Pe urmele inimii

Întroducere

Deschideţi-mi puţin inima, Iar eu o să vă dezvălui vouă lumea. Cartea Zohar.

Cine sunt eu şi pentru ce exist? De unde suntem, unde mergem şi pentru ce am apărut aici? posi!il oare să "i "ost şi altă dată aici #n lumea asta? $utem oare să a"lăm cine suntem noi şi ce reprezintă #ntregul univers? De ce există su"erinţă #n lume şi e posi!il oare să o evităm? Cum putem atinge "ericirea şi per"ecţiunea şi satis"acţia?

%ulţi au "ost tentati, de-a lungul generaţiilor, să răspundă la #ntre!ările de sus, cam dureroase.&ceste chestiuni reapar #n "iecare generaţie, care "apt demonstrează că nu am a"lat răspunsul satis"ăcător pană astăzi. Studiind 'atura, studiind (niversul, se descoperă că totul in )urul nostru există şi se des"ăşoară con"orm unor legi exacte şi speci"ic orientate #ntr-o direcţie predeterminată. Dacă ne considerăm treapta cea mai #naltă a creaţiei 'aturii, o!servandu-ne, descoperim, că oamenii se comportă

#n mod dizarmonic "aţă de sistemul acestor legi ale naturii, nesupunandu-li-se. De exemplu, o!servand per"ecţiunea "iecărui organ al corpului, orientarea exactă intr-o direcţie speci"ică a "uncţiei "iecărei celule vii,n-avem răspuns la #ntre!area* pentru ce scop există de "apt acest organism+? ,otul #mpre)urul nostru este dominat de legea cauzăe"ect.,otul este creat cu un anumit scop. În lumea o!iectelor materiale,domină legile exacte ale mişcării, trans"ormării şi a re#ncarnării su"letelor.&ceeaşi lege domină si lumea vegetală şi cea animală. Însă, #ntre!area #ntre!ărilor*care este scopul existenţei ? - a rămas "ără un răspuns satis"ăcător. -are a existat vreodată un om pe care să nu-l "i "răm#ntat #ntre!area aceasta? ,eoriile ştiinţi"ice contemporane atestă că universul e controlat de legi "izice, sta!ile, pe care nu le putem schim!a. .olul nostu constă #n a le "olosi #ntr-un mod inteligent #n cei /0-120 de ani ce ne sunt daţi şi #n a pregăti "undamentul pentru generaţiile ce vor urma+ pentru ce?... -are să "i evoluat lumea din anumite "orme primitive, sau să "i "ost adus -mul de pe alte planete? '-are importanţă de loc. xistă doar două noţiuni* naşterea şi moartea. Iar ceea ce se petrece între ele, este irevoca!il, ireversi!il, şi ast"el de nepreţuită valoare. 3au, invers* viaţa nu #nseamnă nimic,dacă la s"arşitul vieţii nu este decat #ntuneric.

TIMP de a acţiona

De mult timp mă #ndeamnă conştiinţa să mă eli!erez de piedici şi să scriu un esseu cuprinzător care să descrie cat mai pro"und su"letul Iudaismului şi al religiei, de asemenea să descriu 4tiinţa C&5&6 I , atat de originală, cu scopul de a o răspandi tuturor , spre a servi tuturor ca sursă a #nţelegerii #n toate domeniile care ating piscurile (niversului, Î' 3$6 'D-&. & lor adevărată. %ai demult, #n Israel, #nainte de descoperirea ,iparului nu se găseau, la indemana "iecăruia, cărţi "alse despre su!iectul su"letului, animei 7&8&D(,-ului-dorinţa spre Creator, "iindcă aproape nu existau autori care să nu simtă răspundere pntru ceea ce scriu. 4i aceasta , pentru că de o!icei, cei neserioşi nu erau renumiţi. Iar dacă #ndrăznea cineva să scrie #ntr-un "el neadevărat, nuşi permitea să plătească sumele enorme cerute atunci de către scri!i. &st"el nu a)ungea la pu!licul larg. In acele vremuri, nici cei mai mari cunoscători nu aveau interes sa raspandeasca ştiinţa lor, scriind cărţi despre su!iectul #n discuţie, dată "iind convingerea lor cum ca poporul nu ar avea nevoie de ast"el de revelări, ci dimpotrivă , ei erau convinşi de necesitatea de a ascunde cat mai tainic in"ormaţia posedată de ei #n ce priveşte lumea spirituală. C9CI ' -& :-3, $-.('CI, să ascundem spiritul ,-. I şi studiul ei, de cei ce nu ar "i demni sau pregătiţi să o cunoască, iar aceşti autori nu erau de acord să-i co!oare din valoarea spirituală şi să expună ştiinţa preţioasă celor vanitoşi. Căci asta ne este datoria "aţă de %ăreţia Creatorului. Însă, din epoca #n care se răspandise #n lume ,iparul, şi a scăzut preţul cărţilor, a devenit uşor a propaga in"ormaţii #n mod necontrolat, din partea unor autori neautentici;; &ceştia, exploatand ocazia de a deveni !ogaţi şi de "aimă,

nu au dat atenţie de loc consecinţelor "aptelor lor, lipsite de răspundere; &ceste cărţi, scrise de persoane care nu au avut parte de studiul Ca!alei ci din <(.9 Î' <(.9=peh el peh=de la un ra!in ales pentru asta, şi care ignorau sursele antice, originale ale ştiinţei, au descris propriile lor păreri>teorii, susţinandu-le divinitatea, descriind prin ele su"letul acestei naţiuni cu uriaşul ei tezaur.4i, pentru ca, proştii, nu au "ost gri)ulii, n-au ştiut să se "erească şi nu aveau cum să a"le că au transmis generaţiilor următoare in"ormaţii greşite, stricate chiar, totul spre propriul lor pro"it meschin, sacri"icand adevărul, autenticitatea ştiinţei, harazita urmaşilor.
Iar #n ultimul timp şi-au ridicat prea sus capul aceşti "alsi"icatori,şi şi-au #n"ipt ghearele #n ştiinţa ca!alei,"ără să le pese că este #nchisă su! mii de zăvoare, pană #n zilele de astăzi, ast"el #ncat nimeni nu pătrunde şi nimeni nu scapă din ea nici măcar o vor!ă cu #nţelesul potrivit şi, !ine #nţeles, nici legătura dintre cuvinte. Dat "iind că, #n toate cărţile autentice care s-au scris pană azi, nu există decat su!#nţelesuri ,aluzionate ast"el, #ncat doar cei ce studiază direct, din gura mentorului autorizat, pot #nţelege ceva, si asta ,cu greu. De aceea, au "ost derutaţi "oarte mult cititorii, #n ce priveşte interpretarea acestor lucruri . %ai ales că s-a creat o atmos"eră uşuratică, prin care "iecăruia i se parea că i-ar "i de a)uns a cerceta un manuscris #n orele li!ere, pentru a pătrunde aceste #nţelesuri su!lime şi a le comenta. 4i "iecare trage concluziile sale după plac. &C 3, & au "ost cauzele, care m-au scos din apele mele,şi m-au determinat să decid că este timpul de a acţiona #n "avoarea Creatorului şi să salvez ce se mai poate salva. 4i mi-am luat raspunderea de a dezvălui o anumită parte din scrierile originale respective, spre a le răspandi şi populariza.

, ?,(6 D %&I 3(3 & :-3, 3C.I3 D .&@ 7 8(D& &46&<. ,radus de D. % 'D 6 C6&.&.

3 'A& 4,II'A I C&5&6&

Înainte de a clari"ica istoria ca!alei, o ştiinţă despre care s-a scris atat de mult, am găsit necesar, mai #ntai, să clari"ic esenţa acestei ştiinţe - pe care puţini o cunosc, după părerea mea. 4i, !ine #nţeles, nu e posi!il a discuta istoria unui lucru, #nainte de a-i cunoaşte esenţa #nsăşi. Deşi această cunoaştere este mai pro"undă şi mai largă decat marea, totuşi mă voi strădui din toată puterea şi cu toate cunoştinţele pe care mi le-am #nsuşit #n această pro"esiune, să o clari"ic şi să o luminez de la izvoare şi #n toate aspectele ei. &st"el #ncat să satis"ac orice su"let, care să tragă concluzii corecte, #n ce anume constă ca!ala, #ntr-adevăr. &st"el #ncat să nu răm#nă loc, cititorilor, de con"uzii, precum se o!işnuieşte #n timpul unui ast"el de studiu.

Despre ce scrie ca!ala? 3au cu ce se ocupă această stiinţă?

&ceastă #ntre!are preocupă, !ine #nţeles, orice "iinta ganditoare. Ca să răspund #ntr-un mod satis"ăcător la această #ntre!are, voi da o de"iniţie "idelă şi conservatoare* B4tiinţa Ca!alei reprezintă o secvenţă a rădăcinilor, care se des"ăşoară intr-o ordine de cauză-e"ect cu legi "ixe, şi care se reunesc şi ţintesc spre un scop unic şi su!lim, imprimat su! numele de Brevelarea Divinităţii 3ale, creaţiilor 6uiC, #n lumea aceastaC. 4i aici ne "olosim de noţiunile de o!ştesc , sau general, şi individual.

Obştesc: adică, #ntreaga omenire, care este o!ligată #n mod a!solut, pană la urmă, a a)unge la culmea dezvoltării spirituale, descrisă prin cuvintele* DDcăci se umpluse ţara de cunoaşterea Creatorului, precum apele se revarsă #n mareEE. EE4i nu se vor mai #nvăţa unii pe alţii, tovarăşi şi "raţi, spunand, Cunoaşteţi-l pe Creator, "iindcă %ă vor şti cu toţii, mici şi mariEE. EE4i nu vor mai "i ascunşi #nvăţătorii tăi, iar ochii tăi vor vedea pe #nvăţătorii tăiC moreh #nsemnand #nvăţător, dar şi lumină.

%(6. #n "iecare generaţie a)ung la aceasta şi unii indivizi dotaţi. &ceştia sunt $ro"eţii şi cei care aparţin Divinităţii . Iar cea de-al doilea aran)ament. special şi clar ? Într-adevăr.Iar omul care are parte de această invitaţie.sau . acestia "iind persoanele. doar atat că prima co!oară de la superior spre in"erior. "ie permanent. care sunt paralele şi se aseamănă ca două picături de apă. #n "iecare generaţie are loc revelarea DI@I'I. care sunt autorizaţi a şti aceasta şi care ne sunt devotaţi nouă. spre a atinge "iecare .Folamot. şi nu di"eră #ntre ele. dacă vei contempla corpul unei mici vietăţi. unde ochiul omului nu a pătruns deocamdată. Două aran)amente* dinspre superior #nspre in"erior. care ating #ntr-o anumită intensitate revelarea Divinităţii. pană #n lumea aceasta. pentru a supravieţui catva timp. #n totalitatea ei. după cum spun FhazalC-sau #nţelepţii. din moment ce această ştiinţă nu are decat un rol unic. de sus #n )os. In general. precum susţin "iziologii şi anatomistii.C se"irotEE-s"ere. spre a-şi continua specia. Ca dovadă. aceasta stiinta se #mparte #n două ordini sau direcţii. şi de la in"erior către superior* Cmiilah letatah umitatah leilahC. este o!ligat să păşească pe aceleaşi cărări şi trasee. 4i de aici poţi conclude cate mii de ansam!le de #n"ăptuiri şi de canale sunt necesare pentru a inventa şi a dezvălui acel scop su!lim. iar al doilea sistem #ncepe #n această lume şi traversează #n sens opus exact aceleaşi drumuri. şi a luminilor .cu tot ceea ce cuprind ele. $recum au spus Înţelepţii* Cnu este generaţie #n care să nu existe cei asemenea lui &vraham şi 7aacovC. destul ca să apuce a se reproduce. sGa pus #ntre!area* Ccare este importanţa acestei multitudini de parţu"im.9AII 3&6 . "eţelor. 4i alte mii şi mii se a"lă acolo. parţu"im. #n timpul apariţiei şi a revelării lor. al cărei unic rol este doar acela de a se nutri pe sine #nsăşi.reptele pro"eţiei şi Canima divinăC. care au "ost imprimate de la rădăcina lor.Individual: Înseamnă că. s"irot şi legăturile e"emere dintre ele care umplu cărţile de studiu al Ca!!alei.(DI' & de EEparţu"imEE-: A . trecand şi prin aceleaşi componente. #nainte să a)ungă omenirea. şi FolamotC-lumi După cele spuse mai sus.este denumit B.4i iată. "ie e"emer. se"irotC .evelările. vei descoperi #n ea o construcţie complicată.I. primul sistem e denumit ordinea des"ăşurării lumilor. la per"ecţiune. din mii şi mii de "i!re şi tendoane.

Cu toate acestea cine ar spune că aceste denumiri nu ar "i concrete. ci prin alte denumiri. le "iind aran)ate şi atinse unul după altul. & şi 3$I. #n con"ormitate cu exact aceleaşi legi con"orm cărora au "ost imprimate. nu-l de"inesc Ha!!aliştii ca realizare FhasagahC. decat cu conţinut real şi concret. de la origine. #n "uncţie de su!limizarea acelui om. urmand modelul treptelor scării. Ca de exemplu electricitatea şi magnetismul. din momentul emanării lor.&. şi "iind unul superior celuilalt.& C&5&6 I Chiar şi #n realitatea materială.are #nţelesul de supremul grad de #nţelegere. ca de exemplu natura electricităţii. 4i aceasta constituie o lege de "ier la toţi #nţelepţii ca!alei* Btot ceea ce nu vom realiza noi. ci dimpotrivă* ca!alah nu se "oloseşte de noţiuni. desigur constituie doar denumiri a!stracte. ca de exemplu #nţelegere. &. şi ne este a!solut indi"erentă #nsăşi esenţa lor. acest sistem este de aceea denumit . expusă simţurilor noastre. pană ce #i vor "i revelate toate acele trepte de sus in )os.(&6I.I.&.#nainte ca un "apt să "ie clari"icat ochilor noştri #ntr-un mod a!solut.Iar aceasta notiune ne este atat de apropiata şi concreta. Căci revelarea Divinităţii nu se #n"ăptuieşte toată dintr-o dată. denumite F"luidumC. Însă nu este acesta adevărul. cunoaştere etc. &6I3%(6 I' 3. care sunt deasupra spaţiului şi al timpului şi unde nici ochiul "anteziei nu domneşte.I &53. ci continuă să apară #n decursul unei anumite perioade. există lucruri concrete deşi nu concepem şi nu ne imaginăm care este esenţa lor. "iind lipsite total. #n timp ce ne este cunoscută acţiunea lor #n mod cu totul satis"ăcător. 4i de aceea vor decide că tot ceea ce tratează su!iecte din această categorie. ori de"iniţii. D '(%I. nu mai . .amănunt şi treaptă #ncetul cu #ncetul. &ceasta.&C. cuvantul realizare F8asagahC.repte -F%adregotC.. de sus #n )os.II'. ca şi cum l-am avea prins #n mană. dat "iind că o!iectul ei este DI@I'I. 4i aici tre!uie să ştii. de elemente imaginare. sau şi mai su!lime. &dică. %ulţi consideră că toate cuvintele şi denumirile care apar #n ştiinţa Ca!alei sunt noţiuni a!stracte. . nu vom de"ini prin nume sau vreun cuv#ntC.

precum le sunt cunoscute denumirile de paine. care este tot o cunoaştere a "aptelor. "iindcă aceasta este regula*EE. zahăr. la natura creaţiei. $recum nu-şi va dori niciodată omul un al şaselea deget la ană. anume că toate denumirile şi conceptele care se a"lă #n manualele de Ca!ala.I&6 Î' C9. este !ine #nţeles "iecărui om cu logică.BhaşgahahC. acolo unde nu au loc de "el. sunt şi ele reale şi concrete cu toate că nu realizăm de loc su!iectul studiat. care sunt produse şi se nasc prin interacţionarea luminii superioare cu persoanele care o ating. iată conţine un "el de satis"acţie a!solutăC. deşi ignorăm cu totul esenţa #nsăşi a su!iectului.puţin decat dacă l-am cuprinde cu totul #n simţuri. nu avem idee care ar "i esenţa "iecărei creaţii ale sale. aceasta este cunoasterea cu totul satis"ăcătoare. adică expresia EEor elIonEE sauJ EElumină . Însă. &st"el #ncat. sunt total satis"ăcuţi de cunoaşterea deplină a per"ecţiunii "inale. şi cu atat mai mult. despre Divinitate. toată cunoasterea noastră cu tovarăşii noştri şi cu apropiaţii noştri #n lumea materială. ale "anteziei şi ale simţurilor. dacă vei dori să apro"undezi o!iectul studiului. . a!solut de loc. "aptul că unde este vor!a despre spiritualitate.I6 %&. vei #nţelege cu uşurinţă. ţi-aş spune #n general că. chiar #n ce priveşte esenţa persoanei tale nu ai nici o idee şi realizare. #ncat toţi copilaşii sunt "amiliari cu aceasta denumire de electricitate. nu reprezintă decat litere. etc. . 4i mai mult. 'ici chiar ale o!iectelor pe care le pipăim cu mainile noastre. aşa cum nu atingem #nsăşi esenţa Creatorului. 4I mai mult. 4i cum ne putem servi de ele. '-AI('I6 4I D '(%I. tot ast"el. 4i de-acum. nici "antezii nici simţuri? 4i chiar dacă vom lua ca exemplu cuvantul cel mai su!til ce se poate concepe #n aceste domenii. 4i tot ce şti despre propria ta esenţă este doar o secvenţă de acţiuni care decurg din esenţa ta. din "ata noastră. nu avem #n acel loc cuvinte şi litere să le exprimăm. nu este mai mult decat o EEcunoştinţă a acţiunilorEE. care se nasc #n urma contactului dintre simţurile noastre şi acestea. "iindu-i #ndea)uns cele cinci avute. ca să a)ungă la realitate.ot tezaurul de cuvinte care ne stă la dispoziţie. #n mod per"ect.(DI( &6 C&5&6 I Într-adevăr. Într-atat. Iar aceste acţiuni ne satis"ac per"ect.ot ceea ce emană de la $rovidenţa Divină . pentru că cei care studiază. semne.AI6 D 3.

cum se poate ca #nvăţaţii Ha!!alei să se "olosească de expresii mincinoase şi să explice prin ele legături ale ştiinţei? ste ştiut că nu există nici o de"iniţie prin denumiri neadevărate. Într-adevăr. #n toate celelalte lumi. care urmează după ea.superioarăEE sau For paşutEE. şi nu are sta!ilitate. 5. #n domeniul 3piritualităţi şi pe drumurile Divine? le nu vor o"eri cititorilor.. decat doar dinstincţia gradului care priveşte numai materialul din care sunt "ăcute amănuntele realităţii din "iecare lume. pană la 6(% & &C &3. pană #n lumea aceasta. care ne incon)oara.9.&%(. pană la această lume. să se "olosească cu preciziune severă. dedesu!tul ei. cea superioară.denumită B&3I7&8C. 4i cu atat mai mult. &dică toată realitatea şi "aptele ei. de de"iniţii a!solute.amurăC. Iar materialul articolelor sau a particularităţilor din realitatea care se a"lă #n prima lume. "ără vreo schim!are. unde e nevoie să descoperim prin acele cuvinte raţiunea privind negocierea care se o!işnuieşte #n cercetările acestei ştiinţe. &şadar #ntrea!ă-te.&8 4I &3I7&8EE. 4i ast"el.4i aşa mai departe. este un material mai cristalin. decat cea din lumile in"erioare. din prima lume. Însă "ormele amănuntelor . 4i cum se poate să ne "olosim de aceste cuvinte. este mai grosolană decat prima lume. iată că va cauza zăpăceală prin aceasta cititorilor şi ei nu vor #nţelege de loc ce spune in context. aici e nevoie să "aci cunştinţă cu legea B. #n toate "aptele şi o!iectele din ele. printr-o descoperire nouă. "iindcă minciuna nu are picioare.I&8. 4i dacă inteleptul va esua. decat lucruri vane şi neadevărate. chiar şi acestea sunt #nchipuite şi #mprumutate de la lumina soarelui sau lumina lumanării.lumină simplă. cum prea !ine stie orice cititor al manualelor de Ha!!alah.C. omul de ştiinţă. care se re"eră la relaţiile dintre lumi. cea palpa!ilă. dar mai pură "aţă de tot ceea ce #i este in"erior #n gradaţie.4i nu este nici o deose!ire #ntre ele. 6 < & .&. chiar numai cu un cuvant nelalocul său.au "ormă cu totul asemănătoare una cu alta. se a"lă şi #n lumea a doua. denumită B&AI6(.materială.ădăcină 4i . cea mai de sus. "aţă de cititori. 7 AI. 4i materia amănuntelor realităţii din această lume este mai grosolană şi mai #ntunecată dec#t toate lumile anterioare ei. Învăţaţii ca!alişti au descoperit că cele patru lumi cunoscute prin numeleJ EE&AI6(. mai pur. #ncepand cu lumea dintai. #naintea cuvantului sau dupa. toate acestea. chiar şi aici este o!ligat #nţeleptul. sau lumina satis"acţiei pe care o simţim cand suntem eli!eraţi de vreo #ndoială. 4i materia amănuntelor realităţii din cea de-a doua lume. si tot ce are legătură cu acel cuvant.9D9CI'9-.

4i aceasta este legea rădăcinii şi a ramurii.6I%59 & . pană la cel mai mic amănunt. 4i se pot exempli"ica cele de mai sus prin ştampila şi semnul lăsat de ştampilă. descrie exact exemplul său care se a"lă #n lumea superioară. rădăcina sau norocul. acel amănunt care se a"lă #n lumea in"erioară. acolo "iindu-i rădăcină celui de )os. atat #n cantitate. să-şi exprime toată "orma şi tot conţinutul. 4 @ &'&:C. ca două picături de apă. sunt echivalente #n "iecare lume şi lume. precum se descrie #n propoziţia norocul din lumea de sus ce #i aparţine ier!ii din lumea de )os. si rădăcina din lumea cea superioară #şi o!ligă ramura din lumea in"erioară ei. minunată pentru a discuta #ntre ei despre rădăcinile spirituale din lumile . 4i ast"el şi-au găsit ca!aliştii un tezaur de cuvinte editate şi de"inite #ntre ei. precum şi #n calitate. 6I%5& :-6-3I. &dică. 4i anume. ca #n exemplul de mai sus cu ştampila. imprimat #n lumea in"erioară . #mpinge acea iar!ă şi o o!ligă să crească şi să devină ceea ce este -. pentru că nu este nimic #n lumea in"erioară care să nu "i provenit din cea superioară ei. &st"el #ncat nu este vreun lucru sau "apt #n vreuna din lumi.&%(. respectiv lumilor superioare ei. #n lumea superioară. care le stau ca exemplu.adică toate amănuntele care se a"lă #n ştampilă. care acţionează #n toate amănuntele din existenţă şi #n toate "aptele realităţii. care să nu ai!a exemplul său #n lumea superioară ei. #n "iecare lume. sunt trecute pe o!iectul ştampilat de ea .9 D % K(5&6I% . #n mod identic.9D9CI'9 4I . tot ce se petrece #n ea. care să-l !ată şi să-i dicteze*CcreşteC. &st"el toate "ormele care se găsesc #n lumea superioară. sau ştampilatul . vin copiate pe deplin şi trecute #n lumea in"erioară ei. "iindcă este originea "aţă de amănuntul respectiv . care se a"lă. #n mod o!ligatoriu. ..I6-. ca prin ştampilare. "ără schim!are. $recum ne #nvaţă aceste ramuri despre rădăcinile lor. 4i la aceasta s-au re"erit Înţelepţii care au scris* Cnu există vreun "ir de iar!ă care să nu "i avut norocul şi poliţistul lui de sus. se consideră ca "iind ramura exemplului său.B4-. prin cantitatea şi calitatea lor. 3i ast"el se poate conclude că orice ramură din această lume. neclintit #n lumea superioară ei..3.9 . 4i sunt denumite .&%(. În acest "el se petrec lucrurile. il o!ligă să crească şi să devină prin cantitate şi calitate ceea ce era predeterminat . #n "iecare lume imprimandu-i-se lumea superioară ei.realităţii şi de asemenea. #ndestulătoare #ntrutotul a le servi ca lim!ă de comunicare #ntre ei.Î'A 6 $AI .

În contrast. #n $re"aţa sa la cartea JJ A C8&7I%EE. &scultand.I% 4. şi toate "aptele din ele. de netrecut .I . 4i aceasta este toată caracteristica lim!ii vor!ite #ntre #nţelepţii Ha!!alei.5-.superioare. . "iind mai presus de orice imaginaţie.orei* FIar eu mă o!lig prin contract "idel. 4i la "el au scris şi FChazalC. care s-au stricat #n decursul timpului. care e nevoia lui de a #nvăţa de la alţii?. con"orm legii. de"iniţiile naturii "iind a!solute. 4i iată. spre care indică ramura aceasta materială. cu toate că #n locul spiritualului nu există cuvinte pentru a-l exprima. care indică spre rădăcinile #nalte.&%5&%. lim!a ramurilor nu se schim!ă niciodată. care este determinată. e mai potrivită pentru a explica prin ea conceptele acestei ştiinţe. numai amintindu-şi unul altuia despre ramura palpa!ilă care există #n această lume. ele spun că nu e voie de #nvăţat decat din gura EE#nţeleptuluiEE . oricărui cititor din această carte. decat toate lim!ile cu care suntem o!işnuiţi. palpa!ile. cuvintele pierzand #nţelesul lor precis.. şi niciodată nu li se va #ntampla cititorilor şi ascultătorilor să greşească #n a #nţelege cuvintele ce le sunt prezentate. adică &.orei care nu vor "i #nţelese decat de către cei care sunt meHu!alim şi capa!ili a #nţelegeC. care sunt aran)ate con"orm cu simţurile noastre #n lumea noastră cea palpa!ilă. a!solut particulară ei. 4. cei #nţelepţi cuprind cu #nţelegerea lor rădăcina cea superioară. a ştiinţei ca!alei. :iindcă "iece ramură işi are de"iniţia ei naturală. #n gura pu!licului. cu toate acestea ele şi-au c#ştigat dreptul de a "i exprimate prin ramurile lor. si lui ii interzis să-l #nveţe. C$.&C ('(I % K(5&6 C&. De aceea a devenit di"icilă comunicarea ideilor precise atat oral cat şi in scris. 4i se #nţeleg #ntre ei #n mod a!solut satis"ăcător. 6 @I AII. &st"el #ncat toate amănuntele realităţilor manaţiei . chiar de-ar "i cel mai drept din lume. superioare.&'3%I. &dică. 4i #n acelaşi "el a scris şi ChaIim @ital. #nţelepţii. 4i. le-au devenit ca nişte cuvinte şi denumiri de"inite şi a!solute. cu toată precizia necesară disputei #n cercetarea acestei ştiinţe. F şi Î'A 6 < . #n $re"aţa la interpretarea . atat oral cat şi prin scris. F3ă nu #nveţi decat pe cel care de)a #nţelege ceea ce-i expliciC. . . că voi aduce aluzii spre tainele . &dică prin de"iniţii cu totul precise "ără urmă de eroare. care este !ine de"inită simţurilor materiale. prin care #şi dezvăluie realizările spirituale unul altuia şi din generaţie #n generaţie. Însă care este explicaţia la pretenţia ca şi studentul să "ie de)a #nvăţat şi să #nţeleagă el #nsuşi?4i dacă nu este ast"el. &st"el a scris . cuvintele lor sunt clare. imprimată de către rădăcina ei.FmeHu!al chahamC. Iar această lim!ă a ramurilor. Dar dacă este de)a #nţelept. C 6(I C&. spirituale. & DI' F<(.

în cantitatea şi calitatea sa 4i după ce #nţelege şi ştie !ine toate acestea.neavand o lim!ă. aceeasi. ca să #nţeleagă singur acea lim!ă. &şadar #n nici un caz nu se predau "aptele divine. de la ramuri nu putem învăţa despre rădăcinile lor superioare $i. este necesar să reali%ăm esenţa rădăcinilor superioare aşa cum sunt ele în spiritualitate. prin cercetarea sa. de la cel superior va învăţa cel de jos. ca să #nţeleagă interacţiunea dintre ramură şi rădăcină din perceperea rădăcinilor superioare ? . prin care va "i capa!il F%eHu!alulC său a-i #nmana toate cercetările acestei ştiinţe care se petrec #n lumile spirituale. superioare* atat cele preluate de la #nvăţătorii săi. a!ia atunci #şi va găsi o lim!ă comună #ntre el şi rav-ul său. mai mult decat alte limbajuri. pe cand elevul nu este el #nsuşi intelept. decat celui care este #nţelept de)a. :iindcă au de acum lim!ă comună. există pentru acestea un lim!a) special. palpabile. adică ştiinţa ca!alei. dimpotrivă.cele #nchipuite. deasupra oricărei ima"inaţii. adică la început.4i #n cele scrise mai sus. vei #nţelege vor!ele lor cu uşurinţă. adică semni"icaţia ramurilor #n ce priveşte rădăcinile lor. Însă. care este relaţia fiecărei ramuri din această lume cu propria sa rădăcină din lumea superioară în or"ani%area sa. ''mi daato''. care sunt mai presus de loc şi de timp . pentru că ne #nvaţă despre rădăcinile lor superioare. de comunicare. 4i răman de parcă ar "i muţi.ruchanit. cu înţelesul lor precis. pur &i după ce atin"e înţelesul rădăcinilor superioare. el #nsuşi. 4i este de #ntre!at de asemenea* de unde a #nvăţat elevul #ntr-atat. Deoarece lim!a)ul nostru o!işnuit nu ne a)ută prin nimic să #nţelegem nici o vor!ă din chestiunile spirituale divine. &dică. se-nţelege de la sine că nici rav-ul sau nu este #n stare să-i explice nici măcar o vor!ă din această ştiinţă spirituală . fiind înţelept el însuşi. totuşi asta este valabil doar dacă şi ascultătorul este învăţat !dică ştie şi înţele"e relaţia dintre rădăcini şi ramuri #iindcă această relaţie nu se clarifică de loc de jos în sus. cat şi cunoştinţele adăugate. denumită ast"el. lim!a ramurilor. deşi e foarte potrivită rolului ei de a discuta prin ea cercetarea ştiinţei. această limbă. care este lim!a ramurilor. 4i cu atat mai puţin să negocieze cu el #n ce priveşte cercetările din această ştiinţă . instructorul său. şi se #nţeleg unul pe celălalt. este capabil să contemple%e ramurile. din această lume şi să afle.destinat anume pentru acestea. divine. Însă. Însă.

Cel care a)unge să-i "ie pe plac Divinităţii. din cauza in"eriorităţii sale. . necesare #n acel context.dupa ce ţi-ai #nsuşit. Căci. &st"el. daat .şi va a)unge la realizarea Divinului.IM&6. Iar #n acestea nu-ţi poate veni #n a)utor deloc vre-o "iinţă #n carne şi oase. de ce se a"lă #n cărţile Ca!alei expresii şi denumiri străine de tot. şi a a)uns să . tot aşa nu avem 2 ramuri care să se re"ere la o singură rădăcină. sau -%(6 Fci doar a)utorul Divin ne este ' C 3&. dacă vom omite vre-un "apt şi nu-l vom "olosi. se-nţelege că nu se poate "olosi nici o altă lim!ă pe lume.hochma. el va cuprinde #nţelepciune.9AII. asimilat in"ormaţiile de mai sus. se va omite acel concept spiritual pe care #l reprezintă din lumea superioară..I. avand de)a o lim!ă comună cu acesta.9I' 3$I.. 4i poate să dăuneze #ntregii ştiinţe. răspunsul este* Degea!a se străduieşte &D&%. cu tot ceea ce cuprinde "ăcand să lipsească una dintre inelele lanţului ştiinţei #n totalitatea ei.(6(I -% ' 3C.8&E&.. şi să "ie omisă din expresiile dorite.realizeze.I&.C . decat numai prin lim!a speci"ică ei.Într-adevăr.I. D '(%I. spre a explica această ştiinţă. care este lim!a ramurilor.#nţelegere. &st"el se #nţelege de la sine că nu pot "i a!andonate. precum nu sunt 2 "ire de păr care să provină dintr-o singură origine. Clari"icand cele de mai sus.după ce i-a devenit drag DI@I'I. nici o ramură sau vreo derivaţie a unei ramuri. inel care se re"eră la acel concept. atunci este pregătit să vină şi să preia din imensitatea ştiinţei C&5&6 I şi atunci. :iindcă nu avem o altă expresie #n locul ei care să exprime acea rădăcină superioară. divine ?? Însă. cunoaştere . neexistand nici o altă ramură pe care să o "olosim #n locul acesteia. care sunt FCartea MoharC şi FCorectărileC. spiritului omului. cititorule. şi cărţile lui 8&E&. după "elul cum este raportată "aţă de rădăcinile superioare. !ina. degradării sale. vei #nţelege #ntradevăr "aptul acesta. Iar acestea sunt "recvente #n manualele de studiu al Ha!alei. vei #nţelege.LmeHu!al hachamC . 4i acestea sunt uimitoare * de ce au decis aceşti #nţelepţi să se "olosească de ast"el de expresii )oase spre descrierea acestor idei su!lime. Căci. doar din gura unui #nţelept .I 3.

#n care să "ie o ast"el de interdependenţă #ntre "apte. tre!uie să adauge amănunte descrierilor. depinzand unul de celălalt de la un capăt la altul.%&' $. realizată din aceste scrieri #şi realizează scopul pentru care a "ost destinată de către rav 6aItman şi ridică voalul de pe misterul . cu toată intensitatea necesară acelui "apt. organizate #ntr-un sistem de cauză şi e"ect.&@ %IC8& 6 6&7. 5 IK@-. .%&'D(-AI I'I%& sau C('-&4. exact ca un lanţ lung. pană ce a)ung să de"inească #n mod precis lucrurile spre #nţelegerea colegilor şi a cititorilor. toate "aptele devenind o stransă unitate. a schim!a !un cu rău sau rău cu !un. :&A9 &ceastă carte se !azează pe scrierile lui . ci tre!uie să ne "olosim totdeauna cu exact acea ramură sau "aptă care indică cu degetul spre rădăcina sa superioară. "iind strans legate şi interdependente.I. 6ucrurile scrise de el. #ntr-o perioadă "urtunoasă a vieţii. & 6(%I6-. ni s-a #ntunecat toată ştiinţa. 3$I.Deci găsim că dăunează #ntregii ştiinţe.(. 4i de asemenea.#n 200N-0/-1/. 'u există #ncă o ştiinţă pe lume precum este ştiinţa Ca!alei. 4i de acum.radus de Dr %endel Clara.%&'. Cartea desăvarşită. 3"arşitul articolului.(&6 de . nu ne mai mirăm dacă sunt "olosite uneori expresii ciudate. 3cris de 5&&6 8&3(6&%. dat "iind că nu le este permisă li!ertatea de a schim!a expresiile #ntre ele. 8&6 @ .&@ %IC8& 6 6&7. au "ost stranse cu multă dragoste şi !ăgare de seamă de către studenţii săi. &st"el că dispărandu-ne vreo in"ormaţie la mi)loc. .Corectat 2O-0P-0/.

(6(I . Ideile şi contemplările sale sunt aici reunite #ntr-un text unic. ne"iind iniţiaţi #n lim!a ca!alei iar aceste cărţi sunt destinate doar ca!aliştilor. &ceastă carte este scrisă pentru toţi cei care doresc să devină "amiliari cu 6umea Ca!alei şi să cunoască mai #ndeaproape elementele teoretice şi metoda ei practică destinată spre #naintarea spirituală a oricărei persoane care doreşte acest lucru.reptelorC -22O- C($. :razele care urmează nu reproduc exact cele spuse #n timpul con"erinţelor. 7&C-@ MI@.Cartea este scrisă #ntr-o lim!ă "luentă şi uşoară.av 7ehuda &şlag.% 6 I'I%II -1T$ (.. sau #nţelepţi. poreclit JEE5&&6 8&3(6&%EE sau Fomul .-.I'3 C(% &% &S('3 ( 39 3. ideaţia ca!alică atat de antică. este scris de un #nţelept sau meHu!al #n momente de #nălţare spirituală #n lim!a speci"ică celor numiţi meHu!alim.% 6 Î'A 6 $. #n decursul a mii şi mii de ani.. şi textul este di"uzat exact precum a "ost scris. 6im!a acestor cărţi este de ne#nţeles celor ce nu sunt meHu!alim Q #nţelepţiR.conţinut #n gandirea.I'3 &%9'('AI. DI. &ici este momentul să accentuăm "aptul că un text de ca!ala autentic. "iind destinată pu!licului larg. . un manual de studiu al ca!alei.(6 C($.(DI M C&5&6& -11$ (. celor pasionaţi de ştiinţă. celor dintre noi #n căutare.

ea nu se aseamănă cu practica esoterică . Însă. &ni de zile m-am consacrat studiului unei pro"esii interesante.22U - Cum am a)uns la studiul ca!alei ? În timpul con"erinţelor şi interviurilor sunt mereu #ntre!at cum am a)uns la ca!ala?Dacă ar "i "ost un lucru de prisos şi lipsit de importanţă. &m #nceput să-mi sondez adancul inimii şi să cercetez temeinic toate pro!lemele. Credeam că această modalitate. În 1T/V am dat de o reclamă privind studiul ca!alei. prin goana după plăceri. (neori reuşeam să le uit. Dar şi după sosirea #n Aară #n 1T/P. oare spre a mă asemăna majorităţii*)) După cateva evenimente care mi-au zguduit viaţa atat su"leteşte cat şi din punct de vedere material şi a)ungand la concluzia că nu am unde să evadez din realitate. deşi eram ocupat cu scopuri ne-autentice. dar de o!icei #mi #ncepeam zilele cu aceeaşi #ntre!are care mă chinuia ne#ncetat.otuşi găsesc de cuviinţă să răspund la o altă #ntre!are. a!stract. inclusiv psihologia. !m încercat să trăiesc asemenea tuturor. puţin deose!ită* cum am găsit #n ca!ala răspunsurile la #ntre!ările privindu-mă pe mine şi viaţa mea? Încă din copilărie m-am #ntre!at adesea care ar "i scopul existenţei mele. care mă atrăgea #ntr-adevăr.care ar necesita explicaţia drumului care duce la ea. am cumpărat manuale de studiu şi peste scurt timp eram cu"undat pană peste cap #n ca!ala. 'u o puteam uita. &m #ncercat să-l găsesc #n lumea a"acerilor. ram #n permaneţă #n căutarea unui scop demn de a trăi pentru a-l realiza. #n politică şi aşa mai departe.. timp #ndelungat.'iciodată nu m-au atras studiile umaniste. şi ne este aproape tuturor. totuşi nu reuşeam să uit întrebarea interioară ())pentru ce scop înfăptuiesc toate acestea*+ . mai #nţelegeam #ntre!area. . <andul de a pleca #n Israel m-a preocupat şi el ani de zile. %-am #nscris imediat la acest curs. cu valorile ei etice. #mi va da linişte su"letească şi #mpăcare cu pro!lemele existenţiale.au: -ce rost are să fac toate acestea. o!sesia #n ce priveşte scopul vieţii mele nu m-a părăsit. $entru prima dată am simţit că mă a"lu la locul potrivit..Ca!ala este #nţelepciunea vieţii. ci credeam doar #n ştiinţele exacte. . am hotărat #n 1T/N să #ncerc modul de viaţă religios. căreia m-am dedicat. literatura. &st"el de #ntre!ări mă torturau ne#ncetat.

&m lăsat numerele noastre de tele"on şi ne-am luat rămas !un. u eram cam o!raznic. am #nceput să citim acasă toate cărţile de ca!ala existente. ne invită să luăm loc. #n parte pe lim!a Iidiş. În 5neI 5raH ne #ntampină o vreme "urtunoasă cu străzi pustii. de a-mi "i găsit #n s"arşit locul.După lecţie. Q3$6 'D-&. aparţinand scrierilor lui 5&&6 8&3(6&% . 'e-am oprit la colţul srăzii &KI@& şi am #ntre!at pe cineva Funde putem #nvăţa ca!ala #n #mpre)urime?C.av 5aruch &şlag. &şa am continuat #n decursul următoarelor luni. $ersoana care prezida studiul. %ai "usesem #nainte de aceasta #n 5neI 5raH pentru achiziţionarea unor cărţi de studiu. Instructorul ne-a propus să #ncepem studiul articolulului ))Introducere la ştiinţa $abalei)).QF-%(6 3C9. #ntr-o cameră mică şi lăturalnică.vre-o patru sau cinci !ătranei cu !ar!ă al!ă. Într-o lungă seară de iarnă. #ncercandu-i pe rand şi părăsindu-i unul după altul. &"land că orele principale de studiu au loc la ora două dimineaţa.av 7ehuda &şlag. 'e-am prezentat. cu instructorul ales de rav Qrav #nsemnand superior. sau 6(%I'9R. <ăsind un tovarăş de studiu. De atunci. cu interpretarea lui 5&&6 8&3(6&% . iar #năuntrul ei am găsit.CR 'e-am aşezat #n )urul mesei #n sala goală din sinagogă.I6-. ne"iind destul de satis"ăcut cu metoda de studiu care mi se părea prea a!stractă. principalR. persoana ne răspunse "ără uimire. #ndrumandu-ne cu explicaţii exacte spre locul respectiv. aşezaţi #mpre)urul unei mese lungi .marele meHu!al al secolului 20. intram #n discuţii adeseori. care m-a inundat dintr-odată. . Ca şi cum ne-ar "i aşteptat. una dintre persoanele #ntalnite #n seara precedentă. dar tovarăşul meu nu a "ost de acord să plecăm. C. #ncerc mereu să-mi amintesc acel sentiment minunat de "ericire. i-am propus prietenului meu să ieşim #n căutarea unui cerc de studiu cu un #nvăţător-moreh. &st"el. În primul moment mi-a trecut prin minte gandul că pierdem timpul degea!a aici. după ataţia ani de căutare. mi-a transmis că va "i gata să studieze cu mine zilnic la ora şapte după rugăciune. 1O. ude de ploaie.ne-am #nţeles să continuăm studiul. & doua zi danşii au luat contact cu noi şi ast"el am sosit #n aceeaşi seară la lecţia următoare. am #nceput şi noi să venim la lecţiile nocturne. declarand că veneam din . #n anul 1TV0.ehovot şi dorim să studiem Ca!alah.&m #nceput să caut instructori autentici #n toată ţara. pretinzand că ar "i nepoliticos. din capul mesei. & doua zi am #nceput să #nregistrez lecţiile. "apt care a)unse la urechile rav-ului principal. rece şi ploioasă. i au continuat să citească din cartea FMoharC. . @or!eau cu )umătate de gură. pe care am #ncercat să o studiem de cateva ori. 3tudiul se #ntrerupse după cateva minute. 6a sosire ne aştepta o clădire #ntunecată. l a #nceput să ne explice cele citite. dar păreau a se #nţelege !ine #ntre ei. care se interesa de noi #ndeaproape.

pretinde. $e drum el a vor!it despre diverse su!iecte. &u trecut ast"el cateva luni. #nsă cand voi progresa va "i mai precaut #n cele ce-mi va comunica. a acceptat. de la P dimineaţa. sau . ziua o #ncepeam la ora trei dimineaţa.... deocamdată nu #nţelegeam nimic. am "ost #ntre!at dacă eram de acord să-l conduc pe rav 5aruch &şlag la medicul său #n . şi eu am #nregistrat toate lecţiile.a!aşC să-mi permită să locuiesc #n apropierea lui.a!aş.el &viv.ehovot şi cu permisunea lui . că eu nu #nţelegeam nimic.av 5aruch 8aleI! 8alevi &şlag. După ce a ieşit din spital.&5&4.. #n ciuda ardorii mele. din .a!aş nu i-au "olosit. entuziasmaţi de a studia ca!ala. "iul prim născut al lui 5aal ha3ulam. iar eu am #ncercat să-l descos despre ca!ala. spre rusinea mea.-. găsindu-mi chiar el locuinţă #n 5neI 5raH. Iar . "ără prea mare convingere. I-am propus lui . $rin #nvăţătorul nostru. pană atunci atat de liniştit şi izolat. după spusele lui .a!aş sau rav 5aruch R iar el. %i-a spus că.a!aş să invit nişte studenţi care doreau să studieze cu el Q .&5&4. şi #n cele din urmă a "ost nevoit să se interneze #n spital pe o perioadă de o lună. cu mare sarguinţă. #ndreaptă-ţi spre l toate pretenţiile. &.. am #nceput #mpreună să "acem lungi plim!ări prin parc. reprezenta un e"ort care-mi aducea F"olosC din punct de vedere spiritual. cand săream peste gard şi mă "urişam printre saloane ca să a)ung la dansul spre a studia. rutină. poreclit .av 5aruch &46&<. De atunci. Iar la #ntoarcere. pt.iată. erau #ntampinate cu #ntre!area* Cai găsit de)a cui să i te adresezi?EE..a!aş radia de !ucuria noilor veniţi. el #suşi mi-a propus să mă mut. Dar nu a "ost de acord. l se re"erea la C. am cercetat mai multe cercuri #n care oamenii erau tentati de studiul ca!alei. %ai tarziu. . "aptul că veneam de departe.EE . EE&dresează-te 6ui. aşa am continuat #n decurs de o lună.. strigă. plange-te 6ui cat doreşti. au devenit de-a lungul anilor.. am consimţit. În timp de doi ani l-am rugat pe F. explicandu-mi că nu sosise momentul. &ceste plim!ări.ehovot. . scriam tot ceea ce auzisem. Între!ările mele care doreau răspuns. &m rămas cu el tot timpul petrecut #n spital. care durau O-P ore zilnic. În decursul anilor am adunat peste o mie de discuri. $e cand locuiam #n . de aceea poate să-mi spună orice.. &st"el au #nceput să "recventeze sinagoga noastră cateva zeci de studenţi care #nsu"leţiră dintrodată locul. 6ecţiile au "ost #ntrerupte #nsă după cateva #ntalniri.din cartea M-8&.ratamentele primite de . studiind #n grupuri de cate şase studenţi.. &st"el am continuat ani de zile. De o!icei. 5ine #nţeles. De asemenea. a devenit rav-ul meu. Dar el a #nţeles că nu eram #ncă pregătit.

a!aş purta mereu asupra sa un )urnal de #nsemnări. care conţinea cele auzite de la tatăl său. .. #mpreună cu discurile #nregistrate de mine #n cursul lecţiilor. &cest om lucra pană la epuizare pentru a duce la #ndeplinire tot ceea ce hotărase. mi-am dat seama că ast"el de "orţe apar numai prin aprecierea valorii gigantice a scopului su!lim. cu un conţinut excepţional. 8&3:I. mi-au #ndreptat paşii #n decursul a 12 ani.a!aş a decedat #n zorii zilei. lăsand #n urmă studenţi "ără un ghid #n această lume. seri lungi de discuţii şi melodii. & doua zi #n zori. interpretul renumit al cărţii M-8&.a!aş o!işnuia să-mi spună unele lucruri de ne#nţeles.I 8&K&D-4 . pană la ultimul detaliu. #nsă nu a renunţat nici atunci la tot ce era #n reponsa!ilitatea lui. $rivind "aptele lui eroice.&6%(D 3 . constituie o interpretare completă a studiului Ca!alei. C8&$ . i-am propus lui . Cu toate acestea. $rintre cărţile şi scrierile proprii .a!aş să-i organizăm pe noii studenţi #n grupuri de studiu. În cele din urmă.Începand cu anul 1TV/. şi după multe rugăminţi. a #nceput să su"ere de pro!leme de respiraţie.CQ 3tudiul celor 10 s"irotR. xplicaţii la scrierile lui &. Dat "iind că studiul ca!alei avusese loc #n decursul secolelor doar #n cercuri de studiu. caietul de #nsemnări ale celor auzite de la tatăl său.(4 6&3(6&%CQ Interpretarea F3căriiC R F. $lim!ările noastre prin %eron şi . #n spital. În a)unul &nului nou . $ană cand ne-a părăsit. autorul multor cărţi de studiu al ca!alei. -rele ast"el petrecute #n proximitatea acestui mare om şi-au "ăcut e"ectul.-4 8aşanahC . Deşi medicii nu au diagnosticat nimic deose!it. explic#nd că acestea sunt lucruri care tre!uiau să Fapară #n lumeC. . şi multe alte scrieri menite studiului ca!alei.a!aş a hotărat să plecăm #n . .a!aş a "ost internat #n spital #n urma unor dureri de inimă.F. #n 21 de volume. care. săptămanal. . ele sunt dăruite din ceruri.veria vor rămane de neuitat. s-a adunat material pentru mai multe volume de articole. ne-a părăsit F.a!aş mi-a #nmanat #n seara aceea. spre a acţiona apoi de la sine. pană ce nu mai putea nici respira. . ceea ce am "ăcut #n decurs de U ani. #n data deC heI !etişreI taşnav F .după calendarul evreiesc. spunandu-mi* Cia şi studiază-lC. cantate de . uriaşul FmeHu!alC 7ehuda 6eI! 8alevI &şlag. teri!il de #nalt era nivelul său spiritual şi nu aveam ha!ar cum voi putea să evoluez pană la rangul său.a!aşC. eu mi-am pierdut treptat siguranţa de sine şi increderea #n succesul meu. cu scopul de a studiaW ast"el am avut ocazia să-mi dau seama ce enorm.a!aş. $entru acest scop a #nceput să scrie articole noi. #n N tomuri.-.veria o dată la 2 săptămani.

cu a)utorul aşa zisului ecran. sursă a tot ceea ce există. pentru a ne găsi adevărata identitate şi adevăratul scop #n viaţă. spre a le #ndrepta spre el.În cursurile sale. nu lui.(n meHu!al are posi!ilitatea de a comunica in"ormaţia primită doar unui alt meHu!al . Cateodată mentorul ridică #n mod arti"icial un anumit elev la nivelul său spiritual. am #ncercat să transmit cele a"late prin acel caiet. şi exemplul personal. iar acest lucru se datorează "aptului că noi percepem prin acea parte a conştiinţei..$recum se ştie. visul de a ne #nvăţa să ne adresăm. spiritual. care nu au la dispoziţie instrumentele. #n urma contactului cu lumina superioară. Celor a"laţi #nainte de !ariera lumii spirituale.Di"icultatea predării acestei ştiinţe constă #n "aptul că nu avem #n lumea materială nimic paralel lumii spirituale. dincolo de cuprinsul cuvintelor. a #nălţării deasupra şi dincolo de această lume. "iind realizată pe loc #n tot conţinutul ei. a)utor #n căutarea drumului spre eli!erare din colivia lumii acesteiaW a)utor pentru a găsi drumul spiritualităţii. nu pot "i transmise in"ormaţii de acest "el. $entru a transmite in"ormaţii unor persoane care nu au #ncă acces la spiritualitate. a numelor şi a acţiunilor . simţurile şi mintea sa. din descrierea #nţelesului literelor.cititul cuvintelor care le descriu se poate compara cu cititul meniului #n loc de a manca din "ar"urie porţia respectivă . #n "uncţie de caracteristicele su"letului său. &st"el. l este cel care creează #n noi aceste aspiraţii. este posi!ilă transmiterea conţinutului interior. numite #n ca!ala FvaseC de percepţie spirituale. peste scurt timp această #nţelegere se evaporează.În scrierile mele. "iecare su"let percepand cele scrise alt"el. &ceste #nsemnări se oglindesc simţămintele "iecărui su"let #n mod unic.In"ormaţia spirituală este transmisă la meHu!al de la Divinitate "ără cuvinte şi este recepţionată instantaneu #n toate organele . masachW #n acest caz elevul devine capa!il să realizeze ta!loul "orţelor spirituale şi acţiunea lor. deşi #n aparenţă mai #nţelegem unele lucruri. precum le-am auzit eu. cel puţin de acelaşi rang cu el. ci doar aşa cum sunt percepute #n timpul lecturii. o"erindu-ne a)utorul pentru atingerea lor.a!aş a exprimat de multe ori dorinţa sa. &cest gen de a)utor poate "i o"erit doar de Creator. ne "olosim de mi)loacele o!işnuite* scrisul. cat timp lipseşte simţul potrivit percepţiei spirituale.otuşi. vor!irea. care . :iece persoană va auzi şi #nţelege cele scrise #ntr-un mod speci"ic şi deose!it. .ci Creatorului. izvorul a)utorului pe care l a!ia aşteaptă să i se pretindă. contactul. "orţa unică. #nsă nu este posi!il să "ie transmise exact.

ciudat. #n lumea aceasta. devin a%i neînţelese din nou . "iind cand deose!it de valoroase. su! diverse "orme. sau a trăi experienţe de 6ipsă a senzaţiilor. De aceea consistenţa celor scrise #şi schim!ă mereu valoarea. ci unei lecturi apro"undate. el nu poate #nţelege cum acţionează şi cum este construită C. percepţia o!iectelor spirituale. &st"el #ncat "iecare cititor va putea regăsi printre randuri "orma speci"ica.3e recomandă a nu citi prin o!işnuinţă.$rogresand #n acest studiu. şi repetati iar şi iar "raza. Cartea nu este destinată unei lecturi prin răs"oit. opriţi-vă şi re"lectaţi asupra celor citite. &AI& Qha-5riIahR. cuvantul din care va . #nvăţător. a povesteşte doar despre o singură temă* raportarea "aţă de Creator. #n "uncţie de starea de spirit şi starea spirituală a cititorului #n acea perioadă. iraţional / cabala nu este o ştiinţă teoretică şi analitică. moreh.t de neînţeles.aparţine de spiritual. prin propriile simţuri. nu o dată. experienţă ce reprezintă etapa vitală. din viaţa personală. &ceastă metodă a)ută intrarea #n su!iectul şi #n lumile studiate. prin amestecarea trăirilor personale. iar ea se re#nnoieşte mereu.ă nu dai înapoi de la un te. savurand gustul cuvintelor. re#nnoire provenită de la divinitate. cu #ncăpăţanare. potrivită lui #n mod individual. nevoie să re"lectaţi #ndelung. Citiţi #ncet. este neapărat nevoie de a)utorul direct al unui ghid. a 1uminii şi a Treptelor sunt cele care vor da re%ultatul urmărit. cand ne#nsemnate.ă nu'ţi pier%i curajul cititorule dacă cele citite şi înţelese ieri. atingerea "orţelor spirituale. raport descris #n diversele ei aspecte. ci ea se studia%ă pentru a vedea şi pentru a simţi 0ederea şi atin"erea individuală a forţelor spirituale. după lectura unui pasa). ci a asimila noi o!iceiuri* de exemplu. cu reacţii ale sentimentelor. rav. asupra celor citite. pentru a pătrunde #n interiorul sentimentelor &utorului. 'u este nimic asemănător celor studiate. $unoaşterea !bsolutului 2 Cat timp un om nu a atins #n mod personal 6umina 3uperioară. . care precede dezvoltarea spirituală. &ceasta carte are scopul de a ghida primii paşi pe drumul spre perceperea.

(&6 C#t ar "i de "irească situaţia. important este ceea ce simte cititorul #n timpul lecturii.9AII 3$I. În acest caz.I'< . $ercepţia lentă a simţurilor. şi reacţiile la acelaşi text. "ără regretW #n care &. are loc "ără #ntrerupere.CvaseleCcare sunt necesare pentru simtirea.nu este nevoie de a o #nvăţa şi memora.Q' 4&%&8R.I'< . & . nu vă gră!iţi să terminaţi lectura cărţii. este !ine ca totul să "ie uitat.neşamah. &st"el se atinge cunoaşterea mai pro"undă de sine. individuală. #n care am trăi de dragul Creatorului. &cestea se acumulează #n Domeniul 3piritualităţii şi a necunoscutului din 3(:6 . cat timp omul nu poate discerne #ntre nivelul de sentimente ale conştiinţei şi al egoismului propriu. după nevoie.(&6 i-am "ace pe plac şi detaşandu-ne cu totul de noi #nşine. &. de parcă erau ale lui proprii.Citiţi cu plăcere. totuşi. pentru a continua dezvoltarea su"letului . dăruindu-ne 6ui cu totul. omul #şi percepe aspiraţiile egoismului. Important este de a trăi cele citite.3enzaţia de dezacord. prin dorinţe şi ganduri. De aceea. perceperea "orţelor spirituale. &6I. necunoscute pană acum. #nţelesul acestui lucru este că omul a umplut toate sentimentele vechi. #n stări de spirit di"erite. "ără ca noi să o percepem. "ăcand loc muncii* a se reumple cu noi senzaţii. 3imţurile au acţionat. ca şi acceptarea sa. 6umina 3uperioară va putea pătrundeW #ntre timp ea se a"lă #n )urul nostru.II 3$I. are semni"icaţia etapei precedenteQahoraIimR cunoaşteriiQpanimR. Înăuntrul acestor vase.doar ast"el va avea putere această carte să vă a)ute şi să vă "ie ghid la #nceputul căutării drumului nou. Cititorul nu tre!uie #n nici un caz să se veri"ice şi să se examineze #n ce priveşte datele. . &6I. Dimpotrivă. care de "apt azi ne este necunoscută. & nu "i de acord cu textul are #nsemnătate pozitivă chiar. Deşi dorinţele şi acţiunile goismului sunt descrise #n carte la persoana a treia. #n diverse situaţii. &legeţi pasa)ele care vă emoţionează #n mod deose!it. iar reluarea lecturii să pară ca nouă.putea iniţia progresul spre apro"undarea celor citite. care conduce spre #nălţarea voastră spirituală. şi ele se vor descoperi #nlăuntrul FI'I%IIC şi F%I'AIIC.I. care s-au retras. &ceastă carte nu este destinată studiului pe de rost . "ocalizaţi-vă asupra lor . şi nu după ce a "i citit. & . am #nceta a ne percepe doar pe .&.I. mai apoi. dezvoltă simţurile.re!uie să repetăm lectura cărţii de mai multe ori. a situaţiilor descrise. $rocesul de dezvoltare a noilor organe de simţ.

(niunea cu Creatorul . 8&3:I. scrierile aşa zisului &. asupra 6ui. &ceasta reprezintă lumina credinţei sau simplu . con"eră omului conexiunea cu eternitatea. clară a comunicării cu Creatorul. Credinţa. Din cele de mai sus. perceperea completă.-. lumina 3uperioară. #n urma goanei după voluptăţi trecătoare. trecerea prin primele trepte spre atingerea Divinităţii. sentimentul a!senţei oricărui pericol. &st"el. omul tre!uie să vadă scopul său #n aceasta lume. 'umai #n atingerea acestei percepţii a Creatorului se găseşte salvarea de la su"erinţă şi epuizare.R Creatorului se numeşte Ca!!ala.noi. şi #l "ace să devină conştient de această legătură. "iindcă doar perceperea Creatorului duce la salvarea omului din toate tragediile acestei vieţi.credinţă.&6%(D 3 . #nvestindu-şi #n aceasta toate puterile. $ersoana interesată #n a continua drumul spre realizarea dorinţei de a se reuni cu Creatorul. Deci este necesar să depunem tot e"ortul spre atingerea nemuririi spiritulale. #n Ca!!ala #nsemnand 6umina superioară. va putea studia mai departe cu a)utorul izvoarelor originale . precum explică #nţelepţii.C .3tudiul Celor Mece 3e"irot.Cartea M-8&. 3copul acestei cărţi este de a uşura drumul. sau a 3plendorii. %etoda care conduce la perceperea Qapropierea. 3copul manaţiei . cu perceperea Creatorului. $erceperea Creatorului se numeşte a crede . doar #n realizarea acestui lucru. pentru a-i trăi dorinţele şi ideile. că #n această lume ne lipseşte doar un singur lucru * acela de a percepe Creatorul. străduindu-ne să ne identi"icăm cu dansul.7 şi F. cunoasterea. #ntr-o existenţă limitată.. cu interpretarea lui F5&&6 8&3(6&%C. spre a evita o nouă re#ncarnare #n aceasta lume. precum şi de la o moarte spirituală.. #l conectează cu Creatorul. increderea in.acest cuvant. care #l umple pe om. reiese clar. de grandoare şi de putere. sentimentul de nemurire. trans"erandu-ne sentimentele #n a"ara noastră.

cand se simţeau mai mult respinşi de Divinitate.dată cu realizarea "aptului că #nsuşi Creatorul este acela care-l umple de plăceri in"inite. de nesuportat. &tunci de ce nu li s-a dat nici un răspuns? -are să-şi "i !ătut )oc Creatorul de su"erinţele lor?.nu le era destul de clară acestor persoane. el va putea evita su"erinţele #ntampinate pe drum şi din contră. 'umai cu condiţia ca omul să caute legătura cu Creatorul accentuandu-i grandoarea. 'oi avem nevoie de un semn de la Creator. unidirecţional. va "i capa!il să #nţeleagă situaţia manaţiei #ntr-un mod mai apropiat de adevăr. omenirea este #ncercată de ne#ncetate su"erinţe. per"ecte. a!ia atunci devine capa!il să pătrundă #nţelesul su"erinţelor. 'oi avem nevoie de un "undament su! picioare. "iind copleşit de "ericire in"inită. cu atat ne vom regăsi mai dezamăgiţi. viaţa primeşte un nou sens. care au "ăcut posi!ilă contopirea -mului cu Creatorul. rănile i se vindecă şi. AadiH ve ra lo. #n care plutim "ără ancoră. Dacă există un Creator care supraveghează asupra a tot ceea ce vedem şi simţim. atunci nimic nu este mai "iresc decat să dorim şi noi o ast"el de comunicare stransă şi permanentă. le-a "ost o"erită totuşi. %ulţi au #ncercat de-a lungul istoriei să se #nalţe spiritual prin acceptarea unor mari lipsuri "izice. precum a"irmă. toate acestea pentru a cunoşte catuşi de puţin ce #nseamnă Divina $rovidenţă. &tunci au reuşit să perceapă acea (nitate spre care le tan)eau atat inimile. adică Fcei drepţi-su"erăC -mul preocupat de lumea #ncon)urătoare inclusiv tot universul. atat de dorit. Însă #n momentele cele mai extreme de su"erinţă. .Din ziua "acerii lumii. şi au "ăcut totul spre al servi cu "idelitate. va permite inimii să "ie pătrunsă de această lumină. 6umina supremă are posi!ilitatea să pătrundă numai #n acea regiune a inimii care s-a eli!erat total de goana după voluptăţi şi pro"it egoist. a căror origine este Creatorul #nsuşi. . dureri şi greutăţi colosale. i erau preocupaţi doar de propriile cerinţe. şi care comunică ne#ncetat cu 6. &ceştia au căutat uniunea cu manatorul. alt"el ni se pare că strigăm degea!a. perceperea 3u!limului &devăr. care le-a pătruns inimile rănite. #n mod direct. a uniunii cu Creatorul. care stă ascuns. 3copul Creaţiei* reunirea -mului cu Creatorul . Dar cu cat ne vom strădui mai mult a-6 simţi pe Creator ca pricină a tot ceea ce ni se #ntamplă. atestă Înţelepţii .% K(5&6I%. spre un vid. &!ia #n situaţia #n care -mul trece printr-un proces de metamor"oză #n urma căruia devine echivalent Creatorului prin #nsuşirile sale.

posi!ilitatea de a alege. Însă cu toate acestea ne lipseşte ştiinţa necesară pentru a putea depasi su"erinţele existenţei şi ale dezvoltării noastre spirituale. #n ciuda denumirii Creatorului de %ilos şi Iertător. cu atat e mai e"icientă in"luenţa acestei rugăciuni t"ilah. '-I oamenii avem capacitatea să ne schim!ăm viaţa. 4i cu cat depune omul mai multe e"orturi pentru realizarea scopului său. cu atat #i creşte dorinţa de a-l a)unge.. am ştii care ne este rolul #n lumea creată anume pentru noi. pe ascuns ori pe "aţă. şi ne-a "ost dat li!erul ar!itru. ar "i "ăcut-o de mult. se pre"ace indi"erent.-are de ce am "ost "ăuriţi "ără capacitatea de a simţi pe cel ce ne-a zămislit? -are de ce se ascunde din "aţa noastră? De ce chiar cand #l implorăm. &st"el. conduc la o rugăciune genuină Qt"ilahR din adancul inimii. ci de multe ori. Dacă ar apare #naintea noastră. deghizat ca 'atură şi ca 6umea ce ne #ncon)oară? Dacă 6 ar "i vrut să ne corecteze. acest supliciu aducandu-i #n s"arşit o!iectul atat dorit. constituie un supliciu #ndreptat spre Creator spre a-şi "ace apariţia. il con)urăm să ne vină #n a)utor.ugăminţile repetate #ncontinuu de către -% nu duc la un răspuns. dar acţionează din spatele cortinei. investirea unor e"orturi extraordinare spre atingerea lumii spirituale. 6imudei ca!!alah . dimpotrivă. acest dor apare şi dispare ca valurile* oare de ce ne ia #napoi tot mereu cadoul? 3i de ce adaugă su"erinţe şi greutăţi celor ce aleargă să-l descopere ? Într-adevăr. rugăminţile celor a"laţi #n căutarea comunicării cu 6 sunt mai puţin luate #n seamă decat ale oamenilor de rand.3tudiile de Ca!ala pag 2U-#n carte Dorul de a intelege secretele ca!alei. de care i-a "ost "ermecat atat . Cand apare #n noi dorul de a-l cunoşte pe CreatorulQ:aurulR lumii. iar cu cat este dorul mai mare. e"orturile depuse pentru aceasta. Creatorul respinge iar şi iar #ncercările -mului de a i se apropia. Dacă ni s-ar arăta l-am vedea şi aprecia prin simţurile şi mintea de care dispunem azi şi cu care am "ost creaţi. iar su"erinţa #ntampinată de aceştia durează uneori ani de zile.

&. 6umea #ncon)urătoare ascunde din "aţa noastră urgenţa acestei necesităţi a #ntalnirii cu Creatorul.& 3 3IM& $ C. 8&. la căutarea Divinităţii.aţiunea acţionează doar potrivit cu cerinţa inimii. de unde #i este originea şi care este scopul său #n viaţă. prin plăcerile lumii. Creatorul lumii. care este #nţelesul existenţei sale.: 6 D C. iar aspiraţiile precedente devin ne#nsemnate. omul devine demn de a-şi cuceri o!iectul aspiraţiei.su"letul. ale vietăţilor şi ale o!iectelor. acela al necesităţii perceperii Creatorului. DI'A9. xact precum un #ndrăgostit este o!sedat de o!iectul iu!irii. ast"el apropiindu-se de l. -mul-haadam care este pătruns de credinţă. . el ar a)unge la căutarea sensului său. tre!uie să se simtă #n "aţa Creatorului. pentru că vidul spiritual ne este #ntreţinut prin satis"acţiile trecătoare. l tre!uie să "ie preocupat de un singur gand. -riunde ar "i -mul. o a doua natură. '( &. să apro"undeze #nţelegerea textului. pană ce a)unge să-şi dorească doar un singur lucru.. -mul este singura "iinţă care poate resimţi o ast"el de pretenţie interioară* atingerea lumii spirituale. 8 . aspiraţiile toate "iind "ocalizate spre a mări dorinţa de atingere a !unurilor spirituale. $. . &st"el se umple de sentimente de iu!ire şi de respect de care are atata nevoie. . iar acestea vor conduce pe om #n cele din urmă la pasiunea din ce #n ce mai intensă de a-l descoperi pe cel care a dat naştere la tot ceea ce există. &cesta va deveni o!icei.ot ast"el este purtat spre cercetarea şi descoperirea secretelor naturii.reaptă cu treaptă. $entru ca Creatorul lumii să-i primească rugăciunea. D. $entru aceasta omul tre!uie să citească de sute de ori textele pe care nu le #nţelege de "apt. . mintea nu poate continua să studieze.<&4&.(6 39 3 . care-i determină mărimea e"orturilor pentru a-l atinge. care neutralizează durerea existenţială. şi ne #ntarzie evoluarea spre su!lim. De asemena #l prote)ează "aţă de tentaţiile pentru plăcerile materiale. &ceasta izvoreşte din dorul de a a"la cine este el.-. de parcă l-ar avea #n "aţa lui pe Domnitorul lumii. $rin studiul Ca!alei omul a)unge să cunoască "elul de a acţiona al Creatorului. care lar deruta. omul tre!uie să o #nalţe din adancul inimii. $e parcursul lecturii. 6&? M . 8&5-.&3. şi a vieţii sale #n particular. acest vid. &st"el este adus spre căutarea intensă a originii vieţii. Însăşi am!iţia de a "i ast"el #i con"eră dreptul la o viaţă spirituală.I%$ '( & &S('3 6& . C&. chiar "iind singur pe lume. dacă inima nu se a"lă #n su!iectul citit.

. cea a 3upravegherii divine. constand din ceea ce se numeşte sahar ve oneş. ca o !usolă. Hav Iemin. K&@ 3%-6 . & doua este linia de stanga. su"letul are parte de sesizarea unor plăceri incompara!il mai intense decat cele percepute #nainte de #nceperea acestui drum de sus #n )os. #nsă condiţionată de "aptele noastre. că a!solut totul se des"ăşoară con"orm Divinităţii. unde se poate reuni cu Creatorul. &ici omul simte nevoia de a-i "i recunoscător Divinităţii şi de a-i mulţumi pentru cele primite. proprie "iecărui individ. $e acest urcuş..K&@ 7 %I'.omul are la dispoziţia sa două cărări. a"lat #ncă #naintea co!orarii sale #n lumea aceasta. &$. materială. a are rolul de a-l conduce pe om spre procesul #n urma căruia devine stăpan pe dorinţele sale instinctive. adică "aptă şi răsplată.9. . spre a-şi corecta direcţia. I -5I C. trăind totuşi #n viaţa prezentă.nu este nimeni #n a"ara 6ui. deci nu i se cuvine răsplată. se poate #nălţa pe treptele care duc la originea su"letului său. omul tre!uie să "ie convins.şi reprezintă o mică parte a 6ui. &st"el.să "i co!orat #n lumea aceasta. chiar negreşind. omul neavand nici un amestec. spre a rămane pe şoseaua ce conduce spre ţelul lor original.neşamah . Hav Iemin şi Hav smol. şoreş neşamah. l acţionează "ără li!er ar!itru. Chiar şi cei care evoluează corect #ntre dreapta şi stanga sunt expuşi pericolului de a devia spre una din direcţii.eIn od milvado . Intrarea su"letului #n corp se numeşte naşterea omului #n lumea aceasta. pe gradaţiile spirituale. 6I'I 3. ea i-a aparţinut Creatorului . În acel stadiu vor!im de rădăcina su"letului. spre originea sa. care este tot a suprevegherii divine.5oreh . Înainte ca su"letul nostru . cel puţin pentru o perioadă de timp. de aceea sunt o!ligaţi "recvent să se veri"ice.&'<9 $e drumul spre atingerea Creatorului. (na este cea a liniei de dreapta. simţind chiar iu!ire "aţă de el. . programat "iind de &ceasta.6I'I D. ' C-'DIAI-'&. $rogresul spiritual este posi!il doar prin #m!inarea corectă dintre cele două linii.9. dominat de dorinţe trimise de providenţă. &legand linia de dreapta.

-mului i se dă toată lumina Creatorului. a căror #nţelegere conduce la contopirea cu l. a)ungem să realizăm acest "apt #n mod limpede. $entru a-şi asigura progresul omul tre!uie să veri"ice dacă gradul său de atracţie "aţă de "iecare din cele O o!iecte este identic. doar ceea ce 6 doreşte ca noi să simţim. atunci percepe #n #ntregime pe Creator cu "iinţa sa spirituală. reprezintă expresii ale Creatorului* F'( ?I3. derech. iar #n timpul acestei veri"icări. şi C. -m este numit cel care doreşte să-l regăsească pe Creator. "ormand un o!iect spiritual unic.(6 X 5-. $ană cand nu #nţelegem #n pro"unzime şi realizăm per"ect ideea celor . -mul. c8. plin de lumină.-. pană atunci o!iectele acestea răman separate #ntre ele şi nu pot "i sesizate ca o unică sinteză.9 D 6CXCeIn od milvadohC. 'oi oamenii suntem su!iectele care percep un anumit mod al existenţei şi care am "ost emanaţi de Creator . În acest stadiu. &AI I* -%(6X8&&D&%. &st"el.39 D -%X8& D .. ste !ine ştiut că tot ceea ce există. cele trei o!iecte care "useseră separate. se reunesc din nou. $rovidenţa divină . #n "inal. calea spre Creator.&8-. se numeşte 6I'I& %IS6-CI .C(. omul atinge izvorul su"letului său. corp spiritual. Cand a)unge să depăşească şi să-şi #nvingă aceste dorinţe.ha!oreh.sau Hav emţaIi. Cand a)unge la gradul superior al evoluării spirituale. parcă se creează o contopire #ntre ele. CreatorulC. I -5I C.. Creatorul #n per"ecţiunea sa. &utocontrolul se realizează prin studierea tot mai accentuată a caracteristicilor Creatorului.haşgaha elIona . Creatorul este ţelul spre care aspiră omul.9 'I%IC Î' &:&. noi percepem cele O componente ca existand separat. care-l apasă teri!il. 'oi sesizăm. 8. &st"el. Cand urcăm scările Divinităţii. . &.-.oate nuanţele percepţiei noastre sunt re"lectările #nsuşirilor pregătite #n noi de Creator. &st"el avem posi!ilitatea să reacţionăm la acţiunea lui asupra noastră. &cestea sunt cele trei componente ale C. cand este atras #n mod special spre doar unul din o!iecte. el "iind o!ligat pentru aceasta să parcurgă un anumit itinerar. C&6 & $&. #n urma imper"ecţiunii vasului nostru.Calea genuină pe care o avem de parcurs spre a ne a)unge ţelul. pe parcurs ele trec printr-un proces de #m!inare pană ce #ntr-adevăr se realizează cu totul uni"icarea lor.otul este ştiut dinainte . &ici este locul să accentuăm că această unitate este mereu prezentă dar. plin de dorinţe materiale. -. de)a se găseşte ratacit de la traseul corect. ale emanaţiei *Comul.

va a)unge la un ast"el de grad de #nţelegere.sau pe ivrit. #n #ntreaga splendoare a ei. 'u e posi!ilă eli!erarea proprie de acest egoism. #i este acordată -mului #ncrederea din partea Creatorului. #ncat #i va "i clar "aptul că totul e #n "uncţie de guvernarea $rovidenţei divine. poate omul să-şi #nceapă drumul spinos spre atingerea Creatorului. atunci cine?C . Dar pe parcursul drumului spiritualităţii. atunci cine este pentru mineC. ca rezultat. #nsă dorinţe de alt gen. nici semenii noştri nu avem puteri proprii #ndea)uns ca să ne realizăm singuri viitorul. şi potrivit cu munca depusă de om. pe măsură ce devine conştient de dauna cauzată de egoism. potrivit cu regulile care acţionează pe acea treaptă. care ele singure construiesc viitorul. cea superioară. "iind atunci capa!il a le cunoaşte per"ect. #n con"ormitate cu "aptele noastre. <-I3%(6 .re!uie să ne aşteptăm la rezultate #n proporţie directă. Doar a)ungand la un ast"el de grad de #nţelepciune. omul este o!ligat să continuie să acţioneze după principiul* Fdacă eu nu "ac pentru mine. Într-adevăr. după principiul . Dar cum pot să mă a)ut pe mine care sunt atat de nea)utorat şi sla! de #nger? &ceasta atitudine interioară am!iguă. altruiste le pot #nlocui pe acestea. potrivit principiului sahar ve oneş. pană la echili!rarea lor. recomanda!il ca omul să investească mari e"orturi pentru a-şi construi viaţa. a le realiza. În această etapă. În acelaşi timp ne dăm seama că nici noi. omul se va dezvolta ast"el #ncat să-i displacă din ce #n ce mai mult. sachar veoneş. va putea acţiona după regulile acesteia. deşi este conştient de "aptul că totul depinde de Creator. totul este programat #n preala!il.după "aptă şi răsplată . in toate creaţiile sale. care-i deschide viziunea totală a lumii. Ca rezultat al atator e"orturi. -mul este o!ligat să procedeze pe "iecare gradaţie. atat de mărginite. Creatorul #i devine aliat #n lupta #mpotriva . care a "ost sigilat #n noi.9AII 'u este uşor să-ţi goleşti inima de ganduri şi dorinţe egoiste. re"lectă atitudinea omului "aţă de e"orturile proprii depuse pentru atingerea scopului său atat de dorit. omul primeşte de sus din ce #n ce mai multe mesa)e #n ce priveşte providenţa. din cauza condiţiei noastre umane.D(4%&'(6 3$I. În etape mai avansate ale realizării spirituale.3e spune* Fdacă nu sunt eu aici pentru mine. Doar escaladand la treapta urmatoare.(&6I. de catre Creator. Dar atunci ce rost mai are aceasta investiţie? &şadar. Crăsplată şi pedeapsăC.I. duşman de su"let şi ucigaşul spiritualităţii. dar #n acelaşi timp tre!uie să reţinem că totul se des"ăşoară potrivit cu programarea Creatorului.

-.$ăcătos de tot şi drept de tot 'u a "ost creată lumea decat. "ără valoare.aşah gamur ve ţadiH gamur . #nspre Creator. să ai!ă puteri să strige după a)utorul Divinităţii şi.. &53-6(.. În etapele ulterioare se va "olosi #ntr-un mod aparte şi de dorinţele egoiste spre a-şi continua progresul.aţiunea nu )oacă aici nici un rol.<igantismul. Creatorul #i sare #n a)utor. strigandu-i*C scapă-mă de mine #nsumi. totuşi atitudinea sa este determinată de sentiment. . Cand a)unge la extrema capacităţii de a mai su"eri..C. omul se priveşte pe sine ca un adevărat păcătos . ori pentru păcătoşi a!soluţi . 3trigă ca să "ie eli!erat din #nchisoarea egoismului şi să "ie #nălţat spre lumea spiritualităţii. mai ales a doua parte a declaraţiei acesteia Flumea creată pentru păcătoşi cu totul?C. prin Creator să se urce la gradul numit D.cam greu de #nţeles. $e măsură ce su"eră.derech leIichud imoh . omul se simte atat de epuizat. -mul nu acceptă <uvernarea divină de !ună voie.C. . găsindu-se ca raşah gamur. sla!. de proastă calitate. Deşi -%(6 #nţelege cu mintea că de "apt lucrurile nu sunt ast"el. FA&DIK <&%(. o priveşte ca pe o guvernare rea. dar totuşi noi suntem cei care suntem o!ligaţi să-6 căutăm.acestui duşman interior. 'umai două situaţii sunt posi!ile #n perceperea divinităţii* -.I că omul o sesizează ca !ună şi "avora!ilă. Iar atunci.I că nu-i simte de loc existenţa. iar dacă ne a"lăm #n exil. noi "iind tot aşa de răi. . %ăreţia Creatorului şi %i)locul de a se reuni cu l. percepem şi generozitatea Creatorului invers. ori pentru ţadiHim a!soluţi.omămut ha-!oreh. l o )udecă #n "uncţie de sentimentele lui. .raşah gamur. -mul ştie că Divinul este generos cu noi. adică opuşi 6ui. Cand sesizează deose!irea dintre ceea ce simte şi raţiune. simţind că totul se petrece con"orm unor legi oar!e ale naturii. Cand se simte !ine o acceptă ca o providenţă !ună. 6umile superioare şi lumea noastră au "ost emanate anume pentru ast"el de situaţii speciale pentru om care. #ncat din acest loc e gata să-şi #nalţe suspinul din pro"unzimea inimii. ca "iind răutate "aţă de noi. prăpastie de netrecut. $. lumea altruismului. 8a. nu de raţiune.

paralel nenumăratele sentimente pe care le simte #n "iecare moment de reunire cu Creatorul.Qde ce oare ?. "ără limite. de a "i #n relaţie cu Creatorul. &dmirandu-l şi palpitand de !ucurie va descoperi că a avut mereu parte de atenţie din partea Creatorului. va putea sări peste această prăpastie. $oarta intrării la viaţa spirituală li se deschide numai acelora pentru care aceasta #nseamnă #nsăşi viaţa.FC8&7I% .I(' D @I&A9 4I D %-&. &ceastă viaţă #ncepe o dată cu #ncetarea goanei după satis"acţia personală. adică egoul creşte cu atat mai mult.-mul devine demn de a realiza măreţia Divinităţii. De asemenea i se apro"undează cunoaşterea şi aprecierea lumii spirituale care i-a "ost deschisă. cand omului nu i-a mai rămas decat o singură dorinţă. 3a4ore3. cu cat străduinţa depusă pentru a scăpa de el.(&69. atotputernice ale Creatorului.că viaţa nu are nici un sens fără spiritualitate -. FC8&7I% . Cu cat #şi va renega mai mult amorul propriu şi se va lăsa atras mai mult de dorinţa spre aceasta grandoare. C8 3. a slă!iciunii noastre. De aici porneşte #n om un pro"und sentiment de reverenţă "aţă de Creator. cu atat #i devine mai clar "aptul că nu-şi va a)unge scopul doar prin "orţele lui. "orţele giganteşti.%&@ . de care cei din )urul său nu au avut onoarea. de asemenea realizează că numai de!arasandu-se de e"o #n mod a!solut.. dreptul de a plon)a #n aceste mari #ntre!ări ale existenţei.C . scopul "iind acela de a deveni egal #ntr-o lume a o!iectelor spirituale. doar după un drum greu şi #ndelungat. cu nuanţe din ce #n ce mai numeroase ale Creatorului a"lat #naintea sa. $e acest drum omul descoperă prăpastia care #l desparte de Creator. . relaţia dintre ego şi munca depusă pentru a se de!arasa de acesta devine directă. după !unuri materiale. aceştia neavand nici idee că ar exista ast"el de posi!ilităţi. l este cel căruia i s-a o"erit dreptul. -mul a)unge la această realizare .I. şi se simte ca scăldat #ntr-un ocean de "ericire.(8&'II%C . su!lim* a a)unge la Creator. atenţie deose!ită.@I&A& 3$I. iar cu cat se străduieşte mai mult. nu e clarR. Cu trecerea timpului. cu atat mai mult va creşte #ntr-insul perceperea su!limului. $e parcurs #i creşte şi neră!darea de a atinge momentul uni"icării cu 6.Doar scăpand de orgoliul nostru şi prin conştientizarea meschinăriei aspiraţiilor noastre. aceea de a se dedica unui scop unic. de către #nsuşi Creatorul. de a percepe sentimentul su!limului. crescandu-i din ce #n ce recunoştinţa "aţă de Creator.

Credinţa şi perceperea Creatorului -mul care a)unge la decizia de a #nceta goana după !unurile materiale pentru a urma calea spiritualităţii. <randoarea Creatorului . <andurile sunt o"randa o"erită 6ui. simte că s-a despărţit de #ntreaga lume. din care moment nu-i mai este greu să muncească pentru atingerea 6ui. #mpiedicand #naintarea spre eternitate.oate cunoştinţele adunate de-a lungul anilor #i sunt acum de prisos. #n gesturi de dărnicie "aţă de Creator. #i cresc puterile pentru a se eli!era din mre)ele ego-ului care #i sa!otează evoluarea spirituală. iar omul. plutind #n spaţiul in"init. &ceastă dorinţă se realizează pe măsura eli!erării sale din cătuşele <--ului. . de dăruire. sau pentru eternitate? Din realizările vieţii noastre nimic nu ne răman. adevăr. goismul care a)unge să-l domine. care i-a "ost dat doar unui mic număr de persoane #n "iecare generaţie. Creatorul acceptă ceea ce dorim să-i o"erim. &st"el dorinţa #i tot creşte. o"erind la randul său atenţia sa -mului care aspiră spre 6. sentimente şi concepţii legate de altruism. decat momentele de dragoste. este dorinţa omului de a i se dărui $reatorului. automate. l este singur. "ără spri)in. #n schim!. Intenţia interioară trans"ormă acţiunile noastre exterioare. 3imte chiar că #şi pierde . de su!lim. .& i se dărui 6ui $el mai important lucru pe acest drum. În acest timp se #ntrea!ă pe sine pentru ce merită să se ostenească #n viaţă? -are pentru valori materiale e"emere.creşte. "ără rost. are #n acest timp sentimentul că el este cel care primeşte de la CreatorW posi!ilitatea de a-i o"eri Creatorului este cadoul cel mai mare.ealizand toate acestea. -mul are ocazia de a păşi pe un drum dedicat Creatorului din momentul #n care #ncepe să-i perceapă superioritatea şi imensitatea. plenitudine. #l distruge.

din lipsa posi!ilităţii de a-6 percepe pe Creator-ha5oreh. sau totul se a"lă #n mainile noastre ? (n mod aparte de <uvernare al providenţei stăpaneşte norocul omului. #n mod de la sine #nţeles. #n orice caz. avand şansa de a'i rămane pe veci în inimă . "amilia. pentru a se reuni cu unicul posesor al inteligenţei supreme şi a!solute . emuna3. acesta e"ectuand schim!area sa. cu atat se scurtea%ă drumul şi cu atat îi creşte credinţa. pretinde abandonare totală acestui scop. mandria sa.Creatorul. spre a deveni unul cu l. creşte #n el dorinţa de a se a!andona Creatorului. pentru a putea păşi pe drumul care-l duce spre #ntalnirea Creatorului. 8aşgahah.ealizarea spiritualităţii* totul depinde de $rovidenţă. omul e gata să renunţe la tezaurul cunoştinţelor sale. În mod paradoxal. pe de o parte. omul tre!uie să gandească la s"arşitul ei. dar se aşteaptă de la om să #ncerce să-şi schim!e caracterul prin propriile puteri. dăm de această contradicţie. nu a interiorizat #ncă de"initiv #ncrederea #n 3upravegherea Creatorului. că ar "i a)uns la acelaşi rezultat. Creatorul este cel care-l #nalţă dincolo de lumea noastră. ci tre!uie să-i o"ere creditul Creatorului. care este de importanţă majoră $u cat îi acordă mai multă importanţă. provine din lipsa unei credinţe su"icient de intense. percepandu-6 #n totul pe Creator. 3u"erinţa sa se micşorează pe măsură ce i se #ntăreşte credinţa. un meHu!al #şi trăieşte viaţa de pămantean . dorinţa de a-6 urma cu ochii #nchişi. F#l convingeC pe Creator. Deci. chiar dacă ar "i dormit #n tot acest timp. Percepţia pre%enţei $reatorului se numeşte credinţă. Dat "iind "aptul că totul este dinainte programat. cea a spiritualităţii. aparent paradoxală.prietenii. aparent omul tre!uie să creadă totuşi că ar "i primit aceeaşi atenţie de la Creator. în cabala Procesul acesta al obţinerii $redinţei. a sincerităţii sale. netrăind $rezenţa 3a şi <uvernarea sa #n a!solut tot ce #l #ncon)oară. În acest stadiu. $aralel. -mul nu are nici o putere să-şi schim!e norocul. -mul care su"eră. Important de reţinut* pe tot drumul spiritualităţii. peste a!solut tot ce se #ntamplă. al progresului spre lumea spirituală. chiar dacă nu ar "i depus nici un e"ort. totul. &ici este vor!a de "aptul că omul nu tre!uie să se considere pe sine autorul original al realizărilor sale. orice activitate ar #ndeplini. #nsă pe măsura străduinţei sale. De "apt el nu e #n stare singur să se schim!e. spre lumea superioară. :aptul că aceste sentimente #l "ac să su"ere.

ca toată lumea. Creatorul desprinde din sinea sa o părticică. . şi chiar acum. reprezentăm o părticică din 6. Deci.&6%(D 3 . În FIntroducerea la . eu . 8&3:I. di"erite de ale sale. Crearea lumii #ncepe să se des"ăşoare prin procrearea. mai #ntai tre!uie să acţionăm ca şi cum totul ar depinde de noi. oricum am "i procedat. &cest spaţiu #ntunecat #ncepe să se clari"ice atunci c#nd Creatorul dezvăluie dorinţa de a-şi readuce la l părticica emanată. va #nălţa "aptele sale cotidiene la rangul de :&$. iar #n cele din urmă. acesta "iind izvorul tuturor su"erinţelor. naşterea unei molecule. cu toate componentele ei. dar #n acelaş timp tre!uie să "ie "erm convins de <uvernarea a!solută a Creatorului. &AI . #n lumea spirituală dezlegată de loc şi de timp. rav 7 8(D& &46&< scrie ast"el* CÎntr-adevăr. tuturor activităţilor sale. 3ituaţia de la #nceputul lumii. a "ost aceea a existenţei unui Creator unic. prin care Creatorul doreşte să-şi exercite in"luenţa sa asupra noastră. din Creator.-. &ceastă particulă conţine (-l nostru. helHiH. $rin atri!uirea proprietăţilor egoiste moleculei. prin #nţelegerea daunei "ără s"arşit cauzată de ego.olul egoismului #n C. şi cu ce scop? -!iectele şi su"erinţele vieţii sunt menite spre #nălţarea omului deasupra egoismului.C. Însă cum. -mul a)unge să se roage să "ie eli!erat de ego. 'oi simţim acest #ntuneric #n viaţa cotidiană. căreia #i atri!uie noi #nsuşiri. 'oi am "ost o dată parte din Creator. %olecula emanată nu #ncetează să simtă #n pro"unzimea sa prăpastia #ntunecată care-l desparte de Creator. reprezentate de lumea creată #n )urul nostru. dacă vom dori să răspundem doar la o singură #ntre!are "oarte vestită. 5(' -maasim tovim. să #nceteze să dorească. Creatorul desparte această particulă de sinea sa. prin dorinţa de a se satis"ace pe sine. şi #i o"eră 6ui omagiul recunoştinţei. să decidem că numai Creatorul a determinat rezultatele. -mul care asociază această intenţie. adică spre o gandire spirituală.su"erinţele care rezultă din egoism. 5!0!6!7. (n exemplu clasic este cand un om !olnav se tratează la medic dar e convins că de "apt este vindecat de Creator. Qsă mergem la doctorR.

aceea de a continua pe valurile vieţii inconştiente. #ntre l şi punctul din inima noastră. mult mai mari decat plăcerile resimţite #n aceasta viaţă? &cestea ne răsar #n su"let cand nu mai avem puteri de a su"eri. Creatorul a emanat #ntreaga lume a"lată #n )urul nostru. #ncat moartea ne apare ca o dulce salvare. ea ne #nvaţă cum să trăim cele ce ni se #ntamplă. Care ne este pro"itul din toate aceste dureri? Cine se delectează.sunt sigur că vor dispărea pentru totdeauna toate #ndoielile şi #ntre!ările. noi investindu-ne toate resursele #n satis"acerea dorinţelor vane. Ca!ala-metodica eli!erării din sclavia egoismului Creatorul ne trimite situaţii #n care să descoperim că natura noastra egoista este sursa neplăcerilor. care #n momente de criză ne străpung su"letul. cauza răului. căci o dorinţă genuină duce neapărat la #n"ăptuire. ca să ne ducă spre dorinţa de a ne despărţi de ego şi #n acelaşi timp. . care ar "i gustul QtaamR şi scopul vieţii noastre?C D CI. "ără dureri. Ce gust am găsit #n viaţă? Ce #nseamnă mulţimea de dureri su"erite. de a-6 percepe. %etoda prin care ne eli!erăm din această ro!ie. $e de altă parte ea ne conduce la dorinţa de a-6 #ntalni pe Creator. Între!ările existenţiale #şi au originea #n inimă. &dică. dandu-ne de #nţeles cat suntem de ne#nsemnaţi. provin din pantece. Dorinţă sinceră echivalează #n spiritualitate cu "aptă. #n mod special. suntem gata să renunţăm la ego. omul este gata pentru #ntalnirea cu Creatorul. dacă ne vom da ascultare inimii. ele nu sunt raţionale. se numeşte Ca!ala. Încetand să mai su"ere. aruncandu-ne #n a!isurile disperării. După renunţarea la ego urmează despărţirea de interesele personale. eli!erează omul de )ugul existenţei. $utem a)unge la o ast"el de dorinţă doar cand ne săturăm de a mai su"eri. ea #ncepand cu voinţa de a #nceta de a su"eri. este pregătit pentru a-6 percepe. Despărţirea de ego. vor dispărea toate #ndoielile noastre #n ce priveşte studiul C&5&6 I. #ntre!area pusă de "iecare "iu al -mului. şi anume. nelăsandu-ne #n pace. În su!conştientul "iecăruia dintre noi se a"lă ascunsă #ntre!area despre scopul şi sensul vieţii. exact ca şi mai #nainte. de interesul propriu care #nsoţeşte pe om la "iecare pas. Iar acolo ne zv#rcolim de durere pană ni se aduce #n cale rezolvarea uşoară. numită egoism. De aici #ncolo. de chinuri. pentru care scop?.

.-. &. tre!uie să-şi concentreze şi să-şi consacre toate gandurile . o a doua natură. $lăcerea primită de meHu!al nu este o!işnuită.IK('. la lucru etc.Creatorului. (n meHu!al se contopeşte cu C. dăruindu-i Creatorului prin "aptele sale. este "ericit şi #mpăcat cu sine şi cu gradul la care a a)uns. -mul care e hotărat să continuie pe acest drum. Din acest moment tot ceea ce "ace este consacrat Creatorului. &legerea o "ace prin prevederea viitorului. De aici trece cu uşurinţă la "aza a doua a vieţii sale spirituale. eliminandu-le pe cele nedorite. aceasta "iind cauza tuturor su"erinţelor. &ceastă contopire .IK(' . de !ună voie.C-. În "aza "inală a progresului spre lumea spirituală.. pentru evitarea su"erinţei pe care de)a a cunoscut-o. ci este un sentiment in"init. care să-l determine pe om să renunţe la ego. sau eli!erarea de ego. li!erare de <-ism . cu "amilia.(6 #n dragoste eternă. avand aparenţa unui om o!işnuit. nepermiţandu-şi a se pre"era pe sine. prin intermediul evadării din <-I3% '( există li!er ar!itru. e plin de experienţă #n ce "el să-şi canalizeze ideile spre Creator #n viaţa cotidiană. Concesiuni atat de mari se pot "ace doar #n urma unor #ncercări destul de crancene. "ortul permanent de a-şi controla gandurile.contopirea cu C. se restrange la strictul necesar. &legerea e posi!ilă #ntr-o situaţie neutra. aceea de a-şi urma dorinţele o!işnuite. spre evadarea din su"erinţă. iar apoi.ha-ihud im ha!oreh. desigur.de dragul realizării scopului manaţiei .-. "iind la nivel supra-omenesc. După atata muncă #nvestită.&. cand omul nu se mai a"lă #n criză. În ce priveşte cerinţele materiale. &. . atat #n timp cat şi #n intensitate. de "rica su"erinţei provocate #n el de orice intenţie egoistă. "ără să "i "ost #ntre!at. C. cand poate alege #ntre 2 posi!ilităţi. un %eHu!al este per"ect indi"erent #n ce priveşte propriile lipsuri materiale. la su"erinţă. el tre!uie să #nceteze a se mai gandi doar la el #nsuşi. renunţand la calea egoului.(6 . De asemenea. a!solută. cand eşti #mpins din spate. se numeşte e"ortul Corectării. devenindu-i o plăcere "aptul că poate dărui. denumit lumea viitoare sau olam ha-!a. (n om care a a)uns la o ast"el de pregătire interioară. această #ndemanare devine o!işnuinţă.

este #nsuşi scopul creerii lumii. 6upta ne#ncetată de a #nvinge egoul nu e scutită de su"erinţă. dar este şi mai amar pentru ei a continua viaţa ca mai #nainte. Contopirea cu Creatorul este posi!ilă doar după #ndeplinirea următoarelor etape* su"erinţă #n lumea aceasta. pe deplin.%('&8. . la care stadiu va avea credinţa mai . :orţa spirituală numită %&-. &ceastă "orţă are e"ect asupra acelora ce nu pot trăi "ără spiritualitate. plină de voluptăţi spirituale şi de odihnă eternă. $entru cei care nu simt #n viaţa spirituală o necesitate vitală..3(6. &AI I %&C84 @ .9. iniţiată prin desprinderea unei particele din 6. acest scop "iind contopirea cu Creatorul. După acestea se deschide #n "aţa omului calea spre o nouă viaţă. ne#ntre!uinţand studiul Ca!alei spre scopul unic şi sacru căruia i-a "ost destinat. 8&K&5&6&8 . Fmatarat ha5riahC F3copul manaţieiC. Flumina ca!aleiC devine #ntuneric. $. &D @9. C(% se trans"ormă o I'I%9 D $I&.9 . 6umina Ca!alei. 3ituaţia #n care omul recunoaşte <uvernarea supremă a Creatorului şi o Î'D. renunţarea la plăceri. el tre!uie să acţioneze de parcă ar ştii cu siguranţă că este #ncon)urat şi dominat de "orţa Creatorului a!solută şi generoasă "aţă de tot ('I@ . spre Creator. totuşi tre!uie să-şi amintească "aptul că #nţelegerea sa este de "apt limitată.I&8.Havanah . &$. precum a "ost FprogramulC primordial al C. şi cu cat vor studia mai cu sarg. poate să-l a)ute pe om a se de!arasa de ego. Deşi conştient de situaţia reală a sa ca neposedand nimic din cele dorite. cu atat vor deveni mai egoişti. ieşind din stransoarea egoismului la li!ertate. etapa #ndreptării intenţiei .6(%I'& C&5&6 I. renunţarea permanentă la plăceri prin alegere li!eră şi #n "inal. sursa durerilor. &ceste persoane vor găsi #n studiul ca!alei spri)inul necesar şi recomandaţiile de urmat ca să scape din colivia intereselor personale.9A 4.9 #ntr-o I'I%9 $alpitandă. "iind re"lectarea propriului său ego. simţindu-se prin aceasta cu adevărat li!er. sau credinţă . 8&5.&.a!loul adevărat al lumii i se va dezvălui omului doar cand va atinge starea de altruism a!solut.a oricărei dorinţe şi ganduri. o!servand pe cei din )ur ca su"erind "ără s"arşit. care studiază avand #ncredere că #n acest "el #şi vor a)unge scopul vieţii. Din momentul #n care omul "ace primii paşi pe calea dezvoltării spirituale şi progresează #n ea. %aor haKa!ala #i con"eră omului #n căutare "orţa spirituală necesară pentru a voi şi a ieşi din (-l său. se numeşte 6I'I& D.Hav Iemin.

să se tras"orme #n altruist. &. #nainte să "ie corectat de Creator. neputand "ace nimic. sincer. pre"ăcandu-i inima de piatră. ci doar adresandu-I-se prin rugăminţi din adancul inimiiW iar atunci l #i va sosi #n a)utor. &tunci. cand e paralizat de lipsa oricărei plăceri. Cu cat este mai disperat.('ICI. şi devine conştient de acest lucru* că a rămas cu nimic. egoismul. cu atat i se adresează mai ardent Creatorului. crescandu-i #nţelepciunea. De exemplu. este posi!il doar după ce şi-a epuizat toate opţiile. precum e scris* Fmar!eh hochma. izvorata din intraga sa "iinta * de a "i eli!erat de inamicul cel mare al său. & C. . chiar mai mult decat anterior. l poate crede orice. iar Creatorul #i va răspunde atunci şi numai atunci. &ceastă dorinţă de a "i salvat.&. sau #n cădere. iar de "apt #n acest timp e cel mai puţin egoist. pur şi simplu. necesită o minune din a"ara lui. etapă denumită ' -credinţă deasupra raţiunii+ -%(6 nu are posi!ilitatea să-şi aprecieze corect situaţia reală. cand de "apt e #n situaţia opusă.puternică decat aparenţa lumii materiale.7I8(D 8& 5-. se simte din ce #n ce mai egoist cu "iecare progres. el poate crede că se a"lă #n co!orare. #nainte de a-6 percepe pe Creator şi de a-i sesiza 3upravegherea. implorandu-6 să-l eli!ereze din #nchisoare. (n supliciu atat de pro"und. de aceea e #nclinat să se vadă pe sine tot mai rău şi nu ca o persoană mai !ună. omul care păşeşte pe drumul trans"ormării spirituale se simte mai rău pe zi ce trece. cu atat e mai convins de natura tocmai opusă a sa. ardentă de a percepe pe Creator conduce la rugăciunea adevărată. Înainte ca acest miracol să ai!ă loc.(6(I. cand de "apt se a"lă #n situaţia opusă. Înţelege pro"und situaţia sa.mar!eh maHov.-. văzand că nu are nici o şansă să se a)ute singur. Cu cat cunoaşte mai pro"und natura s"erelor spirituale. &cum. -6&% 8&&AI6(. realizand cat este de neputincios omul de unul singur să se corecteze. şi el #ntr-adevăr se roagă pentru un miracol. În această perioadă e posi!il să "ie cuprins de deznăde)de şi epuizare. disperat. #i cresc durerile. #nsă tre!uie să #nvingă aceste sentimente şi să menţină o stare de spirit de optimism şi de . Cu "iece zi ce trece sunt mai conştienţi de caracterul lor adevărat. a egou-lui #ntr-o inimă palpitand de spiritualitate. cand de "apt este #n plină ascensiune. sunt capa!ili să-şi dea seama de poziţia adevărată #n care se a"lă. din adancul inimii. 'umai cei care pot sesiza pe Creator ca <uvernator a!solut peste toţi. $rovidenţa DivinăW omul nu-şi dă seama dacă se a"lă #n ascensiune spirituală.CW dar adevărul este că omul e #nălţat pe scara spirituală. situaţie #n care Creatorul #i prezintă pe deplin cine este cu adevărat. cand se !ucura ca un copil. Din contră un om poate crede că se a"lă #n ascensiune spirituală. dorinţa unică. Consacră din ce #n ce mai mult e"ort pentru studiu şi spre a #nţelege cauzele adevărate ale diverselor situaţii. Dar este ast"el apropiat de adevăr. 8* .

F&AI6(. Doar dispariţia iluziei capacităţii proprii. #l conduce la a!dicarea cu mainile ridicate spre Creatorul său.(I3%(6 . depusă pentru dezvoltarea dorinţelor potrivite. "ără nici o #ndoială că străduinţele omeneşti sunt aici "ără e"ect. omul tre!uie să acţioneze con"orm cu ideea că el. este cand omul simte că a depus tot e"ortul posi!il din partea lui. #nainte de a "i intrat #n lumea numită -lam ha. omul #ncă are iluzii #n ce priveşte propriile puteri de a atinge scopul dorit. 'I% 'I Î' &:&. #mpreună cu tot ceea ce-l #ncon)oară. un instrument. #l #ngenunchiază pe om.-mul este o!ligat să acţioneze numai potrivit cu gradul la care a a)uns. În aceasta lume nu există altceva decat voinţa şi autoritatea Creatorului.-lam ha-&tzilut. Încrederea #n existenţa şi unicitatea Creatorului are loc cand omul se acceptă ca "iind. dar #n van. ar "i o!ţinut oricum.C. $ană la acest moment de revelaţie. (na din piscurile #naintării pe aceasta cale.!ucurie. culminand cu sentimentul că F'( 3. 8&5. spre a continua să #ncerce. implorandu-6 să-l salveze de propria sa natură. şi s-a ridicat la gradul de F-6&% 8&-&AI6(.-. este lumea reală. el nu tre!uie să-şi imagineze că a a)uns la acest grad. Dimpotrivă.ot timpul #n care omul se #ncrede #ncă #n propriile "orţe.drumul spre contopirea cu C. este purtat de orgoliul egoist spre a-şi mări e"orturile. &ceasta Fcredinţă dincolo de raţiuneC. De asemenea.. căci acesta e momentul de percepere a!solută. #şi croieşte calea spirituală pentru a primi F6umina Creatorului--r ha-5orehC. #n mana 6ui. el tre!uie să creadă şi #n "aptul că tot ceea ce a atins prin munca sa. 6a aceasta se a)unge după o muncă #ndelungată. ducandu-l la #ncetarea experimentelor sterile. !azandu-se pe #ncrederea #n "aptul că Creatorul guvernează asupra tuturor şi asupra a toate cu !unătate a!solută. &tingerea manatorului este posi!ilă numai aceluia care se contopeşte total cu Creatorul.(6 . &. &6. 6a s"arşitul acestui proces. şi pe tot parcursul său. Înainte de a intra #n aceasta lume . 5oreh.C. . nu tre!uie să se complacă #n ideea că totul este #n puterea Creatorului. cea a F$rogramarii %&'&AI IC sau F%&C84 @ . prin activitatea sa de om e responsa!il de acest proces. -mul care nu a a)uns la gradul de a percepe pe Creator. Din acest moment el poate să strige din a!isurile inimii* să "ie a)utat de către 5oreh. de la #nceputul. -lam ha&ţilut.9 D 6C. şi #n ea acţionează cei care au reuşit să-şi anuleze (-l propriu şi ast"el să se contopească cu 6umea adevărată. "iindcă tot universul se des"ăşoară după programul raţiunii superioare.I&8C. Hli. el nu se poate minţi şi nu poate să strige cu adevărat după salvarea din cer. iar el nu tre!uie să "acă nimic.

Iar #n acest caz. %('&8. care să "ie expresia voinţei uriaşe dinapoia ei. "ără să "ie depuse aceste e"orturi. &ltruismul. Credinţa şi pregătirea omului. pregătesc terenul pentru răspunsul dat de Creator. #mpotrivirea #ntregii "iinţe de a a!dica in "ata altruismului care aparţine Creatorului. după vanităţile acestei lumi.-mul nu poate să conceapă #nsemnătatea iu!irii a!solute şi a altruismului. care duc la recunoaşterea neputinţei omeneşti. care răspunde doar la supliciul venit din adancul inimii. . consolidate Fde )os #n susC.ăspunsul este* da.!orehC. dorinţa de a se dărui celorlalţi. ne #ntre!ăm dacă n-ar "i posi!il să caştigăm ceva #n plus prin schim!area noastră. ste nevoie de o rugăciune. care sunt trăsăturile sale #nnăscute. În urma acestei metamor"oze. Doar ast"el este gata omul să accepte noile caracteristici care constituie #mpreună ha-' 4&%&8 . conduce la #ngenunchiere şi la rugăciunea spre o!ţinerea unui miracol. pentru ei nu există decat sentimentul de !ucurie. caci oricum suntem #n permanentă pierdere #n viaţa actuală? &devărul este că. egoismului. este a!solut necesară munca grea Fde )osC. &ceste sentimente sunt opuse intereselor personale. 3e poate a)unge la concluzia că merită a investi #n aceasta metamor"oză a eului. dorinţa de a se dărui celor dina"ara lui -FhazulatC. se #ntăreşte credinţa. de)a #n timpul pregătirii. "ortul depus devine neinsemnat pentru cei care simt măreţia Creatorului . pentru a-l realiza? Doar singur Creatorul are puterea să trans"orme natura omului. alergarea ne#ncetata după existenţa zilnică. copleşindu-ne de !ucurie şi plăcere. Fde susC. pană la epuizare. şi doar puţini sunt aleşi spre a o cuprinde. şi care devin din ce #n ce mai puternice pe măsură ce #naintăm pe această cale şi pe măsură ce investim mai mult din noi #nşine. & ne măsura cu #mpotrivirea "icărei celule din noi de a-şi schim!a natura. pe calea negării. care creşte #n noi #n mod treptat. avem parte de percepţia scopului şi a importanţei vieţii. Cand analizăm drumul care nu duce nicăieri. pentru ce oare tre!uie să ne ostenim atat de mult. omul este apropiat de Creatorul său. voinţă care nu s-ar ivi niciodată. şi care #i determină "iece mişcare. purtandu-l spre altruism. &cest sentiment se . este dăruită de 3(3. prin e"ortul depus ca să atingem aceasta metamor"oză. dat "iind "aptul că oricum altruismul e dăruit din ceruri. #n atotputernicia Creatorului. #nzestrandu-l cu #nsuşiri cu totul noi. "orturile sunt neinsemnate #n comparaţie cu <randoarea Creatorului.Fgadlut ha. Din mi)locul disperării şi a #n"rangerii potenţialului uman.3u"letul.

Cu cat #naintăm pe treptele spiritualităţii. lumea noastră.unde Creatorul este ascuns. #ntruchiparea Creatorului #nsuşi. omul o primeşte ca in"ormaţie genuină şi o!iectivă. ei trăind pentru această pro"esie. 'u stă #n puterea omului să primească o in"ormaţie o!iectivă despre aceasta lume. In"ormaţia primită prin intermediul simţurilor sale. #ntr-o manieră unică "iecăruia dintre noi. 'oi FpercepemC o!iectul FsesizatC. să "acă ceva de dragul 6ui. cand nu ne aşteptăm la nimic #n schim!.aseamănă cu cel simţit de noi cand aducem un cadou persoanei pe care o iu!im. D 6& Î'.IC . . noi interpretăm ca "iind o!iectiv. a!ia aşteaptă o ocazie oricat de mică. &cestea sunt sentimentele şi simţurile care crează #n om legătura dintre el şi o!iectele #ncon)urătoare.(' . va deveni existent doar #n simţuri care sunt intermediarii dintre om şi realitatea din )ur. $e treapta cea mai de sus a)ungem să-l cunoastem pe Creator. iar ceea ce simţim. putem interpreta realitatea ce ni se dezvăluie ca "iind imaginea. devine acum #ntruchiparea voluptăţii şi a li!ertăţii. . Dacă ar apărea aici un extraterestru. Între o!iectul sesizat şi cel care percepe este o!ligatorie existenţa unei legături #n timpul percepţiei. Între noi şi Creator este o mare di"erenţă #n ce priveşte perceptia realităţii* noi trăim o!iectele ca separate de noi.ot ast"el simte un dansator sau sportiv care nu su"eră din cauza e"ortului depus. 'oi primim de "apt toată in"ormaţia asupra lumii prin intermediul simţurilor. atingem un ta!lou din ce #n ce mai apropiat de adevăr. noi nu putem ştii #n ce "el ar apare #n simţurile lui. "iind #ncantaţi doar pentru această ocazie. chiar dacă la #nceput era cu totul străin. realitatea genuină. . şi #n a"ară de noi. Dacă acceptăm presupunerea că nu există decat Creatul şi Creatorul #n aceasta lume. Însă e greşit să credem că aceasta e o!iectivă #ntr-adevăr. pe cand a!solut tot ceea ce percepem ca separat de noi. Cei care cele!rează măreţia Creatorului. de a-i o"eri cadoul. autentică. 'oi F#nţelegemC o!iectul F#nţelesC. spre 6umină.a!loul real al universului -rice lucru din lume se poate cunoaşte şi #nţelege prin legătura apro"undată cu aceasta. Iar ceea ce părea candva muncă grea.

cu atat i se va mări capacitatea de a-l percepe pe Creator #n grandoarea sa .pt a-i #ngreuna situaţia. va "ace posi!ilă evadarea din starea de necredinţă. cand omul este izolat de sentimentul guvernării creatorului atotprezent. lipsit "iind de credinţă. 6(%II 3$I. omul va #nvăţa că aceste situaţii #ntunecate sunt menite să-l a)ute şi nu să-i dăuneze. $rogresand. 6 < & C8I@&69. su!ţirică. printr-o raţionalizare permanentă şi intenţionată. neavand parte de perceperea Creatorului. atunci omul #şi pierde sensul. #nălţată.şi odată cu aceasta creşte si !ucuria Creatorului. &ceastă perseverare #n a se menţine #n sentimentul primordial.Chiar #n ast"el de situaţii. va #nvăţa a nu se teme de o!scuritate. care l-a #nsoţit #nainte #n viaţa de spiritualitate. "iind sigur că #n "iecare ungher licăresc razele de lumină care aşteaptă să "ie captate şi #m!răţişate de el.C<8 (6&C. ast"el deschizandu-i-se calea apropierii de l. CsalvăriiC . de sus pentru acest scop. care-l recuceresc.cu cat e cu"undat mai adanc #n negură. #n negură.-mul care se a"lă #n situaţii. total lipsit de credinţă şi continuă #n acest mod pană ce Creatorul trimite noi scăpărări de lumină. omul va percepe că a "ost determinată de sus situaţia #n care şi-a pierdut credinţa. e #n pericol să rămană #n #ntunecime. este posi!il progresul pe drumul spiritualităţii. chiar cu dragosteW va accepta "aptul că creatorul a creat #n el negura aceasta. #n care nu-l poate percepe pe Creator.(&6 . o scăpărare a sesizării Creatorului.II :-.-mul care nu va #ncerca să capteze razele de lumină hoinare. &st"el va #nvăţa a le accepta cu #nţelegere.căutand calea de a ieşi din acest hău. În acest moment nu mai #nţelege cum a putut să creadă. &ceste greutăţi sunt FdăruiteC de Creator celor pe care doreşte să şi-i apropie.(' . 6-. cu un scop anume.dacă eu mă spri)in pe #nvăţătorul meu şi pe cărţile potrivite. Creatorul ascunzandu-se total dinaintea lui. #i rămanea doar posi!ilitatea să se agaţe de a)utorul venit din cărţi şi de la #nvăţătorul său.IC. . pană ce va a!dica şi va striga după a)utor.rază de lumină. #n care era ca pierdut.acest lucru producandu-i o "ericire cu atat mai intensă de noua sa condiţie spirituală. l se aseamănă cu cineva care merge #ntr-un tunel şi susţine că soarele nu există. se consideră ca "iind #n Î'.I. renunţand la raţiune şi la simţul realităţii. Cand situaţia e de acest "el.% I & -5I C.cu atat e mai mare schim!area realizată #n om. le sunt trimise anume. De asemenea. În perioada #n care se a"la in intunericul. Cu timpul. va anunţa #nceputul recuperării. Cu cat este mai mare trecerea dela #ntuneric la lumină.

:iecare dintre ele este sesizată. cu lumina superioară. dat "iind "aptul că se identi"ică cu esenţa acestei gradaţii. trăiesc experienţe asemănătoare. 3unt Î' 6(% & 3$I.&&%. Drumul spre Creator trece prin /0 de trepte. vede o nouă lume.$rin urmare va accepta cu drag chiar şi greutăţile #ntampinate pe drum.văd şi ştiu cele spuse de &vraham lui Isaac. 6-C spiritual . văd aceleaşi "apte şi evenimente. .oţi oamenii a"laţi pe o anumită treaptă spirituală. doar cu o condiţie* aceea de a crede că a!solut toate #ntamplările din viaţa lui sunt alese anume pentru el de Creatorul său. :iecare din cele /0 de trepte spirituale există #n mod o!iectiv. indi"erent cat de )os şi cat de disperat ar "i. chiar #n situaţii disperate. 4&$.(&69 senţa spiritualităţii este esenţa eternităţii. Căci ea nu se pierde din univers #n nici un caz. Cei a"laţi pe aceeaşi treaptă spirituală.Dorinţele omului constituie aşa numitul @&3. $. inima i se va umple de percepţia Creatorului.potrivit acestei Flegi a echili!rării caracteristicilor 6(%I'II 4I @&3(6(IC.-. scopul său "iind material.(8&'II%. văd. după cum #i apar lui. :iecare interpretare a . &ceste dorinţe tre!uie o!ligatoriu să se asemene prin "irea lor şi #nsuşirile lor. contopirea reciprocă şi uni"icarea sunt posi!ile numai #n "uncţie de aceasta lege. &cestea sunt situaţiile care-i o"eră ocazia să cheme #n a)utorul său pe Creator. loc atins printr-un anumit grad de concordanţă cu #nsuşirile Creatorului.I. alt"el ea nu poate intra #n vas. la care au meritat să a)ungă. cu toţii percep. con"orm cu caracteristicile acelui grad. De exemplu cei a"laţi pe gradaţia numită F&vrahamC. În acest vas omul poate primi plăcere sau lumină superioară.maHom ruhani . şi chiar să-i aducă mulţumire. voinţă primordială venită cu omul. sauC legea echivalării. -mul care şi-a #nsuşit caracterul unei anumite trepte. identi"icată #n mod speci"ic.I% 8&-. . #n e!raică-K6I.. M CI de . -mul poate iesi din situaţia #n care se a"lă şi chiar poate să #nainteze prin ea. cu esenţa lui &@. să-şi su!limeze inima. &cest "apt este #n concordanţă cu legea Cechivalării "ormei o!iectelor spiritualeC .&8 4 6 8&-5I K.8-K 8I4. este menit să piară din moment ce va "i corectat. /0 de F"eţeC di"erite. a nivelării #nsuşirilorC. un Creator 'ou. goismul de esenţă pămanteană. &st"el dacă omul reuşeşte să se de!araseze de egoismul său.este locul ocupat pe scara ascensiunii spirituale. 'ici chiar cand este atins scopul "inal. I a "ost scrisă de pe treapta spirituală atinsă de acel autor. $e de altă parte. din momentul procreerii sale. pentru a-l #mpinge #nainte spre următoarea treaptă spirituală.&@(. &propierea sau #ndepărtarea. 8&A(.

dar din cauza egoului #ncăpăţanat al nostru nu putem simţi plăcerea adusă de aceasta lumină care ne inundă permanent. dăruirea permanentă venită de la Creator. "iind neschim!at.9 . şi deodată. Cea de-a doua categorie este cea a plăcerilor domestice.&. & $lăcerile acestei lumi se divid #n mai multe categorii* prima este aceea a !ogăţiei şi a "aimei. schim!area unei dorinţe prin alta nouă duce la #n"ăptuirea oricărei acţiuni ale noastre.9C 3 &:69 Î' . $&-3 . În categoria a treia intră plăcerea de a iu!i. mama #şi retrage mainile lăsandu-l pe copilul ei cam dezorientat.-. repaosul #nseamnă lipsa unei dinamici a voinţelor. F6(%I'& 3($ . a #l ţine de mană.ot ast"el. primeşte şi vede ta!loul lumii #n mod identic cu acela primit şi văzut de tovarăşul său care se a"lă #mpreună cu el pe acea treaptă. 'oi ne a"lăm mereu. ste a"irmat. omul intră pe un traseu #ntortocheat al #nălţărilor şi căderilor spirituale. #ntr-un ocean de lumină.I-&. iar noi ne simţim părăsiţi de dansul.MI C-.Î'. . gata mereu să "ie a noastră. acceptate de toţi ca naturale.-mul care atinge o anumită treaptă spirituală şi se găseşte #n aceasta. scris.&. chiar şi acum. ' Î%5&. În lumea materială. dorită de toţi. precum şi noi vedem lumea noastră la "el ca toţi oamenii. el se simte spri)init. de cei #nţelepţi că lumina superioară este #n repaos a!solut. I 6(%I 4I D.&6 Cu apariţia perceperii minimale a ceea ce #nseamnă altruism. . Creatorul ne aşteaptă să păşim spre l cu voia noastră. %işcarea este posi!ilă doar prin #nlocuirea dorinţelor cu altele.I6 C&. &cestea din urmă sunt condamnate de societate. este #n repaos a!solut. totuşi continuand să #nainteze spre ea. $69C . În lumea spirituală. C.-<(.I6 &C 3. $rogresul spiritual se aseamănă cu aceea a unui copilaş care #nvaţă să um!le cu a)utorul mamei. adică acestea nu se schim!ă. plăcerile provenite prin "olosirea celorlalţi şi plăcerile induse prin #ncălcarea legii. Doar #n acest "el va putea să-şi #nveţe copilul să meargă de unul singur. 6umina superioară.

care reprezintă adevărata #mplinire a condiţiei umane .ăspunsul la in"initele căutări ale paradisului. cei drogaţi "iind reduşi la o singură nevoie. acest "apt ducand la acte de violenţă şi la distrugerea propriilor "amilii pentru a a putea "ace rost de sumele mari necesare achiziţionării drogurilor.care le pedepseşte. !ucuria "iind de scurtă durată şi lăsandu-ne "rustraţi. de nevoia de a ne cumpăra mereu lucruri noi. Drogurile #l #m!ată pe om. se #mpotrivesc cu atata vehemenţă "olosirii drogurilor #m!ătătoare. cele mai grele ale vieţii. :ără speranţă #n viitor şi "ără plăceri prevăzute pentru viitor.corectarea prin spiritualitate. 3ocietatea nu a găsit calea să le procure acestora drogurile necesare zi de zi. ne simţim "ără sens #n viaţă. -mul #n momente de durere. să dorească o schim!are pro"undă . %icimea omului "aţă de Creator . "ără goana #n căutarea acestora. e"emere. a deveni conştient de necesitatea de a se corecta. #l păcălesc prin plăcerea "ără rost. #l poartă departe de progresul spre spiritualitate. a statelor din #ntreaga lume. invocandu-i a)utorul. proiectandu-ne scopuri noi pentru a "i atinse. (nii se apropie ast"el de ca!ala. nu se a"lă #n lumea o!iectelor mărginite. care nu "oloseşte ast"el de su!stanţe #m!ătătoare. (n om de rand. -are goana pentru a ţine pasul cu moda nu e asemenea dependenţei de droguri? $rin ce oare di"eră plăcerile provenite de la acestea de plăcerile o"erite de restul o!iectelor din viaţa materială? -are care să "ie explicaţia pentru "aptul că <uvernarea supremă . 'oi suntem #nlantuiti de moda capricioasă. ci numai #n lumea spirituală. Drogul deconectează pe om de viaţă. "ăcandu-l indi"erent "aţă de dauna cauzată de ele. investind uriaşe sume pentru lupta contra "olosirii lor. #mpiedicandu-l prin aceasta de a se lupta. precum şi cea de dedesu!t.Creatorul.-mul ca centru al #ntregii Creaţii . iar şi iar. se adresează Creatorului. luptand contra lor ?. aceea de a li se administra drogul #ntr-un mod regulat. promulgand legi stricte. . <oana inconştientă după "ericirea pierdută. ne deturneaza de la calea adevărată. Dauna pe care o provoacă este indirectă. neinteresandu-i nimic pe lume. a)unge treptat. să realizeze unde se a"lă. 'ici o societate nu acceptă "olosirea drogurilor. 3untem chiar noi surprinşi cat de rapid ne pierdem interesul "ata de realizările de)a experimentate. #n urma unor serii de #ncercări şi experienţe ale vieţii. $lăcerile acestei lumi sunt mincinoase #n esenţa lor.

$e drumul studiului ca!alei, omul #ntampină greutăţi mari #n a rămane concentrat pe direcţia sa, chiar şi cei care #nvaţă din proprie placere. -mul care doreşte a studia cu intenţie altruistă, de dragul Creatorului, se concentrează pentru a vedea #n orice pe Creator. Deci se priveşte cu ochi critic, #n continuu readucandu-se la acest punct de vedere, de "iecare dată cand uită de acest lucru. 3ingura #nsuşire creată #n noi de Creator este aceea a egoismului nostru, ast"el dacă reducem ego la punctul zero, reuşim din nou să-l resimţim numai pe Creator, situaţie #n care ne a"lam #nainte de Crearea 6umii, #n care trăim contopirea trupului material cu su"letul Creatorului.%unca interioară se e"ectuează prin #ntărirea sentimentului meschinăriei omului #n comparaţie cu Creatorul, pe de o parte, iar pe de alta, trezirea sentimentului de mandrie de a "i centrul ,scopul acestei C. &AII, calitate con"erită doar acelui om care se străduieşte să atingă scopul creaţiei lumii. &lt"el, nu este demn de a se numi centrul creaţiei, ne"iind di"erit de toţi ceilalţi. Din aceste 2 situaţii contradictorii se cristalizează #n om 2 "eluri de adresare către Creator, una pentru a-i cere a)utor, iar a doua pentru a-i mulţumi că i-a o"erit ocazia să-i devină apropiat.

.ugăminte şi cerinţă de a "i a)utat de către Creator - Dialogul ne#ntrerupt cu Creatorul

.ugămintea şi cerinţa de a "i a)utat din Ceruri sunt mi)loacele principale care a)ută #n progresul spiritual. .ugăciunea direcţionează pe om să ceară putere şi credinţă, să "ie destul de tare pentru a se lupta contra egoismului, contra raţiunii. De asemenea, să "ie #n stare să se #ncreadă #n propriele "orţe, #n unicitatea şi maretia Creatorului, a "i destul de tare pentru a nu se teme de viitor. Intenţii arti"iciale #n timpul rugăminţii, ori a "aptelor, nu sunt acceptate de către Creator, pe care nu-l interesează exteriorul, ci doar sentimentele venite din adancul inimii. 3ingurul lucru pe care omul tre!uie să-l #ndeplinească, este să "ie sincer cu adevărat, intenţionat #ntr-adevăr, din adancul inimii, "ata de Creator, purtand un dialog permanent şi neintrerupt cu &cesta.

Credinţă dincolo de .aţiune - B %('&8 6 %&&6& % 8&-D&&,C

&uzul - reprezintă credinţa pentru că urechea aude ceea ce inima crede.@ederea se numeşte ştiinţă, cunoaştere, raţiune, pentru că omul nu tre!uie să creadă cele ce i se spun, ci doar ceea ce vede cu ochii săi. Cat timp nu e dotat din ceruri cu proprietatea de altruism, #n locul celei a egoismului, omul nu poate vedea adevărul - adevărat, pentru că tot ceea ce cunoaşte, este datorat experientei simţurilor materiale, egoiste iar acest "apt va #ngreuna şi mai mult eli!erarea sa de ego. De aceea, la #nceputul călătoriei spirituale, omul tre!uie să se #mpotrivească pur şi simplu ego-ului, #ncrezandu-se #n drumul său, spre atingerea su!limului, prin ceeace se numeşte FC. DI'A9 D &3($.& .&AI('IIC.

C-.$(6 '-3,.( - <&6 cu D-.I'A& D & $.I%I, C-'3,I,(I #nsuşi <-I3%(6.

3 'A& spiritualului tre!uie să "ie apreciată la adevărata ei imensitate, pentru a putea trans"orma egoismul #n altruism, cunoaşterea #n credinţă, comparand această esenţă cu viaţa noastră materială, imper"ectă. ste necesar să #nţelegem in"erioritatea muncii pentru susţinerea acestei vieţi materiale, şi #nălţarea con"erită prin dedicarea noastră atingerii Creatorului. ste mai plăcut şi chiar mai uşor să muncim pentru acesta, decat #n serviciul corpului material, niciodată satis"ăcut. 3atis"actiile corpului sunt mici şi e"emere. Deci tre!uie să punem #n !alanţă şi să alegem, pentru cine pre"erăm să depunem e"orturi. &legerea este li!eră, depinzand numai de noi. $e cine alegem* C. &,-.(6 sau corpul nostru? Cu cat realizăm mai pro"und meschinăria noastra, cu atat ne este mai uşor să alegem trecerea de partea Creatorului.

6(%I'9 re"lectată, lumină interioară, lumină #ncon)urătoare.

-mului, care aspiră spre dezvoltarea spirituală, #i este necesară o gandire independentă şi originală,prin care se va eli!era de pre)udecăţile şi stereotipurile #n care a trăit toată viaţa.Însăşi hotărarea de a acţiona conştient şi nu automat, #l transcende pe omul care a hotărat #n acest mod cura)os, spre dinamica evoluării spirituale. $entru a pătrunde acest proces este indispensa!il sentimentul de moarte spirituală din viaţa noastră cotidiană, pentru a #ncepe acest proces, este a!solut necesară rugăciunea. $recum sam!urele #n pămant e dezintegrat #nainte ca planta să #ncolţească, tot ast"el explodează creşterea spirituală din senzaţia de mort viu, sesizat de omul setos de spiritual. $entru a a)unge la "ructi"icare, pămantul uscat al concepţiilor precedente, tre!uie să "ie arat şi prelucrat, ast"el dăruind !ucurie, mulţumire celui care a #nceput un drum nou de gandire originală, cu ondulările ei spirituale. Înălţarea spirituală se e"ectuează prin #mpotrivirea la egoism, iar omul, aspirand la acest scop, #şi reevaluează motivaţiile şi am!iţiile. $lăcerile pe care le consideră ca "iind apreciate de Creator, şi le permite, iar pe cele contrarii, le elimină. În lim!a ca!alei, se spune că F"orţa dorinţei "iind ecranul raţiunii, l socoteşte cantitatea de plăcere pe care este posi!il să o primim, ast"el #ncat să "acem plăcere Creatorului, pe măsura exactă a dragostei noastre "aţă de l, adică lumina re"lectată. Cantitatea de plăcere pe care hotăreşte omul să o primească, se numeşte lumina interioară. Iar di"erenţa de lumină pe care nu o primeşte pentru a nu-l #ntrista pe Creator, se numeşte lumină #ncon)urătoare -- dacă ar "i primit-o, ar "i "ăcut-o "ără a ţine cont de Creator, ci pentru a se mulţumi doar pe sineC. În acest "el toate "aptele omului sunt de"inite prin dorinţa aprigă de a-i produce mulţumire Creatorului său - Bnahat ruah le IoţroC - , şi nu prin dorinţa de a se apropia de 6, sau de a "i #ndepărtat de el, acestea din urmă "iind şi ele dorinţe egoiste.

& #n"ăptui de dragul Creatorului 3entimentele cele mai puternice le percepem cu toată "iinţa, şi nu doar printr-un anumit organ. -mul care-şi analizează sentimentele şi dorinţele, poate )udeca dacă inima şi raţiunea - muha veli!a - #i sunt identice. $e măsura nepotrivirii acestor două, inima şi mintea, corpul arată #mpotrivire. De exemplu se poate veri"ica, #n timpul citirii rugăciunii din carte, dacă gandurile, sentimentele, dorinţele, corpul, toate participă #n plin acord cu cele exprimate de gură? 3au oare lucrurile sunt rostite automat? Corpul se opune dand o senzaţie de stingher "izic, tocmai #n acele părţi ale rugăciunii care sunt cele mai importante şi mai e"iciente. Citirea #n mod automat din

cartea de rugăciuni, pentru a evita aceste senzaţii, duc la pierderea e"ectului pentru care a "ost menită rugăciunea. %erită de veri"icat intenţia inimii, mesa)ul pe care doreşte omul să-l transmită Creatorului prin rugăciune. l este impresionat de vi!raţiile inimii, ale raţiunii, a corpului, iar nu de vor!e mormăite de !uze. .ugăciunea este munca inimii, #n care inima este sincronizată cu cele rostite de gură. %unca cu tot corpul duce la reacţia #ntregului corp, #n care timp corpul se #mpotriveşte cu vehemenţă să se despartă de egoism, pană #ntr-atat #ncat se #mpotriveşte să ceară a)utor de la Creator, acest "apt semnaland că tocmai această rugăciune este cea per"ectă pentru salvarea din exilul spiritual.

venimente istorice - rezultatul direct al egoismului şi altruismului

,ot ceea ce i se #ntamplă poporului este rezultatul "orţelor spirituale #n acţiune. ste posi!il să examinăm #n retrospectiva şi să o!servăm cum, #n decurs de sute de ani au loc legături de cauză-e"ect #n tot ce priveşte istoria noastră. C 6 #nţelept, meHu!al, care vede viitorul, nu se mulţumeşte să aştepte evenimentele. :iindcă are puterea să prevadă viitorul, este capa!il să evite calamităţi. .ealitatea din lumea noastră se creează ca rezultat direct al acţiunii "orţelor spirituale, care acţionează dincolo de percepţia noastră. De aceea, #nţeleptul, meHu!al, are posi!ilitatea să o!serve evenimentele #nainte ca să a)ungă la #n"ăptuire, #nainte să se dezvăluie #n lume, şi poate să le prevină... Însă dat "iind că aceste evenimente sunt necesare corectării, ele de o!icei nu sunt anulate, ele sunt mi)loace trimise de 3(3, ca să ne conducă spre corectare şi nu ca să ne producă su"erinţă. .olul celui % K(5&6 #n lume nu este cel de magician, ci acela de a o"eri a)utor tuturor, prin ridicarea nivelului de #nţelegere a necesităţii cori)ării. De asemenea, el poate o"eri a)utor indivizilor care o solicită #n mod personal. xilul IsraeluluiQ cei care doresc pe Creator R va continua pană la momentul #n care vom "i gata să ne luăm rămas !un de la dorinţele noastre egoistice 8&<-7I% 4 5 ,-C8 7'(. Cat timp nu ne vom cori)a egoismul, va dăinui ura, #ndreptată către noi din toate direcţiile. :aptul că noi evreii menţinem egoismul, continuand să-l servim, con"eră popoarelor lumii puteri să ne domine. Dacă am da importanţă cat de mică altruismului, pre"erandu-l

egoismului, nu am "i criticaţi de nimeni, nu am "i dominaţi de nici un alt popor. În momentul #n care vom di"uza C&5&6& tuturor popoarelor, vom primi ,ara şi li!ertatea. ,oate evenimentele istorice sunt rezultatul "orţelor spirituale, egoiste sau altruiste. &st"el renuntarea la dorinţe - "orţe egoiste, va "i paralelă cu #ngenunchierea "aţă de celelalte naţiuni.

Detaşarea de plăcerile materiale - schim!area inimii de piatră #ntr-o inimă palpitandă.

-mul nu e capa!il de unul singur să-şi stăpanească inima, poate să "ie el cel mai deştept şi mai talentat şi mai tare #n toată lumea. 3ingura cale spre a se schim!a, este aceea de a e"ectua #n mod mecanic F"apte !uneCQcu #nţelesul spiritual - adică a atri!ui totul CreatoruluiR, paralel cu cererea de la Creator să ne con"ere o altă inimă, să schim!e vectorul dorinţelor noastre. $retenţia tre!uie să "ie de a ni se da o singură dorinţă, puternică, o voinţă pro"undă, ea #nsăşi "iind rugăciunea. &ceastă dorinţă uriaşă micşorează, pană la dispariţie toate celelalte dorinţe pe care omul ar vrea să le su!limeze. $entru a crea această dorinţă unică, puternică, omul tre!uie să I se dedice ceas cu ceas, zi de zi, neavand voie să dispere, chiar cand #şi dă seama cat de cu"undat este #n ego, "iindu-i prizonier. 3ă nu sla!easca e"orturile chiar cand este "oarte o!osit, sau alte pro!leme #i pretind toată atenţia. ,re!uie să ţinem minte că această muncă nu reprezintă deocamdată muncă spirituală, ci e"ort egoist, pentru că e"ectuarea trans"ormării adevărate - eliminarea egoismului - Îi aparţine Creatorului. De asemenea, cand omul se opreşte pentru a-şi examina realizările, el descoperă cu parere de rău că, de cand a #nceput să studieze Ha!!alah, viaţa sa nu numai că nu sa ameliorat, ci dimpotrivă a devenit mai grea, #n special "aţă de colegii care au continuat să progreseze #n viaţa materială. Iar el #n acest timp doar stă şi studiază. 'umai rezistenţa la cei din )ur, la o!iecţiile raţiunii şi ale trupului, căleşte şi construieşte #n om dorinţa adevărată G vasul spiritual BKli .uhaniC. 4i cum să ne măsuram cu torentul de mustrări, o!iectări, pretexte? $entru că acestea sunt argumente ale ego-ului, nu are rost să intrăm #n discuţie cu ele, căci oricum egoismul este menit să ne detaşăm de el. În schim!, să ascultăm de oamenii de prestigiu #n studiul Ha!alei, care s-au ridicat la gradele superioare ale s"erelor spirituale şi cărora le stă #n putere să ne a)ute să păşim pe drumul parcurs de ei - meHu!alim. ,re!uie să acceptăm cu #nţelegere "aptul creşterii egoului tocmai aproape de separarea de el, şi să sperăm că acum, cu adaosul de egoism, vom reuşi

va "i primită #n cer.omul #naintează cu a)utorul picioarelor . . ast"el #ncat pretenţia noastră la Creator de a ne eli!era de ego. -mul iu!eşte repaosul. #n timp ce o stare de imper"ecţiune. #nţelegand că #nsuşi Creatorul i-a adus-o. care se simte doar pe sine. el #şi primeşte durerea cu drag. şi re"uzand "olosirea raţiunii pe treptele scării spre spiritual. . oricine doreşte să urmeze calea spirituală. sesizand măreţia Creatorului. $er"ecţiunea este caracterizată de repaos. -mul va atinge scopul Creaţiei numai dacă va Fridica mainileC doar pentru a dărui. de nemulţumire.. şi l va e"ectua corectarea noastră . În lumea noastră. #i devine clar cat de mult i-a lipsit spiritualitatea. produce o deplasare. dacă -mului #i sunt trimise de Creator su"erinţe din cauza lipsei de spiritualitate. ca de exemplu hrană..atingerea spiritualităţii. De aceea. cu atat omul este gata să se supună de !ună voie. &ceastă gradaţie se numeşte schim!area inimii de piatră. $entru a-l atrage pe -m spre Divinitate şi plăcerile care o . ale Cdorinţei de a primiC . &st"el reuşeşte să rupă lanţurile egoismului.se "oloseşte de mini pentru a primi. nu percepe su"erinţele care-i provin din egoism ca pedeapsă sau ca !lestem de 3us. De aici rezultă că.să-l uram #ntr-adevăr. iar cand #şi atinge scopul. În mod natural.-3$ C.hatiHun.va avea parte prin trăirea ei de o mare plăcere. lipsurile materiale produc o su"erinţă mai evidentă decat lipsa plăcerii prin spiritualitate. &)utorul este trimis #n măsura #n care reuşim a percepe grandoarea Creatorului.pentru a #ncerca să-l a)ute. cu atat vor "i mai mari sacri"iciile pe care este gata să le "acă.raţon leHa!el. pentru a scăpa de su"erinţa cauzată de aceste lipsuri.răirea unor ast"el de lipsuri #mping pe om să #ncerce a le satis"ace. etc. 3u"erinţele -mului de dragul corectării . Cu cat acest a)utor creşte. de ce atunci drumul care conduce la plăcere este presărat cu atatea greutăţi ? -mul a "ost creat de Creatorul per"ect. persoanei care a atins lumea spirituală cu !ucuriile care o #nsoţesc. cu scopul umplerii acestui gol.organul mişcării. cu o inimă vie. palpitandă. acesta va "i gata să depună e"orturile necesare pentru atingerea spiritualităţii care-i este necesară. adăpost. -rganele spirituale "uncţionează invers. Cu cat su"eră mai mult din cauza lor. scopul creaţiei . care i-a "ost destinată din zorii Creaţiei lumii.5unăvoinţa arătată de Creator Dacă scopul Creaţiei e acela de a ne răs"ăţa pe noi. simţindu-i pe toţi ceilalţi.Î' . iar pentru a renunţa la odihnă el tre!uie să resimtă necesităţile existenţiale. xact invers.Iar cand va realiza acest lucru .

cand cauza studiului ca!alei este plăcerea con"erită de spiritualitate ."iind mai mare decat plăcerile vieţii cotidiene. În acest caz lipseşte #nsăşi esenţa spiritualităţii. "izice. clare au "ost create anume de Creator pentru a ne #nvăţa să "im gri)ulii #n a ne păstra viaţa. interioare . &ceasta . e"icienţă versus daună. a)utandu-i să pornească pe calea care conduce #n continuare spre tiHunYcorectare. pentru a-şi a!orda ul. &ceasta explică siguranţa #n "aptul că el este cel mai deştept din lume #n ceea ce-l priveşte pe el şi dorinţele cele mai "ier!inţi la "iecare moment dat. Dacă cineva sare de pe stancă. lovitura etc. În viaţa spirituală.legile naturii. Creatorul a creat #n lumea noastră o guvernare supremă. . de care suntem de)a plictisiţi. omul dorind a se satis"ace. egalează minciună versus adevăr. -riginea acestui sentiment este concepţia egoistă căreia #i este prizonier omul. :iece persoană este convinsă că ştie cel mai !ine cum tre!uie să-şi trăiască viaţa. 3entimentul de plenitudine in"inită care se resimte cu cea mai mică plăcere adusă de spiritualitate. aceasta etapă este ncesară pentru #ncepători. nu poate evita căderea #n a!is.-mul nu . pe care nu o poate #nlătura. care devine super"luă.otuşi. nu se poate atinge atata timp cat ne delectăm prin materialitate.#nsoţesc. care constă din legi clare. &ceste legi "ixe. credinţa. şi atat. În viaţa din lumea noastră nu e posi!il să nu te supui acestor legi. & căuta spiritualul de dragul plăceriii con"erite de acesta acceptat pentru #ncepători Cei care se delectează prin spiritual sunt #n pericol de a "i #n mre)ele egoului. Creatorul #i provoacă durere prin lipsa Creatorului. -mul nu #nţelege că există consecinţe pro"unde la "iecare "aptă a sa.

ugăciunea este concentrarea e"orturilor din partea inimii #n lucrul care-i este cel mai important omului. &propierea dintre cei doi poate avea loc prin echivalarea dorinţelor lor. inamicul altruismului.&tingerea 6uminii "iind sinonimă cu atingerea Creatorului.drumul spre #mplinire. prin care acţionează şi legile naturii şi pe care ne este interzis să o ignorăm. şi nu pe C. cu atat are mai multă putere să #nceapă a primi plăcerile de dragul Creatorului. DI'A&.%I'CI('9 sunt acelea care dictează cine va devia spre ea !alanţa dintre stricăciune şi utilitate. credinţă. %('&8 .-. e"ortul.C. 3trăduinţa. este le"ea care pretinde să ieşim de su! controlul plăcerilor care ne dictează acţiunile. sesizarea măreţiei Creatorului. .. De "apt.cunoaşte legile care #l domină chiar dincolo de legile naturii. şi e resimţită de noi ca o imensă plăcere. noi percepem lumina emanată de la l. . cu speranţa că este a!solut posi!ilă realizarea vieţii spirituale. Cu cat este mai sigur de a "i cucerit o anumită proporţie din altruism. l tre!uie să #nveţe inca de la #nceputul drumului spiritual că legea cea mai importantă. &cesta este scopul Creaţiei. &AI I. "iind conştient de "aptul că l se delectează dacă omul are plăcere. rugăciune . Ca!ala. $e langă plăcerea de a primi 6umina Creatorului. &devărata rugăciune nu vine să petindă revelarea Creatorului. . este "orţa care "ace posi!ilă viaţa. şi de respectarea cărora depinde supravieţuirea. de a-i "ace !ine. că e posi!il să "im reanimaţi dintro stare care se aseamănă cu moartea spirituală. . -mul caştigă delectare in"inită din perceperea &celuia care este izvorul acestor voluptăţi. al spiritualului. prin C6umina CreatoruluiC 6umina a)unge de la Creator. acela de a-6 percepe pe Creator şi de a "i #n stare să-i ceară viaţa #nsăşi. @oinţa Creatorului este aceea de a-l conduce pe om la plăcere.ha!oreh nistar. 'evoia de a resimţi aceasta credinţă creşte pe măsură ce omul se simte mai amorţit spiritual. ci e doar o cerere a a)utorului pentru a reuşi să ne de!arasăm de ego. &. @alorile de &D @9. rugăciunea devin posi!ile doar cat timp Creatorul ne este FascunsC. acest "el de plăcere reprezintă 3C-$(6 C. unul "aţă de celălalt.

dorinţele cele mai pure şi su!lime. După ce se petrece acest miracol. cand Creatorul #l va a)uta şi #l va #nzestra pe -m cu natura de altruist. denumită ecranmasac3 Cu a)utorul aşa numitului ecran. plăcere. 'u avem posi!ilitatea să cuprindem cu mintea cum are loc acest miracol. În cursul acestui proces 6umina Creatorului dispare din ego. &cum cand a a)uns să egaleze pe Creator. care este per"ect. denumită masachecran goismul. dar găseşte singura cale de a-I dărui Creatorului. gandul. şi că nici #n noua situaţie nu are ce dărui Creatorului. "iind conştient de originea ei şi cu condiţia de a-i produce 6(I. nu aduce "olos Creatorului #n aceeaşi măsură ca şi -mului. -mul nu poate răspunde #n aceeaşi măsură Creatorului #n schim!ul plăcerilor in"inite de care este copleşit. decat trecand noi #nşine prin acest proces. &ceasta este calea unică de a ieşi din cadrul acestei lumi. -mul va #nţelege că tot ceea ce doreşte Creatorul. şi #şi "ace apariţia corectarea. este de a-i o"eri omului per"ecţiunea. <andul. intenţia. molecular. "ără sentimentul de vinovăţie si ruşine="ara Bnehama de Hisu"aC. identi"icarea cu l. numite de noi.Fvreau F.ţimţum. sau egoismul. . deodată că am avea puterea. trans"ormarea egoismului #n altruism. sau punctul cel negru. $ană atunci. Dar şi #n acest "el. :ără să aştepte răsplată. -mul descoperă că toate "aptele sale răman precum au "ost.38(@&8C . pentru a continua să progreseze pe plan spiritual. 4i s-ar părea. trupul se va mulţumi şi va accepta să "uncţioneze su! legi spirituale. ne stăpaneşte #n toate aspectele* de la cel hormonal. trece printr-un proces numit proces de FrestrangereC . are loc. devenind altruist #n locul ..răspuns sau re#ntoarcere. prin aceleaşi "apte ca şi #nainte. permite omului să ai!ă parte de plăceri in"inite. egoismul e schim!at #n altruism. -mul.ăsturnarea naturii egoiste #n cea altruistă se petrece atunci cand dorinţa de a primi. &st"el. ni se va părea ireală posi!ilitatea schim!ării legii de !ază a naturii. Însă iată că miracolul #n"runtă legea şi deodată. nu este capa!il să "acă nimic #mpotriva egoismului său.estrangerea Fpunctului negruCşi corectarea. Cel care doreşte să iasă de su! controlul egoului tre!uie să acţioneze contra raţiunii şi a dorinţei corpului. pană la sistemele complexe ale creierului uman. Creatorului. acolo chiar unde nu a #nvins voinţa noastră.ha-adam. adică lumea egoismului. con"orm căreia nu ne este dat să realizăm un lucru care nu e #n puterea voinţei de a o atinge. aceea de a primi plăcere. su!conştientul şi #n "ine.natura noastră din naştere. &ceastă metodă e de"inită alegoric prin cuvintele * Ce legat cu "unii pană ce va zice . altruism. acest grad se cunoaşte su! denumirea de F.

egoistului, el se poate delecta cu plăceri spirituale, adică poate să primească #n mod in"init -Bein so"C,aşa cum poate primi doar cineva care nu primeşte pentru propria plăcere. &ceasta este de "apt condiţia care permite delectarea in"inită;;

.ugăciunea "ără FintenţieC, Havanah, este ca şi trupul "ără su"let C neşamahC.

-mul se poate o!liga să e"ectueze o activitate "izică, dar nu se poate o!liga să-şi schim!e dorinţele. 'u e capa!il să "acă ceva care să nu-i "ie lui de "olos. Cand una sunt "aptele corpului, şi alta, gandul su"letului, atunci rugăciunea este "ără intenţie, ca şi corpul "ără de su"let. - "aptă e considerată "ără viaţă spirituală, atat timp cat ideea dinapoia ei nu este corectată.

6umile spirituale şi Fmador ha-HlipotEEQru!rica co)ilorR

8aideţi să ne imaginăm un spaţiu gol #mpărţit #n 2 printr-o linie orizontală, partea de sus "iind lumea spirituală, iar partea de )os, lumea egoismului. Deasupra liniei poziţionăm pe toţi cei care sunt gata a acţiona #n contradicţie cu raţionamentul, adică #n con"ormitate cu F credinţa dincolo de raţiuneC, deci pe toţi cei care aleg altruismul #n locul egoismului. <radul de spiritualitate este #n "uncţie de FproporţiaC de altruism. Deasupra este sesizat Creatorul, şi cu cat urcăm mai sus, el este mai !ine perceput. Deasupra sau dedesu!t, sunt de"inite #n "uncţie de ecranul construit de om, care respinge plăcerea care soseşte "ără socoteală, plăcere directă, egoistă - 6umina Creatorului. cranul care desparte lumea noastră de cea spirituală se numeşte 5arieră - %&83-%. Cei care trec dincolo de !arieră nu mai cad #napoi din lumea spirituală #n lumea aceasta. Deasupra !arierei este stăpan altruismul, iar dedesu!t, domneşte egoismul. $aralel cu treptele spirituale altruiste, a"late deasupra liniei, se găsesc treptele ,(%&8-impuritate, care sunt* -6&% 8&-&3I7&, -lam 8&-7 AI.&8, -lam 8&-5.I7& de tumah, acestea "iind lumile #n"ăptuirii, a creerii şi a creaţiei, respectiv, cele impure, "iecare din ele "iind compusă din 10 trepte, se"irot, #n total O0 de trepte. Deasupra liniei, care cuprinde lumea

asiIa>)umătate din lumea Ieţira, se a"lă mador ha-Hlipot . a există #n paralel cu treptele pure şi impure.:iecare dintre lumi conţine 10 se"irot, trepte, laolaltă O0 de trepte sau se"irot. 6umea &ţilut,este lumea #n care #mpreunarea cu Creatorul şi perceperea 3a, sunt depline. -mul care urcă gradaţiile spre lumea &tzilut, #şi asimilează treptat #nsuşirea de altruism. Cand a atins lumea &tzilut, a do!andit toate calităţile celui darnic, ha"eţ hesed , #ncepand cu treapta cea mai de )os a lumii - &ţilut, adică a #nceput să primească de dragul Creatorului, pentru a-l !ucura. &)ungand la #nsuşirea de altruist, acum, cu a)utorul ei #şi corectează, dar nu #şi anulează esenţa sa. 'u este anulată dorinţa de a primi, ci se corectează intenţia* Cde dragul cui se delecteazăC, sursa şi cauza pentru care se delectează el, omul. -mul corectează treptat egoismul, trans"ormandu-l #n altruism. În concordanţă cu procesul de cori)are, el progresează, urcand treptele, pană cand a)unge la progresul maximal pentru care "usese destinat, #n concordanţă, pe potriva rădăcinii su"letului său.Qaceasta "iind porţiunea de la #nceput a ultimei trepte a lui %&6K8(, D -6&% 8&-&AI6(, - regatul din lumea &,MI6(,R. .ădăcina su"letului s-a extins, crescand #n urma procesului de corectare, de N20 de ori, şi s-a reunit pe deplin cu Creatorul.

@&3(6 3u"letului, Hli ha-neşamah, se umple de lumină (niunea cu Creatorul

,oată lumina, sau cantitatea de plăceri, Creatorul doreste să ni le o"ere nouă, Creatului - noi "iind denumiţi su"letul general al tuturor creaturilor, sau şchinah. &ceastă lumină a "ost original destinată su"letului "iecăruia dintre noi şi "iecare su"let-neşamah este o parte din şechinah, Fneşamah HlalitC, sau su"letul total. :iecare din noi tre!uie să a)ungă să primească lumina care i se cuvine pe măsura corectării propriei dorinţe. -mul poate să sesizeze pe Creator numai dinlăuntrul voinţei egoiste care a "ost corectată. &ceasta voinţă cori)ată se numeşte @&3(6 3(:6 ,(6(I - K6I 8&-' 4&%&8. 3u"letul conţine FvasulC>lumina emanata din Creator. După ce omul a #ndeplinit cori)area vasului egoist #ntr-un vas altruist, vasul se reuneşte cu lumina #n deplinătatea ei, deoarece şi-a #nsuşit caracteristicile luminii. (mplandu-se cu lumina Creatorului, omul devine egal cu l, şi se contopeşte cu #nsuşirile 6ui. 'u se poate exprima prin cuvinte situaţia aceasta extraordinară. 3e spune că suma tuturor voluptăţilor, din toată lumea

şi din toate vremurile, reprezintă doar o scanteie din "lacăra in"inită a plăcerii primite de su"let prin contopirea cu Creatorul.

K&@ 7 %I', K&@ 3%-6, K&@ %A&7I* 6I'I D. &$,9, 6I'I 3,&'<9, 6I'I %IS6-CI - I'&6,&. & grad cu grad, pe scara spiritualităţii

6egea Fliniei mi)lociiC dictează progresul pe scara spiritualităţii. $e "iecare treaptă este posi!ilă realizarea !ucuriei descris #n prover!ul* Ccare este cel !ogat?C - FCel "ericit cu ceea ce areC. -mul se poate !ucura de ceea ce posedă de parcă ar "i caştigat toate comorile lumii. &cest sentiment este posi!il doar #n măsura #n care Il consideră pe Creator ca pe Domnitorul (niversului, iar pe sine se consideră servul 3ău plin de recunoştinţă. l găseşte !ucurie #n "aptul că a "ost ales de #nsuşi Creatorul, dintre miliarde de persoane care se a"lă pe lume, indicandu-i calea prin intermediul instructorilor şi a cărţilor. &cest stadiu se numeşte C-. C,&. & F5I' 6(IC, sau ha"eţ hesed, doritor de a dărui. $e această treaptă, omul nu se "oloseşte de raţiunea sa, se şi numeşte sărac #n cunoaştere - ani !edaat. Încă nu a a)uns la per"ecţiune. &ceasta imper"ecţiune #şi are originea #n "aptul că pe aceasta treaptă omul nu poate #ncă "ace legătura dintre "aptele sale şi consecinţele lor spirituale. Cu alte cuvinte el acţionează din su!conştient, !azandu-se pe Fcredinţa deasupra raţiuniiC, "ără a #nţelege ceea ce "ace. $entru a trece de la actele spirituale din su!conştient, la acţionare spirituală conştientă, e nevoie de o străduinţă deose!ită pentru a canaliza ideile, gandurile ast"el #ncat tot ceea ce "acem, să "acem de dragul Creatorului. &ceste e"orturi, care nu dau roade uşor, anulează senzaţia de satis"acţie, şi de)a omul este nesatis"ăcut de gradul spiritual la care a a)uns. Din contră recunoaşte tot mai clar că nu e de loc uşor să "ie #n poziţia de a o"eri plăcere Creatorului, acţiunile sale chiar #ndepărtandu-l de acesta. În aceasta situaţie omul are nevoie să-şi adauge FcunoaştereaC #n măsură nu prea mare, dar su"icientă pentru a atinge iarăşi sentimentul de per"ecţiune. &ceastă situaţie este numită linia de mi)loc, iar adaosul de cunoaştere, linia de stanga, #l va aduce pe om la per"ecţiune. Cu alte cuvinte, după ce devine pregătit de a se despărţi de egoism şi a se urca deasupra liniei mi)locii, de aici #ncepe urcuşul pe linia dreaptă, pe care omul se simte pe deplin mulţumit, dornic să-l servească pe Creator "ără răsplată. 3e mulţumeşte cu credinţa #n providenţa sa proprie şi e convins că urmează calea dorită de Creator. Dar deocamdată lipseşte 6I'I& 3,&'<9, a

autoanalizei, darea de seamă su"letească. %unca interioară a liniei de stanga este opusă celei a liniei de dreapta. În 6I'I& de D. &$,& accentul se pune pe grandoarea Creatorului şi pe spiritualitate, "ără de"inirea persoanei şi a condiţiilor vieţii particulare. Cand omul #ncepe să analizeze situaţia sa #n mod critic, de linia stangă #n ce priveşte spiritualitatea sa şi starea sa de per"ecţiune, el descoperă cat este de "ragilă aceasta, cat de imper"ectă este despărţirea sa de egoism. Iarăşi vede cat este de neputincios şi invocă a)utorul Creatorului spre a-l eli!era de slă!iciunile egoiste, slă!iciuni pe care nu le poate renega "ără a)utorul venit de sus. &st"el sunt create #n &dam două linii opuse* linia dreaptă, prin care simte că totul se a"lă su! controlul Creatorului, deci totul este per"ect, şi linia stangă, prin care se supune autocriticii, sentimentul per"ecţiunii se destramă, şi el devine conştient de capcana egoismului din care se roagă să "ie eli!erat. De partea autocriticii vin vocile raţiunii care pretind iar şi iar de la -m să-şi #ntrerupă expediţia sa "ără speranţă, de eliminare a egoului. În acelaşi timp acţionează "orţele liniei de dreapta care, deşi contradicţia interioară e prezentă, totuşi omul continuă să trăiască senzaţia de plenitudine şi linişte, care provin din credinţa #n Divinitate şi #n inteligenţa sa in"inită. &st"el, alegand drumul spiritualităţii, omul continuă să progreseze pe linia de mi)loc. $entru a menţine echili!rul, pentru a rămane cu !ucuria con"erită de linia mi)locie, el tre!uie să aplice din cand #n cand o privire critică asupra autocriticii liniei de stanga, pentru ca aceasta să nu dăuneze sentimentului de plenitudine a liniei drepte, care s-ar putea pierde. &st"el se #nalţă -mul pe Fcele 2 picioareC ale sale pe treptele spiritualităţii.

F<radaţia de FvietateC, ChaI, Cşi F<radaţia de -m - &damC

xistă 2 gradaţii #n dezvoltarea omului* cel de FvietateC şi nivelul de -% &D&%. &ceastă gradaţie se deose!eşte de gradaţiile *o!iecte, plante, vietăţi, @or!itor. <radului de vietate #i aparţine animalul, din lumea animală, care #şi trăieşte viaţa, neavand vreo posi!ilitate de a se dezvolta #n plus "aţă de cum "usese născut. <radul de -% este di"erit, l se naşte ca egoist, va #nţelege #nsemnătatea acestui "apt şi doreşte C-. C,&. &.

F%icimeC, F%ilăC, şi FCunoaşterea CreatoruluiC

-mul doritor să descopere pe Creator, este comandat să execute o serie de acţiuni sentimentale şi raţionale care necesită multe e"orturi. De asemeni tre!uie să #ndeplinească anumite condiţii* dorinţa sa de a-l descoperi pe cel divin tre!uie să "ie cea mai tare dorinţă, deasupra tuturor celorlalte dorinţe ale sale. l tre!uie să se "ocalizeze şi direcţioneze permanent doar #n această dorinţă. Deoarece Creatorul este etern, şi dorinţele sale sunt constante, "ără nici o schim!are, cei ce vor să-i "ie apropiaţi tre!uie să i se asemene #n #nsuşiri, devenind sta!ili, oricare ar "i circumstanţele. -mul tre!uie să devină altruist şi să-i o"ere Creatorului toate dorinţele sale. - dată reuşind să realizeze acest lucru, el se a"lă pe treapta de 8 3 D, darnic sau micime, sau milă. În acest stadiu el se a"lă pană cand va c#ştiga lumina credinţei, care-l va umple cu sentimentul de siguranţă şi per"ecţiune. $e trepta cea mai #naltă, omul are parte de Fcunoaşterea CreatoruluiC..epercusiunile acţiunilor omului sunt #n proporţie directă cu gradul spiritual la care a a)uns. Dar dacă nu va radia lumina Creatorului, nu se va cunoaşte deose!irea dintre gradaţiile spirituale, pentru că atat vasul su"letului, neşamah, precum şi 6umina su"letului, neşamah, pe am!ele le primeşte omul de la Creator.

Creatorul #i dăruie -mului su"letul - "orţa pentru #naintarea spirituală

În general omul trăieşte #n armonie cu corpul său. Corpul #i dictează omului dorinţele, şi #n schim!ul satis"acerii cerinţelori sale, corpul il rasplateste pe om, prin senzaţia voluptăţilor trupeşti. $lăcerea #n sine este de natură spirituală. În lumea materială #nsă, plăcerea spirituală este o!ligată să traverseze mi)locitorul, reprezentat de trup, şi să "ie interceptat prin intermediul celor U simţuri. $lăcerea e resimţită de corp şi nu avem nici o posi!ilitate să o separăm de o!iectul - sursă a plăcerii. -&% 'II 3(', DI@ .4I Î' C $.I@ 4, < '(6 D -5I C, $. : .&, C& 3(.39 & $69C .I6-. 6-., dar plăcerea #n sine este de natură spirituală; -mul şi corpul său sunt #n relaţii reciproce de a)utor. Corpul e gata să muncească "iindcă primeşte #n schim! voluptate. Chiar şi re"ugiul din situaţii neplăcute con"eră plăcere anumită. 4i anume, corpul "uncţionează pe principiul de e"icienţă, egoist. Cand corpul se #mpotriveşte vreunei acţiuni, deci, a ieşi din repaos, #nseamnă că plăcerea prevăzută nu e satis"ăcătoare pentru e"ortul ce urmează să "ie depus, nu se merită să se mişte din situaţia prezentă.

ci cu ceeace posedă #n comparaţie cu ceilalţi. ast"el nu-i rămane altceva decat să invoce a)utorul Creatorului ca să-l a)ute să-şi continue viaţa după ce a decis să renunţe a mai primi vreo plăcere pentru sine. au dat toate "aliment. #ncercand să !azeze pe egoism C egalitateaC. "ără să se simtă tul!urat de corp. Delectarea in"inită . care nu au ce are el.' 4&%&8.depinde de renunţarea a!solută la plăcerile corpului $entru că toate plăcerile sunt relative. În cursul acestui . Dorinţele. DI. &st"el Creatorul pune condiţie. C. pe merit. ' 4&%&8 . potrivit unor legi constante.9 C( -5I C. 6 <&. nu vin schim!ate legile naturii. scrise #n cărţile de studiu ale ca!aliştilor. o!iectiv.(6 .enunţarea totală la pasiuni.. loc. interesat numai de progresul su"letului său. de dorinţa de a "i satis"ăcute pentru sine.societăţile socialiste. golite de egoism. nu se poate ca toţi să "ie "ericiţi şi să se delecteze #n mod egoist. acţiune au semni"icaţie di"erită de cele cu care suntem "amiliari . goismul e !azat pe comparaţie şi concurenţă.su"letul. "orţa de #naintare #n spiritualitate. Creatorul nu-i preschim!ă omului corpul. -mul care #ndeplineşte toate cele s"ătuite.(I3%. 6 3$I. pentru dreptul la atingerea plăcerii in"inite* . 6I%5& C&5&6 I 3.-mul care vrea să ignore calculele de caştig material. Creatorul #i dăruie omului 3(:6 .(&6 Conceptele de timp. se a"lă #n poziţia potrivită de a primi.I. Ca!ala este organizată #ntr-o serie de rădăcini spirituale. Iar omul nu poate să-şi o!lige trupul să lucreze. &ceasta "ace imposi!ilă construirea unei societăţi !azate pe Dreptate a!solută. Ca răspuns la supliciul sincer. se va simţi imo!ilizat. corpul său nu se va mişca nici un pic pentru a executa ceva "ără "oloase pentru el. -mul este mulţumit nu cu ceea ce are #n posesia sa #n mod a!solut. 6 nu "ace minuni. deci nu se poate do!andi "ericire #n mod egal. "orţa de a acţiona prin decizii adevărate. sunt de"inite prin termenul de &6. care se des"ăşoară unele din altele. precum a dovedit de)a istoria omenirii* ca de exemplu .

-. 3I%$6( şi :&$.%eItiv. #nseamnă a primi plăcere. sau mai precis. sau a re"uza de a o primi. 'umai pe potriva #nsuşirilor luminii izvorate din Creator. De la Creator a ieşit 6(%I'9. adică D-.&st"el e posi!il să #nvăţăm lim!a. .so" maaseh !emahşavah thila. C-%$6 ?.I'A& D $69C .(I D D. &AI I noastre. . Concepţia de 6-C reprezintă D-. şi din aceasta cauză Î6 denumim C.I . & "ace. #n lumea aceasta. 6 8&4$I&8 al menat 6 8&4$I&8. De aceea noi vor!im de un Creator 5ine"ăcător.&8.. dacă contemplăm procesul creaţiei. pe care nu avem cuvinte să-l denumim. O.(I . putem discuta asupra senzaţiilor pe care doreşte să ni le o"ere. şi nu se găseşte plăcere #n !ucata de mancare #n sine. &.."aptul C. plăcerea provenită de la o !ucată de carne este rezultatul contactului dintre cerul gurii cu organul de simţ al gustului şi carnea. 'u există timp* #n locul concepţiei de timp ne "olosim de concepţia de cauză şi e"ect. De exemplu. suprem .evelarea Creatorului de către cei creaţi. 2.BmaasehC.5oreh .I'A& Creatorului de a-l "ace pe C. &.După concepţia ca!alei* 1.mahşevet . ci se creează #n '-I ca urmare a e"ectului luminii asupra @&3(6(I nostru 3$I.-.6-C(6 primirii plăcerii. <&'D(6 C. numai #n "uncţie de caractersticile luminii ieşite din Creator. noi putem #n vre-un "el să-l de"inim pe Creator #n sine. & D9. şi să-i dăruie senzaţia de plăcere provenită de la Creator.oate "aptele. aceasta $lăcere o"erită de Creator nu se găseşte #n lumina #n sine.I. aici. exista singur Creatorul.adică #nainte de F"acerea lumiiC. 'oi realizăm un singur lucru . C6a #nceputC . sau acţiunile lor. atat cele "izice cat şi spirituale. chiar şi su! o "ormă prescurtată. 3ă nu greşim. 6 doar realizează gandul .proces. rădăcinile se reunesc pentru a se #ndrepta spre un scop unic. pentru că un nume indică "aptul realizării o!iectului respectiv.(6(I . 6im!a ca!alei este legată #n mod direct de o!iectele spirituale.&<(6 D & D9. :&$.'I@.:&$. 5un .(&6.ov u. #şi au originea #n <&'D.Frealizarea "aptului se a"lă mai #ntai #n gandC . &.

.maaseh murHav . În restul timpului .spre scopul spiritual al vieţii. care i se par "oarte complicate. iar omul a complicat acest lucru .I%I $69C .-. -mul are 2 posi!ilităţi de a se delecta* una este prin a primi. şi ast"el uni"icate. &st"el el nu poate avea alt scop decat acela de a se delecta pentru a caştiga plăcerea. Cu cat progresăm pe treptele spiritualitatii. #n "apt. paşut. le "iind detaşate de loc şi de spaţiu.F6-a "ăcut Creatorul pe om D. percepe legile creaţiei #n lumea aceasta ca "iind compuse din nenumărate condiţii şi interdicţii. că -mul a "ost creat de Creator pentru a acţiona potrivit unei socoteli simple. Creatul a "ost creat cu #nsuşiri egoiste. . a doua este aceea de a dărui.pentru că actul şi scopul di"eră unul de celălalt. C. &ctul de dăruire cu intenţia de primi plăcere. $. se numeşte C-%$6 ? . Dar omul necunoscand originea Creaţiei şi văzand doar rezultatele #ndepărtate de origine. &st"el nu avem altă cale decat să ni-l imaginăm pe Creator ca pe o "orţă spirituală care umple tot spaţiul.:-. Cu cat #naintăm pe treptele spirituale cu atat devin mai simple legile universale. Însă motivaţia am!elor este aceea de & $. cu intenţia doar de a se delecta pe sine. $&4(. iar FaceştiaC au pretins multe dări de seamăC. 6a 6ucru. se numeşte de asemenea 3I%$6(. legile universului devin din ce #n ce mai simpli"icate.A& spirituală care umple spaţiul 'u avem posi!ilitatea să #nţelegem dorinţele şi campul de acţionare a "ortelor Creatorului. &. &ctul de primire. care cuprind categorii "undamentale. iar potrivit cu acest gand l ne dăruie nouă.ha!oreh. dat "iind că şi actul şi intenţia sunt identice. plăcere. ale acesteia. ..este acela de a dărui plăcere creaţiilor.3e spune #n scrierile originale.(6 . gandul este #ndreptat doar spre lucru. &cest act se numeşte Fa dărui pentru a dăruiC. ca!alice. &cest act se cheamă 3I%$6(.

În cărţile de Ca!ala originale se ascunde lumină. !a chiar delectandu-se de acest proces al vieţii şi de cunoaşterea spiritualităţii. &tingerea scopului depinde mai mult de calitatea e"ortului decat de cantitate. Cel ce doreşte să a)ungă la cunoaştere şi evoluare spirituală. În procesul de 7 'IK&8 -3(<&. şi autorul cărţii are şi el in"luenţă asupra celor scrise. l tre!uie #n continuu să-şi examineze gandurile. . de pasiunea omului pentru studiu şi dorinţa sa de a i se dedica cat mai mult. iar timpul li!er să-l consacre re"lectării asupra scopului vieţii sale spirituale. pe care le e"ectuează #n tot timpul său li!er. De asemenea. avand speranţe de la studiu şi munca sa interioară. care a #nţeles necesitatea aceastei dezvoltari spirituale. dar plăcerea sa este distrusă. De aceea este atat de important ca studentul de ca!ala să-şi concentreze gandul #n sesizarea Creatorului. să intercaleze lucrul cu studiul.9( .ast"el de #naintare. "ără a se izola social. "ără durere. să "ie concentrat la lucru pe lucrul său.ori a trăit delectarea prin lumina superioară. . poate #nainta pe treptele spiritualităţii "ără su"erinţă. -mul cu Fpo"tăC de a creşte spiritul. dorind-o şi mai mult -.nu neaparat prin su"erinţe $rocesul de progres spiritual nu este totdeauna o!ligat să treacă prin su"erinţă. Creştere spirituală . se cheamă că Fe pe contul celui superiorC. (n copil care e o!ligat să mănance va creşte sigur.(6. tre!uie să se o!lige la un anumit program zilnic.#nvaţă meHu!alul să discearnă #ntre 5I' şi . să comunice cu autorul prin #ndreptarea pretenţiei sale către #nţelepciunea şi #nţelegerea autorului.

&cest proces se numeşte escaladarea treptelor lumilor 5I&.IeniHa. $e treapta 6(%II &AI6(. omul se a"lă muncind interior asupra unor dorinţe de grade di"erite de intensitate. #n aceeaşi măsură cu 3uperiorul . şi "ără nici o răsplată. omul.motivul muncii spirituale . Cand omul devine conştient de "aptul că produce !ucurie Creatorului. Interiorizarea %ăreţiei Creatorului . are loc #n mod intens şi penetrant pană #n adancul inimii omului. sau.treaptă numită Flumea aţilutC $e treptele lumilor 5I&. dar egoismul aparţine omului odată cu naşterea.7eţirah. prin rugăminţi #ndreptate cu intensitate spre acest scop. cel meHu!al pierde contactul cu superiorul. sesizarea discernămantului dintre 5(' şi . 7 AI.I7&8.. .9(. pentru a produce prin aceasta !ucurie 6ui. În prima "ază omul tre!uie să a)ungă să dorească doar atat* să dăruiască Creatorului plăcere. atunci el se a"lă pe treapta F a primi de dragul de a dăruiC . $rin această separaţie un meHu!al pierde acuitatea diagnozei di"erenţei enorme dintre !un şi rău.&siIah. #n ciuda dorinţelor sale #ncă egoiste de care mai este legat. &ceasta se poate compara cu mama care-şi apropie copilaşul de san pentru a-l alăpta.(I. 4i 6(% & &AI6(.I%I C( 3C-$(6 D & D9. numai prin "aptul că el.&8. &poi. #ndreptandu-şi dorinţele cu totul spre a dărui !ucurie Creatorului. munca omului este #ndreptată spre asimilarea "orţelor care să-i "acă posi!ilă primirea plăcerilor de la Creator.lIonC. 3copul acestui sistem este ca meHu!alul să "ie #n stare de a pretinde de la Creator mi)loace care să-i permită să "acă di"erenţa #ntre !un şi rău. precum mama se detaşează de !e!eluş.În procesul denumit #n ca!ala suptul . tot aşa meHu!alul primeşte de la 6umina a"lată #n o!iectul spiritual superior şi percepe #n pro"unzime prăpastia #ntinsă #ntre 5(' şi .& $. pe cand altruismul este realizat prin mari e"orturi. &3I7&8.Bha. &tat egoismul cat şi altruismul sunt #nsuşiri cu originea de 3us.9(. se delectează. 5riah. 6(%I6 * 5. &ceasta dorinţă de a-i dărui Creatorului apare ca o dorinţă de a-6 răsplăti pentru !ucuriile cu care #l răs"aţă.

egoismul nostru.I%* Dat "iind că străduinţa de a atinge lumina este FvasulC pentru primirea luminii. ar "i neutralizată motivaţia de a lucra pentru !ogăţie. $rocesul de eli!erare de egoismul care #ntre timp a crescut.I. corpul nostru.II C. era mult mai simplă FexpediţiaC .I 8&K&D-4. În perioada care l-a precedat pe &. aşa cum #n natură. %ID. el. după corectările lui &.Instituţia care aparţine de &D%-. iar valoarea unei unităţi de e"ort este mult mai mare azi.hamasah. În trecut pană la aşa zisele FcorectăriC ale lui &.I se putea a)unge cu relativ mici e"orturi la Divinitate. a devenit mai greu după perioada lui 6urIah şi #n urma scrierilor sale despre drumurile care conduc la spiritualitate..I 8&K&D-4 . este locul unde se #nvaţă cum să-6 FpretindemCpe Creator şi perceperea Creatorului. . se spune. s-a trezit şi F5unăvoinţa CreatoruluiC. #ncepand să reverse lumina asupra noastră.I 8&-K&D-4C. În urma activităţii spirituale e"ectuate de către F8&&. De aceea e necesar să-6 rugăm să ni se dezvăluie catuşi de puţin. pentru ca să vedem #n 6umina 3a cat valorăm de puţin "aţă de grandoarea şi #nălţimea sa. cineva mai sla! este atras de cel puternic.-. &. Interiorizarea importanţei C('-&4. 5&&6 8&3(6&%. nu este posi!ilă situaţia #n care spiritualitatea să "ie atinsă "ără e"orturi.I a descoperit originile 6(%I'II. suntem atraşi #n mod natural spre lucruri mai importante şi mai puternice decat noi. . 'oi.(6(I este etapa cea mai importantă #n munca spirituală şi este motivaţia acestei munci.5 7.C-6 <I(6.&4 . -mul atri!uie importanţă deose!ită pro"esiei sale. decat #n trecut.av Iţhac 6uriIa. 8&5&&6 4 % . şi prin această revelare a condus la deschiderea unor drumuri spre &. ha&.-@ . &st"el se va trezi #n noi atracţia spre l. marele %eHu!al. &zi. $e de altă parte. Cei !ogaţi se străduiesc nespus pentru a trezi gelozia semenilor. spre spiritualitate. F#n proporţie de 1 la 100C. Dacă ar dispare importanţa dată !ogăţiei şi #mpreună cu ea gelozia. e"orturile depuse şi rezultatul atins tre!uie să "ie egale* pentru o Funitate de e"ortC realizandu-se o unitate de cucerire #n lumea spirituală. 8&&.

ea se găseşte #ntr-o stare de cădere spirituală. 5&&6 4 %. #n ciuda delectărilor din lumea noastră. $rin mi)locirea ca!alei sau prin su"erinţă Două drumuri #i sunt deschise omului spre evoluarea spirituală* drumul ca!alei şi drumul su"erinţelor. deasupra simţurilor noastre. numit şi omul treptelor .-@ şi nu toţi conducătorii generaţiei de astăzi se a"lă pe #nălţimea spirituală a celor care au a)uns să cunoască Divinitatea.iu!ire de sine . $e timpul lui chiar şi oamenii simpli puteau percepe spiritualitatea din lume. $rin această #nsuşire Creatorul #ncearcă să ne apropie de ceea ce e !un. societatea evreiască a "ost separată #n mai multe curente. $e drumul ca!alei.descrisă #n capitolele precedente. DI'A I D &3($. #n timp ce materialul e din ce #n ce mai stăpan pe noi. În general. $e o scurtă perioadă. conducătorul "iecăruia "iind % K(5&6. Însă astăzi nu mai este vala!ilă corectarea e"ectuată de cătrei 5&&6 4 % . Deşi prin corectările de mai sus drumul a devenit mai limpede. deşi numai #n mod temporar. care reprezintă etapa care precede următoarea #nălţare..şi se dăruie cu totul iu!irii Creatorului. spre 3C-$(6 C. a "ăcut o corectare prin care omul nu se mai poate minţi pe sine şi este o!ligat să meargă pe calea denumită Fcredinţă deasupra cunoaşteriiC. După perioada acestuia. generaţiile precedente erau mult mai #nclinate şi pregătite să investească e"orturi de dragul spiritualităţii. cu scopul de a-şi alege studenţii pentru cercul său de studiu al Ha!alei. nu avem puterea să #nălţăm spiritualitatea la nivelul necesar #n conştientul nostru.-@ a e"ectuat o corectare imensă. precum au "ăcut generaţiile anterioare.av 7ehuda &şlag.-@ a "ondat instituţia aşa numită a &D%-.-I6-. &AI I.&AI('II . &zi este greu să găseşti persoane gata din tot su"letul de a "ace sacri"icii pentru a păşi pe calea spiritualităţii. l neutralizează plăcerile lumii materiale şi creează plăceri #n lumea spirituală. Deşi noi suntem conştienţi de lipsurile noatre.& . În contrast cu drumul . cei ce voiau sa sesizeze divinitatea.5&&6 8&3(6&%. 5&&6 4 %. reuşeau #n aceasta cu uşurinţă. totuşi generaţia noastră este reticenta #n a depune e"ortul necesar. $rin aceasta metodă omul se poate eli!era de egoism . 'atura ne #ndeamnă să evităm tot ce ne provoacă durere. lumea altruismului. se merge prin metoda C. După ce 5&&6 8&3(6&% a părăsit lumea aceasta.

care #l #nalţă. C.ce trece prin su"erinţă. $rescurtarea drumului spre spiritualitate.(&6 capa!il să primească lumina interioară . $e drumul ca!alei . scris #n . F6umina #ncon)urătoareC acţionează asupra acelora care nu au pregătit #ncă @&3(6 3$I.-. a timpului C-. omul se convinge că rezultatele muncii sale sunt direct proporţionale cu e"ortul investit.93$6&. că nu e nevoie de nici un e"ort din partea lui. de asemenea este plin de #ncredere #n reuşita de a a)unge la scopul vieţii.-. omul tre!uie să dea creditul pentru succesul realizat. umanitatea. inconştientă de ea. $'I%I. prin contactul cu Creatorul.& 6. graduală spre spiritual. Crezand #n <uvernarea caracterizată prin F. 6a #nceput omul primeşte de sus sesizarea spiritualităţii. el #i hotăreşte in"luenţa asupra sa* ori că o trans"ormă #n elixirul vieţii. prin care să-şi consolideze voinţa de a muncii şi puterile pentru acest lucru.este evoluţia naturală. @ --' 4. pe care o va atinge doar cu a)utorul cărţilor şi al prietenilor de studiu. &.B5 I.(6(I. 3&C8&.totul depinde de "elul #n care o studiem .-. ganduri şi "apte !une. %ai tarziu soseşte etapa e"ortului pentru . C&5&6& ca elixirul vieţii şi C&5&6& ca otravă . ste interzis să renunţăm la străduinţa de a atrage spre noi ceea ce doreşte Creatorul să ne o"ere.&C8I4 '& .&C ..&8* Israel sare peste timpuri.I@9.I. DI%$-. şi mergand pe cele O linii . descrisă mai sus. -ri.9 şi $ D &$39. $rin modul #n care "oloseşte omul Ca!ala. Calea su"erinţelorQdereh iesurimR . Creatorul o"eră celor dornici de 6. 'u este uşor să a)ungi la credinţă "ără a trece prin "ocul su"erinţelor care să te #mpingă #nspre căutarea ei. $e acest drum păşeşte. această cale e presărată cu !ucurie şi cu linişte su"letească. Cu toate acestea după ce a a)uns la credinţă. cat mai curnd şi "ără durere.9.progresarea este rapidă şi "ără durere. C. ast"el el trans"ormă ca!ala #n otravă contra sa.<8I% 6 K&@I%. &ceasta cale se e"ectuează #n mod individual. poate să decidă că totul depinde numai de Creator.II este destinată acelora care doresc să devină I3. care i l-a "ăcut cadou. #nsă omul singur este responsa!il pentru edi"icarea credintei proprii.

pentru plăcerea care urmează să o umple. locul pe treapta spiritualităţii #i este #n pericol.&8&% 6-a #ntre!at pe Creator* cum pot să ştiu că . el trăind #n prezent. el va #nvesti #n aceasta legătură doar dacă va crede că-i va aduce salvarea."orti"icarea "orţelor sale de spirit şi a #ncrederii #n propriile puteri #n a se #nălţa şi mai sus. -mul depune e"orturi pentru a do!andi legătura cu Creatorul .9(. &cest dor după delectări cunoscute odată.cum pot a"la că urmaşii mei vor preschim!a egoismul #n altruism prin studiul ca!alei . . &st"el creează lumina @&3(6. În măsura #n care e recunoscător pentru gradaţia la care a a)uns.doar nu au nevoie de lumină dacă nu le este dor de &? Creatorul a raspuns că li se vor deschide ochii de 6umina trimisă de 6 ca să suprevegheze asupra lor. Corpul nostru nu concepe timpul. omul este pe drumul dorit. care este BrăulC. doar pentru a se salva. pentru că el nu poate aprecia odihna promisă imediat după e"ort. Deci pe langă recunoaşterea necesităţii a)utorului din partea Creatorului. pe neaşteptate o comoară de !ani şi de onoruri pe care nu şi le dorise. &ceasta este una din greutăţile #ntampinate de -% #n e"ortul său de a #n"runta dorinţele corpului şi de a le depăşi. &@. ast"el a "ost creat -%(6. se numeşte @&3. Chiar şi U minute de muncă i se par trupului o veşnicie. Însă dacă inima #i este nelimpezită şi chiar #ndrăzneşte să pretindă !unuri pentru el #nsuşi. de aceea el va alege să-l caute pe Creator doar "iind sigur că acesta este #n avanta)ul său. dorinţei de a primi plăcere de la aceasta lumină* prin mi)locirea @&3(6(I care să cuprindă lumina plină de voluptăţi. iar atunci ei vor descoperi că sunt doar nişte sclavi ai egoului. xistă "a!ula despre omul care a do!andit deodată. 6umina creează @&3(6 de dragul de a o umple cu voluptăţi .( vei salva generaţiile care urmează? . -mul este egoistul per"ect. Ca!ala explică modul #n care a dat naştere 6umina Creatorului. #ncepe să le dorească şi se umple de durere. #nsă pierzandu-le. pentru a scăpa de .ast"el a "ost creat -%(6.

I şi a lui . contrastand cu drumul su"erinţei.poate sesiza. Drumul Ca!alei ne deschide o nouă alternativă.-@ de)a studiau zeci de studenţi. paralel cu lupta pentru a ne eli!era de acesta. 3entimentele spirituale ale unui %eHu!al conţin o porţiune denumită &8&$. . ca pe vremea lui .&45I-ra!i* 4imon 5ar 7ochaI. &ceastă porţiune este golită de 6umină iar %eHu!alul #i simte prea !ine pustietatea. În următoarele generaţii chiar şi copiii vor putea realiza legătura cu Creatorul. $e timpul lui 5&&6 4 % . Cu 2 mii de ani #n urmă doar unele persoane doreau să atingă Creatorul. pentru a crea contactul cu Creatorul. a crescut şi mai mult numărul acestora şi de asemenea au dispărut graniţele care au interzis omului de rand să studieze ca!ala. acel %eHu!al nu . de studenţi dornici să studieze ca!ala.Din generaţie #n generaţie sunt deschise drumurile #n "aţa mai multor persoane. poate reuşi a se contopi cu Creatorul. Condiţiile studiului ei di"eră de la o perioadă istorică la alta. iar #n ultimele secole au apărut grupuri din ce #n ce mai !ine organizate. #n ce priveşte aceste #nsuşiri pentru a primi 6umina. În viitoarele generaţii mulţimea va primi ca scop al vieţii atingerea percepţiei Creatorului. sau #n vremea lui &. &C8&$ .I-. prezentă pe gradaţia superioară 6ui. "ără o pregătire deose!ită. este plin de 6umină. vremea lui 5&&6 ha3(6&%. chiar şi "ără vreo pregătire preala!ilă. a menţine o parte din treapta spirituală pe care urmează ca el să se #nalţe. Dacă #nainte doar oameni deose!iţi a)ungeau la aceasta. in"eriorul poate primi 6umina doar pe măsura #nsuşirilor imanente. . astăzi "iecare om din lume.porţiunea din sentimentele unui %eHu!al care conţine o parte din treapta spirituală următoare. pentru că ea nu primeşte 6umina de la treapta superioară pe care #ncă nu a atins-o. ci doar prin studiul ca!alei su! o supraveghere potrivită.ecunoaşterea FrăuluiC . Cu toate că C 6 3($ . iar #n timpurile contemporane. Dat "iind că nu este #ncă maturizat.&%8&6. 4i reticenţa oamenilor a dispărut aproape cu totul.#mpăcarea cu prezenţa egoismului.

pe potriva "olosului adus lui prin realizarea #n practică a pretenţiilor sale. de ce s-o "i ascunzand . Dacă ne-ar "i permis să o!servăm pe Creator şi lumile spirituale. pentru a-şi egala semenii privind nivelul de viaţă acceptat de societate. 6i!erul ar!itru . goismul din care suntem plămădiţi. logic nerealiza!ilă. realitatea #mpinge pe omul o!işnuit să alerge toată viaţa după !unuri. cu excepţia omului şi a lumii acestuia. pentru a o #nlocui cu altruismul. &cest lucru i se pare de natură "antasmagorică. Ca rezultat ne este greu să acceptăm potenţialul o"erit de altruism #ntregii societăţi şi (niversului #n totalitatea ei. şi ne este greu să pătrundem logica gandirii altruiste. ne duce de nas.&C. . De aceea ne este greu să vedem avanta)ul o"erit de altruism. &ccentul tre!uie pus pe căutarea 5I' -lui. cat de neinsemnată este părticica de lume #n care trăim. am descoperi cat de mică ne este lumea "aţă de toate lumile spirituale. -mului #i este greu a crede că se poate eli!era de in"luenţa egoismului #n totalitatea ei. Doar omul şi lumea sa #ncon)urătoare au "ost creaţi cu #nsuşiri opuse. -are de ce stau ast"el lucrurile.-.(6 se ascunde.ho"eş ha-!hirah %unca spirituală #şi croieşte tot timpul drum printre concepte contradictorii. De aceea nu se recomandă să dedicăm prea mult timp #n căutarea FrăuC-lui #n adancul nostru.ecunoaşterea egoismului ca străin şi ca duşman intern.BhaHarat ha. &. se comportă potrivit cu legile altruismului.se numeşte cunoaşterea răului . ca ro!oţii. 'oi #l considerăm insepara!il de dorinţele şi de natura noastră.Dată "iind situaţia că C. goismul se găseşte #n "iecare celulă a organismului nostru. Întreaga emanaţie. aceasta e singura care există #n mod egoist. Conceperea realităţii din partea noastră nu se poate #ndepărta prea mult de la ceeace dictează goismul. #ntr-atat de adanc este el #n"ipt #năuntrul nostru. &cceptarea existenţei egoismului. #n acelaşi timp cu lupta permanentă contra acestui "actor care ne #ndepărtează de altruismul atat de mult dorit . pe e"ortul de a sesiza 6umina Creatorului. cele ale egoismului. şi el ne constrange să ne interpretăm sentimentele pe potriva cerinţelor sale. "ăcandu-ne să-i executăm "iece pretenţie şi capriciu. ar putea să ne a)ute #n emanarea unor puncte de vedere noi asupra condiţiei umane. supunandu-ne mereu acestui ego. alt"el su"erim. &ceasta atitudine tre!uie complectată cu existenţa voinţei Creatorului. căutarea percepţiei Creatorului.

egoul.( . #nvaţă aceasta ştiinţă. plină de #ncantare. Dar este oare posi!ilă alegerea li!eră cand omul se a"lă #nlănţuit de <-.5I. care #nsoţeşte pe om din momentul naşterii sale.& Î'@9A& 3&( '(. 5i!liei. omul este li!er să aleagă să studieze C&5&6& . Celelalte modalităţi de studiu ale . iar al doilea concurent este viaţa eternă. &ceasta deoarece C&5&6& ne #nvaţă edi"icii spirituale care . . care se va s"arşi "ără rost. pentru a caştiga #n mod onora!il dreptul la plăcerile care ne sunt o"erite #n starea de imortalitate. 6I5 . prin puterile noastre. nu ating puterea luminii #ncon)urătoare --. Intenţia originală a Creatorului a "ost să ne creeze veşnici. prin care a)unge să atragă asupra sa -.8 3. şi de ce ne-a aşezat #n aceasta lume #ntunecoasă. lipsită de siguranţă?. &ceastă intenţie a rămas la locul ei. 8&5-. care #i dictează alegerea?. 8.cea mai mare putere emanand spre noi "iind aceea atinsă prin studiul C&5&6 I.. -mul care doreşte să-şi schim!e situaţia şi să a)ungă la Creator. precum este 6. Cunoaşterea 6ui ne-ar "i atras spre l #n mod automat. & doua este aceea de a ne "i dăruit ştiinţa ca!alei. cu scopul de a ne permite li!era alegere #ntre lumea noastră şi lumea 6(I. spre plăcerea "ără de pro!leme a lumii 3ale. şi ne-ar "i neutralizat posi!ilitatea de a alege. M 3C această 6(%I'9 asupra omului. chinuitoare. &. doar atat că '-I suntem cei care tre!uie să o realizăm. . &. dăruindu-i "orţă şi serenitate prin această #ntalnire cu "orţele spirituale. li!ertatea va consta #n cantitatea de studiu pe care va "i gata s-o investească #n viitor. #n care alegerea este li!eră? 4i de "apt despre care alegere este vor!a? (nul dintre concurenţi este o viaţă plină de su"erinţă.lumina #ncon)urătoare. &ceasta este cauza pentru care a emanat Creatorul o lume opusă 6ui.. a!solută şi in"inită.iar dacă a decis ast"el. 6 se ascunde de noi #n mod intenţionat. C&5&6& &şadar li!erul ar!itru este exercitat doar #n a!senţa Creatorului .Creatorul. %&KI:. prin crearea #nsuşirii inverse lui.-. Cum poate "ace Creatorul posi!ile condiţiile neutre. &st"el.. moment #n care #ncetează a-l percepe pe C. $rincipiul li!erului ar!itru se exprimă prin 2 acţiuni principale din partea Creatorului* prima este aceea de a se prezenta uneori #n "aţa omului. %&KI: .orei.

se realizează prin intermediul scării spirituale. Din acest motiv se ascunde Creatorul. din acel moment am deveni sclavii 6ui. conţinem partea in"erioară a treptei de deasupra noastră. &. &. inclusiv #n persoanele cele mai indi"erente la spiritualitate. iar treapta cea mai de )os atinge lumea BaceastaC. ca #ncepători. ca telescopul. . se a"lă su! gradul spiritual cel mai de )os. "ără vreo posi!ilitate de a alege. construcţia deose!ită a treptelor scării spirituale. Creatorul se ascunde pentru a-i permite omului să "ie independent. Cele două situaţii alternează după .ot ast"el.-. -rice contact intre -% şi C.. nu-i permite să "ie #n vre-un mediu spiritual. pentru că natura egoistă primordială a!solută a sa. Dat "iind că noi nu percepem treapta a"lată deasupra noastră. 3cara nu este edi"icată doar de )os #n sus. %unca interioară este posi!ilă numai #n situaţia #n care Creatorul se ascunde. pentru că ea ne procreează.-mul care a a)uns la etapa #n care discerne cu siguranţă existenţa <uvernării supreme a Creatorului (niversului. . (rcarea pe treapta spirituală următoare e posi!ilă doar prin echivalarea #nsuşirilor sale cu acelea ale gradului următor. l percepe &devărul şi ştie de acum că numai o singură "orţă şi o singura voinţă a creat şi guvernează universul #ntreg. ne dă vitalitate şi ne guvernează. . ci treptele se a"lă situate una #n interiorul celeilalte. #n practică #şi pierde li!erul ar!itru. ni se pare că nu există Creator.oate treptele acestei scări se a"lă #n s"erele spirituale-lumile spirituale. şi pană la nivelul cel mai evoluat al #ntalnirii cu FloculC unde este Creatorul. noi.reapta a"lată deasupra noastră se numeşte C. dorinţa de a "ace orice pentru a-6 atinge şi a te contopi cu 6 "ără vreo răsplată. al cărui prizonier #i este.&scunderea Creatorului. treaptă peste treaptă.-. dar aceştia nu sunt deocamdată conştienţi de o ast"el de prezenţă a Divinităţii. aidoma unui telescop. de a gandi sau de a dori #n mod indepenent. Dacă i-am percepe grandoarea cu uşurinţă. $erceperea gradului acesta e posi!il mulţumită edi"iciului deose!it al treptelor scării spirituale. ast"el #ncat )umătatea in"erioară a treptei este #m!răţişată de )umătatea superioară a treptei a"late in"erior "aţă de ea. -mul care nu a pornit #ncă pe drumul spiritualităţii. &st"el. pentru a permite li!ertatea de alegere. doar ast"el "iind posi!ilă dorinţa de a-6 a)unge. $e treapta cea mai #naltă se găseşte Creatorul. "ără exersarea muncii interioare cu adevărat. conţinute unul #n următorul. printr-o porţiune a lor. iar pe de altă parte i se dezvăluie pentru a-l a)uta să se despartă de ego. revelarea sa. pe de o parte.. #ncepand cu cel mai limitat. provenite de la prima treaptă şi pătrunzand #n partea superioară a lor* imaginaţi-vă paharele de picnic aşezate una #n alta ca #ntr-o coloană.

&C.sentimetul de gol şi regresia spirituală.sau 8aţiunii. ne"iind eli!erat din ghiarele egoismului. trăite de studentul #ncepător. Creatorului -Bdaat ha5oreh ste acceptat ca proces pozitiv. "iind o!ligat #n continuare să ascundă caracterul său adevărat altruist. pentru a-i "i aproapiat. De la a FÎ'96A& %&'C şi micşorarea #n urma acesteia .pană la F$. dar prin acest lucru. omului #i este mai simplu să creeze legătura cu un Creator mai puţin altruist. &cestea toate trezesc iarăşi un paradox* goismul inspirat. cand. De asemenea va "i nevoit să realizeze că tot acest timp. l are o!ligaţia să adune "orţele necesare pentru a alege. &ceste sentimente grele călesc pe omul doritor de a se dedica studiului ca!alei. #nsuşiri egoiste.. anume pentru a-l "ace să #nţeleagă că pierderea vitalităţii studiului se datorează a!senţei altruismului. Creatorul nu are posi!ilitatea de a i se revela. #i sunt revelate "orţele spirituale. #l #ndepărtează de Creator. Dar #n acelaşi timp este atras spre alegerea de a descoperi pe Creatorul care se ascunde. ast"el a)ungand la cunoaşterea Ideaţiei . cand doar pe sine şi "orţele egoiste care #l stăpanesc. precum şi siguranţa şi liniştea o"erite de aceasta. cu puteri re#nnoite. l #ncepe să realizeze că senzaţia a!senţei Creatorului #şi are originea #n lipsa echivalării #nsuşirilor omului cu cele ale . sau indus de cel Divin este menit să-l apropie pe om de cele cunoscute lui.Însuşiri egoiste #n Creator #l dezamăgesc pe om #n ce priveşte partea plăcută şi "ermecătoare a studiului ca!alei.nevoie. descoperind pe Creator. şi omul se simte. 3entimentul de vid spiritual are ca #nţeles "aptul că omul #ncepe să perceapă gradul superior al său. anume. vasul nu e gata să primească delectări spirituale. pentru a-i o"eri ocazia de a-6 depăşi iar. el "iind cu"undat #n ego. &scunderea Creatorului are ca scop !inele omului.asemeni omului. pentru că el nu este #ncă pregătit. care #ncă nu este pregătit să pornească #n expediţia spre 3piritualitate Creatorul adoptă pe langă dorinţa de a dărui. :iind #ncă su! stăpanirea egoului.I. pentru a-i permite să-6 sesizeze .-D(C %9. avand ast"el posi!ilitatea de a percepe treapta superioară lui. de asemeni pentru a realiza situaţia #n care Creatorul este ascuns.

#l ridică pe om pană la )umătatea gradaţiei acestuia. Creatorul. omul posedă FvaseC ale dăruirii. prin aceasta permiţand să-i aprecieze %ăreţia.cunoaşterea divină . & 3&.adică de altruism. Creatorul deci ridică pe om la gradul său spiritual. el dezvăluie şi plăcerile spirituale potrivite gradului dezvăluit. &!ia acum. schim!andu-l din egoist #n altruist.9 3pirituală atinsă pe deplin. . $entru a-l #nălţa #n #ntregime pe -m la prima gradaţie spirituală.micime. De . Ca urmare a sesizarii raţiunii manatorului. . chiar şi raţiunea #i indică acest "apt. $. din punct de vedere spiritual.cel 3uperior ridică partea superioară. ahap-ul 6ui #nsuşi.I%& . &cest act se petrece ast"el* superiorul işi Fridică &8&$C-ul. &$. adică #nsuşiri altruiste.. creştere. 8& 67I-' . $erceperea spiritualităţii trans"ormă pe om. sau produce <&D6(.'(. ascunse mai #nainte su! mască de ego. dintre linia dreaptă şi cea stangă. &ceasta #ntalnire #i arată -mului ce #nseamnă senzaţia de grandoare şi de plăcere provenite din experienta spirituală la care are dreptul doar cel care se ridică la caracteristicile altruismului. 3uperiorul.ealizarea acestui "apt #l conduce la pretinderea a)utorului Creatorului spre corectarea <--ului care #i #nlănţuie personalitatea şi este o piedică pe calea spiritualităţii . Creatorul i se dezvăluie #n mod parţial omului. treapta <adlut . %aturizare. În situaţia de micime. În urma acestui "apt omul interceptează pe Creator ca "iind unicul conducător şi stăpanitor per"ect.această pretindere numindu-se a F#nălţa %&'C.maturitate. &C(% cand au dispărut toate #ndoielile. Drept consecinţă a cererii %&'-ului. -mul devine pro"und impresionat de spiritualitate . dincolo de orice scepticism.'&. &st"el omul achiziţionează D&&. de maretia acesteia #n comparaţie cu materialitatea meschină şi se simte #nălţat deasupra acestei lumi. Fgalgalta ve eInaIimC a omului cu partea sa in"erioară. &st"el omul atinge treapta spirituală denumită K&. i se dezvăluie cu totul. #i devine clară "ără nici o #ndoială importanţa "ormei unice de a acţiona. &ceste acţiuni care intensi"ică #n ochii omului #nsuşirile celui superior.#n ce priveşte 3copul emanaţiei şi <(@ . Cu aceasta ocazie. care guvernează peste tot. aceea de a urma studiul Ca!alei. prezentandu-şi #nsuşirile adevărate. .sau Creştere. se creează #n om contradicţia dintre credinţă şi cunoaştere.Creatorului. $e lim!a Ca!alei . a)uns la sesizarea raţiunii Creatorului #n mod total. cu sau "ără voia sa.

#n timp ce el #naintează pe drumulC credinţei mai presus de raţiuneC. ma)orare. superioară lui. adică pană . &st"el se naşte !alansul #ntre credinţă şi cunoaştere . care se a"lă #năuntrul său. treapta de FseniorC. cand are Fcunoaşterea ideaţiei CreatoruluiC s-ar parea că nu mai e nevoie de a investi e"orturi #n a crede. a luminii #nţelepciunii. calea credinţei. -mul care a ales calea #naintării spirituale. În acest stadiu omul există ca o!iect spiritual. Creatorul micşorează din măsura descoperirii sale. Într-adevăr soseşte din #nălţimi puterea. determină pe Creator să i se releve #n şi mai mare măsură.linia mi)locie. &cest proces este continuat pană la cori)area #n #ntregime a egoismului. CHatnutC . Însă acum.linia dreaptă. pentru a acţiona cu ochii #nchişi prin Fcredinţa deasupra raţiuniiC. acest rău. a revelaţiei. $regătirea omului pentru a renunţa la FcunoaştereaC Fraţiunii CreatoruluiC. relevare a guvernării supreme. su! "orma luminii superioare.uni"icarea totală cu Creatorul. &ceasta este calea pe care poate #nainta un om pe scara gradaţiilor. mai mari de "iecare dată. Caracteristicile spirituale o!ţinute #n starea de )unior. a liniei de stanga. a a)uns desigur pe treapta cea dintai a scării spirituale. şi linia stangă se echili!rează "aţă de linia dreaptă a credinţei naive. şi prin echivalarea trăsăturilor sale cu aceasta. -mul a"lat #n acest stadiu. avansează de pe o treaptă pe alta. adică linia de mi)loc.asemenea.trăsăturile altruiste . şi cu pretenţia de a i se adăuga noi "orţe pentru a #nvinge iar şi iar acest ego crescut. $rin aceasta omul atinge prima treptă #n deplinătatea ei. pană la treapta cea mai #nalta . pentru a-l a)uta să menţină echili!rul #ntre cele două linii. prima cea mai de )os treaptă a scării spirituale. Cu a)utorul acestui echili!ru a)unge omul la realizarea Credinţei mai presus de ştiinţă. gadlut. este pătruns de dorinţa de a merge pe calea credinţei #n măreţia Creatoruluii.sunt adăugate acum acestei părţi. &vansarea se e"ectuează prin descoperirea )umătăţii in"erioare a gradaţiei de deasupra lui. Cu toate acestea. De acesta omul se poate "olosi pe măsura credinţei . a grandiozităţii 3ale. &ltruismul conduce la unitatea cu Creatorul $rogresul spiritual continuă pas cu pas cu descoperirea propriului egoism care creşte ne#ncetat. cea a raţiunii. sau a liniei drepte. Cunoaşterea <andirii Creatorului se micşorează.scopului emanaţiei .

&lt"el #şi risipeşte degea!a talentele. mintea. Inima. %emoria cărării parcurse prin munah 6emaalah mi haDaat . &şadar. omul se apropie de Creator. este reticent #n a asculta s"aturi şi explicaţii. cu toate piedicile. nu-l conving. -mul #nzestrat cu talente. FIeridahC. cu condiţia să nu-şi piardă credinţa #n adevărata vitalitate a"lată numai #n dăruire . Ci tre!uie mers pe calea potrivită acestuia. nu neapărat #mpiedică progresarea spirituală ci. care se găseşte pe panta căderii spirituale-pierzandu-şi credinţa. va rămane doar un om o!işnuit. omul caştigă transcenderea la lumina superioară care #l #nalţă la s"erele cele mai #nalte. nu-i rămane -mului decat să ceară a)utorul Creatorului spre o activitate altruistă. -mul talentat. cura) sau putere.a e"ectua vreo "aptă "ără să tragă vreun "olos din aceasta.almudului . acestea #i sunt chiar de "olos. corpul.FhaşpaahC. nu a)ută la #ndeplinirea scopului uni"icării cu Creatorul. Însă. o acţiune altruistă cat de măruntă. chiar dacă e un mare om de ştiinţă sau erudit şi cunoscător al . xemplele altora.&'&I%I6-. deştept. energia i se va pierde #n vid. $rin implorarea a)utorului. inclusiv in succesele altora. descriind calea stră!ătută şi greutăţile #ntampinate. Iar acest lucru va "i atins doar prin ridicarea deasupra . pană ce a)unge la uni"icarea deplină cu l.colecţie de #nvăţături a . nu au nimic de caştigat din altruism. dimpotrivă. nu este posi!ilă #nvingerea greutăţilor "ără a)utorul Creatorului. dacă nu-şi #ndeplineşte menirea sa de a se reuni cu Divinitatea. nu are parte de spri)inul acestora. a"late mai presus de situaţia #n care "usese.cel drept Însuşiri pozitive ca de exemplu inteligenţă. %aterializarea #nsuşirilor pozitive pe drumul care conduce spre gradul de A&DIK . De aceea. Ideaţii străine. o!stacole. goismul nu-i permite omului .sau #n cădere.ca !usolă pentru vremurile cand suntem pierduţi . tre!uie să-şi ducă la #ndeplinire talentele ast"el #ncat să meargă pe drumul care-l conduce la statutul de AadiH. $rin alegerea de FhaşpaahC. şi atunci este iluminat pe deplin. căci el şi-a pierdut credinţa #n totul.ce omul a)unge la dimensiunea originală a su"letului său. dorinţe egoiste. &dam-omul. -. 'u are rost să-i intrăm #n su"let. ne"iind utilizate in scopulu cel mai #nalt.care #ncă este cuprins #n ego . 6eacul care să-i vindece durerea #n care se "rămantă şi-l va găsi numai şi numai #n sine #nsuşi.

durerii. &dam. &'I-%&. %&M-'-hrană. cu scopul de a "orti"ica credinţa. $lăceri trăite de dragul Creatorului. Cand este purtat pe aripile amintirilor #nspre am!iţiile şi realizările din timpurile !une. ca cel ce a dat "aliment. Delectările imposi!ile de a "i atri!uite. se numeşte #n ca!alah 5 &. 3unt multe exemple #n viaţa cotidiană care dovedesc "aptul că durerile #l #mping pe om să aleagă o cale di"erită de cea a egoismului* e mai uşor să . primită mai tarziu. Doar o pedepsă care să-l "acă să su"ere mai mult. sărac lipit pămantului. prea multe chiar. conduce spre cori)area omuluiWDupă principiul F"aptă şi răsplatăC. deşi omul este #nclinat să uite cele su"erite. ale #nălţării spirituale. #n măsura #n care doreşte să prevină pedeapsa. deci. . şi pe una şi pe cealaltă.gunoi 4IK-. spre vitalitate. #i serveşte ca !usolă care #l readuce pe calea @I AII. va avea menirea de a-l #nvăţa minte pentru viitor. Fsărac lipit păm#ntuluiC.(D. sunt demne de a "i primite ca 8.&'9. 6ucrurile se complică #n cazul #n care delictul nu este imediat pedepsit. 6umina ascunsă a muncii de altruism care a #nceput dintr-un motiv egoist. el apare ca !eat de atatea voluptăţi. dar este #nsoţit pe loc de plăcere. De exemplu. l are interesul de a evita #ncălcarea legii. ca si gunoiul. un om care #ncalcă legea este pedepsit. cu a)utorul memoriei.&'9 sau ca gunoi. numit. sunt eliminate ca nedemne să "ie utlizate. &mintirea drumului parcurs prin FCredinţă deasupra raţiuniiC. sahar ve oneş. şi să rămană "ără nimic.otuşi. (n om care "ură este conştient de posi!ilitatea de a "i prins şi pedepsit. omul care nu e capa!il a "ace di"erenţa critică #ntre cele două categorii. #şi continuă munca spirituală ast"el* -rice plăcere trăită este categorisită imediat ca 8. şi care-l "ac de "apt să piardă totul. admiraţie. omul..!eat. &D&%. de exemplu #n #nchisoare. hoţul speră şi-si "ace socoteala că va caştiga mai mult avand !anii "ata de cat va su"eri dacă va "i pedepsit. Î'<8I. #n"iorare. $3-6 . a amintirilor care-l poartă spre malul sigur al #nălţării spirituale. echivalate Creatorului. a)uns pe o treaptă spirituală oarecare. . este #n stare să adune puteri pentru a se reculege. ştim cu toţii că a "ura este un delict. #l va "ace să considere #n viitor schim!area comportării. . "reamăt. prin a!andonarea drumului pierzaniei. de a se "eri să repete aceeaşi a!atere. $edeapsa.

e mai plăcut să ai !ani "ără să lucrezi. este #n aşteptarea roadelor muncii sale. Cu alte cuvinte. deocamdată "iind #n căutarea salvării proprii.oate e"orturile omului sunt aţintite spre scopul studiului. #nsă pretinzand şi invocand să i se dea dorinţe altruiste. care ar putea să-l salveze. 6umina FascunsăC .&.spre 3C-$(6 %&'&AI I matarat ha5riah. & şi <-ul său au "ost create cu D-. Dar.I'A& de a se D 6 C. 8&-. perceperea spirituală a Creatorului. 4i invers. de conştientizare. conduce pe om la roade. Îndreptarea gandului #n timpul studiului ca!alei. -mul poate să #nveţe zi şi noapte. 8&'I3. una alteia.dormi decat să te scoli să pleci la lucru. omul. cu un e"ort mult mai mic. corectandu-l. În schim!. În acest moment.ot ast"el omul care se hotăreşte să studieze Ca!ala. G 6(%I'& &scunsă . sau pentru a "i exploatată spre vre-un pro"it personal.din acţiunile sale. el nu atinge altruismul. care este mi)locul cel mai !un de a a)unge la descoperirea spiritualităţii. tre!uie să "ie convins că va trage "olos din aceasta. "urtul e mai uşor decat să munceşti. &dam. . mai plăcut e să petreci decat să su"eri etc. atunci ştiinţa ca!alei #şi va dezvălui cu toată generozitatea cuprinsul. are loc ne#ntrerupt. "ără să a)ungă la rezultatul dorit. atunci Ca!ala nu va da roade. Cu toate că munca pentru atingerea altruismului a pornit de "apt din motive ale egoului.viaţă "ără plăceri şi presărată cu su"erinţe. calea altruismului. prin adăugarea micilor #n"ăptuiri altruiste. . l tre!uie să ştie pentru cine şi pentru ce se străduieşte. studiul Ca!alei duce la rezultatul dorit #ntr-un timp mai scurt. ci de a-l căuta pe Creator. &cest proces de "ocalizare a gandirii. şi nu va investi puteri "ără vreo răsplată. pentru că %I'.ha-r ha'istar . #nspre viaţa prin altruism.#l #nvăluie. scopul creaţiei. omul #ncepe să investească. cu repeziciune.&. să dăruie pentru a primi. opusă cu totul vieţii precedente. dacă studiul are ca scop nu de a !ine in"orma. in general nici unul dintre noi nu este #n stare să se o!lige "ără vre-un c#ştig. il "ac pe -m să dispere şi să ia #n considerare posi!ilitatea unui alt "el de a trăi. . #l in"luenţează şi #l spri)ină. #n mod egoist. nu poate "ără rost să investească energie. şi prin !ogăţia sa #i aduce senzaţia de voluptate regăsită #n actul dărniciei altruiste. . dacă ea este a!ordată cu scopul de a lărgi in"ormaţiile cuiva. mai ales #n timpul studiului Ca!alei. va progresa omul pas cu pas . aceasta #i este menirea.

ci este nevoie de a munci din greu pentru realizarea raţiunii şi a trăirilor unei lumi opuse. sunt aceia pe care tot Creatorul ii impovareaza cu egoismul. De asemeni el aţată pe B&maleHC contra aleşilor săi. spre care acest drum.caută caştig #n orice ar #n"ăptui. reprezintă .(6 . goismul se năpusteşte tocmai asupra acelora care doresc să scape de acesta.&7I%. 'u ne putem trans"era din lumea noastră #n lumea spirituală ca prin "armec. cand el este a!ia la #nceputul acestui drum. "iind şi copleşiţi de o!oseală. l "iind Creatorul. Cel care #şi #ncepe drumul spre spiritual va tre!ui să-l #n"runte pe B&maleHC care-i va ieşi #n cale. ului nostru. are loc deoarece omul . %IA. asupra Creatorului clipă de clipă. %intea şi corpul.C%iţraIimC este egoismul nostru care ne ţine #n mre)ele sale pe deplin. pentru a nu le permite să se mulţumească doar a deveni puţin mai !uni ca persoane. doresc să cunoască exact cine este Creatorul. tre!uie să-i asigurăm că vor avea de caştigat şi vor avea chiar parte de plăcere #n cursul acestei aventuri spirituale.aţiunea supremă. spre a parcurge o cale presărată de greutăţi şi renunţări. Cunoaşterea a!solută. su! stăpanirea goismului. şi dorinţe . $rin #nsăşi esenţa procreerii noastre suntem construiţi ast"el. pentru a crea #n ei dorinţa de a-l cunoaşte.Cei aleşi au de #n"runtat mari greutăţi #n căutarea unui drum mai !un şi unor "apte mai !une.F. şi uni"icarea cu Creatorul Cuvantul <I$. modul nostru de gandire "uncţionează ast"el. cea interioară. &ceastă etapă de răsculare a corpului şi lupta noastră contra corpului care rezistă schim!ării.&7I%. neincetat. Cei aleşi de Creator spre a-i "ace să dorească să-6 atingă şi să se reunească cu l. de nu au putere nici pentru o!ligaţii ne#nsemnate. care devine din ce #n ce mai grosolan. $entru a o!ţine spri)in din partea corpului şi raţiunii.carne şi oase . ce ne reiese din atatea e"orturi depuse.6. spre 6. este* Cei care merg direct-FiaşarC. oră cu oră. &maleH este denumirea poporului care se luptă contra Israelului. &ceasta se atinge prin "ocalizarea ideilor şi conştientizarea intenţiilor noastre. adică din <&6(. 6umina #nţelepciunii.%IA. <&.(6 . Înţelesul cuvantului I3.&. 4i să nu uităm că #n lumea spirituală sunt exercitate o alt"el de raţiune . În mod neaşteptat le piere po"ta de a mai studia.%&6K8(.

Dacă nu vom reuşi să apro"undăm credinţa paralel cu raţiunea superioară care ni se dăruie. adică prin B munah 6emaala %I haDaatC FCredinţă deasupra raţiuniiC. raţiunea "iind servul devotat al egoului. %inuni şi "armece nu sunt condiţii. că imediat după exodul din gipt.Cu cat #naintăm spiritual. pană ce a)ungem a ne reuni cu Creatorul. totul era "oarte clar. prizonieri ai egoismului. cu atat primim mai multă raţiune de la 3uperior. pentru a evada spre lumea spirituală. Ba "ost doar o 6umină superioară simplă care umplea toată realitateaC Q ţ 8aim G 8aE&rIR Q&r!orele vieţii G 8aE&rIR. lumina cea mai intensă . Din aceasta cauză. 6umina #nţelepciunii. ne este tare greu să scăpăm de aceste trăsături. a)unge la nivelul la care realizăm Braţionarea a!solutăC. şi ea "iind #ncăpăţanată. &dică la #nceput.În situaţia reunirii cu Creatorul. şi l ne #mpinge să incercam legătura cu el cu sau "ără voia noastră prin greutăţile su"erite. 3chim!area lor #n instrumente opuse ale gandirii şi perceperii spirituale. raţiunea superioară primită pe parcurs. şi imediat este atacat de către &maleH. cu Fa dăruiC. "ără #nceput şi "ără s"#rşit. trimise de l #nsuşi. ne va cuceri iar egoismul. pentru a o aduce la "orma superioară de gandire şi percepere. xact aceasta este cauza pentru care primim semne de la Creator care ne dă să #nţelegem că suntem neputincioşi singuri de a ne cori)a. este necesară revoluţionarea modului egoist de g#ndire al umanităţii. si să le insu"le "orţe să meargă #mpotriva raţiunii. . "ără de nuanţe. -mul nu poate să pretindă de la Creator să trimită miracole. "ără di"erenţă de gradaţii. lumina superioară luminase peste toată lumea. pentru a nu distruge armonia dintre raţiune şi credinţă. este tangi!ilă numai prin intervenţia Creatorului. 3e povesteşte #n Ha!!alah că la #nceputul manaţiei. sau să "ie inspirat de miracole pentru #nălţarea spirituală.B-r 8ochmahC. poporul Israelului primeşte revelarea Creatorului #n miracolele pe care le produce. Iar noi.orahC.cu totul opuse acelora cunoscute inimii şi minţii noastre. totul era tangi!il. 3e povesteşte #n B. născuţi cu ego şi cu #ncăpăţanare. $aralel cu aceasta suntem o!ligaţi să ne #ntărim iar şi iar credinţa. "ără gradaţii. a)ungand să #nlocuim Fa primiC. &st"el este continuată munca armonizării !alanţei delicate.

Calea 4tiinţei Ca!ala. şi #şi analizează propria sa natură. -ri de c#te ori va dori să se #ntoarcă la acest sentiment dulce.şi el a)unge să realizeze #nsuşi scopul emanaţiei.-.lumina.-.-amenii di"eră #ntre ei prin o!iectele plăcerilor.&. 8&5. care este perceperea a!solută a C."aza numită F. -mul a"lat pe traseul Ca!alei trece prin vremuri grele. omul trece la "aza ca!alei propriu-zise. de căutare a dorinţelor adevărate şi de #ncercări pentru a le realiza. În acelaşi timp. Încet-#ncet este copleşit de sentimentul dulce produs de "iecare gand #ndreptat spre Creator. Deci calea spirituală este compusă din două "aze* prima este cea a pregătirii ideaţiei şi a dorinţelor. $e parcurs. prin ganduri despre Creator. care radiază din ce #n ce mai intens. &cesta este un proces #ndelungat şi chinuitor. va realiza acest lucru. speci"ice "iecăruia dintre noi. . Din momentul naşterii şi pană la ultima .curtea regelui. după ce parcurge tunelul conducand #nspre 8 7C8&6 ha% 6 C8 . l recapitulează motivaţiile care-i determină orice mişcare. iar a doua este #nsăşi ca!ala. $elerina)ul spiritual al omului se #mparte #n două etape* prima este aceea a drumului Ca!alei.ot ceea ce se pretinde din partea noastră este de a schim!a FpăpuşaC #ntr-un !e!eluş adevărat. pe potriva #naintării sale pe scara spirituală. În acest stadiu el atinge 6(%I'& C&5&6 I. #n care omul trece prin "azele de pregătire pentru drumul de dezvoltare spirituală. %&. #i devine din ce #n ce mai clar "aptul că doar modul de a raţiona altruist reprezintă salvarea de su"erinţele cauzate de egoism.&8C sau Ca!ala. #n care reconsideră de la #nceput toate proiectele vieţii sale. După segmentul Fdrumului Ca!aleiC.-. &.&.tunelul care duce spre FCurtea . . După ce depăşeşte această perioadă.(6(I #nsuşi. sau calea Ca!alei.I&8. &cest proces continuă pană la recunaşterea totală a cauzei răului. care reprezintă #nsăşi lumina divină. omul #şi pierde speranţa de a a)unge vreodată să-şi ducă la !un s"arşit realizarea acestei dorinţe.el intră #n spiritualitate . #n timpul căreia omul trece prin #ncercări chinuitoare. Din acest moment omul intră #n regatul 6(%I'II .egală a CreatoruluiL. numită . #ncercand totodată să-şi #nvingă pretenţiile trupului şi ale raţiunii. $e treapta cea mai #naltă a scării el realizează uni"icarea deplină cu Creatorul.&8 .FmalHut haorC .

potrivit cu varsta şi cu circumstanţele vieţii. xistă costume ale plăcerilor spirituale. după toate re#ncarnările. noi avem tendinţa de a schim!a #m!răcămintea exterioară a plăcerilor. #n cadrul limitelor acceptate #n genere. mai mult sau mai puţin acceptate de societate. -mul. Iar mama nu #nţelege "aptul că zam!etul "ericit al !e!eluşului lasă indi"erentă "etiţa care #n schim! e "ericită cu )ucăria rece de plastic. În ochii "etiţei. -amenii di"eră #ntre ei doar prin "orma exterioara pe care doresc so dea voluptăţii. "iecare om se distinge prin sursa plăcerilor care #l satis"ac. cand cu toţii vom reveni la Creator. precum şi sugarul. &m "ost creaţi anume cu menirea de a schim!a FpăpuşaC cu o!iectul original. iar consimţirea de a depune vreun e"ort depinde de plăcerea anticipată #n schim!ul acestuia. copie "alsă a realităţii adevărate. Cele P ţeluri spre care tind să a)ungă FuceniciiC ca!alei.su"lare. iar noi #i )udecăm con"orm cu ceea ce vedem pe dina"ară. cere doar să "ie satis"ăcut. şi care di"eră de la o societate la alta şi #n perioade di"erite ale istoriei. dar ea #nsăşi e preocupată numai de prezent. 3enzaţia #nsăşi a plăcerii este de natură spirituală. după CpliculC ales pentru a se exprimaC. :ata poate totuşi să #nţeleagă mulţumirea pe care o va primi mama #n viitor. 'u se poate şi nici nu e nevoie să schim!ăm acest lucru. şi doar FpliculC #n care este introdusă aceasta plăcere .-mul este atras de plăceri care sosesc de la Creator. şi să ne delectăm prin acesta cu adevărat. În esenţa sa. şi sperăm să realizăm plăcerea prin lumina divină. goismul se trans"ormă chiar şi #ntr-o anumită persoană. goismul este apreciat de #ntreaga lume. care se "oloseşte de ea #n mod cinic. &ceastă dorinţă pro"undă este ascunsă #n adancul "iinţei noastre. Di"erenţa dintre FcostumeC este uneori proeminentă* . -!iectul )ocului din copilărie #i va apare #n realitatea vieţii adulte ca un surogat.creează #n ochii noştri aparenţa sa materială. 'oi suntem construiţi #n aşa "el #ncat avem plăcere de la lumina emanată de Creator."etiţă are plăcere de a se )uca cu păpuşa. #n ceea ce o priveşte. #n care loc su"letele nu di"eră prin nimic de su"letul pe care-l vom avea la #ndeplinirea cori)ării. dar nu este de loc atrasă de un !e!eluş adevărat. "ără a avea vreo plăcere. acestea avand calitatea de a con"eri sentimentul plenitudinii. Cu . şi plăcerea resimţită prin )oacă #ntruchipează acest prezent. În su!conştient. mama lucrează greu de dragul !e!eluşului. -mul ascunde #nclinările sale spre plăcerile mai puţin acceptate de societate. vitalitatea. #ntr-un mod a!stract.

spre a se #ndepărta de criticismul inteligenţei. de a caştiga o poziţie #naltă.haemunah lemaalah mi haDaat. $ro!lemele cotidiene o!ligatorii le rezolvă ca de o!icei. #nsă de "apt el se a"lă #n $alatul 6uminat al F credinţei deasupra raţiuniiC . se leagănă #n vant. "ără terenul solid al raţiunii . spre Creator şi spre măreţia sa. corpul se revoltă pretinzand să "ie răsplătit * ce pro"it voi avea din asta ? 6a această #ntre!are există P răspunsuri* 1. -mul avand acest scop nu este atras de cinste. 3copul este acela de a lucra pentru Creator. avand a!solută siguranţă #n <uvernarea Creatorului. În aparenţă. #nsă ideile şi dorinţele sale sunt #ndreptate doar spre Creator. de la l aşteptandu-şi FsalariulC. l se dăruie viaţă şi destin. Din acest moment el are responsa!ilitatea de a-şi concentra toate puterile. pentru că realizarea sa este re"lectată şi asupra altora. respectată* !ani. cu totul. gandurile. Creatorul este cel care ştie ce muncă interioară este depusă #n timpul studiului Ca!alei. ori răsplată din partea semenilor. 2. omul lucrează spre a se detaşa de raţiunea şi "elul de a simţi pămanteşti.apariţia intenţiei de a e"ectua o muncă spirituală prin studiu. &st"el stand lucrurile. 3copul este acela de a deveni cineva important prin studiul spiritualităţii. egoismul rămane "ără nici un răspuns la #ntre!area Fce voi caştiga din asta? &cest om nu are răspuns. l respinge #ntru totul vocea interioară care #i critică "aptele. 3copul este acela de a #ntrista . simţămintele. "ără a se aştepta la nimic #n schim!. tot ce #i rămane este de a se #ndrepta spre Fcredinţa deasupra raţiuniiC. Doar #n cazul nr P. pentru că include #n sinea sa dorinţa de a cauza rău altora. omul depune muncă de dragul altora. "iind răsplătit. &dică. cu intenţia de a i se dedica #n #ntregime.scopul cel mai rău. Însemnătatea acestui ţel constă #n "aptul că omul munceşte pentru Creator. O. ci doar de la Creator. P. 6ucrul dedicat Fzilelor săptăm#niiC şi #nălţarea spirituală #n ziua de şa!at . Divinităţii atotstăpanitoare. căsnicie reuşită. &cest scop este pre"era!il primului. 3copul este acela de a primi răsplată numai din partea Creatorului.

(n om care este gata să renunţe la mersul pe drumul o!işnuit.şi de a o trans"orma #n modul de a ne delecta dorit de Creator. primit cadou de la Creator. este o!ligatorie corectarea dorinţei de a primi . Deci con"orm acestuia omul poate #nceta de a mai alerga după voluptăţi.noi. Din acest moment #i rămane doar să FrespecteC 4a!at-ul. "ără să o "i trăit mai dinainte? În situaţii de vid spiritual. Cavodat holC. pe principiul denumit #n ca!ala* Cvom "ace şi vom auziC . Dacă ne vom "ocaliza pe &6. #n acel timp suntem pătrunşi de "rica prelungirii acestei perioade.. corectat. nu este #n stare să critice #n mod o!iectiv su!iectul studiat. avand doar o singură gri)ă* să a)ungă la corectarea sa.(I3%. lumina va sosi de la sine 3copul Creatorului este acela de a "ace !ine celor creaţi . Încet-#ncet a)unge la concluzia că adevărul se a"lă anume #n cele ce urmeaza a "i #nvăţate. '&&3 8 @ 'I4%&8 În mod natural. descoperă treptat că ideile şi acţiunile de pană acum sunt departe de a "i per"ecte. au "ost create doar pentru a servi acestui scop principal. . el nu mai are nevoie. "iind "erm convins de adevărul acestuia.dorinta egoista . cotidian. numită lucru o!işnuit . omul cu"undat pană peste urechi #ntr-un anumit su!iect. Însă pentru a caştiga !inele acesta.oate celelalte lucruri care există . !a i se şi interzice. şi se o"eră să "ie guvernat din #nălţime. el va "i şi mai #nverşunat #n a-şi apăra principiile. 4a!at.Din momentul #n care omul a)unge la #nţelegerea pro"undă a importanţei spiritualităţii. munca interioară.Cum oare se poate a)unge la aprecierea F călătoriei spiritualeC şi la dulceţea imensă cuprinsă #n ea. sau de a acţiona. &cestea "iindu-i convena!ile. avand gri)ă să nu-l piardă. cand lipseşte sentimentul importanţei spiritualităţii. cand ne simţim departe de Creator. . În măsura #n care se va o!iecta contra modului său de gandire. nu va renunţa la a le apara. &cest lucru cotidian este #n cele din urmă acela care conduce la #nălţarea spirituală a zilei a şaptelea.

re!uie să #ndreptăm toate e"orturile spre a a)unge la condiţiile potrivite pentru ca 6umina să ne poată a)unge.$utem asemana cu un om care doreşte să cumpere o casă. De la dorinţa de a #nţelege. Cu !anii #n mană. drumul presărat cu dureri va eli!era locul său dezvoltării spirituale. neavand nimic #n comun. şi nu de 6umina #n sine. nu putem avea nici cea mai mică idee ce #nseamnă lumea spirituală. şi pe !ună dreptate. 'atura materială şi cea spirituală există alaturi. legile sunt !azate pe egoism. care greşeşte necontenit. voluţia umanităţii. şi nu sunt de prisos. "iind pe deplin opuse. &lt"el. oricat ne-am strădui. xact aşa se #ntamplă şi cu realizarea lumii spirituale. pe dorinţa de a stăpani şi de a #nţelege. natura lumii spirituale este Faltruismul a!solutC . &tunci vom simţi plăcerea spirituală imediat. %ai devreme sau mai tarziu vom a)unge la concluzia că este inevita!ilă realizarea cori)ării su"letului . doar preschim!and voinţa de a primi #n voinţă de a dărui. . ca să o putem primi. casa va "i a lui. şi nu #n corpul material.'eşamah. &sta se datoreşte "aptului că #n lumea aceasta. să "im preocupaţi numai de crearea de idei şi dorinţe altruiste. este #nmagazinată #n 3u"letul etern. În loc să viseze la cum o să primească casa. pe cand. Cu alte cuvinte. dorinţa de a înţele"e #n dorinţa de a crede. @om avea capacitatea de a vedea ceea ce se petrece #n s"erele spirituale. "ără să se #nveţe minte. Într-una dintre #ncarnări. . e nevoie de un proiect pentru caştigarea !anilor necesari cumpărării ei. ne apar ca opuse. &tunci. 3u"erinţele trăite de noi nu se pierd. la dorinţa de a crede 6umile #nalte spirituale. inversate. va sosi momentul "ermecat #n care &dam a)unge la acceptarea necesităţii corectării su"letului.dorinţa de a dărui şi de a crede.

cunoscand sentimentul nemuririi. eternitate. pentru mulţumirea oricărei dorinţe nevaloroase. #şi are originea #n despărţirea de"initivă de go 'u este de a)uns a crede #n Creator. adică "ără să aşteptăm de la l #ndeplinirea vreunei dorinţe. a trezi #ntr-#nsul dorinţa de a ne a)uta să-i intuim importanţa şi măreţia.plăcerea raportată la cantitatea de e"ort depus. e"ectuand mişcările atat de gru de executat pentru el. 3u"erinţa . unde Creatorul se releva #n toată splendoarea şi măreţia sa. ea avand ca scop. -mul să nu i se plangă Creatorului pentru "aptul că a "ost creat leneş."orţa care atrage. #n aşa "el #ncat să "ie dezinteresată. . atraşi spre starea de odihnă. le #l "ac să acţioneze.este "orţa care presează. menite să contri!uie la #nălţarea noastră spirituală* o "orţă care #mpinge. aceste două "orţe reuşesc să ne mişte .ot ast"el suntem şi noi. primesc răspuns de la Creator. iar apoi ne relaxăm #n urma e"ortului depus. care o"eră puterile colosale necesare pentru a ne #mpotrivi naturii noastre şi să o neutralizăm. presează . 'umai cei care simt cu adevărat o ast"el de dorinţă. omul simte că nu se va mai putea niciodată re#ntoarce la egoism. 'ici din "aţa su"erinţelor nu evadează omul #n mod automat. şi din acel moment va trăi #ntotdeauna #n lumea spirituală. 6enevia işi are meritul ei. &tingerea eternităţii depinde de o!ţinerea 6uminii Creatorului. nedi"erind #ntre ele. degea!a. . Creatorul se a"lă #n repaos a!solut. .su! "orma su"erinţei. 'umai #mpreună. Creatorul a emanat 2 "orţe. puterea de a-şi transcende propria natură. Credinţa tre!uie să şi "ie #nreptată #nspre !inele 6ui. nepermiţand cheltuirea de energii. eli!erandu-ne de egoism.3enzaţia de nemurire.ugăciunea #nseamnă a ne adresa Creatorului. să ne o!lige să progresăm. #n care prezentul şi viitorul se suprapun. şi o "orţă de atractie . #n ce măsură are de caştigat . ci mai #ntai le cercetează #nţelesul. al in"initului. #mpinge iar plăcerea . creaţiile 6ui. 'e z!atem să ne realizăm dorinţele. 6enea "ace pe om să cantărească !ine la "iecare pas.su! "orma plăcerii. prin #nălţarea lor #n lumea spirituală. #ncercand să tragă concluziile şi #nvăţămintele lor la maximum. $rin aceasta i se con"eră celui care doreşte acest lucru. După aceasta.

Dragostea este aceea care uni"ică cele două existenţe. "ormează #mpreună ceea ce se numeşte F8a3hvaat ha. 8. el de "apt trece peste imperativul inimii sale. 3ocietatea cu legile şi regulile ei. #n drum spre echivalare a #nsuşirilor 6ucrul străin.cei creaţi.$rin "elul său.&I% . %ăsura #n care omul su"eră de nerealizarea unor dorinţe este o "uncţie a intensităţii dorinţelor respective.lucru sacru. reducand la minimum potenţialul său destructiv. este ocupat de inteligenţa Divină $rin două mi)loace este mo!ilizat omul* mintea şi inima.&D&% şi ha5-. K-D 4 . care doresc să se !ucure numai de dragul Creatorului. iu!irea divină dă naştere la uni"icare. "aţă de cele ale -mului. plus cei creaţi. -mul a"lat #n această stare nu este deloc doritor să se desprindă din ea. 6ocul golit de inteligenţa individului. 3enzaţia uni"icării per"ecte dă naştere iu!irii spirituale. şi viceversa. #l #mpiedică sa-şi exprime cu totul egoul său. . &@-D&8 zarah .răsăturile caracteristice Creatorului. #n orice situaţie pe care o trăieşte. sau spirituală. sau echivalarea "ormei. sau a lucra pentru Creator. (niunea spirituală se realizează cand două o!iecte spirituale a)ung să se echivaleze prin caracteristicile lor. 5ucuria Creatorului a"landu-se #n starea de a dărui "aţă de 'I@.zurahC. opuse prin caracterul lor. genuine. Dacă reuşeşte săşi #nvingă tan)irea după voluptăţile terestre. contrastand cu dorinţa de a realiza scopuri caracterizate de altruism.lucrul străin. 6ocul eli!erat de ego din inima sa poate "i ocupat de-acum de voluptăţi spirituale. #ndreptate spre el din #nălţime. Creatorul. echivalarea #nsuşirilor. şi nu doreşte să se #ntoarcă su! stăpanirea dorinţelor anterioare. ha. este alergarea după #mplinirea pasiunilor egoiste materiale. aceasta din urmă reprezentand munca sacră. Cand omul rezistă celor văzute şi #nţelese prin raţiune. el este gata de "apt a se . omul ar dori să o!tina pe deplin realizarea egoismului său. #n contrast cu &@-D&.

şi rareori unii. pană ce va deveni exact ca şi l. #n"ăşurată. din instrumentul acesta de a acţiona.-Fha-r ha%echaIeh et ha5riIahC. salvare. din lumea noastră. emanatul a "ost creat ca "iind umplut de Flumina plăceriiC. sau F!riIahC. Iar aceasta se va realiza prin aducerea omului #n situaţiile cele mai umilitoare. &ceasta este lumina care dă viaţă Creaţiei.eli!erare. deose!it de dotaţi au capacitatea de a simţi #n totul 6umina Creatorului. din gandire .a "i gata să meargă #mpotriva propriei păreri duce şi la neutralizarea egoului. manaţiei. lumina plăcerii a umplut #ntreaga existenţă a . Deoarece Creatorul este 6umina. 3copul Creatorului prin crearea -mului-&dam. pătrunde şi reumple. ci doar să caute drumul spre gheulah. ci doar expresia sa exterioară. care dă viaţă manaţiei . 6umina . #n concordanţă cu care va acţiona de acum #nainte. &ceştia din urmă percep tot ce există şi se #ntamplă ca "iind emanat de către Creator şi inunda totul. "ără de care viaţa nu ar "i posi!ilă şi "ără de care ar dispare materia din care a "ost "ăurită #ntreaga realitate. %a)oritatea oamenilor nu au posi!ilitatea să perceapă 6umina Creatorului. &ceastă 6(%I'9 & @I AII. 6umina-ha-r-Creatorului. mantuire. goismul i-a "ost con"erit omului pentru a-l conduce la decădere. &cest drum se numeşte F credinţă deasupra raţiuniiC emunah lemaalah me haDaat. de unde să strige după a)utor. &cest deliciu o dată re"uzat . inundă #ntreaga manaţie.ha-sechel. #n care a este F#nvelităC. inclusiv lumea noastră. 6a #nceput.de!arasa de dorul de a se delecta. emanat . prin realizarea raţională a realităţii sale.!riIah. cu inteligenţa Creatorului.haor. toate "iinţele. goismul reprezintă primul creat. a "ost acela de a-l #nălţa spiritual pană la nivelul 3ău.$uţine persoane o sesizează prin studiul ştiinţei ca!ala. de unde nu va mai avea #ncotro. şi prima emanaţie egoismul.gheulah. ascunsă.Fnivrah rişonC. "iind chiar catalizatorul eli!erării . pentru a "i eli!erat de durere. ea umple mintea golită de ego. De la F!ucuria luminiţeiC şi pană la Fcredinţa deasupra raţiuniiC. o putem regăsi #n toate o!iectele materiale din )urul nostru. Deşi noi nu simţim acest lucru.

vidul. &cest lucru are scopul să-l călească pe om pentru Credinţa deasupra raţiunii. . pas cu pas. $lăcerea care urmează să "ie trăită #n timpul studiului. 6i!erul ar!itru lucreaza evident prin re"uzul său de a renunţa la această stare. 'oi suntem sclavii acestei pasiuni naturale. precum şi Creatorul #i este ascuns. rezultată prin ascunderea Creatorului.C 2. dorinţa sa este de a permanentiza acest grad . pe cand Creatorul nu este aparent. şi #n genere su"erinţă cauzată de nesatis"acerea dorinţelor de a atinge plăcere şi pace. ha5oreh. $urtaţi de su!conştient. $rin acceptarea "aptului că neplăcerea resimţită acum este datorită voinţei Creatorului. Ca rezultat. este ascunsă inca petnru cel care #şi cultivă propria corectare. avem iluzia li!erului ar!itru. #n lumea noastră.egoismul. &ceastă independenţă "aţă de 6umină. noi toţi alergăm după 6umina manatorului . inaparenţă a manatorului. &st"el . dar aceasta este perioada destinată lui #n mod special. pană ce nu vom a)unge la dorinţa de a ne reuni cu l. #n mod automat am "i "ost sclavii acestor plăceri. centimetru cu centimetru. numită Fner daHiHC . Cu toate acestea chiar şi independenţa primită nu este per"ectă.luminiţă. &ceastă ascundere. devenind o parte integrală a Creatorului. Desprinderea din cătuşele egoului este condiţia atingerii Divinului şi a reunirii cu acesta. şi #n mod inevita!il ne-am "i pierdut independenţa. $rimul pas #nspre spiritual. pentru a aduce progres. &devărul aşteaptă să "ie cuprins de el. Dacă 6umina sa ne-ar "i umplut. el este pe deplin conştient de guvernarea providenţei divine.-. i-a "ost lăsată posi!ilitatea unei mici cantităţi de plăcere. (n om la #nceputul călătoriei spirituale. asupra sentimentelor şi a ideilor noastre. #n locul luminii. deci nu simte că totul este su! puterea Creatorului.C.-mul i s-a #mpotrivit cu succes propriului ego.primului emanat . %ai tarziu. reprezentată de micile plăceri lumeşti. spre cori)area spirituală a #nsuşirilor. sentimente ca durerea. li!erul ar!itru poate "unctiona doar #n 2 situaţii* 1. este #n timpul Fa!senţeiC Creatorului care se ascunde şi constă #n a crede că toată situaţia este doar o iluzie su!iectivă a simţurilor. şi el este armonios reunit cu aceasta. care sunt instrumentele omului.F In od milvado.cand omul nu este conştient de prezenţa divinităţii. omul "ace primul pas spre #nălţarea spirituală. nu este #ntamplătoare. tan)ire. Fnu este nimeni #n a"ară de l. #ntuneric. este necesară interiorizarea sentimentului unicităţii guvernării divine. tre!uie să accepte macar "aptul că adevărul este dincolo de aparenţe. . 3entimentul independenţei şi a existenţei separate a "iecăruia dintre noi. scăpărare. #n F@&3 6 C sale-FHelimC. este um!rită de stăpanirea a!solută a egoismului asupra vieţii noastre. 6a "iecare pas pe drumul spiritualităţii. provine de la egoismul nostru. Creatorul a limitat di"uzarea 6uminii şi a ascuns-o. $entru a menţine pe om #ntr-o oarecare !ucurie de a trăi. ha'ivrah a inceput să simtă . 4i noi.

Cu toată su"erinţa #n care se a"lă inima sa golită şi chinuită. omul ţinteşte prin toată "iinţa sa la realizarea percepţiei Creatorului. haKlipot reuşesc să co!oare importanţa Creatorului #n ochii săi. #n ciuda celor mai grele su"erinţe. a)unge la starea denumită* Fşhintah !ea"rahC . aduce cu sine naşterea speranţei conştiente şi senzaţia urgenţei atingerii acestui scop. se #mpiedică de FacaparareaC co)ilor. chiar dacă este inconştient de acest dor. #nsăşi neplăcerea din studiul spiritualităţii. &capararea şi sugerea din partea Fco)ilorC . -mul ast"el #nvins de Hlipot. În mod paradoxal. (neori. Dar lucrurile nu iau s"arşit aici.spiritualitatea. #orţa credinţei este de fapt capacitatea unei persoane de a'1 percepe pe $reator. la a a)unge aproape de l. -mul acesta.Credinţa deasupra raţiunii. atat de necesară spre descoperirea 6ui. acela de a a)unge la Creator . l transcende spre munah lemaalah mehadaat . -mul se ridică din pra" singur şi continuă să caute şi să regăsească #nţelesul #n spiritual. şi totuşi se "orţează să rămană pe traiectorie. . Dorinţă adevărată care #l duce irezisti!il. să #nainteze. contra !unului simţ al raţiunii."orţele care #ncearcă să-l devieze pe om de pe traiectoria spirituală &şa numitele co)i #ndeplinesc 2 roluri de a deran)a* acapararea şi FsuptulC de către co)i* omul care pierde interesul #n exersarea sa interioară. Creatorul i se dezvăluie #n toată splendoarea 3a. deşi haKlipot nu se lasă uşor #nvinse. avand unica plăcere #n viaţă . cand omul găseşte puterea de a-6 invoca din stră"undul inimii. l cere să-i "ie permis acest mod de a crede.5oreh. 8aKlipa #l copleşeşte cu ganduri despre lipsurile lumii spirituale.Fdivinitatea #n pul!ereC. cu o mare "orţă. &st"el se realizează legătura cu Creatorul. se asociază cu doriţa sa genuină de a6 percepe. deasupra raţiunii. ca deşertul. #n studiu. 4i #ntr-adevăr. #ndepărtandu-l de la studiu şi de la credinţa sa. chiar după ce i se va revela Creatorul şi #6 va cunoaşte. unde credinţa sa rămane neclintită. cand se roagă nu cere altceva decat să poată să-şi menţină credinţa deasupra raţiunii. a este direct proporţională cu potenţialul de a crede. aceasta "iind destinaţia "iecărui om. pană ce a)unge să simtă că aceasta e golită de #nţeles.

metoda de a ne menţine pe calea dorită este aceea de a nu ne lăsa derutaţi de vocile potrivnice. se roaga să-i dea puteri pentru a-şi #ndrepta dorinţele.calomnie lim!ă rea. -mul poate rezista şi #n cazul sugerii co)ii . . deocamdată. De asemenea. ca şi cum am "i conştienţi de 6umina Creatorului. a "ace pe surzii. şi vom "i gata să intuim pe Creator şi tot ceea ce-I aparţine. #nspre Creator şi nu spre propria sa persoană. acestea reprezintă scopul creaţiei. Fsă "aci pe or!ulC.!ar"eşte Corpul se #mpotriveşte cu vehemenţă muncii spirituale. &ceastă #mpotrivire se numeşte 6aşon . ne va deschide Creatorul urechile şi ochii ca să-i vedem 6umina.ah . 8a-K6I$-. evaporează. Însă pană atunci. şi capacitatea sa de a o percepe.le au puterea să FsugăC succesele realizate. Cand ne vom apropia de lumina 3uperioară. 'u există nimic altceva. "ără să "im distraşi din partea corpului şi a Fco)ilorC. #ndepărtandu-l de spiritualitate. @om reuşi să #nvingem atracţia exercitată de aceasta. pană ce dispare cu totul.6umina CreatoruluiW omul care a "ost creat din aceasta lumină. &tunci vom putea auzi şi pricepe tot ce ne spune. dar nu o putem vedea. lumina care umple omul. prin sugerarea ideii că ar "i mai "avorizat dacă ar lucra pentru propriul interes şi nu de dragul Creatorului. &st"el se creează loc #n su"let. tot trupul . În măsura #n care a!dică in "ata suptului haKlipot. se #mpotrivesc. pur şi simplu . $e calea su"erinţelor şi pe calea FprimiriiC este realizat FvasulC #n care se va revarsa 6umina Creatorului %omentele de e"ort spiritual sunt acumulate şi #n aceeaşi măsură egoismul se #mprăştie. dandu-i puteri să #n"runte ideile care #l provoacă. $e de altă parte. şi este gata vasul pentru acceptarea 6uminii Creatorului. doar ignorand-o. care nu-i asigură şi lui vreun avanta). plăcerea din spiritual va trece la egoism. 'u există nimic a"ară de om şi de 6umină . prin rugămintea #ndreptată spre Creator de a-l a)uta. a "i intenţionat.

avand loc #n decurs de luni şi chiar ani. :ără voia ta. :ără voia ta te naşti. pe cea a ca!alei . să primim 6umina Creatorului. să primim su"let. trăieşti şi mori %otivaţia şi cauzele care determină acţiunile -mului sunt numite #n Ca!ala F&vot -stră!unii. . sau "ără permisiunea ta. pe drumul ca!alei.. atat doar. sau patriarhii. se re"eră la "aptul că suntem o!ligaţi să ne naştem din punct de vedere spiritual. % K(5&6 . prin su"erinţe. 'u trageţi concluzia de aici că ar "i de a)uns ori să su"erim.derech haKa!!ala -şi pe cea a su"erinţei . dereh Iisurim . sunt denumite !anim . $. #ntre #nsuşirile luminii şi ale omului. căci nu există echivalenţă #ntre aceştia. ste un proces care decurge #ncet. :ără voia ta trăieşti . ast"el reuşind să o perceapă. vei avea parte de viaţa spirituală genuină.lumea aceasta . demnă de a "i numită @iaţă. care nu a atins corectarea. lumină. :raza care spune că te naşti "ără voie. $rocesul evoluţiei spre cori)are. ori să studiem. -r ha5oreh. poate avea loc şi #n mod independent.3(:6 . "ormand FvasulC pentru 6umina Creatorului. vei muri . #n care el nu sesizează existenţa luminii.sau C 6 D. şi presărat cu grele su"erinţe. că el este un proces cu mult mai #ndelungat şi mai dureros de parcus singur. pentru a atinge această percepţie a luminii Creatorului* numai e"ortul #ndreptat corect creează @&3(6 .goismul . #n care singur se poate capta şi revela -mului. "ortul de a se corecta conduce la concluzia că pentru realizarea cori)ării este neapărat necesară intervenţia Creatorului..dacă vei trăi eli!erat din cătuşele egoului. prin calea Ca!alei. . dar şi tu poţi e"ectua acest drum prin propria ta voinţă. eşti nevoit să te comporţi #n discordanţă cu voinţa ta #nnăscută."iii. prin care se studiază su! !agheta unui instructor. Creatorul te o!ligă să porneşti pe acest drum.reprezintă prima "ormă de existenţă a omului. 6umina Creatorului.ezultatele unor "apte corecte #n ce priveşte ca!ala. a Creatorului.(6. de-a lungul atator #ncarnări.derech ha7isurim -determinandu-l să dorească uni"icarea cu Creatorul. $uri"icarea su"letului omului are loc pe am!ele căi.dacă nu vrei să rămai "ără.

egal cu altruismul. acest om este gata pentru a primi raţiunea celui superior. şi ea intră prin O20 de scantei. Cand lumina al!ă. #ndulcire prin !inah. care atri!uie omului puteri şi dorinţe altruistice.micşorare. linia dreaptă cu linia stangă. sau credinţă deasupra raţiunii. egal cu su!limul. sau dăruire expusă. e nevoie de un adaos de spiritualitate. ea o"eră omului recunoaşterea lipsei de sens şi a vanităţii egoismului şi a e"ortului egoist depus prin munca celor U simţuri. -mul care primeşte putere de a #nainta pe drumul altruismului spiritual. corpul rămane "ără mişcare. #n acest stadiu. se retrage şi co!oară la locul ei. $rin linia m)locie omul se reuneşte cu Creatorul. se potrivesc cu cele din corpul material -vederea. sau precum se numeşte #n ca!ala. sau regatul. 6umina al!ă sau Floven de a!ahC . -rganele de simt spirituale. auzul. cea a #nţelepciunii. 6umina Creatorului .-mul care se lasă purtat spre acceptarea "orţei credinţei. "iindcă are loc Aimţum ale" . .reprezintă lumina #nţelepciunii. care contri!uie la intarirea dorinţei de a actiona #n "avoarea altruismului.al!uşul tatălui . care depind de alegerea noastră. sau Hatnut . !inah. voluptatea perceperii per"ecţiunii.niţuţim. care #m!oldeşte cele U organe de simţ spre a acţiona. el nu este #ncă #n stare să se dedice altora. omul devine conştient de )osnicia muncii menite doar autosatis"acerii.chasadim mechusim. xersarea su"letului . acţionează asupra omului. altruism. sau dăruire ascunsă . Însă. $entru această trans"ormare este necesar Clucrul prin Flinia stangăC . ast"el este exprimarea prin lim!a ca!alei.prin linia mi)locie de "apt #ncepe de pe linia dreaptă. şi primeşte.lumina roşie . $entru ca #nsuşirea altruismului să sporească şi să #ndemne pe om să acţioneze.restrangerea nr. iar atunci. Cu alte cuvinte. #n paralel. ca #n acel stadiu care precede #nţelegerea spiritualului .linia mi)locie. -rganele de simţ acţionează #mpreună. graiul şi #n "ine pipăitul. adică să-şi schim!e egoismul prin altruism. . 'u are nici un rost străduinţa pentru #mplinirea pasiunilor egoului. cu a)utorul noilor dorinţe . şi trăieşte deliciul su!lim. dezvăluită . 1. pentru atingerea unor scopuri. sau linia stangă. gustul. #ncepe să contopească cele două linii. pe scurt..chasadim megulim. ca urmare a "aptului că lumina Înţelepciunii determină retragerea şi co!orarea ego-ului.xersarea prin lumina al!ă şi lumina roşie conduce la ceea ce se cheamă #n ca!ala* #ndulcirea 5inelui -#nţelegerea.roşul de LimahC.neşamah . :ără dorinţa de a se delecta . simtul ol"activ. mama. sau malHhut-regatul #ndulcit prin !inah-mama. &ceasta #nsuşire se numeşte 6umina roşie. FmalHhutC.

.el . egoiste. Creatorul satis"ace toate dorinţele. se numeşte ?I6(6 Divinităţii. Dorinţa cori)ată se numeşte isra .. putem discuta doar #n ceea ce priveşte in"luenţa 3a asupra noastră. Dacă un om are parte de revelarea Creatorului. avand loc #n concordanţă cu procesul cori)ării dorinţelor. ci noi descoperim treptat lumina.nim!ul.iHun. Din acest motiv. ci schim!area indusă de ea #n vasul nostru. ha-şochen. revelandu-se. care primeşte 6umina. &st"el. noi spunem că are parte de . lumina Creatorului. . &. Dorinţele necori)ate se numesc Cumot haolamC naţiunile lumii. aşa cum sunt revelate "otogra"iile. În urma cori)ării dorinţei.$rezenţa Divină şi su"letul $e lim!a Ca!alei. că su"letul omului este o parte din Creator. De "apt noi nu sesizăm lumina #n sine. su! "orma iluminării.. 3e spune de alt"el.gmar ha. 6a s"arşitul cori)ării . lipsa de voinţă . cu scopul de a le saţia prin revelarea Creatorului. Israel. toate voinţele noastre sunt prin esenţa lor. Iar Creatorul #nsuşi se cheamă Fcel care locuieşteC #n vas. este resimţit de noi. $recum am mai amintit.(6. lumina creatorului ia locul eli!erat.este suma tuturor su"letelor.6ocatarul . sau raţon leHa!el.noi #l denumim #n "uncţie de gradul #n care #l descoperim noi .F:ără locC* precum un om sătul nu mai are loc pentru #ncă o porţie de mancare. sau $rezenţa Divină.-. con"orm cu sentimentele trezite #n noi.evelarea Creatorului #n om se numeşte ' 4&%&8 . -mul simte momentan pe Creator. voinţa se numeşte ClocC. se mai numeşte vasul su"letului. revelarea Creatorului. cand reuşeşte să trans"orme o dorinţă din egoistă #n altruistă . &devărul este că nu 6umina este aceea care se mişcă.4ehina .creator.oate dorinţele noatre au "ost create de)a la < ' M9.direct . #n cursul developării. #ntoarcerea din exil.4(@&8 me <&6(.proces denumit corectare. şehina. li!erarea din mre)ele egoului "ace loc li!er. şi nu mai are nici apetit. şi se numeşte su"letul omului. neşamot.:iecare su"let este o parte individuală din revelarea .su"let. chiar şi pe Creator . dorinţe de a primi. %aHom şehinah ve neşamah . $rocesul de revelare a Creatorului.& acţiona pe linia mi)locie. F6ocul spiritualC este dorinţa spirituală de a se reuni cu Creatorul. a"lat #n ascunzătoare. $rezenţa Divină . de dragul plăcerii de a se reuni cu C. şi despre l #nsuşi.

anume pentru asta. De asemenea. şi pentru care cei creaţi au a)uns la perceperea Creatorului. . provine prin percepere individuală a "iecăruia din noi. decide ce-i produce maximum de plăcere #n momentul respectiv. este limitată.000 de părţi ale su"letului. . ştim. 'u ne este dat să percepem cauza care a determinat #nsăşi $rocrearea ? &ceasta #ntre!are se re"eră la procesul care precede <eneza. $entru atingerea acestui scop. şi acela invers. altruism. şi multe altele. #nsă va "i !ucuros a primi de dragul de a-l !ucura pe Creator. noi ne concentrăm toate sursele de energie. tot ceea ce #nţelegem. cei creaţi. reprezintă treapta cea dintai spre descoperirea #ntregii creaţii. N00. &cesta este "elul de acţiune unic omului. va "i gata să dea tot ce are pentru a-şi salva viaţa. Cel care primeşte se ruşinează dacă o "ace pentru sine numai. (nica noastră voinţă este acea de a primi. Creatorul ne este revelat ca FDorinţa de a ne delectaC pe noi. care-i este şi mai scumpă decat averea.sau %achşevet ha!riIah. În "iece clipă omul "ace socoteli. inclusiv talentele. de a "i delectat prin dăruire. a ne dă posi!ilitatea de a ne simţi independenţi. un om care toată viaţa a dorit !ani. conştiente sau din su!conştient. Cantitatea de o!iecte produse de această dorinţă unică.ăspunsul se a"lă #n valorile ştiinţei Ca!ala. acela al goanei după satis"acţie maximală posi!ilă. & .Creatorului #n deplinătatea sa. "iind precedent Ideaţiei <enezei . activitatea noastră "iind pusă #n mişcare de instinctul "undamental.3enzaţia de plăcere venită de la Creator. toate sunt destinate doar pentru satis"acerea acestei dorinţe. De exemplu.oate posi!ilităţile deschise #n "aţa noastră. sunt intangi!ile de catre noi. "iecare este corectat la timpul său.oate semnele de #ntre!are #ndreptate dincolo de această treaptă. 3copul creaţiei este Dorinţa Creatorului de a delecta pe cei creaţi de el. inteligenţa. . -are care să "ie deose!irea dintre a "i satis"ăcut prin actul de a primi. proces imposi!il de #nţeles pentru noi. #nsuşirile "izice.

#l apropie de acesta. sau $rimul -m. 3emnalizările Creatorului sunt #ndreptate #n mod individual către "iecare persoană. nu a "ost capa!il de a primi atata lumină.letaHen. Cel care este vigilent. dacă ar avea ocazia să "ure o sumă uriaşă.Iirah . su"letele. #nsemnand Fsu"letul generalC. #n decursul acestora devenind posi!ilă progresarea spre cori)area su"letului . şi reuneşte #n ea per"ecţiunea voinţei Creatorului. Cand "iece parte va "i cori)ată.a alege altruismul şi pentru a reuşi realizarea acestei alegeri .au "ost create o dată cu #mpărţirea su"letului comun #n multitudinea de părţi. pentru că plăcerea produsă ar "i mai mică decat su"erinţa prevăzută #n cazul #n care ar "i prins şi "ăcut de ruşine. În schim!. Condiţiile pentru li!erul ar!itru . tiHun. -mul care este pătruns de dorinţa de a progresa spre spiritualitate. egoismul. &dam ha. &ceastă situaţie reprezintă F<mar ha. Creatul cel dint#i. a!ia atunci se va simţi #ndemnat să-şi continue drumul. &lt"el nu e #n stare să #nainteze. pre"erand "urtulW #n acest caz satis"acţia anticipată depăşind "rica de pedeapsă. :iecare "ragment se divide la randul său #n etape multe de lucru. F'eşamah KlalitC. are posi!ilitatea să conducă un dialog cu Creatorul.primi pentru a !ucura pe Creator. $recum um!ra se deplasează #n per"ectă sincronizare cu .Corectat. de dragul Creatorului său. plus pedepsit. pe care el va "i o!ligat să #l corecteze . sensi!il la cele ce percepe. sau F#ndeplinirea corectăriiC Q "inalizarea corectăriiR.de a nu "i amestecată cu dragostea de sine. şi determină #n mod conştient sau inconştient un ta!lou di"erit al lumii sesizat de "iecare om. dar #ncă nu a a)uns a-l percepe pe Creator. care este capa!il să-şi #nvingă pornirea de a "ura o sumă mai mică. -mul este um!ra Creatorului.tiHun.iHunC. &ceasta se aseamănă cu un om #n lumea materială. #i aduce plăcere deplină. de aceea el a "ost #mpărţit #n N00 000 de părţi. ele se vor reuni #n F3u"letul <eneralC. cu toate că este plin de dorinţa de a-6 #ntalni pe Creator. se a"lă #ntr-o situaţie imposi!ilă din punct de vedere spiritual. 'umai cand va #ncepe să identi"ice #n tot aluziile 6ui şi apelurile 6ui spre a-6 căuta.işon. #n mod altruist. Dragostea pentru Creator este #nsoţită mereu de "rica . exprimate prin re#ncarnările nenumărate #n corpul uman. cantarul ar "i #nclinat. pentru că Lomul este um!ra CreatoruluiL. :iecare su"let primeşte #n plus .

care sunt #ndreptate spre el.F!e chol li!oC. 5ucuria provine din dăruirea de sine Creatorului. pe cand omul nu a devenit intru totul asemănător Creatorului. pregătesc "undamentul pentru primirea luminii Creatorului. iar acest lucru permite reunirea cu l. se apropie din ce #n ce mai mult pană ce se con"undă cu l.educerea egoismului. sentimente. 6a #nceput. dorinţele Creatorului. dar nici nu i se pretinde acest lucru. ne#nţelegand şi neavand deocamdată evoluată percepţia Creatorului. cu voie !ună. 5ucuria şi voia !ună sant condiţii esenţiale. deoarece dăruirea plăcerii #nsuşi Creatorului duce la apropierea dintre cei doi. toate repetă mişcările Creatorului. senzaţii. -mul care #şi cultivă dorinţa. pentru a continua să creadă că a "ost adus pe acest drum de Creator. repetă mereu aceeaşi greşeală. . -mul tre!uie să-şi amintească mereu că drumul spre #ntampinarea Creatorului #i este deschis #ntotdeauna. (ită că de "apt este dorit de Creator chiar mai mult decat #6 doreşte el. imaginandu-şi că este respins. cu "iece gand sau sentiment legat de l. -mul care nu crede #ntru totul #n reunirea cu Creatorul. concepţia sa de viaţă. . este expus pericolului de a-6 a!andona. -mul care "ace primii paşi. neincrezator #n puterile sale de a-6 a)unge. Dar mai tarziu. -mul se dăruie din toată inima . $entru acest scop i-a "ost dată de sus dorinţa de a-6 cunoaşte. din toată inima. l #i dă omului posi!ilitatea să reacţioneze de la sine. &st"el. că acest lucru poartă cu sine o delectare dulce. &ceastă voie !ună are mare #nsemnătate #n munca interioară. -mul devine conştient la "iecare adresare a sa catre Creator. cauzandu-i su"erinţă prin necesitatea de a-6 cunoaşte. Dar după multe e"orturi depuse pentru a rămane pe drum. dorinţe. care trage s"orile. pană ce se va "i reunit cu 6. creindu-se ast"el relaţii reciproce de apropiere. constituind chiar partea cea mai importantă. & trudi pentru Creator. #nsă nu este #ndestulătoare. Creatorul apelează la om cu "iecare ocazie. prin caracter şi prin dorinţe.mişcările omului. tot aşa mişcările interioare ale omului. ci este datorită Creatorului. omul. i se va revela Creatorul #n toată splendoarea lumilor sale. nici dorinţa de a-l percepe pe Creator nu-i aparţine lui #nsuşi. determinand #n om dorinţa de a pleca #n căutarea lui. şi concentrarea voinţelor noastre potrivit cu dorinţa Creatorului.

trup şi raţiune. $e parcursul acestei reevaluări.Cel D. &dică. pană cand omul va a)unge la starea denumită #n ca!ala. după o reevaluare critică. #ndreptăţindu-l. oricum ar "i. spre a "i #naintat spiritual. $. "ără să clipească.$erioadele de slă!iciune şi vid sunt "oarte propice cercetării grandorii Creatorului. "ie că se simte !ine sau nu. poate "i numit A&DIK <&%(.devine el #nsuşi unul din cei D. <radul de AadiH nu este culmea apiraţiilor omului a"lat pe drumul spiritualităţii. egoul este readus şi ataşat dorinţei de a-6 !ucura pe Creator. -mul care #ndreptăţeşte "iecare acţiune a Creatorului. Creatorul #i va dezvălui măreţia 3a cu scopul de a-i "urniza puterile necesare pelerina)ului spre l. prin perceperea 6(I şi a măreţiei 6ui. care va umple golul. devine C 6 D. care se repetă ne#ncetat. $AI BţadiHC. ci reunirea cu Creatorul. l se gră!eşte să-i vină #n a)utor omului. acela "ace pasul următor denumit pasul de stanga.credinţă . "ace pasul numit pas de dreapta. ca să persiste #n a cere a)utor prin adresări repetate #nspre Creator. independent de inimă. ca mai #nainte. şi progresează spre treapta următoare. În schim!. -mul care #n"runtă propria situaţie. numai spre !ine. de care depinde destinul său. &cest "el de om este detaşat de dorinţele egoiste. atat "aţă de el cat şi "aţă de toată lumea. $erceperea realităţii #ncetează de a mai "i legată de interesul personal. Cand raţiunea micşorează din valoarea grandorii Creatorului. l primeşte de acum totul #n mod pozitiv. $. de aceea nu mai este posi!ilă repetarea pră!uşirii spirituale. cand Creatul poate să se roage pentru a)utor. necesitand pasa)ul dintre cele două "eluri de linii. Cel care #l )usti"ică pe Creator.ţadiH. Cel care )usti"ică orice sentiment care-i este trimis de către Creator. care i se adresează pentru a)utor. . $entru aceasta. $rin goul reapărut su! o nouă "ormă. apropiindu-se şi mai mult de Creator. de dreapta şi de stanga.CmaţdiHC. AadiH se numeşte cel care #ndreptăţeşte pe Creator şi guvernarea sa. acceptand ceea ce simte. $rogresul spiritual depinde de amandoi. spirituală. omul părăseşte egoismul.emunah. AadiHul are posi!ilitatea să extragă delectarea necesară . rămanandu-i doar voinţa de a aduce !ucurie. şi chiar "ără a #nţelege rostul celor ce i se #ntamplă. 3entimentul de vid i se aduce anume omului. &st"el. revelandu-i măreţia. . #n per"ecţiune. totul petrecandu-se #n ceea ce-l priveşte .

ot aşa. va da satis"acţie acestuia doar dacă va gusta cu po"tă din cat mai multe din "elurile anumit pregătite pentru el. "ără a se mai ruşina. cel Drept. $lăcerea de acest "el este de dorit şi e acceptată #n ca!ala. şi vor trezi spri)inul CreatoruluiC . "ără nici o limită. cu deose!irea că acesta este delectat prin egoul care trage "olos din a dărui altora.nu pe 5oreh. iar plăcerea este totală. o trans"ormă #n dorinţa pură de a dărui..ha-ţadiH. resimţind de acum o plăcere deplină. Iar la această delectare este adăugată şi plăcerea su!limă a reunirii cu Creatorul. de "aţă cu stăpanul casei. După atingerea treptei de AadiH tre!uie să depunem un e"ort suplimentar pentru a ne eli!era de sentimentul de ruşine prezent #n timpul acceptării plăcerilor de la Creator.atat pentru a o"eri !ucurie Creatorului. cel drept. cu atat este mai elevată treapta spirituală la care a "ost ridicat. Creatorul şi -mul devin egali şi prin "aptă şi prin rezultat. restricţie. plăcerea nu-i va "i um!rită de ruşine. dar totuşi cu intenţia de se !ucura pe el #nsuşi. la controlul. doar atunci se lasă şi el #n voia plăcerii. cat şi pentru a se !ucura pe el prin această dăruire. 8a-ţadiH este conştient de "aptul că tre!uie să "olosească egoismul invers. :iecare vrea să-l delecteze pe celălaltW prin aceasta au parte amandoi de !ucurie. se "oloseşte de dorinţa sa de a primi. măreţia şi sentimentul eli!erării de gri)ile cotidiene. &st"el. Doar cand se convinge de "aptul că prin delectarea sa d"ace o plăcere imensă prietenului său. este doar o etapă o!ligatorie #n drum spre corectarea intenţiilor noastre* pentru ce şi pentru cine suntem o!ligaţi să ne delectăm. Cu cat este mai intensă plăcerea trăită de om. un om care este invitat la masa prietenului său. totuşi oaspetele se ruşinează să dea "rau li!er #ntregii po"te. Ca rezultat. <radul de AadiH.. per"ectă. Creatorul. Cel Drept este conştient de plăcerea resimţită de Creator. F%ulte sunt gandurile din inimă. În acest "el. &cest "apt se aseamănă altruistului din aceasta lume. invers. care duce la atingerea "orţei in"inite. deplină. şi care provine de la plăcerea-lumina revărsată de Creator asupra celor creaţi de el. şi cu a)utorul intenţiei de a-i o"eri !ucurie Creatorului. adică să soar!ă plăcere din a-i dărui Creatorului plăcerea resimţită de el.

ca un "ir de păr. pentru ca omul să se poată delecta prin lumina Creatorului.răsplată şi pedeapsă . Ca!ala explică dorinţele Creatorului.pentru ce? În mod treptat. iar egoismul tre!uie corectat. pare-se nu are nevoie de nimic . care sunt greu de realizat de către om.otuşi. doar Creatorul. . şi anume* Fmulte sunt g#ndurile omului. "iind o!ligatorie. Invers. cei interesaţi #n a evolua spiritual. Între!are di"icilă.con"orm cu legeaC sachar ve oneşC . se #ntrea!ă ne#ncetat pentru cine acţionează. el pare ca un munte #nalt. con"erindu-I plăcere 6ui prin aceasta. per"ect. celor FnedrepţiC. & munci pentru Creator . iar pentru cei FdrepţiC . altruismul guvernează.adică după "aptă şi răsplată. Cei care au o educaţie !azată pe Flegea sachar ve oneşC . tot ceea ce #n"ăptuim noi.A&DIKI%. e doar de dragul nostru ? 4i atunci. În prima etapă. Iar dacă aşa stau lucrurile. omul este pur si simplu nevoit să creadă #n !inele o"erit lui prin studiul ştiinţei ca!ala. $e treptele spiritualităţii relaţia se inversează. vor a)unge la concluzia că răsplata lor constă #n procesul #nsuşi al corectării. sau va "i pedepsit prin su"erinţă #n lumea aceasta precum şi #n lumea care va urma. 4i este considerat ca muncind #n serviciul Creatorului.se aseamănă cu serviciul omului la un patron. %uncitorului #i este important salariul dar nu persoana pentru care munceşte. 6umea devine pentru el din ce #n ce mai complexă.În lumea noastră. ca o lege a naturii. să-6 servească "ără nici un interes personal. l e integral. -mul care #ncearcă să #nainteze pe drumul spiritualităţii. tre!uie să analizeze "iece gand şi "aptă. #n cercetarea privind voinţele Creatorului. iar a)utorul Creatorului #l va ridicaC. să devină asemănător Creatorului. 6umina Creatorului. execută voia divinităţii pentru a o!ţine #n schim! o răsplată. l este răsplătit prin plăcerile acestei lumi. goismul pare ne#nsemnat. egoismul stăpaneşte #n viaţa materială. ea "iind legea. 6ucrurile se complică din cauză că ne este ascuns Creatorul. să "acă mii de socoteli. -mul care vrea să se dezvolte spiritual. . iar altruismul este considerat utopie. $roces care va avea loc pană ce Creatorul #i va dărui 3u"letul. plăcerea este intangi!ilă numai prin satis"acerea dorinţelor Creatorului. şi un singur adevăr i se clari"ică din ce #n ce mai concret. dar omul nu poate concepe ceva #mpotriva propriilor sale voinţe şi dorinţe.

dorinţe. &st"el. care au crescut inundandu-l #nainte să "i apucat să se #ntărească #ndestul pentru a li se #mpotrivi. ci de a #nţelege necesitatea de a pretinde a)utor de la Creator. Dar. &cestea ne sunt relevate doar #n măsura #n care suntem capa!ili a le cori)a. ale cărui #nsuşiri. pentru care a)utor tre!uie să ne rugăm. <&@-&8C. ru"andu'l să'l corije%e Omul care de abia a plon)at #n această muncă spirituală. cei drepţi. că egoismul lor nu e atat de grav. &cum nu mai are puterea de a rezista plăcerilor egoiste. nu este nevoie de a dispera. iar acesta le apare cat un munte #nalt*C8&. după un timp Creatorul #i măreşte po"ta care este egală acum cu 1U grame de plăceri lumeşti. precum şi ceiC păcătoşiC. În schim!. #n privinţa egoului lor.ot ce are de "ăcut este doar să ceară ajutorul $reatorului. C#nd omul işi descoperă şi e surprins de vreo nouă trăsătură urată de care #nainte nu "usese conştient. imediat #i sunt adăugate #ncă U grame de greutate de atracţii şi . celor mai #naintaţi. . mic. primesc denumiri di"erite. Creatorul le dezvăluie tot răul din egoismul lor. deschise "iecăruia din noi. se spune despre egoişti că ei văd egoismul ca pe o piedică mititică. În această etapă. celor care a!ia şi-au #nceput drumul. De "apt noi nu ne cunoaştem cu adevărat trăsăturile de caracter. -mul se simte vinovat şi plin de remuşcări.În cărţile de studiu al ca!alei. proporţională cu puterea de #mpotrivire contra egoului.. şi nu despre două persoane di"erite. Creatorul le dă a #nţelege că nu sunt chiar aşa de răi. #n"runtand plăcerile crescute din lumea aceasta. Creatorul le pune #n "aţă adevărul-adevărat. nu tre!uie să se deprime. pentru a-şi #n"runta pasiunea de 1U grame. cei drepţi văd #n acesta un munte #nalt. şi de ascunderea omului de sine #nsuşi. pentru ca să nu-şi piardă "orţele necesare muncii spirituale. #n "uncţie de potenţialul său de a le cori)a. este capa!il să se #mpotrivească şi să renunţe la plăcerea egoistă. este vor!a pe langă aceasta. $e măsura progresării. În textele de ca!ala este vor!a #ntotdeauna despre un singur om. pe măsura percepţiei importanţei corectării. prin termeni "olosiţi #n lumea noastră. omului #i sunt descoperite trăsăturile rele. ci dimpotrivă să-şi amintească "aptul. Celor drepţi. şi aici #ncepe adevărata muncă spirituală. su!ţire ca un "ir de părW invers. A&DIKI%. Din moment ce omul o!ţine iar "orţe . reprezintă de "apt diverse posi!ilităţi de a exista. a"late amandouă în aceeaşi persoană. De aceea. Cand discutăm despre FascundereaC Creatorului. #n mod exact. că este de)a capa!il să o corecteze. ganduri. &centuez iar. de exemplu poate să primească o plăcere echivalentă cu 10 grame de satis"acţii #n lumea materială. &ici e locul să accentuăm "aptul că este vor!a de trăsăturile de AadiH şi FpăcătosC sau egoist. de sus.

insigne. de o!icei nu dă semne de prezenta. -mul nu e capa!il să-i perceapă existenţa. denumit Fem!rionul su"letului lui &D&%C . aparţinand #n esenţă Creatorului. acest punct. su"let al Divinităţii. este de "apt punctul de altruism din inimă. prin rugăminţi la Creator.ermenul de .#n ca!ala. &ceasta din urmă reprezintă mi)locul principal prin care se realizează procesul corectării. punctul a devenit un i%vor nesfarşit de "orţe ale su"letului. &cest punct este o parte din su"let. şi el #i măreşte importanţa #n mod nemaipomenit. şi spri)in spre evoluarea spirituală. şi primirea 6uminii .&<8I'C este numit stadiul #n care se iveşte #n inima omului conştiinţa şi aprecierea punctului de altruism. se numeşte F' K(D-.Ca!ala recomandă celor care doresc să guste viaţa adevărată. şi aduce su"letul mai departe. (rmează de aici . denumit şi ?I6. sau gusturi. de aceea omul nu #l percepe. În urma acţiunii FtaghinC. la etapa de FlitereC-FotiotC. De la exodul din gipt.-%(6. &%I%. &cest punct. $erceperea Creatorului evoluează de la un Cpunct negruC pană la ceea ce se numeşte .&<8I' . punctul revarsă lumină #n corp-Fgu"C.I-. În stadiul de litere-otiot.a cere a)utor pentru a #nţelege importanţa perceperii Creatorului. deasupra literelor sau F-. că rugămintea spre Creator tre!uie să conţină un singur lucru . precum stau semnele numite FtaghinC.IK('C. şi este destinat să cuprindă 6umina #n viitor. În situaţia incipientă a FexiluluiC. 3au.C . În acest caz. se re"eră la gustul vieţii.. 3tadiul #n care su"letul este inconştient de acest punct. prin despicarea mării 3u". al spiritualităţii. el se numeşte Fpunct negruC. care se re"eră la exilul Creatorului. şi pană la etapa munţii 3inai. nu sclipeşte. &st"el se repetă ciclul* de a se simţi neputincios. &cest punct negru.pasiuni. să-şi apro"undeze Fpunctul din inimăC.F$uncteC. ne"iind luminat. F. apoi urmat de cerinţa de a "i a)utat. 8&. proces care se repetă pană la desăv#rşirea corectării* F<%&.C. este ascuns. deasupra propriului eu. Ctaam haChaIimC.

-r hochma il trece pe om prin !arieră sau FmahsomC. În această etapă. se a)unge prin drumul spinos al muncii şi prin progresul #n lumea spirituală."ectuarea unor "apte de dărnicie nu reprezintă un mi)loc pentru progres spiritual. "iind cori)ate de egoism. ci este un premiu pentru cel care aspiră a-I "i asemenea Creatorului. seniorW Hatan . 9upă aceea miracolul acesta e.-&'9. adică prin trans"ormarea vederii #n Fvederea spiritualăC. care se numeşte exodul din gipt %iţraIim.mare. Kelim-vasele.'(. pe cand %&6K8(. . sau de la Folam gaşmiC. sau C-. "ac posi!ilă . &cest FvasC . 6a FKli ha-daatC. Însă cine a gustat o dată lumea spirituală. este aceea in care -mul nu este #ncă echipat cu puterea de a se lupta cu goismul. vase ale dăruirii. care este . )uniorR.C Helim de haşpaahC. pană la atingerea gradaţiei numite F%('.B. vasul cunoaşterii.cunoaşterea. deşi omul #ncă nu este echipat cu FvasulC potrivit pentru a o primi.piră. adică legătura cu 6umina. dar numai după despicarea mării.For hochmahC are loc.BK . 6egătura cu Creatorul. şi o"eră omului -. la Folam ruhaniC.Hli gadlut sau vasul senior Qgadol . 6 3I'&IC. etapa primirii 6uminii. se numeşte D&&.-.. Deci numai dacă are capacitatea de a lucra cu egoismul cori)at.mic.egatulC este Coroana . potrivit pentru a primi lumina. @ederea spirituală este dăruită de Creator care "ace un miracol ' 3. HriIat Iam 3u". %iracolul primirii luminii .şi răz!aterea prin !ariera care separă lumea materială de lumea spirituală. tapa spirituala deFSuniorC.C. . . $rocesul de trecere de la lumea egoistă la cea spirituală este un proces al ieşirii din sclavagism la li!ertate. &ceastă etapă se descrie prin expresia FmalHhut se #nalţă la HeterC X malHhut olah le Heter. tapa K&. În etapa care urmează. nu mai are cale de #ntors la nivelul din lumea aceasta. #n mod altruist. pe care le-a trans"ormat #n altruiste. 8-C8%&8. de la lumea noastră materială #n lumea spirituală.omul nu este capa!il #ncă de a primi 6umina. &cest pasa) este posi!il datorită numai acţionării luminii #nţelepciunii . În decursul acestui proces #i sunt descoperite omului dorinţele altruiste. &cest lucru se poate exempli"ica prin situaţia omului care nu are "orţa de a rezista unei porţii de mancare. numit K .FHliC. Fhar 3inaiC. omul tre!uie să-şi construiască prin propriile "orţe @&3(6 potrivit pentru a primi 6umina. Iar %alHhut nu este decat un $('C. poate avea loc doar dacă omul e capa!il să primească lumina #n interiorul său. . micime. 8-C8%&8 .lumina #nţelepciunii. de aceea renunţă la #ntreaga masă..

să-şi analizeze sensul existenţei. cand omul se intrea!a pentru cine oare trudeşte. -amenii care sunt departe de această expediţie spirituală. cu atat mai "recvent se opreşte. Însă -5I C. de aceea nu corpul pune această #ntre!are. aleargă mereu #nainte "ără oprire.acceptarea 6uminii #n ele. 3istemul de percepţii al omului este pe deplin su!iectiv. chiar şi #n "iecare moment. 3enior $rimirea 6uminii Înţelepciunii #n totalitatea ei. răspunsul ar putea să-l cutremure. sesizarea prezentului reprezintă lumea noastră. trăieşte de "apt #n viitor.impul nu există cu adevărat ci este o succesiune a snzaţiilor. În lumea noastră. prezentul omului este determinat de poziţia sa pe scara spirituală. adevărul intim. lăsandu-l "ără teren su! picioare.@iaţă de minciuni. pentru a-şi "ace darea de seamă. după !agatelele acestei lumi. Chiar şi #n lumea aceasta. ea rămanand de o!icei "ără răspuns. deci pe o gradaţie superioară lui.? &cest răspuns nu poate "i acceptat de corp. $ercepţia realităţii depinde total de situaţia sentimentală. -mul care acceptă realitatea Fdeasupra raţiuniiC. De exemplu. -are să "i muncit atat numai pentru corp. continuă să cerceteze care ar "i caştigul realizat de su"let? &ceste #ntre!ări au scopul de a stimula pe om săşi continue drumul pe ruta cori)ării sale cu răsplata ternităţii care este inclusă automat.(6 spiritual . corpul are tendinţa de a ignora aceste chestiuni. . "iziologică şi spirituală a sa. şi ceea ce percepe. oprindu-l din maraton. Fvase spirituale corecateC. este mereu preocupat de viitorul caştig.iHunC B#ndeplinirea corecăriiC. #n aceste pro!leme esenţiale. care ne or!eşte. un om de a"aceri. . perceperea Creatorului #ntru totul. reprezintă #nsăşi realitatea. şi reunirea per"ectă cu l. calculand din timp modul #n care tre!uie să acţioneze pentru a nu "i #n pierdere sau pentru a-şi mări caştigul care poate consta #n !ani. care l-ar putea tul!ura. Cei care sunt pe drumul dezvoltării spirituale. se numeşte <&D-6 X %&. . 6umea viitoare este cea pe care o vom sesiza #n clipa următoare. &ceastă stare se numeşte B<mar . Cu cat este mai pro"und spiritualmente. putere. pană la edi"iciul F@asului 3piritualC. cinste sau odihnă şi linişte. Chiar şi #n rarele momente de sinceritate. . şi lăsandu-l "ără răspunsuri. sunt posi!ile numai dacă ne "olosim de tot egoismul nostru #n mod altruist. se opresc din vreme #n vreme să-şi supravegheze realizările. -mul avand #n posesia sa Helim ruhaniim metuHanim. În lumea spirituală. a sentimentelor. şi acesta este scopul Creerii 6umii.

toate plăcerile care există. devine clar relevată natura răului. Întrucat omul a "ost creat esenţial ca Fdorinţa de a se delectaC sau Fraţon lehenotC. dar este revelat la momentul potrivit. În această etapă. 6& MI(& ste scris*C"ugi de rău şi "ă !ineC. In"ormţiile sunt acumulate #n su"let printr-un proces misterios. 6(%I'& C. şi . a se exprimă prin #ndoieli #n ce priveşte $rovidenţa .ah. omul su"eră teri!il. ca studiul Ha!!alei. Dat "iind că #n decursul acţionării "aptelor !une omul devine din ce #n ce mai dornic să progreseze spre per"ecţiune spirituală. pană la ultima picătură. $rin e"ectul unor "apte !une. a identi"icării răului.haşgahah. este sesizată de om ca su"erinţă. Creatorul l-a #nzestrat cu o viaţă neadevărată. cand va "i pregătit să edi"ice vasul spiritual. urandu-l. va deveni doritor sa se de!araseze de acesta. duşmanul. &. este un proces insepara!il de cel al creerii @asului 3piritual. el descoperă o!stacolul care-i stă #n cale. &3. or!eşte? $ur şi simplu pentru că vasul spiritual este edi"icat printr-un proces #ndelungat. 3ituaţia #n care Creatorul este ascuns. 'u are rost să-ti impui #n mod arti"icial să elimini răul. Cand #l vei recunoaşte.Dar atunci cu ce scop oare ne lasă Creatorul să trăim #n minciună.9(6 . prin maturizarea spirituală. &cesta este procesul achiziţionării experienţei care decurge de-a lungul tuturor re#ncarnărilor omului #n lumea aceasta.(6(I 6umina Creatorului aduce cu sine cori)area dorinţelor. omul care recunoaste egoismul ca "iind sursa tuturor relelor. raţiune şi plăcere D 6& '-&$. care-l impiedica să-şi realizeze dorinţa. că nu e #ncă eli!erat de acesta. doar pană la regăsirea ei.-. să credem #n meschinăria acestei vieţi.haKarat ha.: 6. "iind "oarte complicat şi complex. 'evoia de a experimenta pană la capăt şi #n toate nuanţele posi!ile. e"emeră. vei dori automat şi #n mod "iresc să te eli!erezi. $rima etapă #n metodica sau munca spirituală constă #n a recunoaşte .

'iciodată nu i se vor adăuga omului voluptăţi mai mari decat ar putea suporta. au puterea să vadă măreţia spiritualului. au parte de respect şi prestigiu. Ceea ce este onorat de către societate. . tre!uie acceptată şi starea #n care se ascunde Creatorul. 3ituaţia #n care #i este revelat -mului Creatorul. ca atare.Fşhintah !ea"raahC. iar toţi ceilalţi #ncearcă să meargă pe urmele lor. Din cauza acesteia. devine scopul vieţii. 4i ast"el veşti noi şi noi sosesc #n "iecare dimineaţă. este trăită de om ca o plăcere supremă. (n surplus de plăcere spirituală nelalocul său. 3piritualitatea nu este la modă . În "iecare generaţie sunt reexaminate şi reevaluate o multitudine de pro!leme şi teme. Dat "iind că scopul reunirii cu creatorul nu a avut parte de onoarea meritată. pentru "olosul -mului. cand omul i se dăruie cu totul Creatorului. de a-6 percepe. Di"icultatea #şi are originea #n principiul FascunderiiC.4hintah !ea"rah sau Fla pămantC. aceste realizari "iind prea puţin onorate. va #ntarzia eli!erarea omului din egoism. şi atinge. %a)oritatea are rolul de a hotăr# scara de valori. Deoarece toate situaţiile au "ost date de 3us. asemenea succesiunii rapide a stilurilor. &ceastă stare se numeşte Miuă. #nţelegandu-le pe deplin.ealizările spirituale nu au prestigiu #n ochii maselor. $e cat este de usor sa ne exaltam in prezenta exteriorului stralucitor. şi sa i se adreseze. şi se repetă iar şi iar şa!lonul negării valorilor generaţiei precedente. . &ceasta este 'oaptea. şi cu masele urmandu-i or!eşte. #ndepărtandu-l de scopul reunirii cu Creatorul. şi ea se exprimă printr-o pro"undă credinţă #n $rovidenţa Divină. răsplată demnă de multe sacri"icii din partea ma)orităţii oamenilor. se simte reunit cu l şi cu ternitatea. care sunt cei ce decid linia modei. &ceastă stare este denumită Divinitatea #n pra" . #n chiar acel moment #i va apare #n "aţă Creatorul #n toată splendoarea . doar cei care #şi asumă #ncrederea #n importanţa spiritualităţii. #n loc să #l apropie. 6egile 'aturii. -mul este o!ligat să creadă din toată inima că #n acel moment #n care va "i gata maturizat spre a primi lumina Creatorului "ără a-i dăuna. pe atat este de greu să distingem realizări spirituale. pentru a nu-i sa!ota motivaţia de a se eli!era de ego. imitandu-i. tot ast"el nici spiritualitatea nu are prestigiu #n ochii ma)orităţii. care este menită să prote)eze spiritualitatea.#n ceea ce priveşte posi!ilitatea de a se reuni cu Creatorul. Cei care reuşesc să concureze cu standardul modei #nvingătoare.

estrangereC.(6. unde. Aimţum. %alHhut va accepta să primească lumina de dragul Creatorului care doreşte acest lucru. &st"el.deasupra tuturora se a"lă Creatorul-ha5oreh. $entru a #nţelege acest lucru tre!uie să a)ungem la gradul cel mai #nalt atins de ca!alisti. deoarece malHhut primeşte plăceri "ără limită din partea 6uminii Creatorului. $rimul Creat se numeşte F%&6K8(. iar insta!ilitatea lor este martor al naturii lor nereale. a)unge la malHhut percepţia Creatorului şi a dorinţei acestuia de a o delecta. În ultima parte este situată plăcerea supremă pe care doreşte Creatorul să o o"ere Creaturilor sale. este un "apt "ără du!iu. precum suntem o!işnuiţi să re"lectăm. regatul . restrangere. <&. $entru acest scop.işonC. & doua . omul se va putea sesiza numai pe el #nsuşi.este $rimul Creat B ha'ivrah ha-.iHun.lumea in"inutului. iar atunci malHut va dori şi ea să "ie ca şi Creatorul.$lăcerea. În "aza următoare. pentru a-i #nchina toate plăcerile de care dispune. inclusiv valorile estetice. de a-i "i asemănător Creatorului. Creatul este deci capa!il să trăiască plăceri supreme. -lam eInso" la starea de C. creatorul .ot ce se petrece şi se realizează se des"ăşoară #ntr-o ordine care ţine de C&(M9 şi : C.de la starea 6umea Cin"inituluiC. ele sunt dictate de oameni de nivel spiritual ne#nsemnat.creatul. mai apoi urmează locul Creaturilor . Ca!ala divide Creaţia . &cest raţon. . Creatorul doreşte să procreeze pe nivrah . $ană atunci. . %alHhut.C. restricţie. care o umple pe deplin. norme de comportare şi legi. %esia şi la FÎndeplinirea cori)ăriiC sau <mar . a!solut satis"ăcătoare pentru că el primeşte exact ceea ce doreşte.ha5riIot. pentru a-i dărui 6ui. malHhut devine asemenea Creatorului. #n loc de a primi plăcerea pentru sine #nsuşi. #l #nzestrează cu dorinţa de se delecta* raţon lehenot. se numeşte Folam eIn so"C . #n P diviziuni. xistenţa. 3tarea #n care malHhut are parte de plăcere in"inită. doreşte exact aceleaşi plăceri pe care ha5oreh este doritor să i le o"ere. şi nu este #ngrădit de limitele vremii.. precum este de aşteptat. &cest "enomen se numeşte Aimţum. sunt expuse unei permanente dinamici. De la Aimţum la starea denumită %aşiah. prezenţa exclusivă şi a!solută a Creatorului #n toate cele existente. .Convenţiile sociale.ha5riIah. "iind echipat cu mi)loacele potrivite pentru a cuprinde aceste voluptăţi. #n prima parte . primind plăcere doar de dragul 6ui. În urma acestei dorinţe.ha!oreh. Dar cu plăcerea #mpreună. deci al minciunii care se a"lă la "undamentul lor. %alHhut hotărăşte să respingă lumina .

şi emunah lemaalah me haDaat . "aza dinainte de restrangere . se numesc lumile spirituale. maşia3. pe traseul spiritual. Doar Creatorul ne poate deschide ochii şi inima să #nţelegem cat este de uriaşă măreţia sa. $iedicile pe drumul nostru spiritual au rolul să ne producă sentimentul "ricii . l re"lectează asupra posi!ilităţii. este re#ntoarcerea la situaţia originară. Între!ările care ne-au derutat au menirea să ne producă "rică şi sentimentul importanţei acesteia. <anduri tul!urătoare. "rică de posi!ilitatea că nu vom a)unge să apreciem adevărata măreţie a Creatorului.su"lete. F3"ereleC sunt su!gradaţiile interioare ale acestor etape. . linie de dreapta şi linie de stanga. sensul vieţii.7irah. singura #n stare să ne convingă inima şi să ne conducă spre ieşirea din go. sau cel care trage de noi #na"ară .oate aceste #ntre!ări şi re"lectari #i sunt trimise omului de catre Creator. pentru ce toate acestea.credinţă. #nţelesul e"orturilor proprii. #n care noi nu ne mai delectăm de dragul nostru.eunirea cu Creatorul. speranţelor din partea Creatorului la anumite #n"ăptuiri din partea omului. le #l derutează pe om. #n"ipte anume #n gandurile lui. care este deasupra raţiunii Din cand #n cand omul pune #ntre!ări privind existenţa sa.moşec3 tapele cori)ării spirituale graduale. se #mparte #n elemente denumite 'eşamot .haolam şelanu. F<mar hatiHunC sau #ndeplinirea cori)ării. sensul şi scopul creerii lumii. a creat totul pentru ca să descoperim noi #nşine 3copul manaţiei. pentru că aceste pro!leme. rămanand pe vecie )os. Doze mici din malHhut. golite de 6umina Creatorului se găsesc #n condiţiile denumite Flumea noastrăC . "rică de posi!ilitatea că nu vom reuşi să ne atingem scopul. Iar aceasta "orţă se numeşte mesia. l se #ntrea!ă de asemenea. treaptă cu treaptă. care se #ndepărtează de drumul spiritualităţii. dacă oricum toate se aran)ează pană la urmă după cum vrea Creatorul. dar de "apt ele au rolul de a-l căli #n pregătirea pentru expediţia spre . &ceastă nouă dorinţă constituie "orţa care a)ută su"letului să iasă din dorinţele egoiste.ţimţum. Creatorul.%alHhut cea cori)ată Q"eminin in ivritR. :iecare su"let işi execută propria cori)are #n mod individual. #l #nvaţă să lupte şi să #nvingă "orţele care #i stau #n cale. care este "orţa unică şi voinţa unică . $ar a nu-i "i de nici un a)utor. şi o!ţin dorinţa de a dărui plăcere. &ceste su"lete părăsesc Fdorinţa de a se delectaC. ci de dragul Creatorului. .

Leu.&vodah. -mul presupune că prin descoperirea Divinităţii va avea puterea să-şi trans"orme natura din egoistă #n altruista. doar că. prezent deocamdată. şi se străduieşte să-şi ducă la !un s"arşit munca prin Fcredinţa deasupra raţiuniiC. &dică .daat. prin li!er ar!itru şi numai prin el. !ine#nţeles că l poate să ne o"ere şi să ne in"luenţeze de sus. şi "ără să se eli!ereze de nevoia de Fa se delecta pe sineC .Ccredinţa deasupra raţiuniiC * prima categorie reprezintă lipsa de alegere. pentru că omul atinge cunoaşterea . l #nţelege toate cauzele pentru care tre!uie să parcurgă drumul spre aşa zisa credinţă. ast"el intrand su! domnia Creatorului. "iind su! controlul egoismului. omul va dori să se delecteze pe el #nsuşi prin studiu. "ac posi!ilă recunoaşterea dărniciei 6ui.Fhitorerut mi lemaalahC. Dar sunt de a)uns O0 de minute zilnic de cantărire a dragostei de . -mul care se plange de trecut #şi periclitează viitorul.R. "ără să "ie pierdută. de recunoştinţă şi !ucurie de a "i dotat de Creator cu "orţa şi dorinţa de a merge pe calea divinităţii şi a investi e"orturi de dragul scopului. tre!uie să vină Creatorul să e"ectueze aceasta schim!are #n locul meu. căci el m-a creat ast"el şi ca atare. Înaintarea prin Flinia dreaptăC-Hav Iemin . ci deasupra raţiunii care există de)a. 3e disting 2 "eluri de exerciţiu . "apt care este chiar sensul manaţiei. iar a doua categorie are loc prin li!er ar!itru. a reunirii dintre cei doi. Creatorul vrea şi ţinteşte spre realizarea. 'u tre!uie să concludem prin aceasta că drumul pe linia stangă nu este o!ligatorie. %unca spirituală care este e"ectuată #n cadrul egoului.Fhester ha5orehC. esenţei manaţiei. conduce la roade care dau plăcere şi altora. caracteristică #ncepătorilor. %unca e"ectuată după ce e descătuşat din lanţul egoului. 'umai eli!erandu-se de go omul are şansa de a #nţelege şi a alege #n mod deli!erat drumul spre spiritualitate. "ără să aplice li!erul ar!itru.Flehenot leaţmoC.(na din #ntre!ările mai neliniştitoare. neavand putere singur să mă schim!. este disputa #n )urul FascunderiiC Creatorului . &cesta este reprezentat de sentimentul per"ecţiunii. duce la rezultate care-l delectează doar pe om. Doar o pro"undă apreciere a spri)inului o"erit de sus.reprezintă partea principală a muncii -mului.Qnu "ără raţiune. prin iu!irea "aţă de Creator. doar l poate corecta ceea ce a creatC. #n categoria Femunah lemalah mi haDaat. Cu toate acestea el pre"eră să #nainteze prin alegere.C sau . 'umai trăirea printr-o permanentă recunoştinţă şi reverenţă #ndreptate spre Creator. permite păstrarea acestuia. trezit ast"el. dandune voinţa pentru spiritualitate* deşteptarea din ceruri . &şadar.

recunoscandu-I per"ecţiunea. e"ort. aşa cum te-a adus la studiul ca!alei.Coare nu crezi că #nsuşi Creatorul te va conduce prin voia sa.C gandeşte-te la tine. Creatorului. pur şi simplu pentru că l este atotputernic?. şi de aceea nu are nici un rost a intra #n controversă cu ele. pentru atingerea unor scopuri spirituale. pană azi?C. F oare cunoşti multe pesoane care au reuşit pe acest drum?C. e !ine să le ignore şi atat.Cce ai realizat tu #ntradevăr. '( pentru plăcerea sa proprie. -mul care se luptă pentru a se de!arasa de dorinţele proprii materiale. -mul care atinge cunoaşterea scopului manaţiei.sine #n contrast cu dragostea "aţă de Creator. muncă. $e traseul spiritualităţii el vrea să se #ndepărteze de trup. omul este o!ligat să se roage de Creator să-l menţină pe calea adevărului. (n alt su!iect este acela de a pregăti şi construi pasiunea de a-l realiza şi cunoaşte pe Creator şi de a se reuni cu l. #n care se integrează am!ele linii. la "amilie. la copiii tăi. va "i nevoie de e"orturi intense şi muncă grea. şi cu ce te-ai ales #n schim!?C. (rcarea pe scara spiritualităţii prin echili!rarea dintre linia dreaptă şi linia stangă. creind ast"el linia mi)locie Creatorul se a"lă #n a!solut repaos. #n decursul atator ani. pentru a con"runta argumentarea corpului. pentru a-l restitui rădăcinii ei. Cat timp corpul re"uză să lucreze. pană ce va realiza sensul adevărat al altruismului şi răsplata care a)unge paralel cu acesta.C ste vor!a de propoziţii adevărate pe planul acestei vieţi.C. Înapoia "iecărui e"ort al muncii spirituale se a"lă dorinţa de a-i dărui Creatorului plăcere. vrea să-şi ignore pasiunile. de aceea va acţiona prin inteligenţa credinţei şi nu prin raţiunea o!işnuită a minţii. . În "uncţie de cantitatea de ego descoperită. devine să "ie şi el #n repaos a!solut.epaosul poate "i de"init doar dacă a "ost precedat de mişcare. (n alt su!iect este cel al cori)ării su"letului nostru prin de!arasarea de egoism. care pare a avea dreptate* F tu mă pui să depun atatea e"orturi. ste nevoie de un e"ort imens. "ără să te osteneşti atat. %unca -mului are ca o!iect cateva su!iecte* una dintre ele este #mpre)urul studiului misterelor şi cunoaşterea căilor Creatorului cu scopul de a #ndeplini voinţa Divină. . spre progresul spiritual.Coare Creatorul doreşte ca tu să su"eri chiar atat de mult?C. Discutand despre odihna spirituală. de "apt se discută despre munca spirituală.C oare merită să munceşti atata #n starea ta de sănătate?C.

adică. se datorează procesului asemănării cu Creatorul. linia dreaptă. care provine din dorinţa de a dărui. chiar dacă nu le concepem. 8-C8%&8C. #nsă #n s"erele divinului. Delectarea provenită din această situaţie. cu toată #mpotrivirea din partea corpului. În acest proces. ste plăcerea de a lucra #n serviciul cuiva mai mare decat noi. de la el. sau FHav IeminC. consimţind să lucreze de dragul 6(I. &cest lucru are menirea de a crea un echil!ru #ntre credinţă şi cunoaştere. &ceastă !ucurie de a dărui are calitatea unei imense "ericiri. prin asumarea #nsuşirilor identice cu #nsuşirile 6ui. şi echili!rarea dintre ele. o lege cu totul di"erită şi ciudată. se numeşte F6umina #nţelepciuniiC.C -. armonia dintre acestea prevenind #n continuare recidivarea #n egoism. În loc de credinţă işi "ace loc cunoaşterea . şi C('-&4. din ce #n ce mai mult.K&. pentru că nu era grati"icată. omul adaugă puţin ego la starea de FmicimeC . adică de dorinţa egoistă a omului de a se delecta pe sine. toate se petrec con"orm unei legi unice. . &ceastă plăcere este numită 6umina dăruirii. pe a!solut "iecare treaptă a scării spirituale. realizarea modului său de acţionare.micime. de dăruire totală. .evelarea Creatorului trezeşte nevoia imensă de a o!ţine raţiunea Creatorului. Însă chiar şi această "ericire este #ncă legată de material. cu gratitudine pentru "aptul că cel &totputernic e gata să-i primească o"randa.'(. -mul care "ace totul pentru a atinge această treaptă are parte de revelarea Creatorului. &cest stadiu se numeşte FHatnutC . reechili!rand linia dreaptă cu puţin din linia stangă. creatul dăruieşte şi atat. #n mod alternat * linie dreaptă. revelarea Creatorului se numeşte Flinia stangăC. exact ca şi Creatorul. unde -m şi Creator se reunesc pe deplin prin toate caracteristicile lor. sau maturitate. logica este cea care dictează. munca menită pentru Creator era mai genuin altruista. prin care recunoaşte in"inita măreţie a 3a. C8&3&DI%C . #n al cărui a)utor putem să ne #ncredem pe deplin. sau C-. . nepotrivită cu realitatea noastră. 3trăduinţa depusă con"orm cu acest principiu.lehaşpiah al menat lehaşpiah.În lumea cunoscută nouă. În acest status.. #n"ăptuirea unui act de altruism. . Chiar #n perioada #n care #ncă nu avusese contact cu l. sau Flumina credinţeiC. ultimul. care domneşte peste tot. &ceasta este starea de FgadlutC sau măreţie. placere care nu izvorăşte din cunoaşterea pe deplin a calităţii şi importanţei Creatorului. şi de a-i #nţelege măreţia. 3enior. se numeşte F a dărui de dragul de a dărui F . Deci. se e"ectueaază treaptă cu treaptă. Înaintarea spre gradul cel mai #nalt. cel mic. şi ast"el se crează linia de mi)loc. corpul #ncepe a recunoaşte şi el grandoarea Creatorului. 'ivelul la care se a"lă linia stangă #n cadrul liniei milocii este cel care determină gradul de spiritualitate la care a a)uns omul. 6ege care de"ineşte pe Creator ca atotputernic. linie stangă. & Creatorului.daat.

doar prin "aptul existenţei Creatorului. intenţionat spre !inele nostru. &cest om este Fsameah !ehelHoC. FIeţer harahC. şi nu de dragul lui #nsuşi. omul se !ucură de ceea ce are. De aceea e nevoie să privim ascunderea Creatorului ca şi o parte integrală a procesului de corectare. omul este "ericit "ără vre-un motiv deose!it. Fcha"eţ chesedC. În situaţia denumită Flinie dreaptăC. De "apt. l va răspunde atunci cand noi vom "i pregătiţi pentru asta din punct de vedere spiritual. FsatanaC şi F#ngerul morţiiC Fmalach hamavet Di"erenţa dintre egoism şi altruism este echivalentă cu măsura #n care omul este gata să renunţe la grati"icarea #n urma e"ortului. În stadiul de #ncepător şi egoist . se "ace #n mod treptat. de aceea se cheamă per"ect-FmuşlamC. #ncat nimic nu-i poate a"ecta "ericirea. la plăceri.În situaţie de Flinia dreaptăC . În prima etapă. ast"el ca să nu ne dăuneze.leHa!el al menat lehaşpiah. cu atat creşte altruismul. se poate de"ini ca acţionand de dragul divinului. este "ericit. care e reprezentată de perceperea Creatorului. !ucuros de partea sa. sau iu!itor de dărnicie. denumită FneşamahC.&cesta #l va a)uta să iasă din go. "iind un proces de renunţare treptată. intreg procesul #nălţării spirituale. -mul care #şi "ace darea de seamă spirituală şi descoperă că este #ncă departe de Creator. -mul care renunţă la dreptul de a se delecta de roadele muncii depuse. pentru a-i permite omului să intre #n acest proces #n mod treptat. omul nu este #n stare să . 6a momentul potrivit. gradată. implorandu-l să e"ectueze corectarea pentru el. l răspunde acestei rugăminţi şi #i trimite 6umina Divină. şi realizează "aptul că nu este capa!il să se corecteze singur. l este #ntr-atat de satis"ăcut. 6a rugăminţile noastre. 3alariul. implorandu-l să ni se dezvăluie. Ce #nseamnă "orţa opoziţiei. su"let . iar mai tarziu #nvăţăm să renunţăm şi la delectarea spirituală genuină. spre care #şi concentrează gandurile toate. &cest mod de a primi se numeşte #n ca!ala Fa primi pentru a dăruiC . #nvingandu-l. tre!uie să se adreseze Creatorului. Creatorul se ascunde.sau Sunior. e normal să "ie dorit. mic . renunţăm la plăcerile acestei vieţi. dar cu cat suntem mai dispuşi să nu o primim.

$e de altă parte. care este mereu gata a "ace calcule. #n situaţia de ascundere. să "acă pasul următor. Cand conduce pe om la moarte spirituală. nici nu ar striga spre 5oreh pentru a)utor. ha5oreh . l #ncearcă să "acă acest lucru prin anihilarea percepţiei spirituale din timpul studiului ca!alei. ste vor!a de o aritmetică simplă #n ce priveşte avanta)ul* 3ă ne delectăm acum şi să su"erim mai t#rziu?. #n timp ce Creatorul se ascunde. depăşind puterea sa de voinţă. #nţelege doar simpla socoteală a caştigului.simtă plăcere prin revelarea Creatorului. instinctul rău. Ca "luturii de noapte care sunt atraşi inevita!il spre "ocul luminii care-i arde. a Creatorului. :apt este că a eşuat la momentul respectiv de #ncercare. să-şi dezvolte puterea de a-şi arunca egoismul. noi continuăm să "im prizonierii corpului. dacă are vreun rost. (nicul răspuns posi!il #n situaţiile de mai sus. #n care plăcerea l-a #nvins prin imensitatea sa. 'u este posi!ilă evitarea delectării cand suntem dominaţi de <-. F8aavodah şe-!alevC . &ici putem acţiona prin puterea credinţei. Corpul care vor!eşte pe lim!a)ul voluptăţilor. 4i nu e om să nu "i simţit măcar o dată că este atras irezisti!il de o plăcere senzaţională. sau să renunţăm la voluptate acum. prin con"lictul dintre inimă şi raţiune. Dat "iind că trupul #nţelege şi lim!a)ul su"erinţelor. decat dacă ne vom convinge că el ne dăunează. chiar dacă mai tarziu ar "i regretat pro"und că nu a rezistat tentatiei. şi #n acelaşi timp atrăgandu-l spre alte ocupaţii din lumea aceasta. Împotrivirea corpului la intenţiile altruiste se numeşte FIeţer rahC. . pentru a-i da putere să renunţe la delectarea de sine. se numeşte CÎnger al morţiiC .malach hamavet. este propoziţia* eu merg tot #nainte doar prin puterea credinţei pentru că acest lucru doreşte de la mine Creatorul. ca hipnotizat.%unca din inimă. putem acţiona de dragul său. care pretinde darea de seamă minuţioasă a cauzei pentru care el tre!uie să renunţe la plăcere?. pentru a evita durerile care sunt consecinţa lor ? vitarea egoismului trage după sine #ntotdeauna con"lictul "urtunos cu trupul. Dacă l i s-ar arăta.enunţarea #n prezent pentru un caştig #n viitor. răul. hester. Cand ne #mpiedică să realizăm ceea ce ne-am propus. tot aşa omul ar "i distrus #n lumina arzătoare a plăcerilor spre care ar "i atras. omul nu ar putea să evolueze. dacă va primi răsplata meritată pentru e"ortul investit. pare să "ie un argument convingător. De aceea.#n e!raică sata X a deviat. se cheamă satan . "ără să "im or!iţi de plăcere. contrazice #mpotrivirea trupului. "apt dorit de Creator spre !inele nostru. .

%uncii prin linia dreaptă.-. şi la reunirea cu l. numită Işmael. -!iectul spiritual. numită Hlipat sav. duce la revelarea Creatorului. De laC Klipat 7işmaelC . &st"el se poate constitui un sistem de apărare contra corpului. el #ncepe să păşească pe linia de mi)loc. şi la FIsraelC -mul conţine #n su"letul său /0 de dorinţe de !ază. ste ştiut că #nainte să "i propus 6umina . Înaintarea pe drumul spiritualităţii necesită detaşarea omului de am!ele Hlipot. pe cand dorinţa de a se delecta stă mereu la pandă.. linia stangă. la* F@om acţiona şi apoi vom auzi C . de dragul Creatorului. compus şi el din /0 de s"ere sau s"irot. egoistă.FCoa)a lui 7işmaelC. Din momentul #n care omul #ncepe să se apropie de Creator. care #nseamnă & $.(6(I. &.. În momentul #n care omul #nţelege că nici una din aceste 2 Hlipot nu va accepta 6umina .argumentul că nu merită să su"eri mai tarziu #n urma plăcerii din prezent. ha5oreh. poporului Israel. pentru că am!ele se #mpotrivesc primirii 6uminii #n modul altruist.şivim umot ha-lam. -mul avansează prin mi)locirea a două linii* linia dreaptă şi linia stangă.orah. &cest "el de a lucra se numeşte Fmunca din inimăC. . dar aceştia au re"uzat să o primească. pentru că inima caută LtaanughimC .F'aaseh venişmahC. este acela de a-i răspunde "erm.orah. se opune o a doua "orţă. exprimand hotăr#rea de a munci de dragul spiritualităţii. &@-D&8 4 5&-6 @.&<(6 C.& 6. a altruismului . %odul de a se F#nţelegeC cu calculele "alse ale corpului. se numeşte zeir-ampin X "aţă mică .i se #mpotriveşte o "orţă sau Hlipa.a"lat #n lumea &AI6(.plăceri. "ără nici un pro"it personal. Împotriva muncii prin raţiune. potrivit cu legea Fnaaseh venişmahC. identic cu rădăcina spirituală a omului. care este I3. :iecare din aceste /0 de dorinţe are cate 2 rădăcini. are şi el şansa de a convinge corpul. Deci tre!uie să "im vigilenţi la #ncercările sale de a ne deruta convingandu-ne prin comparaţii "alse #ntre plăcere şi durere. numite /0 de naţiuni ale lumii . . . la a-6 percepe pe deplin. Creatorul a vrut să o o"ere lui sav şi lui Işmael.ezistenţa #ncăpăţanată #n con"runtarea cu raţiunea şi corpul..I%I D D. el #ncepe să simtă dorinţe despre care nu a avut vreo idee că ar "i existat #n el. şi FKlipat savC..munca din inimă . (n alt răspuns posi!il adresa!il raţiunii este * Feu cred cu "ermitate că 5oreh aude toate rugăminţile mele de a-mi veni #n a)utorC.anărul.

În Ca!ala. pentru că e conştient aprioric că este dominat de dorinţe. interioare #n om. "ără compromis. doar Creatorul ne cunoaşte "iecare moment. De "apt omul nici nu are nevoie să se autocritice. iar după aceea. ha-6&%C sau F'&AI('I6 6(%IIC* $rocesul de supraveghere a propriului <. "iind preocupat tot timpul cu satis"acerea lor. stare #n care s-a a"lat su"letul pe . sau ha-'eHuda şe !a-6evC. 3tarea #n care se a"lă calităţile spirituale. nu e nevoie de vre-un e"ort. Cu toate acestea el "ace e"ort pentru a-şi dezvolta dorinţe spirituale pe parcursul muncii interioare. "iind cunoscute su! aceleaşi denumiri. &cest proces este menit omului. de aceea este necesar să-i măsurăm intensitatea. de dragul Creatorului. conţinand #ntr-#nsul tot ce percepem #mpre)urul nostru* cosmos. este consecinţa trecutului nostru spiritual. sau $-$-. ele "iind doar o re"lectare a acestora. la stadiul de F(%-. supraveghindu-se. #n a"ara deciziei interioare de a accepta ca !ine venită "iecare situaţie a realităţii. şi chiar şi Creatorul #nsuşi. devine F chasid umot ha-lamC. inclusiv aceea de a-şi da darea de seamă asupra propriei comportări. trece la studiul aceloraşi o!iecte aşa cum apar #n exterior. dorinţe. xperienţa acumulată permite examinarea metodică a situaţiei spirituale genuine a omului.C punctul din inimă. reprezentat "iind #n noi prin punctul spiritual. Cand el #ncepe să simtă dorinţa de a cunoaşte pe Creator. de dragul lui #nsuşi.3tarea spirituală incipientă a omului se numeşte <-7 sau $-$-.De la stadiul de FgoI. Fcei generoşi din toată lumea. $entru a simţi aceasta "ericire. atat de esenţială dezvoltării spirituale. popoare. este #nsuşi !arometrul stării noastre interioare. sunt re"lectate #n starea spirituală a o!iectelor exterioare şi #n e"ectele lor asupra omului. 3enzaţia de insatis"acţie care se a"lă ne#ncetat #năuntrul nostru. 3entimentul de !ucurie resimţit #n timpul cat suntem ocupaţi cu spiritualitatea. Israel. De aceea este incapa!il de autocritică.este pro!lematic. Cum putem aprecia la ce treaptă spirituală am a)uns? În stadiul de goI omul simte dorinţe egoiste. 6a #nceput Ca!ala studiază aceste o!iecte ca #nsuşiri interioare. naţiuni. dimpotrivă din cap pană #n picioare este preocupat doar de sine #nsuşi. omul ne"iind capa!il a gandi #n mod o!iectiv ci.. omul este conceput a reprezenta o lume #ntreagă.. FchasideI umot haolamC. cum s-ar spune F vede şi rinichi şi inimăC.

su"letele noastre se găseau #n stare de per"ecţiune. pierdem totul. "iind a)utat de Creator. Cand ne pră!uşim spiritualmente #n aceasta lume. dar nu putem o!ţine acest lucru. 3copul Creaţiei. să #l atragă spre direcţia "orţelor pozitive. dar el tre!uie să "ie pregătit a-i restitui totul Creatorului. care ne-a luat ceea ce ne-a aparţinut odinioară nouă. adică Creatorul. -mul care priveşte "iecare eveniment #ntampinat #n cale ca pe un examen trimis lui anume. #nseamnă că omul este condus numai de "orţa egoismului. De aceea cand noi avem o dorinţă pentru ceva anume. #n care aveau totul. precum era #n trecut. . Frădăcina su"letelorC. şi este demn de a "i numit Fchasid umot haolamC .F<eneroşii proveniţi din toată lumeaC. Chasid umot haolam care continuă să lucreze pentru corectarea egoismului său. ia #n considerare doar pro"itul personal. acest om a trecut cu succes examenul FintenţieiC şi al FgandiriiC. #n a"ară de dorinţa de a se delecta.oată Creaţia. #n orice situaţie. şi tot ce ni se #ntamplă nouă. 6upta care se des"ăşoară #n inima sa are loc #ntre cele două puteri. el tre!uie să primească de la Creator numai #n proporţia #n care este sigur că va putea primi doar de dragul Creatorului. care #l atrage spre propria satis"acţie. #n general. cerand mereu să "ie condus de către Creator. cel care dă dreptate Creatorului #n orice caz. este considerat prin "aptele lui. Cel care reuşeşte să se autoconvingă că tot ceea ce "ace Creatorul este menit a "i spre !inele nostru. De "apt omul nu este capa!il să aleagă altruismul #n prezenţa egoului decat cu condiţia că apelează la Creator ca acesta să-l a)ute. dar nu pentru "elul de a raţiona. se poate #nţelege doar deslusind scopul "inal al manaţiei. Creatorul #i dăruie totul. se urcă rapid pe scara care conduce spre scopul Creaţiei. De multe ori examenul li!erului ar!itru .a primi de dragul Creatorului conduce pe om la renunţare. Cand calculele #n ce priveşte alegerea dintre cele două "orţe. care-l #ndeamnă să primească de dragul Creatorului. De asemenea. #n particular. una e cea rea. "ăcandu-şi cu multă atenţie alegerile. 3pre această treaptă tan)eşte su"letul nostru să se #ntoarcă. suntem porniţi #mpotriva Creatorului. iar pe de altă parte se a"lă "orţele pozitive. este 6umina. prin rugăminţi. şi chiar simte !ucurie şi dragoste pentru Creator. . nelipsindu-le nimic. $e această treaptă.treapta cea mai #naltă. Din acest stadiu.

ne a"lăm #ntr-un ocean de 6umină care umple tot ce există. Drept consecinţă. Creatorul a emanat şi creat toate caracteristicile egoiste ale noastre. noi percepem un sentiment de alienare #ntr-un univers străin şi ni se pare că suntem singuri pe lume. . Creatorul doreşte să ne o"ere plăcere. 6umina poate să pătrundă doar acele voinţe ale noastre care sunt echivalate cu #nsuşirile Creatorului. au o metodă specială prin care primesc 6umina. a "ost creat doar pentru a-l a)uta pe om să progreseze pană la "inalul Creaţiei. #n lumea aceasta.. reprezintă Creatorul . :iecare om tre!uie să parcurgă drumul #ncepand cu stadiul #n care nu simte de loc prezenţa luminii. etapă denumită Fgmar tiHunC sau Fmatarat ha!riIahC adică scopul emanării. 'oi ne a"lăm #n Creatorul #nsuşi. În lumea noastră nu simţim această lumină. . Cei denumiţi FmeHu!alimC. noi nu-6 percepem deloc. Deoarece toate #nsuşirile noastre sunt opuse #n esenţa lor celei a Creatorului. dar nu o putem realiza pentru că nu ne-am echivalat #nsuşirile noastre cu ale 6ui. acesta "iind motivul exact pentru care a emanat tot ceea ce există #n toate s"erele cu #nsuşirea inversă .ot ceea ce a "ost creat #n a"ară de om. În #nsuşirile şi dorinţele noastre care nu se aseamănă cu Creatorul. deoarece ele provin şi sunt de"inite prin acest scop. De aceea răspunderea pentru caracterul nostru nevolnic nu este a noastră. nu putem să-l sesizăm. devenind egali. şi ea se numeşte FneşamahC sau su"let. puţini la număr #n toată lumea. plante. pentru că lumina Creatorului nu pătrunde #n acestea. Înălţarea pe treptele spiritualităţii Creatorul menţine viaţa #n tot ceea ce există* o!iecte. ci aşteaptă de la noi să ne străduim să ne corectăm prin propriile "orţe.dorinţa de a primi. $e noi ne pătrunde doar o anumită parte din această lumină. cu excepţia dorinţei de a se delecta. pană cand ne va umple de 6umina şi pană cand ne vom reuni cu el. -mul este o!ligat să atingă această treaptă #n decursul vieţii sale materiale.6umina. #ntr-una din re#ncarnări. Dar Creatorul nu vrea ca noi să rămanem ast"el. "inalul corectării. deci nu pătrunde #n interiorul nostru. Însuşirea "undamentală a sa este dorinţa sa de a dărui. şi pană la etapa #n care este total umplut de lumină. Întreaga Creaţie. vietăţi şi vor!itor-om.ealizarea acestui scop duce la #nţelegerea "aptelor Creatorului.

există unele alături de celelalte. FchaIahC. reprezintă Ftreptele spiritualeC. şi se aseamănă cu cele ale vietăţilor. &st"el. sunt cele in"luenţate de societate. se numeşte N000 de ani . egoismul #şi schim!ă "elul de a "i. 3u! in"luenţa durerilor. care se opun egoismului. in om. pe care este imposi!il să o satis"acem. care sunt unice "iecărei persoane. materială. &dică. plăcerea speci"ică spre care aspiră "iecare dintre noi pentru a-şi astampăra setea de plăceri. goismul se numeşte corp . "idelă omului. #n "iecare om #n proporţiile şi o ordine a pre"erinţelor. pe principiul Fde la uşor spre greuC. Dorinţele şi pasiunile omului sunt schim!ătoare. adăpost. de a controla.tapele #naintării spirituale. $lăcerile de categorie umană. #l a)ută să-şi găsească drumul spre #ndeplinirea lor. @oluptăţile materiale sunt legate mai mult cu cerinţele imediate ale corpului. se numeşte moartea trupului . . dar mintea.. urcarea gradaţiilor şi FreumplereaC cu lumina Creatorului. 6a această situaţie se a)unge prin U etape.oate aceste dorinţe corporale şi umane. locul său "iind preluat de voinţa de a dărui . 3u"erinţele sunt "actorul care #l #ndeamnă pe om spre descoperirea Fscopului manaţieiC. &cest număr nu reprezintă o perioadă de timp concretă. CIechidahC.gu". hai să renunţăm la această dorinţă şi prin asta să scăpăm de chinuri.altruismul . #n decursul cărora omul renunţă #n mod treptat la egoism.mot hagu". l este neutralizat. le #l #mping spre dorinţa de a se eli!era din stransoarea egoului. &st"el se umple treptat cu lumina denumită #n "uncţie de gradaţia ei* Fne"eşC.şeşet ala"im şanah. in locul de unde dispare egoismul. treptat se "ace loc din ce #n ce mai mult pentru 6umina Creatorului. ştiinţi"ic etc. iar timpul #n care omul nu se mai "oloseşte de ego. de a se satis"ace intelectual. de putere.aţon leHa!el. -mul primeşte 6umina Creatorului #n dorinţele sale. -amenii di"eră #ntre ei doar printr-un singur lucru* modul #n care exprimă dorinţa de a primi.3echel enoşi. . de a aduna comori.aţiunea umană . pentru hrană. $erioada necesară pentru a se eli!era cu totul de egoism. FneşamahC ca termen general pentru su"let. 4i cum anume are loc acest lucru? 'oi ne spunem* dacă su"erinţa #şi are originea #n Dorinţa de a $rimi . .ăspunsul la cerinţele speci"ice este atins prin mi)locirea a ceeace reprezinta . pentru a scăpa de su"erinţă. CruahC.raţon lehaşpiah. gradaţii ale su"letului . CneşamahC. sunt dorinţa de cinste . de a primi doar pentru el #nsuşi.sau. de la partea mai puţin egoistă spre cea mai egoistă.

tapa #n care omul nu are decat o dorinţă. Înţelegerea ne este limitată de percepţia su!iectivă prin .IK('. potrivită. care devine dorinţa de a primi pentru a-i dărui Creatorului* FleHa!el almenat lehaşpiahC. se numeşte <mar . mai #nainte şi corectarea lor. omorateC. constituie ultima "ază a drumului către 6umina Creatorului şi spre deplina reunire cu Creatorul.iHun . În "iecare om există #n centrul dorinţelor egoiste. (rmărirea plăcerilor acestei lumi . aceea de a-l !ucura pe Creator prin "apte lipsite de pro"it propriu. chemată Fem!rionC. se trezeşte em!rionul. Începutul acestui "el de a munci se numeşte F #nvierea morţilorC. P. o voinţă adormită spirituală.egoismul.şi prin plăcerea dăruită Creatorului şi prin "aptul de a se "i echivalat cu l. Identi"icarea goului ca dăunător. "inală. a constă #n readucerea dorinţelor egoiste care au "ost Freprimate. #ncepe să dezvolte şi să hraneasca acest mugurel. "olosirea lor de dragul Creatorului. Dacă omul. &sta duce la du!la delectare . 3u! #ndrumarea instructorului spiritual. teologică şi "ilozo"ică a noţiunii Fcorp-su"letC* Cgu" ve-ne"eşC Capacitatea noastră de a cunoaşte lumea şi de a ne cunoaşte pe noi este "oarte limitată. #n loc să ignore. Concepţia ştiinţi"ică. Corectarea pe deplin a egoului. . Cerinţe spirituale ascunse #n pro"unzimea sa #şi "ac apariţia şi prin prezenţa lor si #l a)ută pe om să simtă siguranţă #n existenţă şi #n drumul urmat. #nţelegerea şi studierea celor spirituale. lumina spirituală ascunsă #i devine din ce #n ce mai percepti!ilă.corectarea deplină. Corectarea tuturor dorinţelor prin trans"ormarea lor din egoiste #n altruiste. iar atunci omul are parte de oceanul nes"arşit de lumină care #l #ncon)oară şi #l pătrunde. trans"ormarea sa #n altruism. el #ncepe să crească cu intenţia corectă. O. dandu-i o magni"ică "ericire. 6a un moment dat #n viaţa omului. -mul #şi corectează dorinţa de a dărui o!ţinută. "apte pe care le realizează de dragul 6ui. iar omul #ncepe să-l simtă ca dorinţa spre cunoaşterea.De la goana după delectare. #ndeplinirea corectării Inălţarea spirituală a -mului trece prin P etape principale* 1. şi renunţarea la "olosirea lui. pană la <%&. $rin ele a!soar!e puteri pentru a corecta următoarea reapariţie a egoismului. 2.

intermediul celor U simţuri, limitate şi ele doar la o parte a tot ce ne #ncon)oară. D CI I':-.%&AI& C&. &S('< 6& '-I, D $I'D D C&$&CI,&, & '-&3,.9 D & - $ .C $ . Creatorul trimite in"ormaţia potrivită exact gradului nostru de evoluare, şi posi!ilităţii noastre de a reacţiona la această in"ormaţie. &st"el noi nu avem nici o cunoştinţă concretă #n ce priveşte existenţele superioare, con"ormaţia lor, sau "elul lor de a acţiona. De aceea noi discutăm doar ipotetic asupra lor, ca şi copiii, care vor să dovedească dreptatea lor deşi nu au ha!ar despre ce este vor!a. :ilozo"ii au #ncercat #n toate timpurile să dea explicaţie a ceea ce reprezintă corpul şi su"letul - Fgu" ve neşamahC. &ceste teorii se pot clasi"ica #n patru categorii* ,eoria teologică - susţine că #nsăşi existenţa o!iectului este su"letul său. 3u"letele se deose!esc #ntre ele prin #nsuşirile lor ,care sunt de "apt #nsuşirile spirituale ale omului. 3u"letele există independent de prezenţa corpului. Deci su"letul există #nainte de apariţia sa #n corp şi continuă să existe după moartea corpului. ,eologia susţine că moartea nu e decat descompunerea materiei organice şi atat. &st"el moartea corpului nu are nici o in"luenţă asupra su"letului, doar atat că ea separă su"letul de corp. 3u"letul este etern, ne"iind compus din materie organică sau de alt "el, care va "i des"ăcut #n componenţi. Corpul e doar un #nveliş pentru su"let, #m!răcandu-l. -mul acţionează prin intermediul corpului, descoperindu-şi caracteristicile su"leteşti şi spirituale. 3u"letul atri!uie corpului viaţă şi mişcare, şi are gri)ă să-l păstreze. Corpul #n sine este materie inertă. În momentul morţii, iese su"letul din trup. ,eoria duală - a evoluat odată cu dezvoltarea ştiinţei. a presupune că existenţa corpului depinde de o existenţă de ordin spiritual, care i-a dat viaţă. Corpul poate exista independent de prezenţa spiritului, de aceea "iind posi!ilă reanimarea !iologică a organelor corpului. 3u"letul e cel care atri!uie corpului caracterul, raţiunea şi #nsuşirile spirituale. ,otuşi corpul se poate menţine #n viaţă "ără a)utorul su"letului, a "orţelor spirituale superioare. ,eoria ateistă - 'u crede #n existenţa vreunei "orţe superioare, nici #n prezenţa su"letului #n corp. 3u"letul primeşte materia concretă şi #nsuşirile ei. Din negarea su"letului rezultă că raţiunea şi toate caracteristicile omului sunt roadele propriului său corp care reprezintă un mecanism de transmitere a semnalelor electrice prin terminaţiile nervilor. ,oate senzaţiile percepute de corp nu sunt decat e"ectul contactului reciproc dintre nervi şi stimulii exteriori, care sunt transmise creierului. &ici ele sunt interpretate ca aparţinand categoriilor, "ie a plăcerii, "ie a durerii, organismul reacţionand ca atare. .eglarea acestor reacţii ar "i datorită procesului de !io-"eed!acH. &ctivitatea creierului se !azează pe principiul plăcerii, atracţia spre plăceri şi

#ndepărtare de la durere. ,oată atitudinea omului "aţă de viaţă este dictată de acest principiu al voluptăţii, #n "uncţie de care #şi potriveşte reacţiile "aţă de semnalele sosite din mediul #ncon)urător. Ideile noastre conştiente sunt de "apt re"lectarea proceselor care au loc #n corpul nostru. -mul este superior vietăţilor prin gradul #nalt de dezvoltare a raţiunii, pană la sinteza a tot ceea ce se petrece #n !iologia corpului #ntr-un ta!lou clar de inteligenţă şi de raţiune. -mul are capacitatea de a traduce procesele !iologice la #nţelegerea sintetizată su! "ormă de idei. :ără #ndoială , această teorie este cea mai ştiinţi"ică şi uşoară de #nţeles, şi se !azează numai pe experimente concrete #n cadrul cercetării ştiinţi"ice, ignorand realitatea su"letului, care nu permite cercetarea prin această metodă. &ceastă metodică este cu totul potrivită cunoaşterii corpului !iologic. $ro!lematica acestei metodici constă #n prezentarea omului ca ro!ot, pus #n acţiune de o natură oar!ă. Chiar şi unui simplu ateist #i este greu să se mulţumească doar cu aceasta teorie mecanică, prin care, caracteristicile i-ar "i con"erite omului #n mod a!solut de materialul genetic, şi cerinţele materiale, !azate pe principiul plăcerii. &tunci omul, ca "iinţă inteligentă nu-si gaseste locul acţionand su! in"luenţa legilor societăţii #n care trăieşte, şi prin #nsuşirile moştenite, ireversi!ile. l se regăseşte "ără drept la li!er ar!itru, "ără li!ertate de a reacţiona #n mod individual, "ără posi!ilitatea de raţionare independentă şi o!iectivă. -mul, deşi originea sa este 'atura, simte că #nţelepciunea sa depăşeşte limitele existenţei materiale, "iindu-i inaccepta!ilă teoria cum că omul e supus or!eşte, mecanic, legilor inexora!ile ale naturii, şi avand o existenţă "ără scop şi #nţeles. $unctul de vedere ştiinţi"ic, negand su"letul, nu are capacitatea să răspundă la #ntre!ările existenţiale. ,eoria modernă, care se a"lă #n progres, #ncearcă să corecteze această concepţie a omului, şi adaugă acest component, al existenţei su"letului, din ce #n ce mai larg acceptată. &cest component, spiritual şi nemuritor este acceptat de toţi. 3u"letul, haneşamah, care se #m!racă #n corp, este esenţa adevărată a omului, iar corpul nu este decat #nvelişul său. Cu toate că aceasta teorie a "ost adoptată de marea parte a umanităţii, totuşi ea nu are răspunsuri la #ntre!ările * cum se #m!racă su"letul #n trup, care este esenţa relaţiilor dintre corp şi su"let, ce este de "apt spiritul, su"letul - haneşamah, şi de unde #i este originea. %a)oritatea populaţiei pămantului nu se interesează de loc de ea, "iind ocupată cu lupta pentru a supravieţui. Cine poate să priceapă ce #nseamnă corpul şi ce este su"letul, şi care sunt relaţiile lor reciproce? De ce credem noi că suntem compuşi din 2 părţi material şi spiritual? (nde se găseşte elementul u-lui nostru etern? Ce se

#ntamplă cu u-l #nainte de naştere şi după moarte? ste acesta oare acelaşi u pe care #l percep acum ? &ceste #ntre!ări şi altele ca ele se ivesc din cand #n cand şi noi re"lectăm asupra lor. 'u ştim dacă acestea sunt genuine, existenţialiste, sau #şi au originea #n "antezii, pe care le-am creat noi !azandu-ne pe realitatea cunoscută nouă. Cat timp nu avem #n posesia noastră in"ormaţii care transcend realitatea acestei lumi, nu avem decat posi!ilitatea de a naviga #n imaginaţie, #n marea de persona)e cunoscute de noi, şi "apt este că nu suntem #n stare să descriem o "iinţă extraterestră care să nu "ie asemănătoare cu noi măcar cu ceva. :undamentul solid al tuturor teoriilor noastre va "i totdeauna legat de lumea aceasta, chiar şi dacă ne-am permite unele "antezii extravagante. 'u avem mi)loacele pentru compoziţia unui ta!lou autentic #n lipsa "aptelor de)a cunoscute de noi. Iar atunci cum o să răspundem la #ntre!area* ce este corpul, ce este su"letul-neşamah, !azandu-ne pe existenţa materiala din lumea noastră?

In od milvadoh-'u există nimeni #n a"ară de l

6imitaţiile concepţiilor noastre duc la o cunoaştere parţială a corpului şi a su"letului nostru, precum şi a o!iectelor care ne #ncon)oară. 'oi percepem mediul #ncon)urător prin cele U simţuri ale noastre şi prelucrăm in"omaţiile primite, pe cateva straturi de #nţelegere. 'oi percepem materia din care este alcătuit o!iectul, plus "orma ei exterioară. Interpretarea in"ormaţiei şi descrierea o!iectului depind de experienţa noastră precedentă. xpresia lor a!stractă sau natura internă, esenţa o!iectului, nu ne este posi!il să o percepem şi să o #nţelegem. Ca!ala se mai numeşte F,orat ha-nistarC sau Fştiinţa misteruluiC, pentru că prin ea omul descoperă cele ce erau mai #nainte ascunse de el. Cei care ating prin mi)locirea ei cunoaşterea supremă, sau hasagah, a)ung la descoperirea realităţii autentice, care li se des"ăşoară #naintea vederii #n toată splendoarea ei. &st"el a descris acest "apt rav 7ehuda &şlag* Fşi vă va !ucura "aptul adevărului, să vor!iţi despre el "ără a-i "i străini, şi tot ceea ce veţi vedea, va "i deschis doar ochilor voştri iar nu unor străini;C. Dezvăluirea adevărului ascuns deocamdată, misterios, depinde de #mplinirea anumitor condiţii . 3tudentul va a)unge să le descopere doar după o perioadă

de timp, după ce va "i atins #nţelegerea a ceea ce #nseamnă FintenţiiCHavanot . Doar cei care au a)uns să pătrundă dincolo de misterele ,-. I, văd şi reali%ea%ă care este construcţia lumii. Ce este neşamah , su"let, şi ce #nseamnă trupul,gu". Dar acestor oameni le este interzis şi nu au posi!ilitatea de a preda altora FIntenţia CreaţieiC - FHavanat ha!riIahC, precum le-a "ost lor revelată. Doar un singur mesa) este o!ligat #nţeleptul să transmită, despre &devărul ('IC, care i-a "ost revelat, despre manaţie, prin studiul spiritualităţii - a ştiinţei ca!ala, şi anume* F '( 3, 'I% 'I Î' &:&.& 6(I, F 7' -D %I6@&D-8C.

$rogresul şi per"ecţionarea, pe drumul spiritual, prin crearea egalităţii #ntre #nsuşirile o!iectelor , prin limitarea distanţei dintre ele.

-rganele noastre de simţ nu ne permit decat percepţia unui mic procent din cosmos, părticica denumită Flumea noastrăC. &paratura so"isticată modernă, descoperită de om, nu "ace decat să accentueze limitarea organelor de simţ. De "apt, ne lipsesc organe #n plus prin care să percepem s"erele spirituale, dar nu le simţim lipsa, precum nu ne lipseşte un al şaselea deget. În )ur se a"lă o lume plină de comori de mii de ori mai uriaşe, cu nuanţe in"inite, pe care noi nu le putem sesiza cu simţurile noastre materiale limitate. Chiar şi amănuntele cele mai ne#nsemnate pe care le percepem din mediul #ncon)urător, le interpretăm #ntr-un mod de"ormat, iar această interpretare o proiectăm asupra cosmosului in"init. ,a!loul "als al cosmosului, o"erit de simţurile noastre se aseamănă cu razele .entgen, care ne prezintă numai scheletul osos. &şa cum silueta oaselor o"erită de razele .? nu re"lectă adevărata complexitate a corpului #n totalitatea ei, tot aşa nici noi nu putem să concepem complexitatea universului doar prin in"ormaţia receptată prin cele U simţuri. Imaginaţia nu ne poate o"eri a)utor #n descrierea unei realităţi pe care nu o atingem, căci imaginaţia este !azată pe impresiile aparţinand trecutului. Cu toate acestea hai să ne imaginăm tentativ, lumea spirituală a"lată dincolo de imaginaţie, şi să #ncercăm să o #nţelegem prin mi)loacele care ne stau la dispoziţie. Imaginaţi-vă că vă a"laţi #n mi)locul unui deşert, pe marginea unui drum care duce spre orizont. De-a lungul drumului, la anumite intervale, se a"lă nişte semne, #ncepand cu punctul 0, unde vă a"laţi, şi pană la punctul "inal. ,oată distanţa este #mpărţită #n P părţi.

$rogresarea pe acest drum, care reprezintă calea spirituală, are loc prin su!limarea şi trans"ormarea dorinţelor şi pasiunilor, iar nu prin mişcarea picioarelor. ,impul, spaţiul şi mişcarea sunt de natură di"erită #n lumea spirituală. 6umea spirituala este o lume a sentimentelor , simţămintelor, "ără corpuri !iologice. -!iectele sunt sentimentele, mişcarea este o schim!are a sentimentelor, iar locul este o anumită #nsuşire. 6ocul este de"init #n lumea spirituală printr-o anumită #nsuşire, caracteristica lui. Deci deplasarea, mişcarea , este de "apt schim!area #n caracteristicile unui o!iect. &cest lucru se aseamănă cu mişcarea psihologică, la care ne re"erim ca o schim!are a sentimentelor, iar nu "iziologică. Calea pe care #ncercăm să o descriem , este o metamor"oză a #nsuşirilor noastre interioare, care sunt de "apt dorinţele noastre, iar #n dorinţe - #nsuşiri de o calitate cu totul di"erită, proces care are loc #n mod treptat. Distanţa distanţa dintre o!iectele spirituale - se măsoară prin di"erenţa dintre dorinţe, inechitatea dintre ele. Cu cat caracterul lor se aseamănă mai mult, cu atat ele sunt mai apropiate. $roximitatea sau depărtarea dintre o!iecte QspiritualeRse de"ineste prin calităţile lor. Identitatea a!solută #ntre două o!iecte duce la contopirea, reunirea celor două o!iecte. Cand #ntr-una dintre ele apare o #nsuşire nouă, aceasta vine separată de la o!iectul #n care a apărut, şi ast"el este emanată o nouă F"aţă spiritualăC , un nou avatar sau parţu". În punctul "inal se a"lă Creatorul #nsuşi. 6ocul 6ui este de"init prin #nsuşirile 6ui, care sunt a!solut altruiste. 'e naştem #n lumea noastră avand #n posesie numai #nsuşiri egoiste. În această poziţie noi suntem cu totul #ndepărtaţi de Creator. 3copul existenţei noastre este acela de a a)unge la #nsuşirile Creatorului #n decursul acestei vieţi, #n lumea aceasta, adică de a ne reuni cu l din punct de vedere spiritual, adică a ne trans"orma #nsuşirile pană la identi"icarea a!solută cu #nsuşirile Creatorului. Caracteristica unică şi exclusivă a Creatorului este altruismul. &dică lipsă totală de egoism, lipsa preocupării de sine, despre situaţia sa, despre in"luenţa şi puterea sa. $reocuparea de sine, ne este caracteristică nouă, oamenilor, care ne naştem pur şi simplu egoişti. ,otuşi este important să accentuăm că, a"landu-ne pe lume su! "ormă materială, preocuparea pentru cerinţele de !ază este necesară şi nu se consideră egoism. le nu sunt un "actor care separă omul de Creator.

prin . care caracterizează pe -m. ca un prim pas. 4i pentru progresul spiritual. care la randul ei conduce la sentimentul de "ericire. Dacă omul găseşte "orţa să ceară a)utorul Creatorului. iarăşi #i dă Creatorul dorinţă rea. &ici. care vor "i #nsuşite după corectarea dorinţei de a se delecta. sau din dispariţia o!iectului dorit . &ceste FvaseC sau FvasulC cunoaşterii. 4i #n lumea aceasta. adică prin perceperea #n su!conştient a existenţei Creatorului. aceasta reprezintă avansarea piciorului drept. vine randul su"erinţelor #n urma unor dorinţe care nu sunt #mplinite. omul #ncă nu este conştient de progresul său. #ntotdeauna necesitatea precedă plăcerea studiului. su"erinţa. 'umai e"ortul şi munca #ndreptate spre schim!area #nsuşirilor sale vor duce la construirea instrumentelor potrivite. sau plăcere. Între Fcalea ca!aleiC şi Fcalea su"erinţelorC Creatorul #l avansează pe om spre scopul său ast"el* l #i con"eră omului dorinţe rele sau su"erinţă. În acest "el omul #naintează. pasul cel de-al doilea. . condiţia de a primi plăcere este #ntai şi-ntai a avea dorinţe. &tunci. l #i va veni #n a)utor o"erindu-i o voinţă !ună. potrivite acestui grad spiritual. de astă dată mai puternică. . Creatorul #i o"eră a)utorul prin dăruirea unei dorinţe şi mai puternice. cu atat se #ndepărtează mai mult de egoismul său de la #nceput.dinamica sentimentelor. Dar #n esenţă este compus dintr-o secvenţă de sentimente care se #nlocuiesc una pe alta. sunt atinse prin două mi)loace * prima este calea Fca!aleiC. cu un e"ort şi mai mare. provenită din lipsă.$er"ecţionarea spirituală . prin care va putea simţi caracteristicile etapei spirituale următoare. sau omul primeşte de sus #ndoiala #n #nsăşi existenţa Creatorului. FvaseC. &ceasta dă naştere la un sentiment de siguranţă. ne"iind #nzestrat cu mi)loace pentru a sesiza caracterul gradului superior unde a acces #n mod parţial. $rogresul spiritual poate "i descris #n multe "eluri. prin rugăminţi spre Creator. După dispariţia perceperii Creatorului. şi iar. & doua cale este Fcalea su"erinţei.spiritualitatea. sau cu alte cuvinte. drumul parcurs de -mul care nu a reuşit să #nainteze prin e"ort şi studiu. sau #mpinge piciorul stang #nainte. În "aza care urmează. cu voluptatea inclusă #n #nsăşi această percepere. care era total. 3u"erinţele au rolul de a-i su!lima #nsuşirile pentru a crea un nou FvasC #n care să perceapa pe Creator. 4i iarăşi omul #i cere a)utor Creatorului. care #n continuare va dispare. acest sentiment de "ericire dispareW acest "apt indică urcarea pe un grad spiritual superior.omul trăieşte percepţia Creatorului. şi aşa mai departe. Di"erenţa dintre om şi alte vietăţi constă #n calitatea plăcerilor dorite. Cu cat #i sunt mai pure dorinţele. &cest proces se repetă ciclic pe "iecare dintre trepte.otul #ncepe printr-o senzaţie spirituală oarecare.

. adică perceperea prezenţei Creatorului. "ără excepţie vor tre!ui să a)ungă. Cu alte cuvinte noile dorinţe sunt cele care trag omul #nainte. Din contră. &şadar. acesta este drumul omului care nu a reuşit pe prima cale. materiale.a)utorul reprezentat de in"luenţa colegilor şi a #nvăţătorilor. ast"el #ncat să vadă ta!loul universului. prezent #n toate. ha5-. spre deose!ire de prima cale. 5riIah. nedand importanţă spiritualităţii. $rima cale nu l-a servit ca să se #nalţe spre dorinţe de o nouă calitate. oamenii ating prin #nsuşirile lor pe cele ale Creatorului. i se deschid omului ochii.otul este condus de 3us . Fdrumul Ca!aleiC. &cest om a căzut la Flinia stangăC a treptei respective. 8C. 8C. la scopul "inal al emanaţiei. &cţionarea. instrumentul. acelaşi sentiment pe care l-ar "i atins. $e drumul spre desăvarşirea acestui scop. -mul care #naintează cu succes pe drumul Ca!alei primeşte de 3us 6umina 3uperioară. este #mpins din spate de su"erinţe. atracţie care reprezintă vasul sau organul de simţ adăugat pentru a intercepta Creatorul. pană la decăderea la gradul "orţelor necurate. #n care omul este motivat de dorinţele care #l atrag. care este egală cu s"erele egoiste. &siIah. cea a Ca!alei. el de)a tan)eşte după această 6umină şi este chinuit de lipsa ei. Creatorul ne conduce potrivit cu planul său. &cest ta!lou conţine doar pe Creator singur. Con"orm acestui program toţi oamenii. Ieţirah. sau tumah . este #n mod caracteristic uşuratic. aleargă după plăceri ie"tine. aceea de iu!ire a Creatorului .F7I.care sunt echivalente treptei spirituale pe care se a"lă. . #n om şi #n tot ce #l #ncon)oară. După ce va "i trecut prin toate su"erinţele. dacă ar "i progresat pe calea Ca!alei. #n mod treptat.%atarat ha5riIa. se va trezi #n el dorinţa de a se de!arasa de ele. ha5-. -mul a"lat #n această etapă.Creatorul este cauza a tot ceea ce este. ale lumilor F&5I&C &ţilut. . 'umai prin asemănarea totală cu Creatorul şi prin reunirea cu l. De aici #şi are originea atracţia spre lumina Creatorului. necurate. Cand urmează "aza dispariţiei acestui sentiment. şi aceea de FteamăC plină de respect pt l . #n care va putea accepta sentimentul percepţiei re#nnoite a Creatorului. cel care merge #nainte pe calea durerilor. $rocreaţie Q manaţieR. 3u"erinţele #n sine reprezintă F@&3(6C .F&8&@&.&. Creaţia. #n viaţa prezentă sau viitoare. #n mod <enuin. #nsemnand #n e!raică* 'o!leţe.

Ca şi "aptul că numai el ne poate ameliora situaţia. provenită din satis"acerea necesităţilor materiale. $rin esenţa creerii noastre. $rin această #nţelegere. Din acest motiv omul a "ost creat dependent de sănătate. $e o altă cale. Cand omul simte nevoia !ruscă de a se apropia de Creator. #n toate situaţiile. . el singur este cauza a tot ce ni se #ntamplă. se intensi"ică dorinţa omului pentru această legătură. 3ursa acestor dorinţe este Creatorul. este un "apt. va #nceta să mai atri!uie aceste situaţii unor cauze de tot "elul. alt"el este pierdut. provin din #ndepărtarea de l. noi ne simţim !ine prin experienţe care #şi au originea #n apropierea de Creator. pentru a i se o"eri posi!ilitatea de a-şi atinge prin greutăţi cele necesare.oate capriciile destinului. etc.care să-l ridice. -mul a "ost creat atat de "ragil. neavand . omul #şi dezvoltă el #nsuşi dorinţa de a se apropie de Creator. şi pe măsura #n care doreşte acest lucru. a tot ce ni s-a #ntamplat. care ne provoacă su"erinţă. 5una sa dispoziţie depinde cu totul de dragostea semenilor şi de respectul pe care i-l poartă. sunt trimise special de Creator. Din clipa #n care vom realiza acest lucru. În acceptarea $rovidenţei Divine ca "apt. omul #şi revine acceptand că #n spatele său se a"lă Creatorul. şi vom porni #n expediţie pe calea spirituală. În aceste momente omul #şi dă seama că numai l #i poate veni #n a)utor.Fmatarat ha5riIahC. Dependenţa noastră de Creator. "amilie şi societate. 3chim!ările soartei sale sunt menite spre scuturarea omului din adormirea sa spirituală. &cest lucru are loc cand. locul de muncă. şi se conclude prin per"ecta reuniune cu l. pentru a trezi #n om o dorinţă ardentă #nspre FCreatorul săuC. Ca să iasă #n căutarea căilor de a evada din situaţii di"icile. aceasta #nseamnă că este atras de Creator pentru că acesta i-a con"erit această dorinţă. voinţei Creatorului. dacă va găsi "orţele şi ră!darea necesară. şi numai l are puterea de a i le schim!a. va caştiga dreptul de a #ncepe să asocieze tot ce i se #ntamplă. Creatorul scutură pe om trezindu-l din somn prin intermediul su"erinţelor materiale şi spirituale. el resimte dependenţa de FsursăC. $rocesul acesta porneşte de la neacceptarea Creatorului. "amilie. care #l ating #n domeniile diverse ale vieţii sale.oate au scopul de a-l convinge pe om cat de multă nevoie are de Creator şi de legătura cu l. se a"lă #ntotdeauna dorinţele care le-au dat origine. #nspre scopul Creaţiei . prieteni.. vom avea nevoie de a "i #n legătură cu l. pentru a-l promova.Înapoia a tot ce "ace şi gandeşte omul. %intea nu este decat un instrument pentru a-l a)uta să-şi realizeze dorinţele. este apropiat de Creator. . $ană ce va #nţelege că totul depinde numai de Creator. De aici #nainte. pe cand experienţe negative. #n urma unei decăderi a dorinţelor. sau pierdere din punct de vedere economic sau social. şi a tot ce ni se va #ntampla. Iar atunci..

şi continuă pană la atingerea scopului pe care suntem o!ligaţi să-l desăvarşim. omul are drept la li!er ar!itru. poate alege #ntre a crede sau a nu crede #n guvernarea superioară.neşamah. În primele 2 etape. are rolul de a acumula şi mai multă experienţă su"letului prin su"erinţele care #i sunt trimise. (n om al cărui su"let a adunat experienţe destule. şi nimeni altul. Cel care alege #n a crede şi depune e"ort pentru a se "orti"ica #n aceasta.legătură cu l. @ -' 4 . ci. -mul crede #n principiul 3&8&. #n Divina $rovidenţă. cu "apte şi idei din trecutul său. -mul #nţelege că toate su"erinţele provin din lipsa de apropiere cu Creatorul. Deci. nu el #nsuşi. -mul se agaţă de puţinele puteri ale sale. su"letul . ci doar singur Creatorul. În prima etapă Creatorul se ascunde cu totul. prin su"erinţe. Cu toate că omul se poate #ntoarce pentru un anumit timp la #nceput. #n lumea aceasta. ci şi #ntregii omeniri. procesul primelor 2 etape va continua pană la #nţelegerea "aptului că doar convingerea a!solută #n <uvernarea Divină #i poate da putere spre a-şi continua drumul. &cest "inal se numeşte punctul lumii viitoare B ha-olam ha-!ahC. Drumul acesta se divide #n P etape. sau haşgaha elIonah. @iaţa #n acest grad. . Creatorul #ncă este ascuns. trece printr-un proces de acumulare de experienţe. Cele P etape de progresare pe calea spirituală Drumul descris mai sus aparţine nu numai indivizilor. ceea ce duce la o ne#ncredere totală #n existenţa sa. la revelarea Creatorului şi la spectacolul #ntregului univers. În a doua etapă. pe care le #ntampină. primeşte sentimentul primului grad #n spiritualitate. #n ciuda piedicilor aduse #n calea lui de 3us. va avea parte.plată şi pedeapsă. prin intermediul su"erinţelor. pe cand plăcerile rezultă din legătura cu l. după un anumit număr de e"orturi. Drumul nostru #ncepe #ntr-un punct #n care noi suntem "ixaţi pe dorinţele actuale. #n destinul or! care #l stăpaneşte. şi acţionează #ntamplător. -menirea #n totalitatea ei se a"lă astăzi #n acest grad spiritual. $e această treaptă. ca de ex. crezand #n "orţele naturii. -mul va #nţelege că doar Creatorul este cauza a tot ce se #ntamplă #n lumea #ntreagă.

. #n orice situaţie. este relevat ta!loul integral al <uvernării 6umii.neşamah . prin capacitatea sa de a vedea dragostea in"inită şi sta!ilă a Creatorului "aţă de Creaţii lui. sunt determinate de dorinţa pentru răsplată şi de "rica de pedeapsă. De asemenea #i arată comportarea 3a "aţă de "iecare creatură #n toate timpurile. necondiţionată de "aptele lor. &ceastă putere se datoreşte "aptului că Creatorul #i dezvăluie omului a)uns la treapta superioară. #i vine greu să nu "acă !ine şi să nu se #ndepărteze de rău.plată şi pedeapsă. &ceasta #ncă nu este etapa "inală de evoluţie spiritualăW #n acest stadiu "aptele noastre sunt o!ligatorii. -mul a"lat pe treapta cea mai #naltă descoperă in totalitate intenţiile şi "aptele Creatorului "aţă de Creaţii 6ui. @irtuţile omului care a a)uns la treapta supremă* -mul care a a)uns să realizeze #ntrutotul treapta voluptăţii supreme. -mul se #nalţă pană la aceasta treaptă spirituală su!limă. În a P-a etapă. şi de pedeapsa su"erită #n urma "aptelor sale rele. . scopul manaţiei. care este !azată cu totul pe dragostea in"inită a Creatorului "aţă de Creaţia 3a. În consecinţă.ot ast"el precum nu putem renunţa la plăceri dinadins sau nu putem să ne dăunăm #n mod conştient. şi "aptul că toate s"erele au "ost create doar de dragul şi pentru satis"acţia omului. l poate să #ntrevadă următoarea treaptă a celui a"lat pe un grad su! gradul său. ceeace #l determină să simtă dragoste in"inită "aţă de Creator. .. sunt doar o pregătire pentru aceasta a patra etapă. este atinsă #nţelegerea totală şi per"ectă privind guvernarea.a acelora care #ncă nu au evoluat pană la #nălţimea acestei trepte. nu avem aici nici o alegere. Iar pentru că sentimentele amandurora sunt identice.În cea de-a treia etapă. Cele O "aze precedente ale cunoaşterii guvernării spirituale supreme. este dotat cu capacitatea de a o!serva interiorul su"letului . eli!erată de principiul Fsachar ve oneşC . ei se reunesc şi devin o unitate integră. #n care -mul realizează acţiunile Creatorului ca 5(' şi 5I' :9C9. #n mod a!solut.I@. esenţa lor şi situaţia #n care se a"lă. În consecinţă. ast"el omul #şi dă seama de cele caştigate prin "aptele sale !une. este revelat ta!loul parţial al Divinei $rovidenţe. prin aceasta #ndeplinind 3copul Creaţiei. &ceasta capacitate se re"eră atat la persoane individuale cat şi la societate #n totalitatea ei.-. Deci urmează #ncă o etapă #n dezvoltarea spirituală.-@ (% 7.

&cesta reprezintă dorul după spiritualitate şi el aparţine Creatorului. nelăsand loc pentru nici o altă dorinţă.. Din clipa naşterii şi a materializării omului #n această lume. cea a FCreaţieiC. care este lumea F&siIahC. ste necesar ca omul să i se adreseze Creatorului. După ce trece prin toate "azele acestei trepte. lumea FÎn"ăptuiriiC. al dorinţelor. &ceasta treaptă conţine numai idei şi dorinţe legate de Creator. Inima este reprezentantul dorinţelor şi al esenţei omului.Fha-neHudah şe !a6evC.oate dorinţele omului se a"lă #n inima sa. ştiind că toate dorinţele şi gandurile sunt rezultatul gradaţiei pe care se a"lă. unde 6umina Creatorului umple Inima. el #ncepe să-l sesizeze pe Creator in lumeaC7eţirahC.oate sentimentele spiritualităţii. dorinţele şi ideile omului sunt direct determinate de gradul #n care #l percepe pe Creator. prin intermediul rugăciunii spre Creator. acest $unct se umple de dorinţe !une şi pure. care să nu-şi ai!ă originea de aici. .reapta pe care se a"lă. D&. lumea asiIah. el este preocupat doar de cerinţele corpului care #i domină viaţa. Ca urmare el va cunoaşte pe Creator pe prima treaptă a realizării spirituale. $e această treaptă. omul le percepe prin $unctul din inimă. omul primind această dorinţă de la . pe care să-l determine prin rugăciune să-l trans"orme. care evoluează din treaptă #n treaptă. căci aceste dorinţe ocupau totul. Cand omul era su! puterea dorinţelor materiale. Dorinţele -mului a"lat pe această treaptă sunt cu conţinut unic.ot ast"el. De aici decurge că ar "i inutil să #ncercăm noi #nşine a ne schim!a dorinţele. $e măsura #n care omul caută prin Ca!ala drumul spre Creator. depunand pentru aceasta mari e"orturi. de la care primeşte. punctul din inimă era vidat de percepţia Creatorului. #n adancul inimii. . el se umple treptat de lumina sau percepţia Creatorului. . care reacţionează la ele şi !iologic. lipsite de orice egoism. acela al dăruirii spirituale #n creştere. nu mai este loc #n inima omului pentru alte dorinţe. atat de adanc #ncat nu este sesizat. &st"el trece de pe o gradaţie pe alta. Cand omul este plin de FintenţiiC pure. Cu alte cuvinte. 3chim!area dorinţelor #nseamnă trans"ormarea personalităţii. in om nu mai este loc pentru nici o altă dorinţă.Punctul din inimă . c#nd $unctul din inimă este plin de lumina Creatorului. se ascunde Fpunctul din inimăC . pană ce atinge gradul suprem al cunoaşterii Creatorului pe treapta 6(%II &AI6(.

<radaţia cea mai )oasă #n evoluţia spirituală este cea a o!iectului ne#nsu"leţit . con"orm programului imprimat #n ei de Creator. . &ceasta este compara!ilă cu lucrurile nevia!ile din natură. nu au . asemenea celui din natură. care #i conduc şi #i manipulează "ără a "i conştienţi.domem. cu atat dorinţa aceea creşte. relativ la celelalte. Domem--!iectul. nu are nimic independent #n el. Ideile. De aceea. deoarece pentru a o aduce la #ndeplinire este nevoie de o minte mai dezvoltată. mai so"isticată.oate o!iectele au primit de la Creator gradul cel mai in"erior de dorinţă. sau A-% &C8. . Dar adevărata putere de a ne conduce şi stăpani dorinţele. cu atat o!iectul dorinţei este mai evoluat. xemplu constituie persoanele care nu duc o viaţă spirituală. sau C8&7. cu tot ceea ce cuprinde. inclusiv stelele.-!iectele ne#nsu"leţite sau D-% %.I'A& de a $. $lantele. şi singuru-i rol este acela de a executa #n mod automat voinţa Creatorului. 'atura şi tot (niversul sunt de "apt compuse doar din D-. cei a"laţi pe această gradaţie primordială a creşterii spirituale denumiţi D-% %. Creatorul ne-a zămislit cu o anumită putere de a alege prin li!erul ar!itru. . a este di"erită de la o!iect la o!iect. <radul de -!iect-domem. o a)ungem doar o dată cu atingerea treptei FD&&. ele conduc la realizarea lor. &. iar o!iectele din aceasta categorie posedă doar #nsuşirile "undamentale cu care au "ost create.C .permanentă preocupare "ata de o mică dorinţă. Cu cat dorinţa de a primi este mai mare. aceea de a-şi păstra #nsuşirile esenţiale de !ază. care le va #nlocui pe toate celelalte. De aceea mica dorinţă de a primi pe care o posedă. şi nimic mai mult. planeta noastră $ămantul. sau F#ncremenitC . Cu cat omul se gandeşte mai mult la o anumită dorinţă. se aseamănă cu dorinţa o!iectului din natură. devenind #nsăşi esenţa omului. "ără vreo intenţie #n plus.otuşi. ci dorinţele lor sunt cele ale Creatorului. cu atat avem mai multă li!ertate de a alege. gandirea are un rol deose!it. re"eritor la spiritualitate. le au gri)ă numai de propriile necesităţi şi nu au percepţia lumii care-i #ncon)oară. raţionalizarea. #n care nu există necesitatea de a se dezvolta. Cu cat ne urcăm mai sus pe scara spiritualităţii. @ietăţile. sunt #ntotdeauna rezulatul dorinţelor omului. prin ea omul #şi poate lărgi spectrul dorinţelor. nu este capa!il de a acţiona #n mod independent şi nu are caracteristici individuale. este #n puterea omului să schim!e raportul dintre dorinţele sale. . @or!itorul sau % D&5 .. &st"el. poate să aducă la creşterea acesteia pană ce va deveni o mare pasiune.I%I.se percep numai pe ei #nşişi. &cestia nu au dorinţe individualizate.sau C('-&4.

C .&AI . "iind #n stare şi de acţiuni #n "avoarea celor a"laţi #n a"ara lui . este unica #n care omul poate acţiona #mpotriva naturii sale egoiste. :iecare vietate are o certă personalitate şi posedă un sistem de simţăminte independente de mediul #ncon)urător. Cu toate că depinde de societate.otuşi. alături de mulţi alţii. aceste persoane "iind supuse părerii ma)orităţii. de aceea avand posi!ilitatea de a le . adică chiar contra naturii proprii. @iaţa persoanei pe treapta Aomeah.-. De asemenea. şi nu va alege progresul personal dacă aceasta nu va "i #n con"ormitate cu societatea.reapta de F@-. cu educaţia sa. $6&'. nu este a individului. tot ast"el. ci se simte numai pe el #nsuşi. neavand dorinţe speci"ice. comunităţii. care impune regulile. &DIC9 Î' C.5I. mai mare decat cele din treapta Domem. 4.9.capa!ilitatea de a servi pe altcineva. . #nsemnand ceilalţi. tot ce nu e dansul. el duce o viaţă privată. . #ntr-un "el uni"orm. Dorinţa sa spre spiritualitate este aceea a comunităţii. ei simt "iece creatură.. . de a acţiona #n "avoarea altcuiva. viaţa sa interioară nedepinzand #n totul de părerea celorlalţi. ţomeah. $recum plantele cresc #n grupuri şi se #ntind #n toate direcţiile.% D&5 . Dorinţa de a Creşte. i pot munci doar pentru ei #nşişi. iar acestia au o certă capacitate de a acţiona #n "avoarea altora.. &ceasta dorinţă de a primi. Cei a"laţi pe aceasta treaptă nu mai depind de cei din )urul lor.M(6&. persoanele a"late pe această gradaţie se pot dezvolta ca societate. -mul pe această gradaţie are mai multă li!ertate de a acţiona contrar egoismului său #nnăscut. (rmătoarea treptă pe scara spiritualităţii este aceea a vietăţilor-C8&7W aceştia au primit dorinţe din partea Creatorului mult mai mari. 6i!ertatea de a se opune naturii egoiste este minusculă. Dorinţa sa este doar aceea de a conserva activităţile şi #nsuşirile FplantelorC din grupul său. #n general. F$lantaC nu se poate dezvolta ca persoană. &ceste dorinţe pretind o li!ertate de deplasare mult mai mare decat a LplantelorL. aspirand spre o #nălţare deasupra lumii materiale. #ncă nu este #n stare a simţi empatie.reapta următoare a dezvoltării se numeşte #n natură @ < . ţomeah. trezeşte nevoia de a se dezvolta. individuale. ci aparţine grupului. vietatea este nevoită a gandi #n mod independent pentru a plănui modul #n care să-şi satis"acă dorinţele. se roteşte #n )urul societăţii sale. -!iectele spirituale din aceasta treaptă au "ost zamislite de Creator cu o po"tă de a se delecta. $e aceasta treaptă există o certă li!ertate spirituală "aţă de Creator. a FvegetaţieiC. pe langă satis"acerea cerinţelor de !ază. a nu poate vasli contra curentului. . neavand o dorinţă de a primi #ndea)uns de mare pentru aceasta. 3&( . dar nu ca indivizi.Fa intra #n pielea altuiaC. . de a creşte.

purta de gri)ă şi de a veni #n a)utorul lor. &lama #nseamnă a dispare. a ecranelor. Creatorul a dorit să ne o"ere !ogăţiile 3ale. sau perdele. ale căror su"lete au a)uns la perceperea şi pro"unda cunoaştere a lor.#n interiorul nostru. dispare acel ecran-masach. sunt de "apt un FcontinuumC de ecrane-masachim. :ără su"letul care le percepe.despre l nu putem discuta. su! "ormă de plăceri pe care le percepem prin organele de simţ . şi viitorului. &ceste simţuri traduc in"luenţa sa asupra noastră. &. Deci. şi toate treptele care le divid.. 'oi putem simţi doar ceea ce pătrunde prin ecrane-masachim .ot ceea ce se a"lă #n a"ara su"letului. care ascund 6(%I'& Creatorului . şi #n a"ară de aceasta in"ormaţie nu ştim nimic #n plus despre această legătură. spre e"ectuarea corectării . nu putem vedea decat ceeace a)unge prin ochi la retina ochiului care percepe ceea ce vedem. din a"ara noastră. trecutului. sunt de "apt 6(%I6 --6&%-. are ast"el posi!ilitatea de a acţiona spre atingerea scopului #n "inal.provin de la Fcei #nţelepţiC sau % K(5&6I%.neşamah. ascunzandu-6 de noi. nouă creaţiilor 6ui. . #n su"let . cum putem a"irma că există acele lumi? cranele care acoperă Creatorul. 3uccesiunea ecranelor acoperă 6umina Creatorului.scopul Creatorului este acela de a ne produce delectare. a"landu-se #n a"ara tăramului de percepţie spiritual al nostru. (niversul conţine O componente* Creatorul .oate s"erele. noi putem să analizăm lumile spirituale doar #mpreună cu su!iectul care le percepe. vor!itorul are percepţia timpului. şi ne-au transmis nouă cunoştinţele lor. dincolo de ecrane. 'oi nu putem percepe nimic ce nu a pătruns #n noi. F3copul CreaţieiC . În e!raică.-. F craneleC dintre s"ere. lumile. . 3pre deose!ire de FvietăţiC. Con"orm cu acestea . la "el cum. Cand suntem plini de "orţă spirituală. In"ormaţiile noastre #n ceea ce priveşte Flumile spiritualeC .olamot ruhaniim . care sunt situate una #n urma celeilalte şi ascund de noi 6umina Creatorului. ca plăcere. Deoarece numai su"letul este cel care simte toate senzaţiile. &ceasta se a"lă #n interiorul nostru. &cesta reprezintă legătura dintre l şi noi. este #nsuşi C. #n viitor.(6. care aparţine unei anumite "orţe.

sunt elementele create de Creator. deci 6ume .haolam hazeh. <-. -!ţinem sentimentul apropierii de Creator pe măsura creşterii spirituale. de la Creator la 3u"lete 'eşamot. sau lumină.ascunde. 6umea are rolul de a permite transmiterea unei anumite porţiuni de FplăcereC. .orei #n totalitate o Carte de Ca!ala. . Q%eHu!alR.adică noi oamenii. vor #nţelege cele citite doar #n măsura #n care vor "i atins treapta despre care scrie autorul cărţii. :iecare gradaţie din cele 12U.ascunziş. şi iluminarea provin din reunirea cu Creatorul şi din #nţelegerea dorinţelor 3ale şi a legilor guvernării 3ale. #nsă #n ceeace priveşte pe Creator. cu atat li se dezvăluie mai complex ta!loul acţionării Creatorului. cei care studiază cărţile de ca!ala. &dică sensorii spirituali ai tuturor celor a"laţi pe o anumită treaptă spirituală. #ncepand cu etapa iniţială şi pană la reuniunea cu Creatorul. care se a"lă la nivelul ei o anumită capacitate de Fa in"luenţaC . simţim ca posedam viaţă individualizată. cartea .. &st"el devine Cartea . a numelor o!iectelor şi a acţiunilor o!iectelor din lumea aceasta. &ceste acţiuni se a"lă #napoia "iecărui o!iect. xact din aceasta cauză. cuprinde cinci etape . #nsemnand capacitatea de a dărui.(. au capacitatea de a comunica #ntre ei Calea spirituală a omului. permite a intelege cele citite. l ne consideră şi ne percepe ca parte insepara!ilă de dansul. De asemenea şi plăcerea spirituală. 'umai egalarea dintre sentimentele şi capacitatea de a dărui . prin echivalarea #nsuşirilor. su!iectivă . &st"el pe "iecare nouă treaptă realizăm şi #nţelegem ca!ala #ntr-o nouă lumină. $entru cei care pătrund numai nivelul lumii acesteia . au aceeaşi capacitate de a dărui .orei reprezintă numai o carte de legislaţii şi descrieri istorice. Din lumile şi s"erele spirituale.haşpaah.reptele.oţi cei a"laţi pe aceeaşi treaptă. :iecare treaptă se #mparte la randul ei #n U gradaţii.lehaşpiah. con"eră omului.haşpaah . descriind comportarea oamenilor #n lumea noastră Bha-olam şelanuC. Cu cat #naintează mai mult pe calea spirituală.a celor doi. În total. 12U de trepte. iar ele . sunt identici. provine sentimentul prezenţei Creatorului. 3u"letele . Cei care se a"lă pe aceeaşi treaptă spirituală.

sunt total reunite cu Creatorul. cuprinzand chiar evenimentele petrecute de-a lungul istoriei omenirii. &. FIzvorul vieţiiC. nu sunt decat proporţiile di"erite de revelare a Creatorului care se ivesc #n calea omului #n căutarea Divinităţii. imo!il. ste programarea <uvernării #ntregii Creaţii. ne#nsu"leţit. &cestea i se #ntamplă -mului ca individ.. 3(:6 . sau măsura #n care se a"lă #n legătură cu l* -lam ha&ţilut . este timpul.lumea procreerii.6umea &AI6(. F6umeaC. există doi camarazi #n Crearea 6umii* Creatorul şi -mul.oate scenele care i se deschid omului su! chipul acestei lumi sau a lumilor spirituale. care di"eră #ntre ele prin gradul de #ndepărtare a Creatorului. şi 6umii #n general. $atru F<radaţiiC . &st"el devine aproape impercepti!ilă #n lumea noastră. precum şi a omenirii. de la o lume la alta. $roporţia ascunderii sau a prezenţei Creatorului hastarah-nochăhut. 6umea poate "i descrisă prin trei parametri.si!ah umesuvav. 3u"letul . . gradul de revelare a 3a.tot universul ne#nsu"leţit. şanah. &'.lumea Creaţiei.madregot. .De "apt. inclus "iind şi omul. C . -lam ha5riIah .-. reprezentat de dorinţele pe treapta FD-% %C. unde o!iectele simt pe C. (rmătoarele sunt 6(%I6 .ne"eş. Creatorul a #ndepărtat 6umea prin ascunderea 6uminii 3ale şi a propriei $rezenţe. "iind totalitatea vietăţilor. l a avut ca scop să 4i-l apropie pe om #n mod treptat. de la un nivel la altul. ne"eş.şanah. "iind secvenţa #n care se succed evenimentele pe principiul Fcauză şi e"ectC .olam.Q tradus -C a "i la lCR* -!iectele a"late aici. este programul care determină succesiunea de evenimente din viaţa "iecăruia dintre noi. se schim!ă #n mod gradat. care sunt su! controlul Creatorului* 6(% . -lam ha 7eţirah . &tunci cand Creatorul a decis să Creeze universul. purtand-o spre un :inal hotărat de la !un #nceput. . unde o!iectele sunt #n legătură cu Creatorul.olam . &nul . iar #n centrul său pe -%.olamot. $atru CC-SIC Hlipot. $atru F3: .

ca şi Creatorul. su"letul.. 4&'&8.oate lumile provin una din cealaltă. lumea. şi din această poziţie. . Cortina . adică . Cartea . . :iecare lume reprezintă un "el de copie a lumii care o precedă. se a"lă #n lumea &siIah. care sunt -6&%. 5. &!solut tot ce se petrece #n lumea noastră este rezultatul precis al evenimentelor care au avut loc de)a #m lumea superioară ei. pe care le percepe #n mod clar şi precis. . este reprezentată de cartea scrisă a .5riIah. o!iectele pe această treaptă nu simt aproape de loc pe Creator. plin de su"erinţe. &semănarea dintre s"ere este asigurată prin P "actori. Dacă omul se delectează prin ceva. Iar draparea 3a #n haina acestei lumi. @ -' 4 "aptă şi răsplată.ca sistemul des"ăşurării s"erelor spirituale. sau şi mai sus. şi deasupra ei.de su"erinţe. lumea &3I7&8. descrise mai sus.cade şi răman doar lumile Creaţiei Ieţirah. spre lumea &ţilut.7I.&8&@&8. reprezintă lumina ca!alei. adică revelarea 3a #n aceste lumi. #n Creator . Draparea Creatorului #n hainele de &AI6(. unde cei P "actori se reunesc a "i unul singur. #n "uncţie de #nălţimea treptelor spirituale atinse. izvorul vieţii. .&8 ..orei apare di"erită #n ochii a două persoane diverse care o citesc. care este asemănătoare #n ochii tuturor celor a"laţi #n lumea 7eţirah . a Creaţiei. %&K-.-lam ha&siIah .&8. plăcerea este resimţită doar prin "aptul de a "i su"erit mai #ntai.Creaţia. el realizează lumea ca pe un loc neplăcut. (nuia #i apare ca o carte de legi şi evenimente istorice.a!loul lumii şi al <uvernării sale. Înălţarea pe treptele spirituale "ac posi!ilă o perspectivă di"erită asupra lucrurilor. care descrie lumea spirituală pe treapta lumii creaţiei. deasupra ei. şi omul #ncepe să descopere <uvernarea pe gradaţia de 3&C8&. 7 AI.I7&8. şi "rica . ' : 4. şi aşa mai departe . acestea aparandu-i de "iecare dată di"erite. şi $rocreaţiei .ha5oreh. KI7(%. &st"el apar #n om dragostea . orah #nsemnand 6umină R. 'umai o dată cu atingerea 6umii 7eţirah.orei.orah . "ie la lumea 7eţirah sau mai sus la lumea 5riIah. pe cand celuilalt .orah şe !echtav.pană la lumea cea mai #naltă.Q . realitatea apare di"erită.ealitatea se prezintă de acum #ntr-o anumită lumină. 6umea cea mai #ndepărtată reprezintă copia cea mai grosolană.orei care păruse cititorilor a"laţi pe nivelul acestei lumi ca o povestire istorică. condiţionată de răsplată. :iece progres pe scara s"erelor. &cest 6-C se numeşte -lam ha&AI6(. lumina sa strapungand cranele care micşorează 6umina.#n care depărtarea de Creator este cea mai mare. Cine trăieşte #n situaţia #n care Creatorul #i este a!solut necesar. Cartea .lumii noastre . Creatorul este revelat #n parte. schim!ă #n ochii omului . anul. devine #n lumea FIeţirahC o carte de studiu a ca!alei. Din acest o!servator.

(rmătoarea treaptă este a Fiu!irii necondiţionateC, ahava şelotluIah !adavarC, la care omul a)unge prin realizarea "aptului că Creatorul nu i-a dorit decat !inele, #ntotdeauna, şi nu i-a "ăcut niciodată nici un rău. &ceastă treaptă este cea a 6(%II 5.I7&8 - C. &,I&. Din momentul #n care omul descoperă tot ta!loul creaţiei şi a guvernării, se trezeste #n el dragostea a!solută "aţă de Creator. &ceastă iu!ire izvoraşte din #ntalnirea sa cu atitudinea de dragoste a!solută a Creatorului "aţă de toate creaţiile sale. &ceastă #nţelegere #nalţă pe om - &dam, la treapta 6umea &ţilut. .aportul nostru "aţă de Creator #şi are originea #n cunoaşterea "aptelor, acţiunilor sale, #nţelegere care decurge din măsura #n care l ni se relevă nouă. Construcţia specială a omului "ace ca orice "aptă a Creatorului să ne in"luenţeze #n mod automat "aptele şi ideile şi #nsuşirile noastreW noi avem o singura posi!ilitate, aceea de a-6 ruga pe l să ne trans"orme pe noi. Deşi toate acţionările Creatorului sunt 5(' , s-ar părea că există anumite "orţe care i se #mpotrivesc. &ceste "orţe, venite tot de la Creator, ne determină să-i criticăm "aptele, de aceea ele se numesc "orţe impure, Hohot tmeim. $e "iecare treaptă, de la #nceput şi pană la s"arşitul ei, acţionează două "orţe opuse, create de Creator, prima "iind cea FtmeahC, impură - FC-&S&C haK6I$&, care ne #ndepărtează de Creator şi micşorează "orţa opusă ei, "orţa C. DI'A I - %('&8. $e măsură ce avansam, #nvingem această "orţă negativă, şi ne #ntoarcem spre Creator prin rugăminţi sincere de ne veni #n a)utor, noi ne consolidăm legătura cu Creatorul, #n ciuda a tot ce ne stă #mpotrivă. 4i atunci, "orţele impure "ac loc "orţelor su!lime trimise din #nălţimi, şi ne ridică la o treptă superioară. Cu aceasta, "orţa FtmeahC şi-a #ndeplinit rolul si #ncetează să mai acţioneze. &cţiunea Fco)iiCQha-HlipaR din lumea &siIah, a :aptelor, treapta cea dintai, se exprimă prin conceperea vieţii noastre pe cand negăm existenţa Creatorului. Fha-HlipaC din lumea 7eţirah-Creaţia - a doua treaptă - vine să-i demonstreze omului că lumea se conduce #n mod #ntamplător, iar nu după principiul după plată-răsplată sachar ve oneş. Fha-HlipaC din lumea 5riIah - a treia treaptă - incearcă să neutralizeze sesizarea dragostei Creatorului "aţă de om, deoarece această inţelegerea a iu!irii, conduce pe om la a iu!i, la randul său, pe Creator. FhaHlipaC din lumea &ţilut, #ncearcă să demostreze omului că nu #ntotdeauna şi nu "aţă de "iecare creatură, s-a comportat Creatorul cu dragoste in"inită. a #ncearcă să neutralizeze dragostea a!solută a omului "aţă de Creator. Deci, "iecărei gradaţii spirituale, "iecărei #nălţări şi revelaţii a Divinităţii, cu toată voluptatea care le #nsoţeşte, stă din contră, opunandu-i-se, "orţa numită Klipah, paralelă, potrivită ca potenţial şi caracter, "orţei spirituale de

pe treapta respectivă. ,re!uie #nvinsă această "orţă, care este de "apt un gand sau o dorinţă. Doar după ce a #nvins-o, poate urca omul pe treapta care urmează, păşind #nainte, #ncă un pas pe calea spirituală. Din cele spuse mai sus, se poate rezuma "aptul că pentru "iecare sistem constand din cele P lumi, F& 5 7 &C, adică &ţilut, 5riIah,7eţirah, &siIah, există un sistem opus , paralel, al "orţelor spirituale care li se opun, şi care se numesc cele patru lumi F&57&C impure, sau Fde tumahC. $rogresul are loc #n mod sacadat. &lternat. De "iecare dată omul #nvige prin puterea de voinţă a sa "orţele de FHlipahC, iar şi iar, "orţe trimise special de către Creator. l implora pe Creator să i se dezvăluie, ca să primească noi puteri de a se lupta cu "orţele de FtumahC, adică "orţele negative, ideile străine - machşava zarah. &poi - şi pe potriva sincerităţii intenţiilor sale şi a e"orturilor - omul atinge treapta mai #naltă şi mai cristalină, pură, ra"inată - %ac3a

Dorinţele sunt singura "orţă care #mpiedică pe om pe calea sa

Din clipa naşterii, suntem #ntr-o stare #n care nu sesizăm pe Creator deloc. $entru a ne #ncepe calea progresului spiritual descris mai sus, este necesar * - & percepe situaţia prezentă ca insuporta!ilă - & sesiza existenţa Creatorului măcar cat de cat - & simţi că suntem dependenţi de Creator , numai de 6 - 3ă #nţelegem "aptul că singur Creatorul poate veni #n a)utorul nostru. - dată cu apariţia, revelarea Creatorului, pe loc ni se schim!ă dorinţele şi se crează #n interiorul nostru o raţiune cu totul nouă, cu calităţi mai su!lime. &par dorinţe din ce #n ce mai puternice iar paralel cu acestea, apar şi "orţele necesare pentru a le aduce la realizare. Dorinţele reprezintă piedica unică #n drumul -mului. Com!inaţia, asocierea de dorinţe - unică omului - reprezintă esenţa sa de -m. .aţiunea nu este altceva decat un instrument #n serviciul atingerii pasiunilor noastre, atingerea a tot ceea ce ne dorim.

Dorinţa de a avea ceva, orice, se numeşte #n ca!ala - F@&3C

Calea -mului este alcătuită din #naintarea treptată, pas cu pas. -mul se simte cand su! stăpanirea "orţelor de tumah, egoiste, de stanga, cand este stăpanit de "orţa cristalină, su!limă a altruismului, "orţă de dreapta, pe care a do!andit-o după ce a #nvins "orţa de tumah. Calea -mului se aseamănă cu două trasee* dreapta şi stangaW asupra lor acţionează 2 "orţe*"orţa care respinge şi #ndepărtează de Creator şi "orţa care atrage spre l. &ceste 2 "orţe sunt comparate cu 2 dorinţe, altruistă şi egoistă. Cu cat #naintăm pe calea aceasta, cu atat sunt mai accentuate aceste două "orţe ce se opun una alteia. 3copul Creatorului este acela de a ne determina să devenim &3 % ' & 6(I. &cest "apt este o!ligatoriu, pentru "iecare persoană şi pentru omenirea #ntreagă, "ără a se ţine cont dacă dorim sau nu, acest lucru. 'u avem posi!ilitatea de a a)unge la realizarea acestui scop, "ără a "i conduşi de un instructor. De asmenea, nu avem cum să prevedem "rumuseţile şi delectarea in"inită care ne aşteaptă din momentul reunirii cu Creatorul. &tunci vom "i eli!eraţi de orice su"erinţă. 3u"erinţele ne sunt trimise de Creator, dearece aceasta este singura posi!ilitate de a ne #mpinge #nainte, spre dorinţa de a ne schim!a, o!iceiurile, acţiunile, raţionarea. 3u"erinţa ne constrange să dorim să ne schim!ăm, dat "iind că omul acţionează #ntotdeauna spre a scăpa de su"erinţă, "ie #n mod conştient, "ie su!conştient. 'u există plăcere "ără să "ie mai #nainte o lipsă. 'u este răspuns "ără #ntre!are, nu te poţi sătura dacă n-ai "ost #nainte #n"ometat, adică pentru a trăi un sentiment, este necesar să trecem prin sentimentul cu totul opus acestuia. $entru a simţi dragoste "aţă de Creator, tre!uie #ntai să trecem prin sentimentul de #ndepărtare de l. 'ici un sentiment nu apare din @ID - ieş mi aIin. ste o!ligatorie dorinţa de a simţi acel sentiment* omul tre!uie să #nveţe pentru a inţelege muzica, pentru a a)unge să o iu!ească. -mul de ştiinţă care a cercetat un anumit lucru, este cel mai "ericit cand a)unge la descoperirea o!iectului cercetat. Dorinţa spre un o!iect, orice, se numeşte, #n ca!ala, @&3- K6I. ,ocmai senzaţia lipsei, este condiţia pentru a o!ţine voluptate, #n timpul satis"acerii acestei lipse. %ărimea plăcerii depinde de mărimea FvasuluiC. Chiar şi #n lumea noastră, plăcerea de a manca depinde de dorinţa de a manca, de senzaţia de "oame, nu de mărimea stomacului. Deci chiar măsura #n care su"erim de lipsa o!iectului dorit, determină dimensiunea F@&3(6(IC, K6IW suferinţa determină intensitatea plăcerii care urmează. $lăcerea care satis"ace dorinţa respectivă, se numeşte 6umină, ea con"eră vasului senzaţia de saturaţie, de #mplinire. 3enzaţia de su"erinţă din cauza

lipsei, este precedată de D-.I'A9, .&A-'. &st"el vasul este gata pregătit pentru a primi plăcerea care să-l satis"acă, atat de aşteptată.

Co)ile - Klipot, #l presează pe om să caute noi plăceri, care conduc spre dezvoltarea spirituală

3copul acestor co)i, Hlipot este acela de a dezvolta #n -m dorinţe nemărginite. Dacă aceste dorinţe - Hlipot nu erau, omul ar "i stat pe loc, doar cu cerinţele trupeşti, ca un copil. 'oi plăceri crează #n om dorinţe re#nnoite pentru noi plăceri, care pretind a "i satis"ăcute, iar prin goana pentru a le satis"ace, omul #naintează, se dezvoltă.

-Învierea morţilor C

&tingerea gradului 6umii &ţilut se numeşte F#nvierea morţilorC - thiat hametim. &cest nume provine din "aptul că pe acest grad omul su!limează şi reanimează, F#nviindC,D-.I', 6 anterioare, grosolane, impure, egoiste, care au "ost F#ngropateC adică puse la o parte, ne"olosite. Înainte de a a)unge la lumea &ţilut, omul trece prin două traiectorii, el schim!ă iar şi iar dorinţele sale, din impure,sau FtmeimC, #n su!lime, el le preschim!ă, dar nu le corectează #ncă. - dată cu intrarea #n &ţilut, el poate să preia aceste dorinţe părăsite de)a, pentru a le corecta, ast"el #nălţandu-se tot mai mult. Deci acest proces denumit ,hiat ha-metim, #nviere, se re"eră doar la dorinţe care sunt din nou "olosite, spre a "i corectate, si nicidecum nu este vor!a de corpurile materiale, organice. :ără su"lete, corpurile, gu"im, nu au nimic. le sunt descompuse după ce sunt părăsite de su"lete, şi atat.

4a!at şi nerespectarea acestuia.

F4a!atC reprezintă o stare #n care, #n urma e"orturilor depuse, a muncii interioare, omul nu mai este dominat de ideile care-l deran)au. &ceste

ganduri nu mai au puterea să-i tul!ure legătura cu Creatorul, deşi ele mai trăiesc #n el. Dar , #n măsura #n care el permite acestor idei să se intensi"ice şi să-i pună stăpanire pe inimă, omul decade la starea care se numeşte F8ilul 4a!atC sau nerespectarea şa!atului. &ceasta are loc, dacă primeşte aceste idei deran)ante, străine - Fmachşavot zarotC - , ca reprezentand adevărul.

C&5&6& - #nseamnă & $.I%I, şi ea se re"eră la a primi delectare de la Creator.

$ro!lema identităţii de evreu - Iehudi - este complexă. vreii şi neevreii FIehudim ve lo IehudimC - se ocupă cu această #ntre!are care a rămas "ără un răspuns clar. Care este oare #n Ca!ala #nsemnătatea acestor termeni* evreu, Iehudi, Israel, "iu al lui &vraham, termeni care descriu popor, naţionalitate, grup etnic ? Ca!ala #mparte universul Creaţia, #n 2 părţi* prima parte "iind Creatorul, iar a doua parte este dorinţa de se delecta prin a fi aproape, în le"ătură, cu $reatorul, dorinţă care şi ea a fost creată de $reator &ceastă dorinţă este la "el ca toate celelalte dorinţe ale noastre, #nsă nu are F#m!răcăminteaC materială. &ceastă dorinţă este cea de a se delecta prin a "i aproape de Creator, care este originea plăcerii in"inite şi a!solute. &ceastă dorinţă deose!ită se numeşte F' 4&%&8C - 3(:6 ,. Cauza şi scopul Creaţiei a "ost dorinţa Creatorului de a ne delecta pe noi, su"letele, neşamot. În su"let există doar dorinţa de a avea plăcere prin Creator. Dorinţa Creatorului şi a Creatului - su"letele - sunt realizate #n momentul reunirii celor doi. &propierea şi reunirea celor două dorinţe sunt atinse prin crearea identităţii dintre calităţile -mului şi ale Creatorului, sau Fechivalarea dorinţelorC lor. &cest lucru nu este realizat prin apropierea "izică, ca in lumea aceasta. Cu cat mai mare a "ost distanţa dintre ele, cu cat mai multe au "ost greutăţile #ntampinate pe drum, cu atat mai mare este satis"acţia şi plăcerea o!ţinute prin reunirea celor Doi. Creatorul poziţionează su"letul pe locul cel mai #ndepărtat de l. &dică ascunde pe deplin "aptul esenţei sale ca izvor al tuturor plăcerilor şi FintroduceC su"letul #n trup cu voinţa de a se delecta de tot ce se a"lă la #ndemană. Dacă omul dezvoltă #ntr#nsul dorinţa de se reuni cu Creatorul , #n ciuda ascunderii Creatorului, hester, şi #n ciuda dorinţelor sale, el va avea

I. In con"ormitate cu Ca!ala.orei. -mul tre!uie să aleagă din totalitatea dorinţelor sale pe aceea care #l conduce spre C. zeii "iind dorinţele. sim!olice. & adora mulţi zei #nseamnă a dori să extragem plăcere din viaţa materială. &vraham. C. I3. pentru a percepe pe C.-DI. &cest lucru se re"eră la a primi delectare de la Creator. ca să plece să stea #n alt loc. are #nţelesul de #nceput al muncii interioare.& 6 vine de la cuvintele I&38&. căutarea Creatorului. F5ereshitC.posi!ilitatea de a "olosi tot ce #i stă #mpotrivă. fiecare nume repre%entand o "radaţie pe treapta spirituală.Creator. #nceputul drumului care poartă spre Creator. şi care #l su!limează. a acestor termeni. După aceea Creatorul l-a ales pe &vraham sim!ol al dorinţei de spiritualitate. de aici.orah este* a F#nvăţaC Qa se luminaRW Ca!ala atri!uie cuvintelor din . in timp ce se #ndepărtează de celelalte dorinţe.-. cuvantul ivri.. pentru a o urma cu "idelitate.-. -mul care are ca scop să a)ungă să se contopească cu Creatorul. În F8agadaC despre F$esahC se povesteşte despre strămoşii noştri care adorau mulţi zei. şi i-a poruncit să se despartă de "amilia lui şi să locuiască #n alt loc. ca motiv pentru mărirea dorinţei de reunire. &cestea sunt interpretările. trece.cel careC treceC pentru că a venit de dincolo de "luviu. Ceea ce se scrie #n . &. &. denumită I@.orah ca Favot şelanuC .-. Ca!ala descrie acţionări #n lumea spirituală.#n ca!ala #nseamnă #nceputul. De exemplu.strămoşii. 7 8(D #nsemnand ('I:IC&. are menirea de a conduce pe -m spre scopul Creaţiei. <eneza.. > 6C. puri"ică. taţii noştri . chiar si cand omul nu a a)uns la menirea sa "inală. (ni"icare. 6a un moment dat Creatorul a ales pe unul dintre ei. de "apt. şi prin ea să a)ungă a se reuni cu Creatorul. tot ce e scris #n cartea . -mul care este capa!il să separe una din dorinţe. F6a #nceputC. &. . &vraam părăseşte "amilia după porunca lui Dumnezeu. prin mi)locirea cuvintelor şi a noţiunilor preluate din lumea aceasta. se numeşte 7ehudi. explicarea spirituală. starea primordială a dorinţelor.orah #nţelesuri deose!ite. -riginea cuvantului . 6ocuitorii acestei regiuni l-au denumit &vram 8aCivriC . &dică.(6 si reprezintă pe cei ce vor să meargă pe un drum care conduce direct spre Divinitate. . prezente la #nceputul drumului.apro"undare a acestor semni"icaţii necesită trecerea prin etapele #nălţării spirituale. . prin aceasta la o viaţă care aparţine s"erei dorinţelor spirituale.

sla!i şi or!i. De asemeni nu există o distincţie clară #ntre o persoană a"lată #n culmea dezvoltării spirituale şi cea care nu se interesează de loc de spiritualitate. 'u există o reţeta pentru executarea acestui drum. pentru păstrarea li!erului ar!itru in tot ceea ce priveşte s"erele de acţiune a omului. orice "orţă are o "orţă opusă. dacă progresează.Creatorul nu ne-a lăsat "ără direcţionare. nu ating realizarea scopului spiritual şi le vor slă!i puterile. < ' M&. &cest examen . Cei care nu vor să ceară a)utorul divinităţii şi numai mintea egoistă a lor este !usola care #i conduce. la #nceputul căii sale spirituale. l nu poate să descrie "orţa care acţionează asupra sa clipă de clipă. cat şi <uvernarea ei. . a)utor care conduce la descoperirea ta!loului universului. #nspre scopul "ixat. 'ici omului care studiază nu-i este posi!il să distingă poziţia la care s-a #nălţat sau dacă stă pe un loc.Cum va putea recunoaşte omul #n ce situaţie se găseşte. prin aceasta atingand scopul spiritual suprem. -are să "ie aceasta o "orţă pozitivă sau una negativă ? l nu se caracterizează nici prin prea mare siguranţă de sine nici prin extaz. Dimpotrivă. cum poate a"la omul. #n con"ormitate cu programul pregătit dinainte. &devarat* . 6umea &3I7&8.a"irmatie vala!ila chiar şi celor a"laţi la #nceputul unui drum corect pentru dezvoltarea spirituală. -are Creatorul ne-a zamislit "ără sensul orientării şi "ără un ghid interior? . care determină existenţa lumii şi progresarea ei. #nspre scopul Creaţiei? Cum să se orienteze corect #n lumea aceasta. xistă o metodă de a cerceta tot timpul corectitudinea drumului nostru* metoda #ntoarcerii spre a)utorul Creatorului. dacă nu are un discernămant clar #ntre !ine şi rău. &st"el sunt create 6umile & 5 I & su!lime. paralelă.impure. au parte de F!inecuvantareaC Q!rachahR Creatorului şi ating percepţia (niversului şi #nţelegerea ei.aţiunea noastră ne spune că nu se poate să "i "ost creaţi cu un scop clar dar să "im părăsiţi.F:acerea lumiiC. #n creştere spirituală. #n lumea noastră. #n paralel cu 6umile &5I& tmeim . pentru că nu cer a)utorul Creatorului.endinţa umanităţii #ntregi spre "ericire. sau dacă stagnează? 5riIat ha-olam . Con"orm cu acest edi"iciu. $ană la urmă Fse iz!esc de zidC. conţine atat Creaţia. Dar atunci. cei care păşesc pe drumul Flumilor & 5 I &C su!lime. Cu toate acestea. ci dimpotrivă. nu se pot distinge "orţele pozitive de cele negative. &u "ost create două sisteme de guvernare. dacă #naintează corect sau nu. #n ce priveşte acest drum? Cum poate a"la dacă acţionează spre propria satis"acţie sau spre scopul Creaţiei?. conduce la alegerea unor scopuri "alse .

&dică "iecare literă sim!olizează o "orţă spirituală care guvernează o anumită treaptă din lumile &5I&. &cesta este destinul acelora care se ocupă de Ca!ala ca nişte amatori. Între!uinţarea sau nu. "aţă de cele impure. xistă doar o singură "orţă căruia #i stă #n putere să salveze pe -m . #n "uncţie de lumea.!racha. &.&dam. Dar el greşeşte prin convingerea "alsa. F Z”. 8&-5-.-. 8C X F5I' C(@&'. 5 .&C8&. de-a lungul călătoriei spirituale. :iecare din aceste "orţe este exprimat şi sim!olizat printr-o anumită literă din al"a!et. FKoah 5irHato 4el 8aE5orehC $uterea !inecuvantării . #n lumile F& 5 I &C impure. & C. pe treptele & 5 I &. ca şi destinul altora care se #ndreaptă spre diverse "iloso"ii. pană la atigerea Divinităţii.cele mai potrivite. din noianul de idei şi dorinţe care a)ung la noi din lumea F&siahC . care . gradaţia #n care ne a"lăm. că ar "i de)a #n lumea spirituală. doar cu a)utorul ei este posi!ilă di"erenţierea dintre !un şi rău. #n ce priveşte omul. adică să-l scoată de su! stăpanirea dorinţelor egoiste. el tre!uie să accepte "aptul că se a"lă pe un drum incorectW acest lucru se poate #ntampla chiar dacă este un entuziast.este singurul posi!il #n lumea noastră.impură. noi trecem prin schim!ări succesive. conţine marea di"erenţă dintre a merge corect sau a ne pierde de pe drum. zachim.(6(IC. $rimul care merge corect primeşte !inecuvantarea Creatorului prin "aptul că Creatorul se descoperă şi se apropie de om. adică el ne arată direcţia corectă pe care să o alegem spre atingerea "inalului. 'u există o "orţă opusă acesteia. exprimată de litera !eit. su! in"luenţa "orţelor care alternează. cu victoria "orţelor !une asupra celor tmeim. 'umai prin ea este posi!ilă diagnoza "orţelor pure. a acestui test. Cand omul #şi dă seama că misterele Ca!alei nu i se descoperă. &ceastă "orţă este "orţa F5. tmeim. &ceasta este veri"icarea unică care ne a)ută să examinăm gandul şi dorinţa .&. a Creatorului $e măsura #naintării noastre pe drumul spiritual.cea su!limă şi din lumea F&siahC . Din acest motiv .

omul descoperă spre uşurarea sa . &ceasta este cauza "aptului că ar "i "ost posi!ilă Crearea 6umii doar prin această "orţă. . !rachat ha-!oreh. 4i iarăşi are LdestinatarL . Din clipa #n care gandurile -mului #ncetează a mai "i #ndreptate spre Divinitate. -mul este eli!erat din starea de disperare şi din nou devine sigur de măreţia şi atotputernicia Creatorului avand certitudinea guvernării superioare.ca are acest drept. este susţinută şi se menţine. Dar. potrivite pentru acest scop. l regretă "aptul că nu are nici un control asupra gandurilor care aleargă "ără #ncetare.dispare . datorită "orţei opuse ei din sistemul "orţelor pure. $rimeşte din nou sentimentul că "iecare om are dreptul la delectările spirituale prin reunirea cu Creatorul. iarăşi cade #n disperare. 'umai cu a)utorul "orţei 5rachat 8a!oreh. urmarind succese #n &ceastă lume. mersul spre spiritualitate este #ntrerupt. De la disperare la speranţă. chiar daca a)unge la punctul cel mai de )os al 6umilor $unctul 6umii 'oastre. că "iecare om are loc langă Creator. &ceasta este o "orţă al cărei a)utor este de #ndea)uns pentru a deveni capa!ili să distingem "orţele zachim .#ndreptate spre uni"icarea cu Creatorul. această "orţă.este 3copul Creaţiei. că "iecare om va intelege . de a-şi #ncepe #nălţarea spirituală. odata cu trecerea F"urtuniiC.căruia să-i trimită rugămintea de a-i "i apropiat. l disperă din cauză că nu a reuşit pană acum să atingă #nţelepciunea su!limă. xcepţie "iind "orţa F5inecuvantarea CreatoruluiC. care este neopusă nici unei alte "orte. doar cu condiţia să ceară #ndrumare. zachim. de pe o treaptă pe alta. Dar după acestea. care au o inimă anume atrasă spre o ast"el de muncă interioară. totuşi nu a atins Divinitatea. ori să acţioneze măcar o dată "ără intenţie egoistă. de "orţele egoiste . Devine deprimat şi #ncepe să creadă că apropierea de Creator le este dată doar unor anumite persoane dotate. este posi!il să a"lăm dacă ne minţim.mai devreme sau mai tarziu . tmeim. nu se micşorează deloc.tmeim. a a)utorului o"erit din #nalturi "iecărui om. :iecare "orţă din sistemul "orţelor impure. Cate o dată. cu idei şi dorinţe deose!ite. &st"el ea are puterea de a o"eri creaţiilor sale "orţa de a se corecta. &ceastă "orţă provine din Creator. sau daca #ntr-adevăr am intrat #n lumile spirituale. 5rachat ha-5oreh . adică născute cu puteri şi #nsuşiri deose!ite. deşi a "ăcut tot ce credea necesar. aducandu-şi aminte de lipsa de succes din ocaziile precedente cand. omul pierzandu-şi "orţele şi speranţa.

&devărata schim!are are loc numai atunci cand #nţelege "aptul. . şi #ncepe să primească "orţe de pe gradaţia spirituală următoare. şi nimeni altul. să se maturizeze si va #ncepe adevărata muncă interioară.:adi.oţi ceilalţi sunt #n pace cu ei #nşişi. Creaţia este reprezentată de colecţia de dorinţe egoiste. Cu cat mai multe dorinţe FreleC a avut de la start. răs"ăţandu-l cu plăcere spirituală.gmar tiHun. de aceea re#ntoarcerea la l şi uni"icarea cu l. &tunci ii revin "orţele. . ei nu simt cat sunt de egoişti. Cu alte cuvinte. nu tre!uie să ne pară prea rău dacă avem #nsuşiri deose!it de rele. trans"ormand dorinţele sale egoiste #n dorinte altruiste. dar care nu-i poate pătrunde interiorul deocamdată. tot ce avem de "ăcut este doar să cerem ca ele să "ie corectate. pentru a-l motiva să crească. sau răspuns. nu se gandesc de loc că ar "i imper"ecţi. care au trecut printr-o metamor"oză. cand gandul #i este mereu la l. 'umai omul #nsuşi. se numeşte F. care #l luminează din depărtări. De la cădere. pană la re#ntoarcere . cand se a"lă permanent #n percepţia Creatorului.im "murim ste scris că omul tre!uie să "ie drept.im. Cu a)utorul "orţelor primite prin perceperea Creatorului. denumită F&D&%C. la #nălţare. omul "iind #ncă #n posesia dorinţelor egoiste. cand s-a detaşat de pretenţiile corpului. ţadi. spre care aspiră. #n mod special. Din acest motiv.-%. cu atat mai mari vor "i e"orturile pe care le va depune #n munca spirituală.altruiste. şi c3iar perfect de drepţi . spre !inele lui. altruistă. ci din contră. este #nsu"leţit de lumina provenită de la gradaţia viitoare. poate decide asupra atingerii acestei CtşuvahC.tşuvah şi "inalul corectării . se cred drepţi. el devine capa!il să revină #ncetul cu #ncetul la Creator.e#ntoarcerea omului la calitatea Creatorului.4(@&8Cre#ntoarcere. de aceea aceştia se declară de)a ca atare. Impresia omului de a "i in"erior şi "ără valoare provine din #ndepărtarea sa de Creator. şi cele egoiste ale omului. că totul i-a "ost trimis de Creator. cu toată "iinţa sa. Creatorul este total altruist. iar munca pentru uni"icarea cu Creatorul va "i mai intensă. . 'u toţi au parte de a gandi ast"el. -mul poate considera că a e"ectuat FtşuvahC. Creatorul trimite ast"el de idei doar celor pe care doreşte să şi-i apropie. devine posi!ilă numai prin crearea identităţii dintre #nsuşirile 6ui .

$rocesul acesta se repetă mereu* omul simte că este sla!. Dar acest lucru nu #ndreptăţeşte renunţarea la lupta contra lui. si asa mai departe. chiar şi cele mai )osnice. puterea şi rezistenţa egoismului sunt uriaşe. În "inal.Q#mplinirea. toate corectările sunt socotite de Creator ca o sumă. se "orti"ică. ele sunt menite să-l #ntărate pe om. sau să ridice mainile a renunţare. ci tre!uie totdeauna să ţină cont de "aptul că la "iecare ciclu de cădere şi revenire cu noi puteri. apoi din nou se descoperă ca sla!. susţine şi a)ută #n"iriparea şi consolidarea #nsuşirilor F!uneC. ca să se #ntoarcă spre Creator. Creatorul a #nzestrat pe "iecare dintre noi cu puterea de a #nvinge egoismul.thunot zachot. oricat de mică ar "i voinţa. Dimpotrivă. &cest proces se aseamănă cu viata samanţei. sau vre-o trecută re#ncarnare. spre atingerea ţelului . .iHun. nesiguranţa #n ce priveşte rezultatele muncii spirituale proprii. În regiunea corectării egoismului toţi au loc. de a se corecta. adică metamor"oza propriei naturi.corectarea su"letului. desăvarşirea corectăriiR. &devărat. care este unic celui care păşeşte pe drumul dezvoltării spirituale. toate aceste sentimente omul le simte pentru a avea parte de evaziunea din lumea noastră spre percepţia lumilor spirituale. sau că destinul său este irepara!il. şi a o"erit oricui posi!ilitatea. -mul nu tre!uie să a!dice #n momentul căderii. reuşita este asigurată. .<andurile de autodevalorizare şi chinuire. invocă pe Creator. cerandu-i salvarea.oate #nsuşirile. %ediul #ncon)urător potrivit. şi omul are nevoie de instructor şi de mediul potrivit care să-l spri)ine pentru a reuşi să-şi dezvolte caracteristicile şi a le sta!iliza. sau :inalul Corectării. a plăcerilor care provin de la l.unim şel 3aneşama3. nemulţumirea in legatura cu unele căi spirituale.oate senzaţiile negative. oricat de mică. care dacă va primi pămant !un şi i se va purta de gri)ă. contri!uie maximal la atingerea scopului său principal. Ca tanăra plantă. 3ati.oate #nsuşirile laolaltă. sunt multiplicate corectările su"letului. cauzate de #ndepărtarea de Creator. va #ncolţi ducand la rodire. şi "iecare #n parte. . . a "orţelor Creatorului. nu au scopul de a-l "ace pe om să dispere. 3ă nu credeţi că su"erinţele omului provin de la vre-o "aptă din trecut. <mar . servesc de-a lungul căii #ntortocheate. o singură unitate.

de genul care respinge 6umina Creatorului. . luminează pe om cu condiţia să ai!ă "orţe altruiste.&'C. de Creator.oate "aptele omului tre!uie să "ie directionate ast"el #ncat să nu gandească niciodată că ele ar "i rezultatul #ntamplării. pe cand For pnimiC. a #nsuşirilor sale.orei. şi l determină cele ce i se #ntamplă . trezesc #n noi atracţie "aţă de l . . acţiune care are loc prin #nălţarea Creatorului #n ochii -mului. Cu toată dorinţa noastră de a-6 simţi pe Creator. . &ceasta. vom avea parte de 6umina Creatorului numai de la distanţă. şi nu avem F C. .:ără altruism şi ecran. care ii atri!uie 6(I tot ceea ce i se #ntamplă. care descriu grandoarea sa. şi nici propriile sale "apte. este #ntotdeauna mai mare decat lumina interioară care se primeşte prin intermediulC cranuluiC. şi de a ne contopi cu l.l şi nu oamenii sau situaţiile.ăspunsul este simplu* doar prin 6umina Încon)urătoare. deoarece or maHi" reprezintă pe #nsuşi C. &cest mod de percepere a luminii se numeşte -. su"letul. Flumina interioarăC . Deoarece sentimentul imper"ecţiunii noastre provine din lipsa recunoaşterii măreţiei Creatorului. sau mana destinului. deocamdată nu suntem echipaţi cu mi)loacele necesare pentru asta. %&KI: . F-r maHi"C poate lumina omul in timp ce el este #ncă departe prin #nsuşirile sale.atracţie care trezeşte dorinţa de a-l percepe. neavand #n noi sentimente altruiste.(6. &tata timp cat nu ne-am asimilat aceste #nsuşiri. &.orei.9. Cum poate să primească lumina Creatorului un om care #ncă nu a "ost corectat? . pe care omul a do!andit-o prin corectarea.-. se ascunde descrierea minuţioasă a drumului apropierii de Creator şi a reunirii cu l. F-r maHi"C. În orice situaţie omul tre!uie să #nţeleagă că totul provine de la Creator şi că Fnu este nimeni #n a"ară de lC eIn od mi levadoh.6(%I'& Î'C-'S(. neşamah. Creatorul poate "i sesizat prin intermediul F6uminii Încon)urătoareC În interiorul tuturor "razelor din cartea . şi "aptul că l este atotputernic.re!uie mereu să-6 ai!ă #n gand pe Creator. povestirile . #ntr-o oarecare măsură. luminand din depărtări.-&. această lumină "iind numai o "racţiune a 6uminii Creatorului.

C ve aIa met melech %iţraIimC. el #nţelege că este ucis. Creatorul spune -mului. după moartea lui $aroh. "iii Israelului din cauza munciiC. :iii Israelului. din cand #n cand. $athia. sim!olizat de către :araon #n ochii -mului. "iind lipsită de spiritualitate. gemut. F4i au o"tat. Chiar şi după eli!erarea din ro!ia egoismului. el plangea după castronul de mancare. iar . numai după ce este salvat de Creator. oricat de mică. Cand omul recunoaşte că viaţa sa este "ără valoare #n acest "el. carnea şi painea de care avusese parte #n gipt. cuvant provenit de la %IAXesenţă. $ovestea principală a noastră constă #n 6egenda xodului din gIpt* $ovestea ro!iei spirituale "aţă de :araon-$aroh. el simte că nu are "orţa să continue #n existenţa aceasta de muncă grea. deşertul reprezintă viaţa uscată. Înainte de a-şi identi"ica inamicul #n ego. lipsită de sens. evenimente petrecute #n lumea noastră. omul consideră viaţa sa ca pe ceva !un. "aptele şi gandurile omului erau hotărate de către $aroh. deşertăciunea existenţei lor. are rolul de a deschide ochii oamenilor. sacri"icandu-şi viaţa pe altarul său. . omul a #nţeles că egoismul nu-i este "avora!il. adică pe vremea cand a "ost #n serviciul egoismului. pe drumul studiului spiritualităţii. adică goismul nostru. .ideile şi principiile. deşartă. care a sosit #ntr-un oraş şi a adunat #n )urul său un grup de persoane LvideL.&XrăuR. goismul. Cat timp era $aroh . viu #n inimă .Creatorul #i vine omului #n a)utor omului. are aparenţa Fapei vieţii pentru un su"let o!ositC. spre a căuta să-şi readucă su"letele. pe care i-a condus #n deşert. &ceasta este interpretarea vieţii de sclavie #n %IA. Cand $aroh a murit. Fmergi după mine #n deşertC. se povesteşteşte despre $athia. şi nicidecum să identi"icăm #n cele descrise. #nţelesul vieţii. spre a-şi vedea vidul din viaţă. În cartea lui 7ermiIahu. -mul nu este capa!il să #nţeleagă de la sine că #nro!irea sa de către natura egoistă nu este #n "avoarea sa. el caută uşurare şi salvare chiar şi #ntr-o picătură de apă. nu mai puteau lucra din greu. &ceasta cunoaştere conduce la "aptul că #n momentul dispariţiei acestui sim!ol.evelarea spirituală. X %iţraIim.&7I% Q <7$. prin Fmoartea lui $arohC. şi ast"el a murit egoismul. doar cand acesta strigă după a)utor din adancul inimii 'u ne este permis să atri!uim scrierilor . De exemplu. nici măcar o singură zi. Creatorul #i aduce omului #n cale situaţii prin care i se clari"ică #n ce măsură egoul său #i sa!otează viaţa.tot timpul #n care stăpanea . #n momente de cădere spirituală. #nsemnand cel care deschide.orei interpretări personale.

numai cand &dam . şi anume. invocă a)utorul 3ău din pro"unzimea inimii. Creatorul #l "ace să simtă adevărata sa situaţie. pentru a-l trezi. dintr-odată. căci F a)utorul Divin este ca o clipire a pleoapelorC. necesitatea apropierii de Creator. Creatorul sare omului #n a)utor. prin caracteristicile omului. &cest a)utor soseşte #n mod surprinzător. -mul nu are nici o posi!ilitate de a a"la cand #şi va vărsa lacrima din urmă. nu ar "i "ost . #n aşa "el #ncat cititorii să nu se #ndoiască nici un moment de esenţa ei. Dacă nu ne-am "i simţit distanţaţi "aţă de Creator. 6im!a #n care este scrisă e deose!ită. Cartea Mohar .-mul. sau cand omul este lipsit de vre-o dorinţă de a cunoaşte lumea superioară.deoarece au descoperit că nu mai pot "ace nici măcar o mişcare "ără ca egoul lor să se !ucure de aceasta. este vor!a de un sentiment trimis de sus. aceasta "iind valoarea supremă. În momentul #n care omul simte distanţa la care se a"lă de 6umea 3pirituală. acest lucru "iind posi!il numai #n măsura #n care a atins extrema limită a puterii de su"erinţă. pentru intrarea #n lumile spirituale.semn al apropieriiW senzaţia de #nstrăinare este trimisă de sus pentru a trezi pe om spre a se apropia de Creator . scopul vieţii.cartea splendorii .Qezrat ha5oreh He here" aIinR. ast"el să se apropie. cere. reprezintă semne de apropiere şi vestesc intrarea #n lumea spirituală. Cea mai mare #ndepărtare de Creator este aceea de a nici nu ştii că există lumea spirituală.oate piedicile din calea omului spre Creator. $iedicile .descrie arhitectura 6umilor şi modul lor de acţionare $ersoanele care au scris aceasta carte au avut ca scop numai descrierea lumilor şi modul cum "uncţionează.

l tre!uie să muncească pană cand #ntre!area Fcum arăt #n ochii Creatorului?C va in"luenta atat comportamentul său cat şi modul său de a gandi. În am!ele cazuri. $e măsură ce omul #n"runtă iar şi iar #ndepărtarea de Creator.ot ast"el este. #n dorinţe şi "apte . acela de a-6 !ucura pe Creator. &scunderea Creatorului are rolul de a-l atrage pe om spre l . &cest sentiment constituie motivaţia pentru o schim!are şi creştere. 3enzaţia de #ndepărtare este semnalizarea şi semnul vestitor al apropierii. 4tie că la urma urmei. de apropiere de Creator. nu este o situaţie nouă de cădere. &ceste acţiuni conduc la trans"ormarea Ca!alei #ntr-un mi)loc.asemeni celorlalti semeni. Ca!ala . o dată cu recunoaşterea treptată a naturii sale egoiste. &st"el omul tre!uie să muncească "ără #ntrerupere pană ce gri)a pentru situaţia sa personală nu-l va mai o!seda. omul nu-şi exercită li!erul ar!itru. Înainte de a a)unge la convingerea clară că el doreşte să #ndeplinească dorinţa Creatorului. insa si in situaţia #n care decide să adopte cele ce i se par gandurile şi "aptele Creatorului. că #nsăşi #nţelegerea situaţiei. l ştie. şi toate gandurile şi dorinţele sale vor avea o singura intenţie. Cunoaşterea do!andită #l linişteşte.nu are posi!ilitatea de a "i independent. De-a lungul drumului omul se opinteste mereu in piedici şi deran)ări. dar el nu "ost conştient de ea.ca mi)loc de apropiere de Creator -!stacolele #ntampinate de om pe calea spirituală. pe care i le aduce #n cale Creatorul pentru a trezi nemulţumire şi insatis"acţie "ata de situaţia prezentă. instrument. au rolul să-l o!işnuiască să meargă pe o linie a distanţării. nu este pericol ca acţiunile sale să "ie in"luenţate spre rău. omul . el le #ndeplineşte cu un singur scop #nălţător. ci e vor!a de o situaţie permanent prezentă. asigură schim!area. concentrandu-se pe raporturile cu Creatorul. toate recomandările 4tiinţei Ca!ala. să a)ungă la realizarea dorinţelor şi acţiunilor paralele cu cele ale Creatorului. -mul simte #n sinea sa ceea ce doreşte Creatorul atunci cand. presandu-ne să cerem de la Creator o schim!are. .posi!ilă acţiunea de apropiere de l.

&dam. pentru că în lumea noastră un o!iect puţin cunoscut ne atrage mai mult decat un lucru de)a !ine-ştiut. #n cădere spirituală. #nălţat. . &st"el reiese că tocmai oamenii cei mai preţuiţi. este nevoie de multă hărnicie şi ră!dare pentru a "i patrunsa. egoismul său creşte. trimite #mpotriva lor "orţe care să li se #mpotrivească. Încă ceva despre căderea pentru a se #nălţa Din momentul #n care omul decade spiritual. Însă cum să ai!ă idei su!lime. . care stau la pandă #n ast"el de momente.Creatorul este ascuns spre !inele nostru. Cand omul caştigă cinste şi onoare. Cu cat este mai mare importanţa acestei realizări. trezesc dorinţa de a a)unge să-6 percepem. se poate agăţa de idei spirituale. omul o decide #n "uncţie de necesitatea sa de a dezvălui misterul. -mul care #ncă nu a pătruns #n lumea spirituală. pentru a-i apăra de căderea spirituală.ocmai ascunderea şi depărtarea cea mare de Creator. cand e #n situaţia de om simplu? Cum poate omul să ai!ă #n aceasta situaţie legătură cu Creatorul. pentru a păstra situaţia #n care se a"lă.ot aşa. şi entuziasmează pe om să "acă e"orturi nemaipomenite pentru a6 descoperi. Doar gandurile #nalte au puterea să-l salveze din pericolul complacerii #n delectări ale acestei lumi. dispare tot ce a realizat pană atunci. devine pentru el de la sine #nţeles să acţioneze #n concordanţă cu s"erele spirituale. depune mari e"orturi pentru a se menţine şi a-şi #ndrepta gandurile şi "aptele spre scopul său. &ceasta. de "apt au "ost prin aceasta pedepsiţi de Creator. %ari #nţelepţi. &dam-omul.otuşi. cu atat mai puţin este nevoit Creatorul să se ascundă. deveniţi de "aimă şi adoraţi de popor. inclusiv voinţa de a servi pe Creator şi de a se reuni cu l. decăzut pană la gradul de om simplu. 6umea spirituală nu este cu uşurinţă atinsă. şi dorinţa de lupta cu sine. măsura #n care lumea spirituala este un mister. sau vreo posi!ilitate de a se contopi cu l? <andul acesta i se pare ciudat şi . Dar din moment ce a primit "orţe spirituale şi natura superioară. iar spiritualitatea sa este su!minată. Creatorul trimite oponenţi contra aleşilor săi. uită cu totul pasiunea pentru atingerea spiritualităţii. şi nu simte "orţe şi dorinţe spirituale. cand Creatorul vrea să le apere spiritualitatea. &cesta este unul din "actorii care stau la !aza misterului ce invaluie lumea spirituală. .

de negare a luminii . pentru a preţui situaţiile de #nălţare spirituală ca pe un cadou personal. iar pe de altă parte. :ără a experimenta succesiunea apariţiei şi dispariţiei 6uminii.matarat ha5riIah. trezesc #n om nevoia de lumina superioară. este Fcalea ca!aleiC. Cu cat va creşte 6umina care umple omul. Dar la acelaşi rezultat conduce calea su"erinţelor. Cu cat se umple mai mult sacul său de .#ndepărtat. Creatorul a dat ocazie "iecărei creaţii ale sale să se reunească cu l şi de aceea. un F@&3C spiritual pentru #nălţarea spirituală treptată. Cu a)utorul muncii interioare perseverente. primit de la Creator. doar #n cazul că nu a putut "i urnit #n nici un "el spre a-l "ace să păşească pe calea ca!alei. cu atat va "i mai mică nevoia de a trece din nou prin situaţii de co!orare spirituală. pentru #ndeplinirea menirii sale. &ceasta esta calea Ca!alei. prin acţiuni şi idei intenţionate.do!andi. -mul merge pe calea ca!alei pe măsura #n care #i sunt trimise de sus dorinţe potrivite pentru creşterea spirituală. &ceasta are loc printr-o succesiune a #nălţărilor şi căderilor spirituale. FCalea Ca!aleiC şi Bcalea su"erinţelorC Drumul recomandat şi deschis larg #n "aţa omului pentru atingerea #nălţării spirituale. omul care se re#ntoarce spre spiritualitate. i se trimit evenimente dureroase. cu atat va "i mai adanc #ntunericul şi cu atat se va intensi"ica dorinţa omului spre a atinge 6umina. &sta. Cu cat #şi va ascuţi mai mult memoria. de #nălţare catre percepţia Creatorului. cea a scopului creaţiei . #nălţandu-se dintr-o cădere. prin respectarea şi studierea #ntr-o anumită secvenţă. care alternează #ntre ele. dulceaţă. omul creează #n interiorul său. opuse. cea Fa su"erinţeiC. Ccredinţa mai presus de raţiuneC. -mul care evadează din su"erinţele insuporta!ile care #l urmăresc "ără #ncetare. #ndreptate spreC emunah lemaalah me ha-DaatC. -mul va merge pe cealaltă cale. nu se va crea dorinţa puternică de a . dreptul său dintotdeauna. caută mereu mi)loace noi de a atinge satis"acţia primordială. I se dă omului şi posi!ilitatea de a experimenta şi de a se convinge de existenţa luminii spirituale plină de tandreţe. &ceste două experienţe. sau a 6uminii. Despre aceste clipe e scris* C#n locul unde se a"lă măreţie Divină. tre!uie să-şi regăsească #n memorie toate acele momente #n care s-a pră!uşit spiritual. acolo se a"lă şi modestia saC.

prin care examinează şi controlează sentimentele sale. %unca prin raţiune este cu totul di"erită. ca dulce şi amarQmatoH ve marR şi FvasulC raţiunii. sau a direcţiei dorinţelor. conduc la acelaşi "inal. #mpinge din spate pe om. munca spirituală de schim!are a intenţiei. care apar ca reacţii la in"luenţele exterioare* CvasulF inimii. Cand egoismul este la putere.Helim. cu atat se apropie de #nţelegerea "aptului că numai 6umina spirituală #l va salva. l #nţelege că cele două drumuri. &ceştia sunt li!eri de ego.su"erinţe. se numeşte %('C& I'I%II. Di"erenţa dintre ele constă #n "aptul că drumul ca!alei "armecă pe om atrăgandu-l spre lumina promiţătoare de voluptăţi. cand analizează cele ce i se #ntamplă. realizările spirituale sunt percepute ca amare. şi totodată să simtă #n inimă amărăciunea prin persistenţa egoismului. pe cand drumul su"erinţelor. F@asul InimiiC. sunt dulci. $lăcerea este resimţită ca D(6C de către FvasulC inimii. pentru că omul nu se poate !aza pe raţiune #n totul. 3u"erinţa . prin crearea ei. 4i cand mintea se )oacă cu el. &ceastă măsură . #n acel moment primeşte de sus percepţia şi realizarea lumii spirituale. care discerne. deoarece mintea este egoistă prin #nsăşi esenţa ei. -mul este echipat cu 2 FvaseC . cea a Ca!alei şi a cea a su"erinţei. Fte"achC. nemai"iind in"luenţaţi de mintea lor #nşelătoare.este amară. omul se #ntoarce spre s"atul Înţelepţilor. 4tiinţa Ca!alei şi guvernarea 6umii Din moment in care omul reuşeşte. 3"atul lor este scris #n cărţile de Ca!ala si sunt interpretate şi transmise altora de către #nţelepţii care au atins gradul lumii spirituale. care #ncearcă doar să scape de ele. #ndreptandu-se către lumina salvatoare. După aceasta.Creatorul #i dezvăluie #ncă Fun picC din egoismul omului. cu a)utorul Creatorului. pe cand delectările pentru sine.Beţat ha-8ahamim. să a)ungă la o cat de mică proporţie a CCredinţei deasupra raţiuniiC. &st"el. %intea egoistă #l conduce prin minciună. şi recomandarea Înţelepţilor . #mparte lucrurile #n "uncţie de calităţile de adevăr şi minciunăQ emet ve şeHerR. F@asul raţiuniiC. care percepe lucrurile calitativ.

stereotipic. care recomandă urmarea Înţelepţilor. %eHu!al. şi de "apt raţionand cat mai puţin.ot egoismul #ntregului univers pulsează #năuntrul lui. devine cel mai mare cunoscător. şi este greu de con"runtat. cand la conducerea poporului. -mul care nu a atins #ncă Fmintea superioarăC. se dăruie cu toată "iinţa şi acceptă cu modestie toate s"aturile Înţelepţilor. acest drum. Însă. de la !un #nceput. . deşi a renunţat la modul de gandire general acceptat. #ncă nu şi-a schim!at "elul de a raţiona !azat pe egoism şi nu se poate !ucura de dulceaţa conţinută #n modul altruist de a gandi. :iecare creatură are loc #n univers. ste su"icient un singur %eHu!al &devărat. &ceste instrucţii se a"lă atat #n cărţile de ca!ala. adoptand concepţia FcorectatăC a superiorului săuW atenţia şi urmarea instrucţiilor acestuia in totalitate. &st"el #n mod treptat.-mul #n creştere spirituală. Înţeleptul. se a"lă persoane care nu cunosc programul universal şi nici guvernarea supremă. nu simte adevărul credinţei. prin #nvingerea orgoliului. #naintarea pe treptele spiritualităţii este realizată prin #nvingerea raţiunii. cand nu se vede #n zare nici o rază de lumină. pe drumul ca!alei . ales spre a trece primul. cu toţii avem nevoie unii de alţii . care se revarsă asupra lui este cu atat mai a!undentă.#n locul drumului su"erinţelor printr-o cale uşoară şi plăcută. De aici. dar omul este con"runtat cu el pas după pas. Creatorul. #l vor apropia de "inal. $e timp de răz!oi şi tragedii. corect. #i este descoperit omului egoismul său. &ceasta este intenţia ştiinţei Ca!ala. 'ecazurile ne#ntrerupte par eterne. nu este de mirare dacă vom trece printr-o cale plină de dureri şi dezamăgiri "ără s"arşit. "ără #nţelegere. deoarece nu suntem conştienţi de comoara conţinută #n ştiinţa ca!alei care ne relevă totul despre legile universului şi despre modul #n care tre!uie să le "olosim.adăugată din egoul său este "oarte grosolană. cu cat s-a a!andonat cu mai multă dăruire. să micşoreze importanţa logiciiW se consideră ca "iind prost. #n loc să "ie mai naiv. "orţe care permit corectarea. treaptă cu treaptă. apare dintr-odată cu mare claritate. spre a conduce #ntreaga omenire spre 3copul Creaţiei. reuşeşte. #ncat să nu se dea #napoi de la a intelege dimensiunea uriaşa a egoismului său pe care tre!uie să-l prelucreze. Inteligenţa superioară. dar el poate să atingă aceste realizări. renunţand la "elul de a gandi dinainte. &st"el. potrivit cu "orţele primite de la Creator. cat şi #n cele spuse de perceptorul său. cu spri)inul său indiscuta!il.

uniunea totală cu Creatorul. cerand explicaţie.ot ast"el nu tre!uie să ne "ie ruşine de gandurile noastre. Dacă le primeşte precum sunt. cei proşti reprezintă marea ma)oritate. după atingerea corectării proprii. -mul tre!uie să-şi ia răspunderea pentru . :iecare calitate spirituală are (' reprezentant. conştient. pline de sentimente. şi descoperitori de noi ştiinţe. şi am procreat pe cei simpli. Înţelepţii. atunci să-i "ie da. care doresc #nălţarea spirituală spre Creator. realizand prin aceasta scopul Creaţiei. pentru ce este nevoie de toţi cei proşti #n lume? &ceastă #ntre!are rămane suspendată. Cei cu #nsuşiri limitate sunt cei egoişti.aşteaptă de la om Creatorul.otuşi. şi ast"el vor putea şi ei să atingă uniune deplină cu %ineC. a se critica . din miliarde de su"lete. . -are cum este posi!il ca cineva sla! de minte să "ie capa!il de a atinge gradaţii spirituale? F&m procreat pe cei #nţelepţi. am aşezat pe #nţelepţi #n "iecare generaţie spre a-i corecta pe cei simpli. &cest singur lucru . prin preluarea asupra lor a egoului "iecăruia din restul omenirii. . ca apoi să-l corecteze. "iecare are nevoie de ceilalţi.a căuta corectarea. ast"el corectandu-l şi ca urmare #nălţandu-se mai departe. el este răspunzător pentru modul #n care le va corecta.De ce oare "iecare om este di"erit. Dar atunci este de #ntre!at. să se contopească din toată inima cu cei care se #nalţă. . "iecare om poate atinge s"erele spirituale. &st"el ne-a creat Creatorul. cu condiţia să respecte #n mod voluntar. răspunzător de acţiunile iniţiate de el pentru a le putea corecta. &CAII6 lui la di"eritele ganduri. De ce ni s-au #mpărţit din partea Creatorului talente şi dorinţe spirituale şi mentale atat de di"erite? :iecare su"let are menirea sa individuală. să ne ruşinăm de caracteristicile noastre #nnăscute. meHu!alim. De ce nu s-au născut toţi oamenii genii. :iecare creatură #şi are locul său. #ndrumările celor dotaţi. Dorinţa primordială de a se delecta . ruşine.ot ast"el. negative. cu calităţi su"leteşti puternice. aşadar.raţon lehenot . pe care ni le trimite tot Creatorul. pentru care s-a FrostogolitC #n lumea aceasta. un su"let. prin talente şi capacităţi deose!ite. (n #nţelept . Dacă vrea să le corecteze. 'u tre!uie deloc. individuale au nevoie de a corecta egoismul tuturor celorlalţi. "ără să li se #mpotrivească. pentru că după cum ni se pare. tre!uie să preia egoismul mic din "iecare om . #n comparaţie cu numarul mic de #nţelepţi din lume. ca să-şi dezvolte egoul.

rezumat #n principiul Fnu există nimeni #n a"ară de lC şi raportarea la Creator ca "iind singura sursă a tuturor ideilor. se e"ectuează prin inimă. &ceastă parte .orah se povesteşte despre oameni. :racţiunea cealaltă a su"letului. În această etapă nu are altă cale decat să creadă #n "aptul existenţei Creatorului. aceea de a ridica altruismul deasupra egoismului . separandu-l ast"el de 3ine. şi descrie situaţia care ne este trimisă nouă #n momentul respectiv. Cu toate acestea. $recum denumirea .om. $artea egoistă a su"letului . a controla totul. Concepţia unicităţii Creatorului. cele două "orme de muncă spirituală au loc prin exercitarea dorinţei primordiale de se delecta şi a raţiunii naturale originare.se realizează prin raţiune. "ace aluzie la persoana #n discuţie. care a "ost dinadins creată #n noi. tot ast"el tre!uie să ne re"erim la "iece cuvant din cartea . deciziilor. În cartea . #n totalitate. Chiar şi omul care munceşte spiritual. ca "ăcand parte din Creator. cărţile ca!alei conţin numai denumirile Creatorului-haKadoş 5aruch 8u. con"orm cu programarea Creatorului. senzaţiilor . este reprezentată de natura noastră egoistă.orah. &.Cel creatW 3u"letul . Creatorul a luat dorinţa sa. deci a vedea #n totul . este "racţiunea Divină. se ocupă numai de Creator şi de acţiunile 6ui. desprins din Creator 4tiinţa Ca!alei. Corpul egoist . după ce nu mai găseşte #mplinire #n ocupaţiile o!işnuite. &ceasta pretinde a percepe Creatorul. iar partea altruistă a su"letului aparţine Creatorului. &ceastă concepţie #l a)ută şi #n corectarea gandurilor şi dorinţelor sale. l "iind cel care primeşte rezultatul muncii sale. &st"el.%unca spirituală. de)a cu scop altruist. cine are parte de roadele acestui e"ort. Iar lucrul prin Fcredinţă mai presus de raţiuneC. şi #mpinge pe om să pornească pe calea căutării realizării spirituale. speci"ică persoanei. sentimentelor. ca la un anumit nume al Creatorului. a vedea rezultate pe urma e"orturilor noastre. şi i-a adăugat egoismul.#l a)ută pe om să-şi cristalizeze punctul de vedere #n ce priveşte a!solut tot ce i se #ntamplă #n viaţă. &ceastă "racţiune a "ost desprinsă din l şi #ndepărtată prin imprimarea #n acesta a #nsuşirii egoismuluiW de aceea su"letul omului este compus din două "racţiuni opuse* prima. are nevoie să ştie clar cui #i dăruie. care să-l satis"acă. este de "apt C.(6 B3a'nivra3+ &cesta este unicul lucru procreat. o "racţiune din u-l nostru. unică. 'atura egoistă ne conduce spre dorinţa de a şti totul.:racţiunea din Divinitate. :iecare cuvant descrie o anumită acţiune a 3a.

Fgu"C. egoist. goismul nu "ace parte din Creator. iar pe de altă parte la #ndeplinirea dorinţei de a se delecta el #nsuşi prin cunoaşterea 6umilor spirituale. carne şi oase. scăpărarea divinităţii. Corpul reprezintă. acestor persoane. egoismul "iind caracteristic doar acestei lumi. &ceastă "racţiune.neşamah. #n diversele situaţii ale saleW ea descrie modalitatea prin care dorinţele noastre sunt trans"ormate de Creator. a!solut totul. nesimţindu-l.separată de el a primit numele de su"let . $rimul. ale cărui dorinţe se poate spune.neşamah. De acum. CreatoruluiW al doilea . şi calea prin care noi avem acces la metamor"oza dorinţelor. deoarece noi singuri nu avem puterea să realizăm acest lucru. 4tiinţa ca!alei tratează numai şi numai natura su"letului. a dorinţelor şi a durerilor acestuia. rădăcina sa. 4tiinţa ca!alei nu discută corpul "izic. chiar şi cele . ste o!ligatoriu să-şi amintească #ncontinuu că orice gand şi dorinţă . omul este din ce #n ce mai puţin conştient de trup. corpul spiritual. egoismul. ci se ocupă de a"inităţile spirituale. provine de la Creator. Ca!ala vor!eşte numai despre su"lete. constituit de dorinţele altruiste.corpul !iologic. Cei ce cresc spiritual şi mai departe. nou creat. FneşamahC. totalitatea dorinţelor su"letului lor. :iecare dintre cele două dorinţe sunt denumite corp . Însă pe măsură ce #ncepem să ne percepem su"letul. este denumită cel creat . "iind atenţi numai la ceea ce le FspuneC su"letul. a)ung să nu simtă aproape de loc dorinţe "izice. doriţele caracteristice lumii spirituale. descompunanduse. a căror soartă este aceea de a dispare. noua esenţă. sau mai precis. pe care #l analizează din toate punctele de vedere. nu le mai sesizează. că orice i s-ar #ntampla.nivrah. şi egoismul. se reduce treptat intensitatea sesizării corpului "izic. cum să apelăm la Creator pentru ca l să le trans"orme. cel mai important lucru este acela de a-şi repeta iar şi iar. Cand 6umina pătrunde #n F@&3C . sau cel creat ca să existe #n mod independent QhanivrahXcreatulR. 3u"letul aspiră pe de o parte la reunirea cu Creatorul. al lumii acesteia. a căror construcţie include partea divină. provenită de la Creator. &cest "apt se datoreşte intensi"icării prezenţei su"letului . pentru că ea conţine ceva nou. 'oi ne percepem su! "ormă de corpuri pentru că nu suntem conştienţi de su"let.K6I $entru #ncepători. Deci nu este vor!a de corpuri materiale. care nu a "ost mai #nainte.

ast"el hotărand ce va gandi şi ce va dori omulW ast"el #i va creşte convingerea că -mul #nsuşi este o parte din Creator. cu toate greutăţile #ntampinate.mai )osnice. prin e"ectul gandului şi a dorinţelor care #i distrag atenţia. cărora tre!uie să li se #mpotrivească. &st"el #şi consolidează siguranţa #n existenţa $rovidenţei Divine. Întalnirea cu 6umina provoacă. sta!ilă. @as se numeşte dorinţa de a-6 percepe pe Creator. &ceste idei #l #ntăresc pe om #n credinţa sa. veşnicie. Creşterea spirituală nu este continuă şi liniară. atat #n guvernarea Creatorului. &st"el.. pentru păstrarea ideilor "ocalizate asupra Creatorului. presează #nspre #nălţarea spirituală. #n ciuda #ntreruperilor. #i sunt trimise de Creator pentru a se con"runta cu ele. 6umina reprezintă răspunsul la dorinţa -mului de a-6 sesiza pe C. după contactul cu 6umina şi trezirea dorinţelor . &. Cu cat creşte #n sinea sa credinţa nestrămutată că #n totul se a"lă Creatorul. inclusiv gandurile. cat şi #n "orţele trimise de l. ve K6I. $rocesul creşterii spirituale are loc #ntr-o anumită secvenţialitate. pană la Fgmar tiHunC . &ceste 2 sentimente se numesc -. Dorinţele spre spiritual. cu atat devine mai convins de prezenţa Creatorului #n -m. adică 6(%I'9 şi @&3. trezeşte reacţii şi vi!raţii care dau senzaţia de per"ecţiune. şi viceversa.-. 6umina este #nveşmantarea Creatorului #n dorinţa omului de a-6 cunoaşte. . triviale. a le #nvinge şi a se menţine #n legătură cu Creatorul. pătrunderea 6uminii #n @&3. pană la <%&. -mul tre!uie să-şi dea seama că este necesară chiar senzaţia de #nstrăinare de CreatorW prin ea şi cu a)utorul acestei senzaţii va avea capacitatea de a-l percepe pe Creator. este nevoit să-şi consolideze "orţele credinţei. adică :inalul Corecţiei. Dorinţa se naşte etapă după etapă.IK('. 6umina pătrunde #n @as. Creatorul #nsuşi se #m!racă #n această pasiune a -mului. <anduri !anale. că l se F#m!racăC #n -m. ci este construită prin secvenţe de #naintare şi regres care se succed #n mod alternat. spre percepţia Creatorului sunt trezite de 6umină. ale acestei lumi.corecţia "inală. deran)andu-lW prin distragerea atenţiei de la gandul asupra Creatorului şi a unicităţii 3ale. credinţa devenindu-i permanentă.

-mul trăieşte din nou sentimentul #nălţării spirituale. sau chiar pe Creator care i-a trimis ast"el de ocupaţii. omul cade iasasi #n gradaţia precedentă. -mul. De astă dată. genuin.oate aceste sentimente rezultă din revărsarea 6uminii Creatorului asupra omului. dumneavoastră.aţiunea terestră. i-6 readuce pe Creator . numai pentru a rămane permanent #n acest moment minunat. În aceasta nouă etapă a creşterii spirituale. . 6umina cucerindu-l cu totul. Iar atunci.. care alternează. ştiind că nu poate "i ameninţat de nimeni şi de nimic. chiar declarandu-le contrare legilor vieţii. cu senzaţia per"ecţiunii. repetandu-se pană la F<mar . După un timp. Femunah lemaalah me ha-daatC. ţinuturi. acela de a-6 atinge pe Creator.răs"rangand asupra lui lumină şi apropiindu-l.. iar . meschine. gata de a-6 FserviC . de a se "i #ndepărtat spiritual. din nou este atras omul spre alte tăramuri. dragostea pentru viaţă Înţeleptul meHu!al 5aruch &şlag sau . . "iind preocupat de pro!leme triviale. este "ericit să ai!ă ocazia de a i se dărui Creatorului cu totul. reapar #n om Fganduri străineC.egretul sincer.iHunC . este supărat pe sine . ai anulat aceste o!iceiuri. apărat. este gata să renunţe la tot ce are. ci se vor!eşta ca #ntre egali. Fganduri străineC. l acceptă <uvernarea Divină cu a!solută dăruire de sine şi #ndreptăţeşte toate acţiunile Creatorului "aţă de toate su"letele.u. rav 7ehuda &şlag* Ceste ştiut că pe vremuri oamenii se torturau pentru a-şi a)unge scopul atat dorit. nici chiar de propriul egoism. FholinC. sau primirea permanentă a 6uminii din partea Creatorului. Dragostea #ndreptată spre Creator. după un timp. şi re#ncepe succesiunea de etape* cădere .Q#n om. eternităţii. iar şi iar. care este lucrul cel mai important de #n"ăptuit #n . pentru a evita o nouă pierdere. care l-au deturnat de pe aleea spiritualităţii.&5&4.#nălţare.Corectarea deplină.enunţă la tot ce-i spune .uQ #n e!raică nu există termeni ca mata.spirituale. dumneata. plenitudinii a!solute.dragostea pentru popor. dorinţele o!işnuite. aproape "ără excepţieR. denunţandu-le ca demne de a "i pedepsite. #şi simte su"letul "ăcand parte din Creatorul etern. l-a #ntre!at o dată pe tatăl său. pentru a-6 urma pe Creator. . #nţelept uriaş. . prin F credinţa deasupra raţiuniiC.#n vasR. din stră"undul inimii. omul se simte sigur. 3u! stăpanirea Faltor ganduriC. Dar. se satură de aceste ocupaţii !anale.

I-a răspuns tatăl* C&m venit pe lumea aceasta cu scopul de a deschide un drum nou . spirituale?C.meHu!al vestit.&<-3.-.-@ . depinde de l. prin !unătatea lui. prin următorul exemplu* F acest proces se aseamănă cu "elul #n care este #nvăţat un prunc să um!le.Q7I. . 5&&6 4 % . "ace caţiva paşi. printre care a presărat mărgăritare şi aur. Cei care trec prin toate o!stacolele. iu!ire şi #n"iorare Q"rică plină de respect . &.ecunoştinţă.&8R Chiar şi dreptul de a mulţumi Creatorului. iar puterea sa se exprimă prin capacitatea noastră de a ne #n"iora #n prezenţa sa. & pentru F$-$-. acela de a intra la 6. au parte de !ogăţii şi de cinste.de nepreţuită valoare.&<-3. "ăcand loc pruncului să #nainteze #nspre ea.7I. Creatorul se aseamănă cu un mare #mpărat care stă #n mi)locul palatului său.C şi D. acela de a "i #mpreună cu l.decursul muncii interioare. %unca spirituală a omului constituie o luptă permanentă contra egoismului. &propierea de Creator . să "ie independent. şi pentru intrarea Creatorului din ce #n ce mai mult. de apropiere şi #ndepărtare de Creator. va avea acest privilegiu. Deci nu este nevoie ca omul să se constrangă a trăi #n lipsuriC. 6a #nceput este spri)init. #n locul eli!erat de egoism. se apropie de mama.-&8R.&<-3. #ncon)urandu-se cu ziduri. pană ce copilul va #nvăţa să meargă singurC.explică succesiunea de evenimente. dar mama se dă #napoi. l ne permite să-6 iu!im. D. & pentru C. & pentru @I&A9. de a simţi respect plin de reverenţă "aţă de l.. 'ecesitatea pro"undă de a a)unge la Creator . Însă numai cel care a renunţat la toate splendorile de dragul apropierii de Creator. &st"el. uriaş .-mul tre!uie să aspire la realizarea a trei lucruri* D.

şi credinţa sa #n <uvernarea Divină e spre disparitie. #l #ncon)oară. 3unt zece reguli #n munca spirituală. pentru re#ntoarcerea la Creator este necesară re#ntoarcerea din u.rei dintre ele se pot #nvăţa de la un prunc* pruncul este "ericit "ără legătură cu vre-un evenimentW el nu este liniştit nici o clipăW pruncul pretinde cu toate "orţele ceea ce doreşte. Insa.natura spirituală. ea tre!uie să treacă printr-un proces de descompunere deplină. De "iecare dată cand omul cade #n deznăde)dea cea mai adancă. omul. dar tot nu se linişteşteW hoţul vede numai avanta)ele a"acerii lui. Creatorul se numeşte 6-C pentru că -mul tre!uie să pătrundă #ntr-Insul cu toată "iinţa. 'I%IC . a #nţeles cat de puţină valoare are şi el şi lumea aceasta. hoţul cel grozav #l sparge.Înainte ca o sămanţă să devină plantă. şi a atingerii personale a In"initului.emplului. Înainte ca (-l cel vechi să dispară.un ocean de 6umină. Cieş mi aIinL sau F este din nimicC. dar chiar din această situaţie are loc #nălţarea spre următoarea gradaţie spirituală. i se pare ca. "iindu-i reşedinţă. ci el insusi. are posi!ilitatea să se aplece. . dar dacă lacătul nu se deschide. Creatorul a creat (6 omului din 'I%IC. $rintr-un proces asemănător trece omul care creşte pe calea spirituală. la situaţia de Fnu esteC. ne"iind gata să se schim!e. Creatorul s-ar ascunde de el. Doar omul care este de)a #nălţat pană la gradaţiile cele mai de sus. el a)unge la concluzia că nimic nu are valoare. pană la dispariţia ei. 4apte din reguli se pot #nvăţa de la un hoţ* hoţul lucrează noapteaW el #ncearcă să atingă din nou ceea ce nu a reuşit #n noaptea precedentăW hoţul este solidar cu prietenii luiW hoţul se pune #n prime)die pentru a atinge ceva chiar "oarte ne#nsemnatW hoţul nu apreciază cele "urate şi le vinde pentru mărunţişW hoţul primeşte !ătaie. nu este posi!ilă dezvoltarea unei naturi re#nnoite . &cest lucru este posi!il prin renunţarea. de )ur #mpre)ur. În procesul creşterii sale spirituale. pentru ca l să-l conţină pe om. #n urma disperării.7I'. omul acesta tre!uie să #nţeleagă că nu este vor!a de FascundereC propriu zisă din partea Creatorului. la vanităţile lumii. conţine pe -m. dăruindu-se pe deplin Creatorului său. #ncercuindu-l cu totul. De aceea. Creatorului #i plac vite)ii care sunt gata să-şi zdro!ească inima pentru a a)unge la l.Q le heichal hamelechR. Înţelege că numai de Creator are nevoie. De aceea se spune că %esia s-a născut #n ziua distrugerii .F%&K-%C -mului a"lat #n extremă cădere spirituală.de aici denumirea 3a deC 6-CC . . este aşteptat să-şi adune toate puterile spre a-şi re#nnoi apropierea de Creator. -mul presimte şi ne#nsemnătatea #naintării sale spirituale ca individ. 4i #ncă ceva* "iecare lacăt are o cheie. Creatorul . .

'u este nimic mai rău pentru a"irmarea guvernării Creatorului. la "el ca !olnavul.Dar dacă omul #nţelege că #n lovitura primită se a"lă şi doctoria dorită . tre!uie să "ie atent cum #şi investeşte atenţia şi e"orturile. iar #n al doilea. 'u există nimic rău #n tot universul. În primul. &AI&. deoarece Fnu există altcineva #n a"ară de lC.C. este de "apt.C este constituită din tendinţa de a realiza pe #nsuşi Creatorul. lipsuri. sărăcie.. acestea urmărindu-l "ără #ntrerupere. reprezintă una şi aceeaşi entitate. &cţiunea spirituală F iu!eşte-ţi seamănul. care poate cade peste orice om din diverse motive* su"erinţă. şi cand omul atinge pe Creator. pană la ultimul. se reunesc #n percepţia omului #ntr-un unic Creator... 6upta cu egoismul se poate #mpărţi #n 2 "ronturi.'-I ne a"lăm #n continu #n oceanul de 6umină al Creatorului. ci să te #ntre!i* Fde ce sunt preocupat?C. omul descoperă #n sinea sa dragoste "aţă de duşmanii cei mai răi. Cand omul se adresează Creatorului. toată C. inclusiv 6umea &ceasta. amarul "iind adevăratul gust al medicamentelor. toate acestea. ci ca pe nişte leacuri amare.. decat sentimentul deprimării. . FDe aceea nu tre!uie să privim su"erinţele ca pe ceva rău. dar avem datoria să o sesizam. a!solut identic cu Creatorul. Cei care neagă unicitatea Creatorului. Cei care doresc să-6 realizeze pe Creator. F 'u există nici un rău #n 6umeC. #n toată lumea Ca urmare a progresului spiritual. devenind conştienţi de existenţa ei. Cel mai important lucru este intenţia de a percepe Creatorul. 8 L reuşesc să6 atingă. el ar putea să accepte gustul său amar. omul "uge de dorinţe. sunt cei care nu realizează că tot ce ce se petrece #n )urul lor şi cu ei. "rustrării. 'u este nevoie să "ii preocupat de #nsăşi su"erinţa. omul aleargă după dorinţe #ncercand a le satis"ace. slă!iciune.C ha-5-. Cea mai mare muncă spirituală ar "i să se roage pentru duşmani. care acceptă medicamentul amar.

nu dau nici o reacţie.la s"arşitul drumului. este . se poate realiza adevărata schim!are. despărţindu-ne de Creator. tre!uie să-şi revizuiasca raportul "aţă de credinţă. ci precum e FprelucratC de simţurile noastre. reprezintă F&)utorul con"erit de opoziţieC*C ezer HenegdoC F&m creat (niversul pentru a-i produce !ucurie. dar am dat peste uncim #n ideile care ne distragW din clipa #n care ne trezim. goismul are rolul să-l a)ute pe -m. 6umea X -lam. şi originea lor . #nseamnă a ascunde.-mul tre!uie să "acă totul pentru a-şi vindeca tristeţea prin credinţa. -mul poate să-şi asimileze numai cele resimţite de el prin răscolirea emoţiilor sale. Cele două antinomuri "ac posi!ilă perceperea plăcerii Qca de exemplu* "oame. pe care #l acoperă. &cest lucru este vala!il si #n ce priveşte in"luenţa Creatorului asupra noastră* noi putem să-6 realizăm doar dacă acţionează Cprin intermediul nostruC. -mul care crede că se poate corecta prin munca spirituală. Deşi simţurile noastre nu percep unitatea . $rin intermediul luptei contra egoului. ca &!solut. instrumentele spirituale necesare. stă #ntre amandoi. pentru a-l "ace "ericit. omul #şi construieşte @&3 6 . are posi!ilitatea să cante. #nC:inalul CorectăriiC . Cele rămase #n a"ara lui. şi numai cu a)utorul 6ui. "ata de unicitatea 6ui. implorandu-l să ne trans"orme. Dar la credinţă se a)unge prin muncă spirituală apro"undată. Doar omul care crede. u-l nostru este cel care ne separă de Creator. trecand prin "iltrul acestora. iar pe de alta apropiindune de Creator. (niversul. 'u este nevoie să ne adaam zis sa nu te mai deran)ez. că numai prin intermediul apelării la Creator. goismul şi su"erinţele care #l #nsoţesc. goismul este dual. a "ace să dispară.celor a"late #n )ur. pe de o parte #ndepărtandu-ne. #l percepem nu precum este #n a"ara noastră. su"erinţa şi egoismul devin a)utorul #n lupta #mpotriva egoismului. În acest "el. care aduce "ericirea. 3ă nu uităm. &cesta este sensul expresiei Fam creat a)utorul ca opoziţieC. goismul stă #mpotriva noastră. ni se va revela şi vom percepe (nicitatea Creatorului. Foamenii au crezut #n Creator şi au cantatC. De aceea tre!uie să acceptăm eşecurile şi su"erinţa. ştiind că scopul lor este să ne accelereze traseul care duce la comunicarea cu Creatorul. ne"iind atinse. pe care #l vom ruga să ne eli!ereze de tortură.FahareI HriIat Iam 3u"C.saţiereR. cu #nţelegere totală. "aţă de &totputernicia 3a. 3e spune că după Fdespicarea mării 3u"C .

. cand de)a aceştia sunt convinşi că a devenit A&DIK. $. iar gandurile distractive tre!uie contra!alansate prin idei asupra Creatorului.%eHu!alim 3copul unui meHu!al adevărat. goismul #nşelător poate conduce pe -m la iluzia că ar "i a)uns de)a printre cei D. Înţeleptul 7aHov din 6u!lin a spus o dată* mie-mi plac mai mult păcătoşii care ştiu că sunt păcătoşi. (neori. &st"el. cei Drepţi #ntr-adevăr. #n loc de a merge pe calea care duce spre l. De la studiul misterului. #i va "i şi mai greu să se de!araseze de minciună. colorează cu "antezia sa munca !anală. omul crede #n aşa măsură #n cele imaginate de el. la studiul revelat . vor pretinde că au "ost trimişi spre a salva alte su"lete. căci chiar şi #n FIn"ernC .recomandat să ne concentrăm orice gand cat de ne#nsemnat. asupra Creatorului. dupa emoţii necunoscute. mai mult decat pe Înţelept. &st"el. ! uita cu totul de $reator. %odestia celor Înţelepţi . goismul său. au voie să "acă orice. "iind concentraţi pe interiorul lor. decat cei Drepţi care se stiu Qse credR Drepţi. iar şi iar. #n căutare după noi evenimente entuziasmante. #ncat convinge şi pe cei apropiaţi de el să i se #ncreadă. constantă şi grea. este acela de a-şi convinge ucenicul de grandoarea Creatorului.F<hehenomC. Socul de D&%K& 3e pare că legile acestui )oc se aseamănă cu legile spirituale* nu este voie a "ace doi paşi deodatăW este permis doar mersul #nainte. se #ndepărtează de locuri gălăgioase. Dar păcătosul care se crede drept nu are nici o şansă a găsi drumul spre &devăr. dar nu #napoiW cei care a)ung la "inal. se consideră sin"urul păcat. sunt simpli. cel D. pe cand el este "oarte departe de această gradaţie. #ndepărtandu-ne ast"el de &D @9.. A&DIKI%. de a-l "ace să creadă #n l şi de a-6 respecta pe Creator. $AI.

rezirea spirituală #l "ace pe om să privească toate misiunile pe care le are de #ndeplinit ca "oarte simple. sunt curioşi să a"le cele discutate despre ei. -amenii care citesc lucrări #n domeniul Ca!alei şi simt că este vor!a despre ei. 'egarea dorinţelor şi a ideilor sale. ci dimpotrivă. a-6 servi pare ceva exagerat. atunci cand omul se apropie de l. nu există ceva mai !izar şi nenatural decat să te dărui cu totul Creatorului. cele studiate sunt secrete . Cand -mul este departe de Creator. toate acestea #i sunt insu"late anume de Creator. &ceastă concepţie se răstoarnă cu totul. de la pămant . se numeşte FsecretC. salvarea sa din egoism. . Qtorat ha-nistar torat ha-niglahR. #n procesul de dezvoltare spirituală.-amenii care cred că sunt vor!iţi pe la spate. (n "apt dorit dar ascunsc.doar printr-un miracol Din punctul de vedere al egoismului. 3ituaţiile #n care i se par exagerate datoriile spirituale. textul misterios. sunt atraşi de mister.. de "aptul că acesta i se adresează sentimentelor lui. ca lucrul cel mai stupid posi!il. pană la "inal. &tunci nu-i mai este ruşine de a "i su!ordonat Creatorului. a perceperii a tot ce este #n legatura cu Creatorul ca "oarte plăcut şi uşor de #ndeplinit. din pra". precum şi situaţia opusă. este mandru a i se dărui pe deplin. care este un adevărat miracol. devine text revelat. "ără a-6 cunoaşte. din cenuşă. Desigur. Creatorului.$rezenţa Divină Qsau totalitatea su"letelorR. ei descoperă tot mai multe pasa)e #n care i se pare că este vor!a despre ei #nsişiW ast"el. apar din punct de vedere al egoului. & #nălţa 4e8I'& . ast"el omul va a)unge la #nţelegerea dependenţei totale de !unăvoinţa Creatorului. $ană la această etapă. dar cu cat #naintează. treptat. 3alvarea din <. acelaş lucru este vala!il şi #n privinţa dăruirii.

.ine.re!uie să re"lecteze asupra "actorilor care l-au in"luenţat prin educaţie. sau din speranţa de a o avea #n viitor. 4tiinţa Ha!!ala nu neagă de loc importanţa voluptăţilor din această lume.3enzaţia de nemulţumire resimţită de om #n ziua de astăzi.C F$recum căprioara #nsetată este dornică de a sor!i din izvoare. spiritualitatea nu este un răspuns pur şi simplu la ne"ericirea. cand importanţa 1ui scade în oc3ii noştri. &st"el. & este mult mai presus de această lume. lumea spiritualităţii. a perceperii Creatorului. cand ne aflăm în cădere spirituală &e3ina3. şi va trezi #n om atracţia spre a o resimţi iar şi iar. Conştiinţa marilor voluptăţi. după ce va "i atinsă. Cat timp nu este conştient de plăcerile con"erite de spiritualitate. omul tre!uie să cerceteze şi să discearnă cat mai exact. sau . neavute #n momentul de "aţă. trimise de 3us. aflată sub picioarele noastre. 9orinţa de a percepe pe $reator ' 4ore3. care ne răsplătesc pentru atingerea lumii de percepere a Creatorului. la #nceputul drumului. se numeşte perceperea de catre noi a $reatorului Praful este acea materie . se recomandă accentuarea importanţei şi măreţiei Creatorului. la vidul resimţit de omenire. derivă din pasiunea omului pentru starea de satis"acţie avuta de el #n trecut. ci dimpotrivă. tot ast"el sunt eu setos de . care sunt motivele "iecărei dintre acţiunile sale. iar de ea sunt legate experienţe plăcute. de mii de ori mai intense. va rămane imprimată #n memorie. pentru a deveni o entitate independentă. Dar. cenuşa Cand perceperea Creatorului se găseşte pe treapta cea mai de )os a pre"erinţelor noastre. el nu-i simte lipsa.la ba%a lumii $eea ce nu este important. 6-KI%C. Din aceasta cauză. -mul educat ast"el #ncat să dea importanţă lumii noastre. 4ehina este la pămant. nu poate pretui valorile lumii spirituale. &ceasta percepere. l-ar "ace si mai ne"ericit pe om. se c3eamă -a ridica &e3ina3 din praf+ <a se află în praf cand nu'1 mai considerăm pe $reator ca =randios. pe veşnicie. este e"al cu praful. atestă că prin spiritualitate sunt atinse plăceri in"init mai mari decat cele cunoscute #n lumea materială.

de a căuta să satis"acem pe toată lumea. Dar numai Creatorul este unic.&dică a accepta ideea că numai Creatorul există şi controlează a!solut tot.&A-' 6 8&4$I&8 . a a)uns la #ndeplinirea scopului său suprem. ha-nivrah. ce dorinţe provin din esenţa sa proprie. .aceasta "iind şi unitatea de măsură a maturităţii şi vala!ilităţii acestei aspiraţii. -mul. Cat timp nu este realizată cu totul perceperea Creatorului. toate celelalte dorinţe #şi pierd importanţa . & de a se lăsa atras #n mre)ele acestei aspiraţii spre uni"icarea cu l. din prezent. credinţa este Fcu garanţie limitatăC. la răul aparent . este #ntotdeauna Creatorul . Cand omul aspiră cu adevărat spre Creator.otuşi.#şi are originea #n creator. aparţinand #n mod exclusiv Creatorului. $ermanent uni"icat cu Creatorul. Înainte ca omul să-6 descopere pe Creator. altruismul acesta. . a societăţii. -mul are doar un scop spre care tinde ne#ncetat. aceasta este voinţa Creatorului. Dar &6 < . deoarece omul nu are #n posesia sa nici urmă de . Cauza a tot ce ni se #ntamplă. Creatorul are un anumit proiect. pentru a se delecta. 7 8ID. -mul nu se poate o!liga să dorească a-6 delecta pe Creator.otul #n (nivers se rezumă la Creator şi Creaţie . . nu prea uşor de #nţeles şi de urmat. &st"el a "ost creat omul. dar are capacitatea să se identi"ice cu credinţa #n existenţa 3a şi #n unicitatea 6ui . unică şi independentă.de la !un. realizează că orice . din primul moment #n care a trăit perceperea Creatorului.5oreh ve 'ivrah. acesta este scopul Creaţiei. niciodată o persoană anumită. se numeşte omul care nu simte Creatorul. se a"lă #n mana omului. toate sunt roadele . 'oi suntem departe de l #n ce priveşte dorinţa de a dărui. şi mai ales.oate peripeţiile vieţii. precum Creatorul #i con"eră plăcere. Cel creat.din partea antura)ului. Ca!ala de"ineşte FcredinţaC ca percepţia Creatorului. trecut şi viitor.dorinţa de a dărui. #ncepe să picure in inima omului. trăind #n lumea aceasta prin respectarea legilor spirituale. el se simte singur pe lume.otuşi. con"orm căruia omul este o!ligat sa se comporte. cu toate dorinţele* acela de a se delecta. .

iar după aceasta.acestui program. Chiar şi cel care de)a #nţelege şi acceptă "aptul că totul este condus şi programat de sus. omul #şi dă seama că toate situaţiile care iGau stat #mpotrivă. anume pentru a-l căli. şi pentru ce. sau pe noi #nşine. 8&-&D&%. dar inamicul este mereu #n o"ensivă. Iată succederea evenimentelor* la #nceput Creatorul dăruieşte omului cunoaşterea-daat şi sentimentul-hargaşa . pe drumul #ndelungat #nspre acesta. acela provenit de la Creator. Înainte de Fgmar ha-tiHunC. "ără rost. duce la pierderea perceperii Creatorului. 4i #n acestea sunt incluse !ine #nţeles. Imediat sărim să ne luptăm cu cei care par sursa su"erinţelor noastre. că originea a!solută. totul rezultă din programarea divină a Creatorului. -rice FpalmăC primită ne "ace să uităm că suntem cu totul dependenţi de Creator. rolul lor #n per"ecţionarea noastră. ste chiar interzis să vedem #n cele #ntamplate vreo sursă exterioară. pro!lematice. şi contra cărora s-a luptat. (. #i apare cate o scăpărare #n ce priveşte sursa şi #nţelesul celor petrecute. :-&. pentru a-l "ace . dandu-i ocazie omului să-l co"runte.#n ce priveşte <uvernarea sa 3upremă. <. a "iecărui individ. -%(6(I ÎI 3. #nsă acestea se evaporă repede din cauza durerii. ca să #nceteze a-6 mai simţi pe l şi <uvernarea sa. mereu uităm cauza tuturor #ntamplărilor prin care trecem . este Creatorul. Deci. i-au "ost trimise de Creator. "aptele omului. Deci. trăgandu-l departe de drum. recapituland* sentimentele se succed #n următoarea ordine* $e calea -mului #nspre Creator. 'icidecum vreo persoană . a a!solut tot ceeace se petrece. trimise de 3(3. ca argila #n mainile sculptorului. iar şi iar. După aceasta #i trimite evenimente neplăcute. durerile prin care am trecut ni se par inutile. %ereu. opune rezistenţă o "orţă impură.. să a!dice şi să ceară singurul a)utor posi!il. 6a s"arşit. ste necesar să ne aducem aminte. -%(6. Fgmar ha-tiHunC. este unit cu Creatorul precum un prunc #n poalele mamei sale. care #l "ac să su"ere mai mult sau mai puţin.Creatorul. În culmea acestor trăiri. are cateodată momente de uitare. la ascunderea 3a totală Fhester maleh şelohC. În ciuda acestor "orţe care #i sunt o!stacol pe drum. care-l derutează. omul tinde să uite de unde provin aceste su"erinţe. chiar #n momentele de luciditate #n care este conştient de sursa su"erinţei. pentru a se reuni cu 6. toate au "ost programate de Creator. Dar "orţe şi idei străine #ncearcă să-l #ndepărteze de Creator. renunţand a #ncerca să se autosalveze. De aceea #nvăţarea şi interiorizarea acestui "apt este posi!ilă doar prin exersarea individuală ne#ntreruptă. $e moment. Doar la s"arşit. sau #ndeplinirea corectării. cura)os şi viteaz. omul tre!uie să #nainteze cu incapatanare pe calea care conduce la Creator. Creatorul ordonă omului să apere uniunea lor. sau o idee. & uita acest lucru. nici măcar cat un "ir de păr. vom #nţelege #nsemnătatea acestor #ntamplări.

să progreseze #n studiul său. omul #nţelege sensul luptelor prin care a trecut. şi greu de acceptat. prin care studentul va putea #n mod independent să-şi analizeze şi critice ideile. dar dorinţa de a atinge plăcere şi "rica de a su"eri persistă #ntotdeauna. #nţelege că nu a su"erit "ără rost. de < 6-MI . omul realizează şi cunoaşte guvernarea 3a. "ără in"luenţa "actorilor din exterior asupra modului propriu de gandire. Dorinţa de plăceri este strans legată de cea pentru respect. pentru a-l #nălţa.roadele egoismului. În urma reunirii cu Creatorul. De aceea drumul spre adevăr B % . necesitatea de a "i onorat. Dorinţa de respect este di"erită de la o civilizaţie la alta. cunoaşte iu!irea Creatorului. 3copul ei este acela de a #nzestra pe elev cu mi)loacele necesare pentru a lucra independent. un om #n zdrenţe se ruşinează printre cei eleganţi. şi este mai puţin #ndurerat* nenorocul celorlalţi . Dimpotrivă. ducaţia o!işnuită "aţă de cea democratică ducaţia o!işnuită #l #nvaţă pe om să acţioneze potrivit cu ordini primite de sus. dorinţele şi celelalte procese interioare prin care trece.durerea de dinţi nu se micşorează chiar dacă #mpre)ur toată lumea su"eră de aceeaşi durere. şi gelozia a)ută la #naintarea spirituală. chiar dacă sunt aplicate prin presiune. de onoruri.)umătate de consolare. prin educaţia democratică se #nvaţă doar metodele necesare. -mul se reumple de "ericire şi energie cand are parte de plăceri. de la o epocă la următoarea. De exemplu. &ceste sentimente sunt greu de suportat. $asiunea pentru plăceri şi urmărirea onorurilor sunt catalizatori ai procesului de creştere spirituală . coercitiv. Ca rezultat al acestor lupte interioare.C este lung şi #ntortocheat. #n mod automat. dar se simte comod cu cei asemenea lui. alt"el oamenii ar ieşi goi pe stradă cand este tare cald.endinţa de a atinge &devărul se poticneşte de zidul surd al su"erinţelor şi al amărăciunii . $asiunea pentru plăceri. De exemplu . Dacă e"ortul de a a)unge la .

&tat de mare este importanţa in"luenţei celor din )ur. omul ar privi cele realizate de vecin. şi ca "iind "oarte importanţi. #ncat ea determină idealurile. ca să plece la lecţii. Cu toate acestea. dorinţa de a "i recunoscut. i se va mări capacitatea de a a!sor!i de la aceştia şi cunoştinţe şi percepţie. "iind chiar convinşi că suntem noi autorii acestor idei. ar "i uşurat lupta noastră #mpotriva in"luenţei străine. asemenea camarazilor harnici. dorind să-i a)ute #n tot ce e posi!il. să studieze şi să cerceteze. sau FHin-at so"rim tar!eh hochmahC. dacă omul este motivat de plăcere şi nesu"erinţă. &st"el. tre!uie să trăiască #n sanul acelora cu care doreşte să se identi"ice. văzand cat de respectat este cineva din vecinătatea sa.răind cu cei al căror drum doreşte să-l urmeze.Creator ar "i legat de respect. Chiar dacă un anumit om nu prea este atras de a "i cinstit. In"luenţa antura)ului. ar #nceta să se mai străduiască. Cand studiem cu un grup de prieteni. #ntru-totul. noi "iind o re"lectare a societăţii. (n om interesat de a-şi #nsuşi valorile unei anumite societăţi. În schim!. legile comportării care ne caracterizează. atmos"era de competiţie le vine #n a)utor spre a-i scula de cu noapte. şi el se va #ntre!a cu ce a meritat vecinul atata onoare.conştiinţă mai #naltă a in"luenţei extraordinare pe care o exercită mediul #ncon)urător asupra gandirii şi concepţiilor de viaţă. Dar noi suntem "oarte uşor in"luenta!ili şi #mpărtăşim "elul de a gandi al celor din )ur. deşi ar "i pre"erat să doarmă mai departe. conduce la creşterea ştiinţei. spiritual. . iar dacă ar vedea că acesta a progresat #n aceeaşi măsură cu el.Fdin gura scriitorilorCXCmi-peh so"rimC . totuşi. oprindu-se pentru un popas. de ce nu e oare şi el respectat? -mul tre!uie să "ie motivat ca să pornească la drum pentru a acţiona spre !ine. dorinţa de a "i egal #ntre egali. este "actorul catalizator care #l #mpinge #nspre ţel. mediului . i se vor deschide canalele prin care să a!soar!ă in"luenţa lorW deasemenea. omul poate continua munca sa pană la atingerea scopului. şi chiar mai presus de noi. . Chiar şi #ncepătorilor #n studiul Ca!alei. este recomandat să-i vedem #n lumina cea mai "avora!ilă. mai corectaţi* ast"el vom primi maximum in"luenţă de la ei* Cdoar cel mic poate accepta de la cel mareC. stă scris. FInvidia scriitorilor măreşte ştiinţaC. urmărirea onorurilor sau mai precis.

scot pe om din lumeC. din acest motiv.&cest "el de in"luenţă se numeşte #n ca!ala Fmi-pih so"rimC . sunt cele spirituale. care determină pe om să acţioneze #mpotriva intenţiilor sale !une. pentru a neutraliza ideile străine. spirituală. denumită Fdin gura scriitorilorC.de la F6. cel care nu posedă F@&3(6C pentru acceptarea 6uminii. nu se pot #nrădăcina #n inima studentului de ca!ala.6 4%&8C spre F6 4%&8C. adică de la F:ără credinţăC spre FCredinţă şi cunoaştereC. $rintre miile de persoane care au realizat. (n student #ncepător nu are cum să distingă #ntre un ca!alist adevărat Fun meHu!alC. cu "amilia. &legerea unui antura) potrivit şi a cărţilor potrivite conduc treptat la un mod de gandire independent. au "ost scrise #n mod "igurativ. 3e spune că Fgelozia. cunoscut cu adevărat . Ieşind din această lume. numai unii ca . se a)unge la apro"undarea #nţelegerii cărţilor citite. dornic să #nainteze spiritual. ne"iind potrivite #ncepătorului. e !ine de menţinut legătura interioară cu camarazii de studiu. Din gura scriitorilor . Fau primit permisiuneaC să descrie Ka!!ala.aş!i. În acest "el gandurile şi in"luenţele dina"ară. le #mping spre goana după venituri materiale.BhisiguC pe #nsuşi Creatorul.Fdin gura scriitorilorC. #n contactul cu persoanele de la servici. Idei şi #nsuşiri pe care le #ntalnim #n timpul lecturii cărţilor scrise de FmeHu!alimC. va pierde #nţelegerea "aptului că adevăratele averi. #ntr-o lim!ă care să "ie pe #nţelesul celor care nu au atins deocamdată gradaţii spirituale. Celelalte cărţi scrise de ca!alişti.mi peh ha-so"rim . &cest mod de a studia pretinde să "im plini de #ncredere #n grandoarea FscriitoruluiC. "iind transmise de oameni prezenţi #n viaţă. dau naştere la inspiraţie. După orele de studiu. Dorinţa de a se eli!era de această sclavie. -ricine poate ţine con"erinţe despre spiritualitate. pasiunea şi onoarea. din aceste O dorinţe reuşeşte să "ie scos #n FlumeC. Cei ce nu #nţeleg conţinutul interior al celor declarate. nu este un %eHu!al adevărat. . &cestea reprezintă O "orme ale dorinţei de a primi sau delecta. intră #n lumea viitoare. dacă le rămane sclav. cărora. care pot "i #nţelese numai persoanelor de)a a"late #n 6umea spirituală. ast"el. şi un impostor. &ri. 5aal 8asulam. $rin aprecierea importanţei sale. a materialului. #l vor a)uta să atingă lumea spirituală.

& metodei de a penetra co)ile.olul BHlipoturilorC este şi acela de a provoca. există mai multe "orţe pertur!ante. 3ă nu uităm nici un moment. 8a-Hlipa #l apără şi pe acesta.me-ha lo lişmah. &dică. sunt demni. rolul de a se lupta iar şi iar cu scepticismul. sunt atinse C('-&4. de care este săturat. . Coa)a reprezintă un zid care desparte pe cel ce nu doreşte adevărata spiritualitate. măsurandu-se cu toată gama de "orţe. . Co)ile Bha-HlipotC apără "orţele spirituale Întreaga Creaţie este Fdorinţă de a se delectaC. . şi mic. $rin #nsăşi această luptă. pe cei ce doresc să guste din "ruct. Fcu credinţăC . de la F"ără credinţăC. leşmahC.&cţiune revelată. Klipat %iţraIim şi Klipat 'ogah . acţionand #n toate straturile existenţei. el nu ar avea cum să progreseze #n munca spirituală. .&cesta este procesul prin care trece omul de la dorinţa de primire pentru sine #nsuşi. plăcerea a lăsat urme. şi antura)ul său.olul omului este de a se lupta contra Hlipoturilor pană la victoria decisivă. toate. ca izvor al tuturor "orţelor din univers. ca rezultat al a!senţei plăcerii provenite de la Creator. şi Intenţie ascunsă. toată Creaţia trece prin su"erinţe. -mul tre!uie să accepte "aptul că dacă nu ar "i existat "orţele oponente ale co)ilor CHlipotC. sau memoria celor trăite #n preala!il. şi ar rămane pe loc. la "el cum coa)a apără "ructul. la dorinţa de dragul Creatorului. de a pătrunde #n lumea spirituală. Creatorul este "orţa unică. provin de la Creator. #nainte de a "i pregătit pentru aceasta. FreşimohC. la. că toate ideile. le apără "orţele spirituale de intruşi. Cei ce reuşesc a pătrunde prin Hlipa.. de lumea spirituală. $recum am mai explicat #nainte. denumite K6I$-. dăunătoare. "orţe străine. inclusiv cele epicuriene. Deci. #n ce priveşte unicitatea Creatorului.. Denumirile acestea provin din modul lor de a acţiona. au dreptul. experienţă plăcută tre!uie să ai!ă 2 componenţi* plăcerea a existat #n preala!il şi apoi a dispărutW după dispariţia sa. să se lupte cu ele. -mul are rolul de a supraveghea #n mod activ. să guste din roadele spirituale..

şi este trimis de l. durerea şi #ncercările prin care trece. există două.#ntro intenţie destinată Creatorului. Celor aleşi de Creator. $AI. (neori. . vor reuşi să vadă pană şi #n !lesteme.$rintre di"eritele categorii de Klipot.%eHu!alim . Klipat 'ogah. al dorinţeiW şi.ei avand capacitatea de a concepe tot ceea ce se #ntamplă. ca izvorand de la Creator. $entru că doar credinţa simplă. in care este o!ligat să ceară a)utor. decade su"leteşte şi spiritual. şi nu necesar identică cu intenţia declarată. le sunt date durerile dragostei. dar inima imi este treazăCR. proeminente* Klipat %iţraIim.ratatele de Ca!ala adevărate. şi oricum am examina acest proces. &ceastă activitate interioară. dar nu consimte la situaţieQFeu dorm. $ersoanele care reuşesc să păstreze credinţa #n )ustiţia <uvernării Creatorului. #ntăresc "orţa de a crede.re!uie să continuăm să "im convinşi de "aptul că orice se #ntamplă #n lume este su! controlul Creatorului. poate susţine pe omul a"lat #ntr-o situaţie dramatică. după ce vor #nţelege 3copul Creaţiei. De "apt. 7ehuda &şlag. #n raţiunea. sunt scrise ast"el. intenţia adevărată "iindu-i ascunsă chiar şi lui. care. inutilitatii progresuluiW omul se simte amorţit. trecand prin greutăţi . Căderea de la credinţă. şi nu o pedeapsă. Însă.. Fdeasupra cunoaşteriiC sau Femunah lemaalah mehadaatC. care #ntarzie progresarea pe drumul spiritual. este ascunsă de cei #ncon)urători. chiar şi pentru cei care #ncă nu se numesc A&DIKI%. #n mod special cele scrise de . şi uneori chiar de #nsuşi persoana care se ocupă cu intenţiile . #ncat cititorii nu se pot odihni #n lumina Hlipat F'ogaC. Dorinţa lor de a #nainta pe drumul spre reunirea cu Creatorul. acest F#ndemn interiorC #i #ndurerează din ce #n ce mai mult. Ca!ala este o ştiinţă care se ocupă de cercetarea intenţiilor. (nii a"irmă că pană şi su"erinţa este un dar. este vizi!ilă . Con"lictul dintre egoism şi altruism . #n situaţii di"icile. !inecuvantare. opusă credinţei. aduce pe om la o situaţie "ără ieşire. care dă sentimentul plenitudinii. &cţiunea omului. adică C I D. pentru a-şi regăsi credinţa. Dar intenţia conţinută de "aptă este ascunsă.5inecuvantare. omul. #n cele din urmă su"erinţele devin o 5racha . o"erind metoda pentru trans"ormarea intenţiei de la egoistă . - .'I<6&8.pentru noi #nşine . nu se poate menţine #n Fcredinţă deasupra raţiuniiC. nici omul nu ştie care #i este motivaţia pentru #n"ăptuirea unor anumite acţiuni. &ceastă declaraţie este #n mod natural a"irmată de către Ca!alişti .

nici unul dintre creaţiile 6ui nu poate să evite scopul menit a "i #ndeplinit. -mul se a"lă #n con"lict* pe de o parte el doreşte să renunţe la plăcerile lumii noastre. sentimente. şi lumea plăcerilor meschine. ca o promisiune. le apar şi se dezvoltă treptat. $e de altă parte el se roagă de Creator să-l eli!ereze de )ugul egoismului. &!ia apoi va pune pe masă toate !ucatele. aperitive. dar această dorinţă este necristalizată.rugaminte sincera tre!uie să provină din adancul inimii. necunoscute. Creatorul #l #nţelege pe om chiar mai mult decat se #nţelege omul pe sine #nsuşi. va "i stricată plăcerea o"erită de ospăţ. speră să nu "ie ascultat de Creator. pentru a trezi po"ta musa"irilor va o"eri la #nceputul ospăţului gustări. cand omul nu #ntrevede nici o soluţie. &st"el de dorinţe nu cresc #n om dintr-odată. Cu atat mai important este a trezi po"ta. ganduri. şi care era prezent de la !un #nceput. cand este vor!a de gustări supranaturale. Îi este greu să lase #n urmă delectările egoiste care-i pictează lumea #n roz. În ad#ncul inimii. cand se găseşte iar şi iar #n situaţii imposi!ile. $entru rezolvarea con"lictului spiritual. trimise lui anume de Creator. deoarece Creatorul aude numai cele petrecute #n inima omului.(I3%. Doar l trimite toate acele situaţii.. :ără pregătirea necesară. care #l luminează din depărtări. #n urma căreia omul se convinge de necesitatea vitală #n a alege &ltruismul versus egoismul său. este necesară o pregătire anevoioasă. 'u se gră!eşte să părăsească "amilia. prietenii. pregătite pentru . &tunci se iveşte dorinţa de a "i a)utat totodată cu apetitul pentru FdelicatesurileC spirituale. răs"rangand asupra omului lumina credinţei. În "inalul acestui proces. chiar "iind minunat de gustoasă şi !ogată.-%(6. şi ea este recunoscută tocmai #n momentele de pro"undă #ndepărtare de spiritualitate cand #ntunericul şi sentimentul de vid pun stăpanire pe om. prin depunerea unor mari e"orturi. #n aceste momente de disperare apare o rază. se roagă pentru a o!ţine dorinţa de a se ruga Cel care #şi o"eră ospitalitatea. &D&% . cum este plăcerea provenită din &6. 'ecesitatea apropierii de Creator se naşte #n om #ncetul cu #ncetul. În mod paradoxal. su! in"luenţa #ndepărtării şi a dorului după dulceaţa o"erită de plăcerile spirituale.

se a"lă #n stare de per"ecţiune.' 4&%&8. vă veţi #ntoarce spre mine neavand #ncotro. Dacă omul. -mul se roagă să i se con"ere dorinţa de a se ruga. pentru a-l "ace să crească spiritual. Cu cat a "ost mai mare su"erinţa. Creatorul ne spune ast"el* dacă nu veniţi de !unăvoie. &dică. rugandu-se. -rice mişcare provine din necesitatea de a atinge o poziţie mai avanta)oasă. De aceea.Ieşuah. ast"el de rugăciune este acceptată de Creator. chiar dacă nu porneşte din adancul inimii. pentru ce să te rogi. În "iecare dintre noi se găsesc două situaţii simultane* situaţia . Dar atunci. cand dorinţele create #n noi de Creator sunt #ndeplinite cu desăvarşire.epaosul a!solut se poate de"ini şi ca o voluptate a!solută. Creatorul este interesat ca -mul să progreseze prin propriile puteri. spre a-l promova pe drumul spre #ndeplinirea menirii sale. nu are #ncă o credinţă puternică. Chiar ştiind că ele i-au "ost trimise de Creator. cu #ncredere #n "orţa rugăciunii spre Creator.el de Creator. #i este totuşi deschisă larg calea de a cere de la Creator să-l #nzestreze cu dorinţa de a progresa şi cu #ncrederea #n "orţele a"late #n rugăciune. să dorim să trans"ormăm dorinţele actuale.mantia materială. Învelişul . mai intensă. iar drumul su"erinţei devine calea Ca!alei. Fcorpul al doileaCşi Fcorpul intermediarC 3u"letul nostru. altruiste. 4i chiar crezand că tot ce-i trimite Creatorul este spre !inele său. genuină. Cazul descris mai sus se potriveşte #naintării spirituale Fprin su"erinţeC . Căci #n rugăciune se a"lă promisiunea ascunsă a corectării dorinţei. Creatorul nu este interesat a "ace pe -m să su"ere. a #nvăluie #ntr-#nsa #nsăşi salvarea. $entru a realiza starea de per"ect repaos a su"letului. #n dorinţe superioare. #n mod a!solut. 'u avem altă alegere. Creatorul nu aşteaptă de la om să accepte durerile #ngenunchind. (-l nostru. &cest "el de a "i se poate de"ini ca o situaţie de Fper"ect repausC . -mul nu tre!uie să se complacă #n su"erinţe nici măcar o clipă. . tre!uie să construim dorinţa pentru această situaţie. chiar de loc.derech Iisurim. care a decis că acesta este "elul de a "i o!ligatoriu al su"letului . totuşi ea pregăteşte omul pentru salvare . ce "orţă se a"lă #n rugăciunea unui om cand nu este #nsoţită de calea Ca!alei? . din clipa #n care a "ost conceput de Creator. că va #nainta spiritual.ăspunsul este simplu* rugăciunea. cu atat este mai pregătit pentru a se delecta şi plăcerea.Fmenuchah muhletetC. #n momentul acceptării "orţelor spirituale.

&ceastă parte. Cand vom "inaliza cu desăvarşire această asociere a Corpului &ltruist şi a Co)ii 'ogah. Fcorpul intermediarC. altruist este per"ect. În "aza corpului altruist. $e acestea avem datoria să le corectăm. &cest miracol poate "i #n"ăptuit de Creator. prin intermediul rugăminţilor. & doua "ază. ca să le corecteze pentru noi. #n orice moment şi pentru oricare dintre noi. Chiar "iind constituit doar din egoism. mintea . #ntr-o clipită. #ntr-o natură altruistă. care ne dă viaţă. ste posi!ilă tranziţia la următoarea situaţie a noastră. de aceea Fnu este posi!il traiul am#ndurora #n acelaşi locC. de corpul nostru altruist. :orţa vitală care caracterizează cele două "aze. Înăuntrul acestor dorinţe se a"lă su"letul nostru. prin schim!area naturii noastre egoiste. este irepara!il.C-&S& 6(I '-<&. care "ace parte din Creator. &cesta este reprezentat de idei şi dorinţe care sunt #n permanentă trans"ormare. 6icarul este atat de minuscul. inima conţine dorinţa de a dărui. a conţine #ntregul su"let al nostru. FK6I$&. care nu se pot schim!a. 'u avem nici o posi!ilitate de a evita aceste două "aze. F#nvelitoarea "izicăC.care conţine dorinţele şi #nsuşirile noastre. cea per"ectă. aparţinand Creatorului. se va "ace simţită doar la :inalul Corectării . corpul resimte această scanteie a su"letului scaparand. #ncat se numeşte F"iricel de lumanareC. Dar. Iar corpul material. F In ani ve atem Iecholim lagur !e macom echadC. se divide #n 2 categorii* sentimentele şi raţiunea. există o a treia "ază. iar mintea doreşte să creadă. care se poate corecta. #n paralelW situaţia următoare. schim!a. şi situaţia viitoare. 'oi suntem opuşi Creatorului #n dorinţe.ranziţia se poate realiza atat de rapid pentru că amandouă situaţiile există simultan. materială. În aceasta "ază se a"lă corpul . .doreşte să #nţeleagă. #ndreptate spre Creator. per"ectă o realizăm cu condiţia de a ne trans"orma natura şi dorinţele. &st"el noi ataşăm acest corp intermediar. corpul nostru spiritual. diri)ate de 3us. naturale. şi noi ne vom regăsi integral #n "aza altruistă. . egoist. este numită de Ha!!alah. sau din punct de vedere al Ca!alei. nu din corpul material. aparţinand inimii şi respectiv mintii. . $rima "ază. '-<&8C . În "aza corpului egoist. nu este percepută de cei care păstrează dorinţele lor egoiste.prezentă. scanteie provenită din 6umina uriaşă. #n două trupuri. #n care ne găsim #n momentul de "aţă. Corpul spiritual. să ştie. egoistă şi altruistă. inima este cea care conţine dorinţa de a primi. cea spirituală. ast"el a "ost zamislit de Creator. cea a corpului "iziologic. spirituală. implorarilor. :iecare persoană există #n două "aze.<mar 8atiHun. a acapara pentru sine. iar creierul. "aza egoistă a corpului va dispare. adică dorinţele şi #nsuşirile altruiste. Dar noi simţim doar situaţia noastră actuală. pe langă aceste două "aze. susţinand vitalitatea noastră.gu" .

3entimentul cel mai F#ntunecatC care poate inunda pe -m FIluminarea %alHhutC . şi stăpanit de "rică.F8earat %alHhutC.sentimentul prăpastiei #ntunecate a su"letului nostru.În următoarea etapă. şi tot ce provine de la noi. este Fhearat malHhutC . .ineC. . atat de caldă şi #ncura)atoare pană acum şi care l-a umplut de speranţă pentru viitor. 3entimentul cel mai greu pe care poate omul să-l trăiască. că 6umina #ncon)urătoare. tre!uie să "acem tot ce este posi!il să le analizăm prin Creator. -mul tre!uie să-şi repete următoarele* Ftot ceea ce există #n mine. dialogul are loc cu . şi tot ce ni se #ntamplă. $ro"eţia . dau naştere la senzaţia unei prăpastii #n"ricoşătoare. -riginea aceasta este #nsăşi %alHhut. su"letul vid generat de Creator. & surmonta aceste senzaţii teri!ile.ine. va deveni altruism a!solut. ne surprinde.otul provine de la Creator. Creatorul. . pe noi #nşine. .oate sentimentele negative provin din aceeaşi origine şi #mpreună. preschim!andu-le #n caracteristici cu totul opuseW #n acest "el. de care să se poată agăţa. Deodată. tot ce se găseşte #n )ur. este posi!il numai prin credinţă #n Creator. a dispărut cu totul. sunt de la .otul provine de la l. "iecare părticică din acesta aşteptand doar să "ie umplut de 6umină. l descoperă spre groaza sa. senzaţia de neputinţă pune stăpanire pe el. caută un punct de spri)in. Creatorul va trans"orma toate #nsuşirile FCorpului egoistC. descoperă că a rămas "ără spri)in. prin perceperea Creatorului. <uvernarea Creatorului. În toate situaţiile prin care trecem. Întalnirea aceasta di"icilă cu prăpastia din propriul nostru su"let. neagă $rovidenţa Divină. $revestirea viitorului. egoismul cu care am "ost creaţi. &st"el. de nesiguranţă. provin de la %alHhut. că prin l privim lumea. reprezintă Creatorul. &tunci vom #nţelege că este Creatorul #ntre noi şi lumea din pre)ur. omul simte că pierde terenul de su! picioare. . a)unge direct la l.oate sentimentele #ntunecate şi tene!rele care apar #n om. tot ceea ce gandesc şi simt.

ste extraordinar.-. descrie situaţia su"letului său. .. !anală.. Calea spre spiritualitate descrisă #n di"eritele stiluri. a lumii noastre. prin credinţă. spre a se reuni cu Creatorul. ca #n cartea prezentă. a <uvernării 3upreme. lim!a de Fse"irotC .--.lim!a sentimentelor. este descris #n . $asul care urmează a "i e"ectuat. Începătorii se regăsesc #n acest mod de exprimare cu uşurinţă. F3"irotC este lim!a care descrie #n mod practic procesele care au loc #n lumea spirituală. nu. #ntr-o lim!ă cotidiană. a ne pune singuri piedică. ne "ac să ne #mpotrivim cu toate puterile la a primi 3uveranitatea şi <uvernarea Creatorului. pană să #nţelegem.egele D&@ID.-CIC şi multe alte scrieri. #nseamnă a porni contra Creatorului. respectiv.&8 #n F$. anuland ocazia reunirii cu Creatorul. dictează ritmul şi viteza apropierii omului de Creator. În contrast.-. Doar după ce a eşuat şi a greşit.C. a descrie acţionarea o!iectelor a!stracte.&8 . xistă numai 2 categorii #n toată Creaţia* altruismul şi egoismul. Sustă #ntotdeauna.-. al Creatorului şi Creatului. are ca su!iect trans"ormarea caracterului celor creaţi. reuşind a crea legătura #ntre ei #n mod rapid.. #n "iecare "rază din cartea $salmilor. xtraordinar de singur este omul #n această călătorie. provine de la CreatorW din #ncrederea #n "aptul că omul #nvinge orice prin apropierea de Creator. mai concisă.lim!a cotidianăW C&5&6& . cu atat are mai mult loc pentru a creşte spiritual. & prevesti viitorul.ot drumul progresului nostru spiritual. totul. "ără motivatie serioasa. Cu cat este mai presat de necazuri. 8I6I%C. ca pe o revelare. F. de ca!ala. #ntre o!iecte spirituale. spre paşii care vor urma. #n alte cărţi. $ro"eţia nu permite omului să accepte cu dăruire de sine cele ce i se #ntamplă. cat de lung este drumul pe care tre!uie să-l parcurgem #nainte de a ne găsi traiectoria adevărată. #n prezent şi #n viitor. ca!ala descrie acest proces pe o lim!ă a sentimentelor. la . mai precisă. nu-l cunoaştem şi nu este nevoie să-l anticipăm. este posi!il să tragă concluzii şi #nvăţăminte #n continuare. şi sentimentele care-l stăpanesc pe "iece gradaţie a #naintării pe treptele spirituale. sau o lim!ă denumită cea de F3 :I. situaţiile sale. Condiţiile. 6im!a F s"irotC este o lim!ă universală. expediţie #n care nimeni nu este prezent ca să-i sopteasca pasul următor.. Încăpăţanarea şi orgoliul inerente naturii noastre. Interzicerea prevestirii viitorului a "ost emisă şi declarată. Creşterea spirituală are loc din convingerea că totul. cu "iecare ocazie.

cea a corectării egoismului . De exemplu. omul o"eră tot ceea ce are.M(6&. prin doze mici. cu atat este mai mare măsura corectării sale. !ogăţiilor. cu scopul de a continua corectarea egoismului. şi doar aceste persoane. $rima etapă.modul a!stract.. de la cei care au. Cu ce se aseamănă acest proces? 6a prima gradaţie. a nu se "olosi de acestaW tre!uie să ţintească la "olosirea ideilor şi "aptelor sale doar pentru a dărui. cel puţin la nivelul stratului exterior. a transmiterii opulenţei. "ără vreo urmă de egoism. transmiţandu-le mai departe celor nevoiaşiW cu cat a acumulat mai multă !ogăţie. ci doreşte să dea mai departe avutul. 3e #nţelege că doar persoanele care ating gradaţia spirituală identică gradaţiei autorului-meHu!al-cărţilor studiate.C. Cu cat este mai puţin tentat de a-şi opri sieşi. În etapa a doua el se trans"ormă #ntr-un "el de conductă.se !azează pe comparaţia unor experienţe asemănătoare. este 3copul Creaţiei - . . & doua etapă. această lim!ă ştiinţi"ică o"eră mi)locul de exprimare a sentimentelor şi "aptelor.iHun 8a5riIahC. . omul poate trece la următoarea gradaţie* #n această a doua gradaţie. $rima "ază a corectării egoismului este Corectarea Creaţiei . cu atat are mai multe de dăruit. vor avea capacitatea de a #nţelege cele exprimate de %eHu!al. :-6-3I. eliminand gandurile privind avanta)ului propriuW după ce a)unge la capacitatea de a acţiona #n mod altruist.corectarea Creaţiei.a!undenţei. "ără vreun pro"it personal. el se "oloseşte #n mod temporar şi !ine controlat. 6umina realizată #i con"eră omului cunoştinţele necesare despre acţiune şi numele acţiunii. asociate cu altruism xistă 2 gradaţii principale #n procesul corectării egoismului. & egoismului #n mod controlat. Chiar şi #n lumea noastră.scopul Creaţiei.dată cu atingerea primei gradaţii spirituale. tapa a doua . posi!ilitatea de a ne identi"ica cu cei dina"ara noastră . omul se poate "olosi de ego #n mici porţi. În prima gradaţie omul are datoria de a renunta la egoism. &cestea sunt uşor de #nţeles. intercalate delicat cu "apte şi idei altruiste. sau a egoismului celui Creat. controlate. de egoism* adună comori de la cei care le au #n posesiunea lor. #nspre cei ce duc lipsă.

toate descriu de "apt aceste două etape de dezvoltare spirituală. după nenumărate #ncercări şi intenţii ţintite spre a percepe Creatorul. &st"el se z!ate #ntre disperare. În cea de-a doua etapă. la vederea rezultatelor e"ortului depus. Cu toate că amandouă etapele sunt #n esenţa lor altruiste. În loc să ai!ă parte de revelarea Creatorului. nu numai că nu #naintează. şi reprezintă aplicarea egoismului corectat. de a "i răsplătit prin apariţia Creatorului. #n toată splendoarea sa. #n contradictie. prin care este descrisă evoluarea spirituală a -mului. este negată cu totul utilizarea egoismului şi se investeşte muncă intensă prntru corectarea sa. el se #ndepărtează de l tot mai mult. omul simte prin inima sa. . sunt practic opuse. Cele două etape de evoluţie. sau vanzarea lui 7-3 :. ele nu se pot compara nici cu o clipită de plăcere spirituală. şi să i se o"ere toate voluptăţile lumii spirituale. #n . care nu studiază ca!ala. $e de altă parte. care sunt superioare de mii de ori plăcerilor lumii noastre* dacă am concentra toate plăcerile materiale din #ntreaga lume şi din toate timpurile. culminand cu con"lictul dintre %esia 5en 7ose" şi %esia 5en DavidW şi toate evenimentele care descriu luptele dintre popoare. &cest contrast reprezintă esenţa adevărată a povestirilor dramatice descrise #n . #n ciuda "aptului că este stăpanit cu totul de egoism.oate dorinţele spirituale ale omului se #ngustează. pe măsura investiţiei.ot ce studiază Ca!ala. el se luptă contra ascunderii 3ale. şi speranţa că aici va găsi adevărul atat de mult căutat. persoane. #n loc să-6 perceapă pe Creator. de "apt. se rezumă la aceste două etape. chiar şi #n comparaţie cu persoanele o!işnuite. se a"lă #n permanentă tensiune. "amilii. se "oloseşte cate o doză a egoismului. unde #ntre!ările sale vor găsi răspunsuri. "ără #ntarziere. !a chiar regresează. imediat. şi dorinţa Creatorului. ginţi. După at#tea nopţi de studiu şi muncă spirituală.F%atarat 8a5riIahC. -mul descoperă că. #n loc să crească. este şi intensitatea dezamăgirii su"erite. . totuşi. şi el #ncepe să simtă "rica de a "i pierdut totul. este "iresc ca omului să i se umple inima de aşteptări. se teme că-şi pierde timpul degea!a. că aici este locul său adevărat. a"late #n permanent con"lict. sau ne#nţelegerea dintre 4&%&7 şi 8I6 6. Dar iată.acţiunile altruiste. l se . 3u"erinţele prin care trec cei care studiază ştiinţa Ca!ala. acţiunile care au loc #n ele. .-. În prima.ezultatul dezvoltarii spirituale este atingerea delectărilor spirituale descrise de ca!ala. #n "uncţie de posi!ilitatea omului de a i se #mpotrivi. tot spre corectarea ei.&8* lupta dintre 4&(6 şi D&@ID.

Iar cand reducerea are loc din interior.simte părăsit de Creator.contracţie şi expansiuneW de la restrangere FţimţumC.prin #nsăşi natura sa. vasul este o!ligat să găsească "orţe #n sine pentru a se #mpotrivi restricţiei. care va trezi acţiunea de #mplinire şi de expansiune. &ceste două acţiuni. 'eavand nici o alegere. a"late cu totul su! controlul egoismului la primii săi paşi. De aceea. Cand acesta se e"ectuează prin "orţe exterioare care #mping. &st"el ceea ce a #nceput ca o reducere. F@asul spiritualC ast"el pregătit. Din adancul sentimentului de renegare. cea de restrangere şi #mplinire. el. locul spiritual rămas li!er. care trezeşte o pro"undă #mpotrivire interioară. expansiunea su"letului. atunci vasul nu se poate aduce singur la situaţia . poate primi 6umina Creatorului şi se #nalţă prin mărirea. trupeşti.ezistand acestei #ncercări grele. restrangere a intereselor private. studentul este con"runtat cu nimicinicia egoismului său. pe care o descoperă. presează şi produc durere . şi atunci se extinde. renunţare care #l aduce din ce #n ce mai aproape de perceperea lumii spirituale. $e acest drum. ' 4&%&8. restrangere. 3entimentul acesta se revigoreaza cu atat mai mult cu cat scade nevoia de a "i răsplătit pentru munca depusă. revenind la situaţia originară. din !unăvoia FvasuluiC. "iind sigur că acesta nu reacţionează de loc e"orturilor sale. la #nceput apare senzaţia de contractare. Într-adevăr. se numesc Fmişcarea vieţiiC sau 3(:6 . . $rocesul de restrangere . cu durere. %işcarea vieţii . ste vor!a de un proces cu totul opus naturii umane. imediat după restricţia care a avut loc #n mod pasager. "ără a pierde cu totul dragostea sa "aţă de Creator.ţimţum. crede că alţii ar "i "avorizaţi şi apropiaţi de Creator. are ca "inal expansiunea. &ici este locul să accentuăm că acest mers al lucrurilor este caracteristic muncii spirituale. În "aza următoare. el se o!oseşte pe drumul său complicat şi plin de serpentine. necorectat deocamdată. interioare a persoanei care studiază Ca!ala. Dezvoltarea dragostei pentru ceilalţi #ncepe prin senzaţia unei contracţii interioare. #ntr-o dedicare totală altruismului. )ignit şi gelos. are loc "ie prin acţiuni exterioare. poate "i pătruns de 6umina 3uperioară. #i este con"erită capacitatea de a discerne natura gandurilor şi a "aptelor sale. le pregătesc terenul pentru următoarea secvenţă. Creatorului.la #mplinire -FmiluiC. &ceasta este o etapă decisivă #n revolta sa #mpotriva egoului său. ţimţum. acesta "iind modul de trecere de la egoism la altruism. "ie prin acţiuni interioare ale F@&3(6(IC. consimte la aceste su"erinţe şi renunţarea la delectările materiale. prin care sunt trans"ormate dorinţele egoiste. de contractare şi de expansiune.

vasul nu ar ştii ce anume plăcere doreşte. şi cu aceasta creşte progresul spiritual care depinde de mărimea dorinţei de a primi. AI%A(%I%.. . @I&A& #nseamnă a "i Fconştient de viaţăC. care are loc numai şi numai prin "orţa exterioară. satis"ăcandu-l. a recunoaşte viaţa. #nseamnă plăcere. După aceasta. . &ceastă conştienţă poate "i atinsă doar prin intermediul unor F . luptandu-se #ntre ele. Cele mai mari aspiraţii #ndeamnă omul să găsească o cale pentru a le realiza. xistă 2 concepte* 6umina şi @asul. posedate de 6umină. eu-l nostru este cel care ascunde pe Creator.precedentă. Contrastul dintre #nsuşirile opuse ale celor două elemente* lumina şi vasul. Întreaga Creaţie se #mparte #n 2 concepte*C 6uminăC şi F@as F manaţia . $entru prima restricţie.lehiţtamţem. cu atat este vasul mai dependent de lumină. :ără 6umină. creşte. @asul este condus de lumină spre a dori acele plăceri. $ană ce nu a trecut prin această primă retricţie. o!ligandu-l să se restrangă.estrangeriC. iar @asul este dorinţa de a se delecta. Cand 6umina pătrunde #n dorinţa de plăceri. omul este considerat ca şi inexistent din punct de vedere spiritual* viaţa este de"inită ca "iind Fcapacitatea de mişcare independentăC. ast"el #ncat să poată primi FviaţăC #n su"letul său.-. 4i cu cat este mai mare dorinţa de a primi. de a primi plăcere. . deoarece el are nevoie de spri)inul 6ui pentru a se reduce pentru prima dată. . a determină #n acesta pasiunea pentru o anumită plăcere conţinută #n lumină. ci doar cu intrarea 6uminii #n vas.altă posi!ilitate de a se reduce pentru prima dată.ăsplata pentru e"ortul spiritual depus. pentru că omul nu se poate extinde dincolo de limitele cu care a "ost generat. acesta va avea capacitatea de a se dilata la dimensiunea precedentă reducţiei. $rin Bt"ilahC. este cunoaşterea Creatorului.C8&7I%. de plăceri. adică #i dictează ideile. va avea viaţa spirituală necesară pentru a executa această acţiune. este aceea de a invoca a)utorul Creatorului Bt"ilahC. #n vas. reduca . crează "orţe care se opun. dorinţele.creaţia se poate descrie prin concepte speci"ice ca!alei. 6umina . 6umina aceasta se numeşte @I&A9 .otuşi. <--ul. #n mod clar şi amănunţit. omul are nevoie de "orţa exterioară care să-l preseze. el cere a)utorul "orţelor superioare. toate #nsuşirileW deci toate valorile spirituale ale vasului sunt FdecupateC cu totul din 6umina care o umple. rugăciune. . opusă cu totul naturii sale.otodată. dilatată. pe cand o dorinţă mai mică este uşor negli)ată. capacitatea de a se umple de 6umină.

Dar Creatorul #i schim!ă 3(:6 . cu "iecare idee şi dorinţă nouă.o re#ncarnare nouă. sau #n cădere şi disperare. a su"letului nostru. aceasta explică senzaţia de veşnicie resimţită de om #n "iecare nouă situaţie. &st"el se petrece Fghilgul ha-neşamotC rostogolirea su"letelor. 3ituaţiile neplăcute au rolul de a ne #ndrepta spre Creator pentru a-6 implora să ne a)ute.ealitatea din )urul nostru a "ost organizată #n mod special ast"el #ncat să ne deturneze "ără #ncetare de pe calea spre atingerea lumilor spirituale. Însă. În timpul entuziasmului spiritual. acoperit sau deghizat ca egoism . &st"el. eli!erandu-ne de su"erinţele devenite de nesuportat. adică. cu atat mai mult suntem distraşi. cu ea se naşte un nou om. %ii de ganduri ne distrag tot mereu de la scopul urmărit. se naşte un om nou . şi #n acelaşi timp. nu-şi #nchipuie că se poate schim!a de la un moment la altul. cu apariţia "iecărei dorinţe puternice. "iind entuziasmat. se naşte un om nou. &şa se pot concepe re#ncarnările. omul este convins că aceasta va "i permanentă. 3e spune că acest demers al Creatorului se aseamănă cu părinţii care spun . &devărul altruismului. prezenţa mai multor personalităţi. -mul resimte cu claritate schim!area dorinţelor şi ideilor sale.(6. omul se numeşte Înţelept. există o singură doctorie. moareW apare o nouă situaţie. Di"erenţa este atat de intensă. Împotriva tuturor pertur!arilor.Cu "iecare dorinţă nouă. imposi!il de mutat. #ncat se poate sesiza #n aceeaşi persoană. este o parte din Creator. Dacă dorinţa sa este su!limă. trecand de la o situaţie la alta. 3u"letul neşamah este etern. cu "iece dorinţă nouă. cu cat ne străduim mai mult să rămanem pe direcţia dorită. ca dorinţă re#nnoită. şi acesta este Creatorul. nu se poate #nchipui dorind altceva decat spiritualitate. &cestea sunt datorite originii divine şi ast"el eterne. precum un om viu nu-şi poate #nchipui moartea sa. adică re#ncarnările* omul precedent. omul renaşte. &cesta este #nţelesul adevărat al re#ncarnărilor. şi nu trupul. situaţia precedentă. -mul #n creştere spirituală. Dorinţa este cea care de"ineşte pe om.

lucru important pentru a-l "ace să mănance pe neo!servate. &st"el. provine de la percepţia noastră #n raport cu CreatorulW l este unicul a"lat #n a"ara noastră. &cest "el de raport creează legătura directă cu Creatorul.sa"ire Qdar şi ci"reR. Cu cat se intensi"ică perceperea Creatorului. În această etapă. spirituală. <radaţiile #n percepţia Creatorului sunt denumite F6(%IC şi F3:I. Creatorul se a"lă #n a"ara omului. Dar. "ăcand loc sentimentului reunirii cu Creatorul. &cest ( nu există cu adevărat. perceput ca atare de "iecare persoană.-. <radaţiile perceperii Creatorului. se numeşte C. Cand Creatorul va dori să-şi apropie omul. vom dori numai această hrană. #i va con"eri sentimentul de siguranţă. "aţă de oamenii care ne #ncon)oară. insesiza!il.&'I . din interiorul unor cauze egoiste. senzaţia cele!rării spirituale. Iar o dată ce vom "i gustat prima dată din spiritualitate.-mul se naşte lipsit cu totul de sentimentul Creatorului. deci să se simtă #ndepărtat de l. sentimentul F (-lui se micşorează. Creatorul se va ascunde. Creatorul #m!racă adevărul altruismului #n mantia motivaţiilor egoiste. l se raportează la cele ce #l #ncon)oară la realitatea acestei lumi. . şi este perceput numai de noi. ca parte integrantă a 6ui. De aceea. entuziasm şi admiraţie. ca FnivrahC . se naşte #n noi dorinţa de a percepe spiritualitatea. ste scris* F nu există nimic #n a"ară de lC* dar atunci cine este F (C-l ? C (C se "ormează din iluzia existenţei independente a omului.(6 .creatul. incon)oara. Fha-nivrahC. &. lumea noastră. 6a !aza Creaţiei se a"lă sentimentul (-lui. Iluzia percepţiei (-lui omului.copilului poveşti pentru a-i distrage atenţia de la mancare . Deci.C 3I'<(. omul va #ncepe să simtă o prezenţă superioară. #nsă 6umina care-l. sau Fs"irotC. Deocamdată această prezenţă nu este resimţită printr-o viziune interioară. dar este voinţa Creatorului ca o parte din l să se simtă ca entitate independentă. 3entimentul de independenţă şi #ndepărtare au loc deoarece Creatorul se ascunde de om.lumile. revelate treaptă cu treaptă. se numesc FolamotC . raportarea noastră "aţă de univers. dincolo de acest simţămant al (-lui . #ndepărtandu-se iar. paralel cu evaporarea sensului de a "i su! "orma unei entităţi separate.se a"lă numai Creatorul.

-mul vi!rează de "ericirea acestei descoperiri. ele . uită credinţa a!solută #n exitenţa 3aW #n a doua modalitate. "iind readus spre progresul spiritual. dispariţie.5. determin#ndu-l să depună e"orturi mult mai mari. Cel care depune mari e"orturi. Dorul după sentimentul odată avut şi acum pierdut. ascundere. -amenii de ştiinţă denumesc lumea aceasta . doar că prin materiale mai grosolane. alienarea Creatorului este percepută ca #ndepărtarea prezenţei spirituale. corpul omului este explicat ca "iind considerat doar ca un corp material. studiind ca!ala. primeşte de 3us spri)inul care este exprimat prin progres spiritual.decurgand din #nsuşiri şi "orţe spirituale. unice şi speci"ice "iecăui om. totuşi. Corpurile nu se disting din punct de vedere material. reuşind prin propriile "orţe să #nvingă căderea spirituală apărută #n urma ascunderii Creatorului.deose!irile . trăind #nălţarea spirituală.'&. omul #ncearcă să reproducă cele ce a #nţeles despre legile 'aturii. cate puţin. va avea parte de a cunoaşte pe Creator. entuziasm. pană astăzi. um!rire.I7&8. &ceastă revelare a Creatorului are loc #n mod alternativ* din cand #n cand creşte. Cine depune e"ort. Dacă nu "ace #ncercări pentru a evada prin propriile "orţe din situaţia de cădere spirituală.&ceastă alienare are loc prin două modalităţi* #n prima omul se re#ntoarce la stadiul iniţial spiritual. Dat "iind limitaţiile cunoaşterii naturii de către om. 'umai su"letul este cel care creează di"erenţa intre cei creaţi. "iinţele . FDispariţiaC sesizarii Creatorului #l do!oară spiritual. deşi tot timpul sunt adăugate noi cunoştinţe. $rin descoperirile sale omul #ncearcă să imite amănuntele. pană la următoarea retragere. şi nu depind de expresia corpului material.ot ce avem nevoie să ştim despre lumea aceasta. .maţav ruah Iarud.risteţea datorată pierderii sentimentului spiritualităţii. care-l avansează. ca o deteriorare a stării de spirit . a Creatorului. adică să imite acţiunile Creatorului. #i este trimisă de Creator celui pe care Creatorul doreşte să şi-l apropie. şi chiar găseşte un mentor genuin.9. şi pe un nivel in"erior. motivează omul să caute din nou mi)loacele pentru a-l regăsi. de aceea pentru a #nţelege umanitatea #ntreagă. #n ciuda numărului uriaş de oameni. este de a)uns a .(. se poate de"ini ca rezultat al Creaţiei şi a guvernării divine. Creatorul poate apropia pe om din iniţiativa 6ui. pentru a se salva din această situaţie. palpitare. adică uită cu totul evenimentul perceperii Creatorului. Creatorul se raportează la acestia ca şi cum ar "i un singur corp. sau il poate a!andona #ntr-o stare de totală a!senţă a perceperii Creatorului. o!iectele emanaţiei . &ceastă explicaţie nu dă răspunsul la cauza di"erenţelor dintre indivizi.

din generalitate. cu atat creşte importanţa existenţei sale. Dacă nu se deose!eşte de ceilalţi de loc. care să-l deose!ească de restul oamenilor. -mul care nu-şi #nsuşeşte o unicitate spirituală. pentru prima oară. &st"el "uncţionăm. %omentul naşterii conţine #n sine primul moment. din a"ară. #n care este salvat noul născut din masa totală a trupurilor. Cand doar di"erite aspecte ale trupului nostru material ne separă unii de alţii. precum am "ost creaţi. deoarece #n acest moment. care reprezintă toate trupurile laolaltă. noi nu suntem demni de a "i numiţi entităţi independente. $rocesul continuă cu eli!erarea din "orma primordialăW cat timp planta nu s-a eli!erat total din "orma existenţei "izice precedente. care #ncolţeşte ca o plantă delicată. reprezintă naşterea -mului. Cunoştinţele acumulate #n ce priveşte unul dintre oameni. 'ucleul seminţei descompuse este asemănat cu părinţii. Ca!ala descrie toate gradaţiile manaţiei . $rin aceleaşi procese trece şi -%(6. ea nu se poate trans"orma din corp "izic #n corp spiritual. Întreaga noastră existenţă se rezumă la un singur corp. deşi printr-o altă modalitate. exercitate asupra noastră. pentru a #ncepe creşterea şi atingerea nivelului celui care i-a dat naştere. noi reacţionăm la in"luenţe exterioare. şi de aceea noi percepem tot ce pătrunde #n noi din a"ara noastră. :ără eli!erarea ei din "orma materială. doar sufletul este cel care determină diferenţa dintre oameni (n om "ără de su"let. deci naşterea individualităţii are loc prin apariţia di"erenţierii spirituale a individului. $rocese asemănătoare au loc #n 'atură. nu se va putea naşte #n ea "orţa primordială spirituală. pe toate gradaţiile* de Fo!iectC. Cu cat este un individ mai deose!it de ceilalţi din puct de vedere spiritual. FvegetaleC şi FanimaleC. Iar ne #ntoarcem la exemplul seminţei plantate #n pămant.#nţelege natura unui singur corp şi constituţia sa. este ca şi inexistent. Diversitatea spirituală. şi nu va putea parcurge procesul care continuă pană la "ructi"icare. ne vor servi #n #nţelegerea "uncţionării tuturor celorlalţi. nu există #n natură ca persoană de sine stătătoare. este ca şi inexistent. Cu alte cuvinte. apare di"erenţa spirituală dintre el şi toţi ceilalţi. pe cand ţaşneşte din sămanţa care s-a descompus.5riIah . oricat de minimă.

studiul şi #nălţarea spirituală se e"ectuează din partea "iecărui -m #n mod individual. su"letul tre!uie să se #nalţe de )os #n sus. ci continuă mereu să se dezvolte. Descrierea #ncepe cu starea #n care numai Creatorul există. . În etapele dinainte de a "i conştient.hiştavut ha-ţurah. De asemenea.F"inalul corectăriiC. pe treptele spirituale de sus #n )os. şi rădăcina sa. realizează total natura sa adevărată. Deci.iHunC . 'u sunt comentate treptele #n sensul ascendent pe scara spirituală. iar de aici pană la atingerea stadiului original al emanaţiei. $rima gradaţie. &st"el. ultima treaptă a lumii spirituale in"erioare. . Cel Drept .&'&C8. Cu alte cuvinte. care se rostogoleşte de sus #n )os. 'oi atingem numai cunoaşterea dezvoltării prezente.Ca!ala de"ineşte ca Fnaştere spirituală. unic. inclusiv naşterea.eunirea aceasta este atat de totală. tre!uie să ne FcăţărămC spre Creator pe acelaşi drum pe care am co!orat. o dată cu terminarea procesului de creştere şi progresare.orah.8a%eHu!al. la gradaţia cea mai in"erioară a lumii spirituale. dar #n sens invers. deoarece #nălţarea are loc con"orm cu aceleaşi legi care guvernează des"ăşurarea şi apariţia su"letului. se numeşte F<mar . denumită F echivalarea "ormeiC . -mul se poate cunoaşte pe sine numai din momentul #n care are parte de conştiinţă. prima revelaţie din partea -mului. pruncul spiritual nu va muri niciodată. a lumii spirituale celei mai )oase. de către CreatorW trece prin FcascadaC căderii spirituale a F3u"letului <eneralC. născut. dar nu "ormele ei precedente. Ca!ala nu descrie treptele următoare* atingerea de către omul a"lat #n Flumea noastrăC. su"letul omului se re#ntoarce la Creator şi se contopeşte cu l #ntr-o reunire totală. Dar spre deose!ire de nou-născutul !iologic. şi continuă cu crearea F3u"letului <eneralC . #ncepand de )os. pe parcursul corectării. pană la #mpreunarea totală cu Creatorul. #n ca!alaW iar ultima gradaţie. cea mai #naltă. cand omul atinge per"ecţiunea privind corectarea #nsuşirilor cu care s-a născut. "iecare gradaţie spirituală "iind percepută şi atinsă #n mod personal. ca şi #naintea emanaţiei sale. . pe care a co!orat prin emanarea sa* de la naşterea spirituală. #ncat su"letul pare să dispară. se numeşte 'aştere . transcenderea omului a graniţei Flumii noastreC. a treptei spirituale celei mai in"erioare a lumii spirituale. 'ici o clipă #nainte de aceasta el nu există ca entitate conştientă. din momentul naşterii şi pană la #ndeplinirea totală a creşterii spirituale. omul nu are capacitatea de a percepe şi a cunoaşte cu adevărat. a)ungand la gradaţia spirituală minimă. su! "orma sa primordială . . Ca!ala descrie toate gradaţiile precedente ale manaţiei.su"letul său.'eşamah Klalit. pe aceleaşi gradaţii. sau poartă numele speci"ice s"erelor sau lumilor spirituale.oate gradaţiile intermediare au numele unor locuri şi persona)e cunoscute din .

de la #nceput şi pană la s"arşit. şi prin sine #nsuşi . este necesară cercetarea ei atat de sus #n )os. decat doar un meHu!al. . el "iind cel care atinge #n decursul procesului de corectare natura sa adevărată. ca parte din aceasta. originea şi rădăcina sa primordială . inclusiv pe sine #nsuşi.otuşi. neşamah. 6imitarea sa este datorită şi caracteristicii inerente omului din naştere. dimpotrivă simţul critic "aţă de ceilalţi este "oarte ascuţit chiar. Capacitatea omului de a cerceta 6umea este deci limitată . că nimeni pe lume. Însuşirile care au "ost corectate. se cunoaşte cu adevărat. ne"iind #n stare să suporte recunoaşterea #nsuşirilor negative #n sine #nsuşi. el resimte o mare plăcere #n a găsi imper"ecţiuni la semenii săi. cat şi de )os #n sus. 3u"letul co!oară prin . con"runtandu-le cu ochii larg deschişiW mărimea descoperirii este direct proporţională cu capacitatea de a se corecta. #n ce priveşte o!iectul cercetat. care exersează corectarea #nsuşirilor lor. concepere QI5(. deoarece #ntalnirea cu acestea i-ar provoca o durere mai mare decat ar putea suporta. 3e poate coclude. este necesar să descriem şi părţile negative ale lor. care #l duc la evitarea con"runtării cu părţile lui negative.Din cele de mai sus reiese că omul nu este #n stare să cunoască Creaţia #n totalitatea ei.su"letul său.existenţa cunoscută lui este singura parte din univers pe care o cercetează. din cauza #nclinării extraordinare de a ignora dezavanta)ele şi in"irmitatea. procreareR $entru a realiza cu adevărat cunoaşterea Creaţiei. Drumul de sus #n )os este de"init ca Fdes"ăşurarea su"letelor #n lumea aceastaC sau FzămislireC.i!ur. iar omul care "uge de acestea.R. Qzămislire. ast"el pot "i descoperite de acesta. &sta nu #nseamnă că omul nu vede lipsurile altora. Deoarece omul cercetează universul doar din. pentru a se ameliora şi pentru a atinge caracteristicile Creatorului. Drumul parcurs de sus #n )os* Fa concepeC . de "apt nu-i mai aparţin persoanei care le-a corectat. descoperă #n mod treptat limitele proprii. gradaţiile evoluării ei. În cercetarea o!iectelor. 'umai % K(5&6I%. "ără a a)unge să cunoască mai #ntai scopul Creaţiei. de la Creator spre &ceastă 6ume. nu-i este posi!il a răs"range asupra "iinţei sale proprii. de"ectele semenilor săi. ignorate de el #n mod natural. nu va reuşi să atingă perspectiva adevărată. doar ei.

nivel la care se desparte total de CreatorW ca şi #n lumea noastră. Din clipa naşterii sale spirituale. . ca o persoană #ntr-una din re#ncarnări. <radele #nălţării spirituale se e"ectuează con"orm cu legile spirituale aşa cum !e!eluşul se dezvoltă #n lumea noastră după legile naturii materiale. #n lumea spirituală. . #ntrun anumit moment. de sus #n )os. care #l constrang să depună e"orturi pentru a le #nvinge. Drumul de #ntoarcere. &ceastă re#ncarnare #l o!ligă pe om să crescă spiritual. realizarea proprie şi #nălţarea -data cu naşterea. #nsuşiri negative. pruncul spiritual rămane cu totul dependent de cel care l-a generat şi va trece prin procesul maturizării #n urma căreia devine independent din punct de vedere spiritual. cu atat ne sunt relevate din ce #n ce mai multe caracteristici negative ale propriei naturi. #ntorcandu-se la gradaţia superioară . <radaţia cea superioară dă naştere la gradaţia de su! ea şi aşa mai departe. .oate gradaţiile evoluţiei de )os #n sus sunt echivalente cu treptele parcurse de la Creator. "ie !iologică. &st"el el va #nţelege şi starea sa dinainte de a se "i născut. Cu cat trece prin mai multe #ncercări. se a"lă pe treapta cea mai #ndepărtată de Creator.oate aceste acte reprezintă copierea acţiunilor Creatorului. -mul nu poate inventa ceea ce nu se a"lă #n el prin natura sa. cu atat descoperă #n sine mai multe lipsuri .oate persoanele au "ost Create con"orm unor legi pe care sunt pregătiţi per"ect să le respecte. el #ncepe să se #mpiedice de greutăţi. #n "uncţie de treapta spirituală pe care se a"lă.toate gradaţiile pană la apariţia -mului pe treapta cea mai de )os. Cu cat #naintează mai mult spiritual. În urma acestei echivalenţe. Cand noul născut creşte. după ce a urcat toate gradaţiile de )os #n sus. l tre!uie să-şi asume relizările proprii pentru a mări importanţa scopului Creaţiei şi atingerii acesteia. -mul care progresează este o!ligat să depună un anumit e"ort. cu atat devin aparente #n el mai multe caracteristici negative. &st"el. . . dezvoltarea noastră spirituală nu este decat dorinţa de a imita #n mod per"ect cele programate de Creator #n "iinţa noastră spirituală. omul #ncepe treptat să parcurgă treptele apropierii de CreatorW drumul de )os #n sus se numeşte Fcunoaşterea de sineC şi F#nălţareC. omul spiritual. cu cat #naintăm.ot ast"el. "ie spirituală. omului #i este posi!ilă #nţelegerea căii parcurse de sus #n )os. de )os #n sus. şi pană la naşterea #n lumea noastră. pană #n această lume.

tre!uie să echivaleze cu intensitatea iu!irii "aţă de sine. şi ast"el a se reuni cu Creatorul. (niversul. F8a5orehC. precum au evoluat de sus #n )os. acesta a "ost creat de dragul nostru. &st"el #naintează treaptă cu treaptă spre scopul creaţiei . Imper"ecţiunile prin care a creat Creatorul. are loc prin studiul des"ăşurării spirituale de sus #n )os.oate cele de mai sus le "ace Creatorul #n mod special pentru a conduce pe 'I@.a dărui. FhaşpaahC . "aţă de tot ce se a"lă. reprezintă tocmai acel 6oc unde omul este invitat să corecteze raportarea sa "aţă de #ntreaga Creaţie.. care respectă şi gradaţia de sus #n )os. $otrivit cu gradaţia sa spirituală. să renunţe la proiectul său.ealizarea #ntregului sistem. &. Creatorul nu are de gand.şi spre "ericirea in"inită. #ndreptată #n a"ara sa. #n #nvingerea greutăţilor .&8 . &ceastă corectare presupune atingerea iu!irii "aţă de toţi şi tot ce ne #ncon)oară. aparent. să atingem gradul său. la conştiinţa condiţiei sale. #n nici un caz. iar greutăţile #ntampinate pe drum sunt cu totul pe măsura capacităţilor noastre. cu scopul de a a!sor!i din ele #nsuşirile spirituale. De aceea este de "oarte mare importanţă participarea instructorului şi a tovarăşilor de drum. &cest demers ne-a "ost destinat nouă.C 6 C. de la care i-a "ost originea pe calea de sus #n )os. omul #nvaţă şi cunoaşte caracteristicile sale. #n a"ara noastră. paralel cu #naintarea treptată a omului de )os #n sus. el are datoria să se echivaleze #n mod per"ect cu Creatorul său gradaţia superioară a sa.matarat ha-5riIah . <hidul şi camarazii pe drumul spiritualităţii. plină de su"erinţe ne#ntrerupteW la recunoaşterea "aptului că va atinge "ericirea numai iu!indu-şi semenii #n exact aceeaşi măsură #n care se iu!eşte pe sine #nsuşiW a!ia atunci va atinge echivalarea cu legea spirituală . Intensitatea acestei iu!iri.care este Creatorul.$e parcursul căii spirituale ascendente. . parelnic. 3piritualitatea ne con"eră caracteristicile ei doar #n momentele #n care suntem #n contact cu ea. reprezintă FcorectareaC. inspiră pe om Identi"icarea cu o!iectele spirituale. de )os #n sus. . &cest program este destinat să reverse asupra noastră toate plăcerile pe care le are l.

şi prin lim!a speci"ică C&5&6 I. con"eră entuziasm şi dăruire.-.&8.&.6umina Fdin gurăCW ca!ala explică #n ce "el să studiem pentru a o!ţine această 6umină.orah Fdin gurăC. descriu de "apt toate legile spirituale. este reprezentată de con"runtarea cu dorinţele materiale. C.&8 prin tansmiterea din gură #n gură . . &st"el. denumită .sau Fcorpul spiritualC.susţinute de corpul material. -mul care parcurge acest traseu. individual.9 . atingerea gradaţiilor scării spirituale este o trăire personală şi speci"ica "iecărui om. numită <(. potrivit cu #nsuşirile speci"ice şi structura su"letului său. -%(6 tre!uie singur să o descopere prin propriile rugăminţi #ndreptate spre Creator.orah !e chtav. şi .orah şe !e al$ 8 . $ersoanele care exaltă scopul spiritualităţii.-. C&5&6& explică cum F cranul spiritual al &vataruluiC . de sus #n )os. spirituale. prin care omul primeşte -.$ 8.. sunt menite a ne conduce spre sentimentul neputinţei #n urma căreia să ne rugăm pentru a)utor de la Creator.(6(I . I de sus #n )os.$arţu" . De aici numele pe care-l poartă* .$&. care prin exemplul personal sunt a)utor de nepretuit #n #nvingerea greutăţilor #ntampinate.orah..orah şe !e alpeh. . şi este mult mai uşor dacă sunt prezenţi camarazii şi ghidul. &ceste descrieri ne ghidează pe drumul spre scopul descris de ştiinţa ca!alei.-. #naintand de )os #n sus. ste o!ligatoriu a depune e"orturiW numai un prost stă degea!a plin de regrete "ortul investit #n studiu şi munca spirituală. pană la Creator.-. senţa #ntregului e"ort depus. prin lim!a)ul legendei. pană la asimilarea unor dorinţe noi.&8 #n scris .!e al peh.6(%I'&. deoarece este imposi!il şi chiar interzis a descrie oricui cele a"late #n . din Fgura saC . şi se numeşte . se a"lă pe gradaţia spirituală. #naintează pe un drum propriu.A(: sau mutră. lim!a pro"eţilor şi a )udecătorilor.&'(6 spiritual al &@&. &dresarea spre Creator poate avea loc numai dintr-o nevoie pro"und . lim!a)ului istoric. 3copul acestei ştiinţe este acela de a ne conduce pe drumul spiritual. &ceasta este revelaţia individuală a .

În decursul muncii spirituale. ast"el tre!uie să "ie realizată munca spirituală. căreia #i este destinată Creaţia.ocmai pe cand omul #n"ăptuieşte munca sa "ără răsplată.-. #n "apte şi acţiuni. "ără a primi nici o răsplată. tre!uie să "ie altruistă. Iar despre cel care stă şi aşteaptă. pretindem. nu va sosi a)utor de la l. De-a lungul vieţii. care trudesc de dragul Creatorului. cine doreşte să #nainteze. chiar atunci este cel mai răsplătit. tre!uie să "acă e"orturi . şi aceasta se consideră e"ort. 'u există cuvinte potrivite pentru descrierea exactă a delectărilor noastre. care nu este destinat pentru sine. şi nu pentru cadoul mult aşteptat . orice ar "i. $recum pro"esionistul atat de "ericit #n munca sa. potrivit cu varsta şi cu mediul #ncon)urător. De exemplu.. şi o!iectele care ne con"eră plăcerea* meniu. De asemenea caştigă o mai mare capacitate de a se #ndrepta spre Creator. &ceastă plăcere. este necesar să dorim să lucrăm.. %&&%&A . a)utorul Creatorului. Deci. 6egile manaţiei ne dau a #nţelege că trans"ormarea expresiei plăcerii. atingand o "ericire nes"arşită. să dăruim. semnalizează "aptul că omul nu este deocamdată printre C I D. &. 3copul Creaţiei este de a dărui plăcere in"inită celor Creaţi. pentru motivul că &ceasta este voinţa Creatorului. $AI . ast"el cresc atat !ucuria sa. Di"icultatea şi lipsa !ucuriei #n timpul muncii interioare. se spune Fprostul stă degea!a.meHu!alim. "orma exterioară a plăcerilor noastre se schim!ă tot mereu.plăcerea nemărginită.. nu pentru ei #nşişi. că uită de salariul care i se cuvine..:-. iar amărăciunea Condiţiei noastre va dispare. :ără rugăminţi. mancandu-şi carneaC. $lăcerea pentru care suntem destinaţi. . se cheamă tot ce #n"ăptuieşte omul #mpotriva dorinţelor materiale. $entru acest lucru este necesar să cerem. va aduce cu sine #ndulcirea &devărului #n ochii noştri.(6(I. căci corpul material #n mod natural este capa!il să muncească numai #n schim!ul unui salariu. tre!uie să "ie altruistă. dacă omul doarme contra voinţei sale. @or!ele descriu doar expresia exterioară a plăcerii.sinceră. Con"runtarea cu cel mai mic e"ort . cat şi cea a C. #l #nalţă pe -m pe calea care #l conduce spre cei drepţi . . -mul se roagă să primească "orţe care să-l a)ute să #nvingă egoismul său.% K(5&6I%. şi numai ea.

$e cand. se #mparte #n două* situaţia de su"erinţe şi situaţia perceperii Creatorului. de . care de"ineşte totul ca "iind creat de dragul -mului. consideră cu #ncăpăţanare că orice se #ntamplă este doar un rezultat al hazardului.)ucărie. de a #n"ăptui "apte !une. care hotărăşte că totul #n lume izvoreşte din voinţa şi acţiunea Creatorului. Din acest motiv este recomandat să ne #ndreptăm dorinţele spre FdorinţaC Creatorului. :apte !une sunt rugăminţile şi pretinderea a)utorului din partea Creatorului. pană atunci. calea ca!alei este mai scurtă şi plăcută. Cu toate că . Dar după corectarea egoismului său. Întregul (nivers reprezintă o!iectele spirituale de)a corectate. şi se consolidează legătura dintre ei. natura etc. şi să intensi"icăm #ncrederea noastră #n $rovidenţa Divină. Deşi. totul este creat de dragul 3ăuW şi. & a)unge la studiul şi la percepţia Creatorului. omul va continua să su"ere. De la calea su"erinţelor spre calea Ca!alei (niversul. drumul care duce spre ea automat. este tot o răsplată. Doar un punct de vedere spiritual permite o ast"el de percepţie a 6umii.$. exprimat prin răsplată sau pedeapsă. .re!uie să #nţelegem cele 2 "orţe opuse. lumea ca!alistului #ncepător. omul este #nclinat să uite legătura dintre cele cerute şi cadou. după ce au "ost cori)ate. este potrivit cu voinţa 3a. că pentru orice "aptă a sa există un rezultat necesar. va realiza "aptul că toată lumea este plină de #nsuşi Creatorul. deci ar "ace mai !ine omul dacă ar păşi pe calea ca!alei. potrivit cu rolul său predestinat de Creator.. şi nu mana #nt#mplării. Chiar şi dorinţele pentru plăcere sunt descrise prin "orma exterioară. $ană ce nu-şi va corecta egoismul.-@ID 'A9 DI@I'9W tot ceea ce se #ntamplă. inconştient. tre!uie interpretată ca o răsplată pentru "apte !une din trecut. -mul tre!uie să ţină minte mereu că există . Din această realizare.($(6.. se numeşte Fcalea su"erinţeiC. #n orice caz va #nvinge "orţa altruistă. care acţionează asupra omului* :orţa &ltruismului. Dorinţa de a se ridica spiritual. pană ce nu va "i capa!il să-şi ţintească toate dorinţele şi gandurile numai şi numai #nspre Creator şi de dragul Creatorului. -mul tre!uie să gandească. omul care studiază ca!ala. Dat "iind că răsplata nu este o"erită imediat. prin o!iect* doresc un peşte. &st"el creşte necesitatea omului #n Creator. #n viitor. &ceasta va culmina cu reunirea omului cu Creatorul. şi după ce a avut parte să perceapă Creatorul. #n ciuda aparenţelor.. "orţa egoismului. superioară.şi nu prin cum simţim o plăcere. chiar şi su"erinţele trecute sunt resimţite ca dulci.

ea este destinată la o şi mai rapidă dispariţie. -mul care se simte iu!it. este su!iectul atator opere de artă. dar. ascunde dragostea 3a de noi. %ani"estări exagerate ale iu!irii. şi tocmai pentru-că ne iu!eşte #n mod altruist. tocmai cand o!iectul iu!irii cedează. În viaţă.. Iu!irea reciprocă. totală şi permanentă. dar prin su"erinţă. Dacă iu!irea este reciprocă. oricum. 4i totuşi. şi este mai intensă.scurtandu-şi perioada corectăriiW dar dacă nu va "ace ast"el.este dragoste necondiţionată. de mari iu!iri. nepermiţandu-ne satis"acţia unei iu!iri #mpărtăşite. #l va purta Creatorul pe Fcalea ca!aleiC. #ntre părinţi şi copii. 'u o dată avem parte de revelaţia sentimentului iu!irii "aţă de anumite persoane .. au ca rezultat FparalizareaC dorului celui care iu!eşte . celei a Creatorului. etc. totuşi nu ne este cunoscută iu!irea altruistă. pană cand vom putea percepe natura altruistă şi vom "i #n stare să răspundem cu dragostea potrivită. Dar o dată satis"ăcut.!ună voie. scade intensitatea iu!irii. "aţă de o!iectul dragostei sale. . şi una a stingerii sentimentului dragostei. Iu!irea "aţă de o anumită persoană.ne #ndrăgostim. şi nu o putem realiza. iu!irea "aţă de semeni este un sentiment tot atat de natural. poeme. ce minune. va cere o iu!ire şi mai puternică.Iu!irea ne#mpărtăşită are şanse mai mari de a supravieţui. avem mai multe ocazii de a iu!i. romane care au preamarit-o. Cu toate acestea. Copiii mici şi mari pot "oarte !ine exprima acest "apt. şi ea porneşte din egoism. :enomenul #ndrăgostirii conţine 2 "aze* una de #n"lorire a iu!irii. poate exista doar cu condiţia de a nu depinde de nimic . nu există explicaţie ştiinţi"ică pentru sentimentul iu!irii şi procesele care dau origine acestui sentiment FmiraculosC. &cest paradox este o!servat #n diversele genuri de iu!ire* cea dintre iu!iţi. Creatorul ne menţine #ntre limite #nguste. 3e poate a"irma că mani"estările prea exagerate ale dragostei #l paralizează pe cel ce iu!eşte #n atingerea o!iectului dragostei sale. permanentă. &ceasta este !aza capacităţii omului de a-şi creşte mereu dorinţa şi iu!irea spre Creator. #nclină să răspundă acestei iu!iri. Dragostea de sine este sentimentul cel mai natural omului.

Doar a!senţa oricărei condiţii. care este chiar scopul Creaţiei* a ne dărui nouă. Ca!ala de"ineşte 'atura #n totalitatea ei ca <-I3%. De asemenea. este de "apt #nsăşi percepţia iu!irii Creatorului. a celor doi opuşi.plăcere. şi noi nu o putem concepe. poate con"eri o per"ectă "ericire.cauza celei mai mari dureri. goism. Căci numai dragostea reciprocă. Din acest motiv. chiar de a-şi lua viaţa. simultană. care. Dacă nu vom reuşi să ne dăm dreptate. &st"el de dragoste nu are loc #n prezenţa egoismului. 6umina. Dragostea totală . şi ne este revelată pas cu pas. să-si explice eşecurile. &st"el dragostea Creatorului se ascunde de noi la #nceput. $entru a "ugi de acest sentiment. Cauza procreerii noastre a "ost dorinţa naturală a 5inelui de a a iu!i şi de a "ace !ine. cei creaţi de l . emanand de la Creator. Creaţi. care să-l ridice #n ochii proprii sau ai celorlalţi. de la care ne eli!erăm treptat #n mersul spre Creator. Dorinţa altruismului de a iu!i şi a "ace !ine. să ne delectăm prin această dragoste dar şi de dragostea noastră "aţă de Creator. pe măsura eli!erării de egoism. sta!ile #n intensitate. manaţia are ca scop să ne "acă să percepem #n mod total dragostea Creatorului "aţă de noi. permenente.-mul poate suporta orice su"erinţă #n a"ara aceleia de "rustrare. &ceasta este esenţa altruismului. omul este capa!il de orice. de lipsă a valorii proprii. 3entimentul de a "i in"erior . el este duşmanul comun nouă şi Creatorului* Creator. dimpotrivă este cauza adevărată a decăderii acestui sentiment #n lumea noastră. pierderile sau schim!area stării su"leteşti. . "ace posi!ilă trăirea iu!irii reciproce. ne vom regăsi anulaţi. (na din expresiile egoismului este percepţia (-lui nostru. &cest triunghi "ace posi!ilă alegerea Creatorului. goismul reprezintă latura a treia a triunghiului din Creaţie. nu ar "i avut loc "ără prezenţa egoismului. el va căuta toate pretextele care să-l #ndreptăţească. &cest proces al intensi"icării treptate a dragostei noastre "aţă de Creator. şi creind toate s"erele spirituale şi pe 'oi. a!solută este !aza manaţiei şi a tuturor acţiunilor Creatorului.

descrise toate . ne "ac să pretindem totul de la 6. şi tot atunci să cerem de la l să le rezolve pentru noi. ca toată lumea. cupla F6I'I& 3. Din contră. şi de a porni spre eli!erarea de egoism. el poate evita multe alte căderi #n viitor. asupra a tot ceea ce există. are rolul de a "ace posi!ilă crearea unei legături de dependenţă cu C. Dacă omul este capa!il #n timpul ascensiunii de a se analiza şi a-şi critica părţile rele. &ceastă cale nu este deschisă "iecăruia. şters. miţvah. miţvah. reşut. 6upta . -cazia de a cere şi de a ne ruga are rolul de a "ace posi!ilă crearea unei legături de dependenţă. provine din nevoia de a trăi "iecare amănunt din cauzele căderii şi rezultatul căderii. poruncită. $entru că ea este dată de sus. ridicarea şi "orti"icarea după cădere. &.-&. &dresarea către 5oreh.u-l va "i distrus. ca să #ncercăm singuri să le rezolvăm. 3ă nu uităm nici măcar pentru un moment. şi "iind sesizată pe loc. ea soseşte ca o surpriză.-. .(6. 3unt puţini cei care pot merge pe F6I'I& D.itmul #ncetinit al rea!ilitării. &$. chiar acceptandu-6 ca origine a su"erinţelor din egoism. ca &totputernic. de a-şi conecta. pentru e"ectuarea #nălţării spirituale care urmează. contra egoismului şi lupta "acultativă. deasupra a orice. neutralizarea egoismului poate avea loc doar prin a)utorul dat de Creator. şi #n acelaşi timp. se "ac #ncet şi gradat. &cest "apt nu ne a!solvă de necesitatea să ne z!atem singuri #n con"runtarea cu pro!lemele noastre. &semenea cu Flupta o!ligatorieC. #ndreptăţind "iecare "aptă a Creatorului. numai pentru a cere realizări spirituale. ca o convalescenţă. Decăderea spirituală este o!ligatorie. cu Creatorul. ne sunt date cu doar un scop. pentru a te con"runta cu ele şi a le depăşi.poruncă. "ără a-i cere rezolvarea pro!lemelor cotidiene. aterizand la om de pe o clipă pe alta. avem şansa de a Fsparge drumulC. a te ruga pentru a "i a)utaţi. chiar şi cele mai !anale. &st"el.Creator.&'<9C. modul cel mai potrivit de a trăi cat mai total. că . şi cu Flupta "acultativăC. pentru a adăuga Flinia dreaptăC.9C. Credinţa totală #n Creator. #nvingandu-le #n mod independent. demonstrează slă!iciunea credinţei #n atotputernicia şi guvernarea 3a a!solută. -C&MI& de a ne #ndrepta ruga spre Creator. Deci. a ne lupta pentru rezolvarea pro!lemelor.reşut. este acela de a cere. Cand 3copul Creaţiei ne va sta #nainte. pro!lemele. &proape #ntotdeauna omul este nepregătit pentru căderea spirituală.

ot (niversul. pentru a-şi adăuga Flinia dreaptăC. se aseamănă cu e"ortul depus #n plus. la comoditate maximă. supremă. nu se pot corecta de cineva a"lat #n a"ara omului. . individual. ale "orţelor spirituale superioare. F!e-mestarimC. M(6&..%osar. tot ce ne #ncon)oară. Ci chiar din contră* cel care o!servă trăsături egoiste #n camaradul său.#n .. şi pentru a cere schim!are. #nseamnă rugăminte t"ilah. de"ect. dorinţa de a ne aduce #n orice moment la poziţia cea mai convena!ilă.6umina. sau poruncită. are loc pe ascuns. Con"lictul dintre natura sa egoistă şi natura sa spirituală. tre!uie să se recunoască pe sine #n aceste trăsături. originea răului. tre!uie corectată "iecare lipsă. de"inind di"erenţa dintre el şi o!iectele spirituale. Chiar şi cei #ncepători sunt primiţi su! aripile ca!alei. atat "izic.toate avand originea #n egoismul nostru.hisronot .orah.orahC ..orah . Ca!ala o"eră metoda de a trata dorinţele a"late #n noi. %ani"estările egoului #n altcineva nu le putem corecta noi. decat celor ce mănancă %&'9Q %&'RC. #mping pe om #nspre dorinţa de a-şi trans"orma natura egoistă #n cea spirituală. dorinţa de a nee delecta.6umina 3uperioarăC. cu tot ceea ce acţionează aceste "orţe. În om se a"lă un număr in"init de necesităţi . %unca interioară. xpresiile egoismului #n alţii.otală. exact ca şi munca spirituală care se ocupă cu dezvoltarea credinţei #n %aiestatea Creatorului şi #n <uvernarea sa . &cest proces are loc "ără . %an . să-şi schim!e #nsuşirile #n cele asemenea Creatorului. deci omul care este capa!il să se roage de Creator. &st"el omul experimentează pe el #nsuşi FCine este şi cine ar tre!ui să devinăC. ca!ala. cat si material şi social* precum este scris* F 'u a "ost dată . #n mod separat. pretinde corectarea egoismului.#n Ca!ala. Flupta o!ligatorieC. este creat doar pentru a ne produce nevoia de a re"lecta asupra Creatorului. este asemenea luptei contra egoismului. e"ectuată pentru a #nvinge egoismul. În concepţia ticii .-mul nu poate #nvăţa pe altul ce este potrivit şi ce este nepotrivit să "acă. este cel care va primi F. Deoarece nu este nimeni altul #n a"ara sa decat Creatorul şi l a dorit ca omul să descopere exact ceea ce simte şi vede. iar cea "acultativă.

Cand lumina delectării trecute #ncetează de a mai ilumina. propriu raţiunii. "ără să "im o!ligaţi. M '. 6umină.-mul care nu are plăcere #n $rezent. #n ansam!lu. Cand in"luenţa interioară. #n interiorul senzaţiei noastre prezente. ci pe e"ortul de a atrage spre sine 6umina din exterior. noi o percepem ca o promisiune pentru viitor. ca rădăcină a răului. $rezentul este interceptat de noi ca o FprimireC #n interior.II. directă a 6uminii s-a terminat. noi ne re"erim la ea ca la o plăcere din trecut. ne luminează acum #n organele de simţ. &cesta este "elul de a percepe realitatea #n lumea noastră. l a!ia aşteaptă momentul următor. %unca spirituală nu este !azată pe aşteptarea viitorului.. care este interpretată #n O "eluri de simţuri di"erite. de care ne-am adus acum aminte. crează senzaţia de . dispărand. Iar trecutul şi viitorul sunt interpretate ca o iluminare din depărtări. Dacă o plăcere. re"lectand o ast"el de imagine a realităţii. din depărtare.o "orţă care atrageW su"erinţele . ci simţim di"eritele modalităţi ale in"luenţei 6uminii. timpul este de"init ca In"luenţe di"erite ale 6(%I'II. sentimente di"erite ale in"luenţei 6uminii. de departe.imp. ci studiază modul de corectare a egoismului. 5I. Cu toate acestea. visand că acesta #i va aduce !ucuria aşteptată. noi nu trăim #n trecut sau #n viitor. $lăcerea resimţită de noi #n momentul de "aţă se numeşte $. şi plăcerea a trecut. $e lim!a ca!alei. Ca!ala nu are ca scop schim!area "iecărei #nsuşiri #n mod separat.&C8-'R. #n timpul prezent. iar noi trăim senzaţia de trecut. noi #ncetăm să o mai percepem #nseamnă că am uitat de trecut cu totul. ca senzaţia de 6umină. aran)ate de mintea noastră pe vectorul timpului. speră şi caută o sursă a plăcerii #n viitor. iar.presiune exterioară. $lăcerea . ea ne iluminează de departe. un nou sentiment. ca lumina in"ormaţiei şi a plăcerii. trecut şi viitor. În Ca!ala. care creează senzaţia unor momente separate. ca o F6(%I'9 a Încrederii #n sine Q-."orţa care respinge . Dar dacă plăcerea respectivă ne iluminează din depărtări. sau $69C . de momente separate -mul are percepţia timpului prezent. pe care nu am experimentat-o #ncă.

aceasta este ţinută #n secret. $ăcatul orgoliului este mai mare decat acela de a ceda plăcerilor. Dacă singura "orţă care acţionează era numai atracţia spre noi plăceri.&. &ceasta. Dat "iind că pedeapsa este o F C-. C. .otuşi.Două "orţe acţionează asupra noastră #n acelaşi timp. "ăcandu-ne să #naintăm. #ncălcarea legilor. atunci su"erinţa sa nu reprezintă o pedeapsă. ast"el reprezentand o corectare a noastră. De aceea. $edepsele nu ne sunt trimise ca urmare a unor greşeli. :iind supărat. sau pentru că nu 6-am "i ascultat. omul care nu trăieşte pedeapsa ca atare. iar plăcerile ne atrag #n mre)ele "armecului lor. 3u"erinţa ne #mpinge din spate. este necesară şi o a doua "orţă. C a su"letului. Dar orgoliul tău te degradează spiritual. conţine #n sine recunoaşterea suveranităţii 6ui. Cand #ncălcarea legii este rezultatul dorinţei . aceea a su"erinţelor care ne presează să #naintăm. o!ligandu-ne să "ugim de situaţia prezentă. pentru că pedeapsa trimisă de Creator nu a "ost acceptată. spre a-6 ruga să ne a)ute. sau are greutăţi economice. 3trigătul către Creator. esti sigur de dreptatea ta. Însă plăcerea de "i supărat este exprimată gălăgios. "iind m#ndru de această dreptate.ădăcina tuturor a!aterilor. delictelor. nu tre!uie să greşim crezand că pedepsele trimise nouă de Creator corespund principiului Fdupă plată şi răsplatăC din lumea noastră. din cauza )enei de a "i "ost #nvins de o slă!iciune. dar nu regretă "aptul că este pedepsit de Creator. . de "rica pierderii celor de)a posedate de noi. 3u"erinţele nu sunt menite a pedepsi. pierde ocazia de corectare conţinută #n aceasta. $entru a ne mo!iliza. le sunt destinate a ne conduce spre Creator.#n rugăciunea expusă #n "aţa Creatorului. ast"el apropiindu-ne de l. omul nu cere să "ie eli!erat de ocazia de corectare. nu era posi!ilă #naintarea. acesta "iind mani"estaţia cea mai puternică a egoismului. ca să ne uşureze su"erinţa. pedeapsa "ără a se ruga. mai importantă decat dacă omul #şi accepta su"erinţa. ci a-l determina pe om să se adreseze Creatorului său Dacă omul trece prin su"erinţe "izice sau su"leteşti. prin care #l implorăm să ne a!solve de pedeapsă. "ără ruşine. . este dorinţa de plăcere.

-mul care a primit din cer simţuri şi organe prin care să acţioneze spiritual . $ană la 5aal 4em-. spre drumul dezvoltării spirituale individuale.#nseamnă că participi "ără voie #n viaţa cotidiană şi te simţi #n timpul acesta ca şi cum ai "i murit spiritual. Din generaţie #n generaţie. pentru că aceste percepţii ne conduc spre detaşarea de corp. mai mare decat prin #nsăşi su"erinţa. F:ără voia ta te naşti. #n scris. şi prin lucrările lui. F%ori "ără voia taC.#ncepe a trăi #n mod spiritual.ov. datorită muncii Ca!aliştilor din generaţia precedentă. a "ost deschis drumul spre atingerea scopului suprem. deşi nu este #ntru-totul exactă corespunderea dintre s"erele spirituale. .C"ără voia ta te naştiC. $AIC-F% K(5&6I%C. spre atingerea 3copului Creaţiei. "iind rezultatul direct al "enomenelor petrecute #n ea. scrise de FmeHu!alimC.FvaseC . tot ce se #ntamplă #şi are originea #n lumea spirituală. #n toată lumea. rav 7ehuda &şlag. iar la aceasta nu consimte niciodată corpul nostru.otuşi. De aceea se spuneC trăieşti "ără voia taC. "ără voia ta trăieşti. . tot mai multe persoane pot atinge scopul Creaţiei şi să se reunească cu Creatorul În "iecare generaţie a celor FD. are loc un proces important de corectare. $rin noile cărţi de studiu al ca!alei. devine posi!ilă apropierea de Creator. Iar #ncepand de la 5&&6 8&3(6&%. şi "ără voia ta moriC Cu adevărat. Datorită lucrărilor sale. aşa stau lucrurile #n lumea noastră. de (-l nostru. au "ost larg deschise porţile #n "aţa "iecărei persoane doritoare de aceasta. Chiar şi acum el continuă să meargă contra dorinţelor corpului. erau doar puţini cei care aveau posi!ilitatea aceasta. căruia #i displace să primească plăceri spirituale. şi să simtă noua sa lume.$rin #nsăşi producerea legăturii dintre om şi Creator. "ără voia corpului tău te naşti spiritual. De aceea. &cest lucru este #mpotriva voinţei trupului.se #m!unătăţesc condiţiile necesare realizării 3copului Creaţiei. marilor meHu!alim din timpul său. şi a tradiţiei introduse de el. primeşti primele percepţii spirituale.

3ocotind simplu. şi devine plin de tristeţe. proprii ale ca!alistului. -mul care trece la această cale. $.-. vom renunţa la "olosirea egoismului. miracolul de a "i "ost #nălţat din lumea noastră la s"erele lumilor spirituale. a su"erinţei şi a ca!alei. &st"el toată lumea din )ur este menită a-l purta pe -m spre #naintarea spirituală. prin contemplarea viitorului. el decide să se salveze din viitoarele su"erinţe. decizia sa este accelerată de su"erinţele din trecut. deoarece un meHu!al re"uză imediat "olosirea dorinţelor spre a se delecta pe sine. compară #n sinea sa su"erinţele prin care a trecut de)a. spre "olosul propriu. reprezintă #nsuşirile #ncă necorectate. $aralel cu alegerea drumului propus de ca!ala. . a tuturor necazurilor. demonstrandu-i trăsăturile de corectat.4i #ncă ceva despre F calea ca!aleiC şi Fcalea su"erinţelorC Cele două drumuri. Înţelepciunea este aceea de a examina cu %I'. cu cele pe care ar tre!ui să le treacă. avand rolul de a-l servi . este gravată din nou. simte că tot universul a "ost creat numai şi numai pentru el. Dat "iind că a su"erit destul. & QsehelR tot ceea ce se #ntamplă. Dorinţele toate. 6ucrurile din )urul său. concentrandu-se pe Cadoul imens primit de la Creator. primite de meHu!al de la toată realitatea din )urul său. de "iecare dată Cand are loc căderea spirituală.&8 Fdin gurăC. #nscrisă #n inimă. 3ituaţia patetică #n care se a"lă #l a)ută să cuprindă .8&-% K(5&6. au rolul de a-l a)uta #n progresarea sa. văzute ca negative. &ceste lucruri #i arată ce anume mai are de corectat. C 6 D. care este mai uşor şi mai rapid. alegand calea ca!alei. pentru a evita su"erinţa provocată de acesta. omul trăieşte alienarea in"inită de o!iectul dorinţelor sale. .ăului. conducandu-l spre scopul creaţiei. la l. Dar el are şi posi!ilitatea de a privi F )umătatea plină a paharuluiC. În urma recunoaşterii acestui "apt. dacă nu alegea calea ca!alei. şi de a #nţelege că originea . este <-I3%(6. vom acţiona #n mod corespunzător. se deose!esc prin hotărarea omului de a trece la drumul ca!alei.

Dar. gandurile lor. le va primi exact #n aceeaşi măsură #n care le pretinde. prin corectarea trăsăturilor sale egoiste. &st"el . secretă. cu su"erinţele cauzate de el. a este FrescrisăC de "iecare dată. nu este pasi!ilă de nici o schim!are. dacă omul cere să "ie eli!erat de )ugul egoismului. şi exact pe măsura pregătirii interioare.imensitatea cadoului primit de la Creator. Însă. şi este necesar un mare e"ort pentru a le "ace să acţioneze.ca!alistul are #ncă nevoie de spri)inul celor din )ur. Cadoul de a "i cali"icat pentru spiritualitate. pe care le va primi din #nălţime. dorinţele lor. xistă o parte #n . Chiar şi după ieşirea #n lumea spirituală. În aceasta din urmă. care duce la #nţelegerea necesităţii studiului respectiv. şi consimţirea inimii de a depune e"ortul necesar. 4i. el a!soar!e dorinţele egoiste ale tuturor celorlalţi.orah care este o!ligatorie pentru toţi.ot ce se cere de la -m este investiţia acestor e"orturi . Creatorul #i răspunde imediat printr-un cadou. cei drepţi preiau . . tehnic. ste nevoie de mari e"orturi pentru a pregăti mintea şi inima spre a #n"ăptui. sentimentele spirituale. Însă. 6ui #i dăruieşte dorinţele şi omul simplu . Cunoaşterea . &st"el a)ută omenirii #ntregi să a)ungă #n viitor la munca spirituală conştientă. . o va primi #n cele din urmă din #nălţime. care #i a)ută #ntr-un un "el. cunoaşterea spirituală.acesta este singurul lucru care depinde de om. şi le corectează. este o parte. care era pană atunci necunoscut omului. care nu este atinsă de toţi. Deşi omul nu are posi!ilitatea să schim!e mersul lucrurilor. tre!uie să se "olosească de voinţa sa egoistă. $rin trăirea evenimentelor acestei lumi. pentru a o realiza. . de "apt neavand puterea să in"luenţeze cursul acestui proces. el nu are posi!ilitatea de a cere ceea ce #ncă nu cunoaşte. &cestea două sunt condiţiile care mo!ilizează omul #n munca spirituală* setea minţii de a cunoaşte.ecunoaşterea . 'u este posi!ilă achiziţionarea unei ştiinţe "ără o pregătire su"letească corespunzătoare. $e măsura setei de cunoaştere este şi investiţia e"orturilor din partea omului.ora din gură este mereu deschisă schim!ării intenţiilor #n timpul realizării ei.ăului #l a)ută #n a reacţiona din nou cu sinceră pasiune şi dragoste adevărată pentru 5ine. nu are #ncotro. Cand omul se #ndreaptă #nspre Creator cu vre-o cerere.ora scrisă. materiale. şi să devină plin de trăsături altruiste. Creatorul nu poate răspunde cererilor egoiste. cadoul de a "i altruist. . sunt ascunse scopurile oamenilor. iar si iar.

din #ncrederea #n superioritatea spirituală. Creatorul să #nlăture situaţiile care-l deran)ează. celui mai apropiat ucenic. mulţi transmit ştiinţa şi poziţia lor . doar pe măsura echivalenţei dintre cei doi. la FtalmidCQ elevulR. #n ciuda "aptului că l le-a trimis anumeW a doua cerinţă este aceea ca Creatorul să-i trimită "orţe #n plus. a instructorului săumeHu!al. . are mai mult de o"erit .legea echivalării proprietăţilor vasului şi luminii Q8oc hiştavut ha-ţurahR. 6umina spirituală poate pătrunde #n vas. $e cand. el tre!uie să pretindă 2 lucruri* prima. studentul care #şi a)ută mentorul #nţelept. "iindu-i devotat mai mult. "iind mai aproape de asimilarea trăsăturilor altruiste şi a credinţei. este avanta)at mai mult decat prin studiul textului. -mul tre!uie să ceară de la Creator sensul vieţii spirituale. acel student care este mereu #n um!ra #nţeleptului. 3piritualitatea este prin de"iniţie dorinţa de a dărui. Cele 2 cereri pe care ar tre!ui să le pretindă -mul Cand omul simte că este #ntrerupt şi deran)at #n dorinţa sa de a atinge Creatorul. &re mai mari şanse de a se #nălţa spiritual. decat ceilalţi. celor din . ast"el stăteau lucrurile. transmit cele ştiute de ei doar acelora care sunt capa!ili a primi această moştenire. ast"el ca acesta să nu reuşească să-l #ndepărteze de spiritualitate. serviciul o"erit. să-l a!ată de pe drumul spre Creator. nimic nu-l va mai #ndepărta de calea sa. lăsand-o moştenire. iar dorinţa de a primi este "olosită doar #n măsura #n care poate o"eri plăcere celorlaţi. de aceea spiritualitatea nu se poate lăsa moştenire ci este transmisă de la FravCQ cel superiorR. este cerinţa ca 6.otuşi. sa creasca #n el importanţa #nălţării spirituale. pentru a depasi deran)ul.voinţele şi dorinţele celorlalţi. nemasura!ilă. deci neputincioasă #n a-l eli!era de egoism. 4tiinţa lor este numai pe nivel material. cei care trăiesc #n spiritualitate. Dar #n generaţia de astăzi. . spre a le include #n corectările pe care le e"ectuează. şi atunci. $ană la Fultima generaţieC. Deci. care se caracterizează printr-o motivaţie egoistă. .ot ast"el. "iind legaţi spiritual de Creator şi de elevi.

reprezentand spiritualitatea.-. a se numeşte . lumina propriu zisă. egoismul #n altruism..FIeş mi-aIinC.& 3C.otuşi. el va corecta dorinţele pe care le-a primit de la "orţele egoiste.sim!olizează 6(%I'& C. numai 6umina Creatorului poate trans"orma .ot ast"el. 6umea %aterială este cu totul opusă 3piritualităţii. Dimpotrivă. ea este destinată dispariţiei. 6a #nceput el se a"lă su! stăpanirea "orţelor egoismului. &ceastă "ormă are rolul de a uşura urcuşul spiritual.(. . Deci. iar după ce ultimul su"let din lumea noastră se va #nălţa #n lumea spirituală. şi de aceea denumită . a a "ost emanată ca FIeş mi aIinC-Fexistent din neexistentC. şi prin munca treptată asupra Fpunctului din InimăC. precum era #nainte de a "i "ost procreată. şi au "orma unei FscăriC spirituale.-. %ai tarziu. . cum oare se poate corecta egoismul prin 6umina spirituală.' & 7 . Dacă &ltruismul. "ără numitor comun sau vre-o asemănare.&8 din gură. &. pentru că ea a trecut prin organele de simţ spirituale* vederea. şi goismul.& D . .\ ] \ [ . Ceea ce distinge lumile spirituale de lumea noastră. #nainte ca omul să o primească. De aceea.(6(I. doar nu poate intra #ntr-un o!iect care nu-i este echivalent #n calităţi? &ceasta este cauza pentru care lumea noastră nu poate să perceapă 6umina.reprezintă lumina atinsă. sau altruism? &cesta. citirea. goismul creat ca Fexistă din neexistentC . reprezentand materialitatea. va "i in"luenţat de "orţele spirituale. auzul. "iind o parte dintr#nsul. lumea noastră nu a "ăcut parte din Creator niciodată . 'umele Creatorului .I39. asimiland de la acestea trăsături care #l #ndepărtează de spiritualitate. urmează să dispară din lume. realizată de -%.-. 7 8 @ 8 . este "aptul că toate o!iectele a"late #n lumea spirituală aparţin Creatorului. omul a "ost creat de "apt ' (. sunt deconectate una de cealaltă. ieşită ast"el din Creator.a"ara lui. 6umina 3pirituală 'umele Creatorului . şi #nţelegerea. -!iectele spirituale nu doresc să se !ucure pentru ele #nsele. o dată cu intrarea #n vas. prin intermediul Ca!alei.

pană cand. omul #şi măreşte vitalitatea. dar pe ascuns. părerea generală este că pană la v#rsta de P0 de ani. Cunoaşterea şi 4tiinţele #n expresia lor adevărată. Cat timp #ncă nu au "ost corectate #nsuşirile. nu ca 6umină interioară. iar după aceasta i se micşorează această "orţă. ca!ala reprezintă o achiziţie permanentă. sunt menite să dispară . pentru că ea LcumpărăL o lume veşnică şi plină de comori.-r $nimi. &)utorul Creatorului pentru realizarea călătoriei spirituale. revelată. este posi!ilă numai după Corectare. cedarea la lene şi o!oseală. Creatorul este perceput ca F-.aţiune şi "orţă sunt condiţii o!ligatorii pentru a a)unge la Creator. se numeşte cel care merită să "ie numit puternicW iar #n situaţia opusă. pentru trecerea prin toate piedicile pe acest drum. Cine este plin de siguranţă. ră!dare. sau al sentimentului Creatorului #n prezent. decat lipsa de dorinţă de a depune muncă. pe măsura e"ortului depus spre a-l a)unge. %&KI:C. este numit sla!. $rin ele. precum şi tot ce a "ost creat din materie.6umină Încon)urătoare . Din contră. $entru a atinge un lucru preţios. capacitate de a su"eri. şi chiar a su"eri pentru el. omul se a"lă #n culmea vitalităţii sale. iar #n #nvingerea piedicilor de altă natură . siguranţa de sine. #i sunt dăruite omului de 3us . şi ast"el #şi pierde treptat siguranţa de sine. se căleşte omul destul pentru a suporta su"erinţele prin care tre!uie să treacă pe drumul spre asimilarea ca!alei. eternă. 'u există ceva care să stea #n drumul voinţei. a pretinde mare străduinţă. %ăsura #n care omul poate ră!da su"erinţa. 'oi tindem să apreciem un lucru dorit. -. $'I%I. se pierde cu totul şi omul moare. :orţe supranaturale.şi diversele "orme de activităţi ale umanităţii. care-l #ndeamnă mai departe să realizeze acest scop. tot Creatorul #l spri)ină. . este rezultatul 6uminii $eri"erice. iar pană atunci . nerezistand la su"erinţe. 3iguranţa de sine şi Credinţa sunt sentimente asemănătoare. lumină peri"erică. . În lumea noastră.-r %aHi" 3entimentul de #ncredere #n sine.. Cu a)utorul acestor "orţe. este chiar măsura "orţei sale vitale. conţinand originea "orţelor. #n cele din urmă. este un a)utor deschis. 6umina interioară . care pătrunde #n @as. #n contrast cu vitalitatea materială care diminuează #n cursul vieţii. este nevoie de investiţia unor mari e"orturi. pentru a a)unge să stăpaneasca ştiinţa ca!alei. din momentul #n care au #nceput. care trec din generaţie #n generaţie.

#n totală contradicţie cu raţiunea lor. . şi pană la F<8I6(I 8&-5-. iar omul de ştiinţă caută să evite un eşec sigur. . . ca să putem trece prin "azele de evoluţie spirituală. Descoperirea Creatorului este misiunea cea mai di"icilă de realizat pentru omul de ştiinţă. <eneraţii succesive de oameni de ştiinţă cercetează şi descoperă secretele naturii. 'atura şi universul sunt poziţionaţe #n "aţa noastră ast"el #ncat neagă <uvernarea supremă. . cedează pretenţiilor acestora. $rin evadarea de opinia pu!lică . totuşi nu sunt mulţi acei oameni de ştiinţă care s-ar dedica cercetarii scopului existenţei. În ma)oritatea lor. cei #ndepărtaţi de ştiinţă. ele se pot descoperi cu mare di"icultate. din motivul că omul nu are deocamdată calitatea de altruist. este posi!ilă apropierea de percepţia Creatorului. aceştia neagă chiar existenţa unei <uvernări 3uperioare.Fdaat harovC . 8C. relevandu-ni-le nouă. K&:(6C. la #nceputul acestei căi nu este #ncă posi!ilă percepţia Creatorului. "iind doritor de a satis"ace aşteptările şi pentru a mulţumi lumea. Iar #n noi. -mul de ştiinţă. Dacă se investeau din partea omenirii atatea resurse pentru a descoperi Divinitatea. şi spre aceasta se #ndreaptă omul #n clipele de pro"undă disperare. al Creaţiei . #n care nu este #nrădăcinată "orţa credinţei #n Creator. . l ni s-ar "i revelat. a "ost #nrădăcinată credinţa instinctivă. %otivul acestei #mpotriviri a oamenilor de ştiinţă este "aptul că au "ost #nzestraţi special cu o raţiune puternică şi o dorinţă interioară irezisti!ilă spre descoperiri #n domeniul %ateriei.Credinţa este egală cu puterea Credinţa #nseamnă "orţa care pregăteşte pe om pentru activitate. Deoarece lucrurile cele mai preţioase din lume se găsesc #n cantităţile cele mai mici. :orţa Credinţei. este plantată #n noi special. totuşi. #n mod instinctiv. de la F8 3. credinţa. este "aptul că societatea aşteaptă de la omul de ştiinţă la rezultate %ateriale ale cercetării sale. la Fmister simpluC şi pană la Frevelarea CreatoruluiC. #n aceeaşi măsură precum ne sunt clare legile 'aturii.şi apro"undarea credinţei #n mod individual. posedă credinţă #n atotputernicia $rovidenţei 3upreme.altă cauză care #ntăreşte această #nclinaţie. este identică #n intensitate cu restul "orţelor dăruite -mului de 6umina Creatorului. la F8 3. adică de la Fmister du!luC. spre dezvoltarea spirituală. nu are posi!ilitatea să-şi "ormeze #n mod independent această calitate. Deşi. &ceastă trăsătură deose!ită #n om.&<8I6C. ast"el omul de ştiinţă.

.otuşi. Cu cat "orţa de rezistenţă interesului personal creşte. $rin această respingere. Dimensiunea graniţelor puse de -%* cranul şi @asul &ctivitatea altruistă se de"ineşte ca o activitate dezinteresată. şi de cunoaşterea a!solută.Fhiştavut haţurahC. iar apoi el se "oloseşte de ceea ce a realizat.ealizarea Creatorului se aseamănă cu atingerea cunoaşterii. egoist. respingand-o şi re"lectand-o #napoi la originea ei. iar acesta este unicul motiv pentru care omul acceptă plăcerea. care doreşte să-l !ucure. provenite direct de la lumina Creatorului. plăcerea. . cu tot ceea ce cuprind ele. F identitatea trăsăturilorC. -mul care progresează spiritual. Desigur este greu la #nceput. care se opune expansiunii $lăcerii . omul pune graniţe cantităţii de plăceri primite. #n toate timpurile. &st"el omul produce de !ună voie o graniţă. de sentimentul de măreţie. proporţional cu "orţa de respingere a plăcerii. .B. este mai intensă şi este atinsă o gradaţie spirituală mai #naltă. $rin "aptul că se delectează. şi este rezultatul recunoaşterii imensităţii 3copului Creaţiei. şi are parte de sentimentul de voluptate. şi nu pentru el #nsuşi. detaşată de conta!ilitatea avanta)ului şi plăcerii personale. va realiza cunoaşterea a!solută a manaţiei tuturor s"erelor. <radaţiile spirituale sunt o "uncţie a dimensiunii cranului produs de om. 6a #nceput munca omului constă #n a cunoaşte la gradul cel mai #nalt. . &st"el.va atinge cunoaşterea tuturor re#ncarnărilor su"letelor şi toate situaţiile. de dragul scopului creaţiei. al Creatorului. activitatea omului se echivalează Creatorului. şi omul percepe #n plus o plăcere imensă prin crearea identităţii #nsuşirilor sale cu #nsuşirile Creatorului. cu scopul de a se delecta numai prin !ucuria produsă Creatorului. de o existenţă in"inită. sau Fidentitatea "ormeiC . -mul se !ucură de putere. amandoi dăruind.(nicitatea Credintei constă #n "aptul că este capa!ilă să aducă pe -% #n contact cu Creatorul. de la #nceputul manaţiei şi pană la s"arşitul ei. in"init. prin primirea altruistă a plăcerii. omul se pregăteşte să de"inească #n sinea sa motivul acceptării plăcerii* de dragul Creatorului. FecranulC "iind graniţa pusă de om spre a opri şi respinge lumina. Fde dragulC Creatorului. &ceasta se exprimă prin expunerea F cranuluiC #n "aţa $lăcerii. De asemenea. care soseşte su! "orma 6uminii 3pirituale. omul produce !ucurie Creatorului. #n acea măsură 6umina primită.aanugC.oadele le culege cel care a atins ţelul său şi a ieşit #n lumea spirituală.

ceea ce realizăm #n @&3.olul "iecărui "ragment este de a hotăr# singur să renunţe la egoismul său. 3copul Creaţiei este ca FnivrahC-cel creat. Creatorul vrea ca dorinţa creatului de a se reuni cu l să se trezească din egoism şi l spri)ină acest proces pe ascuns. &ceastă porţiune egoistă se găseşte #n Creator. ci rezultatul interacţiei dintre un "enomen şi simţurile noastre. 'umai Creatorul există şi nu există 6-C care să nu "ie plin cu 6. Creatorul a #mpărţit egoismul.-rganele de simţ acţionează #n urma #ntalnirii cu in"ormaţia. o parte a sa. se numeşte Fsu"letul omuluiC. se o!ţine un anumit rezultat.&8C . emanată de l. ci raportul reciproc dintre lumină şi o!stacolul care stă #n calea ei spre propagare.000 de "ranturi ale su"letului general. Creatorul a imprimat #ntr-un "ragment.000 de "ranturi ale su"letului. N00. noi nu atingem #nsuşi "enomenul #n sine. dorinţa de a primi. &ceasta se realizează prin recunoaşterea egoismului ca ceva rău. sau dintre acesta şi aparatele de măsură a "enomenului. care se #mpiedică de o!stacolul reprezentat de organele de simţ.C 6 C. &ceastă parte a 3a se numeşte F'I@. mirosuri. devenind asemenea 6ui prin #nsuşiri. :iecare din cele N00. prin primirea de sus a nenumăratelor doze de egoism. situaţia sa şi dorinţele sale. şi #n consecinţă su"erinţele respective aduse cu ele. s"ăramandu-l. 12U de s"irot. descoperirea Creatorului pentru prima oară. egoistă. #n N00. dat "iind că toate legile acestei lumi provin de la legile spirituale. sunete. gusturi. &.000 de "ragmente. Dar acest lucru nu este sesizat #n exterior.. &ceastă #ngrădire se numeşte FvasC #n lumea spirituală. Descoperirea unui "enomen nou. &st"el acţionează pe acelaşi principiu aparatele de măsură a di"eritelor "orţe. nu este 6umina propriu zisă. :ără contactul cu semnalul in"ormativ. Creatorul stăpaneşte procesul de reunire a părţii egoiste cu sinea sa. să se re#ntoarcă la Creator. De "apt. $rin interacţia dintre lumină şi vasul spiritual al omului. etc. această parte a sa #ncetează să perceapă pe Creator şi se simte numai pe sine. . nu ar "i posi!ilă perceperea nici uneia din senzaţiile respective. $erioada conectării cu egoismul se numeşte Fviaţa omuluiC . care a)unge su! "ormă de imagini. $entru a "ace posi!il acest proces. xact ca #n lumea noastră. U lumi. să dorească prin li!eră alegere. şi "iecare percepţie a Creatorului. depind de mărimea graniţelor pe care poate omul să le creeze. Ca urmare.

general. #n interiorul şi #mpre)urul nostru. Dorinţa de a ne reuni cu Creatorul este #nnăscută. asupra egoismului. . apropiind trăsăturile su"letului cu cele ale Creatorului. #n lumea noastră. este gradată. de la situaţia primordială.oate calităţile a"late #n Creator ca dorinţă li!eră. prin procesul F#nălţării spiritualeC. cea mai )oasă şi egoistă. denumit 6(% .chaIim. (rcarea treptelor denumite Fs"irotC. iar toate rezultatele care pretind cunoaştere şi calcule preala!ile. pană la ultima gradaţie. supremă. . sunt o urmare a activităţii noastre. &st"el scopul goismului este acela de a ne conduce la atingerea calităţilor Creatorului. va tre!ui să a)ungă la a pre"era calităţile Creatorului. omul este o!ligat să consolideze #n mod independent această dorinţă. a există "ără nici o condiţie preala!ilă. cu doze măsurate de egoism şi cu Creatorul. pe Creator* #n ciuda egoismului. piatra preţioasă care sclipeşteR. şi este compus din egoism. ca toate celelalte dorinţe ale noastre. să percepem. la care nivel calităţile Creatului devin identice cu cele ale Creatorului. este #n ordine crescanda . 3copul este. #n a"ara Flumii noastreC mai există #ncă U 6umi. #n măsura dorinţei de a ne contopi total cu Creatorul.. #n timp ce su"letul se a"lă #n corp. are loc #n mod treptat. 3cara Fs"erelorC Qs"irah #nsemnand şi a număraR. Desprinderea trecătoare din legătura cu egoismul se numeşte F existenţa #n s"erele spirituale superioareC. şi se produce uni"icarea cu l. de la cuvantul sa"ir. şi "iecare lege a naturii reprezintă voinţa Creatorului spre realizarea acestui sistem anume. pană ce ea va deveni o a doua natură a sa. pe cand se a"lă #ncă #n noi. În cele din urmă. Din acest motiv. &cest demers are loc prin conectarea su"letului #n mod succesiv. Cele 2U de Fs"ereC sunt un FregimentC deplin.Q s"ere. ca şi cum i-ar "i aparţinut din totdeauna. Dorinţa de a ne reuni cu Creatorul ne aparţine din naştere. Deci. o!ligatorie* Creatorul a creat natura con"orm cu dorinţa şi intenţia 3a. de cand a "ost creat. "iecare din cele N00. #n tot ce ne #ncon)oară. Crearea identităţii dintre #nsuşirile Creatului şi cele ale Creatorului. %omentul pătrunderii trăsăturilor egoiste #n su"let reprezintă Fnaşterea omului #n lumea aceastaC.000 de "ragmente ale su"letului total. ca toate dorinţele noastre. acţionează #n cel creat ca lege a naturii. Deci toate dorinţele şi instinctele noastre FnaturaleC provin de la Creator.

#ncat. pe măsura echivalenţei dintre dorinţele omului şi gradaţia spirituală pe care se a"lă. Dar. &tat este de enormă "orţa o!işnuinţei asimilate . -!işnuinţa devine a doua natură Corpul acţionează #n mod automat. este lent şi cumulativ. De aceea.<radaţia spirituală. 3u"letul omului #ncă necorectat. Creatorul ascultă numai dorinţe care pornesc din adancul inimii omului. <radaţia spirituală cea mai )oasă con"eră de)a sentimentul de per"ecţiune. su"letC Qolam. şi nu este loc pe langă ele şi pentru alt gen de dorinţe. . sau pentru vre-o #ndoială. cerere. care i-a crescut treptat. &st"el de)a la nivelul spiritual cel mai mic.şanah. potrivit cu legile naturii sale egoiste. pentru a #nainta spre treapta următoare este nevoie de Fcredinţa deasupra raţiuniiC. Creatorul o #ndeplineşte. cu toate că era per"ect satis"ăcut a se a"la pe treapta in"erioară ei. #n treapta #n care se a"lă. con"eră sentimentul per"ecţiunii totale $rincipiul care stă la !aza legii voinţelor spirituale. #n inima omului.şanah. chiar cea mai minusculă. imediat are parte de . deoarece l este etern.. #n care a crezut şi #n a cărei existenţă şi-a hranit credinţa. omul trece şi va trece prin #nălţări şi co!orari succesive. &ceastă senzaţie este atat de satis"ăcătoare.şi are loc #n su!conştient. şi suma mişcărilor su"letului se resimte ca timp. -mul care pătrunde #n domeniul de acţiune a 6uminii Creatorului. este percepută #n mod total per"ecţiunea şi veşnicia. şi el se a"lă #n condiţii numite Flume. "ără a depinde de vreo condiţie sau de vre-o re#ncarnare. pe drumul spre reunirea cu Creatorul. este ast"el programat. şi #n "uncţie de o!işnuinţă. iar cand cererea a)unge la dimensiunea necesară. denumit FanC . $rocesul prin care este produsă o ast"el de dorinţă. #ncat nu este loc #n aceste dorinţe pentru procente de dorinţe. an. Dincolo de conştientul omului. adică de lume. genuină. are nevoie de loc şi mişcare. credinţa #n prezenţa gradaţiei superioare. 4i chiar şi aceasta. 'umai prin această credinţă va putea urca la treapta spirituală următoare . trans"ormandu-le #ntr-o dorinţă mare. o mare rugăciune. Creatorul adună "iecare "rantură de dorinţă.-.ne"eşR.

se numeşte F6umea CreaţieiC sau F-lam ha-7eţirahC. egoiste. Din acest motiv. care nu are putere să se ridice la nici una din gradaţiile anterioare. reprezintă Creaţia. numită %&6K8(. sentimente originate din exilul spiritual . $rimele P etape reprezintă calităţile 6uminii #n sine. Cele Cinci gradaţii secundare ale 6umilor. Creatorul nu este acum sesizat. şi să nu le atri!uie celor din lumea #ncon)urătoare.galut. $reatul egoist.#ncat orice idee pe care omul o va repeta #n sinea sa. Încearcă să realizeze acest lucru "ără succes deplin. &ura Creatorului se a"lă cu iC. 6umina care isi are originea in Creator . omul tre!uie să creadă #n ce s-a scris* CIsrael. sunt o!ligaţi să nu uite de unde vin aceste sentimente. &vatarele . a doua sau a treia gradaţie. "iind #n sentimentele omului. trece prin P stadii. ci doar cu a treia gradaţie. hotărand că o vrea. este dorinţa 6uminii de a o"eri plăcere viitorului Creat. #n acea porţiune din %alHhut care nu este capa!il să se echili!reze cu prima şi a doua gradaţie. $artea din goism. rămasă. care nu se poate #mpotrivi si ieşi. sau . pierzand atracţia şi "armecul spiritualităţii. se numeşte F -lam ha-5riIahCsau 6umea F $rocreaţieiC. şi să devină egal cu prima treptă. poate rezista #n mod pasiv egoismului. şi e capa!il de se echivala prin activitatea sa cu prima treaptă. şi l se a"lă acum #mpreună cu omul . gradaţia a cincea a dezvoltării.. pană la crearea goismului. &st"el. vrea să se #mpotrivească naturii proprii. şoreş este calitatea cea mai #naltă. egoiste. pană la urmă a)unge să o dorească cu adevărat. $e cand ei sunt #n rătăcire de la drum. goismul. pentru a se echivala cu prima. $rin intermediul acestor etape 6umina ne procreează. se numeşte -lam ha-&ţilut. conduce la crearea unei dorinţe naturale* o!işnuinţa devine a doua natură. iar noi o sesizăm ca #nsuşirea proprie Creatorului. $rima etapă. &cea porţiune. %utre În starea de decădere spirituală.rădăcina.-lam &dam Kadmon. <&. care reuşeşte să reziste #ntr-o porţiune a sa. deoarece numai ea percepe propriile dorinţe. goismul. prin . exersarea dorinţei de a se #nălţa spiritual. l este o!ligat să creadă că şi Creatorul. dar se poate asemăna cu cea de-a patra gradaţie a dezvoltării 6uminii.galut.8a-$arţu"im. care au exilat. de a se delecta prin 6umina Creatorului. goismul. 'umai ultima. a 6uminii Creatorului. #n FexilC .. #n disperare şi nea)utoraţi. este denumit F 6umea -mului $rimordialC . cand devine echivalent cu cea de-a doua treaptă.

(6. in"erioară 6umii &siIah. şi această parte se numeşte F-6&% ha-&3I7&8C .glorieW neţah . sau &@&.A(:I%.eroismW ti"eret . toate 3"erele vor atinge realizarea 3copului Creaţiei. nu se pot reuni decat prin echivalarea calităţilor lor. "aţă micăW şi %&6K(. sau zeir-ampin este alcătuit din N numere sau s"irot. %aterială. 3alvarea spirituală soseşte ca per"ecţiune.I%$.&. denumite $&. denumite* chesed . 8aolam 4elanu.a "ace R În "iecare 6ume.6umea În"ăptuirii. avandu-si originea in #nsăşi durerea #ndulcită . . ele acţionează una după alta. &%$I' . Interpretarea spirituală a conceptelor de FtimpC. care este FÎndeplinirea CorectăriiC .dăruireW gvurah . &ceastă acţiune este total opusă esenţei proprii lui %alHhut.veşnicieW hod ma)estateW Iesod . W M I.&'9. trăsătura celei de a U-a gradaţii. se a"lă U gradaţii secundare.Q laasot . cu calitatea Creatorului G tchunat ha5oreh. $e cand treapta numarul U #n totalitatea ei va atinge per"ecta asemănare cu treapta numarul 1. care depind de cantitatea de 6umină primităW F6-C(6C. de care omul s-a "olosit pe parcursul urcării . %ai #ntai acţionează o!iectul spiritual a"lat pe gradul superior. şi #n lumea noastră a "ost procreat &D&% -%(6.(6. #n ordine descendentă.anărul. <&. care depinde de variaţii ale acestor in"luenţe.C-. În om a "ost introdusă o cantitate nu prea mare de egoism."undament. şi anume. şi asa mai departe.. . În timpul ascensiunii pe treptele spirituale..Î'A 6 $CI(' W 5I'&8 Î'A 6 < .a!ţinerea dela primirea $lăcerii. &cţiunile lor con"eră perceperea timpului #n lumea noastră. devin toate aceste părţi echivalente cu prima treaptă. * K . . a "ost creată 6umea 'oastră.<mar ha-.-&'9W 8-C8%&8 . care dau senzaţia de .iHun. 6umea ne este in"luenţată de nenumărate "orţe spirituale. -!iectele spirituale separate. şi de asemenea acele părţi din 6umi.şi FlocC ste următoarea* perceperea timpului #şi are originea #n F#nălţărileC şi FcăderileCspirituale. &st"el . În urma creerii celor U 6umi. . determină #n 6umea 'oastră percepţia distanţei. destinat să "ie umplut #n viitor cu 6umina Creatorului. partea de ego a"lată #n om.

percepute ca apropierea de Creator. Fsacri"icareaC . prin noi. Iudaismul autentic. 3unt multe exemple #n . Fsacri"icarea lui IţhaHC. etc. cum explicăm conceptul de F In"initC. "ericire şi 3paţiu 3piritual.e-am cunoscutC.apropiere Q#n lim!a e!raicăR. Durerea #ndulcită. ea trans"ormă durerea #n voluptate. re'3 X vezi. care este -cunoaşterea şi atin"erea $reatorului+. şi nu o cunoaştere a!solută.orah. este originea per"ecţiunii care soseşte ca o salvare spirituală. F$anim el $animC . 5oreh. care descriu apropierea de Creator . &ceastă de"iniţie se re"eră la o cunoaştere relativă. priveşte. iar su"erinţele. Iar linia stangă reprezintă o parte din egoism.prin Fsacri"iciuC FHor!anC . sau Creator. şi prin F&uzul $ro"etuluiC %ultă cerneală au vărsat "ilozo"ii #ncercand să de"inească pe Creatorul intangi!il. 6inie dreaptă. ca ştiinţă. atestă posi!ilitatea cunoaşterii Creatorului prin intermediul #n"ăptuirilor 3ale. sau ca #ndepărtarea de Creator. #nseamnă #n e!raică @ino de @ezi* bo X haide.'oi de"inim plăcerile ca ceva !un. ca rău. pe care o putem utiliza doar prin conectarea ei cu intenţii altruiste. independentă de percepţia noastră su!iectivă. Dar atunci. al dezvoltării spirituale a omului.ale . 'oi pornim de la presupunerea că putem conoaşte o!iectul cercetării. 3u"erinţa spirituală este izvorul progresului . %otivul acestuia este "aptul că "iecare o!iect este compus atat din egoism cat şi din altruism. 6inie stangă 6inia dreaptă este esenţa o!iectului spiritual. prin F@ederea $ro"etuluiC."aţă #n "aţă* atingerea per"ectă a Ceatorului. sau FIntangi!ilC?.emplului. F%i-maasecha hiHarnuchahC FDin "aptele . Cand Flinia stangăC se re#ntoarce la Flinia dreaptăC. numai prin simţurile şi .

Deci in"ormaţia tre!uie să "ie realistă şi palpa!ila prin simţurile noastre. Contactul indirect. o!ţinute. care a avut parte de cunoaşterea pro"etică a Creatorului. precum lumina #n Fviziunea pro"etuluiC este interceptată #n conştient ca viziune a luminii. ca intangi!ilă. care atinge limita exterioară a o!iectului cercetat. "izic. are loc un contact direct cu 6umina provenită din #nsuşi Creatorul. (n %eHu!al.vazandu-l. care sunt intermediari. ste o di"erenţă esenţială #ntre cunoaşterea o!iectelor spirituale inclusiv Creatorul. ci prin intermediul unui agent . -rganele de simţ spirituale care ne servesc pentru a percepe Creatorul. avand contact cu Creatorul. tot ast"el ca!aliştii au capacitatea de a auzi semnale de la o!iectele spirituale. ca la noi.aerul care se mişcă şi care transmite in"ormaţia de la limita exterioară a o!iectului cercetat. Contactul cel mai apropiat dintre simţuri. precum la vederea unui o!iect #n lumea noastră. cu o!iectul cercetat. spre deose!ire de viziunea pro"etului. că cele auzite nu pot "i atinse. e posi!ilă #ntalnirea semni"icativă cu #nsuşirile o!iectului de atins. . este capa!il de o intensă cunoaştere a celor din )urul său şi a calităţilor acestora. se numeşte F@iziunea $ro"etuluiC. #n lumile spirituale.ecunoaşterea celor ce a văzut. contactul nostru este nu direct. . se numeşte F&uzul $ro"etuluiC. Cu toate acestea. precum auzul #n lumea noastră. acţionează pe un principiu asemănător* $erceperea contactului cu graniţa exterioară a o!iectului.ezultatele cercetării tre!uie să "ie accesi!ile "iecăruia. Cu o!iectul care emite sunete. cu ochii săi. #i con"eră o #nţelegere totală. F&uzul $ro"etuluiC al vocii Creatorului * acest auz este de"init de ca!alişti. <raniţa trece de-a lungul limitei percepţiei senzoriale. Ca şi #n auzul undelor sonore. chiar numai prin auz. a atins aceasta cunoaştere prin vederea şi auzul său !iologic. #i este clar .raţiunea noastră. pentru a a)unge la realizarea spirituală este #ndea)uns auzul. &ceste semnale sunt interceptate #n conştient ca sunete. În @iziunea $ro"etului. Ca de exemplu un or! din naştere. De "apt. &cesta permite contactul direct şi nemi)locit. pentru că #n in"ormaţia ast"el atinsă de auzul pro"etic sunt incluse o gamă de in"ormaţii privind toate celelalte #nsuşiri ascunse. aşa ca #n lumea noastră un o!iect poate "i cunoscut pe deplin . @iziunea $ro"etului con"eră o cunoaştere solidă şi permanentă. este pipăitul. . Conştient de cele auzite prin propriile sale urechi. prin intermediul unui al treilea o!iect. asemănătoare pipăitului. doar prin auz. şi a celor materiale din aceasta lume.

deoarece pană şi lipsa unui o!iect noi o percepem prin simţuri. o!iectivă. Dar iarăşi. 8. şi 5. Dar noi suntem lipsiţi chiar şi de experienţa realităţii a"late #n a"ara noastră. iar tot ceea ce se a"lă #n a"ara noastră considerăm ca lipsit de valoare. Cel a"lat #n a"ara noastră. spirituale. 'oi avem tendinţa să asociem #n mod greşit tot ceea ce există. În realitate.F:aţă #n "aţăC. minus. sunt originea numelor 6umilor &AI6(. 'oi suntem "iinţe muritoare. deşi oamenii de ştiinţă susţin că nu există 3$&AI( @ID. nu avem posi!ilitatea să realizăm imaginea autentică. are loc prin 2 antagonisme* ascunderea "orţelor Creatorului. &ceste cuvinte. iată-ne. şi Dezvăluirea 3a treptată. 3ă nu greşim cumva. sau 3upravegherii Divine Q haşgahahR. 4i cu adevărat. ca existent. opusul este adevărat. iar ceea ce ne #ncon)oară este etern.ţel. iar ceea ce există #n )urul nostru este veşnic. s-ar putea să realizăm ce este lipsa şi vidul.ot ceeace există se divide #n concepţia noastră #n FrealC sau existent. ca gol.u . 8 este compus din cuvintele Fhaide şi veziC* 5. $rin #ncercarea de a ne imagina raportul o!iectelor #ncon)urătoare "aţă de noi. numele de %&&AI6 . ca "iind legat de noi. 'oi suntem "iinţe muritoare. de la cuvantul um!ră . şi FvidC. De aceea. @I3-&-@I3 $rocesul realizării spirituale a $rovidenţei.adică cel care (m!reşte. deplin. acest concept este deasupra #nţelegerii noastre. schim!at după moartea noastră. dat "iind că suntem total su! stăpanirea egoismului . sau F$&'I% 6 $&'I%C . pe cand noi. şi numai el este cel #n posesia existenţei eterne.prezenţa (lui. realitatea atestă altceva.&tingerea totală a Creatorului se !azează pe perceperea 6ui prin intermediul cunoaşterii pro"etice totale. "ac posi!il contactul vizual şi vocal. . . #n măsura #n care cei creaţi reuşesc să-l perceapă prin calităţile lor corectate. a CreaţieiW noi o putem atinge doar prin intermediul simţurilor atat spirituale cat şi materiale. &tingerea per"ectă a Creatorului.I7&8. vid şi lipsă. trecătoare. prin auz şi prin văz. iar numele de 5-. compusă atat din viziunea pro"etică cat şi din auzul pro"etic.

dar nu conţin pe Creator. sunt "orţele care stăpanesc pe om. continuă cu "ervoare să caute noi o!iecte de cercetare. omul nu va putea a)unge la #nţelegerea muncii spirituale. este privit ca respecta!il. sitra ahrah. iar prin "aptele sale. pierzand respectul pentru ce au descoperit. noi spunem că ele sunt impure-tmeim. considerat ca preţios şi demn de cercetat. co)ile. iar savanţii urmăresc să realizeze noi descoperiri. În lumea noastră. Iar ceea ce nu percepem de loc. Dar. este #n pericol de a "i dispreţuit. preţios. dar sunt deschise ca!aliştilor. căci ele stau #n calea primirii plăcerilor spirituale care ne sunt destinate. &cest lucru aminteşte de savanţi. nu ne poate atrage. omul de ştiinţă urmăreşte să descopere. . măsura #n care sunt malea!ili sau #ncăpăţanaţi #n raport cu ceilalţi. pe l #nsuşi. #ntr-o anumită măsură. maselor. sau co)i-Hlipot. noutăţile #şi pierd cu totul valoarea. putem spune că #i cunoaştem. mintea sa nu va concepe #nţelesul secret al acestei munci interioare. :orţele impure-tmeim. Cand gradaţiile sunt pline de lumină. care caută noi şi noi revelări. spre a le revela. După ce am recunoscut "elul #n care aceştia disting #ntre !ine şi rău.evelarea misterelor ca!alei. cunoscandu-i "aptele. de dragul Creatorului. este supusă pericolului de a-şi pierde din valoare. (n o!iect intangi!il trezeşte atracţie. 3copul este de a păstra preţuirea Ha!alei. 3au latura cealaltă-sitrah-achrah. Cat timp ha-Hlipot răman stăpane. ne#ncetat 3ecretele Ca!alei sunt interzise de a "i relevate. 'atura omului este de a preţui ceea ce nu posedă. Co)ileQha-HlipotR tre!uie să "ie #ndepărtate. nepermiţandu-i să ai!ă plăcere din voluptăţile care a)ung la el.-amenii de ştiinţă şi Ca!aliştii . tot ce #ncă nu a atins. mulţumindu-se cu puţinul pe care #l ştie.tendinţa de a cereceta mai departe. În acelaşi "el ating Ha!aliştii pe Creator. a)ungem să cunoaştem pe oamenii din )urul nostru #n "uncţie de "aptele şi acţiunile lor "aţă de noi sau "aţă de alţii. 4i #n ştiinţă. şi invers. la scurt timp după descoperire. . dar cu deose!irea că aceştia. &u scopul de a-l menţine mic.

&devăratul exil este despărţirea de spiritualitate. exilul este #nro!irea "iecărui individ #n lanţurile egoismului . şi #ncearcă să le urmeze cu orice preţ. prezent. În lumea materială. 'u vom găsi linişte şi pace. este atat de viclean. 6umina care umple partea "inală. #ncat #i ia mult timp omului să #nţeleagă că munceşte pentru acest domn. această "orţă exterioară. pentru a-i aminti omului că se a"lă #ncă #n exil spiritual. de a-6 percepe. xilul nu este o ro!ie "izică. #n timp ce omul. de a lucra spre a-6 !ucura. . imposi!ilitatea de a "i #n contact cu Creatorul. spre a-l "ace să se roage. despre care cred că le aparţin. pană cand #ntreaga lume nu va a)unge la scopul suprem. Căderea spirituală are loc ca urmare a intensi"icării dorinţelor egoiste şi slă!irea conceperii importanţei spiritualităţii. se numeşte viitor. &st"el chiar şi astăzi. de )os. 6umina peri"erică. de a munci de dragul 6ui. . xilul adevărat. este un concept spiritual. "ace totul pentru a satis"ace pretenţiile acestui egoism. pentru a-l #ndemna a cere salvare. de multe ori i se "ace dor să se #ntoarcă #n exil. cu toţii ne a"lăm #n exil. decat #n ţară. neputinţa de a "i #n contact cu Creatorul. dictandu-i omului po"tele sale.Co)ileQha-HlipotR tre!uiesc #nlăturate precum sunt "ructele deco)ite spre a a)unge la miezul lor. se numeşte prezent.otuşi. neştiutor. 3alvarea "izică. xilul. se numeşte trecut. aşteptand a "i revelată. . de a-6 percepe . #ntr-atat #ncat. Într-adevăr. spiritualitatea. care trăieşte înăuntrul său. care ne #ncon)oară. viitor 6umina care umple partea superioară a o!iectului spiritual.recut. pană la Fta!urC.duşmanul umanităţii . materială. nu poate avea loc "ără salvarea spirituală. omul se simte mai !ine #n exil. situaţia noastră de sclavi ai egoismului se aseamănă cu cea a ne!unilor care aud voci dictandu-le acţiunile.iranul acesta. . so"isticat. este exilul din spiritualitate. căderea spirituală este trimisă de sus.

de la cuvintele* teamă plină de respect>total . În gradaţia Israel este conţinută şi gradaţia FIerusalimC .$erceperea acestui exil este chiar condiţia de se putea eli!era din el. adică al idealurilor vieţii materiale. #n lumina aspiraţiei de a creşte ne apare deodată ca o decădere. inclusiv ştiinţa ca!alei. #nsă materialul din care este modelată. datorită analogiei dintre lumi. . a reprezintă dorinţa .Iirah>şalem. <radul anterior al credinţei noastre.& 6C. 7I. dintr-o dată #ncepe a ză!ovi. Din lumea noastră #ncon)urătoare se pot studia regulile şi legătura reciprocă dintre o!iectele spirituale. localitate. o"erind ocazia excelentă pentru a investi şi mai mari e"orturi spre a ne apro"unda credinţa. amanand momentul acesta. & şi respectul plin de reverenţă. %a)oritatea activităţilor spirituale pot "i #ndeplinite pe toate nivelurile. devenind iar sclavul raţionamentului său. Israel Q olam. deşi nu dispare. 6umea spirituală conţine şi ea elemente denumite lume etc. #n care este nevoit să-şi implore salvarea de la Creator. Însă cand #i devine clară esenţa muncii spirituale. ereţ. #i sunt revelate doar acelui om care a atins gradaţia de FI3. noţiunile de mai susW aceste concepte reprezintă nivelul spiritual la care a a)uns omul.otuşi. ţară. 6a #nceput.&8. -mul #ncepe să se autoconvingă că el nu ar "i demn de o ast"el de realizare.7eruşalaIim. Căderea spirituală nu #nseamnă pierderea credinţei. corpul consimte la studiul Ca!alei şi la munca ce tre!uie investită pentru a atinge spiritualitatea. F pentru a !ucura pe CreatorC. Israel R 6umea noastră a "ost creată pe !aza principiilor lumii spirituale. Iişuv. asumandu-şi Fcredinţa deasupra raţiuniiC. chiar dacă nu am atins gradaţia numită FIsraelC QDirect spre 6 . dar prin aceasta Creatorul ne demonstrează #ncă un FcapitolC din egoismul nostru. căci găseşte !ene"iciu #n a şti cat mai multe. . mid!ar. I(5I.CreatorR. 3alvarea din această situaţie se poate atinge doar acţionand. În lumea spirituală există noţiunile de lume. nu există analogie #n ce priveşte calităţile o!iectelor din lumea spirituală şi cea materială. este egoismul. şi cand se apropie momentul decisiv. deşert.

&'(6 se a"lă la nivelul F -C8I6-.InaiimC de . . masach. chiar dacă acesta este #mpotriva dorinţelor noastre.&C8. precum superiorul se vede pe sine.&'(6 . 3u"letul ne este !olnav şi se poate vindeca doar prin e"ortul altruist. ne"iind evident acest raport. la o!iectul in"erior lui. se a"lă #n porţiunea superioară a gradaţiei in"erioare .&'(6. %aturitatea. răsplată şi pedeapsă.ezultă că #nsănătoşirea spirituală depinde numai de Credinţă. spre !inele său.Iirah.C acestuia Qmasach!e miHvei einaimR. În o!iectul de )os. adică &8&$.-'. dacă este !olnav. el i se revelă acestuia. o!iectul in"erior vede din o!iectul superior numai )umătate.W de asemenea. cel de )os este in admiraţie pentru imensitatea celui de sus.<&D6(. omul nu poate să investească e"ortul necesar pentru a se vindeca. Dacă o!iectul superior #şi trans"eră C. &ceastă situaţie se numeşte F#nchiderea spirituală a ochilorC. al o!iectului in"erior ascunde de acesta o!iectul a"lat superior lui. &cest lucru are loc pentru că in"eriorul vede pe superior #n starea de %9. &st"el cu toţii respectă legile naturii. pentru a supravieţui.de a simţi respectul . şi nu are po"tă de mancare. care #l a)ută pe om să se eli!ereze de egoism. in"eriorul. Ca urmare.masach. &st"el. &8&$ D 6I-' . Însă dat "iind misterul care #nvăluie raportul Fsachar ve-oneşC. cel Fde )osC atinge starea de <&D6(. De exemplu.&C8. cel de )os #ncepe să-l cunoască pe cel superior. În acest "el. imens "aţă de Creator. C.-' $orţiunea in"erioară a o!iectului spiritual superior se a"lă #n porţiunea superioară a o!iectului in"erior lui* F&8&$ de 6I-'C se a"lă #n F<algalta @eInaiimC de .partea in"erioară a gradului superior. AI . În acest "el. #nţelege că misterul precedent a "ost menţinut anume de Fcel superiorC. @indecarea su"letului depinde de credinţa omului (neori omul este nevoit să acţioneze #mpotriva voinţei sale. În aceasta lume răsplata şi pedeapsa sunt evidente.<algata @e. #n lumea spirituală. el se o!ligă să mănance pentru a se #ntrema. . .ezultă că C.

oate situaţiile spirituale prin care se perindă. ca pe o pierdere. gandind că i se cuvineR. $retinde cel care nu crede că #şi primeşte răsplata cuvenită. Înainte de aceasta este posi!ilă numai primirea parţială a luminii Creatorului. prin care trece omul. Cadoul nu se cere. #n care de exemplu omul se #m!olnăveşte şi este vindecat. care "ace posi!ilă acceptarea 6uminii totale a Creatorului. &ceasta are loc #n cazul Fre#ntoarcerii din dragosteC . toate dorinţele. şi primirea prin "orţă xistă mai multe "eluri de a primi* cadou. aceasta se supune imediat. În cazul de mai sus. devin F@&3(6C pentru acceptarea 6uminii. &AI IC . chiar şi păcatele cele mai grele devin un punct de privilegiu. Din moment ce 6umina Creatorului pătrunde #n voinţa egoistă. "iind gata a deveni altruist. iată. se ruşinează.mahşevet ha-5riIah. Cele de mai sus nu se pot petrece decat la F<%&.Qpretinde. şi lumina care umple cu plăceri. şi o!ligand . milă. primirea milei. Dacă omul. pretind de la Creator să-şi #ndeplinească datoria "aţă de ei. supunandu-i-se. &st"el se simt cei drepţi .#ndeplinirea corectării. şi 6umina care umple de plăcere .6umina care corectează voinţa. şi nici drept cadou. aceste di"icultăţi vor deveni o etapă #n corectare şi #n uni"icarea cu Creatorul. nu ca milă. &st"el. dar cere totuşi. Din momentul #n care lumina intră #năuntrul dorinţelor. credinţa #n raţiune şi credinţa deasupra raţiunii. aceasta li se cuvine şi a "ost hotărată de la #nceput. nu pentru noi #nşine. Dacă omul primeşte milă.Ftşuvah mi-ahavaC. la mod altruist. prin FID &AI& C. pe principiul F liniei mi)lociiC. amandouă din partea Creatorului. Credinţa su! raţiune. . Doar atunci. toate "aptele precedente. sunt asemănătoare lumii noastre. .IK('C . 3e disting doua genuri de 6umina* lumina care aduce cu sine corectarea. ci dimpotrivă primeşte !oala ca pe voinţa Creatorului. se dăruieşte celor pe care #i iu!im.ţadiHim. este vor!a de lumina care corectează. #n loc să privească !oala ca pe ceva lipsit de speranţă. acestea se inversează. $rimirea unui cadou.

F @&3(6C . Credinţa deasupra raţiunii este posi!ilă după analiza şi criticarea situaţiei date. decat la gmar tiHun . :iecare om pe acest drum. deoarece s-a con"runtat cu porunca raţiunii. -mul care merge pe o singură linie. directă. critică a starii spirituale . pentru a-şi #ndeplini datoria. ştiind că adună pe zi ce trece noi şi noi drepturi. Doar #ntre două linii a"late la extremele opuse. &st"el cei a"laţi pe drumul acesta nu au satis"acţie din situaţia prezentă. . care acţionează pe !aza legilor #nvăţate de mici copii. el a urcat la linia mi)locie . ca şi cum totul i-ar aparţine. totuşi persistă #n a crede din tot su"letul. care nu permite nici o clipă de odihnă.pentru a păşi mereu pe linia dreaptă. $e acest drum. şlemut. şi mărimea dorinţei.&8&%.credinţă o!işnuită este o credinţă "ără criticism. linia dreaptă. ast"el avand parte de linia mi)locie. IţhaH . Cel ce merge pe linia dreaptă se aseamănă cu cel din linia directă. drumul celor trei linii* linia dreaptă.linia stangă. chiar #mpotriva ei. mai există o cale de a progresa #n credinţă.corectarea "inală. nu poate devia. . Însă. deoarece stanga inteţeşte dorinţa pentru spiritualitate. "ără critică şi #ntre!ări. Credinţa care are loc paralel cu analiza raţională. raţiune. era gata să-şi sacri"ice "iul. $e drumul liniei directe se merge "ără devieri. 6inia stangă este cea a autocriticii. dar are #n plus analiza şi critica situaţiei sale. merg masele de credincioşi. pe măsura FvasuluiC. se numeşte de o!icei credinţă sub raţiune. se poate distinge dreapta şi stanga. şi drumul celor trei linii În credinţă se poate #nainta prin Flinie directăC* sentimentul per"ecţiunii. Drumul liniei directe. se a)unge prin educaţie pe acest drum. plină de o!stacole. se numeşte credinţa prin raţiune. simţindu-se per"ect satis"ăcut. nici #n momentele de entuziasm. -mul care vede că nu a a)uns la nimic prin credinţă. credinţă deasupra raţiunii. ast"el calea devine di"icilă. Ca rezultat. are dreptul de a "i numit om cu credinţă deasupra raţiunii. care conţine atat linia dreaptă cat şi linia stangă. nu merge nici pe stanga nici pe dreapta. ştie exat cat şi ce are de "ăcut. linia stangă şi linia mi)locie-contopirea celor două. al liniei directe. de succes aparent.&@.dorinţa de a se delecta.

conduce la revelarea Creatorului. &lt"el este situaţia celor care merg pe calea FCredinţei deasupra raţiuniiC. dar nici aceştia nu au "ost #ncă plătiţi. aceştia ne"iind preocupaţi de recompensa pentru munca depusă. adică de O co)i impure. ei au o nevoie enormă de a-şi atinge . iar salariul nu mai soseşte? ste clar că el este cel mai #ngri)orat de cele ce i se vor #ntampla dacă nu i se va plăti salariul atat de aşteptat. degea!a. &cest lucru se aseamănă cu circumcizia spirituală a egoismului. pentru a evita pătrunderea 6uminii #n goism. 4i ce să mai spunem despre omul care lucrează "ără #ntrerupere zi şi noapte. $entru aceasta este nevoie să ne despărţim de O "orţe impure. iar celălalt. ca să-i liniştească incertitudinile #n ce priveşte salariul şi să-i ridice #ncrederea #n patron. 5rit milah .4ehinah. şi să menţină credinţa deasupra raţiunii. descoperirea &urei Divine . denumită reţ Israel. $rin FCredinţa deasupra raţiuniiC. este normală temerea sa de a "i depus tot acest e"ort. #n prezent. vid şi dezamăgire. -mul tre!uie să dorească a trăi #n momentul de "aţă. Dacă nici el nu şi-a #ntalnit colegii.ţimţum.9orinţa de plăceri stă la !aza senzaţiei plăcerii şi se numeşte @&3. Din acest motiv. ste rezona!il a presupune că preocuparea sa este pentru a-şi primi plata la timp. 2 vase. unul va simţi plăcere maximă. şi ast"el nu este dependent de viitor. Ci. care şi-au primit de)a salariul. %ărimea vasului se măsoară #n "uncţie de mărimea plăcerii. ste vor!a de un proces de deconectare şi acceptare de !ună voie a condiţiilor FrestricţieiC . sau dacă a #ntalnit colegii de lucru.circumcizie spirituală a egoismului &tingerea gradaţiei spirituale. numai unul din vase se poate umple. şi nu şi-a #ntalnit colegii de lucru. un alt om. Cand plăcerea aparţine la două persoane. pe cand patronul #i este necunoscut. În schim!. l tre!uie să "ie ataşat de cunoaşterea situaţiilor din trecut. omul nu se aşteaptă la răsplată -mul lucrează #ntr-un loc de muncă o oră pe zi. care munceşte 10 ore pe zi. ascuns. are mult mai mare gri)ă săşi primească răsplata.

#ncat să nu se piardă credinţa sa. #n timp ce conceptele de distanţă şi loc nu există. distanţă. au ca rezultat caştigarea Fcredinţei deasupra raţiuniiC. &ceştia nu caută plăcere. nevoie care-i "ace să uite de aceste gri)i. Creatul şi Creatorul devin unul. salvandu-ne atat din egoul nostru interior. numai inechitatea dintre #nsuşiri poate separa o!iectele spirituale. FCredinţa deasupra raţiuniiC . din contră. cat şi din egoismul exterior. În s"erele spirituale.scopul. calităţile #i devin identice cu ale Creatorului . prin echivalarea şi identitatea caracterului lor. #n urma creerii identităţii calităţilor lor.hiştavut ha-ţurah. de a nu le "olosi. Credinţa . conceptele de spaţiu . al lumii care ne #ncon)oară şi ne in"luenţează. el se reuneşte cu Creatorul. care umple tot univesul. 6ucrurile exterioare pot dăuna numai #n mod super"icial. de a cunoaşte Creatorul. şi stăpaneşte peste tot. omul are "orţa să execute doar ceea ce simte şi #nţelege el*C prin cunoaştereC . ei se opun unei recompense. are ca rezultat "aptul că #n cele din urmă omul va primi cunoştinţa şi #nţelegerea #n măsura potrivită nivelului său spiritual. "ără recompensă. cunoaşterea interioară. pentru scopul #nalt de a atinge noi mi)loace de a se !ucura. . dincolo de cele limitate la material. Deasemenea. $erceperea F cunoaşterii superioruluiC .o "orţă supranaturală $rin #nsăşi natura sa. pentru a continua munca altruistă. l caştigă plăcerile cele mai su!lime.FdaatC. &cestor oameni Creatorul le va revela #n #ntregime cunoaşterea Creaţiei. -mului a)uns la un nivel spiritual care #i permite munca altruistă. de siguranţă şi spri)in. !a chiar. dar nu ating realizarea. ci sunt #n "ervoarea căutării de a!solut.Fechivalarea "ormeiC . nu au sensul o!işnuit. con"eră omului sentimente autentice. iar dăruirea #l apără de FruşineaC de a primi de la Creator. Detaşarea de dorinţa de a #nţelege.este singurul mi)loc de a pune deoparte dorinţele egoiste. care pătrunde totul. $e !aza legilor care stăpanesc lumea spirituală. Credinţa este singurul mi)loc de #mpotrivire contra egoismului. Deconectarea şi #ndepărtarea de voluptăţile corpului.

vasul altruist "iind organul de simtire al luminii spirituale. Cand omul nu este #n stare să studieze. 3copul drumului stră!ătut este de a atinge 3copul Creaţiei . C8&3&DI% .6umina Dăruirii. . nu se a"lă cei FdrepţiC. sunt cei care se re#ntorc prin ganduri. deşi lumina este unică. omul distinge răul din propria persoana şi #l recunoaşte. cand soseşte 6umina. 6umina creează #n dorinţele .6umina Înţelepciunii. &st"el. şi -. ste vor!a de intenţiile altruiste. După ce omul a recunoscut răul propriu. ganduri. omul poate realiza şi "apte care sunt mai presus de #nţelegerea sa. lumina de dăruire. . şi a ştiut că nu-i este permis să se "olosească de ego. noi #i dăm diverse denumiri potrivit cu in"luenţa sa asupra noastră.al egoismului.tşuvah. este superioară situaţiei precedente #n care a "ost AadiH. Credinţa este deasupra naturii. iar acum #ncearcă să le urmeze. 6umina care corectează. În 6umina Înţelepciunii se distig de asemenea 2 "eluri de lumină.FnistarC. şi munca ascunsă. nedepinzand de propriul interes . xistă 2 "eluri de re#ntoarcere* prin "apte şi prin ganduri. se numeşte Fcel re#ntors . #n "uncţie de in"luenţa sa asupra omului* la #nceput. iar "aptele sunt vizi!ile şi celorlalţi. &ceste două "eluri de muncă spirituală reprezintă munca deschisă. vizi!ilă . 6umina Creatorului o percepem #n "uncţie de măsura #n care @asul este ridicat la calitatea de altruist. el se numeşte .F!aal tşuvahC. care nu sunt vizi!ile din a"ară.F!e-galuIC.Drept &!solut. -mul care nu a respectat regulile.%atarat ha5riIah. şi re#ntoarcerea prin intenţie. -Întoarcerea . ideaţie ste scris*C #n locul #n care se a"lă cei care Fse re#ntorcC. nevăzută . se re#ntoarce prin "apteW cei care adaugă "aptelor şi intenţiile. 8-C8%& .$rin credinţă .ot timpul cat omul studiază el se numeşte AadiH <amur . Dar cand #nvinge greutăţile şi se re#ntoarce la studiul Ha!alei. lumina cunoaşterii 'oi concepem Creatorul ca o 6umină a delectării.aşah $ăcătos. prin "apte. 3e disting 2 categorii de 6umină a Creatorului* -."orţa superioară. iar "iecare situaţie nouă de re#ntoarcere.

ţine #n viaţă. sunt neutre. :ără a apărara altruismul prin intermediul 6uminii FchasadimC. omul şi-ar pune imediat capăt vieţii. "ără a le "olosi #n propriul interes. se trezeşte #n om dorinţa de a "olosi şi cele 2VV de dorinţe #n mod altruist. pentru a rezista #n mod total seductiei dorinţelor egoiste.-. . 8-C8%&8. prin care omul #ncetează să dorească pentru sine.denumirile Creatorului -. Dacă ar dispare această scăpărare a luminii superioare.estul de 2VV de dorinţe. nici rele. căci "ără o oarecare plăcere. #n O2 dorinţe de a dărui.Flumea corectărilorC. După corectarea dorinţelor.egoiste "orţele necesare pentru a Flucra cu eleC. această lumină permite dorinţelor corectate. adică prin Fa primi de dragul de a dăruiC.' . după ce ar gusta voluptatea infinită a 6uminii Creatorului. preschim!ă #n mod miraculos dorinţele de a primi. a dăruirii. care sunt imposi!il de satis"acut. Dar omul distinge #ntre calităţile luminii şi #nsuşirile egoismului. Din cele O20 de dorinţe necorectate. o scăpărare a luminii superioare. care dă omului voinţa pentru altruism. cand omul a caştigat destule "orte pentru a-şi corecta egoismul. Corectarea prin 6umina corectării. Dorinţele egoiste sunt menţinute de F:I. 3u! in"luenţa 6uminii chasadim. C8&3&DI%. sunt trans"ormate cele O2 dorinţe de a primi. -. de care ne putem "olosi prin li!er ar!itru. pentru a . se deose!esc O2 de "ragmente de FmalHhutC. egoiste. "ie de dragul interesului propriu. In "aza următoare. 6umina Înţelepciunii. dependent total de aceste plăceri. de a "i satis"ăcute prin altruism. omul ar "i LvandutL. omul #ncepe să primească 6umina pentru a se delecta Fde dragul CreatoruluiC. să pătrundă #ntr-un @&3 egoist. &cestea conţin #n ele pericolul de a nu mai evada niciodată din egoism #n altruism.FzulatC. Creatorul a introdus acest Lner daHiHL #n "iinţa noastră pentru a ne F. "ără vector. 6umina Dăruirii . &'I%&C. nici !une. de a rămane mereu "ocalizat doar pe urmărirea dorinţelor şi plăcerilor egoiste.IC 6(6 de 6(%I'9C . doar prin asimilarea calităţii de F a dărui totulC. omului #i este imposi!il de a supravieţui. a)ută #n alegerea altruismului. care nu se pot corecta. ca şi auzul şi văzul.Chasadim. &st"el intensitatea 6uminii 8ochma creşte şi mai mult. &cest discernămant #i permite evaziunea din dorinţele lumii materiale. &ceastă 6umină se numeşte Cşemot ha!orehC . iar plăcerilor primite de la Creator. nu poate să ilumineze. deoarece -mul primeşte #n adancul su"letului său o parte din Creator. adică ale dorinţei de a primi. 6umina Dăruirii . "ie de dragul celor a"laţi #n a"ara noastră . &ceasta este condiţia sine ^ua non. ascunsă #n aceste dorinţe. are loc "ără trăirea vreunei plăceri din lumină. D&KIK. Ca rezultat. #n dorinţe de a dărui. altruiste.Fha"eţ chesedC. $utem pătrunde #n lumea spirituală . omul le dă nume. le sunt un "el de sensori.

adancindu-se #n modul de acţionare şi căile realizării acesteia. sau lumina chasadim . (neori Creatorul readuce pe om. #mpotriva voinţei sale.se deconecta de voinţa egoistă. Ca urmare viaţa devine tot mai insuporta!ilă. ele continuă să preocupe mintea de-a lungul unei perioade de timp. de o!icei este de scurtă durată* dorinţele sunt mici şi sunt repede FumpluteC. el vrea să ai!ă plăcere in viaţă. care prin esenţa sa găseşte plăcere numai #n a dărui. pentru a evada din sentimentul de vid. chinuitoare. $lăcerea din prezent. #ntuneric total . $lăcerile trecutului pot "i reproduse iar şi iar #n imaginaţie. avand plăcere de)a #n prezent de evenimentul plăcut prevăzut #n viitor. prezent şi viitor. După slă!irea egoismului. ci omul singur "ace distincţia şi decide ce "el de 6umină primeşte.omul este o!ligat să re"lecteze #ndelung . #naintea unei "apte !une. dezagrea!ile. Dar dacă de sus i se dăruie măcar o "racţiune din su"letul său. nu poate pătrunde pur şi simplu F#n egoismC. 'umai dorinţa gata de "apte altruiste poate primi lumină şi să ai!ă plăcere prin altruism. nesatis"ăcută. Dat "iind că omul este egoist prin natura sa. decat să asculte de porunca . mai dureroasă. nedandu-i linişte şi nelăsandu-l să ai!ă plăcere de nimic şi remintindu-i mereu vidul şi ne#nsemnătatea vieţii aşa precum o trăieşte #n prezent. dacă ea este lumina #nţelepciunii. plăcerile vieţii par "ără gust. re#mprospătand şi reanimandu-şi atracţia spre spiritualitate.For chasadimC. egoismul său pierde din putere. satis"ăcute. Din acest motiv. nu există vre-o deose!ire #ntre lumina dăruirii şi lumina #nţelepciunii. -mul are plăcere din O "eluri de percepţii* trecut. @oluptatea maximă provine din viitor. 6umina FchasadimC. adică de a simti lumina ca F lumina dăruiriiC . &st"el. omul delectanduse prin ele de nenumărate ori. pană ce egoismul #nsuşi decide că nu are #ncotro. %ai tarziu va avea posi!ilitatea de a-şi aduce aminte de ideile şi intenţiile !une . şi ceva nou #ncepe să scormone #n su"letul şi inima omului. sunt mai dureroase decat "aptul #n sine. ca atare. $recum am amintit mai sus. dorinţa de plăceri.a dăruiriiW adică. Fintenţii de a dăruiC. senzaţiile şi gandurile despre "apte neplăcute. dorinţa egoistă se poate delecta pe sine prin Flumina chasadimC. Dorinţa egoistă poate să se delecteze prin 6umină.

%I-D&&. sa simta lipsa Fluminii superioareC.toate creaturile #ndeplinesc exact voinţa 3a. "ără voia saC. Creaţiile se deose!esc #ntre ele prin "aptul că unii.su"letului său. Din acest motiv. 6ipsa plăcerii este resimţită ca durere sau tristeţe. '( ?I3. &dică prin raţiunea lor proprie . alt"el nu va avea pace. Fpierderea cunoştinţeiC. $entru a primi 6umina superioară. adică Fechivalarea dorinţelorC . $aralelismul dintre dorul celui care F#m!racăC şi dorinţa celui F#m!răcatC chivalarea dorinţelor. 3entimentul conexiunii celui Creat cu Creatorul este posi!il doar prin crearea şi existenţa identităţii dintre aceştia* cel Fcare #m!racăC şi cel F#m!răcatC.&%. şi dorul de a o avea. ast"el #ncat prinţul nu vede nimic din !ogăţiile a"late #n )urul său.9 D 6C* tot ceea ce se #ntamplă este exact ceea ce doreşte Creatorul .&AI execută de voie voinţa Creatorului. cei D-. . #n timpul studiului omul tre!uie să pretindă să i se con"ere sentimentul dorinţei şi necesităţii.9 'I% 'I Î' &:&. dar lipsit de lumină. $osi!ilitatea de a avea 6umina depinde de exploatarea tuturor şanselor o"erite de 3us. şi FmoarteC . tre!uie să o dorim şi să-i simţim lipsa. .Fhiştavut ha-reţonotC. executand-o.av 7ehuda &şlag a spus că situaţia noastră se aseamănă cu aceea a prinţului adus de rege #ntr-un castel plin de comori. . este doar să aprindă din proprie initiativa lumanarea trimisă de sus. &cest demers este denumit F readucerea omului de către Creator.re!uie să pretindem sentimentul de nevoie de a primi 6umina superioară 'u putem avea nici cea mai mică plăcere dacă mai #nainte nu am simţit lipsa ei.ot ce tre!uie să "acă prinţul. F@iaţăC.

dar deocamdată nu are parte de roadele muncii sale. sau FC8&3&DI% % C8(3I%C . duşmani.adică dăruire ascunsă. De la F6. vid existenţial. &cesta este motivul pentru care omului. C8&3&DI%C. Dacă. omul va accepta plăcerea pentru sine #nsuşi.şi spre F a primi pentru a dăruiC.şi văzand #n ele o !inecuv#ntare .K 6I% D -8&4$&&8 -mul care este capa!il de acţiuni altruiste. ori prin a dărui. acţionează de dragul Creatorului. se numeşte viaţă. primirea directă a plăcerii de la 6umină poate produce #n egoism dorinţa să primească plăcere. iar omul nu rezistă tentaţiei. &dam .$erceperea dorinţei de a se delecta.F!rachaC. Dacă dorinţa de plăcere dispare.. @ase ale dăruirii . eşecuri. F-. compus din N1O organe. i se trimit de sus sentimente grele de disperare. poruncite de a "i executate* &3 8 . $lăcerea care ia nastere din dorinta de satis"acere a voinţei Creatorului. de exemplu. F@aseleC prin intermediul cărora omul acţionează #n mod altruist. neutralizează prin "orţa ei uriaşă chiar şi cele mai mari su"erinţe.-mul. -mul tre!uie să ai!ă intenţia de a primi plăcere prin "aptele sale. 8-C8%&8C. se cheamă Fvase ale dăruiriiC . #n progres spiritual. de"inite ca organe a"late su! nivelul toracelui. pieptului. şi greutăţi "inanciare. şi ele sunt potrivite cu acţiunile pozitive . din diverse motive. (n om care simte că nu mai are posi!ilitatea de a trăi vre-o plăcere.6 4%&8C la C6 4%&8C . este din cauza că nu a realizat o corectare totală. dar nu primeşte 6umina potrivită "iecărei "apte. se numeşte Fmaşpia al menat lehaşpiaC. . -!iectele spirituale sunt construite #n mod asemănător cu corpul nostru. sau chiar la FmoarteC. după Ha!ala. se a)unge la Fpierderea cunoştinţeiC. Creatorul se !ucură cand omul este #n acţiune spre #ndeplinirea voinţei 6ui. 2PV de organe reprezintă Helim dehaşpaah. ascunsă de lumina #nţelepciunii. ori prin a primi. dat "iind că "orţa de atracţie a plăcerii este mai mare decat dorinţa de a satis"ace pe Creator. Daca egoismul nu este corectat. #mpotriva voinţei sale. suntem o!ligaţi să le executăm. &st"el.FHelim de haşpaahC. pe care. care execută aceste "apte primeşte 6umina denumită F-. deci acţiuni de a Fdărui de dragul dăruiriiC. primind prin ele plăcere de dragul Creatorului. simţind plăcere prin aceste acţiuni. adică nu primeşte plăcere. Cand omul are voinţă şi sentimente corectate #n aşa măsură #ncat poate e"ectua acţiuni altruiste. al corpului spiritual. a a)uns la s"arsitul @ieţii.

ot ceea ce l-a determinat pană atunci să-6 dorească pe Creator doar pentru sine. Dacă #n situaţia corectată. se pot atinge plăcerile cele mai intense şi permanente. 'u există o mai mare voluptate decat aceea de a percepe Creatorul şi de a se reumple cu l. 8&5-. sau 6umina Creatorului. Cand omul a atins o ast"el de stare. $rima etapă de parcurs pe drumul spre spiritualitate. să se dăruiască cu totul legilor autentice ale creaţiei. În acest status. 8. el intră #n situaţia de F ascundere a CreatoruluiC sau 8 3.ot ce #l interesează este a dărui plăcere Creatorului. dispare. este reprezentată de munca spirituală numită Flo leşmahC. prin Fcredinţa deasupra raţiuniiC-Femunah lemalah mehadaatC. . După ce a)unge la etapa pregătirii. omul primeşte sentimente deose!ite. sau Flehaşpiah al menat lehaşpiahC . . sau Fnu pentru sineC #nsuşi. . &ceastă stare se numeşte FleşmahC Fpentru 'umele 6ui.omul primeşte cadou propriul său su"let. $rimitul are loc #n FvaseleC corectate. iarăşi va lucra pentru Creator de dragul Creatorului. şi de asemenea. deodată i se deschid ochii şi are percepţia Creatorului cu toate simţurile.daat ha-elIon. spre scopul creaţiei. adică pentru sine. $e !aza acestei perceperi. &st"el. devenind devotat cu toată "iinţa sa măreţiei Fraţiunii superioruluiC . potrivite cu treapta superioară. 6 8&4$I&C . . creşte credinţa. $rin interemediul #ncrederii #n imensitatea Creatorului. dorinţele egoiste care au "ost corectate. să simtă că tot ce are de "ăcut este de a realiza voinţa Creatorului. şi #ncetează cu totul să asculte de propria sa raţiune.Fprimeşte pentru a dăruiC. omul uită de intenţiile precedente. chiar şi "ără recompensă* F6oh al-menat leHa!el prasC. care pătrunde #n tot ce există. &totputernic. conştienţi "iind că numai de l depinde omul. &ceastă stare permite realizarea unor "apte !une. <uvernator al lumii. care se găseşte #n "iecare acţiune spirituală. Dar pentru ca omul să se delecteze nu pentru el #nsuşi. &ceste sentimente #l conduc pe om să piardă interesul #n propriul caştig şi are gri)ă ca toate gandurile şi intenţiile sale să "ie spirituale #n mod autentic. ca rezultat al sesizării măreţiei sale. omul poate accepta 6umina.a dărui pentru a dărui.atunci el se numeşte F% K&5 6 &6-% '&. #l vede şi #l aude pe Creator. adică Fnu pentru numele luiC.

şi a doua. exprimă numele o!iectelor şi acţiunilor din lumea materială. :iecare denumire din lumea spirituală. "orma su! care noi o percepem. -!iectul sau "enomenul propriu zis. şi o!servatorul. o!iectiv este #n a"ara atingerii noastre. $&4(. simplă. dar F#nainteCde a "i atinsă şi perceputa de 'oi. cu ochiul li!er. iar nu esenţa sa o!iectivă. sau a!stractă Q cuvantul Fmu"şatC #nseamnă simplu. De exemplu. . potrivit cu #nsuşirile noastre. Cele două se a"lă #n extremele opuse. -!iectul #n sine are cu totul alte proprietăţi decat cele percepute prin simţurile care ne stau la dispoziţie.otuşi aceste o!iecte din lumea spirituală sunt FrădăcinileC directe ale celor din lumea noastră.entgen. ca rezultat al interacţiunii dintre o!iect ca atare şi omul care #l concepe. Înainte de a "i intrat. prin care percepe . a!solută. după crearea contactului cu FvasulC. %unca cu 6umina 3pirituală are două situaţii di"erite* una #n care omul doreşte 6umina. reprezintă modul special #n care se descoperă 6umina Creatorului "aţă de om. În simţurile o!sevatorului se creează imaginea acelui o!iect . F6umina 3implăC.sau F-r $aşutC . FrădăcinaC şi FramuraC care a evoluat din ea. 3unt două situaţii ale luminii care umple FvasulC omului* tapa care precede pătrunderea şi contactul cu sentimentele şi dorinţele omuluiW etapa a doua. xistă o!iectul şi există expresia. intangi!ila. dandu-ne o apreciere a distanţei mari dintre o!iectele spirituale şi conceptele materiale. "ata de cum ne apar ele la o simpla privire.al treilea element. un nume sau un cuvant exprimă "elul #n care noi percepem o!iectul respectiv. 4i #n lumea noastră. cu proprietăţile inerente lui. cat de di"erite sunt imaginile o!iectelor privite prin raze . 6umina se numeşte F-. Cooperarea dintre cei trei. prin intermediul unei "apte notate prin acea denumire. dar o!iectele spirituale nu se aseamănă de loc cu "enomenele din lumea noastră. cea #n care omul primeşte 6umina.nu are nume &ceasta este 6umina care pătrunde #n F@&3C. o!iectul #n sine. sau in"ra-roşu.C.-!iectele din lumea spirituală sunt dincolo de atingerea noastră. "orma percepută. dar . şi reprezintă entitate de sine stătătoare. egoiste. sesizeaza. "orţă. 'umele o!iectelor #n studiul ca!alei.

Dar dacă nu realizăm #nsuşirile 6ui. sentimentele necesare care #l vor păzi şi susţine #n continuare. %ai tarziu omul regreta de a "i pierdut energie şi timp pe cand tre!uia sa "i luptat contra egoismului. ei vor cădea #n capcana Fro!iei lui :&. de sus. Dacă omul #nşiră denumirile Creatorului.$&. oamenii se complăceau #n această ro!ie. Dar cei care sunt #n vre-un "el ataşaţi de concepţii spirituale sau de ca!ala. a mediului #ncon)urător. #nainte de a o "i interceptat. In"luenţa societăţii. #n 6umina pe care a realizat-o. . acest lucru se aseamănă cu a da denumiri 6uminii 3imple. #n acel moment. decurge din intuirea sa ca atare de către om. su! diversele prezentări negenuine ale ei. care 6-a perceput ast"el. "ără să-şi dea seama. din a"ara noastră. sau imagina ce este 6umina autentică. mincinoşi. pentru că nu depinde de caracteristicile persoanei care primeşte lumina. omul nu tre!uie să se teamă de antura)ele cu totul deconectate de spiritualitate. #mpotrivirea lor sau indi"erenţa lor este lipsită de in"luenţă. 'umele de Creator. ast"el #l percepem. -amenii #ndepărtaţi de spiritualitate sunt cel mai puţin dăunători. dacă spunem despre Creator că este &totputernic.&-' . reprezintă o piedică #n "aţa acelora care vor să se #nalţe #n mod autentic spiritual. adică declară calităţile 6ui. este o!ligat să se #ndepărteze de in"luenţe străine şi să nu-si ascundă noile concepţii.Dacă #ncepătorul simte atracţie "aţă de acţiunile exterioare ale ca!aliştilor neautentici. a simti. ca să depindă de creator. spre care un student #ncepător se simte atras irezisti!il.-8.oate o!iectele vor să primească 6umina şi să se delecteze prin ea.şi a!stractR. asupra Începătorului. &ceasta. În s"arşit. -mul care vrea să se #nalţe spiritual. neavand nimic de asimilat de la acestea. &ceasta este o povestire care tratează numai su!iectul stărilor spirituale prin care trece o persoanăW este vor!a aici de o #nro!ire neautentică #n spiritual spectaculos. căci 6umina 3implă nu are 'ume. ca!aliştii autentici tind să impresioneze mai puţin pe #ncepători prin exteriorul lor. doar pană va primi. . De exemplu. $recum se povesteşte #n F xodul din giptC. 'u avem posi!ilitatea de a cerceta. &ceasta conduce la FminciunăC. &ceasta. precum am mai declarat mai sus. #i percepem "orţele. ne"iind supus la vreo in"luenţă a acestora. "ără să le realizeze #n simţurile sale. Dat "iind că ştiinţa ca!alei Fslă!eşteC aparent puterile omului. nu putem să-i dăm vreun nume. pe cand se a"lă #ncă #n a"ara noastră.

. goismul nostru ne permite să progresăm numai dacă este pătruns de "rică. &cest sentiment este tot atat de puternic ca şi "rica egoistă de a "i pedepsit pentru un delict grav. de dragul Creatorului. #ntr-o inimă vie. de "apt are gri)ă să nu #şi dăuneze. semn că execută toate aceste legi. omul este gata să depună e"ort pentru a studia doar cu acest scop. el respectă totusi toate legile spirituale. xistă teama care nu permite omului să comită un delict. Creatorul schim!ă inima de piatră . cu toată !unăvoinţa omului. Dar. deoarece omul care se teme. #i este greu să urmeze legile Creatorului . -mul nu simte nevoia de etică. dar atunci cum a)unge să dorească să "ie corectat? l a "ost creat ast"el #ncat doreşte doar să simtă plăcere.lev ha-even. menite să o neutralizeze. şi toate "aptele lui sunt pentru Creator. xistă 2 "eluri de "rică* teama de a trece peste legile spirituale. nu de teamă.respect plin de reverenţă. el are capacitatea să-şi adune "orţele şi a munci pentru Creator.:rica de a trece peste legile spirituale . şi teama de Creator. Ka!alistul #şi dezvoltă singur. omul ar "i un delicvent. el este pro"und ruşinat. ci doar cu scopul de a #ndeplini dorinţa Creatorului. sentimentul de "rică de a nu "i #ndestul pe placul Creatorului. şi pe loc. este o teamă altruistă. -mul nu poate studia decat #ntr-un loc pe care #l doreşte din inimă. Iar "rica de Creator. nascut din dragoste. şi nu se gră!eşte să asculte despre ea. căci . #n timp ce a greşit.eama ne #mpinge la #ndeplinirea tuturor "aptelor.dacă omul doreşte să se apropie de creator. $rin natura sa. păcătos. pe care nu le doreşte. :rica izvorata din dragoste tre!uie să "ie tot atat de puternică precum teama egoistă. Deci.avand ca origine "rica de pedeapsăW :rica de Creator . &st"el. este o teamă egoistă. de a produce plăcere Creatorului. :rica de a greşi.pentru că #i este greu să le găsească necesare. dacă omul se teme de Creator. nici nu va #nvăţa legi şi reguli. omul doreşte să "ie corectat. omul #ncepe să "ie #ngri)orat de a nu satis"ace voinţa 6ui. Cand omul este sigur că nu va greşi. şi să #nveţe metode pentru . din respect pentru l. De aceea studiile au menirea să-i satis"acă cele necesare."apte care sunt iu!ite de Creator . De exemplu* cand omul este #ngri)orat că va "i prins asupra "aptului. &st"el. treptat. şi "ără această teamă.

pentru că inima sa nu are satis"acţie din acest lucru. din lumea aceasta. cine nu a lucrat destul şi doreşte să-şi trans"orme acţiunile Fde dragul CreatoruluiC. Dar. niciodată nu poate vedea ceea ce este dincolo de dorinţa inimii sale. #n locul celei egoiste. cand Creatorul preschim!ă inima de piatră #ntr-o inimă vie. "ăcand socoteala e"icacităţii şi a raţiunii a"late #napoia muncii sale atat de di"icile. el va găsi #n tot ce #nvaţă o cale de a-i "ace placere Creatorului. adică de dragul lui. mai ales dacă a depus imense e"orturi #n "apte Fcu intenţieC de a pro"ita pentru sine. În decursul corectării. &ceasta concluzie ar tre!ui să-l conducă să ceară a)utor de la Creator.& C. -mul niciodată nu se simte dator. chiar dacă inima sa este altruistă.a acţiona de dragul Creatorului.6 4%&8C.(6(I . nu dăunează deloc. De la truda de F6-8 6 4%&8C pană la munca de F6 4%&8C .oată munca #nvestită de om pentru satis"acerea propriilor necesităţi şi toată munca depusă de el F6. altruistă. pentru că nu prea are ce să piardă. D aceea. nu #i pare rău de e"ortul investit. pe toate căile posi!ile.-%(6 este (%5. se risipeste o dată cu părăsirea acestei lumi. dezavanta)ele devin avanta)e* prin corectarea lor.oate lucrurile pentru care a su"erit dispar #ntr-o clipită. se evaporează.F6 4%&8C. omul se simte imediat pro"und #ndatorat* De a se corecta prin intermediul darului primit. &st"el. $e de altă parte. omul a)unge la concluzia că merită de lucrat de dragul Creatorului . Ca urmare va descoperi că nu există pe lume o ocupaţie mai importantă decat aceea de a-i produce !ucurie Creatorului . De"ectele #i vor "i descoperite omului doar cand va "i capa!il de a şi le corecta. adică C6 4%&8C. pentru că asta #l va conduce #n cele din urmă la dorinţa de a lucra pentru Creator.nachat-ruah la-!oreh. este o!ligatoriu să-i ceară Creatorului o altă inimăW să apară #n el o voinţă nouă. &. . şi care se pierde cu totul #n clipa plecării din lumea aceasta. Dar omul. a lucra greu Flo leşmahC. avem posi!ilitatea să dăruim plăcere Creatorului. !a chiar a)ută. Dacă Creatorul #i va implini dorinţa. &D&% .-.

a "ost #mpărţită #n N00. &. cele resimţite de om "aţă de Creator.&6. Creatorul simte de asemenea "aţă de -m.-mul primeşte sentimentele toate. corectat. are scopul de a continua procesul de corectare. :racţiuni ale F3u"letului $rimului -%C .& C. :iecare "ragment al 3u"letului < ' . 8. se #m!racă #n trupuri omeneştiW acest proces are loc de mai multe ori. dispare. $alpitarea spirituală şi trăirea voluptăţilor spirituale.din 6(% & &AI6(. l #şi pierde im!oldul pentru munca spirituală. potrivit cu necesitatea su"letului speci"ic pe calea sa spre corectare. Dacă omul simte atracţie spre Creator. În perindarea generaţiilor se disting o cauză . (%5. care se numeşte &D&% -%. adică după rostogolirea su"letului general . În ast"el de cazuri.000 de "ragmente. Încă ceva despre Fcăderea pentru a se #nălţaC. ci chiar prin cele in"erioare.F'işmat &D&% 8&. şi pentru a-i demonstra necesitatea de a-şi "orti"ica credinţa. sunt #m!răcate. F %('&8 6 %&6&8 % 8&D&&. al acelor calităţi care nu au "ost corectate de către &@-. su"letul lui &D&% 8&. acesta este un semn al Creatorului avand sentimente asemănătoare .I4-'. care deodată #şi pierde rostul. pană la gradaţia numită F&C &3.#nvelite #n corpul oamenilor care se nasc #n lumea noastră După păcatul lui &D&% 8&.(6(I..&AII.FCredinţa deasupra raţiuniiC #i deschide .9 6(% C. &dică.&@-.. iar omul reacţionează imediat prin cădere spirituală. Creatorul nu #şi apropie omul prin calităţile sale !une. "iiiW apariţia "iilor. &ceste "ragmente se #m!racă #n corpul oamenilor care se nasc #n lumea noastră. ca să pună pe om "aţă #n "aţă cu "aptul #nro!irii propriei satis"acţii. conduc spre voinţa de se dărui Creatorului. . şi #6 iu!eşte. adică su"letele #n decursul re#ncarnărilor precedente.I4-'. Creatorul neutralizează plăcerea provenită din trăirea spirituală.C . strămoşii. 5&'I%. -%(6 3. care #i aduc dorinţa de a se eli!era de ele. toate "ragmentele se vor re#ntoarce şi reuni #n Fsu"letul generalC.I4-'C.potrivit cu legea &D&% 8( A 6 8&-5-. stră!unicii.iHun. de 3(3. Cand "iecare "ragment e corectat.-. $lăcerea se ascunde. şi un e"ect 5&'I%.

este nevoie să-şi trans"ere propriile interese spre lucrurile a"late #n a"ara lui. prin Flinia de mi)locC spre a descoperi pe Creator. Dar dacă i se "ace dor de spiritualitate. să lege tot ce se #ntamplă. toată Creaţia. dovedind ast"el cat de puternică #i este voinţa de a se scutura şi eli!era de ro!ia pentru plăcerea personală. F prin mi)loacele prin care loveşte. eu-l său.ranscenderea de la go spre scopul Creaţiei şi Creator. omului #i creşte credinţa şi #ncepe să primească 6umina Creatorului. "ără "orţele derutante ale Fco)ilor de stangaCW & com!ina linia dreaptă cu linia stangă. Căderea a "ost o"erită cu scopul de a #nălţa #n urma ei. omul #nălţandu-se pe gradaţia spirituală superioară celei dinaintea căderii. -mul chiar !inecuvantează acest eveniment. să treacă din corp #n a"ara lui. se poate e"ectua munca prin Flinia stangăC.C. prin "olosirea căderii pentru apro"undarea credinţei. de Creator şi de 3copul CreaţieiW . şi de a "olosi pozitiv această cădere. pentru că omul #ncearcă să transpună tot ceea ce simte intr-#nsul. &cesta este Creatorul. . nevoie să trăiască pentru Creator şi doinţele 6ui. "ie #n su"erinţe sau #n plăcere. l şi #nsănătoşeşteC. &tunci va simţi "orţa !ine"ăcătoare. care #l vor #nălţa pe o treaptă superioară. tot ceea ce denumim su"let. . #şi adună puterile şi ţaşneşte.re!uie să i se dăruiască cu totul Creatorului.calea de salvare din această stare. spre exteriorul corpului său. În cele din urmă. pătrunzand #ntregul univers. #n ciuda deran)amentelor trimise tot de Creator. ast"el #ncat numai #nvelişul corpului să rămană #n cadrul materialului. omul determinat să realizeze #nălţarea spirituală. iar sentimentele interioare. De o!icei omul este preocupat doar de el #nsuşi. . cutremură pe om pro"und. &cest sentiment se aseamănă cu FCredinţa deasupra raţiuniiC. Dar. deci #nspre universul plin de Creator. sparge drumul către F %('&8 6 %&6&8 % 8&D&&. esenţa sa de om. &st"el. a "orţei vitalizante. Cand omul a)unge să caştige credinţa #n Creator. &scunderea Creatorului. şi căderea spirituală #n prăpastia disperării şi a vidului. $rin Fproducerea (m!reiC . #n urma căderii poate sosi progresul şi apropierea de Creator. &ceasta.

pentru că ele vor să acapareze pentru ele 6(%I'& Î'A 6 $CI('II . În schim!. &ceastă asociere de "orţe se numeşte linia de mi)loc sau I3. şi #n schim!. tocmai #n această linie va "i revelat Creatorul.şi altruismul sau dorinţa de a dărui lehaşpiah. deoarece nu are #n ea nici o lipsăW după a!sor!irea liniei drepte. se poate "olosi de linia stangă. aceste dorinţe se mai numesc şi C-SI6 Qha-KlipotR de stanga sau ale lui Isaac. sau eroismul. sau Flinia al!ăC. la plăcerea provenită de la 6(%I'& 3&. sau ale lui 3&@. alegerea de a păşi pe calea dorinţelor supranaturale de a şti. sau &vraham.raiectoria corectării trece prin trans"ormarea "orţelor egoiste #n "orţe altruiste. . După acest proces. ast"el C-. &ceasta este realizată prin #mpreunarea celor două "orţe iar şi iar. renunţare care este dorinţă de a primi pentru ego. această renunţare conduce la #ncetarea spri)inului din partea "orţelor care #mpiedică co)ile de stanga să acţioneze. omul are posi!ilitatea de a lua o parte din dorinţele sale de stanga. C. sclavul nu primeşte nici o . "ragmentate* de egoism.&. omul care a renunţat la autodelectare. Dominatia lor este periculoasa.-&. ha-5oreh. ste periculoasă stăpanirea "orţelor . constă #n "aptul că primul se gandeşte #n timpul muncii la recompensă. pană la F<mar . 8-C8%&8.dorinţelor impure. 6inia stangă se mai numeşte Flinia roşieC. superioare. . FhesedC sau dăruirea. #n doze mici."rica de a se "i #ndepărtat de Creator.& 6.iHunC .FgvurahC sau !ăr!ăţia. şi de a le asocia cu dorinţele de dreapta. a cărei mărime o ştie. Cu alte cuvinte. & renunţa la ocazia de a cunoaşte Creatorul prin F credinţa deasupra raţiuniiC. pentru a evita căderea su! )ugul său. .Întreaga Creaţie este !azată pe activitatea reciprocă a două "orţe opuse. În această situaţie. asociate cu dorinţe altruiste.FÎndeplinirea Corectării. şi să se delecteze prin acest sentiment pentru sine. Di"erenţa dintre muncitorul salariat şi sclav. 7I. a percepe şi a primi recompensă pentru orice. renunţarea la <uvernarea 3&.-. omul a!soar!e o mare parte din linia stangă. %etoda aceasta de corectare a naturii noastre se numeşte metoda Fcelor trei liniiC* linia dreaptă. &ceastă decizie reprezintă Fcrearea um!rei F deoarece omul renunţă la 6umină. pe care #l #nţelege. interzis de a "i "olosit #n acţiunile spirituale. le vor să perceapă pe Creator. şi la scopul muncii sale. . deoarece ea conţine egoismul. sunt repetate succesiv pe treptele următoare. egoismul sau voinţa de a se delecta . toate acţiunile descrise mai sus. el se separă de 6umina Creatorului.

-mul depune e"orturi şi munceşte pentru un anumit salariu. este nevoie de multă muncă. 'ici să nu dorim ca l să ştie despre cele ce am "ăcut de dragul 6ui. dorind să-l satis"acă. 'umai cand calităţile şi dorinţele a două o!iecte sunt egale. $lăcerile de care avem parte. capăt vieţii. ci ne-am pune pur şi simplu. &supra muncii noastre spirituale nu tre!uie să ai!a vreo in"luenţă nici "rica de pedeapsă. el ar #nota #ntr-un ocean de delectări in"inite. aparţin stăpanului său. precum sclavul "aţă de stăpanul căruia #i este devotat. 6(%I'& C. Cauza "aptului că noi percepem numai un F"iricel de 6uminăC. -!iectele nu au o valoare proprie.Dacă omul ar avea calităţile Creatorului. După legea Fechivalenţei "ormeiC. şi se primeşte recompensa respectivă. Însă. decat elementele "undamentale necesare traiului. #ndepărtarea de goana după "avoruri. "ără să avem capacitatea de a o sesiza. deoarece el şi tot ce are. :ără plăcere nu am putea trăi. deşi doar o mică iluminare din in"init.constă #n goismul nostru. De aceea. În acest caz. acesta este semnul cel mai explicit că #şi iu!eşte stăpanul. . nu putem sesiza 6umina. ca o răsplata. 3ă nu ne dorim perceperea 3a. şi nu există recompensă. pe care nu l-ar primi "ără e"ortul respectiv. se depune energie. ele se pot percepe unul pe celălalt. #i este de a)uns. #ncetand să mai "im atraşi. Iluminarea aceasta se revarsă #n anumite o!iecte. În acest "el de a munci nu este loc pentru Fsachar ve-oneşC. şi de cunoaştere a!solută. credinţa că l este "ericit. care "uncţionează ca un F C. nu are nici o posesiune. $lata se cuvine omului pentru munca depusă. 4i #n lumea noastră vedem că persoanele a"late pe nivele di"erite de gandire şi dorinţe. a)unge atat de departe #ncat omul nici nu examinează răsplata #n urma muncii sale. nu se pot #nţelege una cu cealalta.&'C. plată şi pedeapsăC. Deci. 3copul nostru #n munca spirituală este să a)ungem ast"el #ncat să ne raportăm "aţă de Creator. precum ne dăm seama după ce ne-am delectat de)a prin ele. dacă #n ciuda acestora. -mul nu poate susţine că a muncit din greu pentru a găsi o piatră. dacă #n )ur se a"lă mii de pietre. 'oi F#notămC #n oceanul de 6umină. pentru a găsi o piatră preţioasă.(6(I se revarsă răs"rangandu-se peste #ntreaga Creaţie. nemaidorindu-le. #n locul unde domnesc dorinţele noastre egoiste. În acest caz nu este vor!a de un e"ort depus. nici vreo răsplată. sclavul munceşte cu devotament. &. şi noi suntem atraşi către acestea ca prin nişte s"ori "ermecate. ne a)ung datorită !unătăţii Creatorului. chiar identice #n esenţa lor.recompensă. Încrederea #n #mplinirea dorinţei Creatorului. #m!răcandu-se #n ele.-. şi nu totalitatea 6uminii Creatorului. ea nu se poate găsi #n a!undenţă.

care aparţin doar o!iectelor spirituale. şi ast"el FecranulC egoismului dispare. ca şi dorinţa Creatorului #n ce ne priveşte. precum este căutarea unui o!iect de preţ. nu se aseamănă de loc cu cele simţite de noi. Cand -mul a)unge la gradaţia #n care tot ceea ce #l interesează este cum să dăruiască mereu Creatorului. ci #n credinţa noastră. eul nostru ar dispare. omul primeşte şi acceptă toate voluptăţile posi!ile. -are care este scopul acestei legi? . se poate conclude că nu este nevoie să #6 căutăm..(4I' C.eama altruistă spirituală. şi Creatorul nu are altă dorinţă şi preocupare decat să aducă !ucurie creatului . În acest caz nu mai este loc pentru a se ruşina ca primeste plăcerea. pentru e"ortul de a acţiona #mpotriva naturii egoiste?. căci trăirea voluptăţii are doar un scop. &ceastă gradaţie. că ne-am "i primit prin aceasta şi răsplata. şi #n clipa #n care este umilit. identitatea noastră.Q 7I. Creatorul "iind peste tot. &st"el. #n timp ce ne delectăm. &dică. este ştearsă. &şadar. prin Creator. #n urma Flegii identităţii "ormeiC.dorinţa de a dărui "ericire. inclusiv calităţile care ne-au con"erit aceasta gradaţie. doar pentru scopul de a-I produce !ucurie Creatorului. nici recompensa nu ni se cuvine. creat de l. nu se poate spune chiar delectandu-ne prin l şi percepandu-l. &tunci #i este revelat "aptul că a "ost creat de Creator cu scopul de a-l delecta. şi toate calităţile opuse egoismului. este de nesuportat. În acest "el omul devine egal #n calităţile sale cu Creatorul. salariul pe care tre!uie să-l pretindă omul #n schim!ul e"ortului depus. este #n mod necesar calitatea de &6. l nu "ace decat să caute noi mi)loace prin care poate dărui şi mai mult Creatorului. eu-l "iind !aza esenţei noastre. F 7ir-at ha-5orehC este "rica pe care o resimte omul de a "i #ndepărtat de Creator.-&8 #nsemnand "rică amestecată cu respectR. l "iind peste tot. căci sentimentul de #n)osire. şi cu el #mpreună ar dispare -%(6. dorinţa de a ne !ucura. anulată.ostul ei este să ne scutească de F. Creatorul nea"landu-se #n percepţia noastră. Dacă conceptul de muncă este despărţit de căutarea Creatorului. iată ca şi tema salariului #şi pierde #nţelesul său. . &ceasta nu este o teamă de a dăuna unor interese . omul nu-l suporta.Dacă #nsuşi Creatorul umple #ntreaga realitate. (milirea <-ului. se ridica #ntre!area* care este răsplata pentru lucrul #nvestit. teama plină de reverenţăC. "aţă de Creator . se numeşte F7ir-at ha-5orehCsau Frespectul. #n care omul este capa!il de a dărui !ucurie asemenea Creatorului.omul. acela de a-i satis"ace dorinţa Creatorului. #n măsura #n care nu depunem e"ort. de ruşine. &st"el. de a-I satis"ace voinţa. acest gand este singurul care #l preocupă. şi cu calităţile noastre. noi nu avem capacitatea de a-6 percepe.(I3% . &cesta este rezultatul atingerii gradaţiei spirituale. Cu această revelaţie.

aceasta din urmă "iind şi ea o teamă egoistăW F Iirat ha5orehC este o "rică "ără nici un interes personal. $rimul lucru pe care omul tre!uie să-l realizeze este FIirat ha5orehC. ceeace ne "ace plăcere. ci doar din sentimentul de iu!ire. Cand ceva ne produce su"erinţă. ast"el găsind omului noi pricini de a-şi mări teama. adică din trăirea plăcerii a"late #n respectarea legilor spirituale. Dacă i sar "i dat ocazia să muncească "ără FIirahC. el este capa!il să implinească dorinţele Creatorului. a perceperii Creatorului. a este di"erită de "rica egoistă !azată pe nesatis"acerea dorinţelor noastre. noi uram acel lucru.credinţa #n Creator. &tingerea calităţii de FIirat ha5orehC şi a "orţei de a dărui. toţi s-ar repezi să acţioneze ast"el. &cest om respectă legile de "rica de a "i pedepsit. din dragoste. Corpul consimte la acest "el de a acţiona "ără #mpotrivire pentru că se teme de pedeapsă. reverenţa "aţă de Creator.Bpeulot ruhaniotCW pentru ca plăcerile atinse să provoace #n om sentimentul de iu!ire. &st"el i se adanceşte şi credinţa #n guvernarea Creatorului. omul nu ar "i avut nevoie de BemunahC . corpul #ntrea!ă mereu pentru ce anume tre!uie să muncească. &ceasta "rică este o calitate altruistă a o!iectului spiritual.IK('C . 7irat ha5oreh precede dragostea :rica plină de respect. şi nici teama de a rămane egoist.plată şi răsplată. Dacă omul ar "i găsit plăcere de la #nceput prin "apte de dragul Creatorului. omul are parte de prezenţa permanentă. &şa cum #n lumea noastră. ste "rica de a nu "ace cele ce tre!uiesc #ndeplinite de dragul Creatorului. omul primeşte spre satis"acţia Creatorului toate !ucuriile care "useseră pregătite anume pentru el. 8&. iar cand acest sentiment creşte. &ceastă stare se numeşte F<%&. omul #ncepe să guste plăcere din activităţile sale.personale. $e de altă parte. "rică. din plăcerea ce se a"lă #n "aptele spirituale . este #ndrăgit de noi. %ai tarziu. şi să-şi apro"undeze credinţa #n Fsachar va-oneşC . ci prin teama respectuoasă. prin intermediul calităţilor realizate. Daca omul nu respectă legile spirituale prin dragoste şi plăcere. #nseamnă că nu realizează !ucuria conţinută #n urmarea legilor. După ce omul #ncepe să simtă prezenţa Creatorului. constantă. deci cand şi-a #nsuşit credinţa #n Creator. de dragul plăcerilor imense pe care le-ar . În plus. tre!uie să existe #nainte de apariţia dragostei pentru Creator* pentru ca omul să poată #ndeplini ceea ce se pretinde de la el. tre!uie să "ie motivaţia e"orturilor depuse de -m. prin dragoste .

"ără a lua #n seamă argumentele raţiunii egoiste. Din motivul de mai sus.mucha ve li!a.. este inaparentă.C . tre!uie să se #ndepărteze de cei care menţin un mod de viaţă potrivit cu raţiunea lor. &ceste plăceri vor "i revelate doar celor care ating credinţa constantă #n Creator. Durerea resimţită de această percepere #l conduce pe om spre dorinţa .orah.orah a"ucha mi daat !aalei ha-!aitC. idei şi dorinţeW cand omul percepe ul său.&4I. este opusă cunoaşterii celor denumiţi F5aaleI !atimCQproprietari de case R -mul interesat #n #n"ăptuirea de acţiuni spirituale şi de a gandi prin idei spirituale. credinţa deasupra raţiunii calculează e"ortul necesar pentru a reuşi să acţioneze spiritual. de care ca!aliştii #ncearcă să se separe. se cheamă F&'IC 39.un mod de gandire ne#ncadrat #n raţiune Ideaţia #n cadrul raţiunii este menită #n primul rand spre pro"itul propriu. care este exact CminteaC.regăsi #n 6umina Creatorului. 6umina Corectării &dam. ascunsă. plăcerea provenită din activitatea #ndreptată spre !ucuria Creatorului. dar #ncă nu este destul de "orti"icat #n părerile sale. tre!uie să se ţină la distanţă de persoanele cu"undate permanent #n egoismul lor. Cand omul simte că acţionează numai din egoism. atat F#n inimă cat şi #n minteC . %ai ales cei care vor să #nainteze prin Fcredinţa deasupra raţiuniiC. care are nevoie de a)utorul celorlalţi oameni. #n ce priveşte "olosul pe care #l va caştiga din "aptele sale. -mul "ericit cu ce are se numeşte F5-<&.. omul nu ar a)unge niciodată la egalitate cu #nsuşirile altruiste al Creatorului. În acest "el de a gandi. Cunoaşterea 6uminii . &dică* Fdaat . şi niciodată nu ar a)unge la apropierea şi contopirea cu Creatorul. sau urmările. &st"el. Credinţa deasupra raţiunii . Invers. acest lucru #l conduce la perceperea gradaţiei spirituale autentice şi recunoaşterea răului #n care există.&C. omul "ace socoteala la "iecare pas.

va "i #nsoţită de #ntre!ări* de ce "ac acest lucru? cine şi ce mă determină să violez starea de o!işnuinţă? În ast"el de situaţii. Cand dorinţa de se corecta creşte la anumite dimensiuni. Dacă trupul chestionează omul despre motivele pentru care acţionează. Creatorul trimite #n acest F@&3C 6umina de Corectare. Dat "iind că unicul reazem al omului este Creatorul. &ceste o!işnuinţe sunt repetate "ără nici un e"ort. oricat de mică. Însă. "iecare activitate. primeşte dreptul de a primi 6umina Creatorului. chiar "iind impuse omului de corpul şi mintea sa. 'u are cum să a"le dacă şi ceilalţi gandesc ca şi el. &st"el omul #ncepe să urce pe treptele scării spirituale. el se numeşte F7 C8ID 3 <(6&8C. el răspunde "ără pro!leme* Fast"el am "ost educat. şi asta "ac. F(nicul DotatC. şi nu are cine să-l susţină #n aceste intenţii noi. nu se poate aştepta la spri)inul ei. aşa şi toţi cei din )urul meuC. care nu-i permit #ncălcarea regulilor care #i sunt de)a naturale. 7echid 8a-3egulah (nii omeni au parte de o educaţie tradiţională. prin o!işnuinţă. nu sunt o!işnuiţi cu noua activitate. De aceea Funicul DotatC. dacă omul vrea să realizeze ceva opus educaţiei sale. nici societatea #n care trăieşte. $rovidenţa individuală . de aceea depinde cu totul de mila Creatorului. el e nevoit să-şi spună că* Creatorul şi reverenţa "aţă de el. caştigă. . potrivită cu natura lor egoistă. &ceştia acceptă #n mod automat in"ormaţia transmisă lor prin educaţie. 'eaparţinand societăţii #n care a "ost crescut. ceva cu care nu este #ncă o!işnuit. "iindu-i di"icil a găsi tovarăşi. 'u are pe nimeni #n )ur ca exemplu. omul este nevoit să aleagă. &ceastă !ază solidă şi sigură nu permite omului să o renege. susţinători ale re"lexiilor sale. care #l #nsoţeşte pe drumul său. sau de la mediul #ncon)urător.haşgaha pratitW a "i ales şi li!erul ar!itru. o!işnuinţa este o a doua natură a sa. pentru că nici el. #l o!ligă să-şi revizuie modul de a acţiona şi de a gandi. urmand şi legile ei #n mod automat. &st"el el se poate #ncrede şi spri)ini numai pe Creator. Dat "iind că omul nu se poate spri)ini pe exemple cunoscute din educaţia primită.de a se corecta.

Cele P #nsuşiri pe care le .ăspunsul constă #n concluzia că el a "ost ales pentru a e"ectua o activitate de dragul Creatorului. #n gandirea sa. omul tre!uie să "ie gata de a cere Creatorului să-i dea I'.dată cu apariţia iu!irii "aţă de Creator. -mul determină măsura #n care este rău un anumit o!iect. iar #ndepărtarea de aceasta este chiar ea pedeapsa. că #nsăşi munca de dragul 3ău este şi răsplata.Cel care este #ncepător #n studiul Ca!alei.sinat ha-ra.cine alege? -mul alege pe Creator. Cei patru "ii şi un Înger În FhagadaC. Din acest motiv. 'oi distingem #ntre "enomene şi concepţii #n "uncţie de cum ne simţim. dacă omul doreşte să atingă Fura răuluiC . -mul de"ineşte proporţia #n care un o!iect este rău. Dar mai departe. avand acum posi!ilitatea să acţioneze de dragul Creatorului. şi le de"inim potrivit cu reacţiile simţurilor noastre. sau oare este Creatorul cel care i le dictează? 3au. pe măsura #n care #l deran)ează de a se delecta. Fhaşgaha pratit. #n "uncţie de importanţa pe care o acordă acestor legi. providenţa personală. cu alte cuvinte . care #l sustrage de la respectarea legilor spirituale. #n măsura #n care #l deran)ează #n a se delecta. sau Creatorul #l alege pe om? $e de o parte omul tre!uie să-şi spună că a "ost anume el ales de Creator. şi tre!uie să "ie recunoscător de a "i "ost ales. sunt amintiţi cei P "ii care #ntrea!ă despre mersul muncii spirituale a omului. o"erindu-i-se ocazia? De ce tre!uie să se ocupe de ca!ala? Care e scopul? 4i unde #l vor conduce toate acestea? . este o!ligat să accentueze importanţa F4tiinţei Ca!alaC. el #şi exprimă sentimentul. Dacă a ales să realizeze acest drum. -mul de"ineşte răul. şi importanţa . este #nclinat să se #ntre!e F cine este responsa!il pentru alegerile omului #n viaţă?C ste oare omul cel care "ace cu adevărat alegerile. 'AI& de a-i aduce !ucurie prin activitatea lui. va simţi ură "aţă de egoism. De asemenea este important să #nţeleagă că #n cele din urmă depinde de propria alegere dacă va urma acest drum. sau nu. pe care a "ost ales să păşească. omul tre!uie să-si puna noi intre!ari* de ce tocmai el a "ost cel ales. Creatorului. povestirea pentru $ 3&C8. De aceea cand un om de"ineşte o anumită acţiune sau un o!iect.

C. &ceste dureri #l #mping pe om să iasă din cadrul egoismului. "iindcă prin aceasta va apare egoismul ..Î'< .orah poporului Israel. 6 . şi va #ntre!a Fce #nsemnă această muncă pentru voi ?C. Cel care munceşte pentru a primi răsplată. nu se poate corecta pe sine. dacă se #ncrede #n F"aptă şi răsplatăC. se a"lă #n "iecare din noi. &ceastă persoană se poate #nvăţa să muncească "ără recompensă. răul din el. 4tiinţa ca!alei a "ost con"erită omului cu scopul de a-l servi #n lupta contra egoismului.-. şi #ncă nu are nevoie de 6umina care să vină să-l corecteze. numită %&6&C8 . . De aceea . În general. . tipuri diverse. care se numesc FpopoareC.şi camu"larea intenţiei acţiunilor. dar se pot examina aceste P persona)e.7&4&. are şansa să "i #ntalnit FrăulC din el. &.reprezintă. #n a"ară de dorinţa de se reuni cu Creatorul. şi #ncă nu percepe egoismul din el. l a o"erit-o "iecărui popor. -%(6 este ca o lume mică. dar "usese respins de acestea. el va "i demn să primească . #n munca #mpotriva egoismului.. După ce si-a pus aceasta intre!are. 'umai dacă omul va alege această dorinţă dintre toate dorinţele. ar "i rămas pe veci sclavul lui . ca!ala se ocupă cu doar un singur persona). În acest caz. reprezentand pe om #n raport cu Creatorul. iar "ără ele. pentru ca să #nţeleagă ca goana egoista dupa preaplinul de placeri nu-i vor aduce niciodata multumire adevarata.& 6C . omul poate "i trezit prin accentuarea compensării care i se cuvine #n urma propriilor "apte. $opoarele şi Israel F ste scrisC că #nainte ca Creatorul să "i dat . 3$.I-&."orţă spirituală deose!ită.&. provoacă su"erinţă omului.-. -mul tre!uie să ştie că nu există o voinţă potrivită pentru #nălţarea spirituală. #ntre!are al cărui #nţeles este Fcu ce o să mă aleg din aceastaC. compus din multe dorinţe. C. ca P reprezentanţi.DI. se poate conclude că nu a recunoscut deocamdată răul dintr-#nsul. &ceasta se numeşte Fpatach loC i-a "ost deschisC. şi ast"el va #ncepe să simtă nevoia a)utorului o"erit de ca!ala.& 6(%I'& 3($ . Colam HatanC. dacă omul nu are #ntre!ări ca Fcel ce nu ştia să #ntre!eC. deoarece nu simte lipsurile sale. F8ester ha dargah haruhanitC* ascunderea gradaţiei spirituale . &ceastă dorinţă se cheamă FI3.

ast"el #ncat adevăratele intenţii să rămană #n ceaţă. Ca!alistul se vede mai rău pe sine decat pe ceilalti. alt"el nu ar "i deloc in stare de activitate spirituală . Camu"larea intenţiei. este exprimată prin idei care #l distrag.meHa!el al menat lehaşpiahC* Dăruieşte pentru a dărui. care este torturat de ideea de a "i cu mult in"erior celorlalţi oameni. şi #n linii generale. care trăiesc lipsiţi de conştiinţă spirituală. "ără nici o răsplată. Cand Creatorul vrea să-l co!oare pe ca!alist #n sentimentul lui spiritual. dorind să realizeze voinţa Creatorului. percepe #mpotrivire din partea corpului. 'AII6 C şi să le trans"orme din egoiste #n altruiste.Camu"larea gradaţiei spirituale este una din condiţiile o!ligatorii.Fpeulot ruhaniotC. Creatorul provoacă acest lucru pentru a da ocazie ca!alistului de a-şi corecta gandurile şi intenţiile.rău. . #nainte de toate #l lipseşte de credinţa #n marii meHu!alim. #nseamnă că omul #ndeplineşte "aptele sale "ără ca ceilalţi să #nţeleagă motivele dinapoia acestor "apteW dar dacă totuşi este necesar să se explice. decat munca de dragul Creatorului . primeşte pentru a dărui . De aici sentimentul care "rămantă "recvent su"letul celui meHu!al. Dacă nu ar "i "ost ast"el. (n %eHu!al. pentru succes #n progresul spiritual. nu de dragul săuW ca omul să perceapă "aptul că nu are altă modalitate de a urma voia Creatorului. care prelucrează propriul egoism. producandu-i sentimentul de a "i FraşahC . omul ar "i a!sor!it "orţe de la aceştia. Corectarea are scopul de a-l scoate pe om din egoism. cel meHu!al este o!ligat să-şi corecteze FI'. ca!alistul o va "ace cat se poate mai voalat. şi de a-l "ace pe meHu!al să lucreze #n mod cu totul di"erit de restul omenirii.ezistenţa opusă din partea corpului. F%aşpia al menat lehaşpiah. adică in numele lui.Fle. #n ochii proprii. decat "ata de restul omenirii. şi nu ar "i a)uns să cunoască sentimentul căderii spirituale. 3pre deose!ire de ei. şi se autoexaminează #n ce priveşte intenţiile din acţiunile spirituale. De aceea se vede mult mai rău.şma3C.

De asemenea. insu"landu-ne altruismul 3ău #n măsura #n care este dorit de "iecare dintre noi. proprietăţi. au loc #n situaţii di"erite. #n "uncţie de relaţiile cu societatea sa. &ceste idei #i sunt trimise pentru ca să nu se poata lipsi de a)utorul Creatorului. că totul #i este trimis de Creator Qlinia dreaptăR.chiar atunci cand omul este pătruns de credinţă #n Creatorul &totputernic. primit de la l. nu #ndreptată #mpotriva unui FduşmanC.-mul se a"lă #ntr-o luptă permanentă de a-şi #ndeplini dorinţele.ăz!oiul cu sine este acela de a dărui tot ce se a"lă #n inima sa . l-au #ntristat .adică Flinia de stangaC.inamicul egoismului. 6upta contra acestora. -mul doreşte pe Creator ca Domnitor asupra sa. Flinia de dreaptaC. @ictoria #i va #ntări sentimentul #ncrederii #n <uvernarea 3a. raţiunea. totuşi. pe cand ideile distructive. aceasta luptă #mpotriva naturii.(. aici este vor!a de a con"eri inamicului dreptul de a #nvinge. ste necesar să se examineze. <uvernarea 3a şi (nicitatea 3a ca &totputernic. pentru ca ast"el inima omului sa se umple cu altruism . 3tarea #n care dorinţele şi calităţile Creatorului ocupă toate gandurile şi toate dorinţele omului. 3au. animal. are ca scop cucerirea lumii #ntregi de catre Creator. inclusiv lumea privată a omului individual.altă luptă conduce omul #mpotriva lui #nsuşi. Creatorului. sentimentele. &ceste con"licte interne dintre sentimente opuse. este nenaturală. plăceri. nu este #n stare să elimine gandul existenţei unei alte "orţe acţionand #n paralel asupra sa QIn a"ara de CreatorR. &cestea au loc pană #n momentul in care Creatorul vine #n a)utorul omului. are totuşi di"icultate de se de!arasa de ideile care i-au daunat. pe care o va realiza prin spri)inul Creatorului. sincer. se numeşte starea de &ltruism. -mul doreşte ca Creatorul să ocupe tot spaţiul din inima sa.cu toate că este convins. ca şi cum şi-ar o!serva din a"ara lui. contra '&. ca omul să le #n"runte pană la @ictoria.II 3&6 <-I3. din proprie alegere. material. . 3au. În această luptă.Creatorului. Dar.gu". . să il a)ute să-şi "orti"ice credinţa #n imensitatea 3a. &ceasta se #ntamplă datorită prezenţei Fluminii hasadimC. determinand rezultatele saleQlinia stangăR. nu "iind determinat de l. pentru a-6 implora să le #nvingă. a #nmana corpul viu. sunt trimise special. pentru consolidarea F6I'I I D %IS6-CC . a dăruirii. guvernadul #n mod deschis. De exemplu. situaţia de Fa dărui pentru a dăruiC. care aduce "orţa de #mpotrivire la ideile deran)ante ale corpului . potrivit cererii omului. . de Dăruire. ideile. In mod natural. omul tre!uie să #nceteze de a se identi"ica cu corpul. . deci #i va apro"unda credinţa. comori. 6upta este a!andonată de dragul de a trăi (nicitatea Creatorului. spre deose!ire de lupta o!işnuită contra unui inamic. şi să realizeze că acestea #i sunt trimise de Creator. a-i cuceri #ntru-totul raţiunea. pe de o parte.Hav emţaIi. omul se z!ate sa-şi #mplinească cerinţele egoiste.

Creatorului. pentru că au alte interese. Dar omul care #şi !azează alegerile pe adevăr şi nu pe plăceri. Cel care doreşte să "ie pe voia Creatorului. "orţa rea. are parte de dreptul de a alege şi li!ertatea de a hotăr#. #n loc de a se satis"ace pe sine . 3ituaţia #n care omul trăieşte plăcerile de dragul Creatorului. iarăşi va primi lumina victoriei. contra voinţei noastre devenim sclavii lui.ăuC. din motivul că acesta este ceea ce vrea Creatorul. &ici. i se aşteaptă la plată #n această lume şi #n cea viitoare. 3ituaţia . goismul este FÎngerul cel . 'u au nevoie de Creator. de aceea a creat #n noi dorinţa de a primi raţon leHa!el. Iar le va #n"runta cerand a)utor de la Creator. #n aceste acţiuni. nu au ca scop măreţia Creatorului. adică . &legerea naturală a omului.Creatorul. omul se gră!ea să mulţumească acelui izvor de !ucurii. aceasta situaţie se numeşte a primi pentru a dărui. 'umai Creatorul eli!erează din ro!ia FÎngerului răuC .şi ceea ce #n"ăptuim. care ne dictează tot ceea ce gandim. nu există alegere. conştientă şi #n su!conştient. Creatorului. dar va "i copleşit de noi ganduri. iar noi. este nevoit să-şi ignore dorinţele. care con"eră "orţa de a alege şi #ndeplini voinţa Creatorului. cu toate că e presărată cu su"erinţeW totuşi.dorinţa egoismului. ci chiar trece de partea acestui LduşmanL. iar plăcerea provenea din alt izvor. 'u avem #n noi nimic #n a"ara acestei caracteristici. &st"el. ne trimite plăceri. nevoit #n continuu să ai!ă gri)ă să perceapă <randoarea 6ui.egoismul Creatorul vrea să ne !ucurăm. &ceastă tendinţă #ngreunează mersul pe drumul adevărului. li!er ar!itru. Cu cat crede mai tare #n măreţia şi atotputernicia 3a. Qversus minciunăR. #nvingandu-l. #n acea măsură #i va "i mai uşor să acţioneze de dragul Creatorului. Dacă nu exista l. şi va atri!ui şi controlul asupra acestor idei. #n mod clar omul va alege totdeauna plăcerea cea mai intensă posi!ilă.&ceastă stare nu este neapărat una de permanenţă. -mul poate depăşi anumite idei. de aceea nu au nici o legătură cu l.omul tre!uie să-şi concentreze toate puterile #n apro"undarea sentimentului %ăreţiei Creatorului. dorinţa naturală a corpului este de a scăpa de dureri. programandu-ne existenţa. pentru că el este stăpan pe noi. care-l distrag. sau a evita pedeapsa. )udecand lucrurile #n "uncţie de parametrul &D @9. şi de a căuta voluptate. deci nu numai se predă FduşmanuluiC . va "i totdeauna a drumului pe care va găsi cele mai mari plăceri. Cei ce acţionează pentru a "i răsplătiţi. l consimte să meargă pe calea adevărului.

revărsand asupra sa tot ce e necesar. de a "i ales prin li!er ar!itru. se numeşte sclavul Creatorului . sau Fcraiul răuluiC. Dacă BÎngerul răuC nu avea ce să ne o"ere. el poate să laude Creatorul. "ără excepţie. Intensitatea gratitudinii poate atinge ast"el de dimensiuni. de)a este considerat. deşi #n experienţa noastră aceste "apte pot "i percepute ca neplăcute. De aceea omul nu poate ieşi din sclavia sa de unul singurW #nsă. numai printr-un mic e"ort. &tunci. Dacă omul ar putea renunţa la plăcerile o"erite de acesta.<&6(. am "i tentati sa concludem că omul nu tre!uie să mai ceară nimic #n plus de la Creator. este ro!ul voluptăţii. omul "iind total mulţumit cu ceea ce are. Creatorul #i sare #n a)utor. oamenilor. Dacă omul simte vre-o lipsă. Înainte ca omul să se #ntoarcă spre Creator. "aţă de cele de)a primite. Iar dacă se delectează prin dăruire. &st"el a "ost emanat de Creator. de 3us. care ne cumpără prin voluptăţi.omul tre!uie să-I mulţumească Creatorului pentru . şi a!ia după aceea poate cere pentru viitor. Deci. "ără plăcere omul nu poate exista.otuşi.lehaşpiah. Cand omul va avea parte de in"luenţa "orţelor spirituale. Creatorul trimite "iecărui om ceea ce este !ine la modul superlativ. aceasta "iind alegerea omului. #n proporţia #n care simte lipsa este şi distanţa sa. Deci. aceasta este #nsăşi esenţa omului.-8-:araonul. se numeşte sclavul egoismului . Cand se delectează prin primire. &cest a)utor se exprimă prin eliminarea plăcerilor care servesc egoismul #n stăpanirea omului. eli!erandu-se de el. Într-adevăr. şi rugăciunea sa. el tre!uie să realizeze "aptul că l este !un cu toţi.. nu ar "i #nro!it su! puterea plăcerilor. iar acest "apt este de neschim!at.#nainte de toate. omul poate sa scape de su! controlul egoului. se numeşte sclavie. sau F ?I6(6C din 6umea 3pirituală .&ltruistul.omul. De aici.aceasta de supunere in "ata acestei "orte.$&. pană cand nu primeşte Flumina CreatoruluiC. #şi are originea #n calitatea F%I6 IC. . el se va delecta prin activitatea altruistă şi va deveni Fro!ulC altruismului. De asemenea tot ceea ce "ace Creatorul. &dam .recut. #ncat Creatorul nu mai poate "ace nimic pentru a-i schim!a starea. De asemeni. Dacă omul este mulţumit cu cele primite. decat să implorăm Creatorul să ne #nzestreze cu dorinţa de a dărui . Chiar şi Fcel mulţumit cu partea saC simte lipsuri. depărtarea "aţă . deşi se simte prost #n această stare. el nu ar "i avut puterea de a stăpani omul. altruismul. nu ne rămane nouă.

ealitatea este #nsă că. "aptul că propria satis"acţie #i este mai importantă decat Creatorul.Cand va . #n general omul este #ncă plin de nevoi nesatis"ăcute. . ca urmare a acestui "apt.. omul este o!ligat să cunoască )osnicia dorinţelor sale. şi cu toate că se apropie din ce #n ce de l. pe cand atatea miliarde de oameni #n lume nu au avut acest drept.propriul interes. de auto desconsiderareW el recunoaşte "aptul că "ără vreo răsplată. În acest "el omul se apropie de Creator. din acest moment omul se poate ruga pentru viitorul său. #n chiar momul de "aţă. se pot !ucura de partea lor.B8aHarat ha-rahC $entru a se desprinde de egoism. Cand omul are parte de 6umina Creatorului. nu este #n stare de loc să acţioneze #n vre-un "el. se poate crea doar prin recunoaşterea "aptului că l. Din acest motiv i se trimite 6umina Creatorului. -mul se poate !ucura şi prin "aptul că a avut parte de idei privind calea de a pretinde Creatorului să-i schim!e situaţia.ot ce i s-a dat. @eşnicie. a intereselor sale. a plăcerilor pe care speră să le atingă. a "ost prin alegerea minuţioasă #n mod cu totul special intenţionat spre !inele lui. . 3copul şi 3ensul @ieţii. -mul poate "i recunoscător de a "i caştigat acestea toate. dar omul se percepe #n lipsuri. el atinge Cunoaşterea a!solută. "ericit cu ceea ce are. Cunoaşterea . din cauză că l este originea a tot ce se petrece. atunci va apare sentimentul de dispret.ăului . prin intermediul acceptării adevărului că a primit numai !ine. ştiinţă şi voluptate. Creatorul i-a adus. C('-&3. $entru că l este %are şi $er"ect. chiar dacă nu au a)uns #ncă la aceasta realizare. &st"el drumul spre Creator trece prin nutrirea sentimentului de <ratitudine "aţă de cele trecute. Deci cei ce vor să realizeze pe Creator.de Creator. cu toate că se simte mulţumit cu ce are de la Creator. şi totul de la Creator. #nţelegere totală.cel mai !ine pentru el. ocazia de a studia din cartea care scrie despre Creator. 3tarea de F3&% &8 5 8 6K-C. şi cat de supuse #i sunt gandurile care se #nvartesc #n )urul unui singur lucru . şi nici măcar să proiecteze vre-o activitate. -mul tre!uie să simtă imensitatea e"orturilor pe care este gata să le depună #n goana după plăcere.

a dărui de dragul de a dărui . &ceastă revelaţie #i permite să dorească delectările. a Înţelepciunii. Dacă. . omul descoperă că. iar omul crează condiţiile pentru a le accepta.Fechivalarea "ormeiC.oate acestea. că egoismul este originea . duşmanul numarul unu. Dar după ce s-a #nălţat la o ast"el de gradaţie spirituală #ncat vrea să dăruiască şi el Creatorului. -mul care s-a #nălţat spiritual.ăsăritul . a plăcerilor şi a veşniciei . oricat de mică. De aceea omul tre!uie să-şi #ndrepte toate e"orturile spre a se despărţi de egoism. -mul. Distanţarea aceasta totală a omului de Creator. a Dăruirii . &st"el.de &pus. cu a)utorul "orţei superioare omul #ncepe să se delecteze la nes"arşit prin "aptele altruiste. . omul atinge gradaţia deF leHa!el almenat lehaşpiahC sau a accepta de dragul de a dăruiC. -mul este #ndepărtat de Creator precum este . izvorul tuturor delectărilor. iată. de "apt Creatorul vrea doar un singur lucru* ca el."ără nici o recompensă Qmaşpiah al menat lehaşpiahR. &mandoi sunt "ericiţi prin dăruire. omul tre!uie să se convingă dincolo de orice #ndoială. :iecare se gandeşte la celălalt. găseşte !ucurie #n orice "aptă. a a)uns la gradaţia de Fnoten almenat latetC .ăuluiC Creatorul se !ucură cand produce plăcere omului.. după voia Creatorului.ot despre FCunoaşterea . sau Fhiştavut haţurahC. datorita "aptului că omul a "ost creat egoist. 6umina FhochmahC. este rezultatul egoismului şi este originea a a!solut tuturor su"erinţelor. el nu este #n stare să se gandească la ceilalţi ci numai la el #nsuşi. să primească plăcerile o"erite de Creator.ăului. #ndeplinită de dragul Creatorului.ecunoaşterea acestui "apt se numeşte F8aHarat ha-rahC. Însă. Dacă omul se !ucură de a da ocazie Creatorului pentru ca acesta să delecteze pe om. spre a se apropia de Creator. poate ilumina doar #n prezenţa Fluminii FchasadimC. Creatorul dă plăcerile. se creează o identitate de dorinţe şi de calităţi a &mandurora . pentru a se !ucura de altruism #n aceeaşi măsură #n care acum se delectează prin egoism. şi a se identi"ica cu l prin calităţi. acesta este motivul acţionării lor. $entru a renunţa la egoism din dispret "aţă de acesta. $oate să dăruiască numai dacă acest lucru #i aduce pro"it. care-i stă #n cale spre atingerea per"ecţiunii.

pentru e"ortul depus. . lumina #nţelepciunii poate ilumina doar #n prezenţa luminii chasadim . )usti"icări. a #nţelepciunii. În prima categorie. doar atunci poate raţiunea să o ţină su! control. precum şi restul organelor trupului. dacă omul doreşte să "acă un !ine. omul expune munca sa spirituală pu!licului. omul studiază şi urmează cele studiate pentru propria plăcere* de exemplu pentru a deveni cele!ru. iar raţiunea nu are niciodată destule pretexte.şi atunci este '-&$. nu luminează . Inima .În situaţiile spirituale.originea dorinţelor. pentru propria plăcere. De la a studia şi urma regulile. prin acceptarea plăcerilor de dragul 6(I. este echivalentă cu lumina Chasadim. spre a studia de dragul Creatorului. a Dărniciei. primire prin dăruire Creatorul #i demonstrează omului #n mod intenţionat. mintea omului este #nlănţuită de ego. De exemplu. şi "iecare conţine dorinţe !une şi rele. spre numele 6ui 3e disting O categorii ale muncii spirituale. de dragul Creatorului. Din acest motiv. mintea. că doreşte să-i dăruiască plăcere. pentru a "i răsplătit cu onoare sau !ani.li!a . &şa se "ormează #n om sentimentul că. un om care este interesat să "ure. se adresează raţiunii pentru a se s"ătui #n ce priveşte modul de #n"ăptuire a acţiunii "urtului.ot ast"el. pentru a-l eli!era de ruşinea inerentă primitului. &cceptarea plăcerilor. În a!senţa ei. adică #nţelepciunea omului. şi nu poate stăpani niciodată I'I%& . &ici. de voinţe egoiste. este echivalentă cu lumina . %intea va executa dorinţele inimii. alt"el nu primeşte recompensa.hochmah. o!iecţii. Inima este adevăratul domnitor al omului. Însă. puri"icare a inimii.or hochma . unicul mi)loc de corectare. omul dăruieşte de "apt Creatorului plăcerea. şi pană la a muncii Favodah le şmahC. deci nu este el cel care primeşte. este acela de su!limare.care conţine dorinţele şi sentimentele.lev . .dăruirea. Cand inima omului este gata de a cunoaşte. Cu alte cuvinte For hochmahC. aceeaşi raţiune #l va servi. contra stăpanului său. . #n lumea noastră.

sau multe altele.În a doua categorie. adică plăceri spirituale. mult mai mare decat aceea primită de la oameni. 6a #nceputul acesteia. &cest om se teme că va devia de pe calea sa dacă va primi ceva de la oamenii din )ur. Creatorul vrea ca omul să aleagă 5inele şi să se #ndepărteze de . şi "ără a !ăga #n seamă argumentele raţiunii. şi va pierde recompensa de la Creator. Dar #n cea de-a treia situaţie omul.in numele 6ui. 3alariul reprezintă recompensa la care se aşteaptă omul #n schim!ul muncii sale. Fspre 'umele 3ău. sau !ani. În acest caz. numai după ce şi-a pierdut orice speranţă #n propriile puteri. În timp ce omul simte că nu i se poate #mpotrivi trupului şi că nu are nici un pic de putere pentru acţiuni spirituale. soseşte etapa muncii din a treia categorie. su"letesc al corpului. #i rămane o singura posi!ilitate. pentru ca l să-l răsplătească #n lumea aceasta şi cea viitoare. egoismul care este stăpanul său. care să-l spri)ine #n munca sa "ără recompensă. şi #n lumea noastră. În tot acest timp. corpul său. $lăcerea se poate exprima şi prin onoare. gradaţia muncii FleşmahC . De aceea doar #n a O-a "ază #ncepe omul să perceapă ro!ia sa. omul acţionează cu modestie. #n situaţia următoare.ău. nevoind a "i răsplătit de oameni. &ceasta este plat"orma de a sări #n munca din categoria O. leşma3. ne re"erim la e"ortul "izic. aceea de a cere Creatorului să-i con"ere puteri supranaturale. Cand spunem %('C9.--8Q"araonR. deoarece trupul nu vede nici o plăcere prin ele. tre!uie să credem că este #n puterea Creatorului să ne a)ute #n lupta contra naturii şi doar aşteaptă să "ie rugat. #mpotriva naturii şi a minţii. omul studiază şi execută cele studiate de dragul Creatorului. omul se #ntrea!ă pentru cine şi pentru ce lucreaza "ără pro"it? Dar nu primeşte răspuns. a)utandu-l ast"el #n con"runtarea cu "orţa lui $&. În general acesta se numeşte F$lăcereC. Dacă Creatorul ar "i "ost . separat de corp. şi #n lumea viitoare. din proprie alegere. mental. 'umai Creatorul poate să schim!e natura omului. speră să primească o şi mai mare răsplată de la Creator. $entru aceasta. #ntregul salariu dorindu-l de la #nsuşi Creatorul. Creatorul nu vrea altceva decat să-i dăruiască. răspunsul este că primeşte recompensă de la oameni. După aceste etape. nu are nici un pretext. -mul poate lua hotărarea de a se ruga de Creator pentru a-i cere aceasta. eterne. În prima situaţie.

#n loc de puterea lui $&. şi a izolării de la per"ecţiunea supremă. omul care vrea să trăiască #n lumile spirituale.contrar lumii noastre. prin . revelarea Creatorului #n calitatile sale. care se intensi"ică. . De aceea omul este o!ligat să studieze 4. spre care il atrage. se gră!eşte să #ntre!e Fcine este Creatorul. şi pană la revelarea 6uminii Creatorului. #n paralel cu su"erinţele din cauza ascunderii Creatorului. Dacă nu ar "i a)uns la aceasta. corpul său. Dar este o!ligat să continue lucrul său. &ceste torturi. &r "i putut să creeze şi egoism şi să-l preschim!e #n altruism. .orahC. ar "i cuprins de amărăciune. este alegerea individuală a omului.se numeşte @I&A&. tre!uie să-şi mărească singur dorinţa spre viaţa spirituală. "ără starea intermediară.& &% 6C. Descoperirea luminii #n om. su"erinţele dragostei. principiu care are parte de apro!area generală a opiniei pu!lice. el s-ar chinui. de al cărui glas tre!uie să ascult si ce răsplată are această muncă? De aceea are dreptate cand spune că el nu este capa!il de acţionare contra propriei naturi.&8 &. &ceasta.II'A& C&5&6&.re!uie doar să creadă că numai Creatorul tre!uie să-l trans"orme. iar &dam . sau Fvei munci prin . sau FIisureI ahavaC.orah vei lucra. &ceasta. &ceastă stare se numeşte F C8&7 I A&&. potrivit cu principiul că Fproporţia ncesităţii pentru plăcere va determina proporţia voluptăţii care va "i primităC. %omentul #n care omul #ncepe să simtă Creatorul #n mod permanent.interesat să aleagă pentru om. şi cu răsplata pe care o promite. De aceea omul.ale 6(I. al cărui sac al durerilor este plin. amară. #n care omul doreşte #n mod natural a trăi.-8. -mului nu-i este greu să #nţeleagă principiul acţiunii egoiste şi a recompensei conţinute #n ea. a ascunzişului. este clipa naşterii sale spirituale. pană la un moment #n care #i apare #n "aţă Creatorul. a su"erinţelor.omul nu tre!uie de loc să pornească contra naturii sale. . pentru revelarea 6uminii. De la naşterea spirituală. Dar. &legerea <uvernării Creatorului. l-ar "i creat de la !un #nceput cu aceleaşi calităţi .-. . şi ele sunt demne de invidieW Creatorul i se revelă acelui %eHu!al. se numesc su"erinţe Fdin dragosteC.I87 C Fsau vei trăi #n su"erinţăC. :orţa $ar-oh atrage şi #ntareste pe om să se concentreze numai pe distracţii. a "amiliei şi a rudelor. pentru a crea !azele denumiteC !e.

pe motivul că plăcerile spirituale ar "i mult mai presus decat cele materiale.In3o" . a explică oamenilor că toate plăcerile acestei lumi sunt imaginare. %etodica lui F5aal 4emtovC este di"erită* el pune accentul pe mar"a pusă #n vanzare*omului i se dă de #nţeles cat de in"inită este valoarea spiritualităţii."ără a scădea din importanţa delectărilor acestei lumi. Într-o ast"el de realitate. numai dacă devenim identici prin calităţi cu l. paralel cu #ndepărtarea sa calitativă. de a convinge oamenii să-şi aleagă calea spre viaţa spirituală.. este nevoie cateodată de intervenţia unui agent care să a)ute v#nzătorului să di"uzeze in"ormaţia despre o rară ocazie.egatul In"initului Dacă ar "i "ost posi!il să rămanem #n egoism şi să primim atat plăceri spirituale. treptată de Creator.7'-3-: . . $entru a realiza o a"acere. %etoda ticii. cat şi plăceri materiale. şi de o mar"ă la un preţ nemaipomenit. că este posi!ilă atingerea s"erelor spirituale. ci are de caştigat plăceri spirituale cu valoare reală.egatul in"initului. ca mine poate atinge acest lucru?C . &ceastă stare este cea a 3u"letului <eneral ' 4&%&8 K6&6I. comercial. %etoda eticii se !azează pe acest principiu. şi nu ar "i simţit ruşinea de a primi plăcerile.. omul nu ar "i simţit pe Creatorul său. omul şi-ar "i crescut dorinţele din ce #n ce mai mult.%etoda lui F5aal 4emtovC. şi a-6 cunoaşte pe Creator ?C L-are un om o!işnuit . el recomandă renunţarea la acestea din urmă..otuşi. "ără valoare. Deci omul #n căutarea vieţii spirituale nu pierde nimic renunţand la aceste plăceri. Dar egoismul nostru se #mpotriveşte la acest lucru* Fce voi caştiga din această muncă #n care am investit atatea "orţe?C FDe ce să cred că cineva de)a a atins lumea spirituală?C F-are este adevărat ceea ce spun cei %eHu!alim. #n momentul emanării sale* %alHhut D . &tingerea perceperii Creatorului prin detaşare şi evaziune din trup &vem posi!ilitatea de a percepe Creatorul şi de a ne delecta prin l. %alHhut De.

$lăcerea este urmarea unei dorinţe care a precedat-o. altruiste. va avea parte de nu puţine su"erinţe #n urma acestei decizii. pentru ca omul să-şi creeze #n el nevoia "aţă de l. #n loc de a se delecta prin plăcerile corpului. iar !olnavii se #ntremează. tre!uie să ne străduim să percepem Creatorul şi scopul său.Fşechintah !e galutahC. #n loc de calea spre satis"acţie şi voluptate. Însă. concentrandu-se pe #nsemnătatea spirituală a scopului Creaţiei. Dacă grandoarea Creatorului ar "i "ost aparentă #n lumea noastră. &tunci va avea parte de revelarea Creatorului. cu toţii am "i #n situaţia de Fmaşpiah al menat lehaşpiahC. şi am "ace pe placul 6ui. &)utorul Creatorului este exprimat prin realizarea imensităţii şi atotputerniciei 6ui. Durerile sunt destinate să apro"undeze credinţa omului #n !unătatea şi atotputernicia Creatorului. omul nu este capa!il de atingerea unei gradaţii spirituale cat de mici "ără a)utorul 6ui.otuşi nu este potrivit să ne aşteptăm imediat la descoperirea Creatorului. pentru ce să aleagă a lucra de dragul altcuiva. Creatorul nu ne apare dintr-o dată. nu va putea a)unge la plăcerea pe care o aduce numai o #mplinire a dorinţelor. . -mul tre!uie să primească su"erinţa ca o condiţie sine ^ua non pentru creşterea credinţei #n $rovidenţa Divină şi #n necesitatea de a "ace totul pentru Creator. vom conclude că cei mai "ericiţi sunt cei săraci. care se pot entuziasma de orice . Cand un om D CID să păşească pe calea care conduce spre Creator. toţi am "ugi spre l. detaşate de sine. . neavand nici o dorinţă. Intenţia este ca omul să se ridice dasupra propriilor su"erinţe.. corpul. omul nu poate "ace nimic doar de dragul Creatorului. Ideile şi "aptele omului tre!uie să treacă dincolo de persoana sa şi de căutarea căilor de evadare din su"erinţă. creează identitatea dintre . numai copiii sau cei sla!i de #nger lucrează "ără salariu. &st"el paralel cu FdeconectareaC de trup. adică a dărui de dragul de a dărui. chiar "ără a "i plătiţi. şi pe drumul pe care vrea să-l urmeze . ast"el corpul "iind cel mai important. ca răsplată pentru durerile su"erite.oate argumentele egoismului sunt adevărate #n ceea ce-l priveşte. rea!ilitează prin lucru. 'u este voie să ne minţim spunand că su"erinţele prin care trecem nu ar "i su"erinţe. Dacă am măsura "ericirea prin !ogăţie şi posesii. adică #mpotriva sentimentelor şi ideilor sale. %intea se apreciază numai pe sine. -mul care posedă totul.#mpotriva di"icultăţii inimii şi a minţii de a #ndreptăţi această alegere prin argumente logice. deoarece l apare doar #n dorinţe altruiste. !a e chiar nenorocit. şi nimic #n a"ara lui. În lumea noastră. Copiii progresează prin acest lucru. şi la perceperea 6uminii Creatorului. Creatorul ni se reveleaza #n idei lipsite de egoism. prin Fcredinţa deasupra raţiuniiC. pentru că doar idei exterioare . de aceea nu este "ericit. &st"el. dat "iind că această măreţie este inaparentă.

3u"letul trece dintr-un corp #n altul. să "ie salvat din tortură. Însă pe măsură ce va aduna "orţe să-i mulţumească Creatorului pentru aspectele pozitive din viaţa lui. prin părăsirea totală a egoismului . su"eră la nes"arşit. egoiste. $e drumul spre asocierea spirituală cu Creatorul.hiştavut ha-ţurah. etc. l "iind cel care creează situaţiile noastre. ci tre!uie să pretindem de la Creator să ne dea Fcredinţa deasupra cunoaşteriiC . salvaţi-măC. Cine nu merge pe acest drum. el va reuşi să accepte situaţia sa. De la Creator primim doar plăcere. "izice. Dar iată. În măsura #n care omul pretinde să i se dea viaţa. dar condiţia pentru a o percepe este atingerea altruismului. este cu mult mai di"icil decat a renunţa la plăceri materiale. dar numai a)utorul 3ău #l poate salva pe om din di"icultăţile vieţii. sunt de "apt rezultatul #nvelişului egoist al omului. omul se aşteaptă !ine#nţeles la răsplata potrivită. prima "iind cu mult mai puternică. su"erinţe su"leteşti. va avea şanse ca Creatorul să i se dezvăluie ca . Corpul ţipă Fa)utor. atunci i se va revela Creatorul #n toată 3plendoarea şi Imensitatea 6ui. ste greu să acceptăm "aptul că durerile reprezintă a)utorul dat de Creator. a !ene"icia de plăcerea provenită din altruism. ste di"icil de acceptat "aptul că su"erinţa este a)utorul dat de Creator. @ 6&. I'DI@ID(&69 . precum noi schim!ăm hainele . Deci tre!uie să cerem puterea de a accepta acţiunile Creatorului. Dar cand devine capa!il a crede prin Femunah lemala mihadaatC. are parte de situaţii di"icile şi dureroase.emunah lemaalah me ha-daatC. $rin acceptarea situaţiei sale şi cand nu va mai dori să-şi schim!e starea prezentă cu voluptăţile egoiste.om şi caracteristicile Creatorului . că aceste su"erinţe au ca scop dorinta Creatorul să-l tragă la l.Fhitgalut pratit şel ha-5orehC. anume pentru a ne "ace să progresăm spiritual. 'u are rost să cerem rezolvarea acestor pro!leme. decat dacă avem Fcredinţa deasupra raţiuniiC . meHu!alul trece prin situaţii di"icile. chiar dacă sunt opuse necesităţilor materiale ale trupuluiW tre!uie să ne rugăm pentru a primi puterea de a crede că totul este su! guvernarea Creatorului. iată el este #ncă su! stăpanirea egoismului. După ce a investit atatea e"orturi #n studiu şi #n munca spirituală.prin crearea FvaselorC Fcredinţei deasupra raţiuniiC.re!uie să ţinem minte că FneaparenţaC Creatorului şi su"erinţele. #n locul acesteia. $e o anumită gradaţie spirituală.

atat pentru a-şi păstra nivelul spiritual la care a a)uns. pentru ca #n urma acestei constatări să a)ungă să dorească permanent doar ceeace Creatorul vrea. şi el simte durere şi !ucurie. -mul este scopul Creaţiei. De asemenea putem #nvăţa despre imensitatea "orţelor spirituale şi a plăcerilor spirituale pentru care suntem pregătiţi de Creator. sau din realizarea atotputerniciei Creatorului.ste scris că trupul nostru nu este decat o #m!răcăminte e"emeră pentru su"letul etern. $entru a progresa spiritual omul este o!ligat. $rin comparaţia de mai sus putem constata enormitatea proceselor spirituale din care "acem parte #n timp ce mai suntem #n corpul "izic. De exemplu. &st"el de sentimente au menirea să-l conducă la recunoaşterea in"eriorităţii şi lipsei totale de valoare a situaţiei egoiste. să urmărească să dezvolte recunoaşterea grandorii CreatoruluiW el tre!uie să simtă şi să realizeze că are nevoie de recunoaşterea din ce #n ce mai apro"undată a măreţiei 3ale. şi să respecte legile lumii spirituale. A&DIK !e-emunato IihIe* cel drept va trăi #n credinţa sa @aloarea unui cadou se apreciază prin importanţa care i se acordă celui care l-a dăruit. . pe "iecare gradaţie spirituală. )osnice. De aici numele de AadiH Cel Drept. pentru a-l trans"orma #n altruist atat #n gandire cat şi prin "apte. su"letul trece dintr-un corp #ntr-altul precum noi ne schim!ăm hainele. pe care le #ndreptăţeşte .BlehaţdiHC . Cand această dorinţă izvoreşte din sentimentul măreţiei Creatorului. mica sau mare. a imensităţii 6ui. cat şi pentru a #nainta. a măreţiei. o !agatelă care a aparţinut unui om de "aimă poate atinge preţuri astronomice. pentru a su!lima su"letul său şi a se #nălţa spiritual. Dorinţa de a se asemăna cu Creatorul se poate naste din su"erinţe. (neori aceasta valoare este mult deasupra valorii reale. omul alege şi cere să meargă pe calea Ca!alei.a #ndreptăţi. În "iecare "aptă a sa tre!uie să se a"le I'. care co!oară de 3usW procesul de moarte şi renaştere se aseamănă cu schim!area hainelor din lumea noastră. .ecunoaşterea imensităţii Creatorului a)ută la progresul spiritual Creatorul #i trimite omului sentimente grele. 'AI& de a realiza măreţia Creatorului.

6ocul este li!er de egoism.nu este nimeni #na"ară de lC şi se #mpotrivesc concepţiei. 6uminăR.oate acestea sunt rezultatul lipsei reverenţei .orei. prin despărţirea şi #ndepărtarea lor.omului "aţă de Creator.-&8 . F.iar şi iar .ăului. omul li se adresează ca unui duşman. cu atat va creşte #n ochii săi valoarea . re-primeşte .ăz!unarea CreatoruluiC . urcand la o nouă gradaţie. De "iecare dată. şi valoarea sa autentică. dar nu poate "i educat să atri!uie "aptelor sale o intenţie altruistă.Cu cat este mai mare credinţa omului #n Creator . opuse Creatorului. şi poate "i ocupat prin dorinţe. . -mul poate "i educat să urmeze orice reguli #n viaţa materială. la "el cum accepta e"ectuarea tuturor acţiunilor din viaţa de toate zilele. Intensitatea credinţei sale determină intensitatea 6uminii percepute* AadiH va trăi #n credinţa sa. prin li!eră alegere. 'aturii egoiste a omului #i este greu să accepte ca de la sine #nţeles executarea I'. &ceasta este Frăz!unareaL Creatorului. 'AI I altruiste. ganduri.@ictoria asupra goismului Cand omul vrea să respecte legile spirituale.ăului şi FreCunoaşterea . grele de acceptat. curand va #ntampina o rezistenţă aprigă din partea dorinţelor şi a gandurilor.5oreh.orei. desconsiderindu-le. cel drept avand parte de "iecare dată de o nouă revelare a 6uminii Creatorului. &cest lucru este descris #n contextul ascensiunii spirituale. #şi adanceşte credinţa #n Creator. .7I. Instinctul . #mpreună cu egoismul. Dacă aceste dorinţe reapar.orah egal 4tiinţă. care le-a trimis.&ltruiste. 3tudiu. de voie. -ri de cate ori. Deconectarea de "orţele răului are loc odată cu realizarea "aptului că lupta decurge #n cadrul #nsuşirilor egoismului. #n măsura credinţei.orah de la un Creator ca şi Fre#nnoitC .Q.aparţinand de gradaţii din ce #n ce mai superioare. din gandurile sale. scopuri şi intenţii noi . De aici. metoda victoriei asupra egoismului. #nvingandu-le. -mul pare a ieşi din dorinţele propriului trup. omul realizează esenţa spirituală a . mintea sa şi dorinţele sale nu acceptă urmarea regulilor altruiste impuse de legile spirituale. cum că su"erinţele sunt trimise anume de 5oreh pentru om. &cestea #i şterg non stop ideile despre FeIn od milvadohC . 3tudiul Ca!alei.

orah tavlinC ste scris* Fam creat instinctul rău. Dacă omul #nţelege cu mintea. de a primi plăcerea de dragul Creatorului. din această cauză el su"eră şi ast"el se poate conclude că acesta este Instinctul . Din acest motiv le-a "ost introdusă creaţilor dorinţa de a se delecta. 4tiinţa Ca!ala ne a)ută să ne eli!erăm de su!)ugarea "aţă de egoism.cu atat este mai intensă Fcunoaşterea răuluiC.uşinea este #nlăturată prin ideea #n nivra3. senţa manaţiei este . . şi ca ruşinea să nu ne distrugă !ucuria plăcerilor primite. nu pentru el #nsuşi Însă.orah este suplimentul său. deocamdată. şi a. dar nu-i pasă de acest lucru. i-am generat . Dat "iind că 6umina Creatorului conţine totul #n ea. . "ăcand !ucatele demne de a "i mancate. care #l domină.omul nu vede #n acţiunile sale nici un avanta) pentru sine. 3copul Creaţiei este a "ace !ine celor creaţi. legile s"erelor spirituale. !arati lo . &ceastă dorinţă a celui creat nivrah . dorinţa care conţine toate condiţiile necesare pentru acceptarea 6uminii. .În timpul studiului ca!alei. prin "apte şi prin calităţi.ăul. adică nu su"eră de rău. care "ace posi!ilă "olosirea răului. Dorinţa spirituală. Dacă se simte rău. Dorinţa de"ineşte categoria plăcerii şi mărimea ei. $roporţia #n care Frecunoaşte răulC depinde de măsura #n care su"eră de "aptul că nu mai este atras de spiritualitate. Din momentul #n care omul urmează legea spirituală pentru a aduce !ucurie Creatorului.orah este plăcerea care nu poate "i atinsă de ruşine.ăului. goismul. Dacă Creatorul nu ne-ar "i dat legile. noi nu aveam cum să ştim care este voinţa 3&.ca să le #ndeplinim de dragul 6ui. F!arati Ieţer rah. Cu cat su"eră mai mult de starea #n care se a"lă . precum l ne dăruieşte nouă.in "undul prăpastiei . Creatorul doreşte ca noi să-i dăruim. ce avem noi de o"erit Creatorului pentru a-i "ace plăcere? Creatorul ne-a dăruit . că deocamdată nu poate #nainta spiritual. . el devine egalul Creatorului care o"eră plăceri şi !ucurie omului. este nevoit să scape de acest sentiment prin rugăciune şi prin Fcredinţa deasupra raţiuniiC.orah condimentC. de"ineşte plăcerea primită.are menirea să con"ere plăcere "ără senzaţia de ruşine #n timpul delectării. Condimentul este adaosul care dă gust. negăsind nici un pro"it din ea.orah. #nseamnă că acest om nu are #ncă Finstinctul răuC. Ca!ala şi legile ei.

şi #n "iecare din ele primeşte 6umina DelectăriiC. condimentC. piese. 6umina .linia dreaptă. Din acest motiv. . Despre acesta spune Creatorul* am creat răul.orah. "iecare regulă-"aptă corectează o anumită #nsuşireW de aceea e scris* Cam creat răul. şi i-am creat . ca şi cum ar avea tot ceea ce #şi dorea. adică se !ucură de ceea ce are. 3e pune #ntre!area* de ce să mai urmăm legile corectării. şi dacă se apropie de 3copul Creaţiei. nici de linia stangă nu are nevoie. 6inia de Dreapta . cele N1O "apte ale corectării ne dau "orţa necesară evadării din sclavia egoismului. După ce şi-a #ndeplinit omul corectarea. ce anume doreşte de la el #nsuşi.orei trans"ormă cele N1O "apte ale corectării #n Corpul său 3piritual. &"lat pe 6inia 3tangă.'(. deoarece nu simte că ar avea rău #n sine. . aceasta constand din autoanaliză şi criticism. Deoarece l a creat dorinţele de a se delecta din N1O "ragmente. de asemenea de la Creator. i-am creat condiment . el se a"lă #n Fegalitatea "ormeiC cu calităţile şi dorinţeleC Creatorului. legile corectării ne-au "ost date pentru acea perioadă #n care suntem sclavii egoismului.micime.&8. FvasulC su"letului său. nu are nevoie de 6umina Corectării. omul se cercetează pe sine. sau K&. după #ndeplinirea corectării răului? Într-adevăr. "ără posi!ilitatea de a dărui nimic Creatorului. mulţumindu-se de situaţia atinsă. Dacă nu are nevoie să se corecteze. nu este conştient de egoismul din el. Creatorul a dat anume N1O acţiuni reguli care tre!uiesc urmate pentru corectarea răului din noi. şi pentru trans"ormarea răului #n !ine.lumina BchasadimC. 5orehW clari"ică #n sine dacă #nţelege ce #nseamnă . 6umina BhochmahC. -mul a"lat #n această situaţie de %ICI% . antitezei dintre #nsuşirile noastre şi ale Creatorului. Intensitatea dorinţei de"ineşte mărimea plăcerii. alegere potrivită cu ceea ce noi dorim."iecare dorinţă a noastră pentru ceva anume ar "i o alegere speci"ică din totalitatea 6uminii. a dăruirii. #n urma discordiei. sau Cha"eţ chesed.orei. După ce i se clari"ică adevărata sa situaţie. adică Cvas F pentru primirea 6uminii.-. #ntr-un F6-CC pentru acceptarea plăcerii. el este o!ligat să o includă #n linia dreaptă a sa. a Înţelepciunii Kav Iemin .-. omul are parte de 6umina . noi ne a"lăm departe. reunit cu l. şi 6inia de 3tanga.&8. este o gradaţie spirituală F%IC9C. &st"el sunt trans"ormate acţiunile spirituale ale corectării. În această perioadă.

ast"el nu se poate #nainta spiritualW dorinţele toate sunt aglomerate #n linia stangă. "iind lipsit de perceptia spirituală.cunoaşterea totală a Creatorului . l nu poate "i satis"ăcut prin lumina Chasadim. 8-C8%& . a esenţei celor studiate. dar prin egoism nu se poate realiza scopul dorit. situaţie #n care omul nu mai doreşte nimic pentru sine. prin crearea asemănării calităţilor lor. . pentru că nu conţine D&&. prin studiul lumilor spirituale şi a activităţii lor. 6 . a"lată #n linia dreaptăW dorinţa de a primi ceva nu se a"lă #n linia dreaptă. Doar cu această condiţie atrage omul asupra sa lumina #ncon)urătoare care #l su!limează. a altruismului. &ceştia pot acumula in"ormaţii şi să discute cu eleganţă despre cele citite. ci dorinţele #i dictează ideile şi comportamentul. galitatea "ormei con"eră lumina dăruirii. spre a-I cere a)utorul.ezultă că tre!uiesc asociate am!ele calităţi. deşi nu percepe această in"luenţă. "orţele spirituale acţionează asupra omului cu condiţia ca acesta să dorească a se apropia de 3piritualitate. există doar 6umina Chasadim.plăcerile liniei stangi se vor #m!răca #n 6(%I'& C8&3&DI%. numai studiul ca!alei poate dezvolta #n om dorinţa de a se apropia de Creator. &$.9. %ulţi #ncearcă să studieze Ha!ala "ără o #ndrumare atat de necesară. dar nu a)ung la perceperea prin simţuri. pentru că lumina hochmah nu poate ilumina decat #n prezenţa Fidentităţii "ormeiC spirituale a 6uminii cu a FvasuluiC. şi #l #ndeamnă pe om să se #ntoarcă spre Creator. Dar. În timpul studiului omul este umplut cu voinţele o!iectelor spirituale despre care #nvaţă şi atrage asupra sa a!undenţa in"luenţei lor. De asemenea. În această etapă. 3: . adică plăcerea prin F chivalarea CalităţilorC spirituale. 6inia 3tangă #n sine. din linia dreaptă.lumina #nţelepciunii. &ceasta nu este #ncă situaţia ideală .&'<9C #l "ace să su"ere pe om ca rezultat al unei 6I$3 BmachsorC. lumina Cunoaşterii 3upreme* 8&3&<&8 67-'&8. .BmuşlamC. . &cest om nu este domn peste dorinţele sale.F6I'I& 3. şi @&3 6 C. 3ingurul lucru #n puterea lui este de a chema in a)utor F6(%I6 . %ai multe despre munca #n 6inia Dreaptă şi 6I'I& 3tangă Chiar şi omul a"lat #n egoismul său poate găsi loc pentru munca #n linia dreaptă şi linia stangă. C8-C8%&8C . În F6I'I& D.hasagat ha5oreh. el nu se poate reumple deocamdată prin F-. nici ea nu conţine per"ecţiunea. linii şi atunci -. lumina echivalării dintre el şi Creator.

Deci. &ceastă stare nu reprezintă adevărata Flinie dreaptăC. munca prin cele trei linii nu este prin acceptarea 6uminii 3uperioare. Dar numai cei care se ridică pe gradaţiile spirituale. omul descoperă că acest lucru este posi!il doar cu condiţia echivalării calităţilor cu ale Creatorului. $entru #ncepător. doar după ce va "i #n stare să analizeze scopul autentic al vieţii sale.. şi de dragostea celor din a"ara lui. #şi #ndeplinesc menirea #n lumea aceasta. iar dorinţele egoiste i-au crescut #n aşa . Înţelesul scopului creaţiei este lucrul cel mai important. Începătorul #n studiul Ca!alei. le #ntăresc egoismul şi măresc şi mai mult distanţa de scopul adevărat. dar #nţelege că nu a atins deocamdată această etapă. el devine plin de disperare.#n a"arăR %('C& #n C 6 .. I 6I'II Cand un student o!servă că se a"lă cu"undat cu totul #n dorinţele sale egoiste. şi să le examineze #n mod o!iectiv . de cel ce studiază Ca!ala doar ca in"ormaţie. Q zulat . de destinul său.sam ha-chaIim o sam hamavet. . cunoştinţele celor care studiază pentru a şti. rezultatele la care se aşteaptă de la munca depusă . Dimpotrivă cunoştinţele şi memorizarea acelora care #nvaţă de dragul de a şti. sunt mult mai mari decat ale celor interesaţi a atinge spiritualitatea. l realizează că nici nu a #naintat. oricat de mici. "ără a #nainta spre ţinta dorită. $e parcursul studiului. ci aceasta se rezumă la analiza propriei situaţii* $e linia dreaptă sau FchesedC sau Fcredinţa deasupra raţiuniiC. -mul descoperă că acest scop este ca el.Creatorul. De aceea este o!ligat să-şi critice dorinţele.orah pote "i elixirul vieţii sau drogul morţii . omul să primească toate !ucuriile Creatorului. şi de ceeace-i o"eră 8a5oreh. nu poate distinge pe cel % K(5&6 autentic. pentru că lipseşte linia stangă. omul se !ucură de partea lui.atunci si numai atunci i se va "orma F6inia 3tangăC.În general. precum se #ntamplă cu cei a"laţi de)a #n s"erele spirituale.pentru a aprecia măsura #n care este detaşat de egoism. prin #nsuşi e"ortul muncii depuse. sau M(6&. a!ia după ce omul va avea puterea să se examineze şi să-şi critice atitudinea şi să-şi socotească succesele.

decat propria sa "iinţă. eterne.se pot descrie de)a 2 linii prin care omul lucrează spiritual* Flinia dreaptăC şi Flinia stangăC. şi tre!uie să treacă la FHav IeminC . sau cunoaşteri sau priceperi ale noastre. În această situaţie nici nu poate studia cu !ucurie. pentru că omul are nevoie de . şi #n scopul propriei sale creaţii şi #n necesitatea de a-şi atinge scopul. #n mod special. el era de "apt #ntr-Fo linieC. !ucuros de a-i urma voinţa. propriei dorinţe.aţiuniiC.IK(' . prin F munah 6emalah %eha-DaatC FCredinţa Deasupra . Cand a"irmam că omul tre!uie să se detaşeze de egoismul său. &ceastă situaţie se numeşte FHav smolC .măsură #ncat plăcerile dispreţuite de)a. -mul apreciază cele dăruite lui de Creator. #n interiorul său el este de)a devotat Creatorului. şi că tot ce i se #ntamplă este expresia raportului deose!it al Creatorului "aţă de el. nu este de partea corpului propriu.deci la linia dreaptă . de per"ecţiune . 3ingurul lucru care este #n puterea sa. realizandu-şi imper"ecţiunea. studentul ne"ericit se revoltă #mpotriva scopului Creaţiei. #ntalnirea cu Creatorul. pentru a deveni #mpăcat cu sine şi deconectat total de propria condiţie. entuziasmandu-se de parcă ar "i atins cele mai #nalte piscuri ale cunoaşterii spirituale. . ast"el.ocmai urmand drumul Fliniei de stangaC a)unge la conceperea acestei realităţi. pentru că el nu simte nimic. imprimate #n noi de 3us. cu intensitate. ci doar urmarim scopul ca ele sa "ie date la o parte #n "avoarea plăcerilor spirituale superioare. dăruit lui. . Deci. -mul #nţelege că tot ceea ce #ndeplineşte este #mpotriva propriului corp. Înainte de a "i devenit nemulţumit. reuşeşte să revină. l #şi simte vidul.#n "avoarea unicului scop important #n (nivers.otuşi este plin de recunoştinţă pentru cadoul. nici nu poate #n"ăptui acţiuni de FhaşpaahC.linia dreaptăC. care e &totputernic. de Creator. este de a crede #n existenţa Creatorului. nu de dragul propriei delectări şi nu #n con"ormitate cu educaţia primită. deşi nu percepe exact plăcerea provenită din aceasta. cea a autoanalizei. Dar dacă. dar nici #ntr-un caz nu pentru a deveni ţelul vieţii noastre. #n ciuda opoziţiei corpului. pe linia stangă.corectare. regretand ca #nvestit atatea e"orturi. -mul este "ericit de a "i "ost ales pentru a #ndeplini voinţa Creatorului. dăruire. Drumul spre distrugerea egoismului. #l tentează din nou. #n ciuda ei la sentimentul original de armonie cu sine. neavand a doua linie. spre ieşirea din cadrul meschin al propriilor interese este edi"icat pe "undamentul liniei drepte. .otuşi omului #i este greu să renunţe la dorinţele şi ideile lui. ne re"erim la micile dorinţe ale corpului. e"emere. l crede că totul vine de la Creator. -mul este o!ligat să creadă deasupra oricărei raţiuni.Flinia stangăC. .

văzand #n ea un cadou uriaşW totuşi. este o!ligat să-şi reamintească "aptul că nu este #ncă #n stare de aprecierea reală a valorii 6uminii. deşi mai este #nlănţuit de go. ci #n raportul Creatorului "aţă de el. #ncat omului i se pare că are tot ce şi-a dorit. a #mpăcării. decat să invoce a)utorul Creatorului. #n ce priveşte autenticitatea iu!irii omului "aţă de ceilalţi.otuşi. ci doresc doar ceea ce Creatorul vreaC. . oare este lipsit #ntr-adevăr de po"ta de a primi recompensă pentru munca sa? Dacă va remarca "aptul că nu poate renunţa la interesele sale egoiste. el realizează că a atins un lucru de mare valoare.con"eră omului contactul cu spiritualitatea. şi i se cuvine. ca F-. F6inia DreaptăC este total construită pe !aza recunoaşterii lipsei de realizare a spiritualităţii. F6inia DreaptăC permite omului să-I mulţumească Creatorului pentru sentimentul de per"ecţiune care izvoreşte din perceperea calităţilor . spre deose!ire de ceilalţi oameni.constă din examinarea critică. prin Fcredinţa deasupra raţiuniiC. 6umina #ncon)urătoare. să a"irme. &cest sentiment a)unge la o ast"el de intensitate. iar el este "ericit şi satis"ăcut cu ceea ce posedă. %&KI:C. prin detaşarea de ganduri egoiste* Cnu contează ce am. şi conştientizarea valorii enorme a acestei legături. Deci. Dacă doreşte să !azeze !ucuria sa şi sentimentul per"ecţiunii pe credinţă. omul nu are altă alegere. Dat "iind că #n dorinţe egoiste nu poate pătrunde 6umina superioară. chiar #n momentele cele mai amare. "aţă de semenii săi. cu o voluptate intensă. #ncon)urandu-l pe om. -are este capa!il de "apte altruiste. -mul poate să-şi spună că are parte de o atenţie deose!ită din partea Creatorului. nici #nt-o mică proporţie. Impotriva a ce simte.În acest caz. cu Creatorul. l #şi spune că totul vine de la Creator. omul tre!uie să nutrească sentimentul importanţei nes"arşite a spiritualităţii* să-şi declare. această 6umină este peri"erică. 5ucuria omului nu-şi are originea #n situaţia sa reală. linia stangă. şi acest lucru este comunicarea sa cu Creatorul. FK&@ 3%-6C. l trăieşte sentimentul iluminării. prima este F6inia DreaptăC a per"ecţiunii.(6(I* omul percepe "oarte clar că nu se a"lă #ncă #n lumea spirituală. F-. %&KI:C . şi linia dreaptă nu minte. pe care a #nceput să o construiască. acestea nu aparţin de Fcredinţa deasupra raţiuniiC. În această situaţie. &st"el F6inia 3tangăC readuce omul la Creator. care se ocupă de socotelile meschine şi de pro!lemele materiale. omul este pregătit să primească de 3us Iluminarea spirituală. care i-a permis e"ectuarea unor acţiuni dincolo de meschinăria sa egoistă. 6inia dreaptă este numită şi 6I'I& &D @9. că activitatea sa este de importanţă capitală. rămanand #n a"ara lui. prin sentimentul modestiei şi a deprecierii sale. oricat de minusculă.

l realizează "aptul că numai "orţe supra naturale #l mai pot a)uta. tre!uie e"ectuat #n mod conştient.&. ea "iind cea care se simte mai puternic necesară.9 . 6inia dreaptă tre!uie să "ie exprimată cu o ast"el de intensitate #ncat să dea sentimentul că nu se mai poate adăuga nimic "ericirii prezente. -mul este #n stare de per"ecţiune. iar atunci va apare F6inia de %i)locC.Creatorului. exprimă per"ecţiunea Creatorului.adică ieşirea din egoism. 6inia stangă permite criticarea situaţiei omului. permite strecurarea unui sentiment de #ndoială. atunci. cu lipsa ei de spiritualitateW de aceea linia dreaptă nu conduce pe om la pretenţia de a "i spri)init de Creator. cele două linii tre!uie să "ie echili!rate. şi toate socotelile.C. 6(%I'& 3($ . 8&5. care le reuneşte pe cele două #ntr-una singură. nu va permite reunirea. omul poate primi de 3us 6inia mi)locie. Freţonot tmeimC. prin reguli #n preala!il hotărate.rans"erul de la linia dreaptă spre linia stangă şi viceversa. . Dar.&. 67I-'C.-. !a a şi regresat #n viaţa personală. C6inia stangăC permite omului aprecierea adevărată a situaţie sale deznădă)duite. . 'umai acolo. su! nici o "ormă. şi trecerea la linia opusăW trecerea de pe o linie la cealaltă nu se pot lăsa #n voia unor decizii repezite. a)ungand la linia stangă. spri)in "ără de care nu poate avea loc progresarea spre atingerea 6(%I'II 3C-$(6(I C. care este revelată şi percepută #n sentimentele din cele două linii. omul descoperă că nici nu progresează spiritual. şi de aici #ncercarea de a o depasi. omul recunoaşte . iar egoul i-a devenit şi mai puternic. 6inia stangă nu tre!uie să depăşească linia dreaptă. calculele sale exclud propriul interes. &ceastă situaţie necesită imediata #ntoarcere spre Creator. În schim!. & DI' <7$. C. care are loc numai cand omul a a)uns #n starea cea mai decăzută. De exemplu.. &ceastă situaţie este descrisă #n legenda despre FI 4I. şi nu mai are nevoie de nimic altceva pentru a "i "ericit. &ceastă linie nu conduce la percepţia adevăratei stări #n care se a"lă. (neori. Dacă una din linii este mai mare. . exclusiv egoismul.%&. de lipsuri. &st"el F6inia 3tangăC este a!solut necesară pentru realizarea scopului său. care trezeşte #n el nevoia de a se ruga pentru a)utorul Creatorului. 6iniile tre!uie să "ie echivalente. 6inia dreaptă care con"eră sentimentul de per"ecţiune. &AI I . tre!uie decis timpul exact şi perioada de timp #n care se va a"la #ntr-o anumită linie.&.otul este per"ect #n lume. prin cerere şi rugăminţi de a "i C-. sau a stării de spirit.I-&. a PT-a treaptă a Fdorinţelor impureC."ilah le-. el "iind de partea Creatorului.I7&8. $e !aza "ormării celor 2 linii.iHun.

spre :rica plină de respect . iar "ără a trăi plăcerile. De ce #i trimite Creatorul "rică. "ără ea este imposi!ilă pătrunderea in pro"unzimea voluptăţilor trimise chiar de Creator. Dacă #n urma acestor căutări "rica nu dispare. la controlul."aţă de Creator. dăruindu-i 6inia %i)locie. chiar de "oame. nu simte nevoia Creatorului.Flehenot lemaan ha5orehC De la "rica #n lumea aceasta. &. omul tre!uie să trans"ere acest sentiment de su! controlul său. de origine #nchipuită.7ir-at ha5oreh .(6(I . &ceastă cunoştinţă #l aduce la implorarea a)utorului Creatorului.& D D.F'&8&. la acceptarea plăcerilor de dragul Creatorului.&<(6 C. Creatorul #i trimite sentimente de "rică pentru ca omul caute sa descopere tocmai scopul acestei interventii a 6(I. 8C. răul din el..&. &dică #i dăruieşte 3(:6 . pană ce a)unge la concluzia că totul #i este trimis de Creator.adancimea adevărată a egoismului său.(&8 6&5-. pentru a ' D 6 C. &.I C. #ncepe a "i iluminat de 3us prin 6umina Creatorului. Deci.-. nu vom produce 5(C(. 4i a!ia atunci Creatorul #l #nalţă. Cum poate omul să-şi examineze gradul spiritual? Cand se simte sigur pe sine şi satis"ăcut. tot ast"el corpul său tre!uie să se #n"ioreze de &totputernicia Creatorului. care #i dă "orţa să treacă la altruism.' 4&%&8.dată cu trecerea la 6inia %i)locie. #ncrezandu-se #n propriile .-. :.IC& are menirea să-l trimită pe om #n căutarea izvorului.(6(I . #n aceeaşi măsură #n care corpul său tremură de "rică dintr-un motiv din această lume. De la altruismul pur şi echivalarea calităţilor. $entru realizarea 3copului Creaţiei. C. &vem nevoie de egoismul C-. . stăpanirea Creatorului. . 4i nu există duşmani şi "orţe impure. este nevoie de o mare putere de voinţă.(6 . omului? Doar nu este nimeni stăpan pe lume #n a"ara 6ui. să se FnascăC #n lumea spirituală.

li"roţ . &st"el #i apar mii de idei şi de pro!leme urgente. #ncearcă imediat să le elimine. $e măsura #n care inima şi mintea. care #l sustrag. Ideile privind renunţarea la ego ne apar "oarte grele de suportat. Dacă totuşi ne este uşor. F In od milvadohC.. "apt care #l #ndepărtează de spiritualitate. pregătind activităţi altruiste. el simte pană #n adancul inimii necesitatea de a-6 avea aproape pe Creator care să-i "ie spri)in. Cand omul "ace un e"ort pentru a #n"ăptui o "aptă !ună. descoperă că trupul şi mintea i se #mpotrivesc cu vehemenţă #ncercand să-l separe de această cale. sunt de acord . este aceea de a ne #ntre!a dacă inima şi mintea sunt amandouă de acord cu intenţia.. acesta e semn că nu suntem detaşaţi de interesul egoist de a pro"ita #n vre-un "el de ele. şi aceste idei care par altruiste nu "ac decat să ne inducă #n eroare.pentru ce.puteri. nu altruistă. Dacă omul se străduieşte zilnic să studieze şi să re"lecteze asupra scopului creaţiei.C? ste de #nţeles un singur lucru* că nu sunt inima şi nici mintea cele care ni se #mpotrivesc #n orientarea spre altruism. este situaţia "avora!ilă #naintării spirituale. deoarece #n acest caz corpul nu ni se #mpotriveşte.. doar măreşte puterea egoismului său. Înseamnă că situaţia #n care omul este mai nea)utorat. nesuportand ast"el de idei.. cu "iecare apariţie a lor. &st"el. dar totuşi el simte că nu #nţelege de loc. omul #nclină spre #nvinovăţirea Creatorului.Clemi. #ndepărtandu-l şi mai mult de adevăr. acela care este tentat sa evadeze din limitele corpului şi sa pătrunda cu "orţa . :ără #ndoială. lemah. la aceste #ncercări este supus doar omul care #ncearcă să a)ungă la cunoaşterea calităţilor Creatorului.. iar noi doar ne minţim. ci este #nsuşi Creatorul cel care #n"ăptuieşte #n noi a!solut totul. Dar cand este pierdut.. imediat reapar o!iecţiile* pt cine.suntem pe calea egoistă. Cu alte cuvinte este plin de sine. %etoda cea mai !ună de a veri"ica proporţia de altruism #n intenţiile noastre. deoarece altruismul şi tot ce nu este legat de pro"itul propriu. iar mintea.#n lumea spirituală.. şi departe de Creator. -mul care #ncearcă să gandească #n mod altruist.. Cand omul are ganduri desprinse de necesităţile materiale. ne#nţelegand că l i-a o"erit ocazia pentru "apta !ună. trăite ca idei şi dorinţe ale corpului. lipsit de putere. Bmuha ve li!ahC. care ne #mpiedică #n despărţirea de dorinţele egoisteW l ne atrage spre 3ine ca să ne putem realiza adevărata natură şi ca să #ncercăm doar un singur lucru* să ne despărţim de aceste dorinţe şi idei. "iind satis"ăcut de sine el cade imediat #n plasa egoismului. &cestor persoane Creatorul le trimite piedici. Dar acest lucru nu-l avanta)ează.. este nenatural pentru om.. iar #naintarea spre corectare este anevoioasă. egoist. Fnu mai este nimeni #n a"ară de lC. .

hiştavut haţurah. Dar aceste 2 scopuri sunt cu totul opuse* pe de o parte să ne delectăm la in"init. &st"el omul poate să a)ungă a se cunoaşte * Creatorul #l #nvaţă. şi #i creează dependenţa "aţă de 6.(6. care nu mai găseşte nici cea mai minusculă plăcere #n altruism. de "apt scopul pentru care Creatorul l-a zamislit pe om adaugandu-i egoismul . &AI I. şi acesta este chiar scopul Creaţiei. idei. acesta "iind. in acest moment.'ivrah . &!ia după ce şi-a #ndeplinit corectarea. $e de o parte omul tre!uie să a)ungă la chivalarea cu Calităţile Creatorului.din moment ce omul transcende. deci. care este acela de a $rimi $lăcerea de la Creator. şi atingerea FIdenti"icării dintre calităţiC . de dragul 6ui. el #ntalneşe #n mod necesar pe 5-.. maţdi. &ceastă plăcere nu este egoistă. #n a"ara trupului său. Fhiştavut ha-ţurahCW ca. omul nu posedă decat dorinţa delectării de sine. a renunţa la tot. În prima etapă omul tre!uie să se eli!ereze de toate ideile. dorind numai să ne o"ere sentimentul unei in"inite delectări.. . &. &!ia. pe de alta. plăceri care devin dintr-odată şi mai atractive. Însă am a"irmat că l este total altruist.oate acestea sunt menite a-l o!liga pe om să-şi aprecieze situaţia spirituală şi atitudinea "aţă de CreatorW să "ie conştient de proporţia #n care îndreptăţeşte. Fnehema de Hisu"ahC. ast"el nu produce sentimentul de ruşine. omul poate accepta delectarea in"inită. pe de altă parte. acţiunile Creatorului. aşa cum o mamă il #nvaţă pe propriul ei copilas. activităţile egoiste. celei de a primi.oate aceste dorinţele. &. două scopuri. pe langă altele. ci de dragul 3copului Creaţiei.-. "ără graniţele egoismului. să dăruim totul Creatorului. nu pentru el #nsuşi. Cel mai greu de depăşit pe această cale. În "uncţie de proporţia #n care este corectat. deoarece prin primirea plăcerii. Înainte de corectare. este con"lictul a 2 "orţe a"late #n omW a 2 dorinţe. ca cel ce #i sădeşte aceste sentimente. "apte ale omului egoist tre!uie să evadeze din corp. După "aza de Corectare a Creaţiei.. prin noi şi noi experienţe să se cunoască şi să vadă raportul său adevărat "aţă de spiritualitate. şi de asemenea l creează şi reacţiile omului la cele ce simte şi i se #ntamplă. dorinţele. -mul este pasi!il de a nu vedea #n o!iecţiile corpului pe C. Dar Creatorul este cel care creează situaţiile şi sentimentele. dulci şi tentante corpului. el pre"eră dorinţa de a dărui. -mul percepe această plăcere ca "iind in"inită. cand omul s-a de!arasat de egoism si #n el nu există nimic #n a"ară de calitatile Creatorului . 2 păreri. nu are nevoie de nimic. singura dorinţă să devină. #n ciuda argumentelor raţiuniiW să devină conştient de măsura #n care este "urios pe Creator pentru "aptul de a-l "i deposedat de plăcerile materiale. care este atingerea şi . 8 C.-. omul #ncepe să realizeze 3C-$(6 C. trans"ormandu-le #n $ur &ltruiste.

-mul tre!uie să pre"ere #n prima etapă nu să realizeze #n mod clar pe Creator şi <uvernarea 3a. nu percepe guvernarea divină şi pe Creator. 8&5-. are li!ertatea de a aţiona "ără in"luenţa dorinţelor corpului. care să-i dea conşiinţa totală a <uvernării &!solute şi 5(' . . cu cat plăcerile pe care le primeşte. care să depăşească "orţele egoiste.şaareI hadmaot. rădăcina spirituală in secvenţa F6(%I'9 . sau revelarea Creatorului. deschiderea Fporţilor lacrimilorC . sau ascunderea Creatorului Duetul FÎntuneric . de parcă ar "i atins Creatorul şi 3upravegherea 3a. #n spiritualitate unde ele reprezintă sentimentul existenţei sau inexistenţei Creatorului. adica sentimentul de #ntuneric. el se a"lă #n situaţia de 6umină sau MI(&W iar cand omul are #ndoieli. care este egoistă. "iind eli!erat de lanţurile corpului şi raţiunii.perceperea Creatorului. adică senzaţia 3upravegherii sau neperceperea 3upravegherii Creatorului. a #ntregii Creaţii. . De aceea. ale minţii şi corpului. &spiraţia autentică este aceea de a dori a cere a)utorul Creatorului.Creatorul #i dăruie voluptatea 6uminii 6ui . De a primi "orta enormă a credinţei.ziua. şi a &totputerniciei 6ui asupra #ntregului univers. se numeşte lumină sau ziuă. de a "i produs plăcere Creatorului. -mul a"lat #n 6(%I'9 sau MI. -mul este nevoit să ceară "orţe pentru a crede. Cand omul atinge o nouă natură. a Creatorului.Î'.ICC sau MI şi '-&$. de noapte. şi intrarea #n F $alatul Creatorului C. care să-i dea "orţe să meargă pe drumul #mpotrivirii la dorinţele egoiste. sunt mai mari. omul este "ericit de a aduce !ucurie Creatorului său.noapte. deci atunci cand este capa!il de acţiuni "ără legătură cu dorinţele corpului. #ndoieli. să meargă prin Fcredinţa deasupra raţiuniiC. doar prin "orţele credinţei. cu atat este mai mare !ucuria Creatorului. ci să-şi "orti"ice credinţa. $osi!ilitatea de a se eli!era de dorinţele corpului. nu se teme a primi plăcere. &spiraţia omului nu tre!uie să "ie cunoaşterea Creatorului şi a "aptelor sale. &spiraţia sa tre!uie să "ie de a merge pe drumul #mpotriva corpului şi a minţii.6uminăC din lumea noastră #şi are originea. 3trigătul din adancul inimii. şi ca urmare !ucuria omului. 7-% . Cand omul pretinde ceva de la Creator şi imediat primeşte ceea ce a dorit. ascunderea Creatorului produce idei negative. 6&76&8 . 8 3.(' . 8. deci să primească de la Creator o "orţă mai mare a Credinţei. . atunci el se a"lă #n Întuneric sau 'oapte.

de milă. 'umai cand omul este sigur că toate căile #i sunt interzise.AI6 6&C. şi a eşuat.(neori co!oară asupra omului o senzaţie de F#ntunericC.I%I6-. de a se #nălţa spiritual. Dar cat timp se #nchide #n armura egoului. corpul său nu-i va permite să strige după 5oreh. să-I "ie milă de el şi să alunge norii negri care apasă asupra simţămintelor sale şi a gandurilor sale. şi inchise. 7 8&D%&-. #n care percepe revelarea 6uminii Fhitgalut 8a . .(6 din adancul su"letului şi ea soseşte numai după ce omul a a)uns la capatul puterilor şi a realizat "aptul că intrarea #n lumea spirituală este #nchisă. nu mai simte din partea 6ui o atitudine specială "aţă de el. nici un e"ort exterior nu-l va a)uta să ţipe sincer din pro"unzimile inimii către 5oreh. Înainte de această gradaţie. Ci.4&&.I<9. şi cunoaşterea naturii proprii. 'u mai găseşte sens #n ea. numai atunci i se deschid F$-. cunoaşterea supremă. şi doar atunci. Deci. . trăiri. singur.după ce omul a #ncercat toate posi!ilităţile. perseverand timp #ndelungat.ugăciunea cea mai puternică este 3. co!oară asupra sa un #ntuneric a!solut. omul este o!ligat să muncească #n mod constant. iar omul realizează Fhadaat haelIonahC. pe calea spiritualităţii.CW şi atunci el intră #n $alatul Creatorului 8 7C8&6 8&-% 6 C8.. De aceea el este nevoit să "acă tot ce #i stă #n putere "ără să aştepte un miracol de sus. #n ciuda experienţei enorme acumulate pe drum. 'umai atunci cand omul a)unge la recunoaşterea "aptului că singur Creatorul #i poate sări #n a)utor. el pierde sentimentul legăturii cu Creatorul. Creatorul i se prezintă. ascunzand 6umina Creatorului.-rC.Ft"ilah liIşuatoC. 'u este nici un motiv să stăm cu mainile #ncrucisate aşteptand minuni. ast"el acumuland experienţe. şi se desparte de teama plină de reverenţă . Creatorul nu aşteaptă ca omul să a)ungă la criză. care-i lasă doar o singură posi!ilitate* Creatorul #nsuşi tre!uie să-l salveze. &ceastă experienţă #l va convinge de necesitatea a)utorului Creatorului. şi cat timp nu sesizează #n mod a!solut că există o "orţă care #l guvernează şi #l conduce. &tunci nu-i rămane decat să strige din pro"unzimea #ntunecimii şi a su"letului său către Creator.Iir-ah şi de dragostea pentru spiritualitate. omul poate realiza strigătul interior şi rugăciunea adevărată pentru a "i salvat . $e drumul acestor experienţe. #n ciuda e"orturilor imense depuse. "iind atunci nevoit să-l a)ute. . sentimente.

info/romkab/index.com www.kabbalah.tv/eng www.laitman.info http://www. 6inHuri importante* www.kabtoday.kabbalah.tv www.3:I.kab. .3I.com All Are One and One Is All .kab.htm www.

&ight never actually enters the brain. #he same goes for houses. as if a private movie were playing in our minds. and not the e!ternal events themselves. "ut. hen a sound wave meets our ears. let's remember how our five senses work. animals. a real conundrum arises' #he picture that is painted in the brain is entirely our own interpretation of the e!ternal stimuli. and even people. The !abbalist"s #oint of $iew #o a -abbalist. e will take our sense of hearing as an e!ample. it is no secret that the whole of reality e!ists within us. then there is only one creature that e!ists. #he only thing missing in our perception is what actually connects these pieces. So what are we really sensing? Our Own Interpretation of eality First. in fact. If we take a good look at this process. our brain interprets those signals as sounds. collective soul composed of many interconnected pieces. all the others are no longer separated from you. plants. (ow let)s be -abbalists for a moment' if you feel that you and everything else are one being. it is abruptly stopped when it strikes the eardrum. . It may seem that sound waves actually enter our ears and somehow find their way into our brains. we see us and the world around us. and again we believe we are seeing something that is outside us. milkshakes. %ur brains then create a picture. "ut there is more to this. %ur entire reality e!ists only within us. which are then relayed to the brain. #his contact creates vibrations that are transformed into electrical signals. causing us to believe we heard something from outside. that binds the pieces to form one entity. So how do we know that our interpretation is the same as what is truly out there? (o matter what we perceive from our five senses. hile -abbalists see a single. and people that we see around us. Subse$uently. %ur eyes work in much the same way. the reality we believe to be the world around us is simply our brains) interpretation of the data we have collected. they are all parts of you.. but is stopped by the retina. a kind of screen inside the eyeball. nothing could be farther from the truth.The way we perceive reality dictates all that we experience in life. the +adhesive. In that state. #he only difference between us and the -abbalists is in how we perceive that single creature. for despite the endless variety of minerals. *ll that we can really say for sure is that when we call what we see +a tree. it is because we interpret it this way. filled with other beings. #he retina transforms the light into electrical signals and sends them to the brain through the optic nerve. It is clear to us that there are innumerable details that we simply do not perceive. -abbalists say only one creature was created. So how do we know that we are not missing something that could have made our experience in this world a whole lot better? Do our five senses really provide us with a picture of the world that surrounds us? Science has already proven a long time ago that they do not.

not only will our lives in this world be peaceful. . eternal soul.#his single entity. more fundamental level of reality that does not surface to our awareness. but we will also recogni1e the uni$ue force that originally created us. the single soul that -abbalists describe is e!perienced on a deeper. Simply put. %nce we have regained this integral awareness. we are all connected/we 0ust don't feel it. and that now connects us. #he wisdom of -abbalah holds the key for us to recover our lost perception of the one.