Compararea performanţelor reactoarelor ideale

-se vor analiza comparativ, performanţele diferitelor tipuri de
reactoare, în realizarea unei transformări chimice date ;
-Criteriul de comparaţie utilizat va fi productivitatea (p) în substanţă
utilă (produs util) obţinută în reactor, definită ca fiind cantitatea de
produs util obţinută pe unitatea de volum de reacţie şi unitatea de
timp.
Pentru un sistem de reacţie continuu:

q
P/A
, X
A,f
, o
P/A


D
MP
D
V,0
, C
A,0

Sistem
de
reacţie

V
P P v,0 A,0 P A v,0 A,0 P A A,f
MP
D C ν σ X D C η ν
D
p = = =
V V V
(1)
Pentru un reactor discontinuu:
( )
P/A
P P A,0 P A A,0 A,f A,f
DC
aux
DC aux
DC DC
σ n X σ C X
p = =
t + t
t +t V
v v
v
P
– nr. moli produs obţinuţi /mol A

Maximizarea productivităţii la C
A0
, V şi X
Af
date:
- minimizarea volumului de reacţie, V;
- maximizarea selectivităţii, o
P/A
.
A. Compararea performanţelor în cazul reacţiilor singulare (o
P/A
= 1)
a) Reactoarele discontinuu (DC) şi cu deplasare totală (D)
'
s
B P
A+ν B ν P+ν S ÷
(2)
v,0 A,0 P A,f A,0 P A,f
D
D 0
D 0 v,0
D C ν X C ν X
V
p = = ; t =
V t D
- Pentru reactorul continuu cu deplasare totală (D):
(3)
- Pentru reactorul discontinuu cu amestecare perfectă (DC), se utilizează
relaţia (2), în care o
P/A
= 1 :
A,f
X
A
DC A,0
RA
0
dX
t = C
v
}
- Durata nominală pentru reactorul D necesar conversiei obţinerii X
Af
:
D
v,0
A,f
X
A
0 A,0
RA
0
=
V
D
dX
t = C
v
}
(4)
(5)
P A,0 A,f
DC
aux
DC
C X
p =
t + t
v
(6)
Din (3), (4), (5) şi (6), rezultă că la t
aux
>0, p
DC
< p
D
!!
Superioritatea reactorului D, poate fi pusă în evidenţă de asemenea, din
volumul de reacţie necesar pentru realizarea aceleiaşi producţii.
- volumul reactorului D necesar obţinerii unui debit D
MP
de produs P:
0
f , P
MP
f , A 0 , A P
0 MP
0 0 , v D
t
C
D
X C
t D
t D V =
v
= =
P A,0 P,f A,f
C =C X v
Pentru a obţine un debit mediu, D
MP
, într-un reactor discontinuu în aceleaşi
condiţii de lucru, volumul necesar se obţine din relaţia :
( )
aux DC
P f , A 0 , A DC
aux DC
f , P DC
MP MP
t t
X C V
t t
C V
D D
+
v
=
+
= =
sau:
( )
aux DC
f , P
MP
DC
t t
C
D
V + =
(7)
(8)
(9)
Comparând (7) şi (9) rezultă V
D
< V
DC
şi: aux
f , P
MP
D DC
t
C
D
V V = ÷
Atunci când t
aux
÷ 0, V
DC
÷V
D

b) Reactoarele cu deplasare totală (D) şi cu amestecare perfectă continuu (R)
( )
( )
A,f
A,f
X
0
RA A,f
A,0 A,f
R
A,0
v,0
RA
X
dXA
X
C X
V
= C
D
v
v
=
}
- Pentru reactorul R, volumul de reacţie se poate calcula din relaţia:
D
v,0
A,f
X
A
A,0
RA
0
=
V
D
dX
C
v
}
- iar pentru cel cu deplasare totală:
(10)
(11)
Pentru cinetici de reacţie la care
RA
A
< 0
X
v c
c
:
( )
( )
A A,f
RA A RA A,f
1 1
> ; 0<X X
X X v v
<
( ) ( )
( ) 0 X ;
0
X
X d
0
X
X d
f , A
X
A RA
A
X
f , A RA
A
f , A f , A
> >
} }
v v
şi deci:
sau V
R
> V
D
!!
(12)
Pentru orice reacţie la care viteza este o funcţie continuu descrescătoare în
raport cu conversia, volumul reactorului R este mai mare decât volumul
reactorului D necesar aceleiaşi transformări, în aceleaşi condiţii de lucru.
Compara’ia este posibilă şi pe cale grafică:
1 0.1 0.01
100
10
1
1- X
A
































V
R

/

V
D
n=3
n=2
n=1
n=0.5
n=0.25
}
}
c
A
= 0.5
c
A
= 0
c
A
= - 0.5
Compararea volumelor reactoarelor R şi D,pentru o reacţie
ireversibilă de ordin n
n
n n
A
RA A A,0
n
A A
(1-X )
=kC =kC
(1+ε X )
v
c) Reactoarele D, R şi seria R
Exemplu, pentru seria formată din 2 unităţi (N = 2) , volumul total este
calculabil din relaţia:
( )
( ) ( )
(
(
¸
(

¸
÷
+ =
f , A RA
1 , A f , A
1 , A RA
1 , A
0 , A 0 , v
2
seri e
X
X X
X
X
C D V
v v
X
A
1/v
RA
X
A,1
X
A,2
=X
A,f
O
M
1
M
2
M
3
M
4
F
Volumul reactorului D
(aria de sub curbă)
M
Volumul seriei =
aria (OM
1
M
2
M
3
M
4
F)
Volumul reactorului R =
aria (OMM
4
F)
V
D
< V
serie
< VR !!!
(13)
1 0.1 0.01 0.001
100
10
1
1 - X
A
= C
A
/ C
A0















































V
R
,
N

/

V
D
kt
0
=50
20
10
5
2
1
N=1
N=2
N=3
N=5
N=10
Reacþie de ordinul 1
(v
RA
=kC
A
)
Problemă propuse spre rezolvare : problema 12 pag. 392 (fără pct. (b))
B. Compararea performanţelor reactoarelor ideale, în cazul reacţiilor multiple
-Selectivitatea globală a transformării, nu mai este constantă, fiind, în
general, dependentă de compoziţia amestecului de reacţie/ tipul de reactor
utilizat.
-Maximizarea productivităţii sistemului de reacţie, definită de relaţia (1), va fi
un rezultat al influenţelor simultane ale selectivităţii şi volumului de reacţie.
-selectivitatea în raport cu un produs P, se poate defini în două moduri, ce
corespund noţiunilor de selectivitate momentană (instantanee) şi respectiv
selectivitate globală.
-Rezultatele comparaţiei nu mai au caracterul de generalitate întâlnit în
cazul reacţiilor singulare, fiind dependent într-o mare măsură de
stoechiometria şi cinetica transformării, precum şi de valorile parametrilor
cinetici.
-Modul de dezvoltare a calculului de comparaţie, precum şi elementele
utilizate, vor fi prezentate pe un exemplu de reacţii paralele, relativ simplu.
se consideră reacţiile de transformare a substanţei A, în produsul util P,
simultan cu deşeul S, conform ecuaţiilor:
2
1
n
A
2 2 , R S
n
A
1 1 , R P
C k v ; S A
C k v ; P A
= v ÷
= v ÷
Pe un interval infinitezimal de timp de reacţie, [t, t+dt], pe care variaţiile de
concentraţii sunt dC
A
, dC
P
, selectivitatea transformării lui A în P este:
( )
A P
P '
A P
dC
C d
÷ v
= o
(14)
(15)
'
P RP
P A
P A P RA
dC /dt
σ =
ν ( dC /dt) ν
v
v
=
÷
Simplificând fracţia din (15) prin dt, se obţine:
- relaţiile (15) şi (16) definesc selectivitatea momentană sau instantanee
a transformării, la momentul t;
(16)
Înlocuind (17) în (16), se obţine:
2 1 1
n
A
2
n
A
1 RA
n
A
1 RP
C k C k ; C k + = = v v
(17)
1
1 2
2 1
n
'
1 A
P A
n n
n -n
2
1 A 2 A
A
1
k C 1
σ = =
k
k C + k C
1+ C
k
(18)
Din analiza expresiei (18), pot apare următoarele situaţii:
1) n
1
> n
2
; n < 0; selectivitatea creşte cu creşterea concentraţiei C
A
. Sunt
mai avantajoase reactoarele D, DC sau seria R (avantajos şi din p.v. al
volumului de reacţie).
2) n
1
< n
2
; n > 0; selectvitatea creşte cu scăderea concentraţiei lui A. Sunt
avantajoase, reactorul R sau reactorul D cu recirculare externă
(dezavantajoase din p.v. al volumului de reacţie ÷ necesitatea unui
compromis).
3) n
2
= n
1
; n = 0; selectivitatea instantanee nu depinde de concentraţia C
A
,

şi nici de tipul de reactor

:
|
.
|

\
| ÷
· =
RT
E E
exp
k
k
k
k
2 1
0 , 1
0 , 2
1
2
1 2
'
A P
k / k 1
1
+
= o
(19)
pot apărea situaţiile:

a) E
1
< E
2
. Selectivităţile mari se obţin la temperaturi joase, conducând la
reactoare de volume mari (se pune problema unui compromis).

b) E
1
> E
2
Valori mari ale selectivităţii, se obţin la temperaturi de lucru
ridicate (avantajoase şi din punct de vedere al volumului de reacţie).

c) E
1
= E
2
Selectivitatea nu depinde nici de temperatura de lucru. Singura
modalitate de influenţare a selectivităţii, rămâne căutarea unui
catalizator selectiv care să favorizeze reacţia de transformare în P.
Selectivitatea globală a transformării:
a) reactor continuu
( )
Af v 0 , A 0 , v P
0 , P 0 , v f , P v
A P
C D C D
C D C D
÷ v
÷
= o
Reactor
D
v,0
, C
A,0
D
v
, C
A,f
, C
P,f
C
P,0
b) reactor discontinuu
( )
f , A 0 , A P
0 , P f , P
A P
C C
C C
÷ v
÷
= o
(20)
( )
f , A 0 , A 0 P
0 , P 0 f , P
A P
C V C V
C V C V
÷ v
÷
= o
(21)
La densitate constantă, (20) şi (21) se reduc la aceeaşi formă:
(22)
Din (15) şi (22):
}
o
÷
= o
0 , A
f , A
C
C
A
'
A P
f , A 0 , A
A P
C d
C C
1
(23)
Pentru reactorul cu amestecare perfectă continuu:
( ) ( ) ( )
A,0
C
' '
P A P A A P A A,f A,f
R
A,0 A,f
A,f
1
σ = σ C dC = σ C
C -C
C
}
(24)
Aplicaţia 3.15 (Curs R Ch /vol 1, pag. 349). Se consideră reacţiile ireversibile,
paralele de transformare a unui reactant A, în produsul valoros P şi deşeul S:
2 A → P + R v
R,1
= k
1
C
A
2

A → S v
R,2
= k
2
C
A

Transformarea are loc în condiţii izoterme, în care k
1
= 2 l/(mol min) şi k2 = 1
min
-1
. Se urmăreşte prelucrarea unui debit D
v,0
= 0,5 m
3
/min amestec având
concentraţiile C
A,0
= 3 mol/l , C
P,0
= C
S,0
= C
R,0
= 0 , până la o conversie de 90
% a lui A. Să se analizeze performanţele reactoarelor R şi D în realizarea
acestei transformări. Densitatea mediului de reacţie se consideră constantă în
raport cu conversia lui A.


Rezolvare
Criteriul de comparaţie este productivitatea, definită prin relaţia (1), care se
particularizează în forma:
( )
A,0 P/A A,f
P 0 A,f A,f A,0 A,f
0 v,0
0,5C σ X
V mol
p= ; ν =0,5 ; t = ; X = 0,9 ; C =C 1-X = 0,3
t D l
a) Reactor R
( ) 1 C 4
C 4
C k C k 2
C k 2
v v 2 5 , 0
v
A
A
A 2
2
A 1
2
A 1
2 , R 1 , R
1 , R '
A / P
+
=
+
=
+
= o
( ) ( ) 545 , 0
1 C 4
C 4
C
f , A
f , A
f , A
'
A / P
R
A / P
=
+
= o = o
( ) ( )
l
mol
736 , 0 C C C
f , A 0 , A P
R
A / P f , P
~ ÷ v o =
( )
( )
f , A
2
2
f , A 1 f , A RA
f , A RA
f , A 0 , A
R , 0
0 , v
R
C k C k 2 C ;
C
C C
t
D
V
+ =
÷
= = v
v
Efectuând calculele, rezultă:
t
0,R
= 4,09 min ; V
R
=2,045 m
3
; p
R
= 0,18 mol P/(l min).
b) Reactor D
( )
8355 , 0
1 C 4
1 C 4
ln
4
1
C C
C C
1
C d
1 C 4
1
1
C C
1
1 C 4
C d C 4
C C
1
f , A
0 , A
f , A 0 , A
f , A 0 , A
C
C
A
A f , A 0 , A
C
C
A
A A
f , A 0 , A
D
A P
0 , A
f , A
0 , A
f , A
=
(
(
¸
(

¸

+
+
· ÷ ÷ ·
÷
=
= ·
|
|
.
|

\
|
+
÷
÷
=
+ ÷
= o
} }
( ) ( )
P,f P P A A,0 A,f
D
mol
C = ν σ C - C = 1,128
l
( )
min 526 , 0
4
1
C C
4
1
C C
ln C d
4
1
C
1
C
1
C 1 C 4
C d
C k C k 2
C d C d
D
V
t
0 , A f , A
f , A 0 , A
A
C
C
A
A
C
C
A A
A
C
C
A 2
2
A 1
A
C
C
RA
A
0 , v
D
D , 0
0 , A
f , A
0 , A
f , A
0 , A
f , A
0 , A
f , A
=
|
.
|

\
|
+
|
.
|

\
|
+
= ·
|
|
|
|
.
|

\
|
+
÷ =
=
+
=
+
= = =
}
} } }
v
V
D
= 0,263 m
3
; p
D
= 2,144 mol/ ( l min).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful