VOLUMUL2

De la AMERICA DE NORD, ISTORIC

/(1 ATMOSFERA

Dorling Kindersley

ENCICLOPEDIA

\"tI

ILUSTRATA A

CUPRINS VOLUMUL 2, AMERICA DE NORD, ISTORIC - ATMOSFERA

AMERICA DE NORD, ISTORIC 65-66 ANIMALE VENINOASE 86 ARME 107-108
AMERICA DE SUD 67-68 ANIMALE ZBURATOARE 87 ARME DE FOC 109
AMERICA DE SUD, FAUNA 69-70 ANIMALE, COMPORTAMENT 88-89 ARME ~I ARMURI 110-111
AMERICA DE SUD, ISTORIC 71-72 ANIMATIE ~I DESENE ANIMATE 90 ARTROPODE 112
AMERICA DE SUD, PARTEA NORDICA 73-74 ANTARCTICA 91 ASIA 113-114
AMERICA, RAzBOlUL CIVIL 75 APARATE DE FOTOGRAFIAT 92-93 ASIA CENTRALA 115-116
AMERINDIENII 76-77 APARATE DE ZBOR ~I BALOANE 94-95 ASIA, FAUNA 1 I7-118
AMESTECURI ~I COMPU~I 78-79 APARATUL URINAR 96 ASIA, ISTORIC 119-121
AMFIBIENI 80 ARGENTINA, CHILE ~I URUGUAY 97-99 ASTROLOGIE 122
ANGLO-SAXONII 81 ARHEOLOGIE 100-101 ASTRONAUT I 123
ANIMALE 82-83 ARHITECTURA 102-104 ASTRONOMIA 124
ANIMALE MIGRATOARE 84 ARICI ~I ALTE INSECTIVORE 105 ATLETISM 125
ANIMALE NOCTURNE 85 ARMATE 106 ATMOSFERA 126
mID o lucrare DORLING KINDERSLEY www.dk.com

Designed DTP

Andrew O'Brien, Cordelia Springer

Redactor-Sef'jayne Parsons

Redactori de proiect Marian Broderick, Gill Cooling, Maggie Crowley, Hazel Egerton, Cynthia O'Neill, Veronica Pennycook, Louise Pritchard, Steve Setford, Jackie Wilson

Redactori Rachel Beaugie, Nic Kynasron, Sarah Levere, Karen 0' Brien, Linda Sonmag

Redactor Ann Kramer

Redactor-Sef Artistic Gillian Shaw

Redactori artistici de proiect Jane Felstcad, Martyn Foote, Neville Graham, Jamie Hanson,

Christopher Howson, Jill Plank, Floyd Sayers, Jane Tetzlaff, Ann Thompson

Redactori artisrici

Tina Borg, Diane Clouting, Tory Gordon-Harris

Designer DTP senior Mathew Birch'

Redactor artistic Peter Bailey

Cercetare iconografica jo Walton, Kate Duncan, Liz Moore

Biblioteca de fotografii DK ala Rudowska, Melanie Simmonds

Paginilc ~arilor de PAGEOne; Bob Gordon, Helen Parker, Thomas Keenes, Sarah Watson, Chris Clark

Cartografi Peter Winfield, James Anderson

Ccrcetare Robert Graham, Angela Koo

Asistenti editoriali Sarah-Louise Reed, Nichola Roberts

Productic Louise Barratt, Charlotte Traill

Publicat pencru prima data In Marea Briranie In 1997,2004 de Dorling Kindcrsley Limited,

80 Strand, London WC2R ORL

Titlul original: CHILDREN'S ILLUSTRATED ENCYCLOPEDIA Copyright @ 1991. 1993, 1996,2000,2006 Dorling Kindcrslcy Limited, Londra o companie PENGUIN

© 200S, Planeta Marketing Institucional S.A.

Agent cxclusiv pencru Romania: Liber Nevus d.o.o., Serbia

Toate drepturile sunr rczcrvate. Niei 0 parte a accstei publicatii IlU poatc tl rcprodusa, srocata lnrr-un sistern eu acces public san transrnisa sub orice forma, elecrronica, fococopiad, inrcgistrata sau oricare alta, fad pcrmisiunca anterioara a derinarorului drepturilor de copywrighr.

ISBN pencru inrreaga eclectic: 978-H4-674-5221-t ISBN al volurnului. 978-84-674-5223-5

Tradus de: www.noitraducem.ro DTP: www.eqs.ro

Tiparit la ROTOGRAFIKA, Sabia

Distr-lbun numai imprCU113 ell ziar-ul Cotldlanul,

AMERICA DE NORD, ISTORIC

TIMP DE MIl DE ANI, populatia Americii de Nord a cunoscut 0 serie de civilizatii dezvoltate, care au practicat comertul ~i s-au luptat intre ele pe campiilc intinse ~i in vaile raurilor de pe continentul nord-american. Unele din aceste popoare au construit cladiri complexe ~i au dezvoltat tehnici agrare, altele s-au mutat dintr-un loc in altul, in cautare de hrana ~i adapost, Intr-o scurta perioada de 350 de ani, colonistii europeni le-au infranr pe toate, cucerind intregul continent nord-american, de la 0 coasta la alta, ~i infiintand doua noi natiuni independente: Statele Unite ale Americii ~i Canada.

colonizare

Primii locuitori

Suprutatii acoperira leu ghea~a [" .

!~

/fl Pana acum aproximativ 15.000 de ani,

/II ,I, ,t America de Nord s-ahaflat i~tr-o epoca

ll.h glaciara. Pentru ding erase mane rnulra apa,

;0/ it nivelul marilor a scazut ~u aproximativ 90 m, formand /rl d'Y un pod de uscat pana In Asia. Inainte ca Stramtoarea Bering sa f,V '," ,.(If se deschida, vanatori-culcgarori din Asia au travers at podul de

11 r:, uscat, ajungand in America de Nord.

. ,

¥. Cutit inuit, realizat din coI~ de morsa

Pueblo Bonito

Cand primii locuitori ai Americii de Nord s-au mutat catre sud §i s-au stabilit pe noile teritorii, au inceput sa construiasca asezari permanente. Una dintre eele mai impresionante este eea de la Pueblo Bonito, In zona canionului Chaco, aflata acum in sud-vestul Statelor Unite. Asezarea a fost construita de anasazi, care au trait aid intre 950 §i 1300 e.n. La apogeul acestei civilizatii, peste 1200 de oameni traiau in pueblo-ul (oras mare)

In con jurat de ziduri din narnol §i dram ida, practicand agricultura pe varful stancilor care domina canionul. Locuintele din pueblo erau construite una peste alta, intr-o structura care pe alocuri avea patru etaje. Pueblo-ul a fost cea rnai mare cladire de apartamente din America de Nord, pana la sfaqitul secolului al XIX-lea

Hrana amerindienilor

Campiile ?i viiile raurilor furnizau mari cantitari de hrana, Fructele ~i legumele erau din abundenra, iar durile erau pline de pc§te.

Tinuta de

Dovlecei

Diverse spccii de dovlccci ~i tartacute crau mancate proaspete sau uscare,

Cereale

Cerealele, printrc care ~i porumbul, erau uscate ~i fierte COl terci, sau u§or prajire §i mancate ell rniere, sirop de arpr ori grasime,

Acoperisurile pfate se jiJioseau ca balcoane descbise, unde se iucra.

Camerele rotunde serueau ceremoniilor reiigiollJe.

Fasole

Bogata in proteine ~i viramine, fasolea reprezenta 0 parte imporranra a alirnentariei zil n ice.

Camercle

Stntuete ca aceastd pasdre din cupru erau realizeuc special ca obiecte

Cultura Hopewell

Populatia Hopewell, Iormara din agricultori, a trait de-a lungul malurilor tluviului Mississippi intre anii 300 i.e.n. §i 700 c.n. Ili ingropau conduciitorii in tumuli mari, din care apl.UX.lIl1i<LIV 30 all dainuir pana in prezenr. Morrninrele erau urnplute eu obiecte realizate din materii prime adunarc de tcritoriul inrregii

.. Americi.

9000 t.e.n. Vanatoriiculegatori au inccpur sa vanezc bizoni pe Marile Carnpii,

Istoric

20.000 i.e.n. Vanatoriculegatori din Asia au traversat Srramroarea Bering pe un pod de uscat ~i au m igrat catre sudul contincntului, in cautare de luana ~i adipose

John Cabot

65

Populatia Adeua

Populatia adena a trait pe raul Ohio inrre 1000 i.e.n. ~i 200 e.n. Au fost vdniirori-culcgaton, dar ~i cultivatori. Au fost primul popor nord-american care a construit rumuli funerari. T umulul Adena, de langa Chillicothe, Ohio, estc cel care da numele civilizatiei.

5000 i.c.n, Prirnii agriculrori culriva griu ~i alre cereale paioase in sudvesrul Srarelor Unite.

500 e.n, Populatia Hopewell construieste rumuli funerari de-a lungul raurilor Mississippi si Ohio.

700 c.n, Prirnele pueblo consrruire ill regiunea sud-vesrica.

1000 Vikingii ajung pe coasta de est.

1497 John Cabot, un navigator italian platit de comercianrii britanici, exploreaza Newfoundland §i 0 revendica pcntru Anglin.

1534 - 35 Navigarorul francez Jacques Cartier urea pe raul Sf Lawrence ~i revendica zona Canadei pentru francezi.

Sosirea europenilor

Dupa descoperirea pamantului de peste Atlantic, multi curopeni an pornit spre vest. Francezii an navigat In arnontele raului Sf. Lawrence, carre interiorul continentului: englczii an 1I1cercat sa gaseasca 0 cale catre Asia ocolind coasta nordica: spaniolii soan

rnutat la nord de . In Mexic.

Teritoriu francez

Ii Teritoriu rus

~ Teritoriu spaniol

Teritor-iu britanic

Hernando de Soto

in 1539, Hernando de Sow (1496-1542), guvernatorul spanlol al Cubei, a porn it sa exploreze ~i sa cucereasci .. America de Nord. A debarcar

aurulu.i, argintului ~i bijutcriilor, pe care 1111 a reusir sa le gaseasca. in 1541, afosr primul european care a vazut Auviului Mississippi, tnsa a murit inainte sa se poara inroarce acasa,

Canada Franceza Dupa cilatoria navigatorului francez Jacques

Cartier pe raul Sf Lawrence, in 1534-1535, colonistii francezi au tnccrcac sa fondeze 0 colonie la Montreal, insa au quat in 1541. Abia in 1608 s-a srabilir prima colonie franceza din America de Nord. Bind intcrnciata de Samuel de Champlain, la Quebec. In 1663, Quebec a devenir capitala NoH Frame, asa cum a fost numit mai rarziu impcriu] trancez aflat in expansiune din America de Nord.

Istoric

1607 Jameston, Virginia,

se inremeiaza prima colonie permanenra european a in America de Nord.

AMERICA DE NORD, ISTORIe

Mirajul Lumii Noi

Persecutia religioasa §i saracia de acasa, mirajul explorarii ~i cuceririi de noi pamanturi, boga~iile care se pnteau adnna din negorul en blanuri ~i eu alre bunuri, precum ~i speranra gasirii de aur ~i de argim, i-an condus pe europeni catre viata in eeea ee ei numcau .Lumea Nona'. Pana in 1750, existau colonii engleze, franceze, olandeze ~i germane In nord §i in cst; spaniolii soan stabilit pe coasta de vest.

Persecutia religioasa in rimpul secolelor XVII Ii XVIII, multi disidenti religiosi au fugit de persecutia din Europa pentru a-li crea propriile lor cornunirati religioase, in Lurnca Noua. Puriranii, quakerii, prezbirerienii, catolicii ~i alni au stabilit ell totii colonii unde t~i puteau practica religia tara probleme.

Explorarea

In 1682, negustorul francez Robert Cavelicr de La Salle (1643·1687) a navigat in aval pe Mississippi, numind teriroriul Louisiana dupa nurnele regelui franccz Ludovic (Louis) XlV. Dupa ce Louisiana a devenit parte a Sratelor Unite, ill 1803, guvernul i-a trirn is pe William Clark Ii pc Meriwether Lewis sa 11 exploreze.

Desccperirea aurului In California, In 1848, a dar srartul unei avalanse de caurarori de bogatii pe intreg conrinentul. Au aparur ora~e noi. precum San Francisco, perrttu a-i gazdui

1620 Pclcrinii pornesc run Anglia pe vasul l'dayflower pentru a pune bazele unci colonii la Plymouth, Massachusserts.

1625 Olandezii inrcmciazb New Amsterdam (New York).

salbatice, cum ar fi vulpea, ursul, foca ~i casrorul ell colonisrii in schimbul armelor, margclclor, parurilor Ii alcoolului. Negustorii de blanuri englezi au

pus bazele Hudson Vrs

Bay Company pentru a exploata accasta oportunitatc productiva, In Canada, colonisrii francezi race au, de asemenea, comcrt ell hlanuri din erase prccum Montreal Ii Quebec,

Cabot ~i Cartier

In timp ce spaniolii ~i porrughezii explorau ~i colonizau America Centrala ~i de

Sud, Anglia §i Franta explorau Nordul. Explorarorul italian John Cabot (cca 1450- cca 1499) a fost angajat de carre regele englcz Henrie al VII-lea sa gaseasci 0 noua cale spre Asia. A fosr primul european

care a debarcar in America de Nord, revendicand insula Newfoundland pentru Anglia. Navigatorul francez Jacques Cartier (1491-1557) a navigat pe raul Sf. Lawrence lmre

1534-1535, vizitdnd doua sate indiene care mai rarziu all devenir Quebec Ii Montreal. Cuvanrui in limba huron a indienilor pentru sat, kanata, a dar numele francez Canada.

1759 Britanicii pun stapanire pe Quebec,

1763 Britanicii acapareaza com pier Canada franceza.

1867 Coloniile britanice din Canada

1608 Navigarorul francez

Samuel de Champlain

exploreaza Canada !ji tnternciaza prima colonie franccza la Quebec.

T1lsul Mayflower

1776 Cdc 13 colonii britanice de pe coasta de est se declara independence. 1739 Razboiul Urechii lui Jenkins:

Spania Ii Marea Briranie se lupra 1803 Louisiana Purchase (tratatul de

pentru controlu] asupra apclor curnparare a Lousianci): SUA cumpara

din jurul Amcricii de Nord ~i porriuni vastc de terenuri In partea

______ C_:l_ra_i_b_el_o_r. c_e_n_tr_a_l-_vestici_d_e_l_a_F_ta_l_",--a_. _

-

AMERINDIENII

CANADA, ISTORIC

RAZBOIUL CIVIL AMERICAN

STATELE UNITE ALE AMERICII, ISTORIC

66

CARAIBE, ISTORIC

EUROPA, ISTORIC

EXPLORAREA

REVOLUTIA AMERICANA

I AMERICA DE SUD

AL PATRULEA CONTINENT CA MARIME, America de Sud este abia pe locul cinci ca numar de locuitori. Cele 12 tari independente ale sale au fost odinioara colonii ale marilor puteri europene, Spania ~i Portugalia,

ale carer limbi ~i religii au intluentat foarte puternic

[il] regiunea. Multi sud-americani sunt fermieri care traiesc din ceea ce cultiva. Trei sferturi din populatia continentului traieste in ora~e mari ~i aglomerate, adesea in conditii mizere. Multe din aceste ___ ~ri_au.Jatorii externe uriase,

Anzii Intinzandu-se pe 8.000 km, de-a lungu] coasrei Pacificului, din Venezuela pana In Chile, Anzii formeaza eel mai lung lant muntos din lume. Varfurile sunr vulcanice ~i predispuse la curremure,

eel mai inalr va.rf esre Aconcagua, din Argentina, ell 0 ina-'~ime de 6.960m.

u

u..

u « Q..

1000

1000

Patagonia

Rafale de vane constance stabat platoul sudic

gri al Patagoniei.

Cu 0 cantitate de precipirarii nu mai marc de 25 cm3/an, cca mai marc parte a Patagoniei esre acopcrira de semi-

desert, ell yege[a~ic rara §i monorona de tufisuri ~i ierburi mario In nordul regiunii se cresc oi,

lie Falkland (UK)

:thP

Sectiune transversals prin America de Sud

De [a coasta Pacificului, pamuntul se inal~a Anzii

abrupt spre Anzi, care se separa 'in doua lanturi

par alele desparrire de un platen uscar ~i ierbos, nurnit Altiplano. La rasarit ' de Anzi, se intinde umedul bazin Irnpadurtt al Amazunului. Spre

est, sc inalfa Pcdisul Guyanei ce apoi coboara cirre Atlantic.

Rtftul Peru-Chile (Oceanul P.",ijic)

Razinu! Arnazonului Izvorul

Podipd GUy'lnCt~ un podis acoperit

de savand Oceanul lnsulclc

Aproxirnativ 3.637 Ian de la punctul Ala B

A

B

67

Relief

Peisajele din America de Sud variaza de la varfurile vulcanice ale Anzilor la padurile tropicale luxuriance ale Bazinului Arnazonului din est §i din centrn. Mai la sud se gasesc stepelc Chaco §i Pampas. In vest, se gasqte tierbintele desert arid Atacama, in sudul extrern, deserrul patagonian rece.

Amazonul

Cel mai lung fluviu allumii, Amazonul se intindc pc 6.500 km: navcle pot inainta pc cursul apei aproximativ 3.700 km. Gura

de varsare a Amazonului, locul in care se contOpejte cu Atlanticul, are 150 km lii,ime. Se estirneaza ca. prin acelloc (fee aproxirnariv 95.000 de litri de apa in ficcare secunda.

CEA MAl MICA TARA: Surinam

CEL MAl lNALT VA.RF: Aconcaguu (Chile), 6.960 III

DATE ESENTIALE AMERICA DE SUD

SUPRAFATA: 18.589.118 Km' POPULATIA: 385.000.000

NUMARUL TARILOR INDEPENDENTE: 12 CEA MAl INTINS.i TARA: Brazilia

CEL MAl JOS PUNeT: Salinas Grandes (Argentina), 40 m sub nivclul marii

eEL MAl LUNG .FLVVIU: Amazon (Peru/ Columbia/Brazilia)

eEL MAl MARE LAC CU APA DULCE:

Lacul Titicaca (Bolivia/Peru), 8.288 1::1112

AMERICA DE SUD

Zonele climatice

Padurea tropical a care ocupa bazinul fluviului Amazon este foarte calda §i umeda pe toata durata anului. Are 0 temperatura medie de 21 °C ~i cantitati anuale de precipitatii de mai rnulr de 2.000 rrr', Cea mai mare parte a sudului eontinentului are veri fierbinti ~i ierni racoroase

§i este aeoperit pe aloeuri de stepe eu zone semiaride. In Anzi, clima este rnult mai reee §i mai uscata catre culmile aeoperite de zapada.

Munte

Araucaria araucana

Ierburile inalte In nord-estul Braziliei, in interiorul Paraguayului, centrul Chile ~i 'in Argentina de nord exisra zone intinse ell ierburi inalre, uscarc ~i savana, Vegeta~ia de aid include arbori precum pinul chilian *i arbuxti precllm aninul rosu ch ilian, ale carui frunzc rncrcu verzi sunt in elementul Ior in timpul perioade1or lungi de seceta.

Colosne de roed crodatd se inalf,i din pustiul desert Atacama. Foarte pUfine plante pot sutrravietui aid.

P,idurea dirt Brazilia de sud se intindc pdn,i la wasta Atlaruicului.

Pddurc tropicaU

Stepa Stepele temperate acopera

suprafete vasre din America de Sud, precum Pampasul Argentinei ji Gran Chaco din Paraguay ji Bolivia. In nord, aproape de Ecuator. stcpclc tropicale, sau llanos, acopera La Gran Sabana din Pcdisul Guyanei, Podisnl Brazilian ji platoul Matto Grosso.

Suprafefele intinse de stepd tropicald pot fi folosire pentru p,ifunat.

Padurea tropicala Densa li impenerrabila padure rropicala, brazdata doar de rauri acopcra vastul Bazin al Amazonului, in partea de nord a Americii de Sud. Aceasta regiune contine aproape 30% din padnrile globului li derine 20% din canritarea de apa dulce a globului. Arnazonulsi multimca sa de afluenri dreneaza 40%

Con din America de Sud - 0

suprafara de 7.000.000 km2

Padurea tropicala de foioase Anumite par,i din Brazilia li parrea de

nord a Uruguayului sunt acopcrirc de paduri tropicale de foioase. Spre deosebire de padurea rropicala amazoniana, uncle ploaia cade aproap" tot anul, accste paduri tree printr-un anotimp distinct, uscat, c311d multi copaci l~i pierd frunzele. Aici exisra mai purine specii de arbori decar in padurile tropicale.

Deserrurile ealde ~i reci

America de Sud are doua zone desertice - deserrul rece patagonian din Argentina Ii flerbinrele deser; Atacama, eel mai uscat desert al Iumii, In partea de nord a statului Chile. Atacama se intinde pe aproape 965 km de-a lungul coastei. In uncle parti ale desertului nu a mai plouat de sute de ani.

Popularia

Doar doua procente din popularie reprezinti descendenri a.i ba~tin~ilor amcricani care s-au stahilir in America

de Sud cu mii de ani inainrc de venire a europenilor. Majcritatca sunt metisi - eu srramosi arnericani, europeni ~i sudamericani, care se trag din afi-icanii care au sea.pat de pe nave cu sclavi in Caraibe sau au lucrat pe plantatii de pe continent.

Baiar argentinlan

Sub bolta vegetaU cxistd pLante cd{drdtoare numite Liane fi epifize, care se prind de ram uri.

Fad din Brazilia

Baiar bolivian

Cacuq: mici cresc sub soarelc (ierbinte de-a lungul coastelor.

Tuflsurile ~i arbustii rnediteraneeni Valea Centrala a sratului Chile are 0 climii eaIda, de tip mediteranean, cu veri uscate 1i calde Ii ierni blande ji umede.

Tufisurl de mid.lnil~ime §i cu spini, arbor! pitici, cacrusi 1i iarba rczisrcnta populeazi falezclc coastei. Aceasta regiune este renumita pentru vinurile sale produse din strugurii care cresc in pamanturi fertile, udare de apele ee rezulra dura wpirea zapczii Anzilor.

Resursele

Solul vulcauic manes of era uncle dintre cdc mai bune terenuri pentru agriculruni din 'intreaga lume, produd.ndu-se grau, frucre, cafea, rosii ji carroll, planre originare din America de Sud. Padurile rropicale sunr bogare in plante medicinale 1i nu numai. Contincnrul este bogat In rninerale, Insa mai ales in petrol, gaze naturale, aur,

cupru, staniu §i pierre prerioasc,

Smarald

AMERICA DE SUD, FAUNA

AMERINDIENI CONTINENTE DE~ERTURI

DESERTURI, FAUNA

MUl'\,TI ~I VAl Y

68

FAVNADE CAMPIE

RAURI

• FAUNA PADURILOR TROPICALE

Leopardul Margay Acecte feline mici sunt perfect adaprare Fructale pentru viata 111 copaci. Se agara de crengi ell cu inveLij ajutorul ghearelor ~i, sprc deosebi re de alrc feline,

tare contin pot sa coboare pe rrunchiu' unui COPde cu capul

nun. inainte. Sunt vanatori solitari, care l~i pandesc prada forrnata Jill broaste, soparle, pasari ~i maimute mici.

Blana Ie ofera camuflaj in lumina slaba a padurii. Leopardul Marga} iji petlece majoriiatea simpului in copaci

Nucul brazilian Nucul brazilian esre una dintrc nurneroasele specii de copaci aflare in padurca tropical a amazoniana. Copacnl poate atinge o inaltime de 45 m. Frucrele sale au un invelis dur care, atunei cand cad Ia parnanr, sc sparge ~i aduce la lumina 8~24 nuci ell lnveli~ rare sau seminte, aranjatr ca tcliilc de porrocala, Coroana nucului brazilian, pretum ~i a altor copaci din lmprejurimi gazduiqtc multe specii de insecre, pasari ~j rnamiferc.

Hoazinul

Fauna padurilor tropicale

Padurile tropic ale ale Americii de Sud, inclusiv cea din bazinul Amazonului (cea mai mare padurc tropicala din lumc), cuprinde 0 mare varietate de specii animale, rnulre dinrre de nefiind clasificatc inca. Clirnarul umed permite cresterea rapida a plantelor, Copacii reprezinta adaposturi §i surse de hrana pentru multe

insecte, amfibieni, reptile, pasari §i mamifere.

Lenesul cu doua degete (unaul) Lenesul i~i petrece mare parte a timpului stand cu capul in jos, In copaci. El coboara rareori, pentru a defeca. Se misca incet. printre crengi, In cautarca frunzclor

I AMERICA DE SUD, FAUNA

HABITATELE AMERICII DE SUD includ padurile tropicale din nord, pa§unile din sud §i centru, udate de apele Amazonului, Muntii Anzi in vest, deserturile care inconjoara coasta de vest §i mlastinile Braziliei. America de Sud are 0 fauna bogata, cea mai mare parte a acesteia gasindu-se in padurile tropicale.

Animalele specifice Americii de Sud, precum furnicarii, lenesii, oposumii §i maimutele din Lumea Noua, au evoluat

,

atunci cand America de Sud a fost separata America de Nord si izolata de restul lurnii.

,

Din acccasi familie ea ~i cucii, accstc pi.<.;ari triiicsc in grupuri mici, in copacii de pc malurile mlastinilor san ale apelor curgatoare, Hoaz.inii nu sunt foarre buni zburatori, ci planeaza de pe un capac pe alrul iar apoi se urea In eopac cu ajutoru] a doua gheare aflatc pc fiecare aripa, Hoazinii tineri parascsc cuibu. curdnd

dupa ecloziune ~i sc urea in copaci eu ajurorul aripilor.

Pesrele-secure Aeeasra esre una dintre nurneroasele specii pe care le putem gaS! In raurile care travcrseazii

pad urea rropicala. Pcstelc-sccure sare din apa, bate din aripioara siruatd in zona pectorala, produd.nd un zgomot asemanator bati'iii din aripi ?i "zboara" pe distante scurte, deasupr a apei. EJ prinde insecte ~i crusraccc de la sau de sub suprafara apci.

-------------------------------------------------- -----------------

atdrnati tie crengi, ;'U ajularu! ghearelor lungt ji curbatc.

Corpfoarte addncit

Fauna din tinuturile inundabile

,

Exista doua mari zone inundabile In America de Sud. Multe rauri se varsa In Amazon si inunda padurea tropicala. Aceste rauri sunt pline de vietuitoare care se hranesc cu ceca ce cade in apa din copaci. Tinutul Pantanal, aflat In sudul Braziliei, reprezinra cea mai mare zona umeda din lume. El reprezinta habitarul rnultor pasari acvatice, cum sum lopatarii.

Lopatarul roz Lopatarii roz traiesc in mlastini, lagune ji golfuri Cll mangrove. Ei gasl:sc mancarca in wnp ce inainreaza prin apa, cu ajurorul ciocului in forma de 11 pe care 11 mi~d. diner-o parn.: In cealalra prin apa, In fclul acesta, ei capturcaza mici crusracee, pesri sau plante cu care Yin in contact, Lopararii traiesc In colonii purin numeroasc ~i l~i fae culcus in eopaci sau trestii.

T,aba piciorului mcrnbranat.i pentru II inota

Broasca raioasa de Surinam Aceasra broasca d.ioasi traicstc in eursurile de api care inainrcazu eli viteze miei, din padurile tropicale. Ea sapa in mal in cautarea ncvcrtebrarelor, pe care le identified en ajurorul de simr de [a n ivelul degetclor. Fcmc]a depune oua P" care masculul le Impinge prin pielea de pc spatele femelei. Din oua ies

mormoloci care sc dezvolta sub piele, fiind asrfel de pradarori. Mai tarz.iu, acest "buznnar" sc deschidc, iur puictu] icse la suprafatii.

Accastii vidra masiva, purernica, traiesre in lagunele tropicalc ~i in golfurile purin adanci, Ea prinde "'C1rac:t-Gle-ll1alre .~i al~i pcsti, pc care li strivesre intre labclc din fa~5., pentrll

ca apoi sa-i manance, incepand ell caput. De asernenea, se rnai hranqre 11 Cll mamitere, pasari acvarice sau anirnale pe care le caprurcaza pe pamanr.

Oudle sunt depozitate in StlcuJqi din pielc, pe spatele jemelet

Caimanul Yacare

Corpul hidrodinamic, wada aplatizata It labele membranate ajutd uldra sti inoate

Caimanii sunt inrudin Cll aligatorii. Fi traicsc in mlastini, pe malurile raurilor cu cursuri domoale sau in apele cu tundul males. Caimanii sunr inoratori purcmici ~i se hrancsc ClI pesri, crustacee 1i alte animale capturatc in api. De asemenea, ei prind pis:ari acvatiee ~i mamifere mid, pe care mai rntai 1c trag sub apa pentru a le lneca ~i abia apoi Ie mananca. Femelele depw1 ouale 111 clliburi pe care Ie construiesc ~i Ie apira ele msde.

Caimanul are dinfi d3CUfifi pentru a zdrobi prada.

Tantalul Acesre pasari de bald mari, cu picioare lungi, traicsc In grupuri, in rnlastin i. Ele se odihnesc §i l~i fae cuibul irnprcund, In copaci. Tantalii se hranesc stand in apa §i mi~ca11du-§i cioeu1 dintr-o parte 111 alta. In momentul 111 care ind.lnesc in eale prada, cum ar fi pe~ti, broa~te sau crustacec, de I~i Ill(:nu:>",_ imediat

69

Fauna montana

AMERICA DE SUD, FAUNA

Anzii tormeaza un lant care strahate partea vestica a Americii de Sud. Parrea vestica a Anzilor se caracterizeaza prin precipitarii purine ~i fauna rara, Versantii estici au paduri cu climat urned ~i 0 mare diversirare a speciilor. Animalele montane, cum ar fi vigonia, sunt adaptate pentru viata la altitudini ridicate,

Vicugna

Vicugna este eea mai mica membra a clasei carnilelor. Mid tunue de vicugni pase pe pasunile alpine din zona central" a Anzilor, la alrirudini de 3,800 - 5,[)00 m. Dupa ce a fost vana,' pana aproape de disparitie pentru lana ~i carnea sa, vicugna este acurn prorejata in parcurile nationale.

Nandu-ul mic

Accasra pasare nezburaroarc marc sc hraneste printre ierburile inalte ~i arbusti, ell radacini, seminte, insecre ~i alre animale mici. t~i face cuibul intr-o gaud In ramam. Gualc dcpuse de rna; rnultc fcmclc sunt

docite §i pazirc de W1 singur mascul.

Furnicarul urias

Traind P" pasuni sau in zonele paduroase deschise, fumicarul urias sc hdnqte aproape exclusiv eu furnici ~i termite. Are un bot lung ~i Ilexibil ~i un simt olfacriv foarte bine dezvoltat, pentru a identifica prada. jli foloseste puternicele mcmbrc antcrioare ~i ghearele lungi pentru a desehide un musuroi de termite sau tumici penrra ca, apo;, sa l~i tnnga lirnba cleioasa in inreriorul musuroiului de aproximativ

150 ori pe ruinut,

Fauna desertica

Marile deserturi din America de Sud sunt:

Desertul Patagoniei in Argentina §i Atacama, in Peru §i Chile. Atacama este celmai arid desert din lume, dar briza Oceanului Pacific aducc ccva umezeala intr-o anumita zona, nurnita "zona de cea~a', un de rraicsc cateva specii de cacrusi, soparle ~i rozatoare,

~arpde cu coada lungi Aces, sarpe traicste la

limita sudica a Desertului Atacama,

In zonele aride din sudul statului Chile, la o altitudine de 1.500 III in

Muntii Anzi. Acest ~arpe

vancaza in timpu] zilei, hranindu-se mai ales ell sopdrle. Se poate catara in tufisuri, in caurarca

CROCODILl FURNICARUL,

LENE~UL ~I TATUUL

70

Condorul din Anzi

Condorul din Anzi csrc eea rna; mare pasare de prada din lume, eu o deschicere a aripilor de mai mult de

3 Ill. Condorii se hranesc mai ales ell caduvre. dar ataca ~i nn imale barrane san ranitc sau fura Quale din coloniile de pasari de pe coasta peruviana.

Bland deasd pentru a-i fine de caLl in munti.

UrsuI cu ochelari

Ursul eu ochclari cstc singura specie de urs care se giisqte in America de Sud. El triiiestc in padurilc ji palunile umede din nordul Anzilor. Vrsul cu ochelari i~i daroreaza numele unori cercuri de bland decolorata din jurul ochilor. Un mascul adult canrarcsrc aproape 1 SO kg, iar femele.e au aproapc jumatate din accasra grcutate. Ursul se catara eu usurinta, mai ales in caurarca frucrelor sau a alror tipuri de

vegetale ell care se hdllqre. Se mai hrine~re eu insecre .';Oi starvuri. uneori eu capricarc sau vicugni.

Fauna pasunilor

Pasunile ~i arbusrii acopera majoritatca zonelor din centrul, estul §i sudul Americii de Sud. Zona eel mai bine cunoscuta este pampasul din Argentina

§i Uruguay, care acurn se foloseste pentru agricultura. Plantele care cresc aici includ ierburi, rogozuri §i tufe. La vest, pa§lwile sunt uscate §i aridc, iar la este sunt ceva mai umede.

Cioc tncouoiai

Caracara en creastii

Acest membru a1 familiei soimilor care sapa In parnant l~i foloseste dcgetcle ~i ghearclc lungi pentru a da la 0 parte pietrele §i pentru a scurma pamanrul in cautarea prazii. Caracara ell creasra prinde insecre, broasre, soparle, serpi, pasari tinere sau mamifere mici. De asemenea, zboara la Inal~imi red use deasupra pasuniior in caurarca cadavrclor.

~oparla-monitor Aceasta cstc una dinrrc speciile de soparle pe care le intalnim in zona de ceara din Deserru. Atacama ~i in regiunile aridc de pe vcrsantii vcstici ai Anzilor. Ziua, ca sapa In cautarca prazii, care e tormata din insecre §i soparle mal mid decar ea. Rezervele de mana sunt dcpoz.itatc sub forma de grasirnc in coada. Poate ajunge la 50 em lungime.

LUPI SI CAINI SALl3ATICI

Lupii cu coarna vancaza noaptea, i~i pandcsc pr ada ,~i apoi sar asupra ei. Prada lor e cornpusa din icpuri,

roz itcare, tatu, reptile ~i insecte, dar ~i oua ~i fmc-e.

CactusuI cardon

Cardonul este un cactus care se gasqte In Monte, 0 regiune dcserrica mata Ia esrnl Munrilor Anzi, In Argentina. Cactusii sunt planre care inflorese ~i care sunt adaptate la zonele calduroase ~i aride. Cardonul are un sis rem radicular extensiv, ell goluri pe dinaunrru, care aduna eu rapiditate apa de dire ori ploua. Apa aHara in cancirati rnici c dcpozirata tn tulpina striata, dilatabila. Cactusul repreainta adipose ~i sursa de hrana penrra animalele deserrnlui.

PASARI DE PRADA

PAsARI NEZBURATOARE

~ERPI ~OPARLE

AMERICA DE SUD, ISTORIC

AMERICA DE SUD a fost leaganul rnultor civilizatii amerindiene inainte sa ajunga primii europeni, in anul 1520. Din acel moment, cuceritorii spanioli ~i portughezi au preluat controlul, revendicand intregul continent si locuitorii sai, stapanind teritoriul timp de 300 de ani. La inceputul sec. XIX, continentul si-a recastigat independenta, insa noile tari sud-americane erau sarace si insta-

, ,

bile. Astazi, popoarele din America de Sud au 0 cultura viguroasa, care include elemente locale, europene ~i africane.

Stipanirea spaniola

Dupa cuceririle lui Francisco Pizarro (1475-1541) §i ale altor conquistadores, cea mai mare parte din America era guvernara din Spania. Mai tarziu, regii spanioli trimiteau demnirari numiti viceregi penrru a guverna, penrru a strange impozitele §i penrru a adrninistra currile. In sec. XVIII, vicercgalitatca din Noua Granada stapanca ceea acum reprezinra Columbia, Ecuador, Panama §i Venezuela.

ElDorado

Zvonnrile numeroase care circulau prinrce prirnii exploratori spanioli spuneau ca dupa Anzi traia un popoe care era atat de bagar In aur, incat regele se acoperea in praf auriu in fiecare an. Acesr Om de AUf, - nEl Dorado" - nu a fosr gasir niciodata, Ins a legenda a impulsionat multi aventurieri:in goana lor dupa auf.

Civilizariile timpurii

Arnerindienii erau pupoarc striivechi, ale carer civilizatii au fost intloriroare sure de ani, mai ales in Muntii Anzi. in timpu] domlnariei europeane, mare parte din America de Sud facea parte din eea rnai irnportanta dinrre aceste civil izatii - Imperiul Incas, din Peru.

Goana dupa argint

In 1545 au fost descoperire cele rnai mari z.icaminre de argint din lurne, la Potosi, Bolivia. Arginru] a fosr carat in mari cantitati in Sevilla, Spania, uncle aliI~enta atat cornertul european, car ~i pe eel transatlantic. In orice caz, conditiile din mine erau cxrrem de grele: parru din cinci rnuncitori amcrindieni murcau In tirnpu] prirnului an de mincrir.

Oala incasa sub form. de chip uman -

Argint bolivian

Popoarele bastinase B'jtin.!ii din America de Sud sufereau enorm din cauza acestei cuceriri. Aveau rczistcnta foarre scazuta la bolile venire din Europa ~i erau majtratati de catrc cuceritori. Populana Amcricii de Sud a scazut de la 16 milioane la aproape 4 milioane In rimpul surd de ani care a trecut dupa cc au sosit cuccritorii, in sec. XVI.

Ternplele ba§tina§i]or §i statuilc religioase au fost distruse aproape in intregime In rirnpul cuceririi. Majoritarca locuitorilor all fost convertiti Ia rornano-catolicism, insa multi all cominuat sa i~i pastreze credintele traditionale, Bisericile all fost construire in stil spaniel, insa adesea erau impodobite Cll I ucrari de ana ba~tina~e.

Biserici

Pentru a proreja arnerindienii de exploatarea colonisr-Ior portughczi, iezuitii ~i-3.11 construit misiunile, eli biserici 'in sril baroe In jungla, izolsndu-se asrfel de lumea exrerioara,

Francisco Pizarro

Bartolome de las Casas

Calugarul dominican Bartolome de las Casas (J 474 - 1566) a sustinut faptul d acea cucerire spaniola era ncdreapta §i d. ba§rin<l{'ij arneri ndieni crau liberi. A milirat imporriva relelor cratarnente pe care colon istii spanioli le aplicau si, prin urrnare, au aparut legi care sa-i prorejeze pe localnici. Dar 1egile erau incalcare adesea ~i, pentru multi, s-a dovedit a fi prea tarziu.

Biserica Catolica

Scene din filmul Misiunea

Misiuni iezuite

Ordinul romano-carolic cunoscut sub numele de Socierarea lui Iisus, sau iezuirii, au infiinrar misiuni in Paraguay, iritre popoarcle Guarani §i Tapes. Pana Ia jurniiratea sec. cxistau 30 de misiuni, Acestea erau sate agricole in care pamantu] ~i animalelc erau dctinurc de oameru ca ~i comunirarc. In secolul XVIll, iezuitii au fost exilari din tcriroriile spaniole Ji porrugheze §i mii de arnerindicni au fost rransforrnati in sclavi sau ornorati.

iezuite emu simple ciddiri de piatr«.

71

AMERICA DE SUD, ISTORIC

Indepcndcnta

La inceputul secolului XIX, francezii au invadat Spania §i l-au inlocuit pe regele Carlos IV, en IosifBonaparte (1768- 1844), fratele imparatului Napoleon. inceput, coloniile au ram as loiale lui Carlos IV, ins a, la putin timp dupa acest moment, au inceput miscari pentru independenta In America de Sud. Campania pentru independenta a fost condusa de asa-numitii "creoles", spaniolii n.iscuti in America de Sud, dintre care, eel mai cunoscur era Simon Bolivar. A vis at la un continent unit, Insa populatiile, atat de diverse, nu cadeau de acord, iar America de Sud s-a divizat in multe natiuni distincte.

Brazilia

In timpul razboaielor napoleoniene, regele Portugaliei, Juan al VI-lea, a fugit In Brazilia ~i a guvernat de acolo. Tara s-a imbogatir, insa arnenintarea revolutiei l-a adus inapoi, in Portugalia. Fiul siiu, Dom Pedro, a declarat Brazilia independents in 1822.

09--:

Chingi din fier jo/usite fa curnp.irnrea sclauilor

-ijranceze

Bernardo O'Higgins

O'Higgins (1778-1842) a fost fiul unui irlandez, guvernator in Chile. A devenit el insusi guvernamr in 1814, dar a tosr indeparrar de

catrc spanio]i pentru opiniile sale rcpublicane, A luptat pcntru independenta regiunii si, in 1817, a devenir primu] conducator al

statului Chile.

simbolizeaza iibcrtatea.

Jose de San Martin

Gcncralul jose de San Martin (I 778-1850) s-a nascut in Argentina, unde a condus rniscarca care a adus independenp fata de Spania, in 1816. A marlaluit catre Chile, unde a intrant spaniolii ~i a restaurar guvernarea conducatorului pauiot Bernardo O'Higgins. In 1821, a plecar SpIt Peru, a cuccrir Lima si a dcclarar Peru independent.

Turnurile gernene ale cladiril

In 1970, Salvador Allende (1908-1973) a fost ales presedintele Chile. Era marxist ~i adept al politicii socialiste. A murit Intr-o lovitura milirara, condusa de Augusto Pinochet (n. 1915),

care a devenir seful statului.

1532 Spaniolii. in frunte eu Pizarro, cuceresc Imperiul Inca].

1717 Spania ins-iruie Viceregatul Noii Granade care sa guverneze peste aproapc [oat a America de Sud, exceprand colonia porrughezs Brazilia.

CHAViN

America de Sud moderna

In secolul XIX, noile natiuni ale Americii de Sud s-an sprijinit pe d~tigurile rezultate din culturile de plante, precum cafeaua. In timpul perioadei de recesiune din anii '30, a existat 0 scadere subita a cererii de astfel de prod use. Au aparut fabrici ~i mii de oameni au venit la orase pentru a munci. Majoritatea sud-americanilor traiesc ~i ast.iz! 111 ora~e.

Cauciucul

Arborele de cauciuc creste 111 conditii naturale 111 America de Sud. In secolul XIX ji la tncepurul sec. X.:X a

existat 0 cerere crcscanda de eauciue ~i astfel au aparut plantatiile din Brazilia. Inrre anii 1900- 1914 a exisrat 0 explozie pe piata cauciucului, cand multi proprietari de plantatii au facut averi imense. Cererea a scazur 111 ani! '30.

Latexul (seva) este recoltar din copaci si Iasar sa se intareasca

Eva Peron

Nascuta in saracie, Eva ("Evita") Duarte (1919- 1952) a fost actrira. S-. casarorit eu poliricianul Juan Peron, care a devenit presedinrele Argentinei in 1952, 1nS3. a murit de cancer :111 acelasi an.

Sclavia

In Hraz.ilia nu au existat mari popujatii deja stahilire, asrfcl incat co.onistii portughczi au adus sclavi din Africa de Vest ca sa lucreze pe pjantatii ?i in mine. Sclavii fugari au format asezari cunoscute sub numele de quilombo: prima ji cea mai Iaimoasa a fosr la Palmares, unde mai multe mii de sclavi traiau in or~e ?i sate.

Istoric

900-1476 Se dezvolra culrura Chancay pe coasta de vest a Amcric.ii de Sud.

Anii 1530-1560 Spania finalizeaza cucerirea celei mai mati par~i din America de Sud.

1438-1532 Civilizatia incasa infloreste in Peru ~i In tinuturile din

BoLiYAR, SIMON

72

In anull960, capirala Braziliei s-a mutat de la Rio de Janeiro in noul ora§ Brasilia, eu birouri administrative construite

1767 Regele spaniol Carlos III li cxilcaza pe iezuiti din Spania ii din coloniile sale.

Trupc britanice sosind In Insulele Falkland

Riizboiul din Insulele Falkland

In 1833, colonisr.i briranici au ocupat un grup de insnle din partea de sud a Arlanricnlni, nurnire "Insulele Falkland". Argem:ina a contestat suvcranitarca briranica ~i a invadat insulele In 1982. Britanicii au trimis trupe pentru a lc reeupera, Argentina s-a predar, 1nsi dezacordurile au continuat 1i in anii '90.

1825 Lupta pentru independents se rermina prin crearea unui non star, Bolivia,

1955 Lovirura de stat militara din Argentina 1l1nlatllri pe Juan Peron.

1900-1914 Explozia cererii de cauciuc in Brazilia.

1976-1982 Mii de argentinieni dispar, probabil fiind victime ale arrnatelor mortii conduse de carte dictatori, '

1808 Coloniile sudamericane inccp carnpanii pentru obtinerea independentei.

Cladirea Operei, Manaus, Brazilia

1982 Marea Britanie ji Argentina i.~i declara razboi dupa ce Argentina invadeaza lnsulele Falkland.

EXPLORARE

IMPERIUL MAYA INCA~

SPANIA, ISTORIC

PORTUGALIA, ISTORIC

RELIGII

PARTEA NORDICA A AMERICII DE SUD este alcatuita din patru tari: Columbia, Venezuela, Guyana ~i Surinam, ~i 0 colonie - Guyana Franceza. Locuitorii regiunii sunt rezultatul unui amestec ernie. Majoritatea sunt mctisi, de origine arnerindiana ~i europeana. De-a

lungul coastei se gasesc asezari ale africanilor de culoare, descendenti ai sclavilor adusi de stapanii coloniilor pentru a munci pe plantatiile de trestie de zahar ~i de cafea. Contrastul dintre saraci ~i bogati, orasele supraaglomerate ~i cornertul eu substante ilegale sunt 0 mare problema In majoritatea ~arilor, mulre fiind renumite pentru violenta.

Trasaturi caracteristice

Anzii domina Columbia de vest §i Venezuela. Dcpresiunile luxuriante inconjoara Lacul Maracaibo §i dmpia fluviului Orinoco. Padurile tropic ale dense ocupa mare pane din interiorul Surinamului §i Guyanei, ambele avand 0 regiune de coasta mlastinoasa,

Anzii de nord

Anzii din partea de nord sum irnparriri in trei lanruri munroasc de vaile raurilor Cauca ~i Magdalena. Majoritarca columbicnilor ~i multi venezuelan: traicsc pe panrele de Ia poalele muntilor.

c

D

A

w

u o

7

8

73

Cascada ingerilor

Speccaculoasa Cascada a Ingerilor. de pe raul Churun, din partea de rasarit a Venezuelei, este eea mai inalra caderc de apa din lume (980 m). Cca mai lunga cadere continua are 807 m. Mii de turisu viziteaza cascada In ficcarc an.

E

F

H

G

Mahalalele

Multe faIi sud-americane au populaui tinere, care cresc foarre rapid, majoritatea locuirorilor rraind In nrasc]c ~.i merropolele din nord. Nepurand sa gaseasca locuinte mai bune, multi ajung sa traiasca in barrios (carriere de mahala), situate 'in jurul cenrrelor modcrnc ale marilor erase. Utilitarilc, prcculll apa ~i canalizarea lasa de doric aiel.

2J"C

Locuinpc pentru saraci,

in disrrlcrul Pro Patria din Caracas

7.090mm

Clima regiunii

Zonele depresionare din nordul Arnericii de Sud sunt in mare parte calde ~i umede, lnsa malurile laeului Maracaibo sunt calde §i uscate. Temperaturile din Anzi sunt muir mai scazutc.

J

K

Padurea tropicala

Padur: tropicalc dese acopera regiunilc sudice ale Columbiei ~i Vcuezuelei ~i eea mai mare parte a Surinamului, a Guyanei ~i a Guyanei Prancczc. in uncle dintre zonele grcu accesibile Ind. exista grupun de amerindieni, neatinse de civilizatia moderns.

L

AMERICA DE SUD, PARTEA NORDICA

Columbia

[==:J Impar~i(a de la nord la sud de - Anzi, Columbia are porriuni de coasta arar la Caraibe cat §i la Pacific. Din punet de vcdere economic, pra este una dimre cele mai puternice din America

de Sud, insli cornertul cu droguri este

o problema extraordinar de serioasa,

Cu ajutorul SUA, guvernul este intr-un razboi continuu eu "baronii drogurilor".

Bogota

Fondath de spanioli in 1538, capital a Columbiei si, totodata, eel mal mare ora), Bogora se g.sejte la 2.610 m alrirudine, 'in Anzi. Adapostind 6.700.000 de locuitori, este cenrrul industrial, financiar ~i comercial al

Clidiri modernc din Bogota

Venezuela

Pamantarid 1%

Pddure 48,5%

Dansuri populare columhiene

Slepd 16%

Resurse minerale Columbia produce aproapc 60% din smaraldele

Iumii, De asernenea, are bogate rezervc de aur ~i de carbune, Descoperirea rcccnta a petrolului ti permirc Columbiei sa t~i asigure ncccsarul de energie din propriile rCSUfSC.

~ Brazdata de fluviul Orinoco, .. vasra campie centrala a Venezuelei hraneste cinci milioane de vitc. 11 pofida bogatelor resurse de petrol ~i terenurilor fertile, tara a fost marcata de coruptic, ceca ce a dus Ia criza de la sfaqitul anilor '90 ~i

la 0 imporranra devalorizare a monedei nationale. Venezuelanii din zonele urbane au avut nwnai de suferit din aceasta cauza,

Guyana

In afara unei f?t~ii de coasta, unde traiesc majoritatea locuitorilor, Guyana este acoperira de padure tropicala. Economia sa se bazeaza pe bauxira, aur, orez

~i zahar, ]umatate din populatie se (rage din locuitori ai Asiei ~i 38% din sclavi africani, ambele popularii fiind aduse de britanici pentru a lucra pe planratiile de trestie de zahar,

Surinam

~ Bauxita ~i aluminiul == prod use eu ajutorul energiei hidroelectrice sunt principalele bun uri de export ale statului Surinam. Recent, tulburarile civile au daunat economiei §i aproape 0 treime din locuitorii acestei foste colonii olandeze s-au mutat, in cautarea unui loc de munca, in Tarile de los.

Pescuitul

Pesrele ~i creverii sunr printre principalele bun uri de export ale Surinamului. Se pescuiestc 111 apele de coasta ale Oceanului Atlantic.

AGRICULTURA

~Jl}fllEEL~:

74

AMERICA AMERINDIENII DE SUD,

ISTORIC

Cumbia

Cumbia cscc eel mai popular dans de-a lungul coasrei columbiene la Marca Caraibilor, Esre un arnestec de intlucnre spaniole, amerindienc ~i africane. Barbani III alb ?i femeile eu fusre lungi danseaza pe muzica flauculu: ~i a tobelor.

74% Asezari urbane

Asezari rurale

Exploatarea parnantului

Terenurlle fertile ale Columbiei permit eu ltivarea unci game variate de planre pc tot parcursul anului. Estul este acoperir de padurea rropicala,

Sma rald

PetroluI ~i mineralele

Venezuela este un nwnc important intre rarile producaroare de petrol

in lurne, petrolul reprezentand 80% din ca~tigurile generate de exporturi. Celc mai bogare rezerve se gasesc

de-a lungul fluviului Orinoco.

Totusi, concenrrarea cxccsiva asupra dezvoltarii industriei extractive a daunar celorlalte ramuri ale cconomiei. Venezuela detine, de asemcnca, mari rezerve de ca~bune, diarnantc, bauxita, uur ~i rninereu de fier.

DATE ESENTIALE COLUMBIA'

CAPITALA Bogod.

SUPRAFATA 1.138.910 km-

LIMBI PRINCIPALE spaniola, Iimbi

amerindiene, e_n"'gl_e_za_cr_c_·o_la _

RELIGIA DOMINANTA crqrinismul MONEDA Peso columbian

SPERANTA DE VIAT4. 71 an_i _

PF.RSOANE PER MEDIC 833

-------

A.LFABETIZARE 92%

GUVERNARE democratic rnu.tiparrita

POPULATIE 763.000

CAPITALA Georgetown SUPRAF~A2-1~4"'.7-9-0~b-,~,',--------

Agricultura

Columbia esre unul dinrre cei mai mari produoiror! mondiali de cafea, care este cultivata 111 mii de fcrmc rnici. Altc prod use sunt trcstia de zahar, orezul, porumbul, bananele verzi, sorgul, bumbacul ji florile. Fermierii cresc vite, vicune, porcine ~i oi. Agriculture asigurii peste jumatarc din veniturile din export ale ~arii.

DATE ESENTIALE VENEZUELA

CAPITALA Caracas

- - ----:------

SUPRAFATA 912.050 b1/

I'OI'ULATlli 24.600.000

LIMBA PRJNCIPALA. spaniola MONEDA Bolivar

Caredrala Sf. George

DATE ESENTIALE SURINAM'

CAPITALA Paramaribo SUPRAFATA 163.270 !un2 POPULATI£ 419.000

LIMBA PRINCIPALA olandeza

RELIGII DOMINANTE cresrinism. hinduism, rnusulmana

MONEDA GulJcnul (F1orinul)

CRISTALE ~I PIETRE

EXPLORAREA SPATIALA

Georgetown

Olandezii au fost primii europeni care s-an stabilit

in Guyana, iar capirala Georgetown Inca. mai pasrreaza cladiri din lernn consrruirc de accsria. 0 rasui esre siruat pe malul raului Demerara. Are strazi largi, gradini bocanice ~i o univcrsirarc.

DANSUL

DATE ESENTIALE GUYANA

LIMBA PRINCIPALA engleza RELIGII DQj\·rINANTE crcstinism, hinduism, islam ism

MONEDA Dolarul guyanez

IMPERII

Guyana Franceza

Ultima colonie a Americii de Sud, Guyana Franccz i a facur parte din unitatije teritoriale ale Franrei

din 1946. Se intinde

pe 91.000 km2 ]i are 0 populane de 172.605 locuitori. Agen~ia Spatiala Europeans are aici 0 baza de Iansare a racherelor In spariu.

Racheta A dane

PESCUITUL PETROL

o natiune divizata

,

AMERICA, RAzBOIUL CIVIL

LA MAl PUTIN DE 80 DE ANI de la proclamarea independentei, Statele Unite ale Americii s-au impartit in doua tabere opuse din cauza problemei sclavagismului. Industriasii nordisti, mai bogati, au abolit sclavia, insa

mai existau sclavi pe plantariile din sud. Cand Abraham Lincoln a devenit presedinte, in 1860, statele din sud, temandu-se de abolire, s-au separat de Uniune ~i au stabilit Statele Confederate ale Americii. Contlictul intre Nord ~i Sud s-a declansat in 1861 ~i a durat patru ani. La inceput, tortele erau egale, insa trainicia Uniunii, in cele din urrna, a invins Confederatia, care s-a predat. Ca urmare, sclavia a

C b l' .... A ..} Statclc sclavagisre

rost a 0 Ita In toata tara. din Uniune

,

Primul razboi modern

Unsprezece state sudiste sclavagiste au paraxit Uniunea autoproclarnandu-si independenra, sub numele de Contederarie. Patru alte state au refuzar secesiunea; Virginia de Vest s-a rupt de restul starului §i a ramas In interiorul Uniunii.

~---- - t?

(, i ,'r .. :;~~~~)

~ , . - -- '\ ' .. / __ / /'~ashington

~::',.----.-,,::J~~.~~. ~t~/:I;.~·:~·;?harleston

\... i "'p.;=:' -\

~\ V'\ -r>: \\

\.\ "\ '--) \}

Srarele

Uniunii

Starele

Confederatiei

Sergem unionist de infanteric

Mare parte din ostilitdfi se petreceaJ-t in transcc, insd trupele erau de asemenea pregdtite pentn/' fuptd =r La corp.

Soldarii

Mai mulr de trei milioane de oarneni au luptat in cele doua arrnatc inamice, majoritatea ca infanreristi (soldari pedesrri).

Razboiul Civil American a fost primul razboi desfasurat in conditii moderne. Oamenii ~i proviziile ajungeau pe campul de Iupta pe calea terata ~i s-an folosir pemru prima dad naveie

blindate. Cornandantii

comunicau unii

cu altii pe camp folosind telegraful, • iar razboiul a fost puternic rnediatizat prin torografii si artie ole in ziare.

Soldan unionisti ~i arme

Abraham Lincoln

Lincoln s-a nascur in Kentucky, in 1809. In 1834 a fosr ales sa' faea parte din corpullegislariv, iar In 1860 a fosr ales prescdinre ~i a condus starele unioniste catre victorie in razboiul civil. A fosr asasinar in 1865.

Istoric

Aprilie 1861 11 state parasesc Uniunea §i izbucneste razboiul din mornentul in care trupele confederare deschid focul asupra garnizoanei unionisrc din Fortul Sumter, Carol ina de Sud.

1861 Confcdcrarii, sub conducerea generalilor Jackson ?i Beauregard, cfl?tiga prima Iupra majora imporriva Unionisrilor, la Bull Run, aproape de Washington.

75

Merrimack ~i Monitor

Cuirasatul confederatA1errimack (al carui nume a fost schimbat in Virginia) s-a confrunrar ell vasul unionistl\1onitor la 9 martie 1862. Baralia a fost neccncludenta, insa a marcar prima ocaz:e ell care s-au folosit vase blindate In rirnpul unu i razboi naval.

1862 Confcdcratii cijtigi Birilia de ?Opte zile (1n apropierea orasului Richmond, Virginia) ji baralia de la Fredericksburg, Virginia.

. Inscmne (dungd) pe panraionul uniformei de sergent

cu percutic

Confederanei

Discursul de la Gettysburg

Discursurile alese ale lui Lincoln au ajutat la ca~tigarea razboiului. in anul 1863. a infiinrar un cimirir pe

un camp de lupta din Gettysburg, Pennsylvania.

in discursul rostit ell aceasta ocazie, spera ca "accsri oameni nu vor fi murit in van; In aceasra natiunc, sup usa lui Dumnezeu, va rena~re liberrarea ~'i gllvernarea oamenilor, de catre oamcni ~i pentru oameni, nu vor pieri de pe rap parnanruiui."

Appomattox

La 9 aprilie 1865, la Appomattox, Virginia, generalul confederar Robert E. Lee s-a predat in fap generalului unionist Ulysses S. Granr. Peste 600.000 de amcricani au murir In cei patru ani de lupte ~j mult mai multi au fosr raniri.

Sernnarea documenrclor care oficializau predarea

Aprilie 1865 Armata Confedera~iei, conciusa de Lee, se preda la Appomattox. Virginia.

Mai 1865 Se preda ultima armata a Confederarlei.

Decernbrie 1865 Este abolir sclavagismul de pc intreg rcritoriul Starelor Unite

ale Americii, prin al13-lea amendarnenr.

1864 Ulysses S. Grant devine Cornandanru, armatci Uniunii.

1863 Uniunca caltigii prima baralie rnajora.}a Gettysburg; Proclamaria Emanciparii elibereaza sclavii din sratele Confederariei.

1864 Armata Uniunii, condusa de

Generalul Sherman, rnarsaluieste prin Georgia, disrrugand

capitaia starului ji slabind Tun din Razboiul Civil

rezistenta Confederanei

Ulysses S. Grant

AMERICA DE NORD, ISTORIC

ARME

ARMATE

REVOLUTIA AMERICANA

SCLAVAGISM

WASHINGTON, GEORGE

STATELE UNITE, ISTORIC

VASE SI BARd

AMERlND lENll

OAMENII AU AJUNS PENTRU PRIMA DATA in America de Nord acum mai bine de 30.000 de ani, atunci cand au travers at podul din perioada Glaciatiunii care unea Siberia ~i Alaska. Au trait 0 viata pasnica pana la sosirea europenilor. Acesti noi colonisti au fortat amerindienii sa se mute de pe parnanrurile lor ~i i-au inchis in rezervatii, un de unii inca mai traiesc ~i in ziua de astazi, pastrandu-si traditiile.

Casele

Casele amerindienilor erau construite astfel incat sa reprezinte adaposturi pentru 0 gama variata de clime, de la cca arctica, inghqata, pana la sudvestul fierbinte ?i arid. Casele erau adesea construite de femei, din materiale existente pe plan local, cum ar fl ghea~a, ziipada, lemnul, ierburile ~i pieile de animale. Unele cladiri puteau gazdui doar 0 familie, pe cand alrele erau construite pentru grupuri mari.

Biocuri de zapada cornprirnntd }i transjormat.i in gheata.

Viata dornestica

,

Majoritatea triburilor arnericane au trait in sate mici, aparate prin garduri de lemn. In gradini ingrijite cultivau porumb, dovlcci galbeni, bostani §i tutun.

Slge~i Armele de vanatoare Amerindienii venerau anirnalele pc care le vanau ~i existau mulre rirualuri

asociate en vanaroarea. Pe linga carne, animalele mal furnizau piei, par, coarne §i oasc, care sc intrcbuiruau pcntru haine, podoabe,

usrensile ~i anne. Arc

Triburile

Americii de Nord

Clima ~i resursele bogare au modelac snlul de via~a al amerindienilor. Cand au sosit europenii, in secolul XVII,

multe din triburi tr iiiau in nordest, de-a lungul coastei Atlanticului ~i pe tarmurile

fertile ale Marilor Lacuri, In sudvestul arid, agricultorii rraiau in sate sau pueblos. Triburilc Marilor Campii au fest nornade pana La venirea europenilor.

Sud-vest II

California

Mississippi

Iroquois II

Podisul

de nord-vest II

Tinutu] arctic

Zona subarctica

ale" amer indienilor

Casa lunga

Indienii din tribul Iroquois constru iau case lungi, impresionanrc, din lernn ~i scoarra de capac, care pureau ajunge ~i pana la 60 m lungime. Acestea pureau adaposti pani la 20 de familii, care traiau in comparrimcnrc separate de ambele ale consrructici. Fond pentrll era plasat pe culoarul central.

Porumbul CStC lasat la uscat pe rasrelun, pe

Acopert'i capriorii casei. din

Famil iile tmparreac foeul pentru gatie, care era amplasar la intervale egale de-a lungul casci. Fumul era evacuat prin

Igluuri

rnrrc lunile octombrie ~i mai, inuirii din tinutu] arctic central trai81110 igluuri. Acestea pllteau fi coristruite in cateva are .j>i erau alcatuite din bloeuri cornprimate de zapada, taiara cu cutitc din os sau din corn ~i consrruire in spirala, in forma de dom. Foeul era mcnrinuc apri:rs penrru gati[ ~i pentru Incalzirc.

alre rriburi de vanatoare de pe Marile Campti i~i construiau adaposcuri remporare nurnire .repcc" 0 rqea de nuieie lungj era acopcrira ell piei de bizon cusure intrc clc.

Picilc crau de obicei

Amerindienii moderni

In timp ce europenii se mutau in vest, in timpul sec. XIX, triburile erau fortare sa se rctraga in rezervatii. Intre 1860 ~i 1890, rezistcnra 1a dezradacinare a dus 1a Razboaiele Indiene, insi noii colonisti au invins ba~tina~ii. Recent, cultura ba~tina~a americana, limba §i isroria reprirnate mulr timp de catre guvern au cunoscut un reviriment.

Montana. A luptat continuu irnpotriva armatei Starelor Unite, pana cand s-a predar, in

1877. A fost inchis ~i omcrar in timp ce incerca sa evadeze.

Viata la oras

!n,;e 1950 ji 1970, guvernul SUA a incercar sa:Ii aduca pe indienii ba]tina§i americani in orase, insa multi s-au adaptat greu.

in anii '80, indienii americani au deschis cazinoun prin care au creat Hoi locuri de munca.

Ferneile in rnajoriratea triburilor, femeile munceau mai greu ca barbarii, Ele [,ceau hainele ~i aveau grija de copiii de acasa. De asemenea, pregareau mancarca, aveau grija de rccolta sau - dad. aparrincau urrui trib de Aruncaror vanaroare - tran~au carnea.

~~~~~~~~~~~~~~~~~_desuli~_e~ ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ __ ~_

Viata in rezervatii

Din ~ec XIX, guver~ul SUA a incercar sa implementeze un sisrem prin care indienii american! sa fie rnentinuti in rczcrvatii. In anti '70, grupuri legale au ajurar indienii sa l~j recapete pamanturile pierdure, ~i asraz.i aproximativ 1,5 milioane de indieni rraiesc In rczcrvadi pe care Ie pot guverna singuri.

AMERICA DE NORD,ISTORIC

76

ARME

CANADA

CANADA, ISTORIC

CJ\cSE SI CAMINE

COLUMB, CRISTOFOR

GERONIMO

IMPERIUL SOCIETATEA

rNCA~ UMANA

Fluier folosir de rriburile din cimpiile nord ice.

Dup.i cdreua secunde, cristalele se dizolva complet In apa.

AMESTECURI ~I COMPU~I

Nu PUTEM VEDEA SAREA din

ocean, insa stim ca exista, pentru d apa are gust sarat,

i'! Sarea ~i apa forrneaza un

amestec numit solutie. Sarea ~i apa, ele insele sunt cornpusi - substante care contin elemente strans legate intre ele printr-o reactie chimica. In chirnie, un ames tee este 0 combinatie de elemente

,

sau cornpusi fara legaturi puternice. Amestecurile sunt mult mai usor de separat in componente dedt cornpusii,

Suspensii §i coloizi

Cand apa noroioasa este lasara un rimp, noroiul se decanteaza, iar apa se lirnpezeste. Apa noroioasa este 0 suspensie - un arnestec de particule solide suspendate in lichid. Amestecul ajunge sa se separe deoarece forta gravirationala actioneaza asupra particulelor, care coboara spre fund. Un coloid este un amestec dc particule minuscule de materic dispersate omogen intr-un solid, lichid sau intr-un gaz. Particulele sunt prea mici pentru a fi separate de gravitatie §i prea mari pentru a se dizolva ~i, prin urrnare, raman suspendate in de baza,

Aerosolii SlU1t particule Iichide sau solide In suspensic, in gaz.

Furnul (aerosoli de cenusa in aer)

Gelurile sunt alcatuitc din particule solide aflare in suspcnsie, In lichid.

Gel de par

(grasimi solide in apa)

78

Cele doud substante sunt amcstccate amagen

Pdnd fa urmsi, pnrticulele solidc de iodurd de plumb se decanteazd

Cristalele se de4ac in perticule minuscule care Sf irnprdstic in lichid.

Cristalele de permanganat de potasiu

Solutii

,

Cristalele de pennanganat de potasiu se dizolva rapid cand sunt introduse in apa, Cele doua subsrante devin

imperceptibile deoarcce

torrneaza un amestec _ omogen numit solurie. Intr-o solutie, particulele de solid (solvitul) sunt complct amestecare eu particulele de lichid (solvenrul). Se spune do solutie este conccntrata

dad aceasta conrine 0 cantitate mare de substanta dizolvata ~i diluata dad aceasta contine 0 cantitate mid.

Separarea amestecurilor

Trecerea cafelei printr-un filrru este 0 metoda foarte cunoscuta de a separa un arnestec: filtrul separa zatul de cateaua lichida, facand-o buna de bam. Alte metode de separare includ dccanrarea, centrifugerea, disrilarea §i evaporarea. Decantarea, cea rnai simpla metoda de separare, consta in simpla indepartare a lichidului mai putin dens din [eClpl<~llt tul in care s-a depus lichidul mai dens sau

FiltruI

o baricra poroasa numita filrrc se folosesre pemru a separa lichidul d.intr-un amestec care conunc particu]e mario Filtrul pcrmite particulelor mici de lichid sa tread. prin el, lnsa rerine particulelc

sol ide mai mari {rcziduuri]e ).

Suspensia de iodura de plumb In iodurii de porasiu

Spuma esre coloidul unor parricule de gal. dispersate uniform in

masa unui lichid sau solid.

Distilarea

Pentru a separa lichidul dinrr-un arnesrec se mai poate folosi un proccucu nurnit disrilare, Amestecul este incalz.ir pima dnd lichidul flerbe ji se transform a in gaz. Cazul esre condus prinrr-un tub numit condensator In care se transforms in lichid pur.

Vopsea sub forma de emulsie (pigment [ich id in ulei}

Emulsiile sunt amesrecuri de parricule [ichide suspendatc intr-un ale lichid.

Termometru

Tipuri de coloid

articulele dintr-un coloid pot f ule cit: gaz, picaturi de lichid S2U ucatele solide. Coloizii includ acrosolii, gelurile, emulsiile ji spumele. Ceara, spre exemplu. estc un aerosol de particu]c de apii. in aero Coloiaii sunt de usemenen cunoscuti sub numele de dispersii.

a amesteeufui fierbe

fi)rrndndu-se gaz in recipient

Ulci

Centrifuga este 0 masina care separa amestccurilc prin tnvdrrire foarte rapids, in eprubete, Substanrele

rnai dense se lasa la fundul acestora ~i se separa .. Centrifugilc s Iolosire pentru a extrage celulele sanguine dense din plasma

Amestecul se pdstreazd in eprubete

Vedere de deasupra a unci centrifuge

Evaporarea

Caldura poate scpara un lichid dintr-un amcstec prin evaporare. In zonele ell clima calda, aceasra metoda se folosesre pentru a obrine sare din apa de mare. De-a lungul coastei se sapa gropi pcntru colectarea sarii ~i se urnplu eli apa de mare. Apa se evapora sub actiunea soarelui, lasand in urma cristalele de sare.

AMESTECURI ~I COMPU~I

Cleftii fin spanul defier incandescent.

Crearea cornpusilor

Cornpusii pot fi creati doar prin reactii chimice. De exemplu, elernenrele fier ~i clor reacrioneaza violent forrnand clorura de fier,

in care particulele de fier §i clor forrneaza 0 legarura puternica. Adesea, compusii au proprictati diferite fa~a

de elernentele pe care le contin. Fierul este dur, are proprietati magnetice, este un meral lucios, in timp ce clorul este un gaz galben-verzui reactiv. Compusul pe care il formeaza - clorura de fier - este un compus solid, sfaramicios, portocaliu-maroniu care nu are proprietati magnetice §i nu cste reactiv.

Separarea cornpusilor

Cornpusii por fi usor separari prin reacrii chirnice, Majoritarca metalelor trcbuie extrase din cornpusi naturali care se I1Ull1eSC rninereuri. Intr·un furnal, minereul de oxid de fier (un compus din fier li oxigen) esre incalzir ell cocs, care conrtne carbon. Caldura din cupwr provoad. 0 reacrie chirnica in timpul careia, carbonul disloca oxigenul din minereu, l:l5and in urma fier sub forma de metal incandescent.

Efccruarea de piese de fier inrr-un fumal

Opm-:cdin ciorura de fia jor7J'tald se transfonrul imediat fngaz.

Aceastd reactie, ca multe alrele, are neuoie de difdurd penfru 4 fi deelanfatd, astfeL Inedt spnnu] defier este mai intdi tncdlzit [a jlaca~·d.

Clorul este

un gaz reactiv, ast/Cl incdt reactia este putemicd.

Recipient ------ de sticl.i cu clor.

Pand La sforfituL reaqiei, spanid se transformii in boturi de clorurd de fier.

• »

Analiza chirnica

Exista multe moduri de a analiza un arnestec sau

un compus pemru a vedea din ce este alcatuit §i ce cantitate contine din fiecare ingredient. Aceste tehnici se folosesc pentru a veritica puriratea alimentelor §i medicamentelor, pentru a testa aerul §i rnostrele de

apa din punct de vedere al poluarii §i pemru a analiza sangele *i urina in vederca depistarii semnelor de boala.

Calciu

Strontiu TestuI fIiiciirii

Dad. intr-a substanta este prezent un element meralic, acesta poate f idenrificar ell ajurorul resrului eu tlacara. 0 bucata de sarma curara esre inmuiata intr-o pulbere a substanrei ~i apoi cstc expusa la flacara. Difertre rnetale ard eu fladiri de diferirc culori, ascfel tncsr culoarea fl5.carii va identifica metalul. Arrificiile folosesc cornpusi meralici pentru a produce scanrei colorate.

Potasiu

Bariu

cromarografie folosesre un material absorbanr penrru a idcnrifica ingrcdientele unci solurii. Cfmd 0 picarura de ccrneala neagra (un amesrec de diferiri pigmenri) esre plasara in centrul unci buca.ti de harrie de filtm, cerneala se irnprastie formand cercuri de diferite nuan~e. Pigmen~ii din cerneala sunt absorbiri de heinie in grade diferire, depinzand de marirnea ji de forma molcculelor.

Reaqia chimioi scbimbd culoarea mostrei de solutie

Pigmen!iiJe separd in cercuri colorate

Cromatografia

o rchnici cunoscura sub nurnele de

Structura cornpusilor

In interiorul unui compus, parriculele difcritelor elernente sunt unite de foqe numite legaturi, care se tormcaza in rimpul reactiilor chimice. Cornpusii covalenti contin atomi adunari In gmpuri nurnite molecule. In cornpusii ionici, particulele cu sarcina electrica numite ioni se unesc pentru a forma 0 structura nurnita retea.

Atom-de hidrogen

Compusii covalenri La ternperaruri normale, compusii covalcnti, cum este rnctanul, formeaz a lichide, gaze sau solidc. Acesria sunt conductori slabi de elecrricitare. intre rnoleculele cornpusilor covalenti exista lcgaturi foarte slabe ji, de aceea,

au puncre de fierbere ji de topire foarte joase.

Atomii jormeaza ungrup numit molectdd

Atomu! de carbon

~omp~ii ionici

In interiorul compusilor ionici, cum esre

dorura de sodiu (sarea de bucarane}, ionii diferirelor clemente SUlU stdn?i legari intre ei, compusii ionici formand solide dure, cas ante.

Au puncte de topire

ji de ficrbcre inalte li sunt buni conductori

de elecrricitate in stare incandescenta sau in solutii.

LegdturiLe unesc atomii, [ormsnd 0 retea.

Clorura de sodiu

Justus von Liebig

Chimisrul german justus von Liebig (1803-1873) a fikur rnulre descoperiri prin srudiul compusilor bazati pe carbon. El a fondar un laboraror de ccrccrare in anul1839 ~i a instituir proccdee

standard, cwn ar fi disrilarcc pentru separarea ~i analizarea amestecurilor ~i compusilor. E1 a fost unul dintre cei care au descoperir cloroforrnul, ji, asrfel, a deschis drumul carre dezvolrarea ingra.~amintelor arrificiale.

Substan,ta chimicd este adriugata in mostra de salurie

<.»: de filtr«

Fiitru

Spectrometria de masa

Ionii fiecarui elemenr au masa diferira. Un spectromerru de rnasa folose~re acest lucru pentru a analiza suhstanrele necunoscute. Accsta schimba atomii unei subsranrc necunoscute in ioni ?i Ii separa in fu~lqie

de mas a acesrora, Apoi, genereaza un

grafic nurnit spectrll de rnasa, care prezinra propcrtirle fiecarui element prczcnr ln substanra.

Titrarea

Concentratia unci soluni poate f aflata prin

tirrarc. Masua rcactioncaza eu 0 substanta chimicii a carei concentratie este cunoscuta. Cand rcactia s-a finalizar, apare 0 schimbare a culorii. Cantiratea de substanta chimica de care esre nevoie penrru

a genera aceasta schimbare de culoarc Ie permitc chirnistilor sa calculczc conccntraria mostrci,

CULOARE ELEMENTE

SOLIDE

CHlMlA

ATOMI sr MOLEcuLE

GAZE

LICHIDE

MATERlE

MARl sr OCEANE

ROCliI MINER LE

79

AMFIBIENI

Trasaturile amfibienilor

Broasca de pamant

Raspandirea arnfibienilor Amflbienii triiiesc peste tot. Speciile deserrice supravictuiesc eelor mai uscare perioade, adaposrindu-se sub pamant, intr-un sac membranes secrerar chiar de amfibieni. Unele specii temperate hiberneaza In malul iazurilor, in timpul iet-nii.

Pielea

Pielea arnfibienilor este subtire ~i fad solzi. Cel mai adesea, ea se pastreaza urneda cu ajutorul unui mucus pentru a-i crqte permeabiliratea la oxigen, necesar respiratiei, Pielea poate fi nereda sau rugoasa. Ea secreta anumite substante chimice: feromonii atrag posibilii parteneri, in rimp ce toxinele indeparteaza dusrnanii, Pe masura ee crese, amfibienii i~i pierd stratul superficial de piele.

11 afad de cecilizi ~i de catcva speeii de salamandre, amribienii adulti au 4 pieioare, nee are ell 4 sau 5 degete. Cele mai multe specii se intorc in apa pemru a se imperechea §i a produce oua, insa uncle l§i

fae cuiburi pe pam am, ocazional in vizuine sau in muschii de pe eopaci.

Broasca europeuna com una

Grupe de amfibieni

Exisra 3 grupe de amfibieni: eecilizii asemanatori vierrnilor, arnfibienii ell co ada, ce cuprind tritoni §i salamandre, §i broastele fad coada, probabil eel mai divers dintre eele 3 grupuri.

Cecilizii sunr amfibieni fara picioare, carnivori, care craiesc la Tropice. Unele spccii l?i consrruiesc vizuine in pamanr, altele sunr acvarice, Au ochi ~i urechi de dimensiuni rnici ~i tentacule scnzinvc pe

cap.

Amfibienii POt avea pielea de cuJori care absorb caldura sau 0 resping, De asernenea, euloarea variaza in funcue de remperarura, devenind mai pal ida arunci cand este cald ~i mai lnchisa arunci cand esre £rig sau urnezeala.

Camuflajul Mulre broaste comune sau raioasc se carnufleaza penrru a evita idcnrificarea de dine pradarori. Cele rnai rnulte poarta 0 combinarie de culori ale padurii ji modele neregulate. Unele specii rropicale au chiar 0 forma care le ajura sa arare ca n iste frunze moarte.

Aparare

Culorile puternice ale broastei orravitoare cclumbiene avertizeaza pradarorii in privinra pielii sale extrcm de toxicc. Mormolocii lsi dezvolra 51 ei

o toxicitare a pielii, odacl ce se '

dezvolra ji culorile lor. Broasrele raioase marine secreta 0 roxina purernid., eu ajutorul W10r glande mari, plasare in sparele capului.

Desenuf

ANIMALE CU SA.NGE RECE, amfibienii sum vertebrate (animale eu coloana vertebrala) care au evoluat din pesti. S-au adaptat la viata pe parnant, dar eele rnai multe se reintorc in apa pemru a se reproduce. In dezvoltarea lor de la stadiul de larva la eel de adult, amtibienii tree printr-un proees nurnit "rnetarnorfoza'; de aici ~i originea gread a numelui lor: amphi inseamna "dublu', iar bios insearnna "viata" Exista 3 grupe de arntibieni ~i peste 3.000 de speeii.

Trironul ell creasta Broasca raioasa africana

Ti-itonul mandarin Broasca de copac

Textura

At:l.t broastele comune, d.t ~i cele raioase au pide nereda, acoperita de mucus. Al~i amfibieni. precum tritonulmandarin ~i alre broasre raioase cu pielea uscata, au dczvoltat noduli.

..

ANIMALE VENINOASE

Broasrele

In regiunile temperate, spre deoscbire de broasrele raioase, broasrele propriu-zise sunt acvatice, au pielea mai subure ~i picioarele mai lungi. La Tropice, unele specii de broaste sunt fie cornpler acvatiee, fie rraiesc in copaci sau pe sol.

Tritonii ~i salamandrele

Amfibienii cu coada - tritonii, salamandrele ~i sircnele din America de Nord asemanaroarc tiparilor - traiesc in padurile tropicale sau temperate, in raurile rnunrilor si in henri. Unii sunt specializati: ca~iva traiesc chiar ill intunericul permanent 01 pesrerilor,

Mormoloc de broasca veninoasd cu colorarie stralucitoare

Meramorfoza

Transformarea de la stadiul de larva acvatica ce respira prin branhii §i evacueaza apa printr-un orificiu extern numit spiraculwn, pina la adulrul care respira prin plamani se nurneste metamorfoza, In cazul broasrelor, aeest proces presupune cresterea mernbrelor ~i pierderea cozii.

Ou de

Oua

Icre de

Ouale amfibicnilor sunt depuse broasd

individual, grupate ill gramezi san siruri eu ajurorul unei subsranre gelatinoase. Acesr ansamblu poarra denumirea de icrc.

Mormolocii Larvele - mormolocii - ies din oua, Morrnolocii salamandrelor au membre, dar cci ai broastelor le obtin dupa rneramorfoza, Larvele salamandrelor sunt carnivore, spre deosebire de majorirarea larvelor de broasca, care sunt erbivore.

Bmnbii

Mormoloc de salarnandra

Axolot

Uncle salamandre raman in stadiullar var pc tot parcursul vietii, Axolotul este 0 formi a salamandrei-

BROAITE SI BRO ITE RAIO SE

EVOLUTIE

SALAMANDRE ~I TRITONI

80

AMNESTY INTERNATIONAL, vez i DREPTURILE OMULUI. AMSTERDAM, vcz.i OLANDA • ANATOMIE, vez i CORPUL UMAN • ANDORRA, vez t SPANIA • ANELIDE, vez i ANIMALE. ANEMONE DE MARE, vezi MEDUZE, ANEMONE DE MARE ~[ BURETl

ANGLO-SAXONII

PANA LA SFARSITUL secolului

,

al VIII-lea, locuitorii Britaniei,

cunoscuti drept anglo-saxoni, au creat 0 cultura bogata, care includea capodopere in domeniul bijuteriilor, al arhitecturii ~i al literaturii. La origine, acesti oameni au venit din partea de nord a Germaniei si din partea de sud a Danemarcei, un de erau cunoscuti drept Anglii, Saxoni ~i Iuti. In secolele III ~i IV, aceste triburi s-au deplasat in diferite parri ale Imperiului Roman, inclusiv in Galia, Franta de astazi, un de influenta lor a

, ,

fost de scurta durata. Ei au ajuns in Britania,

un de s-au stabilit si au format mai multe regate distincte. I~ cele din urma,

regatul Wessex a devenit putere dominanta,

Cultura

Regate

Intotdeauna a existat 0 lupta pentru suprematie intre regatele formate de cuceritori. Northumbria a fost prima care a dominat sub Eduard (d, 633). Apoi a fost randul lui Mercias sub Ethelbald (d. 757) ~i Offa (d, 796), In final, Wessex a dominat sub Alfred eel Mare. Atunei cand vikingii din Danemarea au ataeat ~i ocupat Anglia de Nord, Alfred i-a irnpiedicat sa se extinda spre sud, iar anglo-saxonii au reeueerit nordul in seeolul al Xvlea,

Regele Canute eel Mare

In IOIG, danezii domneau in roariiAnglia sub popularul Canute (995-1035), Fiii lui Canute au mOlten it Anglia, dar Eduard Confesorul, de origine ang.o-saxona (I003- 1066), a reca~tigat pra in 1042. Deoarece nu avca copii atunci cand a mu-ir, AngHa a

r amas vulnerabila la atacul normanzilor.

Eduard Confesorul

Marturii scrise

In seeolul al VII-lea, misionarii de pe continencul Europei, preeum S£ Augustin de Canterbury, au eonvertit anglo-saxonii la crestinism. Crearea de manastiri a insernnat ca mai multi oameni invatau sa citeasca ~i sa serie. Calugarii scriau lucrari istoriee, preeum Cronica anglo-saxona, care In prezent ne fae sa inrclcgcm evenimentele acelei perioade.

Viara cultural a se eoncentra In manastiri si curtea regala. Alfred eel Marc a adunat carturari ~i artisti In jurul sau, el insusi traducand multe din operele clasice latine in anglo-saxona, sau engleza vcche.

Arhiteetura Bisericile anglosaxone, preCllm eta din Earls Barton, Anglia, au adcsea turnuri parrare decorate ell basoreliefuri In piatra. Aces! model purea fi .nspirat din construcriile de lemn ale perioadei, ce au disparur in toraiirate.

Bijuterii Aceasra

Manuscrise decorate

Calugarii realizau manuscrise de cali tate. Un d.lugar scria lucrarea, in rimp ce un al doilea 0 ilusrra eli imagini, precum eea a Sfaurului Dunstan (909·988) ingenunchind in fap lui Ism, iar un a, treilea d.lugar 0 dccora.

rni-u cornandat-o" ~i s-ar putea sa fi aparrinut lui Alfred eel Marc. Inscripria ~i dccoratia ell un cap de animal sunr irurnos lunate in aUI; porrretul, chiar al imparatului insusi, esre faetH din email.

Cronica anglo-saxona In secolul al IX-lea, Alfred eel Mare a comandar Cronica, 0 rclarare a istoriei Angliei pe ani. fa prezinta viata regilor ~i a capilor bisericii, istoria milirara ~i evenimenrele majore, precum invaziile vikingilor, ~i a fosr reacrualizara penrru ultima data in 1 154,

Istoric

Bede (673-735) Bede, un dlngar si profesor englez din Jarrow, a scris 0 istorie II Bisericii ti poporului englez, una dinrre cele mai importance surse ale cunosrintclor noastrc desp:e p~rioada anglo-saxona,

Canute eel Mare

Alfred eel Mare

Domniror al \V'essex ~i Mercia, Alfred (849-899) a fast un soldat capabil, care si-a aparar regarul in fa~a vikingilor. Ii placca sa

invcre si, astfel educatia, arrele ~i mesresugurile au inflorit pe durara domniei sale. Nu a putut alunga vikingii din partea de nord a Angliei, dar majoritatea oamenilor il percepeau ca pe protecrorul lor. A fosr primul rege englcz care a dcvenit un simbol national.

1042 Anglo-saxonii revin la putere sub domnia lui Eduard ConfesoruL

802- 39 DOfOOla lui Egbert din Wessex, Au loc multe atacuri ale vikingilor,

1016 Canute eel Mare, un danez, este ales rege de catre britanici; dornnesre pana in 1035,

450 Anglii, Saxonii ,i Iurii din partea de nord a Germaniei ~i din Danemarca incep sa soseasca in Anglia. Ei se stabilesc in principal de-a lungul coastci de est - Anglia de Est.

871-99 Domnia lui Alfred eel Mare, renurnit pentrll insn tuirca de legi, traducerea de carti in engleza veche ?i invingerea vikingilor In 878la Edington.

Catarama anglosaxona

1066 Ultimu! rege anglosaxon, Harold al Il-lea. cstc ucis de William al Normandiei, in b~dlia de la Hastings.

..

EUROPA, ISTORIC

VIKINGII

CELrrI

MANASTIRI

NORMANZII

REGATUL UNIT, ISTORIC

81

ANGLIA INDUSTRIALA, vczi REGATUL UNIT, ISTORIC • ANGLIA NORMANDA, vezi REGATUL UNIT, ISTORIC:. ANGOLA, vczi AFRICA SUDIcA ~I CENTRALA

ANIMALE

Au FOST IDENTIFICATE peste un milion si jumatate de specii de animale ~i mai sunt inca rnulte rnilioane de descoperit. Animalele sunt organisme vii, care se gasesc in aproape toate habitatele Parnantului, inclusiv in adancurile oceanului, zona arctica, lnghetata, ~i ehiar in interiorul altor animale ~i plante. Regnul animal este impartit in animale fad colo ana vertebrala (nevertebrate), precurn rnelcii ~i homarii, ~i animale eu coloana vertebrala (vertebrate), precum broastele ~i maimutele. Nevertebratele rorrneaza aproape 97% din toate speciile de animale.

Respire aer cu ajutoru] ndri!or

_--- ~v, 1'"'" este acoperit cu bland protectoare Ii este sustmtct intern de un schelet

Coada lungd ii este de ajutor in mentinerca echilibrului

Pantera lleagra Panrera estc un mam ifer. Capul sau purernic are organe de simt, intrc care ochii,

nasul, lirnba si mustatile. Dinrii ascutiti Ii permit panrerei sa ucida prada sau sa sfa~ie. Picioare]e musculoase 0 ajuta sa mearga, sa alcrge §i sa sara.

Vierme lat terestru,

Anemone marine

Organismul animal este alcatuit din foarte multe celule, Majoritatea se deplaseaza in mod activ, iar acelea care sum fixate intr-un singur loc, sedentare, i§i misca parti ale corpului, Animalele traiesc prin asimilarea hranei in organism. Au senzori ~i sisteme nervoase care le permit sa detecteze ce se intampla in jurullor ~i sa raspunda pe masura.

Clasificarea animalelor

Anirnalele se clasifica in grupe, pe baza similaritatilor §i in functie de strarnosii lor comuni. Exista 35 de grupe majore, numite incrcngaturi. Fiecare increngarura este irnpartita in subgrupe. Cea mai mica dintre

acestea este specia, care cuprinde animale de un singur fel.

Nematodele

Viermii inelati sau nemarodele (:increngarur; Nematoda) au corpu] subpre, cilindric, ascutit la ambele capete. Nematcdele libere rraicsc In mulre habirare, gasindu-se in numar mare in sol. Mulre nematode sunt paraziri ai unor plame ~i animale.

Vierrnii lati

Acqti vieImi' (increngatura Plathelminri) au corpul aplatizat, cu un orificiu - gura - pe partea inferioara. Exisra aproxirnativ 18.500 specii, inclusiv teniile, care paraziteazii la om si alte anirnale.

Anelidele

Incrcngatura Anelida cuprinde rdme ~i polichere, cum ar fi lipirorile ~i viermii din genul Ncreis. Exista apro.pe 12.000 de specii, fiecare avdnd corpul format din segmenre cu gura la un capax ~i anus la celalalt.

Echinoderrnele

Toate echinodermele (increngatura Echinoderma) sunt animale marine. Cele aproximariv 6.500 de specii includ aricii ~i srelurele de mare. Cde mai multc au 5 parti componente, ce porn esc radial dintr-un punct central,. phd tari, subcutanate ?i rnulre vcnruzc.

Mele iesind din cochilie

Caiman

82

Ce este un animal?

Oxiur

Buretii de mare

Cele mai simple anirnale sunr burcrii de mare [increngatura Porifera). Exisra aproximativ 5.000 de specii dinrre care cele mai mulre se gasesc in mare, ata~ate de pierre sau alre obiecte. Apa este absorbita prin gaurile sau porii din peretele organismului, iar bucarile rnici de hrana sunr filtrate ~i apoi consumatc de celulele burerelu.i,

Moluste Molusrcle (tncrengatura Mollusca) fonneaza un grup deosebit de divers, insurnand aprcximativ 50.000 de specii. Acestea includ melci, limacsi, midii ~i stridii, caracatite ~i calamari. Sunt anirnale eu corpul moale, care pot fi prorejare de 0 cochilie. Majoriratea traiesc In apa, dar unele, precum meleii, se

a apuca hrana

Melcii se deplaseazd cu ajutorul unui picior muscuios

Artropode Cu eel putin 1 milion de specii cunoscute, artropodele (increngaruru Arthropoda) rcprczinra cca mai mare grupa de animale, care include

sped i ca i nsecre, crustacee [crabi}, arahnide (paianjeni) Ii miriapode.

Cordate

Exista aproximativ 48.000 specii de Cordate (lncrengatura Chordata). cele mai multe vertebrate, precum pestii, amfibienii, reptile] pasarile ~i mamifereie. Vertebratcle sunt cele mai avansate anirnale.

Cnidari

Exisra peste 9.000 de specii de cnidari (Increngatura Cnidaria), dintre care cele mai mulrc se gascsc In mare. Clasa include meduze, anemone de mare, hidre ji corali. Cnidarii prind hrana folosind rentacule dotate ell tepi iritanri, numiri nernarocisti.

Cocbilie rdsucitd.

extensie totald

Artropodele au scbclei extern dur

ANI MALE

Scheletul animalelor

Scheletul reprezinta structura de rezistenta care pastrcaza forma unui animal ~i il ajuta sa se rniste. Cele mai rnulte schelctc sunt structuri dure, atlate inauntrul sau in afara organismului animal, la care se ataseaza muschii, De asemenea, scheletul poate proteja organele interne §i, in cazul scheletului extern al insectelor, poate

deshidratarea animalelor.

Exoscheletul

7ft salamandrci Endoschelctul

Schelerul care se g~sqte in interiorul unui organism se nume~te eudoschelet. Cele mai mulre vertebrate au scheletul format din carrilaj Ii as. Arriculariiie dintre oase ii permit animalului sa se rniste. Endoschelerul crqte odata ell restul organismului,

Exoschcletul

Schelerul extern dur, care acopera in toralitate sau

partial eorpul, se numqre exoscheler. Cuticula exrerna a unei insecre .;;i cochilia melcului sunt exernple de exoschelet. Exoscheletul unei insecte nu cre~te ~i 1111 se modifies. De aceea, insecta trebuie sa naparIeasca periodic pentru a purta crqte.

Scheletul hidrostatic Schelerul ludrosracic esre scheletul intern al animalelor ell eorpul moale, cum sunt ramele. Este format dinrr-un miez umplut eu Iichid, inconjurat de rnuschi, care menrine forma viermelui.

Hranirea

Teare animalele se hranesc prin ingestia de substante nutritive. Animalele apeleaza la diferite strategii de hranire ~i pot fi grupate in tunctie de acestea. Unele dintre animale ucid ~i consuma alte animale. Uncle pasc sau rod plante, iar altele filtreaza particule fine din apa. Dupa hranire sau ingesrie, hrana este digerata pentru a putea fi folosita de organism.

Animale care se hranesc p rin fll trare

Aeeste animale se hranesc prin filtrarea particulelor de hrana din apa care trccc prin corpullor. Multe dintre ele sunt scdcntarc li dear absorb apa. Uncle balenc sc hranesc prin fllrrarea upei li absorbria unor animale mici numite krill,

Deplasarea In apa Mulre animale acvatice sunt adaprare penrnl deplasarea in apa, printr-o [onna hidrodinarnica a corpului. Cci rnai multi pcsri sc

deplaseaza prin miscarca dintr-o parte In cealaltii a lnotatoarei codalc. Accasrii miscare impinge apa inapoi ~i in lateral) ceea ce propulseaza pesrele 1nainre. Balenele se deplaseaza intr-un mod

similar, ell exceptia faptului ca i.~i misca in sus]i In jos coada.

Tipnrul se deplaseaza unduindu-s) corpul, antrcnand IIStje! curentii

deapd

Deplasarea animalelor

Capacitatea de deplasare este caracteristica animalelor, care se mi~ca fie in dutarea hranei, fie pentru a scapa de pradatori sau pentru a-si cauta un partener. Felul in care un animal se misca depinde de complexitatea sa, stilul de viata sau mediul in care traieste. Gama larga de rniscari posibile include inotul, mersul ~i taratu] pe parnant, zborul ~i planarea.

Miscarea fiparului prin apa

Aripile bat orientate in JOs, propulsdnd

Deplasarea in aer Insecrele, pasarile ?i [iliecii pot cu ajuroru] aripilor. Corpul pasarilor arc 0 grcutatc rcdusa ~i 0 forma aerodinamici. Ele l§i folosesc energia pentru a bate din aripi, ceea ce Ie impinge inainte. Pe masura ce aerul rrece peste aripi, se creeaza portanp care menrinc pasarea in aero

Pui de cinteza In zbor

pe mdsurd ce acesta pdf"}·te Deplasarea pe pamant

Pe pam ant, animalele se mi§ca III difcrirc mod uri. Mulrc au membrc care ridic.i corpul de pe pamanr Ii 11 susrin, permirandu.i rorodata animalului sa" mearga, sa alerge sao sa sara. Animalele se deplaseaza inai ntc impingnnd extremitarile membrelor in spate, pe pamant.

Simturile animalelor

,

Principalde sirnturi sunt vazul, auzul, gustul, mirosul ~i simrul tactil, Animalele i~i folosesc simturile pentru a afla ce se intarnpla in jurul lor, Un stirnul extern, de exemplu un suner, e selecrat de un organ de simt, precum urechea. lmpulsurile nervoase emise de organele de simt sunt interpretate de creierul animalului, care decide cum sa raspunda.

exclusiv ell plante se numcsc crbivore. Unele folosesc piese bueale speeializate, preC1ill1 dintii adaprati penrnl marunrirc. folositi la sfararnarea partilor ale plamelor. Materialul vegetal nu este 0 sursa de hrana prea bogata, mulre erbivore consumandu-l in cantitati mari pcntru a-si procura nutrienrii necesari.

Ochii

Ochi de libelulii

Ochii au senzori sensibili la lumina. Cand sunr stirnuiari, acestia trirnit irnpujsuri nervoase la creier, care forrneaza 0 imagine. Inscctelc au ochi cornpusi, formaci din mai mulre unirati separate numirc omaride.

Antenele

Acesrea se gasesc P" capul artropodelor, cum sunt insectele. Sunt folosite penrrll a detecra mirosuri sau substante chirnice, numire feromoni, eliberate de insecre penuu a cornunica incrc e1e. De asemenea, anrenele derecreaza vibrati i ~i miscari in aer sau

in apa.

4----- Paoilionul urecbii externe can-alizeazd stcnetele cdtre urechea internd.

Anirnalelc care se hranesc In acest fel sum adaptate la derecrarea, prinderea §i uciderea alter anirnale, care repreztma prada, urmata de sfarrecare ~i consumare. Intrc acestea se numara pisici, vulturi ?i

unele insecte. Larvele de libelnla traiesc In apa ~i POt prinde rnici pesri. eu care Sf hranesc.

rasa Basenji

Urechile

Uncle animale pot detecta sunere cu ajurorul urechilor. Urechea transforms sunetul in impulsuri nervoase care POt fl inrerpretate de creierul animalului. Animalclc folosesc sunerele pentru a comunica inrre de li pemru a derecra pradatorii sau prada care se apropie.

PESTI, REPTILE

...... ,'. AMFIBIENI ANIMALE ANI}1ALE ETIOLOGIE INSECTE MAMIFERE MELCI PASARI

~ ZBURATOARE SI ALTE

MOLU~TE

83

ANIMALE MIGRATOARE

Pentru a se reproduce Un seop important al rnigrariei consta in gasirea unui spatiu corespunzator ea dirnensiune, eu hrana destula ~i clirna potrivira pentru a creste 0 familie. In oeeane, mamirere, preeum balenele ~i foeile, migreaza in apele ealde pentru a avea pui. Unele speeii de pesti migreaza intre zonele de hranire ~i eele de imperechere.

Somonul Puierul ecloaioneaza in riuri ~i cursuri de apa, uncle l§i perfece primii ani de viata, lnainte de a tnota SpIC ocean. Aici, dupa ce se hranesc ~i cresc, se folosesc de indiciile de ordin chirnic existcute In apa pentrll a-si gisi calea jnapoi dine raul in care s-au nascur. De rnulre ori sunr nevoiti sa sara peste cascade in dificilul lor drum In amonte. Dupa ce depun ouale, mor.

Pentru a evita vremea rea

Langusta

in fie care toamna, aproape 0 sura de mii de langustc rnigreaza pe fundul apelor in sirun formate din pizeci de indivizi. Langustele cornunica uncle eu celelalre atingandu-se ell antenele.

Tiparii

Nascuti in Marea Sargaselor, la sud de InsuJele Berrnude, tiparii rnigreaza catre rdurile din America de Nord ji Europa penau a se hr:ini ~i a se dezvolta. Tiparii rineri se pot deplasa chiar Ii pe parnanr in cautarea hranei.

Fiecare pa5iire zboard in curentul de aer creat de

Gasca polara

Gajtele polare se jmperecheaza ill timpul verii polare ~i iarna migreaza carre sud, In Golful Mexie. Ele zbcara in Iormaue de "Y", ceea ce Ie ajuta sa cconorniseasca energie penetu dJaroria Illnga ce va urma.

Flururele bogong In timpul verilor roride, acesti flururi migreaza in Alpii Ausrralieni. Ei se adaposresc in craparurilc rocilor pani d .. nd rernpcrarurile scad.

Antilopa gnu

Anrilopcle gnu rnigreaza pe campiile Africii de Est in caurarea apei ~j a ierbii proaspete. Ele pot idenrlfica apa de la 0 distant" de 0 sutii de kilometri ji pot prevedea dinamica sezoniera a ploilor. T urmele se aHa tnrr-un pericol permanent, putand fi aracare de pradarori, preeum leii Ii hienele.

In cautarea hranei

Deoareee rezervele de hrana se schimba in fieeare an, animalele efectueaza rnigrarii annale pentru a apela la noi rezerve. Atunei cand eonditiile variaza de la an la an, modelele d~ migrarie sunt neregulate.

Lacustele

Lacusrele migreaza in nurnar mare atunci dnd habiratul este insuficicnt, suprapopular. Lacustele se aduna in grupuri mati §i dezvolta aripi rnai lungi ~i un torace mai lat. Ele pot migra pe distanre ajungand pan a la 3200 km intr-un an.

Calatorii pe distante lungi

Distanrele parcurse de animalele migratoare ajung deseori la mii de kilornerri in fie care an. Aceste calatorii lungi fae apella resurse energetice substantiale, iar pasarile i~i pot dubla greutatea inainte de a porni.

Chira arcrica

Accasta pasare migrcaza mai rnulr decat oricare alta. Ea zboara de la un capar al globului la ceWalt ~i inapoi in fiecare an: 0 calatoric de peste 50.000 de kilornerri,

Fluturele-rnonarh Acesti flururi migreaza aproape patru mii de kilornetri in fiecare roarnna, porrund din Canada catrc Mexic ji California, pemrLl a hiberna in padurile montane. Ei, sau urrnasii lor, parcurg distanra inapoi,

Ursul de mare Femelele acestei specii rnigreaza aproape cinci mii de kilomeui de 1a zonele de impcrechcrc din nord catre ape mai calde, uncle i~i petree iama. Se reintorc primavara,

