CURS – SCADA

1. Introducere
Consecinţă a cerinţei justificate de continuitate şi siguranţă în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor, apare necesitatea tot mai mare de îmbunătăţire a fiabilităţii şi siguranţei în funcţionare a echipamentelor. Una din soluţiile cu potenţial ridicat în rezolvarea cerinţei de mai sus este implementarea sistemelor de monitorizare şi utilizare a tehnicilor de diagnoză automată a echipamentelor primare. Supravegherea continuă a principalilor parametri ai echipamentelor poate conduce, atunci c nd este corect implementată şi utilizată, la identificarea precoce a tendinţei de defectare, la identificarea şi izolarea rapidă a componentelor defecte, prevenind astfel o cădere a întregului echipament sau, chiar mai grav, a unei instalaţii. 1.1 .Scopul şi obiectivele monitorizării echipamentelor primare în ta!iile de tran "ormare #rincipalele obiective ale monitorizării echipamentelor primare tran "ormare unt următoarele$ a! identificarea echipamentelor supuse monitorizării" • • • • • întreruptoare şi separatoare transformatoare de măsură de curent şi de tensiune din ta!iile de

b! analiza căderilor şi a stărilor anormale" identificarea stărilor anormale analiza defectelor analiza parametrilor de fiabilitate

c! identificarea principalilor parametri care trebuie supravegheaţi d! mentenanţă" • • • evoluţia principalilor parametri ai echipamentelor adaptarea metodelor de mentenanţă la starea reală a echipamentelor îmbunătăţirea procedurilor de mentenanţă.

#dentificarea parametrilor supuşi monitorizării este una din cele mai importante etape în proiectarea unui sistem de monitorizare. $pare drept justificată dorinţa de a colecta c t mai multe date, în scopul reconstituirii unei imagini complete a stării de sănătate a unui echipament. $portul datelor colectate este însă foarte diferit în calitatea analizei efectuate.

%

CURS – SCADA
1.1. %portunitatea inte&rării monitorizării cu "unc!iile de protec!ie şi control
Sistemul de monitorizare se bazează pe diverse dispozitive electronice inteligente &'(#! , care au rolul de achiziţie şi prelucrare a mărimilor supravegheate )educ nd numărul de interfeţe între echipamentele primare şi echipamentele secundare, costul total al sistemului se reduce substanţial prin reducerea cablajelor. *rogresul tehnologic realizat în domeniul tehnicii de calcul şi al comunicaţiilor de date permite azi utilizarea soluţiilor distribuite în realizarea sistemelor de achiziţie, comandă, control, monitorizare şi chiar de protecţie. *e de altă parte, multe alte domenii industriale utilizează platforme hard+are universale, care integrează prin rutinele sale soft+are implementate toate funcţiile de supraveghere, control şi automatizare de proces necesare. $zi este acceptat în general că funcţiile de protecţie şi automatizare locală sunt integrabile într,un singur '(#. -uncţiile de supraveghere şi control sunt încă în general alocate în '(# distincte de cele de protecţie. 'ecizia alocării funcţiilor de monitorizare în echipamentele de protecţie sau cele de supraveghere, comandă, ţine cont în principal de aspecte economice. Structura unui sistem care integrează funcţiile de protecţie, automatizare, comandă şi monitorizare este arătată în continuare. Structura unui sistem SC$'$ în arhitectură distribuită poate fi completată cu echipamentele şi funcţiile cerute de monitorizarea echipamentelor primare.

' Si teme SCADA
(.S &(nerg/ .anagement S/stem! '.S &'istribution .anagement S/stem! si SC$'$ &Supervisor/ Control $nd 'ata $0uisition! reprezinta instrumente bazate pe calculator, utilizate de dispecerii energetici pentru a,i asista în controlul functionarii sistemelor energetice comple1e. 2aza întregului esafodaj care concura la supravegherea, controlul si monitorizarea echipamentelor electrice din statiile si retelele electrice o constituie echipamentele de achizitie si comanda. *e de alta parte, între instrumentele enumerate mai sus e1ista o str nsa colaborare , practic nu putem concepe functiuni (.S sau '.S, fara a avea la dispozitie un sistem SC$'$ care sa ofere, pe de,o parte, informatii din procesul tehnologic,iar pe de alta parte posibilitatea comenzii de la distanta a procesului tehnologic. 3n continuare, se trecere în revista a functiunilor principale SC$'$, (.S si '.S. (ste descrisa legatura cu echipamentele electrice din statii pornind de la schema de principiu a lantului functional de teleconducere.

4

CURS – SCADA

4. %. -unctiile sistemelor SC$'$

'. 1. 1. (unctii principale ale i temelor SCADA.
3n cazul concret al implementarilor de sisteme SC$'$ care deservesc instalatii, retele sau sisteme electroenergetice înt lnim urmatoarele functii de baza" • Suprave&herea i controlul de la distanta al instalatiilor si retelelor electroenergetice.

#n acest scop, se realizeaza" culegerea de informatii asupra starii sistemului energetic, prin intermediul interfetelor de achizitie corespunzatoare5 transferul informatiilor catre punctele de comanda si control5 comanda de la distanta a proceselor electroenergetice5 înregistrarea modificarilor semnificative ale procesului controlat. 6peratiunile de comutare &conectare 7 deconectare! ale echipamentelor primare pot fi comandate de la distanta de la un centru de control &dispecer energetic! . Starile întreruptoarelor si separatoarelor, valorile masurilor de tensiuni, curenti etc. sunt permanent cunoscute la centrul de control, fiind la îndem na dispecerului energetic. $cest lucru face sa creasca eficienta operationala la postul de dispecer, prin cresterea numarului de informatii disponibile si prin reducerea timpilor de actualizare a acestor informatii. #nformatiile provenite de la instalatiile electroenergetice pot fi grupate

8

! si avertizeaza optic 7 acustic dispecerul asupra celor înt mplate.materia prima.o maniera concisa.. precum si a schemelor retelei si a reglajelor tensiunii transformatoarelor. modificarea nedorita a starii întreruptoarelor si separatoarelor. Sistemul întretine un istoric al modificarii starilor echipamentelor si retelelor electrice.. -unctia de interfatare cu operatorul uman este de o importanta deosebita în asigurarea unei activitati eficiente a dispecerului. :otodata. clara. etc. realizate cu elemente de inteligenta artificial. pentru sisteme e1pert de analiza post avarie asistata de calculator precum si pentru sisteme e1pert de restaurare a sistemelor electrice dupa caderi &care pot asista dispecerul sau pot intra în functiune în mod automat! . actionarea sistemelor de protectie. • 9#lani"icarea i urmarirea reviziilor i reparatiilor în copul evitarii caderilor . • Alarmarea. de asemenea ele pot fi utilizate pentru analize globale ale retelelor electrice. este memorata evolutia circulatiilor de puteri. $ceste informatii pot asista la o mai buna planificare a resurselor.onitorizarea evolutiei functionarii diferitelor echipamente ofera informatii care. • 9Urmarirea încarcarii retelelor. in fisiere de datepe discuri magnetice. nivele de tensiune în afara limitelor. în general. 3n scopul optimizarii functionarii retelelor electrice.an. • 9Analiza po t avarie. pun nd la dispozitia dispecerului informatiile necesare unei analize pertinente a evenimentelor petrecute. . Sistemul recunoaste starile de functionare necorespunzatoare ale echipamentelor si retelelor electrice &suprasarcini. Sunt urmarite cu deosebire" claritatea si conciziunea prezentarii informatiilor despre procesul tehnologic condus &evitarea confuziilor! . capabile sa identifice cauza primara a unui set de evenimente si sa prezinte astfel dispecerului o situatie cat mai claraa avariei. Sistemele moderne contin functii de alarmare performante. in timp util si numai la operatorii care au nevoie de aceste informatii. fiind prezentate dispecerului. grupate pe categorii de instalatii.CURS – SCADA si dirijate catre postul de comanda sub autoritatea caruia se gasesc aceste instalatii.comoditatea în obtinerea informatiilor dorite.odul in care o alarma este anuntata depinde de aria sa de interes cat si de nivelul sau de prioritate. analizate < .achine #nterface! . pentru a putea fi analizate ulterior. :oate evenimentele sunt memorate alaturi de localizarea lor în timp si spatiu. • In"ormarea de an amblu a di pecerului a upra topolo&iei i tarii i temului ener&etic condu ) prin intermediul inter"etelor om*ma ina &. în ordine cronologica.#" . comoditatea si inconfundabilitatea comenzii catre proces etc. aceste informatii pot constitui . -unctia de alarmare presupune si memorarea tuturor evenimentelor eferente alarmelor iclusiv momentelee de timp ale producerii acestora. . :oate aceste deziderate sunt bazate pe utilizarea unei interfete grafice puternice la postul de lucru dispecer. $larmelede sistem sunt prelucrate astfel incat acestea sa fie prezentate dispecerului int.

Cea mai mare deschidere pe care conceptul open. " 6biectivul major în utilizarea sistemelor deschise este reducerea investitiei în soft+are.. #n %=>=. se obtine posibilitatea de e1tindere sau de înlocuire. -iecare nod functional este independent ca resursa hard+are. '.s/stem o aduce în proiectarea sistemelor (. $rhitectura distribuita devine o necesitate si foloseste ca suport de comunicatie retelele de date locale &B$C . $ceasta analiza poate fi asistata de sisteme e1pert.S. *ractic. Statiile de lucru &+or@stations! constituie astfel de noduri care elibereaza sistemul de interfata om. Bocal $rea Cet+or@! si cele la distsanta &D$C . Dide $rea Cet+or@! realizate pe baza unor proceduri si interfete standard. )edundanta în cadrul nodului mareste gradul de disponibilitate si micsoreaza riscul pierderii lui si a distribuirii functiunilor pierdute în alte noduri.ul de aplicatie si în deci o mai buna utilizare a resurselor umane. 9sa prezinte un stil consistent de interactiune cu utilizatorul.deschidere. Aceste posibilitati sunt descrise ca specificatii extensibile de interfete service si formate admise. :otusi. prin hard+are trebuie asigurata o independenta c t mai mare deoarece. 'e asemenea. '. '. Arhitectura i temelor SCADA Un sistem SC$'$ modern trebuie sa se conformeze cerintelor sistemelor deschise. ? &*osi1! a aprobat o definitie formala si anume" "Un sistem deschis dispune de posibilitati care permit implementarea aplicatiilor astfel încât: • • • 9sa poata fi executate pe sisteme provenind de la mai multi furnizori. $lte noduri functionale sunt cele de achizitie de date. comitetul #((( %??8.masina. !n plus acestea sunt specificatii publice mentinute prin consens. Aradul de dependenta între noduri este variabil. se vorbeste tot mai mult de functiunile pe care un sistem distribuit trebuie sa E . pe aceasta cale.S7SC$'$ este posibilitatea de a distribui functiunile în diferite noduri deprelucrare. independenta nodurilor de prelucrare serveste la minimizarea mesajelor si încarcarii retelei de transmisie date. se folosesc mai multe concepte de . prelucrarea bazei de date relationale si istorice si editarea rapoartelor.CURS – SCADA corespunzator pot duce la necesitatea reviziilor 7 reparatiilor acestor echipamente sau instalatii. 3n momentul de fata. 6 caracteristica importanta a sistemelor deschise este faptul ca nodurile pot fi situate la orice distanta. procesoarele de aplicatie etc. 9sa poata conlucra cu alte aplicatii realizate pe sisteme deschise (inclusiv la distanta) .

gasim echipamente de achizitie date si comanda &($C! destinate interfatarii cu instalatiile electroenergetice. -(*! .S. 3n sistemele moderne se asigura un grad înalt de prelucrare locala . distribuite în punctele de interes. protectie si masura. Ba nivelul legaturii cu procesul tehnologic &echipamentele din statia de transformare! . #n figura anterioara este prezentata o arhitectura posibila pentru un sistem SC$'$ distribuit. cu functiuni de automatizare. rezulta faptul ca se schimba fundamental si modul de programare. utilizatorul îsi definea cerintele iar echipa de programare realiza F . sisteme e1pert. se gasesc calculatoare care asigura functiuni de procesare specifice (. :ransferul de date între D$C si retelele locale de date situate la punctul &punctele! de comanda si control este asigurata de calculatoare cu rol de concentrator de date &-ront (nd *rocessor . Begatura de date între statiile de transformare si punctul de comanda si control se realizeaza prin retele de date specifice trasmisiei la distanta &D$C! . în care observam ca elementul cheie îl constituie conectarea diferitelor componente prin intermediul unor retele de comunicatie. în conte1tul conlucrarii mai multor componente ale sistemului situate în noduri informationale diferite.CURS – SCADA le îndeplineasca. la nivelul ($C. 3n sistemele clasice. $cestea asigura preluarea informatiilor din proces precum si transmiterea comenzilor catre proces. interfete grafice etc. ! 'in cele prezentate anterior.SC$'$ &servere de aplicatie. 3n reteaua de la punctul central. (chipamentele ($C sunt interconectate prin magistrale locale &B$C! cu calculatoare cu rol de procesare a datelor la nivelul întregului proces &de e1emplu la nivelul statiei de transformare! .

#rezentarea principalelor emnale din proce ul tehnolo&ic #nstalatiile electroenergetice dintr. ! . 3ntr.o statie de transformare sunt împartite în echipamente primare. curenti. care asigura controlul si protectia echipamentelor primare.CURS – SCADA sistemul de programe de aplicatie. prevaz nd de la început posibilitatea modificarii lor în timp precum si e1tinderea acestora. G #mpulsuri pentru contorizare . 3n momentul de fata.o statie de transformare. . Starile posibile sunt întotdeauna complementare &conectat 7 deconectat.asuri &tensiuni. curenti alternativi sau continui! 'in punct de vedere al localizarii semnalelor. energie reactiva! . frecventa! G Contorizari &energie activa. "elula de linie de ##$%& G Semnalizari de pozitie" întreruptor &anclansat 7 declansat! 5 separatoare de linie. G Semnalizari preventive5 G Semnalizari de incident &de avarie! G Comenzi G . 'in punct de vedere al tipului si formei semnalului. închis 7 deschis. care contribuie nemijlocit la transportul si distributia energiei electrice &linii de înalta si medie tensiune. un caz particular al semnalelor numerice. ci are rolul de a face inventarul principalelor tipuri de semnale. '. semnale care reflecta stari discrete ale elementelor de la care provin. pozitii e1treme! . +. care trebuiesc considerate atunci c nd se doreste conducerea de la distanta a procesului" G Semnalizari de pozitie &întreruptoare. separatori. separatoare. G Semnale analogice &tensiuni alternative si continue. Bista nu este e1haustiva. automatizari.ajoritatea semnalelor de acest tip provin de la contacte electrice. înt lnim urmatoarele grupe de semnale primare. înt lnim" G semnale grupate la nivelul celulei5 G semnale pe grupuri de celule5 G semnale generale pe statie de transformare. înt lnim" G Semnale numerice . separatoare de bare &închis 7 deschis! 5 cutite de legare la pam nt &închis 7 deschis! 5 pozitie I . 3n cele ce urmeaza sunt prezentate semnalele cu relevanta în supravegherea si controlul unei statii de transformare tipice de %%?74? @H. programarea trebuie sa urmareasca realizarea functiunilor necesare. adevarat 7 fals etc. transformatoare etc. puteri. întreruptori. ! si echipamente au1iliare.

: &închis 7 deschis! 5 separator borne :rafo . presiune scazuta5 US6B . separatoare de bare &închis 7 deschis! 5 G Semnalizari de alarma" defect întreruptor cu" blocaj la închidere5 presiune scazuta5 US6B .6*5 ardere sigurante semnalizare.6* .:! 5 pozitie plot :rafo5 G Contorizari" (nergie activa 7 reactiva &%%?@H J . *)2.:5 nivel ulei anormal5 G . *'B .CURS – SCADA automatizare )$) . *rotectia 'iferentiala de Binie5 functionat )$)5 G .asuri" putere activa 7 reactiva &%%?@H J .: &închis 7 deschis! 5 plot ma1im 7 minim5 G Semnalizari de alarma" defect întreruptor cu" blocaj la închidere. semnalizare5 lipsa tensiune protectie de distanta5 functionat protectia de distanta.: &anclansat 7 declansat! 5 separatoare bare . homopolara5 blocare declansare cupla5 G .6*5 neconcordanta5 ardere sigurante comanda sau semnalizare5 US6B transformator tensiune &::! deconectat5 lipsa tensiune protectie de distanta5 functionat protectia de distanta. diferentiala5 semnalizare preventiva gaze :rafo5 suprasarcina5 supratemperatura5 functionat protectie ma1imala de rezerva. comanda5 *)2.ecanism 6leo*neumatic5 neconcordanta5 ardere sigurante comanda.' G Semnalizari de pozitie" întreruptor %%?@H &anclansat 7 declansat! 5 separatoare bare %%?@H &închis 7 deschis! 5 separator :rafo %%?@H &închis 7 deschis! 5 întreruptor .asuri" putere activa.asuri" tensiune linie5 putere activa.:5 %%?@H J . reactiva &emisa 7 primita! 5 curent5 G Comenzi" anclansare 7 declansare întreruptor5 închidere 7 deschidere separatoare de bare5 anulare semnalizari în statie5 "elula '(A)* ##$+. homopolara.:! 5 G Comenzi" întreruptor %%?@H &anclansare 7 declansare! 5 separatoare bare %%?@H &închidere 7 deschidere! 5 separator :rafo %%?@H &închidere 7 deschidere! 5 plot" creste plot 7 scade plot5 întreruptor > . )eanclansare $utomata )apida &pus în functie 7 scos din functie! 5 G Semnalizari de alarma" defect întreruptor cu" blocaj la închidere5 presiune scazuta5 US6B . .:5 %%?@H J . reactiva &emisa 7 primita! 5 G Comenzi" anclansare 7 declansare întreruptor5 închidere 7 deschidere separatoare de bare5 anulare semnalizari în statie5 punere în functie 7 scoatere din functie )$)5 "elula cupla ##$%& G Semnalizari de pozitie" întreruptor &anclansat 7 declansat! 5 separatoare de linie.5 functionat protectie gaze :rafo. reactiva &emisa 7 primita! 5 curent linie5 G Contorizari" (nergie activa.

asuri" tensiune deplasare 2S &pozitie miez! 5 putere activa 7 reactiva :S#5 "elula masura .CURS – SCADA . la 2S5 miez 2S în pozitie limita ma1ima.' 'rafo -ervicii . 85 sigurante arse '$S -min5 '$S tensiune în functie 7 anulat5 functionat '$S U5 ardere sigurante '$S U5 functionat '')# bara %.: &închis 7 deschis! 5 separator bara 2S închis 7 deschis5 G Semnalizari alarma" functionat protectia" de gaze :S#. minima5 G Comenzi" întreruptor &anclansare 7 declansare! 5 separatoare bare &închis 7 deschis! 5 G .' G Semnalizari de pozitie" întreruptor . de gaze 2S.: în functie pe :rafo %5 = .' si cupla .asuri" putere activa 7 reactiva &primita 7 emisa! 5 curent5 G Comenzi" întreruptor anclansare 7 declansare5 separatoare bare . ma1imala temporizata5 semnalizare preventiva gaze la :S#. ma1imala temporizata.asuri" tensiune bara . ma1imala rapida. diferentiala5 G Comenzi" întreruptor" anclansare 7 declansare5 separatoare" închidere 7 deschidere5 anulare semnalizari5 -emnale 0enerale statie G Semnalizari" 'eclansare $utomata a Sarcinii la -recventa minima transe %.: &închis 7 deschis! 5 separator borne :rafo .8 în functie 7 anulat5 functionat '$S -min transa %.: &anclansare 7 declansare! 5 separatoare bare . .: &închis 7 deschis! 5 "elule de linie . tensiune minima.:5 "elula baterie condensatori /" G Semnalizari pozitie" întreruptor anclansat 7 declansat5 separatoare bare închis 7 deschis5 G Semnalizari alarma" functionat protectia" ma1imala rapida. ma1imala temporizata5functionat )$)5 functionat protectia de distanta5 G .: &anclansat 7 declansat! 5 separatoare bare . 45 sigurante 'eclansare de )ezerva la )efuz 3ntreruptor .: &închis 7 deschis! 5 cutite de legare la pam nt &închis 7 deschis! 5 pozitie )$) &pus în functie 7 anulat! 5 G Semnalizari de alarma" functionat protectia ma1imala rapida. '))# arse5 $nclasare $utomata de )ezerva .: &închidere 7 deschidere! 5 pozitie )$) &punere în functie 7 scoatere din functie! 5 "elula .4.nterne si /obina de -tin0ere G Semnalizari pozitie" întreruptor &anclansat 7 declansat! 5 separatoare bare .' G Semnalizari alarma" sigurante arse ::5 punere la pam nt bara .:5 G .

a produs aceasta modificare. $stfel. 5 G Comenzi" '$S -min %..CURS – SCADA :rafo 45 :rafo % K :rafo 45 functionat $$) . a contactului semnifica starea . Intrari numerice *reluarea semnalelor de natura numerica se realizeaza prin citirea starii unor contacte au1iliare din proces. precum si aglomerarea circuitelor de transmisie. #nterfata de achizitie asigura. precum si a altor echipamente. altele dec t întreruptoare. care copiaza starea echipamentelor supravegheate cu ajutorul unor interfete cu separare galvanica &optoizolate! .poluarea. ($C trebuie sa asigure c teva functiuni suplimentare cum sunt". 4 ms! . în situatiile c nd urmeaza a se interveni în instalatia supravegheata pentru revizii si reparatii. cutitelor de legare la pam nt. 45 avarie statie5 US6B baterie deconectat5 punere la pam nt în c. $ceasta situatie este frecvent înt lnita în cazul unor contacte imperfecte în circuitele de preluare a semnalizarii iar ignorarea acestui aspect ar avea ca efect .: pus în functie :%7:47:%K:47anulat5 $$) L: pus în functie 7 anulat5 '. 1. interfata de achizitie trebuie sa aplice un algoritm de filtrare soft+are care sa anuleze efectul vibratiilor &durate de ordinul %.:5 $$) L:5 deranjat $$) . Comutarea contactelor supravegheate este supusa unui regim tranzitoriu &vibratia contactelor! de care trebuie tinut seama la prelucrarea informatiilor de natura numerica.. informationala a nivelului de conducere superior. c. G posibilitatea verificarii automate a circuitelor de preluare a semnalelor &integritatea firelor de legatura p na la contactul electric supravegheat! . 8 pus în functie 7 scos din functie5 '$S U pus în functie 7 scos din functie5 $$) . G blocarea automata a transmiterii catre nivelul superior în cazul în care intrarea numerica are un numar prea mare &neplauzibil! de tranzitii în unitatea de timp. pe l nga interpretarea modificarii starii contactului supravegheat. -emnalizari de pozitie monopolare Citirea pozitiei separatoarelor.:5 $$) L: în functie 7 anulat5 functionat osciloperturbograf5 punere la pam nt bara %. . *entru a mari gradul de încredere al informatiilor preluate. se realizeaza utiliz nd un singur contact ce copiaza starea acestor echipamente. Npus în functie. . Achizitia emnalelor i comanda '. si memorarea momentului de timp la care s. .închisM . %? . 'e regula starea . G blocarea la cerere a intrarii numerice. interpret nd numai comutarile ferme.închis. starii automatizarilor.

Intrari analo&ice *rincipalele marimi analogice cu relevanta pentru conducerea de la distanta a statiei de transformare sunt tensiunile. '. . semnalizari 9 de tipul .scos din functie..inde1. punere la pam nt. ! .. tensiune minima baterie etc. etc.a functionat protectia.deschis. 'eoarece comutarea celor doua contacte nu se face simultan. a contactului înseamna ca echipamentul corespunzator este în starea .deschis.apare 7 dispare. soft+are în memoria proprie. #mpulsuri de contorizare sunt semnale provenite de la contoare de energie electrica cu generator de impulsuri. #nterfata de achizitie are rolul de numarare a acestor impulsuri. curentii. '.CURS – SCADA etc. $sociind fiecarui inde1 o constanta corespunzatoare &impulsuri7@Dh respectiv impulsuri7@H$)! se poate reconstitui valoarea energiei electrice cedate &primite! pentru linia masurata. care în cazuri normale respecta conditia de e1cluziune reciproca. a echipamentului corespunzator iar starea . întretin nd un . la care sunt semnificative at t momentul închiderii contactului c t si momentul deschiderii acestuia &e1. puteri active 7 reactive. . %% . -emnalizari de pozitie bipolare *ozitia anclansat 7 declansat a întreruptoarelor este preluata utiliz nd doua contacte. la care este semnificativ numai momentul aparitiei semnalizarii nu si momentul disparitiei acesteia. interfata de achizitie trebuie sa implementeze un algoritm care sa tina cont de înt rzierile admisibile în schimbarea starilor celor doua contacte -emnalizari de alarma sunt semnalizari monopolare si pot fi: semnalizari 9 de tipul .

9utiliz nd traductori e1terni corespunzatori. tensiuni si curenti continui. 9valoare efectiva &tensiune. Semnalele analogice &masurile! cum sunt tensiunile si curentii alternativi &E?Oz! . curentii sunt preluati direct de ($C prin interfete corespunzatoare de tensiune si curent. reactive pot fi preluate din proces în doua moduri" .CURS – SCADA Schema lantului de masura pentru intrarile analogice este prezentata mai sus. . curent! 5 .arimea analogica este adaptata la un nivel corespunzator prelucrarii în circuitele de masura. aplic nd apoi algoritmi de calcul pentru" . 9tensiunile. $ doua solutie este net superioara celei dint i at t din punct de vedere tehnic c t si economic. jos pentru eliminarea efectului perturbatiilor. ($C va esantiona si converti din analogic în numeric valorile instantanee ale tensiunilor si curentilor. a carui valoare este transmisa modulelor de esantionare 7 memorare si conversie analog 7 numerica. 9defazaj tensiune . care au la baza transformatoare de tensiune si de curent. Sirului de valori numerice obtinut &la intervale regulate de timp pentru fiecare canal analogic în parte! îi sunt aplicati algoritmi de filtrare numerica si de calcul a marimilor caracteristice dorite &e1. Un modul multiple1or asigura selectia canalului analogic de masurat. puterile active. Semnalului rezultat i se aplica o filtrare în filtre trece . caz în care ($C are intrari analogice în semnal unificat 5 . valori efective! . :otodata se realizeaza protectia intrarii analogice contra valorilor accidentale ale semnalului analogic de masurat precum si separarea galvanica a interfetei fata de procesul tehnologic. motiv pentru care este preferata în sistemele SC$'$ moderne. curent5 %4 .

interfetele de proces &($C! sunt prevazute cu posibilitatea emiterii de semnale electrice de comanda. cu durate de ?. (1ista doua tipuri de semnale de comanda" . la care ($C mentine semnalul de comanda p na la o noua comanda.CURS – SCADA . considerata semnificativa . . alarmare. 9putere activa si reactiva monofazata pentru perechea U. Comenzi catre proce ul tehnolo&ic *entru a putea comanda instalatiile electroenergetice din statiile de transformare. datorate unor eventuale defecte interne ale ($C sau atingerilor accidentale în circuitele secundare de comanda! 5 %8 . noua valoare fiind diferita cu cel putin o cantitate . cu semnificatie contrara celei dint i &de e1emplu pentru comanda punerii în functie respectiv a scoaterii din functie a automatizarilor! . fata de vechea valoare. 9($C este interogat de catre nivelul ierarhic asupra valorilor analogice5 . de prealarmare. '. 9comenzi în impulsuri.# considerata.E . sau limite tehnologice. ($C trebuie sa asigure c teva cerinte referitoare la comenzi" . :ransmisia valorilor intrarilor analogice catre nivelul superior ($C se face în trei cazuri" . . +. 9Haloarea marimii analogice depaseste niste limite prestabilite . 9comenzi permanente. 8 secunde. pentru comanda întreruptoarelor comutatoarelor de ploturi etc. datorita erorilor de transmisie5 .. 9eliminarea riscului confuziei unei comenzi. . 3n ambele cazuri. ($C trebuie sa livreze contacte electrice comandate care vor fi integrate în schemele de comanda ale circuitelor secundare ale statiei. Calculul puterilor active si reactive trifazate se face aplic nd corespunzator formulele pentru metodele de masura cu Dattmetre &H$)metre! monofazate. 9eliminarea riscului comenzilor multiple &simultan cu comanda dorita se emit una sau mai multe comenzi nedorite. 9#ntrarea analogica îsi modifica semnificativ valoarea. 3n scopul cresterii gradului de fiabilitate al comenzilor.

o arie mai larga dec t celula . iar functiunile referitoare la grupe de celule P si în general cele care reclama informatii dintr. -. evitarea emiterii de comenzi nepermise datorate fie greselilor de operare fie erorilor în functionarea diferitelor echipamente. (unctii locale *rincipalele functii care trebuie asigurate într.o statie de transformare pot fi grupate în doua categorii" . 9functiuni la nivelul statiei. mai distingem la nivelul celulei urmatoarele functiuni" . 9eliminarea riscului de emisie intempestiva a unor comenzi. puteri! si arhivarea acestora pe o perioada determinata. majoritatea functiunilor de la nivelul celulei sunt preluate de catre echipamentul de achizitie si comanda al celulei. curenti. $ceasta functie o regasim la nivelul celulei numai în cazul arhitecturii distribuite. sunt preluate decalculatorul de la nivelul statiei. 9semnalizarea situatiilor de functionare incorecta a lantului de comanda &de e1emplu fir întrerupt! '. .o arhitectura centralizata. . -. 93nregistrarea evolutiei masurilor &tensiuni. . toate aceste functiuni sunt asigurate de un singur ($C. 3ntr. 92locaje . *rincipalele evenimente survenite în functionarea echipamentelor din celula trebuiesc memorate împreuna cu momentul de timp al producerii lor. care preia functionalitatea panoului local de comanda si supraveghere. .a nivelul tatiei de tran "ormare . .CURS – SCADA . 1. '. Se utilizeaza scheme de conectare hard+are si algoritmi de verificare si validare a comenzii. 3n arhitectura distribuita. datorate defectelor interne ale ($C. 9#storic local de evenimente . '. '.masina . 9functiuni la nivelul celulei.a nivelul celulei *e l nga functiunile de achizitie si comanda amintite deja. 9#storic de evenimente la nivelul statiei si filtrarea evenimentelor &transmiterea catre nivelul ierarhic superior numai a evenimentelor cu relevanta pentru dispecer! . . -. . 9#nterfata om. %< .

de mai jos. Sa remarcam ca e1ista doua probleme sensibil diferite în aceasta privinta" . .sincronizarea echipamentelor de achizitie dupa un ceas unic la nivelul statiei.au produs.ecanism 9 de resincronizare periodica dupa un ceas unic. memorarea modificarilor de stare presupune si asocierea timpului la care acestea s. masina pentru operatorul statiei sau operatiuni de mentenanta. în arhitectura distribuita ar putea arata ca în fig. . *CC . . 3n cel de. Utilizarea 9 canalului de comunicatie . /. :otodata. Utilizarea 9 unui semnal dedicat . 9Supravegherea functionarii echipamentelor de achizitie si comanda. metoda aplicabila pe arii restr nse cum ar fi teritoriul unei statii de transformare. 'e precizia determinarii timpului depind în mare masura prelucrarile si analizele ulterioare ale evolutiei procesului tehnologic N6ra e1actaM este asigurata prin" 9 Ceas  9 local la nivelul ($C care trebuie sa aiba la baza elemente oscilatorii cu o buna stabilitate &cuartz termostatat! 5 . +. Analiza i prelucrarea datelor la nivelul #CC Structura unui punct de comanda si control . '. respectiv dupa un ceas unic la nivelul întregului sistem SC$'$.ajoritatea algoritmilor de prelucrare a semnalelor &numerice si analogice! se bazeaza pe intervale precise de timp la care trebuiesc facute achizitiile si prelucrarile. provenite de la sisteme specializate. Sincronizarea timpului. 9#nterfata om . -. 92locaje &conditionari! la nivelul statiei.CURS – SCADA . %E . *rincipalele metode de sincronizare au la baza" Utilizarea 9 semnalelor de timp etalon . precizia metodei este puternic afectata de viteza de comunicatie si eventualele înt rzieri &inpredictibile în general! introduse de protocoalele de comunicatie. '.al doilea caz dificultatea apare datorita distantelor mari între statiile de transformare si punctul unde este amplasat ceasul etalon.

frecvent se procedeaza la dublarea magistralei locale de comunicatie. la care timpii de raspuns nu sunt at t de importanti &B$C % respectiv 4 din fig. dar cu timpi de raspuns foarte mici. se sugereaza separarea componentelor care utilizeaza pachete mici de date.control care coordoneaza sistemele învecinate. iar aplicatiile importante au acces la ambele magistrale. separate de un router! . 4 &actualmente rasp ndit mai ales în $merica.comanda statiile de transformare.un router. dar tinde sa devina unanim utilizat! . pot fi implementate diferite scheme de redundanta ale componentelor importante &B$C. de mai sus. 2aza de date de timp real este întretinuta de %F . de componentele si aplicatiile care utilizeaza transferuri mari de date. Servere! . Un calculator special cu rolul de router asigura transferul de date spre 7 dinspre centrele de comanda. *rotocoalele de comunicatie cele mai utilizate sunt (BC6. $numite aplicatii necesare la *CC au nevoie de informatii provenite din retelele de transport si distributie vecine.CURS – SCADA 3n structura prezentata. $celasi calculator asigura si securitatea accesului din e1terior la reteaua de date a *CC. care controleaza accesul la informatiile si resursele *CC. $cestea asigura controlul transferului de date între *CC si sistemele de achizitie. =? &rasp ndire în principal în (uropa! si #CC*7:$S(. Begatura de date cu procesul tehnologic condus se realizeaza prin intermediul serverelor de comunicatie. 3ntruc t comunicatia de date între componenetele *CC trebuie atent echilibrata. *entru asigurarea disponibilitatii *CC în conditiile caderii B$C. )eteaua *CC este separata de sistemul informational al intreprinderii printr.

o statie de transformare corespunde unei scheme de autoritate si este strict reglementata. dar si de informatii globale. din zona de proces cu care se interfateaza în mod direct.. profilul încarcarii etc. incluz nd evidenta deranjamentelor. odata cu %I .anagementul evenimentelor . $utomated . de urmarire si achitare a acestora5 G . Si teme inte&rate de protectie) automatizare) ma ura i control a tatiilor electrice 'ezvoltarea sistemelor de protectie si automatizare ale instalatiilor electroenergetice si în mod special aparitia echipamentelor digitale de automatizare si protectie este un fenomen de actualitate. Serverele de aplicatii SC$'$ gazduiesc programele specifice pentru controlul echipamentelor din statiile de transformare si al retelelor de transport 7 distributie. echipamentul de protectie devine foarte complicat. Unele protectii au nevoie nu numai de informatii locale. #C:(A)$)($ -UCC:##B6) '( *)6:(C:#(. cum sunt" G #nterfetele operator . )eciproc.7A#S . 8. alarmele provenite de la diferitele echipamente trebuiesc dirijate spre autoritatea corespunzatoare. $U:6. C6C:)6B +.$SU)$. G #nterfete pentru informatii despre 7 catre consumatori. $lte aplicatii. $stfel. 1.S &$.anagementul autoritatii. asigura împrospatarea cu date a statiilor de lucru de la dispecerii energetici sau alti utilizatori ai sistemului5 G .se astfel istoricul evolutiei procesului tehnologic.$:#Q$)(. 'upa anumite criterii &intervale de timp precizate. baza de date de timp real se arhiveaza pe serverul de arhivare. anumite evenimente! . utile mai ales în aplicatiile '.CURS – SCADA serverul de achizitie date. $plicatiile care ruleaza pe acest calculator au rolul de a prelua informatiile actuale despre procesul tehnologic condus si a le pune la dispozitia celorlalte aplicatii ale *CC. functii de procesare inteligenta a alarmelor. întretin ndu. care pot fi cunoscute numai prin prelungiri ale interfatarii în alte zone ale procesului tehnologic. pentru generarea alarmelor. care nu sunt supuse restrictiilor de timp real" G Calculul circulatiilor de puteri în retea5 G Calculul curentilor de scurtircuit5 G )egasirea informatiilor pe hartile sistemelor informatice geografice. :ot serverul de achizitie date realizeaza si anumite prelucrari asupra informatiilor provenite de la ($C" G filtrarea datelor5 G conversia unitatilor de masura5 G controlul încadrarii în limite. 'reptul asupra controlului echipamentelor dintr.apping7Aeographical #nformation S/stem! .

functia de protectie este localizata în general în echipamente distincte de cele de comanda 7 control. +. însa prevad functiuni de . Coordonarea sistemelor de protectie si comanda este realizata cu ajutorul sistemului de comunicatie. elementul cheie în acest concept fiind comunicatia de mare viteza între modulele componente. Cele doua subsisteme sisteme comunica însa. Sistemele de control si de protectie îsi pastreaza autonomia unele fata de celelalte. 1. pierz ndu. procesate. se pot împartii în doua categorii majore. Unificarea înseamna .ultiplicarea interfetelor de achizitie precum si rasp ndirea lor în spatiu este un fenomen nedorit.CURS – SCADA luarea în considerare a unei mai mari cantitati de informatii globale. în cel mai apropiat loc de procesul tehnologic la care se refera.otivul principal pentru un asemenea concept coordonat nu este doar de a înlocui protectia conventionala cu dispozitivele de control bazate pe microprocesoare ci de a e1ploata toate facilitatile acestei noi tehnologii pentru o mai buna performanta a protectiei si controlului în statie si pentru un control îmbunatatit al retelei. . 3n acest caz asistam la o descentralizare foarte puternica a functiunilor de comanda. . $pare astfel naturala preocuparea pentru conlucrarea între sistemele de protectie si cele de control.un asemenea concept. 1. 3n mod normal releele numerice au o interfata seriala. si anume" a! Sisteme coordonate de protectie si de control. b! Sisteme integrate de protectie si control. transmit ndu. reciproca. în general rezultate în urma prelucrarii marimilor din proces. 3ntr. Subsistemele de control si de protectie sunt concepute ca un tot unitar. *reocuparile actuale privind tratarea unitara a protectiei si controlului. cu at t mai mult cu c t diferitele sisteme de protectie folosesc adesea aceleasi marimi de intrare dinspre proces. Sistemele de control al statiei bazate pe microprocesor prevad deopotriva informatii globale despre proces c t si legaturi de comunicatie. %> .colaborare. utiliz nd în comun anumite resurse hard+are si soft+are. folosind informatia suplimentara din sistemul complet &întreg! . 'escentralizarea înseamna ca at t informatiile &datele achizitionate sau calculate! c t si functiile sunt distribuite si sunt folosite. Si teme coordonate de protectie i comanda. într.si reciproc informatii globale.o arhitectura descentralizata. (ste prevazut un sistem unificat care coordoneaza controlul statiei si protectia statiei. ca toate datele si informatiile în sistem sunt accesibile în acelasi mod prin sistemul comun de comunicatie. bazate pe microprocesoare.si din fle1ibilitate si disponibilitate. Coordonarea consta în combinarea controlului si a protectiei fara a se pierde autonomia protectiei. control si protectie.

Ba nivelul celulei sunt realizate acele sarcini care reclama informatii &date! numai de la nivelul celulei. $stfel. R.masina. care functioneaza ca si noduri electrice si definesc întreaga statie. defecte! 5 protectia celulei &eliminarea defectelor si masuri preventive! . U. controlul bateriilor de condensatori. si emit comenzi catre dispozitivele si echipamentele din aceasta celula. blocaje la nivelul celulei! 5 interfata om .controlul statiei &baza de date centrala. proceduri automate de comutatie cu7fara conditionare din partea protectiei. 6 statie de transformare este întotdeauna constituita din celule.protectii la nivel de statie &e1emplu protectia di"erentiala de bare! 5 interfata om. *. semnalizari si altele. coordonare comunicatie. structura de baza este ierarhica si consta în doua nivele" nivelul celulei si nivelul statiei. $ceste sarcini sunt" controlul celulei &comenzi. interblocaje la nivelul statiei. contin nd cone1iunile de intrare. evenimente.CURS – SCADA Structura functiunilor unui sistem de control si protectie coordonat la nivelul unei statii de transformare este reprezentata urmatoare. si emit comenzi catre dispozitivele situate în mai multe celule.masina pentru operatorul statiei5 %= . $ceste sarcini sunt" . (1ista diferite sarcini de control si de protectie realizate la nivelul celulei. procesare centrala a datelor culese din celule! 5 . Ba nivelul statiei se e1ecuta acele sarcini care au nevoie de informatii de la mai mult de o celula. supervizoare.iesire la una sau mai multe bare. $ceste sarcini se refera nu numai la întreruptoare si separatoare dar si la schimbatorul de ploturi al transformatorului deputere. daca este necesar5 masuratori si monitorizare la nivelul celulei &#.

protectie. :endinta este de a integra functiuni care istoric sunt separate . 1. astfel înc t o platforma hard+are sa poata efectua at t functiuni cu timpi critici foarte mici. fapt de care trebuie sa se tina seama în proiectare. Se poate face o clasificare a prioritatilor de e1ecutie a functiunilor dupa cum urmeaza" G *% corespunzatoare sarcinilor cu timpi de raspuns de ma1imum 4E? ms. 3n conformitate cu definitia celulei de mai sus. automatizare si masura. devine o preocupare 4? . 1. *rivite ca un întreg. controlul. 3n acest conte1t. +. de e1emplu. comunicatia si masura. constau în unitati de achizitie date &U$'! relee digitale de protectie. G *4 corespunzatoare gamei de timp de p na la c teva secunde. Subsistemul secundar din statiile moderne se bazeaza din ce în ce mai mult pe un numar de echipamente digitale multifunctionale. Si teme inte&rate de control i protectie. *entru a raspunde necesitatilor tehnice. nivelul statiei nu presupune acces direct la proces.CURS – SCADA . '. :endintele actuale în domeniul protectiei si controlului în statiile de transformare elimina din ce în ce mai mult granitele traditionale dintre subsistemele de protectie. în celule. sistemele integrate îsi propun sa distribuie si mai puternic functiunile de achizitiepoate apare în mai multe echipamente! . sistemele de control. c t si functiuni la care timpul de îndeplinire nu este esential. #rincipalele cerinte ale ub i temelor ecundare moderne. +. *entru utilizarea la ma1imum a acestor resurse de calcul. comunicatie si masura care e1ista actualmente.comunicatia dintre statie si nivelul superior de comanda si control. +. G *4 pentru celelalte functiuni mai lente. este o functie la nivelul statiei cu interfete de intrare7iesire situate la distanta. protectia. functiunile soft+are se împart în diferite categorii dupa timpul de raspuns. cele mai multe functiuni trebuie sa opereze în timp real. Aradul de integrare a diverselor functiuni alesubsistemului secundar. protectia de bare. control. unitati de procesare la nivelul celulei si statiei si canale de comunicatie prin care aceste echipamente sunt interconectate. pe de o parte si a echipamentelor primare si celor secundare pe de alta parte. 'aca în sistemele clasice remarcam e1istenta unor echipamente distincte de control si respectiv de protectie.

G (chipamentul primar trebuie corect întretinut pentru a ram ne operational. '. national! trebuie sa primeasca informatiile de stare din statie. sistemul de protectie trebuie sa determine portiunea defecta si sa comande corespunzator întreruptoarele pentru a izola defectul c t mai repede posibil. Subsistemul secundar trebuie sa colecteze informatii despre starea echipamentelor primare si sa ofere suport pentru mentenanta acestora. teritorial. Subsistemul secundar al statiei are datoria de a face posibil transferul datelor spre centrele de control si respectiv de a transmite comenzile catre procesul tehnologic controlat. *ornind de la cerintele enumerate mai sus. G 'ispeceratele energetice de la diferite nivele &local. $stfel. Subsistemul secundar dintr.asura locala si telemasura5 G .onitorizarea retelei si a echipamentelor primare5 G $naliza automata a datelor. mentenanta si functionalitatea. principalele functiuni ale subsistemului secundar al statiei sunt" G *rotectia împotriva defectelor în sistemul primar5 G Stap nirea starilor anormale ale echipamentelor primare5 G $utomatizari5 G Suport pentru conducere locala5 G :eleconducere5 G . fiabilitatea. putem imagina un echipament comple1 de control si 4% . 0chipamente multi"unctionale de protectie i control Utiliz nd cele mai noi realizari în domeniul tehnicii de prelucrare digitala si mai ales cele în domeniul comunicatiilor de mare viteza. nivelul de acceptare fiind determinat de consideratiile privind costul. G Controlul local. Subsistemul secundar trebuie sa asigure functiunile de control local ale statiei fie ca o rezerva la caderea sistemului de teleconducere fie ca o functiune de sine statatoare în cazul statiilor necuprinse în sistemul de teleconducere. +. izolarea defectului.CURS – SCADA importanta a companiilor de electricitate.o statie de transformare trebuie sa asigure" G 'econectarea portiunilor defecte din retea la aparitia unui defect .

îndeplinesc functii de protectie si comanda ale transformatoarelor si liniilor electrice si receptioneaza cererile de comanda de la nivelul statiei. %! . 4. protectia di"erentiala de bare! în care informatiile de curent sunt prelevate la nivelul celulelor si transmise prin reteaua de date a statiei. 8. 4. 4. 4. fig. (chipamentele de la nivelul celulei. Ba nivelul statiei sunt implementate functii de protectie &e1. din 8. care se interconecteaza în acceasi retea de date cu echipamentele de prelucrare de la nivelul statiei ca în fig. 4. %.CURS – SCADA protectie la nivelul celulei &fig. 4. 8. fig. 44 . 8.

are sunt organizate doua trepte de dispecer" %.aramures. 3n acelasi timp este recomandabil sa fie implementata o magistrala duala de comunicatie. (unctiuni de conducere operativa #n cele ce urmeaza se vor prezenta atat functiunile de conducere operativa ale '(' cat si pentru personalul operativ din statiile electrice.are P coordoneaza si conduce operativa instalatiile de inalta tensiune &%%?@H! din zona celor trei judete. echipamentele digitale multifunctionale pot fi privite ele însele ca sisteme deschise.o oarecare masura. 'evine justificata astfel preocuparea de a configura aceeasi platforma hard+are astfel înc t sa poata duce la îndeplinire diferite sarcini. .. astfel înc t acestea sunt independente de caderile retelei de comunicatie. 3ntr.. 'ispecer (nergetic de 'istributie 2aia . pentru o functionare corecta a protectiei de bare. P instalatiile de medie tensiune din judetul . control sau monitorizare.aramures Satu .are si Salaj. pentru a îmbunatatii fiabilitatea protectiei de bare. #n cadrul sucurasalei 2aia . 3n cazul echipamentelor de protectie si control digitale. trebuie asigurata redundanta în cazul functiunilor importante de protectie. toate functiunile sunt implementate soft+are.. #nformatia curenta culeasa &esantionata! de echipamentele de la nivelul celulelor trebuie transmisa în c teva milisecunde în retea. 48 . – (unctiunile D0D '(' asigura supravegherea si conducerea operativa a instalatiilor si retelelor electrice de distributie de %%? @H si medie tensiune din judetele . fie ele de protectie. . '(' 2aia . adesea pe platforme hard+are asemanatoare. 'ispecer (nergetic de 'istributie Bocal .CURS – SCADA -unctionarea protectiei de linie si trafo se bazeaza pe informatii locale. între echipamentele celulei si echipamentul de la nivelul statiei. ca si în cazul echipamentelor clasice de protectie. $cest lucru reclama legaturi de comunicatie de mare viteza. 1. $stfel. . de timp real.are si 4. in conformitate cu autoritatea de conducere operativa pe care o e1ercita asupra acestora.. 6 atentie speciala trebuie acordata independentei diverselor functiuni de protectie si control. at ta timp c t ele sunt procesate în acelasi dispozitiv. Cele doua trepte de dispecer au stabilite atribute ale autoritatii de conducere operativa asupra instalatiilor din zona astfel" . '('B .

'(' 2aia . .'eterminarea.CURS – SCADA #n scopul realizarii functiunilor sale. .si '. a pierderilor pe linii. . h1 Comanda nemi7locita a in talatiilor de di tributie de 112 34 i de 56 i a automatizarilor din retea i1 Suprave&herea tarii in talatiilor componente ale Si temului D5S8SCADA *entru realizarea acestor functiuni.are" 4< i a nivelului de .Urmarirea schemelor de functionare a instalatiilor si a marimilor de stare.:.Herificarea incadrarii marimilor in limite. &1 Comanda porniri i opriri de &rupuri ale microhidrocentralelor.'eterminarea nivelurilor de tensiune optime in retelele de %%? @H siu .Calcului puterilor totale pe '$S. stabileste regimurile de functionare si coordoneaza manevrele pentru instalatiile si retelele din raza lor de activitate care se afla in autoritatea sa de decizie. . . in transformatoare si pe total '('. .:. e1 Re&la7ul ten iunii in retelele de di tributie de 112 34 i de 56 compen are a puterii reactive$ . Conducerea operativa in timp real la nivel de D0D con ta in$ a1 Suprave&herea i a i&urarea continuitatii in "unctionare a in talatiilor de di tibutie de 112 34 i 56 . '(' realizeaza sarcinile operative &regimuri si manevre! coordonate si7sau dispuse de treptele superioare de dispecer &'(: P Cluj si '(C P 'ispecerul (nergetic Central! . b1 Re&la7ul curbei de con um pentru prevenirea e1tinderii incidentelor. "1 Urmare te re&imul de tratare a neutrului in retelele de 56 i realizeaza re&la7ul compen arii curentilor capacitivi. produse in centrale. .Compensarea optima a puterii reactive.'eterminarea bilanturilor de putere pe total '(' si pe statii. c1 Urmarirea bilantului de ener&ie electrica pe contur (D00 d1 %ptimizarea "unctionarii in talatiilor de di tibutie de 112 34 i 56$ .Calcului puterilor si energiilor absorbite de consumatori. prin calcul. achizitionate din reteaua de transport a S(C si schimbate cu retelele de distributie vecine si respectiv.'eterminarea numarului si incarcarii transformatoarelor de %%? @H si .*rognoza consumului in zona.

(chipamentele de distributie electrica de la parterul cladirii sunt supravegheate in prezent printr.Herificarea sigurantei de functionare5 .: ! 5 . #nregistreaza si consemneaza" .:5 . semnalizarile si evenimentele in toate regimurile de functionare5 informatiile care au stat la baza luarii deciziilor de efectuare a manevrelor.#ncadrarea consumatorilor in puterile si energiile programate pe perioade de deficit in S(C5 .Urmareste si realizeaza programul de incarcare a centralelor electrice din comanda operativa &corelat cu treptele superioare de dispecer ! .valorile parametrilor electrici si schimbarile de stare.#ncarcarile pe statiile de %%? @H7.Urmareste" .)eglajul compensarii capacitive al retelelor de . stabilirii sau schimbarii regimurilor de functionare a echipamentelor si retelelor. din retelele de %%? @H si de .:5 .are se realizeaza si urmatoarele functiuni" a1 Suprave&herea in talatiilor de electroalimentare a punctului central D0D.#njectiile din reteaua de transport. #n afara acestor functiuni principale.Herificarea prealabila a conditiilor de efectuare a manevrelor.Civelurile de tensiune &%%? @H si .CURS – SCADA .un sistem de calcul independent. #n cazul '(' 2aia .: si posturile de transformare5 . realizate in timp P real.Aenerarea de putere reactiva5 .: ale '(' vecine si din centralele electrice racordate la reteaua electrica condusa operativ5 .Consumul propriu tehnologic in retelele de %%? @H si de . la D0D e realizeaza i "unctiuni in a"ara timpului –real i anume$ b1 #lani"icarea e9ploatarii i analize in a"ara timpului – real$ 4E . realizat pe plan local.

.S7SC$'$ din dotare.analiza incidentelor .analiza post factum a functionarii retelei .urmareste functionarea instalatiilor de compensare &baterii de condensatoare. inclusiv reglajul de poturi la transformatoare. dispuse de treptele de dispecer erarhic superioare. acordul bobinelor de compensare a curentului capacitiv ! . . #n acest scop" .pregatirea regimurilor de functionare pe zi si saptamana . condensatoare sincrone. . #n statiile telecomandate &integrate in sistemul SC$'$! aceste functiuni ale po din statii sunt preluate si realizate de catre dispecerul de la punctul de comanda.elaborarea ghidului operator .: ! . 4F . actualizarea schemelor retelei de distributie &%%? @H si .evaluarea sigurantei in functionare pe baza calculului indicatorilor de stare .e1ecuta manevre.4.CURS – SCADA . .supravegheaza marimile si semnalizarile de stare aferente schemei de functionare a statiei &inclusiv cele aferente protectiilor si automatizarilor ! .dezvoltarea soft+are de aplicatie pentru timp P real si inafara timpului P real <.transmite datele si informatiile necesare la diferitele trepte de dispecer si la unitatea de care apartine din punct de vedere administativ.supravegheaza si inregistreaza parametrii tehnici ai echipamentelor .e1ecuta manevrele pentru lichidarea rapida a incidentelor.supravegheaza starea instalatiilor companente al sistemului '. . -unctiunile personalului operativ din statiile electrice" *ersonalul operativ din statiile electrice trebuie sa asigura functionarea continua. in conditii de siguranta si economicitate a instalatiilor pe care le are in gestiune si e1ploatare.

liniile de %%? @H si .CURS – SCADA -.:7L:5 .:5 .frecventa in cateva noduri5 :oate aceste marimi vor fi protocolate automat la ore caracteristice fi1ate &minimum la gol de noapte. 5 .: de legatura cu alte '('.:5 . 6ipuri de in"ormatii nece are conducerii operative$ -.puterea reactiva pe instalatiile de compensare5 4I . 1. linii de %%? @H si de . cuplele de %%? @H5 . conditionand cunoasterea starii de ansamblu a instalatiilor si anume" . centralele electrice racordate la retelele de %%? @H si de .tensiunile pe barele statiilor de %%? @H si de .: si posturilor de .:5 . platforme industiale.:5 . -. 1.tensiunile pe liniile de %%? @H si . 5arimi a! marimi principale. 1. partea de medie tensiune a transformatoarelor de %%? @H7. plecarile ce alimenteaza consumatori nominalizati5 . ). 6ipuri de in"ormatii la nivel D0D Conform normelor )(C(B principalele informatii necesare conducerii oeprative la nivel '(' sunt" -. statii de tractiune C. varf de dimineata si varf de seara ! si la cererea operatorului b! marimi secundare. partea de %%? @H a autotransformatoarelor de 44?7%%? @H si transformatoarelor de %%? @H7 .:5 . liniile si cuplele de . caracterizand starea unor elemente ale instalatiilor de importanta locala si informatii cu necesitate de actualizare mai redusa si anume" .suma puterilor active si reactive pe" .tensiunile si curentii pe bobinele de compensare a curentului capacitiv5 . uri5 .puterile active si reactive pe" .puterile active si reactive pe" .: radiale spre consumatori5 .

bobine de compensare cu reglaj continuu5 . '))# ! si schimbarilor de configuratie a retelei conduse operativ ca urmare a a cestor actionari. transformatoarele si autotransformatoarele de injectie in reteaua de distributie din responsabilitatea '(' &din reteaua de transport a S(C si centrale electrice racordate la reteaua de distributie a '(' Pului! 5 .:. '))#.pozitia echipamentelor de comutatie &intreruptoare.echipamente de comutatie &intreruptoare de %%? @H si .CURS – SCADA .:. semnalul M #ncendiu in statie N &pentru statiile electrice fara personal in tura ! .: radiale ! -.pozitia comutatoarelor de ploturi la transformatoare. cuprinzand informatii asupra elementelor de culegere si transmitere a datelor si statiile electrice.energia activa si reactiva de la contoare pe" . $$). necesare pentru stabilirea configuratiei de functionare a retelei in ma1imum 8 secunde de la modificarea pozitiei echipamentelor ca urmare a unor actiuni dorite de operator" . 6elecomenzi pentru$ . '$S. C. cu aducerea la cunostinta operatorului in ma1im E secunde. Semnalizari a! Semnalizari de stare. avarie redresori. de curent continuu si pe sectiile de bare de curent alternativ de 44? D5 . etc. $$). '$S. d! 'e stare a sistemului '. c! 'e incident.S7SC$'$. 4> . b! 'e alarmare &preventive ! . liniile de legatura cu alte '('. necesare petnru luarea unor masuri preventive privind regimul de functionarea a reletei electrice conduse operativ . necesare pentru luarea unor masuri rapide de remediere cu aducerea la cunostinta operatorului in ma1im 8 secunde.tensiunea pe sectiile de bare de servicii proprii. $ceste semnalizari corespund actionarii protectiilor si automatizarilor &)$). 1. separatoare de %%? @H actionate electric! 5 .pozitii la )$).uri5 . +. -. separatoare ! 5 . precum si semnalizari de tipul" arderea sigurantei generale pe balteria de acumulatoare. '.comutatoare de ploturi ale transformatoarelor de %%? @H7. . 1. pe liniile ce alimenteaza consumatori nominalizati &pe liniile de %%? @H si de . ca de e1emplu depasirii de limite. punere la pamant in C.

de postincident ! .'. la care se mai adauga in prinicpal urmatoarele" -. E. necesare pentru luarea unor masuri preventive privind regimul de functionare al statiei ca de e1emplu" .trepte de baterii de condensatoare5 . '))# ! . 1. '. depasiri de limite5 . %. Semnalizari$ . a statiilor electrice se diferentiaza in functie de nivelul de tensiune al statiei si de modul de e1ploatare al acesteia &cu personal sau fara personal in tura permanenta ! .tensiuni si curenti pe partea de ?. %. '$S. % si F. #nformatiile necesare supravegherii si conducerii operative la nivelul camerelor de comanda a statiilor electrice sunt cele mentionate in punctul F. 6ipurile de in"ormatii la nivelul camerelor de comanda din tatiile electrice Holumul de instalatii necesar supravegherii si conducerii operative la nivelul camerelor de comanda.CURS – SCADA .circulatii de putere &activa si reactiva! . 5arimi$ .de tare " pozitia cheii de selectare a comenzilor5 starea echipamentelor &conectat. de alarma. )$).indicatia locatorului de defecte5 E.de alarmare &preventive ! .tensiunile pe barele statiei &%%?@H. medie tensiune! .< @H &servicii proprii curent alternativ! .instalatii de automatizare &$$).tensiuni si incarcari ale bateriilor de acumulatoare &44? H si 4< H! . deconectat! . defect la intreruptoare5 . defect in serviciile proprii de cc7ca " 4= .4. Holumul de informatii trebuie sa asigure realizarea functiunilor atribuite personalului in toate starile &normala. . '.bobine de compensare cu reglaj continuu. 4. . de incident.tensiunea de deplasare a neutrului la bobinele de stingere5 . defect in circuitele secundare5 .

'))#.actionare comutatoare de ploturi.actionare intreruptoare automate pentru serviciile proprii de cc si ca5 . distrugerea sigurantelor5 .descarcari de sarcina5 . numarul de deconectari ale intreruptoarelor pe scurt circuit. '. semnalizari de gaze. . numarul de actionari ale pompelor.conecatre7deconectare trepte de baterii de condensatoare5 . standardizate pe plan mondial si soft+are P ul aferent acestora este disponibil a fi cumparate pe piata libera #n cele ce urmeaza se prezinta unele detalii privind functiunile de tip SC$'$ si '.functiuni '. '$S. .S specifice sistemelor informatice destinate conducerii operative prin dispecer a retelelor de distributie a energiei electrice.conectari7deconectari a instalatiilo de automaticare locala &$$).anularea semnalelor autoretinute.actionare bobine de compensare cu reglaj continuu. ardere. +. Comenzi$ . (unctiunile i temelor D5S8SCADA dedicate conducerii operative la nivel de Di pecer 0ner&etic de Di tributie :D0D 1 #n conformitate cu normele )(C(B.CURS – SCADA . -. punere la pamant in serviciile proprii de cc5 . temperatura. in general.functiuni SC$'$5 . sistemele informatice dedeicate conducerii operative a retelelor de distributi etrebuie sa realizeze urmatoarele functiuni operationale" . 'enumirile si continutul acestor functiuni sunt. defect in echipamentele de culegere a datelor sau pe calea de transmisie5 .S &aplicatii pentru retelele de distributie a energiei electrice! . 8? . etc ! 5 .conectari7deconectari intreruptoare si separatoare5 . suprasarcina la transformatoare5 . /. )$). mecanismelor oleopneomatice ale intreruptoarelor5 .

$ceste functiuni permit personalului operativ de la punctul de dispecer sa suprevegheze functionarea instalatiilor in timp real si in acest conte1t sa decida actiunile care trebuie intreprinse si. Inre&i trarea Secventiala a 0venimentelor :Se<uence o" 0vent Recordin&1 6 serie de elemente predefinite din statii si centrale electrice &de e1emplu intreruptoare ! pot fi selectate pentru o inregistrare secventiala a modificarii starii acestora. sa dea comenzi operative sau sa realizeze telecomenzi. Utilizand aceasta functiune se realizeaza" . imagini. centrale ! 5 . '. marimi ale retelelor electrice &. tabele diagrame.S. . Sistemele SC$S$ include. rapoarte.controlul plauzabilitatii si validarea informatiilor.esajele de la inregistrarea 8% .esajele din #nregistrarea Secventiala a evenimentelor sunt tratate separat de cele referitoare la schimbarile normale de stare. modificare care este considerata ca fiind un eveniment.initierea si e1ecutatea telecomenzilor in instalatii. telecomenzi &pentru a fi transmise la ):U ! 5 . mesaje operative &informatii privind iesiri din functiune. etc. in principal urmatoarele functiuni" F.schimbul de date cu alte trepte de dispecer sau alte sisteme informatice. 1. mesajele aferente secventei de evenimente nefacand parte din procesul de tratare a alarmelor. '. arhivarea de date5 . /. preturi.culegerea si transmiterea informatiilor din 7in instalatii &statii electrice.validarea. stari ale retelei electrice si marimi masurate &puteri.culegerea si schimbul de date5 . afisarea. actualizari de baze de date5 . tensiuni ! in zona de contur necesare pentru (stimatorul de Stare si pentru analizarea sigurantei in functionarea retelei .Dh ! de pe intercone1iuni pentru gestiunea energiei5 . 1. daca este necesar. prelucrarea. etc. ! 5 . 1. . fisiere &baze de date. soft+are. energii7capacitati disponibile.S7SC$'$ si echipamentele de achizitie de date si sisteme informatice e1terne. ! 5 . :ipurile de informatii ce pot fi schimbate cu alte sisteme (. (unctiuni tip SCADA :Supervi or. 1. Achizitie i Schimb de Date :data Ac<ui ition and 09chan&e 1 -unctiunea de $chizitie si Schimb de date este utilizata pentru a se utiliza interfata dintre sistemul '. Control and Data Ac<ui ition 1 Un sistem tipic SC$'$ realizeaza in principal urmatoarele functiuni" .S7SC$'$ pot include" .CURS – SCADA /.

. $cest set de date stocate este denumit N set de revistaM. $ceste informatii sunt in mod normal utilizate postfactum petnru analiza functionarii echipamentelor si instalatiilor..un fisier circular ce contine ultimele %? N snapshot N Puri. bilanturi de energii si puterii pe contur etc.ultiplele Nseturi de revistaN sunt inregistrate pe discuri. ma1ime si minime orare. #n cazul unui eveniment de declansare7actionare sau la cerere. precum si verificarea si evaluarea calitatii si plauzibilitatii imformatiei codate. 1. de e1emplu convertirea numarului de impulsuri in . depasire de limita. 1. pentru a fi revazute pe displa/ sau printate pe hardcop/.Hh. suprascriere manuala. determinarea de energii prin integrarea marimilor masurate. inmultiri.calcule in timp" sumari. #relucrarea datelor :data #roce in& 1 -unctiunea de prelucrare a datelor include urmatoarele" . Inre&i trare in tantanee de date :Databa e Snap hot 1 84 . . iesire din functiune. . impartiri. (le sunt arhivate la cerere in vederea unor analize ulterioare. Revi ta #o t (actum :#o t Di turbance Revie= 1 Ba fiecare %? secunde se stocheaza un N snapshotM &o citire instantanee ! a unor puncte selectate de dispecer sau a intregii baze de date intr.prelucrarea de tip acumulare P scanare &de e1emplu energii ! . scaderi. medii orare. inclusiv determinarea puterilor si energiilor absorbite de consumatori pentru compararea cu valorile contractate. -. N SnapshotM P rile unor baze de date complete pot fi utilizate pentru initierea unui caz de baza pentru scenariul de pregatire a operatorilor pe simulator. . 1. . . prelucrarea de date privind starile scanate . /. +. /. &de e1emplu" telemasura corecta.prelucrarea de date analogice scanate P realizeaza conversia acestora in unitati ingineresti si verificarea incadrarii lor in limitele prestabilite. /.Herificarea consistentei informatiilor referitoare la topologie se poate face fie in cadrul acestei functiuni fie ca o functiune separata. . detecteaza schimbarea starii intreruptoarelor si separatoarelor.CURS – SCADA secventiala a avenimentelor sunt stocate si raportate separat. informatie eronata etc ! . fisierul circular se ingheata si aditional se memoreaza inca 8? de N snapshotM P uri consecutive luate fiecare la %? secunde dupa producerea evenimentului. -unctiunea de #relucrare a Datelor asigura stocarea datelor de timp P real in baza de date.

1. tem * >IS 1 -unctiunea O#S realizeaza actualizarea si completarea bazelor de date. $ccesul la baza de date O#S este in mod obisnuit restrictionat datorita importantei informatiilor stocate. 1. 6elecomanda) telere&la7 in in talatii :Supervi or. care este in mod normal utilizat pentru crearea. interzisa comanda de inchidere5 . un dispecer poate telecomanda echipamentele aflate in statii electrice. ca de e1emplu" intreruptoare &conectat7deconectat ! 5 separatoare actionate cu motor &conectat7deconectat ! 5 baterii de condensatoare &conectat7deconectat ! 5 pozitie comutator de ploturi la transformatoare &creste7scade ! 5 valori de consemn5 reglajul bobinelor de stingere. ca de e1emplu 6)$CB(.CURS – SCADA Un NSnapshotM al unei baze de date complete este stocat pe disc pentru a fi arhivat mai tarziu si7sau a fi utilizat fie pentru scenariu pe simulator pentru pregatirea operatorilor fie pentru analize de retea. intretinerea si accesul in baza de date a O#S. 1. Si tem de In"ormatii I torice : >i torical In"ormation S. #n mod normal se utilizeaza un sistem de management de baze de date rational accesibil comercial &relational database management s/stem P )'2. $ceste N SnapshotSS P uri pot fi efectuate la cerere sau ca urmare a producerii unor tipuri de evenimente e1terne preselectate. /. 5arcarea :6a&&in& 1 Un echipament N marcatM reprezinta o actiune a operatorului pentru a atrage vizual atentia asupra unui simbol de echipament de pe o schema reprezentata de displa/ ca este fie interzisa comanda acestui echipament fie ca trebuie sa se e1ecute cu atentie. interzisa comanda de deschidere5 88 . (chipamentele cu doua stari sunt mai intai selectate. @. F.S ! . interzisa comanda5 . Control 1 *rin intermediul Sistemului SC$'$. ?. /. /. telecomanda data fiind o comanda nemijlocita. O#S ete depozitarul central pentru informatii. prin intermediul ):U P urilor. #n mod uzual este posibil a se M marcaM un echipament cu pana la patru niveluri de marcare si anume" .

CURS – SCADA . Inter"ata cu utilizatorii :U er Inter"ace 1 #nterfata cu utilizatorii include urmatoarele" A. N . 0chipamente de inre&i trare :. A. doua sau trei monitoare &C): ! color de mare rezolutie &%4>? pi1el 1 %?4< pi1el ! " consola operator P doua sau trei monitoare5 consola de programare7planificare P un monitor5 consola programator P unul sau doua monitoare5 consola pentru baza de date P un monitor5 consola pentru intretinerea imaginilor P un monitor5 consola pentru management P un monit. 1. $fisarea pe panou &Dallboard 'ispla/ ! 8< . %%. . in aria operationala sunt amplasate doua echipamente hardcop/.arcarea este utilizata in mod traditional ca o masura de siguranta pentru a se asigura ca o echipa de interventie. $larmele multiple sunt tratate in raport cu nivelul lor de prioritate. C. F. #relucrarea i &e tiunea alarmelor :Alarmin& 1 $larmele detectate de Sistemul SC$'$ sunt prelucrate astfel incat conditiile de alarma importante sa fie raportate intr. este protejata impotriva unor actionari inadecvate. #n mod obisnuit sunt plasate doua astfel de echipamente in zona operationala si cate unul in zona de planificare. 12.o maniera clara. zona de creare a bazelor de date si zona de creare a imaginilor. capabile sa reproduca imagini grafice color de pe oricare din displa/ P uri. (ste posibil ca operatorul sa adnoteze intrarile din Bista de N . concisa si cu timpul asociat numai la consolele care au nevoie de aceasta informatie. comanda permisa. dar se recomanda atentie. care lucreaza la un echipament. %. 1. $larmele si evenimentele sunt stocate intr.o baza de date zilnica intr. F.un fisier de dimensiuni mari pe disc.arcariM cu comentarii care sa descrie marcarea. Imprimante #n mod obisnuit.arcarileM sunt inregistrate ca evenimente.o zi pot fi arhivate pentru o referire ulterioara. Con ole CR6 cu &ra"ica completa :(ull Braphic CR6 Con ole 1 Console C): cu grafica completa sunt echipate uzual cu unul. $larmele si evenimentele dintr. /. zona de programare.o&&er 1 C.

Supravegherea starii Sistemului #nformatic -unctiunea asigura supravegherea starii de functionare a diferitor componente si a intregului sistem informatic. invertoare.anagement S/stem P aplicatii pentru retelele electrice de distributie a energiei electrice ! #ntr.o baza de date geografica si afisarea conectivitatii pe harti geografice. inclusiv iesirea din functiune a diferitelor echipamente.un sistem sau un grup de sisteme de protectie video. F. chiar si un utilizator e1tern poate efectua aceleasi activitati ca si un utilizator local P de la o statie de lucru a sistemului si viceversa. precum si diagnosticarea defectelor.CURS – SCADA N $fisarea pe *anouM. Hor fi semnalizate operatorului si administratorului de retea starile anormale de functionare ale sistemului informatic.un Sistem de . %8. %. -unctiuni '. baterii de acumulatori etc. $cest lucru permite comentarea imaginilor de pe displa/ fara a se crea aglomeratie la consola. 8E .<@H. cartarea informatiilor aferente echipamentelor intr. %. %4. *relucrarea parolelor &Dord *rocessing ! -unctiunea de *relucrare a *arolelor asigura gestionarea accesului utilizatorilor potentiali in sistemul informatic dedicat conducerii operative a instalatiilor de distributie sau in anumite zone particulare ale sistemului. '. prezentarea geografica a informatiilor si a componentelor retelelor de distributie joaca un rol principal.o prezentare geografica este de importanta majora. /.un mod interactiv. orientarea in tehnologia '. tensiuni inafara limitelor admise lipsa tensiunii operative pentru alimentarea echipamentelor /. 'in aceasta cauza. %<. ! respectiv " declansarea oricarui intrerupator de ?. %.S este de a utiliza produse A#S &Aeographic #nformation S/stem ! pentru a se crea structuri de baze de date care faciliteaza adaugarea sau stergerea echipamentelor intr.anagement a 'istributiei energiei electrice &D5S ! . altul in zona de pregatire7vizitare. eventual daca este necesar. /. conectivitatea componentelor retelei de distributie intr. amplasate in zona operationala si.S &'istribution . Supravegherea sistemului de electroalimentare a Sistemului de la '(' Hor fi semnalizate operatorului starile anormale de functionare ale echipamentelor sistemului de electroalimentare &redresoare. *rin urmare. consta dintr. Utilizand o permisie acceptata.

CURS – SCADA 8F .