You are on page 1of 20

Colegiul Economic Virgil Madgearu Galati Profil:Servicii,filiera tehnologica Specializare:Tehnician in activitati economice

P !"ECT #E SPEC"$%"T$TE Tema:Principiul echitatii fi&cale in cazul impozitului pe &alarii

"ndrumator prof: Patriche Corina

$'&olvent (ute Simona

Galati )*+,

Cuprins

CAPITOLUL 1:"ntroducere----------../ +.+0"mpozite &i 1inante------------.../ CAPITOLUL 2:Principiile impozitelor------2 ).+0"mpozitul:Principale &ur&a de venit a &tatului--..2 ).)0Cla&ificarea impozitelor ----------..2 ).,0Principiile impozitelor-----------..3 CAPITOLUL 3:"mpozitul pe &alarii, e4ponent al principiilor fi&cale---------------+) ,.+0Contri'utii0impozitul pe &alarii--------.+) ,.)0Modul de calcul al impozitului pe &alarii----..+/ ,.).+0#eterminarea venitului 'rut------......+/ ,.).)0 etineri din &alarii----------.....+5 ,.).,0"mpozitul pe &alarii-----------+5 ,.,0!'ligatii declarative------------..+2 CAPITOLUL 4:Concluzii0Studiu de caz-----...+3 Bibliografie----------------.....)* Anexe-------------------...)+
)

Argument
E&te u&or de intele& ca introducerea oricarui impozit e&te o pro'lema dificila pentru guvernanti intrucat orice noua o'ligatie de plata, indiferent cat de mica e&te acea&ta, e&te o ma&ura care genereaza nemultumiri, &caderea popularitatii guvernului &i a partidului politic aflat la conducerea tarii. $u fo&t &i cazuri in care introducerea unui impozit a accentuat nemultumirile populatiei, care, acumulate in timp, au contri'uit la caderea de la putere a guvernului re&pectiv. #eci atat inainte de introducerea unui impozit, cat &i dupa aceea, tre'uie foarte 'ine gandit &i din punct de vedere al eficientei: ce venituri &e vor o'tine &i cu ce cheltuieli6 care va fi evolutia veniturilor &i cheltuielilor generate de aplicarea &a, atat in perioadele de dezvoltare, cat &i in perioadele de declin economic. Conform principiului eficientei, impozitele tre'uie percepute cu minimum de cheltuieli, &i prin o'tinerea unui volum cat mai mare de venituri la 'ugetul &tatului. "n literatura de &pecialitate &e con&idera ca, pentru ca un impozit &a fie eficient, e&te nece&ar ca ace&ta &a fie &i &ta'il. 7n impozit poate &a fie &ta'il fata de: 8pretul unui produ& &au tariful unui &erviciu6 8totalul veniturilor 'ugetare ale: bugetului de stat9 'ugetului a&igurarilor &ociale de &tat, 'ugetul unui anumit fond &pecial:, bugetelor lo ale9 'ugetul unui ;udet, al unui ora&, al unei commune : 8din produ&ul intern 'rut 9P"(: &au alti indicatori macroeconomici. Sta'ilitatea unui impozit poate fi: 8 8 in &uma fi4a in cota procentuala.

7n impozit e&te con&iderat &ta'il atunci cand ace&ta ramane con&tant, fie in &uma con&tanta, fie procentual in raport cu un anumit indicator economic. #eci &ta'ilitatea impozitului are o anumita forma de e4primare in functie de modul de a&ezare: in &uma fi4a &au procentual. ,

Echitatea fi&cala, ca notiune, &emnifica dreptate &ociala in materie de impozite. Pentru re&pectarea ace&tui principiu e&te nece&ara impunerea diferentiata a veniturilor &i a averii &i &ta'ilirea unui minim neimpoza'il, pentru per&oanele care realizeaza venit &u' un anumit plafon. "n functie de gradul de cuprindere a &u'iectilor impozitului &i a materiei impoza'ile, impunerea poate fi generala, cand &e e4tinde a&upra tuturor per&oanelor care realizeaza un venit dintr0o anumita &ur&a &au detin un anumit gen de avere, &au partiala, cand unele per&oane 'eneficiaza de anumite &cutiri &au reduceri de impozite. Egalitatea in fata impozitului pre&upune ca impunerea &a &e faca in acela&i mod, pentru toate per&oanele fizice &i ;uridice, indiferent de locul unde domiciliaza &au i&i au &ediul, adica &a nu e4i&te deo&e'iri de tratament fi&cal de la o zona la alta a tarii. Totodata, impunerea &a &e faca in acela&i mod pentru toate activitatile economice, indiferent de forma ;uridica in care &unt organizate &i functioneaza ace&tea: producatori individuali &au intreprinderi de diferite dimen&iuni. Pentru a putea fi a&igurata egalitatea in materie de impozit e&te nece&ara re&pectarea urmatoarelor conditii: 8 &ta'ilirea minimului neimpoza'il, adica legiferarea &cutirii de impozit a unui venit minim care &a permita &ati&facerea nevoilor de trai &trict nece&are. $cea&ta conditie poate fi re&pectata numai in legatura cu impozitele directe, neavand aplica'ilitate in cazul impozitelor indirecte6 8 &arcina fi&cala a fiecarui contri'ua'il &a fie &ta'ilita in functie de puterea contri'utiva pe care ace&ta o are, adica cu luarea in con&iderare a marimii venitului &i averii care fac o'iectul impunerii, precum &i a &ituatiei per&onale a ace&tuia 9ca&atorit, cu &au fara per&oane in intretinere, celi'atar etc.:6 8 e&te nece&ar ca la o anumita putere contri'utiva, &arcina fi&cala a unei categorii &ociale &a fie &ta'ilita in comparatie cu &arcina fi&cala a altei categorii &ociale, re&pectiv &arcina fi&cala a unei per&oane in comparatie cu &arcina fi&cala a altei per&oane din aceea&i categorie &ociala6 8 re&pectarea echitatii fi&cale pre&upune ca impunerea &a fie generala, adica &a cuprinda toate categoriile &ociale care realizeaza venituri dintr0o anumita &ur&a &au care po&eda un anumit gen de avere, cu e4ceptia celor care &e &itueaza &u' un anumit nivel.

<

Capitolul 1
1!1" Impo#ite si finante Con$inutul% rolul &i fun $iile impo#itelor "mpozitele &unt menite pentru promovarea activit=>ii de afaceri ?i de antreprenoriat prin dimen&ionarea ?i perceperea lor corect= de c=tre organele puterii pu'lice. "mpozitele ac>ioneaz= @n ace&t &en& ca o puternic= pArghie economic=, pe care o aplic= &tatul a&upra intere&ului economic al @ntregii &ociet=>i. Bmprumuturile, cheltuielile pu'lice ?i impozitele &unt cel mai de& folo&ite de c=tre &tat ca in&trumente &igure de interven>ie @n economie pentru re&ta'ilirea echili'rului economic, promovarea cre?terii economice, atragerea inve&ti>iilor &tr=ine, ridicarea competitivit=>ii produ&elor autohtone. S0a afirmat @n literatura de &pecialitate c= rela>ia dintre impozite, cheltuielile pu'lice ?i intere&ele generale e&te Cfundamentul ?i m=&ura impozitelor moderneC.

Impozitul e&te o plat= o'ligatorie cu titlu gratuit, care nu >ine de efectuarea unor ac>iuni determinate ?i concrete de c=tre organul @mputernicit &au de c=tre per&oana cu func>ii de r=&pundere a ace&tuia pentru &au @n raport cu contri'ua'ilul care a achitat acea&t= plat=. olul impozitelor &e manife&t= pe plan financiar, economic ?i &ocial. olul cel mai important al impozitelor &e manife&t= pe plan financiar deoarece ace&tea con&tituie &ur&a principal= de formare a re&ur&elor finan>elor pu'lice. olul impozitelor pe plan economic &e concretizeaz= @n @ncerc=rile &tatului de a folo&i impozitele ca mi;loc de interven>ie @n activitatea economic=. $&tfel, impozitele &e pot manife&ta ca in&trumente de &timulare &au fr@nare a anumitor activit=>i de cre?tere &au reducere a produc>iei &au con&umului unui produ&. olul impozitelor pe plan &ocial &e concretizeaz= @n faptul c= prin intermediul lor &tatul redi&tri'uie o parte important= din P"( @ntre cla&e ?i p=turi &ociale, @ntre per&oane fizice ?i ;uridice.

"mpozitele reprezint= o form= de prelevare a unei p=r>i din venitul &au averea per&oanei fizice &au ;uridice la di&pozi>ia &tatului @n &copul acoperirii cheltuielilor &ale. $cea&t= prelevare are un caracter o'ligatoriu ?i f=r= contra pre&ta>ii din partea &tatului. Caracterul o'ligatoriu al impozitelor tre'uie @n>ele& @n &en&ul c= plata ace&tora c=tre &tat e&te o &arcin= impu&= tuturor per&oanelor fizice &au ;uridice care realizeaz= venit dintr0o anumit= &ur&= &au po&ed= o avere pentru care conform legii datoreaz= impozite. #reptul de a introduce impozite @l are &tatul prin intermediul Parlamentului ?i uneori organele admini&tra>iei de &tat locale 9Prim=rii:. "mpozitele &unt pl=>i care &e fac c=tre &tat cu titlu definitiv ?i neram'ur&a'il. Bn &chim'ul ace&tora pl=titorii nu pot cere &tatului un contra &erviciu de valoare egal= &au apropiat=. 'inantele CuvAntul finante i&i are originea @n lim'a latin=. Bn &ecolele D"""0lea &i al D"V0lea &e folo&eau e4pre&iile finatio, financia& &i financia paecuniaria, @n &en&ul de plat= @n 'ani. Se pre&upune c= ace&te e4pre&ii deriv= de la cuvAntul fini&, utilizat ade&ea @n &en&ul de termen de plat=. 1inantele au un rol primordial @n orice activitate. Proiectele, &trategiile &i o'iectivele oric=rei activit=ti &unt impo&i'ile f=r= corelarea lor cu po&i'ilit=tile de finantare. Potrivit unor autori, f=r= &tiinta finantelor toate celelalte &tiinte economice nu ar fi decAt o &um= de concepte frumoa&e. Toate ideile @ncep &= ai'= un rol @n 'un=&tarea uman= doar atunci cAnd pot fi finantate. 7n &i&tem financiar ce opereaz= fluent irig= cu 'anii nece&ari ideile valoroa&e. Component= a &tiintelor economice, finantele reprezint= un &i&tem de cuno&tinte &tiintifice, de metode &i tehnici de e&timare a nece&arului de re&ur&e financiare &i a po&i'ilit=tilor de finantare. #e a&emenea, &tiinta finantelor fundamenteaz= c=ile de echili'rare a 'ugetelor, de finantare a deficitelor, de efectuare a controlului financiar, prognoza financiar=, evaluarea eficientei @n domeniul financiar.Se poate con&idera c= &tiinta finantelor e&te alc=tuit= din mai multe di&cipline, printre care &unt de amintit: finantele pu'lice, finantele firmei, ge&tiunea financiar=, fi&calitatea, relatiile financiare internationale. CAnd &e vor'e&te de finante, &e au @n vedere dou= acceptiuni: una tehnic=,

&i una care con&ider= finantele ca o &tiint=. #in punct de vedere tehnic, finantele pot fi definite ca totalitatea flu4urilor '=ne&ti dintr0o economie care au ca &cop formarea veniturilor 9@nca&area lor: &i realizarea 9acoperirea: cheltuielilor la nivele diferite 9individ, organizatie, &tat:. 1inantele &unt con&iderate &i o &tiint=, re&pectiv &tiinta ge&tion=rii patrimoniilor individuale, patrimoniilor organizatiilor 9firme, in&titutii etc.: &au a 'anului pu'lic. Prin 'an pu'lic @ntelegem an&am'lul cheltuielilor &i re&ur&elor 9veniturilor: &tatului &au ale unei colectivit=ti locale.

Capitolul 2" Prin ipiile impo#itelor


2!1"Impo#itul( Prin ipala sursa de )enit a statului Veniturile &tatului reprezinta an&am'lul &umelor inca&ate de catre &tat pe parcur&ul unui an. "mpozitul e&te o forma de prelevarea unei parti din veniturile &iF&au averea per&oanelor fizice &au ;uridice efectuata in mor o'ligatoriu, definitive 9neram'ur&a'il: , fara a pre&upune din partea &tatului o contrapre&tatie directa 9individualizata: &i imediata. 2!2"Clasifi area impo#itelor

"n practica financiara &e intalne&te o diver&itate de impozite care &e deo&e'e&c nu numai ca forma, ci &i in ceea ce prive&te continutul lor. *upa trasaturile de fond si forma% impozitele pot fi grupate in impozite directe si indirecte. Cele directe au caracteri&tic faptul ca &e &ta'ile&c nominal in &arcina unor per&oane fizice &au ;uridice, in functie de veniturile &au averea ace&tora, pe 'aza cotelor de impozit prevazute de lege. "n ace&t caz, cel care &uporta impozitul &i cel care0l plate&te &unt aceea&i per&oana. $ce&te impozite pot fi grupate in impozite reale &i impozite per&onale. Impozitele reale &e &ta'ile&c in legatura cu anumite 'unuri materiale 9terenuri, cladiri, alte mi;loace fi4e: facandu0&e a'&tractie de &ituatia per&onala a &u'iectului impoza'il. Se mai nume&c &i impozite o'iective &au pe produ&, iar in acea&ta categorie &e include impozitul funciar, impozitul pe cladiri, impozitul pe activitati indu&triale, comerciale &i profe&i li'ere. Impozitele personale &e a&eaza a&upra veniturilor &au averii in &tran&a legatura cu &ituatia per&onala a &u'iectului impoza'il. #in acea&ta categorie fac parte: impozitele pe veniturile per&oanelor fizice, impozitele pe veniturile &ocietatilor de capital, impozitele pe averea propriu0zi&a, impozitele pe circulatia averii, impozitele pe &porul de avere.

Impozitele indirecte &e deo&e'e&c de cele directe prin faptul ca platitorul de impozit &i &u'iectul impoza'il &unt entitati diferite. #upa forma pe care o im'raca, impozitele indirecte pot fi grupate in: ta4e de con&umatie, venituri de la monopolurile fi&cale, ta4e vamale. #aca avem in vedere obie tul impunerii% atunci impozitele pot fi cla&ificate in impozite pe venit, impozite pe avere si impozite pe consum. "n functie de s opul urmarit de &tat la introducerea lor, impozitele pot fi financiare &au de ordine. Impozitele financiare &unt in&tituite in &copul realizarii de venituri nece&are acoperirii cheltuielilor &tatului. $&tfel de impozite &unt impozitele pe venit, ta4ele de con&umatie, etc. Impozitele de ordine &unt introdu&e mai ale& pentru de&cura;area unor activitati in vederea atingerii unui o'iectiv care nu are caracter fi&cal. 2!3"Prin ipiile impo#itelor %iteratura de &pecialitate recunoa&te in unanimitate urmatoarele principii ale impozitelor, tratate inca de $dam Smith in $vutia Gatiunilor, &i anume( principiul justei impuneri (&au al echitatii fi&cale care &ta'ile&te ca impozitele &a fie in concordanta cu veniturile realizate:, principiul randamentului 9 care pre&upune ca inca&area impozitelor &a &e a&igure cu cheltuieli minime:, principiul corectitudinii 9 re&pectiv marimea impozitelor &a fie certa &i nu ar'itrara, iar termenele &i &umele de plata &a fie certe:,principiul comoditatii perceperii 9impozitelor prin care &e cere ca impozitele &a fie percepute la termene convena'ile contri'ua'ililor, dupa realizarea veniturilor:. "n prezent la ace&tea &0au adaugat &i alte principii &au continutul celor e4i&tente au fo&t reformulate, dupa cum urmeaza: Prin ipiul randamentului care pre&upune ca randamentul impozitului pentru un co&t dat &a fie ma4im. Prin ipiul simplitatii pre&upune ca impozitul tre'uie &a fie u&or de admini&trat, u&or de intele& de catre contri'ua'il, &a fie prelevat potrivit unor reguli &imple, clare &i care &a nu dea na&tere la nici un ar'itrariu. Prin ipiul flexibilitatii% al po&i'ilitatii de adaptare rapida la nece&itatile unor politicii con;uncturale. 1le4i'ilitatea poate fi apreciata ca &en&i'ilitatea 'azei de impozitare la evolutia activitatii economice. 3

Prin Prin ipiul stabilitatii &e ilu&treaza regula potrivit careia un impozit 'un e&te un impozit vechi. Modificarile frecvente ale legi&latiei fi&cale &unt &ur&a de ineficacitate &i, in plu&, un impozit vechi e&te mai u&or acceptat de catre contri'ua'ili. Prin ipiul e +i)alentei! Sarcina fi&cala &uportata de contri'ua'il tre'uie &a fie corelata cu avanta;ele pe care i le ofera cheltuielile pu'lice, prin acce&ul la 'unurile &i &erviciile pu'lice. Prin ipiul neutralitatii ilu&treaza nece&itatea ca impozitul &a &e &ta'ilea&ca dupa reguli unitare pentru toti, fara di&criminari directe &au indirecte. Prin ipiul e +itatii! Contri'utia fiecaruia la acoperirea cheltuielilor pu'lice tre'uie &a &e faca in functie de capacitatile contri'utive. Potrivit Prin ipiului legalitatii impozitul tre'uie in&tituit in 'aza unei reglementari legale. "n omania &e afla inca in proce& de recon&tructie &i modernizare un &i&tem fi&cal care &e dore&te performant. "n ceea ce prive&te impunerea entitatilor economice, &0au propu& &i &0au realizat &au &unt in cur& de realizare mecani&me care &a a&igure: 8 tratamentul fi&cal nediferentiat al agentilor economici, indiferent de forma de proprietate &au de capitalul &ocial &u'&cri&6 8 evitarea impunerii de doua &au mai multe ori a acelea&i 'aze de impozitare. 8 incercarea de diminuare a pre&iunii fi&cale 8 &ta'ilirea unei &arcini fi&cale reale, prin actualizarea la inflatie a elementelor luate in calculul profitului impoza'il6 8 de&cura;area unor activitati &au con&umuri cu efecte negative in &ocietate6 8 aducerea la un nivel cat mai redu& a evaziunii fi&cale. Evitarea impunerii de doua &au mai multe ori a acelea&i 'aze impoza'ile e&te o preocupare care &e manife&ta mai ale& la nivel international &i rezolvarea ei e&te data de incheierea de conventii de evitare a du'lei impuneri. Tre'uie remarcata &i preocuparea pentru evitarea impunerii multiple &au in ca&cada. $&tfel, impozitul pe circulatia marfurilor a fo&t inlocuit cu ta4a pe valoarea adaugata care are &pecific faptul ca, din

+*

punct de vedere al agentilor economici i&i propune &a impoziteze numai valoarea nou creata de ace&tia. ! reu&ita a efortului de modernizare a &i&temului fi&cal romane&c e&te adoptarea &i aplicarea, incepand cu + ianuarie )**<, a Codului de procedura fi&cala &i a Codului fi&cal.

++

Capitolul 3"Impo#itul pe salarii% exponent al prin ipiilor fis ale


3!1Contribuabilul impo#itului pe salar #in punct de vedere fi&cal, e4i&t= o diferen>= e&en>ial= @ntre contri'ua'il Hsuporttor, contri'ua'il Hpltitor, ?i contri'ua'il Hsuporttor i pltitor. Cunoa?terea &en&ului ?i con>inutului ace&tor , categorii de contri'ua'ili e&te deo&e'it de important= pentru reglementarea cAt mai corect= a o'liga>iilor 'ugetare. #in momentul @n care o per&oan= fizic= &au ;uridic= datoreaz un impozit, acea&t= per&oan= cap=t= calitatea de Hdatornic fa de stat, de Hpersoan, are datoreaz impo#it statului, numit= @n termeni fi&cali Hcontribuabil. ! per&oan= fizic= &au ;uridic= poate &= ai'= calitatea de: +: contri'ua'il Hsuporttor6 ): contri'ua'il Hpltitor6 ,: contri'ua'il Hpltitor i suporttor. 1! Contribuabil Hsuporttor: per&oana re&pectiv= datoreaz impozit &tatului, dar nu ea e&te cea care @l pl=te?te direct ?i per&onal. $ltfel &pu&, contri'ua'ilul H suporttor nu vine @n contact direct cu organul fi&cal colector 9care colecteaz=, care &trAnge, care @nca&eaz= o'liga>iile 'ugetare c=tre &tat:, nu are calitatea de Hpl=titor 9direct ?i per&onal: al impozitului. "mpozitul datorat de contri'ua'ilul H suporttor &e calculeaz=, &e re>ine 9@n general, prin H&topa; la &ur&=:, ?i &e pl=te?te 9vireaz=: 'ugetului de &tat de o alt= per&oan=, numit= contri'ua'il Hpltitor. Bn cazul impozitelor directe, e4emplul cel mai &emnificativ de contri'ua'ili Hsuporttori @l reprezint= salariaii pentru impozitele datorate din veniturile lor &alariale: ace?tia &unt cei care &uport=, direct ?i per&onal, impozitul din &alariile lor, dar ei nu intr= @n contact direct cu organul fi&cal pentru plata impozitului, nu ei &unt pl=titori ai ace&tui impozit.

+)

"mpozitul e&te direct atunci cAnd cel care l suport efectiv ?i @n mod real din venitul &=u, numit Hsuporttorul impozitului, cunoate direct i nemijlocit mrimea acestuia 9a impozitului datorat:. $nga;atorii &unt o'liga>i, prin lege, &= calculeze, &= re>in= prin H&topa; la &ur&= 9ceea ce @n&eamn= c= nu &e acord= venitul pAn= nu &e calculeaz= ?i re>ine impozitul datorat:, ?i &= vireze 'ugetului de &tat impozitul datorat de anga;a>ii lor. Salariatul, @n calitate de contri'ua'il H suporttor, nu are ?i calitatea de Hpl=titor al impozitului. Pentru unele impozite directe, precum impozitul pe venitF&alarii, contri'ua'ilul Hsuporttor e&te diferit de contri'ua'ilul Hpltitor. =&punderea, @n fa>a organelor fi&cale, pentru nevirarea integral= ?iF&au @n termenul legal a impozitelor Hcu re>inere la &ur&= 9care &unt impozitele la care contri'ua'ilul Hsuporttor e&te diferit de contri'ua'ilul Hpltitor: revine @n @ntregime numai contri'ua'ilul Hpltitor, re&pectiv anga;atorilor, @n ace&t e4emplu. Gumai @n cazul @n care contri'ua'ilul H suporttor 9&alariatul: nu a fo&t de 'un= credin>= @n comportamentul &=u cu anga;atorul ?i, indirect, fa>= de lege, ?i a @ntreprin& cu 'un=0 ?tiin>= acte ?i fapte care au condu& la diminuarea impozitului datorat 9adic= a &=vAr?it acte de evaziune fi&cal=:, numai @ntr0un a&emenea caz ace&ta r=mAne direct r=&punz=tor, atAt fa>= de organele fi&cale, dar @n &pecial @n fa>a legii penale 9pentru fal&, uz de fal& @n declara>ii, evaziune fi&cal= etc.:. Exemplu: 7n &alariat prezint= documente fal&e cu privire la num=rul 9mai mare: per&oanelor aflate @n @ntre>inerea &a, pentru a 'eneficia de o deducere mai mare, @n &copul diminu=rii impozitului pe venitF&alariu. Bn cazul @n care &e con&tat= a&emenea fapte, anga;atorul are o'liga>ia 9+: de a recalcula impozitul 9&ta'ilind diferen>a de impozit de recuperat de la &alariat:, ?i 9): de a @ntreprinde m=&urile prev=zute de lege pentru a&emenea cazuri. 2! Contribuabil Hpltitor: per&oana re&pectiv= are o'liga>ia legal= de a calcula, de a re>ine 9@n general, prin Hstopaj la surs:, ?i de a vira 9@n termenul ?i condi>iile prev=zute prin lege: impozitele datorate de el, de alte per&oane fizice ?iF&au ;uridice, &au de el ?i de alte per&oane fizice ?iF&au ;uridice +,

Bn cazul unor impozite directe, precum impozitul pe venitF&alariu, contri'ua'ilul Hpltitor nu &uport= din veniturile &ale re&pectivele impozite, ci are numai o'liga>ia legal= de a a&igura calcularea, re>inerea ?i plata 9virarea: la 'uget a ace&tora, prin contactul direct, nemi;locit, cu organele fi&cale. Bn cazul impozitelor directe, e4emplul cel mai &emnificativ de contri'ua'il Hpltitor @l reprezint= angajatorii pentru impozitele datorate de &alaria>ii lor: &alaria>ii &unt cei care &uport= din propriul venit impozitul pe venitF&alariu, dar ace?tia 9&alaria>ii: nu intr= @n contact direct cu organele fi&cale pentru a0?i pl=ti impozitele, nu fiecare &alariat @?i pl=te?te, direct ?i per&onal, impozitul datorat. "mpozitul pe venitF&alariu datorat de to>i anga;a>ii unei unit=>i, care pot &= fie ?i de ordinul miilor, &e calculeaz=, &e re>ine 9prin H&topa; la &ur&=:, ?i &e pl=te?te &tatului de c=tre anga;atorul ace&tora. %egea prevede clar, preci& ?i la modul imperativ c= nu &alariatul are o'liga>ia de a calcula, de a re>ine impozitul din &alariu ?i de a0l vira la 'uget, ci anga;atorul. Bn cazul con&tat=rii, de c=tre organul fi&cal, c= impozitele datorate de &alaria>i nu au fo&t calculate corect, nu au fo&t re>inute integral ?i nu au fo&t virate 'ugetului de &tat, integral ?iF&au @n termenul legal, organul fi&cal &e @ndreapt= @mpotriva contri'ua'ilului Hpl=titor, care e&te anga;atorul, ?i nu @mpotriva contri'ua'ilului H&uport=tor, care e&te &alariatul, @n ace&t e4emplu. 3! Contribuabil Hpltitor i suporttor: per&oana re&pectiv= are du'l= calitate, atAt de contri'ua'il H&uport=tor, cAt ?i de contri'ua'il Hpl=titor. Bn cazul impozitelor directe, e4emplul cel mai &emnificativ de contri'ua'il care are du'la calitate, re&pectiv ?i de contri'ua'il H&uport=tor, ?i de contri'ua'il Hpl=titor, @l reprezint= contri'ua'ilul care datoreaz= impozit pe profit: &ocietatea comercial= &uport= din veniturile &ale impozitul pe profit, impozit pe care &ingur= ?i0l calculeaz=, @l re>ine 9di&tinct, din celelalte venituri:, ?i @l pl=te?te 9vireaz=: la 'ugetul de &tat.

+<

3!2"-odul de al ul al impo#itului pe salarii 3!2!1 *eterminarea )enitului brut Salariul e&te e4pre&ia '=nea&c= a p=r>ii din venitul na>ional de&tinat con&umului individual ?i repartizat= celor ce munce&c, propor>ional cu cantitatea ?i calitatea muncii depu&e. Salariile &e pl=te&c anga;a>ilor @n dou= tran?e: chenzina " 9avan&: ?i chenzina a ""0 a 9lichidare:. Plata chenzinei " &e face pe 'aza H%i&tei de avan& chenzinal, iar plata chenzinei a ""0a pe 'aza HStatului de plat= al &alariilor. Venitul reprezint= &umele &au valorile @nca&ate &au de @nca&at din: livr=ri de 'unuri, e4ecut=ri de lucr=ri, pre&t=ri de &ervicii, e4ecut=ri de o'liga>ii legale &au contractuale. Potrivit Codului fi&cal, &unt con&iderate venituri din salarii toate veniturile @n 'ani ?iF&au natur= o'>inute de o per&oan= fizic= ce de&f=?oar= o activitate @n 'aza unui contract de individual de munc= &au a unui &tatut &pecial prev=zut de lege, indiferent de perioada la care &e refer=, de denumirea veniturilor ori de forma &u' care ele &e acord=, inclu&iv indemniza>iile pentru incapacitate de munc=. Potrivit noii reglement=ri, &unt a&imilate &alariilor, pe lAng= veniturile prev=zute @n !rdonan>a Guvernului nr. 5F)**+, ?i &umele acordate de per&oanele ;uridice f=r= &cop patrimonial ?i de alte entit=>i nepl=titoare de impozit pe profit, pe&te limita de ),/ ori nivelul &ta'ilit pentru indemniza>ia primit= pe perioada deleg=rii ?i deta?=rii @n alt= localitate, @n >ar= ?i @n &tr=in=tate, @n intere&ul &erviciului, pentru &alaria>ii din in&titu>iile pu'lice. Veniturile &alariale o'>inute de anga;a>i &e compun din: Salariu de baz I Alte drepturi salariale J Venit brut Sau Salariul realizat I Adaosurile la salariu J Venitul brut realizat +. Salariul realizat K calculat @n func>ie de &alariul de 'az= ?i de forma de &alarizare aplicat= 9&alarizare @n regie K pentru timpul lucrat6 &alarizare @n acord K @n func>ie de normele de munc=6 &alarizare @n cote procentuale K calculat la volumul vAnz=rilor:. Salariul realizat poate fi egal, mai mare &au mai mic decAt &alariul de 'az= negociat. El reprezint= o &um= 'rut=.

+/

). Adaosurile i sporurile din salariu 9indemniza>ie de conducere, indemniza>ie de z'or, &por de vechime, &por de noapte, &por de &tre&, &por de lucru @n &u'teran, &por de periculozitate, &por de to4icilitate etc.: K &e calculeaz= fie @n &um= fi4=, fie ca procent din &alariul de 'az=, propor>ional cu timpul lucrat @n alte condi>ii. Prin @n&umarea veniturilor 'rute lunare realizate de to>i &alaria>ii &ociet=>ii comerciale, &e o'>ine 1ondul de &alarii 'rut realizat @n luna re&pectiv=. El con&tituie pentru &ocietatea comercial= o cheltuial=. rdonana de urgen nr. !"#$%&&' pentru modificarea i completarea (egii nr. )*!$%&&" privind +odul fiscal (,onitorul ficial, -artea I nr. !%#! din "&$!%$%&&'. Conform ace&teia, @ncepAnd cu anul )**/ $rt. ,. K %a calculul deducerilor per&onale lunare degre&ive potrivit art. + @n func>ie de venitul 'rut lunar din &alarii ?i de num=rul de peroane aflate @n @ntre>inerea contri'ua'ilului &0a utilizat urm=torul algoritm de calcul: Pentru un venit 'rut lunar din &alarii de pAn= la +.*** lei: 1=r= per&oane @n @ntre>inere: )/* lei Cu o per&oan= aflat= @n @ntre>inere: ,/* lei Cu ) per&oane aflate @n @ntre>inere: </* lei Cu , per&oane aflate @n @ntre>inere: //* lei Cu < per&oane aflate @n @ntre>inere: E/* lei Pentru contri'ua'ilii care realizeaz= venituri 'rute lunare din &alarii cuprin&e @ntre +.*** lei K ,.*** lei, inclu&iv, deducerile per&onale &unt degre&ive ?i urmeaz= &= fie &ta'ilite prin ordin al M1. Pentru un venit 'rut lunar din &alarii pe&te ,.*** lei: deducerea per&onal= lunar= e&te * 9zero:. V(% K venit 'rut lunar

+E

3!2!2 .e$ineri din salarii Prin @n&umarea &alariului realizat cu adao&urile ?i &porul la &alariu, rezult= Venitul 'rut realizat. #in venitul 'rut al anga;atului &e efectueaz= urm=toarele re>ineri individuale: a. Contri'u>ia anga;atului la a&igur=rile &ociale K de 3,/L 4 venitul 'rut realizat 0M con&titue datorie fa>= de 'ugetul $.S. '. Contri'u>ia anga;atorului la fondul de ?oma; K de +L 4 &alariul de 'az= 0M con&tituie datorie fa>= de fondul de ?oma; c. Contri'u>ia anga;atului la a&igur=rile &ociale de &=n=tate K de E,/L 4 venitul 'rut realizat 0M con&tituie datorie fa>= de Ca&a Ga>ional= a $&igur=rilor de S=n=tate d. "mpozitul pe venitul din &alarii, calculat prin aplicarea cotei unice de impozitare de +EL a&upra venitului impoza'il 0M con&tituie datorie la 'ugetul &tatului e. $van&ul achitat anga;atului la chenzina " f. $lte re>ineri K rate locuin>e, chirii, pen&ii alimentare, imputa>ii etc. 0M con&tituie datorie fa>= de creditorii re&pectivi. #up= &c=derea din venitul 'rut realizat a tuturor re>inerilor individuale, r=mAne re&tul de plat= care &e achit= anga;a>ilor din ca&ierie la data chenzinei a ""0a. 3!2!3 Impo#itul pe salarii (eneficiarii de venituri din &alarii datoreaz= un impozit lunar reprezentAnd pl=>i anticipate, care &e calculeaz= ?i &e re>ine la &ur&= de c=tre pl=titorii de venituri. "mpozitul lunar &e determin= a&tfel:

locul unde se afl funcia de baz, prin aplicarea 'aremului lunar a&upra 'azei de calcul determinate ca diferen>= @ntre venitul net din &alarii, aferent unei luni, calculat prin deducerea din venitul 'rut a contri'u>iilor o'ligatorii ?i a cheltuielilor profe&ionale, ?i deducerile per&onale acordate pentru luna re&pectiv=6

+5

-entru veniturile obinute /n celelalte cazuri, prin aplicarea 'aremului lunar a&upra 'azei de calcul determinate ca diferen>= @ntre venitul 'rut ?i contri'u>iile o'ligatorii pe fiecare loc de realizare a ace&tora. Pl=titorii de venituri din &alarii care efectueaz= regularizarea anual= a impozitului

determin= impozitul anual pe veniturile din &alarii prin aplicarea 'aremului anual pentru calculul impozitului pe venitul anual glo'al impoza'il, a&upra 'azei de impozitare anuale, determinat= ca diferen>= @ntre venitul net anual corectat cu diferen>a de cheltuial= profe&ional= ?i &uma deducerilor per&onale cuvenite @n acel an ?i, dup= caz, cotiza>ia de &indicat pl=tit= conform legii. Bn &itua>ia @n care contri'ua'ilul realizeaz= numai venituri de natur= &alarial= la func>ia de 'az= ca fiind anga;at permanent ?i 'eneficiaz= de deducerile prev=zute la art.2E alin.9+: lit. c:0f: din Codul fi&cal, atunci opera>iunea de acordare a deducerilor ?i &ta'ilire a impozitului pe venit &e efectueaz= de organul fi&cal @n a c=rui raz= teritorial= &e afl= domiciliul fi&cal al contri'ua'ilului.

3!3"Obligatii de larati)e Prin a'rogarea alin.5 K 3 ale art.+++ din !G nr.3)F)**, privind Codul de procedur= fi&cal=, cu modific=rile ?i complet=rile ulterioare, alineate care &ta'ileau termenele de declarare a impozitului ?i contri'u>iilor aferente veniturilor din &alarii trime&trialF&eme&trial pentru anumite categorii de pl=titori, pentru veniturile din &alarii ?i a&imilate &alariilor realizate /n ep0nd u data de 11!11!2111% termenul de de larare a impo#itului pe )eniturile din salarii &i ontribu$iilor so iale este lunar% p0n, la data de 22 in lusi) a lunii urm,toare elei pentru are se pl,tes )eniturile salariale3se datorea#, ontribu$iile so iale! #eclararea &e face prin intermediul formularului ++) #eclara>ie privind o'liga>iile de plat= a contri'u>iilor &ociale, impozitului pe venit ?i eviden>a nominal= a per&oanelor a&igurate, formular ale c=ror model, con>inut, modalitate de depunere ?i de ge&tionare &unt apro'ate prin NG nr. +,35F)*+* K te4t integral K pu'licat= @n Monitorul !ficial nr.235F,+.+).)*+*.

+2

Capitolul 4"Con lu#ii 4tudiu de a#

+3

Bibliografie

+. loan Condor, C#rept fi&cal &i financiarC, editura Tri'una Economica, (ucure&ti, +33E6 ). Con&tanta #ana, Cimpozitul pe venitul glo'al pe intele&ul tuturorC, editura %ider, (ucure&ti, +3336 ,. $na #inca, CTotul de&pre impozitul pe venitul glo'alC, editura E4pert, (ucure&ti, )***6 <. Va&ile Ouravle, Georgeta Vintila, C1i&calitateC, editura $cademia de Studii Economice, (ucure&ti, +3336 /. Va&ile Ouravle, Georgeta Vintila, CMetode &i tehnici fi&caleC, editura !%C "S, (ucure&ti, )***6 E. G. Grigore %acrita, Emil Ghita, C"mpozitul pe venitul glo'alC, editura (ucure&ti, )**+6 5. PPP.avocatnet.ro6 2. PPP.legi&.ro.

)*