84

FAUNA. HIBERNARE POLARA

CATEVA SUTE DE MILIARDE de animale se afla in miscare la un anumit moment, iar deplasarea lor dintr-un loc in altul poarta numele de migratie. Animale migratoare pot fi: insectele, pe§tll, amfibienii, reptilele, pasarile, rnamiferele, inclusiv oamenii. Ele i§i gasesc drumul folosindu-se de cunostintele dobandite, punctele de reper familiare, campul magnetic al Pamantului sau pozitia Soarelui, a Lunii §i a stelelor. De obicei, rnigratia are ca obiectiv identificarea unor noi surse de hrana, a unor locuri de impcrechere sau evitarea suprapopularii. Unele rnigratii au loc in fiecare an cu regularitate, iar altele dureaza cativa ani.

pasdrea din /ata sa.

Animalele migreaza penrfU a evita iernile ~~ ,

geroa:c ~au verile caniculare. Ele se ~elntorc J ,.-..:::--. _.

atune! eand vremea Ie permne. Daea ar J' <E /- r "

ramane intr-un singur loe, cornpetitia pentru luana, #- ~

spariu ~i loc de impcrcchcre ar fi acerba, Migraria ~ ~

sezoniera poate fi scurta, ca de exernplu, ...

traseul in sus ,i in jos P' un monee. f--i

..

AFRIC,;\., FAUNA

ANIMALE, COMPORTAMENT

BALENE SI DELFINI

CALATORII

Vederea nocturna

ANIMALE NOCTURNE

Galago-ul de Senegal Ochii mari Ii permit galagc-ului sa vada in inrunericul noptii din paduri]e africanc.

Ochii sai sunt oricntati inainre, pcrrnirdndu-i sa aprecieze ell acurarere disranrele, penrru a plltea sari In inruneric de pc 0

pe alta, in ciutarcu hranei,

ODATA CD LASAREA SERII in paduri, pa~uni ~i gradini, foarte multe animale devin active. Aceste animale nocturne dorm sau se odihnesc in timpul zilei,

i a r noaptea ies pentru a se hrani ~i pentru a vana, Stilul de viata nocturn lc ajuta sa evite cornpetitia pentru hrana ~i alte resurse cu animalele active in timpul zilei. asemenea, intunericulle ajuta pe unele animale sa devina practic invizibile ~i sa evite pradatorii. Multe animale din deserturile aride sunt nocturne deoarece e prea cald sa iasa in timpul zilei. Animalele nocturne sunt adaptate pentru a se orienta, pentru a-si gasi hrana, a evita pradatorii ~i a-si at rage partenerii in intuneric.

Urechi sensibile

Ochi mari r=:« uederea

Unele animale nocturne l~i folosesc auzul fin pemru a varia sau pemru a evita ca ele insele sa fie mancate de pradatori. Vulpea en urechi de liliac i~i orienteaza urechile mari pentru a dctccta cdc mai mici sunete pre cum §i pemru localizarea insectelor ~i scorpionilor, care constituie eea mai mare parte a hranei sale. Pisicile i§i folosesc urechile intr-un mod similar pemru a asculta fo§netele soarecilor sau ale altor victime.

Mernbrclc posterioarc mari ti permit soarecelui sdritor sa se deplaseze in saLturi, acoperind zone inrinse, in cdurare de semirue.

Urechi m ari pentru a receptionn ecourile

intr-o "imagine sonora". Pisicile se orienreaza ell ajurorul oehilor ?i musrarilor. Mustarile

derecreaza cele rnai mid modificari ale presiunii aerului, atunci cand de tree in apropierea unui obiecr.

Simt olfactiv dezvoltat

,

Unele animale nocturne l§i gasesc hrana prin detecrarea mirosurilor. De cxemplu, lupul poate detecta urmele de miros lasare de prada sa de la 0 distanta de 2,5 km de aceasta. Inscctcle pot, de asemenea, sa urrnareasca mirosuri. Femelele ~anprilor pot detecta mirosul §i caldura emanate de anirnalcle homeoterme, cu al carer sange sc hranesc,

Fluturii de noapte Avand 0 viatii nocturna, acesti flllruri inrampina dificulra-ti in a-si gasi un parcener. Poarte mulp rnaseuli au an rene mulr ramilicare pentru a detecra subsranrele chirnice arracrive nurnire feromon i, el iberarc de fcmclc. De asemenea, acesri flururi cvita sa fie capturati de carrc lilieci dctecrdnd sunerele de inalta Irecvenra emise de acestia.

flururelui pr-ihor nordamerican

~ANIMALE, nnptm ETIOLOGIE

BUFNITE ~I CAPRJM'ULGI

DESERTVRI, FAUNA

FAUNA_ URBANA

LILIECI

85

Urechi mari pentru a localiza I insectele.

Bufnitele, primatele mici, inclusiv galago, ai-ai, lorisii ~i alte mamitere, precum pisicile, au ochi foarte mari in cornparatie cu dimensiunea corpului, Cu cat sunt mai mari ochii, cu atat sunt mai eficienti pentru a focaliza lumina, ajutand animalul sa se orienteze in rirnpul noprii. Majoritatea anirnalelor nocturne au pupile care se dilata foarte mult noaptca, pentru a permite parrunderea unui volum maxim de lumina in camera oculars. De asemenea, ele au un strar special al retinci, numit "tapetum lucidum", care Ie ajuta sa vada in intuneric.

Tapetum lucidum Acest strat

reflecrorizanr a1 ochiului reflect" lumina ~i face ochii mai sensibili la lumina mai slaba. De exernplu, ochii pisicilor sunr de 60rimai

sensibili la lumina slab, decdt ochiul uman,

~oareeele saritor

Foarrc rnulte animale care triiiesc In desert sunr nocturne. De exemp!u, soarecele sariror se odihnesre tntr-o vizu ina subrerana pentru a evita caldura din rimpul zilei ~i iese Ia suprafa~a noaprca, pentfu a se hrani. Are tirnpane mari ~i alre modificari ale ureehii, care ii asigura un auz foartc scnsibil. in majorirarea celorlalte medii,

un auz atdt de fin l-ar face pe animal sa asurzcasca, dar 111 Iinisrea dcsertului, aceasta exrra-sensibilirate esrc de neprcruit. )oarecele sariror poate auz i sunetul vantului lovind anpile unei bufnire ~i fosnetele solzilor unui §arpe eli cloporei pc nisip, la timp pentru a scapa de acesri dusmani,

~arpele eu clopotei

~erpi i au 0 vedere slaba, dar l§i pot detecta prada gustand aerul eu limba sau detecrand vibratiile prazii In miscare. Scrpii Cll cloporei ji rudele lor au un al saselea sirnt - un organ cavitar rerrnoscnsibil aflat pe fiecarc parte a capului, intre ochi si nari. Cavirarea esre sensibiJa la radiarii infrarosii ~i Ii pcrmirc sarpclui sa detecreze caldura ernanara de prada sa. Chiar ~i in intuneric cornpler, sarpele poare localize prada Ii lovi cu exacri rate.

tipic, pentrr.t camujlare

MAIMUTE SI ALTE PRIMATE

RECIFE DE CORAL!

~£RPI

SOBOLANJ SI ALtE ROZATOARE

Animale otravitoare

Animalele otravitoare - acelca care produc efecte patologice dad sunt mancatc sau atinse - se folosesc de aceasta calirare pentru a indeparta dusmanii §i a evita sa

fie rnancate, Secretiile otravitoare din piele, care fac un pradator sa se simta ran sau ii provoaca arsuri bucale, il inva~a sa evite pe viitor asemenea prazi, Broasca raioasa europeans, arunci cand este

agrcsara, secreta din glandde parotide de pe cap 0 toxina, Broasea raioasa de trestie secreta toxine similare, dar mult mai puternice, care pot sa omoare chiar §i un caine.

Broastele otravitoare

Broasrele orravitoarc sud-americane produc intoxicatii dad sum rnancare. Dieta lor formara din anumite insccrc lc face orraviroarc. Amerindienii folosesc

ANIMALE VENINOASE

ANIMALELE

OTRAvITOARE ~I VENINOASE sunt deseori confundate unele cu celelalte. Animalele veninoase, precum serpii ~i scorpionii, se apara rnuscand sau intepand ~i injectand venin, in timp ce animalele otravitoare sunt acelea care provoaca reactii patologice atunci cand sunt manevrate. Multe animale veninoase ~i otravitoare nu au nevoie sa se camufleze deoarece atrag atentia asupra lor prin modele viu colorate, printre care cornbinatii de galben, negru ~i ro~u, recunoscute drept culori de avertizare. Unele specii inofensive irnita

culorile celor veninoase sau otravitoare, pentru a se apara. De exemplu, serpii regali sunt foarte asernanatori ca aspect cu scrpii coralletali.

Pestele-scorpion

Pestele scorpion si pqrele-leu sum: foarre raspandi~i In apele rropica]c. Tcpii lor dorsali alungiti sunt foarte vcninosi §i pot sa

parrunda foarte Al~i pesri veninosi sunr vulp.le acvatice,

pesrii-dragon de dimensiuni mai mici, de pc coastele briranice §i n:spingarorii pesripiatra australien i, care sunt probabil ~i cei mai veninosi din lume.

Inor;'i.torii desculri sunt

uncori ln~epa~i atunci cand

calca accidental pe un pqtedragon sau pe un pesre-piatra ..

Colti; sunt fllos;!i pentru a mUfca victima fi injecta veninul

Ornitorineul

Marniferele nu sunt considerate ven inoase in mod normal, dar se cunosc rrei asrfel exceprii de la regula. Masculul ornitorinc are pinreni mati, vcninosi, pe picioarele din spate, echidna repoasa are pinteni mai rn ici, folositi in principal pentru apiirarc, iar soarecii de d.mp neutralizeaza rarnele eu 0 rnuscarura veninoasa .

Pasarea pirohui

Pan a de cur and, pasarile erau absente de pc lista an-malelor otravircare. Recent, s-a dcscoperir c8. uncle spccii de pasare pitohui din Guinee, precum pas area pitohui en glnga ncagra. an carne a ~i pcnclc otraviroare. Ott-ava cstc una slabii, care provoaea iriratii locale Ii disconforr arunci dnd este ingerara,

dar esre suhcicnta pentru a indeparta dusrnanii.

Pestii-balon

Daca sunr ingerari, pesrii balon provoaci paralizia plamftnilor ~i chiar moartea din eauza cerrodoroxinei orraviroare. Tn japonia. earnea pesrilorbalon e considerara 0 delicatesa. Esre pregatici in asa Eel meat cel care 0 consuma sa primeasci 0 doza de roxina suficienta pentm a-i provoca 0 senzarie de gadilare. Chiar §i a~a, este raspunzatoare de 50 de decese In fiecare an.

Animale veninoase

Animalele veninoase clibercaza toxine in diferire feluri, Unii serpi §i paianjeni i~i rnusca victimelc, eliberand toxinele cu ajurorul unor colri. 0 ornida amazoniana are peri veninosi. Roiurile de albine ueigase inteapi si ucid oarneni si anirnalc; ,.1I' •• Iii.t ... ia; ~opa;lele hila mexic~ne

:i!!,I!III!!I.., .. elibereaza toxinele in timp ce muses din carnea victimei. Multe animale veninoase traiesc in mare: melcii marini elibereaza carlige vcninoase, pesrii-piarra ridid repi plini en orrava, iar meduzele cuboide aga~a §i inteapii inotatorii eu tentaculele.

13'-pini dorsali veninosi

3 spini anali ueninosi

Paianjenul eu panza-fuior Paianjenul eel mai periculos penrru om esre eel en pdnza-Iuior din Sydney. Muscarura rnasculului produce spasme musculare ~i moartea. Vaduva neagra din Europa san SUA §i eea australiana eu sparele .ro~u sunt, de asemenea, morrale.

Caraeatita en inele albastre Caracarira ~u inele albasrre rraiesre pe fimdurile de mare pierroase din juru] Australiei. Esrc cea mai leraia caracarita din lumc. Daca este atinsa, rnusca ~i injecteaz5 rerrodotoxina, aceeasi orrava care se gase~te ~i la pesrii-balon, care provoad. paralizie respirarorie si, fara trararnent, moarrea In 2 ore.

otrdaitoare

Broasca otraviroare negru-rosiauca

Antiveninul

Anriveninurile sunt medicarnente folosire penrm a salva vicrimele muscarurilor ~i in~epaturilor veninoase. Cele mai rnulre antiveninuri imporriva muscarurilor de ~arpe SW1t produse prin administrarea unor doze de venin cailor, Acesria produc anticorpi antivenin; serul sanguin cste apoi recoltat de la acesri cai ]i folosir pentru produce-ea antiveriinului. Unii oarncni sunr alergici la scr cahalin, iar oamenii de ~tiinr.a inccarca sa obrina

antivenin utilizfuld oile. '

Vipera-covor

Viperele-covor sunt serpi mici, comuni 111 zonele dens populate ale Africii Ii Asiei. Veninul lor csrc pcriculos ~i paate provoea blocaj renal. In ciuda dimensiunii lor rnici, pot provoca ell usurinta moarrea unui adult.

AUSTRAPA, FAUNA

BROASTE SI BROA~TE'RAIbASE

CAMUFLA] ?I CULOARE

PAJAN]ENI SI SCORPION!

~ERPI

..

86

CARACATITE ~I CALAMARI

MEDUZE, ANEMONE DE MARE ~I BURETI

ANIMALE ZBURATOARE

SINGURELE ANIMALE CAPABILE sa zboare singure sunt liliecii, insectele ~i pasarile. Doar cateva animale pot sa planeze pe distanre scurte. Zborul este foarte folositor, perrnirandu-le animalelor sa gaseasd hrana, sa scape de pradatori ~i sa migreze pe distanre lungi. Animalele zburatoare au nevoie de aripi, rnuschi ai aripilor puternici, 0 forma aerodinarnica ~i un corp u~or. Mai au nevoie ~i sa rnanance foarte mult pentru a avea destula energie sa bad din aripi.

Pasare minla 'in zbor

Insectele

Tanrarul, 0 insecta de mici dimensiuni, efecrueaza in jur de 0 mie de barai ale aripilor pe secunda. Majoriratca insectelor efcctucaza in jur de 520 de batii pe secunda. Libelulele sunt cele mai rapidc zburatoare dintre insecte, aringand virezc de 300 kru/h. Uncle inscctc, cum sunt rnustele, au 0 singura pereche de aripi, spre deosebire de albine, care au doua perechi.

Contractin musculaturii

orizonsale mifcd aripile in j05

Muschii aripilor Aripile insectelor provin din invelisul dur care le acopcra corpul. Ele nu reprezinra mernbre care au suferit modificari, ap cum cstc cazul eu aripile pasarilor sau ale liliecilor. Aripile inscctelor sunt lipsite de muscula-ura. Torusi, In inreriorul toracelui, parrea din mijloc a corpului, exista muschi care conrrolcaza aripile.

Ciriibujul de mai are doua perechi de aripi. Aripile care torrneaza perechea antcrioara sunt de [apr invelisuri dure ale aripilor propriuzisc, pe care insecta Ie tine deoparre In tirnpu] zborului. Ele ridici oarecum insecta arunci cand aceasra zboara rapid. Aripilc flexibile care formeaza perechea posrerioara se mi~ca ill sus ~i In jos ~i sunt respon~ sabile de vireza zboruJui.

Pasarile

Aripile unei pasari au 0 forma caracteristica: curbate superior §i usor concave dedesubt, Pe rr:asura ce aripile se mi~d. in aer, se crecaza 0 diferen~a de presiunc deasupra ~i dedesubtul aripii, care ridica pasarea in aero Pasarea schimba directia de deplasare modificand unghiul uneia sau ambelor aripi, rasucindu-le sau desfacand ~i rasucindu-si coada.

fntre d()ua bdtdi, aripiie se

Majoritarca pasarilor mici, asa cum este aceasta pas are minla din estu] Asiei, zboara mi§cindu~~i aripile In sus §i in jos. Atunci cand aripile se rnisca In jos, aerui cste Irnpins inapoi, Daca nripiie se mi~d. In sus, penele din vdrful aripilor sc distanteaza pentru a permire aerului sa rreacii printre ele.

A1barros plandnd

Unele pasari de dimensiuni rnari bat foarte rar din aripi. Alharrosii, precum §i alre pasari marine rnari, planeaza folosindu-se de curentii puternici ai rnarii.

Albarrosii pot parcurge sure de kilometri lntr-o zi. Pasarile mari de uscat, Cum sunt vulturii §i acvilele, se folosesc de curenrii de aer cald ascendenti penrru a plana.

Plurirea Pasarile colibri reprezinta un excmplu de pasiri care plurese. B5raia aripilor lor urrneaza forma cifrei opr ~j ii perrnire pasarii sa se ridice atat atunci cdnd aripi]c bat in sus, edt ~i cand ele se mi:;;ca 111 jos. Aceste pasari pot zbu ra fie in lateral, fie vertical, fie inapoi, fie chiar cu capulin jos.

Pdsdrife minla cu coada rosie i{i mijCa aripilc In

bataia in jos

Lebeda decoland

Pasarile mici

decoleaza prinrr-o saritura urmata de bilrai ale aripilor. POt sa decoleze de

la nivelul solului sau de la inalfime. 0 pasare greoaie, de dirnensiuni mari, cum esre 0 lcbada, nu poate face accsr lucru. fa are nevoie sa alerge si sa dea din ar ipi penrru a-si lua avant inainre de decolare.

Liliecii

Liiiacul ifi Jlexeaza membrele in sus ji in jos pentru a da din aripi.

Liiiecii cu nasul in forma potcoavd iji identified prin ecolocatie

,.i!liIi. ~~,

mari sunt folosue pentru a se agd/a de .<upraJefe.

Veverita zburatoare

Falduri ale pielii 0 ajura pc veverita zburaroare sa planeze chiar ~i 0 sura de mctri lutre copaci, Veverira lsi folosesre coada pe pos; de' carma ~i ghearele ascutitc penrru a sc agap de suprafete in timpul

Animalele care planeaza

Unele animale pot sa planeze u~or inainte. Ele s-au adaptat fie cu ajutorul unor aripioare, fie al unor membrane sau un or falduri ale pielii pe care Ie intind pemru a-si incctini caderea, Ele trebuie sa fie capabile sa aprecieze cu acuratete vitezele ~i distantele.

-

ANIMALE

ANIMALE MIGRATOARE

Pestii zburatori Penrru a scapa d; pradarori, pcstii zburatori inoara rapid la suprafara apci, penrnl ca apoi sa sara §i sa planeze chiar ~i cincizeci de merri cu aripioarele uriase tncinse.

INSECTE

LILIECI

r Gecko-ul zburaror are falduri de piele pe partile larerale ale corpu-

lui si ale cozii. EI intinde aceste falduri pemru a plana inrre copaci. Picioarele sunt membranate pcntru a imbllnata~i dircctia,

Liliecii SW1t singurele marnifere capabile sa zboare, fiind chiar mai buni acrobati decar pasarile. Ei au patru mari perechi de muschi usori ~i cateva perechi rnai mid, in timp

ce pasarile au doar doua perechi. Fiecare aripa esre formaci din piele care se intinde intrc patru Falange lungi.

PASARI

ZBORUL, ISTORIC

87

ANIMALE, COMPORTAMENT

TOATE ANIMALELE RA.SPUND la stimulii din mediul in care traiesc, De exemplu, 0 pisica i~i arcuieste spatele cand ameninta un rival, dar i~i coboara corpul atunci cand pandeste un ~oarece. Tot ce face un animal, felul in care 0 face, tormeaza cornportamentul sau. Comportamentul unui animal ii permite acestuia sa i~i mareasca sansele de supravietuire ~i sa i~i gaseasd un partener pentru a transmite genele sale genera~iei urrnatoare. Unele comportamente SUnt innascute sau instinctive, altele sunt dobandite sau ci~tigate.

Cornportamentul instinctiv

Insrinctul este lID terrnen folosit pentru a descrie forme de comportament pe care animalulle manifests automat, fad sa fi fast nevoit sa Ie invete. Comportamentul il;stinctiv e programat de genele animalului. Este format din componente care nu se schimba, nurnite tipare ale actiunilor fixe. Un astfel de tipar incepe adeseori atunci d.nd anirnalul raspunde la 0 rnanifestare a mediului sau inconjurator sau a uncia vcnita din parrea alrui animal, manifestare nurnira stimul.

rosie consriruie srirnulul extern care produce un comporrament ripic al mascul: ocupanrui de drept il alunga pe inrrus.

pierd dupi sezonul de imperechere.

--------------------------------------------------------- ------------------------------------------

Stimuli externi

Primavara, atunci cand acesti pesti de apa dulce se aAi in timpul sezonului de

jmpe-echere, garul ~i abdornenu l rnasculului se

'[eserea panzei Mulre specii de paianjen. inclusiv vaduva neagra, res panze penuu a prinde 111 cursa insecreie ell care se hranesc. Teserea panzci esre pur insrinctiva, Un paianjen nu ar avea rirnp, in viata sa limitata, sa invctc sa corisrruiasca 0 strucrura atat de cornplexa.

Comportamentul dobandit

Invatarea are loc atunci cand anirnalul se aU'HJLGLL,a la m~diul inconjurator prin schimbarea comportarnenrului sau, Prin raspunsul la diferite evenirnente ~i adaptarea la conditii tn schimbare, ~n animal t~i crqte sanscle de supravietuirc. Invatarea necesita timp, iar animalele care se bazeaza pe coniporrarnenrul do bandit au 0 durata de viata mai mare ~i lU1 creier mai dezvoltar.

Invatarea prin reflex conditionat

Un animal va asocia 0 scriune pe care 0 efecrueaza ell succes cu rezulratul sarisfacaror al acesteia, a§a cum se tndmpla cu obtinerea hranei sau invingerea unui rival. Accasra "recompcns;l" rnotivcaza anirnalul

sa·~i modifice comportamentul pentru a imbunara~i rezulrarele actiunilor sale

Folosirea uneltelor Unele animale Invara sa foloseasca

.atnelre" simple, care le folosesc penrru a se hran i. Vidrele de marc care se gasesc pe coasta Californiei, SUA, inoata pc spate, rinand 0 piarra pe

piepr, de care zdrobesc cochiliile midiilor ~i srridiilor, penrru a ajungc la conrinutul suculenr al acestora. Vidrele

rinere deprind aceste tehnici de la parinrii lot.

Invararea prin inrelegere Aceasta presupunc cxistcnta

unui anumit nivel de consticntizarc. Unele animale pot rezolva probleme noi, bazandu-se pe experienre rrecure. Dupa ce au invatat sa extraga din rnusuroi furnici ii termite eu

un bi~, cimpanzeii poc aplica aceeasi meroda la oriee rip de vizuina.

Imitarea

Accasta e manilcstata de tincrerul care are 0 leganlfa puremica eu parintii, imediar dupa ecloziune sau n~rere. Bobocii de ra~a, de exernplu, raman aproape de mama lor ~i, asrfcl, t~i 1mbunara~esc sernnificativ sanscle de supravieruire.

Gasca de vara i~i face cuibul pe pamant. Dad un ou se rostogolesre In afara cuibului, gasca i~i inrinde imedinr g5.tul ji aduce oul inapoi, Prin faprul ca se aAi intr-un lac ncpcrmis, oul se consrituie inrr-un stimul extern care 0 face pe femela sa execute 0 actiune fixa de intoarccre a acestuia,

Culorile vii se

Comunicarea Animalele cornunica prin trimiterea de semnale care sunt recunoscute de alte animalc si care Ie modifica acesrora comportamenrul. Semnalele POt fi de ordin vizual, auditiv sau olfacriv. De exemplu, se folosesre comunicarea atunci cand se plU1e problema gasirii unui parrener, amenintarea unui dusman sau a unui rival, apararea unui teriroriu, avertizarea in privinta unui pericol sau pasrrarea constanra a unui grup.

Semnale vizuale Animalele pot apela la sernnale vizuale penrru a amcninra sau penrru a atragc un parrener. Omida molici Cerura oinula adopta 0 poziue amenintaroare dad e atacata de un inamic, lnamicuJ care

Sturz mascul canti de La ind/rime.

inclusiv greierii,

broasrele.bo», cocosii ~i balenele folosesc sunere pentrll a comunica. Acest sturz canra pentru a-si proclama suprernaria asupra teriroriului sau, pentru a-~i avcrtiza rivalii sa pastreze distanta ~i pt:ntru a atrage femelele.

Substante chimice

Uncle ani~ale elibereaza substante chimice nurnitc fcromoni, care, a~unci d.nd sunr derectate, mcdific« cornporramenrul alror mernbri din aceeasi specie. Femelele din specie flururele . stejarului elibereaza feromoni, care a[rag masculii atla~i la ea~iva kilornctri disranta.

Culorilc vii tntdresc avcrtismemul.

Fluturele stejarului

88

ANI MALE, COMPORTAMENT

Curtarea

La majoritatea animalelor §i pasarilor, imperecherea are loc in anumite perioade ale anului. Curtarea este comportamemul descris la majoritatea masculilor pentru a atrage 0 femela §i a se imperechea cu aceasta, Acest tip de comportamem informeaza un anumit partener de intenria de imperechere, nu de agresiune. In timpul curtarii, masculii se

intrec intre ei pentru a atrage femela, i§i fac publice intentiile de imperechere §i incurajeaza femelcle sa raspunda din punet de vedere sexual. Femelele i§i selecteaza partenerul in functie de cat de hine sum curtate de acesta.

Pisica dornestica

o pisica dornesrica este in calduri sau esre activf din puner de vcdere sexual de aproape doua ori pe an. In aceasta perioada, ea are un mires specific *i produce sunere purcrnicc pcntru a atrage rnasculii. Mai multi musculi se pot lupra penrru ea. Masculul care are d.?tig de cauza incurajeaxa femcla sa devina receptiva atingand-o ~i producrnd sunete delicate.

Comportamentul teritorial

Multe animale i§i apara teriroriul pentru a-si mentine accesulla hrana, mancare, adapost §i spatiu pemru a se reproduce. Teritoriile pot fi mari sau mici, derinure de un singur animal sau de un grup de animale. Canrecul pasarilor sau executarea unor lirnitiiri ale teritoriului ii avertizeaza astlel pe porentialii rivali ca nu trcbuic sa inrre in respectivul tcritoriu, evirand contlicte §i even male rani fatale.

Pisicile

Majorirarca pisicilor swu soli tare ~i :i~i pasrrcaza un teritoriu allor. Ghepardul parruleaza in propriul teritoriu §i 11 marcheaza prin stropirea C1.1 urina a copacilor ~i a alror puncte de reper. Mirosul specific avertizeaza alri gheparzi sa nu parrunda Inauntru.

Comportamentul social

Animalele sociale traiesc in grllpuri. Indivizii colaboreaza pemru a gasi rnancare, pentru a se adaposti ~i pentru a-si ingriji puii. Grupurile sociale variaza de la baneuri de pesti, al carer unic scop e apararca, pana la socierati de albine rnelitere, a caror organizare sociala atecteaza existenta fiecarui individ.

Pescarusii eu trei degcre

Ca rnajoritatea speeiilor de pescarusi, pescarusii ell trei degete i~i fae cuib pe proerninenrele stancilor. Fiecarc pereche de pasari apara un mic reriroriu de pe acea sdndi, indeajuns de mare penuu ca femda sa I~i poata depune ouale §i cre§te puii.

Ajurandu-i pe ccilalri

Cainii salbarici africani sunt anirnale sociale care se ajura rcciproc. Masculii au grija. ~i de puii alrora, ai unui Frate sau ai unor rude apropiate. In felul accsta, ei le sporesc catcilor sanse]e de supravietuire.

Agresivitatea

Anirnalele manitcsta agresivitate fafa de alri membri ai speciei atunci cand se afla in cornpetitie pentru hrana, apa, adapost sau parteneri. Unele animale tolosesc coarnele, altele folosesc dintii sau ghearele, altele lovesc.ln multe cazuri, anirnalele i§i manifesta intentiile, ceea ce poate reduce primejdia ~i preveni ranirea,

Masculu] e

Femela este receptiud din punct de vedere sexual Ii se rostoyoieste

Pasarea-paradisului

Majontatca pas:1rilor au anumire scmne care indica currarea. De celc rnai rnulre ori, masculii au un penaj mai viu colorac dccat femelele, ceea ee se obser va cel mai bine 1a rnasculul din spccia pasiirca-paradisului. Masculii se intrec pentru favorurile femclei prin flunuarea penelor lungi ~i strigare puternice.

Agresivitatea in inreriorul speciei Bighornii se folosesc de coarne pcntru a levi arunci dind concurcaza pentfu parreneri. Casrigarorul luprei obtine un statut social superior §i mai multe femele. Agresivitatea de acesr fel are un ritual aparte ~i nici un mascul IlU e in peri col de a fi ranit.

Agresivlracea intre specii

An imalele POt dcveni agresive fa~a de membrii alror specii, atunci cand acestca Ie ameninra sau le ataca .. Uncle animale manifes~a anumite semne caracrerisricc de pericol, de cele mat multe ori modificmdu-s: dimensiunca in sensul cresrerii acesteia, pentru a avertiza inamicii. Acest peste-arici i~i umfla earpul ea pe un balon §i i~i rididi ~epii.

Konrad Lorenz

(1903-1989)

Zoologul austriac Konrad Lorenz a fost primul care a srudiar comporramenrul animal. Ca parte a srudiului sau despre componamcntul individual ~i de grup. Lorenz a descoperit imiratia. Lorenz a c2.}tig~r in cch ipa un Prcmiu Nobel In anu11973.

Intr-o colonie de insecrc sociale, a~a cum sunr albinele, exista anumite grupuri care executa anumite activirati. Intr-o colonie de albine, 0 singura fernela depune ouale, In timp ce femelele sterile de albine lucratoare au grija de tincret, aduna mancare ~i apara colonia. Masculii fertilizeaza rnatca.

Organizarea in grupuri mari Multe spccii de pesri inoata In asa-nurnire

bancuri. Un banc de pesti se misca ~i se Secriune

inroarce la comanda, ca ~i cand ar fi un numit trdntor srupul de albille

singur organ ism viu. Pradatorilor le esre -----.....,......,.---------

asrfel foarrc greu sa se concenrreze asupra ~; . GENETIC4. INsEcTE MAMIFERE PASARI PASARI PE~TI

unui singur individ.!!!!!!!!!! CA.NTA.TOARE

89

ANIMATIE ~I DESENE ANIMATE

DESENELE ANIMATE SAD FILMELE DE ANIMATIE sunt mme in care desenele sau modelele par vii. Acest efect este obtinut prin usoare moditicari ficutc desenului sau modelului intre cadrele peliculei. Filmele de anirnatie au aparut pentru prima data in secolul XX ~i aceasta arta s-a dezvolrat concomitent cu filmele create prin imprimarea imaginilor pe pelicula: acum se folose~te animatia digitala pentru crearea de efecre speciale in filrne. Desenele animate au, de obicei, un subiect comic, desi animatia poate fi folosita, de asemenea, pentru a crea un mediu stimulant pentru constiinta in cazul unui mesaj serios.

Animaric prin figurine

Cu aceasta metoda, animatorul creeaza personaje din argila sau din alt material. Pozitia personajelor este schirnbara purin in fata camerei intre cadrele filmului, creand

as~fel . . a de miscare.

Figurina de argila

Pozui« este schimbatd manual inainte tie inregistrarea urrndtorului mdru.

Chuck Jones

Animatorui american Chuck Jones (1912-2002) a desenat atat pe Bugs Bunny. cat 1i multe alte personajc cunoscute din seria "Looney Tunes" a Frarilor \X'arner. Acosta ~i-a regizar primul sau film anirnat in anul 1938 1i a realizat 300 de filmc de-a lungul vierii, ca~tigand trei premii ale Academiei.

90

secoent« prin care personajul se intoarce.

Wallace & Gromit SW1t creatiile animarorulu i britanic Nick Park ji au aparut in mai rnulte filme prerniare. Figurinele din plasrilina au mai putin de 15 em inalrirne. A fost nevoie de un buger de 1,3 rnilioane de lire srerline ~i 0 echipa de 2S de animatori, modelisri operarori de camere de filmcr pemru realizarea filrnului A Close Shave.

Pozitii-cheie

in mod traditional, una dintre cele rnai dificile operatiuni in ceea ce privesre animada apare atunci clnd trebuie redara vorbirea unui persona]. Anumire pozitii ale buzelor ~i gurii, nurnire .poziui-chcie" erau create

pentru fiecare cuvdnr rosrit. Asrazi, sc folosesc cornpurerele penrru a u~ra aceasta activitate.

Animatia pe computer

Animatorii folosesc compmerele pentru a desena imaginile dintre incepurul ~i sf:1r~itul unei actiuni, ori pentru a imbunarati sau schimba imagini dcsenate manual. Acum, cornputerele pot genera un film inrreg, ca de exemplu Toy Story (1996), cat §i efecte speciale impresionante.

Aladdin

Aladdin (1992) a fosr unul dinrre primele filme de animatic realizate eli ajuroru] computerului, Desi personajele au fost desenate manual. au fost folositc programe tridirnensicnale pentru a cia na~tere efectelor de lumina, textura

~i miscarc, precum secvenp _. ." APARATE DE

in care apare lava. !!!!!!!!! FOTOGRAFIAT

Tom si jerry

Hanna- Barbera

Animarorii american i Bill Hanna (1910-2001) ~i Joe Barbera (n. 1911) au crear rnultc dinrrc cele mai populare pcrsonajc de seriale de anima tie. Primul lor film, numir Puss Gets the Boot, a fost difnzar In 1940 ,~i ii avca ca actori principali P" Tom li Jerry, rivalii pisica ~i soarccc. Alee personaje create de acciasi autori sunt Yogi Bear si familia Flintstones.

Animatie pe celuloid

In cazul acestui tip de anirnatie, animatorii executa eel putin 12 desene pentru fiecare actiune. Fundalul, care de obicei nu este in miscare, este desenat pe hartie, Animatorul deseneaza personajele In rniscare pe folii de celuloid (pelicula de plastic transparenta), astfel inch nu este nevoie sa se deseneze din nou par rile care nu se rnisca intre cadre, Fundalul este vizibil prin

foliile transparente de celuloid, Vopsele fo!05;te pentru

a adduga culoare

desenat pe bartie.

Se deseneaza .>: un bdiat pe ~~.-/"

folie. ,......

~Fo!ie transparcntd

.ruu., llij

{~1"->1f

'~~

-,:t .

F~

Familia Simpson

Familia Simpson

Man Groening a creat Familia Simpson pe cand Inca era clev, public:l.nd desenul ca banda desenata intr-o revisra, Serialul animat si-a facut ceburul la televiziunca din SUA, in 1989, li de atunci a devenit unul dintre cele mai populare seriale de desene an imare ale Povestile subtile sunt concentrate pe Bart ~i pe familia lui.

DISNEY, WALT

FILME $1 PRODUCTIE DE FILM

PICTURA ~1 DESENUL

ZIARE SI REVISTE

ANIMISM, oezi RELIGII. ANKARA, vezi TURCIA

Antarctica este aproape in intregime acoperita de un strat gros de zap ada, in anumite locuri chiar de 4,8 km grosime. Acest strat contine 90% din zapada pamantului, si 80% din apa potabila. Marile calote glaciare Ronne ~i Ross sunt formate acolo unde stratul de gheara se intinde deasupra oceanului.

ANTARCTICA

Cu POLUL SUD situat in centrul ei, Antarctica este continentul unde bate eel mai mult vantul, cel mai rece si cel mai sudic. Ultima regiune de pe ' pamant care trebuie explorata nu este impdrtici in tari, dar sapte state au revendicat teritorii ai~i. Tot~si, in 1959, Tratatul Antarctic a suspendat aceste revendicari ~i a stabilit faptul ci acest continent trebuie folosit doar in scopuri pasnice, Singurii locuitori ai Antarcticii sunt oamenii de stiinta care lucreaza in statiile de

, , ,

Relief

cercetare.

H

B

c

G

A

---

2

'5

Antarct ca Mar e

6

7

8

-'-

-'.

..~ .... -----

Sectiunea transversals a Antarcticii

Lantul l11UfltOS Transantarctic desparte conrinentul Calota gLaciard

in Antarctica Mare ~i Mica. Dcsi parnantu] de uesticd a Antarcticii

dedesubr este puti n inalt, grosimca ghcrii de {AnJantica

deasupra accstuia face din Antarctica, continenrul eel mai inalt, ell 0 inaltime medie de 2.100 m. Calera glaciare s-a format prin depunerea zapezii de-a lungul u1rimilor 100.000 de ani ?i reprczinra 90% din gheata de pe glob.

Lantul Transantarctic

Calota glaciard esticd a Antarctieii (Antarctica Mare)

Caleta Ross

A

Aproximativ 6.000 km de la puncrul A la punctul B

B

qCEANUL NDIAN

OCEANUL PACIFIC

POLUARE

..

OCEANUL ATLANTIC

EXPLORAftE POLARA

DATE ESENTIALE ANTARCTICA

SUPRAFATA 13.900.000 km"

POPULAT'E 4.000 de cercetarori internarionali

NUMAR DE TARI Nici una l'UNCTUL CEL MAl iNALT Masivul Vinson, 5.140 rn

GROSIMEA MEDIE A CALOTEI GLACIARE 2.450 m

J

Ghetari

Curenrii de sub rnarile calote glaciare ale Anrarcricii provoaca dislocarea unor bucati gigantice de gheap., dinrre care cca mai mare poate avea 200 k111 Iungime. Top acesti ghctari enormi pc masura ce SUl1t purtari de vant spec nord se fUP incer ~i se wpesc. Doar 0 crcimc din partea

superioara a unui ghe~ar sc vcdc deasupra apei,

Antarctica are zone vulcanicc. Un vulcan acriv, Muntele Erebus, se afla pe Insula Ross, in vdrtul Calotei Glaciare Ross. Face

parte din lanrui munros Transantarctic, care include varfuri de pin a la 4.570 m inaltirne.

Turism

Vasele de croaziera, in fiecare an, aduc in jur de 9.000 de oameni in fiecare an sa vada coasta ~i natura salbarica a Antarcticii. Acum cxista un hotel pe Insula King George. Turisrii care sc aventureaza pe ghea~a trebuie sa poarte haine izolanre ?i ochelari de protectie irnpotriva lurninii orbitoare.

Turisrii se adapostesc intr-un craniu de balen •

VIATA SALBAtI!;A POLARA

VULCANI

91

ANTIBIOTICE, vezi MEDICAMENTE • ANTIGUA ,)1 BARBUDA, ve z i CA RA I BE

APARATEDE FOTOGRAFIAT

o CUTIE in care nu intra lumina, cu 0 gaura sau cu 0 lentila la un capax ~i cu 0 banda de film fotosensibilla ccalalta, acestea sunt componentelc traditionale ale unui aparat de fotograflat. Pentru a face 0 poza, fotograful indreapta camera catre un subiect ~i apasa un buren. Acest buton des chide pentru scurr timp obturatorul din spatele lentilei. Lumina reflcctara de obiect trece prin lenrila ~i ajunge pe ffim sau pe un cip digital, generand astfel 0 imagine.

Aparatele digitale

Aparatele digitale nu folosesc film, In locul acestuia, imaginea este capturata pe un cip fotosensibil. Forografiile sunt afisate instantaneu pe un ecran al aparatului §i pot fi srerse dad nu sunt agreate, Irnaginile pot fi transferate intr-un computer §i printare.

Prelucrarea digitalii Poate fi reglatd

Dupa cc 0 imagine a fosr calitatea

stocara pe un aparat digital poate fl rransferara intr-un computer. De aici, poate fi printata pe harrie fotografid san rrirnisa prin Internet. Programe speciale permir preiucrarea forografiei ji dau forografului posibiliratea sa controleze foarte binc

Aparat digital

imaginca.

alimenteazd cu energie.

Lentilele

Diferite Ientile produc diverse efecte vizuale. 0 lentila superangulara permite sa apara in fotografle 0 portiune rnai mare din cadru de cat 0 lentilii normala. 0 lentila pentru zoom poate executa un prim-plan al unui subiect aflat la distanta.

Lentila "ochi de peste" '

deforrneaza imaginilc, creand un efect impresionant. Aceste Ientile sunt derasabile.

Lentil. ncrmald

Lentila superangulara

~

Buton reglmoe obturator ji viteza jilmului

pentru expunere

Lentila

Bli!

Senzor peruru

blif

Bliturile

Bli~~l asigura lumina ncccsara pentru forografiile execurare dupa Iasarea scrii sau cand exists purina lumina, Blirul este controlat electronic, declansandu-se in morncnrul in care se deschide obturatorul.

!l

·~a"

.Z-~-- - . ~ r,- -111- --,~~nT ~

descoperire lentild

o oglinda trirnitc lumina de la lcntila Ia vizor in [imp ce este obrurarorul inchis.

Componentele unui aparat foto

Calitatea unei fotografli se poate controla prin folosirea butonului de reglare a obrurarorului §i vitczei filmului, blitului §i prin reglarea disrantei focale. Imaginea finala va depinde de tipul de film introdus In aparat, cantitatea de lumina care intra In lentila §i de durata expunerii la lumina a filmului.

Apararul de 35 mm

Cele mai cunoscurc aparare SlU1( cele de 35 mm, denumite dupa latirnea filmului folosit. Acesrea SUIl[ aparate mici si usaf de foloslr. Adesea au funcrii sup1imenc~re prin care sc regleaza automat 1a variatiile luminii ~i la distanra pentru a asigura de necare data 0 fotografie clara.

Declansator

Vizor

Lumina intra prtn lentil«

Apararul foro cu vizare prin obiectiv (SLR)

SpIC deosebire de alre apararc, ceea ce se vede prin apararul SLR esre chiar imaginca care se irnprima pe film. Oglinzile din inrenorul vizorului corecteaza imaginea ell susul in jos care vine de la lentila.

LUMINA

MATERIAL PLASTIC sr CAUCruC

Lentils de

care se deschidc obruratorul, oglinda se ridica, perrnitand luminii sa ajunga pc film (rraiecroria lurninii csre redara de linia puncrata]

Tipuri de film

Astaz i, filmele din plastic se gasesc in dimensiuni ~i vitcze variate in format color sau alb ~i negru, ambulate sub forma de bobine sau placi, Viteza, data in cifre ASAIISO sau DIN indica viteza de reacric a tllmului la lumina. Un riou dispozitiv, numit "Siste~ de film

electronic': poate f introdus .... -

intr-un aparat de 35 rnm ~i poate stoca pana la 30 de imagini digitale, care pot fi rransferate intr-un computer.

film de 110 mm

film de 35 mm

Phd forografica

George Eastman

Un inventator american, George Eastman (1854-1932), a pus bazele firmei Kodak. in 1884, a produs prima bobina de film, iar in 1888, prima cameracurie, facimd din Iorografie un hobby accesibil. in 1889, a folosit 0 pelicula de celuloid transparent penrru imaginile primului film.

Istoric 1822 Francezul joseph 1839 Englezul William 1948 lnvcnrarorul Anii '80 Apare
Niepce executa prima Fox Talbot executa un american Edwin Land prototipul primului
In sec, IV 1. Hr. esre forografie pe 0 coala de procedeu prin care se pot consrruiesre primul aparat digital.
descoperita "camera aliaj din plumb ji cositor copia forografiile. ararat foro instant, 1986 Este lansat
obscurii": accasta consta acoperira cu bitum, comercializat de apararul de unicd
intr-o camera intunecata in 1895 Fratii Lumiere, din Polaroid Corporation, Folosinfii.
1839 Colegullui Franta, t~i patenteaza 1992 Apare formaml
Niepce, Louis Daguerre, camera/proiectorul care 1956 Se inventeaza 0 jpg, un fisier
prefareaza procedeul folosea pelicula din camera care comprimat pentru
penuu inregistrarea celuloid perforara pe inregistreaza imaginile stocarea imaginilor
imaginilor r= cupru. margini, peneru ghidaj. pe doua role de banda digitale,
video magnetic a_ FILME SI PRODUCTIE

FOTOGRAFIA

STICLA TELEVIZIUNEA VIDEO

CULOARE

92

INvENT II

·~-----~Aparate de fotografiat ~~~~~~~~

Primele aparate Cutid/dce.l

Obturator ap.1,..,tul

Imaginea este proiectatd inuers

.In 1835, aparatul lui Fox Talbot avca nevoie de un timp de expunere de peste

Aparacul ell vizare prin obiectiv (SLR) trebuie focalizat, iar filmul avanseaza manual

Aparatul de 6 x 4,5 em esre mic, usor, de marimc medic.

la jurnaratca XIX a fast primul model vandur publicului.

Apararul SLR automat este dotat ell un mccanism pentru incarcarca ~i bobinarea filmului.

Apararul de 6 x 6 em genereaza 0 imagine de forma patrata, folosita de multi profesionisrl.

Aparatul subacvatic are cornenzi usor de folosit la adancime.

Aparatul panoramic permitc, eu dispozitive de reglat mari, prin rorire, 0 expllnere de 360°.

Kodak Autographic Special din 1918 a fast prinrre primele aparate ell negativ flexibil.

Aparate de 35 mm

Aparatul Ensign al anilor '30, eli vizor lateral, era foarte popular, mal ales penrcu fotografia sportiva,

~ ~ ,'!ll ~ ~~~

, '... ~ ---

~

Aparatele compacte au distanta tocala fha ~i bli~ incorporat.

~ - -

/_ JIi ~

c ..... ".

Aparatcle compacte avansate sunr adesea derate cu lenrila pentru zoom, care contera mai multa flcxibiiitate.

'40 reflects inrrebuintarea tot mai larga a plastie'ului.

Zoom controlat de // motor

- ..

~ c~ -:. IW

. ~\

.u: ~ \

Apararele Leica au fast prirnele care au folosit film de 35 mm, ell format mic.

Aparate pentru formate medii ~i mari

, , ..., -~ - -

~ ">,,;;;.. ~ Mu;'"" -- x' ••

"/-

4/r-

.. '"

," ,~

.. '

Apararele en relemerru, eu Ientile foeale rangefinder, sunt; .mai mici ~i mai u§oare.

Aparatele de 6 x 7 em genereaza 0 imagine rectangulara, ideala pentru peisaje.

Aparate speciale

Burdujul modified perspectioa

Apararul s-a ata~at un

burduf permite rnarirca

excesiva a imaginiL

Aparatul Polaroid produce a fotografie pe suport de hartie in cateva secunde

Camere

PUFa fotograftca Marcy, are obieetivul pe teava,

Debro pavro a fost 0 camera timpurie, Se invartea manivela pentru a lncepe filmarea.

"JvIdgaziile" coruineau trei role separate de film

Camera Technicolor eu trei role de film producea tllme de caliratc, :1n5:1 scumpe.

Parasolarui mat ferepe le~tilele de reflexiile parazite

Apararele de 6 x 9 em capreaza imagini de dirnensiuni rnari, rnirindu-le foarte dar.

Apararul de unica folosinra csrc user ~i se poate folosi doar 0 singura data.

Cameorderele

sunc carriere video de mana, folosite de multe persoane.

construit dupa apararele vrernii cu Ientile duble.

Imaginea se vede aid

posibila execurarea fotograftilor mentinand aparatul la inalrimea taliei.

Aparatul pentru formate mari foloseste plaei de film individuale pentru fiecare imagine,

Un aparat digital nu foloseste 111m, stocand imaginile pe suport digital.

Cine 8 realizeaza capturi in sueeesiune rapida.

93

APARATE DE ZBOR~IBALOANE

Dezastre aeriene

The Hindenburg, 1937

Mai multc dezastre acricnc i-au facut pe oameni sa-si piarda increderea in dilatorii1c P'' calea aerului, Aparatele de zbor esuau de obice: din dou a motive: pentru ca nu pureau fi coritrolare P" vreme rea si penuu ca hidrogenul intlamabil exploda. Asrazi, acronaurii foloscsc mulr mai sigurul heliu, ill invelisuri speciale de nylon. Chiar §i asa, rrebuie sa fie prudenri in eeea ce privesre vremea.

Ferdinand von Zeppelin

Contele german Ferdinand von Zeppelin (1838· 1917) a inceput sa cxpcrimcnrczc calatoriile pe calea aerului In 1891. in 1900, a consrruit prima aeronava, un aparat de zbor rigid, de 128 m, numit LZI. in rirnpu! Primului Razboi

Zborul cu balonul cu aer cald necesita condirii de cer senin, cu briza usoara, Vantul prea puternie pune in perieol balonul in timpul decolarii ~i aterizarii,

tncalzesc aerul care va umple balonnl.

ZBORUL, ISTORIC

..

Tipuri de aparat de zbor

Aparatele de zbor folosite in scopuri practice au putut fi construite doar dupa ce a fost inventat motorul usor, cu ardere interna, Primele aparate de zbor erau de rip "non rigid" (sc mai folosesc ~i astazi). Acesrea au fost urmate de cele "rigide" §i de mai putin intalnitele aparate de zbor "sernirigide"

Alcituirea unui aparat de zbor modern

Componenra principala a unui aparat de zbor este incinta cu heliu. Gazul este introdus u~or sub presiune pentru a mentine forma invelitorii impermeabile. Aparatul de zbor este stabilizat en ajutorul derivei §i al ampenajului. Echipajul calatore§te intr-o nacela prinsa de partea interioara a incinrei cu gaz.

Incinra ell gaz a aparatujui rigid de zbor esre convtruira pe un cadru rigid. Acesr scheler conrinc compartirnente ell heliu.

a IJaionetuiui

~~"""~"'SJ.l'ship ;00 HL

Naceia (aparar de zbor semirigid)

Apararele de zbor nerigide sunt alcaruire dinrr-un inveli.5 textil flexihil de care nacela cste suspendata eu ajutorul unor franghii.

La inceput, baloanele au fost folosire in misiuni de recunoasrere, in timpul Revolutiei Franceze, §i din nou in Razboiul Civil American. In timpul celor doua razboaie mondiale, baloanele se "'~'H~ .. _~~ la depisrarea tintclor penrru atacuri aeriene §i in ridicarea de baricade pentru apararea oraselor impotriva apararelor de zbor,

Baloanele

Baloanele pentru cercetare ~i meteo

Penrru a studia fenomenele care se petree tn srraturile superioare ale atr-tosferei, se rrirnir baloane rnctco umplute eu heliu. Acestca po ana insrrumenre care mascara temperatura, vircza vdntului ~i rrimir rezulratele 1a 501

Festivaluri ale zborului eu balonul Astaz.i, zborul ell balonul este un sporr Indragit. Vara, pasionat.i se aciuna, ell ocazla festivalurilor, pentru a se bucura de priveiistea a zeci de baloane colorate zburand in acelasi (imp. Uncle haloane aparrin unor companii ~i sunr construite In forma produselor pe care acestea le ccmercializeaza, Hind un instrument de publici tate.

(imp ce se lmbarca echipajul.

5 Echipajul introduce eli putere aerul cald in balon penrru a·1 menrine pe [inia de piutire .

GAZELE

JOHNSON, AMY

APARATELE DE ZBOR ~I BALOANELE sunt cunoscute drept mijloace de zbor mai usoare decat aerul deoareee, in loc de aripi, aeestea folosese 0 incinta uriasa eu eompartimente eu gaz sau aer Iierbinte, care este mai u~or decat mediul inconjurator; Aerullmpinge balonul in sus asa cum apa impinge in sus 0 minge cu aero In 1783, frafii Montgolfier au reusit primul zbor eu om la bord realizat vreodata, zburand eu un balon eu aer eald deasupra Parisului. Baloanele se deplaseaza dupa directia vantului. Aparatele de zbor au motoare ~i

pot £1 pilotate. In zilele noastre, aparatele de zbor sunt folosite pentru filmarea aeriana ~i patrularea coastelor; iar zborul in balon este un sport foarte popular.

in rimp ce se umple ell aer cald.

ATMOSFERA

GALlLEO GALILEI

RENA~TEREA

VREMEA

94

o curie de sue, prima forma de balon ncconvenrionala.

Elefant complet, eu IT?mpa ~i privire rnirara!

APARATUL URINAR

URINATUL ESTE 0 ACTIUNE pe care 0 inrreprindem in ficcare zi, fara a ne gandi prea rnult la asta. Urina este un lichid rezidual produs de aparatul urinar, care este format din rinichi, uretere, vezica urinara ~i uretra. Cei 2 rinichi regleaza nivelul hidric din organismul nostru ~i filtreaza substanrele reziduale din sange. Pe rnasura ce sangele trece prin rinichi, materialele reziduale sunt extrase din el pentru a forma urina. Doua tuburi lungi, numite uretere, transports urina catre vezica urinara, de unde este eliminata din

organism, prin uretra.

Cum tunctioneaza rinichii

,

Fiecare rinichi este divizat intr-o zona externa, corticala, §i una interna, medulara, undc se produce urina. Adt cortexul, cat ~i medulara contin aproape 1 milion de unitati de filtrare minuscule, numite nefroni. Nefronii filtreaza lichidul din sange pe rnasura ce acesta trece prin rinichi ~i apoi il proceseaza, Substantcle folositoare tree inapoi in patul vascular, iar cele nedorite torrncaza urina.

Medulara

Nefronii

Fiecare nefrou cste format dinrr-un tub lung, care are 0 srrucrura In forma de cupa la un capa.t, structura numita capsula Bowman. Lichidul rrece In capsula Bowman ~i inainteaza de-a lungul tubului, uncle substantc]e folositoare, precurn glucoza, sunt reabsorbite.

Glomerul

Secriune prin rinichi

Glomerulii

Ficcare glomerul (plural. glomeruli) esre format dinrr-un nod de vase sanguine mat in interiorul capsulei Bowman, Presiunea sanguina ri dicara detcrmina icsirea lichidului din singe .~i trecerea acestuia in glomerul ~i apoi in capsula Bowman. Pcrctii glomerulului actioneaza ca un filtru. Apa, sarurile ?i alre molecule mid pot rrcce in rubii nefronului. dar celulele sanguine, nu.

Carl Ludwig

Fiziologul german Carl Ludwig (1916-1995) a elucidat In ruralirate rnecanismele de funcrionare a rinichiului, El a demonstrat ca, 'odara ajuns In interiorul rinichiului, sangele este filtrat prin glomeruli, in capsula Bowman, inaintc de a f concentrat in tubii lungi ai nefronului, pentru a forma urina. Apoi,

aceasta e elirninata din organism .

96

Rinichii ~i vezica urinara

Cei doi rinichi au 0 culoare rosu-rnaronic, forma de boaba de fasole, dimensiune de aproximativ 12,5 em ~i sunt atasati de peretele dorsal al abdomenului. Ureterele absorb u~or urina din rinichi §i 0 transporta catre vezica, un de aceasta este stocata, Vezica se deschide catre exteriorul organismului prin intermcdiul uretrei,

Aparatul urinar femel

Glanda suorarenai.i

Rinichiul deept in sectiune

Vezica

Apararul urinar mascul

Pcretele

uezicii

Urerra merge de-alungul penisului pana la exterior

Uretra masculina Uretra este mai Illnga la masculi, decar Ia femele. Uretra masculului trece prin mijlocul penisului. In organismul mascul, are doua roluri: rransporra urina de la vezica in timpul urinarii ?i are rol in reproducerea sexuata, transporrand sperma, in nmpul ejacularu.

urine

Sectiune transversa/if prin uezicd, pentru a euidcntia peretcle muscular

Ureterul transporta urina de la rinichi la vczica

Vezica urinara

Ureter

Urina esre produsa conrinuu de catre rinichi. Vezica stocheaza urina pana la momentul potrivit pentru a fi eliminata, La baza vezicii, 1n dreprul orificiului catre uretra exista doua inele musculare numite sfinctere. Pe rnasura ce vezica se umple, vezica se contracta pentru a preveni scurgerile.

)..'-- . \~ Dializa renala

Dad. cuiva nu-i rnai functioneaza rinichii cum trebuie, produsii rcziduali roxici se pot acumula in sange, Imbolnavind gray persoana. Blocajul renal poate fi tratat prin dializa renala, acest procedeu folosesre un rinichi artificial (aparar de hemodializa) penrru a "curara" sangele.

Vezica se dilat,i

Sjinctere inchisc. __ ---"~_A"

Peretde Umplere

ControluI vezicii

Fiecare dintre noi paate decide d.nd doreste sa urineze. Unul d inrre rnuschii sfincterului se relaxeaza doar atunci dnd ii esre impus acest [ucru. Inva~am sa ne conrrolam accst sfincter inca din copilarie.

Golire

Echilibrul hidric

Peste jurnarare din organismul nostru este apa, Penrru a funqiona cum trebuic, organismul

nostru trebuie sa-§i pasrreze Transpiraiic

continurul de apa la un 200 ml

nive! constant. Torusi, Fccnle

d 200ml

apa se pier e constant

din organism prin urina §i pe alte cai (vezi in dreapta). Pemru a echilibra aceste pierderi zilnice, trebuie sa bern apa eu regularitate.

Piele 400m!

Pl.imdni 400m!

Urine ],200ml

..

CORPUL UMAN

MUSCHII $1 M1~CAREA

D1GEST1A

LICHIDE

MEDICINA

APATRID, vezi AFRICA DE SUD, ISTORIC. APEDUCTE, ucz: PORTURI ~I CAl NAVIGABILE. ARABIA SAUDITA, vezi STATELE DIN GOLF.

ARAHNIDE, vezi PAIANJENI ~I SCORPIO:-'Jl. ARBALETE, vezi RAZBOIUL DE 100 DE ANI. ARHlyfEDE, vezi FORTE ~I MI~CARE

ARGENTINA, CHILE ~I URUGUAY

PARTEA DE SUD a Americii de Sud este ocupata de trei tari: Argentina, Chile ~i Uruguay. Situat intre oceanele Pacific ~i Atlantic, cel mai sudic punet al Americii de Sud, Capul Horn, se afla la doar 1.000 km de vartul nordic al Antarcticii. Odinioara parte din Imperiul Spaniol, toate cele trei ~ari inca prezinta influente europene. Bogatele lor resurse minerale au permis atingerea unui anum it nivel de prosperitate, insa toate se bazeaza pe economii agricole ~i au trecut printr-un sir de guvernari instabile.

Relief

Dorninand vestul regiunii, Anzii forrneaza 0 frontied aspra intrc Chile ~i Argentina, Teritoriul fierbinte ~i umed al Gran Chaco acopera partea de nord-estsi se transforma spre centru in pa~uni inalte, numite pampas, La sud

de aces tea §i de plaroul arid al Patagoniei se afla insulclc batute de vant ale Tarii de Foe,

Pampasul

Cunoscure de asemenea §i sub nurnele de Entre Rios, pa~unile naturale ale parnpasului acopera aproape 20% din Argentina ~i se intind la nord, ajungand 111 Uruguay, uncle 75% din reriroriu sum pasuni manoase. In general, pampasul Sf bucura de veri ficrbinti, ierni blande. multa ploaie. sol adanc ~i foarte ferril, ceca cc face aceasra zona ideala penuu agriculrura # pentru crqrcrea vitelor Ii oiler,

C

A

D

2

Formand 0 banera intrc Chile Ii vecinii sii estici, Bolivia ~i Argentina, vastul Ianr muntos ,,1 Anzilor se intinde pc 8.000 km. Aproape jurnarate din varfurile acoperire de zip ada sc inrind de-a lungul lungii granirci rasaritene en Argentina, incluzand muntele Aconcagua, un vulcan stins, care.Ia 6.960 m, esre eel ruai inait varf din America de Sud.

9

10

Mai mult de 75% din popularia zonei se trage din europeru, care, [n secolul XX s-au murat mai ales din Iralia

sau Spania. Mul~i dinrrc europeni s-au casarorit ell americani basrinasi, dand najtere I. metisi, persoane de rasa mixta. Precum stramosii lor, rnajoritatea locuitorilor sunt romanocarolici ~i foarte apropiari de farruliile numeroase. Multi dinrre ei sunt proprietarii uno; afaceri de succes,

12

Barbae ji copilla fesrivalul de Pasri

Deserrul Atacama

Fierbintele desert Atacama cstc unul din cele mai aride locuri de pc glob. Acopera partea nordica a fa~iei de ccastii chiiiene si primesce mai putin de I3 em3 de precipiratii pe an. De cealalra parte, deserrul Patagoniei, in sudul extrem al Argentinei, aproape de Antarctica, estc 0 inrindere uria~a de stanci reci ca ghea~a ~i maturate de vanturi,

9"C

2rc

762mm

Clima

Forma alungitl ~i ingustii a acestei tari ii of era 0 clima extrem de variata. Dqertul ~i rnuntii din nord fac loc vailor fertile eli veri calcic §i uscatc

ji ierni blande li umcdc, Varfurile andine argentiniene din sud ji gherarii Patagoniei sum acoperiti

de zapadi pe toara durata anului, nordul esre mai cald ji rnai umed. Uruguay are clirna bland" ~i placura,

97

Argentina

:=:r Argentina este eea mai mare ",~"""""",."""" tara din America de Sud,

dupa Brazilia. Este separata de Uruguay prin estuarul Rio de la Plata, unde este situata eapitala, Buenos Aires. Argentina estc una dintre cele mai bogare tari din America de Sud, eu parnanturi fertile, bogate zacaminte de minereuri ~i 0

foqa de rnunca bine pregatita. Cu toate acestea, anii de instabilitate politica au generat mari datorii externe, care au dus la eolapsul economiei in 200 1.

Agricultura Agricultura genereaza aproape 60% din vcnirurile din export ale Argentinei. Tara este un mare produciror de grau, orz ~i porumb care cresc foarte bine in pampas, fiind al treilea producator mondial de soia. Prucre]e, in special porrocalele, se dezvolta de rninune in conditiilc climci prierenoase, iar strugurii se culriva penrru Yin.

Gauchos

Gauchos sau vacari.i, Juri ~i independenti, hoinaresc calare in pampas de mai bine de

300 de ani, avand grija de

vite §i de cai. Cci moderni lucrcaza mai ales in estancias uriase, sau fcrme, stapanite

de proprietari de pamdnr bogari, aeolo unde cresc animale ,i repara garduri. Gauchos sunt =r=v

in conducerea cirezilor ?i sunt eroii nationa]i ai Argentinei.

98

ARGENTINA, CHILE ~I URUGUAY

Cuplu dans and tango

Asczata pe coasra de sud a Atlanticului, capitula Argentinei a fost un important port comercial inca de la tnfiinrarea sa, de catre spanioli, in 1536. Buenos Aires este un ora~ pro,'ipcr §i sofisticat, cu magazine scumpe, bulevarde frumoase,

cladiri moderne §i 0 veche catedrala impresionanra. Orasul cstc centrul guvernarii, industriei §i culrurii. Aproape 40% din argentinieni, cca 14.000.000 de loeuitori, rraiesc in capitala mctropojitana, supranurnira .Baires"

Cliidirile Guvernului

orzului in pampasul rodnic

Lasouri folosise

Populatia

Mai mulr de 89% din populatia Argentinei rraiesre In orasc si

metro pole ~i majorirarea se bucura

de un nivel de rrai ridieat. Totusi, suburbiile orasului, sau a~a-nwI~itele orillas, ilustreaza contrastul izbuor dintrc siiraci ?i bogati, in aceste suburbii s-a nascur rangoul, la sfar§itul secolului XIX, dansul rradinonal

din Buenos Aires. Multc tango uri contin versuri care cxprima Irusrrarile imigranrilor veniti din Spania, Italia, Austria, Franta, Germania §i Marca Britanie, Acum, tangoul este celebru in

'"H"gI, ~ c~ ",%dill U'

I4/km2 populape rraiestc rural

in zonele urbane

Clarin este eel mai bine vdndut

ziar din Argentina

Ziare

In fiecare zi, tn Argentina, se publica peste 180 de coridiane, Majorirarea sunt in spaniola. insa sunr disaombile ~i ziarc in engleza, franceza ~i germane. in trecut, dictatorii au impus cenzura asupra mijloaceior media, iar astazi, purerea nu-i prornoveaza decat pe eel care ii susrin polinca.

Aproape 30% din forta de rnunca lucrcaza in industrie. Textilele. producria de alimente 1i de produse chimiee sunt dorninante, Tara foloseste propriile resurse de petrol si gaze ~i poseda bogate zaciminte de mlncrcuri.

Insulele Falkland

Marca Britanie si Argentina s-au Iuprac penrru srapanirea insulelor Falkland sau insulelor Malvine Ind. de cand britanicii Ic-au revendicar de la spanioli, In 1833. In 1982 a fast tnabu~ira 0 invazic argenriniana. a insulelor, care au 1"3.1113.S 111 posesia britanicilor.

DATE ESENTIALE ARGENTINA

CAPITALA Buenos Aires

SUPRAFATA 2.766.890 Km'

POPULATIE: 37.500.000 _

LIMBA PRINCIPALA spaniola

RELIGIE DOMINAl'lTA crestinism

.MONEDA Peso argenrinian SPERANTA DE VIATA 73 ani

PERSOANE PER MEDIC 370

GUVERNARE democratic mulriparrira

ALFABETIZARE ADULfI 97%

Alimentele

Carnea de vita de inalta calitare, produsa pe tot cuprinsul Argentinei, esre folosita ca baza pentru rnulte fduri de mancare din regiune, cum ar fi empanadas, sau savuroasele produse de patiscric ell carne tocata. Toate resrauranrele au gratarc sau parriliadas. Ca 0 alternativa mai iefuna la carne, multi oarneni mananca mici g;:ilu~te

din carrot, numite noquis, introduse de imigrantii italieni.

Invatimantul

Nivcl~ alfabeuzarii in Argentina cste ridicat, educatia in ciclurile primar ~i secundar Hind gratuite. 1nvatam~tnntl esre obligatoriu pentru top copiii tnrre 6 ~i 14 ani. Peste 0 treirne dinrre elevii urmcaza mai deparre eursurile uneia dintre cele 4S de univcrsirati ale Argentinei. Buenos Aires are eea mai mare universitatc din America de Sud, eu 140.000 de studenti.

Aceste femei lucreazd tntr-o fohricd in care se ambaleazd pette ji din motive de igienfi trcbuie 5a poarte bonete.

Insulele Falkland

Chile

ARGENTINA, CHILE ~I URUGUAY

a=J Tara intinsa ca lungime _ ~i cxtrcm de ingusta ca latime, Chile mascara, in cea mai lata regiune, doar 430 km. Majoritatea chilienilor rraiesc In 0 ra~e, in valea centrala, in tre muntii jo§i de pe coasta, la vest impunatorii Anzi, la est. Coasta sudica, rece §i zbuciumata de furtuni, esre flancata de mii de insule in ale carol' ape prospcra pescuitul, Chile are 0 economie putemica, hazara pe resursele sale naturale: zacaminte, fructe, produse marine §i lemn.

Santiago

Asezata in inirna ~arii, capitaIa esre un oras modern ~i rumulruos. Orasul li suburbiile adaposresc aproape cinci rnilioane de [ocuitori. Santiago estc cunoscut pentru traficul inrens ~i pentru una dintre cele rnai mari densitari de raxiuri din iume. un taxi la 100 de locuitori. Aproape 3.600 km de autostrada panamericana tree prin Santiago, i11511 nivelul ridicar

ale srnogului de deasupra orasului ingrijoreaza ecologistii,

Cdteva dinrre cele 14.500 de autobuze ale capiralei pe Bulevardul Campama

AGRICULTURA

~rfl~EJZ:l~~:

I

DATE ESENTIALE CHILE

Mapuche

Descendenti ai primilor locuitori ai Arnericii de Sud, indienii mapuche, mai sunt cunoscuti ~i sub numelc

de araucanieni. In jur de 675.000 de mapuche rraiesc in regiunile centrale ~i de sud ale \arii. Sunt de religie romanocatolica ~i vorbesc atat propria lor lirnba, cat ~i spaniola. Indigenii mapuche au luprac penrru independerud indo din sec XVI 1i inca se opun guvernului chilian. in nordul tarii mai triiesc ~i indieni quechuu ~i aymara.

Densiturea populatiel: 20/km2

84%-

16%-

Popularia Populatie

urbana ruralii

Cuprul

Chile se afla pc primulloc in lurnc la productia de minereu de cupru, derinand aproape 20% din zadiminteJe cunoscutc. Valea ccntrala, care se inrinde pe 1.600 krn, are cea rnai

mare exploatare subterana de cupru din [urne, la El Teniente. Chuquicarnara, In asprul

desert Atacama, esre una dinrre cele mai mati mine de cupru din lurne. Tara produce. de asernenea, fier, aur ~i argint.

Yin

Viile planrare initial de colonistii spanioli In secolu] XVI au bencficiar de verile uscate ~i calde din Valea Centrali. Astazi, aproape 320.000 de tone de vinuri chiliene rosii, din struguri Caberner Sauvignon. li albe, din struguri Chardonnay. sunr exportate In toata lumea.

CAI)lTALA Santiago

SUPRAFATA 756.950 lan'

POPULAT'E 15.400.000

Ln.!BA PRINCIPALA. spaniola

RELIGIE DOMINANTA crestinism

MONEDA Peso chilian -----

SPERANTA DE VIATA 75 ani

PERSOANE PER MEDIC 909

GUVERNARE democrarie multipartite

ALFABETIZARE ADULTI 96%

CAPITALA Montevideo

Pescuitul

Desi mai purin de till procent din popularia ~arii lucreaza

in industria pescuirului,

Chile esre pe primulloc in productia mondiala de pelte de consum. ina-lll an bun. SLIDt pescuite ~i procesate

in jut de 6.000 de tone de sardine, ansoa, macrou ~i sornon, Punta Arenas, de

pe marginea Stramrorii Magellan, in sud. este centrul industrial al rani.

~DATE ESENTIALE URUGUAY'

SUPRAFATA 176.220 Km2

POPULATI£ 3.400.000

LIMBA. PRINCIPALA. spaniola

RELIGIE DOMINANTA crestinism

MONEDA Peso uruguayan

Uruguay

~ Una dintre cele mai mici tari ale

~ Americii de Sud, Uruguay, este de asemenea ~i una dintre cele rnai armonioase ~i prospere. Peste 40% din popularia sa, aproape 1.449.900 de locuitori, traiesc in capitala Montevideo, portul principal ~i cel mai mare eras al rarii. Restul oraselor sunt imprastiate pe tot cuprinsul pa§unilor joase. Uruguay este ~i 0 tara cu un turism dezvoltar, mai ales datorira plajelor cu nisip fin §i vrernii bune.

Populatia In Uruguay exist. de II ori rnai multe oi, vire ~i cai decar locuitori. Majoritatea uruguayenilor au stramosi spanio]i li it alieni. Se bucura de prosperi rare mai ales datorira bogatiei rezultate de pe unna cresterii vitelor,

Lana

Trei sferruri din Uruguay esre campie verde, manoasa, care ofed un teren de pa§ul1at excelenr pentru cele 25.000.000 de

oi Ii cele 10.000.000 de vite. Aproape jumacatc din popujatia farii se ocupa cu agriculrura. Uruguay este al doilea producaror mondial de lana, iar texrilele din lana reprezirua 20% din exporturile uruguayene.

Hidroelectricitatea

Mai rnulr de 90% din electricitarea tarii esrc gene rata de centrale hidroelectrice. Cdc mai mari centrale se aHa pe principalele rauri ale Firii. Uruguay li afluenrul sau. Rio Negro, care se varsa amandoua in cstuarul Rio de la Plara. De-a lungul raurilor s-au instalat turbine uriase, astfel incat caderea apei genere;za curenr electric.

AMERICA DE SUD, ISTORIC

AMERINDIENII CRqTINISM DANSUL

DE~ERTURI

99

ENERGIE

TEXTILE SI TESATURl

ARHEOLOGIE

OMENIREA A FOST DINTOTDEAUNA fascinata de intrebarea cine suntem, de unde venim ~i de modul de viata al stramosilor, Arheologia este studiul trecutului, incepand t cu preistoria timpurie, folosind ramasitele stramosilor nostri ~i obiectele pe care acestia le-an lasar in urrna. De-a lungul a mii de ani, dovezile activitatii umane, cum ar fi focurile de tabara, gropile de gunoi ~i asezarile, au ajuns sa fie ingropate. Echipele de arheologi descopera aceste locuri si, sapand cu foarte mare atenrie, scot la iveala dovezile. Materialul este apoi conservat ~i studiat pentru a ajuta arheologul sa-~i formeze 0 imagine despre felul in care au trait ~i au murit oamenii din trecut.

Excavatiile

,

Pe santierele arheologice se sapa strat cu strat. Muncitorii indeparteaza strarul de suprafata ~i continua, descoperind niveluri mai vechi, la adancirni din ce in ce mai mari, Srudiul acestor straturi §i al obiectelor din de se nurneste stratigraBe.

Stratigrufia

Sco~and la iveala sanruri, puturi {ii ternelii, stratigrafia ofera informarii despre istoria unui loc ?i despre oarnenii care au locuit acolo, in zanele urbane, cum ar fi Londra, srrarurile de [a suprafafi se ridica datorita reziduurilor folosite la nivelarea terenului pc care urrueazii $.1 se consrruiasca. Deoarece ilusrreaza evoluria cronologica, srrarigrafia a fost folosi ra pentru datarca siturilor tnaintc de invenrarea metodei utiliza radio-carbonul,

Seqiune transversal a a unci excavatii, Londra

Istoric

1748 Descopcrirea Pompeiului.

1799 Un ofirer din armata lui Napoleon descopera piarra din Rosetta, eli hierogiife din sec. VI 1. HI'.

1812 Esre descoperit Abu Simbel,

Investigatiile

Obiectele ingropate sum fragile ~i se dererioreaza rapid dupa ce sum dezgropate. Pemru a le stabiliza, sum curatate ~i conservate. Esre consemnat

materialul din care sum alcaruire, inrrebuintarea §i sunt datate. Apoi

Corodorea s-a POt fi forografiate ~i

l/asui a fost ridicat de pe fundul rndrii cu ajutorul unei macamle

produs datoritd

expusc intr-un muzeu.

Cana de cosiror

1822 lnva\a\ii descifreaza hieroglifele egiprene.

1861 Evans ji Prestwich confirrna vechimea oamenilor §i asocierca lor eli animalele disparute,

1922 Howard Carter descopera mormantui lui Turankhamon.

1949 Apare metoda de datare ell ajurorul radiocarbonului.

1931 Louis Leakey incepe sapaturile la Olduvai Gorge.

Descoperirea Sirurile arheologice sum, de obicei, gasite In rimpul Iucrarilor de constructie, cercetand documente istorice, evaluari geofizice (studiul structurii solului) ~i incursiuni in teren (consemnarea obiecrelor de la supratata solului).

Cerate din epoca de fier, Anglia

Fotografii aeriene

Liniile verricale sau orizontale vizibile din aer, pot dezvalui faJiile de camp cultivat, caracrcrisrice agriculnmi din Evul Mediu, vechi drumuri, ziduri ~i pn~uri. Fotografiile aeriene facute rnai ales arunci cand soarele apnne expun mai dar suprafara solului, nivelul urniditarii ~i vegerana,

Tdrndcop

Unelte

Arheologii folosesc lopen ~i picon uri manuale pentru a indeparta pamantul de la suprafara. Apoi conrinua cu instrurnence mai mid, cum ar fi sondelc denture, Iingurirele ji misrriile pentru extragen::a obiectelor foane fr'gile.

romnnn cu dale

Descoperiri

Arheologii deseneaza sau forografiaz2 arrefactcle. Ei mascara eu grija ~i consemneazn formele, culorilc,

ornarnenrele ~i varsra artefacrelor sau trasanl.rile acesrcra. Acest lucru ii ajuta sa faea legarura

inrre diferire obiecre ~i siruri arheologice.

Arheologia subacvatica

Sirurile subaevatiee sunt mai dificil de excavat decar cele de pc useat datorita narnolului rniscaror sau nisipului, care redue viz ibilitarea. Torusi, in sirurile marine, marerialelc sunt eonservare muIr rnai bine, asa

cum a fosr lernnul vasului Mar), Rose. din secolu! XVI, care ar fi fast pierdur dad ar fi ramas pe uscar. Conser va rea poate consta in rratamenr eu apa, etan~are ell substante chirnice sau uscare atenra.

Pentru:n conserva lemnul, IIpa rece este pulverizntd peste vas timp de 20 de ore pe zi.

OA,\IENII PREISTORICI

Mortimer Wheeler Marele arheolog Wheeler (1890·1976) a fond at Institurul de Arheologie din Londra. Accsra a insriruit

noi rnetode de excavarc §i a facur cunoscuta arheologia prin inrermediul

televiziunii. in 1944, a devenit Directorul General

al Institutului de Arheologie din India §i a cercetat civilizatia din Valea lndusului.

1940 Arheologii descopcra picturile rupestre de La Lascaux.

1974 Donald Johanson descopera pe «Lucy", un umano id

primitiv. Australopitecus, un stramos

primiriv al ornului.

1891 Sum gasite tamaji\e ale lui Homo crecrus.

..

EVOLUTIA oxnn.tn

100

ASIA, TSTORIC

EpOCADE BRONZ

EUROPA, ISTORIC

EpOCA DE PIATRA

ARHITECTURA

~~"::JDE LA UN ZG.ARIE-NORI IMPUNATOR la 0 fabrid. Iunctionala, arhitectura este arta proiectarii unei cladiri. Acest cuvant se retera, de asemenea, la diteritele stiluri de constructie folosite de-a lungul istoriei. Privind schirnbarile din arhitectura, ne putem face 0 idee asupra timpurilor trecute: materialele disponibile, ralentul constructorilor ~i idealurile sociale pe care doreau sa le imp rime cladirilor publice.

Elemente arhitectonice

Principalele clemente structurale §i functionale ale unei cladiri sunt acoperisul, arcadele, zidurile, usile §i ferestrele. Arhitecrul combina cunosrintele sale practice din domeniul constructiilor cu sirntul imbinarii formelor, spariului §i luminii pentru a servi dt mai bine destinariei cladirii.

Cupola

Bolta in cruce, in care se intcrscctcaza doua bolri simple

Arcada rotunda

Arcada ~i bolta

o arcada esre 0 structura curbata sau ascutita care se intinde peste uri interval; trcbuic sa suporte grcutatea pererelui, podelei sau acoperisului de deasnpra, iar structura sa arcuira poate sustine greutari mai mari decat 0 suprafara plana. 0 bolra nu esre alrceva decar un cavan arcuit.

Europa clasica

Prin arhitectura clasica se inrelegc cea a vechilor greci §i romani. Cladirile erau construite prin asezarea succesiva a pietrclor unele peste celelalte sau prin grinzi de sustinere §i coloane. Romanii au crcat, de asernenea, arcada, bolra, domul §i au folosit betonul pentru supraferele curbate

Folosirea betonului Iefrin §i solid. acest material a perrnis arhirecrilor romani sa acopere

spatii curbare

Dcscbidere Dom, 43m

~diametru

Ziduri cu 0 grosim« de6m---

Panteonul, Roma, Italia, terminat In eca 128 d. Hr.

102

Brunelleschi

Arhitectul italian Filippo Brunelleschi (1377 -1446) s-a lnrors la srllul clasic, respingind srilul gotic. Arhi rcctii din toara Europa i-au urrnat exerupju].

Simbolismul

Panteonul esre un remplu construir in cinsrea tuturor zeilor romani. Lumina intra printr-o deschidere larga din cupola ji se imprastie In interior, iluminand pererii curbari. Esre ca ~i cu.m tnrreg universul se invarre 111 jurul acestei cladiri, care simbolizcazd puterea

zcitatilor rornane.

Coloan.i corinticd

Invelis metalic at cupolei unei biserici din

Sorbona,

Franta, sec. XVII

Dompe baza

Ornamentele

La Inceputul sec. XX, multi arhirecti din Vest respingeau orice forma de ornamenr. Acesr lucru nu esre obisnuir, deoarece in alte perioade ~i culruri, ornamenrele abundau, ~i pana ~i eea mai mid. cladire avea anumire clemente decorative, care reflectau gusrurile proprietarului. Vechii greci, de exemplu, sculptau capitelurile coloanelor pentru a conferi 0 nota de distinctie celor mai presrigioase ciadiri. Ornamenrele erau bazatc pe stiluri, numite ord ine.

Strucrura de susrinere a acoperi~ului ell pante

Ordin doric

Ordin corintic

Arbaletrier principal (grinda in eli nata)

/

Grinzile orizontale intdresc structura

Domul

Domurile . acopensuri curbate, solide - erau la incepur construite deasupra palatelor li bisericilor drepr Insernne imprcsionante ale starutului cladirii. Adesea crau dificil de construir ~i au rezulrar in diferire forme: Dornul Pierrei, din Ierusalim, este semisferic; domurile in formi de ceapa sunr o trasatura caracteristica a mulwr cladiri ruscsri ~i bavareze.

Acoperisul

Teare acoperisurile sunt proiectate pentru a oferi prorecrie impotriva intemperiilor. Model,'] ji matcrialul folosit refleed dima locala: de exernplu, intr-o lara ell climat urned sunt acoperisuri eu pance, de pc care sa se scurga ploaia. Acoperisurile POt, de asemenea, sa fie ingenioasc ~i foarte frumoase, ca In cazul acoperisului unui castel bogar ornamenrar.

Stilul gotic

Acest stil european distinctiv a aparut in sec. XII §i a fost folosit mai ales pentru catedrale §i biserici. Trasarunle principale includ feresrre §i arcade ogivale eu vitralii elaborate.

Arcada gotiea bogat

Caredrala veche Sf. Pavel, Londra, Anglia, 1087·1666

Inovatii

Ogivel~ ~i concrafcrrurile au fast inovatii care au permis bisericilor gotice sa se inalre mai sus decat a fost vreodata posibil. Arcadele in ogiva pot susrine srructuri mai grele ~i mai inalre decar arcadele ovale. Contraforrul este un element de sprijin exterior; se exrinde in jos ~i se indeparteaza de ziduri, rransferand greutarea pe sol ~i aducand un sprijin suplimenrar acoperisului

sau peretilor,

Contraftrt oblic

ARCHITECTURA

Asia de Sud-Est §i Orientul Mijlociu

Srilurile arhitectonice traditionale ale Asiei si Oricntului Mijlociu au ramas neschimbate secole de-a ;andul. Arnbele erau puternic intluentate de religie: budisrnul ~i hinduismul in Asia de Sud ~i islamisrnul in Orientul Mijlociu. Stilul cadirilor era determinat de clima ~i de marerialele aflace la dispozitia constructorilor locali. Templele de lemn ~i rnanastirile se construiau in China ~i Japonia inca din secolul al VII-lea.

Pagoda in sril

aurit.i

Asia de Sud ~i Est

Multe dinrre trasaturile caracteristicc ale arhirecrurii din aceasta zona provin din India budisra. Un exempln In acest sens este pagoda multi-etajara, un templu care pare sa se intinda due eer. Mai intai a fost construita in Japonia ~i China, dar s-a hazar pe cloporrurele remplelor indiene timpurii. 0 caracterisrica importanta a numeroaselor cladiri asiatice consta in formele pline de fanrezfe ale acoperisurilor,

Barocul §i Neodasicismul

Stilul baroc a aparut in Europa la incepurul sec. XVII. A introdus cladiri cu ornamentatie bogata, forme cornplexe §i iluminare irnpresionanra. A fost urmat de stilul neoclasic, care a resuscitat traditia clasica, mai ternperarii. Acesta din urma a fost in mare parte 0 reactie la excesul barocului.

Biserica in sci! neodasic, Franta, 1764

Le Corbusier

Le Corbusier a fosr pseudonimul folosit de arhirectul franco-e1vetian Charles Edouard jeannerer (1887-1965), eel mai influent arhitecr al secolului XX. Le Corbusier a promovat intrebuintarea materialelor noi ~i a noilor tehnici de consrructie. Cladirile sale ingenioase erau caractcrizacc prin forme

gCOlllctricc plane §i adesea severe.

Istoric

26501. Hr. Se proiecteaza pirarnida ell treprc in Egipt.

82 d. Hr. Se construicsre Colosseumul in Roma. Zeci de arcade de piarra sustin zidurile acestei arene de piatra.

690-850 Cladirile isIamice timpurii se consrruiesc in jurul currilor,

1100-1500 Se consrruiesc biserici gotice In Europa.

cca 1420 Incepe, in Iralia, Rcnastcrca: arhirecrii se inrorc la valorile elegante ji ordonare ale clasicilor.

cca 300 i. Hr. Apar remplele-rnovila budisre in India.

Civilizatiile americane

,

timpurii

Aztecii, care ocupau teritoriul ce acum se numcste Mexic, din secolul XIV pana in sec. XVI, au construit piramide inchinate zeilor lor. La Tenochtitlan au fost gasite ruinele a cinci temple distincte, construite unul deasupra celuilalt, noii conducatori construind temple din ce in ce mai mari in acelasi loco

predomin.i mode/de geometricc

Arhitectura islamica

In ~iirile islumice, celemaiimportanteclidirisunt.de regula, moscheile si mormintele.l'vfoscheea reprezinra cenrrul cornunitatii musulrnane, spatiu] unde au loc rugaciunile in grup. Este fermata dintr-o sala de rugaciunc eu acoperis boltit ~i 0 curte. 0 alta trasatura caracteristica este prezenp minaretului, de unde credinciosii sunt chcmati la rugaciune.

Secolele XIX §i XX

Descoperirea de rnateriale noi ~i Ioarte trainice a facut posibilii construirea de cladiri care adesea aveau un stil foarte original §i modern. Ajutati de tehnologia avansata, arhircctii au apelat la sticla, otel §i beton pentru a-si exprima viziunea asupra arhitecturii moderne.

Cladirea Opcrci din Sydney, Australia, 1973

Calotele sferice intrepatrunse Profilul impresionant al Operei domina Golful Sydney. Acoperisul cladirii, format din calote tntrcparrunsc, din beron armat acoperit eu dale sclipitoare, seamana ell 0 corabie eu pdnzele in vanr.

Sec XIX Revolutia Indusrriala: materialele prod use In mas a transforrna consrrucriile

Otelul

Ca urmare a inrroducerii orelului armar s-au eonstruit, pentru prima dara, structuri foarte lnalte. Cladirile precum Empire State Building, ell 102 ctajc, au un schelct de otcl, care sustine greutatea cladirii,

Empire State Building, New' York, SUA,

1931

[onrte simple

granit

Zgarie-norii

Inveutia lifrului ill secolul XIX a facur pracrid soluria zgarie-norilor, care au aparut pentru prima data in Chicago, SUA. in anul 1880. .Astazi, majori tatca sunt construiti pentru mari eampanii: acestia transmit perfect ideea de boga~ie, statura imp-maroarc ~i P" tcre.

Arhitectii

Un arhite~t proiectcaza 0 cladirc ~i supravegheaza lucrarilor de construcrie. Arhirectii de succes devin foarte populari. Pana de curand, arh itcctii desenau foarre muite schite pentru a instrui construetorii ~i inginerii. Astazi, acest lucru se realizeaza eu aju-orul cornpurerului,

Anii '20 [ncepe Modcrrusmul Internauonal, caracrerizar prin tumun din sticla ~i otc] ell acopcris plan ~i case a1be.

Anii '70 Se dezvolra Postmodernismul. EI se refera la srilurile trecute folosind muir umor. Culorile vii sunt foarre popularc,

Anii '90 Arhiteetura prictcnoasa ell mediul inconjurator reflects preocuparea penrru mediu, economisirea energiei ~i rcciclarea.

BISERICI SI CATEDRALE

CLADIRI SI CONSTRUCTII

MOSCHEI

103

••••••••• .... , ....

••••••••• •••••••••

•••••••••

ARIel

~I ALTE INSECTIVORE

ORDINUL INSECTIVORE (cei ce .se hranesc cu insecte) cuprinde peste 370 de specii, inclusiv arici, cartite, soareci de camp ~i tanreci. Majoritatea acestor mamifere, mai ales soarccii de camp, sunt foarte active ~i sunt nevoite sa manance aproape constant pentru a supravierui. Au vederea slaba, dar un simt olfactiv foarte bine

,

dezvoltat. Ele se bazeaza pe miros pentru a-si

identifica prada, torrnata din viermi, melci ~i alre insecte. Insectivorele au dinti ascutiti pentru a se purea hrani cu nevertebrate. Aricii ~i unii tanreci sunt protejati de ace.

Botullung are multe musziti cu rol senzitio, pe care ariciui Le jfJi{)sepe pentru a sr orienta roi pentru a-si gasi mdncarea.

De obicei, 0 }emela da nastere fa pui de doua ori pean

Cartitele

,

Carritele traiesc sub pamfmt, intr-un sistern de tunele pe care ~i le sapa singure. Sunt foane bine adaptate pentru aceasta viata, avand un corp compact, picioare scurte, ochi mici ~i urechi care nu depasesc conturul capului. Sunt active atilt ziua, cat ~i noaptea, durand hrana care e fermata din viermi, larvele insectelor ~i carabusi.

Blana nu creste intr-un sens anume, ceea ce if permite cdrtitei sa se deplaseze in Grice tliree/ie prin tunele.

Musuroaiele de carti~a

Movilirclc de pamint, adesea numite rnusuroaie, reprezmta rezulrarul saparii tunelelor de cane carrite. Polosindu-se de runele rnici, vcrricalc, cilrtip impinge la suprafard pamancul care ii

puternhe pentru afiinarea

Picioarele cartitelor

Labele din fala sunt late. all gheare rnari ~i sunt folosite pentru sap at. Picioarele din spate sunt mal inguste, au gheare ascurirc ~i sunt tolosirc pentru a impinge pamanrul la suprafata.

Aricii

Ca majoritatea insectivorelor, aricii sunt animale nocturne, solirare, care nu stau impreuna de cat in perioada imperecherii, Fiecare adult are nevoie de propriul tcritoriu pentru a purea beneficia de toata hrana de care are nevoie. Nu roti aricii au tepi, cei europeni ~i aricii de desert sunt cei ce au capul §i corpul protejate cu tepi, pemru a-i apara de pradarori cum sum vulpile.

In timpul uerii, ariciul european depozittllZd nuirieruii sub forma unui strat de grasime subcutanat, la care apeleazd pentru a suprauietui pe pnrcursul iernii

Puii de arici ifi insotesc mama in cdutarea branei

~oarecii de c:1mp

Acesre marnlfere mid au un bot lung ~i picioare scunc. Sunt foarre activi ~i au nevoic de hrana in mod constant pentrll a supravictui. Soarecn de camp sunt extrem de agresivi ~i se vor ataca unii pe ceilalri daca sc intalncsc. Multi pradarori ii cvita din cauza mirosului respingator pe care tl emana secreria produsa de glande specializate.

'[epii aricilor

Un ar ici european are aproape 5.000 de repi, Accstia sunr de fapr fire de par rransformare in rubi ascuriri ~i tari, Aricii se nasc ell primu1 set de repi subtiri, sub piele. Acesr!a ies la suprafara In careva ore de la nastere. La varsta de doua zile, tcpii ariciului incep sa creasca.

Tanrecii

Cdc 30 de specii de tanreci traiesc dear pe Insula Madagascar. Uoii inoara, alrii se ca~lkl §i al~ii traiesc sub parnanr. Unii au ~epi, alrii arata aproape ca un ~oarccc de camp. Au multi pui, chiar §i 341a 0 singud fatare.

..

ANIMALE

Attm(~ (and e -, amcnintat, "

i Fiecarc dintre / lepi e comrolat / de rnuschi afltlfi in pielea ariciuiui.

De obicei, tepii stau intinsi pe corpul ariciului

Pentru d.-fi asioura protcqic suplimcntani, ariciul se poate transjarma intr-un ghem spines.

Puii de arid rdmdn cu: mama Lor pand ia vdrsta de 7sdptamani

Soarecii de camp consurnd zilnic rndncare care depdjt}te

cu 130% propria lor

ARICIUL EUROPEAN

DENUMIRE ~TIINTIFICA Erinaceus europaeus

ORDINUL Insecrivora

FAMILIA Erinaceidae

RAspANDIRE Europa, spre est, Rusia, Mai nou, 111 Noua Zeelanda

HABITAT Teren agricol, suburbii, paduri si munti

HRANA Carabu~i, viermi, ornizi, alte nevertebrate, mamifere mici ~i cadavre.

DJMENSJUNE Lungime: 25 em

DURATA DE VIATA. 7 ani

ANIMALE, ETIOLOGIE

HIBERNARE

105

ARISTOTEL vezi GRAVITA'fIA

ARMATE

DIN TIMPURILE STRAVECHI ~i pana azi, rolul unei armate a ramas imotdeauna aeelasi

,

- sa ataee teritoriul inamie si sa apere tara de

, ,

ataeuri. Arrnatele lucreaza, de obieei, in

parteneriat strans eu forrele aeriene ~i navale. De-a lungul istoriei, soldatii pcdestri, denumiti infamerie, au purtat eea mai mare parte a luptelor, sprijiniti de trupe calare, denumite eavalerie. In zilele noastre, eavaleria a fost inlocuita pe campul de lupta eu unitati de taneuri blindate.

Grecia Amici

Ficcare ora~-sta[ greeesc avea armata sa proprie, Soldarii greci erau arar de apreciati, incat alte ~ari ii angajau penr[u a lupra pentru de.

Istoria armatelor

Primele armate din lume aparute In Asiria, Egipr, China si India erau slab pregatite civili nedisciplinati fiind obligati sa Iupte pentru condudtorii lor. Grecii antici au introdus serviciul militar obligatoriu ~i 0 instruirc riguroasa pentru armata lor de civili. Mai tarziu, romanii au infiinrar prima armata profesionisra (platita) pentru a-si proteja imperiul.

laSCd de gaz Echipament personal al SAS br-iranic

~ Cutir cu lamd fixa pur/at in teacd

.

I

Armata rnoderna

Trupele de luptii din prima linie au nevoie de rnulr sprijin. Inginerii, de exernplu, repara drumurile ~i podurile avariate pentru a ajuta trupele sa tread pe terenul accident at. Personalul de sprijin mai cuprindc doctori ~i asistente medicale pentru tratarea soldarilor raniti, furnizori de alirnente pentru hranirea arrnatei ~i experti In cornunicatii.

Recrurare

In anurnite rari, armata esre cornpusa integral din rccruri voluntari care se alarura armatei de buna voie peneru o perioada deterrninata de (imp. In alee rari. armata este cornpusa, ill mare parte, din recruti - adicd tined carora legea ie cere sa perreaci .. un anumir nurnar de ani in cadrul arrnatci.

Afl~ de recrutare al armatei britanice

Armelc modeme folosesc tehnologie avansata, asrfel ca trupele rrebuie sa He apte nu doar fizic, ci sa fie §i capabile sa ia decizii in careva fracriuni de secunda .~i sa foloscasca echipamenr foane complex, computerizat. Din acesr moriv, exercitiul rehnic esre a parte Ia fel de irnporranta a instruirii unui soldar ca ~i anrrenarnenrul ~i parada.

Armate teroriste Careodara, sunr infiintare armate de catre grupu;i de oamcni care sc lupta sl riistourne guveruul existent sau sa dobandeasca independenra penull ~ara san regiunea lor. Sustinarorii accstora ii nurncsc luprarori ai libertarii, iar acei care u se OplU1 ii numesc terorisri. Asrfel de grupuri rnonteaza deseori atacuri specraculoase cu bornba pentru a face publicirate cauzei lor.

Roluri pasnice

AtlIDCi cand 0 natiune se afla In stare de pace, armata ei are totusi lID rol vital de jucat. De exemplu, atunci cand au loc dezastrc naturale - pre cum currernure de parnant, inundatii sau foamete - o armata poate aduce medicamente ~i rnancare, poate restaura Icgarurile de comunicatii ~i de electricitate precum ~i alimentarea cu apa. Armatele pot de asemenea ajuta In stabilirea pacii In alte l"ari aflate in stare de razboi,

Mentinerea pacii

Pentru a separa paqile razboinice intr-un razboi sau pentru a menrine pacea odara ee un arrnisndu a fosr negociat, Natiunile Unite (NU) rrimit deseori forfe rnultinarionale care consrau in trupe din mai rnulte arm ate dlferire.

Kit de supravietuire SAS o. Ferdstrtht din

; ~

~. \~;:f:;~:~!e

\ .

I] I

,~ "- j

"'I _J

Aprmzdto) de foe Cremene pentru

din ore! aprinderea [oculu:

Unitati speciale

Majorirarea armatelor all unirari de erupe insrruire sa desfa~oare sarcini

specializate, precum rnisiuni de recunoa~tere ~i raiduri de sabotare In spatele liniilor inarnice, cornbarerea reroristilor si salvarea ostaticilor. Acesre unitari includ Bcrcrele Verzi ale armarei americane S1 Serviciul Aerian Special brirani~ (SAS). Centura

Emblema de pe easea unui ofiter italian

Epolerul unui ofirer britanic

Ofireri

o armata arc nevoie de un lanr puternic de cornanda, de la eel mai inalr pima Ia eel mai mic rang, astfel lncdr ordinele sa fie rransmise rapid ~i dar. Ofirerii sunt instruiti in conducerea ~i incurajarca trupelor lor. Rangurile ofirerilor sum aratate de simbolurile speciale de pe uruforrnele lor.

Raspunsul la criza

In perioade de criza, armarele trebuie sa reactioneze repede s i In mod ellcient. AYioane de marfa gigantice aduc hrana, camioane si chiar si rancuri mai miei In zona de criza, 'In [imp ce avioanele de pasageri adue erupe ~i alre tipuri de personaL

GRECI,(\. ANTICA

STAREADE RAZBOI

V~SE DE RAZBOI

ARME SI ARMURA

FEUDALISM

ARME

106

IMPERIUL KOMAN

NATIUNILE UNITE

RAZBOIUL RECE

ARME

Armele timpurii

Primii razboinici au luptat cu bite §i lame scurte, Lancile §i sulirele tincau inamiculla disranta. Proiectilele precum bumerangul permiteau razboinicilor sa atace pe oricine din raza sa de actiune. Pemru a lansa proicctilelc §i mai deparre, luptatorii au folosit prasrii sau arcuri.

Lama putea-ft din pintrd, bronz sau jter

Pumnulul, folosir In Iupra corp la corp, a fosr una dintre prirnele arrne

purernica, f()lositi In lupcclc mcdievalc.

PUTEREA ~I INDEMANAREA decid d.~tigatorul intr-o lupta tara arme, insa intr-o confruntare armata, [upratorul cu eel mai bun instrument de lupta c~tiga. De d.nd oamenii au inceput sa concureze pentru teritorii ~i hrana, razboinicii au cautat arme care sa le sporeasca puterea. Tehnologia, in evolutie continua le-a fumizat metale pentru sabii, iar energia nucleara a fost tolosita pentru prima data pentru fabricarea bombelor. Aceasta cursa a inarmarii a dus la aparitia de arme atat de putemice, incat 0 natiune care le foloseste are aproape garantat succesul in razboi, dar in acelasi timp lucrul acesta ar insemna distrugerea totala a teritoriilor cucerite.

Praful de pusca

Ceu mai marc realizare in domeniul rehnologiei armelor a venit din secolul XI\~ odara ell inventia armelor de foe. Acesrea erau alirnentare eu praf pusca, un explozibil. Dcsi destul de frague la inccpur, armele de foe au dcvcnir dupa purin timp capabile sa trirnita proiectile la mari disranre. Luprele se puteau purta acurn fa disranta.

Capcanele

Obiecte aparem inotensive sau suprafete sigure pot deveni diner-o data mortale. Luptatorii de gherila POt captura sau rani inamicii cu ajutorul firelor intinse sau cu ajutorul gropilor urnplute cu ~epu§e. Majoritatea capcanelor

mod erne se bazeaza pe explozibili. Minele anti-tanc Ingropate explodeaza atunci cind sunt lovite de vehicule: minele anti-persoana (AP) explodeaza atunci cind pa§esc persoane deasupra lor. Aparatele de zbor POt lasa sa cada foarte rapid un numar imens de mine AP .

Bornbe ~i rachete

o bornba este un recipient umplut cu material exploziv ~i cu un detonator pentru a dcclansa explozia. Ddlagra~ia cauzeaza un suflu leral, care imprastic bucari mortale din invelisul bombei In toate dircctiile. Rachetele sum proiectile care sum propulsare catre 0 tinta: acestea permit unci natiuni beligerame sa distruga inamicul fara sa riste viata nici rnacar a unui soldat.

Praful de pUjca

Nikolaus von Dreyse

.. Armurierul german Nikolaus yon Dreyse (1787-1867) a creat 0 anna mai eficace pentIu campul de lupta: 0 pusca, care tragea de doua ori mai repede decar cele de pana atunci, Trupele incarcau gloanrele aproapc de tragaci penr[u a purca [[age in poziric culcat, proteja~i de focul inamic, Armata prusaca a inceput sa foloseasca arma 10 1840.

Bombe inteligcnre

Bombe1e .Inrehgenre" sunt rachete la care focosul este direcuonar carre rinta sa ell ajutorul unui sistcm de ghidare culaser sau ell ajntorul unci hiir,i din computerui de bord. Uncle au camere video in van.

Materiaiui

explozio estc J

stocat aici

Fragmmtele Ac

de metal

provoacd

rdnigrave

Distrugerea in masa

Cele mai puternice anne pot disrruge un ora~ sau pot otravi solul unei Intregi natiuni, Aceste arme sunt atit de periculoase incat exista tratate internationale care au ca scop interzicerea acestora in razboaie, sau cel putin reducerea nurnarului lor.

Bornbardamenc aeriun in primul razboi mondiaL: la inccput bombele erau aruncate ell mana.

Masca protejeaza pfdmdnii

Costumul special protejeaza pieiea degaz

Armele nudeare

'Iestarea armdor nuclcare, 1995

intr-o bornba atomics, 0 bucarica de uranin de marimea unu i cub de zahar are aceeasi putere de disrrugere ca ~i un bloc de exploziv conventional de marimca unci case.

Bombele graYita~ionale Aruncate din aeronave, bombele graviranonale contin cantitati mart de explozibil, de fiind detonate la conractul CLl solul, Cele moderne se impart in rnai multe .jrombe de mid dimensiuni" care afecreaza 0 zona rnai intinsa .

Cum functioneaza 0 mina AP

Cdnc cineva calca pe 0 mina AP, presiunca declanseaza un proces care duce la detonarea unei inciircaruri explozive. Forta expioziei cste vcrticala, in sus, cauzind rani foarte grave. Accstc mine sunt create mai dcgraba pentru a mutila decat pcntru a ornori, deoarece 0 persoana ranita are nevoie de mai rm.lce ingrijiri decdt una moarra. ceea ce reduce resursele inamicului.

Armele chimice

Armele chimice ~i biolog.ice imprastie orrava sau agen~i infeqio~i, astrel incar inarnicul este

ranit fad sa i se deterioreze ,...-iliiii __ proprieratile. Victimele mor

incet, supraaglornerand inxritutiilc medicale ale inamicului.

ARME DEFOC

RAzBOIUL DE 100 DE ANI

..

ARME SI ARM URI

MIS CARL PACtFISTE

RAzBOAIE

RAzBOI MONDIAL, ALDOILEA

RAzBOI MONDIAL, PRIMUL

ENERGI~ NUCLEARA

107

Arme

Pistol de buzunar Colt

manupi trdgaci

Pistol automat Taisho, mcdificar Pistol Liberator, al

penrru folosue in zona arctics Doilea Razboi Mondial

Pistol automat Heckler and Kocli

'[eaua lansararului de projectile exploziue P~di de asalr eli lansator de grenade

Tancuri, bombe ~i rachete

Tanc de infanter ie, Al Doilea Razboi Mondial

Originea armelor

Primele arrne au fost runurile, folosire inca inainte de 1326, cum araca desene]e dintr-o

DE LA UN TUN ZGOMOTOS pilla la un 0 earte. La incepur, fierarii construiau teava din fa~ii de fier,

pistol de buzunar, toate armele de foe Mai sigur~, tunurile t~,rnare au

functioneaza dupa acelasi prindpiu: 0 a unui camp inccput sa fie folosire abia un secol

., de lupta prezintd rnai tarziu, cand cei care executau clopote

explozie controlata intr-o anumita parte tunurile in aqiune au 1ncepur sale produca prin urnplcrea unei

forme eu mecal Iichid.

a armei propulseaza un cartus sau un glome afara pe teava-----------"=~==""'--------

sau din magazie. Armele de foe au aparut in Europa, la Armele mici

inceputul sec. XIV; desi erau foarte fragile la inceput, ele Cartus cu Soldarii poarta arme de dimensiuni mici, pentru

., calibrul45 d d I A

au sehimbat maniera de desfa surare a razboaielor pentru uz in ivi ua. ceste arme usoare, compacte, pot

., avea un pat de sprijin pe umar sau pot fi dcscarcate

totdeauna. Armura nu putea sa opreasca gloantele ~i niei direct din mana. Majoritatea gloan~elor SLIDt pro-

zidurile eastelelor nu puteau sta in ealea ghiulelelor. Fira pulsate rapid, plecand dintr-o magazie incarcara In

ul prealabil. Unele sum foarte putemice: 0 pu§cii

arme, nici 0 natiune nu putea sa reziste m t tirnp unei rnodema poate trimite un giont la mai mult de

. . . ,,' 1 I Pistol automat

mvazu: inarrnate eu aeestea, popoare e europene au co 0- Colt 1911 Al 1.800 m.

nizat 0 mare parte a lumii.

Artilerie

IARMEDEFOC

o arrna poate fi descrisa prin calibru, diametrul orificiului prin care iese giontul din teava, sau prin greurarea carrusului. Carrusele de artilerie (arme de foe grele) sunt destul de mari pentru a distruge cladiri, Artileria include mortierele, eu 0 raza de actiune relariv midi, sau armele eu raza de actiune mai mare §i eu teava mai Iunga_

Tun Mountain Howitzer

Howitzer

Tunurile Howitzer

Un Howitzer esre un tun de camp, care poate fi tractar sau auropropulsar carre campu] de [upta. Teava ji catarca se afla incre married ji pistol. Proicctilele por fi trase la un unghi mare, astfel incar sa po ad zbura peste deal uri sau alre obsracole inainte de a ajunge la nmele inamicc.

Hiram Maxim

Invenratorul de originc americana Hiram Maxim (1840-1916) a crear prima mirraliera automata, in

1884. Armele Maxim

trigeau arar de repede incat, in Primul Razboi Mondial, soldarii nu rnai luptau calare, insa incercau sa se ascunda de gloante in tran~ee.

Centura eu

Munitia carruse pcntru

, ruirraliera,

Proiectilul tras de 0 arma, incarcatura Primul Razboi

exploziva §i mijlocul prin Mondial

care se trage sunt cunoscute drept munitie. Centur.: cu Primele anne aruncau pietre rotunde, 250 de propulsate pe ~eava cu praf de pusca aprins euartu," ajutorulunei sarme tierbinti, Incepand din I .. sec. XIX, dup.i introdueerea pu~tilor cu

teava, proiectilele au atins 0 forma

alungitii §i ascurita. Astazi, la

aproape toate armele rnari,

proiectilul, incarcirura

propulsoare ~i mijlocul prin care

se trage SlU1t a§ezare toate intr-un Carrus de

cartus de metal. pusca

tFOlositde

arrnd de calibrul 5,56mm

Glon] de mirraliera

109

Un pisrol esre u~or de ascuns sub Irnbracaminre ~i de dcclansar, Are o teava scurta, prin urmarc nu poate find foarte precis obiectivc tndeparrare, Este mai uti] in .upra la distanra mai mid. sau pentru

Magazia

Arma seruiaurornata

Pustile

Caneluri spiralare in interiorul tcvii pustii fae glonru1 sa se invarta in aer.Iucru care imbunarateste precizia. Pustile care sc incarca automat folosesc energia de la un glont tras pentru a scoare afara carcasa carrusului ~i pentru a-I incarca pe urrnatorul.

Anne automate

Puse pe automat, rnulre arme mici vor continua sa traga atata timp cat soldatul line rragaciul apasar.

10 cartuse sprijinite pe urndr

Conrrolul armelor Cariva civili rrebu ie sa poarte arme din motive de securitate. rragere la tinta, deratiz are ~i alte acrivitari. Cu toate acestea, armde sunt periculoase ~i, in multe ~ari, dennerea lor este controlata, Multe persoane cred ca acesr control ar trebui sa fie mal strict penuu a opri infractorii sa intre in posesia lor §i pentru a reduce numarul accidenrelor prin impuscarc.

Afi§ legar de siguranp uzului de arme, SUA

I Carrus

folosir pentru revolver de 44

..

ARME SI ARMURI

RAZBOAIE

RAZBOIUL MONDIAL, PRIMUL

ARME

ARME NUCLEARE, vez.i ARME • ARMENIA, veai REPUBLIC I CAUCAZIENE • ARMSTRONG, NEIL vez i LUNA

Lupraror din Benin Soldani din Impcriu! African din secolul XV purtau corsetc marlasare usoare drepr arrnura. Scururile din lemn de bambus erau Iesne de punar ~i prorejau [upratorii irnpotriva loviturilor rapide ale laneilor sau sulnelor eu varf de fier.

Pikula de bronz din Benin

ARME ~I ARMURI

IU..ZBOINICII DIN TRECUT ataeau eu sabii taioase, sulite aseutite, areuri zburatoare, seeuri rnortale si ciomege, Toate aeeste tipuri de armament sau arme puteau ueide, asttel incat luptatorii se protejau cu armura: invelisuri dure din lcmn, piele sau metal. Inventarea armelor de foe in seeolul al XIV-lea a fkut ea armura sa fie nefolositoare, intrucat placile metaliee sufieient de groase pentru a respinge gloantele erau prea grele pentru a fi purtate. Inca din seeolul XVI armele ~i armurile au ajuns sa fie folosite numai pentru parada. In seeolul al XVI-lea, armele si armurile erau deja strict pentru speetaeol. Soldatii moderni inca mai pot purta platose stralucitoare ~i sabii sau sulite la parade, dar le schimba eu pistoale ~i veste anti-glom pe cimpul de lupta.

Arme

Cele mai simple arme - barele - SlIDt prelungiri ale purnnului unui luptaror, en care pmea da 0 lovitura de knock-om de la 0 distanni mai mare. Majoritarea armelor de mana au ca scap sa raneasca prin taierea corpului. Sabiile, pumnalele ~i lancile indeplinesc acest scap In lupta en mana; sagqile ~i burncrangurile o fac de departe, omorand sau ranind dusrnanii care pot fi aproape in afara carnpului vizuaJ.

Armura

Armura trebuia sa protejeze imporriva armelor, dar trebuia sa fie in acelasi timp suficicnr de conforrabila pemru a purea fi purrata toata

ziua. Diferitele culturi au folosit,

In aceste scopuri, materiale variate, preenm pielea sau rnetalul.

aponezl Armura samurai lor era Blcutil din mulre budd de metal sau de piele ' legate imprenna ell

sireruri colorate. Armura a devenir mai decorara arunci cand arrnele de foe i-au elirninar valoarca de protcctic.

Cavaler european

Cavalerii purtau zale (cercun mcralicc inlantuirc] pentru a-i protcja. In sccolul al Xl'V-lea armuricrii au introdus placile rnetalice (armura blindati) pentru extraprotectie.

Cavaler european, 1300

Anne de aparare scu~u:jle~sunt fo~osite pcntru aFarare".Es~e .

po SIbIl sa fi fost uiventate de vanitoru .

preistorici ca ~i camuflaj pentru :

vanaroare. Mai tarziu, [uptatori! si-au .

legat scuturile de mana stanga ca sa sc

apere de taicrurile de sable. Scururile .'

din lemn ~i din piele erau.usoare si destu! de puternice pentrll a respinge

torul in afara de 0 lovirura d irecra de sabie.

Scur indian

Lama in jorma de semicerc

Capete de tig,-i cu pietre prctioase

Tabari, securi indiene din orel

Arme de atac

Pe parcursul secolelor, razboinicii au folosit diverse acme pentru diferite ripuri de lupra. Paloselc {sabiilc curharc] produceau raieruri letulc, dar sabiile drepte erau mai bune pentrll loviruri

adanci. Barele si topoarele rrebuiau sa fie gre1e ~i ascurirc, dar suficienr de scurte pentrll a le putea manevra cu usurinra. Pumnalele mici, usor de ascuns, erau deseori folosite penuu asasinarele secrete.

Shamshir, un palos indian clasic

ARME

IMPERIUL BENIN

INDIA, ISTORIE

]APONIA, ISTORIE

METALE

ST~RE DE RAZBOI

BASTINASI AUStRALIENI

EUROPA, ISTORIE

110

Armure compietd a unui cal cdntdrea 34 kg

Arrnura iraliand pentru cai 1570

Ciucurii de pe cap protejau fora calulu! irnpotriua mnsteior:

Talisman flcu t din clopotei de [upru.

Armura pentru animale

Armura africana pentru cal, precum cca a poporului fulanez din vesrul Africii, era din bumbae caprusit eu capac. In batalie, caii purtau de asemenea zale in jurul coastelor ~i in jurul capuiui. In

Europa, annura din metal penUll cal era scurnpa, si cavalerii deseori prorejau ell armura doar capetele cailor lor.

Armura modernii '[esarurile sintetice, precum nailonul, Ie of"ra soldatilo- si ofirerilor de politie mai muito prorecrie decar arrnura

subtire din metal. Vestele antiglonr sunt fabricate din

16 sau mai multe straturi de nailon. Un glonr se rurteste atunci cand lovcstc strarul exterior; straruriie inrcrioarc il incerincsc asrfel incat purtacoru] vcsrci este doar zgariat, ~i nu ucis sau ranit gray.

PISTOALE

sebie

Coif din hrom. celtic, Bmania, sec. L d. Hr.

Coif Inchis poleir, Iolosir in mmiruri, 15S5.

PIa rose

,

LJIUTiUe ell: catarame de JlU!t"L

Miliped asiatic gigant

ARl"lOLD, EVE vczi FOTOGRAFIA • AROME, vcz.i GUST ~I MIROS • ARTERE, vcz i INIMA ~I SISTEMUL CIRCULATOR

Clasificarea artropodelor

Artropodele au dirnensiuni variate, de la creaturi minuscule, cu 0 lungime de 0 fraqiune de milimetru, pana la artropode marine de dimensiuni mari, care cantaresc catcva kilograme. Exisra panu mari clase de arrropode: insecte, arahnide, crustacee §i miriapode. Insectele reprezinra cel mai mare grup ~i rormeaza aproape 90% din totalul artropodelor.

EXISTA PESTE UN MILION de specii de artropode, eeea ce Ie face eel mai mare grup din regnul animaL Ele traiesc in aproape orice habitat, de la crestele muntilor pana

in adancuri]e oceanelor. Artropodele sunt Ptii;;;enii

nevertebrate - animale fad coloana vertebrala. Ele au forme ~i dimensiuni foarte diterite, de la micile capuse pana la crabii de dimensiuni mario Corpul lor este impartit in segmente, cu capul bine delimitat cu antene

sau ochi. Corpul este acoperit de un .

h I izid d . 1 "1 Arahnidclc

exosc e et ngl , ar artIcu apl e Arahnidele includ paianjcnii, scorpionii ji

bil 1 .. 1 1 . v capusele. Au opt picioare, iar scorpionii

mo 1 e a e plcloare or e permIt sa folosesc pereehea anterioara pc post de clcsti.

se deplaseze si sunt responsabile P~ianjcniili seorpio~ii ;unt carnivore care

, traiesc mal ales P'' parnanr. Foarre des,

pentru denumirea lor. paianjenii i)i ornoara prada cu coltii veninosi, iar scorpionii se folosesc de acul plin ell venin.

ARTROPODE

cu corpul lat

Inscctele

Insectele rcprczintii eel mai ctcrogen grup de artropodc. EIe traiesc in habitare foartc diverse de pamanr sau de apa duke. Toate insectele au ~ase picioarc ~i majorirarea au aripi ~ ele sunt singurele arrropode care POt sa zboare.

Daua perechi de picioare pe fiecare segmenl al corpulai

Miriapodele Miriapodele includ milipecele ~i cenripedele. Acestca au

mai multe picioare ded.t oricc alee arrropode, unele specii prczcntand chiar ~i 200. Corpul lor esre lung ~i tubular. Traiesc in sol sau prinrre trunzele aflare In descompunere.

Homar european

Crustaceele

Crustacee]e euprind crabii, creverii .~i homariL Majoriratea rraiesc fie in mare, fie in ape dulci §i au einei pereehi de picioare, Hornarii ~i crabii au un exoschelet foarrc gros, iar unii dintre ei acing dirnensiuni considerabile.

Exoscheletul este campus In principa! din substanta rucmird chiiins,

Naparlirea ~i cresterea

Exoschelerul are 0 dimensiune fixa. Pentru a purea cre§te arrropodele rrebuie sa renunte le exoschelet sau sa naparleasca. Dupa accca, lor cre~te rapid, inainte ca un nou cxoschclet sa sc solidificc locul celui vechi. Procesul de naparlirc poarra numclc de ))mecamortozi incomplera" Tincrcrul. care poarta nurnele de nimfc, arata la edoziune ca nisre adulri de dimensiuni red use. Ei naparlesc de mai mulre ori inainre de a ajunge la dimensiunea de adulr.In "meramorfoza complera" anirnalul i~i modified arar forma, d.t ~i dimensiunea.

Exoscheletul

inve!ifl<! nim/ei

Exoschelerul unui artropod reprezinca invelisul extern care acopera Intregul corp, inclusiv ochii, antenele §i picioarele. El protejeaza ~i sustine muschii §i organele moi §i ajuta la retinerea apei.

Naparlirea

1 Lacusra si-a sparr vechiul exosehelet ji in cepe sa se elibereze de acesta prin rniscari bruste, incepand eu capul. Inamcc de accasra naparlire finala, nimfa a trecut deja prin patru procese de naparlire.

nimuricii

Carnivorele

Hranirea

Mulre arrropode se hranesc eu alre animale. De exemplu, paianjenul de gddina se hranesre mai ales eu insecte. Consumatorii de carne se hriinesc cu animale moartc, ci poarta numele de ncerofag. Crabul de nisip cstc un astfcl de cxcrnplu, hranindu-se eu eadavre de pasari ~i alee organisme aflate in dcscornpunerc in apropierea apelor,

Artropodele se hranesc cu tot felnl de matcrii vegetale §i animale, atilt vii, cat §i moarte. Unele artropode, cum sum chlugari~ele, au clesti cu care aduna rnancarea, iar altele i~i folosesc membrele anterioare. Multe au

piese bucale adaptate pentru taiat §i mestecat, in timp ce acelea care se hranesc cu liclude, cum sunt plosnitele, au gura modificara pentru supt.

Artropodele acvatice mici se hranesc prin filtrarea particulelor cu continut nutritiv din apji.

Erbivorele Unele artropode, cum este carabusul, se hranesc eu marerie vegetali. Adultii se hranesc eu rulpini, frunze §i muguri, in rirnp ce larvele mananca radacini.

Carabusul de camp Piiianjen de gradini cousumand 0 viespe

Panza !esutd in jurul

2Adulrul si-a scos pieioarele ~i a mare parte a corpului din jnvelisul vechi. Deja erqte in lungime, acum ca nu mal este constrans.

Exoschelet vechi, go!

Adultul Clfteaptd ca sange!e sa-i ajungd in aripi, inainte de a zbura

3Niiparlirea esre acum incheiata, Adulrul se odihnesre In timp ce noul exoschelet se intaresre, iar aripile i se

desfac. Vech.iul exoschelet, acurn gal

si fragJ, inca rnai csrc aga~ar de scgmcntul terminal aga~at de 0 ramurica.

Apararea

Deoarece artropodele au in general dimensiuni mici, ele reprezinta tinta multor pradarori. Exoschelerul dur, care actioneaza ca o mica arrnura, reprezinra prima linie de apararc. Unele arrropode, cum sunt milipedele rotunde, apeleaza la 0 forma pasiva de aparare atunci cand sunt arnenintare, rostogolindu-se sub forma unei mingi. Alte artropode au arrne speciale, cum ar fi repii §i clestii. Multe specii de furnici au pe abdomen glande care secreta acid formic, pe care 11 folosesc penrru a goni dusrnanii.

lnmultirea

RitualuriIe de impcrcchere ale artropodelor xunt foarre diferite. Fertilizarea po ate avea loe inauntrul sau in afara corpului femelei. De obicei, ouale sunr depuse, unele sunt pazire, iar alrele sunr ascunse ~i parasite. Tincrcrul anurnitor artropode, cum cste eel al paianjenului de gradina, reprezinra versiuni subdirnensionate ale adultilor numite nimfe. in alre eazuri, rineretul apare sub forma de larve diferite de adulti.

Grup de paianjeni de gradin5 nneri

'[epi ~i clesti

Unele arrropode au clesri 1i tepi pe care ii folosesc pentrtI a se apara de atacatori. Scorpion ii l~i folosesc clestii mari pcntru a prinde animalele. Apoi 1Ji folosesc acul phn eu venin pentru a-si paraliza prada,

Scorpion

FAUNA PE~TERILOR

FURNlCI SI TERMITE

..

CRABI SI ALTE CRUSTACEE

ANIMALE VENINOASE

112

INSECTE

LACUSTE ~l GREIERI

PAIAN]ENI51 SCORPION!

ASIA

INTINZANDU-SE DE LA ARCTICUL Inghetat pana la Ecuator, Asia este cel mai mare continent allumii. Este, de asemenea, un continent al extremelor, gazduind cel mai inalt punet de pe glob, Evercstul, cat ~i

eel mai jos, Marea Moarta, China este pra cu cea mai mare populatie, iar Federatia Rusa se intinde pana in Europa. Asia este despartita de America de Nord prin Marea Bering, iar de Europa prin Marea Caspica, Turcia ~i Muntii Ural. In sudest, continentul este margin it de 0 multime

,

de insule minuscule.

Tarile-insula

Doua \ari din Asia de Sud-Est, Indonezia ~i Filipir;e. au peste 20.000 de insule lntre ele. Majoriratea s-au format ca urmare a activitjitii vulcanice din ocean ?i din regiunea

ell vulcani acrivi. Asia de Sud-Est este predispusa la cutremure.

Relief

Mare parte din sud-vest ~i Asia Centrala este forrnata din descrruri aride, cum sunt Dcsertul Gobi §i eel sirian. Muntii Himalaya scpara nordul rnohorat de caldura reribiia a subcontinentului indian §i de padurile tropicale ale Asiei de SudEst. Asia are multe fluvii, incluzand Huang He, Mekong ~i Indusul, flancare de carnpii fertile ~i de viii.

Oceanul

Secriune transversala prin Asia Din Oceanullndian, In centrul lndiei, se Cam-pill ridica lantul Vindhya, ce, apoi, coboara spre Campia Gangelui, udata de apele izvoratc din Himalaya. In partea de

rasarit, muntii coboar a citre Lanru]

Marea Carnpie a Chinei; Vindhya

peste Marea Galbena, se ridica Peninsula Coree ana, aproape de Japonia, in Oceanul Pacific.

Everest

Marea Cdmpiea Cbinci

Peninsula coreean.i

Muntelc Fuji, Japonia

Lacul Baikal

Siberia, regiunea nordica a Asiei, are lacul eel mai veehi, mai adanc ji al optulea lac din lume ca intindere. Land Baikal, care conrine

mai mult de 20% din apa dulce inghepta a globului, are 0 adancime maxima de 1.637 m. Lacul se intinde pe 0 suprafatii totala de 31.468 km2

ARCTIC

Himalaya

Muntii Himalaya, eel mal inalt [ant rnuntos din lume, eu varfuri.e acoperire de zapada, formeaza o bariera naturale masiva intre subcontincntul indian ~i Asia de Nord. Acestia s-au format

prin incrcrirc acum un millen de ani, in

tirupul ciocnirii placii tcctonicc indiene ell eea eurasiatica.

CEA MAl MICA TARA Insulele Maldive eEL MAl INALT PUNCT Muntele Everest (China/Nepal) 8.850 m

DATE ESENTIALE ASIA

SUPRAFATA 44.680.718 km'

POPULATIE 3.700.700.000

NUMAR DE TARI 49

CEA MAl MARE TARA Fedcratia Rusa

eEL MAl JOS PUNCT ~annul Marii Moartc (Israel) 400 m sub nivelul marii

eEL MAl LUNG RAu Yangtze (Chang Jiang), (China) 6.380 km

eEL MAl MARE LAC Marea Caspica, 378.400 krn?

113

Zonele climatice

Asia are 0 gama foarte variata ~

de zone de clima ~i de peisaje. In Nordul Indepartar, Siberia este acoperita de tundra, unde pamftntul este in mare parte permanent ingherat. La sud de tundra se gasese padurile de conifere §i campiile deschise (srcpa). Asia Centrala §i de Sud-Vest este alcaruita, in special, din deserturi §i munri, in timp ee partea de rasarit cste acoperira de paduri de foioase, Padurile tropicale acopera portiuni extinse din sud §i slid-est.

Cmuiiliite a.-prejae nrborii chircit:

fi rari. Gheala /i z"!ipada rtgiunea timp de jumlitt1.te

Deserturile

Asia arc atat deserturi fierbinp, d.t ~i reci,

~i exists rnulre zone semidesertice, uncle anirnalele por sa pasci. Deserrurile din Oricntul Mijlociu sunt ficrbinti ~i uscatc in tot timpul anului ~i eli nopri reci. Deser mrile Gobi ?i Taklimakau din Asia Cenrrala au veri roride, insa sunr deosebir de rcci iarna.

Mlastinile

Mlastinile de 111angrove se gasesc de-a lungul multo-a dintre coasrele Asici de Sud, din India ptll1J in Filipinc. Mangrovele au radacini lungi care se intind, dand na~tere unei pad uri ce pare a fj pe picioroange. Taierile masive ~i poluarea disrrug rnulre paduri de mangrove.

Baiat israel ian

Popularia

Asia adapostqte dOlla trcimi din

popu latia globului, iar nataliratca

estc Inca in cre~tere in rnulte ~'iri. Majoritatca populariei traieste in rcgiunile de sud ~i de est ~i de-a lungul vfiilor fertile ale raurilor. Multi sunr agriculrori, desi din ee in ee mai multi migreaza can-e o rase]e in expansiunc, in cautarca unui lac de munca,

ASIA FAUNA

ASIA, ISTORIC

114

ASIA

conifere

Nisipul iuat de vantul puternicformeaZt{ dune.

. m'lngrovelor

ajl/fa fa fixarea solului Ji La preoenire« eroziunii caastelor in thrtpu.lfurtuniLot:

Pdpmi

If..

.Aft';; Soluri

W:~ ~~ mldjfmoase

, Stepele sunt echivalentul asiatic al pnmpasurilor fi preriilor din Americi.

In rundra extrcm de rece §i lipsira de arbori a Siberici, subsolul ramane inrordeauna inghept - stare cunoscura

ca lnghe~ permanenL Cu rcrnpcraruri mai joase de .io-c. acoperit de zapaJa intre sasc si zccc Iuni pc

an, sdpraf~p solului se dezmorreste numai vara si pemru s'c~r( rimp, Tund;a esre bogata 10 resurse minerale.

licbeni fi c.iteua jlori apar pentru. scurf limp in Lunde mai (dldu!e.

Taigaua

Taigaua siberiana, care se intinde la sud de tundra, estc cca m,11 cxt.nsa

padure de conifere a lumii. Principalii arbori sunt malidul, bradul, zuda ~i pinuJ. Primavara, taigaua esce in mare parte inundara deoarece se topesc cursurile inferioare ale durilor care curg in nord, in rimp ee muntii raman permanent inghe~a~i. Vara, unele tercnuri raman mlasunoase , in nmpul icrriii, taigaua inghea,a.

Stepele

Campiile larg deschise ale lvlongoliei ~i Siberiei de Sud sunt cunoscure sub nurnele de srepa. Virele pase in acesre regiuni vasrc ~i fara. arbon, care P" alocuri se transtorma in zone semideserticc. Pamantul csrc in general fcrtil ~i eu ajutorul irigatiilor, multe zone au devenit pamanr arabil productiv.

Temperatura medie este de 2JO°C, cu 2.000 cmi/m? de

Fara viernarneza Baiat japoncz

Padurea tropicala

Exisra paduri tropicale in India, Asia de SudEsr si in Filipinc. Acestea populeaza pancelc sud ice ale munrilor Himalaya ~i Burma (Myanmar), Peninsula Malay ~i panea de vest a insulei Irian jaya. Adaposrind 40% din roare speciile de animale li de plante, padurile rropicale ale lurnii sunr arneninrare deoarece oamcnii taie arborii pentru [crnn i ~i agricultura.

Resurse

Resursele naturale ale Asiei includ terenurile arabile, care otcra 0 ocupane penuu 60% din populane. li zonele

In care se poate practica pescuirul, in Oceanul Pacific. Resursele minerale includ arar petrol ~i gaze naturale din stare]e din Golf, cit ~i bauxira, cupru, carbune, diamanre, aur, fier, plumb, ma.nga.n, mercur, staniu ~i ritaniu.

CLIMA CONTINENTE DE~ERTURI

FAUNA ,DE CAMPIE

FAUNA LACURJ

PADURILOR TROPICALE

Arborii ip picrdfrunzele in iimpul iernii ca 0 nuisursi de protectic impotriua uantului fl'jrigului.

Padurile de foioase

Asia are desrul de purine zone eu arbori eu frunza cazatoarc. Foioasele apar mai ales in Asia de Esr, incluzand China, Japonia Coreea de Nord ~i Sud sau in zonclc rnai rcci, inaltc, cum ar fi rnuntii din Nepal.

MUNTI ~I VA'I

PA-DURJ TUNDRA

ASIA, CENTRALA

IN GENERAL alcatuita din desert arid ~i muntos, Asia Centrala este tormata din cinci tari. Drumul Matasii, un veehi traseu intre China, Orientul Mijlociu ~i Europa, treeea odinioara prin regiune dand avant industriei textile ~i fadnd faimoase in toad lumea paturile tesute manual din Asia Cenrrala. Din 1922 si

, ,

pana in 1991, intreaga zona, eu exccptia Afganistanului, a facut parte din Uniunea Sovietica. Sub stapanirea cornunista,

tarile au fost modernizate doar partial. Astazi, ins a, ea natiuni independence, ele se contrunta eu un viitor incert, In 200l, Afganistanul a avut legatura eu ataeurile teroriste de la 11 septembrie, din SUA, ~i a fost devastat de represaliile eu bombe ale Statelor Unite.

Relief

Mare parte din Asia Centrala este acoperita de doua deserturi calde, uscate: Karakum ~i Kizilkum. Restul teritoriului este format din lanturi muntoase aspre. Exisra doar 0 mica zona de pamant cultivabil, care a fost exrinsa prin irigarii.

Canalul navigabil Karakurn

Canalul navigahil Karakum sc consrruieste de [a Amudaria, unul dintre principalele riuri ale .Asiei Centrale, peste Deserm, Karakum. Va lega raul ell Marea Caspica, ce se afla la 1.400 km deparrare.

A

Multe popoare din Asia Central,

sunt nomade ~i migreaze imprcuna eu cirezile lor, in caurarc de noi tcrcnuri de pa~unat. Accsr:a traicsc In corturi rradirionale, care sc realizeaza de obic~i din piei de animale. Animalele

- in general oi ~i capre - le asigud carne, lapre, piei ~i lana, pe care acestia lc vand.

G

H S T

H

Kizilkum

Numele Kizilkum inscamna .nisipuri rosii" Accasta regiune dqertidl se gase~te la sud de MareaAral, intrc ranrile Sirdaria si Amudaria, aflate, aproape in intrcgimc, in U~hekistan.

In atara populatiijor nomadc, cxista putina populatie. Zona cste acopcrira, in general, de dealuri joase ~i de tinuturi sterpe, nisipoase.

A

Tian-san

Tian:pn, in traducere lirerala, inseamna "lviunte ceresc". Aeest lane de creste inzapezire sc desfasoara de-n lungul a 3.000 k:m din Kargazstanul de est pana in China. Cel mai tnalt

varf este Pobeda, cu 0 tnalume de 7.439 rn. Raurile de munte formeaza i largi Ji fertile, care sunt exploatate In ricultura.

27°C

-SoC

Clima

In aproape roata regiunea iarna este frig ~i vara foarte cald ~i useat. Prccipiratiile sunt scazute cantirativ ~i constante, ceea ce dauneaza agriculrurii. Reg-nnile montane sunt mereu rna.i reci dedit

ccle joasc ~i multe dintre vdrfuri sunr acoperite eli zapezi vesuice ~i ell ghe~ta.

115

Uzbekistan

Turkmenistan

DATE ESENTIALE TURKMENISTAN

Doar2% din pamantul arid

al Turkmenistanului poate fi

cultivat. Cu ajutorul irigatiilor,

se produc bumbac, fructe, grau

Ji legume. Multi locuitori rraiesc

in triburi nomade, cxistand

rnulta tensiune intre acestea, Turkmenistanul este al cincilea producaror mondial de gaze naturale.

Akhal-Teke Cunoscur. drept "vintul cerunlor', caii de curse Akhal-Teke

au fosr crescuti in sudul Desertului Karakum timp de secole. Rapiz.i, rezistenri, ~i binc adaprari 18. clima calda ~i aspra, Akhal-Ieke concureaza in cursele de cai traditionale ale hipodromului de la Ajgabat.

CAPITALA A~gabat

SUPRAFATA 488.100 km2

POPUI.ATIE 4.800.000

LIMB! PRINCIPALE turkmcna §i [USa R.ELIGlI DOMINANTE rnusulmana ~i

ortodoxa de rit vechi

MONEDA Manat

Covoarele

Timp de secole, Turkrnenisranul a produs covoare frurr-oase §i catifelate, in tonu ri de rosu, mara ~i grena. Femeile ~eseau manual fiecare covor folosind lana Fina

a oilor karakul. Se ~eseau covoare de difenre marirni, incluzand khali (mare), ensi (prq), cat ji cuverruri, saci,

genri ~i saculete,

MONEDASom

DATE ESENTIAU KARGAZSTAN

Kargazstan

• Dominat de muntii arizi Tian ~an, Kiirgazstan este 0

\ara predominant rurala, Doar 7% din teren cstc cultivabil. Jumatate este Folosit pentru cultivarea plantelor turajere pentru animale; pe restul pamanrului sum cultivate grau, fructe, bumbac §i tutun,

CAPITALA Biskek

SUPRAFATA 198.500 km'

POPULATIE 5.000.000

LIMBI PRINCIPALE kirghiza, rusa

RELlGIA DOMINANTA musulrnana

Populatia

Populatia Kargazstanului este alcatuita 57% din kirghizi. Resrul sunr majoritar rusi .~i uzbeci. Multi rusi emigrcaza

din cauza purernicelor sentimente narionalisre care s-au acutizat In

rara de la iesirea de sub stapanirca sovietica .. De asemcnea, exista tcnsiuni etnice intre uzbeci.

Aurul si mercurul se exploareaza pentru

eJ..."pOrt, impreuna ell miei cantitati de alre minereuri, incluzfuld nunereul de fier, cositor, plumb, cupro, zinc ~i bauxita, Kargazstanul are de ascmenca rczcrvc

de petrol, carbune ~i gaze naturale, iar n-ujtimea de rauri ~i lacuri reprezinta un potential deosebit pentru energie hidrcelectrica.

Afganistan

_ Afganistanul are 0 istoric lunga de razboaie. Dupa ani de lupte civile, Afganistanul a fost distrus §i mai mult de razboiul dus de Statele Unite "impotriva terorismului', in 2001-2002. Populatia Pa!itu este grupul etnic majoritar. Afganistanul este una dintre cele mai sarace ~ari din lume.

AGRICULTURA

~1~I~fllfr~5:

ASIA, ISTORIC

CAl COMERT SI INDUSTRtE

116

DE~ERTURI

• i Dqi 80% din

'" j Uzbekistan este

acoperit de stepa uscata ~i desert, zonele sale cu pamant Fenil ~i resursele de petrol, gaze naturale, aur, cupru ~i carbune fac din aceasta tara una dinrre cele mai bogate ~ari ale Asiei Centrale.

Se exporra tructe, gogo~i de rnatase §i legume carre Moscova. Uzbekistanul detine cea mai mare mina de aur din lurne,

Bumbacul

Uzbekisranul cstc al patrulca producator mondial de

bum hac. In oriee caz, sisremul de irigatii folosit pentnl culruri au afecrar enorm Marea Arai.

DATE ESENTIALE UZBEKISTAN

CAPITALA Taskcnr

SUPRAFATA 447.400 km-

POPULATIE 25.300.000

LIMB! PRINCIPALE uzbeka si rusa

RILl GIl DOMINANT£ musulmana ~i orrodoxa de rit vechi

MONEDA.SOm

Clddirea este

Samarkand

ClI 0 populace de 370.000 locuitori. vechiul oraj -Samarkand a fost odinioara cenrrul negorului eu marase din China. Astazi, prorlncria de textile din matase ~i burnbac inca este prineipala rarnura indusrriaia a orasului, Pinta Registan din Samcrkand ccntine clemente cxtraord.nare de arhirectura islamid. din sec. XlV.

Tadjikistan ul

~ Cea rnai saraca dinrre ~ fosteie republici sovietice, Tadjikistanul a fnst dezbinat de razboaie civile

din mornenrul acordarii

independenrei, Principalul conflict se desf~oara lntre etnicii tadjici, care reprezinra doua treimi din popularie, §i cei uzbeci, care reprezinta un sF en din populatie, Tadjikistanul are bogare resurse de minereuri.

Uranin

Tadjikisranul detine 14% din uraniul

de pc glob, care cste folosir drept combustibi. nuclear. Accsta rcprczinra un element de export major, insa sfaqitul cursei de inarmare i-a scazur valoarea.

Talihanii

o secta islamica num ita Taliban a ajuns la putere 111 1996 ~i a creat un regim aurorirar care a abolir mulre drepturi. Femeile au suferir exrrem de mulr sub srapanirea ralibana, fiindu-le interais creprul .a educaric, [a un loc de munca

sau de a-si arata chipul tn public. Telibani. au abandonat puterea In 2001, In timpu] represaliilor Occidenrului datorate atacurilor tcroristc de la 11 scptembrie.

ENERG1A NUCLEARA

. DATE ESENTIALE TADJIKISTAN

CAJ'ITAlA Dusanbe

SUPRAFATA 143.100 km' POPULAPE 6.100.000

LI.MBI PRINCIPALE tadjica, uzbeca

R..ELIGIA DOMINANTA. musulmanii

MONEDA Somoni

Pcpenc

Agricultura

Dear In jur de 6% din Tadjikistan este porrivit pentru agriculrura. Principalclc

z.one agricole se gasesc in nord-vest, aproape de Khudzhand, ji sud-vest, la sud de Du.»n be. Pepcnii, strugurii ~i piersicile se culriva pe solurile fertile udare de apele ce izvorasc din rnunti ]i eurg spre vai.

DATE ESENTIALE AFGANISTAN

CAPITALA Kabul

SUPRAFATA 647.500 km?

POPULATIE 22.500.000

LrMBJ PRINCIPALE pcrsa, pa~tl1, dati

REUGIA Do.MINANTA rnusulmana

~10NEDA Afgan

ISLAMISM MUNTI ~I VAl

TEXTILE S1 TESATURl

ROCI ~I MINEREURI

ASIA, FAUNA

ASIA SE INTINDE de la Arcticul inghetat, la nord, pana la tropicele calde, la sud. Desi 0 mare parte a supraietei Asiei este 0 dmpie ondulata, ea se poate rnandri, de asemenea, ~u magnificul lant muntos Himalaya. In cea mai mare parte, in interiorului continentului, ploua destul de rar, existand inca portiuni din India care detin recordul pentru cantitatea anuala de precipitatii. Acest continent al contrastelor otera rnulte habit ate, fiecare cu fauna ~i

flora sa. Multe dintre cele mai cunoscute specii pe cale de disparirie, cum ar fi ursul Panda urias sau tigrul, traiesc in Asia. Exista insa ~i altc plante ~i animale, mai putin cunoscute, care sunt arnenintate de expansiunea continua a oamenilor.

Fauna padurilor tropicale

Padurile tropic ale asiarice au 0 clima calda pe tot parcursul anului, cu 0 scurra pauza de sezon uscat. Ele sum pline de liane ~i epifire. Padurile rropicale ofera adapost unei game foarte largi de vietui toare, de la liliccii care se hranesc eu fructe, pe care ii gasim in coroana copacilor, pana la tigri, pe sol.

Fauna padurilor temperate

Padurile temperate asiatice sunt bogate In specii de arbori eu frunze late. Verile sunt blande, dar iern ile pot fi foarte geroase ~i, dupa caderea frunzelor, nu mai ramane mulr spariu pentru adapost sau mulra hrana, Unele animale migreaza sau hiberneaza. Altele, cum ar fi macacul japonez, sunt adaprate pemru vrernea reee.

Flururele imperial japonez

Numai masculul accsrei spccii are un colorit violet, irizat, desi ambele sexe au aripile punctate. Acesre puncte constituic camuflajul acestei specii, faca.nd dificila disringerea tluturilor atunci dnd se apza pc [runzisu] pirat de soare. Larvele lor sunt de culoare verde, care se aseamana foarre rnulr eli cea a frunzclor de ulm, eli care acesrea se hranesc,

Bland

groasd) a5pra

Macacul japonez

Macacul japcncz traiesrc pc aproape cor cuprinsul Japoniei, fiind adaptat unui chrnar mai capricias decar orice aira maimura. Iarna, ii crqte o blana groa.'d care i] prorejeaza ~i, uneori, grupuri mari de animale stau In izvoarele fierbimi pentru a sc apnra de [rig. Iarna, macaeul se hranesre ell radacini, muguri ~i vlasran.

purpuriea mascuiului

Crocodilul de apa sarata

Repulcle rnari, cum Stint crocodilii de apa santa, POt fi gasite pe rarmurile raurilor, in padurile tropicalc. Soarele de dirnineara le lncalzqte corpul.Mai tdrziu, cand soarele devine rnulr prea putcrnic, crocodilii se inrorc in apa pentru a se racori.

Blana drmgata o/ero. \ camuflaj in pddure

Ciocul e fllosit pentru a ucide ferpi ji scorpioni

Unii smochini, a~a cum esre smochinul banian, i~i incep exisrenra ca buras ce creste In coroana unui alt copac

tropical. Srnochinul hanian j~i trimite radacinilc acriene carre pamant, ce prind ca intr-o pIasa copacul gazda, pe care il ucid.

Letnpioanele de culoare poriocelie, Fauna pasunilor Crt 0 texturd asem/in.itoare cu

hiirtia, ado.postescfructele. Asia are arac savane tropicale, cat ~i

stepe temperate intinse, eu veri eanieulare ~i useate. Totusi, putem intalni ierburi §i arbusri rezistcnti la seceta, Animalele mari s-au adaptat pentru a pastra lichidele, iar cele mai mici se adaposresc in vizuini.

Tigrul

Tigrul i~i perrece 0 mare parte a zilei cutrcierand reriroriul

padurii tropicalc, cautand

prada. Tigrii iubesc apa ~i> pentru a scapa de caldura zilei, se scalds in iazuri.

Srrigarele purernice ~i zgomotul racut de baraia aripilor fac din pasarca-rinocer un locuitor foarre zgomotos al paduni rropicale. Ea i~i folosesre ciocul enorm penrru a culege fructe ~i pentru a-si omori prada.

Amilopa saiga

Cirezile de anrilope saiga migrcaza carre sud in timpul iernii, penrru a sc fen de fTigul necrupiror. Vara, se rclnrorc in nord, unde pa~Lmile sunr mai bogate. Aceste antilope au in nan un sac caprusir ell mucus, ce iarna incalzcsre acrul inhalar, iar vara Hltrcaza praful cand atmosfera este torida,

Acvila de srepa Acvila de srepa lji face cuib in arbusrii sau copacii din apropierea cursurilor de apa in caurarea hranei. Ea parcurge distante lungi pe deasupra

srepelor ~i a dcscrrunlor semiaride. Acvila de stepa cstc exnen 111 enra- dar l?i sansele de avea hrana la discrerie, rnancand starvuri sau furand prada altor animale.

Lampionul chinczcsc estc o planta rezisrcnr i la scccra. Radacinile sale strapung adanc solul, in ciiurarea oricarci surse de apa. Mladire noi apar in fiecare primavara. eu flori ~i frucre cornesribile.

_,----" Ciot --- incouoiat, pentru a ~fofia carnea pr/izii

117

Fauna de munte

ASIA, FAUNA

Fauna padurii boreale

La sud de tundra arcrica se afla 0 vasta padure de coniferc, L1 Asia, aceasta padurc boreala e numita taiga. Flori salbatice ~i animale precum zimelina

sum adaptate pemru a profira la maximum de vcrilc scurte ~i, mai ales, penrfU a se proteja In iernile lungi ~i aspre.

Zimelina

Zimelina vaneazii pc tot p.r-cursui anului pui sau rczaroare. Dad prada CS[C purina, zimelina se poare lu-ani atat eu muguri, dt ~i ell tructe. Zi-uelina

doarme, sc adaposreste ,~i oa na!?rere la pui In scorburi sau buruci

Piscurile abrupte ~i vaile din Munrii Himalaya of era adaposr multor animale. La alritudinile joase exista pad uri, care, pe masura ce urci, lasa loc pajistilor montane ~i zonelor cu zapada permanenra, Animalele care traiesc pe versantii de la Inal\ime, cum cste iacul, s-au adaptat pentru a face fa\a frigului; altcle migreaz'i ciirre .. Cll altitudini mai joase, cste mai cald.

Acunci cand infloreste, rododendronul .facc muntc]c sa para cup-ins de fHcari. Scminrelc lui minuscule

Liliacul nordic

Vara, acesr {iliac robust cauta insecre fie 111 paduri, fie ajungand chiar la Cercnl Polar. Pcntru a supravierui iarna. el lubcrncaza ill pesreri sau in cladiri. Raspandirca sa e dicrara de cxisccnta unor locuri adccvarc PCl1trll adapost.

Grifonul himalayan

Grifonul himalayan cstc un vulrur de dunensiuni mari, agrcsiv, care se avdnra pe unii dintrc eel mai lnal~i vcrsanri in caurarca hranei. Hrana vulrurilor cstc formaci aproape in exclusivirare din cadavre. Ciocul curbat, puremic. al grife.)!1ului himalayan po ate sfa~ia eu

u~urin~a pielca groasa a unui iac.

Ciocul inco-oaia,

'\ permite

\ ~lllie1"cd

Tepii asmfifi de pe ii KtU protejeaza animlziu/

Iacul

Dcsi a fast domcsticir eu seco]e in urma, 111ca rnai putem gasi exernplarc care rr iicsc in xalbaricic, in rnunti. Darorira blanii lungi ~i aspre, iacul poace supraviqui [a rernperaruri de -40nc. EI pa~te orice planre are la dispozirie, inclusiv mUiiehi ~i licheni, li folosesce zdpudn ca sursa de ape.

~oparla Incornorata de rnunre Aceasta ?opihh rraicste in copacii padurilor montane. Solzii sai de culoare brun-verzuic Ii permit sa se ascunda printre ram uri ~i frunze. $optlrkle incornorare au gheare ascutite, care lc permit sa apuee ell fermirare ramnrile, pe rnasura cc se deplaseaza.

Molidul norvegian

Molizii ell coroana ingusra sunr caracrerisrici pentru taiga. Zapada aluneca ell usurinra

de pe ramurilc lor incovoiare, fiid a lc rupe. Molidul norvegian crqte la ma.rginile vesrice ale raigalei, de acolo tncepand sa crcasca molidul siberian.

Fauna desertului

Nu in toare deserrurile e canicula pe tot parcursul anului. Dcserrurilc temperate, a~a cum este Gobi, in centrul Asiei, au veri parjolitoare ~ ierni inghetate. Noptile sunt reci, chiar si vara, deoarece nu exista y~geta~ie care sa inmagazincze caldura. Pentru a supravietui, animalele trebuie sa fie adaptate atat pentru un mediu meat, cat §i pentru tcmperaturi extreme.

Carnila cu dona cocoa~e

Nu mai exisra ded.t purine asrfel de animale de desert, Camila eLL douti cocoase are 0 bland toarre groasil, aproape asemanaroare cu lana, care 0 prorejeaxa de geml iernii. Crastrnea acumulara 111 cele doua cocoasc 0 ajura .sa supravictuiasca fara a se hrani, perioade lungi de timp.

BIZONIli ALTE BOVINE S LBATICE

Huhurezul barbos

Penrru a gasi desn-Ia mancare, inclusiv soarec! de camp. lern ingi ~i alre mici rozfitoare, huhurezul vdneaza atfit ziua, eft[ ~i l1oaptca. Desi sc po are mdeparta foane muir in caurarea hranei in sezonul de imperechere, se intoarce inrordeauna in padurea boreala. f~i alege tin lac sigur in copaci pl'nrru a-~i construi cuibul sau folosejre cuibul altci pasari mario

Blana groflsd acoper» i ntreg corpnl, indusiu degetele picioarelor:

Hern ionul

Hemionii traicsc in grupuri mici, in desert. Aici crista purina vegeca~ie pentru animale]e care pase, Jar hernionul poate supravicrui hranindu-se cu ierburi deserrice rari sau ell paie. Lupii. dqi desrul de rarlnta.Ini~i in acesre zone, sunr principalii lor pradarori. Penrru a sc apara, hcmionii alearga rapid, pe disranre lungi.

Gerbilul mongol

Ca rnulte alre ani male rnici de desert. gerbjlul se adaposrqre de rempcratutilc extreme sapindll-~i vizu ini In pamant. Faptui ca traieste sub parnanr 11 ajura, de asemenea, sa-~i pastreze constants canrirarea de apa din organism. Gerbilii 51.: hranesc cu ddaci.ni, vlastari, scnuntc ~i muguri ~i beau apa numai dad au de unde. Pe rimp sccctos, ci i~i procura indeajuns de mulre lichide consumand roua de pe hrana lor.

Bian.i tn rnlor!

CAPRIO ARE SI ALTE ANTILOi'E

LEI gALTE FELINE SALBATICE

~OBOLANI ~I J\LTE ROZATOARE

118

ASIA, ISTORIC

Asia este eel mai mare continent din lume si Iocul de nastere

, ,

a celor mai vechi civilizatii din lume, precum cele ale sumerienilor, Chinei ~i Indiei. Aparitia acestor civilizatii a avut un impact profund asupra istoriei, atat cea amid, cat ~i cea moderns, precum ~i aparitia a trei religii importante ale Iumii: hinduismul, budismul ~i islamismul. Interventia colonistilor a afectat dezvoltarea Asiei pe parcursul secolelor, dar dupa decenii de dezvoltare independenta, economiile de astazi ale Asiei prospera. 'Iotusi, inca exista conflicte, iar cele din sudul-cstul Asiei ~i din Orientul Mijlociu tind sa afecteze politicile globale.

Asia Central a

Timp de multe secole, singurii calatori In tinurul neospiralier al Asiei Centrale au tost neguswrii care foloseau Drumul Matasii, In 1398, luprarorul mongol Timur (1336 - 1405) s-a ahatur de la steps §i a fondat un Irnperiu central-asiatic.

Timp de 1.000 de ani, India a fost principala for~a de modelare a acestei religii §i a furnizat un ti par pentru cultura, ana ~i rcligia Asiei de Sud-Est. Intluenta sa a scazut dupa anul 1300.

Rute maritime

lncepand ell anul 300, negusrorii indieni au navigat catre Thailanda, Malaysia li Insulele Filipine. [ncepand cu sccolul XIII, comcrciantii arabi au raspandit islanusrunl de-a lungul rurelor comerdale maritime. Din secolul Aryl, rcgiunea filcea nego~ de asemcnca ell Europa.

Padmasambhava

Un tnrelepr ~i expe.rr in zona legendara din Swat, Pakisranul modern. Padmasambhava, a fondat budismul tibetan, El ~i sotia sa, Ycshc Tsogyal, au sosir in Tibet In 747 ?i au infiintar prima manastire budista. Inreleptul si-a pctrccut apoi viara scriind ~i predicsnd despre religie.

Pietre semipretioase

Asia de Sud-Est

Dhow pariisind Muscat, Oman

119

Samarkand

in 1369, Timur §i-a murat capirala in orasul prosper Samarkand, in Uzbekisranul modern. Orasul a rraversat 0 epoca de aur }i a devenit bijureria arhirecrurala a Asici Centrale dupa ce Tirnur si descendentii sai au construit palate, observarcare asrronomice ~i colegii islamice. La incepurul secolului XVI, uzbecii nomazi au aracar orasul.

Uleg Beg Medrasa, Uzbekistan

Civilizatii antice

,

Surnerienii din vestul Asiei au dezvoltar prima civilizarie a lurnii, dar Asia a fost intlucntata celmai

mult de civilizatiile tirnpurii din India ~i China. Religiile lor au avut un impact special: hinduismul (religia poporului indian) ~i budismul (fondat de Siddharra Gautarna si una dintre cele trei rnari religii din China) s-au raspandit ill Asia.

Dinasria Chola

Cupa deschisa Koguryo

1nre 850-1200, 0 dinasrie purernica cunoscuta sub denumirea de Chola a inceput sa dornine 0 mare pane a Indiei. Ei au construir mulre rernple hinduse ~i ~i-au raspsndir rcligia in Sri Lanka. Si-au extins purerea navala asupra marilor din Asia de Sud-Est, iar acesr 111Cfl1 a ajurar la raspandirea hinduismului pana in Sumatra ~i Bali.

Siam

De-a lungul secolelor, valuri de migrarori din nord au intrar In Siam (Thailand a) ~i au avut loc casatorii rnixre cu membrii triburilor b'jtinale. In secolul al XIII -lca, un crib, Thais, a unificar Siamul lnrr-o singura natiune eu ill1 singur monarh ~i 0 singuri religie - budismul.

;~~r:~-/~~~~~

'i0rient111 ~', '. China ~/

\~~ ~>Y)i>~kA)~)JapOnia

~~J As t:1 ~O

> J .. 'Coreea

i1 A'· d ,: ./ I'J\ S,la. e

'\'\'1((;, .Sud-ESt

'\.) It;{£«o s-, ~

~...p'p .• :..\r..~"!"

Dezvoltarea timpurie

Civilizatiile timpurii erau izolate una de cealalra ~i de restul lumii prin bariere de deserruri, rnunri ji oceane. Doar Orientul Mijlociu a avut legaturi puternice eu Europa. De aceea, civilizatiilc ?i culturile asiaticc s-au dczvoltar In mod independent timp de mii de ani. De-a lungul tirnpului, civilizatiile majore, precum cele din India §i China, au inceput sa influenreze celelalre ~iri asiatice.

Swat, Pakistan

Imperiul Kushan

in am1l170 i.e.n., un clan chinez din nord, Yuezhi, s-a murat carre vest spre Asia Cencrala. Pana ill secolul al Hl-lea e.n., ei au fondar lU1 unperiu care sc intindca din escul Iranului pillla la Gange in India. Knshanii controlau vaile fertile ale raului ~i se aflau ill rnijlocul Drumului Marasii. Ei au incurajat budismul ?i area reJigioasil, dar au decizur in secolul al Iv-lea.

Dinastia Koguryo

in secolul al Vl l-lea intlnenra Chinei cresrea, iar caJllgilrii chinezi au convertir Coree a la bud ism. Domnirorii Koguryo [secolul I i.c.n - secolul al VII-lea e.n.) au incur ajar raspandirca budismului. Din Coree a, misionarii au plccat in japonia, care a adopter nu nurnai budismul ci ?i scrierile, arhirecrura §i cultura chineze.

Un remplu hindus, in Bali, Indonezia, atcstii influenra pureruica a dinastiei Chola.

ASIA, ISTORTC

Dinastia Manchu

Dinastia Manchu din China (1644 - 1911) a fosr cxpansionista ~i si-a raspandir culrura prin dobandirea de alec teritorii, preewn Mongolia (1697), Tibet (1751) ji 'Iurkmenistanul de Esc (1760). Amsa, lnsa, condir.ile economice se inrautatcau.

Cornert §i cultura

In secolele XVII, XVIII ~i XIX comertul a intlorit, desi anurnite \ari asiatice erau inchise pemru straini, Rusia ~i \It'ile europene cumparau matase, ceai ~i portelan din China, India facea comeq cu lumea ~i era faimoasa pentru textilele sale tacute de mana, precum "paisley'; un model indian traditional. In aceasta perioada, puterilc vestice au devenit din ce in ce rnai interesate in anexarea teritoriilor asiatice pcntru scopuri comerciale.

s-a extins tn Asia Centrala,

Britanicilor Ie era teamf ca. rusii dorcau sa p~eia India li ambele paqi au inccput sa

se spioneze, Briranicii au denumir acesr lucru "Marele joe"; rusilor le era cunoscut drepr Turnirul Urnbrclor.

Mun,ii de la Lacul Baikal, Rusia

Gravarca razboielor anglo-birmane. 1824 Razboaicle anglo-birmane

In 1886, Birmania ~i-C1 pierdut independenra in fap Marii Briranii dupa 0 serie de razboaic. Accasta preluare a fost mai degraba srrarcgica decat bazata pe comert: britanicii vroiau sa irnpicdice Franta sa (a~tige prea rnult.i influenra asupra Asiei.

Rochia de marasc a unci femei bogare, secolul XIX

Orientul de Aur

Deoareee Europa ~i-a sporit pucerile rnilitare ~i indusrriale in secolul al XIX-lea, ea s-a exrins, iar Asia a devenit 0 SUIsa bogata de hrana ~i rnarerii prime. Culrivacorii europeni au dezvoltar planrariile de ceai, cafea ~i guma, au fondar mine de cosiror, au exploatat lemnul din Asia ~i au cautat aur, argint ~i pierre pretioase.

Rascoale

Ceai indian

C 1 d 1 1 1 XIX 1 Convertirca filipinezilor

o onizarea in seco u a - ea ~~ LaincepurulsecoluluialA'VI-lea,guvernul

I 1 1 1 XIX 1 teril 1 . t (.~-"~ "-f"~ colonizaror spaniol a incurajat filipinezii sa

n seco u a - ea, pu en e europene au co ornza r'/", _--;;~-' \""j, ,~ ,. devina rornano-carolici ji a acordat sprijin

mare parte din Asia. Briranicii au ), c.,', I M' B . . . il v -, I 1 I

V' ~,,;;.~~ i/~' tnanctar nusionar or. ana ill seco 11 a

preluat Burma, Malaya, Borneo de 0""-. r:c:. G . '., .» I A'VIII-lea, rnajorirarea

Nord ~i Hong Kong; Franta a ~~,>; ~" ....;,:'. . ~"\) ?J filipinezildor din mediul urban

'-W l .. f-./' (-,--~, '<.j §i zonele epresionarc s .. au

dorninat Indochina; Danezii au ! t: '\ " ,i , { converru la catolicism

conrrolat Indonezia; iar Rusia a c( \- "~ '-,-,,, /', j~ Insula Mindanao a

anexat provinciile central asiatice. \\~~~' "'(\v:~~~-0 ~ :~::;~:I:~~~!lle_a foS[

~ lJ'.;) ~ i!7,], adus de negusroru

Marea Britanie //, ~ ("'~ ,,~ musulmani.

, ,jrf'j?::".'=;l,:;-~

Rusia Olanda I . ~.f;,_o'~-~~d

Franta japonia - '..::.\

Incepand cu anii 1850, au existat rebeliuni imporriva imixtiunilor europene In afacerile asiatice, in 1857, a avut lac Rascoala Sepoy In India, iar in 1900 a avut loc Rascoala Boxer In China. Ambele revolte au fost proteste la adresa purerii ~i a culturii vestice. Ele au fost oprite de [ortele vestice sau ale guvernelor coloniste.

CopertaNIit.:uL trarizian, 1900, "Moarte strainilor"

120

Lemn de mahon viernamez

RamaV Chulalonkorn (1853- 1910) a devenit Rama \~ regele Siarnului, in anul 1868. EI a calarorit mulr prin Asia ~i era

horad.t sa-~i jnrareasca pra prinrrun proces de modern izare. In sccolul al Xl Xclea, el a crear armata, serviciul civil ~i sisremul educational modern. Dq.i Thailanda a picrdut catcva provincii 111 favoare,a Marii Briranii ~i a Franrei, a reusir sa -si

pasrrcze prestigiul ~i

independenra. Regele ~i regina Siamului

Rezistenta asiatica

In secolele X'V11 ji A'V1II, China, japonia, Coreea ji Siam (Thailanda) all reaisrat expansiunii ellropene. China a limitar cornertul european la Macao .~i Canton, Japonia facea negol eu Olanda la Nagasaki, iar Coreea a ramas apropiata de vesr. In 1688, (l revolutie din Siam a pus capat inccrcirilor franceze de a ca~tiga intluenra in Bangkok.

Marcie Palat, Bangkok

Biserica Paoay, Regiunea !locos Norte, Filipine

330 i.e.n. Alexandru eel Mare disrruge Irnperiul Persan.

Istoric

4000-2500 i.e.n. Cde mai rimpurii civilizatii ale lurnii intlorcsc in Sumer, Asia de Vest.

138 i.e.n. Prima cilatoric inregistrara pe Drwnul Matasii

2500 i.e.n. Perioada Vaii Indusului, cea mai rimpurie civilizaric a Indici

50 Budisrnul ajunge in China din India.

1800 Perioada Shang: cea mai timpurie civilizarie a Chinei incepe sa construiasca primele oT2.?e

206 i.e.n - 220 C.Il. Puncru] culminanr al Impcriului Chinez Han.

"'-'," ARHITECTURA CHINA, CONFUCIUS

~ ISTORIE

ASIA,ISTORIC

Cartiere

Aceste teritorii si-an d.§tigat

toatc independenta din 1939. Existau 48 de ,ari independente in Asia de dupa razboi.

Asia Cornunista

In 1949, comunistii au infiinrat Republica Populara Chineza - celmai mare stat comunist din lume, In 1954, viernamezii din nord au creat un stat comunist independent. Inccpand cu anii '60, rniscarile comuniste din lndonezia §i Malaysia

amenintau sa rastoarne guvernele existente.

Istoric

618·907 Sofisticata Dinastic T'ang domina China.

1211 Lupratorul mongol Ghengis Khan invadeaza China.

Seeolul XlV Drumul Matasii esre inchis.

1368 Dinastiu Ming expulzeaza mongolii din China.

Dezvoltarea nationalismului Dupa Primul Razb~i Mondial, nationalismul asiatic (0 credinra in independcnra) s-a dezvoltat.

In anul1918, condudtorii arabi au rasrurnar domnia rurca, Dorinta cvreilor de a crea un stat independent in Palestina a ca~tigat sprijin. Pana 111 1933, 238.000 de evrei s-au srabilit in Palest ina, si in

1 94R .~i a fast crcat statul Israel.

Colonisri evrei In Palesrina, anii 1930

Miscari de independenta

Dupa 1945, rnulte ~ari asiarice au rasrurnat dornnia coloniala.1n 1947, India li Pakistan s-au luptat 1i au c~tigat independenra in fap Marii Britanii.1n 1948, o parric evreiasca, Israel, a fosr infiinpci. lndonezia

o 0 si-a c:\jtigat independenra fap de Olanda in 1949,

/:k:J dupa 0 bataJ,e care a durar parru ani. Franta a incercat de aserncnca sa previna independenta

~ 'iJ Vietnarnului, dar a fost Infriinra

(0 ~= ~~.3 In 1954; celelalre colonii

_--> .• <,,,- c7 ."':')L~ franceze, Laos ji Cambodgia,

au devenit independente In 19541i, respecriv, 1953.

Khe Sanh,

Razboiul din Vietnam

Din 1954, Vietnarnul de Nord cornunist a incercat sa se reunifice eu Vietnamul de Sud noncomunist prin forta. Initial un razboi civil, Riizboic:t din Vietnam a devenic un conflict international odata ill intervenria rreprata a Srarelor Unite In anii '60. Dupii in!Tiingeri ji accidenre grave, S A au fosr de acord sa se retraga in 1973. In anul 1975, fortele din nord au unificat

cele douii parri ale Viernamului, Echipamenre pentru petrol, Orienrul Mijlociu

Conflicte in Orientul Mijlociu Din 1948, conflictul tentorial areboisraeli an, precul1l razboiul din 1973 (dnd Egiprul ji Siria all atacat Israelui), a dominae Orienrul Mijlociu. Au existar de asernenea conflicte intrc rarile arabe, precum razboiul intre lr;n li Irak (1980- 1988). Deli explozia afacerilor cu petrol a ajutar aceasta situatte prin reducerea saraciei, siruatia din Oricntul Mijlociu ramane instabila.

Al Doilea Razboi Mondial

Intre 1941- 1942, Japoniaa ocupat Burma, Indochina ~i Indonezia. Dupa ororile ocupatiei, aceste :z:onc au respins orice dorninatie straina, In China, gherilele cornuniste care rezistau japonezilor au d.~tigat sprijin politic §i din partea poporului.

DOl vererani de razboi pe Calca Ferara a Morrii, raul Kwai, Thail anda, anii '90

Calea Ferata a Mortii

In eel de-al Doilea Razb~i Mondial, japonezii au construir 0 cale ferara penrru a uni Birmania de Thailanda ~i a aduce rrupe japoneze in Birmania. Mii de muncitori asiatici ~i prizonieri occidenrali au murir din cauza malnurririei, a bolilor ~i a epuizarii atunci cand au (onstruir calea ferarJ de 420 km, iar aceasta a devenir cunoscura drept Calea Fcrara a Morrii.

Economiile dragon

In anti '80, Singapore, Taiwan, Hong Kong ~i Coreea de Sud si-au folosit oamenii cu 0 malta educatie ~i cu 0 mare capacitate de investitii ca sa devina economii "dragon" prospere. In anii '90, Thailanda, Malaezia ~i Indonezia s-au dezvoltat rapid.

Fabrica raiwanez.a

Bunuri taiwaneze exportate

Taiwan exporta in mod traditional produse agricole, precun1 zaharul, ananas ji banane, dar in anii '80 exporta de asemenea produse elecrronice avansate, precum calcularoare, relevizoare §i relefoane mobile.

Chaim Weizmann Weizmann (1874-1952) s-a nascut tanga Pinsk, in Belarus ~i a srudiat chimia in Elveria. In rineretea Sa a devenir un sionist pasionar §i a fosr ales Conducarorul Mi~carii Sioniste Mondiale. Dupa eel de-al Doilea Razboi Mondial, Weizmann a facut campanii penrru crearea Israelului, iar In 1948 a devenit primul presedinre al starului Israel.

1397 Mongolii invadeazf India.

1488ln1pira,ii Ming reconstruiesc Marele Zid Chinezesc.

1736-1796 China Manchu prospers sub Irnparatul Qianlong.

1907 Acordul anglo-ius plme capar Mareluijoc in Asia Ccnrrala.

1350· I 460 Prabusirca Irnpcriului Khmer, Cambodgia.

1526- I 707 Dorninatia mugalilor in India.

1750 Punet culminant culrural 1i arristic in japonia

1950 - 1953 Razboiul

1453 Caderea Constantinopolului. in Imperiul Oroman.

1600-1614 Britanici, franccai §i olandezi ai companiilor din India de est.

1757 Briranicii preiau conrrolul Bengalului, India.

1839-1842 Primul Razboi al Opiului.

1954 - 1975 Razboiul din Vietnam

Robot de jucarie, japonia, 1956

o ARTA RAZBOIULUI

IMPERII

EXPLORARI

IMPERIILE PERSANE

INDIA, ISTORIC

1949 Rcvoluria chincz •.

corccan.

JAPONIA, ISTORIC

MAHOMED

MUHATMA GANDHI

121

ASOCA, vezi IMPERIUL MAURYA • ASTEROIZl, vczi COMETE ~I ASTEROIZI • ASTROFIZICA, vcz i FIZICA

~

Berbec

~

ASTROLOGIE

Astrologia §i astronornia 5tudiul stiintific al stelelor ~i al planetelor este cunoscur drept astronomic. Mii de ani la rand, astronornia §i astrologia au fast strans legate intre elc. Totusi, incepand din sec. XVII, salrurile cunoasterii stiintifice au avut drept consecinra cre§terea imporrantei astronomiei, in timp ce credinta in asrrologie a devenit din ce in ce mai slaba,

DE SECOLE, oamenii ered ca pozitia stelelor ~i a planetelor intluenteaza viata umaria. Studiul acestei influente

, ,

este eunoseut sub numele de

astrologie. A incepur eu aproape 4.000 ani in urrna, in Mesopotamia (Irakul de astazi}, ~i pana la urrna s-a extins pe tot euprinsullumii veehi. In majoritatea culturilor, astrologia era privita ca o ~tiin~a ~i multi conducatori 0 foloseau cand aveau de luat decizii politice importante. Asrazi, desi nu exista dovezi stiintifice care sa-i certifice acuratetea, multi oameni inca mai cred in

astrologie. '

Taur

Gerneni

Un telescop primitiv

Rae Jar

~l

Leu

Fccioard

Acenst.i linie reprezint.i orizontul La

Crearea horoseopului

Penrru crearea horoscopului personal, sau harta nastcrii. astrologii trebuie sa ~tie ell exactitare data, ora ~i locul de nasrerc. Apoi, ci folosesc formule penrru a calcuJa poziria Soarclui, Lunii yi planerelor. Astrologii sustin ca horoscopul final poate f inrerprerar penc[u a dezvaln; unei persoane.

Scorpion

~~\

W~

Cele 12 semne ale zodiacului

Harra asrrologica ce prezinta viz iunca asupra Universului in 1660

Semnele zodiaeului

Numele fiecarui semn al zodlacului provine din mitologia anrica. Asrrologii timpurii alegeau nurne care so. corespunda fonnei consteiatiilor. De exen-plu. ste1ele' care fonneaza Lcul sunt considerate a fi asemanatoarc unui leu.

Sferele ceresri

Vechii astrologi credeau di Univcrsul este 0 sfed gigantid., cu Pamantul in mijloc ~i eu srelele orbitftnd in jurul lui. Ei au impar~ir sfera in 12 secpuni, fiecare fund numita dupa 0 constclatie de stele fixe - semnele zcdincului.

Haria este frnpar,titd in 12 case, c.ite una pentru fiaare semn zodiacal.

Vdrsalor

~ ~

Pepi

---------------------------------------------- -------

Rolul noroenlui

Mulre dinrre merodele de divinarie folosesc zarurile, monedele sau carnle de joe pentrll a introduce elcmenrul "inramplirii".

Prezicerea viitorului

Roata asrrologidl Asrrologia chineza prczinra 12 animale, jar fiecare rcprczinra cite un tip de personalitarc. Spre exemplu, despre oamcnii nascuti in anul ~arpelui se spune d. sunr sociabili, increzatori ~i pjini de energie.

Dorinta oamenilor de a cunoaste viitorul a dat nastere la diferite forme de prezicere, care variaza de la 0 culrura la alta. Acestea includ privitul intr-o bila de sticla, interpretarea viselor, cititul in palma, ghicitulln bere, deslusirea carrilor de tarot, runcle, numerologia §i I Ching, un stravcchi oracol chinezesc.

Aruncarea zarurilor este () veche metoda de a jue predicti).

Benzile albe fi negre reprezinta forfeie de ccbiiibru ale Uniuersului,

Ying ~i Yang. Fiecare semn

animal este legat de unul dintre cele cinci clemente.

~

=7~?

II n, ~\, . .A,' !~

~.<"'- -!'J.

,~i

Asocieri

Cele cinci demeure

i.~1Apa

_Lemnul

~ Farnan!"l ~ Fowl c:::::::I Aerul

Horoscopul chinezesc

Spre deosebire de asrrologia vestica, bazata pc rniscarea Soarelui §i a planetelor, horoscopul chinezesc este bazat pe tazele Lunii. Fiecare an chinczesc este denumit dupa un animal diferit - Sobolanul, Boul, Tigrul, Iepurele, Dragonul, ~arpele, Calul, Berbecul, Maimuta, Cocosul, Olinde §i Porenl.

Cartile

Car~Je de tarot se gasesc in roara lumea. Acesrea pot fi Lnparritc in diferire mod uri ~i sunt gandite III asu fel incat sa ofcrc raspunsun la diverse intrcbari sau pcmru a constirui un ghid pentfU viitor,

Chirornantia

Palmele fied;ei persoane sunt un ice, prezentand 0 a~ezare disrincta a liniilor. Cci care citesc in palma cred ca aceste semne dezvnluie caracrcrul persoanei, rrecutul si viitoru]. Chirornantul nu examineaza nurnai palmele, ci ~i degetele.

Fiecare animal asrrologic este asocia; eu un anumit Eel de mane arc, culoare si simboi, Simbolul ?obolar;ului este balanta, culoarea este negrul ~i este relarionar ell mancarurile eu gusr sarar.

.. ASTRONOMIA CHINA, SOARELE STELELE ~TlINTA, ~ ISTORIC ~I Sl8UWUL STOR'IC

122

ASTRONAUTI

,

MAl MULT DE 350 DE OAMENl au calatorit in spatiu pana acum: 26 au fost in misiuni catre Luna, iar restul pe orbita din jurul Pamantului, Pentru a calatori in spati u, astronautii trebuie sa fie apti din punet de vedere fizic ~i mental. Ei trebuie, de asemenea, sa fie pregatiti pentru a trai ~i a lucra in mediul ostil al spatiului,

Costumul

Cand astronautii lucreaza in afara navei, ei trebuie sa poarte un costurn care lc mcnrine corpulla o temperatura adecvara ~i Ii protejeaza de micrometcoritii in miscare. Cosrumul trebuie, de asernenea, sa asigure oxigenul pentru respi ratie §i sa fie presurizat, pentru ca nu cxista aer sau presiune annosferica in spariu.

Iuri Gagarin

Prima persoana care a zburar in spatia a fost rusul Iuri Gagarin (1934-1968). Zborul sau, la 12 apnlie 196 .l , a fost 0 calatorie in jurul orbitei Pamantului ~i a durat

108 minute. Nimeni nu a §tiut care vor fi efecrelc zborului in

spapu asupra ornului, asrfel incat nava lui Gagarin, Vostok

1. a tosc controlaci de la sol.

Lucrulin spatiu

Fiecare membru al unui echipaj spatial are sarcini specifice. Acestea POt include pilotarea aeronavei, eliberarca satelirului pe orbitii sau testarea echipamenrelor noi. Irnponderabilitarea permite astronautilor sa execute experimente care nu sunt posibile pe Parnant.

Unirarea de rnanevra eu om la bord

Pentru zbor independent de navera spariala, astronaurul rrebuic sa poane W1 JUcsac'" auropropulsar [unitatca de rnanevra cu om Ia bord). Minipropulsoarc ell nitrogen, care se POt actiona de pc supomuile penrru rnaini, propulseaza astronaurul cu 0 vircza de aprox. 20 m/s.

kft4Ci pentru transfa de injfJrmarii

Cfemd pefltru irhhnetula

Cosrum spaual foloslr pe Apollo 9

~ -:J!' Articol de imbraaiminte

- --:- r=» proteaie impotriua

micrameteoritilar

Repararii

Odara co un satelit ajunge in spatiu, cste Iasat sa lucreze independent, 1n5;1, ocazional, e nevoie de rcparaui. Cala naverei spatiale esre echipata OJ un bra; robotic pe care axtronautii, p[egati~ special pen rru aceasra manevra, il foloscsc pcn~ tru a recupera sarelirul. Acestia POt astfe] sa tepare sarelirul si 5a-1 elibcrcze inapoi pe orbira.

realizat multe experimente In spatiu. Acestea includ

obscr varea efectelor imponderabilirarii asupra fiintelor vii, precum albinde.

Viata in spatiu

Programul zilnic pemru un astronaut include roate activitatile obisnuire, cum ar fi respiratia, mancatul, dormitul ~i mersulla toaleta. Cca rnai mare difereru.i este insa starea de imponderabilitate, Asrronautii adorrniri plutesc prin navcta dad nu sum legati, iar folosirea toaletei trebuie sa se fad cu mare arentie,

Ascronaurii au ncvoie de exercirii z ilnice pcntru a se mcnrine in forma ill condiriile irnponderabilirani din spariu.

Dispozitive de

fixare din cauciuc impiedicd lucrurile sa

mancarea se serve~te ell tacarnuri sau ell mana. Lichidele sunt haute din cutii sau

Toa1era spariala

Cand se a.ili In afara naverei, astronaudi "merg la roalera" in cosrurnul spatia], undc reaiduuri]c sunr colecratc. In interiorul aeronavci, folosesc 0 "toaleta spariala" asigursndu-se di sunt prinsi bine de closet. Reziduurile sunt aspirate de roalcta ~i colcctare intr-un recipient e(an~.

Ventuze

eu ventuze

lntr-o navera sparia.a, srarul [ntr-un lac paarc fi 0 problema. Dispoeirivelc de prindere eli vacuum ajura astronaurii sa se deplaseze mai usor,

Recordul de anduranta Majorirarea asrronaurilor petree doar citcva aile in spatiu, lnsa alrii raman luni inrregi. Cosrnonaurul rus Serghei Avdeiev detine recordul de anduranra (748 zile), Rusul Valeri Poliakov dcrinc

recordul penuu cea mai lunga ~detc in spariu (438 zile).

Pnliakov

Animalele in spatiu

Oamcnii nu sunt singurii calarori In spariu: primii au fosr din ii, sobolanii ~i soarecii. Animalele nu rnai sunr trirnise in spa~iu smgute, insa rnusrc, broaste §i mormoloci inca mai

insoresc ocazional asrronaurii

Cimpanzeul Ham s-a lntors in siguranta din zborul sau, in 1961

---,... EXPLORAREA EXPLORAREA GRAYITATIA LUNA RACHETE SANATATE 51 ~ SPAPULUI iNTRE"fINERE

123

ASTRONOMIA ESTE STUDIUL SPATIULUI §i al elementelor pe care acesta le contine, A fost 0 materie studiata inca din timpuri stravechi, cand oamenii foloseau

I ochiulliber pentru a observa stelele §i planetele.

Astronomii din zilele noastre folosesc echipamente sofisticate pentru a aduna inforrnatii despre spatiu §i despre cum functioneaza Universul ca intreg.

Cel mai mare teiescop optic~ in

~~:e;;:I~orul Peak, are 4 m, Mayall 0 bservatoarele

Echipamenrul astronornilor este depozitat §i folosit in observaroare. Atmosfera §i alte radiatii din spariu distorsioneaza lumina, motiv pentru care rnulte observatoare sum situate la mare altitudine.

_ATMOSFERA EXPLORAREA GALAXlILE STELELE TELESCOAPELE UNlVERSUL

• SPATIULUI

ASTRONOMIE

Observatoruloptic

Cele mai mari observatoare opticc ale lurni; se gasesc pe vqrful muntilor, deparre de Iumlnile orasclor, unde atmosfera este rransparenra 1i uscata, Obscrvatorul National Kin Peak, care are 22 de celescoape uriase, se atla In varful unui muntc eu 0 inaltimc de 2.100 m, in Arizona, SUA. Observatoarele situate in asrfel de loeuri inaccesibile trebuie sa aiba reate dorariie necesare pentru astronorni, incluzand locuri de cazare, areliere ~i mijloace de transport.

Astronomii la lucru

Majoritarea astronornilor se speciaiizeaza intr-un anumit domeniu de cercetare cum ar fi: geologia plane tara, praful interplanetar, nasterca stelelor, formarea galaxiilor sau studiu quasarilor.

Oricare ar fi materia de studiu, pe astronomi Ii puteri gasi in una dintre urrnaroarele locatii principale: in universirari §i observatoare.

Analiza

Inforrnatiile pot f adunate direct intr-un computer ~i apoi transrerate in celelalte compurere pentru analiza. Compurerele pot procesa imaginile ~i POt prelucra un volum mare de in for-narii mult mai repede decat ar purea un astronom.

Radio-observarorul

Undele radio sunr afectate toarre pu~in de atmosfera, astfel incat radio-telescoapele pot f ~ezate aproape oriunde. Antena radio de 305 ill, Areeibo, (de mai SU5) se afla intr-un crater in Puerto Rico. Esre cea mai mare antcna radio individuala din lurne.

Observarea

Doar 0 Iracpune din nmpul unui astronom este perrecur observand. Majorirarca darelor vin din obscrvarii facute ~i tnregistrare de alri asrronomi cu ajurorul relescoapelor gigam san de la eehipamenrele automate ale sondelor spariale. Ohservanile se folosesc pentru a elabora sau confirma teorii, cum ar fi cele referiroare la originea stelelor.

Colectarea datelor Un senzor CCD esre un cip electronic care Inregisrreaza informariile din spatiu ji poate colecra desrule date in careva ore pcntru a da de lucru unu.i asuonom ani inrregi.

Senzorul Ct.iD

Istoric

1609 A fast folasit pemru prima data relescopul in studiul sisternaric a1 spariului.

1781 Descoperirea lui Uranus, dublata de eea a diarnerrului sisternului solar

1863 Analiza luminii stelare arara faptul ca stelele sunt

alcaruire din acel~i elemenre ca ~i Pamanrul,

Instrumente astronomice Astronomii aduna inforrnatii din spatiu analizand 0 gam a de radiatii elccrromagncrice, undele radio, lumina §i alte lungimi de unda, cum ar fi razele X, cele infrarosii §i ultraviolere. Astronomii folosesc telescoape speciale, en diverse accesorii, pentru colectarea §i studierea informatiilor,

Telescopul

Cdc mai purernice ~i performanre telescoape folosesc una sau mal mulre oglinzi penrru a colecta lumina care vine de la un obiecr aflar la distanta ~i forrneaza 0 imagine. Dispoxirivele electronice sau placilc focografice colectcaza datele, ~i nu ochiulliber. Alte accesorii, cum ar fi spectroscoapele §i fotomeuele, ajuta [a analizarea lurninii ernise de stele.

Telescopul spatial Hubble

cunoscut.

Uranus

Observatorul spatial Telescoapele din spatia colecreaza date 24 de ore pe zi ~i le rrirnir inapoi pe pamam. Telescopul spatial Hubble, [ansat til 1990, orbiteaza in jurul Pamdntului, adunand intorrnarii de P'' lungimile de unda oprice §i ulrraviolere.

Antend pentru

transmiterea

mformafiilor

Sondele spatiale Obiectele din sistcmul solar au fosr srudiate indeaproape prin sondele spatiale.

Instrumentele executa un ~="mare numar de investigarii.

ce includ atat conturarea de imagini detaliate ale planerelor ~i ale sareiitilor lor, cat ~i analiza compoziriei lor. Doua sonde idenrice Viking au cercetat planeta Marte in 1976.

Sonda Viking

Fred Hoyle

Asrronomul briranic Fred Hoyle (1915-2001) a ajutar la rezolvarea unor problerne dificile puse de astrcnomii secolului xx.

o descoperire majora a fost explicarea nucleosinrezei- modul In care sunt produse elemenrele chimice din hidrogen inauntrul srelelor. EJ a scris, de asemenea, ~i romane ~tiintifico-fantastice.

1923 Asrronomii observa ~i alte galaxii In afara de Calea Lactee.

~asar

1963 Este descopenr quasarul.

1987 Explodeaza o Supernova.

1999 Prin telescopul Hubble se observa 18 alre galaxii aflate pina la 65 milioane de ani d.istanta.

124

ATLANTIS, vezr MITURI ~I LEGENDE

ATLETISM

Saritura etc

ACEST SPORT POPULAR se desfasoara in general pe un stadion, unde se imparte in doua categorii principale: probe de pisra §i de camp.

Probele desfasurate pe pisra includ: alergarile §i alergarea garduri, iar in categoria celor de camp sunt incluse sariturile §i aruncarile, Unele probe de atletism implica mai multe discipline: 10, in decatlonul pentru barbati, 7 in heptatlonul pentru femei. Alte probe sunt alergarea pe sosea §i crosul. Cele mai mari cornpetitii sunt olimpiadele §i carnpionatele mondiale §i continentale.

Probele de pista

Cursele de alergari au loe pe teren plan sau eu garduri. Alergatorii in curse de pana la 400 m trebuic sa ramana in culoarullor pe parcursul intregii curse. Proba de 800 m se desfa~oara pe culoare pana la finalul primei rumante. Pentru a determina pozitiile finale la finis, se toloseste 0 camera: iar alergatorii sum cronornetrati la sutimi de secunda.

Lur-un stadion de arlctism exisra 0 pista de 400 m marcara de 8 culoarc, Probele de dmp au IDe in zone speciale, ell iarba, in cenrrul sradionului.

100 m sprint, 100 m Linia de

garduri fi 110m finif se

garduri sun! giisefte in

singurele probe aceiasi loc

desjii,~urate in linie pentru toate

dreaptsi curselc.

Atletul trebuie sa

Probele de sarituri

Exista p~tru probe de sarituri, In saritura in iniltime si in saritura en prajina, ;ceasta este ridicata ereptat. Concurentii sunt eiiminati dad au trei esecuri consecutive. La sarirura in lungime §i triplu salt, concurentii au un numar fix de mcerciri, contand cea mai buna dimre ele. Proba de triplu salt consta intr-un salt, un pas §i 0 saritura.

men/in in pozitie oerticnid.

Probele eu garduri

Arletii rrebuie sa sara peste 10 garduri in toarc cursdc - 100 m tcmei, 110m barbati li 400 111 barbati ~i femei. In curs a cu obstacolc de 3000 111, alergatorii trebuic sa sari peste parru garduri ~i peste un obstacol ell apa la fiecare tura completa. Pentru ware probelc se folosesc aceleasi garduri fixe.

Alergarile

Cursele de P'' pisra variaza de la cea de 100 m la era de 10.000 m, de 25 de rure, Alergarorii folosesc blocstarruri pentru curselc de la 100 m la 400 m. Exisra doua curse standard de stafera: 4x 100 m si 4x400 111, ia; rnembrii echipelor tree de la un.ii la alrii 0 bara numita §tafeti.

Carl Lewis

in 1984, americanul Carl Lewis (n. 1961) a eljrigar medaliile olirnpice de aur la probelc de 100 m, 200 111,

-ixl 00 m .~tafera .~i la sarituru in lungime. A mai e~tigat inca cinci medalii de aur la olirnpiadele urrnatoare ~i si-a aparar rirlul pentru saritura in lungime de rrei ad

( 1988-1996), devenind al doilea

arlee di.n istorie care a cljtigar parru medalii de aur pcnrru 0 singud proh •.

Probele de aruncare

La aruncarea greudtii, discului si ciocanului, concurcntii lanseazi din il1terio~ul unor cere uri. La proba de sulita, arunca din spatele unei linii curbc, catre capatul unei piste.

Aceasta cursa de sosea se desfijoara pe o distan\i de 42,195 km. Uncle curse importance incep ~i Sf term ina In stadian. Numele vine de Ia Bitilia de la Mararon, din anul490 i.Hr., d.nd un mcsager a fugit spre Arena, eu vesti despre victoria arenienilor a.'mpra persilor,

Disranrele pentru aruncarea sulitei sunr masurare pani la locul in care vdrtul lovesre penml prima dara solul. Nu este neaparar necesar sa se inflga in

pamanr.

. Greuratea esrc 0 sfera de metal

ce cantarcstc 7,26 kg in proba penttu birba~i ~i 4 kg III proba penrru femei. Este aruncata diner-o

singura miscarc de impingere.

Ciocanul este 0 sf era meralica ata~ati unui

manor printr-un fir de otc].

Majoritatca spornvilor Sf rotcsc de uti sau parru ori pana sa eliberezc ciocanul.

eORPUL UMAN

GRECIA ANT I C.4.

JOCURILE OLIMPICE

OWENS, JESSE

In cursele care se des{tiJoara pe turnante, alergdtorii nu tncep tori de fa acccasi linie dreaptd.

Saritura eli prajina Prajinile, facure de obicei din fibril de sricla, pot avcu dim ensiuni diferirc. Inaintc de a sari, adcrul sprijina prajina intr-o curie cufundara la sfiqitul pisrei de decolare, Prajina se ir-doaie §i apoi se indrcapta, in tirnp cc sariroru] Inccarca sa trcaca peste bad Cll pieioarele lnainte, eliberand prajina.

Sarirura inlungime Concurentii rrebuie sa sara inainte de capatul unci scandun de decolare, implanrard la sfar~ittll pisrei. Sarirura se mascara de la caparul scanduri: pana la

eea mai apropiata urrrui facuti in nisip de oriee

parte a corpulni, fie de rnainile sau de picioarele

consta inrr-o rasucire in momentul inaltarii pentru a sari rna: inrai eu capul ~i sparele la bara, Concurcntii nu au voic sa sara eu picioarclc impreunare.

S.4.N.4.TATE SI iNTRETINER.E

SPORT

125

VIATA PE PAMANT nu ar putea exista fara atmosfera. Atmosfera este 0 patura inodora, insipida ~i incolora de gaze care inconjoara Pamantul. Din ea yin aerul pe care il respirarn ~i apa

pe care 0 bem. De asemenea, ne tine cald, pastrand caldura Soarelui si, in acelasi timp, ne protejeaza de razele solare daunaroare. Atmosfera are 0 grosime de aproximativ 700 km, insa nu este strict delirnitata. Se intinde in spatiu, devine din

ce in ce mai sub tire, pierzandu-se in cele din urrna.

Activitatea umaria strica gray echilibrul natural al atmosferei,

cu efecte dezastruoase.

ATMOSFERA

Aurora borenld - lumini care se pot obscrua noaptea) caiczatc de ciocniri ale partiadelar ioniznte de Soare cu

Compozitia atmosferei

Atmosfera Parnanrului este alcatuitf de in principal din doua gaze - oxigenul ~i azorul. Contine ~i cantitari mici de argon, bioxid de carbon ~i mici urme de alte gaze. Oxigenul este produs mai ales de planrele verzi, care mentin Diagrama compozitici atmosferei. echilibrul gazelor.

Stratopnuza este limita dintre

Stratul de ozon

Stratul subtire de ozon din stratosfera ne prorejeaza de radiatiile ultravioiere daunatoare ale Soarclui. Insa acumularile de anumite gaze produse de om, numite clorotluorocarboni (CFC), au rarit stratul de ozon, incat au inceput sa sc forrneze

gauri in fiecare prirnavara, deasupra polilor. Tropopauza

sepani troposfera de Jtratosftrd

Bioxidul de carbon ji alre gaze

prezente in atmosfera actioncaza precum sticla care acopera 0 sera, pa.srrand inaunrru caldura. Acest efecr de sera pastreaza Pamanrul cald, insa activitati umane, cum ar fi arderea padurilor ji

[unctionarca masinilor, elibereaza ptea rnult bioxid de carbon in aer, provocind incalzirea globala.

Unele sprayuri eu aerosoli folosesc ga~c ere.

Gaura in stratul de ozon de deasupra .Aruarcticii sc vede coloratd tn violet Ji mz.

o mare cantitate

/ de oxigen este depozitala in atmosfera

Cicluloxigenului

Cazele circula incontinuu inrre atmosfera ~i fiintele vii. Animalele respira oxigcnul care le ajuta sa elibcreze energia din alirnente ~i expira bioxid de carbon. Plamele verzi clibereaza oxigenullnapoi in atmosfera ~i folosesc bioxidul de carbon in timp ce absorb energie de la Soare. Oxigenul cste consumat, de asemenea, prin arderea combustibililor fosili.

marine

OXlgenu! produs de arbori ,It plant»

Ell

Straturile atmosferei

Atmosfera este impartita in

cinci straturi diferire, Cornpozitia gazelor variaza de la un strat la altul, asa cum variaza ~i temperatura, care scade In troposrerii, stratul inferior, §i creste in strarostera, stratul superior.

Exosfera esre srratul exterior al atmosferei. De aici, gazele ma i u~oare pluresc in spatiu.

in tennosfcra, gazcle sunt foarre rarefiare, 1nS8. absorb ulrraviolcrele care yin de la Scare, ridicand temperarura la 2.000oC. Ionosfera {srrat aparri nand termosferei) esre alcatuita din gaze tncarcate electric sau ioniznre de lumina

Soarelui. Semnalele radio POt fi respinse de gazele ionizare ale accsrui srrar.

In mezosfera, gazele sunt arar de rarefiare, inch temperatura scadc rapid odara ell inalrirnea la mai purin de -llOOe, Ins. aerul opune 0 rezisrenra destul de purernica pentru a incetini

rnctcoritii.

Srrarosfera contine 19% din gazele atmosfe;ei ~i purini vapori cit: ape.

Este foarre Iinijtitii ji de aceea csre folosir.i de companiile de zboruri.

Troposfera se inrinde la cca 12 k111 deasupra cste

singurul saar in care POt supravierui in condini normalc

fiinrele umane. Contine 75% din gazele atrnosferei, apa,

vapori ~i nori, Schimbarile de aici dau nasrere evenimenrelor

mereo.

James Glaisher

Mereorologul englez James Glaisher (1809-1903) a fosr unul dincre multii aeronauti care, de-a lungul secolului XIX, au riscar enorm cand au urcar

la lnaltimi cxrraordinarc pcnrrll a explora atmosfera. Glaisher a urcar aproape 12 km In rroposfera,

fira oxigen sau imbracaminre de prorecrie. Asrfel de cercerari au dus

la concluzia d. acrul se raresre odara ell cresrerea altirudinii.

CLIMA

GAZE PAD URI PLANETE PLAMANII ~I POLUAREA RESPIRATIA

126

Intitulatii anterior Enciclopedia mileniului pentru fomilie

Planeta Marketing@

LlBER~OVUS

Colectie sponsorizata de:

oriflame

natural swedish cosmetics

Dcscopcra mai multe la www.dk.com

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful