A sa distram A sa descriem .celorlalţi0 su1erînd eventual noi te3nici de reformulare şi prezentare0 pentru realitatea neexprimată subiectul tre8buie a<utat să scoată din adîncuri ima1inile pe care le păstrează +au8zele care l5au dus la neactivarea lor pot fi multiple de la intervenţii brutale pînă la insatisfacţii adîncite de educator0 la nereuşita în comu8nicare şi la nestimularea cura<ului de manifestare 2e aceea0 căile de intervenţie devin anevoiase dacă nu se cunosc antecedentele pro8cesului 7ormatorul poate valorifica ambivalenţele favorabile ori poate să le creeze0 pentru ca fiecare să exprime faptele de care are ştiinţă sau ia cunoştinţă &ealitatea inconştientă este un subiect ca şi inexistenţa0 c3iar dacă toţi ceilalţi o reclamă *rebuie înţeleasă doar ca o problemă personală0 excepţie nefăcînd nici cazurile patolo1ice0 pentru că oricine poate să i1nore şi c3iar i1noră ceva din ceea ce alţii percep 7ormatorului îi rămîne posibilitatea să intervină cu tact0 spre a pune în evi8denţă0 a face observat0 ceea ce trecuse nesesizat0 prezentînd el însuşi acest fapt ca pe ceva normal 'stfel poate 1enera conştientizarea rea8lităţii inconştiente0 dar nu prin bruscare0 fiindcă poate apărea refuzul exprimării acesteia Educatorul duce realitatea în conştiinţă şi pe cea neexprimată în cate1oria realităţilor conştiente şi exprimate0 armpni5zînd relaţia fapte5sentimente cu accent pe ce vrea să spună (şi cînd nu o putem face)0 prin 1ri<a la cît s5a exprimat din ceea ce am dorit să devină fapte şi pe cît de mult s5a perceput şi înţeles0 ţinînd seama de ceea ce ar fi vrut partenerii noştri să se exprime0 de aşteptările0 de sentimentele0 de trăirile lor )n construcţia mesa<ului0 educatorul porneşte0 de asemenea0 de la ceea ce ar vrea să spună fără să i1nore ceea este de zis0 din care o parte ar vrea să spună şi alţii deşirîn final0 îl încearcă teama că a ră8mas doar la tot ce s5a zis 2e aici permanenta stare de îndoială faţă de reuşita comunicării sale0 căreia îi aşteaptă rezultatul în atitudinea elevilor &ezultatul comunicării este dat de starea pe care o induce vorbitorul ascultătorului0 fie că acesta este unul permanent (elevul)0 fie că este doar ocazional în vreme ce primul îşi caută clementele care să5i facă oportune prezenţa acţiunilor pre1ătite şi tema aleasă0 celălalt va fi dominat în primul rînd de ceea ce aşteaptă şi abia apoi de ceea ce vede şi ascultă0 de ceea ce înţele1e şi admite că trebuie reţinut pentru că0 pe această bază0 simte ceva dorit0 util0 provocator0 incitant 9ocietatea continua sa existe prin transmitere0 prin comunicare0 dareste corect sa spunem ca ea exista in transmitere si in comunicare Este mai mult decat o le1atura verbala intre cuvinte precum comun0 comunitate0 comunicare .

n asemenea cadru îl prezintă familia0 şcoala! pentru copiii mai mari0 mediul profesional Neobişnuitele necunoscute0 pline de mister0 cu elemente ascun8se0 c3iar secrete 7ormatorului îi revine sarcina ca0 pornind de la situaţiile cunos8cute0 obişnuite0 să provoace exerciţii de comunicare0 prin punerea în situaţii de comunicare 'semenea exerciţii urmăresc ambele posibi8lităţi cu scopul de a se spri<ini unele pe altele0 ştiut fiind că0 în reali8tate0 actul de comunicare este ireversibil0 ircpetabil iar reuşita lui nu poate fi ne1li<ată Nici o comunicare nu poate semăna cu cealaltă0 c3iar dacă are aceeaşi temă0 aceeaşi eroi şi se desfăşoară în acelaşi loc 2eci0 pornindu5se de la situaţii în 1eneral ştiute0 se vor căuta forme şi strate1ii pentru neprevăzut .perBnd în se1mentul delimitărilor conceptuale0 un important instrument de lucru re1ăsim la 2onelson & 7orsCt30 care ne oferă o listă de definiţii ale 1rupului0 dintre care preluăm la rBndul nostru două! astfel0 în viziunea lui Dare0 Epentru ca o colectivitate de indivizi să fie consideraţi un 1rup0 ei trebuie să aibă un număr de interacţiuni=0 iar pentru 93aF0 1rupul reprezintă Edouă sau mai multe persoane care interacţionează între ele în asemenea manieră încBt fiecare persoană influenţează şi este influenţată de fiecare cealaltă persoană= 0 c3iar autorul citat oferă într5o prezentare mai detaliată a 1rupului cBteva elemente de definire a acestuia0 deosebit de utile într5o analiză procesuală: astfel0 1rupul presupune interacţiune0 structură (norme0 roluri0 relaţii între membri)0 scopuri comune0 nevoia de 1rup şi interdependenţă dinamică 4entru unii dintre autori0 claritatea0 simplitatea şi obiectivarea practică a definiţiei sunt importante ! astfel0 1rupul înseamnă Edouă sau mai multe persoane care0 pentru mai mult decBt cBteva minute0 interacţionează influenţBndu5se una pe cealaltă şi percepBndu5se una pe cealaltă ca noi= )n aceeaşi arie metodolo1ică se situează şi concisa definiţie oferită de către NeFcomb0 *urner şi +onverse interacţiunii ca denumind Eanumite activităţi care includ două sau mai multe persoane în mod simultan ( )! cBnd persoanele interacţionează0 fiecare dintre ele controlează un anumit se1ment din activitatea celeilalte= +Bnd vorbeşte despre definirea 1rupului0 9teers identifică mai multe arii specifice unei astfel de tentative: perceptuală0 structurală0 motivaţională şi interpersonală! în acelaşi timp0 el îi citează pe Dac:man şi -orris0 care spun: Eexistă ar1umente substanţiale printre cercetătorii şi observatorii 1rupurilor mici de lucru că se întBmplă ceva important în interacţiunea de 1rup0 care afectează performanţa rezultatelor! există puţine acorduri despre ce este acest ceva 5 cum poate să ridice sau să coboare 1radul de eficienţă al 1rupului şi cum poate fi de asemenea monitorizat0 analizat şi modificat= 'ceastă constatare la adresa 1rupurilor mici de lucru0 care sunt în multe dintre caracteristicile lor similare modului sub care vom privi ec3ipele educaţionale0 ne desc3ide foarte 1eneros aria de cercetare în cBmpul practicii şcolare 'stfel se distin1 urmatoarele ipostaze ale comunicarii: .A sa convin1em0 etc +omunicarea în cadrul 1rupului )n demersul nostru de identificare0 dezvoltare şi optimizare a cBmpului complex de influenţe pe care comunicarea îl poate crea în <urul metodelor de interacţiune educa8ţională0 un tip aparte cu deosebită relevanţă practică îl reprezintă comunicarea în cadrul 1rupului )ată de ce0 în rBndurile care urmează0 ne vom opri cu precădere asupra unui tip special de 1rup0 şi anume ec3ipa educaţională0 pe care o putem inte1ra la limitele unor definiţii ce preiau şi folosesc ac3iziţiile teoretico5metodolo1ice0 atBt ale psi3olo1iei sociale (referitor la dinamica 1rupurilor)0 ale psi3olo1iei or1anizaţionale (deoarece ec3ipa educaţională are multe determinante procesuale similare 1rupului de lucru din or1a5nizaţii)0 cBt şi 5 desi1ur 5 ale peda1o1iei 'stfel0 vom defini0 pentru început0 ec3ipele educaţionale drept micro1rupurile rezul8tate din divizarea clasei de elevi6studenţi printr5o varietate de te3nici0 micro1rupuri care0 alcătuite pentru îndeplinirea uneia sau mai multor sarcini educaţionale0 realizează simultan obiective de tip informativ (cunoaşterea unei anumite materii) şi unele de tip formativ5motivaţional0 cu un 1rad ridicat de eficienţă0 comparativ cu întrea1a clasă sau cu individul izolat )n acest sens0 vom le1a direct conceptul de ec3ipă educaţională cu dinamica termenului de performanţă (asupra încercării de definire a termenului de ec3ipă educaţională vom reveni) )mportantă în acest moment şi din această perspectivă devine astfel definirea 1rupului propriu5 zis în elementele care îl caracterizează şi pot reprezenta linii de forţă în alcătuirea unor astfel de ec3ipe! în lumina acestui considerent0 vom dezvolta caracteristici specifice acestuia (spre exemplu0 competiţia şi colaborarea)0 se1mentele constitutive (normele0 rolurile etc) 2e asemenea0 considerăm util de semnalat dis8tincţia pe care o facem 5 în aceste rBnduri 5 între ceea ce reprezintă o ec3ipă didactică (pe care o vedem desemnBnd simpla împărţire a clasei pe micro1rupuri ce trebuie să îndeplinească anumite obiective şi să realizeze sarcini) şi construirea0 dezvoltarea şi optimizarea conceptului de ec3ipă educaţională .bişnuitele 5 normale0 ştiute0 cunoscute0 1encrînd si1uranţă0 încrederea în stăpînirea situaţiei0 în reuşita raporturilor cu celălalt6 ceilalţi +adrul acestor comunicări este unul familiar0 cu elemente bine conturate0 explorate anterior în detaliu .

N)&E' 1) )niţierea )n această primă etapă0 oamenii se iniţiază unii pe alţii în arii diferite0 îşi verifică credinţele şi atitudinile 2acă ne referim strict la ec3ipele educaţionale0 această etapă de iniţiere este deosebit de importantă: celor care vin pentru prima dată în contact le este foarte 1reu să formeze o ec3ipă eficientă0 deoarece atenţia le este divizată pe două cBmpuri de acţiune 5 pe de o parte0 au de rezolvat în comun o sarcină şi0 pe de altă parte0 trebuie să interrelaţioneze cu ceilalţi0 ceea ce presupune un efort mult mai mare din partea lor 2e aceea0 remarcăm importanţa deosebită a exerciţiilor de Espar1ere a 13eţii= în aceste prime momente0 ci dezvoltarea unui climat relaxant şi pozitiv în cadrul 1rupurilor nou5formate 9i in cazul 1rupurilor cu mai multa experienta acesteaexeritii se dovedesc utile ") Experimentarea 4ersoanele dezvoltă mai mult efort în a căuta experienţe şi interese comune )n această a doua etapă de experimentare apare necesitatea unor activităţi comune între partenerii de ec3ipă0 activităţi care să depăşească cadrul non5sarcină al <ocurilor de Espar1ere a 13eţii=0 dar care să se păstreze tot în intervalul dezvoltării unor activităţi centrate pe celălalt mai de1rabă decBt pe sarcină ca atare +eea ce trebuie de asemenea remarcat este faptul că profesorul poate folosi te3nici ca interviul reciproc0 te3nica interpretării de roluri #) )ntensificarea )n această a treia etapă0 membrii ec3ipei sunt mai mult timp impreuna0 participanţii încep să5şi spună lucruri personale0 despre familie şi prieteni *otodată0 ei încep să5şi împărtăşească frustrările0 imperfecţiunile şi pre<udecăţile0 ceea ce dovedeşte că a crescut simţitor încrederea în ec3ipă )şi spun pe numele de alint0 dezvoltă prescurtări în modul de a vorbi0 coduri personale şi 1lume pe care le înţele1 numai ei 'devărul capătă mare importanţă în cadrul discuţiilor 2esc3iderea ma<oră spre celălalt şi spre ec3ipă este un risc în cadrul intensificării! ea a<ută la evoluţia relaţiei $) )nte1rarea +ei din afara ec3ipei se aşteaptă să5i vadă împreună 2acă văd doar pe cBţiva dintre ei0 aceştia sunt întrebaţi unde sunt ceilalţi 7ac mai multe lucruri împreună0 au mulţi prieteni comuni 7iecare membru în parte este capabil într5o mare măsură să prezică şi sa explice comportamentul unui alt membru 'ceastă etapă conturează de<a atin1erea unui 1rad de coeziune ridicat în 1rup ! ec3ipa didactică lucrează extrem de eficient împreună0 membrii au roluri bine definite şi acceptate în 1rup0 ec3ipa lucrează armonizat0 sistemic %) .bli1aţiile reciproce 'cest ultim stadiu este mai rar întBlnit la ec3ipele didactice! la drept vorbind însă0 apariţia lui în ec3ipe oferă cadrului didactic o libertate de acţiune şi creativitate extraordinare )n acest stadiu se fac cBteva an1a<amente formale ! este mai 1reu ca oricBnd ca vreunul dintre membrii ec3ipei să o părăsească în favoarea alteia A 9E4'&'&E' 1) 2iferenţierea )n această primă etapă a celei de5a doua paradi1me de evoluţie0 apare focalizarea nu pe ceea ce5 i apropie pe membrii ec3ipei0 ci pe ceea ce5i desparte0 pe elementele de diferenţă dintre ei 'ceste diferenţe0 uneori recunoscute şi tolerate anterior prezentei etape0 devin puncte centrale .Este necesară evitarea artificialului dus la extrem dar nu putem înlătura insolitul din exerciţii0 deoarece adesea cel vizat de noi poate păli în faţa celor oferite de viaţa reală Necunoscutul cultivă cura<ul de a interveni0 a căuta şi asuma răspunderea soluţiilor oferite0 inclusiv asumarea riscului de a 1enera fapte0 ima1ini0 comportamente0 de asemeni imprevizibile 7ormatorul va preveni doar situaţiile traumatizante0 intervenind pentru a aprecia că ceea ce s5a rostit0 su1erat sau arătat nu este decît o variantă de interpretare ce poate 1enera efecte ca cele constatate0 dar subliniind că mai sînt şi alte posibilităţi de analiză0 oferindu5se exemple şi solicitîndu5se identificarea altora 2e altfel0 este calea prin care formatorul dobîndeşte preţuirea0 fiindcă 1mpul se apără prote<înd pe fiecare în parte0 astfel îneît entitatea lui cere respectul membrilor dar şi pe al tuturor celor cu care vine în contact Neobişnuitul poate fi ameliorat prin ştiinţa întîlnirii cu el +o8municarea interpersonală şi de 1rup are famecul provenit dintr5o per8cepere de transformare a noului în elemente complementare şi necesa8re celor de<a cunoscute şi trăite Educatorul pre1ăteşte aceste întîlniri0 învăţînd pe ceilalţi şi pe sine formule şi structuri0 tactici şi metode de valorificare a mi<loacelor şi atribuţiilor de care dispune 'semenea oricărei învăţări0 învăţarea comunicării obli1ă la adaptări şi acomodări (4ia1et) +onform unor studii putem identifica mai multe stadii de dezvoltare sub doua paradi1me de evolutie: A &euniunea A 9epararea &E.

pentru discuţii şi ar1umentări +oec3ipierii îşi 1ăsesc arii de interes noi şi vorbesc din ce în ce mai puţin despre asta în cadrul ec3ipei respective ") 9uperficializarea 2in ce în ce mai puţină informaţie este sc3imbată de către membrii ec3ipei în acest stadiu0 fiecare punct de conflict în interrelaţionările multiple din 1rup pare mai si1ur să fie reprimat în topicul discuţiei0 pentru a se evita certurile +on8versaţia devine superficială! de observat că0 în acest moment0 turnura ne1ativă a interrelaţionărilor se mai poate sc3imba -embrii ec3ipei aflaţi în acest stadiu al relaţiei îşi acoperă problemele de relaţionare: îşi dezvoltă o mască pentru cei situaţi în afara ec3ipei #) 9ta1narea Este un timp de inactivitate în relaţionările din interiorul ec3ipei -embrii acesteia se limitează strict la relaţionările cerute pentru realizarea sarcinii! în acelaşi timp se simt frustraţi de inabilitatea lor de a comunica între ei aspecte afective întinderea acestei stări în timp depinde şi de alţi factori ca0 de pildă0 Erecompensele= pe care membrii le pot primi din partea cadrului didactic dacă rezolvă corect sarcinile $) Evitarea şi terminarea 'm combinat ultimele etape ale lui DCbels pentru o adaptare mai flexibilă la specificul ec3ipelor didactice )n această etapă0 partenerii din ec3ipă încearcă să se evite! în cazul în care cadrul didactic păstrează pe mai departe ec3ipele respective0 membrii refuză interrelaţionările! uneori0 conflictul este transferat într5un conflict cu cadrul didactic respectiv *rebuie remarcat că cele nouă stadii enumerate pBnă acum sunt un continuum extrem de flexibil şi adaptabil0 în sensul că anumite etape pot să fie incluse în altele0 importanţa lor poate scădea pBnă a deveni subetape pentru alte stadii sau dimpotrivă 2e altfel0 în delimitarea conceptuală a 1rupului0 observam că acesta0 văzut ca sistem0 devine 1enerator de ener1ie0 ener1ie pe care trebuie să o concepem în plan didactic ca fiind folositoare activităţii de învăţare5dezvoltare .n alt model privind constituirea şi evoluţia 1rupurilor ne oferă (arrC Greiner! el a ar1umentat că0 în Ecreşterea= lor0 or1anizaţiile trec prin cinci faze de dezvoltare0 fiecare dintre ele înc3eindu5se cu o criză de mana1ement )n ceea ce priveşte dezideratul pe care ni l5am propus0 am dezvoltat aceste etape0 relativ uşor0 din perspectiva ec3ipelor educaţionale ! şi aceasta0 deoarece ec3ipele educaţionale îmbracă multe dintre caracteristicile 1rupurilor formale! inter8pretarea oferită de Greiner prin prisma stilului mana1erial se dovedeşte interesantă în perspectiva metodelor şi te3nicilor care utilizează capacităţile interactive ale membrilor acestor ec3ipe )n etapa cu numărul unu0 a creativităţii0 etapă care este presupusă de Enaşterea= 1rupului0 1rupul ca atare abia începe să5şi recunoască elementele de individualitate ca 1rup0 drept rezultantă a unei sume de un13iuri diferite de vedere 'stfel0 se stabilesc prin ne1ociere multiplă indirectă primele norme de funcţionare0 apar momentele de inter5cunoaştere0 de sc3imburi informaţionale reciproce (a finalul acestei etape0 Greiner presupune că apare criza Econducerii= ! subliniem iarăşi importanţa unor te3nici ca exerciţiile de Espar1ere a 13eţii= în aceste prime clipe din constituirea 1rupului )n etapa a doua0 a direcţiei0 comunicarea tinde să capete sensuri mai bine stabilite 9e cBşti1ă şi6sau se construiesc statusuri şi roluri în cadrul 1rupului (iderul 1rupului începe să capete mai multă autoritate şi responsabilitate în conducerea activităţii 2ele1area reprezintă a treia etapă în creşterea unui 1rup formal în perspectiva un13iului de vedere cu care operăm0 situarea unor conduite de putere bazate pe calitatea 5diferită 5 de experţi a membrilor 1rupului caracterizează această etapă )ntr5adevăr0 dele1area unor priorităţi de execuţie este importantă pentru eficientizarea 1rupului! astfel0 pentru realizarea unei anumite sarcini nu mai este necesar între1 1rupul reunit 5ba0 mai mult0 această variantă ar ridica unele probleme 50 ci cBteva micro1rupuri0 în special cupluri profesionalizate care au abilitări speciale0 recunoscute de ma<oritatea 1rupului în problemele în cauză0 pot să rezolve sarcina respectivă +onsiderăm că această situaţie dilematică 5 c3iar dacă rămBne în aria reflecţiei didactice 5 nu reprezintă un pericol autentic0 dacă este să ne 1Bndim că elevii concentraţi asupra rezolvării unei părţi a problemei au nevoie de o privire 1lobală0 3olistică asupra sarcinii şi tocmai inte1rarea într5 un 1rup înalt coeziv le oferă posibilităţile unei explorări mai de profunzime0 mai adaptate anterioare! considerăm însă că0 în cazul unei dimensionări eficiente a efectelor în această etapă0 criza constituie o balanţă utilă )n etapa a patra0 denumită a coordonării0 apare succesul depăşirii crizei controlului prin re1ăsirea locului firesc al fiecărei persoane în cadrul 1rupului 'ceasta reprezintă o rezultantă între rolul pe care persoana crede că51 poate îndeplini şi ceea ce 1rupul0 în ma<oritatea )ui0 consideră că poate să5i ofere )n sfBrşit0 cea de5a cincea etapă0 şi anume colaborarea0 presupune lăr1irea demersuri8lor de coordonare prin inte1rarea unor dominante afective0 siner1ice0 conducBnd la consolidarea maximală a identităţii de 1rup care se situează în termeni ec3ivalenţi cu identitatea fiecărei .

n mediu adesea poate implica utilizarea te3nolo1iei asa ca acesta este dincolo de controlul nostru 9pre exemplu0 o carte este un mediu care foloseste forme ale comunicarii precum sunt cuvintele0 ima1inile si desenele c -edia Exemple binecunoscute sunt radioul0 televiziunea0 cinemato1raful0 ziarele si revistele *oate acestea sunt distincte si prin modul prin care pot include un numar de forme de comunicare 9pre exemplu0 televiziunea ofera cuvinte0 ima1ini si muzica 'desea termenul mass5media iden 'rta de a comunica nu este un proces natural ori o abilitate cu care ne nastem Noi învatam sa comunicam 2e aceea trebuie sa studiem ce învatam ca sa putem folosi cunostintele noastre mai eficient .NE' +.N7.bservarea si întele1erea acestui proces poate sa ne faca sa fim mai constienti referitor la ce se întBmpla cBnd comunicam Este o alta lectura a comunicarii si semnificatiei sale le1ata de data aceasta de procese sociale de adancime0 cum ar fi conservarea identitatii si coeziunii0 exercitarea functiei vitale de inte1rare sociala0 de mentinere si consolidare a unui 3umus psi3olo1ic comun )n nici una dintre ipostazele sale ma<ore0 societatea nu poate exista fara comuni5care: nici in cea de dobandire a unei experiente comune0 nici in cea de transmitere a zestrei culturale0 nici in construirea acor5dului asupra unor probleme si dezle1ari +omunicarea semnifica mult mai mult decat sc3imbul si raspandirea de informatii! comunicarea creaza si mentinea societatea 2)9*.rice comunicare implica creatie si sc3imb de întelesuri 'ceste întelesuri sunt reprezentate prin =semne= si =coduri= 9e pare ca oamenii au o adevarata nevoie sa =citeasca= întelesul tuturor actiunilor umane .&-E(E 2E G&.N)+/&)) Nevoia de celălalt +omunicarea interpersonală şi de 1rup este reclamată nu doar de dorinţa de informare şi de contact0 de le1ătura cu semenii0 ci şi de urcuşul spre conştiinţa propriului statut .persoane în parte )n această ultimă etapă0 ec3ipa didactică împrumută multe dintre caracteristicile unui 1rup informai0 iar apartenenţa la această ec3ipă devine ea însăşi un prile< de satisfacţie pentru membrii săi *rebuie spus şi că activităţile desfăşurate de ec3ipa care posedă atributele presupuse de faza colaborării sunt văzute ca elemente componente ale acestui model de satisfacţie personală pentru membri0 ceea ce oferă cadrului didactic posibilităţi optime de expresie 9ubliniem aici că ideea introdusă de Greiner privind acţiunile de Erevoluţie= şi cele de consolidare a stadiului impus de rezolvarea conflictului reprezintă un model0 nu nou0 dar extrem de util în tratarea fenomenelor social5educative0 nu ca părţi izolate şi se1mente consecutive0 ci ca un ansamblu coerent0 evolutiv şi continuu )n sensul surprinderii ambelor se1mente de interacţiune0 lucru extrem de natural în cadrul 1rupurilor speciale reprezentate de ec3ipele didactice 4entru a descrie numeroasele înţelesuri ale comunicarii pe care o folosim si o traim zilnic0 folosim urmatorii trei termeni: a 7orma comunicarii Este un mod al comunicarii asa cum sunt vorbirea0 scrierea sau desenul 'ceste forme sunt distincte si separate una de alta asa de mult0 încBt au sistemul lor propriu pentru transmiterea mesa<elor 'stfel0 cBnd semnele sunt facute pe foaia de 3Brtie potrivit anumitor re1uli (cum sunt cele ale 1ramaticii si orto1rafiei)0 atunci noi cream cuvinte si =forma= scrierii b -ediul comunicarii .amenii au nevoie să se confirme obiectiv unii pe alţii 7iinţa umană nu poate exista în această continuă oscilare spre sine şi spre ceilalţi0 ea avînd nevoie de înţele1ere0 companie dar şi de autocon5fruntare Existăm în măsura în care ne 1ăsim şi ne re1ăsim în ceilalţi0 prin ceilalţi +onştientizarea acestei nevoi este însă direct dependentă de dorinţa şi mai ales de capacitatea fiecăruia de a realiza împlinirea prin celălalt în acest scop0 şcolii îi revine cea mai mare şansă şi datorie înaintea învăţării oricăror re1uli0 este necesară fascinaţia comunicării eficiente0 cu efect 4înă ce fiecare va şti ce face0 copilul se va bucura de reuşitele şi nereuşitele altora Hucuria se dobîndeşte des8coperind0 cu a<utorul profesorului0 că prin comunicare0 la fel ca prin frumuseţe0 oamenii Ese distribuie fără să se împartă= (Noica) +omunicînd0 nu te sărăceşti de 1îndul transmis0 ci0 mai curînd0 te umpli de el 9u1estivă rămîne ima1inea vaselor comunicante folosită de 4laton pentru prietenie0 la care niciodată Enu creşte un nivel pentru a scădea celălalt0 ci amîndouă nivelurile cresc=0 ambii îmbo1Bţindu5se cu faptele şi sentimentele celuilalt0 cu împlinirile şi nereuşitele lui0 dacă toate acestea au fost exprimate N.&9).4 I) +.& )n această secţiune ne5am propus să ne focalizăm demersul mai mult pe tipul de cauze ce ţin de 1radul0 numărul şi modul de interrelaţionare în cadrul unui 1rup : una dintre cauzele ma<ore care se încadrează în această cate1orie o reprezintă normele de 1rup 'cest factor are o importanţă .-.&-'&E' -E-H&)(.

altă problemă importantă este caracterizată de rolurile îndeplinite de membrii 1rupului în cadrul conflictului (loCd Kr prezintă mai multe astfel de tipuri de roluri în 1rupuri 'm precizat mai devreme că este necesară o distincţie pe care o facem între rolurile îndeplinite temporar şi rolurile care sunt îndeplinite permanent -ai precis0 putem să observăm existenţa unor aşa5 numite roluri secvenţiale şi a unor roluri comportamentale cu un 1rad de complexitate şi inte1ralitate crescut (acestea ne prezintă un set de atitudini constante ale persoanei în respectivul micro1rup0 reprezentBnd o perspectivă 1eneral valabilă în ceea ce5o priveşte) Goodall Kr ne oferă o tipolo1ie a acestora din urmă: 1) *ipul Ebunului soldat= este cel care se supune politicilor şi re1ulilor or1anizaţiilor0 fiind o persoană tradiţionalistă şi pasivă în interacţiunile din 1rup 9e oferă voluntar să strBn1ă rezultatele 1rupului0 face întotdeauna ceea ce se aşteaptă de la el0 strate1ia lui fiind construită astfel încBt să capete răspunsuri pozitive ") E'ltruistul= este cel care dezvoltă strate1ii pentru ceilalţi cu costuri şi sacrificii personale Este motivat de recompense standard0 statutul mai înalt nu51 intere8sează0 este neconflictual şi contribuie la instaurarea unei bune atmosfere în 1rup #) E4rinţul= acţionează după cum dictează circumstanţele şi doreşte să obţină rezultate pozitive ! .4.&' LN +'2&.(.(.+'&E' '+E9*.&)(E I) K.) 4roblema rolurilor în 1rup este una extrem de fecundă în cercetările din ştiinţele sociale0 dar şi extrem de utilă în analiza actuală a ec3ipelor educaţionale ! de altfel0 în rBndurile de faţă ne vom opri doar asupra anumitor aspecte care ne pot furniza un un13i de vedere optimizat asupra metodelor de interacţiune educaţională *rebuie remarcat că0 în practica educaţională0 deosebim o îmbinare care nu ne conduce strict la o abordare simplă şi concretă a fenomenului .covBrşitoare asupra 1rupului în ansamblul său0 cu o zonă de impact şi asupra individului ca atare Norma desemnează Estandarde ale comportamentului membrilor unui 1rup0 care se aşteaptă să fie urmate şi care sunt întreţinute de sancţiuni pozitive şi ne1ative sau Ere1uli pentru comportamente acceptate şi aşteptate Normele descriu comportamentul potrivit= 'lţi autori descriu normele drept Ere1uli şi pattern5u3 ale comportamentului care sunt acceptate şi aşteptate de către membrii unui 1rup= 9au mai simplu0 aşa cum tratează fenomenul 2ominiJue .berle şi Kean5(eon Heauvois0 Eatunci cBnd o opinie comună se stabilizează şi începe să definească ceea ce este dezirabil0 ea devine o normă a 1rupului căpătBnd valoare de cvasiprescripţie= )n analiza varietăţii de norme putem deci remarca doi factori care au o influenţă ma<oră: pattern5ul (modelul0 structura) şi intensitatea 4rimul se referă la comportamentele care sunt acceptabile şi inacceptabile0 iar intensita8tea priveşte extinderea la care comportamentele sunt aprobate şi la care sunt dezaprobate ! cei doi factori sunt încorporaţi în -odelul întoarcerii 4otenţiale 9pre exemplu0 1rupul poate considera acceptabil un lucru0 c3iar dacă îl dezaprobă cu totul! există şi un caz opus0 bineînţeles0 în care 1rupul poate aproba la maxim un lucru0 pe care îl consideră însă inacceptabil +ele două fenomene0 aparent paradoxale0 sunt desi1ur în le1ătură: astfel0 spre exemplu0 să considerăm o normă conform căreia studenţii trebuie să se implice în activitatea de 1rup )n acest caz0 să considerăm că 1rupul îi dezaprobă relativ pe cei care nu se implică deloc şi îi aprobă extrem pe cei care se implică în momentul în care cei care se implică depăşesc însă o valoare acceptată de 1rup (pe o scară de zece trepte0 să presupunem că aceasta este treapta şapte)0 situBndu5se0 spre exemplu0 la valoarea nouă0 lucrul devine pentru 1rup inacceptabil pentru că cei care se implică atBt de mult impun celorlalţi un stres distorsionat în raport cu sarcina 4reluBnd modelul lui Kac:son0 9c3muc: face o extensie asupra activităţilor şcolare0 vorbind despre: 5 intensitatea normei! 5 nivelul comportamentului tolerabil! 5 cristalizarea normei (cu accent direct asupra coeziunii ec3ipei 5 cristalizarea fiind văzută ca un indicator puternic al acesteia)! 5 ambi1uitatea normei! 5 inte1rarea normei! 5 corespondenţa şi con1ruenţa normei0 văzute drept caracteristici definitorii în inter8acţiune directă cu procesul de învăţămBnt )n aceeaşi ordine de idei0 putem extrapola experimentele lui -uzafer 93erif şi putem spune că0 în lipsa unei norme existente în mod obiectiv0 participanţii la o activitate de 1rup au un punct de referinţă intern care este0 după părerea noastră0 un raport dintre normele pe care individul în cauză îşi doreşte să le 1ăsească în cadrul 1rupului şi inferenţele pe care acesta le face în funcţie de normele despre care crede că ceilalţi doresc să funcţioneze în cadrul 1rupului &.( G&.

mul ec3ipei= Nu este un tip de personalitate anume0 el <oacă astfel încBt să se dezvăluie plenar calităţile membrilor 1rupului Este o persoană extravertită pBnă la lipsa de profunzime 2oza lui de 1reşeală este că se depărtează de esenţial0 dar se inte1rează bine în 1rup +a să execute o sarcină0 are întotdeauna nevoie şi de o altă persoană care să lucreze cu el 1#) EOes5man6No5man= 9unt strate1ii folosite de membrii cu o toleranţă scăzută faţă de ambi1uitatea conflictelor (în primul caz) sau de anumite opinii care îi contrazic Oes5man5ul vrea să placă în special liderului! este strate1ia oamenilor slabi şi ineficienţi 1$) E7uriosul= este un narcisist autocentrat cu aspiraţiile 4rinţului şi +urteanului Este dez1ustat0 nerăbdător0 sătul de re1uli0 caracterizat drept Epersoană rebelă= Este foarte emoţional în perioadele de conflict0 vrea să inducă aceleaşi sentimente în alte persoane0 urmărind acceptanţă şi putere 9oitu0 (aurentiu0 4eda1o1ia comunicarii0 )nstitutul European0 Hucuresti0 "NN" 9oitu0 (aurentiu0 4eda1o1ia educationala0 Editura .amenii pot să51 displacă0 dar apreciază modul său de lucru şi rezultatele obţinute %) E9ubminatorul= este interesat să deţină controlul şi să influenţeze rezultatele 1rupului0 fiind un membru mai în vBrstă al acestuia0 conservator0 cu multă informaţie şi experienţă acumulată 9e aliază cu +urteanul pentru a obţine poziţii de forţă într5un conflict0 ei sunt catalizatori ai acestuia! totuşi0 nu participă la conflicte pe care nu doresc să le cBşti1e Nu sunt plăcuţi0 dar sunt respectaţi 6) E7acilitatorul= este cel care a<ută 1rupul să fie desc3is şi onest0 îndeplinind rolul de terapeut0 în sensul că spri<ină ec3ipa să ima1ineze0 să fantazeze pentru a obţine idei El nu exprimă de obicei propriile sentimente0 ci îşi asumă rolul de rezonator al sentimentelor 1rupului 're şi scopuri ascunse0 dar foloseşte 1rupului0 în sensul că dezvoltă strate1ii care a<ută 1rupul să pro1reseze >) E9ervitorul maselor= defineşte o strate1ie aparţinBnd politicienilor ! sunt persoane care posedă autoritatea şi puterea0 dar care susţin că au această poziţie pentru a pune în valoare doleanţele celorlalţi 9unt buni ascultători şi lasă cealaltă persoană să vorbească pentru a obţine informaţii cBt mai bo1ate @) E4rietenul= este o persoană care vrea să te a<ute în sc3imbul unor favoruri în viitor0 fiind loial0 cuternitor şi vesel! nu se ştie însă cBnd va cere o favoare în sc3imb! din acest motiv poate fi o ameninţare pentru 1rup M) E2uşmanul prietenos= doreşte să apară ca fiind prieten în timp ce îşi masc3ează adevăratele intenţii în aparenţă pare foarte interesat de fericirea celuilalt şi pare să5i pese foarte mult de ce i se întBmplă acestuia 1N) E4ersoana timidă= 4ot fi două feluri: cei cu adevăraţi timizi şi cei care folosesc acest aspect ca pe o strate1ie +ei din primul tip rămBn izolaţi în 1rup0 ceilalţi se asociază cu oricine fără să5i intereseze prea mult scopurile 1rupului 11) ENarcisistul= reprezintă persoana foarte centrată pe sine0 care vede or1anizaţia ca pe o oportunitate de a5şi îndeplini scopurile0 fiind interesată doar de modul în care 1rupul o poate recompensa 2e aceea acceptă doar sarcinile care îi sunt folositoare în viitor 4oate fi o persoană distructivă pentru 1rup 1") E.îşi <ustifică acţiunile în funcţie de rezultate0 aspirBnd să aibă autoritate şi putere Nu5i place să se supună ordinelor celorlalţi decBt dacă are de cBşti1at0 astfel încBt0 pentru 1rup0 dacă interesele 4rinţului corespund cu ale ec3ipei0 el se implică eficient $) E+urteanul= dezvoltă comportamente in1raţiatoare în prezenţa persoanelor cu autoritate şi putere0 tinzBnd să fie autocentrat0 dar nu în modul evident al 4rinţului 2oreşte să mulţumească0 fiind o persoană influentă în 1rup0 dar nu ofensează pe nimeni simulBnd cBşti1urile pentru cei cu o poziţie mai înaltă 4entru 1rup este util0 adaptBndu5se repede nevoilor şi aşteptărilor .niversitatii 'l ) +uza0 )asi0 "NN" 4anisoara0 )on .vidiu0 +omunicare eficienta0 Editura 4olirom0 )asi0 "NN# 2inu0 -0 +omunicarea5repere fundamentale0 Editura 9tiintifica00 Hucuresti0 1MM> .

Peiner au fost primii care au studiat limba<ele neverbale si au constatat că proporţia în care folosim limba<ul verbal şi limba<ele neverbale este0 în comunicarea orală0 urmatoarea :2e cîte ori comunicăm0 noi trimitem în exterior mesa<e şi prin intermediul altor mi<loace +3iar atunci cBnd nu scriem sau vorbim0 noi totuşi comunicăm ceva0 uneori neintenţionat Evident0 noi putem utiliza ima1ini pentru a ne comunica mesa<ul0 fie pentru a înlocui cuvintele sau0 mai important0 pentru a întări mesa<ul verbal 2ar0 voluntar0 sau involuntar0 cBnd vorbim0 comunicăm de asemenea prin A expresia feţei5 un zBmbet0 o încruntare! A 1esturi5 mişcarea mîinilor şi a corpului pentru a explica sau accentua mesa<ul verbal! A poziţia corpului5 modul în care stăm0 în picioare sau aşezaţi! A orientarea5 dacă stăm cu faţa sau cu spatele către interlocutor! A proximitatea5 distanţa la care stăm faţă de interlocutor0 în picioare sau aşezaţi! A contactul vizual5 dacă privim interlocutorul sau nu0 cBt şi intervalul de timp în care îl privim! A contactul corporal5 o bătaie uşoară pe spate0 prinderea umerilor! A mişcări ale corpului5 pentru a indica aprobarea6dezaprobarea sau pentru a încura<a interlocutorul să continue! A aspectul exterior5 înfăţişarea fizică sau ale1erea vestimentaţiei! A aspectele nonverbale ale vorbirii5 variaţii ale înălţimii sunetelor0 tăria lor şi rapiditatea vorbirii0 calitatea şi tonul vocii (denumite uneori Qparalimba<R)! A aspectele non5verbale ale scrisului5 scrisul de mBnă0 aşezare0 or1anizare0 acurateţe şi aspectul vizual 1eneral! 'nsamblul elementelor non5verbale ale comunicării este uneori denumit QmetacomunicareR (cuvBntul 1recesc QmetaR înseamnă QdincoloR sau Qîn plusR) Q-etacomunicareaR este deci ceva în plus faţă de comunicare şi trebuie să fim totdeauna conştienţi de existenţa sa *rebuie să subliniem că metacomunicarea0 care însoţeşte orice mesa<0 este foarte importantă 'lţi autori (& HirdF3istell0 ' ' 4ease0 .+omunicarea nonverbală este cumulul de mesa<e0 care nu sunt exprimate prin cuvinte şi care pot fi decodificate0 creBnd înţelesuri 'ceste semnale pot repeta0 contrazice0 înlocui0 completa sau accentua mesa<ul transmis prin cuvinte >? cuvinte0 #@? paralimba< (în principal intonaţia şi inflexiunile vocii)0 %%? alte elemente de limba< neverbal (în principal expresia feţei0 1esturile şi postura corpului) 2oar >? din comunicare are loc prin intermediul cuvintelor0 restul fiind neverbal :' -e3rabian si .2inu) vorbesc despre limba<ul tăcerii0 limba<ul spaţiului şi limba<ul corpului (ultimul in1lobînd ma<oritatea indicilor amintiţi înainte) (imba<ul tăcerii *ăcerea0 departe de a fi lipsă de comunicare0 este încărcată cu profunde semnificaţii comunicative +Bnd suntem stin13eriţi neştiind răspunsul la o întrebare0 noi comunicăm implicit ceva 'ceastă tăcere e deosebită de tăcerea omului plictisit sau de tăcerea meditativului0 de tăcerea impusă prin Qreducerea la tăcereR sau de tăcerea prevezătoare *ăcerea se lea1ă de ascultare şi de recepţionarea corectă a mesa<elor 7olosind5o cu pricepere0 putem stimula comunicarea creBnd interlocutorului posibilittea de a5şi exprima ideile sau sentimentele care0 altfel0 ar fi rămas ascunse Lncura<Bnd răspunsurile0 tăcerea se dovede a fi un puternic instrument de comunicare0 prin care putem obţine un profit intelectual şi social maxim din fiecare interacţiune comunicaţională0 ţinBnd seama şi de ponderea pe care o are tăcerea în acest tip de interacţiuni 'stfel0 studiile privind activităţile pe care le desfăşoară de5a lun1ul unei zile membrii Q1ulerelor albeR (mediile intelectuale) americane arată că şapte minute din zece aceştia sunt an1a<aţi într5o formă de comunicare (N 9tanton0 1MM%) 'ctivităţile cu profil de comunicare sunt distribuite astfel: M? scris #M? transmit #N? vorbit 16? citit 61? recepţionează $%? ascultă .

nele persoane sunt primite doar în vestibul0 altele în bucătărie0 altele în sufra1erie sau altele în dormitor 9paţiul personal0 Qbula de aerR ce5l încon<oară pe om0 s5a bucurat de cea mai mare atenţie din partea cercetătorilor 'cest spaţiu poate fi înpărţit în patru zone distincte0 fiecare zonă fiind împărţită la rBndul ei în două subzone: un apropiată şi alta îndepărtată 2eosebim astfel: 1 Tona intimă0 ce se întinde de la suprafaţa corpului pBnă la o distanţă de $6 cm Este zona cea mai importantă pentru om şi cea mai apărată 2oar celor apropiaţi emoţional (îndră1ostiţi0 părinţi0 copii0 soţul0 soţia) le este permis accesul în ea " Tona personală e cuprinsă între $6 cm şi 10"" m 2istanţa personală ne prote<ează faţă de atin1erea celorlalţi şi asi1ură comunicarea verbală optimă )nterlocutorii îşi pot strBn1e mBna0 act care se face de re1ulă pe un Qteren neutruR înc3eietura mBinii aflBndu5se la limita zonei intime a interlocutorilor # Tona socială desemnează spaţiul personal pe care5l menţinem atunci cînd intrăm în relaţii oficiale0 impersonale cu cineva 2e exemplu0 în relaţiile de serviciu0 relaţii faţă de necunoscuţi (faţă de vBnzător0 faţă de factorul poştal0 de noul an1a<at)0 relaţii din care elemenrul de intimitate este înlăturat total 2istanţa prin care evităm contactul corporal este menţinută prin amplasarea unor bariere0 a unor obiecte5tampon între interlocutori0 cum ar fi de exemplu0 biroul0 catedra0 13işeul0 scaunul amplasat la cBţiva metri distanţă $ Tona publică0 peste #06N m0 e distanţa corespunzătoare atunci cBnd ne adresăm unui 1rup mare de oameni0 în care comunicarea şi5a pierdut aproape în totalitate caracterul interpersonal Este totodată distanţa care se menţine (în sălile de tribunal) între politicieni şi ziarişti la conferinţele de presă0 între comandant şi trupă 9ituaţiile de a1lomeraţie din autobuz0 lift0 la cinema0 cBnd zonele intime ne sunt invadate de necunoscuţi0 ne crează iritate şi stBn<eneală .amenii adoptă în astfel de situaţii un comportament impersonal0 vorbind sau mişcBndu5se cBt mai puţin cu putinţă 'llan 4ease (1MM#) aminteşte cîteva re1uli pe care oamenii le aplică în astfel de situaţii0 re1uli care prevăd: 1 Nu ai voie să vorbeşti cu nimeni0 nici c3iar cu cei pe care îi cunoşti " *rebuie să eviţi ca privirea ta să se întBlnească cu privirile altora # 9ă păstrezi o expesie de Q<ucător de poc3erR0 fără să afişezi vreo emoţie $ 2acă ai o carte sau un ziar0 să creezi impresia că eşti cufundat în citirea lor % +u cBt a1lomeraţia e mai mare0 cu atBt îţi poţi permite mai puţine mişcări ale trupului 6 Ln lift să urmăreşti cifrele care indică eta<ele .'cestă proporţie poate fi diferită la alte se1mente de populaţie a căror ocupaţie implică într5o măsură mai mică scrisul sau cititul 2ar ponderea ascultării se menţine prioritară şi în aceste cazuri0 ascultarea0 cel puţin sub aspect cantitativ0 aflBndu5se în fruntea manifestărilor noastre comunicaţionale Ea reprezintă o veri1ă extrem de importantă a lanţului comunicaţional0 fiind o condiţie esenţială a receptării corecte a mesa<ului 2acă mesa<ul nu este recepţionat corect0 el nu reprezintă decBt un simplu z1omot de fond Există pericolul ca0 fie individul să se 1Bndescă la altceva în timpul ascultării0 fie să se 1Bndească la propriul său răspuns0 ne1li<Bnd ascultarea eficientă 'scultarea nu e un proces pasiv0 ci presupune înţele1erea0 interpretarea şi inte1rarea informaţiei primite în modele de cunoaştere proprii (imba<ul spaţiului 'cesta face obiectul de studiu al proxemicii0 disciplină nouă0 fundată de Eduard Dall în anii S6N ai secolului nostru Ea studiază proprietăţile educaţionale ale spaţiului0 precum şi modalităţile de folosire optimă a acestor proprietăţi )deea de la care se porneşte este că orice individ are tendinţa de a5şi revendica un spaţiu al său0 spaţiul din <urul trupului său0 pe care5l marc3ează ima1inar0 îl consideră drept spaţiul său personal0 ca o prelun1ire a propriului său trup Lncălcarea acestui spaţiu lezează profund individul0 creBnd disconfort0 stBn<eneală şi c3iar stări conflictuale 7iecare individ tinde să menţină o distanţă între el şi celelalte persoane sau lucruri Lşi crează un Qspaţiu5tamponR de o anumită marime0 formă sau 1rad de permeabilitate0 care are importante funcţii psi3osociale: de protecţie0 intimitate0 si1uranţă0 odi3nă0 reverie Ln limba< curent se spune: Qîl ţine la distanţăR sau Qprieten apropiatR0 ilustrBnd faptul că relaţiile interumane se pot exprima spaţial 4entru persoanele străine sau nea1reate păstrăm un spaţiu mai mare în <urul nostru0 pentru persoanele apropiate sau iubite reducem acest spaţiu pBnă la anulare 7iecare tip de relaţie presupune o distanţă caracteristică între indivizi0 orice încălcare 1enerBnd stress şi bloca<e de comunicare Ln plan mai 1eneral0 modul în care folosim spaţiul de comunicare are determinaţii culturale şi sociale specifice Ln lumea afacerilor0 de exemplu0 spaţiul este în relaţie directă cu ran1ul individului: pe măsură ce avansează în funcţie0 cresc dimensiunile biroului său Ln privinţa spaţiului familial (al casei de locuit)0 accesul persoanelor străine este extrem de selectiv0 în funcţie de tipul de relaţii pe care acestea le au cu propriatarul .

-odalitatea non5verbală a comunicării este frecvent întrebuinţată în procesele de insruire0 învăţămBnt0 artă dramatică0 şi în medicină Există corelaţii între mesa<ul verbal şi cel non5verbal transmis de individ +Bnd între cele două mesa<e există dicordanţă0 oamenii au tendinţa să se bizuie pe mesa<ul non5verbal întrucBt este0 de re1ulă0 mai sincer0 mai puţin supus controlului conştient +ecetările efectuate în domeniul comunicării au evidenţiat existenţa unei le1ături directe între nivelul de pre1ătire0 statusul social şi disponibilităţile de vorbire ale unei persoane si numarul de 1esturi utilizate de ea pentru a transmite un mesa< +u cBt o persoană este mai instruită şi se află mai sus pe scara ierar3iei sociale0 cu atBt reuşeşte mai bine să comunuce mai bine prin cuvinte şi fraze 'stfel de pesoană utilizeză în principal limba<ul verbal (bo1at şi diversificat)0 în timp ce persoanele mai puţin instruite se bazează într5o mai mare măsură pe 1esturi şi cuvinte p 1"6 -i3alcea ) 0 +onsultant 'sociaţia de +omunicare Et3os +3iribucă 2 0 9ociolo1ia +omunicării0 +urs 'n )))0 p 1$0 "NN% 9tanton N 0 +omunicare0 p " şi #0 Ed Itiinţă U *e3nică0 Hucureşti0 1MM% (upu ) 0 Tanc ) 0 9ociolo1ie -edicală0 *eorie şi 'plicaţii0 p 11N0 1110 11" şi 11#0 Ed 4olirom0 )aşi0 1MMM )bid 0 p 1"6 .

Nevoia de a influenţa reprezintă nevoia de a provoca o reacţie0 o sc3imbare de opinii0 credinţe0 comportamente0 atitudini -i<loace pentru îmbunătăţirea capacităţii de a influenta: a +larifica5ti obiectivele 2acă ştii clar care este rezultatul la care vrei sa a<un1i transmiţBnd un mesa<0 susţinBnd o conversaţie0 etc0 iţi va fi mult mai uşor să obţii ceea ce vrei b 9tructurează5ţi 1Bndirea 2esenează sau vizualizează 3arta mentală a modului cum vei a<un1e sa obţii rezultatul Ln acest fel iţi va fi mult mai uşor să urmezi paşii necesari pentru a a<un1e la obiectivul stabilit c 4re1ăteşte5te să influenţezi 'tra1e cBt mai multe informaţii cu privire la tema conversaţiei 9trBn1e cBt mai multe informaţii cu privire la interlocutorul tău: află cum 1Bndeşte0 ce tip de prezentare are mai mari şanse de a îl influenţa5verbala0 vizual0 combinată! 1ăseşte puncte comune pentru a putea iniţia conversaţia: interese comune0 etc d 'si1ură5ţi timpul necesar pentru conversaţie 'si1ură5te încă de la inceputul conversaţiei că ai timp să parcur1i etapele stabilite anterior pentru atin1erea obiectivelor propuse e 'r1umentează 4rezintă5ţi cu claritate obiectivele conversaţiei0 ar1umentează5ţi ideile f &ecapitulează 2in cBnd în cBnd în timpul conversaţiei recapitulează concluziile intermediare la care ai a<uns 'sta te va a<uta să ştii permanent unde te aflii (comparBnd cu 3arta mentala realizata) si cat mai ai de parcurs pana la atin1erea obiectivului final .Nevoia de intimitate 5 fiecare dintre noi avem =1rădina noastră secretă= acea parte din noi pe care nu o vom pune nimănui niciodată 2e asemenea avem partea noastră de intimitate =în doi= 5 acea parte pe care o putem împărtăşi numai cu partenerul si care nu va fi transmisa niciodata mai departe de relaţia de cuplu Nivelul % 5 discuţiile clişeu 5 discuţii despre obiecte şi evenimente care nu au nici o le1ătură cu persoanele care comunica Ex: discuţiile despre vreme0 discuţiile despre politică0 fotbal0 etc Nivelul $ 5 raportarea faptelor 5 acele discuţii în care referirea la propria persoană este implicată dar referirea nu este directa Ex: =am auzit căV=! =am văzut ieriV=0 =am fost săptămBna trecuta la = Nivelul # 5 evaluări şi idei personale 5 acele discuţii în care referirea la propria persoană presupune şi un anumit 1rad de dezvăluire personală (se realizează la nivelul co1nitiv) Ex: eu cred căV=0 =eu sunt = Nivelul " 5 sentimente0 emoţii5 acele discuţii in care referirea la propria persoana presupune dezvăluirea mai profunda (se realizează la nivel afectiv) Ex: =îmi place săV=0 =mi5e frica să != Nivelul 1 5 împărtăşire completă 5 acele discuţii care presupun desc3idere totală0 discuţii care se realizează cu persoanele cele mai apropiate (partener0 părinte0 prieten de suflet0 preot0 psi3oterapeut0 etc) 2istantele 9paţiale în +omunicare Exista $ tipuri de distanţe: distanţa intimă0 distanţa personală0 distanţa socială distanţa publică 1 2istanta intimă 5 aşa numita distanta =corp la corp= 5 maximum 1% 5 $N cm 5este distanţa la care vocea are un rol minor0 distanţa în care acceptăm numai persoanele foarte apropiate: parteneri0 părinţi0 fraţi6 surori " 2istanţa personală 5 este distanta =familiară= 5 $%5>% cm pana la maxim 1"% cm 5 distanţa în care vocea este familiară0 normală0 distanţa în care acceptăm persoanele familiare nouă5prieteni0 cole1i0 cunoscuţi # 2istanta sociala 5 1"%5"1N cm 5 este distanţa pe care o impunem în sc3imburile sociale cu persoanele noi pe care le cunoaştem0 cu partenerii de afaceri0 etc (a aceasta distanţă vocea este plină0 distinctă0 mai intensă $ 2istanţa publică 5 pBnă la > %N m5 este spaţiul în care acceptăm orice persoana necunoscută (a această distanţă discursurile este formalizat0 1esturile sunt stereotipe0 formale 5.6.

NEVOIA DE A FI ASCULTAT.n an1a<at duce la bun sfBrşit un proiect foarte important pentru firmă .bţine o primă0 care nici măcar nu este oferită direct de sef0 ci îi este oferită odată cu salariul de la contabilitate El nu va simţi aprecierea pentru ceea ce a făcut .ltimele trei nevoi fundamentale prezentate sunt esenţiale pentru înţele1erea mecanismului prin care se realizează motivarea unei persoane A nevoia de a fi recunoscut A nevoia de a fi apreciat A nevoia de a influenta 4. AUZIT.neori un simplu =Hravo=0 spus cu sinceritate0 face mai mult decBt orice prima -ăcar din cBnd în cBnd ((a anumite intervale de timp)0 conducătorul or1anizaţiei trebuie să ofere aprecierile sale directe an1a<aţilor0 pentru a oferi feed5bac:5ul necesar alimentării ima1inii de sine (sunt important pentru şef0 pentru or1anizaţia în care lucrez=0 =conducerea işi dă seama de valoarea mea şi de importanţa mea pentru firma=0 etc) 3. INTELES Lntr5o relaţie suntem întotdeauna #: eu0 tu si relaţia dintre noi Ln momentul în care spun ceva0 important este ca mesa<ul să a<un1ă la celalalt în acelaşi fel în care l5am transmis0 adică să fiu receptat şti înţeles *este efectuate cu privire la ascultare au demonstrat ca o persoană obişnuită îşi poate aminti numai %N ? din ceea ce a ascultat (dacă este c3estionată imediat) şi numai "%? după " luni 7enomene pot perturba comunicarea: a bloca<ul b bruia<ul c filtrarea informaţiei d distorsiunea informaţiei a Hloca<ul 5 întreruperea completă a procesului comunicaţional din cauze fizice0 materiale sau cauze psi3olo1ice (persoană inabordabilă) Efecte psi3olo1ice: Lntr5o relaţie directa (faţă în faţă) 5 stare de <enă şi reacţia de fu1a! &elaţie la distanţă 5 stări de anxietate0 a1resivitate0 teamă0 etc .Nevoia de a fi Apreciat Este nevoia de a avea sentimentul că sunt importanţi pentru persoanele cu care stabilesc relaţii de comunicare *răim într5o societate in care suntem foarte devalorizaţi ) Wedem întotdeauna ceea ce nu a făcut celalalt0 nu şi ceea ce a făcut 'ceste părti ne1ative0 repetate de mii si mii de ori sterilizează relaţiile0 slăbesc încrederea în forţele proprii0 în capacităţile noastre de a realiza ceva ) Ex": .1 7oloseşte mi<loace vizuale 7olosirea mi<loacelor vizuale asi1ură reamintirea de către interlocutor a unei cantităţi mai mari de informaţie din între1ul care a fost trimis 9tudiile au arătat ca ne amintim: "N ? din ceea ce auzim #N ? din ceea ce vedem %N ? din ceea ce vedem si auzim >N ? din informaţia despre care s5a discutat (presupune implicarea ambilor parteneri) MN ? din ceea ce aplicam0 exersam Ln timpul conversaţiei foloseşte sc3eme0 desene0 ima1ini care să îşi susţină ar1umentele (asă aceste sc3eme interlocutorului *recBnd din nou prin ele0 îşi va aminti mult mai mult decBt în urma unei simple conversaţii .Nevoia de a fi Recunoscut Ln orice sc3imb informaţional între două sau mai multe persoane0 deci în orice proces de comunicare inter5personală apare nevoia de a fi recunoscut: nevoia ca celalalt să conştientizeze prezenţa mea0 valoarea informaţiei pe care o transmit0 etc Nevoia de a fi recunoscut funcţionează în strBnsă le1ătură cu următoarea nevoie0 aceea de a fi apreciat 2.

(imita extrema a bloca<ului comunicare5X autismul (imposibilitatea morbidă de a comunica) 5 este de ordin patolo1ic b Hruia<ul5 perturbarea parţiala şi tranzitorie din cauze fizice0 materiale (sursă de z1omot) sau cauze psi3olo1ice (a receptor informaţia transmisă a<un1e parţial sau c3iar modificat Ln aceste cazuri apare nevoia de interpretare şi implicit modificarea semnificaţiei iniţiale a mesa<ului Lnţele1erea unui mesa< presupune potrivirea informaţiei primite în tiparele mentale existente (în 3arta mentală a interlocutorului) +e doreşti să îmi comunici -esa<ul iniţial +e îmi spui de fapt +e înţele1 eu +e reţin eu +e accept eu +e am înţeles eu ca doreai sa îmi comunici -esa<ul final Darta -entală +e esteY Este o structură con1nitivă prin intermediul căreia persoana realizează sortarea informaţiilor0 conectarea acestora cu alte informaţii din cate1orii similare0 etc +Bnd folosim 3ărţile mentale Y Ln orice proces de comunicare în care suntem implicaţi Exista un tipar al 3ărţilor mentale Y *iparele mentale sunt diferite de la persoana la persoana şi de asemenea sunt diferite pentru aceeaşi persoană în diferite momente (ele se sc3imbă0 se adaptează în funcţie de necesităţile mentale actuale) +e le1ătură are 3arta mentala cu comunicareaY +omunicarea eficientă presupune împărtăşirea aceluiaşi sens al mesa<ului0 deci potrivirea celor doua 3ărţi mentale (ale emiţătorului şi receptorului) astfel încBt să rezulte acelaşi sens c 7iltrarea )nformaţiei5 transmiterea voluntară şi recepţionarea unei părţi a informaţiei &eceptorul6 emiţătorul apar ca filtre de informaţii Este întotdeauna voluntară (ţine de intenaţionalitatea subiectului) 7actori: psi3o5individuali! de natură psi3o5socială! de natură psi3o5 or1anizaţională (tendinţa şefilor de a nu transmite subordonaţilor toată informaţia) Efecte ne1ative: de1radarea comunicării0 nu se transmite exact ce trebuie! amplificarea6 diminuarea semnificaţiei unor informaţii: succesele0 nereuşitele! influenţează randamentul muncii d 2istorsiunea )nformaţiei 5 de1radarea involuntara a informaţiei în cursul transmiterii de la receptor 5 emiţător0 cBnd informaţia are de parcurs mai multe veri1i intermediare *rec mai toate informaţiile însa denaturate 8 Empatia Empatia este una din condiţiile necesare şi suficiente care facilitează comunicarea Empatia presupune acceptarea necondiţionată a ideilor0 sentimentelor0 credinţelor celuilalt0 c3iar dacă acestea sunt diferite de propriile modele de referinţă0 de modul subiectiv de a privi respectivele informaţii Empatia presupune a te pune în postura celuilalt0 fără însă a pierde contactul cu propria persoana Empatia presupune =rezonanta= cu celalalt &ăspunsuri non empatice &ăspunsuri empatice *e simţiV 4oate căV 2in punctul tău de vedereV -ă întreb dacăV 2upă tineV Nu ştiu daca am înţeles bine dar V 2aca aş fi în locul tăuV Nu sunt si1ur ca am înţeles bine darV Zie ţi se pare că V +orectează5mă te ro1 daca 1reşesc darV GBndeşti căV E posibil caV +rezi caV 4oate ca tu 1Bndeşti căV Lmi pui căV 'm impresia că vrei să spui căV 'scultarea 'ctivă (empatică) A &eceptorul este pre1ătit să asculte5acest lucru se poate transmite atBt verbal (am la dispoziţie un sfert de ora numai pentru dumneavoastră0 vă ascult) sau nonverbal (adoptarea unei posturi corespunzătoare0 desc3ise! centrarea atenţiei pe celalalt0 etc) .

A &eceptorul menţine contactul vizual cu interlocutorul0 încuviinţează0 manifestă interes0 confirma prin mişcări ale capului faptul că a înţeles mesa<ul0 menţine o poziţie desc3isă0 transmite interlocutorului expresii ale empatiei (un zBmbet pentru a confirma înţele1erea0 un sunet aprobator) A &eceptorul pune întrebări pentru a5şi confirma înţele1erea corectă a mesa<ului dar nu întrerupe interlocutorul decBt atunci cBnd acest lucru este posibil (nu îl face pe interlocutor să îşi piardă ideile0 nu întrerupe brusc comunicarea)! parafrazează ceea ce spune interlocutorul A &eceptorul luptă pentru a evita distra1erile şi rezumă mental din timp în timp receptorul se centrează pe conţinut! cBntăreşte faptele evidente! nu <udecă0 nu evaluează pBnă nu înţele1e în totalitate ascultă modulaţiile vorbitorului0 tonalitatea vocii0 este atent la ritmul respiraţiei acestuia şi încearcă să se adapteze la ele Erori in ascultarea activa a Exa1erarea +3iar îl urăşti pe seful tău b &edimensionarea Dai că nu e aşa de rău precum pare c 'dău1area .misiunea te5ai sculat tu cu fata la cearceaf astăzi e 'nticiparea probabil că iţi doreşti că seful tău să fie dat afară f &amanearea in urma ieri spuneai că = 1 'nalizarea 5 eşti stresat pentru că crezi că seful tău 3 &epetarea de tip =papa1al= repetarea cuvBnt cu cuvBnt a informaţiilor 1.neori iţi vine sa ii spui cate una d .NEVOIA DE A SPUNE Este nevoia de a transmite informaţii celor din <urul nostru 4ermanent simţim nevoia să spunem ceva0 să arătăm0 să explicăm0 etc 2acă simţim nevoia să spunem ceva semnificativ pentru noi şi nu o facem0 transmiterea informaţiei se va realiza involuntar0 inconştient0 într5un mod mascat (Ex: prin stări de tensiune0 anxietate0 a1resivitate0 sau c3iar somatizări în cazul unui mesa< ne1ativ refulat) 2ar cum şi ce spunemY +omunicarea se realizează: A 1N? prin cuvinte -esa<ul verbal trebuie sa fie: clar0 simplu0 uşor de urmărit0 să utilizeze un vocabular adecvat persoanei cu care vorbim A #N? prin tonul vocii (variaţii ale înălţimii sunetelor0 tăria lor0 rapiditatea vorbirii0 calitatea vocii) A #N? se realizează prin expresia privirii si a feţei (un zBmbet0 o încruntare0 contactul vizual direct sau evitarea acestuia0 durata contactului vizual0 etc) A #N ? se realizează prin expresia între1ului corp 5 1esturi (mişcări ale mBinilor care susţin mesa<ul)0 poziţia corpului0 orientarea acestuia fata de interlocutor0 proximitatea0 contactul corporal! 2eci mintea şi corpul reprezintă un sistem complex prin care comunicăm 5 ele trebuie să se susţină una pe alta 2in totalul sentimentelor transmise de o persoana: A > ? se transmit prin intermediul cuvintelor A #@ ? se transmit prin tonul vocii A %% ? prin expresia fetei si postura +omponentele +omunicării non5verbale: -imica5privirea: desc3isă sau evitantă0 fixă sau mobilă! zBmbetul sau 1rimasele! mişcarea sprBncenelor0 etc +ontactul vizual este foarte important în comunicare: s5a demonstrat că nu putem menţine contactul vizual cu o persoană necunoscută mai mult de N > s (media este de N $ s) 2e asemenea s5a demonstrat că într5o conversaţie aproximativ %N56N? din timp comunicarea este susţinuta de contact vizuale intre cei " (sau mai mulţi) parteneri Gestica 5 mişcarea mBinilor0 bătutul din picior0 privitul repetat la ceas0 aran<area ritmică a părului etc Gesturile pot fi: obişnuite (ex: ridicarea de1etelor de către elevi cBnd vor să răspundă0 ridicarea mBinii cBnd vrei să opreşti un taxi0 1estul de =la revedere=0 etc)! 1esturi simbolice (ex: 1esturile folosite în interiorul unor 1rupuri şi a căror semnificaţie este cunoscută numai de acestea) .

4ostură 5poziţia corpului: poziţie relaxată0 desc3isă0 ocupBnd tot spaţiul în care stăm5 încredere în propria persoană! utilizarea numai a unui colt de scaun0 mBinile strBnse la piept şi cu picioarele încrucişate 5 înc3idere0 teamă0 neîncredere în propria persoană! 'titudinea 5 relaxată0 1ravă0 serioasă0 înc3isă0 respin1ătoare0 desc3isă0 ezitantă etc Westimentaţia 5 culorile0 accesoriile0 modelul 3ainelor0 lun1imea sunt toţi atBţia indicatori ai sistemelor personale de valori: stil extrava1ant0 clasic sau sport Hariere în comunicare în timpul transmiterii informaţiilor 'bordarea din partea emiţătorului &eacţii posibile ale receptorului 1 2iri<ează0 dă ordine =7aci cum spun eu că aşa e bine= &ezistenţa0 combatere " 'meninţare =2acă te mai aud că te mai plBn1i vreodată = &esentimente0 furie0 sentimente ne1ative # 4redică0 face morală =+e crezi că la muncă totul e frumosY=! RLnvaţă să ai răbdare= Lnc3idere0 sentimente ne1ative0 contra5moralism (combatere) $ +onsiliază0 oferă soluţii =7ă aşa cum spun eu ca aşa e cel mai bine= )ntensificarea dependentei0 rezistenţă % Kudecă0 critică0 condamnă =Nu faci nimic bine=! =*u eşti de vina ca = 9căderea stimei de sine0 combatere 6 Elo1iază0 secondează =*e5ai descurcat minunat0 esti cel ma) bun0 ca întotdeauna = &eacţie de apărare 5 fie ca mesa<ul este ca o supra5 valorizare (deci data viitoare emiţătorul aşteaptă mai mult)0 fie că tentativa de manipulare > Lncearcă să convin1ă ='ici ai 1resit0 uite0 daca = 9entimente de inferioritate0 inadecvare @ &idiculizează0 ia în ras ascultătorul ='tBta efort pentru un lucru atBt de uşor=0 =*e5ai 1Bndit mult pana ai făcut lucrul astaY= 9căderea stimei de sine0 combatere M 'nalizează0 dia1nostic3ează =4roblema ta este ca =0 =eşti obosit 5 vina e [ 7rustrare0 frică de a nu fi înţeles 1N 'si1ură0 consolează =Nu iţi face 1ri<i0 mBine nici nu iţi vei mai aminti 9entimentul ca nu a fost înteles0 ostilitate 11 )ntero13ează =2e ce Y +e Y +um Y= &ăspunsuri false0 omisiuni0 reacţii de apărare 1" 9c3imbarea subiectului0 sarcasm0 înc3idere =Dai sa discutam de lucruri mai plăcute6mai interesante=! 9entimentul ca ar1umentele lui nu au fost înţelese0 au fost considerate irelevante0 puerile0 inexistente frustrare0 retra1ere .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful