CURS DE PEDAGOGIE

Conf. univ. dr. Adriana NICU

Nivelul I
Introducere în pedagogie Teoria şi metodologia curriculum-ului Teoria şi metodologia instruirii Teoria şi metodologia evaluării

Teoria şi metodologia instruirii
Didactica – teoria procesului de învăţământ Principiile didactice Metode şi mijloace de învăţământ Forme de organizare a procesului de învăţământ Proiectarea didactică Relaţionare şi comunicare didactică

METODE ŞI MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Delimitări conceptuale Sistemul metodelor de instruire Descrierea metodelor de instruire Mijloace de învăţământ Strategii didactice

cale .Metoda didactică Procedeul didactic Metoda didactică se referă la drumul sau calea de urmat în activitatea comună a profesorului şi elevilor. în vederea realizării obiectivelor instruirii.) metha = spre. Etimologie: methodos (gr. către odos = drum.

efectuarea unui experiment poate interveni ca procedeu demonstrativ. .Procedeul didactic şi raportul cu metoda de învăţământ Procedeul didactic este o componentă a metodei. un element de sprijin sau un mod concret de valorificare a metodei. o tehnică mai limitată de acţiune. Raportul dintre metodă şi procedeu didactic este dialectic. de complementaritate: într-o lecţie în care predomină expunerea profesorului.

Sistemul metodelor de instruire .

opiniilor. Motivaţională. de dobândire de noi cunoştinţe/abilităţi/atitudini. de a stârni şi menţine interesul elevului. dezvoltarea aptitudinilor. convingerilor.Funcţiile metodelor didactice Comunicativă. curiozitatea. de exersare şi dezvoltare a proceselor psihice şi motorii. de transmitere a noi cunoştinţe/abilităţi/atitudini. dirijare şi corectare continuă a procesului de instruire. Normativă. . sentimentelor şi calităţilor morale. ca intermediar între elev şi unitatea de conţinut. formarea deprinderilor. Formativ-educativă. accesul la cunoaştere. dorinţa de cunoaştere şi acţiune. PROFESORUL este un reprezentant al ştiinţei care mediază. Operaţional-instrumentală. prin intermediul metodelor. simultan cu însuşirea cunoştinţelor. de organizare. Cognitivă.

cu a Descrierea: prezentarea analitică proprietăţilor obiectelor şi fenomenelor. .Metode de comunicare orală – metode expozitive Explicaţia: dezvăluie. naraţiune. relaţii. legi. clarifică situaţii. ipoteze. Povestirea: expunere prin caracter plastic şi emoţional. solicită analiza şi argumentarea logică a faptelor sau cunoştinţelor. Prelegerea: expunerea sistematică a unui volum mare de cunoştinţe.

. returnate. de reactualizare şi fixare. catehetică.. euristică. de releu etc. tipologia întrebărilor: reproductive. nu solicită răspuns monosilabic. evaluative. conciziune. accesibile. stimulative. cerinţe: precizie. inversate. corectitudine gramaticală şi ştiinţifică.Metode de comunicare orală metode conversative – dialog didactic succesiune de întrebări şi răspunsuri. aplicative. Conversaţia realizat printr-o tipuri de conversaţii: introductivă.. nu includ răspunsul aşteptat. de verificare. conversaţiajoc etc. directe.

curiozitate şi dorinţa de descoperire a soluţiei/ soluţiilor. Problematizarea: prezentarea unor situaţiiproblemă. „masa rotundă”. discuţia Phillips 6/6. problemă ≠ situaţie-problemă . discuţia panel.Metode de comunicare orală metode conversative Dezbaterea: schimb organizat de idei şi opinii. brainstorming. variante: discuţia de grup. incertitudine. care generează elevilor îndoială. cu mai multe alternative de rezolvare.

alegerea soluţiei optime. în ce măsură mai sunt liberi? Mai sunt răspunzători de faptele lor? Ne naştem oameni sau devenim oameni? (Filosofie) Cum se explică faptul că sarea de bucătărie nu conduce curentul electric în stare solidă. căutarea soluţiilor. explorarea şi restructurarea datelor. dar îl conduce în soluţie? (Chimie) Etape ale problematizării: perceperea.Exerciţii reflexive Cum vă explicaţi că repetiţiile prea dese ale unui text învăţat pot să favorizeze uitarea? (Psihologie) Dacă oamenii trebuie să se supună autorităţii divine. .

natural. . de laborator. Tipuri: demonstrativ. în scopul cunoaşterii lor. Observaţia: Experimentul: provocarea intenţionată a unui fenomen în scopul studierii acestuia. Forme: dirijată. aplicativ. de scurtă/ lungă durată etc. spontană. individual/echipă etc. independentă.Metode de explorare directă a realităţii urmărirea şi înregistrarea sistematică a datelor despre obiecte şi fenomene.

autenticitate. complet şi relevant în raport cu obiectivele fixate. Cerinţe solicitate: . interpreta sau chiar soluţiona. Un caz reflectă o situaţie tipică.Metode de explorare directă a realităţii Studiul de caz: presupune confruntarea elevului cu o situaţie din viaţa reală („caz”) cu scopul de a observa. reprezentativă şi semnificativă pentru anumite stări de lucruri. stimulativ pentru elevi. care cere un diagnostic sau o decizie. implică o situaţie-problemă. înţelege.

Cum apreciaţi remarca profesorului? Ce i-aţi fi spus dvs. M. Când Andrei a fost ascultat. se bâlbâie şi se înroşeşte imediat.) .. L. autoritară şi are tendinţa să rezolve toate problemele.? Cum v-aţi comporta cu Andrei ca să-l ajutaţi să-şi depăşească problemele?” (Cozărescu. rar şi are o privire ezitantă. La şedinţa cu părinţii aţi observat că mama lui Andrei este foarte volubilă.Exerciţiu reflexiv Rezolvaţi în scris următorul studiu de caz: Sunteţi dirigintele clasei în care învaţă Andrei. Acesta este un băiat inteligent dar foarte timid şi nu reuşeşte să răspundă la ore. Vorbeşte stins. Ştefan. Dacă profesorul îi pune o întrebare se inhibă. un alt profesor i-a spus: „Răspunde la lecţie şi nu te mai bâlbâi iar ca data trecută”.

caracteristici ale obiectelor şi fenomenelor. pe baza unui suport material (natural.Metode de explorare indirectă a realităţii Demonstraţia: prezentarea obiectelor şi fenomenelor reale sau substitute ale acestora. dificil de perceput şi cercetat în mod direct. figurativ sau simbolic). Modelarea: utilizarea modelelor prin care se reprezintă simplificat. . forme: demonstraţia cu ajutorul obiectelor naturale / cu substitute (bi . simbolice) / cu ajutorul mijloacelor tehnice audio-video / demonstraţia logică. dar esenţial.tridimensionale.

Exerciţiul: cercetare orientată spre un scop bine precizat. finalizate cu un produs. curente. Proiectul: . de consolidare. care este realizată prin îmbinarea cunoştinţelor teoretice cu activitatea practică. Tipuri: introductive. dirijate/ semi-dirijate / creative. individuale.Metode de acţiune reală asupra realităţii executarea repetată. conştientă şi sistematică a unor acţiuni. de grup. de verificare. operaţii sau procedee în scopul formării deprinderilor practice şi intelectuale sau a îmbunătăţirii unei performanţe.

de aceasta îşi dă seama şi publicul din sală. consecinţele le simt numai eu. din perspectiva metodei exerciţiului. acest lucru este remarcat de colegii mei.Exerciţiu reflexiv Comentaţi. dacă nu exersez două zile. iar dacă nu exersez trei zile. următoarea afirmaţie: Dacă nu cânt o singură zi. George Enescu .

Tipuri: jocuri senzoriale/logico-matematice/de orientare/de creaţie/de rol/de îndemânare (motrice. practice etc.Metode de acţiune fictivă (simulată) asupra realităţii Jocul didactic: îmbină elementele instructive şi formative cu elemente distractive şi pot fi utilizate în predarea diferitelor discipline de învăţământ.). Învăţarea pe simulatoare: utilizarea unor sisteme tehnice artificiale. construite prin analogie cu cele originale. .

G.E.Metode pentru dezvoltarea gândirii critice Prelegerea intensificată Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat S.N.L.I. (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gândirii) Jurnalul dublu Organizatorul grafic Cubul Cvintetul Ghidul de anticipaţie .

Conceptul de gândire critică .

Gândirea critică abilitate cognitivă superioară .

.

interpretare sau de reflecţie. prin activităţi de interogare. Etapele prelegerii intensificate prezentarea conţinutului prelegerii (10-15 ). Reflecţia: rezolvarea unui exerciţiu sau răspunsul la o întrebare (individual/în diade/în grupuri mici). elaborarea unui eseu de cinci minute (o idee învăţată în timpul prelegerii. discuţii în perechi sau grupuri mici. o întrebare referitoare la materialul expus. un scurt comentariu). . conexiuni între idei sau concepte. Prelegerea intensificată - Evocare: întocmirea unor liste de idei. exprimarea unor cunoştinţe anterioare despre tema propusă. Realizarea sensului: .atenuează dezavantajele prelegerii tradiţionale. alternat cu momente de reflecţie şi de interogare a elevilor/studenţilor.

.Știu / Vreau să ştiu / Am învăţat Ştiu Informații pe care elevii le deţin cu privire la tema ce urmează să fie abordată. Vreau să ştiu Întrebări pe care elevii le au în legătură cu tema respectivă. Am învăţat Informații dobândite după activitatea de învăţare.

.informaţie contradictorie/diferită de cea cunoscută anterior. ? – informaţie neclară. Metoda SINELG asigură menţinerea implicării active a gândirii elevilor în citirea unui text şi monitorizează gradul de înţelegere a unui conţinut de idei.. + .informaţie nouă. . solicită explicaţii suplimentare. după cum urmează: √ . marcând pe marginea acestuia semne specifice.SINELG Solicită citirea atentă a unui text.informaţie cunoscută.

interpretări amintirea unei experienţe personale. analize. etc. dezacord față de autor.Jurnalul dublu Pasaje din text cu impact Întrebări. relevanță pentru activitatea cotidiană a cititorului . surprindere. comentarii. De ce au fost alese respectivele fragmente? De ce li s-au părut importante? La ce i-au făcut să se gândească? Ce întrebare are cititorul în legătură cu acele fragmente? Ce l-a intrigat? Ce sentimente au trezit cititorului respectivele fragmente? . asupra cititorului reflecții.

însoţite de caracteristici. toate subtemele importante sunt prezente. începând cu anii '70. subtemele sunt plasate în jurul ei. ulterior.A. conţine cel puţin 10-15 subtememe secundare. iar relaţiile dintre concepte sunt indicate prin linii/săgeți de legătură..). la Universitatea Cornell.U. A aparut ca urmare a teoriilor cognitiviste ale lui David Ausubel și. . este ordonat şi construit cu imaginaţie şi simţ artistic. Conceptele sunt redate în spații delimitate (cercuri. terțiare etc. dreptunghiuri etc. S. a cercetărilor lui Joseph D. Criterii pentru evaluarea organizatorului grafic: tema principală este plasată în centrul organizatorului.Organizatorul grafic Organizatorul grafic/Harta conceptuală este o tehnică de reprezentare vizuală a conceptelor și a legaturilor dintre ele. Novak.

Cubul Cowan. & Cowan. punând în evidenţă diferite operaţii mentale: ASO CIAZ Ă RIE C S DE EN TE AZ Ă AR GU M CO M PA RĂ AN APLICĂ ZĂ A E ALIZ . Fiecare faţetă oferă o altă perspectivă în abordarea conceptului. proiectând-o pe şase faţete ale unui cub. G. E. (1980) propun analiza unui concept sau a unei sintagme.

gazos al V-lea vers: Inspiri. Ucide tot mediul înconjurător Nocivă al II-lea vers: 2 cuvinte care descriu subiectul. Învaţă. strică. Folosit de toate vieţuitoarele Necesar . Cartea al III-lea vers: Liniştită. îndrăzneaţă 3 cuvinte care exprimă acţiuni. Aerul Incolor. expiri.Cvintet Poluarea „Poezie” în cinci versuri. formată din patru cuvinte care exprimă o idee. emoţionează. distrugătoare primul vers: Infectează. bucură al IV-lea vers: Un prieten al omului Utilă 1 propoziţie. trăieşti 1 cuvânt care exprimă esenţa subiectului. dăunează 1 cuvânt care precizează subiectul. cu următoarea structură: Rea. o definiţie sau sentimente faţă de subiect.

Ghidul de anticipaţie Profesorul elaborează 4-6 enunțuri care pot primi valoarea de adevarat (A) sau fals (F). după lectura unui text sau după audierea unui curs. se revine la enunțurile inițiale și se verifică validitatea lor. La finalul lecției/cursului. Răspunsurile elevilor pot fi discutate în perechi sau grupuri mici. exersându-se ascultarea activă. . Elevii citesc enunțurile şi decid valoarea acestora.

Metode de învăţare prin cooperare Gândiţi/Lucraţi în perechi/Comunicaţi Predarea reciprocă Mozaic Reţeaua de discuţii Linia valorilor Turul galeriei/Unul sta. trei circulă .

fiecare elev elaborează răspunsul solicitat la o sarcină propusă de profesor. Comunicaţi – diadele se pot multiplica (grupuri de 4-6 elevi). îmbunătăţit.Gândiţi/Lucraţi în perechi/Comunicaţi Gândiţi – individual. caută un consens sau un nou răspuns. ca urmare a discuţiilor. . Lucraţi în perechi – elevii îşi comunică unii altora ideile. găsesc un răspuns comun pe care îl prezintă clasei. se ascultă.

elevul care joacă rolul profesorului: rezumă ceea ce tocmai s-a citit. precizează care este următorul paragraf care trebuie citit. ceea ce presupune respectarea următoarelor cerințe: elevii citesc un paragraf în gând (numărul paragrafelor trebuie să corespundă cu numărul elevilor din grup). . formulează o întrebare pentru colegi. explică elementele neclare. Predarea reciprocă este potrivită mai ales pentru texte informative şi se realizează în grupuri de 4-6 elevi. joacă rolul profesorului. etapele se repetă până când toţi elevii au experimentat rolul de profesor. pe rând. Elevii primesc câte un exemplar dintr-un text ce trebuie studiat şi. şi în final. anticipează despre ce va fi vorba în următorul paragraf.Predarea reciprocă Elevii exersează rolul profesorului în raport cu colegii pe o secvenţă de conţinut.

al unui text care conţine idei susceptibile de interpretări diferite. Aplicarea metodei solicită respectate anumitor cerinţe: oferirea de argumente clare şi solide. apoi se grupează în funcţie de poziţia pe care o au. Metodă presupune studiul prealabil al unui conţinut informaţional. elaborând o listă de motive pro sau contra. În final. se poate cere elevilor să-şi exprime în scris poziţia finală cu argumente cât mai convingătoare. . rezultat al unor opţiuni bazate pe argumente. dacă argumentele colegilor au reuşit să-i convingă.Reţeaua de discuţii Metodă de învăţare bazată pe activitatea în grup. concentrarea pe demontarea argumentelor poziţiei adverse şi nu pe „atacul la persoană”. urmând să se realizeze dezbaterea între susţinătorii celor două poziţii. ghidată de una sau mai multe întrebări formulate de profesor care admit răspunsuri diferite. începând chiar de mâine? Elevii beneficiază de un timp de gândire pentru formularea propriilor puncte de vedere. Profesorul formulează o întrebare cu răspuns binar (afirmativ şi negativ): Ar trebui interzisă în totalitate poluarea atmosferei. posibilitatea schimbării poziţiei elevilor.

urmărind desfăşurarea activităţii în cadrul grupurilor şi se asigură că informaţia este transmisă şi asimilată corect. prin lucrări scrise).). astfel: elevii cu numărul 1 formează grupul numărul 1.Mozaic (Jigsaw) Metoda necesită utilizarea unui material în formă scrisă (de exemplu un text din manual sau scris de profesor. profesorul evaluează stăpânirea individuală a materialului (prin întrebări adresate întregii clase. În cazul unor nelămuriri.) şi structurarea clasei în grupuri eterogene de 4-5 elevi. elevii pot cere clarificări colegului „expert” în fragmentul de unde provine problema. La sfârşitul orei elevii trebuie să cunoască întregul text de studiat. Profesorul monitorizează predarea. un articol etc. se constituie grupurile de experţi (prin numărare de la 1 la 4 sau 5. elevii revin la grupurile de baştină şi pe rând predau conţinutul în care sunt „experţi”. cei cu numărul 2 al doilea grup etc. Fiecare grup de experţi studiază tip de 15-20 de minute partea din text. Metoda presupune parcurgerea mai multor etape: se formează grupuri de 4-5 elevi. . În final. numite grupuri de baştină (profesorul împarte textul de studiat într-un număr de părţi egal cu numărul de grupuri constituite). repartizată de profesor. identificând ideile principale şi modul cum vor preda aceste idei colegilor.

contra sau pot fi indecişi) şi se aşează în clasă pe o axă imaginară. .Linia valorilor Profesorul lansează spre discuţie o problemă controversată care poate primi un răspuns binar (da/nu). potrivit poziţiei adoptate faţă de problema în discuţie. Elevii formulează un anumit răspuns (pro. DA Indeciși NU Se dezbat părerile divergente şi se încearcă formularea unei concluzii.

Elevii examinează produsele. posterele se afişează pe pereţii clasei.Turul galeriei În grupuri de 3-4 elevii lucrează la o problemă. o machetă etc. comentarii. transformând clasa într-o „galerie”.). consemnează sugestii. Produsele realizate sunt expuse. la o întrebare care se poate materializa într-un produs. un inventar de idei. o schemă. un tabel. formulează întrebări. un desen. un poster (o diagramă. După ce se încheie turul galeriei elevii revin în grupul iniţial şi își reexaminează produsul prin prisma observațiilor primite de la colegi. .

caracter aplicativ redus. acţiune. conducere rigidă a instruirii. activ-participative. dominant verbaliste. încurajează gândirea şi creativitatea elevilor. . cercetare. promovează competiţia. pe transmiterea de cunoştinţe. promovează cooperarea. relaţii de conducere democratice.Analiză comparativă: metode tradiţionale centrate pe profesor centrate pe predare. induc pasivism. solicită reproducerea informaţiilor. pe explorare. metode tradiţionale – metode moderne metode moderne centrate pe elev axate pe învăţare.

restrângându-le viziunea doar în direcţia în care mintea profesorului este întâmplător de acord.Reţineţi! Profesorul care nu permite şi nu încurajează diversitatea operaţiilor în tratarea problemelor pune “ochelari de cal” intelectului elevilor. J. Dewey .

pentru realizarea eficientă a sarcinilor de predare-învăţare-evaluare .Mijloacele de învăţământ ansamblul instrumentelor materiale. naturale sau tehnice. selectate şi adaptate pedagogic la nivelul metodelor şi procedeelor de instruire.

de formare la elevi a reprezentărilor. formativ-educativă .de diagnoză şi apreciere a progreselor elevilor. de evaluare . formare a deprinderilor intelectuale şi practice. .de transmitere de informaţii.Funcţiile mijloacelor de învăţământ stimulativă . ergonomică .de raţionalizare a eforturilor profesorului şi elevilor în activitatea de predare-învăţare. estetică . de însuşire de noi cunoştinţe.exersare şi dezvoltare a operaţiilor gândirii.de cultivare a capacităţii de receptare şi apreciere a frumosului.. ilustrativ-demonstrativă . de comunicare .de dezvoltare a motivaţiei elevilor pentru studiu. de stimulare a curiozităţii şi interesului pentru cunoaştere. de fixare şi sistematizare etc.

planşe etc. tridimensionale .machete.Clasificarea mijloacelor de învăţământ Mijloace de învăţământ reale.fotografii. aparatura de laborator. hărţi. . formule etc. minerale. insecte. desene. corpuri geometrice etc. bidimensionale . reprezentări grafice. mulaje. naturale substitute ale realităţii simbolice acţionale Exemple colecţii de plante. instrumente. roci. truse de piese. substanţe etc. aparate etc. scheme.

ci au rolul de a sprijini desfăşurarea activităţii de predare-învăţare şi realizarea obiectivelor instructiv-educative prestabilite. . Introducerea în practica didactică a mijloacelor de învăţământ nu este un scop în sine. particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor. Mijloacele de învăţământ trebuie corelate cu: obiectivele şi conţinuturile instruirii.Importanţa mijloacelor de învăţământ Mijloacele de învăţământ devin eficiente dacă sunt folosite adecvat în activitatea de predare-învăţare şi dacă se valorifică potenţialul lor didactic. metodele şi procedeele didactice.

se structurează în funcţie de concepţia pedagogică a profesorului şi de competenţele de care dispune acesta.Strategiile didactice reprezintă o combinare optimă a metodelor. procedeelor. . tipologie: inductive/deductive. dirijate sau algoritmice/libere sau euristice. analoge. mijloacelor didactice şi a formelor de organizare a procesului de învăţământ.

bine sau prost utilizate (Ioan Cerghit) Realizaţi un cvintet având ca titlu: METODA Alegeti trei metode de învățământ și corelațile câte un mijloc de învățământ. . ci metode adecvate.Aplicaţii Reflectaţi asupra următoarei afirmaţii: Nu există metode bune sau rele.

............................. Astăzi m-am bucurat …..............................................…........... Astăzi mi-am reamintit ....... Astăzi m-a surprins ........................................ Astăzi eu ……........................................................... Astăzi mi-am dat seama ................................................................ ........................................Reflecţia zilei Astăzi am învăţat ………....... Astăzi am descoperit .................................................................................. Astăzi m-a dezamăgit .......................................

V. Cluj-Napoca. (2002).. 5. Editura Polirom. 2. M.. Bocoş. Editura Presa Universitară Clujeană. A. Ediţia a III-a. Bucureşti. Cluj-Napoca. Strategii de formare a gândirii critice. 6.. Chiş..(1997). Ionescu.Bibliografie 1. (1996). Ionescu. I. Demersuri creative în predare şi învăţare. Cucoş.. Iaşi. Editura Presa Universitară Clujeană. 4. (1992). (2007). Pedagogie. Strategii de predare şi învăţare. (2000).. 3. M. Editura Didactică şi Pedagogică.. Bucureşti. C. Nicu. Bucureşti. Metode de învăţământ. Editura Didactică şi Pedagogică. Cerghit. M. . Editura Ştiinţifică. Instruire interactivă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful