Eusebiu de Cezareea, Istoria Bisericeasc!, VI, SC 41, p. 82-140 Când s-a instalat persecu!ia lui Sever împotriva Bisericii, m"rturiile de credin!

" au fost admirabile din partea atle!ilor religiei cre#tine; într-un mod cu totul particular ei erau numero#i la Alexandria, unde, din tot Egiptul #i din Tebaida, erau trimi#i ca într-un stadion foarte mare atle!ii lui Dumnezeu #i unde au primit din partea lui Dumnezeu coroana, suportând cu mult curaj nenum"rate torturi #i fiind supu#i la diferite feluri de a muri. Printre ei se afla #i Leonidas, despre care se spune c" era tat"l lui Origen #i c"ruia i s-a t"iat capul. L-a l"sat pe fiul s"u foarte tân"r. Dup" martiriul tat"lui s"u, în Origen s-a infiripat o predilec!ie aparte pentru Cuvântul lui Dumnezeu. De aceea mi se pare necesar s" amintesc aici deosebita reputa!ie a acestui om. Cine îndr"zne#te s" a#tearn" în scris via!a acestui om ar avea deosebit de multe de spus, iar o istorisire complet" ar necesita o lucrare special". Totu#i, pentru moment, m" limitez s" trec în revist" majoritatea faptelor lui atât cât îmi este cu putin!", iar pu!inul ce-l voi spune despre el îl de!in din scrisorile rudeniilor care au p"strat memoria lui pân" ast"zi. Despre Origen, chiar #i ceea ce a f"cut în fraged" copil"rie merit" s" fie amintit. Sever era în al zecelea an al domniei lui; Laetius era guvernator în Alexandria #i pe tot teritoriul Egiptului; Demetrius a ob!inut episcopatul asupra cre#tinilor din aceste !inuturi. Molima persecu!iei (200-202, Origene avea 17-18 ani) era în cre#tere pe atunci #i mii de cre#tini erau încorona!i cu martiriul. Origen este st"pânit de dorin!a dup" martiriu de pe când era copil. Nu ezita s" se precipite în lupt" pentru a merita martiriul. De altfel era foarte aproape s"-l ob!in", dac" Divina Providen!" nu ar fi intervenit prin intermediul mamei sale spre folosul multora. Mama lui l-a înduplecat mai întâi prin cuvinte, rugându-l s"-i fie mil" de inima ei de mam", îns" vâzându-l atât de decis în planul s"u, mai ales dup" arestarea #i martiriul tat"lui, #i v"zându-l cuprins de o mare #i nest"pânit" dorin!" de martiriu, i-a ascuns hainele, for!ându-l astfel s" r"mân" în cas". Îns", deoarece dorin!a dup" martiriu era tot mai mare, nu a dorit s" r"mân" inert, ci a trimis tat"lui s"u o scrisoare plin" cu îndemnuri pentru martiriu, #i-i spunea: S! nu cumva s!-"i schimbi p!rerea din cauza noastr!. Toate acestea le-am scris ca o prim" dovad" a spiritului viu al lui Origen copil #i dispozi!iile lui fa!" de religie. De altfel, el este acela care a pus bazele #tiin!elor credin!ei, dedicându-se, înc" din copil"rie, studiului Scripturilor. El a investit enorm în acest domeniu, deoarece, tat"l lui nemul!umit fiind s"-i ofere doar o formare clasic" ordinar", l-a îndemnat cu st"ruin!" s" se consacre Scripturilor. Deci, înainte de toate, înainte de a-l îndruma în studiul #tiin!elor grece#ti, tat"l s"u s-a str"duit s"-l formeze în studiul Sfintelor Scripturi. În fiecare zi îi cerea s" recite pe de rost texte sfinte #i s" fac" rezumate biblice. Acest lucru îi pl"cea copilului #i depunea un zel excesiv, astfel încât nu se mul!umea s" cunoasc" doar sensul simplu #i comun al Scripturilor, ci c"uta deja, înc" la acea vârst", ceva în plus, vrând s" descopere sensul profund al textelor inspirate. Uneori îl punea în dificultate pe tat"l s"u c"ruia îi cerea s"-i explice sensul mai profund al Sfintelor Scripturi. În public, acesta p"rea c"-l dojene#te, cerându-i s" nu caute ceea ce dep"#e#te în!elegerea vârstei lui sau sensul evident. În particular îns", el se bucura #i-i mul!umea lui Dumnezeu c" i-a oferit darul s" fie tat"l unui asemenea copil. Se poveste#te c" deseori se oprea la marginea patului copilului pe când acesta

alungat de pretutindeni . îns" care avea o stim" considerabil" fa!" de un om devenit celebru printre ereticii care tr"iau pe atunci în Alexandria. unii dintre p"gâni au venit la el s" asculte Cuvântul Domnului. care dup" ce a dus o via!" bun". din Alexandria. care #i el. Pe când o mare mul!ime de oameni se aduna în jurul lui Paul – acesta era numele acelui om – deoarece era un excelent vorbitor. Origen nu s-a l"sat înduplecat niciodat" s" i se al"ture pentru rug"ciune. care împ"r!ea cu el acela#i acoperi#. dup" moartea lui s-a dedicat cu #i mai mult zel studiului literelor. astfel încât de!inea o preg"tire suficient" în arta retoric" #i în gramatic". Iat" #i alte lucruri asem"n"toare cu acestea ce se povestesc despre Origen. regula credin!ei Bisericii #i ar"tând oroare. p"strând înc" din copil"rie. Dup" moartea tat"lui s"u ca martir a r"mas cu mama #i cei #ase fra!i ai s"i.dormea deja #i. Astfel. cel de-al doilea era Heracles. fratele lui Plutarc. pe când era copil. nici doar atunci când erau interoga!i #i condu#i pân" la sentin!a suprem". fie alunga!i de persecu!ie. ci #i dup" aceea el r"mânea cu ei pe când ace#tia erau condu#i la martiraj. primul venit. dup" cum afirm" el însu#i. iar el mergea din cas" în cas". guvernatorul Alexandriei. uneori se întâmpla ca p"gânii ce-i înconjurau s" se înfurie #i erau gata s" se n"pusteasc" asupra lui. Acela#i har divin #i ceresc l-a protejat de o mie #i una de primejdii. îns" de fiecare dat" el întâlnea mâna providen!ial" a lui Dumnezeu #i sc"pa ca prin minune. Fiind considerat vrednic de Providen!a divin" #i-a aflat refugiu pe lâng" o femeie foarte bogat". Nu-i asista doar atunci când erau în temni!e. deoarece to!i catehe!ii au fost fie martiriza!i. dup" cum spune el însu#i. Avea 18 ani pe când era #eful #colii catehetice. a dat un excelent exemplu de via!" filosofic" #i ascetic" #i care a fost considerat vrednic s"-i succedeze lui Demetrius pe scaunul episcopal al Alexandriei. ca #i cum un duh divin ar fi locuit în el. Acesta era antiohean din na#tere îns" femeia l-a luat la ea ca pe un fiu adoptiv #i-l înconjura cu deosebit" grij". în fiecare zi. la rândul lui. ar"tând astfel cel mai mare curaj #i expunânduse pericolelor. fa!" de înv"!"turile eretice. Atunci. pe când se precipita în capcane mânat de zelul #i îndr"zneala lui excesive pentru înv"!"tura lui Christos. dezvelindu-i pieptul. Printre ace#tia se remarc" Plutarc. Ini!iat de tat"l s"u în #tiin!ele grece#ti. Când înainta cu îndr"zneal" îi saluta pe martiri printr-un s"rut. ne este imposibil s" spunem de câte ori. Didaskaleion. iar familia a început s" duc" lips" de cele necesare traiului. persecu!ia împotriva lui se aprindea într-atât încât întreg ora#ul nu mai putea s"-i reziste. Lupta pe care necredincio#ii o d"deau împotriva lui era atât de mare încât se adunau în cohorte mari #i dispuneau solda!i în jurul casei în care locuia din cauza mul!imii celor care primeau înv"!"turile lui #i c"rora le înv"!a lucrurile credin!ei sfinte. în confrunt"rile avute cu el a dat dovezile cele mai negr"ite ale ortodoxiei lui în credin!a cre#tin". el neavând mai mult de 17 ani. Îns" Origen. Averea tat"lui a fost confiscat" de puterea imperial". Progresa chiar #i în timpul persecu!iilor sub Aquila. nimeni nu se ocupa de catehez" în Alexandria. a primit coroana martiriului divin. ob!inând astfel un renume foarte celebru înaintea tuturor celor care aderau la credin!" datorit" zelului #i primirii pe care o ar"ta fa!" de to!i sfin!ii martiri cunoscu!i #i necunoscu!i. ci #i mul!i de-ai no#tri. Pe când se dedica înv"!"mântului. îl s"ruta cu respect #i se credea fericit datorit" posterit"!ii frumoase pe care o avea. nu-l ascultau doar ereticii.

34). a întrerupt #coala #tiin!elor gramaticale. se l"sau antrena!i de înv"!"tura lui. al cincilea. Pân" chiar #i unii p"gâni. vrednice de cea mai înalt" filosofie. pe când era înc" catehumen #i al doilea neofit au suferit martiriul prin t"ierea capului. oameni foarte cultiva!i. Herais. . Timp de foarte mul!i ani a tr"it acest fel de a filosofa renun!ând la alimente #i la pasiunile tinere!ii. Se spune chiar c" timp de mai mul!i ani mergea f"r" s" se foloseasc" deloc de sandale.din cauza mul!imii care. dup" ce a suportat o mul!ime de torturi. pe mul!i îi întrista chiar #i îl rugau s" accepte s" împ"rt"#easc" cu el bunurile lor datorit" lucrului pe care-l îndura pentru înv"!"tura divin". îi încredin!ase #coala catehetic". pentru a nu fi nevoit s" depind" de mila altora. Când a v"zut c" discipoli din ce în ce mai numero#i veneau la el #i c" doar lui singur Demetrius. si f"r" s" stea prea mult pe gânduri. deoarece îl acuzau c" el este cauza mor!ii lui Plutarc. diferit de primul. Astfel. 10. împins de un zel care dep"#ea vârsta sa. s-au remarcat într-atât în timpul persecu!iilor încât au fost prin#i #i condu#i s" primeasc" martiriul. îns" el nu sl"bea deloc via!a lui auster". dup" ce au primit de la el cu adev"rat credin!a în Cuvântul divin în profunzimea sufletului. primul. Pe când era condus la moarte. al doilea discipol al lui Origen. a crezut de nereconciliat predarea #tiin!elor gramaticale cu exersarea disciplinelor divine. dintr-un motiv l"udabil. 10. este Serenus. care era înc" catehumen". În plus de ace#tia. tr"ind astfel o via!" cât mai filosofic" posibil. considerându-le inutile #i opuse disciplinei sfinte. care a dat dovada suprem" a credin!ei lui fiind ars pe rug. pu!in a trebuit ca cel despre care vorbesc #i care-l asista pân" la ultima suflare a vie!ii sale.. Celor care erau martori le d"dea asemenea exemple de via!" filosofic" #i incita pe bun" dreptate pe foarte mul!i discipoli la un asemenea zel. Se întâmpla uneori c" ace#tia. Credea c" mai întâi de toate trebuia s" tr"iasc" din cuvintele Evangheliei Mântuitorului care recomanda s" nu avem dou" ve#minte. s" nu folosim sandale #i s" nu ne îngrijim de cele de mâine (Mt. botezul în foc. Dup" Plutarc. care a sfâr#it via!a ca martir. care. este Serenus. despre care am vorbit mai sus. Primul dintre ei era deci Plutarc. a ie#it din aceast" via!" dup" ce a primit. A#a era înv"!"tura lui. persist" s" tr"iasc" suportând frigul #i goliciunea. a dat toate c"r!ile vechi de care dispunea #i se mul!umea s" primeasc" patru oboale pe zi din partea cump"r"torului s"u. filosofi #i nu oricare. cum spune el însu#i într-un loc. c" timp de mai mul!i ani nu a gustat deloc vinul #i nimic din ceea ce nu era indispensabil pentru a supravie!ui. s" nu fie masacrat de concet"!eni. voin!a lui Dumnezeu l-a p"zit. proclamat atlet al credin!ei. Al treilea martir din aceea#i #coal" este Heraclid #i dup" el Heron. ci pe p"mântul gol. iar el manifesta un asemenea comportament. se spune. veneau la credin!a divin": efectiv. Astfel mul!i erau ului!i de felul s"u de a tr"i. uneori prin gimnastica postului. alteori printr-o strict" m"sur" a timpului dedicat somnului #i se str"duia s" doarm" f"r" vreo cuvertur". conducea mii de persoane la Dumnezeu datorit" zelului s"u. faptele pe care le s"vâr#ea erau de-a dreptul uimitoare. datotir" lui. Apoi. Mai mult. înzestrat de puterea divin". comportamentul s"u era modelat dup" înv"!"tura sa. #eful Bisericii. Printre femei.. se spune c" i s-a t"iat capul. astfel încât era în pericol mare s" se îmboln"veasc" de stomac. 6. Îns" #i de aceast" dat". alegând s" tr"iasc" în cea mai mare s"r"cie. Ziua tr"ia într-o mare ascez" iar marea parte a nop!ii se dedica studiului Sfintelor Scripturi.

au tradus Sfintele Scripturi. f"r" s" ezite. succedând lui Pantene. a aflat #i a admirat în chip deosebit curajul lui Origen. în plus de traducerile obi#nuite #i folosite. era foarte renumit datorit" vie!ii sale virtuoase #i pline de în!elepciune. ilustru. Explicarea cât mai exact" a Sfintelor Scripturi îl preocupa atât de tare încât a înv"!at #i limba ebraic" #i #i-a procurat Scripturile iudaice. În acel timp. extregându-le din nu . cele ale lui Aquila. Aceasta a fost pe moment atitudinea lui Demetrius. în ciuda voin!ei sale. 12). neavând alt motiv s"-l acuze. Demetrius. pe când Origen era catehet la #coala Alexandrin". recunoscut pentru zelul fa!" de înv"!"turile divine #i om foarte calculat #i format la #coala filosofic". Pe atunci era într-un stadiu deosebit de cinste. f"r" distinc!ie. #i dintre discipolii s"i l-a ales pe Heraclas. 19. tot timpul s"u pred"rii înv"!"turilor divine celor care-l fregventau. i-a încredin!at categeza încep"torilor. s-a legat mereu de gestul tinere!ii sale pentru a-l acuza pe el #i pe cei care l-au sfin!it întru preo!ie. A început s" caute edi!iile care. #i deoarece predica faptele divine nu doar b"rba!ilor ci #i femeilor #i dorind s" înl"ture orice pretext imaginat de necredincio#i pentru a-l calomnia. fregventau #coala. Dup" un scurt sejur a revenit la Alexandria unde a îndeplinit obi#nuitele func!ii predând cateheza cu tot zelul. care mai era înc" episcop. #i atunci.. Totu#i. era la cârma #colii catehetice din Alexandria. v"zându-l pe Origen cât de bine reu#ea #i devenea un om recunoscut. sacrificând. a fost împins s" duc" la îndeplinire cuvântul Mântuitorului.. a aprobat zelul #i sinceritatea credin!ei lui. Simacus #i Teodotion. dar #i dovada credin!ei #i cump"t"rii. pe când episcopii cei mai renumi!i #i stima!i din Palestina. celebru în toat" lumea. V"zând c" nu reu#e#te s" fac" fa!" studiului aprofundat #i explic"rii Sfintelor Scripturi #i catehezei celor care veneau la el #i nu mai avea nici m"car timp s" respire.. a s"vâr#it o fapt" care d" dovada unei inimi imature #i tinere. Îns" pu!in mai târziu. Îns" aceasta s-a petrecut ceva mai târziu. Demetrius. Cuvintele: Sunt eunuci care s-au automutilat datorit! Împ!r!"iei cerurilor (Mt. considerându-l pe Origen vrednic de r"splata #i de onoarea cea mai mare. zi #i noapte. c"ci Origen mai avea #i acest nume. numele lui era cunoscut pretutindeni la to!i oamenii. acela#i personaj. i-au impus mâinile pentru a-l sfin!i preot. deoarece unii dup" al!ii. Acum Origen se ocupa la Alexandria cu înv"!"mântul catehetic ce-l d"dea tuturor celor care veneau la el. iar Origen era din num"rul discipolilor lui. a mai descoperit înc" dou" pe care le-a scos la iveal". îl îndemna s" fie curajos #i îl sf"tuia s" fie #i mai activ în lucrarea catehetic". fie c" avea o vârst" prea fraged". iar el #i-a rezervat instruirea celor mai avansa!i.Clement. Mai târziu. a stârnit în el sentimente umane #i a început s"-l acuze înaintea episcopilor de pretutindeni de fapta pe care o credea ie#it" din comun. pe când Zefirin era în fruntea Bisericii din Roma. scrise mai întâi în litere ebraice. cel din Cezareea #i cel din Ierusalim. a scris undeva c" a poposit #i el la Roma zicând: Dorindu-mi s! v!d #i eu Biserica str!mo#easc! a Romei. îl încuraja pe atunci #i-l ruga s" fac" cu deosebit" dragoste tot ce era util fra!ilor s"i. având grij" ca fapta sa s" r"mân" ascuns" majorit"!ii discipolilor care-l înconjurau. fie c" a gândit împlinind porunca Mântuitorului. a împ"r!it elevii. f"când astfel din el colegul s"u. iar Demetrius. de diminea!a pân" seara. în afara celor LXX. în calitatea sa de #ef al cre#tin"t"!ii acelor !inuturi. le-a în!eles în modul cel mai simplu #i neexperimentat. Adamantius. nu a reu#it s" p"streze în secret o asemenea fapt"..

stabilit în Sicilia. în zilele noastre. ceea ceste spus cu exactitate de Moise. iau dedicat propriile lor scrieri sau prezint" lucr"rile lor proprii judec"!ii lui precum unui maestru. ei aduc nu doar o apologie la ceea ce este str!in. chiar #i pentru el. iar pe cealalt! într-un alt loc asem!n!tor. apoi le prezenta curentele care exist" la filosofi #i le explica scrierile lor. iar în lips" de acestea. îi introducea în disciplinele filosofiei. To!i cei pe care-i vedea dota!i de natur". îns" nu reu#e#te s"-l recomande.. ne#tiind ale cui erau. au f!cut apel la interpret!ri incompatibile #i în dezacord cu ceea ce este scris. dar #i o laud! a propriilor lor n!scociri.. veneau la el pentru a experimenta la #coala lui minun"!ia înv"!"turilor sfinte. în Hexaples al Psalmilor. am putea spune. Simacus #i Teodotion).#tiu eu ce ascunz"tori unde se aflau de mult timp. De asemenea. ei cred c! sunt enigme #i le proclam! ca fiind oracole pline de mistere ascunse. dar #i o a #asea #i o a #aptea: despre una spune c" a g"sit-o la Ierihon într-un vas. spune el. mo#tenise aceste c"r!i chiar de la Simacus. Porfir men!ioneaz" pe cei care le-au comentat. mul!i al!i oameni instrui!i. astfel. Simacus #i Teodotion precum #i cea LXX. pe Origen. apoi cea a lui Aquila. El a adunat toate aceste traduceri într-o singur" carte. fiul lui Sever. prin 268) #i s-a str"duit s" calomnieze Sfintele Scripturi. nu a ad"ugat doar o a cincea traducere. . în mod deosebit. fie spunând adev"rul referitor la punctele unde îi era cu neputin!" s" vorbeasc" altfel. fie min!ind referitor le ceea ce el credea c" a în!eles. Asculta!i ce spune acest om: Unii. versiunea LXX. iar dup! ce au vr!jit sensul critic al sufletului prin orgoliu. Mii de eretici #i un mare num"r de filosofi dintre cei mai celebri se al"turau lui cu zel pentru a înv"!a de la el. În orice caz. nu doar înv"!"turile divine. astfel încât chiar #i printre greci era considerat o personalitate. În realitate. Astfel. El spune c" l-a cunoscut în tinere!ea lui #i încearc" s"-l def"imeze. dup" cele patru edi!ii cunoscute. de la o anume Iuliana care. a început s"-i def"imeze pe exege!i #i printre ei. De ce trebuie s" spunem toate acstea? Fiindc". a fost convins de ortodoxia propus" de Origen #i a trecut la înv"!"tura ortodoxiei cu o inteligen!" str"lucind de lumin". Astfel avem un exemplar al lucr"rii numite Hexaples (#ase coloane ce reproduceau textul ebraic în caractere ebraice. Cei care erau mai pu!in dota!i. în timpul lui Antonin. Origen spune c" a ob!inut aceste c"r!i #i alte comentarii ale lui Simacus referitor la Scripturi. pe lâng! Actium. Pe atunci. alteori îl laud" pentru studiul filosofiei. uneori îl acuz" c" este cre#tin. care împ"rt"#ea opiniile doctrinale ale lui Valentin. pe când reputa!ia lui Origen cre#tea tot mai mult. textul ebraic transcris în caractere grece#ti. s" studieze disciplinele profane #i filosofia. Deoarece nu #tia nimic despre ele. a spus doar aceasta: c! una a g!sit-o la Nicopolis. Martorii succeselor sale în acest domeniu sunt chair filosofii greci care s-au iscat în timpul s"u #i în scrierile celor care g"sim nenum"rate referin!e la acest om. considera necesar. geometriei. f"r" a reu#i s" g"seasc" nici cea mai mic" acuz" împotriva înv"!"turilor. a scris o lucrare împotriva noastr" (Împotriva cre#tinilor. majoritatea. de aceea. iar în Tetraples a publicat edi!iile lui Aquila. Porfir. dar #i filosofia profan". le-a împ"r!it în versete #i le-a pus în sinops" unele cu altele cu textul ebraic. îns! f!r! a se rupe de ele. chiar #i Ambroziu. aritmeticii #i a celorlalte discipline preg"titoare. îi conducea la studiile enciclice spunândule c" le vor fi de mare folos în vedera preg"tirii lor pentru Sfintele Scripturi. dornici s! afle o explica"ie a r!ut!"ii Scripturilor iudaice. introduc #i comentariile lor.

purtânduse astfel s-a în#elat pe sine însu#i #i capacitatea sa de studiu: dup! comportament se purta ca un cre#tin. Longin. care acum face parte din prezbiteriul alexandrin #i pe care l-am descoperit printre înv!"a"ii diciplinelor filosofice unde se instruia de cinci ani deja. #i eu. îns" minte cu atâta u#urin!" – ce nu trebuia s" fac" un adversar al cre#tinilor? – atunci când spune c" Origen s-a convertit de la înv"!"turile grece#ti #i c" Amonius s-a convertit de la via!a cre#tin" la tradi!ia p"gân". de asemenea folosea c!r"ile lui Cheremon stoicul #i ale lui Cornutus. îns! referitor la opiniile sale despre divinitate nu a f!cut decât s! elenizeze #i s! transpun! opniile grecilor în fabulele str!ine. a ajuns un soldat care a l"sat ni#te scrisori lui Demetrius. ca s" i-l trimit" cât mai repede pe Origen pentru a avea o discu!ie cu el. fregventa scrierile lui Numenius. a c!rui faim! s-a r!spândit la speciali#tii acestei dotrine. aceast" #tiin!" i-a fost repro#at" de unii. a r"mas pân" la finalul vie!ii în filosofia inspirat". Acestea s" fie spuse ca o dovad" a ipocriziei acestui mincinos precum #i ca o dovad" a #tiin!ei lui Origen în disciplinile elenice. Origen a ajuns deci în Arabia. pe când se afla la Alexandria. Sub influen"a acestui înv!"at. într-un mod inviolabil #i indefectibil. îns! referitor la rectitudinea orient!rii în via"!. înaintea mea. Iat" ce spune deci Porfir în a treia carte din lucrarea sa Împotriva cre#tinilor: spune adev"rul referitor la formarea #i #tiin!a vast" a acestui om. de la Origen. alteori oameni instrui"i în alte discipline grece#ti. înainte ca eu s! ascult înv!"!turile sale. mai ales în filosofie. Origen a p"strat credin!a în Christos pe care a primit-o de la str"mo#ii lui. Nicomac #i a pitagoricienilor celebri. din partea guvernatorului Arabiei. îns! când a gustat farmecul filosofiei. contrar legilor. Cât despre Amonius. El a fost discipol al lui Amonius. Origen era un grec. dup" alte lucruri. dup" cum o arat" povestirea anterioar". Apolofanus. Dimpotriv!. de asemenea #i Heraclas. l-a p!r!sit #i s-a îmbr!cat cu ve#mântul filosofilor pe care-l p!streaz! pân! ast!zi #i nu înceteaz! s! studieze c!r"ile grecilor atât cât poate. Amonius era cre#tin. Moderatus. a e#uat din cauza îndr!znelii barbare. În realitate. a fost de folos multora #i care poseda o preg!tire foarte extins! în aceste domenii. Cronius. de#i înainte purta ve#mântul comun. cum ar fi de pild" cartea intitulat" Despre acordul între Moise #i Isus #i multe altele pe care le g"sim la oamenii de #tiin!". avea un mare succes în filosofie: de la el a mo#tenit un foarte mare ajutor pentru m!iestria în #tiin"e. Este ceea ce am #i f!cut. era foarte renumit #i care înc! mai este celebru datorit! scrierilor sale. s-a orientat spre un mod de via"! conform legilor. Tr!ia în compania lui Platon. imitându-l pe Pantene care. episcopul cre#tin"!"!ii. care. pe atunci. de la ace#tia a înv!"at interpretarea alegoric! a misterelor grece#ti pe care a aplicat-o Scripturilor iudaice.Apoi. dup" cum stau m"rturie pân" ast"zi lucr"rile acestui om celebru înaintea multor oameni prin scrierile pe care le-a l"sat. educat de p!rin"ii lui în înv!"!tura cre#tin!. spune: Acest soi de absurditate vine de la un om pe care. a ales o cale contrar! lui. Într-o scrisoare el se ap"r" spunând: Pe când aprofundam Cuvânul #i se r!spândea tot mai mult faima mea. l-am întâlnit pe când eram tân!r. au venit la mine uneori eretici. #i prefectului Egiptului de atunci. În acel timp. terminând destul de repede misiunea . Mi s-a p!rut oportun s! examinez opiniile ereticilor #i ceea ce filosofii promiteau s! spun! despre adev!r. Iat" ce a spus Origen ca s" se apere referitor la practica culturii elenice. educat în #tiin"ele grece#ti.

la Sinada. s-a reîntors la Alexandria. unde Evelpiste a fost invitat de Neon. dup! tradi"ia ebraic!. din care cinci volume au ajuns pân" la noi.. Îns" Demetrius cemându-l prin scrisori l-a gr"bit s" reintre la Alexandria. Acest lucru reiese din ceea ce spune în ap"rarea lor episcopii Alexandru de Ierusalim #i Teoctist de Cezareea la acuza!iile pe care le aduce împotriva lor Demetrius: El (Alexandru de Ierusalim) a ad!ugat în scrisoarea sa. cele asupra Plângerilor. r!spunzând la acuza"ia lui Demetrius c! nu s-a mai pomenit nic!ieri ca un laic s! "in! o predic! în adunarea credincio#ilor în prezen"a episcopilor. #i c". sunt 22 de c!r"i canonice. scriind astfel: Nu trebuie ignorat faptul c!. merge în Grecia. a revenit #i a continuat lucr"rile sale obi#nuite. fiind înc" tân"r. Origen ne d" catalogul Scripturilor sfinte din Vechiul Testament. a mai scris c"r!ile Despre Principii înainte de plecarea din Alexandria. În acest fel. C!ci. în num"r de 10. dup" cum constat"m din notele autobiografice de la începutul volumelor. Ambroziu procura tot necesarul subzisten!ei tuturor. precum #i tinere exersate în arta caligrafiei.. Mai mult de #apte techigrafi erau în preajma lui când el dicta. le-a redactat în acela#i ora#. ba mai mult. Explicând primul psam. unde Teodor a fost invitat de Aticus..pentru care a fost trimis. c! aceast! acuza"ie este inexact!. din toat" lucrarea despre Evanghelie. În cartea a noua a Comentariului asupra c!r"ii Genezei – exist" 12 în total – subliniaz" nu doar faptul c" cele care precedeaz" cartea a noua au fost redactate la Alexandria. dar #i Comentariile asupra primilor 25 de psalmi. literelor alfabetului. Toate nemul!umirile provocate de acest eveniment. ci îi asigura #i tot ajutorul de care avea nevoie. în tradi"ia lor. În acel timp. sub domnia lui Alexandru. omul despre care vorbim era respectat nu doar de compatrio!ii s"i. unde Paulin a fost invitat de Celsus. num!r ce corespunde. au fost p"strate doar 22 de volume. #i la Cezareea unde este sfin!i întru preo!ie de episcopii acetei !"ri. acolo unde se afl! oameni cpabili s! îndeplineasc! acest serviciu pentru fra"i. ace#tia se rânduiau unii cu al!ii la ore fixe. avea #i tot atâ!ia copi#ti. deciziile luate referitor la persoana lui Origen de #efii Bisericilor. în care face referin!" la tratatul Despre înviere: acest tratat este compus din dou" c"r!i. ferici"ii no#tri confra"i. prin Palestina. Este probabil c! #i în alte locuri s-a produs acela#i lucru #i noi nu #tim. pentru ca Origen s" satisfac" exigen!ele urgente ale îndatoririlor biserice#ti. Din acest moment.. la Iconium. sunt invita"i de sfin"ii episcopi s! instruiasc! poporul. Dup" . dar #i de episcopii din str"in"tate. În acest interval a izbucnit un r"zboi violent în ora# #i a p"r"sit Alexandria în grab" retr"gându-se în Palestina #i s-a stabilit la Cezareea. chiar dac" nu era înc" sfin!it preot. astfel s-a întâmplat la Laranda. Origen a început comentariile despre Sfintele Scripturi: Ambroziu nu numai c" îl încuraja prin cuvinte. înt"rea zelul #i râvna studiului textelor sfinte printr-o ardoare nest"pânit" datorit" c"reia îl sus!inea pe Origen în alc"tuirea comentariilor sale. În plus. Acolo. ar necesita o alt" expunere aparte: am f"cut acest lucru în mod convenabil în cea de-a doua Apologie scris" pentru el. cât despre c"r!ile intitulate Stromate. el men!ioneaz" faptul c" a publicat primele cinci c"r!i pe când era înc" la Alexandria. La toate acestea trebuie totu#i s" ad"ug"m c" în a #asea carte a Comentariilor despre Evanghelia dup! Ioan. toate celelalte lucr"ri pe care le-a înf"ptuit în timpul maturit"!ii în slujba cuvântului divin. episcopii !"rii i-au cerut s" !in" conferin!e #i s" explice Scripturile în adun"rile biserice#ti.

adic! în frazele lui. Isaia. p"streaz" acela#i canon bisericesc #i d" m"rturie c" nu cunoa#te decât patru Evanghelii. spune urm"toarele în Predicile rostite despre ea: Caracterul stilului scrisorii numit! Scrisoarea c!tre evrei nu are simplitatea discursului apostolului care m!rturise#te c! el însu#i este simplu în limbajul s!u. nici m!car nu a scris tuturor Bisericilor pe care le-a instruit. Leviticul. În plus. Samuel: alesul lui Dumnezeu. adic": Auxiliar. În cartea a cincea a Comentariilor despre Evanghelia dup! Ioan. La început. Iessaia. foarte scurt!. peste care a fost edificat! Biserica lui Cristos #i împotriva c!reia por"ile infernului nu pot face nimic. ne-a l!sat o singur! scrisoare de necontestat #i poate o a doua. dealtfel. Koelth. Elleaddebareim: Iat! cuvintele. Iob. le-a trimis câteva linii doar. Sophteim.alte lucruri continu" spunând: Cele 22 de c!r"i conform evreilor sunt urm!toarele: cea pe care noi o numim Facerea. Ieremia #i Plângerile #i Scrisoarea într-o singur! carte. A doua Evanghelie este cea dup! Marcu pe care a scris-o precum i-a dictat Petru: acesta îl nume#te dealtfel „fiul s!u“ în scrisoarea catolic! unde spune: „Biserica aleas! care este la Babilonia v! salut!. Spharthelleim. Ester. la ei. 10. mai întâi a fost scris! cea dup! Matei. apoi apostol al lui Isus Christos: a fost scris! pentru credincio#ii proveni"i din iudaism #i a fost compus! în limba ebraic!. Ouammelech David. adic". În plus de acestea mai exist! Macabeilor. 4)? El ne-a l!sat de asemenea o scrisoare. Cartea Psalmilor. a treia #i a patra carte. prima #i a doua carte. dup! ce a predicat Evanghelia de la Ierusalim #i în înprejurimi pân! la Iliricum. Meloth. iar celor c!r!ra le-a scris. #i scrie urm"toarele: Dup! cum am înv!"at din tradi"ie despre cele patru Evanghelii care sunt unicele necontestate în Biserica lui Dumnezeu care este sub soare. apoi Ie#irea. de asemenea #i Marcu fiul meu“ (I Petr. care ne-a l!sat o Evanghelie. adic!: Domnia lui David. Judec!torilor. De altfel. fiul lui Nave. îns! este controversat!. numite Sarbethsabanaiel. Ecleziast. Bereshit. amândou! nu con"in nici m!car 100 de linii. Regilor prima #i a doua carte. nu conform literei ci conform spiritului. Deuteronomul. în una singur!. 13). Paralipomenes. la ei o singur! carte. #i oricine poate vedea diferen"ele stilulurilor întâlnite. cel care a fost l!udat de Paul #i compus! pentru credincio#ii proveni"i din p!gânism. #i care a scris de asemenea Apocalipsa unde prime#te ordin s! tac! #i s! nu dezv!luie vocea celor #apte tunete (Ap. Ezra. Ammesphecodeim. În primul volum al comentariilor Despre Evanghelia dup! Matei. ci scrisoarea este foarte greceasc! prin stilul ei. Petru. Cântarea Cânt!rilor . #i poate o a doua #i o a treia. acela#i Origen spune urm"toarele referitor la scrisorile apostolilor: F!cut vrednic s! fie ministru al Noului Testament. adic" Iat! numele. Proverbele lui Solomon. Daniel. mai întâi publican. Paul. $i a treia este Evanghelia dup! Luca. despre Scrisoarea c!te evrei. Ouellesmoth. Rut. Ouikra: $i el a chemat. Iat" deci cum stabile#te Origen ordnea c"r!ilor iudaice. Ieremia. Ce s! mai spunem despre cel care #i-a aplecat caupl pe pieptul lui Isus. deoarece to"i nu admit c! aceste scrisori sunt autentice. 5. o singur! carte. Esdras. în una singur!. la evrei poart! numele primului cuvânt. Ezechiel. Numerilor.#i nu cum cred unii Cânt!rile Cânt!rilor – Sirassireim. faptul c! ideile . spunând c! ar fi putut scrie mai multe c!r"i decât ar fi putut con"ine lumea întreag!. Isus. Josouebennun. de Ioan. Regilor. adic": Cuvintele zilei. În final a fost scris! Evanghelia dup! Ioan.

acolo. 25 de volume. În anul a zecelea al domniei mai sus amintite Origen a p"r"sit Alexandria pentru a se instala la Cezareea #i l-a l"sat pe Heraclas la #coala catehetic" a acestui ora#. Tradi"ia care a ajuns pân! la noi vorbe#te despre unii care ar afirma c! Clement. a murit. Deci. Dup" ce mai scrie câte ceva. dac! o anumit! Biseric! dore#te s! considere aceast! scrisoare ca fiind lucrarea lui Paul. episcopul Bisericii din Alexandria. Pu!in timp mai târziu. dac! mi-a# da cu p!rerea. Origen a compus #i Comentariul despre Isaia #i Comentariul despre Ezechiel. #i acest lucru. Pe când Origen îndeplinea func!iile sale obi#nuite la Cezareea. adaug" #i aceste cuvinte: În ce m! prive#te. Alexandru. mul!i veneau la el. Dar cine a scris scrisoarea? Doar Dumnezeu #tie adev!rul. iar Heraclas i-a succedat. oricine se str!duie#te un pic. nu doar din !ar". Tot în acel timp. a terminat c"r!ile despre Ezechiel #i a început Comentariul despre Cântarea Cânt!rilor pentru care a scris pân" la cinci volume. autorul lucr"rii intitulate Cestes. despre care el nu #tie dac" este apocrif" #i inventat". dup" ce a p"storit credincio#ii timp de 43 de ani. Erau pasiona!i de înv"!"turile grece#ti #i romane. episcop de Cezareea în Capadocia: fa!" de Origen manifesta un respect atât de deosebit încât l-a chemat mai întâi în !ara sa în slujba Bisericilor. Demetrius. Apoi. adic" pân" la volumul 10. dându-le gustul filosofiei. Avem de la el o scrisoare adresat" lui Origen în care se arat" nedumerit de istoria Suzanei din cartea lui Daniel. constat! aceste diferen"e la citirea ei. În plus. acela#i autor al Evangheliei care-i poart! numele #i al Faptelor Apostolilor. În acel timp. Mergând pe atunci la Atena. a continuat lucrarea pân" la sfâr#it. Care ar fi rostul întocmirii listei exacte a publica!iilor acestui om pentru care ar trebui consacrat" o lucrare aparte? Am f"cut aceast" list" dealtfel în lucrarea Via"a lui Pamfil.. i-a îndemnat s" schimbe zelul lor dintâi #i s" îmbr"!i#eze asceza divin". au fost considera!i vrednici de episcopat în Bisericile din Pont. Îns" Origen. #i fratele s"u Atenodor. pân" la vedenia quadrupetelor în pustiu. În acel timp tr"ia ilustrul Firmilian. fiindc! nu din întâmplare str!mo#ii ne-au transmis-o sub numele lui Paul. episcop celebru în timpurile noastre. o felicit!m pentru acest lucru. care era episcopul Romei. pe când al"ii sus"in c! ar fi Luca autorul. a# spune c! ideile sunt ale apostolului. #efiul Bisericii din Ierusalim. îns! stilul #i compozi"ia ei sunt datorate altcuiva care transmite înv!"!tura apostolului. iar despre Ezechiel.scrisorii sunt admirabile #i c! nu sunt inferioare celor con"inute în scrisorile apostolilor incontestabili. #i pentru a spune a#a. care se mai numea #i Grigore. revenind la Cezareea. ci #i mii de str"ini care abandonau propria lor !ar": cunoa#tem îndeosebi cazul lui Teodor. apoi s-a dus la el în Iudeea unde a stat la #coala lui pentru a se perfec!iona în înv"!"turile divine. Origen îi r"spunde îndelung referitor la acest subiect. sfântul martir al timpurilor noastre. ar fi scris aceast! scrisoare. chiar dac" erau destul de tineri. tr"ia un om pe nume African. amintind zelul lui Pamfil referitor la înv"!"turile . Din aceste comentarii au ajuns pân" la noi 30 de volume despre o treime din Isaia. unui redactor ce scrie lucrurile spuse de înv!"!tor.. #i Teoctist de Cezareea manifestau un profund ata#ament înv"!"turilor lui încât l-au luat ca maestru #i i-au permis s" se ocupe de instruc!ia în interpretarea Sfintelor Scripturi #i de înv"!"mântul bisericesc. Dup" ce au tr"it cu el cinci ani erau atât de bine instrui!i în înv"!"turile sacre încât. singurele care acoper" întreaga carte a lui Ezechiel.

lucrând împreun".. când ajunge moartea peste noi. s-a comportat în a#a fel încât a schimbat gândurile tuturor celor care la început se în#elau în opiniile lor. moare cu trupul. Pe când într-un mod foarte natural credin!a cre#tin" se r"spândea pretutindeni #i înv"!"tura divin" era predicat" în deplin" libertate. Îns" tot ceea ce am considerat necesar de #tiut referitor la acest om.divine. vi le voi expune pentru ca voi s! nu c!de"i în piedicile ei. intitulat" Discursul veritabil. Preo!ii timpurilor noastre ne-au povestit multe despre Origen. astfel încât s" nu fie pierdute: ele dep"#esc cifra 100. Ea înl!tur! o mare parte din întreaga Scriptur!. o alt! iertare decât cea dat! de Isus Christos. mii de povestiri pe care nu vreau s" le amintesc aici deoarece nu intr" în subiectul discu!iei mele. De asemenea. din care nu am mai g"sit decât 25 de c"r!i. apologie pe care am scris-o cu deosebit" grij". Comentariile despre cei 12 profe"i. este posibil s" fie citit în Apologia pe care am f"cut-o cu Pamfil. Origen pomene#te despre aceast" erezie într-o predic" public" despre psalmul 82. Atunci a fost convocat un sinod important la care a fost invitat #i Origen. am reprodus lista c"r!ilor lui Origen din biblioteca sa #i a altor scriitori biserice#ti. De asemenea a scris #i episcopului Fabian al Romei #i unui mare num"r de #efi de Biserici referitor la ortodoxie. se spune c" Origen avea 60 de ani #i bucurându-se de o mare obi#nuin!" în predarea doctrinei sfinte permitea tachigrafilor s" noteze înv"!"turile date în public. cele 25 de volume Comentarii asupra Evangheliei dup! Matei. Erorile promovate de aceast! doctrin!. le-am întrunit în volume speciale. erezia prezint! o carte despre care crede c! a c!zut din cer: cel care aude cele scrise acolo #i crede va primi iertarea p!catelor. care recent s-a pozi"ionat contrar! înv!"!turii Bisericii. despre el. oricine dore#te poate cunoa#te într-un mod perfect lucr"rile lui Origen care au ajuns pân" la noi. pe când înainte nu ar fi permis niciodat" a#a ceva.. dar care s-a stins tot a#a de repede pe cât de repede s-a aprins. Ei spuneau c" sufletul uman. Datorit" acestor liste. Erezia spune c! nu este nimic r!u în a apostazia iar cel care gânde#te s! apostazieze neag! cu gura din cauza circumstan"elor. Mai avem de la el o scrisoare adresat" împ"ratului Filip #i alta so!iei acestuia Severa #i multe alte coresponden!e. la învierea de apoi.. Tot în acele timpuri s-a iscat #i erezia numit" a Helkesaitilor. sfântul martir al timpurilor noastre. Tot ceea ce am putut aduna din coresponden!a lui #i care era p"strat cu grij" de coresponden!ii lui. aduna!i de el. . a#a numita Helkesaitilor. înl!tur! întreg Apostolul. Dup" ce a !inut discursul în fa!a adun"rii referitor la doctrina în discu!ie. Textele se g"sesc în cartea a cincea din Apologia scris" de mine despre acest mare om. #i c" el este corupt cu trupul.. unde spune urm"toarele: În timpurile noastre s-a trezit cineva care se crede în m!sur! s! înve"e o doctrin! atee #i necredincioas!. îns! r!mâne integru în inima lui. se folose#te de cuvinte extrase din Vechiul Testament #i din Evanghelii. În acele timpuri a compus lucrarea dirijat" împotriva lui Celsus epicurianul. îns" într-o zi. a c"rui existen!" este provizorie în circumstan!ele prezente. În acele timpuri. din cauza cert"re!ilor. va retr"i cu trupul. s-a întâmplat c" în Arabia s-a iscat o doctrin" eronat" referitor la adev"r n"scocit" de r"uf"c"tori ai credin!ei.

pornind de la ea. artimetica. împotriva firii vârstei #i neamului s"u. LIV. încât avea sârguincio#i înso!itori într-ale scrierilor laice fiindu-le zi de zi t"lmaci #i f"când pentru ei uimitoare întâlniri de întreceri. împreun" cu întreaga Capadocie. Origen. dup" ce tat"l Leonida a fost încununat cu martiriul pentru Christos. c"tre Atena.Ieronim. o femeie pioas" #i mam" a împ"ratului Alexandru – unde a fost socotit demn de cea mai înalt" cinstire. a adunat într-un volum feluritele versiuni. adic" pe cea a lui Aquila Ponticul – cel trecut de la iudei la cre#tini – apoi cea a lui Teodot Ebionitul #i a lui Simacus – de aceea#i credin!" – care a scris comentarii la Evanghelia dup" Matei pentru ca. Acela#i lucru se v"de#te #i din aceea c" a venit la Antiohia – rugat de Mammea. iar mai apoi. despre faptul c" într-atât #i-a însu#it dialectica #i geometria. iar mai apoi. numit #i Adamantius. a fost la Roma în timpul episcopului Zefirin #i c" întors de îndat" la Alexandria #i l-a f"cut ajutor întru catehez" pe preotul Heraclas ce-#i purta st"ruin!a sub ve#mântul filosofului. a #asea #i a #aptea – pe care le avem chiar în biblioteca lui – al"turându-le celorlalte. încât scria în întreaga lume def"imându-i numele. Se #tie c" înainte de a se muta în Cezareea. i-a trimis scrisori – ce se p"streaz" pân" ast"zi – chiar #i împ"ratului Filip. Printr-o str"danie uimitoare a descoperit #i versiunile a cincea. dup" ce l-a cercetat pe fiecare din t"lmacii Septuagintei. Bucure#ti. sub semnul m"rturisitor al epistolei biserice#ti trimise de Teoctist #i Alexandru. de c"tre Dimitrius. astfel c" s-a l"sat cuprins de o asemenea mânie turbat" împotriva preotului rânduit de el. episcopi ai Cezareii #i Ierusalimului. se v"de#te din aceea c" Firmilian. 1997. precum #i mamei sale. s"-#i dovedeasc" propria înv"!"tur" ca adev"rat". spre cercetarea locurilor sfinte a primit de la Origen lamura înv"!"turii Sfintelor Scripturi. în timpul prigoanei iscate împotriva cre#tinilor în anul al zecelea al lui Severus Pertinax. 49-51: Origen. r"mânând mult timp în Cezareea. Paideia. p. a ajuns s" fie cinstit de-a lungul multor ani. era deja de vârst" mijlocie când. venind el în Palestina. el care a ajuns s" conduc" Biseric Alexandriei dup" Dimitrius. c"ci averea familiei o luase în st"pânire casa de bani a statului. îi primea pe to!i aceia la el pentru ca prin prilejul oferit de scrierile laice. fiind a#ezat în locul preotului Clement. episcopul acelui ora#. s-a apucat de lucrarea catehezei. Despre b!rba"ii ilu#tri #i alte scrieri. de data asta o las la o parte. primul dintre conduc"torii romani ce a fost cre#tin. s"-i înve!e întru credin!a lui . din cauza m"rturisirii credin!ei cre#tine. episcopul Cezareei. Cap. $i pentru c" lista lucr"rilor lui am a#ezat-o în volumele de epistole scrise c"tre Paula. gramatica #i retorica. Cine nu #tie c" str"dania lui înspre Sfintele Scripturi a fost atât de mare încât. a înv"!at limba ebraic" #i. prin Palestina. muzica. aceasta ca s" nu mai vorbim decât despre nemuritorul s"u spirit. l-a chemat într-acolo #i l-a ospe!it vreme îndelungat". a r"mas s"rman pe la vârsta de 17 ani. s-a îndreptat. din pricina Bisericilor din Ahaia ce erau zguduite de numeroase erezii. aflat în al 18-lea an al vie!ii sale. într-una din ele chiar purtând-o fa!" în fa!" cu scrierile lui Varro. De cât de mare glorie a avut parte Origen. Fiindc" Biserica Alexandriei era risipit". împreun" cu cei #ase fra!i #i mama v"duv". faptul a trezit în mintea ui Dimitrius o adânc" nemul!umire.

adic" pân" la vârsta de 69 de ani. #i-au aflat adormirea întru m"rturisirea lui Christos. Despre cruzimea prigoanei stârnite împotriva cre#tinilor în timpul lui Decius. #i a murit la Tir.Christos. ora# în care a #i fost îmnormântat. #i Alexandru #i Babylas. în temni!". Dac" vrea cineva s" afle despre starea de atunci a lui Origen. o poate face în primul rând din epistolele sale trimise unora dup" prigoan". despre ce a f"ptuit. îmi este la fel de peste m"sur" s" vorbesc ca #i despre faptul c" s-a dezl"n!uit împotriva religiei lui Filip pe care l-a #i nimicit. A tr"it pân" în timpurile lui Gallus #i Volusian. episcopul Bisericii Romane a pierit în acel timp. . chiar Fabian. întâist"t"tori ai Bisericilor din Ierusalim #i Antiohia. acela#i lucru poate fi aflat cu limpezime din cartea a #asea a Istoriei Biserice#ti a lui Eusebiu din Cezareea #i din cele #ase volume scrise de Origen spre propria-#i ap"rare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful