P. 1
Enciclopedia Ilustrata a Familiei - Vol.03

Enciclopedia Ilustrata a Familiei - Vol.03

5.0

|Views: 1,205|Likes:
Published by clover_monique

More info:

Published by: clover_monique on Aug 19, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/30/2015

pdf

text

original

VOLUMUL3

De fa ATOMl ~I MOLECULE fa CARAIBE

Darling Kindersley

ENCICLOPEDIA

"'-"I

ILUSTRATA A

CUPRINS VOLUMUL 3, ATOMI ~I MOLECULE - CARAIBE

ATOMI ~I MOLECULE 127 BATLANUL, BARZA ~I FLAMINGOUL 149 BUDDHA 169
AUSTRALASIA ~I OCEANIA 128-129 BEATLES, FORMATIA 150 BUDISM 170-171
AUSTRALIA 130-131 BEETHOVEN, LUDWIG VAN 151 BUFNITE ~I CAPRIMULGI 172
AUSTRALIA, FAUNA 132-133 BELGIA 152 BURSUCUL, VIDRA ~l SCONCSUL 173
AUSTRALIA,ISTORIC 134-135 BICICLETE ~I MOTOCICLETE 153-154
AZTEC II 136-137 BIG BANG 155 C
BIOLOGIE 156
B BISERICI ~I CATEDRALE 157 CAL 174-175
BIVOLI ~I ALTE BOVINE SALBATICE 158 CAMPING ~I DRUMETII 176-177
BALENE ~a DELFINI 138-140 BOLl 159 CAMUFLAJ ~I CULOARE 178-179
BALETUL 141 BOLIVAR, SIMON 160 CANADA 180-181
BA GLADESH SI NEPAL 142-143 BOLIVIA ~l PARAGUAY 161-162 CANADA, ISTORIC 182
." , BRAZILIA 163-164
BAN II 144-146 CANGURI ~I ALTE MARSUPIALE 183-184
BARAJE 147 BROA~TE ~I BROA~TE RAIOASE 165-166 CARACATITE ~I CALMARI 185
BARBARII 148 BROA~TE RAIOASE 167-168 CARAIBE 186-188
lim ATOMI ~I MOLECULE

Nucleu de carbon 12

Sase

PARTICULE MICROSCOPICE NUMITE atomi formeaza elernentele de baza pentru toate lucrurile din jurul nostru. Forte numite legaturi "cimenteaza" atomii. 0 molecula rcprezinta 0 grupare de atomi uniti prin legaturi. Exista peste 0 sura de tipuri de atomi care, la randul lor, sunt alcatuiti din particule "subatornice" ~i mai mici, ca protonii, neutronii ~i electronii.

Structura atornica

Centrul sau nucleul unui atom contine particule numite protoni, incarcate cu 0 sarcina electrica poziriva, §i neutroni care nu au sarcina electrica, in jurul nucleului stau a§ezate pe straruri particule incarcate negativ numite electroni. Arornul nu are 0 sarcina electrica totala deoarece continc un numar egal de electroni §i protoni, asrfel tncat sarcinile pozitive §i negative sum comrabalansate.

Snse neutroni

Izotopii

TOfii aromii unui dement au acelasi nuruar de protoni in nucleu, dar unii arorni, nurniri izoropi, au numere difeme de neurroni. Spre exemplu. izotopul de carbon 12 are ~ase proroni ~i pse neutron i.

Quarcii

Adt neutronii, cat ~i protonii sunr forman din rrei alee particule mai miei numite quarci, rinutc laolalta de alte particule microscopice numite gluoni. ~arcii, la randul lor, ar rnai purea contine insa particule ~i mai mid.

Proton (rosu)

Strarurile de electroni §i valenta

Atomii pot avea pana la §apte straturi de electroni. Un atom cu opt electroni In stratul sau extern este foarte stabil. Legaturile se formeaza arunci cand atornii ca§tiga, pierd sau pun In comun electroni pentru a obtine 0 configuratie stabila. Valenta unui atom reprezinra numarul de legaruri pe care acesta Ie poate stabili cu alri arorni.

tunci cand jormeazd legaturi, sodiul pierde un electron, ramlin/ind cu un strat extern de opt electroni

Un atom de carbon poate forma pdnii la patru legiitm·i £TJ1.preUna Cit alri atomi

Electronii se mild! in jurul nucleului pe straturi nurnite orbite

Atomul de carbon-12 taiat in jumatate

Inreriorul unui neutron

Sodiu

Carbonul (2 straruri, valenta 4)

(3 straturi, valenra 1)

Legaturi covalente

o legatud covalenta se forrneaza arunci cand doi atorni se leaga prin punere In comun de electroni. Fiecare atom vine cu cite un eleerron, iar perechea de electroni formata asrfel graviteaza in jurul nucleilor fiecaruia dintre atomi, tinand atomii laolalra, ca 0 rnolecula,

Legarurile duble

Uneori, atomii tcrrneaza legaturi covalente prin punerea in comun a doua perechi de elecrrcni. Aceasta se numqte legatura. dubla. 0 legaturii rripla covalenta se formeazd atunci cand atomii pun in comun rrei perechi de electroni.

Legaturile ionice

Atunci cand un electron este transferat de la un atom la altul, atornii devin particule incarcate electric, .nurnite ioni. Atomul care pierde un electron devine un ion incarcat pozitiv, iar atomul care ca§riga un electron devine un ion negativ. Forta de arractie dintre sarcinile opuse ale ionilor se numeste legatud ionica.

pierz.ind electroni

clor primqte un electron

Formarea Iegaturilor ionice La clorura de sodiu (NaCI)

Formula chimica

Oamenii de ~tiinl;a foloscsc un cod nurnir formula chirnica pentru a descrie 0 substanra. Formula folosesre Iitere ji cifre penrru a arata care sunt elernentele chimicc care fae parte din subsranra respectiva 51 in ce proportii. Metanul, de exernplu, are formula chimica CH4' care arara d esre format din carbon ~i hidrogencombinuri in proportie de un atom de carbon la patru aromi de hidrogen.

Linus Pauling

Chimiscul american Linus Pauling (1901- 1994) a ciljtigat Prerniul Nobel in 1954 pem[u chimie datorita lucrarilor sale despre la legaturile chirnice ~i strucrura moieculelor, EI a calculat energule ncccsare

realizdrti legaturilor. unghiurile la care se formeaza acestea

Atom de azot

oxigen

Legaturile dincre molecule Moleculele cornpusilor covalenti stall tmpreuns darorita unor legarur: slabe, nurnite legaturi van der Waals. Unii cornpusi ce contin hidrogen, peccum apa, sunt arrasi de alre forte, mai puternice, numite legaturi intennoleculare de hidrogen. in apa, acesre legaturi se formeaza usor, pem:ru ca. fiecare atom de oxigen din molecula de apa cstc arras de arorni de hidrogen in [aport de l1l1U la doi.

Atom de bidrogen

Molecula de meran

(CH4)

priveste sroparea restarii de anne nucleare.

AMESTECURI ELEMENTE ENERGIE_ RADIOACTIVITATE

~I COMPU~I NUCLEARA

l27

AURORA, vezi MAGNETISM. AUSCHWITZ, vezi HOLOCAUSTUL

AUSTRALASIA ~I OCEANIA

AUSTRALIA, Noua Zeelanda, Papua Noua Guinee ~i insulele din

1/ \", apropiere sunt numite impreuna Australasia. Zona mai extinsa, cunoscuta sub numele de Oceania, include, de asemenea, grupul de insule numite Melanezia, Micronezia ~i Polinezia ~i ocupa 0 zona intinsa din sudul Oceanului Pacific. Australia este cea mai mare ~ara din lume, forrnand ea insa~i un continent. Desi multe insule ale Pacificului au fost odinioara colonii europene, regiunea are acum legaturi economice

mai puternice cu Asia.

tnsutele Marlene! , de Nord (SUA)

o Km 500

o mile

500 Mll rea

Insulele de corali

Mulre din miile de insule minuscule ale Occanici sunt varfurile muntilor vulcanici subacvatici care ies la suprafara Oceanului Pacific. Recifele de coral, pline de pesri tropicali, se inalr adesea

aproape de ~armurile nisipoase ale insulelor,

I-le Cok de ' • Slid

Relief

Australasia ~i Oceania au diterire forme de relief ~i vegetatie, de la padurea rropicala, In zonele de nord, la desertul arid al Ausrraliei centrale. Multe din insule sunt vulcanice, cu plaje de nisip, munti inalti, aflandu-se sub 0 continua amenintare a curremurelor.

Atoll (SUA)

Gheizerele

Acestea apar 'in Nona Zeelanda, unde roca fierbinte lncalzesre apa, intr-o incinra subterana. Pe rnasura ce .pa ajunge la punctul de fierbere, a coloana de abur li de apa clocotita ~a~nqte ell putere plm. la 500 m inalrirne.

~.

, .

----"-- ..... =="- -JI.-_-' -f _ -=-_. ~'tJpicl/l cl1Pricon-wi~

?

Norfolk I (Aust.)

C'=;EANUT

Inst"tele

PAC I F

Keramadec "

iNZ) , c

:s-ei

ClIplil ?i ~

de Nord Golfu! rJ .....: bU/ldentei~

apul de Est

C

Deserml Pinnacles Piscuri lnalre de calcar se inal,ii din nisipul Deserrului de Vest, fierblnre ~i arid. Acesre rod modelate in forme neobisnuite, de-a lungul ultirnilor 25.000 de ani, au fosr sculprare de acriunea eroziva a radacirriloplantelor ~i de cea cauzata de vanturile puternice.

o

C E A N

Marea Tas man iei

IN D I A

N

Aomki (Mt.Cnok) 3

-%~ NOVA

~/~ ZEELAN

~~..;.~ ...

,

I-Ia Chat/lam iNZ)

Sectiune transversala prin Australasia

Australia este in mare parte Oceanul

un continent plan, eli munri in sud ~i desert in ccntru. Cei rnai inalti munti sunt Muntii Marii Cumpene ¥pe. din est. Oceanul Pacific, inrre Australia ~i Nona Zeelanda, ajunge la 0 adancime de 5.000 de m. Alpii sudici ajung pan a la South Island, din Noua Zeeland •.

Lanrul

Munrii Marii

Noua Zeelanda

A

Aproximativ 6.300 km de la A la B

B

128

DATE ESENTIALE
AUSTRALASIA
~I OCEANIA
SUPRAFATA 8.508.238 lon'
POPULAPA 29.700.000 locuitori
NUMARDE TARl 14
CEL MAl iNALT VARF Muntele Wilhelm
(Papua Noua Gurnee, 4.509 m)
CEL MAl LUNG RAU Murray Darling
(Australia, 3.750 km)
CEl MAl MARE LAC Lacul Eyre
(Australia, 9.583 km") AUSTRALASIA ~I OCEANIA

Zonele de clima

Multe specii de insecte ii de animate trdiesc in coronamentul

Cu 0 gama variatii de zone de relief §i intinzandu-se pe 0 suprafata atat de vasta, Australasia §i Oceania au parte de zone de clirna variate. Nordul Australiei §i Papua Noua Guinee sunc mereu calde, cu anotimpuri uscare §i umede, estul se bucura de veri calde §i ierni blande, iar centrul este un desert arid. Noua Zeeland a are clima blanda §i umeda, Cele mai vestice dintre insulele Pacificului au 0 clima umeda, tropicala.

Steps

Australia are vastc zone de stepa uscara, [ira arbori, cunoscura sub nurnele de "outback~ Cele mai bune pasuni pentru vite sunt in ~eensland ~i in New South Wales. Ape1e de suprafara in canticiri mici sunr suplirnenrare de panza de apa freadca, sub forma de

fan rani arreziene, Pa~unile rnanoase acoped parrea de rasarir a South Island din Noua Zeelanda.

Clima de coasta

F'-'iia de coasta dintre Brisbane ji Melbourne. din sud-estul Auscraliei, este conrrabalansara la vest de varfurile Marii Cumpene de Ape, care includ ji [antu] Alpilor Australieni, Brizele caldute bat dinspre Oceanul Pacific, adudlnd ploaia in aceasra regiune verde ji fertila. Plajele lungi ji fertile ji clima blanda, placura, fae din aceasta eea mai populata regiune a Australiei.

Padurl de eucalipt

In Australia eresc multe specii de arbor! ce secreta cauciuc, nurniti ~i arbori de eucalipt. Exisra specii de eucalipt pentru aproape flee are mcdiu, de la varfurile de munte reci ji umede, la zonele din inreriorul conrinentului, fierbinri ji uscate. Arborii de eucalipt sunr plante perene cu frunzele verzi ji cerate.

Dup.i ploaie, plantele injloresc brusc

pentru a preueni uscarea in bdtaia soarelui fierbinte.

Eidare de [oioase

fi nisipoase

Populatia

Prirnii locuitori ai Australasiei au fast aborigenii australieni, melanez.ienii 5; polinezienii insulelor Pacificului, Albii europeni au lncepur sa colonizeze Australia ~i Noua Zeeland. la sfarjitul anilor '70. Din anii '70, Australia a perm is multor popoare sa se a~eze aici, inclusiv chinezilor, cambodgienilor ji vietnamezilor.

Elevi ausrralieni

Pamantu! esre a mare bogape a Ausrraliei ji NOll Zeelande ji esre

folosit exrensiv penau pajUnatul vitelor ji oilor ji pentru cultivarea graului. Australia are mari rezerve minerale ~i este printre cele mai mari producatoare de bauxita (rninereu de aluminiu]. diarnante ji minereu de plumb din lume. Cdc mai importance resurse ale Oceanului Pacific sunt pestele ji produsele din nuca de cocos, prectun miezul de nuca de cocos, fibra de nuca de cocos (funie) ji covoarele .

Resurse

.. ABORIGENII

VULCANI

CLIMA COPACI CUTREMURE DE~ERTURI FAUNA, INSULE

AUSTRALIA

Padurea tropicala

Padurea rropicala umeda acoperii eea mai mare parte a Insulelor Solomon, muntii din Papua Noua Guinee, pre cum ~i pacti din Australia de Nord. Adesea invaluite de ceruri, acesre paduri dese, luxurianre consrituie un mediu propice penrru fauna ji contin peste 600 de specii de copaci. Ca 0 masura pennu prorejarea rnediului, exploararea cherestelei cste restricrionata din Queensland,

Tufisurile

Pe marginile eelor patcn ruari deserruri ale centrului Australiei exista suprafere de rufisuri atide unde precipicatiile sunt reduse ~i adesea ineonstantc. Acesrea sunr zone eu iarba rezistenta, rufisuri saracacioase ~j

arbusti.

Gresia, prin eroziune, devine netedd ;i rotunjitd.

Desertul flerbince

Specraculoasele pierre rosii Olgas se ivesc pc neasteprace pe suprafara arid. a desertului central al Australiei. Situate aproape de Uluru (Ayers Rock). aceasra mas. uriaj. de bolovani s-a format acum mai bine de 570 de rnilioane de ani li s-a erodat treptat pe parcursul ulcimilor 150 milioane de ani.

Padurile de foioase

Coasta de vest a South Island, din Noua Zeelanda, este acoperita de padure de foioase. Aici, stejarii, fagii §i nueii american! prospera in clima blinda ~i urneda.

Padure de fagi in Parcul National

Piordland al Noii Zeelande

OCEANUL PAD URI PACIFIC

RECIFE DE CORALI

129

Clima Majoritatea populatiei locuiesre in

zcnele temperate aflare la 400 k01 de coasta, in est §i in sud-

est. )i In jurul orasului Perth. in vest. Interiorul, vesru 1 ji sudul sunt aride, Nordul este cald, umed ji tropical.

AUSTRALIA

TARA ~i In acelasi timp continent, Australia este un

. toriu stravechi. De asemenea, este considerata cel mai mic, mai neted si, dupa Antarctica, cel mai uscat continent. Este cea de-a psea tara ca marime In lume, desi doar 18,9 milioane de locuitori traiesc aici, mai ales de-a lungul coastei, deoarece centrul tarii este desertic sau semidesertic - "outback". Australia este alcatuita din sase state ~i doua teritorii. Are puternice relatii comerciale cu Europa, SUA ~i Asia ~i contribuie semnificativ la politica internationala. Populatia este formata dintr-o gama variata de grupuri etnice, ceea ce face din Australia 0 societate cu adevarat multiculturala.

B

c

D

E

3

6

7

Canberra Constituita Ia inceputul sec. xx. capitala Ausrraliei, Canberra. are apro.pe 300.000 de lccuirori. in primul rand, cste cenrrul guvernarii §i are puti ne centre indusrriale, Prinrre cladirile oficiale se

gasesc Parlarnenrul, Universirarea Nationala Australian". Biblioteca Nationala ji Galeriile Nationalc.

Cliidirea Parlamenrului

130

Relief

DATE ESENTIALE AUSTRALIA

CAPITALA Canberra

SUPRAFATA 7.686.850 km'

Centrul Australiei este acoperit de ° dmpie inrinsa, neteda ~i arida, nurnita "outback" - unul dintre cele mai fierbinti locuri de pe Pamant. De jur imprejur, exista paduri tropicale, rnunti cu varturi acoperite de zapada ~i plaje splendide.

POl'ULA'flA 20.000.000 locuitori

LIMBA PRINCll)ALA engleza

RELIGIE DOMINANTA crestinism

MONEDA dolarul australian

SPERANTA DE VIATA 79 de ani

LOCUITORI PER MEDIC 400

GUVERNARE democralie mulripartida ALFABETIZARE 99%

Marea Bariera de Corali

Insula Verde face parte din Marea Baricra de Corali, care se intinde pe 2.000 km, de-a lungul coastei de nord-est a Australiei, Coralul esre format prin srrariflcarea schelerelor unor creaturi minuscule, din familia anemonelor, care alcaruiesc cea mai mare Hin~i vie de pe ramant. Mii de turisti yin sa 0 vada in fiecarc an, atrasi de apele limpezi Ii curate ji de cele peste 1.500 de specii de pesti. Temerile recente legate de faprul ca inotatcrii §i scufundarorii ar putea dereriora reciful au dus la includerea sa pe lista de objective protejate ca raca .. nd parte din Patrimoniul Mondial,

F

Uluru (Ayers Rock)

Aces! bloc urias de gresie rosie care se inal~a din desert arc mai bine de 2,4 km lungime. Odinioara cunoscura drepr Ayers Rock. Uluru, insernnand "mare a pierricica', a fosr denumira asa, la tncepur, de aborigenii care 0 considerau sacra.

Ape

Marii Cumpene de Ape sum 0 serie de platouri inalte §i de rnunri de 111 iea. inaJ~ilTIe care se 'mind pana In esrul Ausrraliei. Acesria prorejeaza interiorul arid al continentului impotriva norilor aducatori de ploaie care vin dinspre Oceanul Pacific. lama, zapada acopera varfurilc rnai inalre ascfel Incat acolo se poatc schia.

PadUTe 5,5%

Folosirea pamantului

Cea mai mare pane a intcriorului Australiei este desert ncprimiror. Oile ~i vitele se cresc 'in estul ~i nordul \arii, iar gritul se cultiva in sud-vestul ji sudescul terril, Australia are bogate rezerve minerale, mulee gasindu-se in inreriorul neroditor.

AUSTRALIA

Populatia

Aborigenii, primii Iocuitori ai Australiei, alcaruiesc doar aproape 4% din populatie. Restul sunr mai ales de origine europeana, descendenti ai colonistilor britanici sau ai europenilor care au emigrat in Australia dupa 1945. in ultimii ani, s-a observat ~i un aflux de asiatici.

Densirare 2/km2

Agricultura Mai putin de 5% din forra de rnunca este forrnara din fermieri, desi peste jumatate din teren este folosit drept pa~une pentru vire ~i pentru oi. Se cultiva struguri ~i cereale.

85% 15%

Urbana Ruralii

Societate multiculturala

Socierarea australian a reflecra narionalitarile variate care s-au a~ezar pc acesr teriroriu. Aborigenii, englezii, irlandezii §i curopcnii din Europa Central. §i de Est si-auIasat cu totii amprenta ~j, deoarece restrictiile privind imigrarea au fosr ridicare in 1972, sosirea chinezilor, indo-chinezilor ~i indonezienilor a adaugar noi influenrc. Limhi, obiceiuri, mfincaruri §i festival uri diverse sunr combinate §i fae din Australia 0 societate variata ~i

Virele

Vitele crescute pentru carne colindf "outback-lit" australian, pascand iarba uscata ji band apa din izvoarele arteziene. Sum crescute in ferme imense, mai ales pentru carne. Australia are de §apte ori mai mulre

oi decat locuirori. Aici se produce 0

rreirne din lana din lume.

DOli mai putin de 4% din teren este bun pentru culrivarea cerealelor, Australia produce orz, rnci, ovaz ~i orez ~i se situeaza pc 0 pozitie fruntaj" in clasamentul mondial al producarorilor de gr'm. Se mai produc trestle de zahar, fructe ji legume.

Industria

Timpulliber

Australienilor le place natura. Deoarece majoritarea traiesc aproape de coasra, multi practica sporrurile pe apa, precum inotul, scufundarile, surfingul ~i navigarea. Cricketul este un sport popular, a~a cum este ~i rugby-u1 ~i torbalul australian, unic in lume.

Surfing

Valurile inspumare are coasrei rasaritene a Ausrraliei atrag rnii de persoane care doresc sa i~i inccrcc noroculla surfing. A~anumirul Surfer's Paradise. din Queensland este un loc prelerar de cunoscatori.

Fotbalul australian Unul dimre sporrurile narionale de iarna ale A~srraliei esre fotbalul australian. A fost invcntat in anii ' 50 ai secolului XIX li era bazat pe forbalul galez. In afara de Australia, acest sport se mai intalne~te doar in Papua Noua Guinee.

Mancare

Miella

in mod traditional, australienii

o natiune de consumarori de carne. Le plac mancarurile simple, cum ar fi ochiurile ji friprurile la gratar. Cu toate aces tea, afluxul de persoane din Europa conrinentala *i din Asia a adus 0 gama variatji de sriluri culinare din China, Grecia, Indonezia ji lralia.

Bostan copt

Transporturile

Cu Wl teritoriu atat de mare §i cu farile vecine atat de deparre de marile centre, australienii se bazeaza foarte mult pe transportul aerian. Autobuzele, automobilele ~i trenurile sunt folosite doar pentru distante mici, In ora~e. Marfurile sunt transportate folosind camioane.

Struguri

Zonele cu dim. bland. din sudul Ausrraliei sunt foartc porrivire pentru cultivarea strugurilor de vin. Industria vinicold australiana a crescur foarre rnulr in ulrimii ani ji produce acum .proape 450.000 de tone de yin pc an. Canritati mari merg 13 export.

Australia are 0 puternica industrie miniera, fiind un mare exportator

de carbune, minereu de fier, Diamanre

bauxita, plumb, aur, cupru ~i diamante. Aproape 16% din forra de rnunca lucreaza in ind'ustria prelucratoare ~i doua treimi lucreaza in industria de prestari servicii, in banci, turism ~i adrninistratie.

Aur ~i diamante Australia este unul dintre cci mai mari producarori de aur din lume ~i exports mai rnulte diamante decaf oricare alta pd.. Majoriratea diamanrelor nu au calirarea pietrelor pretioase ~i sunt folosire pentru a realiza

instrumcntc indusrriale de taiar, Cuart

Turismu1

Peisajele spectaculoase ale lanrului muntos Hamersley din vestul Ausrraliei atrag multi rurisri, mai ales din Japonia, Noua Zeeland. ji din Asia de Sud-Est. Aproape cinci milioane de turisri viziteaza Australia in fiecare an, sporind venirurile ~arii.

Trenurile rutiere

Indrdturilc grelc pot n transportate prin zonele neIocuite ell ajutorul trenurilor rutiere. Acesre camioane uriase POt trage cinci sau ~ase trailere pc disranre enorme, pc drumuri pusrii,

Doctor par avion Serviciul regal. aerian de medici a fosr fondatln 1928, pentru a aferi ingtijiri

medic ale persoanelor care locuiesc in casele izolare din stepa ausrraliana, Docrorii sunt de gardo 1<1 statii speciale unde persoanele care suna pentru urgen~e ii pot contacta ~i asrfel pot prirni traramentul cat mai repede.

ABORIGENI AUSTRALIENI

SPORT

AUSTRALIA, ISTORIC

CONTINENTE DE~ERTURI

MASINI SI CAMIOANE

RECIFE ROCI SI

DE CORAL MINERALE

131

ApA IZOLEAZA Australia de mai bine de 30 de milioane de ani, ceea ce a permis evolutia rnulror animale ~i plante un ice. jurnatate dintre

marsupiale, cum ar fi koala ~i cangurul, traiesc doar in Australia, impreuna cu ornitorincul ~i echidna, singurele mamifere care

se inrnultesc prin oua (monotreme). Mare Emuul

1 d d Emu sunt pasari mad, care nu pot zbura, dar

parte a Austra iei este esert, cu vegetatie e care pot alerga cu pana la 50km/h,d"1i1n

di ~ ~ .. A· I 1 . I I cea mai mare parte a rimpului merg.

imensiuru rruct. rurna e e ~l p ante e care distance mari in cautare deierburi,

traiesc aid sunt adaptate la clirnatul uscat, fruete 'li flari ~i se hranesqi cu

I insecre. Masculii sunt cei care dacesc

canicu ar. Exista, to tusi, Iarba tepoasa ouale si apara puii dupd ecloziune.

si zone cu paduri Ap cum li spune li numele.

'; iarba repoasa e 0 planta ell spini

tropicale sau temperate, care crqte in smocuri circulare.

. d 1· S-a adaprar la condiriile din

care cupnn ce mal deserrurile aride, avand un

mare nurnar de tnvehs exterior s= (cuticula) pentru a reduce pierderile de apa li riidacini tnflpte adanc pentru a putea ajnnge la apa din sol.

Fauna desertului

Desertul usc at, canicular, din centrul Australiei reprezinra jumatate din suprafata

conrinenrului. Aici cresc plante rezistente la seccta, cum ar fi arborii acacia ~i iarba tepoasa, care of era adapost pasarilor ~i insectelor. Multe animale de desert raman in

vizuine ziua, pentru a evita canicula.

AUSTRALIA, FAUNA

organisme vii.

Cacaduul Galah

Galabul, sau cacaduul rozajiu, esre unul dintre cei mai raspanditi papagali din Australia. Sroluri mari de astfel de pasan pot f intalnite nu doar in zonele aride ale Australiei, dar §i in Ofd1C. Se hriinesc eu seminte, muguri de frunze §i insecte.

Diavolul ~epos (molohul) Solzii acestei soparle se prelungesc cu tep; lungi. Ci.nd temperatura scade peste noapte, apa pretioasa condenseaza pe suprafara spinilor ~i se

scurge pe mid pana la guri.

Spinii sunt 0

Mulgara

Acest carnivor marsupial (rnarnifer ell marsupin) se hraneste cu insecre )i vertebrate rnici, precum ~oareci ~i ~oparle. i~i mu~ca. ~i l~i scutura apoi prada pentru a 0 ucide. Mulgara sapa in nisip vizuine in care se

adaposresre pentn.~l :lIIIl .....

se feri de soarele arzator at arniezei.

Echidna eu botul SCUfr este un mamiier care depune QUa ~i care se gasqte in Australia, Tazmania ~i Noua Guinee. Se foloseste de limba lipicioasa pentru a scoate furnicile li termirele din cuiburile lor. Atunci cand se sirnte

pitic,

Fauna pa~unilor ~i a zonelor eu arbusti

Acoperind aproape 0 treime din teritoriul Australiei, zonele cu arbusti ~i pa~unile au un climat foarte cald vara ~i mai racoros iarna. Aversele ocazionale de ploaie sunt exploatare atat de plante care infloresc rapid §i produc seminte cat ~i de animale precurn broastele ce ies la suprafara pentru a se reproduce.

Coronamentul arbustilor asigurd animalelor un addpost Impotriva cdldurii

Baobabul australian Acesti copaci de dimensiuni mari mai poarta ~i numele de copaci-sricla darorita rrunchiului in forma de sricla, Trunchiul umtlac depoziteaza apa. care ajura copacul sa supravieruiasca perioadelor secetoase. De asemenea, copacu] reprezinta sursa de hrana pentru multe animale, inclusiv insecre, ~i adaposr penuu mulre pasari ~i marnifere. Alre planre specifice aceastei zone sunt ierburile uscate 1i eucaliptul

Echidna cu borul scurr

Giiina de eucalipt

Masculul giiinii de eucalipt consrruicste 0 movila din vegeratie in care femela depune

Apa

este depozitatd in trunchiu! bulbos.

~oarecele marsupial

Acest mic marsupial esre un animal nocturn. Ochii mari il ajuta sa vada bine pe intuneric ~i sa prinda insecre

!i paianjeni, Se deplaseaza zvacnind din pieioarele din spate 1i coada 1i pe picioarele din fa~a. In

. soarccclc marsupial se

adaposceste in trunchiuri de copaci, in busreni gOl pe dinaunrru ~j vizuinc.

Soarece marsupial hrdnindu-se tu un

amcnintata, echidna se ruleaza intr-o minge sau sapa 0 gaud in

Masculul verified temperatura mooilei cu dow! Ji prin miscarca vegeta,tiei.

132

AUSTRALIA, FAUNA

Fauna padurilor temperate Padurile temperate din sudul §i estul Australiei reprezinta un habitat canicular in timpul verii, care devine mai rece §i mai umed in timpul iernii. In aceste paduri se adapostesc pasari cum ar fi papagalii §i pescarusii vanatorilor, marsupiale, inclusiv koala, precum §i multe specii de reptile §i insecte. Aici gasim §i multe specii de copaci, cum ar fl eucaliptul §i frasinul de munte, unice in Australia.

Arborele de rnatase Arborele de marase, cunoscur ~i ca mimoza, este 0 plant. des intalnita in padurile tcmpt:rate. Acesri copaci, ell frunzele spedfiee, colorate 10 verde arginriu POt sa supravietuiasca perioadelor seceroase, exploarand la maximum sezonul ploios.

Fiorile de un galben intens reprezintd sursa de hrand pentru insecte ii alte animate

Masculul are un

Pasarea-Iira

Aceasta pas are traiesre pe sol ~i i~i folosesre picioarele ell gheare lungi pentru a rasturna pierre ~i a des face busreni goi, in caurarea inseetelor. Masculul are 0 coada lung •• in forma de lid, un instrument muzical antic. Ritualul curtarii presupune efecruarea unui dans de

Pescarusul vanatorilor

Accsta face parte din familia pescarusilor, desi este rar lntalnit in apropicrea apelor, preferand padurile. Pescarusul vanarorilor se napustesre asupra prazii, formatil din insecre, lopirle. jerpi, pasiri mici li mamifere. Ei f~i apara teritoriui emirgnd sunete purernice, ce irnita rasul ornului.

Acest animal cu 0 infa~i~are neobisnuita este un rnamifer care depune oua (rnonotrern) li traieste lang. rauti. Se hranesre sub

apa, Cll Iarvele insectelor §i orice alec alimente gasite prin examinarea fundului raurilor ell ajurorul ciocului sensibil. Vaneaza mai ales noaptea, petred .. ndu-si intreaga zi inrr-o vizuina sapata in malul raului,

Koala iii petree majoritatea timpuLui in copacii eucalipt, fllosind gbearele ascutite ,i picioarele puternice sa se catere printre crengi

Koala Koala sunr marsupiale asernanatoare ursilor, care se hran~sc ell frunze de eucalipt. Ei manancii mai mult noaptea, perrectndu-si eea mai mare parte a zilei odihnindu-se sau dormind pe crengile arborilor,

Cangurul de copac

Cangurul de copac esre un marsupial adaptat la rnediul de viata arboricol, avand pernule aspre ale labelor ji gheare pentru agapt. Hrana sa se complme in eea mai mare parte din frunze §i scoarra de copac, dar uneori eoboari pe sol pentru a sc hrani ell arbusti ~i butasi.

Fauna padurilor tropicale

in ciuda faptului d ocupa numai 0 mid parte a nordului Ausrraliei, padurea tropicala cuprinde 0 treime din speciile de broaste §i marsupiale §i doua treimi din cele de fluturi. Marea varietate de ferigi §i copaci precwn arborele de paine

asigura adapost pentru aceste animale, multe piisari, lilieci §i insecte.

Papagalul-curcubeu en limba pensula

Acesti papagali viu colorari formeazii stoluri zgomotOase de pana Ia 20 de indivizi care rraiesc in zona superioarii a coronamentului padurilor tropicale. Se hranesc cu polen, nectar, tlori, serninte ~i fructe.

Colti: ating 1 em lungimeJ putdnd sa injeaeze ueninu] adanc In corpul uictimei.

Planra eu piedica ~ Acunci cand 0 ulbind se ~azi

W Fpe 0 floare a plantei ell

piedica, antera - partea masculina a plantei - se apleaca in exterior pentru a prcsira polen pe spatele eu perisori aI a1binei. Cand Ih;";;,,"U,,,\. viziteaza alta Hoare, polenul ramane lipit de stigmarul acesteia - panea feminini a [lorii, asrfel polenizand-o.

Fluturele Reginei Alexandra intalnit in Noua Cuinee, acesta este eel mai mare flurure din lume. Femela esre

rnai mare decar masculul ~i are 0 anvergura a aripilor de pana la 28 cm. EI zboara in lurninisurile din partea superioara a coronamenrului.

~arpele Taipan

Acesr §arpe arboricol este acriv in zori §i seara ~i se hranesoe in eea mai mare parte Cll lobolani li alte rnamifere mici. Taipanul esre unul dinrre cei mai veninosi serpi din lume: 0 muscatura a coltilor sai lungi esre deseori fatali pentru oameni. Taipanii se retrag ~i se ascund in mod normal la apropierea oarncnilor, dar pot deveni agresivi daca. se sirnt arncninjati.

"AUSTRALIA

BROASTE SI BRoASTE' RAroAsE

CAMUFLAJ ~I CULOARE

CANGURI SI ALTE MARSUP'IALE

COPACII

FLUTURI ~I MOLl I

PAsARI PAS4.RI

NEZBURATOARE

REPTILE

133

AUSTRALIA,ISTORIC

IN CEA MAl MARE PARTE A ULTlMlLOR 40.000 de ani, Australia a fost locuita de aborigeni. Aborigenii erau de origine asiatica ~i au fost creatorii unei culturi bogate, bazata pe vanat §i pe eules. Existenta lor pasnica a fost intrerupta de sosirea europenilor, la sfar§itul sec. XIX. Primii colonisti au fost condamnatii trimisi din inchisorile britaniee supraaglomerate, insa li s-au alaturat mai tarziu minerii ~i fermierii atrasi de bogatia tarii, In 1901, Australia a devenit natiune independenta, trimirand trupe in luptele ambelor razboaie mondiale. Astazi, este 0 tara cosmopolita, eu eeonomie prospera §i legaturi stranse cu Asia, America §i Europa.

in sec. XVII, navigawrul spaniol Luis Vaez de Torres §i olandezul WillemJansz au explorar insulele Asiei ~i ale Pacificului, Au avut loc acostari fortate pentru d vasele erau indepartate de la cursul stabilit. Intre anii 1642 §i 1643, olandezul Abel Tasman a navigat in jurul Australiei, fara sa 0 vada .. A debarcat pe 0 insula pe care a numit-o insula Van Diernen, care acum se numestc Tazmania.

Hard timpurie a Ausrraliei

Cele mai vechi dovezi

Secolul XIX

La aproape 90 de ani dupa sosirea lui Cook, rnarile asezari erau toate de-a lungul coastei, §i foarte putini erau cei care calatoreau in interiorul conrinentului, Primii exploratori au realizat haqi ale raurilor Darling ~i Murray, in sudest, iar altii au incercat sa ajunga

in centrul Australiei.

Traversarea continentului

Societatea Rcgala Victoriana a decis trimitcrca unei expeditii care sa rraverseze continentul dela sud Ia nord. Irishman O'Hara Burke ii englezul \l(filliam J Willis au tncheiat calaroria in 1861, dar au decedat pe drumul de

Lanrul folosit intoarccre. In iulie 1862, rivalul acestora,

de inspectori John Stuart, a incheiat 0 calatorie similara,

pentm ~ masura far. sii itie eli Burke ii Willis i-o luasera

terenurlle, inainre. A murit in timpul calaroriei.

Sec. XIX

134

Golful Botany

In 1770, explorarorul briranic James Cook a ajuns intr-un golf din sud-estul Ausrraliei. A nwnit locul ji a revendicat pentru Marea Britanie intreaga coasra de est a Australiei, Joseph Banks, unul dintre

naturalistii de pc vas, a schirar 1i a adunat sure de plante, care nu rnai fusesera vazute inaintc de europeni,

Primii locuitori

Primii locuitori ai Australiei au fost strarnosii aborigenilor australieni de astazi. Au ajuns in pra acum aproape 40.000 de ani, dupa ce au navigat pe marile care desparreau Australia de Asia. Pe rnasura ce a creseut nivelul marii, s-au rnutat pe continent, folosind topoare din piarra pentru a taia eopaeii, construind adaposturi din lemn ~i din scoarta de copac.

Pirog. cu Horor lateral din ~eensland

transporte derinuti in Australia. Primul rransporr, conrinand 759 de condamnan, a ajuns in Botany Bay in 1788. Aproape de Golful Sydney, in Portul Jackson. s-a format 0 colonie-penirenciar, Deportarea detinurilor s-a sfaqit In 1868.

Ned Kelly

De-a lungul sec XIX, parti din Australia nu erau supuse lcgii. Unul dintre cci mai cunoscuti proscrisi (haiduci) era Ned Kelly (1855-1880), care conducea un grup de jefuitori. Acestia au omorat un politist, in 1878, !i au jefuit mai mulre banci, inainte sa fie prins Kelly !i spanzurar in Melbourne, in 1880. Prin lupta so.

Goana dupa aur Descoperireaaurului In 1851, a adus eli sine un val de cautfitori de averi. Pana in 1860, populatia crescuse de la 200.000, In 1840, la Ll rnilioane, iar aurul australian reprezenea 39% din producria la scara mondiald.

Tabara de caurarori, Victoria

Cresterca

Coloniile au prm-pem in ultirnii ani ai secolului XIX. Industria a crescur rapid, mai ales cea de consrrucui ii manufactucl. Poliricile sociale erau modemisre: de exernplu, educaria 10. nivel rtariona] era un scop principal ~i, in rnulre zone, s-au organizat uniuni cornerciale.

Af1~ aI unei urtiuni comerciale

AUSTRALIA, [STORIe

N atiunea independenta

La inceput, Australia era f~rmata din pse colonii separace, Fiecare avea adrninistratie proprie, insa era supusa suveranitatii Marii Britanii. Pe rnasura ce s-au dezvolrar agricultura ~i industria miniera, cele ~ase colonii au inceput sa coopereze din ce in ce mai strans. in a11ul1901, Australia a devenit independenta de Marea Britanie ~i a fost creat un guvern federal pentru inrreaga tara, cu capitala la Melbourne. Asrazi, capitala federala esre Canberra.

Gallipoli

La 25 aprilic 1915, fortcle ANZAC au debarcar

la Gallipoli, abordand Turcia prin Marea Neagra. Au sperat sa domine ConstantinopoluJ (Istanbulul Turciei de astazf), foqfmdu.l, astfel, pe

aliarul Germanici din Primul

Monument ANZAC, Sydney

Fortele ANZAC

Foq~Je Ausrraliei Ii Noii Zeelande au Iuptar pentru Marea Britanie in Razboiul Burilcr (1899-1902), in Africa de Sud Ii in ambelc razboaie

rnondiale. Au luptat imprcuna sub numele de Corpul de Armata a] Australiei Ii Noii

Zeelande (ANZAC), contribuind inrr-o proportie mule mai mare

in comparatie ell marimea ~arilor. Au Suferirmari pierderi omenesti, dar efortul conjugat a dar na~tere unui

'.

Razboi Mondial, Turcia, sa

iasa din razboi, Soldarii au dat dovada de un curaj extrao rdinar, insa campania a Iost un dczastru. Nu au existar ca~riguri irnporrante dar mai bine de 11.400

Staturul de dominion

Cand Austral ia si-a caprltat independenra, in 190 I, a ramas dominion al Imperiului Briranic ji a mentinur legaturi stranse eu fostul sau suveran. Tocusi, multi oameni aveau legaruri limitate ell vcchca .. Tara Marna" Amcnintarca invaziei japoneze.jn timpul celui de-Al Doilea Riizboi Mondial, a dus la legaturi mai purernice eu SUA, singura purere care avea posibilitatea de a apdra Australia.

Steagul Federatiei a /ost conceput dupii steagul statului Noii riina Gelilor

Steagul Federatiei

Imigrarca

In 1902, guvernul a vorat Legea de Lirnitare a Irnigratici, pentru a diminua imigraria chinezilor, Aceasta lege cerea nouveniriior Sa vorbeasca 0 limba europeans §i a demarar polirica Australiei Albe, care a durat pana in anii '70. Bretonil, gredi ~i iralienii au venit in masa in anii '50 ji '60, lnsa irnigraria din Asia s-a intensificac mai rarziu.

Ernigranti scotieni care pornesc spre Australia

Australia rnoderna

Dupa AI Doilea Razboi Mondial, Australia a continuat sa fie aliata milirara a SUA, Tara a trimis trupe in ajutorul americanilor in Coreea, in anii '50 ~i in Vietnam, in anii '60. Recent, legarurile s-au mai slabit ~i Australia s-a orientat spre Japonia pentru comeq ~i investitii. Astazi, Australia este un important parcener comercial al majoritatii tarilor din Asia de Esc.

Simbolul national Cladirea ope rei' din Sydney, cu sau indrazner a dcvenit eel 'mai cunoscur sirnbol al Australiei.

Republica australiana

in 1992, prim-rninisrrul, Paul Keating a spus ca dorea ca Australia Sa devina republica pana in anul 2000, cu un australian drept sef al srarului, in locu! monarhului bnranic. Torusi, un referendum care a avur Joe in 1999 a pus capat acestui fel de propuneri.

FestivaJul chinezesc, Sydney

Zglrie·nori, Sydney

Australia cosmopolira Australia de asthi esre un stat rnultirasial, ell cornunitari importance de chinezi Ii greci. Cu toate acestca, aborigenii due 0 lupra continua de inregrare in societate, de aparare a drepturilor de proprierare asupra pamanrulu! Ii a celor civile.

Navigate. in Porrul Sydney

Excelenta in sport Unul dinrre modurile prin care Australia §i-a cxprimat idenritatea nationala a fest activitatca sportiva. Au existar succese norabile in sporruri de la cricket 1a yachting. De exemplu, in 1983, Australia a detronat SUA dupa un secol de dorninatie in yachting, prin cijtigarea Cupei Americii. Sydney a fost ales orasulgazda al ]ocurilor Olimpice in al1u12000.

1851 Se gase~te aUT in Victoria ji in New SoUth Wales.

1970 Politica Australiei Albe este abolira.

Istoric

cca 40.000 i.Hr. Aborigenii ajung in Australia.

1828 Ofiterul Charles Stun incepe sa exploreze rii.urile Murray ji Darling.

1860·1861 Burke Ii Wills strabar Australia de Ia sud la nord.

Unelre de sapar aparrinand aborigenilor

1901 Australia devine dominion auronom al Impcriului britanic.

1642-1643 Tasman numCjte insula pc care a ajuns Pamftntu] lui Van Dicrncn (Tazrnania],

1770 Capiranul Cook

debarca in Botany Bay.

1868 Marea Briranie renunra la rransporrunle de detinuti.

1902 Legea de Lirnitare a lmjgra~iei rnarcheaza deburul Poliricii Australiei Albe.

1788 Ajllng primii derinur; britanici.

Cangur

ABORIGENII AUSTRALIENI

COOK, JAMES

OPERA

INFRACTlUNI ~IPEDEPSE

1914·191860.000 de ausrralieni sunr ornorari in timp ce lupra penrru Marea Bricanie. in Primul Riizboi Mondial.

1993 Dreprurile de proprierare ale aborigenilor sunt recunoscure prin lege.

1927 Parlamenrul se inrrunesre pentru prima data in noua capitala federala, Canberra.

2000 jocurile Olimpice au loc in Sydney.

2001 lncendii in zone Cll arbusri duc la pagube enorme.

POPORUL PREISTORIC

RAZBOIUL MONDIAL, PRIMUL

RAZBOIUL MONDIAL,AL DOILEA

135

Ascensiunea r aztecilor

Aztecii erau unul dintre numeroasele triburi care au invadat Valea Mexicului la putin timp dupa caderea toltecilor, spre sfaqitul secolului XII. Acestia au

dominat valea dupa 1438.

Sacrificiile umane

Cand ca~tigau un razboi, aztecii i~i omorau multi dinrre prizonieri drept of ran de aduse zeilor lor. Aztecii cred.eau di umanc erau nccesarc pentru dainuirea universului.

AZTECII

MARE PUTERE IMPERIAL~., poporul aztec a ajuns sa domine Valea Mexicului in mai

putin de 100 de ani. Impulsionari de zei insetati de singe, erau un popor razboinic, mad maestri ai artei rnilitare si, in acelasi timp, formau 0 societate organizata. Pina sa ajunga la acestia conchistadorul Hernan Cortes (1485-1547), in 1519, aztecii ~i aliatii lor stapaneau aproape 25 de milioane de oameni.

Popoarele supuse Azrecii srapaneau 0 'intreaga rcrca de erase-stare. Popoarele supuse plateau tribut in mod regulat stapanilor azreci, sub forma de porumb, cacao sau bumbac. Arata (imp cat tributul era plant, popoarele din Valea Mexicului se puteau guverna singure ~i puteau cere varna.

Altar dedicat lui

Tenochtitlan

Altar dedicat lui

Vas

Oras de canaluri ~i de strazi Inguste, capitala azreca era construita pe 0 insula, in lacul Texcoco. Era legata de uscat prin patm drumuri lnguste, pe diguri pietruite. Orasul gazduia 200.000 de loeuitori - de patru sau cinci ori mai mult decat orieare oras european al aeelor vremi. Majoritatea traiau in case mici, pe strazile lnguste care inconjurau zona templelor - Marea Incinta,

Societatea azteca

Oamenii obisnuiti traiau in case miei din parnant §i cultivau terenurile mlastinoase. Mancau §i se irnbracau simplu. Nobilii erau razboinici, colecrori de tribut §i judecatori: ei erau riisplatiti pentru serviciile lor eu

pamant. Mama

~

ndscut r::I:::Jl

'1/' · Piatet« _-.I. .. -::.-----------.~-\.templului

Marea Incintii

Centrul orasului Tenochridan era dominat de Marea Incinta, inconjurara de ziduri ell uriasc capete de serpi, In imeriorul imprejrnuirii existau rernplele eelor mai imporranti zei. Pe un rasrel exisrau craniile nenurnaratelor victimc ale sacrificiilor urnane.

Obiceiuri

Obiceiurile azrecilor includeau 0 ccrcmonic de borez complicaea pent.ru nou-nascuri.

Cucerirea aztecilor

In aprilie 1519, Cortes a fondat orasul Veracruz, pe coasta Golfului Mexic, in inreriorul imperiului aztec. Cu armata sa de 600 de soldati §i 16 eai, a avansat spre Tenochtitlan, fadnd aliante eu dusmanii aztecilor. Pana in august 1521, spaniolii ocupasera Tenochtitlan, dupa ce l-au asediat, cu ajutorul multor soldati ba§tina§i.

Infranri de Tlaxcala Serea crescanda de sange din sacrificii umane i-a condus pe azteci sprc razboiul ell vecinii Tlaxcala. Cu patfU ani inainte de sosirea lui Cortes. Tlaxcala au invins rasunator arrnatele azrece, slabind foarre tare imperiu!'

Aztecii in ajunul cuceririi

Pana in secolul XVI. Imperiul Aztec nu dadea semne de slabiciune. Putin inaintc de sosirea lui Cortes, preorii §i nobilii erau ingrijorati de 0 serie de semne care preziceau declinul azteeilor. Acesre sernne include au §i bubuiturile care se auzeau din vulcanul Popocateperl.

Montezuma II Irnparatul Montezuma Il (cca, 1466-(520) era nesigur dad Cortes era Quetzalcoarl ?i nu s-a ridicar impotriva spaniolilor arunci dnd au ajuns. Cortes a ajuns pana In capitala, iar Montezuma i-a intampinat acolo. Cu reate aces tea, spaniolii au capturar impararul ~i I-au luar ostaric. Montezuma a murir in

Quetzalcoatl Aztecii credeau ci zeul ~etzalcoatl fusese izgonit din regaml san ~i ci\ se va intoarce sa inceapa 0 epoca de aur. Cand a venit Cortes, ei au crezut ca.

el era zeu!. Ins; zgornotul

vulcanului Popocatepetl parea a fi

un scrnn de infrangere.

Popocarepetl

AMERICl\ CENTRALA, ISTORIC

OLMECII

MEZOAMERICANII

MAYA

136

A

\.:. ~,~,--- .

.

,

Miiturator

BABAGE, CHARLES vezi COMPUTERE. BACH,j.S. vezi MUZ1CA. BACON, fRANCIS vezi ~ lIlNIA, l~ 1 UKIC. HAC lElUl ven I'Ao I EUK, LUU1~.

BAHAMAS vezi CARAIBE • BAHRAIN vezi STATELE DIN GOLF

Corpul balenei incrustat cu bdldnuji

BALENE ~I DELFINI

DINTRE TOATE MAMIFERELE MARINE, eel mai bine adaptate la viata in ocean sunt balenele. Sub pielea lor groasa ~i neteda se afla un strat gros de grasime ce le protejeaza de

Frigo Ca toate mamiferele, sunt fiinte cu sange

cald ce respira aer ~i dau na~tere la pui vii. Balenele, inclusiv delfinii ~i marsuinii, torrneaza ordinul Cetacee, care eel mai probabil au evoluat din animale patrupede terestre. Se impart in dona grupe - balenele eu dinti, ce numara aproximativ 80 de

specii, ~i balenele propriu-zise, cele cu fanoane, ce numara aproximativ 12 specii. Singurele mamifere in intregime subacvatice, in afara de eetacee, sunt cele din ordinul

Balenagri

Balenele eu fanoane

Balenele cu fanoane, osul de balena, sau balenele propriu-zise sunt gigan~ii oceanelor. Se hranesc inotand prin mijlocul unui bane de creveti minusculi numiri krill, cu gurile larg deschise. fu momentul in care inchid gura, apa este irnpinsa in exterior printre !amele fanoanelor ee atarna suspendate de maxilarullor superior, prinzand krillul ea intr-o cursa, Balenele albastre adulte pot euprinde cantitati uriasc de krill Ia 0 singud Inghi~itud.

Dintii

Din~ii unei balene au tori aceeasi forma. 0 balenji uciga§a are dinri purernici, conici ~i curbari :inapoi.

Fd!ci

Fanoanele

Sireniene.

Placile fanoanelor formate din cherarina, Din aceeasi substanra esre facut ~i parul uman.

Orificiul de evacuare

in cursul evoluriei, narile aproape tuturor balenelor s-au mutat In varful capului. Aceasta le permite balenelor sa poaca respira tara a fi nevoite sa scoata capuI la suprafara apei. Balenele eu dinri au 0 singura nara, celc eu fanoane au doua. Atunci cand iese la suprafata, 0 balena arunca eu putere un jet de lichid ji vapori, expirand aerul umezit din plammi prin acesre nari. Apoi inspira, I§i inch.ide orificiul §i se scufunda din nou,

hrancsre cu crustacee care rraiesc pe fundul oceanului. 11i folosesre botul pemru a rulbura sedimentele pe care apoi lc cerne prin placile fanoanelor ei scurte, In fiecare an, balena cenusie de California migreaza din zonele Oceanului Arctic, In care se hraneste, catre reritoriile de imperechere din lagunele coastei de sud ale Californici 1i Mexicului.

culoare deschisd cresc mai mari decat ale oricdror alte balene

Coliul narualuiui. este de fopt un incisiv superior stang excesiu dezvoltat

Balenele eu dinti

,

Delfinii, marsuinii, casalotii ~i balenele ueiga§e sunt toate speeii de balene cu dinti, Ncobisnuitul narval §i beluga apartin aceluiasi grup. Balenele cu dinri pot avea pana la 260 de dinti, dar pot avea ~i doar 0 pereche. Balenele l§i folosese dintii pentru a-si prinde §i imobiliza prada, dar nu ~i pentru a 0 mesteca, aeeasta fiind forrnata din pesti ~i calamari. In schimb, i~i inghit prada intreaga.

Un col; poate creste pana La 2.75 m

Pana in secolul XVII se credea cd acest colf este un de illorog

Balena uciga~a

Un pradaror puternic §i Iipsir de scrupule, balcna ucigasa consurna mal ales pesti, pinguini ji foci. Este foane eficienri mai ales atunci cand vaneaza in grup: in fap unci haite de balene ucigaje nici macar 0 balena de dimensiuni mari nu are vreo §illsa.

Narvalul

Craniu ~i colt de narval

Masculii de narval au un col, lung 1i spiralat, ce le creste din maxilarul superior. Oricare alr dime nu-i depaseste Ins. nivelul gingiei. Narvalii traiesc numai in apele arctice, unde urnbla in

grupuri de care 12 indivizi.

Delfinul comun Intalnit in ape calde ~i temper-

ate, delfinul comun se aduna in grupu· ri de pana la careva sute de indivizi. Se hran<jte cu pqte, ramanand el insusi de mulre on prins in plasele de peseuit. Drept consccinta, nurnarul lor a scazut considerabil ln ultima vreme.

Salrurile din apii

Delflnii sunt rcnumiti pentru salrurile din apa speetaculoase pe care le pot execura. Dcsi acest fel de deplasare se rnai nume~[e ~i mers de marsuin, In mod cat se poate de ciudar, marsuinii nu executa. astfel de salturi.

Delfinu! intra inapoi in apd cu capul inainte

jntregu! corp sare d;Ilapd

Delfinul se

la uiteze mari

Delfini §i marsuini

Atar delfinii, car ~i marsuinii sunt specii de ceracee cu dinti, Ei se hranesc eu peste. sepii ~i calamari. Majoritatea delfinilor sunt mai mari decat marsuinii, care au eorpul ~i zona frunrii mai rotunjite.

138

BALENE~! DELFIN!

:..~' .;.; ~~ ~~

. • ': - . ,\',I,:;.i ~

, ... ,"'~

'-""'~---O""'-

B~''''- / _.'

..... " '.,"~!(-- ,; ..

;'''--'.0;..' ,,' t

"'b.~ _ -

Fluturarea cozilor

Coada unei balene este orizonrala ~i aplatizata. Ea propulseaza balena, generand 0 forf;} enorma. inainte de a se angaja intr-o scufundare la mari adfincirni, unele balene iji flurura inotaroarea codala pentru a se poziriona car mai corect in vederea scufundani. Modul in care a bale nil iIi Ilururf coada ajura la idenrificarea acesteia. Uncle, cum esre acesr casalot, i~i ridica foarre sus coada, in

a~a fel ind.t partea ventrala devine vizibila.

-~--~~:- ~ ~<- '~~-:,'~', -=~

'-& = .. ~- _ ~ _. ;~;d~, ....

Lamantinii pot ajunge panii la 1,6 tone

Arnenintari

,

Cele mai mari dintre balene au purini inamici naturali, eu exceptia balenelor ucigase. Balenele mai mid sunt amenintate de rechini. Balenele inca mai sunt vanate de om, rnulte specii fiind in pragul disparitiei. Chiar ~i delfinii ~i marsuinii sunt ucisi, Un mare numar de balene sunt prinse in navoade de pescuit ~i se ineaca.

Esuarea

Aceste balene pilot au eluat pe 0 plaja din Tazmania, Australia. Nimeni nu ~tie exact de ce balenele esueaza. 0 teorie sustine ca ele se bazeaza pe campu] magnetic al pamanrului pentru a se orienta §i careodarii se raracesc sau devin confuze, cum se intampla in tirnpul unei furtuni magnet ice. Conform alter pilreri, poluarea apelor scade rezisrenra balenelor la boli.

Mustiifile ajutii la identificarea hranei pe fundul rdurilor

~' ~J\\)~~ ..

, ' " Baleneie eu dini! folosesc

ecolocaiia pentru a

, identifiea prnda.

Ecolocatia

Balenele cu dinri au dezvoltat in cursul evolutiei lor un auz exrrern de fin.

La fel ea liliecii, balenele folosesc ecolocaria pentru a detecta alte organisme din apa. Ele emit aproape fara incetare un sir de zgomote care nu POt fi detect ate de urechea umaria. Acesre zgomote sunt reflectate de obiecrele tnralnire in cale ~i reanalizate de receprorii balenelor.

Sirenienii

Cele parru specii de sirenieni - trei lamantini ~i un dugong - sunt, la fel ca ~i balenele, mamifere aevarice. Adeseori numiti .vacile marilor" tori sunt erbivori, hranindu-se mai ales cu ierburi marine. Lamantinii traiesc In apele coasrelor tropicale de pe ambele maluri ale Aclamicului ~i urea spre raurile largi ~i estuare, rareori avenrurandu-se in largul oceanului. Dugongul traieste pe malurile oceanelor Indian ~i Pacific de Vest.

o rganizarea

Majoriratea balenelor traiesc in comunitati. Grupurile de delfini poarta numele de bancuri, In timp ce un nurnar mare de balene ell dinti poarta numele de turrna, a~a cum sunt aceste balene uciga~e. Grupurile variaza ca numar de la un singur maseul, careva fernele, impreuna cu puii lor, pana la mii, ap cum se inrampla cu balenele-pilot.

Mama}i puiul stau aproape unul de celiilalt

Gestatia

,

De obicei, balenele dau nasterc unui pui dupa 0 gestatie care dureaza 10 -12Iuni. lmediar dupa nastere, mama i§i ghideaza puiul catre suprafata, pentru ca acesta sa ia prima gud de aero Balena-mama l~i ingrije~re cu devotament puiul, care poare sa suga ~i dtiva ani. Puiul de balena albasrra cantaresre doua tone la nastere §i are peste ~apte metri lungime.

~i cea mai mica Balena albasrra e cea mai mare dintre cetacee. Cea mai mica este vaquira, numird Ii marsuinul Golfului California, Un adult ajunge la 1,2-1,5 III lungime. Foarte rnulte exemplare au fosr capturate ~i rar mai pot fi vazute in libertate.

ANIMALE MIGRATOARE

FOCI

LILIECI

FAUNA POLARA

Lamantin din vesrul Oceanului Indian.

Cu siguranra eel mai mare animal din lume, balena albasrra ajunge pani la 32 merri lungime ~i poate sa cantareasca pani la 160 de tone. Doar lirnba ei cantareste 4 tone, aproape car un elefant adult. Motivul penrru care atinge aceste dimensiuni gigantice este aceta ca. apa ii sustine greutatea. Balenele albastre traiesc mai ales in apele reci §i in largul oceanului, Hind raspandire endemic in roata lwnea.

BALENA CENU~IE

DENUMIREA ~TIINTIFICA - Esehriehtius Robustus

ORDINUL - Cetaceea

FAMILIA - Eschrichriidae

RASI'ANDlRE - Coastele nord americane ~i asiatice ale Paciflcului

HABITAT - Apele pu\ill adanci din apropierea ~irmurilor

HRANIRE - Crustacee

MAMIFERE

RECHINI SI CALCANi

139

Balene §i delfini

Narvalul- doar masculul are lU1 colr lung, care reprezinca unul dintre cei doi dinri.

Corp suplu

ColJul crepe pana la 2,75 m langim«.

Casalorul cste cea mai mare balena cu dinri. Masculul are 0 lungime de 18 rn.

Sinusurile contin 0 substanfd uleioasd din care se extrage un ulei cu proprietdfi speciale

Balena LLciga~a este cd mal rapid mamifer marin, pucandu-se deplasa ell vireze de panala 56 km/h.

rotunjite

Delflnul de La Plata rraieste in mare, preferand apele putin adand

Nu are cioc

Cioc lu.ng

Marsuinul portuar mai esce cunoscut ~i ca marsuinul comun

DelfJJ1l11 de Yangtze rnai ---.,. ~- __ este cunoscut ca "baiji" V

Balene

Balena-pigmeu este cea mai midi dinrre baleue.

Balena de culoare deschisa are un cap urias, ell pana la 270 de perechi de fanoane.

140

BALETUL

UNA DlNTRE CELE MAl frumoase arte, baletul, este 0 cornbinatie de dans ~i de pantornima, executare pe muzica, Multe piese de balet au 0 poveste, iar altele sunt mai abstracte ~i experimenteaza cu forma ~i miscarea. Baletul i~i are originea in Italia. A fost adus in Franta, in 1533, de Ecaterina de Medici, membra a unei faimoase familii italiene, care s-a casarorit cu un print francez. in 1661, Ludovic al XIV-lea a fondat prima scoala de balet, Academia Regala de Dans. Astazi, copiii invata rniscarile element are in scoli de balet din intreaga lume.

~ ~

Baletul romantic

La inceputul sec. XIX, Romantismul, cu fascinatia sa pentru •. supranatural, a afectat reate arrele, Una dintre cele mai importance personalitati ale baletului secolului XIX a fost coregrafuI August Bournonville. Piesele sale de balet au fost influentate de anii petrecuti la Paris, de unde a incepur baletul romantic.

Marie Taglione Taglione (l804- l884) a fast a balerina iraliana care a creal rolul silfidei. Ea a dezvoltat 0 rehnica de dans

pe varfurile picioarelor sau dansul de baler en pointe.

A doua pozitie - calcaiele la distanra, picioarele In afara

Nijinsky

cunoscute piese de baler romantic. Subiectul consta in povestea de dragoste dintre a tanara fatil din

popor, Giselle, Ji Albrecht, un conte. Giselle moare, insii ea se ridica din

ISTORIA ARTEI

Prima pozitie - calcaiele irnpreunare, picioarele in afara

Ballets Russes

A rreia pozitie - un picior incrucisar in fa~a, la [umararea celuilalt

A patra pozitie - A cineca pozitie

(Incrucisar) un picior - picioarele

in fap celuilalt. tncrucisare, atingandu-se.

DRAMA

Pozitiile de balet

,

Fiecare pas din balet foloseste pozitiile elementare. Cele cinci pozirii elementare au fost stabilire in cadrul Academiei Regale de Dans. Pentru a ajunge in aceste pozitii, intreguI picior trebuie rotit in afara din ~olduri. Pozitia bratelor este cunoscuta drept port de bras.

Sistemul de notare Benesh

Pentru ca balerul sa supravictuiasca .• pasii trebuie norati sau scrisi. Una dlntre cele mai cunoscure merode de notate este cea dezvoltard de Rudolph ji Joan Benesh, la sfarjiml anilor '40. Simbolurtle reprezinta pozitia brarelor ~i pictoarelor,

-
tea
~~ ... ... Fiecare linie reprezint.i 0 par corpului: crestetul capu!ui; It talia; genunchiul,. podeaua.

Baletul in Rusia

in 1847, dansatorul francez Marius Petipa a pie cat in Rusia pentru a lucra la Baletul Irnperial al tarului, la Sankt Petersburg. Impreuna cu asistentul sau, Lev Ivanov, el a

creat spectacolele de balet clasic

- spectacole rnarete, in trei

sau patru acte, gindite pentru a pune in valoare incredibila tehnica a dansarorilor, e"':lI,P-'s.

Toate piesele de baler clasic contin dansuri uirniroare, care rrebuie interprerate de cuplul crou-croina.

Partenerii

trebuie sa aibd

Multi coregrafi ~i dansacori rusi s-au plicrisir de balerul clasic. Organizari de Serge Diaghilev (1872-1929), ei au format campania de baler Ballets Russcs ji au facut turnee in Europa. Printre dansarori era ?i Vaslav Nijinsky (1890-1950), faimas pencru sarirurile sale.

eu Manus Pctipa ~i ell Lev Ivanov la trei mari piese de baler: Frumoasa din padurea adorrnita (1890), Spargatorul de nuci (1892) ji Lacul lebedelor (1895).

Anna Pavlova

Balerina rusa Anna Pavlova (1881-1931) a fast cea mai cunoscuta dansaroare a tirnpului sau, A dans at ell campan ia de Baler Imperial ji a mers in rurneele BaUets Russes. ~i-a format propria companie de baler ~i a mel'S in rurnee preturindeni in

DANS

Baletul astazi

Aproape fiecare tara are propria companie de baIet. Dansatorii executa

atat piese de baler clasic, romantic, piese de balet create de Ballets Russes, cat §i Iucrari ale coregrafilor moderni §i contemporani.

Compania de balet a New York-ului

Compania de baler a New York-ului (stinga) a fast fandam de coregraful rus George Balanchine (1904-1983). Aceasta este piesa sa de baler, Apollo.

Un pcrsanaj din piesa lui Ashton, Pouqtile lui Beatrix Putter

Baletul Regal

Campania de'balet regala a Marii Briranii a incepur sub denumirea de Compania de baler Vic-Wells, In 193 L Adesea, executa piese create de fo~tii s3..i regizori artistici, Frederick Ashton ji Kenneth MacMillan.

,

JAZZ

MUZJCA

INSTRUMENTE MUZICALE

OPERA

STRAVINSKI, IGOR

141

BALOANE, vezi APARATEDE ZBOR~I BALOANE

BANGLADESH ~INEPAL

LA NORDUL GOLFULUI BENGAL, intre India ~i Burma (Myanmar), se gasqte Bangladesh, 0 tara saraca, dar fertila,

a carei soarta a fost croita de terenul depresionar ~i repetatele inundatii. Nepal ~i Bhutan sunt mici state ale lantului Himalaya conduse de regi, dar care adopta incetul cu incerul idei democratice. Toate cele trei tari au 0 economie agricola de subzistenta, iar majoritatea locuitorilor, care sunt un amestec de musulmani, hindusi ~i budisti, traiesc in cornunitati rurale. Industriile prelucratoare sunt in dezvoltare.

Relief

In Bangladesh predornina campiile joase create prin adunarea aluviunilor aduse de Gange ~i de afluentii sai, 0 foarte mare parte a terenului se gase§te la mai putin de IS m deasupra nivelului rnarii, Pe de alta parte, Nepalul ~i Bhutanul sunt a§ezate sus, in munti, avand viii abrupte ~i impadurite §i fiind udate de rauri de munte cu nenumarare praguri.

C

A

B

D

E

Padurile

Aproape 70% din teritoriul Bhutanului este zona impadurira. Padurile de foloase, care includ arbon de esenra tare. curn

este rek-ul, crcsc in sud, iar padurile dese de pin acopera munrii abrupti din centrul Bhutanului. Relieful nered al Bangladeshului urea spre nord ~i spre sud-est, formand deal uri Impadurire.

2

1re

Muntii Himalaya

Nepalul se ~te in cea mai inalra zan. a muntilor Himalaya, un vast lant muntos, care se intinde pe 2.400 km, intre India li China. Muntele Everest, eel mai inalt varf allumii, CU 8.850 m 1nalp-me, este parte din acesr lanr, impreuna ell multe alrc varfud de mai bine de 6.000 m in:il,ulle, prinrre care se gasejte ji varful Ama Dablarn, din Nepal, eu 6.856 m in:ilp.me.

Bangladesh are 0 dim. calda, tropical", iar vanturile musonice aduc inundarii catastrofale pe 67% din teritoriul

,atiL In partea sudicji a Nepalului

li Bhuranului, clirna este flerbinre

~i urneda, lllsa regiunea munrilor Himalaya esre rece Ii aspra, cu zapad. abundenra.

J

K

23'e

G

H

3

F

Delta

Mari porriuni din cenrrul si sudul Bangladeshului sunt cimpii nerede ii joase, formate de deltele fluviilor Gange, Brahmaputra (]amuna) ii Meghna. Pe masura ce raurile se separa ncincerar in drurnul lor spre sud, catre Golful Bengal, ajung la un labirint de canaluri, care adesea provoaca inundarii.

Hidroelectricitatea

Bangladeshu!, Bhutanul ~i Nepalul impart vaste rcsursc naturale hidrologice sub forma surelor de afluenti ai GangeluL Teare cele rrei ~ari folosesc aceste ape pentru producerea hidroelecrricirarii. Barajul Chhukha, din Bhutan. exports energie catre India §i cxista proiccte pentru construirea mal rnultor baraje in zona. Proiectul hidroelectrie Arun III al Nepalului a fast aprobat in anul 2001.

100

Clima

1,901 mm

100

142

f u I 9 a I

M

4

5

6

7

8

9

10

Bangladesh

Format in 1971, cand a devenit independent de Pakistan, Bangladeshul are 0 istorie politica

zbuciumara. Democratia a fost instaurata in 1991, dupa 0 perioada de regim milirar, Bangladeshul are una dintre cele mai mari densitati ale populatiei din lume, jumarare din Iocuitori traind in saracie. Vastele resurse hidrologice ale tarii of era conditii bune pentru agricultura, dar inundariile ~i cicloanele provoadi dezastre sezoniere.

Nepal

b.... Lantul.Himala~a §i poalele sale imp.a~u~ite I:IIiI.. acopera cea mal mare parte a aces tel tan izolate. Nepalul a fost monarhie absolutists pana in 1991, insa acum are 0 constitutie

§i un sistem de guvernare rnultiparrira.

Este una dintre cele mai sarace tari ale lumii, locuitorii fiind majoritatea agricultori, ale carer recolte depind de precipitatiile musonice.

Locuitorii

Popularia Nepaiului esre

foarte diversa ~i rnajoritatca au strarnosi indieni sau nepalezi. ~erpajii din nord SW1t alpinist! priceputi ji rezisrenti, Aproape 90% din nepalezi sunt hindusi, care I§i cornbina religia ell budismul.

Bhutan

Tara mid §i izolata, Bhuranul are paduri §i rnunri cu varturile acoperite de zapada, Condusa de W1 monarh cunoscut drept

Regele Dragon, este un stat izolar, desi

exista proiecte de modernizare. Trei patrimi din populatie au descendenti tibetani, iar restul

sunt nepalezi sau hindusi. Locurile de rnunca sunt generate de agriculrura, pescuit, de industria forestiera §i de industriile mai putin dezvoltare.

-

ASIA, ISTORIC

143

BANGLADESH ~I NEPAL

DATE ESENTIALE BANGLADESH CAPITALA Dhaka

POPULATIE 140.400.000

LIMBA PRINCIPALA. bengaleza RELIGll DOMINANTE musulmana. hindusa

Viermii de mdtase produc un fir de pdnd fa I km lungirne.

MONEDA taka

Locuinrele lacustre

Multi oamcn i eraiesc In case construite pc piloni, pentru

a se proteja de inundatiile frecvente. Tara este suprapopulara, ji aproape 75% din oameni locuiesc

in cornunitati rurale. Majoritatea cultiva nccesarul de orez pentru a se alimenra ji pescuiesc in Gange.

Bangladeshul este pe locul dol, dupa India, in productia mondiala de iura,

o libra rezistenra, folosira la produccrea de saci, fringhii ji covoare. Tara produce aproape 80% din fibra

de iura produsa la scara

mondialii. Produsele de iura alcaruiesc pina la 13% din

exporrurile starului.

Textile

Multi locuitori al Bangladeshului lucreaza in industria textila, bumbacul

ji rnatasea Hind printte ptincipalele materiale textile ale \iirii. Confectiile

sunt produsuJ principal, roralizand 60% din exporturi. Femeile rerpezinra coloana vertebrala a indusrriei textile.

Dhaka

Capitala, Dhaka, se afla pc raul Buriganga ji este un nod porruar penttu roata lara, fapt ce a transformat capitala intr-un centru comercial. Orasul are peste opt milioane

de locuitori, dintre care multi traiesc in suburbii supraaglomerate. .

CAPITALA Kathmandu

DATE ESENTIALE NEPAL

SUPRAFATA 140.800 km2

POPULATIE 23.600.000

LIMB ... PRINCIPALA nepaleza

RELIGll DOMINANTE hindus'i, budista, rnusulmana

MONEDA rupia nepaleza

Agricultura Nepalul depinde de agricultura, care. impreuna cu industria foresriera. inglobeaza 90% din fOlia de rnunca. Orezul, porumbul ji trestia de zahar sc cultiva pe terasele taiate in pantele

Kathmandu Asezar lntr-o vale, la 1.370 m

deasupra nivelului rnarii, capitala Nepalului, Kathmandu, este un oral plin de temple impodobiee ji de altare. Aproape 400.000 de oameni traiesc in oraj.

impreuna cu popularia Newar, din vale, care este cunoscuta penCIl! sculprura in lemn.

Recoltele

Mai putin de 10% din pamanrul Bhuranului poate fl cultivat, insa 90% din locuirori supravietuiesc

din agricultura, Orezul, porwnbul ji cartofii sunt alimentele de baza, cele destinate vanzarii fiind caisele, rnerele, ardeii iuti, semintcle de cardamom'

ji portocalele, cultivate

in vaile centrale ferrile

~i exportate in alre ~ari asiatice.

BARAJE BUD ISM ENERGIE

HINDUISM INDIA ISLAMISM

MUr-{TI ~IVA'I

Drumeriile

A1pinism~1 ji drurnetiile in Himalaya .trag In Nepal 450.000 de vizitatori in fiecare an. Turismul aduce venirul atat de necesar, insa arncninta totodata rnediul.

DATE ESENTIALE BHUTAN

CAPITALA Thimphu SUPRAFATA 47.000 km'

POPULATIE 2.100.000 LIMB ... PRINCIPALA. dzongkha

RELiGII DOMINANTE hindusa, budisra

MONEDA ngultrum

RAuRI

TEXTILE Sf TESATURI

Nu II PUTEM MANCA, NU NE PUTEM IMBRACA IN EI §i nu putem trai in ei, dar sunt indispensabili pentru a putea manca, pentru a ne imbraca §i pentru a ne adaposti. Oamenii folosesc

@l banii pentru a plati pentru lucrurile pe care vor sa le cumpere -

sunt un mijloc de schimb care functioneaza atata timp cat cumparatorul §i vanzatorul cad de acord asupra valorii hartiei, metalului sau plasticului folosit drept plata. Banii funcrioneaza ca 0 valoare standard, permitandu-ne sa ne dam seama cat valoreaza un bun. De asemenea, reprezinta un mijloc mai convenabil de a pastra bogatia decat alte lucruri de valoare, precum proprietatea. Inainte sa fie inventati banii, oamenii

taceau troc, schimband un obiect pentru altul. Tipuri de bani

Cele mai cunoscute forme de bani soot monedele ~i bancnotele, cunoscute ~i sub numele de numerar. o mare parte din banii depozitati inrr-o band nu exista sub forma unor teancuri de bancnore, ci sub forma de date stocate in computere. Pentru a-i cheltui, oamenii folosesc cecuri ~i carduri de plastic.

Monede moderne britanice

BANI

Serie

Dolan

Bancnote

Poate cii sunr doar bucati de hartic. dar bancnotele sunr acceptate ca Sind purraroare de valoarc datorici sumei pe care 0 reprezinra. Bancnorele all aparut pentru prima data tn Ch ina in sec XI, iar in Europa, ell pse secole mai tdrziu.

Numcle Pay

beneficia- -~.-

rului este 1-------------

Cardul de credit

ClI un card de credit. 0 persoana poate curnpara un bun ~i plari mai rarziu.

Cardurile sum eliberate de banci, companii de credite ji magazine mari ~i pot fi folosite In majoritatea punccelor de desfacere.ln ficcarc luna. compania trimite derindtorului de card 0 tactura. Derinatorii de card rrebuie sa plareasca datoria imediat sau sunt nevoiti sa plateasca 0 dobanda (0 anumita suma de bani in plus) la soldul contului.

Standardul aurului

Fiecarc pra are moneda sau valuta sa. Prin urmare, guvernde aveau nevoie de un standard prin care sa i~i dea seama cat valoreaza moneda unei ~ari ~i pentru a face cursurile de schimb dintr-o rnoneda a unci ,iri in alta. In secolu] XX, mulre fari vesrice masurau valoarea unei monede in functie de valoarea aurului existent

in rezervele narionale ale ~arii de unde provenca aceasta. Existau difericc sisterne care raceau Icgatura dintre a bancnotd ~i 0 canritate precisa de aur. S-a renuntat la sisremul standardului aurului in anii '70. Acum, valoarea unci

monede depinde de pia,a.

Monedele

Prirnele monede au fost batute in Lydia. Turcia, in prcajma anului 600 i.Hr. Primele monede erau flicute din metale pretioase. Astazi, eel mai adesea SUnt facUle dintr-un metal COlTIlm, cum este alurniniul.

Amestec de aur Ii de argim

Un cec esre 0 indicatie scrisa adresarji bancii sa pliiteasca pc cineva. Din motive ddsigura.n~a, cecurile sunt adesea oc,\Itilizabile fira idenriflcare, de exernplu, printr-un card de garantare a cecului,

Crearea bancnotelor

Originea banilor

Cele mai vechi dovezi ale folosirii banilor yin din stravechea Mesopotamie (Irakul modern), acum aproape 4.500 de ani. Pla~ile se faceau cu ajutorul unor cantitati cantarite de argint. De atunci, In rnulte piqi ale lumii, canriratile cantarite de metal s-au folosit ca bani.

Primul desen cuprinde imaginile principale Ii cuvintcle care apar pc bancnora,

Greutate

Greutatea

Prin cantarirea meralului prerios se putea vedea cit avea 0 persoana ~i d.t valera aceasra cantitare.

Elemente de securitate, preClIlll firele SUJ1t adaugare adesea la hartia folosita pentm bancnorc.

Lisra de preturi Aceasra tabli,a de argila contine o iista scrisa in Mesopotamia, in secolul XIX i.Hr. Aceasra exprima preturilc in jekeli ji in mina. Cu un jekel de argim cumparai 12 mina de lina. 10 mina de bronz, rrei rnasuri de orz sau trei masuri de ulei de susan.

T usurile pen In. tipar sunt amestecare dupa un procedeu special. rezultand exact culorile necesare pentru bancnota. Acesca reprczinta inca un element de siguranta.

Cerneluri pentru tipar

144

Pentru a reduce sansele falsificarii, procesul tiparirii bancnotelor este secret ~i productia este cat mai cornplicara posibil. De aceea, desenele includ nenumarate deralii subtile care sum greu de observat la prima vedere, §i se folosesc tusuri §i hartii speciale, care nu se utilizeaza uzual.

Tiparirea

Se folosesc trei procedee de riparire: unul pentru fundal. unul pemru descnul principal Ii alrul pemru serie. Printr-unul dintre procedee, nparirea in relief. cerneala apare putin reliefara pe hartie - un alt indiciu di bancnora cste originala.

Bancnora specimen fin ita ==~""'''''I

BANI

Bancile

Majoritatea oamenilor i~i pastreaza banii In banci, care tin evidenta depunerilor fiecarui client. Oamenii au acces la banii lor prin auromate penrru numerar, tranzactii facure la ghi~eu sau prin scrierea cecurilor. Bancile platesc dobanda arunci cand esre rnentinura In com 0 anumira suma de bani, lnsa incaseaza dobanda de la clientii care imprurnuta bani. De asemenea, bancile ofera servicii financiare,

pre cum crearea fondurilor de pensii ~i a politelor de asigurare.

Bancheri italieni

Primele banci

Bancile au fost inventate acurn 3 sau 4 mii de ani, in Babylon, ca un loc sigur penrru pastrarca banilor clienrilor. Pana in anul600 i.Hr. existau banci ~i in China. Mai ~arziu, in Roma antics, bancile of ere au posibilitatea de a invesri ~i de a schimba valuta, Sectorul bancar a inregistrat un declin in Europa rnedievala deoarece Biserica nu era de acord cu imprumurarea banilor in schimbul profitului. Cu toate acestea, banci importante au fost create in Iralia, in secolele XV ~i XVI, oferind servicii financiare pentru toata zona Mediteranei.

Birou

Biroul managerului, unde clienfii pot discuta anumue probleme private legate de ba71C1i.

Seiful bancii

.Automatele din bol permit accesnl clientilorla banii pe care ti au in cont 24 de or

din 24.

Cum funcrioneaza 0 band Bancile au ftliale In marile ora§c. Casierii servesc clientii din spatcle unor panouri de sticla securizata, Ei POt incasa cecuri, folosind banii pc: care ii. au in casa ~i dau informarii clientilor in iegatud. Cll conturile lor.

folosind un terminal conectat la cornputerul central al bancii. Clienrii pot cumpara ji valura pentru dilatorii

in strainarare. Cea rnai marc parte a banilor sunt

pasrrati in selfuri eu u~i masive de orel.

Bursele

Oamenii care doresc sa investeasca intr-o companie cumpara actiuni. Actiunile sum banii adunati de companie dupa vinderea partilor acesteia, Marile centre financiare, cum SW1t Londra, New York ~i Tokyo, au burse de valori un de actiunile companiilor sum curnparate ~i vandute.

Cum functioneaza bursa

Dedit sa cumpere actiuni direct de la companic, investitorii apeleaza la serviciile brokerilor afhfi la bursa. Dealerii calculeaza prerurile echilibrind actiunile care fac parte din ofcrra ell cererea curenra. Invcstitorii spera sa cumpere acriunile inainre ca accstora sa le creasca valoarea ~i sa lc v';'da atunci cand pretul esre maxim, dar de obicci este dificil

sa sc prevada exacr care, esre acest moment. Brokeru se Bursa din New York

bazeaza din ce in ce mai muir pe computere pentrll a fi la

curent ell prerurile din intreaga lume.

Actiunile
Companie Pret Schimbare Val~area acriunilor
saptamanala flucrueaza. Preturile sunt
+/- publicare regular in presa,
asrfel ineat oarnenii sa poara
Gordon Properties 44 -2 vedea valoarea investiriilor
]CP Interiors 69 ·1 !acute. Pretul curenr esre
O'Neill Group 162 +7 tiparit impreuna cu surna
ca§tigata sau pierdura din
Shaw Associates 121 +5 valoarea actiunii pe
Thomson PLC 46 +2 parcursul zilei. Siguranra

Banii sunt livrati bancii eu ajutorul unei d~be blindate, un de su nt pastrati in seifuri, Acestea sunt foarre sigure ~i de obicei sunt echipare eu dispozitive de inch idcre ell cronometru. La sfar~itul unci zile de lueru, tot nurnerarul din casa este numarat ~i dus in seifuri.

Up; ranforsatd

Bancomatele Bancornatele le permit clienrilor sa faea rerrageri din conturile lor, 24 de ore din 24, chiar ji atunci cand banca csre lnchisa. Clienril introduc un card de plastic ~i rasteaza un numar de idenrificare personal (PIN), Apararul esre conectar la lID computer. care contine inforrnatii despre sumele aflare In conrurilc clientilor ~i tnregistreaza tranzactii]e.

Curiile de valori

Bancile i~i pastreaza numerarul in cam ere de rczaur. Pentru un anurnit eomision, bancile pot pasrra ji obiecrele de valoare ale clientilor, cum ar f cerrificarele de acrionar,

Pe monitoare se poate vedea prqul aqiunilor la zi

Fort Knox

Cele mai marl rezcrve de aur sunr pastrace la Depozitul Sratelor Unite, In Fort Knox, Kentucky. Din 1936, cea mai mare parte a aurului Srarelor Unite a fost pastrat aici. Aurul este pastrar In seifuri de otel si de beton, inchise inrr-o cladire imensa, cu ziduri masive care garanreaza rezisrenra la bombardamenre, Sisremele de alarms elecrronice, sisternul de supraveghere ell circuit inch is ~i garzile inarmate ofed un plus de protectie.

Broker intr-a zi de lucru in sala aglomerata

Inflarla

Cand prerurile cresc ji oamenii trebuie sa chelruiasca mai multi bani pentrll a cumpara aceeasi cantitate de bun uri, apare fenomenul numic inflarie. De exemplu, dad inflaria In SUA este 10% pe an) atunci un co~ zilnic de cumparaturi care de obicei costa 30$ va costa 33$ in anul urrnaror, Guvernele incearca sa rina inflaria sub control. Daca aceasta scaps de sub control, banii nu mai au nici 0 valoare.

COMERT SI INDUSTRIE

GUVERNE ~l MAREA

POLITICA: RECESIUNE

SOCIETAl'EA STATELE

UMANA UNITE ALE AMERICII

145

Bancnotele lumii

in imagini se poate idenrifica numele bancnorelor §i anul in care au fosr emise

Africa §i Europa

Austria, Belgia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania

5,10,20,50,100 euro (2002)

Elveria

10 franci (1995) 20,50 de franci (1994)

Danemarca

100 de coroane (2001) 200 de coroane (1992)

Polonia 50,100 de zlori (1994)

Kenva

100 de !ilingi (2001), 200 de !ilingi

Zimbabwe

5, 10 dolari (1994)

Egipt

5, 100 lire (2001)

Africa de Sud 10 ranzi (1993) 50 ranzi (I 992)

Gambia

5, 25 dalasi (200 I)

Asia §i Australia

Cele doua Arnerici

Chile

l.000 pesos (1994), 10.000 pesos (1992)

Indonezia 10.000 rupii (1992), 20.000 rupii (J 995)

Venezuela

10.000 de bollvari (2000), 20.000 de bollvari (1999)

Japonia 1.000,5.000 yeni (1993)

Columbia 5.000 de pesos (1995) 10.000 pesos (1994)

Australia

10 dolan (1993), 20 dolari (1994)

India 500,1000 rupii (2000)

Mexic 100,200 pesos (2000)

~."16425 sr:-.:c.\POR

Coreea de Nord 1,5,50 won (2000)

Canada

5 dolari (1986),10 dolari (1989),20 dolari (1991)

Sratele Unite 5,10 dolari (2000), 20 dolari (1998)

Singapore

2 dolari (2000), 50, 100 dolari (1999)

146

BARAJE

IN MULTE ZONE ale lumii, oamenii se bazeaza pe baraje pentru furnizarea energiei electrice. Un baraj este 0 bariera care opre~te apa. Barajul ~i dealurile din imprejurimi forrneaza un recipient in care apa este colectata, forrnand un lac artificial numit rezervor. Majoritatea barajelor sunt construite pe vai, care capteaza cursul de apa, insa unele baraje creeaza rezervoare in care apa este pornpata spre a fi depozitata. Temeinicia unui baraj depinde de adancimea apei din rezervor. Unele baraje sunt enorme: Barajul Grand Coulee, din SUA, cantareste aproape 10 milioane de tone.

Apa curge prin conducte, din bara] cdtre centrala bidroelectricd.

zu

Par,tile udii unui

Strada de-a lungu! parrii

Apa din rezeruor

admisie.

Macheta unui baraj in arc

Efectele asupra mediului

Un baraj pe un rim Ii rezervorul pe care il formeaza POt dauna mediului. Mari portiuni din zonele rurale sunt acoperite de apa rezervorului, iar barajul rulbura rurgere. narurala a raului, afeccind fauna Ii iriga\ia in aval. De a .. sernenea, un baraj opre~[e circulatia libera a pestilor in aval si in arnonte.

Barajul rnareic

Un baraj mareic este un baraj construir de-a larul esruarului unui rau, care gencrcaza cnergie electrica. Barajul retine mareea la flux li la reflux. Apa esre forpra sa rreaca prin conductele din bara], unde acriveaaa generaroareJe de energie,

Barajul La Rance, Franta

Sravilar

Un sravilar este un baraj construit In aval, care conrroleaza debirul apei, creand 0 adancirne rnai mare in arnonre. Apa adancii face

ca raul sa fie navigabil. Weir, Middlesex, Anglia

..-

--.;,- - -" ~-:~ : -. ~

Tipuri de baraje

Exista trei mari tipuri de baraje: baraje in arc, baraje de greutate ~i baraje cu contraforti. Tipul de baraj pe care hotarasc inginerii sa il construiasca depinde de geografia locului. Factorii care afecteaza decizia includ lartmea ~i adancimea vaii raului ~i tipul de rod din jurul regiunii.

Barajul in arc

Un baraj in arc cstc conscruit de-a larul unei viii inguste, astfel 111Cat lnalrimea barajului este mai mare decar Hi~imea sa. Forma curbara a barajului tine apa deoarece rransfera forra de impingere a apei carre perctii de standi ai vaii.

Barajul ell contraforri

Un baraj Cll contraforti esre un zid urias de beron care sprijina un rezervor ell api. Zidul esre alcaruir din blocuri de beton, care sunt inrarire in aval de contraforti de becon,

Barajul de greutate

Un baraj de greutatc este un dig urias de apa sau de piatra, Scurgerile sunt

prevcn ire eu ajutorul unui miez de argila impcnneabil sau alunui inveli~ de beton in panea dinspre amonte a barajului. Irnensa greutate a barajului previae sparge rea accstuia prin trecerea apei.

Prevenirea inundatiilor

,

Pe raurile mari, barajele ajuta la oprirea valurilor de apa, eliberandu-le u~or in aval. Un stavilar impotriva inundatiilor este un baraj mobil, construit de-a latul unui rau, pe care exista val uri mareiee. Bariera are porti care de obicei se desehid pentru a permite raului sa tread liber, insa care pot fl inehise dad valurile mareiee inalte arneninta cu iesirea din matca in amonte.

Anatomia unui baraj

Aceasta rnacheta arata un baraj in are, care creeaza un rezervor pentru alimentarea eu apa ~i eu energia electrica a oraselor din apropiere. Barajnl este construit din beton subtire, intarir de mii de bare de orel, Apa care eurge prin conductele barajului actioneaza generatoarele de eurent electric din cemrala hidroelectrica atlata la poalele barajului.

Deoersorui lasd apa in exces sa curga inapoi in rdu, astftl tncst barajut sa nu dea pe dina ford.

Machera a Baricrei

Ponton de beton

Poarta deschisd; csnd poarta se incbide, se roteste in pozifie vertiea/ii, Mocand curgerea apei

Culisele bidraulice

Bra/ul circular al porti; descbide fi inchide

Nivelul

Poarta barajului este un semicere coneav, intarit eu otel pcnrru regim greu

Piloni de ote! Implanttl{i in albie

AGRICULTURA

~~I~ll:i~:

DRUMURI

ELECTRICITATE

PLOAIE

RAURI

-

ENERGIE

LAC URI OCEANE ~I MARl

147

BARBADOS vcz! CAJ~IBE

Hunii GOfii ~i vandalii Avarii

PENTRU VECHII GRECI, toti strainii erau cunoscuti

, ,

sub numele de barbari, insa incepand cu secolul III d.Hr., acest termen a fost folosit din ce in ce mai rnult pentru triburile nomade din Asia, din Europa de Est ~i din anumite paqi ale Germaniei, cum sunt hunii sau gotii. Organizati in terifiante armate de cavalerie, acesti asa-numiti barbari produceau dezastre in cautarea lor de parnant §i in cele din urrna ei au fost respo iii de caderea lmperiului Roman de Vest.

Hunii

BARBARII

Cine au fosr barbarii ?

Pentru majoriratea europcnilor, in triburile barbare sunt inclusi hunii ~i avarii (din Asia) §i saxonii, vandalii ~i gOfii (din Germania). Hunii, care mlgrau din Asia in Europa. au creat panica tnrre triburile germanice rezidenre, care s-au revarsat in val uri peste granirele Imperiului Roman. in scurr [imp. aceasta migratie a dus la caderea Imperiului.

Hunii erau un popor nomad mongol din carnpiile tnalre sau din srepele Asiei Centrale, care a invadat

Europa de Sud-Est in preajma anului 370.

Nemilosi in lupta §i faimosi pentru rnaiestria calariei, ei i-au cucerit pe ostrogori §i i-au gonit pe vandali §i alte triburi inspre vest. Sub conducerea lui Anila, ei au ajuns 1a perioada de maxima inflorire, fadnd ravagii in Imperiul Bizantin §i invadand Galia (Franta din zilele noastre). In sec. V §i VI, hunii albi, un popor inrudir, au faCllt incursiuni in Persia (Iran) §i in nordullndiei.

Vtiruitoarea in stepa, de

Chen Chii-Chung (dinastia Sung)

Attila, hunul

Attila (cca406-453) a devenir rege al hunilor in 434, tmpreuna cu frarelc sau, Bieda, pe care l-a ucis in 445. Attila si-a unit

poporul intr-o hoarda numeroasa ell cartierul general!n Ungaria, apoi a condus campanii pentru cucerirea de pamdnturi ~i de tributuri de Ia imperiile Roman ji Bizantin. Scund 1i vielean, asa-numirul »Bici al lui Dumnezeu" era crud ell dusrnanii, i.nsa drepr ell oamenii sai. A murit - posibil prin otriivire - in noaptea nunril sale.

Ostrogotii ~i vizigotii

Ostrogotii erau un trib germanic din zona Marii Negre, inruditi cu vizigotii din zona Dunarii. Dupa ce a cazut lmperiul Roman in 476, vizigo~ii au trecut la crestinisrn

§i au tradus Biblia din latina in caractere "gotice': folosite timp de secole in tipografiile germane.

"Barbarii ne gonesc catre mare, iar marea ne intoarce spre barbari; intr-un fel sau altul, oricum murim." Acesrea au fost cuvintele unui grup de bretoni din secolul V, adresate fo§tilor lor srapani de la Roma. Barbarii navigatori care ii arnenintau erau saxonii, anglii §i iutii - triburi germanice de rnestesugari priceputi §i de fermieri care cucereau §i colonizau fa§ii din rodnica Britanie, in jurul anului 500.

incheietoare de umar saxona

fi aur

Aur email

Sarpe grauat

Clapa de pungi saxona

Cararama saxona

148

Campiile Caralaunice

Hunii erau iscusiri in lupra In poziria de arcasi calare, Ei construiau arcuri seurte ~i u§oare, din as, pentru a Ie folosi calare. Dc asemenea, ei lupton Cll sabii in lupta corp la corp. Sub Atrila, hunii au fosr vicroriosi de rnulre ori, insa in 451. ei au fost Invinsi, in cele din urrna, de romani ~i de catre ajiatii Jar pc Campiile Caralaunice, in Calia (astazi Chalons-surMarne, Franta).

Arhitectura gotica

Multe biserici catedrale medievale au fost construite in stil gotic. Elememele decorative precum garglliclc, erau considerate de artistii renascenrisri drepr

"harbare" in comparatie ell

"L,J<-AnII"" simplitarea cladirilor romane mai vechi. Prin urrnare, artistii le-au numit dupa rriburile gorice. care au derronar Roma.

Fortul Richborough

in secolele III 1i IV, romanii au consrruir forturi Ia Richborough ~i in alte locuri de pe coasta de sud-est a Angliei. Din aceste forruri, ei puteau vedea ~j puteau incerca sa intercepreze calare~ii saxoni.

Zidurile erau groase de 1,2

~i oamenii din afara Europei credeau ca. strainii sunr barbari. Chinezii secolului XVII dispreruiau "diavolii de straini" ~i insistau ca toarc activitadle comerciale dintre China ji Vest sa aiba lac doar in porrul Canton. Japonezii au oprit Intrarea srrairrilor in japonia mai bine de 200 de ani, pana in anul 1854.

ANGLO- ARHITECTURA IMPERIUL • ARTA

SAXONIJ ROMAN RAZBOIULUI

BARCA, vezi VASE ~I BARel. BASCHET, vezijOCURI CU MINGEA. BAsel, vczi Sl'AN1A, ISl'UKIC .1IASElIALL, vezlJUCUKll.U MIN LdoA • BALlo,V<Zl ALlLl;>1 BALE.

BANC!, vezi BANI. BATALIA MARlI BRITANII, vezi RAZBOIUL MONDIAL, AL DOILEA

Batlanii

Exista aproape 60 specii de baciani. Ele sum raspandite pe tot mapamondul, eu excepria Amareticii §i a Nordului indepartat. Majoritatea traiesc aproape de apa ~i se organizeaza In grupuri pentru a-si eonstrui cuiburi, De obicei,

acestea sunt eonfeetionate din betisoare ~i ierhuri, intr-un eopae sau intr-un tufl§.

BATLANUL, BARZA~I FLAMINGOUL

BATLANII ~I RUDELE LOR sunt pasari deosebite, eu picioare lungi §i subtiri §i

un cioc de dimensiuni eonsiderabile.

Majoritatea se hranesc eu pe§te sau alte mamifere marine, putandu-se deplasa prin apa eu usurinta, fad sa l§i ude penele. Batlanii vaneaza folosindu-se de eapaeitatea lor de eamuflare, iar eelelalte specii au pus la punet sisteme de peseuit foarte specializate, Pasarile flamingo l§i imobilizeaza prada eu ajutorul placilor fibroase din interiorul cioeului. Desi berzele au picioare lungi, ele nu i§i prind prada in apa, ci pe useat. Multe dintre aeeste pasari sunt sociabile, traind in grupuri mari, numite eolonii. Aeest mod de organizare le confera 0 oareeare protectie impotriva dusmanilor,

Craniu de flamingo

mingo §i rnajoritatea traiesc in ape sarate, putin adanci, unde putine alte vietiiti supravietuiesc. Ei se hranesc tinandu-si eapul in jos, folosindu-se de eioeullor unie pentru a filtra apa §i a pastra organismele aevatiee de dimensiuni mici §i planrele,

Starcul de cireada

Acesr batlan de dimensiuni

mici rraieste in preajma bovinelor san a altar animale care pase. EI se hrancsre cu inscctele pc care aceste animale Ie alunga pentrll ci\ le deranjeaza. In ultima perioada, starcul de cireada a devenir una dintre pisarile cele rnai larg raspandire,

Barza Maraboo

Berzele

Batlanul de stuf

Badami de stuf niiicsc in zonele ell vegerarie densa, in care se pot ascunde foarte bine. Arunci cand SW1t arneninrari, i~i indreapra cioeul sprc ccr ~i se balanseaza usor, ceea ce le face sa semene foarre rnulr ell ierburile care se clatina in baraia vanrului.

Exists 19 speeii de berze. Uncle I§i gasese hrana in apa, iar altele traiesc in zone

extrem de aride. Barza

marabu se hraneste eu

eadavre, la fel ea vulturii, dar rnananca ~i animale vii:

insecte, pesti, ~oareei ~i ":::I.II~

Srolurile de pas.,i flamingo pot sa reuneasca pan. la 2 milioane de pasari. Cuiburile lor searnana cu 0 movila 1i, pcntru a Ie construi, scobesc eu ciocul in noroi.

Cuiburile

Berzele albe migreaza pe disranre lungi, dar sc inrorc ruereu in aceie"li locuri din Europa pentru a se inmulri. Sunt chiar lncurajare sa-~i consrruiasca cuiburi pc acoperisurile caselor, dcoarece aceasta pasare e considcrata a fi aducaroare de noroe.

Pui de stare gigant

Gdtul este incouoiat atunci cdnd

Picioare lungi}i drepte

Egreta verde

Aceasta egreta vancaza de obicei noaptea, acunci cand mulce specii de animale

mici SlIDC active. De obicei,

pasarea sta pc 0 creanga joasa, eu picioarele indoire, permanent prcgatita sa se lanseze inrr-un atac-surpriza asupra prazii,

Pescuitul cu momeala

Egrera verde din America de Nord arunca in apa ramurele sau ghemoroace de iarba §i asteapra ca pesrii sa fie atrasi de aceastii momeajd pentru a-i prinde atunci cand ajung la sllprafa,ii.

..

PASARI

FAUNA l-ACURILOR ~I RAURILOR

Pescuitul egretei negre Egrera neagra merge prin apa en pa~i mari ~i l~i inrinde aripile ea pc 0 umbrcl •. ceca ce produce umbra pe suprafara apei, ea purand asrfel sa observe mai bine pestii care inoara pe fundul apei.

Pescuitul

Multe specii de batlan, inclusiv starcul gigant, prind pesti stand nemiscare in apa, cu gatul indo it. Atunei cand un pqre inoata 111 apropiere, starcul se lasa pe vine la suprafata apei, i§i intinde gatul eu repezieiune §i strapunge pestele eu ciocul ascutit, AI te speeii au pus la punct tehnici diferite de peseuit.

STARCUL GIGANT

DENUMIREA ~TIINTIFICA Ardea goliath

ORDINUL Cieoniiformes

FAMILIA Ardeidae

RASpANDlRE Africa, Peninsula Arabica, India

HAB1TAT ~arnluri, lacuri, rauri, rinururi mlasrinoase

HRANA in special pesri

DIMENSIUNE Lungime: 150 cm

DURATA DE VIATA aproximariv 25 ani

PASARIPE PRADA

PAS~RI DE TARM

149

BEATLES, FORMATIA

JOHN LENNON CANTA la chitara acustica, Paul McCartney la chitara bass, George Harrison canta la chi tara solo ~i Ringo Starr la tobe. Impreuna au format eel mai cunoscut ~i mai influent grup din istoria muzicii pop. Cantecele lor au dominat anii \ 60, cand oamenii credeau ca muzica poate schimba lumea, iar talentul de compozitor allui Lennon ~i eel allui McCartney au asigurat continuitatea muzicii lor. Melodiile lor inca influenteaza ~i astazi muzicieru.

Reprezentatiile live

Beatles au inceput sa cante live in cluburi din Liverpool (Regatul Unit) §i din afara orasului. Rcprczcnrariilc lor pline de viara contrastau cu cantarctii anosti care dominau muzica pop in acel rimp, Repuratia trupei s-a cladit pe talenrul de compozitor al lui John Lennon §i pe eel al lui Paul McCartney. La inceput, scriau piese de rock and roll traditional despre prierenie §i despre dragosre, insa, pe masura ce au cvoluat, subiectele lor au devenit din ce in ce mai variate.

Beatles cdnrdnd pe un sradion de forbalin SUA

Inrcgistrarilc

Din 1966, Bearles nu au mai cantat in direct, ci au petrecut mai rnulr rimp in studio. Ei au experimentat en diferite instrumente, precum orchestrele cu coarde §i sitare §i en noi tehnici de inregistrare. Marele succes Sgt. Pepper's Lonely Hearts Club Band a avut 0 perioada de productie de luni de zile §i a folosir tehnici precum monrajul audio §i inregistrare de mai multe track-uri

( versiuni).

Please Please Me

Sgt. Pepper's

George Martin

Producatorul britanic George Martin (n. 1926) a produs majoritatca discurilor rrupei Bearles, acceptand prirnele lor cascte demo la EM!, in 1962. Martin era un producator de discuri ell cxpcricnta

atat in rnuzica clasica, cat ~i in muzica pop. El i-a

ajutat pe Beatles sa profire la maxim de studioul de inrcgistriri ~i de gam a larga de instrumenrc pc care le-au foloslr, rranspunand mulre dintre ideile lor inrr-o forma rnuzicala slefuita .

Farfurii ell imagin i ale trupci Beades

Inceputurile trupei

Tori cei parfll Bearles s-au naselle in portul englez Liverpool ~i au canrat in dlferire grupuri rock, pan a la sfar?iwI anilor '50. in anul 1960-1961,John, Paul, George ji baterisrul Perc Best au din tat in clubul Star, in porru] german Hamburg, [nvaland foarre multe despre reprezcnrariile live. in Anglia, formaria Bearles canta regulat Ia c1ubul Liverpool's Cavern. in 1962. impresarul lor, Brian Epstein (1934-1967), l-a inlocuit pe Best in pozitia de barerist ell Ringo Starr.

Beatlemania

in 1964, ,,1 !#tnt To Hold Your Hanel" a ajuns in varful clasamenrelor de rnuzica americane. Un nou cuvanr, .Bearlemanla'; a inrrar 111 vocabularul a mii de fani care urmau crupa oriunde mergea. in cateva luni, Bearles a devenit (<::;1 mal cunoscuta formaue de muzica din lume.

Bearles a fosr prinrre prirnele erupe care a aparut pe 0 multime de suveniruri. Cei patru au fosr irnortalizari pe orice, de la halbe ~i

tricouri, pana la nasturi, insigne, -/

postcrc ~i alee suveniruri. Fanii , ~

cumparau oriee obiecte pe ~ _ /"

care apareau canrarerii l: A

lor preferari. J" ,IJ~r~' -t. ,//r

.~ ,

\~<S'

.~ ..

Suveniruri

Ultimele albume

in 1969. grupul se destrarna din cauza gravelor conflicte dintre membri ~i din cauza inrereselor lor rnuzicale care se indreptau in directii diferite. Ultimu] lor album a fostAbbey Road (1969) ~iLet It Be, lansat in 1970, dar inregisrrat inainre de Abbey Rot/d. Forrnaria Beatles s-a despartir rnai carziu, in acelasi an. Cei patru si-au continuat carierele ca solisci.

Bearles, Inregistrand penrru Let It Be

Chirara jucaric ell imaginea rrupei Bearles

BEATLES
1940 Se nasc john Lennon ji Richard
Starkel' (Ringo Star)
1942 Se najte Paul McCartney.
1943 Se najte George Harrison.
1957 John ~i Paul forrneaza 0 rrupa,
The f2!!:arrymen.
1962 Prima tnregrsrrare ell EMI;
Ringo Starr se alatuni formarici ca
barerist,
1964 Beatles SUnt pe primcle [ocuri in
topurile din SUA.
1967 Se lanscaza Sgt. Pepper's Lonely
Hearts Club Band.
1970 Se lanseaza Let It Be ~i crupa se
desrrarna.
1980 Esre trnpuscar John Lennon.
1997 Paul McCartney devine lord.
2001 Moare George Harrison. MUZICA

SUNETUL SI iNREGISTRAREA ACESTUIA

..

ISO

ORCHESTRE

ROCK~I POP

BECQ!!EREL, ANTOINE vezi RADIOACTIVlTATE. BEDUIN" vezi SIRIA ~I IORDAN • BEECHAM, SIR THOMAS vezi ORCHESTRE

BEETHOVEN, LUDWIG VAN

DE LA NA~TEREA SA, in Bonn, in anul1770, ~i pana la moartea sa, in Viena anului 1827, viata lui Ludwig van Beethoven s-a desfasurat intr-o perioada de revolurie ~i tranzitie. in pofida vietii sale tragic de nefericite, plina de probleme de familie ~i marcata de surditate, a devenit un mare compozitor al timpului sau, Simfoniile sale, sonatele ~i muzica de camera au extins formele clasice, introducand noi motive muzicale, care au pregatit drumul pentru rulburatorul stil romantic. Spre deosebire de compozitorii dinaintea sa, Beethoven a incercat sa ramana independent, scriind mai degraba pentru el insusi decat pentru un patron bogat. Independenta i-a permis sa i~i dezvolte propriul stil muzical.

Viena

Prima vizita a lui Beethoven la Viena a fost scurtata de boala mamei sale, dar s-a inters in 1792, pemru a studia cu compozitorul Haydn. Curand, a devenit pianist §i profesor ~i s-a stabili t acolo pemru tot restul vietii sale. Totusi, pe masura ce i§i pierdea auzul, a suferit de depresie §i crize de temperament §i s-a tetras din viata sociala. ~i-a gasit consolarea in compunerea de muzica, ce exprima atat disperarea sa, cat §i optimismul §i bucuria.

Caiete de muzicii

Ne putenl face 0 idee asupra felului in care lucra Beethoven privind manuscriscle ~i caierele sale. Acestea ararii curn l~i revizuia lucrarile pan, cand era pe deplin 1111111;wnit. Serb repede si violent. adesea taind ?i rescriind intregi parriruri.

Pianul Broadwood aparrinand lui Beethoven

Incepururilc vietii

Beethoven s-a nascut in Bonn, German ia. Copilaria sa IlU a fosr una fericita. Taral sau, el insusi muzician, l-a forrar pc Ludwig sa exerseze ~i sa cdnte in public de la o vanta fragedi. sperand ca va deveni un copil minune. Cand mama sa a murit, iar ratal sau si-a pierdur loeul de munca, tanarul Ludwig a ttebuit sa inrrctiua tnrreaga Iamilie.

Perforrnanta

Pana la incep~t[lIl pierderii auzului, Beethoven i~i cl§riga existenra ca profesor ~i interpret. A fosr un pian ist extraordinar. ale carui inrerprcrdri

ernotionante puteau misca pubhcul pan a Ia lacrimi. Multe dinrre cornpoziriile sale pentru pian, mai ales sonarele ~i concertele, exploreaza capacitatile expresive ale instrumentului ~i sunt prinrre cele mal bune I ucrari muzicale.

Surditatea

Pe dnd avea aproape 30 de ani, Beethoven a incepur sa aiba probleme en auzul. Pana in anul 1820, era aproape complet surd. Neputand sa auda ceca cc canta,

Eroica

Initial, Beethoven i-a dcdicat aceasta simfonie eroului sau, Napoleon, insa s-a simtit dezgusrar arunci cand acesra s-a auroproclamat irnparat. A §ters dedicatia, Insa a pasrrat tirlul Eroica.

INSTRUMENTE MUZICALE

MOZART, WOLFGANG AMADEUS

ca. s-a concentrar

C/

Simfoniile

LUDWIG VAN BEETHOVEN

Inaintca lui Beethoven, simfoniile erau lucrari orchesrrale care urmau un tipar destul de monoton. In cele noua simfonii ale sale, Beethoven a transformat simfonia intr-o lucrare expresiva, de mari dimensiuni. Incepand de la cea de-a treia sirnfon ie, Eroica, simfoniile au devenit mai lungi §i mai aventuroase, folosind noi instrurnente, inclusiv solisti §i un cor in a noua simfonie.

Aceasra sirnfonie esre ncobisnuitd, deoarece zugraveste o sccna ce are loc in peisajul rural din jurul Vienci, loeuri pe unde lui Beethoven it pH ice a sa se plirnbe. Simfonia esre plinii de sunere din natura. incluzand irnirarii ale cdnrecului pasarilor ~i o furruna eu tunete.

Muzicade camera

o [oartc marc parte din muzica lui Beethoven este penrru grupuri orchestrale mid, precum cvartetul de coarde. Aceasta muzica de camera era scrisa adesea pentru interpreti arnatori, insa Beethoven considera ca era 0 metoda excelenta pent[u a-si exprima noile idealuri muzicale.

1770 Naselle in Bonn, Germania.

1792 Se mud la Viena, studiaza eu Joseph Haydn.

1796 Incepe sa l~i piarda auzul.

1802 Serie 0 scrisoare, cunoscuta drept "Testamentul Heiligensradr" adrcsata fratilor sii, deseriind Cat este de nefericir din cauza surdirarii.

1803 Simfonia Eroica.

1808 Simfonia Pastorala.

1809 Concertul pentru pian ji orchestra nr. 5, "impiiratul".

1824 Simfonia Corala.

1827 Moare la Viena, Austria; aproape 10.000 de oamcni parricipa la inmormantarea sa.

MUZICA

ORCHESTRE

NAPOLEON BONAPARTE

151

BELGIA

Relief

In nordul Belgiei exista 0 campie neteda care se intinde de la Flandra pana la granip olandeza, Podisul central este marginit la sud de raurile Meuse ~i Sambre. Podisul Ardeni se intinde in Luxemburg ~i in Franta,

A

2

3

Bruxelles

ell aproape un milion de locuitori, capitala Belgiei, Bruxelles, este centrul economic ~i guvernamental. Cu rrei .limbi vorbite - olandeza, franceza 1i germana - este ClI adevarar un or~ cosmopolir ~i sediul adrninisrrativ al Uniunii Europene.

Cladtrl gotice in Marea Piafa din Bruxelles

---.' COMERT SI ~ INDUSTRrE

CRESTEREA ANJM'ALELOR

Podisul Ardeni

Podisul Ardeni se intindele o suprafata de 10.000 Ian , in sudul Belgiei, Luxemburg 1i nordul Franrei, Brazdar de vai ell ra.lIri adanci, cum sunt Meuse ~i Semois, aceasta regiune inalta esre pierroasa, acoperita de pad uri 1i are spectaculoase pesreri de calcar.

6

Industria

Belgia are 0 industrie a afacerilor ji a presrarilor de servieii (servicii bane are ~i de asigurari) foane dezvoltara. Odinioara prospere, industriile miniere li a otelului de pe r"urile Meuse li Sambre, sunt acum In criza §i au fost inlocuirc rapid de noile indusrrii. respectiv ccle producatoare de medicamente, substance chimice, echipamenre elecrrice li textile. Belgia este unul dinrre cei mai mari exportatori mondiali de ciocolara Ii produce bere de bun. calirate.

825mm Folosirea rerenului

o mare parte a Belgiei este forrnata din [ocajitari, fiind dens populara, Fermierii produc cereale, frucre, legume, sfecla de zahar li cresc vire, oi ~i eai. Be1gia are purine resurse naturale li 60% din energia pe care o folosesre esre energie nuclead.

Locuitorii

In sudul Belgiei se vorbeste valona, un dialect al francezei. In nord se vorbeste olandeza, numita odinioard tlamanda. 0 cornunirare restransa din est vorbesre germana.

CAPITALA Bruxelles

DATE ESENTIALE BELGIA

SUPRAFATA 30.510 lan2

LIMBI l'RINCIPALE olandeza, franceza, germana

MONEDA euro

RELIGIE OOMINANTA Cresrinism

Sl'ERANTA DE VIATA. 78 de ani

OAMENI PER MEDIC 263

ALFABETIZARE 99%

GUVERNARE democrane mulripartira

Raul Meuse

Meuse curgc lin prin clmpiile nerezi ~i vdile eu versanti abrupri de-a lungul a 950 de Ian, de la izvorul sau, din Franta, de la vest I. est, raind Belgia li Indreprandu-se spre coasta olandez •.

Clirna

Clima belgian. este in general blilnda, insa cerul cste adesea innorat. Precipirariile cad din abundenra, mai ales in muntii Ardeni, un de ziipada iernii persisca, Verile sunt In general scurre.

Pddure 35%

-/S'C

Densirarea 311 / km2

urbana rurala

ACEASTA TARA MICA, DENS POPULATA, din Europa Nord-Vestica, se invecincaza eu Franta, Germania ~i Olanda. Granitele sale actuale au fost stabilite in 1919,

,

dupa Primul Razboi Mondial (1914-1918). Astazi,

Belgia este 0 tara puternie dezvoltata industrial, eu 0 eeonomie prospera. Ca membru fondator al Uniunii Europene, inca din 1957, ~i al aliantei Benelux (cu Olanda ~i Luxemburg), Belgia joaca un rol important in politic a europeans ~i internationala.

Luxemburg

Aceasta pra rnicuta se invecineaza cu Belgia, Germania *i Franta.

Locuitorii sai se bucura de 0 rata a somajului scazuta ~i de unul dintre cele mai tnalte niveluri de via~a din Europa. Este recunoscuta drept centru

bancar. L- --'

EUROPA

EUROPA, ISTORIe

OLANDA

DATE ESENTIALE LUXEMBURG

CAPITALA Luxemburg SUPRAFATA 2.585 km2 POl'ULAT'E 442.000

locuitori

LIMBI PRINCIPALE franceza, germana, luxemburgheza

RELlGIE DOMINANTA.

Cresrinism

MONEDAeuro

Centru financiar

in pofida dirnensiunilor sale red use, Luxemburgul esre un membru-cheie al Uniunii Europene. Parlamentul European 1; Currea de justitie Europeana au sediile in Luxemburg.

UNIUNEA~ EUROPEANA

152

RAZBOI MONDIAL, PRIMUL

BERZE, vezi BATLANUL, BARZA ~1 FLAMINGOUL. BESSEMER. HENRY, vezi FIER ~I 0TEL. BHUTAN, vezi BANGLADESH ~I NEPAL

BICICLETE ~I MOTOCICLETE

FOLOSITA PENTRU AMUZAMENT ~I IN ACELA~I TIMP FIIND PRIETENOASA CU MEDIUL INCON]URATOR, bicicleta este eel mai simplu mod de transport mecanic. Bicicleta este un vehicul care transforms energia umaria in propulsie, motocicleta sau motoreta fiind 0 bicicleta cu motor. Morociclctcle moderne sunt complexe, avand motoare ale carer dimensiuni variaza de la SO cc (centimetri cubi) la peste 1.000 Cc.In multe ~ari, cum ar fi China, biciclera reprezinta mijlocul principal de deplasare sau transport de marta. La nivel mondial, bicicletele §i motocicletele sunt folosite pentru sport §i recreere.

Cannondale SH600, hibrid

Redueerea rezistentei aerului Rezisrcnta aerului poare incerini 0

bicicleta sau mococicleta ~i pe utilizatorul acesteia. Aceasta poate fi redusa prin crearea unei fO[lT'IC aerodinamice pentru a lisa aerul sa

circule imprejurul utilizatorilor, iar in eazul competitiilor, unii

biciclisti chiar i~i rad picioarele penrru a obtine acesr efect de

aerodinarnica ..

Bicicleta pentru vitezd

Spirele sunt asrfel aranjare pentru ca --'I/li::--':::"'~ roara sa fie rezistenra, dar

usoara in acelasi timp.

Partile componente ale unei biciclete

De la bicicleta de munte (mountainbike) 1a cea de curse sau una hibrid (0 cornbinatie intre cele doua), toate bicicletele sunt construite in acelasi fel. Concepute astfel tncat sa fie u§or de pedalat §i confortabile, greutatea acestora joaca ~i ea un ro1 important, deoarece aceasta afecteaza viteza la care bicicleta se poate pune ln miscare,

~eilc sum reglabile, putand glisa in sus ji in jos pemru confortul biciclisrilor,

Schimbdtoarele.functionabile cu Ch °d I ldsa l 0

ajurorul rnanerelor, deplaseaza t onu se poate asa In lOS

lanrul intre pinioanele de diferite pentru a "mge aplecat.

dimensiun i, pentru a schimba Franele sun! conrrolate

viteza la care se invarrcsc tragand de manerele de pe ghidon, care due la

blocare pr in fceeare contra jantelor

Cadrul, fabricat din

ruburi rnetalice,

pentru a sustine biciclisrul.

Cauciucurile, pe masura jantei metal ice, of era 0 deplasare moderara ~i usoara peste mid deniveldri: moumainblke-urile au cauciucuri mai mari pencru a facilira deplasarea pe terenurile accidentate ~i pietruite,

Partile motocicletei

,

Ca §i bicicleta, 0 morocicleta are cadru, o roata posterioara care 0 antreneaza la deplasare, 0 roata frontala pemru directie ~i comenzi pe ghidon. Ca ~i rnasina, are un motor ell ardere interna §i suspensii. Suspensiile sustin earoseria motociclerei pe roti, impiedicand-o sa fie alecrata de denivelarile atinse de roti in timpul deplasarii,

Motor in doi rimpi, eu un

cilindru. Morociclerele mai mari au mai multi cilindri.

Vitezometru

Indicator Ii lumini de auertizare

Comutator

Panoul de comandii

al motocicletei

Morocicletele all un panOll de comand .. in cencrul ghidonului Cornuratoarele de (amanda pentru [umini indicatoarele pot fi operate de pe rnanerc.

Cadru ufor

imping penuu a invarti roata.

rotii Jixeaza roata de cadru.

Deplasarea eu motocicleta

Un motociclist schimba virezele Invartind ruanerul ghidonului. iar tteapta de viteza 0 schimba lovind cu piciorul parghia de la pedala, in sus sau in jos, Frana fronrals esre activara manual, iar eea posterioara eu piciorul, Penrru a vira la col turi, morociclistul roresre rnanerele ghidonului ji apleaca motocicleta.

Descbidere

Motormic

Mororetcle ~i scuterele

AeeLe mici motociclete folosite pentru deplasari scurre in or<l§ sau Imprejurimi se numesc mororere sau scutere. Aeestea au motoare mid, asadar nu sunt foarre rapide. dar sunt foarre economicoase. Motoretele, limitate la un motor de 50 cc, au pedale pe care utilizatorul le poate folosi pe dealurile abrupte.

Istoric

1839 Scotianul Kirkpatrick MacMillan invcnrcaza o bicicleta activara cu levierul.

1992 Yamaha FZRlOOO Exup

1863 Frarii francezi Michaux consrruiesc ptima bicicleta actionata Ia pedala: velocipedul.

Roata posterioard din alia), cu trei spite, sus/inlttd de telescopul

Cauciucurile rnotociclerei au aderenci la d um chiar ~i arunci cand aceasra esre aplec~ta la viraje. Acesrea sunt cauciucuri de curse, line, fara striarii ~i flabile.

AER ENERGIE

MASINI SI CAMIOANE

MASINI SIMPLE

FORTE SI MI~CAR'E

1868 Frarii Michaux adauga un motor cu aburi unei bicidete, cremd asttel prima rnorocicleta.

1885 Germanul Gottlieb Daimler construieste 0 triciclera actionara de motor (mai jos].

1901 Werner-ul din 1901 este prima morocicleta practicabila penrru deplasare.

1914-18 Morocicletele au fost folosite considerabil in Primul Razboi Monilial.

1885 in Anglia, James Starley face bicicletele in stil modern.

1963 Finlandezul Van Wijnen proiecteaza ceea ce va deveni Eeocar - mijloc de transport acoperit ji actionat la pedala,

MI]LOACE DE PROPULSIE

POLUARE

SPORTURI SPORTURI TRANSPORT,

MOTORIZATE ISTORIC

153

Bicicleta de curse pern1ite utilizatorului sa pedaleze ell usunnta La virajc, mai ales in competitii,

Peugeot in 5 viteze esre 0 bicicleta traditionala pentru doamne - fadi. bara orizontala a cadrului.

Bicicletele de munte (mountainbikes) sunt ideale pentru ciclisrnul in afaea partilor carosabile, avand caclrul mai robust ~i cauciueuei mai late.

Bicicletele BMX (Biciclera Moto-Cross) stint folosirc pt:ntru rerenuri accidenrate ~i cascadorii, cum ar n

Tricicletele au trei roti penrru un echilibru suplimentar,

Kingcycle Bean, din 1990,

estc astfel proiectara pentru a reduce rezisrenta aerului in vederea obrinerii unui suplirnent de viteza.

Biciclera tandem tripla are rrei seturi de pedale pentru trei biciclisti, care cornunica ell roata din spate printr-un [ant.

Motociclete

Harley Davidson, din 1942, a fast adaprar pentru utilizare rnilitara, dar avea La baza rnodelul civil.

Harley Davidson Knucklehead 61E, din 1936 a preluat pUferea in designul american, mororul acesreia semanand eu un pumn Incordat.

Heinkel Perkle, din 1956, are reate firele ~i cablurile legate dinspre ghidon catre cadru.

BMW R! 60. din 1956, are rnodifica unghiul dintre motociclera.

BMW R75/5. din 1971, este a rnorocicleta turistica, cornbinand fiabiliratea Cl1 conforrul,

Honda GL1500/6 Gold Wing (Aripade Aur), din 1991, are un motor de 1500 cc, doi cilindri suplimenrari ii obiecre de lux, cum ar fi un casetofon.

--Jliocicleta-taxi esre un taxi acrionat cu ajutorul pedalelor, Aceasta a fast fabricate in 1980, in Bangladesh .

••• ' ..... "rmY",. Velocipedul franruzesc, din 1933, este alungit pentru a perrnite biciclistului sa stea lasat pe spare in rimp ce pedaleaza.

Harley Davidson Hydra Glide, din 1951, searnana cu un elicopter clasic, atunci dnd este dezrnernbrara pana la componenrele de baza esenriale,

Scurerele "Mod" au fast foatte populare in anii '60; ell Cat aveau mai multe oglinzi ~i lumini, ell atat erau mai moderne.

HusqvarnaMotocross TC61O, din 1992, esre a motocicleta penttu curse, pentru deplasari pe tercnuri aecidentate sau namoloase.

154

o EXPLOZIE PUTERNICA, numita Big Bang, este considerata a fi creat UniversuL Observarea galaxiilor ~i

radiatiile de caldura din spatiu au ajutat la confirmarea acestei teorii. Astronomii incearca acum sa explice cu exactitate ce s-a intarnplat din momentul exploziei Big Bang, care a creat tot ceea ce exista in Universul de astazi - materie, energie, spatiu ~i timp - pana la Universul prezent, cu galaxii, stele, planete ~i cu noi.

Teoria echilibrului Universului (Steady State Theory) Pe Ia finele anilor '40 ~i lnceputul anilor '50, teoria expansiunii Universului era la fel de populara ca ji cea a Big Bang-ului, Sngera d. Universul arara la fel tn orice lac. in orice moment. Cu roare ca se intinde, acesta rarnanc nemodiflcat ~i inrr-un echilibru perfect. S-a creat permanent rnaterie pentru a mentine constanra densitatea Universului. Deoarece oarncnii de ~tiinta au gasit dovezi pentru Big Bang, teo ria expansiunii Universului a fosr in mare parte abandonata,

BIGBANG

• ..

"- ,
<i;


-
... ... Temperatura la 10.000 trilioane de trilioane grade Celsius. Formarea particulelor simple

Originea Universului

Una dintre cele mai dificile probleme cu care se contruntau oamenii de ~tiinta in secolul XX era aceea de a explica cum s-a format Universul. Universul se modifica, dar din ce ~i carre ce? Teoria expansiunii Universului sugera ca acesta nu are nici inceput ~i nici sfaqit. Teoria alrernativa ~i acceptara global in prezent este cea a Big Bang-ului. Aceasta sugereaza d Universul s-a creat in urma unei explozii, in urrna cu 1 S miliarde de ani. De la incepururile sale, foarte reduse ~i simple, acesta a crescut, fiind vast §i complex.

La momemul Big Bang-ului, Universul este extrem de mic, luminos, dens ji fierbinre,

Teoria Big Bang

Toata materia ji timpul au fost create In Big Bang. Explozia a incepur prin a Impinge totul deparre, iar Universul s-a extins continuu de atunci, iar pe masura ce Universul s-a extins, temperatura a scazut, La nurnai 0 fractiune de secunda dupa explozie, au incepur sa se formeze particule foarre marunre. La trei

minute dupa formarea acesruia, era campus din 75% hidrogen li 25% heliu. Tor ceea ce exista in ziua de az i - galaxiile, stelele, Parnantul si oamcnii - s-a creat din aceste elernente.

Temperatura la 10 rniliarde grade. Formarea nudeelor de hidrogen ji heliu.

Un univers stadonar din prezent (sd.nga), precurn §i unul din viitor (dreapta). Galaxiile s-au lndepartac, dar altele noi {culoarea portocalie) au fost create pentru a lc inlocui. Densirarea rarnane neschirnbara.

Georges Lemaltre

in 1931, cosmologul belgian Georges Lemaitre (l894-1966) a fost primul care a demarat teoria conform careia Universul a pomir dintr-o mare explozie a unui material dens ~i unic. Denumirea de Big Bang a aparut In 1950 ji a fost introdusa de catre astronomul britanic Fred Hoyle, care susrinea reo ria Steady Stare (a expansiunii).

Universul in expanslune

in anii '20, analizele luminilor emise de stele au indicat faprul ca galaxiile se indeparteaza de Pamant. Acest lucru esre adevarat pemru toate galaxi~e, in orice directie fata de Pamanr. In tirnp, Universul devine mai mare, dar mai putin dens. Ideea ca Universul a inceput sa existe in urma unei explozii intr-un singur punet a reiesit din consratarile ca Universul se tntinde,

1 secunda dupa Big Bang

J millard de ani

3 miliarde ani

La . miliarde

ani dupa Big Bang, au

inceput sa capete forma primele galaxii. Cu 2 miliarde ani mai tarziu, se formeaza Calca Lactce.

Radiatia de fond

Ciildurd creara de Big Bang s-a racit eontinuu de arunci. in momentul de fa,;', temperatura este de -270°C, detectara ca fiind radiatie de microunde din reate partile Cosmosului. Harta cu culori in infrarosu indica variarii ale temperarurii dupa 300.000 ani de Ia Big Bang. Partile de culoare albasrra (mai rece) sunt nori de gaze, din care se tormeaza galaxiile.

Deplasarea spre Liniile sunt deplasate cdtre

rosu: Cu cit se capdtul rOfu al spectrulu~

indeparreaza o ~

galaxie mai repede, ./'V'VV VVV".

eu atat lungimea ~

undelor de lumina provcnita de La stele este mai alungira sau deplasara catrc rosu.

Temperatura -2700C

forrneaza in interiorul Caii Lactee la 10 miliarde ani dupa Big Bang. La aproximativ 0 jumiitate de millard de ani mai tarziu, se formeazi planera Pamanr, din mareria ramasa,

Viitorul Universului

Uniocrsul se extinde dupa Big Bang.

Nimeni nu stie cu sigur~nta ce se va intarnpla cu Universul. In prezent, acesta se mareste din ce in ce mai mult, devenind mai putin dens. Majoritatea astronomilor considera d va exista un timp in care acesta se va opri din expansiune. Dar exista pareri diferite despre ceea ce se va inrampla atunci: va trai Universul pentru totdeauna, va irnbatrani ~i muri sau va incepe sa se micsoreze r

Big Crunch

Se poate ca sf1irjirul Universului sa fie un Big Crunch, daca incepe sa se micsoreze pana cand va fl din rtou fierbinte §i dens. Dar ruci acest lucru nu inseamna neaparat di. Universul va avea un sfa'lit. Se poate ca Big Crunch sa fie urmar de 0 alra expiozie Big Bang, asrfel d inrregul proces s-ar purea repeta.

Universul

~

-L Galaxiile mai indepartare se in8.eparteazi intr-un rirm rnai accelerat ~ dedit cele apropiate. Lumina lor are 0 deplasare mai accentuaca catre ro~u.

Liniile din spectru indicii uiteza ga!axiei.

ASTRONOMIE

GRAVITATIA

GALAXII

GAURILE NEGRE

STELE

UNIVERSUL

TIMPUL

ISS

Clasificarea organismelor vii

Organismele vii se impart in aproape 2 milioane de specii, iar biologii sunt cei care [c-au clasificat in grupe. Grupa cea mai cuprinzatoare §i cea mai variata se numeste regno Exista 5 mari regnuri:

Monera (bacterii), Protista (protozoare §i alge), Fungi, Plantae (plante) §i Animalia (mamifere).

BIBLIA vezi CRE?TINISMUL. BIKO. STEVE vezi AFRICA DE SUD. ISTORIC • BIOCHIMIE vezi CHIMIE. BIOFIZICA vezi FIZICA

ATUNCI CA.ND PRIVE~TI UN CAL alergand, stii irnediat ca este viu, spre deosebire de 0 piatra de pe plaja, despre care stii ca este lipsita de viata. Diterenta dintre cele dona este viata, Biologia reprezinta studiul

vietii organismelor vii. Ea se imparte in dona mari categorii:

zoologia ~i botanica. Biologii sunt persoane care studiaza biologia, iar organisrnele pe care acestia le studiaza variaza de la mamitere, precum caii, pana la rnicroorganisrne, precum algele verzi. Toate au nevoie de energia pe care 0 obtin din hrana ~i pe care 0 elibereaza prin respiratie pentru a supravietui.

Ramurile biologiei

Biologia acopera un numar mare de domenii de srudiu, Ecologia studiaza rnodul in care interactioneaza fiintele vii intre ele §i cu mediul 'in care traiesc. Fiziologia

studiaza rnccanismclc de functionare ale organismului. Genetica se ocupa cu modul de transmitere a caracteristicilor rnostenite, de la 0 genera~ie la alta. Alte ramuri includ: anatomia, taxonomia, microbiologia §i parazitologia.

BIOLOGIE

Scheler de pasare

Anatomistii studiaza scbeletul pentru a inteLege cum juncfioneazd un organism.

Anatomia Anatomia reprezinra studiul strucrurilor din

care esre com pus un organism viu. Anaromistii invesrigheaza conturul ~i forma paqilor componen~

te ale unui organism. Aceasti analiza le pcrmite sa explice lucruri cwn ar fi zborul liliecilor sau al pasiirilor.

Taxonomia

~tiinp clasificarii milioanelor de organisme vii in grupe de organisme inrudite se nurnesre taxonomic. 'Iaxonomistii identifies ~i denumesc organisrnc, pe care apoi le grupeaza in funcrie de caracteristicile ~i ascendenta lor comune.

Etalare 'in curie a unor flururi de zi ~i de noapte

Microbiologia

Microorganismele au dirnensiuni atat de mid. incat nu pot fi observate decat Cll ajutorul unui microscop. Microbiologia se ocupa eu studiul tuturor aspectelor biologiei acesror organisrne minuscule, care includ bacteritle, vtrusii. procozoarele §i unele tipuri de fungi. cum ar fi drojdiile.

Parazitologia com pus

Parazitii rraiesc pe seama organismelor vii, ln inreriorul sau pe suprafara acestora. Srudiul parazitilor poarta numele de

Numarul organismelor dinlume

Animeiia 1.311.589

Pui de rafa urmdndu-l pe Lorentz, in lac de mama lor

Zoologia Lorenz \

Zoologia este acea rarnura a biologiei care se ocupa cu studiul animalelor.

Munca unui biolog

Biologii pot practica in roate ramurile biclogiei, dar. de obicei, sunt specialtzati pc a anurnita ramura, Cercerarile lor se pot concentra pc observarea comporta.mentului animalelor, investigarea mecanismelor forosinrezei san studiul ecosisremelor,

FOTOSINTEZA

GENETICA

Animalele formeaza un grup cxtrem de eterogen, care cuprinde de la bureri, paianjcni §i rime, pan a la homari, pisici §i cimpanzei. Zoologii studiaza morfologia anirnalelor, modul in care functioneaza organismul acestora, modul lor de viata §i comportarnentul in mcdiul natural.

Etologia

Studiul cornportamcntului animal poarra numele de etologie. Zoologul austriac Konrad Lorenz (1903-1989) a pus bazele erologiei. El a descoperit memorarea, un proces de tnvapre rapida, care are loe la 0 varsta frageda §i are legaturi eu hrana, mediul Inconjurator sau ell mama. Pixarea in mernorie are lac insrinctiv, pe parcursul unei perioade scurte de timp, in copilarie.

Botanica

Botaniea reprezinra stiinta care se ocupa eu studiul planrelor, Plantele sunt organisme diverse, care variaza de la muschi §i ferigi pana la pomi, cactusi §i flori. Plantele i§i produc singure mancarca cu ajutorul unui proces numit fotosinteza, care transforma razele soarelui in energie. Boranistii srudiaza toate aspectele referitoare la structura, funcriile §i ecologia planrelor,

Griidinile Kew, Londra, Anglia

Rachel Carson

In 1962. Rachel Carson (1907·1964). biolog marin american §i scriitoare, a publicat carte a nurnita The Silent Spring (Primavara musd), In aceasta carte, autoarea avcrrizeaza ca folosirea tara masura a pesrlcidelor §i erbicidelor otraveste natura. Carte a ei de pionierat a reprezentat fundamentul miscarii ecologisre Ii a taeut pentru prima dati accesibile publicului larg informanile de natura ecologid.

Plaed Petri cu rnostre de eualu at

Biolog aflat la lucru in laborator

ANIMALE, ECOLOGIE SI

COMPORTAMENT ECOSISTEME

PLANTE

156

PARAZI'f!

VIATA MICROSCOPICA

BIOLUMINESCENTA. vczi LUM[NA • BIOMURI. vezi ECOLOGIE ~I ECOS[STEME. BIPLANE. vezi AERONAVE

BISERICI ~I CATEDRALE

BISERICILE ~I CATEDRALELE sunt lacase de inchinaciune pentru crestini, Primele biserici erau mici, cu spatiu suficienr doar pentru un altar ~i cativa enoriasi, Pe masura ce crestinismul se extindea, au incepur sa se construiasca biserici mai incapatoare, cu zone separate pentru preoti ~i discipoli. Catedrala este 0 biserica din care prezideaza episcopul: acesta organizeaza evenimentele zilnice ale parohiilor locale.

Partile unei catedrale

,

J

Clopotnipi ascu{itii J '. deJ23m I .

<:

Multe catedrale ~i biserici sum proiecrare in forma unei cruei. "Bra~ele"

crucii, transepturile, contin mici capele, Altarul este amplasat carre est, pentru a H eu fara citre soarele care rasare, nava bisericii Hind carre vest.

Coloanele ~i bolrilc lnteriorul se compune din tavane decorative din piarra, numirc bolri ogivale, sustinute de coloane din marmura onginara din Purbeck. Fiecare coloana este incercuira de patru scalpi [coloane mal mici), care dau un efecr de delicarere ji luminozirate.

bisericii esre

Partea }Tonlald .. sculptatd in manierd complexd.

incaparoare penrru un nurnar mare de

enoriasi,

Interiorul catedralei Nava mare, Cll tavanul sau tnalr ji bel tit, este astfel creata pcntIu a parea chiar mal larga de-a lungul coridoarelor, pe flecare larerala. Lumina intra prin feresrrele ell vitralii.

Multe biserici ~i eatedrale sum bogat decorate cu simboluri ale religiei cresrine, cum ar fi imagini cu Hristos, ingeri, sfinti ~i cruci. Bisericile protestame rind sa aiba mai purine ornamente artistice dedit cele rornano-carolice san cele ortodoxe.

Bolta in evantai Aceasra delicara bolra in cvanrai poate fi int:11nira in Caredrala Canterbury. di n Anglia.

Cap de balaur Figurine diavolesti ji grotesti erau sculprate in Evul Medin pentru a reprezenta raul din afara bisericii.

Sculpturi

in bisericile romanocarolice pot f adrnirate imagini ale Madonei eu Pruncul. Aceasta sratuie in stil renascentist, care a fast flnisalii in J 896. se afla in biserica Sacre-Coeur, Paris.

. ~ forma rimpurie pentru decorarea bisericilor rnediteraneene, Acesr mozaic din secolul a IX-lea se aflii In Santi Nereo e Achilleo, din Roma.

Primele biserici

CRE~TINrSM

Crestinismul a inceput in Mediterana, in perioada Imperiului Roman. Primele biserici capatau forma dupa cladirile publiee ale Romei antice, mai ales bazilicile,

un de se rincau proeesele ~i ~edin~ele. Enoriasii stateau intr-o zona numita nava, iar altarul se afla inrr-o zona mai mica, sanctuarul.

St. Sabina, Roma Consrruira in 422 i.Hr, aceasra biserica timpuric arc 0 nava larga ~.i un mic sanctuar semicircular,

Catedrala Salisbury Aceasta catedrala gorica din secolul aI XIII·lea are pereti subriri, ogive ii ferestre. Aceste caractcrisrici concribuie la eleganca ~i deltcarcrea constructiei, in ciuda dimensiunii sale uriase, Clopornita din secolul aI Xl V-lea este cea mai inalta din Anglia ji poate fi vazuta de la Blare departare.

Absida Absida

de est

Capela . '--f,. ~ Altarul inalt

Fecioarei L II "t.t .... -: s

:.~._~.-/ anctuar

Transep~ i..tl:r.s.:t::;~.".·,.. . . ..

de est ~l:.r5flcnstte

~dt;j~ Transeptal de

Coridorul ~t.·I· '.:-.··.r ";;;~ bisericii

de nord .. , .. ~

,. JC.. Coridorul

;,. ..~ '.. de sud

Portalui de r 1:!: d d

nord ~:.. a/a a e vest

Plan de amplasare

Forma in cruce simbolizeaza crucea din lernn pe care a murit Hristos.

Sanctuar

Ogivele sunt 0 caracteristica a arhitccturii go lice.

Capela Fecioarei

Contraforturi (suporu) care ajutii la sustinerea boltilor grele.

Curtea bisericii

vccinaratca altarului, cum ar fi tripricul clin Catedrala Sf Petru, din Roma.

Cur tea unei biserici 0 separa pe aceasta de strazile zgomotoase, Hind rotodara ~i locul un de se ingroapa mortii. De asemenea, inm~rmamarile au loe §i in cimitire special construite.

Cruce celtica

Aceasta cruce din Irlanda combine doua simboluri ale crestinatatii: crucea ~i cercul, care csre simbolul crcmitarii.

Columbar

Lur-un columbar se pastreaza cenuF rnorrilor incinerari,

Ferestre cu vitralii Feresrrele frumos colorate, care decoreaza bisericile, ilustreaza adesea iurampJari din Biblie povesrire de carte Isus ji discipolii sai.

liliiii-........

Morminte

Unele morrninte povestesc vierile eelor care sunt ingropati acolo. Acesr monndnt at revolurionarului francez Raspail, care a fosr inremnitar mull tirnp, are forma unei inchisori,

EUROPA _ MEDIEVALA

RELIGII

STICLA.

..

ARHITECTURA

FESTIVALURI

157

BISMARK, OTTO VON, vezi GERMANIA, ISTORIe

BIVOLI ~I ALTE BOVINE SALBATICE

Cele 5 specii de bizoni, pre cum ~i toate celelalre rase de vaci fac parte din familia bovine. Au copite despicate ~i ambele sexe au coarne pe care le folosesc pentru a se apara. Animalele mai sunt protejate ~i datorita faptului ca traiesc in turme. Numai anoa sunt animale solitare. Vacile au fost printre primele animale domesticite. Bivolul asiatic, iacul ~i gaurul au cu totii 0 versiune dornesticita. Pierderea habitatului, vanatoarca ~i bolile au scazut drastic numarul bovinelor salbatice. Nici mai mult, nici mai putin decat 9 din cele 11 specii sunt pe cale de disparirie.

Bizonul american

Capul, gatul ji porriunea proximala a membrelor anterioare esre acoperita eu par lung, care, irnpreuna eu coco~a, fae ca intreaga zona sa para mule mai dczvolcara dedit porriunea posrerioara, Atat fernelele, cat ji rnasculii prezinta coarne scurte ~i incovoiate,

Taurine

Grupul taurinelor cuprinde 4 specii: iacul, bivolul asiatic, gaurul ~i boul cambodgian de padure. Din acest grup fac parte ~i bovine domestice. Majoritatea speciilor de bovine din zilele noastre provin

din specia, acum disparuta, de bou primitiv (Bos primigenius), care, la un anum it moment, a popular in numar mare c:lmpiile §i padurile din Europa ~i Asia.

Foarte des gre§it denumit "bivol", bizonul cuprinde 2 specii. Bizonul American este un animal de pa§une, care se gase§te sub 2 forme: bizonul de c:lmpie §i bizonul de padure. Bizonu! european, numit zirnbru, rraiesrc in paduri. Bizonii sum animale masive, cu 0 inaltirne de peste 1,5 111 ~i 0 greutate ce depa~e§te 910 kg.

Bizonul european

Zimbrul rraieste in pad urea Bialowieza din Polonia. Estc mai inalt decar bizonul american, are corpul mai lung, mai suplu ji membrele mai inalre. Portiunea

lacul eel mai mare dintre taurinele salbarice, iacul salbatic rdi~te in rurme pe cele mai inalre platouri ale Podisului Tibet, in Asia Centrals. Pentru a 50 proteja

impotriva frigului necruraror, roba iacului esre fermata dinrr-un par negru. lung, "'pru ji peri mai scurti

ligroli.

Bantengul

Traiesrc in Asia de SudEst, Insula Java ji Borneo. Este un animal timid. Femelele ~i tinererul au 0 culoare rosie-caramizie, iar rnasculii adulti au culoare neagra,

Bivolul african

Exista 4 specii de bivol

asiatic: bivolul de apa (in imagine), anoa de pedis ji de munte ji bivolul-capra. Bivolul de apa poate fi intalnir atar lnrr-o forma domesrica, cit ~i in tr-una salbarica, dar nwnai catcva turrue mai supravietuiesc in salbaricie, Coarnele sale sunt semicirculare, lndreprare carre exterior ~i inapoi.

Bivolul este singura specie de bovine salbatice care poate n gasiti in Africa. Bivolii africani au 1,5 m inalrirne la greaban §i 0 greurate de peste 816 kg. Coarnele lor au 0 deschidere de pana la 1,5 111 §i torrneaza 0 casca de protectie la nivelul fruntii. 0 subspecie 111ai mica, numita bivol de padure, traieste in padurile ecuatoriale.

mid

Cei mai mari ~i cei mai

Bovinele salbatice variaza ca dimensiuni de la iacul salbatic, care depasesre 2m inalrime [a greaban, pina la anoa de rnunte, care nu depaseste 76 em ll1al,i111e.

Anon de

AMERICADJ); NORD, FAUNA

Izolat in tinuturile rnuntoase din Insula Mindoro din Filipine. Acest bivol pitic a fast vanat fara incetare. Astizi, doar 100 de exemplare mai supravieruiesc.

BIVOLUL AFRICAN

DENUMIRE ~TIINFFI cAe Syncerus caffir

ORDINUL Artiodactyla

FAMILIA Bovidae

RASPANDIRE Africa. sudul Saharei HABITAT stepa ~i savanele tmptidutire. rareori deparre de apa

HRANA in principal ierburi, ocazional suplimenrare ell frunzi~

INAqlMEA 1,5 m la greaban

DURATA DE VIATA aproximativ 20 de ani

CERBl SI ANTILOPE

01 ~I CAPRE

158

BIZONI, vczi BIVOLI ~I ALTE BOVINE SALBATICE. BLAKE, WILLIAM, vezi POEZIA. BLAZOANE, vezi CAVALERI ~I BLAZOANE

BOLl

LA FEL CA 0 MA~INA, organismul uman functioneaza lin in cea mai mare parte a timpului. Totusi, e posibil ca, din dnd in cand, sa nu mai functioneze normal, ca rezultat al unei rani, cum ar fi un os rupt sau, mai frecvent, din cauza unei boli. Bolile se produc deoarece organismul a fost infectat de un agent patogen (microb), cum se intampla in gripa sau toxiinfectie alirnentara, sau din cauza existentei altor probleme in organism, cum sunt cele cardiac~ sau diaberul. Unele boli pot fi tinute sub control ~i eradicate de sistemul imunitar al organismului. Bolile mai grave necesita pentru vindecare tratament medicamentos sau chirurgical.

Bolile infectiaase

,

Bolile infecrioase sum acelea in care agemul patogen invadeaza organismul, de exemplu gripa sau pneumonia. Agentii patogeni cei mai frecven~i sum bacteriile ?i virusurile, dar exista boli, ca afrele, cauzate de ciuperci, sau malaria produsa de organisme microscopice numite protozoare. In mod normal acestea sunt distruse de sistemul

imunitar. Asupra celor care nu pot fi

distruse

Bacteriile rraiesc in apa, acr Ii sol, dar Ii in multe tesllturi animale §i vegetale.

Bacteriile

Bacteriile sunr microorganisme unicelulare. Majoritatca nu sunr nocive pentru om. Torusi, cxisra unele bacrerii care se mulriplica in interiorul organismelor §i produc toxine care provoaca boala. Bolile bacteriene cuprind tifosul Ii scarlatina. Majoriratea pot f tratate ell mcdicamcnte numitc antibiotice.

Varsarul de vant produce o eruptie pruriginoasa,

Virusurile

Virusurile SUl1r particule infectante de mici dimensiuni, neincadrate in marea categoric a organisme1or vii. Ei pW1 srapanirc pc marerialul genetic al celulei (ADN), se muluplicj §i infecreaza alte celule. Infectiile virale ale omului inelud racelile, pojarul Ii HIV. '

HIV ~i SIDA

Virusul imunodeficienrei umane - HIV - produce SIDA (sindromul imunodcficicntci dobandite).

H IV infecreazii si distruge acele celule care formeaza 0 parte irnporranta a sisternului imunirar, rcspcctiv acele celule care ne prorejeaza impotriva bolilor, HIV se transrnite prin sange §i sperms. Organismul devine din ee in ee mal slabit, iar persoana in cauza se imbolnaveste foarte des, rotalitatea acestor boli fiind cunoscura ca SIDA.

Prevenirea bolilor

Prevenirea bolilor reprezinra 0 pane importanta a medicinei mod erne. Bohle pot fi prevenice prin imhwl:1ta{irea sistemelor de canalizare, prin imunizare ~i prin aplicarea unor masuri de igiena alimentara mai drastice. Dicta echilibrara ~i exercipile fizice pot §i de sa previna aparifia bolilor.

Seringile incomplet sterilizare dupa utilizarc pot transmite boala,

am

CIUMA

CORPUL UMAN

CURIE, MARIE

159

CELULE

Bali neinfectiaase

,

o boala neinfectioasa nu este cauzata de un agem patogen ~i nu poate fi rransmisa de la un individ la altul, Bolile neinfectioase cuprind boli ale sistemului circulator, cum ar fi stopul cardiac, atacurile cerebrale §i cancerul, ?i boli ale sistemu1ui respirator, cum sum bronsitelc §i emfizernul.

Bolile carentiale

Bolile carentiale sunt cauzare de lipsa unei diere echilibrate. ceca ce duce la un deficit de vitamine ~i rninerale in organism. Un copil cu carenfe de viramina D poare suferi de rahitisrn, care reprezinta 0 dezvoltare incomplera a schelerului,

Rahiticul poate Minerii pot sa aiba probleme la plamani

sa ramanli cu picioarele arcuite.

Bolile profesionale Conditiile de munca pot afecta starea de sanatate a unei persoane. Procesele indusrriale pot crca un rnediu de Iucru daunator sau POt folosi substanre chirnice care provoaca boli. Exisra cazuri de minerisnferind de 0 boala pulmonara nom ita pneumoconioza,

Raspandirea infectiei

Majoriratea bolilor sum dobandite de la alte persoane, prin contact direct, prin inspirarea parriculelor provenite de 1a 0 persoana care a srranutat sau a tusit sau prin contact sexual neprotejat, Infecria mai poate fi transrnisa prin alimente §i apa contaminate sau prin inteparurile insectelor, Consumatorii de droguri care folosesc aceleasi ace risca transmiterea de infectii ale sangelui, cum ar fi hepatita §i HIY.

Unii fanfan sunt purtdtori ai unor tulpini de malaria rezistente fa medicaments

Insecte preeum fanfarii ~j puricii Sf hranesc Cll singe uman ~i pot transmitc bolile. "[ltntaru] poa.re transrnire microorganismul ce produce malaria atunci cand sc hranesrc en smgele unei persoane infeerare.

PASTEUR, LOUIS

MEDICAMENTE

Epidemiologia

Epidemiologia esre ltiinla care srudiaza modul in care bolile afecteaza comunirarile umane. Epidemiologii studiaza motivele producerii bolilor in randul unei populatii, procum Ii controlul si prevenirea acestora. Ei au fosr eei care au descoperir legarurile dintre boli, diera, factori de mediu ji stil de viata. Epidemiologii au descoperir pentru prima data legarura dinrre fumar ~i cancerul pulmonar.

Canalizarea

Fecalele umane conrin baeterii ~i virusuri care produe boli. Arunci cand eanalizarea este insuficicnta ~i dejectiile umane sunt deversate in rauri, din cauza contacrului eu apa poluara oarnenii se pot imbolnavi de dizenrerie sau holed.

Piistrarea ciurilor curate prcvinc jmbolnavirile ee ax putea aparea dad. oamenii ar folosi apa poluara pentru eonsum, penrru spalar sau pent[u agricultura.

In unele rari, lmburelierea apci garanteaza ca aceasta buna pentru consurn. Pilulele couuu canritap masurate de substante active.

SISTEMUL IMUNITAR ~I LlMFATIC

BOll MENTALE, vezi MEDlCINA, ISTORIC

Incepururi

Bolivar s-a nascut in 1783 intr-o familie de oameni bogati din Caracas, Venezuela. Parintii sai au murit cand el era ranar, fiind educat de profesori personali, printre care Simon Rodriguez, care I-a initiat in

legatura cu ideile europene, precum libertatea.

BOLIVAR, SIMON

Prima republica

In 1810, Francisco de Miranda se intoarce din cxilul petrecut in Europa ~i este nurnit presedinte al noii republici a Venezuelei. In 1811, Venezula devine primul Stat sudamerican care l§i declara independents fata de stapiinirea straina, Bolivar se alatura arrnarei rebelilor, dar republica se prabusesre. Acesta continual insa, Iupra, ducandu-se in Columbia. penrru a-i invinge pe spanioli.

Bolivar ~i Sucre

Asalrurile lui Bolivar, pentru obtinerea victoriel in Batalia d.e la Carabobo.

Din 1811, cenrrul miscarilor de Independents din America de Sud era Bolivar. In 1813, acesra 'ii invingc pe spanioli §i intra in Caracas, unde primeste titlul de "Eliberatorul" In 1819, aduna o armata de 2.500 de soldati, cu care traverseaza intreg conrinentul pana la Boyaca, Columbia. Acolo di~tiga batalia, iar Columbia i*i dobandesre independent a.

Bolivar in Europa

In 1799, Bolivar esre trimis la Madrid pentru a locui la rude §i pentru a primi 0 cducatie mai buna, In Europa, Bolivar afla despre inccrcarea lui Francisco de Miranda, din 1806, de a clibera Venezuela de sub stiipanirea spaniola. Miscarea de revolra csucaza, tns' it inspira pc Bolivar in lupta pentru independenra.

Ferdinand al VII-lea aI Spaniei

Congresul de la Angostura

In cadrul unui congres tinut la Angostura, in prezenr cunoscut ca Ciudad Bolivar, Sim6n Bolivar este ales presedmre al Venezuelei. Membrii congresului rnai propun ~i lnfiintarea Gran Colombia, 0 federarie ce includea statele de asrazi: Venezuela, Columbia, Ecuador li Panama. Lure 1819 li 1822, Bolivar dl.~tiga mai mulre batiilii Imporriva Spaniei, obtinand independents Columbiei ~i Venezuelei ~i cliberand statul Peru.

Simon Bolivar a fost un conducaror carismatic ~i stralucit, care a condus America de Sud catre independenta, dupa 400 de ani de stapanire straina. Impreuna cu alti generali, el a invins Spania in 12 ani. Ca presedinte al Iederatiei Gran Colombia, a vrut sa conduca intregul continent, insa acest vis nu s-a realizat. Pana in ziua de astazi, el este cunoscut sub numele de "Eliberatorul", iar una din rarile Americii de Sud

,

ii poarta numele.

Lupta pentru independenta

La incepurul secolului al XIX-lea, reate !arile Americii de Sud, cu exceptia Braziliei ~i Guyanei, erau sub srapanirea regelui Spaniei, Ferdinand al VII-lea. Acest lucru a fost resimtit in multe state din America de Sud, acesta ajungand sa~i doreasca autoguvemarea. Ca raspuns, rniscarea de independenra a izbucnit in toad America de Sud. Bolivar, dornic sa parricipe la lupta pentru independenta, se intoarce in America de Sud §i lupra irnpotriva Spaniei, in Venezuela.

Ecuador ~i Peru

In 1822, unul dintre cei mai buni generali, Antonio Jose de Sucre, Ii Invinge pe spanioli la Pichincha, pentru a obrine independenta Ecuadorului, Doi ani rnai rarziu, Bolivar incheie 0 :in~elegere ell eliberatorul argendnian Jose de San Martin, care avea 0 armata rrirnisa in Peru. Asrfel, Sucre ii invinge pe spanioli la Ayacucho, aducind independenra statului Peru. Co rezultat 01 influentei lui Bolivar, 0 alta mare parte din America de Sud esre eliberara.

Bolivia

in 1825, Bolivar 11 trimite pe Sucre sa cucereasca Alto Peru, in partea central-vestica a Americii de Sud, care era inca sub stapanirea Spaniei. Odata Spania invinsa, noul stat independent primeste numele de Bolivia, in onoarea eliberarorului sau, De atunci, toate statele sud-americane, excepde fkind Uruguay, au obtinut independenta.

Portrerullui Bolivar la cladirea guvernului, La Paz, Bolivia

AMERICA CENTRALA-, ISTORIC

..

SIMON BOLiVAR

1783 So n te la Caracas, Venezuela. 1799 Este trimis In Europa.

1811 Venezuela l~i declara independenta, Bolivar devine conducaror de armata.

1812 Prima republid este invinsa. 1813 Bolivar intra in Caracas ca un "Eliberaror~ insa este curand Lnvins. 1819 Congresul de La Angostura. 1819 Bolivar iese invingaror In batalia de la Boyaca, pentru a obrine rnai

tarziu independenp Columbiei.

1821Bolivar iese tnvingaror in bata)ia de la Carabobo, pcntru a obtine mai till'ziu independenra Venezuelci.

1822 Ecuador obline independenp. 1825 Bolivia primesre numele "Eliberarorului" sau,

1830 Moare de ruberculoza.

AMERICA DE SUD, NAPOLEON

ISTORIC BONAPARTE

SPANIA, ISTORIC

160

BOLIVIA ~I PARAGUAY

BOLIVIA ~I PARAGUAY SlU1t singurele tari fara iesire

la mare din America de Sud. SlU1t doua dintre cele

mai sarace tiri de pe continent, bazandu-se pe vecini pentru a avea acces la mare. lntr-lU1 razboi inversunat dintre ele (1932-1935) pentru proprietatea asupra campiei Gran Chaco, Bolivia a pierdut, insa ambele tari au suferit rulburari politice. Aflate sub stapanire spaniola intre anii 1 530 ~i

1820, Bolivia ~i Paraguay inca mai poarta semnele mostenirii spaniole: spaniola este limba oficiala ~i peste 90% din populatie este de religie romano-catolica. Multi oameni se ocupa cu agricultura, iar in Bolivia, unii cultiva ~i vand coca pentru cocaina, lU1 drog pentru care guvemul a luat rnasuri in vederea scoaterii acestuia in afara legii.

r--------r-------,--------.-------~

Relief A

Altiplano domina vestul Boliviei, iar esrul este acoperit de 0 carnpie mai joasa, nurnita El Oriente. Paraguay-ul esre brazdat de la nord la sud de fluviul Paraguay. In vest se gase§re Gran Chaco, 0 regiune de dmpii cu iarba §i cu tufisuri: iar partea de est este acoperita cu campii ~i paduri §i este striibatuta de purernicui riu Parana.

Altiplano

La aproape 3.800 m deasupra nivelului marii, Altiplano este un pedis intins, rnarurar de vanruri ~i aproape fara arbori, siruat intre doua lanturi rnunroase ale A1pilor bolivieni. 10 ciuda climei

reci it aride, peste jumarate din popularia Boliviei traiesre acolo, 7

culrivand purin ii crescand animale, precum lamele ii alpaca.

Apele lirnpezi it albascre ale lacului Titicaca acopera 0 suprafata de 8.288 km2,Ia 0 altitudine de 3.810 m deasupra nivclului rnarii, ceca ce il face eel mai inalt lac navigabil din lume. Esre ulrimul luciu de apa care a supravieruir dintr-o srraveche mare inrerioara cunoscuta sub numele de Lago Bollividn.

6

Aymara

Aymara reprezinrs un I;\I'Up d 11,110111"11 ,lid ,11'" .1. ,.111 care au culrivat Altiplano hullvl.lIl .I,. ,1111 .II' ,1111. rezistand hotarfit schimbildl", ull[l."t1 ,111'1" "",I

eu que chua, un alr grup b, !tlna~, u«')LI,1 'lk,l[U '" rnai bine de jurnatare din populntla lIollvld, 1",1,,".1 discrirninari ii nu iau parte la pollti , x. \11 1,1 \'\\lIllllllh' Statui a convins multi aymara sa sc 11 lit 1.1 \If'IJ

E

Okm 200

H

F

G

Gran Chaco

Campia neteda ~i uscata care

acopera sud-esrul Boliviei 9

1i nord-vestul Paraguayului

se numeste Gran Chaco,

Deoarcce foarte purini oameni traiesc aici, vegetada cea mai

riispimdit. consta in ierburi 10

tnalre, rufisuri rnaracinoase,

cacrusi ~i 0 gama variara de alte planre 1i animale.

Clima

Altiplano, rlin Bolivia, are 0 dim. rece Ii uscata.

Partea esrica a pirii este calda ~i umeda, ca majoritarea Paraguayului, Clima din dmpia Chaco este c.llda, cu 50-100 emc de ploaie pe an, iama inregisrrimdu-.e adescn seceta.

Omlle 200

I.NVIIIIIIIl

Bolivia

~ Cel mai malt ~i mai izolat stat din America ~ de Sud, Bolivia, a fost numit dupa

Simon Bolivar, care, in sec. XIX, a dus razboaie

de independenta impotriva spaniolilor. In pofida irnporranrelor resurse minerale, exporrul este dificil din cauza pozitiei Boliviei. Aproape jurnarare din populatie este reprezentata de ba~tin~i americani, iar resrul de spanioli sau meti?i.

LaPaz

Desi Sucre este capirala oficiala a Boliviei. pra esre guvernara din orasul La Paz, care are de asemenea sratut de capitala, La 0 altitudine de 3.632 m, La Paz esre cea mai lnalta capirala

a lumii ~i celmai mare ora§ at Boliviei, ell

o popularie de 2.515.000 de locuirori, din care mai bine de jumarare este reprczenrara

de ba§cina§i amcricani. In La Paz sunt dezvoltare industria chi mica. §i a cexrilelor, insa rata sornajului este in general ridicaci.

Paraguay

~ Fluviul Paraguay, de la care si-a luat ....... numele §i tara, imparte teritoriul in doua. La est sum dealuri fertile ?i carnpii care gazduiesc 90% din locuirori. Cea mai mare parte sum metisi, oameni cu origini mixte, europene

§i americane; restul sum guarani §i europeni.1n partea de nord-vest se gase§te carnpia Gran Chaco, din care mari portiuni a fost cucerira de la Bolivia in anii '30. Doar 5% din oameni locuiese in Chaco, irnpreuna eu 10.000 de rnenoniri, fermieri de obarsie germana, care ~i-au pasrrat cultura.

Maca

Mad. sunr un mic grup ernie care due o via,. traditionaia, in Gran Chaco. Ei rraiesc din agriculture .. Femeile maca ~es de asemenea pinze penuu comer~ ell turistii,

_. AGRICULTURA AMERICA AMERINDIENII

~I CRE~TEREA DE SUD,

~ ANIMALELOR ISTORIC

CRE§TlNISM

ENERGIE MEDICAMENTE MUZICA RoC! SI MINERALE

TEXtILESI TESATURl

BOLIVIA ~l PARAGUAY

Muzica

Muzica boliviana are inf1uen~e incase. amazoniene, spaniole ~i africane. Orchestrele aymara din zonele rurale se

compun in cea mai mare parte din naiuri, numite cbuqui, Alre instrumente sunt robele, fluierele ji pburutu, realizare din corn de vaca.

specie local.i de trestle. Cit edt este mai lungd trestia, ell at.it este mai pro{rmd sunetul.

Despadurirea

Padurile tropicale din Bolivia sunt cliate en nn rirm de 2.000 lunl pe an. mai ales pentru cre~terea virelor ~i pentru cultivarea de coca, pentru. cocaina, Chimicalde tolosire pentru producerea cocainei sunt deversate direct in afluentii Amazonului, unele dintre ele avand niveluri de poluare care dauneaza vegerariei.

Extragerea metalelor

Bolivia esre bogata in resurse minerale. Minele sale de staniu se gasesc sus, in Anzi, iar Bolivia esre

eel mai mare producator de staniu din lumc, De asernenea, esce un mare exportaror de antirnoniu ~i de argint. Printre resursele sale se mai gasesc

zincul, aurul ji plumbul.

Carnea de vird

Principala industrie in Gran Chaco este cresterea vitelor, Cirezile, supravegheate de vacari din Paraguay, nurniri gauchos, care adund vitele calare, collnda stepa neteda. Fermele se numesc estancias ~i sunt aproape singurele cladiri din accsr peisaj pustiu.

DATE ESENTIALE BOLIVIA

Barajul Itaipu

Cu un rczervor de 3.250 km2 §i 200 m adancime, barajul Itaipu, de pe raul Parana, a fost construit ca un proiecc comun eu Brazilia. Acesta Iurrtizeaza apa pentru cea mai marc cenrrala hidroelectrica a lumii ji genereaza desrula energie pen tru consurnul intern al Paraguayului.

Centrala genereazd 13.320 megawa{i curent electric, destul pentru a aprooiziona orasul New York.

BARAJE

CAPITALA La Paz ~i Sucre

SUPRAFATA 1.098.580 lun'

POI'ULATIE 8.500.000 locuitori

LIMBI I'R(NCIPALE spaniola, quechua, aymara

RELlGIE DOMINANT" crestina

MONEDA boliviano

Recoltele Fcrmierii bolivieni care rraiesc

pe Altiplano cultiva carrofi, soia.

orz ji griu pentru ei ji penrru familiile lor.

Orezul, porumbul, bananele ji banancle verzi sunt cultivate in zonele jose. Produsele agricole cultivate penttu bani includ trestia de zahar, boabele de cacao ji cafea, desi profirul obrinur din cultivarea Uegala de coca depajejte destul de rnult proficu! adus tie toate produsele agricole luare la un loc,

DATE ESENTIALE PARAGUAY'

CAPITALA Asuncion

SUPRAFATA 406.750 km2

POPULATIE 5.600.000 locuitori

LIMB[ PRINCIPALE spaniola, guarani

Iezuirii

In 1588, au ajuns in Asuncion misionarii spanioli apartinand ordinului iezuitilor aI Bisericii Romano-Catolice. Ei i-au converrit pe ba~tina~ii guarani la crcstinisrn ~j i-au tnvarar

sa tcasa, Ieznitii all construit biserici mari, de piatra.

Exporturile

Faina de soia ji bumbacul alcaruiesc in jur de 50% dill exporrurile Paraguayului. Tara mai vinde cheresrea din padurile sale. uleiuri vegetale ~i

carne arnbalara. Printre cei mai irnportanti parteneri comerciali sc numara Brazilia, Argentina ji Olanda.

162

BOMBE ~I RACHETE, vezi ARME. BOTANICA, vezi BIOLOGIE. BOX, vezi SPORTURI DE CONTACT. BRANDT, WILLI, vczi EUROPA, [STORIe.

BRAUN, WERHNER VON, vezi EXPLORAREA SPATIALA

BRAZILIA

CEA MAl MARE TARA DIN

,

AMERICA DE SUD, Brazilia, este un teritoriu al extremelor. Irigata de al doilea fluviu ca lungime din lume, Amazonul, are cea mai mare padure tropicala din lume, deserturi aride in nord-est ~i carnpii deluroase in sud. Orasele aglomerate contrasteaza cu zonele izolate care nu au fost niciodata explorate. Tara are rnulte ram uri de industrie bine dezvoltate ~i se bazeaza pe 0 agricultura prospera, desi multi oameni traiesc in saracie, Societatea braziliana este un amestec pestrit de culturi.

B

A

2

3

4

5

6

Brasilia

Moderna capital. a Braziliei, Brasilia, se gase~[e in zona de exrrernirare nordica a regiunii de pedis. Consrruna anurne in anii '50, pe locul unei pad uri taiate, orasul a inlocuir fosta capicala, Rio de janeiro. Pozitia sa In inreriorul ~arii a ajurar la dezvoltarea altar zone, departe de coasta, In oras veri gas,j rnulre cladiri futuriste, origlnale ~i 0 catedrala specraculoasa.

8

9

Catedrala Brasilia

Relief

Nordul Braziliei este ocupat de bazinul Amazonului ~i

de padurile sale, unele aflare In zone de munte, Regiunea de sud-est este reprezentatii de podisuri care variaza de la zone ell tufisuri, aride, arse de soare, la campii §i pasuni rnanoase.

DATE ESENTIALE BRAZILIA '

CAPITALA Brasilia

Loca[itdti 0,3%,

SUPRAFATA 8.5 11.965 km2

POPULATIA 172.600.000 locuitori

amazoniana

Aproape jurnatate d.in Brazilia este acoperita de 0 dcasa padure tropicala. Amazonul, cu 0 lungime de 6.448 km, rrece prin nordul Braziliei, hranind mai bine de 40.000 de diferire specii de planre ji animale din pjiduri.

MONEDA real

LIMBA PRINCIPALA porrugheza

REUGIE DOMINANTA crestinisrnul

SPERANTA DE VIAT" 68 de ani

OAMENI PER MEDIC 769

GUVERNARE democratic multipartira

ALFABETIZARE 85%

Zonele muntoase

Zonele tnalte braziliene se intind de la Bazinul Amazonului

la coasta, ridicandu-se la 3.000 m. In aproape 60% din teritoriu predornina podisul, unde peisajul variaza de la padure tropical a la desert uscat, srancos,

4l'C

1,600mm

Clima

Toara Brazilia, ell exceptia sudului extrern, se giselte la tropice, asrfel tncar rernperarurile sunt mereu ridicare. Padurea arnazoniana este udati de aproxirnativ 4.000 mm3 de precipiratii pe an. in acelasi rimp, secera esre obisnuira in capacul nord-estic, Mai la sud, vcrilc sunt fierbirni. iar iernilc por fi reci,

cu inghcr.

. Term arabi! J 0%

Desert 29.7%

Mlastini 0,5%

Paduri dese acopera cea mai mare parte a pamanrului, insa sunt taiate intr-un rirm alarmant, pentru a face loc parndnrului arabi! ~i drumurilor. Sud-esrul fcrtil, mai ales zona din jurul orasului Sao Paulo, esre folosit mereu 1. agriculturd. 0 mare parte din rercn estc desert,

163

BRAZILIA

Timpulliber

Majoritatea populatiei, de religie romano-carolica, sarbatore§te 0 rnultime de festivaluri religioase, cum sum carnavalurile de la Rio §i Bahia. Sporturile, incluzand fotbalu!' baschetul §i sporturilc pe apa practicate de-a lungul coastei, reprezinta principalele activitati in timpul liber pemru milioane de brazilieni. Samba, unul dintre cele mai populate dansuri ale lurnii, i§i are originea in Brazilia.

Populatia

Brazilienii au un fond ernie foarte divers, existand grupuri mari

de origine africana, europeana

§i asiatica. Locuitorii initiali ai Braziliei reprezinra 0 foarte mid parte a populatiei. Multe familii sum strans unite, extraordinar

de devotate §i romano-catolici convinsi, Majoritatea traiesc in orasele adunate de-a lungul coastci de sud-est.

Carnavalul de la Rio Cunoscut drepc unul dintre cele mai spectaculoase ~i mai rnari carnavaluri ale lumii, Carnavalul Rio, din Rio

de Janeiro, are loc inaintea postului Pasrelui. in fiecare an.1n timpul carnavalului, procesiunile alcatuite din care alegorice viu decorate

~i 0 rnultirne de cantareri mulricolori, muzicieni

~i dansatori in costume originale invadeaza strazile.

-----------------------------------=================~----

Fotbal

Multi brazilieni au 0 pasiune pentru Iotbal, fie ca jucitori, fie c. specratori. Echipa narionala a ca~tigat cele

mai multe cupe mondiale. jucatorul sau eel mai cunoscut, Edson Arantes do Nascimiento, cunoscur sub numele de Pele, a fost eel mai bun juciitor allumii in 1960 ji esre privit de fan i ca o legenda vie.

Grupurile indiene

Unii bijrin"'ii brazilieni inca mai traiesc in padurile tropicale, pasrrand obiceiurile traditiona]e. Torusi, aproape 14 gruputi

sunt adaposrire acum in parcul national Xingu, amenajat atunci d.nd a fost distrusa zona de padure in care locuiau.

db ~j

207£,;2 81 % - 19%

urban rural

Produse ale padurii

Planrele ~i eopacii padurii amazoniene sum folosire de mulr amp in alimenratie, consrructii ~i pentm rnedicamente de carre cei care craiesc acolo. Unele dinrre aeestea cum este cauciucul sau alunele de Brazilia, sunt cunoscute in tcata lumea. Alte ingredienre mai purin cunoscure sum chin ina, exrrasa din coaja arborelui chinchona ~i folosira in tratarea malariei: ipecacuanha, un ingredient al medicarnenrelor folosire

in vindecarea msei ~i in alre scopuri curative, odinioara fo.losit drepr orrava pentru varfiirile sage~ilor, astazi un medicament care relaxeaza

muschii *1 salveaza victi, Rind folosir in opcrarii,

Agricultura

Brazilia dispune de considerabile resurse naturale. Aproape 22% din foqa de munca lucreaza pamantul, producand necesarul de alimenre

al Braziliei, cu un foarte mare surplus pentru export. Terenul arabil cel mai bun se gase§te

in jurul oraselor Rio de Janeiro §i Sao Paulo, undc apa este abundenta §i nu exista inghet. Aproape 150 de milioane de vite sunr crescute in vasrele ferme din regiune.

Ferma de

Porrocalele

Producerea carnii

Brazilia esre unul dinrre cei mai mari producatori de carne de viti ai lumii. Vacile pase pe pa~unile rnanoase ~i verzi ale Braziliei centrale. Mari portiuni de paduri rropicale sunt taiare pentru a forma noi ferme de vire, insa solul va seca in curand ~i suprafere mai mari de padure vor rrebui raiate.

Frunze de

braziliene

Transportul

Centrele principale ale Braziliei sunt legate printr-o rqea foarte intinsa de cai de transport ins a, din cei 1.660.352 km de drumuri, doar 9% sunt drum uri asfaltare. Brazilia are una dintre cele mai mari retele aeriene ale lumii. Orase precum Sao Paulo i§i extind retelele de metrou.

Recoltele

Brazilia este un mare produd.tor de boabe de cacao, cafea, portocale ~i de trestie de zahar ~i unul dinrre cei mai mari producarori de boabe de soia li banane. Aproape 22 % din cafeaua lmnii provine din Brazilia, care mal produce ~i cantitiiti foarte mari

de porrocale, Acestea cresc din plin in solurile rodnice ale Braziliei de sud ji centrale.

Industria prelucratoare inglobeaza aproape 15% din forta de rnunca braziliana. Industriile urilajelor, textilelor, automobilelor, alimentara, chirnica §i a incalramintei

produc principalele produse de export. Brazilia are, de asemenea, uriase industrii ale mineritului, petroliere §i siderurgice, insa a cunoscut 0 rata ridicata a intlatiei,

Orelul

eel mai mare produd.tor

de Ole! al Americii de Sud, Brazilia, se situeaza foane

sus in ierarhia producriei mondiale. Accst lucru ji forra de munca iefrina au atras multi producarori de rnasini, care all investit In tara .

Masinile "verzi"

Aproape 0 creime din rnasiriije Braziliei functioneaza pe ceca cc se numeste .. bcnzina verde': sau etanol, care este produs din trestic de zahar ferrnenrata. Producand mai purin monoxid de carbon prin ardere, este mai purin daunator mediului ~i reduce poluarea.

Minerirul

Brazilia esre un producaror important de minereuri de aur, mangan §i staniu. Tara se remarca prin pierre prerioase, precum ametisr, diamant ~i topaz, dar intensa cautare de resurse minerale a dus la despadurire.

..

AMERICA DE AMERINDIENII CRE~TINISM CRISTALE SUD, ISTORIC 81 PIETRE PREPOASE

FESTIVALURI FOTBAL PADURJ

RAURI ROCIiI

MINER LE

164

BRECHT. BERTOLT vez i DRAMATURGIE

BROA~TE ~I BROA~TE RArOASE

Particularitatile broastelor

Broasrelc au tegumemul poros (lasa sa treaca apa §i aerul), ceea ce le permite sa respire arat prin piele, cat ~i prin plamani. Majoritatea au dinti ascutiti, auzul §i vazul dezvoltate, Au patru picioare, a caror lungime variaza in functie de specie. Broasrele au dirnensiuni variabile, de la ca~iva centimetri, pana la 40 em, cum este cazul broastei-goliath. Cateva specii neobisnuite sum: broasca paroasa (masculului li cre~te par in timpul sezonului de irnperechere) §i broasca zburatoare, care planeaza de pe un capac pe altul,

ORJ..CAITUL BROA~TELOR se aude mai ales prirnavara, atunci cand aeestea incearca sa-~i at raga un partener. Broastele sunt amfibieni - animale eu sange reee, care traiesc arat pe uscat, cat ~i in apa. in Europa, diterentierea intre cele raioase ~i cele eomune se face u~or: primele au pielea uscata, plina de negi ~i traiesc mai ales pe useat, in timp ce broastele comune au pielea lucioasa ~i traiesc mai ales in apa. La Tropice, sunt mai greu de diferentiat. Exista peste 2.600 specii de broaste, eare traiesc pe tot euprinsul mapamondului, aeolo unde exista apa dulce. Habitatul lor variaza de la mlastini ~i lacuri, pana la paduri tropicale, munti ~i deserturi.

Hranirea

Majoritatea morrnolocilor sunt erbivori, spre deosebire de broasrele adulre, care sunr insectivore sau carnivore. Ele se

Picioarele din

hranesc ell insecre, viermi. paianjeni, pcsri, alee broaste sau mici reptile.

in functie de specie. Broasca-bou americana are [aId purernice ~i gura largil, putand sa inghi[i[ chiar ~i un ~oarece.

aproape

in timpul sal,rullu" .. Salturile ~i inotul

Broastele ell picioare lungi, a{ia cum este ~i aceasta

broasca-leopard, pot sa parcurgi inrr-un singur salt distante mai mad de 30 de ori eomparativ eu propria lungime. Arunci cdnd lnoata, degetele membranate ajura la propulsia prin apa, Broasrele cu picioare scurtc p~esc, sc tarisc sau executa salturi mid. Uncle specii, a~a cum sunt broasrele de pam . .:1.nt, au picioare ell care I~i sapa scorburi in parnnnrul afuinr. Broascelc raioase all, de cele mai mulre ori, picioare scurte, ell care executa salturi mici. Uncle specii, ~a cum este broasca alergaroare, se deplaseaza alergand.

Reproductia

Majoritatea broasrelor se imperecheaza in apa, Masculul fertilizeaza ouale la exterior, pe masura ce femela Ie depune; purine sunt speciile care fertilizeaza ouale intern. Alte specii forrneaza "ghemul imperecherii" intre 0 femela §i mai multi masculi. Din oua ies mormol~cii, care traiesc in apa §i respira prin branhii. Mormolocii se transforrna in adulti care respira cu ajutorul plimanuor.

Mugur"{idin

sa inoate.

Ciclul de viata al broastei com

1 Ouale sum "Iipire" unul 2 Mormolocul

de celalalr, formand abia eclozionar

icrele de broasci. Fiecare ou traiesre In .pa ji

are LUl nucleu inchis la respici prin branhii.

culoare care se va rransfor- in aceasta perioada,

rna in mormoloc. Multe majoritatea

oua nu sunr fertilizare. speciilor sunt

Acestea mar sau sunt ata- erbivore ~i se

care de pradatori ~i ciuperci. hranesc ell plante.

3 La varsra de 6-9 saptimani,l1lOnno· locii au crescuc considerabil. Picioarele din spate s-an dezvoltar. Mormolocul se pregilr~te de metamorfoza sau de rransformarea in pui de broasdi.

Apararea

Unele broaste au pielea otravitoare, lucru pe care 11 fac cunoscut prin culori vii. Altele, precum brotacii, pot secreta substante lipicioase eu guSt neplacur, Multe broaste raioase, inclusiv broasca de trestie, au glande care secreta otrava. Speciile mai mari, precum broasca raioasa eu corn, au rnuscaruri dureroase. B h . I d b I "

B "d" " u am e a ta eu

roasca e sageata burta rosie

otravitoare Buhaii de balta Cll burra

Aceasta broasca sudl-annericarliO"'C4lI

Burtli

Ocbii inehiji pentrz, a se proteja

Degete Broastele inoatli

membranate / trdgandu-{i picioarele din spate inainte {i impingandu-ie en in spate

Broastele 5e [olosesc picioarele din filii pentru a frtina in apd

4 La varsta de 12 sapcamani, coada Spa rerras aproape in totalirare. Mormolocul a devenit pui de broasca, Acurn e gar.1 sa iasil din apa ~i sa !§i inccapa vial" de adult. care se va desfa~ in pane pe lISCaL

Broracii

Brotacii se mi~d. cu usurinra printre crcngile copacilor. Au discuri lipieioase P" degete ~i un deget opozabil, care Ie permirc sa se aga~e de rnajoritatea obiectelor, chiar ~i de supraferele netede. Broasrele zburaroare sunt broraci Cll degere membranate foarre lungi, care le permit sa planeze jos, de la 0 creanga 10 alta.

rosie din Europa all sparele de culoare maroniugalbuie. iar abdomenul de un ro~u putemic. Aceasta expWlere de culori ii sperie pe pradatori,

esre cea mai otravitoare broasca din lume. Pielea ei viu colorara averrizeaza pradarorii d esre otravitoare, necomestibila.

sageati otravitoare auric

..

ANIMALE CONSERVARE

VENINOASE

AMFIBIENI

FAUNA~E

ML~rr.~r;t ~I

165

Oracaitul Broasrele oracaie penrru a-si atrage parrenerii. in mod normal, masculii oracaie, folosind sacii vocali gonllabili din gat. Fiecare specie are oracairul sau specific, asrfel incat oracairul rnasculilor sa atraga femelele aceleiasi specii. Astfe! sunt evirate trnperecherile lntre specii diferire in regiunile In care se afla mai multe feluri de

broasre §i broasre rfiioasc.

Broasca patata de rresrie

Sac larinoian

BROASCA-LEOPARD

DENUMIRE FIINTIFICA Rana pipims ORDINUL Anura

FAM1UA Ranidae

RAspANDIRE nordul si vestul Canadei ~i SUA Ii. spre sud. pana in New Mexico

HABITAT Se gase~te in rnajoritatea habiratelor, chiar ji in cele aflare I. distanta de apa. ceea ce explica celalalt numc al acestei broaste - "broasca de pajistc"

HRANA insecre

DIMENS1UNE 9-11 em lungime

DURATA DE VIATA p~mi la 6 ani In captivitatc

"FAUNA PADURILOR TROPICALE

FAUNAURBANA

OUA

Broaste comune

Hrana reprezentatd din / neuertebrate mici le foce pielea otrduitoare

Broasrele picrate asiarice l§i construiesc vizuine in parnant, din care ies la suprafata noaptea; se umfla daca sunt atinse.

Broastele Cll cuib spumar iii depun ouale intr-o spuma prod usa de de, in copaci, deasupra apei, In care apoi cad rnorrnolocii,

Broastele-romara din Madagascar traiesc pe pamanr, dar se imperechcaza in ape srararoare sau u§or curgatoare,

Broasca ciliana cu patru ochi are pe spate pete asemanatoare ochilor pentru a induce in eroare pradarori].

Mantella aurie este 0 broasca otriivitoarc din Madagascar. Se hraneste cu nevertebrare mici.

Pielca netetid este

Broasca raioasa de copac, asiatica are discuri digirale nerede care ii permit sa se ca~ere in copacii de pe marginea.raurilor,

Broascele raioase africane, cu gheare, sunt in exclusivitare acvatice.

Culorile aprinse indicd .fiptul cii e otrduitoare

Broasca zburatoare majaysiana nu poace zbura propriu-zis, dar planeaza.

Gurli

~i se micsoreaza pe masura ce "eresc".

Broasrele paradoxale se dezvolra din mormoloci care au de doua ad lungimea lor

166

Broasca de sageata otravitoare galben ell negru rraicstc in craparuri ale bolovanilor de pe malurile raurilor, broaste por

_~aaJ.~e 20 em lungime

Broasca-bou africana este 0 broasca mare, carnivora, care se hranesre cu alre broasre, reptile ~i chiar ~oareci ji jobolani.

Broasca corrruna devine din ce in ce mai rara,

in parte din cauza disparitiei zondor umede. Brotacul lui White este 0 broasca ausrraliana mare

----Broa§te raioase

Oua in curs de

Aceste broaue rna; mul: aleargli decdt sar:

Broasrele alergatoare sunr cele mai rare din Marea Briranie.

Broasca-mamos i~i poarta ouale pe spate, pana d.nd mormolocii eclozioneaza in apl.

Piefe

Aceastli broasoi iJi poate mdnca cbiar Ji semenii

Broasca este originara din America de Sud

Broasca ell coarne, asiatica. seamana eli frunzele uscate, evitand a fi descoperita pe planseul paduri].

Broasca ornamenrara, cu coarne, din Argentina esre 0 broasca raioasa marc, agresiva. ell un apetir de nestavilit.

Broasca raioasa de trestle a fast inrrodusa in Australia pcntru a ~ine sub control daunicorji trestici de zahar, dar a devenir ea ins3.?i un daunaror,

Broasca mexicana de vizuina traiesre in zone aride, iegind rat la suprafara.

BROA~TE TESTOASE

IN ZILELE NOASTRE, exista aproximativ 250 de specii de broaste testoase. Acestea sunt reptile cu carapace solida, care pot fi intalnite at~t la Tropice, cat ~i in zonele temperate. In functie de habitatul principal, exista testoase acvatice ~i testoase terestre. Nu au dinti, ci papile cornoase ~i ascutite pe limba. Toate speciile se inmultesc prin oua, femela dcpunand de la unu pana la 100 de oua in soluri afanate sau pe nisip. Multe broaste testoase sunt pe cale de disparitie, din cauza cornerrului cu carapacele sau - carnea lor ori a furtului oualor,

Plastronul reprezintd peretele cdvita{ii abdominale ,i protejeaza impotriva pietrelor ,i a ramurilor de copac.

Broastele testoase acvatice Exisra 7 specii de broasre testoase marine, cea mai mare dintre acestea Hind broasca restoasa pieloasa, care ajunge pana la 0 lungime de 1,8 m §i 0 greutate de 680 kg. Alte specii sunt broasca testoasa de baga §i testoasa de Mcditerana (Caretta caretta). Tesroasele migreaza pe distante lungi pentru a ajunge pe plajele un de se imperecheaza. Femelele depun pana la 160 de oua in gropi pe care Ie sapa in nisip.

inotul

Testoasele marine au rnembrele in forma de lnoraroare. Ele se scufunda pina la adancimi considerabile, fiind capalnle sa-~i ~ina respiratia sub api rnult rimp.

Carapaeea Carapacca tesroaselor esre formara prin sud area mai multor placi osoase ~i face parte din scheleru! acesreia. Partea venrrala, aplarizata, poarta denumirea de plastron. Carapacea este acoperita ell solzi cornosi de origine cpidermica, care prorejeaza animalul atunci cand acesta se retrage in carapace.

Truncbiul e acoperit de carapace.

Broastele testoase terestre Testoasa stelata indiana

Stelatele adulte au un desen Majoritatea broasrelor Iestoase terestre au

picioare butucanoase ~i 0 carapace inalra, convexa, eu exeeptia rcstoasei-clatita, a carci carapace est; aplatizata, de unde §i nwnele acesteia. Cele mai mari testoase terestre sunt giganticele tesroase-elefant ~i testoasa Aldabra, ambele IntaInindu-se 111 arhipelagurile oceanelor Pacific ~i Indian.

Ambele specii pot dep~i Pldcile specifice ii permit

greutatea de 250 kg §i traiesc carapacei sa

peste 150 de ani. orificiile

format din [inii deschise la culoare, pe fondul negru al carapacei, Acesr desen esre imposibil de confundat la I;estoasele mai barrdne. Cele tinere au carapacea galbena in incregimc, eu negru doar la imbinarile placilor osoase,

Capul, membrele Ii coada intra in

'Icstoasclc afrieane (genul Kinixy)

Exista 3 specii de restoase africane din genul Kinixy, care traiesc in Africa ~i Madagascar. Caracteristic perrtru

aces tea este faptul di I~i pot inch ide orificiul prin care

ies mernbrele postcrioarc ~i coada, asrfel proteptndu-se de pradatoti. Placile care acopera acesre orificii se erodeaza in timp.

inotatoarele dorssle sunt [olosite pe post de cdrmd, pentru ca testoasa sa-Ii schimbe directia de deplasare.

Inotdtoarele puternice propulseazii [estodsd prin apa.

Carapacea este brazdata de striuri, pentru a ufura alunecarea prin apa.

Broasca fcstoasa comestibila inotand

Capul ,i gdtulau aproape 14 cm lungime.

Testoasele de apa dulce

Tesroasele de apa dulce pot fi lntalnire pe tot cuprinsul Globului, in rauri ~i rnlastini. Cel mai adesea de dimensiuni rnici, a~a cum este testoasa eu rample rosii de Florida care are 28 em, testoasele de apa dulce includ )ii exernplare gigant, cum sunt cclc din Amazon, cele eu carapace moale §i celc care muses, cum este broasca tesroasa aligaror care atinge 80 ern din sud-estul SUA.

pe uscat.

2 Cuaja oului se sparge pe masura ce puiul se misca in interior.

ANIMALE MIGRATOARE

Broasea festoasa eu gat lung

Cu girul sau lung, tesroasa carnivora australian a ell gar lung poare iesi la suprafata ca sa respire, din api mai adanca, poare sa sape dupa mdncare in gauri mai adanci ~i sa~~i

apere orice parre a corpului ell a muscarura vorace. Pcntru a-si retrage capul in carapace. trebuie 53.-1 intoarca

3 Puiul invata sa-ji foloseasdl plillninii ji sa respire.

4 Dupa ce galbenuju! a fost inghitit, puiul parasCjre oul.

Eclozionarea broastei testoase leopard

DENUMIRE §TIINTJFICA Geochelene elegans

1 Puiul incepe sa sparga QuI, folosindu-se de 0 proeminenra cornoasa de pe buza,

..

ORDINUL 'Iesrudines

FAMILIA Testudinidae

RAspANDIRE India centrale ji de sud §i Sti Lanka

CONSERVARE

~uA

REPTILE

OCEAI:i, FAUNA

167

'[csroasa terestra comuna se gasqte tp sudul si sud-esrul Europei, in zonele Ctl veri caniculare.In ampul iernii,

o hiberneaza,

Teseoasa radiara.din ,Madagascar poare atinge ji vatsta de 1;3.7 ani,

Testoase acvatice

,

BROCA, PIERRE PAUL, vezi CREIERUL sr SISTEMUL NERVOS. BRODERIE, vezi ME~TE~UGURI • BRUNEI, vczi MALAEZIA ~l SINGAPORE. BRUNELLESCHI, vezi ARHITECTURA

BUDDHA

BUDISMUL ESTE, LA NIVEL MONDIAL, 0 credinta ce a schimbat viata a milioane de

, ,

oameni. A aparut in Sakya, un mic regat din nord-estul Indiei. Initiatorul budismului a

,

fost un print pe nume Siddhartha Gautama, cunoscut astazi pur ~i simplu sub numele de Buddha, titlu ce insearnna "eel iluminat", In tinerete, Siddhartha a

,

inceput cercetarea suferintei. La a devenit Buddha, a initiat

,

credinta budista, avand

,

deja multi adepti.

Iluminare

Cand a paras it palarul, suterinta pe

care a vazut-o in jurullui l-a facut pe Siddhartha sa devina un om sfanr. A petrecut pse ani fara sa manance ~i

sa doarrna, invatand despre lucrurile spirituale. In cele din urrna, a realizat ca aceasta invatatura 11 face prea slab pentru gandirea profunda, ap ca a lnceput sa mediteze sub un copac. Aici, s-a initiat in intelegerea adevarului cunoscut ca iluminare.

Mara .. demonul

Tentatii

in timp ce Siddharrha medita, un demon pe nume Mara le-a trimis pe frumoasele sale surori penrru a-l indepdrca de la calea aleasa, De asernenea, Mara a declansar 0 furruna ji fulgere deasupra lui Siddharrha.

Insa tanarul a continuat meditatia ncmiscat, A

medirar 0 noapte intreaga pima sa lnfeleaga adevarul,

pc care l-a nurnit dharma.

gasi nd torodara pacca, sau nirvana, in suflerul sau.

Siddbnrtb«,

numit

mai tdrziu Buddha

Viara de inceput Dupa cum spune traditia, Siddharrha a fost nascur in [imp ce mama sa, Maya, se ducea in vizita la parinti. Aceasta a murit curand dupa nastere. Tatalui sau i se spunea

ca. baiatul va deveni ori un mare conducator,

ori un Buddha. Regelui

Ii era frica de faptul cii Siddhartha ar putea parasi curtea pentru a deveni un om sfam, aF ca l-a trimis la mosiile palarului. Ins a, in cele

din urrna, acesra a plecat in caurarea adevarului, adica a sulerinrei.

Invatatura

,

Dupa ce a experimenrat ilurninarea, Buddha a incepur sa-i invete ~i pe altii ceea ce aflase el. Multi s-au convertit, ~i Buddha i-a trimis in misionarism. Mai tarziu, Buddha se intoarce la curtea taralui sau pentru a invata poporul sau ceea ce ~i el aflase. Tatal san s-a nurnarar printre primii

oameni convertiti,

IMPERIUL MAURYA

Sarnath

La. Sarnath, langa Varanasi, Buddha a tinut prima sa predlca in fa~a a cinci oameni, care vazusera ilurninarea trnpreuna ell cl. Acesta i-a invapt ca. dorinta e cauza suferinrei, ~i pentru a opri suferinta, rrebuie sa rcnuntc la dorinla. Samarh a devenir locul unuia dinrre cele mai mari altare budiste.

Birnbisara

Chiar din ampul vicrii, Buddha a irnpus atat de mult respect tnd.r nurnerosi oameni au plecat de acasa pentru a-I urma ~i pentru

a initia ordine de calugari ~i calugari\e. Cand regele Birnbisara i-a oferit lui Buddha un dar

~~~l~rE" generos al parnancului - "darul

? unei paduri de bambus"

- adeptii lui Buddha au conscruit acolo prima rnanastire budisra, Regele Bimbisara

Ulterior, in viata sa

,

La varsta de 80 de ani, a consnmat

o mancare ce l-a otravit accidental, murind la Kusinagara, in India, inconjurat de discipolii sai, Multi oameni au venit sa-i aduca omagii. Trupul sau a fost ars, iar oasele rarnase au fost a~ezate sub movile de piatra ce au devenit locuri sfinte de pelerinaj pentru budisti.

INDIA, ISTORIC

MA.NA.STIRI

BUDDHA

Primele documenre despre viata

lui Buddha au fost scrise dupa mai bine de 200 de ani dupli moartea sa, detaliile fiind astfel greu de verificat. Urrnaroarele date sunt acceptate de rnajoritatea insriruriilor.

563 I.Ch. Siddhartha Gautama, flu al Regelui Suddhodana al Sakyei, s-a nascur in nord-esrul Indiei.

5331.Ch. Siddharrha parasqte

cur tea tatalui sjiu pentru a deveni un om sfmr.

5271.Ch. Siddhartha afl. ce esre iluminarea 1i devine Buddha

483 LCh. Buddha moare la Kusinagara, in Oudh, India

169

Calea eu Opt Brate

Calea semnifica faprul di drumul budistilor in viata rrebuie sa fie corect in Opt aspecte importance: in~elege[e, gand, vorbire, comportament, rnijloace de trai (munea), eforr, amintire ji medirarie. Ajazisa Roata a Lcgii, aratara ruai sus, reprezinta fiecare din cele opt ceape ale drumului,

Karma

Budistii cred in legea karmei. Conform acestei legi, comportarncnrul bun, dar ji eel rau au ca rezulrar reCOlllpensa, rcspcctiv pedeapsa, atat in viara prezenra, cat ~i in viata de dupa renasrere. Roata Vietii este simbolul renasterii, Dupa rnoarte, oamenii renasc in unul dintre cele ~ase taramuri ale existentei.

Invatiituri

Buddha i-a :i:nya~at pe oameni cele Patru Adevaruri Nobile, care explica atitudinea budista asupra suferinrei ~i rnodul in care se poate ajunge la implirure. Adevarurile spun ca. suferinra esre intordeauna prezenra in lume, ca. sursa suferintci 0 reprezinra cautarea placerii de carre om; cii esre posibil sa ne eliberam de aceste dorinre ajungand la 0 stare de spirit numita nirvana ~i d. drumul spre nirvana cste Calea ell Opt Brate.

BUDISMUL

Meditatie

,

Budistii mediteaza pemru a-si purifica mintea §i pentru a se elibera de gandurile despre lucrurile materiale. Astfel, ei spera sa ajunga la "intelegerea perfects', una dintre etapele Caii cu Opt Brate. Una din modalitatile de rnediratie este sa se concentreze pe inspiratie §i expiratie. Acest lucru elibereaza rnintea de gandurile egoiste, racand persoana mai calma §i cu 0 mime mai limpede.

CREDINTA BUDISTA a fost creata de

,

un nobil indian pe nume Siddhartha Gautama in secolu16 i.Ch. Gautama a devenit cunoscut ca Buddha sau "Iluminatul", el spunandu-le oamenilor cum sa ajunga la irnplinire, El i-a invatat ca se poate ajunge la implinirc prin rneditatie, intelepciune ~i un comportament adecvat in toate aspectele vietii. Budistii mai cred ~i in reincarnate, cu alte cuvinte, in faptul ca un om poate rena~te dupa moarte. Buddha este respectat de adeptii sai, dar nu ~i venerat ca un zeu. Tocmai de aceea, in multe tari, budismul exista alaruri de alte religii. In lume, sunt probabil 320 milioane de budisti, majoritatea in Asia.

In fiecare tdrdm, Buddha (In imagine) ii ajutd oamenii de acolo.

Roata Legii

Figurile din interiorul ccrcului

Ritualuri ~i ceremonialuri Cerernoniile la remplele budiste sunt de obicei simple. Acestea consrau in recitari de fragmcnte extrase din scripturile budistc §i oferirea de cadouri lui Buddha. Un dlugar trebuie sa ~ina prcdica. Unele ritualuri budiste mai presupun §i procesiuni cu lumanari aprinse §i muzica. Anul budist este anirnat de festivaluri, dintre care marea rnajoritate au loc in noptile cu Luna Plina, Cel mai cunoscut festival este Wesak, la trecerea in Noul An, festival care celebreaza nasterea, iluminarea §i moartea lui Buddha.

centru sun! simbolul ignoranfei.

Creastn lui Buddha

este un simboL at i-nleiepciurtii sale

princinre. -ijl.

Daruri

Budistii obisnuiesc sa-i of ere eadouri lui Buddha, preeum mancare 1i flori. Tarnaia sau lurnanarilc care ard, peralele raspandite in jnrul staruii lui Buddha sunt cadouri ce infrumusereaza templul. Lumina ernanata de [umdnari simbolizeaza marea iruelepciune

a lui Buddha, iar fumul tamaii raspandqte adevarul doctrinei printre adepti

Fnla sa are 0 expresie calma de meditatie.

Gesturile mainii la 0 statuie de-a lui Buddha

Loburile lungi ale urecbii simboiizeazd nobletea.

Lurnanari

Buddha atinge pam.antul ca un martor la respectul

pentru budism.

Buddha calrneazii 0 personnd apropiata.

Aces: gest aratd cd Buddha invartefle RoataLegii.

Buddha

"picioareincrucisate" a lui Buddha

Statuile lui Buddha sum rinure in temple sau acasa pentru a-i inspira pe budisti sa traiasca ap cum a trait el. Budistii se apleaca in fap statuii lui Buddha, pentru a-i arata

respect. De asemenea, ei mai organizeaza ceremonialul numit "Drurnul spre relugiu" in care recita texte ce arata inchinarea lor citre Buddha, catre invatarura acestuia (Dharma) '§i catre cornunitatea budista

Flori de lotus

170

Ramurile Budismului

BUDISMUL

De la incepururile sale in India, budismul s-a raspandit in Asia de Est ~i de Sud-Est, unde acurn traiesc cei mai multi adepti ai acestei religii. Mai exista alte cornunitati budiste §i in alre par~i ale Asiei, cum ar fi Asia de Vest. Budismul are doua ramuri principale - Mahayana ~i Theravada - insa s-au mai dezvoltar §i alre forme ale budismului, cu trasaturi specifice.

Theravada

Aceasra ramura a budismului este rnai aproape de inva,iturile lui Buddha. Ea predornina in Asia de Sud- Est (Burma, Cambodgia, Laos, Sri Lanka, li Thailanda). Budistii Theravada 11 respecra pe Buddha li nu venereaza alre chipuri, Acesria vor sa devina "sfinti desavaqili" urmand Calea cu Opt Brare li tind sa crcada di oarnen ii pot ajunge la starea de nirvana nurnai prin cforturi proprii.

Viata rnonahala

,

Manastirile budiste au incepur sa apara d.nd adepti ai lui Buddha au construit asezari permanente pentru a locui impreuna pe perioada sezonului ploios. In ziua de astazi sunt multi calugari (§i cateva dlugarite) care i~i de did viata explicand invaraturile lui Buddha ~i oferind ca exernplu viata pe care 0 duc ei.

Pozitia de meditatie a

Caput ras 5cmnifica renuntarea ciilugarultti ta capriciile lumesti.

Dalai Lama

Dalai Lam. este liderul spiritual si politic al budisnlor din Tibet, care cred cO

fiecare Dalai Lama este rcincarnarea celui dinainre. Acrualul Dalai Lama, Tenzin Gyarso, s-a nascur In 1935. Deli a trair in exil din 1959, dupa ocuparea Tibetului de catre chinezi, el a rarnas

ASIA, ISTORIC

Mahayana

Aceasra forma a budismului predornina ln China, Coreea, Japonia, Mongolia, Nepal si Tibet. Adeptii acestei credinre dorese mai tnr:ii sa devina Bodhisattva, un iluminar care nu trece in nirvana, ci ramane in accasta lume pentru a-i ajuta pe altii sa se lumineze. Budistii Mayana pun foarte mare valoare pe acrele de carirate.

Budismul tibetan

o forma de budism mayan a fosr infiin,ara in Tibet. Aiei, valort!e speciflce sunt medicaria ~i intelepciunea. Budistii ribctani au

propriile ritualuri, cum ar

f rcpetarea unor

ll1va~aminte sacre sau man ere. De la invaz.ia chinczd 111 Tibet. 111 anii '50, au dimas doar citeva manasriri budisre,

roti de rugaciuni se alia 0 mantra pe care cdlugarul 0 repeta In timp ce inudrteste roata.

mdncare Cap de chinez Bodhisattva

ealugarilm: Zen

Aceasci forma de bud ism este originari din China ~i s-a raspindit pfma tn japonia, aproape de secolul XIII. Budisti! Zen

dorese sa triiiasdl 0 via", simpla, aproap< de natura, pun and in practicfi activitiitile zilnice, ca un mijloc de meditatio. Budi~tii Zen rncditcazji intr-un mod In care inccnrca sa vadfi deasupra riparelor logice ale b",ndirii ¥i ale ideilor

semnificii releti«

Piarra de ascutit

Filrru de epa

Modul de trai al unui calugar Calugarii traiesc separat de familiile lor ji posed a purine lucruri. Se bazeaza pc daruri pentru a supravietui, purtand cu ei boluri pentru pomaria in care oarnenii le pun rnancare. Acestia respecra reguli srricte. Asrfel, ei trebuie sa evice distracriile eu rnuzica ~i dans, sa renunre la haine decorative ~i sa rnanance numai la ore presrabilire,

Brici

Bol pentru pomaria

Budismul are texte sacre ce constau in invataminte §i predici, cele mai mulre arribuire lui Buddha. Una dintre cele mai importante carti este Dharmapada, parte a Canonului Pali, cea mai veche colectie a scripturilor budiste.

in bibliotecile de tip tibetan. manuscrisele

sun! tin ute in !esaturi ji asezate intre

scdnduri

Cenrurd sau cingatoare

Temple

Cladirile religioase budiste difera cu muir ca forma §i decoratiuni, de la pagodele japoneze templele rurale rhailandeze, insa toate au statuia lui Buddha. Sratuile au rol de

centru de rugaciune ~i de a primi daruri. Oamenii se due la templu pentru rugaciune §i ceremonii.

CHINA, ISTORIC

FESTJVALURJ

IMPERIUL MAURYA

Biblioteca in Miniisrirea Shey, Ladakh, India

Templul rural Benchamabopbit, in eapitala Thailandei, Bangkok. este cunoscut ca « Templul de marmurd »,

Acoperisurile In trepte simbolizeaz-i niueluri de dezuoltare spirituald.

REUGII

SEMNEJI SIMBOL RI

THAILANDA ~I BURMA

171

BUFNITE ~I CAPRIMULGI

MA]ORITATEA PASARILOR sunt active in

timpul zilei §i se odihnesc dupa lasarea intunericului. Bufnitele §i caprimulgii traiesc invers. Ambele grupe de pasari prind viata dupa apus, atunci cand §i animalele cu care se hranesc devin active. Cele doua pasari se diterentiaza in functie de modul de hranire:

, ,

bufnitele inha~a de pe pamant animale mici, folosindu-si ghearele ascutite. Au un simt vizual foarte dezvolrar §i un auz §i mai fin. Unele dintre ele l§i identifica prada exdusiv pe baza auzului. Caprimulgii se penajuluiaparatuncicdnd hranesc in zbor. ~i ei au 0 vedere foarte buna, dar in loc sa inhate prada cu ajutorul ghearelor, ei aduna fluturi alte insecte pe care lc intalnesc in zborullor. Striga Acest vanator silentios survoleaza lanurile ji campurile Jargi, biirand lller din aripi. Daca vede sau aude prnda, se aruncji asupra acesteia fara zgomor, Cl1 ghearele departure ji intinse. Strigile POt fl recunoscurc ell u§urinfa dupa Hgura in forma de inima, care canalizeaza sunetele inspre urechi,

~ :"':._ Il\,:," . ~.~ <I ;

~~ -

~ : "'f'~. .;>

'':. . ~~

\"'t ',~£"-'.'

Camuflajul Caprimulgii se adaposresc §i se imperecheaza pe pamanr sau, uneori, pe un acoperis plat. Ei stau ncmiscati, iar camuflajul de excepue i:i tine ascunsi de praditori. Acesr caprimulg european arata la fel ca 0 bucara de lernn.

Guacharo

Aceasta pasare din nordul Arnericii de Sud este 0 ruda a caprimulgilor, care se hranqre eli frucre. i~i face cuibul in adancul pesrerilor ji, la Eel ca liliecii, folosesre ecolocaria penrru a se deplasa in intuneric.

Bufnitele

,

Exista 133 specii de bufnire, care in

aproape orice habitat, de Ia padurile tropicale, pana Ia tundra arctica. Majoritatea speciilor vancaza dupa lasarea intunericului, dar sunt ~i careva care vaneaza in tirnpul zilei. Ochii bufnitelor sunt foane destinsi pe latime, in interiorul craniului, ceea ce Ie irnpiedica sa li roteasd. De aceea, pentru a inspecta irnprejurimile in inrregirne, bufnita e nevoita sa i§i intoarca tot capul.

Bufmja iJi tntinde penele aripi/or pentru a controla

uitcza cu care se

De obicei, striga zboara la numai ca~iva merri deasupra pamanrulu].

Arunci cand un zgomo(

sau 0 m iscare i-au arras atenria, se pregaresre sa

Picioarele bufnitei se

balanscaza inspre lnainre, gata de atac.

Picioare acoperite

cu pene

Bolurile regurgitate

Bufnitele iji inglur prada in inrregime. Dupa ce digera, ele regurgiteaza oasele, blana ji penele, intr-o masa compacta, nurnita boL 0 astfel de tormariune, regurgitata de huhurezul rnic, a fost desfacuta, pentru a j se evidenria connnurul. Bufnip care a produs acest bol se hranise in principal cu ~oareci de camp.

atace,

Caprimulgii

Cunoscuti, de asemenea,

~i ca soimi ai noptii, cxista aproximativ 80 de specii de astfel de insectivori nocturni. Au aripi cu varful ascutit, corpul suplu ~i un penaj care ii carnutleaza atunci cand se odihnesc pe parnant.

Pana de

Penele

Penele eu ajutorul carcra bufnirele zboara au 0 margine Bna in panea anterioara. Aceste margini atcnucazf sunerele pc care penele le produc in mod normal atunci clod se mi~d_ prin aero

STRIGA

ornoplarilor

Caprimulgul nord-american in zonele cu ierni geroase, eei mai multi caprimulgi migreaza catre regiuni mai calde. Caprimulgul nord-american se apara de frig inrr-un mod eu rotul neobisnuit fata de alre pasari, se srrecoara lnrr-o fisura din stand. ~i hibemeaza ac010.

DENUMIRE ~TIINTlFJCA Tyto alba ORDINUL Strigiformes

FAMILIA Tytonidae

RASPANDIRE In toata Iumea, cu excepria mulror insule ~j a zonelor red

HABITAT liziera padurilor, pasuni, teren agricol, adesea langa cladiri

HRANA in eea rnai mare parte, animale mici, ocazional insecre, pasari rnici ~i amfibieni

DIMENSIUNEA lungimea, inclusiv coada: 34 cm; masculii sunt purin mai mici decar fernelele

DURATA DE VI ATA aproxirnativ 15 ani

Bufnita-pescar Bufnitele-pescar traiesc in Africa ~i Asia. Parrea interioara a degetelor lor este acoperira eu spini ascunti, pentru a putea apuca pesrele, Spre deosebire de alee bufn ire, n u au acea margine Bna a penelor.

Bufnira pitica

Cu 0 lungimc de 14 ern, aceasta este cea rnai mid. dintre

. bufnire. Traieste in deserrurile nord-americane ~i l~i construiegre culbul in scorburile copacilor sau in cactusi,

172

FAUNA PAsARI PASARI,PE

POLARA PRADA

--- ANIMALE ANI.JI1ALE

~ MIGRATOARE ZBURATOARE

CAMUFLAJ ~I CULOARE

BULGARIA, vezi GREClA ~I BULGARIA. BURMA, vezi THAILANDA ~I BURMA. BURSE DE VALORI, vezi BANI

BURSUCUL, VIDRA ~I SCONCSUL

ACESTE TREI ANIMALE fac parte din marea familie a nevastuicilor - Familia Mustelidae. Principalele caracteristici ale lor sunt: corpullung, picioarele scurte ~i prezen~a celor cinci degete la fiecare picior. In general, sunt carnivore, cu exceptia bursucilor, care sunt omnivori. Bursucul rnelifer apreciaza in mod deosebit mierea, asa cum sugereaza ~i numele sau. Majoritatea rnustelidelor au glande anale care secreta un lichid vascos, uleios, cu miros puternic. Ele se folosesc de acest lichid in principal pentru a lc transmite prin fecale diferite semnale membrilor aceleiasi specii.

Bursucii

eoada scurtd

Bot lung,

Bursucul se hranqte eli carne ~i vegerale. Are caninii lungi ji molarii lati, adaptati pentru hrana diversa, MUIChii maxilarului sunr fixari de un os rigid, aflat in cresretul capului, ceea ce ii confers

bursucului 0 muscatura puternica.

Peri lungi fi aspri, sub care Bursucii au un

se ajlJi peri scurti ii desi rniras fin

Toti bursucii au un corp voluminos §i picioare purernice, pe care le folosesc pentru a sapa dupa hrana sau pentru a-si construi vizuine complexe. Sunt animale nocturne, care i~i petrec intreaga zi sub pam ant, impreuna cu membrii grupului din care face parte. Exista opt specii de bursuei propriu-zisi, la care se adauga bursucul melifer, acesta avand propria subfamilie.

Amprenta label din fafa

Amprenta labei din spate

Vidrele

Aceste mustelide semiacvatice se gasesc peste tot, mai putin in regiunile polare §i in Australia. Unele specii

sunt exclusiv marine,

alrele folosesc apa dulce,

iar altele pe amandoua. Majoritatea i§i construiesc vizuinele pe uscar,

Deplasarea

Darorita sparelui larg 1i cozii grele, vidrele pot sa para neindemanarice pe uscat. In api, insa. sunt inotaroare gra~ioase. care i~i daroreaza ptapulsia

m i~d.rilor verticale executare Cll trenul posterior Ii coada.

Sconcsii

Exista 13 specii de sconcsi, care se intalnesc in cele doua Arnerici. Sunt celebri datorita lichidului eu miros respingator pe care il produc glandele lor anale. De cele mai multe ori, tintesc spre ochii dusrnanului, ceea ce poate provoca pierderea temporara a vederii. Sconcsii cauta, in principal noaptea, insecte ~i alte mamifere mici, pe care le rnananca.

Mareriile fecale Vidrele degaja un rniros purernic. Ele i~i marcheaza

teriroriul lasandu-si rnateriile fecale in zone lnalte, cum sunt stancile. Astfel, mirosul acestora e raspandir cu usurinra,

ANIMALE, COMPORTAMENT

Labele

Amprenrele unui bursuc comun nu se pot confunda ell nimic a1teeva. Fiecare picior are cinci degete ~i a perni~a renifcrma in spate. Ghearele rnernbrului anterior lasa de cele mai multe ori urrne, darorira Jungimii lor.

Labele

Dcsi toate vidrele inoata, nu roate au labele membranate. De exemplu, vidra comuns are 0 membrana consistenta, spre deosebire de vidra asiatica cu gheare scurte, care are 0 membrana de

Bursucul com un

Acesta cste eel mai mare dintre bursuci ?i beneficiaza de eea mai larga raspandire. Femelele nase in februarie, de obicei cate 4 pui. Acescia sunr in~ca~i la 12 saptamani. cand POt sa sape singuri.

Vizuina bursucului

in rirnpul zilei, bursucii traiesc sub pamanr, unde consrruiesc 0 vizuina forrnara dinrr-un sistern complex de tuneluri Ii camere. a asrfel de vizuina e u~or de reeunoscut datorita inrrarilor eu gramezi

de aflare 'in

Blana

Blana vidrei e forrnara din doua straruri. Primul strut, mai gros, este format din peri scurti ~i fini, care capceaza aerul inzes- peneru a incalzi arumalu]. AI doilea strat

simt cstc format din peri mai lungi, impermeabili, care au rolul de a pastra uscat strarul de dedesubt.

«:

AMERICADJ;; NORD, FAUNA

Blana sconcsilor are dungi alb cu negru, distinctive. La fel ca dungile gal ben cu negru ale viespilor, acestea ii avcrrizcaza pe potentialii pradarori de perico!.

FAUNA RAURILOR ~I ALACURILOR

piele groasa, care atarna. Pradatorilor le esre greu sa strapunga acest inveli?, ceea ce ti da bursucului destul timp sa se intoarca inaunrrul propriei plei ~i sa-l mu~te pe atacator.

BURSUCUL

DENUMIRE ~TIINTIFICA Meles meles ORDINUL Carnivora

FAMILIA Mustelide

RASPANDIREA Europa ~i 0 mare parte din Asia

HABITATUL Mai ales pe rerenurile agricole 1i in padurile din zonele joase.

DIETA Vierrni, insecte, pasari ~i alte rnamifere mici, precum ~i fruete, cereale Ii fungi.

DIMENSIUNE Lungime: 1 m

DURATA DE VIATA aproximariv 7 ani

NEV.!i.STUICA ~I JDERUL

POLUAREA

173

BURUNDI, vez.i AFRlCA CENTRALA. CABOT,]OHN, vezi AMERICA DE NORD, ISTORlC • CACTUS, vczi FAUNA DE~ERTULUI. CAGE, JOHN, vczi MUZICA

CAl

TOTI MEMBRII FAMILIEI CABALINE, care

,

include §i zebrele ~i rnagarii, sunt animale sociale. In salbaticie traiesc in grupuri familiale care se unesc ~i formeaza herghelii. Oamenii au imblanzit pentru prima oara caii acum aproximativ 6000 de ani, iar astazi exista peste 300 de rase de cai domestici. Acestia pot fi impartiti in trei grupe: rase grele, rase u~oare ~i pone ii, care nu depasesc 14.2 palme inaltime (1.47 m sau 4.8 picioare.)

hrdnejte cu lapte matern pana aproape de udrsta de un an

Piciorul calulul din

Reproductia

Iapa are 0 durara a gesta\iei de 11 luni, La o ora de la nastere, manzul se ridica !i curand dupa aceea poate chiar sa alerge. In salbaticie, trebuie sa ~ina pasul ell turma.

Deplasarea

Deplasarea cailor cuprinde parru tipuri de rniscari ale memhrelor, numite mersuri. Acestea sum: pas, trap, galop mic !i galop. Galopul este cel mai rapid, dar calul nu poate parcnrge in galop decat distante mid. Oamenii au selecrionat rase care sa poata efectua ~i alte mersuri, cum at fi «paso" -ul (rners pc bipedullateral, in 4 tim pi) specific rasei Peruvian paso, ji "tiilt"-ul (rrap rapid) specific rasei de Ponei islandezi,

Pasul se fore in 4 timpi. Calul ifi mifCa picioarele pe rand

Familia cab aline

Calul apartine unei familii de mamifere numira ecvine. Din aceasta familie mai fac parte rnagarul, zebra, asinii salbatici din Mrica §i Asia, calul salbatic Przewalski

din Mongolia §i recent descoperitul cal salbatic Riwoche din Tibet.

Asini salbatici

Existi trei spccii de asini salbatici care sunt: Asinul salbatic african, Onagrul si Kiangul din Asia. Accsr kulan este 0 specie de

Magaru1

Proveniti din Asinul salbatic african, ~agarii sunt foarte

Calul salbatic Przewalski

o rasa de cai primitiva care a fosr reintrodusa in salbaticie,

Zebrele

Exisra rrei specii de zebre, fiecare ell un model diferit de dungi. In zona tropical. a Africii se gasesc toare cele rrei specii, care traicsc in turrne.

Calul

Caii sunt animale care pasc; in salbaticie se hranesc cu iarba ~i arbusti. Pe fiecare maxilar au sase dinti incisivi pentru a mu§ca §i 12 molari pentru a mesteca. Depind de simturile ascutite pentru a supravierui, l§i folosesc gusrul §i mirosul pentru a-si verifica hrana §i auzul ~i vazul penrru a se feri de pericole. In fap pericolului, rcactia lor primara de aparare este aceea de a fugi.

f'

Pozitii ale urechilor

Caii l;i POt misca fiecare ureche separat pentru a detecra sunere, dar poziria urechllor cscc ~i un bun indicator al starii in care se afla. Urechile intoarse spre inainte arata interes; 0 ureche catre inainte ~i alta tnapol tnsearnna nesiguranpi; ambele urechi carre inapoi reprezinra agresivitate sau tcama,

Copitele ~i picioarele Caii din zilele noastre au un deget la fiecare picior, protejat de 0 capita. Au avut nevoic de cincizeci de milioane de ani pentro a evolua, Cali primitivi, care aveau dimcnsiunile unor caini de talie midi, aveau patru degete la membrele anterioare si trei la cele posrerioare,

In sirnpui galopului mic, un picior se mifCa, apoi perecbea din diagonata, apoi al patrulea picior.

Murg deschis

Culorile

La inceput, culoarea robei unui cal trebuia sa-i permira acestuia sa se eamufleze. Caii crescuri astazi au anumite culori. In uncle cazuri, membrele, coama ~i coada

au 0 culoare diferiei de

resrul corpului. Unii cai au pete albe pe cap ji membre.

Toate membrele

Spre deosebire de galopul mic, in galop, fierare pereche de membre atinge pdmantulseparat.

Turmele

Membrii unei rurme sum prieteni foarre apropiati, ei comunica cu ajurorul unei

game variate de sunete §i mirosuri sau cu Zebra

ajurorullimbajului corpului. De exemplu, daca

un cal tresare, el l§i ridica coada §i capul, l§i arcuieste gatul §i l§i deschide narile, Toate aces tea Ii avertizeaza pe ceilalti, care se pregatesc sa fuga.

l74

ECHITATIE

Turmele salbatice

Acestia sunt caii salbatici australieni, Sum de fapt cai dornesriciri care acum alearga in Iibertare.

_FAUNA PA~UNILOR

TRANSPORT, ISTORIC

Constisutie robustd

Rasa Irish draught a fosr folosita Ia inceput pentru munca, in fermele mid din Irlanda.

Calul din rasa Hackney esre adesea folosir In . cornpetitiile hipiee eu atelaj.

Rasa Appoaloosa a fost crescuta pentru prima data de indienii Nez Perce din America de Nord.

Ponciul din rasa Dartmoor este cunoscut pentru mersul lin.

Poneii din rasa Shedand au 0 inaltime de doar 102 em, dar s'unt indcajuns de puternici pentru a duee in

Cali din Saddlebred sunr hiperactivi. Esre un cal minunat pentru concursuri,

,"'.

Lipiranul este folosit in scoala de d.larie spaniola de la Viena, Austria.

Rase u~oare

Cai

Gat puternic, arcuit.

Calul de povara australian este un cal bun la toate, ell o bun. rezistenta §i robustete.

coama lungi

Rasa Morgan provine dinrr-un armasar nurnit Justin Morgan, dupa st5.pinul sau,

Caii din rasa Pinto mai poarca nurnele de cai parari. Au dimensiuni variate.

Rasa Andaluza cste 0 rasa spaniola din care provin Iipitanii,

Caii din rasa Cam argue traiesc in turme sernisalbaricite, In delta Ronului, Franta.

Calul din rasa Welsh Cob este unul foane purernic, viguros ji U§or de intretinut,

Calul de pas din Tennese este echilibrar ca temperament. Are (rei rnersuri line.

preferar In Germania pentru concursurile de sariruri ~i dresaj.

Calul American de sprint (~arter horse) este unul dintre cei mai populari din lume,

PoneiuI din rasa Conemara este rapid ji un excelenr saritor.

Poneii Highland au un mers sigur, sunt puternici ~i docili ji sum longevivi.

foarte putemici, fund folosiri la toarc muncile dintr-o terms.

Rasa Clydesdale s-a format In Valea Clyde din Scalia, In secolul optsprezece.

Rasa arabi este cea mai veche ji reprezinra puncrul de plecare penull reate celelal te rase U§oare.

Tr~pajul Orlov esre un cal inalt, eu constiturie tina. A fost crescur pcntru prima darii In Rusia.

Rase de ponei

Poneii din rasa Exmoor

Calul islandez poate duce grcuta!i mari, mergiind cu viteza pe disrante lungi.

Poneii din rasa Shetland American. sunt folositi mal ales ea animale de tractiune.

Poneii din rasa New Forest sunt, prierenosi ji POt fi ca.larip eu ill;iurin~a.

Rasele grele

Caii din rasa Thoroughbred sunt eei mai rapizi, ell proporrii aproape perfecre,

Rasa Barb provine din Maroc, Africa de Nord. Esre una dintre ceLe mai vechi rase de cai.

Rasa Percheron provine din Franra §i s-a format mai ales pe baza rasei arabe.

" Corp compact, cu

G:f~M

Poneii Ausualieni au un temperament excelem.

Poneiul de Munte Irlandez esre pe cat de viguros, pc < atat de frumos.

Coada

Poneii din rasa Fjord provin din Norvegia <lin Calul salbaric Przewalski.

Rasa FalabeUa cuprinde cai pitici, care au 0 inalprne la greaban de doar 7 h (70 em}.

Rasa Shire esre cea mai puternica rasa de rracriunc. Caii sunt blanzi ji usor de mancvrar,

Calul ardenez este de doua tipuri: unul activo de rractiunc usoara, ~i unul masiv,

Calul helgian de rractiune mai este cunoscur ~i ca Brabant. Rasa 'e'te foarre veche.

175

CALCANJ, vezi RECHINI ~I CALC ANI • CALEA LACTEE, vczi GALAX[] • CALENOARE, vezi TIMP. CAMBOOGIA, vezi VrETNAM, CAMBODGLA ~I LAOS.

CAMERUN, vezi AFRICA CENTRALA. CAMIOANE, YC'; MA~INI ~I CAMIOANE

CAMPING ~I DRUMETII

Vdnturi predominante

UNUL DINTRE CELE MAl populate moduri de a petrece vacanta, campingul, le of era oamenilor §ansa de a se bucura de iesirile splendide in aer liber. Pentru multi, prima expcricnta de campare are loc in copilarie, cortul era instalat in propria curte. De asemenea, campingul este 0 activitate des intalnita la adultii care se bucura sa evadeze din orase, penrru a explora zonele rurale ~i poate chiar pentru a invap tehnici de supravietuire in salbaticic. Camparea of era libertatea de a alege sa stai intr-un singur loc de camping intreaga vacanta sau de a te instala in locuri diferite in fiecare noapte. Oricare ar fi modalitatea de

petrecere a vacantei, este important sa iti iei imbracamintea, mancarea ~i echipamentul potrivit.

Elemenre necesare

Surcele

Lemnc rnari

Aprinderea unui foe de tabid Focul asiguci dlldura ~i eSle lin mijloc

de preparare a rnancarii, lnsa poate fi ~i penculos. Aceta care carnpeaza rrebuie sa

se asigurc ca focul este perm is, in siguranra ji ca nu va produce pagubc corrului sau 1mprejurimilor. Trebuie sa fie atenti in mod deosebit dad vanrul bate ell putere.

1 Turisrul aduna lernnele de care are nevoie (~ezandu-Ie in ordine, de la surcele pana I. crengi), lndeparccazfi un patrar de iarba in locul camia a~eaza un strat de surcele.

2 Turisrul echillbreaza palru bere asrfel ind.t sa

sc intilneasca in virf

in forma de can, asigursndu-se d. acel con are spariu suficienr pcntru iasca dintre bere,

3 Treptat, turistul adauga mai rnulre bere, ficand conul cal mai solid posibil ji plmc inaunrru puti na iasca, prccum frunzc ~i iarba uscate.

4 Turlstul aprinde iasca, folosind un chibrit ji adauga treplal mai rnulta iasca, apoi surcele *i blldi~i mai mari de lemne. Acesta trebuie sa

aiba grija sa nu rastoarne conul. Cand eonul arde, se va prabuli I.sand jeracic ce poate f folosit la gal;l.

Alegerea unui loc pentru camp are

Multi dintre turistii cu cortul stau in locuri

de campare organizate, trebuie sa-~i spele ~i sa-~i prepare m:1ncarea in comun. Aceia care prefera sa campeze

«in salbaticie" trebuie sa came un teren inalt, nivelat ~i uscat, pe care sa instaleze cortul, Cele mai bune locuri de campare sunt la adapost de vant ~i nu prea aproape de vreun rau sau baraj.

Rau.l este sursa de apa pentm haut Ii sp.ilat

Pdm!tntul este niuelat Ii nu exisrd pericol de inundapie

Tine 0

Despa,.heteazd numai lucrurile necesare.

Viata in corr

Cort'ul arc 0 incinta foarte mica, a~a di turisrii trebuie sa fie bine organizati, altfel purand sa nu beneficieze de conforr sau sa piarda din lucruri. Penrru a opri infiltrarea umezelii din sol sub sacul de dormir, turistii ajeaz. 0 folie impermeabili pe pamant. sub corr.

Capatul saw lui de dormit trebuie sa fie uizaui de ula.

Lucruri pentru campare

Este mai bine sa luam cu noi doar elernentele de baza ale echipamentului. Acestea reprezinta toare uneltele necesare stabilirii unei campari, precwn ~i vasele pentru gatit ~i racamurile, Suplirnenrar, turistii cu cortul trebuie sa l~i ia haine groase pentru a se feri de orice tip de vreme.

Farfuriefi castron din plastic

Tacdmuri

176

CAMPING ~I DRUMETII

Mancare ~i apa

Mdncare pentru 0 zi de mers

Atunci cand pleaca intr-o calacorie lunga, turistii :i~i planifica meniul tnainre de a porni la drum, sorrand mancarea In pungi de plastic etichetate. Acestia consuma rnancarurile principale dimineara ~i seara, iar in timpul zilei rontaie catcva snacksuri pentru a avea energie. Ceai

Pentru 0 alimentatie siinatoasa, turistii cu cortul doresc 0 dicta echilibrara, care sa includa fruete §i legwne, paine ~i mane are pe baza de proteine, preeurn pestele

~i carnea, Este dificil, ehiar imposibil,

pentru turistii eu cortul sa eumpere

mancare tn timp ce sunt plecati, toernai

de aceea ei iau conserve ~i hrana uscata ~i inghetata, care nu se va altera, Turistii en

cortul trebuie sa bea apa nurnai de la surse aprobate. Dad este necesar, acestia i~i iau

~

purificatoare de apa ~i filtre Pastreazd »>:

de apa portabile. recipientele

de apd curate

fierbinte Micul dejun

Mdncare pcntru calarorie

Dulciuri fierte

Miincare transporrabila

Pentru ca rucsacii sa fie

usor de carat, turistii cxpcrirncnrari pun dit se poate de multi rnancare in pungi. Cand iau conserve, acestea sum: mid, penrru ca turistul sa rnanance dire una.

de seara

Piersici

Exeursiile eu rulota

Hiking

Plimbarea prin pd, pentru cateva ore

sal! chiar cateva sapramani, este 0 forma

de exercitiu agreara de oameni de toate varstelc. Turistii merg in grup, a~a d, in caz d se inrarnpla vreun accident. eel putin doi pot merge dupa ajutor, iar unul sa camana eu eel ran it. Drurnetii trebuie sa fie complet echipati pentru 0 astfel de calatorie §i sa anunte pe cineva unde merg.

o alternativa populara a camparii este rulota. Rulocelc sunt case mici, compacte, pe roti, ce pot fi rernorcare de masina pana la un loc de earnpare. Este mai confortabil sa locuiesti in ele de cat in corturi. Majoritatea au plire, paturi ~i toalere, iar unele au chiar frigidere §i dusuri. Unele locuri de earnpare au rulote permanente, stabile, ce pot fi inchiriatc pentru 0 vacanta, dad nu ai propria rulota,

[acbete rezistente !a udnt, cu g!uga

Rucsacu! este umpfut astfo! i~cdt lucrurile grele sa stea in partea superioard.

umeri pot fi ajustate fa tmbrecdminte.

Plimbarea pe rnunre

Cea mai diflcila Ii rnai Saw! de

periculoasa forma de drurnetie este alpinismul. bazd Alpinistii dorese sa IIi resreze forta ~i

agilitarea pe rocile abrupre. Ei trebuie sa fie in forma

Ii sa aiba echipamenr de

Utilizarea unei busole Drumetii iau 0 harta Ii 0 busola la plecare, ca sa urrnareasca drumul ~i sa nu se racaceasca. 0 busola raportor, prezentata aici, csrc populara deoarece este usoara, sigura Ii precis •.

Rucsacii

Un mod confortabil de a cii.ra lucrurile il rcprczinra rucsacii, de la cei usori folosid zilnic, la cei mari, care au spatiu penrru tot ceea ce este necesar pentru cateva z.ile de drumetie. Acestia stau cat mai sus posibil pe umeri pem:ru a imparti greutatea.

_ALIMENTE

ENERGIA EXPLORAREA FOCUL PRIMUL AJUTOR

catarat.

SANATATE SI INTRETINERE

Mdncarea uscatd Ii inghefata este deshidratata,

iar compozitia rn.incdrii rdm.ine intactd.

Mancaruri uscate Mancarea uscata este folosicoare pentru calatoti. Esre u~or transporrabila ji se prepara doar adaugand apa fiarta. in acest fel se economisesc timp ~i energie. Dad. mancarea se prepara in punga in care se afla, se inchide Ia loc, dliitorii putand astfel sa 0 manance pe drum.

in unele locuri din lume, oamenii pot face calatorii Cll canoea. Ei merg de-a lungul raurilor ji ~i petree noprile campand pe malul raurilor; Cand acestea sunr prca periculoase pentru deplasarea ell carioca, acestia se mura pe uscat. Canoea este ~or de carat.

Cum se impachereaza un rucsac

Penrru a pastra uscar continurul unui rucsac, captusiri-l eu 0 piasa de plastic ji puneri rotul in pungi separate. impacheta~i lucrurile mai u~oare ~i voluminoase in parte a inferioari, iar lucrurile mai grele in partea superioara. Hainele de schimb POt fi impacherate pe peretele din spate al rucsacului penull a proreja colo ana vertebral •.

177

Coloratia armonioasii Coloratia arrnonioasa este foarre des lntalnitfi la pasari. Penajul multor specii desertice se ascarnana ell colorttu] pamantiu al mediului inconjuraror, Pasanle care rraiesc in copaci, precum papagalii, sunt verzi pentru a se confunda ell frunzisul des in care traiesc, Nu tori membrii aceleiasi specii au 0 coloratie armonioasa. Exista cazuri cand fernela si puii, care au nevoie sa fie camuflari §i

prorejati, beneficiaza de 0 coloratic arrnonioasa, in timp ce rnasculul are 0 coloratie vie pentru a-si atrage perechea.

Amandina Gould

Coloratia stridenta Coloratia stridcnra este folositii de anirnale, precum maimurele-macac ~i mandrilul, pentru a ie~i in

cvidenra §i a fi observare. Aceasta coloratie esre indispensabila in ritualurile de currare a femelei de catre mascul, Inrre parinri §i pui sau intre membrii aceluiasi grup In scopul recunoasrerii, lntre masculi rivali care se arneninta ji, nu in ultimul rind. intre pradatori ?i prada lor. ca semnale de avertizarc sau pentru disrragerea atentici. Penele lungi din dreptul

urcchilor ~i de pe cap. aripile, penele alungite ale cozii, barbitele Ii sacii aerienl gonflabili sum, toate, folosite pen au a atrage atentia,

CAMUFLAJ ~I CULOARE

ANIMALELE AU PUS LA PUNCT diterite culori, forme §i modele, care sa le ajute sa supravietuiasca. Unele, cum ar fi pasarea-paradisului, sunt viu colorate pentru a-si atrage perechea. Altele, cum ar fi salamandra, se folosesc de culori pentru a-si avertiza pradatorii ca sunt otravitoare. Animale cum sunt naga~ul §i ursul polar se ascund fie cu ajutorul culorilor, fie cu ajutorul modelelor, in a§a fel incat sa se poata confunda cu mediul inconjurator, Camuf1ajul poate fi folositor atunci cand animalele incearca sa se ascunda de dar §i atunci cand pradatorii se strecoara aproape de prada lor.

Tipuri de coloratie

Coloratia poate f de doua feluri: coloratie arrnonioasa §i coloratie stridenta. Culorile §i modelele armonioase ajuta animalul sa ramana aSClU1S, protejandu-l de inamici sau ajutandu-l sa-§i captureze prada. Acele aspecte suprimate de speciile cu 0 coloratie arrnonioasa - culoare, rniscare §i relief - sunt exagerate la speciile cu 0 coloratie stridenra. Aceasta din urma 11 face pe animal sa iasa in evidenta. Ea presuplU1e expunerea ostentativa de culori vii. forme §i actiuni specifice, asa cum fac pasarileparadisului.

Camuflajul

Pentru ca animalul sa se ascunda cat mai bine,

, culoarea §i modelul robei sau pielii trebuie sa se incadreze foarte bine in mediul inconjurator, De multe ori, culoarea unei pasari se afla intr-o armonie sensibila cu mediul in care urrneaza sa i§i construiasca cuibul. Unele pasari care i§i construiesc cuibul pe sol l§i

aleg locul care corespunde cel mai bine

din punct de vedere coloristic cu sale, pentru a Ie proteja. Culoarea §i dinea reprezinta forme eficiente de camuflare. Dintre numeroasele tipuri de camuflare rnentionam coloratia derutanta, deghizarea §i imobilitatea.

Tigrul camuflat in iarba inalta

Mimetismui

Mirnerisrnul reprezinra 0 forma extrema de camuflaj. Ea sc produce atunci d.nd un animal dintr-o specie aproape flira aparare sau cornesribila arara ca un animal dinrr-o specie agresiva sau periculoasa. [rnitatia nu se opresre la i:nfati~area aceluia pe care tl ruimeaza, ci merge pana la adoptarea comportamenrului ~i a Ul10r caracteristici care-i sunr compler srrainc. De exernplu, sarpele regal imita larpeIe coral pcntru ca alec animale sa nu-I atace. Fluturele-monarh, 0 specie otravitoare, cste imitat de fluturele apartinand speciei Hypolirnnus, care nu este deIoc otravitor,

Coloratia deruranra Formelc ~creglliare, cu ronuri §i culon contrastante, de pe blana unui animal. au rolul de a distrage arenria de la forma animalului, flicandu·1 mai greu de recunoscur. Tlgrii Ii girafeIe sunt exemple de coloratie deruranra.

Imobilitatca

adevo.rafii Jerpi coral . de aceeasi culoarc, dungiLe primilor se aflo. in ordine dif"'ito.

Insectabetisor gigamid

Deghizarea Scopul coloratiei armonioase esre mai degraba de a deghiza decar de a ascunde. Combinatia dintre culoare, forma li alezare are rolul de a produce 0 copie aproape ideutica a unui .. ,. ....... obiecr aflar in mod obisnuir inrr-un anumit habitat. De exernplu, insectabctisor scamana ell 0 ramurica, in I ~in~p ~e eapr~m~lgii, ~tune~ cand stau mtmst, seamana ell nl~te plerre sau cu fragmenee de lemn.

o camuflare eficienta este posibila doar arunci cand anirnalul ramane nemiscat. Mulre animale reactioneaza In fala pericolului riimaniind nemiscati. De exernplu, dad sc afla in fa\" pericolului. tapul de mlastina se ghemuiCjte la pamanr ell garul intins §i, darorita faptului ca. ramane nerniscar, devine greu de diferenriar falii de rnediul inconjurator, Unele pasari, in special eele care Ili construiesc cuibul pe sol. se lipesc de piimane pentru a nu mai face umbra.

Gandacul as as in

Mulre specii de gandac asasin sunt asemanatoarc

ell insecrele ell. care se hranesc. Acest lucru le permirc sa se apropic de prada tara a fl detectati,

sa 0 imobilizeze ~i sa-i injecteze acestcia 0

substanta toxica. 0 anumita specie de gandac asasin, Salyvara variegara, rraieste in cuiburile termirelor, Acest gandac se carnufleaza acoperindu~i corpu.l ell resturi vegetale sau cu termite moarte ~i apoi intra in cuib neobservat, unde Incepe sa se hrancasca cu locuirorii.

Gdndae asasin acoperit ell. resturi, aJlat LangO. cuibuL termitei.

178

Manitestari sociale

Manifestarile sociale sunt diferite, de la cele de ameninrare la cele de imperechere sau imprietenire. Arat sepiile, cat §i caracatitele i§i pot sehimba euloarea. Ele se innegrese sau expun eu ostentatie diferite eulori pentru a-si intimida rivalii sau dusrnanii. Maseulul antilopei de mlastina l§i scabileste eu strictete teritoriul de irnperechere. El i§i apleaca u§or capul §i irnita atacul eu coarnele atat pentru a-i avertiza pe rivali sa stea departe de teritoriul san, cat ~i pentru a eonvinge femelele sa intre in haremul san.

Peneie cozii atdrrtd pe sol atunci {and se afld in repaus

CAMUFLAJ ~I CULOARE

Semnalizarea

Semnele ~i semnalele ajudi animalele sa pasrreze Iegarura, conserva ierarhia sociala sau inrimideaza rivalii §i dusmanii, Semnele trebuie sa fie tndeajuns de

osrcntativc ~i de clare. Lemurii ell coada inelara din Madagascar i~i ridica cozile alb cu negru pentru a transrnire catre dusmani mirosul caracreristic §i pcntru a rncntine legarura cu to~i rnernbrii grupului. ercurilc negre ce inconjoara coada unui ghepard lc permit puller acescuia sa·§i urmarcasca parintele, care alrfel ar deveni invizibil in iarba

inaltn. Pu ii speciei de (]tl ierar rnic all 0 bandelera alba in jurul gfltului care Ie perrnire parindlor sa-i ~ina pe tori la un loc.

Penele puternice din spate. cu inserti! musculare, sunt J%site pentru a ridica penele lungi

Curtarea

Manifestarilc de currare sunt folosire penrru a arrage perechea. Crabul scripear i~i mi~di in acr clestelc supradirnensionar, elefantul de mare Iji umfla

nasul, iar cocosul de rnuntc i~i dcsface eoada ji

l§i umfla sacii aerieni. Unul dintre cele mai spectaculoase ritual uri cste acela al paunului care Iji desface coada minunat colorara ji eel al pasarii paradisului sau al pasarilorumbrar.

Rirualurile acestor pas"ri presupun vibratii ale corpului, aripi umflare, decorarea cuibului §i srrigare puternice.

Pdun in timp ce in cepe sa-si ridice penele

Masculul emite sunete

Semnalele de avertizare

Anirnalele folosese mulre metode pentru a speria alte animale. Culorile de avertizare fae in a~a fel incat prada sa para necomestibila, Multe animale otravitoare ~i veninoase nu an nevoie de eamuflaj. Ele l§i sernnaleaza prezenp prin modele diferite ee folosese eulori preeum galbenul, rosul ~i negrul, care sunt recunoscute drept culori de avertizare. Blana alb en negru a seoncsului avertizeaza asnpra capacitatii

sale de a stropi eu 0

substanta cu miros ihoros .

Omida

Schimbarile sezoniere

Unele animale arctice, cum ar fi ursul polar ~i bufnip zapezilor, tamdn albe pe tot parcursul anului, iar alrele sufed 0 rransformare sezoniera, La latirudinile

nord ice ridicare, hermelina devine com pler alba iarna, cu exceptia varfului cozii, care ramane llCgru. In zonele mai calde ale habitatului sau, ea l§i poate pascra coloratia rosiatica, poate avea 0 colorarie mixta sau po.re deveni .Iba compler, in funcde de necesirati. Aceasra capacitate de a~§i sehimba culoarea ii perrnire herrnelinei sa se camuileze pe tor parcursul anului.

Henry Walter Bates

Naturalistul si exploratorul Henry Walter Bates (1825· 1892) a perrecut unsprezece ani explorand Amazonul. de unde s-a intors eu opt m ii de specii de insecre, tn 1861. el a publicae 0 lucrare despre rnirnetism, care a ad us 0 contributie importanta la teoria selecriei naturale. El a sugerat ca anumite insecre inofensive arara ca uncle periculoase penrru a descuraja

a racurile pdidatorilor.

..

ANIMALE VENINOASE

179

Puriede

Avertizarile false

Multe animale apeleaza la tnselarorie pentru a se apara. tn cazul pasarilor, aceasta presupune infoicrca penelor, desfacerea aripilor ji clarnpanirea din doc. Mulce broasre, raioase sail nu, se ridica pe picioare penrru a parea mai mari; omida fluturelui-soim arata ca un jarpe pentru a~~i inriruida dusrnanii, iar ~oparla gulercra i~i lntinde gulerul ~i ~uiera carre intrusi,

europeans

Omida flururelui-soim

Herruelina eu blana de iarna, deschisa la culoare

BROASTE SI BROASTE' RAIOAsE

LEI stALTE FELINE MAIMUTE SI ALTE PASARI

SALBATICE PRIMATE

~ERPI

BUFNITE ~I CAPRIMULGI

CAPRIOARE ~I ANTILOPE

GANDACI

IBCANADA

A DOUA TARA CA INTINDERE A LUMII, Canada ocupa partea nordica a continentului nord-american ~i este alcatuita din 10 provincii ~i trei teritorii. Canada se invecineaza cu Alaska ~i cu Oceanul Pacific la vest, iar la est cu Oceanul Atlantic. Iernile din treimea nordica

a ~arii, din care 0 mare parte se afla in interiorul Cercului Polar, sunt

atat de aspre, incat foarte putini oameni locuiesc acolo. Aproape 80% dintre canadieni traiesc la 320 km de grani~a cu SUA. Canada are paduri intinse, bogate resurse minerale ~i teren arabi! Iertil.

45°C

21"C

Relief

Ottawa

Capitala Canadei se afla pe rnalul sudic al rdului Ottawa 1i are 0 popularie de 921.000 de locuitori. Orasul are strazi curate 1i largi, mulce dintre ele pline de parcuri. Canalul Rideau, parte dinrr-un sistern complex de lacuri 1i

canale care Ieaga Ottawa de lacul Ontario, inghea~a in timpul iernii, devenind eel mai mare parinoar

al lumii.

871 mm

Acoperita de lac uri, rauri §i pad uri, Canada poseda 0 treime din apa dulce a lumii. Insulele ingherate se gasesc In zona arctica, rnuntii inalti in vest §i intinsele prerii in sud.

Clima

Cea mai mare parte a Canadei are clima conrinentala, eli icrn i lungi, extrem de reci 1i veri caldc 1i umede. Zonele de coasra au, In general, 0 dim. blanda, rnai ales coasta vesrica la Oceanul Pacific. Zonele cu gherari 1i varfurile muntilor sunt permanent inghepte.

Munri] S[anco~i Muntii Srancos], eli virfurile acopcritc de zapada, domina Canada vestica, intinzdndu-se

la sud, In SUA. Cel mai inalr rnunre al Canadei este muntele Logan. ell 0 In:\I,ime de 5.959 m.

Golful Baffin

Patina] pe Canalu.I Rideau

Stramtoarea DaVis

4

5

7

c

E

F

G

A

B

D

180

DATE ESENTIALE CANADA '

CAPITALA Ottawa

SUPRAFATA 9.976.140 knl

POPULATIE 31.000.000 locuitori

LIMBI PRINCIPALE engleza, franceza, chineza, italiana, limba bajtinljilor arncricani

RELIGIA DOMINANTA. crestinismul

MONEDA dolarul canadian

SPERANTA DE VIATA 79 de ani

LOCUITORI PER MEDIC 476

GUVERNARE democra~ie multipartida ALFABETIZARE 99%

-63"C

Localitafi 0,5%

Stepa J%

Pddure 59% _---,""--~

Tundra 27%

Pustiu 5,5%

Folosirea terenului Vasrele prerii ale Canadei se folosesc pentru cultivarea grdului. in pad uri, prospera industria lemnului. Dear 5% din suprafata Canadei este teren culrivat.

o km 400

o mite

Locuitorii

Majoritatea canadienilor au strarnosi europeni, care au emigrat in Canada din Regatul Unit, Franta, Germania, Scandinavia

§i Italia. Sunt cornunitati mari

de ucraineni, indieni §i chinezi. Popoarele indigene canadiene forrneaza doar In jur de 4% din popularie.

Densitate 3/km2

77% 23%

Urbana Rurala

Agricultura

5% din suprafara Canadei este teren arabil, iar tara este un

mare exportator de grau, ovaz, porumb §i orz. Produsele padurii §i pesrele alcatuiesc exporturi importante. Vitele §i porcii sunt crescuti pe pa~unile din sud-est. Trei procente din forta de munca sunt fermieri.

Industria

Centrul industriei Canadei se gase§te la capatul vestic allacului Ontario, 0 regiune cunoscuta sub numele de "Potcoava de Aur" Fabricile canadiene arnbaleaza alimente, asambleaza autovehicule §i produc otel, substante chimice §i hartie. Industria prestarilor de servicii prospera, iar rurismul

of era un loc de rnunca pentru unu din zece canadieni.

Inuitii Inuitii sunt unul d.intre grupurile indigene ale ,arii. existand aproape 50.000 de inuiti in nordul Canadei. Un sfert din ci s-au a~ezat in insula Baffin. din zona arcrica de est ji vorbesc propria lor limb •• inuktitu«. in 1999, patria inuita Nunavuc a devenit teriroriu.

Centura de fructe Niagara Pilm~ntlli dinrre lacurile Ontario ji Erie se numesre Centura de fruete Niagara, deoarece solul ji clima sum ideale pentru culrivarea fructelor moi prccum ciresele ~i piersicile. Merele ji afinele se cultiva

in Columbia Britanica. in est,

din artar, a carui ffUnZa

esre emblerna nationala

a Canadei, se produce sirop gustos, servit eu clatite dulci.

CANADA

Timpulliber

Multer canadieni Ie plac activitatile In aer liber. Vara navigheaza, merg cu pluta, cu canoea sau doar se bucura de rnulte dintre parcurile bineintrctinute ale Canadei. Cele mai populate sporturi sum hockey-ul, baseball-ul §i forbalul.

Calgary Stampede

Una dintre cele mai rnari competitii de rodeo ale lurnii, Calgary Stampede atrage un mil ion de rurisri in fiecare an. Desfasurandu-se in iulie, aceasti comperitie de rodeo

de 10 zile esre a interesanta replica

a Vestului Salbaric, Oamenii se imbraca in costume de cowboy Ii iji incearca noroculla prinsul viteilor eli lasoul.Ia curse!e de carure ji la di.Hiritul armasarilor nadva~i.

.--------rucul tare din cauciuc intra in ponrtd.

Sporturile de iarna

Abundenra zapezii face din schiat Ii din patinajul pe ghea,' sparr uri populare pentru multi canadieni. Hockey-ul se joaca pretutindeni. de la curtile inghqate

la sradioanelc nationale. Calgary a gazdllir in 1988 Jocurile Olimpice de lama. Crose din

lemn de

artar

Transporturile

Autostrada Transcanadiana, eu 0 Iungime

de 8.000 krn, leaga coasta de est cu cea de vest, Canalul navigabil Sf. Lawrence este 0 importanra ruta cornerciala pentru provinciile

esrice. 0 extinsa aeriana, de cai ferate §i

de rauri estc tolosita de asemenea In transporturi.

Canalul navigabil Sf. Lawrence

Deschis in 1959, canalul navigabil Sf: Lawrence Ieag. Marile Lacuri de fluviul Sf. Lawrence ji de Atlantic. Avand pesre 72 5 km lungime, are 0 serie de ecluze care permit vaselor din toata lurnea sa navighcze spre interiorul continentului.

Principalul produs cerealier al Canadei esre grau!. in preriile estice, in jurul provinciei Saskatchewan. cultivarea grlllllui esre un mod de viata, Aproape jurnatare din cele 29.870.000 de tone recoltare in fiecare an

Plugul pentru zapada

Iernile Iungi ~i reci ale Canadei aduc cantitati mari de zapada

ji ghea,a, radnd deplasarea pe drumuri dificila ji periculoasa, Plugurile pencru zapada lucreaza ziua ji noapte. pentru a curata drumurile. Majoritarea drurnurilor canadienc sunt largi §i permit adunarea zapezii pe ambcle parli ale drumului.

Quebec

In inima Canadei Franceze, orasul Quebec are multe case de piarra ji cladiri din sec. XVI!. iar orasul vechi a fost declarar parre a Parrimoniului Mondial, in 1985. Provincia ~ebec gazduiqte aproape 7.500.000

de oarneni. Mai bine de trei parrinu din locuitori au origini franceze ~i pastreaza vie limba ~i cultura franceza, Provincia a avut rnulre tentative de a declara independenta fa,a de Canada.

Resurse!e minerale au tost unul dintre

cei mai importanti factori in dezvolrarea economici Canadei. Tara este eel mai mare producator de zinc ji'uraniu allumii ji al doilea de azbesr ji de niche!.

Silviculrura

Bogatele piiduri ale Canadei au urcat-o pe locul doi in topul exportatorilor mondiali de lemn moale (brad ji pin) ji celuloza.

10% din forra de rnunca a Canadei lucreaza in industri; Iemnului, unde acesra e folosit ca rnaterie prima. Columbia Briranica, Quebec ~i Ontario sunr provinciile ell cea mai mare productie de Iernn.

Chateau Frontenac, vechiul oras ~ebec

AMERINDIENII CANADA, LAC URI PAn URI ISTORIC

PESCUITUL PORTYRI

$1 CAl NAVIGABILE

ROCI SI MINERALE

181

CANADA,ISTORIC

Primii canadieni

Primii locuitori ai Canadei provin din nordul Asiei: ln urma eli peste 20.000 ani, popoare care au traversar

un pod natural de pamant din Siberia s-au deplasat catre sud, prin America. Inuitii locuiau In zonele arctice, in [imp ce alte popoarc de amerindieni all ocupar zoneIe de campie ~i de coasta, To~i si-au dezvoltar culturi

proprii ji distincte. Spre exemplu, triburile de pe coasta de nord-vest inscriptionau istoricui familiilo[ lor pc stalpii totemici, sculprand aparirii ale spirirelor din farnilie pc trunchiurile cedrilor.

Jacques Cartier

Capiranul de vas Jacques Cartier (J 491- 1557) este angajat de Francisc I aI Frantei pentru a gasi 0 trecere carre China pe langi nordul Americii. in 1534, acesta navigheaza in GoLful St. Lawrence, iar in 1535 descopera fluviul St. Lawrence. In timp cc naviga pe fluviu, s-a oprit in doua sate de indieni - Stadacona (~ebec-ul de astazi) ji Hochelaga (Montreal). Drepr urrnare, imigrantii francezi au inccput sa se srabileasca pe langa fluviul St. Lawrence.

Ocuparea ~ebec-ului In 1759, forrele britanice, co~duse de Generalul James Wolfe, au atacar Quebec-ul, capitala coloniei franceze din Noua Franta. Wolfe a cuccrit orasul. ajungand de la Golful St. Lawrence cu 0 florilide 168

Flotila lui Wolf ajunge in ~ebcc.

Stariune comerciala

Caselc fi peretii emu construiti I din lemn adus din padure.

ccrahii cu peste 30.000 de barbari. Totusi, acesta, irnpreuna cu comandanrul francez Louis, Marquis de Montcalm, au fost ucisi. Toara America de Nord franceza a fosc preluata de comanda britanicilor.

Independenta

In 1867, Canada devine dominion In Imperiul Britanic. La inceput, noua ~ara era cornpusa numai din zonele Ontario, Quebec ~i doua provincii pe coasta Adanticului. Treptat, Ii s-au alarurat ~i alee provincii. Pana In anu1190S, aproape toata Canada Bicea parte din dominion.

Nova Scotia) 1867

1968Parrid in Quebec format pentru a cere independenta Quebec-ului.

1989 Regarul Unit al Marii Britanii transfera coati puterea in legatura ell Canada in legea britanica.

1998 Guvernul se scuza in fa~a amerindienilor pentru terenuri.

Steagul canadian

EXPLORARE

FRANTA, ISTORIC

CEA MAl MARE PARTE DIN ISTORIA SA, Canada a fost tara amerindienilor ~i inuitilor, Acestia erau descendenti ai primelor popoare care se stabilised. acolo in Epoca de Ghea~a, stabilind temelia un~ei culturi avansate care se baza pe vanatoare ~i pescuit. In 1497, tara a fost vizitata de europeni, care au interneiat colonii la inceputul secolului XVII. In secolul al XVIII-lea, arrnatele franceze ~i britanice s-au luptat pentru a d~tiga controlul asupra intregii ~ari. Armata britanica a invins, dar 0 comunitate franceza semnificativa a ram as in

Quebec pana in prezent. Misionarii construiau biserici

Comerciantii cdliitoreau cu canota pentru a converti amerindienii.

Comertul eu pentru a ajunge in punctele

blana ' comerciale.

Marea atractie a colonistilor europeni a fost bogatia care se dobandea cu ajutorul blanilor ~i pieilor de animale prinse in capcanele din pad uri. Compania Hudson's Bay, sub proprietate engleza, inflintara In 1670, precum ~i alte companii comerciale au initiat statiuni pentru comerrul cu blanuri ~i alte bunuri, cu indienii din trihurile locale. Orasele Quebec (inccmciat In 1608) ~i Montreal (1642) au devenit importante centre ale cornertului cu blanuri,

Wigwams (corturile amerindienilor), flcute din lemn de mesteacdn, acoperite

cu piei de animals sau scoartd de copac.

'[inuturi din nord-vest, 1870

Saskatchewan, 1905

Istoric

1497 Marinarul italian John Cabot revendica Newfoundland pentru Marea Briranie.

1534- 35 Jacques Carrier exploreaza Golful St. Lawrence pentru Franta, apoi descopera fluviul St. Lawrence.

1605 Francezii inrerneiaza prima colonie europeans la Port Royal, in Nova Scotia.

Provincii canadiene

Ontario) 1867

Quebec, 1867

New Brunswick, 1867

Newfoundland 1949

1754 Razboiul franco-indian dintre Marea Britanie ~i Pranra. Franta esre forpta sa abandoneze Quebec-ul in favoarea Marii Briranii.

1846 Tratatul de la Oregon confirm. granitele prezente Cl1 SUA.

1949 Membru fondarar NATO

AMERICA DE NORD, ISTORIC

AMERINDIENI

182

Imigrarea

La finele secolului al XIX-lea, economia Canadei se dezvolra, iar dona cai ferate

transeontinentale progreseaza cornunicadile. lncre anii 1891 Ii 1914, Canada devine loc de atractie al emigranrilor europeni, unde peste rrei milioane de persoane Yin in caurarea unui loc de munca ~i a unei noi vieri, Guvernul Canadei lncurajeaza europenii sa emigreze, ell prornisiunea unui viitor sanatos al cetarenilor, pre cum ~i a bogatiei in noua Jor pTa.

Poster al guvernului canadian

REGATUL UNIT, ISTORIC

~ebec

Canada a reCW10SCut atat vorbitorii francezi, cat !i pc cei englezi ca Hind egali, dar, in 1960, multi oarneni din Quebec, unde sunt vorbitorii de limba'tanceza. au incepur sa fad. presiuni pentnl ca provincia lor sa devina independenca. In 1982, i s-a acordat srarurul de "societate distinct.", dar referendumurile care caurau independenta din 1980 ji 1995 nu au avut cl§tig de cauza.

STATELE UNITE, ISTORIC

CANALUL SUEZ, vezi AFRICA DE EST

CAN G URI ~I ALTE MARSUPIALE

Cangurul urias ro~u

IN AUSTRALIA, NOUA GUINEE ~i cele doua Americi, exista un grup de mamifere care nu se mai gasesc in nici un alt loc de pe glob. Acest grup este format din 266 specii de marsupiale sau mamifere cu "buzunar': Marsupialele cup rind atat de familiarii canguri ~i koala, cit ~i furnicarul marsupial, ursul iepurele marsupial, veverita marsupiala ~i cangurul pitic din Australia, pre cum ~i oposumii americani. Spre deosebire de nou-nascutii altor mamifere, cei ai

,

marsupialelor se dezvolta putin in uterul mamelor inainte de na~tere. De aceea, mamele

Ciclul de viata al unui cangur

~ , . .. 2 Puiul de cangur are acum aproape

1 Dupa na§(ere, puiul de cangur tara cinci [uni. Fad a mai avea nevoie

• ochi deschiji sestracl"ie~e sa ajung. sa suga in permanenta, puiul iji poate

111 marsupiul mame,~ ~I sa alba acces l~. scoare caput din marsupiu, dar cstc

mameloanele acestera, pentru a se manto inca dependent de laprele matern.

Cangurul urias rosu este eel mai mare dimre marsupiale. Masculii au 0 culoare maroniu-roscata ~i au'o talie de doua ori mai mare decat a femelelor,

care au 0 culoare gri-albastruie. Membrele posterioare sum lungi ~i puternice, adaptate pentru executarea salturilor. La fel ca rnulte alte marsupiale, cangurii uriasi rosii sunt ill principal nocturni, ziua odihnindu-se la umbra copacilor. Sum acrivi ~i ill zilele friguroase de iarna, Se hranesc ill principal cu iarba, dar §i cu frunzisul

arbusrilor mici, aplecandu-se pe mernbrele amerioare §i balansandu-si coada.

Grup de canguri mari hranindu-se Organizare

Cangurii uriasi *i cei mari, precum ~i eei pitici rraiesc in grupuri. Aceste reprezinta 0 forma de organizare sociala care cuprinde, de regula, care 10 indivizi: un rnascul adult, cateva femele tinere, femele adulte ji puii accsrora. Csreodara se inralnesc ~i grupuri mario eu sute de indivizi, care se aduna intr-o zona eu hrana din belsug.

prezinta un marsupiu sau "buzunar': in care puii sunt adapostiti pana la definitivarea cresterii.

Reproductie

Marsupialele se deosebesc de celelalte

rnarnifere prin modul de reproducue. Dupa ce are loc

imperecherea, ovulul fertilizat se dezvolta in uterul mamei, timp de 30 de zile. Dupa aceasta perioada se na~te puiul, care este inea mic. De exernplu, un cangur gigant, de aproximativ 27 kg, da na~tere unui singur pui de 800 mg. Nou-nascutul are orificiu bucal §i membre anterioare bine dezvoltate, dar, in rest, este aidoma unui embrion. El continua sa se dezvolre in marsupiu illea 6-11Iuni, hranindu-se cu laprelc matern.

Coada puternica ajMii la

mentineren cchilibrului in timpul eJectuiirii salt-uri/or sail

Cangur mare cu pui

o femelii poate ca, in . timp, sii fie gestanld, sa aiba un put in marsupiu Ii inca unul afora.

'in interiorul unui grup, maseuiul conrroleaza una sau mai rnulte femele pentLu a se imperechea eu acestea. Cateodara, alti masculi il provoaca pentru a avea acces I. femcle, Masculii rivali se ~aza intr-o pozitie caracrerisrica: pc membrele posrerioare, eu antebratele alaturare, in incercarea de a se impinge unul pe altul la parnant. Dad aceasta nu reujejte, lupta pentru supremane se rezolva in rimpul unui meci de box in care cei doi i~i aplica lovituri viclence cu Iabele ante-

Pielea groasa a abdomenului

Boxul

3 Dupa trnplinirea varstei de 1 an, puiul parisejte marsupiul ji se hranesre in principal eu vegeraue. Din cand in cand, lji bagii eapul in marsupiu pentru a mai suge lapre ji, dad sunr amenintati, unii pui reintra ell rorul in "buzunarul" rnamei.

Salruri ~i sarituri

Cangurii se deplaseazf in salruri intre un lac de hranirc ~i alcul, ajurandu-se de membrele posterioare purernice ea de nisre resorturi, Coada lunga rnentina echilibrul. Cangurul poate pareurge 1-2 m pe salt atunci d.nd se deplaseaza ell vircza mid. ji poate ajunge la salturi de 9 m, c1nd se deplaseaza ell viteza. Cangurii nu i§i pot rnisca membrele posrerioare separar, deci nu pot sa pi§easdi.

Atunci cdnd sar, cangurii se pot deplasa cu uiteze de panii la 50 kmlh.

posterioare

ji aqioneazd ca 0 coniragretaate in timpul salturilor:

Membrele posterioare sun! in extensie anterioard, pregalile sa atinga

solul. ---~-- ...

Cangurul de copac Ruda apropiara ell cangurii mari ~i ell cei pitici, cangurul de copac traiesre in padurile tropicale din Australia de nord-est ji in Noua Guinee. Picioarele anterioare sunt lungi *i purernice, cele posrerioare sunt scurte, iar coada este lunga, Se ea,ara cu usurinra, folosindu-si ghearele pemru a se .gap ji coada pentru a-si pasrra echilibrul, Se hrinese eu frunze ji fruete ji pot sa ajunga rapid de I. un copac la altul, In cautarea hranei.

183

CANGURI ~I ALTE MARSUPIALE

Diavolul tazmanian

eel mai mare marsupial searnana cu un terrier scund §i gras. Se gasqte numai in Insula Tazmania de pe coasta Australiei. Probabil d numele de "diavol" i s-a dar din cauza strigatelor sinistre pe care le scoate, Diavolul tazmanian se adapostesre ziua in vizuinele ursului marsupial sau in trunchiuri goale de copac, iesind noaptea pentru a vana, Prada consta in serpi, soparle ~i mamifere mici, dar mai mare parte a hranei

sale e fermata din cadavre.

Oposumii de Virginia

Oposumii sunt rnarsupialele americane, care traicsc mai ales In America Centrals §i de Sud. Oposumul de Virginia are dirnensiunile unei pisici, Hind cea mai mare dintre eele 75 de specii ?i singura din America de Nord. Nase pina [a 10 pui. chiar ji de trei ori pe an

in regiunile mal calde, Atunci cand este arnenintat, oposwnul de Virginia se preface mort penuu a evita un atac.

Ei ::;apd in scoarta copacilor fi in paman!, in cdutarea sx.rructetor; a insectelor; oudlor fi a

Furnicarul marsupial

Fumicarul marsupial traiesre in padurile din vestul Australiei, fiind singurul marsupial australian in inrregime activ in timpul zilei. Se hranesre ell furnici ~i rermire ~i da la 0 parte busrenii In caurarea acestora. Furnicarul srrica musuroiul ell membrele anterioare ~i extrage insecrele cu ajutorul Iimbii lungi li ltpicioase.

lung fi gheare pentru a scurma pamdntul in cdusarea branei.

Iepurele marsupial eu botullung

Majoritatea iepurilor marsupia]! sapa noaptea, Bind plini de energie. Ei se deplaseaza in alergare, Ca ji alti iepuri marsupiali, cel cu borullung se folosesrc de membrcle anrerioare purernice, eu gheare, pentru a sapa dupa insecte, alte nevertebrare, serninre, fungi ~i radacini zernoase. Dan nastere Ia 2-5 pui, care se dezvolta in marsupiul matern tirnp de 50 de zile.

Foarte rar se tn.tampla ca

Ursii marsupiali ~laimu!tiurfimarsupitllisti

., imparta aceeaft tnzutna: mat

Ursii marsupiali sunt mamifere timide, care l§i construiesc des, ei foe parte dintr-o retea vizuine §i traiesc in sud-estul Australiei. Ei ies din vizuine mat mare.

noaptea §i parcurg pina la 3 km in cautarea radacinilor, Ursii marsupial! au

ierburilor §i a ciupercilor. Due 0 viatii solitara, eu exceptia perioadelor de imperechere. Femelele nasc un singur pui, care rarnane in marsupiu timp de §ase luni. Marsupiul se deschide in sens caudal, pentru a evita umplerea lui cu pamint, atunci cand ursul sapa in pamant,

Vizuinele

..

ANIMALE

AUSTRAPA, FAUNA

ANIMALE NOCTURNE

CUIBURI sr SCORBUR'J

_FAUNA PADURILOR TROPICALE

MAMIFERE

184

marsupiu, puii mai state 0 perioadd aldturi de

Koala

Koala traiesc in copacii din padurile de eucalipt din estul Africii. Ei se hranesc, dorm §i se imperecheaza in copaci, rareori coborand la sol. I§i petrec pana la 18 ore odlhnindu-se pe crengile copacilor, in principal pemru a-si pastra energia. Koala au un deget opozabil, arat la membrul anterior, dt §i la eel posterior, care ii ajuta sa apuce trunchiul copacilor. Ei se ca~ad infigandu-§i ghearele ascutire ale membrelor ante rio are in scoarta copacilor, pentru ca apoi sa-§i aduca §i membrele posterioare, executand 0 serie de sarituri, pan a la locul de destinatie. Femelele dau nasrcre unui singur pui,

care nu paraseste marsupiul mai devreme de 7 luni. Frunzele de euealipt ti

reprezintd hrana fi lntreaga sursd de apa de care are neuoie un koala fi, de aceea, nil. trebuie sa coboare

Alimentatie

Koala au 0 dicta extrern de selectiva, hranindu-se eu frunzele a doar 12 dinrre eele 100 de specii de eucalipr, Un adult consuma aproximativ 1,1 kg de frunze In Hecare

zi, pe care le poate depozita In interiorul talcilor. Koala beneficiaza de lUI inrestin subtire foarte lung, care le permire sa digere in rotalirare frunzele de eucalipt, care nu au un continut in subsranre nutritive foarte ridicar,

Ursii marsupiali sapi eu rapidirate, Ei i~i folosesc membrele anterioare puremice ~i ghearele ascutite penuu a sapa galerii lungi de pana la 30 m. Datorita faptului ca sc odihnesc pe rirnpul zilei, ursii marsupiali sc racoresc vara §i stau la caldura iarna. Careodata, ies la suprafa~a pentru a se bucura de soare in gropi rniei, pe care le sapa la iesirea din galerie .

FAVNADE CAMPIE

acesteia.

CANGURUL URIA~ RO~U

DENUMIREA §TIINpFIcAMacropus rafits

ORDINUL Marsupialia

FAMILIA Macropodjdae

RASI'ANDIRE Pe roati suprafata conrinentului australian, eu exceptia zonei ncrdice tndeparrate, a coastei estice §i a zonei sud-vestice indepartate.

HABITAT Zone de pasune arida, cu arbusti, adesea in apropierea zonelor cu vegerarie deasa, care efem adaposr, regiuni semidesertice,

HRANA Ierburi ~i alte planre mici

DIMENSIUNE Masculi: inaJlime de pana la 2 m; greurare: 82 kg

DURATADEVIATA 12-18ani

CAPITALISM, vezi GUVERNE ~l POLITICA. CAPRE, vczi 01 ~I CAPRE. CAPRIMULGI, vezi BUFNITE ~I CAPRlMULGI

CARACATITE ~I CALMARI

IMPREUNA CU SEPIILE ~I NAUTILII, caracatitele ~i calniarii apartin familiei de moluste numite cefalopode. Ei traiesc in mare, un de se deplaseaza prin plutire, cu ajutorul propulsiei datorate unui jet de apa sau tarandu-se pe fundul marii. Cefalopodele au sistemul nervos ~i creierul bine dezvoltate. Majoritatea i~i pot schimba rapid culoarea pentru a se camufla, pentru a induce in eroare pradatorii sau pentru a-si atrage perechea.

Ochi complex ce at ocbiul uman

Corp saciform, poate i! redus in dimensiuni, pentru se putea strecura inguste

Apararea

Datorita corpului rnoale, cefalopodele sum vulnerabile la atacuri, Multe caracarite se ascund in gropi mici, sap ate pe fund~l rnarii, iesind doar noaptea pemru a-si cauta hrana. Calmarii se tndreapta deseori catre suprafata apei no aprea, arunci d.nd sum mult mai purine pnse de a fi atacati de pradatori

diurni, ap cum sunt pasarile marine.

Schimbarea culorii Ca Ii caracatitele, sepiile i1; POt schimba culoarea corpului catre nuan~e rnai inchise sau mai desch ise pcntru a se armoniza ell

fundalul, prin conrracria sau exrensia unor saculeti cu pigment afla\i in pielea lor. Unele cefalopode capata culori vii atunci (and sunt iritate sau daca l~i arneninra un atacaror,

Caracteristi cefalopodelor

Cuvantul cefalopod inseamna .cei cu picioarele lipite de cap": toate cefalopodele au capul inconjurat de tentacule. Ochii sunt proerninenti §i

:~;:valentul adesea cornplecsi. Cefalopodele respira

piciorului aitor cu ajutorul branhiilor. Falclle se

moluste asearnana cu ciocul pasarilor, iar limb a, ca 0 panglica, prezinta proruberante dentiforme numite radule.

Momelile

Imprasrierea unui jet de cerneald prin sifon, poate incurca pe un atacaror at sepiei. Sepi ile, calmarii Ii caracarirele sunt capabi]i de a produce cerneala eu ajutorul unor sad din interiorul corpului lor. Unii calmari care traicsc pe fundul marilor Ii oceanelor emit cerneala Iuminiscenra.

Muscaturile Cefalopodele i!i folosesc calcile ca un doc penrru a-§i srrapunge prada Ii penrru a se

apara, Dupa ce musca, unele injccteaza 0 saliva

toxica pentru a-si supune prada. Saliva caracaritei eli inele albasrre poate fi suficient de pucernica pentru a ucide W1 om.

..

ANIMALE, COMPORTAMENT

MELCI SI ALTE MOLU~TE

CAMUFLAJ ~I CULOARE

Pe langa cele Opt brare, calmarii au ~i doua tentacule rerractile. Acesrea prezinra ventuze, adesea eli inele cornoase penrIU apucarea prazii, Calmarii prezinta 0 carapace interna rudimentara, cornoasa. Au doua inoraroarc latera le folosire la mcntinerea echilibrului.

Caracatitele Cele rnai comune caracacite rraiesc in' ape putin adanci, printre reel ~i recife de corali, dar cxistii de asernenea ~i specii care traiesc la mare addncime. Caracarirele all un corp saciform, eu Opt brate de care se folosesc pentru a se tid pe fundul apei Ii pentru a-si imobiliza prada.

Miscarea

Caracatirele l§i folosesc bratele pentru a se tar!' Pentru 0 evadare rapida, ele imping Cll putere apa printr-un sifon ~i se deplaseaza propulsate de jerul creat, rarandu-~i bratele in urma lor. Calmarii folosesc propulsia jetului pentru a sageta inainte §i inapoi, Pe distanre scurte, calmarii se afla printre cele mai rapide creaturi marine, atingand pana la 32 km/h,

Controlul flotabilitatii Pe rnasura ee un nauril cre~re. el mai adauga a incinta cochiliei sale. Noua incinta e umpluci initial cu un lichid, care apoi este treptat inlocuit eu un gaz. Incinta ii perrnite nautilului sa plureasca la un anurnit nivel, pentru a nu consuma energie ca sa i~i stapeze scufundarea.

Plutirea Prin unduirea anpioarelor lor laterale, sepiile pluresc la un anumit nivel in apa.

Ele au in interiorul corpului lor 0 cochilic nurnita os de sepie, care lc ajura sa-!i regleze florabiliratea,

CARACATITA COMUNA

DENUMIRE ~TnNFFIcA Octopus vulgaris

ORDINUL Ocropoda

FAMILIA Octopodidae

RASP.i.NDlREA Oceanul Atlantic, Marea Caraibilor

Propulsia in jet

Toare cefalopodele se pot deplasa cu ajutorul propulsiei prin jet. Calmarii de obicei se deplaseaza in jet catre inapoi, absorb apa in cavitatca eorpului §i 0 expulzeazd prinrr-un sifon aflat in apropierea capului, Elc modifies poziria sifonului atunci csnd VOt sa schimbe dtrecrta.

DURATA DE VIATA Masculul traicste pani la 15 ani.

HABITAT Apele de coasca, cu fund stancos DIETA crustacee, preCllln crabii Ii p<!te DIMENSIUNI brarele se intind pana la

60-90 ern lungime

185

CARAIBE

SUTE DE INSULE se gasesc in Marea Caraibelor, la est de SUA ~i de America Centrals, intinzandu-se spre est, in Oceanul Atlantic.

~ Aceste insule ale Caraibelor, cunoscute ~i

sub numele de Indiile de Vest, i~i iau numele de Ia caribi,

primii locuitori ai regiunii pana la sosirea spaniolilor, in 1942. Majoritatea locuitorilor de astazi ai insulelor sunt descendenti ai sclavilor africani adusi pentru a munci pe plantatii, intre sec. XVI ~i XIX. Insulclc au clima tropicala, ape azurii ~i plaje extraordinare ~i pe care le-an valorificat in turism. Cu toate acestea, multi oameni sunt saraci ~i traiesc din agricultura,

Relieful

Apele calde, tropicale ale Caraibelor of eta conditii ideale cresrerii coralilor. Unele dintre insulele vulcanice ale Caraibelor, pre cum insulele Barbados §i Cayman sunt rnarginire de recife de coral, cafe le protejeaza de valurile biciuitoare, Cele 700 de insule mari ~i cele 2.300 de insule mai mid ale Bahamasului

sunt construitc In intrcgirnc din coral ~i pot fi vazute de

pe podul care leaga Nassau de Insula Paradisului.

Plajele lungi §i nisipoase, apele tropicale §i porturile naturale le-au ca~tigat insulelor Caraibe o bun a reputarie pentru frumusete. Majoritatea insulelor sunt impiidurire §i au relief munros, Unele sunt de origine vulcanica. altele s-au format

pe recife de coral. Uraganele, cutremurele ~i vulcanii activi rulbura din cand in cand anumite parri ale regiunii.

Clima 28°C

Tarile Caraibelor se bucura toate de 0 clirna calda, tropicala, Insulele muntoase, cum este Windwards,

prim esc de trei ori mai multe 1,167 mrn

precipicarii decar zonele mai

joase. Majoritatea insulelor au un

anotimp umed, predispus uraganelor, Intre iunic ~i noiembrie. Din ianuarie ~i pana in martie, vremea este de obicei secetoasa ~i placuta.

A

B

G

3

4

Amestecul ernie

Primii locuirori ai insulelor Caraibe au fost siboney, care au migrat din Florida carre Bahamas

~j amerindienii din rriburile carib ~i arawak. Mai exista caribi ~i astazi, in Dominica, insa majoritarea

sunr descendenti ai sclavilor negri africani sau ai colonistilor albi, spanioli ai secolului XVI sau un amestec aI celor doua rase.

6

8

Femeie mensa d.in Cuba

Insule vulcanice

Mulre din insulele Caraibelor sum formate din roci vulcanice care s-an ridicat din ocean acum rnilioane de ani. Unele, cum sunt Sf Lucian Gros Piton (798 m) ji Petit Piton (750 m) constituie ritn~i\ele unot mari vulcani srravechi care s-au ridicar din mare, pe coasta de vest. in apropierea orasului Soufriere. Unul san doi sunt Inca acrivi, ca vuleanul La Soufriere, eli 0 inajtirne de 1.219 m, de pe insula Sf. Vincent.

Uraganele

Purernicele furruni tropicale numite uragane matura in fiecare an zona Caraibelor in lunile mai §i octornbrie, producand adcsca mari pagube ~i rulburari cconom ice. Acestea lncep ea furtuni eu fulgere, intensificate de vanturile purernice ji de apele calde, formand nori de furtuna distructivi care se invarr In jurul unui centru ell viteze de pani la 360 krn/h. Vanturile violente ~i ploaia rorenriala POt dura pan a la 18 ore.

o mile

J K

o km 200

186

Cuba

E3

Cea mai mare insula din Caraibe Cuba, are campii fertile, asezate ' intre trei mari regiuni muntoase. Trestia de zahar, orezul, tutunul ~i cafeaua sunt cultivate in zonele joase ~i se extrag crom ~i niche!. Festa colonie spaniola, Cuba este star comunist din 1959. Politica ostila a facur SUA sa impuna un embargo asupra comertului, ceea ce a paralizar economia Cubei ~i a mentinut-o agricola.

Zahdrul se

Zahar

Cu 0 productie anuali de 50.000.000 de [one, trestia de zahar este produsul principal al Cubei. Este cultivata in jurul Havanei §i esre procesara 111 fabricile orasului, Cuba este unul dintre cei mai mari producatori mondiali, I11S5. a suferit un declin in anii '90, ca urmare a caderii unuia

dl ntre eel rnai mari clienti ai sai, Uniunea Sovietica.

Bahamas

A~ezata la nord-estul Cubei, insulele Bahamas se intind catre sud aproape 965 de km. Din cele 3.000 de insule ~i insulite de coral, doar 30 sunt locuite. Majoritatea locuitorilor sunt de culoare, insa pe insula Spanish Wells exista in jur de 1.200 de descendenti ai colonistilor puritani. Turismul, pescuitul §i serviciile financiare prospera pe insule.

Jamaica

A treia insula ca marirne a Caraibelor, Jamaica, este 0 insula de izvoare, rauri, cascade §i plaje de nisip. Cateva familii bogate domina insula, insa zonele suburbiilor mizere din jurul orasului Kingston sunt controlate de ga~ti violence. Multi dintre locuitorii acelor zone s';'-I1t rastafarieni, care il venereaza pe tostul Irnparar al Etiopiei. Jamaica este 0 tara prospera, cu turisrn, minerit §i agricultura infloritoare. Cricketul este un sport popular.

Femeile

Miscarea pentru drepturile ferneilor din Caraibe

a inceput in Jamaica

ji multe femei detin

pozirii superioare in viara economica ~i polirica a ~arii. Un nurnar din ce in ce mai mare de femei prefera sa fie marne singure, mai ales cele care au cariere. De asernenea, ferneile domina industria procesarii de date.

mai ales pentru ca lucreaza pentru salarii mai mici

decat barbatii.

CARAIBE

Comunismul

Singurul stat comunist din Caraibe. Cuba, este condusa de Fidel Castro [n. 1926), care a condus revolutia din 1959. Sub regimul Castro ~i cu ajutor sovietie, Cuba a progresat foarte muir din punct de vedere economic ~i social, desi nivelul de trai a scazut ca urmare a destramarii comunismului sovietic, in 1991. Politica fala de SUA ramane ostila.

Siruata intr-un port natural Ii Rind porrul principal ji capitula Cubei, Havana a fosr fondara de spanioli in 1515. Orasul vechi are multe cladiri srravechi si strizi pictruite. Aici nu exisra mahalale mizere, spre deosebire de mulre capitalc ale rcgiunii., insi, dintre cei 2.328.000 de Iocuirori, jurnarare traiesc in case aflare sub standardele minime de trai.

DATE ESENTIALE CUBA

CAPITALA Havana

SUPRAFAfA 110.860 krn?

POPULATIA 11.200.000 locuitori

LIMBA PRINCIPAL." spaniola

RELIGIA DOMINANTA crestinisrn

MONEDA peso cubanez

Trabucuri

Solul fertil al Cubei ~i clima calda sum ideale pentru cultivarea turunului de bung calitate. Trabucurile din Havana sunt cunoscure in toata lurnea ~i sunt realizare dintr-un amestec de eel purin 5 soiuri de tutun, Trabucurile sunt inca rulare manual pe mese lungi, de lemn.

Exisra muzica ~i dans oriunde 'in Caraibe, insa eu atat mai muir la Festivalul junkanoo, in insulele Bahamas, Organizat Ia sfa'litul fiecarui an, Junkanoo este 0 sarbacoare pUna de viara cu dans uri pe strazi, rnuzica > ' ji parade rnulricolore, la care oamenii poarra costume trasnite ~i sufla in fluiere. Festivalul i,~i are originea In sarbatoarea unui conducator

al sclavilor numit John Canoe ~i in ziua Iibera a sclavilor, ell ocazia Craciunului.

MONEDA dolar bahamian

Reggae

Muzica populara jamaicana

disrinctiva, reggae. a inceput in anul 1960, din genul rhythm and blues. eu canrece care indernnau la schirnbare sociala ji polirica. Bob

Marley (1945-1981), a carui trupa a fast cunoscuta in toata

lumea in anii '70, cste a lcgenda a stilului, iar ziua sa de nastere este sarbatorita de tori jamaicanii.

Dasheen san taro

Legume

Jamaieanii culriva 0 garna variara de legume. Dasheen sau

taro este 0 legurna de

baza, ale carei fructe §i radlcini se rnanand,. Exista peste 1000 de varietati de dasheen

care se folosesre §i ca medicament. Okra sau degere de doarnna sunt pastai verzi care se folosesc

adesea la "tOcani\e1e de ardei" Frucrul de paine, cu o consistenta crernoasa, carnoasa cre~re pan. la 0 lalime de 13 cm ~i se mananca pd.jit sau copt.

DATE ESENTIALE BAHAMAS'

CAPITALA Nassau

SUPRAFA'fA 13.940 km2 POPULATIA 308.000 locuirori

LIMBA PRINCIPALA engleza

RELIGIA DOMINANTA crestinism

DATE ESENTIALE JAMAICA

CAPITALA Kingston

SUPRAFATA 10.990 km2

POPULATIA 2.600.000 locuitori

Ln.1BA PRINCIPALA engleza

RELIGIA DOMINANTA cresrinism, rastafarianism

MONEDA dolar jamaican

Bauxita

Jamaica este al treilea producaror ruondial de bauxita, minereul din care se extrage aluminiul. Rafinariile produc alumina, urmaroarea etapa In producerea metalului, care valoreaza de 10 ori rnai rnulr decat minereul, Acesr produs genereaza aproapc jumatate din venirurile

din export ale jamaicai ji inscamna 10% din productia la scar. glob ala.

187

Haiti

Ocupand treimea vestica a insulei Hispaniola, Haiti este una dintre cele mai

munroase ~ari din Caraibe.

De asemenea, este ~i cea mai

saraca, Tara este suprapopulata

~i a suferit atat de pe urma despaduririi, eroziunii solului §i desertificarii, cat §i de pe urma unei istorii politice zbuciumate.

Port-au-Prince

Horelurile moderne ji elegante au

arras multi turisti in capitala statului

Haiti, Port-au-Prince. Orasul are doua catedrale.o universirate §i multe cladir! administrative. Cu toare aces tea. arc una dintre cele mai mari mahalale din Caraibe, aflata In partea de nord a cenrrului, Nu an apa curenta §i zona este supraaglomerata.

Republica Dorninicana

~ Asezata la 966 de km sud-est de Florida, Republica ..... Dorninicana se intinde pe cele doua treimi estice

ale insulei Hispaniola. Are eel mai inalt varf al Caraibelor, Pico Duarte, cu 0 inal~ime de 3,175 m ~i, in acelasi timp, ~i cel mai jos punct, lacul cu crocodili Enriquillo, la 44 m sub nivelul rnarii, Extractia nichelului, chihlimbarului §i aurului sunt ramuri industriale

import ante, iar turistii vin in nurnar mare in insula pentru plajele lungi ~i inspumare, pentru hotelurile moderne ~i pentru fauna.

Locuitorii

Cu un nivel de trai mai inalt dedit vecinii haitieni, Republica Dominican" ofeca servicii de tngrijire medicala de buna calirare cerarcnilor sai. Clasa de mijloc, de rasa rnixta, formeaza in jur de 73% din populatie. Minoritarea, formaci din locuitori de culoare.Iucreaza ca ferm ieri, vanzlmdu-§i produsele in piete.

Sf Kitts ~i Nevis

Cele doua insule, Sf. Kitts (sau Sf. Christopher) ~i Nevis se gasesc in parrea de nord a insulelor Leeward.

Arnbele au relief rnuntos, iar plajele lor idilice, cu palmieri, arrag multi turisti. Majoritatea locuitorilor sum descendenti ai africanilor negri ~i aproape tori lucreaza in agricultura sau In turism.

DATE ESENTIALE SF. KITTS ~i NEVIS

CAPITALA Basseterre

SVPRAFATA 261 Ian'

POPULATIA 41.000 locuirori

LIMBA PRINCIPAL.:\, engleza

lU:L1GIA DOMINANTA cresrinism

CARAIBE

Amestec haitian de religii vestafricane ~i cresrinism, voodoo folosesce robe, canrcce ji dansuri. Adeptf voodoo cred d prin vencrarea spirirclor, pot trai in armonie ell natura ~i ell rnortii. Multe sfirbatori coincid cu Craciunul ji Cll Ziua mexicana a Mortilor,

AdePli voodoo, in timpul Gede sau a Zilei Tuturor Sfinfilor

Puerto Rico La aproape 1.600 km

sud-est de Miami, aglomerata insula Puerto Rico este un tcritoriu auronorn at SUA, care giizduiejte peste 3,8 rnilioane de locuitori, ell srrarnosi africani ~i spanioli, dinrre care jurnarate traiesc in capirala San Juan. Vechi orajcerate. Puerto Rico are multe cladin coloniale.

DATE ESENTIALE HAITI

CAPITALA Pore-au-Prince

SUPRAFATA 27.750 km'

POPULAT'A 8.300.000 locuirori

LIMBA PRINCIPALA franceza, franceza creola RELIGIA DO.MINANTA cre~tinism. voodoo

MONEDA gourde

Baleoane, San Juan

DATE ESENTIALE REPUBLICA'DoMINICANA

CAPITALA Santo Domingo

SUPRAFATA 48.380 Ian'

POPULATIA 8.500.000 locuitori

LIMBA PRINCIPALA spaniola, francezii creola

RELIGIA DOMINANTA crestinisrn

MONEDA peso Republicii Dominicane

Agricultura

Aproape 24% din forra de rnunca Iucrcaza in ferrne, care se gasesc mai ales 111 nordul ~i estul {arit

~i in valca San Juan. Tresria de zahar, turunul si sernintcle de cacao sunt principalele prod use agricole

ji, desi piara si-a incetinit ritmul de crestere, cca rnai mare parte a produselor sunt exporrate in SUA.

tutun sun! aga/ate cu susul in jus) La uscat, fi apoi sunt transformate in trabucuri fi i71 {igorete.

Turismul

Republica Dominicans este eea mai irnporranta destinatie turistica a Caraibelcr, .tragand doua milioane de turisti in fiecare an. Industria aduce jumatate din veniturile tarii ~i genercaza locuri de muncd ad.t de necesare.

Antigua ~i Barbuda

Cea rnai mare dintre insulele Leeward, Antigua are doua dependente: Barbuda, 0 mica insula de coral, un paradis al faunei ~i Redonda,

o stand nelocuita, cu propriui sau rege. Lagunele aibastre ~i coralii care inconjoarii Antigua gazduiesc 0 puzderie de pesri tropicali.

DATE ESENTIALE ANTIGUA

~I BARBUDA

CAPITALA St. John's

SUPRAFATA 442 knl

POI'ULATIA 66.400 locuitori

LIMBA PRINCII'ALA engleza

MONEDA dolarul estcaraibian

Trestia de zahar Principalul prod us agricol pentru Sf. Kitts esre trestia de zah,tr, care reprezintii 25% din exporturi ji creeaza 12% din locurile de muncii. Prcrurile

m iei la scad mondiala §i dezasrrele prod use de uIagane au crear probleme in acesr domeniu.

188

lU:UGIA DOMINANT" crestinisrn

MONEDA dolarul estcaraibian

Yachting

Portul din capitala St. John's organ izeaza anual 0 Saptamana a Navigariei care atrage multi vizitatori bogati, pasionati de yachting. Vasele de croaziera ji vasele de lux accstcaza la docul Nelson care dateazd din secolul XVIII.

~

-

tt

u

:::J C w

...

::::I C ftI

.-

"

.-

o

:-U

"

Encic/opedia mileniului pentru familie

Planeta Marketing@

LlBER~OVUS

Colectie sponsorizata de:

oriflame

natural swedish cosmetics

Descopera rnai multc la www.dk.com

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->