ROMANA ŞUFANĂ

GHIDUL PROFESORULUI DEBUTANT DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
CLASA A XI-A

Editura Sfântul Ierarh Nicolae 2010

ISBN 978-606-8129-11-2

CUPRINS Prefaţă...................................................................................................... I Fundamente ale culturii române............................................................ Originile şi evoluţia limbii române Latinitate şi dacism.................................................................................. II Formarea conştiinţei istorice................................................................ III Rolul literaturii în perioada paşoptistă................................................ IV Descoperirea literaturii populare........................................................ V Criticismul junimist.............................................................................. VI Romantismul....................................................................................... Mihai Eminescu, Luceafărul.................................................................... Mihai Eminescu, Floare albastră............................................................ Mihai Eminescu, Călin (file din poveste)................................................. Costache Negruzzi, Alexandru Lăpuşneanul........................................... VII Realismul........................................................................................... I.L.Caragiale, În vreme de război............................................................ VIII Simbolismul..................................................................................... Alexandru Macedonski, Noaptea de decemvrie...................................... IX Simbolismul european........................................................................ X Prelungiri ale romantismului şi clasicismului...................................... George Coşbuc, Noapte de vară.............................................................. XI Modele epice în romanul interbelic.................................................... Romanul psihologic: L. Rebreanu, Pădurea spânzuraţilor..................... Romanul experienţei: M. Eliade, Maitreyi – Nuntă în cer....................... Literatura şi pictura.................................................................................. 2 3 5 8 10 12 12 14 14 14 15 20 21 21 22 22 24 30 30 33 33 36 38

1

PREFAŢĂ

Revenim cu o altă lucrare purtând acelaşi titlu, dar destinată acum profesorilor care predau Limba şi literatura română la clasa a XI-a. De această dată ne axăm pe studiile de caz propuse de programa şcolară în vigoare şi încercăm să realizăm dezbateri şi paralele între literatura română şi cea universală. Avem convingerea că acest ghid metodologic va fi de folos şi elevilor claselor a XI-a, ei putând rezolva exerciţii de literatură interesante, iar acest ghid se poate constitui astfel ca un caiet al elevului. Din nou, am încercat şi sperăm că am şi reuşit să utilizăm metode didactice moderne, dar ne-am limitat la cele pe care le considerăm totuşi mai potrivite pentru clasa a XI-a, cum ar fi metoda ciorchinelui, a inteligenţelor multiple, dezbaterea, studiul de caz.

Autoarea

2

I FUNDAMENTE ALE CULTURII ROMÂNE

Originile şi evoluţia limbii române (prezentare sintetică)

A). Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect: 1) Cuvintele cărămidă, condei, diac, dascăl, hrisov, horă, mustaţă sunt de origine: a. bulgară; b. greacă; c. turcă. 2) Termenii buză, copil, ceafă, grumaz, moş, vatră sunt: a. moşteniţi din latină; b. autohtoni. 3) Cuvinte precum belşug, heleşteu, hotar, şoim, tobă, viclean, gingaş, a făgădui, a cheltui etc. sunt: a. elemente moştenite din limba dacă; b. elemente moştenite din limba latină; c. elemente împrumutate din limba maghiară. 4) Cuvinte precum chiftea, musaca, haimana, dambla, mahala etc. sunt: a. împrumuturi din limba turcă; b. regiona lisme; c. elemente de argou. 5) Cuvinte precum simandicos, tacticos, a agonisi, a aerisi, a plictisi, caligrafie, sindrofie, taifas provin din: a.limba turcă; b.limba greacă; c. limba maghiară. 6) Neologismele valoare, eficienţă, efort, tandreţe, pianist sunt de origine: a. germană; b. engleză; c.franceză; 7) Cuvintele bancă, fisc, a gira, contabil, casier, partitură, pian, tenor, intermezzo, capodoperă etc. sunt împrumuturi din: a. neogreacă; b.italiană; c. franceză. 8) Cuvintele boiler, cocs, fasung, ştecăr, glaspapir, glasvand, rucsac, crenvurşt(i), bormaşină etc. sunt împrumuturi din: a.limba maghiară; b.limba greacă; c.limba germană. 9) Verbele a aduce, a face, a ieşi, a intra, a juca, a judeca, a lega, a naşte, a zice sunt: a. autohtone; b. moştenite din latină. 10) Cuvinte precum activist, procuratură, fotocameră, combinat( ca substantiv), ca şi unităţile frazeologice inginer-mecanic, inginer-economist, general-maior, satelit artificial sunt împrumuturi din: a.limba franceză; b.limba rusă; c.limba latină. 11) Cuvintele fotbal, handicap, henţ, ofsaid, suporter, şut, gol, ring, golf etc. provin din: a.limba engleză; b.limba franceză; c.limba germană. 12) Cuvintele brazdă, coasă, muncă, marfă, obraz, ogor, răzor, snop, scump aparţin: a. adstratului limbii române; b. substratului limbii române; c. stratului limbii române. 13) Cuvântul cald provine din etimonul: a.calidus (,, cald” în latina cultă); b caldus (,, cald” în latina populară).
3

14) Cuvintele automobil, certificat, bacalaureat, coşmar, fular, ipoteză, antet etc. provin din: a. limba italiană; b. latina savantă; c. limba franceză. 15) Cuvântul lat. familia ( ,, familie”) a dat în româneşte dubletul etimologic: femeie şi familie (şi din it. famiglia, cu unele sensuri din fr. famille). Mai apropiat, ca formă, de etimonul latinesc este: a.femeie; b.familie. 16) Dubletul etimologic creier şi cerebel provine din termenul latinesc cerebellum.Răspunsul corect este: a.creier este împrumutat pe cale savantă şi cerebel-moştenit; b.creier este moştenit şi cerebel-împrumutat pe cale savantă. 17) Exemplele următoare:părete, grădine, închinăciune, nouri etc.sunt: a. arhaisme; b. regionalisme; c. împrumuturi. 18) Cuvinte precum familie, veteran, colocviu, literă, arenă, fabulă, insulă provin din:a.limba latină ( împrumuturi pe cale savantă); b.limba franceză; c.limba italiană.

4

De-a iubi a giuruit. ea era. Vrednică de-a ei părinte. Traian vede astă zână. Ea domnează-n vizunie Preste turme şi păstori. Frumuseţei ei se-nchină. Deşi e învingător. Pre cel care-ar fi scapat-o. în Moldova I Între Piatra Detunată Ş-al Sahastrului Picior. Unde vulturul răsună Al său cântec amorţit. Se dă textul: DOCHIA ŞI TRAIAN de Gheorghe Asachi Sub muntele Pion. Vezi o stâncă ce-au fost fată De un mare domnitor. a ei popor. 5 . Acolo de rea furtună E lăcaşul cel cumplit. II La frumseţe şi la minte Nici o giună-i sămăna. Zece oi. Se subgiugă de amor.LATINITATE ŞI DACISM A). Dar când Dacia-au împilat-o Fiul Romei cel mărit. De Deceval. Acea doamnă e Dochie.

Şi de-a birui deprins Spre Dochia cea fugară Acum mâna a întins. Acea piatră chiar vioaie De-aburi copere-a ei sin. IV Traian vine-n astă ţară. V El pietroasa ei icoană Nu-ncetează a iubi. A ei haină aurită O preface în şăiag. Pre ea pune-a sa coroană. cu grai fierbinte. o. Schiptru-i este un toiag. Tunet din al ei suspin. Din a ei plâns naşte ploaie. Şi Dochia deseori 6 . Nici se poate despărţi. Te giur pe al meu părinte. Acea doamnă tinerică Turma paşte peste plai.III Împăratu-n van cată Pe Dochia a-mblânzi. Prin a codrului potică Ea ascunde al ei trai. Astăzi rog nu mă lăsa!' Când întinde a sa mână Ca s-o strângă-n braţ. Tronu-i iarba înverzită. Ea se-ndeamnă a fugi. Atunci ea. Traian. striga. zeu. O ursită-o priveghează. "Zamolxis. Văzând patria ferecată. De-al ei zeu scutita zână Se preface-n bolovan.

Căci cum îi este trupul de vânjos şi usor aşa îi e şi mintea. Analizaţi textul de mai jos. Se coboară cu oile. el nu se coboară decât iarna. B). Stăpân s-a desprins să nu aibă. ca cimbrul. Dar nu au răbdat mult. în câmpia fără margini.’’ 7 . au stăpânit şi câmpiile. În munţii patriei mele creşte un neam de oameni deosebit de toate celelalte care umplu şeşurile din prejur: maghiari înspre apus. Şi chiar de-o fi piatra pleşuvă . iar ierburile sunt pline de arome. miasmele şi grăsimile sunt arse si oamenii sunt uscaţi ca şi sfinţii de pe icoanele vechi. Căci fiecare e împărat în vălceaua lui dintre două dealuri. Buruienilor de mlaştină şi oamenilor greoi nu le prieşte în munte. Aerul tare e bun deopotrivă pentru florile rare şi femeile zvelte. Apoi i-au supus romanii şi i-au silit să locuiască şi câmpiile. în Ţara de Apus : „ Acolo sus. ca să facă nutreţ vitelor şi pradă pentru cei de acasă. iute la înteles lucruri grele şi gata la hotărâri viteze. Şi trupul şi sufletul lui e altfel. de sus. Acolo .Preste nouri luminează Ca o stea pentru păstori. el nu-l dă pe cel mai mănos ogar de la şeş. ori să coboară cu oştile. şi-au făcut ţările lor de sine stătătoare şi de acolo. slavii de toate naţiile de celelalte trei părţi. Aşa au făcut sute de ani dacii. când viscolul curăţă aerul şi-l face aspru ca în munte. S-au întors iar sus. pe piatră. scris de Vasile Pârvan. Ca în pustiul uscat al Arabiei. cresc brazii drepţi şi apoi şi oamenii înalţi şi uscăţivi . locul unde sa trezit pe lume.

neleneşu. La lucruri de războaie meşter. * Radu Popescu a consemnat Istoriile domnilor Ţării Româneşti. de lucruri vitejeşti. Atâta jale era. ca ştiindu-să căzut jos. de multe ori la ospeţe omorâia fără judeţu. Iară pre Ştefan vodă l-au îngropat ţara cu multă jale şi plângere în mănăstire în Putna. * în Muntenia: Letopiseţul cantacuzinesc şi Cronica Bălenilor. Citeşte cu atenţie fragmentul de mai jos: „Fost-au acestu Ştefan vodă om nu mare de statu. Bogdan vodă. precedat de un număr de 42 de legende istorice. pe lângă scrierile religioase. adunate sub titlul O samă de cuvinte. să rădica deasupra biruitorilor. cum să tâmplă din pom bun. nu pierdea nădejdea. Letopiseţul Ţării Moldovei. Amintrilea era om întreg la fire. Letopiseţul Ţării Moldovei de la Dabija – Vodă până la a-IIa domnie a lui Constantin Ioan Mavrocordat (1661-1743). prezentând istoria Moldovei de la 1595 până la Dabija – Vodă (1661) * Ion Neculce. acolo îl aflai. unde era nevoie însuşi se vârâia. mânios şi degrabă vărsătoriu de sânge nevinovat. cuprinzând istoria Moldovei de la 1359 până la a-II-a domnie a lui Aron – Vodă (1594) * Miron Costin. urma lui luasă. Mai apoi. care era zidită de dânsul. ca vazându-l ai săi. Letopiseţul Ţării Moldovei de la Aron – Vodă încoace. * Radu Greceanu a scris cronica domniei lui Constantin Brâncoveanu intitulată mai târziu Viaţa lui Constantin – Vodă Brâncoveanu.II FORMAREA CONŞTIINŢEI ISTORICE Primele semne de literatură. Şi unde-l biruia alţii. şi lucru său îl ştiia a-l acoperi şi unde nu gândeai. după moartea lui. apar în operele cronicarilor: * în Moldova: Grigore Ureche. şi feciorul său. să nu să îndărăpteze şi pentru aceea raru războiu de nu biruia. A). roadă bună iese. de plângea toţi 8 .

la acel dar fonetic de a sugera faptele prin foşnitura şi aroma graiului. că el încă au fostu om cu păcate.” [. «zădărând» pe unii şi pe alţii. cuminte şi plină de ascunzişuri ironice. portretul moral. până astăzi îi zicu sveti Ştefan vodă. putem zice. ci de «dreptate».. i decii preste vară au fostu ploi grele şi povoaie de apă şi multă înecare de apă s-au făcut. nu pentru sufletul. nu este scriitor de cuvinte «deşarte».” 9 . Aici el creează... Ce după moartea lui. că cunoştiia toţi că s-au scăpatu de mult bine şi de multă apărătură. cronicarul. Editura Minerva.. 1984.] În ultimă analiză.]. vorbeşte în pilde şi proverbe. p. prin domniile Moghileştilor. El. ci pentru lucrurile lui cele vitejeşti. Omul este privit sub o însuşire capitală sau un viţiu sub care se aşază faptele lui memorabile. [. ce ieste în mâna lui Dumnezeu. cu toată experienţa vieţii şi cu acea vecinică scrutare morală.făcând începătura să scrie despre fapte la care nu a fost martor ocular îl determină să nu vorbească şi despre sine.. carile niminea din domni.. câtu n-au fostu aşa nici odinioară. Ureche n-a avut răgaz decât să prefacă izvoadele.. ţinând cont de aprecierile critice de mai jos: ●George Călinescu – Istoria literaturii române de la origini până în prezent. turcii căutau prin toate mijloacele «să stropşească volnicia» tuturor. spre luare-aminte. când îl biruiau alţii «nu pierdea nădejdea». Cuvintele şi turnura frazei au evoluat întrun chip subiectiv. Fost-au mai nainte de moartea lui Ştefan vodă într-acelaşi anu iarnă grea şi geroasă. are un limbaj pitoresc şi bănuim că numai împrejurarea că a fost nevoit . într-o cadenţă tipică [. sintetizează. căpătând corporabilitate metaforică. Au domnitu Ştefan vodă 47 de ani şi 2 luni şi 3 săptămâni şi au făcut 44 de mănăstiri şi însuşi ţiitorul preste toată ţara”. să ridica» deasupra biruitorilor. toată mierea cronicii lui Ureche se reduce la cuvânt.ca după un părinte al său. anii trecuţi nu trebuie lăsaţi «să se înece».. fiindcă izvoadele nu-i dădeau niciun model. abia atunci cronica ar fi fost extraordinară. Dacă ar fi dus cronica până în vremea lui Vasile Lupu.] Vorbirea cronicarului e dulce şi cruntă.17: „Adevăratul dar al lui Ureche este.. adecă învăţătură» către cititor. căci ştiindu-se «căzut jos. pe Ştefan nimeni dintre înaintaşi şi nici dintre urmaşi «nu l-au ajuns» în vrednicie. Realizează portretul domnitorului. a lui Graziani şi a celorlalţi pe cari îi va descrie Miron Costin. nici mai nainte nici după aceia l-au ajunsu..” ●Ion Rotaru – „ Cronicarul (Grigore Ureche) e sfătos şi ţine să facă «nacazanie.

g. 3. e.”) constituie……. . intriga povestirii. B). c. Scopul iniţial al vo iajului în care porneşte personajul-narator este…. figuri de stil. de situaţie. C). anunţă specia…… 2. Mijloacele de transport menţionate sunt……… 5. Citiţi articolul-program intitulat Introducţie scris de Mihail Kogălniceanu şi apărut în primul număr al „Daciei literare”. Motivul pentru care tânărul vrea să vadă locul numit Balta-Albă . Tema povestirii Balta. călătoria în Orient. d. simboluri. Următorul moment este rezolvarea cerinţei de a scrie în spaţiul punctat din dreptul fiecărei cifre. cât şi în literatura română. Fragmentul citat (. a zugravului francez pornit iniţial . în timpul călătoriei spre balta 10 a. f. Balta-Albă de Vasile Alecsandri este un text ce merită citit integral. Enunţaţi trăsăturile principale şi reprezentanţii cei mai cunoscuţi ai acestui curent literar. Speram să intru într-o viaţă nouă şi plină de întâmplări originale. 4. pentru a mă rătăci câtăva vreme în câmpiile Valahiei. D).daţi-mi voie să vă istorisesc şi eu partea cea mai curioasă din călătoria mea”. litera/literele corespunzătoare unui răspuns corect şi complet: 1.Albă este…. vaporul şi căruţa. mă hotărâi a mă coborî pe uscat şi a întrerupe călătoria mea în Orient. călătoria de 24 de ceasuri la Balta-Albă. Formula de adresare de la început.Oprindu-se vaporul la Brăila..o baltă făcătoare de minuni” – este…… 7. Romantismul a fost o etapă foarte importantă atât în literatura universală. b.. Ce susţine autorul? E).. în Valahia. Identificaţi perioada paşoptistă în literatura română şi caracteristicile ei. după moda vremii.III ROLUL LITERATURII ÎN PERIOADA PAŞOPTISTĂ A). 6. Citiţi o poezie din ciclul Pasteluri de Vasile Alecsandri şi identificaţi în aceasta teme şi motive literare. curiozitatea... un brâu.

... 8. aici cu efect comic. Vizitiul leagă . în urma căruia se rupe o roată. i. 9.. În scena cazării în bordeiul unui străjer este prezent comicul…. 11 .schiţele roţii celei stricate” cu …. O sintagmă care exprimă în ce constă . spre Orient. Naratorul întreţine suspansul pe parcursul povestirii prin tehnica……. este…. 10. j. aşteptărilor înşelate.atâtea contrasturi originale”. .exotismul” Valahiei.facătoare de minuni are loc un accident. povestire în ramă.. din perspectiva călătorului străin. h.

B). Citiţi textul intitulat Monastirea Argeşului şi identificaţi motivele literare prezente. Realizaţi un eseu de 2-3 pagini care să prezinte importanţa acesteia. Citiţi un fragment din studiile şi articolele scrise de Titu Maiorescu şi încercaţi să îl comentaţi. CRITICISMUL JUNIMIST A). Societatea „Junimea” a deţinut un rol covârşitor în cadrul literaturii române. desluşiţi asemănările şi deosebirile dintre cele două opere literare. 12 . V. După lectura dramei Meşterul Manole de Lucian Blaga.IV DESCOPERIREA LITERATURII POPULARE A). B). realizând o paralelă literară de cel puţin 3 pagini.

binişor. Găseşte versuri care conţin sugestii ale purităţii superlative ale fetei de împărat. B). Personajul feminin din poem cunoaşte trei etape. ROMANTISMUL 1. pe care geniul n-a putut-o salva în felul cum vroia el. Citiţi-l în întregime şi identificaţi tablourile. Care sunt acestea? Exemplificaţi-le făcând referire la poemul Luceafărul. C). Versurile care se referă la Cătălin conţin frecvent diminutive: copilaş.. cât şi la alte texte aparţinând liricii eminesciene. dacă geniul nu cunoaşte nici moarte şi numele lui scapă de noaptea uitării. susţinea că există multiple diferenţe între omul de geniu şi omul comun. în Lumea ca voinţă şi reprezentare. în ciuda dizarmoniei dintre cele două ordini. 13 . Ba chiar se întâmplă ceva de necrezut: LUMEA ACEASTA DE JOS VINE EA SĂ SALVEZE GENIUL. “Iată aşadar că se întâmplă totuşi ceva deosebit în lumea de jos. obrăjei. Analizaţi afirmaţia eminesciană referitoare la statutul geniului: “Aceasta este povestea. care crezi că este rolul lor în text? F). nici capabil de a fi fericit. Identifică în primul tablou elemente specifice lumii basmului. Care sunt acestea şi în ce constă tranformarea fetei? D).VI. Care este rolul lor în conturarea portretului pajului? H). Mihai Eminescu este cunoscut în întreaga lume prin crearea poemului Luceafărul.” E). Iar înţelesul alegoric ce i-am dat este că. dar n-are nici noroc. La capătul poemului eminescian. un nelămurit sentiment de armonie îţi rămâne. Mihai Eminescu. El n-are moarte. cea a generalului şi cea a individualului” (Constantin Noica) Scrie un eseu despre condiţia geniului pornind de la afirmaţia de mai sus şi făcând referire atât la poemul Luceafărul.. Luceafărul A). G). pe de altă parte aici pe pământ nici e capabil de a ferici pe cineva. Arthur Schopenhauer.

Floare albastră . Mi-oi desface de-aur părul. 14 . Căci va fi sub pălărie Ş-apoi cine treabă are? Când prin crengi s-a fi ivit Luna-n noaptea cea de vară. De mi-i da o sărutare.Hai în codrul cu verdeaţă.. Mi-i ţinea de subsuoară. Nime-n lume n-a s-o ştie.. Eu pe-un fir de romaniţă Voi cerca de mă iubeşti. Şi mi-i spune-atunci poveşti Şi minciuni cu-a ta guriţă. Stânca stă să se prăvale În prăpastia măreaţă. Vom vorbi-n întunecime. Şi de-a soarelui căldură Voi fi roşie ca mărul. Dulci ca florile ascunse. Apucând spre sat în vale. Acolo-n ochi de pădure. Te-oi ţinea de după gât. Şi sosind l-al porţii prag. Pe cărare-n bolţi de frunze. Lângă bolta cea senină Şi sub trestia cea lină Vom şedea în foi de mure. Să-ţi astup cu dânsul gura. Mihai Eminescu.2. Und-izvoare plâng în vale. Ne-om da sărutări pe cale.

Călin (file din poveste) A). Eminescu . E). Identifică două elemente de decor tipice pentru poezia eminesciană a iubirii şi explică-le semnificaţia. C). l) Altă temă întâlnită în opera lui Eminescu. g) Numele prietenului lui Eminescu pe care l-a determinat să-şi scrie Amintirile . d) Localitatea unde s-a născut M. a) M. Comentează a patra strofă citată.Eminescu . ce mai faci drăguţule/ că de când nu ne -am văzut/ Multă vreme a trecut…. h) Numele cimitirului unde este înmormântat M. 15 . j) Cadrul natural în opera lui Eminescu. b) Prenumele iubitei marelui poet. k) Supratema operei eminesciene. Motivează folosirea verbelor la viitor începând cu a doua strofă citată. n) Numele de familie al părinţilor . f) Poem de dragoste care prelucrează mitul popular al Zburătorului . Stabileşte o relaţie între decor şi sentimentul sugerat de aceste versuri.Grija noastră n-aib-o nime. e) Basmul Călin (file din poveste) îşi are punctul de plecare din basmul popular Călin……. Mihai Eminescu. 3. Eminescu aparţine perioadei marilor…………. c) Sursa de inspiraţie a basmelor eminesciene . Din perspectiva cui se produce chemarea la iubire? B).. i) Numele oraşului din Austria în care a studiat Eminescu . m) Al câtelea copil este M. Cui ce-i pasă că-mi eşti drag ?" A).Eminescu la părinţi . Lucraţi pe grupe! Elevii sunt împărţiţi după tipul de inteligenţă predominant şi trebuie să rezolve mai multe sarcini: Grupa lingvistică: Rezolvaţi rebusul! Pe coloana A-B va reieşi numele poemului studiat. codruţule. D). o) Numele poeziei din care sunt următoarele versuri : Codrule. p) Cenaclu literar din care a facut parte marele poet . .

q) Numele poemului care prezintă confruntarea dintre Mircea cel Bătrân şi Baiazid . s) G. A B 16 . r) Sursa de inspiraţie în Scrisori . Eminescu poetul…….. Călinescu îl numeşte pe M.

). 6.Grupa spaţială va primi un puzzle din portretul lui Mihai Eminescu. d) derivat cu sufix diminutival de la cuvântul muscă (pl. c) forma literară a cuvântului locustă . imitând personajele. 11. pe care va trebui să îl asambleze. 9. …………………………… Grupa naturistă trebuie să rezolve testul grilă despre insectele participante la nunta gâzelor: 17 . 2. 1. 6. 3. Figuri de stil sonore : 6. b) mireasa din nunta gâzelor . 12. Grupa kinestezică trebuie să joace scena nunţii. Grupa matematică trebuie să rezolve careul cu parolă: CAREU CU PAROLE 3 12 1 6 8 10 4 9 11 2 7 5 a) bărbat care se ocupa cu poftirea şi cinstirea oaspeţilor la nunţile ţărăneşti. 4. 11. Grupa muzicală trebuie să aleagă o muzică potrivită pentru a acompania recitarea poeziei. 10. f) sinonimul lui molatic . 8. 7. e) omonimul lui prea luminat .9 …………………………… 6.

VIOREAUA A F Vioreaua nu este plantă ierbacee. A F Furnicile nu depun ouă. roz sau albă. cap. A F Corpul albinei este alcătuit cu păr scurt si foarte des. FURNICA A F Furnica are aripi. A F Vioreaua face parte din familia liliaceelor. A F Cel mai mic fluture are aripile de 30 cm. 18 . păduri tropicale sau munţi. A F Vioreaua poate fi albastră. Australia şi Tasmania. A F Furnicile au o conducătoare numită regină. A F Albina are o singură culoare. Scoţia. ALBINA A F Locul preferat al albinelor esre deşertul. A F Lumina este produsă numai de masculi. torace. A F Viaţa licuriciului are 4 stadii. A F Lăcusta mănâncă frunze.TEST Încercuiţi litera A dacă consideraţi că enunţul este adevărat sau litera F dacă consideraţi că enuntul este fals: FLUTURELE A F Fluturele traieşte în deşert. A F Aripile fluturelui sunt acoperite cu solzi. subţire. A F Culoarea lăcustei este exclusiv verde. LICURICIUL A F Trăieşte în Anglia. împărţit în trei: abdomen. LĂCUSTA A F Lăcusta are un corp lung. Noua Zeelandă.

.. pre obiceaiu. închis-au poarta şi. Şi cu adevărat era groază a privi 19 . de pre zăbrele afară săriia. cădea mulţi. îi părea că ş-au răscumpărat inema” Alexandru Lăpuşneanul „În minut.... au vrutu să să curăţească şi de vrăjmaşii săi cei den casă. au întratu într-înşii.. îi loviră...4. de-şi frângea picioarele. după atâta nedumnezeire..... Şi au învăţat cu taină într-o zi lefeciii cari i-au avutu striini. slujitorii...... silindu-se a râde ca să placă stăpânului. capitolul intitulat Când au omorât Alixandru Vodă 47 de boieri şi stabiliţi. El râdea....... Nici alegea pe cei vinovaţi. pre carii îi prepusese el că pentru vicleniia lor au fostu scosu den domnie... simţea părul zburlindu-i-se pe cap şi dinţii săi clănţăind. ce şi slujitorii... el luasă pre Moţoc de mână şi se traseră lângă o fereastră deschisă de unde privea măcelăria ce începuse... Şi aşa.. fără altă curte... ci unul ca altul îi punea supt sabie........ Costache Negruzzi..... Şi au pieritu atuncea 47 de boiari.. intrară şi năpustiră cu săbiile în ei..... în Iaşi.. Letopiseţul Ţării Moldovei „Alexandru vodă dacă s-au curăţitu de toată grija denafară şi au adusu şi pre doamnă-sa Ruxanda şi fiii săi den Ţara Muntenească.......... Şi au chiemat...... DEOSEBIRI .. şi alţi ostaşi.. de-i snopiia şi-i giunghia. asemănările şi deosebirile între cele două puncte de vedere: ASEMĂNĂRI ...... într-un tabel.... Cât pentru Lăpuşneanul. deaca au întratu în curte....... aduşi de căpitanul de lefecii.. după învăţătura ce au avutu.. toţi slujitorii de pe la spatele boierilor scoţând junghiurile..... de i-au supusu în curtea cea domnească....... nu numai boiarii..... ce nu s-au băgatu în seamă..... în Letopiseţul Ţării Moldovei de Grigore Ureche. B) Citiţi. carii fără nicio grijă şi de o primejdie ca aceea negândindu-se... ca nişte lupi într-o turmă fără niciun păstoriu. iar Moţoc. Alexandru Lăpuşneanul A) Citiţi nuvela istorică scrisă de Negruzzi şi apoi rezumaţi-o pe momentele subiectului. boiarii la curte..

echitabil. realism şi romantism. rău.. născoci feluri de schingiuiri. nutrind temeri mistice. lucid (. tacâmurile mesii se făceau arme în mâna lor. .. ciuntea şi seca pe care avea prepus”.. Închipuiască-şi cineva într-o sală de cinci stânjini lungă şi de patru lată. fără arme. Doamnă!” 3 „Capul lui Moţoc vrem. nesocotind ranele ce priimeau. masa se răsturnase. se încleştau cu furie de gâtul ucigaşilor şi. Patruzeci şi şepte de trupuri zăceau pe parchet! În lupta şi trânta aceasta. C) Argumentaţi alegerea celor patru mottouri. deşi răniţi. mulţi însă din cei mai juni se apărau cu turbare. făcând referire la acţiunea celor patru părţi ale nuvelei: 1 „Dacă voi nu mă vreţi. surprinşi mişăleşte pe din dos.” 2 „Ai să dai samă. Slugile boierilor. Odată cu omorul de sus. călăi şi osândiţi luptându-se unii cu furia desnădejdei şi alţii cu aprinderea beţiei. începuse uciderea şi în curte.).această scenă sângeroasă. plecară de fugă”. cădeau făr-a se mai împrotivi.. G) Alcătuiţi un eseu de 2-3 pagini în care să vă exprimaţi acordul sau dezacordul cu următoarea afirmaţie: „Alexandru Lăpuşneanul e alcătuit din contraste tari. îi strângeau păn-îi înăduşeau. o sută şi mai mulţi oameni ucigaşi şi hotărâţi spre ucidere. Scotea ochi.” 4 „De mă voi scula. talgerele.„m-am arătat cumplit. Dacă vreunul apuca vreo sabie.„Dar pentru ca să nu uite dorul lui cel tiranic de a vedea suferinţi omeneşti.„Proşti. tăia mâini. vărsând sângele multora.. văzându-se lovite fără veste de soldaţi. necruţător. neavând nicio grijă. pre mulţi am să popesc şi eu. Cei mai bătrâni mureau făcându-şi cruce. îşi vindea scump viaţa. F) Citiţi cu atenţie scena care implică personajul colectiv în nuvela istorică şi apoi în romanul Răscoala de Liviu Rebreanu şi alcătuiţi caracterizarea lor. eu vă vreu... unii. dar mulţi” E) Demonstraţi că nuvela Alexandru Lăpuşneanul de Costache Negruzzi poate fi încadrată la clasicism. un făţarnic. dar în sfârşit nu mai rămasă niciun boier viu. ţinând cont de următoarele citate din text: .. eroul romantic închipuind pe tiran” (Zoe Dumitrescu-Buşulenga) 20 . Unul Dumnezeu ştie de nu mi-a părut rău şi de nu mă căiesc de aceasta” . Boierii. scaunele. Mulţi lefecii periră. ulcioarele se spărsesără şi vinul amestecat cu sânge făcuse o baltă pe lespezile salei.” D) Realizaţi caracterizarea protagonistului nuvelei.

ce s-a mai făcut cu tâlharii prinşi astă-primăvară? Tâlharii fuseseră osândiţi la diferite pedepse şi desigur acum e rau şi aşezaţi la locurile de muncă... Aoleu. Stavrache..” C) Folosind metoda ciorchinelui. iar apoi realizează un eseu de 2-3 pagini în care să demonstrezi că este o nuvelă psihologică în care apar accente naturaliste. n-o veni?.. întrebă distras d. Atunci. L. .. realizează caracterizarea lui Stavrache. Stavrache îşi ridică aşa de sus interesanta-i clădire de ipoteze. Dar o să-ndraznească să se mai întoarcă? . ce mai judecători! .. Dar dacă-i vine aşa o nebuneală sergentului să spuie că el e stăpânul averii.... ba! .. O veni?. 21 . subliniază cu citate din text obsesia personajului: „-Dar. Pe când d. Da! Dar sergentul se poate întoarce... nici vorbă n-a fost la judecată despre popa. dar atunci procurorul îl rade şi-l tunde de-a binele... ce-i de făcut? .VII REALISMUL I. În vreme de război A) Citeşte cu atenţia nuvela În vreme de război. Da. popa..... iacătă altă scrisoare: e tot de la Turnu-Măgurele – de astă-dată însă e slovă străină. Dar dacă îndrăzneşte şi se-ntoarce?. Care va să zică.. întâmple-se orice s-o întâmpla! Că odată a purtat barbă şi plete. Caragiale. despre capul şi gazda tâlharilor.... din gândul hangiului. B) Având în vedere fragmentul de mai jos.

şi istorioara orientală rezumată mai jos: Lui Ali-ben-Mohamet-ben-Hassan îi moare tatăl şi în ultimele momente de viaţă acesta îşi sfătuieşte fiul ca niciodată în viaţă să nu se abată de la drumul cel drept. iar el rămâne singur.. Ali are tot ceea ce îşi doreşte. În slava-nvierii îneacă oftarea..VIII SIMBOLISMUL Alexandru Macedonski. Cu ultimele puteri.. D) Realizează o legătură între partea a II-a a poemului scris de Macedonski.Drumul ocolit .Emirul . Ali are o viziune a Mekăi. dar 22 .Drumeţul pocit .Meka . Tânărul emir constată dificultatea drumului ales: oamenii şi animalele mor.Drumul drept B) Identifică în versurile următoare două motive literare romantice : Şi flacăra spune : « Aduc inspirarea ». însoţit de un convoi şi mergând pe drumul drept. Ali porneşte spre Meka. Noaptea de decemvrie A) Citeşte poezia şi găseşte explicaţii simbolice pentru următoarele elemente: . pleacă spre ceeaşi direcţie şi Pocitanben-Pehlivan. » C) Identifică în descrierea Bagdadului elemente ce ţin preponderent de estetica simbolismului şi de cea a parnasianismului : metafore. şi tânăr refii.Meka cerească . Odată cu el. Noaptea de decemvrie. şi cântă.. Avut şi puternic Emir voi să fii. dar este mereu chemat de fascinaţia Mekăi – cetatea sfântă a musulmanilor.. Ascultă.. Devenind emir al Bagdadului.Meka pământească . un drumeţ pocit care vrea să ajungă la Meka pe căi ocolite. cuvinte cu rezonanţă exotică etc. Atras de acest ideal.

În acelaşi timp. F) Identifică trăsăturile simboliste şi parnasiene în text. 23 . îl vede pe drumeţul pocit intrând pe poarta Mekăi.este slăbit şi nu o poate ajunge. E) Comentează fgurile de stil prezente în poem.

Sunt ochi splendizi de după voaluri. ca-ntr-o ceaţă. nicidecum Culoare.IX SIMBOLISMUL EUROPEAN A) Comentează următoarele versuri şi determină trăsăturile curentului simbolist: . cântecele.Natura e un templu ai cărui stâlpi trăiesc Şi scot adesea tulburi cuvinte. Nuanţa. mai libere-n eter.. Mai vagi. Ori aştrii-n azurii grămezi Pe dulci. Zi ezitând în amiezi. Corespunderi) . plutind pe toate.. Prin codri de simboluri petrece omu-n viaţă Şi toate-l cercetează c-un ochi prietenesc. Nuanţa eu râvnesc s-o caut.. De vis cu vis.…Ca nişte lungi ecouri unite-n depărtare 24 . tomnatice fundaluri. Imparele prefer. Alege vorbele ce-ţi vin Să pară scoase din confuzii: Ah. gri iluzii De Tulbure în Cristalin. Baudelaire. Fiind în tot.Vreau muzicii întâietate! Astfel. Arta poetică) .” (C. Nuanţa doar-îngemănare. de corn cu flaut ! » (Paul Verlaine.

Nimic nu-l mai desfată. smirna. superbe guri râzând De furii. Nici plebea care moare în curte la palat. sunet se-ngână şi-şi răspund. …O. Bogat dar trândav. Savantu-i care-i bate monezi n-a izbutit Din trupu-i să stârpească tot ce e pervertit Şi-n băile de sânge la Roma renumite N-a mai putut să-nvie cu leacuri tă inuite 25 . adânc. Parfum. care cântă Tot ce vrăjeşte mintea şi simţurile-ncântă.…A. Bufonul. Nu poate pe-acest bolnav pervers să-l mai înşele.” (Charles Baudelaire. U. nici vânata. ciclica vibraţie a mărilor verzui. brun Ce zumzăie pe câte vreo proaspătă duhoare …I. verzi ca nişte câmpii. trufaşe. tămâia. stridenţe şi înfrângeri…” (Arthur Rimbaud.. Dulci ca un ton de flaut. Vocale) .Sunt ca un prinţ pe-o ţară de negură stăpân. Luxosu-i pat în rece mormânt e prefăcut Şi doamnele de-onoare. Corespunderi) . care-l găsesc plăcut. Care de scârba curţii slugarnice şi vane Stă plictisit cu câinii şi alte lighioane. culoare. -Iar altele bogate.Într-un acord în care mari taine se ascund. Purtând în ele-avânturi de lucruri infinite. fără hotare. prihănite. Ca moscul. Nu ştiu ce desfrânate găteli să mai scornească Să-l facă pe-acest june schelet să le zâmbească. Ca noaptea sau lumina. Sunt proaspete parfumuri ca trupuri de copii. tânăr şi totuşi prea bătrân. plin de snoave şi tare-n zeflemele. sânge ftizic. nici jocuri.. trâmbiţa veciei. purpuri. de beţie sau de căinţi pătrunse. brâu catifelat de muşte-n roiuri. ambra.

şi-ai să mă iubeşti. Sus ancora spre darnici atoli şi blânde oaze! Un greu Plictis. Dar dacă. cititor.. nopţi! Nici ocrotite. de răul călimării. Să fug! Să fug aiurea! Sunt păsări fericite Să zboare între ceruri şi spume neperechi! Nimic. Cu tot desfrâu-i melancolic.” (Charles Baudelaire. Briza mării) “Tu. citite. suflet. iar cărţile. ispitind furtuna. Arunc-o! vei citi-o-n van. iscodind c-un geamăt Un rai ce deopotrivă-l vrem. Această carte s-o arunci. suprem! Şi. tăcut. clocite ape ce vin din râul Lethe. ascultă-i cum cântă. fără. bucolic. vrednic scormoneşti Cu ochiu-n râpi adânci. pierduţi la antipozi… Dar. înaltele catarge Sunt. în care speranţe crude gem. la sân cu prunc roz-alb. Tot am să plec! Fregata. Sau îmi vei crede slută firea. Tu. Citeşte. Naiv şi sobru om de munci. Fără catarge. Satan. în cete Şi-n verzi.Cadavru-acesta-n care drept sânge pur. dintre-acelea ce vântul le va sparge. nici oglindite-n priviri grădini prea-vechi În calea unei inimi care închina mării O. poate. goale-n clar de lampă. Spleen) .Mâhnită-i toată carnea.-n tresalt de mari poavă ze. pe matrozi !” (Stephane Mallarmé. de freamăt. 26 . De nu ştii slova şi vorbirea De la dibaciul mag. Foi. de către propriul alb Nici tânăra femeie. Mai crede-n bun-rămasul batistelor. inimă.

de o tristeţe armonioasă… În aurora plină de vioare. ca la expresionişti. Salonul alb visa cu roze albeUn vals de voaluri albe… Spaţiu. coloristica intensă. rozul invadează lucrurile ca nişte prezenţe fizice. Manolescu) C) Cromatica bacoviană este un subiect complex. arse. miniatură de vremuri viitoare…” (Alb) “Carbonizate flori. roşu. având în vedere versurile de mai jos: “Orchestra începu cu-o indignare graţioasă. Negru profund. erodează peisajele sau le pătează[…] şi aceste vopsele sunt câteodată halucinante prin intensitate”.. ale literaturii absurde” (N. noian de negru… Sicrie negre. primitivismul. Altfel.Mă plânge!. violet. Pictorul întrebuinţează în meşteşugul său culorile: alb. suprarealismului. dar de o mare materialitate. desfigurată ca o faţă de pe care s-a scurs fardul. de metal.” Descoperă. infinit. Orice reprezentare e distrusă. amestecul de patetic şi umor. Nicolae Manolescu afirmă “Culoarea devine nu numai persistentă şi obsesivă. disonanţele. te blestem! “ (Charles Baudelaire. Realizează un eseu de 2-3 pagini pornind de la afirmaţia : “Bacovia este întâiul nostru antipoet în sensul modern: expresivitatea lui excesivă. Fiecărui sentiment îi corespunde o culoare. Eu am încercat să le redau cu inteligenţa prin cuvinte. noian de negru… 27 . Le vezi cu ochii. negrul. în poeziile bacoviene. dadaismului. albul. Pictură a cuvintelor sau audiţie colorată(…). Epigraf pentru o carte osândită) B) George Bacovia este un reprezentant de seamă al simbolismului românesc. cu iuţeala unei comete. simbolismul culorilor. Violetul. şicanarea continuă îl fac să traverseze dinspre simbolism spre epoca modernă.. Balul alb s-a resfirat pe neuitatele cărăriCântau clare sărutări… Larg. George Bacovia însuşi mărturisea. în legătură cu acest subiect: “În poezie m-a obsedat totdeauna un subiect de culoare. câmpurile de atracţie planetară ale expresionismului. Veşminte funerare de mangal.

Însă produsele au început să dispară Şi mulţi au plecat. dintre noi. şi sper. foarte trist – La o fereastră melancolică. şi cred.. Însă m-a trezit un glas pozitivist... undeva. O zi fără anotimp şi ordine militară. De sânge pare lacul. acum. l-aceeaşi oră.. Carbonizat. la geamuri.. un nour violet şi de aramă. 28 . amorul fumegaParfum de pene arse. şi noaptea se lasă.Şi-nsângerat. numai noian de negru…” (Negru) “Ca lacrimi mari de sânge Curg frunze de pe ramuri.. şi ploua… Negru. pe-un câmp cu ape. De sânge urcă luna. se târâie un lanţ de fier.noian de negru.. Vânt umed..Vibrau scântei de vis. Am ajuns..” (Amurg) “Vom spune că toamna a venit.” (Amurg) “Pe seară. Şi coincidenţe aranjate pe-o tristă gamă Azi iar mi-i frică. Pe dealurile-albastre. şi frunza zboară. amurgul Pătrunde-ncet prin geamuri. mi s-a părut ceva. Mai roş ca-ntotdeauna... Pe drum.... ne cunoaşte. Cu toţii spun că bine le-a făcut Sau că un geniu se va naşte Iar studiul creşte cu tactul tăcut. O fiinţă supremă. Şi prin vecini s-aud mici pregătiri de masă.

Eu nu mai ştiu nimic. Cu geamuri galbene. cu-o pană mătur vatra. De-această-ntâmplare. Şi pe lume plumb de iarnă s-a lăsat. şi-am oftat. gândul meu se înnegri. te mai aud. (Gri) 29 . Uitaţi-vă ce gol. atât de rău mi-a părut.. solitar.. verde crud… Mugur alb şi roz şi pur. Ca şi zarea. medita un poet cunoscut – Părea că de oameni nu mai încape. Te mai văd. Verde crud. ce ruină -n amurg – Amurgul galben m-a-ngălbenit.. Şi de lume tot mai singur. Iar în zarea grea de plumb Ninge gri”. cu lacrimi ce nu mai curg.” (Scântei galbene ) . şi m-am întors acasă. Iar în zarea grea de plumb Ninge gri..” (Note de primăvară) „Plâns de cobe pe la geamuri se opri.În luncă. Trist.mi-am zis singur. “I-auzi corbii!” . şi m-apasă. Vis de-albastru şi de-azur. mai barbar....

cu poala prinsă-n brâu. Vin neveste de la râu. Care cu poveri de muncă Vin încet şi scârţâind. Cu cofiţa. Turmele s-aud mugind. de farmec pline. Dar din ce în ce s-alină Toate zgomotele-n sat. Satul e de vuiet plin. Şi. Muncitorii s-au culcat. Liniştea-i acum deplină 30 . De la gârlă-n pâlcuri dese Zgomotoşi copiii vin. Vin cântând în stoluri fete De la grâu. pe-ndelete. Strălucesc în luminiş. Fumul alb alene iese Din cămin. Şi flăcăii vin pe luncă Hăulind.X PRELUNGIRI ALE ROMANTISMULUI ŞI CLASICISMULUI George Coşbuc. Noapte de vară A) Citeşte cu atenţie poezia: „Zările. Zboară mierlele-n tufiş Şi din codri noaptea vine Pe furiş.

Dorul tânăr şi pribeag. înfruntând gustul actual şi vremea cu schimbările ei capricioase.-ncet-încet. C) Caragiale afirma despre Coşbuc: „Pe câmpul vast al publicisticii române. Cum se zbate-n dulce ropot Apa-n vad.Şi-a-nnotat. Iat-o! Plină. Numai dorul mai colindă. zilele acestea. Identificaţi figurile de stil prezente în poezie şi comentaţi-le. Ca un glas domol de clopot Sună codrii mari de brad. B) Explicaţi rima poeziei. tot mai sănătos şi mai trainic. Satul doarme ca-n mormânt Totu-i plin de duhul sfânt: Linişte-n văzduh şi pace Pe pământ. Dintr-un timp şi vântul tace. Şi prin satul adormit Doar vrun câine-n somn mai latră Răguşit. Gânditoare ca o frunte De poet. că mii şi mii de recolte de buruieni ni se vor perinda. şi făcând din ce în ce mai mult fala limbii noastre româneşti – 31 . Dor cu dor să se cuprindă. Ritmic valurile cad. Iar opaiţele-au murit. şi el va sta tot mereu în picioare. pe care creşte atâta spanac des şi abundent. în sfârşit. şi un copac. şi e aşa de mândru şi aşa de puternic. Drag cu drag”. despre munte Iese luna din brădet Şi se nalţă. Tainic se-ntâlneşte-n prag. a apărut. Focul e-nvelit pe vatră.

Realizează un eseu în care să demonstrezi importanţa acestui poet. Valea-i în fum. fluiere murmură-n stână Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare Vin de la câmp. Clopotul vechi împle de glasul lui sara. D) Compară modul în care Coşbuc şi Eminescu descriu acelaşi moment al zilei: ”Scârţâie-n vânt cumpăna de la fântână. toaca răsună mai tare.” 32 .un volum de Balade şi idile de George Coşbuc”.

licean: “părăsit. La moartea tatălui. nu pe calea obedienţei oarbe. izgonit. pornind de la următoarele repere: . În realitate. Fiecare etapă a vieţii lui aduce cu sine noi zbateri lăuntrice.. fără întârziere. Apostol îşi pierde credinţa tot atât de fulgerător cum o dobândise: şi nu atât din cauza durerii sau a şocului. că a fost manipulat”. Bologa are orgoliul individualităţii şi caută un acord cu aceste instanţe supraindividuale. B) Apostol Bologa este un erou complex.. Crizele lui se datorează descoperirii acestei confuzii.orfan: “am pierdut pe Dumnezeu. Pădurea spânzuraţilor A) Nicolae Manolescu afirma că “Bologa este un iluzionat aproape permanent.). incapabil a discerne între propriile dorinţe şi dorinţele străine. ci pe aceea a conştiinţei lucide. Statul. cu trăiri puternice.XI MODELE EPICE ÎN ROMANUL INTERBELIC ROMANUL PSIHOLOGIC: Liviu Rebreanu.. cu sufletul zdrenţuit de îndoieli şi sigur că şi-a pierdut rostul în lume” 33 . Avea impresia foarte clară că se prăbuşeşte într-o prăpastie fără fund şi nu se poate agăţa de nimic (.. Exprimă-ţi opinia faţă de spusele criticului literar într-un eseu. străin şi neputincios” . cu o bogată viaţă interioară. Stabiliţi traseul lui Apostol Bologa printr-un grafic. neamul şi religia alcătuiesc tot timpul un trio represiv. Le acceptă convins de fiecare dată că sufletul său i-o cere. Se simte manipulat şi se răzvrăteşte (. Copil fiind. descoperă. îi fulgeră prin minte. crede într-o zi a avea revelaţia credinţei.copilărie: uimit de viziunea divinităţii ...) Se întoarse la Năsăud buimăcit. cât pentru că îşi dă seama de automistificarea a cărei victimă fusese. extazul se dovedeşte doar urmarea presiunilor exercitate asupra sufletului lui fraged de către bigotismul matern.

Supravegheaţi de un caporal scund.. Procesul) Urmăriţi cu atenţie atmosfera sumbră din cele două fragmente. prudent... spânzurătoarea nouă şi sfidătoare. întindea braţul cu ştreangul spre câmpia neagră. se apropie intenţionat de grupul celor trei. căci. căci ea stăpâneşte şi dincolo. unde... Scrieţi un eseu în care să demonstraţi tragismul personajelor 34 . mică. iar cei doi domni îşi scoaseră ţilindrele şi-şi şterseră cu batista sudoarea de pe frunte. imediat ce trecu însă pe după un colţ care îi ascundea pe poliţişti. Pădurea spânzuraţilor) “După un timp. lipicios. fie pentru că se simţeau prea istoviţi ca să poată alerga mai departe.. înfiptă la marginea satului.. nu legile” . Aşa ieşiră din oraş. îi duse cu forţa pe cei doi domni. începu să alerge cât îl ţineau picioarele. Din rana pământului groparii zvârleau lut galben. Conştiinţa să-ţi dicteze datoria.student la Filozofie: “omul singur nu e cu nimic mai mult decât un vierme. înţepată ici-colo cu arbori arămii. se deschidea în apropierea unei case cu aspect încă foarte urban. Unul dintre ei avea o mustaţă stufoasă şi-şi ţinea mâna pe mânerul sabiei.om: “Cu iubirea în suflet poţi trece pragul morţii. cercetând în acelaşi timp cariera. ajunseră pe nişte străzi în pantă. Şi-i dădură drumul lui K. Însoţitorii lui K. El aşteptă fără să spună un cuvânt. doi soldaţi bătrâni săpau groapa. gâfâind din greu.” C) Citeşte cu atenţie fragmentele următoare: “Sub cerul cenuşiu de toamnă ca un clopot uriaş de sticlă aburită.. Acolo cei doi domni se opriră. se opriră. poliţistul părea gata să deschidă gura. câmpia începea brusc. scuipându-şi des în palme şi hâcâind a osteneală după fiecare lovitură de târnăcop. pustie şi părăsită. la capătul străzilor.” (Liviu Rebreanu. iar cei doi fură obligaţi să facă acelaşi lucru. dar K. Şi se întoarse de mai multe ori.. fie pentru că locul acela fusese de la bun început ţinta lor. şi ajutaţi de un ţăran cu faţa păroasă şi roşie. poliţiştii erau când departe. se zărea câte un poliţist stând locului sau făcându-şi patrolarea obişnuită. pretutindeni. în toate lumile existente şi inexistente. ici-colo. ca să vadă dacă nu erau urmăriţi. negricios. în partea aceea. O carieră de piatră. Numai colectivitatea organizată devine o forţă constructivă. nedăruită niciunei alte lumini” (Franz Kafka. Lumina lunii scălda totul cu liniştea aceea firească. când foarte aproape. având în vedere că în ambele romane se are în vedere uciderea unor personaje. care i se păruse suspect.tânărul luptător: “numai în faţa morţii pricepe omul preţul vieţii şi numai primejdia îi oţeleşte sufletul” . 4.

Aproape nu este personaj în roman care să nu devină o victimă” (Nicolae Manolescu. Ion e desigur cel mai semnificativ. la noi. făcând referire la romanele Ion şi Pădurea spânzuraţilor şi pornind de la a firmaţia “Definiţia romanului ca istorisire a unui eşec nu corespunde niciodată mai bine adevărului ca în această epocă ce se încheie puţin după Primul Război Mondial. Arca lui Noe) 35 . Toate romanele lui Rebreanu relatează eşecuri.rebreniene. ca şi în Occident.

Maitreyi – Nuntă în cer A) Utilizând metoda horoscopului. consideri că se potrivesc trăsăturile următoare? GEMENI 22. zodia potrivită personajului lui Eliade.09 Trăsături:  perfecţionist  obiectiv  analitic  încăpătânat  precaut  indecis  modest VALOARE: capacitate analitică PERICOL: hipercriticism B) Pentru Ileana-Lena din Nuntă în cer de Mircea Eliade.06 Trăsături: multilateral altruist magnetic perspicace capricios ambiguu neliniştit VALOARE: deştept PERICOL: împrăştiat C)Lucraţi pe grupe de elevi şi organizaţi o dezbatere cu tema: A procedat bine Ileana-Lena . Maitreyi ar putea fi Fec ioară? Argumentează fiecare trăsătură: FECIOARA 22.ROMANUL EXPERIENŢEI: Mircea Eliade.08 – 21. dispărând din viaţa lui Andrei Mavrodin ? 36 .05 – 20. din romanul lui Mircea Eliade Nuntă în cer.

Etc. la exotica Maitreyi? Răspunsurile argumentate. Când Andrei nu acceptă ideea unui copil în viaţa lor. simţea că mai are încă multe alte lucruri de realizat în viaţa ei însă nu putea să-i explice aceste lucruri lui Hasnaş. Singurătatea Ilenei e mai mult o scuză a faptului că nu şi-a găsit până la Andrei Rostul în Viaţă. Poate că nu era încă pregătită să devină mamă. Andrei. 37 . D) Prin brainstorming. Barbu Hasnaş. unică. Hasnaş vrea copii pentru că e singurul lucru pe care încă nu-l făcuse în viaţă şi crede că Lena e datoare. NEGATORII 1. se alcătuieşte o hartă conceptuală a personajului Maitreyi a lui Eliade. de a avea copii dacă se teme să rămână singură? Plecarea de lângă Andrei nu înseamnă că e singură? 2. 3. cu citate reprezentative. Nu lipsa copiilor din viaţa Lenei a determinat divorţul de Hasnaş. Sufletul pereche. să ii ofere. Atunci de ce nu a acceptat propunerea primului soţ. Citiţi-le şi aduceţi alte argumente : AFIRMATORII 1 . generează o schemă conceptuală utilizată apoi în caracterizarea eroinei. Copilul cu Andrei ar fi fost dovada NUNŢII în CER. ca soţie. 3. bărbatul a cărei concepţie de viaţă e cinică şi pragmatică. a considerat că i s-a împlinit destinul.Mai jos aveţi un tabel cuprinzând sugestii pentru răspunsurile voastre. Ileana. a făcut-o să se simtă specială. a refacerii în plan uman a cuplului adamic. împlinită. care nu se putea împlini ca femeie. Pentru Ileana nu maternitatea este importantă cât faptul că a găsit şi trăit marea iubire căreia îi sacrifică perfecţiunea trupului ei şi că acest bărbat. Ileana crede în destin şi se teme de singurătate. De ce Lena a acceptat divorţul şi nu a încercat să comunice cu soţul pentru a-i explica şi pentru a amâna momentul maternităţii ? 4. Se porneşte de la întrebarea Ce îl atrage pe Allan. că va rămâne singură până la moarte şi trebuie să plece din viaţa singurului bărbat cu care EA voia să aibă un copil 2. europeanul instruit.

Munch.Blaga. În literatură. cubismul. O. G. unul dintre pionerii artei moderne. abstracţionismul.George. fovismul. L. A fost prin natura sa un solitar. L. E.M. dadaismul.Brecht. produsă de Primul Război Mondial. dar. Barlach.arte plastice: Ed.literatură : St. Dansul vieţii. Dimineaţa. 38 . Madonna( Femeie îndrăgostită).LITERATURA ŞI PICTURA Curente literare şi culturale În prima jumătate a secolului XX au apărut mai multe curente culturale determinate de schimbarea în modul de viaţă şi în mentalitatea oamenilor. muzică şi filosofie au apărut expresionismul. paradoxal. Lucrări: Ţipătul. Înger în negru. care vor reprezenta esenţa creaţiei sale. considerat precursor al expresionismului. arte plastice.Pirandello.Rilke.Trakl. EXPRESIONISMUL Reprezentanţi . B. . mai cu seamă un reprezentant al tradiţiei artistice europene decât a celei norvegiene. R. suprarealismul.Kokoschka. l-au interesat foarte mult relaţiile interumane. EDVARD MUNCH (1863-1944) Pictor norvegian.

S. A.literatură: T. Iancu MARCEL DUCHAMP ( 1887-1968) 39 .Tzara.Jarry .F.pictură: M.Ţipătul Dansul vieţii DADAISMUL Reprezentanţi.Pană.Picabia. M. Duchamp.

Autoportret Fântâna Roata de bicicletă 40 . într-o familie cu preocupări artistice. deschizând drumul unor direcţii ce-şi propun să atingă domeniul sugestiv intitulat antiartă (nonartă). Roata de bicicletă. format în mediul cultural efervescent al Parisului de la începutul secolului al XX-lea. Din 1912 încep că utările care îl vor conduce spre ultimele consecinţe ale avangardei. Fântana. Lucrări: Autoportret.Pictor francez (cetăţean american din 1955). În primii ani pictează sub influenţă impresionistă.

MARCEL IANCU (1895-1984) Arhitect.Café concert. Lucrări: Construcţie abstractă. Construcţie abstractă 41 . Elev al pictorului Iosif Iser. Alături de Tristan Tzara. grafician. Hans Arp. Richard Huelsenbeck. Se rupe de dadaism în 1922. A realizat afişe şi decoruri pentru evenimentele DaDa şi a ilustrat cu gravuri c ărţile lui Tristan Tzara. Hugo Ball a participat la spectacolele dadaiste susţinute de Cabaret Voltaire. pictor. Ţărancă cu ouă. Din 1915 a urmat cursuri de arhitectură la Zurich.

.Café concert Ţărancă cu ouă SUPRAREALISMUL Reprezentanţi . Apollinaire. G.Aragon. de Chirico.Breton. P. 42 . Elouard. Beckett. A.Dali. G.arte plastice: S.L.literatură: S.

Copil geopolitic privind naşterea omului. a fost cel mai faimos dintre pictorii suprarealişti. Apariţia unei fete şi a unui vas cu fructe pe plajă. explorând teme religioase. Lucrări: Persistenţa memoriei. Persistenţa memoriei 43 .SALVADOR DALI (1904-1989) Artist şi exhibiţionist excentric spaniol. A scris de asemenea scenarii de film. pictate manual”.ca “fotografii ale viselor. Aparat şi mână. şi-a descris tablourile – care adesea conţin iluzii optice. şi a creat sculpturi şi bijuterii. Puternic influenţat de teoria lui Sigmund Freud privind subconştientul.

Copil geopolitic privind naşterea omului Apariţia unei fete şi a unui vas cu fructe pe plajă 44 .

dar şi-a dezvoltat stilul distinctiv după ce a studiat “arta naivă”. R. K.Aparat şi mână FOVISMUL Reprezentanţi în pictură: H. Lucrări: Autoportret. a urmat Dreptul la Paris şi a început să picteze în timpul unei convalescenţe. folosind forme şi culori puternice.Primele tablouri au fost influenţate de impresionişti.Dufy.Matisse. Dans II.van Dongen HENRI MATISSE ( 1869-1954) Pictor francez. Bluză românească. A condus grupul de pictori numiţi de critică fovişti (“animale sălbatice”) şi a creat tablouri expresive. Muzică. 45 .

Dans II Bluză românească Muzică 46 .

a utilizat tonuri albastre în tablourile sale (perioada albastră).Braque. Între 19051906. Femeie pe fotoliu. care a marcat naşterea cubismului.Picasso PABLO PICASSO ( 1881-1973) Pictor spaniol stabilit în 1901 la Paris. P. Fată citind la masă Domnişoarele din Avignon Familie de saltimbanci 47 .În 1907. Între 1901 şi 1904 .CUBISMUL Reprezentanţi în pictură: G. a pictat Domnişoarele din Avignon într-un stil revoluţionar. Lucrări: Familie de saltimbanci.a pictat artişti de circ şi clovni în culori mai calde (perioada roz).

Femeie pe fotoliu Fată citind la masă 48 .

Malevici WASSILY KANDINSKY ( 1872-1944) Născut la Moscova. Improvizaţie. Dunga albă Fugă 49 . Kansinsky a studiat Dreptul înainte de a pleca în Germania. în 1933. Lucrări: Fugă. P.ABSTRACŢIONISMUL Reprezentanţi în pictură: W. a trăit în Rusia. înainte de a se stabili la Paris. unde a predat la influenta şcoală Bauhaus. A revenit în Germania. A studiat arta plastică la Munchen.Este considerat fondatorul artei abstracte. iar în 1896 a pictat primele tablouri.Mondrian. În 1911. K. a pus bazele grupului de artişti cunoscut ca “Der Blaue Reiter”.Kandinsky. Între 1914 şi 1922.

Improvizaţie Dunga albă 50 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful