You are on page 1of 2

MIGRENA PSIHOGENA ABORDARE PSIHOSOMATICA Cefaleea, sau durerea de cap poate avea atat cau e f! !olo"!

!ce #fe$o%e$e refle&e secu$dare, la $!vel cere'ral, ce deter%!$a se$ at!a su'!ect!va de durere produsa de %eca$!s%e var!a'!le ( %od!f!car! ale d!a%etrulu! vaselor de sa$"e , var!at!! ale pres!u$!! !$tra)cra$!e$e* cat s! cau e e%ot!o$ale #o'oseala, stress*+ E&!sta atat o 'a a co$st!tut!o$ala , cat s! u$a ps!,od!$a%!ca+ Durerea de cap poate aparea s! ca s!%pto% de co$vers!e, cu se%$!f!cat!e s!%'ol!ca '!$e deter%!$ata de $evo!le !$d!v!duale su'!ect!ve #!de$t!f!car! cu u$ par!$te, "rat!f!car! %asoc,!ste, asoc!er! cu e&per!e$te t!%pur!!*+ Atu$c! ca$d e&!sta %od!f!car! f! !olo"!ce locale su'!ace$te, pute% vor'! despre tul'urar! se$ or!ale de t!p !ster!c #durerea ps!,o"e$a* d!$ care fac parte( pareste !a, ,!pereste !a s! a$este !a+ Cr!ter!!le de d!a"$ost!c pe$tru %!"re$a # %a$!festar! cl!$!ce spec!f!ce* ( $atura per!od!ca a cr! elor, tul'urar! prodro%ale # tul'urar! s!%pto%at!ce ce a$u$ta de'utul cr! e! de %!"re$a*, %a$!festarea u$!laterala a durer!!, pre e$ta fotofo'!e!, "reata, varsatur!le, !$stalarea 'rusca, precu% s! !$cetarea la fel de 'rusca, co$tr!'u!e la o d!a"$ost!care prec!sa+ Pr!$c!palul %eca$!s% f! !olo"!c care e&pl!ca durerea co$sta !$ d!latat!a vasculara+ Stud!! e&per!%e$tale real! ate de Gra,a%- .olff !$d!ca faptul ca d!latarea arterelor cere'rale #ra%ur!le carot!de! e&ter$e* este respo$sa'!la pe$tru producerea se$ at!e! de durere, !$sa !$!t!al de'utul cr! e! se produce su' efectul vasoco$str!ct!e!+ Asadar, vasod!latat!a se !$stalea a ca react!e supra)co%pe$sator!e la vasoco$str!ct!a !$!t!ala+ Se%$!f!cat!a et!olo"!ca a factor!lor e%ot!o$al! ( acest!a se refera la factor! prec!p!tator! #co$te&tual!* , s! factor! co$st!tut!o$al! #trasatur!le de perso$al!tate caracter!st!ce persoa$e! !$ cau a*+ Se pare ca e&!sta o a$u%!ta pred!spo !t!e !$ acest se$s+ Este vor'a despre u$ a$u%!t t!p de perso$al!tate /co$st!tut!o$ala de 'a a0 caracter!st!ca celu! pred!spus la %!"re$a+ Acest t!p de perso$al!tate presupu$e o a$u%!ta a%'!vale$ta( o !$tel!"e$ta super!oara !$sot!ta de o de voltare e%ot!o$ala !$tar !ata, cu adaptare fata de rol #,eterose&ual* $esat!sfacatoare+ D!$ pu$ct de vedere f! !c, pos!'!l sa se re%arce trasatur! a"ro%e"alo!de+ Apare$t, %!"re$ele de'utea a !$tr)u$ co$te&t de p!erdere 1 re$u$tare la protect!a ca%!$ulu!, %o%e$t !$ care persoa$a respect!va se s!%te $evo!ta sa faca fata s!$"ur, pe$tru pr!%a data, respo$sa'!l!tat!! v!et!! !$depe$de$te, res!%t!ta ca o pres!u$e de %atur! are precoce+ Aceste persoa$e au o le"atura de atasa%e$t foarte stra$sa cu %a%a, de care su$t foarte depe$de$te, s! de care $u se pot sc!$da efect!v, $!c!odata+ 2r%ea a !$cercar! repetate de re"as!re a %a%e! !$ d!verse relat!!, de reco$st!tu!re a relat!e! cu aceasta+ #%ult!ple fe$o%e$e de tra$sfer*+ T!pul de perso$al!tate, descr!s co$for% Dictionarului Cambridge pr!$ ter%e$ul de /"ood3)"ood30, este repre e$tat de a%'!t!e, rela&are, re erve, respect fata de autor!tate,

se$s!'!l!tate, te$d!$ta catre do%!$are, l!psa s!%tulu! u%orulu!, caracter!st!c! co%puls!ve, perfect!o$!s%, co%pet!v!tate e&ces!va, a%'!t!e puter$!ca, perfect!o$!s%, r!"!d!tate, co$for%!s%, !$capac!tate de a dele"a respo$sa'!l!tat!+ Pute% re%arca puls!u$! ost!le, !$v!d!e, tolera$ta sca uta fata de frustrare, toate aceste !$toarse catre s!$e pr!$ se$t!%e$tul apasator de v!$ovat!e+ Pract!c, acest t!p de perso$al!tate !$tru$este %ult!ple trasatur! a$a$caste+ Aceasta persoa$a %a$!festa at!tud!$ea /ves$!culu! $e%ultu%!t0, at!tud!$e care re ulta d!$ auto) !%pu$erea u$or sta$darde %ereu supra)real!ste, asu%ate co%puls!v !$ scopul de a accede la perfect!u$e+ 4rustrarea provocata "e$erea a te$s!u$e , o'oseala, pa$a ca$d u$ a$u%!t eve$!%e$t e&ter$ va prec!p!ta !$stalarea %!"re$e!+ Este vor'a !$ def!$!t!v de /lupta rese$t!%e$tulu! s! a a$&!etat!!0+ M!"re$a apare atu$c! ca$d persoa$a sufer!$da este pusa !$ fata u$u! sarc!$! care !! depaseste capac!tatea+ De'utul cr! e! %arc,ea a o stare de fur!e refulata, !$ pre e$ta u$or puls!u$! ost!le repr!%ate+ I$ a'se$ta s!%pto%elor ps!,o)$evrot!ce spef!c!ce care sa per%!ta descarcarea puls!u$!lor ost!le repr!%ate, se produce apro&!%at!v acelas! fe$o%e$ ca s! !$ ,!perte$s!u$ea ps!,o"e$a+ Atat !$ %!"re$a, cat s! !$ ,!perte$s!u$e sau ep!leps!e, rolul deter%!$a$t este ocupat de catre puls!u$!le ost!le destruct!ve, ca factor ps!,od!$a%!c pr!$c!pal+ I$terve$t!a ps!,oterapeut!ca se a&ea a pe aspecte le"ate de %a$a"e%e$tul %ed!ulu!, prof!l&!a stressulu!, ev!tarea sur%e$a5ulu!, a$al! a fu$ct!o$ala a c!rcu%sta$telor prec!p!ta$te ce preced cr! a %!"re$oasa, co$st!e$t! area puls!u$!lor ost!le, a$t!c!parea sat!sfacer!! cerculu! v!c!os corespu$ ator, co$s!l!ere ps!,olo"!ca !$ ceea ce pr!veste %od!f!car! $ecesare st!lulu! de v!ata( occupat!o$al, recreat!o$al, !$terperso$al+ A'ordarea co"$!t!va presupu$e strate"!! de solut!o$are a co$fl!ctelor de 'a a s! de "est!o$are a te$s!u$!lor e%ot!o$ale #strate"!! de cop!$"*+ Su"est!! de self),elp( ) C!$e a$u%e d!$ fa%!l!e, sufera de %!"re$e6 ) Ca$d a$u%e a! %a! sufer!t f! !c6 #'ol!, afect!u$!, acc!de$te* ) E&!sta dor!$te sau $evo! $e"l!5ate, a%a$ate6 De cat t!%p ev!t! 1 e !t! sa le sat!sfac!6 ) I$ ce co$te&t au de'utat %!"re$ele6 ) Cu% este relat!a cu %a%a ta6 Dar relat!a actuala de cuplu6 ) A! de luat ,otarar!6 Te afl! !$tr)o d!le%a6 ) Ce a$u%e a! sc,!%'a d!$ v!ata ta, !$cepa$d de %a!$e6