www.e-referate.

ro

CURSUL 13 Primul proptocol adiţional la convenţia privind protecţia intereselor financiare ale Comunitaţilor europene Introducere. La data de 27 septembrie 1996, Statele membre au semnat primul Protocol la Conventia privind protectia intereselor financiare ale Comunitatilor europene, Protocol a carui structura este asemanatoare acestei Conventii. Acest protocol vizeaza in primul rand, coruptia comisa de catre sau asupra functionarilor nationali si comunitari responsabili de strangerea, gestiunea sau cheltuirea fondurilor comunitare pe care le controleaza. In al doilea rand, are in vedere frauda comunitara comisa de catre sau asupra functionarilor comunitari. Definirea notiunii de coruptie comunitara Trebuie facuta distinctia dintre coruptia pasiva si coruptia activa. Astfel, coruptia pasiva reprezinta fapta savarsita cu intentie de catre un functionar, direct sau prin intermediul unei terte persoane, de a solicita sau de a primi avantaje, indiferent de natura acestora, pentru el insusi sau pentru un tert, sau de a accepta promisiunea acestora, pentru a indeplini sau pentru a nu indeplini, contrar atributiilor sale oficiale, un act care intra in sfera sa de activitate sau un act in exercitiul functiunii, care aduce atingere sau este susceptibil de a aduce atingere intereselor financiare ale Comunitatilor europene. Prin urmare, coruptia pasiva reprezinta fapat savarsita de catre o persoana care exercita o functie publica de a solicita sau de a indeplini un act contrar functiei sale si care poate aduce atingere intereselor financiare ale Comunitatilor. Coruptia activa reprezinta fapta savarsita cu intentia de catre orice persoana de a promite sau de a da, direct sau prin intermediul unei terte persoane, un avantaj, indiferent de natura acestuia, unui functionar pentru el insusi sau pentru o terta persoana, pentru a indeplini, contrar atributiilor sale oficiale, sau pentru a se abtine de la indeplinirea unui act specific functiei sale sau un act in exercitul functiunii care aduce atingere sau care este susceptibil de a aduce atingere intereselor financiare ale Comunitatilor europene. In cazul coruptiei active, subiectul activ propune functionarului un avantaj pentru a obtine in schimbul lui un alt avantaj pe care il asteapta din partea acestui functionar. Spre deosebire de coruptia pasiva care se comite de catre un functionar, coruptia activa este comisa de catre o persoana privata.

Notiunea de functionar este definita de art. 1alin 1 pct. a ca fiind orice functionar, atat national, cat si comunitar, incluzand orice functionar national al unui stat membru. Art. 1.1,pct. b defineste functionarul comunitar ca fiind orice persona care are calitatea de functionar sau de agent angajat prin contract, in sensul prevazut de statutul functionarilor Comunitatilor europene, persoanele puse la dispozitia

in functie de normele prevazute in legislatia lor nationala. Conform disp. Competenta. fraudei comunitare comise de catre functionarii nationali in exercitiul functiilor lor. membrii organismelor create in vederea aplicarii tratatelor care instituie Comunitatile europene si personalul acestor organisme carora nu li se aplica statutul functionarilor Comunitatilor europene. in cadrul cooperarii interguvernamentale pe baza Tratatului de la Maastricht. Obligatia de sanctionare a coruptiei comunitare Prin acest Protocol Stalele membre sunt obligate sa ia masurile necesare pentru ca cele doua forme de coruptie comunitara sa fie incriminate ca infractiuni(art. daca autorul infractiunii este resortisantul sau functionarul sau. Statele membre au semnat o Conventie privind lupta impotriva coruptiei. art. 4-1 din Protocol se refera la cel de-al doilea scop al Protocolului. incrimnarea coruptiei comunitare nu afecteaza exercitiul indeplinirii atributiilor disciplinare de catre autoritatile competente. In conformitate cu disp.6/1 fiecare Stat are obligatia de a-si atribui competenta in cazurile in care autorul infractiunii este un functionar comunitar in slujba unei institutii a Comunitatilor europene sau a unui organism creat conform tratatelor care instituie Comunitatile europene si avand sediul in Statul membru in cauza.e-referate. adica acest articol impune asimilarea fraudei comunitare savarsita de catre functionarii comunitari in exercitiul functiilor lor. cel putin in cazurile grave. care exercita functii echivalentecelor pe care le exercita functionarii sau alti agenti ai Comunitatilor europene. Conventia privind lupta impotriva coruptiei in care sunt implicati functionari ai Comunitatilor Europene sau functionari ai statelor membre ale Uniunii Europene. Notiunea de functionar national este interpretata prin raportare la definitia functionarului sau a ofiterului public in dreptul national al Statului membru interesat. Principiul personalitatii pasive se refera la situatiile in care fiecare Stat trebuie sa isi stabileasca competenta in cazurile in care infractiunea a fost comisa asupra unui functionar national sau comunitar sau a unuia dintre membrii Curtii si ai Comisiei care este unul dintre resortisantii sai. Atat coruptia pasiva. Art. Principiile care stau la baza competentei sunt cel al teritorialitatii si cel al personalitatii active potrivit caruia fiecare Stat membru ia masurile necesare pentru a-si stabili competenta.2-2 si art.ro Comunitatilor Europene de catre statele membre sau de catre orice organism public sau privat. proportional si eficient. dar nu si asupra tentativei. organelor nationale jurisdictionale competente in materie penala li se mentine posibilitatea de a tine seama de orice sanctiune disciplinara aplicata aceleiasi persoane pentru aceeasi fapta. 3-2). . 5-2. Protocolul mentionat nu stipuleaza si nu explica ce se intelege prin cazuri grave. Regimul coruptiei comunitare 1. art. cat si coruptia activa trebuei sanctionate in mod efectiv.www. si prin asimilare. iar obligatia de sanctionare se extinde si asupra complicitatii si a instigarii. La data de 26 mai 1997. Astfel. 2. denumita in continuare Conventia anti-coruptie. ceea ce atrage aplicarea pedepselor privative de libertate care pot antrena extradarea.

In plus. Aceasta Conventie reia cea mai mare parte a dispozitiilor primului Protocol. Raspunderea persoanelor juridice Art.ascunderea sau deghizarea naturii.ro Obiectul sau de reglementare nu se refera doar la coruptia care aduce atingere sau este susceptibila de a aduce atingere intereselor financiare ale Comunitatilor Europene. dispozitiei. Articolul 2 din Protocolul al doilea nu repeta decat partial obligatia de de sanctionare a infractiunii de spalarea banilor. 4-1 prevede ca fiecare Stat Membru ia masurile necesare pentru a se asigura ca o persoana juridica declarata raspunzatoare in sensul art. b. 3-1 care impune introducerea raspunderii persoanelor juridice. 3 prevede raspunderea persoanelor juridice in cazul fraudei. mutarii sau proprietatii reale de bunuri sau de drepturi aferente al caror autor cunoaste ca acestea provin din savarsirea unei fapte penale sau din participarea la savarsirea unei asemenea fapte. Doar Statele de common. asocierea in vederea comiterii acestora.conversia sau transferul de bunuri despre care cel care le livreaza cunoaste ca provin dintr-o fapta penala sau din participarea la savarsirea unei asemena fapte. . amplasarii. a. instigarea sau sfatuirea unei persoane de a le comite sau de a facilita savarsirea acestor fapte. detinerea sau utilizarea bunurilor cunoscand la data primirii acestor bunuri. 3-1 este pasibila de aplicarea unor . ca acestea provin din savarsirea unei fapte prevazute de legea penala sau din participarea la o asemenea fapta. Trebuie precizat ca cea mai mare parte a Statelor membre nu recunoaste cel putin cu titlu general. ci obliga Statele sa ia masurile necesare pentru a se asigura ca persoanele juridice pot fi tinute responsabile. coruptiei active si spalarii banilor.www. -achizitionarea. art. Tarile de Jos. tentativele la savarsirea unor asemenea fapte. Protocolul al doilea la Conventia privind protectia intereselor financiare ale Comunitatilor Europene(raspunderea persoanelor juridice si spalarea banilor) Introducere. Infractiunile de spalare a banilor sunt faptele penale savarsite cu intentie. definirea notiunii limitandu-se la spalarea legata de produsul fraudei si al coruptiei active si pasive. sapalarea banilor si raspunderea persoanelor juridice. ajutorul dat. Conventia priveste toate formele de coruptie pasiva si activa in care sunt implicati functionarii Comunitatilor Europene sau ai Statelor membre ale Uniunii Europene sau persoanele asimilate acestora. in urmatoarele modalitati: . . La data de 19 iunie 1997 Statele membre au semnat un al doilea Protocol al Conventiei avand ca obiect de reglementare. in scopul de a ascunde sau de a deghiza originea ilicita a bunurilor mentionate sau de a acorda sprijin oricarei persoane care este implicata intr-o asemenea activitate pentru a nu suporta consecintele juridice ale faptelor sale. nu foloseste termenul de raspundere penala. raspunderea penala a persoanelor juridice. Art.law.participarea la una din faptele mentionate la punctele anterioare. originii.e-referate. Belgia si Franta au recunoscut o asemenea raspundere.

Exemplu din jurisprudenta Curtii-hotararea din 27 octombrie 1992RFA/Comisia Germania a solicitat Curtii sa se pronunte asupra problemei de a sti daca Comisia era competenta sa oblige Statele Membre sa impuna sanctiuni care urmau sa se aplice de catre autoritatile nationale. Ultima parte a art. pot fi amenzi de natura penala sau de alta natura. d) o masura judiciara de dizolvare. Art. coruptie activa si spalarea banilor. Statale Membre pot de exemplu sa se limiteze la aplicarea sistemului lor de drept penal administrativ.e-referate. precum si alte tipuri de sanctiuni: a) masuri de excludere de la beneficiul unui folos sau a unui ajutor public. Rolul Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene Obiectul de activitate al Curtii se refera la solutionarea litigiilor care intervin intre Statele Membre sau intre unul sau mai multe State membre si Comisie. 3-1 stipuleaza ca frauda. Sanctiunile care se pot aplica persoanelor juridice raspunzatoare. b) masuri prin care se interzice temporar sau permanent. Raspunderea persoanelor juridice nu exclude suportarea consecintelor penale de catre persoanele fizice. litigii care nu au putut fi rezolvate pe cale amiabila. Prin aceasta. b) o autoritate care ia decizii in numele persoanei juridice. fie in calitate de membru al unui organ al persoanei juridice care exercita atributii de conducere in urmatoarele modalitati: a) imputernicirea de reprezentare data de persoana juridica.www. coruptia activa si spalarea banilor se savarsesc in numele persoanei juridice de catre o persoana care actioneaza fie individual. Germania contesta competenta . 5 obliga Statele sa ia masurile necesare pentru a permite. coruptiei active si spalarii banilor pentru care o persoana juridica trebuie tinuta responsabila. sechestrul.ro sanctiuni efective. De aici rezulta ca raspunderea nu se intinde obligatoriu asupra faptelor comise de un simplu angajat la firmei sau care exercita in cadrul acesteia influenta fara a i se acorda puterea de reprezentare in mod formal. Deoarece textul nu distinge. fara a prejudicia interesele tertilor de buna-credinta. se poate trage concluzia ca aceasta sanctiune se aplica atat indivizilor.3-1 largeste obligatia de raspundere a persoanei juridice pentru participarea la frauda. Art. instigatori sau complici la faptele de frauda. cat si grupurilor. celor care comisesera abateri in vederea obtinerii unui sprijin financiar. coruptie activa si spalare de bani. proportionale si eficiente. a coruptiei active si pasive si a spalarii banilor sau a bunurilor a caror valoare corespunde acestui produs. fraudei. insa Statele Membre nu sunt insa lipsite de a extinde acesta obligatie si asupra cazurilor precizate. in calitate de autori. c) punerea sub supraveghere judiciara. exercitarea unei activitati comerciale. confiscarea sau retragerea instrumentelor sau a produsului fraudei. incluzand amenzi penale sau fara caracter penal si alte tipuri de sanctiuni. in calitate de complice sau de instigator si pentru tentativa de savarsire a unor asemenea fapte. c) o autoritate care exercita controlul in cadrul persoanei juridice.

ro Comunitatii in materia aplicarii unor restrictii.www. . O alta regula. in acest sens guvernul german considerand ca nici Consiliul. neregularitatile privitoare la dreptul comunitar. Principiul legalitatii nu se aplica masurilor care nu sunt de natura sanctionatorie. dispozitiile mai putin severe se aplica retroactiv. Dreptul comunitar trebuie sa tina seama de natura si gravitatea neregulii savarsite. 2-2. cunoscuta in dreptul penal si ca lex mitior. nici Comisia nu erau competente sa aplice sanctiuni penale. Curtea a concluzionat ca masurile care instituiau sanctiuni precum majorarile si excluderile in cazurile in care agentul economic in cauza ar fi furnizat informatii false autoritatilor administrative. Acestea sunt definite ca fiind orice incalcare a unei dispozitii din dreptul comunitar care rezulta dintr-o actiune sau dintr-o inactiune a unui agent economic care a avut sau care ar fi putut produce prejudicii asupra bugetului general al Comunitatilor sau asupra bugetelor administrate de acestea. Principiul legalitatii Potrivit acestui principiu consacrat de art. aceasta a putut face obiectul unei delegari date Comisiei. de beneficiul acordat sau de folosul obtinut si de gradul raspunderii. fie prin suprimarea sumelor provenind din resursele proprii percepute direct in contul Comunitatilor. si daca Consiliul nu si-a rezervat o asemenea competenta. nu se poate aplica nici o sanctiune administrativa atata vreme cat un act comunitar anterior savarsirii neregularitatii nu a reglementat-o. Regulamentul Consiliului privind protectia intereselor financiare ale Comunitatilor Europene Definirea notiunii de neregularitate. regulamentul are drept punct de plecare. nu exece cadrului executarii principiilor stabilite in regualamentele de baza. Sanctiunile administrative . Spre deosebire de Conventie care priveste frauda care aduce atingere intereselor financiare ale Comunitatilor europene. este prevazuta de acelasi articol: In caz de modificare ulterioara a dispozitiilor privind sanctiunile administrative si continute intr-a regelementare comunitara.4: -retragerea unui folos obtinut fara drept prin obligarea platii sumelor datorate sau de restituire a sumelor percepute fara drept. cat si la faptele comise din culpa. Legiuitorul national are sarcina de a reglementa procedurile privind aplicarea controlului si masurilor si sanctiunilor comunitare.retragerea unui folos obtinut prin pierderea totala sau partiala a garantiei constituite in sprijinul solicitarii unui folos acordat sau prin primirea unui avans.e-referate. Masuri fara caracter sanctionator Urmatoarele masuri nu sunt considerate masuri sanctionatorii potrivit art. fie prin diminuarea. Aceasta definitie include si frauda comunitara si se refera atat la faptele comise cu intentie.

cum ar fi amenzile administrative. Acestea se pot aplica independent de eventualele sanctiuni penale si in masura in care nu sunt asimilabile . procedura administrativa care a fost suspendata isi reia cursul. Acest articol nu prevede aplicarea principiului electa una via non datur recursus ad alteram:partea care a ales calea procedurii administrative. c) privarea totala sau partiala de un folos acordat de reglementarile comunitare.se poate suspenda printr-o decizie a autoritatii competente daca s-a declansat o procedura penala impotriva respectivei persoane si care vizeaza aceleasi fapte. 6 din Conventie. Daca procedura nu a continuat. se po aplica sanctiuni care nu au caracter penal.www. 6 din Regulament. chiar daca autorul a beneficiat doar de o parte a acestui beneficiu. 5 enumera urmatoarele sanctiuni administrative: a) plata unei amenzi administrative. ceea ce inseamna ca o autoritate administrativa poate sa impuna asemenea sanctiuni cu conditia de a exista posibilitatea atacaii lor in justitie conform procedurii prevazute de art. e) retragerea temporara a unei aprobari sau a unei recunoasteri necesara pentru participarea la un regim de sprijin comunitar. Tot astfel continuarea procedurii administrative nu este permisa daca judecatorul penal a pronuntat achitarea sau condamnarea aceleiasi persoane pentru aceleasi fapte care formeaza obiectul procedurii administrative. Raportul dintre sanctiunile administrative si sanctiunile penale Conform art. d) excluderea sau retragerea beneficiului folosului pentru o anumita perioada ulterioara comiterii neregulii respective. Sanctiunea cu caracter penal are prioritate. h) Anumite sanctiuni administrative enumerate pot fi considerate ca avand caracter penal. prevazute de reglementarile speciale adoptate de Consiliu in functie de necesitatile proprii sectorului in cauza si in virtutea competentelor de executare conferite Comisiei de catre Consiliu. impunerea sanctiunilor pecuniare. Potrivit art. dar nu are obligatia de suspendare. In cazul altor abateri care nu sunt savarsite cu intentie sau din culpa. Art.ro Art. nu poate introduce actiune in fata unei jurisdictii penale.e-referate. 6-1 autoritatea competenta poate suspenda procedura administrativa. 6-5 contine o dispozitie in ceea ce priveste sanctiunile pecuniare care fac parte integranta din regimul sustinerii financiare. g) alte sanctiuni cu caracter exclusiv economic sau de o natura asemanatoare. f) pierderea unei garantii sau a unei cautiuni constituita ca urmare a conditiilor impuse de o reglementare sau reconstituirea sumei unei garantii care s/a obtinut fara drept. b) plata unei sume care depaseste sumele percepute in mod injust sau eludate. Se poate sustine ca principiul non bis in idem care figureaza printre aceste principii se opune continuarii procedurii administrative care serveste la impunerea unei sanctiuni absolut punitive dupa ce judecatorul s-a pronuntat asupra fondului cauzei. sporite.

Cazurile de intrerupere si de suspendare a prescriptiei sunt reglementate de dispozitiile pertinente din dreptul national. cu exceptia cazurilor in care procedura administrativa a fost suspendata in conformitate cu art. Potrivit regulamentului termenul de presriptie este implinit cel mai tarziu in ziua in care s-a implinit de doua ori termenul de prescriptie fara ca autoritatea competenta sa fi pronuntat aplicarea unei sanctiuni. Prescriptia Art. Statele membre pot sa prevada termene mai lungi decat cele prevazute de paragrafele 1 si 2. Termenul de executare a sanctiunii administrative este de 3 ani. cele cu caracter special pot sa prevada un termen mai scurt care sa nu depaseasca trei ani. .6. ceea ce semnifica faptul ca regulile privind suspendarea si reluarea procedurii administrative raman fara aplicare. De asemenea. regulamentul extinde notiunea de complicitate din dreptul penal si asupra masurilor si sanctiunilor administrative. 3 prevede reguli privind prescriptia si se refera la un termen de 4 ani de la data comiterii abaterii. Persoanele juridice si complicitatea Potrivit art.www.ro unor asemenea sanctiuni. pot face obiectul masurilor si sanctiunilor administrative comunitare. Termenul de prescriptie se poate intrerupe. si celor care sunt tinute sa raspunda pentru savarsirea ei sau sa ia masuri pentru ca aceasta sa nu se comita.e-referate. insa normele juridice din anumite domenii. si anume nu doar persoanele fizice si juridice. 7 regulamentul introduce notiunea de delincvent pentru persoanele juridice. intrucat prevad ca acestea se pot aplica persoanelor care au participat la comiterea abaterii. dar in egala masura ci celelalte entitati carora dreptul national le recunoaste capacitatea juridica si care au comis nereguli.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful