Emilia PLUGARU S-A CERTAT IARNA CU GERUL S-a certat iarna cu gerul Şi-acum iat-o singurea.

Nu mai vrea să ducă gerul Ciurul ei cu fulgi de nea.

Cerne iarna peste glie Fulgi măşcaţi, dar ce folos? Dacă nu-i ng!eaţă gerul, Fulgii se topesc pe "os.

Ce mai iarnă, asta-i iarnă? Nici #ăpadă, nici g!eţuş. Ninge-aşa de parcă plouă. Cum să ieşi la săniuş?

$ine iarna şi se roagă% -&erule, sunt speriată, 'ai să mergem, fără tine Nu sunt iarnă-adevărată( Dana STĂNESCU MOTANUL SUKI ŞI FLOAREA (fragmen ! Floarea privi fereastra şi ncremeni. De pe geamul ng!eţat, o priveau, poate la fel de uimite ca şi ea, o mulţime de flori de g!eaţă, Delicate, al)e, magice, desenate parcă de m na unui artist care uitase să şi lase semnătura. C t de frumoase erau( $eneau de pe tăr muri at t de

de la fiecare fereastră pe care se năşteau. Şi suflă% !uuu !uuu şi c teva frun#e al)e dispărură ncet.. nu şi va părăsi niciodată g!iveciul. rostite ncă. poate. +are o fi nins a#i-noapte? Ce ai făcut?? 'mm. /oc( /oc( Cădeau pe r nd. *e adunau. 1şa mai da( $ino să ve#i. iar tu..ndepărtate... a#v rlite cu multă de0teritate de motanul nostru supărat că i ocupaseră locul cald. g nduri ne)une mai )ine ai mai scrie o poe#ie... lăcrim nd parcă. )rrr. nu a nins nici a#i.. iar locul acesta de la fereastră i era sortit. n colţul celălalt al camerei... l c!emă ea a)ătută. Doamna 4arna-n goana trece 5n calesti de vi"elii 6 Se turtesc de gemul rece Nasuri c3rne si !a#lii. i #ise vă# nd-o at t de tristă. Su.. . n fiecare #i altele. + cuprinse invidia.i. călătoare din iarna n iarnă. ... aduceau cu ele poveşti neştiute.. C t de frumoase sunt.i şi continua ră#)oiul personal cu gutuile de l ngă so)ă. . C t şi-ar fi dorit să fie la fel. /rin odai miroase-a p3ine. a)ia putu şopti. . Ni"#lae La$i% IARNA 2otu-i al) n "ur c3t ve#i Noi podoa)e pomii-ncarca Si vi)rea#a su) #ape#i Satele-adormite parca.. . apoi i veni ideea să vadă şi ce gust au. Su.. . -ndeva. mister pur şi simplă nc ntare. *e urmări avidă cum se ondulau n forme at t de pure şi li)ere. 1 fum cald si amarui 7greaptana la usa-un c3ine Sa-si primeasca partea lui8 2ata iese sa mai puna 1pa si nutret la vaca9 $ine nins c-un fel de )ruma ... graţioasă şi rece. ea va fi mereu aceeaşi. dec t să ţi faci at tea Se #g i şi el c t putu de atent..

cu apă rece ca g!eaţa şi dulce. c!inuită fiind de coşmaruri. te rog. 1 desc!is oc!ii şi a vă#ut-o pe Faina. — Ceva de desenat? Copila a ncuviinţat şi a tras de ea.a)el era ca o gaură n piept umpl3ndu-se.are parte din iarnă nu şi permisese să doarmă n mie#ul #ilei. ea şi copila. — 1!. da. cu cartea desc!isă n poală. se lăsase n voia somnului.a)el. $remi ce-n veci n-au sa mai fie. . E#&'n I(E) COPILA DE *ĂPADĂ (fragmen ! . — Desene#i? a ntre)at Faina ncetişor. a #is fetiţa trăg3nd-o de m3nă pe . 4ar )unicul desfasoara :asme pline de urgie. :asme care te-nfioara Despre vremuri de-odinioara. a #is ea.a)el a picotit l3ngă so)ă p3nă nainte de amia#ă. — 7ăpada? Nu prea ştiu cum să fac. fetiţo. — 1m ceva. — &ră)eşte-te. — Şi creioanele? — Da. :ine. .Si-n mustati cu promoroaca. 1cum. ncă stăteau ţin3ndu-se de m3nă. . iar inima lui . — -nde? Faina a arătat pe fereastră. precum o f3nt3nă. Dar nu dormise )ine n noaptea dinainte. iar a Fainei era at3t de firavă şi răcoroasă. fie şi numai fiindcă voia să demonstre#e că nu are nici urmă de fe)ră a coli)ei.a)el şi-a dat seama că ele. Şi )locul de desen. Stai să-mi iau g!etele şi !aina. — 1fară? :ine. m-ai speriat. amorţită de lumina #ilei şi de căldura focului. S-a tre#it simţind o m3nă mică şi răcoroasă pe a ei.

de la nc!eietură.. Sc!iţa era prea mică.a)el şi a sărutat-o. Ştiam eu c-o să fie <. mai mult pentru sine. dec3t pentru copilă. şi stătea n palma copilei ca o pană mititică.. . 1 luat-o iar de la capăt. . a #is . Faina a tras-o de m3necă. uşor aplecată pentru a vedea mai de aproape.C#/ila +e 01/a+12 . — *a revedere. cu fulgul de nea n m3nă <8=. 1vea şase v3rfuri. 1 apucat creionul cu degetele moi şi a nceput să desene#e.l . Faina stătea neclintită. — Nu am fost niciodată prea )ună la desenele geometrice. De-ar fi fost un artist mai priceput8 — puful de păpădie. iar .=. a #is copila.a)el şi-a dat seama că i va fi imposi)il să capte#e fiecare striaţie şi linie. Şi-a ntors faţa ntr-o parte. 4-au dat lacrimile şi nu nţelegea de ce <8=.a)el. către ea. putea transforma fulgul ntr-o picătură. 5şi dorea să fi avut o lupă.Ni". a #is ea. 7ăpada ncepuse să se aşe#e. Faina s-a ntors şi i l-a arătat lui .a)el lucra tot mai repede şi scotea oftaturi de frustrare.a)el.a)el a )3")3it şi a desc!is )locul de desen. desen3nd din linii mai largi şi umpl3nd ntreaga pagină cu unica formă geometrică. > perfect.Faina i-a dat drumul lui . ca Tra+. şi numai ea singură. aştept3ndu-se să i şoptească ceva la urec!e. Nu prea am ră)dare. a şoptit Faina. cu mitena at3rn3ndu-i de un şnur al)astru. nsă Faina şi-a lipit )u#ele reci şi uscate de o)ra"ii lui . desen3nd cu cealaltă."ere +e (er#ni"a D. Copila şi-a apropiat palma de )u#e şi a suflat spre fulgul care a plutit prin aer n "os. fără a se topi <.a)el şi şi-a ndreptat palma către cer.. ca să nu răsufle asupra acestuia..a)el s-a aplecat n "os. Şi-a spri"init )locul de desen de o m3nă.=. cu capete fran"urate şi un centru !e0agonal. pe foaie. n pete umede. — 1!. Ce altceva era de făcut? .le%". Nu sunt destul de precisă. Dar răsuflarea ei. -n singur fulg de nea i s-a aşe#at n palma goală. 1 trecut la o pagină nouă din )locul de desen. — 1cum poţi să desene#i? Fulgul nu era mai mare dec3t cel mai mic nasture de la fustă. Fragmen +in r#man.

i Ne". pe urmă adormi liniştit şi ndestulat. care terminase de m3ncat cotorul cu totul. nici mai puţin dec3t. să se ncredinţe#e că nu visea#ă şi nici nu i se pare. fără greutate. Se necă"i un pic cu s3m)urii mărului pe care nu-i putu sparge n dinţi. frumuşel. fără să sufle o vor)ă. Neculăiţă s-a lăsat n patru la)e. )otişor ascuţit. og3r"it de iarna lungă prin care trecuse. merele. din colţul cel mai ndepărtat de l3ngă gardul dinspre moş 4larie. de parcă s-ar fi aflat la o masă cu oaspeţi vestiţi. uite aşa.. pasămite . de "os n sus.l1i41 Stiva de lemne de după şopron prinsese să se micşore#e. ariciul. la căldura g!emului său. nu-l o)servase pe Neculăiţă şi se credea singur. 4arna fusese grea. 1şadar )ăiatul tăcu c!itic să nu-l sperie..E. spre marea lui mirare şi )ucurie recunoscu. Şi. /e care le nfipse n măr. @:ine. află tot satul despre ariciul lui. n mingea aceea. că desluşi.. ntr-un cotlon. oc!i mărunţi ca mărgelele şi negri. Să-i fi ng!iţit cu totul ? Neculăiţă nu se putu dumiri.. ?onţăia un cotor de măr. Cu ţepi. g3ndi Neculăiţă. Fiindcă . Neculăiţă mai stătu un pic. cum să fi cărat ariciul. lăsate n prea"mă. De mult şi dorise un arici( 1u#ise tot felul de minunăţii n legătură cu ţepii. ndepărt3ndu-se. aici locuieşti dumneata?(A g3ndi Neculăiţă. apoi se ridică tiptil. şi v3r )otul. să numere lemnele rămase. ntre două trunc!iuri. 5ncă nu apucă să le numere. faţă de care se cuvenea să fie )inecrescut. cuviincios. -n arici norocos ( Fiindcă i s-au adus de către copii destule mere. Şi clipind de c3teva ori. roşu pe o parte şi gal)en pe alta. Cum ? Nemaipomenit( Cu a"utorul ţepilor lui de arici deştept. Nu se sătura să-l privească. şi de#morţi picioruşele pe r3nd <că prea locuia la ng!esuială (= şi . nici mai mult.+#"3ia PA(EL Ari"i. )ine.. să-i a"ungă p3nă la primăvară. un arici( 1rici n toată regula. .. se nv3rti pe loc. at3ta cale ?A 5nainte de a găsi un răspuns. @$a să #ică. Neculăiţă n-a aflat . 1riciul m3nca ncetişor. şiretlicurile şi iscusinţa lui. niţeluş mai n ad3nc şi mai la adăpost. 5nsă i se o)işnui vederea cu semi ntunericul din cotlonul de su) stiva de lemne şi )ăiatul vă#u ncă un măr. <Ce ascuţite tre)uie să fi fost(= Şi după ce ascunse mărul. ceva rotund ca o minge. /rivind cu ngri"orare acea stivă de lemne care scă#use mult. p3nă socoti că se afla destul de departe să-şi poată striga )ucuria n gura mare. ca orice iarnă. c3nd dumnealui avea să o pornească pe c3mp după furnici. Dar nici să-i arunce nu se ndura. ce s-o fi petrecut n mintea lui.l l. g3#e şi alte )ucate mai pe plac. mută mărul rămas. Nu-i fu greu să recunoască soiul de mere din ograda lor <unele că#ute pe "os de viermănoase=.

de la mic la mare. ca să nu-i strice culcuşul.Din stiva cu ariciul n-a mai luat nimeni lemne. Şi apoi . /entru că toţi. a)solut toţi. era cumva puţin lucru să ai un arici ? ( . au prins milă şi dragoste de ariciul lui Neculăiţă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful