Raport de monitorizare a presei scrise

“Reflectarea în mass-media a cazurilor de tortură şi rele tratamente în instituțiile statului”
OCTOMBRIE-DECEMBRIE 2011

Acest raport a fost elaborat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice în cadrul campaniei media „Jurnaliştii pentru eliminarea torturii şi protecţia victimelor torturii şi relelor tratamente”, desfăşurată cu suportul Programului de Granturi Mici 2011, realizat de proiectul „Consolidarea examinării medico-legale a cazurilor de tortură şi a altor forme de maltratare în Moldova”, finanţat de Uniunea Europeană, co-finanţat şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova. Opiniile exprimate în acest raport aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Uniunii Europene şi al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Sumar:
Definirea termenilor 2 Obiectivele studiului 3 Lista publicaţiilor monitorizate 3 Tendinţe generale 5 Tematica 9 Obiectivitate/corectitudine 13 Separarea faptelor de opinii 15 Prezumţia nevinovăţiei 16 Tratamentul victimelor/martorilor 16 Utilizarea fotografiilor 17 Terminologia utilizată 17 Datele statistice 17 Concluzii 18 Recomandări 19
1

Jurnaliştii Centrului de Investigaţii Jurnalistice (CIN) monitorizează ziarele naţionale şi regionale pentru a analiza atât conţinutul articolelor. anxietate şi inferioritate. spitale de psihiatrie. În baza monitorizării. care în mod intenţionat cauzează suferinţe fizice şi psihice intense.tratament. de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terţă persoană l-a comis ori este bănuită că l-a comis. cât şi modul de abordare a subiectelor. instituţii rezidenţiale etc. Monitorizarea a demarat la 1 octombrie 2011. capabile să le umilească şi înjosească. sau pentru orice alt motiv bazat pe o formă de discriminare. în mod intenţionat. unităţi militare. secţii de poliţie. a unei dureri sau suferinţe puternice. 309) ”Tratament inuman” . (Sursa: Codul penal. de a intimida sau de a face presiune asupra ei sau asupra unei terţe persoane. de către o persoană cu funcţie de răspundere sau de oricare altă persoană care acţionează cu titlu oficial sau cu consimţământul tacit al acestora. în special cu scopul de a obţine informaţii sau mărturisiri. exemple de abateri de la normele etice şi deontologice. DEFINIREA TERMENILOR: ”Tortură” – Provocarea. dar şi recomandări pentru jurnalişti şi editori. (Sursa: Mecanismul Național de Prevenire a Torturii) Obiectul cercetării: Prezentul studiu examinează modul în care presa scrisă din Republica Moldova abordează subiecte privind tortura şi relele tratamente în instituţiile de stat: penitenciare. care conţin constatări. de natură să înfrîngă rezistenţa fizică şi morală a victimei. 2 . (Sursa: Mecanismul Național de Prevenire a Torturii) ”Tratament degradant” – tratament care generează victimelor sentimente de frică. art. sunt elaborate rapoarte trimestriale. fizice ori psihice unei persoane. care nu sunt justificate în situaţia respective.

limba română. limba rusă.„Timpul de dimineaţă” .108 exemplare. „Jurnal de Chişinău” . “Adevărul” . patru apariţii pe săptămână. “Moldavskie vedomosti” – ziar cu acoperire naţională. 2.  De a analiza calitatea şi obiectivitatea articolelor la aceste subiecte. tiraj – 4.ziar cu acoperire naţională. 3 . 4.400 exemplare.ziar cu acoperire naţională. patru apariţii pe săptămână. limba rusă. cinci apariţii pe săptămână. două apariţii pe săptămână.750. “Moldova Suverană” . 8.OBIECTIVELE STUDIULUI SUNT:  De a urmări periodicitatea cu care presa abordează subiecte ce ţin de tortură şi rele tratamente în instituţiile de stat.săptămânal cu acoperire naţională. tiraj . “Nezavisimaia Moldova” .ziar cu acoperire naţională.ziar cu acoperire naţională. trei apariţii pe săptămână.700 exemplare. 3. limba română. vineri –17.  De a elabora recomandări pentru eliminarea lacunelor profesionale.ziar cu acoperire naţională. tiraj săptămânal – 17.4. 6. 7. 5. tiraj săptămânal– 30. tiraj săptămânal –16. 500 exemplare. tiraj –13. tiraj . limba română. tiraj – 7. limba rusă.180 exemplare. “Panorama” . trei apariţii pe săptămână.888 exemplare.600 exemplare.ziar cu acoperire naţională. “Ziarul de Gardă” .200 exemplare. cinci apariţii pe săptămână.marţi – 4. LISTA PUBLICAŢIILOR MONITORIZATE : 1.

9.035. la Criuleni (nu îşi declară tirajul). tiraj – necunoscut. “Expresul de Ungheni” . 10.săptămânal regional. limba română.321 exemplare. limba română. tiraj .săptămânal cu acoperire regională. 16. tiraj –5. “Unghiul”.săptămânal regional editat în limba română. limbile română şi rusă. “Est Curier” . se editează la Ialoveni.“Glia Drochiană” . “Observatorul de Nord” .000 exemplare.săptămânal local. se editează la Leova. limba rusă. “Ecoul nostru” . 14. limba rusă. “Cuvântul” . se editează la Cimişlia. tiraj – 2.4. 19.săptămânal cu acoperire regională. la Sângerei (nu îşi declară tirajul). se editează la Ungheni. “Ora Locală” .săptămânal local. “Kisiniovskii obozrevateli” – săptămânal cu acoperire naţională.000 exemplare. se editează la Soroca. limba română. “Cuvântul Liber” . 13. 12. tiraj . 18.115 exemplare.săptămânal regional. tiraj – 3. “SP” .săptămânal regional editat în limba română.500 exemplare.870 exemplare. 11. “Gazeta de Sud” .2. tiraj – 7. tiraj –3. limba română.săptămânal cu acoperire regională. tiraj . 4 . 15.10.săptămânal local.săptămânal regional editat în limba română (nu îşi declară tirajul). 17. o apariţie pe săptămână. se editează la Bălţi. 20.000 exemplare. se editează la Drochia.

utilizarea datelor statistice şi a fotografiilor. restul . reportaje. Rezultatele monitorizării sunt prezentate în cadrul unor rapoarte trimestriale care conţin atât constatări ale stării de lucruri. cele 20 de ziare monitorizate au publicat în total 116 materiale care au în vizor cazuri de tortură şi rele tratamente în instituţiile statului sau se referă tangenţial la acestă tematică prin relatări de la evenimente în care este discutată tematica monitorizată. toleranţa. Majoritatea subiectelor sunt prezentate sub forma de știri scurte. Majoritatea publicaţiilor. dar şi rubricile speciale cu întrebări / răspunsuri sau scrisori de la cititori.în limba rusă. atitudinea faţă de victimele torturii şi relelor tratamente. În cadrul studiului de monitorizare sunt identificate materialele de presă care vizează direct sau indirect subicte care abordează tematica torturii şi relelor tratamente în instituţiile de stat . sunt monitorizate 9 ziare cu acoperire naţională şi 11 ziare locale/ regionale. corectitudinea. relatări. TENDINŢE GENERALE În perioada octombrie – decembrie 2011. editoriale. articole de problemă. Prin urmare.ştiri. scrise în baza comunicatelor de presă furnizate de la organele de drept sau ONG-uri. sunt editate în limba română. Instituţiile media monitorizate au fost selectate în baza criteriului geografic și al limbii de editare. Este monitorizat modul în care au fost respectate principiile jurnalistice fundamentale. cum ar fi: obiectivitatea. interviuri. respectarea prezumţiei nevinovăţiei. cât şi concluzii şi recomandări. investigaţii. 5 . 15 la număr.Începând cu 1 octombrie 2011 jurnaliştii Centrului de Investigaţii Jurnalistice (CIN) monitorizează 20 de ziarenaţionale şi locale / regionale. istorii umane. separarea faptelor de opinii.

La polul opus se află ziarele “Glia Drochiană”.27. cronica de film 1 Constatăm că deși de la evenimentele din 7 aprilie 2009 au trecut aproape 3 ani. cu 7 articole și “Cuvântul”. care au publicat cele mai multe articole la temă este “Gazeta de Sud”.Numărul investigațiilor jurnalistice este destul de mare (23 de investigații). publicând doar câte un articol la temă. cu 6 articole care abordează tematica monitorizată. care a publicat cele mai multe articole . presa continuă să urmărească și să informeze constant despre cazurile de tortură din timpul protestelor care au ajuns pe masa judecătorilor. Totodată. care au manifestat un interes scăzut față de rubrica întrebari/raspunsuri 1 subiectele ce țin de tortură și rele tratamente în instituțiile statului. Acest interes se explică însă şi prin puternica încărcătură politică a evenimentelor din aprilie 2009 şi a investigării lor ulterioare. raportat la numărul total de articole. “Unghiul”. În topul ziarelor locale. și “Ziarul de Gardă”. 6 . ziarul “Kișiniovskii Obozrevateli” nu a publicat niciun articol la tema propusă spre monitorizare. “Cuvântul Liber” și “Est-Curier”. care a publicat în total 24 de articole. dar acest lucru se datorează faptului că majoritatea ziarelor locale preiau Genuri jurnalistice investigațiile documentate și realizate de Centrul de Investigații Jurnalistice și Asociația Presei Independente. stiri 45 investigatii dosarele comunismului relatari editoriale articole de problema istorii umane interviuri 5 4 3 3 13 18 23 Ziarele care au acordat o atenție sporită tematicii torturii și relelor tratamente sunt “Adevărul”.

Deseori nu este respectată prezumția nevinovăției. 7 . ”Ziarul de Gardă” publică și o investigație la Ziarul de garda 24 temă: ”Demnitarii din dosarele 7 aprilie. Cele mai multe cazuri de tortură și tratamente inumane sau degradante ajung în atenția massmedia după ce Procuratura Generală difuzează comunicate de presă. (6 Jurnal de Chi?inau 11 Timpul 8 octombrie) în care prezintă situația la zi a unor dosare. în justiţia naţională. avocatul) pentru a-și construi subiectul. se poate constata că reporterul s-a bazat doar pe mărturiile victimei sau a unei surse apropiate victimei (de exemplu. Articole publicate la inițiativa reporterului aproape că lipsesc. Cuvântul 6 5 5 5 3 3 2 2 2 2 1 1 1 1 Ziarele nu dau dovadă de originalitate atunci când aleg să publice articole care abordează tematica torturii și relelor tratamente. Opinia persoanelor bănuite că ar fi torturat sau care sunt acuzate de tortură lipsesc cu desăvârșire în majoritatea cazurilor. iar spațiile alocate tematicii monitorizate sunt extrem de mici. Moldova Suverana Panorama Nezavisimaia moldova Expresul de Ungheni Moldavskie vedomosti SP Ora locala Ecoul nostru Observatorul de nord Unghiul Glia drochiana Cucvîntul Liber Est-Curier Chiar și în cazul articolelor ample.Unul dintre subiectele care se regăsesc în mai multe ziare este cazul unei victime a evenimentelor din 7 aprilie care a obținut câștig de cauză la CEDO și al tânărului din Cahul. o altă victimă a polițiștilor. În consecință. nejudecați”. printr-o hotărâre definitivă a Adevarul 27 Curţii Supreme. despre Gazeta de Sud 7 examinarea cărora se scrie că ar fi tărăgănată intenționat. în paginile ziarelor sunt publicate mai degrabă știri. în premieră. care a obţinut despăgubiri. care pot ocupa până la o Kisiniovskii Obozrevateli 0 pagină de ziar.

Majoritatea publicaţiilor locale au tipărit în jur de 3 articole în 3 luni. cazul polițistului din Strășeni care a bătut un tânăr și cazul tinerei care a fost luată cu forţa din stradă de către polițiști. În general. Relele tratamente în spitalele de psihiatrie este un alt subiect abordat de presă în perioada de monitorizare. un subiect preluat de unele ziare este cazul bărbatului tratat forțat la psihiatrie și care urmează să primească despăgubiri în valoare de 20 mii euro din partea Guvernului în urma unei decizii CEDO. care abordează subiectul tortură și rele tratamente. Cele 1-3 articole publicate în mai mult de jumătate din ziarele locale monitorizate. cele mai tirajate în perioada octombrie-decembrie 2011 au fost cazul polițistului din Sîngera care a maltratat timp de 2 ore un tânăr în sectorul de poliție. cazul polițistului din Anenii Noi care a torturat un minor. la rubrica specială ”arhivele comunismului”. care este preluată de majoritatea ziarele locale.Se constată faptul că mass-media publică cel mai des ştiri despre polițiștii care aplică tortura. presa locală manifestă un interes scăzut față de tematica monitorizată. 8 . Un alt ziar care acordă spații importante ”crimelor staliniste” este ziarul local “Gazeta de Sud”. Astfel. cazul polițiștilor de la antidrog care au răpit și bătut un bărbat din Tighina. De exemplu. ”Adevărul” publică aproape jumătate din articolele sale la tema monitorizată. se datorează rubricii ”Pagina anti-tortură”. graţie unei hotărâri a Curţii Euroene a Drepturilor Omului. pregătite de jurnaliștii Asociației Presei Independente. Unele ziare dau prioritate subiectelor despre crimele comunismului. Astfel.

dar și un interviu. Jurnaliștii de la ”Ziarul de Gardă” încearcă să dea răspuns la întrebarea: ”Cât ne costă torura?”. cazul militarului care a ajuns la spital după ce a fost bătut crunt de un superior. un articol despre relele tratamente în regiunea transnistreană. o investigație despre relele tratamente față de copii în instanțele de judecată.TEMATICA Analizând fiecare ziar. Două din articolele publicate în “Timpul” se referă la ”dosarele 7 aprilie”. „Ziarul de Gardă” este publicația care s-a remarcat prin cel mai mare număr de articole scrise la initiativa reporterilor. știri despre polițiștii condamnați pentru tortură. Jurnal de Chișinău publică și două articole care reamintesc cititorilor ”crimele comunismului” prin prezentarea unor istorii umane șocante. ca și în cazul altor ziare. o istorie umană și o investigație.articole de atitudine și sensibilizare publică. despre cazul câștigat la CEDO în ”dosarele 7 aprilie”. Smirnov după ce a fost torturat în detenție în Transnistria. „Jurnal de Chişinău” s-a referit la tematica monitorizată în 11 articole: știri. cazul a doi polițiști de la Fălești condamnați pentru tortură. Ziarul nu se remarcă prin articole originale. dintre care 7 sunt investigații. În paginile ziarului regăsim cazul tinerei sechestrate în stradă de polițiști. care a fost luat cu forța de polițiști și transmis miliției transnistrene. Subiectul torturii și relelor tratamente este abordat și în 5 editoriale . ziarul scrie despre cazul bărbatului din Anenii Noi. cazul bărbatului grațiat de I. În cele trei luni de monitorizare. ziarul publică 24 de articole. În prezent bărbatul este maltratat și forțat să-și recunoască vina în penitenciarul din 9 . și despre hotărârea CEDO în privinţa Rusiei în cazul a doi membri ai ”grupului Ilașcu”. articole de problemă. se profilează următorul tablou tematic: „Timpul de dimineaţă” publică în 3 luni 8 articole la tema monitorizată. publicând. subiecte care nu se regăsesc şi în alte ziare. În total. dintre care cele mai multe sunt prezantate sub forma unor știri scurte realizate din comunicatele Procuraturii Generale.

publicat pe 27 aprilie 2011. una fiind preluată din presa rusă. care a fost târâtă cu forţa înr-un automobil pentru a fi dusă la interogatoriu. care. Ziarul scrie și despre demnitarii din ”dosarele 7 aprilie”. Ziarul scrie despre un locuitor din Costeşti care a fost tratat forţat 41 de zile la psihiatrie . Deportările. făcându-se loc dosarelor victimelor represiunilor politice. Voronin a fost audiat în ”dosarele 7 aprilie”. despre relele tratamente față de copiii în conflict cu legea. conform statisticilor MAI. despre polițistul din Anenii Noi care a torturat un minor. ar viza în jur de 12 mii de familii. „Moldova Suverană” publică doar 5 subiecte la tema monitorizată. Publicația informează și despre faptul că mai multe dosare vor fi scoase din Arhiva Națională. ”arhivele comunismului” . care sunt nejudecați. despre faptul că V. trimisi cu forța la nebuni”. O știre informează despre cauza câștigată la CEDO pentru care Guvernul trebuie să achite despăgubiri în valoare de 20 mii euro unui bărbat tratat forțat la psihiatrie. Numărul mare de articole se datorează însă. publicând în 3 luni 27 de materiale. supraviețuirea în GULAG-uri. cazul polițistului din Sîngera care a maltratat timp de 2 ore un om în sectorul de poli ție.cauza examinată de CEDO. despre cazul jurnalistului rus bătut și expulzat din regiunea transnistreana. suspectate de furt. În decembrie ziarul publică un articol prin care oferă dreptul la replică unei personae vizate în articolul “Bolnavi de epilepsie. Rusia. viața cruntă în Siberia sunt doar câteva subiecte abordate în 11 articole publicate în “Adevărul”. realizate din comunicatele Procuraturii Generale. bătut de către un 10 .Hlinaia. „Adevărul” este una dintre publicaţiile care s-a remarcat printr-un număr semnificativ de articole la tema monitorizată. despre un deţinut moldovean într-o închisoare din Reazani. despre cazul unei tinere. “Adevărul” este singura publicație care scrie mai des despre cazurile de tortură și rele tratamente în spitalele de psihiatrie. Majoritatea acestora au fost prezentate sub forma unor ştiri scurte. „Nezavisimaia Moldova” publică 5 știri la tema monitorizată. Ziarul scrie și despre cazul polițiștilor de la antidrog care au răpit și bătut un bărbat din Tighina. în mare parte. Materiale scrise la initiativa reporterilor lipsesc. rubricii special.

Militarul i-a trezit din somn în timpul noptii. două dintre ele sunt materiale ample. Cu toate acestea. le-a ordonat să facă timp de 3 ore exerciții fizice. Ziarul însă nu a verificat faptele expuse de jurnaliştii ruşi şi nu a mai urmărit ulterior subiectul. Cel de-al doilea subiect se referă la un caz de omor în penitenciarul nr. dar și despre faptul că CEDO a obligat Rusia să plătească despăgubiri lui Andrei Ivanțoc și Tudor Petrov-Popa pentru tortură și tratament inuman în inchisoarea de la Tiraspol. Ziarul publică și două știri cu referire la ”dosarele 7 aprilie”. bine documentate şi care conţin detalii şi fapte ce nu au mai fost reflectate în alte ziare. într-o ştire proprie. 11 . în mare parte scrise în baza comunicatelor de presă ale Procuraturii Generale. la 20 octombrie. ”Moldavskie Vedomosti” publică doar 3 articole la tema torturii și relelor tratamente. lovindu-i cu mâinile și picioarele. pe mai mul ți soldați.angajat al penitenciarului. Al treilea articol a vizat. Publicaţia se opreşte detaliat la cazul barbatului din Costeşti care a obtinut castig de cauză la CEDO după ce a fost tratat fortat la spitalul de psihiatrie şi la prima cauză în care CEDO a recunoscut aplicarea torturii la 7 aprilie – cazul protestatarului Andrei Tărăburcă. cazul câștigat la CEDO și altul la Curtea Supremă. Un alt articol prezintă cazul unui militar de la Bulboaca care și-a umilit subalternii și a fost descoperit de procuratura militară.11 din Bălți. cazul poliţistului din Sîngera dat în cautare pentru ca a torturat și legat de calorifer un tânăr. „Panorama” publică 5 știri. ”Spros i Predlojenie” scrie la tematica monitorizată doar două știri de autor. despre care alte ziare nu au mai scris. o informaţie apărută la „Curaj TV” în care se spunea că un deţinut al penitenciarului din Bălţi a telefonat şi s -a plâns pe condiţiile de detenţie şi pe corupţia administraţiei. Deţinutul în vârstă de 32 de ani s-a automutilat după ce medicul i-a spus că după bătaie nu va putea avea copii. Ziarul preia cazul a doi politisti din Falești condamnati de către prima instanță pentru că au bătut un bărbat a cărui familie chemase poliția să intervină întrucât ar fi avut un comportament violent. pe scurt. SP a verificat.

12 . celelalte două fiind preluate. dintre care doar una este realizată de jurnaliştii ziarului. „Expresul de Ungheni” publică 3 articole la tema monitorizată. „Cuvântul” publică 6 articole care se referă la tematica monitorizată.”Kișiniovskii Obozrevateli” nu a publicat niciun articol referitor la tortură sau tratamente inumane şi degradante în instituțiile statului. ziarul manifestând un interes scă zut față de tematica torturii și relelor tratatmente. realizat de API și publicat în mai multe ziare locale. „Ora locală” publică două articole documentate de reporterii API. În paginile ziarului regăsim articole care aduc în atenția publicului felul în care au fost investigate cazurile de tortură din timpul evenimentelor din 7 aprilie 2009. iar cel de-al doilea este o știre scurtă realizată în baza unui comunicat de presă. Ziarul scrie inclusiv despre cazul unui bărbat care a fost maltratat în timp ce se afla în arest preventiv în penitenciarul nr. Numărul mai mare de materiale în raport cu alte ziare locale se datorează interesului pe care îl manifestă publicația față de crimele comunismului: 5 din cele 7 articole conțin mărturii din ”iadul comunist”. „Observatorul de Nord” a publicat pe parcursul perioadei de monitorizare doar 2 articole la temă. dintre care unul este preluat dintr-o altă publicaţie. Ziarul publică și scrisori de la cititori care reclamă mai multe cazuri de tortură aplicată de polițiști. „Unghiul” manifestă un interes scăzut față de tematica monitorizată și publică un singur material amplu de o pagină. „Gazeta de sud” este ziarul local cu cele mai multe articole care se referă la tortură și rele tratamente în instituțiile statului. 13 și despre cazul jurnalistului de la Europa Liberă reținut de miliţia transnistreană. condițiile de detenței ale copiilor aflați în conflict cu legea și relele tratamente în raport cu minorii în instanțele de judecată.

În cazul subiectelor ample. Un exemplu în acest sens este articolul „Любовь сестры и 20 тысяч евро”. nu verifică faptele în niciun fel şi nu depun eforturi pentru a afla și alte detalii decât cele furnizate de organele de drept. Astfel. reporterii obișnuiesc să își construiască conținutul materialului de presă în baza mărturiilor victimei. Astfel de exemple regăsim în majoritatea ziarelor monitorizate. publicând în decurs de 3 luni doar 2 articole: o știre scurtă în baza unui comunicat și un articol documentat şi realizat de jurnaliștii API. (21 octombrie. „Glia Drochiană”. „Moldavskie vedomosti”).„Ecoul nostru” a acordat puţin spaţiu temelor monitorizate. respectiv. Mai mult de jumătate din articole se bazează pe o singură sursă de informaţie – Procuratura Generală. de cele mai multe ori. Reporterii şi editorii nu se documentează suplimentar. care tratează cazuri de tortură sau rele tratamente. nu şi al victimelor sau al persoanelor bănuite că ar fi aplicat tortura sau care sunt condamnate pentru astfel de acțiuni. Astfel. 13 . se încalcă două principii de baza: documentarea subiectelor din minim două surse ( I) și prezentatrea poziție tuturor părților implicate (II). publicând câte 1-2 articole ale jurnalistilor API. Principii generale în relatarea cazurilor de tortură şi rele tratamente OBIECTIVITATE /CORECTITUDINE Analizând conţinutul materialelor monitorizate menţionăm că cea mai mare parte a acestora nu a respectat principiul obligativităţii folosirii a minim două surse. fără să considere oportună şi opinia părții acuzate. şi. prezintă un singur punct de vedere. este prezentat punctul de vedere al oamenilor legii.“Cuvâtul Liber” şi “Est-Curier” sunt ziarele care au manifestat un interes scăzut față de subiectele ce țin de tortură și rele tratamente.

deși din articol este clar că jurnalistul a folosit o singură sursă. La 9 decembrie. publicat în ziarul „SP” la 14 decembrie. avocatul victimei. reporterul redactează știrea în baza declarațiilor procurorului de caz. Cazul dat. în baza informațiilor puse la dispoziţie de un avocat. a intrat și în atenția Organizatie Mondiale Impotriva Torturii. jurnaliștii nu au depus efort pentru a contacta cel puțin două surse pentru un plus de credibilitate și profesionalism. În toate cazurile enumerate mai sus. În cazul dat. una apropiată victimei.Sunt și situații în care reporterul nu vorbește cu victima. publicat la 8 noiembrie în ”Jurnal de Chișinău”. nu este indicată nicio sursă. de această dată. Iar în cazul articolului ”Убийство “по понятиям”. dar își construiește articolul în baza unei surse apropiate acesteia. în ziarul “Moldovaskie Vedomosti” este publicat un articol amplu şi bine documentat despre primul caz în care CEDO a recunoscut aplicarea torturii la 7 aprilie (cazul Andrei Taraburcă). 14 . este materialul ”Unul eliberat. zece arestați”. Un alt articol în care autorul se bazează pe o singură sursă. după cum susține avocatul. Materialul relatează un caz de rele tratamente în justiția regimului de la Tiraspol.

fără să aducă vreo probă sau cel puţin să spună că persoana vizată. “Panorama” publică cu un titlu peiorativ “ “Революционер” отсудил у правительства 55 тысяч”.SEPARAREA FAPTELOR DE OPINII Din toate ziarele care fac obiectul prezentului studiu. despăgubiri din partea statului pentru aplicarea torturii în aprilie 2009. o ştire comentată despre singurul tânăr care a obţinut. ci despre pagubele aduse statului (fără să se spună de către cine au fost calculate) de către persoanele care au vandalizat şi incendiat atunci clădirile Parlamentului şi Preşedinţiei. însă acest gen jurnalistic permite exprimarea directă a părerilor și atitudinilor jurnalistului față de anumite evenimente. la 21 octombrie. Alexandru Bairactari. Astfel. la Curtea Supremă. opinia reprorterului poate fi observată în cazul editorialelor. declarat prin decizia instanţei victimă a torturii. jurnalistul a creat un context negativ pentru eroul știrii. ar fi fost printre vandali. după 2 ani de procese. experiențe și observații proprii. Jurnalistul plasează pe finalul ştirii nu date despre amploarea fenomenului torturii în Republica Moldova sau referitoare la plângerile depuse la Procuratură în privinţa torturii din aprilie 2009. echipa de monitorizare a înregistrat un singur caz în care în text a fost inserată şi opinia jurnalistului. Astfel. 15 . În alte cazuri. iar acest lucru a dus la distorsionarea intenţionată a mesajului şi la diminuarea gradului de obiectivitate.

Presa a manifestat un interes sporit faţă de acest caz. Un exemplu în acest sens este știrea ”Надзиратели избили уроженца Молдовы”. jurnaliștii publică datele persoanle ale victimelor torturii. unde este dat numele. 16 . funcția și alte date care pot duce la identificare. sunt și cazuri în care victima vrea ca numele și povestea sa să fie larg mediatizate. Cu toate acestea. în timp ce reacţia acestora la acuzaţii lipseşte. să-i fie publicate datele personale. prenumele și funcția angajatului penitenciarului. în condițiile în care cazul a avut loc recent și nu se știe dacă a fost initiate o cauză penală. publicată în Nezavisimaia Moldova în data de 26 octombrie. jurnaliştii nu respectă întotdeauna principiul prezumţiei nevinovăţiei. orice persoană este considerată nevinovată până când vinovăţia ei este confirmată de o hotărâre judecătorească irevocabilă. nu este clar dacă jurnalistul are acordul persoanei pentru a-i publica în ziar datele personale. tânărul care a stat închis 20 de luni într-un penitenciar din Transnistria. nu este clar dacă reporterul are acordul unui tânăr. Pe lângă numele și prenumele. care pot duce uşor la identificarea lor. De multe ori este menţionat numele și prenumele persoanei bănuite că ar fi aplicat tortura. este divulgată localitatea de origine a victimei și alte informații cu caracter personal.PREZUMŢIA NEVINOVĂŢIEI Conform Constituţiei. În unele cazuri. În unele articole transpar date personale ale suspecţilor. În investigația apărută în ziarul „Timpul” la 5 octombrie. Este cazul lui Ilie Cazac. ”Procurorul general riscă să fie tras la răspundere penală”. victimă a evenimentelor din 7 aprilie. fiind acuzat de ”înaltă trădare” și ”spionaj în favoarea Chișinăului”. fiind publicate o serie de materiale în mai multe ziare de importanță națională. TRATAMENTUL VICTIMELOR/MARTORILOR În peste 90 la sută din cazuri cu referire la ”dosarele 7 aprilie”. Totuși.

mass-media a utilizat termeni neutri în raport cu victimele torturii sau cu cei care se fac vinova ți sau sunt bănuiți că ar fi aplicat tortura. atașat articolului. 2 reprezentanți ai organelor de forță au fost arestați” (“Moldova la ONU: Corupția persistă. publicat pe pagina anti-tortură a API în mai multe ziare. tortura există”. 20 octombrie. în care este utilizată expresia ”plutonier nebun” pentru a defini comportamentul neadecvat al unui angajat al Armatei Naţionale care obișnuia să-şi umilească subalternii săi și care s-a ales cu dosar penal după ce un soldat a ajuns la spital cu leziuni grave în regiunea pieptului (“Бешеный прапор”. “Ziarul de Gardă” informează ca ”din peste 100 de plângeri ale tinerilor cu privire la cazurile de tortură din timpul evenimentelor din aprilie 2009.UTILIZAREA FOTOGRAFIILOR Majoritatea materialelor la temele monitorizate nu au un conţinut grafic. însă. şi situaţii când ziarele publică fotografii care îi prezintă pe protagoniştii materialelor. În cazul în care acestea sunt prezente. ZdG). Există. De asemenea. jurnaliştii aleg să plaseze fotografii-simbol. fără să fie clar dacă au avut sau nu acordul lor. 3 noiembrie). Un exemplu în acest sens îl constituie articolul ”Coridorul morții i-a lăsat sechele pe viață”. adică nu sunt însoţite de fotografii. Un tabel. 17 . DATELE STATISTICE În general. jurnaliştii au folosit cifrele în materialele lor pentru a prezenta ampl oarea fenomenului sau a completa subiectul cu informaţii factologice. prezintă numărul cauzelor în care CEDO a constatat violarea de către autorităţile Republicii Moldova a Articolului 3 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului. Totuşi. Excepție face titlul unei știri publicate în “Nezavisimaia Moldova”. ”Interzicerea torturii”. majoritatea imaginilor nu au fost însoţite de legende. TERMINOLOGIA UTILIZAT Ă În linii mari.

 Lipsesc materialele scrise în baza semnalelor directe la redacţii ale victimelor.  În cazul ştirilor despre înregistrarea noilor cazuri de tortură. ocupând spații neînsemnate în paginile ziarelor. cele 20 de ziare au publicat în medie câte 2-3 articole pe lună. Cu mici excepţii. putem concluziona că daca nu ar exista comunicatele PG şi deciziile CEDO. ceea ce denotă un interes moderat al jurnaliştilor pentru subiectele ce abordează tortura și relele tratamente.  Jurnaliştii aproape că nu utilizează parghiile de care dispun pentru a verifica faptele şi a scrie materiale originale despre tortură. presa nu ar scrie despre asemenea cazuri. 18 . Dintre publicaţiile locale un interes sporit au manifestat “Gazeta de Sud” și “Cuvântul”.  Unii jurnaliști s-au bazat pe o singură sursă .  Majoritatea materialelor au fost prezentate sub formă de ştiri.  Materialele scrise la iniţiativa jurnaliştilor sunt prezente într-un număr redus. octombrie-decembrie 2011.cea oficială sau pe mărturiile victimelor pentru a relata despre tortură și rele tratamente în instituțiile statului.  Există o mare dependenţă a jurnaliştilor/redacţiilor de comunicatele de presă ale Procuraturii Generale în ce priveste subiectele de tortură.CONCLUZII :  În perioada de monitorizare.  Cele mai multe materiale la tema monitorizată au fost publicate de ziarele “Adevărul” și “Ziarul de Gardă”. jurnaliştii nu urmăresc finalitatea dosarelor şi nu monitorizează mersul şi corectitudinea investigaţiilor. ceea ce poate însemna că oamenii nu au încredere că abordarea de către presă a acestei probleme va duce la schimbarea situaţiei. rudelor sau martorilor torturii şi tratamentelor degradante.

19 . actuale pentru Republica Moldova ar trebui rezervate spaţii mai ample în paginile ziarelor. ar trebui abordate în paginile presei în cadrul unor articole ample sau investigaţii complexe şi nu doar sub formă de ştiri . Prezentarea exclusiv a punctului de vedere al procurorilor poate descuraja victimele şi submina încrederea publicului în capacitatea jurnaliştilor de a documenta şi răspunde pe măsură cazurilor de tortură şi altor încălcări grave ale drepturilor omului. fiind încălcată prezumția nevinovăției.  Jurnaliştii ar trebui să se concentreze la fel de mult ca şi în cazul relatărilor post -factum asupra subiectelor ce tratează cauzele fenomenului torturii şi relelor tratamente.  Echipa de monitorizare a înregistrat cazuri în care jurnaliştii au dezvăluit identitatea victimelor sau date care duc la identificarea suspectului. fiind încălcări grave ale drepturilor omului. Jurnaliştii nu conlucrează cu membrii Mecanismului Naţional Antitortură.  Reporterii şi editorii ar trebui să respecte cu stricteţe principiul eticii jurnalistice referitor la folosirea pentru un articol a cel puţin două surse. RECOMANDĂRI:  Tortura şi relele tratamente. care pot semnala cazuri de tratamente inumane în instituţiile pe care le inspectează şi pot oferi jurnaliştilor consultaţii utile pentru scrierea corectă a materialelor. Acestei tematici. Textele jurnalistice monitorizate nu conţin trimiteri la ombudsmani sau reprezentanţi ai ONG-urilor care fac parte din Mecanismul Naţional Anti-Tortură.  Jurnaliştilor li se recomandă să verifice din mai multe surse credibile faptele şi informaţiile livrate de Procuratura Generală şi nu doar să le tirajeze.

În unele cazuri mediatizarea datelor personale pot aduce prejudicii nebănuite. despre deschiderea unui dosar penal.  Reporterii şi editorii să fie în continuare extrem de atenţi în ce priveşte divulgarea identităţii victimelor torturii.  Este recomandată conlucrarea jurnaliştilor cu reprezentanţii Mecanismului Naţional Antitortură şi cu ONG-urile din domeniul drepturilor omului. Acest lucru ar îmbunătăţi calitatea materialelor publicate şi i-ar ajuta pe jurnalişti să abordeze complex şi nu superficial tematica. Este recomandată monitorizarea de către jurnalişti a modului în care autorităţile investighează cazurile de tortură şi rele tratamente după momentul în care s-a anunţat. 20 . în paginile ziarelor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful