You are on page 1of 8

DISPARITATI REGIONALE PRIVIND INCIDENTA SI DURATA SOMAJULUI IN ROMANIA Masterand: Radulea Maria-Ramona Specializarea: Banci si Asigurari Grupa: I C Cuvinte

cheie:somajul, rata somajului, regiuni de dezvoltare

REZUMAT omajul apare ca un dezechilibru al pieei muncii la nivel naional, ca punct de ntlnire ntre cererea i oferta global de munc. omajul este influenat de particulariti demografice, economico -sociale i cultural care determin evoluiile sale n timp. Cunoaterea lor este important pentru stabilirea mecanismelor de echilibrare a cererii cu oferta pe piaa forei de munc. Lucrarea de fa i propune s realizeze o analiz a ratei omajului n Romnia si o analiza pe regiuni a duratei somajului in Romania. n organizarea teritoriului Romniei s-a inut cont de analiza factorilor naturali, economici, demografici i tehnici, a intercondiionrii acestora pe ansamblul teritoriului arii i pentru fiecare zona n parte. Cele opt regiuni de dezvoltare au fost create prin asociere voluntar, fiind entiti teritoriale specifice, fr statut administrativ i fr personalitate juridic, conforme cu sistemul european privind Nomenclatorul Unitilor Teritoriale Statistice (NUTS) i corespund nivelului NUTS II. Ele reprezint cadrul de concepere, implementare i evaluare a politicii de dezvoltare regional i a programelor de coeziune economic i social, constituind totodat i cadrul de culegere a datelor statistice specifice, n conformitate cu reglementrile europeneemise de EUROSTAT pentru nivelul de clasificare teritorial NUTS II. 1.INTRODUCERE Structura forei de munc a suferit modificri semnificative, principalele direcii fiind restrngerea sectorului primar (n special industria extractiv ) i a celui secundar, concomitent cu dezvoltarea sectorului serviciilor i al construciilor. Ponderea populaiei ocupate n agricultur rmne foarte ridicat, n ciuda unei uoare descreteri nregistrate n ultimii 3-4 ani. Disparitile intraregionale s-au accentuat n ultima perioad punnd n eviden procesul de concentrare a forei de munc, n special a celei nalt calificate, n marile centre urbane i n zonele adiacente zone cu un dinamism economic ridicat care au reuit atragerea de investiii semnificative n ultimii ani. Scopul acestei lucrari este de a afla numarul total al somerilor din Romania.Voi analiza si diferentele intre regiunile Romaniei privind somajul in functie de predominant maculina sau feminina a populatiei.

2.SOMAJUL IN ROMANIA

Somajul reprezinta un fenomen contemporan, care include in sfera sa aspecte economice, sociale,politice si morale.Este un fenomen economic caracteristic societatii capitaliste care consta in aceea ca o parte din salariati raman fara lucru, ca urmare a decalajului dintre cererea si oferta de forta de munca. omajul se poate caracteriza prin urmtoarele elemente: - nivel, msurat prin numrul omerilor dintr -o ar, localitate, zon geografic sau prin ponderea omerilor n totalul populaiei active disponibile, calculat n procente (rata omajului); - durat, adic timpul care se scurge din momentul n care un individ intr n omaj pn n momentul angajrii; - structur, ceea ce nseamn clasificarea omerilor pe diferite criterii: vrst, profesie, nivelul de pregtire, sex, ras etc Cauzele omajului pot fi multiple, cauze care se situeaz la nivel macroeconomic i la nivel microeconomic. De multe ori, ntr-o analiz pentru a se identifica cauzele care au generat omajul, se au n vedere numeroase atribute acordate omajului, analizate ca "tipuri" de omaj: fricional, voluntar, involuntar, structural, tehnologic, natural, parial,total, cronic, sezonier, temporar, tranzitoriu, ciclic, regional, deghizat etc, atribute care acoper de fapt aria explicativ destul de vast a fenomenelor de inutilizare complet a forei de munc nt r-o economie.Cauzele somajului pot fi ritmul de crestere economica bazat pe productivitatea ridicata a muncii, care nu mai este capabil sa asigure o ocupare deplina a fortei de munca progresul tehnic, pe termen scurt, este generator de somaj criza economica modificarile de structura a ramurilor si sectoarelor economice emigrarea fortei de munca conjunctura economica si politica internationala nefavorabila. Totui, se pot inventaria cteva dintre cauzele care nu in neaprat de aceste atribute,i care i fac simit prezena n economia Romniei: selecia natural; psihologia; modificarea structurii economice i dificultile salariailor de a se adapta acestormutaii; voina i comportamentul oamenilor; progresul tehnic; cheltuielile bugetare pentru "protecie social" sau "plile de transfer" (ajutor deomaj, de srcie); lenea i eecurile individuale; sistemul politic. Atunci cand un somer incepe sa caute pentru prima oara de lucru, el se asteapta sa obtina salarii mari; cu cat perioada de somaj este mai lunga, cu atat el va deveni mai nerabdator si, in consecinta, cu atat mai mic va fi salariul pe care este pregatit sa il accepte. O cauz major care genereaz omajul n ara noastr este volumul importurilor masive de produse, att oficiale ct i "neoficiale". Importurile "neoficiale" de produse, introducerea n ar de produse de ctre persoane fizice, a dus la reducerea produciei din ara noastr, deoarece produsele respective se vindeau la preuri mai mici dect produsele similare din Romnia. Scderea investiiilor constituie o alt cauz major. Creterea ratei inflaiei si rata ridicat la credite, a indus n economia Romniei un risc ridicat n mediul de afaceri romnesc cu efecte negative asupra pieei muncii. Acelai efect negativ 1-a avut i diminuarea potenialului intern de economisire, generat de scderea accentuat a veniturilor reale ale populaiei i nivelul ridicat al dobnzilor active. Rata somajului in Romania a crescut din ce in ce mai mult. Astfel, rata omajului nregistrat la sfritul lunii mai 2011, la nivel naional, a fost de 4,97%, mai mic cu 0,44 pp dect cea din luna aprilie a anului 2011 i mai mic cu 2,73 pp dect cea din luna mai a anului 2010. Numrul total al omerilor nregistrai n evidenele ageniilor judeene pentru ocuparea forei de munc a fost de 453.067 de persoane, cu 40.371 persoane mai puine fa de finele lunii anterioare. n ceea ce privete rata omajului nregistrat pe sexe, n luna mai 2011, comparativ cu luna precedent, rata omajului masculin a sczut de la valoarea de 5,90 % n luna aprilie, la valoarea de 5,35%, iar rata omajului feminin a sczut de la 4, 85% la 4, 53%. Scderi ale ratei omajului se nregistreaz n majoritatea judeelor. Din totalul omerilor nregistrai la nivel naional, 172.733 au fost omeri indemnizai i 280.334 neindemnizai. Numrul omerilor indemnizai a sczut cu 27.900 persoane, iar numrul omerilor neindemnizai a sczut cu 12.471 persoane fa de luna precedent. In graficul urmator este prezentata evolutia numarului somerilor inregistrati in perioada 2008-2011.

Evolutia numarului de someri inregistrati in perioada 2008-2011 800.000 750.000 700.000 650.000 600.000 550.000 500.000 450.000 400.000 350.000 300.000
2008 2009 2010 2011

ian. 383.989 444.907 740.982 614.976

feb. 379.779 477.860 762.375 600.308

martie 374.050 513.621 765.285 539.666

aprilie 352.466 517.741 738.187 493.438

mai 338.298 526.803 701.854 453.067

iunie 337.084 548.930 680.782

iulie 340.462 572.562 679.495

august 345.510 601.673 675.790

sept. 352.912 625.140 670.247

oct. 364.183 653.939 645.453

nov. 376.971 683.123 633.476

dec. 403.441 709.383 626.960

Apariia omajului a generat n ara noastr numeroase efecte, care pot fi clasificate n dou grupe: 1. Efectele "pozitive"; principalele efecte pozitive ale omajului sunt: creterea disciplinei n munc i a punctualitii, precum i creterea productivitii muncii celor angajai, de teama urmtoarelor concedieri; ridicarea interesului pentru munc, sporirea competitivitii lucrtorilor existeni, a preocuprii pentru o perfecionare continu, atunci cnd sunt vizai pentru a fi "pui pe liber" acei salariai care sunt cei mai puin pregtii sau cei mai slab calificai; crearea unor rezerve de persoane potenial dispuse s lucreze, n vederea acoperirii eventualei cereri de for de munc; 2. Efectele "negative", care mbrac forma unor costuri pe care societatea romneasc trebuie s le plteasc. Aceste efecte sunt de natur economic, socialbiologic, politic: cel mai evident cost al omajului l constituie omerii nii; este un cost financiar direct al pierderii cunotinelor nvate, msurat ca diferen ntre salariul avut anterior i ajutorul de omaj. costurile personale pentru a fi omer: cu ct perioada omajului este mai mare, cu att omerii devin ma i dezinteresai. Avnd n vedere c n Romnia omajul este de lung durat, are ca efect apariia unei categorii noi, i anume persoanele descurajate. Acest fapt scoate n eviden impactul psihologic pe care l are omajul asupra individului. 3.DISPARITATI REGIONALE PRIVIND SOMAJUL IN ROMANIA Romania este formata din 8 regiuni de dezvoltare, si anume: Regiunea 1 Nord - Est (Bacu, Botoani, Iai, Neam, Suceava,Vaslui); Regiunea 2 Sud - Est (Brila, Buzu, Constana, Galai, Tulcea,Vrancea); Regiunea 3 Sud Muntenia (Arge, Clrai, Dmbovia, Giurgiu,Ialomia, Prahova, Teleorman); -Regiunea 4 Sud - Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedini, Olt, Vlcea); Regiunea 5 Vest (Arad, Cara-Severin, Hunedoara, Timi); Regiunea 6 Nord - Vest (Bihor, Bistria-Nsud, Cluj, Maramure,Satu Mare, Slaj); Regiunea 7 Centru (Alba, Braov, Covasna, Harghita, Mure,Sibiu);

Regiunea 8 Bucureti - Ilfov (municipiul Bucureti, Ilfov). n organizarea teritoriului Romniei s-a inut cont de analiza factorilor naturali, economici, demografici i tehnici, a intercondiionrii acestora pe ansamblul teritoriului arii i pentru fiecare zona n parte. Cele opt regiuni de dezvoltare au fost create prin asociere voluntar, fiind entiti teritoriale specifice, fr statut administrativ i fr personalitate juridic, conforme cu sistemul european privind Nomenclatorul Unitilor Teritoriale Statistice (NUTS) i corespund nivelului NUTS II. Ele reprezint cadrul deconcepere, implementare i evaluare a politicii de dezvoltare regional i a programelor de coeziune economic i social, constituind totodat i cadrul de culegere a datelor statistice specifice, n conformitate cu reglementrile europeneemise de EUROSTAT pentru nivelul de clasificare teritorial NUTS II. Regiunea Nord-Est Regiunea Nord Est este cea mai ntins regiune a Romniei. Aceasta este compus din urmtoarele judee: Bacu, Botoani, Iai, Neam, Suceava, Vaslui. Rata omajului nregistrat la data de 31 decembrie 2011 a fost de 6.2%, fiind nregistrai 78.2 mii omeri. Din punctu de vedere al unui important indicator al mediului socio-economic, regiunea Nord-Est a fost in anul 2011 a patra regiune din tara cu cea mai mica rata a somajului dupa regiunile Bucuresti-Ilfov, Vest si NordVest. In perioada 2009-2011 rata somajului din regiunea Nord-Est a urmarit, in general, acelasi tip de evolutie precum rata somajului in Romania. Astfel, rata somajului a scazut in 2011 fata de anul precedent atat la nivel national, cat si la nivel regional. De asemenea, toate judetele din regiunea Nord-Est au inregistrat scaderi ale ratei somajului in 2011 fata de anul anterior. In anul 2011, judetul din regiune cu cea mai scazuta rata a somajului a fost Botosani, in timp ce in judetul Vaslui a inregistrat cea mai ridicata rata a somajului. Judetele Neamt si Suceava au inregistrat in 2011 o rta a somajului similara cu media pe intreaga regiune, insa la un nivel usor mai ridicat fata de media pe Romania (tabelul nr. 2). Tabelul nr.2 EVOLUTIA RATEI SOMAJULUI (%) Acoperire indicator ROMANIA Regiunea Nord-Est Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui Regiunea Sud-Est Regiunea Sud Est are un nivel de dezvoltare mediu comparativ cu celelalte 8 regiuni ale Romniei. Aceasta deoarece unele din judeele care o alctuiesc (Tulcea, Vrancea) se numr printre acelea cu un potenial economic sczut sau valorificat insuficient. Regiunea Sud - Est ocup locul 5 ntre cele 8 regiuni n ceea ce privete nivelul produsului intern brut i participarea sa la formarea produsului intern brut naional. Populaia ocupat pe sexe a sczut att n rndul femeilor (-2%),ct i n rndul brbailor (-0,5%) n 2011 fa de 2009 (tabelul nr.3).Dar n anul 2011 comparativ cu 2010 populaia ocupat de sex masculin a crescut cu 1,9mii persoane, n timp ce de sex feminin s-a redus cu 6,9 mii persoane. 2009 4,4 5,3 5,3 3,6 5,4 4,1 4,3 10,2 2010 7,8 6,6 9 7,2 7,4 7,9 7,9 13,9 2011 7 6,2 7,8 6,4 7,1 7,8 7,6 11,8

Tabel nr. 3 2009 Total tara Populatie ocupata total Masculin Feminin Regiunea Sud-Est Populatie ocupata total Masculin Feminin 9369,1 5157,4 4211,7 1155,5 675.7 479,7 2010 9243,5 5100,5 4143,0 1147,1 670,4 476,8 2011 9239,4 5111,5 4127,9 1142,2 672,3 469,9 2009/2011 -1,4 -0,9 -2,0 -1,1 -0,5 -2,0

n ceea ce privete structura populaiei ocupate pe sexe ponderea cea mai mare o au brbaii, circa 59%, superioar mediei naionale (circa 55%), n timpce femeile reprezint numai 41%, pondere aflat sub media naional (circa45%). n Regiunea Sud Est numrul omerilor (BIM) a crescut an de an de la 90 mii persoane n 2009, la 92,5 mii persoane n 2010 i apoi la 110,3 miipersoane n 2010, fenomen care s-a manifestat i la nivel naional consecin aperioadei de recesiune pe care o traverseaz att economia naional, ct i cea regional. n anul 2011 numrul omerilor din regiunea Sud Muntenia reprezenta circa 15% din numrul omerilor la nivel naional(tabelul nr.4). Tabel nr. 4 Numarul somerilor BIM -mii persoane2009 2010 2011 Total tara Regiunea Sud-Est 575,0 90,0 680,7 92,5 725,0 110,3

n 2011 numrul omerilor a crescut n regiunea Sud Est cu 22,5% fade 2009, n timp ce la nivel naional creterea a fost mai accentuat (26,1%). Rata omajului n Regiunea Sud Est a avut o tendina de cretere n perioada 2009 2011 (7,2% n 2009, 7,5% n 2010 i 8,9% n 2011), tendinacare s-a manifestat i la nivel naional, dar amplitudinea creterii a fost diferit.n timp ce la nivel naional rata omajului a crescut n 20010 (6,9%) cu 1,1 puncteprocentuale fa de 2009 (5,8%), iar n 2011 (7,3%) s-a majorat cu 0,4 puncteprocentuale fa de 20010, la nivel regional creterea a fost de numai 0,3 puncte procentuale n 2009 (7,5%) fa de 2009 (7,2%), n timp ce majorarea din 2011(8,9%) fa de 2010 a fost de 1,4 puncte procentuale. Nivelul ratei omajului din Regiunea Sud Est este superior celui naional. n ceea ce privete rata omajului pe sexe n perioada 2009 2011 nregiunea Sud Est sunt de remarcat urmtoarele (tabelul nr.5): Rata omajului n rndul brbailor n regiunea Sud Est estesuperioar celei la nivel naional; n anul 2010 rata omajului n rndul brbailor s -a meninut la nivelul din 2009 (8%) n timp ce n 2011 aceasta s-a majorat cu 1,3 puncteprocentuale ajungnd la 9,3%. La nivel naional aceasta a crescut att n 2010 (de la 6,7% n 2009 la 7,7% n 2009) ct i n 2011 (7,9%); Tabelul nr. 5 Rata somajului BIM -%2010 2011 6,9 7,3 7,7 5,8 7,9 6,5

Total tara Masculin Feminin Regiunea Sud-Est

2009 5,8 6,7 4,7

Rata somajului BIM Maculin Feminin

7,2 8,0 6,1

7,5 8,0 6,7

8,9 9,3 8,1

Rata omajului n rndul brbailor este superioar celei nregistrate lafemei, superioritate care se ntlnete i la nivel naional; Rata omajului n rndul femeilor n regiunea Sud Est este superioarcelei la nivel naional (8,1% n regiune comparativ cu 6,5% pe total economie n anul 2011); n anul 2010 rata omajului n rndul femeilor a crescut de la 6,1 % n 2009 la 6,7%, pentru ca n anul urmtor s se majoreze cu 1,4 puncte procentuale i s ajung la 8,1%. Regiunea Sud Muntenia In perioada 2009-2011 numarul somerilor inregistrati la nivelul Regiunii Sud Muntenia a avut un trend descrescator, de la 123.577 persoane, in anul 2009, la 93.142 persoane in anul 2011. Acest fenomen nu poate fi datorat cresterii ratei de ocupare (populatia ocupata a continuat sa scada), ci mai degraba altor factori precum : reducerea populatiei totale; atitudinea pasiva a persoanelor care dupa expirarea perioadelor de alocare a indemnizatiei de somaj nu mai raman activi pe piata muncii regasindu-se in categoria lucratori familiali neremunerati sau ocupati in agricultura; pensionari, in special pensionari anticipate; munca la negru; migratia catre alte regiuni sau in afara granitelor tarii. Trendul descrescator al numarului de someri inregistrati se mentine in perioada 2009-2011 in toate judetele regiunii.Totusi, situatia somajului se prezinta diferit in cele 7 judete ale regiunii, in functie de particularitatile mediului de afaceri, sectoarele economice restructurate si numarul de personal disponibilizat, precum si nivelul investitiilor atrase. Ponderea femeilor in numarul total de someri, a ramas relativ constanta (de la 42,46% in anul 2009 la 41,42% in anul 2011, desi numarul acestora a scazut considerabil de la 52.475 persoane in anul 2009 la 38.384 persoane in anul 2011. Tendinte asemanatoare inregistreaza si rata somajului care a scazut de la 9,2% in anul 2009 la 7,4% in anul 2011, mentinandu-se insa peste media pe tara (8,4% in anul 2009 si 6,3% in anul 2011) . In privinta femeilor, rata somajului a scazut de la 7,8%, in anul 2009, la 6,5%, in anul 2011. Rata mai mica a somajului in randul femeilor releva pe de o parte cererea mai mare pentru forta de munca feminina in domenii precum industria confectiilor, servicii, industria alimentara, dar si o pondere mai mare a populatiei feminine inactive pe piata muncii (din totalul populatiei feminine in regiune la sfarsitul anului 2011, 59,5% erau inactive pe piata muncii). Acest fapt impune necesitatea cuprinderii unui numar mai mare de femei in masuri de reintegrare pe piata muncii corelate cu promovarea reconcilierii vietii profesionale cu viata de familie. Desi rata somajului a inregistrat scaderi in perioada 2009-2011, piata muncii in Regiunea Sud Muntenia se confrunta cu o pondere mare a somerilor neindemnizati (trend crescator de la 49,4%, in anul 2009, la 54,3% in anul 2011), ramanand insa sub media pe tara. Acest fenomen are consecinte negative in plan social fiind un factor de risc in accentuarea somajului de lunga durata. O pondere ridicata in numarul total al somerilor inregistrati este detinuta de persoanele cu varsta de peste 45 de ani, care se confunta cu dificultati de integrare profesionala. Desi in perioada 2009-2011 ponderea somerilor cu varsta de peste 45 de ani a ramas relativ constanta (28% in anul 2009 si 29,2% in anul 2011), era de asteptat ca aceasta sa inregistreze un trend descendent, avand in vedere masurile active speciale implementate pentru facilitarea accesului la ocupare a acestei categorii de someri. Aceeasi tendinta se constata si in cazul femeilor somere cu varsta de peste 45 de ani, consecintele atrase putand sa fie accentuarea somajului de lunga durata la adulti.

Regiunea SV Oltenia
La sfritul lunii noiembrie 2010, efectivul salariailor din Regiunea de Dezvoltare Sud - Vest Oltenia reprezenta 8,1% din nivelul naional. La sfritul lunii noiembrie 2011, efectivul salariailor din economia Regiunii de Dezvoltare Sud - Vest Oltenia a fost de 381289 persoane, cu 9131 persoane mai mult dect la sfritul lunii noiembrie 2010.

n judeele Dolj i Vlcea era concentrat 52,4% din efectivul regional de salariai. Din totalul salariailor, 58,8% i desfoar activitatea n cadrul serviciilor, 39,1% n industrie i construcii i doar 2,1% n agricultur, vntoare i servicii anexe, silvicultur i pescuit. Rata omajului n Regiunea de Dezvoltare Sud - Vest Oltenia (8,0%) s-a situat peste nivelul ratei omajului la nivel naional (5,4%). n Regiunea de Dezvoltare Sud - Vest Oltenia, la sfritul lunii noiembrie 2011, se aflau 73127 omeri, 31045 persoane fiind femei. n teritoriu, cea mai mare pondere a omerilor a fost deinut de judeul Dolj (37,5%), fiind urmat de Olt (18,7%), Mehedini (15,2%), Gorj (14,7%) i Vlcea (13,9%). Cele mai multe persoane omere de sex feminin, nregistrate la sfritul lunii noiembrie 2011, au fost n judeul Dolj (37,5%), iar cele mai puine n judeul Vlcea (18,0%). Rata omajului a fost, la sfritul lunii noiembrie 2012, de 8,0%, distribuia omerilor difereniatpe sexe (57,6% brbai i 42,4% femei), n coresponden cu populaia activ civil, imprimnd o rat a omajului de 8,5% pentru brbai i de 7,3% pentru femei. Regiunea Vest Rata omajului n Regiunea Vest a fost n general sczut, sub media naional, n ciuda disparitilor existente la nivel inter-judeean. Cea mai mare rat a omajului se nregistra n rndul populaiei tinere, cu vrsta ntre 25-34 ani. Rata omajului pentru aceast categorie a fost de 5% apropiat de cea a populaiei cu vrsta ntre 15 24 ani (4,8%). Regiunea Centru ncepnd cu sfritul anului 2009, tendina ascendent a omajului s-a reluat, pe fondul puternicei contracii economice suferite de Romnia n cursul anului 2010. n acest an, rata omajului a crescut de la 4,9% n ianuarie la 7,8% n decembrie, tendina ascendent meninndu-se i la nceputul anului 2010 ( 8,1% n ianuarie, 8,3% n februarie i 8,4% n martie). Datele statistice privind evoluia numrului de salariai n perioada 2009 -2011 ofer o imagine relevant pentru amploarea procesului de restructurare. Astfel, numrul de salariai din industria Regiunii Centru s-a redus cu 28,3% ajungnd la 244164 persoane la sfritul anului 2011, ceea ce reprezint 38,6% din numrul total de salariai. La nivel judeean, cele mai accentuate scderi ale efectivelor din industrie s-au nregistrat n Braov (cu 52355 persoane, -48,4%) i Alba (16794 persoane, -30,3%). La nivelul Regiunii, cei mai muli omeri se gsesc n judeul Mure (13.498), urmat de Alba (11.419) i Braov (10.866), iar cei mai puini n judeele Covasna (6.723) i Sibiu (7.587).Numrul omerilor a crescut n aproape toate judeele regiunii, excepie fcnd Covasna. Numrul omerilor nregistrai la sfritul lunii februarie 2011 in judetul Alba din Regiunea Centru este de 68.283 persoane, reprezentnd 14,40% din numrul total al omerilor nregistrai la nivel naional, potrivit datelor comunicate de Direcia Regional de Statistic (DRS) Alba. Ponderea persoanelor de sex masculin a fost de 57,32 % (39.143 persoane), iar a persoanelor de sex feminin de 42,68 % (29.140 persoane). Regiunea Bucuresti-Ilfov Rata somajului BIM in regiune are tendinta usor descrescatoare in perioada raportata. In 2011 rata somajului pentru Bucuresti-Ilfov este mai mica decat media nationala (7,5% fata de media nationala de 8%). Tabel nr. Rata somajului BIM la nivelul regiunii Bucuresti-Ilfov 2009 2010 2011 8,8 8,6 7,5 8,5 8,5 7,5 11,3 9,1 7,7 10,0 9,2 8,0 7,3 7,8 7,0

TOTAL Urban Rural Maculin Feminin

Analizand evolutia somajului inregistrat conform Balantei fortei de munca (tabelul ) , in perioada de analiza 2009-2011, se constata ca somajul cunoaste in regiune aceiasi tendinta generala de scadere care se manifesta atat la nivel national, regional cat si sub-regional (pentru cele doua parti componente ale regiunii: Municipiul Bucuresti si judetul Ilfov).

Totusi, tendinta de scadere a ratei somajului pentru Municipiul Bucuresti este mult mai accentuata ( 2,7 % in 2011 fata de 3,2% in 2009) decat in cazul judetului Ilfov in care rata somajului oscileaza in jurul unei valori de 5%, tendinta de scadere inregistrata aici din ultimii ani fiind mai redusa decat cea la nivelul regiunii. Tabelul nr. Rata somajului inregistrat Rata somajului total % Din care rata somajului feminin % Romania Regiunea BucurestiIlfov Bucuresti Ilfov 2009 8,6 3,2 2010 7,5 2,8 2011 6,3 2,7 2009 7,8 3,8 2010 6,8 3,3 2011 6,6 3,2

2,9 5,3

2,5 5,0

2,6 4,0

3,5 5,8

3,0 6,1

3,0 3,8

Rata somajului feminin urmeaza aceeasi evolutie cu cea de la nivel regional, desi somajul in randul femeilor este mai ridicat. 4.CONCLUZII In Macroregiunea 1, format din Regiunile Nord -Vest i Regiunea Centru, rata omajului a fost de 8,4%, n 2011, n crestere fa de 7,9% n anul precedent. n Macroregiunea 2, ce reunete Regiunile Nord -Est i Sud-Est, rata omajului a fost de 7,1% n 2011, n scdere uoar fa de 7,4% n anul precedent.n ce privete Macroregiunea 3, format din Regiunile Sud-Muntenia i Bucureti-Ilfov, rata omajului a urcat la 5,3%, n 2011, fa de 5,1% n anul precedent, iar n Macroregiunea 4 Regiunea Sud-Vest Oltenia i Regiunea Vest rata omajului a fost de 6,5% n 2011, n scdere fa de 6,8% n anul precedent. Din cele 8 regiuni de dezvoltare ale Romaniei, regiunea Bucuresti-Ilfov se afla pe primul loc cu o rata a somajului de 3,2 %, pe locul al doilea fiind regiunea Vest, pe locul trei regiunea Nord-Est, pe locul patru regiunea Sud-Muntenia, pe locu cinci regiunea Sud-Est, pe locul sase regiunea Sud-Vest Oltenia, pe locul sapte regiunea Centru si pe locul opt regiunea Nord-Vest. Finalitatea strategiilor privind combaterea omajului i stimularea ocuprii forei de munc trebuie s se regseasc n atingerea obiectivului central stabilit n cadrul pieei muncii din Romnia: dezvoltarea capitalului uman i creterea competitivitii acestuia pe piaa muncii, prin asigurarea oportunitilor egale de nvare pe tot parcursul vieii i dezvoltarea unei piee a muncii moderne, flexibile i incluzive care s conduc, pn n 2015, la atingerea unei rate de ocupare de peste 70%, n condiiile meninerii unui rate a omajului de sub 6%. Pentru combaterea efectelor omajului va trebui s se acioneze pentru: - reducerea discrepanelor regionale de ocupare i de omaj, prin creterea potenialului de dezvoltare economic i de creare de locuri de munc la nivel local; - n dezvoltarea regional a Romniei, ca o premis a constituirii pieelor regionale i locale ale muncii, va trebui s se aib n vedere i redefinirea, reorganizarea acestor zone astfel nct s se asigure maximum de eficien. - reducerea omajului de lung durat, prin acordarea de alocaii pentru omerii care se ncadreaz nainte de expirarea perioadei de indemnizare, stimularea mobilitii, prin msuri de subvenionare a forei de munc angajat n programe de ocupare temporar; - reducerea omajului n rndul persoanelor din grupurile dezavantajate;