P. 1
Enciclopedia Ilustrata a Familiei - Vol.04

Enciclopedia Ilustrata a Familiei - Vol.04

5.0

|Views: 2,790|Likes:
Published by clover_monique

More info:

Published by: clover_monique on Aug 19, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/24/2014

pdf

text

original

VOLUMUL4

De fa CARAIBE fa CORPUL UMAN

Dorling Kindersley

ENCICLOPEDIA

"wi

ILUSTRATA A

CUPRINS VOLUMUL 4, CARAIBE - CORPUL UMAN

CARAIBE 189 CELPI 209-210 COD URI ~I CIFRURI 232
CARAIBE.ISTORIC 190 CELULE 211 COLUMB, CRISTOFOR 233
CAROL CEL MARE 191 CEZAR, IULIUS 212 COMERT ~I INDUSTRIE 234-235
CASE ~I CAMINURI 192-193 CHAVIN 213 Co METE ~I ASTEROIZI 236
CASTELE 194-195 CHIMIE 214-215 COMPUTERE 237-238
CAVALERI ~I BLAZOANE 196-197 CHINA ~I TAIWAN 216-218 CONFUCIUS 239
CALATORII 198 CHINA. ISTORIC 219-221 CONSERVARE 240-241
CALDURA ~I TEMPERATURA 199-200 CICLISM 222 CONTINENTE 242-243
CAMILE 201 CIOCANITORI ~I TUCANI 223 COOK, JAMES 244
CAPRIOARE ~I ANTILOPE 202-203 CIUMA 224 CORBI 245
CARBUNE 204 CIUPERCI ;;1 ALp FUNGI 225-227 COPAC! 246-248
CARTI 205 CIVILIZATIA DIN VALEA INDUSULUI 228 COREEA. NORD ;>1 SUD 249
CAINI 206-207 CLADIRI ;>1 ALTE CONSTRUCPI 229-230 CORPUL UMAN 250
CELE 7 MINUNI ALE LUMII 208 CLIMA 231 o lucrare DORLING KINDERSLEY www.dk.com

Designed DTP

Andrew O'Brien, Cordelia Springer

Redactor-Sefjayne Parsons

Redactori de proiect Marian Broderick, Gill Cooling, Maggie Crowley, Hazel Egerton, Cynthia O'Neill, Veronica Pennycook, Louise Pritchard, Steve Sertord, Jackie Wilson

Redactori Rachel Beaugie, Nic Kynasron, Sarah Levete, Karen 0' Brien, Linda Sonntag

Redactor Ann Kramer

Redactor-Sef Artistic Gillian Shaw

Redactori artistici de proiect Jane Felstead, Martyn Foote, Neville Graham, Jamie Hanson,

Christopher Howson, Jill Plank, Floyd Sayers, Jane Tetzlaff: Ann Thompson

Redactori artistici

Tina Borg, Diane Clouting, Tory Gordon-Harris

Designer DTP senior Mathew Birch'

Redactor artistic Peter Bailey

Cercetare iconografica Jo Walton, Kate Duncan, Liz Moore

Biblioteca de fi.)tografii DK ala Rudowska, Melanie Simmonds

Paginile ~iirilor de PAGEOne; Bob Gordon, Helen Parker, Thomas Keenes, Sarah Watson, Chris Clark

Cartografi Peter Winfield, James Anderson

Ccrcetare Robert Graham. Angela Koo

Asistenti editoriali Sarah-Louise Reed, Nichola Roberts

Productic Louise Barratt, Charlotte Trail!

Publicat penrru prima data In Marta Briranie In 1997,2004 de Darling Kindcrsley Limited,

80 Strand, London WC2R ORL

Tidul original: CHILDREN'S ILLUSTRATED ENCYCLOPEDIA Copyright © 1991, 1993, 1996,2000,2006 Dorling Kindcrslcy Limited, Londra o companie PENGUIN

© 2008, Pian eta Marketing Insticucional S.A.

Agent exclusiv penrru Romania: Liber Novus d.o.o., Serbia

Toate drepturile sum rczcrvate. Nici 0 parte a accsrci publicatii IlU poate f reprodusa, stocata lnrr-un sisrern cu acces public sal! transrnisa sub orice forma, elcccronica, fotocopiar.l, inrcgisrraca sau oricarc alta, fara perrnisiunca anterioara a derinarorului dreprurilor de copywrighr.

ISBN pentru intreaga colcctie: 978-84-674-522]-1 ISBN al volumului: 978-84-674-5223-5

Tradus de: www.noitraducem.ro DTP: www.eqs.ro

Tiparit la ROTOGRAFIKA, Serbia

Distribuit nurnui imprcuna cu ztarul Cotldlanul.

CARAIBE, ISTORIC

Ba~tina~ii

Caraibienii Cr,t1l1l<lvI1ol1IlUd (·xp,·d'll(·tlt.\~L ~'.u'edllaton:all. pc dlstantc lungl tn ,''''"It dln lernn, Oamenil Arawuk ~I.UI ,1!LI~,lI\l iscusiti, care fi\ccau cosuri ~I

mobila.

Cucerirea spaniola

Sosirea in Caraibe in anul1492 a navigntorului sponsorizar de spanioli, risrofor Columb, a rransformat regiunc3.. ouvoaic de corabii de razboi incarcare cu aur §i altc comori din

Imperiul Spaniol atlar in America de Sud au rraversar in curand marea in drumul lor inapoi catre Spania, 111 d'tiva ani. armatele spaniole au cucccit ~j coloniznr aproape fie care

insula. Majorirarea caraibicnilor au fosr ucisi de invadatori.

Nava lui Columb, Santa Maria

TIMP DE SECOLE, insulele Caraibe au constituit caminul populatiilor caraibiene ~i Arawak. Modullor de viata a fost brusc tulburat atunci cand europenii au sosit la sfaqitul secolului xv. In 100 de ani, majoritatea au fost exterminati de noii conducatori europeni, care au adus aici mii de africani pentru a lucra pe plantariile de zahar, Economia bazata pe zahar a continuat pana la dedinul ei, la sfar~itul secolului al XIX-lea. In mijlocul anilor '60, insulele si-au d~tigat in mod treptat independenta fata de controlul european.

Colonizarea europeana in seeolul al XVI-lea, eu sprijin guvernamental neoficial, pirarii englezi, franeezi §i olandezi au ataeat navele spaniole eu comori. Ei au eueerit, de asernenea, multe dintre insulele mai miei. Au sosit colonisti din Europa, §i, pani in anul 1750, majoritatea insulelor se aflau sub dominatie britanica, franeeza' sau olandeza.

__ Rura navelor ~ciale.

.'U ". V

AME:~ ,

NORV-

Rccoltc duse inAnglia ~

Plantatiile

Europen'u au infiinrat plantatii penrru a

saris face cererea de

zahar §i tutun din

Europa. Sclavii

arnericani munceau pe plantatii. Pim' in anul 1750, insulele Caraibe produceau cea mai mare parte a zaharului din lume.

Comertu1 cu sclavi Cea mai marc parte a comerrului ell sclavi din Caraibe era conrrolat din porrurile englezqri.

Navele paraseau Anglia Indreprandu-se carre Africa

de Vest cu rnarfuri de dar in schimbul sclavilor. Sclavii erau Imbarcati pe nave care traversau Adanticul. Zaharul, tutunul si alte produse erau duse inapoi in Anglia penrru vanzare,

Razboiul cubanez

In anu11895, dupa 0 revolra anterioara rara succes.cubanezii s-au rascular impotriva condudltorilor spunioli. In 1898, SUA au declarat razboi Spaniel, ji au eliberat Cuba.

Emigrare

Dupa eel de-Al Doilea Razbol Mondial, multi oameni au parasir insulele Caraibe penrru Europa in cautare de lucru ~i a unui nivel de rrai mai bun. tn anu11948. Imperiul Windrush a dus 492 de emigranti din Kingston, Jamaica, in Londra, Regarul Unit. Pe parcursul urmarorilor 20 de ani, mii de caraibieni au emigrat in Anglia.

Fidel Castro in anu11959. Fidel Castro (n. 1927) a devenir presedincele Cubei si a

inrrodus multe reforme sociale. Guvernul SUA a incercar sa 11 destituie in 1961, iar eI s-a intors catre URSS pentru ajutor. Atunci cand, in 1962, all fost instalace rachete nucleare in Cuba, lumea se apropia de razboiul nuclear.

Istoric

SC~UI\ din lemn In srilnl Arawak d in insulele Bahamas

Toussaint L'Ouverture

FOSl111 sclav Toussaint L'Ouverrure (1743- 1803) a condus 0 revolrd a sdavilor in Haitiul condus de francezi in anii 1790. £l a declarar tara republica, dar francezii au reci§tigat controlul ~i l-au dus in Franta, unde a murir,

Rastafarienii

Multi jamaicani sunt rastafarieni. Ei cred d ultimul imparat al Eriopiei, Ra~ Tafari, sau Haile Selassie, era noul Mesia care ~i-ar fi eondus

1933 Fulgencio Batista devine conducatorul Cubei.

1959 Revolutia Cubaneza, Fidel

1962 Jamaica devine prima colonie briranica a Caraibelcr care iji cajriga independenta.

Sec. XVIIl Francezii, briranicii, olandezii ji danezii cuceresc rnulte insule.

Sec. XIV Caraibienii alungd populatia Arawak din insulele Caraibe de esr.

1492 Cristofor Columb debarca in insulele Bahamas.

1804 Haiti devine prima insula din Caraibe care I~i cajrigi independent" fa,i de dorninatia europeana,

1948 Imperiul Windrush duee primii emigranti in Anglia.

1962 Criza cubaneza a racherelor aduce SUA ~i URSS in pragul unui razboi nuclear.

1962-83 Majoritatea insulelor briranice i~i ca~tiga independent"; insulele olandeze ~i franceze raman legare de europeni.

Steagul Jarnaidii

Sec. XVI Spaniolii preiau conrrolul asupra insulelor Caraihe.

1898-1902 Cuba sub guvemarea SUA.

1983 SUA rastoarna regirnul de stanga din Grenada.

GUVERNE§I POLITICA

IMPERII

COLUMB, CRISTOFOR

EXPLORAREA

FRANTA, ISTORIC

AFRICA, ISTORIC

190

1944 SUA inrervin pentru a asigura dernocratia in Haiti, dupa ani de dicrarura pe insula.

SCLAVAGISM

SPANIA. ISTORIC

CARLOS,JUAN vezi SPANlA, lSTORlC • CARNAVALURI, vezi FESTlVALURl

CAROL eEL MARE

IN ZIUA DE CRA.CIUN a anului 800 a fost incoronat unul dintre imparatii remareabili ai Europei. Numele sau era Carol §i a fost eunoseut drept Carol eel Mare. A fost rege al francilor din nordul Frantei, reusind sa creeze un mare imperiu dupa tulburarile ce au urmat caderii Imperiului Roman. Sub Carol cel Mare, Europa s-a bucurat de 0 perioada de pace §i unitate de care nu mai avusese parte de 400 de ani. Cu toate acestea, regele era analfabet §i brutal §i a tinut imperiul unit doar cu forta.

,

Imperiul Carolingian

Pentru a controla vastul irnperiu, Carol eel Mare a instalat episcopi §i conri in fiecare provincie, care sa conduca atat in viata monahala, cat §i in cea laid. A sustinut un sistem educational bazat pe rnanastiri §i a instituit un sistem de legi inspirat rnult din dreptul roman.

Intinderea imperiului

Pana cdnd a murit In 814, Carol eel Mare a controlat un imperiu care se indndea de la Hamburg, in nordul Germaniei, pana In sudul Romer, ji de la Oceanul Atlantic pana la Dunare. El a converrir saxonii razboinici la cresrinism ~i a supus Regarul Lornbardiei, din nordul Iraliei.

Taramul lui Carol eel Mare

Teritoriile francilor, 7 l 4

Teritorii alipite

Evul Intune cat

Un nou imparat roman

in sec. VIII, siguranta Papei, ca !ider al Bisericii Crestine, a fost arnenintata de lombarzii din nordulltaliei. in 773, Carol eel Mare a cucerit Lombardia. in semn de recunostinta pentru sprijinul sau, Papa i-a conferit lui Carol eel Mare tidul de imparat al romanilor.

Cultura

Incepurul vietii

Carol eel Mare s-a nascur la Aachen. in ceea ce este acum Germania, In jurul anului 742. A fost eel rnai mare dintre fiii lui Pepin, regelc

francilor, ~i a mostenit regarul In 768, impreuna cu fratele sau, Carlo man. Cand Carloman a murit, in 77 I, Carol a devenit unicul conducaror aI francilor.

Granitele

Pentru ~-ji apara vasrul imperiu, Carol eel

Mare a stabilit zone-tampon, de-a lungul

granj~ei sudice ell Spania musulmana ~j la

granira estica, uncle se invecina cu numeroase triburi germaniee. Trupe de dilarep cu armuri patrulau zonele penrru a proteja imperiul de raiduri de-a lungul grani~elor.

invata~ii veneau din toate colturile Europei la Aachen ca sa lucreze pencru Carol eel Mare. Ei au salvat cultura latina de la uitare 1i s-au asigurat de faptul ca viiroarele

Timp de secole, istoricii s-au referit la perioada de dupa caderea Imperiului Roman prin expresia Evul intunecat. Insa, se stie ca acea perioada a fost una infloritoare in domeniul educatiei §i artelor. Aceste activitati au ajuns la nivelurile cele mai inalte in timpullui Carol eel Mare. Aachen

In capitala sa, Aachen (Aix-la-Chapelle), Carol eel Mare a creat 0 eurte stralucitoare, unde infloreau arrele.

A construit un mare palar ~i 0 capela ~ despre care multi vizitarori au spus

ca. este ca 0 "a doua Romd"

generatii vor plltea invata despre Irnperiul Roman.

Moneda eu chipul lui Carol Incoronarea

Carol eel Mare a vizirat Roma In 800, iar Papa Leon III l-a incoronar ~i l-a omagiat. Pentru prima data de la Imperiul Roman, Europa Cresrina era unita, si asdel a luat najtere ideea unui Irnperiu Roman Sfant.

-

FRANTA, ISTORIC

GERMANIA, ISTORIC

IMPERIUL SCRIEREA

ROMAN

CAVALERI S1 BLAZOANE

FEUDAL1SMUL

Varf de suli\a carolingian

CAROL eEL MARE

Cea 742 N.scut I. Aachen,

Urea pe tronul franeilor impreuna ell fratele sau, Carlo man.

Preia controlul asupra imperiului ca unie monarh.

incepe cucerirea Saxoniei, din nordul Germaniei.

Supune Lombardia, in nordul ltaliei. Cucereste Bavaria, in suduL Germaniei.

795 Inflin,eaz' marca spaniola pentru a-si apara teritoriul de Spania musulmana.

800 Yncoronat imparat al romanilor de catre Papa Leon Ill.

814 Moare ji esre Inmorrnanrar Ia Aachen.

SFA.NTUL IMPERIU ROMAN

SPANIA, 1STOR1C

191

CARTIER,]ACQYES, vezi CANADA, ISTORJ

CASE ~I CAMINURI

Aropl'T'ijlt! ill" rid" " tlMwpr't rilll' p/""/,,

4"'· ~I /ietnizcflz,l 'u.mbrii

.\',d'pii din {film spriiirui luoperi~ul

FIECARE OM ARE NEVOIE de un camin, care sa ii of ere confort ~i adapost in fata vremii. De obicei, este sub forma unei case permaneme, desi unii oameni locuiesc in structuri temporare, cum ar H corturile. Cascle sunt foarte difcrite 'in lume. Ele variaza prin materialelc din care sum tacute, fiindca

Casele timpurii

de obicei constructorii folosesc materiale locale, prin Din cele rnai stravcchi timpuri, oamenii ~i-au construit

structura, deoarece caracteristicile lor trebuie sa v faca casele din rnaterialele care erau di-p nibile pe plan local.

Casele precum acest exemplu :lfrican au fost racutc timp

fat,a vremii locale, dar si prin planullor. lnsa toate de mii de anisi se mai conserulesc si astazi. Un perete din

') caramiz i din chirpic.i este acopcrir ell un acoperis din

1 . v I d d . t. mancat . v ti t t Paie tesute in rogojina 11 d I

case e aSlgura un oc e orrrut, manca ~l ga 1 pen ru paie, sprijinit pe stalpi in emn.

locatarii lor. Rezerooarele de apd de la -----------------------------

Consrructia

~I 1 mansardd depoziteazd apa Casele moderne din Europa ~i America de

n interioru unei case rece care intrd prin ievile

din conductele Nord sun! eel rnai des tacute di n cararn izi,

brill ~i beton. 0 metoda popular. de a cladi este construirea unui percte interior sau "plad.11 din blocuri de beton, care au pe partea cealalra

o placa cxtcrioara din caramiai frumos decorate. Lernnul este folosit pentru pod de, usi ji coloane de sprijin.

Caca .. midd din chirpici local

a casa moderns are multe parti, care in mod normal sunt ascunse vederii. Multe dintre acestea au legatura cu serviciile - precum apa curenta, canalizarea, incalzirea ~i electricitatea - ce

sunr furnizate pentru locatari. Rezervoarele de apa sunt ascunse in spatiul de sub acoperis, revile §i instalatia electrica sunt acoperire cu tencuiala, conductele de canalizare sunr sapare sub pam ant.

din figle

beton

Fereastrd cu rame din lemn SIlUPVC

Cazan de lncdlzire centra/a

Casa japoneza

Casele japoneze tradirionale au srrucrura din lemn. Golurile dintre rnonranrele din Iernn sunt umplute Cll panouri de lemn san foi de hartie penrrll a lasa sa intre lumina soarelui. Camerele sunr proiecrate penrru a fi acoperire de un nurnjir stabilit de rogojini din paie de dimensiuni standard, nurnire tatami.

Recipient pentru apa de ploaie

revile due tonte reziduurile cdtre canalizare

izolarie intre

tncdlzire centrala pldcile tie pereti

Blocuri §i apartamente

In erase, un de spatiul esre limirar ~i multi oameni doresc sa Iocuiasca aproape de centru, soluria este adesea construirea pe verticala a blocurilor de apartamente. Acest tip de carnin a devenit obisnuit in secolul al XIX-lea, c:1nd orascle au incepur sa se dezvolre repede, §i echipamente noi precum macaralele au usurae ridicarea materialelor.

Apartamentele romane

Romanii anrici au fost primii care au construir blocuri de apartamente. in erase prectull Roma ji Ostia, chiriile ji populatia in crestere au incurajar aceasta tcndinta, ~i au fosc consrruite multe blocuri de aparramenre din d.rimida sau beron, ell cinci sau ~ase eraje,

Apartamente moderns flcute din beton Ii otel, in Franta.

in Ostia, romanii antici au construit apartamente deasupra magazinelor tie la parter.

Aparramente moderne

De la Paris ji pana la New York, blocurile de aparramente sunt obisnuite in erase. Fiecare aparramem: este legat de sol prin scari de ineendiu, din metal, penrru a cvica ca locuitorii sa fie blocati inaunrru in cazul unui incendiu.

AFRICA, ISTORIC

ARHITECTURA

CLADIRI SI CONSTRUCTII

IMPERIUL JAPONIA ROMAN

ME~TE~UGURI MOBILIER

REVOLUTIA INDUSTRfALA

192

Case ~i caminuri

Caminuri permanente

Case ale oarnenilor din caverne, sapare in stanca, esrul Turciei

Casa pe picioroange din Iemn, ell acoperis din paie, Malaysia

Casa din chirpici, construira din cararniz! din chirpici uscate la soare, New Mexico, SUA

Casii din chirpici.decoraea, Arabia Saudi",

Turba asigurd izolatia

Paler construit in piat1'ti

Ferestreie mid ajutd fa pdstrarea cdlduri;

Casa de la tara acoperita ell turba ~i construira in coasta dealului, Islanda

Casa din lemn pe picioroange, Canada

Casa din barne de lemn, Elveria

Baraca din barne de lemn, ell acoperi§ ell panta mare alungira, Wyoming, SUA

Casa !araneasdi din piacra eu acoperis din paie, Donegal, Irlanda

Spafiu mare sub acoperis depozitare

Traversele din

Ferestrele de fronton dsigurd spafiu in plus La eta)ul superior

Casa en structura din lerun cu larnbriuri din d.dmida, Cermania

Panourile din lemn asigurd 0 proteqie mat" mare impotriua vremii

Casa din lemn ell panouri din ~indrilii, SUA

Stalpi; de lemn se unesc

Bolta din

Caminuri tempo rare ~i care se pot muta

Caru~a ~iganeasca trasa de eai, Regatul Un ir

Iglu inuit consrruit din blocuri de zapada ~i ghea\a, Canada

Baraca unui cioban facuta dirt snopi de paie, Spania

Iurta tacutii din straturi de pasla legate de un cadru circular, Mongolia

r-L

Collba indiana taema din piei de bizon legate de stalpi, Arizona, SUA

193

CASSIN, GIOVANNI, vezi PLANETE

Capela

Fiecare casrel avea propria capels. Aceasta se afla de obicei intr-o camera, sus. intr-unul dinrre tumuri. Acesca este altarul capelei din Conwy. Altarul era siruat sub ferestre §i astfel era descul lac in incapere pentfu tori ccupantii castelului.

CASTELE

I IN EUROPA MEDIEVALA., eastelele serveau ea adaposturi, dar ~i ea fortarete militare. Aeestea erau oeupate de un eastelan, familia sa, servitori ~i uneori de catre 0 armata de soldati protesionisti. Aeestea of ere au refugiu pentru loealniei pe timp

de razboi. Castelanii loeali puteau eontrola Turnul de Nord-Vest

imprejurirnile eastelelor, de unde Apararea

provine ~i eea mai importanta parte a feudalismului. Castelele erau eonstruite eu ziduri de aparare dcsrul de puterniee pentru a tine dusmanii departe, perrnitand in acelasi timp ocupantilor sa traga spre ataeatori. Constructia s-a modificat pe rnasura ee eonstruetorii inventau metode mai bune de aparare sau adaptau idei noi de la eastelele lumii islamiee.

Turnul Regelui

Aceasta camera la primuL etaj, aproape de apartamentele regale, are un scrnincu din piatra §i 0 fereasrra adancitfi. Rolul adanciturii esre ca persoana care priveste afara sa fie ferira de focurile inamice. Podelele originale au fost indeparrate.

SaJa Principals era ccntrul activitatii. Exista 0 masa inalta pcntru domn §i doarnna ~i mese mai mid pentru ceilalti.

Bucataria era locul unde se peepara ~~:-t>-"""t---- rnancarea pentru intregul casrel, Exisrau aici lemne de foe, mese din stejar §i separeuri.

Turnul Srockhouse li-a luat nurnele atunci dnd catusele pentru prizonieri au fost facute aid In sec. XVI.

Apararea interioara era ulrirnul refUgiu pe timp de atac,

Turnul Regelui

Castelul Conwy, Tara Galilor in sec. al XIII-lea

Partile unui castel

,

Castelele vechi aveau 0 fortareata care cuprindea camerele castelanului, saia de mese, capela, depozite §i o casa a vanelor bine pazica. Castelele de mai tdrziu au abandonat fortareata §i au inlocuit-o cu 0 Sala Mare, construira langa zidurile castelului. Camerele castelanului erau uneori construite in casa vanelor, dar in Conwy. aces tea se afla in Curtea Inrerioara, care era inima castelului §i cea mai u~or de aparat.

Turnul de supraveghere

prima linie de aparare impotriva atacului pe mare ~i, de asemenea, o bun" pozitie de unde so putea trage. Aparatorii puteau izola inamicul in aceasta zona.

Is to ric

1066 Normanzii construiesc casrele din lemn de rlpul Matte-andBailey din timpul cuceririi Angliei. Acesrea sunt rapid de consrruit, iar motte-le sau rurnul din varful movilei este u~or de aparat, Cele mai multe cladiri se afla in curte.

Krak des Chevaliers. Siria

1 142 Krak des Chevaliers construit in Siria; unul dintre cascelele cruciatilor eel mai ular de aparac, 'are ziduri concentrice din piatra.

1127 Casrelul Rochester: include a sala mare, capela !i depozire, Intrarea esre bine

1150 Multi conduciitori francezi au construit castele de-a lungul raului Loire. Exernple construite

(sau extinse) in aceasra prioada includ Loches, Chinon !i Monrreuil-Bellay

1271 Casrelele concentrice, cum at fi casrelul Caerphilly, au dcvenir populare. Acestea au ziduri in forma de inele ~i uneori santuri de aparare cu apa,

1238 Condudtorii musulmani ai Spaniel med ievale inccp casrelul-palar din Alhambra.

aracatorii.

1200 Conducatorii nernti ai Liechcenscein-ului si-au construit castelul pe 0 stanca tnalra pentru 0 aparare mai buna,

Caerphilly. Tara Galilor

Turnu! Principal, Rochester, Anglia

194

Cum au fast construite castelele

Pentru a construi un castel era nevoie de numerosi muncitori instruiti. Zidarul-sef desena planurile §i supraveghea munca, in timp ce restul zidarilor construiau. Tamplarii lucrau lemnul, iar lucratorii cu rnetalul confectionau balamalele ~i incuietorile usilor.Intr-un castel mare, unii specialisti munceau permanent pentru a face asigura intretinerea.

Lemnul ~i mecanica solului Normanzii aleg un lac In care a existat o resursa de apa, construiesc 0 rnovila ji casrelul de lemn deasupra incercuiesc structura ell un gard de lemn sau 0 palisada. Cele mai multe au fost inlocuite ell constructii din piarra,

Castel tip Motte-and-Bailey

Lucrarea de zidarie Constructia unui castel din piatra dura deccnii, dar rezulrarul era W1 castel puternic, care rezista bine oricarui atac. Structurile importance, cum ar fi zidurile exterioare, turnurile ruutale ~i fordircaIa erau toare Bicute din piatra, Cladirile din curtea castelului erau inca facute din lemn ji aveau acoperisuri din paie,

Atacul ~i apararea

Atacatorii puteau trage sagefi, arunca ghiulele folosind catapulte, puteau sparge usile sau peretii folosind berbeci distrugatori, puteau urca pe pereti folosind scarile sau puteau incerca sa dernoleze peretii prin saparea de runele sub ei (minare).1n plus, la aceste facilitafi de aparare cum ar fi peretii gro§i ~i usile, §anfurile ~i trapele, un castel avea nevoie de suficient spatiu de depozitare pemru rnancare, astfel incat fortareata sa reziste unui atac prelungit.

Frdnghii pentru a trage bratu] in )05

Arbalera

Arbaletele crau purernice, dar greu de reincarcat. In ciuda acestui fapr, de puteau fi folosite la apararea casrelelor, acolc uncle pm:eau ft reincarcate in siguran\ii dupa zidurile din

iatrii.

Catapulta

Soldarii foloseau un miner at'lar unei franghii (Bicuti prin lmplerirea mai multor fringhii) pentru a trage in jos brarul de aruncare. Apoi acesta era eliberat ~i zbura in sus. eliberand ghiuJeaua, de obicei 0 piatra, din cupa de lemn.

aruncare

Ferestrele

Ferestrele celor mai mulre castele erau inguste sau mici fante sub forma de cruce. Acestea ave au, de obicei, nise rnari in interiorul peretelui. Acest lucru permitea arcasului sa stea intr-o parte §i sa evite ghiulelele in timp ce se pregatea sa traga.

Edward I

In primii ani ai domniei sale,

Edward I (1272-1307) a cucerit Tara Galilor §i a consrruit un .. inel de fief din casrele in orale srrategiee din Tara Galilor pentru a line lara sub control. Multe din aceste castele galice. cum ar fi Harlech sau Beaurnaris, erau construitc concentric, ceea ce insernna ca aveau atat ziduri inrerioare, dI §i ziduri exrerioare pentru aparare, Castelele concenrrice erau foarre greu de

atacat

succesiv.

Franghia cu care se tragea bratu! in )05

Trebusetul de rractiune Aceasta unealta de asediu semana cu 0 carapulta uriasa, Atunci cind soldarii trageau de fr.nghii, capatul brarului zbura in sus Ii prastia elibera ghiuleaua, care cantarea intre 45-90 kg.

Bedlam, Anglia

Pfalzgrafenstci.n, Germania

1338 Mulre castele

germane

Real de Manzanares, Spania 1416 Pana la aceasca

data. rnulte castele franruzesti, cum ar fi Saurnur pe raul Loire. au avut rumuri conice,

pereti defensivi puternici

§i carnere luxoase.

sunt

..

FEUDALISMUL

construite pe Rin deoarece acesta era 0 ruta imporcanra de comert,

1385 Castclul Bodiam are un zid-corrina in jurul currii, care contine hala §i capela.

1435 Esre construit elaborarul Real de Mauzanares.

ARHITECTURA

EUROPA, ISTORIC

lfi=m Jell J

in forma de rectangulard capetele in forma de pentru

coadd de peste rotunde cruce tun

Deschizdturlle pentru sageti erau asrfel cancepute inca.t sa fie desrul de mad penrru ca aparacorul sa traga 0 sageadi in afara, dar prea mici pentru ghiulelele aracarorilor, Mai rarziu, bucla pentru arrne a aparur ca 0 gaura circulara pe care sa incapa gllra tunulu.i.

Castelele asiatice ~i africane

Castele au fost construite in diverse locuri. In lumea islarnica reprezema 0 rraditie putemica constructia castelelor, iar soldatii medievali au adus in Europa de Vest idei musulmane referitoare la fortlflcatii atunci cand au reveni din cruciade.

Castelul Himenji, Japonia

Japonia secolului al sapresprezecelea avea un sisrern feudal similar cu

eel al Europei medievale, iar conducatorii japonezi locuiau, de asemenea, in castele. T urnuri lnalrc eu acoperisuri tip pagoda aveau deschideri inguste pentru geamuri prin care soldatii puteau trage. Tumurile erau lnconjurare de curti Ii pereti,

Castelul Fasilidas, Etiopia Fortareata cen trala arc multe caracrcristici eomune eu casrelele vestice, inclusiv peretii grosi din piatra,

rurnurile Cll colturi rorunjite §i creneluri. Ramiiji\ele zidului exterior pot fi vazute in prim-planul imaginii

din partea dreapta,

Castelul Van, Turcia

Construit pe un afloriment srancos, casrelul Van a fost inceput in 750. A fost

rnai tarziu cxtins ~i ocupat de Seljuk ~i turcii otomani, inainte sa fie cucerir de crestinii armcni.

1642 in Traquair, un turn scotian, foisoarele ~i crenelurtle aveau mai rnulr rol decorariv dedit de aparare.

)

Sec. XVII Multe castele erau consrruite de can-e conducarorii locali din japonia, ca Himenji.

• •

ill '! e

Casa Traquair, Scotia

NORMANZII

195

CATEDRALE. vez i BISERICI ~I CATEDRALE. CAUCIUC. vcz! PLANTE. UTlLIZARI; MATERIAL PLASTIC ~I CAUClUC

CAVALERI ~I BLAZOANE

CAVALERII ERAU RAzBOINICI CALARE a carer perioada de glorie a fost intre sec. XI ~i XV in Europa. Pe timp de razboi, ei formau nucleul oricarci armate, iar pe timp de pace ajutau la mentinerea ordinii. In perioada medievala, statutul ~i averea cavalerilor au crescut, acestia forrnand 0 clasa conducatoare in Europa. Fiecare cavaler trebuia sa dud 0 viata crestina si sa se supuna Codului de Onoare. Cavalerii au devenit constienti de propria importanta, ceea ce s-a reflectat in obsesia pentru blazoane: insemne caracteristice. Dupa sec. XVI, introducerea de noi arme, cum ar fi tunul, ~i a unor noi metode militare, a insernnat scaderea importantei cavalerilor.

Codul de Onoare

Cavalerii medievali urrnareau idealurile Codului de Onoare §i demonstrau diterite atribute (cura], foqa §i indemanare}, generozitate, loialirare, evlavie §i curtoazie. Acest cod incerca sa civilizeze ceea ce era de

fapt 0 activitate primitiva, lupta.

Iubirea curtezana

Povesrile menesrrelilor sau rornanrele au dar concur CodLL1~i de Onoare, multi cavaleri crezand d. iubirea rornantica in pira marile realizari - ca In francezul Roman de fa Rose si mulrele povesti care II inconjurau pe Regele Arthur al Marii Britanii.

Scenii din Roman de La Rose, 1487

Cavalerul cresrin

Clerul incuraja noii cavaleri sa lupre impotriva non-cresnnilor, dar sa nu pericliteze niciodara proprieratea bisericii sal! pe oamenii nclnarmati.

Turniruri

La origini, cavalerii practicau exersarea bataliilor pentru a se antrena, Acestea au devenir un sport medieval cu spectarori - rurnirul - intre echipe inamice de cavaleri. Lupra corp la corp dintre ca~tigatori era numita turnir. Se foloseau anne variate. Victoria aducea dcseori faima §i avere.

Turnir, secolul XV

Arta blazoanelor

lncepand cu 1140, heralzii erau experri in blazonerie (tnregistrarea ~i dispunerea sirnbolurilor folosite pentru realizarea blazoanelor). 0 regula in blazonerie esre aceea ca acolo unde exist11 dona elemente idenrice, acestea POt ft .,Impaqite in sferturi" Incepand cu 1250, heralzii francezi ji englezi pasrrau evidente nurnitc cataloage. Acestea erau folosite pcnrru a verifies arborele genealogic.

Recipient cu doua blazoane Irnpar!ite in sferruri

Blazoane

Multimile tumirului idenrificau eroii dupa blazoane, 0 cornbinarie personala de modele aplicare pe mantii, scuturi ~i harnasamenrul cailor, In batalia direcra, hainele ajutau cavalerii sa distinga intre camarazi ~i in amici §i permiteau observatorilor oficiali, cunoscuti ca heralzi, sa inregistreze faptele d~ vitejie.

ARME SI ARM URI

EUROPA, EUROPA NORMANZII RAZBOAIE SAMURAI ~l

ISTORIC MEDIEVAL'\' ~OGUNI

Scurier la postul de antrenament

196

Pinten in miniaturii

Razboinicii profesionisti ...... ..,i. Conducatorii plateau cavalerii Scarii din fier pentru serviciile lor cu daruri

valoroase constand in domenii. Locuitorii acestora lucrau pentru cavaleri in schirnbul prorecriei, Primii cavaleri erau uneori oameni cu origine urnila, dar, in timp, au devenit un grup de conducatori militari.

Cerneala spune 0

irnbunatatiri in calarie Pintenii ajut~u cavalerii calare sa controleze caii in lupta. Scarile ji seile inalte -care impiedicau cavalerii sa. fie aruncati - au inn-at, de asemenea, In uz intre secolele VllI ji XL In aceasra perioada, importanra cavalerilor a crcscur,

~a din lemn gravat

Cavalerii

Principala indatorire a cavalerului era sa lupre. Dupa sec. XIV. arrnura sa a devcnit foarre elaborara, scumpa ji grea. Un costum pucea sa canrarcasca pana la 25 kg ji era srrans pe corp. Un poet medieval nnmea cavalerul .jm vierme reribil tnrr-un cocon din fier".

Pldciie mici de

Pldcile de deasupra ji dedesubtul genunchiului permitcau miscarea fora a expune ciorapii

Talpa rdmdnea expusii astftl incat pantofi; alunecau

Scutierii

Scutierii crau tincri care studiau penuu a deveni cavaleri. Cuvantul provine din franruzescul escuyer.. care inseamna "purraror de scur" Un scutier putea intra in serviciul cavalerilor la 14 ani pentrlt a inva~a arta [uptei ~i cavalerisrnul, devenind cavaler la 21 de ani. Asemeni "cavaler burlac" trehuia sa gaseasca 0 mosteniroare ell care sa se cisaroreasca pentru a-i finanta cariera.

Servitorii put"tau adesea 0 emblema impodobita

- Colectia de blazoane

,

Blazonul Papei Sixtus V. Rom.

Emblems de mana purrata de servitorul unui cavaler, Francois de Lorraine

Blazonul Papei Pius II. Tbscana, Italia

Blazonul Papei Clement X,Roma

Solzii justitiei

Politia Merropolirana, Londra, Regarul Unit

Blazonul asociatiei magiscrarilor, Regarul Un it

Vas spaniol ce ilusrreaza blazonullui Castile ~i Leon

Blazonul sucdez "lesser" nu este decorat ca blazoanele mai mari, dar este rotusi folosit ca simbol al familiei regale suedeze,

Blazonul penrru Republica Ceha modcma

Personale

Blazonul Papei Urban VIII, Sf. Petru, Rom.

Organizatii

Blazonul companiei de radiodifuziune din Anglin, Regatul Unit

Geografice

Simbolul orasulul Paris

Bohemia

Silezia

Cbeile simbolizeaza intra rea in Regatul Raiulu;

Blazonullui Maximilian I (1493 -1519) al Austriei

Blazonul pentru Societatea Regala pentru Preven irea Cruzirnii Animalelor, Regatul Unit

Simbolurile pentru unul din cele 17 contrada (zone), Siena, Italia

Inscriptia inseamnd "CIl adevdrat oictorios"

Blazonul familiei Medici, proprietari de arta, Florenra

Coronamentul reprezintd soarele

Venerata cornpanie a realizarorilor de spectacole, Anglia, 1629

Pe scururi ~i arme apar deseori blazoane. Acesr scur din sec. XV are inscriprionar blazonul orasului Praga.

197

CAVOUR, CONTELE veal ITALlA, ISTORIC • CAl FERATE, vezi TRENURI ~I CAl FERATE. CAl NAVIGABILE, vezi PORTURI ~I CAl NAVIGABILE

CALATORII

G

OAMENII AU CALATORIT inca din timpuri preistoriee: initial pentru a gasi alimente ~i, apoi, pentru cornert, explorari ~i placere. Unii au calatorit pe mari distante pentm a scapa de perieol sau de oprimare. Cu toate aeestea, abia din seeolul XIX, odata eu aparitia noilor mijloaee de transport eficiente, calatoriilc au devenit accesibile publicului largo in 1990, existau 425 milioane de turisti in toata lumea.

Turismul

Turismul a devenit cea mai dezvoltara industrie a lumii, tot mai multe persoane plednd de acasa pentru scurte perioade de timp. Desi majoritarea oamenilor merg sa i~i vada parintii ~i rudele sau sa exploreze 0 noua ~ara, unii iau scurte pauze pentru a merge in statiuni balneare, iar altii iau parte la tururi educative. Oamenii mai calaroresc, de asemenea, pentru a lua parte la intalniri de afaceri.

Vacantele la mare

in AngUa secolului XVlIl, calaroriile la rnalul rnarii erau un privilegiu rezervat doar bogatilor, iar din 1840, conditiile de trai mal bune au rnarcar lncepurul vacanrelor accesibile pentru clasa muncitoare, care ajungea Ia malul midi in valuri impresionanre, eu rrenul, Astazi, dintre rori, europenii ~i nord-americanii i~i perree majoritatea vacanrelor La mare.

Migratia

De-a lungul secolelor, oamenii si-au parasit ~arile de origine, durand 0 viata mai buna, fugind de foamete, razboaie sau necazuri. Intre anii 1892 ~i 1954, Statele Unite s-au confruntat cu cel mai mare val rnigrationisr, cand aproape 17 milioane de oameni au ajuns in New York inaince de a se a§eza in alte paqi ale ~irii. Alre destinatii preferate de cei care cautau 0 viata noua includeau Australia.

Sraruia Liberdpi, Intarupinfind DoH sositi in New York.

Refugiarii

Foametea, razboiul 1i conflicrele au provocat deplasarea a rnilioane de oameni, for~a~j sa i~i paraseasdi locuintcle. Acestia trebuie sa gascasca azil sau refugiu in alrc 'tari. iar daca nu reu~esc sa ob~ina acest lucru, raman aparrizi, Adesea, refugia,ii i1i parasesc locuinrele in fuga, luand Cll ci doar caceva lucruri personale pe care sa le poata cara in spate. in nmpul anilor 1980, suferintele refugiadlor au fast puse In evidenra de irnigrantii vietnamezi, care, in barci rudimentare, ~i-au pirasit lara de frica persecuriei,

CAMPING SI DRUMEpl

198

Ecoturisrnul

Regiunile eu fauna interesanta, cum este Antarctica, au devenir destinatii de vacanta penuu iubirorii de natura. Agentiile de voiaj specializare of era tururi organizare in aceste paqi izolare ale lumii, mai putin vizitate de ruristi, Totusi, acest fel de rurism poace avea un impact teribil asupra ecosisremelor fragile. Anii 1990 all insemnat 0 tendinra sprc ecoturism responsabil, protejmd mediile deosebire de care depinde.

Agenrii de voiaj

Prima agentie de vaiaj s-a deschis In anul 1850. De atunci, s-a dezvolrar 0 vasta industrie dedicata organizarii de tururi, rezervlirii bilerelor, locurilor de cazare in hoteluri ~i incheierii asigurarilor de

CELE 7 MINUNI ALE LUMII

ECOLOGIE SI ECOSISTEME

EXPEDITII

Calatoriile timpurii

Vechii rom ani vizitau sratiunile balneare pentru sanitate,' pelerinii medievali calaroreau mari disrante pentru a ajunge la altarele religioase, iar in Europa secolului XVIII, tinerii aristocrati efecruau "Marele T ur", yizirand siturile anrichitarii clasice. Inainte de aparitia mijloacelor de transport moderne, calatoriile erau 0 experienra istoviroare. Oamenii parcllrgeau distante lungi pe jos, adesea prin terirorii pustii ~i silbatice, amenintari de bandiri ~i animale salbarice, Doar bogatii t~i permireau sa caldtoreasca conforrabil.

Baie rerrnala, Anglia

Thomas Cook

Misionarul baptist Thomas Cook (1808·1892) si-a inceput cariera in turism in 1841, cind a aranjat 0 calarorie ell trenul penrru un grup de misionari. in anul

1855,organiza calatorii la expozitia de

la Paris, .Marele 'Iur" aI Europei ~i punea bazele primei

agenrii de turism din lurne.

Vacantele din zilele ~oastre

Pacherele turistice, ce includ zboruri ~i cazare la preruri de chilipir, sunt extrem de populare. Din ce in ce mai mult, oamenii cauta colrurile izolate ale globului pentru a descoperi destinatii de vacanta inca neexplorate, in timp ce tour-operarorii se intrec in satisfacerea cererii.

Turisri vizicind piramidele din Egipt

Un rucsac poate confine to.,te-----, iucrurile de care are neuoie un cdilitoT, cum ar fi un sac de

dormit p' echipamentul pentru camping.

Drumetiile

Multi oa~eni prefers dlaroriile independenre, tn derrtmenrul celor organizare, mai ales tinerii care au un huger resrrans pentru perioade de timp mai marl. Drumetilor le place sa ia cu ei foarte putin bagaj 1i cilatoresc iefrin, falosind mijloacele de transport ln eomun, campingurile ~j cumparand mancarca de la magazinele locale. in acest fel, este posibil sa exploreze regiuni exotice izolare care nu au mai fost calcare de alri rurlsti.

STATELE UNITE

TRANSPORTUL, ISTORIC

CALDURA ~I TEMPERATURA

D

indicator din metal

Dispozitiu

de citire digital

Sonda ( sensibila

=.

Minim-maxim

Digital

Lichid Termometre Un dispozitiv care mascara .. temperatura cstc numit rermometru. Un rermornetru ell lichid continc 0 coloana de rnercur sau de alcool care se dilata sau se contracta cand temperatura se schirnba, miscandu-se pc scad .• in sus sau in jos. Un rermornetru maxim §i minim inrcgistrcaza rernperarurile cele mai ridicare sau cele mai scazure de-a lugul unci perioade, folosind indicator! rnetalici, miscati de 0 coloana de lichid. Un termometru digital conrine 0 sonda electronid sensibila la caldura, Sanda produce un curent electric care variaza odara cu schimbarile de

temperatura.

Dilatatia termica

,

lndlzirea unei substance da particulelor ei mai multi energie, asrfel incdt acestea se deplaseaza mai repede §i mai departe. Particulele ocupa mai rnult spatiu §i rnaresc volumul substantei, Acest lucru este cunoscut drept dilatatie terrnica.

Flacira

Bila trece prin inel

mingea

Bee

1 ° bila rece din ~netal trece eu u~urm~a pnn inel. Bila esre un obiect solid, compus din rnilioane de particule foarte aglomerate ~i care vibreaza.

Scara de temperaturi

Pre cum scara unei rigle care arata lungimea in centimetri sau inci, 0 scad de temperaturi arara temperatura in unitati numite grade Celsius (C), Fahrenheit (F) sau Kelvin (K). Majoritatea scarilor de temperaturi sum definite de doua "plillcte fixe". Scara Celsius urilizeaza ca repere punctele de topire ~i de fierbere ale apei.

Zero absolut

Nu exista lirnita superioara a temperarurii, dar exista lirnira inferioarli, numird zero absolut (·27YC, -459'F, OK), rernperarura la care arornii §i moleculele sunt stationare, Oamenii de ~tiin~:l au reusit sa atinga

temperaturi de ordinul unei milionirni dintr-un grad de zero absolur, Studiul privind comporramenrul materiei la remperaturi joase

este numit

criogenie.

Oamenide ~tiin\a criogenisti la lucru

3 Energia primita mareste dimensiunea vibradilor parriculelor, flid.ndu-Ie sa ocupe rnai muir spatiu. Bila se dilata ~i nu va mai tece prin inel.

caldii este acum prea mare ca sa mai poata trece prin inel.

20 !lacar' lncalzcsre bila, dand particulelor sale mai multi energie calorica.

100'C (212'F, 373K): apa fierbe

5S'C (I36'F, 33/ K): cea mat ridicatd

temperatura inregistratd pePdmdnt

:'-',;-:;/:_':P:-~:--'" ~> .

h>l~· 1,-#,,-4:-

/. .

43,TC ( 3'F,

316.3K): temperatura norma/a a corpului unci urdbii

zs.rc (S2.6'F, 301.1K): temperatura normald a

corpului unei echidne (furnicar cu

lS0C(64'F, ----1~=~ 291K): temperatura normald a incdperii (apa este in stare lichida)

O°C (32°F, 273K): punctul de Inghet al...la,aprnee.ci __ +- __

Scara Celsius

Frigiderul

Frigiderul este 0 masina tolosita pemru racirea hranei, a baururilor §i a alcor lucruri. Un lichid de racire curge prin tevile din interiorul frigiderului. Lichidul absoarbe caldura din continutul frigiderului §i 0 evapora. Vaporii sum cornprimati §i pompari intr-o teava din exteriorul frigide~ului. Cand vaporii tree prin aceasta teava, ea ernite caldura in aerul inconjuraror ~i se condenscaza inapoi intr-un lichid.

Producerea caldurii

Caldura poate fi generata in numeroase feluri, inclusiv prin fricriune, reactii chimice sau cu ajutorul curentului electric.

Malina de gaurit

Caldura produsa prin frecare Omul de §tiin~a american Benjamin Thompson (1753-1814) a descoperir faptul ca frecarea produce caldura. La fabrica sa de arme din Germania, a observac di, atune! cand 0 rnasina de gaurit perfora Ieava unei arme de foe, frictiunea dinrre cele doua obiecre Hic~a ca teava armei sa fie extrem de calda, .

~i reactiile chimice AtleIii folosesc deseori un dispoziciv care se tncalzeste singur pentru a trata

o luxatie. Dispozitivul confine pilirura de fier pulverizat care intra in reactie eu oxigenul din aer atunci cand acesta este scururat, Caldura degajatii din rcacria chimica lncalzesre incheietura §i calrneaza durerea.

Element

Caldura ~i e1ectricitatea

Un curenr electric produce inrordeauna caldura. Atunci d.nd curcntul trece prinrr-un prajitor electric de paine, de exemplu. cildura generati cn::~(e temperatura elementului din sarma astfel ind.t

acesta devine ro§u ca

foeuJ ~i prajeste painea,

'[eaua se nume;te

Licbidul rdcitor absoarbe oildura din

Pereti izolati

Vedere din spate a unui frigider

Pompa pune in circulatie lichidul rdcitor:

199

CALDURA~ITEMPERATURA

Conductibilitatea caldurii

Temperatura de

aJard este de IS.3'C ,-

I'

Temperatura din interior este de 21.rC

Bulele apar atunci cand moleculele de apa folosesc edldura din jlacara pentru a se elibera una de alta ji a forma aburi.

Atunci cand 0 substanta este incalzita, patticulele ei ~ibratoare se ciocnesc de particulele vecine ~i lc transfera 0 parte din spatiu miscarea lor termica, raspandind caldura prin substanta, Acest lucru se nume~te conductibilitate. Caldura este inrotdeauna condusa dintr-o substanta calda intr-una mai rece. Aerul

cald dintr-o camera poate . - .. J'

pierde caldura printr-un ~_.'

geam. Caldura este condusa ~ _.

din aerul cald la geam, iar inregi5treazd

diferent« de temperatura apoi la aerul mai rece din exterior.

Caldura latenta

Atunci cand un lichid ajunge la punctul sau de fierbere, orice surplus de energie rerrnica nu va crqte temperatura lichidului, In schirnb, plusul de energie permite parriculelor din liehid sa se elibereze una de alta ~i sa formeze un gaz. Aceasta energie se nume§te caldura larenra ~i este eliberata din nou atunci cand se condenseaza intr-un lichid. Caldura latenta este, de asemenea, absorbita atunci cand un obiect solid se tope~te §i este eliberata atunci cand un lichid ingheata.

Miscarea termica Toare rnareriile sunt formate din particule in miscarc. Aceasta rniscare se nurneste miscarc term ica, Temperatura unui obiect este 0 masura a rniscarii sale termice, lncalzirea obiectului face ca particulele sale sa se miste mai repede ji ii creste temperatura.

pringeam.

Conduetori de caldura

Anumite materiale - nurnire conducrori - conduc caldura mai bine decar alrele, Dad. lipi\i ceara pe caperele unci linguri din metal ii ale unci linguri din plastic in apa calda, ceara de pc lingura de metal se va topi prima. Acest lucru se intampla fiindca meralul este un conductor mai bun.

Cald sau reee?

o placa de rnarmura pare mal rece dedit un covor la temperatura camerei, Manuura esre un conducator mai bun decal covorul, Marmura ia repede caldura din corp, Cacind ca placa de marrnura sa para mai rece la atingere decat covorul.

Radiatia

,

Toate obiectele emit energie sub forma razelor infrarosii, care sunt similare razelor X. Un obiect cald, precwn un bee aprins, emite rnulte raze infrarosil. Aceste raze vor incalzi orice obiect care Ie absoarbe. Supraferele mate absorb bine razele infrarosii, dar suprafetele lucioase le reflecta. Razele infrarosii sum invizibile, dar se poate sirnti efectullor. Cu cat va apropiari mana mai mult de un bee aprins, eu atat mai mult simtiti caldura, radiatia Bind mai intensa.

25SC

22.5'C

30.2'C

Becul emite raze de lumind oizibiie Ii mze infi'arofii inoizibile.

Placa de marmura

Izolatori de caldura

Materialele care nu sunt buni conductori de caldura, ea rnaterialele plastiee, lemnul, pluta §i aerul, sunt cunoscuti drept izolatori. Folosirea unor asttel de rnareriale pentru a reduce pierderea de caldura

dintr-un obiect este nurnita

izolatie. Atunci cand aceste doua' borcane sunt umplute cu apa la 80°C §i lasate timp de IS minute, boreanul acoperit cu folia cu bule retine cea mai rnulra caldura, F~lia cu bule (plastic umplut ~u goluri de aer) este un bun izolator,

Te ometrele mdsoard eiildura radiatii de lampa.

Propagatorul

Serninrele incclresc ~i cresc mai repede in condini de caldura, asrfel ca. sunr deseori plantate in sere mid nurnite propagatoare. Lumina soarelui trece prin invelisul de plastic al propagatorului ji lncalzeste seminrele ii solul, care radiaza caldura inapoi in exterior sub forma razelor infrarosii. Razele nu pot trece prin plastic, deci caldura esre cap rata in interior, iar temperatura cre~te.

Convectia

,

Felul in care caldura se deplaseaza, sub forma curentilor in miscare, prinrr-un gaz sau lichid, se numeste convectie, Daca un rezervor de apa este incalzit de jos, apa calda de la fund se va ridica pe masura ce se dilara ~i devine mai putin densa, Apa mai reee ~i mai densa de sus ~e scufunda pentru a-i lua locul. In curand, aceasta apa mai rece se incalzeste §i incepe sa se ridice, creand 0 circulatie a apei nurnita curent de convectie,

Borcan izolat

Borcan

neizolat

Termosul

Un termos rnentine bauturile calde sau reci prin impiedicarea rransferului de caldurd cacrc sau din lichid. Conductia poate avea lac doar prin materie, de aceea rermosui are doi pereri ell un gol intre ei pentru a 0 impiedica. Pcretii luciosi reflecra radialia caldurii, in

ti mp ce rerrnosul este sigilat eu un dop etans Cacm diner-uri bun izolaror,

Dop etanj Licbid eald

sau rece

Vid tntre pereti, dubli ai termosului

Peretti luciosi rejlecta radialia de cdldurd.

Rezeruorul eue / inedlzit de )05 .

..

ELECTRICITATE

ENERGIE

FRECAREA

GAZE

LICHIDE

RAZE X 51 SPECTRUL ELECTROMAGNETIC

SOLIDE

MATERIE

METALE

200

CAMILE

ff

,

I.

I

.

Picioarele

Picioarele camilelor se

termina ell doua degere unite de 0 membrana

cutanata. Dedesubt se aHa 0 pemuta moale ji flexibila care proem ina catre exterior atunci cind dimila pii.jqte. La carnila, exrremirarile picioarelor sunr foarre late, ceea ce, impreuna 01 pernutele, ajura canula s5.. nu sc afimde In nisipul moale ji ii permite Sa p~easca pc teren accidentat.

Piciorul dromader

Corabii ale deserrului

Carnilele sunr singurele animale care pot transporta sarcini grele pe disranre lungi, pe cilduri extreme, avand foarre purina apa la dispozitie. Nomazii supravietuiesc In desert folosind camiiele ca ji animale de rurrna, dar 1i penrru came, lapte 1i piei.

Caravan a Incdrcara ell sare, Taoudenni, Mali

Tipuri de camelide

Inrudite cu camilele sum doua specii de camelide domesticite, lama ~i alpaca, ~i doua specii salbatice, vicuna ~i guanaco; toate traiesc in Anzi sau in apropierea acestora, in America de Sud. Mid turme de guanaco se hranesc eu iarba ~i arbustii din stepele ~i savanele ce se imind din Argentina parra in sudul

tatului Peru, acestea urcand pentru hrana ~i la inalrimi de 4250 m.

Vicuna

Vicunele, cele mai mid dintre camelide, traiesc in grupuri familiale la altirudini mario

dromader

Caracteristicile camilelor

Carnilele sum cele mai mari dimre mamiferele paricopitate, atingand inaltirnea de 2,4 m la greaban. Ele au picioare lungi ~i un mers domol. Au buza superioara despicara, ceea ce le permite sa consume plame ~epoase ~i uscate. Buzele lor ~i pozitia dreapta a capului au contribuit la crearea unei reputatii de animale arogante. Aceasta este de fapt 0 absurditate. Totusi, camilele pot scuipa sau mu~ca oamenii atunci cand sum provocate sau speriate. In timpul sezonului de impereehere, maseulii se lupta des, rnuscandu-si rivalii in lupta pemru partenere.

Gene lungi

Ndri in forma de fonta

Capul camilei dromader Ochii ~i narile

Camilele au gene lungi care le protejeaza ochii de naprasnicele furtum de nisip ~i care le permit sa vada in conditii vitrege. Ele 11i pot inchide narile In forma de fanra peneru a reduce cantitarea de nisip ~i praf ce le esre suflara pe nas ~i pentru a minimiza pierderile de apii de la nivelul cavitatii nazale.

Pierderile de apa

Carnilele pot trai perioade lungi tara apa ~i recupereaza rapid pierderile atunci cand aceasta e disponibila. De asemenea, acestea sunt adaptate la redueerea pierderilor de apa ?i prin producerea unor fecale u~cate ~i a unei cantitati mici de urina concentrata. In plus, temperatura lor corporals In timpu! perioadelor lungi in

poate sa creasca la 405°C in timpul zilei care nu bea apa, a camila paate

d and . 'd . ' sa piardd pana la 40 fa sutii din

re ucan necesitatea e a transplra, un proces greutatea corporals sub forma de

prin care, de asemenea, se pierde apa. apa.

In 10 minute camileie pot bea 5uficienta apa pentru a compensa pierderi [oarte mario

Vicuna este 0 specie protejatti

Lana de alpaca poate fi neagrd, maronie sau

/ alba.

CAMILA DROMADER

DENUMIRE ~TIINTIFICA Camelus dromaderis

FAMILIA Carnelide

ORDINUL Artiodactyla

RASPANDIRE Domesticire In Africa de Nord, Orientul Mijlociu, sud-estul Asiei: populatii silbatice in Australia

HABITATUL Desert

HRANA Orice fel de vegetatie desertica, inclusiv ram uri spinoase ~i plante sarate pe care alte animale le evita

Alpaca

Locuitorii rinururilor inalte din Peru 1i Bolivia cresc alpaca pentru lana lor lung. 1i moale.

Lama

Lamele sunr folosite ca ~i animale de turma dar POt transporta pe disrante lungi, la altitudini de pana la 5000 m, sarcini de pana la 100 kg.

DIMENSIUNI Lungirnea capului 1i a corpului 3 m; inilpmea la greaban 2 rn: greutatea pan a la 600 de kg

ANIMALE

ASIA, FAUNA

DE~ERTURI

BINE ADAPTATE LA VIATA IN DE~ERT, carnilele supravieruiesc in conditii extreme. Exista doua mari categorii: dromaderul cu 0 cocoasa, care traieste in Africa ~i Arabia ~i care este, de obicei, domesticit, ~i bactrianul asiatic cu doua cocoase, care inca mai poate fl inralnit in salbaticie in Desertul Gobi. Rude apropiate ale camilelor sunt 4 animale tara cocoasa: lama, alpaca, guanaco ~i

. Tc 1 ... lid . Cocoasa

VICuna. oate ce e sase speCll, nurrute came 1 e, aparpn Conttarcredin,elorpopuiare,coco,,¥camilei

ordinului ortodactilieni un grup de erbivore mamifere n,:con,inea~a,cireJCrezinta_undepozitde .

, , graslme care Ll aslgura 0 sursa de energlc atunci

paricopirate din care fac parte ~i bovinele. Blana groasa rine de cald cindhr~ypsejte.l)eoarecegrasime~este _

camilei in timpul noptilor depozitata in coc03i'a. rnult mat pu~ma 5C afla

reci din desert ~i 0 fcresre de depozirara sub piele, ceea ce ii permite ca, in

supralncalzire in tirnpul conditii aride, sa i~i egalizeze remperarura mai

zilei.

lIB

AMERICA DE SUD, FAUNA

DURATA DE VIATA pina la SO de ani

FAUNA DE~ERTURILOR

MAMIFERE

PORCINELE

201

CAPRIOARE ~I ANTILOPE

CEA MAl EVlDENTA. dilerenta dintre caprioare ~i antilope este podoaba

lor capilara. Caprioarele au coarne ramificate care naparlesc, pe cand antilopele au coarne neramificate care sunt permanente. Atat caprioarele, cit ~i antilopele sunt mamifere erbivore ungulate. Ca ~i aspect seamana foarte mulr intre ele, dar apartin unor familii diferite. Caprioarele au 0 familie a lor, in timp ce antilopele apartin familiei bovinelor. Dintre acestea fac parte gazelele, antilopele motate ~i antilopele eu eoarne spiralate.

Erapele cresrerli coa~rndor Coarne in cre;tere

la un cerb lopatar Coarnele de cerb

Cu car sunr mai man coarnele unui cerb, ell atat

Coarne . "" I. acesta va arrage mai rnulte

complet '.~. fernele, Pe parcursul

dezvoltat''''' procesului de crestere, coarnele sum protejate de 0 cuticula catifelara, bogat vascularizata ~i inervata. La finalui sezonului de irnperechere afluxul sanguin catre coarne incereaza, iar invelisul se usuca ?i este eliminat sub forma de fa~;i.

Gazelele oryx eu ureehi cu ciueure Gazelele oryx traiesc pe p'junile aride ale

Tanzaniei, Kenyei §i Africii. Ele 4i asigud( neeesarul de apa din ddacini ji tuberculi.

raspanditi caprioara, fiind lntalnira pe rot cuprinsul Europe; ji Asiei, pima in indepartara Japonie, in muntii Himalaya in Australia.

Caprioarele

Exisca peste 38 de specii de caprioare raspandire atat pe aproape intregul reritoriu al Europei cat §i pe cel al Asiei, Africii de Nord §i al celor doua Arnerici. Unele au fost introduse §i in Australasia. Cei mai multi indivizi traiesc in turme care se despart in timpul sezonului de imperechere. Majoritatea masculilor, nurniti cerbi, poarta coarne rarnificate pe care Ie innoiesc in fiecare an,

Coarnele antilopelor

Toti masculii au coarne §i doar cateva dintre femele. Masculii i§i folosesc coarnele pentru a -si intimida rivalii §i pemru a-si apara teritoriul.

Antilopa eu patru eoarne

Masculii au doua perechi de coarne, racand aceasta specie de caprioara un trofeu foarre caurat de vanarori. Perechea de coarne din fala este mai midi decat eea din spate.

Antilopa nayala Anrilopa nayala, Intalnita in padurile din sud-esrul Africii au (name de culoare maroniu inch is, ell varful alb, care ajung pan. la 0 lungime de chiar 78 em ~i au, de obicei, 0 singuri curba deschisa.

Vedere frontala a coarnelor de bubal

Bubalul

Atilt femelele cat ~i masculii au coarne. Fiecare are un numar de pan. la 12 cure ~i un varf nered. Vazure din fa,i, coarnele au forma de triunghi.

Anrilopa kudu mare Coarnele rriplu spiralare ale masculului sunt prinrre cele rnai impunatoare din lumea anirnala. Ele cresc pana la 15 m Iungime.

Antilopele

Majoritatea celor 60 de specii de antilope traiesc in Africa. Unele, cum ar fi anrilopele cu coarne spiralate §i antilopa tibetana, sum asiatice. Cateva specii au fost introduse in alte rari. Antilopele variaza in dimensiuni de la giganticul elan Derby pana la antilopele ponei §i

regale, care nu sunr mai marl decat iepurii.

Ambele p05edii coarne drepte Ii lung;

Antilopa cal Masculii ji femelele au coarne, care ating 55 em lungime, sunt puternic curate ~i se curbeaza [rep rat in sens caudal.

Cea rnai mica ~i eea mai mare caprioara

Cca mai mare caprioara este elanul, intdlnit in America de Nord ~i in Europa. Inal,imea la greaban a unui elan este 1,8 m, iar greuta,ea de 545 kg. Cea rnai mid este dprioara chiliana, numita ~i pudu sud-american care nu ajunge decat la 0 inaltirne de 40 ern la greaban ~i 0 greutare de 9 kg.

Caprioara parintelui David

Aceasta caprioara nu putea 6 inralnita decat in salbaricie, In China, pentru ca apui, timp de 3000 de ani sa nu exisre decat in parcuri. In anul1865, misionarul parinte David a observat ultima cireada care supravieruise. Mai tarziu aceasta a disparut, dar nu tnainre ca ducele de Bedford sa puna bazele unei cirezi in Anglia. in ultimii ani. d.prioarele crescute In captivirare au fost trimise in China ~i reintroduse intr-o rezervatie speciala,

Gazele care pasc Antilope care maninca din copaci §i pase Printre anrilope exista atat specii care pasuncaza cat ~i din cele care rnananca din copaci. in Africa, de exemplu, unele specii, preeLlffi gazda lui Thompson, pase iarba, A1re spec ii, ca gazela girafa man:lnca fmnzele ji mugurii eopacilor. Gazelele lui Grant ~i gazele dorca manand din copaci ~i pase, In funcde de resursele disponibile,

202

CAPRIOARE ~I ANTILOPE

Femelele de ren sunt singurefe cdprioare fimele cdrora le cresc coarne.

Femelele din

tn eea mai mare parte a anului, masculii de caprioara rosie raman scparati de fernele ~i de puii acestora. In timpul sezonului de imperechere, cunoscut ca ~i rut, masculii aduna harem uri de caprioare pe care le apara curajosi prin ragere sau prin [upta.

Inmultirea

,

Cele mai rnulte specii de anrilope ~i caprioare nasc cand vremea este trumoasa ~i hrana este abundenta. Tinerii Caribu se nasc la inceputullui iunie atunci cand turma rnigreaza. Puii i~i pot urma mamele la numai cateva minute de la na§tere. Indivizii tineri ai unor specii sunt lasari singuri. Mamele lor Yin sa ii alapteze §i sa Ii curete de cateva ori pe zi, pana cand sunt suficient de mari penrru a se alarura turmei.

Caribu

Renul eurasiatic ~i caribuul nord-american sunt de fapt aceeasi specie. Ei traiesc in turrne mari §i migreaza pe distance Intinse in diu tare a hranei. Rcnul a fast semidornesticit , printre altii, de laponii din nordul Europei.

Caprioara cu pui

Apararea Unele specii de caprioare §i anrilope, indeosebi cele mari, I§i folosesc coarnele penrru a invinge in'Iupta un rival, desi, in cea mai mare parte, coarnele nu sunr destul de puternice penrru aparare, Majoritarea anrilopelor §i cerbilor se bazeaza pe vederea excelenca §i pe un auz fin penrru a detecta porenrialii dusmani §i pentru a putea scapa rapid de

orice inamici care araca.

Autoapararea Dad. e atacat, prima forma de apararc a muntiacului este sa fuga. Dad. aceasra nu da rezultare, rnasculii i~i pun la baraie coarnele. Acesrea se gasesc pe un scheler 050S. care este la fe! de lung ca ~i coarnele In sine. De asemenea, masculii rnai au dOL dinti ca niste colt] pe care Ii folosesc in cea rnai mare parte In luprele Cll rivalii,

CamuflajuI

Uncle specii de cdprioarii *i antilopa evird pradatorii confundandu-se cu mediul inconjurator, Antilopa dik-dik e 0 anrilopa africana care traieste in rinuturi ell tufisuri uscate, aparata de desisurile tepoase.

AFRICA, FAUNA.

203

Habitatele antilopelor

Antilopele pot fi intalnite In majoritatea habitatelor tropicale §i subtropicale. Cele mai mulre sunt animale care traiesc pe dmpii ~i in paduri, desi unele s-au adaptat la viata in deserturi, mlastini ~i munri,

Locuitorii tinururilor impadurite Aceasta timida, solitara ancilopa eu patru coarne traieste in rinuturi deluroase lmpadurite. Vanatoarea i-a redus considerabil efecrivele, dar inca a mai supravietuit in cateva rezervatii in India ~i

u'na din Nepal. '

Cop ita de anrilopa de mla~tina

Tinuturile mlastinoase

Anrilopa de mlastina traiestc numai in srnarcuri §i rnlastini. Pe parcursul evoluriei sale i-au crescut capite lungi. care a ajuta sa pa§easdi pe rerenurile mocirloase. Cdnd este amen in pta de pericol, se scufunda In apa, lasandu-~i numai narile afara.

Sariturile

Gazda lui Thompson din Africa poate fugi destul de repede pentru a scapa de un pradaror, C. ~i majoritatea celorlalte gazele, deseori va sari sus in aer, cu picioarele fixe, copitele apropiare §i sparele areuit. Denumit mers in salturi, acest sril poate zapaci pr5.datorii, da alanna sau poate doar oferi acesteia 0 mai buna priveli~te asupra campului.

CERBUL RO~U

DENUMlRE FIINTIFICA Cervus elaphus

ORDINUL Arrilodacrya

FAMILIA Cervidae

RASPANDJRE Europa ~i Asia. lnrrodusa ~i In Australia, Noua Zeelanda ~i America de Sud

HABITAT tinururi tmpadurite ~i camp deschis

DIETA iarba, frunze, vlastare, £lori (mlmanea ~i din copaci dar ~i pasre)

DIMENSIUNI iniilpmea la greaban: 1,4 m DURATA DE VIATA 12-15 ani

B1VOLI S1 ALTE BOVINE SALBATICE

FA\lNADE CAMP1E

CARBUNELE

Cu MAl MULT de doua sute de milioane de ani in urrna, copaci uriasi cresteau in mlastinile calde ~i umede care acopereau regiuni intinse ale pamantului. Acestia captau energia soarelui pentru a face lemn. Cand copacii au murit, trunchiurile lor au ram as ingropate ~i s-au preschimbat treptat in carbune. Atunci cand noi ardem carbuncle astazi, eliberam energia captata de copaci cu multi ani in urrna. Datorita originii sale, carbuncle este numit combustibil fosil. A fost primul combustibil fosil folosit de catre oameni ~i astazi se afla pe locul doi, dupa petrol, ca important a pentru producerea de energie in toata lumea.

Exploatarea carbunelui

Aproape 5 miliarde de tone de carbune sum exploatate in fiecare an. China §i Sratele Unite exploateaza cel mai mulr carbune, cu 0 productie ce depaseste 1,6 rniliarde de tone, Zacamintele de carbune pot fi groase de 20 m, dar in medie acestea mascara 3 rn. Unele zacaminte se gasesc la suprafata, dar cele mai rnulce sunt subterane, cuprinse intre straturi de roca.

Saparea carbunelui subcerand Exploatarea subterana

La strarurile de carbune din adancime se ajunge printr-un sistern de puturi verticale ji tunele orizonrale. Carbuncle esre sapar eu raietoare de carbune electrice ~i unelte hidraulice.

Colectarea carbunelui la 0 rninii pe fa~ii Exploatarea pe f~ii

o metoda de suprafata, in camp deschis, este rninarea pe fa§ii. Carbuncle este excavat in serii, pe f~ii Iungi. Solul de deasupra fiecarei fajii esre folosit pentru a urnple pn\,-u creat Ia tndeparrarea carbunelui din f~ia anterioara.

Energia

Aproximativ 25 la sud din resursele mondiale de energie sl!nt generate din carbune. In termocentralele pe baza de carbune, carbunele este mai intai pulverizat (pudrar}, §i apoi ars in furnale. Gazele fierbin!i produse tree prin tuburi ce contin apa §i 0 transforma in aburi. Aburii actioneaza turbogeneraroare puternice care produc energie electrica. Energia electrica este apoi transmisa printr-o re~ea nationala.

Siguranta in

rnina

Minele sunt locuri periculoase din cauza riscului caderii de roci 1i al acurnularii de gaze explozive, cum ar ft meranul, Un mecanism de siguranra a fosr invenrar de omul de jtiinli englez Humphry Davy in 181 S. Lampa sa de siguranta pucca detecta niveLuri periculoase de gaze otraviroarc.

..

CHIMIE

ENERGIE

ELECTRICITATE

FIER ~I OTEL

REVOLUTIA INDUSTRiAL.i

VOPSELE ~I ULEJURI

204

Cum s-a format carbuncle

Carbuncle a ineeput sa se formeze in paduri ml'4tinoase acum mai bine de 350 de rnilioane de ani. in timpu] perioadei carbonifere. Planrele descompuse au fost ingropatc sub srraturi de noroi. Pe masura ce temperatura ~i presiunea cresceau, riimiijilele planrelor s-au rransformat incer in carbune. Astazi. exisca rrci ripuri principale de carbune - lignit. carbune biruminos ~i antracit.

esre, asernenea carbunelui, un eombustibil excelenr, care coniine mai rnulr de 80 Ia sura carbon. Este folosit pe scara Iarg. in industrie, mai ales in furnalele pentru fabricarea ficrului. In furnale, actioneaza, de asemenea, ca agent chimic in reacpile de extragere a fierului.

Combustibilul casnic

Pin. la jurnatarea secolului xx, carbuncle era eel mai folosit combustibil in rnajoritatea caselor din Vest. Fiecare camera era Incalzita prin foe deschis eu cirbuni, iar giititul sc facea pe pllre bazare pe arderea carbunelui, Asrazi, foarte purine case folosesc focul cu carbune deoarece oamenii rind sa foloseasca alre forme de mcalzire. Uncle orOjO permit doar folosirea combustibililor ce nu fae fum pentru a produce energie,

Griimezi de material din plante moarte se acumuleazd in zonele mlaflinoase

Produse ale carbunelui

Carbunele poate fi prelucrat produse de valoare printr-o metoda nurnita distilare distructiva. Carbuncle este incalzit in cuptoare de cocs pan a la l.300oC fara aero Un amestec de vapori lichizi §i gaze ies din cuptor §i sunt apoi separate in gaz de carbune, amoniac lichid §i catran. Ceea ce ramane in urma acestei operatiuni se numqte cocs.

Sapun din catran de carbune

'Iermocenrrala pe carbuni, Germania

Arderea combustibililor tara fum reduce nivelul de oluare .

FOCUL

MATERIAL PLASTIC SI CAUCIUC

PETROL

Turba reprezinra un stadiu timpuriu in forma rea carbunelui. Este rnoaie, fibres ji umed, dar em ana destula caldura atunci cand este ars.

Lignirul sau ciirbunele brun este un cornbusribil inferior. ce contine pima la 60 Ia sura carbon impreuna eu rlrna~i~e de plante ji urnezeala. Esre moale 1i taramicios.

Carbuncle biruminos este un cornbustibil de calirare mai buna, ee continc mai mult de 80 la suta carbon. Este eel mai cornun combusribil solid folosit in indusrrie, Esce dur ji murdar Ia acingere,

Antracitul este carbunele cu cel mai ridicat grad calitativ, - continand mai mulr de 90 Ia sura carbon. Este negru stralucitor, curat la atingere ~i arde Cll foarte purin fum.

Catranul din carbune Catranul din ciirbune este un lichid negru uleios ce continc in mare parte substanre chimice organ ice. cum ar fi benzen, fenoli ji creozoti. Acestea pot fi prelucrate intr-o varicrate de materiale, inclusiv coloranti, vopsele 1i medicamente. .

CART!

,

DE LA ENCICLOPEDII LA ROMANE, cartile sunt 0 inregistrare fundarnentala a activitatii §i progreselor umane. Acestea inrnagazineaza gandurile, convingerile §i experientele indivizilor §i societatilor, pastrandu-le §i

dupa moartea autorului. Exista diverse genuri de carti, de la lucrari religioase, cum este Coranul, §i lucrari de non-ficriune, cum sunt dictionarele §i cartile educative, la opere de beletristica, precum piesele de teatru §i povestirile. Tiparul a fost inventat de chinezi, in secolul IX §i a ajuns in Europa abia in sec. XV. El a tacut posibile tiparirea in masa a cartilor §i difuzarea la scara larga a cunostintelor, Astazi, industria editoriala este 0 industrie globala.

Schife in W,oV creion ale #" artistului

Crearea cartilor

,

Elaborarea unei carti inseamna rnulte pregariri iar pentru unele, acestea dureaza mai multi ani. De exemplu, crearea unei enciclopedii implica 0 inrreaga echipa de oameni, printre care autori, editori, designeri, cercetatori care aduc ilustratii, fotografi ~i experti IT, cat ~i tipografi.

Ilustrarea

Designerul sau ilustratorul elaboreaza un plan detaliat in care marcheazii pozitia fiecarei imagini. Arrisrul executa schite brute, care sunr verificate, iar apoi adauga culoarea pentru fiecare imagine separat. Operele de arra sunt fotografiate ~i ~ezate in pagina ell atcntie folosind un computer, pana d.nd totul arata perfect.

Autorul

Autorul este primul care incepe lucrul, investigand ji second continutul carrii. El recornanda ilustrarorului imaginile porrivite penrru carte ~i lucreaza indeaproape cu echipa editurii pe tot parcursul proiecrului.

CotoruL carfii fine legate paginile.

Culoarea tipdritd este edt mat' aproape posibil de culoarea ---+#---"i:S':i:~-:-~~

lucrdrii de artd.

Editorul verifiea textu! auioruiui pentru gre/eli /i ajusteaza lungimea textului dadi este necesar:

Textul este editar pe ecranul unui com purer, iar apoi se genereazii un tipar de proba, sub form. de pagini. inainte de a ajunge la tipograf acesta se compara ell resrul materialelor penrru a se verifica dad. imagiaile

~i cuvinrele se potrivesc.

La sfaqit, carrea este legara in copette cartonate ~i esre protejara de 0 supracoperra. in aceasra forma, este gata de vanzare. Ilustrarea unei carp. poate dura ani de zile dqi noua tehnologie accelereaza acest proees.

Cca 1440 Johannes Gutenberg invcnrcaza Iirerele de metal pentru tipar.

Carrile brosate

o carte brosata contine acelasi

Caqi timpurii, din fa~ii fragile din bambus

Prirnele carti

,

Prirnele car~i nu erau facute din hartie. Cu mulr inainte de anii 3000 i.Hr., sumerienii scriau pe tablite de argila, In juruI anului 1300 I.Hr., chinezii au inceput sa scrie carji pe fa~ii de bambus legate cu sfoara,

Harria Vechii

egipteni scriau

pc suluri din papirus, care cr~tea pe malurile Nilului. Civilizariile

de rnai carziu din Orientul Mijlociu scriau pe perganlente mcute din piei de animale. Harria a fost probabil inventata In China, in jurul anului 150 i.Hr, Se producea prin transformarea in pasta (de hartie) a fibrelor de in, presate ji uscate la soare. Chinezii au pastrat secrerul acestui procedeu timp de 500 de ani pan. sa-l impartaseasca restului lumii.

CD Rorn-urile

Exisra limite in ceea ce priveste dimensiunile unci ca.r~i. limite peste care aceasra devine prca grea §i incornoda pentru a rnai avea un scop practic. Tehnologia moderna a dezvoltar alternative la cartile traditionale. Un CD poate conrine la fer de mulr text ca ji un raft intreg de enciclopedii. Texrul ji imaginile de pe CD-uri pot fi

citirc ~i transrnisc prin intermediul cornputerului.

1789 Revolutionarii francezi proclamii dreprul public fundamentalla tipiirire tari fridt de ccnzura.

1935 Editura Penguin publica primele carli brosate pentru publicullarg, in Regatul Unit.

Anii 1980 C'rli electronice 1796 Este inventata litografia

(rehnica folosidi la riparirea pentru computere sunt

publicate in format CD Rom. ilustrariilor).

Istoric

Cca. 285 i.Hr. Faraonul egiptean Prolerneu I infiin~eaza o biblioteca Ia Alexandria, in Egipt. Anii 300 d. Hr. Au fost inventare car tile ell pagini.

Biblia Gutenberg

text ca una cu coperte

cartonate, insa are copene flexibile. Primele carp brosare moderne au fost publicate Ia Londra, in 1935, de carre Penguin, ji costau 6 penny. Sunt mult mai ieftine decal cele ell copcrra cartonata, mult mai multi oameni putand astfel sa le cumpere.

..

1811 Esre inventara prima presa pentru riparire total mecanizata, in 5 UA .

Anii 1990 Sunt publicate primele carti pe Internet.

EGIPTUL ANTlC

LITERATURA

LITERATURA PENTRU COPIJ

20S

COMPUTERE

DRAMA

POEZIA

TIPARUL

SCRIEREA

CAIN II AU TRAIT in preajma oamenilor de mai bine de 12000 de ani. Este posibil ca la inceput ei sa se fi apropiat de oameni durand hrana ~i adapost, Apoi, oamenii au inceput sa dreseze cainii sa lucreze pentru ei. Au selectionat anumite tipuri de caini pentru pastorit ~i paza altor animale domestice, apoi pentru vanatoare ~i companie. Treptat, s-au dezvoltat diferite tip uri de caini, ~i numai catre sfaqitul secolului al nouasprezecelea au fost sistematizate rasele distincte. Astazi exista aproximativ 200 de rase de caini in toad lumea. Sunt mai variati ca aspect, dar ~i in ce priveste comportamentul decat orice alt animal domestic.

CAINI

Caracteristici ale cainelui

Lupul este £lcut pentru a urrnari, captura, ucide ~i rnanca prada. Este agil, cu membre puternice pentru a alerga distanre lungi. Cainii domestici pastreaza multe din rrasaturile lupului, dar prin cre~tere selectionata, ei se gasesc acum sub 0 multitudine de forme, dimensiuni ~i culori.

Picioare lungi ji puternice ii un corp jlexibil il ajutd La oitezd

Husky siberian

Setter englez

Chihuahua

Scottish terrier

Grupe de caini

Popoarele din Egiptul antic si Asia de Vest au fost prime1e care au crcscur anumite tipuri de caini pentru anumite scopuri. in vremea rornanilor, ca.inii erau deja crescuri cam pentru aceleasi scopuri penrru care sunt crescuti §i astazi. Exisra ~ase grupe mad - (de la stanga la dreapra) rindul de sus: de luau, de sporr, ciobanesti, randul de jos: de cornpanie, terrieri ~i copoi.

Barzoii au 0 uedere foarte bund ji vaneazti jofosindu-se de simtui vtizului foarte dezuoliat

Barzoiul a fist prima

oard seleqionat in Rasia in secolul al13-lea fi a fost inifial folosit la vdndtoarea de lupi

Un cdfel mic este neajutorat

Toti cdleii se nasc cu picioare fi coadd

Roba

La d.ini pot 6 lntalnire trei tipuri principale de rob. - lunga, scurra ~i sarrnoasa. Cele mai multe rase au un srrat extern de par, eu rol protector. ~i un subpar, format din fire mai scurre. Ei n.pi\rlesc sau iii schirnba parul innoindu-si roba primavara §i toamna.

Par scurt

Par lung

Par sarrnos

Membrele

Cainii iji folosesc varfurile degerelor mai mulr decat talpa piciorului pentru a merge. Pernutele labelor lor ajuta la aderenta, la fel c. ~i unghiilc, care nu

sunt retractile.

Simturile

Cainll au auzul ~.i mirosul foarte dezvolrate. Le folosesc pentru a comunica ~i pentru a-si urmari prada. Politia folosesre caini pentru a gasi, dupa miros, explozibili, infractori sau droguri ascunse. Cainii vld desrul de bine in Innmeric ~i par detect. cu usurinra miscarea de la distant •.

Inmultirea

,

o femela este gestanta aproximativ noua saptarnani, dupa care da nastere la mai multi catei, care formeaza un cuib. La nastere, cateii nu pot vedea si auzi. Ochii lor se des chid la aproape 10-12 zile ~i pot auzi dupa 13 pana la 17 zile. Dintii incep sa Ie creasca intre trei ~i cinci saptarnani.

1 La 0 saptimana, un ea~el i§i petreee majorirarea rimpului dorrnind ~i hranindu-se, sugfmd de la mama lui.

2 La doua saptamani, cilelul, jovlitor, face primii pasi ji incepc so. exploreze mediul din jurul sau. Ochii sai sunt acum deschisi ~i poate sa ji aud •.

3 La tre~ saptam~n i, _ca"telul paate meepe sa manance mancare salida. La inccput, mama va regurgita carne pentru el.

Ciobanesc de Shedand

Cainii domestici

Toate rasele de caini dornestici, de la dogul german la chihuahua, au ca

stramos comun Iupul ~i pasrreaza instinctele acestuia. Ca ~i lupii, cainii sum animale care

traiesc in haiti. Ei Ii considers pe oameni mernbri ai haitei lor ~i pot fl dresati sa i§i accepte stapanul ca lider al haitei §i sa urmeze comenzile acestuia.

4 La §asc saptamani nu mai suge de la mama lui: Curand, poare H luat de langi ea pemru a merge intr-un nou carnin.

_ANIMALE

COMPORTAMENT ANIMAL

PISICI 1 POLITIA

FAUNAPE LU!?I SI CAINI MAMIFERE

STEPA SALBATICI

206

------------------------------<=iini------------------------------

Caini de lucru

Ciobanescul german estc inreligenr ~i devotat.

Alrdale Terrierul esce cca rnai mare rasa de terrieri.

Boston terrierul a aparut in Boston, SUA, in jurul anilor 1800.

Yorkshire rerrierul este un caine de paza rnicut dar curajos.

Piept addn{ fi

Briranie inca de pe vremea romanilor.

4\t

1!!,:..= '.

'\ .~.,' .;"'~.- ...

'." ~Ii. .'ottt:--

", ... !., .,

:..: .-

"t

1.:

Boxerul este un caine vioi ~i afecruos.

....

' ....

Dalmatianul era folosit la prinderea la/hariJor in anii 1800.

Terrieri

Border rerrierul a fost prima rasa folosita pentru a vana sobolani

Fox terrier-ul cu par nezed e mereu in alerta ~j are 0 energie inepuizabila.

Carin terrierul are 0 blani lepoas. §i impermeabila.

Caini ciobanesti

CiUnele australian de rurma are a vitalitate deosebira

207

Border collie-ul este un caine ciobanesc exceptional,

St. Bernardul ate 0 varierate ell par sarmos ~i una ell pir nered.

Roba este intr-a uarietate de culori

Staffordshire bulleerrierul esce loial ~i devotar.

Parson Jack Rusell rerrier-ul are 0 roba in majorirate alba.

Caini de companie

Papillon vine de la cuvantul frantuzcsc "£Jurure",

Bland groasd cu texturd

r:

...

Pudel-ul pitie, era eel mai popular dine din lume In anii 50.

Basset hound-ul este un vaniror agil ~i hotarat.

Rhodesian ridgebaek-ul are a creasta de par pc spate

Cap mare

Pekinges-ul are fap aplatizara §i nasul lat.

Cavalier ](jng Charles spaniel-ul a aparut in jurul anului 1900.

Copoi

Corp {ungfi

Bulldog-ul este un cline puternic, dar afecruos.

Pug-ul are blana rnoale §i 0 coada recurbara.

Teckelii POt fi cu par lung, nered sau sarmos.

Whippet-ul a fosc creat in anii 1800 pencTu curse.

Ogarul afgan arc nevoie de rnult cxcrcitiu

Greyhound-u1 are 0 constirutie porrivita

Terrierul australian e capabiJ sa fad! fala atacului unui ~.rpe.

Bobtail-ul are 0 blana groasa Ii zburlita,

Lurcher-ul: exisra diferenre considerabile Intre indivizi in

cadrul rasei.

Stop cranianaza! evident

Saluki, rapid, agil. era folosit, odara, la vanatoarea de gazele.

Caini de sport

Irish wolfhound-ul este eel mai inalt caine din lume.

Pointer-ul este agil, arlene ~i are nevo.ie de mule exercitiu,

English springer spaniel-ul esre una dintre cele mai mad rase de spanieli.

Curly-coated retriever-ul esre una dintre cele mai vechi rase.

CD, vezi CARTI • CEAS ATOMIC, vczi TIMP. CEASURI, vczi TIMP • CECIL, WILLIAM, vezi ELISABETA I • CEI CINCI STALPI AI ISLAMULUI, vez i ISLAM ISM

in 456 LHr., sculprorul Fidias a construit 0 staruie de 13 m din fildes ji din aur infalijandu-I pe Zeus tinand In mana 0 statuie a zcitei victoriei. in jurul staruii din Olirnp, Crecia, lara de origine a Jocurilor Olimpice, a fost construit un ternplu. in anul 394 d.Hr., statuia a fost rnutata la

Constantinopol (Istanbul), lnsa mai rarziu a fost distrusa.

Templullui Artemis

Aces! remplu a fost consrruit initial in preajrna anului 560 LHr., in orasul grecesc Efes (Turcia). ca sancruar pentru Artemis,zeira vanarorii, castirarii ~i nataliratii. Templul a fost distrus de ostrogoti, in 263 d.Hr.

CELE ~APTE MINUNI ALE LUMII ANTICE

IN GRECIA ANTICA ~I IN ROMA, acum 2.500 de ani, pe rnasura ce oamenii au devenit din ce in ce mai interesati de

,

lumea din afara satelor lor, scriitorii au inceput sa slaveasca cele mai mari realizari tehnologice ale timpului. Printre acesti scriitori s-au numarat grecii Herodot ~i Antipater, iar cladirile ~i statuile despre care au scris au devenit cunoscute sub

numele de "Cele ~apte minuni ale lurnii" Minunile includeau de la piramidele din Gizeh, in Egipt, la Colosul, 0 statuie care domina portul Rhodos. Acestea dovedeau ceea ce puteau face zidarii, arhitectii, sculptorii, fierarii §i inginerii timpurilor cu sculele simple pe care le aveau la indernana.

Farul din Alexandria

Oglinzile metalice riflectau jlacdrile.

Marele far a fost proiectat in timpul domniei lui Prolemcu I al Egiptului ~i terminat in preajma anului 280 i.Hr., pe insula Pharos, langa Alexandria, Egipt, Lumina sa era vizibila pana la SO km distanra. Era atat de faimos incar a devenit modelul multor faruri construite mai tarziu, In 796, farul a fost avariat de un cutremur, insa fundatia sa mai este vizibila ~i astazi.

Seqiune« inferioara era patratd.

Tempiui auea 27 de coloane decorate. ~

Mausoleul din Halicarnas

Mormantul regelui persan Mausolos a fosr construit in Halicarnas, in Turcia zilelor noastre, 1n sec. IV LHr. Era faimos pentru marimea sa ~i peneru ornamenrele bogate. Mausoleul a fosr deteriorat intr-un cutremur, in secolul XIII ~i mai tarziu a fost dernolar.

o statuie incorona nivelulsuperior.

Colosul din Rhodos Aceasra statuie gigantica a zeului grec al Soarelui, Helios se afla In apropierea portului insulei Rhodes, in Grecia. Ridicandu-se la 33 de metri, alcatuira din segmente de bronz rurnat, susrinute de un cadru de fier, era cea mai mare statuie a timpului sau. Din nefericire, un cutremur a rapus colosul in preajma anului 225 LHr. - la doar 65 de ani

Griidinile suspendate

Regele babilonian Nabucodonosor II a construir acesre gradini urnbroase. luxuriante, in secolul al VII-lea t.Hr., pentru a-i aminti reginei sale, Amiyris, de tara sa narala, de Persia. Era 0 capodopera de inginerie, ell rnici rauri curgand de-a lungul teraselor, aducand apa plantelor ji copacilor care cre~teau acolo.

Existau. camere ----.0'-"_

pentru cazare Ii

pentru depozirare.

comemora sfar~itul unui asediu de japte ani.

Marile piramide

Piramidele din Cizeh, Egipt, sum singurele supravietuitoare ale Celor 7 minuni ale lumii ~i sunt §i cele mai vech i. Exista trei piramide: Marea Pirarnida a fost construira la mormanrul faraonuJui Khufu [Keops}, in jurul anului 2560 i.Hr. Celelalre au

fost construite pentru doi dintre succesorii sai, Khafre (Kefren) ji Menkaure (Mikerinos) ji sunt mai mici.

mentinea mrnui deasupra nioelului mdrii.

Cunoscut drept Parinrele Istoriei, scriitorul grec Herodor (cca. 484-425 tHr.) s-a nascut In Halicarnas, in Asia vestica. A descris rnulte dintre rninuni, rnai ales piramidele, in cartca sa, Istorii. De ascmenea, a seris despre zidurile Bnbilonului, care ln uncle lisre inlocuiau Farul din Alexandria

__ ALEXANDRU IMPERIUL GREClj).

!!!!!!!!!! CEL MARE BABILONIAN ANTICA

Fiecare parte mdsura 230 m La baza.

PlRAMIDE

TA~MUL SFANT, ISTORIC

208

CELTII

,

RAZBOINICI MANDRI ~I PRELUCRATORI AI METALELOR, celtii se numarau printre cele mai vechi popoare din Europa. Primele triburi au trait in forturi pe colinele central-europene, ~i pana in anul400 i.e.n. au dominat insulele britanice, Spania, Italia ~i Franta, ~i s-au extins pana in Asia de Vest. Artele celtice unice ~i cele decorative s-au raspandit impreuna cu rnitologia ~i religia lor pe drumurile comerciale, desi celtii nu erau interesati in construirea unui imperiu ~i nici chiar in unificarea teritoriilor lor. Pana in anul SO e.n., puternicele popoare romane ~i germanice au impins celtii pana la marginea Europei, unde acestia

s-au convertit la crestinisrn. Astazi, cultura ~i limbile celre supravietuiesc in Irlanda, Scotia, Tara Galilor ~i unele paqi din Fran ~a ~i Anglia.

Societatea celta

Triburile celte erau compuse din trei clase principale: razboinici, druizi ~i ~arani. Razboiul era 0 componenci importanta a vierii, astfel d razboinicii, inarrnati cu armele lor sofisticate din fier, formau arisrocratia. Druizii erau conducatorii religiosi, care deseori detineau puterea asupra vietii ~i rnortii membrilor tribului. Taranii, care cre~teau animale §i cultivau cereale folosind unelre din fler, susrineau economia. Celtii traiau in tab ere fortiflcare denurnite forruri. Desi erau construite pentru aparare, forrurile erau, de asemenea, locuri pemru cornert ~i venerare religioasa - unele chiar dezvoltandu-se In ora~e. Fiecare trib celt pagan l§i avea propriul rege, §i poate chiar ~i zeii proprii. Prelucratorii calificati ai metalului se pare d aveau un statut inalr.

Calul celt

Calul a jucar un rol important in razboicle Ii religia celre, 0 zeira-cal numita Peon era venerara pentru prima dad de celti, dar apoi li de cavalerii din armata rornana, Exista mai mulre chipuri din

calcar sculprare in piatri In fosrele zone celte. Careva se asearnana cu chlpurile de cal care apar pe monedele celre ramase,

Fort celt

Druizii

Ritualul

Druizii nu au lasat tnregistrari scrise, asrfel di ritualurile lor raman invaluite In mister. Celrii venerau multi zei ~i spirite. in special ai copacilor, rocilor §i munrilor, Unul dinrre cei rnai vechi zei, Cernunnos, este cunoscut drept zeul animalelor. El esre adesea picrar fie purrand coarne de cerb, fie cu animale ell coarne, cum sunr cerbii, este reprezentat purrand cohere de metal rasucit reprczentand fertilitatca li abundent •.

Druizii erau oameni sfinti In societatea celra pagana. Primele inregisrrari ale lor au fosr racute de Iulius Cezar, care a scris ca se comportau ca ~i judecatori, conduceau ritualuri In lurninisuri §i foloseau seceri poleite pentru a taia vase din stejarii sacri. Druizii erau iscusiri In ~tiin~a planrelor ~i

viu grai, istoria triburilor lor. Ocazional, ficeau sacrificii umane ~i animale. Cei care doreau sa devina druizi trebuiau sa studieze chiar ~i 20 de ani.

Cerbii apar adesea cu Cernunnos

Animalele Cit warne

Detaliu din Gundesrrup Cauldron

Frunze de stejar

Subteran, sau pasaj sub p dmdnr. fotosit pentru depozitare sau apdrare

Lumea celra, anul 200 i.e.n.

Prima faza a socierarii celre s-a dezvolrar, probabil, In jurul Hallsratt-ului (in prezenr flidnd parre din Austria) lntre anii 1200 ji 750 i.e.n. Inrre anii 500 li 50 i.e.n. a existat 0 a doua faza, cunoscuta ca La Tene, denumira dupii cenrrul ei din Franta modern ...

Un cap din piatra ell trei fqe se nume~te cap triplu.

Cultul capului

Capul uman era foarte important pentru eel Iii pagani, dupa cum era ji nurnaru] "3". Un obicei era sa se calc capul unu.i inamic mort, sa il ararne de fraul unui cal, ~i apoi sa il expuna in public. Acesc lucru se purea indmpJa deoarece druizii credeau ca suflerul unei persoane se afla in capul ei ji ca trebuia stapinit.

Boudicca

Boudicca (d. 61 e.n.) era regina icenilor, unul dinrre triburile celre ale Britaniei. Arunci cand romano au cucerit Britania dupa anul43 e.n., icenii ~i-au arras forte aliare

pentru a invinge un [rib rival. in orice caz, romanii au luat in stapanire pamanturile icene ?i au biciuit-o pe Ea acondus 0 revolra. distrugand

a~czamintele romane de la St. Albans, Colchester ji Londra. Romanii au invins in sfa'lit rebelii, iar Regina Boudicca s-a sinucis prin otravire sprc a nu se lasa prada dusmanilor,

209

CELTII

Arta ~i decoratiune

Celtii erau un popor razboinic, mestesugari talentati §i, de asemenea, artisti, Prelucratori ai metalului, celtii excelau in decorarea armelor, a bijuteriilor, vaselor ~i

Pre,tut'era.,,!d oglinzilor. Dupa convertirea la crestinisrn, calugarii celti din insulele britanice au seris carti ilustrate cu detalii uirniroare. Evanghelia de la Lindistarne (anuI700) contine 45 de culori diferite - coate obtinute din metale tocate mar~m sau vopsele vegetale.

Seutul de la Battersea

Mulre dintre cele mal frumoase scuturi celre, din bronz, erau prea subriri pentru a f folosire in lupre, ramanand doar ornamentale. Scum! de la Battersca a fast folosit, probabil, pentru parade militare. A fast gasit in raul Tamisa, Londra, in 1857.

Scutul de la Battersea

Colier din metal rasucir Conform scriirorului grec antic Srrabo, celnlor le placea sa se imbrace ell haine colorate ~i sa poarte bijuteni din aur,

argint sau electrum (un aliaj de aur ~i arginc): .Ei poarra coliere din metal rasucir In jurul gamlui }i brii\ii.ri pe brare §i [a incheietura mainii", scria d. 'in morminrele celte au fost gasite numeroase coli ere din metal rasucit, aut, bronz }i argint.

rasucit din elecrrum

de Brosa Tara

Brosele, cum este Tara, dareaza din seeolul al VIII-lea - era crescina timpurie §i Irlanda Cu diarnetrul de doar 9 ern, brosa Tara este 0 piesi de podoaba cu detalii magnifice, cu

flligran, scobituri subtiri poleire, email, chthlirnbar si fire din aur.

Sculptura Animalele }i pasarile figurau deseori in arta 1i decorariunile celte, iar anumite animale erau sfinre, precum porcii sau vierii, care apareau

adesea in legendele lor. insu}i legendarul Rege Arthur era CW10SCut drept .Vierul din Cornwall".

Preluerarea meralului

Pe langa arme sofisticate din Her ~i unelre agricole. iscusitii prelucratori ai metalului, ccltii, produceau bun uri de inaki class pentru capereni], ~i piese bogat ornament ate penrru comer, in Europa. In Galia (Franta moderna), flerarii aveau chiar propriul zeu - un zen al fierarilor cunoscur sub numele de Sueellos.

. Sofaua din bronz a unci capetenii, Germania de cai

BARBARII

EUROPA, ISTORIC

..

210

CRE~TINISM

Crestinismul

In rimpul ocupatiei rornane, crestinisrnul a ajuns in Britania - dar a quat in a se inradacina adanc, 'Iotusi, 0 persoana deja convertita, Sf. Patrie, a eontinuat sa converteasca Irlanda celta pagftna in secolul al V-lea. Dupa aceasta, celtii au adoptat religia cu entuziasm ~i Irlanda a devenit un bastion al crestinismului in urrnaroarele (rei secole.

Calugarii Cresrinismul celt era renumir penrru austeritatea vietii calugarilor ~i pentru entuaiasmul devotamentului lor. Din anul sao, existau manastiri, cum erau cele de la celule simple, penrru calugirii singuri, panala comunitad de marimea oraselor,

Biserica crestina timpurie, Irlanda

Misionarii

Dupi ce crestinii irlandezi au tnfiintar XRI

manastiri in Britania, Franta si Iralia de Nord. ci au incepur sa ccnvcrteasca

bastinasii, Calugarilor le placea sa pe.scutt

invere ~i au ajurat la rnenrinerea culturii in Europa, in tirupu] haosulu i care a urmat declinului lmperiului Roman. Calugarii irlandezi care operau din insula lona, din vestul Scoriei, au scris frumoasa Carte a celtilor, anul 800, cu lirerele sale extraordinar ornamentate).

Pagina. monogramd, Evanghelia Sfsnrului Matei, Cartea Celtilor

Mituri

Celtii pagani aveau 0 traditie oral a bogata. Povesririle lor includeau mituri despre zei purernici, precum Bran eel Binecuvantar din Tara Galilor, ~i irlandezul Dadga (Taral Tuturor)precum ~i legende despre eroi razboinici fara frica, ca Chuchulain ~i Regele Arthur, ~i povesti despre cei care l~i schirnba forma - ereaturi magice din lumea cealalta, Deoarece celtii nu ave au 0 limb a scrisa, caugarii au seris mai tarziu povesrile pentru genera~iile urmatoare.

Merlin

Primele legende scrise despre vrajicorul galez Merlin spuneau ca era un baiat celt al carui rata era diavolul. La o varst' frageda, a descoperit ca purea prezice viitorul. in povesrile ulterioare, apare ea vrajirorul ji mentorul Regelui Arthur al Angliei.

Gravare a vrajieorulul Medin

Doua tipuri de dialecte eeltiee continua sa fie vorbite ~i sense astazi: dialecrul britonic (brerona, galezii.,}i cea specifica regiunii Cornwall) }i galez (irlandezi, galeza scoriana, galeza Manx). Acestea se POt trasa inapoi in decursul istoriei pilnii la 0 veehe limb. com una indo-europeana .

In

Irlandeza moderns

,Plajd"

IRLANDA, ISTORIC

METALE

MITURI51 LEGENDE

RELIGII

CELULE

TOATE ORGANISMELE VII sunt formate din unitati vii, autonome, denumite celule. Unele organisme, ap cum este amiba, sunt formate dintr-o singura celula, in timp ce altele, cum ar fi oamenii, sunt formate din miliarde de cclulc. Fiecare cclula are un nucleu in care se gase§te materialul genetic, ADN, care genereaza instructiunile de c~re celula are nevoie pentru a se intretine. In jurul nucleului se afla citoplasma care contine constituentii care ii permit celulei sa functioneze, In jurul citoplasmei se afla un strat denumit membrana celulara.

~

~eUcocit Spermatozoid

Celulti musculard

Celulele specializate

Organismul majoricitii plantelor ~i animalelor este format din celule de mai multe tipuri, flecare specializara pentru a efectua 0 anurnita activitate. Neuronii sunt celule alungite care rransporra impulsul nervos in interiorul organismului animal. Celulele stornatice sunt structuri rigide, pline cu lichid, cu aspect de cutie. Ele forrneaza ostiole care se deschid ~i se inchid la supratata frunzelor.

Celulele palisadice din mezofil

Aceste celule se gasesc in panea superioara a segmentului median al frunzelor, care poarta numele de rnezofil. Ele sum pline de cloroplasce ce contin pigrnenrul verde numit clorofila care transforrna lumina solara in energie.

Celulele pallsadice din mezofil

Hepatocitele

Picatul urnan executa peste 500 de functii cu rol ln pasrrarea echilibrului chirnic al organismului. Aceste functii pot fi indeplinite datorita celulelor numite heparocire. De exemplu unele heparocite sum responsabile de e!iminarea substantelor toxice din sange. Hepatocite

Celule anormaIe

in mod normal, celulele se divid urmarind un anurnit model. Uneori, tnsa, celulele incep sa se divida neconcrolat. anorrnal, ceea ce duce la formarea unor cxcresccnre numite rumori. Prezenta acesror cdule anormale ~i a tumorilor produce diferite forme ale unei boli, numite cancer.

Celula canceroasa (galben) In timp ce esre atacara de lID Iimfocit T (verde).

Marie - Francois Bichat

Anarornoparologul francez Marie - Francois Bichar (1771.1802) a aratat ca un organ. fie di e vorba de frunza unei planre sau de rinichiul unui animal. este format din grupuri diferire de celule. EI a denumit fiecare grup tesut §i a dernonstrat ca. acelasi ~esut poate aparea 1n diferite organe. Cercerarile lui stau I. baza hisrologiei, ~tiin," care srudiaza organele ~i resuturile.

BIOLOGIE

CORPUL UMAN

FOTOSINTEZA

Diviziunea celulara

Celulele se inmultesc prin diviziune. In timpul diviziunii celulare lntai se divide nucleul ~i apoi citoplasrna, Exista doua tipuri de diviziune celulara: mitoza ~i meioza. In urma mitozei apar celule necesare pentru crestere ~i sunt inlocuite celulele moarte. In urma meiozei apar celule sexuate pentru reproducrie.

Schema unei celuJe animale

Reticulul endoplasmatic este 0 retea de membrane, asemenea unui labirinr, in care sunr fabricate

stocate subsranrele chimice.

Aparatul sorteaza §i

proreinele,

cenrr ul de eomandi nl celulei.

un spatiu rc,mporar rnic, unde se srocheazji hranf sau excretii.

GrannIele de glicogen reprezinta rezerve de

mana insolubile

Pinocitele asigura filtrarea subscanrelor iniuntruL §i 'in afara cclulei.

in api.

Schema unei celule vegerale

Pererele celulozic reprezinra invelisul extern dur, alcatuit, in special. din celuloz s. ~

Membrana plasrnarica este perrneabila selecriv sau serniperrneabila ~i are rolul de a receptions scirnulii.

Cloroplastul este 0 organita prezenta in planrele verzi ce rransforma energia solara in hrand prin forosinteza.

@

I \

~i'

Mitoza

Mitoza

In urma mirozei apar doua celule tiice, identice eu celula mama. Cromozornii celulei (rnarerialul genetic) se rnulriplica, se separa §i se deplaseaza catre polii celulei, unde formeazii eele doua nuclee noi, Ciroplasrna se scindeaza ji asrfel apat doua noi celule.

Studiul celulelor

Celulele sunt atat de mici incat, pentru a le studia, se utilizeaza microscopul. Atat microscopul optic cat ~i eel electronic au dezvaluit structura externa ~i interna a celulelor. Pentru a fl studiare, celulele trebuie pregatite cu grija, in ap fel incat deraliile sa se poata vedea cu usurinta.

Structura celulei

Majorirarea celulelor au structuri similare: un lichid ce poarra numele de ciroplasma ji un nucleu. Ciroplasma conrine organite. CeluJele vegetate, spre deosebire de cele animale, au un

perete mai rezistent ~i condroplaste.

Membrana plasmarica esre strarul subtire ji flexibil din jurul citoplasmei.

Organica celulara este orice structura aflara in ciroplasma care indepluiesce anumite functii.

Nucleolul, in centrul nucleului

Citoplasma

Vacuola esre un spatiu plin cu lichid

Meioza

Meioza are loc 1n organele apararului genital Ii presupune exisrcnta a doua diviziuni celulare, in urma ei apar parru celule sexuale, care difera de eel ula mama, deoarece nu au decar jurnatate din nurnarul total de cromozomi. Aceste celule sexuale se numesc spermarozoizi I. masculi la ~i ovule I. femci.

Subsrante chimice folosite pentru colorarea celulelor.

Colora rea celulelor

Atunci cand sunt vizualizate la microscop. celulele sunt de obicci transparente, eu purine deralii viztbile. Din accasta cauza ele sunt colorate cu substanre chimice penrru a purea identifica diferite componente cum ar fi nucleul.

GENETICA

MICROSCOP

REPRODUCTIE

VIATA MICROSCOPICA

211

CERAMICA, vez.i OLARIT ~I CERAMICA

CEZAR, IULIUS

In anii prernergarori anului 60 i.Hr., politicienii rivali concurau pentru putere. Ordinea a fost restabilita din nou atunci cand Cezar, specialistul in finante Marcus Crassus ~i comandantul de armata Pompei au alcaruit

un cornitet din trei barbati, un triumvirat, care sa guverneze Roma.In an~l 59 i.Hr.,

triumviratul i-a permis lui Cezar sa fie ales consul, unul dintre cei do! rnagistrati care detineau puterea suprema. In perioada in care a fost

consul, Cezar a intarit ~i a reformat guvernul.

Pompei eel Mare

Razboiul civil

Dupa moartea lui Crassus, in 53 i.Hr., rivalitatea dintre Cezar ~i Pompei s-a accentuat, Pompei a devenit consul unic, in 52 i.Hr., ~i, cu ajurorul senatului roman (parlamentul), l-a declarat pe Cezar inamicul poporului. In anul 49 i.Hr., Cezar a traversat Rubiconul, raul care desparrea ltalia de Galia, ~i a rnarsaluit triumfator pana in Roma. In

48 i.Hr., l-a invins pe Pompei. Pana in 45 i.Hr., Cezar nimicise orice rezistenta, devenind stapanul lumii romane.

Cezar soldat

Cezar trauerseazd Rubiconul

Dictator

In anul45 i.Hr., Cezar a fost numit dictator pe viata, A reformat societatea rornana prin promulgarea unor noi legi agrare §i prin lmbunatatirea conditiilor de viara. De asernenea, a facu~ republica ' romans mai puternica la atacurile dusrnanilor sai.

Asasinarea

in ciuda reforrnelor sale. guvernarea i-a adus lui. Cezar dusmani in Roma. La 15 martie 44 i.Hr.,!a Idele lui martie, Cezar a fosr injunghiar de senatori rivali, incluzandu-i pe Cassius ji pe Brutus. Opera sa a fost conrinuata de srraneporul sau ji fiul adoptat, Octavian, care a devenit lrnparar.

Asasinarea lui Cczar

ARMATE

FRANTA, ISTORIC

IMPERIUL ROMAN

212

Pompei

Gnacus Pompeius Magnus (106-148 i.Hr.), cunoscur sub numele de Pompei, a fost un general roman care a cucerit Palestina ~i Siria ~i a actionat pentru a tnlatura rezisrenra opusa srapanirii romane din Spania ji Sicilia. Desi a fost membru al Triumvirarului ~i s-a insurat eu flica lui Cezar, a fost inrordeauna rivalul lui Cezar.

Razboaiele galice

Intre anii 58 ~i 50 i.Hr., Cezar a purtat 0 serie de razboaie care au dus la include rea Galiei (Franp ~i Belgia) in republica

rom ana. Cezar a dat dovada de 0 rnaiestrie rnilirara deosebita in timpul razboaielor galice §i a fost nemilos cu orice trib care incerca sa opuna rezistenta cuceririi. Cezar a scris despre realizarile sale in faimoasele memorii din timpul campaniei.

Coif de legionar roman

Carapulre romane

Pharsalus

Cezar ~i.a ararat rnaiestria militara in

48 I.Hr., dud a 'invins rnult mai nurneroasa armata a lui Pompei in apropierea orasului grecesc Pharsalus. Simrul de stratcg allui Cezar ~i pozitia mai buna au !aeut posibil ca mica sa armata sa copleseasca armata lui Pornpet. Insusi Pompei a fugit in Egipt, unde ali murit.

Biltiilia de la Pharsalus

ITALIA, ISTORIC

REGATUL UNIT, ISTORIC

Incepururi

Cezar s-a nascut la Roma, in juru] anului 100 i.Hr, Membru al unei farnilii bogate, a avut 0 cariera milirara ji polirica de succes, rrecand prin diferite posruri, pentru a ajunge Ponrifex Maximus, sau malt preot, In anul

64 i.Hr, In anul 61 i.Hr., a devenit chestorul provinciei Hispania Ulterior, una dintre cele mai irnportanre funqii din republica remand.

Cleopatra

Cezar I-a urmat pe Pompei in Egipt ji a ramas in ~ara dupa rnoarrea acestuia.

S·a imprietenit ell Cleopatra §i a trait eu ea, regina Egiptului, ~i a ajurat-o sa se instaleze pc tron. Cand s·a inrors la Rorna, in 47 i.Hr., Cleopatra a venit cu el. Dupa moarrea sa, regina egipreana a avut doi gemeni cu soldarul si politicianul Marc Antoniu (cca 82-30 i.Hr.)

IULIUS CEZAR A FOST UN GENERAL stralucit §i un conducator allumii romane. Este una dintre cele mai faimoase §i mai controversate personalitati din istorie. A transformat societatea romana, extinzand stapanirea pana in Galia §i inabusind multe revolte. A fost un bun administrator, reformand calendarul roman §i dreptul roman §i mentinand 0 guvernare puternica a republicii. Cezar a fost, de asemenea, un mare orator §i scriitor. Cu toate acestea, era lipsit de scrupule in privinta propriilor interese facandu-§i multi dusrnani de-a lungul carierei sale.

Triumviratul

IULIUS CEZAR

Cca. 100 i.Hr. Nascur la Roma.

80 i.Hr. ~i-a sarisfacut serviciul rnilirar in Turcia.

60 i.Hr. Forrneaza Triumvirarul impreuna cu Crassus 1i Pompei.

59 i.Hr. Este ales consul.

58-SO LHr. Cuceresre Galia.

SO i.Hr. Senatul roman it declara dusrnan al poporului.

49 l.Hr, lncepe razboiul civil lmporriva lui Pompei.

48 i.Hr, II infrange pe Pompei ji 11 urmarcsre in Egipt.

44 LHr. Esre asasinat in senatul din Roma de senarorii rivali.

CIAO, vezi AFRICA CENTRALA. CHARLES AL V-LEA, vezi IMPERIUL ROMAN SFANT

CHAVfN

DIN SECOLUL X ~i pana in primele secole inainte de Hristos, in Peru a intlorit 0 cultura impresionanta. Astazi este cunoscuta drept Chavln, dupa orasul Chavin de Huantar, din partea centrala a statului Peru. Populatia acestei culturi a ridicat temple de mari dimensiuni, a creat materiale textile deosebite ~i a dat nastere unei arte religioase cu totul deosebite. De asemenea, Chavin a fost primul popor care a unificat regiunea peruana de coasta cu regiunile inalte ale Muntilor Anzi. Astfel, ei au pregatit calea pentru alte civilizarii peruane importante, cum au fost incasii,

Arta

Arta Chavin era extraordinar de cornplexa. Artistii Chavin realizau basoreliefuri in piarra, statuete din metale prerioase ~i frumoase tesaturi, unele dintre acestea supravietuind pana in zilele noastre, Sursele de inspiratie preferate erau zeii ~i zeitele, preotii, pasarile ~i animalele care Ii insoteau. Multe lucrari de arta, cum sunt textilele ~i ~tatuetele de aur, erau mici ~i user de transportat. Acestea au fost comercializate in toad America de Sud, ~i culturile de mai tarziu le-au copiat stilul,

V:lS reprezenrand Lin jaguar

Metaforele in sculptura Sculptorilor Chavin Ie place a sa foloseasca metafore, un fel de calambururi vizuale, pentru a reprezenta piirti ale corpului. In loc sa ciopleasca chipul unei persoane in mod realist. ei reprezentau crasarurile folosind clemente [epetace, cum ar fi ochii sau serpii.

Mulre sculpturi Chavin, ca de exernplu aceasta sculprura a unui zeu, scarnesc interesul, insa sunt greu de tnteles,

Ceramiea Popoarele Anzilor, cum esre ji civilizatia Chavin, realizau obiecte de ceram ica bogat ornate, ell toarte inalte ~i curbate. In acesr exernplu, din Chavtn de Huanrar, apare fap unui zen-jaguar cu un cercelpodoaba In nas ~i cu cercei rnari ntarnand In urechi,

Vas ornamentat

Acest bol, de forma unui animal, este un alr exernplu al rnaiesrriei artistice a olarilor Chavin, Probabil era folosit in ceremonii religioase sau impodobea masa unui rnernbru bogat al nobilirnii Chavin.

II Chirnu II Huari

iI Tiahuanaco

I!!! Chimu ~i Huari

.

Tiahuana 0 "

f--./

Civilizarii

Alte culturi. cum sunt Chimu, s-au dezvoltat in regiunea Anzilor dupa ee cultura Chavin a intrat in declin,

Chavin de Huantar

Principalul oras al civilizatiei Chavin a fost construit intr-un important nod natural al traficului comercial. Orasul era a~ezat langa raul Mosna, in apropierea a doua trecatori. Prin urmare, orasul era bine plasat pentru negorul cu produse alimentare, cum ar fi ardeiul iute ~i sarea, care ajungeau in ora~ prin trecatori montane.

Castillo

Locuitorii orasului Chavln de Huantar au construit temple in centrul orasului. Faimosul Templu Vechi sau Castillo era 0 structura de piatra eu numeroase pasaje subterane elaborate. Uncle dinrre aeestea raceau probabil parte din sistemul de drenare care avea ca scop scurgerea apei de sub rernplu. Camerele anexe puteau H folosite drept spatii de depozitare pentru of ran de ~i pentru obiecte de cult.

Religia

Poporul Chavin venera mai multi zei, printre care §i 0 creatura nurnita El Lanzon, sau .zeul zarnbaret" Staruia sa era plasara inrr-o camera central a a templului de la Chavin de Huantar, Deasupra statuii se gasea 0 gaura. o persoana ascunsa putea vorbi din aceasta adancitura, dand impresia ca vorbeste insusi zeul.

Poartd un scut cu semnul crucii in mana stanga.

Acesta era probabil principalul zeu al Vechiului Ternplu. Sratuia sa a fost gasita intr-una dinrre camerele centrale ale didirii. Era 0 figuri umaria ell dinti de fdina, sugerand ca era jumatare 0111, jumarate jaguar, ca multe dill vechile zeitati ale Arnericii Cenrrale si de Sud.

Dupa civilizatia Chavin

Mai 11111lte civilizatii au dominat Anzii dupa declinul culrurii Chavin. Tiahuanaco, alta culrura a regiunilor inalre, ~i vecinii lor, Huari, au ajuns la perioada de maxima dezvoltare inrre anii 500 ~i 900, d_Hr_ Pe coasta, Chimu erau poporul

dominant, din sec. X ~i pana in sec. xv, pana au fost cuceriti de catre incasi,

Zeul eu toiag

Alta zeirate importanta a culrurii Chavin este cunoscura drept zeul Cll toiag. Acest personaj apare in basoreliefuri purclnd un roiag lung. Adesea era infa\ijat intre holde de manioc, bostani ji ardei, ji se crede ca. era zeul protector al acesror culturi importance.

Poarta Soarelui

-

OLARIT S! CERAMICA

ZEI ~I ZEITE

Vas aparjtndnd culturii Tiahuanaco

Tiahuanaco

Aces! imperiu al zonelor inalte era un stat purernic, cenrralizat, ell centrul inrr-un oras din d.mpia inalta, la 4.000 m deasupra nivelului marii. Monumenrele sale inc1ud Poarta Soarelui, sculpraca dintr-un singur bloc de piatra,

lntrare tipicd, in unghiuri drepte

AMERICA DE SUD, ISTORIC

213

CHILE, vezi ARGENTINA, CHILE ~l URUGUAY

CHIMIA

Cand cristalele portocalii de bicromat de amoniu sunt lncalzite

de 0 flacara, are loc 0 reactie chirnica. Se degaja caldura, lumina ~i gaze ~i rarnane in urrna 0 movila de cenusa gri-verzuie. Cenusa nu numai d arata diferit fa~a de cristale, dar are ~i 0 structura chimica diferita - s-a schimbat intr-o substanta numita oxid de crom.

Gramadade cristale este aprinsd de jlacara.

Antoine §i Marie Lavoisier

Chimisrul francez Anroine Lavoisier (1743-1794) a ararat d arderea esre 0 reactie chimica, ca. aerul este un amesrec de gaze Ii d apa esre formara din hidrogen Ii oxigen. Soria sa, Marie (1758- 1836), a tradus Ii a ilustrat multe dintre lucrarile sale ltiin,ifice.

Viteza reactiilor

,

Reactiile pot fl grabite prin inrensificarea conracrelor dintre parricule. Acest lucru se poate realiza prin marirea suprafetei de reactie a unui reactant. Acidul sulfuric reactioneaza mai rapid cu praful de creta decar cu bucatile de creta, deoarece praful are 0 suprafara de contact mai mare.

Viteza mai mare a reactiei face

Se obserud 0 usoard efirvescenfd cand se degaja dioxidul de carbon

sa se reverse afora din pabarul de laborator.

Acid sulfuric diluat pe prafde creta

Acid sulfuric diluat pe bucdti de creta

+ ->

Ecuatiile chimice

Chimistii scriu ecuatii pentru a descrie ceea ce se incampla in timpul reactiilor. Ecuatia de mai sus arata cum hidrogenul (H2) Ii oxigenul (02) rcacrioneaza in proporria de 2 la I, pentru a alcatui apa (H20).

Catalizatorii

Cornpusii nurniri catalizatori sporesc vireza unei reacrii chimice ajurand substanrele sa reactioneze. Catalizarorii raman neschimbati dupa rcactie. Mulrc rnasini sunt echipare cu un caralizaror care lndepacreaza gazele poluanre din gazele de elapament. Catalizatorul forteaza gazele sa intre 1n contact unele cu altele, producsnd gaze mai putin daunatoare care ies pe ~eava de Cjapament.

. \

.; .

Reactiile chimice

,

In timpul unei reactii chimice, substaruele numite reactanti se desfac ~i formeaza noi substanre, numite produsi. Se folosesre energie pemru a rupe legarurile dintre atomii reactantilor, Pe masura ce atomii Iormeaza din nou legaturi, in diferire cornbinatii, pentru realizarea produsilor se formeaza noi legaruri ~i se degaja energie.

Reacriile reversibile

Mulre reactii chimice schimba permanent reactantii, LnSa reactiile reversibile poe avea loc 1n ambele sensuri, De exemplu, cand dioxtdul de azot este incdlzir, se desparte In monoxid de azot ~i oxigen. Prin racirea accstui arnestec, cele doua gaze reacrioneaza pentIu a forma din nou bioxidul de azot.

.,:.·Reaqiile exotermice ··:1ntr-o reactie exotermica .• precum arderea, este degajara 'mai rnulta energie decal se

. Iolosesre din rnediu.

Oxidarea ~i reducerea

Atunci cand fierul ruginesre, are 0 loc 0 reactie intre acesta Ii oxigenul din aero Fierul reactioneaza eu oxigenul si se forrneaza un compus maro-portocaliu, numit oxid de fier. o reactie in care 0 subsranra ci§tiga oxigen se nwne~te oxidare. Arunci cdnd oxidarea are loc, se produce simultan ~i 0 alta reactie numita reducere, prin care 0 subsranta pierde oxigen. Cand fierul oxideaza, aerul esre redus, deoarece pierde oxigenul1n favoarea fierului.

Bioxidul de azos sub forma de gaz este

.........

Simb;[ reaqiei reuersibile

Reactiile endorermice Majoricarea reacriilor care au loc 1n tirnpul gatirului sum endorerrnice, ceea ce inseamnfi

ca. se utilizeaza mai rnulta energie decar se degajii.

Monoxidul de azot Ji oxigenu! sum ambele gaze incolore.

Monoxid de azot !i oxigen

Bioxid de azot

Industria chimica

Industria chimidi esre una dintre ccle mai mari ~i mai imporranre alelumii. Materiile brute, precum aerul, petrolul, apa. carbunele, rninereurile metal ice, calcarulsi plantele sunt transforrnate in prod use utile prin rcactii chimice. Printre aceste prod use se gasesc alimentele, lmbracaminrea, medicarnentele, pesticidele Ii femlizarorii, vopselele Ii pigmenrii, sapununle Ii derergenrit, marerialele plasrice Ii sricla.

214

: '< CHlMlA INSEAMNA MAl MULT decat c~ ( \ experimente care rava~esc totu] in

"\.. laboratoare. Doctorii 0 folosesc pentru a -:, ~~ l., lupta impotriva bolilor, bucatarii

re~~I:~~:IE~r:::~~!;~~~~~~e: !i;,:~ji~;Z.,;{~\,i;:> ,

~~ff~~~;i~t~~!~f~~;~r~~~~tt~ . ,'"J~I't::j~:;'~?;~- ,

;::;:~::~~i;~::i;~ R='"",'""~~:'.~''' •

viote~td ineat un . -f ... II-.~ , •

nor de cenuft'i se . ~ -J;..:".

ridicd in aero

---~

CHIMIA

1 Un recipient cu lapte integral esre lasar aproximariv 0 zi. Apoi, laptele prins esre incalzit.

Acid acetic

2Laptelu i cald i se adaugii acid

acetic. Asdel, se

fonueaza in

I ichid un material alb. elastic, numit

cazeina.

Compusii alifatici

Compugii organici care conrin un [ant de aromi de carbon cu legiituri simple, duble sau triple se numesc alifatici. Eranul se inralnesre in gazul natural, iar etena este folosira La producerea plasticului,

Ulei lichid

Grasimile ~i uleiurile

Uleiul vegetallichid este 0 griisime nesaturata - tip de grasime in care unii dintre aromii de carbon sunt lega\i prin Iegaruri duble. Cand ulciul reacuoneaza cu hidrogenul, legaturile duble se rup ji atomii de carbon rnai fae 0 legatura eu inca un atom de hidrogen, formand 0

griisime solid .. precum margarina, Grasirnlle solide contin doar legiituri simple inrrc atomii lor de carbon. Spunem ca aceste grasimi sunt sarurate deoarece nu pot face Iegarun cu mai multi atomi de

Griisime solida hidrogen.

Alfred Nobel

Chirnistul suedez Alfred Nobel (1833- 1896) a inventat dinamita In 1867 ji gelignita, in 1875, care I-au ficm foarte bogat. La moartea sa, a lisat vasta sa avere drept fond pentru 0 serie de prernii anuale - premiile Nobel - pentru realizari in ~tiin~a, arta ~i rnedicina.

ACIZI ~I BAZE

AMESTECURI ~I COMPU~I

215

..

Chimia organidi

Studiul cornpusilor pe baza de carbon se numeste chimie organici, deoarece toate fiintele vii depind de acestia pentru supravietuire. Astazi, chimistii pot crea ~i compusi ai carbonului sintetici. Cornpusii naturali ~i cei sintetici ai carbonului se intalnesc inrr-o gama variata de materiale precum alimentele, cornbustibilul, vopseaua, textilele ~i plasticuL Accst experiment arata cum se poate obtine vopsea din caseina - un compus organic derivat din lapre.

SeJormeazd cazeina in laptele prins.

4 Cazeina p~ate n amesrecata

~i cu alre

mareriale

pentru a alcarui

3 Cazein~ es:e separata prill strecurarea lichidului. Esre fdmantara 'in

apa dldu,a Ii apoi este uscara,

-- usucd, cazeina se tntdreste.

Compusii arornatici Cornpusii organici ClI mirosuri puterruce nurniri arornatici contin un inel de 6 atomi de carbon. Benzenul, eel mai

simplu campus aromatic, este un lichid ineolar obtinut din carbune,

gaz natural ji petrol. Compusii aromatici

sun folosiri la crearea unor vopsele viu colorate, numite aniline.

Atomi de

hidrogen (alb)

Materialcle plastice, precurn polietilena fi PVC-ul, sunt nlc.ituite din polimeri;

Polirnerii

Polimerii sunt molecule gigantice, alcaruite din [anruri spiralate de mii de molecule mid, organiee, numite

monomeri. Grasirnile, amidonul ~i proreinele sunt polimeri narurali. Plasticul ji fibrele arrificiale sunr alcatuite din polirneri sintecici. Polietilena conrine palimeri alcaru iti din multi monomeri de crena Icgati.

Electrochimia

Baterie simpla

Pe mesurd ce zincui se dizolvd in acid, atomii de zinc pierd electroni Ji deuin ioni.

Srudiul relariei dintre electricitate §i substantele chimice se nurnqte electrochimie. Multi cornpusi contin particule cu sarcina electrica, numite ioni, care se forrneaza atunci cand atomii pierd sau ca§tiga electroni. Bateriile folosesc reactii chirnice pentru a genera curent electric,

Anii 1770 Antoine Lavoisier 1808 Omul de jtiin,aJohn cerceteaza cornpusi precum Dalton afirrna ca. fiecare

aerul ~i apa. element are tipul sau unic de

Electronii tree cdtre pldcuta

de cupr=u~. -.:::;;.;c111iiJ

Electroliza

Procesul desfacerii unui compus la crccerea prin d a curentului electric este cunoscur sub numele de electroliza, Doua bare de carbon sau de metal. numite electrozi sunt cufundate In compus ji conectare la 0 barerie, Pe masura ee curentul trece prin com pus, ionii pozitivi sunt arrasi de electrodul negativ (catodul), iar ionii negativi sunt atrasi de elecuodul pozitiv (anadul), durand la desfacerea compusului.

Clorul, sub flm.d de gaz, se colecteazd la capdtul superior al tubului.

Sedimentele de [upruse Jormeazdpe .la--- mdsurd ce ionii de cupruse deplaseazd cdtre catod.

Ionii de clor se deplaseazd cdtre anod fi Jormeaza clor gdZ-

Geochimisri examinand roci

Biochimia

Studiul chimiei organismelor vii ~i al proceselor chimice care au loc in interiorul lor, precwn respiratia, se numCjte biachimie. Descoperirile biochirnistilor se folosesc in industrie. medicina ~i in agricultura.

Geochimia

Compozitia Pamantului ji structura chimica a pierrelor sunt studiate de geochimie. Descoperirile geachimijtilor dezvaluie lucruri despre istoria Parnanrului ji ajuta la descoperirea minereurilor, rnineralelor §i altor resurse.

atom.

Anii 1830 Chimistii gennani se conccntrcaza asupra srudiului carbonului ji cornpusilor siii.

Echipamenrul lui Davy

Istoric

ATOMI SI MOLECuLE

ELECTRICITATE

2 i.Hr. Alchimisrii egipteni incearca sa schimbe metalele grele, precum plumbul, in aur,

1807 Englczul Hwnphry Davy foloseste electroliza pentru a descoperi sodiu!.

1661 Robert Boyle, un om de ~rimlii irlandez, ~i da seama di reactiile chirnice pot f explicate prin existenra unor mici parricule.

Cercctarca respiratiei

1909 Arnerieanul Leo Baekeland crecaza primul material plastic complet sinteric - bachelita.

1939 Linus Pauling, un chimisr american

explica natura legarurilor chirn ice din tre arorni si molecule.

Aparat de radio din bachelira

ELEMENTE

MATERIAL PLASTIC ~I CAUCIUC

VOPSELE uLJluRI

MEDICINA

STICLA

CHINA ~I TAIWAN

CEA DE-A TRElA TARA CA MARIME DIN LUME, dupa Rusia ~i Canada, China acopera 0 zona vasta din Asia de Est. Ea are, de deparre, cea mai numeroasa populatie din lume, care reprezinta aproximativ 36% din populatia Asiei. China are 0 zona lunga de coasta la Pacific catre sud-est si, de asemenea, frontiere cu 14 tari de pe continent. Asociate cu China sunt Taiwan, 0 insula independenta, ~i cele doua foste colonii europene, Hong Kong ~i Macao. China este condusa de un guvern comunist, care lucreaza la asigurarea prosperitatii economice a tarii din anii '90.

Relief

Intinsa zona de uscat a Chinei euprinde dealuri accidentate, regiuni subaretiee, deserturi §i carnpii tropieale §i este udara de rnulte rauri, Muntii inalti, in principal in nord §i vest, domina 0 treime din teritoriul Chinei.

Huang He

Doua fluvii mari curg in estul Chinci, Chang Jiang ji Huang He. Cu lungimea de 5.464 km, Huang He este cunOSCU[ in engJeza drept Fluviul Galben, sau .Suferinla Chinei", dupa pamanrul galben lasar in urrna revdrsarilor sale

B

C

D

A

216

Dealurile Guilin

Centrul agricol al Chinei se afli in sudul ji cenrrul lirii. Fluviul Li este folosit pentru a iriga pamantu], care poate fi inrens cultivar, La Guilin, fluviul sustine pescarii ji familiile lor, care iji duc existenra exploacand apele sale bogare, Dealurile abrupre Cullin se inal\a in spacele fluviului.

E

F

Marele Zid

Cu mai mult de 2.200 de ani in urrna, aproximariv 300.000 de sclavi au consrruir Marele Zid Chinezesc pentru a nu Iasa sa intre invadarorii din nord. jntinzandu~se din Asia Cenrrala pana la Marea Galbena, lungimea totala a zidului esre de 6.400 km ~i reprezinta cea mai lunga structura din lume racura de oameni.

Soldati parcurgand Marele Zid

Clima

China are doua ripuri de dimar prlncipale, Mai muir de jurnatate din ~ara. este arida

623mm

sau semiarida, iar in

nord ~i vest, in deserruri ~i mW1~ exista variatii extreme ale ternperaturii. Iernile sunt foarte reci, iar verite sunr calde ~i uscare. Musonui de varii aduce ploi din Pacific in zonele care sunt rnai aproape de mare, in special in sud ji est, care sunr ploioase, calde ~i deseori umede,

7

4
Mare
Ja po n ei
5
U
6 8

J

K

9

L

CHINA ~I TAIWAN

China

Condusa de Partidul Comunisr din 1949, China este impartita in 22 de provincii, cinci regiuni autonome ~i trei municipii speciale. Desi tehnic

sum conduse de la Beijing, rnulre dintre de devin din ce in ce mai independeme. Aproape 93% din populatia Chinei sum chinezi han, §i aproape 60% nu au nici 0 religie, deoarece comunismul descurajeaza cultele religioase. Desi nu exista rnult teren fertil, agricultura este deseori intensiva §i utilizeaza doua rreimi din forta de munca, Jocurile Olimpice se vor tine la Beijing in 2008.

~colari din Beijing

Populatia

Aproximativ 80% dintre chinezi locuiesc inrr-o suprafata ruai mica decat jumatate din suprafata rerestra a tarii. rnajoritatea in sate mid. Totusi, mai mult de 30 dincre oraseie Chinei au peste un milicn de locuitori. Popularia Chinei cre~te ell 15 milioane pe an, asrfel ca guvernul a eerut familiilor sa aiba un singur copil, ji Ii amendeaza pe cei care au mai multi, Cunoscuti drept nMici imparati', baierii singuri la parinri sunt adesea rasfapri.

137/ lan'

Construit 1,5%

Agricol 36%

Apd2%

Teren arid 6,5%

Pdduri 9%

Urilizarea pamantului Majoritarea terenurilor agricole ale Chinei sunt in esrul ~i sudul tarii. 0 mare parte din regiunea desertica §i din cea montana nu esre locuibila, China are mari zacaminre In bazinele Shaanxi 1i Sichuan, Ii este eel mai mare producaror de carbune din lume.

Urban 32%

Rural 68%

Beijing

Timp de peste 2.000 de aui, Beijing a fost oras-capirala, fie a Chinei intrcgi, fie a unei paq:i a d. Construit simetric in inceriorul a rrei dreprunghluri, este tu1 or~ aglomerat de cladiri isrorice, temple Ii parcuri frumoase. Orasul Inrerzis esre situat In inima sa, aid aflanduse Palatul Imperial, locuinta irnpararilor din secolul al XV-lea. Tot din aceeasi perioada dareaza ji Templul Paradjsului. proicctar In srilul pagodelor chinezesri.

Fabrica de biciclere Xi'an, Shaanxi

Industria

China are indusrrie grea bine dezvolrara, precufll cea a fierului Ii a otelului, Din anii '70, cresterea-econornica s-a concentrat in Zonele Economice Speciale din estul Chinei, unde SOOt incurajare comerrul si intreprinderile mixte ehineze §i straine.

Shanghai

Un ccnrru de top al comerrulut ~i industriei §i port aglomerat, Shanghai este eel mai mare oral al Chinei Ii rcsedinra a apmxirnativ 16.000.000 de persoane. Orasul are pagode rradirionale ji zgarie-nori stralucirori de-a lungul riului Chang Jiang.

Calugar tibetan turndnd bere Changla ftstivaluL hosar.

AnulNou

Cel mai important festival din China esre siirbatorirea Anului Nou, care incept in ianuarie sau jebruarie, la cea de-a doua luna noua din lama. Oamenii sarbaroresc eu procesiunt plme de culoare ji dansuri de dragon §i inchid reate magazineLe ~i birourile, Fiecare an esre numit dupa un animal.

Timpliber

Locuitorii oraselor, care nu au gridini, sunt incurajati sa faca sport 10 parcurile bine intrcrinutc. La sfaqit de saptamana ~i in serile de vara. vecinii de intalnesc pentru a se delecta eu joeuri de masa, precum mahjong.

Culrivarea orezului

Mulce femei lucreaza in lanuri de orez inundabile din sudul Chinei. Orezul esre cultura principal", iar intr-un an bun se POt recolra doua prodncni, precwn ji una de legume. Atunci cand culturile sunt gam pentru a fi recoltate, se Ingalbenesc. Femeile taie ji leaga rulpinele In snopi pemru treierat, care separa bobul ~i coaja sa protectoare de tulpina,

DATE ESENTIALE CHINA

CAPITALA Beijing

SUPRAFATA 9.596.960 krn-

POPULAT'E 1.290.000.000

LIMBA PRINCIPALA Chineza mandarina RELIGIILE DOMINANTE Credinte traditionale, budism

MONEDA Renminbi (cunoseut ca ~i yuan)

SPERANTA DE VIATA 71 de ani

OAMENI PER DOCTOR 588

GUVERN unipartit

ALFABETIZAREA 84%

Mancarea

Mancarea chinezeasca variaza mulr de la 0 regiune la alta. Orezul cste baza tuturor mancarurilor in sud, acolo unde cresre, in tirnp ce in nord, pastele din grau sum mancarea principala. Atilt pastele, cat ji orezul sunt de obicei scrvite eu legume prajite §i carne. Mancarea cantoneza are reputatia de a f1 cea mai exotica din China, folosind earn uri rare, preeum cele de

larpe ji de jeseoasa. Pesrele ji rap

sunt de asemenea consurnare des.

Chinezii mananca ell beti~oare tinute lntr-o mana.

Tibet

Rcgiunca munroasa a Tiberului a devenit parte a Chinci in 1965. Majoritatea ribetanilor sunt budisti

devotari, dar sub guvernarea chineza liberratile lor religioase li civile

le-au fost luate. Oponentii guvernului au fost exilati, Ii cativa chinezi han au fost reinstalari ln acea zona, ceca ee a provoeat tensiuni. Calugarii inca pracrica crcdinta lor Ii desfasoara eeremonii, precum eea In care of era bere lui Buddha Intr-un bosar; adica ritualul AnuluiNou.

217

CHINA ~I TAIWAN

Macao

Hong Kong

Hong Kong este 0 regiune administrariva speciala din sud-estul Chinei, compusa din 236 de insule ~i 0 zona continentala. Are un port aglomerat ~i este un centru financiar de prima irnportanta. Peste pse rnilioane de oameni locuiesc aici. Fosta colonie briranica, Hong Kong a fost redat Chinei in 1997. A trecut prin dificultati economice dupa tranzitie, dar acum l§i revine.

o peninsula mica in sud-estul Chinei, Macao a devenit colonie portugheza cu aproape 450 de ani in urrna ~i a fost inapoiata Chinei in 1999. Situata Ia aproximativ 64 km la vest de Hong Kong, Macao este 0 destinatie turistica renumira, cu paduri inmiresmate ~i 0 coasta cu plaja la Marea Chinei de Sud.

Turism

Macao are 0 puternica indusrrie a turismului darorita punctelor sale isrorice de atractie precum ruinele Bisericii Sf

Paul. construita de catre portughezi in 1602. Cea rnai mare atractie din Macao sunt rotusi cazinourile, care aduc aproape 0 treirne din venirurile totale. Economia este in declin de la rerurnarea catre China.

Joeuri de noroe

Jocurile de noroe sunt 0 activitate populara in Hong Kong. A juea mahjong, un joe traditional, eli prietenii §i familia esre un mod de socializare. Cursele de cai reprezinrs 0 industrie putcmica, multi oarneni Hicand pariuri online.

Ambareatiunile loeuite

Cateva familii de pescari din Hong Kong locuiesc in arnbarcatiuni pe care le folosesc drept locuinta, denumire sampane, care sunt acostare in porturi. Pescarii infrunra acum 0 concurcnta crescanda din partea traulerelor mai eficienre, care pot pescui la adancimi mari,

Taiwan

• Deseori denumit "Micul Dragon", Taiwanul are una dintre economiile

cu dezvoltare rapida din Asia. Torusi, nu este recunoscuta de catre Natiunile Unite ~i este centrul unei dezbateri asupra dreyturilor de conducere. China cere ca Taiwanu sa fie 0 provincie a Beijingului, desi taiwanezii au guvernat aici de cand cornunistii a~ casrigac controIul asupra Chinei, in 1949. In ciuda acestei tensiuni, Taiwanul a stabilit piete comerciale globale, iar popularia sa se bucura de standarde inalce de viata,

Populatia

Aproximativ 84% dincre taiwanezi sunt chinezi han, care s-au rnutar in Taiwan cand cornunistii au preluar purerea, In 1949. Ei locuiese in grupuri familiale extinse, urrnand obiceiurile rraditionale. Ba~tina~ii Taiwanului de origine indoneziana formeaza acum doar 2% din popularie, Ami, din muntii de est, sum eel mai mare grup. Olari ~i agricultori priceputi, gospodariile sunt conduse de sotiile lor.

DATE ESENTIALE TAIWAN

ORA~UL CAPITALA Taipei

SUPRAFATA 35.980 kmz

POPULATIE 22.200.000

LIMBA PRINCIPAL;'_ chineza mandarina

REUGIILE DOMINANTE budismul, credinrele rradirionale

MONEDA Dolarul taiwanez

SPERANTA DE VIATA 77 de ani

OAMENI l'ER DOCTOR 894

GUVERN Democrarie plurirara

ALFABETlZARE 94%

Opera

Opera traditionala chineza a fosr adusa In insula de carre colonistii din China. Operele pornese de la povesti traditionale. Decorurile scenelor sunt primitive, dar costumele sunt elaborate, facure din rnatasuri viu colorate, cu broderie delicata. Maehiajul este folosir penrru a evidentia ernoriile.

Lacul pitoresc Scare-luna din Taiwan. cunoscut eaJih-yueh Tan, este lneonjurat de Muntii Ccnrrali. Cele doua par,i ale lacului, Laeul Soare §i Lacul Luna, furnizeaza energie unei centrale hidroelectricc, care produce 4% din energia {arii. Zona linistici, lmpadurita, este cunoscuta pentru cladirile sale ornarnenrare, incluzand Templul budist Wen Wu.

Taipei

Capitala tehnologiei inalre din nordul insulei, Taipei esce orasul cu cea mai rapid. dezvoltare din Asia, extinzandu-se de patru ori fa\' de dirnensiunea lui originala. Multi dintre eele trei milioane de locuirori se due [a Iucru pe rnoroscurere, care

polueaza rnediul ~i produc ambuteiaje,

Industria

Purinele resurse naturale ale Taiwanului l-au obligar sa dezvolre 0 indusrrie prospera, puternic specializara. Sprijinira de 0 for\ii de

munca educata ~i ambitioasa, ~ara export a. echiparnenre electronice, precnm calcularoare ~i relevizoare, utilaje, textile. echipament

sporttv, jucarii ~i ceasuri. Profirurile sunt invesrite sau folosite pent[u a cumpara petrol pentru energie. AgricuLrura §i pescuirul asigura necesarul intern penrru hrana .

Peseuitul

Pesearii din Taiwan adue pe uscat 1.171.000 tone de pe~re in fiecare an din bogarele ape pentru pescuir care inconjoara insula. Ca~iva pescari raiwanezi au fosr acuzati de braconaj in apele Oceanului Atlantic. 0 mare parte a capturii esre Iivrara.pe imensa pia,. japoneza, Helesteiele en apa dulce sunt folosire penrru erOlrerea crapilor.

..

FESTIVALURl

BUDISM

ASIA, ISTORIC

CHINA, ISTORIC

GRADINI

OPERA PESCUITUL PORTYRl ~I CAl NAVIGABILE

SAH SIALTE JOCURt'DE MASA

COMERT sr INDUSTRIE

218

CHINA, ISTORIC

CHINA ESTE CEA MAl VECHE civilizatie permanenta a lumii. Timp de peste 2000 de ani, din 221 i.Hr., pana in 1911 d.Hr., s-a transformat intr-un imperiu unitar, sub un sir de conducatori puternici. In timpul acestei perioade, granitele s-au sehimbat, capitalele s-au mutat ~i tara a fost invadata de triburi cumplite, inclusiv mongolii. Cu toate acestea, de-a lungul istoriei sale, China s-a situat in elita in domeniul artei ~i tehnologiei, cu inventii care includ hartia, portelanul ~i praful de pusca. In pofida supratetei mari, China a fost mentinuta unita datorita unui sistem de guvernare unie ~i unui puternic sentiment al identitatii nationale.

, ,

Qin Shi Huangdi

Cand Zheng (258-210 i.Hr.), conducarorul vtctorioasei armate Qin, a preluat controlul asupra Chinei, in 221LHr., s-a autoproclamat Primul Suveran, Imparat Qin sau Qin Shi Huangdi. Primul tmparar era aspru cu supusii sai, iar dinastia sa a fost rasrurnata de 0 revolra a taranilor, in anul207 i.Hr. Numele de China ~ine de la Qin.

Dinastia Han

In anul207 i.Hr., 0 noua dinastie a preluat puterea. Imparatii Han, care au condus pana in anul 220 d.Hr., au organizat un serviciu de administratie publica pentru a guverna tara, Functionarii studiau invatarurile filosofului Confucius (551-479 LHr.) ~i erau selectati in urma unei proceduri de examinare riguroase. Structura administratiei a ramas in mare neschirnbata, timp de 2000 de ani. Dinastia Han a insernnat 0 perioada de pace ~i

prosperi tate.

Caracterele se citesc vertical

China antica Prima dinastie chineza cunoscura, dinastia Shang, a guvernat intre 1500}i 10271. Hr. Despre conducatorii Shangse credea d sunt semizei, Rind Fiii Cerului. Era de daroria lor sa sc menrina bune relatii inrre taramul muritorilor §i eel al zeilor,

Capac de toiagdin bronzShang

Picionre puternice

Inventiile

,

De-a lungul istoriei Chinei, impararii au incurajat dezvoltarea ~tiin~ei §i tehnlcii, Harria ~i tiparul, praf~~~~!!!('\ de pusca, hamurile pentru animale, busola magnerica, canna ~i roaba au fost inventate toate in China.

Arma cu focuri multiple care eliberea'zd 0 ploaie de gloanfe

Praful de pu§d

Oamenii de ~tiin~a chinezi au inventar praful de PU}cO In sec. IX 1i si-an adaptat cehnologia pentru a produce artificii 1i arme. Rachetele chinezesri timpurii, alirnentate cu praf de pusca, se foloseau inca din sec. XIII. Chinezii au mai inventat pu§ca~ bombele }i min de.

Chinezii au perfecrar procedeul de producere a jurul anului 105 d. Hr., folosind deseurile pasta de matase, Mai rarziu, s-a folosit canepa, scoarta de copac sau de barnbus, A urmar inventarea tiparului, iar primele bancnote de harrie au circulat In China in secolul IX. Pina atunci, chinezii ripareau carti folosind matrirc de lemn sculptat,

Unificarea

Pana in anul400 i.Hr., sisternul central de guvernare se destrarnase ~i numeroasele mid regate se luptau intre de. In anul2211.Hr., s-a remarcat statul Qin, care a unit toate regatele rivale sub stiipanirea primului imparat, In aceeasi perioada, s-a construit Marele Zid Chinezesc, folosind munca sclavilor,

Armata de teracota Morrnanrul primulur irnparat era aparar de mii de razboinici de reracora, in marime naturala, cu cai §i care de lupra, misiunea lor Bind aparare« lmpararului in viata de apoi. Armata de

a fosr gasita in

de oarneni care sapau un put. Morrnantul se gasejte in apropierea

Xian al zilelor

adinioard., soldatil purtau arme reale, din branz, insa acestea au JOst fi,rate de jef#itorii de morminte.

Prirnul imperiu

Protejat de Marele Zid, imperiul Qin se intindea peste ceea ce asrazi este China de nord §i de rasarit, Zidul a fost ridicat pentru a apara tara de triburile ostile din Asia Cenrrala,

Litera cbinezeasc.i sau simbo]

Cele trei perfectiuni

Chinezii nurneau caligrafia, poezia ~i picrura "cele trei perfecriuni" i'ncepand cu dinastia Song (960- 1279), combinarea acesror trei discipline tnrr-o singura forma de ani era considerata drepr cea mal inalca forma de expresie artistica, iar a fi instruit in acesre domenii echivala cu irnplinirea educariei unei persoane. Caligrafii petreceau multe luni desenand doar unul sau doua caractere.

care se traduce prin ,jericire ji noroc"

219

CHINA. ISTORIC

/igla a decor at probabil acoperisul unei case

Dinastia Ming

in anul1368. Hong Wn. un ~aran care a condus rcvoltelc irnpotriva conducatorilor mongoli ai Chinei, a reusit sa-i alunge pe mongoli §i sa creeze o nona dinastie, dinastia Ming. EI a construit 0

noua capirala la Beijing §i a stabilit pacea. prosperitatea ~i 0 guvernare buna. Pentru a face societatea mai echitabila, el a abolir sclavagismul, a confiscat propriecarile mario a dar

pamant saracilor ~i a impozitat bogatii. ..,.

Amiralul Zheng

Ca parte a politicii de restaurare a prestigiului chinez, irnparatii Ming l-au trimis pe amiralul Zheng Hi (1371- 1433) pentru a vizita condudirorii srraini, Zheng a faCilt ppte calitorii in Asia de Sud-Est ~i Oceanul Indian. naviglnd pana in Asia de Est. El a fost insotit de 0 flota com pus. din 317 jonci ocean ice.

Legarea picioarelor

Chinezii credeau ca. picioarele mici erau 0 parte vitala a frumusetii femeii. Tinerele fete din farniliile bogate aveau picioarele legate strans penrru ca acesrea sa nu creasca. Acest procedeu era foarte dureros. Femeile adulte erau, de asemcnca, obligate sa poarte [neall.minte cu talpa groasa, In 1902. Imparatul a emis un ordin care interzicea legarea picioarelor dar, ell roate acestea, practica a mai continuat mulri ani.

Pantofii cu talpa groasa foeeau eafimeia care li purta 5a mearga pap mid.

Rascoala Boxerilor

In 1900. un grup secret denumit Societatea Pumnilor Dreptatii ji Armoniei (Boxeri) a protestat fafi de implicarea european a in China. Rascoala a fost rcpede inabujit' atunci cand 0 for,a internationala a

cucerit Beijingul, dar a slabit guvernul Chinei.

Declinul imperiului

Pe parcursul ultimilor 250 de ani ai Imperiului Chinez, tronul a fost ocupat de Manchus. un popor care nu era chinez, din nordul Marelui Zid. Primii Manchus erau conducatori luminati, dar mai rarziu irnparatilor Ie era frica deoarece schimbarea putea conduce la rebeliuni, astfel ca _au pastrat cu sfintenie vechile traditii, In 1911. chinezii au rastu~nat slaba dinastie Manchus §i au stabilit 0 republica.

Razboaiele opiului

In 1839. chinezii au tncercat sa opreasca cornerrul britanic cu opiu din Canton. Britanicii au inceput razboiul, obligand chinezii sa deschida porruri penrru comerrul strain ~i s' Ie cedeze Hong Kong-ului. Franta, Rusia ~i mai tirziu Japonia au tacut cered similare.

China cornunista

in 1949. partidul comunist condus de Mao Zedong (1893-1976) a preluat In sfaqit controlul asupra Chinei dupa ani de razboi civil. Noul guvern a nationalizat industria ~i parnanrul, §i a inceput 0 serie de plan uri de care cinci ani pentru a transforma tara intr-o putere indusrriala majora.

Sreaua rosie, simbol din steagul chinez comunist

China moderna

Dupa moartea lui Mao Zedong. in 1976. chinezii au inceput sa-~i modernizeze economia introdudnd idei ~i tehnologii occidentale. Controlul central guvernamental asupra economiei a scazut, iar aceasta a condus la prosperitate econornica, In timp ce erau infiintate noi industrii.

Invazia japoneza Razboiul civil ~i 0 rascoala cornunista au slabic noul guvern republican. In 1931. japonezii au profitar de haas pentru a invada provincia din nord, Manciuria. Sase ani mai tarziu. ei au invadat resrul Chinei, cucerind or~t: ~j porturi.

Piata Tiananmen

In 1989. scudentii au ocupat srrazjle din Beijing cerand 0 reforma dernocrara. Multi studenti au ocupat Piata Tiananrnen, Beijing. Pe 4 iunie, armata a intrat in piata, ucigand peste 3.000 de oameni. Dupa rnasacrul din Tiananmen, miscarea pro-democrarica a fost

suprimata ell cruzime. Trupe in Piata Tiananmen

Is to ric

221 i.e.n » 618 e.n, Esre consrruir Marele Zid al Chinei.

1650·1027 t.e.n, Dinasria Shang conduce in nordul Chinei; se dezvolra prelucrarea bronzului ji scrisul.

589·618 Dinastia Sui. care a ramus purin amp 1. conducere .. construieste Marele Canal. legand raurlle principale.

221 i.e.n. Primul irnparat, Qin Shi Huangdi, fondeaza dinasria Qin ji

~

6 I 8·906 Dinastia Tang aduce 0 mare prosperitate Chinei; arta ~i cornerrul infloresc.

960·1279 Are loc revolutia industrials sub dinastia Song.

1279 Mongolii sub conducerea lui Kublai Khan. cuceresc China; comerrul cu Europa infloreste de-a lungul Drumului Marasii.

1368-1644 Dinastia Ming consacra China ca purere rnondiala.

1644-1911 Dinastia Manchu.

MaoZedong

1911 Esre declarati Republica Chinez •.

1949 Comunisrii declara Republica Populara Chineza,

1966 Mao Zedong conduce Revoluria Culturala.

1997 Deng Xiaoping moare, Hong Kongul este inapoiat Chinei de catrc Regarul Unit.

1999 Porrugalia inapoiaza Macao Chinei.

Halebarda din bronz Shang (pumnaJ)

..

SCRIEREA

ARMEDE FOC

ASIA.

ISTORIC

IMPERIUL MONGOL

INVENpJ

OLARITSJ CERAMJCA

REVOLUTIA CHINEiA

220

urelele ~i agrafele pentru haine erau adesea incrustate ell aur ~i turcoaz

,

r

,

Elefant ornamental din aur ~i fildes, incrusrar eu pierre pre;oase.

Decorafiuni realizate prin introducerea de pasta de email in golurile din metal.

Curie de lac,

cu bujori sculprati.

Capac pentru pensula de seris.

221

o greutate suflata ell aur ajuta rnanecile largi sa cada bine.

Pieptene suflat eu aut, eu dinti din argint; era probabil folosit de 0 femeie de rang lnalt,

o biecte mestesugaresti ~i de arta chinezesti

Bijuterii ~i ornamente

Curelele *i agrafele decorative putrate de barbati puteau fi frumos decorate.

PIacufa pentru catarama, din argint ell imaginea unui dragon.

- -'" . ~- -

~ -' l • , ~

, ,I ." '.' "If' •

',r C , .. '. ,'71

. 'l""~'~ 'I; •. ,"!il"'" -,

.:; .,', .. , 'I,'

, '.' !

- , , .' ·1· .

, '" • I I ,/

Catarama de arginr decorara ell lin model reprezentand fructe,

Artefacte care tin de pozitia sociala

Cararama de aur decorata cu modele sculprare,

Picsclc de aur Ii de arginr se foloseau pentru a proreja unghille lungt ole fe",eilor 1i b.rba\ilor hoga,1.

Cana din jad, 0 piatra pretioasa.

Pesrele, irHelipa budista, simbolizeaza libertatea

Vasul de jad era folosit pentru spill area pensulelor de scris.

Vas de jad, decorar eu 0 sculprura inlalijand un om Ii 0 casa.

Vaza in forma de peste, decorara cu pasta de email ji metal placat.

Cimili ornamenrala realizara din material ceramic lacuie,

CHOMSKY, NOAM vezi LIMBAJ

CICLISM

Cursele pe pista

Cursele pe pista au loc in sali acoperite, pe piste din lemn, cu margini paralele, sau pe piste exterioare, din asfalt. Cursele includ sprinturi, in care ciclistii ataca prima pozitie inainte de a face eforrul final §i urrnariri in care ciclistii pornesc de pe par~i opuse ale pistei, cursa fiind terminata de eel mai rapid sau atunci

cand unul din .....oIiI_-~

ciclisti il ajunge pe celalalt,

SPORTURILE PE BICICLETA au loc pe pisre, sosele §i circuite ce traverseaza tarile. Cursele variaza de la ' sprinturi de 1.000 m pe 0 pistil acoperita pana la evenimente cu mai rnulte probe pe sute de kilometri, care dureaza 0 saptarndna sau mai multo Trasee speciale sunt pregatite pentru cursele pe teren accidentat, curse care includ ciclocros §i curse de mountain-bike. Concurentii

folosesc biciclete speciale pentru diferite curse. Unele trebuie sa fie cat mai usoare: altele trebuie sa fie rezistente, iar ciclistii de top au biciclete facute speciaL

Ciclistii sc apleacd deasupra mdnerelor intr-a pozirie aerodinamicd

sunr supuse unei continue 1mbllnata~iri pentru a avea intrebuintari specifice. Greucatea ~i forma reprezinta factori importanti, Urilizarea spitelor econornisesre din greutate dar creste rezisrcnra la inaintare.

Proba pe echipe

In proha pe echipe ciclistii conduc prin rotatie grupul de patru. Timpul celui de-a! treilea ciclisr, din fiecare cchipa, conditioneaza rezulrarul. in mod ~orrnal, aproape de final, inaintc de a incerini, un ciclisr depune un eforr maxim.

Ciclisrul britanic Chris Boardman pc revolutionara sa bicicletii Lotus.

Proba contra cronometru in probele contra cronornetru concurentii pareurg, Cat mai repede eu purinra, 0 anurnira distanta sau W1 anumit interval de timp. Probele contra cronorncrru sunt unele dinrre eele mai dificile curse ~i irnplica un

efort sustinut,

Cursele pe sosea

Cursele au loc pe trasee stabilite, pe §osele obisnuite. Exista curse eu 0 singura erapa §i curse cu mai rnulre etape, cum ar fi Turul Franrei, in care durata torala stabilesre clasamentul, in probele individuale §i curse de echipa contra eronometru, ciclistii pornesc la un anumit interval. Cursele Criterium au 0 lungime de 40-100 krn. Acestea au loc pe cireuite seurte cu mulre tururi, pe strazi ale orasului ~i prin parcari.

Roata spitara

Cursele pe teren accidentat

Bicicletele pentru teren accidentat au eaueiueuri zimtate. Cicloerosul este termenul original pentru eiclismul cross-country ee are eampioni mondiali inca din 1950. Ciclisrnul de munte este acum forma cea mai populara, cu carnpioni mondiali din 1990 §i recunoa§tere olimpica in 1996.

CicIismul de munte

Biciclerele de munte sunt construite peneru a rezista conditiilor grele de manevrare. Cele mai multe au cadre din aliaj de otel, ghidoane drepre ji cauciucuri plate ~i zimtate. Cursele au mulre urcusuri ~j coborssuri cu rute peste

carnpii ji gropi de

Turul Frantei

Cca mai importanra cursa pe josea din Iume esre Tuml Frantei, care dureaza cam rrei Saptamani. Liderul de timp al tuturor etapelor anterioare poarta fairnosul tricou gal ben etapa urrnatoare,

Miguel Indurain

Ciclistul spaniel Miguel Indurain

(n. 1964) a devenit primul ciclist

care a djtigat Turul Frantei timp de cinci ani consecutiv (1991-95), egaland numarul-record de vicrorii. In 1996 a c~tigat primulloc in cursa olimpica contra cronometru.

222

Ciclocrosul

in ciclocros, cursele au Joe in ture pe un traseu ce traverseaza 0 anum ira zona. Ciclisrii considera deseori ca. este mai Ujior sa coboare ~i sa care biciclcra peste obstacole cum ar fi garduri, porti ji santuri ji sa mce pante abrupte sau sa rreaca cu biciclerele prin apa.

Se pdstreazd

distribuirea greutdlii pe roata din fordpdnli La

CHURCHILL. WINSTON vezi KAZ.BOIUL MUNUIAL. AL lJUIL1:,A. LU"KUKJ, Yeti LUUUKl ¥1 '---U'KUru'" \...U\,ll'.f\.l'tl.,C.l, vezt IVl1'\.U\'LU t r.. yl r\..L.ll:. l'J'lUHH ~ ..

CIOCANITOAREA VERDE. vezi FAUNA PADURII

ClocANITORI ~I TUCANI

. ~-T',~ _....<T"-.

.. ' . SUNT DIFERITI ca aspect ~l au Zborul -'-" ""-..

. de hranire diferite, ciocanitorile ~i tucanii sunt rude apropiate. Traiesc in paduri ~i tinuturi impadurite ~i foarte multi dintre ei i~i

petree 0 mare parte din timp in copaci, tad.ndu-~i cuiburile in scorburi din trunchiurile copacilor. Ciocinitorilc se hranesc, de obicei, scobind in trunchiurile copacilor pentru a ajunge la insectele care se adapostesc inauntru, T ucanii se aga~a de orice printre crengile din varful copacilor . i~i folosesc ciocul urias pentru a aduna

Ciocanitorile

Exista aproximativ 200 de specii de ciocanitori care traiesc pe to~te continentele cu excepria Australiei ~i Antarcticii. In loc sa se cocoate pe crengi, ciocanitorile ~e aga~a de trunchiurile copacilor cu ghearele lor ascutire. I§i folosesc ciocurile puternice pentru a face gauri in trunchiurile copacilor unde, apoi, i~i fae cuib. Le folosesc, de asemenea, pentru a comunica unele cu celelalte ciocanind in lemn uscat,

Tucanii

Exista 33 specii de tucan, care se gas esc numai in America Centrala ~i de Sud. Majoritatea au ciocul mare, cu 0 lungime reprezentand doua treimi din intreg corpul. Atunci cand rnananca, tucanul plirnba hrana prin doc §i l§i da brusc capul pe spate inainte de a lnghi~i.

in interiorul ciocului se gasesc spafii pline cu aer; care it foe mai uJor decdt pare.

Cioeul tueanilor Ciocul tucanilor este adesea viu colorac, ceea ce le permite

pasarilor sa l§i identifice serncnii. Dimensiunca ~i culoarea au ~i rolul de a inspaimanra alre pasari,

Tucanul mic cu urechile bej Clocul acestei pasari esre lung. tngusr ji ujor curbat. Ambele par,i au marginea zimtatji.

Tucanul Ariel

Acest tucan rraiesre in par rea sudica a padurilor tropicale arnazoniene, unde se hraneste cu an irnale mid ~i [ructc.

Tucanul toco

Acest tucan are unul dintre cele mai mari ciocuri, pe care 11 folosesre pentm a ajunge La frucrele de pe ramurile care. in mod normal. nu i-ar sustine greutatea.

Atunci cand zboara, 0 ciocanitoare bate din aripi de cateva ori, apoi Ie tine inchise pre~ de careva secunde.

Acest lucru face ca pasarea sa se rid ice ji sa coboare in timpul zborului.

Coada

au picioare scurte dar puternice care funqioneaza ca niste cleme. Inaintc de a inccpe sa se hraneasca, ele I~i fixeaza pozitia ell ghearele.

Ciocanitoare de ghinda

In vesrul Americii de Nord ciocaniroarea ell ghinda folosesre copacii drepr carnari. Ciocane sure de gauri in trunchiurile copacilor ji apoi foloseste acesre gauri pentru a depozita care 0 aluna in fiecare, asemeni unci viitoare rezerve de hrana.

Aceasra pasare traicste in copaci, unde este bine carnuflara, dar de obicei coboara pe pamint penrru a Sf hrani. Afe un srrigar aspru. care se aseamana eu un hohot de ras ~i care poate H auzit de La mare departare.

doc rosu

Tucanul (:\1 cioc l'O~U Tucnnul cu cioc rosu sc hdnejte ell fru teo iIlSCCIC, p~ianjcni Ii alre animale. cum at fi sopsrlele Ii pasarile mici. £1 traiejte In nordul Americii de sud. In copacii inalp ai padurii tropicale, Este soli tar dar pot fl inralnite ji perechi,

Lirnba unci clocanicoari peace depiiji de [rei san pacru ori lungirnea ciocului ~i arc varful ascutit Ii lipicios. iociinlroarea exteriorizeaza limba ji 0 folosesre pentru a idenrifica insectele, Cand nu e folosira, limba se curbeaza in jurul craniului, imediat sub piele.

CIOCANITOAREA VERDE

Cuiburile tueanilor Tucanii i~i construicsc cuiburile in trunchiul copacilor. Ei folosesc fie a gaud. fermata prin putrezirea lemnului, fie una facura de a ciocaniroare. Une.le specii niveleaza inreriorul ell ajutorul frunzelor, dar rnajoritatea illasa goL Fernelele depun doua pina la patru oua albe, lucioase. Ambii parinti sum: responsabili de clocitul oualor ~i hranirea puilor, Dupa aproape trei saprarnani de La ecloziune, puii golasi deschid ochii, pentru ca la §Ose saptarnani sa poara Incepe sa sc dcscurce singuri.

DENUMlREA FIINTIFICA Picus viridis

ORDINUL Piciformes

FAMILIA Picldae

RAspANDIREA Europa ji Asia de Vest

HABITAT Zone lmpadurite Ii ierboase HRANA Furnici ji alte insecte

DIMENSIUNE 30 cm lungime, inclusiv coada

DURATA DE VIATA ~ 7 ani

__ ANIMALE CUIBURI

II!I!IftIJII ZBuRATOARE SI

_ SCOR-BURI

PASARI

PES<;'Al!,USI ~I PAsARl RINOCE~;<

OUA

fAUNA PADURII

223

c.l351
• Dec 1350
• Iunie 1350
III Dec 1349
Iunie 1349 CIOCOLATA., vezi ALI MENTE • CIPRU, vczi SIRlA ~I IORDAN • CIVETE, vez.i MANGUSTE ~I CIVETE • CIVILIZATIANOK, vczi AFRICA,ISTORIC

Evolutia ciumei

,

Ciuma a atins farmul Marii Negre in anul1346, venind din Asia. De aici, a fost purtata de catrc negustorii italieni pfl11a la porturile Mediteranei. Apoi, s-a raspandit pe rurele terestre ~i cele navigabile catre nordul Europei. Pana in 1350, toad Europa era infectata,

CrUMA

IN SECOLUL AL XIV-LEA, 0 epidemie majora a strabatut mapamondul. "Moartea neagra', asa cum a ajuns sa fie cunoscuta, este, de fapt, ciuma bubonica, 0 boala teribila care debuteaza cu febra ~i produce umtlaruri dureroase, de culoare neagra ale ganglionilor limfatici. Moartea survine, de obi- : cei, in cateva zile de la infectare. Milioane de oameni au /.0 murit. Speriati, oamenii paraseau zonele unde se se!ll- '// nala infectia, dar nu raceau dccat sa 0 poarte cu ei. In erase, pe usile celor bolnavi erau desenate cruci, pentru a-i avertiza pe trecatori sa pastrezc distanta. Mortii erau adunati cu carutele ~i ingropatl in gropi comune. In Europa, aproape 0 treime din populatie a murit, 0 cifra asemanatoare inregistrandu-se, probabil, ~i in Asia.

Purtatorii bolii

Ciuma este cauzata de 0 bacterie care traieste pe corpul rozaroarelor, Aceasta boala a fost contactata de sobolann negri din Asia, care apoi au colonizat corabiile care mergeau carre Europa ~i au raspandit boala printre oamenii de acolo. 0 persoana infectata poate transmite boala ~i prin aer, prin intermediul tusei.

Purratori umani

Ciuma s-a cransformat inrr-o epidernie ell arat de mare repeziciune deoarece oamenil care dlaroreau au ajutat la raspandirea ei. Mongolii nomazi ~i negusrorii asiarici au raspandit-o In toara Asia. Negusrorii marilor orale italiene Genova §i Venetia au purtat-o in jurul Europei pe vasele lor.

Puricii purtatorii Bacteria rraicste in tubul digestiv aI puricilor, unde provoaca lli1 blocaj. Cand puricele se hrane~re, blocajul intestinal !I face sa vomite sangele abia consumat inapoi carre gazda sa ~i, odata ell acesra, bacreriile ciumei, care apoi infecreazji gazda.

Bacteria ciumei Bacteria se numqte Yersinia pestis dupa numele biologului elvetian Alexander Yersin, care a descoperir-o, Este 0 bacterie care se gasqte in mod obisnuit la animalele salbatice, cum ar fi soarecele de camp, veverlta de pamant sau marrnotele.

Animalele purratoare ~obolanul negru traia In or~e ~i pe corabii §i caura resturi in magazii de hrana sau in gramezile de gunoi. ~obolanii sunt purtatori de purici, iar (and cei infectati eli ciurna mureau din cauza bolii, puricii de pe ei cautau alre gazde. Atunci cand aceste noi gazde erau oarneni, §i ei se moiipseau de ciuma.

Masurile impotriva ciumei

Unii oameni au inccrcat sa evite ciuma folosind remedii naturisre, sangerari cu [ipitori, fumigatii ~i chiar imbaicrca in urina, Un poem din secolul al XIV-lea, numit Dansul Mortii (care spune d moartea vine dupa oameni

indiferent de

rangul social) era adesea pus in scena ~i pictar, pentru a

le reaminti oamenilor ca moartea - §i ciuma - pot lovi in orice moment.

Cruci simple de plumb erau asczatc pe eadavre in gropile comune.

..

ASIA, ISTORIC

BOLl

VIATA MICROSCOPICA

Din cauze ramase neelucidare, ill unele zone, cum ar fi Polonia zilelor noasrre 1i Milano, duma nu a patruns.

Dec 1348

funieI348

~ Dec 1347

Efectele ciumei

Boala s-a extins atat de rnult, incat multi si-au parasit familiile §i au luat calea pribcgiei in incercarea de a scapa cu viata. Unii credeau ca duma reprezenta de fapt pedeapsa divina pentru pacarele oamenilor si, in incercarea de a da dovada de cainta, se biciuiau in plina srrada,

Forta de munca

La sfar1iruJ sec. XIV, sciderea drarnatica a populariei europene a inscmnat un rrai mal bun pentru cei ramasi in

viata. Deoarece taranii erau mai purin

20M •• numerosi, ei primeau salarii mai rnari, iar

• rnancarca era rnai rnulra pentnl fiecare. TOUl§i •• - frecvenrele revolre Firine~ti demonsrrau d .

• ,_ accstia aveau tnca revendicari nesatisfacute.

Mormintele in tirnpu] ciurnei, oamenii se confrunrau ell problema mortii in fiecare zi. Moartea esre adesea realistic reprezcntata pe morrninte din secolul aI XIV-lea, unde imagini ell schelete ~i cadavre in descornpunere erau ccva obisnuit.

Capele votive Deseori oamenii [asau bani pentru ca slujbe lirurgice sa fie pinute pentru suflerele lor. Aceste masluri erau rosrire in capele speciale din inreriorul bisericii, cunoscute ca ~i capele votive. Aeeasdi capela votiva se afla In Winchester, Anglia.

EUROPA, ISTORIC

EUROPA _ MEDIEVALA

= 2 milioane de decese

Trasaturile caracteristice ale ciupercilor

Corpul de fructatie al ciupercii reprezinta partea acesteia vizibila la suprafata. Acesta contine spori care le permit fungilor sa se reproduca. Sporii sunt produsi pe fap inferioara a corpului fructifer ~i sunt eliberati din lamele sau din cavitati numite pori. Sub corpul de frucratie se afla miceliul, 0 retea de

filamente simple numite Ciuperca este miscatd, iar sporii

hife care sunt adesea sun! eliberafi intr-un lichid

ascunse in interiorul plantei, animalulni san solului.

CrUPERcr ~I ALTI FUNGI

NICI PLANTE, NICI ANIMALE, ciupercile §i celelalte tipuri de fungi alcatuicsc un grup unitar de organisme care cuprinde peste 80000 de specii. Spre deosebire de plante, fungilor lc lipseste factorul nutritional verde - clorofila - deci, sunt incapabile sa-§i produca singure hrana. In schirnb, de elibereaza enzime care descompun organismele vii, moarte sau in agonie §i absorb substantele nutritive §i mineralde rezultate, Fungii variaza de la banalii bureti de padure, pana la viu coloratele ciuperci otravitoare.

Ciclul de viata al unei ciuperci

Ciupercile elibereaza spori din lamele sau pori. Acestia germineaza ~i produc hifele, care se divizeaza §i tormeaza miceliumul. Acesra poate sta ascuns timp de multi ani in trunchiul copacilor, in planre sau in anirnale, Pe masura ce timpul trece, hifele se raspandesc in interiorul lernnului, de unde absorb substantele nutritive. Atunci cand conditiile sunt propice, de obicei toamna, ciupercile ies la suprafata §i elibere~za

§i mai multi spori. Aparifia

1 Sporii sum eliberari din ciuperci. Ei contin mid rezerve de hrana. Doar dl.fiva gasesc condirii propice pentru a gcrmina.

2inurma germina~iei, un singur filamenr fungic, hifa, crqte din spor. Acesta sc divide ji forrneaza rniceliumul.

PopenchiuI

ciupercii Justine pdlii1"ifl pentru a tmbundtliti dispersarea sporiior

3 Pe rnasura ce miceliumul se exrinde in mediul inconjuraror, el absoarbe apa ji substanrele nutritive pentru a asigura energia neccsara corpului de frucratie,

4Dupa ploaie corpul de frucrarie se rnareste darorira aporrului rapid de apa ~i devine ciuperca pe care 0 cunoastem, in acest caz popenchiul,

5 Popenchiul prezinra caracteristici tipice ciupercilor: un picior, lamele la fata interna a palariei ~i un invelis care prorejeaza lamelele arunci cand ciuperca iese din pamant,

6 Majoriuuea corpurilor de trucratie elibereaza sporii ill aer pentru a asigura 0 distributie mai buna. Pe rnasura ce popenchiul ajunge la maruritate, palaria se descornpune pentru a produce un lichid negricios In care sporii VOt pluti 'in deparrare.

Dispersarea sporilor Corpurile de fructatie au forme ~i culori diferire, dar scopul comun

este acela de a dispersa sporii. Multe elibereaza sporii direct in aer din lamele, spini sau pori. Alti fungi, inclusiv buretele pucios, sunt ingerare de animale, cum ar f porcii sau rnustele,

care apoi disperseaza sporii prin fecale. Norul pufaiului

Cativa fungi, cum ar fi Daldinia concentrica t~i

arunca sporii la disranta, iar altii, cum ar fi pufaiul, elibereaza sporii sub forma unui nor atunci cand este atins de 0 picatura de ploaie.

Tipuri de fungi

Exista mulre tipuri de fungi cu spori §i micelii similare ca infa~i§are. Diferentele majore se inregiscreaza la nivelul corpului de fructarie care poate avea rnulte dimensiuni, forme ~i culori. Acestea variaza in functie de rnodul de reproducere. Pe baza acestui criteriu, fungii sunt irnpartiti in cinci grupe.

Burerelc pucios

Sporii slim imprajriap de insecre, Corpul de frucrarie se dezvolrji sub pamant. lnrr-o scrucrura ascm5.115:roarc unui cu.La maturirare, pi iorul cre~te rapid ridicsnd p5laria, care este acoperird de 0 masa vasco.sll ji urat rnirosironre de spori verzi. Insecrele necrofage - musrele ~i dirabu§ii - sunt atrase de rnirosul putrid. Ele inger:'i subs tanta vascoasa ?i elimina sporii prin fecale.

Spafii!e dintre spori le rejlead pe cel« dint". lamel«:

Spori tn substanp: vOsf.'oasa.

Amprenta Amprema sporilor reprezinta modelul lasar de acestia arunci cand palaria este asezata eu lamelele in jos pe 0 hartie. Sporii sum folositi la identificarea fungilor.

Maluri

Malurile, cum ar fi malura cartofului sau ciupercile care produc rninarea. traiesc rnai ales in apa ~i se inmultesc prin spori.

Mucegaiurile Mucegaiurile se inmultesc priu zigospori, iar zona de proliferate are aspect lanes. Mucegaiul alb creste adesea pe paine.

Fungi imperfecri Fungii iruperfecri, cum ar f ciuperca piciorului, pitiriazis sau candidele nu au un stadiu sexual al ciclului lor de dezvolrare,

Ascomiceti

Fungii sacifo'rmi, cum ar fi ciuciulerele, urechile de pamant ji rrufele produc spori inrr-un sac special numit ascus.

Bazidiorniceri Bazidiorniceri, ;um at fi iasea galbena ji pufaiul, produc sporii in celule nurnite bazidii.

225

CIUPERCI ~I Aql FUNGI

Medii de via~a ale ciupercilor

Ciupercile cresc in orice loc de pe Pamant in care pot fi gasite alte organisme vii, moarte sau pe moarte, mai cu seama in condirii de caldura §i umiditate. Traiesc in mari,

rauri, lacuri, garduri vii, pe rnunti ~i in , . .

pesteri - de farct in toate habitarele. Pot IMn PI a~un .. • .d .

... '" " . b" OJ 1I P mngl rraresc In pa un

s~ creasca pe ruct~, pame, . ranza, ji codrii, atfit pe planseul

piele, lemn putrezlt ~I gunol de paduril cat ji direct r=

gradina, Vremea mai calda de dupa copaci, In padurile de

caderea ploii ofera conditiile perfecre conifere cresc tipuri diferire

pentru ca rnicetii sa produca 0 culrura de fungi in comparatie eu

de corpuri de f;ucta~ie. padurile de foioase,

Ciuperci luminescente Ciuperca larnpa din Australia Ii Lanterna lui Jack din America de Nord au, arnbele, richie-lurninoasa. Scopul luminescenrei este inca necunoscut, dar Iuminitele lor verzui srralucesc noaptea in intuneric pc podeaua paduril, atriigand alee animate care pot ajura ~i ele la raspandirea sporilor,

Ptiltiriile ating 15 ceruimetri lii,time

uerzui

:;,,:~ :.-.;:

Buretele IJ·~·. '.. .

viperei ,~~ .... t-(

,

Ciuperci orraviroare Uncle ciuperci sunt otravitoare dad. sunt mancare. Buretele viperei arata desrul de inofensiv, dar 28 de grame POt ornori un om in doar careva ore. Alfi fungi, cum ar fi ciupercile din genul Psilocybe, pot

avea efecre halucinogene.

Hranirea

Majoritatea fungilor traiesc pe un suport de materie organica rnoarta, descornpunand-o pana la un stadiu in care de, dar ~ alre fiin~e vii 0 pot absorbi. Aceste ciuperci, numite saproflte, joaca un rol important in reciclarea nurrienrilor in natura. Unde ciuperci tdiesc pe baIegarul anirnalelor mari; altele sunt pradatoare ~i prind rarne, Unele ciuperci pot obtine nutrienti chiar ~i din vopsele, petrol ~i plastic. Mai exista, de asemenea, ciuperci parazite care traiesc pe gazda lor, dar si ciuperci simbiont care traiesc in armonie cu organismul parcener.

Ciuperci parazite

Ciupercile parazite se hranesc cu animalc vii, planre sau alee ciuperci. De exernplu ghebele cresc adesea pe culpina merilor, Uncle ciuperci, preCUfll mana §i rugin.a gr'lUlui, dauneaza gazdelor lor, in rirnp ce ciuperca elmului olandez li vesrejeala srejarului iji omoara gazda. Aspergiloza, o boala a plamanilor, ataca pasarile, iar

. piririazisul ataca oamcnii.

Ciupercile simbiont

Mulre ciuperci se aHa in asociatie cu anumite planre. precum piilaria §arpelui cu mestecenii. Hifele penetreaza radacinile plantei penrru a forma un parteneriar, ori micoriza, intre planra ji ciuperca, Ciuperca absoarbe nurrienti de la plant>, dar 0 ajura sa refina apa ji minerale din sol, Lichcnii SW1t, de fapt, ciuperei care traiesc la un loc cu a1gele; ciupercile asigura prorecria in timp ce algele asiguri\ nurrienrii,

Ciuperci in inel de zana

Pe pajisti

Pajistile linistire eu iarba sunt habiratul multor ciuperci de toamna, Inelele de zana sunt cercuri de ciuperci create atunci cand hifele se rasp and esc In reate dircctiile ji incoltesc deasupra in forma de cere.

Ghebe pe trunchi de mar

Paiaria sarpelui traiesre cariind rnesreacanul

Putregaiul uscat Ciuperca de putregai uscat traieste pc lemn umed, in case Ii biserici. Miceliul acopera ell repeziciune zone inrinse de lemn §i caramjda umeda, cauzeaza pierderi de substanta catastrofice Ii slabesre grinzile, care se POt prabuji in cele din urrna.

Picirrazisul

Piririazis este 0 ciuperca ce .tadi pielea, In special scalpul copiilor. Ade eori deterrnina dlderea parului, a epidemic de pitiriazis a avut loc in anii '40 in Marea Britanie cauzand a problema important. pentru sdnararea publici.

Ciuperci folositoare

Multe forme comestibile ale ciupercilor sunr folosite in mod obisnuit la gatit, copt ~i producerea berii. Quorn, un substituent de carne de origine fungici, e una din cele mai recente adirii la camara vegetarienilor.Industria chimica foloseste de asemenea fungii pentru obtinerea mai multor produse, inclusiv acid citric, gluconic ~i oxalic, enzime pentru derergenri de rufe ~i vopsele colorate.

Dro;di~a"'~ ••

Drojdia e un tip de ciuperca folosita la copt pcntru a face painea sa creasca §i la fabricarea berii penrru transformarea zaharului in alcool, Este folosita de asemenea la producerea de subsriruenri ai plasrnei sangvine, exrracte ell continue ridicat de vitarnina Bl2 ji anricoagulanti,

Pulberile de Penicillium cresc pe multe substante umede. Sunt folosite adesea pentru aromatizarea branzerurilor, Acesri fungi produc, de asernenea, antibiotice, precum penicilina, care sunt folosite pentru cornbaterea infectiilor bacteriene.

ALIMENTE

MEDICINA, ISTORIC

VIATA MICROSCOPICA

Fungi problema

Multe ciuperci pot cauza probleme; uncle sunt otravitoare dad sunt mancate, alrele cauzeaza boli, iar alrele POt cauza daune in

structura caselor. In secolul XIX multi oarneni au murit in Franta de 0 boala numira' focul Sfantului Anton dupa ce au rnancat paine intcstata cu cornu! secarei. Mucegaiurile albastre, putregaiurile maronii ~i rapanul cauzeaza fructelor, precum merele, putregaiul, in timp ce ghebele sunt cei mai distructivi paraziti ai pomilor, capabile sa ucida livezi tnrregi,

226

BOLl

ECOLOGIE SI ECOSISTEM'E

FAUNA PADURII

Trufa

Ciuperci eomestibile Multe tipuri de ciuperci au 0 valoare nurritiva scazura, dar sunt consumate pentru savoarea lor. Ciupercile ccnsurnare in mod obisnuir includ buren! galbeni, pasrravul de fag §i ciuciuletele, Trufele cresc sub pam,mt ji sunt considerate 0 delicaeesa,

POPENCHIUL

DENUMIRE ~TIINTlFlCA CIJprintls comatus CLASA Hornobasidyomicetes

FAMILIA Coprinacee

RASPANDIRE Australia, Africa de Sud, Europa, America de Nord, Venezuela

HABITAT campii, pustiuti, pajijti, poted HRANA material organic mort din sol DIMENSIUNII0·35 em iniil\irrie

DURATA DE VlATA corpul de frucrane prezent pentru careva zile din aprilie pana in noiembric

r

11 r:-

~-

1'\I[~iu[ COmID) creste

U1 manunchiuri, rnai rues 111 paduri.

~Jua driadelor creste din trunchiurile copacilor pe jumatate morti li pe bururugi.

Degetul dracului a fosr inrrodus in Europa din Australia.

lasca galbena a foioaselor cresre adesea sus in copaci,

Ciuperci §i alti fungi

Bazidiomicete

.j

"'J-,

,~ .. ;~.

. .lih.'. ~ ,,.,.r. . ~

::.-, ... -

'- ;

Ciuperca cornul abundentel fructifica in manunchiuri pc "'lrernur de frunze sau muschl.

Ciuperca bnromerru - stea de pamilnr il; rasueqre pecalele cane exterior p(: vrcrne uscata.

Ciuperca coral galbenii crejte pe pajisri bogare in muschi.

Muiernip pamilntului ili imprl§tie sporii arunci cand ploua.

Ciupecca de ametist cresre pe sol prin asternutul de frunze.

Champinioancle in inc! de zana cresc in cercuri pc pajisri cu iarha.

;

Ghebele pucioase sunt indlnite in padurilc temperace.

Ciuperca creier galben este parazita 1i creste pe copaci cu lemn de esenla tare.

Brarara multi - zonata fruc'tifica in straruri pe marginea bururugilor de copaci,

Ciuperca bifrec crejce pe trunchiuri de copaci, Poare face stejarii sa ajung;; goi pe dinaunrru,

Pilaria prpelui este foarte orravitoare.

Gheba cu solzi fini este un Flocoselul are spin i scurri pe

parazir letal al copacilor. partea venrrala.

Ascornicete

Urechea babei cresre pc drumuri de pd. paji~ti ~i intre pavimenre.

Ciuperca roue de lumdnare fructifica pc buturugi de copac tor rimpul anului.

Trufele de vara frllctihel sub parnam printrc radacin ile copacilor.

Piiliiria piticului creste pe lernn acoperir de muschi,

Limba p1imilntu.lui solzoasa crqte pe iarb. sau muschi,

Ciuperca omizii portocalii parazireaza larvele sau pupele flurudlor de noapte_

cauciucara.

Mingille contractile iji expnlzeazii cu forfiisporii.

" Nu culegeti ciuperci salbatice pentru di multe sunr otravitoare.

Ciuperca pad verde produce 0 para in interiorullemnului pe care erejte.

Paliiriile pufoase de lapre produc un lapre iure la "gust atunci cand sun t taiate.

Vacilia de mesteacan frucrind rot rimpul anului pc trunchiuri batrilne de mesreacan.

Ciuperca coral de pajijte cresre pe pajuni ji pajisti,

Coltarele de cinabar cresc in locuri tnsorite de pc trunchiurile copacilor,

Discurile moi de fag traiesc pe scoarta copacilor cazuti.

Zbarciogul cret crCjre pc solul \inuturilor impiidurirc.

227

Mohenjo- Daro

Orasele de pe Valea Indusului erau organizate in caroiaj. Aveau drumuri principale largi ~i srradute ingusre. Sistemul de canale ducea in afara orasului resturile menajere. Toate casele era~ construire in jurul unor curti centrale. In timpul zilei, oamenii traiau ~i munceau in aceste curti.

CIVILIZATIA DIN VALEA INDUSULUI

,

PE MALURILE fluviului Indus, in Pakistanul zilelor noastre, s-a dczvoltat ~i a intloric una dintre eele mai veehi civilizatii, intre anii

,

2700 ~i 1750 i.Hr, Aeeasta era concentrata in

jurul oraselor Mohenjo-Daro ~i Harappa, fieeare adapostind pana la 40.000 de loeuitori. Cladirile mari, din cararnizi de pamant, arata faptul ca aceasta civilizatie era prospera, Se stie foarte putin despre viata de zi ell zi a loeuitorilor Vaii Indusului, insa stim ca aveau relatii eomerciale eu Sumeria, ~i probabil praetieau 0 forma timpurie de hinduism. Civilizatia a decazut in

,

mod misterios dupa 1750 t.Hr, este posibil sa fi disparut din eauza invaziilor sau a schimbarii

eursului Indusului.

Ciradela, Mohenjo-Daro

Unita!i de masura

Ca ~i rnajoritatea celorlalte civilizarii antice, cei de pe Valea Indusului au invencar un sistern de unitati de masura. Acesr lucru facilita cornertul ~i bunurile puteau fi cantarite mai usor in scopul impunerii impozirelor.

Scrierea straveche Arheologii au gasit sigilii de piatra folosind 0 scriere care nu sernana cu nici 0 alta forma de scriere veche. Cand sunt gasite texte mai lungi, acestea pot fi adesea descifrate - insa inscriptiile din Valea Indusului sunt foane scurte, ~i prin urmare, intelesul lor ramane un mister.

o stupa sau un altar budisr a fost cliidir mulr mai recent decar Mohenjo-Daro. Ternplul original principal poate fi ascuns sub movila pe care se afla stupa.

Religia

Se srie foane putin despre religia locuitorilor. Importanta apei, dovedita de existenta baii, i-au facut pe unii invapti sa fad 0 legatura cu hinduismul de mai tarziu, Au fost gasite numeroase statui care reprezinra zei ~i

zeite,

Sigiliile

Locuitorii foloseau sigilii pentru a marca dreprul de proprietate. Fiecare sigiliu esre sculprar cu imaginea unui animal. ca unicornul, de exernplu, irnprcuna eu a inscriptie.

Statuete de zeite

Majoritatea staruerelor gasite in orasele de pe ling. Indus au coafuri }i bijurerii. care probabil arata ca sunt zeirari.

Preotii

Aceasta starueta din steatit esre eel mai cunoscut obiect gasit Ia MohenjoDaro. Are 0 expresie lini§tita, care sugereaaa faptul di ar pute. reprezenta un preot sau pe unul din zeii Viii Indusului.

Marele granar

Unii invata~i crcd ca .. Iocuitorii de arunci ai Vaii Indusului

foloseau grinarul ca pe un fel de band - era un IDe sigur pentm depozitarea avcrii

pentru cornerciantii ~i pentru conducitorii orasului.

Grilnarul avea pereti de lemn de 46 m ~i era acoperit pe toad lungimea clddirii.

dintre cele mai mari ~i cele mai importance clad iri din MohenjoDaro.

Baile mid se gasesc in cladirile din apropierea baii principale.

E posibil ca baia centrala sa fi fost folosira in scopuri religioase, cum ar fi curarirca rituala dinainrea cerernoniilor,

Citadela esre zona ridicata care cuprinde cladirile publice importance, cum sunt baia ~i rnarele granar. TerenuI mai malt face zona mai u~or de aparat,

Mestesugurile

Existau olari pricepuri ~i fierari. Executau vase picrate, statui de teracota ~i frumoase bijurerii de aur, De asemenea, au invatat cum sa arnestece cuprul ~i cositorul penau a produce bronz.

IMPERIUL GUPTA

AnimaIe de teracota, Mohenjo-Daro

Bijuterii de aur, Harappa

am

ASIA, ISTORIC

EpOCADE BRONZ

!MPERIUL MAURYA

HINDUISM

228

CLASE, vezi SOCIETATEA UMANA

CLADIRI ~I CONSTRUCTII

CEA MAl SIMPLA CLADIRE este 0 structura perrnanenta, eu un acoperis §i patru pereti. Cladirile exista intr-o imensa varietate de forme, dimensiuni §i aspecte - de la zgarie-

pori §i fabrici pana la scoli, spitale, case §i §oproane. In ciuda aeestor diferente, toare cladirile au acelasi seop primordial simplu sa furnizeze 0 zona de adapost In care oamenii pot trai, lucra sau depozita lucrurile lor. Inginerii, supraveghetorii §i lucrarorii In constructii care proiecteaza §i eonstruiesc aceste strueturi lucreaza de asemenea §i la alte proiecte, preeum drumurile, podurile, digurile §i tunelurile.

Anatomia unei cladiri

Constructia timpurie

Ind. de la inceputurile istoriei. oamenii ~i-au consrruit adaposruri pentru a sc proreja de clirna, animale salbatice ji dusrnanii lor. Primele cladiri erau simple, structuri ell un singur eraj, [acute din materiale precum lemnul, piatra, paie uscate §i chirpici. Primele constructii mari din piarra au fast temple pentru venerarea zeilor §i a zeirelor ~i palate in care traiau conducatori purernici, Cu aproximativ 6.000 de ani in urma, oa.menii au descoperit cum sa arda ciriimizi din lut. De-a lungul timpului, inginerii au pus la puoer noi rnerode de constructie, care le-au permis sa construiasca structuri mai lnalte ~i mai usoarc.

Turn antic, Sana, Yamcn

.. suntfocufi din cbirpici Ii cdrdmizi uscate de oildura soarelui.

Majoritatea cladirilor au anumite caracteristici comune, precum peretii, un acoperis §i podeaua. 0 cladire mare, moderna, precum acest terminal de aeroport, are de asemenea 0 structura interna purernici. Sub aceasta exista 0 fundatie solids pe care se sprijina intreaga structura. Cladirea este echipata cu utilitati, precum electricirare §i apa, scari rulante, scari sau lifturi pentru accesulla diferire etaje §i iesiri in caz de incendiu care permit oamenilor sa paraseasca cladirea repede in cazul unei urgente.

Acoperisul

Un acoperis csrc lin invel ij de prorectie deasupra unci dlldiri. Mnrerialele de acoperis inelud sruful, figlele din .rgila. placile de gresie, sticla Ii ojelul. Acopcrijllrilc din zoncle ell dima umcda sunt asrfel profilare incat apa de ploaie sa ClIrg. In jos: in larue Cll 0 ci.ima bllmdii, de au 0 panra abrupra pentru a impiedica zapada sa apese pe acestca, iar in ?rile ell clirna uscatii, de sunt adesea plate. Acoperisurile cu panta sunt susrinure de niste suporti nurniti §arpante.

5arpantele de acoperis se 5arpanta spriiirui pc structurd.

Sectiunea din partea

superioara a acoperisului Acoperisul este plaeat cu panouri

__ lJdinorel

lucios

Podeaua

.".~ I se spriiirui

pe

coloane, care sunt

parte a structurii

Fundatiile FlInda~i~ unei cladiri i~i reparrizeazf tncarcarura imensa in parnanr, impiedicand clsdirea sa se scufunde sub propria greurate, Fundaria pe piloni reprezinta coloane care se sprijina pe roca dura; radierul de fundatie rcprezinta platforme din beton care se ~prijina pe rod. moale. Fundatia formeaza baza pe care este consrruita strucrura cladirii.

.. Schelerul" unci cliidiri mari este strucrura incerna, pe care se sprijina acoperisul, peretii §i podeaua. Scructurile POt fl Heute din lemn, otel sau coloane din heron armat *i grinzi unite inrre ele.

trmdafia se intinde sub pamant

Peretii ~i podeaua

[nrr-o casa, pererii - care pod! facll~i din lemn, piatra sau didmida - sunt suficienr de purernici penrtu a sustine podelele, ravanele ~i prpantele de acoperis. [ntr-o structura mare, torusi, structura sustine greuratea cladirii, iar pererii SUIlt pur §i simplu suspendati pe strucrura. Podelele dintr-o cladire mare, rnoderna, sunt placi din be roll annat.

Inginerii constructori

Cu rnult inainte de construirea efectiva a unei cladiri, inginerii constructori incep sa lucreze la proiectarea cladirii impreuna cu un arhitecr. Ei calculeaza cat de purernicii trebuie sa fie structura cladirii §i inrocmesc desene detaliate, de obicei pe calculator. Atunci cand incepe lucrarea de constructie, ei se :lsigura ca torul are loc inrr-un mod sigur, la rimp, §i in limitele bugerului convenit.

Ingineri constructori pe un sander de constructie

229

Supraveghetori

Precizia este extrem de imporranra In lucrarile de construcrie in cazul in care cladirea terrninata va avea paqi larerale Ii pereri ia niveluri, Ii rrebuie sa fie sigura din punet de vedere structural. Chiar ji gre§elile mici in proiectare san asamblare pot avea drepr rezujrar par~i care nu se potrivesc perfect. Oamenii numiri supraveghetori veri fica cladirea in 6ecare erapa a constructiei, folosind insrrumente speciale, precum teodolitele Ii nivelele cu bula de aer, penrru a face masurarori precise.

care mascara unghiurile pentrll a afla disrantele, lungimile ji In:i1~imile.

teodolirul

~antiere de constructie Diferitele etape ale construirii cladirilor mari trebuie sa aiba loc intr-o anurnita ordine, incepand cu pregarirea ~antierului. Materialele ~i echipamenrele trebuie sa soseasca exact atunci cand sunt necesare: dad este nevoie de ele prea devreme, santieru] poate deveni foarte aglomerat; dad intarzie, lucrarea de constructie poate fi inclrziata ~i ea.

Finalizare

Odara ce structura esre asezata, incep Iucrarile la podele, percti §i acoperis. Serviciile precwn revile pentru api ~i canalizare, conductele pentru incalzire Ii aer cundirionat ji cablurile de elecrricitate ji telefonie sunt instalate la fiecare etaj. In final. sunr incorporare feresrrele, iar interiorul esre decorat.

Echipament

Unele dintrc sarcinile pe un sanrier de constructie, precum tencuirea unui perete sau a§ezarea cararnizilor, sunt £icute de muncitori calificati care folosesc unelte manual~. Alee sarcini, precum ridicarea structurii cladirii sau ridicarea obiectelor grele, pot avea nevoie de masini mari, specializate. Impreuna, aceste masini sunt cunoscute ca utilaje de constructii.

230

CLADIRI ~I CONSTRUCPI

Eliberarea ~antierului ~i excavarea Sancierul de constructie trebuie sa fie eliberar, ceea ce poate implica demolarea altor cladiri, indeparrarea vegerariei ~i nivelarea. Apoi, se excaveaza terenul penrru fundarie §i subsol.

A~ezarea fundariei

Urmaroarca erapa esre construirea fundatiei, Acesr lucru implied introducerea unor grinzi din orel in pamant sau turnarea betonului lichid intr-o groapa adanca pentru a forma 0 baza solida care va sustine cladirea,

Consrruirea structurii Strucrura cladirii rasare in curand din fundatie. Srrucrura este consrruira Heprin imbinarea cu bolruri a grinzilor din orel, fie prin rurnarea de beron lichid in forme eu bare din otel, 0 carcasa din sralpi metalici ~i scanduri din Iernn, denumita schela, cste ridicara temporar in jurul cladirii astfel tncar muncitorii sa poata ajunge in toate partile.

Clddirca terminatd

Uneltele zidarului

s.

Nivela cu bula de aer (

IV:X

Unelre rnanuale

Fiecare persoana implicata tn cladire ji constructie folosesre unelte speciale, Un zidar, de exernplu, folosesre 0 misrrie pentru 3 tmprasria mortarul pe caramizi, un fir cu plumb pentru a se pererele este vertical, 0 nivela Cll bula de aer Ii un echer pentru a

verifies ca este orizontal.

Utilaje de constructii Masinile purernice, precum macaralele §i rnalaxoarele de cirnenr, pot face in cdteva minute lucrari pe care rnuncitorii le-ar face In ore sau chiar zile. Alee urilaje SLUlt soneta pemrl1 a introduce stalpi din otel in \. .... pam ant, buldozere pentru

~~. nivelarea jaJ"ierclor ji

Materiale de constructii

,

Anurnire mareriale de consrructii, precwn otelul, betonul §i caramizile, sunt structurale - adica forrneaza structura de baza a cladirii, Alre materiale, precwn placile ceramice ~i sticla, sunt in principal decorative. Materialele traditionale, pre cum piatra §i lemnul, au fost folosite timp de rnulte secole §i se regasesc deseori local.

Scdnduri din lemn pentru 5chelti

Materiale pentru sanrieml de construcrie

de otel penlTu b:ton

Betonul ~i otelul

Majoritatea cladirilor moderne contin beron, otel, sau 0 cornbinarie a celor doua, Beronul este un amestec de ciment, apa ~i pierre mici (denumite agregate). care sc intaresre ca 0 piatra arunci cand esre turnat. Orelul este fier care contine 0 canrirare mica. de carbon. Beronul intarit cu bare din otel se nurneste beton armat.

Tipuri de beton

•••

Lernnul

Anumire case au podele tacute din scanduri din lemn Ii grinz; din lemn pentru jarpante. Schela poate avea pasarele din scanduri de lemn.

Cariirnizile

Blocuri de argila arsa, nurnite cararnizi, sunr a~ezate ln randuri ji sunt imbinate cu ajutorul mortarului - un amestcc de ciment ~i nisip.

Materiale locale

Multe cladiri din intreaga lume sunr construite din rnateriale care se gasesc in mod normal in mediul lnconjurator, Acesre rnareriale locale pot include paic, chirpici, piarra, lemn ji chiar ji balegar de animale. Ele POt fi la fel de bune ca li rnaterialcle moderne, care sunt de obicei rnai cosrisitoare ~i trebuie importate.

Acoperisul din piue este flcut din snopuri

Stu!

Barele

irnpletite de pnie (iarba uscatd sau

stuf}.

fixeaza snopii

Sectiune a unui acoperis din paie

Paie

Muncitorii in constructii

Oarnenii dintr-o gama larga de rneserii, eu diferite caliticari, vor lucra la 0 cladire inainte ca

aceasta sa fie rerrninara, ACe§ti rnuncitori pot fi sudori, zidari, elecrricieni, ramplari. tencuirori ~i instalatori, Din motive de siguran~a, muncitorii in construcrii poarra deseori cii§ti de protectie, haine de procecne, precum ~i ochelari.

Sudor care poartd oizierd de prosecpie si mdnus)

TUNELE

VREMEA SE POATE SCHIMBA de la un moment Ia altul. Pe 0 perioada mai lunga de timp, vremea caracteristica pentru 0 anumita regiune - oricat ar fi ea de schirnbatoare - se numeste clima. Clima este in general calda in apropierea Ecuatorului, linia

polar

irnaginara care inconjoara Pamantul, ~i rece catre :5.

polio Alte intluente asupra celor trei mari tipuri de :~

clima sunt reprezentate de distanta fafa de mare ~i ~1 g

de pozitia pe continent. Clima influenteaza flora ~i"* ~ l

fauna dintr-o anum ira regiune. .~ ~

u Clima polard _ Groenlanda

CLIMA

Clima ternperata

In zonele aflate la latitudine rnedie (dupa paralele - liniile imaginare paralele cu Ecuatorul), cum este, de exernplu, SUA, verile sum calde ~i iernile reci, cu precipitatii regulate. Clima mediteraneana, cu veri uscate §i calde §i ierni umede, este un tip de clirna ternperata.

Clima zonelor de munte

La alritudini inalte, aerul se racesre, generand

a rfel 0 clima rece, Varfurile de munte expuse fac elima de rnunte foarte bogata in precipiratii Si curenti de aero Deasupra unei anumite inaltimi, nurnita limira climarica a zapezilor,

sc intind zapeziie vesnice.

Fiecare inel arata cdte un an de crqtere din viala copacului: un inel !arg inseamna ca uremea a fost ca!duroasa

ii copacul a crescut bine.

Polara Montana Rececontinental.

Aproape de Ecuator, caldura

soarelui este purernica - se poare simp pan" la marl alrirudini in miezul zilei. In apropierea polilor, caldura soarelui slabC!§te in inrensitate ~i nu rnai poate fi simtira pana la

aceleasi alritudini. Zonele de clirna care afecreaza vegeratia pot f clasificare mai departe prin caracteristicile fizice,

'Iemperata

Medireraneana Campie arida

Desertica Subrropicala Tropicala

Clima polara

Carre polii acoperiti de calore glaciare, soarele se afla mereu jos, pe linia orizontului, iar iarna abia dad rasare: verile sunt scurte. Ternperaturile de iarna din regiunile de tundra, din jurul Polului Nord se situeaza sub -60°C.

Zonele de clima oceanica ~i contlnentala.

Clima tropicala

Vremea in zona cu clima tropicala, cum este Brazilia, este mereu calda, adesea cu precipitarii abundente. In unele zone eu clima rropicala, cum ar

f d il alda si Papagali

e§ertur e, este c a §!

uscara, iar in altele, cum sum zonele de padure, este calda §i umeda.

Clima troplcala - Brazilia

Musonii

Exista ~i zone de clima ell anorirnpuri umede §i anotimpuri uscare, In India, este uscat din ocrombrie pina in rnai, deoarece vanrurile bat spre mare, §i foarte umed, din iunie pani!. in seprernbrie, deoarece vdntutile musonice bat inspre uscat,

Clima oceanica ~i continentala

Regiunile de coasta au vrerne umeda §i schimbatoare. Verile sunt mai racoroase, iar iernile mai blande, deoarece oceanul inmagazineaza caldura §i se raceste rnult mai lent ca pamancul, Regiunile din interiorul conrinentelor, cum e cazul regiunii in care se aHa Moscova, au ierni reci.

Clima desertica

Peste 50% din suprafata Pamdntului este acoperira de desert, unde, in general, precipiratiile sunt sub lOOmm3. La Tropice, ternperarurile din deserruri se ridica frccvenr pftnii Ia SO°e.

Clima continentala - Moscova

Schimbarile climatice

IncaIzirea globala

Poluarea poate fi cauza incalztrii globale. Uncle gaze tnmagazineaza cildura solara in atmosfera Pamanrului, Nivelurile in cresrere ale acestor "gaze de sera" cum ar fi bloxidul de carbon, care se degajii In urma arderilor de combustibili sau padurilor, pot retinc arat de multi calduril incdt Parnanrul soar putea incalzi cu 4°C, pc parcursul urmarorijor 50 de ani.

De-a lungul unor perioade de tirnp mai lungi, clima fluctueaza. Semnele glacia~iunii la scara larga arara ca, in trecut, a fost mult mai rece pe Pamant, Schimbarile u§oare din trccutul apropiat al clirnei sum dezvaluite de indicii precum variatiile intre marirnile inelelor din trunchiurile arborilor,

DE~ERTURI

MARl 51 OCEANE

MUNTI ~I VAl

PROGNOZA METEO

CURENTI DEAER

PLOAIA

POLUAREA

231

CODURI ~I CIFRURI

UN COD ESTE ORICE SISTEM de simboluri prearanjate, cuvinte sau numere folosite in comunicare. De exemplu, steagurile folosite pentru a transmite mesaje pe mare reprezinta codul naval. Folosirn coduri pentru a simplifica, organiza ~i comunica inforrnatii complexe, de exemplu in apelari §i coduri postale sau coduri de bare care descriu bunurile intr-un mod in care rnasinile pot intelege. Nu toate codurile se folosesc zilnic, Cifrurile (coduri secrete) ascund adevaratul inreles al mesajului. Bancile Ie folosesc pentru a pastra confidentialitatea tranzactiilor, iar spionii sau criminalii pentru a evita sa fie prinsi.

Cifrurile

Intr-un cifru, fiecare litera este reprezentata de alta litera sau simbol. De exemplu, este u~or de incifrat un mesaj amestecand alfabetul, schimbind C cu M ~i M cu C. Este usor de spart un asemenea cifru, dar cornputerele pot crea cifruri care sunt imposibil de citit farl 0 cheie (un numar lung care dezvaluie intelesul ).

Spioni

Un spion este un agent secret care culege informatii pentru un guvern sau pelltru 0 organizatie. Munca unui spion implica deseori furtul secrerelor guvernelor rivale. Spionii folosesc cifruri pentru a incifra darele atunci cand le trimit ~dllor lor.

cu coduri Discuri tncifrate a unui spion

Aceste mecanisme creeaza cifruri prin tnlocuirea Iiterelor rnesajului de pe inelul exterior cu Iirerele de langa aces tea de pe inelul interior.

Disc

Masinile incifrate Malina lncifrata Enigma a fosr folositii in eel de-Al Doilea Razboi Mondial. Aceasta avea 0 rastarura ca a unci masini de scris, eu conexiuni electrice care amestecau lirerele. Fiecare litera era codificara separar, &dnd cifruI greu de deeriptat.

Semnalele de fum

Semnalele de fum ~i codurile cu fum au fost folosite pentru a trimite semnale de catre oamenii din China amid, Egipt §i Grecia. Americanii narivi, cum ar fi triburile Cheyenne, Comanche §i Sioux, comunicau Ia distanta folosind sernnale de fum, dand acesruia forma cu 0 piele de animal sau 0 patura, Exista cateva semnale general inrelese - doua fumuri inseamna "totul e bine" -, dar fie care grup avea coduri secrete, pe care Ie impartaseau numai cu oamenii care trebuiau sa in~eleaga mesajele.

acopereau cilindrii rotativi

Masina germanil lncifrara Enigma, AI Doilea Razboi Mondial

....... . LIMBAJ MEZOAMERICANII RAzBOIUL nnnrm MONDIAL, ALDOILEA

Folosirea codului

Codurile fac mesajele mai u§or de trim is. Acestea au fost folosite cu multe scopuri. Marinarii, de exemplu, foloseau codurile steagurilor pentru a comunica acum mai bine de 1.000 de ani. Navigand cu cele trei steaguri cu literele NKA, 0 nava de razboi trimitea un mesaj care insemna: "Nu am intalnit nici 0 nava de cand am plecat din ultimul port". 0 carte cu coduri, prezenra pe orice nava, traducea codurile.

Codurile computerizate Codurile speciale sunt folosite pentru a prograrna intormatia din computere, acolo unde literele Ii semnele de puncruarie sunr reprezenrate prin sisrern binar. Cifrurile POt ft de asernenea folosite penrru a proteja pOlta elecrronica (rnesajele trimise intre cornpurere), astfel indt mesajul sa fie tnteles numai de expediter §i de destinatar,

Posta elecrronica poate ft tncifrara astfel incat sa fte citita numai de desrinararul care are parola secreta {uri numar lung).

Alfabetul din Codul Morse

A ¥- N -¥ CodulMorse
B -¥¥¥O Telegraful a fost inventat in
C -¥-¥ I' ¥--¥ sec. XIX; folosea pentru
prima data electricitatea
D -¥¥ Q --¥- pentru a trirnitc rapid mesaje
E ¥ R ¥-¥ pe distante mario Sisremul nu
purea tansrnire vocea asrfel
F ¥¥-¥s ¥¥¥ incat, pentru a cornunica,
G --¥ T operatorii au folosit un cod
- alfabetic coneeput de catre
H ¥¥¥¥U ¥¥- arrisrul american Samuel
¥¥ V ¥¥¥- Morse (1791·1872). Literele
erau reprezentate prin puncte
J ¥--- W¥-- Ii linii (pulsa~ii lungi Ii seurte
K -¥- X -¥¥- de curcnt ). Operatorii apisau
rcpetat 0 cheie pentru a porni
L ¥-¥¥y -¥-- ~i opri curentul electric din
M Z --¥¥ firele de telegraf. Codul Morse
inca se rnai folosesre.
Prorotipul eheii
eelegraf anii
1840 William Friedman

American nascut in Rusia, William Friedman (1891-1969) a decriptat semnalele secrete penrru guvernul Srarelor Unite in ambele Razboaie Mandiale. In 1940, William a candus echipa care a descopcrit cheia pentru Cifrul Purpuriu Japonez. Un mesaj din acest

cifru averriza despre aracul de I. Pearl Harbour.

STEAGURI SEMNEJI SIMBOL RI

TEHNOLOGIA INFORMA"PEI

232

'-VA:> lA UJ:c AUK, VeZI At'K1CA, l~lUKIC • COASTA DE FILDE~, vezi AFRICA DE VEST. COCKERELL, CHRISTOPHER, vezi FRECARE. COCS, vezi CARBUNE.

COLEGII, vezi ~COLI ~I COLEGII. COLIBRI, vezi LAsTUNl ~I COLIBRI

COLUMB, CRISTOFOR

CRISTOFOR COLUMB a fost primul european, dupa vikingi, care a

vizitat America. In anii 1400, europenii nu stiau de existenta

Americii - credeau ca Europa ~i Asia erau separate de Oceanul

Atlantic. Columb spera sa deschida un nou drum comercial catre

Asia, 0 ruta care sa fie mai rapida decat vechiul itinerar de pe continent. A gasit niste insule, despre care a crezut ca sunt Indiile Rasaritene, parte din presupusul continent Asia. Ce descoperise de fapt era un continent pe care europenii l-au numit

putin mai tarziu America. Orasul-porc Genova, in sec. XVI

Trecerea Atlanticului

[11 timp ce portughezii §i alti marinari inccrcau sa gaseasd drumul catre Asia, navigand spre sud §i apoi spre est, ocolind Africa, Columb credea ca, datorita faptului d Pamantul este rotund, ar purea ajunge in Asia navigand spre vest, peste Atlantic. In 1492, l-a convins pe regele Spaniei sa li finanteze calatoria, §i a pornit cu trei vase. dintre care eel mai mare a fost corabia cu trei eatarge Santa Maria. In prima sa incercare, a debarcat in Insulele Bahamas. Columb, totusi, eredea d aceste insule erau aproape de coasta Asiei.

Navigarea

Columb avea eu el cateva instrumcnte care l-au ajutat sa navigheze peste ocean. El a folosit alidada ji

.istrolabul pentru a calcula laritudinea la care sc afla, insa nu avea cum afla longitudinea. In pofida lipsei de inforrnatii, a rcusit sa navigheze eli succes inapoi spre Europa.

Astrolab

Indiile de Vest

Columb a fost uimit de frumusetea §i de bogafia vcgeratiei Insulelor Caraibe, dar a fost dezamagit ca nu gasise bogatele insule din Asia. Cu toate aces tea, descoperirile sale i-au incurajat pe alri cxploracori sa viziteze zona in urrnatoarele secolc, punand bazele coloniilor §i deschizand ealea noilor rute eomerciale dintre Europa §i Caraibe,

Columb debarcsnd pe insula Hispaniola

-

233

Vasul SantaMaria

Cele patru dilatorii ale lui Columb

Steagu!

-1492

_1493

_1498

_1502

Noi descoperiri

Cat au scat in lndiile de Vest. Colurnb Ii echipa 50 au guscac noi alimente, cum sun t ananasu.l, cartofii ji porumbuI. Au vazut oamenii dormind in harnace ~i i-a observat pe cei din tribul Arawak, din Cuba, rasucind frunze de rutun uscate ~i fumandu-Ie.

Sfar~itul vietii

In 3nui1493. Columb 3 fost

nurn it guvernaror general peste toatc rcritoriile pc care Ie descopcrisc, !I1S~ S-a dovedir a r, un administrator prost. In 1500. au exi tat reclamajii legate de guvcrnarea Hispaniolei, Prin urmarc. olurnb a fost arestar ~i a fost rrimis [napoi, in Spania, unde a murit in anul 1506.

AMERICA DE SUD, ISTORIC

NAVIGATIA

AMEJUCA CENTRALA,ISTORIC

EXPLORARE

lnceputuri

olumb s-a nascut in orasul-porr enov a, din Iralia, in 14S1.ji a fost nurnit dupj Sfllntul Crisrotor, parronul cilatorilor. Tara! sau era ~esator ~i ristofor nu a avut parte de foarce multi educatie in scoli, De mic copil, a plecar pe mare, mai dirzi u a .lucrat in Lisabona

(Portugal ia), undc dcsena hirli pentru navigarorii porrughezi.

Parru calatorii

Columb a intreprins parru calatorii peste Atlantic. intre 1492 ji 1504. In timpul primei calocorii, a ajuns in Cuba, Bahamas ji Hispaniola; in rimpul celei de-a doua, a explorar jamaica: 'in a treia, a

ajuns in Trinidad ji pe coasta Americii de Abia in a patra dilarode a pus

piciorul pe "noul"

Deoarece uasul em destul de agLomerat, rndncarea. Sf! gtitea adesea pe punte.

CRISTOFOR COLUMB

1451 Nascut in Genova. Italia,

1476 Devine desenaror, in Lisabona, Portugali a.

1479 Se insoara cu Filipa de Perestrello e Moniz.

1484 Devine capitan comercial, In marina comerciali porrugheza,

1492 Prima calatorie: navigheaza peste Occanul Atlantic. in cautarea unei noi eli carre Asia,

1493-96 A doua cilarorie.

1493 Stabileste colonia europeans de la Hispaniola.

1498-1500 A treia diliitorie.

1502-04 A patra ji ultima dilatorie. 1506 Moare in Sevilla. Spania.

SPANIA, ISTORIC

VA.SE SI BARd

Cdrbunele este un combustibil important in industries cele mai multe din resursele globale sunt exploatate in Asia.

COLUMBIA, vezi AMERICA DE SUD, PARTEA NORDICA. COMANECI, NADIA vczi GIMNASTICA • COMEDlA, vezi FILME ~I PRODUCTIE DE FILM

COMERT ~I INDUSTRIE

~'~""' .... ~

~ h"

ORICE ACTIVITATE desfasurata pentru a aduce prosperi tate este cunoscuta ca industrie. Termenul descrie, de asemenea, un grup de afaceri care produce servicii similare sau un produs similar. Cornertul este procesul de curnparare ~i vanzare a unor asemenea produse. Miile de industrii diferite au obiecte de activitate diferite, cum ar fi mineritul, publicitatea, constructiile, fermele ~i radiodifuziunea. Multe industrii transtorma materiale brute in produse. Altii of era servicii, de la frizerie pana la ingrijiri medicale.

Producria

Producria sau indusrriile secundare realizeaza prod use. fie din materiale brute, fie din alte bunuri trecute prin productie. Multe producrii mod erne sunt in mare parte autornatizate: masinile indeplinesc sarcini srricte.

Tipuri de industrie

Atunci cand majoritatea oamenilor vorbesc despre industrie, acesria se gandesc la factorii ~i liniile de asamblare din productie, De fapt, acestea sunt cele trci tipuri de baza ale indusrriei: extractiva, de fabricare ~i prestari de servicii. in ~arile in curs de dezvoltare, majoritatea oamenilor lucreaza in industria extractiva. Orice prii in care majoriratea oamenilor lucreaza in productie ~i prestari servicii este 0 ~arii industrializata.

Serviciile Serviciile, sau industria tertiara, nu produc nimic, dar ofera servicii, cum ar fl bancile. in unele lari puternic industrializate, mai multi oameni Iucreaza in industria serviciilor decal ill celelalre industrii.

Producerea unei masini

7'

Sdpun

Lichid pentru Derergenti, produse

spalarea vase/or ale indusrriei chimice

Energie §i materiale

Ambele indusrrii, atit primara cat li cea de productie, trebuie sa aiba combusribil si energie penttu functionarea masinilor, in uncle {ari, in regiuni bine indusrrializate, cum ar 6 Ruhr din Germania, industriile se dezvolra in apropierea zonelor eu matcrii prime. cum ar fi 0 rnina de fier sau carbune.

Premisele fobricii

De ce anume are industria nevoie

Pentru ca 0 industrie sa produca ceva, aceasta trebuie sa aiba anumite disponibilitati de bazi: bani, rnasini, muncitori ~i materiale brute. Tinta oricarei industrii este de a face profit. Dad disponibilitaple de baza sunt asigurate ~i nu sunt scumpe, atunci industria realizeaza un produs sau un serviciu mai profitabil. 0 industrie are de asemenea nevoie de 0 piata: daca nimeni nu vrea sa cumpere un produs, banii ~i eforrul depus in realizarea lor se pierd.

Industria prirnara Carbuncle, li,eiul, piatra, recoltele de cereale ji lemnul se afla printre produsele indusrriei primare care se axeaza pe extragerea rnarerialelor brute din pamant, Asemenea produse por fl folosire a~a cum sunt sau procesate de cdtre industriile producatoare in alrceva,

Industriile de seruicii includ restaur ante, magazine ii afaceri cu turistii

Restaurant din Paris

Industria artizanala

Industtia artizanala este illralnira atunci cand rnuncitorii produc

bun uri pe 0 scad mica, in general acasa sau in cadrul unui mic atelier. Accsria i~i pot cornercializa bunurile sau Ie pot vinde catre un antreprenor care platqte piesa finisara, Anrreprenorii lipsip de scrupule, care plaresc un prel red us penttu 0 rnunca durabila, pot abuza de acest sisrem.

Stadiile producriei

in industria producatoare, cele mai mulre produse tree prin diverse stadii inaince de a fi vandute publicului. Odara ce produsul este conceput, acesta este verificar pentru a se asigura de functionalitare li dad produsul este convenabil. Produsul esre

Industriile

realizat din marcrii prime; in final. serviciilor depind este testat pentru a se asigura

in mare parte de faptul d nu are defecre,

Capital

Capitallnseamna bani. de care industriile au nevoie penrru a

cum para masini, pentru a plan personalul ~i pennu a construi sau inchiria 0 fabridi sau alte faci.lita~i. De asemenea, insearnna echiparnenrul care ajura in productie de-a lungul unei perioade de rimp. Masinile sunt privite ca flind capital, dar materiile prime din care sunt realizate produsele nu.

Mana de lucru

Multe indusrrii sunt amplasare aproape de erase, penrru a purea avea resurse de muncirori sao mana de lucru. Resursele pentru mana de lucru includ in mare parte conducerea, contabilii, cercerarea §i dezvolrarea angajatilor, printre alrele, plus lucrarorii obisnuip.

Proiecre ale produselor

Comunicatiile

Comunicapil~ bune sun.t vitalc pentru dezvoltarea indusrriei. Retelele de drumuri, caile ferate, rutele aeriene ~i maritime ~i relecomunicatiile globale permit unor industrii sa realizeze bunuri In parp ale Jumii unde prctul pentru proprieran §i raxe1e sunt mai mici,

234

Materii prime ~i combustibili

COMERT ~I INDUSTRIE

Cornertul

,

Procesul de schimbare a bunurilor sau

Vanziitorii en-gros

Mulre magazine mid sc bazeaza pc vanzatorii cn-gros pentru a le aduce produsele de care au nevoic. Un en-gros esre 0 afacere care cumpara cantitari mad de bunuri direct de la producaror, Bunurile sum depozitate in

ham bare de marfuri mario gata pentru a f vandute in cantirati rnai mici.Ia preturi mai mari carre vanzatotii eu amanuntul, Depozirele se gasesc Ifmga majoritatea

d rumurilor sau cailor ferare pencru a asigura transportul rapid, economic al produselor.

Comercianti in pia!a. sec. XV

Distributia

,

Miscarea de bunuri sau servicii de la producaror la consumator (persoana care Ie curnpara) este cunoscuta sub numele de distributie. Disrriburia intre producator, vanzatorul en-gros ~i vanzatorul cu arnanuntul se bazeaza pe sisteme eficiente ~i economice de transport. Schimbul international a crescur constant, In parte datorita dezvoltarii transportului - de exernplu, aparitia cailor ferare, zborurilor ~i a incarcaturilor congclate.

Vanziitorii CIl amanuncul Vanzatorii ell amanuntul curnpara prod use de la vanzarodi en-gros li Ie yond la un pre~ mai mare. Cele rnai mulre magazine stradale sum: parte din come quI ell amanunrul - locul de unde consumatorii pot cum para bunurile pe care le vor. Asrfel, magazine1c sunt caparul unui lant lung al cornertujui.

serviciilor produse de 0 industrie este

cunoscut sub numele de cornert, Este 0 parte vital a a vietii moderne. Chiar ~i cele mai bogate natiuni nu au destule resurse pentru a produce tot ceea ce oamenii au nevoie sau l~i doresc: prin schimbul surplusurilor de bunuri cu altele, tarile pot d§tiga bani pentru a curnpara lucrurile de care au nevoie. Schimbul intre diferire tari este numit schimb exterior. Ap-numitul schimb domestic are loc intre grani~ele tarii.

Taxe ~i varna

Unele ~ari impoziteaza anumite produse. Aceste taxe sunt cunoscure sub numde de taxe varnale sau varna. Aceste taxe sunt modul de a face bani pentru guvern sau de a proteja productia industriei tarii prin cresterea pretului pentru bunurile importate, care pot fi mai ieftine decat cele produse

local. Comertul mondial Schimbul international este tinut sub control de Organizatia Mondiala a Cornerrului, infiin~ata in 1995. Funcrioneaza penau a reduce barierele cornertului ~i tarifele tnrrc natiuni, A urmat Horararea Generala asupra Taxelor li Comermlui (GATT). infiinpt. In 1948 su b auspiciul Natiunilor Unite.

Cladi r ea Organizaricl Mondiale a Comertului

Poluarea industriala

Industria ne of era haine, mancare, adapo t, mecanisme de diminuare a neccsarului forrei de rnunca §i mcdicamente. Dar are efecre secundare daunatoarc. Multe procese industriale produc poluare sub forma fumului din fabrici §i dcseurilor aruncate in mare, in rauri §i lacuri. Cresterea rapid a a industriei ameninta sa epuizeze resursde mondiale de titei §i gaze naturale.

c. 3000 i.H. Fenicienii faceau cornert cu alte liiri din jurul Mediteranei

Co 1500 Incepe revolutia industriala: cornercianrii incep schimburi la nivel global.

1705 Inventatorul englez Thomas Newcornen (1663- 1792) construicstc un motor simplu eu aburi care COI1tribuie [a

Revoluria Industriala din Anglia din secolul XVIll.

1871 Actiunca Uniunii Comerrului face uniunile de

comeq legale In Marea Britanie .

1913 Industriasul american Henry Ford (1863-1974) introduce linia de asarnblare pentru a produce masinile Model-Ti srimuland productia de mas •.

Secolul XX Progresele in transport ~i cornunicatii irnpulsioneaza comerrul exterior.

..

AGRICULTURA BANI

~JJl:ilIift:

235

ISToRIA TRANSPORT, ISTORIC

MAGAZINE

PESCUITUL

POLUAREA

PORTYru ~I CAl NAVIGABILE

Istoria schirnbului

Cornertul are 0 isrorie indepartara. Incepsnd cu 3000 l.H .• fenicienii schimbau rnerale, ~esa[uri ~i an'imale ell popoarele mediteraneene, Din 300 t.H., corncrcianri i mergeau pe DrU111ul Matdsii din China in Europa. un drum faimos al comerciantilor. Schimbul tntre diferite popoare a condus la schirnburi de idei li cultura, dar li de bun uri. Schimbul Intre diferire ,ari a crescur constant din perioada rnedievala, arunci cand cornerciantii calatcreau pe glob cu bunuri.

Irnporturi ~i exporturi

Bunurile sau serviciile pe care 0 tara le cumpara de la alta sunt nurnite irnporturi: bunurile pe care 0 tara le vinde alreia sunt numite exporturi. Pentru a d§tiga banii pentru a plan pemru irnporturi 0 Fra trebuie sa exporte propriile produse.

Balanta plarllor

Plarile facute de 0 pra catre alta pentru bunurile irnportarc ji platile primite de la alee ,ari pe.nrru bunurile exportatc In acceeasi perioada de tirnp poarra denumirea de balanta a pla,ilor. Dad 0 pdinu exporra dcstule bunuri, trebuie sa .imprumutc bani penrru a plati importurilc.

Werner von Siemens

Ingincnll gern"l:lJ1 \'qCl'flCr von Siemens (1816·1.892) a ajutat crc§tcrea industriei comun icariilor prin Imblulara,irile aduse relegrafului, Producatorul electric AG Siemens, care face cornert in peste 125 de "ri. a evoluar dinrr-o companic realizata initial de carre familia Siemens.

1968 Cornunitatca Econom ica European, (EEC) renurua la tarifele intre rnembrii aceleiasi natiuni, srabilind 0 "Piapi Cornuna"

Anii 1990 SUA.]aponiaji ~arile europene sunt eel rnai mari comercianti din lume.

PUBLICITATE SI MARKETING'

REVOLUTIA INDUSTRIALA

UNIUNI COMERCIALE

COMPU~I, vezi AMESTECURI ~I COMPU~I

COMETE ~I ASTEROIZI

Pe cea mai mare parte din orbita SLl, cometa este un bulgare murdar de zapada.

COMETELE §I ASTEROIZrr SUNT RAMA§ITE de la

formarea celor noua planete din sistemul solar acum 4,6 . d S

Sf aprople e oare.

miliarde de ani. Cometele sunt sfere fragile de zapada §i

praf gasite la marginea Sistemului Solar in norul Oort. Unele parasesc norul §i calaroresc spre Soare. Caldura soarelui topqte zapada §i cometa pare sa creasca in dimensiuni de mai multe ori. Asteroizii sunt alcatuiti din

,

roca §i se gasesc mai ales intre orbitelc planetelor Marte §i Jupiter.

Comera \Vest a trccut pe lang. Pamant In 1976.

Anatomia unei comete In centrul cornetei esre nucleul - 0 minge murdara de zapada §i praf cu un diametru de numai d.~iva kilometri. Daca 0 corneta este aproape de Soare, zapada se transforma in gaz §i praful este elibcrat, forrnand un nor mare de material - coma - §i una sau doua cozi.

Meteorii

Meteoroizii mici ard ln timp ce sc apropie de atmosfera Pamanrului, produdlnd dungi de lumina cunoscute sub

numele de meteori. Arunci cdnd Parnantul trcce prinrr-o conccntratie de meteoroizi, se produce un dus ell metcori. Materialul meteoroizilor este [asat de catrc comete in drumul lor spre Soare.

Nucleu Cometa Halley

Comet a Halley esre singura comet. care a fost vaznra de aproape. Cinci navere spariale all facut observapi §i cercetatii atunci cand aceasra se deplasa spre interiorul Sisternului Solar, ill 1986. Sonda spatiala Giosso a tacut aceasra fotografie a nucleului intunecat, in forma de cartof.

Meteoroizii

Comerele sunt denumire de obicei dupa eel ce le-a des cop erie, dar una esre numita dupa ornul de jtiinla englez Edmond Halley (I656-1742).

Acesra a fosr prima persoana care a ararat ca uncle cornere POt fi periodice ~i urrneaza orbite care le intorc din nou §i din nou in eer.

Bucati mici de praf ~i bucati mari de rod traverseaza spatiul. Acestia sunt meteorizii care provin din doua surse: cornete §i asteroizi. Aproximativ 220.000 de tone de astfel de material intra in atmosfera terestra intr-un an. Cei mai mici meteoroizi produc rnereori. Bucarile mari aterizeaza pe supratata Pamantului. Acestia sunt meteoritii.

Mereoritii

Mai rnulr de 3.000 de mereoriri aterizeaza pe Pamant in fiecare an. Cei mai multi cad in mare, dar sunt destul de multi care au fast vazuti cazand pe uscat. Sunt rrei eategorii principale de mctcoriti: din piatra, din fier sau piatra-fler.

Mereorit Nakhla

Rocile de pe Marte

Se sriu Opt rnercoriri care au cazut pe Pam ant de pe Marte. Metcoritul Nakhla a cazut In Egipt In 1911. Ase 13 milioane de ani. Asemenea rneteoriti ne spun ca pe planeta Marte exista la un moment dar apa.

Crarerul de impact

Atunci cand un rneteorir arerizeaza pe Pamanr, acesta poate crea un crater. Pamanrul a fost odara bombardat cu rnereoriti, dar suprafata sa s-a schimbat inrrc tirnp, lnlarurand dovezile. Astiizi, 150 de cratere de impact por fi idenriflcace, inclusiv Craterul Wolf din Australia.

Cometele periodice

Atunei cand cornera parasesre norul Oort, aceasra poate calatori pe 0 orbita care 0 face sa revina din nou §i din nou spre interiorul Sisternului Solar. Cam 150 sunt comerele de perioada scurta: acestea apar repetat pe cerul Pamantului, la intervale rnai mici de 200 de ani. Cornera Halley trece la fiecare 76 de ani.

NorulOort

Norul Oort imprejmuiesre Sisrernul

Solar ~i esre alcatuir din 10 trilioane de cornete. Desi accst nor esce mare, esre a~a de lndepartar Incdt comerele nu pot fi vazute. Cometele devin vizibile nurnai arunci cand calaroresc in sistemul solar interior. Asrronornii au vazur aproximariv 700 de com ere pe cerul Pdmdncului.

Centura de asteroizi

bme orbirele planerelor Marte §iJupiter se afla centura de asteroizi - un inel in forma de gogoa§a format din rnilioane de asteroizi, bucati de roca §i metal. Cei mai mici sunt franturile de praf cel mai mare, Ceres, are mai rnult de 900 km in diametru.

Gaspra

Aproximariv 5.000 de asteroizi au fosr

~ idenrificati. dar numai 10 sunt sferici ~i mai mati de 250 km (ISO mile) In diametru, Cei mai mici, ewn ar fi asreroidul din piatra Gaspra, au forme neregulate.

Centura de

-

UNIVERS

ASTRONOMIE EXPLORAIV:A

S PAT IALA

PLANETE

SOARELE SI SISTEMUi SOLAR

236

COMPUTERE

i

Cu VITEZA FULGERULUI, un computer efcctueaza milioane de calcule intr-o singura secunda. Seturi de instructiuni denumite programe Ii spun computerului ce sa fad. Unitatea hard-disk este inima computerului. Aceasta contine unitatea centrala de procesare UCP, care controleaza toate operatiunile computerului. Unitatea hard-disk, monitorul, tastatura ~i alte dispozitive conectate sunt numite hardware. Programele care permit functionarea ~i indeplinirea anumitor sarcini sunt cunoscute ca software.

Computer personal (PC) cu periferice

Mouitorul prirnesre semnal de la hard-disk ji formeaza imagini-texr ji grafice in mod similar unui televizor

Tasrarura cuprinde 111 cifre, lirere ~i taste speciale care permit darelor sa fie introduse direct in

I

Tablerele grafice permit imaginilor sa

fie "desenate'" pe ecranul monitorului eu un dispozitiv asernanator unui creion care se mijd. pe suprafap tablerei.

computer.

Uniratea hard-disk contine memoria, proccsorul ~i unirafiJc de srocare

Computerul personal

Un computer personal (PC) este un computer compact care poate fi folosit de care 0 persoana pe rand. Este alcatuit diner-o unitate centrala, la care sum conectare dispozitive hardware numite periterice, astfel incat darele pot f introduse sau afisate. Tasraturile ~i imprimantele sunt exernple de periferice. Incerterele sunt circuite electronice care permirunitatii centrale sa comunice en fiecare periferic.

Unitatea centrald de procesare (UCP)

Cipurile ROM (memoria ce poare fi dear citici'i.) stocheaza programe importance cum ar fi sistemul de operate. al carui continue nu poate f schimbar,

GpurHeRAM (memoria Cll acces aleator) srocheaza date in computer, pe discuri sau prin tastarura, date care pot fi obdnure ji modificace dupa dorinta.

Scanerele copiaza 0 imagine ji 0 redan prin pulsatii pornit-oprit de elecrricicate care sunr introduse in computer, asrfel inelt imaginea sa poata fi afijOta pe monitor.

llmprimanra pr imeste sernnal de I. hard-disk ji efecrueaza tiparirea documenrelor ~i elementelor graflce.

conrroleaza cursorul de pe ecran: in inreriorul mouse-ului se afla 0 boa care Sf ro[e~te In rimp ce mouse-ul se rnisca, iar rniscarea bilei transrnite semnale computerului,

-------------------------------------------------------------- ,-----------------------------------,

Placa de baza

Placa de baza este 0 placa mare cu circuite, aflata in unitatea centrala, placa pe care sunt atasate cornponenrele electron ice cheie. Aceste componente sunt conectate prin benzi de metal numite "bus-uri", pe partea inferioara a placii de baza, De asemenea, atapte placii de baza sunt interfetele care leaga unitatea centrala de periferice, ca §i canalele de expansiune, la care se pot adauga alte placi en circuite pentru a imbunarati perforrnanrele computerului.

Memoria

Memoria electronica a cornpurerului ii perm ire acesruia sa i~i »aminteasdi" cwn anume sa functioneze. Sum doua pii'li ale mernoriei: memoria eu acees aleator (RAM) li memoria ce poate fi numai citita (ROM). Ambele sunt alcaruite din circuite numite

In ieroprocesoare sau cipuri de siliciu.

Placa de bazii a unui PC

Charles Babage

Marernaricianul englez Charles Babnge (1791-1871) a construir un computer mecanic, nurnit Motorul Diferenta, care era alcaruir din sure de rori dinrare. Putea face adunari complicate

mai repede decat dad. s-ar fi !aeur aceleasi calcule manual.

Canaiele de

Placa video controleazti

Mufele numite porturi permit perifericelor principale, cum "''fi modemurile sau 17/IJ7rIJ7lal' ,., e. sa fie

./,cnnPr,."'I'la bard-disk.

Unitatea cenrrala de procesare (UCP) UCP esre formaci dinrr-un procesor care contine un numar mare de circuite. UCP primesre date de la ROM, RAM ji rastatura. Acesta trimite date entre RAM pentru srocare ~i catre dispozitivele de icsirc, cum ar fi rnonirorul,

Bus-urile poartd prin tot computerul.

237

COMPUTERE

Discurile pentru computer

Programele ~i datele pot fi stocare pe discuri penrru computer. Discurile magnetice inregisrreaza datele sub forma de profiluri magnetice in particulele minuscule de fier care "imbraca" suprafata discului. Un disc dur este 0 suprapunere de discuri magnetice inauntrul unui computer. Alte tipuri de discuri includ discurile compacte (CD) ~i discurile versatile digitale (DVD). Un mecanisrn numit unitate de disc este folosit pentru a stoca date pe discuri ~i pentru a le ~terge.

Limita

Disc Floppy

Cum funcrioneaza

o unitate de disc

Discurile aranjeaza darele In diviziuni nurnire cai (tracks) ji secroare (sectors). 0 unitate de disc are un cap de cirire-scriere care "ci[~re" date sau .scrie" date de pe. respectiv pe un sector Ii 0 calc de pc disc. In unitarile CD sau

uniratilc opnce, capul de citire-scriere este 0 taZa laser.

Tipuri de disc uri pentru computer

\ ~~~;~i~:"t

discuri m~~netice rruci.

Mini-discurile optice

sunt discuri magnetooprice mid.

Discurile magneto-optice srocheaza date magnetic, iar ele sunt cirite de 0 raza Laser.

Discurile Sy~est sunr discuri magnetice mari, capabile sa stocheze mai mulre date decat discurile Floppy.

Sis/ernul de operare Ii permite acestei fetite sa foloseasca un program pent", invafarea limbii spnniole.

Steve Jobs

§i Steve Wozniak

Compania de compUlere Apple - una dinrre cele rnai mari din lurne - a fost fondariln 1976 de catre Steve Jobs (n. 1955). care a vrut sa fabrice computere convenabile pennu oamenii obisnuid, Cornpurerul Apple II din 1977 a fost primul PC realizar penttu piata largo. A avur un succes imens doarece utilizatorii lui Apple II nu aveau cunosrinre anterioare despre electronica sau computere.

Sistemul de operare

Fiecare computer are un program numit sistem de operare (SO) care controleaza functiile de baza. Sistemul de ope rare funcrioneaza intotdeauna "ill spatele scenei" atunci cand sunt rulate alte aplicatli. 0 interfata granca cu urilizarorul (IGU) constituie deseori 0 parte a sisternului de operare. IGU permite operatorului computerului sa foloseasca un mouse pentru a muta informatia sau pentru a rula programe.

Tipuri de computer

Cele mai rnulte ~coli ~i cele mai rnulte case au computere personale, dar sunt rnulte alte tip uri de computere, ~i mai mari ~i mai mid decat un Pc. Unele computere permit oamenilor sa lucreze in timp ce calaroresc, altele sunt concepute numai pentru distractie. Computere mari, puternice, de mare viteza sunt adesea folosite pentru a procesa inforrnatii catre mai multi oameni odata sau pentru a indeplini mai multe sarcini simultan.

Serverele

Cele mai rnulte organizani mari au un computer-server care poote fi folosir de mai multi oameni in acelasi rimp, fiecare lucrand la un monitor sau terminal separat. Serverul trebuie ~inut inrr-un rnediu racoros ~i uscat,

Computerul dedicar

in rimp ce unele computere pot [ndeplini diferitc sarcini, altele sunt .. dedicate", insemnand ca sunt concepute pentru un anume scop. Un exemplu cunoscur de computer dedicat este un computer penrru jocuri.

Laptop

Multi oameni de afaceri iau

ell ei' PC-uri rnici, portabile, numite laptop-uri arunci cand calaroresc, Un laptop coniine baterii reincarcabile care Ii permit sa fuuctioneze 'in rrenuri, autobuze, afara - de fapt. aproape oriunde.

Supercomputerele

Cele rnai puternice cornpurere Stint supercompurerele, Acesrea sunt folosite pentru a efecrua sarcini foarte cornplexe, cum ar f sisternele de ptognozare meteorologica sau de analiza a graviradei ji a gaurilor negre din spariu. Primul supercomputer a fost lansat In 1976 de catre Cray.

Istorie

1642 Blaise Pascal inventeaza prirna masina rnecanica pentru adunare,

1834 Charles Babage concepe un computer mecanic pe care il dcnumesre Motorul Diferenta.

1939 John Aranasoff un american, creeaza primul computer electronic.

1945 ENIAC. primul 1975 Este realizar primul PC

computer automat din lurne, portabil. este construit in SUA.

Sfarlitul anilor '70 Corporaria computer

1967 Tasratunle sunt Xerox inventeaza inrerfara graflca

tolosire pentru introducerea ell urilizarorul. datelor,

1970 Apare discul Floppy. Sfarjitlll anilor '70 Sunt introduse PC-urile penttu marea masa a oamenilor .

1983 Esre folosit prima data mouse-ul pe un computer Apple.

1980 Vinzarile de PC-uri 2000 Telefoanele mobile Ii

explodeaza. alte instrurnenre de buzunar

1990 PC-urile IBM sunt concepute pentru a

Pentium efecrueaza 1 l2 suporta facilitati specifice

milioane de instructiuni compurerelor cum ar fl

pe secunda. software ~i Internet.

Computerul personal Comodore.1970

1985 Apar CD-urile pentru computer.

ATOM! SI MOLECuLE

TEHNOLOGIA INFORMATIEI

..

238

ELECTRONICA

LASERE SI HOLOGRAME

MATEMATICA

NUMERE

SUNETUL SI iNREGISTRAll.EA ACESTUIA

PROGNOZA METEO

........ -.J - -- .---.- . - -.-.~.~ - ~ - ----~ - ~ ----, . -~. -~ .~~~~ ~~ ..

CONCORDE. vezi AERONAVE. CONDUCTORI. vezi ELECTRICITATE

CONFUCIUS

lnvataturile lui Confucius

,

Confucius si-a format propria viziune din experienra guvernarii. A sustinut ideea conform careia un conducator bun ar trebui sa of ere un exemplu rratandu-si supusii in mod ega~ ~i folosind forta doar in ultima instanta, In schimb, supusii aveau datoria sa i§i respecte §i sa l§i asculte conducatorul.

Venerarea stramosilor

Prin toate invatamintele sale, Confucius a tncurajat venera rea stramosilor deoarece aceasta intarca lcgacurile de familie. Prin urrnare, chinezii au ajuns sa consrientizeze ca. sunt parte dintr-o mare farnilie narionala, care nu Ii indudea doar pe cci vii. ci ~i pe cei morri ~i pe cei care aveau sa se nasca, Se credea di multi dinrre zeii ~i zeitele tradirionale chineze erau srrarnosi care odata au trait ca oameni obisnuiti, In China. ~i care, dupa moarte, puteau iufluenta viata de zi eu zi.

Chiin-rzu Potrivir scrierilor lui Confucius. un om binecrescut,

sau Chun-tzu, era 0 persoana m iloasa,

temperata, respecruoasa fata de superior! ~i preocupata de bunastarea celorlalri. Prin urmare, era impotriva sclavagismului ~i a sacriflciilor urnane sau animale. Sub influenta lui Confucius a devenit cornun obiceiul potrivit caruia se lngropau obiecte de ccrarnica in morminte, ~i nu animale vii sau sdavi.

Figurina reprezenrand un rinocer de bronz dintr-un morrnanr

Mencius

Dupa rnoartea lui Confucius, unii dinrre

discipolii sai i-au continuar munca.

Cel mai cunoscut a fosr Mencius (cca 371-cca 288). Acesta credea ca oamenii sunt In esenra buni ~i ca era de datoria conducarorului sa Ie asigure supusilor sai prosperiratea, educatia Ii bunastarea moral •.

IL_,...._~ Elevii sai i-au

pus pe hartie gandurile ji maximele in Cartea lui Mencius.

Dinastia Zhou

Irnpactul

DOli Confucius nu a pus bazele unei religii, invi~5.turile sale sunt fundamentale in intreaga lurne, mai ales in China, unde valorile trad itionale ale familiei inca se ba;eaza pe ideile sale. Codul moral promovat de Confucius se porriveste cu religii precum budismul, taoismul !i ~intoismul. iar textele sale sunr studiate la scara larga Ii asrazi, in Vest.

Familie chineza, sec. XIX

Incepueuri

Confucius s-a nascur in provincia Lu, in nord-estul Chinei, in jurul anului

51 i.Hr, Numele sau era Kong Qiu. Tatal sau a murit cand avea trei ani, Iasand-o pe mama sa se ocupe de cre!terea copilului. A devenir K'ung Fu-rse, sau "marele maestru

kong" in Vest. era nurnit Confucius, forma latina a

tirlului sau,

FILOSOFIE

Intre anii 1027 ~i 256 i.Hr., cea mai mare parte a Chinei era stapanita de dinastia Zhou. Primii imparati Zhou au cond us tara bine, insa sub ultimii, ca urrnare a prcsiunii exercitate de puternieii nobili locali, China s-a divizat in mai multe state care purtau razboaie uncle lmporriva cclorlalre, Confucius considera primii ani ai dinasrici Zhou drept 0 epocii de aur a arrnoniei sociale.

CARP

CHINA, ISTORIC

Cariera politica

Timp de d,iva ani. Confucius a fosr consilier al Ducelui provinciei Lu §i al alror conducatori locali. A tncercae sa promoveze 0 polirica de guvernare dreapta prin respectul pentru ordinea socials cxistcnta ~i prin stimularca stabiliratii poliuce. Insa stilul sau de viafa auster ~i opinule sale radicale nu erau agreate Ii Confucius a parasit provincia Lu.

ACDM DODA MIl DE ANI, China trecea prin rniscari sociale §i razboaie. Puternicul guvern imperial se prabusise §i ordinea societatii se destramase, Un om a invatat olectie

, , ,

importanta din aceasta dezordine. Confucius a pus bazele unui cod moral bazat pe respect, bunatate §i pe puterea familiei. Credea ca oamenii ar putea fi inva~a~i sa se poarte ei in§i§i ca membrii unei cornunitati bine organizate. Aceasta viziune, desi bazata pe perspectiva traditionala asupra societatii chineze, este §i astazi foarte intluenta in China.

Toartd de forma unui monstru legendar.

Vas pentru ricualuri, dinastia Zhou

Analectele

Cea mai mare parte a inva~aturilor lui Confucius se pot gasi lntr-o carte cu maxime, Lun lU] sau Analectele. Acesre maxime au fosr culese de discipolii sai dupa rnoarrea sa. Se spune. de asernenea, d eI a cornpilat sau editat cinci carri clasice, cunoscure sub nurnele de Wi, ·Ching. Cea mai fairnoasa

d intre acestea este I Ching. sau Carte a Schirnbarilor, / Ching of era 0 metoda de prezicere a viitorului prin folosirea celor 64 de tipare de linii continue ~i inrrerupre.

Caracrere chinezesti, scrise de unul dintre discipolii rarzii ai lui Confucius.

CONFUCIUS

1027 i.Hr. Dinastia Zhou preia controlul asupra Chinei de nord.

Cea.55 11.Hr. Se nasre Confucius. in Lu.

532 i.Hr. Confucius se insoara.

531 l.Hr, So najte flu! sau,

517 t.Hr, Confucius esre exilat peneru prima dad.

501-496 t.Hr, Define 0 pozirie imporranta in provincia Lu,

483 t.Hr, Se inroarce in provincia Lu, dllpa multi ani de pribegie.

Cca. 481-221 i.Hr, China se irnpartc in ppre state bdigeranre.

Cca. 479 l.Hr. Moare Confucius.

RELIGn

SCRIEREA

SOCIETAlEA UMANA

239

CONCO, vczi AFRICA CENTRALA. CONGRESUL NATIONAL AFRICAN, vezi MANDELA. NELSON

Pastrarea

Pastrarea difed de conservare prin faprul ci pastrarea se referi la protectia stricta, ca un seop in sine. tara a lua in seama consecinrele acesreia, Prima zona care a intrat sub incidenta aces rei tendinte a fost Parcul National YeUows~one din SUA. unde animalele pre cum ursii grizzly ji cerbii waipiri sunr in largul lor. In acest mediu nerulburar, Prorejarea excesiva poate duce la suprapopularca habitatelor ji la distrugerea lor ~i prin urmare, la declinul speculor. Acesr JUCfU poate fi evitat printr-o bunji administrarc ~i prin rrierea anirnalelor,

De ce avem nevoie de conservare Populatia umaria in crestere a dus la rnarirea cererii pentru resurse naturale. Acest lucru are rnulte efecte, printre care se afla despiidurirea, pierderea habiratelor, poluarea aerului §i apei §i exterrninarea speciilor. Braconajul pentru carne, blana §i medicamente reduce de asemenea efectivele de animale. Conservarea este un mijloc activ de incerinire sau de inversare a acestor tendinte, intr-o incercare de a proteja mediul §i toate fiintele vii din acesta,

CONSERVAREA

SCOPUL PRINCIPAL al conservarii este asigurarea supravietuirii tuturor formelor de viata ~i a faptului ca resursele naturale nu sunt folosite peste limitele lor de regenerare, ci se mentin, pentru ca ~i genera~iile viitoare sa beneficieze de ele. Conservarea implied intclegerea ecologiei - interacriunile diferitelor plante ~i animale (incluzand rasa umaria) unele cu altele ~i cu rnediul din care fac parte. Preocuparea pentru sanatatea mediului creste constant, a~a cum reiese din cre~terea nurnarului de organizatii care au ca obiect de activitate conservarea pe aproape toate continentele.

Speciile in pericol de disparitie Pe masura ce popularia umaria creste. este nevoie de mai mult pamant pentru cultivarea alimentelor, prin urrnare sum raiatc padurile ji habirarele sunr disrruse. Fara habitarul sau, 0 specie nu poate supravietui. Datorita presiunii umane ~i a vanatorii, multc specii, prccum rinocerul alb,

devin rare sau sunt in peri eo I. uncle fiind pe punctul de a disparea. Esre prea tarziu pentru animale precumlupul tasmanian, Insa alrele, precllm balena gri, au fosr salvate de la disparitie,

Cind curteazd,

UrSll! grizzly are 0 talie 3m.

Conservarea

Conservarea inseamna folosirea rezonabila a resurselor, recunoscandu-se asrfel cii folosirea resurselor naturale este perfect acceprabila, atata timp cat nu sunr exploatate peste capacitatea lor de regenerare. Conservarea tine de supravietuirea vietii sub toate formele sale §i mentinerea formelor de viata organ ice la Ull nivel optim de productivitate.

Centrocercus urophasianus este eel mai specraculos eoco§ de munte dinrre cocosii nordamericani. Cgnd curteaza, rnasculul se plimba mijcandu-~i aripile ?i scorand sunere care seamana ell niste bubuituri.

Fluturii Phoebus apar in Muntii Stanco~i In toiul verii.

Ursii grizzly sunt cele rnai mari ~i rnai purernice animale care traiesc in Parcul National YeUowstone.

Mnsculii

Waipiti traiesc in paduril Parcului Yellowstone. Sunr mai mad ded.t cerbii din Eurasia, l11sa comporramenrullor esre asernanator cu al acesrora,

Metode de conservare

Organizatiile de protectie a mediului

Formarea parcurilor nationale §i a sanctuarelor pemru fauna este 0 metoda foarte eficienta de conservare a zonelor naturale ~i a faunei acesrora. Alte metode sum educatia §i programele de inmultire, folosirea energiei alternative precum cea solara, eoliana §i a valurilor §i Iegislaria. Unele tari in dezvoltare au fost de acord sa i§i protejeze zonele de habitat natural in schirnbul reducerii datoriei externe.

Sure de organizarii se ocupa ell prorejarea resurselor Pamantului. Uniunea lntemationala pentru Conservarea Naturii (IUCN) ji Fondul Mondial penrru Natura (W\xrF - Worldwide Fund for Nature) deruleaza proiecre de conservare in toara lumea.

Lcgislaria Convenria asupra comerrului international de specii pe cale de disparitie (CITES) controleaza_ cornerrul de specii rare precwn tigrii; alee legi conrroleaza pescuirul ji poluarea.

RanIilji\e de tigru siberian

Parcul National Yellowstone, SUA

Educatia

Irnportanta educatiei rinerilor in ceea ce privesre conservarea ~i efectul pe care acta-lira it are asupra vietii acestora nu esre niciodara exagerata. Nevoia de educatie esre la fel de virala penrfll ~ariie din vest cum este ji pentru ,ilIile in curs de dezvolrare. Penrru a 6 eficienta .. conservarea trebuie Sa fie sustinuta de localnici.

Programele de inrnultire Cea mai mare §ansa la supravietuire pentrll unele animale care sunt aproape disparute este inrnultirea in caprivirare penrru 0 evenruala repopulare a habiratului lor natural. kef-unul dinrre primele programe de tnmulrire. purinele exernplare de anulopa oryx ramasc au fost capturate, jnmulnre in SUA ~i, rnai tirziu. au fost readuse in Oman.

Padurar vorbind copiilor

Blane

sd se camufleze bine tn dept.

Antilopa Oryx

LEII SI ALTE _FELINE SALBATICE

RINOCERI ~I TAPIRI

GRAmNI ZOOLOGICE

ENERGIE

CAPRIO ARE ~I ECOLOGIE SI

ANTI LOPE ECOSISTEM'E

240

POLUARE

Balende albastre sunr cele mai mad anirnale existence pc Pamanc, ajungfmd la 0 lungime de 30 de merri sau mai rnult.

-------Animale pe cale de dispari~ie---

Dugongil traiesc in oceanele tropicale, u nde Sf hranesc eu alge

Marii rechtni albi se gasese in apcle calde din toara Iumea ~i sunt cci care pot sa rnanance oameni.

Delflnul lui Cuvier esre <iispandit in roara lumea, eu exceptia zonelor polare.

printre cei mai mnri Jluturi din lume

Ornithoptera alexandrae traicsc doar in Papua Noua Guinee.

Marii tritoni crestati sunr prinrre cei rnai mari trironi europeni, ajungand pana la 15 em lungime.

Caii Przewalski au dispilrut din natura, ins. au fost reinrrodusc animale inmultire in caprivirate.

Jaguarii sum In de disparirie dacorid distrugerii habitarului lor ~j v~natuilli pent~u blana.

Panda gigane sunt ursi care so hranesc exclusiv ell bam bus,

'T'ibrJ'ii sunt vrll'la~i pC:litnl blano lor ~i penu'u oasc, care sunt foloslce in medicina chinezcascd,

l'apllgatii kllk"po sun: t'dnafi

til' Jobo/rwii Ji inrroduse In

ltil:

Liliecii Daubenton vaneaza insecre pe helesteie ji rauri.

Papagalii Kakapo sunt pilsari nocturne, care nu zboara, din Noua Zeeland •.

Aceastii Ueustii (weta) din familia Anostostomatidae este printre cele

printre cele mai mad pasari din lume.

Papagalii Sf. Vincent traicsc pc insula Sf. Vincent.

Gorilele sunt pe cale de dispariric darorioi distrugerii habimeului lor.

Ciiprioara Parinrelui David, disparura in tara de origine, China, a fosr 1nmulliti in caprivirare.

Rinocerii albi sunt purini in Zair, insi cxista rnai mulri in Africa de Sud

Inseaele sunt prinse atune; clind cei do; lobi ai planrei se inchid brusc.

----Plante pe cale de dispari~ie------- ..

Aceastii. plantii. este ameninfata de introducerea ~~ caprelor.

Metasequoia au fost redescoperid in China

Dionaea muscipula se hranesc cu insecte

241

dimensiunile plinii aprOllpe de niuelul solului, 0 parte a anului

Argyroxiphium traiesc pc

i nsulele vulcanicc ale Hawaii

Crinii din Noua Zcelanda sunt mancari de oposumii introdusi In habitatul lor.

Cacmsll Knowlton sunt printre cei rnai rari cacrusi ai lumii.

Sagotierii japonezi sum planre perenc eu cresterc lenta.

Asia

CONSTANTIN CEL MARE, vezi IMPERIUL ROMAN. CONSTELATII, veri STELE. CONTACT SEXUAL, vezi REPRODUCTIE

CONTINENTE

incepe sa se divid •.

Deriva continentelor

Dad studiati 0 harta a lwnii, veri observa faptul d coasta de est a Americii de Sud arata de pard s-ar potrivi perfect cu coasta de vest a Africii deoarece, cu 220 de milioane de ani in urrna, Africa, America de Sud ~i toate celelalte continente formau un singur ,,~upercontinent" urias, denwnit acum Pangeea. In cele din urrna, Pangeea s-a desfacut in bucati mai mici, care s-au deplasar pe suprafata Pamantului, rezultand dispunerea continentelor prezenta

pe harta dvs. astazi. Oamenii de §tiin~a care studiaza Pamantul numesc aceasta teorie deriva continentelor,

CELE ~APTE MARl BUCATl DE PAMA.NT din lume sunt

cunoscute drept continente. Cele §apte continente sunt America de Nord, America de Sud, Africa, Europa, Asia, Antarctica §i Australia. Desi poate d nu ne dam seama, continentele se ciocnesc intre de §i se deplaseaza chiar §i in clipa in care cititi aceasta pagina, Acest lucru se inrampla Hindea invelisul extern al Pamantului este format din mai multe placi mari din rod, aflate in continua miscare, denumite placi tecto nice. Continentclc sunt inglobate in aceste placi, care se rnisca foarte incet - de exemplu, Europa §i America de Nord se deplaseaza cu doar 4 cm pe an. Totusi, de-a lungul a milioane de ani, continentele s-au deplasat In acest fel, ceea ce s-a intamplat pe tot globul, schimband fata planetei de multe ori in mod dramatic.

Cu 200 milioane de ani in

Africa

Cu 135 milioane de ani in urrna:

Atlanticul de Sud se deschide, rupand Africa de America de Sud; India se deplaseaza carte Asia.

America de Sud

Atlanticul de Sud

America de Nord

Cu 10 rnilioane de ani in urma:

Antarctica §i Australia se desprind, Atlanticul de Nord se deschide, rnurand America de Nord deparre de Europa.

Placile tectonice

Fosila de Glossopteris

Exista noua placi tectonice principale ~i mai multe placi mai mici. Ele se potrivesc ca bucatile unui

ferastrall, acoperind intreaga suprafata a Pamftntului.

Continentele sunt purtate de placile continentale, precwn estc placa Eurasiana, Placile oceanice, cwn este placa Pacificului, tormeaza cea mai mare parte a fundului marii, Restul este compus din marginile placilor continentale, care sunt sub apa.

Craniu fosilizae de Lystrosaurus

Dovezi ale derivei continentelor

Fosile idenrice sau planre de pamanr ji anirnale, preclUIl feriga Glossopteris §i mamifcrul Lystrosaurus, au fost gasite pe contincnte care Stint acum separate de mare. Singura explicatie plauzibila este di de au fose odata unite.

Placa

Placa Placa Placa

anatolian-i iraniand

Limite de Placa

placa

Alfred Wegener

Meceorolog ji geofizician german. Alfred Wegener (1880-1930) a conceput reoria derivei continentale. Ca dovezi, el a mentionat coasrele conrinenrelor care se porrivesc, straruri de rod. similare in contincnte separate de oceane, precwn Ii fosilele descoperite. Desi acum soot Jarg acceptate, ideile sale au fose ridiculizate la vremea respectiva.

Plaea africand

Placa arabJi

Placa indoaustralinnd

Plaea antarctica

Place Cocos Placa Nazca

Plaea Scotiei

Triple joncriuni

In locurile denumire triple jonctiuni, 0 coloana de magma - roci calde, ropire din interiorul Parnsnrului - lji croiesre drumul arzand printr-o placa conrinentala, Acesr lucru despica placa in trei, producand irnense albii fisurare inrre fragmeneele placii. Valea Marelui Rife din Africa de Est a fosr formats in acest fel. Fragmentele placii sum deplasare rna; deparre pe parcursul a milicane de ani, creand noi segmentc continentale. in timp ce fisurile tectonice se Jirgesc, se forrneaza noi oceane intre bucarile placii fragmentace.

Placile principale ale scoarrei Pamantului

242

CONTINENTE

Placi divergente

In anurnire locuri, sub marile oceane ale lumii, placile tecto nice care forrneaza suprafata Parnantului se deplaseaza inccr. Aceste locuri sunt numite margini constructive. Cand placile se rup, roca topita numita magma erupe prin fisurile dintre placi ~i iese sub forma de lava. Atunci cand lava se raceste, aceasta adauga un nou material pe fundul marii, Acesr proces este cunoscur ca expansiunea fundului oceanic.

Machera a Arlanticului de Nord

lslanda este

Dicontinuitatea Mohorovici - fimitd intre scoartd ii manta

Crusta

Partea rigida a mantalei ------'

Faliile transfonnate sunt rupturi larerale de-a lungul crestci medio-oceanice cauzate de curba din suprafata Pamanrului.

Placi convergente

In rnulte locuri, placile tectonice sunt convergente, sau se deplaseaza una contra cealalta, In locurile cunoscure ca margini distructive, placile ocean ice sunt trase sub placile continentale. Placa oceanica este trasa tn jos in stratul interior al Parnanrului denumit manta, unde este disrrus de caldura intensa. Acest proces se nume~te subductie. In alte locuri, denumite zone de coliziune, pe marginile celor doua placi continentale se pot forma cute cu ocazia coliziunii. Acest proces creeaza mari lanruri muntoase, precum Alpii sau Himalaya.

Model de zona de subductie in jurul Japoniei

Magma se arde prin scoartd pentru a forma un arc de insult uulcanice.

Seoarfa continentald

Magma se ridioi in ce plaea se

topefte in interiorul Pdmdntului

Groapa din ocean esre 0 adancitura mare ~i

lung.; din fundul oceanului care se formeaza Discontinuitatea

acolo unde 0 placa este forpt. dedesubrul alreia, Mohorovici

GEOLOGIE

MAGNETISM

FOSILE

CUTREMURE

Creasta medic-oceanica

Cand doua placi se rup, lava care iese din interiorul Parnanrului se solidifica ji construieste 0 linie de rnunti sub mare de-a lungul fisurii. Aceasta se nwne~te creasra rnedio-oceanica. Exista asrfel de cresre sub fiecare dintre marile oceane ale lumii. In Islanda, Creasta Nord-Atlantica se ridica deasupra n ivelului marii ~i poate f vazuta ca 0 diierura lunga in peisaj.

Crcasra nord-atlantica, Thingvellir, Islanda

Albia mediana esre 0 albie sau vale IWlga, care merge de-a lungul crestei,

Transformarea

In anurnite locuri in care placile rectonice se intalnesc, ele nu se ciocnesc ~i nici nu se fUp. ci pur ii simplu aluneca una pe lang. cealalta in directii opuse. Aceste locuri sunt denumite limite de transformare sau margini constructive. Po ate cca mai faimoasa lirnita de transformare este Falia San Andreas din Californ ia, SUA, unde placile Pacificului ii cea Nord-Americana aluneca ujor una pe lang.; cealalra, in [imp ce placlle se rnisca, deseori se aga!a ji rrepideaza, provocand cutrernure violence.

Falia San Andreas, California, SUA

Parten rigidd a mantalei

Groapa in ocean

Sediment pe [undui oceanulu»

de sediments se creeazd acolo unde are loe 0 subdue/ie.

MARl sr OCEANE

MU!,{TI ~I VAl

VULCANI

OCEAN, SOL

PAMANTUL

243

CONTRACEPTIE, vezi REPRODUCTIE. CONVECTIA, vczi CALDURA ~I TEMPERATURA

COOK,]AMES

PANA LA JUMATATEA SEC. VIII, exploratorii europeni erau rnotivati doar de comert sau de ja£ James Cook, un capitan de marina britanic, a inceput 0 noua forma de explorare - a fost interesat de cercetarea stiintifica, Din 1768 ~i pana in 1779, a facut trei calatorii in Pacificul de Sud, aplicand pentru prima data rnetode stiintifice, de navigatie ~i facand observatii astronomice care au ajutat marinarii de mai tarziu, De asemenea, inregistra minutios tot ce vedea, aducand cu sine multe specimene ~i desene ale florei ~i faunei necunoscute anterior.

Endeavour

Endeavour

In timpul anilor 1760, Cook a invatar sa srapaneasca tehnica navigarii, A pus in aplicare ce a invatat in 1768, cand i s-a cerut sa navigheze spre Tahiti, in Marile de Sud, pentru a observa tranzirul planetei Venus pe cer. Alegerea pe care a £lcut-o in privinp navei a fost neobisnuita: Endeavour, 0 nava de transportat carbuni transformata, dar eu care era familiarizat }i, totodata, un

Arborele artimon

vas cunoseut pentru rezistcnta ~i pentru capacitatea de a transporta incarcaturi grele.

Pavilionul de pupa rOfu (Steagul naval britanic]

Sexranrul lui Cook

Navigarea

Navigarea in timpullui Cook era primitiva, dar eficicnra. Cook folosea un cronometru pentru a determina

Iongitudinea (pozitia de la est la vest) ji un sextant pentru latirudine (pozitia nord-sud).

Dieta

Cook a fost primul capitan de marina care a luat rnasuri impotriva scorbutului - 0 boala cauzata de Iipsa de viramine ~ ~i si-a aprovizionat echipajul cu fructe proaspete, carne ?i legume, oriunde a fost posibil acest lucru.

Lamai si lirne

Cartografierea Pacificului

Cook a £lcut 3 calatorii in jurul Pacificului, in jurul Noii Zeelande, cartografiind eoasta de est a Australiei }i explorand nenumarare insule. A fieut 0 presupunere corecta atunci cand a afirmat ca exista o zona de pamanr lngherar in jurul Polului Sud §i a confirrnar d Australia este 0 insula de mari dimensiuni, }i nu 0 parte a vreunui continent sudic.

Moartea lui Cook

in rimpul celei de-a treia calarorii, care a inceput in 1776. Cook a dat de Insulele Hawaii, pe care le-a numit Insulele Sandwich. A petre cut iarna 1778 ~i 1779 in Hawaii, inva,and despre locuirori, ~i s-a imors in prirnavara lui 1779, dupa ce a explorar coasta de vest a Americii. De data aceasta, insa, bajtin"jii nu au mai fost atat de prietenosi ji, dupa cc a izbucnit un conflict, Cook a fast lnjunghlac mortal.

Careva dintre

Joseph Banks

Cook l-a luar cu el pe boranistul Joseph Banks, pe artistul Sydney Parkinson ji 0 echipi de oarneni de jtun,a. Au descoperir rnulte specii, preClml arborele de

paine ~i cangurul, necunoscut anterior europenilor, 0 anumira zona a fost arar de bogata in descoperiri, inch a fast nurnita Botany Bay. Astaai, este 0 suburbie a orasului Sydney, Australia.

imporriva lui Cook.

AUSTRALIA, [STORIC

EXPLORARE

244

Incepururi

James Cook s-a nascut in orasul Marten-inCleveland, aproape de Whitby, in Anglia, in 1728. A plecar pe mare pe cdnd era copil, navigsnd pe Marea Baltica, inainte de a se inrola in Malina Regala Britanica, in 1755. Cook a avansat rapid ji i s-a oferit cornanda primei nave in 1759, in timpu] Razboiului

de 7 ani, cu Franta.

Portul Whitby, Anglia

JAMES COOK
1728 S-a nascur in Marten-in-
Cleveland, Yorkshire, Anglia.
1755 Se inroleazii in Marina
Regala.
1759 I se of era comanda primci
sale nave.
1768-71 Navigheaza spre Oceanul
Pacific pentru a observa rran-
zitul lui Venus: exploreaza
Tahiti, NOli. Zeeland. ji
Australia.
1772-75 Adalia dl.torie:
cartogratiaza multc dinrre
insulcle Pacificului §i navigheaza
spre sud. catre Antarctica.
1776-79 A treia ciilatorie:
navigheaza in Pacificul de Nord:
cauta 0 intrare in Oceanul
Arctic.
1779 Esre injunghiat morral in
Hawaii. NAVIGATIA

VASE ~I BARCI

COOK, THOMASvezi CALATORII. COPENHAGA, vezi DANEMARCA • COPERNIC, vezi UNIVERS

Familia corvide

Exista aproximativ 113 specii in familia corvide. Printre acestea se numara corbii, gai~ele, cotolenele, ciorile de camp §i srancutele. Cele mai multe specii au un penaj de culoare negru-taciune, dar multe specii de gaife §i cotofene sum viu colorate. Membrii familiei corvide

, sum clasificati ca pasari cancatoare, dar

comunid intre ele In cea mai mare parte prin strigate ~i ciripituri aspre §i croncanituri.

CORBll

CORBII ~I RUDELE LOR sunt pasari inteligente ~i galagioase care uneori se aduna In stoluri. Sunt mai mult raspandite In emisfera nordica, fiind prezente comune in gradini ~i spatele caselor. Pasarile din familia corvide nu sunt specializate pentru un anumit stil de

viata, ceea ce le permite sa valorifice Ia maximum diferitele surse de hrana, Majoritatea se hranesc cu aproape orice fel de hrana Ie iese in cale, inclusiv puii altor pasari,

Corbul eomun

Corbii sunt cei mai mari mcmbri ni familiei corvide, Triliese in locuri izolare precu III 1111111 ~ii ~i oasrele srancoase ~i :1lI un strig. c adan , croncanitor,

Gaita albastra Mas~rand 28 em lungime, aceasta pas are viu colorara este una dintre cele mai mici specii mernbre ale familiei corvide. Traiesee In esrul Amcricii de Nord.

nltor nnimale

Hranirea

Corbii au cioeuri puternice, dar in cornpararie eu alre pasari nu sum prea mofturosi in privinta lucrurilor pe care le mandnca. Se pare ca le plac scrninrele, viermii §i insectele, iar primavara man and §i ouale, §i puii alror pasari. Sum mancaciosi hotarati, Fermierii incearca sa ii alunge cu sperietori §i cu pusti, pasarile mid intampina §i ele greurati in a-i fine la distanta.

Consumarorii de seminte Spre deosebire de majoritatea membrilor familiei corvide, unele specii de gaite traiesc pc seama sernintelor de stejar, pin

~i alri copaci. Aduna serninre pe amp de toamna Ii apoi le ingroapa. Depozitele de seminre asigud hrana in ampul iernii.

Ierarhia stancutelor

Ace re mid, dar giiLagioasc corvide sc gasese In Europa ji vesrul Asiei. Triiiesc in grupuri In care cx:ista 0 ierarhie stricra. Se adapteaza binc 11.1 viata 111 prejma oamenilor ~i adesea iii fae cuiburile pe cladiri.

Jefuitorii de cuiburi Corofenclc fac grea vial' pasar.ilor mal mici, jcfulndu-!e cuiburile, Cotofcnelc sunt oarecurn greoaie ~i, In ciuda marirnii lor, destul de timide, Rareori se tncurncea sa arace cuiburi care sunt pazite in mod constant.

Corofana eu aripi azurii Aceasra cotofana rraiesre In doua zone diferite ale lumii:

China ji Japonia pe de 0 parte, Spania ji Portugalia pc de ald parte. Unii cred ca a fast adusa din Asia in Europa ell multi ani in urma. A1tii sunr de parere ci odinioara traia in wad Europa ~i Asia, dar cii a disparur din mulre zone din cauza schirnbarilor climatice.

Ciorile

Acesre pii iiri i~i fae cuiburile in vdrfurile copacilor inalli ~i se aduna laolalta odara ce soarele Incepe sa apuna, Aceste Iocuri de cuibarit sc numesc colonii de ciori. Tennenul colonic mal este folosit ~i pcntru

a denumi grupuri de imperechere ale rnulror alre animale, de la pinguini la foci.

Necrofagii

Corbit l§i caura hrana zburand deasupra spatiilor deschise, 1. fe! ca ~i pasarilc de prada. in lac sa ucidf animale, de Ie manandi de obicei pc cele care sunt deja rnoarre.

Coada lung'; ii conferti cotofene» maneurabilitate

in aer ----

__ ANlMALE, ANI}lALE FOCI PASARI , PA~ARI PASARI DE PINGUINI

!!!!!!!!! COMPORTAMENT ZBURATOARE CANTATOARE PRADA

ioara

ioara CStC larg r3spandidi pe intreg rcritoriul Europci ~i cea mai mare p"rtc" Asiei, La fel ca ji rnajoritarea corbil r, CStC 0 mare oportunisra ji dcscori se hranesre ell ",majitele animalcl r rnoarte care au fost

c. lcare de masini pe ~osele.

. [ate [olosise pent", a plana fa Inliltime.

mnri

Grupuri sociale

Corbii, gaitele §i cotofenele traiesc deseori solitare sau in perechi, iar unii membri ai familiei corvidelor i§i petrec viara in stoluri mari. Acest mod de a trai Ie ajura sa se apere mai u§or de pradarori §i de asemenea, le spore§te pnsele de a gasi hrana,

CORBUL COMUN

DENUMIRE ~TIlNTIFICA Corvus comx ORDINUL Passerlforrnes

FAMILIA Corvidae

RAspANolRE America de Nord.

Europa, Asia de nord ~i centrala

HABITAT munti, rinururi mL~tinoase ~j coaste stancoase

HRANA serninre, anirnale rnici ~i dima~itele altor anirnale

DIMENSIUNI Lungime: 64 ern

245

ARBORII POPULEAZA. Pamantul de mai bine de 210 milioane de ani. Primii arbori erau plance gigante, lemnoase ~i producatoare de spori, stramosi ai ferigilor ~i cornisorului (lycopodium). Copacii din zilele noastre sunt plante mari, producatoare de serninte, cu 0

singura tija verticala, numita trunchi. Arborii

ajuta la rnentinerea echilibrului atmosferei, stabilizeaza terenul, furnizeaza hrana pentru 0 gama variata de animale ~i produc lemnul pe

care 11 folosesc oamenii. Arborii se pot clasifica in trei mari grupe: conifere, foioase ~i palmieri. Traiesc timp indelungar, multe specii pot supravietui timp de 200 de ani, iar Pinus longaeva poate trai pana la 4.000 de ani.

Cum creste un capac

in fiecare an, coroana unui copac crqte in inaltime §i in latime. Ramurelele §i lastarii din interior cresc doar la varfuri. Crengile §i trunchiul se ingroasa pe masura ce scratul de celule numit cambium se divide. Acest proces se nume§te ingrosare secundara, Un inel de crestere, numit inel anual, se forrneaza in fiecare an.

COPACI

Trunchiurile de copac

Majoritatea trunchiurilor sunt din Iemn, un material tare ~i durabil. Lemnul esre rigid ~i puternic, insa ln acelasi timp este adt de flexibil meat coroana unui arbore poate sustine greurarea coroanei ~i se poace legana tn vant tara sa se rupa,

Duramenul dd putere trunchiului fi duce apa la frunze.

. Cambtumut produce xilem, care conduce apa fi phloem, care transport a zaharurile.

Miezul truncbiului este alcdtuir din alburn, care conforti tdrie trunchiului.

Scoarra

Trunchiul ~i ramurile sunt acoperlte ell un strat de scoarta impermeabil. Sub aceasta se afla un strar nurnit floem. Scoarta protejeaza floemuJ viu de condlriile extreme de temperatura ~i oprqte insecrele ~i ciupercile daunaroare care POt deteriora arborele.

Un arb ore este alcatuit dintr-un trunchi, care sustine coroana de ram uri, ~i din radacini, care ancoreaza arborele in parnant §i absorb apa ~i mineralele din sol. Apa trece prin trunchi, venind de la radacini, iar zaharurile sunt duse catre radacini, de la frunze. Ramurile au flori, frunze §i fructe sau conuri.

Partile unui arbbre

0lrsta unui arbore se

numdrarea inelelor anuale.

lnelele mai inguste indicd perioada In care copacul s-a dezooltat mai putin.

Extremit atea superioard a unui arbore se numeste

fieeare primiivarii iau nastere rdmurele, [runze fi flori din mugun.

ueite mai inalt. multe rdmurele cad fi doar cdteoa deuin ramuri.

Mai sus. scoarta copacuiui este adesea mudd fi de culoare deschisd.

Scoar/a este mai groasd fi mai inchisd la culonre in apropierea bazei copacului fi este <rapald.

mai largi denotd crefterea rapida, atunci cdnd conditiile au Jost prielnice.

Reteaua tncurcatd de rdddcini se tntinde atdt in plan

edt Ji in adancime.

Scoarra de plop Scoarta mesteacanului

are craparuri Berul~ nigra se cojesre

verticale, in fulgi neuniformi.

246

Cei mai inalti arbori

Cel rnai inalr conifer viu din lume cstc sequoia de pe coast a

• National Geographic Society", din America de Nord, care a ajuns la mai mult de III m tnalrimc. Cea mai inalra spe~ic de arbore fcios esre Eucalyptus regn.ns, din Australia. Unele exernplare au ajuns ~j pana 1. 113 m inalrirne.

COPAct

Conurile

Conurile feminine de pin sunt lemnoase ~i uncle sunt extrem de tari, ell ~epi ascutiti, la caparul flecarui solz. Conurile purtand organele masculine produc canritati mari de polen ~i apoi se desprind de copac. Polenul este dus de catre vane la conurile ell organe feminine.

Coniterele

ConifereIe sunt arbori inalti sau arbusri §i se men tin verzi aproape tot timpul anului. Acestea apartin unui grup de plante tad. flori, numite gimnosperme. Sernintele coniferelor nu sum inchise in fructe. Dirnpotriva, acestea se dezvolta intre solzii lernnosi ai conurilor sau se gasesc intr-un organ de forma unei cupe carnoase sau de forma unor solzi.

Conurile se deschid cand este ureme cdldufd pentru a elibera semintele.

Pinii

Exisra aproxiruativ 80 de specii de pin. Toare, cu 0 singura exceptie, se intalnesc in ernisfera nordica, Pinii sunt conifere tipice. Seminrele acestora se dezvolta In interiorul conurilor dure. Frunzclc de pin sunt ace inguste care cresc in rnanunchiuri ~i cmana un miros distinct, placur.

Pinii au Frunze 1ngustc. aciculare, care raman pc arborc eel putin doi ani. Ace rea sUJU aranjnrc in rndnunchiuri d dou .• trei

Pin

Coniferele perene i~i pastreaza frunzele ~i iarna. Un strat gros. aparent cerat pc frunze, prorejeazs de tngher, Ramurile coniferelor se incovoaie catre sot pentru ca zapada sa poara aluneca u~or de pe coroana.

r.§il1i lipicionsc atunci cand copa u I este raiat sau dereriorae, Rii~ina ajudi la sigilarea ranii, finlmd la distanra insecrele daunatoare ~i sporii fungilor. Rasina poate fi colectata ~i se

poate folosi la producerea terebentinei.

Foioasele

Forma conurilor

Conurile POt f rorunde, ovale sau cilindrice. Marirnea lor variaza inrre 1 ern, la conurile de chiparos, pima la 60 ern, conurile lungi ale lui Pinus lamberriana, din familia Pinaceac. onurile grele POt dlnt"ri pina la 2,27 kg.

on de brad Douglas

Con de sequoia

Forrnele copacilor

Fie arc specie de copac are a anurnita rol'n';'!.. opaci ell. frunzc late au 0 coroana bog"til, spre deosebire de cei de conlfcrc care au 0 formil ascurira. De obicei (or031U palmierilor are forma unui smoc de frunze mari ell peri.

Conifere

Palmier

Fiecsre ghindd este ajezilta in cdte 0 cupd.

Stejarii

Srejarii sunt foioase tipice. Existii. aproxirnativ 800 de specii de stejar, Lemnul de stejar esre de esenta tare, asrfel incsr multe tipuri de stejar sum foarre irnporranri din punct de vedere comercial, furnizand cheresrea penrru constructii ~i pentrll industria mobilei.

Aceasta este cea mai consisrenta categorie de arbori, cu mai muir de 10.000 de specii. Foioasele au frunze subtiri §i plate, grupate inrr-o coroana cu ram uri neregulate. Multi arbori cu frunza lara i§i pierd frunzele toamna.

Frunzele sunt grupate in mdnunchiuri, La capatu.i rdmurelelor:

mai purine supravietuiesr pentru a deveni arbori.

Frunzele

Frunzele late ~i inrinse all 0 suprafata mare, ceea ce Ie face deosebit de eficienre deoarece prin de se alimenreaza copacu!. De

asernenea, pot fi u~or deteriorate de vant ~i de insecte, deoarece sunt subtiri. Pentru a tine la distanta insecrele, aceste frunze secreta adesea substanre cu gust neplacut, cum ar f tan inurile amare, in cazul srejarilor,

Stejar

Cum l§i pierd arborii frunzele

3Aeeste transforrnari ehimice deterrnina schimbarea culorii frunzei, dand n~tere acelor culori irnpresionante de galben

4 Inainre sa cada frunza, se forrneaza la baza tecii frunzei un strat asernanator plurei. La un moment dar, frunza se dcsprinde, las1md in urrna 0 cicatrice.

1 Clorofila din frunza incepe

sa se descornpuna, iar copacul absoarbe

2Reziduurile tree in frunza care sea sa moara, aceasta flind 0 cale foarte buna prin care arborele se neoaraseaza de ele.

Mugure

Mugurii

Frunzele fragede asreapra urrnatorul anorimp strans Irnpacherare in muguri. Solzii tari protejeaza acesri muguri ~i

cad imediar ce acesria incepe sa

se deschida.

PLANTE

PLAN1;,E, UTILIZARI

Majoritarea palmierilor cresc In regiuni tropicale sau subrropicale, Multi au rrunchiuri Inalte.Iemnoase, fara crengi, Frunzele mari, numite frunze penate, sunt dispuse sub forma de evantai, In partea superioara a trunchiului.

Palmierul sago are 0 simin~a asemanaroare plurei, acoperita eu 50121 care se suprapun.

..

FOTOSINTEZA

_FAUNA PADURILOR TROPICALE

FRUCTE SUlr~~TE

MOBILIER

PAD URI

PLANTE, MORFOLOGIE

247

Conul este aloituiz

--~~--~------~--~~Copaci------~~----------~ Conifere

Araucaria araucana are frunze rigide, ascutire, rriunghiulare. Creste sponran, pe panrele Anzilor din America de Sud.

Bradul giganr de pc coasrele umede ale zonci nord-vcstice a Pacificului are 150 m.

In interiorul fructului se gdsefte o singurd nucd

Nucul are scminte mari, comestibile ~i furnizeaza un lernn foarre pretuit 'in roata lurnea.

Stejarul alb are frunzc mari, cu lobi, care toarnna devin rosiiviolere. Cresrein estul Americii de Nord.

Eucalyptus gunnii este unul dintre cdc 600 de soiuri diferire de eucalipt din Australia.

Prumnoptys andina esre un cop.c din America de Sud, care nu este inrudir ell tisa. Serninrele sale se gasesc inrr-un inve1i~ carnos, comestibil.

Pinul de piatra crelce In zona Mediteranei. Are conuri rnari, grele, pline de semintc cornesribile.

Foioasele

Mesreacanul argintiu este un copac granos, cu coaja alba. Cresre repede, In spa Iii deschise. FIorile sum dispuse in ameli (ma\ijori).

Frunzulite cu zim{i ascufifi

Frasinul de munte are bucherele de flori mid, care dau nasrere unor fructe rosii-porrocalii care sunt foarre gustate de pasari.

Catalpa creste in locuri urnede, In parrea de sud-est a Srarelor Unite. Arc pasta; lungi ji tngusre,

Frunzele au doud dung; albe pe jara posterioard.

asemdnatoare cu solzii Cedrul esre un copac inalr ji ingust, din America de Nord. Lcmnul sau are un miros placur.

Con vertical, in forma de ou.

Zada [aponeza este unul dintre putinele conifere cu frunza cazatoare. Este un arbore important pentru industria cherestelei.

Frunzele au

Fagul este un copac Cl1 lernn valoros, Cl1 coroana deasa, care face umbra.

Artaru! de zahar rnai esre cunoscut ~i sub numcle de arpr de stand. Scva sa se exerage ji se rafineaza, devenind sirop de arpr.

Plopul arginciu are frunze atat de bine acoperire de puf alb cand esre dnar tnea.t par albe.

248

CORBUSIER, LE vezi ARHITECTURA

COREEA, SUD~INORD

IMPREUNA, COREEA DE SUD ~I DE NORD tormeaza o peninsula intre Marea Galbena ~i Marea Japoniei, in Asia de Est. Ele au fost un singur stat, pana in 1948, cand Coreea de Sud s-a separat de Coreea de Nord cornunista. In 1950, Coreea de Nord a invadat partea de sud, astfd izbucnind Razboiul Coreean, care a devastat economia Coreii de Sud. in anii urrnatori, Coreea de Sud si-a revenit. In 2000, conducatorii celor doua state s-au intalnit pentru prima data din anul 1953.

Coreea de Sud

Situata in partea sudica a Peninsulei Coreea, Coreea de Sud este

unul dinrre eel mai prosperi "tigri asiatici", Tara are legaruri comerciale solide cu Japonia, Statele Unite ale Americii ~i, de catva rimp, cu China.

Pddure 73%

Teren construit

Utilizarea terenului Majoritatea tcrenului pentru agriculcura se aHa in vestul ~i

sudul Coreii de Sud li este culrivar permanent. Exisra doar 0 suprafara mica de teren acoperit eli pa?uni, in principal pe panrele monrane.

Popularia

Peste 99 de procenre din populatie sunr coreeni, ai carer strarnosi s-au a~eza[ in Coree. en mii de ani In urma, Viata de familie sra 1n cenrrul societatii coreene. Femeile au un rol traditional li nu se cade ca 0 femeie maritata sa lucrezc.

Padure in Pnrcul National Soraksan

crclrni din ore a de Sud sunt acopcritc II padurt rropt ale (be, mulrc linrre elc Lmlnzftndu-se pinil pe panrclc rnunplor, III esc Ii sud. Peisajele Insoritc *i culorilc vii ale toamuci aCl."ag mul~i CLli'i~ti in. parcurflc nationalc ale ~arii.

4741 km2

(, () ~

80% 20%

Urban Rural

Economia

In trecut 0 societare in principal rurala, ca urmare a reconstructiei care a urmat Razb~i ului Coreean statu] este in prezent purernic indusrrializat. Este unul dinrre

principalii constructori de vapoare ~i un important producator de autoturisme ~i electron ice.

Capitala a Coreii de Sud din

1394, Seul a fost distrus in rimpul razboiului, dar apoi reconstruit ~i extins. Are in prezenr a popularie de 11.100.000 persaane - aproape un sferr din tntreaga populape a ~arii. La Seul au avut lac jocurile Olimpice din 1988.

AGRfCULTURA

100

100

se desf:i~oad. conform unui oral." unic

ASIA, ISTORIC

MUXTI ~I VAl

PADURI

COMERT SI INDUSTRIE

GUVERNE ~I POLITICA:

DATE ESENTIALE COREEA DE'SUD

CAPITALA Seul

SUPRAFATA 98.480 km2

POI'ULATlIi 47.100.000

L)MB! PRJN (~ALE coreeana

Rat.rcn DOMTNANTE budista, crestina

MON£OA WO,)-ul sud-coree.n SV'>RA1'1l" DE VIAT"" 75 ani PERSQAJ" l'F.R M£Drc 769

rUVJ~n.NAltE dcmocraric fllllltiparcicJ.

GI~An Dli ALJ'il.DETlZARE )~A ADULTI 98%

Munr]

ou: laniliri J11U ntoase domina oreea de Sud: lantul T'aebaek-Sanmack se intinde de-a lungul coastei esrice, iar lanrul Sobaek-Sanmaek este sicuat in sud.

M1II1\ii T'aebaek-Sanmaek

39'C

2S'C

1,250 mm

Clima

Anorimpurile sunt diferite. lernile sum foarre reci ~i uscate, in timp ce verile sunt umede, cu precipicarii bogare. Insula Cheju are 0 clima foarte calda,

Coreea de Nord

I!IiIII Coreea de Nord

==== cornunisra este izolata

de restul lurnii, atilt politic, cat §i financiar, Coreea de Nord are bogate resurse minerale, ins a statului ii !ipsesc banii pentru a Ie exploata.

In prezent, economia este slab dezvoltata, tara confruntandu-se cu Iipsa hranei:

Agricultura colectiva

Agricultura se desfasoara In principal in ferme colective, fiecare administrata de aproximativ 300 de familii. !nundatiile au distrus recoltele

din 1995 ji 1996. '

DATE ESENTIALE COREEA DE'NoRD

CAPITALA Phenian

SUPRAFATA 120.540 km2

POPULAPE 22.400.000

LIMBI PRINCIPALELE coreeana

RELlGJI DOMINANTE credinte tradirionale, Ch'ondogyo

MONEDA Won-ul nord-coreean

OCEANUL PACIFIC

V1\SE ~I BARd

249

CORPULUMAN

- r,.

fi'~ DE~I CU TOrn ARATAM DIFERIT,

~i~~~' suntem ide~tici in privinta I?odul~i ~n 1~~ care corpunle noastre functioneaza §l

~ ~ ;r \ sunt alcatuite. Fiecare corp uman este

j { J. alcatuit din 12 sisteme principale, din care fac parte sistemul digestiv, eel scheletic §i cel muscular. Aceste sisteme interactioneaza pentru ca noi, oamenii, sa Hm fiinte active, inteligente, cu capacitate de coordonare dezvoltata. ~tiin~a care studiaza structura corpului este anatomia. La exterior, singurele diferente vizibile din punet de vedere anatomic sunt cele dintre barbati §i femei.

Anatomia

Corpul uman este format din: cap ~i gat, trunchi (aldtuit din torace, abdomen ~i regiunea pelviana) ~i rnembre, Diferenta dinrre barbati ~i femei consta in organele genitale externe ~i in locurile in care se acumuleaza grasimea.

Scheletul este cadrul de sustinere at corpului.

Scheletul

Schelecul unui adulr esre formar din 206 oase. Schelerul reprezinta cadrul de sustinere al corpului, care of era prorectie organelor interne ~i loc de inserrie pentru muscularura.

De la celule la sisteme

Miliardele de celule ale corpului alcatuiesc tesuturile. Fiecare tesut este format din celule asernanatoare. In interior~l unui organ. cum ar fi osul sau plamanul, exista mai multe tip uri de tesuturi care conlucreaza, Organele sunt conectate pentru a forma un sistem, care are unul sau mai multe roluri majore. Totalirarea sistemelor formeaza

organismul uman. fesut

In mod normal, capetele oaselor sunt acoperite cu cartilaj.

compact

'[esur compact

Canal

Celulii

Osteocirele, numire ~i celule osoasc, au forma de piiianjen ji alcatuiesc resururile din care este format osul. Osreocirele se intalnesc in spariile largi, numite laeune, care sunt dispersate in jurul materialului dur din care este format osul. Rolul lor consta in mentinerea acesrei rnarrice dure.

Ligamentele

/ sunt filii de !eJut care mentin legiitura dintre oase.

Organism

Scheletul, impreuna cu celelalre sisterne irnportante alcatuiesc corpul uman. Sistemele nu POt functions singure. De exemplu, schelerul are la dispozitie vase sangvine, vase limfatice ii nervi ~;j are nevoie de rnuschi pentru deplasare.

Tesut

Tesutul osos compact esre unul dintre tesuturile care alcaruiesc osul. El este format din lamele osoase dispuse in jurul unui canal central, numit canal Havers. Pe aiel tree vasele sangvine care asigura hrana ~i oxigenul osreocirelor,

Organ Ficcare os

din mai mulre

lesuturi. Tesutul

050S compact reprezinra lnvelisul exterior al osului. '[esurul spongios §i rnaduva osoasa se gasesc la interior. Carrilajul este tesurul alunecos care se gase~(e in articulatii.

Muscular Sisremul muscular asigura

locornoria ji sustinerea corpului; e format din 620 muschi scheletici cu insertii osoase.

Sistemele corpului

Fiecare sisrern contribuie la functionarea norrnala a organismului. Toate si~temele sunt controlate de sistemul nervos ~i eel endocrin. Ele ne permit sa ne rniscam, sa vorbim ~i sa percepem mediul inconjuraror, in timp ce toate celelalte functii se desfasoara in mod automat.

Circulator it Digestiv
Sisremul Aparatul digestiv
circulator asigura hranirea
transporra organismului. E
subsranrete In format din
organisl'n. E format cavitate bucala,
din inirna, 0 retea de esofag, stomac ji
vase sangvine §i intestine.
sangele propriu-zis, Nervos

Sistemul nervos conrroleaza acrivirarile organismului. E format din creier, maduva spinarii ~i o retea de nervi.

Respirator Aparatul respirator asigura oxigenul organismului ji

e compus din nas, gat, trahee ji plamani.

Limfaric Sisremul limfatic protejeaza organismul impotriva infectiilor, E format dintr-o retea de vase Iimfatice.

_CELULE

CREIERUL ~I CRESTEREA SI EVOLUTIA INIMA SI SISTEMUL

SISTEMUL DEZVOLTARE'A UMANA CIRCULATOR

NERVOS

MU§CHII SI MI~CAREA

PJELEA, REPRODUCPA SCHELETUL

PARUL SI

UNGHIIiE

250

~

-

ti

u

::J C w

...

::I C ftI

._ .,;......#t"!.:J'l

.-a

.-

...

o u

cu

.....

..-

..., ..

u cu

.....

o U

Enciclopedia mileniului pentru familie

Planeta Marketing®

LlBER~OVUS

Colectie sponsorizata de:

oriflame

natural swedish cosmetics Descopera mai multe la www.dk.com

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->